Sistemul muscular

Include totalitatea muşchilor din organism

Este studiat de miologie
Clasificarea muşchilor: după structură histologică - striaţi scheletici (somatici)
topografie → muşchi - netezi
rol - striaţi de tip cardiac
 Muşchii scheletici (somatici)
Reprezintă partea activă a aparatului locomotor datorită contractilităţii
Funcţii: - contractilitatea
- principala sursă de căldură a organismului
- favorizează circulaţia venoasă şi limfatică
- contribuie la realizarea formei generale a corpului
Număr – aproximativ 600
Greutatea – în funcţie de:
vârstă (cca. 20% la sugar, 25-30% la bătrâni)
sex (cca. 35% la femeia adultă, la bărbaţi mai mult)
grad de antrenament (cca. 50% la halterofili)
Alcătuirea muşchilor scheletici (somatici)
 pântece (corp, venter) – format din ţesut muscular striat scheletic
 tendoane – formate din ţesut conjunctiv fibros; servesc la inserţie
 formaţiuni auxiliare: teci fibroase, fascii musculare, etc.
 Clasificarea muşchilor scheletici
După formă:
 muşchi cu formă de fus, trapez, patrulater, romboid, triunghi, circular
 Clasificarea muşchilor scheletici
După dimensiunile spaţiale:
 muşchi lungi (de viteză) – produc mişcări simple, rapide; se găsesc la nivelul membrelor
 muşchi laţi – prezenţi la nivelul trunchiului, formează cavităţi
 muşchi scurţi (de efort) – produc mişcări reduse, de o mare forţă musculară
(exemplu - m. jgheaburilor vertebrale)
 Clasificarea muşchilor scheletici
După numărul capetelor de origine:
 muşchi cu unul, două (biceps), trei (triceps), patru (cvadriceps) capete de origine
 Atenţie! Capătul de origine este cel fixat pe osul imobil (fix) în timpul contracţiei
Capătul de inserţie este cel fixat pe osul mobil (sau piele) în timpul contracţiei
 Clasificarea muşchilor scheletici
După direcţia fibrelor musculare sau fasciculelor musculare faţă de tendon:
 muşchi cu fibre drepte, în continuarea celor tendinoase
 muşchi cu fibre oblice faţă de tendon (unipenaţi, bipenaţi, cu penaţie multiplă)
 muşchi al căror corp este divizat de tendoane intermediare sau fâşii aponevrotice
 Clasificarea muşchilor scheletici
După topografie:
 muşchi superficiali
 muşchi profunzi
 Clasificarea muşchilor scheletici
După numărul de articulaţii peste care trec:
 muşchi uniarticulari
 muşchi biarticulari
 muşchi poliarticulari
 Structura muşchilor scheletici
Corpul conţine:
 fibre musculare grupate în fascicule primare, apoi secundare, posibil şi terţiare
 ţesut conjunctiv de legătură: endomisium, perimisium, epimisium şi fascia musculară
(peste corp şi tendon)
 Vascularizaţia muşchilor scheletici
 este foarte bogată
 reprezentată de:
- artere
- arteriole
- capilare (cu numeroase anastomoze)
- venule
- vene din ţesutul conjunctiv
 Inervaţia muşchilor scheletici
 somatică senzitivă
– asigurată de proprioceptorii din muşchi
tendoane
 somatică motorie
– asigurată de axonii neuronilor somatomotori
 vegetativă
– deserveşte vasele sanguine ale muşchiului
 Inervaţia muşchilor scheletici
 somatică senzitivă
– asigurată de proprioceptorii din muşchi
tendoane
 somatică motorie
– asigurată de axonii neuronilor somatomotori
 vegetativă
– deserveşte vasele sanguine ale muşchiului
 Muşchii capului
 Funcţional se subîmpart în:
- m. ai mimicii
- m . masticatori
 Muşchii mimicii
Intervin în exteriorizarea stărilor sufleteşti
Influenţează fizionomia feţei
M. pieloşi←printr-un capăt se inseră de piele
Au un volum redus
Dezvoltă o forţă musculară redusă
Topografic se subîmpart în:
- m. epicranieni (ai calvariei)
- m . din jurul orificiilor: bucal
nazal
orbital
auditiv
 Muşchii mimicii epicranieni
 Sunt: m. occipitofrontal cu:
- parte musculară frontală
- parte musculară occipitală
- aponevroză epicraniană
-aderă de pielea capului→scalpul
-scalpul se detaşează uşor de craniu
m. temporaparietal – rudimentar
 Muşchii mimicii epicranieni
 Sunt: m. occipitofrontal cu:
- parte musculară frontală
- parte musculară occipitală
- aponevroză epicraniană
-aderă de pielea capului→scalpul
-scalpul se detaşează uşor de craniu
m. temporaparietal – rudimentar
 Muşchii mimicii din jurul orificiului auditiv
 Sunt rudimentari: m. auricular superior
m. auricular anterior
m. auricular posterior
 Muşchii mimicii din jurul orificiului bucal
Sunt:
- m. orbicular al gurii
- m. ridicător al comisurii gurii
- m. coborâtor al comisurii gurii
- m. mentonier (mental)
- m. coborâtor al buzei inferioare
- m. ridicător al buzei superioare
-m. ridicător al buzei superioare şi aripii nazale
sau (ridicător comun)
- m. zigomatic mic
- m. zigomatic mare
- m. rizorius (al râsului)
- m. buccinator
 Muşchii mimicii din jurul orificiului bucal
Sunt:
- m. orbicular al gurii
- m. ridicător al comisurii gurii
- m. coborâtor al comisurii gurii
- m. mentonier (mental)
- m. coborâtor al buzei inferioare
- m. ridicător al buzei superioare
-m. ridicător al buzei superioare şi aripii nazale
sau (ridicător comun)
- m. zigomatic mic
- m. zigomatic mare
- m. rizorius (al râsului)
- m. buccinator
 Muşchii mimicii din jurul orificiului orbital
Sunt:
-m. orbicular al ochiului cu trei părţi:
-orbiculară
-palpebrală
-lacrimală
-m. corugator (al gânditorului)
-m. procerus (piramidal)
-m. depresor (coborâtor) al sprâncenei
 Muşchii mimicii din jurul orificiului nazal
Sunt:
-m. nazal cu două părţi: -transversă
-alară
 Muşchii masticatori
Au rol în masticaţie alături de alţi muşchi ai capului, gâtului, cefei şi limbii
Sunt muşchi puternici cu originea pe neurocraniu iar inserţia pe mandibulă
Realizează mişcările mandibulare de: ridicare, coborâre, antepulsie, retropulsie, lateralitate
Sunt în număr de 4 perechi: - m. temporali
- m. maseteri
- m. pterigoidieni laterali
- m. pterigoidieni mediali
 Muşchii gâtului

Topografic se grupează în: muşchii regiunii posterioare (ai cefei)

muşchii regiunii laterale
muşchii regiunii mediane
 Muşchii gâtului – regiunea laterală
Sunt dispuşi în 3 planuri:
Planul I - m. platisima (platisma, pielosul gâtului)

Planul II - m. sternocleidomastoidian

Planul III - m. scaleni -anterior

-mijlociu
-posterior
- m. drept lateral al capului
 Muşchii gâtului – regiunea laterală
Sunt dispuşi în 3 planuri:
Planul I - m. platisima (platisma, pielosul gâtului)

Planul II - m. sternocleidomastoidian

Planul III - m. scaleni -anterior

-mijlociu
-posterior
- m. drept lateral al capului
 Muşchii gâtului – regiunea laterală
Sunt dispuşi în 3 planuri:
Planul I - m. platisima (platisma, pielosul gâtului)

Planul II - m. sternocleidomastoidian

Planul III - m. scaleni -anterior

-mijlociu
-posterior
- m. drept lateral al capului
 Muşchii gâtului – regiunea mediană
Sunt dispuşi în două planuri: superficial şi profund

Pl. superficial (al muşchilor hioidieni):

-m. suprahioidieni
-m. digastric
-m. stilohioidian
-m. milohioidian
-m. geniohioidian
-m. subhioidieni
-m. omohioidian
-m. sternohioidian
-m. sternotiroidian
-m. tirohioidian

Pl. profund (al muşchilor prevertebrali):

-m. lung al gâtului
-m. lung al capului
-m. drept anterior al capului
 Muşchii gâtului – regiunea mediană
Sunt dispuşi în două planuri: superficial şi profund

Pl. superficial (al muşchilor hioidieni):

-m. suprahioidieni
-m. digastric
-m. stilohioidian
-m. milohioidian
-m. geniohioidian
-m. subhioidieni
-m. omohioidian
-m. sternohioidian
-m. sternotiroidian
-m. tirohioidian

Pl. profund (al muşchilor prevertebrali):

-m. lung al gâtului
-m. lung al capului
-m. drept anterior al capului
 Muşchii gâtului – regiunea mediană
Sunt dispuşi în două planuri: superficial şi profund

Pl. superficial (al muşchilor hioidieni):

-m. suprahioidieni
-m. digastric
-m. stilohioidian
-m. milohioidian
-m. geniohioidian
-m. subhioidieni
-m. omohioidian
-m. sternohioidian
-m. sternotiroidian
-m. tirohioidian

Pl. profund (al muşchilor prevertebrali):

-m. lung al gâtului
-m. lung al capului
-m. drept anterior al capului
 Muşchii gâtului – regiunea mediană
Sunt dispuşi în două planuri: superficial şi profund

Pl. superficial (al muşchilor hioidieni):

-m. suprahioidieni
-m. digastric
-m. stilohioidian
-m. milohioidian
-m. geniohioidian
-m. subhioidieni
-m. omohioidian
-m. sternohioidian
-m. sternotiroidian
-m. tirohioidian

Pl. profund (al muşchilor prevertebrali):

-m. lung al gâtului
-m. lung al capului
-m. drept anterior al capului
 Muşchii gâtului – regiunea mediană
Sunt dispuşi în două planuri: superficial şi profund

Pl. superficial (al muşchilor hioidieni):

-m. suprahioidieni
-m. digastric
-m. stilohioidian
-m. milohioidian
-m. geniohioidian
-m. subhioidieni
-m. omohioidian
-m. sternohioidian
-m. sternotiroidian
-m. tirohioidian

Pl. profund (al muşchilor prevertebrali):

-m. lung al gâtului
-m. lung al capului
-m. drept anterior al capului
 Muşchii trunchiului

Topografic se grupează în: muşchii spatelui şi cefei

muşchii regiunii antero-laterale -a toracelui
-a abdomenului
 Muşchii spatelui şi cefei
Sunt dispuşi în 5 planuri:
Planul I - m. trapez
- m. marele dorsal (latissim)

Planul II - m. splenius
- m. ridicător al omoplatului
- m. romboid
- m. dinţat postero-inferior
- m. dinţat postero-superior

Planul III - musculatura autohtonă a

coloanei vertebrale din
şanţurile costovertebrale
dispusă în 3 planuri

Planul IV – m. transverso-spinali

Planul V - m. intertransversali
- m. interspinoşi
 Muşchii spatelui şi cefei
Sunt dispuşi în 5 planuri:
Planul I - m. trapez
- m. marele dorsal (latissim)

Planul II - m. splenius
- m. ridicător al omoplatului
- m. romboid
- m. dinţat postero-inferior
- m. dinţat postero-superior

Planul III - musculatura autohtonă a

coloanei vertebrale din
şanţurile costovertebrale
dispusă în 3 planuri

Planul IV – m. transverso-spinali

Planul V - m. intertransversali
- m. interspinoşi
 Muşchii spatelui şi cefei
Sunt dispuşi în 5 planuri:
Planul I - m. trapez
- m. marele dorsal (latissim)

Planul II - m. splenius
- m. ridicător al omoplatului
- m. romboid
- m. dinţat postero-inferior
- m. dinţat postero-superior

Planul III - musculatura autohtonă a

coloanei vertebrale din
şanţurile costovertebrale
dispusă în 3 planuri

Planul IV – m. transverso-spinali

Planul V - m. intertransversali
- m. interspinoşi
 Muşchii spatelui şi cefei
Sunt dispuşi în 5 planuri:
Planul I - m. trapez
- m. marele dorsal (latissim)

Planul II - m. splenius
- m. ridicător al omoplatului
- m. romboid
- m. dinţat postero-inferior
- m. dinţat postero-superior

Planul III - musculatura autohtonă a

coloanei vertebrale din
şanţurile costovertebrale
dispusă în 3 planuri

Planul IV – m. transverso-spinali

Planul V - m. intertransversali
- m. interspinoşi
 Muşchii spatelui şi cefei
Sunt dispuşi în 5 planuri:
Planul I - m. trapez
- m. marele dorsal (latissim)

Planul II - m. splenius
- m. ridicător al omoplatului
- m. romboid
- m. dinţat postero-inferior
- m. dinţat postero-superior

Planul III - musculatura autohtonă a

coloanei vertebrale din
şanţurile costovertebrale
dispusă în 3 planuri

Planul IV – m. transverso-spinali

Planul V - m. intertransversali
- m. interspinoşi
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale

- topografie - muşchi extrinseci

După - origine se grupează în:
- funcţie - muşchi intrinseci
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii extrinseci:
Leagă membrul superior la trunchi

Sunt: - m. marele pectoral

- m. micul pectoral
- m. subclavicular
- m. dinţat anterior
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii extrinseci:
Leagă membrul superior la trunchi

Sunt: - m. marele pectoral

- m. micul pectoral
- m. subclavicular
- m. dinţat anterior
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii extrinseci:
Leagă membrul superior la trunchi

Sunt: - m. marele pectoral

- m. micul pectoral
- m. subclavicular
- m. dinţat anterior
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii intrinseci:
Sunt amplasaţi în spaţiile intercostale
Au rol în respiraţie

Sunt: - m. intercostali externi

- m. intercostali interni
- m. subcostal
- m. supracostal
- m. transvers al toracelui
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii intrinseci:
Sunt amplasaţi în spaţiile intercostale
Au rol în respiraţie

Sunt: - m. intercostali externi

- m. intercostali interni
- m. subcostal
- m. supracostal
- m. transvers al toracelui
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii intrinseci:
Sunt amplasaţi în spaţiile intercostale
Au rol în respiraţie

Sunt: - m. intercostali externi

- m. intercostali interni
- m. subcostal
- m. supracostal
- m. transvers al toracelui
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii intrinseci:
Sunt amplasaţi în spaţiile intercostale
Au rol în respiraţie

Sunt: - m. intercostali externi

- m. intercostali interni
- m. subcostal
- m. supracostal
- m. transvers al toracelui
 Muşchii regiunii antero-laterale toracale
Muşchii intrinseci:
Sunt amplasaţi în spaţiile intercostale
Au rol în respiraţie

Sunt: - m. intercostali externi

- m. intercostali interni
- m. subcostal
- m. supracostal
- m. transvers al toracelui
 Muşchii abdomenului

Topografic se grupează în: - muşchii regiunii antero-laterale

- muşchii regiunii posterioare
- muşchii regiunii superioare
- muşchii regiunii inferioare
 Muşchii regiunii antero-laterale abdominale

Sunt:
2 sau 3 muşchi lungi:
- m. drept abdominal
- m. piramidal
- m. cremaster-la bărbaţi

3 muşchi laţi:
- m. oblic extern
- m. oblic intern
- m. transvers abdominal
 Muşchii regiunii antero-laterale abdominale

Sunt:
2 sau 3 muşchi lungi:
- m. drept abdominal
- m. piramidal
- m. cremaster-la bărbaţi

3 muşchi laţi:
- m. oblic extern
- m. oblic intern
- m. transvers abdominal
 Muşchii regiunii antero-laterale abdominale

Sunt:
2 sau 3 muşchi lungi:
- m. drept abdominal
- m. piramidal
- m. cremaster-la bărbaţi

3 muşchi laţi:
- m. oblic extern
- m. oblic intern
- m. transvers abdominal
 Muşchii regiunii antero-laterale abdominale

Sunt:
2 sau 3 muşchi lungi:
- m. drept abdominal
- m. piramidal
- m. cremaster-la bărbaţi

3 muşchi laţi:
- m. oblic extern
- m. oblic intern
- m. transvers abdominal
 Muşchii regiunii antero-laterale abdominale

Sunt:
2 sau 3 muşchi lungi:
- m. drept abdominal
- m. piramidal
- m. cremaster-la bărbaţi

3 muşchi laţi:
- m. oblic extern
- m. oblic intern
- m. transvers abdominal
Muşchii regiunii antero-laterale abdominale
- exercită o acţiune de totalitate asupra conţinutului abdominal
- cresc presiunea în abdomen favorizând:
- voma
- expiraţia
- defecaţia
- micţiunea
- naşterea
- produc flexia toracelui pe bazin
- produc flexia bazinului pe torace
Muşchii implicaţi în respiraţie
 Muşchii regiunii posterioare abdominale

Sunt:
- m. pătratul lombelor
- m. iliopsoas (m. iliac + m. psoas mare)
- m. psoasul mic
 Muşchiul regiunii superioare abdominale

Diafragmul:
Cel mai important muşchi respirator din organism
Are formă de cupolă cu convexitatea în sus
Este străbătut de o serie de formaţiuni anatomice:
esofagul
nervii vagi
aorta
nervii splanhnici
lanţurile ganglionare simpatice
vena cavă inferioară
canalul toracic
 Muşchiul regiunii superioare abdominale

Diafragmul:
Cel mai important muşchi respirator din organism
Are formă de cupolă cu convexitatea în sus
Este străbătut de o serie de formaţiuni anatomice:
esofagul
nervii vagi
aorta
nervii splanhnici
lanţurile ganglionare simpatice
vena cavă inferioară
canalul toracic
 Muşchiul regiunii superioare abdominale

Diafragmul:
Cel mai important muşchi respirator din organism
Are formă de cupolă cu convexitatea în sus
Este străbătut de o serie de formaţiuni anatomice:
esofagul
nervii vagi
aorta
nervii splanhnici
lanţurile ganglionare simpatice
vena cavă inferioară
canalul toracic
 Muşchiul regiunii superioare abdominale

Diafragmul:
Cel mai important muşchi respirator din organism
Are formă de cupolă cu convexitatea în sus
Este străbătut de o serie de formaţiuni anatomice:
esofagul
nervii vagi
aorta
nervii splanhnici
lanţurile ganglionare simpatice
vena cavă inferioară
canalul toracic
 Muşchii regiunii superioare abdominale
- Diafragmul are:
o porţiune centrală fibroasă – centru tendinos sau centru frenic
o componentă musculară cu fibre dispuse radiar, subdivizată în 3 părţi:
partea lombară (cu originea pe vertebrele lombare)
partea costală (cu originea pe coaste)
partea sternală (cu originea pe stern)
 Muşchiul regiunii superioare abdominale
- Diafragmul are:
o porţiune centrală fibroasă – centru tendinos sau centru frenic
o componentă musculară cu fibre dispuse radiar, subdivizată în 3 părţi:
partea lombară (cu originea pe vertebrele lombare)
partea costală (cu originea pe coaste)
partea sternală (cu originea pe stern)
 Muşchii membrului superior

Topografic se grupează în: - muşchii umărului (ai art. scapulo-humerale)

- muşchii braţului
- muşchii antebraţului
- muşchii mâinii
 Muşchiul umărului

Sunt:
m. deltoid
m. supraspinos
m. infraspinos
m. rotundul mic
m. rotundul mare
m. subscapular
 Muşchiul umărului

Sunt:
m. deltoid
m. supraspinos
m. infraspinos
m. rotundul mic
m. rotundul mare
m. subscapular
 Muşchiul braţului

Faţa anterioară:
Sunt muşchi flexori ai antebraţului pe braţ
- m. biceps brahial
- m. coracobrahial
- m. brahial
 Muşchiul braţului

Faţa posterioară:
Este un muşchi extensor al antebraţului pe braţ
- m. triceps brahial
 Muşchiul antebraţului
conţine muşchi (dispuşi pe 3 regiuni) al căror pântece este dispus proximal şi tendon distal
 regiunea anterioară: 8 muşchi în 4 planuri (m. flexori ai mâinii, degetelor şi pronatori)
 regiunea posterioară: 8 muşchi în 2 planuri (m. extensori ai mâinii, degetelor şi
m. supinatori)
 regiunea laterală: 4 muşchi în 2 planuri (m. extensori ai mâinii, degetelor şi supinatori)
 Muşchiul mâinii
sunt în număr de 19
sunt dispuşi numai pe faţa palmară
faţa dorsală conţine tendoane ale muşchilor posteriori ai antebraţului
sunt muşchi scurţi, care apropie şi îndepărtează degetele şi le flectează
sunt dispuşi pe 3 regiuni:
regiunea laterală (eminenţa tenară) – muşchi ce deservesc degetul mare
regiunea medială (eminenţa hipotenară) – muşchi ce deservesc degetul mic
regiunea mijlocie cu - muşchii interosoşi şi muşchii lombricali
 Muşchii membrului inferior

Topografic se grupează în: - muşchii bazinului (ai art. coxo-femurale)

- muşchii coapsei
- muşchii gambei
- muşchii piciorului
 Muşchii bazinului (pelvi-trohanterieni)

Sunt dispuşi în:

Muşchi ai grupului anterior (intern):
m. iliac
m. psoasul mare (m. iliopsoas)
m. psoasul mic (la 50% dintre persoane)

Muşchi ai grupului posterior (extern):

sunt dispuşi în 3 planuri:
m. fesier (gluteu) mare
m. fesier (gluteu) mijlociu
m. fesier (gluteu) mic
 Muşchii bazinului (pelvi-trohanterieni)

Sunt dispuşi în:

Muşchi ai grupului anterior (intern):
m. iliac
m. psoasul mare (m. iliopsoas)
m. psoasul mic (la 50% dintre persoane)

Muşchi ai grupului posterior (extern):

sunt dispuşi în 3 planuri:
m. fesier (gluteu) mare
m. fesier (gluteu) mijlociu
m. fesier (gluteu) mic
 Muşchii coapsei

Regiunea anterioară:
cuprinde muşchi extensori ai gambei pe coapsă:
croitorul
cvadricepsul femural se inseră pe tibie prin tendonul rotulian
include:
-dreptul femural
-vastul lateral
-vastul medial
-vastul intermediar
 Muşchii coapsei

Regiunea posterioară:
cuprinde muşchi flexori ai gambei pe coapsă:
m. biceps femural
m. semitendinos
m. semimembranos
 Muşchii coapsei

Regiunea medială:
cuprinde muşchi adductori ai coapselor:
m. pectineu
m. gracilis
m. adductori: lung, scurt şi mare
 Muşchii gambei

Sunt dispuşi asimetric (maleolele şi parte din tibia rămân neacoperite)

Sunt aranjaţi în 3 grupuri:
Grupul anterior include muşchi extensori ai degetelor şi pronatori ai plantei
 Muşchii gambei

Grupul lateral include muşchi cu rol în pronaţia, abducţia şi flexia plantară

 Muşchii gambei
Grupul posterior include:
muşchi flexori ai degetelor, membrului inferior şi plantei
muşchi supinatori ai plantei
sunt dispuşi în două planuri:
superficial – tricepsul sural (prin tendonul lui Achile se inseră pe calcaneu), include:
- doi gemeni (gastrocnemieni)
- solearul

profund – muşchi flexori ai degetelor

muşchi extensori şi supinatori ai piciorului
 Muşchii piciorului
Sunt dispuşi atât pe faţa dorsală (doi) dar mai ales pe faţa plantară
- muşchii regiunii dorsale sunt extensori ai degetelor
- muşchii regiunii plantare sunt dispuşi în 3 grupuri:
- medial – 3 muşchi ce deservesc halucele
- lateral – 2 muşchi ce deservesc degetul mic
- mijlociu – numeroşi muşchi flexori ai degetelor