Universitatea din Bucure~ti

FacuItatea de Teologie Ortodoxa

Departamentul de Teologie Sistematica, Practica ,i Arti Sacra

Examenul de fmalizare a studiilor de LicentA

Subiecte pentru proba scrisa

1. Tema pentru examenul de licenta - sesiunea iunie 2012 - disciplina:

MoralA cre,tinA
Etica procreerii umane.

Bibliografia: ~ f
1. Planningul familial ~i contraceptia,ln Anuatul FTUB,200~ "
2. Clonarea reproductivl1 ~i terapeutica,tn "Ortodoxia"2,200S_ _
3. Procreerea umana medical asistata, in "Ortodoxia",nr.l,2010. V
4. Etica procreerii,studiu pe care 11 voi da in forma dactilo.

2. Tema pentru examenul de licenti - sesiunea iunie 2012 - disciplina:

Misiologie ~i Ecumenism

Misiunea ortodoxa fata de prozelitismul advento-m.ilenist

Bibliografie:

Pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, Ortodoxie # prozelitism, Ed. Trinitas, I~i, 2000, pp. 163-166,
227-234 ~i 319-325 (19 pagini); \Ii
Pr. lect. dr. Radu Petre Mure~an, Atitudinea Bisericilor Tradilionale Eutopene fala de
prozelitismul advent, Ed. UniversitAtii din Bucure~ti, 2007, pp. 576-586 ~i 598-602 (16
pagini); V
Pr. leet. dr. David Pestroiu, Ortodoxia infa,a prozelitismului Martorilorlui Iehova, Editura
Insei Print, Bucure~ti 2005, pp. 28-40 ~i 54-55 (15 pagini). V
Total: 50 de pagini.

Director Departament

Pr.Prof.Dr.Vasile Rl1duca
 .? ~.
\11­
e
~\t9\ ,
CUPRINS
EDITORIAL
t DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine,'Familia
C1'eStinii - speranta Ro1llliniei . .. , . ; . : ....... , .. , ' .. , . . . . . . . . . . 3
STUDn SIARTICOLE
PI: conf. dI: \asile Citiriga, AntropohWa Irristologii:li p ndevanta ei pentlU
depli#1T!ll conceppilor antropologice ale. culturii secularizate .". 7 ?
Arhim: conf. dt \ilsile Miron, Cultui divin public ortodox. myloc
", de propoviiduire a t/reptei credinle ............. , . , . , ..... '.. . 29
PI: ciint d:r: Adrian Niculcea,$tiinfii §i ortodoxie. lncompatibilitli/ile unei , '

. rela/ii recente. .'. . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . ~". . : . .'. . ~ . . . . . . . 55

PI: 1eet dt GhOOIghe Holbea., Eclesioiogia Piirintelui DWnitru Stiiiriloae in
, contextul eclesiologiei ortodoxe contemporane ............... , ' , 67
PI: leet d:r:.Adrian Gh. Paul. JfaJa, persoalitatea §i influenta doctrinarii

~@tJ~
ale Sfantului Diadoh al Foticeii ....... , >• • • • • • , • • • • • • 92
• • • • • • •

Prows. conf. dt Justinian C8:rstoiu,Loca§ul de cult, loe al prezenlei lui '

Dumnezeu p al comuniunii cu omul ... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Arhim. dt Stefan ~iirturii literare despre inceputurile monahismului -- . . ....: ..... .......... .-- ........
riisliritean .....".,............,......".,',.,',....,.. 141
Ierom dt ~ Goreanu, Organizarea Eparhiei P a vie1ii bisericegti in.
Basarahia, in secolul al XIX-lea. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . 149
Prep. drd. Stefan Ionescu-Berechet, lcoana "nef'acutli de miinii!' a lui Hristos,
, epifaniea CuvOnhiluifntlUpat ; ....................... ". . . . 161
.:'.,
PI: drd. Ni~r Sandu, Modele de interpretare a Sfintei Scriptf!;ri in opera
Sflintului Simeon Noul1l!olog ..... _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
, '.
Drd. Stelian Gombo~, Ttlloarea duhovnicetJScli. a Sfintei Euharistii - temelie
a Bisericii, a unitli/ifei ~i a miintuirii omului cu Hristos . . . . .. . . . 182
NOTESICOMENTARlI :"iH" ·~i'·Ji :-' ~;,."':\ :l:.•. ,.1 .•~~.' ••) ')' ,,' :.'

. "'._\
, -'
~
Pr. pr(lf. dr: GeOl:ge Remete, Credinlii §i confesiune ................. 205 ~f!
,1~,,'" ~ '..
~
~'
....
\
"
,', "<
- - , •• : ,."

· " ~. e :.:. '. ~.r-it'" 'U; I

Lect. dr:.~ M~pecte particulare ale relapei.dintre Stat Ii Noile
• j",
­ ­

mqcan rellgtoase .. ',' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 213

PI: prof. dr: Marin Wea, Preotul poet, scriitor ~i folclorist ,
lraclie Porumbescu ........ '.. ~ . , • , , ......... '.' ..... .' .', . ,. 227
.l!t....grOf.dtJi,j1.IUi~ Clonazeq 1'fl,Productiviisi terapeutiCa peiform~ 1.~\0:~~, 't':E.~~
.. .
"~''1:.''\:.1 ~. ,..."
~.
, . ,J ' , .. tutu'
~ nscun: , ... , .. ,., ......................... , .... ,..... 3.
-. S' \'211•.~1.1 Ii!. -, :--.~ _ _
.Ii. . . ''''',t' ' . • "'" 1 - ,.
' I'

,,1.' ~J
RECENZII ,< '

.. -.
~'.-Nr......
.~_\,~
t'
~ R\io:gtst:r.rl__
',1 ,.

ArIiim. Stefan GufA, Inf/.UenJa Sj'"antului Thsile eel Mare asupra '
"'1
monahismului ronuinesc.Ed. \asiliana '98, Iqi, 2007,274 p.
"
. 't'ln~"''"I\:tl!r..:;.''
(PJ: pI'Qf. dr: Ghe<,>rghe I. Dtigulin) ......,................., 253
PI: dr: Nico1ae Razvan Sta,A,ntropologia din peTspectiva hristologica - ANUL ux. Nr. 1-2, IANUARJE.-IUNIE. 2008
Bazele doctrinare ale vieJii duhovnic¢. Ed. Arbiepiscopiei Tomisului, ,. I BU'CU1(E S TI .
Constanta. 2007,572 p. (Coni, dI: Mihaela PaIade) .....•...... 257
Content .....;..,.........,.,...........,.................,. 2(iO
,;~

"232 OR,TO;D'OXIA

apireaU in toate provinemenl4~ iar prw.a sa em SCrisa' CU vervl §icolitinea CLONAREA !2REPRODUCTIVA ~lTERAPEUTICA.
,:infOrmaPi extrem depret.ioaseprivitoareJa evenimentele istoriee sau culturale 'PE~O~$rRISCURI"
ale 'ep>cii San lascriitorii ~ql'carea oolabomtfoarte stnins. ,,' ': Pc. prof. dr. VASILER.AnUCA
;In tOate scrierile sale, Iraclie Ponunbescu folos. 0 limbi neaofi, ;Facultatea de teQlogie oJ.todoxi ~ ~
pJastica §i coloratiL UmOml.sinitos, popular, folosit cu deosebitAmiiestrie
mdescrierile sale ::- ,in special cele peisagistice sporesc calitarea'evocaru , Fenomeri.~lpfin care ocelUla san nil
otPQism yin se injmi1te$e' pe cale
evenimentelor. , '. " " asexuata, fenomen. pe care astazi n numim, 'lcloriaie", a eXistat de multa ~
.,Iatil ce serle Dic/i.onarulLiteratJJriiRpmq"e privitorJa rol¢ san in lite­
,ratura ~ ."Po:nunbescu ,este' ~ (ijn pri:mii prozatori YQIIli.ni '4in
:J:'" Inna!l!rn, en mult in&J!Ie ca 0IllJli sii, prodw:O u, - clone.•
\ Chiar §i omul a p;m1ipit c1mie~ 'cu mult'iiiai:itte' sA §tie el insUsi resin! do-:. .
, Buoovinan15~',;", , ,'.'. "',.,',',', .
, RecunosclindU-i-se'meri~le, deosebi~ ~ plan cultuial, Social ~~ hise­ . ~i ~ va fi impactu1 clo~ in tot Cec::a ;~, inseaIllllillumea vie. !d!­
rieese, oonducerea bisericeascl din Buoovina l-anumitin anu). 1896 e~­ , ~i la celenterate intilnim mmultire8 min sciziune ai reien~. 'Un!i
men la, manastirea J?uina, 'dar nu a reu§it ,sa-,i exercite ;fimct;ia 1ntrucat 1a 13 ~coriili~e inmuItesc prin §cizi:wle lOngitudiMlj, uniivienni(rimal.seregene- ,
februarie, ace~ian, a mw;it in varma
de 73 de ani. ' , , reaza prin~e tmnsversala.. Unele specii de vienni POt sa renasca diD.
. Conc;lnziophd '~' contrihqtiei preotului ,cartunU-:rr8clie, ~~runi­ restriri ciae pot ~ta chiV a lOa parte din ceea
ce er8.u initial. 0 spe­
bescuin cultma romaneasc8,., se pot spune UIIIl8.toarele: . ,'. cie de fumici" numita Wasmannia auropimctatii, se. inmul~ prin e1onare.
. A avut un aport~tiallafundamentarea ,idezvoltarea folcloris­ In cadml aceStei, specii de ~ci, prof~orQl Lautent Keller a constatat in­
ticii roIDine¢. ,.. " . ", '. ",' ' ," ;, mulprea: pi:iriclonare a inaScu1ilot, 'ca J;ejjlicala fenomeriw,de clonarea

~
"11!' " , . ',' ",' ,,'
A~ publicistica poetici ,i desciiitor in Buoovina, ambele,wmte
pe filonul creatiei folclorice romin~, din care preotul Iraclie Pommbescu 1 'este un reARm@ natural atunci cind ne,gindiril Ia microbi,
Ii cules, a ceitetat ~i a preluCrat cu'pasiune, nlAiestrie ,i ales' ~t tm!.trit2ftJll'Otozoare:J;daute,
al. viermi, ~ci, ~jar semeni ho­
, A oonttibuit de aSeineneasubstantia1Ia orgimizarea adniinistratiVi a mOzigop (la ~ Dar? omul~ a-pritctipat clona:rea, ca PC,o inde­
Bisericii Ortodoxe din BuooVina, care se at1a in acea vreme la inceputUrile §Ctre Cit se peate eficlentA §l naturaIa, buuyeluJ p1antelor, pnn buta­
sale org8n1zatOiiee.' " ' '.' .' " ," ",,' ' §tre, lIlaI'COtaj ,i altoire,.Jie pentru rej)iOducerea §i inmult;irea unora, fie
pentiil'iIllbliliAtafii:ea calitatii lor. Clgnama.,a devenit un fenomen care, pe ,
A indrumat ~. CoriCtus en tact; ribdare ~ intelepciune pe drumul.artei
de'.o parte a~, iar pe de alta,.!¥.Iiiorea:zA ~umea..' 9:uP8 ce eas-a mutat
Druzica1e pe' geni8lul sanfecior,' Ciprian Porrimbes~ cotriPozitor de
muzici coraUi ~otica, populara ,1 religioasa16; · ' ," " " ~" din mediul"'iiatura1 in eel =:-::~' in labOrator.Aici,in
eni a ~e penonnante ale in­
'
, 1.ibOrator, s-a dOvedit ca ea
Pentru impresi61:lanta' sa' aCtivitBte pe tiI.rfun' biSericeSc, ,cul~ social
£jeriei genetice cuJtvpntaje ~~ebite in divers~ domenii. ~ ,i ~l ri~lfi'.
§;i: folcloric. tm:naIjii i'-au adus uncald §i binementat omagi~ cind s-an ,cele,~ mOIte on,. ~'bile. tn fata. ~eI aseIJlC[leasltuapi teo ()gW
imjJlinit in amil2006, 110 a:ol de Ia trecerea Sa in'hnnea dreptilor, adlugin­ are de" spus, ceva. tnaiiite ~ ne fornudiUn punctuI nostru de ~ en
du-se astfellanumitul ritarede preop ortodoc§i cirfurari, ca: Simeon Florea priviIe lacJ.onare,' vom prezenta mB.i p~ :~em,d .§i faptUi' ca.~,
Marian; Dumitm FtII'tUnA,Dimitrie Dan, Teodor B~I, Gheo.tghe Ceau;;: numit di}nare; , '. , ', '> ' " ' ,', " "' ",

pil~ GheOrghe N. Dumitrescu Bistrl.fii; Ion Birlea; Petru R~,i aIpi. ,, '~o~unea,de ~,clonare" eSte de ~mne~Vi.n~de 180 cuVmttu KAmv.
-dO"$: ,inseInn8n-a~ramuril~ Prln unnare."clona gefineste 0 cemm:
, ,14. Mircea~O ~ tlFeotubD. lracJie Po~~ ~,stJIdeIqii, un anmni~ de ceI'iilesau un anumit ~ obPnu~ cale natUIilll
feolOgi dbt sibhi. 1891~ art. tnJ£rtropOlia kt:IetiIiIIpi,' aiIDl Iv, m:. 5-6, lnai-mdie, Sibiu, sau ~Ci8lidiIl1I'-o sin..8!u! ce1u1i sau ~smgurorganism (mai pre­
1959,p.432.-' ,: ; " ,:' " ,
, 15~ Ve:zi IJic1k»uznd LileraturiiRomiine:. De hi originipti1llJ la 1900; Ed: Academiei ~ T,'"Oiinp! ce~ a lDlW o~ ~j)l'()Ce(§> de I'5II'O- '
Romine, ~ 1919, p. 704. ,,' , 1. Cf. Adrian Bogdan. Czonarea umaniI '.:- ~ pro # Contro.~'in~'in BiD­
. 16. VeziDi8c.prof Marin Velea. Cipriim Ponunbe.scu, dirijor Ii compozitor de
"fI'IfIZica COrtJIlJ paIrioticil Ii religioasiJ, in GlI1su1 Bfsericii, ~'anu! XLll (1983), nt.
eticil j,i DreptUrile omulw in Rumi.i1dtz, Comisia'Na,p.onaa pen1nl UNESCO, ~
6-8 (iun.-aug.1p. 394-401. 2006, p. 48. ' : .. ' '. '
"
234 OR'fODOXIA
gal.' "'·~':\Cet'caie1ldat'~~.~"afost
sa~CZje'erigine.jmti~1 uiziliJpo .ct. J~ in 1963.
, ~erformanfele biomedicale obtDlute ~~ ,i, mai ales, cele pro..
Iiiise .aebiotalJiolojille contemporane au sa Be vorbesci despre~
foliriiiDfa clooatii nlll'iUlillU iIi.:mtdiile biomedica1e, ci ~i in celt; politj~ ~
;::~~~,~~~~~~!
menp 6b~p. fP.. 1978'R 'DaVid a scruXPiDa.AiJl The Cl(minf.qf~
c:are ~~riScul inWdiffi 1· '.. Hde clan¥/,fijDp:~ i~~ ~
~,!he:130YS from~Jpi#Z!e:zisa 'tlonarea 1u1' Hitlg'...~#DtnntL
~,BIade Rumier" !fitiI982a.ratlCunl.E, clOiii:hmana:1uitcaJ}eJMw1eo@ ,
nate, oaffienn. ~uis L. LaJilOrlcli!.ya ~e ,~~ ,,A tori. 'futage:~~" Un
r()man de. ~c.1i1J.I!.e, ,ip', ca.tq" emU'i ll '. ":! 'un'in~,~,fi.!tca,
CXperien~'clonJtii 00Iit.lY a~~i(\p ,~, sale.' ,~," ~~'~e
este atif de If~¢~, in~ il1edicu1 se ~~,de.~gristat8.qd
~Ju,¢JU, ~ se::va'sinucide~ ~ clona xauciae pe nie9i~;.' :"',,:,', '
, ,P'aca~,n9PtWea,<!e'fliJ~1a~~:~i'iDm~~~
mati in~ pUtem spinle'ca mi aUnt Jlfucednt!!e Win tr~
~anume; 't' ~ ,. "",~."
':~fi~,~(pe:c8re:lmij'~~
11UO t ,Prin~.~t~
tifUle8Zlzigotulatlat in stareadettotivo.1Pntl (..eind acesatBe 'g8sefte in £am
, 2::.8 ~lule in:primele i taMe de 1a~ 'iDaintea ni ,. ~elu-
o In'OUO X I'A . 235
~ din.,cariI~ .viep1it~ ~~ implaatati·m 13-oi purti~,..:au
awt drept,~celebra eaie ~lly):'Patrivitnmi;multor siJ.tSe,~mtretare
'l teWstaJdUmal o!Sciencedin iulie;2001rata 'ere, suOOeS- It a¢eS!uipro;
ctdoUde Ci~·estt dcl.:.2%.. Pe ling'll acestea; la·clone Be 00fistatA-~ ,
'lJOiew,mirtcidilcPBWPP§' cum 'v fit; rinichi.t~~divme
~.; iateStin¥looate, diabef, 'tendoaB.e mai"Scurte.'telomeri-mai scuqi.
(~aratl el tflTSta de 11 ca;ce'~ vi. dona este 'eea a exemplamlui
de Ja caie's-aieOOltaHlucleul), Co. Bite 00vinte, 0lmI!::e8te mai,bitrina inca
JDi~!;.m~~~biiieae:sO%~,
" ·rm~~Iiit6~L~
e1!!l ut::
~i =-lQiiit'fa ==~fet'de,mteleir face
n"" e'cuocazm Ul .'
: rttti#C11lj}18f aDI9ine
ideptic'aui punct de.eaere geBetic en'" ~. ~de celule san
dtbCJ6iii
~
IIlitrdin Care' s-a ri;iffiit'spunem,,,a:£;idenftc'..~m ieril]iu,
se transm:ite'numai irifornmtia aeiretic! ~~ in ':iillcieuf Care a fast im- ,
::-pJlUitiit in,ovulul denueleat; ci'§i'cea mmsmtiiWiri oompusii mitocoodri,:
J!i. 'priele care se g8ses¢ in cito.t?fampa ovtilului denucleat. ~utul cito;.
;::;~=~),~;W~1~#~;~:£;re~~~:;
~ ~~~. Acea:sta ~.o.l~onder.e ~cca. O,O:5-O,~% ~ se adau~a
~i 'Sc rdCdtbbifiAtn feriotip cit iDforn1aPa.'~eneliCi adU$l& nuelell, ooatA
en "
Co , eqpa ~? ':'care:ci~taSnu{o aSiO'l1rii~"uit ariUlhlitinij) nc;>iiStrQc­
" '" . , , .. ti',:",~~'r:~ 1.,;" " ",
tfui ·pioIofPce-·,em obpTiUta Prin ,acest ~~ llU estti deci '0 c6pie
f '

Ie e ' ., .decelulevor e\IOlua.~9_ziM dis:­

.Ji.Jut,. ideniicdin ' ct ' ' . ' in reiiir gacti a jiJdijddlilyj CArui8:ii aparpne nucledL'~~'s-a~- iniPal.
acostaceeaioo se rea1izeaiape ciile na'fU1:aJA $i ~ duce JB)m8ritia ~ , W'ereita ,dintre ~ cIonati ~ clona' ~ ~ ~! crotnotmnilg
in J?!2:"
-~~~~~~.~'.~
,mitocon~ cAt~i g,tnrita ~mtapjlrir ~ce,~re ~'pmdnc
_ Obtihm. pm' Clonare. ~La acestea, Be ~gi '!Si ~~ifactorul !imP,
umU " ,eat cu nUCk;ul iltei eelule ':-=Ji!eti'"bftit iiRfiiid?Sii lar in ~..Q1D1i1ui. dezvoltarea l!§ibolQ&icL 'educatia' cultumli. religia"
aI UiiCicelule somatice nlatutl::de 1a alt~ de-faace. "i:aldivitl .t\~.a"U, ° t:gn1jibytie aeitermiiuurti in fi " 'aJjWii Unei eVen­
~.cl 'mBane fnclt aventurl .r ,,\~ t' .' vi " '. u
'< ,,' '
d·

ArisimbIul nucleu..ovUl denuc eat; Jasat intr-un'" ;'fu~ •""~ .. -C'" ",eru~.", .., ' ',' P9"~"'ejui"
" "! ,,'

-Ziona. onarea 'vi Be va di ." "fleftndsi p1'9PIiile IQ!,glohe y~ayeas¢i~~9t;ivei~ SC1,~la~tate,:, JiU
'!P!!! unembriOtLA~' , ' Ya ~ 'tIJUw;latttat rn uteml unei niamcfmrWO!'!!! numaiJa :gively,l memoriei si ~njvc~w. a,q;ea ~,~ ca:mcteristicile
care?4UP.Ipepoada de, , :~. Varda' 'unei ,ii ~'jdcritice cU personate ale omului, ci §i Ja,,ttivcl gqnetic ev~ cIon! umana nu va q
~'o.rla care S-am~ltm1I'_~'de!1C~~'"
osCasc4: ll:D. iiUa'ett al,'c8ru.i 'Ilq cir6mbiomiat S~ ef~1Ii ~;.
bil DiOdi£iciri~piin ~AbN, Trebme tetinltt ci-fuZlUb:di ~l~"
identidl CJl nrilrinalyJ. Cp. ~ ~ pu.tin '~'~'.YO~ de·supmviquirea
j§~IOP:h~j>mooQe""S:oi~
,3. onarea mOl::t!.se mfeli .~ tt:Jm~IQ~
. ..
:=t=
JLvul ntt n;uHAii !OtdG'U"a.,~ nevoiede multe ~::~ :obji:. tidC(A;DRin v produceriiwti ' e a 1DlOl'. ' honnom
nerea 'OUei, Polly lR l~-au,f~ neces.are 2n
de tij q4iQl, an fost, san anticoari, In acest sens a fast nevoie de Q..bJ;inerea unor hibridoni (gene ,
realizate, prin fuzionarea ovocitului CD nucleul din celu1a somati~J.7"l'&
. ".:...... -; '(. .;'... f.,. _ i. ~. ~

I. Ie clonage umain.queations ethiquea, 'arist2006.: p. S; ':-'

 236 Q!1lt1t~O':X!l.l OB.it' OJ) () xu; 23'J

!!1~'care:s8l ~,pmtnf iv_m: t'!:!~*a(~ ~~~ ~

catoare,de afIt.ic01pla. tmZJrne sau;honnt'Qili=:!ZQ:aJ ~lUlui,~
. '.': lQttca SC.imnJilp,lisavantii.au tonside!8t ca~ GaGa Ii:..s"'8l'Of,eD o,in­
fcmn.&lie,~ arputea·produ.ce fuarte;repede su1Pstante deosebit deefi­
)e, ~""u_d;gs.~ ~~;;J~:in .u.tmaJ:C:, .Q.;.;geDA:~ avea.poduLgcmfte:ce :interesape spe­
...4:_.....-1_" .~ A ~ 9-_
t':_": .l__ft_L· ,,:_"'-• .......:_
~n...~..~.Wlit!!e!..~u"lGm.~-W,1,m.Wl~ "m~-At'nl ~a~~;in.godusI:dnr-o·.oelGIa,bactcriani om1mIu':i..se~e:~
~:~.,pri,ntI:-pn pmc:;edpn;ebinjc;~ sg¥@.('U1}~IItk; ~ ~tmh~:nDPURl:M.:.ou~~uluiP".din7$e~
.' cbimil?·§i·sub~1JJl"Pb~~~mi~~_l&~!! ~~fi clonati, adica, din ea va::fiprodus Un mare:numarue
~ din la$l~07<9Jini,ala1 nnW: oxganism'(~~:H;e!!~ ~ ale ~esaaersn;JHllC:eina;care·i:riterese@:z!.4.
~ inc -.<\Ul~CjIlt.(m18 sau'm.iimulte.g~eJ '.~ '-Un t ·~1Ulif~liLmtiide,{molecule.;dcuWN.multl,JWJi·.mici
~l ~oZQp:Uah(~~, ~ t~. t . . . . . "~ deGt"t:~oz(mUJLspqgifJc bactmjei ~ct) ~il~ sise i.Dm.~
secvetic&reoom ' ~~,lu~se ~! . . ..q.~ ~ de·~. Ac;eskIa.~ ~ 'Ve.f?!Ori,th e/o1JQl'ft fiw.ltnl Q8 .ele ar
, ~{vectorp'!ti~)~sea,rep~f~.~,~~ . fi..~iN~bi.~~ ,priJ,l.r.are.se asi~ ~ta.e,a,~ecialului ge~­
tj.q~~ .f.iorj.!a~sp,eci~). ~-tJmJare, .fu.pJasmiQe a fOstin~
~:~hde, ~guli,. 0bacterie, .. ' aceasta~~'~S9tg!.ilx-6JlN (0
~' ~ din~
.)JaU .tMt', 'm g.
-' .~~~m.m.,; . , JPA:~ aJQ
fi~li~.ch
eni.) p<?!lte . N"Sf. ~' veGtoml recombinant· &Ji~ADN-uL-b~it,Q.~ ~ la alta:s~tplii
~hjna.t .cy,49N!e ~.eI!Ji.de pA))pl~m!u~et ~;t bi~IWfA)!,~)~·.conPne sec¥.ente(~ ~~, de;~~~
~

ptoare
. ,. ~'-.zis
... ..u1:'.....~, .... :'. c;l " • .- in
" ~".consti' p.
iZog
~ , ..
'P.1u1' licarea.~
i'~i ,~tip.. " ". ,
=iAn7~~ARN-~~rJrn~~~
!i:'~;t~~C#o~~
aADN(a_g~~i ~.a~tul~ ~.~~~~;'r{~;,
.' e:amplificati.ADN.~binatamll1tipljcaUn.feh1l~.~fi~
. dusin' oinUt· '.' 'vUC8revor:fiCapabile",,:r '" d , > ' - ..., ~
~ =bactetiCi . .careat'b8f~AJ)N-ul
~,:r~rut Io,ti:orii4s _WWi:!fU~~
,.q9riiHB ApN ~~ J¥l,.,e<moept ~t ~~1 - . ..• . -- -- .
~.~1~!,,,,~ . . . .n1
• ..'1..0;, ..• ' .. ...
. . . . . ",'" . ; , .. ' heteiOlo
,"; g
(strain Qe strilCfu:l-a i18.tm:a.ii a b8cteriei), jOr fi fOarte Utile QmliJuj~.Tn ac,¢St
-f ~.~:~~~~o~~~,~ . I@i~,~nq._~~,tnai
ja,t:gonul. gQIJ.eti~¥.Dil9~ nl91ecm8rl. A"""';¢ti
fQiIDuJAse aPli~ ·iii·· Icalitat~ ~
mdOi~mmeni.' .,,": , ' t ' " . " .. , , 1 " , · ~'" . , ... " . .
nietooelor'de IIlnPlifiCa:re·a.·~.geriI~ein.·':.' ..... ~el~@e¥ec.:,. I '; . U:tili~<hi;se·~fa#·tlfoc~~(~tt traIJsferlud~-'ttiie'incetU1ele
.!Qiiiilii ~~,C,GJllIi(i i1l$i(4.~u ~f¢"l.'.t\~ n;lJIf

=,
I
tpiirtudj~~,retJiii1llu':: ., o]:Jlin¢rlm de plante ii.anjmaJ~·t:r;ibsgenei~.;Pl8.n.;'
. tiPlica.n;; ,vta.pi'~p.all~ ingiQ.erierprie.ti~~ a,8eriiUlui,g~q~; ~:~
reatiZati)~tro 'rna.' ·dAta.·.· m1912'.de'p.~.<->'carea' i'a:- "]:_
telet:rattUenjcepoi~m. cOnditii 'maipytinpiieliiice: ~tii nuii'tezistente
'.' pen PJl .~ ,J ....
J.abOJr~igIbn1Atm::i,.potda prddusetarese ~reonserva mai bfue, ba Diiri
Cat~·geDA.ltitn&i6A{~de·ori~e~~i~),in
'>"
£ .­ mtilt;,JjDt·(ta fu'6dg Sljeri-oare decit 8r fabe..fi in: motfJlitttJra1. }$i dJiar mal
cherichw coJi.}»,)~t(faVPritA a gene.t!ciCnil9t¢1~.~,t¥~,4i9J~
vectonil
coft~~."rE
a'carei" ., ,', .... cn~esteintr-8deViias~'ma&sl:
·(~in.;;ti.':nu..ja'Ce.l.· ;.~~"3:
~~Bl! .el~~biniii1aADN'~e8fiiJntei~m~
HCA.·.. 1Ac<qm. care.'
I ~'!fin' p-rmct; de Vedere nritritiv,sau :cu'co'iitnmtU1'l11itii~-· selectiu
(~.~ CdDsistente'saUiIDai 'PuPn 'co~'!D-'ceea ce:priV~'8itu­
nHte'Sfnidufi protCiee;· Iipide, gJ:OOiCle etC).AgjtiJilele·~ce pot pro:
~,~,b~ terapieifjppri.8pre'.g«iipl~' fie p9t·';ntrod.UCe'
toire' in.Iabotator p lanivCllil genelor, a.u'intiddUs in Jan~rcmiDm~ pe-m'genom.ut @ilw fi 8Bimatelor'~·~·~pioteine
Te:ildc 18: ex~ aft acelei_B.P«ii· (prefe:izueilC ~~ r
". C8!e·sc ~ fu ~•.()Ui sau dIii1le. ~;.a1iJ1~·0'~'pefte din
··ceea ee:mt.eiqiorum,ei) $8U'chiar'de]a'sp¢cii difer:ife'deplaltte·SaU·anitrl8le.· Mare~l<1(otd1W.ur ln' tqpmII;gatc'u"filQut.pe aeestea sa:·se oreze::nw
au
~~.:~~~~~~~;~~
Celulele geiminite:Cti.liiI¢ol CtOinozOlnialmodifieat (s"8u teCombiilat}
fOS1cOnchiSe'la ~iJlJJ01l~'ii m.WU1c pli.,ftti2*R:; .'Dto'iIjij:"
c4riIor opemftfla'niyehd, ~fD:f.bilaoesta; Hu ~litUI.t!'­
i~(de~~,animale),cu:ADNm9dificat:iniSeDSulvoitde'~
despre,care;Vf)Jn VOlbimaijOSi Co.ostatand'~ea deosebiti 31.hact....
!:are~~~~~~:~~~='
~':~""'ti-') ,"':'1",!,!\''.,mi', 'It:,' f:, '.; t'
.,-:--'::.<"::.:.;
,....: 5 ..... ~/" l"/'/!'.', .) ,,":, ~:_,~ " .It';~
1·, • !: it ~1J')I"!r':'
• ., .. t ..-,:- ... ,',tf"' ,-.;.'
4...,n...... ''/''''_a·~-
ViIWL ·n..ri;,,,,.. . ,j._·"4_~
_ es... ~ .,.,. T.&J..6 ............ f<',jI", .
(iIU,........ p •. DU,.'J."""~..., ~""U}J!;''''-''''''
I,.. , ' , "",' . .','
'3. ~ ~is et ]~Noe1 Missa, Nouvelle encyclopJdie dt#.lJ.~."P!f; , i:JirSi~p'.. a6;' OC ~1(jijJl:z& IJiJOIJtin.~Bioi!tiiJIi7ntldicttllJ.pHncJpii,· di/eJ;;e;
Boeck: Universite,~ilftlXtllei$. 0001.p.183.., " ".;,' '~.", , . " (1':' I, solupi, Ed. Medicall, Cluj, 2001, p. 121. .. ' ",' 'T+' ,
. 238 ORTODOXIA
~t:eini fUnd wDetatit in laptekm! aceeasi metodA s-au ob1inut
~pA,interferon etc; Realizarea animalelor ,i a plantelor 1iaJls:.;
genice a fostposibili prininterventialanivelul zigotului: s-a de£upatup
fragment de ADN<li!P:r-tin zigot in locul cAIuia s-a introdus Wl.=de.
AnN heterolO, care cuprindea genele-c::are aetmeaU infnnna¢i;=: ce
~a sA wei efectul scontat. . . . .... 1. ~'. .
.eii:iherapeutics a rea.liz8t .oi trnmgmice ;groducitoarede Al anti­
J!!psihll.{Aat), eliberati1 in 1aptele on, fiind wJmjpjstram pacieat.ilor en fi­
brozA cistici, sub fo.rma· de aerosoli Aceeqicompanie-acreat c6pii trans- .
genice care elibel'e8.Zi in lapte antitropina 3 necesam in hemofilie; Merita
!ep.nut ca animalele t:I:'8nl!genice reprezinta 0 sursi ieftjnii de proteine ab~
lut necesare in diverse pmctici terapentjce.· Pmteinele se ob~n 1l1jOJ;, dar
D1un~a ce s-au obpnttt a.nima1ele; Din pacate, anirnaJeJe mi se Qhti1L
insa . Data fiind 8Ceasta simape, specia1i¢i recomanda QQnareare­
pmductiw a animalelor in ale camrcehde aeJm;nale s-a intervenit, :ecom~.
binindu-se dejaADN-ul.Jnacest sens, ceamai simplAproceduri:vafido­
ll8fe8.1§8:ziM orizon~ adicA min fisi~ea (secponarea). ~lulelot ~-'
J2rionare m starea de totmote!ltA (este Renoada dm1re fertihzarea OVOCl­
tului, c~d acesta devine rigo!. p,8n8. in momentul nidarii. sale in perete1e
~ •............
.Aceasta metoda a' fost folosita petitru priola data in. Wi de ~
S~ t8ureat,alPremiuluiNobel pentru Medicinl ,i Fiziol~e. El a
1E~ embrionde tritonsJre~:~ douijumAtip, care au evoluat.
fiecare in mod individ\18L §Pl'e Wl Orgamsm intreg. Spemann este .sa~
care ~l(iemonstra.t ca celulele embrionare au 0 'oadi de to' . . In
aceastA perioadi avea loe fisiunea embrio 1935, Spemann su­
gem ei era sib 1 .. ·leate.
Utiliz8nd 8ceasta recomandare. savantii Robert Briggs fi Thf>I1W4 KWg de.
la Institute for Cancer Research. din. Philadelphia, la inceputul ~
cincial secolului trecut auaplicat pentru prima datiJransplantul de !lUCleu
la celule de bfoasci te&toasi:'nvc1eu1 mmi embrion
~ a fost introdus. intr-un ovu1 denucl~ Un procent de 80010 din ovo­
aft"
in primel!Y zile de
citele cu·nucleu strain obtinute de rei doi wnP au inceput sa se dividt.Q.
mici dintre ele dCVenind monnoloci Au incercat sa· . ire­
o osind ca donoo celule insl'nu au . La. m:iiJ.ocul de­
§8SClea a obpnut acest·rezultat.JolmpynJgp. ,gperismte.- 1e ,prin.
ceniului at .....-
. \ ' '. . ~
, 6. Dr. Jan Gamel; mml dintre autmii ollor ~ caprelor traosgmice, sc:ria in 1995 cI.
din 2800 de ce1ulCH)U injed:ll.te cu ADN uman, supraviquiesc 2500; dini:re-acestea 252
tree ell bine etapa transfemlui hi. ~ purti.toare, din. care se D8SC. I1IlIJUIi. 50 ·.de vitei
tmnsgenicl.
I
I
I
ORTODOXIA . 239
aceaSta 11l8toda'~ continuat (en drosgpfilal, tn'l~ Di Bemar:dino,3i ~
au fQlositcelule ·embrionare de broascA testoasa. diferentiate diu.~ct ge
,!edere functional. J.flterior, aceasta qretodA a fost aplicatilla oaie, la y!&!
fi ]a maimutj.7. Asemenea ~ente de clonare a animalelor domestice s-au
efectuat ,i la noi in tara. en rezultate pozitive: la Universitatea de ~te
Agricole din· T~ s-au flcut experiente pe taurine, iar la§tatiWlea de
Cercetare ,i Ameliorate a Ovinelor de la PaJas:Constanta, experiente1e de
clonare S-'8ll et'ectuat pe 0ViD.e8. Prin acest tip de clonares-au obtinut br~
.a chiar mamifere. . .
.In W, presa mnericaIil anunta ci doi saVantide la Geo:rge Washington
University, Jerry Hall ,i Robert StiUmap ~ clonat <Wviopi umani folosind
EJ.onarea~ san prin tiaPJOOft emhrjQParI. Aceftia au 1uat pptesprt:
zece embrioni mnani in stadille de douA. si, ~ opt celule, au indepartat
iuveJip de zona pe11ucid&z apoi au sepmat celulele diU fieca;re embrion.
DupAaceea au incoJ:gurat fiecare celulA individualicu un inve14 sintetic
lasAnd-o sa se dezvolte singmi intr-un vas de Jabotator.· Cei doi savanti au
anuntat cli; ~patruzeci si opt de ore. au gasit pattu:zeci §i opt de emhrioni
nou foImati. dezvoJp1ndll:f!C 'DQDDal, Experim.ep!yl a fost intrenmt in acel
~'ita.dju. diI(considerente etice) De fapt, Jerry Hall fiRobertStillman au reali­
min laborator YO fepOlIlQ!!. care se produce destul de frecvent in mod natu­
ral, de;prtind embrionii wid in ~ in trei sau patm celule separate. ~,
timp de citeva zile au crescut singure..inainte sA digrA. Pen1nl ci cei doi sa­
vanti ~olosiserii cuvfintul cl0"'iKI spre a denwni experienta lOr, au creat 0
mare Confuzie, care s-asoldat en proteste din partea lDlOr segmente de Pm.u­
~,i din partea Wlor~ inclusiv B~ R~lic4, iar Par­
lamentul E.uropean a votat " ',. .
m 1mammrtatemteI7J.cqea ' 1 c;onlrii
' ; 9. ~
'. tn anull22D, c10nama yerticali (prll("transfer de nucleu) va cuno~..2
nouj etapA; savantii LYki ,i Gurdon vor obline embrioni (care nu se vor
dezvolta .99J.1DAll. int:roducind in oyule de broascl deuuclri8fe nuclee <tiP­
celule mature (somatice), to: 1981, pm
n:iamiferzWl ,oarece.
aceasti inetoda, s-a obPmrt primul
In !2M Steed Willadsen, de laARFCInsti~ ofAni­
mal :Physiology din Cambridge a .aplicat aCeasti nietodi. la oue, Y!£a ,i
..!!'aimutL aritand ca embrionii de mamifer. ~ chlar iIi stadiioo
64-128
de..celuleo1 pot fi clonaP.. Tot el a utilizat ovule nefertilizate,flbi. nuc1eU ca
prin;rltori peo.tru nucleu1 donomui fi nu embrioni WliceluJarl., .
(~';
7.·ct: TeofiI cmciur;, LuarJa-LCooom I~ Geiretica Ii Viitorul omenirli, Ed.
.Albatros, 1994.· ' . ' .'
8. Petre'Raicu,.Genetiea gtlIIIiI'a/4 Ii tI1IfIl1rif.: Ed. H1JJlujnitas, ·1997. p. 346.
9. Lee M. Silver, C10narea U1fUl1J4 1m IOC al viitorului, traducere de ~-.A.ndI:ej
Ionescu,:Ed. Lider, Bucure¢, 1997; pp. 145-146.. .
 240 o ltrl.' on 0 XIA: ORTOD,O.x;IA' 241
_,' Iatt Wilmut'Jil{~tb. ~la 'ROslin !Institute din ~:au! tru gionarea anima1!s-au gasit justificari, pana in prezent, savantii serio~i,
.e.bf!!1ut dODi ai,,~~i ~' din celule emWionaTe,7~a,V0teon.,:, politicienii, teologii, filosofii ~i eticienii nu au gasit ratiunile pentru care ar
tinua ex:periente1e, fulosind'iluclee dincelu1e mature., UrmAnd !ICeBSUlpt'O-" fi necesara clQuarea fiintei umane(Simpla curiozitate nu este 0 iustific¥J
cec:IutI; atlre1lfit Ga in ziua;de6'iulje J996, qm 5 g.1P.(sAfinaIizeze efortul Avand~se in vedere curioasa perspectiva a clonArii omului, s~a inceput ca
lor,in:~'unei'oite.. numita,Bollr; ohtinutA ~ trimsfunil'nucleuliril pina ~i clonarea reproductiva a mamifereloJ; sa fie altfel evaluata, nu tot­
yD.ei celtilc SOIiJatice.~prelevatA:diniJandit.marnaJ'BdDehij) iii 'QVldUl>@ deauna foarte optimist. ,
!t~talaltei-oLZigotUl,obtmut:avea§ fie:dus':la nnlturitate de 'O~alm , Indiferent ce procedum s-ar folosi in v~ ;reproducerii mamiferelor
<!y~in calitate de~,ptl1'titoare;)Du.pa CDllumaratat maisus, p~ prin clonat'ej fenomenul in sine este 0 mare performantl1, dar putin fiabila,
deul objinerii oitei oIly nu a fost simplu. Din cei 277 de zigotiobtinuti~ oricare ar fi animalulluat in calcul (iar cAnd este yorba de mamifere, cu mat
s.u.pravi$it 2Q.:Ac~tia aij:fost!nPlantaiiln tl;mame, purtatoate; dill care . ma.i mult):Q:)e1tuieHJe SlIDt mati, iar lUWentW de reu~jtA este foarte nllC.
~,n#Sent nllm3j un .mieJ ' Realizarea ,echipei de~tatori. Jii Institutul ae.. I, - ,Spre geIW1u., Ia oaie dinm de celule foetale modificate au fost obtinut~
Ros)in'diEdirigurgltta fast :6icuta'!ubliCUnlllUnirul din;27'februarie '1991 exemplare.. la vaci. din 191/9"la ~oareci, din 287/8, Ia caple din 11213, la
al Tevistei~. Diacolo M de~cien.tele legate de sAnAtatea,oitetl)filll'J pore din !.QQD. LaS spre exemplv, ut:ilizB.n~u-se wODama verticala este
constatate ~i·nedecla:raU; 1/1 acea ~e) ~ ei afostun~ succeso, ri~oie de lOOQ. de ernbrioni pentru obt;inerea unui animal viabil. Peling!
nu numai ~ in stpe; -cit ~i~ faptul ~.elsue·JlQS1bilitatea clantcii costuri, Ia animalele clonate se observl.un nuinir mare de anomalii si mal­
fiintei uman~ Au:fost reactii diferite la afla.t:Qa v~;~ oUel Dalfy, fonna;t:ij. pin 'punct.9t?.};edere biolo8!~ animalele clonate au varsta celill de
• unii au-llP perfonnan~~ au blamat-o, han m'caICUl,co:stmil~,~ Ii care s-a prelevat nucleul, ceea ce duce, se pare, la sindromul prpgeniturii
~vele unui~enea;mod-de N,gmdllge;m Iii '~~1~ A;tlat deja: ft,oetusului) gigant, adica., animalele clonate slDlt adesea pres. marl JM?ntru 0
p¢ e~Ul; IanW~ con~ru.l e.cbjpel de.~av.~tt cate:/lU ~tere pmmala; iar placenta se dezvolUi in pmporpi anonnale ll . ~ este
fi~texperiInentu!j,av~~Qarte COJWii~t~ ~.<;e ~&~
efec~ade ~lW~. ~:~ul,~lonarii,{)ll1ull,lL~. ~I?~;>"v~, ~
prematur batragi. cJatoritA genomului pe care-l define (care are virsta dono­
rului). Virsta cromozomilor, deci varsta biologica. a Oll Doll~ spre exemplv,
~~ -ca' ,.,experienp; similate JM? fiintele ,umane suntde DeCongeput ).0.: era de pse ani inca. de la ll8$ere. avind cbiar de la Da§Wre' maladlipulmo­
, ,.1;)1.J.N. Dolly,au.~ fi' .Bl:~:lnami(eretoppnutc;l. prin ~ee8§i.n;te~-de ~t!i artrite in~bile de ~ sufen! ?i1e watI.tre. ~Y. ba~~' .
clp~:! in~-,I;l fos(o~primav.aca~,.:iar fi.l~f9~, ;. ,cazul unex reproduceri naturale, varsta celulelor genninale este aceeB§l,
ol>jimitil~~dar priu...., orizoD!!JL4arJi JIIilIa dat iiI cazul in care ovulul denucleat este fertilizat cu un nucleuliintr-o
i!!a. ca~dim8mirere~easexuat!.: 1ll,terWr .s-;a-q OQtin~-mai
maimutA (Andi ,cu'o .
zI Prin.clODare; ~rizontalA.'~y. verti­ cel1l1a somatic!, varsta ADN.;;ului mitocondrlal a ovuluJill receptor nu ®­
incide Cu yirsta AnN-ulill din nucleul care fertilizeazA ovulul denucIeat.
~u}.te,specn ae,mamue.m (Qkge.vine.~ cai, ~ e,tf)" ,v : ' i,_",/\ Aceasta are consecinte foarte Serioase, neluate suficient in calcul pina in
7;~ \.r!·.~" 0;; !J~~~:lJt:'rl:"';
~ .f)i:,:.!'·,') ::"; '.. ;"'(~ .. ~i; .,.if!,", ,!'~: .. :~:. ::; ~~·(i·I~~.: mOmentul de fat!- InteIfexenta ADN-ului mitocondrial a ovulului receptor
.-,
#
- >r'"
• • ",'
,,{:Io.~ 'Q.1B8Jli.,re
,,~~ 'J-,
n ...,ct.iyi
•• _. ,lr
.,.' ., ..... : ..
....... ~,14 ~
. -"I' ,,,,,,,.~
l'l:.,.~", . . .
,- .' .. 1.•...
"\.;.' ~enomUl nucl~ imp~t, a c8rui secvenfA. este de 7-8 ori ~ ~e·
.."I .•• . ,
t cea constatatA m condipi normale, cte$? nscul malforma:@or pal
. , • '.1.'

Clo~~" 're~_ia iPat$ftwtd'W t!iJe:OOt il'~: miomalillor care pot mztrea 1a orice organ at cIonei (~, ~l~
.' , en ceO ekf'i ,- , . .. ... :' , , '~'a:' uolica a.'
...,.t'~" ,P _' "~" --', , ,. riDicLhi, ~ imunitar etc.)12 ' .
vemt· oarte' sensibili, C3nd s.'.ail Iealizat, . ,'Ie clone de, n:iimiifere ~'t band
s-fl ~ roittte senoS" ;'ol~ evemuai~lOiiiTi~e'~.'; < II HUll Wialist in clonarea bovine lor, spune c8.: ,.Chiar indivizii

~2uac~~~4f~,"~
care par nonnali la nastere creeazjj adesea probienle. mai tirziu. Dezyol­
tarea foetall (paua la ~re) a acestor animale este adesea anor:mala I?i
,.c~ ~!cljYf'D ~ dei.~
liIDite8il termenul de
, existA grope de anjmale (cum ar fi primatele) pentru Care toate incerciriJe
ge clonare au esuat Qarnenij de !piinUl, en adevi1rat re&Ponsabili. considera
nate prin1ii1ister ere nucleu. DaCi pentru, Gl9lla1'ea rtmJa#nJil1jji~ pen­
':"~.:.' . "I,:!" .t··.. ,:.. l.·.'···.~··\~\, ,.....f~.::·(<;1:; .:"~;:,r:·~--:- ...J·~~,·r:..!!~).:{;)~J ;
11. UNESCO, I.e clonage humain, Questions ethiques, p. 11.
'lO.CfUominique BeauDJs,Jn Ce&S1e~iEd:~Cluj-Nap;ca,~;p:(38J 12. Dominique Beaufils. op. cit., p.25.
 242 ORTODOXIA
ca.peventnaJii oan1eni clopap arpu:ta avea neyoie deprotez.8deiQld inca. din
adoiescentJi ~ aT putea fi atin§i de senilitate inajntea yirst:ej de 20 de ani 13. H
Rata ridicata a esecurilor in procedeul clonarii de 98-99%14.. pntemica
mortalitate prematura a clonelor ~i anornalii1e din timpul evoluliei· foeta1e
~i de dupli. ~ mata cli. nM vehuie fl1cute experiente prin care sa se caute.
cJW1ar;Q. ~enilor . '. . fiinte identice din _ctde vedere genetic. .
Teoretic vo=:t)ind ,i nuantat cu puPna imagjnatie ~i un dram de senti­
mentalism, clonarea reproductiva poate fi 0 lupti fmpotriva sterilitatii i'ntr-o
him.e in care -oamenii vor sa aiba mostenitori numai din sangele §i carnea-
loi:. ~a.strarea in bind speciale a ovocitelor sau a genomurilor anumi­
tor persoane, s-ar putea obtine clone ale acestora, in cazul decesului sau in
ggul qjungerii in imposibilitatea de a nu mai avea copii. S-ar putea obtine
clone ale lmor persoane decedate in accidente (s-ar obtine un &eanJan. mai
~din punct de vedere a~xistentei personale in timp1. dar avand 8ce((!!§i
yiirsta biQlogic3 CIl pesoana care; 1; apa¢ine genQ!!!ul) Acest tip de clonare
ar mai putea satisface setea mitologica a vreunei persoane cU,dare de mina
de a trai intr-o vesnicie biololUcQ.. De fapt, toate aeestea sunt pina mpre­
zent, doar in teorie, in imaginatia bogata a unor arti~ti sau in mintile unor
persoane en multe posibilitati financiare, dar en puPna minte. Se uita, insa
ca12 dopa este anroape identis, nu eR insa conie ConfonnA totalrnente,
adica integrala din punct de yed.ere genetic a cuiva (donorul nucleului) ,i
cu amt mai putin copia conforma a unei anumite persoane. "Identitatea ge­
netiea perfecta, in prezent, este nerealizabila", spune prof. Ceorge E. Seidel
Jr. de la universitatea Statului Colorado, adaug8.nd ca.: ,genotipul este df;;­
terminal" tara indojaJa, de &enotip, de mediu, de efectele epigenetice (ade­
sea., de 0 c::omponentj alea~), cbiar de inOO We i de in . ea din­
tre ace~ti factor,h1n ultimele decenii a devenit din ce in ce mai cl efec­
teIe 1 enetice t avea 0 influ substan .all caI3C­ .
tere .' Mai precis,jIEtoffi care fae in • feI. ineat clona sa nu fie 0 copie
reaIinente conforma en originalul sunt Ullllatorii: - .
<!Dgengmul mitocgndrial. :AiCitUit din l6000 de baze, aeesta are gene
pentrusinreza ARN-u]l1i ribosomal. Fiinta care rezulta in procedurile de
13. Le clcmage.•. , p.ll, Cf. Axel Kahn, Et I'Homme dans toUt t;a? Nil editi~
Paris, 2000, pp. 223-225.
14. Cf.. rev. Journal ofScience, iulie, 2001 ~ aim surse raporteam dJ. rata de succes
in cazul clODlirii este de 1-2%. .
15. George Seidel Jr. AsemibflJri genetice # fenotipice intre membrii setutIlor clo1ll1ie
la mami/ere, mRobert Cibelli, Robert P. Lanza, Keith B.S. Campen. Michael D. West,
Principiile cloniirii. trad. de N. Constantin, ~tefan Pope.scu-Vtfor, Oana-MireIa Cojocaro,
Ed. Tehnicl, ~ 2007, p. 307.
ORTODOXI4 243 ­
clon:are se finalizeaili en genele mitocondriale ale ovocitului §i nu en eeIe ­
,ale nucfeu1ui, (~ se dilueaz8. foarte repede dupa fuziunea nucleuIui eu
ovocitul denucteat. )
, (:IDjfectele epigen• . 1n timpul dezvoltirii embrionare ,i neonatale
exista numeroase eventmente care determina diferenperi fenotipice- la
~ efecteleuterine. Toate metodele de clonare a mamiferelor presupun
jon in uteru1 purtAtor, prin urmare, embrionul este supus
-intlnentei mediilor uterine diverse.
t®indromul fetusului gigant datorat, se pare, unei tulburari e.pigene­
yee a fimcpei placen1:a.IS.'· . . .
@:putjitiile din cadrul procesului de repliere Jkter.IDfuSite de diverse
~~tatea culturaJ.a. ynele efecte ale acesteia pot fi control8te. altele
nn. Aaa-zisa identitate intre ~ ~ ~r este data de. ceea ce se UI'ID1i­
{ijte prin elonare. lar aceasta, la rfuldul ei, yade.pinde, pe linga cele de mai
Sus, §i de mediul in care va creste c1oD.!l. de specie ~i cara.cteristicile urma­
]it£; s-ar putea sa existe identitate intre caracteristicile urmarite, dar multe
neasemanan sub fog multe aspecte l6.
Cu toate aeestea{ din motive divers~, sunt destui oameni, dintre care ,i
unii savanji, care insista peu:tru clQnarea omului ca ~i cum aceasta ar fi
marea problema a omenirii. Pe de 0 parte, SG di~ mjljoane de embrioni
sau mor milioane de copii din cauza subnutritiei ~i a unor ma]adjj diverse,
iar pe de alta parte, se preconizeaza investirea de sume enonne pentm ob-­
perea de clone u:mane.1n ~. s-a incercat .c1onarea ~ umani,
prin metoda (Jerry Hall ~i Robert Stillman). In t22a:untry ~-coreean
anunta obtinerea uiiiilembrion uman pun elonare vertiCal£j(ulterior. u,m,m.­
.J!!U!ri s-a dov~t neadevarat} In~ 0 ecbipa de wcetitori ~-coreeni
a anuntat obtinerea unui embrion uman prln transfer de nucleu. 24 nov.
~ cercetatori de la~ A.dvanced Cell TpcChnolagy au anuntat obpnerea..tnai
multor embrioni clonaP en scopul obtinerii ~i studierii celulelor STEM.
Ace~a au murit in stadiul de 2. 4 si 6 celule1 . Jumalistul francez. Claude
VoriblO!1, intemeietorul sectei raelienilorz i:mpreunA.. £Y. chimista Brigitte
Boisselier ~i alp cerceWori interesaU de mesajullui Vorihlon, au iDfiintat
iSoci~qlQMjd. dezvoltind un vast program in vederea clonirii omului.
. Ei au anuntat chlar ca in anu1 2002 s-a nAscut primul copil clonat ~ 1
aceasta a fost dezmintita de revista British Medical Journol in anul2003 .
16. Cf Jbidem,pp. 308-314.
17. A Way ofLife, p. 22; Cf. Larisa CiochinA ~ Constantin Iftime, 0 vizivtIB asupra
vispi, Ed. Pro Vita. Media, BUCUl'e¢. 2003, p. 86.
18. Ziand Cotidianui, 23 august. 2003.

244 ORTODOXIA
tnteri.gr au anunmt ca au c1onatDfetif.ii. pe lium~en concursul a dona
Iesbiene olandezej .A:semenea anunturi nu le-a inai lwit nimeni in s~
Cei care Ie-au fiicut sunt deja cotati: ca neserio~i ~i diletanj:i, meat nici un
s~ialist serios llu Ie mai cIA creZ8re.
pate :fiind riWle previzibile.§i mai ales cele !g?revizibile cu privire
la 42nare.a umanA reeroductjyA, ce1e mai rnllJte state ale lnmii au integis
acest Ken de clonare. In anul l.221. UNESCO a elaborat ,.Declaratia uni­
versala en privire la genomul uman si 1a IJn;pturile omului""adoptatiJ!! . . . ".
anul1998 deAdunarea Generala a Natiunilor Unite~ .Tn articolulll al aces- ~­
teiDeclaratii sespune: "Practici care suntcontrare demniti@ umane, pre­
cum clonarea cu scopul de a reproduce fUnte urnape nu trebuie accep­
. tate"19. Adunarea General, OMS, in rezolu .. e 50.37 din 1997,i 51.10 din
l.22.8., a afirmat urrnatoarele: clonarea tm erea de fUn uma:ne
este inacceptabiJ' din punct de yedere etic ~i COntrar dempitaJji $i inte­
grititii persoanej umane."Comitetul intee!ilivernamental de bioetica
(CIGB) al UNESCO a incurajat statele m re 8le organizajiei "sa ia
masuri potrivite. inciusiy IC£islatiye pentru a interzice In mod eficace clo­
nares uma.na reproductiva". Statele Iurnll au reactionat solidar in cees ce
prive~te clonarea reproductiva. Cele mai multe state au aat.lcgL~i.norma­
tive prin care inteIzic clonares fUntei mnane cu scop reproductiv. In Roma­
~ spre exemplu, prin articolul1.4 din Constitujia din 2001 au fost.!'.!@:
cate documentele internajionale referitoare la prot<rlarea genomului umllL
~i a demmtatri mnane.
C10narea umana terapentici
Din momentul in care apare ~ "terapeutic" in vreo actiune,~
~ cl\..ta1 ceea ce se intrenrinde de orice persoanli ~i, 1!Lai ales de medici;
este justificat Ca ,i in cazul clonarii reproductive, c8nd vorbim de clonar;a
~Uticli lntelegem ca eaeste posibila, atat 1a animale, cat §i la om, de
un posibilitatea clonarii 1n sens terapeutic, atit a animalelor, cat ~i a
.omului. Cloparea aminoacizilor sau a genelor si introducerea ienomuJui
modificat in structura genetjca, a unor animaJe (despre care am vorbit mai
. sus) in yederea: obtine:rij de produse bopte in anumite tipuri de medica­
mente. ~ un tip de clOnare. de fapt te.rnpeuticii. Tot clooare terapeutid
.pOa.te fi niiiiiita C!;8..prin care se incearci te8Jiz.ate8 anjmaJe10r 1ransgfmice
(cum ar fi vitelul fHi1'JPfUP, objinut in ~naJ. in vederea obtinerii de or­
.sane Pentru transplant Orice folIlli de reproducere asexuati in. ~
vindecarii de vreo maladie, poate fi nmnita donare terapeuticii.. Su:ht~
19. Declaration..., p.l5.
OR T O·DoOXIA: 245
~ c8re~reaij CODceptuLde;,.clonare~"Ja 1:J:mlsfurulde
nuelen (!econibinat sau nul inlI-un ovul denucleat m SOOjml. obJineriimmr
linii de· celule eJIlhrionare STEM in yederea exeCutirii UDQr tnmspJantuli
care sA nu i;ZiDtCriscul respin.&erii de mpDi&pele cArom li se face res­
.3Ctivul tr:ansp1ant . 20 ' ­
, .~t8nd ?enqun ~unct d~ y~ mai ~,~i. in cazulclo­
n11tii umane"reproductLYe,· socotim fClonare (, . WJ,ce forma de
~roducere asexuata care, chiar lji teoret;ic, ~,VinMcarea. omului
_de anurnite.ma1adij. C1~~utici prinrecombinareaADN este deja
""fapt(insi nu inca. la,nivel .fnmtsura in. care nu se, distmge un em­
rion uman ~i nici nu seintervine inzestrea sa genetici,lQAteperfnnnan­
tele biotehnologiee care presupun repro4ucere<,asexuata,· subsmnate con- .
ceptului de ."c1onareterapeutici" nu riF prob1eme Ave de ordin moral.
Despre .·aceste tipuri de clonari"gemicianul· Constantin BaIaceanu­
stolnici spunea ca ,J!u ridica:.nici '0 problemA bioetica. estepractici curenti
~i deschide marl peiSlieCtiye penlIU cvnqasterea me;cani sm e1or genetice §!
pentru constitui:rea unor tratamente genetice"21. . '. .. . . ... .;
De fap!,clonarea umana terapeuti(~a:ri4icii serioase problqneDU numai
de ;rom tehnic, ci.£ de ordin moral, mai ales ci sunt tari, cum ar fi~
Ausb:alia. ~1 etc. care au aprobatsJpnarea cu §CQP tempeutic. Clonarea te­
rapeutica:. presupune interventit pe qphri9D (fi~ ci acesta este divizat in faza
.. rn cele de mai jos, vom prezenta: c.ele dona ,!!
de b1astocit, fie ca:. se objine pm transfer de nuc1eu omoloa saY heterolog)
de donare teraJ)eU­
tic!.§i motivele pentm care Toologia spune caele n .ca marl probleme de
--'OOtin moral. Susj:initorii clonArii terapeuticear puteaglsi sprijin.chiar ··la
unii teolggi, care, pe nedreD!. oonsidera ci1iintele donate nu srint persoan.e22,
pPn unnare n-ar aves nici suflet. Pomind de 1a asemenea enunturi ~i super­
ficia1e convingen. suntdestui biotehnicieni foarte !fisPU§i sa intervi:ni in.
dezvo1tarea embrionari a clon~ inc8.t aceasta sA nu mai poatA fi niciOdata
~A. . '.'
(!)Pornindu~se de 1a idees ca 1jinta clonatl. nu-&re sufiet, se pot obj:iDe,
;
prin urmare. clone peAtru a seryi ca binci de ogane in vedereattansplan­
tului. In aCest sens, se poate dao mana de.ajutor cionei ca ea si nu mai fie
om, £i simplu banca de mpne. Apdar; c3ndemliiioiiiil va avei'Viiiti de
"i8Se ~@i, i se va extima telencefalul(partea dincarese dezvolti ere­
ierur;NeIDBiavand creier, clona nu va mai fi om si nici DU va mai sufen
~ ". ? ". .. ".' . _.. ,.~".
20. G11hert Hottois et Jean-Noel MiSsa. op.cit. p. 189. '
21. Acad. C. Bl.IIceanu-StolDici, ConsU/eralii bioetice asuprtL cloMrii (Raport Ia
Comisia de Bioeticl a.A:rhiepiscopi.ei~. 29,sept. 2005. p.l).
22. Dr. George Stan, Teologie# /Jioetic4, Ed.Biserlca.OrtodO~A.Iexlmdria, 2001. p.-88.
 246. o .RJT;O DB X.J&
. hi 0azIil unor ampntiiri; Bnibrionui'ifi-W :continua UezvWtareaim ~
wei marne' pnrtiitoam, 4i! .eareva.fi extras])rin cezariaoI. .llupi'llulsfep;;
~,ya :Ii crescuta .•artificial~:cimi organelevDl:-<:fi'COmplet;compati:­
bile pentru' prelevar.e in vederea·1I'8nSJt1antului. Este·o· $i- pur.utili'"
~ d!.r de un miD e:x:tre:m. . ';"":'1<'1, :~ ',J'/ .....
':(!)Cel de-al do&a tip de ckmare uina:naterapeutica'CSte.ceac.arels-ar
putea face in-Q'dere&obpnerii celule1onSJ'.BM> Celulele STEMaufost de&.
.ewte:in.l9BlJa'animaJe,iln.l2M,au fost~.Ja 0!!10 iar.;in~
au mst izolate· celule Sl'EM::embtjimam'mnane..tt.. staitiullde: bIastocit
embtionul se transfoIIl1i.intr-un fd-de: sfeGHn ·interioml'C8l'eia·la Jmmg.,
went dat se constatii _tia unei roMe de eelule. Acestiea sunt celulele
. STEM embrionare. nediferentiate,· celule,pluripotente. .E1~'8u..capacitatea.
nelim:itata. de'a se reproduce ·taraSll:.se diferentie:14'. putiDd 'da ~ unOli
_ popu1atii de celule sau;ar ,puteafi:.transformate in oricetip ·de tesut=llJi88.?
-~ mcoarte:.e
':6 Clentllltratamentul unmr~
fi' A oor ,euetaGe. S8U m veder.ea
, ob'
A
PU~
riL:u:nor '()!'gane pentgl i~lant. Num~ '~iali$in;biotehnokJgie
consideri J!.CeSte celule foarte pmmitatom:e;. ;pentru tratamentelt'v:iitO'a.tm
AgademicianulCmI4rmulU.-StaJnici considerad ..miliza:rea,de blasto­
~. dnpt fabrici de:;celule STEMdeschide uriase,perspective tempeutice;
in vindecarea.UQor:bolijurnmthileca;Boala·luiAhheimer; hoala:lui~-
1£jpSOD. une1e IJliopatii ~ multe a1te' boli degenerative. Bin punct ,d.e"vede;re
pragmatic,: bl~:acestei tehnici -arfiintr-un anllwe.,feliniomla caci at
priva'milioane depamenj de a scapi de suferinte cumplite"23; de:aceea, el
recOJIumdi ca BORsa nu.ia:o pozipe::radicali impotriva,clOnirii:terapeU.,;
tig:. Rstm#Am. ciar..,pllD.Ctr!1 'de y"edere at AcademicianuluiJWiioeanu-S:toi­
niCi esteprea optimist, dar.~i!!§Or superficial. ; ,. , . ",; .; 'l,:' - .
~, Ww;rica i~i va putea .exprima punctuI de vooenrpomind4e la:viziunea
ei cu'privire la natura embrionulUiEanuvaaooeptaniciodatiic8:embriO­
nul 1rman 8r fi un simplu produs de concepte asupra clmia:se;ya.putca:m­
!!XWinde onCeoperatie. Embrionn1llman( din momentul constituiI:iilui,'~
cale Dfhn1I,sau in~,~fiintAnmanA jezynJ.tjpdn-se~dupi un
J?!anr fiinti·,.care are Ia ~ un pmiecttmificatocdin·care.mzultA ~un
. mdivid mric; caracterizatde in~§i,UBitatea anatomiei ~ g§!et,
consonaat·ae via1!ii81atio.nalajii(iiidiDperloadide gcstatie Uieri1ia'''::
. ,. teliilCii,STEMJIU' 0 mare:i1!!11t!l1!!Jti,.la. fet;. obpnema inmdinj i 4s
celulc ~ respectiv,omane(ceea·oe,nu, se f8c,e fparte sirnpJv..Qelulc1e ~
~p.uSe inmnItesC" precnm ierele iii fadjuje . . san maicmeza).uti1it,w
. . 1m
.,;.~
23. Acad' C. BIJiceamJ..Sto1nicJ. _..-__ . . . "" ... .
24 CIaQ4e Hiffler, OoJUi1.'e4Uiium1!., in Bioeiiea " taina PtinOtllllii, Ed. Bizjudjail;
p~1111. '. .., ....: ... ,.', .~ ; -f" !.,' ,.,:,.... ): .:',;.;" "';'
ClR.TOD 0 X.lAi 247
este f~~~i;foarte prot!limtoa!e »entm moor. N. este loctu· sa vor­
him aicidespri· utilitatea transpbuitUlui.celulelor STEMm 1ratarea imor .
~l;"1ncmabi1e!C~cem~ JnWiU~711 ~ jdeea clo~.fiintelor u:rn8n~
m vederea GbjiDreiiacestor celu1ewgdWru&ew embrionilor. ca sunt:ob­
~ jnuti pnn.fiiIiIiZIi'Oilnitm. ca sum ebpn.up. p!!!! cionare, ernbrioniiutn3iii
I, sum. Wnte uWane care trebuie sa'se bucure de toatAilt.enda, pre~'~i
. ~ BiSerica Dn tibate;atecptaca .fnnumele S4.virsirij,nwhine (even...
tual).sA~yirsim,un rlu. IINu.putemJace,ce/e·rele ca:silyini! celebune"
fRPtIL~&e.zoluPa Cmnisici. pentru,~.em~d.e;~.bi ' . a,P8dam~]...
tului: .' din 7, sept 2.000 intemiee .~ embriooi1orumani ...
.' tru ~ celulelor tul ma:re S· . ; Lamv~ el,: en . ane·
. e a so une ,n>, U1 .tJjn' c:' uii tru, 1!Y
poate ;;;Dia,nici ~Jn teorie idooa disDugerii=ilPr, ·fie,ei Chiar
eventuale clone.mnane. ~ a ne;ViD.dCiii 6e\ann l1iitebOij. S,igur ca: si S1r'
femt!. pe.C8fe,o,vedem la:semenU no§tJ::k~ aprqpiati ~l,l~aiindepar­
mp,este.o pwblem4.carene preocupi;.~.ei ~ fi mtelesin&tmod
dd;o yom privi in~-'-~ con~ multmai larg•. ~vom llU,ll:Jt. CilcUl §i
duitsufeuna
semgifieatii mult mai C01I!plexe. ale·ci. Nu igtAmplimr Dmpnezeu. a. ind- I
cpm.. in .
;Noi §t!m;uncle ~eg8s~ cauza suferintei primonliaJ.e, • .
parte, .~ ~i ,cauza· IDllltor rmferi!tte 4Q.bindiw ~ ~;. cit
suntem de tl:nnsabili pentru uncle dintre ele., Suferintele au si rostullor,
iudd1ili4¢. ezgt, ehiar daci. avern ob~ morala sa luptlim ~
triva oriciIUi gen.de suferinta,. pentru ctsufennta este una.dillforme ~ e
:diu ~te in viata·noa.stri. '''. ", ,', " ......, .~: . ,'.:' ,,'. ';,' ." . .' .':'~ .
4:n~a~.ce~u!;:~:l~t
CetUIe . Wt Ii ,un em on.existent, ~ind acest embrlon
(Ii cinci rue dupl fonnare), ob1#!ut fie p!!. C81e DB fie, min fecun.c.bu:e
iIi vitro,.;tie.pnn clonarel.C1onarea teI:apeUtici..Pre!nmun~~lonarea repro­
~ Jl distrUgerea de ~~~ ~ ~,o min~~asi,.~ ~n­
sabill. nu poate acye.pta.. , ",' . ' . ' i;. , ' ' ; . ' " .• , " ,
-It 'fli uU;i1Ilii ~ savaWii-8i ~:~iije S~ '§ftiI cel1iltiIe'soma:­
v.
tice, cumufi 'JlliduV8, osOasi, in sAngele plaCCniar. ~ uiriana etc.'
EIe '" ~~!n- ~ p- "'l[Ijezvoita m orice tip de
A • :
cebiIA. ~ . ~ crezut CiceiUiele 51'S: RQiijiticc at fi mal pulin
~epeJltru d i : ttata.II!entez=,:s-8, j~' ~,:ID;!!li chiar mai
:en~e cu celule SmMCmmODIR p!JUDit t;nnIt-.dar pinA
~:cele 'mid mati :Qerfmm_ nu ~ re.auzat CO 'oolulc'SrEM smhri-
01UIi.:e~ "ci cU ceIule STEM wmi!tiCe.'cu celule STEM extrase din celule
S"omatict ileembriooare se trateai.i otija boll Cum ar fi: am;,rse' ti . de
.iDe!; aJ:UPDite tipmi.de leucemie,. boli,autoimUDC, (sc!.9jjjA <"1111.111;
:',-." '.'
Jl!!! sistemic. srtriti reumatoidl),1inunOdefi.cientf; ~ij.bo1i ale cartila;­
 248

jelor t>aseiorJacopii, accidmte = OKl'ODOXiA­

cerebrale, 1eWmi ale inimjj; .2gJi

de,we1e; ~de oomee ,i alteifratamen1Ul en celule StEMneem­
~ &-adovedIt a. avea mult mai mUIterellSite decit pDn intmpedillJ
OK:TOD.OXHA

oopdipi yit:reiO mariprodUttive sau surse de-substante absOlut necesare in

tnit8Iea unor bom. la prima.vedere.nare fiirii primejdie. $~au·rea1iiit mUlte
~enea. tipuri de clonare, obpmndu-se piniiQ prezent mai bine de·3000
249

'- WnleJor STEM obfinute orin clonarea·eelulelorSTEM embriOnare.:::. de~lante$hmimale1ranS~ce. Oamenii de~ auconstatatinsi caijiiilii

riscu1 tmnsmi··
PQll88bile anumitor;;;i
~:WJc. atitde1x?Iile ~bindite. cat de:~ ~~­
~i o:::,m~
,i
=
. Pentm ca nu. s-aurea.Hjat perfODJlante pDnntjUzareaceluJ.elor STEM
~hriopare. nu se §tie daca s-ar face vreun jmJgres real sau .nu va aparea
boli ereditare hiar wi .'
de;:aen:;;: lor. Fiind.ES.­
STBM vor fi
-
~e tranSfemte nu furictioneazil deloc sau..!40pti compOrtamente ~­
~ fiyorizind, nfnori. De aeeea, Uniunea Roropeana a 1uat.mAAmi seri­
9assuxmtnl ecbjlihrareacultivarii plante10r transgeni~ ,ichiartinerea suQ
llD eomm] strict a animalelortrans&enice. Clonarea (gri~ar_fi jjpylei)
..!!!! este. ckmt pprob1emi ~inpficA, ci una de onlin moml. Trebnie re1:inut
.stttui meul de a.da.cni vehicule ate unor imbo ada ererl1tare
care nil semanifestasera inca: in momentul recoltirii-re§.PCCtiyelor celule
ca ~licarea corecta a performante1or §1:i:in@ce este mW irnportantii deeM.
e¢ormanta propriu-zisil. Luind in calcul. aceste considerente•. putem
san en wele maJadij (altele decit maladia de care pacientul trebuie vinde­
spune~ clonilrij poate duce la reznltate jDgrijorlitoare.... ~_£Q!!.­
cat) ge care sufera donorul: cufn ar fi~ ~;ancerul.)~ organism Celu:
lete STEM au UJ:t anume s illcat~ nu se mmn1t:cMca mal .~.= speciilor sa s~ 4ezyolteinmod vaii­
!~o~=;eI1ilite
mult de:cit trebui~. Mecaliismul re procesului delnmulpre al celulelor
at~ cale naturali. neimbu:nA.t3tind genom ci duplicindu":,] en toote im.­

i= =
&nit in! in zeot Qamem de $iioti

=
STEM nti -este .
~ectiunile lui .,9onarea va reduce variahjUtatea gepctica., cu riscul apa­
sint fo8J:teprudenti in ·aceasta P~ Celulele ~ ~= ~ei unci POPuUt.tli ase:mA;nitOare. Cum organismele identice au vulnera­
Wmal·Tratamentul cu celule ST ~ ~t un ani biliw,i indeIltlce1 va fi SUfic!ent un virus MIl un alt gen de patogen pentrn
~ EIe·nu se introduc in organism precum ~JtiJjtatq
JicJule. trebuie evaluatii en -unpptimism moderat. de sub control a . a Ie distrugi:zg. ' .. . , ..-. - . ,;
modubri lor de reproducere· poate·crea marl riscuri (in locsa. vindece un F Clonarea poate sooate in evidenti deficiente pe ~ reproducerea sexu- .
organ, Y2I' crea 0 tumoare}. cercetatoriLde ta Umversitatea din Carolina de ata Ie mentine in· stare latent! san Ie t:empcreaz8.; ~acest sens. DQamna
Nord au leU@: sa ~hiar omane din celulele organice:" Q.ana Gra:ilcea face UI11l8toarea remarca.: -,&enele indivizilor diploizi se gi­
Daca termenul de c ngre terqueuticii va inte1ege 'mmulQrea ¢eIUlelor sese in ~hi. Una dintre cOpii poate fi ~iti. Produsul ei nu serv~
S=.
b
:~utet;~
A; in de embrioni
• daca. va desenma ~ umani,~va.ridi~:ez_
§1 d1reQPn -
Ielor STEM sonlatice ill vederea tratamentelor anumitormaladjisau ~
~smului. In general, daca. cea de-a dQAAcopie este nonnala. atunci
gena defectil im ya ajunge sa. se exprime, sa. se manifeste in fenoPl'. tn ca­
zul orga:rd§m~lor haplojde aleciror gene se gAsesC intr-un singur exemplar,
~ mgane in vederea
.. __
mota! pentm ca nu
:;n1tJ;:
e
va ridica .:;e J?l'?bleme de ordin
de embOODL NIC!_ acest proceaeu:
functiOOw defectnoasi a CQpiei jmice nu mW pcm1:e fi ,. 3CQperiti"sau
OOntracarata..Ea se va npima ingvitabil jn fenotjp. jar individnl care 0 va
ae
nu va fi iJCUi1t pro51eme daca. nu se va controIa-procesul de matur:iziIre.§j ]urta va mpifcsta dcficienta c:mes,pUIlZiltoare finlgionarii eronate a unei
specia1izare a ce)JJ)~rn; STE~ . ~ mai ale§t.. ~leprezenfei lor in asetnenea gene. Partenogeneza nereduc1io~ cea ~ de clone,
~srmJl pacientul~-~ ~ nu~Ja ~on in loc'sa._vindece~ ... -.~
llU Itweta din,}QLLe
_....t: 1d ., '"27• .
e pIlClDl .,..'" .
~ .. '­ ,.•.iJonax:eapoate!g,lArura ~mmtul normal in ~ de~
@!C wpan~nemajffiDd nevoie d7 doui ~e. pentm p~) . ... ;.
. Embrionu! uman _AU va mat fi materializarea transmrtcm VIeW m dra­
,Soste ~ prin arasoste. ci vafi un sim£lu proaus de. JabQiitOi, iarJiiPiliiI
nascut va Ii ijlriil asupra demnitapi ~ nu nu:mm. Cl ~a atcil~,incil din
-rp:om.enrut
., ".. ' .~"
coriceperii
' '. . .
sale On caZul in c~.inaiiite
.
de ifi conCeJn!t.se
"-<:........... ... " '.' ,..,
26. Ik Emmanuil Grigore Stoi~ lloportlaComfsio. de-~'ArbiCpiscOpia
~ septembrie, 2005. ­
27. Dana Grancea. op.dt. p.28. - _ ....
 250
ORTODOXU.

negociazi 'Calitaple pe care s-ar. dori sa Ie 8J.ba), ci ci a fostmci1lcat:a pur

T OR T'OD'OXIAI:

, ' , Clon.ama ~.facilita !!!§terea unor fiinte umane din oameniearenu

251

geneti~ ~. cum a n1n~rovidenta diViria; CI . . :n

~ simplu dincauza eil el nu mai este produsuldezvoltarii hbere a'datului
aoresc
~. Sevo1'l>qte atit de m~t aespre Di'iPtnrjle omului ~i chiar.ale . _
61::_: auexistat'niciodatl PI!!! preJ:ucrarea unor ovogoni' de ]a avorturi si culti­
varea lor,in medii.artificiale.. .
• Qonarea va stimu1a tru:fia p~..anumitor indivizi sau vacrea
.,
onulqi IPDi'D, ·dar de fapt i Be incalca acestuia dreptul.Ia dezvoltare Iibera ,visul s4 Be'indeirtificeperpetuare8~1iiipului en nem:urirea sufletului.
~i este J!!S in situapa de. a fi creal indqpendent de arlce legaturi fiin~, de , Pentni toate,ceste riscuri si altele inal :neexpuse ,aici ~i inca. neba­
orice suooIt de filial care l-ar integra in istoria umaniWii in mod firesc ~i nuite, 'personalita.ti ale lumii §tiinti:fiee, politicieni, organimli nationale ~i
natural. Nu putem iCtuaImente ~alua §9CU1, stresul si chiar frustiirije ~ imermq;ionale au~ fi ~b cloml'rii. Sunt state care ~ lege, au
lui copll care va realiza ca ~e doar 0 copie a unui origina!, nu asa' cum
'':7i
interzis' arlce' fonni de clonare umani ' , 'altele au;; a~cuanu:..
sunt ceilalti o a m e n i . . , ' ,.,
mite restri .. 'ci1 ~Scotia, S~U.A). ~67 de
Qoparea va geiienrproblem.e de ordin J.lSiho..social si de ordin iuridic, laureat:iai Prem.iului Nobel au cemt Congresului 8J.Derican sa, nu se blo­
detenpinate de caJitatea mporturiJor de mdire8cl= en IDilIW! sa (care-i clieZecercetiirea:dom:FJ doniri;. Cony.entia de laOviedo (1997) pri­
RQAte fi si sorA §i Inmica), pe de 0 parte, saude ~e pe care mama !;Va
avea, vMudu-g.,1D pIinIi. . . . . """'I1!!. vli?jjpdq~ ':t increstere.
. :RiscnJ pierderii cimtm1ului Pl'OC"ed.eelor de clonare este ; nimeni nu
vind §Pturile Omului i medicina, care conjine un act adiponal privind
interzicerea totodat! a clonlrii fiinte10r umane, vii sau moarte-, a fost rati­
-ficat! si de Rom8nia in anul 2201.
poaIe iiIl'B,IIta. ci nu exista paranoici care·pot folosi tebnolo;i: in sCQ'Piiii. 1ri conc1uzie, putem spune urmatoarele;
anouna1e, ca nu ex:ista ~ care comercializeaza. orice, .calinii vor fi
1. Oamenii de ~ trebuie sa fie animati fi de idei morale, ~ut fiind
p~i in situapa ~ creeze S1iI)IiIJase ;au subclase biologiee prin~ea
ca aplicarea corect! a unei performante stiintifice este rom importanta decat
anumitor tipologii de oameni sau prin interyenpa in aenomul imlan refu':'
zjnd dnaltu1 fiecAmja la un Yilior deschlg28. . .. . " , : ]!CIformanta insasi.
2. Trebuie arAtat respectul enyenit pentru om: nu ar trebui puse ~ prac­
•,. Ris'?UI.crei1ri de tulburarj datorate reactiiIor pe care eeiliilp OameW .le
i
tieil descqperi:rile §t:iiDtifiee inaipte de a fi ennosente toate COD secinlele care
vor a'ye.a filtJi de cJooe; inclusiv iudele acestora,. este totatat de...Ial.'- '.
decurg din aceste descoperiri.
f C10narea ar pemllte·· honiosexualilor ~i lesbienelor sa aiba,wpii(:tara 3. Nu este recomandat sa se intervini asupra calitatii si fonnei carac­
sa"se ia in calCul intentia pecare ~a 0 an atunci cand voraveaun co­ teristicilor omului decit en SCOJ) de preventie si de terapeutic, altfel se va
pil, ~d eil homosCxualul este §iP~ .' .. '. " .
deschide calea spre societi1t:iin care discriminarea geneticap eugema vor--.
. Clonarea acreat ~i QI'etazii tiinte geniee~ en consecinte' care .!!!!. :Ii la etc acasi1, in care Be va predefiiIDiDi dezvoltarea indiviauala, nere­
sunt complet controlate. .. . , ' '_'
...~ectindu-Be variabilitate8 umana.
Clonarea repiuductivi va expune s,peciiJe Ja riscu1 ' consanflVinibl1ij, en 4. 1IebUie sa se respecte variabilimtna genetica umana in numele Drep­
consecintelecare'deeurg din aceasta: riscuI de a'fi reprodusi indiviii cuboli turilor Omului. Omul nu trebuie redus la nivelul unei simple cifre sau para­
.genWcC, boli IDetabolice (Xc. :: " . . '. .
i metro genetiCZ9• . .'
• Q.enitori - - . VOl avea Ui8Clii :nepretriimfy cind vor vedea ca pil:!priile 5. Trebuie..sa se respecte saqaJitatea viejii mnane: .!!!ma umana de Ia
~.~ Ii inaptitudini vorfi muuduse fi dose mal dep8rle'de.clonA. concepere pilla 1a moarteeste 0 existenti ~ilI ~~G!nlocui~ ea are
. Clonarea.desfifutearA unp.!!ncipiu de ba7A mevolupa-genetica nor­
I!D!!la YDui !W!!. ~i cIonGi ~( ~ ell
alul rennie adus de ovul1rebuie sa fie maiJiferiCe eel adps de .
==­r:. ..dreptmj fi obligatii specifice. De aceea, Oi'iCereZolUtie liticl sau ~
la!:i!i. care se referl 1a problematica biODiediCmei}j!ibnolQa;iei medicale,
6iOtehnologiei p ingineriei genetiee trebuie s4 respecte derpniflt.ea fiintei
.matozoi4).EaY.!instrumen~in mod radical. f~a cirei ~ umane in oriee stadiu s-ar gisi aceasta ~i la orice virsti biologici...Dwn­
va fi profulid afectata de ~ ei 1a statutul de dgpatn&r: de oVule ~i nezeua inscris fiinta UlII8Dl in.interiorul unei1e~ care nu poate fi tIiiiii­
-:mama" purtitoare'sau utet in folosul altora. .' .". :. ."" ~ :fibil riscul mutilirii profimde a omului. BI.Serlca nu Be opune per­
28. Dt EmmanuiI Grip Stoicescu, 0p. cU., eadem loco.
. ,,,;" . :;:1 - -
29.lbidem.
 252
ORTO'DOXIA:

f0rm8ntelor biotenhnologiei,' dar.a1:!:a8e atent.ia factDrilor ~ca's-ar

1
\,
RECENZII

Puteaface gre§eli care at' costa'foartemult~ ~liiIlri~~

1ifica nu va lua in caIcul §i conside:remele morale fi, mal ales, ~
I',.,'

-om~Hm ~?mentul Sile ~ p4iLUamoam).

moment suntem dmw:te de m ti Zi!1J':'t ~ , Arbit:n. Stefatl ~ jnjl~ $jantului,Vasile eel Mare asupra ~~ismu­
concepem
' .. L ."...

l"'fenCIrejpetllru
Y!!J8ll.e rq,roductjye, atit din motive ,tehniee. clit ,i din motive politi~
~ Clonarea umana terapeutici estegmcnratiJ CIt ~ de eficienta
celulelor STEM grelevate dincelulele Deembrlonare. Smt,·iDsi' p ~_
die pentru viata umana plantelesi atrimalele modificate genetic(supusepro­
cewru c10nArii molecu1arelpe'care Ie folosimin alimentape. .hi ultimii ani
mulp speci~.ti, de pe mapamond au a.riitat consecinjde grave la care se
expun COllSlltnatorii alimentelor care pravin din plantesi animale .modi:fi­
lui rom(jnesc, Ed. Vasiliana '98. ~ 2Q07. 274 p.
, . " . IJ···· " . '. ".
" Plrintele'profesQi COnstantin Voicu" eel care a propos ~. a condus ~
. .'
Iucrare de dOctorattn teologie. are un prim merit in indmmarearealizirii ei: In aCest
tel ~ datprllej UDUi cercetiUD.t; format deja prin douldoctor8te, $I ixwerla.lizeze pnr-o
Iuc.iare de )'8loare 0 idee de exceppe pentru tiqJuri1e noastre. Astfel, neour:W1tate
sA1:b4torirl ale pidronului. mci:dtiltilor de teologie. hramuri ~ traduceri .
,.a.
patrlstice, edi!ii. de p,ravile intrePneau in chip di:fuz. 0 atmosfera duhovniceasca

-
cate genetic. l?inefilcatoare in legituIi. en dominan1a viePi SfiDtu1ui Vasile eel Mare;
Din,puIlet @. veQere aI iQentificir:ii unor sentimente nedeplin coniurate ,i ale
Uno! apoftegine ftagm~. cititorul· i§i da seama dI. autorul proiectUllJi de faJa
eSte un moJUili: Acesta a eugetat ~ a simtit en mult inainte cele sCrise. Cartea tc:>­
flecta. ~ada!. 0 expeiienta evidentl de viata. Plea cuviosul Arhimandrit ~tefan
~ iDBu$i recllnO. incl din primele pagini ca a scris despre viata ciI.ugIireaScil
nulnai dJ,Jp4 ani dezile d.etrti.i:e a ei. Sfinlia Sa ~chiar ci: ..voi mtTr.ede
Ia scriereaunei ciixP: despre modul in care am simtit,i tn1it monabiimUiJ~'--:--~-
Cuo astfel de solidi. $i claril. pozijie de cereetltor. autorul incepe s.li e:tjmn8.
aProfundlriles8le &supra: bazeloi- biblice ale monahismului. ;priinelemarturii Ie
extiage din VechiUl Testament: legea ria.zireatului, putemicul SimiSori, judeCatOrul
Samuel, Noe, Moise l1i IndOOsebi Proorocu1llie~' . ..'
. Din'Noul Testament suntevOcate cirePt mddeledeinfi:'ii:Da:re'l1i de forme de
celibat 'CIe§I:in: uhnltorii: Mantuitorul, Sfintul· Apostol Pavel; grupul vaduvelor
din prima' oomUnitate ieruSalimiteani, fiieele familiei diacooului Filip ,din Ceza­
reeh,. feciorelDicii din capitolul XXIV al ApOca1ipsei: . ',' ..
Evi<Jentierea acestora esre coDtinuatI en prezentareaformeloi:de ascetism in
iudaism ~ in lwnea grec»-roniani. Vechii eYrei, caunii care preflliau in chip deosebit
?-;.:',; '.;.'
viapi. de fariDlie, evitan elementele ·ascetice ale ei. ~e tBceau door esenienii ~
te:I:apeufii Co. dodrina lor de excludere a ciisiitoriei ~ en at:ee!i. a urei fati. de cd be­
drept:i, eseoienii nu au ~ sa alate (, preiuire ~ a ascetismulUi. De asemenea, in.
1u:mea greoo-romani, en toate cI. fiJosofii ei emu UIleOIi ceIibamrl. se pniclicau furme
de ascezl maimlilt en iDteres de perfeqio.oare fizici. CAt~ formele de casti­
'bUe, ca in cazo) vestalelor din Roms, aeesJea ..emu perCepute ca 0 ailomalie"~ :
tnvifatii. protestanp in special, au studiat originilemOOahismufui preanto­
Dian ,i au ajuns 1a conc1uzii care DU pot fi aceeptatein fntJ:egime. Dup4 teoria lui
J , Eduaid Weingm;ten" mooahismnJ' cre¢n s-ar·datara in:fInentei. ascetilor pagani
rigo~ti.'Se citeazi·existenta acestora in'Egipt. fnschimb Otto ZOckler gise§te.
.~"""1':::' " ~.
<
inceputW viePi ca.J.ugirefli in t1aditii ale filozofiei grece§ti. Co erud.ijia sa in atitea
domenifale patristicii ~ ale istoriei dogmelor. Adolf vOn Hirmack a JJsat 0 teorie
,i in ee priveft'e ridicinile triirii in n1inIstire~ Concluziile sale eronate ~expri­
mate'Intr-o. optici cOnfesionall picltuiesc din dou.i puncte de. Vedcre,:Mai intii
tIe interpeleazl-.ihdeosebi sectc1e ~ rigoriste din.pri:mele ,vea.cur4 precum
 pro prof. dr. Vasile RtiDUCA

PLANIFICAREA FAMILIALA ~I
CONT,RACEP'fIA

literatura: chjpezi de specialitate exist! prescriptia unui ptqJarat

Igrti:;:Dd djn 2700 a.Rr. rgpirusul egiptean Ilm:i£ sau Kabun (aprox .
. '850 recomandl diverse paste _nale cu efect contraceptiv sau
avortiv; papirusu} Ebers (cca 1550 a.Rr.) recomandl paste spermicide.
J!ractici similmse constatl ~i in spatiul indian.
',' in literatura .m;rm-mrpapl de specialitate (,,Natura femeilor" ~i· ,.Bolile
f!!neilor" din sec. V a.Rr, apartinind Scom Hipocratice, .Jstoria animalelor"
a lui A,pstotel, sec. IV, ,.[storia natural!." a lui Pliniu eel Bitrin, 23~ 79 p.Rr.;

,i
Iiistoria Medica a lui Dioscor din Cilicia, cca 75 p.Rr.) relateazi cAlyril
con!r8csotiase pmctieu in mqd curent. Soranus am Efes (fast medic la
Roma intre anti 98-138) in lucrarea .,Ginecoloeia" prezintl toate cunostintele
in domeniu din vremea sa; ba, mai mult, clasiticA ~i ~ metodele
contraceptive, flcind distinclie intre metodele £QIJtraCm:Itive ~i cele avortive..
PiaCticile anticonceptionale 8i avo~preluate de romanj de la greet) au
dus la un moment dat la dc:;popularea masivl a Romei. ceea ce a flcUt ca
•autoritAtile sA. la 0 serle de Ow in vederea cresterii demografice ~
l!!1Jg., in anul 81 a.Hr, Lex Popeea, anul9 p.Rr.), mlsyri care s~au dovedit de
Capt ineficientc., - '. .
Sootiul ehmic nu a fast ocolit de aces~Ci; in Sfinta Scriptuti insl
nu se mentionea2'A ddt cazul lui Onan sit, de altfel, cu moartea de
Dumnezeu (Gen. 10). !diP lui Moi~ orice formA de omucidere,
chiar pru!lcuciderea, iar mult mai . Sf ,. Pawe! va atrage atentia
credinciofilor cI tratamentele cu scop avortiv $i coqt;pcentiv sunt pIcate care
~xclud omul de la impIripa lui Dumnezeu (I Co{::. 6, ,2-1 <!1_Ga,!: 5,20; Ef.
13).liriPOtrlva practictlor avortive si c.gntraceptive Biserica a avut totdeauna
~zitie foarte c~cI: ele sunt pAcate graye care comport! cele qi
&rele fonne de pemtentA. Pentru lwnca mgdemI sesularizati interesatl de
sexii81itate ca obiect de consum, flrI rise ,i fibi scrupule,' disciplina Bisericii .

5ZZ pr.pro! dr. Vasile
nu mai constituie 0 problema. Si este ~a. pentru ca societatea modem' si
.2.0Stmodemi nu-~i mai pune foarte serios problema unor rap:
cu Dumnezeu, nici problema implrlpei lui Dumnezeu, nici a stlpanliifj;';j
Dumnezeu in noi~i, cu atat mai pupn, problema finalitAlii viefii afective ~,
oersoanej !lmane (mai' - .. \
- Daci in lurnea ~ ~i cea-mcinevali a exiSt8.tun anumit control gl
nll§terilor ~i practici contraceptive, ele nu au constituit un fenomen de mMi
~i nici preocuparea !lnOT institulii publice, ~a curn ele sunt in zilele noastre.
Pentru ci astlzi se cunosc mult mai bine, atat efectele, cat ~i riscurile !I§a­
numjtej planjficlri familiale ~i ale contraceptiei. Bi§erica (poate singura
institupe care proclam1 apararea vietii umane sub toate aspectele eD trebuie
sa-~i spuni cuvantul cu privire la planificarea familiala ~i Ia contracl4lpe ­
una dintre metode)e priD care se realizeaza planjficarea famjljalii.
. ,,Planificarea fami)iall" (Family Planning) I este un termen en
~ificatii multiple. privind asigurarea elanificata §i cOnstientj a u~ilor.
Planificarea familiall se referi atit la aspectul biologic, cat ~ la cel social.
Daca pe plan~ el se referl la profesie, la calitatea muncii, la casatorie,
la asigurarea locuintei urmasilor unui cuplu familial, pe plan biologic el se
referlla reproducere, la ll8$tere ~i mai ales la modul controlului acestora.
.in cele de mai jos preocuparea noastrl nu 0 constituie aspectul social, ci
cel biologic, de~i !!§IIs"u) 'ASW este cel care determinl in cea maj mam
masura atitudinea fatA de consecintele bjol02ice si morale ale planificirii
familials
Aspectul giglggjc al planificlrii familiale se referl exclusiv la reglarea
fertifititii wnane in sens cantitativ (numlrul si momentul nasterilor) ~i in
sens calitativ (sAnltatea progeniturii! determinarea sexului etc.) Or, reg1area
fertiljt8pi, indiferent de motivapa acesteia. presu,Pune..!!lAm!!! care privesc
atat fertiIizarea naturalii sau artificialL cat ~i masuri avortive ~i
contraceptive.
Planificarea familiall este 0 realitate in orice societate ne-am gasi.
Numai ipocripi ~i iresponsabilii nu-~i pun problema planificirii familiale.
Plrinpi responsabili trebuie sl gindeasci la sAn!tatea fiilor lor, la educapa ~
la asigurar:ea viitorului lor. j.siil"'i"M cresterii ~i educatiei copilului sunt
= Qbligatii sacre ale parlntelui. Ele rae parte din .Qrepturile fundamentale ale
omului. inteleas! la Divel macro, P)anificarea familiall este glindit!. ~i in
perspectiva eehilibrului prezent si mai ales yiitor intre resursele economice,
RO)Uarea mediului ~i crgterea demograficll (la fieeare 40 de anj pqpulatia
J?lanetei se duble8Zl).
Pomind de la constatarea siruapilor sociale· create prin cre~
demografica sau luand in considerape alte motive de ordin social ~i
I CooceptuI in sine a Cost foJosit ~ prima dati in decembrie 1913 in rm.m 71y: WO!!!/J!!
a
~. ~ de Marpret Sum. Mcriti ma1fioiI8l aceasIl~ avea drept !D!!t!..
cuvintelc "No God, No Masters";.
•
523
•
promovat ~i Jll'omoveaz! diverse masuri
Jtivind reglarea natalititii si planificarea familialli. M8surile sunt de doul
. avortive ~i contraceptive. Aceste masuri ridicR insa probTeiiie
~ atunci cand sunt evaluate din perspectiva Revelapei ~i :a
iepi umane, sau chiar din perspeetiva conseeintelor reate (pe
~CI1 uW scurt sau mai I in viala de cuplu familial §i in viata feineij,.
iisurt e e anificare familial venind din medii politice ~i medicate, ~
cont de invii tum Bisericii. Sunt cle, oare, nevin ovate atunci cand
:.. u!m viata~! mult mai· profund deem: din punct de vedere
~Mnnl1T8.fiC ~i social? La aceast!. intrebareincercam sii raspundero iIi cele de
anume:
(Miisuri contraceptive) (dispozjtiye intrauterine, pHula de-a doua zi,
~Iantlrile subdermice, contraceptive - de fapt contragestive - injeetabile,
pilule anticonccmtionale orale, pe bazll de hormonj). Ceea ce nu ~tiu cele mai
multe dintre utilizatoareale acestor metode este faptul CR aceste metode de
planificare a n~erilorJ!.,u sunt anticonceotionalc, ci avortive: ele impiedica
ilidarea ovulului fertilizat, provocand avorturi precoce; Cum avortul este un
,iieat u Biserica nu este ce moment s-ar roduce.
A •
... Mlsuri pro riu-zis contrac 've Acestea sunt fie praCtici care produc
bariere mecanice sau chimice in calea fertilizarii ovulului, fie metode
'Chimic-medicamentoase care actioneazA la nivel hormonal, fiernetode care
realizeaza sterilizarea prin interventii chirurgicale (sterilizarea. vaseetomia.
ligatura tubari. histerectomjli).
Nu intra in obiectul nostru prezeritarea in parte a fiecarei metode ~i
analizarea avaniajelor ~i deZavantajelor acestOra. Ne intereseaza sa facem
cunoscut purictul de vedere c~tiiJ. referitor la aceste practici.
Creat "dup! chipullui Dumnezeu" {Gen. ·1, 28) ~i chemat la asemana~
. . rea cu Dumnezeu,,..2!!!!!l este o· flint! comlwitatj... AceastA calitate ~~-o
exercit!. nu numai .!!! societatea mare, ci mai ales in cea miCYnumit!. famili¢
in nnrarlj§ Omi! a fost creat drept cuelu conjugal nu pur si simplu blrbat ;;i
.~. ~i ~easta, pentruea _Dumnezeu ,p-l fereasc! pc om de
singqr!tate".21n momentul in care Omnnezey creeazi femeia si i-o prezint!.
priniului om, acesta isi descoperl propria-i ·barb!tic;:.recunoscMd-o ca fiind
aItcineva. egall co· el si in acelasi timp apartin8ndu-i (,,lata os din oasele
mcle si carne din carnea mea') "BAIbat ~i femeie i-a tacut pe ei ~~ i-a
binecuvantat;~i a. c h . nUDlelelui om (Adam)" (Gen,: 5, 2). ,~ este..2
unitate completA. deci· chip al lui Dumnezeu.
pentru cli unitatea sa de om se
realizeaz! nu in duaJjtatea. personal! neunifOl1llA, ci comPlementarii de biirbat
.2 Pr. Prof. D. StIniloae, reo/ogilJ DogmIlJicd Ortodoxii, vol. m. 1978, p: 180.
 S24 lfittilicarea familia/a ii contracep{ia 525

femeie"). Faptul cr!?8Pei omuIui ca bArbat §i femeie eifu

:rnmn.-.....
.iJlstituirii tamei cisitoriei si al constituirii familiei. Familia p ~
lu este un accident social. Dsihologi,
mai puiin unul strict biologic, CDlar daca presupune §1 cyponde n!:!!!
'Sic, psibo-afectiv ~i sociaL ..;;.
sa
Dad tine de ontologta~ui ca acesta nu fie sin..a!!r. de ontol~ :
lui tinand ~i ynirea eu Dumnezeu, urmeazi ci scopuI fundamental, a] ;
cisAtoriei este realizarea acestei uniri. sotii conlucrlind unul cu celilalt in
iubire in vederea acestui scap. Expresie a luptei duhovni~ti in
ciis!toria oeupl \!!!. loe central in cadrul experieotei duhoynice$i ~
este loeul unde omul invatl comuniun~ aacrifieiul ~i generozitatea ~i unde
in~lege semnificltia profuDdi a cOiii'iiiifunii, a respectarli celui de1lnsA; el ,i
a generozimJii. N8§terea de prunci (Gen I, 281. face parte integranti din
sensul existenfei familiei ca fapi. ca eveniment istqric. soeial ~i mai ales
:9ntologlc. flii'i ca sensul familiei safleredus ~i ;estrins ~d exclusiv la
aeest aspect. Sf'antul Pavel vede relapa dintre bArbat si femeie ca pc 0 mare
Iaini, in Hristos SI in BjseOe!, functionand dup! modelul re]atie~
,Hristos si BiseriQ~f. V. 22-33). . ,.
De-a lungul istoriei. Bisericii, lIDii..S..criitori ~i .f.arinti ai ~isericii au
accentuat mai mult sau mai putio latura reproductivi a institupei cisitoriei.
Astfel, Clement Alexandrinul, Origen, Minucius Felix, Lactanpu, ~
Ieronim, Sf. Ambrozie, Fer. Augustin sunt de pArere el scopul cisitoriei este
Dlgterea de prunci. Dincolo de faptul ci acest ~unct ~ yedere era in.fiuentat
4

5i de dndirea judajcA §i stoici (Musonius,z Seneca), el reprezenta ~i j)()zipa

oficiall a Biserieii care se confiunta cu sectele mosti
care, pnn forme de ascea exageratA, se opuneau inmul:i! neamului
omenesc.l:>e aceea, jliiSUrile contracePtiye sal! ayortjye~iuzat" ¥
~!8te. concubine ,i in rela,tiile extmcowuples emu a:9IUih"F qimei. 6
In ceea ce priveste scopul cisitoriei, in ~lul al IV-lea, Sfinpi PArine
din Orient privesc lucrurile mai nuantat Spre exemplu, abstinent! in cadrul ..
piis!toriei este recomandatl mai pulin categori& mai ales ci ea flcea parte fl
din voturile pe care Ie depuneaY arlcppi scc;tdnr de origiue posticll ,
mai devreme de Pirinpi §i Scriitorii apartinind secgJeJot II !jli III. Va fi
critj_
cultivatl ideea ci' rostpl clsltoriei este viata de comuniune a soplor
intemeiati. pc iubirea lor recjprocA si pe dtJtaostea pentm _ . rod at
acesmi jubjD. 7 Desprefedorie, VB, 3.
sa
S-, Qrigope de Nyssa va spune in acest sens: "Trebuie dim intiietate • Ibidem, VII, 1.
9 Devirginilllte, 13-14; 15,16,19.
) Ibid__ 10 OmUli fa c4slilorle 1, 3; DesP"ffeciorie 19.
II OmUiila clUcJtorie 1, 3. .
4 C£ Jean-Claude Lan:het:, Etica procretJliei in inviJllitura SftnIilor PiIrinP. !rid. rom. de
12 Omilli dGprI!.' c4scJtorie 1, 3; Cf. J.·C. Lan:bct, op.cit., p. 85. . .. . '.
Mlrilena Bojin, Sofia, BllCUl'qti, 2003, pp. 47-70. ..
13 0mUii de:spre c4siitorie, m. 5; C£ fi lbiJem, 19.25,26,27, 33; OnUfii fa Facue, XXI, 4.
5 ce. A. Me. Laren. Hisroire de fa contraception, Paris, 1996. p. 96, apud 1. C. Larchet,
14 0mUii fa I CoriIIJe1Ji, XIX. 1.
op.cit., p.. 76.
15 Despre vIaItz fuiMoise, D, 289; Cf. ~i DespreflllCiorie, VII, 2.
• Athc:oagoras, .4p%gIll n. 3S; Sf. loan, 0miliIl a Y-a, 12 in Galat., 0miliIl XIX, 1, etc.
16 Omilii fa Matei 28,5 . ..
Sinodul al VI-lea, C8IL 101. .
 526 pro prof dr. Vasile ,eafamiualii Ii contracepJia 527
it

Contraceppa fi epoca moderni tncdicamente avortive ~i

Sexualitatea umanA. nn este nliinN un simpin instinct, fie el fi

reproducere. Reducerea finalitipj funcpei sexualititii 1
a fost 0 ~eaIj. chiar dacA. uneori a
Bisericii. -
~xualitatea umanA. este 0 funcpe a personalititii care, llnplinindu-se
co Iementar in institu .a sacr! a familiei este 0 cale de apropiere de:
Dumnezey. este izvor de sfintenie, ceca ce nu poate fi simplul instU
activitate a anonimatului firii cu efecte precise in viata organicA. sau in privinta xpiiJoaq:lor prin care se asigura planificarea familial!..§i
psibismul uman. Cuplul familial credincios poate face din manifestarea Biserica· Romano-CatolicA. s-a pronuntat de dinajntea celui
co!,!lPlementad a sexualittpi celor doi soti a1tceva decii.t ceca ce se cOl1S1.lDJl rOIl uvu...... riiboi !!1ondial pnndocumente la eel mai inalt Divel ~.
§i se realizeazi prin aceeasi funcpe in lumea animal!. -
..........1..:;» Humanae vitae") culmin8nd cu I1Catehismul Bisericii CatoJicc",
Emancipat fatA de Biserica, fatA de moralii ~i fatA de sublimul funcpei entall: foarte bine elaborati, ~ in 1992.
sexualitifii. omul modem a inceput sa vadA 1Cea.sti .fimcjie ca pe liD jnstjDkt lliIeriea Romano-~tolicA. .se gpunp oric8ror practici artificiale in
..PC care-l pop suprima. i1 pop supralicita. il P<Ui cumpira sau vinde. il pof,i insa, .,IDjiinarea periodic!, metodele de
~rtI ~ transforma in patima. :Ie autoobserxaJie ~i recurgerea la perio8dele
t conforme c . .. e obiecti e ralita .i. Aeeste .metod$:
Gindirea modem! a depgit reducerea sexualiWii 13 genjtaljt$, ~
redus-o la nivelul unui obiect de consum, care, dacA. va fi ~i fiir! risc va fi ell so . or incuraieazi afectiunea dintre ei ~i favorizesa
unei It . autentice,,18.
adevirat 0 implinire. .
La aceasti intelegere au contribuit mai multi factori intre care am putea Biserica .!!!L si-a formulat pAna acum l!!I ,P!lDct d~ v..¢ere
oficial fa de planificarea familiala ~i contra
A' _

enumera capva: Ie. Nu au intirziat ins! sA

eo P~ibanalir.a profesatl. de S. Freud, potrivit ci.reia libidoul exprim!
... pers<;""ilna; sexului nu i se coman~ iar !!primarea sa aduce un cortegiu de
~ apart uncte e unor teoloii en autoritate, atat fat! de
gmtraceDJie ~i .PJanificarea familiali, cit ~i fAfJ de punctul de vedere· ,.
JlIIlUI,Q~tolic.l.! fiydpkjmov. spre exemplu. critici reducerea iubirii si ~.
consecinte nefaste. S,:,a uitat foarte repede c! Freud $i-a fundamentat teoria
pornmd excluslV de Ia cazuri atolo ·ce. I . . .. uprnunjunii conjugate la aspectul funcjjonal care duce la procreatie. !!;!.mga
. - ·--Isten lSlDUI ateu a cultivat nlhllismul in moraJ! ~i a exaltat
trebuie apJmt.I delilutalitatea instinctu1ui orb at bArbatuJui. Ea trebuie
ajutatl. si-si min!· in valoare in mod constient gliWile de mamA~9.
)odoI1lU.l54'AWiiia"lj1WiiJ1oa, C I C d-o drept ultima formi de comunicare real!.
~ Reducerea sexualiWii.@ excitapile fizice ~i psihice care stimuleazl Bvdokimov consideri cA. Biserica un trebuje sA des "**
"C8 se ocupa de metanoia evanWtelicA ~ aspirA s!-I schimbe pe om in:
in 8Peastl privinti:
erotismul ~i genitalitatea dupA. modelul anilillil. Este punctul de vedere aI
~rtului Kinsey aI cA.rui autor este un zoolog17. II ! tmnura naY!. sa-I facii plin de bar [...]:.f.piscopul ~i orice preot nu vor refuzA
.CD Secularismul modem ai ~e feministe, ,. Dicicidati. un sfat ecru!, dar ~ sCat va fi totdeauna personal ~i in afara

~ BisDicU Colo/ice, IItIicolul2370. in veniuoea romIncascil,~p. 493;

I' P. Evdoldmav, Sacraumt de r_. Dcscl6e de Brouwa:, Paris 1980, pp. 239-240.
17 et: Elio Sgrecc:ia ,i Victor Tambone, MtJIIJIIJ!. de biMtic4. trad. de Gisela PeRSCU, 11 .
Bucuni.¢,2001. pp. 168-169. . .
 528 pro prof dr. Vasile 529

9!icarei discipline specializate, a eticn .,binelui cOPlWl si a legii'..20.

_I
i.ntime dintre sot Ii sope. consider! Evdokimov, pn de Taina cisatoiie~

- Evdo!sjmqy $IIP- sa
nu este recomandat nici duhovnicului intre,,21.
orice atitndinc caN
in actul procreIrii. Nu natura este cea care
persoana umanA, Procreatia yolllntJu:i..este CU mult ....-. LtVU. .A "'33!I-'1;
datorati orbe§te haza.rdului, eel mai adesea neprevazuti ,i indezi:rabill L;
procreatia nu poate fi dec8.t
priD rugiciune... ~i nu deteriiiliUlt! de momentul prescris de natmj
Tubirea umana inaitA flZioloa;icui 13 njyelu! damirij duboynjcf$j
irobogateste toat! vy cu armoniile sale. lI.l.bi.Da include
reci_
aceasta din Ul1l1! nu 0 defineste pe prima; nid nu 0 epui
iar omul trebuie sa decjdli en lin ~i snyerana sa !
Dumn---ezeu si a tamei iubirii',u. Deparre de a recomanda mijloacele artificial~
sau naturale in vederea planificiirii familiale. intr-o lume in care se pun Ia
dispozipe tebnici avortive ~i contraceptive san se dau relete co acelqi §COp,
EvdokiID2v recomandi .,stapanirea duhovniceascli'.n a sotilor. Mitropolitul
Hrisosto.ilPfiris va critica vehement punetol de ~ere .!9manO-C.1ltolic S
-enclclica llumanae Vitae privind procrearea ~i modalit!p de limitarell:
acesteia (care J?!!SUPun tot respectarea ritmului naturii). ~
iSsostom ~e ideea ca legea natural! ar fi un cod impus de Dumner.gt
mtelor umane . gMt@ este locul unde natura se sfint~ prin unirea c!,l
!lristos ~i unde sotti decid toate intr-o hbertate aproapy Bri de 1ll8lltini.
Mitropolitul Hrisostom consider! c4 libertatea omeneasc4 este produsul
sinergiei dintre om §i Dumnezey., preciziind ci ,.nimeni nu peate specttica
loCul unde sfirseste libertatea umani ~i incepe voin@. diyini. Sinergia
inseamna colaborarea fiiDtelor mgane ell Pumnezetl in cODtinuarea creaPci
t~. Mitropolitul Hrisostom consider! cli partjcularititile vietii sexuale
Jrebuie IMate Ia latitudjnea sotilo(l6, fiind primul toolog ortodox care
IID>Pune utilizarca anticonccpponaielor de ci.tre sop in sitnatii speciale27•
f!nctul ~ ~ at Mitropolitului Hrisostom. ernis acum mai biDe de '
20 de ani, este nnul cu adevirat indtiznet. A fost impartasit si de alii teologi
din diaspora greaci (D. Constantelos ~i ~ Harakas). El pnpinge libertatea
'20lbidem,pp.241-242. '
21 EI citeazi prac1ica Bisericii Ruse, expusl de pm!I:ul V. Palakkovslty in lucran:a Theologie
du peche, DescI6e et Co. Paris, 1960, pp. 507-508, potrivit cireia problema relaJiilor dintre
soP nu tace obiectul anaUzei ~ aprecierii duhovnicului, Ibickm, p. 242.
II Ibidem., p. 246. '
23 Ibidem. .
24 OIrysostomos Zaphiris. The Morality of Colllraception: An Eastern Orthodox Opinion, p.
685.
15 Ibidem., p. 688.
20 Ibidem, p. 683.
27 Ibidem, p. 68~. la Basil Siaa, Eros Ji traAf/igurwe. ~ Alba-Iulia, 2001, p.
206. .
 530 pro prof. dr. Vasile RiDuCl
Pe baza bibliografiei de specialitate, tar! a intra in am8noote, este de
datoria noastra sa facem Coooscute rog_tele concrete la care se expun
femeile care, cu sau fiirA voia lor, ~ sa foloseasca metodele contraceptjve
fie pentru rezolvarea planificirii familiale. fie pentru garantarea ~
situ!Pi in care sunt reduse la Divelul de object de placere pentru bUbat
OImQ!antuQW sunt ~Cl capsule din plastic. introduse sub pielea
braMui care ehOgeaza 0 cantitate redusl de hormoni. Hormonii in~
mucusul cervical blocAnd intrarea spermatozoizilor in utero Uneori blocheazi
ovulatia. Efectul dureazi 5 ani. F.ertilizarea se reinstaleazi dypi ce capsy1_
sunt extrase din utero Dar, provoacli si schimbliri in ciclul menstrual;
0Qjsoozitivul intrauterio Uteriletul) este 0 micA bucatli de cupm sau ~
plastic ce are ~ ea fire de cuoru, Este introdusa in uter prin interv~
liie'afc'iia. Corpul de cupro emite riwc in mediu! uterin intre 5 ~i 75 de !!!8
de cupru ionic, dQP suficienta pentru impiedicarea nidlirji. Produce.dureri §i
.9JIQPct ~i sangerare mens1ruaii mai aboodentli precum si actinomjegzl
~ ~i leziuni intrauterine. ,mventat in SUA., steriletul nu mai este folosit
~mericani din anii '80. Este.QJlOrtat insa cu sucres in alte zone ale lumii.
G'Spennicioele ucid sau imobilizeazi spermatozoizii, dar pot provoca
jritatii uterine, igfecpi ale tractului urinar.
<9Qj afta&ma hnpiedicj accesul sgermatozojzjlor in utero
<9Nuvwiog (joel!!) flexibil introdus in vagio) elibereaza hormonii
proeestin ~i estrogen.
~teriljzarea femininli prin legarea tro_Ior uterine fiicind imposibill
unirea dintre ovul ~i spennatozoizi. Produee ins! dureri duni interventie..
~ ~i siniC"'TC jntcrni saU lezarea organelor inteme'Ete ireversibila. "
<,9Sterilizarea masculini (vasect0mi!l constli in secponarea canalelor
,te care due spermatozoizii de la testicuIe la penis. Este ireversibila.
UItimele doui proceduri soot de fapt mutilliri.
Cootraceptivele injectabile (0 injecJie la fiecare 3 looi) previn sarcina
prio impiedicarea ovulatiei. prin ingro§area mucusului in zona colului uterin,
blocand intrarea ~tozoizilor in uter ~i prin impiedicarea nidlirii.
~onC:a.zi Jistemic asupra organismului femeii cu consecinle care dep!§esc
0!?iectiyul pripcipal- contracepPa.
9>ptraccptivc1e ora~pe bazl de hormoni igJpiedici eliberarea ovulelor
de citre ovare. Produc tulburliri digestiVe. hemorawi intre menstruatii.
~. c!!*teri in greutate, congestie cgebrall. !2Qli cardio-va8Culare,
tromboze etc. ­
Cori8ceptiveleJ:are actioneazi 18 nivelul sistem~~i
consecin~ incA necunoscute in mod de,plin. IdiiicoJo
=nal
jji ObieCtiVUi
au
lor .
principal ,i imediat. )Ele ou sunt numai anticoncepponale sau avortive, dar,
-dupi 0 anumitli perioadl, pot face sa se jnstaleze steriJitatea femOOn!
prema.turi definitiva. to ultinJii 20 de ani s-au flicut studii serioase privind
legAtura dintre folosirea anticooccp.tjonaJcJor pe bazI de hormoni §i cancerul
. ,.
hPlnnificarea familialii §i contraceppa ~1
. ide toate tipurile (nu numai~'l uterin, o~, endometrial sau cervical).
~. In aCOid co un studiu taeut ctCAgen1ia Reuters, profesorul ""DLAug.
.perrlngton de la Cancer Research Institute din Oxford ~ooea ci hormonii
diii piIula contraceptivli detenninli cancerul de col uterin . Cerceti:ri flicute
pe mai multe femei bolnave au aritat cli .Jemeile Care utilizeazli pilula
. contraceptivl au ooriSC crescot de 10019 de a so imbolnivi de cancer,la 00 an
de la uti~. Cu cit };rioada de utifizare ereste, creste si periOOi"ul
jiDbolnlivirii. Astfel, ooei perioade de utilizare de 9 ani, ii corespunde un rise
de 600Al. !glosirea piluJcJQr mirr$C ~i riseul fmbOlnivirii. cu divegi viru§!
(mg>ilomavirus. vimsul herpetic, virusul bepatitei O. Se ~tie ci
.
papilomavirusuI conduce, in cele mai multe cazuri. la ru>aripa cancemhii 4,e
elL1 UleIJ.!!
. ,,19. . . .
Cerceti:rile prezentate la a treia conferinti europeani a cance11liui d~.
sin au arlitat ci riscuI acestei maladii era cu 26 % mai mare la utilizatoarele .
decontraceptive, in comparape cu femeile care nu utilizau pilulele. Iii
acel~i timp, femeile care luau pilulele de mai muit timp aveau un risc de
pin! la~de a dezvolta aceastli boala. Riscul eel marmare la cancer de
sin it aveau femeile care utilizau piIulele din adolescent!38.
to Maroa Britanie sarcina ectopicl constituie cauza cea mai des intiJnitli
a morta1~i mateme. Sir Liam Donaldson, consilier pe probleme medica!e
al guvern~w Marii Britanii, a avertizat medicii britaniei ci ,!!Il anumit tip de
~ilula de-a doua zi" (Levonelle §i Levonelle-2) determina 0 rata erescuti a
.sarcinilor ectopice31• . . . .
Acestea sunt citeva exemple care ne fae sA gfutdim altfel la metodele
folosite in mod curent ~i la noi in tari in vederea pianificlirii ~Ior ~i a
contraceppei. .
Institutii publice din Rominia, po banii publici, duc 0 suspnuti
activitate in vedema "educatiei sexuale", planificirii n8§terilor ~i
contraceptiei. Cu mici exeeptii, yeducatia sex,ualii" nu se reted decat la
tehnica aetului sexual, ImWenjrea halilor transmise pe cale genitala~i
prevenirea n8§terilor. in ~OO3, fostul minim a.I Slnitilii, D; Daniela Bark.I~
anoota 0 aaevtrati~e care urmirea.cresterea accesului si a gradului de
utilizare a servicillor de planificare familiali. si a
eontracept.i!c. Piluiere; c~tive sau avortive la inclemina oricui,. in
contextul stimulirii am;siyc a: crotismuhQ. au dus 18 debgtnJ precoce at viet!!
sexua1e .a tinerilor. Au dos, am putea spooe, la strivirea ~i mutilarea
~gpi!liriei curate.
!!of. Petrache
.
YU1Qi va spooe ci sub 20 de ani e,piteliul cervical este
.
lIE~:iUet. 5 • • 2003. •..• . . .,
29 Luiza Ciochini. P C.tin Iftime, 0 viziuIre Q8II{Jra vietii. ProVita Media, 2003, p. 70•.
JO Washington Past, 12 dec: 2002, apud L. Ciocbini. ,i C-tin Iflime. op.cit., p. 21.
.ll Chief Medical Officer's Advice: CMO's Update 35, Jamwy 2003; L. Cioc:hini. ,i C-tin
Iftime, op.ciL, p. 70. .
 532 pro prof. dr. Vasile
Daca. expresiile "Credint! mintuitoare", "mcA de Dumnezeu"
..impllrBtia lui Dumnezeu", "via? vC§DicA", sunt co~ce,pte oarecwn.-l!!!1!!i.
acceptabile de mentalitatea omului secularizat de azi, exemplele prlvind
sinitatea femeii date mai sus sunt mai mult decat evidente ~i de neferjcitst
Consecintele nefericite ale fonnelor moderne de control al ~terilor sunt
~ Iiberalizarii sexuilitAtii umane. Aceasta nu mai este i1iif;JC3$lj ca...Q.
mare tama in Hristos ~i in Biserica (Ef. 5, 32), ci ca un mijloc de placere care
exclude perspectiva. Departe de a fi impotriva sexualitiltii umane, Bjserjca
este impotriva liberalizarii acesteia. Biserica mllrturis~te pana la s~itul
veacurilor ci Dumnezeu a randiiit exercitarea sexuabtilpi in cadruI
@
institutionalizat al tamiliel n:w~ de pmnci in interiorul ac~teia, n~in
afara el: ,:ournnezeu a Iindwt PiSotrrea Cea dupa lege a bArbatulul cu femeia
~terea de prunci dintr-insa" (¥olitfelnjc Rinduiala Sfintei Cununii).
Dar manipularea sexualitilfii (care nu se confunda cu erotismue3), chiaT1n
cadiUI familiei, nu se justifiea numai prin na:;;terea (fiziea) de fii. ,.Daca vi~
data de parinli copiilor este 0 viat! pe deplin omeneasci, ea nu se limitmm'i
numai la existenta fiziea a copilului, ci cuprinde deopotriva atentia panntilor,
educarla ~I un mod de yjal! decent Cand au copii, pirintii trebuje sa fie gata
sa faea fat! tuturor responsabiliWiloC34• De aceea, problema planificari1
fwnjlja~ are ~I 8lte aspecte care astazi sunt in mod larg recunoscute ~i
acceptate, cum ar fi situapile delicate de ordiasocial. economic, {lsihologic;
2!'edical etc. care in mod sigur vor marca vi~ noului nllscut. Nu putem nega
. existenta eracticii planificirii familiale chiar ~i in familiile care practiea viata
crestina cu responsabilitate. dar, in egala misuri., in Biserjci eljdlj sutjcjente
dovezi privind posibilitatea difsciplinArii fiuuotjej squaljdtii. atit in afari
cat ,1 in!untrul familiejt Posibilitatea aceasta. devine certitudine cu conditia
ca 2m'll (&tit bArbatuJ, cit 1!. femcia) sa nu solicite ~i sa expedieze
manifestarea acestei functii in mod exc1us1Y lD zona JUlSiiji erotica­
r\ biologice. functia aceasta tine de intreaga personalitate umani ~ ~
.' referinti ~i responsabilitate sociaJI, orientare eshatologica). De vreme 'ce
f!Q?tele slyirsite in truD (din pwict de vedere mental §1 unaginar)..aIl.fust deja
sav8.qite in suflet, este de dorit ca judecata WBWpphjlA sA prpceadl orice act
t, trupesc. Prin mijloacele ei specifice.. Blserica n ajutil pe fiecare om sa
onenteze duhovnicC§te faptele, cuvintele si chiar puterea de judecatA, BrA sa
coni!ii!8tpe cinev@, fIri sl CQDdamne pc pirnepi, dar cu responsabilitatea
de a s a ~i riscurile pentru lipsa de dreapti socotinW
)'1
1.
1
. J2 Petrache Virtcj, Ginecologk, Due::., Ed. All, 2002,p. 4S8.·
3J Octavio Paz, Dublaflac4rd, Humanitas, 2004, p.IS
rYanificarea familiala ~i contraceppa 533
. S-a proountat in mod expres in aceastl privin~ Oricwn, niei ea nu accepti
folosirea mijloacelor artificiale in vederea planificarii familial . Cat prive~te
perioadele de De ertlltate ale truj)UlUl ernel, profesorul 1. Meyendorff
considerl ca ~i acestea sunt randuite de Dumnezeu, precum pmnantul ins~i
. $ o a d e de rodire si de nerodire34 Biserica recomandli insa asceza, toate
fo p de asceza randuite de Biserica sau asumate in mod liber de fiecare
. persoanA. in cadrul familiei, unde respectul ~i pretuirea mutuala a sotilor sunt
reate, <!!§ciplinarea trupului si a sufletului prin ascezA (total! ~i p~l este
PQsibil3., ~ut fiind cli taodretea familial! are nenumArate forme de. a se
manifesta. nn numai ne cea em . .. . -
Pentru toate acestea este nevoie de 0 sensibilizare deosebiti a omului
-pentru Dumnezeu si pentru ceea ce EI vrea de la noi. Se poate face aceasta
printr-o catehizare real! si adecvati obiectului ei. In acest sens este nevoie de
convingeri ~i de hotirfui motivate duhovniceste. .
Este nevoie de schimbarea intelegerii oecare omu1 0 are ram
de propria
Jui sexualitate ~i mii' ales ~ educarea b4rbatului cu privire ~e reprezintl.
realmente femeia in viala lui. Nu putem nega faptul cA£le mnlte ori femeja,... _
este wnilitli ~i batjocoriti in specjficitatea ei chiar de pmpriul so'- In alte
situatll, eyentuaIilsarcinA iuneori pentru 0 anumitil perioadi, alteori pentru
toatl viata), presupune marl riscuri pentru viala femeii. Si intr-tin caz ~i in
celiUalt, problema fertilitAf;ii cupbJ]lIU"amiliaI nu mai eSte doar una de ordin'
social sau medical, ci §i una de ordjn dnbQVDicesc de aceea este nevoie de
~iereidiiiiOvriiceascll, deJUpcjunc, de solicitarea cu serjozjtate a
dUhovniCUluj. Acesta are obligatia !!! particjpe Ia drama cy.plurjJor in care
apar probleme nedorite care ating demnitatre femell mami sau eventual
mamA §i sa Ie rezolve cu mijloacele pe care Biserica Ie are 1a dispo~tie, ~tiut
fUnd cA ea n pregi~te pe om ca acesta sA fie realmente partas III ImpanIpa
lui Dumnezeu. . .
Este nevoie de institl1£i ~ ~ realmente femeia, este nevoie de
scbimbarea mentalitijji ~de Ie& care sa apere realmente
femeia gravirlA.Ji femeia mamI de agresivitatea, capimJjsmu)uj mai mutt sau
mai putiu siUbatic ~i de riscurile ca ea sa fiuxPloatati in ceea ce ii este
34 lean Mcycndortf, Le mariagedans fa perspective Orthodou, YMCA-Press, O.E.I.L.~ p. 89
3' Ibidem op.cit.
534
>,!

pro conf. dr. Stefan BUCmu

A W A

" RELATIADINTRECUVANT~ITAINAIN
TEOLOGIA pARINTELm STANILOAE

Temele teologice apaqinind dogmaticii sau spiritualimpi ortodoxe, pe

Ie intilnim abordate ~i analizate in vasta oped apartinind Pirintelui
randoae. nu StUlt tratate. de regu1l. in mod izolat, ci sunt privite in relat.ie
cu altele, ceca ce conduce la descoperirea unor sensuri sau aspecte noi,
care aceste teme sunt imbogAtite substantial. Sintezele reaJizate prin
modaJitate specifici de a concepe interdependenta dintre dogmele
Ortodoxe, au contribuit la dep~ antagonismului de tip scolastic,
se manifestase ~i in teologia ortodoxA pana in prima jUIllAtate a secolului
XX-lea. Este remarcabili sinteza pe care PArintele Stiniloae, in Manier!
a reaIizat-o intre antropologie ~i cosmologie, rotre hristologie ~i
lClesiologie sau. cu un caracter mai general, intre dogmatici ~i spiritualitate.
Pe langi caracterul sintetic, teologia elaborati de marele ganditor
IJrtodox, detine ~i 0 alti notacaracteristici ~i anume dimensiunea paradoxala
antinomici. Adev8.rurile de credinti ~iopiniile teologice, d~i sunt
totdeauna in mod unitar, pentru a configura 0 sinteu nO).lA ~i
'Cfeatoare, nu sunt reduse la un numitor comun, ci ~i pistreazl diversitatea ~i
.imicitatea, relatia interioari care Ie nn~te fiind, de regula, antinomica.. eu
adinci rAdicini biblice ~i patristice, antinomille teologiei ortodoxe constituie
tnaniera specifici prin care au fost conciliate realitlti aparent opuse: spirit iji
materie, creal ~i necreat, om ~ Dumnezeu. ,
Subiectul pe care I-am ales, din vasta tematicA a operei Pirintelui
Staniloae, nu face ex.ceppe de la regula mentionata mai sus ci este tratat prin
prisma unei viziuni sintetice ~i antinomice. Despre semnificapa ~i importanta
cuvantului ~i a tainei in teologia dogmatici ~i in spiritualitatea ortodoxi,
PArintele Staniloae a tratat atat cu referire la dogma Sfintei Treimi ~i la cea
hristologici, cat ~i atunci cind a aprofundat invAfittIra de credint! despre
om, cosmos sau Bisericii.
inainte de a prezenta ~ evalua modul in care este conceputa relapa
. dintre cuvint ~i taini, vom ciuta sl identificim unele elemente definitorii
pentru conceptia teologicA despre cuvant ~j despre taini, in diferitele .lucrAri
~i studll ale PArintelui Staniloae.
PROCREAREA UMANA :MEDICAL ASISTATA.
Pt. VasileRADUCA.

_unoa tern intr-o IIllisurli mai micli sau maimare rogresele pe care
Ie-a £licut biotehnologia in cea de-a doua jumAtate a seco w ecu
Da . oate ali intervinl nu numai in
p'l1stfarea Bau distrugerea propriei sale vie . cat ~i in constituirea sau
f

.,:.lipirea posibilitlijii acesteia sl se consutuie. "Pentru eli am plitruns

tainele viepi (...), din acest moment depnem mijloacele de a actiona
asupra viepi", spunea in anul 1956 biologul francez Jean Rostand.1
tntr-adevlir, £.,rin metodele contraceptive viaJa umanli poate fi
1m iedicatli sli se costituie, tin metodele avortive oate fi distrusl,
j~,. Ee de altli parte, Erin asistenta me . all ell totul speciall, prin
J?iotehnologj,e ,i -.!!l . erie eneticl sterilitatea poate fi combltuti sau
;~e· poate interveni in h1sli§i evolupa vietti c e a constituirea

---
aceasteia.

Nu intrl in obiectul studiului nostru prezentarea morali~Jii

intervenp.ei· pe embrion, de~i procrearea utnanli asistatl presupune 0
anumitl intervenpe tn procesul constituirii ~i evolup.ei embriortulttl
uman. Ne vom refeti la aceste interventu privind procrearea u:manIl
medical asistatl.

lJean ROSTAND, Peut-on modifier l'ltomrrte?i colediort uLes Essais LXXXI", Paris, 1956,1'­
29.
 ebraid, du I cum cunoa tem era 0 mare nenorocire entru
. e care nu aveau co ii. terilitatea plm'lior familiale era socotitll
dre t .consecin vreunei ede se a ci Dumnezeu. De fapt, aceastl ,
stare de spirit era determinata mal egrabl de, motive de ordin
~tural ~i national: ,Eoporul Israel trebuia sa creB§cl din punct dg
/ vedere demografi<; pentru a putea convietui in mijlocul popoarelor cu
care ocupa ac~i, areal geografic. Exista ~i 0 motivape mistic­
religioas!: once evreu era purtltorul mesajului unei religii monoteisteL
prin urmare, purtltomJ, nldejdii unci MAntuitor, totdeauna un posibil
mlrturisitor al lui Dumnezeu,oriunde s-ar fi glisit. In Vechiul
, Testament, scopul c!sltoriei pare sl £i fost eminamente' na§terea de
.]2runcl. In Noul Testament, clsltoria blrbatului cu femeia are drept
.. seop mAntuirea acestora':..-l.'T~tere~_~e...E.~n~L~!,j:~t...p~A~,_.2..,P~.!!~L.____._. ___.._.___,,_____.. __
consecin~ logica a iubirii dintre eei doi sop, ial pe de alta parte, este '
" un dar al lui Dumnezeu. .Firuilitatea clsatoriei, nefiind neaplrat .
, ~terea de prunci, se va g1isi fn deslvAr§irea so . or afla . intr- latie
de iubire cu os i in Bisericl., du a rela .ei
e>dStente intre Hristos Vi Bisericl (Efes. 5, 23). 5copul vietti cre§tine este
pthltuirea prill §i in. Bisericl. Or, la, mAntuire oamenii au acces in
'functie de modul de comportare fa~l de mesajullui Hristos (IICel care'
va crede ~i se va bOteza se va mAntui", Marcu 15, 16) §i de Inodul de
fmpropriere, in Biserid, a roadelor operiei de rlscumplrare inflptuitl
in §i prin Hristos..¥Antuirea nu este condip.onatl de situa~
..matrimoniall a omului. Via eteml la care suntem chemap - 0 via I .
altfel dedlt cea de arum - este accesib' a oriclrui om care ia in serios
Jucrarea lui Hristos,.£YAtorit sau necls!torit. OJ sau fad urma§i
!rupe§ti, cu ~oIldi$ia ~a sa se preglteasca pentru acea viata.
Des.pre viJUa etemll pentru care se pregatesc cre~tinii, MarnuitDrul
'(':. Hristos ne . une ca nu va f! de1:e~ta decondi 'a sociala in care
. ," ·'i·?· .!!ifun arum. .Acf;llo. f..n yiaW viitoare, o~menii 1}u se vor insura §l nti sg,
vor mlrita, d YOt fi ca iniGrii din ceruri (Miltei 22, 30), Prin urmarg,
cuplurile sterile nu au Did 0 motivatie religioasll care sa'Ie determine
,5ii utilizeze mijloacele §i sii-§i asume riscurUe pe Care Ie presupun~
teproducerea cu orice Eret, Nu top. oamenii trmesc insll foarte intens
nldejdea viepi viitoare. Foartg mulp. dintre confratii no§tri yl1d
, .. . in rearea J:>' ·A1p.i au motive
etennina" sl caute cu arice pret
2

....... ~' .....

. \. .:.
" '.:.--:( "
t I~'"
,'"

.. '/
.(
'j ( \
/ .,' . ,-: I.
t. j
/ \
 )
/

J2ateltl!tatea btQlogicli, neglijand di a Ii tat!. si m.aml este un d~1 nU 9

~~~cesitate. sau .obligap.e, dup~ cum,. dael ne-am tnvrednicit de acest
dar nune .este permis s~*l irosint. Nu ne putem pronunta asttpta
l

motivaliei pentnl:care urtele cupluri {care par la un moment dat cl

sunt sterile saii ear.e sunt realmente sterile} vor s~ aib~ eu orlee pre~
eopti cate s~ Ie aparpm nu numai afectiv ~ cultural, ci ~i sau mai ales,
biologic. Oricum, 9lplurUe sterile sunt nefericite. Din motive Pm..
..omene§ti, este de tnteles nefericirea cuplurilor care nu auavut satt nu
au posibilitatea sl zlmisleascl Iii 51 nucl rond. Biserica tnte1eie
~ rustrarea si nefericirea acestor cupluri ~ se road. pentru rodirea lor, .
§tiind e~ Durimezeu are totdeauna cu fiecare dintre noi planurile sale.
.rar eel mai important nu este stlpanirea lutriii de nei hJaine sau 4ft
. W.'masii=ne§'m,ei,.pentru-toti;·ee~a-tn-tmpli1'l)ia-lui-I:)l:lmfH!2lPleU::~--~-'--~-------

Sterilitatea unttitl
. .
. j\ctualmente, aproximativ 10-15% din cuplurile maritaIe sunt sterile.
§!erilitatea nu este numai problema femeil. Sterilitatea este conJngal!,
, de ea femeia Bind responsabil~ 35-40%,.iar b~batul cca. 40%. ~O%
din caznrUe de steri1itate, faetorii res onsl;\bili sunt mi ti feml:nini .
masc:ulini; in ~10° din cazuri, cauzele nu pot fi descoperite, ,iar ~
10% din eaznri sunt cupluri sterile definitiv. Date Bind aeeate atatistici;
pentru stabilirea diagnosticului de sterilitate, trebuie examinaJi ambii
sop. $:ti.m c~ au existat §i existl cupluri care au ~teptat mai multi ani
.pan~ eand au fost bineeuvantate cu prund. ID ealitatea mea de preot
at depune mArturie cl intre fill mei duhovnice§ti se numlirli un cuplu
care a a§teptat dou~eel e ani sl ai l prund, incerc 0 -ceea ce
medical §i omene§te au putut face. Dupl ce s-au convins c~ ntt pot
avea co .. . lat eu aceas~ idee, ho~And s~- i canaHzeze ~
,·.Q!agostea ec1ezial, la 0 vArst~ care pentru femeie era aproape limita
quem entru a mai utea avea co ti, buna cre§tinl a nlscut 0 minune
...e fatA. Maria~Monjca. Nu §tiu dacl acel cup u poate intra in categoria
cuplurUor sterile. Din punctul nostru de vedere, nu a fost sterit
§terilitatea a disphut in momentul in care cei doi au hotruit sl-§i pun! .. '
dragostea in slujba aproapelui. Sterilitatea lor a fost a a§teptare.
. .. ~'.
._.; ,". " .'." '·,~i;:,~~·Jli;;:·:i . _,; ~l ~."': '''>'':i-:::'~~(]..:;' " :~~'~.{;.': .....>.•;.- ~_,~ ::::~~A~~l~~~~ -. .
 f" ...- -,':{M(
'" ',- 'i"
~r~"'- t...J~ l~
L~'- l ~
tt(i~ 0~1h~Y::vt/
~~;-:==~~;.,::::,.:::.:::=r=;::..:.::=:.::::;.:::.::..:;::==-=::::.=:;!.~~ -r'J-A.4 ,",-.!\A~. :::: ¥~
!J-N'fi.L- ~
~e.., ~"'­
'~/~W­
.~

t.L ~j/ 1.)~;4~

~~.

Etiologia 'sterilitApfllonvoluntart:' este complex! ~i variatA. Nu putem

privi eu lejelitate problemele legate de etiologia sterilitApi ~i Ilici starea
de spirit acuplurilof, sau chiar a unuia dintre membrii cuplului
conjugal, cAnd este vorba de sterilitate. £relnd omul §i' instituindu-l
con'u al, Dumnezeu i-a dat orunca s! cresc! ~i sit se
< ~
Jrunulteasd. (Genez! 1, 28). Taina . tei Cununll, preotul se roag!
<' . : } < ..

: 'pentru miri ca Dumnezeu sl Ie dea "dar de prunci", bat mai precis: '
;h~,"'\ '. ' 4,dob8.ndire de prund buni" (a. RAnduiala Tamei Sfintei Cununii din ,
': ~'-!., ~M~~tfetnic sau. AgJ;pasmatar). Aceasta ne sugereaz! doul observap.i:
',,-' . .mai !ptAi, ~cee~,cl po~a lui Dumnezeu a fost oarecum zldlmicW1.
, ' Prin urmare, datoritl plcatului, omul nu mai este roditor, alia cum I-a
" fleut Dumn~u, in a1 doilea rand, nasterea dt;: prund este un dar de
.s:w;e Dumnezeu ~i ntnvrednice§te pe om. Jar, pruncD trebuie sa fie
~ @i SpIa folos (Bctenia mare de la Cununie) ..f.. avea prond este un

2Cf. pro Petre VUm;J ~i loana VIRTE,J, Ginecologis Endocrinologica, Editun\ All, 5ucur~ti,
2003, p. 450. ' ' , , . ' ,, ,
4

; . ~,
 ~ de bunllvoinl! divinll. Cum bunlvoin}a divinll nu 1ucteazl
irezistibil, ci se adapeazll cu 0 pedagogie aparte 1a via!a omului,
urmeazll cll hl situapile concrete, 'pmul are drept;u1 ~i responsabilltatea
. sll fadl ceea ce este. posibil §i licit spre a se tnvrednicl de darul wteri1
'de prunci. Trebuie sll hlte1egem deopotrivll di nu cunoa$tem
. totdeauna amlinunte1e rAnduielli lui Dumnezeu en noi. Ceea ce ~tim. tn
mod precis este faptul di "Dumnezeu voie§te ca tot omul sA. se
mAntuia. sdi ~i iii:: '.' : : .(,.~,4J.f"""
... ctI1'l: ~"'f.~ .adev§.rUlhl
.. .
. .
'

'sll:\iiil~JI (1 Tim. 2,4). Or, ~tuirea nu este condiponatll de nasterea

~ prunciz.£! de modulln care tdUro autentic exigen.p:le CuyAntului lui·
~umnezeu.... Orlcum, sterilitatea este 0 stare (atunci cAnd nu este
_ _ ~~....Y.OluntarL.pI.efetat! I$i chia! indusll prin tnetode..arl:ificiale)..le:F-Jga.....tJ""-"d.u;e"-_________~________
. 'deficientele, naturii ~te ~llcat, eu consecinte psiho-duhovnicef1ti
, dificil de suportat. ~tateill.£a urmare a plicatului se manifestJ nu
. • numai tn ceea ce prive~te procrearea, ci are un camp mai wg in care se
" ~~oate constata. Omul poate avea 0 gAndire steril~, 0 putere de judecatil
..',."";,.~'''\1i,, steril!:.:poate fi stern hl modul s~u general de a se comporta. dar d~
.t;'; ,fele mai multe ori este mai sensibilIa sterilitatea trupului. Aceasta, din
.: punct de' vedere medical, este 0 form! de patologie, care tnsl, din
punct devedere cre§tin (atunci cAnd nu este provocatll intenponat) nu
afecteaz~ceeace este esential: mAntWrea, a§a cum 0 poate mecta
sterllitatea minp.i, a iubirii ~i inai ales, lipsa de rodire Ii gandurilor f1i a
faptelor bune. §.terilitatea trupeascli nu poate fi tnsll expediatA tn
derizoriu sau' usll intre paranteze atunci cand vorbim
...gxplu1ui familial, constituit a §i emeie. limita posibilului,
dar mai ales in funcpe de ceea ce este esenfial pentru mftntuire, £U,p1u1
'.
::~,
ptern meritll sll trateze aceast~ suferint~, Cl§a cum meritll s~ trateze.
toate fonnele de sterilitate, intre care, sterilitatea tn gAnduri, in {apte &i
," " in vorb~. Nu este uqor sa ai sentimentuI nerodirii, de orlce fel ar fi ea,
fizica sau sufleteasell. ;''''-'"
"," .. ~:

. Cumspuneam mai sus,.,!terilitatea poate fi si la blUbat, si Ia femeie. tn 1~-j

"""",,":;::,;' ceea ce prive~te femeia, eand sterilitatea nu este indusll, prin vreo~ll;;~_,. '
" intervenpe special! sau prin accid a are 0 mtllfime de came.
/;. ., ExptiInAndu.ne concis, ea oate fi nitaTlf ...vaiian~, tubarlt, utetlnl, [:Y~~ " ,
tAl',£~(l ... cervicala" vulvo-vagina1~) san "tragenita (generatll de deficiente de ,'. !;Itl", M" id".T:kjJ~~
., , ' " ordin hormonal/' metaboHc;' , ps organic tn general). ~v ~-
5
 n rimare . (tiroidiene, . su rarenale,
psihonervoase) influ,enteazi1 funcpa e repro ueere tot prin
intermediul axului hipotalam.o-hipofizo-ovarianr l?e care-l pot bloca 1a
..un mVel sap rUWl."3 pnul gm cinci ferod de ~$tilitate £emirlinl este .
determinat de deficien Ie acestui .ax hi otalamo- . ofizo-ovarian.
tre cauzele hipofizare, una poate fi existenta unor tumori latente in
.bipofizi1. Diverse anomalii psihice pot fi la originea sterili~pi feminine
determinatl de c~uze hipotalamice. Sterilitatea' tubarii em
responsabill de 40% din cazurile de infertilitate cQD;jugali1. J\ceasta
peate fj determjnafi de mo veche infeq.;e vagiJJall SiU de col uterin,
de 1eucoree salpingitl sau tumori1 anexiala necunoscute de pacientlt
. Dar, poate fi datoratl§i vreunui avortcare a dus la obstrucpa tubari1
.(adieli. tnfundarea trompe1or prin intermediu} ~lr.arI.iaLCQiJlVull]llJluI-ie~]'u·blfe~Iaalt:...------~--:--'-----­
.. ,:, de ovar ahmed. 10 vederea el.irrUni1rii, traseu in care va inta.lni
. spermatozoizii in vederea fertilizarii), infecpei post-avort sau
,,,," "infecpilor cu chlamidia §i micoplasme.j5terilitatea de origine uterin~
. ~ste responsabili1 de 10-15% din cazurile de infertilitate a CUplului.
'.,~';::''''.i:i~ punt date de anumite anomalii in dezvoltarea uterului sau ale
"I-,,",;:::.~~'?<~,'.end.ometrullli, de <l~viitPJ. 'Q.terine sau leziuni lani,velul aces tor sectoare
. aleorg~elor de reproducere.1n ceea ce prive§te sterilitatea de ~ngine
vulvovagi.nalll §.i c~ca1i1, In c~e in care nu este produsi1 de
factori ,infeclio§i sau funcponali (datoritl glerei cervicale' poate
imobiliza spermatozoizii sau n poate distruge din cauza anticorpilor
antispermici pe care-i conJine), va fi produsi1 de anumite malformapi
ale organelor care compun aparatul reproduci1tor, dar §i de vreun
chiuretaj, comzap.e sau amputalie de col. Sterilitateaaceasta este destul
de rar~, insi1 (3%), §i eel mai U§or de depistat, de unde, §i de combi1tut.
. Iratamente1e acestor tipuri de sterilitate pot fir Qe 18 fiZ 1a caz t,li in
', ... ~ .' fnngie" de . tipul cle·.,., sterilitate"T medicamentoase, hormonale (in
," . ',patologia glerei), chirurgicale (in cazul malformatiilor aparatului
.,.,'.~QdJ]dnor sau lncazul sterilitlpi ovariene), prin inseminare
!J1ificiall. In (azul atenHtJpi Qetenpinatj de Quze hipotalamice se

• !\:':j, ;;.;.
.foloseste p:;dbotuapM. ~ "
;!"~'<>:j"
.

"3Ibidem,p. 45S,"N'e vom fobi mai jos de'inforInil~ profesorului Virtej privind
:"""'. . ~uia1itatea 1iteri1it!~i~:~<~c:" .....':,"": . : . , .. :,,,,:~,,/, . .
6
 .§.terilitatea masci1un~ a fost mlllt~ vreme necunoscut~ sau neglijatl"fU
.£pate c! ea reprezin~ 30-40% din cazurile de sterilitate conjugal!;.-;Prin .
sterilitate masculin~ hi: elegem imosibilitatea entru blrbat de a
...:erocrea.. Sterilitatea .. masc , atunci. cand nu are cauze voite §i
induse (cUm ar fi vasectomia etc.), poate Ii datora~ oligo sau
•astenospermiei, teratospermiei, azoospermiei care, la rmdul lor au
cauze diverse, cum ar ':' ec e cu chlatnidia, varicocelul wee ..
· stoNCe, cauze metabolice si nutriponale (diabet. obezitate,
,hiperlipidemie, ciroz~, hemocromatod; abuzul de al.cool. tui1111 .
· medicamente, neurotrope; marl carenfe a1imentare ; cauze hormonale,
genetice ei neuropsihlce. Etio ogla a Cltca din forme1e de
.............. ' '.-. '•. sterilitate maseulini:i ri:imAne totalmente necunoscut~.

·.'.!Ettamentul acestor forme de sterilitate presupune asistentl Ii'

. interven .. edical cores unz~toare, lin diverse forme de tratament
p.up~ .' .. caz, prin an,tibioterapie, tratament hOIrno , tratament
. chirurgical san insemjnaxe artificia1!, in vivo sau in vitro. Cum multe
din . tratamente1e . . prezentate . mai sus .sunt de lung~ dura~
'" actualmente, din ce m ce mai frecvent, unii medici recomandl
~ ., . """.".,~".",,, '·,fertilizarea in vitro en transfer de embrioni (FIVET).

•Prln procreare utnana medical . asistatl tnJelegem nu

fertilizarea in vitro ~i practicile deny
toate orme e' prin care cu lurile familiale au reu 't s~ r
. ajutor medic , c ar §i cazurile tn care nu este v~rba de inseminate
artificialliz d~ cazurile m care tehnologia biomedical~ nu s-a substituit .
actului . conjugal procreator. Trebuie s~ recunoa§tem c~ sunt
nenunrnrate cazurile m care, flir~ ajutorul medical, multe enpluri'
familiale ntl ar.: fi putut fi pMinti. Au avut nevoie de acea asistenll
. medical~ care a mdepiirtat acele deficiente mai marl san mai mid care .
.,., Ie impiedecau sli procreeze. Acestea sunt tratamente medicale propnu­
.,

zisenecesare ca orlee tratament. Si riittlan a'1a, atAta vreme ctit nu

presupun pruncudderea, nu presnpun introducerea vreunui tert in
intimitatea cuplu1ui ~i nici tentativa de a crede cli-l putem substitui pe
Dumnezeu cu tehnologia m actul procreator uman.

':f.:'.
- ,;. Uneori, din, nefericire,cuplurile
"'-f:'" :\~',.·:·1
~., i.....
§i; mai ales, femeia sunt responsahile
$~l""" . '" '. _ .
.-'.- de' 1nstalareasterilit~tll. Poatec~ 'aceastaeste consedn.talO'gic~ a
7

.'~. .
 abuzurilor fat! de prQpriullor trup, sau sangiunea cu nerodirea a
calor care au abuzat de trupurile lor ~i de normala funcp.onalitate a
acestora. Asemenea u.rmru:i trebuie asumate §i infelese drept c~ de
. . isplt§ire Cl; .' U1l9I, ,plicate, iJmt
ei ~A~' (cazurile de Sterili~
4-pexplicahil!) Care titI· peate. de taina 1m Dumnezen OJ Hecate dintre...
. noi. Sunt cupluri cau pot ayea sentimentul de tmplinire §i se implinesc;
etectiv pm alta forme de slujire pe alt8rul iubirii conjugale.stnt
$lW4i'CM~ ;~~:~~.tID~t~~,~~~~~'~~~l#f~a;~c;~'~~?t::-:~¥,~~
. (Jie:¢,cU'.i¥;,~~:~~i~~:,:~~'~~~~ltPf~$.~p'~e,:J:,¢SP9l1f?a~~~1i.SP~8~~::~~

.~-, .
.' . ~.:::\ : '~ ~::'" a,:';.i:t~~r~~~~~7a~:~~~~~·:;~i~=~~~·1~
12· ·mem Jl . ,'. , , ", e.t.,..." ' ..
.• .•: •• : ':.,t:'
§u, ~ . m iF,·
r ,'",' '. . I.~
.. " §
." iQ(mf:d~:~ept.ie~, .
,,>(?;:.;r!l\'~ ,;..Dad simt nevoia Mot cepii in camtnullor.cyplurilor sterile, Biserica
;..".~ ,':!:t:' 1~
, , ' ,
recomandl, cum a f!cut-o din totdeauna, infierea, §tiut fiind, a~a
,
"··:"·~·.cum spuneaj?fAntul loan Hrisostom, clt upl1'inte este cel care cre§te, nu
eel care na§te copilur', iar, dacK-ti iUbe§ti copUul ii vei da 0 educap.e
slnlttoaslt'. Est~ 0 propozipe frumoaslt, optimist! pentru pMinpi
adoptivi, spuslt la sfAr§itul secolului al IV-lea, eand nu se §tia.nimic
despre genetic! (!neat nu §tim cum ar fi. reacponat acest mare pitrinte
al Bisericii dae! .atunci ar fi existat posibilititfile de azi privind
procrearea umanI medical asistat!), dar se avea mare incredere in
, lucrarea harului lui Dw:rmezeu in noi, eare pe cele slabe Ie intiirefite ~i
. pe cele neputincioase Ie vindee!., Nu acel~i lueru pot gandi all!:
. Fonfrati de-ai no§tri, ae§tini prin b6tez, dar putin practicanp. ai yiepi
, ...; crewtine. Mul$i crestini au 0 slabl nltdejde in via? de apoi, dar au un
l

..' '" .ACYt aim. 31 p.etpetq.l;rii in existenta terestr!. at eBte sau nu crestin;
~\' ~ .•. simtul etemitltpi nu-l va pultsi pe om niciodat!. El pOate fi detumat,
. ,,' dar distrust nul Iar cea mai eoncretit dovadlt . !ri este
" in ele erea etemititpi ept pe etuarea in existen a e
.Erin reproducerea USlV, io ogicl. exs

:;, .' '.: of

 and aeeastli perpetuare in existentli ntt este posib:i.l11 nid. pe cale
naturalli, nid prihtratamente medicale, 0 va face biotehnologia,prin
metodele ei, mai vechi ~i mai noi, prin mijloaee fa!! de care Biseriea
'are, pe bun~ dreptate, rezervele ei.

Ferlilizarea in vivo

~e cazurile .de graviditate objinut! prin vreo £ornUi de aBistenm

!!\ediealli pot fi modalitlip. de procreare medical asistatli: Asistenta
medical11 inSli comportli diverse grade ~i responsabilitliti in functie de
"""""""""." '" succesul sau insuccesul tratamentului medical, in functie de metode1e
.~ folosite de medic'~i acceptate de cuplul steril sau infertil, in fungie de
.:"~" 'IriodUlfu care"'orgarusmuf trataI'ili-spUnQe triltamentuhli. -Nu vOm .'
" " prezentatn ce cons tau modalitli~e de aSistent! medicaU1 in vederea
procrelirii umane, ne vom opri Itt cAteva fa~li de care vom prezenta
,motivapa pentru care Biserica este ingrljoratli, tntrucAt acestea
afecteazli prindpiile moralei cre~tine ~i vialS tuturor celor implicap. in '
. ,,~, aceste mefode de procreare, fie eli este vorba de subiecfii procrelirii, fie
:"~','tll" -t:!este vorba de subiecpi obpnuJi prin respectivele metode.

1ratamentul medical care va avea drept obiectiv procreg,rea uixuwL

..care nu va afecta relap.a intimli trupeasdi ~i sufleteasdi a soptor, care
nu va presupune imixtiunea unui teIj sau substituirea, va fi unul
-realrn.ente benefic si nu ya' presupune sanct!uni morale. Forme1e
, '" asistate de procreare umanli care vor inclilca acest principiu' vor
.•...
:~ -,
presupune grade diferite de responsabilitate ~i vinovlipe moraU1. AtAta
" vreme cAt vor fi forme de ajutorare a actului procreator al soJilor;
, ' ! , ' tipurile de asisten~ medicalli tn' acest sens vor fi cu adevlirat ade

medicale, ~i nu proceduri ~iotehnologice care au ca singur obiectiv

reproducerea, fieumanli, fie de alt ordin. }uAnd tn calcul, ~adar,
. tipurile de .procreare medical asistatll, vom distinge doull marl
. '~'----
recede: rocrearea uman!i medical asistatll rin fertilizare in vivo tli
procrearea umanll medical asistatll prm ertllizare in vitro cu transfer
embrioni. l'rimul tip de procreare este asistatli medic§l, flld. &I fie.
l';rtificialli~ eel de-al doilea tip estQ tahtI.o1ogidi ~ artificiall1. Prln
.,;.~"~:itf..~O!ilL',:>'. ;,;;;, w:mar~, trebuier.~li ~tim eli exist! limite in aceeptarea ~i promovarea
, ' ' . ,

\ }' :
 " .

procreru:ii umane, care !ncep de 1a pbtrarea pudorii aetului procreator .

§i a 11IW monle de bun s~ §i ajy,ng paul 1a apa.iUea view roamei ;;i a
eventualelor f:i:in~e umane create artificial §i a statutul'\li lor psllia­
social, limite care ar fi Qe dorit sa. nu fie 1ncalcate.

lertilizaTea in vivo presupune forme de tratament diverse, destul de

com licate, care urmm-esc fertilizarea ovocitului §i rocrearea 111
interiorul tm resu unand uneori i inseminarea
JU'tificia1!:k:.,dar f!I! crearea de embrioni suplimentan..' acest sens
exist! .o. gam! diversl de proceduri care tncep cu tratamente
medicamentoase §i ajung la inst:ruInente §i tehnici speciale, cand, din IiI. Vi'V "
i.,'.' .\cauzaunor malfo:rmapi ale aparatului reproduclltorfeminin sau din .
.~!~~::e, celu1~l~~~~e ~u s.~~ot_tnta~ sau. ovoci~_~~.?oate fi ... ~.'
.' " _C~
.." ' " _.~.,,' ~
.. ' . , : ' . . J~- I,l.~,y-~C(~~
,'. Intre acestemetode menpoIWn: at inseminaTe" intratlte?inii. (IUI), care ..~. ' .
canst! tIl. introducerea lichiduIui spermatic (uneod 2regiHit in /-< ..
,. laborator) sau a. unci suspensii preparate de gameti mas~, in . .J, .'
~
"'.J#:' "anumite zone a1eaparatului reproduc!tor responsabile de
nefertilizareaovpcitului din cauze fiziologice sau din cauza anumitor l "-. . ,
. maUormapi in cadrul aparatului reprodudUor la femeie sau din eauza . f~' ck...~
unor forme de infertilitatemascu1inl §i b) lasarea fn from a ovocitelor ' - , V­
i a rmatozoizilor eventual re !n . in la orator G en a'utorul
lIDor catetere, ocolind obstacolul· pe care il reprezint! trompa
infundat!. De obicei se introduc cca. 100 000 de spetmatozQizi ~ cite
. ~u! ovocite. Prin acest procedeu, 1n SUA, §i in cazul tn care nu este
, . yorba de Wertilitate masculin!, la femeile sub 40 de ani rata sarcinilor
este de 26~~, cu un procent de sarcini multiple de 30% §i eu un
, ,l't~!t. ploc~j.de sarcini ectopice de 5%. ., .', .

rezint! ,
 ~um ar fi de acord cu 0 inHere, nu st:! in Ricioare deoarece( de-a tune
,xi!!p.i de familie apax diverse compIicaW djn punct, de yed!,~
,Esihologic care vor crea sopllui un complex de inferioritate fat! de"
"~op.e, iar sortei de superioritate fatl de sot care due in mod inevitabU,
1a compIicapi familiale ~i sodale nedorite, Jntroducerea unui tert tIt
actul de procreare unum:! medical asistatl, chiar $i Rrm fecundarea i~
jnvo, face din actu! inOm a1 procreMii umane un act public, ceea ce mt
at Ii recomandat din punct de vedere a1 moralei ere tine.• Rodul ...
proere:irii este e orit s:! 'e rez tatul unirii reale a sotului ~ a sotie!
~intr-un act mtim de dragoste reciproc:! total:! $i creatoareS, ''

", "L'~~''''''"'''''''''_ ProcedUra fertiliz:irii

in vivo nu presupune constituirea de emhrlo~
" ,'~umani suplimentarit presupune ins! obtinerea de gamep. mascuJiui Ji?e
dti "d"carehu:a1cl!1" pudoarea'-satf 'caremSWit 'de':'a drepftil ']?(cate _u , , '
(masturbarea,). jar. in ceea ce a priveste pe femeie presupune
",., ,.stimularea ovarian!. prin tratementul acesteia en substante
. gonadotropice. ,Aceastl!1 stimulare ovarianl!i poate duce 1a anumite
, ," ~omplicap..i, cum ar fi:, a) ~arcina multip~ b) sind:.i.'omul de
>:',..t'hiperstimulare ovarian:! (care produce pacientei dureri ale organelOi
;' ",,:y~"'interne, oligurie, dispnee~ hipotensiune,' hemoconcentratie,
ruperleucodtoz:!, duritate a peretuor uteru1ui care ereeaz:! dificu1~J:i 1a
nidarea zigotului, putand fi chlar eliminat (ducatld practic la avort
spontm), pacienta trebuind spitalizat!, c}, riscu1 de Cancer ovari@.:n6,
riscu1 transmiterli unOI boli' V'enerice §i posibilitatea redml ~
.inseminate consangvin:! atund dnd se utilizeazl sperma 'unui donor,
~ontracpi uterine,. infecpi intrautgrine. ~ ~§oc anafilactic. riscuI de
sardn:1 multipl:i.7 Procedurile. de mai sus sunt ocw:cum proceduri d~ ,
I, ' mserrrlnare artificial:!,' dar feItilizarea ovodtelot se 'face in interiotYl

( 5 P~. prof: 0 .... John BRECK, Darul sacru al vietii, trad de P.S. dr. Irinen Pop Bistri~u1,
, ',:,,{, Cluj-Napoca, Ed. PatInos, 200, p. 224. , '" '
, 6 Dr. John C. WILUI<E, Barbara H. WILLICB, Avortul, infrebari ¢ rJspunsuri, trad. de Larisa
!ftime, Ed. PRO-Vim-Media, 2008, p. 109-111. Pro prof. dr. Christa Todea-Gross, Pr.
prof. dr. me MOLDOVAN, 1,tdrumarul112edict,ll fi CTeftirl al Fundatiei Organizatiilor Ortodoxe
Pro-Vita din Rotntinia, Ed. Renaljterea, Cluj-Napoca, 2008, p. 276-277. Prof. P. VtRTBl Oi
loana "Virtej, op. cit., p. 490. Ace~tia semnaleazl cli sunt publicapi care nu leagll aparltia
cancerului. ovarial'!- de, hiperstinlularea oyariat}l. ProbabiL suspnAt;oru Iji profitoril de
,'?!." pe}Hl,!la.~,~~~~p~"oce~uri de pro.cr~at~~,,:,. ".. ;. ',' "'" " " ' , .'t , , "

,. ' ' I Dr.N. Snou, Ghtd practjc de inftrtilxtate, Ed. aeftiiiSsance, Bucttteliti, 2005, p.l25. '
 tmpului femeii, nu presupune erearea de embrioni suplimental;i, De
aceea, eu anumite rezerve, dip punct de vedere ?;!lOral. inseminarea in, .
..,vivo poate fi tnglduitl tntruclt ea nu presupune dsc;:u1 distmgepi unor.
",.4!mbrioni. Precizlm cl ~ insemJ.nm'e in vivo S::fJ fao~t in anullZZ9.
tnMarea· Britanie de cltre doctorul Hunter. lar prima inseminare in
vitro s-a f~cut tot in Marea BritAnie in 1978, primul copil obpnut ptin
aceastl metodl fiind Ana Brown.

Reprodflcerea lUllanl prinh;cundarea in vitro cu transfer de.

, embrioni
...
:',lIi. l.,":;;~ ~:"~'f~

;'Pr'
_ ocre~ea.,11Il1a11l . t a.~ prm
di al aslS
_ .. me_.5:. " VI'tr0 ~ tr ~~f er ...... / y~~.
. f ecund are,in ~,
___ . n_ ...... _....
.5ie embn?!U este mult ~ complicata, cumult 1l1al multe n~,u!l ~, ~~ .o./~ ~J~
mult mal multe conseon e care ot Clea robleme s~t! en /' ,r '.,_
"no 'tatea §i chiar viata embrionilor. Aceastl proeedura poate crea /~~
adevarate cazuri pe plan social §i juridic.
. ~~~!. .

''i''·.''C;·'i''••~~ltn ce eop.sti aceas~ metodl?Metoda presupune fertili~area pygcjtelQI

. ,." .(mai mulR) tn afara organismu)uj femeii. Este metoda folosit! pentru
. reproducerea 1llllBll4 tn cazul sterilitlpi feineii determina~ de absen}a
.sau amputarea trompelor, obstrucp,e tubar!, endometriozl, cauze
jmunologi.ce etc. fentru .realizarea embrionilor eate nevoie de
. recoltarea gameplor masculini si feminini. !!l
acest sens trebuie sa s~
reallzeze preg!tirea, DY numai psihologic!, ci §i medicaII1 a femen. Prin
tratament hormonal, cu substanje gonadotropice femeia va produce
:.': .' .. : ,tntr-un timl? recQrd mai mult~ ovocite (l?Ana la 15, chiar). Acestea pot !!
"::/:" ..n:co1ta.te w.lAl?aroscopic....Cu aperma recoltata, direct Qe la blUbat sau
luatl de la 0 bane! 4e EiperxxW unde fusese ccmgelatl\8, pe un teren de
£U1tur~ (eprubeta) se realizeaz! fertilizarea ovocitelor de catrEl
,~f.I'>. " ., .. ' .·,8,J?ermatozoizi.. 9i Sptii umani obpnup vor fi pastrap. tntr-un mediu
. prielnic gerJ.!l,i.rW'iipAui vor ajuniJe in faza de bla§tocit. Dup! 36-56 de

,r ~. ',_ ;l~.,·'"

. '" '.7,,·8 Detalii privind",m,odltlitatea recoltlrii gamep.or. potfi g!site 1a E. SGRl;ClA, V,

.,~,,,,·, •. .:::~~,; . ~:rAMBQNE.l\4tmual de biortie6, Ed. Arhiepiscopiei Romano.Catolice de aUCUl'~ti, 2001,
:" "~". '. p. 191-192; N. StJou, P. ~6J §i loana~ytRTElI op. cit. '
12

.".: .'
 ore, zigotul eu sanse de supravietW±e va fi transferat in uter.9 Trebuie
"'te'
' ', ut fa tul di entru fe .. e i . .
evocite (organismul femeii fiind practic fortat s!-~i depl§easc! sub
multe aspecte posibilit!p.le sale naturale, efort care nu va r!marte,
l1esigur. $! urm!ri), care vor fi fertilizate, iar zigopi obpnup vor fi
£U1tivati in vitro.; l.1ter vor fi implantap. cei care prezint! ce1e mai
multe ~anse de implantare, de reiUll, trei.! Ceilalp. zigop, respectiv,
'!:nbrioni umani, supranumerari, Bunt distru~i, donap.· pentru
. experiente sau pentru clonarea terapeutidi (Scoaterea din eIe i.
ce1ulelor stem), Eentru industria de eosmetiee sau spre crioconge1are.

Prima persoanl Mscut! prin fecund.are in vitro eu transfer de embrign

___ .. ~ _ ....ELfQst .Ana .BrDwn, jp.,,19Zs'. D.e ..atund s-au...n~scut.in lume..dtev:a.sute . .;,...... .' -'. ..;,..;" - ~ -, - -- - -­
. " . de mii de eopn prin aceas~ metod~. !n Marea Britanie, spre exemplu,
. '. unu1 din optzeci de eopii Msdlti in anul 1997, era rezultatul unui
':" tratament de fertilizare in vitro. !n Danemarca procentul este ~i tnai
'~"':'mare, adic! 2,6%. tn RomAnia primul copil conceput prin metoda de
. ., fertilizare a ovocitelor in vitro B-a nascut tn 1995 la Tim.i§oara (datorit!
~~!1ii-i~fj$"'.i\l;!t1l:::prof. Dr. Munteanu). unde s-a infiin~at primUl Centru din RomAnia d~
. '. .... "/ ... reproducere umanl asistat!. Ulterior s-au tnfiintat asemenea Centre ~
in. alte ora§e (Cluj-Napoca, Bucure§ti). PAm acum in Romania s-au
Mscut, separe, peste 1000 de copii prin procedeul de fertilizare in tlitto
. cu transfer de embrioni.

Aceast! procedur! de. procreare umaM medical asistat! reprezintil

f~r~ indoial! 0 mare performan~ a ~tiin~ei biomedicale. ~!Serica gte
. _serioase rezerve eu privire la ea, atAt din punct de yedere @l metod.eJ,
ins!§i, ca.t ~i din unct de vedere a1 consecin lor siliolo 'ce 'uri . e·
.§i SOQ e pe care Ie genereaz!, mai ales atunci dlnd se recurge la'm.a.IXlJ .
de iml'rumut. dO,:o.area de s}?erml sau de embrloI!:. .

'Din ptiRci devedere atmorateicre~tin~, metoda recolthii' gametilor

i

prin masturbare say prin coitus interruptus este dezg:ust!toare§!

imora1~. Cat priYe~te reco1tarea ovodtelot, Biserica are marl. retineri. ..

,i~'''' rr. 9 Maria-penisa .l'ROTQPDPESCU, Ferlilizarea, in vitro ~i reproducerea asistat6, Ed. Mete()l1!!, .
0,,;,.:' 2001, p.29CJ:294; q~§iC~IFDM,E ~i L. CI~NA,,Q viziune asupra vieli~ Ed. PRO-ViI:it·
" " Media, 2001, p. 75. '
'. 13
 J:emeia este supusa unui tratament hormonal ale clirui consecinte nu
;rse cunosc indeWuns.1n parte. am menp.onat mai suS cAteva. Sing;romyl '
jUperstimul!rii ovariene aduce usoare compliciPi femeii,. 0 posibila
cre§tere a riscu1ui malformapilor embrionare §i un posibil asincronis~
..uter-embrion,­ in, sensul ca mucoasa uterina va deveni nefavorabila
'

nidlrii in ea a zigotului (ceea ce explid\ parp.al, procentul relativ redus

at sarcinilor obpnute prin aceasta metoda de reproducere Uman!10.
Acesta eate :motivul pentru care §i nw:nltul sarcini10r ectopice este in
continul cre§tere (de la 2,5% 1a 8~%i sarcini bigame1are: 22% in loc de
1 % In cazul sarcini10r normalell. Pietgerea de embrioni este es!ima~ la
_90-952612. Aceasta ne face slse~ cl ,Jertilizarea in vitro, desi,
, . '''..' '.·teoretic, re rezinta un mare succes in tratamentul infertilita .. eu lul .
- ..,. -~-tealitate,. are·un randament -destul-de-mi ~r eu-
marl :saerificii ,; -, _. - _._.. . ., ..,. - - - - - - .-. -­
'j>entru eventuala m;;un!, dar §i pentru pruncii wcu" prin ac;;eijstl1 .
-metoda.
-.
.

jentru morala cre§tinI, fundamentatl pe credinta in Dumnezeul care

,,\. .I)j s-a revelat, embrionul uman nu eme un simplu produs de concep}ie/
;.-..1l,i:;j>;¥cf :.!~tabi1 ca un luctl!;.ID eate £tint:! umana. Si faf,l de e1 trebuie s:! avem 0
. ·;- .. ~.;:atenJie cutotul special!, mai ales, pentru ca este a fiinf,l lipsita de
. ap::irare. "In lumina biochimiei, a geneticii ~i a embrio10giei este
legitim sa a.firma:m ca .din momentul interactiunii ovocitului Iii
Jfermatozoidului, apare a individuali1:ate mul, Care e$te proprie unei
flinte autonome, detennina~ in mod intrinsec de un prQiUW' ~qi§
!!!tr-un mod stabil in genomul care t1 deosebe§te de toate celelalte fiinte·
.Y!i §i care-i confer! capacitatea de a organiza toate fazele succesive ale
dezvoltari:i sale pentru a ajunge la organismul complet Iii specific
uman. Genomuluman permite sa recunoa§tem (in embrian) a via~a
. . ,,~ •• : um.anl"14.Ideea cl filogeneza repe~ ontogeneza este falsi:1, din
". . momentul conceperU fiinta .uman! este fiin~! umani:1, nu altceva
, (utmand 81:1 devina flint! uman:! dupa ce va trece prin diversele stadii
""'~. ,~1':";;'prin care a trecut 1'UUJ,ea vie). "Din moIrientul acesta, dupa cum ara~

10 Jean-fucal P:ERRBNx, L.'Euangile de la vie, vol. 2, Ed. Gallimlu'd, Paris, 1999, p. 71.
11 Hastings Center Report, oct. 1998.
'12 A. Sarra,E. 5GREcCtA - M.L. di P~o, NOVQ genetica, 61i la J.P. PsRRENx, op .cit., p.
,', .'}~. ·..;~{~,.",~71. ,,,I.~ ",-:~. _ '\'_' . . . .~~.f.. ' "
,.,.i < ., 13 Dr. Sebastian NICOLAU, Bioeticli medieal4, Ed. Carol Davila, Bucl.1Iel1ti, 2001, p.137.
14 J.P,. PERRENx, 01. dt., p. f2. '.
14
 deja calcium walJe, tncep reacpi in 1ant care atatl c~ cei doi gamep.nu
..' mai opereaz~ fiecare pentru sine, independent de cel!lalt, ci ~ ei
constituie un nou sistern unic, acponAnd cu 0 unitate definit! din
,punct ,p'e yed,ere biologic" in calitate de zigot. ]:igotul exis~ si.
q

~actioneaz~ din momentul unirii celor doi game~i. ca p entitate orientabt

intrinses; si determinat~ spre 0 evolupe bine deterrninotl, CVC-i
permite sl:i ating~ forma specificl:i final!, dac! se va bucura 4.!:.
condi}iile necesare. Aceastl:i orientare este datora~ genomului sau
-is!,

informatiei genetice, car~i confer! embrionului 0 identitate specific

uma.nA §i-l distinge de top. ceilalp."15.

".""'''''''C'.''''$"oChiar pentruunii medici este greu 's~ se admit! c! 0 culturl d~

. ,.,<,.;;,..Abrob4l~ti_ciU'e au 46 de cromozomi Ii capacitate de a se divide Hber",_
'. . ;.;~.':" ,JrZoate fi socoti~ fiint~ Utn.an!16. Dar £aptul d\ "drepturile copilului
,devin juridic existente inel:i din momentul conceperii"11 ne face 811
intelegem e~ nu ne putem purta oricum cu zigopi ¢ embrionii umani.
t",,,,;:; . Prin . urmare" wezenta supranurnerar~ a embrionilor ndira tnat.1,
'. probleme de ordinmoral. Aeestia nu sunt simple materiale genetice,
, inc;:At s~nu pe pese de reducp.a embrionar~, de crioconge1are sau d~
•. c' 5!istrugerea pur si simplu a lQt:..Redueerea embrionarl:i eate, de fa;Rtt•
.~ort, prin urmare, este pl:ieat .

Qiocongelarea embrionilor eate 0 ofena' fi$1 de respectul datoral

Jiintei umane" mai precis fat~ de dreptul fiintei utn,ane ]a dezvoltare Ii.. '
lavia}5!. Ea expune embrionii unor riscuri grave care due pAn!( 1a
afectarea integritl:ipi lor fizice §i chiar 1s. moarte. Criocongelarea
. .J;!riveazl embrionul uman, eel pupn temporar, de dreptul de a fj prim!t
" . ,w '" :.:§i a se dezvolta tn trupul unei marne, plasandu-l tntr-o situap,e de
'.M,,,.vulnerabilitate, susceptibil! de,. manipulm ulterioare. Studii
.,. ". ~comparative f~ctite deja a cum mai bine de doullzecide ani au
..~ it ,deseoperit tntre 30 ~i 80 de anomalii definitive de ordin motoriu 01
." ,,'selizorialla 1l1.al;l1iferele obpriute 4in. embrioni criocongelap18. Nu este
exClilS ca ~i embrionii u.ma.tIi sl fie afectatl de ssen:tenea anotnalil. care

. 15 Ibidem, p. 34-35.
16 Dr. S. Nicolau, op.cit., p.138.
, ....."'~;)".; ......11 tbidem, p. 1:36.:;,.,•.•"" .'""ii', ~:. ,,,,,.~,. ·,.;""'t ,f..;' .,.-'
.18 Cf. IIFam.U1e chretienrte", nr.1033 (1977), po 13.
15
 vor fi constatate la persoanele wcute prin transferul de embrioni. De
altfel, asemenea riscuri s-au constatat §i 0 parte dintre ele au fost date
publicitipi. Prin a 'unea de dia osticare a zi 0 . or ob' u' rin
fecundarea in vitro se distru multe ce e cu un anumit oten 'alleta .
.fe ulele acestea se pot distruge mai ales. in stadiul de morull,
(gmbrionul in stadiUl de 8-10 cehU~)i metoda FlVET duce in mod,
frecvent la aparipa bolli mucoviscidoza, boaIa letall cu ti.mpul, dar §i
Ia multe malformapi, dat fiind faptul d. sunt distruse multe celule
sWtoase19• DQCtoru I. Willike §i It Willike semnaleazl c! Ia na~teri1e,
riD metoda FIVEr s-au we' . trat himdica uri con enitale rna'ore in
to or .e ara .e cu 1 %In cazul na terilor
.normale. Din 633 de embrioni concepup in vitro de cea mai buM
,_' '. echipa..tn .domeniu..din SUA,_sub..conducerea Pto£. Dr. Alan-Tro.unson,- _.. 0 -

.' ,,'doar 45 adid\ 7% din embrioni au trtit pinlla na§tere. Adicl a existat 0
pierdere de 93%,adic! din 13 embrioni 12 au murit. Printre copiii
n!scuti prin metoda FIVET existl de §ase ori mai multe cazuri de
" ,.,,: "" .transpozipe cardiacl fat! de media naturall ~i de cinci ori mai multe
.".~.•",•.Yil;:"'~';.· !=azuri de spina bifida. Decesele Ia n~tere §i decesele In primele trei
~t':::'i'!*LIIl~jj luni de 1a na§tere devl§e5c in SUA media naponall.20
, "',. ,?,.;,' .. ~.~ I . '

..Bxistenta embrionilor supranumerari favorizeaza' eu~enistn¢,., Mai

intai, !derea embrionilor care urmeazl 51 fie Unpl.anm~ gste flp1ti. Q.~
sele mai multe ori tntAm~lltor §i arbitrar, contrar demnitiW omului. A
nunn aceas" a1e~re "scleqie" nu schimbl 0I1J.imic proglema tica)i1
.cazul In care nidate§ nu se realizeaz~, embrionii umani introdusi in
JU'aratul reprogudtqr feminin mar. ~i aceasta nu din cauza selecp.ei
MturaIe, d din cauze in care biotehnologii sunt realmente implicaEJn.
suuI tn cate tQ~ emhrionii se nideazl exista moo ca mama 51 nu-i .
-poat! repne pe top sau, pentru dezvoltarea normall a eel putin unuia
• ,. I ~_, '
rpntre embrionii ni<1i1P. ct:Uilp t:mbrioni nidati vor fi extrasi, adic! se .
va procedg loreducev:a t:mbrionar~.J3xptesia IIreducere embrionar!"
".. este '\lIl eufemism cafe nu face altceva decat sl numeascl altfel §i s!

19 Dr. Claudia KAMiNSKI, Msdicul inceard sil. ia locullui Duml1ezeu - Rlticirile medicinei
mo4erne, lucrare prezentatlla Conferinta Intemap.onall1 Pro-Live, din 10-12 oct. 2002,
1a Vienaj CE. Dr~ Ouista TOOEA..GRaiS, op. cit., f. zn. .
:2I)D~.1. WIWKB/ii B. WILLIlCS, ap.~t.,ll0-111. . .'
16
 "

acopere, de fapt, acp.unea de selectare arbitrarl ~i ucigltoare dtts!i.

. asupra embrionilor, respectiv, fe~i1ot ttp:tani.

•Raralt!clatl, fenomenul sarcinilor , 'multiple (ruplete, tripte~,

uadruple) acreseut din unct de vedere statistic odat! en ractica
transfe ui deembrloni (de la 5% la 10% din cazuri)21.Sareini1e
-multiple aduc cu ele riscurl fetuso-rnatemale, astfel, din statistici1.e
existente, ,90% din triplep. supravietuiesc cu 0, prematuritate
important! ~i cU. numeroase tntatzieri de ordinmental !?i locomotor;
83% din quadrupli; 40% din quintupli. La octep. supravietuirea este
aproape nul!22. Prin urmare, neredueerea embrlonarl - altfel spust.­
,.,peavortarea fetu~ilor - va fi 0 falsI !Msurl, devreme ce prunciinlscul1 '
vor murl rernatur, sau vor dunAne eu seehele entra toat! via .'
" «., '),~'rentru. emeie, riscu1 este dat de apari;ia hemoragiilor,d~ peric;oltd .
ruperii uterului ¢ de eomplieatiile cardio-vascu1are23.

J2ael admitem ideea (si trebuie s-o admitem) d. omul eate auQiEd d.e
drept din momentul zlrnislirii sale. atunci nu yom pntea treee C11
,vedereadre tu1 sla, de a nu fi ales 1a intAm lare, san in mod selectiv
iincurajAnd in mod mascat eugenismul), dreptul de a se dezvolta aco 0
unde Dumnezeu a rAnduit di se !se te maruul slufiresc de
dre tul de a i se crea con ce

Trebuie repnut.dl12rocrearea uman1 nu este 0 simpll reprodueere 4e

,oxdin biologic. pentru ~ptujrea clreia este nevoie doar de wterlll
" genetic si tehnologie. Ea trebuie inteleasl in toat! comp1exitatea sa,
. "" .unde dimensiunea unitiv-afectivl a actului conjugal nu va trebUi
,. disociatl", de dimensiunea procreativl /iii fizicl.' "Despltlitea
"·~mome:ti.tU1t.ti. Unitiv de eel procreativ eehivaleazl ell ruperea unitIijii de.
, iubire', i d~' via a aetuIui' conjugal2~.l':ru este de. doril, declasare~
Actu1ui . conjugal' procreator 51, re ,uc;~rea lui la Uive1uI unui. act tehnic,
- .

21 L. SPEROFP, R.H. Gt.ASS, Clinical gynecologic endocrinology and infortiIity, Baltimore,

1989, p. 573, apud J-p~ l'ERRENx, op. cit., vol. 2, p. 76. . . .
21 A. BIlNSHUSHAN-A. .LEWIN-J.G. SomNI<ER, Multifotal pregnancy redudiPr1: is it alt»ttys
justified? Fli!ta1 p~~gn TIter. (1993), p. 214-220; J-f. J'ERRENx, eodem loco.
, ~ Ibidem, p. 77. . ., .
24 E.SGRBClA Iii V. TAMilbNE, rip. cit., p. 200.

17
 ~~e8 tehuploif,ic SaU/mai rlu. camera,,} ,Credinta crei1:im. est~
aceea c~ aparipa viepi ,i a vietti umane in special, eate
~Aceastl taml merit! res£ecta~. Nu putem, nu avem dreptul s~
0 mare tain~,

'. p~tr!m· din aceastl tain! doar ceea ce se poate reproduce prin
. ~., ,..~. mtermediul biotehnologiei Este prea frumoasl taina procremi umane
ca ea sl fiestandardizatl in a§a-zise ncazuri medkale" sau
IIcomerciale". Introducerea altor persoane In intimitatea §i taina actql,lJi
rocrearli wii.8ne (mama de. hnprumut, donorul de sperm! sau
onatoarea e 0 e este d 'a un abuz. Este ins~ posi il, dar ne
intreblm, .este cu a evlrat uman sl dezgole§ti intimitatea ~i taina
actului conjugal procreator uman?

. . Paptul c! a1i!tlzi, pe cale ~tiinPficl se poate dispune de inceputurile

propriei noastre viep. nu este numai 0 perforn;um~ nu este un
privilegiu, ci 0 mare
responsabilitate care va ficuantificatl undeva.
lpceputurile viepi umane nu.pot fi llSite la ~po~ipa biotehnolog!ei,
roci ]a discre . ersoanelor doritoare cu orice' Ie ai!· aibl1 co ii. fli
Marea ritmie spre ex~plu, in perioada 1991-1998 din cei 750.000 de
l

. embrioni creap. pr:in fertilizare artifidal~ 230.000 au fost distru~i, iar

.48.000 au fost da~ pentru cercetare. Un procent covAr,itor din cei
. 'pl1strap pentru tratament au !nunt in diverse faze ale evolupei, pma la
..:~~"'.,,; ha~tere.. Se cunoa§te faptul d1, in mod real, la nidare, procentul de
.,;.,.,;. " 'I'eu§itlieste de 1/10 sau 2/1026 • Jar din aceste procente, cca. 25% ajung
,;~tq,'~~~· la maturitate ,i se pot~te. .' ..

Ne fntreb~dad llll cumva dorinta de a ne perpetua cu orice pre~

. ..prezenta fizicl in Imne comportl a¢te de distrugere 'foarte grave a

cit., p~ &1. : " .

25 J. Ro!iTAND, up.
26C.lF!1MB,L·CICiCHINA, op~ cit., p. 74,
18

.. , ....
 multor forme incipiente de via~ uman~, tneat insettrlnarea in vitro sit
fie privit! cti mult mai mare circumspecp.e deeAt este privit! azi.Noi
considerlim e~ ~iseriea are sufidente motive s~ atragl atenpa asuprs..
",<riscului de a eultiva de £apt moartea, sub pretextul procrehii viepi,. ,

tilizarea dortorului cunoscut sau nu sau a mama de trnprumut

creeaz~, 1a . ro 1 me des re care s-a scns §1 a nOl
gestul de mult Nu inlIlm tn ammunte, dar precizlm e~ prun va
, ,'.avea marl probleme cu privire la identitatea sa socialli si psihologi.£l
(Cf. Dr. Alexina McWhinnie, Who am 1?), semna1at~ de subieqii wna.td '
, veniji pe lume prin inseminate in vitro artificialli tn care subiequ
procreatori nu au fost doar pMinpi oficlali. tn asemenea egztUi.pe tine
, ', van~ mama sau tata prunet~.? Upljzarea mama de fmprumut, pe de
;A,]) parte, atenteam la dreptul eopilului de a fi purtat tn trupul mamei
, ,sale. pe de altl Parte, la demnitatea femen. Aceasta nu poate fi redusll
nid la nivelul unei fabrici de ovule nici la nivel . un .
"', , .recipIent prm care s~ se protejeze din punct de vedere nutritiv un fltt,
.J:!!'l prune. Nu este firese ca 0 femeie s~ poarte tn pAntece un prunc fhlt
sli nu se ata~eze de el in mod profund, ftttli ea in ea sli nu se dezvolte
aeel instinet matem general recunoscut, ca, dup~ na~tere 51 fie privatl
de ealitatea de marn~. IlQiectul gestapei etnbrionilor umani tn utetul.
animalelor sau in utere artificiale face nu numai ea via UlIUUlli eli fie
coborAtli la simp a iologie, dar pAM si biologia tllll8rUi sit fie cobor4tl
'!a hlvelul biologiei animale. lractica de obpnere de embrioni prin,
J!ieetarea cltoplaZmaticlt de spetmatozoizi, (realizatll pentru prima
datil in 1992 in Helgia) este superi oar/:1 metoda FlVE! pentru cl se I
'i , " , evit~ crearea de zigop. suplimentari, dar nu exclude eelelalte rl.sct1rh
'. " ,-pentru mama §i pentm fM: este aproape imposibU s~ se cunoascl
., ~spermatozoidul eel mai perforrnant, decl, eel mai sllm.tos, care sl
.' ',' 'fertilizeze ovocitul cum se realizeazli pe eale naturalli; un studiu din
'1993 f~cut, de Universitatea Stanford at~ta cliJ.emei1e ciirora li se
.. ~administreaz~ medicamente perttru fertilitate, necesare pentru metode'
lNET, sunt supuse unci rise de trei on mai mare de a face eancer
. .QYarian~.
. " ", :'

'. '"i :j" ! "," ' " , •

.p Dr, J. Wn:.UI<E Iii B. WILUKE, op. cit., p. 110.

19

, ~.: .
, '.' ~ . ~.' "'t
 . Spunand cele de mai sus, nu VIeau s! se acrediteze ideea c! Biserica s­
~ opune performantelor stiinPfice. Yreau sl sugerez numai el.§tiiritc\i"
flI! moral! devine pericu.loasl, dar nu eu' orlee fel de moral!, ci , .
..morala .fundamentatl pe eOn.§tiinta des!var~irii omului, undl7
eslvAr irea tnseaxnnl dlinuirea ferldtl in 1m: lIa .a lui Dumnezeu.
OI, Jucrul acelita· nu-l poate garanta decat eredinta ere§'
fundainentatl pe Revelapa lui Dumnezeu receptatl de mintea
smatoasl. tn lUIIlina acestei Revelapi, considerlm ea a avea un eOJ2ll
este un dar allui Dumnezeu si nu un drept al fieelrui om..,~terilitate~
este un tapt, dar nll un tapt general uman sau unw care ne-ar Iua
1Uepttll de a afCede Ji fmplrapa lui Dumnezeu. Or, PWtru noL~
, ",este lucrul eel mai important. Cazurile de sterilitate individuall trebuie
.rezolvate in condipile in care,yia}A umanl in ansamblul9ifl1 perspectfv,a '
., .& mai
este resEecta~. In cazul unei sterilitap cOn.§tient ~i ales vo~t
dobandite {urmare a racticllor contrace tive ~i avortive ea trebuie
"pumat! ca un act e peniten$A. u putem continua procesul iminent
.... ~ . 'de ucidere a form.~lor de via~a umana embrionarl in speranta sau cu
'. '.: ~'dorinta unei evenw.aIe procreeri. Respectul pentru viata umana
.~(\fo?'i'r.~~ ~t:<l:"~'·"ple~pUne. tratarea' formelor de via!! umana existente §i nu efortul de
, ,.:.,," ····ainventa acolo unde, pe plan global, nu este nevoie de atari inventii.

...,Nevoia de' iubire a cuplurllor sterile poate fi canalizata SEre iubire~

'persoanei umme, leeomandandu-li-se infierea, ~i nll soluponarea ei .
..prin recurgerea exc1usiv 1a manipularea biologiei umane. ~brionul
yman este fiiatll.HBMl. ¥iap fiiNej umane nu incepe la na§tere, d Iii
zllmislire. Nu plltem 5~ dispunem cum dorim de embrionii u~
'.; .cum nu avem dreptul s~ cream riscuri pentru femeia care dore~te
: 'c· .' .!!nee! Sa aiba prund, flr~ sl realizeze ea poate Dumnezeu, in aia-zisa
ei sterilitate/ i-a fda~ §ansa sa rodeasel altfel. De aceea, uciderea
:~;~<:'''' ein.brionilor umani tnseamnl moartea tot jititQr fiin!e u~e.J2;ca :,
'''''', :.,;/'~~!~ .'. cuplurile sterile am motive iubirea lor trebuie
. ,~>!.,,~}:;;~, . e ucatll Bll semanifeste eclezial penbu tmplrapa lui Dumnezeu §i ny
'pentru implrlprea ti stapAnirea lumii fizice.

':,.

20

t·' ~ ..
-. " "
 / /, .,
-
l
Ut£LYJL
tj6 ~lfI PI'.GIleoI&he.......
~~d»/~< --"\
('
~~bi)' -. ..
i

\I

'/
I -()
'------~/
-

')

O~lO~OI~f~~ f~OlfUl~~MI 9 I ...

Institutul Teologic Universitar Bue. I

.BIBLIOTECA'

Iisus Hristos,prin Care Dumnezeu a focut veacurile

1.;:~;~~~?y.·;~-~I1iiM~ I

(Evrei 1,2)
Carte tiparita en binecuvantarea _
I.P.S. Daniel
Mitropolitul Moldovei ~i .Bncovinei

©TRINITAS
ISBN 973-9272-88-6
TRINITAS
EDITURA MITROPOLIEI MOLDOVEI
•
2000
~I BUCOVINEI
 162
"reflectia Bisericii asupra unicitAtii lui Hristos"434 $i definitiile..
hristologice "au slujit proclamarea Revelatiei de catre Biserica"43S$.
misiunea acesteia in lume, ceea ce aceasta trebuie sa faca intotdeauna,
indiferent de contextul istoric. in acest sens, dialogul interreligios;, <
dupA cum spune misiologul David Bosch, .fiU este un substitut penttu.
misiunea cTe$tinA, iar angajarea in dialog trebuie sa continue eli
evanghelizarea, cu convertirea la Hristos $i viata evanghelica, premise
ale Imparatiei lui Dumnezeu ce va veni dar care este deja experiatA in
dimensiunea ec1esiala In Trupul tainic al lui Hristos ce deschide spre,
eshaton. 436
eu toate ca lumea in general $i Bisericile crC$tine in special cau1A,
dialogul, apropierea si experiaza nostalgia unitAtii, paradoxal existA 0
mi$care prozelitistA puternica ce vrea sa se substituie Bisericii $i:
crC$tinismului traditional, alimentata de factori multipli, ~are ee
trebuie inteleasa ca 0 sfidare la spiritul ecumenist al vremii $i, mm
mult, ca 0 incercare de a dizolva credinta $i experienta pnevmatica in .
Hristos bimilenara a Bisericii $i a membrilor ei.
434 Ibidem, p. 366.
m Ibidem, p. 367.
436 David Bosch., op.cit., p.651-652; cf. Dr. Damaskinos Papandreou, Les Dialogues
bilateraux de rEglue Orthodoxe avec les autres communiautes chretiennes, in
"Irenikon" 411982. "Toleranta n-ar trebui sa fie propriu-zis dec!t stare de spirit
provizorie. Toleranta trebuie sa conducl. la recunoll$tere. A tolera inseamna. de fapt a
ofensa" (Goethe), p. 470.
_
PARTEAADOUA
PROZELITISMUL ACTUAL. STRUCI'URI Sf FENOMENOLOGIE
.
2. PROZELITISMUL IN GENERAL
Confesionalizarea crC$tinismului are $i 0 alta consecintA care s-a
dovedit nefasta· pentru istoria Bisericii $i anwne prozelitismul.
Confesionalizarea, a$a cum aratA }eologul 1. Zizioulas, "este
responsabiIa de prozelitism".1 Prozelitismul definC$te un concept
complex In istoria religioasa, cu 0 evolutie contradictorie. Etimologic
cuvantul prozelitism vine de la verbul grecesc 1tpocrepxouat, care se
traduce cu a se apropia de, sau a se a/atura prin constrangere unui
anumit grup. Substantivul derivat, 1tP0cr11Au'tos, desemneaza
persoana care este obiect al acestei actiuni.
Conceptul ~i fenomenologia prozelitismului sunt redate expresiv
de Sfiinta Scriptura. AstfeJ, In Vechiul Testament prozelitii sunt cei
\
stmini de poporul ales, care datorita "fortei morale a iudaismului $i
monoteismului sau,2 acceptau convertirea la religia ebraica, sedU$i de
cultul $i de credinta poporului evreu. (IC$ire, 12,48-49).
Prozelitii, deci, acceptau credinta cea adevaram, singura care
adora pe Dumnezeul adevarat ~i unic, ce S-a descoperit in mod
supranatural oamenilor, astfel ca putem vorbi pana la intruparea lui
Hristos de un aspect pozitiv .al prozelitismului ebraic, intrucat
reprezentanti ai religiilor naturiste se converteau la adewrul divin
unic.
Prozelitii se impaqeau in perioada Vechiului Testament in doua
categorii:
1. prozelitii portilor - proselytae portae - adica categoria de
convertiti la credinta ebraica, ce nu se supuneau ritualului
circumciziunii.$i
2. prozelitii drep~i - proselytae justitiae - convertitii la iudaism
care s-au supus ritualului circumciziunii, unii dintre aCC$tia, dupa
Cincizecime, botezandu-se $i devenind crC$tini.
In Noul Testament cuvantul prozeIit apare de patru ori'(Matei 23,
5; Faptele Apostolilor 2, 10; 6, 5 ~i 13, 43) ~i desemneaza pe
I J. D. Zizioulas, Reflections 0/an Orthodox, p. 32.
2 Johannes Blaw, L 'Apostolat de l'Eglue, p. 97..
 164
eonvertitii la ,judaism care impreunA cu evreii intareau eomunitatile
ebraice din bazinul mediteranean dezvoltand "cot1$tiinta misionarn
implicit prezenta in marturiile Revelatiei divine"3 sau devenind
misionari cre~tini dupa convertirea la Hristos precum diaconul Nicolae
din Antiohia. . continuat, promovata si de noua intelegere asupra crestinismului mai
In limbajul biblic, deci, prozelitul desemneaza pe eel convertit la
Revelatia Dumnezeului unic $i adevarat, care marturis~te credinta
dreapm $i care prin eomportamentul sau religios exemplar exercita 0
forta de atraetie pentru eei care eauta adevarul. Odata cu intruparea
Mantuitorului Hristos, ce critica formalismul in care decazuse
misionarismul iudaic (Matei 23, 15) desfiintand granila dintre iudeu $i
elin (Galateni 3, 28) $i 0 suprematie ebraica reiigioasa inchisa in
granite spirituale rigide, relatia de iubire cu Dumnezeu prin Hristos
'fiind deschisa tuturor oamenilor, misiunea Bisericii, adresandu-se
'~ tutuior popoarelor, preia datoria eonvertirii la Hristos, la Revelatia $i
. Revelatorul Dumnezeului Treimie (Evrei I, 1-2).
eu toate tensiunile inerente conditiei istoriee, Biserica primului
mileniu cre$tin confruntata eu erezii $i schisme a implinit un mandat
misionar unitar, extinzand marturia evanghelica $i viata in Hristos prin
haru! Sfiintului Duh revarsat in Tainele ei, in spatii intinse, prin
convertirea la Hristos a numeroase popoare ~i culturi.
Sehisma i'ntre Bizant $i Roma a sehimbat insa datele problemei.
Separandu-se una de eealalta ~i accentuandu-se diferente1e, mai mult
Bizantul pierzand pozitia politica, centrul aeesteia deplasandu-se in
Oceidentul erestin, acesta, respeetiv Roma, instituind $i pi-imatul
papal, a inteles misiunea nu doar ca 0 propoveduire a lui Hristos la
neere$tini ei Si ca 0 readueere a tuturor erestinilor sub jurisdictia $i
aseultarea de episeopul RomeL Pentru a pune in praetica aeeasta
teorie a unimtii cre~tine s-au exercitat diverse actiuni diplomatice Si
chiar militare, politice $i eclesiale care nu au mai constituit 0 forma
de dialog ci 0 agresare a Bisericilor ortodoxe prin asa-zise misiuni
catolice care activau in spatiul ortodox Si care incercau prin diferite
mijloace sa atraga pe ortodoC$i la catolicism. Toam aceasta strategie
catolica de a fol1a pe ortodoC$i la unire cu Roma este de fapt un
prozelitism intens de extindere a dominatiei politico-eclesiale a
Romei ce a provocat rani adanci in trupul lui Hristos, Biserica
~ Ibidem, p. 98.
~ 165
Ortodoxa, Si implicit Si la popoarele ortodoxe dezbinate in ins3$i
fiinta lor nationaIa.
Odata cu aparitia Reformei, si din sanul acestei confesiuni a
numeroaselor secte neoprotestante, actiunea prozelitista occidentala a
ales de carre evanghelismul american. La aceasta se adauga pe fondul
secularizarii, a decre$tinarii, prozelitismul ocultist $i al noilor mi$cari
religioase cu fundament in filosofia Si spiritualitatea extrem orientala.
De aceea prozelitismul actual poate fi definit ca actiunea de
smulgere a credinciosilor ortodoC$i sau ai altor confesiuni istorice de
la Biserica lor Si afilierea lor prin metode complexe, indoctrinare,
fanatism, inducere in eroare, amenintare, mituire, deprogramare,
casatorii mixte, exploatarea lipsuIiilor materiale acolo un de exista
decalaj ecollomico-financiar fata de civilizatia occidentala, la secte, la
noi miscari religioase sau la diferiti lideri religiosi. Acest proces tnsa
nu duce spre Hristos Si adevarul dumnezeiesc de viata ci aduce
alienare spirituala, dezechilibre psihice, sinucideri in masa, tensiuni
familiale Si sociale in planul vietii in general si contradictii teologice ~i
eciesiale Si conflicte intereonfesionale in crestinism in special. De
aceea prozelitismul este 0 problema teologico-eclesiala si ecumenica,
Bisericile, abordand serios aeeasm problema. Prozelitismul constituie
$i 0 problema sociala si eomunitara, statuI secularizat confiuntandu-se
eu agresivitatea nociva a unor astfel de miscari fata de care trebuie sa
ia atitudine. Astfel prozelitismul este acea actiune din spatiul unei
Biserici, agresam $i negata de un aIt grup crestin. Acest grup Use
prezinta ca ceva strain iar mesajul sau este imbracat intr-o haina strainA
$i este aliat cu 0 cultun1 sau 0 politica stn1inA"4 in raport cu 'Biserica
respectiva in spatiul careia el actioneaza. Biserica este dezbinam in
in~i structura ei. Aceasta actiune a fost resimtita cu amt mai negativ
de Bisericile ortodoxe structurate etnic, unde Biserica ~i Evanghelia
lui Hristos s-au identificat cu idealul lor spiritual, cultufalsi national.
to contextul actual Bisericile ortodoxe resimt influenta prozeIitista,
negativa., exercitata fie prin reactivarea uniatismului, forma romana
desueta si inacceptabila. teologic Si canonic de refacere a unitatii
4 Concise Dictionary of the Christian World Mission, Edited by Stephen Neill,
Gerald H. Anderson, John Goodwin, Abingdon Press, Nashville and New-York,
in
1971, p. 501; cf. Paul Loffer, Proselytism Dictionary ofthe Ecumenical Moverzzent,
p.829-830.
 166
~ Viorelionili. IA poiItlcltt we • Ie ~ des Egtfses f!Uropeenes (KEX) sur
Ja AIUsioIe ... EwGpe -.Jowd.". «' Ie ~ ...". les Eglises europeenes in
"1riDikoo" 1I199S. p.3S. Vohlmul repmcluce de ftpttemelepteftfttate la simpozionul
organizal: Ia ~ .. ~ 19M C\l lema "'Misione. prozelitism $I. UDitate
crestina".
t; George Tawrd. L ·Oec:".. erWIIw, P.U.F. Paris 1994, p.103; ct Andre Seumois,
Oec:urnetisrrtle~ p. 147.
__------~--~------==-===~-======167
2.1. PROZELITISMUL ROMANO-CATOLIC
2.1.1. Uniatismul .~
Uniatismul in general este denumirea pentru modelul de unitate
crestina pe care Biserica Romano-Catolica I-a gandit ~i aplicat in
spatiul ortodox, in spatiul Bisericii celei, una, ramasA fidela lui Hristos
si traditiei cr~tine a primului mileniu, in sistemul eclesialal
sobornicitatii, al colegialitatii episcopale. Rupta de Biserica cea una a
lui Hristos, exprimata in diversitatea traditiilor cr~ine locale, dar in
unitatea simfonica a Trupului unic al lui Hristos, Roma ~i-a arogat
pretentia unicitatii Bisericii adevarate ~i odata cu cr~terea puterii ei ~i
a dezvoltarii occidentale ea a inceput sa exercite presiuni pentru
adueerea er~inilor orientali la unirea cu Roma, sub jurisdictia
canonica universala a papei. in general uniatismul reprezinta 0 praetica
a secolelor XII - XVII, dar aceasta conceptie, exprimata mai voalat ~i
mai cazuistic, se regas~e ~i in ultimele eneiclici papale, in care
comuniunea cu Biseriea romanA este singurul eriteriu de apartenenta la
Biserica cea una a lui Hristos.
Uniatismul consta in a~ea canonica de Sf'antul Scaun a unei
comunitati i~ite dintr-o Biserica Orientala7 care, teoretie ~i pastra
specificul liturgic, pastoral ~i institutional, dar in practica presiunile
exercitate de Roma pentru renuntarea la modul de viata ~i inchinare
ortodox erau permanente. De fapt uniatismul este un $antaj eclesial ~i
politic al Occidentului catolic dupa· schisma din 1054 care pe buna
dreptate a reprezentat, datorita orgoliilor umane nemasurate, "0
catastrofR spirituaIa culturaIa $i politica"8 cu consecinte nefaste pAM in
zilele noastre. Bizantul, eu stralueirea sa, a eclipsat vreme lndelunsatl
Occidentul $i caderea Bizantului poate fi interpretatl ca 0 eliberare a
Occidentului. Acesta ajungand la 0 suprematie politic! 0 impune ,i pe
eea eelesiala specifica, diferit! de sinodalitatea oriental!, expresie a
comuniunii dupa modelul trinitar in Biserica. Roma impune modelul
individualist, monarhic al supunerii neconditionate, nu al relatiei de
iubire, al dialogului, al smereniei fat! de ceIalalt.
7 Jean-Claude Roberti,Les Uniates, cerr, Paris, 1992, p. 7.
8 ibickm, p. 8.
 I'­
t
226
In acest sens, dupa cum aratii. A. Woodraw, secta ~i asuma riscuri
ce pot destabiliza structuri intregi sociale, politice ~ economice prin
dorinta de putere personaIa, de bogatie ~i de dominatie politica. 119
Acestei triple tentatii ce alieneaza pe om nu se poate raspunde decAt cu
modelul smereniei ~i jertfei lui Hristos care a invins pe ispititor in
pustiu. In caz contrar secta ~i mai ales intemeietorul ei ajunge la
excese de megalomanie incredibile, lasandu-se "divinizat" de sup~ii
sai, autointitulandu-se "Mesia", "Dumnezeu", "Duhul SIant", "al
treilea Adam", "reincarnarea lui Hristos", ~a cum se prezinta indivizi,
precum: Moon, David Berg, Francisc Maitreya ~i altii.
In al doilea rand, conducatorii sectei sunt tentati de puterea
economica ~i financiam, membrii sectei devenind sclavi pur $i simplu
in corporatiile ma~trilor spirituali proprii sau fiind nevoiti sa ofere
intreaga proprietate sectei care de multe ori recurge la eliminarea
fizica a unor membri mai instarip pentru a intra deplin in posesia
bunurilor acestora. Situatii ca acestea se petrec in Biserica
scientologica, in secta Copiii Domnului, Asociatia internationala
pentru coru;;tiinta lui Krishna (AICK), Ordinul Templului Solar etc. De
asemenea, sectele neoprotestante in general, dC$i aparent propun
scopuri religos-morale, in realitate ele au in vedere planuri economice
~i succes in afaceri dupa logica "eticii protestante" $i in spiritul
liberalismului anglo-saxon care proclama respectul $i teama de
Dumnezeu nu din ratiuni teologico-spirituale ci utilitariste, intrucat
"Providenta recompenseaza pe cei care slujesc pe Dumnezeu prin
binecuvantari materiale aici pe pamant".I80 Aceast! atitudine
intemeiata pe spiritul juridic al Vechiului Testament este la antipozii
teolo¥iei iubirii, a Fericirilor ~i a spiritului Evangheliei.
In fine, tentatia puterii politice ~i dominatia mondiala, tendinta de
a inlocui orice religie istorica, traditionaIa cu secta care inaugureazA 0
epoca noua, a bunastarii materiale ~i a unei fericiri imanente intr-o
annonie universala, fae ca secta sa fie, dupa cum apreciaza J. P. Morin
"0 nouA formA de subversiune prin care cateva organizapi
internationale, cu ambitii nemasurate, exploateazA in lumea
occidentala fiinte umane prin procedee imorale", c8utand sa impuna 0
179 Alain Woodrow, Les no!'-velles sectes, p. 124; cf. Fran~oise d'Eaubonne, op.
cit., p. 64-65; cf. Pro prof. dr. Ion Bria, Destinul Ortodoxiei, p. 305.
180 Alain Woodrow, op. cit., p.141.
------------------------------~====----227
ideologie de tip fascist a celor al~i, superiori, in tarile democratice
care sunt astfel la cheremul unui "agresor" ce dor~e 0 "supunere
totala $i activa a natiunilor".181 .
Asfel de organizatii sunt in general cele. de tip milenarist:
Martorii lui Iehova, Bahai, New-Age.
De aceea societatea trage un semnal de alarma, un S.O.S. in ceea
ce prive$te prozelitismul sectelor ~i al noilor m~ religioase $i
consecintele acestuia in plan social, educational, financiar, economic
~i politic. ls2 .'
2.2.7. Strategii prozelitiste sectare
Strategia prozelitist! sectam in general $i cea a noilor mi~cari
religioase de astazi cuprinde' 0 gama foarte diversa de manifestari. in
ceea ce priv~te prozelitismul sectelor cr~tine, se poate spune ca
acesta se des~oam dupa un plan de evanghelizare mondiala care
U11ll4r~e eliminarea Bisericii traditionale ~i inlocuirea ei cu
comunitati ~ zis cr~ine, cu "centre" cr~tine. Aceste a$a-zise
"centre" sunt de fapt grupari de oameni ce dau spectacole muzicale cu
un continut religios, sentimental, pietist ce atrag mai ales tinerii. De
asemenea, aceste centre sunt $i ambulatorii pentru ca ne este dat sa
vedem pe unele autoturisme rec1ame publicitare de genul "Centrul
creljltin Timi$oara, Cluj, etc.". Daca Bisericile traditionale in
organizarea lor la nivelul comunitatilor locale se manifest! ca parohii,
spatiul spiritual in care se marturis~e credinta in Hristos din generatie
in generatie, evanghelizatorii sectari au ca scop destructurarea ~i
desfiintare~ parohiei, "deparohializarea". Parohia ar reprezenta in
viziunea aeestor ulnnoitori" ai cr~ismului, in organizarea sa, la
nivelul fiecarei comunitati umane un semn de "tribalism" ce trebuie
d~it $i eradicat spre a fi inlocuit de grupurile constituite ulterior din
cei .care au aderat la sect!. Ac~a trebuie sa exercite 0 animatie.
emotionaIa, sentimentaJa. in Bisericile traditionale printr-un program
neo-cr~tin, in care religia este redusa la imanenta $i la relatii
interumane. Acest program fimctioneaza pe principiile misionare
traditionale, misiunea externa, avand ca scop "deparohializarea,
181 Ibidem, p. 117.
1112 Roger Ikor, Les sectes, p. 288-289.
 228 ~~-----===1
princlplU organizatoric central" :;;i mlSlunea interna avand ca scop
"dez-alienarea". Cu alte cuvinte, parohia tradition ala ar fi spatiul
alienarii spirituale, din care s-ar salva cei ce adem la aceste grupuri
sectare. 183 Acest program de evanghelizare pentru ~i in Bisericile
traditionale este conceput in mai multe faze,:;;i anume "cinci trepte, etape
in procesul de deparohializare", un "program multidimensional"l84 pe
care gruparile sectare cre:;;tine il apli~ in spatiile vizate:
a) cel trimis sa evanghelizeze este pregatit special in centre de
evanghelizare. ExercitfuId un prozelitism agresiv :;;i impertinent
evanghelizatorul trebuie sa fie pregatit pentru surprize care dau n~tere
la devieri fata de planul initial. Cu alte cuvinte, el afla in locul unde
este trimis 0 alta situatie decat cea care i-a fost prezentata, :;;i sesizeaza
diferente importante uneori fata de programul initial, la care nu se
~tepta.
b) urmeaza pentru evanghelizator astfel 0 experienta primordiala
in spatiul sau de actiune, care ii permite reexaminarea la fata locului,
analizarea corecta a sistemelor, culturilor, limbajelor.
c) el va face astfel 0 inventariere a noii sale experiente, se va
adapta la contextul local, preludnd chiar elemente din traditia
religioasa intalnita pe care Ie va folosi pentru a atenua diferentele intre
planul sau :;;i realitatea de fapt din spatiul de evanghelizat.
d) unneaza 0 now planificare, evanghelizatorul creand 0 sinteza
dintre planul sau, care ~r~te de fapt destructurarea comunitatii
, eclesiale traditionale, si elemente de religiozitate locala.
e) in fine, ultima etapa 0 reprezinta prognoza pentru activitatea
ulterioarii Si un efort sistematic pentru 0 crestere a eficacitatii asa-zisei
evanghelizari. 185
De fapt, la acest model de evanghelizare recurg toate sectcle
neoprotestante care cunosc foarte putine lucruri despre Ortodoxie :;;i
care, mai mult, considera spatiile ortodoxe ca "teritorii misionare",
mai ales in fostele 1Ari ortodoxe care au cunoscut opresiunea
sistemului comunist :;;i unde oamenii :;;i-ar fi pierdut credinta in
Dumnezeu. Aceasta viziune insa are conotatii mai curand politice
183 Donald N. Larson, Transcending Tribalism: DeparochialtZation in Missionary
Orientation, p. 389. . 181 Eugen P. Heideman. proselytism; Mission and the Bible, in l.B.M.R. 111996, p. 11.
184 Ibidem, p. 393.
18S Ibidem, p. 390-392.
')
======~============================229
pentru ~ aceste secte au Si alte scopuri decat celestrict religioase. Mai
mult, gruparile crestine prozelitiste, pentru ~ sunt relativ noi :;;i au
I
aparut in aria crestina in ultimele dow secole, mai ales, cons idem ca
I ele indeplinesc 0 datorie fata de Hristos. Din punctul de vedere al
acestora "a defini un grup ca prozelitist pentru ca face parte dintr-o
biserica mai t§narn este, ~a cum au exprimat reprezentanti ai lor la
!
I intalnirea comisiei ecumenice Misiune si evanghelizare din 1993 la
I Santiago de Compostella -Spania-, opresiune". 186
'
Bisericile Ortodoxe din Est considem insa, pe buna dreptate,
actiunea prozelitista ca "aroganta :;;i lips ita de respect fata de marturia
credincioasa de secole a acestor Biserici", pe langa faptul ca daca in
Vestul in mare parte secularizat prozelitismul nu este decat 0 187 problema
de etica, in Est aceasta este :;;i 0 problema politica Si culturala.
Intrebarea fireasca ce se pune este: De ce aceastii ofens iva ~a-zis
evanghelizatoare la unele popoare care inca din zorii crestinismului au
fost evanghelizate si in spatiul religios :;;i cultural al carora abunda
marturiile de viata spirituala crestina neintrerupta pana asm.zi? Oricum
este evident ca evanghelizatorii occidentali au 0 perspectiva diferita
despre ceea ce este Biserica insa.:;;i :;;i relatia ei cu cultura, statuI,
societatea. Din perspectiva ortodoxa in secolele de viata crestina s-a
cristalizat 0 osmoza intre cultum :;;i Biserica la popoarele ortodoxe.
Astfel pe buna dreptate Bisericile ortodoxe se considem ca pastratoare
ale culturilor Si ele au modelat un profil al popoarelor existente astazi
in spatiul ortodox compact din Est. Bisericile au creat un autentic etos
crestin local cu 0 valoare universala Si de aceea vor sa pastreze
"caracterul ortodox al culturii lor"188 spre deosebire de Vest unde
autonomia valorilor a dus la dezintegrarea in mare masum a etosului
traditional. A vand in vedere rolul major al Bisericii, al marturiei
cre$tine in profilarea specificului, a identitatii nationale, culturale,
spirituale a popoarelor ortodoxe, dar si ata:;;amentul la Biserica :;;i
constiinta crestina a celor ce traiesc in aceste spatii unde s-a constituit
si exista 0 relatie specifi~ Biseri~-stat, Ortodoxia fidela
186 Cecil M. Robeck Jr., Mission and the Issue ofProselytism in International Bulletin
of Missionary Research 20, 111996, p. 7 (volumul este unul tematic; tema generala
este "To Evangelise or Proselytise?" I.B.M.R.).
188 Miroslav Volf, Fishing in the Neighbour Pond: Mission and Proselytism in
Eastern Europe in I.B.M.R. 1/1996, p. 27.
 -,
I
I _ _-====-=-_ _........_ ........
230
Mantuitorului Hristos $i adevarurilor divine despre sensu! existentei
umane ce nu poate fi redusa la imanentA, la social, politic $i economic,
nu se poate considera dupa modelul ideologic de astazi ca un simplu $i
unul dintre multii actori ai jocului social de pe "piata libem a bunurilor
~i a ideilor".189
Biserica lui Hristos este institutia teandrica a mantuirii, unde
cr~inii experiaza relatia cu Hristos-Dumnezeu, care etemizeaza
umanul ~i nu 0 congregatie urn.a.nA sau religioasa, una dintre
numeroasele congregatii ce exista in lume $i care ar functiona in
. viziunea liberalismului religios dupa. sintagma Biserica libera intr-un
440
stat liber", 0 axioma civico-religioasa" specifica in general intregului
44
neo-protestantism. l90
Libertatile sistemului politic democratic ~i pluralismul aferent
acestuia implica un orizontalism !;Ii 0 socializare a Bisericii,
dimensiune de altfel specifica acesteia. Ortodoxia este insa cOll!;ltientA
de dimensiunea sa verticala, a relatiei drepte a omului cu Dumnezeu
revelat in istoria umana in Hristos, a vietii Bisericii in Duhul Siant ce
dep~~te conditionarile contingentei !;Ii nu poate reduce rolul ei doar la
unul inchis in orizontul istoriei, al lumii. Prin Biserica oamenii
dep~esc istoria, timpul. Viata de comuniune cu Dumnezeu, experiam
la nivel eclesial, reprezintA deja valoarea suprema ce la dep~e pe
toate celelalte: "Qutati mai intai UnpAratia lui Dumnezeu $i dreptatea
Lui" (Matet6, 33).
De asemenea, Ortodoxia nu este doar reprezentatA de 0 elitA .,;"
religioasa, exclusivistA, rigoristA $ cum se pretind sectele ai caror
membri sunt "al~i" de Dumnezeu, sunt sfinti. Mantuitorul Hristos a
" venit sa rn.scumpere pe cei pacato$i, iar Biserica, prin Duhul Siant, ce
continua sacramental lucrarea lui Hristos, constituie in lume spatiul
rllscumpararii, al vindecarii de pacat, al mantuirii !;Ii de aceea ea este
"mama care imbrllti$eaza pe copiii ei";91 pe toti cei botezati care cad
in pacate ~i al caror comportament moral lasA uneori de dorit. Sectele
rnsA consideIi1 ca toticei care nu se comporta intr-un mod cr~ ­
189 Ibidem.
190 loan Bunaciu, Propoveduirea in bisericile crestine baptiste, BucUl'e$ti, 1977, p. 33­
34; cf. Bruno WUrtz, Doctrinele principalelor secte ale crestinismuiui contemporan,
Timi$oara, 1988, p. 29.
191 Miroslaw Volf, art cit., p. 27.
~=-_= _ _ _ _........ 231
prin credinta $i fapte "sunt obiect al evanghelizihii".192 Astfel, cei
care paIi1sesc Biserica la care au fost integrati tainic prin Botez devin
c~tini adevarati, pretind sectarii numai prin alaturarea la comunitatile
de cr~i adevarati, respectiv sectele.
Prozelitismul virulent !;Ii insolent al sectelor, al
"evanghelizatorilor" care neaga insA Biserica spre a 0 inlocui cu un
sistem religios, eventual ata,sat de unul politic, UI1I11ire!;'ite interese
oculte, vizand destructurarea unor entitati etnice, culturale $i
absorbirea lor in fluxul unei integrari globale ce anuleaza specificul
local, traditional, real al oricarei comunitati ce contribuie prin ea ins3$i
la simfonia universalitatii. Agresarea ortodOC$ilor la ei acasa prin
colportaj de material religios, trafic de influenta, mita, acuze la adresa
ierarhiei Bisericii, a valorilor nationale, culturale, este un act gray ce
este sAv~it de indivizi incoD$tienti, marionete ale unor forte obscure
care nu are nimic comun cu Hristos, Evanghelia $i Biserica Sa.
Strategia de racolare la secta este de 0 diversitate cov~itoare in"
to ate spatiile de actiune indiferent de conditiile sociale $i economice.
In Vestul industrializat sectele !;Ii noile mi$cari religioase sunt un
raspuns la "nesemnificatia culturii industriale" ,193
Civilizatia industriam $i informationala creeaza noi raporturi
interumane in sensul ca acestea se diminueaza ingrijorator de mult.
Legat de ma!;lina, omul nu mai comunica cu aproapele sau, nu-l mai
cunoa!;lte, limitandu-$i orizontul sau la 0 stare de anonimat, de
pasivitate $i autosuficientA ce duce la "sclavie spirituala".
Structural fiintA dialogica, omul in aceastA conditie este agresat
spiritual de reprezentanti ai acestei noi religiozitati, care nu au mandat
divin pentru activitatea lor, ci dintr-o initiativa liberll se erijeaza in
mae!;'itri divini, ce au datorii spirituale fatA de oameni, datorii care
urmaresc insA interese egoiste sau de grup.
In spatiile lumii a doua sau a treia, sectele, beneficiind de
suportul material $i financiar al lumii bogate, l!;li manifesta
"generozitatea" fatA de cei silraci, marginalizati, rupand pe unii dintre
ace!;'itia din comunitatea lor traditionala.
Distribuirea de bani, alimente, imbrllcaminte. reprezin~ de multe
ori 0 metoda de a atrage la' 0 anumita sectA. Infiltrarea prin asociatii
;Z 31
192 Jbidem.
193 W. Haack:" Des sectes pour lesjeunes.

232
umanitare in sectoare sociale precum aziIe, case de copii, de
handicapali, poate reprezenta ~i 0 strategie de racolare de noi membri,
folositi ulterior in actiuni prozelitiste sectare.
In strategia sectara ~i a noilor mi~ religioase sunt vizate
categorii w;;or de manipulat ~i un segment important il reprezinta
tineretul, tineretul ce in entuziasmul sau, uneori :tara discernamant,
poate cadea prada unor acliuni prozelitiste subtile. Dupa cum arata W;
Haack ~-zisul evanghelizator sau "guru" este tanar, deci din acee~i
generatie aproximativ cu cei pe care ii interpeleaza. La inceput el nu
este autoritar, ceea ce face ca tinerii sa nu simta 0 anumita canalizare
spre un scop precis. Tanarul intr-o discutie cu un astfel de individ, este
invitat gratuit la 0 masa, beneficiind deodata de 0 atentie speciala,
oferindu-i-se 0 excursie gratuita in strainatate, sau alte avantaje. EI nu
sesizeaza pericolul.
Prin aceasta tehnica de racolare "love-bombing" sau "flirting­
fishing"194 cum este denumita tehnic, tinarului i se pare ca totul se
petrece din libera sa vointa, dintr-o initiativa personala ~i mediul in
care are acces este unul favorabil. Acolo el se simte bine, ca in sanul
familiei. Dupa aceasta fazA a inceputului tentant, reconfortant, incepe
sa se simta autoritatea adevaratului interlocutor. Acesta incepe sa
domine grupul, sa-I indoctrineze, sa-I izoleze de restul comunitatii.
. Recrutii la secta sunt supravegheati atent, sunt obligati sa presteze
munci de tot felul pentro a avea permanent 0 ocupatie ~i a nu avea
timp sa-~i puna intrebari la care de aitfel Ii se dau totdeauna rnspunsuri
gata {acute. Ei sunt antrenati in ~a-zise practici spirituale prin care Ii
se diminueaza pana la anestezie totala vointa proprie, Ii se anuleaza
rezistenta prin metode de dominare ~i control al mintii, Ii se altereaza
co~iinta prin diferite metode de perturbare a cuno8$terii, sunt izolati
de familie, prieteni, refuzfuldu-li-se accesul la orice fel de informatie
alta dedit cea care Ie este administrata de lider. Liderul Ii se prezinta
Intr-o aureola quasidivma. EI devine astfel 0 personalitate unica,
exceplionala, harismatica in fala caruia membrii sectei se extaziaza, se
prostemeaza intr-un adevarat delir,195 ca unei divinitap.
194 Ibidem, p. 151.
195Ibidem, p.140-141; cf. Les "sectes" ou mouvements re/igieux. Def. pastoral 2.2,
p. 551; Constantin Cuciuc, Religii noi in Romania, Editura Gnosis, Bucuresti,
1996, p. 38-39.
~
I
__~=-~--~~~------~~~~==-233
Unele secte (iehov~ii, mormonii) fac un prozelitism intens din
casil in casa, rnspandind colportaj religios, reviste (Turnul de Veghe)
cu dorinta de a instaura 0 era noua, cea a Regatului lui Iehova, neg and
insolent orice valori traditionale care, spun ei, nu au re~it sa elimine
din lume relele de tot felul, razboaiele.
Membrii unor astfel de secte trimise sa salveze lumea nu
precupetesc nici un efort in implinirea planurilor dictate de centro
chiar daca fac acest "misionarism" in zadar.
Apostrofati, ei se considera m'artiri pentru adevarul noH religii ~
cum la inceput cr~tinismul, Biserica a avut martirii proprii care i-au
asigurat rnspandirea in lume.
De asemenea, sectele se infiltreaza in ceea ce psihologic ~i
sociologic se num~te "peripada tranzitorie a vietii personale". De
exemplu, 0 perioada expusa racolarii sectare, este aceea a adolescentei
care are ca particularitati psihice interogatiile ~i cautarile, dorinta de
aventura, curiozitatea dar ~i 0 instabilitate, 0 labilitate ce premerge un
anumit profil al personalitatii. Astfel se explica 0 anumita propensiune
in mediile ~colare ~i universitare spre practici spirituale, spre exotism
oriental, mai ales cel de sorginte indiana. Trecerea de la perioada de.
~colarizare la 0 activitate efectiva in beneficiul societatii prin.
integrarea in munca este un alt prag psihologic speculat de secte in
conditiile cr~terii somajului '~i a gasirii cu 0 dificultate sporita aunui
loc de munca.
Perioade mai dificile, situatii-Iimita in existenta umana stint
folosite de secte pentru a-$i arlita solicitudinea fariseica ~i
generozitatea.. Boala, suferinta indelungata, pierderi materiale in
situatii de catastrofe naturale, sau accidente nedorite ~i pagubitoare
sunt tot atatea situatii in care omul poate fi tentat de un ajutor material
>
sau financiar in schimbul cAruia i se cere sa renunte la credinta sa
ortodoxa sau catolica, ~i sa se "converteasca" la un grup sectar.
Decesul in familiile defavorizate economic este de asemenea 0
ocazie de manifestare a unei solidaritati interesate $i egoiste din partea·
sectelor.
". Sectele sunt expresia unei lumi care a pierdut reperelemorale $i
spirifuale supreme ale cr~nismului, Dumnezeu, Hristos, Biserica,
iubirea, rugaciunea, bunatatea, milostenia, intr-un cuvant credinta ca
_~J "piatra cea din capul unghiului" a edificiului comunitar ~i a fiecarei
persoane umane ce se integreaza Traditiei ca viata spirittialA prin harul
;,

234
Stantului Dub. in comunitatea eclesiaIa. Autonomia valorilor,
eliminarea sau marginalizarea valorilor morale $i religioase,
exacerbarea egoismului, a individualismului $i tensiunea totaIa $i
nedisimulata dupa bunuri efemere Intr-o competitie tot mai ascutita $i
\.
mai nemiloasa. pe fondul lipsei de teligiozitate $i de experienta
spirituaIa cr~tina adevarata, in Biserica, comunitatea $i comuniunea
oamenilor cu Durnnezeu cel Unul revelat In Hristos $i a oamenilor
intreolalta, putem spune ca reprezinta conditia obiectiva a unei
anumite prize a prozelitismului sectar in contemporaneitate.
Cauza subiectiva, interna putem spune, a invaziei $i structurArii
unor elemente sectare 0 constituie anumite deficiente in viata $i
lucrarea Bisericii, a slujitorilor ei care datorita acestor sfidari $i
interpelari sunt obligati, a$a cum spune O. Clement, la dona lucruri:
.ope de 0 parte la a avea comunitati eu adevarat frat~ti, eu adevarat
calduroase, unde sa existe dragoste, iar pe de alta parte la
propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu, si la explicarea Cuvantului
lui Durnnezeu fam incetare, pentru ca slujbelenoastre n-o mai fae
indeajuns prin ele insele, caci nu sunt intelese. Trebuie deci ca preotii
sa 0 faca insistent $i pe intelesul poporului. Pomind de la explicarea
Liturghiei, a Botezului a celor $apte Laude care toate sunt de inspiratie
scripturistica $i comenteaza poetic Scriptura".196
196 Ortodoxia vdzutd de un occidental, Olivier Clement, la Pro dr. Constantin
Coman, Ortodoxia sub presiunea istorieL Interviuri, Editura Bizantina, Bucur~ti.
1995, p. 263.
:'1
________________ =-----~-----------==--235
2.3. CLASIFICAREA SECTARISMULUI ACTUAL SI A
"NOILOR RELIGII"
Clasificarea sectelor $i a noilor miscAri religioase este astiizi mai
,I
dificiIa de facut pentru ca exista 0 diversitate de astfel de orientari in
general antieclesiale care nu accepta sa fie numite cu termenul
peiorativ seeta. Contextul ecum~nic actual de asemenea inregistreaza
opinii ale reprezentantilor unor astfel de grupAri, de nuanta
evanghelica mai ales care cunosc prea putin despre ortodoxie de
exemplu $1 care se considera ofensati cand In activitatea [or
evanghelizatoare sunt perceputi drept grupari ce fac prozelitism.
Denumirea de secta este devalorizanta astiizi in contextul democratic
al drepturilor omuIui, insa 0 c1asificare a sectarismului se impune din
perspectiva teologica, dogmatica, misionara $i pastorala, precum $i din
perspectiva unei "tipologii practice de tip descriptiv" cum considera
197
sectologul J. Vemette.
Sectologii de astazi impart sectele in general in trei grupe
distincte in care acestea se inscriu in functie de baza lor doctrinara,
respectiv, Biblia, ocultismul sau religiile orientale sau chiar in patru
grupe, adaugand si sectele "potentialului uman".
Exista astazi '0 varietate, 0 diversitate sectam ampla $i aparent
inepuizabila prin aparitia unor noi lideri $i a unor noi miscAri religioase
care pot fi impArtite dupa schema urmatoare:
a) sectele de inspiratie iudeo-crestina;
b) grupurile de inspiratie orientala ce ~i au radacinile religioase
In budism, hinduism, islamism;
c) curentele neo-gnostice, traditia paraleIa a Oecidentului sau
gnozele occidentale; 19g
d) grupurile potentialului uman.
1911ean Vernette, Jesus au peril des sectes, p. 37.
198Ibidem, p. 37, 232; idem, Les sectes, p. 35-88; lean-FraDy ois Mayer, Les Sectes;
I Richard Bergeron, Le cortege de fous de Dieu; Hans Diether Reimer, Sects in
Dictionary of the Ecumenical Movement; H. Reller, Sekten, in Okumene Le.dkon, p.
1097-1100.
 318==-=================================~
Ortodoxia tntelege ca mlslunea cr~tina ~i planurile de
evanghelizare occidentale sa se des~are in tArile ~i la popoarele
. necrel>tine, aceasta fiind datoria sfiinta a Bisericii ~i sensul consacrat,
clasic a1 rnisiunii cr~ne. Misiunea crel>tina a fost 0 lucrare importanta
in istoria Bisericii Ortodoxe, in secolele trecute. Datorita rnisiunii
ortodoxe, numeroase popoare au cunoscut Evanghelia lui Hristos. Mai
mult, astazi Ortodoxia prin prezenta ei in toata lumea, prin
comunitatile sale dreptmArturisitoare, este un factor de misiune
crel>tina mondiala. In Asia ~i Africa exista la populatiile necr~tine 0
activitate misionam ortodoxa importanta, datorata mai ales Bisericii
Greciei 1a care cu siguran1A se vor at~a ~i Bisericiile Ortodoxe ce vor
depasi greutatile aduse lor de prigoana comunista. Misiunea c~tina
mondiala este demna ~a cum recuno~te Ortodoxia de orice sprijin
panortodox ~i pancr~tin. 13
Din perspectiva ortodoxa prozelitismul neoprotestant este 0
"lipsa de respect pentru libertatea crel>tinului in Dumnezeu, 0 lipsa de
iubire pentru ceIalalt."14
Prozelitismul neoprotestant este 0 caricatura de misiune pentru ca
nu tine seama de factori esentiali tn evangbelizare ~i anume ca, ~a
cum arata N. Lossky, "nu poti transmite ceva dedit atunci calld celalalt
este in stare de a primi, si nu poti anunta ceva :tara capacitatea de a
asculta a celuilalt. "15 Or in Ortodoxie cr~inii sunt botezati, au primit
harnl Duhului SIant ~i asculta Cuvantul Evangheliei. Actiunea
prozelitista sectam inseamna a-i face sa asculte mai curand de 0 alta
evanghelie eare nu mai este a lui Hristos ~i a Bisericii Sale careia EI a
incredintat-o spre pastrare, nealterata, prin transmitere din generatie in
generatie. Apoi prozelitismul sectar nu tine seama in actiunea sa de
modul de a lucra a lui Dumnezeu in viata oamenilor. Dumnezeu nu
foneaza, ci invita, ofera ~ cum arata Ins~i Mantuitoml lisus Hristos:
" lata Eu stau la ~ ~i bat; de va auzi cineva glasul Meu ~i va deschide
~ voi intra la el ~i voi cina cu el Si EI cu Mine." (Apocalipsa 3, 20)
Prozelitismul sectar ~i al noilor m~ religioase reprezinta apoi
un refuz al crucii lui Hristos, inteleasa ca jertflt, iubire, ca putere
spirituaia prin care omul se transfigureazA in perspectiva mantuirii
13 Ibidem
14 Nicolas Lossky, L 'Urgence de i 'annonciation de i 'Evangile. Temoignage et
proseiytisme, in"Irenikon", 4, 1994, p. 477
IS Ibidem. p.471
==================~===================319
care se dobandel>te "cu pre(ul fnjriinarii $i· al pdtimirii pentru
propovtJduirea adevdrului mdntuitor, adicd cu pretul jerifei,sectarii
socotind cd miintuirea se cii$tigd prin trai bun, neddndu-$i seama cd
aceasta aduce mai curiind pieirea ,,16 asa cum arata regretatul Prof. D.
Staniloae.
Intensificarea prozelitismului sectar impune ~adar Bisericii
Ortodoxe 0 strategie la nivel panortodox prin strangerea Si
consolidarea comuniunii intre Bisericile $i popoarele ortodoxe. Astazi
expresii ale acestei comuniuni sunt intalnirile panortodoxe sau
bilaterale care fac ca Ortodoxia sa destasoare un front comun prin care
se afirma identitatea ::;i fona ei spirituala. Situatiile diferite implica $i 0
strategie la nivel de Biserica locala in ansamblul sau $i in fiecare
comunitate ortodoxa particulam.
3.1.2. Biserica Ortodoxa locaIa $i strategii ortodoxe
antiprozelitiste.
Ofens iva prozelitista vizeaza mai ales comunitatile locale,
Biserica in nucleul sau de baza, organizata ca parohie, comunitatea
credincio~ilor ce alcatuiesc Trupul tainic al lui Hristos intr-un anumit
loc, chemati sa co~tientizeze deplin Si sa dea mflrturie curajoasa
despre identitatea lor cre~tina, despre iubirea si viata lor in Hristos.
FatA de aceste situatii, misiunea ortodoxa este chemata sa adopte
o strategie care sa destrameofensiva sectam si sa intareasca
comunitatea ortodoxa, pe credinciosii ortodo~i, spre a mspunde
acestor probleme in spirit de fidelitate fatA de Traditia Bisericii.
Aceasta strategie trebuie adoptata atat la nivel central de Biserica
locala ortodoxa cat si la nivel parohiaL
Astfel, Biserica "sta intotdeauna sub obligatia apostolatului
misionar",17 pentru ca ea propovaduie~te Evangbelia, Cuvantul lui
Dumnezeu ~i celebreaza prezenta ~i lucrarea lui Dumnezeu in noi si in
mijlocul nostru (papte 2, 21; I Corinteni 9,16). Propovaduirea
evanghelica si profetica, lucrarea sfinlitoare prin barnl SIantului Duh ~i
calauzirea mantuitoare spre deplina eomuniune eu Dumnezeu
16 Pro prof. dr. Dumitru Staniloae, Chipul nemuritor allui Dumnezeu, Craiova, 1987,
R374
1 Pr. prof. dr. loan Bria., Viilorul Orlodoxiei, p. 308
320=====-=-==-===================~~~-=
constitute mandatul apostolic al Bisericii: "voi Yeti fi martorii
mei".(Fapte 1,8; Luca 24,48)
Biserica este "asezamiint al harului" (Efeseni 5, 25-27)
comunitata uniea aleasa de Dumnezeu prin care EI este prezent ~i
'lucreaza in mijloeul oamenilor. Ea este adunarea celor consacrati prin
Botez, Mirungere $i Euharistie, a celor" ce aleatuiesc "trupul lui
Hristos ". De aceea identitatea cre$tinului se na$te, se afillll& $i se
structureaza spre plinatatea ei in Biserica lui Hristos. Identitatea
cre$tina astlzi presupune:
_ l;1nitatea Biserieii lui Hristos;
_ comuniunea, viata de sfintenie;
viata in Hristos !?i marturia despre aeeasta "in lata oamenilor"
(II Corinteni 8, 21) prin fiiantropie sau caritate cre$tina. 18
a) Unitatea Bisericii inseamna unitatea de credinta in Hristos ~i
'adunarea. reunirea eelor consacrati prin Botez, Mirungere $i Euharistie
in numele lui Hristos, la rugaciunea comuna ce culmineaza in
Liturghia Bisericii. De fapt in aceste coordonate se define~te protilul
cre$tinilor, identitatea lor. Dupa Stantul Apostol Pavel identitatea
cre$tinului reflecta $i este expresia unei relatii: relatia cu Dumnezeu in
plan vertical $i relatia cu semenii in plan orizontal. Intersectarea
celor doua directij constituie un simbol al crucii, al jertfei, $i este temei
al comuniunii. Comuniunea are un fundament trinitar dar ea are
corespondent in planul uman, antropologic. De aceea ideea de
comuniune ce se regas~te ca un fir ro$U in Revelatia biblica., in
teologia patristiea, in reflectia teologiea actuala., reprezinta 0
coordonata fundamentala. a Ortodoxiei. Ortodoxia a inteles existenta
cre$tina, Biserica, Trupul tainic al lui. Hristos, ca 0 comuniune
ontologiea, hariea cu persoana lui Hristos in Duhul Siant, comuniune
ce trebuie sa cuprindA intreaga comunitate umana ce apartine prin
actul creator $i mantuitor lui Dumnezeu.
b) Comuniunea de la cuvantul grecesc KOtVIDVW. - koinonia
(KatvaG - cornun; Kat VOID a irnparti, a se im~i de, a partieipa
la) conform multor texte bibliee (Fapte 2, 42-44; 4, 32; II Corinteni
13, 13, etc.) cuprinde 0 paleta. diversa de sensuri. Comuniunea
semnifica participarea la Hristos, la Duhul stant, la natura divina (IT
Petru 1, 4) la aceeR$i viata a credintei,UIlire frl\teasea,posesia in
18 Ibidem, p. 344
====-=============--=======-============321
eomun a bunurilor, colecta.- pentru fratii de aceeR$i eredinta.
Comuniunea inseamna mai mult decat 0 relatie morala sau spirituala.
Ea este efectiv. 0 "impreunare" cu Hristos, 0 incoIporare in Biseriea
prin Botez, Mirungere ~i Euharistie. De aceea eomuniunea este 0
"plenitudine ontologiea", dar allui Durnnezeu; "voi suntefi in Mine Si
Eu in voi" (loan 14, 20), iubire (l loan 4, 16).19
c) Viata in Hristos confera identitatea cre~tinului. Aeeasta se
nR$te, se afirma $i se practiea in comuniunea Trupului lui Hristos in
vederea "zidirii" acestui trup - Biseriea. Aceasta identitate pune
problema rehitiei efective a eredinciosului ortodox eu comunitatea al
earei membru este, cu Biseriea. Astlzi insa constatiim ea pentru multi
credincio$i aceasta relatie este mult slabita. A fi cre$tin, a fi primit
tainele incoIporarii in Hristos, BotezuI, Mirungerea ~i Euharistia
tainele initierii crestine - nu inseamna a alege 0 situatie de autonomie
individuala, izolare, ci una de integrare coru:;tienta, activa, responsabiUi.
in comuniunea Bisericii lui Hristos unde toate membrele aleatuiese
Trupul R$R eum toate membrele organismului constituie omul (I
Corinteni 12, 12). A fi ere,stin impliea partieiparea totala la viata
Bisericii $i coru:;tiinta ea Biseriea temporala, istorica fiinteaza prin eei
ce sunt membrii ei, oarnenii care traiese in istorie Ia un moment dat, $i
care s-au Impa.rtAsit de euvantul Evangheliei ~i de harnl, de iubirea lui
Dumnezeu prin Sfintele Taine, mcandu-se Iegatura astfel cu eei ce au
fost - Biserica triummtoare - $i cu eei ce vor veni.
De aceea de maxima. importanta in contextul erestin pluralist de
asta.zi este autenticitatea sau faisitatea marturiei ~i a identitatii ere$tine.
Autenticitatea identitatii este data de continutul credintei, de adevarul
acestui continut - invatatura ma.ntuitoare a crestinismuiui - $i de
marturisirea personaIa cu devotiune a eredintei. Marturisirea $i trairea
dreptei eredinte duce la ealitatea cr~tina suprema - sfmtenia vietii.
Sfmtenia erestina este expresia implinirii principii lor evanghelice, a
trairii lui Hristos. Sfintenia vietii decurge din relatia de experienta
pnevmatica, spirituaIa cu Dumnezeu prin rugaciune $i eea cu semenii
prin iubire, milostenie, fapta bunll.
Ortodoxia este realista in privinta vietH crestine. Ortodoxia este
coru:;tienta ea, R$R cum arata Pro prof. dr. Dumitru Radu, "cre$tinul
zilelor noastre l$i urmAreste scopul vietH sale intr-un anume context
social $1 cultural-spiritual mareat printr-un mare nuri18r de mutatii in
19 Xavier Leon- Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, p. 176
 322============================-========-==
to ate domeniile activitatii umane".20 Cu toate acestea crel?tinul ortodox
~tie ca viata sa trebuie sa fie ~i 0 marturie despre Hristos prin credinta.
dreapta in traditia Bisericii stramo~el?ti, prin responsabilitatea fata de
implinirea spirituala proprie, pentru mantuirea prin Hristos, ~i prin
ortopraxie, adica faptele sale bune ce sensibiliZeazA relatiile
interumane ~i confera structurii comunitare afectivitate, iubire. Astfel
cre~tinul ortodox i~i afirma prin marturisirea credintei ~i trairea
poruncilpr evanghelice propria identitate spirituala care este una
eclesiala. COI1l?tiinta apartenentei la Biserica, a faptului ca Biserica se
manifesta in lume prin cr~tinii ce Wiesc intr-un anume context socio­
istoric reprezinta aspectul cel mai important al marturiei ~i identitatii
ortodoxe astAzi.
Identitatea cr~tina ortodoxa trebuie afirmata ~i in raport Cll alte
grupuri cr~tine. Dialogul, intalnirile ~i rugaciunile comune pentru
unitatea cre~tina nu inseamna relativizarea adevarului de credinta ci
actualizarea permanenti a acestuia. In virtute a dinamicii credintei,a
contextualizarii acesteia in functie de realitatile umane in des~are ~i
al caror sens este de a fi transfigurate dupa modelul dumnezeiesc, dup8.
Hristos, Dumnezeu-Omul, intr-un proces de innoire care sa integreze
pe baza experientei cre~tine perene experientele istorice actuale ale
umanitatii, cultura contemporana, identitatea cre~tina nu este una
statica.
. Identitatea cre~tina inseamna 0 cre~tere cu Hristos ~i prin Hristos
intru care cre~tinul este sadit, prin Botez, ~i se angajeazA la "lupta
spirituala" in contextul socio-politic ~i economic al vremii pentru ca
toti $i toate sa ia chipullui Hristos (Galateni 4,19) prin.viata conforma
cu Evanghelia, cu vrednicia de cr~tin (Coloseni 1,10) spre proslavirea
numelui lui Hristos (II Tesaloniceni 1, 12).
Biblic ~i teologic Biserica este in lume, dar in acelasi timp ea nu
este din lume (loan 17, 14-16) ceea ce denota situatia ~i caracterul ei
paradoxal, antinomic, valoarea ei simbolica, aceea de a face prezentil,
de a actualiza lucrarea divina, eterna de transfigurare ~i sfintire a lumii
intru fidelitate, fata de Hristos.
In plan concret, practic cele afirmate mai sus referitoare la
cOI1l>tientizarea eclesialitatii, la afirmarea $i promovarea calitatii de
membru al Bisericii lui Hristos impun la nivel de organizare
20 Pro prof. dr. Dumitru Radu, Trtlirea cre$tintl, p.30.
==~~~~==============================323
bisericeasca locala, parohia, comunitatea ortodoxa disciplinata,
organism care traieste axat pe Liturghia euhartistica, taina centrala a
Bisericii ca popor allui Dumnezeu negata de falsa misiune sectam l;)i a
noilor mi~cari religioase, amt pentru conducatorul ei - preotul - cat $i
pentru credincio~i, exigente mlsionare sporite.
a) Exigente pentru preotia Bisericii. Pentru preoti sunt absolut
necesare:
- pregatirea teologica exemplara;
- viata spirituala, de rugaciune, evlavie;
- moralitatea vietii personale, a familiei preotului;
- deschidere fata de valorile culturale;
- dialog cu enoriasii.
Enoriasii fmpreuna cu preotul reprezinta Biserica la nivel de
comunitate locala. De aceea in oalitatea lor de membre ale Trupului
tainic al lui Hristos enoriasii parohiei nu trebuie sa fie straini de viata
Bisericii, a parohiei, ci sunt membrii ei, impreuna lucmtori cu preotul
~i reprezentand "zidirea" ce se zid~te neincetat, al carei Cap este
Hristos si care este plina. de Duhul Sfiint. Enoriasii sunt impreuna­
responsabili de vitalitatea ~i coerent~ organismului eclesial. Relatia
stransa intre un preot ~i credincio~i trebuie sa redea unitatea parohiei
ortodoxe in Biserica Ortodoxa Romana care a avut unul dintre cele.
mai bune sisteme eparhiale ~i parohiale din lumea ortodoxa.
- Preotul trebuie sa contribuie la motivarea ~i determinarea·
misionara, evanghelica a credincio~ilor prin con~tientizarea lor de
necesitatea participarii la ritmul liturgic al parohiei care este Biserica
in dinamica ei spre plenitudinea eshatologica prin impartasirea harului
Srantului Duh, prin cuminecarea cu Hristos euharistic. Credincio~ii
crel?tini la inceput erau chemati sa participe la Sfiinta Litughie in
fiecare duminica. ~i sarbatoare (Canonul 26 al Sinodului din Laodiceea
- 347; canoanele 8,9 Apostolic; canonul 2 al Sinodului de la Antiohia
- 341).
Pe langa Liturghie sunt importante pentru viata spiritu~la a
credincio~ilor ~i Laudele bisericel?ti dar ~i ierurgiile prin care Biserica
se extinde in intimitatea vietii de zi cu zi a credincio~ilor ~i prin care
ac~tia sunt integrati in complexitatea vieW lor in Biserica, creandu-se
o conexiune benefica la nivel parohial intre sacru ~i profan, spre a se
practica in viata lumii de catre "purtatorii de Hristos" - cre~tinii _
liturghia marturiei evanghelice in sens larg cu consecinte comunitare,
sociale, economice.
 324~==~~~~===-~~~==~~~===- --~=--=====-===-=-=-==================325

- Preotul trebuie sa ajute parohia "sa-r;;i cristalizeze :caspunsul ei ~i spiritual, pentru fidelitatea fata de istoria cfe$tina, de Biserica lui
eclesial"21 viu, dinamic, spre insanator;;irea acesteia amt la nivel rural Hristos care era, este $i vine. (Apoc. 1,8)
dar mai ales urban, avand in vedere ea prozelitismul sectar urnmr~e Considenmd prozelitismul, in ton cu Bisericile care resping
destramarea, dezintegrarea parohiei ortodoxe. aceasta falsa forma de misiune, ca 0 "deformare a rnarturiei crC$tine",zs
Preotul trebuie sa fie conr;;tient ea el este "iconomul harului" Ortodoxia, in plan panortodox $i ca Biseriea locaIa $i comunitate drept
Duhului Slant prin care s-a instaurat !iii fiinteaza Biserica prin Sfintele marturisitoare, respinge orice forma de prozelitism uniatist, sectar sau
Taine culrninand cu Euharistia. Fidelitatea preotului fata de Hristos r;;i al noilor mi~ religioase Si aceasta din fidelitate $i iubire fata- de
Evanghelia Sa, devotamentul sau total fata de Biseriea, intru Hris~os si fata de oamenii chemati sa creadA drept invatatura
"slabiciune !iii cu mare friea $i cutremur" (1 Corinteni 2,3), dar prin rnantuitoare a Bisericii lui Hristos $i sa e,xperieze plenar viata hariea in
darurile divine ~i nu prin intelepciunea umana, asigu:ca intr-o masura Hristos prin Duhu! Slant.
mare implinirea planului divin fata de lume, "taina cea din veci
ascunsa" care se actualizeaza permanent prin slujirea sacerdotala ce
face prezenta Si vizualizeaza slujirea lui Hristos Insli$i.
b) Exigenfe pentru cre~tinii ortodo~i:
- Conr;;tientizarea calitatii de enorias, de rnembru al parohiei, al
Bisericii, de fiu al lui Dumnezeu. "Parohia nu este 0 institutie de
prtestatii liturgice $i rituale private", ci ea este manifestarea vietii in
Hristos, mediul in care Evanghelia este mita de eatre toti crC$tinii, cler
$i credincio$i, spre a se depA$i un anume formalism, 0 lipsa de angajare
cre$tina, de responsabilitate parohiala. 22
- Dinarnizarea organismului parohial prin rnarturisirea entuziasta
a credintei, personal $i cornunitar, prin viata rnorala $i spiritualitate
evangheliea, prin apostolat social, spre depA$irea unui anumit dualism
Biseriea-Iurne, a polarizarii pagubitoare lntre pietatea personala $i etica
sociala.2J ,­
Cre~terea autentica a parohiei in sens institutional dar $i spiritual
prin implinirea indatoririlor de enoriasi $i prin sfintenia vietii in
Hristos spre a se stopa falsa misiune· a sectelor $i noilor mi$cari
religioase.
Cuvintele "un om ca si un popor, atata pretuiC$te, cat a inteles din
Evanghelie"24 sunt 0 invitatie la 0 autentica viata crC$tina, institutional

21 Pro prof. dr. Dumitru Radu., Taina Preotiei, in "Ortodoxia" XXX (1979), Dr. 34, p.
547
n Pro prof. dr. Ion· Braia., Participarea mirenilor la viata Bisericii, In ·'lndrumAtor.
bisericesc", 4, 1983, Timi$oara, p. 104; cf. P.l. David, Activitatea misionard a
Bi'sericii Orlodoxe Romane penlro apdrarea dreptei credinte, in lata incercdri/or .
prozelitiste, in B.O.R., 9-10, 1986 . . .
23 idem, Viitorol Ortodoxiei, p. 308 Pr. loan Bria, Un obsta col in calea ecumenismului: prozelitismul confesional, in
2S
. 24 Simion Mebedinti, Crestinismul romanesc, Editura Anastasia, Buc~, 1995, p.23 RO.R., 9-10, 1970, p. 1058
"-
~~~.!.~.
'\
)
, "~:t1 .
.,
'1;
RADU PETRE. MURE~AN
. ';\ tll~ irA Zt>e"
AtitudiDea
.
Bisericilor Traditionale
. ~

Europene fata de prozelitismul .

advent
j

I Impactnl in societatea contemporani

I lucrare tipiriti cu Inalta Binecuvintare .

.a Prea Feridtnlni Pirinte TEOCTIST
Patriarhul Biseridi Ortodoxe Romine

.~

~
editura tmiversif.i.tii4in ~®
2007
~ +- \ \J'-..'>l to) 'L
~~V-~\

.'
".
;,i~(
576 Atltadioea Biseridlor TracIiCloD8Je Ealvpeoe ratA de prozeU&lDDl advilit
acestor fenomene din perspectiva psihologiei religioase sau chia.r a psihiatriei, 'pe
lAnga rea'teologicA. .' " ~iLegea pentru Regimul general al cultelor
« Turma St8ntului Die » este 0 alta grupare care iii recruteazi adeptii dintre
acei CIefl::i:ni domiei s! exploreze 'Blte cAi de « mwi » ~ « evlavie » decfit cele din
Biserica 0I10d0xA. Membrii acestei ,grupiri vmereazI dwnnezeirea proorocului Ilie
ci:ruia i se atribuie crearea cerului ,i a plnUintului, cred in reincarnare, au un cult
propriu, al Maicii Domnului pe care 0 cred moldoveancl (1!), ,i numeroase
practici total strI.ine de dUhul Ortodoxiei ,i a1 ~ui in general, 'ca
promovarea« clsitoriei albe» 1332. Din nOll trebuie s!'spunem CD regret ci existi.
foarte pulin material informativ in legltuIi CD aceastl grupare care are un impact
ingrijorltor•.mai ales in Moldova. Aceasti. lips! de informare este adesea ~or
exploatati de lid,erii miJcIrii'pentru a c8ftiga noi convertiti.
... ... ...
fn perioada interbelici,Biseriea Ortodoxa RominA a fost eonfiuntatl CD
c4teva grupuri neo-protestante a1 cAror prozelitism agresiv a detenninat 0
literatura polemicA impresionanta 1333 • DacA adventi,tii de ziua a ~tea, se
Dumnezeu» din 29.09.1991);« Ea (Verginico) a fost VasIlI in care am stat Eu cu Duhul Meu Cel
stint, cu cuvBntul Men prin glasul ei. Ci ~ acum 2000 de ani Clind am venit din eer, tot printr-o
fecioarll am venit ca &Ii iau trup vAzut mtre oameni. fecioara care se num~te Maica lui Dumnezeu,
iar scum, pentru n~terea Duhului Men Cel Sfiint, tot priotr-o fecioari am venit in mijlocul unui
popor credincios ~i I-am hrlnit cu Duhul Sfiint pe poporul Men, pe tine, lsraele, tot prfutr-o
fecioarli....Prin ea S-a niscut Cuvintul Duhului Sfiint vreme de 25 de ani. din anul 1955 ~i panl in
anuL1980 clnd Eu, Domnul, am venrt ~i am luat-o la eer ~i ea lucreazA aciun din cer, de lang!
MineJpeste poporul Men, peste poporul ei. ciei es a nliscut acest popor, ea, din Cuvilntul Meu
silqluit in ea, popor niscut de sus din cuvantul eel din eer coborit in vas ales de Dumnezeu.
(<< Cuvilltul lui Dumnezeu» din 28.08. 1994); De doni mii de ani tot eerul ~ptA venires ta
intre oameni. Glasul Meu a venit pe pimBnt in vremes ta, Verginieo. Tu ai fost cetatea Mea,
templul Meu, • Mea pentru venires Mea pe piniint dupa dow'mii de ani. Tu ai fost tronul Men,
scaunul Meu de judecatl, tu ai fost cuvilltul Men, tu ai fost venires lui Dumnezeu a dona oarlI.,
cales venirii Fiului lui Dumnezeu ca 51 des fieciruia dupl cum este fapta sa. Toste ale cuvintului
Meu prin tinese implinesc, amin, amin, amin» (<< Cuvintullui Dumnezeu» din 14.06. 1998).
1332 Pr. Filimon 8orin-Adrian; Senzationala ,i dureroasa destiiinuire Q unui foat adept al sectei
"Sfiintul Bie", "Plsturul Tutovei", Dr. 51 1997, p. 17-21; Protopop Anghel~ AndrOne, Secta
«Tunno Sf nie »1l1f perical social-pre/zmgire a inochentismului Basarabean, «Plstorul
Tutovei », m. Sf 1997, p. 22·27; Diac. Prof. Dr. Petre I. David. Invazia secteiar, vol. lI, Ed.
Europolis, Constanta. 1999, p. i36. Vezi ~i: lCOD0111 Sl Gh. Scodigor, F~vii de riitlicirea '
inochelJtista. ~inliu, 1930, 31 p; Diac. Prof. Dr. Petre 1. David, Sectologie sou apiirare.a dreptei
credinle. Constanta. 1999, p. 140-iS'l.
IJll Menfjonllmaiei lucrIrile care se gIsesc la Biblioteca Academiei Romane: Pro Cli. Silcescu,
itJtru fntiirlrea credinlei. Ce '\'Or ereticii?, fa ~i loe; Pr. cilpitim I. D. Croitoru; Pimcolul seCteior
Biser'lcDeTnldJ1:iooale EuropeDe... 517
buCUI'liu allituri de baptifti de dre:pturile ,i liberipJe pe care Constitupa din 1923
(MO 89/22 aprilie 1928) Ie acorda
dtePtul:asoeiaPJor in general, martorii lui Iehova au avut 0 istorie zbueiumatl in
Rom&lia.
Decizia ministerial! 31.999/1939 stipula cI aceste grupuri, ••prin doctrina ,i
practicile lor rituale aduc atingere legilor de organizare a statului ,i institupi!or
sale ,i contravin bunelor moravuri, singuratei statului. ordinii ,i linifti publice.
Organele administrative ,i polipenCfti vor inchide· casele de rugiciune ,i vor
adresa 'irifractorilor acte de 1lIIDhire.pentru infiactiuni preVlzute in codul
penal"; Asociapi!or religioase acceptate (adventi,ti;,. baptiJtii ,i Cl"eftinll dupA
evanghelie) fwictionau in anumite limite: nu puteau inserie 0 persoani care
aparpnut altui cult, firl sa aibi dovada cA aceasta a indeplinit toate formalititile
necesare de pAriisire a cultului cIruia acesta a aparPnut; pentru a funepona la
Divel local, acestea trebuie sA atbll eel pulin so de membrii; predicatorii trebuie
sA aibi cel pulin patru ewe secundare etc. fn perioada interbelicl a exista
preocuparea de a limita prozelitismul. pe temeiul ell el tepreziniji 0 amenintare
religi<Jase fit Romania Mare din PURet de vedere notional, Brliila f.e., 8 p; Sectele religioase di;, .
RomiiniD de un cleric ortodox, Buc~ 1924; Dr. Grigore Gb. Co~ Sectele religioase in
Romania, BlIC'UIe$ti' 1924; Gheorghe Comp. Cdlliuza cutWafterii ,i comboterii sectelor,
MAnistirea Cernica 1925; Nicolae Bninzeu, PocIJilii, Lugoj 1925-1926 (10 b""uri); Gheorghe
C~ Noua ciilduzii pentru cutWafterea,i combaterea sectelor, Arad 1927; Emanuel Hoga~.
Privind ogorullui Hristoa. Ratiicirile seCtare ~i combalerea lor, Galati 1928; Prof. Dr. Vasile
Ispir, Sectele religioase din Romania, Arad 1928; Preot misionar Anghelescu. Contribuliuni
misio_rice, Biserica ,i Sectele, Brliila 1928, 35 p.; Pro Prof. Alexandru N. Constantinescu,
Sectologie, Bucure~ti 1929, 129 p; Idem, Sectologie pentru Seminar, Bucure!jOti 1929; Pro Rupiev
seetelo,. religiDase pentru statele nafionale ,i
Teodor, Fugi(i. de aduniirile poc4itilor, Arad.1929, 18 p.; Dr. Grigore Gh. Comp. Primejdia
my'loaeele de apiirare, Arad 1929, 29 p.;
DirvAnescu 1. ~i G. Stlnici, Ghid defolasit In combalerea sectelor. RBmnicu V41cea 1929, 15 p.;
A.T Skvomikov, in ajutorul crqtinlllui ortodox in disculiile cu sectan(it, Cartea RomAneasci
1930; Pro Petru Iacubovclli, Penlru ce in&hideli ocJIii, ~iniu 1934; Pr. Prof. Marin. C. Ionescu,­
Sectarismul marepericol social, Bucure~ 1941; Pr. Co~ Gheorghe ~i Pr. C. Popescu, Tiparii
care pescuiese In fntuneric sou Scetele in Romiinia. Istoric doctrind,i combatere. Adjud 1933;
. Grigore Gh. C~ Statui infato sectelor, Arad 1933,44 p.; Canouie Victor Bojor, RdtlJcirile
ppclJililor, Cluj 1935~ 20 p. (greco-catolie); Pr Vasile Cihieviei, Proorocii mincinOfi, Cernluti
1937,94 p; Pr. Dr. Fortunat Bo~. Ce este Adev6ruI? Cluj 1938, 100 p; Pro loan, N. Oporan, Nil
pardsiti credinla stramo,eascd, Buc~ 1938. 32 p.; Pro AI. Dencescu, Privind rdtdciriJe din
urm4, Alexandria 1938; Pro Cliveci Vasile, Sfonta Tainii a PrlWliei ,i proorocii m/neinOfi,
Cernlup 1938, 32 p.; Pr. V. Dolinescu, Lupta contra sectelor religioase, Barlad 1939, 24 p;
RlitlJci/ii sectanti nierg in focul cel vqnic, Cernliuti 1940; Marcu Viciu !jOi Pr. 1. SabAu, Predici
antisectare, Sibiu 194(); Policarp M~ Pastara/iJ pentru sec/anli,t reprimirea lor in Bisericd.
Ismail 1942; Pr. Spiridon Ocana, Seetele 0 more primejdie pentru stal ,i nafiune, Arge~ 1942;
Pavel Nieoarll, Riitiiciti pe aceeOfi cale faisll, BUl:1ll'qti 1960.
 578 AtitadiDea BisericUor .TradftioDale EaropeDe lati deprozelitismul adveDt
nu numai pentru ortodoxie, dar ,i pentru dezvoltarea noastri ca pOpor13l4 • Din
contrA. in 1946, prin Legea m. 407, coll':)llllit!tile adventiste sunt recunoscute
drept cult religios, iar in &nul 1950 8.pirea ,i statutul de funcpo.oare al
.cultuluiIllS • DupA 1989 au fost adop~ mai multe le~ care se referlla sprijinul
de care se bllCll1"i cultele.,i asociatille religioase l336 • In prezent, in RomAnia ~i
des~ activitatea nollA ctilte recunoscute oficial, printre care "Cultul
Adventist de Ziua a ~ptea", ~ "Organizapa Martorii lui Iehova" . . Adventist", aprilie, 2003, p. 7. Despre istoricul adventismului in RomInia, a ~vedea Pr. Prof. Dr.
Adveatimlul a pAtnms in RomAnia pm intermediul preotului catolic .
polone:z MIhaIl CzekoWIId, in jurul anului 1870, c4nd aceasta a tinut un ,ir de
conferinte 1a Pi~ Ii in Transilvania: Turd&, Cluj, Gherla, Beclean pe SOmef
etc. in Dobrogea, adventismul s-a propagat apoi pm fi1ierl rusI. ,i pm
intermediul germanilor stabiliti in Crimeea. La inceputul secolului, adventismul
atragea persoane instruite, ca studentul in medicinA Petru Paulini Ii ofitenil St.
Demetrescu. In vederea organizArii grupArii, cei doi unnea:zA cursuri la semmarul
teologic adventist de 1a Friedeneson (Germania), apoi se organizeazi prima
Conferinfl din RoID.8nia {IOO7). in 1920 are 100 primul CongreS adventist in
1334 "Ei nu admit Sftnta Traditie ,i prin aceasta atacli " ttadipiJe poporului nostru ,. propagl un
spirit strAin de v;ata neamului" (Pr. Prof. AI. N. Constantinescu, Sectologie. istoricul Ii
combaterea sectekJr In Romdnia. B~. 1943. p. 12). Despre adventifti gllsim Ia Biblioteca
Academiei Romine peste 100 de titluri polemice scrisdn perioada intetbelicl. Pr. Prot: Dr.
Atbanasie Negoi!A, Despre Sabat. "StudH Teologice", Dr. 9-1011951; Prof. Dr. Teodor M.
Po~ Privire istO~cD asupra sch~/or ereziilor ~i sec~elor, ,:StudH Teolo~ce" nr. 7-8/1950;.
133 A se vedea 0 hteratnrli adventlsti bogllfll. publicatil m penoada comunistli: Cultul Crqtm
Advtmtist de Ziua a ~aptea din Republica Populard RomOnd. Statutul Case; de pensii ~i ajutoare.
BucllI'efti1958, 16 p; Curs special pentru instructorii $colii de sabat, Bucure~ti 1946, 72 p.;
Torrey R. A, Trebuie sa tinti crqtinii Sabatul?, Buc\ll"efti 1947, 29 p.; Doctrine biblice. 7 aprilie
1956-30 marlie 1957, Bu~ti 1966, 80 p.; Linden lngeman, Biblicism, Apocalyptic, Utopia. The
historical development of adventism in the United States and in Sweden to about 1939, Uppsala
1971,494 p.; Cultul Adventist de Ziua a $optea. Slumi biblice, Cluj Napoca 1975,432 p.; Popa
Dumifru,Pagini de istorie advenlt'J, Bucure,ti 1982, 159 p.
1336 OrdoMnta prtvind acordarea de contrilNlii de la bugetlil de stat pentru completorelJ
salarizdrii persono/ului unitaliior de cult din fara ("Monitorul Oficial", -Dr. 138/30 iulie 1993);
OrdonoIf/a privind stabiJirea unor forme de sprijin jiMnt:ior pentru unitd{ile de cult cu venituri
mici SOlI ford venituri ("Monitorul Oficial", Dr. 2251 19 august 1994); Legea privind dreptul
exclu:siv al cuitelor de a produce obiecte de cult ("Monitorul Oficial", 224/ I octombrie 1992);
. Legea privind preglltirea populapei pentru aparare (..Monitorul Oficial", Dr. 120/11 iunie 1996);
.,cetiI{enii care din motive religioase refuzll. sa indeplineasci serviciul militar sub anne, executA
serviciul altemativ" (in institutii publice, regii autonome, societAti comerciale etc). Datele extrase
din Secretariatul de stat pentru culte, Viola religioasii in Romania. Paidea, Bu~. 1999. Studiu
documentar intocmit cu prilejul vizitei ecumenice a Papei loan Panl n in Romania) ~i Lect Dr.
Adrian Lemeni. Viola religioa.sa in Romiinia,( Secretariatul de stat penttu cUlte) Editura Bizantinli
2005 (256 p.); John Norton Loughborougb. Morea m;.,care adventii. Apari/ia Ii dezvoltarea ei,
Regbin Proteios 1997; Toderi1J. Rusu; Riitiicirea adventiJ, Galati 1997.
,~
BisericUe TraditioDaie Europeae._ 579
Romania, iar in ace18lii an se infiintea:zA Uniunea comunitAtilor evanghelice ale
adventi,tilor deziua a 7-a (1921). in 1927 erau deja 7579 de ad~ rispmdip in
757 de localit!1i cu 289 case de rug!ciune ,i 65 de predicatori •
l33
!
1331 Din perspectivl adventistli: A1exandru Timi" Din istoria advetrIa tnmsi/vd1ieand, ..Curierul
.AI. N. Constantinescu, Sectologie. lstoricul ii c:ombate.reasmeJor In Romiinio. Buc:are¥ti, 1943, P
14-25 (autorul combate Rrbarea sAmbetei, p.18-21; ,i cateYa din fnvltlturiJeeshatoJosice. p. 22·
24) ; Pr. Prot: Dr. Petru Deheleanu, Mi:mual de st!Ctologie, Tipografia dioce:zanll Arad, 1948. p. 45·
50; Diac. Prof. Dr. Petre 1. David, De Ja erezie la sma. De la sc:hisma Ja grupiJri anorhice.
B11C1lrClfli 1986, p. 100-116; Diac. Prof. Dr. Petre I. David, Invazia secteior. Asupra cre§tinismlliui
secuJariz;ot ~i intensiftcarea prozelitismuilli neo-pdg6n in Romdnia dJIpii dectmtbrie 1989, Editura
..Crist-I", Buc:u:rqti, 1997, p. 123·156.
De asemenea, meJJ1ionim aici Iiteratura po1emici bogatil care se gIseqte la Bibliotcal Academiei
Romane: Iconom Constantin Nazarie. Botezul. Dumineca ii lerarhia BisericeDScIi, Buc:u:rqti
1910.77 p.; Jconom Constantin Nazarie, Cinstirea Sfjn1eJor lcaane p. odventiftii, Buc:u:rqti 1911,
25 p.; lconom Constantin Nazarie,Sdmbiita adven,(jtilor ~i.Sft'inta Duminicii, Bu~ti 1914, 19
p.; Pro Jconom, Ene Dimitrescu, Combaterea advenliftilor. Ploe,ti 1915, 32 p; Callist Ialomiteanu,
Corte pastoraid asupra advent;"tilor, Pi~ 1915,38 p.; Eroarea atJvent4tilor, Bucurefti 1916,
14 p.; Scarlat Moisescu, Pericolul propagaru::ki adventiste. Un rtlspuns al Pr. lconom inocenliu
~teJanescu Protoiereul Jud Prahova, f.l. 1916, 50 p.; Popescu Cemica. Oi riitiicite sau
combaterea Ilnor erezii advenJiste, B~ 1916, 75 p.; Econom A1exandru Popescu-Cernica, Oi
riitiicite SOlI combaterea llnor riitaciri adventiste bazatii pe tlreapta· rapune Ii cu cila/iuni luate
numai din Sfanta Scripturii, BucllI'efti 1916. 75 p.; Arhimandrit Galaction Cordun, Ce este
Adventismul? Bucurefti 19J9, 34 p.; lconoro Constantin Nazarie, Combaterea principolelor
fnvdtiituri adventiste duptl mai multi QIItori, Bucure$ti 1921. 207 p. (cea mal documentati
corobatere!!!); Jconom Dimitrie Georgescu, Adventismul din punct de vedere biblic. rational Ii
moral-practic, Bu~ti 1922, 165 p.; Gheorghe Com~a, Pentru neam ~i lege. Patruzeci de
cuvfntdri de invataturtl impotriva bapt;"tilor Ii advent;.,tilor, CaI"ansebq-Bucure$ti 1923; Diac.
Dr. Grigore Gh. Com,a, Stimbiita,; Dumineca dupIJ E. Modersokn. Bucurefti 1923, 24 p.; Pr. M.
CAlugireanu, Adventismul Ii combaterea lui, M8nlistirea Ne&ml 1923, 63 p.; Paul Scheurlen,
Adventiftii, traducere de Diac. AI. N. Constantinescu, Brtila 1923, 24 p.; Pr. M. CAhigAreanu,
Adventismul,; dreapta credin{a, Ed. A doua, Manlistirea Neamp1, 1924, 16 p.; Paul Scheurlen,
Cine sunt ~i ce vor Adventiftii?, traducere pentru popor de Diac. AI. N. Constantinescu, Brtila
1924, 24 p.; Pr. lconom lnocenpu l)tefBnescu, Perlcoiul propagandei adventiste Ii combaterea
concubinajului din jude/UI Pranova etc.. , PIOqiti 1925, 143 p.; Pro Cornel. N. CeorceJ, CrlstO§i
mincinO§i, Buc~ti 1926,45 p.; Econom Petre. G. Savin, Din viata advtmt;.,tilor,-Galap 1928,79
.p.;'Dr. Grigore ColDfa, Lucrarea diavoleoscd a advenn,tilor, Arad 1929, 27 p.; lconom 1. N~
Darviirecu, Ferip.-vli de advent;.,ti Ii de toli rlltiici{ii vremurilor noastre!, Arad 1930,40 p.; Pr.
Gbeorllge N. ~teflInescu, Sfanta noastrtl credintiJ fi vrq;mtllii ei. ~ 1930,57 p.; Pr. Josif
TIlmAceanu, Strigat de alarmii.. Sarili in ajutor. Au intrat iupii in st6na Domnului. Cdrticica
popularii fmpotriva advent4tilor, Roman 1930, 81 p.;. Pr. Constantin M. Popescu, Cine SlInt Ii ce
vor advenliftii ~i in genere tali sectanpi, Ramnicu VaJcea 1931, 32 p.; Pro Mina Gawar, Riitiici(ii
ii pricinile riitiicirilor. Liimuriri, Botopni 1931, 15 p.; Popescu R. • Din plicatele Bapt;.,tilor p.
Advenl;"tilor, Thmu Mligurele 1932, 32 p.; Iconom Constantin Nazarie, FetiIi-va de adventifti,
Brliila 1932. II p.; Diacon Cilineii Popescu, Secta Milenistd, Craiova 1937, 33p.; Pro Econom. T.
 580 AtitudiDea BUericDor Trad~oaaIe Europe.ae fatA de proze.lJdsmul adveat
La recenslimfintul din 1992. AdventiJtii aveau 78 000 de membrii (0,3%
din populafia RomAniei) din care 8500 de maghiaril33s: Spre deosebire de anll
2002 ~i 2003 cind evol. ,,Bisericii Adventiste" a fost descendentl, incep8nd
co 2004 biJantul este pozitiv (ADen 29). Pen1m pregitirea corpului pastoral,
exist! un Institut Teologie Adventist de grad Universitar care fimcponeazA ]a
Buc~ (CatDpusul Universitar Cemica), acredidat de curi.nd de Asociapa
Adventjsti de Acreditare a Conferintei Generale a Diviziunii Bum-Africa (13-16
apriIie 20(4), ceea ce inseamnl cA .studille vor fi recunoscu:te pe plan· mOndial in
cadrul ..Bisericii Adventiste,,1339. De asemenes, exist! trei lieee semiDariaJe
(Liceul teologic adventist .,~t Demetresco", B~; Lieeul teologic adventist
Craiova; Liceul Teologic Adventist ,.Maranatban Cluj-Napoca) ~i 0 ~eoa1a post­
liceall sanitati ]a BIiila, inaugurati in 2002. In anul 2003 a fost inaugurat ~i
lnstitutu/ Bib/ie de la Stupini. pentru care au fost cheltuite 3,7 miliarde lei.
Biserica adventisti depne un post de·Radio, "Vocea Sperantei" care emite
lil B~ti, B~v, Constanta ,i T~ .fl un studio '(ideo pentru
programele prezentate pe postul de televiziune Realitatea TV, eu seopul de "a
construi 0 imaginie pozitivA in soeietate a adventismului"1340. in aceste emisiuni,
adven~tii re1JfeSc sa reuneascli personalitAp importante ale viepj· politice
(mini~ ~e:fi de partid) sau culturale ronlfine~ti, ceea ce Ie confera un plus de
cred1bilitate. De asemenes, ,,Biserica adventisti" are 0 cas! de editura unde se
editeazllunar revista "Curierul adventist" ~i bilunar revista "Semnele timpului".
Trimestrial se editeaza caiete de studii biblice pen1m adulp, tineret ~i copii, in
peste 55 000 de exemplare. . .
Actualmente, p~edintele ,,Bisericii Adventiste de Ziua a ~aptea" din
Roinania este Teodor HUfanu (2005- ), licenpat in teologie pastorala la
Universitatea Bab~ Bolyai din Cluj-Napoca ~i depnand ~i un master in
Leadership la Andrews University, Michigan, SUA. in ultimii cinei ani, acesta a
activat ca secretar al Unitmii Romine, in perioada anterioara fiind pre~edinte al
Dtigulescu, Dummeca crqti.nilor Ii samhata advent;.,tilor cu intrehlirl Ii rii.$punsuri, H~i 1938,
5~:
I SecretariatuJ de stat pentru culfe, Viola religioasa in Romtinia, Paidea., BUCllreliti, 1999, p. 60­
62. Studiu documentar intocmit en prilejul vizitei ecumeniee a Papei loan Paul II Tn Rom8nia.
1339 Membrii comisiei de evaluare au propus aereditarea celor trei programme de studii de la
Cemiea, Teologie adventistl pastoral!, Teologie adventistAdidaetici-limba ~i literatura romin! ,i
teologie adventistA didacticl- asistenf! social! p6nA la 31 decembrie 2007, IlIl1lind ca evaluarea s!
fie reluata in 2008 ( ..Curlerul Adventist", rnai 2004, p. 28). De fapt, toate institutiile de inviflmlint
sunt supuse unei evaluAri periodice din partes Conferintei Generale.
\340 Gabriel Dinci, Comitetul de bi/onl, Cemica, 26- 27 rnartie 2003, p. 7-8. Comitetul Uniunii
Romine a «Bi~cii Adventiste se seintrun~te la inceputul fiecArui an pentru a evalua starea
« Biserieii ».
. ,',. .
BiIerldleTra~ou.Ie Earopeae-. 581
COnferintei Moldova (organizalie administrativ teritoriall). Vasile Dima este
p~edintele DepartameDtuI comunicatii din cadrul ASZ Romania ,i
pretedinte ..aJ Asoda1iei Nationa1e pentru Apararea Libertatii ReIigioase
"~ta si.Libertate", afi1iati la ONU ~i la Uniunea Europeanl co centrala la
Bema.. profesor 1a Insti~tu1 Adventist de 1a Cemica (ADen 30).
- ADRA a inceput sA activeze in RomAnia iniediat dupl 1990, fiind
inregistrati juridic, conform OG 2612000, pozitie care ii permite accesul la
finan~ externe. tn 2001 a fost semnat primul acord de finantare co Ambasada
Canadei la B~, in cadrul Programului Canadian de Cooperare Tehnici in
ROIJl8nja. ProiectuI s-a intitulat .,Prevenirea instituponalizArii copiilor ~i a
abandonului ~colar", avind un buget de 26.387 S. Numai in perioada 2000-2002,
ADRA a implementat in Romiinia 12 proiecte de devoltare ~i 73 de proiecte de
refacere in valoate de 967 899 $, adresandu-se la peste 70 000 de beneficiaril341 .
. 'De altfel, .,Biserica adventist!" din Romiinia este implicati in mai multe
prbiecte 1a nivel naponal, cele mai multe din acestea fiind sociale, dar axate in
egaIa lIlii.suIi ~i spre promovarea principiilor morale dupA care se ghideazA
•.Biserica". Dec/arapa de la Bucu~ti, de exemplu, a fost 0 inipativi prin care
se ineerca implementarea in Romiinia a unei declarapi a Conferintei Generale,
prin care se urmarea reducerea numArului de fumlitori~eu 31, ABexa 31).
De asemenes, se dezvolt! numeroase programe care in~ sA imbine odihna ~i
Tecreerea co misionarismul. Astfel, ..Biserica" are dou! case de odihni, la Sovata
~i Vatra Domei, care pune la dispozipa celor interesap locuri de cate zece zile, 1a
pt:'eturi acceptabile ~i un Centru de Educatie pentru Sinatate la Herghelia­
Mure~. De asemenea, Uniunea Rom.inA a fost implicati intr-un program de
colaborare cu Global Evanghelism din Conferinta Carolina, in cadrul cliruia 173
de misionari americani au predicat in iunie 2004 in 117 de comunitip adventiste
:din Romania. Publieapile adventiste remarca numBrul ~ al "prezentelor
neadventiste" la aceste prezentiri (care trt?buie sA fie fos~tini ortodoc~i,
adaugam noi) ~i faptul ca aceste persoane ~i-au exprimat dorinta sa fie implicate
in diverse aetivitap in cadrul,.BisericU"I342.
- Importanta misiunii adventiste in Romania a lOst refleetat! Iji de cele trei
vizite pe care pre~edintele Conferintei Generale a ,,Biserieii Adventiste de Ziua a
~aptea", Jan Paulsen, le-a flicut in Rominia dupA alegerea sa in 1999. Ultima
dintre aeestea (19-20 decembrie 2003) a inclus Iji 0 intrevedere co pre~tele
niescu. ~efu1 statului hi aces vreme· a apreciat ,.relaliile bune dezvoltate intre
Emil JigAu, Evanghelia in came de lucru. « Curierul Adventist », mai 2003; p. 4-5.
1341
Gabriel DincA, Comitetul de hilanl, «Curierul Adventist)} (Cemica, 23-24 manie 20(4),
\342.
aprilie 2004. p. 28-29.
 58l AtitadiDea B..ericllor Tradltfoaale EUl'Opeae rali" de pnwaftismul adveat
prefCdinp.e ,i Biserica Adventisti", iar la riDdul siu lidend adventist i-a cerut dl­
lui lliescu ,,sA i§i exercite influenta pentru re:zolvarea favorabili. a unor situap.i
mai dificile in domeniul invAtAmBntuJui P al rela1illor interconfesiomlle la nivel
local"I343. Era yorba in principaI de adoptarea unei decizii a ministerului
Educap.ei ca elew &aU studentii adventiJri sA beneficieze de dreptill de a respects
sAmblta ea zi de odihnA ,i de necesitatea crearii unor cimitire adventiste.
Despre "OrpBizatia Martorii lui Iehova" existi 0 literaturl abundentiin
perioada interbelicl, dar ,i in timpul regimului comunist'344, Dacl dAm crezeare
datelor prezentate de martorii in§i~i. primele comunitili russelite s-au intemeiat
in Transilvania, prin intermediul a doi studenti in Biblie magbiari, Karoly Szabo
,i JozsefIGss, care intolli din Statele Unite in 1911, s-au stabilit in n.rgu-Mure~
unde au inceput sA predice "vestea cea bunA" 1345, PAn! in 1919 ei rellfiserl si
fael aproximativ 1700 de adepli. grupali in peste 150 de congregalii. Cluj­
Napoca era centrul de coordonare a instruirii biblice. care rAspundea nu numai
de RomAnia, dar ~i de Bulgaria, Iugoslavia Vi Albania. in bro~ Mcirtorii lui
i~j Iehova in Romdnia, se aratii el "din eauza intolerantei manifestate de unii preoti
din Rominia, istoria modc:ma a Martorilor lui Iehova a fost marcatide
perseculii", iar •.in fruntea pe:dCuliilor erau preotii". Martorii nu uitii inliA sa
:1t,
'c4l 1343. Adrian Bocineanu, Prqedi:n.tele Coriferintei Generale tIin IWU in Romania », "Curierul
Adventist", ianuarie 2004, p. 20-21.
1344 Despre ,.Martorii lui Iehova", a se vedea in ordine cronologieli: Pro Prof. Dr. AI. N.
Constantinescu, Sectologie. Istoriculli eombaterea seetelor in Romallia. Bucure~ti, 1943, p. 35­
38; Pr. Prof. Dr. Petru Deheleanu, Manual de seetologie. Tipografia dioceZ8llli Arad, 1948, p. 50­
53 capitolul "Studentii Bibliei"; Teodor Ardelean, Fariseii lui lehova. Editura Politici, Buen~ti.
1988, scrisl!. in pImA epocI comunistA; Jolm Ankerberg& Jolm Weldon, Rea/italea despre Martorii
lui lelwva. Rdspunsuri la 20 din intrebiirile eel mai freevellt puse privind Societatea Turnul de
Veghere, 1988;Radu Antim, Societatea "Martorii lui lehova" in come:rtul fenomenului sector,
Cluj-Napoca, 1996, Trateazi mai intii fenomenul sectal" in coDtextnl crizei lumii modeme (sectele
sunt "bali ale timpului"), apoi prezinm istoria, invayAturile ("ideologia paradisului msangerat").
Reflectii sale, sunt orginale $i pleaeli de la literatura criticl in limba gennana. Autorul semnaleazil.
&ptul eli "Socielatea comerciali a ieho~lor" incearcA si-,i construiascli 0 noni imagine,
accentuind punctele comune en ortodoxia ,i de aceea este neovoie de 0 noui strategie. Diae. Prof.
Dr. Petre I. David, lnvazia. seelelor. A.rupra ereftinismuiui seeularizal ii inten.sifICarea
prozelitismului neo-pdgiin ill Romania dupd deeembrie, 1989, Editura "Crist-l ", Bucur~ti, 1997,
p. 214- 229; Maria Emilia Sorescu, Fenomellul seetanl in ROmiinia. Editura Beladi-Craiova, 1999,
p. 67-73; David PestroiU; Martorii lui lefwva. Sum ei CTeflini?, Romania Cr~ni, 1999; Pr. Drd.
Stelian Manolaehe, Marlarii lui lehova a/efii lui Dumnezeu ? Sc. Tipoc:art Bf8$Ovia f.a. 0 bro~
in care ·se prezintli pe scurt istoria rnartorilor, pAtrunderea lor in Romania $i 0 respingere a
invititwilor lor din prespectivli ortodoxi.
1343 Datele despre "Martorii lui Iehova" in Romania sunt preluate din b~ura MartOrii lui lehova
!
1'1
ill Romania. Roms, 1997, precum ,i din Teodor Ardelean, Fariseii lui lehova, Editura Politieli
l 1
,r
1983.
t
~!
~ t,
BiseridleTI1Idq:iouale EUl'Opeoe... S83
adauge el iIi general, "poporuI roman .este ospitalier ~i plio de respect fafA de
idea1uri nobile" (p. 6). In 1920, este trimis in RomAnia loan B. Sima. proaspit
convertit, ea sA org8.mzeze primele comunititi. in 1927. ins!. convins de faptul
cl russelitii promoveazl' anarhia, p~te gruparea, demasc8nd. multe din
dedesubturile sale, Au existat apoi mal multe sciziuni ale grupirii.
in perloada interbelicl, sects este interzisi in 1922 (martorii spun cl
ministml Cultelor era iezuit) ~i averea ei este confiscata. Au avut loe numeroase
arestiri ,i procese din cauza prozelitismului agresiv.. Conform estimlrilor
martorilor., DI.1lllAm1 acestora s-a ridieat la aproximativ 530. Din 1933 s-a interzis
din nou activitatea sectei, iar in 1937 a existat 0 decizie similari privitoare la
literatura iehovistA. Sediul soeietip.i este inchis din nou in 1939 ~i coaducltorii
sunt arestali. Sunt sco~i din nou in afara legii in 1948, 1a ~utin timp dupl ce
fuseserl recunosculi in mod legal ca religie (4 iulie 1947)1 . Martorii explicl
acest lucru prin faptul cl nu au vrut sA. ret1Unfe 1a neutralitatea fatA de politicl
(Ibidem, p. 7). in perioada comunisti au suferit perseculii. lnchisoare dar tot
timpul au gisit un modus vivendi cu autoritilile comuniste etc.
in 1990, Secretariatul de Stat pentru Culte a recunoscut "Organizalia
religioas! a Martorilor lui Iehova" (15.02.1990), in conditiile in care in
RomAnia, ·ca Iji in alte tiri euroPene, martorii au fost sustinuli de un lobby
american eficient. in 2001, Mittea GeoaDi, pe atunciministrul de exteme ~i
pre~eilintele in exercitiu al OSCE, a fost intervievat in cadrul Comisiei SUA
pentru cooperare Iji securiiate in Europa. in legaturi cu situapa libertilii
religioase in RomAnia. Congresmenul Christopher Smith a criticat mai multe
domenii in care aprecia el cl Romania nu a fiicut suficiente progrese printre care
~i eel al .,drepturilor omului", invocand mm ales « consecintele discriminatorii ~i
limitative in exercitarea drepturilor ~i libertitilor fundamentale pentru cetitenii
romAni adepp ai organizatiei religioase ,,Martorii lui Iehova", inclusiv pe linia
recuno~erii in plan administrativ a statutului de cult religios al acesteia »1347
Prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor or. 2657 din 22.05.2003,
"Organizatia Martorii lui Iebova" a fost recunoscuti ca un cult religios. tn
Statutul Organizatiei religioase «Martori lui 'Iehova ».adoptat prin acel~i
ordin, se stipuleazli eli «organizalia ilji desfiiljOari activitatea pe baza Bibliei,
respectfuld statutul sliu de organizare ~i iegile in vigoare ale RomAniei».
Organizatia este persoana juridici de drept privat, dispune de patrimoniu
1346 David Pestroiu, Martorii lui lehova. Sunt ei ereflini? Romania C~Di!i., 1999, p. 14-19
~itolu1 ,,Martorii lui Iehova din Rominia in perioada intetbelieli"•.
,,MandatuI Rominiei 1a P.re,edintia OSCE" (01.11.2001), site-u1 oficial al Min.isterul
.Afacerilor exteme, http://www.mae.roIindex.php?unde=dOC&id=2(905).

'584 AtftDdinea Biseridlor Tradltionale Earopene ratA de prozelitismuI advent
propriu, de un sistem de' contabilitate proprio, poafe achizitionape. 'numele ei
drepturi patrimoniale fi nepatrimoniale, poate 'Si-~i asume obligatil, poote sA
descbidA coa;t:urj, inclusiv in valuti, 1a institutille bancare din RomSnia. poate
COD:tpare la tribuoal in calitate de reclamant sau inculpat (art. 6). Ea pOOle face
donapi din fondurile proprii ciitre cO"'1lnitaple religioase Ii caire Organizafia
MondkUii a Mar:torilor lui Iehova (luem foarte important pentru ei de vreme ce .
este m~~t explicit in StatutuI de organizare).
De:fi studiile teologice ,i sociologice sunt UllaDime in a sublinia
periculozitatea "Organizapei Martorli lui Iehova", caracterul ei antibisericesc ~i
anti_Stalar l348 , nici opinia public!, nici Biserica Ortodoxi Romin!, nicienltele
recunascute, nu au protestat in nici un fel 1a recuno~terea lor. Astfel. Martorli
lui Iehova deviJi primul grup religios care dohindefte acest statut dupa 1989
(Bisma Greco-Catolic! fiind de fapt restabiliti dup! 1989). A~ cum remarca
,i Pirintele David Pestroiu, acordarea statutului de cult ~tin ..este 0 eroare
gravil cu consecinfe imprevizibile" ,i ar trebui si fie ...un semnal de alanni
pentru autoritiPle romane care au oferit; cu prea multi larghete, supartul legal
pentru desfli~urarea prozelitismului iehovist in conditille in care s e~tie c! multe
state ale Europei ~i ale lumii :trateazl acest subiect cu multa circumspecpe ~i cu
multi. serlG·~.itate"1149 . Ortodoxa este criticata c! « arati. ostilitate bisericilor ne-ortodoxe~ ,i condamn!
Con.;i): ,II datelor avans'ate de martorii ~i~i, llUIIl!rullor a crescut de la 17 .
..--. ~-------
1J4Il Pr, Dr<1>,clian Manolache spune ca Organizatia "incearci 51 destabilizeze spiritualitatea
ortodoxa " 1s,ji", (Manorii lui lehova alqii lui Dumnezeu 1', p. 28) ~i l!I'lItli •.r01ul ei nefast in
detumarea .C."lj ciinlei unor oameni prin specularea ignorantei ~i trBnspOrtarea lor psihica intr-o
lume a farrtasm1.!ior" (p. 7); ..amestecul ei in problemele politice majore ~i ostilitatea pe care 0
dovede~e fa\.l doe orice forml de progres social" (p. 11); Existll.numeroase referiri la Organizatia
..Martorii lui lehova" in pastorala ortodoxi: « toati propaganda iehovistli are un substrat politico­
anarmc, deprimant,pentru ca sa producl panica. Este vizatll mai ales ierarhia ortodoxi, socotitli
pactizantilcu nntihristul ,i en reprezentantul diavolului: statuI» (Diac. Prof. Dr. Petre I. David,
InvtV:Uz secLe/",". Asupra crqtinismului secularizat fi intensiflCarea prozelitismuiui neJ)-piigtin in
RomdllUz ditj.'.1 decembrie 1989, Editura "Crist-I", Bucu~ti, 1997. p. 214-227); «realitate
dureroasA » ; pune accent pe pericolul pentru societale: ,.fin.alitare cOmerciall in care puterea joaca
eel mai imj:;onant roJ" (Radu AnUm, Societatea "Martorli lui lehova" in contextullenomenului
sectar, 'Cluj-Napoca, 1996,p. 28-57); ,~Violen\8 anti-sociali a sectei iehoviste»; « doctrina
aberanti» (D",.:id Pestruiu, Marlorii lui lehova. Sunt ei crqtini?, Romlinia cr~tini, 1999, p. 38­
64). To': el \iorbe~te de .,popor flm de tarA. roPti de identitatea l1i valorile nationale, propagan~ti
insiStenti" 051; Ii conducerii de stat ~i Bisericii Ortodoxe tradiponale, ,.Martorii lui Iehova rbtiin
una din cele m.; i perienloase secre ce se dezvolti in Romiinia mai ales dupa 1989" (p. 210).
1_ Pro David P..:stcoiu, Orlodoxia in lala proieUtismului MDrlorilor lui lehova ", Ed. Jnsei Print,
2005, p. 10. D.. a.semenea, in Introducerea pe care 0 face acestei IucrAri, Pr. Pr Dr. Nicolae Necula
considerii ell este ncvoie de a glsi "clile cele mai eficiente in vederea apararii Bisericii Ortodoxe
Romine de ;nflu.: !l!a efectivi nocivi Organizatiei" (p_ 7).
JiIiIeIlicDe Tra&II1iooale Eiaropene... 585
000 in 1990 1a 35 000 in 1996.1n anw 2005.1n 2005, in RomAnia crau, conform
statisticilor Ibartorilor, 38423 de m.embrii. en un nwnAr total de 1064 borezap in
acel an, 562 de congregatii ,i 79.370 participanp la Memorial (Anexa 12;
AIlex~ 19). Cil toate acestea, .rapoarrele annale, referitoare la situatia religioasl
din fieoare tarA. intocmite de Biroul pentru Lihertate ReligioasQ in lume de la
W8bmgton DC contin ample relatiri despre "abuzuri verbale ,i psihice" pe care
. martorii continuA.slle sufere in Rominia dupI 20031350. In acest context, se
depUinge fapttul c!.preotii ortodoqi i§1i incitA enOliafii sl· dea dovadi de
intolenmt! :fiI.t! de ~ martorilor intr-o anumitl. comunitate.
Istoria "Bisericli SfintJIor Ultimelor Zne tn Rominia.... mormonilor in
Rominia este· relativ recenti. In perioada interbelic! au avut 0 tentativl de
iri:JplantaJ'e in RomSnia la T~ara.,dar au fost imediat descurajati ~i se intore
in America odati. en intrarea RoIJliniei in al doilea rlzboi mondial l1SI • Dupl
1989 ~i des~oarii activitatea sub numele de .,Asociapa Liahona", en mai multe
centre in intreaga tam. cea mai importanta comunitate aflandu-se 1a BIBfOv
unde, in viitond apropiat, se preconizeazl deschiderea unui templu (Anen 33).
Incepand en 1997, autoritlple roDlline au acordat viz! de fCdere 1a peste 1500 de
rilisonari str!ini mormoni. Cbiar ~i ~ Departamentul de Stat al SUA
repro~eazl Guvemului Rominiei c! uu respect! libertatea religioasa, iar Biserlca
«prozelitismul agresiv al protestanplor, neoprotestanplor ,i altor grupuri
religioose pe care Ie nUllle$te « secte ».
, In Actualitatea religiotlSa din RomJinia (Buletin informativ a1 Secretariatului
de stat peutru culte, Dr. 3, iunie 1999) putem citi ci prezenta grupurilor
religioase Ijli drepturiJe de care acestea beneficiazA constituie un fapt pazitiv in
contextul' democ:ratizlrii RomSniei: «Mulp cetateni care inainte de 1989 i,i
exereitau credinta in clandestinitate ,i erau persecutaP pentru aceasta, acum se
bucurii de 0 libertate deplin! ~i ~i des~arii activitatea cultici in cadrul unor
asociatii sau fundapi religioase en personalitate juridic!. 1n aceastA situape se
1350 IntO-notional Religious Freedom Report 2004, released by the Bureau of Democracy. HUman
Rir!ts, and Labor (http://www.state.gov/gldrVrlslirf72004135479.hun).
13S Pro Prof. Dr. Alexandru N. Constantinescu. Sectologie. Istoricul # combaterea sectelor dill
RomdnUz, Bucute$ti, 1943. p. 15-27 ("Secrele raponalisre in Romania",); Pro Prof. Dr. Petre
Deheleanu. Manual de sectolog~e, Tipografia diecezanli, Arad, 1948, p. 45-50; Magistand Dumitru
Vasilescu, Dupre Mormoni, in "Studii Teologice" an XV, nr.9-10/1963; Econom Marin 1Iiescu,
Secta Mormonilor, Alexandria 1932 (24 p.); Diac.. Prof. Dr: Petre I. David, De Ia erezie la secta.
De la schismd la grupllri anarhice, Bu~ti. 1986, p. 312-313; Constatin Cuciuc, ReJigii lIOi en
Romdnia, Editura Gnosis, BUCUl"elfti, 1996, p. 74-83; Diac_ Prof. Dr. Petre I. David, Invazia
secte/or, vol. II, Editura ,,Europolis", Constanta. 1999. p. 290-30); Maria Emilia Sorescu.,
Fenomenul sectant in Romiinia, Editura Beladi-Craiova, 1999, p.73-76.
586 AtltadiDea BisericUor Traditi~Dale Earopene lati de prozelitiamaladveat
afl! Martori lui Iehova (aprox. 38 000) sau nazarinenii (aproximativ 6 000) ».
Conform acel~i raport. on motiv de « bueune,»' este faptul cA in Romtinia au
intrat mtre 1992 ~i 1998,3591 de misionBrl stIiini in cadrul cu1telor ~i 4304 de
misionari stJiini in cadrul asoeiatillor ~i fiindatillor reJigioase. Dintre 8Cef1:ia, 20
~t adventlfti,. 918 sont martori ai lui Iehova ~i 728 sont mormoni. Aceste cifre
sont oticiale ~i se refer! la eei care au pennis de ~edere· in RomAnia, ins!
nUllllrul este mult mai mare'inrealitate. (Anexa 34)
. Din a~i pUblicaPe afl!m cA in perioada 1990- 1999,.din totalul de 1880
de avize pentru construirea de JA~ de.cult, 175 au fost date adven~or, iar
56 au fost date martorilor lui Iehova, cifre impresionante prin raportare la
populape, daci ne gandim cA pentru Biserica OrtodoxA RomIinA au fost eliberate
805 avize, pentru cea Romano- CatolicA 93~i pentru Biserica Uniti cu Roma
(grec<H:atolici) 81 de avize. in anul2005 martorii sustin cA au construit 148 de
:« SAli ale Regatului ».
Ministerul Culturii ~i Cultelor a organizat -!'1lai multe manifest!ri prin care
se incearcA 0 colaborare deschisA cu toate cultele ~i asoeiatille din Romania. De
exemplu, pedata de 12 septembrie 2005, la World Trade Center, Bu~ a
avut loe simpozionuJ international "Libertatea religioasli. in context romane&C si
european", organizat de Secretariatul de Stat pentru Culte (Ministerul Cli1turii si
Cultelor) ~i Asociapa National! pentru Apiirarea LibertiPi ReJigioase
"Co~tiinlA ~i Libertate" (presedinte Viorel Dima). Simpozionul s-a des~urat
pe 'parcursul a doua zile ~i s-a bucurat de participarea unor speciali~ in
domeniul drepturilor omuJui ~i a1 libertaPlor religioase, din tar! ~i din
striinatate, a reprezentanPlor cultelor si asoeialiilor religioase, cat ~i
reprezentantilor statului, eu atribulii in domeniu. 1352
...
,
La inceputul. aeestui subcapitol am invocat opinia onot teologi romfini
'!,
despre atitudinea fata de "Noile Mi~ciri Religioase"'~i am lansat astfel cateva
us;! Liberlatea religioasa in context romOTUIISC Ii european. Simpozion international, Bucure~ 12­
13 septembrie 2005, edilie ingrijitA de led. Dr. Adrian Lemeni, dr. Florin FlU11Zl ~i Viorel Dima,
Editura Bizantin!, Bucu~ti 2005 (397 p.), Tot in acest spirit deschis pluralitApi religioase. a se
vedea: Ilie Fonta, Libertateo religioasa in Ronuinia, Cluj 1998; Daniel Cuculea, Libertatea
reJigioasa in Romtinia. Bu~ti 1999; Constantin Cuciuc. Religii care au fast interzise in
Romtinia. Cluj 1998; Sandu Ft1lDZA, P~i spre integrare. Religii # drepturile omului in Romania,
Cluj Napoca 2004; Mihaila Frunza.Fefele tolertmlei. I~i 2003; Noda Mozes, Theologicol
Doctrines on the Ideal Church-State relation, Cluj 2003; Virginia Ve~. Libertatea credinleJor
religiaase, Bu~ti 2003.
BilericUe Tradijionale Earopene...
587
posibile "directii spre care ar putea sA se construiasca 0 strategie pastorall­
miSionari in Biserica Ortodox!. Pornind de la aceste considemPi. vom prezenta,
in cere ce mmeazl cAteva retlectii personale despre •.misiunea misiologiei" in
societatea romlneascA contempora.nli.. .
Studiul misiologiei, ~a cum se reflectii in tnanualele universitare elaborate
de-a lungul timpului, &tat! cl ne situim pe pozitij defensive in ceea ce privqte
misiunea ~i misiologia, cA invlf,im sA ne apArAm ~i mai puJin· sii mirturisim, eii
suntem. orienmp mai molt- spre treeut, in loe sA ne concentnbn pc. provoeArile
prezentului ~i pe perspectivele viitorului. De filpt, multe dintre diseiplinele care
se predau la Facultatea de Teologie azi sont orientate mai mult spre trecut, flI.ri
sA aibli 0 perspectivi creativA ~ eonstructivl pentru contemporaneitate ~i cu atat
.mai put:in pentru viitor~ Misiologia trebuie sl intrevadA perspective de cre~tere ~i
dezvoltare a Bisericii. sA se manifeste de 0 manierA intensivi conducand omulla
"starea bllrbatului des!vAqit", ~i extensiv! prin "propov!duirea evangheliei la
toatA -taptura". in aeest context, anumite principii care ghideazA in general
invAtAm8ntul teologie ar trebui reconsiderate pentru a se ajunge la 0 misione
ancoratA to realitAtile centemporane ~i nu rupti de aeestea. Ne yom limita numai
Ia diteva observaPi, considerate absolut neeesare pentru a promova 0 misione
ortodoxA autentica
Confiuntare cu modernitatea implicA 0 serle de provocari pentru Biserica
Ortodoxa. Soeiologul Peter Berger in faimoasa teorie a seculariziirii, amta cA
intrunirea tradipei cu modernitatea va obliga Biserica sa adopte fie "calea
liberal!", fildind compromisuri eu modernitatea, fie "calea sectam", adica
ram§n4nd inehis! talA de oriee stimulent exterior. Consideram eA Ortodoxia are
o alta perspectivi care vine din tradipa ~i bogatul ei tezaur spiritual, pentru a DU
se situa la niei una din aeeste aeeste extreme. Viitorii misionari, preop sau laici,
trebuie sA invele ca izolaponismul sau retragerea din viata publicA toseamna 0
'!ridare a misiunii Biserieii Ortodoxe, care are ehemarea sA imbri~eze lumea in
atLsamblul ei, accept40d ca in creapa' lui Dumnezeu binele ~i rAul actioneaza.
simultan ~i se manifesti in toate procesele ~i realitAPle sociale. Preotul,
misionarul ortodox, nu trebuie sA priveascA lumea eu team!, ostilitate sau
indiferenfll, ei sA facA xoi..!:reia, adicA sA apere interesele eomonititii din care
tace parte f8r! a se angaja p!rtinitor in lupta politicl.
Pe de alta parte, InvAtAm4ntul teologic nu trebuie sA ineurajeze excesiv Diei
"calea JiberalA" doar ,pentru a se integra principiilor democratiei ~i
ecumenismului, deoarece prin aceasta se ajunge u~or' la 0 relativizare a
cont:inutului eredintei, la on compromis cu modernitatea pana la ponctul de a se
confunda cu ea sau chiar a se dilua in ea.' Prin acesta se pierde identitatea noastra
de crqtini ~i mintuirea in ultim.a instanlA.
 598 AtitudiDea BiseridIor Tndi1ioDale Europeae f. de prezelltismld adveat
S:t'irfitul timpului ,i certitudinea iminentei sale a· ocupat dintOtdeauna un
loe important in speranta cre¢n! ~i a generat compOrtaniente contradictorii.
OrieAt de ciudat ar pIrea. speranta intr-o pdIUSie imediati poate fi generatoare de
angajament, social, cultural fi politic. Pe. de altl parte, ~teptarea parusiei peate
avea ,i cfecte distmctive,forme de dezangajament, social., politic, de dezinteres
cultUral, pioA Ja url1 mIA de lume ~i mll de condiPa umana in generalllS4• Devine
inutil sl construi~ti sau sl inves~i intr-o Iume care oricum va fi distmsl13SS.
Eticile sociale care decurg. din aceste doul conceptii eshatologice evocate sunt
diam!'tral opuse.. Astfel, este vprba fie de 0 viziune optimist! care admite ci
ordinea social! in intregul ei poate fi supusl suveranitAtli lui Dumnezeu ,i poste
deveni un loe aI speranlei, fie 0 viziune pesimistl despre viitorul lumii. care-i
indeamn! pe oameni si. se comporte ca ,i cum ar pArisi 0 navA. care merge &pre
nau:fragiu 13~. . . . univenitlitilor, spectacole ,i expozitu legate de activitlip milenariste.
Rlmfule 0 certitudine insi, atraelia exercitatli de orice discurs referitor la
calendaristic (Numeri XIV. 24). a doua venire a lui Hristos unna si aibA loc in 1650. La r6ndul
siu sill, John Archer, autorul tratatului The PenolUll Reigne ofChrist Upon Earth., London 1643
consideri cA cei 1260 de ani din profef,ia lui Daniel tncep in 406 d.Hr., incepurul papalitAf,ii ~i se
termini in 1666.
13S4 Jean-CIaude Carriere, Jean Delumeall, Umberto Eco, Stephen Jay Gould, Entretiens sur laftn
des temps, Paris: Fayard 1998. p. 33; Umberto Eco, Cowvenations abo'llt the eru:i of time,
produced and edited by Catherine David, Frederic Lenoir, IU)d Jean-Philippe de Tonuac, translated
by Ian Maclean and Roger Pearson, New Yode Fromm Internatioual2000 (228 p.).
IUS lstoric, se pOlIte vedea cum sperantele eshatologice au condus la comportamente extrem de
violente (mai ales in grupurile milenariste de tip sectar) • • cum putem vedea din lucrarea lui
Norman Cohn, Les fanatiques de l'apocalypse: millbtaristes revolUlionnaires et onarchistes
mystiques au Moyen age, Paris: Payot, 1983. in lucrarea lui despre mileniu, Stephen Jay Gould.,
Milenium. Histoire naturelle et ortificielle de I'an 20.00, Edition de Seuil, 1998 afirmli eli
"fervoarea apocaliptiel este un teren de mere a celor nefericiti, oprimati. deposedali sau
revolutionari, intr-un cuvtitt a rururor celor care nu acceptli lumea • cum este, aceia pentru care
~tul este 0 vale de lacrimi" (p. 34).
356 Claude Baecher, Lafin du monde. Levee d'un coin de voile sur la cominuite entre Ie monde
present et Ie ~me a venir, .,Hokhma", nr. 62/1996, p. 4849; Idem. Les eschato!ogies
anabaptisles de la haute vallee rhemme en tJebal avec les rejonnateurs (1524-1535): leurs
prolongements parmi Ie:; jreres suisse:; jusqu'au XVIIe steele, Villeneuve d'Ascq: Presses
Universitaires du Septentrion 1996 (100 p.); Exemplul extrem al martorilor lui lehova ne permite
si studiem 0 problem! importantli pentru a evalua gandirea ~i ideile apocalitice. in primul rind,
viziunile apocaJitice aduc confort credincio~ilor care au probleme de comunicare; rnesajul lor
poate si devini veste buni sau rea, depinde cui ii este adresa!, credincio~ilor sau celor care sunt de
partea riului. Tot ce inseanmll. pentru primii mintuire, e1iberare, bucurie. pentru ceilalti devine
exterminare, distrugere, chinuri. Preluand mesajul apocaliptic IIf'ari de contexrul original, acepta
devine periculos pentru esenta evangheliei, se pot iden~ca adversarii lor prea repede ~i prell ~
CD fortele Antihristului ~i astfel se schimbi evanghelia dragostei lui Dumn=n in una in care
Dumnezeu amenintA !Ii distruge.
f
CODduzU
~itul lumii. in 1993, 0 anchetii naponal!i a stabilit ci 20% din populapa
599
Americii credea eli a dona venire a lui Hristos va avea Joe in jurul anului 2000,
iat 14% considerau ci Rizboiul din Golf este inceputnl AImaghedonului. Pe l!ng!i
Universitatea din Boston .a fost infiintat un institut specializat in cercetarea
fe.nomenelor apocaliptice,. Center for Mlllenial Studies, care r,i propune sl
arhiveze literatura apocaliptica. sl colecteze· ~i sa editeze documente, sA.
incurajeze prin publicatli. conferinlC ,i cercetare studiul ,i analiza gindirii
apocaliptice 1357• In ace~i timp iJi propune sl studieze ,i sA analizeze grupurile
religioase, dar ,i seculare (EcoJ~ New Age, Gaia) care produc ·literaturi
apocalipticli, cu scopul de a vedea impactnl ~teptlr:i.lor apocaliptice asupra
socletil.tli. Centml editeazA 0 revistli, ,,Jumal of Millenial Studies", realizeazA
prodnctii multi-media, situri web, organizeazli cursuri ~i seminarii in cadrul
o ancheti la scar!i european!, realizat!i in 1994, a pus in valoare mptui cll.
credintele religioase contemporane suItt din ce in ce mai orientate spre lumea de
aici; este 0 tumurli majorli in istoria reIWsoasi a Occidentului preocupati, de
secole, de moarte ,i de lumea de dincolo' 8. in n relativismo religioso sulfinire
del secondo .millenio, "Grupo di ricerca e di informazione sulle sette" (Libreria
Vaticana, 1996), Massimo Introvigne aratli ci grija fa!li de viata de dincolo pare
sa disparli sau i~i schimba radical fonna. Religia pare sA. intereseze astl!.zi numai
1357 Dintre aparif,iiJe editoriaIe importante ale speciali¢lor acestui Centru, menponez: Paul Boyer.
When the time Shall Be No More. Prophecy Belief in Modem America Cullure, Harvard
University Press, 1992; Robert Fuller. Naming the Antichrist. The History of an American
Obsession, New York, 1995; Roland L. Numbers, The disappoimed. Mil/enarism and
Mi/lenarianism in the 19th century, Knoxville: University of Tennessee Press, 1993; O'Leary,
Stephen, Arguing the Apocalypse. A Theory of MilleniaJ Rhetoric, New York, 1994; Charles
Strozier, Apocalypse. On the Psychology ofFundamentalism in America, Boston, 1994; Timothy
P. Weber, Living in the shadow of the Second Coming. American Premi/lenarism (1875-1892),
Chicago; London: University of Chicago Press 1987 (30i-p.) etc.
usa Yves Lambert, Un paysage religieta en plein evolution, in Helene Riffault, Le:s vaJeurs des
Europeens, Paris, 1995. Conform anchetei, doar 38% din catolicii chestionap mai credeau in iad.
Problema iadu1ui ~i a chinurilor ~nice face astli:ziobiectlil unui limbaj metaforic in Biserica
Romano Catolici. Asta nu inseamnA ci problema morf,ii a displirut din universul contemporan al
credintelor. ci cA ea este privitA· intr-o nollA luminA. Pi:mderea credintei in reincamare este
semnificativi in acest .sens. Adeppi occidentali ai acestei credintei nu mai retin nirnic din
dimensinnea de purificare care~i este asociatA in budism ~i hinduism; ei retin numai ideea de
reluare a tmui pan;urs terestiu deja efectuat. Este ideea de .,DouIi pnsi" care permite sA se fuel noi
se
alegeri bune $i si re1riiasCi pozitiv ~Ie san imp8surlle anterioare. Aceastii credinte trimite
Ia speranta nnei revenibilitllti a morfii (a se vedea fascinapa pe care 0 exercitA experientele
returului de la moarte, coma profundA, moartea c1iniel etc). Idem, Le:s ValeuT"S de:; Europiens. Les
tendances de long terme. "Futuribles", 2002, nr. 211,juillet-aoOt, p. 3-186 in{;lll'C se vorbe~ pe
larg despre aceastli tendintA.
 ,\
600 Admdinea Biseridlor Traditlooale Europene fat:i de prozeHtlsmul advent'
in masura in care •.faee bine" in soeietatea eontemporanA sau la nivehil fieeiIUi
indjvid.. Atractia exereitata de milenarism se'exp-licA in' mare parte prin faptul c!
ei pun f1J scenii forme compensatorii penlru fruStrarile pe care anumili oamen.i
Ie resimt pe piimdnt. Toate viziunile apocaliptiee inspir! 0 Mel fali' de
eveniD).entele tragice care urmeazi sil. se mtS.mp1e, dar in·.aceIa,i timp oferl. Ii
antidotul acestei fi:ici: posibilitatea de a face parte din nurnArul sfintilor ca.re~Vgr
fi rlpip Ia eer sau vor rimine pe pAmint ,i vor fi seutip astfel' de acele
evenimente iDfrico~toare. AceastA combinape de fi:iciI. ,i mintuire in aceJa§i
timp este una din sursele puterii milenarismului 13S9• ' '.
In a1 doilea rind, ele se hrinesc en imprejuriri. sodal-poJitice favorablle.,i
cu nemulfumiriIe. unor largi categorii de oameni. 0 profepe despre sfihlitul
l Iumii oferi intotdeauna 0 alinare in suferinl! ~ SperaI1ta cA 0 perioadA'de
incercAri va lua sf'iIlit. In 1830, William Miller a atras in mod particular. pe
suspnitorii campaniilor anti-selavie. Aee~tia atinsesem un puna mort in
. eforturile lor politiee ~i expresia pesimismului lor politic eoincidea eU mesajul
lui Miller. in .mod asemlnltor, in anii 1970, America travers a 0 cr:izI de
ineredere in. puterile ei. Infiingerea din Vietnam, la care se alil.tura eriza
ostatieilor din Iran ~f cre~terea pretului petrolul, au avut un asemenea impact
&Supra economiei amerieane, ca ~i asupra restului Apusului. Pre~edintele Ronald
" . Reagen (1981-:1989) credea c! SUA trebuie sA se inarmeze pentru a se apara de
.'~
Ii
Imperiul RAului (Uniunea SovieticA); Koresh ~i adeppi lui ajung sa vad! SUA
inse~i ca Imperiu al Rliului ~i ei eonsidera cA sunt aceia care ar trebui sa. se
inarmeze ~i sa se apere impotriva acestui riu. Pentru eei care eredeau in retoriea
politiea a •.majoritapj morale" din anii 80, ~i anume cA America era pierduta daca
., nu se intorcea la Dumnezeu pe loe, pentru anumite grupuri de cre~tini trebuie sil.
.l ,~
,1~ fi avut sens, in 1990, sa aeeepte ea USA era pierdutii, eli guvemul american este
o fort! satanica.
.riEl
In introdueerea studiului New Religious Movements. Challenge and
Response, New York, 1999, Bryan Wilson era de parere ea, vorbind 1a modul
general, noile mi~eliri religioase, de~i promit 0 nouli ordine mileniala nu
I
1 eontribuie eu nimie Is imbunil.taprea prezentului sistem social ~i niel mlcar la
menpnerea lui. Niei chiar grupurile pentru care a doua venire eonstituie baza
predicAru nu fae mai mult in aeest sens. « Singurul proieet de ameliorare constii
.1
~
13S9 Engen Weber in A.pocalypses et Mii/enarismes. Propheties, cultes et croyances millbJaristes a
travers les ages, Harvard, 1999 spunea ci « Teroarea. Illi speranta merg iInpreuna. lmpArAtia
milenarll a lui Hristos reprezinti!. asptectul eel mai at.Jtg!tor al scrierilor eshatologice, chiar ~
pentru cei care nu impirtlfesc credinta cre$tin!. Si 10 fel cum catastrofele corespund experientelor
cotidiene ale unei lumi coTllpte, tot ~ sperante1e puse in mileniu reflect! aspiratiile, dorintele dar
mai cu seam! resentimentele l1i furia II (p. 271).
'1
.l
\"
it"
Coadozif 601
in totala recreere a lumii, odatll eu stabilirea unei implrAtii divine, fie coneeputil.
pc p8m.int, fie in eer ». Chiar ~i adven~tii, al earor sistem de reforme sociale i­
au· condus sil. promoveze sAnAtatea ~i educapa. vlid in toate instituPile mai
degrabil. ea un exercipu pregititor pentru 0 vial! mai bun! care urrneaza dupli
advent. .i
Grupurile neo-protestante care aeeentueazi. discursul eshatologie nu sunt
altceva decit expresia religioasil. a modernismului. Incercand sa inlocuiascl
reperele tradiponale ~tine intr-o soeietate secularizatil., ele se ispirl din
domeniul politic ~i economic ~i se striiduie. prin mijloaee mai mult sau mai pupu
eonvenponale, sa ereeze 0 piola Libera religioasa din care fiecare sA se poatll
aproviziona in funcpe de nevoile sale spirituale. Ele .sunt eomunitap
eshatologiee care prediea parusia iminenta ~i un mileniu de pace, suspnind cl
ferieirea ineepe dupa venirea lui Hristos pe pimint. Aceastii a~teptare intensa
este explicabilll in mllsura in care Ie lipse~te Hristos Cel inviat, harul Sil.u eel
sfinptor, dragostea Lui in eomuruunea eu Biseriea Singurullucru care Ie ril.mine
este sli ealeuleze data Parusiei. Biblia nu este pereeputii ca 0 revelape a Sfmtei
Treirpi, ci ea 0 carte ale cArei indieapj numeriee ofera date pentru caleularea zilei
sfiIlitului. Astfel, sectele neutralizeaz.ii eshatologia printr-o· invlltAturA
eshatologieil. eoneeputli in sensul de futurum. In ace~i timp,' in eshatologia lor
este Q negare a timpului prezent, a istoriei, orizont aI viepi umane.
Ceea ee nu re~ese sa inleleaga grilpurile adventist-milenariste este
raportu/ dintre timp §i etemitote. Ele nu re~esc sli rezolve relapa dintre timpul
uman ~i timpul lui Dumnezeu. in B¥8. fel ineat ele sil. se interpenetreze ~i sa se
des~oare intr-o inter-relape profunda una eu alta. Daeli se inlelege bine
teologia creapei ~i implinirea planului lui Dumnezeu eu Iumea, eshatologia nu
mai apare ca 0 eonstructie a unui edifieiu pe ruinele altuia, ei ca 0 restaurare a
v~ehiului edifieiu, earuia Dumnezeu i-a pus fundamentele prin creBlic. De aeeea
putem vorbi de sperantJi eshatologiea, Dumnezeu nu distruge lumea ei 0
transfigureaza.
~teptarea intensli a unei alte lumi se manifestii mai ales ]a eei care eunose
fiustrAri in ee prive~te sensul viepj, singurlitatea ~i anonimatul, lipsa de
eomunieare inter-personalli, refuzul unui mod de viata axflsiant. Noile mi~eil.ri
religioase i~i atrag elientela pentru eli par sa ofere raspunsuri la aceste intrebAri
~i aratii ~i 0 eale de salvare: separarea de lume ~i de raul care se manifestii in ea
~i aderarea la gruparea lor. Ele par sA raspundA nevoii omului de a "domestiei"
viitorul Prin. aeeentul pus pe ~teptarea "lumii de apoi" se oeole~te de fapt
adevliratul sens al vietH ere~tine ~i anume eli sf"~itullumii (al aeestei lumi) este
de fapt s~itul vietii biologice a ere~tinului, al relapiIor sale eotidiene eu
semenii, eu lumea ineonjudtoare. Timpul acestei viep este eel care masoarA
602 A1ftIldmea Biseridlor Tnditioule Europene fatl de prozelftismal admit lIIb.liognlfie 603
,
distanta ce ne separi de scopul nostru :final: etemitatea noastrli in ,i cu
Dumnezeu pe care 0 gustim incA din acciasti viata: .,Nu exist! nici un fel de
,,mileniu" viitor. Pentru eei, vrednici si-l primeascl, •.mileniul"
apocaIiptic(Apocalipsi XX, 6) este chlar acum; este via.ta p.linA de bar'din BmLIOGRAFIE GENERALA
Biserica Ortodoxi, de-a lungul acestei ,,mil de ani" ce desparte prima venire a I '

lui Hristos, adicii de la intrupare pinA 1a venirea lui antibrist. Aceasta este
invit6tura ortodoxA a Sfintilor Vasile eel Mare, Grigore Teologul, Andrei al
Cezareii ,i a altor Sfinti plrinp"l360 ,L EDQlI ALE SFINTEI SCRIPTURI..

Bib/ia sau Sjanta Scripurii. Edipe jubiliara a S:f8ntului Sinod, tipiiritA cu

binecuvintarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
ROIruine, veI'Siune redactatA ,i adnotatA de I.P.S Bartolomeu Anania,
Arbiepsicopul Clujului, Editura Institutului Biblic ,i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romine (EJ.B.M.B.O.R.), BuCUI"efti, 2001
Bib/ia sou Sjanta Scripturli. Tiplrita sub indrumarea ,i cu p~ de
grijli. a Prea Fericitului Piirinte Teoctist, Patriahul Bisericii Ortodoxe Romine, cu
aprobarea S:f8ntului Sinod, E.I.B.M.B.O.R., BucurCl?o, 1988 .
Novum Testamentum, graece et laline, ed. Eberhardt, Erwin Nestle et Kurt
Aland. London, 1969 ;

n. OPERE ALE SFINTILOR-PARINTI ~I SCRnTORl

BISERlCE~TI
I,
Ap%geli de /imbii greacii, colecpa ,.Piirinli' ~i Scrjitori Biseric~ti" PSB voL II,
Traducere, introducere, note ,i indice de Pr. Prof., Teodor Bodogae, Pr.
. ,Prof. Olimp Ciiciula, Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edifura Institutului Biblic
,i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine"Bucure,ti 1980
Apologe(i de limba latina, traducere de Prof. Nicolae Chilescu, P.S,s., vol. ill,
Bucure~ti, 198 I " .
Epifanie de Salamina, The Panarion of Epiphanil!S of Salamls(P.<1.;XLI­
XLIII), trans!. by Frank.Williams, Leiden; New York: E.I: Brill. 1987
Epistola lui Barnaba (PL 80-81, tqm VI, col 664-669) in Scrierile Piiri,qilor.
Apostolici, traducere, Dote ,i indice de Pr.'DurrUtru Feciom,1 colecpa
,.Parinti ~i Scriitori Biserice$ti"(p.S.B.) vol. I, Bucure~ti E.I.B:M..
, B.O.R.,1979
Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasca, traducere de Pro Prof. Teodor
Bodogae, P.S.B., vol. BucurCl?ti. 1987 ,
1360 Ieromonah Serafim Rose, Ortodoxia Ii religia viitoru/ui, Tipografia centrali cartea Moldovei, Fericitul Augustin, Cetatea lui Dumnezeu, (PL XX) La cire de Dieu, ~. publ.
Cbi~iniu, 1995;p. 225.
 '. k~';)
). ~
f

Pro David Pestroiu

- Doctor in teoiogie ­

~;JJ ~~ w~
c::~ ~~ok.c.... ~~iM Ja. ~
?to I.u:liY Jr. ~il!P~
ORTODOXIA
iN FATJ.\ PROZELITISMULU.I
,,~&BilIlILOII:oUIJnIiHQYA"
"PA TRIARHUL JUSTINIAN"

~ biblioteca
.. _. ~9~oo cola ~I
~,
eu b~cUvantarea Prea Fericitului Pannte Te tist,
l!aGiakai BisCllj()ji'0rteQox, :IlcimiA= '

Cu 0 prefapl de Pro Prof. Dr. Nicolo.e D. Necula

~i 0
postfata de Pr. Prof. Dr. NicolaI! Achimescu

!f

'1

Editura Insei Print

' - 2005­

• I I
'1
I
 Lt
!fI:1 1
(
18
Pro David Peslroiu
uman23 _ Pentru legitimitate, ~i-a dorit foarte mult saob!ina statutul de
"cult", cu scopul de a ctipata libertate religioasa totala: campania declan~ata
in acest sens a fost incununata de succes: prin hotararea din 9 aprilie 1998,
emisa de Judecatoria sectorului I, precum ~i prin Decizia 769 din 7 martie
2000 a CUJ1ii Supreme de Justilie din Romania, s-a cerut Secretariatului de
Stat pentru Culte sa
accepte legiferarea ,.Martorilor lui Iehova" in randul
cultelor recunoscute din Romania, lucru, care, din plicate, s-a ~i intamplat.
In prezent, "martorii lui Iehova" raporteaza un numar de 39.122 de
membri in Romania, afilia!i la 566 de congregapi.ln anul 2002, ace~tia au
alocat activitatilor prozelitiste un numar de 5.825.367 ore ~i au condus
17.258 de studii bib lice, in urma carora s-au convertit ~i botezat la sectll
1.226·persoane. Statistic, rezulta un iehovist la 555 de rOmani24 .
2. METODE ~I MIJLOACE SPECIFICE
PROZELITISMULUIIEHOVIST
2.1 VlOLENTA PROZELITISMULUI:
COORDONATE DEFINITORII
Organiza!ia ,,Martorilor lui Iehova" este bine cunoscuta pentru zelul cu
care cautli atragerea noilor adepti, folosindu-se de orice mijloace, unele
nepermise ~i interzise prin lege ca antisociale ~i imorale, fapt care i-a attas
numeroase critici ~i interdictii, mergand panli la declararea ilegalitapi sectei
pe teritoriile unor state ale lumii. Obiectivul lor este "sa faca discipoli din
oameni din toate na!iunile,,25 ~i au curajul.sa afirme ca nu practica
proze1itismul agresiv, deoarece ,,TIU cauta sa-i constranga pe oameni sii-~i
schimbe religia,,26. Totu~l, armata de predicatori ai "Regatului" nu poate sa
nu aiM 0 finalitate concreta: atragerea ~i convertirea la preceptele sectei a
cat mai mulli oameni, prin determinarea implicitll a schimbiirii religiei .
inipale a acestora. Temeiul scripturistic invocat este textul' de la Matei
28,19, falsificat in mod grosier: ;,Mergand, facep ucenici...,,27, in loc de
Mergfmd, fnviitaJi toate neamurile ... 28•
l.1 Idem, Turnul de veghen, 15 februarie 1994, p.4
2' Date preluarc de pc site-ul oficial W.T. (actualizate in 2003)
2S W. T., Manorii lui Ie.hova din Romania, p.9
"Ibidem
17 Idem. Trezi/i-viil. 22 noiembrie 1994, p.l 0 . Jl p.l.David, op. cil., vol. [, p.214
,. Biblia sau Sfiinta Scriptura, cu aprobarea Sfiintului Sined, cd. 1988. A se vedea., pentru comparalie,
Nestle-Aland, HollUm Teslamentum Graece el Laline, Ed.22-a, United Bible Societies. London, 1969:
euntes ergo doeete omnes genres (loL); paST, TcOO1Zrt: mi vrQ m l nrq (gr.). Totu~i. Traduclion
Oecumen;que de la Bible. nouvelle edition revue, 1993, face in mod nepennis ,i regretabil jocul
secmrismului modem, propunand ca varianti: Allez done: de lOWes 1(1$ notions failes des disciples ...
29
Orlodoxia infa/a pro:relilismulul "Mortar/lor lui Iehova"
Activitatile prozelitiste iehoviste au ca punct. de plecare ~i versetul
Matei 24,14, unde se vorbe~te de rolul Evangheliei de a sluji spre marturie
orii
La toate neamurile. In comentariul :tacut acestui text, "mart " spun ca el
"inHitura orice acuzii. ca vestirea adevarului printre oameni ar avea drept
scop convertirea acestora,,29. ,.Miirturia" Evangheliei nu implica, insa, in­
nici un caz, atragerea de adepti. "Martorii", insa, declari ca, dadi nil ar face
prozelitism, ar fi "vinovati de sange',3o. ..
Prozelitismul agresiv al "martorilor" i~i are presupusa origine in predi
ca
zeloasa a cr~tinilor primelor veacuri, care refuzau orice forma de ecumenism.
pretinz§.nd eli detin adevfu:uf absolu~l. Ace~tia, insa, mi raceau prozeliti, ci
predicau Cuvantul in mod deschis ~ simplu, dandu-se pildii. prin viata lor
proprie. Astfel, s-au impus rapid intr-o lwne imorala ~i confuzli ideologic.
Se cunosc cazuri concrete in. care "martorii" nu s-au sfiit sa se comporte
chiar violent. in lucq.ri de referinta gasim consemnat faptul ca ei sunt
constituit intr-o "secta dura ~i revan~arda, riguroasa in principii ~i
i
~i
periculoas oricarei societati . practica mutilarea crima :tara scrupule... ,,32;
prozelitismullor este dublat de "un fanatism rar intalnit ~i foarte periculos,
a
~i
nu numai din punct de vedere religios, ci din punct de vedere social"J3.
Expl l teologica a curajului lor rezida in fapnil cli ~i-au formulat 0
ideologie acoperitoare, prin care contesta justitia divina §i i~i afinnii.
ica ia
privilegiile fata de semenii lor: neaga existenta iadului ~i a pedepselo celor
r
pacato~i, prezic 0 inviere rezervata numai adepplor sectei, urmatll de
popularea a~a-zisului "paradis pamantesc.. • Toti cd care refuzli sa adere
34
la secta, oricum nu mai prezinta importanta in ocbii lui Iehova, care f)u-~i
va "aduce aminte,,35 de ei la inviere. Aceasta este justificarea principala a
comportamentului violent al "martorilor" in anumite situa?i.
Pentru practicilepromovate, Martorii lui Iehovaau futrat rapid in conflict
cu autoritlltile statale pe intreg mapamondul. ~irul lung de contestari ~i
versiunea englezi King James mentine traducerea rorectii: Go ye therefore. and leach all notions ...
Eroarea provine de la lI1!ducerea grqiti a imperativului grecese palJrTrtiJuar& (a se vedea edilia Nestle­
Aland amintiti) prin facer! ucenici, in loc de fnvalalL De altfel, prestigiosW Dicliorutaire Grec­
Frant;ais. par M. A. Bailly,. indica pentru vernul pa8rruiJfJJ doui sensuri: 1.elre disciple de (a fi
2.en.seign~r,
uceniCllI cuiva) ._ dupii Plutarh. Morale §i i/fStruire (a invlj:a pc cineva ceva) - dupi Malei
28,.19. Simpla inva\Me nu are nilIlic in comun CU constringerea prozelitistii; daca acceptim derivarea lui
fJa8'1rtiJuaT&de la fJao"Clix; (ucenic). putem traduce. In eel rnai fericit caz. jactqi inva,a.cei (e/IN!.
Qudienli). dar nu prozeliri (adep/!).
19 W.T., Siibiile lransformale in flQrl! de plug. Cand?, Deva, f.an ap., p. 3
JO ldetn. Cuno,flin/l1 care conduce la via/l1 ~nicii. Edi\ia a II-a, 1996, p. 105
II Idem, Turnul de veghere, 1 iulie 1993. p. 6-
7
1.
.Il Biseric li seclele, adeviJr li riiliicire. Ed. Orthodoxos Kypseli, BUCllrqti, 1992, p. 3 ; Pr. Simeon
Adrian. Biserica. seclele lifralii mincinOli, Ed. Pelerinul, 'a~i, 1998, p. 13
a
.. W.T., Traili-viii. 8 ocrombrie 1997. p.8-9
lS a se vedea, de pil4i, Idem, Trezip-vii!. 22 martie 1999, p.ZO
 ---
!u
,
Ortodoria in fata prozelitismului "Martorilar lui leholla"
31

30 Pro David Pestraju

uno noi concepte sociale, viz§.nd organizarea sectei izolata de societate,
interdictii a sill.bit in intensitate odatii eu aprobarea in· 1986 a Conventiei r
~i
ostila statelor natiunilor lurnii. Este vina celor ce au instrum
entat
caml ca
europene a drepturilor omului, care de la inceput, insa, a prezentat, dupa nu au reliefat satisIacll.tor aceste aspecte ~i, astfel, prozelitismul.
parerea unei voci avizate, riscul de a fi "detuinatiide secte in folosul lor,,36..
Violenta actiunilor prozelitiste iehoviste se viide~te chiar ~i in viata de
,,rnartorilor" a cunoscut un revirimimt deosebit.
~a s-a intfunplat ~i in cazul grupiirii sectare de care ne ocupam in lucrarea de
,fata. care s-a "agatat" cu non~lantii, ca de un colac de salvare, de Paragraful familie. lata ce consemneaza S. Constantinescu: "Un pretins rnartor i~i
2 din ArticoluI 9; invocat pentni a-~i plefia nevinova{ia amt pe plan local, cat tortura soti , pentru ca refuza sa se a~eze sectei'.41. Chiar ~i copiii sunt
a
~i la nivel european, ajungand panii la Curtea Constitu!ionaill. de la tratat diferentiat, in func{ie de manifestare.a fidelitat ii fali de secta. Un
Strassbourg. Totu~i, "Conventia stipuleaza ca libertatea reIigioasii nu este astfel de caz, in care parinlii ~i-au concentrat dragostea ~i atenlia asupraa
i
neiimitatii,,37. latii ce prevede celebrul text citat: ,,Libertatea de a-~i manifesta unuia dintre cei doi copjd, care manifesta tendint e centrifuge. in privint
religiei, neglijandu-l pecelalalt, este oferit ca exemplu in paginile unei
reIigia sau convingerile nu poate face obiectul altor restric!ii decat cele care, reviste Treziti-viif2. Sotiile sunt indemnate la nesupunere, daca sotii lor fac
in temeiul unor prevederi legale, constituie masuri neceSare intr-o societate ceva "cu totul neintelept sau ceva care violeazii principiiIe divine,,43; pentru
democratica, privind siguranla publica, apararea ordinii, sanatiitii, moralei aceasta, ele capatii sprijinul neconditionat al altor adepti ai sectei: ,,0 sorli
publice sau apiirarea drepturilor ~i libertiitilor celorlalti"38. D~i aparent care triiie~te intr-un camin divizat pe plan religios ar putea avea nevoie lui de
"martorii" SUS!in ell. respecta prevederile de mai sus, fn realitate Ie fncalcii in ajutor,,44. In toate aceste cazuri, se urmare~te,
de fapt, fie convertirea so!U
totalitate, motiv pentni care, din punct de vedere legal, permisivitatea
Chiar ~i in sanul familiilor integrale de ,,martori" pot aparea disensiuni,
nemartor, fie provocarea unui divort·
existen~ei oficiale a sectei este un non-sens.
"Martorii lui Iehova" au ajuns sll. afirme ca trebuie sa nutreasca ,,0 udi pana .la rupturi, datorita alociirii timpului activitiitilor prozelitiste, in
sf'anta" fata de toti cei ce se opun reIigiei lor. Baza acestei idei 0 constituie detrimentul vielii casnice. De exemplu, familia Davey din Angtia s-a
lui
textul Psalmului 138, 21,22. Ei uita prea u~or modelul dragostei lui Hristos, despaqit din cauza zelului misionar prea ardent al so!U , care a Iacut ca ia
extinsii chiar ~i falii de vrajm~i. sot , impreuna eu 3 cop ii, sa-l piiriiseasca, nu inainte de a-i lansa invitat
Gasim exemple ale unor manifestari violente chiar in biografiile de iaa abandona secta, pentru a-~i putea salva familia. Refuzul sll.u a fost
membrilor sectei, publicate 'in revistele iehoviste: "Tata, un harbat robust, s­ elogiat in paginile revistei Trezi!i-viit 5• In alte cazuri, chiar daea unul din
a infuriat ~i s-a repezit la predicator. .. ; ... dupii aceea, el I-a Iuat pe sus .pe soti refuza convertirea, celalalt ramaoe alaturi de el, profit.and de serviciul
preot, I-a dus paoii la u~ii ~i I-a scos afarli imbrancindu-I,,39. De fapt, banos al acestuia sau de posibilitatea de a diU!.tori Unpreuna cu el,
"biitranilor" sectei Ii se impune ca datorie "sii-i mustre pe cei care contrazic dedicandu-~i timpul activitalilor prozelitiste46. .
Dupa ce a aflat cii tatal siiu a semnat documentele de renegare a
invatiitura siiniitoasii a Cuvantului lui Dumnezeu',40.
Se pune intrebarea:poate fi considerat prozelitismul reIigios 0 eredint iehoviste, sub presi1.inea conducatorilor
ei
i1azi~ti,un
t.anar "martor"
a deelarat ca acesta parea a fi "bolnav mintal'.47. iile.
Exista situatii ale unor tineri care au fost exclu~i din congregat
infractiune? Condamnarea in Grecia a doi membri ai sectei acuzati de
prozelitism a declan~at un proces care a ajuns pana la Curtea Europeana,
car~ a dat verdictul achitiirii lor, pe considerentul ca, potrivit art.9, parag.2 iehoviste in urma denuntului Iacut de proprii parinti. Motivele invocate
din Conventie, numaiformele abuzive de prozelitism trebuie inteIZise: sunt, adeseori, greu de imaginat48 • Dacii vreun 49 tnembru al familiei este
atunci dnd se urmiiresc avantaje materiale sau sociale sau cand se recurge exelus, ceilalti sunt obligali sa se izoleze de el .
la violenta. Totu~i, "Martorii lui Iehova" actioneaza cu presiuni psihice,. Solia unui "slujitor ministerial" iehovist declarii ca a fost victima
chiar cu mijloace de constningere, ~i urmiiresc ca~tigul.material. ~i definirea
4' S. Constantinescu, op. cit.. p.22
41 W.T., Tre:ziri.viiI. 22 octombrie 1997, p.26
)6 Afirmatia apartine d-Iui Birraux, deputat in Parlamentul Europei ~i membru al Comisiei pentru 4) Idem, Trez:i/i.viiI. g decembrie 1996. p.14
probleme juridice ~i a drepturilor omului $i este preluatl de Adrian Nistase in studiul Seclele $i sa
grupiirUe religioase In preacupiirile {umil ,i in context european, publicat in loe de prefa\1 la P. L
David,op. cil., vol. 2, Editura Europolis, Constanta, 1999, p. XXV.
"Idem, lie apropiem de lehova. 2002. p. 303
4S Idem, Tre:zi(i-liai. 22 februarie 1994, p. 22
" Idem, Tre:zili·viiI. 8 iunie 1993, p.. 13-17
37 A. Nastase, Ibidem 47 Idem, Tumu/ de lIeghue. 1 august 1997, p. 23
].I Ibidem •• de pilda. ascultare muzicii rap - a se vedea Idem, Trezili-vai. 22 ianuarie 1994, p. 30
a
39 W.T., Trezi/i.IId!, 22 octombrie 1997, p.22-23 .. Idem, Treziti-vii!. 8 aprilie 1993, p. 2,9·31 .
'0 Idem, Trezili.va!,22 octombrie 1996, p. 9
,I!
~ j
,{<
32
~i
.,i' blitiilor acestuia • De~i "martbrii" eonsemneaza exemplul ea pe un eaz "eu
SO
" totul izolat", fapta in sine este reprobabita ~i dovede~te ca doetrina iehovisti
nu poate schimba in mod miraculos incIinarea spre rau ,a firii umane, a
unora dintre semenii no~tri.
. Prozelitismul iehovist are un specific aparte, ~i anume 0 intoleranli
declaratA fali de celelalte forme de gandire sau organizare r~ligioasa de pe
glob. Chiar ~i in luer3.ri iehoviste gasim preluate afirmatii pertinente privind
prozelitismul "martoriior", care "exaspereaza" ~i "iriti" pe to~ta lumea .
sl
,,Ma.r:orii" nu se mulfumese sa-~i fadi, simplu, publicitate. Ei nu eontenese
a analiza doetrina ~i starea morala a religiilor majoritare, eu scopul
disereditarii lor. De pilda, ei enunli ideea unei "liste" eu religii, din care,
priri "metoda eliminiirii", ba7..ata pe algoritmul extragerii unor versete
trunchiate .din Biblie, eititorul sa ramana eonvins ea 0 singurii. religieeste
veridiea seeta iehovistaS2 ; "Credineio~ii eatoliei ~i eei ortodoe~i ... pretind
di sunt cr~tini',53. Oriee material publieat care nu eorespunde standardelor
seetei este asemiinat eu 0 ,,hrana otriivitii"S4.
Arhiereul Grigorie Co~a adueea la euno~tinta membrilor
Parlamentului Romaniei, in 1928, izbucnirea unor ineidente ,violente intre
bapti~ti ~i mileni~ti (n.n.-iehovi~ti), in comuna Ple~euta:"s-au intfunplat
scene destul de abjeete, ca in invalma~eala aeeea la care s-au dedat eu totii,
s-au pravlilit deasupra u~ii, care s-a rupt, ~i au eazut eu totii in strada"ss.
Comentand aeest eveniment, vladiea Grigorie se ingrijora pentru modul in
care era tulburatii lini~tea satelor romane~ti.
1.1. ASPECTE IMPORTANTE ALE DERULARlI
PROZELITISMULUIIEHOVIST
II
2.2.1. MUNCA ORGANIZAT.A, "DE TEREN": PERSONALUL ~I
T ACTICILE FOLOSITE
,,Martorii lui Iehova" nu neagii faptul ca rae
prozelitism, ei, dimpotrivii,
par a se mandri eu asta: ,.Ii cautii pe oameni oriunde ii pot giisi - pe strada, in
piete ~i la domieiliul aeestora --, pentru a Ie l:mp~i vestea buna despre
Regatul lui Dumnezeu,,56. Deplas8rile pe la locuintele eelor vizaf,i urmeazii un
traseu bine stabilit de catre "batranii" seetei. Uneori~ unde gasese in!elegere ~i
j(I Idem, Turnu/ de vegher~ 15 octombrie 1992, p. II
$1 New Hagen Register. Wi aile ref:, apud W.T., Biblia-Cuwintullui Dumnezeu sau 01 oam#!llilor?.
.181 . 61
g Idem, Trezi/i-viil. 8 mai 1995, p. 20-21
. 13 Ibidem. p. 14 . 6l W. Lingle, Abordanea ell dragoste a Mortorilortui le.i:ova. Ed. Agape, Figlirali, 1997, p. 15
'" Idem, Turnul de veghm. 15 aprilie 1997, p. 3C·
" Biserica noaslrii $i cullele minoriltlre. Maree. discu/ie par/am#!llltlrii.... p.. 160
Sf W. T., MarkJrii luIlehova din Romania, p. 5
r
~
ortodo:r.;a info,o prozelitismulu; "Martorilor lui lehova"
33
Pro David Pestroiu
ospitalitate din partea interloeutorilor,revin eu obstinai,ie de mai multe ori,
aducind . argumente in plUS, in speranta uD.ui rezultat prozelitist pe masura
efortului depus. ~i
recunosc faptul d ,,majoritatea oamenilor nu vor sa ia
in seama vestea buna,,51, ei Ie eer adeptilor lor sa predice in continuare eu
bueurie, miz8.nd pe faptul eli "oamenii din teritoriu se pot sehimba"ss, dar ~i
eli unii dintre aee~a e
pot suferl ,,0 pierdere" sau tree printr-o "situati eritica",
ee reclama neaparat prezenta in zona a unui propagandist: "Vom fi acolo ca
sa ajutiim 0 astfel de persoanii care devine eon~tientii de necesitaf,ile sale'
spirituale?,,s9· .se intreaba, retorie, ,,rnartorii".
.. Pe primul plan in te prive~te implicarea prozelitistii se situeaza
"pionierii speciali", care aelioneaza pe teren peste 140 de ore pe luna..
,,Pionierii regulari" sau ,,mini~i
eu timp integral" se intretin din slujbe
~oare eu jumatate de normii, deoareee trebuie sa petreaca 90 de ore pe luna. i1e
in aetivitati prozeliti,ste. Alaturi de ei pot exists, in funetie de necesitiit
locale, ~i pionieri auxiliari, a earor aetivitate de "depunere a marturiei" este
de numai 60 de ore pe luna, timp de eateva luni pe an. "Vestitorii" alocii .
prozelitismului doar 10 ore pe luna.. Important este faptul eli aeeasti norma
:trebuie respectatii eu strietete ~i raportata "batranilor", in caz contrar, eel in
eauzii urrnand a suporta "eonsecinte negative'.60. Activitiiti1e prozelitiste ee
fac obieetul acestei no[1]lfui. nu sunt, neaparat;vizite la.domieiliu. Ele pot fi
~i convorbiri telefonice sau scrierea de epistole publieitare. Plasarea de
reviste eonstituie un pilon de baza al prozelitismului iehovist. Vestitorii
plaseazal minim 10 reviste; pionierii speciali ajung pana la 90.
unar
inca din timpul premergator botezului, un proaspat convertit la
iehovism trebuie sa participe la aetivitiitile de predicare, fiind nurnit
"proclamator" sau "vestitor al Regatului". El va fi, mai inm.i, cercetat de
catre doi "batrani", care-l vor indruma asupra activimf,ii sale ~i eare-l vor
pune sa raporteze aetivitiitile desI~urate61. Chiar ~i copiii miei, inca de Ill,
varsta de 3 ani, sunt invataf,i sa distribuie materiale prozelitiste. ,,Martorii"
se laudA eu acest lueru62, insa eei mai multi dintre ei uriise faptul ea trebuie
sa s.e duea din ~a-n ~63.
Raportarea aetivitatilor de teren, prozelitiste, este consideratii de
eereetiitori 0 for:ma de spionar·
"Idem. Turnul de veghere. Il!I8i 2001, p.lO
B Ibidem .
'"Ibidem
60 Idem. Trezi(i-va!. 22octombrie 1995, p. 15
Idem, Turnul de veghere. I octombrie 1989, p. 17
.. Idem, Turnul de veghere. 1 martie 1996, p. 29
... Petre Hladcbi.Bucovineanu, Prefara la volumul Fariseii lui lehOlJa. de Teodor Ardelean. Ed. Politicli.
1983,p. II
~ r
,
35
H

OrtodO
xia
ill faro prozelitisntului "Martorilor lui Iehova
34 Pr. David Peslroiu r
eand se intrunesc la "salile Regatului,,'l5. Tuturor misionarilo li se cere sa
Marile aglomerari urbane sau rurale sunt locurile sigure ae des~urare gas pentru vizitemomente potrivite ale zilei. to studiul Sall, Language
a tentative lor prozelitiste iehoviste. tn o~e, sunt preferate ganle, easca
and Identity at the Kingdom Hall. Joel Elliott araw. ea "martorii lui Iehova"
I
aeroporturile, spitaleIe, statiile mijloacelor de transport in comun etc., iar la l se remarca prin introducerea in exprimarea eurenw. a unui nou tip de lirobaja
tara se ru;;teaptii prilejul targurilor populare65 . "intr-o Inchisoare din _ limbajul "teocratie,,16. Anumite expresii, repetate cu obstinati~ablonard,
Budapesta se conduc aproximativ 50 de studii biblice cu de~inuti',66. Cei neputint de a comunica altceva dedit ce Ii s-a flXat de catre corifeii seetei,
care fae progrese, sunt selectap pentru pJ:"ograrnele prozelitiste ulterioare. La ei
dau fort,a prozelitismului, permi¢nd memorarea lor eu de catre u~ntii
o inchisoare din Po Ionia, se tin ~i congrese, cu participarea unui public larg, adepti. Spre exeroplificare, am ales cateva astfel de mostre ale "limbii de
incluzand faroiliile detinutilor67. "Martorii lui Iehova" petree multe ore ~i lemn" iehoviste: Iehova (pentru: Dumnezeu); mormfmt comun al oroenirii
prin cimitire, adresandu-se eelor deprimati68. De asemenea, viziteazii ,.
(pentru: iad); 'J
acest sistetn de lucruri (pentru: acest veac); bunatate
spitaieie, prezentfuldu-Ie mediciior ~i pacientilor articole din Trezip-v1l! eu nemeritata (pentru: har); transferarea vietii cere~ti-ingere~ti
in uterul unei
subiect medical. pana ~i in caziirmi militare prediea iehovii 69 ; chiar ~i fecioare (pentru: intruparea lui Hristos); intreaga familie de cuvinte a
trupele N.A.T.O. sunt vizate. Adeseori sunt utilizate emitatoare radio substantivului "teocratie" (conducere divina) etc.
portabile, plasate in cabinele ~oferilor de eursii lunga70 . Sintetizat, studiile biblice trybuie desIaqurate dupa eriterii aparte. Mai intai, trebuie
"martorii" sunt fndemnati sa predice "la ~coala, la servieiu, la cumpiiriituri oprite toate sursele de distragere a atentiei: televizor, radio, telefon etc.
sau in ciilatorie, in locuri publice ~ioriunde pot fi giisiti oameni,,71. Absolut neeesare pentru "studiu" sunt Biblia (contraIacutA), cfutile ~i
Stap.a de radio iehovista W.B.B.R. emite din 24 februarie 1924; pana in ~i
publicatiile seetei, instrumente de scris hfutie pentru comentarii adnotAri.
e
~i
1933, nurnarul posturilor radiofoniee iehoviste a crescut la 403. Prin anii '30, Sunt recomandate intervale de 25-40 de minute, cu pauz intre ele".
iehovi~tii practieau ~i metoda "diviziiior de liicuste", descrise in Apocalipsa 9, ,,,Batranii" ~i
"pionierii regulari" sunt ~coliti
de seetA pentru a raspandi
7-9: se urcau in ~ini, formau coloane imense ~i asaltau satele~i o~ele. inva¢tura ei in ¢ri din intreaga lume, conducand congregatlile locale. De multe
,,Martorii lui Iehova" nu se sfiesc sa prediee in lacru;;uri de cult ee nu Ie on, ei inva¢ limbi st:Jiine in centrele de instruire din S.UA., pentru a putea apoi 78
apartin, daea Ii se permite72. pleca pe teren eu repart:iziiri precise din partea Departarnentului Servieiului .
in unele tari ( Guyana, de pilda ), reteaua hidrografica este abundenta Una din cerint de bazii adresate acestora este renlIDtarea la mlIDcile grele ~i
iar des~urarea prozelitismului iehovist se folose~te de ambarcatiuni
ele
obositoare in fuvoarea unor servicii ~are,
eu jumiitate de norma. De pildii, 0
fluviale, intitulate sugestiv Proclamatorul Regatului. 73 "pioniera regularii" _ "evanghelizatoare eu tirop integral" marturis~te
ca a
o alta metoda propagandistiea, utilizata eu mult sueces de "martori", In preferat sa profeseze lID serviciu de supraveghere a copiilor la domiciliu - 4 ore
special de cei handieapati locomotor este scrierea de epistole consolatoare pe zi, pentrU a-i permite sa-~i
dedice timpul "pentru predi
care
,,19.
familiilor recent indoliate, folosindu-se de necrologurile din ziare 74 . . Prozelitismul nu cunoru;;te zi de odihna. Peregrinarile prin case se fac "in.
Deranjarea intirnitatii acestor persoane este evident reprobabila, dar fiecare zi din saptamana"go. studiile biblice la dOmlciliu se desIaqoara dupa
"martorii" ~tiu ca toemai acestea , greu incercate de tristetea doliului, sunt reguli bine stahilite. Celor interesati li se predii dupa eart,ile Tu pop triii pentru
vulnerabile in fata unor eventuale atacuri prozelitiste. ~i
totdeauna in paradis pe pii.mO.nt Cunogtinta care conduce fa viata v~nicci,
Se insista foarte mult ~i asupra ~utei in care trebuie sa-~i desf3.~oare adeviirate manuale de initiere iehovistii. De mare folos sunt ~itracturile
aetivitatea "martorii". in tari1e civilizate, barbatilor Ii se impune sa poarte publicitare, _ mai cu seama pentru cei mai putin instruiti· Ele eontin ilustratii
r ~i
eravata, ehiar daca afara este foarte eald, atunci cand prediea pe teren ~i comentarii de interes general, care starnese curiozitatea interlocutorilo .
Prozelitismul prin easele oamenilor are drept suport biblie, in viziunea
6!1 w'T., Trezili-va!. 8 februarie 1998, p.28 iehovisw., textul Fapte 20,20, unde Apostolul Pavel desprevorbe~te
"Idem, Treziti-va!. 8 martie 1997, p. 23
61 Idem, Turnul de veghere. 15 octombrie 1998, p. 26
6& Idem, Turnul de veghere. I aprilie 1999, p. 8 "Idem, Treziri-vii!. 8 februarie 1997, p. 30 g
69 Idem, TlI.mul de veghere, 1 iunie 1994, p. 24· 111 a se vedea studiul citat \a www. Watchtowerinformationservice.or
. 70 Idem, TlI.mul de veghere, 1 ianuarie 1991, p'; 771dem, Trezi/i-vii!. 8 aprilie 1996, p. 14
" Idem. Tumul de veghere, 15 ianuarie 1998, p.26 ,. Idem, Treziri-va!. 22 marne '996, p.l4
Tl Idem, Tumul de vegh.:~e. 1 septembrie 1995, p.24 '"Idem, Trezili-vii!. 22 noiembrie 1996, p. 30
13 Idem, Tumll.l de veghere. 1 aprilie 1993. p.24
110 Ibident. p. 19
,. Idem, Trai/i-va!. 22 iunie 1995, p. 23
 -.-.~ .

. ~ .
Ii

.~ .
'[ 16 , 1+. DoWlPu. . .
predieil, sale pria case. Lao e-mare ''''''Iii,
se observA eA retnarca Orlodoxia in Jata prozelitismului ffJ,(artorilor lui /ehl1va' 37
1. respeetivi era adnJsatii preofilor din Ere" ell care ApostoluI se inliinise in
Milot: .cestol]l Ie aminIo. de vizita sa prin caseIe lor. Deci, caseIe preoplor
bine Sa revenim peste 0 jumatate de ora, dupa ce ii vom fi vizitat pe vecinii
DvS.?,,s6. Soot pregatite replici ~i pentru cazul in care interlocutorii ar fi
erau .cde vilttate, niCidecum .ale paganilor neconvertip, care erau chiar membri ai altor religii, chiar ~i necre¢ne. In cazul in care nu gasesc pe nimeni
ostilicr~Uiisinu1ai. In Pasajul Luca 10, 'J-6, unde se arata trimiterea eelor
1() de uCeoiei, ~tia sunt s1iituifi ~i ~um si(Procedeze cand vor intra m
acasa, i~i noteaza cu scrupulozitate acest lucru, pentru a reveni.
Printre primele texte eu care iehovi~tii i~i in1impina preopinenpi se
C8Serecelor 8l care-i VOr primi. De~i "martorii" considerii caaicj se sustine numara. aproape invariabil, remarcile denigratoare la adresa clerului loeal •
87

Prozelitismu1 , sunt contrazi~i de versetul imediat unniitor: Nu vii lnUtafi lntre scenariile prozelitiste, se numiirii ~iacela m care interlocutorul cIa vina
din casii in casii... (Luca 10,7).
pe preotul locului, pentru a-~i susfine pozitia de respingere a iehovi~ilor
i'nvin~i u~i
~i
MUlti "mariori", de timiditate, se comporta fariseic: Suna la ("preotul ne-a spus ca ;.I«Martorii lui Iehova» ..."). Prima replica
pleadi, pentru a scapa de riispunderea unor confruntari cu locatari recomandatii in aceste situajii ar fi 0 intrebare de genul: "V-a ariitat ~i un
necunoscu!i, ~i,
in acel~i
timp, pentru a "raporta" superiorilor. lor text biblic in sprijinul celor spuse?,,88.
indeplihirea misiunilor Prozelitiste i'ncredin!ate82•
Radu Antim puncteazii printr-o concluzie logica excelenta: "Momentul
IiI publicaiiiie iehovis.. sun, indica.. ehiar Ii scenarii ale unor diaIogm;
~i
decisiv in propaganda iehovista este tocmai eel in care, din curiozitate sau
iIIlpl1se in ,,Serviciul de teren". lata cateva exemple: ,,Ma numesc ... locuiesc din politete, ariitlim un'interes pentru cele spuse"89.
aici, In Vecinatate. Am.observat eli in diminea!a aceasta toti vorbesc despre... futeresul prozelitist asupra cititorilor carpi Tu potitrai pentnJ.
(menponeaza vrelUl fapt nepIacut care s-a petrecut recent in zona sau vreo alta totdeauna in paradispe parnant este justifieat atiit prin tirajul de 42.200.000
problema' de interes local). Dvs. ce pii.rere avep? Credep ca se poate face
"~wnaIuI
co..?"'". Prilejurl!e de a..intra mvorl,.;- sunt multiple: de .......
exemplare (10 bucati la un "martor" - raportat la anul editarii, 1986), cat ~i

~tiri d-i.n promiterea unui guvem tam coruppe, probl~e comune. Uneori,
prin mesaje limpezi de constriingere: "Daeii, deci, ai inleles, eu ajutorul

se simub::;l un sondaj de opinie: ,,noi Ie punem vecinilor no~tri 0 intrebare ~i

Bibliei, ca religia ta nu este bun.a., fii gata sil. ti-o schimbi,,90. Cartea abundii,
ne-arfitcl' ",jCeIe sa cUno~m ~i pii.rereaDvs.'.84. mm degrabii, in materiale menite sa discrediteze celelalte religii, decat sa

ca1cul~i
. ill prezinte propriile conceptii iehoviste.
"
StHl, h:ate in formele de opozifie, pregatindu-se replici. Lecpile soot des~rate insistent, chiar ~i dupa "convertirea"
coresplJrl.;:dt,)are. Depilda. daca sunt intampinap eu ,,nu ne intereseaza", cursanlilor arlitata public prin botez. Nu se admite mtreruperea ritmului
VOr raspunde: ;,nu va intereseaza Biblia sau religia in genera!?" sau "v-afi
~i
mtrebat vreodata de ce continuam sa venim ce mai avem de Spus?". Sau
saptlimAnal al cursurilor. Se recomanda incurajarea celor ce studiazii prin
elogii adeseori gratuite, insii riguros imp use de la centru. La fiecare ora de
mime,zi! 0 fonnasubtilii de solidaritate:..Nu eu mul, timp urnuI am 'pus m
~i eu aceIe~icuvinte, atunci cand mi-a batut la un «martor al lui u~a curs, se face recapitularea materiei predate, prilej eu care se subliniazli
ideile principale inva~ ~i se creeazii aplicalH in· context actual. De la 0
lehov,,)". Crezllndu-se SliipAni pc situape. ..... r<ligia interlocutorului,
plecand de la exprimarea unei curiozitap bru~te
fata: de .aceasta: ,.imi
saptiimana la alta, se stabilesc ~ teme de lueru individuale. Entuziasmul,
sinonim adesea cu exaltarea, este 0 calitate cerutii insistent predicatorilor.
penniteti sa va mtreb diit ce -religie facep Parte? Mi-ar placea sa discut cu Prozelitismul continua ~i in paraleI cu· studiile bib lice. CursanJii pot fi.
un apartenent al acestei reIigii"S5.
vizitap ~i eu alte prilejuri: daca se imboInlivesc, daca au necazuri sau
fu cazul in care J>reo»inentul iru:ean:i! un refez politicos, prin cuvintele
~ea1a. daca crede ca a scapat ,,Martorii" au replica Potrivitii:
greutiili - ,,martorii" sunt gata sa Ie sara in ajutor. Aceasta cerinjA este cu
"SUDt OCupat", se
..Nu fiIce nimi~ sun'dispus sa rna reintorela timpul convenabil pentru Dv.... atiit mai imperativii, cu cat noH adepti sunt p~i in situatia de a se izola de
familie ~i de fo~tii prieteni. Noua lor "familie" va fi eongregajia iehovista .
91
Uneori, aceasta "intoarcere" se dore$tc:;: a fi foarte rapida: "Credepeli ar fi mai o metoda de predicare considerata eficientii este ~i escrocarea
interlocutoril~r prin vinderea ooor produse la suprapret. De pildii, 00
II Idem,. Tupoii lriii pentru to!dealDlQ in paradis pe Jl(inuiJu, 1986, p. 253
t2 Idem, TurnuJ de t>eghere. J aprilie 1996, p. 31 86 Ibidem, p. 19 .
13 Idem, sa ad"ICem (lrgU;"enie din ScriplUri, p. 11
.. ibid_. . 13
p . .7 a se vedea Arhim. Pantelimon Bezeniti. leJwvillii, dUflffOnU credin,ei Ii ai patrie;' Atena,' I 994, p. 20
1$ ibidsl1J, p. 15-17 II W.T., sa aducem argumenle •••• p. 260
1'1 R. Antim, op. CiL, p.46
9OW.T., TupotJ trdipentru totdeallJlil...,p. 33
91 Idem, Turnul de veghere. 15 februarie 1996, p. 20-21
 38
~oana, comercializa sare cu pret trIplu,
-, "ranCISw
unnfuind, de fapt, un dublu scop: sporirea veniturilor sectei $i inifierea unui
dialog Scumpiri
Biblie cu cumparatOrii, plecand de la ideea ca, in vii tor, sunt profetite in
$i mai mario
Printre modalitaple de ,"sPnen: finan'iori! ase,re; se numBrii §i
indemnul adresat agricultorilor
92
de a .dedica Productia anumitor loturi
cultivate intereselor sectei . Vinderea revistelor iehoviste 'se racea, In anii
93
reeesiunii economiee, $i pe p roduse • Aeum, ele sunt lasate spre studiu, "in
schimbul unei miei contrlbutii,,94. '
Actiunile "martorilor" SUnt susfinute finaneiar prin donapi. Fieeare
suma, numita simbolic, "buna Sperantii", este pretins "benevola": In
,ealilate, SUprnveghetorul ,"g"""". valoarea aj utoarelo, b.ine§ti,
proportional cu veniturile donatorilor; de asemenea, se pare eli el urmare$te
cu strictete ritmicitatea eotiziirii. Dupa unele cercetari 95, toate aceste sume
orientarea contabila $1 riispunder~ economica.
nu sunt supuse regimului fmanciar in vigoare, eludandu-se legile privind
.
"Martorilor" Ii se recomanda sa acorde Imprumuturi bane$ti
fal~.
coreligionarilor lor, unnand principiul biblic de a nu a$tepta nimie In
"himh. nacO primitorii imprumutului se decla... in paguhipi n-au
voie sa apeleze la calea legala pentru reeuperarea pagubelor96. Aeeasta este
o strategie potrivita pentru a aduna bani la secta.
10 vederea preg.tirii psihologice, d... §i ca sprijin COneret Plio sfaturi
utile, "martorii" dezbat fn revistele lor problema mutarii cu locuinta97. Se
$tie ea mul~
dintre ei sunt siliti sa se mute, din interese prozelitiste. a
cerinta: de baza pentru ace$tia este sa-$i pastreze tonusul, indiferent de
zvonurile care cireula despre tinuturile unde unneaza a-$i stabili re$edinta.
Adeseori, "martorii" publica apreeieri fata de munea lor.prozelitista,
venite din partea eelor mai variate categorii de persoane, de multe ori
anonime. De pilda, pe seama unui preot gree sunt puse 0 serie de elogii la
adresa prozeIitismului iehovist, de unde s-ar deduce ca acesta ar fi un
98
simpatizant ,a1 seetei in, secret ., Alt "preot" l$i lndeamna enoria$ii sa-i
primeasca pe "martori" in case, oferindu-Ie $1 0 ee~ca
de cafea 99• '
Atunci eand nu obfin reZUltatele Prozelitiste scontate, fiind respin$i de
"lmpotrivitori", "martorii" SUnt eonsolap de "batraniJ', prin' aceea cii
97 Idem, TW7tui de veghere, 15 $eptembrie 1997, p. 5-6
9J Teodor Arde1ean, Fariseii lUi IeltoVQ, Ed. Politica, 1983, p. 50
sa
.. W. T., aduCt!I1I argumenle.... p.20
os TeOdor Ardelean, op. cit., p. 70-71
il6 W. T., Turnul de vegltere. 15 tnartie 1997, p.21
.,. Idem, Treii/i-v.!i!, 22 aprilie 1994, p. 25-27
'"[dem, TU/'7!ul de vegltere. I seprembrie 1998, p. 29
"[dem, TU/7ful de veghere, 15 manie 1997, p. 24
Ortodoxia in jala prozelitismului "Manori/or lui lehova'· . 39
partie~parile la in~ $}Jiistrarea, optimismului sunt suficiente pentru a
depa~l momentele dlficlle .
Perseverenta este 0 calitate de b~ a ,,minl~trilor" iehovi$ti. Un cuplu de
"martori", trimis in seopuri prozelitiste pe una din Insulele Marchize, afirrna
ca, vreme de 8 luni, nu a avut niei un rezultat concret, dar nu a illcetat
lucrarea de predicare, cat $i cea cultica, organizand intrunirile in doi 101.
Pionierii speciali, misionarii ~i supraveghetorii itineranti sunt sustinuti
financiar de la Centru. In 1990, numai pentru ace$tia s-au cheltuit peste 34
I
I
~:::
de milioane de dolari 102 . Seciipl central din S.U.A. al mi~ciirii se afia intr-un
bloc din New York eu 30 de ·etaje.
Secta depoe ill proprietate ~i avioane, cu care se transmit materia/ele
prozelitiste in zone greu aecesibile, precum Alaska sau insulele Pacificului 103 •
La inceputul ultimului deceniu din mileniul II, ofensiva iehovista a avut
drept tinta tari1e din ES1iu1 Europei ~i din fosta Uniune Sovietidi. Rezultatele
I raportate au indicat triplarea numarului de adepti botezati intr-un singur an
- 1992. Cumpararea sufletelor a aproape 27.000 de ortodoc~i s-a mcut cu
pretul modie a 400 de tone de ajutoare: alimente, imbriicaminte etc. Numai
in Iugoslavia au ajuns in acest an 55 de tone I04 •
Recuno~terea traseului sinuos doctrinar, care a generat in trecut
numeroase dezertari in rfuldurile iehovi~tilor, este 0 solutie prozelitistii noua,
cu bun impact ill rfuldurile eontemporanilor, satui de ideea de perfectiune.
AdePtilor "martori" Ii se impune sa nu fie "curio~i" $i sa nu aiba niei 0
legatura "cu apostatii,,105, ca sernn al loialitatii fata de secta. In fapt, exista
temerea ea, ill urma unei analize bine documentate, argumentele ~ubrede ale
pseudo-doctrinei iehoviste sa eada. De fapt, inca din timpul ill care sunt
"tinte" ale prozelitismului iehovist, proaspelii eonvertiti sunt avertizati
asupra opozitiei pe care 0 vor avea de inmmpinat din partea rudelor, daca
vor incepe un "studiu biblic": "Unii se tem ca vei intra intr-o seeta sau ca
vei deveni un fanatic ... ,,106
In Romania, se constata, mal ales ill ultima vreme, restnmgerea arealului
prozelitist iehovist in zonele rezidenpale aglomerate, intrudit cre~tinii
ortodoe~i, ill special eei din cartierele fnghesuite de blocU11, dovedesc 0 viatii
I07
comunitarii vie $i ii resping pe ,,martori" $i conceptiiie lor • Dupa model
Idem, Turnul de veghent. 1 ianuarie 1991, p. 14
100
101 Idem, Turnul de veghere, 1 martie 1996, p. 25
lin Idem, Turnul de veghere. 1 ianuarie 1991, p. 21
,olldem, Turnul de veghere. 1 ianuarie 1993, p. 10
104 Ibidem, p. 26-27, 29
ut.! Idem, Turnui de veghere, 15 martie ! 996, p. 17
106 Idem, CunQltinla carli! conduce la· viala vqnicii, p. 22
107 fenomenul a fast obseTVat ~i de Pr. Prof. Dr. Nicolae, Necula, in Tradilie Ii iMoire in slujirea
liturgicQ, vol. II, Galati, 200 I, p. 480

Pr. David Pestroiu
411
i: american, ,,martorii" i~i indreapti atenpa asupra eelor· intrucatva izolap ­
!.
locatari in cartierele de case ~i vile, despiirtite de em:ti sau strizi, care, In mare
mlisurii, due 0 viaJA solitara, :£lira a fi in contact ziInie eu vecinii, ~a cum sunt
locatarii blocurilor. ObServam, totodati, ~i un interes prozeljtist 'In cre~e .
fat.a de finnele comereiale ~i proprietarii sau managerii lor, oameni cu
posibilitifi fiDanciare crescute, eventuali "sponsori" de nidejde ai gropirii. in
cazul in care ar fi racolap. Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Neeula constam, pe buna
dreptate, ca grupurile. de "colinciatori seetanj:i...instruip special pentru
misiunea de racolare sau prozelitism, au impiinzit o~le ... deranja.nd eu
obraznieie ~i persistenti pe eredincio~ii ortodo~i"I08.
2.2.2. PUBLICITATEA, PREMISA A ACTIVITATILOR
PROZELffiSTE: PLIANTE, PUBLICA Tll, REVISTE, CARTI
W. Lingle exprimA un adevar indubitabil: "Publicaj:iile Turnului de veghe
sunt scrise pentru a fi crezute ~i aeeeptate, :£lira a fi puse la indoiala"l09.
Bro~ura Vindecare se folose~te de strategia amenintirii, pentru a
eonvinge. Cititorul este avertizat ca raspunderea este asupra lui, odati ce a
pareurs materialele publieate, ~i nu mai poate da fnapoi: ori se alatura
sectei, ori e eondamnat la pieire.
Revista "Trezij:i-va!" s-a numit, inij:ial, "Consolare". Ea este mai mult
decat un instrument prozelitist: se dore~te a fi 0 adevarati eneiclopedie
ilustrata, eu infonnaj:ii diverse, din eele mai variate domenii de aetivitate,
insa "filtrate" ~i seleetate eu grijii, pentru a fi eonfonne inviiliturilor seetei.
In aparenti, multe articole nu au nimic In comun eu religia, dar un ochi
atent ~i avizat va ~ti sa deosebeasca tentative Ie propagandistice (de pilda:
"v~ar face placere sa prirnij:i mai multe informaj:ii? Scriej:i la cea mai
convenabila adresii ... ,,110). Scopul revistei e vadit prozelitist, dar e mascat
eu abilitate, intr-o prezentare ingenios ticluitii, cu impact maxim: " Treziti­
vii! se adreseaza tuturor membrilor farniliei. Arata cum se poate face fali
problemelor din prezent. Prezmti ~tiri, vorbe~te despre popoa.re din multe
tan, trateaza subiecte religioase ~i ~tiinj:ifiee. Dar nu se opre~te aieL Ea
piitrunde in rniezul problemelor ~i aratii: adevarata semnificatie a
evenimentelor actuaIe, mentin§.ndu-~i insa neutralitatea politic! ~i
imparj:iaIitatea rasialii. Dar eeea ce este ~i mai important, aceasti revistii
in~te inerederea in prornisiunea Creatorului referitoare la instaurarea
unei lurni noi, p~nice ~i sigure, lume care va inlocui aetualul sistem de
lucruri riu ~i nelegiuit"lIl. Dintre subiectele prezentate, mai mUlt sau mal
I" Ibidem. p. 486-487
109 W. Lingle, op. cit.• p. 24
110 W.T., Trezi{i.vii!. 22 mai 1997, p.4
III {bide",.
ii.
41
ortodoxia i1l.fala prozelitismului ·Mart~ri/or lui Iehova" .
pupn avizat din punet de vedere 9tiintific, dar in conditii grafice
remarcabile, amintim:Opera dinjungla din Manaos, Braziliall2., 1l4 Coeorii eu
eoroanli -.:. coloratii dansatori eu mot ll3 , Misteriosul omitorine , Lumea
IlS
multicolori arecifelor de corali etc.
Adevaratul motiv al inserlirii unor articole cu conpnut enciclopedic in
revista Trezip-vil! este acela de a viza un spectru cat mai larg de cititori, de
diverse preocuparl ~i niveluri de pregatire intelectuaIa, ser0nd propagandi¢lor
de pe teren ca mijloace de a aborda in diseuj:ii subiecte cat mai variate, in
funcpe de profesia ~i varsta interlocutorilor, precum ~i de eventuaIele
probleme, intrebari sau situatfi. eonjuncturale in care ace~tia se gasesc.
Coperta-spate a revistelor iehoviste euprinde, unoori, aprecieri ale
"martorilor", de cele mai multe ori extaziap intr-o roanieri. ridieoUi. Figuri de
stil precum : "comoara neprepritii", "pletom de cuno¢nte" etc. pigmenteaza
constant aceste elogii, unnand un scop bine detenninat: magnetisroul prozelitist
asupra con¢jntelor noilor cititori. Alteori, diversepersonalitiip se aratR
',,surprinse" de tirajul revistelor1l6 • Unoori, mesajele-text plasate pe copertile­
spate ale revistelor contin, in rood deliberat, exprimari agramate, contrastiind
flagrant cu textele de fond, minupos elaborate. Scopul este prozelitismul
adresat oamenilor simpli: "Scrieti numai, catre Societatea Watch Tower, la
adresa apropiatii din cele notate mai jos, solieitiind alte informatii sau sa vina
unul dintre Martorii lui Iehova la caminul durnneavoastrii ~i sa studiezeBiblia
cu dumneavoastrli, in rood regulat ~i gratuit" 111.
De multe ori, articolele prezentate in revistii, d~i se bueurii de bogate
ilustrapi, se dovedesc a fi lipsite de originalitate, pline de banalitiiti sau
conpniind grave neadeviruri, inadmisibile pentru ni~te articole cru:e se doresc
a fi "¢inj:ifice,,lI8. Un exeroplu griitor este articolul ,,Pompei - Acolo unde
timpul a stat in loc", publicat in revista Trezip-va/. din 8 septembrie 1996,
unde se vorbe~te de descoperirea arheologica a unor roori "cu care se mAcina
porumbul,,119. Gafa de a vorbi despre porumb in antichitatea romana este
corectatii prin scuze cerute propriilor cititori, la sesizarea indreptiptii a
acestora, in nu:marol din 22 mai 1997 aI a~lei~i reviste.
D~i revistele se ofem gratuit, adeseori actiunea de. distribuire a
acestora se implete~te eu st:riingerea de donaj:ii ~a-zis "benevole,,120.
II; Ibidem. p.l4 - 17
III Idem, Trezi/i-vii!. 22octombrie 1997, p.14-15
"'Idem, Trezi#-vii!. 8 decembrie 1996, p. 16-18
'" Idem, Trezili-vd/. 8 august 1997, p. 16-17
"' Idem, Trezqi-vdJ, 22 iunie 1994, p. 32
111 Idem, Trebuie sa crezi ;11 Trinitale? 1990, p. 32
'" Idem, Trezili-vii!. 22 mai 1997, p.4 .
119 {bidem. p.30
120 Idem, TumuL de veghen. 1 ianuarie 1991, p. 12
;if!
:,' ~~~'
,~ : .

~;~:
'I'" 54
Pro David Pestroiu
Zonele Europei de Est .aflate in recesiune econonuca m urma
'I t!· :~ "
<;r'h profundelor tran.s~on:niiri post-comuniste au ~ons~ituit pentru "martori" un
bun prilej investlt1onal. La congresuI de la Kiev dm 1993, "delegaJii stn1ini
au adus tone de alimente pentru cei aflaJi la nevoie,,197. ,.Blidul de linte"
aburinda atrage $i acum...
2.3.2. IDEOLOGII ANTICRE.sTINE .sI ANTIBISERICE$TI
Pentru incurajarea actiunilor lor prozelitiste, ,,Martorii lui Iehova" se
baze<iza in mod constant pe denigrarea c~tinismului, considerat a fi
"apostat" I 98. Paginile publicapilor iehoviste abunda in $tirimenite sa
diScredfteze Bisericile tradiponaIe, unele chiar neverosimile $i greu de dovedit,
altele prezentate madins intr-un mod tendenJios. De exemplu, $tirea potrivit
careia mrucutele de la 0 miinastire din India invara karate $1 folosesc un
instrument In' form.a de crucifix eu care ar putea chiar $i uc,de un atacatorl99
este dovada unor astfel de exageriiri, programate sa atace institutiiIe biserice$ti,
dar $i doctrina Cre$tina tradiponala despre Sflinta Cruce.
Violenra prozeIitismului se vade$te $i in stiirninra cu care Ii se cere
subiecplor sa-$i paraseasca religia inipala. Tit/ul primului articoI cu care se
deschide un numar din Turnul de veghere este elocvent: Religia dvs. _ 0
Ortodo:cia In lata proze}itismu{ui "Martorilor lui lehova· 55
lumea?, cii ierarhia catolica a fost organizata in seeoluI IV. Tot aici, glisim
promisiunipopuliste privind paradisul plimantesc, de genul: ,,ou vor mai fi
functionari aspri ~i rara inimli de-ai gtivemului, care sli intimideze pe popor,
sa-I tina in frica $i sa-I in~ele ... ;... ilU vor mai fi nici corporapi crude,
numite <<1nIsturi»,,204. Persista sloganuri comuniste: "Poporul de rand n-a
fost privit ~i tramt de egal sau cum ar avea acele~i drepturi,,2os.
In cadrul acJiunilor lor prozelitiste, ,,martorii" insista astipra prezentarii
concepJiilor lor religioase ca surse exclusive ale adevaratei invataturi. CelelaIte
religu sunt privite ca ni$te "chei defonnate", care nu au nici 0 vaIoare206. lata
cum comenteaza iehovi~tii ziChla
,,fu fiecare religie exista ceva bun": ,.AJi bea
un pabar cu apa otravita numai pe motivul ca cineva v-ar garanta eli cea mai
mare parte din confinutul sau este apa?207. .In acest mod perfid, este inoculata
intoleranra religioasa. 0 forma potrivita de a 0 da in vileag, in cazul vizitelor
iehoviste Ia domiciliu, esre
tocmai adresarea unui indemn de a rosti, mai intii, 0
rugaciune in comun, care se va izbi de un refiIz categoric. '
ldeologia comunista atee este 0 sursa de inspira1ie pentru denigrarea
Bisericilor C~tine de catre ,,Martorii lui lehova". lata un exemplu edificator:
,
,,In 1960, decanul unei facultap de religie din Praga (Cehoslovaeia) a

corabie care nu trebuie abandonatti niciodatii?]()() 0 carte iehovista transmite
cititorllor mesajul: ,,Daca ai inleIes, cu ajutorul Bibliei, ca religia ta nu este
buna, fii gata sa li-o schimbi,,201. Observam ca ,,martorii" nu urmaresc
propagarea sincera a propriilor invaraturi, lasand interlocutorii sa aleaga singuri
daca Ie urmeaza sau nu, ci vor cu orice pret atragerea acestora, ruperea lor de
comunitaple din care fac parte. .In alta carte, sunt blamate, cu ipocrizie,
conflictele din Iume, anuntfutd pacea iehovista: "Slujitorii lui Dumnezeu nu se
ucid unii pe aIpi. Numai copiii lui Satan fac lucruI acesta,.202. ;"
{storie, "martorii" aseamiina religia falsa eu neghina din piIda lui
Hristos, care ar fi crescut dupa secolul I. Totll$i, 0 astfel de interpretare ar
presupune disparitia "graului" vreme de 18 secole, paoa la Russell, lucru,
evident, inacceptabil., W. Lingle sistematizeaza: ,,PubIicatiile Turnului de
veghe combina toate gfupanle a§a-zis cre~tine lntr-una singura ~i iau
lucrurile cele mai rele sav~i te de unii, insinwmd apoi eli ceea ce fac aceste
grupan este standardul pentru cre~tinism"203..
Materialele iehoviste abundii in neadevaruri flagrante privind istoria
bisericeasca. De pilda, ,,martorii" afirmii, In publicaJia Cine va stiipani
19'/ Idem. Trezili-viif, 22 februarie J994, p. 8
1!It Idem, NumeJe div;n care va dtiillld pelltru toltieaUlIa, Germania, 1986, p.17
199 Idem, Trezi/i·viif, 8 decembrie 1996,p. 28
200 Idem, TumuJ de veghere, I februarie 1995, p. 3
~' !dem, Tu pop.... p. 33 :' ,
202 Idem, CUIII a apiirut lIia;a - prin evolufie sau prill creafie?, 1988, p. 230
201 W. Lin81e, op. cit., p. 29
I
marturisit: «Door noi, cr~, suntem raspun.zatori de comunism ...»,.208.
BineinteIes, nu ne sunt date alte bibliografice privind sursa de informare; nu se
precizeaza nici macae numele acestui "decan", iar in~i existenra unei facultiip
!
"de religie" in Praga comunista, condusii de un astfel de personaj curajos in
I declaratii este indoieInica.
Co~entand ura' iconoclasta' iehovista, arhimandritul Pantelimon Bezeniti
I arata cli, in. Grecia, ,,martorii" au aruncat icoane $i cruci la gunoi, gest pe care
I
t
nici turcu nu I-au mcuf09. Iredentismul interconfesional iehovist face referire
atat la formele de inchinare, ca.t ~i la orice colaborare spiritualli cu alte religii.
, Odata cu trecerea Ia iehovism, orice nou convertit trimite organizapei religioase
din care a mcut parte pana atunci 0 "scrisoare de retragere,.210.
Prozelitismul urmare~te, in fapt, progresul financiar al sectei. Pentru a '
putea prospera, organizapa are nevoie de bani, care provin de Ia numero$ii
, sal adepp sub mai multe forme: donapi oc;:}Zionate de primirea ~i
distribuirea materialelor sectei (in fapt, cumpararea lor), donalii in bani,
pentru "Iucrarea de predicare" - la cutiile din SMile Regatului din
congregaliile locale sau direct la filiala centrnla (Betel); d?napi in bunuri ~i
204 Idem, Cine va stiiptilli lUllletl?, publicatli pe sitl:-ul www.the-true-jw.oltenia.ro
2lI$ lbid/!/ll. Am redat cu fidelhate exprimarea agramalli a autorilor.
206 Idem, CunoJtinfa .... p. 32 '
:lll7 Idem, Sii adUC/!/ll tugIoImente dill Scripturi, p. 303
"" Idem, r,.ezifi-viif, 22 octombrie 1998, pA .
209 Arhim. P. Bezenili, op. cit., p. 18
2IOW.T., CUllOJtillfa ..., p.125
 TEMATICA LA TEOLOGIA llOGMATtCA

EXAMEN LICENTA IUNIE 2012

1. Cuno~tetea lui Dumnezetl. (Pr. prof. dr. Dumittu POpescu, liallS H't'istos
PantDcrator, p.84~94N

2. Crearea lnmiLConsiderapi generale, (Pr. prof. dr, Dumittu Popescu, lisus

Hristos Pantoerator, p.140.146). V

3. Ereziile hristologice. (Pr. conf. dr. ~tefan Buchiu, Dogma,1i teologie,

vol. 2, p. 37-41). V

4. Lucrarea Sf§.ntului Dub san hand du:r:nnezeiesc. (Pt. dr. Stetea tache,
Mtlntuitorul Hristos $i Biserica, p. 158-170)V

5. !nvatltura ortodoxa despre Sfintele Taine. GeneralitAti. (Pt. com. dr.

~tefan Buchiu, Dogma$i teologie, vol. 2, p. 135-145).\/

6. Taina Sfantului MasIn. (Pr. dr. Sterea Tache; Mantuitorul Hrlstos ,i

Biserica, p. 323-332) V

tj!Js/;J~L
Pt. pr6f!dr. $tef . . . . ·IU

Pi·l4,T.
cy. Sterea
Pt. prVf. he
 , ~ ~)

!t
Ii
, PRo PROF. DR. DUMITRU POPESCU
Membru de onoare al Academiei Romine' .
I
!;

.'1

IISUS HRISTOS PANTOCRATOR

CARTE TIP.AR.rrA CU BINECUVANrAREA

PREA FERICITULUI pARlNTE
TEOCTIST
PATRIARHUL BIS~RICII ORTODOXE ROM.ANE

." -- ....... _. _._.

~

.Ji)C~'t1(J ]!i);'), .i(:..~rr ~fJ 4'\.=rYAT ;:'..r:;/\'.;;

... ~ ~'" !~·;rr22:_n~ ,;.)
,
hi.r'~
,~:; ::: ~.3~ ,~ .J ~/?;.
-d~',"
!.
_....,,-"'.. ~ . .-,,~ .., ~~ t·· ../·) ,~.,....... ,. ~~ ........
-V11"1. ~i-~

•'!.:!-O
,_-_I .~ ~ 1-\l'- Md2-- Gtf;­

~I'DE MISIUNE
.:..EDITURAINSTlTUI'ULUI BIBUC
'.
ALBISERICII ORTODOXE RoMANE
BUCURE$1l'; 2005
 i!
g-s;
rL:
CUNOA$'fEREA. LUI DUMNEz£U '
84 k
r;
" I '~j ~. ~ .
•. . . . .1•
.'. ,"_;".1
toti suntindemnatisa fie "depiini intru El" (Coloseni,2, 9i l·O). II
Ii
Atunci cand se incorporeaza cu toata fiinta lui in Hristos ,i 'Be I!
" :~ . umple tot de;EI,:omu'l.dob8nde~te simprea ~i co~tiinta divino­
.' .;' '.~ " ;", ,';. " .. : '". .': : . ,-.:. "\. ..: i , :.' - 11
umana a unitAt'i infregi:a 'macrocosmosului, ~i .este: mistq.lt de
j '. )

,. ,. CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU ' -' :!r,

;' " ',; ,,' simtmnintul comun ca tati suntem responsabili de tQt§i detoate; "
(. ':".; .;
durerile'tutur.arffintelor sunt durerile P!oprii,. necaZurile, tuturor
,,', ' " "

, "',)""
fipturilor stJlltnecamrile:lui proprii.1Toti,alcatuiesc in Hristos un
, i~PROBLEMATICACONTEMPORANA trupdivino-uman~Biserica,dar Hristos este.Capul trupului Bise­
.. ' ~. 1 \ .! ; -, : ' • • ~ .• t~
": ~
ricii (Coioseni 1, 18).El esteCel care dagdndire§i simtire gin­
, CUDoa,terea speCUlatiV8' "
! ,'.
dului !?i simtamantulai oricarui cre~tin; Iisus Hristos sobomi':
;,:' "$i CUDoa,terea existentia1a;sflul Dumneieu',
:., .. ~ ~ '.' '.',:.: .,; " . ..-',
, " Dupa cuvantuLarbimandritului ~ustin, Popovici,astazi exi~
n.Ul11ai,.doua ftloso~i: cea divino-mnna ,~i cea :omeneasca. u~
estefilosofiauQitapi, :a monismului divino-uman,,·~i ceala1~
. . ,.-' )'.
cizeaza sim1irea ~i ,co~tiinta fiecirui membrualBisericii, a~a
incat sa trliiasca laoialta nCll topsfintii, intrudit traie~tein Dmn­
nezeul om Hristos. De aceea; Biserica.are drept ftlosofie·filosofia
divino-umana a uni:tAtii a·ioate '~i',simtamantul divino",uman';a1
!n
"!
filosofia diviziunii, a pluralisrnului omenesc. Toata filosofia ome1 acesteia. . ~
/.
'neaSca se mi~Ca, in cercul vicios al mOIfii :~i II1ortalitatii" in carQ', , Salvarea de solipsism, ·de egoism$i de satanism segase~te
g;.au scindat, dincauza pacatului, !?isimtirea li co~tiinta :OIDuluit numai in.divino-umanizarea lui Hristos; pentru. canumaiprin '~~

Prinaceasm filosofie'a 'intrat in om,!?i in hrine.o intreaga "lei divino-umanizare se restabile§te simtamantul de sine a1 omului ~i
giune", !?i din aceasta cauza omul !?i lumeaau devenit ,J,egiune"! sentimentul lui fata de linne; -omul se simte ~i se recuno~te ~i

~,legiune" (Luca.8, 30) este aicLnumele omului '!?i allumii. Aid intretesut laolalm eU.toate fiintele ~icu toate.creaturile; unitatea t!
toaterespira moartea; aici toate sunt~,omene!?ti,mult prea orne'! atoate este cea mai reala §i cea mai directarealitate pentru con.,
ne!?ti" (Menschliches, Allzumenschliches). De aceea,purtator d(fj ~tiinta ~i pentru simtirea lui. Un astfel de om s,e aduna.pe sine
Hristos fiind, Apostolul sIatuie~e cu inte1epciune: "Fratilor, s~·! insu~i neintrerupt in Dumnezeu prin rugaciune !?i credinta,..prin
uu va rapeasca cineva cu filasofia !?i 'Cll de~arta In~elaciune, did! wbire ~i dreptate, prin milostivire !?i adevar ~i prin"toate celelalte
predania 'omeneasca, dupa stihiile' lumii, ~i flU dupa HristoY nevointe ~i virtuti evanghelice. Aceasmeonoentrare;a omului in
(Colosem . . 2"'°)',1'
, 0 ; : , , "" • , . , " < -~ Dumnezeu, aceastii concentrare de sine inDumnezeul-om, ,inta.,.
.' FlIosofia" divino:.Uinanii estefilosdfia, experientei divinO:! re~te in el pana la un grad neinchipuit de mare simtirea ~i con.:.
umane~ !nea toate se bazeaZa pc experienta,pe trflirein har~ipgj ~tiinta intregii unitatimacrocosmice. Atunci omul in Hristos
fapm. Aici'uu'este nimic abstract, nimic,_ care sa nu fie . real. ToaiBi! inunda in~reaga zidire §i toate fiintele cuuria~a lui.dragoste ~i mi­
. . ': ~,. " . , ',. , ,;.. " - .... 11'1,
sunt 0 reahtate diVIno-umana, pentru ca In Dumnezeul-om Hris:~ lostivire. Cu lacrimi se roaga pentru toti ~i pentru toate, .pentru
to.5 "locliie~te ~pe~te to8otii plina~teaDumnezeirii", ~i de ace~1
", " .' '. '.'. ' . ' "~'l ." " .~
ca simte !?i cunoa~te ca nimeni altul ca iubirea ~i niila lui Hristos
sunt singura mantuire' a pacato~iIor §i slava nemuntoare a
1;'Arhim. JustinPopovici,Omul ~i Dumnezeu.:oinul.i4.bfs';rile 1; culm~1o dreptilor. in aceasm iubire a lui Hristos se gase~teJoata filosofia I:
,:;1
filosofiei. Studiu introductiv ~i traducere 'de 'Pi. Prof. Dr. Ioalllt!~i loan lei optimismului ve!?nic, tot a~a cum in ura satanica segase~te toata
. jr., Ed. Deisis, Sibiu, p. 53. .
! 'J
86 PRo PROF. DR. DUMITRUPOPESCU
filosofia pesimismului ucigitor de oameni. lar·in fata omului sei
n·di-x
'-'A aUit ,1
_ A ' a1
...A una,'-'At ,ta. "2 . '' . , . '. '.
Arbimandritul Justin Popovici face ,parte-din ga1eria marllorr
personalitlp teolpgice din lumea ,QrtodoxA,:$i este considerat
drept un, stilp, 0 temelie ,i un mirturisitor al adevAratei.credinte.
ortow;>xe. Cele doll! filosofii, d;espre care se'vorbefte mai sus,:
aratACl prin opera sa teologici.wea sA dea unrispuns la sfidarea:'
lumii secularlzate, prln.accentul pus pe experienta duhovniceasct
,i trlirea vietii in Hristos, pe care 0 subliniazA in mod particular.
Desigur, are dreptate atunci cand, p~ind pe urmele Sfintului
Apostol Pavel, se dec1ari impotriva intelepciunii omenCfti, care
indeplrteazi. omul de Dumnezeu, ,i prezintA moartea ca singura'
alternativii 'a existentei umane. Nichifor Crainic spune ,i el cil 0:­
culturl care se desparte de Dumnezeu i~i pierde unitatea ~i se·
transfonna intr-o pluralitate de curente ,i ideologii care dezinte-,
greazi persoana umaJiii. :Parintele Justin Popovici devine radical ­
atunci eind trece cu vederea peste 0 afirmatie importanta a
Sfiintului Pavel, care spune ca "cei ce n-au lege, din fire fae ale'
legii". Aceasta inseamnA cA pAcatui n-a distrus chipul lui ,Dum·· ~
nezeu din om, pentru cA omul dispune de resurse intelectuale I
care ii permit sll-,i drganizeze viata potrivit cu voia ,lui' Dum-l
nezeu iriscrisii in frinta oamenilor. Carezultat al omului care se ;
lupta cu pacatul, cultura sau inte1epciuneai.umanl are,atat aspecte
negative, cat ~i pozitive, iar meritul stantuiui Vasile cel Mare a
fost acela de' a statui pe tineri sa culeagiiWn gmdina culturii"J
roadele.eibune, pe care, sA Ie foloseascA laedifiearea lor spiritua"l
la§i culturall3. ,,' ' .. ' ,"" ' 1
Se uitii adesea caHristos este nu numai Logosul intrupat,il
Care ne-a 'aduS Reve1atia divinA supranaturala,' ci ~i Logosul',
2. Ibidem. p. 55. . ·'i
3. Ibidem, p. 29 in studiul introductiv se observl el din opera pArintelui·~
Justin Popoviei ••lips~te 0 justificare ca atare (orizontaIA) a omului ~i a lumii; ~!
a culturii ~i a istoriei umane in ele insele, care sA facldreptate ereativitlpi ~
umane pozitive";
CUNOA$TEREALUID~' . 87
etem al TatAlui, Care lumineazi natural pe· tot omul care vine in
Iume. Cu toate cil mintea omului este umbrita depacat, au exis­
tat filosofi, ca Socrate, Platon sau Aristotel, care s-au ridicat eu
. mjntea catre lurnea valorilor eterne, de bine, adevar sluftUmos, ,i
8u:pregAtit cale~ lumii ,antice pentru primirea lui Hn5toS. Acesta
este motiyul pentru care ac~ti filosofi i~i afll Ioc in erminia pic­
turii biserice§ti, in cali~~ lor de p~gogi ai lumii vechi cl.tre
Hristos. Chiar ~i ,tiinta contemporanA, care p8nA mai ieri era un'
adversar invellunat al cre~tinismului, a deyenit astAzi aliatullui.
pentru ca a inceput sa bata la poarta transcendenlei ~i sa vor­
beasca despre rationalitatea creatiei. Aceastii rationalitate, care a
fost pusA in evidenfii· de Sfintii Parinti ai Bisericii ~tene, ate
o dubIa importanfii pentru cunoBfterea lui Dumnezeu. Pe de ()
parte, ea depa~e~te 0 cunoBftere speculativA a lui Dumnezea,
care face abstracpe de prezenta lui Dumnezeu in om §i creatie ~i
se rezuma la unjoc intelectual teoretic, care submineaza credinta
sau promoveaz3 indiferentismul religios. Rationalitatea crealiei
atestii prezenta imanentA a lui Dumnezeu in om §i crealie. Pe de
alta parte, aceastii rationalitate a creatiei·constituie mijlocul prin
care Logosu1 Creator §i Mantuitor coboara catre om pentru ca
acesta sA faea experienta concretii §i reala a intalnirii ~i transfi­
gurarii lui in Hristos4. Caci rolul cunoa§terii duhovnice~ti a lui
Dumnezeu este acela de a contribui 1a progresul spiritual ~i
moral al cre~tinului in Hristos. Lucrul cel mai important pe care .' [~,
11 afllm la parintele Justin Popovici este faptul ca adevarata
. ~ • I~
cunoa~tere a ,lui Dumnezeu arecaracter existential.
Aspeetele cunoa~terii lui Dumnezeu
Cuno8fterea lui Dumnezeu se realizeaza pe cale naturalA §i
,1 supranaturala. Cuno8fterea naturala are in vedere crealia ~i cauta i ~
\
4. Karl Christian Flemy. Dogmatica experienlei, ecleziale. innoirea
teologiei ortodoxe contemporone. Introducere ~i traducere de Pro Prof. loan
leA, Deisis, Sibiu, 1999. Autorului insistl asupra aspectului eclesial a1 expe­
;" rientei dubovnice~ti.
;£
~
...;i-.
 \.
88 PRo PROF. DR. DUMlTRU POPESCU
sa descopere pe DuDmezeu in calitate de Cauza creatoare
'suspnatoare a lumii, prin contemplarea rationali a cosmosului,
timpce' cuno8.§terea supranaturala are ~n vedere; pe Dumnezeu)
" Care Sedescopera ornului pecalea 'experientei apofatice, "".........;,...
mam in termeni catafatici, sau prin ·experienta pe care 0 aODan-11
de~te o.mul credinciosdin intanipUirile vietii. Cu toam
diIitre ele; aceste trei eli de' cunoa~tere a lui Dumnezeu raman:1l
I poate eunoB,$te.pe pumnezeu din ~tura,-aceasta se dato~ .
complementare mtre ele, fiindca fiecarecontribuie la degaV91'''~
~itea- spiritual a ~i morala a credinciosului in Hristos, in JUll11lll1
Revelatiei duInnezeie~ti ~i' a prezentei lui Dumneieu in creatiell
(Facerea 1,3). Dincolode oriee autonomie a lumii natUrale, .........i .
a golit'euno~terea lui. Dumnezeu de. eontinutul ei duhovni
Dumnezeti coboara eatre om pentni ea omul sa se inalte la
v:rrata euno~tere a lui Dumnezeu. "Qici aceasta este viata v~ ,...
niea, sa te eunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, ~i
lisus Bristos pe Care Tu L-ai trimis" (loan 17, 3). In cele ce
meaza yom vorbi despre cuno8.§terea naturala,~i supranaturala
lui Dumnezeu, despre cuno~terea catafatica ~i, apofati6a a
Dumnezeu, despre raportul complementar dintre ele ~id.espre
~o~terea lui Dumnezeu dm imprejurarile vietii.. La sf'~it
pune in evidenta dinamismulcuno8.§terii lui Dumnezeu in teolUgUl
~i spiritualitatea ortodoxa, carepome~te de la ehipullui Dumnezeti._
in om ~i inainteaza sprel:\SeIJlanarea luieu Dl,lIIUlezeu In Hristos. , "
Cunoa~terea naturala a lui DUMnezeu,
Potrivit traditiei patristiee, exista 0 cunoa~terea naturala a lui
Dumnezeu care ponie~te' de la creatie catreCreatorul ei. Pe
aceasta cale II cunoa~tem pe Dumnezeu eu ajutPrul ratiunii, in
calitateaSa de Cauza creatoare 1ilisustinatoare a lumii. Smntul·
Grigore de Nazianz spune ca: "Cel ce prive~te 0 chitara minunat
iptocmim~i buna ina.nponia ~i oranduirea ei... n-arputea sa nu
'. segandeasea la~reat6rul chitarei, chiar dadi nu-l cunoa~te din
vedere; ~a ne este evident ~i noua Cel ce le-a creat pe toate, Ie "
"
i
CUNO~TEREALUJDUMNEZEU 89
\
roi~ca ~i IecoBserva, chiar .dacanu-L cuprindem Cll intelege­
,1:
rea"5. La baza acestei cun~teri se afiaratioI]alitatea creatiei,
care vade~te intelepciunea ~i mwea Qreatorului: ~;Cerurile spun
slava lui Dumnezeu ~i facerea miinilor Lui '0 vesteljlte' tAria"
(psalm 18, U·. "Taria" .aceasta este ordinea 11lPonala a creapei
prin care, Logosul tine in existent! toate cele create. Dacaomul
faptului ca Logosul a sadit in frrea oameni1o~ ~i facultatea
i
cunoa~terii Lui prinrationalitatea creatiei. Caci"precum oasele !:
sustin sangele ~i trupul, ne spune Sf'antiJl :Maxim, lafel ratiunile
mai presus de orice intelegere qespre Dumnezeu.aflandu-se in j.
f
sanul rapturilor, creeaza ~i sustin in chip ne~tiut fiintele' Iucrurilor . h
I
~i dau na~tere oricarei cuno~tinte ~i virrutr'6, Dar 0 dam cu· fa­
cultatea cunoa~terii, Dumnezeu a maisadit in 'om ~i tendinf8, I'
existentiala cake Dumnezeu. ,~Caci Dumnezeu, Care a creat cu }
intelepciuneorice natura ~i a sadit tainie infiecare dintre fiinte1e
rationale facultatea prima a cunoa~terii despre EI insu~i, ne-a
daruitnoua, oamenilor umili, ea un Stapan a toate~ dorinta frrii
orientata catre El"7. insaaceasm dorinta a firii orientata ;catre !-i
Dumnezeu nu functioneaza independent de E1. .,A~a cum ochiul "
nu poate sa perceapa cele sensibile tar~ lumina soarelui, li- fel
mintea omeneasca nu ar primi vreo vedere duhovniceasca tara
lumina Duhului. Cea dintai lumineaza simtul vazuluiprin fire
spre pereeperea eorpurilor, cea de a doua lumineaza mintea spre L.
contemplare, pentru a inlelege cele maipresus de simturi"8. Chiar .
~i euno8.§terea naturaHi a lui Dumnezeu nu este,total natura la,
fiindea se realizeaza tot cu ajutorul .supranatural al lui Dum­
j.l·
5. SfiintulGrigore de Nazianz, Oratio XXVIIl, Theologica IL PG 36,
col. 33.
6. Sfiintul Maxim Marturisitorul, Raspunsliri caire Talasie, in "Filo­
calia", vol. Ill. Sibiu, 1948, p. 123. '
7. Idem,'Ambigua. 48, PG 91, col. 1361 AB.
8. Idem, Raspunsuri cafre Talasie, in "FUocaiia", vol. III, Sibiu, 1948,
p. 126.
 ,~J
I ..
.,
~
1­
, '

,i'~:,"
911 PRo PROP. DR DUMITRU POPESCU CUNOA$TBREA LUI DUMNBZBU 91

nezeu9. Caci ,;ptiterlle: de ciiutare ~i de cercetare a lucrurilor dum­
neieie~ti soot siidite; in fireariamenilor,1iintial~de c!tre FAcitor,
pHidns~r8ducerea' lor 'Ia existenpt, iar- descoperirile 1ucrurilor
dun:mezei~ti Ie imp~~te prin ;h8.r~i puterea Prea: Stantului
DubIO", Cuno~t'ereii ':'naturallfa:;/uiDumnezeu de' ci1tream a
fost saditi) dii Diimnezeu in jiin/a 'omiillJi pentru CD omu/'sd tin­
dii firesc spre Dumnezeu Cu ajutonil'harului Sau.
Cunoa,terea supranaturali a lui Dumnezeu
Oaca prln ratiUl1e II cunoa§tem peDumnezeu pomind de la
revelatia natural!,. pe -cale supranaturala it cunoa~em pe Dum­
nezeuprin Revelatia divina. Cuno~te.rea lui Dumnezeu interne­
iata pe Revelapa divina are un caracter paradoxal. Pe de 0 parte,
Sfiinta Scriptura spune cii Dumnezeu poate fi vhut: ..Caci am
vazut slava Lui, slava ca a Unuia-Nascut, plin de har~ideade­
viir" (loan 1, '14), pe de .alta. parte, tot Scripturaafirmii: "Cel ce
singur:are nemurire ~i -locuie§te intru Jumina neapropiata; pe
Care nu L..;a vazut nimeni dintre oameni, nici nu poate sa-L vada,
_a Caruia este cinstea ~i smpfullrea ve~nica!" (l Timotei 6, 16). La
baza acestuicaracter paradoxal al cuno~terii lui Dumnezeu se
afla notiunea de persoana, care reflecta in ea taina naturii divine
incomunicabile, dar care deschide fiintadivina spre comunicare
de' teologia catafatic!,care oscilew intre .aspectul- afirmativ ~i
eel negativ al,cuno~terii lui Dumnezeu: Prin ..cuno8f1;erea apo­
fatica avem 0 experien'li'GirectAa·prezentei ta,iniee a~lui Dum­
nezeu, care dep~~te sinlpla iLuicuno8§terecrationalii~ 1Prezenta
lui Dumnezeu implicAo sesizare superioari. -abogitiei infinite' a
lui Dumnezeu, cu neputinta de'inte1es §i ·de exprimaf; ,euno~te­
yea apofaticii rimine superioari. celeiptafatice sau' rationalell ,
Cunoa§terea apofaticii cauta sii adapteze mintea·omului la'reali­
lAtile dumnezeie~ti care dep~esc orlce cuvant, pentru ca omul sa
tind! spre asemanare cu Dumnezeu prin progresullui spiritual §i
moral. Cunoa§terea apofatica impiedicii omul Sa transforme 'pe
Dumnezeu In idol, sau cum spune Sfiintul Grigorie' de NysSa:
"Cuvantul dumnezeiesc porunce§te, in primul rind, ca Dwn­
nezeu sii nu fie asemiinat cu nimic din cele cunoscute de oameni.
Ciici tot intelesul care se ive~te in minte prin vreo inchipuire, care
cuprinde totul ca 0 nopune §i ca 0 conjecturi a firii, plasmuind un
idol allui Dumnezeu, nu-L veste§te pe EtI2'~. C~nismul nu e 0
~alii filosofica Care speculeazA cu nopuni abstracte; ci, inainte de
toate, este experienta comuniunii omului cu Dumnezeu eel viu. i~~.' .'
:H~
Prin apofatism se evitii reducerealui Dumnezeu la mintea natu­ 4!~ •
,UfO
rala a omului $i se cautd' sii se adapteze mintea omului la' rea­
litdlile viepi $i comuniunii dumnezeiqti ale Sfintei Treimi.
Jli:
,~:
...., "
.' ""' .

prin energiile necreate. Comunicabilitatea lui Dumnezeu prin Complementaritatea cunoa¥terii catafatice
."

E."'~.:
;-I~~~
energiile necreate constitute bazateologiei catafatice, in timp ce ,i apofatice
-incomunicabilitatea lui Dumnezeu dupafiinta Sa formeaza ~~ ;::,,:

obiettul teologiei apofatice. Teologia apofatica este mai presus Cuno~terea rationala a lui Dumnezeu nu se poate confunda . ~ ..J

9~
Teologia apuseana oscileaalntre raponalismul ~i fideismul cuno~terii
cu cuno~terea apofatica a lui Dumnezeu, dar intre ele exista 0
complementaritate. Cel ce are 0 cuno~~tere rationala a lui Dum­ ;1 ·'.~.!.n).~
~.
lui Dumnezeu. Teologia catolicli. consider! cli. Dumnezeu poate fi cunoscut de nezeu §i-p completeaza cu cea apofatica., iar cel ce ,are 0 expe:­
raprine flra ajutorul Sffintului Dub, iar teologia protestanti suspne ca Dumnezeu
poate fi cunoscut numai prin credinta,flira concursul rapunii. Ambele teorii fae
rienta. apofatica inalta, cind se exprimii, recurge la termenii celei II,~
abstractie insa de Logos ~i de rationalitatea creatiei, din cauza admiterii unui ca­
racter autonom ~i amorf allumii naturale, specific gandirii antiee. 11. Sf. Maxim M!rturisitorul, op. cit., p. 314.
. 10. Sf. Maxim MArturisitorul, op_ cit., p. 314. 12. Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis,PG 44. col. 377 C.
92 . PR. PROF.'DR. DUMlTRU POPESCU
rationale. Pe de 0 pai1e~ ."Cel ce'scruteaza adancurile tainei lui
Dumnezeu: primellte in sufletj :in mod tainie, 0 modesta .int:e,legere
ainvAtaturll despre cuno~terea lui B~ezeu, d,ar,nu poate cla­
rifica, prin tatiuneaceastaadancime,negmitl a,tainei"13, spune
SIantul Grigorie de Nyssa. Chiar dael eunoa~terea .catafatieii nu
poate clarifiea adaneimea tainei lui·Dumnezeu, ·ea nu spuneceva
eont.nh- lui Dumnezeu. Afirmapile e~terii catafatiee'a lui
Dumnezeu ·tr.ebuie.aprofundate prin cunoa~erea apofatidi, 'in lu­
mimi lui HristoseaMantuitor, Pe de 'alta parte, e1lllo~terea apo­
fatica, ,atunei candvrea sa se talmAceasea pe sinepentru folosul
duhovnieesc alered,ineio~ilor, reeurge la tennenii eunoa~terii in­
telectuale, u111plandu-i mereu eu un inteles mai adanc decat aeeIa
p.e care il potreda notiunile inteleetuale l4 . Atunci cand Apos­
tolul Pavel spune cii:"celece ochiul n-a vazut, urechea n-a
auzit ~i la inima omul ui nu s-au suit. ,aeelea le-a deseoperit Dum­
nezeu eelor ee-L i ubesc pe EI", el exprima, prin termenii cunea~­
terii catafatice, atat cat e cu putintii, experienta apofatiea a lntlil­
nirii personale cu Dumnezeu. Este adevarat ca, in cunoaJ?terea
apofaticii experienta intalniriicu· Dumnezeu este mult mai pro­
funda . decat in ceacatafatica, fiindea este lnsotita, de lupta
purifieiirii omului de patil;ni, ,insa trebuie retinut ca aeeasta eu­
no~tere a lui Dumnezeu ca persoana ne,.o mijloce~te, .inambele
cuno~teri, Revelatia supranaturala, care ne fere~te de panteism.
Astfel. cunoa~tereacatafatjcii ~i cunoQ§terea qpofaticii.nu se im­
potrivt!!Sc una alteia, ci se completeazii reciproc in lumina Re­
vela/iei supranaturale ~i a Persoanei divino-umnii a lui Hristos,
CareSe aflii in centrol ei ca Logos Creator $i Mantuitor.
. 'Apofatismul nu inseamna fuga 'de lume in senspietist. Este
adevaratca acela .care patrunde in lumina slavei'divine neereate
are con~tiinta ea Dumnezeu, 'dupa'esenta,este dincolo de aeeastii
vedere sau traire, cAciPersoana este cu totul apofatiea IIi nu poate
13. Ide~, Marele cuvant catehetic, TIl,PG 45, coL l1D.
14. Pro Prof. Dr. Dumitru Stiiniloae, op, 'Cit., p. 116.
CUNOA$TEREA LUI :DUMN~U 93
fi definita princraliune, cum spune Sf'antul'Grigorie de Nyssa 15 •
Ar fi gre~it sa atribuimeuno~terii apofatlee un caracter pietist,
care nu vrea sa ~tiede~lume, fiiildcii lum'ca esteopera Logosului
divin prin Care Tam] a creat..;o: CaPersoana, Logosul este supra..
rational, dineolo· de oriee cunoa~tere, dar ea 'Rapune absoluta
poate fi eunoscut din ratiunile luerurilor' viizute ~i neviizute.. Se
spune ca Wirea apofatica eehiva1'eazA eu un sim! a1 inisteruhli,
care nu exelude ratiunea sau sentimentul; dar este mai adanc
A •
decat ele. Intrueat Logosul este subiectul Ratiunii, Care are in _
sine ratiunile tuturor luerurilor, dar Care ramane dinco10 de rap­
une ~i sentiment, atunei dinamismul cunoaJ?terii apofatice a lui
Dumnezeu implica ~i creapa. Ridicarea peste lucrurile .lumii nu
mseamnii disparilia acestora, ei 0 ridicare prin ele dincolo de ele,
in Dumnezeuca Persoana Care nu poatefi d~dimta.16. Acesta e.ste
motivul principal pentru care apofatismul BU cexclude 0 c'U­
no~tere rationala.~ lui Dtimnezeu, ci se completeaza reciproe.
Triiirea apofaticii a ,ui Dumnezeu este 0 car(lcterist.ica definitorie
a Ortodoxiei (in Liturghie, Taine sau-ierorgii), Pf!ntr7J ca fmhra­
/i$eazii intreaga crealie in Dumnezeu, in chip holistic (katholos) ,
Cunoa~terea ,lui Dumnezeu din imprej uriiriJevietii
Daea eunoa~terea intelectualii, afirmativa sau negativa, este ,
un produs mai mult al gfuldirii teotetice, iar eea apofatica un
rezuhat al experientei duhovmee~ti, euno~terea lui Dumnezeu
din imprejuriirile vietiiare mai mult un caracter praetic l7 . Fie­
care omll eunoa~te pe Dumnezeu din mustrarile eon~tiintei pen­
tru relele sava~ite, din neeazuriletreditoare' saumai indelun­
gate, din bolile proprii ·sau ale eelor Jlpropiati, ca urmare a re­
lelor savlir§ite. ~a omul mai cuno~tepe Dumnezeu l;ii din,aju­
15. Sf. Grigore de Nazianz, Oratio XXXVIII, in;theophania , PG 36,
col. 317.
16. Pro Prof. Dr. Dumitru Stiiniloae, op. cit., p. 115.
17. Ibidem, p. 139.
 \..
I

I,
~.

94 pit; PROF. DR. DUMITRU POPESCU CUNOA~TEREA LUI DUMNEZEU 95

!
torul pe'care-Ipriine~te de la EI pentru,a biiui necazurile ~i sufe­ in cunoqterea' ~i 10 desav~irea vietii. Cunoqterea lui Dum­
rinlele pe care Ie are de indurat ,i care suntun ~jlocdeintirire nezeu prin ratiune, experientaapofatica prin' credinta sau carac­
spiritualA sau deslviIlire moraIA18. Tome imprejuririle acestea terul practic al cunoa~terii lui Dumnezeu din imprejur8rile vietii,
produc 0, ,sensibilizare a frintei. noast:rC .pentru sesizarea reali­ toate i~i au temeiul in I.ucrarea Sfintei Treimi. .<;are coboar! la
talilor de 'dincolo de lume, pentru cAutarea unui sens allor. Ele am, pentru ca omul sA inainteze dina.tnic in cunoqterea lui Dum­
fac s~etul,mais.ensibi1 pentru prezenta lui Dumnezeu ill preaj­ nezeu pe calea virtutilor. InalntBrea in unirea eu Dwnnezeu nu ;H
~
rna, omului ~i il.cheamA la rugAciune. Experienlele dificile ale are' doar caracter. teoretic,· ci :este ·hrlpitA, de efortulJiber ;&1 vir­
j

;i"
viepi, "care se infig ca ~te cuie in fiinta noastrl, ne imping la tuPi. Astfel, Sf'antul loan·Gl.lIi .d.e Aur:spune ,ca: "Sufletul dezlegat
rugAciime mai simtita"19. Starea de rugAciune e. un mijloc de de impatimirea celor pa.mante~ti,devine Il$Of ,i, pomind, se inalta >' ~:

sesizare a prezentei lui Dumne.zeu in cugetul uman. "Cand vreo cAtre cele de sus, zboara de la celede jos spre inAlpme. ~i nefi­
imprejurare '(le aki 'de jos it str8mtoreaza ~i il ap8$l.putemic, ind nimic.care sa.opreasca mi~carea lui (firea bineluiexercitBnd t\.
spune St8ntul loan GurA de Aur, cugetul omului inaltA rugAciuni o. ~tractie asupra eclor ce privesc' spre ea) urcA mereu ·mai sus de
curate ~i fierbinti catre cer, dupa cuvantul proorocului, care el~. intinzandu-se-prin dorinta' aupA -tele cere~ti. Caci ,numai lu­
spune:"Intru necazul meu cAtre DOlll11ul am strigat' ~i m;.;a auzit crarea virtutii hrAne~te puterea pentru osteneala"21. Acest zbor al
\".; i:
(ps.119, ly'20. Dar imprejur8rile sensibilizeaza omul $i fali de omului eatre cele de sUs arata ca Dtimnezeu nu poate 'frprins in I,;I.J

aproapele sau, ca dovada a iubirii noas~ fat! de Dumnezeu. In notiuni, pentru cA estelzvorul vietH, 'iar cuvantul fdlosit trebu'ie
fiecare om sArac,asupritsau bolnav ne intampinAHristoseerBnd sa faea mereuttansparentpe DUmnezeu ca neincAputinel. "CAci
ajutorul nostru:Mana. intinsa a celui slrac estemana intiosA a lui tot' intelesulcarese ive~te in minte' prin vreoinchipuire, care
Hristos, iar suferintcilui este suferinta lui Hristos pe cruce, pe euprinde totuI ca :0 ,notiune'~i· conjecturA ,a firii,' plAstnui~te un
care 0 prelimgtm prIn indiferenta noastrA. Prin'pilda lui lov idolal lui Dunme:ieu ~i. nu.;.L yeste~tepe iE1'122. Cun031Jterea lui
Dumnezeu ne aratA cA iubirea fata de EI ~i fatA de semeni trebuie .... Dumnezeu are:un earacter paradoxal"~i,dinamie, fiindca perna;.. .'
~~

sa treaca prin proba;'sufennteH noastre persooale,care ne·sensibi- i sura ce se inaltA cinevain cuno~terea,Lui se.inaltA in intelegerea
lizeaza 1a suferinta aproapelui, in Hrislos. Ca# in c~ul cu- I tainei Lui de,neinteles. AredreptateSf"antul loan, Gura.de Aur
atunei cand spune, eum:atn,.- vazut mai ~us,~ cii,numai lucrarea vir­
lUI te~~i
. ca.ta...zfidm
!Wl1§.·.Dumnezeu at~ce.,..s.a.u. a.?Of3.~~iC.e..
tmpreJurarzle ~. l~! ne
wetll·. l)umnezeu,. CU:'Ol1§. ~ere.
conducedmamlc pe.a ' 1 " ' ..•
.' 1 tutii hr8ne~te osteneala spre desav~ire. Omu12;idit dupa chipl,ll
dro,mui propfi~dt:.aesdv/ir~ire 'in .Hristos. : .,'. ,. '. lui Dumnezeu este menit sa ,se inalte spre asemanarea ,cu
'
" .. '; -' , , ,~ , . . . . " ' " ,
Dumnezeu prin osteneala mgaeiunii. aseezer~Lfilantr()piei, ca'sa
i::~'-":<' ,."~":"', ", ,::~.f", ::':.. ,: .. '..'~rf~:,<",'\ " ', ~,' "' '::¥. .: ~j
eunoasca mlretia iubirii lui Dumnezeu fatA de oameni ~i ereatie
"; ,:.Dinamismul cunoa,tenlluLDumoezeu '"
': I "'r:' ::,- - , ; , : 1 ~ ." ..' : < - ,':; ," ',' , .; ,;'" " • " " il¥.'
~i sa 0 marturlseasea fatA de semeni. intr-o. lume 'Secular..izatii~
.;;': !Cele:1:rei .~~ .de: ~~te~e·.a ltii Dwiinezeu;i~i ,8.u;temei?l in .
.~­

dominata de iubirea de 'Sine, "toate cele'lre; Ciii orata 'eli

I .;
'1,
J'
lzvorul 'putem ~l~allumtJl1f trmttare,; care ne'trage mereu 'tmU 'sus Dumnezeu este cunoscut ca iubitor pe miisura iubiriL naastre • i

- -I
9

.il ~:t8.1bidem~:p.140.:·;'i' i'f (',

fata.de El ~ifala.de semen;. .. '., ,
~
19. Ibidem, p. 141. ::: p, "
20. Sf. loan GurI'd:e Aut~De'incomprehensibiliDerntitura, Ill, PO 48, 21.1bidem,col. 704.
col. 7 4 4 . ' {: 22. Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG·44, coL 377C.·
---
~

140
,
CREAREA LUMII
CONSIDERATll GENERALE
~~. .
Logosuldivin ,i raponalitatea creatiei
Parintii Bisericii au mo~tenit din cultura luinii antice un con­
cept de materie care se opunea intruparii Logosului prin carac­
terul ei amorf ~i pacatos. Dupa cum este cunoscut, filosofiapla­
tonica cauta sa elibereze sufletul din catu~ele camale ~i paca­
toase ale trupului,pentru ca el sase poata odihni in sfera ideilor
eterne. Primul dintre 'Parinti care a intreprins 0 adevarata recon­
structiea cosm'ologiei antice pe baze revelationale, pentru ca sa
depa~easdi opozitia lumii sensibile fata de cea inteliWbiIa, a fast
Sfiintul Atanasie eel Mare. In lumina Revelatiei divine, e1 a con­
vertit cosmologia dualista ~i panteista a lumii antice intr-o cos­
mologie cre~tina, in care lumea inteligibila ~i lumea sensibila al­
catuiesc 0 singura luine prin ordinea armonioasa ~i rationala a
ereatiei, care i~i are centrul de gravitatie in Logosul Tatalui, prin
Car:e toate au fost meute (loan 1, 1,-3). "Deci, zice Siantul Ata­
nasie, acela~i Cuvant atotputemic, atotdesav8r~it ~i siant al Tatii­
lui, sal~luinHu-Se ~i Intinzand puterile Lui In toate ~i pretutin­
deni ~i luminand toate cele vazute ~i nevazute, Ie. tine ~i Ie stran­
ge, neHisandnimie gol de puterea Lui, ci dandu-Ie viata tuturor ~i
pazmdu-le pe toate impreuna ~i pe fi~care ill part~ ... une~te par­
tile cuintregul~i efumuindu-l~ pe toate eu porunca ~i voia Sa, al­
catuie~teo singura lume ~i 0 unica randuiala arnlonioasa a ei"EI
insu~i ramanand nemi~cat, dar mi~candu-le pe toate, prin crearea
CREAREA I,..UMlI 141
~i oranduirea lor, dupa bunavoin;a TataIui"I. La randul sau, Sflin­
tul Maxim ,MaIturisitorul vede ~i el il)treaga crealie prefigw.at!
intr-un ansamblu de ra!iuni eterne ale lui Dumnezeu, care se
ramifica din unitatea lor in'bpera de creare a lumii~l se intorc in
unitatea lor in Logosul suprem, conferind lumii caracterul ,ei ra­
tional, .,panarmonios kosmou sintaxis", cum spune Sranttil Ata­
nasie. Lumea canatura se dovede~tl astfel 0 realitate rational§. ,
care exista pentru dialogul interuman2 . Potrivit Revelafiei divine,
intreaga creafie f~i piistreaza unitatea ontologica in ordinea
ralionala care izvorii~te din Log~sul divin ~i constituie ~n mijloc
de dialog intre om ~i Dumnezeu.
Rationalitatea creatiei permite omului sa descopere ratiunile
lucrurilor pentru folosul lui material ~i pentru sensul spiritual al
vietii ~i existentei lui. Rationalitatea lumii i~i descopera sensul
prin faptul ca se completeaza cu rationalitatea subiectului uman.
Mai presus de toate, rationalitatea creatiei este mijlocul prin care
Dumnezeu ne conduce, catre El in vederea dezvoltarii noastre
biologice ~i spirituale. Datorita rationalitatii ei, lumea este lumi­
na inepuizabila, conform cuvantului romanesc "lume", care vine
din latinescul lumina. Lumea se lumineaza in relatia ei ont()Io­ ", ~
gica cu Dumnezeu, Care este sensul ei suprem 3 . Pe masura cese
cunosc lucrurile se cunoa~te mai mult inte1epciunea lui Dum­
nezeu, iubirea lui Dumnezeu fata de oameni ~i sensurile mai pro­
funde ale existentei umane. Rationalitatea creatiei face posibila ,~ ~ I
exist'enta eelor doua alternative ale raportului omului cu natura:
Adam ~i Hristos, adica robirea spiritului de catre fructul dulce al
piir!ii sensibile a naturii, sau s13.panirea ei prin spirit, prin efortul
durerilor crucii. Numai prin aceasta are biruinta spiritul asupra,
1. Sf Atanasie eel Mare, Despre intruparea Cuvlintului, PSB, vol. 15,
EIBMO, Bueure~ti, 1987, p. 79.
2. Pro Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op.cit., p. 345.
3. Ibidem, p. 348;

142 llSUS HRISTOS PANTOCRATOR ,
parpi sensibile a naturii ~i 0 transfigur~a'pana la inviere4 .
ponalitatea 'creatiei ~ste mijlocul prin; care omul ~i 'creapa
indumnezeite in Hristos. Acolo und~ rationalit&tea creapei- a
fulocuim cu autonomia lumii naturale, transfigurarea interi
a omului a 'fost fulocuitA de 0 justificare exterioara, care
abstra~t:ie de ren~tereaspiritua1a ~i morala a, omului'in Hristos.
Ra/ionalitatea creatiei este mijlocul prin care omul §i creafid
simi Jndumnezeite fn Iisus Hristos, Logosul fntrupat.
Crearea lumii din nirnie
Revelapa divina ne arata ca lumea este opera lui Dumnezeu.'
In cartea Facerii se spune ca: ,;La inceput a tacut \
cernl ~i pamantul" (l, 1), sau cum ne arare Faptele Apostolilor:
,,Dumnezeu a tacut lumea aceasta ~i toate cele cesunt intr-fusa"
(27,24). Acest adevar este confirmat ~i de Simbolul niceo-con~
stantinopolitan, care tie invata sa "credem intr-Unul Dumnezeu;
Tatal atottiitornl, Facatornl cenilui ~i al pamantului, al tuturor"
celor vi'izute ~i nevazute".' Dumnezeu nu a creat lumea din Sine';
sau dintr-o materie preexistenta, ci din nirnic. Pentru lumea an~ '""
tica era foartedificil sa inteleaga crearea lumii din nirnic, fiind~
ca Demiurgul gandirii grece~ti se multumea sa modeleze lumea,
dintr-o substanta deja existenta. Pentru panteismul filozofiei gre-,
ce~ti, lumea sensibiIa, ca ~i cea inteligibila, exista din eternitate.~ '"
N otiunea de "ilimic" vrea sa ateste ca lumea are un inceput ~i ca,
ins~i esenta lumii, din care a fost tacure, a fost creata tot de
Dumneuu. ,,Daca Dumnezeu nu este ~i autornl materiei, spune
Sf'antulAtanasie cel Mare, ci a tacut lucrurile dintr-o materief
deja existenta, atunci E1 apare slab, deoarece n-a putut sa pro-
'duca nirnic tara materie, din cele existente, a~a eum slabiciunea "
tamplarului 'se aratii prin aceea ca nu poate face nirnic rara
lemn"s. Daca n-ar avea un inceput, daca n-ar fi din nimic;lumea'
4. Ibidem, p. 360.
5. Sf. Atanasie eel Mare, Despre fntruparea Cuviintuiui, PG 25, col. 100.
'~
CREAREA Ll!Mll 143
1,
n-ar fi oper~ exclusiva a libertatii ~i a ilibirii lui
Dunuiezeu6. Spre
deosebire ,de panteismui giindirii antice, c'Gre consideracii . ·r
. lumea materiala exista din eternitate, cre§tinismul a venit cu
invdJatura de cr~dinlii despre crearea lumii diTJ nimic de caire
Dumnezeu.
ereatea lumii in,timp
,
Expresia "lainceput" pe care 0 intalnim in Cartea Faceril ~i
~,.
care marcheaza actul creator al lui Dumnezeu, prin'care apare
creatia, indica prima unire a ve~niciei lui Dumnezeu cu timpul.
,,La lnceput" inseamna amt inceputul coborarii lui Dumnezeuin
timp, cat ~i' inceputul timpului, care ia fiinti'i prin puterea cre­
aware a lui Dumnezeu. Dupa cum observa' Sf'antul Grigorie de
Nyssa ~i Sfiintul Vasile cel Mare, expresia "la inceput" marcheaza
momentul atemperal in care ve~nicia ~i timpul se intaInesc "deo­
data", fiiildca timpul nu exista decat prin voirea lui Dumnezeu,
Care este mai presus detimp. Timpul nu exista de la sine, din
etemitate, tara voia divina, ci i~i are originea ill voirea divina7•
In expresia "la inceput" este imp1icata totodata intreaga distanta
pe care are sa 0 parcurga lumea creata, printimp. intre lnceput ~i
sfar~it, dupa cum este implicata ~i voia lui Dumnezeu de a fi in
relatie continua cu ea pentru aDduce la sf'ar~itul voit de E18. r, i !~.
Dumnezeu creeaza lumea ~i timpul ~i ramane' in legatura cu ea ,
prin vointa Lui, pastrand un dialog cu fiintele con~tiente, pe care
vrea sa Ie conduca la deplina comuniune cu Sine. Deci, "la m­ ··i~
;:.
ceput" inseamna ca lumea, care i~i are originea in eternitatea lui f
~, Dumnezeu ~i este sustinuta de Dumnezeu pe toatii distanta pe
"
care 0 are de parcurs, este destinata sa se inve~niceasca prin par­
ticipare la eternitatea lui Dumnezeu9. Acel "deodata" potential al
I,
6. Pc Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxii, vol. I, ;
EIBMO, Bucure~ti, 1978, p. 328.
7. Ibidem, p. 330.
8. Ibidem, p. 332.
9. Ibidem, p. 335.
 \,
nSUS~STOSPANToCRATOR
144
primei zile devine un ~.deodata" deplin al zilei a opta, care
:£ar~ .de sfiir~it Je#rea lumii din. etemitate prin crealie sflir,<i!Pd
cu intrarea ei in etemitate prin inviere.. dupa mi~carea prin
Mo1;ivul ,i scopul creatiei
Dtimnezeli a cr~t lumea din bUn!tatea ~i iubirea Lui.
~, rilipi Bisericii au scos in eviden~ buMtatea lui Dumnezeu
, motiv al creatiei pentIu a mata dt lumea nu provine dintr-o
sitate interioar~ a Creatorului, care duce la panteism. ,.......UICII
prin insu~i faptu,l c~ exist~ ca bine frinliaI,. intinde buMtatea
toate cele ce sunt", spune Dionisie Are'opagituL "Chiar ~i
tele toate au viap. nutritiv~ ~i mi~c~toar~ din Bine.~i orice
neinsufletim ~i lam via~ exista din cauza Binelui ~i din
Lui i~i' are insu~irea ei fiinlial~"lO. Referindu-se la om,
Grigoriede Nyssa spune ca Dumnezeu I-a creat pe acesta nu
mai din iubire, ci ca s~ se imp8.rta~easc~ ~i eldin iubirea
torului. "Dumnezeu Cuvantul, ktelepciunea, Puterea, este
torul naturii umane ~i nu I-a creat pe om impins de necesitate,
in virtutea iubirii Sale' penm,t aceast~ fiinp. a cMei existenta
produs-o. Trebuia ca lumina sa nu fie neviizuta, slava sa
ramana Iara martor, bunatatea s~ nu fie rara 0 alta persoan~
s~ se bucuri de ea, iar celelalte daruri 'cate se v~d in jurul
dumnezeie~ti s~ nuraman~ f"ar~ efect,"nefiind'cineva care sa
Impart8.§easc~ ~i s~ se buclJIe de ele" 11. lubirea lui DumneLI;
falA de rapturi i~i are temeiul in relaliile intratrinitare ale
eu Fiul:;;icu Duhul Srant (I loan 5, 7). Dumnezeu, Care ,este
bire, a zidit lumea din iubire, pentru ca o';'ul sa se-fmpar:taseasc~
din iubirea Sa treimica.
10. Sf. Dionisie Areopagitul, De divinis nominibus, cap. IV, I-II, PG 3;
coL 693;
11, Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvant catehetic, PG 45, col. 21.
.CREARRA LUMII 145
Dumnezeu a creat lumea nU niunai pentru.ca tapturile s~ se
~bpi.t1i~easca de iubireaSa, ci ~i pentru a ajunge lacomuniune
. deplin~ cu El. .,Bunatatea pe toate Ie intoarce spre ea, spune Dio­
Areop~gitul. Ea e principiul adunitoral celpr dispersate, ca
.l)umnezeire incepatoare ·~i unificatoare. Toate odoresc ca pe
~riginea lor, ca imbrati~atoare ~i pnta fmala..• ~i toate se intorc
(spre ea).ca la capatul propriu al fiec~ ~i pe care toate Jldo­
te5C"12. SfintiII Maxiln Marturisitorul vede sensul mi~cmi ~i a1
Umpului iif tendinta omului .de a dobandi existenta bunS, ca sa
~ poata ajunge·astfella existenta ve~nica."Dup~ cum lucrarea prin
V{)inta se folose$te de puterea firii fie potrivit firii, fiecontrar ei,
.\1a primi ca· sfiir~it a1 existentei bune sau al existente~ condam':'
~;nabile un fe1 sau aitul de existenlA ve~nica. existenp. in care se
. OOihnesc sufleteH:: atunci candinceteaz~ mi~carea 10r"13. Toate
r
•acestea arata c~lumea a fost creata pentru subiecte1eumane, cici
numai oamenii sunt con~tietiti de sensul existentei lor. lar acest
sens consta in faptul ca tapturile sunt menite sa intre in comuni- .
unea ve~nica cu Dumnezeu prin responsabilitatea pe care trebuie ',n ~,
sa 0 manifeste falA de Dumnezeu ~i semeni. C~ci cine nu iube~te
pe seme:mul s~u,pe care 11 vede, nu ppate iubi nici pe Dumnezeu
,;t
pe Care nu-L vede" (I loan 4, 20). Lumea este un dar care slu­
je~te ridicarii noastre la comuniunea cu Dumnezeu Cel personal
prin responsabilitatea de care trebuie sa dam dovdda fa/a de
Dumnezeu ~i fala de semeni.
. :,' Viata este un dar al lui Dumnezeu pentru oameni. Tot ce
inananc~ ~i bea omul de pe urma muncH lui este' Un dar al lui
Dumnezeu pentru oameni (Ecclesiast 2, 24). Chiar dac~ lumea ar
fi data omului numai spre cunoa~tere, ea rmane tot un dar allui
Dwnnezeu pentru oameni. ins~ ea este data ~i pentru viata lui 1
trupea~ca ~i pentru formarea lui spiritual!, in vederea vielii ve~- .
nicie. Ins~ acestebunuri, care se afl~ la mijloc intre Dumriezeu ~i
12. Sf. Dionisie Areopagitul, op.cit., cap, IV, col. 700. '
13. Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, PG'91, col. 1392. T
10· USUS HR1STOS PANTOCRATOR
 " ~.'
146 IISUS HRISTOS pANTQCRATOR
oameni; s,e cer dupa cruce. Prin dezlipirea de ele, prin
omul se intaJne~te cu Dumnezeu, Care este infinit mai mui ......"',
toate darurile. Crucea prin care el se dezlipe~te de ele ~i
lor duc pe. om la inviere. Siantul Maxim Marturisitorul spune
"toate cele vazute se cer dupa cruce; adica dupa deprinderea
a stavili afectiunea. fata de ele a celor ce sunt du~i prin .
spre ele"14. Dumnezeu ne-a dat lucrurile ca daruri nu numai
tru a ne deprinde in ·taria de a Ie depa~i inaintAnd spre EI, ci
pentni a Ie depa~i pentru semenii no~tri, daruin~u-Ie lor. ~
lui Dumnezeu, ca daruri, servesc ca legatura a iubirii intre
soane ~i contribuie la realizarea unei adanci comuniuni
Ele nu sunt numai 0 condipe a cre~terii spirituale pentru viata
'veci, ci chiar'a convietuirii oamenilor pe pamant 15 . Lumea
prinde darurile lui Dumnezeu pentru oameni, iar oamenii
chemafi sa puna crucea peste toate darurile, ca sa nu Ie.
\. seasca in mod egoist, ci pentru pastrarea $i adiincirea comumu.,~
nii cu Dumnezeu $i cu semenii.
CREAREA LUMII NEVAzUTE
Lumea nevazuta creata de Dumnezeu este constituita
lumea ingerilor. Cuviintul Inger (aggelos) inseamna sol, vesti
crainic, §i arata misiunea speciala a ingerilor de a fi vestitori at:A
voii lui Dumnezeu. In Sianta Scriptura se numesc uneori ingeri t
nu numai fiintele nevazute create de Dumnezeu, ci ~i anumi~
oameni, care se infliti~eaza ca trimi~i ai lui Dumnezeu, ca Moise
(Num. 20, 16), sau Agheu profetul (1, 13), loan Botezatorul
(Mal. 3, 1), sau Apostolii (Luca 9, 52) ~i chiar Mantuitorul insu~~"
este nurnit ,,lngerul Legamantului" (Mal. 3, 1). in sens propri14~!
prin ingeri se inleleg insii fiintele spirituale, reale ~i personale, ~
14. Idem, Capete gnostice, I, 66.
15. Pro Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op.cit., p. 344.
.CREAREA LUl\1LI 147
deosebite de Dunlhezeu ~i de oameni, create cu 0 misiune spe­
data. Credinta in existenta ingerilori$i are temeiul ,in Revelatia
divina a Vechiului ~i a Noului Testament, unde -se gasesc nu-:
meroase mArturii despre existenta lor. Este 'adevarat ca Teferatul
biblic nu vorbe~te explicit despre crearea ingerilor, dar exprim'a
implicit l:fcest adevar in primele lui cuvinte:,,La inceput a Iacut
Dumnezeu cerul ~i pamantul". "Ceru~" acesta despre care ne
vorbe~te SIanta Scriptura inseamna lumea spirituala, a~a dupa
cum pamantul inseamna lumea materiaHi. Nu este yorba de cerul
vazut, creat in cea de a doua zi a creatiei,
, ci de cerul
.nevazut,
, cu
locuitorii lui, ingerii, intrucat in S~ta ScriptUm adeseori ingerii
sunt aratati ca locuitori ai cerului, iar oamenii, ca locuitori ai
pamantului. Daca se face abstraclie de aceste lucruri, atunci ar
ramane nelamurita originea ingerilor, despre care cartea Facerii
face amintire in mai multe 10curi 16• Mai mult chiar,daca Dum­
nezeu ar fi creat numai spirite intrupate, am fi socotit ca poate fi
cunoscut numai prin forme sensibile 17 . Prin constitutia lor spiri­
tualii, ingerii suntfiinte mai apropiate de Dumnezeu dedit ;,11
oamenii. Caliiuzita de Revelalia divina, dar $i prin propriile ei
argumente, min tea omului a acceptat fntotdeauna existenla unei
lumi superioare a ingerilor, care sa poarte mai luminat chipul$i
asemanarea cu Dumnezeu $i sii-L preamiireasca in forme mal
inalte.
Natura ingerilor
Dupa natura lor, ingerii sunt duhuri pure, imateriale ~i necor­
porale, mult inferioare lui Dumnezeu, fiindca sunt fiinte margi­
ilite, rara sa fie nemuritoare sau omniprezente caDumnezeu
dupa fiinta lor. Ca ~i oamenii, ingerii sunt fiinte rationale ~i-li­
bere, zidite dupa chipul Creatorului, dar, spre deosebire de oa- .
16. Ibidem, p. 485.
17. N.Chitescu, LTodoran, LPetreuta, op. cit., vol. I, EIBMQ, Bucure~ti,
1958, p. 420.
 -'

. ,",,:,

, , "
' ,
d'
; ~' . .. ,
'
'
,
.
, '
• .1 ' .. I •

" .... u "• •

i· ~
• r,','
" ' "t j; ,

,
"
.
': .,,'
I'
,
",I

~.
"
~
/'
!"
't' .'

.',...., ,. "
I. '
," ,,'
.' p'
"

,,'

'.. v
.
;.

; :
, "

" "
, I' "
! '

i . I' ,
. !
" r
" . +., .1
w'
t~, ;, ., .~ TO r<r•• ,~"... ;\..;..
.' • ,,'
" : :1''114.:.... ;,
I

•
,

'm t. ,~ .,. "

~ ~. 1= t ,• r: " I; ''M'•
• ' J
• ,t, •
1 ' '
v'
, . ,. '"

•1
J ,
',/,:"
,1\ .!
...; f- :
~

~'
,

'. 'I
,, I ' , ,
I '
'J "

i " - "'~ .
, I
," '
. i

"b ""-';''''' ......

'~ s ' •, ~ ""'l" •

"\ ~......1
•, I' , .
....... , ., '

~'
.t'.,,'
'

. ,
""'"

"
·t, • ' ..

/
 .",.
.,
.. "
~
;,'
3·
.. -: ,
["

-.
'­
""'t :.--' .~"

<. '!!Itc..
" . . .. '>,., -~ fHd~:
'. ~~

. . ; _:~~ .::-~=
'­
. :- .
'-­

.'f..Deicrterea '~.' a;tJIbllotedi N~ODale. a Ro~leJ ..... ' . " ',1 .::' ~AiAl'IlRA:ORTODOxAD.Es:tm: ~OANA ' . ·
.BUCBIU, ~TEFAN usus BRlSTO.s,
'f " :" '"
. " ' . . : . '. .-: . MANTUITORULUI . '. ',:. - " .__ ,
" Dogma fl teoJogie : curs de teO.logie dogDiaUea fI . . 'f, :.' . ' : .,-: -...:_. •

IldmbuJid
. I .pr. cant: d:t: .......
Q+J,..,., '0.._1...:... 'Rt,.....--~
.u;Jo,I.l .uuuwu. - ...........,.u,y"':
S'19mR, ' . ," 'L INTRQDUC1i;RE ...._:.-......:.-._.+_~._
, '<'. •• 7 ...-:-_....... ' ..... r

2906- 1" " ',:. .' . . . . : '.. .' ll.PERSOANAMANrurrORULlJIiISUS· ,.

VO. . " . ,.:, ' , . ' ..: . . •
'HRI.SI'OS (HRlS!I'OLOGlA..) ...,.......... ~..... ~......~...................~.-..... ~4
~ lS~N. (~R): ~?~~6:1-9-,~05-~ ; -IS;a~ (13) _678~973~Q49-~~,578 --' .~ ~~~;:' ,:' "m:·UN1REAlPaSTATIck6f~s~,_,'a. 21.
• .- • ,," .' • < " . • • • :.:

, .. ·r.·· I:"
.Vo1.rr.: 2006..- Bibliogr. -',Index. -.ISBN (10),973-649-. . . . . .' Cons~un:iriiipostatice. _ '. :' '. ~ ...... . ... , .
,'. .' . . .309-1~ .IS~ (~3) _9!~~?3~64~-309-6'_.~.. . .:. :'.','.,.... ,IV. INVATATIJRAORTQDOx.APE8.PRE' ..;.~ :

-::~\~:.-. :'.:~: ......:Str! ~:-~.~~elo~~.. j~, li~r~:.13~~,~ ~~ q:1O~.69~;.. 0 ".',; .~.: :\..~.~ .~ ·~~pS.P.!UN~.!f~~'QJ1RE.:~....~....:...~~. ~... .-;~~.::-~~~l".' : ! .....
:-:':f ::. ,.: :,< ; :-. ~-el..' fax: :O~l-:~~3.~6,42~ 02J~315~39.43;. 021-~15,39;70 . '=•.: ' ·.c:',> . . i:: ... )' . "::'.Re1a#a dintreperseana §1 operaN1antQitortilmfIristos . , :.: :-: ", ,- '.'
. : .' . e-.m:au: office@editur~o; web: ·www.editurasigma.ro fntreita slujire aMAntuitorplui IiBus Hristos ' .' .­
. DiBtribuH , . . . ...... _ ..
: ;;, .. :' .:....~e., . ..,- '.. . ...... " .-..: ' . v1l'ASPECTELERASClJMPARARII" . ". • . - -.. "
.... .. TeJ.lfax:021-243,42.40; 021-243.40.52; '021-.243.40,35 ' '.:. -. . . .' ". : . . 48'
.Pute"r'
ti . +---_rw-.:te
J.lAUlW../J.
1 . d apeluI' u'm~e.
comenzz'foosm rn lla
numere1'"
e.· (S01ERI"OLOGIA) ...............................................
'.......u:xalnx~ .. v ••
~.-.......................... ~.. . .
•

080. loooo.i 0; 080.10000.11 (in.refCauaROMT.BLBCOM) Aspectul deJa~. ~c~.,

e-iaail: comenzi@editurasigma;roi .ggmadistr:ib@yahoo.com " Aspectul ontolOglC a1 Riiscumparam, .. , . :-.
Anticariat: . . , ,':: . .. '---ASj)ectUI ~'fulativ ~~ .
e-mail: oomenzLanticar@editDrasigma.ro;·web: www.anticar.ro D~te confesic>:nale'cu privire la Rjscmnp8Iare " , . . . : ._ _
,.~- =-0"
: ... ", . _ ·r"--·'~~-~··~ . '.,f.' •• : ." • 'VIII. DUMNEZEU S:FI.N'J'ITORUL ..... ~
H _. . . ..." .... ;.~. .~••••• ~ '69. ,-",,:. '.' '
.' . ' - '. ReW,iadintre.f@~·IuiHrlstoswc6bomrea " -: .. :
I Durm1ui stant _ ' .. _

'·:l",.·

"
. "-

;!
: ., I
~ ortodoxa despre harul dtunllezeiesc
.Deoseblri COllfesionale.en ~ lahar . : .
'. "­
-~ .
 .36' .- _.. ­ " .. 37'
..
' .
:w-~_:~_.
.'::,,~

Ie ~ oomplet·~ ~ .Alf:ii(~) 0 : ' . . V.~.BJUS:fOL.OGICE.. ~"'~~_:i. ~¥~~ ,~ ~

- -<

divfuc ; DU ' . ;• • :..: . ' ':. •

.' , .echivalemi cu.o .~'~ de·.tntreb0:irJt.8 in seiiSul d~lf:iistOs· 'B-a ,--",' - ,t.,. . . ~ '." .' '..-' '. •.... .. ' .. ~. " .: . : . : '. .
..... fOlositde1n.qiri1eSalet;liv.ine.numai~asam.f ,' ..~·bostologld.cstc tot dt de profim~ ~:~Je:d.Ca §l..~~ . ~
. '.. . : ,.
. F.roarca.acestOi~dmofice~'lilleconsti~ace:eaCl~ .' 1rinItara. Cati~ despre S:fBn1a T~e, ~~ dcs~ .
pm!. 0 scbiIilbare rea1i a:firii divine,. negAnd rea1:itatea uniriiipostafice... . . ~~ MintUitomlui ~. §i desp.re lucrarea :S~. t.n lmne, a. con­
roologi prottstanji mai noi (Bemiml ~·~.ii EWald) . :mocntrulpkocuparilOrtColbgi~ale~~~mi~,lji,," _............ .
.afinni 0 chenoZa: radiQ!}8, adici 0 limimre ra.Dl a.:firii diviJ:Ie. ~. in . ~ . AWnri de !nvitiinm corecti, stsbili1i de B~..~ .~ SDptci ", . .
starea ~ cbcmrza ~.~ 8r tl fust dear ~~ ~ §i nici. S~ ~ a S:fintei Tradipi, aU ~ ~ ~~. ~aruI '.. .
n·ar :fi awt.coIJ§ilin1:a c8. este ~ ~ concep(:ii ~~allle!, .' d6 credil¢a:§i carew ~ocat Biscnca.~ ~~~ ~ ~~~;_~.~..:. ~: .... "':'~:'"
reprez.intaJp. fond.~~ !!t~~~~ Ilf~1¥.tisn) . (Pr.=P!Qf .~ ~-'- ._. ~1lristologice'¢ care le-a ~ .~. ~~ se .. '
Rm1cle,pog;fioti~ijrfiid~~ ed._am-a, A1b~I~ 200~, p. 23~~232). 0 : :'tdD]a; d)lTnn~~ui, omwi~~ §f ~~~~.• ~. '.. 4 :: ..

Chenoza :trebuie··infcIeasa cu :re:ferue 1a p1a:nul. .d:e m~~ .s.· . -:-":...". ',_. '.: ". ..:._:.:.~:;.:~'; . ~'. ..,..."..=:""".:~,,", • . :-':: .
. . 1"'n.~I"'",",'ri- "~~l~~"d ~l~"";"";.ci 1'\'I~Juin.-':'~~1· w;:-j;pi,rie,... .' '. .,,':: - "-.:~~." t";:--~l':~.:I·~ . . ... Minn~iri:-~ .,,:~;'::::.~-'7-'-'=:..::;"": ::
. . -;' - -.' .................t'-:§l..l~:-.. ~~t;~,~ ~~~. '..~~.~:. ~. .:'::.iz:.- ·.k.Erf:1.lJJ~rqmm.e..or.",:,-~ezeJf~ _ . :~~~~--;-;:-:::~,~:.,,~;:-~-<~';::::.-
; .. '. 'Ow'ub'
'..,"
"-·0-_h·'-·~!""'e~lmi:r.;';.~-.ato~tm·-- "":,eH~~~~. . ..
... 1 :1 .. mI ~~.!.~.:.._ ... ~.__ . ,,5.1-' .e:rnrem:u~~:'.:':.~ '. . '- . .
. '.' .,. '--;T'~~' .~.-''''-'' : .. tal dumn~
1":£ii~icare .n~ to ".
0 1.~·......
.'
ezcrrea . ~as.~ae;--:.:.··.. ..
___..' ::::::.. _;;..::.. . :.. .. ;.... _.:..:::---­
.­ . . -..'
._.. . ::.._noua,
. .. _;.;... ...;, .
':'-·~.fta~fu·fcii:me1e-~ae.~·
.~~ -.... ........ 1a f a l '~~'_"'" "sa" :;:._~'+';-J:,un
. ·A,~·-··f'-~·""~~-'···
",1 . . . . . : . ' . Si:riiPlll.,;..;:om.;:.Auaparutmpen
. ':: .... A 'oada ~U
~1f"O".~'Cia'tepre'-, ". ..
ca, .....
.... 1 u1 - ..... ~--.. --.-~..::.......
.. ' ." ...... e·en·~ ~r".u:u.i:I,''Q':l'pm1-~ sa remmte· ~ ' .. Sal'
.lOSlrea DUterii e ....:::ICWUU
__ ~ nP. Cerinl:ron nf" Ehiw, care au fost ~_1-~ A_ CI.m...+i,l U;yau
~.~:~..... ,.,.,.-:- /. ....
~'" .::!:I.~;-t-?'". . .-,\ O;"~',.:,.~::~~-:- ....:-,~.~v.~,~5:~,:"~'~,'~ '. ~
• ..
.. dmnnezelq!l. ........-_......., .. ;- .:=-=~:;. . ..;.
• ' . ." .......
..; : ......,~:- ..- •.=-~~'!'.:.:...:'-"~=1::~. ...,.,~_-.-..._:.:."r'_J:"':':..-;-'.:=:
i.~.1n.",'. lU1 al][:fea ertticii TOOd01;,·~:Ai:te:rrimau~:: ~ ... ,
' : ' ' - .. _."

.:':~.: ;;,; :.' ':' '.' ...:. :,.p~~~~e~~~l~~·.~iit:~&~~ .>~,.~:U~ 'r~"~§iJPo~ iIL~~~~i{ih~:::;,~'~~" .
':,,: . :':"-' primit.sa fie.sa,bied:-~~~ ~~311)f~t~~y~~~~~ :' ereticulP.ave1·d~c?ID9j;ata~a{osfoo.ndatnnat 1a.:~~~~;.~&?q~~?~<r'~.,
. ·-·cl......... nza~ ~1..;,;;e....sifu'fe~·:"'J.:.:...ft..;+.): im:·IM't~Vro~'i,-a·fiin~··· - . .' .. " -. .';' ., ..... "' v;,. caR~ocrl-;;.;.;.:;..,tilnd~Diliil:.;"· .
>.;;. :'.': il~ :.;'':~-=--:'''i~'::'~/;:~~'~'~ .. :p'~""'(~\~~J: ..... ~ _"':: . EreziaacontinnatSUbjute fuhrie-panam epo . ~~~. . ' ~. .:
·.A

-..-...... ~elf$l'm"t?~ ~r ~ea ~l cu ~ ome.n~:.?!~~~ ·~fffialaSocini~·prerl~nnitarienilor.A.cr2stR.COllCCP.t!e.,~~;-~u:~:::..:'., ""'~':.

"~.' ..~. .aratandu-~e €2~~m cm:P1i1SJ;nent'a1·~~J1:D:iS'~}vb12; It ~J. :.. ' . ;:0 In secaleleXY.III-XIX tOOfOgii ~estan.ti i'3fio~ - -.- -:;:::.. " . . .
.'~. Teolo~~FortodOxa SiiSfiiie·ca ill starea de.chen~:MaDtriitOrul.a '~-~.2. .Arimiismul ~i Seiniarimilimul m secolulal A aparut~. IY-lea.
pastrnt .~ TIrea. dnrriil~asca ~ doar • a indumnezeit ~ orne- '. AlWndria Egiptului prin preotu1 Arie, care era 1nbutar ~o~:fi~.
~ oo:JBc.i In~pletirea (perihorez.:a) ee1or"rloua:fin. este posibiI8. in.:m.8Sura in latoriice. Acest ereticsu.spnea cii ~orul un este de 0 runts.- en'
.~ lumn~ ~i~ea.:eele-do~·~ ~.~ llr.·¥o~, ~~bmnnereu ~ Tatal ~ nu ~ Fiul ~ui, ci este !iu dQarin. sens~ora1, ~l .
divm a1 MantuitorulU1; Dinpt1IlcLdeved~~x, ~~~~-cea'
. care 'face'" sibilli"1.lfiifea firilor'divina ... :innana' M.anfiJirirul.' .t:n:fiHl":.
:fiindcrea1:deTamUnain,tede.1imp.···
•... . .' .-- :- .. . '.
:.. _........ .'.~.', .._. .
.• (25) din1re Parinti retnar-:
. po " . ' • ~1 ' . . ,,,-,_ ...;. '. .. ~. . ~J!... :.Afut Condarimat ]a Sinodul I Ecomemc 3 ' . ' . .
§8ru:lu-Se 8:fintel T~imi £aDumne'!ID ad.evB¢iar OB!D~~ ~ fl~rea-·~. ," Mare,care..a:propustennennl "deofiintB.". : . :
0".' • . •

ga natI1ra moans Daca nu se admite nnirea reaIi §i v~ci\:a Celor dorJ1i . .-~. 3"Erezi:i1e antib::ihltare sail pirlripasiene. De influenta iu~' .
.fu3" ~ Pcrsoana ~ ~s, se .~unge Ia o~~~riana;,: : ~ ]a.premisa ~ Dumnezeu ~ seestt;a"plecau ~ n~"lli . .­ ?nui,
. OIDl~du-se pr~ ~.mdI~~ezel!e a firli'om~~ ,care 8-a ~. ..:~ ci ~m ipostBs.1n Reve1ar: ~. ~ m~!~ponate..TlPers~ .. '.
dupa lIl1l1'qmea.FlUlru.1U1 Dumnezeu. . . '.. . -':'" .. ,'."' ~.~~~ rapt ce i-a determinat saafi1l11e ca mpm;n lCOnOIll1~~ezeu eel Un~ '.
 . . .. -'"
.. 38 _ : "

·39"

--., tnalIifb.ii .In fri.<iDodUii~.....
1'· {~--!-
"-- • gii~~,~moduri m,~ iJlC 1JiiiciiIiii lAiii
. ••.
.-):1" ~ (F"ruI flJ¥ul SSm -pulcti ale TIIIlIlw). - "'_
.~
­ : . ' ' -, .-' . -.', -" •,- -Sllntu!. n..:.:....c,., dO NYssa. E.l!ifimie; F~pitul_ " "
. ~e de Naztanz;,. .. "::''"'''I?~ .~, "_ ...... : .' .: ..... : .'. .. ... .
-, ~'iiind COIIdanmaJi ]a ~a, R!IIla" ]a SinQduI ,.1 JI~lea. _
. .diyizat ulterior.In moda

'Eamleilic. , ,_', . ' ,. _ " _, __, , _

.... k:este ~ se 1J.~~~ deoali:ce atinnau'di ,. '.. ' .. ·.3. E1:ei;ii ieferitoare 1a~ din Fecioma. . ~ ; u : : . ';- ...' .

. , .~~ fiind 0 siogma P~"in1i8us HDstos s.:a1ntrupat §i'a .... -:~: . Cu privire'm ~ din Fecioara, .~ :~~ ~ ..
,~ PunmczcuT:mu ~1"""lIIIl t'.'lt).~ """-'lOr, aiicli il.Jai7Juiji ~ ~jii, Blim)au ciilisu:" ~,s-a- .m: S~
au,~ ~ ~ IIi.lea ' .~ Marla pc calc 1IIhm!\8. Aa¢ ~'F.-~-combiitulide
.>;,
, ,, de l!isaicii in sccolcI.e al H-lea al
Mare. J ;;r..-bilian, 1rim:u,Ciprlan, SJmrtuI Joan Gurii de AmI!" aJtii " ­
combifuji m special d,; Sffin1ul Irineu p de SJlirmiIY88iIc ccI
. , . . '.:. .J. . ~:: . . '. ,.; . .... . .. .. ' .-: .:; .
i. R En2ii eu priv.ire18 0JiJeui1atea MAntuifurillui ....: .' ~ ~ ... ;--:~:..c~-tu. privire Ja UJJ:ireil~"!: '.... .:.', :- ~ _. ;~.' .. '.' ;. ':,
.~" .~: .. :' .'" .:..•.:. 'Pirea urnana·a'~~.Hristos este 0 nre depliDa,' ~:: . L'NestoriaDimm1; Inipa1Drul acestet~ Nestorie;J?~ ~
- 81il):<l>xiymca Lui ~1iilld =vusa£!inJiup ~ ~ ...:u~ui, s&x>luI al':-:1,:": ~:~lli lmlogire ~ '.: '
., , " , v,,!": ~:fi ••1rupul,
F~bam.M.ar.ia.. :fie,~:jio
:.' .... ".
~ ~:d\n.S
...:,::.... ..:-. ~.~ .. --.,:. ·:·· .... =..,.:-:~i..
-_,a~'ilIit,de~-~ ~.J1j:],ordotla:,~lIl :.~ "..':..
,. .... ·~,.'l:·:-·~W;J'm:§t~ea:~~eL..Nestorie sus-.
';"-·'::-~;'~::-~"~.:~C)-~dtriio"';~4tq>ul~~:: ,'.~'.: .'~~'" ,,,~c:-a-tOllOSuIti ~~~.';;;':~Hri#~ Ia~.~ a·· <____
'- ' , ', , , .. ~ consideni trupullui IisIis '" ffinifdoiii aparer)t. '- \ 'oi!iIinitil! El,pti laPiltimj,,!"'in~,I::a)lii!li5i1; !~du-:l~~~",,!Ge.,: ','.
- • "b,~CI8ln~a.fuma,CJji<JzipaWt!!li dinIW'.ijiitltji inatci:iela" ;~ii$irusHBBtosm: !'~~~~~_p<:fS~. "',
~. :caII~1L~ ~~~:r.eam 'sme,atfi fostned~ftlIi~:.Dutt1 :.:,£iUtDaii~r§i:~ erezia s~a'i:riaI1)tlriri~§.!...Qi2PI'qSOPISm (~o pros3paJ:: .
. ~: ':11~._ ~.Se~~boaTejri cii,. sa se·lnirupeze. Pi:imii ~. ".: ':~; ...,:. InfruCat Stanta;Fecio~_.~ p~~.~~~>~:
v " . "

a nascqt 9 .:fire:§!.o nn" . .:,:_.

" "",;~i,~,"~~' ~~~OJiMagui,-'-:V~~:M~~~mi~i;i>ebuie'Diiiiritl';~'N'"asciitoare de"", ,,~upo ,''-os ~, ',' ',,' ;
", 'd' ,;;,...... ·rl~....:::
...);!: .- , .. ,~.at aceste.t: .. :If_.. ~, .. ",', .•
:-¥-... ...... ,.. to. tA--.. )
1r

'. . . . :s~.~~. aU:.fost· compatutide·SfBntul loan Evanghelistul. ':', ~ascatoare de Di.n:nD.eze~" (TheotokO$).. . ' .. ." .' .".'
o~Alji'::':~~:~~=m:~~=~~=~,S~~~Alexandri01~ ."
4 .' .'

. cer ~_CIl~ care ~ trecnt pnn Fecioara Ma$ ca printr-l!I1 tune1. Au fost:~~.' 2. Mono:fizitismul Aceasta.erez.te seplas~ ~ ~~ opusa,
comba(nti de,SJlilllIlI-.fgwttie Teo.futuJ, ~ Irineu ~ aJtii; ;ll~ Jll"'Zf"lPl, In Hristos a.unci ~ Dr!-. o.m- doonta lie a-I '"
. 2J3rezijl~: ::nfoareJa sufiefl:1l..MantWtoruIui .'. . : '. . bate cu arlee ~ pe Nestone,. ~.E~e ~ constalIl:il1Oiol . '.:'
, , ~e ~
Lucim de ~l!IIlosaia
llfinnmrCii liius Hi:isIos nu a •• ~ III V·lea), afimui unirea ~ dou4 :firi, ~ ]a
confundare: " • .ic
......,. -_.. avut ~zap~-.<P!1eyma), cU19]f.aufiet animal. ihi .. In· _zis £rea UIIlBDA afost ~ ~
mea divma .. _'"' ...-==-=:'" ". ~ ':._, . , ~... .:;
~ 'loCul-sufietuluin/li!liilil1i1iiSf P;;;;'~~ ~fl-, <l<;,]!3Il!t~ ~.COJi~aI!jJa
c. ••

,Ciitre LogOsuJ , ; , ' I Sinodul ' "

, ~ B~ '" ~ Mmiti~
accepl3t1lCl:S!e !2l2ii ar :fi]ipm pe de ~
N-lea de la Calcedon, aiinnilndu-Be !" pemJstenJa!'lll", • _" '
~ ~.:
1lI(i~ Jar ~lm~ "', ~ f~.§tiIbim S:&I1aScriprum~, . Ilii firi, llliremmodneamestecat;ri nescbimbat. . ':' <
e:e ~ ~ (pn~.§lpsihi) ell ~!BOOs, dar cu fum:tii
! ~ .•
1
diferite. .: _;. .
A~ ereQci au fast ~hQt,rl; de SfantuI· . . . . •
. '. . . . ......,LIf-l. . A.tanaSie, eel .M:n'e, S:tantuI
-:
.'
'.
 ;...--. 40 "41-.
.
, ......
.
. ...
. .
3. M~~1. 'F.tczia a ap8Iut in ~uI:BI. Vll-lea ~ ~~:fi'
."
.
-' ..

VlOP.ERAD~~~ALmnsus:alUSIoS~.RIN::
.
,
. .... '.:::.;.
.. " .~
.., '.
.... - .

' .. '
"
.
i,!­

. ;;..:.l?:. •

." --.. . '. - , .' . , .. .. '. . .o:...~"";"';';"

--0 '. ~ un.lJl~i;1zitiRm. riqJhi1llt Se admitea ~stmta Ii doiia·:firi
.••• .. , " ..... . '.m U(JkUA SLUJIRE . . "
. ..... : .' . . " " ,
-. . - ..
. '.' .
in M§ntnitomI, da( aimei BiDgure lfOinte, tea divini . . .' . ~.' . . ." '. .' '. . ... .... : .. ; "":""

. . SusfinMorii·a;estcl·Crezji, patriarbH. Sergiu,·Pyirbus.¢ ·PaVei. m. '.Tn reologie tennenul rle.mantl1Ue .are nil .serisobiectiy §i unul .
~uIui,· ~',al "AJexandri~ ~ papa HonoDu 'al II-lea, au subiectiv; de aici:miint'liire obiectivQ prin care se ~lege rascun;tpararc. '.
fast combltiuji de S1intul ~ Mirturisitorul, SfftntnI Sofimie aI . ~ impiicm:c ¢ indnmncrz,cire ¢. mdntuire Sfihiectivii.;c;are CQr~~ .
Ierusalimului ~ papaMartinL . ~..' . '. '. . . ' .~ tcttnenilor biblici de. indIeptare, ~,[Viati 'noUB,- .V;latA ill .', ..
. ~i a fost cnnliamDatB ]a Sinodul al VI:.lea ecmnenii;' erelia a ; . ':anStos, fndrmmezeireprinhBr.·: . .' . ' ..... ' .
. reap8rut sub forma in~ui (0 singura liU::rare a Persoanei lui ..~.. A:jadar prin:mAntnire obiecti:vi ft¢elegeriJ. ~~:!1e'~ §i.': .___.
Hristos, cbiar dacase admJt'~~,!!ri.~ d9.~,J'Qintey:¢. u.k.erlor:-.:prirr.', ~a·neamu1ui: omenesc:diri:'robia m~: ~ ..~ '~ur -.' .. ;.
. -. icanocIasm, fn:sec61u1-aI' vtrf-IeB: 'care 'refuza Ieprezentarea fefei; deci a s8.~ de catre Domnnl IlBus :f,Iristos, prin i'I:rintparea, jatfa, mVierea.. . .
. . :firii.1JIDaDe.~ hri Hristo~ in iCQaDA , . . ,.. §i iDiltarea ~&:poate.:fimm:titi}n~n1l]~ ~ a ·fI~tf~gj,t~tati ...~. ..:
..,:.~.}'-~? . ' .. ~; ~~d~pPaD~~~:~·fu··Sp~!l.-J;n s~~~~:y.m..j~:~_~:· -~_.~ ..~P~~ sy9~eep.va:~.~~~#w:~;ii~):;i: ~~
'..' -: ..- . fF'I"\I..ezm~Jln·~,~-J}~A.;f~c..~~~.;.:"_ .. , : ':~"""~~';';;;;".~". .... .' ~"'~.' ·~7~~~. :J'\....~e--:-. ,',.:". ".
.-p,ropn~~_~~..v.~~~JlQl1 . . . ~~~~~~~:..,..,..'~ ..._._.:.,;,
..
., ' .•- ". -Y .. , . . :.~.:,;.;.~~~~~!"":~:~~~
'.. :-. "
'.' • ...,-
c8._·9J@iniimi_lisusH~.iUl·este.·Fi
'-.- .• , • n
tJI'Ot'\t!ll1UJui'DiiiiiD----:J··
_J.1.:::",~r.,..-:U .
.. _ •• ,. ." . ~ Cl-
-;-- .::..;....:.:_....
..• ..,."u··.. w " " " ' . _
-.7'
.Jorrascu:mpara!ll;'":tD ';Djfud:. "·~-A~~.,. ""'::':::_=:~:~;.":,.' i..":..,.~~_.,,;: .. .
~ se~m....... ",'p~" '.
:" .;-:. ,,-numai Fiff~'~'Jca$i sfi:titii EreZia afoStconoamnata de . . . '. q.".: .;"._ ....: ....~._.:.::_,:: .. :.. '.

":<...... , .. ~~~;~~~~joca1eo~·b~~.::,~. ~. ,~';:::~~. '~~~_:. ~~;::>~.~,.~':.=.::, -~'. :;.·.~·~~.·=!!~~~~jj.~~~{)~n1a_~~~ra~~ri~~~~~~;;~~.;~~;~:~>~~.:"

'. ."" "".-', ..... .,. --- .... '''..... :... ~'.. -.' " ,. l:.tiVatafimt-r:respre persoana ~Ul este 1~ de...o~-:-:!,,, .~...
. . .: .. -;.. 'm~rire :~ .illiPiLl'fu se:l?9-*!£i~arp Sntre.'~~;~~~:J.~~;l;;:... ::!:·.: .
- ....~.=.-.- :~:, '.-.. ,,'.. ~~~~"!(~""'>:':::~~;~"""'.".:;: :nlan1uitOare.;~i'FerSoana DomllliIUi HriStos. Nuexisti'"m·aritirlfe'fu: alata··· .'
!.,.. ' '" ." ,... ;'.-: .de Persoana Sa, pentruca.DQi De p:t.8muim sUbi.eCtiv.sii1l:.:P.e.tsQ~,~i~1iU~.,~. ,~"'"
. ,~ ." ......", .~.:--"":"."'.:"---~'-. ",'~' :~!'-'.'..::':. . printr-o fuVat§bri .~ de:'m;' ci fui:p~fuLfune'l1eII:riSios"m" ,'..
'.-- "-':. - : . '. . .. :. . . . '., . _. . BiSeri~ prin' S:firitele ~i ramfu,and intr-o rel~e:~3nenta §i -.' . .
Taine
.r

. personalii cu Hristos. . " .. . " .

. P8rintele Staniloae afirma in aCest sens: '~ .Hrist~ ~tirie§te' .
ill ~ Ca P~an!. ~ nefnlocuit;·lntruc§t calitatea Sa .de persoana :
... -- -- _.
.....
~'dinimeze1asca deveoitR..acCestbila ca om,este unicuLizvor de pme,e '.
",
======~-.:~.~=". "."
... ~ne .~ de-Pacat ~ de llrinBri1e 'lui. ~ 6 putem nu
. 1 Oobandi decat in l~nmn~Aln.~.arelap.ei peisonale Cu .
" E1,~ ~ care ni se comrmicli §i primirn in mod ~er darirril~ ~.
(-- ...... ..
"'l-<lmteDlevlqiiatlevmate:" (T.D.a., voL 2, }J.I08-109;). , ~:.
."!"{ fmre persoana ~ opera 1Ilfultuttoare a lui HristO& ~o' distinqie
. .
" . .
.1.f' .=
.:
.~.nri 0 sep~e; opera de mfuItuire 'p~ate privita ~ in sme, teoreti~· n
 ' .... -\
-'-_ .. '42: ' .. :.' 43
,
~":"'" . . .".... '.. '. o,r:. c.': .... ",:: ' . ' , . . ]

.. ca' 0 ~ ifistincta'de persoana Sa, sub difcr.itc aspCote; In i1!nd; ,.~42,.1~, ~pmJ~1)J.Ps~knufl09~ 4 ~ Ca.ip;lpAmttn)~~lumuJ 2,. 7;, ..:,'., .;.'
. . Pemoarla'~ 'opci:a Sa7de·-im§ntUiie·1prmtazA'lip: tOt lndlVfzJ;oll.De ~;;';:L"':;' 'J
..JYI~ ~ 15,; L.lUTJ,UJ1U
'7_L-..;_ 6; 9• . ~ .. ... ~. .
"' ..',:'

. '.1? '., .P.rOfeJ:iile .. dID Vedliur I~ent ~ '·realiiaie. in' ·Noul

+ . . . . . • . " , •

H in. tcologia ,·brtOdoXi' 8cci:otu1. este 'pus iototdeaima. pc" Persbmi T

-1':[ '.!'. • , MantuitOruIirl liSriS BriStos;
Care NaIizat-l'n Sine ~ cU a ,$estam:eot. in care.sfint:ii evangbeIi§fi descriu luaarea m8ntJiitoare a' lui
:, ~ ., '. ; ." 'neZCll §i miliiiimeicirea'-:firii omCDe¢. AtunCi amd·vorbim ae ni8ntUire .~ ca ~ slujire, evidehfiind ~v' cClt?,·1rei· demnjta~:. ­
1·.. ·.. 'VQfbfui..de ~ ~ ¢ 1lil de 0 opera det3¢a de EJ.; ~_.
' ...-tl.;""""'21'\':.... protetica:1aLuca 13',33.li:liMatei 13" 57!slniireaarhiereasca.1a :. 1J
y: . -' .,-. ~ sa ~efi!1in:' luCrmra m8obUtoare ~ Pc HrisWs, ~ 17; 19 ~E'Vl'Bi 4,
y
14iar,demnitatea
':/','

iJi'l8li~:laMatei 25,.31-' ' . '

f.~ . . . fapt pe IisUs Hristos, in in1Icita.sa sIujire., De petSOODB. lui 1isus §i .;',1".J.JlI,CfJ 19, 12 ~i toate 1rei lmpleDIJ8.1aI. Corinterii 1, 30Jnsu§i nilme1e ' . T'
t<U re1aPB .~ ~i ·,cOlrumitmi. CII El depinde mBn1nirea n~ HriStos (.Mesia)~ care fnseamna ~'Uns'~, indica: lntrei:ta misiune a'... .
,J,
!~~, ' '
.. • .• 1. • r.~ft· .
maDfimn.p.t:JJ;f ~~ dU.wtWi I:rri$>s, Dtmmc:zeLIHlm, ~ nu
.'.
~.;~nul~~"un9Ur·prln:' ~::6ire' ~~ iii El aooste"trei '...... .
Iff- :'~-.'.' IU.cl8te' ~ de Et De 8ici ~ impJrtanta dogm.atica §i spirl1uala nmffiiti. (in Vechiul Testament, . . cum ·sC.pmW8§i:e;
",.. *.. . ." '. .. . :... . ., -.'.. "". tinsi.,.
... §lllDparapi)., ., T
J
.erau
11 . , ...-.,..-tehm~ . ~-"';;le divlrie:necreate a M8rJtJJitotului ;;rcn . . ",' .T.' ..
.I:""~ pnn ""'-":"',5lll_ .. - ' .
~~~ :.l~:·::··>:~;:~~~i·~·::'~':· :.~~~::-'~~
. :,~~:,~~:, .. ,'. -:, :.: . - '.. '. ­T
--"
~ -' ..... in 'B~~"~i mS:finteie Tame, -a;a ann:'~ va obscrvR
r./'
~ in:
~~.~ ,:: -;~')~ -- .' . " . ;t~~~-promn~ sau~?:lfitoreas(l8~:.·... -:: :. < ':.... :':' -::~:
~! . - - ."
..-~ <' - - ~ ~ .'~ . . .
-PrirraceaSta'chemare sau slujfre-~egem.lucrareaMfu:rl:oitOru1ui de .',-'.' .
i -:
~.4
~ O(nJlenllor adevatuL~:amca d.espn,! Sine ~Dumnezal:~" ,'.. "
~.
~ ".' ' ". . " .'
. Pen:tru- ~~.. ..•.• ···"'c.....·.Th.....;:,:;,;.;.... ~
J.~,ww.w.~ :.omwIll: §.f.a oom~ -1111. :~,~
T;'. • .... '. . ' .,.
.silnU~~lfiriDi.. :3"·{lofui.:8~~~~:~~rint'~~~~~vi$:?;:· : ~>~J
1 .-:--:."
If' :: .iinntm.t;aA~oniiiltirnrin·~-a~.~legahm
­ .:J::C--. '. .t"'-""-" , . , .
~l ' ..-'. ., ... "Cu Il~u ~ ·mtarirea. ~iSii$heiea creQfuciosuluijp a~
....
.' 6YJn:}iCtla§i ti.riJp a:ievelat'~:deSpre O1r1" ~ lume; ca ~-. ',' "~ "~ ' . , ,
.. . .... "d~"'f... ~-. ,;._~~,;,;;",;,' .. 1.::"" l.jf~h.#_.lr.1""",...~ -
r1IleZeU:~L.f.l.l£U.\Jm~·prm:lJ4l;'lVJ.m.lJ.l..L!.l.v.ll.,u.~~raJ~.
; .
{:. . :'r
~·~:::'!.ty;~,-; ·pe. ',a~~:fn.~',;.1ji9~)nan1pitqare)i;DOmni!1ui'·~os~·iliS.·ungem rupnma·~:'tl~fu istotre Tmh~l\1fa 'Sfintei lfreitDi.'"
";~{p]anlijUi
.
de Creme' '::' : ":. . ::
I" c.':' '.~ :." -. ""5Iujm Sail deiDnitati; dejJrooroc saU iriv~Or, prill care Mantuito~
. '.
~ al_:taina omului:~i aviepi viitoare.. , '.. ,....
, .

I ~~:', .~,¥u~ ~~~ desa~na a Erea Sfintei T~-§i- a·p.lamilui de --TiSUs"HilstOs illi desCOpeta:unadeV~,8bsi:racl 'deci¢·de -S~~ Ci pe ' .,'
.
r·~~····:··'::.'· tui!e·a~Pi;de'~ereu,prin·care·~s:~le~ insu¢' in ca1ifate de' Creator, ·Proniator, MfuItuitor, Desavffi:§itor §i. .I
~ . om.§i Dumnezeu ~i impaca prin jertta pe Dumnezeu: en amul (Evrei al ,omului ¢ al lumii:· Iisus este· adevanlI ~i proorocia' ill
i 12);' de imPaia(prin' care Hrist6s fuVrnge puterile raului §i condu~ sall_ In~~~_ fI"oorocul 'P$~ ex~lenra C~ilalti P!:.O.!~ .'~ :l
l ..:.--.~,~oopu1-sfu:t-sn.Prenl'(Matei28;18). .--- .. ' , adevlirul pnrmt de}.a Dumnezeu, m trmp ce Hristos este.?. . ..
j ........"'... :. Man1nitorul' ampePlinit aceste.trei SlUjiri,' memansau nrisiuni A
.l_~.1 ............,..,ni-ii ca P'ersoana
W:;Vl:ILUl, ~ ...
. - a .uLUllU~m.
n..~~~_.1-' Om.' . ' f .'
f- '. .
,. ...' ~ ~senS propria. La-Qameni, cele·1rei-demnitati se -sasesc~'ln:timp
. '"',P'-...............
fueaReYelatiei ". '~-''':'. =. --",,:-.,; .,,' ' . .'
-
,''--=:-_'';''''. i:-r .

.
" . viapi MBntuitoru1w reprezinta ltnplinirea acestor trei· slujiri ill
.. .
~le.1'lri.au .~-,h~ .Fersoana.Lui, e1e- sm:rt ~. '. . .....
: unital: ~desavfu'§it' . . .," a Persbanei Sale; tie aceea ~ Lui' sunt ~:§i .
, . ". :.'In Vechinl testament celetrej'demnjta~ 'sunt ·pose TIl reIap.e
persoane diferite, care prefuc4iPIDe sIrgirea Mantuitorului: ca 'profet
hlmbabile t;a.§i P~oana Lui ~ II amti1n Persoana Sa mat ~. :,'.
cat ~ pe 0IIl, dar ¢ -ooamo~ul restaurat'¥ ~ ')1
-r
t" ~- . -'. : - . - ... ~ .. . . . . . .' . .". . -"..... < • ~ ••

pe om in SiJie", ~. ~ai.intele StanilQae, 'm starea desa~' ". "

~ ."",<
 Pr-.F- .
-;,. ~.

" , :'133
.. 132: .'
'. '-t,:.q,." ~.
,;.... .~"". ~.Bfaoghelia fi,~ administteazircorectT~~~ (COnfe-.
. '1n.~ 692,.Sinodul T~.~~I~m1pl ~,~.Cfi -, ~,.Vij",.13)"., ...,.'. . '.. .'.~ ..':-.:".:: ... ~ ....
. ~ lie ~., dar~ din disjm:fiBf! de ~C; ci Q1 sa Be . ;:.~ SUS!D?-'~ din.~:facparte ~~~ ~ - "
deaica mai muIt mDdnccm Bjsericii ~ Pemru aimpiedica . •. dar.8di:riit ~ ei'c§teva criter:ii.exreme ale BlSCI;1Gl1 cdC!: ~: .
•>- ~:fioni1ieiepiScopuIUi1n1rebmile~ . . ., . cm:1iup:i, cxcmplul d~ viati Cle§dni. ~:.tmpanR~.~
. Celibatlll preojilor .este, CIl ~ cd care a 1iivorizat.o .' Taine. ~ Cal:v.in. a 8CCfl!I:l~ ~ .'~.~ B~~ ".
. .futte. cler ~ credinOi~ in Biser:ica ~OJll8QO-aJtoijcli .in Evul ' &ii jjrndamentB 'cc:iI:=PPa sa despre .~: ce irfibuie sa .
teologiasco~ca suspmoo existe.nta unci deosebiri ·ontologice··i.,' . . fn13iscrica ~ Potiiv.it oonceptiei Salt; ~iserica ~ t;ste
iermbie ¢ mireni,.~ timp ce peo1ru teologia ortodoXa este dear:' ~ ~ de ~ trebuie sa,seinn~' ~ntenit
dif~~~sltYire,', '.
- .;:;;::-:- ~~ '-: ; •• -
..
• -: -'~ ~un
" . ", esm:~~i!~I8ritJ.a"~~~~.~j:i;.L~.?~.~ereu).~. __ ~._ ":.'.
- '._. • --. •• ••••• " . ' • ~ .. '. -1ri fOOlOgta piO~ g·-siCoirihii· ~ u:ffilfuin ~~.~unror',. .'
• •••

b.~esiologiapro~tii .. ' ,. '. ?Potrivit ~ ni~ ~ B~cli,nu ~~ adeyaIul:PleDar;. ~ fif'ciu:e ?oar. _

:...7;;; .. ,,¥,e_.~.de m,*.~pus ~·teo1ogia..c;atolicii'pe R~n/"(-tnl ~ .' ~ oporpune di;t~Jh1~}~lC1(1~~}~.~~d~~. ':=
~. ~
~~., ·m..~:rt:iomd;:utidic.alBiseri
~"'- .. !,."'t._.:J...... ........ ... - afflfdemuIt'
Clbpe... _ . au~ ' __ .-:'.k'~.w.&.l ~.:;;" .;~ : .• ---=:.;,,:....;
~:~ ..~""'~.~ sa~:tie-·:1i-~:-de.:.:.~aam~1;,.:.Altijeolo
'-,'.... ...... _.I!_ ....._.__" ..._..~_.......,... _.. -,~lQ._ ""-".~_.__..
,-' .....
~:rt :'.:- ... - ":~lJeQ!I~rn~-~"B.l13·"" ..~ :f~'f : .' .... -~~.. . ....... ca:gdevarata:-Biserica:'eStem~:-de..fOrrriare (1..o.~-
.~: ~:'. ie.Ie"doui~~ id~ BiSfi1Ci£~:.m.pemru~'Rd"~~~ ':vor-=2;P::&21):=~~ :~~ -:':-'·::·"c'·;';~':'::'~'···;':;:;'~:~~·~:>':?·:::-::~·'.'·:-~'::"':",:::-.'T:'~:'~':::':"'·-:·
A

:';:-=:...' ­

;:,,;~:~'~cii~=!~~.~~~~~~~~1:,:,,-:<-"
ace¢anu-i etiifo$edecAtDimm~ . . .' ... :-.. . .:. .. .r-:~. .-." . ':~'or'~";"~Ht5t1~, i.ideiillrirCaU5IiG,'](efoorurtoriiau·emiS te6ria":: ~.
...
. ~ '.. ~. -'J:'U~ 9 .. .....- ... '. :'. . .
7. • ... ' •

. ' .••. - . . . .'. '.. ..' -

. . . , . ~-....,-
... : '~.'. .J)aca3n
~ .. ~ . ''''''
Cat!?.1.4asm.
. ~, . . . . a' .foSt sacrifiCatii:
-' di,,~.joM~
.Y~~pen.
.. tru"- ~,.'
a~.:U
~~m:·'d~re'·';;~+.i<>:·(·sacerootiU)::de~~
.ca.:u '~r"~~ ,_ .~jJL
Jlivin ·a:tutmor.
~_.'
crestinilor·>....
"'.t..~.,_
"': .. 7

.:.;' :.. ~., . ~-j~PnSa o. ~~"lnofuIrhica a Eisen&( in Pro~sni:.a faSt ~~riii~ '''Jillilifi::II(:So&l:':Caie -.~ 'deasupm S1ujilii- (~ii)' ~u qficiuiui"'-···· .' ....
-.- ,::': '..,.Ae.m: ~~~ ~i~ div~ '~~d~-~ .~:.~. JXmCe.P1ie .f!Cles,iaIa:~ -~ .... ·~esc,~g~ ~ ~. ~:~~cr:~'.~~~ com~t~.m:or.. -'.:.:<..:_~ .:'
: ,. p1uz:a.Iistit, ~ stA tot m separapa artificiala dintre·lliItIlta $i 'Persoane persoane. Practic· tot.~-cr~ClOS ar.e dreptul de. a ~ca. cuvan- ., .
~ S~ T~,. ~ evide:npind Persoancle trinitare $i Jas§nd. tulluiDll1miezeu §i de ~ administra Tafucie. Ex~i~ a~nlreptu- ,
.m mnbrii
•
~tatea BlSCOc.u
.
fP.... prof D.-Po
\.I..L, .
.' . VO.1-2• p. 78)... - ,n
pescu,.op.cit., " -iriCiedin:teazi
o. COIfltmi:tatea unor'~!:mP
.I:"""'~ ~p
.P'-~"' '-I~ J:"-'lLA '~."""
Ii!1 TVrlT-nrit"'. .

.. Eser¢a.pro!estantism111ui.const.a In aceea ca mRmuirea...se.dadirect . Pmtestantii nu au.Preo.1iiJ.·san Hirotonia C8: Taina si de ~:~~.'. :"
de :n~~ ~.~ Siant, ~ mijloacele uriei' aUtOri1Bji straine . jJoseda' nici preo-pa' s&mnn~1a Sl~itorul bisericesc a1 com~ ;~ :
(~ ~~~ §ll~e:sacrameutQJa),'B~ca fiind 0 si1tipla oounare ··este 1.lD. oficiant, un :fim.r.jionar. ·Diferitele..grade ierarlllce (episcop, preot). .
. a ~~or ·:tam·sa.1}iba Weo sernmficajieWfen61Oi5ita: 'mSerlca ";;. .~.~ unele'C6rifesiUni proteSimtesunt exclusiv qe~ uman.-' "Y'"." .
. ~~·sc ~ Ip Con:fesiunea .~Oustana,-.este--soci.etatea' . ~;·-"·ft~~~. "lumea protes!anta. e'f fost ._.. ' .'
. ~~.~ui;S~injnim!~~~or~"· .. qeposediita.ge;.~ 9n~. con:uni~ ~~f.~,~~¥.. . \
. . , ,~~ B:umca Ramel, ~u1 a stahilit clteVa Criterii ' . Bisericll pnn leraibie, care a pmmt jmteri1e .el ·de Ia Apostoli ~ ·de la .
'< . " ,

V1Z1l?ile :ale ~ISericii~ ~·~iseri~· este com.unitatea sfintilor ge.: ..1$Ja§li 'ro' care
Lumea protestanta, dip. aceastii·camR, deVine .asemanatoare. lor. .
~....
.. ':, ~'.' ...... .
. " . ' , . • • - • .... ,... • "" ]1. . -. ..... , '. ..... . , ., ._

"=' '., ,. .' ace10i crestini· care,. de$i botezati in numele Mantuitorului listis Hristos,
# ._ ', ..

. . - . '
 I . .134 ...

1$5
. ":':....
. ..
... , ........~ ..
• ... 11 ... _
.:..:.-::.~-

I~~
~·I , ----

r.~}'
'-"':'..
..... "
_-::!'=:.19nrm).,e:~1~~~5n:a"l~
.' I
\"'-6'''-~l', !~ p. " "J.......:.
.
-I:UJ.AWLCI.Ul ~ A£U4
..
...'.
:.a...~lX·nu.w..'ft;~B~·' ... ] mnP
'I'D'" .'. ..... w,J.' ••
~ ..-.l~
.
, ... ' , . . . . : . '. • ,
.'. mr.fNvArATlJRAoiuoooXI
DtESPRESJ.ilNTELE:r:AINE .
...
. . . '...
. . ..;.
'.
' ..
,
• .. _ . ' . ,,'., <$-:'.>•.•
.'
~il ,="""" --,.DIC.I"!"'-~mCl.uacm· ,
~:!~ • •
.' '. . '. :.
gfIl.fIal, nu taemcunantwre~ ." . ....".,. '..",' "..... '...
. '-' ' . ....... .' ....: '. .' ". ..
1?; . ',. " .'. ~ ... :M8ntuirea ·sublectivi a ~or are loe In: Biserica, in'care ei
;1
~~ • . ~" '/', .j
.
• ~~ ':"-~~
l._.l ..J!-.!.. sfint;itor. ~- ~ A -~.
'~~ .dltDe~:~ ~~J 0ar:e
"il I •

~. .
.'. J
. . '1 ',S~1
.IDl.:IWl ~........
•
,n.D_ . .. . '.
_~ ';""-"",tIre tIIIiIatea lJisericii
f'1mMa",a} ("a,.f"".........: -i vizibile pm!..care. Jncrrmj 1m. 'M4n!1~ Hristos.:nnn
. . t ' - preo:h!:l
~ .
sacra.­ . .
~ , tad.deprO£N~~fn~.."nr.3,~1~1; ~ .n:1~.~a·~.baiulSau.neviizut,~.~~¢.l~ . :
~. ' 2. S1intul loan Gmt de Am, SJimul ~ de N . . SSntU1 J)ubului S1int 8SDpJll ~ar. " ~ I . . ' .', .
i~.
~ . ' '.
.Eftem8.iru1.~~, tmd: tieD. F~oru; B~ 1987~_
3:.S1inW1 Di~e· ~ lerathia 010-1",,-. .
. .~ :;' .pnn." S1intulse Ioazi'~haruI~IDVlZlbil:
;'.' ~'. . ~
~cA ~ mijl~or vjzib~e
tnmsmite '.'liBus.
de
ne--a. t:ransInis . Hri~os DU
rf ' ,, .'. Cicerone ~ ea.~·a~'~ 1994;' . . ..... "::'~~~c4, .~: 4., 'ziiriiicniaten8l;'nf>!a ttansInis riUiruii spui~, dm,' ~ ,lUa,lIf m81~~e.' :."
. .
: ."
. · ' T '.....
.'. J. .........p""'" ,.
'........:~4"r:t19·:5pro£ ~ ~~. Sintezl1 ec/esIolCJgicd,
S,Dr.S-:6 ... ' . . ' ,
tIl rev; "Studii
"
Dad aLB fost~, ~ Hristos li--.ar ~~t datWile ~ .'
. ru:>hoa~-..:I........ J:!-.l_X ~ .........1·",:::• .; este UDit" ...............,1 ~ ~.,.,.m."" .
: .-:.. .:..,,;;;:..... . . :5 .~'Jdffri,Aiito~""D:::'-·~.!·;"·' ,-.~...;:"" ..' .... ..:-:,.... -. '.~w,t;""Y....,. ~ ~·t!~tlWl.-~, . • ·CIf;u.,¥~. ~.~~!:'-'.~ ... '.,. "'• .
, .' . . ;.-- "... ,:. e..-....... "" ".. -.~~:::.~::m~.
.-r:;r~'~~:" ___M.Wd/iJ'l1!~'
i)lUQllToologicci~J9.~.-:34.;~--;:,
~---- '::'" ~-. 'toar
,,-~ ·...iDatenaIY cf..,..~ "..wL. ~P
. ,,82. _ ..: ".. . .,~
... ..fit.. ":;' .;...
- -'­
, . .'

.. ":-. '~::=~~~~In~'~·:)l%6.~.i ~:. ':dU ~em~d:m~a(~~ ~'a·CclOi4dJ:nenfe~.:'::· . '

...... '. , , . . . _.. - ., .• I d
" . In O'J:ttlI,C.le
• .. - ,.{, .•
!~. ' 1 ' tuI·, ..~..
.- . • :nx:iUJ,"~.JI""""=Y·. . :D1SpJ"I'I"Tf'1D:"-' "~_ ...
.~"' ... ..,~.
:I__.L" 1 nL'A. ..
V..lIUl.JU.lOa· ""'~ ilr:'" C"..c_J._1 r>"
··.~uu~ aYerr1- 111:rr . elernen: . ." ..to . . .

II, "
~. .~:
'I;; , . . : ... , ., ...... "'" .' ..... - -...,

. c .' .. 'furev....0rtodQiia1'ri917;-nr:·2{~-f. ~::..... ':: elf ~~~ . &

. :.~:~1J~ '. - ~ ~~ei}t#: ~~~ ~~J-nsa, :.~ ~.~ -:~'."~ :.- .
I· ;-.-' ..., .. -' 9,.10.. : -Id~Nl1IUrasiJ...todieitiiJil:
...
PrOf Nicolae
. . ' .?
inrev. <'ortOdo~'.!, i971'~"9-lO' '. . '. _.'
aIDomnu,uz.!
~~...,::o. up... lum.C
' . . . .. :. .... . '. . .,.. ..: ' . 'm. '. --'CDO.T>
rr-.;f"""(·n !1'. .,,"..1 +h:_;
.'
' "
..
1.
TP'!1
..?,..f"''' ~ . D .:L\-. .
':~~::a:f~-g8ndita~.~~~.a~~~~·.:·,. .'
'. de.bm; ea ..avand
.
' . un fimdameI1tspiritual.
,
.••
"'.. •
m rati~el.
nat. '
'.' • '
.•
. Daca,
. . .ill . .
.,.,")Q4..,.,.D;L}~" . .~' :....,.... . . ,,: .:' ... . '."' ,.:.... .. ::-....~... alte.9;mfeSI1.mL~, ~,.,doar
7 " . . , . '. '. '. . ~'. , _
• ; ': '.':.': .. ..: .'- ..un··seran··:vI?J."b¥a1haruh11""" ...
rill: . "':.
I;; . .. ." .... ..... . . . . . . .' .. " .... • . . . . •.
m' :.': . . . . lL'Idem:Biserica#bzSenCi!e,in'~.''brtodo:ria;''1982,·. . 3' . '.
irivizlb~'careir~e exteri6r;fu. Qrtodojrie rpateri~ eSte inOOiul .
~ ."~.. . .12.:Pr, :~...P~ E9kzio1of!ia>ro '... n.r· 'w .~ pare irat:fu!zaharul ~r. Rostul Sfintelor Tai:t;te ~.~~.~··a sfutp ..',. .
r~ :' ';',', . . '~?cumeTl:te~ Cjjni:ilfidui1rVaticdn~ fu.reV:'Ort.~~a::,r:;:::3~'JCa . dupli.. 1,

'. amt"Sufletcle. cat~~~ ~ Persoama credinc.ip~or, . , . . ".

~ '. 13. I ~eP~deaIa,!1iseriCasZzgitoare,B~ 1972; . Prill faptol ca p.i:in fiecare S:Bmta Taina este prezent ~ilucrator, !g. ,
r".. .
14. Fr. prof Irn:Bn.a,D~,Onodoxfei,.BllClJre¢, 1989; .
I? IDem, Cr.edinJape ClfTeO~B '1987',
mod nevazut, ~ Mantuitoru1 Hristos, iar prin S:tintele Tame cre$te ~i' . '.' . .
. extind . m.ul B' . Sfintel 'L" c8:iact . mseamna
. ~-'
mru:
I ~. .e tot mal . ' t lSenca, ~. ~ au. . ~ .. '.;
W

.. . ....16. Pr. prof loan ka, M1iiiiii lUther..' " ..

;; . ... "OrtodoXia'~ 19~3. Dr. 4; . . . ' . ' Il. .Refonna Bis~rlcu, In. rev. ~stiC ~ unul ecl.~: ~ ~.~ ada13ga §l dim~une ~~o~~. . . .
w °
, . '.. -17.' PaulfuWkimov,Onvdaxza;1mideIrinwS - . ". . .'. 'lll~ ~ P,Jl~~~~ JJ!ID ~ ~fintelor T~~~l?~ll ' " :~."
. . 18, loaii7izi~ Fi'infti D;:.1....;:;"'1;-:· bid tIe ,;~~N· ~B~ 1996, . ·Stint ''ziditi ca pIetre 'Vl1" ill ''templul J?uhu1ui SfBnf.', ~ este. BlSer1C!L. . ". ·.!2
~
= .
~~
19• Fr, prof' dr, Baris Bobririskoy--railUz'B-:-- nuu:a ae.~ 10 .
. -,:,,:-~~; . ~~~t ...._ ,..,~t.........:t~~-~'m:~_ T~;;
~ ~~~c·..",tJ.ma·I~U?f!aza ~ cu~:uw~os~·
r -' '. rr..:...+· ,'~" .
J. Mal?ea:edPatmos,CItyNapoca,2002;.' . JS~I, trad.. De Vasile cutruPu!LUiecles.ia1"(V'Ulfqinlbistos,p.26).:. :'.' , .;.~..~_. " :7
t ~. . ,fQ: ~vis1a"0rtQdQxia",Dr::l~4dDii982;"·'-'''--·.:''-· ...... _' : ''':~-''-'-Biseric~COrtodoxa 'conSi~·ca ~ nu se finalizeaza. fu·~ .....:~
[
t
• • -~, .;"; - ,': -;,.. • c'.- ~ ",' • '-: ' .:tnoartea.1ui Hristos pe 'cruce ci:fn mrirea Ixri cu oainenif.tare crea in.Et.- . : .'.
' . ~ ~

;.. ", _ .. • w :.... _~.' ..... 0; ~I~ ", ~:.-.

". :J,' ••
 '. -. "-.'''''~''t'''''!!!,.~.,

• ~

..
'4'. . .
~.,,~~ ....
.13'6-- .:........ ;
~ 137 .
'tl" .
iii
1.&
:
.' ........
.' . ' .. ~.
..
.' . .
•
,:.;,.
',._"';;;'"
'.
••
,.

-fill, : ~. care Be reaHreaza .in Sfintde Tainc. De ai~·. impm~ 'a; . a. JnstitIIir'88. ~ .Taine sont .luairi care s-au ,:instituit de
',: -;L :', > _. Ill.llt:lor .,....
~ S·J:L..._, .. ~ri......... ;"""'1 • ...........l · " i
.lame, pon~se.ll..l.l.a;tl~·,u;m$l~lfLDtlurea.noasln1;~
~" . . . '. . .' W
: .~ - :n1uiil
• nUl·T:J..:....
'~"pemm-~
~ .. .~ J-.,.,,1,...• •
:I'_UI.u.u; 'pm'~'
,
.'.­
_j1L .' : pin CIre ~ ~J~ ~ m~ ~~ .oainmii~des.P&titi~ jmiitnirea .divit~j: ~Iie·.1D1 elfn?mJ! ~a1 ,al ,~~or. lan:re..1p. ,
k de ])m'lfelal ~ futre c;. TIririeJe· au 0 ~ rmifiratosre eli.Hristos , de ')@dnitnrol, nttnem D1l pcme msttbIi Tame m Biscrica, per.rtru . . .
'Ql .sfmi
,J1! ' 1mpI.l1 Lui edesiaJ, prill S$nmI Dub, iBrprinHriStos ru S:f3ntaTnime. . cI prin H:r.istOs a ~ .harul (1~ 1, 17) §i ~ El decide prin ce reI
,if';
':-. ft.',
' . '" . de luame ntransmitC credinci~Jor:
. . . . .
. .'. .
. :.
;. "~:'i 1.NofinneaJide6nipa SfintdorTaine' . ' @npfA:po.$iliSOll1:COIl@:nti ci·sun:t doaI '~conomi!li Tame10r
.. ~i . TmnermI "Taint' ~ ifamrerea ·cnY§ntnlrri grecesC 'wmmon'" '.'
i¢ Dumneze~t Corinteni 4, 1), ,sa:v!h$iud ~ din ~ a
:. ;,:~:; . ' ~~ lucru 1;timlit, ~~ nefnteles; adici ~ Cu mintti~; ~ui . .,' .;. . ...... -;. .~':'.
l:i~
"~)f-7'=~~:' ~
. .... In sens geneml, pJ§!!!i"~' 'c & .h.iiDmntle'lW,:PersoBna, ~ '. '. <';' .
area: 1:Dt"taine
Thea: in'~ Sa:iPbJ!illU.se.:inili~'Wrect iilstituirea neriri"lqci-q1.: '. :,~. _,
~de' ~- ~~
. ~I
,. " •. frMi:rea
. '. ,. _ • egere . ... w::; ~I;; :Hnstos alo1Umr'taiDeIor.crl eXce!'tiRJ3ri.tezulut.silOv.Janief '.' .
jjjndciffriirec pilterea inref'-" • . . . " . .•• _. •

; I~:' . --, '. a~ui..ftl.seo$~~.~e~:acel~~.sfin:te,~.. ~ ~.~~ei,·n~~ ~ ~-ar ~ fast. to~~~:nu:e ~~ ~~~',:

,J~i .:'.: . dUlu11n(Dnm~ ~rd)I]!! care m se"commnca'-Ba:tuI·dunrJie~.. .. _Dn:npQ~ :-~ .g~cupriOOe.. s¢lCJ~ m4tec¢t.L~: toate: .. ; .
. " . '.;. ~esc, &'i1lP:iane':'o'rCa1iwenevazum:~i ~gc~i'se comumca :rear- :.,~.f~au:fpSt..mstitRite;tfe-~:Hri.&tcig:l8t ApgStelii.Il:Bil taOOt·.nmnc.~-i,:2::', ... ' .'
§Tobi~foi;iie·:~~e:~',7'-;. :,:. '.' ....:.~-~.~...... _: .. ~: .. :~:.~ ~. ~ .fu~ieriSdinpni~J~1!;5at: :... ~ ........ ~--"...:.; . :: ::~~:'.-":7-?f~: ';:'-~==':': ......
••• ' "T'

.. -" . ,·k sfuneie"T~ nu··este.nWriai '~r~~iizk:a:.aaei~Ci· .. " .' J~' 'sooolUi'"fat &~lea, :P8eudo--AnibrQii~:" cori-furrja". histitUfre~{'" ' ..
..:I.......... iPC:!ti ' ~ ~
~.,., . _:':' ~~~~";l\-p ...~:,Qectiva a, ~1l1 .:rpantuitQr._.~ pnn:' ,"J'!!!nclm..de '~{ff-g~~:'. Cine e~~Or:dBclLllU';"o'-':' -':....
A - •• • ¥ • A • • •• '. ..... .;. ,.... ..' ,,' • • • • • " .

.. , ·bomnnl·iisu:s?':'Din'Cel"au·vemt~'- ~ OOIor §@ie Taine~in:' ... c•. _ .

"" :·.aceaSta:el'f:}-.8e,doosBbesc-cwsi:rilbOalelereligioare-':-· .' ':. '. ":..
~-~: ',,; Iii Ji04
'dif~'~dejOO~ogm c2tolica, ~··Httl~zlt ~ de.;.
_~~ciI~:,ptimi¥ci-milf.fDiu·aiata ~-:-iu Biserica··~eche~u·~rah· ..:...
,.. ,:. "~~enf:' ~.-pune .aooefrt:fll·pe-partea:v~'a~afuei;}ri::·tradipa>:·:,~.?iQ:Bi~~~,~:meib(:;~=''':'''':, . ''';,;~;~~,·2.:<~~:::-:-::~:::··.~<,~::.
, .... ',' . $apteanA~Tairuh:o~drice spre l:onpmltuI eJ. interior; "hirUIdivfu'~': '. sm
Ilnpmprea 'diii 'tOOlogia artDllcli "m Tame :inSfuuiie"dii-eC('de:<
.'''~ "'>"" .'.1:. ~~:A~~,p~:d~~~1ici pe ~c;ie ~.:.sa ~denjieze :,'Mantu,itornl. ~l.§i "El1haristia}'~i T~e)nStituite.. ~ 'pm '. ..
er ~. . . - . depeti?enfa· Tainei de eel ce 0 ~. 0rt6d0xia ~ spre miezUI Apostol!,":Qu are temei fu. Stmi1a Scriptm:a. fi1' schimb; trebwe preciZat ca' . .
~. . l~~, ~ ~ ce ~ spiritual:§i ~c aCeste Iucrfui sfinte ale Man~nu a ~iIit cerem~e ~finte1or Taine,.· . .'.­
~ liKt ' : BlS~Cl1; pentru ca. ~~ el1lll este'sa ~ In evideDta suprem.apa. La Botez, Spovedanie ~ ·E¢:!aristie insti1uirea. s.£.· taCut· .4uPa, .
. ~ . : . preo111h~ a~ ~-s&-con1ribuie la ~ lor prin' -~part.fa,~~taire..e.$ oompl~ d~ nu amanunpt .'
.I!: ..... : lisus ~s ~ Duhul Sfiint (Pr. prof Dumitru Popescu, op. cit. vol. 2 .?v.ffintuitorul Iisus Hristos a .t1igadllit hatul San, prin DOOul StJint, pentm .
:~'! .. '.-~ cap:'''$finteler~~',:p:6-7).-"-~--~,~,:,.'."~~:> .~- ~ .--~" ..: '-~~-'~-'-:~' -':,,~__~j~)l~~ui$al~yiqll.· ~~ A}Jostolilor)~ tIe a-llni~ .... .
II . or.. -~".
I • 8... •• • ... rcreoiril:i,o~
-' ' . . . '... " .'mBisCiica ~~i'tof'ei"au' stabilih~eremOnille'A':"':";; harul ' ......
" " ' : '.,: :' ,.;'
'.~
2. Elementele'coIistitntive SfinteIor Tame' .: ., .." .... ~ale ~ea1~'~
- ' . .
........ -< ..........................,., ••: .. t~ .. ~ . . . .~

,-" . Note1e ·mractIristice ale S:finteIor Tame SlIDt il1stftufrea, pBrtea . b~ p~ vimti. 1...~ constii din shijba san dlli :ritual.ul '"
.~.;,~-~·:~i.':":>~~~eJi~' . '.-. '. '. . . .. , - .' litorgic;:r:pateriafolosrra, actele ~ cuv:intele saufann$ Tainei. ."
," ..... - I.. • _ . .
.
::~. ~.~

)·1' ... ~ -- ..: ....,. . ­ '"

 ~ .
~ --. . . ' . . '. • ". . ..:. ~~<~,•• .,

~. ;. 1 3 8 ' * ''~~/!~:':~~-o/.:- . • 139

~
i ' ." . -. " . ,,:. ". -'
. -.-
. . . -._-..
.' ..
. ~'. ' ~
I .: .·T..it~~:itlillfudDs~_~~J _ 0_ .! .--~~lIji.fma,nmidesimtDDm..ii-extf,noate,care
;t, .' : ..... ,!,~a -;~_ J~~~~:. ~. (spa, piinea, v.imil ~mr l~
_ ~. ~ ~ ~ .~ ~~ ~ si~ _ credi$... singura.care ­
4·· ':~ ~ constituie_ ~~ ~Je.. deOSebi1e de e«emont1le. Care ~. •i mtrtuie.;e· Clola.;fidc'J, ~ pe care_ credinciosul 0 ~ de la Dum­
i' . '.. ~ ~ acestor 1ermeoi·llU este ~.;' ne'mU~ cuvAntulLUi. T~e califitma~ 18m'-s! timlsforme.
i peotm rA ~ cI~~~ Iuamrlle _fi' se ~ Ja 'SiinPi:' Parlnj[ . -pe ~~os,. de lndicand 0 reaIitate .~Dt8. ;me smit semne ale
J,i. Dimpotriva, 1rmlenul de matmie duce -la ~ sterile . m··· '. . . iBgBtbJintei lui DllinnemL. . - -. . '.. _ ' . _.
i. Sfi~or T~, ~~e T~:(S~ ~. = a ) : : ' . , -in. toolo&me .protes't8nte, wvintuI lui .~~ ~~. ~si4erat
~ ·nu mbi ~e, 'JBl"~ ~ "fmna", 1uati ~ ~,JIiistote1ian,. ..~. ~ ~ ~Smip1tnr al.bmului. ~ ~_ r-aine~, ,Acestea diJ,t. '. .
/~ conduce ]a ldeea cA fomm pnn. sme are putere de'Viaf8, uitBndu-se 'de ;.. U1lD4 SIint JDal mult ~ de ~ fn1re ~ semne' ale . .
:~ - puterea~ui.: ~_. _" ~ .. --< ". _ .' :-'. mgad\rintei lui J)umnezeu pen.tru a trezi.. credi$.; Fari Credin,m, 'TaiQa .
i: -.-. .:-. . S;ntagma''parte .Wzoti" CUprinae ~Ot. ce at vfar ~ spmJ! temieiili: '.. este'utt-Bttnn~goL 'ele avbhiect dOar asUpm celar ~o§h c.reampi :--., .

I;.
~l "materie" ~ ''fon:na'', evi1Bnd .conceptele :filosofice,. care pot prod~ :fiwe Taine1e e.ficiente,:' '. -. . .:' ':.~. ..:.......-- _- . .-:. : - .
'.._" .. ;i"-.-- nefnte1e~~.co.¢irl;iL.:-: .. :::.
. '. .' ... '-. .:.~: ~ .' ". - . Diri punct~ v~'.~PX;: conceppa~P.Wtestanta ~ Taifie··'·~
:·i·7·~.··'c.Parteanevizlitio·
.
~",,-c-_ ... _ ••.,._~ 'nbjluCi3reaoS:mntuluf-. . ~i1ica-o
-, - ',' .:' :::."
Duh.&mJ:nnuI ~~ ... " . . .~~..~ ~-:-Stml,-: pe...',.
.." __'l'DJoi;~·:ex;tedoarat'~:J.;:'~ pare,-~~_,
.;.: ...
~ -~ .._'..
I _ • • . __ .' _ • . '.' • ____ 'r

~'-~ -.:;..~,~"~dumn~~7.~~;$e:~~-crediricio~or:~,~:"-.-. ~ ..... -~.:~~:..,.;~_~~,:, ·.:JnO~t.;ojliD·t.eOlQ~ s.~-~ _~. ~ cejUmano"-Catolidi;.pe"baza·-

·It.:.: . 'indisol~'
r •• - -- -­

~~ Trebirie sli151fuiiltJaptw'ca_cele ~pam. BleTai:rielor. f01Ille<@o .:. acest~i relapi externe '-ohi~~:~ 0 fai;.'~ de'''semniif ":': ..
':' ..... , .., ..... 1lD1- .. ', .-',:...~~~_,~.
i :::: ..': ::, - ..-.- . . ,

'.... _j3edoarn¢ic)!)al, pentuz, a~-fj.. . _... ~~,_:.~~

r ... '
l' . . f:Dtel
~par~:.~ .' e_~~ .... ~ o~,: ~
A W w'" .
~·:-i:;;Z:,,~·:~?Jj~~~· .So-~~~t ~~~ ~mat~~ po~ pnIIli~_sin~.energi:-- " .' ~~~~'~;~q~i)J,!-:~tesrontisn1 Jot· pe.-' .l;Ja2a~1e~~ •. ::: ::~~~ .
:. . ..
f;<~ :~~': ile necreate ale lui ~ezciI;tot $ cmn prim~ msme;-.IaSfu,Cbi-se:· legaturi eiterioare, se Subiecti:v~.:gra1ia ~ ~:ta~ dep;mE;lyrU:a de. '::
~;~:;.;E~:: ::::~.; ..~!J~l~~~~J~.~~:St~te... · . . ... ,-. ,'.': :- . : .... :::~..:.:.: .. pre~l~He,"rn.lJ.~.·~~~~,deyin:simt?l~}~l~n~;e.~~riom,,'-:-</. . ',~' .
f.. \·:.':·.· :S~~!~~~!!~:e1ns~a;:.=~~:.
lritra.m
.
:~=~::sW~:~;~d~~:~'~::::';~;::.;:: .': . :
[.' ".~:: -._:-", ~ ~.~ MBntuitorill Hristos;.CeI. ce rela1ie'peoojj~lil ':' . pull catO~~ii ~pe: ~'ex.~ operato~'~ pe at8.t de.m¢t~tu~ _
~ . . .. ' di:recta,pnn ~ ~ffint, eu fi~ credincios. Altfel nu se explica: .protestanpi dependenta &rnPeI de predestinare (cf_ pro prof DlIDlltru .
I .' insti~ niat niulto~ T~e ~.~~i,~~)~r In diferitele momente·. J>opescu, op.~.,cap. p. 9). " .
I ._.. __ .al~.Y1~~~tru difenteleslYJ~ din BtseiJ.ca . _. .. . . __ ._
_, _ .: .. ~.
Teologm Ortodoxa nu cuno~ -~ :dilema. a osciJatiel' mtre .
ci:, T'

.~
I _. . -. .' _. --.. "
~. ,<,., .. ' .. _ . -'. : ". ., . " . bar ~i ~ deoarece ~p.1ru inv~ ortodoxA .'haru! are 0 rel$e .

,
~_ '. . - 3,D.iferenfeconfesionaleCnptj.vireJaSfintel~Taine_-.. __ ~ . ·interioar:a.-cu seIllD:ul prin care se transmite, 3§a meat parte'a v~. a.,
__
.: !~-·· ·Bisecica ~:;invata-'cl··Bfintele~T~e·~u~t·SUriple:r ,.,Tainei ~.mearudeiradiere·a~u(Sfflntuluil)uh.IJuprc~·din·<::'·:···~ -:f.
:" ,., . ..

·I .-'
Ii ceremonji religimise, precum cele dinVechiu1-Tootameat;-
.
~ ale -tagaduim,ci lui DnTDnezeu, ~ ~t purtatoare de bar ~ impar-
. .... • •
1mI'Ill MWID~qea..o-~ vinQoc,atoate fata de ':
cei. ce-L a1:ingffiU, tot astfel ill Biserica ~ se ~unicA prill .~~. .
A. • ..., .... . . . . ,
_
. - ' _ .ta§escrealharul dUlDDezeIesc §lmantuit~r.·--~-"~.~~-:-- .-.. -.-----... -., - - vazutii a Sfintelor Tame, spre tamadmrea sau hrifuirea spmtuaIa a celor ". " .... ';-
.... • .... • • • 'OJ .. •

",~r;::'~!qy~:.L.~,:h :-, ':,' ...... = 1mjmr~c de ele. De ~ in 1listrira~ Slin1cle Table ., .

 . " ..
'~·_ - :~:".
m··;~.i p"~,,,,,,,,,
" ".:r'~'.":~~~.-"
.. :
140' .,. ~.::,,,~~,~ ~ '

'. ---":"'-:' . . . .:,,'

".. .. ":'.,:'-.
"!"'

.. ~'

.... , : ';',,' I _,:. ..:. .: . ... : . .

0;;'"

" , :',
."

. '.­ ; ' ...

. .:.141
,;." . ';'"'''''' . :'\:.,;, -, ~ ,
" :.'. nu sunt simple semne ex1erioare, aJre ~.h.ai:ul, ci merlii' . ''';'~

..:: .. ~.parent.ti.pEin caib.•.b,amI .lui Dumnez.eu Coooari:-.fn.1liBta· crediriclosil~

.­ ,~je11ru ca sce¢a sa tindaspre.aserniDaml cuDllrimezeu. .
.. . . de~ ~
:­ ... DiIi.punct· .",~IOI_, ~~~~ ~ a~ ~ ,ran lDa~ ",'
-,
.:.......m~ ~ acte , ruvinte),.dfoarece leprez.inm door 0 parte ~ T~ Iiu : '.
v 'T:' . r," d ;. { ,
.
-,

coosiderati ca mstuJlllC:ot magic, ~.~ :mccaIii,? :in.trans:' . .

~mitCrea~ui, ci 1reboie'Wzii! in dependeqa de yoit$: lui Hristos,. .
Care 1:ua'ea7A in· Biserlcl1' p:in Duhul. SBmt. In' ~ ortodoxa"
. T.ameienulua.-fazaprin sine,'ciprin piC2t;lJfa Duhul~;S~ " '. '. ,;'
.d • . ' La ~~ de exemp1u, Validitatf!a ~Irii. ~ de '

iudei san de pagani este. dependeiltii door de:parteJ 'extem8. 'aTainei., " .
'·Prinaceasta~eSe ~1endinfa deaconsideraiJctulCxti:m,Ca :. " . :,
:. 'fustmment detmDsmitere':mOOmiCaaJmrUIui(m,~.:·vor·2/p: 833j~:::'- :., ,;.; ~-: ~ :'.;
""\ -­ b•. ~ ~ ~ de a~. smtcle.Taine·.le-a ihtMar.rwi­
...,.11'1."' ... LU'tLLA.dJ'lII.UU'''H. " " ' I a l r - d l ' .. VI""'::Ii.-:'I.,IIIII· _I ~1~TTJ:II_~'t. -- --­ ----,
.
... . . - _!;
--= . . .
toItll~o11Io-t §l . .!,m;r!A@Ol' .
lor~ . epl..S(it)IJ1.-§!-~
..... . ;tJ1l . .on.\.4l~"
....x-',; _~.: .....,_:;:~ . ~
• " _ . .••. ;. ".~_.~~' ,,:'~~~:~··Botf2u1,~:,~~n~*~:~~~~W::./~~~:<;~;Z
c.
• ~~ .:1UlllLLv. .lame. ·Dinj?urtct de--VefIefe-:-ortOdo~·ee1: ce n~ ciOO:iriClOS" - .--.. .. --:, .. ,...~. __ ~,",.'~' . :.,;~:,,, ... "." ,.-::-.;. :" ' .•.;:;..;.. :.....-c­
7.v::~··t~bd~c1iifii~M~ ~tetle ~ HnStos _ o~ mrn-:'" ,~ '~e~ain;;··~.acte eCI~&'i~~~'~.~.~~~, ~e;;:' ': , ,-: '.=;
r;~~~~~·.,;~"~j~~~;:~::'~--·~1=:· ~~~~:
__ ': ~:,. "·~~"";'2·-.~5'-~dipiIesav~Stintclor·Taine'" , ,," . :.:~~-~.', 'ru1JIri~ El contiDli.3.~Sa,~~40~1!!13iserica"prin sluJ(to~:·~._·~.~_-~~~
.:"::" ::.;:.- ­ '~':feW1:u' sa,,:~~.: Stinielor·, T?fie::trebtlle .fudeplliiite:,;,~te-i:".:,'. .:i,~rifG~:$i.~i de~~;'::;'i:~~~&~~:\~i#,' .::~' ~if: ~::~~~.?,:.~:~.~~. '..::::..'> . . . ,_. --"-'Y
.. ,,:~ 'J< ·:coi;lilitii dbieC1ive'¢ 'SW5iciilivaACestcli··Simt lttz1;a't<5a1rle:' a' mlv§g;Gea-:-- " ~/". ""Faptul cli Mantu1torur&re"Bdevmj~tur sav8i"§ito~"hl S~I-Q:(rairie;' ~:'~" ',:
.~ ~ ~~~duia1aBisericii;p;saV~lor_dedttreepiscoltsaupreo~ .... ~~_~.~_~va1o~_~ yali~~ T.aID~ki·rilldep~de.de . ~ ..; ';- '~", .
-c. pregatirea credincio~or:pentro pr.imireabamlili. '. . ~ , ~ '.. mo.mla a sav~ru1ui lor .vazut,. deoareCe el.eSte D1lInaf:un'. organ -..
.' -. a..J~3;Qdui~Ia mmcii
preyede ··l~ ~ acteIe ~i cU.v!!ttele . . v:izJ.oil, priIi care lucreaZi HristoS chip nCV"8zut: S~ 10rui 'Gum de, rn
~af fiecarel 'Taine, .mate fucadrate. futr-0 . sb.yba. Aceasta sIujbii ' Aur .expl.i.ca aceasta astfet '''DumnezeiJ lucreaza.· ¢ prin ne~c~
'~":d-dezvo1tare arlffilli1ielii,'sfinte ·eu Care· se--sa~ . . . .., 'rtuLeste opera pu1erii Lui ~ El inSU§i De ~e$ie pe noi fu .
- " ~ut,-~. evidenp~d:sensul ~ -ef~ TaiIlti Cu toate cii lucrmile," " Taine". fn ~ Sens se.~ ~ Sfiintul Grigorie de.Nazianz:,"Nu .'--.-,-.- ..
....-_~.: cuvintele-~..~e J?illl canr~~~.Iainelorm.mt3':~.eDpa.:.·. ~l~ In considemte~~.?area .~:ce te c~....Ciici cW8J.cJaca.s~~
Ie, -sIujba
. care fura~.Tama
credintei. ~_.:
nn'estelipsita de' ~nnpo
,. '!J.iBi:rta:&
.. eSti·0 : deo~
" . ":.. . vteiiiiiire:;.:pu.nare,"t:vatoarea"BoteZului
. ..... >, 'pUll
-este. ~'~' . (T.D.~:.,.
expresJ.e a . ~ evmviei Bisericii ~ reprezetttm'e ".' "," .'~ f.·.on .:.. .."'..= ___ .____ ,. .. :~.~ ..., .. , '--'.
. ~. ~e ~ ill Taina. De'aiei ~ ,grija Bisericii pen1m Sll~ Corecta ..~ DU' ~..~ preotul, care sav~ -Sfintel~ T~,
.§l depIina a ~or shgbe. . . .~ ~if eVlaVie ~ un roffiPortament imoral, nu ~ nlspnnde iQ. :fiipl avand
:"'.... . .~,:' . , :~ .JuiJJmnJirzeuj)entm ca ascan~tpe creilincio~' det~jn,3ndll-i sa~
J.,., 'Rl'111arda evla~a, dacinu cumV3. chiar credinta .' '....:-: .,,~" ..":;' "
 .. ..... -...•..
~

,., . 142' ..
. _'-" _ ............_....-..
143
f:.-;-,....., 0 • . : . "'_.'." . " ' " '. . ' :', '" ,~.~c .... " ••. • . :..j> .... , ,,;... _.: ': ~ "\.:,.' "~ . . -..;.:'
t'C". . .

~ c ...' . . . . . ,Taincle 'Sayfiqite..-:fu afiiIi'Bisciiaii nu ~ T.aine· m dqi1in~' ... '.'

'.: : '. ~ 1n.. ~ ,valdenzii ~ 'camm 'all ·manife.Lit7d~elf ~ ,invite. 1a
~ .. ' , " lor, dar-opot capafit ~m~E?'l1l)heamoa~i'lor'de citreBiserici. . '. ' . '~Taimlor~, de~fn secolulBlXII-k.aPetmIimImrlul $i Hugo
~ ...• . Co Primitorii .Sfu)1dor Taine ~ ~~ BiscdCii (cu excq>-',
~ Vtctor au ~ sr.est numir.1n Risirit, in: ~~:ai XITI-lea,.· .'
~. . ,Pa ~ui, .poarta .de m.rare tn. Biserici). TJiinele ~te ~ ; ,mmWmJ~1ovmeofiooead~ celor JBPte S£nfe Tame. ~ : .
~ ., . nlnduial! ~ indeplinind condipne obiective sunt valide ¢ 4qiline, dar' . fn,:seco1u1 al XV-lea -8:fintc1e Taine sm¢mcr¢ibnate de Simeon a1
~;' . - .... . peotru ca sa ~Jn sufletul' credinci~ '.hDarea ~. . 1heSal~ apoi.in 1638 Ia Sinodu! deja ~1 ~ in ':1642 ; .

, .
i.~ . harul~ .dumne7Elesc.
,i·
.1rebui~ ~ 0 oondqie subiootiva, piegitiJca ~ primirea . . 1n,~ de ~ ~ mi1ropolitului Petro ~ "Este 1impede
S:ffintuI Apostpl.' Pavel avertizeara' -f'Cel ~ . ~ ~ aceste ultime .tnCIljiom'ki' emu indreplBte fmpotriva protestantilor,
~, man8nca ~ bea cu .nevrednicie. ~ ~ minfinci. ~,~ nesocotind . care ~ llUIllarul Siintelor· Taine; • rum tot lmpo1rlva lor s-a .)

"', .
~ ~ .... '. ~irupul DOmnUlui" (I Corimen{11,'.2"9j. AreastaJriseSmh! .... ~o.~ ·JYO"lttIfat'$i'S.inodtil catoliC deia Trident (1545-1563).':'.' .' . ':' ','" -':.':~' ~ ."'. !
~ ~:ln mod obi~v; ~le lui pot 1ipsi sub'iecnv, dd' "..Jn1m~sco~S~TaincaufosfirnPh1item;,piIDaimti1te·.
•

I
. " ~ _.'
, ,

.....
'li-m-...
. 0 •

..
~Qiiwac ·-'o.ce'
. . 'a' "0 ••
~.......
• .-.

f , . ,,, -nr1m1 to-·1111. e:l Qn.Qn8';~U,.l;ll 0 A"'da' 'pentruli

~.:o. :. '::.....-.'J:'..~.--:- !lw::: ;!UIoI.~ ..'(.-,~~_. .. ..psa..
.

.. ...... "
Sl.c~":l . rr • ' 1.:-....·­
. i"'"""1~ ~~"'" ~ r:· , ~ . . ~~ ~ !.I.I.I.UQ e ,~ame.::£apxt:
~'~':'--'" .,.<.. }!r~ipfel ~.,:, .evlaviei'·'~~'~'·du4()VIU~caJrt.~·.:· ~~.. ". ':. :";o":"~____
'
.'._. . w':"-" ... 0_- ....

"de'poca1nfB.
amm. TeolnO'Il:!
..... '.
,~Taine'cai'B-se"

.
w' ",..

.:: -
.-,.A""...x -coIiSJdcri :ca"
""C"""' ,:,,~, . :

.~
-.' .
..vm-r.ntc5 f~_'
.~ Dl8l. ~
,~~~·~·NWlta··.,:,-:.:"~,: ,=­
"'!11 .... " __1;:'·).......-~ l"Q,...nuse............tlS(B~·1 • YT~.~: ~
" .,--""-" ;,..J.?'~,:~~~, . "
..
. . . . , ....... :.' "'":!" '
.'
....n .."" oW.IfIW-J-I"' este " -::;'; ,­

.. -.. -,
.. ~~ ,.u~'11.au.u~!l)~·.;-~,.~.:.:..·.~.a::·:,_·:-:~::",,:, "~f' .::',
------ '
.

. . ..... ~ • . '=' ,". ' . . .

i~:::~E~" ~.··.~~~';~a;.¢~'r;',~:~ ·~~::-~~~Jxi':~fiiI ~1i~~~&;1~'~~{~- •. '.

J" -. 7 :...." pe care. ~ admit, ~ ratoli.cii;:J?rO~ 'in schiIiJ.b, i~ reduSja~.:doua, ,:. ~UJ~ ~tUite)x:ntru. cio?'~ aj~ui _d~ei.eieS~··:de.: ··~tre . -:.'­
1>~~>~"'~~'130tezul91.~~':~;~re.se.·adauga~~Illt~1eraili~Pc;diiita..'-.,.· . ~ .~, . c~CIQ~-Jq;Men.~,~~~:·:~~~·pen1ru'·~:;~~~.c~(jr~t.:~:'....;'.' .','
i.... .' .. sfititR .Scnptuij :~ .Sf2nta Tradip~ nil Jndi~ il~u1 Sfiritelor" . -Oblect~lor. de ~t,. p~tru bmecuv~tarea, caselor s~ .a ~adel?T :rtt~lllC~:. ,:', ..' ,
t. "'~. . . ', T~edar ofera ~ penJru ~~.~tre. ele.:~fnpeno* .p~ . omul~.~ m~ ~uh~or, re~e, precum ,~1, ~ :~~orutpe" :' .. .-:'
I.. ' nopunea de"Tama ,nu era definit! JJrePlS, Cl 'avea lID sens fame larg care BISe.n~ n da~ cel?r.~sa~.. . . -- . : ., ...,. ~.-. ,"
I . Care cuprindea onte act.-sau lucru sfaDt. .A§a·se explica menponarea '. Toste aceste sluJbe, IlUIDlte lerurgu, sunt ~are' ell Sfintele.· , '.
; Sfintelor Tame Jmpteuna cu unele ieturgii (inmoIIDfurtarea, tunderea in' Tame dupa fonna extema, dar.se ~sebesc dupa efectele.lor. Nu, sci ' . " , ­
I' . monahisni) de~i.~Binele n-au ~~ riiciodata cO~ ~ celela1te slqf­ poate afirma ~ ruu:m ~umneze:es~ ~u Be .~e$te-~i.~ i~~ .' . . . :
1_ " . ..be ~te. (~llllcru s-aJn1amp!at, ~ cum s-a menlionat anterior, in . ~ cum ~1lSl~,,~ teol~gl, c~ p.umru ca.~ ~ ~tor lP- " :
.': . -peno~~stoIi~. C?, numirlle d: episc9p ¢ preot, care ,s".ailJolosit in,:," ,Sfintele" T~e, ~,m..·l~gu e~.,~ de ~~~tfl ~1~.:~1,_~~!_~ , ' . : ~'c...
"~~~. comun, fBrR ~ atribUjiile~rfunctii1e"'Sl~c:onfUiiClelntre de).' .:'. ':"""" -, ~~ltand d~e ~UlU1 S:tantA~eIe 1?atru categoru ·de lerurgu (sfin~' .. '~' : .. , "~i
tI . Faptul ca toate Bisericile nOOalcedo.niene au .. . -~Imi pen1m rei rliposap.)nu SlIDt sim­ w.' . • •

I ." ~. S:finte t$e este 0 dovada aexistentei lui djIi epoCa apostolica.. .' ple~l~ ffindca ele ~ ill mod efectiv ajuioruI divin, ~ul . ' .' ..
I ... ,';' , NumiiIiil S£nEar- thlrfua: fOSt ptecizat. tn mOd direct· de i3iSeiici . . ~ ~ m~ de catre Biserica ~ Mantoitorul Hristos binecuvant§nd :, ' , . ',.,
~:.:.. :: : ~~ci~wel~:fostcOmestatdeeretici,B§a'cums-airrtfunpJat¢ cu" ~sfil$ndprin~~ClIV8ntolep~~~saua~ui.. '-
~" ...._.' do~>~"
'<".-.::> --: .." '. , .
fonnularea adevarurilor de credinta
• ill gm.e..
A
..,. .' . .,:<':,-' .". '. ....~.
"', CO.. :

~'.
 . "~'''7 .' ,....,."~<~'"
..

..1
•. .i<,;it-.

['(
.....;:;:...;
. .~-,,' "
1,45
,

.
"
. 144 '.
J~;~~'
. '''
• C' ." ;, "1''''. ~ , -';:"1!;;~r'::

I, . . . .
xv. TAlNASF~mBat1i; ,'. -", .: ,;: ".< ••

•i , '. '" _)~ .~..i~o(1:3is.¢ca a .~ PtJda: M&ltLlitortiIlii. ..w·.. ....... .J.

"-< ~ . . _.. . :-1. ".:: :~:,,:.:_.~
'. a binecu:v8mat ~ .~.Jqtii, pe wpii.~. caselc, ·dand putae
;i . ApostaJi sa BIunge duburiJe neicuraie.:. . .. '.
."!. . . Este un. • iinpoI1BntcA.prin ie:roIgii B~ Ortodoxi a
'-
neat dintotIie,!Jlloa:o lucmre de biDecov4ntare ~ sfinPre a cosm.osului,
r ~ se aIDi in afsm Bisericii" Dll Be afIalnatata poi'D1rii de#jA
~J . .toare a lui ~. demonstr§nd prin aceasta vocaPa fmregu!ui
-- .J]lOS de anrestamat ~ sfinti1:in vederea.1rans:figurm:i.
. esbatolo~ce..
'-. ,.
'.
ji
Bib~~~.~:: ::::~:.:'.;~:" ,.,:,. . . ,.' ~ ~ '..:, ", '.. ";"~'-- :.
1" ,1. S:tan:tul Q,bjril ~ Ie:cosalimn firi, Cateheze mistagogfce. trad.
Durnitrl+fm~~~.1Qi1-3; .. :. . " . ':. .. :.. _'':> :'
... . '. i. Staiiful.. .A1:nbi'$e,· .EJeypre .:Sjihtele. 1't.P!ze~, trad.~de Pt..:.prof
}:' :~ ... ~~'. B~.~~.B.;itr:-753~,~q::~:.;:>:~~~;'<~.~':~~::..:':~~~"··" .;~i~:::~..;,.:. ,:-.=.~
~. .~' h ,• • ;. .L., :::~.. .
·fi~~r.JJiiTRn1. :~~~~NumlirulT~f, rltpOrt1# df!ltre
.'

. din afara Bise:ricii, In rev, "Ortodoxia".1956, m. 2;

§l' Tainele .
. . . '
.-:-' - . , "-'
, --4···· ,T.:?~"'~"'''_'~-=l''tri·rr...n;;&..;...r~r....."..~~..:...::..., 1~'.:J..
,. '--~"-,:~'~IJ!4.1._~,.U;~~ ,~~~~~~:.,;r' ~~; "-:"11lE".l,
".-:.. " :~......,--... '.-~ ·5.::,;;Idfiirni-=-Din'::aspet:tiil::.-stJcnIm.ehtal-aJ~."Ei3ericii,..:.:in :~'Snid:ii. rev:
' . Teoiogi~:),)966,-m;:9:"10;'-" .. ~:',.- .:,..... . . .:.. ..,.; ,,__
:;: .:,": .......:.: ,;.:.: .6~·,-.-Ideiri/TeeltJgla:1Joginl1iiCii.:Ottoddxii,V01..!IR;:·'·, .:"?;;:,'."'" c'
." :- :. .' .7:': ":Pr, pibfDUimlrtfpopescci, &tcdJik ~fi:atOticiYm; B~j999;" ,'--::
. : . ! - .. ,~, p&ptQf.J)uroitru)~,a~.CaYl)cterul ecJesiolOg£c alSjintelQr Taine,
.furev".'OitOdo~':19i8.m,l-2;· .. : '-~: .... ':. .'.- . -:.­
. :. . . 9. ',Fr. prof loan lea, Sfintele taine in Viata Bisericii, , in rev.
". "MitropoliaAtdealuJui", 1982,nr. 10-12; , , .
L. ".' .
10, Revista "Ortodoxia", m. 3-4. din 1979;.. _ _ _ _-~_ _
.. . ' . .__ _ _-->-'---,.;...'.-;.
}
. ~~- .. -~.

:.~~~

-'i"':" ( ..

::--.";:- .-."......
:~.:..::-
 ·-'·~~~i."
;;l-~~.~,\ / , ' j:::&;.;.::L ..:
...- . ~."'

, : l47"
..,.
. . T' o n ' "
~~
boiel:ot ..; sii
~ ~~:.:I_ ~
~~
.' -
sii cIesc:op.m
• . C.:
: . ..... .
~1"",,_... spa ...,."
'. . . . . : . . . . . .
_1......_ _ 1': ..Ji(. "Tl~_1. • {. ~ . .••.
.~:;
•
.•
"
~', ~
'" ~ .. '.ams .I.'~ ca.sILae..o~~w ·.~:~sa 18. ~OQ.' ,.~u"'7.; . ::.--...&...•w.u::t:'(l:l ~ .~~ea ..DOu:;t;U:L~. \~- ~l·~er:tli,~·· ~...... '
~'. pacate1eJ.UJ~i:"IaiiMidullUl,~·Cdcetidic.iplicatnll1l1lliI"'.· . riletodi$tii~.qt18la;riD·: .' '. . ". . ... '.' .';. '. '.:: :~ ... ~
'" ' . IDSfituirc~l1~i~dqi 5e :tiCe:·dJ@!.mriarAfitiri JDDIfi. a.J)omnI1Iuf . . .• ~ §i ~'arafi ~ ~ ii. folOsit orice liCbjd la B~"Mai' . ". .,:~ .'
"MfrgBnd, ~ 1IIItc'nam:mrile,J)(iJ~1~!~!~-le mDUlllde Tatilui, al' ::flirziu Lu1hcr a ~t asupm ~ afinoat.ii~ soco1;ind ~·Botezul se r
F~Jj aI ~ Dah" (Maaf.28jf2O);~ lie va cmIe si se ·va·. face ~ CU8J'8:.. . .......... . I:. '.. ' . '.' .':. : ..
boteza,sevam8nfJlj,iar~oel;ll1 V&aQsewosindi"(Mgcu 16, 161:- .•... Botezu1 Be :tac.e 'priiI .~ artiindaQ; iiI ::aP& ~'A· boteia". . 1·
.. ' . Bo1ezul ~ esre instimitpeotrutgp nwnmij din tOa1c1il1lld' ~ a ~ C8¢ ~ a 1rlmis pe ~ boteze, a ,. 1 sa
. fiindca e ne£eSar in vrofla,f rru1Dtl1iJji.. Sfintii ApoStoli, irJteleg§nd ,~~at §1.m,odul CUin 1rebUi .. c 'J?ote2111.,~. "de nu ~ Va
'r; e ta nt .
misiunea lor, s8.v8rpc Bomzul ~ cu..~ §i ~ ._i ._~~ ~~ spa:_,~ Duh~' (l~3. ~ aratapecesitatea·~". ::',.:. ..;
"necesitatea: acestei Tainepemril':riWituiie. fmilirte de ·Cincizecime ei n-: .:-19 spa ]a~ S':filrdul'IiJan' a.cam1inS· ~ :~..o· baie"cB:¢ ~-' : ~ ". :..
au putut boteza, per:DIU al nu :f4sese. tr:imis .DuIml SfBnt SfBntul Petru .' pune- SCllfimdare,. Tairia p:mi este asemAn~ en .mmmantul Domnuhri" . .
. ':~~'c: .:~: ~'sa seboteze·~·d:in1l.l:.vOi.in n~~~.luiJ~SllSJIristo~·: .. JRDmaid ~,.,~)., 4' ~ :~~ .Qmdacbie(se·. cc1·"s~··:· -:~': .. ':' ;.
::.~"'.. ,...~·:·::sPreiertarea pkatelbr: ".(F~e~1i.1Dr 2 38)' .'. .....:.. '.-: .'-::~'-' . ·in .apr' 1i "au ~it 8Inanoo.i:;'din api":tF4Rie~8- "38-391-:-Bfari:tuI· ;:l.,.:;:.i~.....:::
",;:<:'~:~:::' <:':. ~"'-':"'<-·':'.:.~.:~:.~':~:,:i:::-,~.~·:~. .~.:.·:. ,:<'.'.:--, . ,,'.~.":':.~~"".:":~~:~"~'.'.". ·~c'.-':::;';-*· -.~gOti~~d~'N~,:~~:.(W~ait(~~~~~~~·PrbrJl~~:,:::~t;~-··· "
.' ...... 1. p~ 'eA1ro;~ a l'iiDef~pe de 0 parte'din apa, iar pe'de ~ aproptindu-ne iie apa care, ca ~ pamamul , este 1m element nmierial~ .' .
;.,.. ;..... ,-:;111m .din cu~le rosti~. SeJl1f1ebuin~. apa' mm.u-ala," de. izvor, ..de~.: ·.n~~ §i ~.a.caperim,cu ea" ~ s-8.ascuns DQmriuHn ~'" ~-~.. ::i:' .
. ~:'.~~.. ~~:"':l~ de ploaie;.S~llp..apada·:top~··.:NeceSi1atea7apei e aditatfrde DoIDpul:, : ..(Ctjvat?i la B~~1JQ~~;:·cf:Tn~:rvol-2, p; g45), ~:. '::. '.' .-...,::'" '.' "'~,: ,": ::''.
: '.: .:..-.Ja.ccmvod:rireacnNk.qdim{lo.an3.:.I2). '.'
.... . . ~~hi A..........cl""''(;· • ..t'~;'.·.it!"'~n 'Bot""';"'1
: ,:" " .. :.~ .-":.:' -::-: ~Botezul.se:tacealaUn~~la.~.mmtHrzitI. . ~:,~··.:
•.
au.. .
x..: .-~..t h!.nticiPr.i11e.:.o... !:lIrrlfi'n SeJr'D WJ ·r-:·.. .H"I...;.:-~· ,......_....:....·t ....:......... ~;;;.::;, .,··t..·,~: ; .... .
·~:x:-".':.:~?< ',:·.J3~·',(,'1l:>""'i#~.a\~:~~.:..x...r"""~. . ~':numa! :cu"ap~, ' ..' ~ '~'~"""'::-' ~~~f'u;.uu!4-.:: ""',::'- ?:.:~.~' '~:':<,;'~':":''':~.~::::.'~'''--': .:: :',
, . T .. ··· ''P~ cfue-~ .si"~ ~ 'ta' sa 'InfJie bOfezati·~ can{ au' > ' . Bote:iu1. treowe sayBl¢' prin CUfundarea de :trer ori 'ill "ap~ ..: ; . . ~:
" .... ., prjrrrit Duhul S~t ca ~ noiT'.(F~.tele Apostoh1orlO, 4748)., Necesi. _. Canonul5Q apostolic pre.vede caterisj~,t'pentrucleri.cuI care·~ abate'-de::··... '" '''.' .'
"':_ .tatea apci ~ Botez.o mini sfl;npi fiaODp cand'~u Ca Mantuitorul· .. fa.r§nduiala· ~treitei egfiJJi~; ,£i.e sirDhqlizeaza '~parea' de~i me ~ ..:~ . '.... T
. .ne-a dat ponmcii sa, ne ~ din spA ~ Dub d.eo~ prin rugRciooe . t Domn1;!!ui ~ P'~OaneJe Sfintei Treimi I!lcep§nd din secolul alVI-lea, . : "
'. . Duhul coOOara asu;pra apei.Penttu cli 'omul e8te 1rup ~ dub, ne-a dat 0 cre$inii din Spania au ,l'nceput sa p~ce botezul prinir-:O ~ ".'. . -c--'

~._.__.relnnoire .diD. ap8 ~ Dub. DuhqI ~ sUt1etu1 iar apa._ Cufundare, ca sa 'Be deosebeasca de ari~~ Aceasta practica·a I U 5 1 : , - - - - t
y.

. . .. 1rupui de pi:at ~i.stricaciunc. . : ' recunoscutii de SinodUl de la Toledo ~ de papa Grigore eel Mare: "
=~.~. ..,~:z. Botezur.~ cu.alt lichid eSte nuL.Cu.vintele SfBntului. IQ~..~. _. "_,.,.ol!!Bz;1A astazi, hi ~~~Ili}~~~jl eB!C~~!4.~gaca·.~. ~.o .~.,gurii~,;." .... 'p.'~'"
.. ,.. ... Bote:iatonil-tii'-Boteiml--va ii, cu1Juh Sfint ~ :eil foe"'nu eXcloo1Jfj; ~uudare,"'tiarmenpn ~ regula prin~ de~ orl.:.-.;7""-"'~""7'··.. ......... --.' ..:'-', -"'.,;
. pentru ca se refedi Ja efectele pbteIor:'Harul-stantului~ -:Be~ffl!ierDa'rlainei~tllfli cmtintel8'""Se bateaza robill lui . .
Cinc~ este foe §i arde spinii pacatelor. . . I?Ym!Lezeu. ..mmnncle If!181ni,. Amin §i al Fiului, Amin si a1 SfiiiituIUi. . '. '.': '1r .-.
-... _......:.:" ··..-GnoS1icii ~r eatar.a lUAnd focriI in Seils lita73l;ati futrodus foculin Dub; ~". .Aceste cUvfute.. SU¢ prescrise de ~"·MBntuitoiul;·ci{ : ..... t
.. ceremo¢a Bo~lui Mimibeii; tonsida.ind materia element rau, nu ~:~ Sfin1ilorApl~o1i ~ proJ;ovedIllre ~. ~" Nu e$te~ .. ~"" :": '.:
, .' I. •• . sa se pomeneasca rim Sffinta'Tte1me mg~,'ci trebuie
'sufici~
. . -.~ ~
.J ­
. -. :. .'
 - ",' .
, .~;;P
'\ , ~,
, '"
 necreata care izvo~ din fiinla eomuna a Treimii, este
IL iNsu~IREA MANnmm iN BISERICA "harul lui Dumnezeu"(Faptele Apostolilor 14, 26), "haml
wuw.ui nostru Iisus Hristos" (2 Corinteni 13, 13) sau "harnl
"Dacli diri punet de vedere constitutiv, Biseriea .-.nn<,+X1
Duh". Exista ~i "bar peste har" (loan I, 16) sau 0 inmultire
Hristos capul ~i din umanitatea tIUpul Lui, Duhul SIant
~ a harului (2 Petnl 3, 18) care ne face ''p~i ai
ee lll1e:;lte pe Hristos cu oamenii saupe oameni cu Hristos. El!
Itnnezei~i firi" (2 Petru I, 4), tot a;;a cum se poate vorbi de 0
prin aceasta puterea sfinptoare, de-viara-facatoare ~i unificatoat'll
, din bar" (Galateni 5, 4) sau de 0 "sehimbare a harului lui
Biserlcii. El coboara la Cincizecime ~i prin ~i coborarea
(luda 4,10-23).
existenta reala Bisericii. El face sa se constituie Biserica a
Piirintii rasariteni nu concep harul ca pe un bun in sine,
premisa a fost pusa de Hristos, prin faptele Lui mantuitoare, in
de Dumnezeu, ci ca pe 0 energie divina necreat1i
Lui. Dar Duhul stant ramane in Biserica neincetat, prin iradiere
li1~m de lpostasurile divine. "Ca energie necreafA, ce izvo~te
cetata din Hristos. E1 este factorul prin care Biserica, odam
c fiinta divina, dar nu se separa de ea, harul este 0 lucrare a celor
fA, e sustmuta in fiintA; did E1 aduce noi madulare in ea, s3d.estci
Persoane divine ~i 0 dovada a prezentei Lor. Tot:u;;i, ea energie
ele harul ~i darurile lui Hristos, ~i prin aceasta Ie unifica ,m
6®toare ~i desav~itoare, harul e in mod deosebit al Duhului
sfinpndu-le §i dandu-le viatA nouB, viatii dumnezeiasca din vi$
caci El desav~~ vi$. noastra spirituala, El vine mai intim t
Hristos. Prin Duhul curge §i cre§te mai departe viata cea dumnezet
acoperindu-Se oarecum cu subiectul nos1ru, astfel mcfu: vedem
ca in Biserica, ~"Biserica ~i,,308.
E~ lucrfun prin E1. Astfel, intruclt harul e neseparat de Persoane­
iar Persoana divina Care Se acopera ~-zicand cu noi m i' "
1. Lucrarea Sfintului Dub sau harul dumnezeiesc
cea nom este Duhul Siant, harul se mai ntnne~ ~i Duhul
. Potrivit Sfintei Scripturi, Stantul Dub sau haml dumn~ fUnd ~i prezenta Duhului stant in noi, in ac?lll1ea lui in
~i lucrarea acestuia este expresia iubirii lui Dumnezeu care "s-a 00pa reaIizarea operei mantuitoare obiective a lui Iisus Hris­
sat in inimile noastre" (Romani 5, 5) prin jertfa Mantuitorului . Dacli harul este energie divina sau lucrarea lui Dumnezeu, i'n­
.
MomA. ca in lucrare este prezent ~i subiectul care 0 sav~e~,
"

tos. Prin EI am primit "Duhul" infierii, prin care strigam: A

Parinte! Duhul ~i marturi~ impreunA eu duhul nostru ca ca nu poate exista 0 lucrare tara eel care face lucrarea. "De
,
tern fiii lui Dumnezeu" (Romani 8, 15-16). Pen1ru ca harul este .aoeca, intelegand harul ca energie dumnezei~ il intelegern pe ~ 0 ~/~

parte in sensul de energie actua1izata aDuhului ca lucrare, pe de alta

" 308 Pr. Prof Dr. Dumi:tru Stmilloae, op.cit:, p.302. 309 Teologia Dogmatic! ~ Simbolica...,.volH, p.76.
10;12 1~n" "
 creajie mai lnainte de intrupare, tot a§a ~i Duhul stant la ....,u.u,..ILJ.;
., coboara In lume pentru a fi prezent aici nu numai prin
comri a Treimii, ci ~i ca Persoana314• Parl.ntele Staniloae
. aceastli idee precizand ca harul, imprimat ca putere in fiinta
"e simtit de acesta ca prezenta ~i -ca lucrare a Duhului
~i"3t5.
'Lucrarea Mantuitorului Hristos pregatea lucrarea
Cincizecimea fiind scopul final al iconomiei. "Hristos Se lntM..,.
Tatlil pentru ca Duhul sa Se coboare: «Va este de folos ca sa
Eu. Caci daca nu Ma voi duce, Mang§.ietorul nu va veni la
dadi Ma voi duee, Eu II voi trimite la voi» (loan 16, 7)".
Teologia ortodoxa deosebe~te persoana Sfantului Duh
rurile pe care Acesta Ie imp~~te oamenilor, pornind de la
tele Mantuitorului: "Acela pe Mine Ma va marturisi, pentru ca
al Meu va lua ~i va vesti voua. Toate care are Tatal ale Mele
aceea am zis di din al Meu va lua ~i va vesti vou8:'t (loan 16, 1
"Ceea ce este comun Tatalui ~i Fiului, este dumnezeirea pe
stantul Duh 0 imp~ oamenilor in Biserica, tacandu-i
ai dtmmezeie~tii firi», dand focul dumnezeirii, haml necreat
care se rae m8dulare ale trupului lui Hristos...Cu toate acestea,
gia ortodoxa nu face 0 distinctie speciala·intre aceste daruri ~i
indumnezeitor. In general, pentru traditia Bisericii de RAsarit,
inseamna toota bogapa firii dumnezeie~, in m!sura in
imp~ oamenilor; este dumnezeirea care purcede in
, 314 Op.cit., p.188.
:lIS Op'
.Clt.,p.304.
Sale ~i se daruie~te - firea dumnezeiasca la care participam in
.··,,316
Ii
Parintele Staniloae vo~ de dou! fonne sau grade ale pre­ I
harului In om: ca outere si ca 'lJrezenta denlin asimilam . t
I
[de om ca lucrare prin lucrarea sa,,317. Darurile Duhului sunt de
,t"Puteri imprimate prin bar in noi ~i la baza lor stau harurile Taine­ I!
''La mceputul tuturor darurilor sta un har primit printr-o tai­ i
harul care stA la inceputul inceputului este eel acordat prin
Botezului...Astfel, harul Tainei tnseamna in generalmceputul
Duhului intr-un om, sau inceputul unui nou fel de lucrare,
se imprima ca lID nou fel de putere, bazat!·msa pe lucrarea
lRNPw.a la BOtez,,318.
Daca Duhul stant este trimis in lume ~i in Biserica "in
Meu", adica in mnnele Mantuitorului (loan 14, 26), ca cine­
sa posta primi Duhul, trebuie sa fie madular at trupului lui,Hristos,
ca acesta recapituIeaza in Sine omul ~i creaP.a. "Harul,
cu toate darurlle, este deci nu numai at Duhului, ci §i al lui
Propriu-zis prin Hristos ni s-a racut accesibil,' int:rucat Hristos
ridicat natura noastra asuma.ta. de El· Ia starea de nepacaruire, de
totaia a ei lui Dumnezeu prill jertfa de pe cruce, la starea de
Icoruptibilitate prin Inviere ~i de pnevmatizare cu1minanta prin
lnainte de Hristos, natura noastra era inchisa lucrarii lui
316 V1adimir Lcssky, op.cit., p.192.
.Clt.,p.304.
317 Op' .
318 Ibidem,pJ05. ':,~
1 r">
 ~
in sensul de energie ce se imprirnA in fiinta celui in care
lucreaza, tacandu.;.l capabil ~i pe arela sa lucreze, Sall tacandu-l
bit de conlucrarea lui eu Duhul Sf3nt..Harul e fereastra
infinitatea lui Dumnezeu ca persoana, sau ca comunitme u. "'llllllil
i.
persoane, odata ee Dwnnezeu ne-a p~ prin bar relatie cu m imensa, dep~ind timpul ~i lucrand in timp."A existat, a pre­
HaruldeslimiteazA viata existentei noastre ~i prin aceasta satisfim
mod real setea ei dupa infinitul personal transcendent. Ca atare,
ne dA putinta lmplinirii noastre ca chip al lui Dumnezeu sau
inaintarea noastra in asem.8narea cu EI, sau in infinitatea·
iubitoare eu EI"]! O•
Duhul stant coboara in crea+ie ~i in om prin uu.l4l.ltl
indumnezeita a Mantuitorului Hristos, fiind unit in mod
inainte de intrupare eu Logosul sau Cuvantul lui Dumnezeu:
Duhul stant e ungerea imparateasca, odihnindu-Se peste
peste top cre¢nii ehernati sa domneasca eu El in veacul viitor',3!1. j
Prezenta Miintuitorului Hristos in harul care ni se cornua
prin Duhul stant poate fi mai U§Of int:eleasa prin analogia eu
dintre persoanele umane: "Cand 0 persoana exercim 0 influentA
tuala pozitiva asupra alteia, influenta eelei dinw nu rnmane 0
lucrare exterioara eelei de a doua, ei se imprima in fii$. ei
putere exercitatii neintrerupt de ea ~i, dar care poate fi a.ctuaIizI
~i de ~ de a doua in folosul ei c3nd ea voie~,,312.
iar
Dacl1 Hristos este capul Bisericii, Biserica este trupul
Duhul stant este "eel ee pline~ toate in toti" (Efeseni 1, 23),
tlSlSerica nu este ~i cu lucrarea Sa in BisericfL. ~ emu Cuvan­
310 Pr. Prof Dr. DumitruStmJiloae, op.cit., p.303-304.
311 VIadimir~, Teologia misticl a Bisericii de Rasfuit.., p.191.
312 Pr. Prof Dr. Dumitru Staniloae, op.cit., p304.
160
.~ .
"
nu este strain de iconomia divina tn care s-amanifestat vointa
a Sfintei Treimi. AceastfL participare a Duhului Stant la
' ... n'Q1'PjIiconomiei m8nt:u.irii este ilustrata de Sf. Vasile eel Mare
. marimea lucr3rilor Lui este imposihil de redat, iar multimea
~i a eoexistat eu Tatal ~i eu Fiul mai inainte de veci, ineat,
dac3. vei concepe ceva (ea existand) dineolo de timp, vei gasi ca
.. posterior Duhului. Si daca te gfu1de~ti la ereafie (vei vedea
ca puterile cerurilor (ingerii) de Duhul au fost intarite; prin
se int:elege statornieia in practiearea binelui...Avea sa vina
Duhul I-a luat-o inainte. Are loe intruparea, Duhul este
~ __arift S-au sav~it minuni, (s-au aeordat) harismele vindecfui­
s-au Iacut) prin Duhul stant Demonii au fost alungap in
Duhului lui Dumnezeu.. .Izbavirea de pacate (s-a Iacut)
harul Duhului...Apropierea de Dumnezeu (s-a Iacut) prin Duhlil
rnu;~ din moqi se va sav~i prin lucrarea Duhului...DacfL int:ele­
i.Mnp'v!:I zidirea ca pe 0 reinsuflepre a eelor ee s-au deseompus, oare
mare lucrarea Duhului, Care se ingrije~te de vi$ noastra de
inviere ~i adapteazA sufletele noastre la area viatA spiritual!? Iar
se ziee zidire, aducerea celor de aiei, care ca.zusera in ~ la 0
mai bun.a, de taptura noua in Hristos, oare aceasti reinnoire ~i
de la viata pamanteasca la cea cereasca operata in noi de
nu ne conduce sufletele la 0 mare admiratie (ratA de EI)?,,313
Vladimir Lossky spune ca lucrarea Duhului stant inainte de
prin Care toate au fost meute amta int:elepciunea lui Dumnezeu in
313 ~ Duhul Sffint, XIX.
1 l" 1
 pusA la dispozipe infinitatea vietti dumnezeie¢, tacutii. nouB.
prin Duhul, sau prin h3ru! Lw.,,323.
B. HaruJ ni se oferi w.atuit
,
Harul ni se ofera gratuit, pentru ea nu putem sa-L tA..t-;:_:
~eZ¥U sa intre In eomuniune eu noi. "Daca orice ipostas
caracterizeaza prin deschidere fatA de.. aIte ipostasuri, prin ~Wl~l ~
eomunicare a naturii sale cu natura altor persoane umane, eu
mult se caracteri:zeaza prin aceasta lpostasul Cuvantului care
Iacut ipostas aI naturii noastre omene~. Fiullui Dumnezeu...a .
prin trupul Saum eomunicativitate virtuala eu top oamenii.
Duhului sau harul Lui se indreapta din El spre top. Se mdreapta
·pura Lui iubire, nu pentm vreun merit sau pentru fapte anterioare.
noastre,,324.
~i dupa caderea In piicat, omul nu s-a inehis ermetie
Dumnezeu; au ramas In el unele pomiri spre bine, care, daca
, folosite, iI fae pe om apt sa primeasca mai ~or harullui Dumne~
Fecioara Maria ilustreaza 1a nivelul eel mai inalt aceastii jJV~!ulliLCI
ea a actuaJizat puterea sadita in noi spre sav~irea binelui,
prin aceasta ''pe Dumnezeu la iubire fatR de om". "Puteri
spre bine se actua1izeazii ~i In umanitatea in care se extinde
eu trupul San, prin lucrarea Duhului SIant eeiradiaza din El.
situatia aceasta se afla Biserica,,325.
~YllllJ.\';>L..\Oiu., care S.e desco
323 Pr. Prof. Dr. Dmnitru
• 8..WllU08e,
"-!1
op.at.,
•
p.312.
324 Ibidem, p.313.
325 Ibidem, p.313-314.
C. HaruJ nu f0t1eazi Jibertatea omlilui
Harul nu foqeaza libertatea omului sau nu lucreazA irezistibil,
pe om prin const:rangere, :tara colaborarea lui.
Harul se ofera tuturor, dar nu top 11 primesc sau nu top eola­
eu el. Dumnezeu ''vrea ca top oamenii sa se mfultuiasca ~i sa
~, la cuno¢nta adevaruIui" (J Timotei 2, 4), datorita faptului ea
"S-a dat pe Sine pret de rascumparare pentru top" (J Timotei
Cu toate acestea, "multi sunt ehemati, dar Putini sunt aIe~i"
20, J6). Libertatea omului functioneaz1i ehiar ~i in relapa eu
~eze.u: "lata, stau la ~a ~i bat; de va auzi eineva glasul Meu ~i
,deschlde ~a, voi intra la el ~i voi dna eu el ~i eI eu Mine"
i.Docalipsa 3, 20). Ea poate eonstitui un pretext care sa justifice
mainii intinse de Dumnezeu omului: "Voi cei tari In cerbiee
IJ..l1"Lal.Clti imprejur la inima ~i la urechi, voi pururea stap impotriva
Stant; preeum parintii vo~, • ~i voi" (Faptele Apostolilor
1). Sau: "Ierusalime,Ierusa1ime, care omori pe prooroci ~i ucizi
pietre pe cei trimi~i la tine, de cate ori am voit sa adun pe fiii w,
aduna clo~ puii sai sub aripi, dar nu ati voit" (Matei 23, 37).
Dumnezeu ne tratea.za ea parteneri ~i pentru aeest motiv cere
pruJ.Q.l~ noastra libera eu El. "Duhul nu foqeaza, adica nuanulea­
" .
yointa, pe care tot El, ca Dumnezeu, ne-a dat-o prin creatie,,326.
acest motiv, Stantul Irineu aeorda 0 mare importanta libert:atii
recapitularea' tuturor in Hristos avand ea bam iubirea lui
. pera- atunel.,..
cand El vrea ~1.. cum vrea E13?7
-.
326 Ibidem,p315. .
327 Adversus haeresies..., IV, 20.
167

Dumnezeu, patrunderii infinit3iii viejii .~i iubirii lui Uumnezeu~
adiea harului, in sensul ca refuza. oriee colaborare cu el,,319.
Duhul stant ne recreeaza dupaehipul ~torului
realizat ca om desav~it "El ne ~uta sa strabatem calea pe
batut-o Hnstos ca om, pentru a indmnnezei ~i ~ deplin
noastra...Prin Duhul, noi intrarn intr-un dialog cu Hristos, in care
. eomunica puterea ~i lumina elIDO~i Lui, a euno~rii
infinitatii dumnezeie¢,. care saI~lui~ in umanitatea Lui
nona...Devenim tot atatea ipostase prin care vorb~ ~i lu.creazA
tasu1 Duhului, sau care devin capabile sa vorbeasca cu U": ___
partenere adaptate Lui ~i capabile sa primeascacele ale Lui; sau
se' interiorizeaza in toate subiectele umane care-L primesc, +X~~_..L;
ipostase-partenere ale lui Hristos,. in dialogul eu El...Incepe 0
a Duhului, Care se coboara la nivelul nostru, pentru a·ne
nivelul de parteneri ai lui Hristos,,320.
Daca Biserica este truptillui Hristos, Duhul tine de
Pentru acest motiv, Stantul Irineu spune ca "unde este Duhul,
este Biseriea, ~i unde este Biserica, 80010 este Duhul Sfiint".
se poate vorbi de bar tara Biserica, tot • elIDl nu se poate
Biserica tara bar, san. tara Duhul Sfiint "In Biseriea se ~~_+~_.. x
crarea Duhului san harul. Lucrarea Lui san harul e ~~-"":~j
.' Biseriell ~i haiuI nu se manifesta decat in Biserica,,321. Daca
Mantuitorului Hri£tas se indreapta spre firea mnana pecare 0
tuleaza in ipostasul San, lucrarea' Sfiintului Duh. se indreapm
,
319 Ibidem, p.306.
320 lb_p307-308.
.' 321 Ibidem,p.310.
1(11
',":1
umane aflAtoare in Biserica, carora Ie tmp~e~te "plina­
IrIIHIICIC
dunmezeirii...impropriam de fiecare om ca persoana cream dupa
lui Dumnezeu,,322.
~t
1~·
A. HaruI este absolut necesar pentru mantuire ~.:i-'
Pentru aceste motive, harul este absolut necesar pentru man­
atat la ineeputul acesteia, cat ~i pe parcursul ei: "Rarnaneti intru
~i Eu intru voL Precum mladifa nu poate aduee roade de la
dac8. nu ramane in vita, la fel ~i voi, daca nu rfunfu1eti in Mine"
15, 4). Sau: ''Nimeni nu poate veni la Mine, daca nu-l va trage
Tatal, Cel ce M-a trimis pe Mine" (loan 6, 44): "De nu se va
cineva din apa ~i din Dub, nu va intra in tmparatia lui
timnezeu" (loan 3, 5).
•
Necesitatea harului ~i pe parcursul procesului de ins~ire a
Lh.:":: subiective este ilust:ratii de Apostolul Pavel astfel: "Dumne­
este Cel ee lucreaza in voi ~i ca sa voip ~i ca sa sav8r§iji, dupa a,
bunavointA" (Filipeni 2, 13); "Caci ne-am mcut partruji ai lui
numai daca vom. pastra temeinie, pana la urma, ineeputul
noastre intru El" (Evrei 3, 14). "Ie~ind din legatura eu Dumne­
l eel personal, sau din lucrarea Lui in noi, eadem din starea de
mntuire ~i din inaintarea noastra in ea, indiferent 1a ee nivel am ajuns.
in relapa pozitiva eu Dwnnezeu ne mantuUn, mai bine-zis
intr-o asemenea relatie eu Hristos, in a Carui umanitate ne este
'<,:.' '
f'
!i'
~~,
:i~
322 Vladimir iossky, op.cit, p.l95.
1",\
 '-JOJI:

:ft
mult prin ie~irea (extazu1) din cele ce sunt ~i se cugeta prin fire
jFaptele Apostolilor 4, 12), pentru di "Tatal a trimis pe Fiul,
din pricina haFului Duhului ce a biruit ~i 0 ~ avand pe i"
......;..",. allumii" (1 loan 4, 14). D~i mantuirei adusii de Hristos
singur lucrato~ in ea in felul acesta, nu mai e decat 0 unica ~i
oferitA tuturor oamenilor, nu beneficiaza de ea decat cei care
lucrare prin toate: a lui Dmnnezeu ~i a celor vrednici de
.in Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu. AceastA credintA este darul
mai bine-zis nwnai a lui Dumnezeu, Ca Cel ce Se lntrPnah-t,~
IJumIlezeu, ajuns la noi prin Hristos: "Pe noi cei ce eram moqi
buniitate intreg cu cei vrednici intregi,,332. Libertatea apare
gre~lile noastre, Dumnezeu ne-a tacut vii, impreuna cu Hristos;
un pro~ de asimilare sau de lmplinire a chipului lui
i
har sunteti mantuiti...prin eredintii, ~i aceasta nu e de la voi; este
scris· in ontologia omului chiar din momentul creiirii ~i '&LV1CU!
lui Dumnezeu" (Efeseni 2, 5-8). in calitatea ei de dar, mantui­
Adam, ·datorita faptului cit a incercat "sa dobandeasca, cum nu
exprimii dragostea lui Dumnezeu fa.t8. de- noi ~i ne este oferitA
buia, cele ale lui Dumnezeu, tara Dumnezeu ~i inainte de
prin harullui Hristos ~i lmp~irea S:fantului Duh (2 Carin­
~i nu dupa Dumnezeu. 1ar aceasta nu se putea". Daca s-ar fi
. 13, 13). Ca dar, ea este ins~ita piin credintii, nadejde ~i dragoste
din pomul viepi, nu ar fi pierdut nemurirea data in chip, "ci ar fi Carinteni 13, 1-3), precum ~i prin patimirea pentru Hristos
trat-0 necontenit prin lmp~irea de viatii, odata ce orice viatii se ~lIlnenL 1, 29). Atunci cand ajungem sa-L iubim pe Hristos "man­
tine printr-0 hrana proprie ~i corespL1l1Ziitoare. 1ar hrana vietii este mai aproape de noi decat atunci cfuJ.d (numai) am crezut"
fericite este Pamea ce s-a eobOnll din cer ~i a dat lumii viata.. ,,333.
~(JftUlni 13, 11). Prin credintii se dobande~te "dreptatea", dar prin
lme:ostea manifestatii prin marturisirea celor crezute ni se ofem man­
2. SensuriIe mantuirii . "eu inima se erede spre dreptate, iar cu gura se miirturise~te spre
~iLuire" (Romani I 0, 10), pentru ca Evanghelia este "puterea lui
Simbolul de credinta , invata , ca Fiul lui Dumnezeu S-a ~ .
Ilrumnezeu spre mantuire" (Romani I, 16). Sfintele Taine sunt ran­
pat, a murit ~i a inviat, S-a lnalt:at la ceruri ~i ~ade de-a dreapta .'

lui, ''pentru noi oamenii ~i pentru a noastra mantuire". Pentru stabilite de Mantuitorul, prin care se transmite harul mantuitor:
motiv, El este numit ''Mantuitorul'', nu atat din cauza sinonimiei
care va crede ~i se va boteza, se va mantui" (Marcu I6, 16). 1:'1'
I,:

numele "Iisus", ci datorita faptului ea procesul de mantuire este "Cel ce rniinanca trupul Meu ~i bea sfulgele Meu are viatii ve~ni­ i

(loan 6, 54), tot ~a cum "intristarea cea dupa Dumnezeu aduce

de Persoana Sa: "~i intru nimeni altul nu este mantuirea, ciici nu ."
~;:pocainta spre mfurtuire" (2 Corinteni 7, 10).
sub cer nici un alt numeintre oameni, in care trebuie sa ne T, ,,;:"i":
In afara acestor termeni care se refern in mod explicit la man­ ~ .
I,
tuire, in Noul Testament SlIDt folosip ~i alp termeni care indica fazde t
332 StantuI Maxim MarturisitoruI, Ambigua, p.75-78. .
sau etapele mantuirii: imparatia lui Dumnezeu (Matei 6, 33), dreptate ,
1
333 Ibidem, p.155.
i;: .' (;:i
170 .,;!

171
 ~i Origen insista asupra libertatii omului in procesul de
mantuirii: Dumnezeu nu accepta ceva lmpotriva firii, "nici din
izvoIi1te din U11Ilirrile rautapi ~i nici, din, cele fiicute in chip
cat despre cele intfunplate in confonrutate cu Cuvantul ~i cu
Dumnezell, desigur ca, din capullocului, ~a ceva nu poate fi
va firii, caci lucr8rile lui Dumnezeu nu sunt ~i nu pot fi Impotriva1
dricat 8l( fi sau ar parea ele ca sunt de neintelese. Iar daca
intrebuintam numiri precise, yom zice ca, in ce prive~ firea in
sui obi~uit, exista ceva mai presus de fire pe care-l poate
Dumnezeu, de pilda, c§nd ajutii pe om sa se ridice mai presus de
sa omeneasca, ta.candu-l sa se preschimbe intr-o fire mai bunii ~1
dumnezeiasca ~i pazindu-l astfel' atata timp cat ~i omul arata,
fapte, ca vrea sa fie pazit,,328. Aceasm "preschimbare" nu este
tara lucrarea Sfintei Treirni, dar aceasta nu lucreaza coercitiv
omului, pentru ca 1i respecta libertatea Acpunea Dubului Sfant
devine lucratoare decat asupra celor care se intorc spre mai
umbla pe crule lui Hristos Iisus, adicii asupra celor care ,,;o;n~......-I
bine1e ~i raman in Dumnezeu,,329. Colaborarea mtre harul ~~ ..hd
Dub ~i libertatea omului este absolut necesara ~i pentru acest
Parinpi vorbesc de coexistenta lor ~i de faptul ca nu pot fi
separat. Stantul Grigorie de Nyssa exprima foarte clar aceasta
"Dupa cum harullui Dtnnnezeu nu poate lacui in sufletele care
m3ntuirea lor, tot • virtutea omeneasca singma nu este de
pentru a inalta la desav~ire sutletele straine de har...Dreot:att!
iIBllf}ozis a devenit dumnezeu prin indmrinezeire ~i se indulce~ mai
328 A' • •
Impotriva 1m CeIs, V,2, 3.
329 Despre principii, 1, 3,5.
168
~i harul Duhului Sfant, unindu-se laolalm,. umplu de viatA
sufletul in care ele se intalnesc,,330. \t
Dtnnnezeu porunce~ omului sa cunoasca, sa iubeasca ~i sa
sa implineasca voia Sa "Faptul, insa, ca mintea este impulsi­
,ca supoI1A osteneli ~i ca sav~~ 0 lucrare (nu apart~ne omu­
barului Domnului, care se da celui ce vrea (sa faca voia Lui) §i
(m El). Vointa omului este un ajutor esential. Fara vointa
') Dumnezeu ~i nu face nimic - de~i poate din respect
de liberul arbitru. Prin urrnare, lucrarea mantuitoare a Duhului
de vointa omului. Iar daca Ii dam toam vointa noastra, anmci
Imnezeu ne atribuie noua toam lucrarea (mantuirii)331 .
Prin libeIiate, omul s-a separat de Dumnezeu, dar tot prin
iI reprirn~ pe Dumnezeu in sine, accepmnd lmpiira1ia lui
mmezeu "~i inceteazii sa mai vrea ceva deosebit de ceea ce vrea
ttmnezeu". Mfultuitorul Ins~i a spus: "Dar nu cum Eu voiesc, ci
Tu voi~ti" (Matei 26, 39), iar Apostolul Pavel: "Ca nu mai
ell, ci Hristos trai~te in Mine" (Galateni 2, 20). "Imparapa lui
~u" nu presupune suprirnarea libeJ:tat:ii omului, "ci mai de­
intarirea ei in fixitate ~i neclintirea rea dupa fire, sau 0 cedare
ca de unde avem existenta de acolo sa dorirn a primi ~i a ne
}
Aceasta pen1ru cii chipul s-a urcat la arhetip ~i s-a adecvat ca 0 .~,
'tt
originalului ~i nu mai are ~i nu mai poate sa fie dusa de acum
spre altceva, sau mai limpede Si mai adevarat spus, nici nu
poate sa vrea, ca una ce a primit lucrarea dwnnezeiasca, mai
330 Cf Vladimir Lossky, op.cit.,p.228.
331 Sf. Macarie Egiptemlul, Omilii duhovnicqti, XXXVII, 10.
169
 preotli Bisericii ~i sa se roage pentru el, ungandu-l eu untdelemn, in 'I. In mod explicit, sav~irea ~i
Tainei,' precum efectele ei soot
numele Domnului. Si rugaciunea credintei valnantui pe eel bolnav ~i .prezentate de Origen, prin raportare la textul din Iacob 5, 14-1121.
Domnul n va ridica, ~i de va fi tacut pacate, se vor ierm lui" (Iacob 5, tt Sfantul Chiril al Alexandriei condarnna pe eei care eer servi­
.
14-15). Esteevident, aici nu se recomancIa. 0 praetica medicala ! cille vrajitorilor de tot felul, recomandfuld cre~inilor raina Sfantului
obi~nuita, ci 0 Taina sav~ita de preotii Biserieii, "in numele ~ MasIu: "lar tu daca e~ti bolnav... ~i crezi eu adevarat ea numele
bomnului", adicii din incredi.ntarea ~i eu puterea Lui, avfu1d ca Domnului Savaot ~i alte numiri de felul acesta, pe care Ie aeorcIa
materie untdelemnul sfinpt, iar ea efect tamaduirea trupeasca ~i ierta­ dumnezeiasea Scriptura Dumnezeului Cel dupa fIre, ip vor fi
rea pacatelor. Nu ealitap1e terapeutiee naturale ale untdelemnului . izbavitoare de rall, roaga-te tu insup pentru tine, rostind acele numiri.
vindeca, ci "rugaciunea credintei". Stransa relatie intre ''mfu1tuirea'' Cad vei face mai bine decit aceia, dfuld slava lui Dumnezeu ~i nu
sau "ridicarea" bolnavului ~i iertarea pacatelor arata depiisirea actului . duhurilor necurate. Imi adue aminte ~i de Scriptura de Dumnezeu
Eledieal §i prezenja Tainei sau a lui Hristos, eu pUterea Lyj insuflata care ziee: Este cineva bolnav fntre voi? ... ';:'22.
ctfunaduitoare si eu iubirea Lui de oameni, gata oricand sa intre in Existenta ~i praeticarea Tainei soot menponate ~i de Eusebiu
aepune, atunci efuld eel suferind i~i manifest[ credinja prin de Cezareea, de Sffintul Efrem Sirul, de Sffintul loan Gura de Aur.
rugaciune. "Anafora episcopului Serapion cia rugaciunea pentru aPa
~i oot,de.,
Iemn ~i cere: 0 putere de vindecare, ca orlce jierbinfealii ~i orlce
demon ~i orlee boaJa sa dispara,'()23.
A. Taina Sfiintului Masin in Tradips. Bisericii
In timpul papei Inocentiu I (eontemporan eu Sffintul loan
Marturiile patristiee arata faptul ca Taina se sav~a ehiar de Gum de Aur) au aparut ni~te neinte1egeri referitoare la Taina.
la inceputurile Biserieii. Astfel, Sfantul Irineu aminte~te existenta Sfantului MasIu: daca Taina poate fi sav~ita ~i pentru eei nebotezaP
Tainei~ de~i in mod indirect, atunci cand vorbe~ despre parodierea ~i daca poate fi sav~ita mnnai de preop. (~ etull se cere in textul

ei in practicile gnostiee: "Alpi rascumpara pe eei ee-~i sfiir§ese viata din Iacob) sau ~i de episcopi. Papa l~ dilemele astfel: "Fara
~i se apropie de sfiir§it; caci unii dintre ei, amestecfuld untdelemn ~i indoiala, acele cuvinte (ale Apostolului Iacob) trebuie intelese numai
apa, toama aceasta amestecatura asupra capului Ior. ..pentru a deveni ' pentru bolnavii eei credincio~i, care pot fi ~i cu untdelemn sOOtit; la .
inaccesibili ~i nev8zt¢i pentru eele mai inalte incepatorii ~i puteri ~i feI, nu incape indoiala ca episcopul poate sav~i tot ceea ce se petmite
ea omullor interior sa treaca nevazut, Iasfuld trupul in lumea ~
sufletul astfel eliberat prezentandu-se in rata
Demiurgului,,620. 621 Omilii la Levitie, II, 4, 1rad. AdrianMuraru, Polirom, 2('C 15.
622 inchinare in Dub §i adevBr, VI, p. 216.

620 lmpotriva erezillor, 1, 21,5. 623 Cf. Paul Evdokimov, Ortodoxia, p. 325.

....... A 1'1,
 Atunci cand Ii se iau cununiile de pe cap, mirii pun mfunile
.pe SIanta Evanghelie ~i pe SIanta Cruce, reamintind legamantul de a . 7. Taina Siantului MasIn
pari legatura dragostei ~i· a unirii intre. ei ''pana la morman!:, curatB,
. neint:rerupt8, dreapta ~i cinstita... , urrnfuld ce este placut lui Dumne~ S lC111
~-·tul Maslu este taJna' pnn' care se ll~np!5rt·5s·'·~r'"
. c:..u u:.t..~t......,..L'-' .\..~
','F'ri!;"
_'J-
';,,';1 Ii;"...
1....~.\~H\_
.... _'.... , ...

,. .
bolrur
_
+;;;_.:::...1••:..:'
V harul lau1C1UUllll
~ •
~l
al '...t-;.;~' ~. .,' . ,:';
leuaul paC31llO! !~lClW.;:: !..iL~;/..
.~. -" "'.". . . ;,.; •.•.
zeu ~i oamenilor". L:l'.!.UI:._

In penultima rugaciune, preotul se roaga ca Dumnezeu sa
binecuvinteze "intrarile ~i ie~e lor", tacandu-se aluzie la textul din
2 Regi 3, 27, unde se spune: "Tu ~ pe Abner, fiullui Ner; el a venit
sa te ~le §i sa atle pe unde intri ~i pe unde ie~i ~i sa cunoasca tot
ceea ce faci tu". Mantuitorul ~i recomanda intrarea "prin poarta
cea stramta, ca mulp, zie voua, vor eauta sa intre ~i nu vor putea"
(Luea 13, 24). ~i mai explicit este textul din Deuteronom 28, 2, 6:
"De vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tau, vor veni asupra ta
toate binecuvantarile acestea ~i se YOi' implini asupra ta:...Binecu­
Mfuturisire, prin ungerea ell untdelemn sfirlfi~ lr;so~iL..\ de :u£:3Cidnei:t
preo?lor,
Mantuitorul Insu~i a tamaduit bolnavi ~i Je-a ieriat p3.C~lteie,
dand ~i Apostolilor aeeasta putere: '~Si fa pe cei
doisprezece ucenici ai Sill, le-a dat putere asupra
necurate, ea sa Ie seoam ~i sa tfunaduiasca
neputinta" (Matei 10, 1), Astfel, Apostolul Petru
Poarta Frumoasa: "In nilll1ele lui Iisus Hristos ".'<")'7""',
te ~i umbIa!., ,Si sarin~ a stat in pieioare ~i umbla, ~i a - tU t:i in

vantat sa fii la intrarea ta in casa §i binecuvantat sa fii la ie§irea ta din templu, lll11bla.l1d ~i sarind ~i laudand pe
casa..."~ Prin Ctmunie, casa mirilor devine un spap.u liturgic sacn!zJI!. Apostolilor 3, 6, 8),
care se intra in mnnele Domnului ~i se iese tot in numele Lui. De~i tara 0 mentiune expresa, se pare ea Taina a fast
Otpustul slujbei Cununiei "readuce in imagine sensul practicatii de Apostoli inca din timpul a
principal al ajutorului primit prin Sfiinta Taina §i pomene~te numele Mantuitorului: "Si seoteau demoni ~1 Cli

Sfintilor Constantin ~i Elena: {(Cei intocmai cu Apostolii §i eare au
vllzut Cl7JCea Ta pe eer. Demnitatea lor imparateasca pusa sub setn­
nul Crucii biruitoare este un simbal al Preopei imparate~ a soplor,
Dar ace¢ sfinti sunt cinstip mai eu seama ca fiind intoemai cu
Apostolii, penw raspBndirea misionara a credintei. Ultimele cuvinte
multi bolnavi ~i-i vindecau" 6, 13).
Mantuitorul spune: "Iar celor care vor crede, ::tceste tlll.mmi YO' 'Irma:
in numele Meu, demoni vor izgoni, irl limbi Hoi vor vor
lua in mana ~i ehiar ceva datru:or de moarte devol' bea nU-l va
vatam~ pe bolnavi mamile i~i vor pune ~i se vor

ale slujbei ii intoarce apdar pe sop spre misiunea lor apostolica.; (Marcu 16, 17-18),
marturisirea credintei prin vista lor, prill Preopa lor conjugala',619, ea Taina se sav~ea in Biseriea primara. 0 deeioHr::rre2z!:i Sf.
Iacob, ruda Domnului: "Este cineva bolnav intre voi'7 (heme
619lbidem.
1')') 323
 "Imbracarea" in Hristos presupune ~i 0 "impreUI1.8. petrecere"
- ',:.. ".
.
eternitate. Este ~ita - d.eci - ideea ea Maslul se face exclusiv
-
eu Hristos, atat in "ceilalp ani ai vietii lui", cat ~i "pururea", adiea In
muribtIDZilor. ,In Apus aceasta idee a devenit componenta a Invatatu­
rii de credinta ineepand din sec. Xll-XIlI, Taina fiind ntnnita d£
~eum "Extrema ungere" sau "Taffia celor care Il'lOf' (exeuntium)628,
','Petrecerea" eu Hristos ''in eeilalfi ani ai viep.i lui" este
necesara pentru ca eel care prime~ Taina "sa "nu mai fie batjoeura
diavolului" ~i pentru ea ~i in el "sa se slaveasca preasfant numele
Tau,,629.
Bolnavul se roag! pentru el ins~i, dar pentru eel bolnav se
roaga ~i eomunitatea cre¢na, reprezent:atii prin eredincio~ii care
partieipa la sa.v~irea Tainei ~i prin preop. Solidaritatea Bisericii eu
eel suferind este in mod adnllrabil ilustrata pe tot parcursul Tainei: un
madular este bolnav, dar prin el sufera ~i intregul. Umanismul evan­
ghelie este definit mtotdeauna prin raportare existentiala la eel aflat In
lipsa sau in suferintA, pentru ea Hristos Ins~i poarm "fiirli matmire
slabiciunile noastre" ~i ia asupra-Si "suferintele noastre".
Pentru acest motiv, preotul care ci~e rugaciunea eompati­
me~te impreUIJii eu eel suferind; nici nu acuza, dar niei nu eearta, ci
se roag! impretn'13. cu top,cerfu1d in acel~i timp iertare pen1ru
propriile lui pacate. EI ~i se eonsidera "tavalit in patimile dez­
mierdarilor", dar cu toate acestea, "ehemat la. sffinta ~i preaina1ta
treapta a preotiei", pentru a sav~i "cere¢le Tale Taine ~i a- Ti aduce
62S Cf. Dictionnaire critique de ThOOlogie... , p. 827.
629 Rugacit.U'.1t"3 a n-a.
328
daniri ~i jertfe pentru pacatele . noastre ~i ~ gre§elile eele'; din
.n~f;";'~.al
. ~~ e. poporul'w..•.
''' .
Dwnnezeu este chemat sa actualizeze ~i pen.tru eei prezenp
indtririIe ~i mila Lui. Aceast! "indurare ~i mila" este cu atat mai
necesar8, CU cat "g8ndulomului", mca din tineret:e "eu os3rdie este
plean spre eele rele", tara de p8.cat fiind doar Dumnezeu. RecW10~­
terea starii de ~e nu este sinon.ima ~i eu acceptarea ei sau eu
recun~ ei ca inevitabila, deci, "necesara". Gravitatea p8catului
~iconsecintele lui mutilante pentru condipa UIIJ.aIJ8. sunt in mod
constant evider¢iate; este evidentiatA ~i necesita:tea efortnlui de a-I.
~i, dar cu toate acestea, de multe 00, p8catul nu poate fi evitat.
Pentru acest motiv, este necesara mila lui Dumnezeu. Cel bolnav,
impreun8. cu comunitatea asociata lui, nu cer ajutorullui Dumnezeu
ca recom.pens8, ci ca pe 0 solicitudine care implin~ 0 neputinta .
rea1A. "Ca de vei intra in judecat8. eu robii Tai, nimeni nu va fi aflat
curat de intinAciune, ci va aJl1Uti toot! gum, neaviind ce rBspW1de,
pentru ca toata dreptatea noastra este inaintea Ta ca 0 carpa lepadata.
Pemru aceasta, p8catele t:ineretilor noastre nu Ie pomeni, Doamne. ea
Tu ~ n8dejdea eelor :tara de nadejde ~i odihna eelor istovip ~i
~h
..
mpov-"t" cu ~A~l • ,,630
UIl~ egt. . . .
Ca raPtme divina plastieizata, trupUl omului ar trebui sa evi­
dentieze prin manifestiriIe lui diverse' voia lui Dumnezeu sau
rapunile sMite de Dumnezeu in sttuctura lui fizica. Pacatul a produs
o estompa:re sau 0 ignorare aacestor n¢iuni. Refacerea ~i redefinirea
lor 0 ~ Biserica prin Taina Sfantului Mir, • emn s-avazut,
iar starea de despaqire de Dumnezeu prin p8cat 0 elimina prin Taina
630 Rug8ciunea a V-a.
~')o

preotulu! sa savar;;tasca. ApostoluL votbe~te de preoti pentru ca epis­
copiifiind re~nuti eu aIte ocupatii, nu pot merge La toti bolna­
vii. .. Cdor ce se afia in perioada de pocaintii, nu Ii se poate sav~i
aceo.s:;[t '.:lllgere, pentru di ea este Taina,,624...
B. Efectele Tainei
Prin Taina Sffintului Maslu se unnare~te in special vindeearea
trupului. Pentru acest motiv, ""Taina aceasta poate fi socotitii, prin
excelenta. Taina a trupului, sau Taina randuita pentru Insanatosirea
, -
trupului. Prin ea se pune in relief valoarea pozitiva acordata de
Durrmezeu trupului omenesc, ca Unul care Insu~i a Iuat tmp ~i 11 tine
ill veci, ne mantuie~te prin el, imp~indu-ne viata dUlTmezeias­
di,,625. Dar, pentru ca atata timp cat omul traie~te, nu poate fi irupar­
tit, trupul §i sufietuI interco."ditiortfuIdu-se, "harul nu lucreazi.'i asupra
.trupului rara sa Iucreze ~i asupra sufletuluLAsupra sut1etului Iucrea­
za, insa, intarindu-l ~i curatindu-I de pacate ~i lini~tind prin a~
. co~tiint:a) ceea ce are un efect intaritor ~i asupra trupuluk ca sa,,} faca
un instrument al lucrarii bun~ sufletului ~i ca sa lnweasca ~i
sutletul. De aceea 1n rugaciunile Tainei se cer impreuna: tamaduirea
trupului, iertarea de pacate Si curlitirea sufletului de pacate,,626.
'""- ..... -
Aceasta intercondiponare in1re trup ~i sutlet, precum ~i nece- Prin.:.:·::.::..,.:aceas=-=-:..::.::..ta:.:.:._".=1m.::..b:.:racare.:..::::...::.-".....:..dev:..:...:-e;...:...n....;.;im;.;.;;....o;.p_ut~enn...;;..;;..·
S1 tatea tClfnilirii amandurora SlIDt evidentiate in intreaga structura !!3 lui Hristos: Aceasta participareeste un raspUIlS la "chemarea cea
liturgic:1 a Tainei. iutfel, in rugaciWlea de sfintire a untdelemnului, , de sus", raspUIlS care face posibilii "prirnirea in odihna Ta cea
preotii se roab~ "'Doamne, Care ell mila ~i eu indurarile Tale tfuna­
624 C£ Silvest:ru., Ep. de Canev, op. cit., vol. V, p. 65.
625 Pr. Prot: Dr. Dumitiu Staniloae, op. cit., p. 20l
626 Ibidem,p.-?04.
">,.. r
ff duie~ti zdrobirile sufletelor ~i ale trupUrllor noastre, Insuti, St:apane,
,.
J sfinte~ ootdelemnul acesta, ca sa fie celor eare se vor unge din el spre . ~ :'
l' tamaduire ~i spre izbiivirea de toam patima ~i intiniiciunea trupului ~i a
? sufletului ~i de toam rautatea". Dacii DumnezeiI sfinte~te untdelemnul,
tot EI este Cel care tamaduie~: "Parinte Sfinte~ doctonul sufletelor ~i
· a1 trupurilor, Care ai trimis pe Unul-Nascut Fiul Tau, Domnul nostril
Iisus Hristos, sa vindece toam boala ~i sa n1scumpere din moarte,
tamaduie~ pe robul Tau acesta...de neputinta trupeasca ~i sutleteasca
ce I-a cuprins ~i-l ra sa vieze prin harul Hristosului Tau..."
>
"Trimiterea" invocata aici face ~i precizarea Sav~itorului
real al Tainei. Pentru acest motiv, ungerea s~ face.1n semnul Sfintei
Cruci, "arma" pe care Dumnezeu ne-o dii in lupta impotriva diavolu­
lui, sinoIliIna cu puterea lui Dumnezeu, prin care "moqii i-ai sculat ~i
moartea 0 ai surpat. ..".
Ungerea se face "spre izbavire desav8r§im de piicate... ~i SP!:'
m<$mirea~parapei cerurilor". Daca prin "baia ~ din nou"
- am dobandit puterea de a deveni ''iii ai lui Dumnezeu", prin untde­
lemnul sfintit, puteam reactiva "preotia'1mparateasca" proprie, slabita
de piicatele sav~ite ~i care au provocat boala Prin ungerea 'w
sfinfenia ce va fi adusii untdelemnului acesta", murim fata de pacat ~
"viem ~ irntric3ndu-ne in Domnul nostru Iisus Hristos...".
::::.;w
w
c....i ..!..p_rin-.!.p___artI_·_ci~p_~ la pute­
V~cii,,627.
61J Rugkiunea 1
327
 •
.,
v •

face lDl efort '~o~:t pregateasca pentru. aceast8. comuniune cu

,
Hristos ~i d-l deschid! ~tmiunii cu semenii, deci W1 efort maxim
pentru mantuirea lui prin mai mUlti pirop, prinmai multe rugBciuni,
prin mal multi credinci~~ care se mag!. irppreuna, .~i cornu­
.I . CUPRINS

~ DUMNEZEU MANTlJITORUL ................ :................................... 3

~
niunii' cu Hristos ~i domici sa int8reasca. comuniunea cu eel
bolnav',(jl3. I PRELIMJNARII .............................................................................. 3
·
1.. Necesltatea " . . . .............................................................. 10
m8l1tuml
2. Pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului ................ 14
3. Plinirea vremii sau des~urarea planului de mantuire ........ 21
4. M8ntuirea ca lucrare a Sfintei Treimi ..................,...........,.... 26

n PERSOANA MANTurrORULUI HRlSTQS ~I

REVELA'J1A DIVIN"A ................................................................ 31
1. Prezen1R Logosului in creape .........................:...................... 31
2. PersoanaMantuitorului Hristos in Vechiul Testament. 32
3. Persoana Mfurtuitorului Hristos in Noul Testament ............ 34
4. Intruparea Mantuitorului Hristos .......................................... 36
5. Unirea lpostatica ..................................................................... 46
. Ie urur . u.. lpostatice
. . ............................................... . 51
6. C0nsecinte
A. Comurucarea . ~
A iril'or ................................................... )
~2

B. Chenoza Fiului prin IntIupare ..._.................................... 58

C. Indumnezeirea firii omeI1e§1i a Mantuitdrului
lIristos ...............................................~ ........... ~ ...............:........... 65
D. Fecioara Maria este Nru;c8toare de Durimezeu ............. @)
E. Lipsa de pacat a Mantuitorului ....................................... 74..­
· ..~x 'l..r~.:..~.1 • Hristo
chinare ~Ai2UWU,U1WUl 79
F • O smguram~!V1 W A
s .....: ....

.~3lbidem.
'1'1') 333
 Spovedaniei. Pentru. ca l!£atul Iasa intotrleauna!,:tmne in tn:a.ez.
provocand boaJa fizicli, Maslul ~ @!Serea acestor ~,
"~tergere" devenitA E5!ibila doar prin. stemerea p8catului Sau a ~
. . ~
1
obiecti.v~ care provoaca suferlnfa. Pentru acest motiy, in Taina Stan~
' •
tului Maslu, tBmaduirea trupeasca este aSociata cu cea sufleteasca ~i
condiponata de'aceasta: ''eel ce ai ridicat p8catele lumii ~i pe cruce
]~ai pironit. .. , Tie ne rug3m••. sl8be$e, las§, iarta.. Jaradelegile ~
p8catele robului rau...; san cu ochii a JX)ftit, sau cu mirosul s-a des­
fu1nat, sau cu pipmtul s-a pomitspre desfr8nare, san cu gustul s-a
dezmierdat, san cu vreo aprindere oarecare tru:peasca san sufleteasca
s-a desp8J.1it de a Tavoie ~ sfintire, once a ~it # el # not ca un
boo ~i iubitor de oarneni, Care nu tii mime raul, iart!... ~i nu Iasa pe
acesta # pe noi sa eadem in viata cea intinata, nicipe cAi.le pierzaru
sa alergam". Daca p8catul gol~ de sens trupul ~i f'aIXlrtarea
acestuia la lum~ provoc8nd astfel suferint:a, renuntarea la pacat este
sinonima eu evidenperea. ~i cultivarea ratiunilor puse de Dmnnezeu
in fire, stare care induce atat sanMatea. trupului, cat ~i a sufletului. Or,
. perfonnanta aceasta nu este posibiIa ·mm Dumnezeu: "Gura lui 0
umple de lauda Ta. Buzele lui Ie deschid spre slavirea numelui Tau.
Mainile lui Ie intinde spre lucrarea JX)nmcilor Tale. Picioarele lui
indrepteazA-Ie spre· vestirea Evangheliei Tale. Toate riladularele ~i
gfuldirea lui, 1n~le cu haruI rau',63I. Aceasta este ~i semnificatia
Evangheliei deschise pe care preopi slujitori 0 tiD. deasupra capu1ui
eelui pentru care se sav~ Taina: ''imparare Sfinte, Indurate, ~i
.mult-Milostive Doamne Iisuse Hristoase... , nu pun mana mea cea
p8c8toasa peste capul eelui ee a venit Ia Tme cu pocAinf! ~i cere de la
...
631 Rugaciunea aVI-a
.Tine prin noi iertare p8cate!or, ci~yn m8na Ta cea putemica ~i ~,
,.. ce se afla in aceastA sf3nt.a Evanghelie, pe care slujitorii eei impreuna
eu mine 0 tin deschisa pe capul robului T~... , ~i rna rog impreuna
eu dan§ii ~i eer iubireaTa de oameni cea. milostiva ~i care nu tine
mintemuI".
t.aptul ca Taina trebuie sa~ita de eel putin doi preop ~i c!
de obicei se face cu participarea· mai multor credineio~i arata atat !
necesitatea, cat si puterea comuniunii in Biseric!. De altfel, ~i
~ --
~ Biserica este expresia comuniunii, iar "puterea" ei de a tamadui este
i consecinta acesteia: comuniunea credincio~ilor intre ei se desav~­
f. te prill comuniunea cu Hristos. Numai in acest caz "mana" Lui se
i atinge de top ~i prin aceasta atingeretransmite puterea care
;,. tamadui~. "Ca in toate Tainele, tot.
~i in aceasta Taina, comu­
t niunea cu preotul ~i eu alp semeni ne ajutA sa intram in comuniune
~. cu HristoS,'l632 - ..
I
~
In niei tma din eelelalte T~e;u se c i . de ~te ori ruga­
l eiunea de sfinpre, nu se eitesc ~ pericope apostoliee ~i ~te peri­
, cope evanghelice, nu se citesc ~te rugaciuni ~i nici· nu se repeta
gestul sacrnmental de ~ ori, ca in Taina Stantului MasltL Insis­
! tenta aceasta este justificatA de faptul ca boaIa tru:peasca sau sutle­
r .
" teasca n face pe eel suferind inapt pentru. 0 vil¢! nonnaIa sau it ame- .
nintAeu moartea! "Intruc3t: mantuirea sf! in comtmiunea eu Hristos,
atotiubitoarea persoana dumnezeieasea deveniti om, iar omul s-ar
putea ca din boaIa prezenta sa treaci in moarte, lipsit, dill prieina
patimilor sale, de capacitatea pentro. ~"i comuniune, ~ n·a
inaintat, prin eelelalte Taine ~i prin. con1ucrarea sa, in ea, Biserica·
632 Pr. Prot: Dr. Dumitru stanilooe, (Jp. cit., p. 208.
~'11
 Universitatea Bucure~ti
Faeultatea de Teologie Ortodoxa
Departamentul de Teologie Istorie!, Biblici $i Fllologie

Examenul de finalizare a studiilor de Licenti

Subiecte pentru proba scrisa

VECHIUL TESTAMENT
Profetiimesianice la profetii Isaia, Ieremia, Iezechiel ~i Daniel
Bibliografie: Nicolae Neaga, HrjStos In Vechiul Testament, Ed. Ren~terea, Cluj-
Napoca, 2004, pp. 68-113. V .
"'- NOUL TESTAMENT
( ~nevmatologia Evangheliei dupa loan
Bibliografie: Pro prof. dr. Constantin Coman, Erminia Duhuiui, Bueuresti, 2002,
pp.37-80.

ISTORIA BISERICEASCA UNIVERSALA

Dosarul evenimentelor din iulie 1054
Bibliografie: Arhid. prof dr. loan I. Ica jr. ,,950 de ani de la Marea Schism!:
interpretari ~i doeumente in Revista Teologica, nr. 3/2004, Pl'. 8-41; nr. 412004,
pp.79-113. ~

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE

Sfdntul Voievod Neagoe Basarab (l512~ 1521) - etitor ~i carturar
Bibliografie:
Domnitorii o$i ierarhii Tarii Romaneo$ti. Ctitoriile 0$1 mormintele lor, Editura J
Cuvantul vietii a Mitropoliei Munteniei §i Dobrogei, Bucure~ti, 2009, pp. 77-78
Radu ~tefan Vergati, Neagoe Basarab. Viala, Opera, Domn/a, Editura Episeopiei
Arge~ului ~i Muscelului, Curtea de Arge§, 2009, pp.93-96; 140-155. ~
Sebastian Naziiru, Sjantul Voievod Neagoe Basarab - domn isihast ~i ctitor de
lacao$uri sjinte, Editura Cuvantul vietH a Mitropoliei Munteniei ~i Dobrogei,
Bucute~ti, 2011, pp. 9-26.J

Director Departament

Pro Conf. Dr. Mihail- Simion Sas!ujan

i
j
\
, ;
I)
';«
II I ," ..r
;~,"
I
Ii,

i
I
i
i

i ",
! '
•
{
\
~
\
 HRISTOS iN VECHlUL TESTAMENT
Dr. NICOLAE NEAGA

. "Pi,tah" inseamna inul ce creElte pe Camp (Ex. '9 Sil, dar

mal asigura. ca. va fi cu dansui ~i prin duhul Ii va da tot spri­
lilt fitH (Is. 43 11)' •
jinul necesar misiunii Sale.
Aprecierile acestea se potrivesc ~i lui Iacob ~i Israil, cad "Trestia Frantd" se rupe la cea mai u,oara. .adieie a van­
. figureaza. . in LXX in locul "SlugH Domnului". Dar ca textul tului, tot a~ se poate stange, c'o sunare, fitilul care fumega.
ebraic are pdoritate in cazul acesta, rezulta din Mat. .12 18 , unde .. ·Trestie" ~i "nti!" sunt acele speci! de oameai a clror viata.
chiar Mantuitorul da versului nostru 0 interpretare individua­ e ruinsM de pe urma decaderii fizice ~i suf1ete~ti in care au ajuDS,
Hstll ~i se identifieS. cu Sluga din Isaia, A vand aceasta eertitu­ .1 "Sluga DomnUIui" vine intre oameni ca sa-i serveasca pe
dine, unil sHnti P~rinti vad aid un individ al viitorului, pe 10ti ~i sa aibl mila. ~i indurare fatl de ei. Fiecare om va avea
Hristos (Teodoret).t parte nu de dreptatea pe care 0 poftelilte inlma sa, cl de cea
Pe aceasta conceptie despre "Sluga Domnului" se brodeaza pe care oprescrle adevllTul.
intreaga istorie a interpretarii; astfel Targumullui Ionatan a in­ 4. "EI tI>U va desncidajdui fi nu va avea odihnii pana cand
locuit cuvintele: "Sluga mea", din Isaia 52 13, prin vorbele: "sluga nu va intemeia pe pdmdnf dreptatea, dici legea lui toote nea­
mea Mesia".2 Abia prin secolul al i8-lea se na~te ceada pentru murile 0 a~teaptii",
"Sluga". Dar precum nu se interpreteaza eolectiv, a~a nu este "Sluga" nu-~i va incetini aCtf.-itatea, panll ce conceptia sa
sluga de aici un eviavios oarecare ~i nid 0 Bgura mitologica. .despre viata nU va ie~i triumfiUoare in luine.
Sfaqlitul versului ("dreptate".,.) define~te planul de lucru. Obiectul Dintr~ Evanghel~ti, singur Mateiu (12 11) face tovara.~ie lui
predidirH sale misionare sunt toti oamenH.. Isaia 42 1~4 ~i izbute~te sll scoata Ia lumina masura .in care
"Nu va striga 'Ii nu va indlfa # nici va Idsa au zit glasul profetul a prev!zul: caMesia are sa schimbe fata pamantulut.
sdu pe afard". "A$a vorbe~te Domnul Dumnezeu: Ell Domnul, ell te-am
Striga pe strada eel nesocotiti. i~i fac auzit glasul lor 0 chemat pe tine intru drepiate, $i fe-am luat de mand,' $i ie-am
specie anumita de. oarneni, cei carl au pierdut sentimentul mO­ cerotit $i fe-am {deuf .iegiimant poporu[ui ~i lumina neamurilor".
destiei; i!;·;i {nalta cantecele, insotite de chitarA, eei cad petrec
zilele inveselie (Iov; 21 u). Categoriile de aici pot fi identificate Dumnezeu cheamli si..tgur pe ale!iii slii Ia propovaduire.
in fari!)eii cari obi~nuese sa. se socoteasca a Ii mai mult deciit A~a a chemat ~i trimis pe Moise ca delegat la Faraon (Ex. 3 10),
sunt, dandu-~i laudll:ro~i in vileall merite carl Ie lips esc, sau Iosua e randuit condueator (los. 1 1)' Isala e trlmis sa predice
sunt profetii mincino~i cari i~i ·revendica ostentativ rolud pe {6 9), Ieremia e randuit profet (ler, 1 5) ~i tot a~a if incredinteaia
carl nu Ie au. ILli Cir un rol politic. "SIugH sale" if "vorbe~te ~i-l cheama",
Unit ea ace~ltia favorizeaza in chip ~i fel popula:dzarea eu alte cuvinte opera trimisului sau e rezultatul cooperarii int-re
curentului bolnav al vietH, care in loc sa. faca viu ucide. Dumnezeu ~i "Sluga". Obiectul mislonarismului comun e drep­
, Verstil exprlma parlicularitatea SIugH Domnului. Acesta e 1atea: e chemat pentrl1 "dreptate", pentruca' norma lucrarii
\ U1cut, resemnat, bland ~i modest, astfel cll ~i grandioasa opera. :Sf!,le in lume este "dreptatea", dela care nu existi abatere nici
ce t se incredinteaza 0 duce la indeplinire tv atjij t!, xa.! ~psfLCCf spre dreapta nici spre stanga, In vederea reu~itei, Dumne7;:eu if
(Ciril),8 . fagldue~te tot sprijinul necesar.' "Prinderea de mana" indica
3. "Trestia Ironta nu 0 vazdrobi ~i fitUlll ce fum ega nll-l
va stange, dupii adevcir va' face dreptate".
I reaHtatea ajutorulul divino In acest caz "Sluga" nu mai e sin­
.gud., caciinsu';li Stapanul se face asociatul lui. Aceasta soHda­
i rUate va aduce biruinta ~i succes sigur in cele mai complicate
1
I
Teodoret: o. c, M. G. tom. 81 coL 412.
DoUer: o. c. p. 63.
I imprejurliri. Ciril.al Alexandriei atrlbue 0 nuanta apologe­
tica tntuluL Se Iegitimeazii aid Sluga ca unul ra.nduit de sus
a Ciril al Alex.. 0, c. M. G. tom. 7 t col. 852: "In lini,te ~i tacere·.
! 7lj
-70 ~

J
 Dr. NICOLAE NEAGA
Asemenea .. vie/ii" e $i onoarea, Htlul, rangul ,culva; se
alege praf de ele. Si mal putin trainica decat tarba e floarea,
pe care 0 u$oara adfere de vAnt a doboara la pliJnant. ,;Floarea"
e tipul poporuluf. robit patimilor, care nu' poate vietui mult.
Lucruri, Hinte. oameni $i popoare, totul sfiirll~te prin moarte
nea,teptatl sau timpurie, ca ,I cand viata din aceasta lume n'ar
fi decat 0 cilatorie catre moarte.
..Cuvantullul Dumnezeu" este legea moraIa revelata (conf.
ps.50 17 , 119 lOS. Ex. 34 Z8 cele zece porunci, etc.); el nu e supus
treceril, nici cei aia$atJ ,;euvantului", cqm, intregellte Ieronim. 1
Interpretarea aceasta a fost admlsa $1 de Ciril al Alexandriei. a
Sfantul scriitor i$1 iustifict teza cu loan 8 51'
"PI? munte inalt suie-te, binevestitor al Sionului, fnalta en
pntere glasul tdu, binevestitor al lerusalimulai, fnaltil glasul tilu $i
nu te teme; spune cetdfilor lui luda: latd Dumnezeul vostru!"
..Mebaseret", parllcipiu femenln dela "bi,or", itnseamna a
anunta 0 veste buna, a fi sol de bucurie (LXX.are 6Iio"nslte6!Uy~).
..Vestitorul- de blne se adreseaza. InW Sionului, adfca
Ierusalimului, capitala, mama tiirii j celelalte cetati sunt fiicele ei.
"Solul" binelui este indrumat sa urce pe-o culme de mnnte,
pentru ca toate privirlle sll. fie indreptate spre el. Profetul vrea
sl.. spuni.. ca este atat de imp0rlantA ~tirea ee se va comunica
tumii, incat toti oamenil trebue sl. fie avb:atl in senspl acesta.
Fiecare kehue sl. afle ell ..vine Dumnezeu".
"lata, lJ9Innul Dumnezeu vine en putere, $i bratul sau su­
pune tot. lat,a, plata lui este en El $i riisplata inainiea lui!"
Evreescul ..behazak" l'am redat prin: "cu putere", LXX
are ft5td: ~ax6o~. "Braiul Domnlllui" indica acela$ luem, putere,
forta irezistibila (Is. 53 f)' in contrast cu "bratul de carne al
omului", care indfel debilitate. slahlclnne (ll Croll. 32 8 ), A
zdrobi bratul culva inseamni a-I invinge IIi a-I nimicl puterea
(lov. 38 15)' . ­
"Plata" prive$te pe cel carl au slvat'fit un looru (mal· mult
sau mal putin vrednic), caci evreescul ,,$4kar'" are lntelesul 'de
aehltarea unni servlciu presta!, s~e (Fac. 30 83 ). pe care a
t reroniDi~ o. e. (lib. XI cap. 4Ol. M.•. L.. tom. 42, col. 417.
2 Cirlll O. c. (lib. III la cap. 40) IlL G. tom. 71, col. 80s.
-68.,-
HRlSTOS tNVECHlUL TESTAMENT
laeasat-o lacob dela Laban... , pe care 0 iau preotli pentru
osteneala lor (Num. 18 31 ), ca,Ug (prin muncll. Zab. 8 10 ),
"Rasplata" se da cuiva pe:ntru 0 fapta de vrednicle, celor
buni {eel ral se pedepsesc).
.. Ca un pastor pa#e-va turma sa, ca braful silu 'va adana
mieii 8di Ii la pieptul ~ilu ii va purta, §i va miingqia pe cele cari
alilpfeazd". !
Turma esle poporuI ales, credinciolilU (ler. 13 17 , Zah. 10 3 ,
ps. 78 52 ), tar ol:e sunt indiviziisinguratfci (ler. 13 ao). Aceasta
vorbire figurati trece Iill in N. T., unde oile snnt ere$tinii,
pastoreI Hri~tos (loan 10 u), iar mieii, dupA Eusebie al Cesa­
reii, cei n~u MSCUti !jli renascuti prin Hristos. 1 Dumaezeu este
'Pastorul care se iertfe~e pentf'1.1 turma sa, pe eel slahi it oero­
te!)lte far pe cei in prime;die ii ajuta grabnic. Nu e pe placul
sau ca vreun crecUncios sa i se piardil, ei sl aibii parte de
viatl, pentru ea EI if iube$te pe toti oamenii in egal! masurii.
14. Sluga Domnului
(42, '1-6]
"laid slaga mea, pe care 0 sprijinesc, care este binepldcut
safletala; mea, pus-am peste diinsul dahul mea, dreptate popoa­
relor va vesU" ...
. Expresia "Sluga Domnului" Z ~ste tmducerea lui "Ebed­
lahve". "Ebed" derivll. dela verbul ..abad", care inseamnli. a luera:
substantivat: slugA sau rob. lmpreunat .cu Iahve, substanti~ pri­
IDe$te 0 semniHcatfe religioasa. Astfel titulatura aceasta se dA
bArbatllQr virtuo$i ca Avtaam (ps. 105 5 ), oamenilor .. buni, drepti
~i fira pribana" ca lov (lov 1 8); se numesc astfel ~i profetH, in
calitatea lor de devotatl ai DO!DIlului (II Reg, 9 7 )i iar. colecUv
Israil (Neem. 1 10), ingerii (Iov 4 u). "Sluga" de aici e Mesia, ca
~ la Zah. 3 8' Domnul numf:.itdu-l ,.slugA" if recunoa,te un. rust
in istoria imp~rli.tiei Sale, far expresia I .. pecare 0 spriiinesc"
arata cA intre Dumnezeu !)Ii "Sluga" exlsta un raporl de obU­
gatii, ca cel intre parlnte $i fiu. Cuvintele: "este binepUicut"
asigura pe Slug! de toatli. afectiunea Domnului sau. Domnul il
1 Eusebiel o. c. M. G. tom. 24, col. 369, "
a Despre Sluga Domnulni ve:d lucrarea Plir. Prof. Dr. M. Chialda,
Ebed-lahve. Caran8e~ 1940.
- 69 ­
 Dr. NICOLAE NEAGA
surprins de panorama care 'se desfli~oara. inaintea vederii sale
suflete$ti. "Sffmtuiut' Ii datoreaza popoarele unirea. cea .mare;
unele vin invitate prin predica directa, altele Yin manatede
grija manhririi. Ideea monoteistii este motorul convertirii generale~
Meritul infratirli de$i ii revinc "Sfdntului", onoarea aceasta
•se rasfrange ~i asupra celul care il tdmfte. La Luca 1 u titula­
tura .; &:1tO;; (Sfantul) revine Fiului lui Dumnezeu.
"Ciiutali pe Domnul pand it. af/ati, strigati-l pana esfe
aproape" (v. 6).
• Verbul "darClf" este mai bo.gat in continut decM romanescul
"a cauta'·. Se fntrebuinteaza adesea in vorbirea ce are legaturli
cu' ale ctedintel $1 obvine de regula en acuzativul: "a intreba pe
Dumnezeu" (Ex. 20 1), "a cauta pe Dumnezeu." (Is. 9 12)' "a
cere raspuns dela Dumnezeu" (Fac. 25 za). Mal complet ne da
sensul verbului ps. 9 HI unde p~rticipiul pL construit indicti. pe
cei pio~i. "Cautarea" are antecedentele ei. Ea porne,te dela ra­
tionamentul ca omul trebue sa-$i lege viata Indisolubil de Domnul,
de aceea accentul se pune aiel pe rezultatul cautarii, adlca pe
urmarea ce rezulta pentru om din dodnta de a trai in Domnul.
Cautarea lui sa fie neoboslta ,i staruitoare, altcum se indepai­
teaza din suflet, iar readucerea Lui in apropiere devine mai sil­
nidi, sau ehiar imposibila... leronim 1 se gande$te la trairea
religfoasa "dum estis in corpore". cad dupa aceea nu se mai
.poate; gandire pe care Teodoret. 2 0 exprimti. prln contrast;
"Sii.-$i lase eel neeredincios caile sale ,i eel pacatos gan­
durile sale # sd vie la' Domnul ,i se va indura deel. $i la
Dumnezeul nostra ca va avea bogata rasplato" (v. 71.
Singularal "darko" e mal bine sa fie redat cu pluralul
"ciHle sale": a:;la are LXX 1:d:, 68ou, oeutoU. Cu: "se va indura",
incepe fraza conditionala; apelul la pocainta este raspUUit numai
daca "vine la Domnul"... "Cel neeredmcios" ("rqa" = omul
far! Dumnezeu, cellipslt de 0 viata virluoasa, coni. ps. 1,) j "clIl
. paciitos" ("avoo" = plicat Is. 1 13 j mincluna Is. 58 9; om ne­
drept Is. 10 1 ; care calca. porunciJe Fac. 13 is, IiVO/lo;;), ~i cel cu
ganduri (LXX = ~ou)"d:;; d. ~ou)..lj, ~o6)..o/loet = sfat, amt in sens
1 Ieronim: o. c. M.. L. tom. 42, col. 5.>3.
2 Teodoret: nfugiti de pe calea necredintei. a flirldelegii-. o. c. M.. G.
tom. 81, coL 448.
- 74
/'
HRISTOS IN YECHlULTESTAMENT
bun cat $1 in cel diu) necurate nu se poate' bucura de vrednicla
de-a ana pe Domnul. PosibiIitatea aceasta Ie este data numai
-celor cad au 0 mentalitate fndrnmatoare spre 0 traire sufleteasca.
o raspliitire dreaptil va fi urmarea logicS. a acestei trairl.
"Caci nu sunf gandurile mele ea gandurile voasfre"i nu
,sunf eaile mele ca $i eiiile voastre", dce Domnul (v. 8).
Omul poate, &puca pe calle dUmnel':eirU,' numa! un graunte
;<I
de vointa it costa. El se regaSe$te in dumnezeire pdn' actele
·sale de credinta. Isaia constatll ca aceastti. regs.sire deocamdata
il desintereseaza. pe Israil, nurnit pe nedrept ..popor ales".
Teodoret rezuma pdn contrast sensul versului: "voi ura.ti, Eu
iub~sc; vol'va razboiti, Eu vafac biDe". ~
"Caci cat de departe e cerul de pdmant, aifa de departe
sunt eaile mele de edile voastre, ,i giindurile mele de gandurile
.voastre" (v. 9).
,,$amaim" obvine de regula. la plural" in romane$te se po­
·trive$te singularul. Aid se· preclzeaza deosebirea intre omul pa­
catos $i Dumnezeu. Intre cer $i pamant' e 0 distanta enorma,
ceva incalculabil; asHel ell omul pacatos niciodatli nu poate
regs.si pe Dumnezeu.
"Cdei preeum coboard ploaia # zapada din eer ~i acolo
nu se mal infoaree, pa.na nu adapa pdmiinful lJi-l odroslefte, il
rode,te, if inverze$te ,i
da samanla seiniinatorului ,i
paine spre
.mitncare, a,a este eU!.Iiintul meu, care iese din gura mea,el nu
.se mai reintoarce la mine farO. ispravd. adiea puna ee nu se
va pUni eeea ee am voit" (v. 10).
Zapada ~i ploaia nu se mai ddics. spre inaltimile de unde
.au coborit, dedit tntr'o forma noua ~i dupa ce ~i-au revarsat
continutul lor binefacator asupra pamantului. Tot a~a spor~te
Dumnezeu fortele vitale, acolo unde este prezent prin darurile
sale: face din nlmic totul, din cuvant faptll., din om Uinta noua,
noblIa ,i buna, carat!. ~i desiivar~dtli..
Nu e cazul sa se Individualizeze sensul in persoana lui
Mesia. Doar indirect expresia "semanatorul cuvantului" peate
incadra \if pe Hristos, ~i pe "frunt~ii initiati fn sfintele invl1taturi"
I ~Ciril2).
I Teodorel, o. c •. M. G. tom. 81. col. 418.
Z Ciril, o. c. M. G. tom. 71. col. 1233.
- 75 ­
~-
 Dr, NICOLAE NEAGA
~i nicidecum ca profet mincinoll, categorie de oamenl binecu­
noseutii in trecut. t
"Legamantul" e un araniament solemn intre doua parllde.
eu dreptud Illi obliga1ii reciproce. LegAmAntul incheiat de losua
124 25) cu poporul prevedea pe de-o parte slujirea lui Dumnezen
eu creninta in toate zUele vie Iii, la'r pe de altl parle garanta
ocroUrea divina. Cuvintele: '"Iumina neamurilor" lAmurese
. tangential ~d caraeterul legamantului, cad ..Sluga" e insW;;i "lu­
mina".
15. Valorile eterne
. {55, 1-10}
"Ah! Voi toti cei insetafi. venifi fa apa $i care n'ave/i
banivenift §i cumpiira,fi fi ma.ncafi, merge/i Iii cumparafi fara
bani, fiira de platii vin fi lapte".
Interjectia "hoi"• .. ah!" lipse$te in LXX; ea arata emotiunea
pe care 0 simte profetul gandindu-se la noutatea ce urmeaza a fi
desvelita lumil: Este un strigat de multumire. in care Isaia i!jli
exprima bucuria cu care p!$e!jlte pe unnele purificarii iD­
terioare. Versul nu exclude inovatiile cultice, pe cad Ie prevede
Teodoret. 3 Dela trebuinU cari, d~i de ordin material. !ipseau
uneori poporului, profetul trece la hrana necesarli sufIemlni.
care Ii se oEera credincio$ilor pentru epoca mesianica, "dici
nu despre bunurile corporaIe ci despre cele spirltnale, ale vii­
to(ulul, este vorba..... (Eusebie).3 "Apo". "uinui" !;li "Iaptele" re­
prezinti ceca ce este esential pentru nutrirea c~'rpului. Ele sunt
indispensabile menUnerii vietii fizice. Isaia vorbe!jlte .insa de
hrana cea duhovniceasca, cum avea obiceiul s'ofaca (Is. 25 6.
65 13)' In sensuI acesta scrie I Petru 2 a despre laptele dUhov­
nicesc. ven asupra c!ruia atrage luarea aminte lerorum. f A~a
",
indU <avem aiel un Eel de sete, dupa asemanarea celei din Mat. 5 10_
Pentru Procopie diu Gaza r;. "apa" este duhul eel nou de viata.
~a.~"vinull~ lSi .. laptele" indica rena.,terea mistici.
I Cirll, o. c~ M. G. tom. 71 col. SS'.
. 2 Teodoret dill Cir crede ca.l vorba dupre abolirea sacrificiiIor legale­
ale V. Testament. 0 •. c. M. G. tom. 81. col. 445­
.' Eusebie al Cesareih o. c. M. G. 10m. 24. col. 468.
l Ieronim: o. c., c. XV cap. LV· M. L. t0m. 42. col. 549.
5 Procopie, 'ETct1;OJLll tWY al~.,. 'Ia:; M.. G. toui. 8'1. col. 2549,i 2552.
12' - '
HRISTOS 1N VECmUL TESTAMENT
1r Parlea din urma a versului informeazA ca bunurUe sufle-­
;l: te$ti sunt gratulte pentru toti - <ivI!U apiUplou xal. t"JLij~ - (Ciril),'
.,/~
pretullor fiind doar' dorinta sincera dupa ele.
iAi Unli. critici ,terg (dupl exemplul LXX) cuvintele: "leku:
fivru" ("mergeti ~i cumparatl"), consldera.ndu-Ie '0 repetire de­
pdsos.
Versul 2 limure,te aceasta intentie a autorului. In .v. 2 $i
3 Domnul pregate$te 0 societate de oamenl. care' sa aiM. in
" vedere mai intai eele desfatatoare de suflet. iar gdja de tre­
buintele fizice sa cadA. pe planul al dailea. Igaia atrage luarea
aminte asupra coviir,ltorului adevar eli: "ascuitarea de Domnul'
face viu sufletul". .. Vof incheia cu voi un legiimiint ve$nic, $i
popoare pe cari nu Ie cunofti pei chema fa tine Iii popoare cad'
nu te fUU la l,ne vor alerga, pentru Domnul Dumnezeu" (v. 3).
Illceputul aeelei luml noui il indica ,,legamantul". care
dureaza cat lumea. Acest "Berith" mai obvine la Isaia ~i a fost
discutat la explidirlle noastre de mal inainte. Aici mal complectam.
cu urmatoarele:
Momentul esential este ve,nicia. Al doilea punct de vedere
principal este universa.lismul, caciiegamantul eel nou infrlite~te
popaarele inu'o singura uDHate. Motorul infiatirii este credlnta.
in Dumnezeu.
Toate angajameDtele de felul acestuia graviteaza spre acela\!.
xaw~ Otl%''»)''-I).
"lata mdrturie I-am pus popoare[or. domn !ji poruncilor'
peste nl2C1muri" (v. 4).
David eel ideal se nume$te "Mdrturie" pentruca va mir­
turisi despre adevar, va H vazut ,i auzit. Activitatea lui e pu­
bHca, iar persoana sa e reala $i nicidecum nu eo cre~ie a...
fanteziei.
i Domnia i;li eelelalte prerpgative, ata$ate regalititii sale, au·,
caracter universal.
"lata. I Popoare pe cari nu Ie-ai cunoscui uei chema. fi na­
fiuni pe cari nu fe-ai fuut la line uor veni, pentru Domnul Dum­
nezeul tdu, $i pentru S/dntul lui lsrail, care te-a preamarit" .
InterjectJa "iata'" J:jpse~te in LXX, ea. obvine in Vulgata. Ea .
da rosA. 0 structura mai fesUva gandiriL lnsu~i profetul pare:
1 Ciril al Alex. o. c. M. G tom. 71 b col. 1220.
- 73 ­
 Dr. NICOt.AE NEAGA
.. Tad" = lature, brate, LXX are umr <&~, "teamanah",
iuseainnll. educator, doics.. Isaia e provocat sa roteasca pri­
vfrile de jur imprejur $i sa vada· ce multime mare de natiuui
se strang in cetatea sfauta: ele vjn aducaud in braiele lor copiH,
pentruca nimeni sa nu lipseasca dela marele prazuic. T.eodoret
nu niti nid pe cei din Egipt. Asiria IIi alte regiuni. 1.
"Atunci vel vedea ~i vei straluci ~i va intelege ~i se va
liirgi inima ta, cae! seZvor aduce la tine bogaflile mari; ~i avu­
tfile .popoorelor spre tine uar curgl! (60 s).
In acele timpurl IerusaHmul va Ii in culmea gloriei sale.
Nu numal ca. "atnnci" cetatea va deveni centrul reHgios allumii.
dar ea 5e va face depozitara cemorilor terestre.
"Va ldrgi inima", adica. va Ii cu suHel' mare, dici lepa­
daridu-s~' de egoismul din trecut va intelege' ca este. cetatea
tuturora. "Bogiitiile marii". sunt produsele· apelor. pefU, pietri
pretioase etc. "Avu/iile popoarelor" sunt aurul; argintul ~i pro­
fitul·rezultat din vaJorificarea averilor mobile ~i imobile (dupa
cum.rezulta din 60 s). Nu-i exclus sensul spiritual a1 versnlui.
cum a atras luarea a:minte Eusebie at Cesareii: ..Taria na­
t!uoilor zace in faptete vrednice ~i' viata inoitA prin dnhul
credinfei". z ' singur cuvant (altii il aseamAnii eu .,tohu vabohu" din .Facere),
. " .
17. Doclorul trupurilor !pi al sufletelor
{61, tJ
."Duhlil Damnulu; Dumnezeu pl!ste mine' pentru aceea m'a
uns Damnul pe'mine ea sa binevestesc sdtacilor, m'a trimis a
.- vindeca pe cei zdrabi(i ca inima, sa veslesc celor robifi liberare
~i celor' lega/i miintuire".
. "Duhul" de aid' nu este 0 persoana a Treimii, ei un dar
dumnezeesc, ti-imis UDora. In aceasta calitate posesorul "Du­
hului'~ influinteazi. mediul apropiat: "sfintqte toata fliptura".
dupa. precizlrlle lui 'Ciril al Alexandriei. a
Vorbitorul din vers este Sluga Domnulai. Privite 'prin
prisma Nouh.ti Testament, cuvintele: "astizi s'a plinit Scrlptura
in amul vostru" desrieUea. orlce. indoialA eu Privire ia "Sluga".'
1
1 Teodoret! o. Co M. G. tom. 8.1 col. 465.
2 Eusebio.:, o. c. M.G. tom. 24 col.' 492.
a Clrll: o.a. M. G. tom. 41 coL 1549.
78 - -'- ·79 ­
tr
" .~
1
HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT
Saracilor nn Ie estedata. posibiHtatea saguste toate pla-­
cerUe lumefjiti. Aceasta siluatie de inferioritate fata de altii mal
pupn sliraci, sau chiar boga\i, ii. umile~te ~i-i aduce la dispe­
rare. La dobandirea. ferleiriinu bogatta este decisiva. Altele
sunt eriteriile de selectlonare. EIementeIe se reerutea'l.a· inai en
osebire' eUntre sliraci. Omul sarac nn beneficiazll. de favorurUe
bogatului. dar nid nu 'l.re ocaztile de cadere ale aeeluia. Omul
sarae i!;li pastreaza snfletul mai .curat, poate ~i din frica. Ade­
.j
varul in privinta aceasta va 1e$i pe depl~n la iveala pbia in
c timpul evangheHzarii ad: xptO'co£l X"PtO'futt~Y (Ciril),1
Filolo~ic idetle aeestea. sunt· sustinute intoemai. Verbul
,,~abar" inseamna a' rupe', a frange, a zdrobi. in legatud. eu
inima inima franta (de durerel, indica aid pe omul eel in
suferinta. pe care t1 mamue Sluga Domnului. ,,$ebuim", part.
pas. dela ,,$ b hI!, vizeazl!. pe cei in suferlnta. . trupeasca ~i su-­
fleteasca. Libel' ~i fad. .legatur! impuse it vrea Sluga pe om;
.a s a rim",. part. pas. pI. d .: asar" , inseamna eel care sufere.
"A lega", (coni. Is. 49 3 !ili pili..146 7)' este un sinonim al lui
,,~abar", LXX are 'rurpAot~ ca' ~i cand ar sta I .. orbilor" . Cuvantui
,:- . lOP e k a h k 0 a h" (d. "pakah") e discutat,' multi il socot· un
l
r'
t eu iosemnarea I desiegare, maotuire, I\.~a .b. o. Kittel/ Ges~nius, 3
4
iar unit (b. o. Kauizsch) cred cll. textul este corupt. . .
....j Eusebie prive,te ca obiect principal in vers iaeea "ev-an-' .
gheHzirli siracilor". 5
"Sa. vestesc anul de iertare a1 Domnalai ~i ziaa. de riizbu­
nare a Damnezeului nostru" (v. 2). .
"Anul de iertare'" este epoca facerii de bine, pentra ca
atunel insul i%1i dobinde~te libertatea individuala ~l materials.
Acest an se mai Dume,te ..~n'at deror" (an de eliberare) sau an.
f· jubileu, dela "iobel" ,i ioseamni. corn, trimbita, d.sunetul trlmbitei .
cn care se prevestea eventmentui (Lev. 25,). Este slrbarea ce
se praznuqte din SOfn 50 ani. In anul jubileu nu se samina
nimle, iar rodul care cre,tea dela sine era lisat saracitor, MOllia.
t ctrn:o. Co M. G. tom. 11. col. 1352.
2 Blblia hebraica 630.
a Handworterbuch p. 598.
, O. c. p. 658.
5 Eusebfe: o. c. {com. la Is.} M. G. tom. 24. col. 497.
 Dr. NICOLAE NEAGA
Ciril nu exclude nid pe unH nic~ pe altH. EI pleaca dela
general la special ~i lasa pe toti sa. coopereze cu Dumilezeu:
conducatorl de popoare, InvatatU in cele sHnte. alti frunlqi, ca
~i' toti cei huni; dar a~aza in varinl piramJdei pe Hristcis, elel
"n;spl «OtoD cp1jatv": l .. Ie~dt-a semlnatoruL.".
16. Slava cetitii sfinte
(60, 1-5)
"Scoalii-le, lumineazii-le cad it riisiirit lumina ta, gi slava
Damnului pesle tine s'a aralat! ".
"Ba (,'It::) (kaL perf.) = "a venit", in cazul de aiei -e bine a
H
se traduce cu: ..a rlisarit". "Zarah" (kal. imperf.) =
"a ra­
sarU", dar in aceastl l~gatura de idei e mal potrlvit: "s'a. arltat".
Aceasfa propunere nu e sprijinita de LXX, care are Giv«dt«:l..x.sv
(dela avO!: ~i tElltw = a rasid, a lisa sa. risarll..soarele) ~i Vulgata.:
"aria est", dar se potrive~te in roman~te.
LXX are in plus cuvantul "lerusaHm", care Upse~tein
textul ebraic; lerusalimul se subintelege, astfel di intregirea este
admisiblla. din punct de vedere al fondului. Cetatea sfanUi. este
indrumaUi. a imbrica haini de sarbitoare, did s'a sfar~it cu
umiHntele din trecut. IerusaHmul, personificat, se ridica din in­
tunerecul umilintei. De acum va fi luminat, soarele care il lu­
mineaz8 va ft insu~i Dumnezeu (cid "Domnul e soare~;i pavazl"
pI. 84 11), care pentru· Sion veni-va ca un mantuitor (Is, 59 10)'
In interpretarlle sfintilor Parlnti locul constitue un text
direct mesianic. Lumioa e Hristos, la Eusebie Z ~i Ciril/ de
ace.ea este /ustifieat paralelismul lntre Is. 60 l ~i loan 8 1111 pe
care n stahn~te Ieronim.·· Procopie din Gaza 5 vede aici ~i
o justific8re a textului Mat. 15 a. in haza. cliruia acttvitatea
misionara a Mantultorului se indreapta maf InW cafre Israil,
piganii neavand inca 0. pregltire suHeteasdi necesaril accep­
tarH misiunii Sale.
..CiIei iatiJ. tnlunerecul acop#lre piimiintul $i bezna popoarele.
dar pesle tine striIlucefte Domnul fi slava Lui, peste tine se
aratii" (v. 2).
I
2
Clrll: o. c. M. G. tom. 11 col. 1233.
Eusebie r o. c. M. G. tom 24, col. 489.
a Ciril, 0; c. M. G. tom..71. col. 1321.
• Ieronim: o. Co lili'. XVII cap, 60 ,\I.. L. tom. 42 col. 610.
• Proc:opie: ·Em'COj.LTj 8'<> tOY 1tpo<p. Ha. M. G. tom •. 87 a col. 2617.
- 76'
HRISTuS IN VECHlUL TESTAMENT
Se poate ca profetul sa fi plecat dela un caz dat, ~i "eei
din iotuneric" sl fie Babilonienil (Teodoret) 1 od ludeii (Ieronim),Z
sau: "in lntunerec" au fost gasite popoarele cand a venit Hrlstos,
\
cum interpreteazl Ciril, a Eusebie· \Ii Procopie. 5
"lntunerecul" este imaginea ne~tiintei, de aceea omul inte­
lept are ochU in cap, iar nebunul umbia in intunerec, ca unul
lipsit de vedere'(Eel. 2 u). "Aralel" d. ='1"1.' =
nour. ceatii j biue
se potrive~te tlisa.: beznl. Intu:tecoasil este "ziua Domnulul",
_pentru aiipectul ei fnfrieo~etor (Joil 2 l ~ Sof. 1 111 ), "Intuneree
§i bezna" e acolo unde lipse~te lumina .adevlrulul. Aceasta im­
perfectiune ,va fi inlituratii, cand soarele divin riisare deasupra
pilmantului ~i incalz~te ~;i lumineaza popoarele.
,,$i vQr umbla popoarele in lumina ta fi imparafii in ra­
zele riisiiritulu; tiiu" (v. 3).
Norma de conducere a popoarelor va ft "lumina cea de
sus". Dumnezeu va de~tepta iuteresul omnlui pentru lumina
spirltuala, incat cei de sus ca ~i cel de jos vor batatori aceasta
...cale neledl ~i regalli", cum ii dce Ciril al Alexandrlei.
6
Etisebie . condltioneazl aceastl umblare de anumite vred­
niell. T
"Cad nu. .va rnai Ii soarele spre lumina zilei Ii rasiiritui
lunii nu va mai lumina fie, ci va Ii lie Domnul ·lumina vegnicii"
~1~ .
Soarele ~i luna vor continua a-~I indeplini £unctiunile lor,
dar mal pre1ioasi va fi lumina cereasci, ce va rasiirl omenirii,
de aceea Cirn se gande~te la "lumina sufleteasca, aprinsa in ini­
mile credincio~ilor de Mantuitorul universal".8
"Ridied ochii irnprejur gi vezi: toti se strang laolaltii ve':'
.1.
nind la tine, copiii fdi vin d~ departe gi liicele tale vin aiuse in
bratele doicilor" .(60 ,).
1
T 1 Teodoret: o. c. M. G. tom.. 81 col. 464.
2 leronim, o. c. M. L. tom. 42 col. 611.
a Cml: o. c. M. G. tom. 10. col. 1324.
• Eusehle I o. c. M. G, tom. 24, coL 489.
, 5 Procople: o. c. M. G. tom. 812. col. 2620.
5 Ciri!: o. c. M.. G. tom. 11. col. 1324-
I t Demoitate, credin",,,: cid ..lumina nu rilsare peste toti. ci numai
l peste eel vrednicl (dI,;£ou\:'" 0. c. 489.
8 CUiI: o. c. M. G. tom. 71 col. 1344.
- 77 ­
~j
f
 Dr. NICOLAE NEAGA
"Peste zidurile tale Ierusalime pus-am piizitori, toatii ziUiR
,i loaM noaptea nu vor tiicea; voi cari aduceti aminte de Domnul
sCi nu tCiceti i" (v. 6).
,,$omrim" (part. pI. d. ¥amar= a piizi) sunt numiti do­
baoii (Ier. 31 10 ), gradinarii (Fae. 2 lS), piidurar i IN€( m. 2
plindarU{Ier. 4 17 ), tngrijitorii unel ease (Eel. 12 3 ) etc. In vor­
birea figuraUi Dumnezeu e paznicul. eare grije¥te de om ea,..
pastorulde lurm; sa (Ier. 31 10 ), "PazitorH." (,,!;Iomrlm") din versul
acesta sunf profetn (Is. 21w 63 5 , ,Zah. 1 J instituitC de Dum­
nezeu eu ineredinfarea rolului de a H erainicii bunelor vestiri.
Ei necontenit vor profeU. vor moraliza sodetatea' 'Ii vor pre­
gMI-o snflete¥te. In partea a doua a versului lsaia, lulind eu­
vantnl, se lasll. pitmns de aeeasta dragoste' penh'u oameni 'I'
insistil. ca 'Ii eeilalU profeti si-Vi indeplineascl misiunea lor 'Ii sa
tina lumea in eurent eu Higaduintele pe earl le-a ficut Dumnezeu.
, Dupa unll sfintt Plirlnti (..$omrim") "pantoro" de aici sum
inger/I. A,a ju~eca T eodoret. care se bueaza pe psalmul 34 8-,
{;,ingerul Domnului saLi¥lue¥te..... ).l Dups. IeroDim ei pot fl nu
numal ingerii ci ,i ApostolU. 'Ii lnvi!lfaut tli toti cel eari ne aparii
impotrlva riului; a sau: "SHntu carl fntr'una vor liuda pee
DomouI, dupli. Procopie din Gaza. 3 La ,.lngeri 'Ii sHnW' cuget..
,i Ciril a1 Alexandriei. 4
;,$i sd nu~i dati pace pdna ee nu va zidi $i pdnii ee nu va
,lace lerusalimul de laudii pe piimdnt" (v. 7).
Pro[etii sa mijloeeascll. necontenit interventii la Cel de sus"
prin lnflaeirate rugiciuni 'Ii prlntr'o viats. oeprihaniUi, penf.rtL
ca farll. preget sa. aiba parte de ceea ee a,teapUi: un lerusalim
nou 'Ii spirltual. Atunei lerusaIimul va a;unge la un loc de:
fmnte lntre or&\lele lumii.
Cu versul 8 ~d 9 profetul trecein domeniul intereselor
£idee ale lui Israil. Se preclzeazi. eli poporul i,1 va pl.stra mde­
pendenta economic.t ,i politlcA, far componentele vUtoare! ordtni
sodale vor fl mat ales: prosperitatea materiall, Hbertatea ~i paeea.. .
Eus.ebie Interpreteaza tropic versurlle: "Ar fi vorba despree
jructele drepUifii".5
1
2
Taodorat, o. c. M. G. tom. 81, col. 416.
leronim. 0; c. (lib. XVUl cap. 62) M. L. tQDl. 42. col. 63G.
• Procopie, o. c. M. G. tom. 87- 20 col, 2657.
t Ciril. o. c. M. G. tom. 71. coL 1373.
, Eu.ebie. o. c. .M. G.. tom. 24" coL 500.
- 82 -
HRISTOS . IN VECHlUL TESTAMEN T
tI,i .. Trece/i. treceti prin porti. giitifi cal~a poporului. netezifi
d t drumul. curiitifi-l de piatrd, ridicati steag peste popoare r (v. 10)..
Ca ,I cand ar fi rUlidnat de halul in care se .,(iise!jlte leru-'
ft salimul ,I drumurlle ce duc spre ,el, profetul inceardi sa-i in­
sufleteasci pe toti pentru 0 noua ordine. Poporul. fmpra!jltiat in
L
,
, i
lume.se va reintoarce acasa, el vine eu insuflettre '11 lntr'un.
nDmir eovar¥t\or. incat abia il e·uprind partile.
'f Pentru intrarea in orEt¥, lerusalimul avea mal muIte
porti: a olarilor, a vaii (IT Cron. 26 ,,), a gnnoiului (Neem. 2 13),
~
.,r"
a oUor (Neem. 3 1), a eeUifii (ll Reg. 23 8)' a lui Efraim (II Reg.
14 u), a regelui (I Cron. 9 18 ), eea din colt (II Reg. 14 13), a peljltilor
(II Cron. 33 H)' a izvoruIui (Neem. 3 15 ). a eailor (ler. 31 4.0)"
poarta de pazii (Neem. 3 31), a lui Veniamin (Ier. 20,) etc.
Uneorl circulafia In ora¥ se facea numai in anumite ore.
La £tecare" poarUi era clite un om de, straj.a (Neem. 7 3)' Se vede
ca acele porti erau adevarate lucrari de. arta, ceea ee jnstiHca
jalea lui Neemia la vederea celor arse de foc (Neem. 2 13)' Pentru
refacerea lor a trebuit sl· ang&jeze m~terl ale¥i; !jli pentru Hecare
poartl alt me!jlter. carl mult s'au trudlt plina ce au &\lezat tar
la loc portiie 'Ii zavoareie (Neem_ 3 3)'
Dupa ce drumul spre Noul Ierusalim se va fI ull'urat, pdn
indeplirlarea impeclimentelor morale, pacate ,1 rlutaU. imagi­
nate prln gropile !jlf. bolovanii strlizUor (Eusebie al Cesareil), 1
trebuesc invitate ,i popoarele celelalte· ("steagul" e simbolul
infratirii), pen~ru ca'sa &\ltepte la un loc surpdza cea mare.
"Iatii Domnul veste~te pdnii la marginile piimdntului. "Spu­
neti liice; Sionului: latii' Mantuitorul tiiu vine / Iatii plata lui
este cu el fi riispliitirealui inaintea lui f' (v. 11),
J Prin mijloclrea profetului Domnul veste,te. pentru ea 10­
i treaga ome.Dire sA. afle. ci.· ins.nli Dumnezeu fa, parte la opera.
de mintuire a omului. Toate flgldnintele Domnului vor .fi im­
l plinite. Despre aceasta di Isaia asfgurarea, iotrodueandu-ne in
I'
I profetie cu particula I "lata I", ceea ce doved~te cil inaintea
profetului orizontul viitorului se lumineaza bruse. pentru ca acest
j organ ales al lui Dumnezeu sa vada grandtoasa reaiizare I pee
Cel a9teptat fn toata strliluclrea lui.
'I l Euaebie: o. c. col. 500,
j
83 6".

Dr. NICOLAE NEAGA
lnstrlinata in decursul ultimilor 5Q ani revenia vecliiului pro~
prietar, lar robil deveniau stapAni pe avutul !;Ii persoana propde.
Anul ierlirif reabflita fratletatea intre oameni !;Ii amintea ca
<tnaintea Creatorului oamenil sunt egali.
In epoca sa Mesia nu are preferlilii faia de nimeni, epoca
este un fel de an de privilegU pentru toti. Insa acei cad vor
impedeca mantuirea omului din robia suierintei, vor fi pedep­
.-siti de DomnuL
;
L
18. Mant.uitorul vine
(62.1-11J
.,Pentru Sion nu voi tacea $i pentru I erusalim nu md vot
.1fni$ti, pana cand nu va rasari ca rasaritul zorilor dreptatea lui
,t mantuirea lui ca 0 fac/ie va lumina".
Vorbitorul de aiei e Domnul (conf. Is. 64 11 ), el nu va in­
ceta a pregati terenul pentru mantuirea faglduits.. Ierusalimul
sa fie ded in a~teptarea glode! viitoare: cand lumina dumne­
zeeasca se va inalta ca un .,oare straIucitor deasupra cetltii
sHnte. CirU aI· AlexaDdriei sustine ca ..Sion e Biserica" 1 !;II
s'ar promite (in v. 1 ~i 2) mantuirea prin Hrlstos, atat a Iudeilor
.dit ~i a _Grecilor.2
. ,,$i vor vedea, neamurile dreptatea ta $i imparafii marirea
ta ,i te vor numi pe tine cu name nou, pe care gura Domnului
i1 va hotar;",
NatiunUe vor vedea "dreptatea", care se va vesti in noul
..Ierusalim. lar {aima universala a celajil va pune in uimire !ill
va insufleji panll. ~i pe cel mal nepisatori demnitari ai lumil.
Atat inaintea lui Dumnezeu cat l1i in lata oamenilor lerusalimul
va H altul in acea vreme: 0 cetate patronatil de Dumnezeu ljIi
adoratl de oameni. Trebue si i se dea un "nume nou", caci
vechea numire nu mat corespunde imprejuririlor !ili avantului
pe care il va lua in viltor. Pe baza acestui text nu pntem lit!
care este numirea cea noua a oraJ1ului, In Scriptnra i se 'dau ­
urmitoareie num.iri: "Now lerusalim" (Apoc. - 3 11), "Cununa
JrUl1lZlse/ii" (PI. 2 15), "Fecioara" (PI. 2 u), "Bucuria lamu" {pl.
2 15}, "Cetatea cea slanta" (Mat. 4 5), .. Cetatea marelui -rege"
1 Cirl!: o. c. M. G. tom. 71. col. 1368.
2 Cirillo. c. M. G. tom. 71 col. 1368,
-80-
- -.-~-
HRISTOS IN VECHiUL TESTAMENT
ips. 483 , Mat. 5 u), "Cetatea lui Dumnezeu" (Ps, 87 a), "Sterna
regala" (Is. 62 s), "Cea cantata"- (Is. 62 tal, "Ceaneprihanita"
(Is. 62 12 ),
,,$i vei Ii 0 eununa impodobUa in mana Domnului !}f 0 dia­
Jema regeasca in mana Dumnezeului tau" (v. 3}.
Cununa e 0 podoaba pe care 0 purta regele (Cant. Cant.
3 11 ), Ea se confectiona din aur (ps. 21 ~). Zaharia (6 11) pune 0
cununa de apr !;Ii argint pe capul arhiereulu!. 0 purta ~i mi­
reasa, dar in cazul acesta confecjionata din flori, de unde "nu­
mirea de "incununata", 1,l'annf" trebue dtU "taDlfU, de unde
"tenif melukah" inseamna 0 inveHtoare de cap (atat pentru bar­
bati cat ~i penlru femei). aicl £find regala se potriveljlte tradu­
.cerea: "diadema". "Cununa"!;Ii "diadema" suut imaginea a ceva
scamp ~i prejios. Sensul este urmatorul: in istoria vietii spiri­
tuale a omenirii Ierusalimul va ocupa un loc sCllmp.
"Mai mult nu te vei chema • Parasild", $i piimantalui tau
.nu~i va rnai zice: "Pustia", ci tu te vei chema "buniivointa mea
intriI. tine", $; pamdntul Idu "cea locuUa", caci are placere Domnal '
de tine !}i tara va fi 10euUa" (v. 4).
Ierusaltmul a .ramas pustiu pentru ca locuitorii ei au ca.zut
1n mainile vrajma~ilor (PL 1 7) ;i saIa!ilIuesc prfntre pAgani (Pl. I 3)'
E singura ~I parasita cetatea, ca 0 viduva (PI. 1 15)' Domnul i\d
'Va aminti de ea ~i-i va aduce lar acasa oaspejii ei placuti.
Atunci Ierusalimul nu va mai fi singur ci ..mulfimea - de .credin­
-cio,; 0 va impodobi (Ciril diD Alexaadria}.:l .
Unli IjIterg din text pe: ,,10 ieamer" ("nu-i va mai zice"),
lasi repetirea fdeii intensifica sensu!. Altii citesc I .. ~omema" in
loc de ,,$emama".
..In ce chip feciorul se logode!}le cu fecioara, copiii se 10­
godesc cu tine; precum se vesele$te mirele de mireasii, a,a se
JJesele~te de tine Dumnezeul tau" (v. 5).
Dumnezeu surade celor cad regrets. la!ilitajile frecutului !,Ii
'8e intorc cu sincerltate la Cel pe care I-au plrlisit. CAnd cineva
-e sti!lpanit de senUmente curate indata are ~i pe Dumnezeu
,alaturi .de dAnsul ,i-i face dulce ~i fideia tovarallie. 0 asHel de
mireas! iubita va ajunge sa fie lerusaHmu!. In scrisul de aici al
profetului sa oglindesc acele dIe frumoase.
• cw, o. c. M. G. tom. 71, co), 1372.
- 81 - 6
 Dr. NICOLAE NEAGA
o viaf! eu fotuI noua. Dumn~zeu promite ea va da ,·;pastori cari
,i
ii (Jor pa,te... !Ii rnai mult nu se vor leme. nici se var. infrico,a
nu se vor rnai pierde, griie,te DomnuZ; iatii vin zile. zice
Domnul, ,i voi ridica lui David 0 odraslii dreaptii, un rege care
va domni cu intelepciune ,i va face judecatii
pCimanf' (v. 4--5).
,i
dreptale pe
'Cuvlntele .,velo ipakedu", din v. 4, Hpsesc in
Septuaginta,
ele formeaza piramida gradatfei ~i sUilt atat de justiIicate'
la tncheerea versulul. "lpakedu:'· vine dela "P!l ~1 mseamnii ­
a eauta (ceva pierdut). Verbul e paslbil de critica; 1 Gratz ~i allii
propun modiHcari in text.
In v. 4 Dumnezeu promite conduclitorii necesarl ~i dorlti
de popor. Avandu-l, Ie va Ii seut !;!i apiirareimpotrlva tuturor.
rautatllor. Dad!. Ieremla n'ar Ii V8.zut pr-ea departe, atuncl acel
> 7totflSve;, ar putea fl Zorobabel, Esra sau Neemia, cari dlman
insl iara,l umbre paUde ale adevliratului pastor bun.
Prezicerile culmineaza in v. 5. "Particula ("hinne", U50o)
"latA" atrage luarea annnie asupra noutlitu pe care o.anunfii.
"Vin,zile", adica altele mal bune.. UoH (b. o. Keil) vad aiel un
refren al profetHlor anterloare (II Sam. 7 12' I Cron. 17 11)' 2
"Odrasia dreapUl" este regele Ideal, promis ~i mutt ~teptat, de
aceea Teodoret numefie ..imprudenti" pe cel carl vid in
"odrasUi" pe Zorobabel. B VersiunUe vechi vizeaza pe Mesia, ca
!;!i traditia iudaiel, peutru· ci "odrasl!" e t!tlu apUcat. in V. T.
!
(Is. 4 If J 1 .) lui Mesla. De acest text isalan e mai apropiat
Ieremla 23- 5 , de aceea unil teologi mal now, caL. Dennefeld,
vadun ecou din Isala 111 ,I. -.umitoarele.· A. Condamin Ii
eo~para. ideologic eu acela~ text Isalan, pentrU d: "v. 5 ~i 6
meritioneaz.i doua caraeteristici esenpale regatului meslanlc:
dreptatea ~i pacea". ~
In tot cazul nu se poate ignora opera ,i caUta1ile lui Mesia,
atrlbuindu-se unui muritor de rand eeea ce un genlu transitoriu
nu po.te crea.
L Cf. Dr. P. Vo1z: StudieD .zum Text des Ieremia. Leipzig 1920, p. 191.
Kom. zu Ieremia p. 260.
2
a Teodorel: 'Epp:rjVs1:a;... tOO '!spap.lou, M. G. tom, 81. col. 628.
j
• L. DeDnefeld! Leo ~saiani8me, Paria, p. 90.
I> A. Condamin: Le livre de Jeremie trad. et com. eeL m, Paris 1936.
p. 176.
- 8j - -
j '"
HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT
3. Legimintul eel nou
(31. 31-33)
Subfocul insplratlei Ieremia serle ea luda ,1 IsraH vor
particlpa in curand la incheerea uuei aHante noui (v. 31). Ba,..
:zata pe. legtle moralei eteme aeeastll aUanta n'are alti Untl
dedit !ntemeere;t unei relatii eu adevarat amieale In Ire Dum­
nezeu ,10m. Spre deosebire de tTecUt, "legdmantul eel nou" nu
'Va mai fi desfacut nlelodaUI. (32..,1 36), afara de aeeea el nu va
maiH sens pe table de piatra ea altl data,- ei "in sufletek oa­
.menilor" (v. 33).
"lata yin l!:ilele, dce Domnul, ,i vol inebeia un nou leg,a­
mAnt en casa lui IsraU ,t' eu easa lui Iuda, nu ea legllmantnl
pe care ram inchelat eu plirintii lor. Pune-vollegea mea in eele
-dinlauntru ale lor ,I scrie-o-vol in iDimUe lor" (v. 31-33).
"laM" exprima siguranta profetiei. leremia 0 vede reaU­
zati, de aceea "hinne" se poate reda "CU: "intr'adevllr" "cu
toata siguranta". E 0 ordine naturalll ea sa tread zile ,I sli
vinli altele, dar aid este. yorba de dIe exeeptionale, despre 0
noui ordlne tn lume.·Contraetantii pactulni sunt: pe de 0 parte
Domnul. pe de ruUi parte Israll. Unlf elimlua din text pe "Iuda •
H
h. o. Gressmann, Volz,2 sub pretext cii obvine numai in unele
l
variante. De £apt euvintele: ,,~i Iuda" par de prisos.
[ LeglmantuI, inehelat eu parintil, estecel mozaie, unde
Moise a fost reprezentantul legal al (plrintilor) lui Israit. Dum- ­
nezell nu ereeazl fara rost, de aceea prin Noul Legmant nu cade
indisgrape cel Vechlu, care are eel putln merltul pedagogic de
a fl pregatit pe cel Nou. .
..... Existli deosebtre intre Testamente eu privJre la modul cum
c ,.8e pregate,te desiivar,irea reUgioasli a omului. Cel Vechiu pleca
din afar! (dela legile vizual scdse) spre interior, eel Nou plead!.
din l!untru spre exterior, adie& avand omulcredinti iD sufIet
ea aa. Io£luinteze fntregul complex al vietii.
Totu,i unil teologi strain! sustin, ei leremia vlzeaza anu­
mite sltuatil materlale ,i poUtiee ale lui Israil. Altil b. o. prof.
11o£T. L. Dennefelds·au tnsl plreri maifavorabile, ci d "nu e
1 H. Gressmann. Der Messiu, GOttingen, 1929, p. 160.
2 Vok, o. c. p. 231. .
.'I .I.e .Measianill~t1 •.p. 94.
87 ­
 Dr. NICOLAE NEAGA
Pentru acest sens al versului este b. o. Ciril al Alexalldriei~
Se p~ziee .,venirea Mintuitorulu.". i
"FUca Sionului" este Ierusallmul, oratlul a~ezat pe eoama
dealului Sion. Avem aid 0 mewnimie. Ciril face deosebire tntre
.. mea" ~i inlre "Sion". "Slonul" e Sionu! de altiidatA, ..fUca
Sionului" este noua comunitate rellgioasli, biserica. 2
..$i Ii se vaT zice I "poporui eel sfdnY', .,mantuirea Dom­
'nului", ~i pe tine ie vor numi: "cea cautata", "cetatea cea nepfi­
rasitii" (v. 12).
Israilul viitor ~a purta un nume nou, pe cel de "sfan/".
Aceastii numire rezumii ceva mAret, "kode~", al'o, este eel care
duce 0 viata cucemicA (II Petru 3 11), des!vir~itii (I Petru 1 16 •
Lev. 11 u), omu! desiivirlilit.
De acest fel de via~ este condiiionaLl fericirea. de aceea
sfintenia premerge mantuirH. lerusaUmul este centrul care ra­
diazimantuirea. Pentro bucurille pe cari Ie ofed., cetatea va
fi mereu, ciiutata. Deschizindu-se noui drumuri spre ea, cetatea
nu va mal fi abandonata, - "din pricina multimii de necredln­
cio~I" (CUil !Uexandriuw),a - ca un mormant rece, ci flira.
de sfirtlit va fi numiirul celor carl it bltitoresc ciirlrtle.
Ieremia
Dupa Ieremia, reallwea implriiiiei lui Dumnezeu pe pa­
mant e 0 problem'l a viitorului celui mai apropiat. La acHvarea
regatnlui mesianic Israil va juca un rol oarecare. Capitala' im­
parapei este Ierusalimul, tlefu! imparltiei e un coboritor intelept
:;;i drept din famiUa davidica. '
Texte principale sunt in capitoleJe 3, 23, 31 ~1 33.
1. Ierusalimul loc de inti.1nire a1 popoarelor
(3. 17),
;,In vremea aceea Ierusalimul se va nami. "scaunul Dom­
nului" # se VOT strange in el' toote popoareie, (in numele Dom­
nului la Ierusalim), ~i nu VOT mai umbla dapa aeeeci pe urma
pofte/oT inimii lor".
1 Ciril. o. c. M. G. tom. 71. col. 1380.
% Chit o. c. M. G tom. 71. col. 1380.
• Ciril aJ Alexandriei. o. c. M. G. tom. 71, col. 1381.
84 ­
.'
HRlSTOS IN VECHIUL :t;ESTAMENT
In loc de "in Wemea aceea", LXX are: "in zilele (~fJkP<Xt~)
acelea ~i in vremea (x!Xtp6» aceea". Sensu! ramane acel8{l. Versul:
"In numele Domnului la Ierusalim" lipsetlte in Sepmaginta. Esle
insa 0 intregire necesara, textul ebraic prime~te astfel mai multo.
c1aritate. Incolo textele versului sunt identiee. (
"In vremea aceea" este 0 expresie foarle des intrebuintata
in Vechiul Testament. Aid expresia are in vedere epoca plinirli
profetiei, epoca mesianica. Atunci IerusaUmul nu numal ca va
prim1 un nume nou, .ci va Ii totodata loeul de l1edere al lui
Dumnezeu, va deveni foear religios, pentru ea in viftor "va
rasari slava lui I;>umnezeu peste cetate" (Is. 51)' Devenind Ieru­
aalimul ora~ siant el va Ii locul spre care p6poarele i~i vor
indrepta privirile, ca spre un nou Ierusalim. E vorba despre
"Ierusalimul eel inalt", in care - dupa cum zice Olimp10dor
al Alexaudriei - s.lilil1Iu1elilte' "Duhullui Dumnezeu".1 Ieroufm
Ilrge~te intelesuJ, referindu-l la biserica crelilUn4 in generel
"totum de eeclesia intelHgendum ... ". 2
"Pofta inimU" indica 0 viat.li traitl dupapreferintele tmpului.
Locul acestui fel de viatii va fi lnat de 0 viatfi, triiitA in dub,
conforml eu normele indicate la loan 4 24 • a
A~a dar profetul pregiitef{e pi! omul eel nou vi anticipeazii
!
i viiioorea forma de adorare a lui Dumnezeu.
'1
I
I
: 2. Pilstorul eel bun
I (23, 4-5)
Capitolul 23 ironizeaza, tn partea inti1a, pe conduc~torii
J lips-ip de tact l1i intelepciune. Inalta stiipanire este organul pro­
I videntei in mijlocui unui popor, de aceea intelept lucru este
ca autoritatea sl vegheze necontenit la bunul mers a1 treburilor
ob,tetlti.
1I In Ifpsa une! juste prevederi a diriguUorilor, poporul a
devenit victima crudelor patimi. Pentru a reface societatea spre
1 Ofunpiodor:' FxBgmenta in Ieremiam. cap. Uf. M. L. tOJD. 93. col. 633.
1 a leronim I Commentarium in ler. prophet;un. lib. I. cap. IV M; L. 'tom.
24. coL 730. .
a Jeronim I ..,Popoarele vol- trli tatr'o atmosfera de pace •.• nu vor mai
stil.rui In erori... ", o. c. M. L. tom. .24. col. 730 . 731.
85 ­
 Dr. NICOLAE NEAGA
6, Alte perspective mesianice
(33,20-25)
.. A,a zice Domnul: "Dacii se desface legiimantul meu eu
-ziua $i legilmantul meu cu noaptea, ca sil nu mai fie zi $i noapte .
in vremea lor, atunei va pulea Ii des/ileat $i leglimanlul meu en
David",
Omul nu poate 'schimba ordin~a naturU. Legile ei se suceed
:Independent de voinia lui; clldura, frlgul, iarna, vara, viata
moartea, zlua ~i noaptea au fost ~i vOt' fl. Noptile lungi ale
polilor nu pot fi .tnloeuite eu cele din regiunea eevatorlala, nid
. desfiintate. Intocmai cum omul nu poate produce vre-o sehim­
bare in aeeasti privinta a~a Domnul nu va modi fica nid unul
din planurile Sale, eoneepule din veci, in vederea mintuirU.
Legamiintul cu David spre aceasta mantuire tint~te, el rimane
un contract valabil 'iii nesupus IIfodificilrli. Ca titlu decompa­
rare serve~te noaptea cu ziua, carl se succed una alteia dupA
aceeall randuialil.
"Precum nu se poate numara o~tea cerarilor... Ufa voi
.inmal/i slimanta lui David, sluga mea, ,i pe levili, cari Imi slujesc".
"A$er" sUi. aid cu intelesul de "kaa,er" = precum. Cu­
vintele ne amintesc flglduintele fAcute patriarhilor. Sensul este
urmltorul: cate stele sunt pe cer atatia vor fi urma,U spirituali .
ai lui David ~. ai celor carl slujesc lni Dumnezeu.
,,$i a lost envdnlul Domnului caire leremia zicand: "N'ai
vazut ce vorbe,te poporril acesta: "Cele doua mamuri pe care
Domnul le-a ales le-a iepadat, ,i ei dispre(uiesc poporul meu
·ItO ,i ednd in ochii lor n'ar mal fi popor".
"Poporui a~ta" nu sunt CaldeH, cum VOl' unH, d acei
cativa evrei mai pulin patrioti. Ace~tia nu pretuesc dupl cu­
vHnf,i. £i.gaduintele· divine, alegerea.lu1 Israll (II in genere' destlnul
pregatit lumU prin ei.
"Ce1e doua neamurl" sunt Israll 'iii Iuda, pe carl lsaia (8 a)
Ie numel;lte "doui. case"... Steana lor a apus,' i'ili zic unH pesi­
mhti, carl au convtngerea, eronati.. ca Dumnezeu i-a uitat.
"Afa grae#e Domnul: "Pe cat de adevarat este co. am in­
clutiat legiimdnt en zina Ii cu noaptea ,; am randnit legi pentru
. cer ,i pentru plimiint, tot a$a de adevdrat este co. nn voi leplida
- 90
_J
HRISTOS IN YECmUL TESTAMENT
samanla lu( lacob $i pe David robul meu, inctit sa nu ian din
samanla lor stiiDanitori peste nrmafii lui Avraam. lsac,i lacob...
(v. 25).
r Lipsa de a£ecUune aratata poporului ales, Dumnezeu 0
I <::ombate reinoind fagaduinleie. "Cerul ~i pamantuI" este un
I
i ebraJsm pentru "universul", notiune care lipse~te evreilor vechi.
Riinduiala universUIui Dumnezeu a hotArlt-o. Pomenind pe eel
trei patriarhi, Ieremia face- dovada ca eunoa'ilte profetiile mesla­
nice din Facere, ,i ca I:nb:e dHeritele texte de acest gen exista
(l succesiune logica..
Ezechiel
Cartea lui Ezechiel este striibltutli de un duh al inoirii.
Pe ruinele crizei reUgioase profetul pregatelilte noul aspect. re­
ligios al omenirli I altfel de cetate sfantli., alte mijloace de pu­
ri£i~are, aIt om, cu 0 inima inoiti. ~i cu un duh nou de viata.
Textele mesianice discutate sunt iu c. 21, 32; 34, 23 j 36,
25: 37, 26; ~i 47, 1. Intaiul text poate £i intitulal:
1. Proietie despre Acela ciruia i se cuvine domnia
(21. 32}
Pentru idelle !;'Ii faplele sale pli.mante,U regele Iudeilor este
. (lsandit. Nedreptli.tue sale U vor desbraca de augusta-i demni­
~ i,
tate.
Ruinl, grlmada peste mina se va rldiea, doruri, visuri,
glorii ~tergese-vor. RegalHatea. care sfatlllel;lte tragic, nu se va
mal rehabiHta, pana eand vine Cel cu adevti.rat demn de ea.
"Ruina, mind, raina, vol face-o, vai de ea, a$a va riimanea
pana cand vine Acela caruia.i se cavine. fi aceluia ii voi tkt.-o".
."Ava" ("ruinl", LXX are cilkx.!cc) se refera nu numai la
cetatea Ierusalimului care va fi distrusii. ci 'iii la rege ,I impe­
riul sau; carl vor rlminea balti. piinl la venirea "Aceluia" .
~
I
Repetirea lui "ava" (de 3 ori) da frazei .un inteles superlaUv,
adica, .,ruinaIf va Ii totalA.
..Acela", carula ise cuvine domnia; e regele vt"lat din
! mO!;'li stdmo~d, Mesia, pe care sub focul insplratfei Ezechiel II
- 91 ­
r,
 Dr. NICOLAE NEAGA
la el (la Ieremia) nid 0 aluzie privitor la vreo pozitle predo­
minanta a poporului (IsraH) in lume, sau Ia vreo transformare
miraculoasa a naturei in favorul sau... ceea ce evidentiaza pro­
fetul e transformarea sufletelor ~i uniunea lor intima cu Dum­
nezeu. luaIta concep1ie spirituala pe care 0 lanseaza Ieremia~
privitor la era mesianica, corespunde universalismului celui mai
larg". ' ..In zilele ace,lea va Ii mantuit luda $i Ierusalimul va locui
E intaiul caz in Biblie cand se intrebuinteaza numirea:.
-.. berUh hada$a" 1t¢tvr, at<xinptlj. Acesta este numele ce se da car­
tilor inspirat~ ale Noului _Testament, ca !ili acelei importante
epod din istoria spirituala a omenirii. Aceasta numire este­
ereatia lui Ieremia. Modul cum a anticipat realitatea istor-idi
de acum 19 sute de ani, il pune pe prolet intre primii mad
birbati onorati cu presimtirea tainelor universului.
Pavel (Ia En. 8 s)' reproduce textual pe Ieremia ij;i vede­
aid abolirea Legii vechi, pentru a se face locul cuveni! celei
noui, "Evangheliei" Cum if zicea Olimpiodor a1 Alexandriei,ll
Teodoret 2 faee 0 distinctie clara intre Testamen!ele din v_
31-33. Unul e eel Vechiu, altul e cel Nou, dar opera acelui<i~
autor! ~i _tot a!jla Ierooim l?i al~H viid in Testame:!tul de aid
pe eel Nou, suceesorul celui Vechiu.'
4. StatuI ideal
(33, 14-17)
"Jaia vin zile, zice Domnul, $i uoi plini cuvaniul cel bun~
pe care I-om vorbit caire casa lui lsrail $i ctJire casa lui ludu"_
"Cuvantul cel bun" este sinonim cu: lucru bun, binecu­
vantare, fedcire. clici, in Deut. 28 1- H • bineeuvantat, adica fe-­
ricit, este eel eare pline!jlte poruneile Domnului. Fagaduinta. fe­
ricirii s'a facut lui !srail ~i Iuda.
"In zilele acelea $i in vremea aceea voi odrasli lui David:
odrasla dreaptd, care va face judecata $t dr.eptate pe pamant"_
1 Olimpiodor. o. c. M. L. tom. 93, col. 689-.
2 Teodoret: o. c. M. G. tom. 81. col. 665.
• Teodoret: o. c. M. G. tom. 81, col. 665.
t Ieronim: o. c. M. L. to~. 24. col. 918.
- 88
HRISTOS iN VECHlUL. TESTAMENT
In comparape cu 23 5 pe .. Iedaka" I-am citit "Iadik". adie!'­
.. "dreapUl," ~i nu "dreptnte", (deci: odrasla dreapta).1 "Cuvantul:
bun" se realizeaza in sensul ea Mesia va face dreptate. "Pli­
i mantul" e Canaanul, iar 'prin. extensiune lurnea. In Traditie pro­
fetia se rapoarta tipie Ia Zorobabel, dar realizarea depUna se
infaptue~te prin MantuitoruL A~a. interpreteaza b. o. Teodoret."
in pace *i acesta va fi numele cu care va fi numit: nDomnul'
drepiatea noastra".
In timpul realizarii fagaduintelor luda va fi mantuit de­
toate relele. Fagaduintele sunt atat de ordin material cat !iii de
ordin spiritual. NenorQcirile sunt cele venUe prin razboiu,
toamete, exil etc.
Porecle ca Sodoma, Gomora atribuite ceta~ii, decazute, de
catre profep (Is. 1), vor treee in domeniul uiUirii.
"Caci a$a zice Domnul: Nu-i va lipsi lui David barbat care
sa $ada pe scaunul casei lui Israil".
Aid avem 0 profetie despre vel;inicia tronului davidic.
Promisiunea era neeesara mai ales dupa ce Sedechia. ultimul
rege din dinastia davidicii, dus fiind in captivitate se eredea cli
firul succesiunii s'a rupt. Barbatul din vers este, in sens tipic.
eel indicat la Luea 1 32 ~i urmatoarele.
5. PreoUa eterna
(33. 18)
,,$i preotilor levifi nu Ie va lipsi barb at inainiea fetii mele.
care sa aduea ardere de lot $i fumul prinosu/ui sa-l inalle $i sac
aduca jertfe in toate zilele".
Aid avem fagaduinta des pre ve~nicia preotiei. Ea· va fI
eterna printr'un urmai;l celebru in ale preotiei. Preotul va iei;lL
din tribul Levi. Acesta nu poate fl cel crei;ltin, care n'are suc-­
eesiune levitica.
1 Volz. o. c. p. 249.
2 T eodoret. o. c. M. G. tom. 81. col. 676.
- 89 -­

Dr. NICOLAE NEAGA
etic a1 lumii: "Va' vol stropi pe voi eu apii cUTata $i va vol
curafi pe voi de toate necurafiile voastre ,i de tofi idolii vo,tri
va voi curatl, ,i
va voi da 0 inima noua,i an doh nou voi pane­
inliiuittrul vosiru, ,i voi lua infma cea de piairii din irupul vosiru:
fi 04 voi da 0 inimii de carne, ,i Duhul meu voi insafla In va;,
ea sq, umblafi intra lJoia mea...".
" Gillulim", (dela .. gillu!") "idoli" reprezintil vtala Upsitil de
o conceptie sanatoasa, 0 viata pagani. Intrucat ideea aceasta
e~te (;xprimata ~i de: "tama" ("necurAtie") unii eHmina din text
cuvintele I .. Si de toti idoHi vOljltri". Aeeasta eliminare este ()'
eroace. cad in v. 25 ideologia urmeazi un fel degradatie, prin
sinonlmul "gillulim" :Ideea se exprfma eu mat multa emfaza.
Veehiul Testamentimpune millte spiiIari. Este spalarea
mainilor inainte. ,1 dupii masa, spiilarea pidoarelor oaspetilor,
spiilarea mortilor, spalarea eelor neeurati, spiilarea preotilor•. ,
etc. "Apa" (ca ,I isopul din ps. 51 ,) e simbolul el!riteuiei ~d a.
sfin1enie:l, 0 umbra a stropirii v:litoare. SpAliirile Vechiului Te­
stameut mijlocesc 0 curalenie exter-na, spiilarea viitoare purifieii.
intern. E apa pe care Teodoret 0 nume,te: ..curata 1jI! inoitoare
de via1A".i ' moarta, insiiniitoljlind apa ~i mljlocind 0 p~odueUe bogata to. ~te.
Ca apa va Ii mediul lar Duhul remedlul rezult~ din cu­
vintele Mantuitorului: "De nu se va ualjlte cineva diu <J.pA ~i
Duh, nu va intra in imparatia lui Dumn~zeu" (loan 3 5)'
Versul 26 aratl urmarile renafterii 'prin stroplrea eu apll
c:uratl: inraureljlte' asupra omului, far cel stropit simte el viata
trebue refiicuta elln temelie. pentru alte tinte, pentm dorlntl sfiute,.
spirituale ~i des~virl1ite.
4. Leg8.mintul eel DOU
,f37. 26-27)
o
altl prevestire tot a~a de celebra este cea din c;:ap~
37 Voi incheia legamdnt de pace, legiimdnt vefnic It
2*-27: "
vor avea slintele mek pentra totdeauna in mijlocu.llor, $1 loca,ul.
mea va Ii' fntre voi". . . i
Caracteristica epocH mesianice este frAtielatea ea 'Urmare-
I Teodoret: cEpIL7JVef'a; ril' npocp. toG 'ro'IlXlljA. M. G. tom. 81.
<:01. 1184.
-94':"-'
I"
i~.
HRfSTOS IN VECHIUL TESTAMENT
a Noului LegamAat, care este uuul de "p!lce", ..nu noul de­
cearta IjII razboiu ca eel Vechiu, ci dup~ dorinja exprimata de
Domnulla loan 14 21" (Raban MaurnI).1 SpecifieuI legamantului
este durata nelimitatii. 0 alti. surprizi. a epocH mai e plasarea
sanctuarului in mijlocul popol'u1uJ~ "a tuturor popoarelor" (Teo.,
doret),a eael ..altarele sfiate stau damit pentrutoti ,I unul ~i
r acela, e Dumnez~ul aeeloraca ,I aI acestora". e Templul FUnd
totdeauna in mljlocul lor, Dumnezeu e vizibiI pentru toti, cacl
templul e simbolul prezentei Lui. ..Sflntele mele" e un sinonim
, pentm "templul meu" tIer. 32 '0' Is. 54 19)'
Corectura propusa versului 26 (de Rothstein),· "otam" in,
pittam" este 'necesara.
5. Apa eea vie
(47, 1)
In cap. 47 Ezechiel are 0 curioasa vlziune. EI vede un'_
"izvor de apii" ie\!ind din altarul templului, eare miirindu-~i con­
1inutul devine fluviu. Undele sale curg torential, spre marea
Pe ambele malud ale raulul sunt "copac! multi... ~i pomL a
caror frunze nu se vor veljltezi, niel se va sfar~i rodul lor... "";
unU sHnji PArinti atribue 0 insemulitate simbolieli textului.
Teodoret zice eli apa ie,ind din templu inseamna cl dela Iudei
vine mantuirea," apa care sfinje!}te simbolizeazli d;;c.trina Man-·
tuitorului. 6
In tot cazul nu avem aiel un text direct mestamc. Din
ausamblul lui se poate scoate urmatoarea lnvatlturi.: Apa ele-'
meutul necesar vietii trupeljlti este simbolul elementelor necesare
uuei triiirl sufiete,tl (b. o. Zab. 14 8 dar mal ales loan 4 (3)'
Tlmpurile mesianice sunt un izvor de binecuvintilrl: bel~ug ~i .
&.ulfumire sufleteasca, celor carl in1eleg glasul vremii. Aeest
"'lr
.,
1 Raban Mauru11 o. c. M. L. tom. 1 to <:01. 864.
IITeodoret J o. c. M. G. tom. 81, col. 1200.
.
a Teodoretf o. c. M. G. tom. 81 co), 1200.
, O. c. p. 928 ~ In wBiblia bebraica* Ii lui Kittel Il p. 808.
S Teodoret. o. c. M. G. tom. 81, co). 1240.
• Raban Maurhl, o. c. M. 1- tom. 110, coL 1051.
95
1

Dr. NICOLAE NEAGA
vede, prin prizma fligaduin1ei lui Iacob din Facere 49 10 (conf.
,i Gal. 3, 19).
"Ad" indica terminul pana dind dureaza "ruina.". Ca ,i in
Fac. 49, 10, fraza introdusa pdn conjuclia "ad" poate sa aiba o·
insem:oare dubla = AcUunea descrisa. in propozitia pana)a "ad" •
inceteazii. cand incepe actiunea frazei introdusa prin "ad", san.
actiunea descrlsa in fraza pana la "ad" nu inceteazii. cand in-·
:.:epe actiunea frazei introduse prin "ad". Dace. admitem cuu!.
prim atunci EzecWel zice: ,.rl1ina" va inceta cimd vine "AceJa".
Nu poate Ii corecta aceasta interpretare ~i eare ar avea urma­
torul lnteles: Dezastrul anticipat de profet nu mal dainue~te pe
vremea lui Hristos, cad prill venirea Lui se desridiea acest ble­
stem. Acest feI de interpretare e in contrazicere eu istoria.
Toemai in vremea lui Hristos exista "ruina": pdn prelua!"ea
tronuIui de catre 0 dinastie streinli, prin daramarea ora,ului
Ierusalim ,i a templuluL In primul secol al erei cre,Une se pro­
duce ,i impra,tierea lui lsrail, care a fost obiect de prevedere,
transmis viitorului limpede in subliniele revelaUi bibHce: "Dum­
nezeu te va impra,Ua pdntre toate neamurile, dela 0 margine
a pamantului la cealaltii, ~ntre acesle neamuri nu vei fi Uni~tit
!;;d nu vei avea un Ioc de odihna pentru talpa picioarelor tale'·
(Deut. 28,64)'
Deci nu va inceta dezastrul. ba toemal j~l ajunge culmea:
pe vremea lui Hristos, lar daca Hristos preia anumite preroga­
tive, .care-i sunt rezervate, ea b. 0 domnia, Ie continua pe ace­
stea, in sens spiritual lnsa. PoUtice~te ou se va rehabilita IsraH
prin venirea lui Hristos, niei nu i se va recunoa~te primatul re­
ligios. Surpriza convertidi evreilor este prev!1zutii de Biblie
~
(Apoc. 1, 1) pentru a doua venire a lui Hristos; cand mullfmea.
de evrei incre~tinati vor intampina c'o deosebita afectiune pe,
MantuitoruL
Sensul mesianic este in genere admis, (conf. Rothstein t 1909~
Heinisch a 1923, Kalt 3 1942). ­ '.
1
2
D. h. Schr. des A. T. Bd. I 3-te Aufl. Tiibingen 19a9. p. 877.
D. B. Ezeehiel (in I D. H. Schr. des A. T. Feldmann+Herkenne Bdh
VIII 1, Bonn, 1923. p. 108.
S vas B. Ezechiel. in Herders Bibelkom. Bd. X. 1 Fr. i. Breistau.
1942. p. 114.
- 92 --
_ . . . . . . .=;.r.:;;::___ " _~..:..._, __ .___ •
.
--'====='-----"----...,.-~---~~.,..,..-..,.-- ~
J
HRlSTOS iN VECHIUL TESTAMENT
2. Pistorul eel bun
! (34. 22-25)
t f
i'
Un aIt text mesianic e profetia despre plistoruJ pe care tl
-va trimite Domnul: "Voi veni in ajuforul oi/or mele ca sa ria
mai fie pradii•.. fi voi judeca intre oae $i oae; fi voi pune peste
f ele un singur pastor, care Ie va. pa#e, pe robul men Dat·id,
! Acefa Ie va pafte. Sf eu, Domnul, vo; Ii Dumnezeuf lor, iar
~ rob'u1. meu David, va Ii imparat in mijlocul lor; $i vo; fncheia
cu ele un Iegamant de pace, fi voi indeparta din tarii orice liara
salbatecii ...".
"Oile", tipul animaIeIor blander din 22-a, sunt credincio~ii
~i in genere oamenii buni. in 22-b· unele dintre oi sun! imagine a
celor rlil. Tabloul ar fi mal reu~it daci s'ar intregi 22-b cu
f "berbecii" ~i ,,1apii-, din v. 17, simboIul biblic obi~nuit al
J oCelOT rAi, ca ,I caprele, tipul alrlmalelOr neastii.mpllrate, (conJ.
Mt. 25 sz). Sensul v. 22 este urmatornl:
II Dumnezeu va jadeca, la vremea sa, pe eel bani §i oe Cli
i rai fi va elibera 1l! cei buni din suferi.!!fii.
Versul 23 De iniormeazi!. cil in viitor omenirea va forma
o unitate din punet de_vedere I'eligios pentm ...Pastorul" vezi
j
1;'-- 40 I ~l ler. 23., Pastornl vine dupa ee Israillle va rehabilita
j~ (coni. Osea 9 9)'
-"EI e "rob" al Domnuluf pentru· ca lucreazii din ordinul ~i
in numele lui Dumnezeu, ~i pentru di "Sluga" va ff initlata in
opera sa de cltre Dumnezeu, intoemal ca un ucenic silltor de
--
cUre· maestrul sau binevoitor. Teodoret 1 precizeazil ca..."Slugii"
este dupA natura omene;asdi ¥i QU-depa demQitlltea (c:t.;tIXV•••) sa.
Raban Maurul, din sec. IX, apropie pe "Pastoral" de
aid de "Cel bun" din loan (eap. 10).
p CvaIiHcativul "David" IndicA. originea dupa trup, un David
,
,
I' :redivivus" prinsiminta sa. (Conf. II Sam. 7):
i'
I
I
3. Api. ~
(36. 25-27J
dub
f Un adevar nou descopere Ezechiel ceva mal Ia vale, in
·cap. 36, unde veste,te 0 schimbare nemai Auzita in aspectul
L
1 Teodoret: 'Epll-1jv€tGIC tau 'I€~. M. G. tom. 8'. col 1161.
- 93 ­
 r.:II".'
-...,'~
Dr. NICOLAE NEAGA
.
In versul 13 este b!t!toare I:a. ochi i:leosebirea intre Sept­
. HRISTOS
tuaginta ~i textul original. in ce prive~te prepozitia "im". Aceasta:
prepozitie inseamnii: cu; od Septuaginta traduce prin Ene. care­
lnseamn! "pen (adlca pe nourii cerolui). Numa! Dumnezeu vine- .
pe noudi cerolul Iconi. Is. 14 ,) ,i atund iata ca Septuaginta
aduce cu sine 0 tt'adipe foarte veche. despre divinitatea "Fiulul
omuh:"I".
"Ca. Fiul omului" este traducerea cuvintelor ("ke") "bar
ena~". "Ke" inseamna ca, "bar" are intelesul lui "ben": un si­
nonim ar fi "ben adam". Sensul lui "bar" e mai larg ca a lui
"ben". Daniel cand se numel1te pe sine fiu al omului il1i zice
..ben adam" (8 11)' .tot a,a. Ezechiel 2 l se D.ume,te "ben adam".
Rezulta. di. "ben adam" desemneaza' pe orice om in genere. lar
"bar ena~" are un inteles mai inaH. Hristos spune. laMat. 26 61 •
ci. Flul omului, pe care I-a vazut Daniel venind pe nourH ce­
rulul. e ehiar El. Cli. "bar en~" nu e un om de rand rezrilta
din descrierea in care e incadrat: "coboarii pe nourii cerului".
de sus ded, din cer. vine pe pamant. Numele "Fiul omului"
(OtOi 1:06 av-3pu,n:ou) ,i-l dli bucuros ,i Mimtuitorul (la. Mat.
'11 1\" Mc. 8 31' Le. 9 58, loan 8 18 ... J. Astfel "bar ena$" este
numele lui Mesia. IIi nu 0 personificare a impara.tiei sale. SHnpi
Plirlntf identificl numele (.. Fiul omului") cu expresia "Fiul lui
Dumnezeu", dedueere corect.\\. din punet de vedere dogmatic.
inadmisibilli insl gramatic.al.
"eel batrdn de zile" e Dumnezeu. Profetul anticipeaza
dubia natura a Fiului. In viziunea sa DaQiel il vede pe Mesia.
Dumnezeu ,i om totodatl. Preexistenta face parte din natura.
sa divinl. Dupl interpretarea sfi.ntului loan Hrisostom loeuL
invatli eal
1. Fiul este de 0 fiiall (6p.o~Il£a) cu TaU.l;
2. Flul vine In lume dupaTatll (cad Tat!l l1ade p~ tron
in. limp ce Fiul vine pe noud);
3. Preexistenta Fiulul (cici mal nainte de a venl in lume.
era in nonri).1 . Saptlmana ne trlmite Ia l,Iapte dIe ca'a vreme ",eptimea" ne
Cuvintele I "puterea, slava ~I impliratia" contin ideea tri­
nitars. Ecfonisul eel mai indatlnat, eu care mchee rogaeiunile
I I. Hrlsostom: 'EPP.TjVSt" sl,' 1:Ov 4~,ljl. M. G. tom. 56, ~ol. 232.
- 98
-,
IN VECIDUL TESTAMENT
IIi ectenHle: "ea. a Ta .este implratia, puterea ,I slava'" , in care
rug!torul face 0 marlurisire de eredinta in Treime, este inspira
poate de aiel.
Celelalte earaeteristlei ale imparAtiei mesianice (ve'lnicia,
universalismul etc.) nu sunt ide! proprii lui Daniel, ele au fost
anticipate cu mult inainte. de alt! profeti·
Cat de evident pare continutu! mesianic at versului totu,1
sunt destui teologi cad spun ca Daniel nu s'a gandit la Mesia.
Astlel judeca. b. o. K. Marfi/ iar H. Gressmann 3 atrlbue 0 orl­
gin e mitologiea textulu1. Ideea din Daniel nu-i mitologica, ci
bim: .cuno~cuta. Vechiului Testament. In ps. 104 3 Dumnezeu Illi
..face car din nourii cerulul ,i umbia pe aripile vantului". Sensul de
aici e figurat: va sa zica. ci Dumnezeu locue,te in sfere opuse
materiel. Acest sens se potrlve,te in parte l\Ii versului nostru
~i ales de cand Konig E. 3 a dovedit ca. sunt destule motive
S!rama.ticale Ijd istorlce.
Un Inger nicidecum nu poate fi "Flu! omului", cad n!cleri
nu- lie spune in Vechiul Testament ca ingerii condue 0 imparatie
oarecare. fie aeeea materiaLl sau de ordin spiritual.
i
3. Cele ~ptezeci de saptimani
i
~ (9, 24-27)
r ProfetUle danielice f,i ajung culmea in 9 3'-11. in profetia
nuniita: Cele ,aptezeci de slptlmani. lata. teX'tul:
I ,,$aptezeci de ~fTJl.timi p'au hotiirit pentru poporul tau. p
pentru cetatea cea' slanta pentru ca fiiriidelegea sd-~i aiunga #'
1 i
culmea ,i pacatui sa cOf}iir~easca, THntru a ispd~i vitIa ,;-a aduce
dreptate f}e~nicii ,; a se plini dreptatea ~i proorocia ,i a se unge
Sfdntul Sfinjilor" (v. 24).
$eptimUe sunt redate in $eptuaginta prin s~oo~s" ru,la
are !,Ii Vulgata: .,ebdomades". inseamnl. sapUlmi.nl. Tradueerea
ar fi mai coreetl dadi s'ar reda evreeseul u$abuim" Cll ",eptimi".
I Das Buch Daniel (1a Kautzsch I Die. Schrift des A. T. Bd. 1) Tii.­
binllen lQ10, p. 436.
Z Der Meslllaa, GtlttiDgen 1929. p. 343 f. 11.
S O. c. (D. mell. Weiss). p. 310.
,
-99­ l ;"_. 7·.
.,
,
-:,-".,.. ~I
 Dr. NICOLAE NEAGA
.duh al vremii. ca un val de apa se revars! asupra sufletelor,
,-lar credinta religioasa e 0 forta lucrUoare. ea s!var~e\'lte minunI.
In tot cazul cel mai mulif teologi admit profetii mesianice
,la Ezechiel. Astfel Bra/iotis, din ,Atena, nume$te epoca din
vremea .,bunului pastor": VEoe &O'ltpoe.CCII/ lar Prof. V. Tarnavschi 2
,admite cA parti din Ezechiel (ca 47) conifn 0 descriere poetica
.a viitorului imperiu mesianic.
Daniel
In istoria desvoltirii spirttuale a omenirii profetul Daniel
'oeupa un loc apacte. Pe cat de putine pe atat de clare sunt
viziunile sale privind viitorul. Treisunt 10eurile la carl ne
,oprim:
1. ImparaUa pl1cii (2 H);
2. Fiul omului (7 ts) j
3. Cele \'Iaptezec:l. de sapU.mani (9 U-ll7)'
In tmntea textelor, de continut mesianic stau celebrele
,euvinte: "In zilele impiiratilor aeelora va scula Dumnezeul ee­
.rului, 0 impiirii(ie care ,nu va fi nimieitii in veci. $i impdriifia nu
.-se va lasa altui popor: sfiirama-va ,i va nimici toate impiiriitii/e,
.dar ea va diiinui in veei'" (yezi' \'Ii Dan. 2 u).
Anteeedentele profetiei sunt urmatoarele: Imparatul Nabu­
,-hodonosor al Bablloniei avu un. vis, pill' care I-a sea.pat din
memone. Dorea mult sa-l vada reconstituit \'Ii mai ales talcuit.
Daniel indepline\'lte aceasta dorinta. E visul cu statuia cu cap
de aur, piept de argint, pantece de 'arama \'Ii picioare de argila,
.pe care 0 sUinea. coboriUi. din inaltfme 0 loveljlte ~d 0 sfaJ;'ma.
Ce1e patm parti ale colosuluj, cu picioare.de lut, repre­
zinta patm imparatii: 1. Babilonia. 2. Medo-Persia, 3. Greco­
Macedonia, 4. Imperiul roman. Stanca e imparAifa lui Dumnezeu.
Acesta ar fi 1ndeob\'lte sensui general. In ce prive~te detaliile
,ele sunt inca obiect de discuife. De fapt, dupa interpretarea lui
Daniel. capul de aur nu e direct Babilonia. ci Nabuhodonosor,
care identiHcandu-se cu imperiul sau reprezinta Babilonia (Dan.
, -1 E1o<XTWTl)... 51~ rljv II. A.. Alena 1937, p. 421.
2 Introducere in sf. c. ale V. T. Cerniuti 1928, conf, ~ Cornely: Introd.
4trad. franc.), Paris 1928, 'vol. I. p. 733.
- 96'
HRlSTOS IN VECHIUL TESTAMENT
:2 3S)' Celelalte trei imparatii 11U mai sunt reprezentate prin cli­
'peteniile lor. Adoua impliraife (v, 39 ~i v. 32) e mal putin
·decat intaia precum argintul e inferior in valoare aurului j a
,
treia (v. 32 ljli 39) imparatie se rapoarla la cele doua anterioare
-ca arama fa~a de arglnt ~i aur; a patra (v. 33 !iii 40), reprezen­
tati prin fier, nu va desfiinta pe cele anterioare dar Ie va im­
bucatatt (micljlora I. coni. 2 40. H)' A clnda impiirlitie e una spi­
:ritualli.
Jr.
!ic Aceasta viitoare imparatfe va fi a lui Dumnezeu. a lui
1! -proprie, nu a lui David, Solomon... Caracterul ei divin il exprima
1'"
natura ~f originea el. Ea ~i incepe originea pe pamant, nU insa
:~
pe ruinele 'celor patrn regate, ci fiinteaza deodata eu acelea,
~.
dar in vreme ce cele patru imparatii scad incet incet apoi se
stang, impar!-tia a cincla devine mare \'Ii t!mple intreg pimantuL
Ea nu va mal fi de~Uintata de nimen!. Caracterul genuin al ei
-este universalismul ~i ve\'lnicia.
Uneori. in preZicerile V. T., lmparatta lui Mesia se con­
lunda cu evenimentele contimporane epocH, aid nu e cazul,
impiiditia cea nouli nu este 0 reactivare a teocraf;iei vechi,
<cand regii,loqiitori aJ regelui nevazut, f/ili luau angajamentui de
_ a domni dupa voia lui bumnezeu dar nu se conformau nido­
<lata. Ea avand stmctura transcendentaIa nimeni' nu este auto­
:riza4: a 0 conduce. Daniel are astfel 0 concepf;ie mai avansata
.despre originea divina ,i despre natura spirituala' a imparatiei
mesianice.
2 "Fiul omului"
[7, 13)
CiipetenJI.a imparapei prevestite de Daruel, in cap. 2 H ,12 H'
-este "Flul omului". Acest moment constitue al dollea text me­
sianlc la DanieL E vedenia profetului descrisa, in 7 u' 1,: .,Am
viizut in vedenia nop/ii. $i latii cu noarli eerului venia unul ca
i· un Fiu al Omului, $i a ajuns panii la eel vechiu de zilft, # inaintfta
Lui a fost dus,,$i i s'a dat Lui puterea, slava ,i imparii/ia, ca. _,
toate popoarele, neamarile $i limbile lui sii-i slujeascii. St9,panirea
lui este ve$1licii. ea nu va treee, lar impariipa lui -riu se va
·.strica l niciodatii}".
97 ­ 1
 Dr~ WCOLAE NEAG<\.
de~te aceasUi neglijent~, indemnand la ingrijirea parultti prin
miruire (coni. Provo 9 8 ~i Mat. 6 H ).
'"Kode, koda~im" ("Sfantul Sfintilor") serve~te in evre~te
pentru a exprima ceva sIant din cale aEad, sfinteriia in gradul
cel mal superlativ, locul cel prea sfant Num. 18 1o • altarul ta­
malerii Ex. 30 10. uneltele dela sacrificiul "arderii de tot" Ex.
30 39, uneIteI~ dela chivotul legH Num. 4" tamaia de pe altaruI
tamaierii Ex. 30 36 , painile punedi inainte Lev. 24 9 • darurile
inchinate Domnului Lev. 272S !iii prinoasele deia jertfe Lev. 10 U"
Gesenius (in hebraisches u. aramiiisches Handworterbuch ed. 14,
Leipzig 1905 p. 643) sustine cii "Kode!il-kod~im", din Dan. 9 24 ,
vizeaza locul sfant ("heiHgen Ode"). In acest sens obvine Ja I Cron.
23 131 unde Aaron e indrumat sa serveasca la locul cel prea sfant.
In Ex, 39 27 jerlfelnicul (altarul sacriHciilor) e numit loc prea
smnt, "sfantul sfintelor". Despre jertfelnic nu poate Ii vorba aicL
Profetul are in vedere sau tempJul ideal liIi-n cazul acesta se
gande!ilte la intemeerea bisericH cre~tine, sau e aid uuicul caz
cand .lui. Mesia i se dli. numele de "Sfantul sfinplor". !;ii'ntr'un
caz liIi in altul textul ramane mesianic. Insa templJ,d e numit:
"kode~-hakkodalilim", (cu articolul ..ha ), iar aici avem notlunea
H
Upsitii de artico!' Versul 25 !iii urmatoarele pledeaza pentru in­
terpretarea din urma. La Lc~ 35 Mariei i se pune in vedere ca
din transa se va na~te Sfantul. Bazat pe aceastii reaUtate Teo­
doret sustine ca ••Sfantul. .." e Hrlstos. 1 Precizfuni in privinta
profetiei ne da in continuare versul 25: "Sa ~tii !iii sa inteIegi:
dela ie~irea envantuIui cu iara,i sa sezideasca lerusalimlll ,I
pina la Dnsul, princlpeIe. sunt ,apte. ,eptimi, ,I 62 de ,eptimi j
,i iar vor fi zidite ,anturile ,I zidul". Daniel nu era in dar cu
profetia dela ler. 25 11 ("tara va fi pustiita!;"li poporul rob va
fi 70 de ani") IlII 29 10 ("dupa ce se vor implini 70 de ani in
Babilonia vii vol intoarce acasa"). In timp ce flcea caIcul ca
sil aUe sfar,itul ceIor 70 de ani. ingerul if comunica ceva mult
mal important.
"Ie:jirea cUlJantuiui'" e 0 invoire, un edict care are in ve­
dere permisiunea pentru evrei de a-~i reconstrui cetatea darll­
mata, Ierusalimul. In acest moment evreii sunt popor invins, cn
. Esra 71 - 118 1, care a domnit intre anii 465-424. Prin acesta,
1 Teodore!: o. c. M. G. tom. 8t. col. 1473.
- 102 - ,-
I
.J
HRISTOS IN VECHIUL TEST AMENT
0() 'tara· cucerlta. Ei supoarta toate urmarUe impuse de un diz­
holu pierdut: N'au voe a se inarmR, n'au voe a se fortifica
rezidindu-!;"Ii cetatile distruse. cu atilt mai putln capifala tarH.
Cu t1mpul raporturile dintre ei !;"Ii du,manii lor se indulcesc, ur­
meaza destlnderea intre plrti. Prin diferite edicte, sau decrete,
-ii se fac din ce in ce mai muIte concesiuni. Patru sunt edictele
.ce Ii se dau llIi' carl ne privesc in aceasta legatura de ideL
Intaiul este cel al lui Cirus. Putin timp dupa intrarea tri­
'umfala in Babilon (539 i. H.) Clrus permite Iudeilor a se re­
intoarce in patrie. In conformitate cu conceptiile sale religioase
'Cirus nu D,umai ca da edictul de eIiberare, d el dispune tot­
.odatil restituirea odoarelor sacre rapHe de Nabuhodonosor j
di1ruielllte pe Iudei cu aur, aigint liIi alte ajutoare materiale Illi-i
invitain mod special a lua parte la ddirea casei Domnului.
Cel reintor!;"li, in numlr de aproape' 30.000, se dedica en tot
~nfletul zidirii casei Domnului. Desele incidente cn Samaritenii
ingreuiara mult progresuI Iucrarilor. Disperarea a ajuns pana
fnir'acolo incat frunta!;"lii poporului renuatara a mai coatribui cu
.ajutoarele materiale necesare. In acest timp nu e vorba de 0
.reconstruire a ora!;"lului Ierusalim. Decretul lui Cirus, cuprins in
Esra 1 1-4, prevede zidirea tempIuIui, dar el nu autorlzeaza. inta­
rirea cetatU' IerusaHmului, prin netezirea drumurHor !;"Ii ridtcarea
.zidnrilor daramate. Prin urmare textul nostru n'are in vedere
-edictul regelui Cirus.
Al 2-lea edict este cel al lui Oariu Histaspe (conf. Esra. 6.),
.prin care se perm1te desavarsirea lucrarilor la templu. Prin acest
,edict, care este 0 reinoire a edictului precedent, se zad&rnice,te
intreruperea mijIocita cu atata indarjire de comunitatea sama­
rlteana. Edictul s'a dat la 520. Iudeii incurajati !;"Ii prin predi­
cile lui Agheu ,i Zaharia reu,esc a duce la sfaTlilit didirea tem­
plului. cafre finea anului 516. Timpul Dial trebuia sacrificat ,i
~pentru cultivarea pamantuIui .!?i pentru gdja de traiul zilnic,
.a~a ca in Mara de ciadirea tempiulul nU-!;1i mai putea asuma
alta. raspundere. Nid acest decret nu are in vedere alte Iucrari
.afara de cele din jurul templulul.
AI treilea edict se da prin Artaxerxe I (LongimanuJ) (conE.
.datin anul 551, sau .dupa calculul prof. univ. V. Gheorghiu in
103 ­
 Dr, NICOLAE NEAGA
lasa liberlatea de a ne gandi !)Ii la !)Iapte saptAmani.san ljIapte
ani. Textul ebraic nu-i impotrlva acestei interpretarl, pentru cll.
deljli pluralul dela "sabua" e!)li ,,!lIabuot" {cu sufixul femeninelor}
totuljli se recla priu "ljIabuim", Gesenius,1 Zimmern,1 Buh1! traduc
pe "ljIabuim" cu "Iahrsiebend", "Iahrwoche", iar. E, Konig 2 cu
"Sibenheiten",
ComentatorH se gandesc la ljIeptimi, saptamani de ani. ~ap-.
tezeci se inmulteljlte cu. !)Iapte iar suma rezllltata indica terminul
final (70X7 = 49 ani). Pentru acest procedeu se aduc urmA­
toarele argumente: Traditla. reprezentatA prln sf. ScrUtorl. a
interpretat cu ani, pentruci "ljIeptimea" din Dan 9 u are lega­
tura ideolagidi cucei ljIaptezeci de ani din 9 I ' La cei vechi era
in U7: acest fel de a se exprima. Varra (GaiL Noct. attic.• I. III
c. IX) scrle: jam undecim annorum hebdomadam ingressum
esse, et ad eum diem septuaginta hebdomadas librorum con­
scripsisse. a Exemple de acestea sunt !lIi la Aristotel (Polit. VII.
16; Censorin. de die nataH e. 14). 4 A vem ljIi argumente biblice
Lev. 15 I, ., 5. 26 U, 85' U II Cron. 36 21 Exod. 4 6 , Cartea Ilpo­
crifa a Iubileelor e intitulaU.: "Cartea saptimanilor de ani". Se
citeaza. !lIi cartea IV Esra eu acela!ll scop.
De altcum la 10 2 .Daniel vorbind de saptlmana obiljlnuita
o nllmeljlte ~ptime de zile (saptamana). Tot aljla d'1'.....adevlirat
este eli spatiul de 490 zile ar H prea restrans pentru eputzarea
eelor profetite in Dan 9 w
"Nehtach" (b.p£-&ljaczv) s'au hotarat, s'au decretat, cum redll
>
i
Teodoret/i inseamna !)Ii: s'au taiat. s'au llumarat, s'au despaqit.
! ..PoporuZ" e cel al profetulut, ~mnezeu i l'a incredintat
pentru a-I mentine tare in credinta ljIi pentru a-I pregati in: ve­
derea mantuirU. .. Ora,ul" e Ierusalimul, e numit ..al tau" nu
pentru ca ar. fi locul natal al proietulut. cl se are' in vedere
t W. Gesenil1s: hebr. 11. aram, Handworlerbuch fiber das A. T. in
Verb. mit Dr. H. Zimmern. beacb. v. Dr, F. Buh!. 14 Aufl. Leipzig 1905, p. 731.
2 E. Konig ~ o. c. (M. Wei..). p.316.
a Card. Meignan: Les derniers prophetes d' Israil. Paris J894 p. 91.
l Dr. O. Zockler, Der Prophet Daniel (In: Bibelwerk. Lange tom, VIII
Leipzilo1 1870 p. 177.
5 Teodoret: 'htoJlYfj!J.O' 6~ tQ:\; ¢p<kaa~ '1:01:;". ~v. M. G. tom. 81
col. 496,
- 100 ­
I -
~
J
.,
HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT
iaraljli rohtl misionar pe care illndepline!jite in mijlocul celor din
capitala. Septuaginta are :E,OOY in loc de Ierusallm. "Slant" e
atribut ce se potrive~te Ierusalimului, odinioad. centru al cui.,.
tulul. mal tarziu capitala religioasa. "cetatea marelui Rege". cum
if zJcea Psalmistul (48 3), iar in epoca creiiltina oraiil siant (Mat 4 OJ,
"Pentruca fiiriidelegea sii-~i ajungii cuZmea ,i piicatu/ so.
covar§eascii". L !
RAul va progresa panli ce criza morals. iljli va ajunge cul­
mea. In lumina aceslei crize idealul spiritual apare mai ne­
cesar, iar aspiratia catre mantuirea omenirH se vede mal la­
murlt. Numai dupa ce cade omul iljli da seama ce inseamna a
H invingator.
"Pentru a ispii$i", adica, pentru a se aduce 0 jerHa expie­
toare dreplaiii dumnezeeljlti !)Ii a ljIterge vina omului. Principiul:
pentru fapta rlisplata Iili niipasta pentru nlipasta are valabilitate
~i in domeniul spiritual.
Expierea cultica externli nu face cu puHnta impiicarea
omului eu Dumnezeu j expierea va fi de caracterul structural
al impliratiei lui Mesia, ve~niea deci. Expresiile "A plini vedenia ...
proorocia" se refera la vizi\lnile ljIi profetiile cad pdvesc pe
Mesia ljIi imparatia sa. Ele se realizeaza la "plinirea vremU".
"sa se ungd".••
in vechime se ungeau cu untdelemn aromatic mai ales
frunta!jiii. Iiili ungeau paruI capului, barba :;;i mustilfile. Unii i,i
friction au intregul corp, ba in semn de sUma !,Ii respect fata de
cineva i-se ungea aceluia picioarele.2
In V. T. se ungeau preoiii la instituire (Lev. 735), profetii
I,
f (I Regi 16 16 ), ca ljIi regU Ia urearea lor pe tron (II Cron. 23 11)'
I De aici vine titulatura regilor de: unsul Domnului, Xfitcrc6, toG
&oG (I Sain. 123)' Cu timpul se aplica la Hristos aeeasta numire
de ex. I Sam. 2 10 ~i ps. 2 I. Ungerea .e simbolul bucuriei. a
1 multumirH. Neglijarea ungerii era semn de intristare. Intrellisau
uugerea b. o. fariseii, pentrn a se arllta oamenilor ell. ei sunt
j posomorati din pricina postului pr:ea aspru. Sf. Scriptura osan­
1 Teodoret zice: .511 1& sIar,it pacatul (tEM\; A&~lJ ij &....<&£1ttl%). o. c.
M. G, tom. 81 col. 1472.
a Tarnavschi V.: Arheol02ia. p. 134.
101 -

Dr. NICOLAE NEAGA
adicli. dupa 3 1 / a ani, pdn jertfirea lui, sacriffciHe Vechiului Te­
. stament. (jertfe sil.ngeroase ~i prinoasele, adica ansamblul cul­
tului) vor fi abrogate (aducan'.lu-se mielul nevinovat. adevaratA
jerHa pentru pacatele lumit Teodoret): I
Ded, dela 458 a H. pil.na la moartea lui Mesia sunt 70 X 7
-ani = 490 ani, sau ma; precis 486 ita ani, intrucat in c(infor­
mitate ('u versul 27 moarlea are loc la mijlocul ~eptimii a 70,
astfel ca din 490 detrage~ i /2 ~eptime, 3 I/Z ani. Astfel obfinem
29 l/Z' respective anul 30 al erei ere!iltine.
In interpretarea detaliilor s'au ivit 0 multime de diferende,
dar in g~nere se admite mesianitatea profetiei. In Noul Testa­
ment (Mat. 24]5 Mc. 13 1• Lc. 21 20)' Mantuitorul citeaza pe
Daniel (9 nl !ill provoaca pe ascultatori sa fie cu bagare de
seama la cuprinsul profetic al locului.
Cetindu-se eomentariile sfintilor Parinti se poate vedea !ili
aid multa diversitate hi interpretarea textului, fa.d, insa ea sa
difere prea mult concIuziile lor de ansambill. Astfel Origen 2
.
, I
ucupandu-se, in comentarul sau laMateiu, de textul danieHc aplica
expresia .. Sfantul Sfintilor" la Hristos ~;i tot a~a fer. leronim, 3
Teodoret.· Clement Alexan~iilul, 5 Ciril allerusalimului,·
,Eusebie din Cesareia 7 !ili sf. roan Hrisostom. 8
1 Teodoret: o. c. M, G, tom, 81 col. 14'H.
2 Orillen: K~tO!; Mor;{)-. M. G. tom, 13. col. 1658.
B lli/ronim: nNu Incape nici a indoialii ell este v~rba despre sosirea lui
Hristos. care a venit dupl 70 d.e s!ptAmini". Commentarium in Danielem
cap. IX, M. L. tom. 25 :C!ol. 542.
• TII/odore(;: "Gavdil a anuntat pe Hristos, panl la care. dela .zidirea
+
krusalimului. sunt 7 62 sapt!mAni. In slptamina din urml a dat .credin­
ciofUor Noul Testament." 'I11:op.v. al.. ta..'op. ,00 .:\or;V. M. G. tom. 81, col.
1476- ,i '48 f • ­ Intu Dumn~zeu ~i Iscail s'a intemeiat raportl11 dintre tata
5 Clmnlmt: Min '1 slptiinlAni s'a zidit templul... in 62 sliptiinlAni au avut
lim,te... iar Domnul nostru fisus Hristos venind 8'a plinit "viziunea" IIi "profetia"...
Stromat. Cartea I, M. G. tom: 8 col. ,856-857.
6 Chil: "Dela :tidirea ferusalimului pin! la Hristo.s sunt 7 +62 = 69
slptamani de ani =
483 ani" ' '
Katihisis De Christo C8Tn. XU. com. M. G. tom. 33 col. 748.
1 Eusebie, "Cea mal limpede ;nainte vedere a Mantuitorului H
• 'EXXA.
"cn:. M. G. tom.. 20 col. 89.
8 Hrisostom: coni .M. G. tom. 56, col. 240.
- 106 - -
J
I
I
I
I HRISTOS IN VECHlUL TESTAMENT
.,.J Rezumahil celor spuse: Pe pamant se-- va intemeia 0 noua
-societatede oameni, lmparatia lui Dumnez.eu. Iinparlitia aceasta
'va Ii universala !ili ve~ntcl cuprinzand toate popoarele din toate
timpudle !ill locuriIe pamantului. Capul ei vlzibfl, invesUt de Dum­
nezeu eu conducerea pentru totdeauna a popoarelor, este Mesia,
care va- H DUtIJnezeu-om. Data acestui eveniment mondial 0 fi­
xeaza cu predziune profetul Daniel.
Osea
1. "Pruncul iubit"
(U, 1)
Bogat in perspective mesianice este ~i scdsul lui Osea.
Destrabalarea celor mari ~i amestecul cu paciHo~H atrage urgia
Domnului: vor Ii dU!il1 in robie !ill pedepsiti din pricina vietii
; lor ticaloase. 0 de!ilteptare spontana de con!iltiintii va schimb~'
numai decat atitudinea manioasii a Stapanwui: Daca se vor
:Ij..
intoarce eu adevlrat la Dcimnul vor gasl mila ~i dragoste aeolo,
"~
far numarul copiilor lor va fi ca nlsipul marii, care nu se nu­
mara. In mijlocul acestor idei generale se ineadreaza textul:
. "Cil prune a fost lsrail ~i eu I-am tubit pe el, ~i din Egipt
<lm ehemat pe fiul meu".
LXX are in loe de ,,!ibni" = .. fiul meu", to!; ,6xVor; "OtoO
("fiii sai") ~f-i refera ·la Israil, cata. vreme textul ebraic re­
ferS. pe "llbni" la Dumnezeu. Poate acest fapt a fost un motiv
de punere in' dfscutie al earacterului' mesianic al locului, sau -,
scoaterea de concluzil negative. A~a b. o. TeodoreP nu d1i.
nid 0 importanta mesianicl textului. Cetinta ebraiea e spri­
jinita fnsa !ili de Mateiu 215 ("Hbni"=,ov uEov p.oo,.
~i fiu. In unna acestei adoptiuni spirituale IsraiI avea sa devina
organul voei lui Dumnezeu in mijlocul popoarelor, far Dumnezeu
prQtectorul sau parlntesc. Gand Moise a epuizat toate argu­
mentele in favorul eliberarH din Egipt, a pus in vedere Fara':'
onulut ca Israil copil al lui Dumnezeu Hind, lIfre obHgatia de-a
merge in Canaan pE!:ntru a sem lui Dumnezeu (Ex. 4 n ). Ca
I Teodoret I M: G. tom. 81 pol. ,1610 'Epp.rIY"t'or; e:i, tovYa.
107 ­
 .!
Dr. NICOLAE NEAGA
458,1 .imp1l.ratul impiira1ilor", da voe ca tot, celce dore$te, dintre
cetatenii impeclului fiind, preoti sau leviti din popornllui IsraiJ..
sa meiuga impreuna cu Esra la IemsaHm. Monarhul insArdneaza.
in mod oficial pe Esra sa viziteze pe cei reintor$i in. patrie \li
sa raporteze despre indeplinirea celor ordonate. Esra mai ave&.
menirea sa duca din partea domnitorulul diferite daruri, argint
\li aur, pe seama templului ~i i-se da totodata mana libera in
vederea organiziirii sociale a poporului reintors din impra~Here.
Cu acest prilei anunta imparatul 0 mulpme de gratificiid. Astfel
face cunoscut Cll. .. asupra preotilor, Ieviplor. cantiiretilor. por­
fariloT ... bir sa nu se puna"... Ceeace s'a spus, privitor Is cele­
doua decrete de mai nainte, se potrive~te ~i la acesta. Nu se
vorbe!jlte nid aiel despre construirea zidurilor Ierusalimului. Dl
profesor Dr. V. Gheorghiu ce e drept conchide ca un popor
nu poate primi organizatie solida de stat fira sa aiba un centrlt
sigur de gravitate culturaia ~i national a, iar din cadrel acestei
organizafH ar face parte ~i ztdlrea zidurilor Ierusalimului, invoire
pe care trebue s'o fi primlt Ersa din partea regelui Ariaxerxe
I Longimanul. Insa in mod direct nu se face v~rba despre deeret.
ci s'ar putea doar deduce din Esra 9 &-
Decret direct se da in pdvinta aceasta abia Ia 445.
de, catre acela\l. Barbafi iudei sosit! la Susa, in capitala Per­
siei. prezinta lui Neemia un raporl detailat asupra starii de­
plorabile in care se afla cetatea Ierusalim: "zidurile sunt dara­
mate ~i porple sunt arse de foe", Ca unul care a. fost pahar­
nieu! curtU imperiale, Neemia avea marc trecere 1<, imparat.
E! intervine la do'nnitor in favoarea patriei sale.. RezultatuL
interventiei Ia Neemia a fost edictul din, ;445. Acest firman
cuprindea permisiunea lui Neemia de-a cilator! in Iudeea ,i a
Iua masurile necesare pentru c1adirea cetApi parinlilor. Fir­
manul prevede totodatl 0 recomandafie catre Asaf" mai marele
pidurilor, care este indrumat a pune Iudeilor lemne, pentrm
grinzi ~i p0rti, la dispozltie.
Cu acest pdlej Neemia joaca un rol principal. Neemia
combate mulfimea de abuzuri, introduse tntre Hnp in mijlocu}.
conationalilor. !iii alunga piedecile (;!lU:i s'au pus deacurmez;i~,uIt
! Anul ~i ziua morUi Domnulu1~ Cerniiuti 1928. p. 11~
104. - '
HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT
"':~
acelora cad au fmbrafi~at cu entuziasm rehabilitittea societAtii.
dupa exi!. Decretul ·din urma cupdnde dispozitii privitor la
edificarea cetiitii Ierusalim, dar intrudU este numai 0 repe~re"
:f a celui dat la 458, se ia ca punct de pleca-re incalculul sap­
tamanUor intAiul edict al lui Artaxerxe J, decl anul 458.
Ie~irea cuv&ntului coincide deci cu anul 458.
In evree~te ..ma\liah nagid" nu e articulat ~i asHel tradu­
I' cerea verbala ar indica pe un uns oarecare, nu pe Unsul HigA-·
duit. De aceea unH s'au gandit la Cirus, pe care Isaia 45 1 11
nume,te uusul Domnului. Dar numirea datii lui Cirus este ex-·
'" ceplionala, catii vreme pentru Mesia numirea .. Ma~iah" este
proprie.
$apte ~eptimi sunt 7X7 ani = 49 ani, 62 ~eptimi sunt
62X 7 ani. 434 ani. Cele 7X62 sumandu-se obtinem 69 =
483 ani. Dupa 483 ani urmeazl evenimentul profetit.
Partea ultimA a v. 25 are in privire lucrari in vederea
refacerii cetatii, care in urma intrigU~r (samaritene) progre­
seaza cu mad greutati ~i intreruperi. Textul precizeaza ca-i
yorba de "rechob" (n;A(Xt'st(X, strada) piata, loc Hber, I$i .. haru/"
(groapa, !;Iant... j. Aid' LXX are 'ltEpltztxo<;; = zidul cel de jur'
imprejur. Pdn "hamt" textul masoretic se gande~te Ia ~antu­
rile carl incunjurau cetatea, diguri de aparare.
Versul 26 anunta ceva nou: "dupa cele 62 de I$eptimi
Unsul va pieri de~i nu are (vina) ~i ora~ul ,I templui Ie va da­
rama poporul unui principe, ~i va venl sfar~itul prin revarsare
!;Ii pana Ia sfar~it va fi razboiu. pustiirea hotarita".
Pentru intelegerea lui. acest text trebue intregit cu .. vina".
t ..Seter' inseamna rE'vilrsare, sa subintE'lege = un poporse revarsa
ca un potop de ape peste cetatea sEantii .. ,
.1:
'Dupa 62X7 = 434 ani va pieri Unsul, Mesia, de!;li vina nu
\,i,',~!
are. Moartea va avea loc dupa trecerea celor 62, bine inteles plus
cele 7 \leptimi antedoare.. Un aIt evenimcnt prevestit este d~
ramarea ora~lmlui Ierusalim \li dA.ramarea templului de acolo.
~i Moariea lui Mesia premerge daram4rll. Tlmpurile grele vor dura..
~
Moartea anunfaUi in v. 36 este determinata mai deaproape
in v. 27. In ~eptimea ultima va fncheia legimantul cel nou, cu.
credincio,U, cum intrege~e Teodoret/ lar in mljlocul ~eptimll<_
I Teodoret, p. c, M. G. tom. 81 col. 1481.
- 105
 ~~----~----~---~~~
Dr. NICOLAE NEAGA
,,$i va fi; dupii acef!(1, lurna-voill duhul meu peste toata
carnea ofi vor profe(i fiii vO$fri $i fiicele voasiTe, biitriinii vO$trii
visuri vor visa, liiniirii vO$trii vedenii 'vor avea, $i peste slugile'
me/e".
Expresla: "ahare ken" (,~dupa aceea") se refera la 2, 24, 27.
Subiectul lui "espoc" (dela H~afacu a varsa, a turna) este "rubei",
lf
("duhul care se revarsa ca 0 ploae pe pamant, din abun­
)
detifa deci peste cei ale~i... Duhul este, dupa sf. Vasile, 0 forti.
diu care radiaza toate virtutile} In vremile Vechitilui Testament.
"Duhul lui Damnezeu" se revarsa numai asupra unor alese or- .
gane ale Provedintei. AsHel a Iuerat "Duhul Domnului" pdn.
David (II Sam. 23 2), Moise ~i profetii, cad au activat insplrati
fiind de "Duhul" (II P. 1 21 ): unora Ie-a dat putere (Jud. 3 6 ),
altora Ie-a imparla~it cuno~tinU (II Cron. 18 20--111)'
In epoca mesianica "Duhu!." se revarsa asupra tuturor
oamenilor. "Toata cornea" ("koi basal'") e un ebraism pentru.
toaf! suflarea, toatA faptura I copii. batrani, tan&ri, baieti, fete,
stapani ~i slugt. Expresia este foarte euprlnzatoare. Ea incu­
no~tiinteaza despre 0 i:mparli~ire generaia cu puterile inerente­
Duhului.
Nu suilt cuprinse ~i neeuvimtatoarele. in expresia "kot
bazar'~, cum sustinea. Credner,~ ~i nu se refer! numai la. evrei­
cum opineaza Marti,lI d la orice om.
Despre "slugile Domnului" se vorbe~te deosebit, sa fie·
ace~tia Apostolii cel p~l in mod special in sluiba Stl1panului 7'
Faptele apostolilor, 2, 14, constata ca aceste profetii s'au.
plinit in ziua Rusaliilor.
Acestel constatari i· se ata~eaza ~i Teodor din Mopsue­
stia, care ve4e in Legea. veche ..umbra tuturor lucrurilor vii­
toare".· . Mantuiti vor fi numal acel cari cred in Dttmnezeu.
Z
Sf. Vasile o. c. [psalmii !rad. F edorii} p. 150.
conf. E. Voiutschi r Profelulloel, Viena 1882 p. 45 $i Fr. Keil-Die zw(llf
kleinen Propheten' (in bibl. Kom. ed. de Keil Delilzsch IVI Leipz(t 1888·
p. 151.
a Der Prophet loel la Kaut:z;;sc:h 0. c. p. 24. Ttlbingan 1910.
• T/llodor din Mopsuestio.: 'Epp.1JVllf« '11,1)1]11:"00 1tpoqrlrcou M. G. tom.
66 col. 232.
- 110 _.
HRISTOS IN VECHIUL TEST AMENT
Iii"
.., !' T eodorel este mal precis, el vizeaza direct evenimentuI
vorbirH in limbi,1 "din zilele Cincizecimii", cum intrege~te Cfril
alAlexandriei, gandindu-se la aceea~ epoca cre~tina.2
3. Minuni in cer ~i pe pimAnt
(3.3-5)
Un text de natura eshatologica il constitue in sfar~it cu-.·
villtele I
,,$f va da semne in cer· sus $i pe piimtinl jos, stinge, foe,.
nouri de fum, soarele se ua iniuneca, luna ... U
"Mofet" (pl. ..mofUm") este mai mult decat un semn, e
ceva extraordinar, 0 minune...SAngele ~i focuI" vizeaza razboae'
crallcene. Alte amanunte ne sunt cunoscute din celelalte pro-·
£etH meslanice. In genere sensul este urmatorul,
Inainte de ziua Domntilui se vor produce evenimente epo­
eale ~l neobiljllluite in lume. SorH ~i astreIe, ceie mari, racindu-se
ljll indepartandu-se deolalti- pierd puterea. de a lumina ~i incalzi,
cu exentiale modHic!ri ~i pentru lumea st~lelor.
Soarele fiind centrul sistemului planetar dcirea lni are
urmari catastro£ale ~i pentru pamantul Iocuit de noi, did luna
:;;i stelele sunt dependeote de soare. Lumina pe care 0 tdmite
asupra pamantului luna, e imprumutatli. dela soare, lar soarele"
pierzand puterea calorifica slabeljlte ~i in forta de atractie. Ca.
urmare stelele se desprind din coheziunea ordonatA in care su~t
tinute ~i se pravalesc in r.egiuni noua inca necunoscute. In acea.
vreme se vor prodUce incendH unnate de cantitati neobi:;;Duite
. de fum, prin ciocnirea planetelor ~i eruptia pamantului. Vor fi
~~;.
~i revarsari de sange in timpul aC'estor catastrofe. In sfar,U
J~_ti'
soarele se va intaneca, iar luna i~i va pierde culoarea luminoasa..
:(::' 1 Teodoret: 'E@P.1jVEI:~ e:~1:oy... 'I1Irl11 M. G. tOlD. tOlD. 81 col•.
1"53 I "Clc:i dumneze.i ",postoU au griit in alte limbi $i a rllmas acest dar
10:::.,,,.• pana In zilele Doaatre: clc:i sunt f.ntre oameni csri au ° minw dIU' vilziitoaie
i~·~ incat c:unosc: multe din ale viitorului fi Ie antic:ipeazi (7t@oj).sjouatY)",
r'
(,irll 0.1 Alex.: '~'51' tOy 1tpo~. 'II1)lj1 M. G, tom. 71 col. 371,'
t
, I
x~d: tll' 'Ijp.£@«\; tllt; 1tsVC'IjXoati)"
itt - .
f
 Dr. NICOLAE NEAGA
Dumnezeu a invrednicit pe Israil, de-a creljltere deosehita 0
constatli ljIi lsaia 12' Copiii I-au .rasplatit ~sli putln demn pe
Pirintele lor,deaceea Ieremia il cheama pe Israil inapo! la
Tatal {3 14J. pentrucli este copilul cel scump, cel alintat, de care
Cll drag iljli aduce aminte (Iei-. 31 29 ),
In Hmpul captiviUitii egiptene !sraB era un prunc, adicl!.
in faza desvoltarii sale. ~i asUel e corectli interprl1!tarea lui
Teodor diD Mopsuestia 1 ljIi Ciril al Alexandriei/ ci titu­
latura de, "copil" se refera la acea epoca. In eliherarea din
Eglpt Osea vede 0 fapt! a milei !}i dragostei divine ~i plirinteljlti.
Fiu al lui Dumnezeu, in' cel mal lnaIt inteles al cuvantului, IiAljitl.o".
ctlo:1tljt6~. (Teofilact);3 e Hristos. EvangheHstul Mateiu face lega­
tura cu Osea ljIi considera cuvantul Vechiului Testament 0 clara
inainte vedere privitoare la fuga ~i scaparea minunata din Egipt
a pruncul~ lisus.
Ioil
Cunoscator in largs. masuril. a epocii mesianice este ljIi IoiL
Cele cateva capitole ale cartH sale contin idei comune tuturor
profeUlor, dar lese din sfera acelora, prin prevederile sale proprii
din 2, 23: Invatatorul dreptlitii; 3, f: Pogorarea Duhului sfant
,i 3, 5: Minunl in cer ljIi pe pl!.mant.
1. InvitAtorul dreptitii
[2. 23J
"Fii ai Sionalal bucurafi-va. ,i va veselifi. in Domnul Dum­
nezeul vostru, cd va dO. voua pe Inviiliitorul dreptdfii, qi va va
.~
trimite Voua ploae timpurie # plooe tdrzie pentru intiiia datd".
Perfectul "natan" se traduce cu preLentul, "barifon" ram
tradus cu I "pentru inijiiadatli", unii traduc cu: "ca altAdati."..
Mult e discutat cuvantul "moreh", care are mai multe fnsemnlrl ~
invatltor, ploae 'tfmpurie, sau mai e 'Ii numele unei locaUtati.
...marea flreascl. a ideii liIi vorbe!}te despre 0 alta tema:
1 Teodoret ~ Mopsuestia: 'EpfJ.ljllal'O: 9cri)s toO ITpa<p. M. G. tom.
66 col. 189.
2 Ciril: 'E~T1jat,; sg~ obll gao M. G, tom. 71 col 264.
B Teoiilact: 'E~T1j"t; sl, 'C01l gao M. G. tom. 126 col. 757.
..Alegorice doctor justitiae Christus est; doctor. qui docet hominem scientiam
- 108
,
r /'
HRlSTOS IN VECHlUL TESTAMENT
.~
din apropierea Sihemului. Cazul din' urms. nu poate fi aiel. In
partea prima a frazel e potrivita redarea cu: invatator, deoareee
aeesta e determinat prln atrihutul "dreptate", care nu s'ar po­
trivi ploii. In partea ultima a fraze! nu e' potrivita traducerea
lui "moreh" cu invAtlUor, deoarece substantlvul se afla tntre
"ploae" liIi "ploae tarzie" j lipsea deci tocmai ploaia timpurie,
care este continuili in cuvantul IImoreh". A!}a intelege Septua­
ginta cazul din unna, doar pe intUul "moreh" tl traduce eu
..Ppwp.o:to:" ,,(bucate)'t. "Fii ai Slonulw" sunt nu numal cei din
.Ierusallm, ci toti locwtorii tarii.
"Inv1tll.torul dreptlitii" se poate intelege colectiv 'Ii ar fi
orice invatator care reprezenta vola cea sfAntA 'II dreapta a
Domnului: Profetti in genere ca liIi oricare alt trlmis al Prove­
ilintei. In aceasta colectivitate e cupdns ~i Mesia, in care cul­
mlneaza arta de-a predica practicarea dreptllii divine.
Doua ar Ii dfrectivele, indicate de Pirin\ii ~i scriitorii hi­
sericeljlti, in interpretarea textului, este cea alegorica ljIi cea
literall.Pentru caztU prim am putea cita pe Ciril al Alexaa­
·driei - care vede in bucuria de aiel pe cea care ne vi!1e
prln Hristos, far ploaia e apa vie a botezului 1 - cazul al doUea
I-am putea exempliHca prinHugo de- S. Victor din veacul al
XU-lea: "Invatatorul e Hrlstos, dOctorul care invatll. pe oameni".2
2. Coborirea Duhului Stint
(3. 1J
Drumul spre pil.eat n'a fost nieiodatli prea lung pentru Israil.
Tot alunecand inainte pe acest povarni!} trehuia si cada.. llilf
pierduse chiar speranta de a-$1 mai putea reveni vreodata. De
atateaori profetii trebuiau sa recurgl la amenintAri, pe cart
'uneori trebuiau sa Ie vadi. facAndu-se trup : plaga lacustelor lui
loll tngro~. dar riimine 0 umhra paUda doar pe IAnga acea
revirsare de manie din ziua tnfricolilaUi. a judec1:itll. (veZl, loll
1 'Ii 2). Pentru .consolarea celor huni profetul carmi brusc ur­
I C'tril: '.E;pfJ.. al; 'COY '/1;p0l'p. 'Iro1jl. M. G. tomzi col. 313. .
2 Hugo de S. V.: In lolel... L Exegetica M. L. tom. 172 col. 352
M.
109 ­
. '. oZ1Wtzf-o: '. )J,~
. ('. '.
'JQh~": i;.tJ-.l~e~)·,·
..' e..<c..~~ /-1/1, ci
'.
l<J: v .... '"
t . .' , ," • 'J

101//603»£ •
Rdactor de carte: Garoafa COM:AJ;ll Pr. Conf. Dr. Constantin COMAN
Tehnore.dactor: Corina V.AN.A.TORU
Coperta: Maria COMAN
lluStraJie coperb1: Tronul Etimasiei, ~ Probota.
'J

ERMINIA DUHULtn
Texte fundamentale pentiu 0
ERMINEUTIcA DUHOVNICEASCA
l:­
f
~:
't.
\~

? CARTE TIPARrrA cu BJ:NECUVANrAREA

f
PREA FERIOTULUI P.ARINrE .
-.... I:'
ij
. TEOCTIST
PATRlARHUL BISERICII ORTODOXE RoMANE
't·

Copyright: EDrruRA BIZAN.nN.A. EDITURA BIZANTINA"

ISBN 973-9492-44-4 . BUCure~ti, 2002

..
 I
Dr. NICOLAE NEAGA
Se pare ca., pdn aceasta. profetie, Ioil trece dela epoca me­
sianica la evenimentele "timpului din urma".1
Cu toate c~ nu are texte direct mesianice totu~i cele ca­
teva versuri, (8-15) din cap. 9, arundi. 0 lumina destul de clara
asupra epocH viitoare ,,lato. ochii Domnului Dumnezeu sunt 1m­
potriva regatului paciitos, !Ji-l voi'$terge de pe fata piimantului
dDr nu voi nimici cu totul casa lui Iacob" .•.
Regatul plicatos reprezinti pe cele 10 tdburi. Israel, care
va H dlstrus. F amllia lui Iacob, care prin repre.zentaDtii da­
vidicl are un mare rol de implinit in istoria vietii spirituale. va
fi crutata dela pericoL Poporul va Ii trlmis In exil (v. 9), sau
vor murl de sable toti paci\.to~iii (v. 10), iar onoarea famHiei
davidice va H relacuta, did "va drege Damnal spiirturile $i-i
-va zidi cele diiriimate" (tl). Indeplinlndu-se aceasta Israil va
cucerl ~i stapani celelalte popoare (12). Acestor cucerld vor
urma timpuri de be4;ug ~i prosperltate, ciici "muntii vor pieura
must" (l3) iar roble nu va mai cunoa,te, ci a~ezati inadevarata
patrie "v!>r zidi, vor sadl ,i vor intemeia".
Deci :
Prin !Jtergerea .pacatelor armonia dintre Dumnezeu !Ji om'
_se va refaee. Familiei davidice Ii este rezervat un rol de Irunte
in aceasta. 11rivinfii.
Pentru lnterpretarea versului 8 ~i' urmatoarele din Amos
c. 9, vezi ~;i ler 3011 , Adevarat ca la Ieremia cadrul profetiel e
mult mal larg, ea fAcand parle dintr'un grup de capilole (c. 30
~i c. 31) remarcabile pentru structura lor mesianicli.
Din punctul de vedere al Noulul Testament - argument
care nu ajunge pentru .a justifica ~tfintific mesianitatea unui.
text - locul e profetic ~l se referll. la epoca lui Hristos. Apo­
stalul lacob citeazll. 9 11 (Vezi Fapte. 15 16 ) pentru a justifiea mi­
.sionarismul blserlcH cr~tine ,i pentru a indreptliti participarea
p!ganilor la bncurlile ei. Interpretarea aceasta este admisa ~i
de TeDdor din Mopsuestia,'2'
!Or
, ReI/Nt c:a scrierea: Profelul loU. de Prof. univ. Popescu MlIlll.~ti (lQI 01
n'slllc putut-o procura $i consulta.
I Teodor din Mopsuestia I "EPP.1jYB!l%·Ap.cb, 'CoO '1tPOCP~'Cou, M. G. 10m.
. <~6 col. 304•.
f - 112 ­
~
~
I
"'-
HRISTOS IN VECHlUL TESTAMENT
Obadia 1
1. Mantuirea se veste~te din Ierusalim
. 11. 21)
De insemnatate mesianica nu-1 straina nicl aceasta midi
lCarte biblica. lata cele cateva' perspective:
,,$i m munlele Domnului va fi mantr,xlrea, el va fi slant,
!Ji casa lui Iacob va mO!}teni poses/unile ei" (v. 17).
"Muntele Domnnlui" e Sionul, Ierusalimul. EI e locul de
. ,,~edere al lui Dumnezeu'" ~i "centrol lmpiratiei Sale". Pentru'
unii acest loc sfAnt e azil de scilpate, nu pentru toti,' cad pa­
oganii nu vot calca intr'acolo. "Posesiunile", adica averile mate­
riale instrainate, vor deveni iar ale stapaniIor, ba chiar ~i cele
ale du~manilor, 1ar paganii vor H st!paniti (v. 20).
,,$; se vor sui mdntuitori in mantele Sion spre a judeca
.muntele lui Esau, !Jiva ,fi a Vomnului impdrii(ia" (v. 21).
Expresia .. mo~iim" {part. plural) se aplicli in Vechiul Te­
stament la iudecatori (coat. Jud. 216 Iii 3,), dar acest particip
poate eupriude colectlv pe orlce om de bine ~i en un oarecare
prestigiu social. In acest sens nu se exclude niei Mesia. "Ca sa
judece" este apozitie, la "mantuitori". Actiunea judecatoreasca
<e desehisa impotriva Edomltfior, reprezentatl alel pritt Esan,
inteineetorul trlbuluJ. "l\:1untele Esau" (metonimie pentru locui­
iorti IdumeH) constitue un paralelism antitetie Ia "muntele Sion"
tin Sion mantuire. plata; in Idumea peire, rlsplata).
Ultimelecuvinte ale versului vorbesc despre 0 ."impiiriilie"
care nu este 0 alcatuire existentS. cacf ea "va Ii", adic! va Iua
fUnta. Numirea specifica de: "implirapa-Domnului" i-se dli pen­
'truea "Domnur' 0 initiaza ~i 0 conduce. Obadia este autorizat
. $8. anunte aprople:rea et.
. lata 0 apropiere eu totni contrarli J Pe deoparte interesele
agresive ale evreUor. pe de alta parte "impld.tia Domnului" cu
seninll.tatea ei, care nu ing!due niei 0 Ieganare in vre-o iluZ'o­
riel. aUtudinede ostilitate. .
I La noi au scris despre Obadia: Dr. S. O. Isopeseu: Obadla. trad. ~i
<om. CernAafi, 1901. Regret c4 scrierea: Profetul Obadia (1906). de pTO£.
IUlliv. Ie. I. Popeacu-Mliliefti n'lIJll putl1t-o prOCUl'a ,i utiliza.
8
- 113
 .: ~ ~ .' .'t~:~··.:

58 . 'Pr.. COri5rAN'flN.COMAN , ERMINIA DuHm.UI 39

'kol·1& d up....
i-rl...~·
r.vanty~· .... :.u.u·,
:;:.11' ....._::.. . .' ...'. ,I, ". i,
" "• , l6ill -irepi. 6E KPLaE(&)(;, an 0 16,11 $i de judecatll, pentru
cll,
14:'1.6-17' 2,5;.-'26:15',26: 16' 6:-:£5;' ." ;:. ~.'. " , 4pxwv "tOU' KOOp.oU 't'OU-COU stlpAnitorul acestei lumi a fost
, J ./~ - •• '" ' ~.: ~\ ':~" -~·rh.I,,:; l ·'l_'·.~ ....... It'i·L .- 1c KecPL"CfXI,., judecat. . .
l!i.l1,"Ett. no.Ui£ x € w {¢v 1€ye.v. 16,12 tnel multe am a vll spune,
14,16, ,Iti~ ~(a): orO ~"'. ilUlr 9i Eli:voi'ritga?~ Tatlfl ~ 'alt
.xU'ou au~ pcw"C",EW cipt"L. dar acum pu pute}i sa Ie purtap..
i

TTN,.,.{."l............ 1<.'_-' }.Il.' ,

. • --~ !i'• • "'_ 'k~_A~ ~.,.,'.iS ......~ • .)(
. ..
I\;W,,~V ~""''',UUA.Jt:~'.....-Jl.., '~~~uu::~v,,<vct:va: COla..·V",w.a ca '_loI
~
16,13 "(}ra;v 6E U&n' ecELvo<;. "CO '1 16,13 Jar. cmd va veni Acela,
'" ..,0'" - • ,l.. _1."- .t . &: • ~ .
W!X ~:llj.IWv EI,C;:r~·,~V«,u.: L .. u.e"CIt~mveac". ,C r'.,. ,',
~4.11, "Cp nVEUf,ux :til<;,. 'IXltj9E~ JL l~lr. rmhm A~~yjrului,; ,pe Care IIVEiJJJ.o: 'tiK «A.TJ9Euu,;, 06rtrftae. Oahul AQ,evllrului, vll va dIll­
'4tO:t;~ 'tfI.iUq9EI.a: nO:on. OU yc\:P uzi Ia tot adevllruli cllci nu va
,16 K6apot; OU, a~v/:ttIX~ ,i.a/3E~,~\ ~~~gJ?~i.ltE!: sa~~ l',~~, Aal.'ljcm U41'mU'tOu, cU.\'OOI:t vorbi de la Sine, ci dite va auzi
\.an ou ~PEL ~~"CO ~u6E YLV:~i' ~~,~~ ;:t;tu;l';. ,y~~". ~9: ,~~~L «KOOOEL ~l"OEL KO:I. tic va vorbi~i cele viitoare vt1 va
OKEL. 'YjlEL<; Y'J,I(OOK€t'E ~; 0'Cf. cnn~te; VOl fi CUIlo~tep, cll
irap'Ut-t'i.v !1EVEL KcxI. Ev ¥V,E~t; "~'l<:t "c}i' $i tr\.'vni ~a' fit . : ,Ef.~~ d;vayyelei. Uj,Ltv ' vesn.
EKELVOl;, fIlE QoQWEL, 3't'\. EK 16,14 Acela Ma. va sillvi, pentru cll
l~ TaUt-IX lEla.b)Ka: !;ill-,ilv " 14;2i: Fe' aeest:ea Vi ~am sptts' fiind I,

,~·UJ.l.'i.v IlEVWV. . • ',',EU'OI'V'oi.' I"

'0_& ~;,tO ll~, 1f.26-·D.U'~1' Duhul
t',;,'" ;"i. , .­
'tau EJJ.ou. l,,'Ij1E"Ca:L KcxI. tivo:yyelEt din al Meu va Iua §i vll va vesn.
\Jf;1LV
~

J6,IS . ~000: b;EL 0 ITcnl,p Ep4

, i
16,15 Toate dUe are Tat;\1l ale Mele
"Co ~,A'yJ.ov. is nel'.;tV,Et.,q ,llIr:TIP ..
~:~ Cate-l,.,vaA:rimite-T~ .am.. 6L~ "Comb' 6'11'OV an
ec 'taU sunt.; de aceea am zig cll din al
, ~ 1 'umel 1.A'_. Ace1a,,' :v:~,
E~ ;;t:'H ~vOJ.I.IXn, ~u." E'\~f1:'q~, , ll~ 11 .,' ,E! ~,!:.u:;u;,. , ,
f f '., - '" .V!l i ......
0....
~l­
~. OL~EL 1mVUX KIXl.· \)'11'0- " v~ t9ate §i; ;v~"va aduc:;~ am:i:ote
, (pou ~L ~ ~ 4fi.v. Meu ia ~i vll vest~te voua.
Il~EL ~<;" EtlTOV bjlLtii E,(OO:' ~toate~cev-am·8pusEii.
~ uQmv.EA&o b ~~"Ov";i5.2b'Ia'r'ca:nd'va,v~ Marig~eto­
iydt 'll'EP.VW ilJ,Ltv 'ltapa-;' "Cou'M 'pe' care,Eli" !Fvoi trmute .Contexful
IIa:'C'p6<;, .0 IIVEUj.LU 'tiK. cUTJ-" :vod<'de la. Tatitl, Duhl.IlAdeWi­
.
6E£a,t; ,,is- 1mpCt. 'tau 1IIX:t'pck ec-. rulw.., Care·dEna Tat;l1 pqrcede, "

.' Textele care ne intereseaUI. in prezenta antologie ennineu- '

t\Ofl'ElJemL. eca.va<; ~L, AceIa'iVa nW:t:tntiSi despre Mine. : tic( $tint incluse in cea de-a d.oua parte a Evangheliei dupll loan,
'll'Ep\. ej.1di}. , ; '. ,.
16. •All. 'On "C1W'ta: lElixlTJKit 16,6 Ci, fiindca v-am spus acesb;!.a, . care cuprihde capitdiele 13-20 (21). Este relevant peritrll studiul
Ut-ttv ti .t61rrt 'll'E'II'A,llpUlKEV uJ.I.(3J,i, futristarea a .umplut inima de fatll s~ menp.oruim c;l unitatea textuall (cap. 14-16) din care
mlf'Ko:pOta:v , . . ,voastrj. , . fac .parte textele propuse spre analizl este dominatll,de atmos­
14, 'AU.'E~ 'rilv lU,;ae.m, ~ 1'6.7' Dar. Etl vii 'spun adev4rol: Vll fera despiirJirii Mantuitorului Hristos de ucenicii SlU. eu pup.n
i>JJ.i.v, CJ1lIlIPepEL UJ.l.i.v 'tVI!' Ey~ es~ de fol08'ca' sll m1i duc Eu. .{
I ~te de prinderea Sa §i de patimi, Mantuitorw Hristos p.ne sil
fXlTel9w. EftV yapJ.l.Tt' «nU&>; b- ,Oci· d.a.cll, .riu Mel·. voi duce,
fie ftnpreun.:l cu ucenicii. Sti, s<l IllClnanre cu ei ultima cin;l ~i sa

I
nexpdKA.1lt'O<;' oUte U.EOOE"Ca;\. 1TP~ Ming&ietorul nu va v:eni ]a voi,
~. Eih- 6E m>pElJ6c3. 1'i'EJ.r.ljJw. iar dacl Ml voi' duc~ b voi Ie sp1lIUllucruri extrem de importante, dictate de momentul des­
exU-cov 1TPo.; uJ.'i<; trimite la vot p&Jirii ~i de gravitatea evenimentelor ce vor urma" tncepAnd cu
16,8 KcxI. El.eWv Eac:EtlltW; ElEy£a" UW 16,8 $i El,. venind, va vlldi lumea trlldarea lui lucIa. far inainte de sarbfiioarea P~tilor, ¢iind Iisus ca
KOOv.OV 1TEPI. (quxp"CLoo;. KO:i. 'll'EPi. de pbt §i de dreptate §i de
if
Q.;sosit ceasul Lui, ca sa treti.ca din lumea aceasta la Tatii1; iubind pe ai
OLKO:Lc.>O'UV11<; Ka:1. 1TEpt KpI.OE(&)(;. judecabl. . i Sat. rei din lume, piitta la sjir¢t i-a iubit. $i fticP.ndU-se ana, #- dilroo­
16.9 nEpi. O:j.LUp"CLm; JJ.Ey" lSn 16,9 De pilcat; pentm cll ei nu . lui punan4 dinainte fninima lui Iuda, ftullui Simon Iscarioteanul...,
1T1.O"CElloOOLV Ek EJ,LE. cred In Mine; f
casa-L vQndii. (13,1-2). Gestprile de maximl importanpl pe care
16.10 nEpl. OLKtlI.OO"6l11']<; 6E, ~ 16,10 De dreptate, pentru c;l MAl ! Ie face Mantuitorul ]a aceasbl ultixnl rn.ta1nire cu ucenicii (vezi
!
'll'PO<;, 'tOil IIa:"CEPfX Umiyw Ka:I. duc]a TatiU Meu §i nu Mll vep.
oUKEn 6ailpEi."CE !LE. mai vedea; ,
f
o
sPlflarea picioarelor ucenici1or), ca §i cuvintele Sale (concentrate

j
,I
 ," "'-.' 0: :.~

.:.. ~r':

36 : Pr.CONSTAN'l'INCOMAN
~ . . .>,

\ , '
" blblice ~ epocalecturii:aces:tota mmArI; daracestea, ~a cum am
:i:nai 'spus, nu sunt' esenpale - ~pi" biblicl a a"~tfoarte
mult'in .analiza ~':ceroet:area' acestora, -, esenJ:iaD. estedistanpt
dintre Dumnezeu §I oin. Ea a nlmas esenp.aIl, a.§i cum a fast !li
, In ~a scrierii textelor biblice. . , : IJ
,
'I
Duhul Adeviirului .

Evanghelia dupa loan" cap. 14-16

"Ch'av 6(: lJ'(}o IK€EV{}f;,
ro iIPEf)pa'r:fjt; dlrifJt:4rf;,
ot5r]ytjua ~ Iv 1fJ 1dr;Bda 11iio(J.
. (loan 16. 13)

Dintre eele patru Evanghelli, Evanghelia dupll loan acordll

o atenjie deosebita unor teme teologj.ce care sunt in stransa
,leg!turli' CU 'subiectul lucrMll noastre, precuin:.' adevarul,
cunoagterea ,lui' Dumnezeu, unirea omului cu Dumnezeu etc.
Evanghelia dupll loan este poate cea mai importanta carte nou­
testamentarol. 'In eea ce priv~te eomunicare omului cu
Dw:I:m.~u la nivel ontologie, arol.tAnd eol. om~ ajunge la
cuno~terea lui Dumnezeu prin tmp.!1r~irea realol. de slaV-a Lui
~i e~aceasta cuno~tere aduce cu sine viata cea adev<1rata.
Am rejinut din Evanghelia dupol.. loan textele refentoare 1a
filgMuinpt trinUterii Sfantu1ui Duh de cltre Mantuitorul
."'
Hristos, cuprinse mcapitolele 14-16. Amfol.cut aee~nunUlIUii
pehtrU col. Sid se vor~te despre Sfantul I)uh, ci mai ales pentrU
eol. - ~a cum sper eol. voi convinge- J1e cltitor en analiza acestor
texte -. lUQ.'area Sfantu1ui Duh apare a £i una prin excelenpl
ermineuticl."Intr:::un mjeles Specific. .
I Dup!.pr€ t entarea textelor in original §i in traducere

I
., ro~ vom examina contextuI ~ yom fa~ analiza acestor
texte ~ perspectiva problematicii ermineutice:

I
 "
44 Pro CONSTANTIN COMAN
despre care vorbeam sunt cele care privesc irnplioirea porunci­
lor lui Hristos, pllZirea cuvdntului Sibi, 'ceea .ce se:traduce prin
starea de iubire fa~ de El. Iubirea est~, ~dar.; ~; su.portul §i
eonpnutul starii de hnpre~-s~.Ul~luire, a sthiiue unire dintre
Perspanele dumnezei~ti, dar ~i dintre Dumnezeu 9i .oameni.
. Dad!. este sli reJinem ~deile principale ale fragmentelot care
se ;refer~ la fi1gliduinta trimiteriiSfdntului Dub,. prima dintre
acestea este legabl de rolul eonsolator, mcurajator aI fligliduintei
trimit~ Duhului Sfant m cC>r!-diJ:ille in care Apostolli se con­
fruntli cU desplirprea de.tnvlitlitorul lor. eel mai iIrtpoxtant
lucru pe care trebuia sa-I afle ucenicii este acela cl. de fapt,prin
plecarea M§ntuito~ui, ei nu vor ramane singuri. El pleadi
mtr-un anume fel <!). de la ei la Tatlil, dar Ie va trimite pe Dt,iliul
Sf§nt, ameli un alt Mdng!ietor. Prezenta Duhului allituri de ei
nu va mai fi una qeelitoare, ~a cum Ii s-a plirut a fi cea. a
M§ntuitoiului Hristos, ci va fi. panli la sf~tul veacurilor: ... alt
Mangtiietor va va da voua ca so. fie cu wi In veac, (14, 16). Va ramane
la 'Om (14, 17) li asigurli MAntuitorul in repIiclla faptul eli EI
pleaca de la ei. $i ineli un i;1U1linunt,extrem de semnifi.cativ, asu­
pra carma vom reveni: acela e11 modul de prezen~ al Duhului
va .fi. di£erit de eel de p§n1i atunci aI Fiului: Duhul va fi tn ei (14,
17), adicl inlliuntrullor, nu Va mai.fi. vorba de 0 prezenpi exte­
rioam sau aIaturatl ~ cum iusese prez.enfa Mantuitorului Hristos
pcmli la fnliIpu-ea lao cer. 0 datlcu pogorarea Duhului §i impre­
unli cu DuhUl, Hristos ~i va .fi. prezent ~i EI p§nli la sf&qlitul
veacurilor (Matei 28, 20). Modul prezentei Sale va.fi. tnsli diferit
de cel din timpul prezenj:ei Sale plim.§nf:e§ti. Ca ~ DuhUl, Hristos
va fi in ei, InIauntrullor.
Aceasta e 0 primli idee centralli a discursulut Mfultuitorului
despre fi1gliduinta §i trimiterea aItui MmgMetor, revelatoare §i
pentru conJ:inutul lucrarii Duhului Sidnt cel mai important as­
pect este acela eli ei nu vor ~e singuri, d vor beneficia de
prezenja pennanen.bl a aItui M§ngaietor' - §i inelt de 0 prezenpi
mult mai apropiatli §i mai accesibil!. din moment ce Ie va .fi. U1un­
tricli - §i. binem:J:eles, de tot ceea ce decur~ din aceast:li prezenpl,
ERMINIA DuHuLuI \45
intti de toate mAngtiere §i incurajare intr--o lume osfilli lor ~i lui
~eu.
Oa- doua idee principaU1 dezvoltatil in aceste fragmente, pe
care le 'abord11m unitar, este aceea care priv~te direct studiul
nosttu.:d.e faJli. Este vorba de FcJia ermineuticli a Duhului,
care, il§a cum ne sunt prezentate lucruri1e de MAntuitorul in
acest context, va fi lucrarea fundamentalli a DuhUlui. Prin
funcpa ermineuticl inJclegem lucrarea prill care Duhul Siant li
va ajuta pe- .ApostoIi sl tnJeleagl taine1e dumnezei~ti despre
care in parte Ie-a vorbit Hristos sau pe eele pe care Duhul tnsU§i
Ie va descoperi acestora.
Vom trece in revista aid numai cuvinte1e prin care Mcmtu­
itorullhistos indicl sau vor~te despre ceea ee noi am numit
ftmqia ermineutidl. a Duhului Sf§nt:
a. caracterizarea Duhului ea MiingOietor (14, 16-26; 15, 26;
- 16,7), a§a cum vom vedea trimite,impIicit la lucrarea
1m ermineuticlii
b. caracterizarea Duhului ca Duh al Adevarului de trei ori
in texte1e studiate (14, 17; 15i 26; 16, 13) trimite evident
1a lw::mrea ermineutidi a Acestuia Cea maielementa­
rli tntelegere a acestei sintagme este aceea conform
direia Duhul este eel care exprimli sau face cunoscut
Adevlirul. Vom reveni in deta1iu asupra acestei temei
f c. Acela va wfnviitatoa:te ¢ vii vaaduce'aminte despre wate
cele ce v-am spus Eu (14,26);
I
t
I
d. .Acela va marturisi despre Miirle (15, 26). Mhturisirea sau
IIUhiuria despre H:r.istos a Duhului implidl actulexp;li­
.citilrii§ial:fntelegerli corecte §i cOmplete a persoanei ~
lucrarii Acestuia;
t
e. $i El, ve.nind, va vadi lumea ·de pil.cat §i de. dreptRte' §.i de
judecata (16, 8). A vlidi inseamnli·a £ace ~ deo. in­
teJigibiI, accesibil oricui sau mlcar uncma dintre oamen.i;
f. 1ar cind va-oeni Acela, D,uhul A.deoii:rului, va va caIiiuzi la
tot .adevQ.rul. (16, 13)~ Fram esterostitli de Mantuitorul in
completarea, afi:rmatiei 'COInonn' clreia mai are· multe
de spus. UcenidlOl',1 dar 8Ce§tia nu, Ie pot purta.. Duhul
 " ;«

42 Pr."CONSTANn:N-COMAN . . ERMlNIAOOHtttm 43
\

despre Duhul p~ we aveau Sii;'L pri1neaSci acei: I:e ded'.f1i it: Cid <It.' '~J)iili~r~1'i' v~{tnV:ifjlt pe ucenicl toa.t.e ~qe ;Y'a~'f,l<fuoo
fncanu era (dat) Duhul; pentru ci1 Iisus irici1 nu fo.Si.se preasIiIVit .,...... !l'1~.~' :,.~'&noa't~t~~ 'despte care'l~a:'iiJ)rblf1iSi\S' a~
i.,.".:~.",,, '7.1;t-·26~' •~'l'",t·"
(loan 7; 39). AHrmajia Sfantului IOart este rn: deplin1'eonseluf'fu ,j• • "
",.I. ·"'Wca:(" -:E,. '}I.~·
cd
~ . . . .w,.·,
1\" ,,' "
. ~, .... w'. .' . l .... l!• (1""1'.'\"("
. •••. - ,'! .

fllig;lduinJa MAntuitorUIui Hristos privind :ftiD.U~ lMang.1ietb­ "L ..'.

'
''Ii ···T-l2uLl.'; ..J., c~"··"'·df .. '", "T'!'l;.~C1:1'5i~,- l"'~"·.i..ll
'0.' ..... UUJ.J.Ut·va'Iru'!ti:'tt.l.: f7SPre rlw \.L ; ........,i' '.' .... ' ,',"', f • ,"

rului ~i ell implinirea-' acestei f!gld~ c6nsemnati1 de: cartea \ 'c:.~·-'ritmut:sI1irt c~'V'a'cm'ttzi pe'utttrucf'ta tdf'ade~
Faptele·Apostolilor (cap.2)~. >\, , [. • ;·L";. r':nu\~!v()If,iditi ~;~:diri Cee~'~'~'ai Fiu.li:d.·~a
AnticipAn&'an:alizape care 0 vom apnea acestOrt&:ie'(#n I-'.rsr',.· ':ltta, $i'-va''\TeS~:'difapt; dinh:eea.·cl{eSbii oornUiiTa~
perspectiva ien'iei prezeritei'lucrm, vom remarca faptul'dl-Mah­ .. ':·:r;[i. ,1·?~i"1f.i~ perlffii''elttoat'E!-'Me-ce !~·'t-at~l'Stirtt~ '§taIe
gmetonrl &g~duit, Apostolilor de Mantuitorul· este :humi~' SiB, ;,Ll r '), ':FiUl'tii {f6; !jg:.15J.', ;, ..:U ". in '~. . . •.. t,.,,, ,q,.: -:';; d '.1 n •

caracteristic, Duhu.l Adevarul.ui de !rei. on (IOari'14, 17; 15, 26; 16, 13), .
. ceea ce tri:mite·1a furu:J:ia ·funda.D:'l.ental~ eimineutid: a ''OuHiiltrl
Sfant. Vom deta:lia: acesta.spect pupn,nuUjos. F~~'~ 'P~im pe
tereriul discursului -teologic dogmatic,· VOID repnEda: oprli'nl
lecturbi a texteloduate tn,discu.p.e 0 foarte clads' expunere a.'re1a­
fillordintre TafcU~ .Fiul- ~i Sfantul Dub,. ceea ce in termeni dog­
rn
matici liumim reJapi' infratIinitare; . a:firmapi: rePetate dkr·~i.
diferite apare ·exprirria~ Unitatea' dintre ceie tte1 Persoane'a1e
S£ntei Treimi §i flipfuJ c~i':ti'luCrarea uncia dinq-e-AcesteatSunt
prezen~e §i celelaltei datU!., de;i' este· partlcu1anzctW: contribttf.ia
specific~ a fiecl&uia..· Astfe.l, putem enumera urlnltoareie situapi
descoperite··de· cliseu.rsul .. Mintuitorului . Hristds, "ro' ceea Ce
prive§te re1apile intratreiinice ~venirea- Mangaietoruli.ri:
a. Duhul' S£4nt 'este ciat de TatiU' Apostolilor in unna
ru~'Fiu.lui (14,16); .-, '.,
b. Duhul SEant va £i. trimis de Taim in nuntele Fiului (14,
26);
c. la
Mangaietorul va fi trimi.s de Fiul de TatM; din·care
~purcede (15,26); . . '. anumite condipi,. fOllItE! concrete,' Apostolii'~' 'pot. §i "\Tor
d. Duhul Sfant va veni trimis de Fiul Apostolilor, intru­
" . cAt ~ numai dupl ce Fiul Se duce 1a Tatn (16, 7). . toare cu. aceea dintre Persoanele du:mnezeie§ti: In ziua aceea've#
In acela§i sens' putem menjiona ~ cu.vintele MAntuitOriUtn
Hristos care votbesc despre 'lucrare'a Duhului S.flm.t 'A:C:easta:' este
In str~ legiturij;· §i In conti;nuare..a fireascll: it lucriitii FiulUi,ba
mai mult, ch:iar neseparatA de lucrarea MihttuitorulUi. .~ 1uc:ratea
arn4rtdurora este, la randul ei in 1~tu.m cu. cea a Tatillui:
. c. ' "Esf~W dtHapt,: ~6tDa:' despre a\unpi'eu.hll.l.luctatb'taie'd-ebttt­
'gefiresc' dlli 'stiU:~; l:le,·tiii:pre~~b.'iite'a· 'ttitili:iJi 'tIt H«are
,! dirtfre' .'Cele;:'·trer 'P~;'tteil:rucEiJ stare'.'pec'atle'·:o '~Ji§~
;,Marituitorul11\! terrttenf'f6litfu~; eel ptipri beea'te, pr:Nr€ite In:
, pe 'FatAl ~ pe Fiw; 'Credeti'Mii cit.Eu'sunt inttii TiJiflf~' T(ltiil'tntru
Mi.ne (14,'11P ~dar;' cei''dOi sun'funa atat·in 'TIlttiU,' cat'§i in
FiuL D~'hu. Sprine in mbd;~ a~ Itrcru'$i' despre't{fuhill,
::um:tatea .&:estuia: cu. TatAl ~i cu. Fiul este presup~ de multe
dintre·afiiniafille'C'lipri'ilse tn' texte!e. noasfre. Vezi: ~cederea
: deda- Tatti (15, 26): fapttU d nil va.'vorbi de Ia S'me cidlit! ceIe pe
'olfuide aude deli:fFiul ~·aUzirea·a.ceasta tr:i.n:J.ite tot la o-vec:iIt1i­
. tate:-irttitrJ.itate·fdarte'~'(1.6\i3);"faptul
. . , , " ~.LDu1iw . . ~aveSti
. . .
\ din lucrt:iri1ecomunEf Tatillui §i FlwUi (16, 15) tririiite' din: nOll la
'imitatea.·ce1d:ttrei Persoatte dUmn~ti, care nu' poate fi'irij:e­
lead d~At fu'. termerur
ekptlli::tati; de Mintuitonl1, 'ad:idl' aitm­
.prettIUt'-S~Iuirii celot treiin fi~are dintre Persoane1e treil:mce
iriparf.e35.· , .
: hi acel.a§icontext, Mantuitorul vorbe§te despre faptul dl, in
,ajunge·thtr-o reIap.e en TatiO., cu. Fiit! ~ cu. Duhul S&t asemW­
cunoa§te 'ca Eu sunt fntru TatalMeu fi voi fnMine fJi Ex in voi (14,
, 20)... Dtu:iiMii iube§te cinerJa,'vti piizi cuvintul Meu, fi Ta:tiil Meu i1
va iubi, §i vom veni lp el F- vom foce loCli§ la el (14, 23): CondiJille
. .
35 Pmntele Dumitru ~ ~~ a~tI ~~ ,,~te.rioritate reciprodl.'"
(vezi nota 1676 din Sf. Clliril al Alex.andrie.i,. Camentariu la E:oan.ghelia dupii loan.,
p.883). .
 .. ~ ":"
.. "
"
..

f '!'
48 Pro CONSTANTIN'COMAN 'HRMlNIA DmruLur \ 49

Desigurl sensul Inang-aieril nu poate fi unul echiValent unei tnsO)it de CelAla1t titlu Duhul AtJ.evaruluil care are de fiecare datil.
simpieconsolm. ;;i aid Iucrurile se articu1~ en tetna lUcrnrii o.£uncf:ie" explicativl fa~ de Mangtietorul (14, 16-17; 15, 26; 16,
noastre. Teodor de Mopsuestia spime ~ SfArttul Evanghelist spu­ 13)46. Bate dar, fn acela§i timpl cl1 nu avem de-a face en 0 en­
ne "un alt Mangfi.ietOr'1 in lac de ~urt alt tnv~!ltor"42. Cel: mai noa§tere·, teo~ informativl, ci en una nem:ijlocitil" rea1izatl
,important aspect al mangaierii venite din partea Duhului - sau, la niveIul sim.J:i.rii, al trtirii, al t?XJ]frlenJei. Mangfi.ierea adus~ de
mal exact SPUS cauza principalli a mAngaierii - vafi deplina cu­
1
Duhul Sfant decurge din faptul1c~ Acesta fi face pe Apostol!
no§tirlta realfzqta de Dithii.l ·tn:sufIetul ucenicilor a faptului ~ p~ reaIitlfilor dumnezeiEliti. J'mp~indu-Ii-Se Duhul, prin
plecarea Fiului echivaleazii ntrlnai cu: 0 schimbare a'modului de Acesta Ii Se tmp~te ~i Fiull iar prin cei dol, viaJ;a Sfintei
prezent~ ~i, departe de a rnsemna 0 absenf!, va fi chlar 0 pre­ Treimi, intruca.t A~tia sunt de la TaW. Ucenici.i fac experienJ;a
zen)! hm-o masUr~ mai mare.43 Prfu Duhul care Se'va pogon nemij1oci~ a viepi dumnezei~til care echivaleazl en cuno~te­
peSte ApostoIi, Fiul tns~i va £i prezent la modul concret ~ mult rea adevlrului depIin.
m:ai apropiat de ApostoIi, din moment ceaceastii pr~ va £i Aceste aspecte foarte importante pentru funqia ermineu­
una llunmdt "Duhul completeazl mangtierea pe care lte-o, t:icl a Duhului S£a.nt sunt surprinse de P~tele Sti1niloae int:r-o
aduce Fiul, ca izvar al cuno§tintei dl yom £i -£rap ai Ltii pentru no~ substanpalli la Comentariul Sfantului Chirilla Evanghelia
eternitate:'« Cea mal importan~ ~i cea m.ai realll mfui:g€liere a dup~ Ioan4'7. Vom cita in intregime aceastli notl, punctand, dup~
Apostolilor va veni din cun08iterea reaIi~filor fundamentale putin)!, aspectele care ne intereseaU fn prezentul studiu. Mai
priVitoare ]a existen}l ~ ia lu:ri:1e45; fn~elegind'in fel:ul acesta el rrttti este subIinia~ unitatea de viapt ~i lucrare dintre Persoa:ne­
necazurile venite din partea lumii sunt millt mai pUfin impor­ Ie Sfintei Treimi ~i faptul c~ aceastl unitate se ma:nifest.l ~i ico­
tante comparativ cu bine.fitcerile (mang€lierea) determinate de nomic, adiel fn fntreaga iconomie dumnezeiascl de restaurare a
prezenta permanenbl a Fiului ~i a Duhului nu,numai .allituri de omului: "tntre Fiul ~ Duhul este 0 le~tur~ speciall, pentru el
ei, ci in interiorullor. Aceastl, erminie, aparent nefondati1 de textl stint .A:rna.ndoi din Tat!!. Duhul purcede din TaW peste Fiul ~i
este suspnu~ ~i de fapful el in toate cazurile in care Sftintul A:tnandoi impIinesc un rol comun in indreptarea ~i iridumne­
EvangheIist invocl titlul pnevmatologic. Mangaietorul, acesta este zeirea omului. Nici Hristos nici Duhul nu Se a& ~i nu lucreazl
Unw f~l Altul in om. De aceea se vorbe§te despre ama.ndoi in
mod unitl sau, vorbindu-se despre Unul, se vor~te totoda~ ~
mangiierea pe care ne-o aduce Filil... m. ne m4ngMe hl. necazurlle ~ insatisfac­
pile pe care ni Ie procurllumea" (Nota 1675 hl. Sf. Chiril al Alexandriei. Co- . desp:re CeWalt Aceasta pentru el, in via~ Treimii, Duhul, pro­
merztariu 14· P.'Ofmghdill du:pil. I'Ofm, p.882). venirld din Ta~ Se ~luiElite in Fiul, $i Fiul, avand in Sine pe
Q In lo1unml:m, PG 66; 77.A. Duhul, privE!$te en iubire la Tatill. Fiul, fiindchipul TatiUui,. gAn­
43 "This divine activity on earth will not cease when He goes to the Father. It
dtil ontologie. al TaWui despre Sine, Duhul este su£larea sau
will continue.in those who·believe in Him, and ·continue on an eVen greater
scale, since He will act in answer to thei:.!:' ptayer, and through Him the Spirit simprea iubitoare a TaWui, indrepta~ spre chipul Slu, ~ ~
will be with them and in them." (C.RDodd, Thl! Interpretation of the Forth 'punsul simfirii. iubitoare a Fittlui fatl de 'fawn. Omul devine
Gospel, p.404) , , ' p11rta§ la, aceastl viaf! a Sfintei Treimi prln aceea cl Fiul, i Se
"" Pr. Prof. Dumitru StbUloae, nota 1675 hl. Sf. 0Iiri1 a1 Alexandriei, Comerz­
tIlriu III P.vmrghelia dupl lORn, p.882. .
45 DupA unii exegeJ:i. sensullui ~ derivI din ~v, 1IfiIpfix.i~ 46 Erminia patristidl sesizeazl ac:eastJ1 &t1:4r1sA leglturll.cIintI:e ce1e dou4 titluri:
care in Now Testament se :refer4 la ptedica ~ p.ro:fetidl. (Fapte 2. 40; 1 .,<:and Fiu! trimitepe Duhu! AdevIro1ui, pe care il nUD.'ll!lJtli! Mangiietor1.U.. §i
Cor. 14,3) cu sensul cc:maiet·de'. fndemna stlIruitol']a ceva • Vezi CJ<.Bari-ett, Tatll tl trimite lmpJ:eanl cu El' (Didim eel Orb, BEIIEl:, 49,232.35).
op.cit, p.462. ""Nob116751'nSf. OdrilalAlexandr:iei, Comezdtniu 1IlP.1JIlIIgheli4dupilIoan, p.882.
 "

ERMINIA OUHuLUI 47
46j, Pr"P::~N1iIAN1'{N~MAN .. ~
---!'

MAngAieto~ prin ;~f.li.va fLDuhul.5f4nt, ~ cum reiese

f.~ ~J:;~~c~e"r~,~p~·:~::~O~ut~~"
A~""'D"""""~'. : .,,' .. , " .. "__~;" ....,~tl.1 .'~I,"t, ",;" . . "'~~r" din ce1elal~" tiei reterl.r.!.. in care tenneri~ este articllJat' (0' 11l¥{1tbd'f/fDI:
~~"~',,,,(L ... ! . , l f l.... .I .... ' ... " ••

g. : ;rffi~,~!l~~ Pfl uoTbilF, ,*, ~i~, t?iiva:V(:Si:! (~~, :l~>'· ....

~_ (...L'-'~;""I.~' t: ..
- :M8ng8ietPl"lll). Acest lucru se paate ,ttad~ pml8.ceea cl1 lu­
¥~~..~~.lIiitpare.~ llll8.~~.1~~~~~. crarea demArigAiere, d~i Slv~iil $LdeMantuit'cirul Hristos,
~;.pr~pnti)'· coneoJnitFnt,-~ ~·:tntel~··, ~ v~gbi tri.tregirea. ~i deslvaA;irea' tn: lucr~' oUbului SfAnt.
~~,W.Y~tite,,~~iY0Iil,X~·: .., ';1';1. ? : - .'!.',., , Nu trttampator sUblli:rlem acdt aspect:p. pentru di ilustreazii
. ~i n~ c;tl,:q.!'\~' p~,-scll.~~, "huii:rt~~ ': ceit de stdlnsl este.lucrarea. Duhu,lui .qi ,~~ a ;piuiui, lucrare c(),- .
munl 38 aJ18 cum se:va vedea, ~i to. ceea ce,priv~te aIte aspecte .
de ~j:t:lid~u.a!~c;!l~ d~aceste'~re,::i.' r

iese dt iup,c:w., '~ti~ ~:J?u!1ului,~t'<;o~ep l~crare,. ale S;ale. Ceh1seamnl, de fapt. M4ngpietor? .cm.ginalul traptiK:J.~
esenpal~a,~estuja:,.¢onf~~~lor:.spl.l~~d~~:E1~~e.~Wi:~ . ,. este-ioarte greu detra~us exact39.. sensul prllnar in limba greacl1
torul Hristptr¢; c()nsemna~e ~ Sf~Ev~t.~an.., "",',' veche era ;aCela. de. aoocat, asistent .legal'"'. ~ pe -care-I presu­
\ (\' ':.::11 ~ 'il,. ,J '~\;~-I ~-:~~{
','-;',;'"
pune con~)!:tul,de~$l n~ trimi~ scl~:rr int,e~~em'pe Miinga~tor,
:., t~· w, '. :r:' . ca. pe dneYllcare, va fi allituri;, de· Apo.stqIi dln po;utea lui
Exeg~~a ,t,extelor
!', 'j

. ,
Textt.Il i;n.c~ se vorbe§te pentrn pr:ima ~ ,d~ trimiterea
Mangaieto.ru1uieste la cap.' 1~ ;15-17; J:)8 Mii.. i'll:~#, :pfi.zi# pImlrlt­
die Mele. $i.Eu:coi rugape.Y:aIiil,§i aU 1yf/lng{iietO'uw:oa da:voua ca,
safie cu voi tn.veqc, Duhul Adevarului"PtA Care lumea,nu poate sii...L
primeasca,.~tru. cit nu~L~, niq f1t¥-L cu"'(NlI~;poi.1l curtpa§~#,:
ca ramane 1a f!OJ,..
~ v A A • fiT
f}t tn vat va.. . . . . . ...
M-a§.,opri pentrn incepq:t ~Pl!l ca1ificativului·M4ng4ietcr
rul, (mrpmcJ.'iJ'CQQ Cu care tl. n~te .ait;i M!nt'lii~orul pe Duhul
Sfant ~i ai,re. vafi eel ~ des folQs,it J;r:t.:textel.e n~~ la adresa .'
Duhului Siant (14,16-26; 15,,26; 16. {)r.~ ~tat ca un cali­
ficativ exclusiv sau eel pt.iPn.~ 'Dfffiul~, ~ nosfn.J. ni-l
prezinta ca, Bind COI):'Lun ~i Mfultuitol'ului J:lristos~ Duhul SfAnt, ..
este un aU :M:An.g.tietor, prin.raf!I9rtare d~gur la :Hpst0s. ~.El
un Mangaietoz'%. De altfel, tot intr-l.'f,q teet .a1. SfAntului loan (1
loan 2, 1) eStenumit MB.ngaietpr MAI1tuitorUI Hristos37• TotwJi,
. . , ..
36 !Cat <U.'AoII ~'fI1Dl' &bo'EI. ~'~1f' ~~ cD; I!f,.I4 (adicjI. Alt:pl ca ,ti
Mine). Sf. lOan GUr.i de Aur, CinnentarlU 1a 1otiit, 'PC' 59.403.54 .;Evident dI. loan
11 consided],e'IisaS cafiindun~(Hetper), it dlrui'luc:raxe va fi con-"
tinuatli de un liItalcare va fi trimiB." 'NewiiIab, Ntda. op.Qt.~p.466.
'g De data. ai::eNta ~d~·romAneasdl 'l'IIll!iI :eu'f'Antul ~ ~
. 'ilocitor _ _ A ul A:.. •••na M
~~_ 'l'VWPlvette,' '1.1....0.
:mrue':uui.a~de:=~Pod~Ta;e~~~
.'
~'+"".
Dumnezeu, ;din.
partes.. TaOOUi, 'spre a'le :pferi Infutgaiere intr-o
lume ostil!.'in cop.cUJiile desp~.rprii' lui }lristos de ei. 5f~tU1 .
loan Curl de Aw:.este d~ p~ere .di. MAi:itqi~oru1 tl n~~ con- :
tinuu Mmgtietor tn' EtialogUi ell uceruc,ii din pricina necazurilor .
permanente 1a car.e ac~tia erau sup~i41.
38 ...11 nume~te peDtih a1t MAngaietor, nll ca! pe unu}:(:e 1ucreaz~t aIteeva decAt
", ceea ce lucrea:zl EUn S&j:i" {Sf. 0Util al-Alexand.riei. Comentilriu .laEvrmghelirt
dupa loan, p.879). .
39 Toate ediJ:ii1e ~ti ortodoxetraduc Prin MAng4ietor, incepand cu cea de 1a
1688 fi panlla cea a Arhiepiscopului ~olomeu. Traducerl de referint-l in
Iimbi de d:rculaJie precum Biblia de 1a 1erusa1:im vi TOB piistreaz.l cuvintul
original Pfll'tlClet, recunoscind neputinta de a-Uraduce cu .exactitate prlntr-un
I
singur cuvtnt. La..fel §iBarrett tnc~q1 .sl1.!.v¢.p.461.Alte traduced
propun: Ajutitor (Helper), Avoazt (tn sensul de mijIocitor, apAdtor), ApiIritm
(vezi traducerea romineasdl semnatl. de preotul catolic dr. Emil Pascal),
SfiituittJr etc.
4D Vezi c.:K.Barrett. op.dt., p.462; V.TSakonas, op.cit., p.184. Texmenul <;a atare
lipse§te din Septuagint! vi nu are corespondent Dici in limbUe ebraidl vi ara­
n1.aidl. Literatura greadl foloseljte acest termen pentru a indica pe dneva care
este c:he:mat in ajutor 1a ju~tI. sau 1a tribunal. deci cu sens juridic:;. Etimo­
logic, termerw1 vine de la velbul ~\I, care lnseamnl a chema pe cineva
in ajutor, a c:he:ma pe cineva pentru ceva anume, a indemna, a incuraja, a
. m.ingllia, a consoJa.
:tUII8X.c:ilC as IJa¢d11'fO\l1Cal.ei. Sui 'tCkI; CMI£X~ a~ 't'6u: el.t'Ve:tt;. Sf.
41
~ Curl. de Am, CDmenta,riu la E.wn.ghelirt dupi Joan, PG59.407.42. In acela$i
.
&ens este ~ut §i. de Plr.lntele ~t~: ... J?uhul completeazl.
 f ,;
52 Pr. CONSTANTINCO~
,:
ca Duh al Adevlrului ne trimite la prob~eD.14 ~~logic;l, adi.:.
'el la problema fundamentalli" acuno~ter.iL care." presupune, la
rAndul ei, problema comunicmi inteligibile tntre subiectul tli
obiectul de cunoscut, care constituie, 8§a cum am arlitat, dome­
niul er:mineuticii. Adevlrul se ·preteazl prin' exceIenpl cunoa;;­
terii, iar cuno~terea este condiponatil. de in~egeTe, adicli de
perceppa inteligibilli a semna1elor,.indiferent de·ce ~tUrl ar fi
acestea, care vin sau ne sunt transmise dinspre ~i despre obiec­
tuI sau domeniul de cunoscut.
Cel mai important aspect pe care exegeza trebt:rie sli-l 11­
mureasc~ in cazul de fat1 este infelesul pe care-I dl Mantuitorul
Adeviindui. Este yorba despre ceea ce se infelege in limbajul co­
mun prin adevIir, de sensu! general ~i abstract al adermrului, adicl
de ceea ce este adevl1rat in opozitie cu ceea ce este neadevmt
sau fals, mincinos? Sensul acesta este, oricum, indus," dar nu
este suficient50. A se vedea expresia Duhul adevirului ~i duhul
riitacirii (amligirii), folositil. tot de SmntuI Ev~ loan, in
prima sa epistolli (1 loan 4, 6). Pujin mai sus, in ac~i capitol al
Evangheliei sale, Sfantul Evanghe1ist loan citeazli cuvintele
MAntuitorului prin care Acesta se identificl cu Adevlirul: Eu sunt
cruea, adeolirul gi vifl.ta (14, 6). Acest luc:ru face pe multi exegeji sli
identifice genitivul din expresia Duhul Adevlirului cu Hristos
. ~i, inJelegftnd prin aceasta Duhullui Hristos. "o.d este Duhul
Lui ~i de· fapt Ira numit in versetu1 din fruntea paragrafului
Duhul Adevhului, dupll ce a spus despre Sine ell este Adevl­
rul. "51 Tn acest context trebuie fl1cutii ~i menp.unea eli in Evan­
ghe1ia dupll loan, ori de dite ori este folosit cuvantul IIvdJptr,
acesta se refed la Duhul Smnf.62. Prin uimare, '~i in expresia
noastrli este. vorba de Duhul 5mnt sau Duhullui Dumnezeu. 0
ad trei runt care IIWtw:isesc fn cer: TaUlJ,. CuvAntul ~ 5antul Dub. ~ Acetti
trei Una sunt (5, 6-7). . Te!ltament. A se vedea, de asemenea articoluf Al.~, semnat de R. Bultxnann,
,50 It is obvious that for Jesus truth is not used here simply in the sense of that
which is opposed to what is iabM;! (B. Newman.. H, Nida, A, Trans14tor's Hand.­
book on tbi!! Gospel ofSt.John, p.653-6549).
51 Sf. Cll.iril at Alexand.riei, Comentmiu 14 EfJIlnghilia dupi 101m, p.879. .
$:I Wherever ,.spirit'" I1ppeats unmarked in ,John's Gospel the .reference is to
.God's Spirit B. Newman, H, Nida, op.cit., p.655.
. ",. ~. !
t ~ •
. ,
'El.wINJ,A DuHuLUI 53
acceppJ.tne spedala. ~ uni-t:am in Evanghe1ia dupl1 loan are ~i
cuvantul adeviir (r.U~ur)53. fmprewUi cu Sfantul Apostol Pavel,
Sfantul Evanghelist loan este unul dintre autorii noutestamen­
tari care folosesc foarte mult cuvAntuI adeviir §i intreaga familie
a acestuia. SfAntuI loan folose~te dou~ expresii speci£ice pentm
raportarea la adevk a face adtfiJlirul - 1rOtE'Ev niv tUrflkurv - (loan
3, 21; vezi ~ 1 loan 1, 6) ~ ~pt1ramv £V tU7]8£/a (2 loan 4; 3 loan
3, 4) prin care cara~azl1 viata credincio~ilor conforml1 cu
adevl1rul ~ cu dreptate lui Dumnezeu. Adevkul acesta pe care
trebuie sl1-1 :iDiplineascli cred:inci~ii este cuvi:intul Mantuitoru­
lui Hrlstos ~i conjinutul tainelor dumnezei~ti descoperite de
Acesta lumii (loan 8, 32, 40, 45, 46; 16, 7; 17, 17; 18, 37).
Cuvantul lui Dumnezeu este Adevlrul (loan 17, 17). Acest cu­
vant este adus in lume de Hristos, Care nu este numai purtli­
torul adevhului, ci este Adevhul. ins~i (loan 14,· 6). Hristos
este pll.I'tator al adevkului §i interpret autentic al acestuia
pentm c~ a venit din sanurile Tatiilui, plin de bar ~ de adevl1r
(loan 1, 14). Hristos vorbe§te adevlrul pe care I-a auzit de la
Tati!.l (loan 8, 40), Tatiil £iind neincetat impreunl1 cu El (loan 10,
38; 8, 29; 16, 32). Ca purbltor al adevkului, Iisus Hristos este .
lumina cea adevlirata (loan I, 9), pdinea eea adeviiratii (loan 6, 32),
vita eea adevif:ratli (loan 15, I), Dumnezeu eel adeolirat (1 loan 5,
20). Adeviirul in Evanghe1ia dupll loan este in ce1e din ~
Dumnezeu. lnsufi ~i" prin extensiune, . revelafia lui· Dumnezeu54•
Putem cita un. singur exemplu" in care CllVi:intuI adeviir poate fi
inlocuit cu Dumnezeu nu numai fllrli sA se schimbe sensul, ci cu
53 Termenul ca atare nu este ~clusiv ioa:neic. ~ ~ rldidnile, dup~ pirerea
. exegep1or, in Hgandirea Blosofu:l ~ fn Vechiul Testament'" (Y. T~, op.cit.,
p.l93, unde dtitorul poale g!si 0 cupl'inzltoare retrospectivl asupra folosirii
terI:nenului ~ a semni.£:icapilo acestuia tIt filosofia g:readl. fn Vechlul §:i Noul
tIt 1h.D.N.T., voLl, p.238 ~.u.; c.ff. Dodd, op.cit., p.l70~.u.)
51 HTruth in this Gospel refers primarily to God himself, though it may be
extended t:o include the revelation of God or a description of persons who res­
pend to that revelation." B. Newmann,. E. .Nida, op. dt., pag. 655. Este vorba de 0
fo1osi:re foarte frecventil a c:uvIntului aderJiir tn Evanghelia a patra: I, 14. 17; 3,
21; 4,23-24. 5,33,8, 32,40,44-46; 14, 6,17; 15,.26; 16, 7,13; 17, 17, 19; 18, 37-38.
 . ,.
l
50 Pr. CONSTANTlNCOMAN
tmp~te In Duhul: "eu aceastii simjire iubit~are a TatiUui
fa!:l de Fiul ~i a Fiului fa~ de TatJ11" vine Hri.itos ~ in noi. A­
ceasta ne arati! di ~i In Dumnezeu viapt spiritual! nu este numai
gAndire, ci ~i simp.'re. $i aceasta are loe ~i in om". Prezenpt Du­
hului aduce cu sine descoperirea adevl!rului.nu rtumai la nive­
lul minji., ci mai ales la nivelul simprii, ~a incllt omul va cu­
no~te ad~itrul trmndu-l nemijlQcit, prin intermediul propriei
experiente: "Duhul este Duhul Adevl!rului ca revelaJie a FiinteL
ca chip al ei. Dar In noi, Fiul lui' ];)umnezeu intrupat nu ne d~
numai cuno~tinfa di lumea aceasta nu este totul ~i d Dumnezeu
nu este 0 Perso~ lipsitit de iubire, ci vine ~i ne d~~te ~i
simprea Sa ca Adevru- real, ce dep~~te lumea ac:easta nedepli­
na ~i mizerii1e ei" - iati! aici felul in care Pmntele Dumitru
S~oae identi£ic~ funcp.a mIlngaietoare a Duhului cu cea er­
mineuti~, arittlind c~ mAngllierea re~ vine din cuno~terea
re~ a.adevitrului nu numai la nive1ul minJ:ii, ci mai ales la ni-·
velul simprii., deci prin experienpl nemijIocitA. "Prin Duhul, ca
simpre adUSll in noide Fiul, simtim pe Fiul ca Fiu iubitor a1
TatiUui ~ ca Frate iubitor al nostru' ca Cel ce ne d~: mulpmrlri
superioare ~i ne asigurli de v~nicia noastr~. De· aceea Duhul
cOmpletea.23 mIlngaierea pe care ne-o aduce Fiul ca izvor al cu­
nO!ltintei d yom fi frati ai Lui pentru eternitate. Noi shntim
prin DOOul iubirea Tatc11.ui ~i a Fiului. De aceea este alt Man­
gaietor sau lmpreun~-Mangaietor cu Fiul. Ei ne mIlngrue In ne­
cazurile ~i in insatisfaqiile pe care ni Ie procur~ lumea. Ne dau
o mIlng§.i.ere superioar4, spiri~ Ne ajutA 54 ne ridic~ peste
pllcerile freditoare ~i adudtoare de necazuri ale lumii. Ne fac
lumea creati! de Dmnnezeu-CuvAntul transparen~ §i mijloc de
a ne manif~ iubirea spiritua1~ fapl de Dumnezeu ~ ·oameni.
Ne aduc bucurii duhovnice§ti, vederi duhovnic~ ne fac oa­
meni duhovni~ti" Funcpa revelatorie ~ ermineutidl a Duhului
care vizeaza. capacitatea omului de a vedea Iii a simti adev4rul,
nu nWnai de .a-I inte1ege cu mintea, este exprimati! cu foarte
mareclaritate: "Duhul ne face 54 vedem ~ 54 iubim Adev4rul
real, superior lumii" lume care este numai 0 umbrA a adevku­
lui Apoi, prin Duhul ne mAngtiem" pentru d prin El ne iertmn..
..
. ". ."" ..
. -,
ERMiNIA DuHuLUI 51
deci.ne.iubim, prin El ne sfintimr adid l~ puterea de a ntt ne
lipi f!rirt p~cat de lumea aceasta"~tn finaL funcp.a ermineuti.C1
este prezentatit, ~a cum vedem" ca nefiind separa~ de fuhqia
sacramentall a Duhului. Mfulg§.i.erea este adus4 de adevbata
cuno~~ iar Duhul este nUIIlit Mangllietor pentru c4 este eel
* care aduce oameni1or aceas~ &mo~tin~, 0 cunOl1tin~ dob§nc[i.;.
t'i prin s i m p r e . ' '.(
Nu putem rezista adaricirii pe care 0 rea1izea.2A Pc1I.rihtele
Stitniloae. tn consecin~ cititm In~ 0 notA, care aduce §iritai
multi! luntina In aceastii func:tie ermineuticllegat~ de c:ea.man­
gaietoare a Duhului. Func:tia ermineutidl a Duhului nu se limi"
te~ la cuno~terea realiti!tilor dumnezei~ti, ci se extinde ~i
asupra ~terii adev~ate ~i, deci, a inte1egerii corede a In­
mii create: "Avarid pe Duhullui Hristos In noi, ca wor a1.sin:t­
pm iubirii curate a lui Hristos fat~ de Tatitl, al adev&ului ili a1
Pretuirii adanci a oamenilor ~i a lumii, biruim am11giri1e ~.tre­
dtoare1e p~ceri tru~ti din lumea vhutii numai in repI"eZen­
tarea ei materi~, p~ceri spre care ne ispite~te diavolul, care ne
~eal4 en gllndirea superfici~ ~ lumea materi~ e totul"48.
Erminia aeeasta, conform cM'eia titlul pnevmatologic de
MAngaietor trimite'la lucrarea de descoperire !Ii explicitare a ade:­
vM'ului din partea Duhului Sfllnt, este sprijinit~ de intregul
context al fragmente10r discutate, in care do~, ~a cum yom
vedea., funcpa ermineutic~ a Duhului.
1n continuare, ne yom opri la un alt titlu pe care Man-tui­
torulHristos, in ace~i context, n atribuie Duhului Sfllnt ~i care
prive§te in mod explicit lucrarea ermineutic~ a Duhului Este
yorba de Duhul AdeoiiTulw' (ro II~ ~ ~ 14., 17; 15; 2:6,
16, 13)49. lnainte de ariee preci2:are exegeti~ definirea ~ului
43 Ibidem" nota 1677, p.883. .
49 Acelqi titlu mai este folOsit iii In prima epistol! sobor:niceasdi a SfAntului
loan: Noi suntem din Dumnaeu; cine ~ pe Dum:nezeu ascuJ.t! de noi;
cine nu este din Dumnezeu nu ascult! de noi. Din aceasta ctmOll§tem Duhul
adevlrului §i duhul rilflilcirii (4, 6). tn aceeqi epistoll exist! fnd1 0 referire
foart2 importantil. 1a acest titlu pnevmatoJogic: ACesta eSte Cel care a venit
prin aplili prin sAnge: Iisus Hr:iatos; nu numai prin apl. ci pri:n apll. {Ii prln
sange; §i Duhul este Cel ce m.ilrI:misette, clI.·Duhul este adevlrul.

56" Pr. CoNsTANTIN CoMAN .
~r
. vede in afarli, ci este, ~ cum precizeaZl MAntuitorul, 0 pre­
zentl persoruill1 Uiunt:rid: ca rltnmu! la voi gi fn wi va fi. Duhul
nu este accesibillumii - in accepJiunea'pe care 0 cUi. SfAntuI loan
Evanghe1istul. acesteia -pentru cl este 0 rea1itate intru totuI
eterog.enl ~i de-o-alt:l-fiin~ fa~ de lume57. Sfantul lOan Gurl de
Aur considerl cl prin aeeste cuvinte MAntuitorul are in vedere
dif~J:a dintre felul in care a fost El piezent aUituri de ucenici
~i felul tIl care va fi prezent Duhul in1.luntrul inimilor acestora58•
Modul de prezentl pe care Mantuitorul n expr:i:ml in Evanghe­
lia dupl loan prin prepozipa. EV tJp.Zv (in -:- fniiuntru - voi) ca ~i
prin expresia mrp 'tJp.Zv ~?9 in ceea ce-L priv~te pe Duhul
este, desigur, acela§i ca ~i in cazul Tatllui care nl:mane in Fiul, a1
Fiului care rlmane in Tatll saU aI Fiului care rlmane in ucenici
sli ¢ a1 ucenicilor care rlman in Fiul. In toate aceste cazuri este
yorba de 0 interioritate reciprodJ, cum 0 num~te Plrintele Dumi- .
tru Stlniloae. ~i lucru este valabil ~i in ceea ce priv~te re­
lapa dintre Duhul Sf4nt ~i ucenicii Mantuitorului. Duhul Sftlnt
Ie va fi interior, situape in care a~tia n vor putearecunOa§te,
in timp ce lumea nu-L va putea cuno~te. Referi'tor 1a aces~ as­
peet, Sfarttul Chiril al·Alexandriei spune: "ad nu Vine ~i nu se
face vlzut, zice HriStost celor din lume, adicl celor ce cuget:l
cele din lume §i aleg sl iubeaSdi cele plrr$1~ti, ci vine ~i se
face vlzut in Sfinp"60. Plrintele Stlniloae ne ajut:l 0 datl in plus
.sl interpret1bn aceastii prezentl a Duhului ca una ce are 0 fun­
cp.e ~euticl: IIAvand pe Duhullui Hristos in npi ca izvor al
siInprii iubirii curate a lui Hristos - ~dar Duhul face posibill
simprea (ci~te cunoa§terea, fntelegerea) iubirii lui Hristos fatl de
Tatll.. al adevlrului ¢ al preJUirii adancl a eamenilor ~i a lumii,.
biruim m:nJ:girile (ci~e gr~ta fntelegere sau cUnotl$tere) ~i
trecltoarele pllceri tru~ti din lumea vi1zut:l (ci~ fnteleasa,
57 V.Tsa1c:;onas, op; cit., p~192-193.
58 Of; rdP ~ t.,lfJ.' owtcna:l d5cmFp 1i:'ytD. d:U '/w abmlq O~l ~ iJp.e:r£p
at, vro,.raf,· 'R:1ih:t::I rdP £O'R ~ 'Bv t.,liv Im:m. In Joannem PG 59.404.61. .
59 mrp ',piP p&rl. sugereaz! prezenfa Duhului in Bisericl,. iar w tjW prezenfa
Duhului in £iecare <:reGtin (CK Barrett, op.cit., p.463)
60 O:rmentariu lIi Evanghelia dupii loan, p.881.
..... '
E'RMINIA DuHuLm 57
perceputii) numai in reprezentareaei :rraa.teriaUi., pUi.ceri spre care
ne ispi~te· diavolul, care ne ~eaUi cu gAndirea superficiaUi. cl
lumea materiaUl este totuI"61. .
Dar MAnglJietorul, Duhul Stant, pe Care-L va trimite
Tatal, fn numele Meu, ~cela va va fnvafa, toare- vi· va va
aduce aminte despre toate cele ce u-am spus Eu. (14,26)
Ne yom opri, pentru inceput, la exegeza afumapei Acela va
va fnvata toate (EKf''lVOf; ~ Ol~f'l mlvm), care ridiel eel pupn
doul lntreblri: prima referitoare la sensul lui a fi fnvatat de
Duhul, eventual in comparape t:U a fi fnvatat de Fiul $i a dona
referitoare 1a sensullui toate, pentru a vedea dacl acesta are un
sens absolut sau unul complementar tot prin raportare la lucra­
rea Mantuitorului.
A invlp este 0 lucrare fundamentaUi. a Duhului62. eel pu­
-pin a§a apare din texte1e din Evanghelia dupl loan de care ne
ocuplm. .In aceste texte, lucrarea Duhului este exprim.atli in fer­
meni sinonimi sau complementari:
vil va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu (14,
26);
Acela va mi:l.rturisi despre Mine (15,26);
El, venind, va vi:l.di lumea de piicat ~i de dreptate ¢ de
judecata (16, 8);
vil va dJ.liluzi 14 tot adevi:l.rul (16, 13);
c~te va auzi va vorbi (16, 13);
cele viitoare vi:l. va vesti (16, 13);
Acela Mil va slAm ,(16, 14)~
Prin toate aceste expr.ii:r:Wi, suntem trbni~ 1a una ~ aceea§i
lucrare a Duhuluicare priv~te accesul omului la adevlrul dum­
'nezeiesc. Singurullucru pe care dorim ~hepnem in acest con­
text referitor la acp.unea de ainvlp a Duhului este aeela cli lu­
crarea Duhului de invlJ:are trebuie sl fie diferitl de cea care a
61 Nota 1671 din ComentariullD: Evanghe1ia dupl1. loan, p.883. '
62 ..One of the primary functions of the Paraclet is to teach. (c.I<. Barrett,
H
op.cit., p.467)
Ii';-.

54 Pr. CE>NSTANTIN COMAN
r
113DSa· de a-I face mult mal explicit: $i ve# cunOll§te adeoarul, iar
dd(f{}arul ~ Vl'l face libm (8, 32), care Be p'oate U§or cift $i ve# cu­
nOf1§te pe Dumnezeu §i Dumnezeu va va face liberi. In sprijinul aces­
rei enninii sta ~i faptul'cli in EvangheIia dupii loan Mfultuitorul
Hristos folose§te in cUvAntarile Sale categorii absolute. Dumnezeu
este Adev<kul prin exce1enJii,. ~ cum,.in contrast absolut, dia­
volul.este minciuna prin excelen~il (8, 45). Pentru MAntuitorul
Hristos, a spune adevarul (8, 46;16, 7; 18, 37) nu inseamnil. a spune
adevQ.rulm opoziJie cu a min#. Daeii Adeviirul este Dumnezeu,
atunci a spune adevii:rullnsea:mrm a desroperi (a reve1.a)pe Dumne:z.eu.
1n ace1~i SeIlS, atunci cAnd H:riStos spune despre Sine di. este
Adev~ (14, 6), poate sii se in~eleagil inegalil masurii cii este
Dumnezeu lnsU§i, dar ~i cii este revelaJia sau descoperirea pIe­
n.ara a lui Dumnezeu. Consecvent cu aceastii realitate Hsus poa­
te sa spunii: Cine M-a vazut pe Mine a v{izut pe Tatiil (14, 9).
Dadi. adeoarul se identifidi. ell Dumnezeu lnsU§i~ atunci cu­
no~ea adevaruIui echivalea2'A cu cuno~terea lui Dumnezeu.
!It acest caz, ex:presia Duhul Adevarului poate fi tradusii prin
Duhul care este Adeviirul (adidi Dumnezeu lnsU§i) sau Duhul care
desroperii Adevarul (adidi pe Dumnezeu lnsU§i). Aici putem in­
voca textuldin prima epistola sobomiceasdi a Sf~tului Evan-.
ghelist loan" citat deja la note, in care evanghelistul-il nume~te
pe Duhul Adevlirul: Duhul este Cel ee miirturisl!§te, eli Duhul este
Ad(f{}arul (5, 6). Prin urmare, Duhul nu este numai purtiitorul,
sau transmipltorul, sau eel care preda adeviirul,l. ci este' Adevii­
ru1 ~i. Este vorba deoac~ unic Adeviir, care este Dumnezeu
eel in Treime, Tab'll, Fiull1i SfAntul Dub,. iar exprimarea SfAn­
otului loan, foarte consecventa ell in~aga sa. teolo~e, scoate in
evid~ deofiinJimea sau idenfitatea naturii dumnezei~fi a
celor trei Persoane disfincte ale Sfintei Treimi. Duhul Sfant reve­
lea2'A pe Dun)nezeu, pe Tatiil §i pe Flul sau dii nWturie despre
Dumnezeu, despre Tat'tl ~i despre FiuL Aceasta marturie 0 face
"prin propria prezen~, nemijiocit, datl fiind identitatea de fiin~
cu. Tab'll l1i cu Fiul. De r~ut, in tontextul lucrn.rii noastre,
faptul di accentul este pus, evident" pe percepJia adeviirului ca
realitate l1i nu ca vorbire despre realita~. In care caz, revelaJia
"
, ..
ERMINIA I>uHtJ't.ur 55
lui Dumnezeu de ciitre Duhul nu este tnte1ea.sii ca transmiterea
de ciitre .Acesta a unor informajii despre Dumnezeu,·ci revela­
rea lui Dumnezeu ~i, a realitiiJii dumnezei~fi; 'Aceasta
'revela?e este mai curAnd sinonima ell aratarea lui Dumnezeu,
adicii teofania sau epifania de cMre Duhul, in in~lesu1 pe care tl '
dii chiar Mantuitorul Hristos a~ cAnd spune cii cine L":a vt1!l.­
zut pe E1 a v~t pe Tat'tl. frt acest caz receptarea acestei revela­
Jii de ciitre om se face flU prin intermediul min?isau allogicii,
ci prin vedere sau parfidpare. Deja am sernnata:t difeienta pe
care 0 presupune lucrarea de revelare a lui Dumnezeu de ditre
Duhul in comparafie cu cea siivar~iffi de Fiul in timpul' activi­
tiiJii Sale p~te§ti, diferen~ care decurge din vocapa specifi­
cl fiecilrei Persoane Treimice. IlDuhulsubzista in mod 'deosebit,
fiind Dub,. ~i nu Fill, precuin fiu! este Fill, §i mi Tata", scrie Sf.
Chiril al Alexandrlei55• Food nevazut §i nematerial, reve1aJia
Duhului nu se adresea.zii, evident, simJurilor materiale, vederii
£izice sau celorlalte simj:urifizice. Sintagma Duhul Adeui:irului
poate fi itlJeleasii deci din perspectiva gnoseologidi ~i ermineu-:
ticii, Duhul fiind Cel care aratii sau comunicii pe Dmnnezeu
oameni1or56. Nu filtfimpliitor, in tradiJia Bise.ricii nOaStre, mai
ales in tradiJia liturgidi, lucrarea speci£icii DuhtiIui este aceea de
a lmp~i pe Dumnezeu oamenilor (Harul Domnului nostru Iisus
Hristos ~i dragostea lui Dumnezeu Tata1 $i fmpiirta:;irea Duhului
Sflintl).
De altfel, elocventii in acest sens este §i menp.unea pe care 0
face Mantuitorul Hristos in textul nostru, re£eritoare la percep­
Jia Duhului de eiitre lume ~i de ciitre ucenici: (Duhul) pe Care
lumea nu poate siJ.-L pri1ni!fJ.SC4, pentru cii. nu-L vede, nici nu-L
cunoa§te; voi fl cunoa§te#, cii. riimiln.e III voi §i fn voi va fit '
Deducem de aid mai multe lucruri. Trimiterea, §i prin ur­
mare prezenta Duhului, este una personam §i nu prive§te lumea
in ansamblul ei. Ucenicii MJ,ntuitorului l1i cei asemenea 10J:' care
vor primi Duhul !I vor cunoqte firese, prin propria hnp~ire
de Duh~ in timp ce lum.ea nu-L va cuno~te, pentru cii Elnu .se
55 Comentariu La. E'f1tInghelia d:u.pa loan, p.881.
56 " ••• the Spirit hwo comunicates truth..." (CK.Barrett, op.cit., pA63)
 .;:,:

'.; .~:

:~l
·' ",
60 Pr. CONSTANTIN COMAN EIQ.nNiA Dmrur.ur 61 I',L!':~ 4
r",

despre ditramarea. templului trupului ~u, sfantul EvangheliSt

loan consemn~ faptul dl ucenicii au in~les ce1e spuse de
directe·a dumnezeirii., Apostolli vor in~ege m depliMtatea lor
lucruri1e spuse ~i ~vfu'§ite de Mihltuitorul. Folosind tot 0 speci­ h,.
". "~j~
'1<,
~ .',

tnv~f!:torul lor dupi1 ce au fost martori ai Invierii ~ abia atunci ficare dogmatid, dad in Persoana MantuitoI'Ului Hrlstos avem r~h~ .
au crezut Scripturii ¢ cuvantuZui pe care 1l spusese lisus. (vezi. 2, intreaga revelape obiectiv realiza~, accesul oamenilor la in~ele­ l?~~~!
22). La Intrarea triumf~ in l~ ucenicii nu in~eg rostul gerea R,evelap.ei este posibil nUJPai prin lucrarea Duhului Sfiint. i~:~t~: -~
urduii pe asin ~i niciinvocarea unui text vechitestamentar pen­ Rolul S£antului Duh este hotlrAtor m ceea ce pri~te receptarea
~ !~~':r
{~lli:"
:·:i.~~.
•.

tru explicarea gestului. Ei aveau ~ in~e1eagi1 totul, dup~ ce Iisus BaU in~egerea Revelap.ei de dtre om.. ceea ce poate fi tradus ~i
~.: ~~~'~J' \;
S-a preas1i1vit ("Nu te teme, fiica SionuZuil lata lmpiiratuZ tau vine, ~~.~r. ~
\~<~t ~
§ezdnd pe manzul asinei". Acestea nu le-au fnteles ucenicii Lui Za
inceput, dar dind S-a preasliivit lisus, atunci ~i-au adus aminte eli
prin lucrarea revelafiei la nivelul persoanci umane, din moment
ce, £h~.prezenJa ~i lucrarea Duhului omul nu are acces la inJe­
i
'-S:,~",-

,
legerea tainelor dumnezeie~ti revelate. Se poate vorbi de 0 ac­

acestea erau scrise pentru El §i eli acestea 1 le-au focut Lui. 12, 16).
Atnintirea de care vor~te Sfantul Evanghelist nu este numai
improspiUarea memoriei, ci presupune inJ:elegerea lucrurilor la
care ucenicii nu au avut acces inip.al. Atunci cand Apostolul
Petru refuU pe Domnul care vroia s~-i spe1e picioarele, Mantui­
torul ii atrage atenp.a asupra faptului c~ refuzul ~ti este deter­
minat de neinJe1egerea sensului gestului Mantuitoru1ui: Ceea ce
fac Eu, tu nu §tii acum, dar vei fntelege dupii aceasta (13, 7). !n fine,
conseIrlI1artd prezenJa la mormMtt a celor doi ucenid, anunJap
de femelle m.i.r,onosiJe, pentru a se incredinJa de mviere, Sfantul
. loan aduce iar in discupe rteputinJa ucenici10r de a fi in~es
inainte Scripturile: caci fneli nil !itiau Scriptura, di.'Iisus trebuia sii.
inmeze din morp. (20, 9). Toate exemplele citate sunt construite. pe
acee~i scheIIul: ex:ist1l. un acum (<<pn) sau fa tnceput (;"0 'I1'{Xiirov) .
care corespunde cu prezen~a Mantuitorului printre ucenici, pe­
rioadi1 pentru care se observ~ incapacitatea ucenicilor de a in~e­
lege eel pupn 0 parte din cuvintele sau fapte1e Acestuia ~i un.
dupa aceea (per-a ~, care indici1 timpul de dup~ tnviere, dup~
preasl~virea Fiului, in carese observ~ capacitatea 'ucenicilor de
a hlJelege ceea ce inainte nu inJe1egeau. Nu este vorba n-qm.ai de
o inJelegere lanivelul minpi, ci este v~rba de 0 m~egere la ni­
ve1ul simJirii, al fncredirt~~ prin experienJa proprie. Or, aceas­
ta este lucrarea ermineutic~ prin excelen~ a Duhului SfAnt, care
sal~luind inlliimtrul Apostolilor, oferlt acestora posibilitatea
cuno~terii rea1i~~or dumnezei~.ti prin fmp~ire, prin ex­
perienta d.i.rectii a dumnezeirii. Prin prisma acestei experienJe
l~ltl
tlla1izare continu~ a revelap.eiprin Duhul. Strc1idania exeg~or
este ca nu cumva s~ ajungein la coneluzia unei revelapi inde­
pendente a Duhului Sfant65. Dar riscul unci astfel de inJe1egeri 1. ·.1'. ~
este indepitrtat de Mantuitorul1ns~i, care, m repetate n\nduri, " "- f ~ ... ~ :s
in acest context, subliniaz1!i comuniunea de lucr~ dintre Per­ :·i:~,.~
j '~';~~ !
(i~:S~. !
soana Sa §i Duhul S.Mlt, Inaturand orice suport pentru o inter­
pretare independen~ a lucritrilor celor do~ Persoane ale Sfintei
Treimi. A§a cum Fiul nu face nimic de la Sine, ci prin porunca, .i··I1t"'f~··1
trimiterea, mcredinJarea sau fmputernicirea TatIDui, tot a§a ~i
Duhul nu va inv~ta din ale Sale, ci din ale Fiului, sugeriindu-se
~~~~;,;::~ :
prin aceasta comuniunea dep~ de care vorbeam mai sus. J~ :~~~~
Acest $i vii va aduce aminte despre toate. cele ce v-am spus Eu este
mai mult decat e10cvent in acest seIlS, accentul £iind foarte elar
r pus pe faptul d Duhul nu va veni cu 0 al~ iIlV~~t:urcI, cu ceva
diferit de ceea ce inv~Jase Mantuitorul. La fel: Acefa va. miirturisi
despre Mine (15, 26) sau: ciici nu va vorbi de la Sine, ci cii.te va auzi
va vor.bi (16, 13) sau: pentru eli din al Meu va lua ii vii va vesti (16,
14). In acest context Mantuitorul subli:niazl comunimtea des4­
v~tli dintre Persoanele Sfintei Treimi, a~ugAnd, imediat dup~
pentru eli din al Meu va lUll ¢ vii va. vesti explicapa: Toate dite are
Tatal ale Mele S1ln~; de aceea am zis cii din al Meu ia Iji vii vesteljte
voua (16, 15). Dupll 0 astfe1 de mmurire nimeni nu mai poate
vorbi despre 0 revelafie ind~den~ ~v~i~ de Duhul sau
deFiuL .
Qi ,..There is no independent revelation through fhe Paraclet, but only an
application of the revelation in Jesus.'" (C.K. BaJ::rett. op.cit., p.467)
 I::
~t
:j
..
~1I:Ji
!

Pr. CONSTANTIN COMAN

, <

ER:MINtA DUHULUI
I
l
58 59 l
I.,

j
car~feriZat activit-atea rnvliJ~toreasdi a.Manttrltorulw in timpul In care caz am putea citi: Toateacestea pe care vi le-am spus, fUnd
Prezentei Sale printre oameni Si acea..!ilta reiese ell necesita~ din: eu voi,pi Ie va llimuri deplin Duhul. A~as~ interpretare este spri­ ~.,..

~t;I'" tf.
modul de pa:-ezeripl al, Duhului, care va £i. unul propriu Acestuia, lin.it:a. §1 de continuarea versetului, in care M!ntuitorul face refe­
adic~ n~bil simJ:urilor fizice. Deci Duhul ~u se va adresa me la al~ lucrare a Duhului: ~ va va aduce aminte d.espre toate
,simJ:urilor fizice ale omului pentru a-I· inv~~ ~a cum' a fllcut . cele ce v-am spus Eu. Fraza acetsta este socotim de unii ~egep. ~
MfultuitorUl Hristos, care tranSmiteainv~tltUra prin comunica­ chiar sinonim;l cu va va fnvi1.ta {Ie voi toate, una inbUind inte1esul ~; ';
J~
re exterioar~ vorbind ucenicilor sau mulJimilor. celeilalteM. .
, Mai importan~ Pare a fi Uhnurirea sensului lui ·toate. .Fste Interpretarea acestui verset, ca de altfel a tuturor versetelor
;\.1+
yorba de in~esul absolut al cudntului, adidi Duhul este cel privitoare la lucrilrea inv~~toreasc<l a Duhului, este foarte im­ :.J:f
.~ it""
care vainv~ta absolut totul, in care caz trebuie ~ diferenJiem portan~, pentru c~ ea are consecinte dogmatice fnsemnate. \:d1!
sensul inV~}Mii Duhultii de eel al inv~~ Mtlntuitorului, con­ Teologia dogmatic1i vor~e despre deplin<ltatea revelapei in '4,'
sid£ra.nd.~9pe .cea din .tir:crm fie incomple~, fie nedesb§r~i~, Miintuitorul Hristos. .tn acest caz, liOi dac~ r~em la intelege­ 'twt !'j;l'!'
oricum avand nevoie de completarea sau intregirea invllfMii rea exterioar~ a lucrurilor, Duhul nu mai poate aduce nimic ;, ';rg~
Duhului.A1tfel,ar insemna cll negliln pur ~i simplu inv~t~tura nou,lucrarea Lui ,flfud una prin excelen~~ de explicitare, de l~­ !tf~

Mantuitorului Hristos,din moment ce tofu! va fi inv~tat de murire a ceea ce a inv~tat ~i a f<lcut Hristos. In· aceast~ situape, ~ft;!

/.'~ .
Duhul.Saut04teare. unintelesrelativ, complementar. tn cel .func}iaermineutidi a Duhului pare a fi lucrarea esential~ a
de-aI. dqile~caz,:aristosnu a inv~tat totul, pentru c~ nu a soco­ Acestuia. Duhul Sfiint urmem s<l fud explicite, inte1ese,'lucru­ :fiII< ..
tit oportun dintr-un motiv sau altui, ci a lASat 0 parte de inv~pl'"
:·.;·····1·

rile spuse de MiintuitoriIl ucenicilor liOi mai ales evenimentele h: " .

i;,
turii Duhu1ui. EniUnia lui toate Prln:raportare la afirmaJia legate de Persoana Acestuia. Ucenicii ascultaser~ ce1e spuse de fl'

M.antuitoruIui~ 16, 12-:13 (Inca muIte am a va spune, dar aeum Mantuitorul liOi fuseser<l martori oculari la evenimentele impor­ r*
.~" ,",'-I

r..tl.~
· nit putep sii Ie purtap.. lar cand va ven'i Acela, Duhul Adevlirului, va tante din viaja' Acestuia. Fac 1nM dovada di nu re~iser~ sll Ie
· va ciliiuzi La tot aderJarul) pare s~ indre~teasc~ cea de a doua intelea~ deplin. Sunt cup~i de fric<l atunci ciind Mantuitorul
altemativ~. . este prins liOi r~tignit, ba unii dintre ei se liOi leap<ldll de Acesta.
,.:.
Mal exista. posibilitatea unei aIte interpretari, care_~. vrea' De altf~ in repetate rfuldurl, in Evanghelia dup<l loan, este sub­
[
,:
;. ; . '

mal aproape de adevM. Anume aceea conform weia Miintuito­
· rul ar avea in vedere neputinta ucenicilor ~i a celorlalJi ascu1~­
toriai inv~f~tyIii Sale de Ii in~egedeplin cele spuSe de El. Or,
luci:aI'ea Duhului ar consta tocmai In ajutarea acestora de a
. ajurige la 0 intclegere depUM a lucrurilor inv~tate' de Miintuito­
rul. Prin ~, toate ar fi in leg~turli. de determinare cu acestea
din versetul anterior (Acestea vi le-am SPllS, fUnd eu voi - 14, 25)63,
-~~ ..... -.
.;
nThat is, the Helper (paraclet) will enable the disciples to Wlderstand the
Ii3
op.cit., p.474). Jesus...
full implicatio.ns of Jesus words". (B. Newman,. E. Nida,.
·had indeed spoken on these themes to His disciples before His death, but His
words were impedectI.y understood an remembered. After His death the
Church. received The Spirit, ad the evangelist is convinced that by inspiration
-.
(i: ~
linia~ neputinta Apostolilor de a intelege cele spuse liOi ~v§r§ite :; I
de Mantuitorul, ca Jii faptuI c~ aceas~ injelegere va veni mal ,j
t§rziu. Voi cita cafeva din aceste situapi pentru c~ sunt foarte
importante pentru tema dezhltuta aieL cane).. rn bnprejurarea
i'i:
n~.i
alungMil viinzatorilor din templu, Mantuitorul Ie vor~te
of tl:te Spirit he has himself taught what Jesus truly meant, in accordance with
His promise. 'This verses are. a kirid of explanatory - or even justifi.l:atory ""­
postscript to the dialog, which is now substantially complete. (C.H. Dodd,
op.cit., p.4(6) .
~ It is best to take these two phrases as synonimous, the one reinforcing the
other. The method by which the Spirit teaches the disciples everything is by
making them remember all that Jesus has taught them, and by bringing aut
the implications of his teaching. (B. Newman. B. Nida, op.cit., p.474)

It":
,t Ai.:
 r:1~i :'~~ '.... .;
..;l.i-".".·- .~
Iit- t '
'! I

. '--~\r~:.)
;:1·:>.1 .~J~;~:-~~-
64 Pr. CONSTANTII'1I' COMAN ERMINIA-DuHuLUI 65 .• 't;~~
;~f:~tr:-':;
I'in,,· .;
la aceasti1 venire a Duhului: TatM purcede pe Duhul; iar Fiul n at nUhirii. puterii Mele. a d Duhul care luc:recWi in voi este al I~fff'-''''
trimite pe Acesta,. dar nu de 1a Sine, ci d~ la Tatill. La lucrarea spe­
.J;t';; ,>I
(,It, >,:J
M~. 1ar precum este al Meu, ~a este /iii allui Dutttnezeu-TatlU.
cifidl a fieclreia dintre Persoane particip~ ~i ce1elalte Persoane Deciti'ebtlie eugetat c~ impreum eu Hristos, sunt batjoeorip/ili ;1tJ:' -,1
Treimice.
. _Ut leg~tur~ directli eu tema lucrllrii noastre este afirmapa
cei care, prin Duhul eel Unul /iii bun, ~v~esc fapte minunate
spre asigurarea credintei din JlU-terea lui Hristos, in care loeu­
;~~l:J
conform direia Mangdietorul va da mlrturie despre Fiul: Acela i~tetru~te, dup~ Pavel, nu i1 parte oarecare a Dumnezeirii, ei 1,.,,"

va marturisi despre Mine. Tema rrulrturiei despre Iisus Hristos
este una centr~ in Evanghelia dup~ loan. Sensul-lui a da mar­
turie (paP'fVpr:'iV) este dublu: de a depune rrWturie in apllrarea
sau in favoarea cuiva sau de a ar~ta cine este cineva71. Intr-unul
sau altul din sensurile de mai sus, dau rrWturie despre Iisus
Hristos: Sfantul loan Boteutorul (1, 7), femeia sCWlBrineanc~ (4,
39), faptele sau lucrllr:ile lui Hristos fnsU§i (5, 36; 10, 25), Vechiul
Testament (5, 39), mulpmea care era eu El (12, 17), Dunmezeu
l'nsu~i (5,37), Duhul Sfant (15,26) ~i cei pe care Iisus i-a ales in
I~!
toa~ pliMtatea Bi". (Col. 2, 9)72
Contextul in care Mantuitoru! face referire Ia ml1rtu:ria
Duhului este acela al discursului despre potrivnicia sau adver­
• sitatea- iudeilor fa~dePersoana, Iucrarea ~i inv;1~tura Sa.
~
"Dup~ ce a spus c~ vor fiurap/ili El/ili Ta~ de iudeii lipsiJi. de
intelegere,... adaug~ eu folos ~ va veni Duhul"73. De reJinut re­
marca Sf. Chiril ~ iudeii eiau "lipsip de inte1-egere", nu infeIe­
geau, fapt care Ie detenni.M atitudinea os~ laadresa Mantui­
torului, dupl cum este foarte posibil/ili inversul, ca atitudinea
~:~ji'
~. ~;.~ ....;

acest scop, adidi Apostolii (15,27).
Fiecare din mMturii1e de mai sus, d~i privesc persoana ~i ~I
l
lucrarea Mfultuitorului, se diferenJiaz.1, cel puJin in c~ ce pri­ f
ve~te modul de realizare. Acest lucru este foarte important in
cazul mllrturiei Duhului. Felul Duhului de a da marturie este in_ ­
mod necesar dependent de caracteristicile prezentei ~i ale co­
munidlrii Sale eu oamenii: Duhul nu este 0 prezenpl fizicl, prin
urmare, comunicarea Lui c~tre oameni, in care intr~ ~i mmturia.
Sa despre Hristos, nu se reali.zeaza la nivelul simp.ui1or fizice.
MIDturia Duhului este diversificatl. Din cartea Faptele Aposto­
lilor afI~ m marturia Duhului se reaHzeaza ~ prin semnele sau
minunile pe care Acesta Ie ~v~a prin interm.ediul Apostoli­
lor. Sfarttul Apostol Pavel ne vor~ ~re 0_ mhiurie a
Duhului in!untrul omului, mllrturie care poate fi. intel~ nu­
mai incondijille in care omul este duhovnkesc, adic~ a primit
Duhullui Dumnezeu ~i nu duhulluInii (1 Cor. 2, 12), Sflmtul
~~ :~~r};:·~
ost:ill1, datoratl inva.rto~ inimii lor s~-i impiedice sa inteleag~ j4~f'
h~~1·-
pe Iisus Hristos, in duda nen~atelor minuni savar/ilite de
Acesta: "Prin aceasta se osandesc cei ce, vazand minunile Lui,
~i-au bltut joe de ele ~i au hulit astfel puterea mai presus de fire
a fiintei mai presus de toate, nesocotind c~ prin ele trebuie s~ ,
primeasc~ pe Hristos, Oei, d~i a f~eut aceste minuni .in chip
neob~uit, spre asigurarea lor, sau d~i a £leu lucniri care In£ri­
co~ numai prin g§ndi.rea la ele, ei to~ nu au crezut in £1"74.
Mmturia Duhului despre Fiul este inte1.e~, pe de 0 parte,
ca 0 confirniare a celor £leute de Fiul /iii, pe de altl parte ca 0
reve1are a sensului deplin al acestora, ca un sprijin substarlp.al 1,::
in direcJia Intelegerii exacte. Discursul MAntuitorului este pe l!~;.. t~~\-\
,~""
m.il.suia omenescului. Invocarea miui martor in plus are darul !~~~·~i~<.t
'-ft-'"'· -'.­
:, fit·.,,1-"·
de a spori increderea auditoriului: "cand omul/iltie c~ va veni /iii
:,J~,~
altul care sl inti1reasc~ euvantullui, vorbe!jte ~ altl siguranpl. l:'~~~;~
111':<;;~
Hristos /iltie eu certitudine cl Duhul va confirma toate cele pe r:·'·';o;..,,,

!11~~j
Chiril al Alexandriei reJihe ambele sensuri in comentariul sau: care Ie spune El, confirnlAndu-L prin aceasta. pe El IDsurli ca
"Cum -va da mMturie (Duhul)? Lucrand in voi ~i prin voi lu­
cruri minunate, va fi martor drept ~ adevllrat al puterii Me1e ~
TZ Comentariu la Evtmghelia dupiJ Iotm, p.975. ri.: ..
i! '~"
l.: .
73 Ibidem, p.974.
vezi .B. Newman. E. Nida, op.dt., p.l4.
71 7' Ibidem, p.974.
:::::'f.
" ,t~"
~: ,:,tl<~",
'I~ ~.-
~:
,~ 'It i

62 Pro CONSrANTIN COMAN
Oricum, aducerea aminte (V1T~£' .~ de' care
Mantuitorul nu poate £i 0 simpIa rememorare, in sensuI
Duhul improsp~iteazc'1 in memoria Apostolilor cuvintele
'odinioarli. de Hristos. Este mult mai mult.,Aducerea 8DJ''''*'<ii
,'I va fi realizatii prin improspAtarea memorieLApostolilor,
curAnd, prin descoperirea directA de cAtre Duhul a reautclJl
dumnezei~ti despre care a vorbit tli pe care Ie-a 1n+.-..-1o...
Hristos. Duhul m.i este in posesia acelor Iucruri prin
rea lor din discursul trecut al Mantuitorului, ci prin identitilJ
de fiintA §i prin comuniunea continuA a Sa cll' Fiul tli en
virtutea cAreia Mantuitorul poate sA spunA despre Duhul,
sind viitorul: clUe va auzi va vorbi (lfulX tiP dKodcrq AirJ:qcm).
nea trimite la 0 comunicare simultanA mtre Fiul tli Duhul,
o parte tli Duhul ~i ucenicii, pe de altA parte.
Mantuitorul Hristos face tnsA menp.urtea cA nu a
apostolilorpentru cA ei nu puteau sA in}eIeag~ urm~"~
l)uhul sA-i conducA pe ac~tia la tot adevArul (16, 12-13),
completeze ceea ce M§ntuitorul nu spusese.
Erminia patristicA se re£em in egalA mlsurA la explicaJI
dH §i la completarea eelor spuse de Mantuitorul, avAnd
dere versetele de care ne ocupAm. Teofilaet al Bulgariei
".A§adar SfAntul Dub a invAJat §i a reamintit·a inwJat, pe
parte, tot ceea ce nu a spus Hristos acestora pentru cA nu
teau sA Ie priceapil tli, pe de altl parte, Ie-a reamintit cele ce
spus Iisus ~i pe care, fie din neclaritatea lor, fie din neputim
minpi lor, Apostolli nu au putut sA Ie plstreze in memorie"ti6<,i
acest comentariu se face 0 clad. distincJ:ie intre aspectu1
toresc ~i eel ananmetic (comemorativ) allucmrii Duhului
"fiecare avAnd un conJinut propriu §i absolut distinct"67.
luau spune ~i SfAntul'Grigorie Teologul: IlMantuitorul
se pe ueenicii SAi €U 0 mulJ:ime de invAj:lturi. Dar et:au Une.le.,:
care spunem ca nu Ie purlau atunci ucenicii" ~i din aceastA
zil aceste'Iucruri Ie rilm§neautlinuite. Spunea de asem~
66 Comentmiu 14 Evanghe1ia dupa lOlln. PG 124. 1880
67 Pro£. StyIianos Papadopoulos, Sjintii Pifrin#, C1'fI§tere a Bisericii ~ Duhul
Tuni§oara. 1981, p.7.
.'
ERMINIA Dl:JHULUl 63
.va veni Duhul Sfant, Acesta, sAlA§hrind in noi, ne ,
pe no~ toate,~i eu cred cA una din aceste toote este in­
Imtmezelrea Duhului SfAnt, care mai tarziu va deveni :ti:J:n.­
Un alt exeget al Evangheliei dupA loan, Eftimie Ziga­
accentul pe contin1tatea lucrArii Duhului fa,~A de
in contextul unitApi ~i al evolupei iconomiei dum­
In ansamblul ei. tn Sensul in care Fiul este implinirea
Testament f1l acela§i sens Duhul stant este implinirea
In consecintA, dadi LegAmantul lui Hristos este
,camparatie cu primul Leg~t allui Dumnezeu, adic~ .
,r_-hiului Testament, rezultii cA toate. cele ce vor fi lucrate
69
vor fi "noi" in eOIIl,parap.e cu cele ale Evangheliei •
::Onsider~li lucrarea invli~Atoreasdi sau 'ermineuticA a
Sfant nu poatefi asimi1aia in nici un fel cu 0 rem.emo­
~'~-~iv~ a unor deScoperiri fAcute altldatA de Mantuitorul
n
Aceastii aducere aminte :poate mai curand inteleasli
t6:.actualizare ~eplinA a' realitlp1ordumnezei~ti, ceea ce ar
cu 0 revelatie continuA. Si aceasta pur ~ simplu pentru
nu ajunge la cunoa§terea lucruri10r dumnezeietlti
invAplturA", ci este El i:rIswP. Dumnezeu. Prin urmare, "nu
tl1ilineste rolul unui slujitor tli nu comunicA cuvinte1e altuia"70.
far 02nd va veni Mllngfiietorul, pe Care Eu fl voi
trimite voua de la Tatal, Duhul AdeDiirului, Care de la
Tatiil purcede, Acela va marturisi despre Mine. (15,26)
i;.,,;.Repnem pentru ~put a.£i,rm.area din nou a comuniunii de
a Persoanelor Treimice, pe de 0 parte, dar ~i sublinietea
IIOrnmcp.i sau lucdui specifiee fiecAreia dintre Acestea. Aces!
este foarte important ~i pentrn inte1egerea £uncfiei' ermi­
specifice Duhului. Venirea Mangtietoruluise datoreazA
~ Fiului, dar fieca:re.
participA de 0 manierA specifid1
... ,cuWntar'e ttologicl: Despre Sftintul Duh. V, pc; 36, 164
,~btierpretarea celor patru EfJfUIgMlii, in Theolclitos FlIIlIlakidis, Now T~tammt
1/it1Comentarii 'O«hi, voL II" Atena, 1842, p.673.
Chirll al Alexandriei. op.dt., p.905.
 " (
68 ;pro CONSTANTINCOMAN
Duhului la adresa Iumii, care nu va Ii lUlul prin cuvinte, ci prin
fapte, prin "realitatea ~i", Cum ret;parea Sf. Oriril al Alexan­
driei". atla mca.t nU'poate Ii de nid lUl fel contrazis. 1rt realitatea
tns~i pe care 0 constituie cei care vor crede fu. Hristos ~i vor
primi Duhul ca !if in realitateaBiseridi, fn care pul.EieaU viata
Duhului se con£i.rnUi ~ drept de ti1ga~ cele trei ~devMuri le­
gate de Hristos Iisus: a) dl cei care nu au crezut ~i nit cred in E1
ca Fiu allui Dumnezeu rmnAn in p!cat §Ii in moartei b) cl Usus a
foot prea.trtMit, ~ c) c! rAul a fost biruit odatA pentru totdeauna81 •
Inca multe am a va spune, dar acum nu putep sa le
purta#. Iar c4nd va veni Acela, Duhul Adeuiirului, "vii va
ca1iiuzi la tot adeviirul; ciki nu va VOr'lri de Ia Sine, ci cate
va auzi va vorbi 9i eele viitoare vii. va vesti. Aeela Mil. va
sliivi, pentru ca din al Meu va lua 9i vii. va vesti. Toate cate
are Tatlil ale Mele sunt; de aceea am zis eli. din al Meu ia ¢
va veste9te vouQ.. (16,12-15)
Textul de mai sus poate constitui concluzia re£eririlor de
pa.n! acum ale Mantuitorului Ia venirea Mangru.etorului §Ii la
misilUlea Acestuia. Aid, Mantuitorul indicl cu claritate §Ii con­
pnutul variat allucrw Duhului §Ii re1aJia dintre Acesta §Ii Fiul,
precum ~i cea dintre Fiul, TaW §Ii Duhul.
Spre finalul cuvantului SAu de rll:naJ? b!J11, Mant}litorul ara­
tA c! ceea ce Ie-a spus ucenic;ilor SAi nu este tot ceea ce ei ar
trebui sA !itie §Ii nici tot ceea ce E.l)ar fi avrit despus. Seopr~te
irlsiila ceea ce spuse pan! at1U1ci, cu motivajia c! ucenidi di nu
pot purta Ittai mult: Inca multe am a va $pUne, dar acum nu pufe/i
sa Ie purta.p. Acest nu pute# sa It; purtap (ou 6';~ {JatTrd(EW
apn) nu are Un caracter absolut §Ii permanent, ci se refer! numai
la capacitatea din momentul ace1a (acum - 4pn) a ucenidlor.
81 " ••• pe st!pAnitoruJ. lumil acesteia...n vedem acum atAt de lipsit de puterea
de a-1ji salva dnstea. proprie, tndlt lie aflI sub picioare1e purt!torilor de Dub"
sau ale credinci~or, care mIttu:r:isesc dl Hrlstos este Dumnezeu••• Iar c:And
cineva va vedea ceata fnfr:icotatil a dradlor necu:rati al1D1pt! de ruglciunea IJi
de lU('l'l11'e8. §i puterea SfIntului ~ cum m:t va spune dl Satana a lost ell
adevitrat juc:leQlt." (Sf. 0Uril al AIexandrlei. op.cit., p.986)
"ERMlNIA. DmruLm 69
,
Trebtiie s~ vedem insil care este sensu! exact al lui sa purtali
(paO'lrfi('fflV). Principalele edipi romaxte§lti ale Bibliei traduc literal,
trimitAnd la sensu! figurat al verbului original, sens cu care il
folose~~, ~ tndoial! ~i· Sfantul Evanghelist Ioan82. in limba
roIl'lAnA sensurile figurate a.!e verbului a purta,. pnand seama §i
~ de co~~xtt.tl despre care vo~im, pot .fi cel pupn dou!: a fnJelege
? .- ~r a rezi.sta sujlete9fe83. intrebarea este: Mantuitotul se abpne ~ Ie
mai sp1lIliilUlele lucruri, de team! cA la momentUl aceIa ucenicii
nu Ie puteau mtelege sau de team! c! ei puteau fi foarte afecmp.
la auzul lucruri10r respective. Singura traducere romaneascA,.
dintre cele pe care Ie-am avut Ia fu.deIl'lAnA, care opteaU dar
pentru lUlul din cele doll! sensurieste acea a preotului catolic
dr. Emil Pascal, care traduce: dar acum nu Ie puteti fntelegeM. Este
interesantA tradlfterea explicativ! pe care o face teologul grec P.
Trembelas: Am multe a va spune, dar nu puteti acum, din priana
nedesavilr9irii vaastre sa le fnJelegep 9i sa Ie reline#85. Oricum, fo­
Iosirea verbului fJaa1;d(EW intr-lUl astfel de context nu este de loe
obi§lnuitA86 • SlUlt indicate ca locuri paralele Fapte 15, 10, lUlde
este yorba de voinJalUlor iudei de a impune §Ii neamurilor jugul
legii, un jug pe care nici noi nu-l putem purta; Gal. 5, 10: eel ce va
82 Vezi: NCTUI Testamenfde la Blilgrad, 1648; Biblia de 1a 1688; Now Testament de 1a
Bucurqti, 1885; Biblia sinodalii de Ia 1914; Biblia lui Gala Galaction; Edi~
sinedaIA jubiliarl - Bartelomeu Anania, 2001. La fel ~i B,"blia de 1a Ierusalim:
oous ne POUtJeZ pM Ie porter it present. Traducerea Ecumenidt a Bibliei (TOB) dll
~ traducere, dar oferllia note altemativa lui a inf:elege (CTU les cmnprendre),
indicAnd §i 10cul patalel din 1 Cor. 3, 1-2, unde Sf. Pavel folO8eljte metafora ell
hrana rea tare sau cea moale. legat dar de puti.n;a destinatarllor slli de a
fnJelege &aU nu uneIe lucruri. illtima. traducere neogread. a Bibliei (Atena..
1997) rlmAne tot la redarea orig:in.alului, fi.ti. sl precizeze care din cele doul
sensuri preferl: dar acum nu putep. sa punap. 0 sarcin.i. mal 1'lIIln!. .
83 Exemplul foarte des int41nit: Ne punem deseori inb:eba:rea atunci cand a­
vem de dat 0 veste rea dad!. cei dltre care trebuie si tnmsmi.tem vestea. pot
rezista la auzul vefl;ii. 5aJl exiSt! riscul si fie atilt de mult afectaji !neAt sA
cedeze psihic, nerves ete Ultima traducere neogreacl a Bibliei (Atena.. 1997) .
pare sllncline spre acest &enS, tradtdnd: dar acum nu PUttrti si. purl¥lti 0 san:irUf
maimare.
M Noul Testament. Tradus ~i adnotat de Pr. Dr. Emil PascaL Paris, 1992'.
as 'H K'trwI! AuzfItfKq IJE1:lZ ~lJ ~ 600 II4v. TPEI'1rUa.t;.· A&I\_. 1980
86 c.K.Barrett" op.cit., p.489.

70 . Pr. CONSTANTIN COMAN
tulbura pe ooi f$ va puna osanda; Apoc.2;2 nu pop suferi pe cd riii;
Dad. finem seama de folosirea·verbului a purta in textele de mai
sus, atunci §i hl contextu1 nostru sensu! nu se poate limita sim­
plu la in~elegerea cerebraU!. a lucrurilor, ci mai curAnd 1a hl~ele­
gerea lor la niveluI simJ:irii. Referirea la faptuI eli DuhuI Ii va
inv~Ja ceea ce Mantujtorul Hristos a atnanat ~ Ie spurui face
apraape sigur~ interpretarea conform direia a purta are aici sen­
suI de a infelege. Trebuie f~c:trtl1lns~ m~unea ell nu este posi(..
bil s! se aib~ in vedere Sn~elegerea cerebr~ a lucrurilor, dtip~
cum nici inv~~area Duhului nu poate £i. asimilata cu ptedarea ce
se adreseazli exclusiv minJii. c.K. Barrett face observapa c~
"este v~rba de adevMuri care nu pot £i. predate prin inv~~are, ci
numai prin lucrarea directl!. a lui Dumnezeu".
Dincolo de diferentele de nuan~, nu exisbl nici 0 indoi~
c~ M§ntuitorul are in vedere drept cauU a repnerii Sale de a Ie
spune unele lucruri 0 stare de incapacitate a ucenicilor. Ucenicii
nu Sllilt acum capabili s~ in~eleag~, intrucat Ie Iipse§te experien~
ta de care vor beneficia rnai tarziu, aceea a lmp~irii de Duh.
In consecin~ DuhuI ti va conduce la tot adevMuJ, li va luIDina
s~ poati1 intelege adeviUul sau li va face p~ adevMului insu§i.
M~ voi opri hl continuare rnai mult asupra comentariuIui
Sffultului Oriril al Alexandriei la textuI de mai sus, care mi se
pare a £i. fundamental pentru ermineutica teologiell ;;i cea bibIi­
c~. Ceea ce spune SfAntul Chiril plecAnd de la: acest text se putea
constitui intr-un mic tratat ermineutic in sine, care ar fi putut £i. .
cu U§urin~ ~ezat ~turi de textele Sfantului loan Gur~ de Aur,
Sfantului Maxim Marturisitorul sau Sf.§ntului Grigorie Pa!a:ina.
Sfantul Chiril al Alexandriei cumuIeaZ! cele do~ posibile
erminiL Mai .int§i, el se refern la neputinta ucenicllor de a su­
porta ve;;tile despre evenimentele ce aveau s! urmeze: "V~An­
du-i -stAparu~ de dorin~a puternim de a afla cele viitoare ;;i de
teama di nu vor putea sixporta cele ce vor veni (d.ci intristarea
UIllplea, zice, inimile lor) ;;i socotind d. nu trebuie s~-i impo­
vmze cu aItele, in chip oportun Ie ingroapi1 pe ace1.ea in ti1cere.
Astfel, ii uim.e;;te nu pupn. spunandu-le d. pi1streazcl unele spre
cuno~terea de mai tarziu ;;i Ii se vor comunica, Sn mod cuvenit
~
,[1
-'" i,,­
:.. .... ;
.ERMINIADUHULUI 71
in-wtor, prin descoperirea ~i prin luntinarea ce va avea loe la
timpul potrivit prin Duhul"87.
SfAntul .Chiril vede ~ ca posibia ~i cealaltli expIica~e,
adic~: a neputin~i lor de a in~elege, care nu 0 exclude in mod
necesar'pe prima: "Le spUl)e acestea poate vlizandu-i neinstare
s~ hl~leagi1 cele tainice, dloarece nu erau inci1 luminap. prin
DuhuI, nici p~i de fitea dumnezeiasci1 (2 Petru 1, 4). Nu
venise inci1 Duhul Sfant, dup~ Sfan.tul EvangheIist, pentru c~
Hristos inc~ nu se preamarise (Joan 7,39). Deci, vrea si1le arate
ci1 are inell s11· Ie descopere taine foarte adanci pentru mintea
f
omeneasc11, dar nu 0 face acum deoarece inc~ nu-i vede in stare .'
si1 Ie priceapi1."88 ~adar, in viziunea SfAntul Chiril al Alexan­ ~~
driei, exist11 lucruri importante, taine adanci dumnezeie~ti pe
care DomnuI nostru lisus Hristos.nu Ie spune acum ucenicllor
pentru ci1 ei nu sunt in stare s11le in~eleagi1. Aceste taine Ie vor fi
descoperite de c11tre Duhul, care Ie va da ~i capacitatea de in­
~egere. Pentru a in~elege astfel de lucrurl adanci ~i tainice este
nevoie, dupi1 SfantuI ChiriI, de 0 schimbare atat de radicali1 a
ornului incat putem vorbi dupi1 aceea de un om cu totul nou:
"Dar cAnd DuhuI Meu v11 va preface din ceea ce suntep. in alpi
~i va preschimba mintea voastri1 ca s11 voi~ ~i s! putep. dep~i
tipurile Legii, s11 alege~ frumusepIe slujirii in duh ~ s! preferap.
adevi1rul urnbrelor, atunci vep in~elege rnai ~or cele ale
Mele... "89 Din cele spuse in continuare de Sfantul Chiril reiese
ci1 neputinta aceasta a ucenicilor de a in~ege nu se referi1 nu­
mai la lucrurilepe care Hristos nu Ie spune, ci la Evanghe1ie in
intregul ei. Prin urmare este nevoie de Duh pentru a in~elege I.
I:
cum se cuvine tot ceea ce spuse MantuitoruI, intreaga Lui pro­ I,
povi1duire. "Nu Ii se potrivesc invi1~i1turi1e noi ale propovi1­ i
r·
duirii evanghelice celor inci1 neschimbap prin DuhuI la 0 viati1
~i cuno~tin~ noui1 ~i nu pot inci1 cuprinde tainele despre Sfanta
t,
Treime. Deci expunerea inv11~turi1or rnai adAnci aparpnea in II
,'
chip folositor vie~ reinnoiu: duhovnic~te prin Duhul, care nu
tr1 Sfantul Chiril a1 Alexandriei, op.cit., p.987.
88 Ibidem, p.987.
119 Ibidem, p.987.
,:
!
i
'" 72 Pr:CONS'rANTINCOMAN
rnai stiiru.ie in litera Legii, pe care nu 0 rnai prim~te tntelegerea
celor ce cred tn Hristos, preschimbahl tn gandurile tnnoite ~i tn
stare" ~ vadii cele tn care se a.fU1 frunllisetea adevlrului" Existi1,
a§a cum spuneam mai sus, 0 grani~ un moment categoric p4IW.
la car~ ucenicii nu puteau tntelege l1i dupacaredobAndesc capa­
citatea de inteJ.eg~ a tainelor lui Dumnezeu, <;:eea ce·ne obliga
sa opservam dt momentul respectiv este hotMAtor pentru capa­
citatea ucenicilor~ de a tntelege lilcrurile sau tainele dumneze­
ie~ti Este yorba de PogorArea Duhului SfAnt: "Iar ca inainte de
1nvierea din morp. a MAntuitorului nostru Hristos l1i de fmparhl­
~irea de Duhul, ucenicii vietuiau tnca in mod iudaic §i persistau
inca tn vieptirea dupa Lege, de§i taina lui Hristos este mai ma­
re, 0 poate vedea cineva cu mare ~urin~... "90 SfAntul Chlril
alodl un spajiu extins explicarii acestui aspect foarte important
pentru tema lucrarii noastre. El este convins ~i a.£ir.m.a tn repeta­
te rAnduri di. f~a Duhul nimeni, nid chiar Apostolli,. nu puteau
tntelege Evanghelia Mantuitorului, motivul principal era acela
ca Ie Jipsea Duhul lui Dumnezeu. A§a cumavea sa spuna
SiAntul Pavel, aceste lucrurl se judecii duhovniCe§te, eel care nl.,l
are duhul nu poate sa Ie tntelea~ nici cum. "Observi. deci ­
subliniazA SfAntul Chiril - cii aveau trebuin~ §~ Apostolii de
luminarea prin Duhul? Veri c~ trebuia sa~i preschimbe iudeii
deprinderea tn una mai bunii §i mai fnteleaphl? <:and s-au iIn­
bogajit cu harul de sus l1i din cer, §i-au schimbat puterea §i s-au
fiicut mai burii ca inainte tn cuno§tinpl. Atunci i-amauzit spu­
nand cu curaj: Noi fnsa avem glindul lui Hristos (1 Cor. 2, 16). $i
nu aratii altceva prin gilndul lui Hrlstos, decAt pe Duhul SfAnt
venit la ei, Care Ie-a descoperit,potrivit rap.unii cuyenite, toate
cAte trebuiau sa §Ue §i s.li tnvete. C4nd va veni Acela, Duhul
Ade:oarului, vii va ciiUiuzi la tot ade:oiirul:'91
Pentru a ilusb;a faptul ca, fnainte de imp~ de Duhul,
nici Apostolii nu au fnteles Evanghelia, citeaza. exemplul lui
Petru, eel mai entuziast dintre Apostoli, care in repetate rAnduri
face dovada d hu fntelege nimic c::fui. ceea ce se fntampli1 cu
90 Ibidetn, p.987.
91 Ibidem, p.988.
ERMIN.M. DUHULUI 73
. .
Iisus (Vez1 Matei 16, 22; Fapte 10, 13-15). "ad vi le-am spus eu
mai.IDainte - reia SfAntul. Chiril discursul Mantuitorului expli­
dindll.ll- dar n-ati putut si1le cuprindeJi·"92
EXtrem de importanti1 pentru tntelegerea lucrMii ermineu­
tice a Duhului este sub~a pe .care 0 face M§ntuitorul
Hristosfnsu;;i ca "Duhul nu ~a vorbi de la Sine", ci va vesti cate
va auzi l1i va lua de la Fiul ~i in cele din ~ de la Tatii}, pentru
1 cl cele ale Fiului sunt de la TatM. SfAntul Chiril interpreteazi1
t aceastl subliniere a MAntuitorului, care aparent nu ar £i. fost
~
.;
i.; necesara, ca trimitAnd la 0 fntelegere personalisti1 §i dinamid a
l;: lucruri1or. Ouhul cunoa§te cele ale Fiului nuprinfaptUl ca exis­
"~ ti1 fntre ace§tia 0 comunicare externa, un fel de transmitere de
f infonnapi, ci pentru ca El este de £apt Ouhul Fiului, Duhul nu
,~, numai d nu este stri1in fiintei Fiului, ci se. ana fntr-o identitate
•
de fiin~ cu Acesta: ad nu este de inteles Ouhul ca stri1in de
fiinta Unuia-Ni1scutului, d El iese tn chip natural din ea, nefiind
altceva decAt Fiul, cAt prive;;re identitatea firii, de§i se cugeh1 ca
subzistand in mod propriu. Oed Duhul Adev~ui, zice, ne va
cllluzi 1a toatii cunO\?tinta Adev~ui. caci, ¢ind deplin Ade­
vih'ul, al carui Dub este, nu-L va descoperi parJial celor ce-L
iubesc pe El, d Ie va :insufla tn mod deplin taina Lui."93 Comu­
nicarea fntre Persoanele Sfintei Treimi §i intre Acestea §i oameni
prin intermediul Duhului, fn baza dlreia oameni pot inteIege
cele dumnezeie§ti, nu poate fi perceputii tn sens teoretic !'8-U ab­
stract. Este yorba de relap.a interpersonali1, realizatiila nWsura
absoluhl tn sAnul Sfintei Treimi, prin mijlocirea dlreia comu­
nic:area §i cunoa§terea nu conshl tn transmitere §i primire de
informap.e, d ca act de via~ depllna, de iubire. OtAm douA note
explicative ale Parintelui Dumitru Staniloae, extrem de relevan­
te tn acest setts: "Duhul nu poate fi decAt.o Persoani1, sau 0
Persoana tn relap.a. dintre. alte douii Persoane, adid in relap.a.
dintre Tatal §i Fiul. and ne deschidem Fiului cu iubire, §i prin
Fiul ne deschidem Tah11ui, Duhul ne vine dintr-o Persoana care .
ne iube§te fn modul eel rnai tiutl~tor, adici1 din Hristos, ca Fiul
92 Ibidem, p.989.
"93'Ibidem, p.989.
 ) ~1.i ~
.'
74 Pr. CONSTANTINCOMAN
lui Dumnezeu :Blcut om ~d venit pentru noi. EI ne asigud. de
caracterul personal al lui Duri.mezeu-FiuL. fiicut ~i om. EI ne
aratl pe Fiul, sau p¢ Hristos, ca Adevlrul viu ~ ne ajutil ~
lnaintlm la ne~it in cunoa.§terea iubitoare a Lui. Numai
persoana cuno~te adevArul ~i se bucuril de el. Numai persoana
este temeiul adevArului, este. adev.truI. tnsu§i, ~i numai prin du- '
hul Eri ne poate comunica adev.truI. tn mod viu. In comunicare,
cuvkltul persoanei este.viu continuu prln duhul ce-l are. Dacli
Fiul este, ca Adevilrul, Co~tiinta totalitilpi sensuriIor, Duhul
este bucuria comunicilrii lor, viata Persoanei, prin faptul cli se
comunidl. $i cine mangrue mai mult dedit Persoana supremi1!.
Care se comunic!, sau Duhul prin care Persoana sau AdevMul
se comunici1!.? 0 lume de obiecte flld 0 cOIl§tiintl personalil nu
poate Ii numitil adevilr. ad adevArul este nu numai existentlt
d ~i co~tiinta despre existentl"94.
" Aceste reflecpi ale marelui teolog roman scot'tn eviden~
un aspect fundamental pentru tema prezentei lucrm: comuni­
carea inteligibilil nu poate avea loe decAt i'ntre persoane ~i pre­
supune prezenta §i Iucrarea duhului Insistenta cu care Marttui­
torul num~te pe Duhul Siant /M:ngn.ietorul ne ajutil foarte mult
~ vedem lucri.uiIe personali.st..~ cum observil exegej:ii95, titlul
pnevmatologic de M/ingliietorul eIimina. orice rise de a percepe
Duhul ca pe 0 putere abstracti1, impersonalil, ~i ne trimite obli­
gatoriu spre imaginea unei persoane. Aplicatl la ermineutica
biblic~ aceastil perspectivil exclude ri1manerea la liter~ la infor­
mapa exterioarll, sufidentil si~ §i trimite 1a tnteJ.egerea cuvart­
tului, chiar scris £iind, capurtlUor de dub. nu un duh oarecare,
ci 'duhul persoanei care vorbe§te in Sfintele Scripturi. Aceasbi
inteJ.egere a lucrurilor este ~i mal bine perceputil daci1!. se va
avea rn vedere teologia energiilor dumnezei~ti necreate, con­
form ci1!.reUl cuvarttullui Dumnezeu este energie dumnezeiascil
necreatil care mijlQCe§l:e oInuluf rm~ reall ,de Dumnezeu.
Prin, urmare, aqevtirata lectur.l §i adevilrata Intelegere a cuvin­
telor Scripturii este aceea care deschide omului calea impilrtil-
!H Notele 1853-1854 1a Sfintul Chirll al Alexand:riei, ComentJuiulla 101m, p.988.,
9S C.I<. Barrett· qp.cit., p.1.
'f·.
J ·f
. I
;1,.·~
I,
.
I!., ,~
ERMrNrA lJUHULtn 75
;• .. ai
i
~.
§irii sau a brllnirii' cu cuvAntul-duh,. energie dumn.ezeiasd1.
viziunea Sftntului Evanghelist lo~ care red.il cuvinte1e Mantu­
1:n : '~'
,t~
itorului Hristos, CuvAntul nu este §i nu poate Ii despilrJit de ..:'
Duh.. ~i nici Duhul de CuvAnt. Luc:rarea speci£icil a Duhului, a§a
cum reiesedin textele pe ~e Ie-am analizat, este aceea dea
fmpi1rti1§i omului CuvAntul 'Dumnezeiesc. Prelungind aceastil
perspectivil in spapul genei-aI, am putea spune cil transmiterea
autentici1!. ~i deplini1!. a informapei, sau comuniCarea inteligibilil,
nu Be poate efectua numai prin cuvintei ci ea are nevoie de duh,
cuvfultul ~ fie pUrtat de duh sau sc\1 fie plll'tiltor de duh. In felul
acesta evitilm 0 perspectivil teoreticil, scolasti~ care disociazA
informapa de subiectul-expeditor ~i de subiectu1-destinatar §i
ignoril duhul celor dol, prezent in cuvintele.lor. Lucrurile sunt
cu atat mai grave atunci c8.nd. cuvintele sunt lipsite de duh,
adidt nu exprimil persoana care Ie pronunpl sau serle. 1n acest
caz avem de a face cu un limbaj mort, amilgitor, care cultivil
moartea !;Ii nu viaJa.
Prin ce1e viitoare va va vesti (nr I'pzt5p&tr 4varrEA.et 4ti~ au se
tnteJ.eg ceIe ce aveau ~ se intample in viitorul imediat cu
Marttuitorul Hristos, adicli rilstignirea §i fu.vierea, din moment
ce venirea Duhitlui va Ii ulterioaril acestora. Interpretarea pe
care 0 dau comentatorii celor ce va si1. viniJ sau celoi viitoare este
mal cur4nd una eshatologicil. Lucrarea Duhului de a vesti cele
viitoare nu poate Ii Iimitatil sau asimilatil cu cea a profepior care
vesteau Iucruri ce aveau sil se intample mviitor. Duhul Siantva
Ii eel care vadescoperi de 0 manieril proprie realitatea ult:imll a
lumii ~i a istoriei, tocmai pentru cli 0 va face. accesibilil, fie §i
numai in parte, experieri}ei oameni1or. Eshatologia Evangheliei.
dupil loan este din acest punct de vedere consecventil cu esha­
tologia dirpi Faptele Apostolilor. Pogorilrea Duhului SfAnt 'l:n
Iume ~i in istorie coincide cu tnceputul s~itului, adicil, en pil­
I trunderea lumii ~ a istoriei de realitatea ul~ de la sf.§r§itu1
Iumii, cartd totul va fi cople§it de lumina lui.Dumnezeu. Din
I
acest punct de vedere, timpul Bisericii este unul eshatologic.
I, Ac~i perspecti.vil mta1nim fu. Evanghelia. dupil I~ §.i in
stransillegiltu.d cu prezenpt §i lucrarea Duhalui.Siant in Istorie.
I
/lt~
I .j"
 76 Pr. CONSTANTIN COMAN
;
,Y
"Vi!idirea" lumii de pi!icat de dreptat~ ~i de judeca:tll de catre
Duhul este, de asemenea, un ev~ent esruitologic. Aeeastil.
.... . vi!idire care anticipea2A judecata £inaUi a lumii poate fi socoti~
ea 0 expresie sino~ a vestirii celor ce va sli vini!i. Priviti1din
aceastii perspectivi!i, "ve.stirea" celor viitoare de ci!itre Duhul nu
trebuie inte1easi. numai ca 0 votbire despre cele ce va si. virUt, ci
mai :cuxAnd. ca 0 inaugurare, sau Ca 0 punere in act de catre
Duhul a celor ce va si!i ~, pur ~i simplu pentru ci!i vestirea tre­
buie inteleas<1 ca 0 aqiune de tm.p~ire a reali~Jilor respec­
, tive, aceasta £lind maniera proprie de lucrare ,sau de comuni­
care a Duhului Sffult. Cu alte cuvinte, in actul de vestire a
Duhului nu exisb'1 distant<1 intre exprimarea ve~tii ~i fmplihirea
acesteia96• Acesta este unul din aspectele fundamentale pentru
mJ:elegerea funqiei ermineutice a Duhului. Cele viitoare sau cele
ce var veni se referi!i la veacul viitor, lumea cea noui!i ce va si!i
vim" 'tmpru.<1j:ia lui Dumnezeu. tmp~irea de Duhul lui
Dumnezeu este 0 pregustare sau 0 a.rvuM a acestei lumii viitoa­
reo Este ceea ce spune Sffultul Pavel prip: Care ne-a gi pecetluit pe
noi gi a dat arvuna Duhului, fn inimile noastre (2 Cor. 1,22) sau:
Intru Care gi voi, auzind cuvantul adevtlrului, EvangheUa mantuirii
varistre, crez8nd fn EI, a# fost pecetlui# cu Sflintul Duh al fogiidu­
in/ei, Care este arvuna mogtenirii noastre, spre mscumpararea celor
dobandif:i de EI gi spre lauda sIavei Sale. (Efes. 1, 13-14). Duhul
Sffult este 0 mfuiurie vie a luinii cea va s<1 vin~ de aceea intre­
Jine speranta pentru tmPM<1j:ia lui Dumnezeu prin posibilitatea
ce 0 oferi!i oamenilor de a pregusta din bunurile tmpMi!iJiei.
Con~uzii
1. TexteIe din Sfanta Evmghelie dup<1 loan referitoare la
Duhul Sf§nt ne aratil elar di lucrarea fundamentali!i a
Sfantului Duh este ceaermineutica Sfantul Duh, pe care
. Mantuitorul n fi!igilduie~te Apostolilor In cuvantul ~u
de despMj:ire, este AceIa care va face posibilll fntelegerea
96 Cf. CJ<. Barrett, op.cit., p.490.
r,
"ERMINIA DuHuLUI
i 77
~
t de ciltre Apostolf a reaIiti1Jilor dumnezei~ti, incepand
;.• chiar cu persoana divino-UlllalUi a Mantuitorului Hristos
,
Iii cu lucrarea Acestuia Iii sf~d cu realitlJile eshatolo­
it gice. Sfantul Duh este cheia inte1egerii, cheia ermineuti­
:\ cil prin excelen~. N~~ate exista 0 vedere intelegiltoare
deca.t in Duhul, in sau prin tm.p~irea de Duh.Con­
I tribuJia acestor te5<te la definirea specificului lucr~
Sffultului Duh este una esenjialil. Tributari unei percep­
pi tmilaterale a lucdrii Sftintului Duh. ne limib'1m cu
I I
pred1dere la aspectul sfinJitor sau sacramental al aces­
teia" in timp ce aspectul ermineutic era aproape In intre­
gime ignorat. Acest lucru se datora unei gnoseologii
teologice dependente de raJionalismul exclusivist ~i
autonom, care nu mal liisa loe particip~ lui Dumnezeu
la actul comunic~ ~i al inte1egerii, investind capaci­
tlJile umane de intelegere cu puteri suficiente lo~i.
I Este yorba, de fapt, de reflexul in planul gnoseologiei
teologice ~i acela al ermineuticii a ceea ce numim inde­
ob~te teologie secularizatl, cu1tivatl de 0 antropologie
I\
autonomii sau de 0 teologie antropocentrica. Or, dfu
analiza textelor ioaneice referitoare la Duhul Sfiint,
lucrarea ermineutic<1 a Sfantului Duh apare ca absolut
I necesaril pentru intelegerea cOr~ ~i deplinii de ditre
om a adedratului Dumnezeu, a adevMului despre sine
~i despre lume. Aproape intreg conJinutul textelor res­
I pective trimite la lucrarea er.mineutici!i a Duhului, IDee­
pand cu titlurile pnevmatologice folosite ~i continu§nd
cu :indicarea funcPei ermineutice prirt numirea ex.pres<1 a
II diferitelor lucrhf ale Duhului: cea anamnetid., cea invil­
tiitoreasc~ cea mlrturisitoare etc. .
I 2. Lucrarea ennineuticl a Duhului se realizeazli de 0 Iru!lli­
eIil specificil Acestuia, care decurge din modul de pre- .
i
I zen~ specific Duhul~. ContribuJia Duhului la fn~ge:­
re nu se va implini prin c:uvini:e, ci prin lucrare, prin act,
va fi una nemij1ocitl, caracterizatl mal curllnd ca amtare
II (reofanie), tmp~, il~sau descoperire. Omul
II
I
 2~1
~
~i
ij

1
, ~.
I
Pt. CoNStANTIN COMAN .~Dt1HtJWI 79
78

va ajunge la tn~legerea corecti a realitiq:ilor dumneze­

i~ti prin experienJa sau tr~ nemijlOclbi a acestora.
exisbl distanfl, nid de limp §i nici de spapu fntre trliirea
§i tnfelegerea sau perceperea unui lucru. Se realizeaU, 1I
Prln ~luirea tit om, Duhul Sf'Ant devine HI ~ de lapt, unirea minJii en simprea sau cu inima, unul din­ Il
\. tre obiectivele centrale ale ascezei cre§tine. "fntre adevtir
II'liI.rturie, descoperire, arltare a slavei lli Iuminii dumne­
. zeie§ti pentru om. Dimensiunea ana.tIIi\eticl a Iucmrii §i Duh ~u es.te des~ibj:ire, pentru di a~ev~ este viu, ca ~
unul ce rrad.iazl din !>umnezeul cel V1U. Orice persoa.rui r~!
Duhului va fi tmplinitl prin aceea cl Duhul prin prezen­ ~
Ja Sa in om, la nivelul simJirli sau al trliril, va reaminti este adevM-, dar este adevm- pentru cli este vie. Aceasta
~
"

cuvintele §i faptele Mantuitorului, fntrucAt Duhul este este valabil infinit mai mult §i prin excelentti pentru II'

deofiinfl cu Fiul, iar lucrllrile celor doi, deji specifice, Persoana dumnezeiascii, sau pentru Persoaneie Sfintei ,.~
'Irt
sunt com,.ute, nimic din cele ale Duhului nefiind strline . Treimi unitedupl fiinJ1i. "97 II
4. Erminia care se dl titluriIor pnevrnatologice Duhul Ade­ 'II'1
Fiului §i nimic din cele ale Fiului nefiind strrone Duhului.
La fel vor fi activate celelalfe douti dimensiuni principa­ l vlirului ~i MAng8ietorul, dar ~i analiza conpnutuluiJucrl­
.. ~
*'
Ie ale lucrlrii Duhului, cea invlttitoreasd §i cea mhturi­
sitoare.
1
I
rilor Duhului elim.i.nl price rise de interpretare abstractll.
~i impersonaIl atat a comuniclirii CAt §i a fnteJ,egerii. IJ
3. Din accentuarea lucr1Uii ermineutice a Duhului Sf!nt de­ Dacli Mantuitorul vorbe§te despre lucrarea ermineuticl 1

ducem §i importanJa pentru om a fnt~egerii corecte §i a Duhului 0 tnte1ege foarte c1ar in spapul re1apei perso­ •"1t
cat mai depline. Nu este vorba numai de satisfacerea nale dintre Dumnezeu §i om, dintre Persoanele Treimice ~Ip
unci nevoi intelectuale sau a curiozitlJii de a §ti, d este ~i persoana UlllalYl. !ntreaga realitate a lumii necre.ate ~i ~
.~

4~
vorba de 0 nevoie vitall a omului de. a fntelege pentru a a lumii create este corect perceputil §i fnteleasl numai in
putea ~p §i trli, pentru a putea activa relapa sa cu cadrul relap.ei personale dintre Dumnezeu ~i om. lar re:­
izvorul prin excelentti al vieJ:ii care este Dumnezeu.. inte­ lapa aceasta personall are un conpnut vital, care aspirl '~
legerea prin Dub presupune, de fapt comuniune sau im­ spre relapa iubirii depline. Perceputl din prisma lucrMii 1
~ire, adicl hrlnirea omului cu energiiledumneze­ ermineutice a Duhului, infelegerea Scripturii nu poate ~
~
i*. spre viaJa cea adevtirati, spre nestrlcltciune §i avea nici 0 altii motivape, n1ci un alt suport ~i nici 0 altA ~
nemurire. tnJel.egerea prin Duhul este calea excIusivl de finalitate dedit aspirapa §i i'mplinirea intfuririi lui ~
comuniune cu Tatll §i cu Fiul. Mangaierea adusl de Dumnezeu celui viu ~i adevllrat de cltre om. '.1.
:!"
Duhul Sfant Apostolilor, in virtutea weia este caracte­ ~"
•I!
rizat de MAntuitorul ca MAngtietor,' vine ~ ctlIlO§tinja
adevm-at! a lucruri10r pe care Duhul 0 face posibill, din
faptul cli vor depqi stadiul antlgirilor, al b:l§eU1dunii §i .If
:1;
vor avea vederea, adevtiratA a Ceea ce existil §i a Sensu­ ,:i
rilor ultime 8le tOOstentci.tnfelegerea prin Duhul sau in ,~ ~
Duhul.~ diferitA de inte1egerea la zlivelul minfa1,. pen­ ..
: ,

tnt clI. ea se tInplinE!§te 1a nivel~ simprii, al t:rtirii e£ec­ .Ii

tive. .tn felul acesta se .dep~ distanJa dintre informa­
pa teoretia1 §i simprea san trmea acesteia, fntrucAt lUl I
'11 Pr. Dumitru StIniloae, Nola 539, Filocalia VIH, p.256-257.
I
I
I
I
 . ~"iJt"'I~- +.J_:..'-'
~(J \D
~704
:JV:, 'f2
(J
').
.
U .'
----/..\.1'\
CJl.;X.- -~~"~.""
0i!//f~-J...~ odOh ()
, 0<.... 1

~ '\'f.,...:; . ~ )(" (3~) /

../ .
,.
'lttt:Z( l~l. -V), 2. ..o~·,;
Studii ~iarticole SnJDrr SI ARTICOLE 9
,~

.ff 1> .- 4·, .
950 DE ANI DE LA "MAREA SCBisMA"
lNTERPRETAru ~ DOCUMENTE
- prima parte-
Se implinesc annl acestiL 950. dc ani dc la ceca ee se num~ inel in mod ,
. conventional ..Man:a Schisml" din.u-e O~~identullatin ,i R!s!ritul D~tin~ prima
mace lllptudi bisenceascl a ~lDlI.tlPl europenc intre Vcstul catohc ~1 .Estul
ortodox, ci!'reia avea sli i se adauge in secolul XVI 0 a dous: scindarea oonfesionala, L1LO£~
,8 Occiden tUI1.Ii crc~tin Yntre Sudul rlimas catolic ,i Nordul devenit protestant. Anul ~~:.~~-. ~ scbismei care i se atribuie"; dc altfel, anatemele reciprocc din 1054 nn excomunicau .
viitor se vaf implini totodatil 40 de ani de la anularea excomunicArilor reciproce ,~.:,
din 16-2~ i~Jje 1054 intrun context proftm~ schimba~ mCIIIC intreaga c~~te ~V-. _:
. intra decl!; rntr-o nouli e~. era ..ecumenlcl1", mcmtJ. ~!.depliJeascl.scmdhilepi1·. r.! JJ.. . - de unu:e avortati·, IoSchisma ':fit deja v:i:rttIJ!l finalizati m mmti ,1lIi1m1. F.u1geIul ,
..confesionajiste" din milcniul al doilea al i.storlci ei ,i.sli. reglse,asel in pragul. ~i in JJI!'~t
cacoinalul1ii"Humbert, repi"ezentant al sp"mtulUi 'a~iv al' in~nat:iriei paPale
m!Xlieva1~, ca 0 evident! faIsificare a ~mu1ui apostolic" impotriw cftruia a
protestat. ~i reactionat legitim pa.~iarhul KeruJ.arios care ariticipit cvolup,i1e
exp~ioniste ale Bisericii lame con.firinatc ulterior de "fratricidul" cruciidelor
. culminat in devastarea Colistantinopolului.din 1204 ,i in aceIa a(diverselor'
"uniatismc" promovate dc atunei incolo de CA1Ie Ronia. ', .
in primele decenii ale secolnlui XX, pund:ul dc vedcre rollian~tolic .
.' traditional a fost argumenlat de minnfioasele investigafii docnmentare ~i istorice
• ale lui Anton Michel ~e in cele ,don! monumcntaIc ~i indispensabUc volume
, dcspre Humbert ,i Kerularios ' , HI a fost reafinnat POlCll* Intr-o inteIprctare
: confesionalista. 'catolie! de 0 extremI. '1ruIcntl, de cltre E. .Amann2 ~i M, Iugicl
I ' intr-o seric de ample articole din flrlmo:rul Dlctionnaire de thealogle cotholique.
·i I " " , Dlic!~. ~~nn conch~dea ':' ..in fata ;'storiei" Keru1arios .~ responsabUitatea
IelY' i actulUI decisiv" al Schismel4, M.lu,gte oferea 0 lecturl istoricl mai nuantatl. dar
'!!
,t un verdi~.confesional infitiit mai tranpnt: ,,KerulariOs n-a fost umcul artizan aI ~
'1
. I doua Biseric~ ci doar pcrsoanelc lui Keru1arios ~i Hwnbert ~i ale colaboratorilor" ~I'
a:
~'" a~.a in~* "in loc ~e Schis~![ defini~1 Ii mal ex~ct sl~!m.d~.~ tenta~vi ."
.
Jp din IO~4 a flcut-o.doac sa apm:a'n afiui in intreaga ei'realitate ,i profunzimc"s.
~~

().-
zoriiceluide-~altreileamileniua1istorieic~C'experien,*"catolicitlJii"caunilate L..~J f~';OS' ~titlrn se~olele IV-VII; ~dincit! dc, Fotie in.secoIu!lX,~i.definitivata de' . t~·

in diversit~t~ r.~~iliatA c~ a: fostce~ ii. mileniului tntii: A~l:I ~u?11 aiii~~ar: cJ.1·~r Ket1JI~os in secolul XI,. sc~~sma Rlsm1;ub.:~i .de.Roma,.sa.sta?i~_~ ~ciuda...
este un pnleJ nUllent petltru a evoca Yn non!- ~tcx.t- eel al ul1l~clrh ~uropene fl }Jl:-r incez:clrilor repetate de umte diit secolelc XI-xv. Pe Ilngl orgolwl national grec
al intrArii 'Il1'ioanitApi in era civilizafiei globale - ,i intr-o non! lecturl evenimentele ,i rivalitlple po1itice,' ca ar fi avut drept principale cauze tendinfele centri:.fuge.
dureroase de Bcum nnui veacuri ,i jwnllate ,iinterpretIriJe mai vechi ~i m~l noi ~~ifestate in .. cezarop~pismul" Ymp11ratilor bizantini ~i in' "ambifiilc"
carc Ii sau da't in l.iteratura istoricl Vi tcologicl modeml ~ contemporanl. . . .;autOl::efalistc". ale patriarhilor constantinopolitani. ·Efectcle rupturii de Roma §i
Marcale vreme dc secole de polemic! ,i inspirate de 0 viziune~confesionalistli, de apalitate s-ar tea constata nemijIoclt in via.. B1Scricl1or OltOdoxc. Accstca
prezentArileevenimentelor din 1054 au fost subordOllatc efurtului de a demonstra i-au pIer ut unitatea i elanu m n captiVltatca 0 oiiianl sau
ellespOllsal,mtatea •.marii scliisme":- Ii elrei principali actori a~ Cosi ~~alul .acceptind servitUtea umilitoire a saatelor.na • e, mcticind on separatism
HumbCrtd~Si1viiCandfda~patriarbu1MibailIKCIUlarios-aparfincfDcicl~tate., ,:ec eztal, etism un uno tsmt Oglc;un • regresiVJll n stcare
pli.rpi celei1a]tc~ Istoriografia romano-catolicl 8 aruncat \·ina tranSf~nnll.rii: ., ; ; . ,:'. . . , ' . .. . " •. .
instminArii intre BisericiIe l'Islritcani ~i 'occidcntali intr~o htpf.url cicfinitiv! ,i .".: i ' :.. I.A., ~ch~J. H,umbert ~nilKer:'.llar~ Pad~'1~4 fi 1~9, VII! + 139 ~i X.
ireparahill :pc seama ambifiilor 'atit~fa1isfc e~ivc ale patri8fhu}ui Mihail ~:-' i,~9.s. p.. Il.,8chisma und ~1Ill.!'~J9.~~ W.c;l,PseU~:' ~ L 'iglist! et 1&'1 :J
' ',' fi 51 :~_....,e, , •..:. ' . •........'I...;ft!J • tal'" ':::"'4_" . ~glise.r 1054:-1954. Chcvetogne, 19.54, p, 3.51-:+19.' '. " ' . ~ .' .
Ke~ snos ~ ar .. wut .s~ ~onne wtrun ,:en~l :l'~.~~ s~
1 . ..... , . ". 1 Art. "Mi~~l ~Jairo") D17ICXll (1929), coL 1677-J703: . :',.
~tllt 'p e ,irnp-;atul de ~I C~n~t~~mo~oI, c:it ,II ~om~f, p~tru..~-!l .m.c:nti~e -: ',. . 2 Art: ..s~~c byzantin". D17ICXIV12 (1939), col, Ijll-1468, II11iccilpubIicat ,1
m~nta. 10 rata ()azUeu1ui fI apapei ,I pcntrua mta.controlul R~C1, patriarIrilJ sepa:rat in volumul acelu~i M. J'l,lgie 1A sc!riar byzanttn. ~ hlst. n' eI Q, • al'
8rfisa~tatintenli9natalianJadintretmplrat~papl, declliI¢ldpolernicaartifi~iaIA .:­ : J?aris.19.4i, ~.,;.:" '.': . =. - : : "._ '....~,. ~.:. __. i . _..~. ~ octrtn e.
impcitriv!l a~~eldr cscalada!A in.~cOmupi1?Ari1C? ~~pi9c~:d~.Ia 'C9~oppl, .• ~. '. ....: 4 Ibid, col. 1680.· .. ~' ...._ ...... , ..~ . ­
dill. Julie. 10~4: La rAndul loX; istoricii oitodoPfi ~u,~ Q1go,liu1 ..~dltor a1
. ... -
:.... .
~.
,.. .
' ! Ibid, co1.1356 ,(1358, '. . ':
_. __ ..... " ....
.,.,
~.,.

. _..-rt- ... _.
:.. ;;:1:- .-~ ::~.. ~ . .;':1 ,:. ~:l;' .......
 '~~T~----------~~~~~~--~
..........
'"
. ,.

10 REVISTA TEOLQGICA .' STt]DII S1 ARTICOLB- 11

~c1m1onea2i irenic: "Cetece ne apropie S1U1t ~i aCUIn infinitmai m'ulte§i importante

'Jecit eele ce ne deosebesc ¢. despart spre pa:gubacr~tiimtipi. Azi sa UitWn eele ce
•ne despart ~i sl'prep.dm mai mult cele ce ne apropie ~i unesc'>9~
", 0 reniatcabila ~i vizibi18 cotitud in evatuarea ..schist.nei risiritene" se opera
-..incniar acei ani ~i in interioru1 Biserici, Romano-Catolice. in care: se pregiitea
, sp6ctaculoasa cotiturl Ii Cotlciliuluf n Vatican. Schimbatea elaIi de tonalitate se
pOlite obserira ~or din eele dou! volume masiye de "studii ~ lucrlri asupra unitapi
;cr$ine oferlte lui Dom Lanibert Beauduin. fondatorulmonahilor din congregapa .
Uilitatii ell ocma implinirii virstei de' 80' de imi"'publicate 'sub auSpiclUe abapei
benedictine-de tit slavo-b~tin'de la Cheveto~e [mtemeiate' deDom Lambert
Beauduin) cuocaziaaniverslirii a ..Noua Sute de 'ani de dureroasa deSpArtire intre
R!SArlt ~i ApUs" IO• Cele 41 de sttidii bibliee. istonce ~i Uturgice scrise de teologi
catolici. dar ~i ortodoc~i liiprotest8.nti~ analizau' pentru prima dati dintr-o,nouli
perspectivi nenie! ~i angajat unionista premizele. condipile ~i drama dureroas! a
. separaJ:iilor dintre ~inH de la ineepirturi ~i pAnl tn prezent: C;el mai important
dintre ele e studiut introductiv epooat at dominicanului Yves Congar, publicat ~i ,
sepaiat. -el sep'rez~f\,I~ simplu"cS:o ~:ent?Ae ..t:!0te asupra «schismei rishiten~ i
noiifsyte'(ie ani dupi"n. Cri.ti~ implicit! a articoluluipolenlic anterior at lui M. cpflAE
"Tugie din 1939 pc care-I relua~i corecta tacitintr~o viziuae'pozitivl ~i unionista i-.l~\ . :.:.
(nu ~iatisti), s~diul lUi.!:, ~.n~~'~.~ ?~ezen~~ ~~~e~~ivi ~ ~,e~<!r,~ei s~rii ~e ~~ (
facton care ltU condus la .,schlsma ililriteanl" (a se remarcaghlhmele autoruIUl): ~~

:tR~
,cJV

!:;:.!"~:r~;~~~;~,:;;n0sJ.~!':'.~~:;:t~~~~~
,1
J,.{al:exB.ct, peste una aceeql ecletiologte apostolici in planul profund al dogmelor -h.'t'~
~~i stIUct1irilor fundamentate s~au. suprapus dator.ita evolutiilof istorlce dife!ite in pV-\-~
'RJsirlt ~i Apus in cursu! Ewlui Mediu timpuriu (fiindcl au existat dou! "ewri ~: ~'>t
tIlledii" distinde) doul ~r~gimur(canonice'" diferite: ~el~oDstantinia.ri ill ..Bj~er:i~i i ~~
"I
I
bnperiale"' ~i sinodat at ..P.eIitar.hiei" patriarbale in ~t §i, resp~iYJ eel t:Omsn
in.
at B~cii ..rilonarhie p'8pall': (jj:cidcnt ca.:re !l'-a uPpus', ai~i' in sej:Olul XI rn
r(~'
~
.
::1 " :,' Ibid:. ;.:258, 269.0 ~~iei:tud'~lemi~:Sinill~ d~';~~neOgiea~-
~:"~i"'
. ' . •• ... '. '.. .. , ' . 'I:" ~ .' •

" Ibid, oot. 1465 fi lie t~fg toatl8rgumerila~a polemiel de la col. 140 ~-1468. . .', '(<<intinuAndlinia arbiepiscopului CluYsQStotiws Plipadopouloil) Ia arhiqiisoopul Metbodio~
7 OrtodOxia VI (1954). nr. 2-3 aJirilie--scpt,embric, 300 p.: tpatrlarlUllJustini.an;...Uoa, . , 'PhOd.yaii,'He·eklrluUi8t1ke o/'tiparathuiiHellenon ktzi LDt'iiroii aPo tu epOchu tou }{ega/OIl
sflntJ. sobomiceascl,i apostoleascl ~isericl" (p. I-VDI);T. M. Popescu, ..Ckne:m~cVollltia
schismei" 61: 16J-l17}; D. StlnilQac, ,,Motiveleli urmIn1e domiatice ale scbismu' (p. liS- d Photlou mechri IU synodou ta Phloient1a8 858..../439, HIstorilCe kai tberuognce inclete,
~eria" 1990, SOl p. .' .'." ,
259); E. B~tC, "scbbtna ,t cultul Crqiirr (p. 280-299); L sian,,,AspectC ignorahfaJe
schismeP' (p.3{)0-338J; GIL MoisCseu, ••Unnlrile scbisniei iii romAni" (p• .339--364); Gh:
..--.~. " 'Ibid.; ,.-299. " ~: .d
. ",', ~a.lbS+-19s4 L'Eglise et /es Eglises. NeufsiAdu de douloUreuse separation entre j
I
Marcu. ,.premisele biblicc aleerorilor papalitlllh'" (p.l6S-394); LPuJpea, ,.IJmbajul~,
.~: .
l~OriUlt et rOccident.· Chcvetogne. 1954, 2'VoL/480+ 480 'p. ' ",.. ;... . ... ....' ,- "
{olOOt de papajitatc fafl de ~tei:oDfe:riuni~"(p. 39s-429)p Lq~ Coman, "Unifatea .. ..11 y, Congar, Neuf cents ans apru. Notes sur l~ ;.schlsm« orimtal". ChCMltogne:,
Bisericii problema refacerii ei in lumina Sf. PIrinp.... (p. 430-456).' . . .,. _ .,. "" 1954. ~5p.. ' . . , .

.,' .. -'" .!I

, ".~ -: I
. __.... I
I

.. _"' •• 1. .. _ .!..:
."' I ..
~.:.;. ~: .
,'}. ~ ~.;
. 12 REVISTA TEOLOGI~ S:rPo~~ ~COLB
;.
....
.t~.i

\.. ~
.. ;

. i- ...":, ..,,;

.­ 13
iI~
.
I

timpul reformei gregoriene. !cbima arep_tat astfe1 ciocnirea iiievltabili ~ I.:1nIJ#'

acestc dOllA t-ipuri de repmuri canonice incomp8.tibiIo. con.fi:untam escaladat! !P9i ~iJJ I
!i
prio cruciade uniatismc ~ soldati en iqirea Rlsiritului c:;tC§Dn ~ ~muniun~ p,.Pt' ".,
eu Roma ~i ARMY' cre;thi. sChisma a roprezcntit Dill dolt l'C#iltatuI unci ()..d
fndeJungate ~i generale ..tnstrilinlri" (estrangement) a ,celcir dOlll Jiirilltlp. 'Sic ...
crqtinAtllii care au ajuns sI so COmportc ficCare deunasi~ ~ I!-)mc seam&.
de ceaJaltl. Ceca ce il dus 1a provincializare $i ignorare reciproca dUblate apoi. d.e
orgoJii ~i complexc de mIperioritate. Schisma ou cste tnsl aceastl fnst:rIinaremsMi,
ci "acceptarea" acestei instrIWlrt i&"..p!catuI"' ei e sla CI. am acceptai cutQJii ca
c pe un rapt dWWJ''Z' iI-alh G' ,; mnn o-am :tace un corp comun cu ceilall!"·12•.
- Tot in, 1954 repUlBtul bizantinoJog englez Steven ~ Jinea]a MagdaIen
College din Oxford 0 serie de ppte prelcgeri pc Gna,..scbismci, rilsAriteno". Publicate
un anmai ~U13, elcreprezinti. pin! astIzi cea mai Jimpede ~obiectiVA FCZCDtare
sinteticl a istariei .;Marii Schismc". SCrisi expllcit din doriDp prograrriaticl de a
eontrabalansaprezerttlrilo apologetice ale Jui Michel, 1 .ti Amann pm ~cercarea
de a intcl~e ~i punctul bizaitlin de vecbc". e?WUD~iratl de eonvingerea
autoruJui cl ralvl istorl • nu e acela de a prezentapreJ~0 tJ:ecu1uJui, ci de a .
contn UI a ,;0 mai a iaM. m a t . egere a
sentimen er ~i iIadipci ecArei
- ..
~....

nonn.anzi. agreSiunca coDiCrciall-it

;.0
"'.i

.' .. -­

":::/.;
. 12lbld., p. 7-3.p 94. . . .
b S. RWJiCid:llUl, The.E~1em Schism. .A Study of/he Ptrp!1C)I and Eastem Chul'Ches
..... ·~·I'

-.'
t/urbfg the :K/th'fI'IJdX1JJh pmturlu. Oxford. 1955, 189 p. Pc: ~ Jinie Be situcazl Ii .. ;::-': ~.

recenta prezcnt(lre de sintCzl a aqglicanului H. Chadwick; &61 anJ·WUt:·7h MbJdngofa •••J

." ' •.
.....7
'"

Rift in the Chu~h fir»rt Jposto!ic 1Tmu until the cUuncii ofFloren~ Odonf, 2003, p. . :.~.

700-218~ . " , -... -~ .. - . • ':" _.- • . . .: -.,. . .... . . .. .;.:.

:~,
~' .. . ~

•.~.1 .• ·
"
~ :.".

. ··----1
."... ','
-' -- ...- .. . ................ .
~. .. --~-
~
 "

.:- ~.~

14 Rr;VISTA ~OLOGIC~ ... '

;' _~t. :p. 15'
."

o~.h-~
fli.;;.1.uP'
,J,iJ

.. ..
~;.

, 211, i>esprc Ketularias eel' mai i'Dlportant studhtbiogmfic 'c 'eel aliui 'F., Tumcfeld, ,
,.Micbacl L Kcrullarios. Patriarch von KQn!tanti"nopel (1043-i058;'. Jahrbuch der
' -.. - . . --~~ . . . . . ; . ;:-.. . - ". • •••• • !"'"'." ,
(J.ri~it;htsc1Jeir. JiYztz1!l~iS.tik-'$9 .(1 9i$9}; 'p•.9S-121.-,f cca m8i intcxl:Sanil iDterpretarc c
~

., Ct: Ha:r:totylaxul NicbitaNiceeanul, In cs tl11!J1Url11 din ce Cl1UZ(l s..a ruplde BiserlcQ 'CCIj..&)ul M. Angold, Churrh ondSlJciety iii Byzantium under Comnenl 1081-1201,
Con.rta"tihopaiz4/ul Biserica'ROtlitiniior fSj' p'if12,O; 717D: : , . ' ...:, . Cambridge. 1993.p.21-3S. " .. " :. :', ,; .'>·,.t'."" ":';,
. ' . .... ;.~ ." .
" '
I r"
"
:.~'.: .:
, ,
~ :
"
",
;. j
;1 ' ...
..
-1
 ,. :'. i
,! " ;~'J" . .
'.' "
,
~ ...
:

~;. .. ~ !;;~.) ~!.'

16 .REVISTA TEOLOGICA' Sn)nII $I AJrnCqLE '7~: 17
-i'-':

.
lofl' ~
<~

;-fIJti

:/ilPJ

:....
- -. ."i" :
" ~-"~:".\ . '; ~.
,".
....... _.". ,.;"'r -: ;"
,., ~
't~"!-; :::t~~
. ' : . to,. :
" -:'
 _ ~.t ~

~ i'
. . " ___ ..J-:.luA.
,0 18 - # pJJ.r~' - REVISTA TEOWOlcA
; ~ .•. i

I1g~~(Ii'\' .A(J.)..I<P-''j.O- : .' ".. .. '. .....

.,
~
s·
....
~

)..
.~
L
!::

~J
.;~
=II.,.,
-..."
,.: ':.' 24 ~·cmn alid~totA.Mi~h~l,It~ aCost ~iaUtqIlliciitegerli canoruee anonimc .
-.;;;
;,. . Iii74'de titiilri ~i ~i5.~e capjtole care afast primut codi~ c:'iIDOniq ill refonnei Aoriene:
;,
,.. ., 'A. Michel, Di~ Seri.renzen'des Kard~s :Humbert das'crstc RcchtSPuch dcrgfegorianischen
.Refotm Stuttgart. 1'943 . '. .: . . ~ : . . . . .. . .'.. ' . . '.
'. 2.1' Cf.·cde~trei·~·~ntraSimohi~~·p~i43. ibo1-12i2, i)fi~ci~ra~~ ie,ologtcl­
a-c;anllnaluluiHurnbert., ", ..... ,.:. :; :::. :'-:.;:~.' •. :'-: r: - ..::: ....
-. ..' ... .
21 Dcspre Humbert, Ii sc vedea medalionul smlclic at lui K. :a:
Kandler dfuKloss£tir
~
(lerJ7,eologk..I; Mllnchcn, 1981, p.1S.~164. ~. . :." ". • .:' '
. " . .~. -:,'
:.1' .~ ':'.= .... ;' .;. '.

-. ~

1 .
"'t.i :,~t ;l:'~~'~~
,-, .~. ';"".~ ,,:,., ;. • 1/ .~~.
 "

20 .blle..t
b.; ~ '.
ow:k" ~
I
,
~ 6..~~ REVISTA TEOLOGICA ~
snmll Sl ARTICOrn 21
4 -i.
.-I.••~ . "E>!'
.VV'" , onon!n ~I "'!

;toJ:-!L

,,'
-;

1
7.1: .

>.:
.
..
~

.~
.:;:
;,f
,01
'f:
11
'!;_.
':':
.';;,:

~
.
'1'

"

I .
'l1 Will, p. Ss--fj0i PG 120, 835-844. , " .r..
2,' Wid, p. !?3-'-126;J'L 143,391-4.74. ' ':::
2! Will, p. 65-8.$; PL 143,744-789.

.:
"
; "
"
. "
.
'

, "
, : J~~.
 i~· ~.:...

~~
I.
I~ -fAiuJ!. w-' ~it.J,J.
1~.- .JLu.~. : _ J
i '.
t>t ....
. -!".

'I'-:~ . , ','"
23 "

••>

• j'J.
w.- ­

'. . ~ .. ~ ~ ., .... w.:"!,,: .... :..._.....~...... :...... 'it .:•

• ..... .11 Ed..A. Michel. Humbert lind Kerullarios, voL il, '1~9, p. 432-451. .
• » Ibid., II. p. 446-4:~4: Tra~ mliijos: f!t..1, .. " .'
J] Ibid., il, p. 54>.-456. Tradusl roai jos: nt. 1. ' .. ., . : . ~
:u Wifl.p. 168-17h Mi;mel, vol. if, p. 4SB-47S editatl in ~lel Cu. P!Il'Ifi:aiaeJ . ..... -....... .... ~ - _.... :
greacl :llcuta.ia Cons~qqopol unde Petru m a trimis-o 51!. fie tra~~lI. fijpaCJ. ,tia !atiliL nit -~ ~ ~

35 W~l~ p. i08-228 vi 'PO 120, 1S~C-782.

Tradusll'iJ~pl 9riginalullatin maijos: nr:2.: . '.:•.. :':.. " " ! ': . ' ,
:-:
. s''-;
"
.;
" .......
~ , .. .. , ,\ ~-
.' I,' i "~' ..
 :
~ '. ~ ...
",
'

24
~.1r "'. . ,. :. . '!:"1'~~ . J ). '.f:'
I ._.!L
.k . h.J
r~..L.J..
W-l';;"" .',~

·r":t ..•. ~
.
'
~

REVISTA " l'EOLOGICA SnIDn~r ARTICOLE . '"~' ;~ ': 'I

2$
:;'}' I:
~Jn5f1' ,w:' .
.'. "lO: ',.
1.•• 1••:

l.,~
" -,.
!"; •

.' .
.u Cf. infra, n. i2. . " . ,.
J1Ed'. A. Michd. 'Humbert undKerutlariOs, vol. rr. p:
320-:344. ."• --"'---"'--":
JI wiIl~.. p: \.
136-139; PL 143, 913-983'fn\duccrca latin! a tratatului I.w Nidllta. 'i!li"
983-1000 parilfletul CO(1tn1 Nit;~tam. . ' . .: '. • . '. . '. . . _ ... :
,"''1,.,:,1'

,",

. F··.. · .!­
..... ~. . z • •• !~ .. : ;'t··.;. ~: f::'
,'.
 ,..
.. ' ~ .

1:'
26
REvr~TA TEOl-OGIC~ STUon ~I ARTICOLE '..
,
\ - ,':' " 7,·~~1t;.. :~~ . 27
.: .
.' ;..... .
~ ;>::"
"

-'­

• ....!.
~·i: ..'
;;0
......
.r.
..+···f·..
· -t­ ,.~

t:..··
.~:
~.

!"7
.,,:;.
:~
:!~ •.
···iF
":.±
· ~1·.
·..~
~:

"'r':"'
....

...:1;:'
~
s=g ,

fA,
~~a-.~

}.l'_L·J.
I~" •
..
. .
ttl·. .
•

!ill.., ~
, . "
". .. I : : •
\
p,J(.'I &i;u..~'
..
AA.u.~
.
.~~.'~
.•

.. r ...
. - ..-_, .:
.~!
-. .. ... ..~

:! .
-r"'!''''

+.. ~

j
,I
,~.' '"
• • """"'. • ... • II' ~ ~ • i J , [
 ~:: ! .... "'! I :. I '.~:~ -~r~: ':-':',

. ';:'~
..i :."'" ~~ .;

....................... ~
II!
" ......:. : - ..! ~
29,
..I.
28 REVIS,tA TEO~mCA .

;tU

-.,

-:j

·Ii

.~ " :.
.,
·r
-".':;. .
• * .'~. '
;

.
.~

.
...
~ !

.l.,.
..',. f
'. '"'-:. :.,
~ ".~1~ ~~ ~ P-~j~'O:: .,,:... :
.... - . _........ -.".-~ ..... ~.'".
~- ...~ . • ",'_ 1
- - • __ I..«~ .:.:', ,:\j:..:,~<~,~ '~:t .~ ,'; .. : •.r '1 ........ ,;
 "~ . I! !

~Ml<'./ .;. ,
;.
~ ..

-r;;~ 1·

~J 105'L . j\JP,.'~
J-r~";I"
J30
r. ­ -
rtJJ - .~~
'v

, REVIST~ TEOLOGiCA
"
,>
f­
",.: .. .:' .I.
,~ .. .' ,\'
it"'. '2';
.

#):l' ~
'
31 1\'
1
1:
;.

t'

ii
i

II
. " I
1
n WilI,p. 189-204; PO 120, 795-:816. ~
.."
maiJos: Jlr. 8. ,.. .. I
. .
1
!
~:

. it~ :' .' :i; .~ ~l ;(:::.T:'-·· .!

!
 :"\' ~ ~ ;'. ~; < '~:~,. ;:~.~ ;:::. i
'> " : .

.. :";:,.,: ~ ';' ';'" :': ~:·J5;.~it>:::/. 111

,'~'~~iA;iEb~6bI~~
!~ .
32 STODII~IARTICOLB·'··' ". ··l;·~}·l'l.: ..:-! . 33 !
.~ .':' :':: .,: , '• ." i. ',: . t· ·:<·::r~~Lr~;;.. ', I!
.. s-a trecut canonic ¥Qrbind de Jastarea de schism! definitivi, simbollzati de ,,M~ · iIi $~s a ~dinJei $i cet'.in Cliip'ine'vitabil sa afIU.C8re ecauZaaiStlintb1i, $i dad
Schism!" din 1054, ·Ia cea de usituatie s.chismatica" PfOvi:uirle(' ~~e pc;rmite jn aqea.sta.1:: m:§.nitita ~i nu atinge preapta crcdintlt' Cet ,i implor sa. fun scutip de
condiliiie create de respect si iubire recipiod rediscutarea §i clarificarea in coixing priin.~jd~ile~e vin priri distanrare;' iai: 13iserieile lui llumUezeu ~i :tncheie .un
pc clile dialogului teol0B!c $i sinodalitapia nituror dif~nselor inci !iepaQItoare ri mnistitiu. ~ clerul St!pSnului sA tnnoiasd pacea Gare domnea pin! acum ~i care
care suilt inca un obstaeol in calea refacc;riicoll\WliunH demUne ~stente in iimimJ.
prunului mileniu cr~tin.
.
."
res.
~
. . .. ' ,.. ' . '.
. .~
aQllIll os eu os iii incheieti..tt!,Cf,l ii:JcheietutA de Capul coniwUJ:ri$tos [Ef4. 16; Col .
2, J9], n.aci
inSl 8deasta c mare
,i duce departe dedogmeleQorCct~ eer eliindoiala
'privitOOre hl ace'asta sl fie pUsII inainte:in niijloc; §i fie ambele phfi sa se lase f
,l 1. ~.! ,
eonvinse d~ dovezi scripturistice:"-1iind~1 ptopovldui(ell DQastm nu eSte in
\,., • "" •

cuvintele conVingltoare ale infelepciunii.omene$! [J CQ 2, 4] ~. fie: ceh:onvins.

w .' •

,'to • r-;;-,,---~,-<f.
s~.rqp~rlzbQiul vremelnie ~i slinu ~ tneerce a.stfel sl sfi§ie.1a n~it.rbnitatea]
,,'Enthronistika" lui Petru III a,I Antiobic(ciln:e 'pap~ :Lcon lXS& . §i'sii se lupte'in udarcu wnbrele ca unii care se luplipetitDp de'noapte cu ai lor, .
iuni~iulie 1052) . .., ,. iarTu, Stapanul ~i Dumnezeulmeu, Cuvintul Cetde 0 fiint~ ell Ta1:l1, in Care runt
. De-abia ce am primit acum. stipAne de DUnmexeu.'cinstite. grijile bisdri~ti · crimotile euno~erii iii ale tntelepciunii [Cal;2, 3]~ Care desl~~ratAt pAstorii,
eu bunivoicea ~i hand lui Dumnezeu ,i I~ un semp. 8.t de Oumnezeu in.coro~~tU:lui cit §i tuIma: de
s!-mi insulli cuyllnt 'suS -Cl sl. rostese indCl!iunsteolog.a stli care
nostru os.flint imparat, c1 un gind mi-a involbura1ca 0 mare Vijelioasl gandUrlle. un . inamte. . '; ~ ~: ',': .. . .~. '.'i, , i . . r:''''':'':\ ," "~?!' ..,,.; .; ~ _0 Or" ••• '.r :"

gand ChlOOS pentm eei multi, dar nu eu tortul de respins pentru mine ,i pentru cei
care g5ndesc ca mine, pentru cl vedeam Biserica lui Hristos nu
,chiopitand .
- intamplatOf, ci fiind oloagll de rrioarte. Si Zi.~i noapte mA ~lmantam in min.te care
s1l. fiemolivul distan{ariiidisensiUnH tdiastasis] biseri~ti. pentru.ca marele urma~
- al mardui Petnr, plstornl Romei celci Veclti, si se nIp! ~i faic d~ d~ezeiescul
trup III P,:sericilor. ~i s~ nu ia partc'imprellill ell ~ntai-stit!torii acestora Ii sfaturilc
. lor dulJltlezei~i ,i sl poarte tmp'reunl ciiei·in·p8ite gnjile biseri~ti condus fiind
el insu~i de min! in chip apostolic de aceia-[fA '22;-1 IJ:'DaCl iiis!
distantliri.e 0 schism A, am sacotit cI nu trebuie ca ni~e intelep~ in <:ele di.mmezei~ti
~i slujiton ai Cuvant:tlui si1ehiopl!.tezc in chip atit de in
ira~onal cele ese'nti~e
'~.·~.Croo.·"adar, 1n ~ianta;de:'~ fifillU:' ~ed~~i.rtita §{~~co~topita Tii::ime
neCUriosc!ndin eaclci 0 contopirea ceiorTrefIpostasC. nici dogmaW!nd (, diviziime
a 1lrli;.cinstUid:0Ti'eimc de Persomle. inUnimea tid ~i~irtuti.sind 0 linicl:diVinitate
sau·~ tn'Tfei Ipostase, II ~titifmi ineepUt pe Tat!l, Ii ~ flri inceput pe Fiui ,i
pc Mul. A~tia sUnt q'czap inaipresus de orice tDe"eput.. d~i in v~rtutea'~uzei
,i
II numim inceput pe Talit.ln~iiea Thtilui e nen~rea;·a Fiului d ~ iar a' .,
de Yiapt. incepltorului Dub e purcedei:ea. ~i, simplu !pUS, mI.tnchin unei Voice firi
cauza acesi'd .' ·a Dumnezeirii in Trei Ipostase inteligente; d~vAllite fi 'subzfstArjd de'sinc; aivizate
prin numlr, rtu
prindivinitate, nu;punAnd mai prcsus sau tiind una din tele 'frei
Iposta8e, 'pe U!lele einstindu-Lc;mai mUlt de~t e 'bine. iar pe' altele insult!ndu":le. "1
I

plec4nd de la un prilej mlirunt; iar dacA aecast! cam eo: abatere ~e Jadognii §i:o •.."'Cred eli Dumnezeirea Una tnTreime adus t01l.te din ce~ nil este nidiunde a ce
inovatie,intii de toate n-am putut vedea ac.est JUCIU la noi, dat fiind c1 trislltuIile ni~i~, c1 ~ ereatoarea a teate, SUsiiriatoarea8 toate, din Care'C)Ste '~i ~Stenfa
caracteristicc apostolice fi patristiee ale invi{!l:Urii ortodoxe sunt pilzite intacte.
iar mai appi am. ,ovlit sl anJllC asupra Biserlcii de lil'voi 0 astfel de pat! inaintc de
ce
peiltru cele" sunt, suprafiintialA, suprainipall," bunltate suprabnni, 'care
tmp~c§te creaturilor toatii bunitatea. indumnezeitoJl[e.' desl~iqit(,are,
a fi inf0imat din experientl despre acest lucru,. fiindel ,tiu Ci de la succesiunea · atQtputemic1 ,i atoatestipraveghetoare.. '.' .~ .. '. ' '. 'J. '7:' ;:i.· ;~. " . ! .. '
apostolilGr ,i pinlla stribunij no~ ac.easta aplstrat nefalsificati ortodoxia. .- , "~ c1 ~iulluiD~uT~tl!.l,i Dumn~? I~ost8's~~ ~finta'TfCim~
, Gllndindu-ml, ~adar,la aoostea ,i ci.d Un mod deunire, am glsit vechiul . a vemHa Sfii.rJltul veacunloz:si fie ImpreuDi en nOl §l si petreacllmpretml en nOl
obicei i:are cere ca aceia care Yin recent la arhierie sl fael cunoscUt! prin scrisori potijvitprCzicenlorprorocilor[Bar3,38]atmbdc8tmnprCa,cuIaNlsAnge'al.Piuuiea
'- maril()r ll'i'hierei predeCiSon 'coiiCtitUdinea crCdiritei fi Sa: ceari comuniunea de la Fecio8rer~ Nlscitoarei'de'Duinneicu'omUl intrcg, fiin'd Om desAVaqifrn mod
, fiecare.din B~tia. 'Ajunglind, prin ltl:ID&re, iii eu la.unele ca aa:stea, aCir..~ad3r, . te/il; n'l! imagi'nai. en sufu:t rational §1 intelige.nt, plzind pm 'unirea dupl iposfa61
ewn
.
cred in.privinta celor.dumnezei~.
",... . ' . '.. ...
dar eel' ii. de .la aesAvAquea
....
fa'o ~unerc .
, : .... eelcdOua"fiii neam~~cJi necoritopite, a vietuitin&ip'dfvjnoumlut [/heilndr,£;.s] ,.
: rnlprcunl cu volnfele. '~i lucrArile na.tut&1e corespunzltoare. a IWlU)QUlc ri~tre fi .
j~ TeXic dJn, volumul U/l ai ~iconu~UI:X;:;~~i'~ ~'~e ;~.~~.:~'~::.,: • '. : . a -pwfat:nepUtitttete' nOlis~;I1e-a:tnvitiHnvlflturile'sii~nfi 'i Cimoseut' .
'6 Ed. A. Michel. Humbert undKerullarlos, voL·n.. Padei:bom. 1929; p~ 446-0.456;.., .. lntiu toate#ectele natuiile$,i iiepf~abile ale fim lisumate; dupl e8iea: p~timit in
._.......... -. .'
'­ ri:-: *
,'.,:
. . . --­
' . .:.... •• :..' < ~~:. 4".":' . ~ ~l~. .;" ....:. • ..' '.

; .. . .
~" :' . ~1 .. ~~: ..~ .. * • ; '.:- •

_...............: .... ':'!"....-. ~ •• ..::.... ,;.

:: : ;f~.'~1i'. : ~r .~. -,
 ,,: .: " ~I'~' ,.

~ ~ "'~:"'~h\r... :' ,: ."' !, :"·.!r

'F,i. ' - i' ....

s'ti.TDn~tA~TICO~.,~o ~'~~~~i~: :~. ~ i: '.

34
.
-i

': :
....

. '.
• '

".' .
'REvISTA:TEOtOGICA
" .' ;:~'~:"
trup. arabdat erucea ,I moartea, iar a trelazi a inviat, a petrecuteu piietenii Lui de "
" .~ .:,.:' . ,: . ,',,: :. ,'hf'/ ,(
:~:'~i ::~:F~1'~l\1~i~~'~·j!~):' ':,;~
riigBni:lu-i pe'tbllSi!. 0 pamerieaScllimpreunii. cu eim. smtefevoBStie tUgiCiuni catre
" .·;'.!;t ~~\::<
35
,

, III. inceput timp de patruzeei de zile ,i Ii gt1stat eu ei hr8nll arAtind pr1n toate in ehip riomilul ~i pe Sinereni~melL:·,:i::,/ j, ~,: ~,-+-,' > t/;;; .....
prisositor fntruparea Lui reall- ~i cA nu a venit la noi in chip imaginar cWn Ii s-a
plrut in chip impios unora din eei care'nu intril [la oiJ prin'~i ref. In 10; IJ -, '
dupli.e S-a inlilrat la'ceruri en slav! impreunli en firea asllIIiatl. iar prl:n venirea
:r."-,

,Cltle
"(m~UIiie
'ir~la~i~!"
.t.

1054).:
. ' .....:....:
~-i _:.. .. l '
~," '.4 •
! "'.
\,

DuhulfCelui de 0 fiint! ~i conatural [cu'EI] adescbis gUrile apostolilor,i ill. mis . . ~ .....:;. . ,:. '1,\ :",". 3~'" .l.. ... 'r.~~.t.
,i
-":

invAlllJori la neamurilc [pAgane] cele de sub ocr; Care Hinfelnl in Care L-ap.
viizut fuergand til. cer, a,a va veni" [FA 1, 11] iai'ifisijudeceviii' ~i moitii~ cici
.,Tatalflu judecii pe nimeni, ei toatljudC¢a a aat-o Fiului"[In 5, 22].::~ .'. '
. Piimesc, venerez ,i imbrA~ez Sfintele $aptC Siiloade ECUmeriice ,i prlmese
ell socOtint!1 ne§ovliielnici tn ehip fenn toate cele' dogmatiZate§i int!ritede fiecare
din ele, cinstind ~i venerind veneratele~i sfintele icoahe. $i ~a rnA agldui~c cI
ered eu tllrie. . .' . ' :,< .
:."'" M~afnfelepciUne'enipostati~~I~i~n~'.p~~'i:lea!!pa.tle.temeliile
.1ucrurllo[ mm n~a socotit un lucru'nevredriic 'sf rAnduiailcl cele ale noastre ~a·
", dim ii pface. Si a~a pe mine eel crescu:t ~i educat de Ia ineeput d~ parinfi iubitori de
· .. DUInnezeu ,i luinitori de s8raci ~i care au ajuns in floarea varstei in dogmele ~i ,
inViliturlle dllrim:ezeie~ ale Bisericii, m-ainvrednicit rnai intii,de demnitlti civile.
9.{ rii-a: educatindeajuns prin cei din mijIocuI lor, Qupl care folosindu-se de sufletul· .
", ea
;Pr~bUn ~l'prCasenini.I!ui nostru impirat de wi instrumen.t fome 'potrivit ~i'
~

lar pe lupii stricltori ai tunnei [FA20, 29), care nn intrA: Iii ea priit inviilitura ssCultltot:,'de Dumnezcu ~rpreferllndu~m!l. en judeclttiIc' pe care ¢e tuturor. : 'e il
dumnc~e.asca, invirtinduSe injurul ei eu dub riitlcitor, pe eretieii en minte vatWnat! . celortalp. m-a ridicat in seaunul arliieresc, Am exptlS acestea mi celebtindcele ale

~i f"ari Dumnezeu pe care fiecare din aceste Sinoade i-a smnts din leglitura eomun~
a Bisericii. ii anatcmizez. impreunA cu cei care glndese la fel en ei ,i q1 scrierile ,
lor,cll {lriee problemA, antitezl. rIstIlmlcire ~ abatere dela SCrlptUri, socotindn-i
. uriti de Dumnezen §i coapostap. impreunil. eu diavolul aposmt dintni tnceput tntQrc' -
I
': . mele - slo,u fie!. cieipotrivit prorocului rnA ~n pAmlint ,i cenu9! [Fe 18, 27; Sir
.i 0, 9] - ei rrtiirind brinMatea lui Dumriei:eu fatl de mine Qi vestind mArefia imttatoare
" 'a, lui Hristos!l impliratUl1,lL, ~a:dar, pentru cA' Hristos .i:>l.lnlliezeul DOstru ne-a
.'-:, inVtednieit prln bunltatea Sa covaqitoare slplstoiim. tunna pe care a e~tigat:-o cu.

din sullet spatele dela orlce alt! erezie iar pe'nlseocitorii lor Ii dau blestemelor de
pe unnA, nesuferind hiei'tn ureehi vreo de~art! .amire. er~tica,§i .~triiin~.~ Cred.' .
gandcs:c. cinstesc; ~i.zi~a §i noaptea mll in~rc neincetat cu mi,nfea §i tmi inscripPpnoz.
. in' ea eele pc ~ Ie-a rostit inspirat dumriezeiasea ceat! ii' Apostolilor, Ic.-a vestit
" iiJ~
, .I?~opriul Slu SlInge, am socotit C! trebuie sA faeem cunosc\¢e iubirii voastre idei,le. '
. " ,_n~!i:$e, .d!<sprc;..~llU1ezei«: ~i despre Economia in trup a lui Hristos Dumnezenl
'; ,:no!!tru ~i sl vil.arAtim C1,tV~tu1 credintei noastre;.ca sA pop. sA ~ii $i tu Ilmurlt cI ne ,.
.' :rri'iniem definiliilor dumnezeie~tilor Plrinp. Qi congllsuim,cu to.ate a'cestea: ' .
-' -t.,:

vener&t'a adunare a Pihin~ilor §i Ie-a intlrit consensul Bisericii; Iarpe eelelatte Ie,
aronc ector ce laW Ympotriva eredintei §i vAnea7A prin ino'l8p.a dogmelor slav!
Upsitil ~e slavll, ~i mil. socotesc Yntinat ehiar ,i numai prin pomenirea lor. ' '. I
A~a este glndul nostru ,i astfel d~ dogme p.ne el, precum ,II. aput CUTIrisCut '
acum pc scuft cuvintul nasfru. Iar dacl celesgrise. nu sealinia7A flId. abatere la
.cuvfintul drept Vi la tnvltlturadumnezeiascl, eel' ca. desAvAqirea ta dumneze(aseA sA.
... ,i
mI pov/itUiaseA fiite,te Vi prietenqte sA ml tovqe eele maibuncp1;intr-o co(lvorbjte
in scris ~i in plus s! ne invete cauzele a~ de marii noastre distanfAri, pc care fie Ie voi
IAuda <)u totnl.$l voi inCerca sll.-i tndrept pe eei vinova~ de'scandaluri. fie Ie voi
respinge ciIcuviinfl,iyoi eerefndreptarede Iavirtutea tao IarlJui:\lnezew pilcii [EW','
13, 2Q]; Car~ une~te ~e deplrtatc, Care prln pogorirea Sa a ,flCuto singu.x:iiBiSeri~ .
din ingerl ~i din. oaineni,sl De 1;U'Jcascll ~p~du-ne' lUPi .cu alpi'prlJi unire, ~i:
....tntelegere dubovnicea.scl, peritiu ca.sil glndim B:celqi lucru Qi mfelegerb: acelafi lucru. .
sprc sl~va Lui §i mfintuirea ~i lauda noastrii, spec zidirea credincio~ilor, prip sQliile,
~curatei Maicii~'Ui Dipnnezeu ~ 'ale sfintUor Apostoli kbri~ez tmprec.tnl Qu-'
Biserica de ~ jijrlsdicpamea Qi sfintul siriod de Ia tine·f.i sfDntul cleral fericirii taie,:..
. . ' .
I : .. ,.:~:~.
.!
~~.:.:
;
- Cred potrivit StJntului Simbol expus §i promulgat de Stmtii §i depuinnezeu,
,', plli;tltorii'Plrlnpi no~, intr-Umil Dumnezeu 1100 Atotti~torul, Fl1cil.torul eerului· ,
~ pllmllntului, a1 tuturor celor vmrte ~ nevlzute. ~i intr-Unul Domn Iisus Htistos,
'·Fii1llpi Dumnezeu Unul-Niseut, O!redin TatliI S-anlscutmai fnainte de top.vecii.
· lilininil. dui'luminA, Duinnezeu adevlrat din'Dumnezeu adevAiat; 'niSeilt nu Beut,
de 0 fiinfieu'ratll, prin Care tORte S~au fleut Care pe'ntiu noi oamenii §i pentru.
'8. n(laStrt. IilAntuire S-a coborit din ceiuri ~i S-a tntrupat dinDuhul Sfint9i P1n -, ,
Fe4?ioara Mana $i S-:a flcut 'om, 'C!ire S-a rAstignit pentrp. ,Doi sub ~orip.~.Pilat, a
pltimit ~ra fost tngropat; ~i a'iilViat 11 treia zi- dupl Scripturl: ~i ·~,:a inAltat la
. eertiri ~i '$~de dea dreapta Tat~Iur; ,i ·i~i";.iI'-vcni '~n "slayisi judece' viii ~i '
:',:.~' ' .r" .:-.. .:'.' .".,'. , :,:. '..;, >,:.
~ ~ .!.:.'. :.,:,: > ,
'.. Sf A. 'Michei, lI. 1929, p. 4S~S6~ fQ.fl'Ucat Ia prima scris~ trlmlsl papei.Leon IX .'
,iII. hiniC:i~ie 10~2 'prin'hitemiei:Iiul 1!Ji AigyiOs, PCti-u m at Antioliiei iH. piiDjii niel un .
tlspUns."tJiin8i-itnUel0S4li.cestaiitriniitepapeidedataacoStapririintcxinCdiulpatriarlrului
de
· Pominic arad~ (Vencfia) 0 a doua scris~:.enthroiUstik:a". cat:e va prlmiiii ~it Un .

";"::-~' .. 7-~::-;: . " '1T:~,' '.' ·"(i~:~iZ/""~-·

• j.. ...; .. -- ...:., ", '. -, ,,~;, :' ~ '•. ::;.;.:.. ;~~:/. ":h~'\':,i r:t~f~·~;.) '. ,
 .' ':,'. ":',c '.: . I
-i:-" < -;::::::.,.. j,.: :t~- .. t, ; r~:~:, ._'.'? <. ::.~?
:$ d

:' It .:, i.
: .''''
REVISTA TEOLOGICA .·STUPt;r~l ARTICOLE .:':.:.~.~ ~ ~;[
-'
36 r" 37
L . ',:0: ';., •
., . :' ~;".:~. ~ .
~ ,:)2-.· "'~ ...::", '-
mOrfH, §i ~ Carui implrlpc D~ va avea sB.'1it. ~ilntn1Duhil.rSflL::it. Domnu~ de.
r . '- .< .: :: ......
. iI)urDnezeu·Cuvantul. el voi fi pru:t~ .ill eelor ce~au binepllcut Lui. din veac. Scnu
. viall ~litorul, Care rmpreunl eu Tat!l ,I euFiul c inchinat §i mlirit, Care a griit
prill p.oci. Si tntru una. s.tint~ universaUI. l}i apostoliCi BiserieL M8rturisim
,i
lins! sootier voastre ea ptin rugliciuni sA mi~4 faceti mil0.stiv pc DUnlnezeU, ca
ilua.urile biserie~ti fiind rAnduitede noi to chip p~c ~ iubitor de Pumnezeu,. sa se
un Botez spre iertarca pleatelor. A~eptAiiJ. invierea rnorfiIor. ~i viata veJ!cnlui ee !inaItc de caire toil intnm glas slavA :;i lau4! Cp=atQrului. Harul Donmului nostru fl5us
va sli v.ina, Amin. Am seris deei in epistol! full. sehimbare intreg Sfiintul Simbol. iBristos sli ~pere l}i si faM putemicl desiiv~ ta pllstrfind-o tn $I!n!tatc ,i voi~ie
dupll. eate am adfiugat aeestea:'
Pe lingil acestea primesc ~i Sfintele $apte Sinoade' Ecumenice: pecel de Ia:
. . ' . ' ' :,
liptriJlungiI1;t~.Qezile. . .:'.:::~< ir:'
.;!: ..... ;.';<
Niecea [325] care a dogniatizat de 0 fiinproea ~i de 0 einstirea Fiului Unul-NisCl1t t;, 1 ­ p.

al lui D¥mnezeu cu Tat!l.. iar pe Arie adoratorulcreaturii I-a. surpat l}i:flint in chip '. . ;', ," .;~:. :Ji·.::"·~~ -"'~
legiuit; pe at dumnezei~t11or P&inti din'Constantinopol (381) care cuinspirape ,(~pa Leon IX i"lSPU.D.sdtr~ Petru m aI Antiohiei~."
dlllTlIltzeiase!l}i mil}cat de'Duhulla prodamatDumnezeu pe Duhul Stant l}il-a -, .: . . ~vara-t0!ffitla lQ52) ;:., • i)
J.
• ostracizat-din aisericli pe Macedonie ecl ell mintea bolnav!; p~ 'IAngl acestea pc '. ~. • '::" . _ " , ' : ," .' r.: .' i~. -: ~'" 't.\ .
_ . cel inttilnit in Efes [431], care aproclamatun Hristos tntro unica ipostisl; Acel~i : '....Leon.q.,iscopul. robul robilorlui Durnnezeu. iubitului'frate §i coepiscop Petru. .
Dumnezeu ~i om jndivizibil intrucit divinitatea Lui s-a WIit dtip! ipostas!.cu Felicithn vigurosin Domnid fiiipa simfeniei tale ~i, a~a cum este vredni,c,
.umanltat,\,8 intreagl ~i a pecetluit eu Sfinta Fecioam ~i Maica lui Dumnezeu sirlie adueem mUltumiri tn multe felud Celui Care estc adevilrata Pace §i Iubire cf!lor ai
crezutalsliivitl NliscAtoare de Dumnezeu. iar pe Nestorle Care a indrAinit sA divida. S§l, fiindc4 printme, preaiubite frate, rivna sImtei Biser1ei a Antiomei pare ell. a
pc Unul Hristos in dou! ipostase, la dezbrl!.eat de preope l}i l~adat anatemei;'tneAl}i' '.' funorit din nou ~i eli. ea gandc§te ceea ee trebuie sl g§.ndeascl. Fiindea in ace~·
Sinodul adunat de Dumnezeu de la Chalcedon [451] care a dogmatizatcorect douil. - vor etmoa!}te toli cli. s'lllltem ueenici ai lui 'Hristos - earcfs:-1lU numit prima dati
firi nerofitopite ,i neamestecate, dar 0 unlcli ipostasil ale lui Hristos. Care a' atn'bwt .. ~......... ~nii:q aceasta mare Antiohie'[FA 11.26] - daell. vOIti, avea.iubire unii fafll. de
.scrnne 16 dumneZei~i" mai presus de cuvAnt ~i .facerile de JIlinuni mal presus de . ". aIpi [In 13, 35]. !JIi vQm vorbi toliacela~i lucru.~i nu vor'fi intre Doi schlsme. ci.
intelegere firii dumn~i~ti eu comuniunea 'ce1eilaJte," iar piltimirile, ostenelilc, ., ., YQm fi desi~iti tn aeeeru;i gindire ~i aceea!JIi ~intll [J Co 1,·1 QJ: Ciici Dumneze.u
i::hinUriI'e. setea ~i reIeasemliilltoare lor Ie-a atJibuit tn ·chip. inleleptfiinfei om~CJti •. _~ ____Qtre esie.Unu nu locuiC§1eSn rupturile·mintilor. ci numai ·in unitate ~i.in iirlmil
~i a condamnat pe drept cuvtl.ntimpi~tl!.tile lui Eudhic ,i Dioscor;apoi l}i pc al ~tl ,i-i ·face sil.loeuiasc4 in easApe eei care au un iruflet [Ps 67. 7],eii.ci casa
doileade la Constantinopol [553] care a retezat ,i secerat desl.v~it tntinatele . intmitatl nu va fi vrednicli sA se nurnwell. Biserica a lui DuInn~ze!l, ei slnagoga a
dogme !lIe lui Nestorie rlsarite din nou, ,i i-a dogmatizat pe Ongen, Didym ,i Evagnc . eelor rii. Mai departc, ~a cum e Q nenoro~ire. dacl.unitatea e lipsitl. de eele bune,
carcau ar;nbitionat sl!. introducl pc furi~ in Biserici ~mele",i fleciireaIa elenicAI ~a eSte Iuem priroejdios dae! sunt ecJe rele.. Fiindca til insu~i.. privirid eli oehi
plgan~!cU adeviratvrednic4 de cis ~i de scuipat, ~i i-a irurpat pecei Care tncl1zeau intelept din postul de observatie at acelci stinte Biscriei, al. carui pludar pari a. fi.
... pc furi~ gllndirea lui Eutihic; ~i sflntul smod intrunitiaml}i in Constantmopol [680­ fast: descmnat de Dumnezeu, tc-ai ingrijit sA. nc anunp. ~i inBpljezi promovarea ta
681 J. cafe a dogmatiut dod vointc' vi llicdri natmalo in Unul Hristos Dwnnezeul . Idnlljimca.eptScopali ~tA. cum spui tv., CD alegcrea clerului IjipoporoIui precum
nostru.~i i-a anatemizat po Serghie, -Pyrrhus ~i Pavel ~arc voiau. Si pill dogma . ~i credinfata potrivit rAvnei ct;lcemiee Ii foarte n~ a v~hi.ulqi obi~i.f'atl de
monotefit!; pe Ian! acestea ~i sflIntul siilod reuilit a doua oarlla Niceea [787] ,i in~¥1_~~_ApostpHc pe.~c, d~i nevredniei, II pt:eZidfim din ~ezarea.lui
care a iritarit 'cu toate voturile inChinarea la sfuiteJe ic;oime ide lui Hristes Dumnezeul DumnezctL Faptptin ciliC iu~irea ta. it fOut s'- ne recreeze ~i ~ii n.e .bucute·mult in
nostru,.:alc preaslivitci, Puiuiea Fecioarei fi NIscltoi\:cei de Dwnne7.CU Maria 9i - nOtnnul,' fiindca n-~ iJ,ltl¢at ~Il faci ~ca ccse cuvenea in gradut. cel.~ inalt
aic tuWtor sfinJi-lor. §tiind ~a cum spunea' MaleIc Vasile, cl in chip apostolic ,I '!iiit.Pe. cit$i Biseric~ pe care 0 prezidezi ~~eJn~. .: .:.:~: ;~:; ,:.:...
pabjstie cinstiiea icoanei ur.cAJa protQtipul ei~:: : '. .;: ..: '"
. '...A,a ~d ,i..~ 1!11l~l!~ ~i P,i-op<rt.:idUi~c;nidijduiqdtn eh{p ~~~lnic .
. : ..' .... -' .' ..:.,. ::
. " . ...--;;.~. ' .... ... , ......~:~::;.: ..;. . . :;,
. ..",A.l-4id1el. voLH,1929,p.458-474;WiJI. 1861.p. 168-171.RlspUnsUJafostredaCtat
ell in aceastl·1l.Iirturisire a credintci nu voi fi. Iipsit dc' sta;re8 de~a. d~ptatl!i . :
:: .•.. Qj:'cardinalul Humbert i:1ar din m.vm.~ mci~ i-a paiVeilit lui Petru ahis. la tnCCPutuI verii lui .
.,..---,.-,...--......,...- ........:.•• :..;.."':': _... _..:....: ....!.~-~..:.. ...."..*f , _ ...... ' • • ; •• -:.. ~~" ', .. ;:- • ,'.:..~.
.• - 1054. Nqiiind Iimba latinA, acesta a fost ncvoit sa" 0 trlmiti Ia CopstantinopOI unae a.fost
~'1>espre ~/ul Duh xvm. 45; PO 32.:149C. . :. .... _...._..• •.• .. ~B.rafiamtl tn Iimba ~ (cd. Mic:hd in pantlel cu originalut latin, p•.4~8-47S).
• ..... .i... ... ... ~a. ... . •••' . ~. ~.'. """ .I • :. • •• ~ ........:: • :,~ •

~"
.. 0* • ::t::... 1L '.' '~ ..:: ·~;~r.i·:·:··· .:.;' :i J.' !.' ~J .t·.·.. ~', ,;- .~_ ... "" '.

fI----'
i. '. •••• r ::.. !-l': :.
:';1'1 •.
..:';.'J ' ." ~~~t \~:~~: ~~!t \~ :t~-'-;-t _~: !.~, _._
!,' 1.
 ... ~,

·A·
,', .., ,r ~ :,)~ ,~1,i'~~~;: ': ,'.
38 • #.~
REVlSTATEOLOGIcA
• ~.';',! . : ''If'''" +." .
STUDlIS1ARTICOLB
::.<. ',-;".: ',.. .> . .1.:
.'.
r< , . ~ ". ~:.~,i'.' t:" .. !.
{.::~~.. ,~,:~;~,,~~;,·\:.,t:~·
'39· .' 'I.

. Fimddi din fa'ptul cli din scaunul mu apostolic arcerut stilt Sc:iunt.!lui nostru
.Apostolic, am cumplnit el iubirea ta nuvrea sl se abatii. d~ la hotii.rArea Doninulu.i
in acord cu toti Sfinpi Plirinti prin care Sf"antul Scaun Apostolic Rainan estc pus tn
mod in"jolabil drept cap peste t08te Bisencile din tot p!mantul~' cmna trebuleSl.-i
fie rap0rt~te spre hot!rire cauzele marriti!.ri ~rmai dificile'ale fiituror Bisericiior.
A~a promulga toate veneratele sinoade; ~a toate legile omene¢, ~a confumll.
~iS fiintul sfin~loi, Regete regilor ~i Domnul domnilor, fiinde! viirful deinnitapi
intAiet!lii ~ al intregii venerabiIe discipline biseri~i stri.lu~~te §i se distlnge
acolo ~nae ~etul ~i titAna apostolilor; Petru, ~teaptll. prea.fericita iiwiere a
trupul.ui sau in ziua de pe unnll.. Fiindc! el singur este eel pentnl care tnsu~i Domnul
;;i Mifl&u!torol a spus cl s-a rugat ca sl rlu...i lipse8.sca credintazicAnd: "Simone, .
Simone. iat! satans va cerut sl!. vii ceamica prin sit!; Eu ins!!. in-am
rugat si riu
lipseasca credinta ta, iar tu cdnd te vei intoarce, int!re~te-i pe frap.i 00." [Lc 22,
31-32)' Lucru pc care acea venemti!. ~i lucriitoare rugll.ciune la'§i ohpnut. fiindc!
p§.naazi credinta lui Petro nu lipse~te ~i· se credc·clnu va lipsi in scaunullui in
veci.i veeilor, ci va i'ntiri inimile fraplor zdruncinate de dlferite primejdii .ale
credinlei, a~a cum nu inceteazi sa Ie intlire~el pinl acum. Pentni. .excelenta lui, el
·fnSit 'cu'buc4rie-promoVaieaepi~copii1( a:·preasfffitei We mtll; ~iroiigine'inceta.t
pe Domnul'comun sii fii inaintea ochilar Lui ceca ce ai fost proclamafacuni de
guri de otn: SI'~i ins~ ca noi aprobllm aceast! pionlovare t\ta ¢i.e! n-w oblinut--o - .
· lu~ care sii nu fie! - ca neofif sau demnitar de palat sau bigamsau c.u bani sau in
fli':
. alt mod con1rSf sfintelor cs.noane. lar credinfti pe care al ~o{) 'cu semniturli
,i
, N(lPrie Sc~uri.i.ilui Apostolic suprem. dam mhturie e! e intru totul siinitoasi,­
~versali'l. OitodoxA ·,i 0 imbrli~lm ca pe cu adevlrat siPgura ~i inantuitoare; ~i
· f~lici$.d viguros in Domnul iubirea ta, miiIturisim eu i.i:timll cuceinicl §i gura
neubavniCl cl e acee~i clul noastrii.. t , : :;.- ,< .' i.:/.: ." . .
. ".. . . , . 'i" I,. ""'~
.. ,; ',; Clci cred: cu tli.rie cl Sfanfu Treime, 1'aOO; 'Fiul'~i DWllll Sfant, eUn singur
. .. •
· .ppi;Dnezeu Atotputeinic §i ell: in ·Treimc· e tritrcaga divinitate coesentiala,
·C9.Dsubstan~ala. coetemli. ~icOomnip.otenta, cu 0 unicll. voinpi, pUtCre ~i marepe, ~i
·.ea ~te Creatoarea tubiror creatui:ilor; din Care, prin 'Care ~i tnCare Sunt toate [Rm
'. 1.1;36], celemn ceqi de pe p/i.mli.n~ vizute ~i nevizute; ,i;mai cred el fieeare din
P~rsoaneledll.1 Sfllnta Treune sunt Up' singur Dumnezr;u adevArat; depiin ~i'
deSiivilr$it;~·.. ,:. :.... :; i,~ .~~i..: '; :... ;.) . :'; ,'.'! ii ~ .·"'~If :~:, ."
; ~ .i.'~ Crc::d, ~r e! 1rtsu~l filiI ~i~uv~tilf lui OUri:inezeu tatirnR$cii~ ve~ic..din
o

line Bt~crica Antiohiei dtept a treia in demnitate dupl Biserica Roman!, demrlitate
pc care te indemnim sii 0 aperi cu ceamai mare sargubitA nu peritro
cauza'siavei
a
,.tallt, cipentro vechea cinste scaunului pc 'care~1 prezidezi pentru ·0 vrerrie; ~i sl
, I"!u te"i'ntoarc~ de 18 ac~asta in.tenpe !1ici i.!D fel de,poinp~ ,i ~cigiuitl. ci..s~ap~ii tn ... ~
. f!1od 'oor~t~~ ~in~.tel!:pe.~a.n: au.~~~ :a.i~eri.~iL-1-ntjo~iei tC?ate Sino~dele S.fintilor .
Pl1rinti. Lucru pentru care, dacll. va fi nevoie,'mama'cea mare, adicii primul Sciaun'
:. Romllf.\; nu va lipsi iliciodatA de lAng! iubita ei fiicli sau,·maibine.:zis,.·tov~a
£conseera] ei. Spunem aceasta fiindcll am 8uzit e! Utl.ifse silesc sl'tili6§oreze vechea
demnitllte a Bisericii Antiohiei. . ~ ~i:a fostmgropilt, ~i a tnviai a treia.zi din morji,cu adeviratainviere a trupului~
.Mai departe, fiindel ai cehlt ·de Ia noi cu' compasiune;care ·suIit~ui:ele
diviziunii Bisericii universale, mirturisiJii preocupArii taJe cucemice cil.pi'inmiIa
Dom~lui tinCm. plnl1 acum cu tirie legliura SDntei t.UutlJifi vei!em sI apari . riu
~eundeva vltAmarea unei schisme 18 noi~' Ja care donin~e neincetilt integrltatea
annol'liei ~i pIinltatea disciplinei biserice~ti. Fiec!ruia din noi sl i se deacinstea'~i
'si~ p~treze drepiurilc Ii.d. Nimlnui sl nu~i·fie·tngiduit sAl treacl(eu arogahtA' .~
· Tatil inairlte de- toate timpunle, eoosubstailpal. ooomnipotent p coegaI:CU TaW in
.dIvinitate intrutoate, S-a DAscut 1n timp din :ptihul SfilDt-~i din Pw;urea Fecioara
Mana cusuflet rational, avAnd doui'!. n~teri: una din Tatal ve~icl,. iar alta din
· .roma .in tlmp; avind doll! vointe ;;i l~crlI:i,.l?llt)1Ilezeu .a<;levlirat ~i om ~d~~ilrat;
. propriu ~i deslv~it in fiecare fiie; nesuferind contop.irc sau diviziime,'fiu adoptiv,
. . '~dci irnaginiir, un singur ~i uhlc Dumneieu; FiU;allui Dumncz~u u1 doui' firi, dar .
· : tnti--o singurlipersoanil: nepitimitor,i n~uritor dupl divi~itate, dill" Care i.:"pll.timi t
, h). umanitate.pentru noi ~i pentru a riOastri. mftntuire. cu adevilratapMimire a trupului
•,I.'i:;t!!ru a ewi confirmare, ~i D-I\.vca nici 0 rievoic de mAncare. a mineatimpreuna .
: ',*ilcenicWriUinaf~ voinfa ~i puterea Lui, jar II patruzeCea.zi dupl inViere S-a
en
.; hliiltat eu trupul in care a invii.t ;i sutlctu1 in cer p ,ade do-a dreapta TaWui; de
a.zecea
; 1l11.dr:; in zi a trimis pc Duhul Sfint ~i de uncle, qf!. ~ S-a tnfilpt. qava ~i
vern sijudece viii .,i morfii ,i sl dea fiecll.ruia dupUapteIe lui. .. ,:. .. , ".
., '" ~ .• cred·~i ui'DilhurS~ numn.etCu(Iepllri; ~v!ilit Wadevilliilcare jRircCde .

,i
hotarelt: 'pe care le--au fixat pAriripi i:lO~tii CPr 22; 2B):Mai degrabl i'dpa ·voastrlt'·
si fie ell luaIe--a.rn,inte ca nu cumya rldlcina smftrAciuiui dihoniei sl.n1f creascil.
pe dedesubt ..,..luCrp care. sl nu fiel-in piJ:tile'voasn-e, pentru' care ~e nelin~tesc
d~la Taill ~i de la Fiul, coegal; oo~ential,' co8.totpilfenue ,j <iOCtem ttl toste .cu
:'.~'. . . ~ '. . ". ." '.'

' ..r~ ~I c~ FIUI, Care a grllt prm proroti... '.. ~".,

.
. . - ................. -, .
., ;,' "t:- '., ..' ; . ; . .
..•.;. '.. Ac;:east! sfiiltll. ~inedespli1itii Treime ceed ,i ·ri:ttrbmsesJ·clI. 'ilu' j:: trei
.. " '

mulli~i ~ IS necesai: sl. fie: stArpiti ~Urt tarina..Bb~cii universsiIe' cu se~ea dUfunezei. 'ei'"Un singur nm:nnezeu Atotj)utemic' ~I!$!lic, 'nevlzut ~i neschiritbabil .
. ascuti1i\.a sfinteloi~(lIinft•.•. '_'~: ___" ...... ~.:. ";,~ ':: ': ....;:,:. ::..~ .~_: __ :.. ..:_I.:~ _..
, .lnl1tatl in v~1 Scaunului Apostolic ca s~apfobe cele Ce trebui~'aprobate
,i
.in Trei.p~oane o.singiiIi fir.e :siu 1!iritft,. at Tat! neitAseut, Fiu ·n~cut ,i Duh
.: SftW: nici niicut,. niei nenAscUt, ci puree$ de '111, TaW ,i Fiul C1l adevirat cum
~i sli. dtJza.pro beeeIe ct·ttebuicrde:mptobate, smerenia m~a: aprob!,.'laud! ,i CdnfiIItlA .~ ..
sPUneamin.ai·~sus. ".:~'; . ',: ,:l .. :·~ ..• :.: . :: ... : ;;~>'.1: .:. .
, ;' .
:. ;.
, \ :~ '~~ f...: • .~- .to.:!
.. '
,

0'1\00.
"
'.
. I
~':' t:~J. ":,,:' .' -<. ': j,

- ••. ~ '1 - •• -. ;f:

I: :.;~ ~~
,!
'.:.
" " .
..,.. J~"" f ':~r~':' i' ;:,~"r .~·:t; i
", ~i';: ..

'. > ~ ". ::1h

"

l.~
"
"
,

':'

i
" ..... • .. ;'<'. ,.;". • '.' fi
40 ; "~'; .. REVISTAl'EOLOGlCA
- .
"'. ... ,,:-.
.' ~ : SJ;VPD ~I.·,ARTICOL~ L;:' J'';:\. ~ ~ ''''~~ " ... :.;::: 41
~.!~, ' : ; " ~ft-... ~~..~:~.:,~;~ ··.:::.~ .. ~:::. ':", '."

I
" :. .::. • w _ ­ ••

Ceed ca este 0 singurll Biserlc! adevlhatil., sfllntA, C8.t0lici!. ~raPostolici!., tn.care
se di.W'I singur botez!}i adevirata iertare"a tuturorpae;atelor. Cr~!}i in adevlrata.
inviere a acelui~i trup pe care-l port a~ ~i in viata ~cl. Cred ,i c! Unnl singur
Dumnez<?u ~i Domn Atotputcrnic e autorul,Noului ~ Vec:hiu\uiT~ent,al~.
Prorocilor ~i ApostoliIar, !}i eli Dumnezeu a preho~t nUInJii ci:le'bune, dar prqna' §i
cele bune !}i cele rele. Cred ,i mihturisese eli harul ~ anticipat §i urmeazli. omului,
astfel inCiit nu neg liberul arbitru al creaturii rationale. Cred'eli sufletul nu e0 parte II.
lui DWJ1Ilezeu, ci e creat din nimic. !}i fMl botcz e vinoVat de pilcatul origiruu: , • '
Maideparte anatemizez oriee ererie carese ridici!. impotriva sfinteiBisenci
catolice~i de aSemenea pe orieine care crede eli trebuie ~Ill.ite,iit autoritate alte'
scnpturiafari de cele pe care Ie priIi1.e!iteBiseriea catoIicil..' \'~", '~, , •
, ~tiH1esc in orice chip ~i venerei cit pc' eele paW cvanghelii patru
,,: Abst/"f,lct:A do.uble aniliver.rarjJ'-firstly; 950yearS8ince thl/!f~t major eccluia.stical
, split within european Chrislent;lom between the Catholic We.sumd -the Orthodox East,
thls,year,' secondly. 4U years sincethe,t;lnnulations ofthe ,;,utuale:ccommunlcations of '
10J4, natyear- offers Ihe best opportunity to revisit the hlsloriogr:aphical dossier ofthat
biller event,lh'lhe new context generated by the 'ecumenical era', t/lie.Europeon unifICation,
, (
.(11Idglobaliim. Up'to the recentyears the/acts tmdper.ronage8,o/l{JJ{upeCiaily COrdinai
, Humbert da Silva Candida and Patriarch MichellKeru1arloi were pres'entedWllier'strong ,
biased presumptions. polemically tar.geied,: each confessional part ''proving' the
I,
ruponsibllit)l oftlle other. Through a carefUlreodingo/slgnijlCo"t t/Qcilmerds":which are
offeredhere in Romanian trans/alion -;iJ,e'stutiyreaches. the con~lu8iQn that.} 054 saw the
Aeni!-m merely between Humb'!"t and Kerularios, ana not their Churches; fJ.ut unlike Ifle
,,9'" cenlzit;Y ~Pholian Schism'. the twa am;zthemas now proclaimed wenr~QI submit(ec/-in
'smciaae, . ',!: tile sUbsequent limes. to the examinalf,on aridJudgment of (h,~ whole Church, by ~n
1"

fiindeli in acestea Biserica universal! e ~ezat! r~ cele patiu pi:!rp ale !urili, ca .. -~ ecUmenicill councO. On the contrary. t~'~;'SQns ofthe eccl~uisIlCRlleader.r arbitrarily
intemeillt! pe palm pietre: primUl cel de 18. Niceea [325] al telor 318 Plrinti :sub . prevailec/. upon lhe mind 0/ the. Church. a tragic falifll'e thaI ,nabli.r~ed th~ schif~ ipso
ferlcitul Silvestro, papa Romei, !}i Ymplratul Constantin,cel Mare~la care fbst au
de fatl preofii romani Vietor;li Vincenpu; 'al doitea, primul de lit Constanth16pol'
[381] al ceJor 150 de Pannli sub papa Damasus ~i TeOdosie eel Bltrin; altreilea.'
facto: After !l millenarian estrangement, the removing ,ifthe anathemos by Pope Paul YI
ana, the Pati-lcirch Athena8o,raS. in 1,965- the docUments arB also trans,1oteJhue::, whII~
deleJlpgits gieafitess stillpreserves the schismcreatUlby theological divergenCes. However,
I'
. lij~
primul de la Efes [431] alcelor200 de Plrinp. iru,b papa Celestin~iTeodosiecel :the n,~ cliiii,ale of~fI!C~ tma, nrutu~l/~re a/~,?ws thejoU:zliY. w.~~lfing.~~I.the ~ ~'!fUJ!
Tanar; al patrul~ 'c::e1 de la.quil~edon [451] al celor630 de PArlnp. sub fericitUl . cOi?7I1J!!,!i~1t.-,; , _....... . -:. •••. , ........ ... .• __ ••.••••. ,..1: ..,; ...... ," ,t.; ....
~~
. nt
papa Leon ~i imparatul Marcian. In chip &seminito! primesc !}i unnez ~i celelalte . . : ,,;. ·.~f.J·: .< 1rit '
t' .
trei sinoade, adiel al doilea de la Constantinopol [553] sub papa Vlgilius ~i implratul " I» '. ',: "'~ ••
i
......;-. .~ ... :... ~~":
. 1.;
Iustinian; al treilea: de la Constantinopol [680-681] impotrivti monotelip.lor sub ":'.I~:·-·: ":!'.-'~- .1' -:-' .. • _-'r.".J'4 -:. - - . - ... ',-'

papa Agaton !}i.Constantin.-neporul·lui Heraclie; ,I doUea dc-la Nieeea [787] ar " .. ~.

'r'l>
sub papa Adrian ,i Constantin. flul lrinei~ pentru cinstitele ieoane ale Domnului ~ , . ':"' ~ .

,i
nostru Iisus Hristos ~fale sfintilor. Orlce mai suszisele Sinoade Ecumenice gindesc
laud!, gandese §i laud ~i eu, §i orice anatemiZeazl ele, anatemize:; !}i eU; . ,'.. .
Aceasti credint! Sfintul Scaun Roman ~i Apostolic 0 crede cu mima spre "
. -, {~ .
~J ~. ~.~."
:;

".1_
~r.
<t ... !.
I

II
diepl~e ~i 0 m!rturis~tc cu gum spec mAIltuirc [Rm 10, 10]. Potrivit eise strlduiC!}te ,; ~
;: ~::~. , .. ~'.
~~
51 triias~ Cu darullufDumnezeu vi pen~ apirarea t;i ,0 gata, da.eA e nevoie,·S:l~, , '

moarL Pc care 0 cun~ dcslvirJiti ,itn tine,'fi:atc prCaitdJit, ,i pamt Ci to .;~t. to. • I, .. ·;~r~f~·.:'
fndemnim sltrAiel}tiYmpreunl eu noi, bine¢ind ci!., flIrll. faple, credintaeste moartl .1
1'- •
.,' ... - ' " ' ' ;.: ..•~.~. ~~~. I' : ~ I,
. " ".,, ! ::...
[Ic 2.201: SalutAm impreunii en toatli frilia!}i colegiul Sffintub.ii Scaun Roman ~i '
Apostolicfiitia fa Jl tofsfll.nttil coiegju:supui-pe in DOTnnu~; ~i'1lQ ~8mn muit,.
~i~ ~i porite frate. sl tc rogt neincetat A~tpu,temii::u1'!i Dunuiezeu peiiW'
'. ~... .. ~, . . "';;,
...
" :' :'i:;::')~,t~r;T:~'i~:"
' . ~. . :-.
~~~. ~;i'.~.~ ..~~::.: ~ ~.'T~~' :;:..~:
.
~'1' '0' . •_

..';.

tndoita noastra mAntuire. ', " '. . . . : '.' ."::

.'
• ~1" ~ ! . . .. . 1 .. , . • • ••

\ ' .. .... A;t:hidia,e. ~~f;Dr. J:oan ~.]cl J~ .: ; ~ . '''l,.-' "~.

! ~ '..
! " ..
. ...4:
Faculia~ea d~ TeoIogfe qrtodOXft .~ndrer~lIgnn~». sibi~ - .
.....: . : . - :. I ".- •• ~- "

';-::"',:~l ' .f~::4i~i :.

.. ... .... .. • ::..o : ~!
......
(va.~rnia) .~ . .,
" ", .I )'. ~ ....
,
"; .: : ;i # ' •• ~. : • ~;. }.,.

.:
1.: :f~,~,;~;~~L
,
~
.....
.- ............
: .~ : ;'"",, ·!~~i,.. ~ .
:1: ;: . '.
 ...
.r I " HI\.'.~-- t.VI
1'1
~,. \~1e;.o€
. -
: ,~(f~). .'
.
- \ -!\ .;. .-:-:, :1 :;.:-;.:--"':------------- ~II

1 ,-. 78
~ . '

: ~VI~rA- TBOLOG~CA. .' 'J

~ ! ~

.'
~ ,\ 'r.J
~1\Ii,(....'
: ..

" "'Nt1"'"~ (ot -k'~ i"f~o~

- ' t::iJ....
lle!....a..
~ 't· .
'.
:)(.WYI
>' .", •
(8"") ­
~,.'
~!~

. '"
::,

~
. . ~~';:.: .~:. 3 "!: '~'ii:

;,-C ;-",. ~tL~~ A),t:::L':, .' )

Abstract: The main concern 'oj this page is astrIcfly hisio~ical one: ii:J j{nd
out, if it j~ co~rect to maintain (or topresu'ppose; siiently) th.at t~~re is a ~I!;i
I~'
..
fundtlJtlento:i difference between East and West as to the baiis understanding of ; ... :. ~ ""',
.'' '".:.
"Church and State It or "Religion and Politics". A.bo!!t sixty years-ago the Dutch
t~ (reformed) theologian Hendrik Berkhof and the German JeSuit Hugo Rahner
already had a similar "structural differen.ce" 'in mind; when writing theirboaks
. . .';}~. \~ ~;. ~=.
i7 .;V ' .. ~.. ~".:f.

' '~
I,'I~ .",,:'

\0' • ":. "i ;';'.. ".:..r.- . •

?J."
!,
!,

;950· DE ANIDE' LA ~:MAREA SCHISlVIA"'! l'

. on "Kirche und Kiliser (published Amsteriiam 1946' and in a German versir:m
J Zurich 1947) and on "AbendIiindische KirchenfreiheiL Dokumente uber K{rche· .".; ,
..''INTERPRETAIu ~tDOCUMJiNTE· ;, . .;" J
;Y:i~'-; :::.~ .:.~: ":\.f ,'..> . 1
1 und Staat aus acht Jahrhunderten .. (firSt published EinsiedleriCologne 1943 ii:md
in a largely revised and enlarged version Munich 1961) respectively, Small wonder
~ :."
.'. -:-'a douaj)arte.;.. .
~.;.'
.; .
' . ~. ~'..
., ,
:': ~
.'1•
I
. ('" "
that these two books came, in substance. very close to Qne another, because both
\

had the same enemy in mind: the German and European National Soc.ialism. s~ . 3 1-
that H. Rohner's collection could largely be read and ~ed as as-Duree bookfor H. . . f

Berkhof analisis (1). Consulting histI:Jry or, more exactly,the'tradition ofthfJ'

(allegedly) "undivided" church ofthefirst millennium, i//ind:howfa,r it reveals
traces ofthe maintained "structural differe1tce"~ tJiiS paper calfs to witness th!!
great ch~rchfather John Chrysostom on the one hand, hls weStern contemporary
. Pap". +-eo'n IX I
.
(ianuarie 1q54)
'-. .
cardinal~i iI~mbert ci(..e Constii~ti.n IX MonomahuP

' . . ,Leon'~pjsCqpult.robul robilor l~jDu~neZeu,:s1!vitUitii~i evlavii)stilui fmparat

"... ':, .
"" .
....,"
1l
Ambrose ofMilall an the other. Wefind interesting nuances, dijferent accentuatio~, ., ~.N~!~~oil:!e:.G.0!l~ti.n _~<?1}.om~,~~· t~b~t.U{~~ .fi.~. s?Uufai-o:.: '.. ,. '_'.',":... " "j
but-no sings. ofafundametrtal differenie betWeen east airdWest as to.tlie basiC"' . -' .' C!temultumiri trebuie sa aducem ne~ntenitSfintei ~i nedesparti.teiTreimi, .':J
Creato~ ~i Gu:v~rnato~ a toate, pentrti .ne~itl!l ei dar prirr care lucr~ to ate
understanding of"church an~ st.ate." 0': ,~Teligion (1ndpolitics'~ (?), when discussing . ­
1. the ,,failure" 0/ St. John Chrysostomand 2. his altitude lo,!!,ards theRoman ....: !n .toti. [cf~'; J Co 12, 6] putem dint!l:i ~i din evlavia '~i cuct:micata sa~guinta. .i
empire, : .,.. . preaslavitc' fiu ~i 'preaseriirie imparate: fiindc{'Eal:ia' aiBtat iis"tfel;'Ea'poartii de'"
"grijii~~~iI~lerio~~! totB! i! incfid~trun.u~s~rs~n~n:n~~rtitiiye~al~· .
.'. "'j.
As to (nearly) simuitaneo'us and(hUl~~IY) ~~Ogmis;~~~ai~ ui'F~~'s: .... . ~i iineHorarea lucrurilor'publice ale impidpei piimintesc.. Ciei dupii foaite l~gi
1,
the interesting remarks in G. DagroIi'S'-stiniulating book,.Empe~ur e.t
Pretre. Etude sur Ie "cesaropapisme" byzantin, Paris 1996, chapl IXC"Lc
~iprimejdio!ise discordii. tu- cel dintili. te-a.i flout sfltuitor. purtAtor §i executor
dontal p!cii ~i intelegerii ~i te arap zi$d impreuni c!l ;,vasulalegerii" [ef. FA 9, ' "
f.t
. '.!oo­

cesaropapisme et Ia tMorie (\es 4eux pouvoirs"), esp. p. 298'-303. ": "
.2.· cr. my paper on "Augustine'and POOtius on religion and poUrlcs",·to be
published in the Acts cif the Jast ''Intemationai Conf~ on Patristic
Studies" (Oxford 18~23 August'2003), with ac'rltique of the theoty ofR.
Berlchof, Kirche und Kaiser, and H. Rahnef, Kirche und Staat.' adopted. i.
a. also by VI. iI. c. F~d, "Churoh ana state ~perspectj.ves ~d~blems
in the patristic era"~ in: LiV'i~~,.B.. -A.' (cd.), Stut!"a .I!atrlStica 1,~•.
. Ox~ord ~d ~C:.w Yolk (Pe:g~(J~,P~l' 19.82, 38-54, ~, 385. 47:~9.: :.
... ..
'
15J,' preasineritul Pavel: "Pentni HrLStos stintem sol~ cS: §i cUm Dumnezcu v~ar"
indemna prin nai;' vii rugmn, imp3eati:"va cuEI, care e noilstrll., atacut pacea Care
din ~Ic douiuria" (2 Co 5,20; Ef2, 14]~ Cici c8. un eopil cvlavios ~i de flte aleasi
n-ai uiiai suspinui malcU tale.~i n-ai socotit cI.c demnl de disprefUit fiindcii a
. imbiitrin~ ciniai dcgrabl'cI trebuicrespect8.t!.§i ai cugetat te tntorciIa ea eu si
. miruntai(fpline de iubire; ca si!. fii'tu at!t mw dnig §i aptopiat de Uilul Dumn~zeu
. ~LT.a~1 ~.to!lte. c;:."'••~,~ roa!'J?un.~i ~riit fatl.de:.principaia m8Il1a [Bisedca .
Rom.e·i]. ~iilU este 8$·Cu.ns inteleiiciunU ~al& co: se:,spun~' i~ .Is'us si~~li:

'.
.'. . '
..". :~ ' . ',.;,,: .".. ,,'). ::: >;. r":<." .. ;'~,:.:{i~" .:'~ j~:" ..' ';' '.
"

. ,. ..
"
.,,,. -
•• I
"/'" "t:J.. • '.. ·Iirn1are·din«ThvistaTeoIDgicb;·nr.3/2iJ04~-" , ',~ .;;.' >. { .... : .·il
.~
.:. ... ::_~ 1. ­
: ,,:',., 1::&IA~. \Yill: A~ta d scrij,ta-iuiI«'d~ co~~ik &~iiri~Ji;raecae..d .u;ti~e 'j
',.
.-.'".'"
,,'
.'. saeculo XIct1mPc?sfta miant, 1,eipzig-'MarbUr&·.1861;p.il5-419..: PL; If~.777...;.781: Epistola .
'103, Rlspwisula. fost redactat. dupl curq a deJnOnS!r!lt !t- Mlcb~l; ~ cim!inalul Rumbert.
. ,.
"
.
"
: •
.
. .- . ..._.. 'O.
~
+ ••••• ~ .... - _ . _. ""-. ~-
' . ' -

".,#.' -'-"" - . "-,-.:,""'"; ~7 -- ~ ~~.1~. ~ 7;·:i..

. ~ .
. ...i··..
..
-:.
"

. "-;.-.;'-./;';,r:.:t,:;;-',: :'.
_j.
~
w

':,'. .
~
': '.
• ',. "'.. • 1.1 " • - 1f • i ~; ~j ~._ ... ., .-~ ......
'.
 ".", ';
P:
'. ~"J \'
"

~."
I
Ii:
~

'. "'F ·1, .; i:: ,. It.. :t..~. \, ; ~,

~.
q,:

80
".RiNIsrii-BoLOGlCi . , . soon $1 ARTICOLE.,·
'"
-", .
. .
"
.~"':
.
i .:-;

;.,!:~ ,::~.".:,.~ ,~:" ~ ~~ ~

'.
I
:f ...'\.
"
• .l;,l... ~.
.' .81 f:
"t,..
in~cu';~~~ta~l;' m~e'isirtulge'temeliil~
:": ',:' : l" ',',",. .;, ,. ;7 ,;" ;':,_.,:" ..: .
stlinllt en ttmp $(fliri tiritP. am vesttt gn:iaiil rizbunm-ii dum~ezei~ ~i omene¢.
,,B intareljte caselefiilor, iar blestemul i
Dar fiindca sPune uiteleplul: "Nimeninu poate in~bt pe c8'ld~.hi care ~i uit~8.roe t;
[3, 91; ~\ altundeva: "Nu uita legea mameitale. ci leag-o.in inima tR necontenit"lPr ' I,
priviiile Duninezeu §i nebunul nu se indreapti" [Sir 7. 14]. ril.utatea lui a riimas
I, 8-:-9], proverbe care se ingrijesc sa ne recomande mai ~ult'mam~caie ne na¥~1i pAilI mtr-atl.t invarto§8tl ,i incilp&finatii mcit &daug! din in zi lucruri inca §i zi ...,.
fnvata spre vista v~rtica deeat pe ceq:~e ne n~ SPp:l: moaite ~i rie iube~i$i ' mai relela cele foarte rele. De aceea, dorind nu atit sA eheltui bunuri exterioare
invata trupejte !Ii cfi.reia dacii nu i-ar urma aceea C/l sa ~~asC8. !Ii rein~cI,' M .
t
:.
pentru eliberarea oilor lui Hristos,' cat prefenlnd sit ma cheltui eu tnsumi. nii s-a , ~.;
niei 0 indoiali aceasbl i-ar hiriZi pc fiii ei unei a doua morti· Mai'departe, d~i pm plrut'ci spri'mirturia riutlipi lor sau, dacl: ar fi potrivit astfel, spre'repriroarea
t
t'
membrel~ ei ocupii !ji umple tot pimantul ,i marginile pimAntullli, aecast! mama incajlafinirii lor,trebuie sa atrag d.e oriunde 0 apiirare omeneasca, fiiitdcl aud de I

universalli ,i fecioarii nestrlcatii sCoate afarii $i intinde C:8.si fie r~eCtat,i cinstit
t.
la ApostoIul' CR stlI.panitorii nu poarti M mo.tiv sabia. ci suntslujitori lui ai -r, ,f
de tot-i un singur cap, pc care oricine l-sr neeinsti, degeaba Se mai ntlm!d printre :r
Dumnezeu, taZbliniitori ai maniei Lui asupm oricui -sli.v~e riul.,~i ci nu sunt de '~.
mero.brele ei. Care anume este ace8sta slri.lucirea ta'iJnperiali.~ie foarte bine:
'

t~m'uf pentru. bel ce face fapte bune, ci pentru cel ce face fap.to rele [Rm 1,3, 4], iar
(urm.~ullui Petru] cei pe care glasullui'liristos [cf. Mt 16. 18] l..:a preferat ~i'
evidentiat intre toti !ii pc care mai apoi evlavia.Bis~ricii,i coriSenSui ~netal ai·.
regii !Ii conduc!toHi sunttrim~ide Dutnnezeu spre razbtinarea ftr!delegilor:Sustlnut
$
'.
,r;-:.

S finiilor Parinti I~a celebrat necontenit pAnil acum. Venerabila lu,i infiiti,are iu insuli .
ai dispus sa fie einstit!, nefiirid nerecuMscitor fata de ~ care a insemnat ~iI. cum' "
de, 0' ~cortl'pe care ofngi!.duia sGurtimea timpului fi necesitatea iinirienta. am
socoti~ Cl tn;bllic s! cer convorbirea fi statuI slivitului d~ce. fi magi~ Argyros,
r
"
./-t
~
preacredinciosul tau, cil nu doream pieirea:.v.reunnia dintre normat)Zi san a altor'
~ade bine cre~etul tau cu diadema impll.rapei p!mant~ti ~i t~a fiicutinfrico!jator', Qamen~ ci pentru ca aceia care nu se tem de judecata lui Dnmnezeli si...~;f vinl in . *.
f ,.

. ~i iubit peritru n~roade, §i care, ca. sa domne~ti in veci. te-a uns cu mirul inflerii. E firemiiear de,groaza omeneasci. $i pc cAnd fncercam noi sll. fr8.ngein incaplitinarea
#
";;
vorbadesiiru: de vechea $i batrana Ro'ma care I':aincoronat pc aeel intii preanobil lor printr~un''indemn mintuitor, iare~ de partealQr'ne promiteau iIi chip preflctit '"
~i pre!!. e\ll avios Constantin [eel Marercu a clirui gepcalogie te slive¢ !ii cu aclrui '
put.ere tc m~ti;Care I-a 1uini~ 14 p~ml?vat ~i I-a lIlle2'.ll.t maejn-esus'de tOtl, eei,­ 'tQf\.~supunerea. au atitcat cti putere pe'nCafreptate e$corta no~ dar acwn ma·i.
degrabise intti~ de.cit se bucuri.devictoria lor. Fiindca a..p. cum a scns e-vlavili '
'I
'l
~i n4 'incetat din binefaceri pbll'ce I~a cop1efitcu sl~!liinplripei ce(e!jti, ' : ta spre,mAngiicrea noas~ pentru aceastlp6dznicie a lor ii ~eaptl cat de. curiind . ~
2.c~.::s.'miirind'cu omi.ilfiiIDirifdfnn~lte'feluri exeelenta ta, preastlvite ne ' fiu. o indignarc mai mare care va veni peste 01 dupil ini~onirea hoardei lor pe care au J
uMpiem'de oeu .atat·~i mare bi;tcurie pentfu devopunea ,i recunoqre~ ta,cu Cfit . , mqercat-o. Noi ins!. crezind ci ajutorullui, Dumnezeu " de. fa@. iar eel omenesc . ti
~

e mai l11arenum5.tu1 sufietelor Care itD.mi de oonaucere8. til ~i lie i-eazcmi de ex~mplul - , nu1ipse~ n-;-am plrAsit intentia' etiberirii ere,tinltitii,: niei' nu' yom da odihnA
,It
tau. Dea~eea, nu incetlim si ruglm pe.Domnul nostru comimprin Care regii .
£1
":r:
tamplelor noastre [Ps 131,4] decdt' 0 datil eu odihna celui c~ primejduiCfte SflInta
domnesc ~i principii deosebes? cele arepte (ef; Pr9~ l~l. sl.tt paz.easC! ~~~.
;1

indelungatA Tn bunl plll.cerea Lui ~i sA-implineasci. intru cele bune dorintlLtai.!.;' .

. Biserici. PentnJ.{:lobAndirea ~i oblinerea,ei avem din evlavia dumriez.eJascl'o foarte
mare-u,urare-'~i ajutor pe preaiubitlil ~i preastrl!.luciM nostnl,fiu. implmtUl HenriC)
'I
. Mai departc, eu TnSumi ca. oricare viciu-'al Scaunului Apostolic ma ostcnesc [III, 1039-105.6] a clrui apropiatil ,i. promls! ve~ 0 IIllteptim din zi zi. ,I care in
dup! miSur8 ~ereDi~i ti p~tOi meleSl tnip~inesc sarcina incredin~tl mie. potri"i
t
de Dumnezeu griitorului Pavel, ..wi miedaclnu voi bincvesti. clci asu~ in~
cade.o foartemare neccsitate" [1 Co 9.16]. pentni ci lajudecata ve!Jnici vatreJ:Jui
si dau socoteaUi pentrU'CQnduce~ unei singq~ Biserlci de purtarea tUtufor
. B1!~ici1or. VI:l'.An4 deei prin acea purtare de grijlprin careticbuiC:Sl'veghCZaSUpm:

,i
. i:uturor Biscricilorlin 'neam strlin [81 ntimiaiiZiiorfii'iiidisciplinat iidicin'du·se"
, nianat de 0 inCredibill nenlldaUziti ttirbare eu q impictatem.ai miIlt ca plginl
se,~cu ~ipameot §ioxpediponii1itatl,im~~ ajut~ruJ n-.tru..~1'!l
spre. c8re baruI €let ~sa tnsutletit-o ~i pO seninltatea ta. ea plecind-de aici n~ul
dU!jmBn fiind,81ungat ~i pus pe fugl de Ia: Biserica lui Hristos ~c vo~ ooi ca de do!!!
. bratc, PoP,oaba mtri~i CrqtinAtlp sa $e inalte din non. iaisab:ea Iucrurllorjiublice
, 'sl so.mformeie. ~i fiindcldin'pricina tnmultirii rlUtitii ,i ril.airii iubirii tcf., MJ~,
12], SfintaBisericl Romani ii Scaunul ~pOstolic au fOst ocupaic nu de pISton; ai
de merceriari, de Cej care cantI celc'ale ior. U;;~U cOle ~ SUDt ale lui Iisus Hrlstos.
..

I:;11
,.
::.
""J
im,potriva Biserlcilor lui Dumnezcu. CislP.ind pe ~ini $1 mpunand pe unii
')I
'. r
la noi
'.. :,: , ~j. a ?J.cu~:de~t! tn. chip 'iumorocit. pAnl acum, avriJ.t sfatul dUmoczciesc Ca. .
~

~i ori!Jile chinuri piIllla iefirea sufletUlui, necrufinc.i nici capir. 'nici bltrani, f'irfi: ,•
,,:~- smcrenia mea Si.prime8sc1 povara unui atilt de rrui.re s<:SUD.":;;i d~ umem ...1:

,i me'i o},
resi1ilGt fatl4e slib,iciuriea firii femeiqti san fat! de umanita~ ncflcincf nicl 0 '
~' , ijabi suntaplsa~ ~i ~pc?vifa~ foarte~uIt, nu pupnlsp~lI s~tnii,Cste ~uDsa ..
~ebire tntre sacru ~i profJn; jefuind. htcendjind dlrilnind pAni )a p8In.int .
biSerici. am domo1it.fo~ ~esC!lri ~i~l~~ia lor. i~unplorat; ~ predieaf, ani '
• ;: " f" • ~.... ..
. -.~ Jttiriici.c;and de ~bele laturi tmi siau'ii:Seme:t)ea fii preastrAluciti ,in cl,lcemicie in ~"
.~ •••••••••: . . . . . -.- '~"." .:.~ •• ,.. ~*.~.; :- ,: ~~:;: :-~. ·i<·.·.~~··
,i ·t~~
',':"
I .. ·• :.:~ " :1 1. :": 't.! .. :'

,>
r'

' ;. j." ~ .. ~ :,: \, ·~~;t,:~

!
. ..
... : ....
. ,,+ :
.... ... __ ..... ' .
.,
"
­ ,- ,.,;::.:., , .. :
 ~: - ".
. ~.;
',
;: '.
.
~ .
; ,.' '.;:.; :'i . \ ~ ~ >: •

82 REV1STA.::E~LOGICi: ': ST£J:DIr$IARTICbiEi ' : ' . : .. '::"~'~'~i~:'l:~

. ,... . . ' ,L !"'; .:.: .. ·.·."::.83..-"7
putere. De aceea, preaiubite fiu ~i preasenine YmpArate, socote~i& vrednic sli" • .~. ~ ~J. ~: >":,,: ': •. . . .
i'nsl ihcredere.ciprin venirea barului lui Dumhezeu'se"VaaflaIieirinmi~fde'~~stea:
• • •

conlucrezi'impreunl eu noi la ridicarea mameitaie Sfinta BJserica4ta ~cuperarea .

de cltre ea in parp.ie- tale a privilegiilor, precum ~i a patrimoniilor, demilitAtii $[' .
respectuluiei, cum vei putea cuno. in chip v§Dit din eele serise ~i tacute de
venerabilii predecesori ai noFi ~i ai vo~trL Deci pe tine, ntare unn~ .prln sange al.
Marelui Constantin, nume ~i imperiu. te indettinlUnsli te faci imitator ~i at devofiunii
lui fata de Scaunul Apostolic. ~i cele pe care acel minuriatblirbat le--acdnferit ~t
continuat dupa Rristos acestui Scaun, ajutil in chip conStant, potrivit etimologiei
numelui tau, sa Ie recupereze, tina ~i apere; clici luptfuld astfel vei fi cunoscut ~i la'
DumnezeM ~a cum ~ti cunoscut acum intreoameni. Fiindca acest lucrusesil~ .. '
51-I facii ,iR pfu1ile lui preasUivitul nostru fiu Henric. Toate acestea vor ajunge mai
fericit ~i inmultit pentru noi ~i pentru voi 'atunci cAnd prin venirea, harului lui
Dumlleieu la interven~a preafericitilor oorifei ai apostot~lor.[Petru ~i PavelJ ~i
prin mijlocirea ~i obt1neres. mea, vicarullor, inlre voi d~iseva incheia 0 aliantA
foane,We a plieii ~i ptieteniei. . " .. , .~'),
p~ Janga acestea, confratele nostni arhiepiscopul Mihai!' ne--a adresai 0
scrisoarG de indenln la annon!c ~i unitate; ~i eSte cu atat mai necesar sa:1 primim eu '•.":'.2
~i ~ai mutt devotament ~i mai mare voio~ie intru~trie indeamna spreun bine atAt -:. . .
de dOfi(~i necesar, cu cat vedem mai limpede eli. nu poate fi'mimlirat fntre'ucenic,i ....
ne indreptat,fie venindu~i repede. in fire fiind sfiituit; ~i se vafac.e nu ~a cum se
spun~' ci cum 5e do~~i se rlid!jduiCfte Tn chip,cucemic de noL ....i- ": ,
ReOO~dlim acum i'ntru toate slavei tale pe fin nOFi de.fati,ti'imi§uSfiintuIui
ScaUn Roman ~i ApoStolic, ci sa fie Prlmili eu generozitate, cUm·Se covine, sa fie
nispecmp,i tratap binep onest, sa fie'ascuIfafiralional §i cumbdare; ~i sa fie trimi~i
in!!POi c!t mai repede la noi in chip liiudiWiI, ca sa. nu Ie pari riucl au luat astiprR Jor
. oatat de mare ostenea1i ~i sii Ie fie ~ine.c! iam trimis. Sf nai nici 0 blnuiall despre
[petrul episcopul amalfitanilor, fiindcii e i'ntro totul romeu, ,i cooorand din ¥talfi,
a ttiiit>UnpreUnli cu noi ca un familiar alnostru aproape un an ihtreg., . '.. , .
:' . Binecuvanmtul Dumnezeu ~i TaW Domnul nostru Usus Hristos, TaW miJelor
~mumnezeura tOata mang~ierea sil. socoteascl vrednic sil. bineouvanteze excelenta
.:: fu c!1ioata binequvantarea duhovnicea5ca ~i si!. te umplc de toatil. bucurla. ~i pacea,
Ca'inveacill de acwn 51 domn~i in chip fericit vreme indelungatli, i¥in ~l'farli
• '~it Care va veni S! tedesfep tar1t s~it in chip fericit1de l'mpiripa cerueiior
impreuni cu impW'atul impiiraplor. ~i Domnul domnilor, cins1ite~i donte. de noi in'
HristosfiU·~islaviteAugust.Amin'i·::. iT " .':.~. '..':. "~" ;:~.,
'. :' .t.. ; ':!. ,." . ,f :'!r ' • .: .f','

lui Hristos cineva care nu socot~~te vreditic sliconsimtli III. pacea' frlteasch.tUnci .­ .. .. :. -" ...... .. ... ..; '·4 ,," ..... ·i;." .... ,"'-;;," :"
cind Dam nul spune eelor'ai S!i: "tn' ru:ieasta-vor euno~ie toti eli.,sunteti ucenicil.· i':~:tj
. . ::. .. ·~apa. :Leon JX (cardi!1ldid ~u~JJert .c~tr~'Mi.hlJii. ,I'I(erllIa:rios
• :" "'1'":': . 1.,;F.#..:3.r.t:....{\., .. ·_--"',..
Me~ devep avea)ubiie uriii failidiriltii" [In'IS; 35J,-iar·m~lePavel dlmirturie:
astfel: ...CII.utap paces. eu toti IIi sfintenia, Bm ile cm nimeili nu va: vedei pe.
C• • 1054)]'
lanuane, . . '~" . ... ' .... :",~.", ........
. '.'<': ..' . .".1,.... - " ... , ..J
Dumnezeu" [Evr 12, I4J. SI ~e ins! striilucirea ta ell. niulte lucruri intole[8.bile ali .' : ~:' ", ....• ":',.:,~ :," ... , . ::. f.. • '., ' :", ~J.tl . ~':1 . '........ .
.t. . .:. ,
ajuns panil. aeum la urechile noastre despre obdzniciile lui, eli. atitfuld 0 perSecutie . ~on episcopul, robul robildr"iuJ .PumnezeiJ, lui Mihait ar.hiepiscopul
publicl impotriva Bisericii Iatine, nu s.;a temut sl anatemizeze pe toti cei care ConstantinopOlul.ui. .' ....... ,.: :". .,:: ,': :::;." , .:,' ... ,.~ $.: '
prim~c Sfintele Taine fiicute din azime; ~ silindu-se s!-i Iipseaseli. de vechea lor ' .. ! '··.A ajunS-rtn sfat~it lanai sCrisOa:.f.da 6mstitei title fiftii. tnca.re te *gui~ti Sa

dellJl'litate pc patrlarhii AleXandriei '~i Antiohiei, pofte~te impotrivll. legii . indenini spre'btinuI in eel maiinalt ~dJiecesllJ! at ann,oniei ~i' unititii ~i care
dumne;zeie~ti ,i omen~i sJ.-i subjuge noU sale ambifii, ,i altele mai multe pe care : mpitie imbriiti~at de toti credincio~ii luj Hristos;ca duple foarte luhgi' ~i astfer
, se splllle Ci Ie uzurpl, cum vei puteacuno~ cu Sirgtie Ia trimi,ii n~. Luci-uri . prlmejdioase discordii fiiea: sa. se bucure de impica.re.cu mama ci. Chemand\rtc ~i
in care daclse va incil.plfAlia...:..lucru caresll.nu fiel'-,:nu va purea line liicidecum .. tDdenllt8-!lduto spte aceaSta, dorim c8. tu sli da.i ~ItIre eu atit'mai gmbnic cat . cu
nlai afent ne dim s~ama eli. doar aCe8stit'e virtutea proprie §i sPeCial! a evlayj,o~i1or
pacea noastri, fiindci, flIIi. nici 0 indoi.all, daci ace1a' nu va voi s! fi¢ fiu at pli:ii~
pacea se va intoarc::e Ia no~ cum spune })omnul [LC 10, 6]; de. aceea spune~d
ApostGIi.lI: ,.Dacli:se poate. pe cit sti in putinla:voastrll, trliti tn·bunl pace en top.
,i sfinplor. fiirt'dci. celela.lte virtup pot fi cOmunebelor·bun.i.~j celor'rii. ~a: cuni "
art! fnsu~i Domnul: In aceastavor ~o~e top Cl suntep ucenici.&1 Mei, de yeti .
oam<:nii" [Rm 12, 18]: Fiindc! tn'Zildilr cinstCftepc tatil familiei',cel care.n avea iubire uilii fatide altijtt [In 13, 3S],~iardeDu~~ugditOrul Pavel da miirti.ii-ie
necinst~'pe $Otia lui, ,i in zadar ni~ capul §i infltiPrea JruUllei famillei .c.el . '. ::, .. :.. " ':. :~. '::. ' . 0'" . ; ':\~: 'j.:'-'.:'. '.
car~i oombate'Pe fiji ei ',i-i calc!in'piCioare ca pe degetele picioarelor lui. fmpotrlyS 1043 Amalf~ C!U'e pAnl atunci'fleuse parte'din I:niperlul tiiZantm. 8 trecut i'n
.,' 1 Din
lui iilfel-!lpciunea lui Dumnezeu sp~e . . .ea Un nulitOr t; eel ce fuge de tatilSiu· $jl!~normanziIor. :.: . . :." ; ' J : ...• ' ">;"~"";'! ... , .
...• ':C. Will, J86I,p. 89-:92; PL'143;77,3...:.t17:EpisioJ.al02.~Uns~dactat,dtipllA.'
~i~Jemat de Dumn~~!, cel,~ d.~sp~v.n~:-lel~~·,~r.~~·:s~ ~~·,~.~'i ~~.~ Michel, de cardinaIUl Humbert. ,...: .~ '... : : .. ~.; ", "{' :~>.. ..' '. _
, . '.' .• " " . ::, .•
, . ".,
}; ';.:' ,,,:,,, ., '.' ~ "
'l:
: . " :,~,::,
~.

. ,.. ' ;:' }. '~~W i ;r:~i.­ r£~::.~.~t·~j:'~.' ".

..... , :';, -".: i* ....
~
. "
 ". ~; ~". J

.... : \o,t" r.!- *t;

L' '!.... 'C.,.

.. :~ __ ...: " I , •
, '~"". . . ~.,
i· . ,:", .,.'-
, STUDII ~IARTItOLE .. .~ ,·.t . ,- .,'
REVISTJ\ TEOL;9G1C.A
~
I ." ,".
85 "
84 .. .. t". ..1 ' t ~'.I1 "} ",. ; •

§i el: ..Ciutap p~ 1.:11 top ~rsfintenia.1B.ta-de care·himcni t)u'v~~edea:~
Dumnezen" [El'1' 12, 14]. De aceea 0 felicitinl mult pe ftapata iIiDomnul fiindcli.
ai antici~ prin slirguinta ta dorlntA noastrl Cea mm inal~ 'pentoi bA dacli Printi.:o
r1!.eeali a iuOirii ai pregeta sa urmezi,. ar-trebw sif ne previi degrabi.' Cl6i DOi,
potrivit mat suszisului Apostol, preferlnl"Ca, datA 'eeu putmtJl, sil avem pace Cu'
tofi oamcmii [Rm 12, 18], §i cu citmai mult'eu tine, pc care te vedem cAai puteafi
un foarte folositor ,i necesar slujitoral BiserieH lui Dumnezeu, dacli nu te-ai oStcni
sa treci pestoC hotarele pc care Ie-au pus piirintii no§tri [Pr'22, 2'8]. ~i fiiridcA propriu .
des8.v~irii ere,tine e faptul de'a fi p~niciehiar §i eu dU§IDanii pl!.cii in sper'anti
iQdr'Cpt!rii, iar nu consimtind la rliutatea'!or, 0 eu atlit ritai multi prCocupare va
trebui sa avem ca sa Jndepl.rt8.m din r)'Iijlocul nostru toate' prylejurile de scandaluri,
eu clit dodm tenace sa-i finem pe prietenii pl!.eii: . ! ' • " : . !. 'P':, : ,; . ' ~' .-,:"t,!)
De mutt timp deja a ~unsla ureehile rioastre un zVon del~cirU:nlrrtcilenwne
din partea fripei tale, pe care IDS!, tn parte-pentru <;i ni.se par fuerooi&i1e,in parte
pentru cli niei 0 putere de ceroetare n-ar admite Ullcle c8. acestea. lo-am lisat pAnl;: .
8Ctlm ·nediseutate. Caei se spune despre tine cli t~ai repe:dt ca.Ul, neofit,~i nti
treptat, la inaltinieaepiscopalil,'luclll care'ilu trebuie flicut nicidecum. e~ceea 00:· '.
~~Jl~ nUm~~cu hn astfci de.puv§n:t1 $ipiJ~ dUPrl'~sto~~J<fi putirt~i ~~
distins
· mafpotrivit prniaceSt cuvintdecat' ci:l cAiuia l se. spune-.de 'gl~UufDtminezeu:
.' ~~Th'~ Petru ~i'pC aceastApiatrl!. "oi
zidiBis,eri~ Mea etc." [Mj:16,: 18]~ ~i ~tu§i, .
d~i '8: fast ~ezat intAiul [princeps] itrlie apostoli, nu gas~e nici.ieri numit se
"episcop uniVersal" ~i niei unul <lin uIma§ii lui nil fostde',aCAfd fie tiumit Cll sa
acest prodigios prenume, micar ca: Sfi!ntul Smod do'hi Ch~j).il[4S:"]' I-a declarat
· astiel pe predecesorul nostru'Leon ~j Marc [44d:-461] ~i ~ Uiin~ii lill. cad au
· p~giltife seami el!. nu e prieteR al M~lui eel caroVrea slfie ltipjt in'l~cul niiielui,
· .c:;i mIli degrtwiin8§ul §i CQdo§id lui antillr,iSt care se opunc"t ~e.l\lalli:Pes~tot~e S6
· 'nlriil~ D~mnezeu ~i so cinste~e,astfd.. Jam
adel loan [IYPoStitonjJ, patrianlUl
. Constaritinopo\ului, 582":"595J al vpstru" acitiiti n,ebuneasli nl!S.c.Ocire 'omo~niJi
· pW'aeum, §i care,potrivit psalmistulul pana i.CUm i~i smgil prlit voi numelc sau
../ In plmfuttul Lui {Ps 48, 12], de~i 'cAnd apierit n-a luat toate, nici n-a QOborit cu
.acca slavl la hid, fiindc! atunci dind a fost in cinste -n-a intelcs [Ps 113•. 18].
, AnatemizatjientJU aceasti insolenta de preaferi~itii pontlfi ~elagi~s [II. 579-59 OJ
.§i. Grigorie [1 ecl Mare, 590-6041: §i de urm8§ii lor, acest~ a pierit irevocabil in
f inc!pilfin~iui~ ,i iat! ca d~ 440 de ani incoace n-a tneetat ~i-i arunce iri prlipastie

'inv:atJi ~tiH ApOstolul [l '!1m 3, 6], dar opreSc §ivcneratele c~inoane. De aiei, silindu... " 'pe ~torii ind5rltnici~i lui. "Ce folos Ie-a ad,us truila ~j 1a ,«?C Ie-a s.1ujit fala
te d j" ras;::uteri printm noul!. ambitie si-i lips~ti pe patriarhii Aleiairidriei ~i Aritiohieil -- ..­ .bogaiUor? TQ8.te 'al,l treeui ca umbra;' ($oi 5,'8~j; :~CiCi ci>i folose~e omului daci
de priY;!egiile vechii lor demnitip,.te sile§ti sl-i subjugi"st!pADirii tale conniu- ..::.: '. .' ,c~tigii teat! Iwnea,'dari§i pierde suflet~1 si~?" [All 16, 26]. ~i cum va:vep putea
orldror fegi dumnezei~i §i omen~ti. Fiindca peritru 6ei -cu 'mintca SAnitoasa e' ...:.~:..; I' pune wfletul pentJU'miti :voi care nil
8<lcotip ~nip si dep~n.eti.un llu1!le d~ert ~i
. l.~lte'i~c~~i sprt' pnmejdia ta;pentrn cA.' in!ltat de ~Iava de~art! §i pcmpa, ...-':::, ':.,cai.ctscand~ intreaga ~iser.itA?:VmO-li in fire, .4ar. rogtttc; din' ~ta
lumt:asca,. te sil~ 51. scbimbi vechiul sfat al Oivinitltii ou privire la ~eZarea·-···· . :~. 'npo'Wlie. ea sA nu te faei §i tu -Iucru care sl nil fiel ::.. ~ laCljCll'te se Spune: .';So
coloane/or Biserieii Bi, ~i cu bogipi mincmoase vei faee pagubl CeliIi Care, d~i - -.~: ~~. ".uitl!.1a tot ce e inalt~i este rege peste top flii trufiei" [[ov 41; 25];: '." ...' ,~
era cu adevlrat ~i singur
. boga~ S-a tacut sirae pentre 'Doi [2 Co 8, 9j ~i a incredinfat
. ... .7.;:~.·
~
1',.:,
:' ., i
Cine ni{va rimanc stupcfiat
"
de faptul cA'dupl atiti sfjn~ ~iortcid~l Parlnti ai
. '

r
» • •••• •

n~ Sa sub weme unui situe ,i unei pe~eri [Lc 2,7], nu unui palat regal ·':BIsericii vreme de 1020 de ani de la Patima Mintuito.ru\UI nostiu ~ apirut OR un nou
OriCine se scA~ insl de exemplul Siu fine de soarta [lui Lucifer] ec\ui' care' .. , .CaIomniator at Biserieii latinilor, anatemizAndu-i pe to~ !ii atAl8!ld la persecu~e publicA
tndrIzn~e~spu.nl, cind prin el ~i. cind prin acolip.i lui: .,Su,i-ml:':voi deasupra, .'" contra oricui 's-ar im~i din Sftntele Taine :ficute din azitne? Obrlinicic. a fa pc
TnIlfimii !,-oril6r ,ivai fi asemenea Celui PrealRlllt" (lr 14, 14]; "dar ~d~ .. ·.Cilte,au 1dU5-0 lanoi Ii 7.Vooul, darne-a arItat-oli t;cxtul epistOlclor daIC sub riumelc
, Mete nu ~unt ca gfindunle voastre ~i ciile Melenu sunt eft. §i caile voastr:e, rico.' 1lu ec10r dht Apulia'. !ii care se sUes«:: 51 anile to chip f'orIat ~ 1a Cina t:ea do Taini,.·
J)omnul" [Is 55. $], ,.Care risip~e pc cei mindri in furia Lui ,i privind sm~ :­ DomnuI ~i.:.a dRtTaina.Tropului Siu apoStolilor.Sii prinlr-o paine dospit!.Lueru
pe arlee om trufa§" [Io}, 40, 6] ~i de aceea So scoaIii ea sl hu fie mai. We pmul in:~ . '.~c8re-poate fi (Jovedit foarte U§Orci e 6u tOtulfBls din amAndouaTestam:entelc. FiindcA
.ckui pri:virc nlle Dumnez.cu. tntJUcit, pentru ca din pricma inil.lpmii .legirte de,.J?l . ci
Gel c;Bro n-a vel\it~ ~Legea. si 0 tmplineascl [AB s. 1.7]. .a:miplhtit P8ifele
, sl nu i se·atribtiic luiDumnezcu tJUfie, PsaIm,istul zi~ .•Jnal~ este Domnul ~i.sPte Vep&i' din ~bn~' ,i ~~ :viR: potriV~. poruncii.Legii ~ui ~ apq~ ~. (:tioi re11teazi.
eete smenteprivefte!ii peeeIe.tnaltededeparte Ie: cnnoqte" [P~ 137•. 6]. Lucru'd<:':: .. I .." . . " ...., - 1: :•. : . " ' : '" . 0.·. ":;"»··~:t·· *..; .... ~.: • :.

care:da martwic prin EI rnsu~i: "Cici ceea ce esto tnalt (a·oamero ~e ilriciune'
inaintt.f.lui riUmn~~~~ rLf'I~; 15]. ~.f~1 ~i c~t. d.e~.et~bi~lI.~~i l~~!1~b~~ o.
a~ arpare $acnlegl pnn care te·tll~ peste ~t Tn sens ~l In VIU gral.drept
»p'a:iriarh universal" [ecumenic], cind orice prieten alluiDumnezeU se ingroz~
" ' . __ ' __ _ n •• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . {,:,
•~ :~maui diti ~ 5~5~~\1:ina tiiJulOi & ,,_.~~, ct Stintul
Grigoric eel MarC..Epistolcle V, 18. 19.20.,2l;43; VI.4Q; VlI,27. 3 I.33•.34:40; VIJJ.30; IX, 68.
- .s Aluzic la·sCrlsoareaarhi.!'PiscQPa1Uli..eOOalOhi:idc:idinVlll1J lui lO~ caire qlLSoopuf
Ioatt din'Thmi [Apulia] tJ:npolriva azimelor; eli. c. Will. 1861, P. S~ ~i PG 120, 835-344.
':'.:­

.. ,
..
_

",
.:

.,
•. ,~.• ~,."

. . , , ',:·i: ~{ :fF',::.:,; /:
. I
. ~ '.~ ~ .. "·1 '" -, .~

:.i .. · !1' €~ ·':fI'j·l~'~:·h

.* ~."
 , ' ~ .'!. 'L

'1~.. .'~
""
;.
,. ~! "
< fl
~ ". . "'-':. ~::- ~

! ; " . : . . ; ;'. :::- ~ , ~ ..

86
. "."

REVISTA,.-~"TEOLOGICA"
. . ;' ..
. - • f

"~n~~II~I~COLE:~" '~;:':.": }~> ,::> ;':~!~:,?':::~~;),,:"' 87

. 1';'
. ".
deschis Lues, i-a transmis uceniei lor din azime ~i din vin non. C8:ci in tiropul acet6r
opt zile ny se afla dospiturs. in toate hotarele 'lui Israei ,i orieme' fa care se glSea
sufletullui era starpit din popond Siu [4 12, 19]. Pentru cl dacft..ea.s8r fi gasit la
Cina Demnului Iisus sau EI insu~i ori ucenicii Lui ar fi gtistat intr-un fel din e~arfi
pierit pe drept cuvant ca ni§te dilc!tori ai Legii ~i DomnultnsU§i ri':ar fispus eelor Ce
voiau sa.-Lprindii. in eursa: "Cine dintre voi Mhiidc§tfl de pica!:'?" [bt 8, 4~. Si
mai fi.fostnevoie sil. se caute marten mineino~i pentru a-L pierde, cand.El insU§i S- '.
8r fi pierdut dupl dreptate. Dar Cel care pAeat n-a fleut aici nUlHl glisit vicl~ug in
gum L~i U Ptr 2, 22], cand urma sl pAtimeasca a ponincit ucenieilor, evidentprln
apostoiu.1 in care se sPune aeestea, adueand aminte ~i ziciind: "Sa. p~uim nu btl
·dospirura veche, nici cu dospitura mutlpi sauviel~gnlui, oi eu azimele eumpei ~i
·ale adevarului" [1 Co 5, 8J, "caci putIDii drojdie mea toat!:fi:!mantatura" [1 Co 5,
6]. ~i .0Tlunde e strieieiune, flri niei 0 lndoialii aeolo e deteriorarea firyi §i primirea
L. unui vieiu. Mai departe, Pa.!itele nostru so' nwn~e nou, fiinde! acela vecni a fost
'porun6it israelifilor1n amintirea i~irii lor din Egip~ iar ae~la.adevirat a fostpomneit
crc§tinilor in amintirea Patirnii DonlOului,'prin care. Ii treeut din aceast! lume~ Dar
pentru eli atlit desprc acestea. cit qi despre altele'de care ne caIomiliezi, veiputelifi:' .
'Invatat mai pe larg de trimi~ii no¥" prin alte scrieri ale noaStre' pc care pIe 8duce~
sa fie de':uun$liici cA~ am atins pe scurt. "."" ;.;.... "" ~ ..-...: .:- ,-- ........~ : :~:.:
I' S);, iIivet!' tnsll frlltia ta. cct putin ciind este statuit!, sl vorbtlasc! prevWtor
§i smeri~ es nu cumva Doml'ml sl-p spun'! ~i tie:..Din prisosul inimi! vor~te__ ,
I
I­
i­ gurs" [.Mi 12,34]. Cliei ne,.ai scris ci daca prin noi unica BiserieaRomanli ar av·ea:·
I:.. · [in diptiee] numele tau, toato Biserieile din lumea intreagl ar aveaprin tine [in ..
diptie'e} numele nostru. Ce"luem extmordinar e acCsta, preaiubite fI'Ilte? Biseri?8
Roma~a. caput ,i invl!.t1toarea Biserieilor, n-are membre ~i fiice? ~i cum te pOfi ,
numi cap sau mamil.? Credem qi de aceea ~i vorbim p mi!.rtUrisim statomic: Biserlea: '
Romani nu este singur!!. sau, cum socoti tu, uilicii, intrucit oricenatiune din toat!. :
lumea ~e ar fain chip tiufq in disensiune fatA de ea, numai trebuie 51 se nUmeasd '..
sau siifie socotitl 0 Biserici." ci niei una, ci mai degmbl un conoUiabul de eretic~
implid~ile Iacute'de Creatorullumii;t'sptinea: 'jaia Ti 'I~'v;;f ~'p~ ~~e": [M! 4, .
9]. Intoarce:.fe, ~dar, acum 1a in·ms. ~i'sa indep5rteze diri mijloc scandalurile ~i
. atunei potrlvit psalmistului "Domnul VB grii pace in popor,UI S,~ ~i.peste sfi~tli
Lui lji in cei ce seintorc lainimll." [Ps 84;
~]. DlU'rioi nu p.u~mavea vreo pace eu
eei incapltRnati ~i eu cei co st!ruieln~i8.I~ Dici mi vom avea.p~ie la faptele
n-ar . eelui rau; fiindell nid pe Domnul Hristos nu-L gbim undeva Caa .fiicut ~a oeva..
intrueat inci la n8$erea Luiingerii au vestit pacedoar oameriilor de bunlvoire [Lc
2, 1~], ~l HI insin"ueaza chiar ell. ochiul care scandalizeazli. tr:ebuie. seas,3ar mana ~i
picioml Care'scaridalizeaza. trebuie taiate [Mi 5, ~9-30]. SAinceteze deei ereziile.~i
sehismele ~I Peritrn eei ce.iubese Legea lui Du~nezeu nuva fiseanda1, ci'pace
mUttli. CPs 118, 165]. Oricine so sliv~e cu numele. de cre¢n. s~ inceteZe a mai
. blestema ~i h~i sfinta ~i apostolicaBiserjcl ROJ11anii; fiinde~ in zadarcinste~e
.:. cineva pe tatAl famJ1iei cine-i necinste~ sopa,~i, th ~dar 'm~~te ,eineva capul ~i
~nflti~~ mamei famiIiei care se lupti.cu flii ei ma,i miei ~i caleain picioareca pe
Eiegetele de la pieioareleei. De aceea se spune in;fsus Sirah: "CaJJn h.uUtor'e cel
care fi!ge de. t8.tal sAu ~i bles,temat de Du.rnnezeu.eeel care m,~nie pe mama sa;' [3,
. 16], iar in proverbe: ..Oohiul care-~i bate joc'de fatJl S!U ~j dispretuie~te pe inama ,
lu~ sAl seoati:cbrbii de lang! plirai~§i sa:.tm§nailC:cpuii' deVuftu~[3·o. i 7), simtem'
rnci'eilion Ci Ciftleviavia dumn~zeiasci te vei atla neVi~o~at sau Yndreptat.de acestea:
sail C!,' sflituit irr'mod signr, te'Vei indrepia" ieped~. Ciic( at\lnciCAnd, va faCe. se
'aceaSta, pace9: noasW. nu so va intoarce lit 'uoi, 'ci va oi:lihili" pestcHirlc' ca:' peste un .
. fiu' al picii [Lc 10, 6], iar lntre noi'1t'doihiii o'iit1:iiiirautifutiPl.:-diii -biimacumii:'-'
din eoi:l~tiintl bi1tl! ~i credmtlnetaPiriIict"[l ifni i, 5]; ~i nu"ve"';"vea'~ev6i~: sa ne :
rogi, ci sl pOI:i.nii::~. Osten~te-te in1preunil.ln acestea, qa. cum ai ineeput, d.a <:elc
dolI! mad impibitii [Imperiul romano-bmtin ~i Iniperiulroman~gemian] sa sc
uneaseii prin pacea
dorit!. Sf"anta Treime sli tini!. in veei cinstita fa fr1tie mgAndu-se
pentm'noi. .. ".. ,. .'. .~, ,:; .. ,<. . .'. '.: .:; , ::;;..:; :. .
Dati in iantiarie,. anulaf7-lea al indl~pej [16~4J. '; ';,', .".'
• • • I.W •
:<

un conventioul de schismatioi sau 0 sinagogl a satanei. Vei fl v~t sponind aeet ·5

cuvant "J Sflintului Ilie care socotea despre sine insu~i: ,,Am rinlas eu sirigur" [3' :.
. "I~ .:;"~.t I,.;'

,:.1. , . ' ... ,,', .',~ •.~ ~:~; .'·~·'~4·;'~;' ',~:t/ft·:_·j,·.. '~ .
Rg 19,10]. Auzi i~ ~i ceea ce a auzifacela de la Domnul: ~,~a:pte'mii de bArbaii
,',dJ. ,,'

.MihaillKerularios cafre Petru mat Antiohiei (inceputuI ,lui iulif: 1054)7

Mi-a.. ramas'· [3 Rg 19, 18]. LiniJtefte-te, Iini~te-te acum, venerabilc frate, din' . . .(','". '.' ...'..... :;....~.":.. :;,~: <:!"~:i: ;.< '.~
acc:~.perstitii, ea sli nil so ~p~nA ~i,d~sp~ tino acel cuvAnt ~llui Solomon.: .,Sunt ' M'thaiI preasffintul arhiep~eop aI ConstantinopOlului;No~ Rp~§, §.i ~tr:iarh
unll; se dau drept bogafi ,. n-au numc" [Pr 13~ 7]. Ci\cl acest luem e foarte . .;. " ecll~~~~, Ke~l~os~ .Ci~·Petru~ prea~M p,a~arh ai ~~lu.i 9~ ~Ilui
aseminator cu acea arogantJ. a diavolulu~ Care.s~cotind cit s,unt'al~ lui toate' Dumnozeu, Antlohla,. - :'. ' .r. " '. . '. , •
. . -; .,' .. ,... _, . '. __ ....: :.':~"'.".~ '~'~:~:7':'.- .--~.;.- --:: ., . . .:. .,. . . ~-.:.. ~'.- ...
.: .L .

: I. •••• • :J ...... ." .~ ... __

, Almio la ,,Dialoiut" polemic rn dplrareaiaZtm.eldrscris fn toanmalull OS3 de cardinalul .
~ t.·

.. .
• • < - . . . . . " •
~ ~
'fe. WHI, "1861, p. 172-1114; PO 120, 781...:srS; KBi;mirls"b~r.i i; p.339:-343,·
. Humbert fa Tndemnul papei Leon IX; ed:c. Will, 1~61, p. 65-85 ,iPL143, 391-474.. :­
J ; •

".',~,' -.::.~ :' .. ,.' ",: '"f

,"<:~. " ,.
" ,"
"i

!- ,
.'
... ...
, .
~
.• 1~"
-:.:-
! '
.~, ';~:
:.'
I.'·
.:
.«:.
 -.

.:',
,t' ,'f:.

-: r.·:-' :!.',~ :t· . ,.. ,

. ~
,",
':,';'
j I

''1',:
: STUun ~i:*RnCoL1i'
~ \ • ~.

~:.:
' .... ~,~
•

;', t
';'\"

~.,
, ,i.:i-,-'
,~,.~::,~::,: ..
'j';',i
'~',~
;:>.. . ,f'
,t
88 -. . :. .;.' ~REVI$r'A"TEQ1.0qiCA. S9 I.

.,:~:'.,' :YT:~;'.' ~ ;r~,-:;,~'~~' '~' ~:;:< '~,~X'~""~I~;-:L: -:

;

:': ,'::i:~ \ ~ : ; ~ ::: ft· "

1. Smerenia nolistri Ii citit scriso~fericirirtaIe'~i 'aflandpM ~l ~a.a:dii:S-o
ci prin hand lui Dumnezeu eele ale talemergbine,"am nlulfumit Qunititii Lu~
dorindu-ti viatfi. tndelungatl!. ~tneintriStata. ' ;, ; , '::>....' ":";: ,
~, in aeeastil. scrisoare se cuprindea ~i despie'eVlaviosut diacoli',~i Cleric
tmpiiriitesc Petru ci potrivit interventiilor noaStrc la kfinl<mii ti aoblinut,actul cu
pCcctea ta pentru 10001 in cler care i K dat de patriarnul dinaintea tB.. dar' eli. a fost
nerecUIlosclttor ~i pentru 0 alta binefacere anterioari primitA de la desav!~irea ta
ciiiei'aiti dti£J:e; altul '[eardinalul Flumoert] ave8. doar 111unele de arliiepiseop [al _
Siciliei], nu ~r realitateB, cici nu putea fi g8s:it acOlo unde era episeop;iar celui de­
'altr,eilea.[diaconului Frederic] i-adat funcpa de cancelar, eoDvingaruillTl din vielenia
, ~riititatea cpv~itoare sa se nUTneasci cu aceas1i demnitlite,romani,. Ca sf se poati
fntiiri prio' a~ in uneltirile lui,ea prin zid chipurile .de:.;nebiruit. ~i" desIacand
. pecetea sCnSoriimele ~i citind eele cupri,nse in ea a oompus J1tele trin,lise chipurile
nOila de papa ~i dandu-Ie zi~ilor Mrbati i-a convins pc neno(OCipi ....:.va~ Co riitAcire .
',.

~i nu te-:a invrednicit nici de 0 scrisoare'din partea lui.' ~tiind, smereniamea ce ·~i sii:ambatate::- sl vina in Mmle O~ ~i sa.. ne;a'mte aceasta scdsoare~ " :'~. -~
afectiune inflaci!.ratl!. ~i dispozitie ai fatfi. de ea nu deacum. nid de putin tbnp: ci de ,:.. t,: ' 6. lsi eiintrind in O~ul imperial s-au inf"ati~t mai irltdi eu figura, 'gand ~i
la inceput, ~i ci nu jei tn nume de tiu scrisorilo trimise de ea pentrU unii. de aeeea
iti seriu ~i itl eer, mnd in aeel~i timp ca aeeia care cer sa pnmeasciprin tine
.: mer.s'arogant ~f trufa~ puternicului ~i si:antuluLnostru tmplmt [GQnstantin IX
MonomahuO. Pupa care venind ei Ia smerenia noaStrll,cinc;arputea spune de cam
,
, '~~:,
,

faeerile de,bine spre lauda ~i proclamarea Sufletuhii tAu mare ~igeneros, iar ceea 'liJ~drie. trufie~i arogantinu s-au,folosit? Nu ne-;au 'adreiaf ~ici <:> alocutiun~,i.,,-au
ee vine din partea lui sil. ne ofen: mspll1tiri nu mici, DiaConul insl, ~a cum spune, ~ ,shp6rtat nici mlicar sli-~i pIece putin cap,,*,le ~i sll. ne aducl,obi~nuita, In.chinare, n­ d"
naindraznit sa serie sfinteni~i tale socotiltdu-se nevrednic ri.-ti sene. darmi. ineeteazi , ; :au ~nrnit niei sl p.di Ympretma cu n~i in sPateIe init'ropolitilor. cfind crain adunap 'I
"

si_fimultumeasci~is!seroagemultpentiutinedinpricinanes~itelorbincfaceri "in s~retariat potrivit obiceiwui care"domn~ de fa t~ut, ci a'u:'socotitacest .{

~i favoruri ale tale fat! de el ~i cere sll: i se sehimbe"actul cu pecetea din priCina
faptului cA s-a muiat ,i,aprpape pu mai p'oatc? ~ ,citit Aceste8 despr~ aeestluc,ru: , , ,_
.3, Afland tnsli cu putin timp in unnil. de Ia cei care au vehit din Roma Veche
despre virtutea, nobletea ,I ,tiinta p,apc; [Leon IXJ cate a,murit acum WC'19 aprilic
'
, lueni drept 0 insulta. Ci va spune tnsa luerullor incA ,i mai Upsit de minte deca.t '
,~stea? Cl1Ci nu s-au smerit nici miicari'n fata persoanei ,i mai~titii ~mperia:le, d,
,:inlitlandu-se :mult pc. ei in~~ ~i irtchipuind~i eele. mai presus de e~' au' ini:rat in
p~14t c~ c~i:c 'i'Sceptre. ,:'; ::. ': ": : :t,- ,; :,' ~!;".' ,,'~; 1, " , ' . . • '~1
J
• ,f

, 1054] ,i despre in!elegerea ~racordul nostru cu'el din pricinascaridalurilor privltOare ' '" 7, !'letac8nd deci nimic din 'S.~stea,' ne-au da:,t scris08.re8. pecetluim ,i au' ptecat ,~
la credinta OJ1odox;lt ~~,~~ spun"despr:.e;~j, F!lm, ~b.tt pcl.n ~c~~s«?!'I!ea~o~~,e!! ..: , fndati. Iar smerenia mea Iuind-ci ~i incercand sa-i iupl p<!cetea, cercetiind-o eu ,.:.+
mu~ti 5\Deriti cugetare nu puli~e, cum poti cunolijte ~ insut{ din acCast! SCri~l, :.; :.aten~e,a g~it-o.falsifjC!ili.Jar IIcriSQan:a plinA,de Yjclen1~.!iitrufied~aci nita in "'1
vrind pe de 0 p\i\rte, 51-1 ci¥-igiim cu totiil~ iar, pe deaItil parte, negociind pe,ntrua­
I avea favorabil, de partea ~i in ~utorul nostru impotri'va francilor (nonnanzilorJ.'
chip.JleSchimbat cele pc. care ni le-a spus de multe oriAfgyros cindvenea in Marele
Oraf, mai ales despre azime, pentru care nu numai 0 da~ ci de'dou,a on, de trei ori "1f:~
Scri50are pe care inmll.nind~ vestiaritului' care..i duc~ scrisoarea imperial!," , ~i ~,epatru on'acum fusesesGos ~i indepfirtat denal deladumnezeiasCatm~ie
.:,,~
~i Cuminec!turll.
nad~jduiarn. pe de 0 parte, ca' el sa dueR arnbelescnsori eelui clruia i-aiffost i L. ' ,,' , , ,

. trim ise, iar. pe de alta p8rtc, 51 ne aducl raSpunsuri1!', de la e[ ,: ~ , ,·~;8. Dm:copia scri~orii noastre cIq'e papa, pr&;um ,i atelei'tri~is~ ~hipurile ,:''''T'
W
4. Aceta insl, lullnd serisorile acestea, cand a ajuns la milgistrul $i ducele . noui'/. de papa priit aeei scelerafi traduslln gr.aiul elen, lc-am:trimis fericirii tale,ca ''4'
i;;
ltaliei, Argyros, acesta 1-& in~la1: iri. chip'm~~ ficindu-l sa i' Ie ~ ca sa¢i ce am sens noi aceluia ~i co nc-au ari.~ci prlo scrls,Oarea trimi,ll noui, §i de !.~

51 .ajui)gA, .chipurile, mai repede fa papa. Magistruf insA. c,um a1n aftat tntocmai,. , aiei sl ~iin chip exact cA n-am tnfil:pnut p simpJi binuia.lio cl 8m pus m~a Pc .
n~. nicicind reUgia lui [latinA] ~,i duplicitatea sa; ci gandind niereu impo~va: 'adeviirul gal tnsu~i.I!U' acest lucm a fost derrrascat Vi mai 1impede prio arhiepiscopul
o i ReginA [Constantinopolului] ~i a Romaniei, n...a'li!.sai cele ob~uite lui , lIoan] din Trani §i sincetul nostru care venise la noi inaintea acestora ~i ne-a elJ!rlfieat
nici in aceasta, ci luli.nd '§i bariii tie'ca1-i:: vestiarltiil Ii aducea'de'la impirat, i~­ tot a~ev!rul~ Bta cUm I-am !pUS '~i si:antului ,iputemicului l!ostro tmplraf:. ,
tiiinut in folosul propriu vrind sl;,.j eheltuiascl ,i pc acc¥ia ea ~i pc eei'triJTIi~j mai un
9. A fost MUS inslla urechile noastrc %Von cl deslvillirea ta npomen~i
inainre pentnl 'cOnstructiilc::cetilplorlui ~iingrijlrea lor. ",:. ,:,', , '..' . ' la sfmte,le'diptiiie pc adtatul pap~ ~n IX], ,i la fel fae ,i pamarliul AJexan~riei
, 5. Ainai uneltitstrithb. cum vorii~une, ~iaceaStiitweril.cil1n~ Cilci a Chemat ,i Ierusaliinului. Dar nu crc(fci ai 0 ignoranli atat de maie, mai ales'datl fiind .
p!= l,mii Tn care, pe cit se pare, avea mai multi tqcrede,ro decfitin ceiialti, intre'~ eu
,virtutea ta,inconipari.biJi it altOnL Cfuii ~ ci de fa Sfilntul sQiod VI Ecumenic
" , era tulUl [petru] cafI', cum sa auzit, fUsese mid inaihtc episcop in AmaI(" dopa lji pinl acum 'pomenirea papei la'sfintelc diptioo a fost tAliltli ~j scolsJ. afiu-a de _
.j: stintele no~~iserici, fiin~ Vigilius,'p~ Romei ae atunCi, n':a Vril! sa villi fa
~i care', alungat flind din motive in~emeiate 'din aeeast! Bisericl.a fost ~ii ain ea'
"~ 0,: " ~':' ,/. ,::',,:,
": ~.:/:--"-;,''C",':': .,' X:" -:':I~i;/:": ~,
!:
.; :.
I'
j

.
- :,.
~
,
'; l'
-. ,I ::r.
 :? : " :"~. ;,.•.• "I." ~ t ;'
:;:
,...;
':r,
... .f. \I"!.
.. ! .~
. ~:~~..
;~~
·1 ':,'

imVISTA tEO~9GISA
':11.
90
.
S'II$!§~1.1COL7' ; '.:~:~> .:'.,., .';~'.::~:;:;\"",:;'.(> ..: 91, ··'H
.

sinod, niei"sii anatemizeze eele serise de Teodoretirit;p'otriva dreptei credmie'~i a

, .

degete spuntind eil Ie pori chipurile livfuld drept soti! ale lor 'Biseridle. Ie~ind in .
.
.~.

.eelm: 12capitole ale Sf'antului Chiril preeWn ~i serisoarealui Iba, ~i de atunei pana
aeurn papa a fost taiat din preasfinta noastIi BiseriC8.;tiniversalli. Drep! pentru 'care
rlizboaie ace~ia varsa sange eu majnile lor ~i inainte de aeestea i~i omoara sufletele
lor.' Jar, cum spun un ii, savaryind dumnezeiescul Botez,' boteaza eli 0 singura
i
:t
9

aeest Iueru ni s-a parot ineredibil, nu atat iil ce priv~te pe aeeia, cat in ce prive~te eufundare rostind numele Tatiilui, al Fiului ~i al Duhului Stant, dar pe lfulgli a~easta
erudilia:~i inte1epeiunea ta exeePtionalA:" '. : . ',' , , ' •' umplu gurile eelor botezati eu sare, Iau in chip mu yorba Apostolului care spune: 1~
10. Darnu numai aeeasts.. ei [Iaurechile noastre a ajuns ~i]eii cei doi arhierei , "Putina drojdie dospe~te toatii frlimantiitura" [J Co 5,6; Ga 5; 9] in sensul de: ~
Ii
[patriarhii Alexandriei ~i lerusalimului] aratati nu nurnai eii-i primese pealtii care "Putina drojdiestrieii toatii. frimiintiitura", incereand ca pleeand de la acest mic . U
miinlinca azime, dar uneorl sava~ese ehiar ei in~i~i dumnezeiasca Liturghie e~ , euvant sa riistoarne dospitura care rldicli painea neurcatii. ' ': ': ' : ~

~
azime. Noi insii neavand la indeman~ pe nimeni prin care sa-i intrebiim despre , , . 14. Nu suporta niei sa fie inehinate mo~ele sfintiliJr, iar unii dintre ei niei
aeeasta. ~i neincrezandu-ne de altfel in alti in ee prive~e aeestea, ineredinl!m chiar sfintele icoane. Nui numiirii impreuna eu ceilalti sfinti pe sfilJ.pi ~i marii no~i
1
sfinteniei tale toata cercetarea, pentruca anehetand exaCtdespreaeestlueru, s[-I
faca Cllnoscut ~i smereniei noastre. Acestea deei despre aeeste luciuri. '
II. In mainile noastre msa ne-a fost predatl\ de SkIeros preastralueitul duce al
"
....... Piirinti, Dascli.li ~i Arhierei-Grigorie Teologul, Vasile eel mare ~i loan Hrisostom
- niei nu prlmese deloe invatatura lor. ~i fae altele pe care este greu ehiar ~i a Ie
'emimera in'parte. Triiind decii a~a ~i ereseuti in aSemene 'obieeiuri ~i indraznind.
.~

'}
i '~

Antiohiei ~i copia scrisorii tale cAtreintal-smtatorul [patriarhul Venepeij Graduluisau eele ee sunt in chip evident neingaduite ~j interzise mai pot fi ei rllnduip de cei ee
Aquileei 8 ; fiind eitim am gASit-o taclind multe atacuri numai eu privire la azime, dar'
, liisfuld deoparte celelalte erori ale romanilor mult mai greledecat acestea. lar dac! '
'glindese birie in partea eelor eu totul oitodo~i? Eu unul nu ered. Iar cei care afiima
eli. aceia care fae ~B. gandese eoreet 'sa aibll soartA eu partea lor, eaei noi nu-i
i'~
aeesta'a scris poate astfel sfinteniei tale pentru cA despre aeestea i-a seris sinerenia .
noastFa, totu~i despre nici una din acestea el n-a ariitat vreodatii niei insu~i papei, niei ...
altuiadin episeopii lui; afara de serisoarea aci\rei eopie ti~am trimis-o, Dar, ~aeum se -.
. invidiem pentru armonia ~i eonsen~ullor cu aee~ia. Fereasea Sf'antul insa ca noi sa
innebunim ~i sa ne ie~im din minti ~a!,. ..,' "
. :.:. , 15: Acestea ti Ie-am relatat in tr~eat pen~ ell, puta~d deSiiv§.r~iiea 'fa s[ ~tie:
.'. !:
..
,
.
,'

arata din serisorile ~i taptele lor, sunt eu .totUl iubitori de mineiunil ~f ~ireti. Sa ~ii bine eeli<'sliv~ite de aee~tia. sa nu ereada eli. ei gre~ese numaicu prlvire la azime, eum ~~
1
ins3 Cl!i latinii ne strllpimg nu numai ell proieC~.lulll2imelor, 'care e eunoscutin ehip ...:'. . ~ __ . p'resup'uneam ~i rioi panli acum, ei 'eunoscfutd ~i scAderile lor de dincolo de aeestea, '~

vllditnlturor, ei prin aItde, muIte ~i diferite, pe care e necesar s~ Ie intoarcem maP9i.' '; sa-.i numerepc' ace~tia eu eei de care sunt vredniei. lar luerul eel miii grav ~i ~I
slvaijesc
. . 12. Cele pe care Ie acestea:
'iuCiaiZAild surit fus~i fuvinuifea prlvitom =~
la azi~le Care atarnA asupra lor; fapM ca mAnancA animale sugrumate; c! se rad; ca .
.
insuportabil, ~i care aratA limpede nebunia lor e aeesta: spun e~n-au venit aiei ea
,sA fie iilVatati sail sa diseute, ci ea sa ne invefe ~i sa. De conving1\ pe noi s1\ finem
.:i
:~
.
.
~
,

pazesc sambetele ~i manful'::! lueruri intinate; e[ monahii mAnanca came, grasime de·' ..: . dogmele lor,~i fae aecasta eu autoritat~ ~i o'nelU~inare eov~itoaie, ~

pore~.i toat! pielea pana la eame ~i in prima sliptAmaniidin PostutMare, iatin eea'a,' ",,?' , Domnul 511. pl!.zease1\ fericirea ta rugandu:'te ani mQlp pentni noi~ I:
IAsatu lu i de came ~i de brinzA mAnlinca la fel; el!. m iercurea m8niine~ carne ~i vinerea .' i..'i: ~~
~§.n~~ br8.nzii ~i oua, iar sambata postese toam ziua. lar eele care sunt in afara:'_ . 6 )
;j
acest. ~unt astfel: fae in chip rill ~i priniejdios un adaos la Sfintul Simbal care .' . i ~
suna ~a: ..Si intru Duhul Stant, Domnul de vial! ftc!torul, Care din Tatal $i din Fiui . . Act smodaI [J:em~ioma] cu.·privire la pita~ul aniDtat pe Sfiiita Masi [a' .~
.'
purcede", iar ladumnezeiasea Liturghie rostese cu glas mare "Unul stant, UnulDomn .', Marii Biserici] de Iegapi Romei [celei Vechi] impotriva preastantului parriarh
.. Iisus Hristos mlru mArirea lui Dumnei:eu Tatiil prin Duhul Stint".·: ., ..... ' J'-- IcYr MihaU intocinlt in luna iulie [ziuIl10]. anul al 7-lea al'indicpei [1054]' \'~
, ·13. Pe lingA acestea opresc ~rc!Sitoria preoiilor, adic! nu PD!11(:SC hi':.~' ;: "{
. ', de:mni!atea preotiei pe eei care au femei, ei vor ca'preopi sa fie necAsatorip. Dar '~ .
",.;1 .. ·~·f·

'Text grec edit~tprincep~'de L. A1Iitius, D~ libris et rebus ecclesiasi;c;s Graecorum,

tI
. i doi fru\,i pot Illa doul surori: tn timpul Liti,Jrghiei la vremea im~irii unul din.. ~~
·,/)

liturgfiisitori maninc! azima ~ii imbmp~eazi pe eeilalp. Episeopii poartii inele in,' '..
tn
PatJs,t646, p'. 161~171, reluat PO i20, 736-748 ~i critic de C. Wlll;Aeiilet.scriptaquae­ 'i~
de controvlirsiis EccleSiae Graecae et Latinae s. XI camposita exstant, Leipzig-Marburg,

t: ~:~J
f~J !
.',..:
; ....
.' Eit C. Will, 1861, p. 208-228 ~i PG 120,-75i-78L..·,
-.-::
1861, p. 155-168, ~i Karmiris, DSM I, p. 343-348. 0 primA traducere'romineascl B,dat T.
M Popescu, .. Se~tinta de excomunicare de la 16 iulie I054n , Stud;; te(Jlog;ce, ,an II, 193 I,
nr. 1, p. 49--:68. .': . <': . ··;·L,'·.. ' ' . ~';',:
; 'j,il
,.
:.~ I:
.:: ." ':,:'1..:n}""}1 ~.. ,-.
.'::~'," --,.." ::\ ,·~:t ' ',:" .,.f}':<:·::, .. '
l'l ~. .... . 'r • 1

"j:~'I'
,:.'':.
; ~ ~.:. ~'.-.: . - .~.. '. ".: ;:.. ~,·~';i~''-:':'~' ~·)t :~~'.. "~. . :...~; ... ~.~ ... ~.!:. '::::­
~.,
1,'; ~ . : ~ .
 ;'. :,; . .. :' '.: ;, .'' '.
r~t ~.

.:~rr~(~c~¥ ,'i,;Lei;]{ \~j!;ri:~~:.:.

}. ".". .f.
92. ,1' .REVrSTA "IiOLOGlcA . .:-.1;',...
. f. . .'-L. : '.
~. JJ/.
Prezidand preastantul nostru st!pan ~f p·atIiam. eeuin:~ilib Mihail in partea
dreaptli a catehumeniilor [Marii Bilienci a Sfintei Sofii] '§i ~ezRnd impreuna. cu el
p~eaiubitii de Dumnezeu mitropolitiTeofah ill Cyzicului ~i sincel, Nichita al
.. ~
;1'­ Chalcedonului $i sincel, Lavrentie 'ill Dyrrachionului §i sincel, Antini al Sid~~ofranda [etlharisticAl. sa fie anaterp.a". Iar·priri icestf.a nesCl<;otesc$i necinstesc ~i
Nicolae aI Trapezuntului, loan al Smimei, Eusebie al Adri.allopolulu~ Constantifi
al Mytilenei, Nicolae al Choneilor,'Ipatie al Idruntului $i arhiepiseopii Leon al
Ka;'avyziei, Grigorie al Mesembriei, Stand de fatA ~i 'arhonfiipatriarhaIi. :
Nu lo era deei, pe cat se pare, satul de eelerele cel viclean. De aceea mi inceteaza
R'SS insinua intre drept-credinci~i ~i un~ltind MereU si naScoceascaeevanouimpotriva
in
adevarului. Inca inainte de venirea Sti!.p8nului trup l-a momit pe om cu zeci de roii . . ,.:..
de amagiri, ~i dupli aceStea nu s-a lisat. nid n-a incetatsii-i cotoiJ.(igeasca ~i litrag! pe
cei care-I &Sculti. .Dar dupa ce ~i aceStea au fosttriIatLirate, iar cei ee voiau s1!. fie . ':::
. drept-credincio~i nutreau nadejdea pioasl ~i adane( c! nti vor mai ap1!.rea Weodatii .' :~'.'.
nascocitori ai unor noi impietap. intrucat in toate cdc pc care lea incercat eel riiu ;:< :
sfatiJrile lui sau intors impotriva lui, venind acum ni¥e'b8rbatHmpio~i $i resping1!.tori ......:..~;
. -cacicealtcevaiarputeanumiundreptcredincios-,bArbatiivifidinintuneric-caci .~L
erau odrasle din paqile apusene -, Venind deei in acest drept-credincios $i de· ...~~~
Durnnezeu p~t o~ din care t8~esc ca dintr-un loc'inalt ~i 'ridicat la ccr izv?arele --.",,~l~.
ortodoxiei ~i ~uvoaiele curate. ale dreptei credinte se revarsa panila nlai-ginile himii . f} . ...; femeie? Nu cauta dezlegare» [1 Cp 7, 27}. A$adar, dacA~in~a p~n6nduse in m~~ ..
~i . uda. ca ni~e duri co' dogmele dreptei credirite suflerele de peste.tot de sub saare, §i ::-~;'
cazand in eI ca un trasnet sau tutremur m.u ~ultime de grindina, ~au ~ai bine zis.~,,:: . ~:~ . ' . _. ~u prept,sau dif!con sau ipodiaco~'~e legabJ~ ~i cOr'n.un.iunC?! <;u feI!leia' !eg~tima,
r.. - -.. un mi5tre~ a~ incercat sA:.~~v~ ~u...s1!.i.cAci~n~~o&n!e!~ ~y'in¥ ~~t; bR.. a!l_: ffi
,·1·
depus ~i un inscris pe Masa de tainA aMarii Biserici a lui Dumnezeu prin c8re neau ... ;..:.~·
·f·
J:: azv§..rl~t anatemei pe noi, ~u ,?ai ~ine ~is pe Biserica ortodoxA a lui Dumneze~ ~~ ~ . ~;.
toti eel care nu se lase. dU~1 de ImpletAple lor, pentru c! vre~ sa fun drept-credmC!O~l~'
~~ promovAm ortodoxia, acuzandu-ne intre altele~i pentru ca .'.
::-'~
93
\:··;;..,·E(.,. riiWiristesc pe;·faf8.. cahci~~.4 aI.Siii~dtUui ~k'Gan&ra'despre 6ej ce se t·
'. gC8rtiesc:de.casatorie, ~i care spurie: ,,Dd arface cineva odoosebire fatade preotul
:. '. casatorit, socotind ca nu trebuie sa seimp~e.asca atunci c4nd acesta liturghise~e
. Sinodul V-VI [trullan, canonul131c'arespune: ,)Jeoarece alIJ.aflatca iit B"iseriea
. ,: ItOmeisapr.edatcurangdecanoncii.aeeicarevorsisein~iCeascli.dehirotonia
..: .. .m diacon sau preot sl marturiseascA in public c! nu se vor:rnai aiinge de femeile
:..lor, noi, urmfutd veehiului canem.al rigorii ~i 'ordinii apostolice, vrem ca ~i de acum
inainte coabitArile legale ale barbaplor sfmPf:j sarlmAnA in vigoare, iar ei sa nu
desfac! nicidecum legatura lor cu· femeilor lor ·san sA intoarc! spatele relafiilor
- --:­ .corijugale reciproce lavremea cuveniti. Astfel cl daci se.;va·gaSi cineva vrednic de
'., hirotonia in diacon sau ipodiacon, acesta sa nu fie nicideeuin oprif~ fie iidicat Ia
sa
; aCCasta tre.itpta daci locuie~e cu0. sope legiuitii, Tiici ise ceati in timpul hirotoniei
.' 'siimarturiseasca in public ca se va ab~ine de relapilo conjugaIo legitime cu sotia sa,
tim
:'pentru cii. de aici sa nu sili~sA insultam· ciisiitorialegiuiti!. de Dumne~~u §i
: binecuva~tata prin prezenta Lui, intrucit glasul Evangheliei sllna: «Cei pe care
: Dumnezcl! i-a unit omul sa nu-i despartl» ['w! 19, ~l, ,iar Apo~lul invati despre
, cjisltorie sa fie cinstita in toate ~i.patul neintina! [Ew·I3. 4] ~i: «Te-ai legllt ~ 0
. i . impotriva canoanelor apostolice.va iIi.drlizni sa. lipseascA.pe cineva din cei st:in~iti,
... ..s~..fl~ dep~.~. A.se~el)ea ~i daciin.n preot sa~ diacon ~i-ar aIunga femeia sub pretext
._'
de evlavie; sll fie excomunicat; iat: dacA st!ruie,.sa fie depus.".. :; ;... ,_, . .
.. .P~:·I~nga ~eeasta, ~and spun cA Duhul pur~e. nu din 'fatAl,.ci .di~ Fiul, e~ nu
.vor ntcu:H!.ITl. sa mteleaga cli n-au ac~ expreslt~ de la. ~van~heh~tt $1, c!, nu ~I-au
. ;~~S .: .agonisit ac~t8. dogmli blasfematoare de laun Sinod ,Ecurp..enic. Ciici Domm.~I ...
..,
,.

I
J( : • - nu ne radem bArbile asemenea lor ~i nu suportiim s1!. schimblm impotriva .:~: I Dumnezeul nostru zice: "Duhui Adeviirului. Care de ]a Tatiil p~cede" [In 15, 26],
'.:

,.''i .
.-
:'";. t
.firii chipul potrivit flI'ii al omului;}: ..
- ne imp~im filIi deosebi1'e de la preop cisltori'(i; :
i, "r· , ... r. ~'
. I~:
. . . :. ...
~=
. l->.
dar ei. p!riritii acestei noi impietap, spun "Duh~] Care de Ii TatAl '§i de la Fiul
.' "·pun:ede Dar ei nu vid, iad$i. riici
lt
ca. dacA. inSU$irea Duhu]ui so reeuno~e in
":.:
:.:.

;-'j
•
ti
.. t - DI,l vrem sA falsificim cu giriduri false ~i cuVinte sCrlse pc ling! §i'cu ex~ ":; :.t . .aceea cA:Uuhul purcede de la . 'Tht.iJo. cum' ~irca.Fitilui screcimo8.§tein faptul
,'j' ~ l ' I '
;l
~~ ~ de indrizneali sacrul ~i sfintul Simbol [aI credinteil, care are 0 tirie inatacabil!: ',j,:.f. :'cl EI Se n8$te din Tatil, iar DuhuJ:purcede §i din Fiul, CUm efieCAreala lor, de aici
;~ F":'
{ ,
. priR voturile Sinoadclor Ecumcnicc, nici nu spunem asemenea lor cl Duhul SIaitt. ~ _.; ~;.... , :umieaZ! ca' D~ui se distirig~ .de Ta~I"pnn Inai inu!~ iiiSU$iii decat fllli. 'Ciici ~
:i
'....
~ ~ ;
I .
...... purcedc-o, mqinatiunile cclui riui';.....din Tatil $i din Fitil, ci ~in Ta.t!l. ' . ....-----:..:.!l -;.';. i~irea Lui din Tatllar fico:munlDuhului ~i Fiu]ui.·darpu~erei din Tat!l ru:fi ~.

,!
...
';f • . ,
"1 ! :. . Hi ins! nu vor nici sa ia aminte IIi Scripturi care spune:' ,,Nu tliali barbile :·u . ~. proprie Duhului, DardaclDuhul S-ar distingQ prin mai multc difereOte:~ecit FiliI. II
.~
voastre" [Lv 19,27]. nici 51 tnfel~gi~ Dumn~u Creato-TuJ a flcut.accstiuCI1:1 sA. ':".,' .: atUnci Fiul ar fi mai .aproape de fiin,~ T~tAlui. ddt D,uhul. ~i, B$a sub aIt! piesii ~i
~
.I . . . . .

( .. ' .. fie potrivit femeilor, dar asoe:otit dl'e)it cA el c nepotrivit pe'.lb:u bAibafi. '.' . ~~.:~. seenl Hr iv~ iBrqi uidriZn~la fmpotriva'Duhului a lui M8cCf:loni~~ Dar. in
j l ~;'::. : ..• .po alti
:1 J' .:. , ~ ....... , _....... _.. _._ .,:~ ... __: ... _:;.,; . _... _~ ...... _, .... ~ ..... _, :' __ ...::.~.''';: '..~.~ ... ~.Uar!dccclezise. nu ~QrsilinteleagldclocC?!~t<?tcenu.e~niun Tre~ii ~elei
10 lntroducerea actului !inodal dIii to '/ulie 1OS4rCzuml p!'tilbguJ faluioa.s~i Enciclicc· .. . .:',.. .de o'.ftinp ~i atottiit~are e propriu .doar Unuia.din eei Trej, atunci emiterea Duhului S
.1 H.::1; cltre patriarhii rlslriteni din 867 a piltl'iBrhului Folic.:.' ••~.. . '::": 'nu c 'comunA Gelor Trei. ci e propru: doar Unuia din Cei Trei. . : .;~,.. : - .: ' 8
i~~:.:.
0 .•. . , ,; ,
• ~

.
•
'~ ..
I . ' • a
i
t· ~'.~;S::ti'::'
! :, f!' ',,1. .:!;,...: .:.;1 •.
, !. ~

f./:j~i" ..
..I1
,to
~ "."

.7i" ' .
! ~: ~f i . ." '" j .; ~ ... ;" r "": - ••
,w •.~ ....
.;:::: . J::"'~
, :e
~
 ~'

::. .1 ..~ ~ .t:

.~~
, , .
L ... !
. ,$
{ ~. .
~
. "'.
J
:.:!,; I t1,
9"4 -REVrSTA lEOLQOICJ\ .STUDn §I ARTICOLE
. it .95 . ,:.
~r
'

:10 '. .;:.-~. ~t . •_:"~I... " .. ,;!·r.~;. ~

Dar oi, pe de 0 part~, ne-a.u instiltat astfel pc rioi §i Bi.seriba. 0rtodo:d a lui , ..Oricine ar vorb! canf.ra crediriiei §i sacrificiuliIi [eubaristic] a.1 Scaunului
Dumnezeu, iar, pe de alt! parte, venind din Roma cea. Veche la prcaiubitorul de sa
. Roman ~i Apostolic, fie anatema:':':'maranatha [I Co 16,22] - ~ sa nu s~ numeascii I,
evlavie nostru autocrat [implirat] §i agitlindu~ altele impotriva pleromei BiSericii , erertin ortodox, ci eretic prozimit [!J.parator a1 pliinii "ospite]l:i;, _.
.. , '. " .
6rtoooxe, au spus chiar de la inceput c! yin de laRoma cea. Veche, preti.nzfuld cll au
',' -' ': '." , '

fost tnmi§i de papa [Leon IX], dar in realitate au veriit de la ei t~i§i dupa. sfaturile §i . . ., . ., .' \ .,. . l! . :~.. >~.> .
'2. I!lf in ziua urmiitoare, numitul Nichita a ie~it din oi-a4 ~i de buniivoiea mers la
jndemmirile vielene ale lui Argyros IIi n-au fosttrim~i de papa. pllsmuind scrisorile
1~g8ti fn paillatuJ Pighi. Primind de 18 acc§tia,dezlegarea desll.v~itl1 a intrebllrllor lui, a
pe care Ie purtau chipuri Ie de la el; c!ci acest lucru s-a cunoscut din. multe altele, dar anatemizat din nou de bunlvoie toate cele ce zisese fi flicuse sau inceresse tmpotriva
, §l dia faptul ci pecetile scnsorilor au fost dovedite in chip vadit eli sunt falsificate~ Scaunului eelui dintai §i Apostolic:.~i primit ll$a de ei in comuniune. a fost Dlcut prietenul
Deel inscrisul acestor impio§i impotriva rioastrii., scris eu litere itaiiene, a'
f-ost depus de ei mai intai, in prezenta ipodiaconilor de rind a doua sAptlimanli, pc,
lor familiar:. Apoi, din poruoca impl!:ratului, au fost traduse in grec~te,~i se pistreaz! pana.
aZi. in aeelll$i o~ cele spuse sau scrise de legap impotriva diferitelor c;aJomnii ale greeiler , ~,
Masa MarH Biseriel a lui Dimmezeu. 'dopA care,intrucat ipodiaconii i-ail facuf :~:'­ '~i inai cu seamUmpotrivascrieriro~episcopului Constantinopolu.!ul Mihail ~i aleepiscopului
vant ~j I-au aruncat depe dumnezeiasCa. Masit cerindu-Ie celor ce I-au pus sll.-I ill, mitropolitan LOOn Ahridanul ~iale{je.s amintitului c!lugArNichita., .: .' , ,
.,i:
. dar ei n-au vrut sa faeaacest lucJ;U; fiind el aruncat pc jos, a venit in ma.inile multora, , 3, tn fine, Mihail, evi!!nd prezenta lor ~i convorbirea cu ei ~i slAruind in nebunia lui,
)
iar pentre ca sa nu se faeli publice'blasfemiile din e.1, smerenia noastri I-aridicat ~~ '.' :.:;, •arl1tafii nunpi au mers la biserica Sfintei Sofii tn zlua a 17-aacalendelor lui,augUst [16iulie] i···~·

chemiind pe c.B.liva din cei care §tiu sA traduci din limba italian! [latin1i] in limba ' _:-~.
greacli, ~i anume pc protosp!tarul Cosma Romanul. pe Pyrrhus ~i pe monahul loan . "','(
Hispanul, a poruncit eft inscrisul sa fie tradus. ~i inscri.sul tradus de Suna. eu . ei
, ~i plAngAndu-se de inelpll\Anarea acestuia clemlui pregiitit dupll obicei pentru liturghie, la
ceasul &1 treilea. al rilei de s~bl!tli au depus 0 sentinfli !-Ie cxcomunli:are pe'aItarul principal
sub ochii clerului ~i ai poporului prezent. De unde ie~ind IndatA, ~i au ~i scutura! praful de pe
picioare, ca mll.rturie, dupli spusa Evangheliei, zic!nd: "S!!. vadl Domnul ~i sljudece" [Mf 10,
l.
'.<

cuvintele lor ~all; ., 14]. Dup!! aeeea. orfulduind bisericile latine care sunt chiarin Constantinopol ~i anate~zlin,d
pe loti eei care de acum fnaime ar prim i tmp~ia din mana vreunui &fee' care ar tlefliima • :.fl

IIfnscrisul se pAstTem' ~i tn versiunea latin! original!!. Tn finalul f!lportului delegaiiei
papale: Brevis et succinta commemoratio carum quae gesserunt apocrisiarii
R.i' anac et apostoIica,e sedis in regia utbe et gualiter anathematizati sunt Micha,el cilm
s acibus s~is; editii:Mansi, CCXIX, 991 sq; PL 143, 1001-1004; C~ WIII,1861,p.15()"; .
1 ,Traducere romlineasc! T. M. Popescu, Studif te%glee, an II, 1931, nr. 2, p. 35-45.
Texru Iraportului delegatiei papale este unnlUorul: Scurtl1 ~i succintl. insemnare spre aducere..
aminte a celor fI1cute de apoeris!arii Sfintei Biserici Romane ~i ai Scaunului Apostolic rn .
O~ul imperial ~i cum au fast anatemi2'll.~ Mihail ~i adeplii l u i . , .' .,;
I. tn anul al unsprezecelea al fmplritiei lui Con:o;tantin Monomahul. anul al7-1ea at
·indittiei [1054], in chiar ziua nqterii fericiD.llui loan BIltez!torul {24 iunie]. dupl! ee sosiseril
,de la domnul papa Leon IX apocrisiari ai StJnllllui scaun apostolic roman. adicl Humbert,
~:
card'inal episcop de Sifva Candida, Petru, arhiepiscopul Amalfitanilor, ~i Frideric, dlaco~
i'
J
caneelar, venind ei la .ml1nlstirea Stu:diu Intre zidurile. Ofll$u1ui Constantinopol, ellu~
Nichita numit f! Pectoratus [Stethatos] a anatemizat In prezenJa numitului tmpArat.,i!,
r
-:
1 demnitarilor lui, de fat! fUnd ,i Dlmtli roman~ 0 scriere aplrutl sub'numelc lui, fnipotiivl
ScaUDului Apostolic §l a tntregil Biserici latine, ,i intitufatl: ..,Despre azfmI. despre
~i despre clI.sl1toria pi-eotilor"•.Pe lAngI' aceasta. a anatemi2'll.t'pe ioti eel Care iii"
Sflinta Bisericl Romani esie cea diniAi dintfe toateBiserlcilc, ,i care ar cutm sl
weun puriCt credinla ei totdeauna orfodoxl. Dupa- ca:.re. acell1fi I'l:!lpArat'Olf;odOx. a _....:...:.:~:l-.
lndatl tn prezenta tuturor Ii la c:ererea aeelol'llJi nun{ii romani, 51 fie arsl numita
astCel a plecat- .;
t ,I'
~uhiuistia romanA, primind voie de la iroplirantl ortodQx, cuslruta.i-ea ~cji ~i darui:i. il1)periaJe
· .pentru Sfflntul Petru §i penlru ei, :(U plecat in graM in ziua a 15·a a calendeler lui august [18
" iuJie]:Dar tnduplecat priri marea siliruinfli a rugilm!n~IC!.~.I~~aiL ~_a,"ia atunci flgi!dui
sl stea de vorbl cu ei, implratul i-a'rei:hemat de la Selymvria plio scrisorl, In ziua.a 13-a a,
"c:alendelor lui august [19 lulie]. Gribinc:hJ..sc,s-au fuapoiat chiar fu lIeeastll zit merglind la
· paIatul Pighi. AflAnd numitul Mihail ell. ei s-au inapoiat, se silea 51-j adUeI in ziua. urml1toare,
· sub pretextul unui sinod, fn biserica Sfintei Sofii. pentru ca, ariitAnd sentinla lor, pe 0 care iJi
stricase cu totul traduc!nd-o, sA fie asaItali acolo de popor. PreinlltmpinAnd acestea, prudentnl.
linpllrat rr.a voit 51! se tinl sinod dec8.t numai in prezenta lu~ ~i pentru ~ Mihail i se opunea in
tot chipu~ augustul a PQruncit CD legapi slpomeasca indatl Ja drum, eeca ce au ~i fI1cut. Dupl!.
care, mlihnitc! nu i-a reu~it cursa. nebunul Mihail a provocat 0 mare revoltA. a poporului
fmpotriw tmpllratutu~ pentnH:I vointaacestuia luaase fmpreunil t:U nunliii. tmpilratul afOllr
de aceei. nevoitsil-i predea luiMihan. blni~ $1 tun,~ pe int~@ Iatinilor, a4ic;;! pe Paulus ;i
pe fiullu~ Smaragdus, ~i qa s-a potoUt tulbUnirea. aceea: tn tin'nA, tmpll.ratul a primit de Ia
legali. prin trimi~ii sll, un axemplar}idel,ren:i~ din.orllfdl ~i1or fi I-a ariitlt cetllenilor, .
deSi:cijiCririd ii conviJigAndu-sc tn fine ca Mihail a falsificat sentin18lega~lor. MAniat !!Stfel,
i-a tndep§rtatde la palat, luAntfu.:.le onorurilc, pc prietenii ,i po rudelc acestuja ~i a Jinut chiar
irnpotrlva lu~ pan! ~ 0 &rea minie.1n tine, textul carteide exco~uiticari"eS~ aceSta.:. ...~
~~
llU'll1e8iJ.textulexcoinuniclriiilemaisus]..... " 1 , . i •• ·, •. : ..... ; : . -:. _ " .
· . U AccastlprimA fuIzI reprezintl de rapt un adaos ulterior pe actul decXoomunicare,
In originaIullatin ea apllr4rid la stiqitul actului cu iIml!toarea mentiune:..,D~ asemel.lC8., 0 "'11
. ~d
aItlcxcomun\care flcut! aoolo prin viu grai In rata tmpAi-aiului;1 a demni1milor lui." .J
! ~ • "1;' . O!l ••!i.-. . : ••;, ....... '. ~-.
. ~~
'1

.. ' . :~':' : i .~~ ,;..i

'. ~ .; :.:~: 1:\.. '1"­
i
• f .'
• ~
~ : +~

~<~i~~ ~ : : :l:"!t ~~:~

• ·f

"'! .- .. ~~~- . ~ '-;....: . . ••~t~ '~:i . ~~;~'!~~:,,!'l ~~'l'.:' ..:

~-lI~
: l'~ .";;I.r" ','
~
.";
./:
: A.';'" . :.
:.. •~ ! .~.. -:~ . !' I

96 ')UMS~~l'EOL~~C~" STUIm. ~I A,RTICOLIi. . " (.. ':"" :< 97

::.;~. '~'_-r ,.~f.·· ::~W'f~··~~·t f

Humbert prin gratia lui Dumn~u episcop at Sfitltei B~ri~i a R~me~ P~~ , .
•• -1''"

arhiepiscop al Amatfitanilor, Frederic diacon §i canceIM citre top copiii Bisericii '
universale. .' . . ; ,
Santu! Scaun Prim ~iApostolic Roman, caruia i'stl potrive#eirrchip:speciiii,:' .
ca unui cap, purtarea de grijii. de toate Bisericile; ne a inVrednicit si ne fael,de'
dragul pacii ~i necesititii biseri~i apocrisiari in acest O~ impin1tes~ ca sa
cobor8m §i sa vedem, precum stlscris [Fe 18.21]. daoi satmplinit wevea strigl.tul
care urea necontenit din acest o~ pSni la urechUe ei; iar daealucrurile nust8.teau "
~a; sa fie informat. SIi. ~ie, de aeeea, Ynainte de toate sllvitii autocrap, cleru),'
senarol ~i poporul Consttmtinopolului ~i toata Bisenca universala ea am cunoscut,
aiei un lucru bun ~i foam mare. ~i de aceca neam bucurat foam tare, dar ,Lun
lucm di.u, ~i de aceea neam intristat jalnic. Dei cat priv~e stAlpii imperiutui. eei
einstiti ai lui §i cetatenii cei intelepti, o~ul este preacre§tin §i ortodox. Dar cSt
prive§te pe Mihail eel numit abuzlv patrlarh §i colaboratorii nebuniei lui, ilee~it
seamii.na in fiecare zi neghinele ereziilor in mijloeulluiintruclit: : . I
- ca simonlacii vand darullui Dumnezeu; . eu severianif;cu pnevmao.tmahii, cu maniheii ~i eu'nazireii;~le caror invataturi Ie .
- ca valesii ii fac eunuci pe eei ee loeuiesc in preajnia lor; :', . t
- ca aiienH reboteaz.li. pe eei botezati'in numele Sfmtei Treiini. ~i mai:ales pe
li1Iltgfiiilor iri ·~iserici. ~ cUm mai inaiiltea: tncliis bureqeile iiltwldr §i~ ntirlilir3ndu-i
azimiti. i-a Persecutat eu yorba ~ieu tilpt8.panii Uitr.:atAt incli.t a'iuUttemizat fn fiii
lui SJ::aujtul Apostolic. impi:ltriva ciruia inca semneazi ca, patriftrti ecUmenic: De
~nemaisuportind violenta ~i insultaauzit!la adresa pritnului.Scall:n,Apostolic
~i vazand cum credinta catoliea se soufundii in muli8.chipud, eu judecaia ~ticipati
a Sfmtei §i NedespilrtiteJ Treimi, a SQaunnlttkA:postolic, a:earui repreZentare 0
avem. §i a tuturor Pirinplor ortodoe~i aicelor~apte'SinoadCj subscriem~emei
din toata Biseiica catolica, pe care damnnlnostcu preacucetnicul papa a pronrintat-:­
o impotriva acelui Mibail ~i a celor care-l mmed.. daea nu Sesupun: '. ,: 1 .
Mihail neofrrul ~i patriarh prin abuz care a primit numai de frica omeneasea
hama monahala, iar acum e ctinoscnt de multi pentru invinuiri de neindreptat, ~i,
tmpreunl cu el, 'Leon numit al Ahridei §i sachelwl aeelui~i Mihail,Nichifor,
ear~. a cillcat in pieioare tn public sacrificitit [euharistic) aI,latinilor, §i tali eei care
in
Ie unheaz! ritacirile ~i tndrlzn:elile de mai sus, sA fie anatema"':,t,niu'anatha [1 Co
16, 22) -impreun1!. cu simonienii, euvalesienii,cu 'iirienii~ elj'doi:uit~i,. eu nioolaipi,
tmplirti~ese, §i' eu ceilalp care spun·6a. p&inea dosp ita' e fnsuflepta. ~r ell top erefil?ii, '
S!lui.!T\ai_bJri!1-iis;Jriipr:elllia~.~· di~vom{~iJngeri~ .lui; d~. nl,l lie supun.Amin.

latini~do~ati~tiij~rli ~ tn ~~ii de ai,S~~ca~ecilorJ~dtaa~~~~[EUti~~i~l::~>:'~:?;:

Amin~ Amin.... . ": .. ', :/',': =::', -',. '.:,;'. :i '-:., :";:....;"; :".
'. ';"Acesttisililtcete cupn'nse"inraceSt'inscns impios
~rn~euvios·.· lilt smcrenia·.
~i 130tezul au pierit din toata lumea;·-· , .'. - - '..;..- .. , ... .:. ". ~ ....... ~:." nq~tra. 'neSuportand sli rlmani nerii.zbuiliitii ~i il6pooepsiflficeMtl'iridri:iil~lil: §i
, - ell. nieolaitii apara ~i admit la cii.saforla trupeasea ~i pe:slitjitorii sfiirittilui • neru~inare 'impptriva 'drepteicrediiife;' a 'coriiiiliieatce.e- pnvifciare Ii aceiit~ .
altar;' ... . . " - i ...,,';' .-~; ,:' .­ ; ~ puteniieul~i~i sfiritului.nostiit imp~'care, lntiim4t a~tir~iecas-erii '~iio zi
- ea severianii spun ea Legea lui Moise e blesteniati; .;. ./,; , , fnainte, dupa ce i sa raportat, a ,trimis sUie chemap tnapo i in.,Mlirele ~." ~i' ei sau,
.. -. ca maniheii, intre aliele pentru ca: spun c~ tot ce. e fertnentat einsu'fletit; I ' .tnto.rs In·grab!'. dar.nau vrut 'Savini!: la smeren,ia noastrl ~u.Ja Sfintul ~i ¥arele

-:: ca pnevmatomahii sau teomahii au taiat din Simbol purcederea Duhuliii . -. Sinod ~i sa dea un rDspuns'pentru impi.e.tltile pe care levo!Dimsern, ei. umland
Smnt din Finl" . . ... ;, ': " " " :.. ' , "., , :, tnscrisului alC!tuit de ei, .au pre tins ci aude.spus impotriv8 dreptei'iloastie creditite
•0; ca nazlreii phesc stat de mi.lIt cllrllirea trupeasi::~:a iudeilor; fncit lie optin' : ine!§i mai molte decat cele scnse in el ~i ea prefer! mai birte sa mom'decat sA
botezttlui copiilor care mor tnaintc de' a' apta zl' de Ia n~ §i ~ vor d:fte 'I.,;. vinl in vizlil ilQstrU §i 81 Sln®ului. Cic?i ae.c;stclueruri nea in§tiintat pc ~i §i
rmplrt!~ite in caz de primejdiefemeile af1ate Is menstrua:lie Sall in n~re, ~i opreSc' siuqQul putehlieul §i ~tulnostru tmp[rat~ leau spus eipriil rlSpuriSUl iI~lui
sa fl.e botezate dae! sunt nebotezate··
. . ' <' ,. ,... . . . ' -'.._" . . : . ....:'I : -,' _." ..... .
magistru pest~ cereri §i al preaiubitului de Dumnezeu hartofilax §i hYiK!mneriiatognu'
.- §i, lisllndu-~i 511. crease! ca nazireii pletele capului ~i blibile, nu-fl'riniesc ,., [arhivar ~i scriitar de memoriiJ•.Dar fiindct.P!l~erqieu~ §Ll!.~.ll\Q~.tmpiratna.
la impart~anie pe cei care-:§i tund pleteie ~i:-~i r&d b!rbi~edupl. rfindUia.Ja Bism.e~( . . . blnevciitCa ei' Sl'fiesii~~:trnpo!:tfVa :V!iiOo/.!Iise, t:ritiln~ci CU ~q'~ ,i eu s~.()dpl;
i romane. '. ' . . " : ' ".' . , ': ;, :~ . >, .... .... .
~." ;~;~ . ". ])elltru ~ plreau investip en oficiul de ambaSlldori; dar, i~j, era:neci.lv~it ~i de
'.
.
~ Povattiitfiind pentru aeeste rntloiri ~i alt~ millte faptele ale lUi prin senso&ea:
domnului.nostru p~pli Leon, Mihail a dispretuit 8SCul~ §i supunerea. Dupi care.
.;' . , attfel ned,emnCS: o' asenienea neru~inare impotr1ya: dreptei..:credinf,esa mnAnl
l'·: .. nerl%b.unati; a rindtiii ovindecare:el(eclcmtia'a~ tuenl ,fil'i:runis smeJ'Cniei
~
arefuzat categoric prezenlB- ~l discupa cu nai, triR1i~ii lui, venif.i sl-i IIpunii. slpurii '~,;:, noaStre 0cinstit! ~j tnchi~~ SC~Oate i>ri~{~ ~c.tiyio~ii1jitO'riiK¥eoo~om '::
-i ..
caplit'in mod rapoiutl aWorrele, niei n-a aSculW desfatul siinlitos aI autociaplor ~i '. @fMarii. ;B~{'ici;J9im ma~trulpesie cereti, CQJ1.sfar1S: v~tarPul ~i tQrisultil
T. a eclor inte1epp care-I poviituiau sll.-l urme:ze, e~ ca p mai tnainte; a interzis siv~irea .
. . . i; , .
filozofilorMthaii PseUos]. Iar ace3s1i sccisoarC sqn!'cuvAnt de cuvAnt ~a:" ;'.
'~i. . • ~:> ". ~ ~ - .~ ....~~~.~. :-' .. t'};-;" . .
~. ;~.:~. :~._~~:~r.:.-· :~ :.~:' .
~1. : . ~', .~) ~-

).:
A~'
;~i
•

j. ,"".
"~
~.

.. '.
~
':
,
'~'-

'~. <~ .. ····"t··:> ;'f ');'!~~rl~:~:'

 i:

.~:< ..F.t"~ ~
'4'
·~
./~

·f"
. ....
VISTAi'EOLOGlc!
.;
"."',' . :....
.STUDp:srAR~GOLE ".
...,~;:~..::. . :~;;.;
...·.:·0';,'. •~. ;. ''':~'::
:·~;t:'.~~~'[~·-
'<···:C;;.,~." .....·9.9
,: . !

.··:L
(,

:'~I~: . ; ~. ,~. l :;)~:. h~:~'

~ '.
98 .RE ':' ..• : ' . ,','. I.' ,;. ;:, ': ' . .. ,:.'. ,'hi" o 1,
:!
"'.. '.' . . .,', t.: tRteI'i. mea . , a s u p m viepi~i punand in mi~c8.re in fieeare zi'zoofde'mii' de dglSefn:itC iinpotriva
"P~ea.sfinte Stii.p!~e, c::c~t4nd despr~ cele tn~r~~~e, =~i A:rgyros. oa~enilor, ~nel~ sl ne ~~~e ~i dO~,la ~iinian: prin:acc:stea §~'pe nQ~. $~
"
-ij

. bnperialii agbit ca ,rrl(~ic~~aratilu~.a fost fk~ta de ti~~el ~' : cei vinOvap i-ani' ;. altiidat!~decl Ii ndu:at ~upra v!etu noas:re ~ife~:e tiJ;lpun a!te ~1 ~e m~l,de valun ?1
Pentru stdii~i ~i eel .triml~1 de ,alp~ nu P~ f~ n~li nu tlecireaSci Uncle niai .niiprasn~~' Ae~ lOSS, cin~ scandalunle.erezul?f.81,1 fost.~dep~e ~I ~oa:ele
trimis batut1la sfinpa ta, ca pnn 01 sa ,~e l~v~te ~.l alp ~ flitu't' caf care I-au. ortodoXlel curg din 'bel~ug ~I bogat panlt.ia marguuJe lumn Jocwtc:; a tmpms m~e
ca acestea. far du~ii c~ vor fi ana~emtza~ ~I C~I ~ .-au ;ace~a~cestor lucrur~" ,i.
biirbap: ble.stemap impio!i - OOci ci~: dintre cei evJavio,i nU iatnw.n~ pe aee¥ia
intocmit ii I-au scns, ~l au avut 0 ca: ~e m~cl ~un1i . espre runcit ca ,i vestathul, . 'l:' cu acest nume? - dtn pArtile apusulUl In aeest Mare O~ [Cons~ttnopoIJ; care
hfutia sa fie arsa in fa~ tuturor. Cael mal~~: m;;, PA~chi~i tn temniti, ca sa ':: . pretextau dreptpricina a venirii lor fapml ca au fust trimi~i de papa, dar veniserli in
ginerele lui Argyros, !i l vestes-ul. flU1 slu, l~. d~' "~ aeestei chestiuni. Luna ;. ',' O~ul Reginlla sug.estiiIe §i sfaturife viclene ale lui.A:rgyrps ~i sau slirguit sli.dea
. _x
petrea_ <leo I0 ra-bda·ndcelerel....""cummertm
" , .;: -,- tnpllC
'.' . .. ;.,• pn'I"eJun. d.e map• scandalu' A,,'
n atat .
Impotrivaa Itor Iucl1lrt,.....
.e.... !}~' A ' dreptel.
Impotrtva v; 1
iutie, anul al 7-lea ai, mdle~lel: . , '
Acestea l,e eupnnd~decl dlVl~a scr:s?an:
'
tm:
' lit A,adar potrivitrinouieUi
erls cei ~re l-au intocmit!}i
preaiub.ito~lul de evlavle au:~ra~ IOSU~l:~~~i ce I-ah fiicUt. au fost azvarlip
credinte~.'! _ , . \,."'., .'.< \':,';' £ :'~ . ':!'," '"
. 2. .Dar ce sa povestese celcJaJte vicfenii !}i m~iriatiuni' suCite ~i cutioase ale
lor cand !}i scrisorile pe care Ie-au adus 'noua ~ puternieului nostru itnpiirnt erau
.' !

fie. au d~t Idee la faceres. lu!. ~e I-aU aJ~ lor trimi,i de tmpArat. lar chestiunea . . plasmuite, frau!1area!}i falsificarea !'ligiliUlui dovedind plasmuirea ei1Yoi Infl!.ti~a : 011
· .; ~l;
ana~em'ftl j~ m~ele secre~:rc:J]~:~~finii eurente, larin primazi [d~i!liell.]~ : '''_=' : ~.~ere~i~i tale i~ seds luerul ul~ in l?~~e~ d~ primu} prin mirimea ~utatii §i . !:
s-aJudeoatmztUaapau: m b' , e:te~teinauzulmultjmiidecretutStnodulUl :-<~.!. ,vlelemel.' '".. • .. " . .' . " """: .~ ... , "', ,.. " .'
U l
24 iulie cu~ent, in car~ I : 0 I;:~~tliari~i ~i aeest impiosinseris, prec~~ ~i,c~~,:_2~' , _... 3. ~ei dupa ce§i-autaeuisosirea'viclean~~i au foSt'adusescrisorlleplasmuite,
.'
V Ec~me~l~:::r;-::riS ~~
Dar orlin u necuVIOS "'''
::e
~i-au datJJq consin;itKn.:!!iii ~~ !!.~~t I.~.fa~~ ~'!l.:. _, ,~~~:~
care I ~u, mal I ~,- u\,,;.,j odiosului inscris aruncatde cellmplo,l n-aJostaIJ•._ .. ,.
. . .. x 10 ce au . "
. a~ rostit~i.~te cuvinte 4e dispret ~i,i~dri!.zn~,~~_~~v~ ,:~!nt~~ot;t~dox:e ~unan~ ,
. ca ortodOXIR a f.Qst compti. de,nol mtre altele ~I pentru ea spOn~m C!Duhul stant
. '. , .., I ' ' ,
·II'"
-". '
.~-i
" ,J ~
i'
.
, de . n 88Crul secretariat. at arhivei 'spre d~mas~re .contm~ a c~ ~ , _';~~', _. ,; p~ed~ nU~,~1 dm.Ta~l. ~u ~l ..dm f~u.~.pret~d c~ aeost luem. e sanlt~s ~i
CI Pmiat astfel fro 'otriva Dumnezeului nostrll ,I spre 0 eondanmarem~1.1 dUI'Ii?111: . ,. ..:. _ 'ne~.at ~a.~!. Mal trimQlf!'-U'~1 ~! au v~t pen~ 1lldr~ptare.l!, n~a;;tr; n~ pentru
b!~f\rebUie s!'se;Ue ell. tn ziua i!. 20.-;8: ii luhii burente, c!nd au fast ~~J!I:~ , _.;..:~!':I!l!:~~~.~J.opde lor. NOI.fIlsll am refi.l2it:int!l111rea~1 convorbrre.a eu el pentru
ei care au blasfemlat,tirip'?t~.v.1!.c¥in~ei Oito.~o~c; ~u: !~st de: ~~~'~~n:~~~~' ',~ l': ::.. . cl er:m; cony~~i cl sunt ~e riemutat de Ia. ~pjeta~ I~~ $i pen~ ,-:A·so~~·OO ~
c h' .. adunati listizi tn ~edint! impreunl eu nOl ~l toli m!tropoltfll ~1 ~~I~P~ 7.~ ":. .., vorbl §I a dlscuta despre unele ca acestea cu locllltoni Romel tari. 'fenclrea ta ~1
:f1~~r;:~n ora~, ~i anume: Leon al Aten~i ~~ S!~t. ~J.i~ad at Syleonulul ~J s~eei -~" .' ". . ceilaIp patriarhi ~ uit Iu~':'l nede:nn !}i cutotul eontrarJi necorespunzat?robiceiuIui
' 1 e al Evhaitei ~i sincel, Dimitrie al Car~el $1 arhiepiseop. Pavel at Lemno~~~~.:, .:' "i . ' : : care (iomnea in tlmpunle de la mceput in unele ca acestea. ;'. :, ..... ,.~ . ,. ,
N leo a •, . .
Leon aI CQtradiei ~i Antoni~ at Zichmel" ,.~,.:.- i. , . ~:A .: c:e1ll tm,,,,,, VI"" sl cuteze ,cev.~ ~I mal mlU'C ~t~. e . ~l,l~te ~l,• sA
4 A • l! ·...4!-d
A •• d I d' .' A •

. . .mtreaca prtn eele dm unn! pe .cele dmtij, au depus pc Masa. detaina,dm, Marea
7 . Biserici a lu! D~riezeu un inscris tinpotriva noa$Il:care expun.ea§i alte .fIeCAreli
., ale impietltii lor. i~ la sfIlqit azvarl ~aten1ci ~& Bisenci~o~.fiin~c!. ,
Mihail I Kendarios citre Petru nt'aI Antiobiei"(st'Ilq!itullui iulie 1 ,: eei din ea nu vor sa-,i radii b_Ir~.n.e. ~e~enea 1~llor,' nu !}ovlie sa primeaic!.
. -r­
• . •. t*. _ ".' ' . . '. 1

. 01i'iiiiaa'[eUh8rlst1clj dB"I&: "reap

casii.toriti.~ue ofumdii pa,ine' dospita ~i' ci in.
. . Pr~fintul Mihail Kemlarios arhiepi~copul C0l1st8ntiri6p~lul~Noui nu
.' '. Sinibolul eteainlei itOasi:ie spunem ci r>Uhul Sfintp~ede din T81i1 !}i diD Fiul.
. p~.patiiR$ul
$i patriarh ecu'menic CltIfJ . . .~tiohleii:J~'. - ~. ':~.-~'''''.'-:
. .- , ...... : ci nurnil din1\00, ," ',' ,~ . " .':., :, ,I' i: ",,',' -;1,' . " .

{..::.. , So'.Ar Ii mai bio'e ca acest inS'criS iht'pios~sll fi ~j sl nuti venit deloc rdstm
in~v~d~t!,~feric~m; eel n1~ ~~ltiiile sale'tmpotrlv~~
~\. • i •

, .- 1, Nu :.Sub 'qchii rio~: Oaf cum 'itO- s:'a fritAmplai aCeastB,. fJ.in4cl a fost depuS rat! ~i Pe ,

"
":',.
~im~ina~unile 1mpotriva nemnului ~men~~~ ci ridicln~
, .' -:" '::;;z' .; ..
~~d~il ~~'nenorooi[
.-.a....~ __ '. ...
' ..... - ... _l •• . . . . - 1 ....: ­ - ...
~'~s!t!! ~b?i:~torVa §i 'Ii t1$ror
ipodiaconilor'din acea slPtlln~ ·intrudt am
.i~tit ell e nepom'lit sli ne rizbunam"pc cei ce au blasfeniiat,astfel MaIeii in-
.
.!

1
• 4' ~
, "Po 129. ais:-a2o; win. p" I 84~ 188: ~Crisdiainte de Ii piimi'ilsPUiiili :.8iseriOO a lui nuDuiezeu tmpotriva noastri,'satl mai degmbl'impotriva tuturor
.. .
;.. ~

l (. ; \ Antiohiei la prima sa scriilolR Ci!tJ'e 'acesta. ~, . : ," ,.', : ' -"~.-"' ~ ~.# #~ ~ .~. ~~: ~.<
......-:.. -.( • ••• . .: : . " : .. # :." : ..... ; • • ;

:' ;"" i'l ~ h' "; ..

•• !' .
.'
• .1.1! I .c1 ~~. -

~ ~n;. i·..... , _.. _ '_" ." ...

~
... ~' , .
I" ~.'"
. ";'
:~l..
.,~ :--'" 'r':': ~:<i.; ;::;; .,
,-' \ :
: .. ' ! •
 <'

0,)..;.1--.,.- ... : ~:;

~~ .~'~t I ~
';•. : :..: .;i.;, ~
.... ':\"', '\:I'~'.'
'. :" ' .'

? .:

JmVIST~.'f.EPLOGI<;:~. ..... ~~ f··~

"1_;~ ~
100
STUDII ~~~COLE,'
ortodoc~iIor, ca sa nu dam prilej
'. -
de scandaluri eeldr din Ronia-"~i~i pe ·lingl.
. .". :~~
:..~
"., .•

t' . 1· ~
:;-,::.::. L

<
.:'-. ;:..
·f·'c·10i '. r
. r....

if
~ ~.
8
altele, eelee pma a fi eel dinlii din delegape se numea pe elms~i cancelar al . ':-i .";.

Bisericii din Roma ~i nepot at regelui [imparatului gennan] ~i al papei. iar totre
. Petru J;ir al'Antiohiei I~i MihaillKerI,1Ian~sI4(a~~ilst-~eptcinbrie 1054)
,.
timp prin acel~i drept am an.atemizat dinordin imperial in marca saIl II: consilitlllii '. ~ ~ . - ' . ' ~ ..- ~ . ............... _:.

secret aeeastli blasfemie tmpotriva noastri~i pe eei "Care au intoc,,!,it acel i~scris Petru. patriarhul marelui Or~ allm Dumnezeli Anti6hia:
.
impios impotriva ortodoc~iIor, indemnandu-i rnult 51 v.ina in fatanoastri bu .~ ." :<. 't: . . .':". ,":-:.! . . ";~
,
•.

cat
cbe$lunHe din aeest inscris ~i sll.rellW1teatatla celelaltedih eI, ~.i Ia distorsiunea . Cuv§nt in vremea Cfuta Ii i~it Argyros ItaliaiiuI criticand' cere :aJe noastre.
sflintului Simbol. Dar fiindciJ. n-au suportat; ci. au ameniniat ca se omori pe ei . ,Preadumnezeiescului, augustulu.i, veneratului ~i sflintului meu stapan,
in~i~i daca nu incetim ",-i1nghesui cu privire'laaceasta, ru:n hot!n1tsa purcedem la, preafericitului Mihail arhiepiseop al Consf.lmtinopolului, Noua Roma, ~i patriarh
. anaterna tmpotriva blasfemiei l o r : " " ecum~ie.· Petru din mila lui Dumnezeu arbiepiscop at ma.relui O~ at lui Dumnezeu -:. t~
6.,Acestea sunt eele pe care Ie-a uneltit impotriva noastri. eel rliu: ComuniC:ar!t 'Antiohia. ..... ' . ' . .... . . . '~.'~.' ", '. .... ''i .

desavar~irii tale cele despre Recasta mai intAi pentru eR sl participi' ImpreunA eil ta
• ..... :1;. S~~a scrisoat.e:· piea:dumnezeiescule~r sfmte stiipane,rie-a inviita-t
noi la aee~ii oearA, .clici s~ntem C()nvin~icl te vei punein locul riostnl; iii' at "ind.eajuns caterele a lucrat vrajma,ul inlo~ul tau cel sfiint ~i ce uneltesc tmpotriva
- fa cc;i care te urisc pe tine·ridicind Cf:l.pul in mijlc:icul bisericii tale. ~t mare miiare
doilearfind, pentru eil dreapta invlitAturA, at carei metcrez tare ~i apl!.rAtot neinvins' .: .
'. ne-a cuprins neputllnd intelege care-era mobilul ~i ce anOOtcvoiaArgyros italianul
e~ti tu, a fost ba~ocorita ~i blasfemiam, nu pu~n de eeiimpio~i; ~i apoi ca
sli ai , .
, pentru faptulde a sefi ab!tut alit de multdc la cale ~i a pune mma'pc Cele sfmte,
$tiinti ~i intelegere exact! a celor fntAmplate c~ Ynckul inea,re iti vQr veni de IS. '. '..
Romda "riso~ cu ptarivi:ed:a ae~:e~,sadai"un ~~~ d:~n~e mUIt.isc~~~.·~~~ :....
..mACae eil. enesfinpt? Caei ce e comun intTe un came ~i 0 oaie, ca acela, laic fiind, s1!.
. s~ ame5teee eu curiozi:tate in cele ale preo~i lor $i sa niiscoceasca .~i .facli asem~fle(!. ~ f1'
~.

'~r';l
prea ulfie:ze,ftSca giln Ire. '.... " . .:: .::. '; <::. scrieri Iliincinoase"curn he-:ai aratat? Din ciare.cefcare i'>:a inscenat nu' c~iga
.'7. Iar scrisori!e caire c.e.ilal~j p,reafericip p~triat~i, identice intru tOate'cu·~E!a. . nimic aJfceva decat m~ine, pentru pa.pa a sehimbat deja viata-cu moartea.'.Dar "j{.
trim'jsl sfin~enrei tale, negasind pe eineva dintre cei. evlavio~i
. . lji crOOincio~i
. pOri slava lui Dumnezeu Care-i prinde pe cei inteleppi~ viclenia lor [I Co 3; 19] ~i n": ". t.

care sa Ie trimitem 'eylor eitre care (e-anlscrisj·lc:.-am. trimis 'pes:avar~irii tale, 98. .
~ ::.. '. ":-' '.2; tn scrisoarea ·sfinteniei·tale·se cuprindeatin zVOll ea.r:;" a.:alU'ns Ii' unictliIe'
prlntr-un evlavios' din cei care mei'g 'spre'aceIe locuri s! Ie trimip. cti16r ~tre ciu'e"~:
au fost scrise. Pe IangA aceasta slI.-i indemni ~i starnCljti ~i priiltr-o. scrisoare proprie ,~
sa aib! iel dumnezeiese pentru dogma dreaptli ,i nepitata ~i 6ui-aia noastri erlrointa' .
~i, dad! ~or fi intrebap poate despre eelc iaeute inRoma, s1 dea rispunsul potrivit . :
- ~i euvenit, cum s-a arAtat ' . ' ". . . .. " ~~:.
. 8. Jar despre serisoarea noastri cltre'pre8st1.ntul patriarh al AlexandrieiBm. .
scris ~i preasf8ntului patriarh allerusalimului, ca daei-p vafi greu s1-i trimip. fu
~nsufi sensoa,rea s~.~ ~ac~ l!cel~ pmif~*itji ~tp~a.:.~i fiilldd. ·~.ct,1.~ .c~#L
sfinteniei tale se gribea sI pIece, i-:~ exp"!5 ee~e B.cute p~ sc~rt ~i in '~~~'I?# .
dupa...ace:asta, dacii va fi ilevoie,"Vom 'serie 0 serlsoarea mai amplii '~i ~ai et8rl
despre acest~ trimifindu-fi '.i jns~~ ,acel i~c~~ il!apof!iva noastrad~p~ ~'~~
d~ tains. ~i pumn~eiasci. sa afli din el distorsiunea a.cestordn ceprivC¥~ c~inpi;
~rcli sunt plini de toat! ignciranfa ~i neciopli~ sail, 'mai bine-zis, de toatinesimp.rea­
...:. a l!sat ea pliismuirea sa ramanl ascunsl multiVfCll1e;', .' .•• .~.1'! ' . ..
../t~
.~ ;tale eA pomenesc pc papa in sfintele diptice, acela~i lucru flcandu-I'~i.eeiIalti JJ
. ti
preasfmfi patriarhi [raslriteni] ~rea ou trebuie s!fiu intr-o atilt demare ignoninpi.
: mai ales eu maintea eelorialp, care ~tiu ca de la SfiintUl Sinod VI Ecumenic inca.ace,
clI,sa foloseseeuvinteIe tale, pomenirea papei a fosttiiati din sfintele diptice 4in
t~
''.':1)
'priciria: faptuluicl papa de atunei Vigitius [537-555] n:.a. vrut sa vmi in sinod nici ':"Ii
s! anatemizezc eele serise de Teodoret tmpotriva credintei ortodpxe ~i .celor 12 a ;i:gl
cap itolc ale sfiirittiltii Chiril, ~i de atunei. pinl acwri papa csto tiiat din pn::8Sfilrlta.
no~.BjsericL .\ .........,...... '. .:; '." !, ..... ( ' . : . ;'~·';l."'}'i.;,':,r',.... ":'.
. c·'... :1. :Aciestehictuncuprinse in s~i-iso8.rea:tam-ai.t JlIlIplUt de'~e; i:rixie-m~.
.:.::nti ~tiu cum' s!·spun. ~i mal tu-sCamii' din pricina ta daci ai seris asemeneatqcnirl ~i
'. ceJorlal~ pabiarhi dupl aseniinarcascrisorii'tale cMn: no~ p~ntiu' ci fnawtC' de '
'. c;ercei:are ~i cle tnfelege~ desavtlJlita ai futap~at dintr-o auiire, d~arti (:!::ea ce nu .
S-I! B.eut drept ceva care saflicut, Cici e~ I~ fi pomenit'eu'po papa, '~d nu-I ."

...:.:..- ... :.. ,:_:..:::' ~:""._ .. , . ... _._ .._.., ... . ':. pome~~ Biserica ta. al cm:ei eley §i zeIof:sunt caninieni altO!, venerind ~i miirind .
$i nebunia. :.
Donmu:l$f p!zeasea in sinatate deslivAr§ir:ea ta rugilndu-te pentnmoi';': "'.;:.~ . :' ':''':' : . ,':'" ,,':~f :::, ,'. '" :', ';';', ," .~':. :.' .'.:,... .:, '.f,:;:::...
14.c.: Will; 1861, p."189-204; PG 120'; 79()..gI6:- . ,
'• ...: ..,\'
>..:..:, '~"" .
, , : .._
.
.. :. ' :":'if.-
,
",.. '

. ,....
~

~ :
.

- ...
~. ~
i: t' i- •.•
•i
..
• ~-:._ h •••• _ ••• :'

... :; ::"!:~::.~. ;'r. ~ " . . .{-:~. .... -.i .~:.

""t"
 il~~
.
:: . '.' I 1
':~~
,:1'
; .
'"
I . :,"i,.l,
102 REYIST~.TEOLOGiCA STunrr $1 ARTICOLE "

r.. :' .~.

'"
.~

:'. t:"
....
103 ,..J
Iii:
.(.: .
cu fapta ~i cuvantul prerogativele ei'1 Iat faptul eli ristllniadit adevarin pnvitor
". , l' •

roms.riibii:indu-~i bftrbile, iar tibi 'tacsndti-ne p~ ci~ ~anii [papaiethra].

lui;
.:~ .:~: ."
tl
~i noi tn~ine purtiim ve~minte de6llr.imbr!cahd manecuiC,epitrahile §i v~inte
if
la Vigilius n-arat! oare de cat! neatenpe ali dovad! cueemieul tlu bartofilax'1 Chiat
I'

daca e un billbat priceput in ~inta'retorieii~ cum 'a:uzUn, fUnd inci tmAr, n-are
suficienta expenent! a lucrunIor biserice§ti, iar (oan Sciirarul zice: ,,Nu are
Dar
,de;a~r! ,;: : ,~. ..'. . .~;, 1\> ~: ;;'. !,:
.L~...;L{~' :. ;;',:~ ;':
·;1 ,': .:: 7. Cirdespre faptul6i mananctmancarun tnti~ate, iarnionabii mlntnca
i...
:11
~
.. :1<
t!•
· 'came ~i gra8iJne de pore, dacl!. cereetezi ell atentie vei gasj'a~ flicute ~i de imii
J~

credibilitate vinul de-abia stors din teaScuri"u.. •. ." i'

~.:
. 4. De aceea, cine aurest la 0 alAt de mare treapti trebliie ~~unoascasciipturile dintreai no.~i. Caei locuitorii aityniei, Traciei ~i,l~dieim~.linci ~i ei cotofane ,
a
'. cion, turturele ~i arici de PM1an4 c8r0r Yntrebuintare ca lire~A Pirintii au l~at-o
,,'
~~
prin cercetare, nu in treacit, fiindcl nfiiilta ief!ll'hiei noastrc sunt cuvintele predate
.ca indiferenti, "clei niei 0 creature a lui Dumri~~u nue (ler~iDs daca ia cu . se iil
. de I)umnezeu"16, adicl ~tiinta adev!rat8. a dumnezei~ilor Seripturi, cum spunea : :-~ i
MareIe Dionisie. Vigilius [537-555] a fost pe vremea Sinodului V Ecumenic [553],' mu1tumire" (111m 4,4]. M! convinge aeest lucru acea panza .cobo~ din cer, in ~r
in care s-au discutat eele despre Origen, Evagrie,' Didym ~i eeilalti, Petru, Sever ~i ,care erau toate patrupedeie piimanwlu~ iiarele sAlbatice. reptiIele.~i p!sarlle cerului, 71.:
. ~~:J
Zoara, precum ~i scrierile lui Teodoret, iarnu pe vremes Sinodului VI [681~82J, iar:)etru.auzind de Ia Dumnezeti;' ~$coalii-t'e. junghie"§i"m-linanca", a zis: :~!!
Intre cele doua sinoade e un interval de 129 de ani. Sa intiiniplat 'iru!a ea Vigilius sa . ·";1'jicid~um,,,Doamne, pentru cl nimit:: ;n.~urafs-au spuroa.t n-a iiecut prin gura '15
:t
fietaiat pupn timp de la pomenire din' priem! cA era tn conflict eu patriarhul Mina , ,·mca",a a!J.Zit ~ara~i; "Ceca ce Dumnezeu a.flieut cufl!.t, f;ti ~a nu fac.i ,Silll~t" [FA f~~ .
,:!i
[531-552] pe care I-a.depus, panii candcei doi arhierei s-au tm.pacat ~i au Bcut" ::-., '·}0;.11:-15}.>;: . .;, ' . ~: .. :' ~;.; ~ •. : . ,;",;,i ,:.,;0' ., -;.' ' "
iar5 pace intre ei. lar pe vremea Srantului Sinod VI Ecumenic era papll. sf'antul . , \, ~:';' 8. E-inomentul sD:di1:Q1 cuvarifur ~iSfilnfuliii Vasile; caci sptiiie:',.A~ cum Jj/:.
<Agaton [678-681]. bArbat cinstit ~i intelept in cele dumneiei~ti. Cite§te actele· 'mfre legume distingem intre eele viitamatoare ~i eele coreSpunZaioare, tot ~a ~i Ia if
·drnuri disiingem'intre ce e folositor ~i ce e .vltfun1itor. FiiridcUeguroa e ~i cueuta,
Sioodului at VI-lea careobi~nuiesc si!. se Citeascii.in duminica de dupa inlltarea ..
Cifistitei Cruci, ~i-l vei g~i pe zisiII Agiton decl~at sJavit de arest, stait~ Sinod.. ;',: · cum came. e~i vulturul. dar nimeni di!.cli are minte nu v~ mancamaselarita: nici I
.... 5. Pe lang! aeestea, eu insumi sunt un inartor impres~riptibil ~i impreunA eu..
mine mulfi alfii din cei ille~i ai Bisericii cl pe vreinea fericitului patriarh al Aiitiohiei
Caii\i'deqaine;afad. dacl nu e silitde 0 mi1re'nevOie, iriCAfeel ~·irl.~litica~a cc\:a
n-a, dUcat legea"II, -rru: faptul dea pune Sti:Sim~ de porC ~ legume~i pe. ierburi a
:t
~~i
.:fQstadmis~i ing!duit .de Sfintii Pirinfi; mai ales pentrtl rei 1a ~~ nu .se 'gase~ . "
kyr)oan [III,··997-1022], papa ROmei,<Ioan ~i el [XI, 102~1032J; en!:potnenittrr·
auiul ti.lturor la stinte!c dipti~. Iar la' Constantinopol, cAnd ani venit aici in uniil
ell 45 de ani, I-am giisit pe fericitul patnarh kyr Serghie [II, 1001-1(19) pomenind
..\.. untdelemn:buil. '.'." '. ' ....' . .'~. '.": .... ' .'... ~.;'"; . .;:._~ .... :.. :. __ .i ....
,9. Ascult! oe sp~~e Ma~ei{vasil~1n ,yAs~~ticelei\ ~l~:::XSCe'tul nU trebuie
,':'j
'::1
• • •,: i ',,: •

"!, '.' la d1:iJ!1nezeiasca Liturghie impreuni cu ceilalti patriarhi ~i pepapi. Cum ihsii mat: sicaute nieidecum manclirurile deosebite, nici nu va niscoci schimbAride maricaruri
:~ s~re pretC:Ktu1 infrllnlrii. Fiindc! aceastl dsturr:.are a bunei ordini eomurie e §i Ull
J
.. .
H.
,-
I' .
apoi a fost tliatlpomenirea lui ,i din ce cauza nu ~tiul1. Astfel fiind pozi~a ~ca'
fata de aceste lucruri, nu mai vreau sa adaug nimic in plus despre pomeniceapapei:
6. Sa venim ins! Ja sddetile nenumlrate pentru tine ale romanilor. Dintre ele
;.. . . motiv de'scandaIuri ~i eel ce introduee in adunarea asceplor'2stfel de cauze de
':.:. tulburare se face mo~nitQr a1 «vai»-urilor (M 18, 6-7fDar dacl Sfmpi Pm-inti
~

unele mi se par del detestat ~i de evitat, altele vindccabile. iar altele demne de ati. ,,'.: ';,". au. socotit eli se poate pune in mSncAruri in loe de 'un alt condiment came siirat!
t trecute eu vederea. CACi ce ne intereseazi faptul cl arhiereu i§i red bArbile Ii poarli . amestecata eu apa §i legumele, slou so caute, sub pretextul renimtlrii Ja came din
:i' ... . ihele drept simbolal nuntH eu stiitta Bisencia: lui Dumnezeu, cum scriai? Fiindcl' ,~~ ... ' evIavie pUni ClO mi dCpu-t~ mAitclmrilo mai scumpe Ii mai bune. ci muind pe
l .:... .
~ ., ... . ~i noi ne'facern' pc' cap ,,garara." [tuoderea] tntru Clnstirea corifeului Apcisi . !.".. neobseMiie 0 buclpcl de pAine.infiertura slrati. 51.0 consUme eu matil multumireil
~.€ .•
~
Petru, pe care a'fostziditl mares Biserici a lui Dumnezcu, fiindcl ceca ce impi~ii ; (J 17m' 4, '3-4]. Clci acea bUcificA muiati in atita api' ~! eventual in mfi!i~ de' '.~,.w.
;

1:: .
,. -:-! all flcut spre ocara stantului, a.cca.sta nai, c~i evlavi~§j, face~ spre'slava §i c~· . ~minfe nu e 0 acuZl de desfatare, cifntr-adevlr co. mai e:x:actiI. ~i saniea infiiinare.
I:. ;,~ i . . '. . .:': .' . . Deci aseetul envios trebuie sa fiU tinlseama de uneleca ~cacitiu neabpnem 11'tL
"!
i . ~:!
J •• ' IS SC8ia viI. 66. . ., ". :.' .: .. .- ., . deJa uncle.
ca acestea ca ni$te iudaizanli. ci fiJgind de ghiftuiala ~i't!'.Acestea 3,.
I 'r
',.-i!.!.j.
·I:.};
\4 D4i:SpfT; ieriipia b~ericea$cii I;4;,PG 3, 3~6B•... ~ ,',. . ' . ".: .... l;' '.~' 'sum cuvintele SfllntUJui VaSile. .-, . "., • ' . . : ; , , '. . :.il1l
-! I ~l!
l ."" '
•·:.I:tl
: 17 Probal!il atunei c4nd papa ScrgiuS rv [1009-1012] a mmis Ia fntrim~sr...o~~
',:, II Ep.~tola ~6, 4:~P~;;:38id?;~ ,-', !+:;; ·~·' 'l';
.,.. : : \.., - .,.: :.; =. ':"'. ,,.,.. " ~,;,:~" 'J
"jl
' :.h;'. , synodica fn acll.i-ei mi!rturisirc de credintlso cupnndea pentru prima da~ ~i "Fi1~e" ..
va fi cantat oticialla Roma in 1014 rrimisa'de incoronare a impAratulul &em111n J\eonc 19 ConstitutiiIe aScetice 25; PG 3f, 'I??O~" . . .:.... . ~
...
J.. ""t~J1- '; . :; ..~:: '":;

. "~l' .~
,!Ii
• • • +. • ' . .';.~", • • "~'..1
'~ "';;.:'.~~,;; t

.:F:l.:.·.·
... <t.
.. f._ "_'_'_'.'_"
"-~;. t,
:. 'i- .~:
:~;~~)'~'~',':. ~;'"
1
'I":~ . :: ':
.! :.....1,. ...
, "J I '1'
~ .• , I I
.':
f' ~.!.".".. : ~ ••

l. ., " ';;. . ~.
 . ~~ :'!:
:' . ~
~ . , Jj,: 'i
. :1:" I
I • gil
104 ' REVIstA 1tOLOGICA ' ,:: sTupn~!ARTICO~l?: ,. ~Y';";~ ':t~...:.' i> ,105 I
'.~,.~ .... .,....1 . ; ...
". . .. :: ," . :,' .' .. :]~: )....

·1o.lal' in sfirita lui mfinlstire Sfintul Pahomic hrinta. porcicu flirBmitlirlle ~i
re~turile de la mas! ~ijunghiindu-i ii oferea impretUtl cu alte c8mUri oaspe@orpe
ca:ro-i primeau; iar miinmtaiele ~i cxD:emitiitile picioarelor §i capeteIe Ie diideau:
monahilor bitrAni ~i bolnavi. Ce mltiCare dulce,'preacinstite stlpfine.n!l,$uJ. urechlle
§i extremiti~Ie picioarelor porcilorl Dar ~i lintea ~i bobii gititi in grfisime.rle:porc,
§i care dacii n-ar fi pregiitite cu untdeIemn bun dill bel~ug, casi reverse un niic
tIi.
r!
duhcilVnicesc, m~ lua m~ncarea: de fiecare da~ cum bine ~e Dqmnul, inlfCtcat ...'
. fn ftecare zi de proiectilele deprinlirl~.· '. l ."" . " ..•. : i':·
:':,.. 13. Ni.t priffiim nici celilalt 'ada~s car~ s-al-acut la:'..UIi.bt~ian~ U~uI Domn
;;
Iisus HMOS intru marirea lui Dumne:zeu Tatii prjn Duhul. $fiiiit". chiar da.cJ. e eu ;.
putinti ~i lu!m intr-un sens evlavios M'a it viitAmap in oitpdoxie. Cict pare i!~
cohivll]elll cu .ceea co se slvaq~e 'Ia nOi. cAnd 'inll~ 'fi~ri4 P~nea ~i pOporul
:..~gfuld: "U'nuI.Sflnt; Unw pomnns~ Hristos in1ru mwealui Dum:n.r;:zeu Tatii1",
-{:·11:
hat: 'aronei arhid;a~nul ~.i aI doilea d!8.!Xlo ri(U~dprirnl:Jj~! at'doilea pritir spun:
· ;,Plin~e stiipAtlo", iar no~ punand'inpatir pArticica sfmtelotsp,unem eu ghis mare: i,

11. Un lueru rill, eel rnai mu 'dintre rele este adaosulla SflIntul.SimbpI: ,,~i:
intru Duhul Sfint, Domnul, de viata taciitonil, Care din Tatal $i din Fiul purcedlf~ ..
~i dad Evangheliile' de la Doi sunt ~~ie~i cu cele ~e ia romani, d~ un?e. ~u e! ~ ..
. ;,p:linireaD.uhuluiSflInt". j!~ ..' . ,_ '~I;.::"~; ,':'. ~. ,. ;

,i
'lj;rimeJdieDumnezeu sau eredinta. sA. inelinAm Sjlte pace iu6.ir.e de fmp. Peiltru
cii ~i ei sunt frapi no,tri, chiar daca din' necioplire ~i din lipsi..de invatlturali s-a
.
·;~;~~; , 14. Fiindcii e bine Ca. privind mai ales Ii buna intCl"lPt;; 100.10 :imdenu sunt in
,t',
• if
.:; :~
'intamplat:de multo ori sa cada din.ceea ee sebuvineunUind vointei lor, ~i nu·
l namulte dee!t noi de au flicut acest aclaos slliin? ,cand Sfanta Evanghel~e dupl :. trebuie sa eerem cle la ni~te neamuri barbare ex:a¢ti~ea caio :secere de Ia noi care
..~

~
1
~
. loan ne invatl foarte limpede despre Duhul Siant:,..DeMil. iubip. veti plIzipo'runcile'
M~le. ~i Eu il voi ruga pc Tatlil ~i alt Mangliietor va va da voua, ca sa r!m6.nl cu',
voi'ln vcac: Duhul Aclevarului. pc Care himea nu poate sii-L primeascli, pen1ru cii .'.
am·Crescufin·eultura. CAci este lucrtl maieds,~$i la et~Stej)J'oC:lamata'in chip
sigUr de viati Tneepii.toarea, Treime ~i ~i tnartllris~ potrivitccredmr.ei noastre ~area
· t.:amA a EcQ~omiei in tnlp. '. . .: . '. , ,.: . . t " '.:i ';:' .:.... ., "., ' .
l
Jl~
)I
~a nu-L.vede, nici nu-L cunoS,fte, dar voi II cuno~teti, pen1ru cl riimane la voi ~i este .: ',; \,:', Darnu liiudiim ~i nu primim,.dacii e.adevarat,faptul eltnu p.rimesc Ca preofi
.
.J!'
'in voi" (In 14. 15-17); $i dupa. putin: "Iar MiingAietorul, DuhulSflnt, pc Caretl va ::' ~" care au feme:i legitime sii se atinga de cele Sfmte.:nici aceia-cii fae :Iiz de came ',i de. :~
~ 11:
tT~ ite T:B:.tal i":~um~le Me,iI, vii,va .in~ata pe vo.t$t...:i va.·aduce.·~.!t!te.toat~:eii~_ -;". br8.tizl in'slip1§mana liisatului de came:' ~i in;prim:a siiptiinWdm' PoStUi ~; .
~in spus voua" (In 14,26]; $i i~i: ,Jarcand vaveni Mangiietorul, pe CareEu vj~ .. :: 15. Caci, .a~a cum, ~ie sfintenia ~acare ~ .ejtit scrlsaarea. tnmis.ii de noi
Lvoi trimite de Ia Tatal, I?uhul Adevruului, Care de la Taill pUrcede, Acelava rla ' :. arhlereului Yenelie~. chestiunea azimelor a fostindeajuns cercetatli. combiituti ~i '. :.:1 :
:iiI': .:......
~ ' m:lrturie despre Mine" [In 15, 26]; ~i fnai ap'di:';~Mai am multe sii va:spurt; dar ~,. respinsa de noi. ca una ce nu este.in aeord eu ianduiaia: [akOulouthia]-Bisericii, '
._ .....J
":'. af~i oumai dacii ou ne-aIJ? baza pe.cuvantul canoI).ic.earesp\Ule; "Piirutu-s-a tuturor
i·: :~-~:~',
''1
. teP!-lteti purta acum. Iarcand va. veili Acela, DuhuI Adeviirului, Vii va C!liuzi la tot' ·1
adevarul. Ciici nu va grii' de'la Sine Insu,i, ei cAtc va aUzi va!iii ~i ceie"Viitoare vi -. sft. De fo.1osim de vechile obicei;uri". .ciici ei vor spune clobieei veehi e laei §i ·t
\(a vesti voua. Acela M! va preamiiri, pen1ru ~ din al Met! va lua ~i vii: va. vest! :traditia azimelor, ,i mancirrea de animale sugrumate ~i ea doi fmti se pot uni1rupe!;te
~I···· . !.;
,1.
1J ' VOtlli.. Toate cate Ie are Tatil sunt ale Mele. De aceea. am spus eli (Jin al Meu~valita .' cudouii sumri. Cred insl cii acest Iucru se face mi la pomnea ,i eu ~inta papei sau ·1
,;;i va va vesti vou!" [In 16, 12-14]. . . , . '\ ~ · a.celorlalp arhierei, ci din indr!zrieala celor ce aleg sa facii. acestea, cum $i in,
. 12. Cind evangheIistuI vorbe~eatit de clar, care dititreortopoe~iva·iridmZni'· Inip!.'riul nostrU romariobi~nuiesc sa se faca tarA ~tiinta DOastra in~lte lueruri 1~1
sau. va putea face un adaos sau scoatere7 Cici.cele·~ dumnezelasca ~criptU~ i.~: neorindJJite~iabominabiIe•. ';,', : .. ::.... ~ ... .<;.:.: ,':.:;~".:.",~_,~ ::. ':, . ;'1
rostitinspirat in modul eel mai limpede nu trebuie supuse la vot, ci mai degrabil.' 16. C8ei despre ab~nerea de la: camea de animale sugfuillate llUii~ !impede ,.j
cart~ Faptelor ApostoIilor. tncare Iacob•.fratele I;lomnului, se arat!: spuna,nd:
.~ !tj_.
. unnate. Dar, pe cit se pare, Roma a pierdutoop'ii1e primului Sinod de la Niceea;~ .. .!

::;. _ ... iatrucat Roau!. a {ost stlpfinitii multi vreine de neamul vandaIilor Igo~lor], de'i~' . ."Cunoscute din veac stint lui Dumnezeu tOate luefl!.rile Lui. De aceea socotesc cii. "j
i ::... , 'of
care au invitat arianismuI ~i sa sivaqeascii Botezi.ti cU 0 simpll cufundlirc, i::i.nnai
;.' ;.~~ aratat, dacii e adeviirat a~est lucru. Fiinclcii noua no' ede ajuns pen1ru recunoS$terea' .
: . nu trebuie sii.-i tulburAID pe cei care se Tntoro Ia Qugi'nezeu cinfr,cfpagani, ci sli Ie
;:::' Scri~ni sa se abpnli de la tntin8rile idol ilor~ de Ia destT~n~~.~~ Ia cam.ea ~e animale ,
t~ • •
::~

.i:~ :~ ~ ~
~ .:
"..
~~j
~",
. ~jintirirea deslivaqiti a ~ri:ptti c;redinte inteleptuJ.~i mAntuitorul Simbal at harului
dwmnezeiesc, ciici ne invatl in chip desiv~it despre Thtiil; Fiul ~i Duhul SflInt
'$..:' sugfuiriate,~i ge fa sange".[FA 15,18-20]. ~i nu rriii pot C!>nvinge i::i papa ,i ce.i,IIl(p
..,; ~ ··arhierei n-au eti!l~~int!: ~e ace~ scriere ~i dispozitie; cAndau cuno$reaexactii
':.;'q'
'j:~
J

"i •
;~1l.
arati celor e»-l primesc Cu cre~intl ~tiUpa:nia Domnului..Jar pc ~i .~f?
.:.~: 's~o~ lui' Pe~ ~I ~'p~~.;~ :~~.cltm;~~~ ~;"~~~~:~ijJC
J~
:~If
sau scot ceva din el. ii anatemizam; Cici zice·ApbStoluhuDe,vii va'vesti
!~l
• '28

lmt:"
t'li Jj
• ' I,.'!'
altceva decit ali primi~ sii fi~.anatema·.' [Ga 1, 9]: :-:. . ".,,;: . :', .. ' , ..
!.
· IB6l, p. 208-::2.28. ~i PO 120, 756-781.'
~.,',; ..... .
,. . ".. I
::'~r
.~';,.
":"
: ..
-'"_....... . \

-.'1~1f
~~

'.. I .~.:. ~~I;

H':,
~k,;'L;"' "
~.:
; . ~~.. i; ..
:

.
I :111·,: \""1~
,-. ..{.. .. ­ ,~, ~~.

." ~~~~~: ~
 -eo ~ ..
'­ ·"'.t·

!.' :,., ,,:

. REVlSTAT.EOLOGlcA
", ~ : ~ ~ , .' i:.,:. :'._ ",' ,0.,:.' /l:.'IJtr.,;,.:'·;:i 1','
106 S1UDII ARTICOLE
~I .. ._-,;. i. ;. . ~
"

a celorlalte serieri, dar ahlnci dece oUe'trec eli ~edbrea~i prim~e 0 aserrienea "
. .: ~. ~
:1 . ';: :.". S:;: .;..· :.i.;· :~,:·-:;~r}rr;\:·;s·.. _~ " ,... :'_" .
.'. 787] §i a anatemiiafinovapii introdusli a iconomaltiloraeuzatori ai c~nilor, cum :,
gre~eal 87 Dar vei gasi ~i in O~ ~i in afara lui pe multi 'c8re minanci'sange de pore , va ac:bititt emeva e~ sfintele ~i augustele icoane nu sunt einstite de romiini? Mai 1
de care dau miirturie caina~i plini de singe de pe mfturile carciumilor., ' '. . : ales ci.multe sfinte icOane care au distincpa si exactitatea sfmteniei prototipurilor ~
17. Vezi ins!, preacinstite parlnte, cum neluandaminte ~i trec§nd eu vedetea .
multele gre~eli sivillite de ai no~, semaniim cu sarguintA euvinte ~i cercet!m ell ,
, a c~r icoane soot. au fost mutate Ia Constaritinopol de la Roms. ~i-i vedem Jii aici
t [in Antiobia] pe francii pelerini intrind in preasfintele noastre biserici ~i dind II.p.
curieJiitate pe celeale altora. Am spus-oOlll:e pe asta? Darsa nn infurii! tn preasianta : sfinteloricoane toata cinstea Iii inchinarea.· : .{:' :" . :.,' '11
manistire Studiu diaconii poartlla slujb! briie,ficBnd un Ipem care nil urmeazl ,:;, ., 21. Ml mg, te implor, iP ceqi mhting ell miittea de sfintele tale picio~ ca
~~itAi. biseri~: ~i vezi, cU,m, de§i te-ai ostenit ~i~'sfirguit ~ult, n-ai putut 1iia .' c;: .I dumnezeiasca ta fericire sa:abordeze lucrurile lisIlnd de 0 Parte rigoarea exeesiva. t
l
nl.Cl &at aecst slngur oblcel. Iar daci nu putem sa rezolvam ecle ale eclor ce : :', < . C8.ci teama este ca n.u eWnva vrind sa c8rpe$ti ~s-a mpt siinu facimai rea mptura •I
petree sub' noi, cum vom putea sco!lte'din obiceiurile lo~ acel neam arogant'~i , ~i s8rguie~-te sa indrep}i ee a cazut sii liu faci mai mare c!derea. Observe. dac! nu .t;j
manam? Gaci e un luem deron de iubit dacfi, a~a cum se spune. ~i la ei Divinul.e ...;. eumva in chip vadit tocmai de aic~ adicii din indelungata distantare ~i dihonie a
invaJ8:t erept, e lKudat Iii slavit tntnm gind ell noi potrivit cuvantului adevarului•. sfintei noastte, .Biseriei cu acest prim Seaun ,Apostolic, s-a tnt§.mplat.s~ se .
'. I
. ... ~

, I
.18. in ce priv~e adaosulla Sflintul Simbol ~i faptul ca nu se imp~e din . :; inrnulteascli. toat! rautatea in lume, intregii lumi sa-i mearga rau, imparatiile . . 'j
cere 'Sfinte din mina unui proot cisltorit, 'bine ~i cu iubire de Dumnezeu face sfintia ~ :, intreguh:ii plmant sa fie tulbura~, ~i peste tot e jale ~i mult vai, foametq ,i citirne'
ta e! reiistl!, ~i 51 nu inceteze vreodati. rezistand Iii conving§ndu-i din Sfmtele Scripturi ., ·· ..j-!I
.... :' necontenite'ls sat ~i la o~. iar arrnatele naastre nu au succes niciieri ~i nicieum?
~ipropovllduirile sense ale Evangheliilor, p§.nl ce:.i vei avea eonsimtind la'adeviiqi i.. ' 22. Iar c8. siimi fae limpede opinia mea. daeii s-:ar indrepta adaosulla Sfiintul . ...,.!,.:;;
~.

erezlind acele~i luemri eu noi despre dumnezeiasca purcedere a Duhului Siant.diri -: \'.Simbo~ n-ar trebui s! se mai ceara nimie. lasand deoparte ca un lueru iDdiferent,
Tata]. Celelalte insa nfsepare c! trebuie treCute eu vederea, fiinde! nid unutdi~ ii~~_~-.:I " impreunii eu celelalte; ~i chest.iunea 'azimelor~ miicar'cii in serisoatea pc care am
nu vat!mii cuv§ntul adevl!.rului, iar cele mai multe din ele sunt paate chiar mind1 ~ tririlisQ eplscop'idui Venetiel ani aiatat limpede e! dina bi. care M'8fituitoml ~ rioin'nul
,<nI
Caci nu tr~b!lie sa plecam cu u~urintA urechea I~ calamriii zildamice, niersa ereclem
Yn biinuielile noastre ~i sa punem.Yn mi~ cele stabile ~i care stau bine. .. :,7:
.. 1 nostru Usus Hristo~ Ii predat ucenicHor Taina dumn~i~tiiLiturghii, a fost inainte 't~j
- . ~ de Pa.,ti, cAnd nti. Se minea tnell. azima legiuit!:. tndemn dumnezeiasca ta ferioire sa '-+!1;

'r
" . '19. ri~ aeeea e foarte necesar:preasfinte st!piine, eR atiinci candva'ffales­ _: r primease! aceasta.-ca nu eumva eeiand totnt sa picrdem totul. . <". "

nou papal! stanta ta des!vAqire s!-i eX-puna toate aeestea prliitr..o cinStiti 'SCrlSO
ditre er, ~i 8!ia Domnul va conlucracu tine 1n toate ~i va da sfinteniei taleharpentru
aeest lueru. Cad p.oate, ~a cum spune Apostolul, dac~ noi ii vom aduna in blindete
ce
pe' cei gandesc.diferit dedit noi, Dumnezeu Ie va da pocainf!ca sl eunoasc!':
. ::1. ' '23:Acestea sunt de ajuns ca sli inmti~eze opinia noastri cu privire'ia ecle pe
: ,.~ care Ie-ai aratat ~i sa mi~e sPre indurate st8ntul tllu sufler, dC§i cuvintul tau se
.: ~ aviinta spre des~ilrarea ~i explicarea mu'ltor al~r considerat:ii.~i teme aseunse.
4 Am citit ~i copiile scnsorilorpe care le~aitrimis preafericitului papli ~i, i~~
•

;,~;
q:i;

adevarul [2 Tim 2, 25) ~i vor tnceta multa lor rezistenta in duh de sfada intru~t' :~ copiiJe scrisorilor lui, dac! ele it-au fost confecPQnate .~i falsificate, cum ai am1:B.t, de
sunt eaptivi voii lor [2 Co 10. 5]. ~i poate cli papa se va apllra spunind ca lucrurile - :~ citre Argyros, ~i am fencit multa tasmeriticugetare ~i bIBndere potrivit lui Dumnezeu. ·Ja..
..u.
',
, care se vorbesc despre romani nu sunt adevarate sau ca eele Beute de multe ori de' . ; Trebuiau ins! tnregistra:te de ele ~i cauzele disensi~ introcAt tratau desllre uniie ~i tr~j ,
unH nuse fae duphointa ~i~tiint.a lui. . '.-.: ... '. . ''':,:' ',' .... ~ intelegere, pentru ca:, .elucidandu-se a.cestea, scnsorile' si 'apari desiiv~ite. Au fost :a~~
20, Cad cine va socoti em trebuie prim it ca intemeiat fapful Ci roniimii nu : ; transmise §i sfintele sensori ale sfinteniei tale pe care Io-ai·t;rimis arhiereilor ~i de . ~~!iI:'
..... 1

venereazii sfintele ~i auguste'le icoane. nici nu einstesc mOll$elesfintilor, ~il .~.' Dumnezeu purt!ti::irilor'no~ fi:ati ~i colitmgbisitori ai AleXimdriei Iii Ierusalimuhii. U
se aflii moa~ele l'fin.tilor Corifei ai apostolilor PetrU §i Pavel. de care.se aratA :!,: Rlspunsul men cafre arhiereul Venetiei nu gpune cA el mi-aifi arltat ca a trlmis,!, :3'
~ . ~
man.dri ~i se' laudl!. mai' mul~ decit toat!'. celelalte povestiri ~i izbfinii romano,' ':
, ./. serisoaresfintenieitale, cum se affAin serlso&rea1a.'J?e aeeea nii.sep~ cli. te intrlstezi' .
care sunt pline serierile ~i poezia tor. Iar din moment ce Adrian. papa Romei
,
~'I':. degeaba'impQtriva a~l;\1i b!rbat.cafe n:-ascris nimic,~aceva. ;', ,..... '...
795] care a c~ndus iropreunli eu ceibtl~i preasfmp ~~hi .Sinod1:l1 V~ ~meni9.]
I,
".t.: .';:. ...l4. ARt trimis Jiicopia.wpunsului pe Care mi l~a trimis preaferidtul pap!22
sens in litere latine. fiipdcA n-am putut'giSi pe cineva Care si..;l poata traduce exact
l'
:If Leon IX murisepc 19 aprilie 1054, iarsuccesorul ;il.u Victo~ JI~ nurnit in s~ptembriC
tn Gem:tania de impilratul Henrie 1II. va fi insclunat 18 Roma abia pc 13 aprilie 1055.
...... '. . . . .
~: '~~.:. :..
:::'::'~~ .:' .: :.
~ i~.~ :"':~.~:"::'.~~.-~:.:'t:~ .:\:.. ~.;~~" .. j.' ..... " .
.:n Ed~ A. Michel, Humbert und Kerilllatios, vot II. 1929;p•.458-4?S.,
i
\ . ' ..
, ...: ,'" ... : ."-
~

i :
~ ~ * ~.
.' ,
't.!.
*1- .~ "

-' ',",' .... -: ... '. ,- ;:";.'

 '~
'~~,';'f:; 5;'
';', !

.f. \ ",": ' ! :\ :f:_. :<>;j..

'," , " ~. ~, .::
~. ""t .,

HiS ';',i
REVISTA~0LOGIcA '
"srunn ~1 A R T I C O L E ' "
~.".:'-': .."':.(.~ .:, . .':, ,'d_~~t:' .~ '~.·i. -~~ .. _.-. ' : " .
109
. ,
Il
I',
~~
~ ~; "; 2. fnti-e 'obsmcolelc itt calea dczVoItirit accsior reIatIt frI~ de incredere §i :U
in .graiul elen, drCpt pentru' care I-am ~onvins 'pe frBncul caremi-:a adUs-O ~i care ;tima e §i ~intirea hotiririlor, acpuniloqi intimpIirilor dureroase care au avut '4

~tia literele romane, si-I copieze. iti wine deci tie sa-l traduci in chip sigur ~i sa­ foe in 1054 prin sentinta de excomunicare a patriarhului Mihail Kerularios ~i altor ~~
m-i fad cunoscut dcsivBllit din ea ce no-a scns drePt raspUDS ariitatuI pap! primind doui persoane de c8Jre fegapi ScaunuluiRomei condu~i de cardinalul Humbert,
:1',Ii
ser:isoarea noastti de recomandare [systaktike:F:' , : , " Iegap care au facut la dndl,lIlor obiectul unei sentinte,corespunzJtoare din partea !l "

25. PAnl aici acestea. Iar Dumnezeul picii [Rm 15,33]- fiindca e trumos patriarbuJui §i sinodului constantinopo,litan. . '; , ' "

(;11 epilogul SI~risorii mele sa fie dat de Scripture. -, Care I!- binevestit pace celor pe ,(
lIi ape ~i celor de departe [Ef2, 17J. adicil. eel or de sub Lege ~i celor din afara .
L. i. PArintele Iubirii, Iubirea - caci ~a se bucurt sil fie numiHnainte de altele,
3. Nimic nu poate fi flicut pe.ntru a schimba faptu! ca aceste evenimente au
fost cC au fost in a~ perioad! istorica deosebft ~e Mbure. Acum ins&; 18 <> judecatii '
,
,

'.I
. ~
mai calm! ~i mai dreaptii &Supra lor, trebuie reCunoscute excesele de care au fost
pentri.t ca ~i prin nume sl stabileasca drept lege iubireade'frap - sil. tndemne.

II
marcate ~rcare au atras dupii eIe cansecinte care au trecut mult dincolo de ceca ce
sfintitul tau suflet ~i sa-I conviugil. si'abordeze lucrurile mai cu moderape ~i plai , " sa intentionat ~i previizut'de cei r!spunzatori de ele. Cenzura lor privea Bnumite
cu condescendenta, mai ales in' cele in care, cum spuneam. nu edispretu it persoane, nix Bisericile, §i nu erau menite sa rupli. comuniunea bisericeascli intre
Dumnezeu. " Scaunele Romei ~i ConstantinopoJului. i >, " ""! ; i' " '
f~ .. "i 4. Din acest motiv, Papa Paul VI~i Patriarhul Atenagorain SinoduI sliu,
~tl
I~
9 " sigilli ca ejepnma dorinra camuna: de dreptate ~i sentimentuI Wlarum de itibire aX
f'l" , credincio~i1or lor!i'i arnintindu~i de porunca Domnu!ui: "Dacap vei aduce darnl tiiu
,'J-, 7 decembrie 1965: ridicarea anatemelor din 105'4 la alt3.r $i acolo ip vei aduce aminte ca fratele tAu are ceva impotriva ~ I~il darut
, , , 81u acolo, inaintea altarului, $i mergi tnffii §i impaca':te cu fratele tau" (Mt 5; 23­
t'_ij'
Declarapa comuna a Papei Paul VI ~i Patriarhului Ecumenic Atenagora
"

..'I'::"
~ .;·r:' :,"
" i4) J declaridecomunacord"--- -"";-" ,.,' -,,,,- ," ' , ' '.•
.. t.
,I
,
.. ,
.~. ~

Iprin care~i exprlmi hotirareade a eliminadin memorle'~i din .

..- . • :-:-"."' "

:' a) ca regret! cuvintele jignitoare, repro~urire josnice $i actele simbolice

e~comunicarile din 10541~ , ;. ., " . , -" . blamabile care au marcat §i insotit, de ambele pAip tristele evenimente ~Ie'acelei
~,
~
. ., .
:' ~ .
' .. - . ­
.- ... - .- ... ~~ -. ~ .. --'"
,
- epcici;" :,,,:- , .. ' , " ,:.' ,f:, '. '!,"L ,~',' . . . : .. ' , ".' , ' ..
t --: 1. PIini de recun~tintA fatA de DumDCZe;I,I, pe;ntru.faYQar~ , :._.._' -': b) Cfi rfgret! ~i indepArte~ d~:ht~oria $i din mijlocul Biiericii sentintele "
r,_, :. "S~a le-a daruit-o de a se intilni fr!te~te la Locurile Sfinte in care s-a realizat taina ::' de excomunicare care au unnat, awor aducere-aminte aCfioneazA panli in epoca'
mfinb,lirii noastre prin moartea $i lnvierea Domnului Iisus ~i unde a luat ri~e-ij' ' .. ~' , noastril. ca un obstacol in calea apropierii reciproce in iubire, ~i Ie condamna liL
'Biserica prin rev!rsarea Dnhului Sflint, Papa Paul VI ~i Patriarhul Atenagora I au . , 'uitare; ,:, , , ' ,':- ,,'.', ;.. " ; .. . ; '"' ......
"
ll.vut in vedere planul pe care I-au intocmit atunci fiecare de pirtea sa de nu I8s8. a " c) cli deplAng'aceste precedente creatoare de tulburare ~i evenimentele care ' ,
• 1-':'"

nimic nefiicut in crearea de deschideri inspirate de iubire ~i care sl poat! faoilim' Ie-au unnat $i care sub influent:a diferitor factori. incluzind o'netntelegere ~i 0 '
dezvoltarea relatiilor frij,te~i astfel inaugurate Intre Biserica Romano-Catolici §i ,
13 iserica OrtodoxB. a Constantinopolului. convin~i ca asteel rispund chemirii baru!ui
, neincredere de ambele' piU1i, au dus ulterior la 0 rupturii reali a cQmuniunii :
bisericefti..... ;.... , ... :', - '. ' ' " ' . ',' ' '. i ," , j~
;~
.. ~ . .. ­ dumnezeiesc care ,conduce aZi Biserica-RomanoCatolici §i Biserica Ortodox!; S.. Pap~ Paul VI §i Patriarhul Ate~agora irmpreuni cu Sinodul,;lu sunt ... ..i
('i
~
.;
, .... irtlpreunii en tOli c~inii S8. dep~easca deosebirile lor ca sa fie din noU "....,.oo~ieilti ci 'acest gest, care exprimiidreptate ~j iertare recjp~ ou poate fi de f
,­
:~
~ ....
~-t: cum'sa rugat pentru ei Tatiilui Domnui .Iisus: ' : :' ' ' ", ajuDs pentiu a pune;capat difereritelor vechi sau mai,noi care exist! incli intre . :'
.. ,
~ ~~~~., -,-~-----'" "', ': , .. -,-.-',. ...... ' . BiserioaRomano-Catolica $i Biserica Ortodox!.§i care' prin lucrareaDuhului Stint
'~ ~ {.:.: n Ibid., p:44H54, 454-456. " .';', . , VOT putea fi depiqite prin curlprea inimiIor,priri plOOre dc'fiu pentrU iu~rurile' rele
Et::.
t: ;:/',' '
*• • ; ' ( . :
2<1 CitkA to public tn ultima scsiunea'ii ConciHul,ui II Vaticti.n, 7 decembrie
bazi\.ica San Pielro de cardinsM WiIlcbrands: DupA carepapa Paul VIa schimbl
.pll.cii cu milropoJituI Meliton, reprezentantul p,/l.triarnlllui, ecumenic. fu
,din istorie ~i prinlr--O dorinta pritctica de aajunge /a 0 intelegere ~i exprimare comunii
intei'spostolice ~i a eXigen{elor pc care aceasta ni leimpJ.l!le.:·",: .- ".. .'
:", '~.tnfltPtWnd'acest act simbolic ei Sperl ci el va fi pIicutlui DtiinnCze'u gata,sa' ric
{t iU~ ..l' ... " ••
l€ i.tedrala Stintul Gheorghedin Fanar. acelll$i text,sfostcititin prezmta patriarbului ecumew arunci cand no' iert.im unii pe aXtil §i ca va fi apreciat de intreaga lrune cre§tina,
"'"I''''
t "'1' I '. ~i a,reprezentantului papeii caniinalul Lawrence Shehiin: (B~ltltnote): :......:
":. t;;,"
... 5·
'f- "" ... I' .. -, __ c,,_.:_,.;.", --",-,-,
~ ': lj: ,
'. j'Hjl; !.: :. ''':'' ;:,:
;: :,~ ~l·lI. :: l'
,
... ~ • . . . . ~.~. " ­

-i" ~:,<, Xi',V.,' ;':" •

! •• • •

.': .:~~:- . .. "" '" .':

. -:., ",
:~ ~.t·
 , " :~'

«
:
, .'
;.
....
'REVISTA rEotOQICA '
.,:.,'" . ,:,:. . .,.., ,: ,{ ';, 'J;t.' ~.
STUDn~ARTICOLE'" "',:::." ": ~ ~>''':;;~',~ Hi
" 110 ""';' " I '::.: '" '. " : ;.:0 .,: ... ~.;~ (:" -.if;';' ,.:. t., ",'

, dar mai presus de toare de corpu} general8.tit 81 Bisericii Romano;.Catolice, cat ~i al ..
Biseri~ii Ortodoxe ca expresia unei dorinte sincere de reconciliere ~i 0 invitap.e de a
continua in spirit de incre<iere"stiml!. ~i iubire reciprocA dialogul care Ie va conduce
eu ajto!llilui Dumnemu sli tmascl din noll, spre mai maiele bine al suflemlor ~i
veni_mparip.ei lui Dumnezeu, in ceplinacomuniune acredintei, aannoniei fiii.~
~i v:ietii sacramentale ce au domnit int~ ele in pri~r.ul ~i1eniu din viJl-ta BiserieiL, .
~
"
putem iadepilrta ol:istacolele ,i piedicile, In prez'i:mta episcopilor.'Bdunap 1a eel
d((8,1 II1-ea Sinod Ecumenic de Is Vatican declarmn ci. regretim cuvintele ~i faptele
sp~se ~i fiicute in aeel timp ,i carenu mai potfi aprobato acum. Mai muit, dorim
'. sA.' anullm clin m'emoria Bisericii ~i sa indepiirtbri din mijloeulei sentinta de
exCQnlUnicare pronunpti atunci ~i sa 0 ingropim in uitare. Ne bucurim cli ne-a
fost hArlizit sl implinim aceastii fapm. a. iubirii frite~i ,aici' la Roma, lang!
mormantul Apostolului Petru~ in acee~i zi in care ace!~i luem se fntfimpii in

7 decembrie 1965 Constantinopol, Noua Roma,' in :z:iua mcare Biserieile apuseanii ~i nlsil.riteana.
prAznuiesc liturgic pomenirea Sffuitului Ambro2:ie, reeunoscut de am~ndouii
. ,'Indati dupii citirea declarapei romune, cardinalul Bea a citit rlispunsu1 P~pei . ,-episcop ~i discil a1 Bisericii. Fie CiI. bunu1 Dumnezeu. cauza ~i izvorul picii, sa
Paul VI: bula ,,Ambulate in dilectione", pentru ~ergerea din memoria Biserieii a aduca la bun' s~it aceastA buna voint! reciprot::! ~i sl intoarcit in' hine,' spre .•
excomunic3rii din 1054. . slaw Sa ~i folosul sufletelor, aceasti iniirtUrie'llublicii 8 iubirii fnlte~i,
. ' . t-: ; .

Paul VI spre viitoare s:jueere-runinte , Data Y; ~q~a, 'Ia ~ormantul SflintUh.ii Petru.. eu peCetea, pe~canJlui,'Ja 7
- . . ; decembrie 1965,iiui freilea ari al pontificatului nostru:
.'
' ',.'
.
,;Umblati in iubire precum ~i Hristos no-a iuhi~ pe noi;' (Ef5, 2), Aceste.
. " . " . ~

euvinte de indemn alo Aposto!ului neamul'ilor se apliciinouaee!ornumiti c~tini .. 'YndatA d~pii citi~ea Deel~tiei comiuie iri e~tedmla Sfintul' Ghe~r8he din.
dupa numele tyfintuitorului ~ostru ft l~e pre.~eazii mai ell seamll. in acest timp I:~:l)ar;' s~a' citit tofiiosul patriarh~1 piin care Patriarhul Ecumenic ~i Sinodul sau
caiid suntem !mpin~i sa liirgim Ol~i mult canJPul iubirii noastre. Prin. barullui, indepartea7..a din memoria ~i d!n mijlocul eianatemeledin 1054, .. :: :; .. : .: .:-:. ,
Dum oeieu sufletele noastre sunt aprinsede dorinta 'de a face orlce efort pentni a . .
:0' •• ' • •

. '..
•• "." .:" ;-••• '

"
,'.,.

. '.' '. ;"

,' .. restaura unitatea Jntre cei chcmati sa 0 p1istreze illtrucat au. fost incorporati'in .'. '. Atena ora, din mila lui Dumnezen Arhie i~~o 'at Const~ntinopolului
Hristos. '~i noi, care'pi-in ianduiala prolliei dumneZeie~i StAril' pe Scaunul Sfit'ltultii­ '-;' ,-. l'1oUa. Romi ~i Patnai' cumenie' . . ". .
," Petru; luand in·iilima.aceasta. pqruncli a Doniimh.ii, ne-am expriritat deja in -~. tn'numeiCi sfmtei,'eeiei de 0 fiin~' de viaJIi ditiitoarei' ~i 'nedci~plirt'jt~l Treimi.
rnnduri ferma noastra hotiinire de a folosi orice prilej folositor ~i potrivit peniru , "Dumnezeueste iubire" (1 In 4, 9) ~i iubjrea e caracteristica dati de Dumnezeu
a implini aeeastli. V9inta; a l\1§ntuitorutui. Ne vin in minte tristele evenimente' dtipli 'care se recunose ucenicii lui Hristos, puterea care tine Ja un loc Biserica ~i
care in urma unor serioase disensiuili au eondus in 1054 In rllptum intre Bisericile oblil1ia in ea a piieii, unitiitH mintii ~i inimii, ~i ordinii ~i, in acef~i timp, 0 . a
Romei ~i Constantinopoluiui. Nu fli.ri!:motiv i,"!_int~ul nostru Sflintul Grigore ' man ifestare pennanenta ~i uimitoare a Dubului Siant in ea. Prin unna:te, ei irisW'cinap
VII scria dupa acest eveniment; .. A~s. cum iutelegerea a fost la ineeput izvor 'al de Dumnezeu eu ciirmuirea Bisericilor.lui Dumnezeu trebuie sa se ingrijeascli m,ereu
bine:lui, tot a~a r!circa u Iterioarii Il lubirii de aU1beic p.iirtl s-a dovedit un wor de de aceast! "Iegliturli a desavlil1irii" (C013, 14) ~i sio fofoseasca cea mai mare eu
'­ vit~mare" (Ep. ad Michelem COf/stantlltop'!litcmum imperatorem. Reg. I. 18; ill: atenp.e" griji §i trezie. Dacli. s-ar i~pla. ca in vechime, ca iubirea sl se rliceascli
Ca~par. p. 30). Mai mult. lucnirile tm nju\1!l pfinii scolo mclit legapi papaJi a~ ~i unitatea in Hristos sa. fie-rupti, trebuie cit mm repede cu putinti sl oprim'acest
::'~
., pronun1at 0 sentinta de e.xcotntinicara tmp6l~iva lui Mihail Kerularios, patr1l:11.hlll mu'~i sa-l vindecim ,,, . ' . 'j'. ": ',. . " . , ..•• . !':1
'. -", a . ':8-a intSmplat ~ prin judecli~ C.uno~cute doar:de DurriiteZbiI,iit anul 1054
'~J~
~ ~
"
Constantinopo(ului,'~i altQr ooi lUlmeni aiBiscriC'ii,iar patriarhul cu
11 ~.
"."., .;: Biserica sa fie loviti de 0 eumplitli furtuna. astfel:in~t relatiile generale intre , ~'
sau ,8, luat ca represn~ii lIce'ea~; m§.!lure. AcUm ins~.cll. vremurile ~i mintil .. r
schimb~t. sunterri. foarte feti,:'!~j sli at1Am C! ,ienerl'.bilul nostru-jrate Atenagoni.' BisericileRomei ~i Constailtinopolului au fost periclitate ~i iubirea care Ie-a'tinut
! .
: ',j
" "j!. Patiiarhul Constantinopoluhiir·Ymprcu.nii 01,1 sfflntlll silu Sinod, sunt una cu impre.uni a fost atat de lezati tnca.t'imatema ~i-a gasit Joo in Biserie8 lui Dumnezeu: :J;'j'
i ,! ::i i: dorinta de a ne lega prin iuhire; ,.pl~eua: ~~ slnttoasllieglturi a minplor" (S........':"! Legapi Romei, cardinalul Humbert ~i ~Iegii lui, ~u 8natemizat pe pa~a.rhul Mihail
: f,,: ~
~O",

•
~ ,:H1Ii'" ,
r~~ :It I"··
Augustin,Sermo'3S0; 3;'PL,39'; 1534J:~astBrid lu~rurile ~idoritciri sa ptogresam
p~ cal~a ~mgostea frit~~ti d~ .~aje .p~ltein fi Condu~iia 0 unitate tf,."l5..
.K-eruIarlos ~i aoimtre oamenii .lui. iar patriarhul Mihail Keurlarios impreunii cu
Sinodul s!u a arurtemizat ~i el tlocumentullegaplor rom'ani iinpreuna eu cei care 1-- m'~j
,:11

:~t
;,')1, . .' ' . .
l': '!'llj"
:(1"": 'il~ ... ,,
to" "
i~ . . 1. i
..
~
:;~~II
"
.... 1t:;!
, Ii' "
>! II, .'t'
.. ; In

••"1
_:
,( II'
I'"

'Ii
:J
r~
....... ,.
;':­
"

.1; ~.
"i'
f~:' .!­
II',
",I:
 ,
,..,
. ; . i. '•. 1
'
t 112 • "
REVISTATEOLOGICA '
",: .\
.' .;~kII ~I ARTICOLE " ,
,
J'.

L 1~ ?;·~·f::
{. ;
~ ~~ ':

-
"
!
':

'

'~" :'~~~'I~ ~.
';"!.,

,4 ~ "

. 'j

113
.
I
!:
i;~,
"
.:1
I

I
~. ~."
a.mis ~i eer impl idap impreunicu ei. Fall de toRte aceStea a devertit'obligapa
• • . J " .' {. ' . : ,f.. "": i ... :.:' .
" Abs,tract: A doub1e' anniverscny -firstlY. 950 years' si'1ce' tize first inajor
'~I
~r
.ricilor Romei $i Constantinopotului de a imita bunitatea ,i iubirea de oameni etclesiastical split within European Christendom hetwee!f the Catholic West and
a lui Dumnezeu indreptllnd impreu.nliaces1e lucruri ~i rcstabiln:d pa~: " . :' ~ ,• the Orthod.oxEast. thisyear,' secondly, 40yearssince the annulaticmS afthe mutual
ii~
' . Acum eli in aceste vremuri de pe unna ni H. ~ bunavo~ I~l D~n~ . }!!tcom~icafions of1054, next year - offers the best opportunity to revisit the
~i nIH. indicat calea imp~cilrii. ~i p~cii intre ~Itele. pnn c:c friJplmlte p~n grlJ8
1e histori0gT'Ofhical dossier ofthat biiter event in the new context generated by the
.reciprocli binecuvAn~tli.~: ~mcli atilt a R?mel celel Vech~, ~t ~I a ce~eN~I p~tru :, ." ", 'ecumenical era:. the EW"Opean uniflcatlon, and globalism, Up to the recent years
cultivarea unor relafil ~te~, intreele, m s-a piirut pOtriV~ fiec~:nlla dm nOI sa 1 the facts andpersonages of}054, espeCially Cardinal Humhert da Silva Candida
faeem pa~i pen1ru a eorecta ceca ce s-a intAmplat tn trecut ~I sa in~ep!rtim p~ cAt ,. and Patriarch Michell Kerularios. were presented under strong biased
ne sf! in putin;i ceea. ce ~oa:? ~ tndep~t d!n §i~1 ?e ob~~I::~ ~~ tna.lntea. \ : presumptions, polemically Targeted, each conjession,al.part .'proving' the
noastra in vederea promovilril, ~l ~ru. edificilril ~I d~~v~~ru lubInI. . ',. .' :'_ ::,~': resp,onslbillty ofthe other. Through a careful reading ofsigniflcant documents..,'
, Prin llrmare, noi. adicli smerenia noasW tmpreuna eu preavenembtlll ~I : : ' which are offired here in Romanian translalfon- the study reaches the conclUSion
preaeinstitii mitropoliti, fmtii ~i coliturghisitori~ n~~tri iubi~, so~tind.mome~~t1 ' lira! 1054 saw the schism merely lietween Humbert and Kernlarios, and not their' I

de faJ! un timp plicut Domnu[ui, ne-am reumt iii ne-amsIatUlt in smod. $1 ~ . , •. ' Ch~hes. But unlike the 9''' century 'Photian Schism', the two anathemas now II
comuniune de vederi ~i intenfie eu Roma eea Veche am hotlrllt sft tndepWtlm din , ,. ~ .•. i "'proclaimed were not suhmitted in the subsequent times to the examination and
memoria ~i mijloeul Bisericii zisa anatem! pri:munfati de Mihail, patriarhuI . ':":'i~':
il.
. judgment tjfthe whole, .church, hy an ecumenical council. On!he contrary. the
Constantinopolului, §i sinodl!1 sau. De,aeeea declarim ~i punem tn seris cll.anatema,:-,::;,;;,,~ persons ofthe ecclesiastical leaders arbitrarily prevailed upon the mind of the'
il
" '
prooul)t.atl!. in marele secretariat al Marii Bisericii din .partea noastra de lume in :fL, ,
-Church, Q tragicfai/ure that established the:s.Chism dejac(o. After amil/etiar-ian 1 I'
anul ml'l.ntuirii·1 054, luna iulie, anul al ~aptelea al indietiei, e de Ileum .indep!rta.H:"-:;~7 .~: estr.a:'g~m~nt,_~~~ !e1?Joving ofthe anathemas byPope PpuJ VI. and the Patriarch
din memoria ~i dfri' mijloctil Bisericij'~i trebuie'privitli 'ria atare oc'totl'$i ac~S'ti·~ '~:(~i. . ". Athenagoras, in ]96.5 -.document~ also trans!ated here '•• 'while deleting. Its'
I'J":...'.'~ ,- din mila p'umne~ului a toat! miIo5tiyir~ Fie,ea EI pri~ ':l1ljloeirj.~e pn::a~erieite~ ~; greatne,ss, ~til~prese11'es the schism creat~1 hy th~~l~~ical ,!fve,rgen!!~~ 1!t:!.we,'Per, , ". 'j_1
~oastre StapAne. ~aica lui Dumnezeu ~i Pururea Feeiorui MJu:ia, ale sfint~or .~! :,_~~,,,,:, -;-., the new cllmat~ ojrespect'and T1IiJtil~1 ~ove ~/~o~s,th~!~in.~~,wo,:k!.1'fII.~~!.t~ 'lfPJI. _-' ..._..... ~
slavitHor Apostoli Petiu intiiul corifeu ~i Andrei eel intai-chemat ~i ale ~turor :~~ :: tofull CO"!~~,!!:'~n. .... ~ ,: .. :. . :.
~. .~. ~i~ . '
~
• ,. ~
r' . ;. . .,:. ". .' . '.'
sfintilor: sa dea. pace Biserieii Lui ~i sii. 0 pAzeilscl In tott. vecn.· ',. .' ...•....;:~;~: ' , " . '. "
• • A • ...... '''-' - ••• J . "" "'. • •
. . ' " .' "
Spreintarire ca semn durabil ~imnrturieeonstanti!.aaeestuit:aptaf<?stintocnut ,,:::.~;. . i' ,.' ,: . . " ; ", ' .. :>' ", ; J
, prezentul act patriarhaI~i sinodal care a fosts~1nnat~iandosattn ~~h!t.regis.tru al ~;~:~: 1. : ~"'J, ;" , ,.>, :i:,
~
S'fintei noastre Biseriei, 0 copie identieli fiind trimisa. Sfintei Biseriei a Romei';'i:~ . "
.celei Vechi spre cuno;itinta ~i depunere in amivele ei. ' ':." , '. ,":

II ,: Of

.' fn.anu1'.mdniuirii 1'965, 7 decembrie, a~ul al4-lea,a1I1~Ull.illcj, .

~ . ~.'
:? .~~;. ~:~ .
f ~ ~ "',:: '. . . ..
'. .,
" :' .'. . .: . -: . ~ t". ":.. :' 1~ ~ ....
l ", ,Atenagora, Patriarh al Constantinop~lului. ~i membrii Srantului SinOd: ~ .~ ...:-, *, .... * .....
~... :
'.'!

i' .: .
: *.' *'
.. ..~~ -. '7i ~

. g~'
,"
"~"
~I Chalcedonului, CJuysostom al Neccezareei, Ieronim al Rodopolisulu~ .-,,'
~: at lri~opolisului. Dorotei al insulelor Prinkipo, Maxim, al Laodicee~ Cluy~O.sto~ ,.
, ~ .• ~ ::? :.~ .~:~ :~,;~ :;... .t. _ J:"\~;;.,:.. •.";-.~ . -. !

f: :;:
I":" ;
: : I;} j ;
ai Myrei, Chiril al Chaldiei. Meliton al Heliopolisului ~i Theirei ~i Emilian: a,J
,Miletului; . : , " , '.. : .. '... I' : . .' .,' : '" ::'
,~ ,

.~ :!. ~~. ::- .. ". " "

~.~': :.~,

!.: 0: ••••
1 ,.
"t"! ;;:: .1 • i'_"
!It
.~

,!
:1
.; ..
L! ,1~ I :

..'...
~.: ~
II
r' ~! ,., "
• .". •• : . :-:'.: I •. "

.... ..-
t: ,.Hi.. - .. :.':;':' ':' '. .. . ' ": . ·,Arhid. Prof.-Dr. loaD L ":"';' "; :" ''''';',;:, "';"

~;'.: .,»,',> i ..~:~,:~:'~

• _ ... n .... • • ........ .

{' :t m . ~,
•.. -...:. .. ~ ..... - ~.'•.~-~. :.-•. "4\"'-:

r ,I:./,:
.. • •• ... '" ._....... • w ••

( i I I : •. Facnltatea de 'Thologt& Orto'doxa «Andrei Saguna», '-,' v,v :Y' "

i :$! ~.I~;
.. "......
i
I : I!
::!} ~
.
'. :(

.. /:';:1':
,',
: '".~~ .' . ~
;.... ~.
.
~'"
,..;~"r
It '
':
Jlt
• w , ~

r··.,!'~,
j" If'
i J"< ..
.l!j' I'I#>,! !
.;. '~", .;':':-~- .'-.::;;:,.'~ ~. ~~t',
1t:" ~. ~ .~
, ,
" ," ..... :; ! • .~.!: • ':.. '~
 _. '-< ~'..
(l ?~
RADU ~TEFAN VERGATTI TIrr-6fJ

Descrierea CIP Ii BibUotecli Nationale a Rominiei

VERGATTl. RADU ~TEFAN
Neagoe Basarab: viap, domnia, opera I Radu !;)tefan Vergatti.­
Curtea de Argef: Editura Episcopiei ~ui ,i Muscelului, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-88893-54

94(498.1)"15" NeagoeBasarab
929 Neagoe Basarab
NEAGOE BASARAB
Viata, Domnia, Opera

Apare eu binecuvantarea
Prea S:fmtitului Parinte
CALINIC .
~.i
Episcop al Arge§ului ~i Museelului
,.

: 0 Editura Episcopiei Arg~ului ,i Muscelului, 2009

B-dul·Basarabilor{·nr. 23, Curtea de Arge" 115300,
Judetul Arg~, Romama
,..... _ .. T~!d.ax:.(l2481722273; 073QOI0705 .::
..I}J!I3il: .ep~opiaargC!Sului@Ya,h09,~lJ!· _.:i i
www.eparhiaargesului.ro
Editor: Preot Daniel Gligore,
Consilier Cultural Editura Episeopiei Arge§ului ~i Museelului
Curtea de Arge~ - 2009
 o~ului, la Vacm-e~ti. Cetatea Dimbovifei era de pe atunci punctul
'-'lL''"''>'''..,,':'~l·centralal sistemului de apl.rare din Campi a RomAni, control and unul din",
drumurile principale care unea Peninsula Balcanicl cu Transilvania, ca
lji pe eel care strabiitea Tara Romineasca de la est la vest.
Funeponalitatea cetil.tii se remarca ~or: era in centrul fortificatiilor din
Campia Romani ,i controla economic ~i militar intreaga sa zona.
Alaturi de ele mai trebuie mentionata pentru caracterul ei strict
militar cetatea Oratia, punct de control vamal lji apl.rare pe culoarul
3IO
Rucar-Bran . --' , de top cei din jurul lui Neagoe Basarab.31 Analiza atenti a celei mai
Dintre curfile domneljti fortificate, eele mai insemnate in anii
domniei lui Neagoe Basarab au fost Targovi~te, Bucurel1ti, Curtea de
Arge~, Campulung Muscel, Gherghifa, Targl}or, Rammeu ViUcea etc.
Toate erau astfel construite ineat sa poatil. rezista atacurilor unei
•.rlizmerite", 'ori ale unor armate striiine nu prea numeroase. Pozitiile
curfilor domneljti in o~e, in special la Campulung, Curtea de Argelj lji
Targoviljte demonstreaza ci erau eonstruite in locuri bine alese, putind
sem la organizarea apararii intregii ~ezari311. , .
I,..a rlindul lor, aljezamintele monastice fortifieate, lji ele' durate
solid, din piatra lji ear8.midi, erau raspandite pe intreg teritoriul ,tiirii:
Tismana, Bistrifa, Cozia, Govora, Gura Motru, Strehaia, Curtea de
Argel1, Dealu, Snagov, Comana, Cotmeana etc. Unele dintre ele au fost
re:taeute din teuielii lji miirite la proportii deosebite - Bistrita, Curtea de
Argelj312, altele au fost numai reparate Cozia, Strehaia, Dealu etc.
310 Gh. L Cantacuzmo, Cetati medievale din Tara Romlineascii (S"ec. XIIl-XVJ),
Bueure~ti, 1981, p. 120-131.
311 Carmen Jinga Marian, Considerafii asupra genezei orCllului medieval Climpulung
,i
Muscel, in "Studii ,i ComunicAri", Muzeul C8mpulung Muscel, 1981, p. 11-21; R. St
Vergatti (Ciobanu), Noi opinii asupro bataliei de la Posada. in Studii ComunicAri,
Culegere de Studii a Muzeului ~esc Curtea de Arg~, U1980, p. 121-132; idem,
Curtea de Argq ~i Campulung Muscel. rqedinle domnqti in raport de anterioritate
sou contemporaneitate. in Studii ,i Comunican, Revisti a MllZeului C8mpulung
Musce1,5/1989.
312 Initial, ctitoria lui Neagoe Basarab era inconjurata eu 0 puternica ineinti eu rostul de
a adiposti chiliile caIuganlor ,i a aplira monumentul (Cf. Grigore loneseu, Arhitectura
pe leritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor. Bucur~ti, 1982, p. 247 ,i urm.); ruinele
c1iidirilor din jurul IlliIIl!stirii ~i starea proastli in care se afla aceasta la mijloeul
secolului trecut au fost surprinse Iii descrise de Alexandru Pelimon in Impresiuni de
ciiliitorie in Romania, BueUre~ti, 1981, p. 50-51.
92
. IV. ~'~BISERICA ORTODOxA ~I DOMNlJL
l"~~!!.: ,,·:;:'t ',,~.:,~:~.::.,~~~:~.,\_u..; ··'(t,,vot..\.'r.,- ~"':_
D'omnitQ10J.':"s':,a'mgffJiCca iDlfuistirile·· tqrtificate sil: fie in stare
buna, putand'servi oricand ~i scopurilor militare de aparare teritoriala.
Pentru a e~tiga bunavointa clemlui lji a respeeta datina vremii, in
special cea ereatil. de Radu eel Mare313, voievodul a :tacut danii tuturor
manastirilor insemnate, care toate aveau ,i fortificapi putemiee. Fiind
numeroase ~i bogate, indreptil.pt au fost elofate de Biserica Ortodoxa ~i
veehi eronici a tarii lji a hrisoavelor de dame, raportarea lor la ceea ce au
:tacut domnii imediat anteriori, contemporani §i suceesori directi, a aratat
in mod eonvingator ea Neagoe Basarab a dat sume §i danii insemnate.
Raportarea daniilor destinate manastirilor de la Muntele Athos la cele
destinate ~e.zimintele ec1esiastiee din Tara Romaneasei, ara,tiI. clar ca a
fost un oarecare 'echilibru intre sumele cheltuite· in interiorul lji-n
exteriorul tiirii. In aeest sens, pare un adeviirat raport contabil textul lui
Gavriil Protul, integrat in secolul al XVII-lea in eea mai veche cronica a
Tiirii Romaneljti - Letopisetui Cantacuzinesc315 : .,oeci domnul Neagoe
vodi viizand cii fac mo~tele sf'antului atatea minuni, dede de flicu sieriu
de argint cmat lji-l polei cu am lji-l infrumuseta cu margaritar frumos lji
cu alte pietri seumpe ~i cu zmalf. $i deasupra pe plehupa scrise chipul
stantului intreg, iar jos., la picioarele sf'antului sa scrise pre sine in
genunche, rugandu-se sfintii sale. $i-l trimise eu mare cinste la
manastirea Dionisatul impreuna eu sfintiia sa parintele chir Neofit
mitropolitul ~i eu credincio~ii sai boim. $i deaca-l dusera la manastire,
iar eaIugiirii / de acolo deadera lui Neagoe voda poclon capul sf'antului lji
/
313 R. St. Vergatti, Radu Ie Grand...• loc. cit, p. 18 ~i linn.
JJ4 AI. D. XenopoI. op, cit.. p. 178; Manole Neagoe a exprimat opirua cli daniile lui
Neagoe Basarab au fost modeste, referindu-se in special la reparalii (MaDole Neagoe,
op. cit., p. 218). Cred ca punetul sliu de vedere nu este indreptipt, deoarece, pe Iangll.
reparapile bisericilor care astfel erau ferite de ruina, Neagoe Basarab a awt doui
ctitorii pline de magniticient!, extrem de costisitoare - Maniistirea din Curtea de Arge~
:;;i Mitropolia din Tirgo~e; nu trebuie sl se uit~ nici etitorii o~en~ti ale lui Neagoe.
cum a fost de· pHd! Sf. Gheorghe Suseni din Tirgo~te. in acest sens, observapa lui
Nioolae lorga a fost intru-totul justificati: ,,miirinimiile lui Neagoe Basarab se
reviirsau nu numai asupra Locurilor Sfinte din Riisiirit. ci Ii din laro. astfel: Tismana
fo acoperitii de domn cu plumb, Cozia primi innoiri, 0 icoanii de la Nucel fo
impodobitii cu our o1i pierre scumpe" (cf. N. Iorga, lstoria Bisericii Romonqti .# a viefii
religioase a romanilor, vol. 1. Bucur~ti, 1929, p. 133).
3/5 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit,lntroducere, p. V - xxxm.
93
 o manl1 ~i bIagosJovenie de Ia parinpi cei sfinp carii era in manAstire ca
sii fie de sfintire-~i de ajutor d'ODinului. lar el primi aeele daruri eu mare
bucurie, ca ~i Moisi prorocul tablele Iegil vechi. $i Ie purta cu sine pre
unde mergea, ~i in curte ~i in bisericA, iar in cale el Ie plUta. in carlit!, ca
~i Israel racla legii. lar in muntele Athonului, pre groapa sfintului, zidi
beserici1 frumoasa in numele stantului Nifon, iar mAnAstirea 0 au
imbogllpt cu mult! avupe ~i multe ziduri au tlcut) fi inaIte. lat! de
aceasta pan aicL lar mAniistirea lui Hariton, care de ob~te se ehiaml1
CotIumuz, care au inceput a 0 zidi den temelie Radu vodA, Neagoe vodA
o au sav~it, ,i cu toate frumuseple ~i podoabele 0 au impodobit
denlauntru ,i denafarA, iar imprejur 0 au ingradit cu zi. $i au tlcut
bisericl1 sffintului Nicolae tlcatoriul de minune, cu turle, chilii ,i
trapezli.rie, pimnita, maghernita ~i magaziia, grruiina ,i poartl1 / micl1 ,i
mare, boInit! ~i ospatllrie ~i dohirie, jitnilA ~i visterie ,i aIte case de toam
treaba. lar biserica ,i chiIiiIe Ie-au umplut de frumusete ~i Ie-au sA.var~it
de acoperl1mant, iar biserica ,i tinda o' au invl1lit cu plumb, ~i au pus
sticle pre la to ate ferestrile. $i 0 au ~i t8.rnosit cu toat! blagosloveniia
arhiereului ~i a protului ~i a altor egumeni de la alte manastiri. $i tacu '
,i
cinste mare marilor celor mici, ~i-i darui cu daruri mario $i sa dusera
care§i pre la locurile sale, cu mare bueurie multumind lui Dumnezeu.
A,ijderea facu 0 pristani,te in Ascalon, la mare, sl1 fie de combiiari, ~i 0
corabie mare ~i alta mica cu tot ce trebuia,te. $i 0 au zidit cu zid
imprejur, ~i au facut 0 cuII1 cu arme ~i cu tunuri, sa Ie fie de paza. $i alte
,i ,i
metohuri cu de toate au zidit au facut bine Ie-au tocmit, din care are
manAstirea mult venit. $i i-au pus numele: lavra cea mare a Tmi
Muntene~ti. lar lavra stantului Athanasie, toatl1 bise/rjca cea mare, cu
oltarlul ,i cu tinziIe, Ie-au innoit ~i au impreunat. plumbul cel vechiu cu
altul nou ,i 0 au acoperit de iznoavl1. $i toat! clisemif,a 0 au zidit den
temelie. $i au facut vase de treaba bisericii, de aur ~i de argint. $i zavese
cusute du sarma de aur' prea infrumusilate au dat. $i i-au facut ~i mertic
mare, cate 10.000 talere pe an. lar in lavra Iverului a lui Sfeti Evtimie
racl1toriul de minuni, pre sus pre ziduri au adus apa cu urloaie ca de 2
mile de loc dil dl1parte. $i cu multi avupe 0 au impodobit. lar cinstita lui
doamna, Despina, dat-au 0 zl1vesa cusut! tot cu sarma de aur ,i prea
infrumusif,ata, sa o'pue inaintea sfintei ~i racatoarei de minuni icoane in
care iaste scris chipul prea curatei fecioare ,i maicii lui Dumnezeu,
Mariei, care sa chiaroa portllrifli, care au venit pre mare la acea mAnl1stire
cu mare minune, cum sa afla sens de dinsa. lar Ia manastirea
Pandocrator au racut marl ziduri, ca ,i la Iver, ,i au daruit multe daruri.
94
$i in lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apl1 tot ea hi Iver. lar in .
I!udata manAstire / a Vatopedului pohti sa dea mila pre an,ca:~Ua,}aiVl'8.' ,.~ ,:"~:'.'
lui sfeti Athanasie. $i au pus pre raelltoarea de minuni icoana a Precistii ' ''": ~ ~
un mar de aur cu m!rgmtariu ,i cu pietri scumpe. $i zidi ,i pinmilA mare .
den temelie. $i au impodobit ,i marea mlnAstire Xeropotam, cl1 au facut
o trapezArie den temelie ,i pinmilA. lar la sfeti Pavel au zidit 0 cula den
temelie, sll fie de strajll. C•••) C! toate manAstirile den stantul muntele
Athonului Ie-au imbogllpt eu bani ,i cu vase. $i dobitoace inca Ie-au dat.
$i multe ziduri au facut..$i fu ctitor a toat! Sfetagora. Dar biserica cea
mare, sabomica, din Tarigrad? Au adunat plumbul cel vechiu ,i au
eumpltrat ,i aItul nou inel1 mai mult 0 au invaIit de iznoavl1. $i toate
chiliile ,i patrieI1'ie Ie-au innoit. $i patrierl1ia cu bani ,i multe daruru -0 au
imbogapt. $i sffintul munte at Sinaei eu toate vasile bisericii ,i cu alte
daruri multe din destul au imbogafit ,i i-au facut mertic mare. lar sffinta
cetate a lerosaIimului, Sionul, care iaste muma biserieii, 8l1ijderea 0 au
daruit ~i 0 au imbogapt diropreuna cu taate bisericile dinprejul ei. $i aIte
manAstiri de la / Riisant, toate. A~ijderea ,i in magura Misiei, manastirea
Oreiscului, unde sunt moa~tele sfintului Grigorie facatoriul de minuni,
tinda bisericii 0 au zidit ,i 0 au aeoperit cu plumb. $i pre tronul eu
moa,tele au faeut un cerrlacel de piatra ~i I-au zugravit frurnos ,i I-au
poleit. lar pe tronul sfintelor m08l1te au pus un covor de mAtase cusut tot
eu sarma de aur. $i la metohul aceii8l1i manastiri, care sa chiama
Menorlita, au zidit 0 casa mare, sa fie de odihna maniistirii, in care sa
Iaeea toate slujbele ce trebuia. lar in EIarla, ·stanta manastire anume
Meteor 0 au imbogatit ,eu multe daruri ,i multe ziduri au fiieut. A~ijderea
,i in Pethlagoniia, manl1stirea anume Traseavita 0 au imbogapt. $i in
Machedoniia, manastirea ce sa chiamll Cusnit! 0 au miluit. Iar in magma )
Cathesca, care sl1 chiama acuma Cuceina, multe lucruri au facut. $i alte
biserici de acolo toate. $i 1l1ca~le calugare~ti branea ,i facu ,i aeola
ziduri ca ,i prentr-aIte locuri. Ce voi mai spune deosebi lucrurile ,i
mllnAstirile care / Ie-au miluit? Sa zicem denpreuna toate cate sunt in
Evropa, in Thrachiia, in Elada, in Abiia, in niric, in Cambaniia, in
Elispond, in Misiia, in Lugduniia, in Pethlagoniia, in Dalmapia ,i in
toate laturi de la rasant pan la apus ,i de la miazl1zi pan Ia miazanoapte.
Toate sfintele biserici Ie brl1nea ,i mult! mill1 pretutindenea da. $i mai
vartos pre eei ee sa streina pren pustii ~i pren pe~tere ~i prin sehituri, fiir
de nici 0 scumpatate branea. $i nu numai cre,tinilor fu bun, ee ~i
paganilor. $i fu tuturor tatl1 milostiv, asemanandu-se domnului celui
ceresc, care stmlueel1te soarele sau ,i ploao ,i spre cei buni ,i spre cei rai,
95
 f; CJ.lID aratit sflinta evanghelie. ~imai virtos in Tara Mnnteneascl, marl ~i
'. mAniis .. ~ (),,316
.;',,- "",. ",,_;;:~H~~i!I\;\~~~~,.... .,<> trrJ..·,1l~,~c:m. \.... " ,- ... .,."'.~. . '
. . -.¥V~·;:' ;-;-.P.rQ..c;edan.d abH.~~ aputut. siLutilizeze ~ezimintete monastiee in
',,' interesul situ, fi1.rli prea marl cbeltuieli. 3J7 Scop¥l-lui Neagoe Basarab iri
. . plan politic era evident: ll1lIIirea sa intrebuirlteze Biserica Ortodoxl,
. asemeni lui Radu eel Mare pentru macinarea permanenti a stipanirii
SubIimei PoIli in sud-estul Europei ~i, concomitent, sA asigure in
interiorul tarii, intarirea domniei autoritare. Prin aeeasta domnitorul i~i
atingea Wi tel insemnat, c~ci da~ man~tirile din interiorul tarii sunt
inscrise pe hartii, apare limpede ~ formau 0 adevilrati retell, acoperind
eficaee intreaga suprafatA a statului, ceea ce justificl ultimele cuvinte ale
citatului anterior din Letopisetul Cantacuzinesc318 • Totodatl, respecta un
" principiu din lnviitiituri esenpal pentru buna functionare a armatei: banii
pentru slujitori sa nu fie irosip. . provine de la acea parte a o~ui cunoscutli ca "Targul de SUS,,321. Nu erau
Neagoe Basarab, domnul care a iubit pacea ~i a luptat pentru
mentinerea ei, a intilrit sistemul de fortificapi teritoriale, inclusiv prin
Biserica ~i in vederea promovarii unei domnii al,ltoritare. A re~it in
acest domeniu ~i, prin el, sa se impuna in fata boierilor, in fata ierarhilor
~i a vecinilor, fiind ~i ramanand un remarcabtl model de teoretician ~i
conducator.
IV. 7. ORASE SI "CUPETI"
Trebuie retinut totodati ca Neagoe Basarab, concomitent cu grija
acordata Bisericii ~i lac~urilor ei, a cautat sa dea, stralucire ora~elor
re~edinte domne~ti. Evident, a urmant un dublu scop: sa obtina noi
venituri de la negustori ~i me~te~ugari, sa intareasca apilrarea fBrii ~i sa
milreasca faima domnului ~i a statului3J9 •
316 Idem, p. 29-33.
317 Manole Neagoe, op. cit.• p. 218; discupa se refera aiei numa.i 1a mArimea sume1or,
fa.ra 0 raportare 1a situatii similare.
318 Emil Condurache, Vladimir Dumitrescu. Mireea D. Matei, Harta arheologica a
Romiiniei. Bucur~ti, 1972, pL 12.
. JI9 Recent, 1a 17 septeeD3brie 2005, cercet!torul Gheorghe I..azar din cadrul Institutului
Nicolae Iorga a sustinut in Canada teza de doctorat "0 noua cateogire sociala in
ascensiune in Valahia: ori4enimea (seeoJeJe XVI-XVII)"; idees argumentat! este cl
viitoarea burghezie wmane8Sci. ~ gAs~te stramo~ii in locuitorii ~lor de atunci.
96
cele mai concludente exemple sunt Curt:ea de Argq~§i TargoV4te320• ;;- :"
in primul caz, prin ridiau:ea ;§w:ooasei'·ctitorii,din aproj.U~';"·~a··"~:-:,··"~"""'· --,
revitalizat, in oarecare rnlsur8, vechea'rqedinti a Basara'i'ilim: Pe &~te'a ..J: " ; ,
atins astfe1 un tel politic, ~ ~i arata leglitura cu familia legitim! a ~or, -
pe de alta parte inti1rea api1rarea ~ prin consolidarea curtii.
M~garii ~i negustorii din o~ ii emu aliati domnului caci aveau numai de
~t de pe unna ~erii curtenilor in looalitate: astfel cIientela Ii se mirea.
Domnul nu a neglijat aces! aspect, folosindu-l ~i la Tlirgo. unde a
continuat construirea Mitropoliei mcepu:t! de Rad:u eel Mare. Conform
cutumelor Evului Mediu. a incredintat portiuni din o~ m~or ~i
comerciantilor care ttebuiau sA Ie ingrijeasc!. Un exemplu in: acest sens it
poate constitui cartierul ~~garilor ~ negustorilor aIogeni ~, unguri,
polonezi. Ei locUiau in cartierul numit .,Suseni" sau "Susai", denumire care
prea numero¢ in ora$, ei cifrandu-se la circa 200-300 de suflete.322 Ei au
putut sa ridice in cartierullor ~i douA biserici catolice de mici proporpi, care
cuprindeall in ele tocmai cifra indicata de studille de demografie istorica323.
Cea mai vecbe biserica catoli~ din cartierul Suseni al o~ui T8rgovi~te,
324
Sancta Maria Gratiannn, dateazli din anul 1417 , dar din plicate de la ea se
pastreazli un singur vas de cult Supravegherea acestor o~eni, in special a
32S
alogeruIor, 0 putea :face domnul cu multa. ~ta, datoritli strijilor care se
gaseau permanent pe platforma superioara a Tumului Cbindiei, aflat in
320 Din pacate, palatul domnesc al1ui Neagoe Basarab in primul o~ c numai Mnuit; se
pare ci 0 schitA inedita a 1ui._intitulat! "Castello ruinato nel'Arges", exccutati in iunie 1794
de Luigi Mayer, pictorul ambasadorului englez Sir Robert Ainslie, aflat in drum prin Tara
Romaneasca, a fost descoperiti de Trevor G. Rope; multumim din nou pentru informape
regretatului prieten, cercetitorul Paul Cemovodeanu. fost meD3bru de onoare al AcadeDJiei
Romane.
321 Dupa tme1e opinii, denumirea de "Suseni" provine de la 0 pronuntare gre,it! a
termenului de .,s~i", sta1cit de localnici. .
3ll Cf. R. $t Vergatti, Radu eel Mare. Neagoe Rasarab. Tdrgovilte li tdrgovfltenii, in
Nafiunea romana. Idealuri ti realitafi istoriee - Acad. Cornelia Rodea la 90 de ani,
Bucur~ti, 2006, p. 156 ~i urm.
323 Ibidem.
324 Cf. Pavel Chihaia, Din eetafile de scaun ale TlJrii Romtine§ti, Bucurqti, 1974, p.
353 ~i urm.; Mihai Oproiu. Anda Andronescu. Tiirgovilte. Ghidul istorie al orQiUlui,
Tlirgovi,te, 2004, p. 8,46,53.
325 Cf. P. Chihaia, op. cit., p. 353 ,i nota 6 ; acest vas de cult din piatr!, ficiind parte din
lapidariwn-ul municipiului T8rgo~e nu a foot mcnponat de Maria Georgescu
(LapidarilmJ din Ttirgovi$te. Secolele XV-XIX, BucUI'Cfti, 2002, passim).
91
 Rama~*le ei trope~ti au fost aduse de ierarhul Anania de ,la Sibiu Ja
~::id:o~~~~.~~I(gropate alli~~de~~~~1~~1~'-spji1l~' e~,f#", iDtenon~f'
Dac! DespinaMilita nu a re~it sli implineasca n~terea unei
dinastii prin fiicele sale, surorile lui Neagoe Basarab, Vladaia ~i Marga,
prin descendenpi lor, au fost strlibunele unor domni remarcabi1i: Matei
Basarab (1632-1654) ~i Constantin Brincoveanu (1688-1714). La
riindul ei, vara lui Neagoe Basarab, Maria, maritat! cu ~erban banul, a
fost strlibuna altor domni il~tri: Radu ~erban (1601; 1602-1611) ~i
~erban Cantacuzino (1678-1688). Prin faptele sale, care au sriblitut
peste ani ~i prin vointa acestor domni, urma~i ai slii, Neagoe Basarab a
clipatat in secolul al XVII-lea, in cronici, introparea unui mit, neintrerupt
infrun:lusefat de legenda auritli a Evului Mediu. 462
VI. 2. CTITOR ~I CARTURAR
Ideea ~i dorinfa de a crea 0 nom dinastie Ie-au evidenpat Neagoe
Basarab ~i Despina MiIita ~i atunci ciind au initiat cele mai de seamli
realizari materiale ale lor care, practic, i-au facut nemuritori:
monumentele biserice~ti de o' deosebitii valoare istoricA, artistica ~i
arhitectonicli - ctitoria din Curtea de Arge~ ~i mitropolia din Tiirgov:i~te,
aHituri de care se situeazli aIte llica~e de cult modeste, cum a fost biserica
ora~eneasc! Sf. Gheorghe Suseni din Ta.rgovi~te. Nu poate sa fie
neglijatli nici monumental a opera.a domnului, inviiliiturile lui Neagoe
Basarab catre fiul siiu Theodosie, scriere care il face nemuritor pe planul
culturii universale.
Asupra lor yom stiirui numai pentro a evidenpa ce a adus nou
460 Cf. Michael Sigler, Chronologiae rerum Hungaricar.um. Transilvanicarum et
vecinarum, regionum libri duo, in Mathias Bel, Adparatus ad historiam Hungariae.
Posoni, 1735, p. 74; Chronisnsche Aujzeichnungen aus der Matrikel des
Honterusgymnasiums, in Quellen zur geschichte der ..stadt Kronstadt, B~v, 1909, p.
6.
461 in timpul lucxmilor de restaurare conduse de J..e Comte de Nouy, lespedea ei de
monnant a fost indeplirtata de la locul initial.
46l in istoriografia modem! s-au dedicat numeroase studii speciale pentru tratarea a
diverse aspecte ale vietii, domniei ~i operei lui Neagoe Basarab. in acest sens, a se
vedea citarea aproape exhaustiva a c.elor care au scris despre Neagoe Basarab la Florin
$erblhlescu, op. cit., p. 143-183). . 465 Cf. Vasile Driigut, op. cit., p.239.
140
domnul, ce a rlimas dupa el.
-, Construcpa splendidei biserici a Miinastirii de la Arge~ ridicata din
-{romfa'lui Neagoe Basarab a fost plasatli intr-un loc chibzuit ales: acolo
unde un lnain~ in jiltul Basarabilor, Vlad Dracul, ctitorise re~edinta
mitropolitanli a tarii. Dupli cum aralA explicit una din cele doua pisanii
pusa din porunca lui Neagoe Basarab, vechiul lic~ ajunsese in 1512 in
asemenea stare de "dmamare" ~i .,neintArit" incat a trebuit sa fie
"spart".463 Dupli ce a motivat demantelarea vechii cladiri, Neagoe Basarab
a aratat intr-o forma indirect! cli a folosit pentru manlistire locul care avea
o anumit! semnificape: !acea legitura cu 0 institupe spirituala medievalli
deosebit! - Mitropolia ~i cu neamul din~tilor legitimi - Basarabii.
Neagoe .Basarab, ca domn cu pretenpi aulice, a vrut sli rid ice 0
ctitorie cu rost de noua necropola a familiei sale, conceputa ca viitoa,re
dinastie. Urma exemplul unor domni il~tri, ca Basarab I Intemeietorul
~i a nepotului sau Vladislav, ctitorii Bisericii Domne~ti din Curtea de
Arge~, al lui Nicolae Alexandru, ctitor al Bisericii Domne~ti din
Campulung Muscel, at lui Mircea cel Mare, care a poruncit sli se inalte
Miinlistirea Cozia, al lui Radu cel Mare din a clirui vointli s-a ridicat
Miinlistirea Dealu etc.
Planul ctitoriei lui Neagoe Basarab, ca prim element novator pe
care il accentuez, dici prea mult s-a evidenpat numai originalitatea
fatadei, arata elar intenpa de a dura un monument majestuos. Pronaosul
bisericii, supradimensionat, a fost impm-pt in partea interioara in doua
incaperi distincte, prin 12 coloane simboliziindu-i pe cei 12 Apostoli. In
centro se glise~e spapul ritual propriu zis - pronaosul - iar in pm-ple
laterale ~i spre intrare, separate in secolul al XVI-lea prin broderii ~i I
.....t
strane aviind pe ele icoane cu dublli fatli montate intre coloane464, alta
inclipere - gropnifa: destinata inhumlirii familiei ctitorului. A fost 0
solupe originalli, caci in alte parp., peste hotare, necropola nu se gase~te
inchisi intre zidurile unui monument de cUlt. 465
Un element aparte, oarecum 0 inovape in structurarea spapului
interior, it constituie separarea dintre pronaos ~i DaOS prin coloane. Este
463 Cf. Pavel Chihaia, Cele douii l~uri ale Mitropoliei Curtea de Arge~ deduse din
hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab, in Din cetiifile de scaun aJe TiIrii Romanqti, .
Bucure~ti, 1974, p. 46-65; pentru lextul pisaniei, v. G. Mihaill1, Dan Zamfirescu,
Literatura romdnii veche, Bucure~, 1969, p. 160.
464 Cf Emil Llziirescu, 0 icoana pufin cunoscutii din secolul al XV/-lea ~i problema
pronaosului bisericii miiniistirii Arg~ului, in SCIA, Seria art! plasticl1, 2/1967, p. 187­
199.
141
 o realizare qe tip renascentist, prop~~
de arhitectul constructor sau de
,Neago~~~~~~~~c:-s: _ '-' .liJ~~t,.~~q..,~~Jui, .
traseul vllto~~9r.!1';~duri.~ Astf1 ~ . ~le dl',:,'PBItitor_din~.,;~
cele dou! tDcaperi rituale, se' desc ea posibilitatea patrundeni luminii
~i se oferea perspectiva aSupra interlorului intregii biserici.
Alt element nou care a :6icut monumentul sa fie socotit 0 floare
exotica in gradina arhitecturii medievale rm:nane,ti il constituie modul
de omamentare a fatadei. Asemeni Manastirii Dea1ul ~i la Curtea de
Arge~ paramentul a fost daltuit fiind impodobit cu frumoase motive
geometrice, zoomorfe ~i fitomorfe, creAnd impresia, de la distanfii. a unei
spumoase broderii, asemanittoare cu cele de pe fatadele similare din
Georgia ~i din Armenia. Este insa ~i ceva aparte in omamentapa de la
Curtea de Arge~, provenind din iiansmiterea influentei 1eorgiene ~i
annene prin filier! otomana, a carei amprenta se resimte46 • Este foarte
probabil ca de la otomam sa fi fost preluat in decorape motivul florii de
crin ~i allalelei, al rozetelor separate de entre-lacuri intaInite la Istanbul,
la geamia lui Baiazid al II-lea. ridieata intre 1504-1505. Aspectul fatadei,
al carei program ar putea sa fi fost influentat de eel de la M!nastirea
Dealul, este deosebit: pe un soclu inalt se ridiea paramentul imparpt in
doua registre-printr-un brau de forma unei :fi:anghii rbucite. in registrul
inferior, piatra a fost diiltuita in forma unor panouri dreptunghiulare
marginite de ciubuce. Alaturi de ele, pietrarii au creat frumoase
ornamente ale. ancadramentelor ferestrelor, bogat sculptate folosind
motivele florale sau de tipul palmetelor. in registrul superior este un joc
de arcaturi ~i volume, intre care se gasese rozete ~i motive flora Ie,
separate intre ele prin entre-Iacuri. Deasupra rozetelor, in numar de 84,
Neagoe Basarab a~ezase ni~te pasari din bronz, probabil porumbei, cu
aripile destacute ca ~i cind ar zbura. De aceste aripi erau ~i c1opotei.
CAnd batea vAntul, datorita dispozipei aripilor, se auzea un .,~uierat" al
pasarilor, iar clopoteii aveau un cIinchet incAntator.468 La rAndul ei,
comi~a bisericii apare bogat ornata ~i, in fine. din cele cinci turle, dona
situate catre vest repn privirea prin torsionarea loi. amintind de rlisucirea
unui fir de lana tors de degetele unei taranei.
466 Cf. Grigore Ionescu, Cuneo de Arg~. Istoria OTClfUlui prin monumentele lui,
Bucure~, 1940. p. 135-136 ,i urm.
467 Ibidem.
468 Cf. Paul de Alep, in Ciiliitori striiini.... vol. VI, publ. de Mehmet Mustafa ,i M. M.
Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Buc~ti, 1976, p. 166; in momentul cind a vizitat
Ml!nastirea, Paul de Alep a vhut cl din cele 84 de piisilrele de deasupra discurilor, mai
rimiiseserii 2 sau 3 (ibidem).
142
Aeee~i influent! este evidentii ~i din existenta in fata intrarii a
unui aghiazmatar, adapostit sub un elegant acoperi~, sprijinit;..pe:;patfilji,"':;-;-t'.:"'-"'~':·l:',
eoloane zvelte. "~~~ ""';"'~-"-"~
< ..' " ~
MAndrul domn, domic sa se impuna in fata contemporanilor, a
cautat sli.-i dea etitoriei lui un fast ~i 0 majestate neobi~nuite. Se pare eli. a
re~it, deoarece Gavriil Protul469 scria cli biserica este mai frumoasli.
decat Sf. Sofia din Istanbul, iar diaconul sirian Paul din Alep, aproape un
secol ~i jumatate mai tArziu, aprecia ea ,,in acest pout al rani RomAne§ti
se afla 0 mare manastire domneasca care, dupa cum se crede, nu are
pereche in ce prive~te marepa cl!dirii; ~i mi s-a spus de ni~te negustori
greci, care :taceau negot cu tara :fi:ancilor ~i eu Venepa, eli. aeolo nu este
nimic asemanator. Se nume~te manastirea Arge~".470 Cuvintele lor
trebuie luate in seama, eaci ambii cuno~teau bine valoarea
monumentelor Bisericii Rasaritului, prin cultura ~i funepile detinute:
primul era superiorul preoplor de la Muntele Athos, al doilea era diacon
care-~i insotea tataI, pe Mitropolitul Macarie al ill-lea Z'aim, intr-o
vizita a a~ez!:mintelor monastice din Europa sud-estica ~i estica.
Eforturile bane~ti mcute de Neagoe Basarab pentru ridiearea
edificiului au fost ie~ite din comun, eel mai cunoscut sacrificiu fiind cel
al doamnei Despina Milita eare, dupa traditie, ~i-a vAndut bijuteriile
pentru terminarea construetiei. in ansamblu, eforturile domnului i-au
impresionat pe eontemporani de asemenea maniera' incat Ie-au
amplificat, transformAndu-le uneori in legenda. Adueerea materialului
scump - mannura ~i mozaicul - de la Istanbul au fost prezentate de
Iegenda culeasli. de Paul din Alep ea 0 in~elare a atenpei sultanului.
Aeestuia, Neagoe Basarab i-ar fi deelarat eli. ar aduee materialul de la I
Istanbul la Nicopole pentru iniiltarea unei moschei. Odatii ajuns la ...
Dunare, mozaicul impreuna eu marmura ar fi fost trecute tainie in Tara
RomAneasca ~i transportate rapid pAna la Curtea de Arge~.471
Memoria eolectiva spune eli. domnul, eu stradanii deosebite, pentru
ridicarea monumentului a adus me~teri de seamL S-a putut demonstra,
in ultimul timp, ca me~terii care au lucrat, atat la Dealul, cat ~i la Curtea
de Arge~ ~i la Mitropolia din Tllrgovi~te au fost· de origine armeana ~i
georgiana472 , fiind eondu~i de un oarecare Grigore, probabil mai mare
469 Gavriil Protul, op. cit., p. 46.
470 CiiJiitori striiini. vol. VI, ed. cit., p. 163.
471 idem. p. 165.
m Cf. Gr. Ionescu, op. cit, p. 135 ,i urm.; P. $. NiistureJ. Raduvodii eel More >$i
pamarhul de Constantinopol Ioachim I-ul, loco cit. p. 23-31.
143
 peste pietrarii propriu-zi~i. Este foarte probabii, ca ipoteza susp.nuta de
",.- -, .o,·logica ~i de raz~ izvonite din documente, sA fi existat lji un al doilea' .
...' conductor de lucrare. cu rost de arhitect, care sli fi eolaborat impreuna cu
domnul lji eu ceilalti me~teri la crearea planului bisericii, destinata
ceremornilor de rang aulic. Aceasta explieli dimensiunile mari ale
pronaosului ~i planul general triconc aI bisericii. Ace~i me~teri au
contribuit la dispunerea turlelor ~i omamentarea lor fusifo:n:nA, amintind
de monumentele de cult din tArile lor de originli. Legenda a retinut eli
acel presupus conductor-constructor ar fi fost un oarecare Manole,
neidentificat panA acum. AIAturi de incercarea de identificare a lui cu un
me~ter de ~coaH:i stambuliota473 , s-a propus ~i aceea a unui pietrar local
care se numea Manu, semnand astfel pe unul din ancadramentele de la
474
Bistrita . Indiferent ca au vernt de aiurea sau au fost loealnici, me~terii
pietrari au creat 0 omamentape splendidA bisericii, fiic§nd ea prin ea sa
devina eroi ai barzilor anonimi ~i ai legendei, suspouta in fata celor
mulp de existenta f'antanii din apropiere, dealtfel mult mai recentA. . in fata imaginea splendidei biserici, 1a care puteai accede urcand cele 12
Pictarea interioara a monumentului din Curtea de Arge~ a fost
incred:intatA de ginerele lui Neagoe Basarab, de domnul Radu de la
Afumap, zugravului Dobromir din Targovi~te. Noutatea adusa de fresca
interioara consta in punerea in prim plan, nu a inaintaljilor voievozi
legitimi, ci a membrilor familiilor Craiove~tilor ~i Brancovici. Se crea
astfei un portret de familie in locul tabloului votiv clasic, scotandu-se in
relief, prin limbajul plastic extrero de viguros intr-un ev cand ljtiinta
scrisului ~i cititului era pupo raspandita, calitap Ie celor 18 roembri
roarcanp ai nearourilor lui Neagoe Basarab ~i ai Despinei Milita, care
pUlji aiaturi de Basarabi, nu erau mai prejo~, justificand intru totul
ocuparea tronuIui. Aparitia in ansamblul portretului a unor eroi ai luptei
antiotomane, ca Mircea cel Mare sau cneazul Lazar, strAbunul Despmei
Milita, pare sa prefigureze pentru domnul iubitor de pace, necesitatea
impunerii unei dinastii cu ramificapi sud-est europene capabilli sa ridice
spada in cazuri extreme. AceastA idee exprimatA de Dobromir Zugravul,
473Cf. Gr. Ionescu, op. cit., p. 121 emite ipoteza ell. at fi vorba de un arhitect, Manolli
din Niaesia., care lucra la Istanbul; V. Driguf, op. cit., p. 238. . 482 Cf. Alexandru Odobescu, Opere, vol. n, Scrieri din anti 1861-1870, text crt.~i
474 Al. Lapedatu, Cereetdri istoriee cu privire la mqterii biserieilor din Tara
Romaneaseii in sec. XV # XVI, in ,,BuL Com Mon. Ist", V (1912), p. 180; Idem,
Mqterii biserieilor din Tara Romaneasea in sec. XV ~i XVI, in Un mdnunchi de
cereetiJri istoriee, Bucur~ti, 1915,p. 166; N. lorga., Istoria biseriCii romanqti ~i a
vie/ii religioase a romani/or, vol. II. Bucur~ti, 1929, p. 124-125.
144
la cererea ctitorilor, a fost transmisa ca un testament politiC.47S Chiar
",?'dacadi"escl!1.. pa.;&- fost ..ex.ecutata Ut:timpul vietiL lui;.ci. de, unul dintre
.' succesorii slii-,'ideea programului poiitic poate fi socotita ca inspirata de
Neagoe Basarab, di.ci Radu de la Afumap a fost un practieian partial ai
lnviiliituri!or476.
Biserica MlinAstirii Curtea de AIge~, inipal cu rang de arhimandrie,
fli.cea parte dintr-un complex monastic. Acesta a fost descris lji imortalizat
de vizitatori ca Gavriil Protul, Paul din AIep, Luigi Mayer477, Amedeo
Preziosi478 , H. Trenk479, Carogl Popp de Stzathmary480, Ludwig
Reissenberger,48I AI. Odobescu4 , AIexandru Pelimon483 etc. Biserica
propriu-zisli era inconjuratA de 0 incinta mare, putemicl, amintind de
maoastirile fortificate. De zidul ei interior se sprijineau chiliile cAlugarilor,
cele doua paraclisuri, trapeza etc. Accesul in incinta se fli.cea pe sub bolta
unui putenic turn aI clopomitei. Dupa L. Reissenberg, AI. Odobeseu etc.,
in momentul in care ie~eai de sub bolta turlei-c1opotnita., brusc ip aplU'ea
trepte, nurnar simbolic amintind de seminpile lui Israel. Din pacate, catre
1860, cand AI. PeIimon a vizitat complexul monastic, cladirile din jurul
bisericii erau delabrate484. Aceasta situape I-a fiicut pe arhitectul A.
Lecomte de Nouy ca, in momentul in care, din porunca principe lui ~i apoi
a regelui Carol I, a inceput restaurarea Mi1niistirii Curtea de· Arge~, sA se
ocupe exclusiv de biserica. futre anii 1875 lji 1886 el a ordonat definitiva
475 in tiropul restaurmi bisericii din ordinul principelui, apoi regelui Carol I, intre anii
1875-1886, fresca., "burdujitA", a fost decapatA ~i, partial, dusli la Muzeul de art!
religioasA, apoi la Muezul National de A:rtli.. unde se pastreaz! !?i acum.
476 Cf. N. Stoicescu, Radu de la Afuma#, Bucure!jlti, 1983, p. 148. i
417 Dupii desenele lui Luigi Mayer din 1793, au fast executate gravuri de William Watts
(0. Lugo~ianu, Stampe vechi inflifisand maniistirea Curlea de Argq,. in Buletinul
Comisiei Monurnentelor Istoriec (B.C.M.L), IV/191l, p. 24-28; Pavel Chihaia dateaza.
tipiirirea gravurilor in anul180 1 (cf. P. Chihaia, op. cit., p. 108, nota 14); se pastreaz!
in colecpa Academiei Romane, Cabinetul de Stampe.
478 Muzeul Naponal de Arta, Secpa Starnpe, D.S., III. p. 3.
479 Idem, Secpa Stampe, D.R.I.
480 Idem, Secpa Stampe, mv. 639,4943.
481 Cf. Ludwig Reissenberger, Die BisehOfiche Klosterldrehe bei Kurlea de Argyseh,
Viena, 1860, passim.
variante de Marta Anmeanu, note de Virgil Candea, Bucure~ti, 1967, p. 361-410, 651­
652.
483 Cf. AlexandruPelimon, Impresiuni de cliliitorie in Romania, Buc~ti, 1984, p. 49­
55 ~i UIm.
484 Ibidem.
':
145
 demolare a incintei m!n8.stirii.485 Desigur ca demolarea a constituit 0 idee
n~fericita.pastrarea ~i resta~ cJadirllor din4WW~eiJ2i~~gj.:.~ :..:.~~;~"*.~,c:"~~~al,}n[~,~aul ,de_"Alep: •.Loeuinta mitropolitului Thii
1m Neagoe Basarab ar fi mentmut parfumul epoeri dat-<iejo'CuL-de volume,-.:~' .';~;~e~ti ,;;o",J"..af'IA,Jjl.&llpi),tu1 o~ului, inlAuntrul palAneii; este foarte
de culori, de umbre ~i lumini existent la inceputul celui de-al XVI-lea "- ­ ~
veac.
La data de 15 august 1517, sarbatorirea Adormirii Maicii
Domnului, cand a fost tamositii marea MAnastire de la Curtea de Arge~,
s-a decis .,ea de acum inainte nieiodata, in veci, in Arg~ sa nu mai fie
Mitropolie. ci sa fie mAnAstire ~i arhimandrie, iar in Tirgovi~te sa fie
Mitropolia stitatoare, cum s-au ~ezat. Si se £leura aeeste lucruri cu
mare opreall ~i blestem ca sa nu se mai elinteasca niei de Patriarhie, nici
de Mitropolit, nici de Domn,,486. Aceast! hotarare a fost fireasea. Ea
eorespundea mentalit!pi oamenilor din varsta de mijloc. Totdeauna
ierarhul corespunzator ca rang trebuia sa fie alaturi de domn. A~adar, nu
era normal ca mitropolitul sA rezideze la Curtea de Arge~, iar domnulla
Tirgovi~te. Se pare ca aeeasti deosebirede rezidentl a fost ~i una din
eauzele eonflictului qmtre Nifon al II-lea, ex-patriarhul ecumenic $i
domnul Radu eel Mare. Pentru a evita 0 nona tensiune cu Biserica,
Neagoe Basarab a reluat in 1518 luerarile la sediul Mitropoliei' din
Targovi~e. Construirea eomplexului mitropolitan fusese inipat! de Radu
eel Mare. tn doi ani de zile, Neagoe Basarab a re~it sa ineheie in prima
fazl eonstrucpile. tn centrul complexului se afta 0 biserica ,,mare ~i
frumoasa, eu opt turle rotunde, cum se satura oehii tuturor de vederea
ei". Biserica avea un plan in cruce greacl inserisa. inspirat de aeela al
Sfintei Sofia din Istanbul. Aeest plan ~i organizarea interioara a spapului
manlstirii arata foarte elar ea biserica era destinati slujbelor de rang
aulie. 0 caracteristieA aparte din punet de vedere arhiteetonic 0
eonstituia supradimensionarea pridvorului. Din eei 40 metri lungime ai
bisericii, aproape jumAtate au fost rezervap aeestuia. Era 0 caracteristiea
a planului bisericii, care se mai intaln~e la Manastirea Snagov, rezidita
de Neagoe Basarab chiar la ineeputul domniei sale (ianuarie-mai 1512).
Complexul arhitectonic al Mitropoliei din Tirgovi~te era ~i el
impresionant prin magnificientl. Cea mai sugestiva ~i vie descriere a
483 Cf. DANIC, Fondul Min.lnstr. Publice, 385511875, f. 383,384; idem, 38571l875, f.
56; Reslaurarea Monumentelor lstoriee, 1865-1890, pubL de Minist. Cultelor Iii a1
Instrucpunii Publice, Bucur~ti, 1890, p. 74, 95; P. Jaffe. L 'Eglise episeopale
. conventuelle de Gurtea de Arges, Berlin. 1911, p. 3D, 45; pentru importanta bisericii
Miniistirii, v. ~i Emil lAzlirescu, Biserica Maniistirii Argqului, Bucur~ti. 1967,
passim.· , lui, ~i a mhii; toate acestea sunt inflip~ate claro Apoi intri in prima sala
486 Cf. LetopisefU/ Cantacuzinesc, cd. cit., p. 41.
146
bisericii mitropolitane ~i a palatului mitropolitului a ficut-o, la mijlocul
mare, eu trei ingrlidituri de lemn ~i cu trei curti. Curtea din fata sluje~te
r pentru ereseutul ga~telor, ratelor' ~i glinilor; eea de-a doua cuprinde
' grajdurile cailor ~i bucatAriile; cea de a treia este inchisa eu eladiri
mArete din piatri la care se intrii prin porp mario tn fatA se afll 0 biseriel
i: mare, care nu-~i are pereehe in toat! tara (...). Aceast! biserica este tot
" atAt de mare, spapoasa. incapatoare ~i inalta, sprijinita de numero~i
stalpi; 'ea este impunli.toare ~i in stilul Sf. Sofia. Este imparpti in trei
piU1i: prima este pronaosul, foarte spapos ~i cu multe cupole; de aici se
intrA printr-o a doua ~a in nartex, de asemenea spapos ~i frumos; apoi
se intra printr-o a treia u~A ehiar in mijlocul <bisericii> care este foarte
mare. Turla II este mareata prin inaItimea ~i desehiderea ei. Se vede
atamat un polieandru foarte mare. <Bierica> are trei altare inalte ~i marl;
eel din mijloc este foarte mare, eu strane marl de jur imprejur.
Iconostasul, erueea rastignirii ~i crucea cea mica sunt minunate;
sfe~niCele de lemn aurit sunt <de> 0 lumtum aleasa. De jur imprejur se
gasesc multe ferestre, iar in turle <sunt> ferestre miei <~i> rotunde.
Jiltul domnului se afta la dreapta intrBrii in ie~indul zidului bisericii.
Langa jiltullui se afla aeela al episeopului, unde stltea domnul nostru
patriarh; in fata lui, in celaIalt perete, este un alt jilt, -unde statea
mitropolitul tarii. De jur imprejur sunt strane, iar peretii sunt aeoperiti in
intregime eu picturi vechi. Doamna ~i suita ei stau in stranele eelui de al
doilea nartex. Biserica este <meonjurata> de 0 gradinA de trandafiri #
aIte <£Iori> frumoase; dar nu prea intinsa, <ineonjuratl> cu balustrade.
Langa altarul de la miazanoapte mai este un ehiparos, a carni frumusete, l
inal-pme, maretie ~i eoroana te fae sa binecuvantezi pe creator. Turlele
marl ~i mici ale aeestei biseriei sunt in numar de douasprezece, eu
douasprezece cruci aurite. tn fata ~ii se aflii 0 fiintanii frumoasa eu apa
curgatoare, minunat <de buns.>. De asemenea in fata porpi curtii se aftl
0 alta fiintana. Chiliile din loeuinta mitropolitului se afla in partea
dinspre rasant; ele sunt foarte inalte; te pop sui pe 0 searllarga ~i ajungi
II intr-un pridvor mare eu arcade care da spre biserica, spre curte ~i spre
gradina cea mare. Top perepi sunt aeoperip ell pieturi minunate
<reprezentand> animale de useat ~i de mare, cu 0 vedere a Ierusalimului
~i a manAstirilor lui, a muntelui lui Dumnezeu, muntele Sinai in
intregime, a muntelui Athos eu eele douizeci ~i patru de mAnastiri ale
147
 lio,;,
" de primire ~mitropolitului, <Care> este inciipiitoare ~i ·lungii, cu 0 masa .
____,_. ~ __~,_Q ,sobii ~i un cllptor mare, toate in pliici de faiantl; <odaia are>
,_:,~..lO,multt}.,f~ CU arce rotunde care dadeau spre griidina cea mare. Intri
apoi in altii odaie elegantii ~i mult mai ftumoasii, care are, de asemenea,
o soM in pliici de faiantl, un loc pentru atamat bliinurile de samur ~i
altele. Pe diniiuntru, odaia a fost impodobitii de curand cu picturi care
inflti~eaza chipuri felurite de sfinti. Din locul acesta intri in ciimiiri unde
se giisesc ve~tmintele <mitropolitului>, cununile lui care se numesc
mitre, ciIjele lui, argint!ria lui ~i altele. Giis~ti apoi locul unde sunt
~eile impodobite cu aur ~i argint, cusute bogat, braie, siibii, pistoale ~i
armuri. lntr-ade~iir atunci cand <mitropolitul> iese in intimpinarea unui
patriarh sau cand ciiliitore~te, are iataganul 1angii el. Servitorii lui,
imbriicati in haine frumoase ~i acoperiti cu <bIanuri de > samur ~i cu
altele, merg ciilare inaintea ~i in spatele lui. (...) Din ciimarii intri apoi
intr-o salii <de primire> care are un pridvor cu arcade deschise spre
gardinii, unde este " fiintanii cu apii curgatoare. Acolo se aflii 0 masii
pentru a pranzi vara. De acolo cobori intr-o griidina mare pe care nu (,
pop vedea in toatii lungimea ei ~i care este inconjuratii de nuci mario
Jumiitate este plantatii cu vilA de vie ~i trandafiri, iar eealaltii jumiitate cu
meri, peri, gutui, cire~i, pruni numiti "inimil de porumbel" ~i altele,
<pre cum> ~i zarzavaturi semanate, ca: bob, varzii, piltrunjell ~i altele de
acest fel. Clopotnita se afia in afara ~ii bisericii. Se spune ca zidul care
ineonjura aceastii locuinlA precum ~i gradina sunt deopotriva cu acelea
ale unui ora~ mare.'.487 - .
In vederea tamosirii bisericii, la 26 aprille 1520, Neagoe Basarab i­
a invitat He reprezentantii patriciatului din Bra~ov sa vinil la
Targovi~te4 8. Era un semn cii imbuniitiipse relapile eu acest mare
emporiu de la poalele Tampei. tn ziua de 17 mai 1520 Mitropolia din
. Targovi~te a fost tamositii in cadrul unei ceremonii fastuoase, din pacate
numai amintitii, dar nu ~i descrisii. Hrisoavele viemii aratii ca Neagoe
Basarab nu a avut timpul necesar sa termine Mitropolia. Din pisania
Mitropoliei, spartii, pastratii fragmentar, dar a ciirei copie se giise~e intr­
un manuscris afJ.at la Moseova, se ~tie cii: "Cu bunii vrerea tatiilui ~i cu
ajutorul fiiului ~i eu sav~irea duhului stant, Eu smeritul robul lui
487Cf. CiiliItori striIini, vol. VI, cd. cit, p. 118-120.
. 488Cf Hutmuzaki, Documente, voL XV/l, p. 243; in scrisoarea in care s-a tacut
invitatia ciitre patriciatul b~ovean pentru a trimite delegap la s!rbatoarea tiimosirii
Mitropoliei T"arii, Neagoe Basarab a. inserat ~i infonnapi asupra mi~ciirilor la Dun!re
ale osstei turcilor otomani.
148
Hristos, Ion Neagoe Voev~d;:dm d~ezeiasca indemnare ~ ;pohtit de
."u:nr ~W-afa:ctnrm'",reweije~~~t(il1titi~~J '~!e¥~trgROj}~;,mUma
biserlc'f16r;'mthi mhirea~urEe"'"rnt:iUsiaviCs-au kAllfrt:~ Domnul
Oumnezeu ~i Mantuitorul iiostru Iisus Hristos, in zilele Arhiepiscopului
Chir Macarie, ins! nu 0 am sav~it ci am e~it dintru aceastii lume
de~artii la anul 7029, Septembrie 15 (1521, n. n.), ci mil rog Sfintilor
piirinji pomeniti-mi cand va rogatio ~i am dat satul Aninoasa. lar dupl
ditiiva vreme, cand au ddicat Dutnnezeu schiptrul Domniei mele, Eu
smeritul robul lui Hristos, Ion· Petru Voevod, vAzllt-am ca de multii
vreme stii nesiiv~itii aceastii sfiintii Casii ~i am dorit cu oshdie, din
indemnare dumnezeiasca ca sa se siivh~eascli aceastii sf'antii mare
bisericl. Pentru aceea 0 am ~i sav~it ~i eu plumbul 0 am aeoperit ~i 0
am zugriivit ~i cu toatii podoaba 0 am in:frumusetat desavh~it, in zilele
ArhiepiseophJii Chir Varlam. ~i inca am adaos langii ctitori ~i Domnia
mea sfintei ~i n1arei biserici: balta Saltava ~i cu un vad de moarii la
Cascioare ~i' hotarul care iaste la Deal sa fie cu viniiriciul nestricat ~i
necliitit in veci. ~i incii am cumplirat Domnia mea un sat anume Epinezi,
drept aspn 600000, lar cine ar indrlizni sii ia satul acesta de la sf'anta
Mitropolie ~i ar strica ceale ce am dat Domnia mea, unul ca acelea sa fie
proclet ~i afurisit de Domnul Dumnezeu ~i de Prea Curata lui Maicii ~i
de top Sfinpi ~i de 318 Sfinti Piirinp dela Nicheea ~i de Piirintele
Mitropolitaul Varlam ~i parte sa aiba la un loc cu blestematul luda ~i
Aria ~i eei ce s-au sculat asupra Domnului Dumnezeu ~i Mantuitorului
nostru Iisus Hristos ~i au zis: ia-l, ia-l, rastigne~te-l pe eL Leat 7046,
Septembrie 20 (1537),.489. .
Asemeni complexului monastic din Curtea de Arge~. ~i eel l
mitropolitan din Targovi~te a ajuns sil fie in stare de roinli catre sfliIlitul
secolului al XIX-lea. Arhitectul A. Lecomte de Nouy, ciiruia i se
incredintase restaurarea complexului mitropolitan targovi~tean, a decis
sa demoleze complet Mitropolia, in loc sa reeurga Ia solupa normalli. de
restaurare. A fost din nou un act nesabuit. tn locul cliidirii Bisericii
Mitropolitane, ridicatii din porunca lui Neagoe Basarab, demolatii
definitiv in 1893, arhitectul A. Lecomte de Nouy a construit 0 nouii
bisericL Aceasta, similarii cu biserica Sf. Dumitru din Craiova,
adaPostefte sediul actualei Arhiepiscopii din Jargovi~te.
489 Apud Virgiliu N. DdghiceaDll, Mitropolia Tli7govqtei. Note istoriee 1i arheologice
cu 18 ilustratii 1i planuri, Buc~ti. 1933, p. 6; multumesc pe aceastA cale Domnului
prof. univ. dr. Mihai Oproiu penlro informatille orale pc care mi Ie-a oferit despre
vechea Mitropolie din Thgovi~te.
'\ 149
 In fine, tot in Targovi~, Neagoe Basarab a ridicat din temelii
dfstut~11$1{~"":-;':
490
Biserica Sf. Gheorghe Suseni. La un moment dat, s-au iscat
491
legMur! cu ctitorul.
492
A.stlzi este Imnurit cIar cl aceastli bisericl mica (17
metri lungime ), cu plan in forma de nava, initial cu 0 turlii-clopotnita
493
inalta pe pronaos , se prezinta ea unul din cele mai vechi monumente
bisericqti, istorice ,i de artl din Targovi~. in interiornl ei, actua1ul
paroh, preotul Neacro, a putut sa arate existenp. a patru stratnri de picturll..
Din pAcate, intre ele nu se distinge, inca, figura lui Neagoe Basarab.
Aceste biserici ctitorite de Neagoe Basarab au impus domnului
cheltuieli uri~e. Este cazul sli. fie evocate exclusiv MiinAstirea Curtea de
Arge~ ~i Mitropolia din Tirgovi~te. Din punct de vedere valorie, ele sunt
echivalente cu ceea ee au ridicat toti domnii Tam Romine¢] inainte de.
Neagoe Basarab. Deci, nu se poate spune ea domnul ar fi dat dovaclA de
zgarcenie in raport' cu eonstructiile ,i daniile din exteriorul tarii494• Din
eele 95 aete emise in timpul domniei lui Neagoe Basarab, 50 se refera la
biserici. Din acestea, 34 sunt acte de danie. Din cele 50 acte care se
refera la biseriei, cele 34 au in cuprinsuI lor intlirirea unOr daniimai
yeehi sau repararea unor biseriei. Era normal sa procedeze astfel,
deoarece toate aeeste maniistiri ~i biserici trebuiau intretinute. Neagoe
Basarab s-a preocupat de acest as~ futrueat bisericile serveau unor
teluri complexe: de oficiere a slujbelor -Sfintelor T~ine, de rostire a
495 care puteau sem intereselor politice ale domnului, de
predicilor
bolnite , de aparare a populapei intre zidurile intarite, in momentul
, .
490 • ' . . '
491 C£ Letop~f.ul Can:ac:uzmesc, ed. CIt., p. 3~. . • •.
. V. D~~c~u,. Ciilauza "!onumt;ntelor dmJudeful Dambovita, Targovl~e, 1907,
p. 12; Vrrgil Va~lanu, Istona ariel feudale, vol. I, BucUI'Cfti, 1959, p. 500-501 se
indoi~te c! ar fi ctitor Neagoe Basarab; N. Stoicescu, Cr. Moisescu, Ttirgoviltea -#
monumentele sale, Buc~ti, 1976, p. 207 considera c! biserica se dat~te lui
Neagoe Basarab; siplturile arbeo1ogice au confirmat c! biserica este ctitorit! de
Neagoe Basarab, scotAnd la iveali §i 0 tainitl pentru tezaur, cu sigiliu (petre
Diaconescu, Gh. Olteanu, Cercetari/e arheologice de la Biserica Sfiintul Gheorghe din
Ttirgovi§te. Campania T-2005, in Valachica, an XVIll, Thgovi§te, 2005, p. 92-93;
pentru Neagoe Basarab ctitor inclinl ~i Agnes Erich, Mihai Oproiu, Cultura medievalii
TtJrg0vi1teana, T4rgovi~te, 2008, p. 237-239.
. 492 Lungimea bisericii este mlritl astfel deoarece i s-a adosat un pridvor zidit. Aceast!
noul!. parte, pridvorul, este ~r de remarcat datorit! modului in care s-a lucrat.
493 C£ Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit., p. 37.
494 C£ Neagoe Manole, op. cit., p. 217 ~i urm.
495 Se pare c! inipativa ridicArii bolnilei de lang! MAnAstirea Cozia i-a aparpnut lui
Neagoe Basarab. Tenninarea bisericii bolnitoi s-a datorat lui Radu Palsie, care I-a
inslircinat pe m~rul Maxim cu supravegherea lucririlor.
150
~.. . . . . unor exp'editii pradalniee etc. -
:'~:"""'i;"'';';~-~~iSr'as9pra;:aa.niil~fltcute.:.9:~Neagoe Basarab bisericilor ,i
mliDa;i~r Oiii lilleiiorul Tani -Romane,ti, deoarece problema a mai
fost diseutata.496 Sigur cli. intre miinistirile we s-au bucurat de danii din
partea domnului se inscriu, in afar! de marile sale etitorii Curtea de
Arg~ ~i Mitropolia din Targovi,te - loe~ obi~nuite, eum au fost
Cozia, Glavaeioc, Nucet-Dimbovita, Snagov, Tismana, Dealul etc.
Aeeastii munea extraordinara a piosului domn it aratii ca fiind un vrednic
continuator allui Radu eel Mare, un devotat Biserieii Ortodoxe ,i, prin
ea, un slujitor al intregului neam romanesc.
in afara aeestei trude de mare ziditor al laea§rurilor de cult ale
Bisericii Ortodoxe, de altfel 0 parte a programului sau politic, Neagoe s-a
afinnat ~i prin inehinarea sa in fata slovei scrise. in primul rand, el I-a
ajutat pe tipograful vlah din Muntenegru, Macarie din Cetinj:, sa-,i
termine planul de tipiirire ineeput in vremea lui Radu eel Mare. In anul
1512, in timpul domniei lui Neagoe, Macarie a ispravit de imprimat
ultima carte din "triod"-ul ss,u, Evangheliarul sau Tetraevangheliarul. 497
Opera, sustinutll. financiar de Neagoe Basarab, a fost terrninata la 26 iunie
1512498 • Aceasta carte a fost tiparitll. in dona variante: una de lux, pe
pergament, eu frumoase vignete ~i ilustratii speciale,. adli.ugate de
minia~ti, singura care pilstrea.zli textul complet499, a dona pe harrie
groasa, de. provenienta italian!, cu litere bicolore ro~-negro, care nu
pistreaza nici textul complet, nici legatura original1l5oo Aceasta din urma
fonnaa tipariturii, pe harrie, a avut 0 circu1$e destul de l~ii. in lumea
ortodoxa: in Serbia, in Bulgaria, in Rusia, Ungaria etc.50 Circulatia
textului tiparit a contribuit la rli.spandirea in lumea ortodoxa a mesajului ..1
scris al Bisericii fapt care a determinat din plin cunoa~terea ~i impunerea,
' . .. . . w •
pe scar! larga, a personalitapl 1m Neagoe Basarab. Nu trebme sa se mte
496 Neagoe Manole, op. cit., p. 217 ~i mm.; Fl.l;lerblinescu, op. cit., passim.
497 Cf. Veniamin Micle, leromonahul Macarie. tipograf roman (1508-1512),
MAnAstirea Bistrita Olteanfi, 2008, p. 59 ~i urm.
498 Optez pentru aceastli dataJ:e, inscris! pc ultima filll a cArtii pAstrate la Muzeul
National de ArtI., sectia feudal!. .
4911 Cartea, CU 0 leglf:tl:r! din secolul al XVll-lea, se oonservl in RomAnia la Muzeul
National de ArtI., sectia feudal!. Se pare c! acest exemplar de lux a fest destinat lui
Neagoe, sau unei persoane din apropierea domnitorului; in orice caz, in 1522, a fost
donat MlinAstirii MWilte~tii din Judeful Arg~, de marele jupan Manea ~i sopa lui,
Vlada (cf. Mss, ooala 17v); de a~ci, dupl!. un drum lung, a ajuns 1a muzeu (cf. V. Miele,
op. cit., p. 62 ~i \IlIll.
soo Biblioteca Academiei ROlIlfine, sectia Carte R~easc! Veche, 3.
SOl Cf. V. Micle, op. cit., p. 61 ~i urm.
'\ 151
 ~
.
•
~:
~
, ca, in mod.oni~uit, exi1tenta unei asemenea C:m-p in Biserica era insotitli
;,~~?t~-:de-ttr~~BiDElw1iCe\ciB~~o-~e.'-·' . , .
.~i;'" ~:"'" " ' N u fre~ic~fif'fu:pnDzAtoare aiiiUdin~"ltir Neagoe fata de tipar
~i difuzareaearp.i. El ins~i era un indrigostit de carte. AstAzi se ~tie
pozitiv ca domnul a rliscumplirat un manuscris sub forma unui codex
cuprlnzand Cuvantlirile lui loan Hrisostomul. SOl
Dragostea lui Neagoe Basarab pentru slova scrisa s-a remarcat cu
extrema ~urinta prin propria sa creape.
Opera scrisa llisatli de Neagoe Basarab, subiect ~i obiect a
S03
numeroase controverse , se inscrie, firesc, prin titlu ~i continut, in seria
lucrlirilor parenetice, numite ~i .;miroir du roi" ori .,fiirstenspieger.
Conceputli ~i 'redactatli in slavone~te, una dintre limbile de cultura din,
aria dominata de Biserica Rasliritului S04, lucrarea a fost prima de acest
gen din intreaga Iiteratura slavo-romana. 505 Mai mult, inviifiiturile au un
continut bogat, fi~d in literatura romana primul tratat de filosofie,
politologie, arta militara, diplomatie etc., in care problemele sunt
discutate profund, sub toate faletele lor.
Caracteru1 remarcabil ~i calitaple operei au flicut ca din peripada
intalnirii secolelor XIX ~i XX titani ai filologiei s-o aprecieze in chip
502 cr. Emil Turdeanu, La liuerature bulgare du XlVe siecie et sa dijJUsion dans les
Pays Roumains, Paris, 1947, p. 108.
503 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab ~i Inw!iliiturile ciitre fiul siiu Theodosie,
Problemele controversate, ed. cit., passim; P: ~. NastureI, Manuil din Corint ciitre
Neagoe Basarab, in Rominia Literara, rr. Dr. 51 (63), 18 decembrie 1969, p. 13; idem,
Remarques sur les versions grecques, slave et rouinainedes Enseignements du prince
de Valachie, Neagoe Basarab, ason fils Theodose, loc. cit., p. 249-271; L. Vranoussis,
Les Conseils attribues au prince Neagoe (1512-1521) et Ie manuscrist autographe de
leur auteur grec, in Actes du_ IIe Congres International des Etudes Sud-Est
europeennes (Athenes 7-13 mai 1970), t. N, Linguistique et liUbature, tire a part,
Athenes, 1978, p. 381 ~i urm.; pentru puncte de vedere mai noi, v. Gheorghe MihAill!.,
Originalul slovon al invii/iiturilQr lui Neagoe Basarab ciitre fiu! siiu Theodosie, in
inviiliituri... , ed. 1996, p. XLVI-CXIV; Dan loan M~an, L 'emergence du sacre
princier... , loc. cit., passim; idem, Et Theodose dans tout cela? (Sur I'elaboration des
Enseigenments de Neagoe Basarab), in Inchinare lui Petre $. Niisturel la 80 de ani,
Briila, 2002, p. 299-320; FI. ~erblinescu, op. cit., p. 79-80 ~i urm.
504 cr. Dan Zamfirescu, Marea carte a identitiifii romanqti in Europa Re~terii # in
cultura universalii, in Invii/iiturile, ed. 1996, p. V-XLV; Gh. MihAili, Originalul slavon
al Inviiliiturilor lui Neagoe Basarab ciitrefiul siiu Theodosie, in idem, p. XLVI-CXIV;
George Iv~cu, raport8ndu-se la fenomenul din Europa Occidental!, num~ slavona
,.Iatina medievaIa" a RasarituIui (cf. G. Iv~cu, Istoria literaturii... , vol. I, ed. cit., p. 34
~i urm.).
505 Cf. George Iv~cu, Istoria literaturii romtine. voL I. ed. cit., p. 124.
152
deosebit, in spiritul literaturii comparate. socotite atat de actUalii ~~: ,
Semnificative sunt cuvintele catorva eft'iCll:ft~~~~'t'~J:~!jE~-""
special, fiind autori de referinlli- B. P. H~de~j>ublic!nd trei capit~ , - ,,'c'c' •
inviiJiituri. le-a apreciat ca "falnic monument de literatum, pOl.ro.ca,
filosofie ~i elocvenlli la strabunii noFi·,s06. La randul sau istoriculrus
AI. 1. latiffiirski a seris despre Inviiliituri· eli ..dep~ese eu mult" serierea
asemlinlitoare a lui Vladimir Monomahul, iar despre autorul lor ca a fost
"un prea ales stilist, adanc cugetAtor, drept stlip8.nitor ~i cuminte
moralist, domnul seriitor se dovede~e, inainte de to ate, un om
intelept,,507. Stoian Romanski, raportAnd Inviifiiturile la celelalte creapi
literare, le-a apreciat a fi "cea mai bunli opera pe care ne-o oferi
literatura in limba slava a vremii aceleia,,508. '
Confinutu/lnviiliiturilor a smmit interesul imediat dupa aparipa lor
in forma manuscrisli, in limba slavona, traduse ulterior in grece~te ~i
romane~te. La inceputul secolului al XVI-lea, pana in anul 1530, textul
original a fost tradus in grece~te, 0 parte din originalul slavon, cumparat
de Biblioteca Naponala "Sf. Chiril ~i Metodiu", se plistreaza la Sofia in
Bulgaria inca din secolul ill XIX_leas09• Acest original slavon a fost
alcatuit, probabil ~i scris, intre IS iunie 1520 ~i IS septembrie 1521 510.
Exemplarul scris in limba slavona se remarca prin urmatoarele
caracteristici:
a) are 0 scriere foarte ingrijitli, semiunciala, tipica pentru
manuscrise slavone din secolul XVI, cu 21 randuri pe fila.
b) Titlurile ~i punctele sunt scrise ades cu aur, cu chinovar sau cu
~ albastru.
c) Formatul este extrem de redus, "de buzunar" -1518,S cm. .I
Toate aceste caracteristici rna fac sa rna gandesc la destinatia carpi
506 B.P. Ha¢eu, Notele critice la 3 capitole din Invii{iituri, in ,,Arhiva !storici a
Rominiei", vol I, partea 2, Buc~, 1865, p. 111-112.
507 A. Iapmirski, Valcqskii Mark Avrelii i ego pouceniia, in •.Izvestiia ordeleniia
ruskogo iazika i slovesnosti Akademii nauk", X (1905), p. 339-340.
508 ~t. Romanski, Mahnreden des Walachischen Woywoden Neagoe Basarab au seinen .
Sohn Theodosios, (tez! de doctorat), Leipzig, 1908, p. 121.
509· Astizi se conserv! 111 pagini ale manuscrisului original. publicat sub form! de
facsimilat in invlltAturl... , ed. 1996; pentru istoricul acestei achizitii, v. Gheorghe
MihAilll, Originalul sIavon... , loc. cit., p. XLVII ,i urm.
510 Idem, p. LID-LN, n. 8-9; au putut s! se fixeze datele cu atRta precizie, pnindu-se
seama de filigranele-marcA de pc hirtie ~i de data mortii domnitoruIui (IS septembrie
1521) (ibidem).
153
 _'r"
de a fi un ins1n1ment de lucru al intelectualului medievalSl1 intr-adev!r,
"~~'•.!~~ct:m:istio~ume~~teRoraratA ca acel manuscnsa fost destinat
. ? .~ .. 'cuiva care tf~ouia si':'l]?oarte permanent la el pentru a-I folosi. S-ar putea
.
,t..~ ca destinatarul sa fi fost ins~i Theodosie. Textul a fost tradus iIi
grece§te de rhetorul Manuil din Cormt inainte de 1530. 512 Este foarte
probabil ca rethorul grec sl :fi cunoscut textul scris sau dictat de Neagoe
~i datoritii corespondent:ei pe care a purtat-o cu domnul ..m illterior, in
secolul al XVll-lea, la curtea lui Matei Basarab, sau mai degrabii la
aceea a lui ~erban Cantacuzino, cirturarii epocii au tradus originalul
.slavon al JnviiliIturilor lui Neagoe Basarab in limba romanii. Se ~tie ca
unul dintre exemplare a ajuns in buna biblioteca a domnului ~tefan
S
'1 Cantacuzino ,14, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, posesorul celei
mai faimoase biblioteci din epoci. S-ar putea ca Jnviiliiturile s8.-i fi fost
date lui ~tefan Cantacuzino de citre taOO siu, stolnicul Constantin
Cantacuzino, care ~i prip ele urm!rea sl-l fonneze ca domn.
Textul manuscrisului care aparpnuse lui ~tefan Cantacuzino a fost
tiplrit pentru prima om integral la Bucure~ti in 1843S1S. Opera lui
Neagoe Basarab i-a servit lui Nicolae ijrucescu ca izvor de bazl pentru a
publica in anul utmator, 1844, studiul slu Puterea armatii gi 'aria
militarii la romani. sl6 , care au scris autorii lucrlrilor dedicate lui Louis IX Ie Saint, Philippe IV
De atunci inainte, neintrerupt au fost riiscolite arhivele pentru a fi
c8.utate nOI manus crise lasate de Neagoe Basarab, iar erudi'p, istorici,
filologi, esteticieni etc., au accentuat caracterul de izvor primar al scrierii
SII Cf. Jacques Le Goff; Us intellectuels au Moyen Age, Editions du Seuil. Paris, 2004,
p. 95-97; R. $t Vergatti. Din problematica Umanismului romlinesc, BucurCfti, 2007, p.
20 ~i unn.
m Cf. Leandros Vranoussis, Us Conseiis attribues au prince Neagoe.•.• loco cit, p.
377-387; argumentatia lui pentru atribuirea traducerii lnv1liturilor lui Manuil din
Corint este cea mai convingAtoare, celelalte nume propuse neavlind a~ calitate.
SI3 Cf. P. $. Nlsturel, Manuil din Corint catre Neagoe Basarab, loco cit, p. 13.
5J~ Manuscrisul care i-a apartiunut domnului Stefan Cantacuzino se plstreaz! Ia
Biblioteca Academiei Romine, filiala Cluj, mss. 109; un sinopsis al acestui text a fost
alcltuit in 1727 de Radu logofetel pentru domnul Nicolae Mavrocordat; textuI acestuia
din UIIlll se plstreazi la B.A.R., Bu~ti, sub nr. msS. 1062.
SI5 AceastA.. primi. edipe in Iimba rominl a invi:J(iiturilor a fost singura in form!
integral! plinl!. Ia aparipa edipei critice din 1971; in 1843 purta titlul Jnvi:J(iiturile
bunului ~i credinciosului damn al Tdrii Romdnepi Neagoe Basarab Vvd. caire fiul sau
Theodosie vva", Editura Eforiei $coalelor; editia a fost ingrijitl de loan Eclesiarhul
Curtii domnCfti; tipl1ri:rea lI" fost sugeratl in anul 1838 de Vasile Pop, in cuvlintul
introductiv la Disertape despre tipografiile TOnranqti din Transilvania Ii invecinatele
tiiri. de la inceputullor pdnii in vremile naastre, Sibiu, 1838.
SI6 A apirut in revista Propiigirea. ~, 1844.
154
pentru spinosul dar seducatorul sector al istopj~i-menta1itlplor.
Traducerile··o~.~lJluilsJavon-m'~~~~Pef~~~~"":i>:<"l#.
noi manuscrise eline 17;au.ereat posibilitat.~:~e val(jrtfil% gcri~Lpr:ih" 1;>';;:.:"~~.-
edipa critici publicatii in 1971. Astfel s-au S\:03 mai mult in relief calitltile
de precursor ale lui Neagoe Basarab: el a avut viziunea clarii a monarbiei
autoritare tipicl pentru renascenti§tii occidentali, In acest sens, in prima
parte a cm-p.i a ama1gamat intr-o form! original! gindurile sale ~i
imprumuturile de la scriitori bizantini, creind prima c8rte de pedagogie din
literatura romanl ~idin literamra slavonii. tn capitolul ill al putii a doua,
,,Epistola lui lo[an} Neagoe Voievod ci1tre moagtele marnei sale Neaga gi
ale fiilor siii Petru gi loan Ii ale fiicei sale Anghelina. Cuvlint de
umilinlii", autorul are din nou 0 creape absolut personalii. Acolo el a scris
prima creape origina11 in domeniul oratoriei, 0 adev!ratl orape funebrli,
amintind de bocet, atat de obi~uit la ro~. Aici domnul cu sufletul
cotropit de durere, d! dovada talentului siu nem!rginit in momentul in
care iIi evoci moJ1:ii dragi: mama sa, Neaga, al clrei nume cert de aid se
afilsl ,precum ~i copiii loan, Petru ~i Anghelina.
Din plicate, acest om inzestrat cu geruul creatiei, a scris in sud-estul
Europei, intr-o limbl cu 0 circulape redusa in comparape cu acelea in
Ie Bel sau cele generale, datorate lui Niccolo Machiavelli, Erasmus din
Rotterdam, Francesco Guiciardini etc. Compararea acestor 'opere aratii cl
Neagoe Basarab, prin scrierea sa, a fost la nivelul lor in imensa
majoritate a cazurilor, dar i-a l1i d~it prin europenitatea, profunzimea
~i problematica pusl in discupe. Ca atare, Inviiliiturile vor riimane 0
scriere care detine primatul in complexa art! a c8rmuirii politice ~i J
militare in sud-estul continentului ~i nu numai. impunandu-se mai ales
prin caracterul ei de sinteza.
Cele doua mari monumente care mai sunt azi in fiinta - Curtea de
Arge~ ~i tnvataturile - reprezentative pentru civilizapa romaneascl,
nemuritoare prin valoarea lor intrinseca, evident sunt un titlu de glorie
nepreplit pentru Neagoe Basarab, completAnd cu cele mai frumoase
nestemate cununa care-i auroleazl chiPul'
m Cf. <Jh. Mihl!.ili!., op. cit.• p. XLV1I $i unn.
Cf. Dan Pl~a, op. cit.,!, Ioc. cit, p. 54 ~ mm.
518
155
 -" -"

~IANASTIREA
SNAG~)\T
IST(')RIE ~l ARTA

Tipilritii cu binecuvantarea
Preafericitului Piirinte
DANIEL
To>:t Patriarlml Bisericii Ortodoxe Romlloe
Sebastian Nadru
!fIJ,,,,d v.;"",d N.:Jgr>( &.s"rt<b
",l,4!iJJn.sti",,:SnlCgov.ismriJ stn(i nilonl';] ~pnJulr.l.i ;Vtagot! BJ>4Tdb
Monahia AWl",i. Vilerijei
A!wJ",bb4piftT<>;:tla! bi,.r;ciiMinimru StIagQII

Fotografil
l.'.llTtnliu TlInrkscu
Bjblior.ea Sflnrului Sino<!
Athlvd. N.~jonak lscow Centrale

Tchnoredactare Ii grafid
Muiiuili:on Gtorg¢ G.vrilciuc
l'Ylanmitt. Sravropolcos

Bucurcfri, .1.Q II
Editura Cuvamui Viepi
ISBN 978-973-88706-5-9 2011
 Cetatea hri Hristos dintre ape
A Diiinuirea lltilliisririJor ro~ri este un c.hi:p 31 punirii. de ~~ia Impararolui
n plio. Ev '/\':!ed.iu ro~, en InvoWa ~ $priiinulln~leptulni sdp3nilOr ~
I aruoo aI rani. senruJ Voievod Neagoe Basarab (1512-1;21), clIugari domid
de pace ~ isihie au ridlcat. depart!: de 'lim:gia vtemnrilor. Intre ape ~ cDdri, .Joe
Hrfstos penrru lnddung rugirorul fl riibditorul popor roman. Dar eSte fl un
scmn al tvlaviei .cestui papor, care, in zi de dumillicl ~ tn zi de plaznh::, in zi de

de r:nonastir<'l ¥ de pomenire"_ Rcctitorln:a mtluul lkaf ~ hramul I_ _ /1, tTisb:~ ,i in zi de VeRli<:. CU rimp ti fad rimp. ame1:iuduce Tertii inainrea Durn·
net:eului cdW vin .Care vede In a.scuns. (.~i 6, 6) fl rupLar.e~te.
Bisttrirll II Afll4ii DommI.J:aj arose randuld de SBnru I VoJevod N~goe Basarab,
pomenll Ia Sfintele Lirurghii sa'l'llr¥'" aid de aproapi: dnd vea~-uri.
o miniistire osre 0 lcoana a dornlul de Dumnezeu.
,.1"lulpunire 6e adw.'lt deci lul Dumnezeu. Celtti ;;;e ne flllX purore" bituiroii in
Slhllli VoJevod Neagoc: Basa.ra.b (Jjll-I521) me autorul und /llOllumentale cl.rri.
Hrisros fi descopeti prin noi, in rot Iocu!, mireasma cunoJrin{l:'i SaId" (lJ Corin­
eIoglari de conremporani ¥ care, slribitind. vocurile. a ulmit ~i ui~te inci. prin
tmi.2, 14), ru! spline SliinruJ Aposrol Pavel.
profumimea cu care un dom.nimr QeJrin med.iceaz.i k rostul ¥ grija pentru $I1£!e-­
Ce potrivire Cl.Lvintl; penttu crirorul acrualei biserid, SF.lntu! N<!agoe B"""rah, p
flU propriu. a urm~lui la doron;': F a poporului peon:.:are a [()jjr un. a-I clrnmi,
pemru top cd ce s-alllngrit1t, de'alungul rimpului, de buna inro..-m1re a rostu­
DeJi ideea naponali nu f3cea part<' din = spirituala a "f'OCi\, lm>llfi/turife-lui
rilor maniistirli. ~ se mvine a-i aminti aid ~ pe vrednkii de pornenire parriarhi
1hrodosie conpn rcp= pentru 0 clrmuire =Fici a
N~agru BaJJ.rab ditre fti.tl1iill
Justin MQj~u ~ TeoctiSt Ariipa~ll. care s-au 'ngrijit de imocrnirea \lOOr ample
srarului ~i de wire sulle~sci a urrllafilor ~i a popomltti dn-pr-credincios.
Miinislira Snagov a rost Indrigiri de domnimrii Tacii Rornanqri. Vladislav al
luetin de restaurare. Aid s-a construlr ~ (l pasarela peste ape, care Jeagl manas­
tirea de uscar fl u~maza a<Xesul celQf care-L cauta pe Hristos ~ in rugadunile
II-lea (1448 - 1456} a zidit aid un paradis. Mitu. cd Barrio. 0386-1418) a tacU[
dinaintr-.. acesnu sflnt ainu.
numt'IQ;I.'ie darni, in vreme ce Ylad TepeJ (t 1476) a furrlfiCR mirWIirea, ["UIS­
furmand.., iner.., aure duhovnicosci ~i lncr...:> pii.tcir.oare a orrodoxici poporului Monografia Minastirii Snagov cuprinde informapi ample. binevenire p. uneori,
inedite. in conformiLlfe cu noilecerceriirl de ismrie =dievali, cu privire k epoca
romirL
~i pi:r5onaliutea VoieYodulul Neagoe Basarab, k ;sloria acestei coroni vo~voda­
U" popas important din =rul d il eonstiruie dorinta SF.lnmlui [erarh alturar
Antim lvireanul de a infiinfa, la SruogIW. Q dpami~, unde au vimt Inmin~ tip,,­
Ie, I:a: icollOgrana sS.nrului I~ p I" restau£1lf~ compk",ului ~listiresc.

rului clrp de cult ¥ de z.idire sulkteasci. De sub =rile tipatnird a icpt. bu.
eu adanca recuno~rinf.i pi:nlrU comri fi pemru cei.ce ajura ~i ttl mntu lli~.
binecuvlinufn apari!ia acesll'i n:lOnogralii-alburn dedicau Maniistirti Snagov fl
naoara. in lnul 170I, ~ un Liturghin- grfCO-tJrab, prima carre riparitii cu cara<:!'l!re
Sflinrulqi Voievod Neagoc B~arab (1512-1521).
anbe din lome.
~adar doi slin!i, Sfanrul Ncagoe Basarab (t 1521) ~j S&nrul Anrim [,ireanul
(t 1716). au iublt =ra minmire care a devenir 0 ..an~- sau 0 prelnchi­
puir~ a [aiulu; cd mult ravnir, unde eel doi sfill}i se bucura de frurnuseple eel!'
llegriite ale sl:m:i P"",sfintei Tn:imi. UF dim fmpdrllfia Cn-Jlrilor a !Os I ~ .,.."
Ministirea Snagovului pi:ntru OOfre3 adurutra aici lnci din "",murile Ungro·

~
v4h.i<:i m<dievale. Ob~rc:a ee;a rnare adormira in dntifirul miniistirii. l'rivegheatli
de rugiciuniJe .fI.1aicii Lnminii., pumri mgam.", in &~ tmnultti .Iavei Shocci
Treimi fi ocrotilOarea sfintci ministirl. cu Illgidunile Sfinplo( Ne.1goe Basarab fi
Pattiarhul Biserlcii Orrodcne Rom:ine
.ArJ.tinl IvlEe:!.nuL insu&~ ~ sporl;'fte rt!g2.ciunlle pelerin.ilor.
Prill trceurol ci Juminos. mnIri<eQllata Minisdn: Snag\l\' c:sre 0 marruru: ci
tlmrul sc poare tnvqoici ¥ v~cia sc poare prcgusm in rimp, ciind omuJ caucl.
frumusep nepieritoare, coborind ham! cerulul in minle. precum ~i minrea lomi­
113m In inimi.
Cuprins Cetatea lui Hristos dintre ape 4
Sfilntul Voievod Neagoe Basarab 9
Si!ba.'tian Ntrzdm
Maoistirea Snagov. Istoria unei ctitorii a
SfantulUi Nea.goe Basarab 27
Sebaslimt Naz/lru
o ilrtemeiere invAlnlti In mister 27
Stantul Neagoe Basarab: a doWi funJare 32

Secolele XVf-},.v'U: Mnnktirea Snagov­

gropnitA hidenilor ~i d~manilor politici 39

Declinui manilstirii in timpul domnillor funariote 5Q

Reparapi fi restlillrm ale minhtirii In secolul al XIX-lea 52

Siserien ,Maniistirli Soagov - restaurare ~ lnnoi1'e In secolul al

XX-lea ~ in pre=t 56
Restaurarea pkturii murale 1992-201 I 57
A,rIJ. re.sluUrartlf CWiJaiu lvIoid(rveat1u

Epilog 64
Ansaroblul pictural al bisericti Manastirii Snagov 81
MOllniua Mantl.'ill \'iIe!i#

Un program iconografic ce1'cetat: biserica Ministirii Snagov.

Premisde unci nol anaIiu 81

Siserica Maniistirli Snsgov ~l pictura sa 85

Tradifla IsUuHti ~ pragranml icanope. Problema Jnv41iJtllTi/or

~i ~a 101' eu iconograJia Snagovului 115
 Sfwtul Voievod Neagoe Basarab
A ...mb:i/t<Jr,./ui fi fr'4b",udui DlUtIlItut" ,j,z,¥J ,. ",Ii",...
C,bli C(
liiW Ii" ilJ1plirmw.4 Drtci:fopd bund (~m~ i.,·rp~IJl/"m. Ddttr"L
[.:;i si4tld it. pll!tff~ In. fI{!.:ii vt'1.·i~r# dmilf. 1
rill hotidrea SfitllulUl Sinoo al Bis~rkii Ortodo.,e Ro­
P m:ine din 8-9 iulie 2008, binecre<Wlciosu.l domnitoI'
mUJ1ceJ.n Neagoe B=b. \'Olcvod al culmrii ~i generos spri­
itnitor it cr<'$tinArapi r3sarire,"'" criromi mOlltl=talei bl",tici
episcnpale de Ia CUIT<;J de Argq ~i ,a co:!t:" Sferagorn", cum il
llumefre Gavriil, proro$-ul comllnirlpior monahale arboni""
5us,ulirorul acriVflafii de tiparia: a primelm ci'li de slujba pe
ramant romanesc. a fOo'!' mcul in ceata shnrilor.
in privinta liliapei evlavl<lsului domn, au e.risti in lsroriogra­
fie 0 ttnanimitate de par~ri. Dnll c~rc~titorj ms~n ai ar fi £ost
fiul nd<:gitirn allu; Basarab cd Tanar (zi~ Tepdu~, nov. 1477­
sept. 1481; nov. 1481-marrJapr. 1482) cu 0 rucoare. Ins3, i'1­
roarelc canranpomlle dau matrone ci era 1i...1 mare'ul vonlic
P~JYll Cr.;ov.:scu (t3 iun;e 1512, lnmotmanclt in pridvorul
biseridi cu brolmullnh'Il"''' in bim'idi Il Maidi Domnlliut de
t, Sn:tgQv), fi a! sOlid sale, Neaga oin Hotiirluli. Adopt".nd
nurnde Inremeie'roruilli Tiirii ROlnancfti. Ne:a,,»oe se imimb.­
zit .:u emf.wi; ,10 BasarAb. marde voevod, fiul pr~abunulul,
marelui domn, 10 Bas3tab voevod [Basara;' Tepdu~r', d.~rind
ri-# inlllel'lt.!'1c 0
p"n:rnitan: ~ra sa-i
conli!re legitimit:a~.
Prin unnare, este moli nimerit sa-I consiJeram descendent din
bmilia Craiovescu, .kveniti a doua dlnastie domn;roare "
pirii, ded.r din os domnesC',
Viitorul vokvod. niscutdtre 148:! (cell113i devreme in 1481),
3 deprins prime!.!. invitiituri in casa tnarelui vornic Patvu
Craiovescu, liul b.nului Neagac de 1:1 Cr.liova (Srrdliiiann.l).
uncle a aVllr dascil; renumip, printre ei numiirandu-se ~i ai­
lugatul Macarie de I.. Bisrri{A. care I-au initial In ciclu I
1. EplJ0I.l'ul F.z;.u:g!h'Ut:.nl."'i ,lAvnn. 1512.
!. V...k'vndul S(: intiru1e.t:,.t u1'fd ttl
c:pilOfUlli;;c:rl~liarJll"i sl.,ron din 15.1:!,
tiplrit rub p:l.lloulful du (I, BTANl!,
Nc('Ir',;;r HODl)~. Eih!tptrJ.lt4 l'fl,l/i.M,!I!­
s;tf ~d'e 15(}8-IB.30, t.!, 1;08-l'71u,
Buctflqti. Edith,;u)Ca~~i'aacmjd R\l1lune.
Staf:.ilin1cntll! ~1'.1phic; J,v. ::ioccc. !I)C'i 1
factimil.dC' b pp, lB~19. [rndw:;.e.rt h
pp. !7-lS ftn.ducct'e.l.l f~r rC\'i:-ulr~ ck;
G. Mihl.ili ~t pu..~Ik::!:ti itl: U::n,OI1'1t
re.If1i1rt1 ~.JC- (1402·!fYif7).. infr~dc.c,""re.
ingdjitl ~i >'JulC do: G. Mihlill. ti
cdip~
Dan Lm1llts~ll. vol. 1. Bm:urqti. Ed
Tinercmlw, 1%~1 pp. 5lt-59U ~i inrr-un
hriso,.r; I)rH:{f,I/JUfUli ~~1t:(I!It.u~ Hiutll'«-tJ..
R Ttm: Ronf/hJ.t::..:.:H. 11 (J5m~152.H
v!llultI ingrijil &: $ti..{;Ui STEfANESCU
fi OlimptlJ. DL4.CONE.:iCti , Bucwei u,
Ed. A..:.a.:i:t'mid. 1,)72, p. 19:.
,. Nu I:'rcd;:_ s« poalt: ""':P'lliF ca:u:goric
~·?... dNCJ;goc.ar fi maUllll...-11q..-i.turi
.lui II........!> cd Tlrili al WI.... iupAAo:W
Noga. ~ din """mol
boItt!-
We din. R.d:u.ni. ~lturi :tdcg<ltil.ltl
din CW2Il morp1 P!'(.DuruJI.· a lui ~.Ih
Tq><IUl (<!l"licoilUl mam..m.:cl"'rul lui
"I"11ie 148l). Dupi a: Nt:.g. Y> cidwil C\l
\,,<imII P;nu Ct:.uWdC1I, nul ... ., npul1ll
fi :tMp(lf de st>luJ silo Jcsi'lIlL dcvcnindll<.
;CC1.tul::ttiU icgluir. (.) ~K pt"lvUki tilinJil
....Ja: o.n Pl.~L'I, ..N::.S"" a...."'" 0";;....
nca. t.unilli 'fI 0 $CUrti priv,rr asvpct poIiticli
Ol­ T,m~~t=in.:t:puml\~i
10 11

.IX'IIl·"'".Ild..""" {Aoua",1 MUICUlui sale bune fi sa se ridio: In nolO\,' ban ~ sa ~ plirut In;UDtca 7. Jupa. Neap: poS1<Ioi<' ",..=Wi
~ Olmluwil"l.! (1%9). pp. 15· at;tu! <led..,ied'... Z8 "o""iI; 15(11)1
lui Dwn.nc:zeu. ~ a oamenilor, cum mal ape;, cu rugiciuDea
00. Totuft. dlcva. iUoa~ CUh~ Oaio¥qtilcw den: rni.rrirUrn.llhoniu
sfin!U.~ sa umplwi ami ndoaoi'" • In preajrna ace.slm Vl:IIoti SJil-I h><liD«am...... ~m.u Him>.
"""""I~ ~""'dI<p' Ia <ron In b.n>
p.indpUllui =dkn; MohrnI:< A. MUS· cilwmri din ~ pmncie, linirol a dobandit 0 Vll!Ira all­ ric... B. T-~"'., 11 (1501-1525),
TAFA••Doui d""",,,<•.,, """'1u Wpt< lW'li. deopotrh." reologi..ii ~i proF.mi. Esu: inconn:smbil ci era p.1Il.
Neap: S......h·. S..Ii1. JIniM "" In.ri<, un CWlfl5citot allirobilor lirurgice din spapul ouodox. ,lawna !. £Jm,mm.. &wInN, Himria. S, r",.
&.m.Inast#. If (150/·1~), p. 25.
XXI (1%3). 5. pp. 927·928,
(ins,qiri in rimpul n<Xlliciel la. Manastin:;l BiBtriW ~i ~
4. Pcnau lnfo~ii ruplimca.we ckJprc 9. DtH.J'1MofI1.Di RttIJUl1fiM Hj~rim, 8. TAI'I1
( = i cu pitintde sill dnho\'llkesc, pauiarhul isihast Nilon 1I."IIII..-l, ,I (1:;1)/.1525), r. 137,
Nlfua. lUitrop<>I;;.J T=Iooi<:ului icc..
14S;\-l48Gj f' P'WJarh ~m(.n4.". .t K al I1·b aI Constanrinopoluhn1". Educapa pe care a primit-o Ut Do..lIf'NM111 ~rHutorlt:a. B.
udcati: Nkulx M. POPESCU...Nifoo era pittunsa de duhul isibast athowt de I. sw,iruI sccolului Tam p"",_. If (l,{//·1525), p. 143.
Il. ~tri'lh\li Con.n:anonopoluJuj", A/tIfl~­ :r.l XV.1ea ~ tflceplltlll se=h.iui :r.l XVI·lea, f.unillarttar"" sa 11. Do<""""'" RD>tUIrriuHf""riI:4.1t
kJ1""u",,,, R4!'IU!rv. M_NiU Uqi.nit
cu lttttarura isiba.sti liind .igur prohari de tori cercetiioorii iz·
T.,. ~".1I (150}·1515). p. 188.

Ltm-i.v, ,.n. t. XXXVJ (191';). pp. 761· 11. Daptc: do.unn2 EJcna..[).ecpina. intt;ltl
790; N. DOBRESCU••1lq>f"'CD'l.li; ,
warder In~t1!Tilnr. A cilamrit prio Ungaria ~ Transilva.oia, In """..w.", rub """",Ie PlatDn/da, ,
do~ CUtW(C in B"iJ::erk.a din Tua. Rrma... Ia Istanbul. uncle fu=. s.: pate. osmic, p Ia SianlUl Munre; ",.ode.;!\J. W'E:DATII. ,Morm.~r.rul
nc::u:c.i!. i.ncc:putul JtWIUNi 11 XVl-k::t.:: La flumai 19 (sao 20) de ani a h:>st in\'esrit cu ~ta dteg..· Do2nllld IRspim"', kPis'kt ;JJ~rif,·.1> VTl
pIDjatnul Nifun. mittopoJittU ~fa:um ¥ rorie de lllate posrelnic (scratomic)' (IS dec. 1501'), po care a (1921). pp, 2.>-2.,,1, C AUTD, ,D...
m.inopoliaU Maca.rie'to Cor:r.tlrbiri tislf"Jm;,
de!il1Ut.O pan. in 1509 {9 iuIie'l, d"",roind ulterior mare comj,
pi... p I i _ de V:J.....it. filk 1""'"""'"
XLIV (l~1O). pp. 3<8·3Ii-l; GN:cIG"" de:Jc:an Bm41writch~, RtviIltt./JuritiI
1. MOI5J:SCU••V"", Sf",,,,luj Nd"n.
(24 apt. 151()1°·28 no\'. 1511")•. RfllmJ1tJ~ I (1931). pp. ~41-2S~ }!..bred

p,uio,lw! Tari!.edulai. Cu pdkjn1 !n anu! 1504 s·. disatorit cu Ek-naJ1vfiUp·Dcspina1t, coOOr.1­ ROM..\NESOJ. Nuourrik ~"itl bJi
Imp1inirii .450 tic.ani de b muauC'.ll sa roare din tanli1ia despoplor sarbi. fiiea nelegitima a despotului l>"'p'I'fiA.Cra"'" Ed.1UmurL 1940.
carre: Dnmrnd". BiU'ri..-,. Ol1Dt!JJU R#~ sarb lavan Brancovici ~i nepoata Dlitropolitulul Maxim Bran­ I",·R.... MJReU p, ~L NASTVRfL,
...w.:, L.XXVI (!?>Rj, 9, pp, 861·1!7l; ",Dc r.u.:t.rub.n.:c 4: DtspifU. epDwoe till.
covk'i (1505-1508. t18 ian. 1516), lmpreuni c"U care a aVnt pse
A. fALAl-.'GA.S ••Cu priviI<1a ...,""'" ",,,,,,de N"'l!"'" Bo.>a..~. J.. P'''P<'' d'un<
a.kgc:rilor rut Nifllu n c:a p<ltri.arh a::;urrt<'­ copii: "Iheodosie (n. 1513·tian.·febr. 1522). loan (tprobabil 27 Illuxiption .da.vonnc inid.it~"'; Rt:l11JI't'rifJfl.wl­
n.iC:-. AAItJ.",j il'UtihlNtlui ,u lmmt .4.D. nolembrie 1518). Perru (n. dupBO oct. t;17-tprobabil 15 iu nie U. X (1%41. pp. 435 ...3:': Carina NJO)·
XnI.~/. x..XX tI Q93). pp. :;Ol~~{)ti~ A. 1520). Anghclina (t3 aug., fiira a se cunOllfte anull, Scan. (D. lESL"'U, .. P~~ sur Ie: U(mC ael
FAUNG}Ji, .Ncphon B' Pc!ol'<"'cC';'" Princ;rautt:. Rm.UiWntJ -~pl.cf1 MUitu
cc:a 1508l1509-tS kbr. 1531) fi Ruxandra (n. cca 1508/1509).
dikrn.unt'!'1Tikos pttriucbas klJ emnUc,'J5 n\ll­ de Va1xb.ii". ZIHmri~ .\hlke srpW.za
RDx.:tlll:lra ~ Srana au dc:venit u1tl!Cior doamru: ale Tarii Roma· fiitllwt' ~Mti. V (l969l. pp. 97~117.
gim {bn tWtunanbn"~ ByulImMJi ~~~wi,.
V rL993}' pp. 504·521. TOIl!!! u1.tNlrSik nqti ~ Moldovei; Rluandra s-a clsatorit cu Radu de Ia AfWnap 13, Accsucnurf)t'ntsc: dcsaii din "Ca!'fi:a

md"", ref,,. b edi\io G, MIHAlLA. D, SfRqii ~ Ii S-. ~JH'-nt:W""-i: a.-J. ~ (lS22·t2 ian. 1529). a doua oaril cu Radu Paml! (iun. 1535­ 1uJ Nu.goc \"«rod c;.rr.a chir vlldio.
z",\.MJ'IRISCl), lir.",_
,.",4"J ..eM s..,,;.., Ii RItXII1fII# fM-1Il MqiM6ltIe An.tlll~ ian. 1545). iar Srana cu ~tefa.n4i.1 Muldovd (21 apt 1517·t14 ~dc Ji dmi alii cgumt:Q.i .# iaon'V­
(l40UW!. vol. I. a"""""" Ed. Tin<1<. prinzand cdc ppte ane IJberaic. Neagoe II cr=ut. ~ in ian. 15271. CdWp. copii, Petru. roan ~i Angne1ina. .au tipo.<at n.h: PF<O{i " cirri "" dirorul. dndu .:u
tngmpa,[ a doao oari in minhtin: fa A.rgtt
tulul, !'l6'l, pp. 66-99.
.anostera yiepi oirturirqtl ru, La Bistrl"",. corona marilor b0­ In prunck. voi<:vodul ronsidednd =tc premature tn:CeP Ia
S. YIII.1ft#mti.(p4T~';IUWUNijm ...• oud< m"""'...... doo.moci ~:Ii Ii .l¢
...l G. MiMi'" D: Z,mli"""", PP, 76':;7, jen ~, deven1r.i in aceasr.i epoci: un adevar.u: lOcar ru, Domnnl pcdeapsa cnvenici p<nUll pac.arde 53le'~. 1hcodosie, corouUnr lui. Pco'u vtICT'Illi ~i {nan fl~
6. P('.IItMl mal mutte lhl<Vm.a.tii, • se \"edell' cultuIi. Dopa. 1503. potri:vit lui Gavriil Protul. "mai marde "de Dumn= daruirul" sau liu. adxesantul l"Mpiturilor. a l' 0 dounnd .\..p.eIinU', In: 1_,."ui/,
G, MilUiIi, .Orlginalu(.t....... t1lnv~(" Sfetagorci-. Neagoc: a inttac sub indrumarea dunm'tlicea.sci a dOmllit cill:eva iuni (15 sept. 1521·a. 27 dec. 1521) dupa moar· inJN'"f:H~tW<Ii.IJiJu 'lir~.
ruriloi ~ fumu{U rulru.c.uiAlui Noc« U"It ala: '" sulHtil de Fbia Moun ~i Dan
fostulni pacriarh Noon al nob ill Comtantinopolului (! 486- ' tel pitiotdui sin. g;Uindu.~ ~rul in prib<:gk, 10 ianuarie.
&urab-, fn: i"fIrl!Juuik!.t"i Nugtli &l~ Zunfitt:SCU. tndoc.c.lc din Of;gtnaluJ ,.!A.­
14r.1ln:if'"Tf:illhft;.14z~.~d, ~
1488; 1497-1-498)'. adus in {llfa de Radu eel :t>iare cd mai tir­ febcuaric: 1522. rapus de ciuma SaIl d. u.ben:ulozli", 'Yon de G. MilWli. rcpro:~ i..1O(ioo-ilte.caIt.
l.f,*il f O~n Z:.lmfirucu, n~ 1971, uu In prirruivara anuJuj 1503: .Iar kriotul NiCOD !1 inWia cu Cu ajw.orul boierilor CraioveJo ~i .1 sang<"lt:beiului de NIce­ de Andl'ri Rur., S""""",i. Ed. Minerva.
!'P. )7·104 ron ,,,,,,,btl'!'- 66·86). 1nviticuriJ.. sale, ca. sa crcw::l ~i si se inaljca in toa~ &ptde pole. Mihalogiu M.hluet bel. neporul de fiu allni /l.fihai I. SuI 19d., pt•• 236.24~ On origi"'luI do"""

_... i!~
 mICe, wtll\lnWt'i Ik intilln::nf;l ,m m.lici
acc4f quduito, ..-artro! .lr-.: ti'riW ...Sctl~ cltll' 1m, cunk~ D..um,.,; Oe.pina tr<it
...oartl ..... NC"ab~'C voi(:vcJ c:.\tl(: 0I.~1c tnr~ali. purtindu~r ill !UIlJ;t pc: dnm­
maKu:sak 'NugoI ~ ale fiil<11l' ~; Pc:[ru ~i nt'Klti d fill (accU"ti it"uanl k' 4:Al J.St~7.i
lOoMt ~ \lif: fiicdtr.tk. Ao~bdin1.,CU"'11m de t. Mu.rcul NalicVl:Ji dc' Au; :tl R.lf}}i-­
umUint:5.'j
nid - nT, invenrar. 2 i), "t'eXh ifL>.Tfrfirit
1"4.. tJUihfl' lk J.: ~ 1521, Mebm~ 1tIHii~;1, l1tJlhli1,"i. fir"},,J BfU:ilr~·!'t.
hq'.. pMfu.ind dl-luptdC' dintr¢ ..i..'lttlnui HI_ I f 13')5~180(j:. !,ngtifit de: ~'\k:u.nd.t\J
q:itUt:p .i..:alii ~f:mfi de fzqi\loilr EUAN (reJ.lCtor reJr(tluiliifl. Ct"n'tJ.ntk"
b.<riI.-rqti :vi~S( ~l"l'l'qtihlf, t-a imMFClf
Il"L~N. H:ul\h!:mnit;-CHIRC-\'" (lIJrup(OI
.p: j.", nuno: pc; t!nlrul ..hnn ~. U
01 r\CONESCU. Bucure~ti. Ed.. Aadcmi­
PiUrU, suh ~'*UJ tllniiunlrii domnici d. l%5. r' 7.17 (nl t~ tini b1b1incr.uldl
¥ 6dni h.c~"1Ulut. ~.... btitit :dir~iwl in 001'1':: SCW'u. fi tgir.ua. doo'tnk .Iui 1hc~
prib<gi<. ptobahlll • .oo de Dun"., it, ..~ :.t 5~ vt:d.:a ;;!ou'n: KILUbt: SmI~
i.mu;.uk·ft:btu.ne l~:n,,, flpw de ~iumi RU
CESCU. Rt:.IIJ/. li~ I.. :iii4JtrJ.;J 115~~15J9).
de tub..:1cnlml. lw....) K"tUOl I'Cp'l'i.."1.Cflflnd aucut('~d. Ed. Mili(:ui..: t~8;~. pp 11-,,3.
Cl'Ihodm.-:; M..:itllu.fr.tlr'..lllli de poe

T4l>uJlJ ..ti. ill biRri(ii M4nhtirii

C_tkA1fQ, uti, 1526(MNAR)
14
15. loIunn Ff[$TfCH. J"""",,, '"
bm",~ n...-....Hlmnu
1'.tJi4s.bi.>M, cd. A. At",})""\,,. !todu
Couu'mt'ncscu.. Eh1CUn."li. 1'79, p. 109.
,,,," jl ""',.., TJrii ~pi. 1291J.l1i90.
l.tt,pJstptl(471lDUU:~ edifie aitid in~
(oc:miU de C. Gre~ ti D. SimoncK'U
Ilu<urc:!ti, Ed AcadcmW. 1')60. P • 205.
j
io. Vomni.t lui ~oe Buarab "iicul
olmcwJ .. nuf1J('flJ8J(: J;CT~. Oilt[F'C
at't$te:lamimitn tlU~ai: T. G. BUL\T,
Pn':WJIlIi.t.I,~ 'J'/J..f.itwsl n: Ni4Ht4J.ui N,.~
_ a.-nJ,.J [I'-iu, Cra;.,... [l916];
1<>. D. SANOU, N...,.. 8_,.•.•p.lrJIo'
ji tfrljl.ihff.I'~i. Sib,,,. 1938;
Pem:~. NASTUR.El., M>.«i c....:z..A.
ClI•• Da.re no! dciprt Ne.ape Buu.h
~i air.oriOl ,a de: lot Cunr;.l tit ..-'.rge(.
.IJi:I'f1/1Ol1.t:lhmrlltul.ui. xvn (1967). 7·9.
pp. 51~-"'" Dan rLE~IA••Nug""
&~. Origiot:.l.. familia ~i u scurtl
pri~ rn.tpr.t pollmii TicitR!IInanqttt k1
k.crputul 'C3w1ui :U XVl~b~. ~dJ.t:ltbi.wt
iAruurul Muzeului jmkron Dimhorir.j.
1(1%91. pt). 4.',60. Ii II ()"7O). pp. llJ·
141> M=ok NEAGOE, NNfDF IJ.u.r.;'.
BtKnrqri, E.d. ~riinJiJidi. 1971; rr. 'Ni­
cu.... ~ERIlANESL"U••~5u de .ru de
,""" moa.tka lui Nca,;ot: Ba$llmb". GliiIFtd
1!i1<n<ii. XXX \197 Ii. ;-10, pp. 936·971;
N.,a/fK~. J512~152t': 1.1 460 tie 47Sl
dt 14 Mrr:::/..n!a til /~ ",nut Tcrii R~PI,
vdolwn orua@:i:ti p~b1.P:.at de: ~aK;;'
culmnU .. Na~ D:uu.w'"' din Cnnca.
de ~"rsc~~ l\UCU[t',t" E,l MiDrtV3, 1972;
R...tdu ~T<t.n ClOIlANU lVER,;ATTIj,
N~I.fN""&iMrt16.- 1512,Jj;!l. nI.A:Ur('~ll. EeL
MiU.rl 1986, R..du ~te5n VERGATTJ,
NI(lIfH &u.trJt"-~ vUt#,til. 4J'R:wiA. (I!tIJf~.
(,Airtu b~, E<l £pL=rki ArS"!"lui
Ii Mu..",juJui. 2009.
17. Otspn: po!itfc3 $I c.uemi. ;t. g vcdc:a:
'f. G. BUI..AT, ,Din don,,,,, """"-oJuI,,,
NC':lgoc IV B\U.I;C2b, Rd.iflunik C'U ungt!.~
oJ.}.i ~ij :udd~~i".1n; bu:hht4'''''/W l'fi~
a>/.u I.,.",.. Oul. 1931, pp. 73·63, !daaie
NEAGOE, .Oesp'" p<olltka ex...,.!
l\ii Mi= eel Ballin, fi plUrccrorul C~iov~r;, Neagoe a W'­
,;;atin 5alJnul domnesc la 23 ianuarie 1512, ¥ d=pi=
fui V1ad eel Tittir (Vl3duf. Ii:obr. 1510-23 ian, 1512), £tarde lui
Radu celMare (1495-p. 23apl. 1508) fi fiulluiVlad ClIugirui
(sc:pL-nov. 1481; apr. 14S2..septJ495). T~ror de Dumnezen,
c.lindu-se pentru asprimea aruatii tosrului dOlmlitor, VIlidul.
.Basarab \'Odi .. ,au. cbemar p" patriarhi. arhiepiscopi. episcopi
~ cirgove\i, at Plin gari= sfantului mil sa imblaru:easci rna,
nia lui Dwnn="".
Ave:J. 31 de ani dnd a ocupar tronul Basarabilor. domnind in­
Ue 23 ianuarie 1512 ~i 15 srptembrie 1521'6. Domni11lui Nea'
g~ BilSarab a repr=ntat penuu Tara Romiineasci 0 periooda .
de echilibru social-politic intern, de prospericall:, de $pOri'" a
pcestigiului politic inrcrnational aI tini ~j de inflorire cultu·
raJa ~i ar ristid, lnn-un cuvanr ,0 epoci excepp..'flala de pace
~i cuitura in mijlorul unci inrunecoase run:une do! mai mulli
secoU" (B. P. Hasdeu). Pe plan intern. taniirul voievod a infclnt
opozi~La boierimii osrile, i-a inlaturar p<' pre:teru:lenrii la uon, a
COIlSolid:1t ilUWnu= dornniei. a perli:qiOQat apilIatul admi­
nistrariv. s-a Plt"OCUp.t de dezvoltarea ~nomidi, uuieosebi a
cOl1l<!rlului, fi de reorgan.iza= armatei. refacind fOTla militara
a ~ilrij in e''Pectativa .dewi Ia 0 cruciada antioroman.a. Inru­
ind ci negop.t1 putea reprozen", 0 Insemnata suci de ven.ituri.
a adoptat miswi proteqionisle. favotizind ru:guseorimea 10­
cal.l in fata concuren!ci .triUne; cind interesd.: ncgttsmrimii
fllW1ten(' au fust pt'ltjudicla", de sibieni ~i br3)'Oven.i. insemna",
centre ale cameqului de tranzie cu care ranii wmci voi<:vodtil
menpnuse bune r.lporruri, Ncagoc nu a <Dtar sa amcninJe cu
represalii.
Gr:>.fk "p"rarului diplomatic pe care I.... organi:r.at, Neagoe a
desf"ap1~t 0 rodnici activitall: diplomar:ici"; scopul =rui
SIlS?out .fon m" ndndoielnic. menpn",ea Tani Romane~ti
in .= paeii", .Acea.mi finalitall!' a JOsr inlemica de un conteXt
internarional propic•• prinapa'" direcpe a ofensivci oroma.n.:
fiind anarolianii. im.emar cu remarcaoi]c iflSl\fi.ri diplomatice,
Neagoe a promovat 0 palitici cxterna pragmatidi, cumpanirii.
realL~ti. abila. rneniri a <:vim conlTuntirile en smul oroman,
a cultiv-. bunde relapi cu pureri Ie camlice. depi\~indu-~ astfd
scrupulde religioase. In aflll.'ptarea und cmciade andoromane.
<'.... < ~_"
15
p a ~tiga admira\ia bmw onodoxe sla\'e ~ grece¢. Impet:a. a lui N~ Ba.uf'1b·~ $ntJii.. R.evUJ4
':'u."it.XlX (1966)••• pp. 745·76(,
tivele mpravietuirii In condiflik dominariei Otl)ffialle In sud·
Nh>oI.. STOICESCU••La Pain"!"" de
estIJl Europd. ¥ ind.igu:irli el(pallSiunjj Ot<ll'\"llllle 13 Ounare i-au NUMOC B~ et ct:! ItRa-ptu pour sou
impus damnulni muntean concesii. p t = pr~tare;l jut'.irrul.n­ hk 1hCod\"tSie', P.nttt rm:41ff.htt ti'ni.mmt,
rului ~ vasaJjtate f:qa de sulnmul Sellen l.,cd cumpUr' sau"cel IX tl!mll. I. pp. 19.-i!; M.w:I GAZACU.
.1.0. plaa:d...E_ _" d.. Print:<
crud" (Yavux, 1512·152V) in snul ullDaror f:ucinnirii sale a3
sepa:mbrk 1513). flOe vremc ce aU cunoscut di ina-alt chip
Ncqoc Rwnb I. N.
6I,The<"'-. do",
I'hisw-tr.:: dcsideo politiqun'\ 8u!nirlul
nu sa vot odihni". aiirmi cronial inIernii, .Neagoe-vodll ~n Bib/liIf4'(!i Rmt.d..M. SnuJii ~i "'UJC1Ji7fl£
Tara Rnmauasd ~ Bogdan-veda den fl.Wldova au !egar barad ",,~.qU. ",lum ~Ibilw (19~-19S~1). xv
la tIll'c:j, 6ine! irnpiirat tIll'C('Sc Sdim". A~r. pa= cu POlUt3 (XIX), N. S" Freihn'll, 19S?, pp. 107.1~1,
a fost Olmpirara prill adlitarea. haraciu.iui, al caru' cuanrum a And... PIPPIDI, TT.di!/~ ",lind ;,iu~1i­
sporir cu 100,000 de aspr!, lnsumand in rotal700.000 de aspri
Mill TArik 1ii!1JIJ1t~ 1" JU8kU X\"/-Xl'fll,
cdif,ic n:vj',ut;&: ,j aWllgiti, Bucut\:"fti.. Ed.
(circa 14.000 de galbcnl). Carine, 201 t, vr. 216~22L
Alianp ell Regarul maghiar. implicind depunerea omag.ului lit IochinaIc.. l:p de fCgdc Zlt.q!,hi::tr
de Jidditate fafa de Ludovic alII-lea Jagdlo (1516-1526). Ia Ii fus<.~ d,ia:a.ti de aCl':'Sk, conshkl("Cf!:;
17 marne )517. era destinati a .... TiJ'ii Roman'1'ti un ali.u
tnu",Wl" Ji!luC' :.Ctuorilt: adroau:. cf.ltuiui
pri.-:<:h('sc din lk.lf\)V, dumnium.ll O'Iirttl­
care pw:ea.... asist=pi militari in siruapa ell [Onll nedoritii a rUcl.c:i: .. dui$-aJ' inlimpiitca p~aJ'lii ~i
unci invazii oromane". Pe de ah:.i pam::, men{iner<'3 unOI' hllne vt.ijm~ii .dintd crud P Msiiutl:.' Ctlroant.
rdari.i cu Poarta, in condipi.k achitiirii u:gulai:e a hataduJui. d. '(((ill J:i uea;;a pc::stc plaiuri. fJ.Ut" piq-iio::
uo.~rit '::11 t:_ pr.lC1:, dtJnwB mea?i ClJ
ave. avao.rajul de a deS<:uraja inren{iile de expansiune in rlirec{ia
b,,"crii d~lmnid mde:i ..."U T:tl;U.~ 1,.,.03. "Ltd
Ouruirii de Jos ale Regarului maghW. Voie'l.'OCIul a incerC3t sa
ni 5(' '"'oS piru d putem $f.a iffipo.ui\l:l I"tf.
stabileasci rdapi diplomatice cu reguul polon. ell Venepa ~j cu d-i \)pri.m fi 4i .tam. d" laCml.. l~! d,ca
P~pali[,3.l:(3, ~i dUilI sa Ulediez~ .;onflicrul dincre a~rinii orro­ \'.>10 vcde.u:;i flU putcm. ~a dim dqttt't'
doqi fi ca(otid. cu scopul de a cooli:z.a cre~tinita= importiva Omnoului J'HlI'tftu.lniltlmei sde CT;t4ull,l1
~ hr~~'ycnil»r p Tlrii
aJ1l¢rUnrarii oromane, In iuni. 1519. solul sau grec, Anronios B1rsci" \MD
BOGOAN, iJenmOflflr fi T~R' P1'J·f'itMrr
Polikal~s i1'oikahuj. negocla b Roma ell papa Leon. al X-lea
i.'t 'f(/sIfiiit p,rU Htufl:JIfq:i ~1:t liml8ltfli fl'
.(1513,1521) condifiik organ.izadi unci cruciade amioloman.:, 1../111.:virr :J1. L~U/.\'V Ii XVI. Fucwt'~d.
Polikalas era mandatat sa ""'pdTlX' oppunea damnnlui mun­ .~tdi::rdt' $(I('C'C &: Corup•• 1902., pp.
tean de a adela 1. alian\il can: pruiecra ,.sacra cxpedipC! imp".. 14~-161J).
triva lui Selim. ti.ra.nul rurcilor"; .$retanifi at Mold"vei ~i fiii 19. A.. ....b l'" lug: M. NEAGOE,
..Dcsprc poIirka muni a lui ~lC &as....
siU" fagiduiau, de asemt:lJCa. sa participe la cruciada .:;e nu s-a
",h'. pp_745.7{,{,; lL ~t. ClOIlANU iVER·
putlle organiza. Folrl a Ii defetist:, dOIllIliroml mu nte'~n a evirat
sa se ~= fmn intr-o acpllne anriOlOmanii. inruind ea in·
G~TTIJ. N"'l'" 8...."'b, pp. l42-149.
tt'reseIe ~i obiectivele polidce ale suveranilor aqrini inreresa~i
sa 0 suspna erau ireconciliabile ~ d proiecrul ulld c;rudade nu
51! va reaw. ReceptiY La propu.nerile roaIi!iei crqline.. domnul
roman nu se purea a\'cmun sa susp.n.i deschis 0 crudada anti­
otomanii; :u fi lOs, nechibzuit ¥ risc;amJ '.
Mai presus de orice, domnia cclui pe c.are vestirul cirrutar
;....:.4, ..... r c.'""
16
ChiDrHrd "" lMIIfkil $jiwtJf/J NiJim. Iitt:. XVI;
M _ DUmisI... Alh«
ZQ. I\,,,,~. NASTUR.El.. •.\<lwuil din
C:ninlciru: N~~goc ~b "I P.8IfIl1fi4
I,,,,,,,•. ll. .,. ~l (63). 16 dec. 196'>. p. 13.
11. CdC' tnt} bunc: <dipi ale "v(uiunii
extirue- 2k V{clii SBnrului Nifoo nlm:ln:
GiWRlILPROTVl., Vi.lICI'"'..J,••••
!i.,"i udt- Jthi.vl~-ll#i 1W!SP'Y.".t';foIf. pttIriJ.rlnll
Tf'..rilr::;U/s;.Jur au .:ut r.J.~btm uUrl' mJllu
!'Itimi,:irpiIt'JJJ TllTipatJliin Trtrll
MSUl:t:#UJD(4. int~~i a:s.[ de nt'UJ
Sirned,... B"""",ti. 1957 (puhlg,. slIb
tidul.Via~ SfinrQ.lui Nifon. patri:vhl1l
P"'Ast...i eo"".n<ioo!'l'lulul Jn~
'" P .,...', OiHrial Or""'-l!hmt4nl. LV
(19,7). ~.6. PI' 257.J9')i G. MIHAfLA.
D. ZAMFJIlESCU.l.it"",,,,,," ,.mln'
wJt. a-#Jl-l6'.7J. ,..,1. L ~i, Ed.
n"""o.Ilul. 1%9. PI' !\6.-99. Tnd~
"""UC'..... _ " '''1'"",,10-.
Dion/on"" 610 • ro.t puh~C:lfl de...anrul
v..a. (;""'" I'M!- SJimtRM MjIm••
miA·.AAMt'h·nlJd. r-lirl. cdlarl.......
dari" 1.""'\1'1 cu 0 Inrr~ ck V»llt.
GR:GU. nUClln=tti. 1944.
collStllntinopolimn Manuil din Corint. morulMarii Biserici,
f.a numh ~ma.te ..me.od ~ Impitat ti autoa:ator a toad. Tara
~.", a stdIucit prio reaIizirIk- s:a.Ie in domenlul
cullUrii. A<k\>imt prinf al Ren.qterii. &li de ideile cite.Ia a
ma.nifestat 0 mare teCqltivitar<:, intui.nd rolul drosebir pe cate
nputt:a;m:a r.isp;\ndirea cuvinrulul tiparit, bin"aedinciO$UI
domn a sprijiniuctivitatea de dpirin: a primdot car Ii de sn1j­
ba pe pamlnt tomlnesc: Ia mal bine de 0 jumitatc de ~l de
la tiparirea. prirnd di'1i de dUe Gutenberg (Bibli4 IIltind J;, ill
UrinE.. 1445).1n 1512. de sub reao..-uri.lc tipogra./ici mun=e.
prin ostendile icromonahului tipogW' munt~n Maca­
tie, a iqit TetrMl'lllghelUtru! slavon, In doua lirajc, unul pe
hitcie ob~nuiti, alml de lux. pe pergatnent. Ace:v;fli carte de
s.Iu;ba tiparid In Tata RDlrui.neasci de Ma..:,ark constiruia a
trcia parte a unul triptlc care eupri.mlca Ull Litmghirr. im­
primae in 1508. sub Mil'flea cd Riin. ~i un Octoih, aparut in
1510 sub Vlidur, toate in limba s1avoni medio-bulgata.
in timpul domnici iubiromJul de culruri Neagoe. erud.irul .
proms GaniiI al Muntdui Arhos a .re-d.lctat, prob..bil Intrc
1510-1521. lucran::a !1i4(d Ii trtJ.iu/ sjinliti Sdk pliYi7l,trbti ntlJ­
tru Nifon, patri.rJrhu/ Ci>nIltJntino/'tJlului. am au striiiJ.dt ,n­
IrU parem; ,i ispiu;" f«rlgnUi Ii III flirt! :\tlulltn/~(/Jcii". M:a;
mulr dedit 0 simpli biogra6e a sflnrului Nifon, patrl.trh isi­
hast al Consrantinopolului (1486·1488, 1497-14911. primiva­
ra 1502), aaasni bagiogralie tdateaza pe larg evenimenrcle
pem:cutc in Tara Romaneasdi inm 1504, data Ia can:: f05rul
palriat:b constantinopolitan eso:: chemar In p.r.i de R..du eel
Mare, ~ I;!O. constituindu-se, a~at, lnu-o cronid interno.
a F..ptdor mal !nsemnate pe~ sub p.on domni: Radu
cd M~ (1495·1508). Mihn<::a cd lUu (1;08-1510), Vlad cd
Tanir (Vladu(. 1510-J512) fi Neagoe Basarab 0512-15211.
ultimuJ din aaasti lnflruite liind un ucc.nic al SflInrulu.i. Ni­
fon. Est" de prisos sa rubllniem ca acc:asca cmnica $Ui-grm~­
ri:t penuu pdme.lc doui dead.e ale secolului 21 XVI-lea cste
morabili C~r fi ci spapul cd mai amph:! .,see of..­
rlt lui Neagoe. person.illm!il, domnic:i ~ realizirlJot s:a.Ie cele
trW in.semnate F plan polirlco-diplomacic ~ culrural-bise­
ticmc. Prowl n::a.liz.and in aceasta occpnne a hagiogrnJici un
paoegiric consac:rat domnuiui cirmrar, om politic de =mra
11
intI:Tlll\ponaio., ..adcvirar voievod a.1 c.ulmrli tomafl",o"" ii
sprijinltor 21 inm:gi.i ~nimli ris.i.ritr=
EvlaviosUl domnitor a m~locit .tmpa.:.m:a posc:umi" dintre
sf'anrul a cirui V'liIJfIi 0 comandase ,i Radu eel Mare. aducind
A.d-hocmoa~1e SBntuh:!i Nifon in Tata Romaneasci. Alungar
de Radu eel Mare pentru ca nu Incuvilnlue cisatorla domni­
tci Caplea cu un boier diVllnir deja cisitorit ~ aanat .ca sui­
di obicciutlie pitii", inalrul ietalb ruuncase afuriscnill asupra
domnului ~i poporului. rettagindu-se La. Atoos, und<: a uecur
I. cde ""4nke la 11 august 1508. DorinJ .:u.
so: curiiv:ascl fi sa
timaduiasca gr~la Rad.ului Vodi ~i a altDf3. carii ficusera
rau sfintii sale ~ far de vini", birurinsritorul yoievod N~
.ttimisii den beed; S;ii cci credindo~ eu clJ1i La. sfultul munte
aI Aronniui si aduci m<!Ofle[leJ shnvel sale parinu:-lui Nifon SjInNl imtrh N'tjim. fr-J..... XVI. M41fIJti­
patrlarhul". Mo~tde slimului ierarh:w fost aduse in fad; .~ _D~Alh«
dead sosirii la SC3I1n, lar domnul cu crMinp. sulk~ului ~i a ini­
mfi cupdnse co~ugul OJ m~tele slanrului in hraTe. ~tiiod
d runr ale lubltoriului siu, ~i Ie sanna cu laairni ~ cu multi
=lie lmpreuni cu rot norodul cre~tin""c··. Etlda cu lnO~tde
sf.iorului plltriarh Nifon a fost~ezat3 deasupta InOrrnlnrului 21. Nice!.: CARTOJ.<\..:~, l#tJri4 J,;tr.tttW­
lui Radu cd Mare de Ia Mlniisritea Dcalu. laeandu-se prive­ ,.;; IVr1II:N flft'";'~ n:iiJU: i.n.wijrti ~ Rode
ghere••rugindo-se s6n~ii s.alc peotro crfliclunca p.icatulul Ra­ Rf'{llrU fi ADdld Rul'u. Sutun:::ffi. Ed.
Fundapci Cultuulc R.",uIlC. 1m. p. 78.
dului VodA.•-.arele, fica de dreptare. au lepadat pit: .fanml de
,i
la .ine I-au gonir den p.r. ",,"1'. Prin mi;Ioctrea lui Neagoe,
23. VUl14 ,.~tr4J", p4riJifthu" 1H4nI Ntfolt •.. ,
cd. G, Mih.iii. D. ZamRfncu. p_ SS,
R..du eel Mare a obfinur iertarea ¥ dez1:gar<:a de blcsrem de 24. "~I PtrtJittif'lrirntiui1~f'rN Nifi'l1t
I. cd pe care-I alunpse din ~ra. Dupa Incheierea ptoc~llnii. <ti G. MiMil>. D. z.mn,<"SCU, r. 89.
TIIOlIftele pltinrelul duOOvnice.<c 21 volevooului, a dimr pute.
re minuDad fust:se adeveriri prin nUJlK\tOa.Se minuni, atl fosr
.~e in. rad.. de ugint. pokid cu aUf fi Iwpodobitii Cll. pie·
tte scumpt'!. p lrutpoiatc mana5tirli atbonite DioDisiu: .Dedi
domnul N~, vi:dnd ci rae ~ sfa.ntului adrea mi­
nun;' deade de IaCU sialul tot de argint CUtal ~-1 polei cu aur
~i-J tnfrwnu~ cu mirgilritat frumos: ,I cu 21.., pictd .eumpe
,i
p cu jmalJ, deasupra pre plehupl. scrii;e chlpul sfitltului
inm:g, lor jos, fa pidoarde .£lntului. Ie scru" pre sine iQ ~nu­
che. rug2ndu-;;eslinpd ~"21. Cilugirii atoonip, in sc:mn de
multumire. au ttimis caput sfintului ~ 0 mana, care au fost
~ in mlI11lD31l1 sa critorit--de Ja A:rgq. Tamosltea lIC""tGi
aimrieii 2 .f.ioru lui voievod N~ " coosritu.it prikjul ca.no-
 20 21

~5. ""'" [i mUlllpIrlIt'" .-mNi[-..•

..J. G. MiI»lIi. D. Zamlbcocu; p. 96.
niUrii, Ia 16 aUgllllt 1517. a sQnmlui ie!l\rh Noon, fasrul pl\­ ,i p"",bln<:CU1linwef sdplncf _ cit Dum....... nl.sci....... p 15. Teuul slavon ai pisanld {OJ u.oe­

lu. Da.."."tit ~ H.ilfVrint. If.
_ . "IJ51J1-1525), ",Inm
T~"
lngrijif d< $c $TEFANl!SCU ,i 0, DIA.
CONl!SaJ. pp. 189·m.
21. \"r'si.,.,;;,i~"""'Mf.m.".
cd. G. MihilJi. D. Zamn,<I<Y. pp. 95-%.
triarh aI Can.ttantiDopolului. Cu prilejul nirnosirii vrna ruisti· pururea fedDarl Maria, pe """" 1-0'" IHit domnIa ""'" I:t. Cuna cit 10> 1.q<h1.1'nso!i1 d< tt;ad"rl!"l;, a fi>or
public:>.! de Gr. G. TOClLESaJ. BiIqi..
rii cea noat) den lugt'l'", "slujba care se ficuse fericltului NilUl! AlgOl, Jarltrw Ii ncInti,it, ptin bun.voinp lui 0umn<>eU Ii ,faruI
"...."... tt MiIAIJsJUri o.n..r tie A>:trf
se b~slovi de TeoUpt pattlarhul ~ de tol so\>orul sa se 13ci ~i puacumw;e; maid a lui Dumneuu. ,..au deschh oc.hii inimii noamc R_4r4 6t oil'" M.S. R~j ev.Il
sa 51: llflzi pretutirKkni $i rocmJri de facuri ~i s1ujbi slinpei p am ~ ca p< .cC$C mai 'us Ii, nr.m ..-I zidim din remelie... -I sfor#I.J tim ..... in ""'" Ik _mrri< 1886,
sale cu vecemie, eu utrin.ic: fi CU litUIgbie·". rididm Ii si-l tntirim; " i·am clarui....0: ~ pg.ni ¥ haIr cu Pot'" ,i 1I"""",,~ 1U" pp. 32-3~: r""'guna a:k"
doui plklla: Emil L~ZliR.E5aJ. 81"..
Din Indemnul evlaviosului Nc:agoe Basarab, domn iubiror de rim; pam ..liupc [odoru>cl de our jl "'ginc jl de ",,'!.girl... , P pierre
Tit.~A'J.,,u,.,.IIUCWC!u. Ed.
cultum ~i rafinament artistic (AI. Piru), a lost rid.icata monu­ ""P"'lui..·".
Mcri<Ii:ano.ii~ 3·4.Amro:.u",du<a""
mental.. biseric.a cpiscopali de III Gutta de Argtl', 0 capodo­ .,Marutstirea cea llOaoa ~i minunaca de Ia Arg4' a fos c cu tc'fimiJi de G. MibJil.i: LifCittJrr4 rtnn#,,1
pcra a amirecturii rom;j~ri medievale, Construi_ acestui dirllici<: inzestTaQ 'de voiC\'l)(/ul ctilor. can: ,0 ingridi in­ ~(J402.1M7).pp.I;1.161.

marcf ~ de cult, car.... va ..L:venl gropni";', a constiruit in­ prcjur eli ClUte de 'lid fi In Liunuu curpi flku mulle chilii 2'), ll".~imluJ.DI~i7tMf11INlfmJ,."
cd. G. Mihiilli, O. Zamfin:Ktl. p, 97,
triga acapd popttlue epicc cunoscutc drcpt ~ Me;t... ciiJug.irqri fi 0 infrarnsep. cu tot fdiu! de trebuinIa: Seu ua­
30. A... ....,. uudiilt t.,; Victor lip)..
I"lIUJi MAMie. Potrlvit: IcgcnJd, minasrire. ar Ii lUst ridica­ peza.tie ~i mag~a, magupie ,i povarnii.de oIovirci. pivnili TIJl.ESctl; .Ztlgl>rul Dobmmlr".
ti de mqterul Manole care ~i-a zid it propria SOfie Ia temdia ~i dopotnifi naltii, fi pusc dopolI:: mari p ell .Ire framscp cu M •....,..r'" Olmriti, XV (1963). 5-11, pp,
edificiului penrru ca ~u I de cult 01 du rae. Inccputi in d. toate 0 impodobi ~i 0 faru asemenc rainlui lui Dumneuu. ,~62-370; .i'n:••d" lui Dobrotnl<. wg"'.w

1514 din poron.:. lui Neagoe Basar.b, luerariJe s-an Incheiat lat III rni;1oc era acea casil dumnezciasca stitnd ca ~i pOfilUJ eel,. mJ,ll.initu Cl.Htn 4.: Argc{', Mi!ropoiJ'(f

tr'" ani InAi tin.iu, Ia 7 ianuarie 1.517, cand ctirorul rmarea
"minii.stirea domniei sale:: de Ia Arge{ ''ama domneasdi de 1.
Oena Mid din Tirgo,,~te"". La 15'august 1517, ctiroria lui
Neago<: de Ia Arge~ era titn~itii de .mare 1'000.r. La fa.<!\loa­
sde ceremonil parTicipau patriarhul Tcolept (TIu:oleptos I) al
ConstlUltinopolului (1513·1522). mitropofiIii d. Serres, Serdi­
ca (SoJia), Midia ~i Mcknk; OOu;i:zeci d. ~meni din Stancul
MunreAmo$. mirropolirul Macarie ~i cdlalfi lerarh;.i f3rii!i
rot ,c1ao.ul" munteanT.', Pompa cu care a fust titoosi[:i bL<e­
ric" vokvocW.ii d. 1. Arge, fi prezen[a in.a11i1or ierathi par s.'i
su~ae ci domniroruJ critor a dorit sa tran$.Dlit<i ci centrul
lumii orrodau se depiiilS3Se dill IstanbuL und" In SSnta Sofia .
muc::z.inil ini4au rugilciuni, Ia.~
Pisania gravam pc eek doui pJad din dreapta illtriirii In biserl·
ci, nroarati. dar~ desigur cu prilejul timosirii ~Iu!'
d~ ru multi ma.iesrr.ie acruI de intemeicre ... moruunentald
bisc:r:ici:
•. _cu doriDli pat odrdle am poitIc citt••uo!de Ji dnm.....~lo hi­
_."'Witi·klniiJt:of1.Ie~l;QJnNuSa.r¥Ie-<.U.i.n.ilpt
Ji Je..:au lnirul1lJlSCl2t aSnr-ripma\ii ~"i mop p str;l,m~i ¥ ....0 6:.
S _ M4dilirii A.p,r. ~ i; A. l'rwiiIIIl.
eQ' .::cirori, cinsti", bis<rici au ,ida, Ii au Infrumwe!J!r, Afiider", Ii
J869 ~ Pf.1JIVf"'lliDtUtrn mt4Iririt tI#t npi. unnJ.nd lor Ii avind dorint-i " O$Irdle cOrre p,,,..flnl\ll !i dum­
J'87!i-!886 (W) ........u1 hram P Iiaf .1 <inltih:i Adonniri • p,.,.slintri, d""do:i
al vieTH"". Picrura biseridi. lnceputii sub evlaviorul vokvod
de Dobromir zugravuJ."'. a lOst ispmvitii de Radu de Ia An.­
map (1522-1529). ginerele ctitorului. dupa cum conremn.-,azi
pisania de pe paerde dinrre pronaos ~i naos'l, ~=cl Ia 10
septembrie 1;26, care cvoclluptele lui Radu de fa Afumap ell
invadatorii turd.
Despre eritoria lui Neago<: de 1. Argq, G:lvrlil Protul spunea:
.~i "f' YOm pUte-J SpUll" ci adevii.rat ci nu eSCe ala mare ~
sobornici ca $ionul carek II facu Solomon, nice ca Sf.inca
Sofia, care 0 au Seut man::1e tnpirat lusriniian; iari. cu fiim­
S<'{e'l esrc mal prcdesupra acelora·". In Up 3CC${ei minWli
a rhir.ecton ic.e p de arti. nn seco!li jumiWe InAi tin.iu, arhiJ.i..
aconul Paul de Akp, car.:-ilnso"", pe pmn!ele s3U. pauiarhul
Mac.OTie aI Ill-lea Zaim a1 Antiohiei (1647-1672), in ci.litoria
ac.cstuia. in Moldova, Tara Rominoaoci ~i R:u.d1. exclama vri­
ilt: .[Biserial esrc tnn-adev2r, llfl alm se spune, un prilej de
uimire peDrru minte P "Sle Sri pereche prinne miinisritlle
din aceasci pri_ PenUU a cuprinde roml tnrr-Wl singur cu­
v:lnt, accasra biserica .,see un giuvaieJ. R~posatu I d ector ,(-a
smrs fi sangele din in imi pemru a a dadi ~I nu a c:rupu nido
chekn.ialii. penrru mare-flo fi Impodobirea ",oJ}.
La porunca Iut Neagoe se zldefre dill n:mdii i'cca ;18-520) hi­
.eria, Mirropoliei din Tlrgovi~I'" cu hr.unullllii/rar~a. ispri­
Olunin. XIX (1967',. ,·6.
pp. :182-,97.
31, .tln HriSlOs Dumnaw. ert:d.indorul
fi b1ncr;.msrito.rul 10 Nc;agoc \·oic:vod. din
dtJmuuci_ buni..."np a !nllp. din
tcmdie ~ cftnt& bisaici, Pteu6atd
Nlbd",.,.. de Dwnn.:uujl ncit;pnlvind-<>
~-a mUl.a[ citre \o'c:plkkk: IkttfUl L.". Pi­
Jilnj,L inifiu pi(&:aript Ud culir<=ri at; 1.2
em..... riint dc~ti ~ find pc 0 bucatt
de p<im.a. phtr1ootl-K :lSlbiln MU7.ctt1
N:Lfronal de Alti (Nr. inw:ntar: 53-1.').
PublbJa in mlli nluflC ,Onduri, piAnia
POJf(' 6 conmluri. .,;;tUD in: lnv:rJpflw
~"4k R_ _, 0,..",18""'.''In·,
..i i (l3!15-18()(J~ In!riiit ddJ. Ell~
<rAUL Pl'. 473-'1:. ':u 00g.rti U,,'
hlbliop6ci).
32. y,.",pmti:li"".w.JW_N!fn..,~
nd. G. Mihiili, D, Zamfi,..,,", po ,..
n Clib<I,.. IMi P"'; '" ,1Jqr. In: Cd·
14hn' nuuti inpr~ J4riJj ~JMIu. vol•
VI. Pv-. " P>uI ~. i\.1cp, ;DI'9""
M. M. AI=""_I!-D"""" l:Iulguu.
lIor:u,q6. Ed. $tiill(ilicl ji Eru:iclopcdi.
clio J97j\, 1'1" J65. 169.
22
3"4. Pc.atru o;atC' aec:ste aif,o.-i!. iii Ie \'!e'w
d.., Nkul.. STOlCESClJ, Bd>/iop.ifi4
~I~' Ii ..._~r.,;..,w,Ji"
liO!tUl.u•• l- r_J1.~_ (M""tm",_
Olam/i D•• r.gu), ",,1. 1 (A.I.l-2.(M-Z,
tnd'Kll. Cn.on. Editati tk M,lLropoli:a.
Olrmi<i, 1970.
T.bItnd.Ji-rti<·tIitc prr>""""" Iismdi
M.ilNbtirii StwfJl" (tImJi.,)
villi V'lUgrllvici. de Radu P:a/sie (jun. lS35-ian. 154.5}. ~Mare
~ frumoasi ell opt turk p toe £OtUt>de, QJJ)l sa saturi ochii
£Utl,IroJ de v..def"a dr, acest In!>Ilument impteliolWlt de MIll­
~lUra 'I fi;.S[ diramat ~i r~nsuuit ~ 1890-1933-_ De :u;e­
mene'!. em zugriviti (ca 514) de ~terul Dobromj~ biserica
Manastirli Dealu, ttlroda lui Radu eel Mare (l499-1501); se
rerl~te b~ca en hramul N4ItrrM MtJirii Do~ asclll­
tului OSIl'IW (Gliman~ri. judo VaL:ea): se ispra""~re rdacerea
bisaidi Miinistirii Tismana (jud. Gory), eu l:u:unul Adtml'l;­
rea Milicii DOl1fmuui, inlpaci d~ Radu cd Mare; s<: zugri'"~~te
biserica IvUm;stirii GIaYaLioc, avind luamul BIIIlt! V.mrr, cd­
toric din sec, XIV-xv. rilicuti. de V1ad caJugarul ¥ Radu eel
Man:. Binccredindosul domn est.: critorul bisetidi eu l:u:unul
Smnml Gbwrghe din Thgm-ifre, reinnoira In m.ai mulre ran­
duri (1730, 1794. 1812l. SUJ'lr de remarcat, de a.eIn<Ilc:a, lm­
bunilt.iliriie ¥ adfll1¢rile pe care ,tedinciosul dornn Ie aduce
ncinastirilor COOa (Nucer, jud. Vak.a, ctiroria lui /l.fucea cd
Battan - fancana din curta bisericii Sjii.nrn Tnim4). Cotmea­
na, Govora. Corbii de fum". Pe Unga reno\iri, ridicarea de
=rur~ O.iruirea de odoare ~i odiijdii, S~ emir> mCflfionaCl'
daniile aIlUalc la aproaJ'" roare chin""iiJ •.
Binecredinciosul voievod Neaglle a £nSf sprijinitor genera.
.1 l.'i~ilor ottodo:re dio Peninsula B;l.kanic-a ~i Oricntul
Apropiar, drora le-a facut danii insemnate". MHosteniik
saJe a~ fi Q sernni6cafie politidi ce sc cuvine sublioiatii.
Starul biuntin fusese de.;ninr.u de mai binc de 0 jumarate
de veac, iar lumea orroooxa ~i ind:repra eu nwejde pthi.rik
spre alii suven.n.i orrodoqi capabili sa prcia rolul basjJeilor.
care <:rau porrivir rradifiei eel dinill apiU-ii.rori ~i prorecrori a.i DOlunului .::dill eeresc"5?,
Orrodoxid. Avand collfilinJll uoui suveran uns de Dumnzeu
~i considedodu-se succesorul amoc.rarorilo( bizantini (c.onti­
nuirare sugt:J:.ara simbolic prin vu lrurol bicefal b~nrin le5Ut
pe coslUmul siw purpuriu. a~a cum oste. zugtiivi! tn fresc:a
de Ia Snagav). voiC""odul Neagoe a sprijio1r crc:din)ll ~ cu\..
ruraorrOOoxa In lUsidrul ailat sub domina!;e oroman"-. ~i
grillh: danillor generoase au' 3c,,"srol damn munte-Jn. a~ezii­
min,.,]" onooou nu au iiUcombar In fap Islamului. Usra mi­
losr"ll1llor ""Ie clU'e mAnistirile ilthonite cue iD!PrcsioIlJlnri.
lar multi""'" bind'acerilor il afata: dropr pro=ror ,,[ Intrq;ii
cre~tinacifi risirireruo, La Cutlumu~, .favra cea mare a Tirii
Ro~ti", ctiroria lui Vladislav I, a ridi! din temclii bisecica
cu hramul Sfo,tuhd Nt.aiw. 01 trape2irie. pivnip.. bolnij:i.
casa
de OMpo::ti ii crulii. La Marea Lavri. a refkut In inuegi­
me bi.erica Sfonttulli AutJUUic AlOnia.1 fi a acoperit-o toar-l
de imoa,-;1 en plumb; Ia !)ionisiu. unde fu~e lnmormanra!
fustull'auiarb. Nifun al I1-leal!1 COllSmnrinopo!ulul, a ctirorit
biserica cu bramul Sjanndui Nifon (e= reprezcnrar lrnpreu­
na cu nul sau Teodosie in .rhondarIc), ,.tat manastirea 0 au
irnbogii'fit cu rnuld avu{.ie ~i multe zidJri au taeu! ~ inalre";
Ia lviron. p...ntneratot, Hilandar. Vatopedfi Smntul Pa",,1 a
loil!at diti:rire ~ons[ruqli. a f'= innoiri ~i imbuniiriliri sau
a acor.;i;u: mh;;cilll~lc mecrice (sub~idiij anuale. Inregisaiud
roafe daniiJe ~i trnbunliclfirlle evlaYiosului damn Ia rnanastiri­
U, Ad'OJului, prolO.sul Gavriil conchid,,: .eerom mai lnmuJ!i
cuvinreu" spuind tOa!" truinistirile pe rand? 0 coate manas­
tirile den m.nt UlllnrdeAnronuJui ball tmbogafit ell bani, en
sare ~j dobitoace loea Ie-au dar ~i multe zidurl aU facut. ~i fu
ed.\nr mare a lOam Sfet;l.g<m.t'''. La Constantinopol a rest;l.u.rat
biseria PaU'iarhici, dCoperindu-o »Toara de iznoava" w plumb,
~j a innoit chlliile, fad.nd fi numeroa..«: donatii; bani ~i felurire
damr; a I:rimis I. lems.lim {biserica Sfimrului Mornlint} ~j la
Mumde Sinai, Billecr"dinciosul voievod. fieut gl'neroase da­
nii manasririlor de Ia Me-teora \Ihessalia), eeu,t a _~fg1lf..lui !lie
de Janga PodgNian::t (Epic) ~i cdot sarbe~ri Cm~edol, Deciani
~i O~covi)ll (KUI;"eaino). Everghetismul S"dJl a fO$! remarcal
d" auwrul Virpi Sflilll:Ului Nifon: .~ fill nutThli cr~rinilor fi,
bUQ. ce ~i p~ginilor. ~i fu tlItIlror ram milo.pv, asemenindu-se
Bineciru;rirorul dornn ~ ..utorul /m'ii.FII'llfi/or lu; lVr4g0'
&uar.tb dim- filiI ,aN 1h~(JtWjj~, .prima capodopeIii lirera­
Iii roncin<:>Ci" (E<4;ar Papu) ~j .intiia mare carte a culturii
tomane" (Constantin Noica), Scribe in limb. slavona in anii
20 ai sc:colului .1 }..'VI-lea, /m';iftltr.riie aparfin literaruru pa­
renetic~, didactice ~ sapien pale din Categoria "Qglinzilc prin­
dpilor" vpe<'Ula priflciptml, FitTStmspiwl). .gen" li=r eu ve­
chime consideeabila culrivar eu precldere 10 Bizan~. Adr=rii.
,fur.mlui darnnesc 'TheodQsie, .lublrului siu caeon", ac<:st
manual de educa{le politici ~i rnora.li In=arcl sa-I inifieze pe
23
35. Dcop<c dani!k..le S'".,,,,"',,""
iIfO-imillt<lc .'ftOd,... din Inue;: .ud-csrul
cumpeu. :a. sc: ~ l-f.ttp.!: If lteUil fitin­
"",I,..,,,,,, Nifon.... ed. G. Mihl.il.. D.
Z"",n= PV- ~~-9:!: NiwUc IORliA.
..Fuw:bt:iupiJe dmnftitor rt."tll'dni inEptr~~
ANlkt. JI~(/ kllWM. S. Ji. AI_rlil,'
S",uu.li ""'rla.,xx.n'l (1913-191(1. pp.
UI-I!95, N"ol.. M. POI'ESCU•• N!';'"
n parria.rhuJ COllli.ta,ntinopolulu!", ,{~.t.
If'k .1{,tM,dnmn &~. Af.S.L. l. It-a, t.
XX:,,:V~ ·1914, "". 71'1·798, St. NlCOLA­
ESCU••Oin drunnia lui NC3goc BlUarllb
Vonod (151 Z~lj11). 0 d.inic n«unos..-u!.i
b. MirWd4U Hilandvnl dirt Slintu!
MI.lntr: t\rhm.... lV1J1I4 rtvUrl biirriaoUd,
V (192..VI92,), pp. 171~183 (~j 10 e;arh:
BlK.llrqti. Trpcgrl1ha Clt~i:br. 1~3.. h
Smk.; NrCOLA..E.SCU. Uti prt;fCfJ :hiw}.
lil' IA Nu:w B4JJYMt VOn'UA (J5f.1-J52f)
in MinJSU1Hf DWflisioJ( din ",V~",:.d .Y Wk
At... Hucuf<jo. '~33; Emil VIRTOSU,
OItUlff r~"qti It:. SI"".but. f;UCUt~1 i,
1936: E. TURDEANlJ•• P," .rebile
schimi'iurl a..tftur* dinEtc roman; ~~
rugosbri·. C"""IIIri tile...", m 119:)9;. pr.
15.j-l~, $t<.t'. MZll.,SCU.• Rd,,'i!c
Jui Nt:agoc B.tnntl::t cu hUl'lta! Qftodod
din :tfll1'1.grwiiC'lor rani RL'rnanefri"
Mi.:Tflpq.liA Oh:eltiti. XXlH 0971j, 9~1O.
pp. 67,-690; Pct... $. NASTUREl. [.
.!,f!Mt~~('f /(; lW/IRI••i1u. Rtt.·hCT.·hn ~1or"
Inn rtW;,,'fJ J". tltilf.nt tiJl Xlv;:' Ji;d,..f
1654, tOrienr:tiiJ Chrutiana An.Je.."tB,
.117). R.om1i. 1986.
36. \ri.q.rPfr4!MJpllrln1I'ilU1II:)lrlI1'{ifoh
ed. C. Mihm.. O. z.,,,,6,,,,,u, p. 91.
17. VM/H " ,..pj.,I fWi'wM lUUtru "'!fa...
cd. G. JIIihlili, n. u,"f,,",cu. pc 9!.
'8. M~'OlJim ili <de. tna.i burw ('dirii.
,le ons'noluluJ .u.on: lm'fll""""" W
N«I1J"i !1.J._b eOITtft,,; .... 11"'''''',1<.
Yel~ origin.s.1i. edtpc: [#:ipdlari
dl.lpi unicul m:m.UliCtQ pbuat. tfil.pSCrll\!~
Ie.. U . " a r In Umh" romiua p studiu
io.uodtx:tiv de prof. dc. G~ MiMili~ ;.\tit
p~ de D. Zount1rc.scu, Sr;lC.UI't:Jei,.
24
Ed. Jlozo VII...utim, 1996; al< 'nWucQ'i1
~I" !'_IW,1iz ha N.ttp< &trilrtrf".
D...-J Tlrii R.....b"1'i (1512-1,\.:'1).
~"'UIlC';!l gr('Ct'2SCl. cdJtat..i. p lnsofiti de
o introd\X.¢ct: $i Il'll'ducac in fOtn...i.~re
de Vuilo Grtao, l!u<a"'lti. Impri....u
N"li"naJi, l!l411....dltarc I!ucurqd, f.d.
TefU. .!007} .p ale tradUl."Crii I'OfJUhq[l: 1,,­
"",.",,",, 'J<I.N",,.,..Vo./J (IJ""'''''''m
1Iu.a.m. (u • pnohp de N, I"'ga.
./;.,/ til_
Vli:cnii-dc~Munll!. ~Ncarm.11 RMtlncsc",
1910 {It:cdicH'e.~ J,1iN,Allltil,}"i NItt$'~ Bt:­
Ulrd af,tTtlisd1iil1t 7h#(H'/,;,Iit. eu n preFaf:l
de Nk.ll},ac lotg:l. ~K: ingriJ.ri {i referil"t­
[co entice ik TrodtX VhguUci. auc\ln:~:i,
Ed, 1011+ 1 Gnmat. 2Q03): f>WiJfltllrUt
'wi Nuf'H lilluJ-tlb t:lrnjiulsJtI 71u.:I"••
rat ..tks;l Millt de Florh."1:I; Mobil ~i: Dln
Zamt'ireKU. traduc~ din orig'naju.i tla.-
Yon de G. Mihiiii. 1'C!'JCfl! i«mic.o-lir("ruc
de And..d Rwu. Bu<U",¥i. Ed. Mi.......
1984. Diu irn<ns. biblWgr.Uic dedicm:
ltt~ltltri.!tJF'~if)pf:Z.nultW c.oor,ibup:;a.
r~tlimhJi D1n. H('If&:l MAZ1LV In. 10
.;.pr. 1~4.5· t16 sept.l.003l: ~.nttJ IittTtt~
mttr mmtinR wdH. Partea all-a. GnalJ.tilt
JiJ.mrr<. BUClJIC1ri. E:i l!nlvcmripi din
Bucu.t'qti. t~8. pp. ~ Z8~2~6.
3~. Pe.ntrol ("on{ilnuul ~k: 11
tn\'ipmrilor c::5t~, fundamental "rwiJuJ
tl'$ Amonk rLAMADEALA,. _Ne,!,:""
BUZlt:lb. domn:d culc.uit nmd~tl"'.
ir..; Dad'i MnllP Ii litHrirc "'M1'1.bt"lJcl~
BUOI....d, ElBMl'OR. 1"81.!'P' 3i-6~
{f,uhUat ini~,al .... tit}w ~CupliD.!u!
tcrnOf;U:: :aJ JDv~urilor lui ~2g« B:l~
..,aJ,', s-Jii T",¥". XX] (1969). ~:..j,
pp. 2"4,5-:2621.
<10. Ips A• .,.i< PtAMADEALA. .Nca­
!PI'" B.....I>. damn al.:nlrurii 'OI11inql;·.
p. 0/.
4 L luscrip~i;t de fit piarr! de mPnO~t
(200:74 an.). Jipati eu lib:tlo de 12.5 ern.
In ",~d, .... zi b Muu:ul N.!iuMl de
Ani (nr. inw;nw: 43411 u;: urm;\taunl
cnoPQQt: ..t..\ liptEU£ tl'l-aht lui 0wnn1.cu,
do::a.rrtJU MalMida mon.ahi~ li .*Ii siril'ft
moI!rcnirorui tronuhti In cti.oelc l:\\M:TIladi. sa-I dq>rindi cu
sardnile compb:e ale unui luvcmn .run rnila lui Dumnezcu";
cr~rio d~ ~ om politi<: eXf"'rlmenmt, f.iclruiu-i Clt­
noscute datorille filla de Dn.mnaea. "Cd ~ impitari ~
pe O'On §i clamnille lor Ie blnecuvmll2d". ~i dawiile fap de
~i sal, lOiruu:lare fiiprud ale Damnulul pe (Are t'.Ste ciJe,..
mat sa Ie guverneze en inJdepr.:;une.
Op<:rl de pedagogie mooarhici ~i "tratat politic original" (E .
Papu), f1l.'Pii;dhtrik 01-1 dezvaluie pe autor Cl pe un "domn
lilosof; =Ienc stiJ.i..;r. ~tor profund. moralist lucid" (A.
I. Iapmirski) • .,intdecru:al roncin de staruri europeani" (E.
Manu) ~i runul dinrn: cd mal rulli domn; ai nOfrri dio Vt.-chi­
men (J. Bogdanl. Totodati••monnment de rcologi<: dogmaricii;
&., reologie moral.. Ii de spirirualitare ~t;na" ()PS }\ otonie
Plamideill). !uvPf/iturik ni-l lof:i{i!;e:u1i pe Neilgoe B=b
ca principe isihast fi umanist cre~tio3'l. Giisim presante mae
paginile nllJt'Jrt'JrurilDrsenrinre r:an: a:verrize:u:ii. asupra d~ti­
duDii cdor p1manre~ti (Ect:1esiasJ.1I1 1, 2: tvanirasvaniratum.
omnia \"",itas» ~i lminent:ei morli~ care £m:a:cl d.."'Pt pnti •
erortului ase.etk c.omWliunea eu divinitat<'a prin purifi,="a
de patimi ~i urcan:-a treprdor dem.'lr~rll, prima rumre ace.s­
tea fiind c~rigarea isihid: .Ci rna; 10tii de loat<' iasrc: racer<:a.
Ded ticerea fila: oprire. oprira Eace umilin? ~ pLinger•• i;u
plingerea face fricii. fi frica face smereni•. Smereniia Eaa: '0­
coce:ali de a:le ce YOr sa fie, lar aCea socoreaL'i face dragoste, fi
dragosrea face sullerek sa vorbeasd en Ini!erii. Arund Va price­
r.: omuI ci nu lam: depaw: de Dumnaeu·. Se r=arc:a la [Ot
pasul cuntla¥erca profundi a Sfinrd Scrlpruri (10 prima pam:
arpk lIr:giwr $lUlt d= freC\"Cnt) ~j • gtndlrii patristia (ci­
tatea perldor lirew:u:rii patrist:ice proJwe. de ShOP; loan Gur:i
de Aur (OmiJit). Joan Damas.:hin ~ S6.ntul Ettem 5irul Sc.m:I
S6.ruului loan Sci.raru L Umilillftllui Simeon Monahl)l).
.Damn al culturii ltI.tD3.n~tllndeosebi, a reitlliat in lnviir-'ruri,
C4 p in CatedraJi. 0 6inteU romineascii originalllru:re Ulrul­
nism ~ ginJirea ...Iigioasa a vn::mii, sin=a.care a sotpriru p a
concIeti:zat 10 /Orme: scrise fi :Ud1te misiinuile esenpale ~ run­
d=rak ale su/letuluI roml= lubito[ de frumos ¥ de bine,
realist ~ cchllibrat. visimr tara sa urce in zona dditului p rea­
listrua sa cadi In uscidu"".....
25
Suferind d~ tuberculo:ti. cinirul vo"".oo cl,rturat 6-" srio.< din in S'ibiu in anu170G:llub1.l ul1u.uk 30
viap. la 15 s.:ptembrie 1521. in ,i.rsri\ de numa.i 40 de ani.
7Jk:. ; dupi·2 ).Of a~.f) vr~nritul
.rurropofit chil Ananu" (ll:sml!jlk mNlr~
Biserica Minhclril Arj!Mului a lOst destinara a Ii ¥ necropola
iNk.tk R6mAni.ri, Dr;:rpJ. BULlirqtl. wI.
dolIUlirorulni etiror; 10 pronaosul supralargit ooihnesc No.­ f (JJ.9j-JltlJtJ), ;n¢jit de AI. ELiAN tt
go<: ~i doamna El<:n.-Despina. copHi lor Petru. loan. Angbell­ AUJ. p. 509 leu bibHogralie).
na fl. Stana ~i alt; desce:ndenrt. In=ip{ia de pe plaIra tombal1l 42.•"'>"'titWuJ~,d.;'"",,,,Nifo!I
<;d. G. Mihll.l5. D, z"mfir",CIl. p, 97. '
run gropnifa de La Arr:"f gwuk~te "¥: ,.A riposat robul lui
Dwnn=u loran] Ncagoe. voievod ~i doI1ll1 a loatil Tat2 Un­
grovlahlei ~i al Poou",",ie;, In luna seprembrie 15 zik, anul
70:!9 [1521j. crugul soardui 26. cruguI luni! 15, trmelia 18, A
domnit 9 ani ~ ;umatatt!'". De dincolo de mormant, \'Olevodul
Ie porun,ea ruccesorilor ~iii sa poam: d.. griji clitoric; sale:
.$i rog pe cd ce Dumne:u:u ii va. Ingidui sa vie dupa noi s;;
pheasLi .diiposml aL'<'Sta mle ~i liica~ul oaselor mde. ca sa Ii.:
nestricar".
Dupa trcccrea Ia cek ve~ice 2 evlaviosului domn, domnira
Elena-Despina a imOra.::u baillO monabali. sub numde Pla­
ronida, 1:1. schirul Osrrov - altona sa fi a riposamluj domn -,
liirui ripusi de dunci 1.30 ianuarie 15'i4. In 1556. tii~ilde
sale pincin~d au IDs! sttimutate de la Sibiu in gropnita <It:
la Argc~ aliuuri de eelc ale iubimlui d Sl)!"'. Odihnesc Iin,,<>ii
piirinpi lor SUlna. viidu.va lui ~tefanitA 31 Moldovd. intrata in
clnul roonahal cn numele Sofrollia, ~ prnnell Petrn. loan ~i
Anghdilla.
.,.}i acestea facu bUllul credincios domn 10 Neagoe Y"dii. tc.­
riciti sa lie pomenirea lui. ~j rordeauna cre~1CIl ~i sa inmulpa
buniitltile lui 10 inima ac.:srul bun dOl1Ul""'.
Pi4mI tIE ............. " SfllntuW ..irwti
N..- &uM4.(, tIitt jITiJPonJ Inseridi
Mb4stirii C..-. tIE AI:vI
romnitarul NeaflOe Basarab
(1512-1521)

·'
N eagoe Basarab a fast ,Una di.~.cele., In.'ai.i.l.ustte.•~
. ' ., pre2;en}e ale Evulul MedlU, totrtanesc. El
sdnde din 'l'andurile CraiQ)va~tilot ·fiihd ',numit in
meroase izvoare, fiullui ParVU CraiQvesc1J,.
A promovato politic~ inteth~ ~i extetha tealist~·,ti
Radu eel Mare, a ae~ionat ttl sensul intatirii puteri!
ltrale §i dezvoltal'ii complexEi a iarii. La un an de la,'
lrea domniei, mergand 1a Istanbut a prestat eer~mo,.
LluI de vasalitate, eu care ocazie s~a fixat ~i cumtturnul
irit al haraciu1ui. Prin lnchinatea catrs sultanul Soli",
m Magnificul, Neagoe Basatab a evitat expansiu:nea otomana 1a nord de Dunare§i'
lnihilat eventualele adversitap eU Mehmed-Beg, pa~a de Nicopole, q:l'renttplltea. .. '
,ca pe un vasal alsuftartuluL A depus Qrnagiu: de !idelitate §l regeillimaghiar
davie al !I..lea, eu u,nele reze-tv€!. ' '. " .
rr~$atura dotnlrtaii.ta a politicii lui Neagoe Basatab ramtlne lupta p.entrq mtarirea
IiI
teriicentrale, tnaUifestata in toate dorrteniile. Politica fata de boi.erime· eate lln indi,;,
,evident. Pe aceasta, baza a creat elementele Uli.ui aparat de !?ta( cqpj,pl~x., In dome~ I
I
lllegisla#'V a roanifestat grija pel1tr.u stabilitea unui mod d!ljud~~~t~'l?~,mt1iegteri,:' !
iU!. j~rii. A"abihuit mate t:t:\serttitatate diplQma~iei, lnfiintantif un cOFpd~plon.wtiqq.tat
l element~ locale cat ~i dirt straini. Corpul diplomatic se prezenta ipstruit la ,uivelul
)loma.tiei eutopene din acea vreme. A pus accent pe organizarea militata' §i ,pe
arlrea Qgstei Tadi ROlllane§ti. Inviitaturile lui Neagoe Basarab catre fiuZ sau Theodosie
lstitiJ,ie ut'l, 4ocull:\ent, in ptim:u1 fmq liter9r, de factura renascentista, dar dezv~Uuie
odata, ~i ga.ndirea politica a donutitonllui ell p:rivire la arta de a conduce §i la PQli~
1 de trttiirite a autorWitii domne~ti.
Cel mat important aspect din aC,tivitatea domnitorului este actul de cultuta. NeagQe
,arab n~a fost numai un initiator ;;i tin sprijinitor al vietii culturale, d ;;i un creator,
n mddUl Cum. a gandH s~ mfrumuseteze chipul }~rii, pdn activitatea prodigioasa,a
tbat struotura Untii titltahist. In domeniul tip~rituri1ot, domnitorula continuat
ivitatea lui Radu Gel Mate. Ca rod al tipogra£iei muntene, staruintei §i dragostei
nnitol!ului pentru c.u.'Vlntl.ll tiparit, ~i al priceperii ~i maiest)."iei lui. Macarie, a aparut
ngh4!ill.rnl in limba slav~ (1512).
\Taagoe Ba$at'ah a t~tt\a$ mmemoria poporulUi toman ~i a tradifiei ol'todoxe pt;in
:ra sa intihtlat~ tnvatattirile lui Neagae Basarab oiitpe flul siiu Theodosie. Este prima "I
l}ie de valoate universala a literatUrii tomane, un adevarat testament duhovnicesc, \
agogit!, filosoftc ~i enc1c1aptedic. In acela~i timp, mva~~turile sale sunt 0 adev&tat~
ie de p$dag~gie mora1~ ~i sl'idtuala; un adevarat cod tie Cornportament fiintial ~i
mitate um.anfi,pe.nttu relafe tim:putile.
 CTITORII VOIEVODALE DIN·SECOLUL AL XVI-LEA

Domnitorul Neagoe Basarab

(1512-1521 )

N eagoe Basarab a fost una din cele mai ilustre

prezente ale Evului Mediu romanesc. E1
descillde din randurile Craiovegtilor, fiind numit in
numeroase izvoare, fiu11ui Parvu Craiovescu.
A promovat 0 politica interna gi externa realista. Ca
gi Radu eel Mare, a actionat in sensul Intaririi puterii·
centrale gi dezvoltarii complexe a tarii. La un an de 1a
1uarea domniei, mergand la Istanbut a prestat ceremo­
nialul de vasalitate, eu care ocazie s-a fixat §i cuantumul
marH a1 haraciului. Prin inchinarea ditre sultanul Soli­
man Magnificu1, Neagoe Basarab a evitat expansiunea otomana la nord de Dunare
a anihilat eventualele adversitaticu Mehmed-Beg, pa§a de Nicopole, care nu PUt,
ataca pe un vasal a1 sultanului. A depus omagiu de fidelitate gi regelui maghi
Ludovic a1 II-lea, cu unele rezerve.
Trasatura dominanta a politicii lui Neagoe Basarab ramane lupta pentru intarir
puterii centrale, manifestata in to ate domenii1e. Politic a fata de boierime este un in(
ciu evident. Pe aceasta baza a creat elementele unui aparat de stat complex. In don
niullegislativ a manifestat grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg te
toriul tarii. A atribuit mare insemnatate diplomatiei, infiintandun corp diplomatic a
din elemente locale cat gi din straini. Corpul diplomatic se prezenta instruit 1a nive:
dip1oma}iei europene din acea vreme. A pus accent pe organizarea militara ~i
intarirea oastei Tarii Romanegti. fnvataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau TheodlJ
. eonstituie un document, in primu1 rand literar, de factura renascentista, dar dezvaIl
totodata, gi gandirea politic a a domnitorului cu privire 1a arta de a conduce §i 1a ]X
tica de intarire a autoritatii
, domne§ti.
Cel mai important aspect din activitatea domnitorului este actul de cultura. Nea~
Basarab l1-a fost numai un initiator §i un sprijinitor al vietH cultura1e, ci §i un creai
Prin modul cum a gandit sa infrumuseteze chipul tarii, prin activitatea prodigioas~
probat structura unui umanist. In domeniul tipariturilor, domnitorul a contin
activitatea lui Radu eel Mare. Ca rod a1 tipografiei muntene, staruintei §i drag~
domnitorului pentru cuvantul tiparit,§i al priceperii §i maiestriei lui Macarie, a apa
Evangheliarul in limba slava (1512).
Neagoe Basarab a ramas in memoriapoporului :r:oman§iatraditiei ortodoxeF
opera saintitutata 1I1vatiitlll'ile lui .Neagoe:BasaJrab cliire flu] sau 'fi'heodosie. Este pri
creatie de vaIoare universala a literaturii romane,un adevaraUestament duhovnio
ped~gogicJ filosofic $i enciclopedic. in acela~i limp, inva!fiturile sale sunt 0 adev.:n
lec!ie de pedagDgle morala 'i't spirituala. un adevarat cod de~t fiinti.c
dew.nit-ate umana pentrn h:".aietim~urile"
" ',"",' XVI-LEA
'

CTITQRIl VQIEVODALE DIN SECOtUL At

"'E
r '

, '
, ,....;>
.

•....
~
F'
'

Domnitorul Neagoe Basarab

~t.

.,
~
(1$12·.1521)

..
t,ia
P
-lilt
tw', ..
..'
N
"'"e,agQf;),",B," asa,r"ab a fa,S! un,a din cele,, mai Hustre
, prezertte ale Evului Mediu tomanesc. EI
desdnde dirt tandutile Craiove~ti1(jr, fHnd numit in

-
l"

JEr'
ftO
"
l
'
nurt\el'oa.Se izvoare, fiullui Parvu Craiovescu.
A ?1'omovat 6 politica intern~ §i extetna rea.lista. Ca '
§i Raau cel Mare, a actionat tn sensul mtaririi puterii
centrale ~i dezvoltarii complexe a tarii. La un an de la
luarea dorn.rtiei, mergand la Istanbut a prestat ceremo­
tnt nialul de vasalitate, eu ca.re ocazie s-a fixat§i cuantumul
ga. marH al haraciului. Prin incmnarea catre sultanul Soli­
I!Jil man Magnificul, Neagoe Basarab a evUat expansiunea. otoman~ la ndrddeD.uMrE
tel
a anihilat eve.ntualele adversitati cu Mehmed-Beg, pa§a de NicoPQle, care nu puj
p¢
at.
,1
:",,1 ataca pe un vasal al su.ltanuluL A depus omagiu de fjdelitate~i~egehlilliagh
tn LudQvie al II~leaj c:u unele l'ezerve. . ...
~ Tr!satura dominan.ta a politicii lui Neagoe Basarab ramane luptap~lltru tntatiJ
putetii centrale, martifestata in tQate dornertiile. Politica fatade boierb;neeste un in
ciu eVident, 1"e a(;;ea.sta baza a creat elementele unui aparat de stat conw1ex. in don
rtiullegislativ a manifestat grija pentru stabilirea unui mod dejude(;atapelntre8'~
totiul t~ii. A a.tribuit mate l.hSemnatate diplQmatiei, In£iintandy.n .co:rp 4~plQrn~tiiil ~
din ele:tn~nta locale Gat ~i din straini. Corpul diplomatic se prez~:ntaJ~;try.it.l~· rove
diplomati.ai eur0l'~ne din acea vrame. A pus accent pe orgamzarea· militarl' ~i
lntarirea oastel T~rH RomaneiJi. Invataturtle lui Neagoe Basarab catre flu-I sau TheQ~
(loU$tituie tID document, In. primu.J rand literar, de factura renaseentista" d.ar de~ab
toto-data, ~i ~andirea PQ1itk~ a'donmitoruhti eli privire la artade a conduce ~i la pc:
tiCa de intarire a autotitatii domne~ti. .
Cel mai importaht asp~ct din activHatea dornnitQrului este adul de cUltt:Ji:El. Nea@
Ba,sarab n..a fost trumai un initiator 91 un sprijirtitor al vietH {Sulfurale, d ~i un ~
Ptin modill cum a gandit s~ i;tt£runiUseteze chipul tarif, prin activita.iea ptodigit>a~
ptobat structura tmui umanist, In domertiul tipatiturilot, domnitorul a OM.fuit
aetivitatea lui Radu eel Mare. Ca rod a1 tipogtaiiei inuntene, ~tiituint~i ,1 dt'agos
domnitorului pentrti cuvantul tipadt, ~i al priceperil §1 maiesttiei hti Mac~7aapi1
Evangheli4rul in limha siava (1512).
Neag~ ·13asarab a dm$ in: memm;iapopoIuhu l1pmM g* -1:1~adip.elottOdoxe:p
opera~ tntitulata Invptaturile11ui cNeagoe, Basarab cii.tre,.fi.fA.1 situ :iheodosie;.\]3~~let~
CJeape d~valoare Ul)i\lersala alit~raturiiromane, lln adevarat'tes~ dUhoVItille
pedagogii.. filosofic ~i enciq.opedic. in acela§i funp. 4lva~~"~~M~J,~,~~~:"•.,
I~e qepeg~~o~~ ~ ~i~P"+!'l~~ J,Ul ~v~~ '. . . '......, ,-,
<'I."'!~~~~·~~;'_i~.: ". "
~~\: :-:;f.. :~, ':,: J',"'- -,.
 '_'_i.I_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
"""".."r.ur\ol\01!11to1~~""""'
___

Dar nu numai aceste invataturi ne-au fost lasate mo~tenire, ci ~i multe manastiri,
biserici §i a§ezaminte in tara peste care a domnit timp de noua ani, intre care cea mai
stralucita este mi:i.ni:i.stil'ea Arge§ului, pe care Gavriil, Protul Sfantului Munte din aeea
vreme, a numit-o pentru maretia ei, Sionul Romilnesc. In scurta sa viata pamanteasdi
de domnitor, domnitorul Neagoe Basarab, a fost socotit de toatalumea mO$tenitorul
de drept al traditiilor imperiale bizantine, iar in aeeasta ealitate a ~jutat toate
popoarele cre§tine ortodoxe aflate sub stapanirea semilunei, platindu-le datoriile, re­
parand multe manastiri §i biserici $i inzestrandu-Ie cu cele
necesare.
Domnitorul a iubit pacea, 'cum spuneau cei din timpul
sau lieu toti vecinii a fast fmpiicat". In eredinta §i iubire de
Dumnezeu, in dreptate §i smerenie, cinstind amintirea
invatatorului sau, Sfantul Ierarh Nifon, a adus in Tara
Romaneasca moa§tele sale de la manastirea Dionisiu din
muntele Athos, impacandu-l in chip minunat eu prigoni­
torul sau, domnitorul Radu eel Mare.
Sfantul Voievod Neagoe Basarab a refacut biserica
manastirii Tismana Gud. Gorj), biserica mare a mmastirii
Snagov, judo Ilfov, biserica Mitropoliei din Tfu'govi§te, bi­
serica manastirii Dealu, judo Dambovita, a zugravit biseri­
ca manastirii Glavacioc, judo Arge§, a ajutat biserica Sfantu­
lui Mormant din Ierusalim. Gavriil Protul scria in Viata
Sfantului Nifon. dl. Neagoe Basarab "au diiruit §i au
tmbogiitit... §i sfanta cetate a Ierusalimului, Sionul, care este
muma Bisericilor... dimpreuna. cu toate bisericile dinprejurul ei".
Domnitorul Neagoe Basarab a acordat 0 atentie speciala
manastirii Cutlumu§ din muntele Athos. I-a intarit mai
multe sate, i-a oferit 0 subventie anuala de 10.000 de aspri,
la care se adaugau 700 de aspri pentru mtrepnerea bolnitei
§i 500 pentru cheltuielile de drum ale celor care ridicau
baniL S-a ocupat direct de infrumusetarea §i zugravirea
Piatrn 1I10rmQl1tulu; Sfalltliltii
Voievod Netlgoe Basarab dill biserica bisericii, a ridicat aici 0 noua biserica, eu hramul Sfantul
miil1iisti rii Curtea de Arge~. Nicolae, cu toate cladirile necesare. A refaeut in intregime §i
biserica mare a manastirii Sfantul Atanasie (Marea Lavra),
inzestrand-o cu numeroase odoare §i oferindu-i 0 subventie anuala.
Legaturi stranse a pastrat §i cu manastirea Dionisiu din muntele Athos, unde a
murit §i a fost tngropat indrumatorul sau, fostul patriarh Nifon II. Aici, Neagoe a ridi­
cat §i 0 biserica cu hramul Sfantul Nifon. Pentru multele sale ajutoare d.tre aceasta
manastire, a fost zugravit, impreuna cu fiul sau Teodosie, in arhondaric. Mmastirii
Hilandar din muntele Athos i-a facut, in anul1517, 0 danie anuala de,7000,cie,aspn~,
Au mai primit ajutoare din partea lui: manastirile athonite lvir,,'Pantocrato~
Xiropotam. A facut numeroase danii ~i manastirilor de la Meteora. VoievodUl Neagoe
BasaTab~i sopa doamna Despina; au facut donafii' mmastirilot sarbe~tiCitt§edoL
Deriani ~ ~O\-jta .
. i\ tn!rnt.1e ccle ve'i:nia-, la IS ~ 1521~ fiind fRtllodlliintat Ia ~ de
 ......""'....,.,.... '"'.'''U/...._ ... ''''','_~, ____• _.___d_ _ _
' _w
............
___. _ . _ ._ ._,_.lti.......__...._
".........""'._ _
~_~:~ ...".

Dar nu numai aceste Inv8JiHuri ne-au fost Hisate mo§tenire, ci §i multe n'ilinastiri,
biserici §i a§ezaminte in tara peste care a domnit timp de noua ani, intre care cea mai
stralucita este manastirea Arge§ului, pe care Gavriil, Protul Sfantului Munte din acea
vreme, a numit-o pentru maretia ei, Sionul Romanesc. In scurta sa viata pamanteasca
de dornnitor, dornnitorul Neagoe Basarab, a fast socotit de toata lumea mo§tenitorul
de drept al tradi}iilor imperiale bizantine, iar in aceasta cali tate a ajutat toate
popoarele cre§tine ortodoxe aflate sub stapanirea semilunei, platindu-Ie datoriile, re­
parand multe rnanastiri §i biserici §i inzestrandu-le cu cele
necesare.
Dornnitorul a iubit pacea, cum spuneau cei din timpul
sau /leu toti vecinii a fost f111,pacat". In crecfinta §i iubire de
Durnnezeu, in dreptate§i smerenie, cinstind amintirea
invatatorului sau, Sfantul Ierarh Nifon, a adus in Tara
, I •

Romaneasca moa§tele sale de la manastirea Dionisiu din

muntele Athas, impacandu-l in chip rninunat cu prigoni- .
torul sau, dornnitorul Radu eel Mare.
Sfantul Voievod Neagoe Basarab a refaeut biserica
manastirii Tismana Gud. Gorj), biserica mare a manastirii
Snagov, judo Ilfov, biserica Mitropoliei din Targovi§te, bi­
serica manastirii Dealu, judo Dambovita, a zugravit biseri­
ea manastirii Glavadoc, judo Arge§, a ajutat biserica Sfantu­
lui Mormant din Ierusalim. Gavriil Protul scria in Viata
Sfantului Nifon ea Neagoe Basarab "au daruit §i au
fmbogatit... §i sfanta cetate a Ierusalimului, Sionul, care este
muma Bisericilol'... dimpreuna cu toate bisericile dinprejurul ei".
Dornnitorul Neagoe Basarab a acordat a atenpe speciala
manastirii Cutlumu;; din muntele Athas. I-a intarit mai
rnulte sate, i-a oferit a subventie anuala de 10.000 de aspri,
la care se adaugau 700 de aspri pentru intre}inerea bolnitei
§i 500 pentru cheltuielile de drum ale celor care ridicau
Piatra fIIormtintului Sftintului
banii. S-a ocupat direct de Infrumusetarea §i zugravirea
Voievod Neagoe Basarab dill biserica bisericii, a ridicat aid 0 noua biserica, cu hramul Sfantul
manlistirii Curtea de Arge~. Nicolae, cu to ate c1adirile necesare. A refacut in intregime §i
biserica mare a manastirii Sfantul Atanasie (Mare a Lavra)i
inzestrand-o cu numeroase odoare §i oferindu-i a subventie anuala.
Legaturi stranse a pas'trat ;;i cu manastirea Dionisiu din muntele Athas, unde a
murit §i a fast ingropat indrumatorul sau, fostul patriarh Nifon II. Aid, Neagoe a ridi­
cat §i a biserica cu hramul Sfantul Nifan. Pentru multele sale ajutoare catre aceas~
manastire, a fost zugravit, impreuna cu fiul sau Teodosie, in arhondaric. Manastirii
Hilandar din muntele Athas i-a facut, In anul1517, a danie anuala de 7000 de aspri.
Au mai primit ajutoare din partea lui: manastirile athonite lvir, Pantocratorr
Xiropotam. A facut numeroase danii §i manastirilor de 1a Meteora. VoievodUl Neagoe
Basarab §i sOfia doamna Despina, au fiicut, donatiimam\stirilo~$ar~ti:·o~~o1,
Deciani §i Ore~covita. .. . . . ." '. ..... . "+",' .', '.'
,A trecut Ie cele ve§nice, 1a 15 septembrie 1521,( fiind~t.~ ~ de
la Curtea deArg~. (M.S.)
 CrlTottn VOIHVOOALE DlN SBCOLUL At XVI..LEA

Vom'11itopul Neagoe Basarab

(1512..1521} ,

'N
,· ,'eagde Basar,8,1:>I1,', lost u,na di,n ce,l~~ai il,u,she
" prezertte ale Evului Mediu tt)it\anMC, El
descinde din tartdul'ile Ctaiove~ti1(jt; £Hnd nurnit In '
rtul1teroase izvoare, fiullui PafVU Ctaidvestu,
A ptomovat 0 intetne. 91 exterha tealista. Ca,
politte~
~i Radu eel Mare, a acrionat In sensul tntiiI'irH putetii
centrale ~i dezvolMrti eomplexe a tarii. La un an de Ia
luarea donmiet mergand la IstanbuL a prestat t~fem(),.
lualul de vasalitate, eu care ocazie s-a fixat: $i cua.nttlntul
l1iarit al hataciUlui. Pritt tnchina.tea cati'e suHartul SoU..
than Magnificuli Neagoe Basarab a evitat expansiuhea otoman& la fi~rd (:h~' tlunilre ~i' '
a artihilat evehtualele adversitaii eu Mehmed...'Seg, pa~a de NicbPol~,care nu put,E'la '
ataca 1'e un vasal al sultartului. A depus omatliu de fidelitate ~i rr;gatoJ~ghlar
Ludovic atUI-lea, eU unale r e z e r v e , ' '
Tr~sMura. dorrtinanta a politicii lui NeagoE;l Basatab i'amah~ luptq p.t:!rtttu tn~h'~a
puterii centrale, tnanifestaHi in toMe domeniile. Politica. fal!de boierime este unindi~
ciu eVident. 1?e aceasta baza a creal elementele urtui apatat de $tt),t cotrip.1~~lJ~l:.~Q.:t1te... '.
rUul1egislatlv a manifestat grij~ pentru stabili:t:ea uhui mod de judecat!J:?etntt~f:teri:- .
t6fiul t,ariL A attibuit mare inSetnnatate diplbJ:tHlliEd, fnfiintfuJd ttn cotpd;~14~m.a,#(l~:a.1Jt,··
dineleniente locale cat $i din sttaihi. Cofpul diplomatic se Pf~~~l\tainstridFl~'1J1~lul'
cliplomaliei europene din acea vteme. A pus accent 1'e organizateamiHtar/if ~i pe
tntarirea oastei Tarii RomAhe~ti. fnvii#iturile lui Neagoe Btlsaftlb clitre fiul sau Theodosie
constituie un document, in pritnul rand liteti:1ti de factura renascerttista, dat dezvc\UUie
toto data, 9i gandirea politica a dorrtrtitorulul etl privire la arta de a cortdUca ~i la poli..
ti~ de tnt!rire a autorita~ii dotnhe§tL ,
Cel mai importa.nt aspect din activita.tea domnitotului aste adul de CtiUUt~i Neagde
Basatab fi-a fast nUfii.ai un initiator iii tin sprijinHor al vietii culhitale; ci $i Uh creator,
ftin modul cum a gAndit s~ irtfrurrtttsejeze ehipul }~tii, prin aetivitatea 1'todigioasfi, a
prohat sfructUfa unui ufrtartist. in domeni111 tipatiturilot, domnitorul a contihuat
actiVitatea lUi Radu eel Mate. Ca rod al tipbgtafiei muntene, st~tuin}ei ~i dtagostei
dmnnitorului penttu clivantul tiparit, ;;i al pticeperii ~i tnaiesttiei lui Maearfe, a apatut
EtNlnghilt,wullli Hmba slav~ (1512) .
. Ne:agoe 'Basaraba t~as ttl memoria popotului' 1l0matt $1 ,a ttadith:1i ()I'hl>d!5~e 'prin
opera sa intihtlata tn'Jjlltph,trile lui Neagpc Basqrab vH,P1t.e"jf:ul sa'tl. Theodosie. Estepri~
creape de VMom-G ufd~~ a Htetaturtl roXrt§.nei ,un adeVa1raf testa.m(!ntd.uhovrul.t~st;
pedagogic, filosofic ~iencidf.}'pedict. trtacela$tHmp~tnvajatutHe sale stint 0 adevi1tat~
Jeq1e de pedagogie morala ~i spirituaHt 'un ,adevarat cod de comportament ~ji. "
demnitate u~ pentru toate timpurile. ," .", ,