HUNEDOARA „Hai la olimpiadă”

prof. Szép Gyuszi

Principiul invariantului

Invariantul este o mărime, o relat, ie sau o proprietate care rămâne neschimbată în urma aplicării sau
intervent, iei unei transformări.
De obicei se cere să se demonstreze că, în urma aplicării acestor transformări, nu se poate ajunge la
o anumită formă. Dacă în final obiectul nu posedă „invariantul”, atunci el nu poate fi obt, inut în urma
transformărilor descrise.

Exercit, ii rezolvate
1. Considerăm un număr natural căruia îi schimbăm în mod arbitrar ordinea cifrelor. Este posibil ca
diferent, a dintre numărul init, ial s, i cel final (din numărul mai mare scădem numărul mai mic) să fie
egală cu 2020?
Solut, ie. S, tim că restul împărt, irii unui număr natural la 9 este acelas, i cu restul împărt, irii
sumei cifrelor sale la 9.
Suma cifrelor rămâne aceeas, i prin schimbarea arbitrară a ordinii cifrelor unui număr natural
dat. Prin urmare, invariantul este restul împărt, irii numărului la 9.
Diferent, a dintre numărul init, ial s, i cel final trebuie să fie divizibilă cu 9, deci nu poate fi egală
cu 2020.
2. Pe o tablă sunt scrise 2019 semne de „+” s, i 2020 semne de „−”. S, tergem două semne s, i le
înlocuim cu un semn după următoarea regulă: dacă cele două semne s, terse sunt identice, atunci le
înlocuim cu semnul „+”, iar dacă s, tergem două semne diferite, atunci le înlocuim cu „−”.După un
anumit număr de pas, i, pe tablă rămâne un singur semn. Precizat, i care este acest semn, justificând
afirmat, ia făcută.
Solut, ie. Invariantul este paritatea numărului de semne „−”. Cum, după un număr de pas, i,
pe tablă rămâne un singur semn s, i init, ial au fost 2020 semne de „−”, deducem că ultimul semn
rămas pe tablă este „+”.
3. Pe o tablă sunt desenate 20 de cerculet, e albe, 21 de cerculet, e ros, ii s, i 22 de cerculet, e verzi. Se
s, terg de pe tablă două cerculet, e de culori diferite s, i se desenează în locul lor un cerculet, de a treia
culoare. Se repetă această operat, ie de mai multe ori. Dacă la final rămâne un singur cerculet, ,
atunci precizat, i culoarea lui.
Solut, ie. În total sunt 20 + 21 + 22 = 63 de cerculet, e pe tablă. Pentru a ajunge în final la un
singur cerculet, pe tablă, operat, ia trebuie să fie repetată de 62 de ori.
La fiecare operat, ie, numărul cerculet, elor de fiecare culoare îs, i schimbă paritatea. După efec-
tuarea unui număr par de operat, ii (62), paritatea numărului de cerculet, e din fiecare culoare nu
se schimbă. Pe tablă rămâne un singur cerculet, (număr impar) s, i cerculet, ele ros, ii sunt în număr
impar (21). Prin urmare, ultimul cerculet, rămas pe tablă este ros, u.
4. Într-unul dintre pătratele unei table de s, ah (8×8) este scris semnul „+”, iar în celelalte semnul „−”.
Prin mutare înt, elegem schimbarea tuturor semnelor dintr-o linie sau dintr-o coloană oarecare. Să
se arate că, oricâte mutări am efectua, nu putem să obt, inem semnul „+” în toate pătratele tablei
de s, ah.
1
Principiul invariantului Clasa a V - a
Solut, ie. Pe tabla de s, ah avem un singur semn „+”, adică un număr impar de semne „+”.
Paritatea de semne „+” nu se schimbă, oricâte mutări am face. Într-adevăr, presupunând că,
înainte de a efectua o mutare, pe linia sau pe coloana pe care trebuie să schimbăm semnele există x
semne de „+” s, i y semne de „−”. Cum x + y = 8 (o linie sau o coloană are 8 pătrăt, ele), deducem că
x s, i y au aceeas, i paritate, ceea ce înseamnă că paritatea numărului de semne „+” rămâne aceeas, i.
As, adar, pe tabla de s, ah se vor afla tot timpul un număr impar de semne „+”, ceea ce înseamnă
că nu vom putea obt, ine niciodată 64 de semne „+” pe tabla de s, ah.
5. O clădire are 98 de etaje s, i un lift cu două butoane: SUS s, i JOS. Dacă se apasă butonul SUS,
liftul urcă 16 etaje, iar dacă se apasă butonul JOS, liftul coboară 4 etaje. Stabilit, i dacă, plecând
de la parter, liftul poate să ajungă la ultimul etaj.
Solut, ie. Plecând de la parter (etajul 0), liftul poate să ajungă doar la etaje al căror număr
este divizibil cu 4 (restul împărt, irii la 4 a numărului etajului este întotdeauna egal cu 0, adică este
inveriant).
Cum 98 nu este divizibil cu 4, deducem că liftul nu poate să ajungă la ultimul etaj.
6. Pe o tablă este scris numărul 12. La fiecare minut, numărul se înmult, es, te sau se împarte fără rest
fie la 2, fie la 3, iar rezultatul se scrie pe tablă în locul numărului init, ial. Să se arate că numărul
scris pe tablă după exact o oră nu poate fi 54.
Solut, ie. Avem că 12 = 22 · 31 . La fiecare minut, unul dintre exponent, i se modifică cu
1. Fiecare operat, ie modisifică paritatea sumei exponent, ilor. Cum după 60 de minute (o oră)
s-au efectuat 60 de operat, ii, deducem că paritatea sumei de la început va fi aceeas, i, adică suma
exponent, ilor va fi impară.
Pe de altă parte, 54 = 21 · 33 are suma exponent, ilor pară, ceea ce ne arată că 54 nu poate să
apară pe tablă după exact o oră.
7. Se consideră 25 de puncte albe s, i 25 de puncte negre. O operat, ie constă în alegerea a două puncte
oarecare din cele 50 s, i schimbarea culorii acestora (un punct alb devine negru s, i un punct negru
devine alb). Repetând această operat, ie, este posibil ca, la un moment dat, cele 50 de puncte să
fie la fel colorate?
Solut, ie. Atas, am fiecărui punct alb valoarea 0 s, i fiecărui punct negru valoarea 1. Atunci
suma init, ială este S = 25 · 0 + 25 · 1 = 25. După fiecare operat, ie, suma scade cu 2 (dacă două bile
negre devin albe), rămâne aceeas, i (dacă bilele alese au culori diferite) sau cres, te cu 2 (dacă două
bile albe devin negre). As, adar, paritatea acestei sume nu se schimbă, adică rămâne impară.
Dacă toate punctele ar fi la fel colorate, atunci S = 50 · 0 = 0 (dacă toate punctele sunt albe)
sau S = 50 · 1 = 50 (dacă toate punctele sunt negre), adică S ar fi număr par. Prin urmare, nu
este posibil ca, la un moment dat, toate punctele să fie la fel colorate.
8. Se consideră numerele 1, 2, 3, 4. După un pas, se scriu patru numere noi, înlocuind fiecare dintre
numerele date cu suma celorlalte trei. Se efectuează mai mult, i astfele de pas, i. Este posibil ca,
după un anumit număr de pas, i, suma celor 4 numere obt, inute să fie egală cu 12345678910?
Solut, ie. Init, ial avem 1 + 2 + 3 + 4 = 10.
La pasul p1 obt, inem numerele 9, 8, 7, 6, adică 9 + 8 + 7 + 6 = 3 · 10.
La pasul p2 obt, inem numerele 21, 22, 23, 24, adică 21 + 22 + 23 + 24 = 32 · 10.
La pasul p3 obt, inem numerele 69, 68, 67, 66, adică 69 + 68 + 67 + 66 = 33 · 10.

2
Principiul invariantului Clasa a V - a

Observăm astfel că, la orice pas, suma celor patru numere se divide cu 3 s, i cu 10. Cum numărul
12345678910 se divide cu 10, dar nu s, i cu 3, deducem că nu este posibil ca suma numerelor obt, inute
după un anumit număr de pas, i să fie egală cu 12345678910.

3
Principiul invariantului Clasa a V - a

Fis, ă de lucru
1. Pe o tablă sunt scrise toate numerele naturale de la 1 la 100. Un copil s, terge, pe rând, câte două
numere dintre cele de pe tablă s, i scrie în locul lor, de fiecare dată, succesorul sumei numerelor
s, terse. Aflat, i care este ultimul număr care rămâne pe tablă.
2. Pe o tablă sunt scrise literele M, N, P . Litera M este scrisă de 60 de ori, litera N este scrisă de
61 de ori s, i litera P este scrisă de 62 de ori. Se s, terg două litere diferite s, i se scrie în locul lor
cea de-a treia literă (dacă am s, ters literele M s, i N, atunci scriem pe tablă litera P ). Se continuă
această operat, ie până când rămâne o singură literă pe tablă. Care este aceasta? Justificat, i!
3. Într-o urnă sunt 3 bile ros, ii, 5 bile galbene s, i 7 bile verzi. Scoatem la întâmplare câte două bile,
apoi le introducem în urnă astfel: dacă bilele extrase au aceeas, i culoare, le punem înapoi în urnă,
iar dacă au culori diferite, atunci le schimbăm culoarea cu cea de-a treia (de exemplu, o bilă este
ros, ie s, i o bilă este galbenă, le colorăm pe amândouă cu verde), apoi le introducem în urnă. Este
posibil ca, după mai multe astfel de extrageri, să avem în urnă numai bile de aceeas, i culoare?
4. Un balaur are 92 de capete. Un cavaler poate să taie cu o lovitură de sabie 14, 21 sau 35 de capete.
În fiecare caz, balaurului îi cresc la loc 7, 14, respectiv 28 de capete. Este posibil ca balaurul să
fie omorât? Justificat, i răspunsul.
5. De-a lungul unui gard sunt 12 cires, i. Numărul vrăbiut, elor ce stau pe doi copaci vecini diferă cu 1.
Este posibil ca în cei 12 cires, i să fie 183 de vrăbiut, e? Justificat, i!
6. Gina a scris pe tablă toate numerele naturale de la 1 la 142, apoi a început să s, teargă de pe tablă
câte două numere (alese la întâmplare) s, i să scrie în locul lor, de fiecare dată, suma numerelor
s, terse. Gina a continuat în acest fel până ce pe tablă a mai rămas un singur număr. Aflat, i acest
număr.
7. Pentru numărul natural nenul n se consideră s, irul de numere:

91 , 92 , 93 . . . , 94n+1 , 94n+2 .

Se aleg din acest s, ir două numere oarecare, se împarte cel mai mare număr la cel mai mic număr
(acestea sunt cele două numerele alese), iar aceste două numere alese se înlocuiesc în s, ir cu câtul
împărt, irii. Noului s, ir astfel obt, inut i se aplică aceeas, i operat, ie s, i se continuă până când în s, ir
rămâne un singur termen. Aflat, i ultima cifră a acestui termen.
8. Într-un pom fermecat sunt 30 de mere, 13 prune s, i 46 de rodii. Din pom se pot lua o dată numai
două fructe de feluri diferite s, i, în acest caz, în pom va cres, te un fruct din cel de-al treilea fel.
S, tiind că se culeg fructe din pom până când rămâne un singur fruct, aflat, i care este acesta.

4
Principiul invariantului Clasa a V - a

TEMĂ
1. Un elev rupe, la întâmplare, s, apte foi dintr-o carte, apoi adună numerele paginilor acestor foi s, i spune
că a obt, inut suma 186 (elevul nu gres, es, te la calcule!). A spus elevul adevărul? Justificat, i!
2. Fiecare dintre numerele naturale de la 1 la 1000000 se înlocuies, te, în mod repetat, cu suma cifrelor sale
până la obt, inerea unui număr cu o singură cifră. Vor fi mai mult, i de 1 sau de 2?
3. Un cerc este împărt, it în s, ase părt, i egale în care sunt plasate, în sensul acelor de ceasornic, numerele 0,
0, 1, 0, 1, 0. Este permisă adăugarea câte unei unităt, i la oricare două numere vecine. Procedeul poate
fi repetat de un număr de ori. Se poate ajunge ca, în final, cele s, ase numere să fie egale?
4. Se consideră numărul 72011 . Tăiem prima cifră a acestui număr s, i o adunăm la numărul rămas. Conti-
nuăm acest procedeu până când rămâne un număr de 10 cifre. Demonstrat, i că acest număr are două
cifre egale.
5. Fiind foarte neglijent, un elev pierde în fiecare zi câte două instrumente de scris dintre cele 13 pixuri
s, i 18 creioane pe care le are la începutul anului s, colar. Dacă pierde două instrumente de acelas, i fel,
părint, ii îi mai cumpără, în aceeas, i zi, un creion, iar dacă pierde un pix s, i un creion, atunci părinct, ii îi
mai cumpără un pix. Care este ultimul instrument de scris ce îi mai rămâne elevului?
6. Într-un depozit sunt 2003 saci cu ciment s, i 2004 saci cu ipsos. Dacă un client cumpără doi saci de
acelas, i fel, atunci gestionarul se mai aprovizionează cu un sac de ipsos. Dacă un client cumpără un sac
de ciment s, i unul de ipsos, atunci gestionarul se mai aprovizionează cu un sac de ciment. Care este
ultimul sac cu care se aproviziionează?
7. Este posibil să găsim un număr natural n, format numai din cifre impare, cu proprietatea că, schimbând
ordinea cifrelor sale, putem obt, ine un număr m astfel încât diferent, a lor (din numărul mare scădem
numărul mic) să fie egală cu 2021? Justificat, i!