Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metoda figurativa consta in reprezentarea grafica a datelor sau marimilor care apar in
cazul unei probleme. Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de catre scolar
dependenta dintre marimile cunoscute si cele necunoscute ale problemei considerate.
In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite elemente grafice sau combinatii de
elemente grafice. Dintre acestea enumeram:
Problema:
Ana are 5 mere. Fratele ei i-a mai dat 4 mere, iar sora ei inca 3 mere. Cate mere
are Ana?
Rezolvare
Fiind genul de problema care se rezolva la clasa I, pentru a reprezenta marimile (in cazul
problemei considerate, merele), vom folosi desenul.
Elevii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a primit in total Ana de la fratele si
sora ei: 4+3=7.
Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de prima data intrebarea din enuntul
problemei: cate mere are Ana in total?
Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane (cercuri, patrate, dreptunghiuri etc.) cel
mai folosit mod de reprezentare este cel ce foloseste segmentele de dreapta.
Suma a doua numere este 95. Sa se afle cele doua numere, stiind ca unul este cu
17 mai mare decat celalalt.
Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin
segmente de dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic, printr-un segment, apoi
numarul mai mare. Stim ca acesta este cu 17 mai mare decat primul, deci il vom
desena astfel: facem un segment egal cu cel care reprezinta primul numar, si ii vom
adauga un segment suplimentar care va reprezenta cele 17 unitati ce reprezinta
diferenta dintre numere.
Pent
ru a
determina
cele doua numere, trebuie mai intai sa obtinem doua segmente la fel de mari. Acest lucru il
putem face in doua moduri: prin adunare sau prin scadere.
a. Prin adunare
Observam
ca daca numarului mic i-am aduna 17 unitati, atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale.
Pentru a mentine insa egalitatea, adunand la segment 17 unitati trebuie sa adunam aceeasi
cantitate si la suma. Obtinem astfel:
Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau suma 112. Pentru a afla cat
reprezinta un segment, vom face impartirea:
112:2=56.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mare, deci numarul mai mare are
valoarea 56.
Cum numarul mai mic este cu 17 mai mic decat celalalt, vom afla valoarea acestuia prin
scadere:
b. Prin scadere.
Observam ca daca din numarul mare am scadea 17 unitati, atunci cele doua segmente
obtinute ar fi egale. Pentru a mentine insa egalitatea, scazand din segment 17 unitati trebuie sa
scadem aceeasi cantitate si din suma. Obtinem astfel:
Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau suma 78. Pentru a afla cat
reprezinta un segment, vom face impartirea:
78:2=39.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mic, deci numarul mai mic are
valoarea 39.
Cum numarul mai mare este cu 17 mai mare decat celalalt, vom afla valoarea acestuia
prin adunare:
Problema
Suma a doua numere este 560. Al doilea numar este de trei ori mai mare decat
celalalt. Care sunt cele doua numere?
Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de
dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic (primul), printr-un segment, apoi numarul mai
mare. Cum al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt, rezulta ca pentru a il
reprezenta, vom desena segmentul corespunzator primului numar de trei ori:
Cunoastem suma
celor doua numere, deci desenul va fi:
Din
desen
se
observa ca avem 4 segmente de aceeasi lungime care impreuna dau suma 560. Pentru a afla
lungimea unui singur segment, este suficient sa impartim suma 560 la numarul de segmente
egale (4):
Tot din desen se vede insa ca segmentul cu lungimea 140 reprezinta chiar primul numar.
Pentru a afla cel de-al doilea numar, cum stim ca el este de 3 ori mai mare ca primul, va
trebui sa facem inmultirea:
Problema
Tatal are de 4 ori mai multi ani decat fiul, adica cu 24 de ani mai mult. Cati ani
are tatal? Cati ani are fiul?
Rezolvare.
Si de aceasta data vom reprezenta varstele tatului si fiului prin segmente de
dreapta. Vom desena mai intai varsta cea mai mica - adica a fiului, iar a tatalui o vom
desena, asa cum spune problema, de patru ori mai mare.
Stim insa ca
tatal are cu
24 de ani
mai mult decat fiul. Urmarind pe desen, observam ca diferenta dintre cele doua segmente este
data de:
Cum
toate
segmentele
desenate au
aceeasi lungime, rezulta ca 24 reprezinta valoarea a trei segmente egale adunate. Valoarea unui
singur segment va fi:
24:3=8.
Varsta tatalui este de patru ori mai mare decat a fiului, deci:
3. Reprezentare schematica.
Problema
Intr-o curte sunt gaini si iepuri. Stiind ca in total sunt 11 capete si 34 de picioare,
sa se afle cate gaini si cati iepuri sunt.
Rezolvare.
Cum in curte sunt 11 capete, inseamna ca sunt de fapt 11 animale, unele cu doua
picioare (gainile) altele cu 4 picioare (iepurii).
Am distribuit astfel 2x11=22 picioare din totalul de 34. Au mai ramas in plus 34-
22=12 picioare.
Dupa ce am
distribuit restul de
picioare, numaram cate animale cu 2 si cate cu 4 picioare avem. Obtinem:
Metoda comparatiei
Metoda comparatiei este o metoda care ajuta la rezolvarea unui anumit tip de probleme.
Acestea sunt problemele in care apar doua situatii distincte in care intervin aceleasi marimi, sau
probleme in care apare o singura situatie, care este insa completata cu o relatie intre marimile ce
apar in ea.
Problema
6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura, iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg de zmeura. Cate
kg aduna o fata si cate un baiat?
In primul rand, la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o forma care
sa ne fie de ajutor.
Vom scrie aceste date pe doua randuri, fiecare dintre cele doua randuri corespunzand
uneia din cele doua situatii prezentate:
Privind datele problemei astfel scrise, observam ca in ambele situatii numarul fetelor este
acelasi. Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este datorata
numarului de baieti care in primul caz este mai mic iar in al doilea, mai mare.
Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura, atunci un baiat va culege de 4 ori mai putin:
Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus, de preferinta cea cu valorile cele mai
mici (nu este insa obligatoriu!).
Alegem:
Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg impreuna 33kg de zmeura. Stim insa ca
un baiat culege 5kg. Astfel, din cele 33 kg, cei trei baieti culeg
5x3=15kg.
Raman restul de
O fata va culege:
18kg:6=3kg zmeura (culege o fata.
Problema
4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg, iar 5 saci cu grau si 6 saci cu
porumb cantaresc 610kg. Cat cantereste un sac cu grau? Dar unul cu porumb.
Rezolvare
Vom proceda ca la problema anterioara si vom scrie datele problemei in mod convenabil:
Spre deosebire de problema precedenta, acum nici numarul sacilor de porumb nici cel al
sacilor cu grau nu este acelasi in ambele situatii. Totusi, se poate observa ca numarul sacilor de
porumb din a doua linie este dublu fata de numarul sacilor cu porumb din prima linie. Pentru a
obtine un numar egal de saci de porumb este astfel suficient sa inmultim cu doi valorile de pe
prima linie, in timp ce a doua linie va ramane nemodificata. Obtinem:
adica
Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii, vom
proceda in continuare exact ca la problema precedenta.
Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg, deci 3 saci cu porumb cantaresc 380kg-
200kg=180kg.
Rezulta ca un sac cu porumb cantareste:
Problema
3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei. 2kg de cartofi si 5kg de morcovi costa
66000lei. Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi?
Rezolvare
Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare, adica nici una dintre cele
doua marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si nici una dintre
valorile marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta situatie.
In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie
acelasi numar de kg de cartofi fie de morcovi.
Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de cartofi, vedem ca in prima linie avem
3kg iar in cea de-a doua, 2kg. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o inmultim cu 2 iar a
doua cu 3, obtinand astfel in ambele cazuri 6kg cartofi:
adica
Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10000lei=40 000lei deci 3kg de cartofi vor
costa 64 000-40 000=24 000 lei, de unde:
Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme, atat timp cat problema
considerata contine date proportionale.
Problema
Rezolvare
Stim insa ca in total sunt 70 camere, deci cu 70-60=10 camere mai mult decat am obtinut
in urma presupunerii facute.
De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu toate apartamentele au 2 camere,
unele dintre ele avand cate trei. Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere unora dintre
apartamente.
Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui apartament
pentru a-l "transforma" din apartament cu doua camere in apartament cu trei camere?
3camere-2camere=1 camera.
Observatie
Problema
75kg de miere s-au turnat in 12 bidoane, unele de 8kg, altele de 5kg. Cate bidoane de
fiecare fel au fost folosite?
Rezolvare
Vom presupune ca s-au folosit numai bidoane de 5kg. In acest caz, ar insemna ca s-au
turnat
12x5=60kg miere.
Diferenta de 15kg apare datorita faptului ca nu toate bidoanele au fost de 5kg, unele fiind
de mai mari, mai exact de 8kg.
15:3=5 grupuri de cate trei kilograme, de unde concluzionam ca avem 5 bidoane de 8kg.
Observatie
Problema
Intr-un magazin au fost aduse 31 de bicilete, triciclete si masinute pentru copii. Numarul
masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Stiind ca numarul total de roti este
de 105, sa se determine cate biciclete, cate triciclete si cate masinute au fost aduse.
Rezolvare
Observam ca de aceasta data avem trei tipuri de obiecte: bicilete, tricilete si masinute.
Problema poate parea mult mai dificila la o prima vedere. Trebuie, insa, ca din datele problemei
sa transformam informatiile astfel incat problema sa semene cu cele rezolvate anterior.
In afara de numarul total de obiecte si de numarul de roti, se mai cunoaste o relatie: faptul
ca numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Ne vom folosi mai
intai de aceasta informatie.
Din moment ce masinile sunt de trei ori mai numaroase decat biciletele, putem spune ca
pentru fiecare bicicleta existenta avem si trei masini. Putem deci considera un grup de 1 bicicleta
si trei masini ca fiind o jucarie cu 2+3x4=14roti (o bicicleta are 2 roti iar trei masinute vor avea
3x4=12 roti). In continuare vom analiza problema ca si cum am avea doua tipuri de obiecte:
tricicletele si jucariile cu 14 roti.
31x3=93 roti.
Mai ramane astfel o diferenta de 105-93=12 roti, diferenta care se datoreaza faptului ca
am considerat ca toate obiectele ar avea 3 roti, in timp ce unele au 14 roti. Va trebui acum sa
"transformam" o parte din triciclete in jucarii cu 14 roti. Trebuie insa sa facem acest lucru fara a
modifica numarul total al jucariilor. Daca, de exemplu, am adauga 9 roti unei triciclete, am
obtine un grup cu 14 roti, dar nu s-ar pastra numarul de jucarii: dintr-o tricicleta am obtine o
bicicleta si trei masinute!!!!
Este deci nevoie ca pentru transformare sa luam 4 triciclete la care sa le adaugam rotile
necesare pentru a obtine din ele grupul de o bicicleta si trei masinute. Cate roti va trebui sa mai
alocam pentru 4 triciclete ca sa facem transformarea?
3x4=12 roti.
14-12=2roti.
Cum diferenta de roti care mai trebuia alocata este de 12, inseamna ca putem transforma
Asa cum spune si numele, aceasta metoda se foloseste in cazul in care rezolvarea
problemei se face pornind de la sfarsit catre inceput.
In astfel de probleme necunoscutele apar in prima parte a calculelor iar partea finala a
acestora este cunoscuta.
Problema
Triplam un numar natural si scadem din el 21. Rezultatul astfel obtinut il triplam din nou
si scadem din el 4. Obtinem astfel numarul 311. Care este numarul considerat?
Rezolvare
Sa notam numarul considerat cu a. In prima etapa il triplam, deci vom obtine 3a. Din
rezultat vom scadea 21, adica vom ajunge la
3a-21
(3a-21)x3-4
Stim ca rezultatul este 311, deci
(3a-21)x3-4=311.
(3a-21)x3-4=311
- in partea stanga avem o valoare din care am scazut 4. Pentru a "scapa"
de acest 4, il vom trece in partea dreapta, cu semn schimbat (altfel spus, vom
adauga 4 in ambele parti ale egalitatii). Obtinem:
(3a-21)x3=311+4 adica
(3a-21)x3=315
3a-21 =315:3 adica
3a-21 =105
Problema
Rezolvare
In prima zi a parcurs 1/7 din intregul drum, deci va trebui sa impartim drumul in 7 parti
egale:
Pentru urmatoarele zile au mai ramas restul de 6/7 din drum, adica:
In a treia zi a parcurs 3/8 din noul rest. Pentru a vedea pe desen cat anume a parcurs in a treia zi,
va trebui sa impartim segmentul ramas in 8 parti egale si sa consideram trei dintre ele:
Stim insa ca aceasta ultima parte reprezinta 40km. Pentru a determina lungimea
drumului, vom parcurge cu ajutorul desenului drumul invers, pornind de la ultima zi inspre
prima.
Dar aceasta este partea care mai ramasese dupa a treia zi, deci "urcand" in reprezentarea grafica,
putem indica pe desen cei 40km:
40km
Urmarin pe acest desen, observam ca cei 40km reprezinta de fapt 5/8 din segment, adica 5/8 din
partea ramasa dupa a doua zi.
Rezulta ca drumul ramas dupa a doua zi a fost de 64km, si vom reprezenta acest lucru pe desenul
de mai sus:
Cei 64km reprezinta acum 2/6 din drumul ramas de parcurs dupa prima zi. Rezulta ca drumul
total parcurs dupa prima zi este 3x64km=192km (puteam si acum sa impartim intai 64km la 2
pentru a afla o sesime din segment si apoi sa inmultim cu 6 pentru a afla lungimea acestui
segment).
Cu aceasta lungime "urcam" din nou in reprezentarea grafica si ajungem la prima zi:
Cei 192km reprezinta 6/7 din drumul total, deci o septime din acesta va fi 192km:6=32km, iar
drumul total va fi de 7x32km=224km.
Observatie:
Acest tip de problema mai este cunoscut si sub numele de problema cu rest din rest, si
este tipul de problema care se incadreaza cel mai bine in metoda drumului invers.
Regula de trei simpla
In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de trei simpla apar doua marimi
proportionale. Cum marimile pot fi direct proportionale sau invers proportionale, rezulta ca
putem avea doua cazuri atunci cand aplicam aceasta regula.
Doua marimi sunt direct proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste, si cealalta
va creste in aceeasi proportie, si invers proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste,
cealalta va scadea in aceeasi proportie.
Regula de trei simpla poate fi aplicata in doua variante: prin reducere la unitate sau prin
proportii.Vom da exemple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot aparea si vom aplica
fiecare din cele doua variante ale regulii.
Problema
Rezolvare
Mai intai, observam ca cele doua marimi: numarul de caiete si pretul sunt direct
proportionale: daca numarul de caiete creste, va creste si pretul platit.
a. Vom rezolva mai intai problema prin reducere la unitate. In acest sens, vom
dori mai intai sa aflam cat costa un caiet.
1 caiet ...................? lei
Cum 10 caiete costa 22000lei, rezulta ca un caiet va costa de 10 ori mai putin, adica
22000lei:10=2200 lei (costa un caiet).
Stiind acum cat costa un caiet, putem afla cat costa 3 caiete:
1 caiet ................. 2200lei
Daca un caiet costa 2200lei, 3 caiete vor costa de 3 ori mai mult, adica
3 caiete ..................... x lei
Marimile fiind direct proportionale, raportul dintre doua valori ale aceleiasi marimi este
egal cu raportul dintre valorile corespunzatoare celeilalte marimi, adica:
Problema
10 muncitori termina un pod in 21 de zile. In cat timp ar termina podul o echipa formata
din 15 muncitori?
Rezolvare
Daca ar lucra mai multi muncitori, ei ar termina lucrarea mai repede. Astfel, avand in
vedere ca daca numarul de muncitori creste, timpul necesar scade, inseamna ca avem de-a face
cu marimi invers proportionale.
Ne punem intrebarea: in cate zile ar termina podul daca ar lucra un singur muncitor?
Daca ar lucra 15 muncitori, acestia ar termina podul de 15 ori mai repede, adica:
Marimile ce apar in problema sunt invers proportionale. Raportul a doua valori ale
aceleiasi marimi va fi egal cu inversul raportului valorilor corespunzatoare pentru cealalta
marime:
Este asemanatoare cu regula de trei simpla, cu deosebirea ca de aceasta data avem trei
marimi, nu doar doua.
Problema
20 vaci consuma 2550kg furaj in 15zile. In cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg furaj?
Rezolvare
Va trebui de aceasta data sa reducem la unitate doua dintre cel trei marimi care apar.
Reducem mai intai numarul vacilor
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
Daca timpul este acelasi, atunci 1 vaca va consuma de 20 de ori mai putin decat 20 vaci:
Vom afla acum cat consuma o vaca intr-o singura zi (va consuma de 15 ori mai putin):
kg furaj.
Deci 18 vaci consuma intr-0 zi 153kg furaj. Pentru a afla in cate zile vor consuma ele 4590kg, ne
mai ramane sa facem impartirea: 4590kg:153kg=30 zile.
Observatie
In cazul regulii de trei compusa consideram ca este mai indicat sa se foloseasca reducerea
la unitate, deoarece este mai usor de inteles.
Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar trei marimi, este posibil ca una dintre
ele sa fie direct proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie direct proportionala cu una
si invers proportionala cu cealalta, motiv pentru care scrierea proportiilor, in cazul in care acestea
nu au fost foarte bine intelese de catre elev, va fi foarte dificila.
Probleme de miscare
Problemele de miscare sunt acele probleme in care avem de-a face cu miscarea unor
mobile.
sau .
Problema
Un caine fuge dupa un iepure care este la 140m de el. Iepurele fuge cu 370m/minut, iar
cainele cu 405m/minut. Dupa cat timp este iepurele prins de caine?
Rezolvare
La inceput, distanta dintre caine si iepure este de 140m. Cum viteza cainelui este de
405m/minut iar a iepurelui de 370m/minut, inseamna ca intr-un minut cainele se apropie de
iepure cu 405-370=35m.
Daca intr-un minut cainele recupereaza 35m din distanta, in cat timp va recupera cei
140m?
140:35=4 minute.
Problema
Un tren circula de la Bucuresti spre Timisoara cu 56km/h. Dupa trei ore porneste alt
tren cu o viteza de 70km/h. In cat timp il va ajunge al doilea tren pe primul?
Rezolvare
Vom afla mai intai ce distanta parcursese primul tren in momentul in care a pornit cel de-
al doilea. Cum acesta merge cu 56km/h, in trei ore a facut:
56km x3=168km.
70km-56km=14km.
168:14=12 ore.
Problema
Doi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati, unul cu 4km/h, celalalt cu 5km/h.
dupa cat timp se vor intalni, stiind ca distanta dintre localitati este de 18km?
Rezolvare
Vom calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta intr-o ora. Avand in vedere ca cei doi
merg unul spre celalalt, inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu 4+5=9km in interval de o
ora.
Dar distanta este de 18km, deci de 2 ori mai mare decat cei 9km. Rezulta ca cei doi se vor
intalni in 18:9=2ore de la pornire.
Problema
Un motociclist a pornit din localitatea A spre localitatea B cu 40km/h. Altul a pornit din
B spre A cu 38km/h. Cei doi se intalnesc dupa 4 ore. Ce distanta este intre cele doua localitati?
Rezolvare
Mergand unul spre altul, cei doi se apropie in fiecare ora cu 40+38=78km. Daca intr-o
ora se apropie cu 78km, atunci in 4 ore se vor apropia cu 78x4=312km. Rezulta ca distanta dintre
cele doua orase este de 312km.
Probleme propuse
1. Ioana are o pisica si un catel. Stiind ca pisica are de doua ori varsta catelului si
ca impreuna au 6 ani, sa se determine varsta celor doua animale.
2. Laura si Iulia au impreuna 24 de creioane colorate. Stiind ca Iulia are de trei ori
mai putine creoiane decat Laura, sa se determine cate creioane are fiecare.
4. Intr-o curte se gasesc pui de gaina si pui de rata, in total 36 de pui. Stiind ca puii
de gaina sunt cu 10 mai multi decat cei de rata, sa se afle cati pui de gaina si cati pui
de rata sunt.
5. Suma a doua numere este 7 iar diferenta dintre ele este 3. Care sunt cele doua
numere ?
6. Diferenta dintre doua numere est 12 iar raportul lor este 2. Care sunt cele doua
numere ?
8. Mama a facut doua tavi de placinta cu mere si a obtinut 40 de bucati. Cate tavi
ar fi trebuit sa faca pentru a obtine 60 bucati de placinta cu mere ?
9. Un muncitor termina o lucrare in 10 zile, lucrand cate 4 ore pe zi. In cate zile ar
termina lucrarea daca ar munci 5 ore pe zi ?
10. Intr-un bloc sunt 36 de apartamente cu doua si trei camere. Stiind ca in total sunt
90 de camere, sa se afle cate apartamente de fiecare fel sunt.
11. Ionut are 14 de caiete, unele cu 48 de file si altele cu 100 de file. Stiind ca in total
sunt 880 de file, sa se afle cate caiete de fiecare fel are Ionut.
14. Un elev cheltuieste o sesime din suma pe care o are pe prajituri, doua cincimi din
ce a mai ramas, pe timbre, un sfert din restul de bani pe suc si i-au mai ramas 90
000lei. Ce suma a avut initial ?
17. Un vapor pleaca din portul A spre portul B cu viteza de 30km/ora. Alt vapor
pleaca din B spre A cu 40km/ora. Stiind ca distanta dintre cele doua porturi este de
240km, sa se afle dupa cat timp se intalnesc cele doua vapoare. La ce distanta de
portul A se vor intalni ? Dar de portul B ?