Metode de rezolvare a problemelor

Metoda figurativa
Metoda figurativa consta in reprezentarea grafica a datelor sau marimilor care apar in cazul unei
probleme. Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de catre scolar dependenta dintre
marimile cunoscute si cele necunoscute ale problemei considerate.
In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite elemente grafice sau combinatii de elemente
grafice. Dintre acestea enumeram:
- figuri geometrice: segmentul de dreapta (cel mai des folosit), triungiul, dreptungiul, patratul,
cercul!
- elemente grafice simple: puncte, linii, ovale, cerculete!
- litere si combinatii de litere!
- desene care reprezinta actiunea problemei.
In continuare vom da cateva e"emple de probleme care pot fi rezolvate cu metoda figurativa.
1. Reprezentarea prin desen.
#roblema:
Ana are 5 mere. Fratele ei i-a mai dat 4 mere, iar sora ei inca 3 mere. Cate mere are
Ana?
$ezolvare
%iind genul de problema care se rezolva la clasa I, pentru a reprezenta marimile (in cazul problemei
considerate, merele), vom folosi desenul.
&levii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a primit in total Ana de la fratele si sora ei:
'()*+.
Apoi vor afla cate mere are Ana in total:,(+*-..
$aspunsul problemei: -. mere.
Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de prima data intrebarea din enuntul
problemei: cate mere are Ana in total/
0a aceasta intrebare elevii ar fi numarat toate merele desenate si ar fi ajuns la raspunsul:
,('()*-. mere.
2. Utilizarea figurilor geometrice plane.
Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane (cercuri, patrate, dreptungiuri etc.) cel mai
folosit mod de reprezentare este cel ce foloseste segmentele de dreapta.
In acest caz gasim mai multe tipuri de probleme.
a. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si diferenta lor.
#roblema
Suma a doua numere este 95. Sa se afle cele doua numere, stiind ca unul este cu 17 mai
mare decat celalalt.
$ezolvare.
#entru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de
dreapta. 1om desena mai intai numarul mai mic, printr-un segment, apoi numarul mai mare.
2tim ca acesta este cu -+ mai mare decat primul, deci il vom desena astfel: facem un
segment egal cu cel care reprezinta primul numar, si ii vom adauga un segment suplimentar
care va reprezenta cele -+ unitati ce reprezinta diferenta dintre numere.
Mai stim din problema ca cele doua numere adunate dau suma 3,. 1om reprezenta acest
lucru in felul urmator:
#entru a determina cele doua numere, trebuie mai intai sa obtinem doua segmente la fel
de mari. Acest lucru il putem face in doua moduri: prin adunare sau prin scadere.
a. #rin adunare
4bservam
ca daca numarului mic i-am aduna -+ unitati, atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale. #entru a
mentine insa egalitatea, adunand la segment -+ unitati trebuie sa adunam aceeasi cantitate si la suma.
4btinem astfel:
Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau -5.-5p-,..6 suma --.. #entru a afla
cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
--.:.*,5.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mare, deci numarul mai mare are
valoarea ,5.
7um numarul mai mic este cu -+ mai mic decat celalalt, vom afla valoarea acestuia prin
scadere:
,5--+*)3 (numarul cel mic).
Am obtinut astfel valorile celor doua numere: )3 si ,5.
b. #rin scadere.
4bservam ca daca din numarul mare am scadea -+ unitati, atunci cele doua segmente obtinute ar
fi egale. #entru a mentine insa egalitatea, scazand din segment -+ unitati trebuie sa scadem aceeasi
cantitate si din suma. 4btinem astfel:
Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau -5.-5p-,..6 suma +8. #entru a afla
cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
+8:.*)3.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mic, deci numarul mai mic are valoarea
)3.
7um numarul mai mare este cu -+ mai mare decat celalalt, vom afla valoarea acestuia prin
adunare:
)3(-+*,5 (numarul cel mare).
Am obtinut astfel valorile celor doua numere: )3 si ,5
b. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si raportul lor.
#roblema
Suma a doua numere este 5!. Al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt.
Care sunt cele doua numere?
$ezolvare.
#entru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de dreapta.
1om desena mai intai numarul mai mic (primul), printr-un segment, apoi numarul mai mare. 7um al
doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt, rezulta ca pentru a il reprezenta, vom desena
segmentul corespunzator primului numar de trei ori:
7unoastem suma celor doua numere, deci desenul va fi:
Din desen se observa ca avem ' segmente de aceeasi lungime care impreuna dau suma ,59. #entru a afla
lungimea unui singur segment, este suficient sa impartim suma ,59 la numarul de segmente egale ('):
,59:'*-'9- lungimea unui segment.
:ot din desen se vede insa ca segmentul cu lungimea -'9 reprezinta ciar primul numar.
#entru a afla cel de-al doilea numar, cum stim ca el este de ) ori mai mare ca primul, va trebui
sa facem inmultirea:
-'9;)*'.9 - valoarea celui de-al doilea numar.
c. Aflarea a doua numere cand se cunosc diferenta si raportul lor.
#roblema
"atal are de 4 ori mai multi ani decat fiul, adica cu #4 de ani mai mult. Cati ani are
tatal? Cati ani are fiul?
$ezolvare.
2i de aceasta data vom reprezenta varstele tatului si fiului prin segmente de dreapta.
1om desena mai intai varsta cea mai mica - adica a fiului, iar a tatalui o vom desena, asa cum
spune problema, de patru ori mai mare.
2tim insa ca tatal are cu .' de ani mai mult decat fiul. <rmarind pe desen, observam ca diferenta
dintre cele doua segmente este data de:
7um toate segmentele desenate au aceeasi lungime, rezulta ca .' reprezinta valoarea a trei
segmente egale adunate. 1aloarea unui singur segment va fi:
.':)*8.
7unoscand valoarea unui segment, rezulta ca am aflat varsta fiului:8 ani.
1arsta tatalui este de patru ori mai mare decat a fiului, deci:
8;'*). ani are tatal.
3. Reprezentare schematica.
#roblema
$ntr-o curte sunt %aini si iepuri. Stiind ca in total sunt 11 capete si 34 de picioare, sa se
afle cate %aini si cati iepuri sunt.
$ezolvare.
7um in curte sunt -- capete, inseamna ca sunt de fapt -- animale, unele cu doua picioare
(gainile) altele cu ' picioare (iepurii).
1om desena cele -- animale prin -- cerculete (ovale):
:rebuie in continuare sa distribuim cele )' de picioare. %iecare animale are cel putin cate doua
picioare. Din acst motiv, vom desena cate doua picioare fiecarui animal.
Am distribuit astfel ."--*.. picioare din totalul de )'. Au mai ramas in plus )'-..*-.
picioare.
#lusul de -. picioare se datoreaza faptului ca unele animale (iepurii) nu au numai ., ci
patru picioare. =u ne mai ramane decat sa distribuim pe desen cele doua picioare ramase, doua
cate doua.
Dupa ce am distribuit restul de picioare, numaram cate animale cu . si cate cu '
picioare avem. 4btinem:
5 animale cu patru picioare (iepuri)
, animale cu doua picioare (gaini).
Metoda comparatiei
Metoda comparatiei este o metoda care ajuta la rezolvarea unui anumit tip de probleme. Acestea
sunt problemele in care apar doua situatii distincte in care intervin aceleasi marimi, sau probleme in care
apare o singura situatie, care este insa completata cu o relatie intre marimile ce apar in ea.
#roblema
fete si 3 baieti aduna 33&% de 'meura, iar fete si 7 baieti aduna 53&% de 'meura. Cate &%
aduna o fata si cate un baiat?
In primul rand, la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o forma care sa ne
fie de ajutor.
1om scrie aceste date pe doua randuri, fiecare dintre cele doua randuri corespunzand uneia din
cele doua situatii prezentate:
5 fete ...................... ) baieti .................. ))>g zmeura
5 fete ...................... + baieti .................. ,)>g. zmeura
#rivind datele problemei astfel scrise, observam ca in ambele situatii numarul fetelor este
acelasi. Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este datorata numarului de
baieti care in primul caz este mai mic iar in al doilea, mai mare.
#utem astfel concluziona ca diferenta de zmeura: ,)>g-))>g*.9>g zmeura este culeasa de +-
)*' baieti.
Daca ' baieti culeg .9 >g zmeura, atunci un baiat va culege de ' ori mai putin:
.9>g:'*, >g zmeura culege un baiat.
Mai ramane de aflat cate >g de zmeura culege o fata.
#entru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus, de preferinta cea cu valorile cele mai mici
(nu este insa obligatoriu?).
Alegem:
5 fete ...................... ) baieti .................. ))>g zmeura
Aceasta linie ne spune ca 5 fete si ) baieti culeg impreuna ))>g de zmeura. 2tim insa ca un baiat
culege ,>g. Astfel, din cele )) >g, cei trei baieti culeg
,")*-,>g.
$aman restul de
))>g--,>g*-8>g zmeura pe care le culeg cele 5 fete.
4 fata va culege:
-8>g:5*)>g zmeura (culege o fata.
#roblema
4 saci cu %rau si 3 saci cu porumb cantaresc 3(!&%, iar 5 saci cu %rau si saci cu porumb
cantaresc 1!&%. Cat cantereste un sac cu %rau? )ar unul cu porumb.
$ezolvare
1om proceda ca la problema anterioara si vom scrie datele problemei in mod convenabil:
' saci grau ...................... ) saci porumb ...................... )89>g
, saci grau ...................... 5 saci porumb ...................... 5-9>g
2pre deosebire de problema precedenta, acum nici numarul sacilor de porumb nici cel al sacilor
cu grau nu este acelasi in ambele situatii. :otusi, se poate observa ca numarul sacilor de porumb din a
doua linie este dublu fata de numarul sacilor cu porumb din prima linie. #entru a obtine un numar egal
de saci de porumb este astfel suficient sa inmultim cu doi valorile de pe prima linie, in timp ce a doua
linie va ramane nemodificata. 4btinem:
' saci grau...................... ) saci porumb ...................... )89>g ".
, saci grau ...................... 5 saci porumb ...................... 5-9>g
adica
8 saci grau ...................... 5 saci porumb ...................... +59>g
, saci grau ...................... 5 saci porumb ...................... 5-9>g
7um numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii, vom proceda in
continuare e"act ca la problema precedenta.
1om obtine ca diferenta de +59>g-5-9>g*-,9>g corespunde diferentei dintre numarul sacilor de
grau: 8-,*) saci de grau. Daca ) saci de grau cantaresc -,9>g, rezulta ca un sac va cantari:
-,9>g:)*,9>g (cantareste un sac cu grau).
Alegem acum linia cu cele mai mici valori. Aceasta este:
' saci grau ...................... ) saci porumb ...................... )89>g
7ei ' saci cu grau cantaresc '",9>g*.99>g, deci ) saci cu porumb cantaresc )89>g-
.99>g*-89>g.
$ezulta ca un sac cu porumb cantareste:
-89>g:)*59>g (cantareste un sac cu porumb)
#roblema
3&% de cartofi si 4&% de morco*i costa 4!!!lei. #&% de cartofi si 5&% de morco*i costa
!!!lei. Cat costa 1&% de cartofi? )ar unul de morco*i?
$ezolvare
2criem datele problemei pe doua linii:
)>g cartofi ............ ' >g morcovi ................. 5' 999lei
.>g cartofi ............ ,>g morcovi .................. 55 999lei
4bservam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare, adica nici una dintre cele doua
marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si nici una dintre valorile
marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta situatie.
In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie acelasi
numar de >g de cartofi fie de morcovi.
Daca dorim sa egalam numarul >ilogramelor de cartofi, vedem ca in prima linie avem )>g iar in
cea de-a doua, .>g. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o inmultim cu . iar a doua cu ),
obtinand astfel in ambele cazuri 5>g cartofi:
)>g cartofi ............ ' >g morcovi ................. 5' 999lei ".
.>g cartofi ............ ,>g morcovi .................. 55 999lei ")
adica
5>g cartofi ............ 8 >g morcovi ................. -.8 999lei
5>g cartofi ............ -,>g morcovi ................ -38 999lei
Mai departe procedam ca mai inainte.
Diferenta -38999--.8999*+9999lei corespunde celor -,>g-8>g*+>g morcovi care sunt in plus
in a doua linie. $ezulta ca un >g de morcovi costa:
+9999lei:+*-9 999lei costa un >g de morcovi.
Alegem acum linia:
)>g cartofi ............ ' >g morcovi ................. 5' 999lei
7ele '>g de morcovi costa impreuna '>g"-9999lei*'9 999lei deci )>g de cartofi vor costa 5'
999-'9 999*.' 999 lei, de unde:
.' 999: '* 5 999 lei costa un >g de cartofi.
Metoda falsei ipoteze
Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme, atat timp cat problema
considerata contine date proportionale.
Asa cum indica si numele metodei, in aplicarea acesteia se porneste de la o presupunere
(eronata) functie pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care dorim sa le determinam.
Incercam sa rezolvam problema in de presupunerea facuta si vom obtine niste valori in plus sau in
minus, datorate ipotezei considerate.Aceste valori le vom compara cu datele reale si apoi vom gasi cu
cat @am gresit@ in presupunere.
#entru e"emplificare vom da cateva e"emple de probleme ce se pot rezolva cu aceasta metoda.
#roblema
$ntr-un bloc cu 3! de apartamente cu doua si trei camere sunt in total 7! de camere. Cate
apartamente cu doua camere si cate cu trei camere sunt?
$ezolvare
In rezolvarea acestei probleme vom face o presupunere in legatura cu numarul de camere de
fiecare tip care e"ista in bloc.
#utem, de e"emplu, presupune, ca toate apartamentele ar avea e"act . camere. 7e se intampla in
acest caz/
Daca toate camerele ar avea . camere, ar insemna ca in total ar fi )9".*59 camere (deoarece
avem )9 apartamente).
2tim insa ca in total sunt +9 camere, deci cu +9-59*-9 camere mai mult decat am obtinut in
urma presupunerii facute.
De unde rezulta aceasta diferenta/ Din faptul ca nu toate apartamentele au . camere, unele
dintre ele avand cate trei. 1a trebui sa distribuim acum cele -9 camere unora dintre apartamente.
=e punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui apartament pentru a-l
@transforma@ din apartament cu doua camere in apartament cu trei camere/
)camere-.camere*- camera.
1a trebui ca cele -9 camere sa le distribuim la -9:-*-9 apartamente. 7ele -9 apartamente vor fi
apartamentele cu trei camere iar restul de )9--9*.9 apartamente sunt apartamentele cu doua camere.
$ezultatul este astfel: -9 apartamente cu ) camere si .9 apartamente cu doua camere.
4bservatie
In problema de mai sus am presupun la inceput ca toate apartamentele au ) camere. Am
fi putut sa presupunem ca toate apartamentele au ) camere. In acest caz am fi obtinut un numar de
)9")*39 de camere, rezultand o diferenta de 39-+9*.9 camere. Diferenta s-ar fi datorat faptului ca unele
dintre apartamente au nu ), ci numai . camere. 7um diferenta dintre numarul de camere intre cele doua
tipuri de apartamente este )-.*- camera, rezulta ca cele .9 de camere pe care trebuie sa le eliminam vor
corespunde unui numar de .9:-*.9 apartamente. $ezulta ca in bloc sun .9 apartamente cu . camere si
restul de )9-.9*-9 apartamente au trei camere.
#roblema
75&% de miere s-au turnat in 1# bidoane, unele de (&%, altele de 5&%. Cate bidoane de fiecare fel
au fost folosite?
$ezolvare
1om presupune ca s-au folosit numai bidoane de ,>g. In acest caz, ar insemna ca s-au turnat
-.",*59>g miere.
2tim insa ca au fost +,>g de miere, cu
+,>g-59>g--,>g mai mult.
Diferenta de -,>g apare datorita faptului ca nu toate bidoanele au fost de ,>g, unele fiind de mai
mari, mai e"act de 8>g.
Diferenta dintre capacitatea celor doua tipuri de bidoane este de 8>g-,>g*)>g.
1a trebui astfel ca cele -,>g suplimentare sa le grupam in grupuri de )>g, lucru necesar pentru
@transformarea@ bidoanelor de ,>g in bidoane de 8>g. 1om avea
-,:)*, grupuri de cate trei >ilograme, de unde concluzionam ca avem , bidoane de 8>g.
$estul de -.-,*+ reprezinta numarul bidoanelor de ,>g.
$ezulta ca s-au folosit + bidoane de ,>g si , bidoane de 8>g.
4bservatie
#roblema putea fi rezolvata si pornind de la presupunerea ca toate bidoanele ar fi fost de 8>g.
#roblema
$ntr-un ma%a'in au fost aduse 31 de bicilete, triciclete si masinute pentru copii. +umarul
masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Stiind ca numarul total de roti este de 1!5,
sa se determine cate biciclete, cate triciclete si cate masinute au fost aduse.
$ezolvare
4bservam ca de aceasta data avem trei tipuri de obiecte: bicilete, tricilete si masinute. #roblema
poate parea mult mai dificila la o prima vedere. :rebuie, insa, ca din datele problemei sa transformam
informatiile astfel incat problema sa semene cu cele rezolvate anterior.
In afara de numarul total de obiecte si de numarul de roti, se mai cunoaste o relatie: faptul ca
numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. =e vom folosi mai intai de
aceasta informatie.
Din moment ce masinile sunt de trei ori mai numaroase decat biciletele, putem spune ca pentru
fiecare bicicleta e"istenta avem si trei masini. #utem deci considera un grup de - bicicleta si trei masini
ca fiind o jucarie cu .()"'*-'roti (o bicicleta are . roti iar trei masinute vor avea )"'*-. roti). In
continuare vom analiza problema ca si cum am avea doua tipuri de obiecte: tricicletele si jucariile cu -'
roti.
2a presupunem acum ca toate obiectele ar fi triciclete. In acest caz am obtine
)-")*3) roti.
Mai ramane astfel o diferenta de -9,-3)*-. roti, diferenta care se datoreaza faptului ca am
considerat ca toate obiectele ar avea ) roti, in timp ce unele au -' roti. 1a trebui acum sa @transformam@
o parte din triciclete in jucarii cu -' roti. :rebuie insa sa facem acest lucru fara a modifica numarul total
al jucariilor. Daca, de e"emplu, am adauga 3 roti unei triciclete, am obtine un grup cu -' roti, dar nu s-ar
pastra numarul de jucarii: dintr-o tricicleta am obtine o bicicleta si trei masinute????
&ste deci nevoie ca pentru transformare sa luam ' triciclete la care sa le adaugam rotile necesare
pentru a obtine din ele grupul de o bicicleta si trei masinute. 7ate roti va trebui sa mai alocam pentru '
triciclete ca sa facem transformarea/
In primul rand trebuie sa vedem cate roti ar avea ' triciclete impreuna:
)"'*-. roti.
#entru a transforma, observam ca este nevoie sa adaugam inca
-'--.*.roti.
7um diferenta de roti care mai trebuia alocata este de -., inseamna ca putem transforma
-.:.*5 grupuri de cate ' triciclete in grupuri de - bicicleta si ) masinute.
$ezulta ca am obtinut in total 5 biciclete, )"5*-8 masinute si restul de )--5--8*+ triciclete care
au fost aduse la magazin.
Metoda mersului invers
Asa cum spune si numele, aceasta metoda se foloseste in cazul in care rezolvarea problemei se
face pornind de la sfarsit catre inceput.
In astfel de probleme necunoscutele apar in prima parte a calculelor iar partea finala a acestora
este cunoscuta.
#roblema
"riplam un numar natural si scadem din el #1. ,e'ultatul astfel obtinut il triplam din nou si
scadem din el 4. -btinem astfel numarul 311. Care este numarul considerat?
$ezolvare
2a notam numarul considerat cu a. In prima etapa il triplam, deci vom obtine )a. Din rezultat
vom scadea .-, adica vom ajunge la
)a-.-
$ezultatul obtinut il triplam din nou si scadem ', adica
()a-.-)")-'
2tim ca rezultatul este )--, deci
()a-.-)")-'*)--.
Am ajuns astfel la ecuatia care se regaseste in enunt, aceasta fiind:
()a-.-)")-'*)--
#entru a rezolva acest e"ercitiu vom proceda in felul urmator:
- in partea stanga avem o valoare din care am scazut '. #entru a @scapa@ de acest ', il vom trece
in partea dreapta, cu semn scimbat (altfel spus, vom adauga ' in ambele parti ale
egalitatii). 4btinem:
()a-.-)")*)--(' adica
()a-.-)")*)-,
- in partea stanga avem acum o valoare inmultita cu ). 1om imparti ambele parti ale egalitatii la
) si vom obtine:
)a-.- *)-,:) adica
)a-.- *-9,
- adunam acum .- in ambele parti si avem )a*-.5
- putem acum sa aflam numarul a impartind in ambii membrii cu ): a*'..
Am obtinut deci numarul cautat, a*'..
#roblema
.n e/cursionist a parcurs in prima 'i 107 din drumul pe care il a*ea de facut, a doua 'i
40 din ce i-a ramas, a treia 'i 30( din noul rest, iar a patra 'i restul de 4!&m. Cati &m a parcurs
in fiecare 'i?
$ezolvare
#entru a rezolva o astfel de problema este mai simplu sa ne ajutam de reprezentarea grafica a
drumului.
$eprezentam drumul pe care il are de parcurs e"cursionistul prin urmatorul segment
In prima zi a parcurs -A+ din intregul drum, deci va trebui sa impartim drumul in + parti egale:
2i sa indicam partea din drum parcursa in prima zi (-A+):
-A+ (partea parcursa in prima zi
#entru urmatoarele zile au mai ramas restul de 5A+ din drum, adica:
A doua zi a parcurs 'A5 din ce a ramas, adica:
'A5 din rest (partea parcursa a doua zi)
Drumul ramas este:
In a treia zi a parcurs )A8 din noul rest. #entru a vedea pe desen cat anume a parcurs in a treia zi, va
trebui sa impartim segmentul ramas in 8 parti egale si sa consideram trei dintre ele:
)A8 din noul rest
(partea parcursa a treia zi)
#artea ramasa este:
2tim insa ca aceasta ultima parte reprezinta '9>m. #entru a determina lungimea drumului, vom
parcurge cu ajutorul desenului drumul invers, pornind de la ultima zi inspre prima.
<ltima parte are '9>m, deci:
'9>m
Dar aceasta este partea care mai ramasese dupa a treia zi, deci @urcand@ in reprezentarea grafica, putem
indica pe desen cei '9>m:
)A8 din noul rest
'9>m
<rmarin pe acest desen, observam ca cei '9>m reprezinta de fapt ,A8 din segment, adica ,A8 din partea
ramasa dupa a doua zi.
7alculm o optime: '9>m:,*8>m, deci cele 8 optimi vor avea 8"8*5'>m.
$ezulta ca drumul ramas dupa a doua zi a fost de 5'>m, si vom reprezenta acest lucru pe desenul de mai
sus:
'A5 din rest (partea parcursa a doua zi) 5'>m.
7ei 5'>m reprezinta acum .A5 din drumul ramas de parcurs dupa prima zi. $ezulta ca drumul total
parcurs dupa prima zi este )"5'>m*-3.>m (puteam si acum sa impartim intai 5'>m la . pentru a afla o
sesime din segment si apoi sa inmultim cu 5 pentru a afla lungimea acestui segment).
7u aceasta lungime @urcam@ din nou in reprezentarea grafica si ajungem la prima zi:
-A+ (partea parcursa in prima zi -3.>m
7ei -3.>m reprezinta 5A+ din drumul total, deci o septime din acesta va fi -3.>m:5*).>m, iar drumul
total va fi de +").>m*..'>m.
4bservatie:
Acest tip de problema mai este cunoscut si sub numele de problema cu rest din rest, si este tipul
de problema care se incadreaza cel mai bine in metoda drumului invers.
Regula de trei simpla
In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de trei simpla apar doua marimi proportionale.
7um marimile pot fi direct proportionale sau invers proportionale, rezulta ca putem avea doua cazuri
atunci cand aplicam aceasta regula.
Doua marimi sunt direct proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste, si cealalta va
creste in aceeasi proportie, si invers proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste, cealalta va
scadea in aceeasi proportie.
$egula de trei simpla poate fi aplicata in doua variante: prin reducere la unitate sau prin
proportii.1om da e"emple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot aparea si vom aplica fiecare din
cele doua variante ale regulii.
#roblema
1! caiete costa ##!!!lei.. Cat *or costa 3 caiete?
$ezolvare
#entru inceput vom scrie datele problemei intr-o forma convenabila:
-9 caiete ................. ..999lei
) caiete .................../ lei
Mai intai, observam ca cele doua marimi: numarul de caiete si pretul sunt direct proportionale:
daca numarul de caiete creste, va creste si pretul platit.
a. 1om rezolva mai intai problema prin reducere la unitate. In acest sens, vom dori mai intai sa aflam cat
costa un caiet.
-9 caiete ................. ..999lei
- caiet .................../ lei
7um -9 caiete costa ..999lei, rezulta ca un caiet va costa de -9 ori mai putin, adica
..999lei:-9*..99 lei (costa un caiet).
2tiind acum cat costa un caiet, putem afla cat costa ) caiete:
- caiet ................. ..99lei
) caiete .................../ lei
Daca un caiet costa ..99lei, ) caiete vor costa de ) ori mai mult, adica
..99lei ")*5599 lei (costa ) caiete)
b. 1om rezolva acum problema prin metoda proportiilor.
-9 caiete ................. ..999lei
) caiete ..................... " lei
Marimile fiind direct proportionale, raportul dintre doua valori ale aceleiasi marimi este egal cu
raportul dintre valorile corespunzatoare celeilalte marimi, adica:
, deci lei (costa ) caiete).
#roblema
1! muncitori termina un pod in #1 de 'ile. $n cat timp ar termina podul o ec1ipa formata din 15
muncitori?
$ezolvare
Daca ar lucra mai multi muncitori, ei ar termina lucrarea mai repede. Astfel, avand in vedere ca
daca numarul de muncitori creste, timpul necesar scade, inseamna ca avem de-a face cu marimi invers
proportionale.
a. 1om rezolva problema mai intai prin reducere la unitate.
-9 muncitori ................. .- zile
-, muncitori ................. / zile
=e punem intrebarea: in cate zile ar termina podul daca ar lucra un singur muncitor/
-9 muncitori ................. .- zile
- muncitor ... ................. / zile
- muncitor ar termina podul de -9 ori mai lent decat -9 muncitori, adica
.-zile " -9 *.-9 zile (ar lucra un muncitor pentru a termina podusl)
$evenim acum la intrebarea initiala, anume: in cat timp ar termina podul -, muncitori/
- muncitor ................. .-9 zile
-, muncitori ................. / zile
Daca ar lucra -, muncitori, acestia ar termina podul de -, ori mai repede, adica:
.-9zile:-,*-' zile (ar lucra -, muncitori pentru a termina podul)
b. $ezolvam acum problema prin metoda proportiilor:
-9 muncitori ................. .- zile
-, muncitori ................. " zile
Marimile ce apar in problema sunt invers proportionale. $aportul a doua valori ale aceleiasi
marimi va fi egal cu inversul raportului valorilor corespunzatoare pentru cealalta marime:
adica zile (ar lucra -, muncitori pentru a termina podul).
Regula de trei compusa
&ste asemanatoare cu regula de trei simpla, cu deosebirea ca de aceasta data avem trei marimi,
nu doar doua.
#roblema
#! *aci consuma #55!&% fura2 in 15'ile. $n cate 'ile *or consuma 1( *aci 459!&% fura2?
$ezolvare
1om scrie datele problemei in mod convenabil:
.9vaci .................. .,,9>g furaj .......................... -, zile
-8 vaci ................. ',39>g furaj .......................... / zile
1a trebui de aceasta data sa reducem la unitate doua dintre cel trei marimi care apar. $educem
mai intai numarul vacilor
.9vaci .................. .,,9>g furaj .......................... -, zile
- vaca ................... / >g furaj .............................. -, zile
Daca timpul este acelasi, atunci - vaca va consuma de .9 de ori mai putin decat .9 vaci:
>g furaj (consuma o vaca in -, zile).
1om afla acum cat consuma o vaca intr-o singura zi (va consuma de -, ori mai putin):
>g furaj (consuma o vaca intr-o zi).
2tim acum ca:
- vaca ......................... >g furaj ...................- zi
$evenim la intrebarea problemei: in cate 'ile *or consuma 1( *aci 459!&%?
1om afla mai intai cat consuma -8 vaci intr-o zi:
>g furaj.
Deci -8 vaci consuma intr-9 zi -,)>g furaj. #entru a afla in cate zile vor consuma ele ',39>g, ne mai
ramane sa facem impartirea: ',39>g:-,)>g*)9 zile.
$aspunsul problemei este: -, zile.
4bservatie
In cazul regulii de trei compusa consideram ca este mai indicat sa se foloseasca reducerea la
unitate, deoarece este mai usor de inteles.
Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar trei marimi, este posibil ca una dintre ele sa
fie direct proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie direct proportionala cu una si invers
proportionala cu cealalta, motiv pentru care scrierea proportiilor, in cazul in care acestea nu au fost
foarte bine intelese de catre elev, va fi foarte dificila.
#entru problema de mai sus, am avea, in cazul metodei proportiilor:
.9vaci .................. .,,9>g furaj .......................... -, zile
-8 vaci ................. ',39>g furaj .......................... " zile
de unde adica /*)9 zile
Probleme de miscare
#roblemele de miscare sunt acele probleme in care avem de-a face cu miscarea unor mobile.
Miscarea rectilinie si uniforma este definita de legea de miscare:
sau .
#utem, in principiu, sa intalnim doua tipuri de probleme:
- mobile care merg in acelasi sens (probleme de urmarire)!
- mobile care merg in sens contrar (probleme de intalnire).
3obile care mer% in acelasi sens
#roblema
.n caine fu%e dupa un iepure care este la 14!m de el. $epurele fu%e cu 37!m0minut, iar cainele
cu 4!5m0minut. )upa cat timp este iepurele prins de caine?
$ezolvare
0a inceput, distanta dintre caine si iepure este de -'9m. 7um viteza cainelui este de '9,mAminut
iar a iepurelui de )+9mAminut, inseamna ca intr-un minut cainele se apropie de iepure cu '9,-)+9*),m.
Daca intr-un minut cainele recupereaza ),m din distanta, in cat timp va recupera cei -'9m/
-'9:),*' minute.
4roblema
.n tren circula de la 5ucuresti spre "imisoara cu 5&m01. )upa trei ore porneste alt tren cu o
*ite'a de 7!&m01. $n cat timp il *a a2un%e al doilea tren pe primul?
$ezolvare
1om afla mai intai ce distanta parcursese primul tren in momentul in care a pornit cel de-al
doilea. 7um acesta merge cu ,5>mA, in trei ore a facut:
,5>m ")*-58>m.
Deci cel de-al doilea tren va trebui sa recupereze o distanta de -58>m.
Intr-o ora, distanta dintre cele doua trenuri se micsoreaza cu
+9>m-,5>m*-'>m.
#entru a recupera -58>m va fi deci nevoie de:
-58:-'*-. ore.
In concluzie, al doilea tren il va ajunge pe primul dupa -. ore de la plecarea sa.
3obile care mer% in sens contrar
#roblema
)oi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati, unul cu 4&m01, celalalt cu 5&m01. dupa
cat timp se *or intalni, stiind ca distanta dintre localitati este de 1(&m?
$ezolvare
1om calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta intr-o ora. Avand in vedere ca cei doi merg
unul spre celalalt, inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu '(,*3>m in interval de o ora.
Dar distanta este de -8>m, deci de . ori mai mare decat cei 3>m. $ezulta ca cei doi se vor
intalni in -8:3*.ore de la pornire.
#roblema
.n motociclist a pornit din localitatea A spre localitatea 5 cu 4!&m01. Altul a pornit din 5 spre
A cu 3(&m01. Cei doi se intalnesc dupa 4 ore. Ce distanta este intre cele doua localitati?
$ezolvare
Mergand unul spre altul, cei doi se apropie in fiecare ora cu '9()8*+8>m. Daca intr-o ora se
apropie cu +8>m, atunci in ' ore se vor apropia cu +8"'*)-.>m. $ezulta ca distanta dintre cele doua
orase este de )-.>m.
#robleme propuse
-. Ioana are o pisica si un catel. 2tiind ca pisica are de doua ori varsta catelului si ca impreuna au
5 ani, sa se determine varsta celor doua animale.
.. 0aura si Iulia au impreuna .' de creioane colorate. 2tiind ca Iulia are de trei ori mai putine
creoiane decat 0aura, sa se determine cate creioane are fiecare.
). &levii claselor A si au mers impreuna la cules de cirese. &levii de la B au cules de . ori mai
multe ladite decat elevii de la clasa A, adica au cules cu 5 ladite mai mult. 7ate ladite de
cirese au cules elevii de la A si elevii de la B /
'. Intr-o curte se gasesc pui de gaina si pui de rata, in total )5 de pui. 2tiind ca puii de gaina sunt
cu -9 mai multi decat cei de rata, sa se afle cati pui de gaina si cati pui de rata sunt.
,. 2uma a doua numere este + iar diferenta dintre ele este ). 7are sunt cele doua numere /
5. Diferenta dintre doua numere est -. iar raportul lor este .. 7are sunt cele doua numere /
+. Alina a cumparat ) caiete si a platit ,+ 999 lei. 7at ar fi platit daca ar fi cumparat , caiete /
8. Mama a facut doua tavi de placinta cu mere si a obtinut '9 de bucati. 7ate tavi ar fi trebuit sa
faca pentru a obtine 59 bucati de placinta cu mere /
3. <n muncitor termina o lucrare in -9 zile, lucrand cate ' ore pe zi. In cate zile ar termina
lucrarea daca ar munci , ore pe zi /
-9. Intr-un bloc sunt )5 de apartamente cu doua si trei camere. 2tiind ca in total sunt 39 de
camere, sa se afle cate apartamente de fiecare fel sunt.
--. Ionut are -' de caiete, unele cu '8 de file si altele cu -99 de file. 2tiind ca in total sunt 889
de file, sa se afle cate caiete de fiecare fel are Ionut.
-.. Doua >ilograme de mere si trei >ilograme de prune costa 39 999lei. :rei >ilograme de mere
si doua de prune costa 8, 999lei. 7at costa un >ilogram de mere / Dar unul de prune /
-). Daca inmultim un numar cu ) si altul cu ' obtinem suma 3.. Daca inmultim primul numar
cu ' si pe al doilea cu ), obtinem suma ---. 7are sunt cele doua numere /
-'. <n elev celtuieste o sesime din suma pe care o are pe prajituri, doua cincimi din ce a mai
ramas, pe timbre, un sfert din restul de bani pe suc si i-au mai ramas 39 999lei. 7e suma a
avut initial /
-,. M-am gandit la un numar. Am adunat la acest numar trei. $ezultatul l-am inmultit cu , si am
scazut apoi .9. =oul rezultat l-am impartit la . si am obtinut, in final, .9. 0a ce numar m-
am gandit/
-5. <n biciclist merge cu o viteza de .9>mAora. &l porneste dintr-un punct A o jumatate de ora,
alt biciclist porneste pe acelasi drum, cu o viteza de .'>mAora. 7ei doi ajung in acelasi
moment in punctul B. Dupa cat timp l-a prins din urma al doilea biciclist pe primul / 7are
este distanta dintre A si B /
-+. <n vapor pleaca din portul A spre portul B cu viteza de )9>mAora. Alt vapor pleaca din B
spre A cu '9>mAora. 2tiind ca distanta dintre cele doua porturi este de .'9>m, sa se afle
dupa cat timp se intalnesc cele doua vapoare. 0a ce distanta de portul A se vor intalni /
Dar de portul B /