Sunteți pe pagina 1din 96

https://biblioteca-digitala.

ro
Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine autorilor acestora
şi nu reflectă neapărat opiniile şi poziţia Asociaţiei Cadrelor Militare
în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe.

https://biblioteca-digitala.ro
SUMAR

DIN SUMAR

EDITORIAL: ACMRR - un deceniu cu oameni de elită ................ „„„ . . . . . . . . . • . . . „ .. „ ..„ .................. 5


Din păcate, potenţialul material al Asociaţiei nu este la nivelul celui uman, dar tocmai aici iese în
evidenţă valoarea acestuia din urmă: membrii Asociaţiei, chiar aflaţi la vârste venerabile, încă pun
pasiune în ceea ce fac, încă sunt În stare de dăruire, încă nu au uitat ce Înseamnă să-ţi serveşti ţara, încă
sunt capabili să se mobilizeze atunci când interesul comun o cere... (Gl. bg. (r) Petru Neghiu,
preşedintele ACMRR-SIE) .

CULTURA DE SECURITATE

„Grifonii" ........................................................................................................................................... 6
Cel ce priveşte pecetea rotundă pe care stă scris "Serviciul de Informaţii Exteme România" nu poate să ·-

nu fie impresionat de acest reuşit exerciţiu de heraldică. De pe fondul albastru, asemănător unui cer senin,
răsare impunător Grifonul, animal mitologic, căruia cei vechi îi încredinţaseră sarcina de paznic al
comorilor, iar secretele sunt astăzi o preţioasă comoară. Partea de jos a corpului de grifon este de leu, cu o
coadă din care răsar mai multe smocuri şi are culoarea galbenă a nisipului încins. Jumătatea superioară
este de vultur, cu aripi şi gheare puternice, dar cu urechi de cal. Colorată în roşu carmin, ea aduce astfel
În blazonul spionajului românesc cea de a treia culoare a steagului nostru naţional. .. (N. Titu
Suhărneanu)

Culpa individuală şi pedeapsa colectivă ................................................................................. 10


Culpa colectivă reprezintă, pentru orice om de bun simţ, o enormitate. Cine va avea curiozitatea să caute
pe Internet sintagma „responsabilitate colectivă" va avea surpriza să constate că exemplul tipic citat în
articolul respectiv pentru acest termen îl constituie „practica blamării evreilor pentru moartea lui Isus".
Conform celor ce susţin teoria culpei colective, oamenii pot fi declaraţi vinovaţi pentru fapte pe care nu le­
au comis ei Înşişi, dar pe care le-a comis urmi dintre membrii grupului căruia ei îi aparţin. fn mod
evident, judecarea unor persoane dupâ asociaţiile, organizaţiile, rasa ori naţiunea din care ei fac parte nu
poate decât să producă daune uriaşe ... (Paul Carpen)

Persona non grata şi spionajul ...................... ............................................................................... 13


Procedura prin care un diplomat este declarat persana non gruta, este reglementată juridic, în principal,
în Convenţiile de la Viena din 18 aprilie 1961 şi din 24 aprilie 1963 privind relaţiile diplomatice şi,
respectiv, relaţiile consulare. Potrivit normelor de drept rcrnnosrnte în practica internaţională, statul
acreditar poate, în orice moment şi fără a fi obligat să-şi motiveze hotârâren, să informeze statul acreditant
că şeful misiunii sale sau oricare alt membru al personalului acesteia este persana non grala sau
neacceptabil... (Ion Dridea)

Opinia publică şi manipularea .............................................. .......................................„...........„16


Ceea ce surprinde este faptul că în loc să se facă eforturi pentru transparenţă mai mare, se fac demersuri
vizibile pentru a închide orice cale către aflarea adevărului. Ba mai mult, se observă o cre ştere a
agresivităţii şi violenţei verbale în demersul public ca substitut ni adevărului şi normalităţii. In mod
greşit se apreciază că replicile de tipul "datului În dinţi" vor aduce pe termen lung beneficiile scontate . . .

(Mircea Iordănescu)

https://biblioteca-digitala.ro
Sl!�I \!\

Un neconvenţionalist ..................................................................................................................... 18
Aşa am străbătut toate colţurile ţării respective şi n11 numai. Având posibilităţi, am sprijinit pe mulţi din
diaspora, am intrat în legăt11ră cu deputaţi, atât din opoziţie cât şi din partid11/ de la g11venwre, cu liflerul
celui mai mare sindicat de acolo, cu ziarişti de calibru, oameni de afaceri, rn membri din familii de "os de
domn''. Am activat pe linia culegerii de informaţii despre defectori, am conlucrat cu ofiţeri ai
"Fantomelor" ... (T. B. Val. Călugăreanu)

Din nou despre dezinformare . . .................................................................................................... 20


La Praga, cu ocazia evenimentelor din 1968, a fost trimisă şi o echipă /omiată din 4 ofiţeri de informaţii.
ln acea perioadă, capitala era înţesată de "diplomaţi" ce rrn locuiau în ambasade ci ocupau mai toate
hote/11rile centrale. Intre ei s-au încliegat relaţii cordiale, iar schimb11/ de informaţii se făcea în modul cel
mai deschis posibil, singura condiţie fiind aceea de a nu aparţine unui stat ce şi-a trimis trupe în
Cehoslovacia ... (M. Dragomirescu)

Motanul "detectiv" ......................................................................................................................... 22


Deşi totul era în ordine, prezenţa motanului în casă i-a cond11s la concluzia, mărturisită şi interceptată
prin microfon, că se află în "atenţia unor organe de supraveghere ", hotărând să nu mai poarte acolo nici
un fel de conversaţii... (Nicolae Spătaru)

Falsificarea şi manipularea istorici - o viziune subordonată politicului............................ 23


Sunt multe opinii potrivit cărora noile măsuri din R11si11 creează o ameninţare directă la adresa istorici/or
şi cetăţenilor obişnuiţi care încearcii să cerceteze cu obiectivitate istoria războrn/11i. În ciuda dificultăţilor
de obţinere a materiale/or de arhivă, istoricii de top care au scris despre greşelile şi crimele lui Stalin în
timpul războiului se tem că ar putea să fie acuzaţi de "reviwirea rezultatelor celui de-al doilea război
mondial" şi condamnaţi la închisoare ... Oean Ponova)

Cât adevăr conţin arhivele CNSAS? ........................................................................................... 25


Ca judecător imparţial şi cu o conştiinţă curată aflat în slujba unor instanţe civile sau penale, mi-aş
declina pur şi simplu competenţa în a decide şi a pronunţa soluţii definitive în astfel de cazuri, deoarece o
cercetare documentată şi corectă durează ani şi ani, chiar şi în situaţia că ai avea la dispoziţie calificarea,
metodele şi mijloacele necesare unei verificări reale ... (Stelian Octavian Andronic)

Comedie legionară ......................................................................................................................... 28


S-au oprit la autoturism, au controlat cum funcţionează m11gnetofon11/, apoi s-au îndepărtat de locul cu
pricina, dar s11praveghind localul. Până în jurul orei 13.00 s-au 11d11n11t circa 15 locatari din lagăr, la
scurt timp apărând şi "conducerea legionară": Dorina Gabor, fn costum de culoare închisă, având pe piept
insigna cu "Garda de fier", soţul ei, Kurr Gabor, care se 11111n(festa ca un bodygard, şi preotul Ulpiu
Bârlea, venit de la Bolzano ... (M. Dragomirescu)

SERVICII DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE STRĂINE

Cum devii ofiţer de informaţii la BND ...................................................................................... 30


Concluziile verificărilor de securitate sunt aduse la cunoştinţa candidatului prin avizul favorabil sau de
respingere. Pentru cei acceptaţi, începe o serie de teste în faţa unei comisii ample din care nu lipsesc şefii
de la resurse umane, security, unitatea unde va lucra candidat11l şi alţi ofiţeri sa11 f11ncţionari specialişti.
Testele au şi formă scrisă şi om/ă: o analiză de caz, o probă rlc cult11ră generală şi pe profilul specialităţii
absolvite, examen scris şi oral de limbă străină, teste de analiză-sinteză ş1 chiar şi alte probe, în funcţie de
formaţia profesională a candidatul11i şi de <>iitorul său loc de 111w1că . . .

https://biblioteca-digitala.ro
SUMAI\

ANALIZE POLITICO-STRATEGICE

Conflictul arabo-israelian: o problemă mereu actuală........................................„................„ 35


Lumea arabă este, astăzi, divizată - prin propria atitudine sau prin afecţiuni elective - între "moderaţi"
în fruntea cărora se auto-situează Egiptul, Arabia Sa11dită şi Emiratele din Golful arabo-persic şi
"radicali" în frunte cu Siria l11i Bashar Al-IÎssad care şi-a găsit, În cele din urmă!, "aliatul strategic" sub
pulpana ayatollahului Khamenei. În trad11cere liberă, clasificarea este forntă d11pă criteriul lui George
Bush "cine nu e cu noi, este împotriva noastră" (sentinţă care, În treacăt fie zis, este doar un plagiat după
Vladimir Ilici Lenin)„. (Ambasador prof. Dumitru Chican)

Drantele Basarabiei ............ „.................. „...................................................................................... 41


Românii aflaţi pe teritoriile căzute sub ocupaţia bolşevică au avut parte de mai multe valuri de deportări:
perioada cuprinsă între anii 1924 - 1940 (românii transnistreni din fosta Republică Autonomă Sovietică
Socialistă Moldovenească - RASSM); 1940 (imediat după re-anexarea Basarabiei, circa 90.000 de oameni
au devenit victime ale execuţiilor şi deportărilor); iunie 1941 (românii din fosta Republică Sovietică
Socialistă Moldovenească - RSSM, 18.400 de cetăţeni sau, dup1i alţi autori, peste 22.000 persoane, au fost
declarate „elemente antisovietice" sa11 „periculoase social" şi deportate ... (Ioan Popa)

DISPUTE PROFESIONALE

Este comparabil Ion Mihai Pacepa cu polonezul Ryszard Kuklinski?„ .. „ ...... „ .................. 48
Jon Mihai Pacqm provenea dintr-o familie al cărei trecut relevă caracterul dubios al unor relaţii cu
servicii de spionaj străine şi, în mod cert, la sfârşitul războiului, colaboraţionismul cu ocupantul sovietic
al României, ceea ce arată, din start, o situaţie total opusă celei din cawl Kuklitiski„. (Dr. Ion
Constantin)

Pacepa şi miliardul lui Ceauşescu ...................„ ......................................................................... 61


Cineva, un om prea optimist şi neştiind că un trădător este doar un trădător, chiar dacă a fost reabilitat,
spunea că, primind reabilitarea, Pacepa s-ar fi putut angaja într-o acţiune de recuperare a miliardului de
dolari americani pe care mulţi spun că Ceauşescu l-ar fi sustras, depunându-l undeva într-o bancă din
Occident. fntr-adevăr, gândind pozitiv, ar fi putut face ceva dacă şi-ar fi iubit ţara cu adevărat, aşa cum a
spus-o de nenumărate ori (V. D. Fulger)
„ .

Patriot sau trădător? Aceasta este întrebarea .......... „............ „ .............„ ............ „ ..................... 63
Desigur că şi Reg Hansen s-a aflat într-o similară problemă de conştiinţă când a descoperit că Bush-tatăl
(sau Clinton, sau Bush-fiul, ce importanţă mai are?) a făcut o greşeală, într-o problemă în care el,
Hansen, se simţea mai aproape de poziţia sovieticilor. Cc 11şor a devenit tot11l, de când cu „defecţiunea" lui
Pacepa! Şi Hansen şi-a luat libertatea de a se detaşa de poziţia „preşedintelui să11" şi vrând să facă un
mare bine poporului american se pregătea sri decoleze spre Kremlin. Spre ghinionul lui şi al poporului
american (care nu a beneficiat decât parţial de binele pe care-l făcea Hansen) - trădiitornl a fost arestat şi
stă acolo unde-i este locul) . (Cezar Pârcălabu)
. .

https://biblioteca-digitala.ro
SU�IAR

RUBRICA SPECIALISTULUI: AMENINŢĂRI ASIMETRICE

Terorismul cibernetic .................................................................................................................... 66


Un astfel de atac a încercat să "distrugă" sit-urr1e web estoniene, în urma deciziei guvernului estonian de
a muta un monument de război, din era sovietică, din centrul Tallinnului într-o suburbie. Două zile de
pichetări ale etnicilor ruşi, care au considerat această retocare ca pe un atac la istoria lor şi drepturile
minorităţilor, s-au transformat repede într-un atac de o putere nemaivăwtă până atunci, sit-urile
guvernamentale suferind blocări atât de severe, încât multe agenţii au trebuit să oprească accesul
adreselor I.P. din efara Estoniei pentru câteva zile . . .
(Gigi Giurcan)

Înarmarea spaţiului extraterestru ................................................................................................ 71

... Linia care separă domeniul militar de cel civil a devenit greu de observat. Sateliţii comerciali dau un
avantaj militar proprietarilor lor. Apariţia în spaţiu a unei pieţe de telecomunicaţii, de imagistică la
distanţă permite ţărilor să-şi lărgească capacitatea militară cumpărând serviciile necesare. Sateliţii care
furnizează aceste servicii devin m mod automat ţinte ale sistemului spaţial american ... (C. Olteanu)

MOZAIC

Din amintirile unui consul român .„ ........................................................................................... 76


Aceste pilduitoare aduceri aminte ne îndeamnă să reflectăm cu maximă responsabilitate la vocaţia
prieteniei sincere, aşa cum o concepea şi practica eruditul Sabri Esat Siyavusgil, cărnia îi mulţumesc cu
gratitudine pentru lecţia sa de viaţă, din care m-am inspirai adesea şi căreia m-am dedicat dintr-o
profundă convingere. Chiar dincolo de viaţa pământeană, acest om nu poate fi uitat, mai ales într-o lume
ca aceea de azi, când prietenia sinceră şi dezinteresată se întâlneşte tot mai rar .. (Mircea M. Dabija) .

Spionajul - ieri şi azi ..................................................................................................................... 80


Deşi Războiul Rece s-a terminat de 20 de ani, un lucru nu s-a schimbat la Viena, care a constituit
fundalul pentru legendarul roman de spiona] din anul 1949 al lui Orson Wells „Al treilea om", oraşul
rămânând, chiar în zilele noastre, "viesparul" activităţii serviciilor secrete. Ca şi În vremurile Cortinei de
Fier, Austria oferă spionilor din Est şi Vest un loc în care îşi pol desfăşura activităţile acoperite într-o
relativă obscuritate ... (Ioan Gatea)

DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA ACMRR-SIE

• Adunarea Generală a ACMRR-SIE; •Prima şedinţă ordinară a noului Consiliu Director; •Şedinţa
lărgită a Colegiului de redacţie al revistei „Periscop"; •Participarea la Conferinţa Naţională a ACMRR-
MAp; •Acţiuni În domeniul cultural; •Sărbătoriri ale membrilor Asociaţiei . . . (Niţu Costică) ........... .. 83 .

IN MEMORIAM

În amintirea unui prieten adevărat ........................„„„„ ..„..„„.„....... „.„„„.„„„.„..„........„....„.. 85

Propunerea a ajuns şi la noi pentru aviz. Aţi avut norocul ca hârtiile să ajungă şi la Mircea, care imediat
a cerut dosarul întocmit de specialiştii noştri înainte de angajarea dumneavoastră în minister. Tot el a
dispus deplasarea specială a unui lucrător de cadre de la noi, rn misiunea de a efectua o cercetare din mai
multe surse a veridicităţii celor afirmate de primar. Aşa cum susţinea Mircea, referinţa era o făcătură
menită să vă distrugă. . (Ioan Sbâmă)
.

https://biblioteca-digitala.ro
M1!1Dl@i 8

ACMRR-UN DECENIU CU OAMENI DE ELITĂ

La 19 octombrie 1999 se semna la atunci când interesul comun o cere.


instanţa de judecată actul de naştere al Aceşti oameni deosebiţi sunt cei care
Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în dau viaţă Asociaţiei, fie numai şi când,
Retragere din SIE. După ani de bâjbâieli, cu sfială sau cu lacrimi în ochi, de multe
de confuzii şi chiar de rele intenţii, ori, se închină atunci când trec pe lângă
inclusiv din partea unor reprezentanţi ai un obiectiv economic sau de altă natură,
instituţiei din care proveneau membrii la edificarea şi dezvoltarea căruia au
Asociatiei nou înfiintate, se intra într-un pus şi ei o cărămidă sau când, sfătos, ''se
'
climat de normalit�te şi de încredere laudă" că au contracarat sau deturnat o
pentru foştii ofiţeri, maiştri militari şi anumită acţiune antiromânească pusă la
subofiţeri care şi-au trăit viaţa şi au cale de "te-miri-cine" undeva, pe unul
activat sub jurământ în folosul sau altul din meridianele lumii. Pentru
României, în ţară şi în străinătate. aceşti oameni minunaţi nu trebuie pre­
cupeţit nimic, pentru ei trebuie făcute
Nu ne propunem acum şi aici să
"mici eforturi", inclusiv de către institu­
facem un bilanţ al deceniului parcurs, o
ţia din care provin, pentru ca ei să-şi
vom face în cadrul manifestărilor ani­
trăiască în demnitate calitatea de mili­
versare pe care le vom organiza în luna
tari în rezervă sau în retragere. Şi cel
octombrie. Ne limităm să spunem că
mai important efort, în acest sens, este
potenţialul uman al Asociaţiei poate,
să fie protejaţi de atacurile unor neispră­
astăzi, să iniţieze şi să pună în operă
viţi - dar nu dezinteresaţi - cocoţaţi în
acţiuni şi activităţi pertinente pentru
politică, în mass-media, în organizaţii
realizarea obiectivelor noastre statutare:
ale societăţii civile sau în altă parte.
apărarea demnităţii şi onoarei de mili­
tari a membrilor acesteia; apărarea Acestor oameni, în numele Consi­
drepturilor lor legale şi legitime; sprijin liului Director al Asociaţiei, le aducem
social-umanitar; promovarea culturii de acum, la jubileu, salutul camaraderesc,
securitate şi altele. Din păcate, potenţia­ urări de sănătate şi viaţă îndelungată, în
lul material al Asociaţiei nu este la nive­ onoare şi demnitate. O facem prin mijlo­
lul celui uman, dar tocmai aici iese în cirea revistei Periscop, pentru că lipsa
evidenţă valoarea acestuia din urmă: unui spaţiu adecvat şi a posibilităţilor
membrii Asociaţiei, chiar aflaţi la vârste materiale nu ne permit să organizăm o
venerabile, încă pun pasiune în ceea ce întâlnire a tuturor celor care poartă la
fac, încă sunt în stare de dăruire, încă nu piept legitimaţia de membru al
au uitat ce înseamnă să-ţi serveşti ţara, Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă
încă sunt capabili să se mobilizeze şi în Retragere provenite din SIE.

LA MULŢI ANI, DRAGĂ ASOCIAŢIE !

Gl. bg. (r) Petru Neghiu


Preşedintele ACMRR-SIE
https://biblioteca-digitala.ro
c; iMi1Miiii!Jiiiiijii

NOUTĂŢI EDITORIALE

„GRIFONII "

Editura "Detectiv" a publicat recent o nouă lucrare a colegului nostru N. Tihu


Suhăreanu „ Grifonii", în care acesta rememorează fapte şi întâmplări din trecutul
Direcţiei de Informaţii Externe.
Este o lucrare vie, captivantă, scrisă într-un ritm alert, care aduce în faţa cititorului
acea părticică din istoria unităţii pe care autorul a cunoscut-o.
Redăm, în continuare, extrase din capitolul introductiv, precum şi din cel referitor la
înfiinţarea Cifrului de Stat în România.
Menţionăm că lucrarea nu se distribuie prin librării, doritorii putând să o obţină
numai prin Societatea Exclusive Trading International S.R.L.

(P.C.)

Nu pot să mă întorc în timp, sufletul celor care au fost sau sunt


pentru a scrie istoria întâmplărilor la lucrători pe acest tărâm aparte.
care am fost martor aproape trei Harnagea a dispus crearea unei steme
decenii în serviciul de Cifru al a instituţiei. Iar alegerea a fost
României, fără a mă referi mai întâi la deosebit de inspirată - Grifonul.
un fapt din zilele noastre. Un fapt care
m-a umplut de mândrie.
Dintre cei care s-au perindat la
cârma spionajului românesc din 1990
încoace, unul s-a remarcat ca un ade­
vărat reformator: Cătălin Harnagea. A
fost pe nedrept zugrăvit de Mihai
Pelin ca fiind un ageamiu, pentru că el
s-a dovedit de fapt a fi un bun orga­
nizator şi a făcut multe lucruri bune
pentru instituţie. Poate voi reveni
asupra lor. Deocamdată mă voi opri
numai asupra unuia dintre ele. Printre
aceste lucruri frumoase înfăptuite de
Cătălin Harnagea s-a numărat şi un Cel ce priveşte pecetea rotundă pe
gest aparent mai puţin important, dar care stă scris "Serviciul de Informaţii
care are o rezonanţă deosebită în Externe - România" nu poate să nu fie

https://biblioteca-digitala.ro
iMllU!Q•iiiiiu!Hiil 8
impresionat de acest reuşit exercitiu viziunea largă, pătrunzătoare a vultu­
de heraldică. De pe fondul albast�u, rului, precum şi cu puterea, curajul şi
asemănător unui cer senin, răsare majestatea leului.
impunător Grifonul, animal mitologic, În fine, o ultimă calitate pe care i-o
căruia cei vechi îi încredintaseră atribuie medievalii: grifonul păzeşte
sarcina de paznic al comorilo'r, iar Arborele Cunoaşterii şi căile spre
secretele sunt astăzi o preţioasă salvare!
comoară. Partea de jos a corpului de
grifon este de leu, cu o coadă din care Iată, aşadar, în cuvinte puţine,
.
răsar mai multe smocuri şi are iustificarea acestui nobil blazon al
culoarea galbenă a nisipului încins. Serviciului de Informaţii Externe. Fie
Jumătatea superioară este de vultur, ca lucrătorii lui de astăzi să fie, cu
cu aripi şi gheare puternice, dar cu talii, la înăltimea lui! Să fie loiali tării
'
urechi de cal. Colorată în roşu carmin, în ţelepţi şi curajoşi, asemenea ac�steÎ
ea aduce astfel în blazonul spionajului creaturi puternice şi majestuoase pe
românesc cea de a treia culoare a care şi-au ales-o drept simbol.
steagului nostru naţional. Î n ce mă priveşte, sunt ferm
Î n cioc grifonul poartă o cruce, convins că majoritatea celor care au
amintind de vulturul cruciat, iar în lucrat de-a lungul vremii în spionajul
gheare ţine două chei, identificându­ românesc au fost astfel. Desigur, au
se astfel ca paznic al comorilor existat, alături de ei, alături de cei
informative. Semnificativ pentru acest mulţi şi buni, şi câţiva pigmei, şi
detaliu este faptul că în literatura câţiva trădători. Aceste suflete negre
dedicată grifonului ghearele erau nu reuşesc însă altceva decât să facă
considerate deosebit de valoroase, să apară şi mai luminoase chipurile
întrucât aveau faima să-şi schimbe celor care, ani multi, 1 au trudit1 cu
culoarea în prezenţa otrăvii. Grifonul înţelepciune şi curaj, cu loialitate faţă
va şti deci oricând dacă printre de ţară, pe frontul pe care se
comorile ce le aduce în gheare vreuna confruntă inteligenţele. Cei care, în
este otrăvită. numeroase asemenea confruntări, au
ieşit învingători.
Un tratat medieval de heraldică
spune: "Grifonul reprezintă înţe­ De aceea şi ei merită blazonul
lepciunea şi curajul; dar înţelepciunea nobil al Grifonului.
trebuie să conducă, iar curajul să o De aceea îi dau acestei cărţi titlul
urmeze". Nici nu se poate afla o mai "GRIFONII".
potrivită sinteză a muncii de spionaj:
mai întâi inteligenţă şi abia apoi curaj.
La noi în ţară, prima carte care se
O altă caracteristică atribuită gri­ ocupă de diverse metode de cifrare,
fonului este credinţa, loialitatea sa. Se explicate ştiintific, a fost scrisă de
spune că dacă partenerul de viaţă îi maiorul de st�t Major E.Cantea şi a
moare, el nu se mai căsătoreşte fost publicată după terminarea primu­
niciodată. Loialitatea serviciului de lui Război Mondial. Ea va constitui
informaţii trebuie, evident, să fie baza teoretică pentru înfiinţarea
îndreptată către Ţară şi nu către birourilor de Cifru din marile unităti
conducătorii ei vremelnici. Grifonul militare, din Poliţie, din Jandarmerie
este binecuvântat cu iuţeala, zborul şi şi din Siguranţă.

https://biblioteca-digitala.ro
G) ililiii•'i.iil•U91iil

Noţiunea "Cifrul de stat" a fost nea "Cifrul de stat" românesc. Pentru


introdusă în România în martie 1948, gestionarea acestui cifru a fost în­
odată cu importarea din URSS a pri­ fiinţat, în cadrul MAI, Serviciul
melor cantităţi de materiale cripto­ Central de Cifru ( "H" ) , iar toate
grafice (două vagoane). Până atunci se celelalte sisteme de cifrare folosite
menţinuse "Cifrul regal", reprezentat până atunci au fost retrase şi date în
de un sistem de coduri de diverse custodia unui organism care, mai
mărimi (de la 3.000 la 100.000 de târziu, va organiza un Muzeu de
elemente clare), tipărite în Franţa şi criptologie.
folosite în special de MAE. Celelalte Iniţial al fost autorizate să lucreze
instrumente ajutătoare (careuri, tabele cu noul cifru MAE, Securitatea Sta­
standard de supracifrare etc.) se tului, SSI şi M.St.M., ultimele trei
confecţionau la Tipografia Siguranţei instituţii având dreptul să folosească,
Naţionale, iar criptografele (manuale în acelaşi timp, şi alte mijloace de
sau electrice) în laboratoarele SSI şi secretizare, după cum le impuneau
ale Armatei. interesele operative. Aceste mijloace
Şi pe atunci, orice material implicat trebuiau însă avizate de către com­
în procesul de cifrare-descifrare tre­ partimentul "H''. Mai târziu, "Cifrul
buia păstrat sub cheie. Manipularea de stat" a intrat şi în dotarea Co­
acestor materiale era însă defectuoasă. mandamentului Gărzilor Patriotice,
Dacă în ţară (avem în vedere în organizat pe lângă CC al PCR.
special Ministerul Afacerilor Externe,
fiindcă SSI şi Armata foloseau alte
sisteme de cifrare decât "Cifrul re­ Moscova avea destule motive
gal"), activitatea era bine organizată, pentru a dori să cunoască gândurile ...
iar cifratorii (toţi fiind diplomaţi de cifrate ale Bucureştiului.
carieră cu grade inferioare) respectau În primul rând, după moartea lui
strict canoanele de siguranţă, la unele
Stalin (martie 1953), în România
oficii diplomatice se formaseră adevă­
începuse un timid proces de reaşezare
rate "cooperative" criptografice.
a relaţiilor bilaterale pe alte baze,
Prin anii 1940-1941, SSI a stabilit că tonul dându-l chiar Securitatea.
"Cifrul regal" fusese fotografiat şi În al doilea rând, prin alegerea lui
vândut italienilor, iar germanii şi-l
Alexandru Drăghici în Biroul Politic
procuraseră încă din anii 1937-38. S-ar
al Partidului, Gheorghiu Dej făcuse
putea ca şi alte puteri să fi intrat în
un prim pas în afirmarea întâietăţii
posesia lui, întrucât în condiţiile în
PCR în probleme de Siguranţă Naţio­
care, la unele Misiuni, "Cifrul regal"
nală. Totodată, rolul consilierului
era scos din camera cifrului şi dus la
sovietic de pe lângă ministrul de
secretariat, unde diplomaţii cifratori
Interne devine consultativ.
lucrau cu sticlele de Porto pe masă, el
nu mai putea fi în siguranţă şi nimeni Î n al treilea rând, prin înlocuirea
nu mai putea garanta pentru integri­ generalului Sergiu Nicolau (Serghei
tatea lui. Nikonov) şi a principalilor săi colabo­
ratori din fruntea spionajului româ­
Lucrurile s-au schimbat radical
nesc şi limitarea, de către Vâlcu, a
după introducerea în România a
atribuţiilor celor trei consilieri sovie-
"Cifrului de stat sovietic", care deve-

https://biblioteca-digitala.ro
iQHQajMJ#H91iil 8
tici, Moscova rămăsese fără surse criptografice primite de la Moscova şi
serioase de informare în OJE. folosirea, în procesul cifrării, a unor
Prima măsură care s-a luat pentru coduri auxiliare, confecţionate de
a pune beţe în roate decriptorilor către Serviciul " H".
sovietici a fost introducerea grupei După doi ani s-a făcut pasul
indicative undeva pe la mijlocul hotărâtor - elaborarea unui complex
criptogramei, acolo unde putea fi mai de cifruri cu toate componentele
greu identificată. făcute în ţară.
În cea de-a doua etapă s-a trecut la
modificarea seriilor materialelor

https://biblioteca-digitala.ro
G iHIU!IHi!QUijiiil

CULPA INDIVIDUALĂ ŞI PEDEAPSA COLECTIVĂ

Cu ceva vreme în urmă, pentru o Sunt convins, în primul rând, că în


bună perioadă de timp, una dintre abordarea unor asemenea probleme o
temele preferate ale dezbaterii publi­ anumită doză de calm şi ponderaţie
ce din ţara noastră, atât în presa este mai mult decât necesară. Infla­
scrisă, cât şi în audiovizual, au consti­ marea personală a unora dintre aceia
tuit-o infractiunile comise de unii
I care au dobândit posibilitatea de a se
cetăţeni români în Italia, respectiv adresa publicului şi efortul lor de a
contramăsurile pe care autorităţile inflama şi spiritele celor care îi citesc
statului italian au decis să le între­ sau îi ascultă nu poate fi decât
prindă faţă de ceea ce reprezenta, contraproductivă .
neîndoielnic, o ameninţare la adresa
În al doilea rând sunt convins că
securităţii cetăţenilor proprii. Persoa­
ne care credeau probabil că violenţa trebuie reamintit, spre folosul general,
lor de limbaj ar putea fi interpretată conţinutul termenilor care alcătuiesc
drept expresie a unor convingeri binomul din titlu.
ferme emiteau judecăţi cu pretenţie de Culpa colectivă reprezintă, pentru
adevăr absolut, criticau în dreapta şi orice om de bun simţ, o enormitate.
în stânga, nutrind probabil speranţa Cine va avea curiozitatea să caute pe
că, în cele din urmă, ceva-ceva tot se Internet sintagma „responsabilitate
va adeveri din profeţiile lor de colectivă" va avea surpriza să constate
Cassandră, astfel încât mai târziu să că exemplul tipic citat în articolul
poată să afirme: „V-am spus eu că aşa respectiv pentru acest termen îl
stau lucrurile!" constituie „practica blamării evreilor
Acest articol nu are drept ţel pentru moartea lui Isus". Conform
reînvierea în acele dezbateri. Şi aşa s-a celor ce susţin teoria culpei colective,
spus destul! Nu cred că era cazul să le oamenii pot fi declaraţi vinovaţi
reamintim specialiştilor noştri din do­ pentru fapte pe care nu le-au comis ei
meniu ce prevede cutare sau cutare înşişi, dar pe care le-a comis unul
Directivă europeană, pentru că ei de dintre membrii grupului căruia ei îi
aceea sunt plătiţi, ca să ştie aceste aparţin. În mod evident, judecarea
detalii. Î n egală măsură nu cred că era unor persoane după asociaţiile, orga­
cazul să îi învăţăm pe italieni cum să nizaţiile, rasa ori naţiunea din care ei
îşi facă ordine în ograda proprie, fac parte nu poate decât să producă
întrucât reciproca s-ar putea să ne daune uriaşe.
deranjeze. lată două exemple din istoria
Scopul acestui articol este acela de recentă ilustrând atitudini diametral
a extrage o concluzie mai largă opuse în legătură cu acest subiect:
pornind de la acele evenimente.

https://biblioteca-digitala.ro
„Fabrica morţii", o carte despre iar încadrarea juridică o poate face
atrocităţile din lagărele naziste, are ca doar Justiţia.
motto următoarea propoziţie aparţi­ De ce repetăm aceste adevăruri
nând filosofului englez Bertrand elementare? Simplu. Pentru că în isto­
Russel!: Nu există greşeală mai mare ria noastră recentă am trecut prin si­
decât pedeapsa colectivă. Aşadar la tuaţii când s-a cerut pedeapsa colecti­
puţin timp după război, când lumea vă. De către români, pentru români.
trăia sub şocul psihologic al descope­ Am uitat oare atât de repede? Am
ririlor făcute în legătură cu fabricile uitat când se cerea internarea în la­
naziste ale mortii, Bertrand Russell găre a cel puţin 300.000 de persoane?
pleda pentru pedepsirea criminalilor Că aici trebuia inclus tot personalul
de război, nu a germanilor. Securităţii, de la ministru, la femeia
Pe de altă parte, imediat după ce de serviciu? (Judecarea celor inter­
trupele sovietice au pătruns pe terito­ naţi urma probabil să se facă ulte­
riul german, în rândul lor a fost difu­ rior). Am uitat urletele barbare „Se­
zat manifestul „Ubei nemţa!" (Ucide-I curişti - Terorişti"? Am uitat că asa­
pe neamţ), manifest atribuit lui Ilya sinarea colonelului Trosca şi a echi­
Ehrenburg, în care se spunea, printre pajului de pe TAB, ca şi profanarea
altele: Ucide! Ucide! În rasa germană

cadavrelor lor s-a bucurat de un
nu există decât răul; toti cei vii toti cei elogiu în presă, ca luptă împotriva
încă nenăscuţi sunt răf! Urme;ză fnvă­ „gorilelor teroriste"? (Cercetarea
ţăturile tovarăşului Stalin. Zdrobeşte fia­ istorică serioasă a dovedit că în de­
ra fascistă o dată pentru totdeauna în
cembrie 1989 Securitatea nu a avut
propria ei viziună! Foloseşte forţa şi nimic de-a face cu fenomenul
înfrânge mândria rasială a femeilor diversionist-terorist).
germane� Posedă-le ca prada ta legală. Sunt unii care, plini de mânie, îi
Ucide! ln vreme ce înaintaţi, ucideţi, criticau, acum câtva timp, pe italieni
bravi soldaţi ai A rmatei Roşii! („.)" pentru că voiau să creeze patrule
Nu vom obosi repetând că incri­ dezarmate, alcătuite din civili şi sub­
minarea unor grupuri de oameni fără ordonate Politiei, care să aibă misiu­
alt suport decât apartenenţa lor la o nea de a sesi�a eventualele activităti
anumită categorie este o monstruozi­ suspecte. Am uitat că şi la noi a exist�t
tate. Nu poţi acuza pe cineva, nu îl intentia de a crea o retea natională
poţi sancţiona în vreun fel doar pom pos botezată Patrio't, care' să de�
pentru că face parte dintr-un grup clanşeze ceea ce domnul Virgil Măgu­
declarat „ vinovat" de nişte capete mai reanu în dialogul său cu istoricul Alex
mult sau mai puţin luminate. Nu poţi Stoenescu, numeşte ironic o cruciadă
sări la gâtul cuiva doar pentru că este de demascare a Securitătii? Cine erau
negru sau arab, doar pentru că este acei cruciaţi? Nu cu�va erau tot
român sau ungur, doar pentru că a civili?
fost prim-secretar sau ofiţer de Cine afirmă că articolele de presă
securitate. au o viaţă scurtă, că ziarele trăiesc
Pentru ca o persoană să poată fi doar o zi aceia nu au pe de-a-ntregul
pedepsită trebuie ca ea (şi nu grupul dreptate. Oamenii nu uită chiar atât
social din care face parte) să fi comis o de uşor. În plus, oncme poate
faptă incriminată într-un text de lege, consulta colecţiile existente. Şi,
recitindu-le, ar trebui uneori să le
https://biblioteca-digitala.ro
€ ii!Nii@i•!iiiHUA•M•

aşeze în faţă, acestor agitatori, oglinda aspecte care nu doar că nu trebuie


propriilor atitudini, oglinda propriilor uitate, ci trebuie studiate şi dezbătute
articole. Articole prin care au contri­ spre întregirea culturii noastre de
buit la constituirea unor anumite securitate.
opinii în rândurile celor care i-au citit, Şi aceşti agitatori ar trebui
i-au ascultat şi, mai ales, i-au crezut. întrebaţi: Dacă acum luptaţi pentru
Manipularea opiniei publice, induce­ nişte principii, atunci unde eraţi? Ori
rea în rândul populaţiei a unor senti­ nu care cumva aţi vrea să se creadă că
mente de teamă, zugrăvirea unor despre culpa individuală şi răspunde­
potenţiali duşmani, aţâţarea spiritelor rea colectivă aţi auzit abia acum.
ţmpotriva acestora luni de-a rândul
începând cu decembrie 1989 sunt

Paul Carpen

https://biblioteca-digitala.ro
iUiiQtJJ.]iiHUijliil :0

PERSONA NON GRATA ŞI SPIONAJUL

Motto: "Diplomaţia înseamnă să faci şi să spui cele


mai urâte lucntri în modul cel mai simpatic posibil"
(Ambrose Bierce, "Vocabularul diavolului").

Persana non grata şi persana ingrata, naţională, statul acreditar poate, în


ambele noţiuni în limba latină, ca şi orice moment şi fără a fi obligat să-şi
persana non gradita în italiană repre­ motiveze hotărârea, să informeze sta­
zintă statutul unui membru al corpu­ tul acreditant că şeful misiunii sale
lui diplomatic, pe care statul acreditar sau oricare alt membru al persona­
nu-l mai doreşte pe teritoriul său. Cu lului acesteia este persana non grata
alte cuvinte, când un stat observă că sau neacceptabil.
un diplomat străin se amestecă în tre­ În activitatea practică, însă, între­
burile sale interne sau desfăşoară acti­ gul proces prin care un diplomat este
vităţi ce depăşesc funcţiile diploma­ declarat persana non grata cunoaşte
tice, acest diplomat este declarat nuanţări care, de regulă, sunt legate
persana non grata. Asemenea eveni­ de interesele statelor în momentul
mente nu doar atrag măsuri drastice, respectiv.
ci creează o atmosferă de tensiune, În unele situaţii, invocându-se
care aduce prejudicii relaţiilor dintre amestecul unui diplomat străin în tre­
statele în cauză şi relaţiilor interna­ burile interne, statul acreditar urmă­
ţionale în general. reşte câştigarea de capital politic sau
Diplomaţii beneficiază, în ţara în salvgardarea unor situaţii interne
care sunt acreditaţi, de imunităţi extrem de complicate. Această conota­
diplomatice, chiar dacă au săvârşit o ţie o are în mod sigur recenta situaţie
faptă penală. În asemenea cazuri, ţării în care şeful misiunii diplomatice ro­
respective nu-i mai rămâne decât să mâne din Republica Moldova şi un alt
declare persoana în cauză indezira­ diplomat român au fost declaraţi
bilă. Acest lucru înseamnă că, într-un personae non gratae. De asemenea,
anumit timp, cel vizat trebuie să refuzul autorităţilor moldoveneşti de
părăsească ţara. a acorda acreditarea înlocuitorului
Procedura prin care un diplomat ambasadorului român declarat persa­
este declarat persana non grata, este na non gratn, reprezintă o gafă politică
reglementată juridic, în principal, în de proporţii, menită să deterioreze şi
Convenţiile de la Viena din 18 aprilie mai mult relaţiile cu România.
1961 şi din 24 aprilie 1963 privind În decursul anilor, în special în
relaţiile diplomatice şi, respectiv, rela­ timpul Războiului Rece, au fost de­
ţiile consulare. Potrivit normelor de clanşate adevărate campanii de utili­
drept recunoscute în practica inter- zare a procedurii prin care diplomaţii
https://biblioteca-digitala.ro
G •111•u11..,11G111a•ii•

străini erau declaraţi personae non autorităţile autohtone printr-o


gratae, îndeosebi între SUA şi Anglia, activitate de relaţii intensă, în scopul
pe de o parte, şi Uniunea Sovietică, pe retragerii lor de la post de către ţara
de altă parte. care i-a trimis. Compromiterea are la
Statele prejudiciate prin procedura bază, în cele mai multe cazuri,
"persana non grata" au dreptul de a pretinse încălcări ale legislaţiei şi
aplica reciprocitatea, adică expulzează normelor locale.
la rândul lor, un număr, de regulă, În activitatea de zi cu zi se folosesc
echivalent de diplomaţi aparţinând şi alte modalităţi de "a scăpa" de
ţărilor care au luat măsura respectivă. persoane nedorite din corpul diplo­
De cele mai multe ori, însă, statele matic, fără ca acestea să fie declarate
evită să declare oficial personae non oficial personae non gratae.
gratae reprezentanţi diplomatici stră­ Conform art. 3 din Convenţia de la
ini, datorită temerii aplicării princi­ Viena, una din cele mai importante
piului reciprocităţii, precum şi înrău­ funcţii ale misiunii diplomatice este
tăţirii şi încordării relaţiilor bilaterale, "informarea, prin toate mijloacele licite,
care uneori pot conduce la ruperea asupra situaţiei şi evoluţiei evenimentelor
legăturilor diplomatice şi la scandal care au loc în statul acreditar şi trans­
international. În consecintă, se caută
I I miterea informaţiilor culese către statul
căi mai puţin deranjante care, în acreditant " . În zilele noastre, majori­
esenţă, au aceeaşi finalitate, ca de tatea stalelor lumii garantează şi spri­
exemplu: jină realizarea acestei funcţii conside­
- Atenţionarea discretă, în cadrul rând-o importantă pentru relaţiile
unor întâlniri oficiale sau informale, bilaterale şi interesele reciproce. Fac
de către membri ai Ministerului de excepţie acele activităţi ale unor
Externe din statul acreditar că un anu­ diplomaţi care exced prevederile de
mit diplomat "se ocupă de alte probleme mai sus trecând din domeniul licit în
şi nu contribuie esenţial la întărirea şi cel ilicit, fiind vorba, cel mai adesea,
dezvoltarea relaţiilor bilaterale". În multe de spionaj.
cazuri, asemenea atenţionări discrete
reprezintă indicii elocvente că Toate statele lumii practică spiona­
persoana în cauză nu mai este dorită jul, activitate ce a devenit o compo­
şi trebuie retrasă de la post, fără a se nentă de mare importanţă în luarea
mai declanşa procedura oficială prin deciziilor politice care privesc în mod
care să fie declarată persana non grata. prioritar interesul naţional şi comba­
- Influenţarea unor personalităţi terea ameninţărilor asimetrice, cum
marcante (politicieni, formatori de sunt terorismul, traficul de armament,
opinie, oameni de notorietate etc.) să droguri, substanţe interzise, de carne
formuleze critici, în ţara lor sau în vie etc.
străinătate, la adresa unor diplomaţi Tocmai bazate pe asemenea
sau membri ai reprezentanţelor diplo­ realităţi, statele acceptă tacit spionajul
matice, care apoi, preluate şi inter­ cu toate că întreprind măsuri proprii
pretate de mass-media, să determine să limiteze pe cât posibil activităţile
discreditarea acestora şi, în conse­ similare desfăşurate de străini pe
cinţă, retragerea lor de la post. teritoriile naţionale şi chiar să le
- Compromiterea unor membri ai neutralizeze, atunci când este cazul.
corpului diplomatic care deranjează Activitatea diplomatică este folosită

https://biblioteca-digitala.ro
adesea ca acoperire pentru desfăşu­ La procedura de declarare a unui
rarea unor acţiuni de spionaj cum ar fi diplomat persana non grata având
culegerea de informaţii secrete, recru­ motivaţia de spionaj se apelează îr
tarea de agenţi etc. cazuri excepţionale şi, de regulă, d€
Sunt situaţii când cadrele de către statele puternice.
informaţii care lucrează sub această Tot de regulă, când un diploma1
acoperire sunt depistate de către orga­ străin este declarat persana non grata şi
nele contrainformative din ţările res­ i se aduc acuzaţii de spionaj, comenta­
pective, fără să se ia măsuri împotriva riile mass-media şi ale autorităţilm
lor, fie că activitatea ce o desfăşoară sunt adesea exhaustive, se aduc îr
acestea nu deranjează în prea mare aclualit;ite cazuri mai vechi sau mai
măsură autorităţile, fie că înlocuirea noi similare, prilej cu care se face şi c
lor cu altele necunoscute ar în?emna pregătire contrainformativă a popula·
eforturi şi cheltuieli financiare în plus ţiei, accentuându-se repercusiunii€
pentru a le cunoaşte activitatea. negative ale activităţii respective.
Serviciile de contraspionaj perfor­ În realitate, statele doresc să depă­
mante, care se respectă, au pregătite şească rapid evenimente de acest gen,
din timp cazuri de diplomaţi străini, continuând să facă diplomaţie şi în
documentate informativ, care pot fi acelaşi timp spionaj pentru apărarea
folosite oricând pentru acţiuni de şi promovarea intereselor proprii.
reciprocitate, atunci când este nevoie.

Ion Drideil

https://biblioteca-digitala.ro
G +HIMIJIPiii•YA•M•

OPINIA PUBLICĂ ŞI MANIPULAREA

Motto: "Cine n11 înţelege să nJt dispreţuiască opinia


publică, n11 va deveni niciodată puternic" (Georg
Wilhelm Friedrich Hegel)

Opinia publică înseamnă aprecie­ consfinţeşte ca forum al autorităţii


rea asupra stării lucrurilor dintr-o politice.
societate văzută din punct de vedere Pentru prima dată, noţiunea de
al interesului general sau al celui de opinie publică, în sens contemporan,
grup, fie el politic, economic, muzical, apare în Franţa într-un discurs al lui
sportiv etc. Ea se articulează pe Rousseau din 1750. Odată cu amploa­
existenţa libertăţii de opinie garantată rea mişcării muncitoreşti şi a demo­
de drept şi pe posibilitatea ca mass­ cratizării societăţii, opinia publică
media să fie independente din punct cunoaşte o creştere a importanţei sale
de vedere financiar. Opinia publică politice. Astăzi, hotărârile politice
trebuie să fie văzută şi ca o formă de sunt legate tot mai mult de opinia
participare socială şi de democraţie. publică, chiar şi în statele dictatoriale.
Opinia publică este mai veche În urma analizelor ştiinţifice făcute
decât noţiunea în sine. În antichitate, asupra opiniei publice s-a ajuns la
în statele din Asia Mică, în Grecia sau concluzia că aceasta are trei di­
Roma, cetăţenii îşi expuneau opiniile mensiuni:
în mod deschis în pieţe (în limba - una sociologică, care potrivit
greacă "Agora", iar în limba latină unor critici are pe lângă caracterul
"Forum") în adunări ori în tribunale politic şi economic şi unul psihic;
populare. - una ştiinţifică şi social-filosofică,
După inventarea tiparului şi apari­ cuprinzând prevederi normative ce
ţia ziarelor, în secolele următoare s-au provin adesea din filosofia socială şi
dezvoltat filmul, radioul şi televiziu­ ştiinţele politice;
nea, ulterior s-a produs revoluţia - una ca obiect şi rezultat al
electronică din zilele noastre, care a sondajelor de opinie. Conform acestei
culminat cu Internetul. Toate aceste dimensiuni, opinia publică defineşte
modalităţi de a transmite informaţiile părerile, punctele de vedere şi ra­
au dat o nouă dimensiune opiniei porturile dintre oameni în societate.
publice. De cele mai multe ori critica se
Începând cu secolul 18 în Europa îndreaptă asupra puterii mijloacelor
se observă că opinia publică devine de informare în masă, îndeosebi
din ce în ce mai mult o armă în mâna asupra jurnaliştilor din presa scrisă şi
burgheziei în ascensiune, care o audiovizuală.

https://biblioteca-digitala.ro
ii!iiU1U•J!IOiGM•ii• @
O critică asupra opiniilor publicate Ceea ce surprinde este faptul că în
este bazată pe orientarea prioritară loc să se facă eforturi pentru trans­
spre profit a mijloacelor de informare parenţă mai mare, se fac demersuri
în masă şi mai ales pe deformarea vizibile pentru a închide orice cale
conştientă a realităţii în scop de câştig către aflarea adevărului. Ba mai mult,
material din partea unor jurnalişti sau se observă o creştere a agresivităţii şi
moderatori de talk-show-uri. violenţei verbale în demersul public
Cu toate că nu există o definiţie ca substitut al adevărului şi norma­
unanim recunoscută a opiniei publice, lităţii. În mod greşit se apreciază că
termenul este folosit tot mai mult şi a replicile de tipul "datului în dinţi" vor
devenit de largă utilitate în zilele aduce pe termen lung beneficiile
noastre. scontate.
Progresele deosebite ale tehnicii Manipularea opiniei publice nu
transmisiunil?r au condus la multipli­ trebuie percepută ca o fatalitate. Ea
carea posibilităţilor de exprimare a poate fi, dacă nu anihilată, cel puţin
ideilor, părerilor, comentariilor, senti­ estompată printr-o informare corectă
mentelor şi trăirilor nu numai în din mai multe surse şi o preocupare
forumuri organizate cu acest scop, ci permanentă individuală pentru cu­
şi în direct, folosind Internetul cu noaştere şi aflarea adevărului.
toate formele sale electronice de trans­ Aspectul mai complicat al proble­
mitere a informaţiilor: site-ul, portalul mei apare atunci când manipularea
informatic, căsuţa poştală electronică, are drept ţintă aşa-zisa majoritate
blogg-ul, forumul etc. mută, adică marea masă a populaţiei
Din păcate, în ultimii ani se care din dezinteres, lipsă de mijloace
observă, din ce în ce mai clar folosirea proprii sau carenţe educaţionale cade
mijloacelor de comunicare cu masele pradă efectelor negative ale manipu­
nu numai pentru o informare corectă lării.
reciprocă, ci şi în scopul manipulării. Pentru a se îndrepta această situa­
Trusturi de presă, ziarişti parti­ ţie, un rol important revine sistemului
zani, reprezentanţi ai unor partide po­ educaţional, instituţiilor statului cu
litice, organizaţii şi asociaţii nonprofit, atribuţii în domeniu şi, mai ales,
persoane fizice şi juridice etc. lansea­ societăţii civile.
ză, uneori folosind căile menţionate Ridicarea nivelului de educaţie şi
mai sus, versiuni manipulatoare, fie civism al populaţiei va diminua în
pentru a escamota realitatea, fie mod sigur efectele negative ale
pentru a câştiga credit politic, econo­ manipulării opiniei publice.
mic ori electoral, urmărind, în
general, interese diverse individuale
sau de grup.
Mircea Iordănescu

https://biblioteca-digitala.ro
UN NECONVENTIONALIST '

Şi aşa, ca să intrăm şi noi în rândul de mine). Se uită dumnealui în ochii


Lumii, ne-am diversificat acoperirile mei şi-mi zice: "Ce-i cu părul ăsta lung
în activitatea de informaţii externe. şi hainele astea până la pământ ? "
("Acoperiri neconvenţionale") . Era la - De�, c a s ă fiu ş i e u ca toţi ăştia
începutul anilor 70 (secolul trecut). dup-aci!
Am plecat la "specializare" ... Atunci
mi-am dat seama câte avantaje aveam. Cu un zâmbet niţeluş acrit, de fost
Posibilităţi de mişcare, deplasare, pă­ jandarm şi legionar - după cum se
trundere, intrare în contact cu persoa­ zicea şi-a băgat mâna ca o
ne influente, deţinătoare de informaţii mângâiere sub pletele mele ondulate
ce făceau obiectul muncii noastre etc. şi blonde, mi-a prins urechea stângă şi
Desigur, orice acţiune era b�ne justifi­ a început să strângă, să-nţepe cu
cată, adică "legendată". Imi aduc unghiile sale puternice. M-am uitat în
aminte că un deputat de stânga m-a ochii maestrului zâmbind, fără să scot
întrebat de ce ne întâlnim noi, un cârc. În ochii lui am văzut o
neavând tangenţe profesionale. I-am mulţumire. La sfârşit a ţinut să-mi
răspuns, cu un aer nevinovat, că tatăl spună că-i place locul unde ne-am
meu a făcut parte din conducerea revăzut . . . cu atâtea ieşiri... Eu am
socialiştilor înainte de 1944 şi vrea să înţeles şi altele ...
ştie cum mai merg lucrurile prin Şi uşor, uşor, după ce s-a terminat
lumea aceasta. Poţi să nu-i respecţi cu "specializarea" am avut un serviciu
dorinta tatălui ? Aşa s-a întâmplat şi tot pe acoperire non-convenţională.
cu u� liberal. Ăstuia i-am spus că Aşa am străbătut toate colţurile
bunicul meu, Popa Nae, este liberal. ţării respective şi nu numai. Având
Săracul, se dusese sus în 1940, . a ..
posibilităţi, am sprijinit pe mulţi din
rămas de "legendă". diaspora, am intrat în legătură cu
Am ajuns să intru în nişte baze deputaţi, atât din opoziţie cât şi din
militare, obţinând informaţii pentru partidul de la guvernare, cu liderul
care am primit FB-uri. Mai urmau celui mai mare sindicat de acolo, cu
câteva instituţii de acest fel, însă de la ziarişti de calibru, oameni de afaceri,
Centru am fost oprit (probabil de cu membri din familii de "os de domn " .
teama de a nu fi descoperit, întrucât Am activat pe linia culegerii d e in­
cei de acolo nu ştiau că sunt român). formaţii despre defectori, am con­
Apropo, eram coordonat de coman­ lucrat cu ofiţeri ai "Fantomelor". Ca să
dantul Pet Resque. nu zic că am "aflat" că una din
Într-o zi m-am întâlnit cu "Depu­ persoane, foarte importantă, cu bune
tatul N. D. Ionescu" - cine nu-l posibilităţi de informare, avea o
cunoştea pe atunci ... într-un bar cu "simpatie" deosebită pentru Portuga­
patru ieşiri, în străzi diferite (loc ales lia zilelor de atunci. Am făcut pe

https://biblioteca-digitala.ro
ii!hll@w.Ji1#•1191iil 8
dracu-n patru să-l cunosc, să-i spun că că într-un an toţi "convenţionaliştii"
eu sunt pro-portughez, am legături cu au informat că va ieşi cutare partid la
emisari de acolo. Apoi, au curs alegeri. Eu am fost Gigi Contra! -
informaţii, cică spre Portugalia şi . . . aveam informaţii de la o sumedenie
ajungeau l a Bucureşti (un fel de de circumscripţii, tocmai de la
"folosire" sub steag străin!). Să nu mai concurenţa care a şi pierdut alegerile -
spun de întâlnirile mele cu Flemming, şi am avut dreptate) .
ilustrul spion britanic, care înaintea Am trecut graniţa pe la Oradea.
celui de-al doilea război mondial se Mă uit în spate, prin oglinda
"deplasase" cu şalupiţa lui pe canale retrovizoare, şi-l văd pe băiatul meu
din Germania, venind din Olanda, să cel mare stând drepţi cu mâna la
"studieze" flora şi fauna de pe acolo, tâmplă. Ce faci Bogdane?, îl întreb eu.
vizând mişcările de trupe, pregătirile
de război ale lui Hitler etc. Ca mai - Salut PATRIA! ! ! mi-a răspuns.
apoi să lucreze la Consultatul britanic - Şi ăla micu - azi Căpitanu - tu ce
de pe Dunăre, reuşind să "acapareze" faci?
pe mulţi dintre cei ce pilotau navele - Ce face frate-meu!
pe "râul albastru" şi aşa mai departe.
Pe toţi i-am făcut să fie de folos ţării Lângă mine, în faţă, în rabla
mele. noastră, soţia mea avea lacrimi întinse
pe obraz, de bucurie. Ne întorceam
Cred că pe unde am scotocit eu, un acasă, în ţară, după atâţia ani. Nu mai
neconvenţionalist, nu prea puteau să aveam părul acela ondulat. Mă cam
pătrundă convenţionaliştii . . . părăsise, nu din cauza vârstei, ci de
Şi aşa, cum u n început are şi atâtea emoţii de neconvenţionalist.
sfârşit, după 7 ani am tuns-o spre Am plecat în misiunea permanentă cu
casă, cu familia, întrucât de sus de tot gradul de locotenent şi m-am întors
s-a ordonat să nu mai rămână nimeni cu cel de maior, poate că nu degeaba . . .
la post, mai mult de 5 ani. Am luat-o
prin lume. La Geneva, m-am întâlnit
pur şi simplu din întâmplare, cu dl. P.S. N-a trecut bine un trimestru şi
Bucurescu .... , pe atunci şeful exploa­ Comandantul PetResque m-a trimis
tării "gulgutelor". M-a întrebat dacă îl din nou acolo, singur . . . în "delegaţie".
cunosc pe ofiţerul "B" (de la Brutus) . . . . Şi după ce am fost scos în
M-am făcut că nu ştiu cine, de fapt, rezervă, am continuat să ţin legătura
eram. Mi-a povestit, apoi, că tipul cu cei care au refuzat să intre în
respectiv este un fenomen al ultimilor contact cu alţi camarazi, de teama
câţiva ani, nu ca număr de informaţii trădărilor, în frunte cu Pa ... Ce . . . . Pa
transmis, ci ca veridicitate şi previziu­ ne-a făcut . . .
ne . . . (Atunci chiar mi-am adus aminte

T . B. Val. Călugăreanu

https://biblioteca-digitala.ro
DIN NOU DESPRE DEZINFORMARE

Din cele mai vechi timpuri, munca sau persoane particulare care desfă­
de informaţii a fost însoţită de dezin­ şoară activităţi ce nu convin serviciilor
formare. De multe ori, activitatea de ce acţionează în direcţii ce ar dăuna
dezinformare a dat rezultate mai bune statului sau intereselor pe care aceste
decât cea de informaţii, deşi prima nu servicii le urmăresc. De altfel, dezin­
poate fi folosită fără cea de-a doua. formarea este folosită şi în scopuri de
Această activitate este cunoscută încă apărare.
din antichitate, primul exemplu fiind
"calul troian" care, pentru eficacitatea
• La Praga, cu ocazia evenimente­
sa, a fost menţionat în istorie. Cazurile
lor din 1968, a fost trimisă şi o echipă
cele mai cunoscute sunt cele desfă­
formată din 4 ofiţeri de informaţii. În
şurate de celebrul Sorge, acesta fiind
acea perioadă, capitala era înţesată de
întrecut doar de acţiunea serviciilor
"diplomaţi" ce nu locuiau în ambasa­
engleze înainte de debarcarea aliaţilor
de ci ocupau mai toate hotelurile
în Normandia. Debarcarea a fost
centrale. Î ntre ei s-au închegat relaţii
organizată fără nicio defecţiune, fiind
cordiale, iar schimbul de informaţii se
cunoscute locurile, situaţia operativă,
făcea în modul cel mai deschis posibil,
mişcările din trupele germane. Dezin­
singura condiţie fiind aceea de a nu
formarea a contribuit la reuşita opera­
aparţine unui sta! ce şi-a trimis trupe
ţiunii şi, astfel, la scurtarea războiului,
în Cehoslovacia . In una din acele zile,
fiind totodată o lovitură neaşteptată
"diplomaţi" americani şi vest-germani
dată serviciilor nemţeşti, care nu se
i-au informat pe cei români că în
aşteptau la o asemenea acţiune şi la
noaptea precedentă s-a observat o
modul cum aceasta a uşurat debarca­
deplasare masivă a trupelor sovietice
rea cu jertfe şi pierderi mai puţine
spre graniţa cu România. Văzând că
decât era de aşteptat.
nu primesc nicio confirmare din
Istoria, şi în special cea referitoare partea "diplomaţilor români", unul
la serviciile secrete, marchează şi dintre ei a pus întrebarea: "Vă
însoţeşte fapte din care nu lipsesc deranjează dacă prin agenţiile noastre
dezinformările. Asemenea activităţi se de presă transmitem o ştire conform
referă la acţiuni mai aparte, care pe căreia sovieticii se pregătesc să
cale normală nu se pot rezolva. Ţinte­ invadeze România?"
le sunt bine alese şi urmăresc ca ad­
A vând aprobarea Centralei, "di­
versarii să fie derutaţi iar atenţia lor să
plomaţii" români au răspuns: "E trea­
fie abătută de la scopurile pe care le
ba agenţiilor de presă ce anume in­
urmăresc. Pentru asemenea acţiuni
formaţii transmit!" A doua zi, princi­
este nevoie de informaţii care să le
palele ziare vest-germane au umplut
dea adversarilor anumite indicii de
prima pagină cu această ştire, la care
realitate, fie că acestea sunt activităţi

https://biblioteca-digitala.ro
iiiiiiiiQ.Ji#ilhflljl 2)
editorialiştii adăugau părerile lor, co­ reţelei de informaţii germane care
mentând pe larg ştirea. Nici în Româ­ acţiona pe Valea Prahovei, având ca
nia acţiunea de la Praga n-a supărat obiectiv industria petrolieră din acea
pe nimeni, fiind chiar apreciată. zonă. După război s-a refugiat în
Germania şi s-a stabilit în Austria,
unde a fost folosit de serviciul lui
• După ce relatiile tării noastre cu
Gehlen şi apoi de succesorii acestuia.
celelalte state al� Tr� tatului de la
Din păcate, nimic nu durează o
Varşovia s-au îmbunătătit cât de cât,
veşnicie, aşa că "informatorul" alba­
statele occidentale n-a � avut păreri
nez era cunoscut ca spion german nu
prea bune despre situaţia nou creată
numai de către serviciile de speciali­
şi au întreprins acţiuni de dezinforma­
tate, dar şi în mediile de presă şi cele
re pentru a tulbura aceste relatii, ce
ale oamenilor de afaceri. La câteva
erau şi aşa destul de precare. A stfel,
pahare de whisky a recunoscut că el a
într-o zi, s-a prezentat la sediul amba­
transmit "informatia" albanezilor la
solicitarea legăturd sale din BND.
sadei noastre consulul albanez, care
era în relaţii bune cu omologul său
român, ·cerându-i acestuia să-l înso­ Serviciile germane îi căutau lui
ţească în parcul din apropierea amba­ O.L. un nou job din care să obţină
sadei, deoarece are ceva deosebit de informaţii, deoarece era plătit lunar cu
comunicat. Cu oarecare emoţie în glas sau fără activitate, până la urmă i-au
i-a spus acestuia că o sursă a lor de găsit un loc nu lipsit de importanţă. I­
mare încredere le-a transmis o infor­ au deschis un birou la sediul OPEC
maţie destul de importantă şi anume (tot se pricepea la petrol), i-au pus la
că, în următoarele zile, sovieticii vor dispoziţie o secretară, iar de aici
invada România pentru a schimba obţinea informaţii utile, dar în acelaşi
orânduirea de stat şi pentru a-şi crea timp se ocupa de dezinformări lucrate
cale liberă spre Balcani. I s-a mulţumit de germani, cu care intoxica condu­
călduros şi i s-a subliniat prietenia ce cerea OPEC. Dând de un os mai plin
leagă ţările noastre şi s-a stabilit o de carne, i-a abandonat pe prietenii
nouă întâlnire. Cunoscând cam cine albanezi şi, deşi avea o vârstă
este sursa lor s-a trecut de urgenţă la respectabilă, îşi îndeplinea misiunea
verificarea informatiei. S-a confirmat cu mult zel. Era meseria care-i plăcea
'
că informatorul lor nu era altul decât şi era foarte mândru că se află în
O.L., originar din Braşov şi cel care în compania foştilor săi camarazi, care,
timpul celui de-al doilea război fiind mai tineri, îl lăudau şi pentru
mondial nu era altcineva decât şeful ceea ce nu făcea„.

M. Dragomirescu

https://biblioteca-digitala.ro
MOTANUL "DETECTIV"

Un personaj dintr-un oraş de raportând serviciului care i-a trimis


provincie se afla în preocuparea unor îndeplinirea cu "succes" a misiunii.
organe de contrainformaţii. Seara, când au venit acasă, cei doi
După repetate încercări nereuşite soţi au constatat cu stupoare că mota­
de clarificare a suspiciunilor prin nul lor, pe care îl lăsaseră la plecare în
metode "clasice", serviciul respectiv a grădina casei, dormea pe capacul pia­
decis să procedeze la soluţionarea nului. Alarmaţi de această neaşteptată
cazului prin instalarea unui mijloc surpriză au verificat imediat întreaga
electronic de ascultare la domiciliul locuinţă, fără să constate vreo
cetăţeanului vizat. neregulă: uşile şi ferestrele închise,
Acesta locuia împreună cu soţia mobila şi celelalte bunuri la locul lor.
într-o casă, la curte, fără instalatie Deşi totul era în ordine, prezenţa
telefonică. Î n consecinţă, s-a adop tat motanului în casă i-a condus la con­
procedeul instalării unui microfon din cluzia, mărturisită şi interceptată prin
podul casei prin tavanul sufrageriei. microfon, că se află în "atenţia unor
Î n ziua stabilită pentru acţiune, organe de supraveghere", hotărând să
familia a fost solicitată să se deplaseze nu mai poarte acolo nici un fel de
într-o altă localitate pentru a rezolva - conversaţii.
chipurile - unele treburi oficiale. În fapt, motanul se strecurase în
Î ndată după părăsirea oraşului de casă odată cu tehnicianul, iar în mo­
domiciliu de către cei doi soţi, tehni­ mentul când l-a zărit a crezut că fuse­
cienii serviciului de ascultare operati­ se lăsat acolo de proprietari şi nu i-a
vă au pătruns în curte şi în locuinţă cu dat nicio atenţie, transformându-l
chei potrivite şi au purces la efectua­ într-un "detectiv" de ocazie.
rea lucrării. O neglijenţă greu de înţeles care a
La terminarea instalării aparatului contribuit decisiv la compromiterea în
de ascultare, unul din tehnicieni a mod lamentabil şi definitiv a unei
pătruns în sufragerie pentru a verifica acţiuni operative ce se dorea de
"acurateţea" lucrării, a şterge pulberea "succes".
de praf căzută de pe tavan şi a face o Aşadar, atenţie la Tom că uneori e
primă probă de microfon. mai "performant" decât Jerry!
Constatând că operaţia este reuşi­
tă, cei doi tehnicieni au părăsit zona,
Nicolae Spătaru

https://biblioteca-digitala.ro
FALSIFICAREA ŞI MANIPULAREA ISTORIEI -
O VIZIUNE SUBORDONATĂ POLITICULUI

La 19 mai 2009, preşedintele Fede­ "fabricarea de neadevăruri care să discre­


raţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a creat diteze sistemul sovietic" . Aceste articole
o comisie prezidenţială "de contra­ au servit ca bază formală pentru
carare a încercărilor de falsificare a condamnarea lui Vladimir Bukovski,
istoriei în detrimentul intereselor Piotr Grigorenko, Valeria Novodvor­
Rusiei". Comisia, formată din 28 de skaia, Jores Medvedev, Andrei Alma­
membri, cuprinde prietenii conserva­ rik şi mulţi alţii la ani de detenţie în
tori ai Kremlinului, precum deputaţii instituţii psihiatrice.
din Duma de Stat şi membri ai În umbra acestei moşteniri, D.
Partidului Rusia Unită, Konstantin Medvedev a creat comisia asupra
Zatulin şi Serghei Markov, precum şi falsificării istoriei, acordând o atenţie
reprezentanţi ai Serviciului Federal de specială problemei "revizuirii rezulta­
Securitate şi ai Ministerului de In­ telor celui de-al doilea război mondial " .
terne. De asemenea, în comisie sunt Speakerul Consiliului Federaţiei,
reprezentanţi ai Ministerului Apărării, Serghei Mironov, a mers chiar mai
care au postat pe internet un articol departe, solicitând urmărirea penală
intitulat " Fabricarea şi falsificarea rolului pentru oricine "repudiază rezultatele
Uniunii Sovietice la începutul celui de-al celui de-al doilea război mondial".
doilea război mondial", teza susţinută S.Mironov se referă la cei care pun în
fiind că adevărata cauză a începerii discuţie curajul Armatei Roşii şi al
războiului a fost "refuzul Poloniei de poporului sovietic pe timpul celui de­
a satisface cererile germane .„ iar al doilea război mondial. Dacă
solicitările Germaniei au fost foarte propunerile lui devin lege, un rus sau
rezonabile". un străin care se îndoieşte de "geniul"
Decizia Kremlinului a fost primită de comandant al lui Stalin pe timpul
cu rezerve de opoziţia democratică celui de-al doilea război mondial sau
rusă, care susţine că adevăratul scop se întreabă dacă popoarele din ţările
al comisiei are mai puţin de-a face cu participante la Tratatul de la Varşovia
istoria decât cu sporirea puterii actua­ au obţinut cu adevărat libertatea, ar
lelor autorităţi pentru a menţine con­ putea fi trimis la închisoare între trei
trolul situaţiei într-o perioadă deose­ şi cinci ani.
bit de instabilă, promovată de criză. În acelaşi timp, autorităţile n-au
Se reaminteşte, de pildă, că pe lansat documente istorice care să
timpul celor 18 ani cât s-a aflat la pună în lumină adevărul, oricât de
putere, Leonid Brejnev a introdus dureros ori acuzator ar fi, despre isto­
articole în Codul Penal referitoare la ria Rusiei şi Sovietelor, cuprinzând şi
"propaganda şi agitaţia antisovietică" şi al doilea război mondial. Şeful

https://biblioteca-digitala.ro
comisiei lui Medvedev asupra falsifi­ revizuite pentru a prezenta o operaţie
cării istoriei, conducătorul administra­ militară relativ minoră din 1943, de
ţiei prezidenţiale, Serghei Narişkin, lângă Novorosiisk, la care a participat
conduce şi o agenţie însărcinată cu liderul sovietic, ca un moment de
declasificarea materialelor arhivate. cotitură al războiului. Brejnev a trans­
Între timp, sunt pregătite noi manuale format această bătălie într-o autobio­
pentru şcolari, care-l descriu pe Stalin grafie senzaţională, care mai târziu a
ca pe un "conducător eficient". devenit obiectul multor glume despre
Sunt multe opinii potrivit cărora egocentrismul geriatricului lider.
noile măsuri creează o ameninţare Despre "înclinaţia" lui Brejnev
directă la adresa istoricilor şi cetăţe­ pentru falsificarea istoriei a scris şi
nilor obişnuiţi care încearcă să cerce­ revista "Periscop" (vezi articolul din
teze cu obiectivita te istoria războiului. numărul IV/ 2008, " Secret, Secret . . .
Î n ciuda dificultăţilor de obţinere a Ultrasecret. Din culisele unei inten1enţii
materialelor de arhivă, istoricii de top externe" ) .
care au scris despre greşelile şi Potrivit ziarului "The Moscow
crimele lui Stalin în timpul războiului Times", din 28 mai 2009, Kremlinul
se tem că ar putea să fie acuzaţi de interpretează judecarea critică a
"revizuirea rezultatelor celui de-al crimelor lui Stalin ca un atac asupra
doilea război mondial" şi condamnaţi propriului autoritarism. Aceasta nu
la închisoare. este surprinzător, având în vedere că
Ironia acestei farse este că cei mai actualii lideri au făcut uz de multe
mari falsificatori ai istoriei de până "arme" din arsenalul lui Stalin, creând
acum sunt autorităţile ruse şi sovie­ un stat poliţienesc şi mitul că Rusia
tice. Romanovii au rescris istoria este încercuită de duşmani, inclusiv
referitoare la perioada tulbure dintre de o coloană a cincea implantată în
1598 până în 1613 pentru a se pune interiorul ţării.
într-o lumină îmbunătăţită. Bolşevicii Vâşinski a rezumat lupta împotri­
au justificat Revoluţia din Octombrie va inamicilor lui Stalin într-un "articol
invocând teoria lui Marx. Principalul academic" din 1937, scriind: " complo­
istoric bolşevic, Mihail Pokrovski, a turile lor au fost descoperite, iar conspi­
inventat fraza " istoria este întotdeauna ratorii au fost capturaţi şi striviţi fără
politica văzu tă pe dos " . Stalin a justificat milă " . Un strigăt de luptă binevenit
Marea Teroare descriind-o ca "faza pentru toţi cei care fac eforturi să
ascuţirii luptei de clasă" şi muşama­ fortifice şi mai mult puterea verticală,
lizând greşelile făcute înainte şi pe dar care inspiră teamă adepţilor dez­
timpul războiului. În perioada lui voltării Rusiei pe o cale democratică.
Brejnev, cărţile de istorie au fost

Jean Ponova

https://biblioteca-digitala.ro
CÂT ADEVĂR CONTIN ARHIVELE CNSAS? '

Î n cadrul politicii de demolare a cu acţiunile represive încriminate. Nu


serviciilor secrete ale ţărilor din fostul se poate trece cu vederea că o bună
lagăr socialist, iniţiată şi coordonată parte dintre cei care condamnă cu ve­
din exterior, un rol important a fost hemenţă "comunismul" epocii trecute,
atribuit unor organisme create special inclusiv toate serviciile secrete ale
în toate aceste ţări, care sub falsa justi­ României, sunt chiar foşti comunişti
ficare a "demascării" foştilor agenţi şi sau demni urmaşi ai marilor persona­
colaboratori ai Securităţii, vizează, în lităţi comuniste, care şi-au dovedit din
realitate, să determine anihilarea plin, şi de această dată, oportunismul
încrederii şi sprijinului populaţiei moştenit din familie.
pentru instituţiile statului chemate să Acea parte a Securităţii care avea
asigure apărarea siguranţei naţionale, în preocupare urmărirea stării de
privând organele respective de spirit a populaţiei şi a fostelor partide
principalul lor instrument, reţeaua politice, de la legionari până la PNŢ,
informativă. constituia o parte neglijabilă în an­
La noi, această instituţie este samblul serviciilor, deşi trebuia să
CNSAS, care prin activitatea desfăşu­ acopere întreg teritoriul României.
rată a reuşit să producă şi să Cred că nu ar fi rău să amintim aici că
adâncească discordia dintre români. supravegherea stării de spirit a
Ca simpli cetăţeni români, cinstiţi şi populaţiei este o m1smne a tuturor
corecţi plătitori de taxe şi impozite, ar organelor de siguranţă din absolut
trebui să ne întrebăm, pe bună drepta­ toate statele lumii existente pe globul
te, în folosul cui aplică CNSAS-ul terestru şi, probabil, şi a celor
vechiul dicton roman " divide et existente în spaţiul interplanetar.
impera " ? Ceea ce s-a evitat a se spune şi a se
Plecând cu o premeditare rău in­ prezenta marelui public a fost însă
tenţionată, de la aberaţia că instituţiile faptul că organele de partid, ca forţă
de stat din fostele ţări "comuniste" conducătoare unică, dispuneau de
(astfel de ţări nu au existat, în propriul aparat numeros format din
realitate, niciodată pe Terra) destinate instructori şi activişti, care urmăreau
apărării siguranţei naţionale au con­ şi raportau direct conducerii de partid
stituit în totalitate un organ prin exce­ starea de spirit din rândul populaţiei.
lenţă represiv, s-a ajuns la condamna­ Dorinţa partidului unic de a avea
rea, cu o adevărată "mânie proletară", controlul general asupra muncii in­
a întregului sistem de apărare şi sigu­ formative s-a concretizat şi prin
ranţă naţională a statelor în cauză, măsura, altfel cu nimic justificată, de
deci inclusiv a tuturor serviciilor introducere a cunoscutelor registre
secrete, care, în marea lor majoritate, ţinute de către primii secretari, în care
nu au avut nici în clin nici în mânecă

https://biblioteca-digitala.ro
erau trecute numele membrilor de fals în activitatea de recrutări şi cule­
partid care aveau aprobarea să spriji­ gere de informaţii. Ca urmare, activi­
ne organele de securitate. tatea destul de birocratică şi formală a
În cei peste 36 de ani în care mi-am întocmirii Dosarelor Personale de In­
desfăşurat activitatea în serviciile de formator şi a Mapelor Anexe cu indi­
contraspionaj şi informaţii externe am carea surselor la Notele de Informaţii
apelat doar o singură dată la această sufereau de vicii frecvente de corecti­
formalitate, pentru a purta discuţii cu tudine şi exactitate determinate în
un specialist în problema tablourilor multe cazuri de necesităţi de moment
dispărut� din colecţia Coroanei Ro­ şi de atitudini de superficialitate ale
mâniei. In cele din urmă, contactarea unor lucrători.
persoanei în cauză nici nu s-a produs Practica unor lucrători de a redacta
deoarece ca rezultat al verificărilor ce ei înşişi Notele Informative în numele
se aflau în curs s-a constatat că cel în unor informatori sau colaboratori pre­
cauză nici nu era persoana cea mai zentau toate şansele de a conţine as­
indicată să ne sprijine. Deşi nu a fost pecte neconforme cu realitatea în pri­
folosită, persoana respectivă a rămas vinţa identităţii şi a numărului real al
în evidenţa din registrul aflat la surselor folosite, determinate doar de
primul secretar pentru simplul motiv dorinţa de a îndeplini nişte sarcini de
că nu exista obligativitatea de a cere serviciu, cărora nu reuşeau să le acor­
radierea din evidenţa aflată la partid a de timpul sau importanţa necesară.
celor ce, cu toate că figurau în Sistemul falselor raportări bazat pe
registru, nu au fost folosiţi niciodată. exagerarea rezultatelor, introdus de
Î n procesul desfăşurării activităţii organele de partid, mai ales în agri­
informative atât pe linie internă, cât şi cultură şi industrie, nu a evitat în
externă, guverna un sistem de sta­ totalitate nici instituţiile din aparatul
tistici, care de cele mai multe ori s-au siguranţei naţionale.
dovedit a fi nereale, legat de obligati­ Cunoscând aceste realităţi din inte­
vitatea pentru fiecare lucrător de a riorul serviciilor secrete pe baza unei
raporta un număr obligatoriu, stabilit îndelungate experienţe din ţară şi din
prin planul de măsuri, de recrutări de exterior, afirm cu toată convingerea şi
informatori şi colaboratori şi un alt competenţa că în situaţia că aş fi che­
număr de informaţii privind obiecti­ mat să judec o persoană sau alta după
vele aflate în cercetare. datele din dosarele personale şi mape­
Analizele periodice asupra activi­ le anexă aflate în custodia CNSAS,
tăţii şi acordarea calificativelor se ba­ mi-aş declina nu competenţa, ci posi­
zau pe indicatori sintetici privind bilităţile reale de a emite cu conştiinţa
realizarea numărului planificat de re­ împăcată verdicte corecte, fără o
crutări pentru încadrarea obiectivelor cercetare de specialitate, amănunţită,
aflate în cercetare şi obţinerea numă­ a fiecărui caz în parte, cercetare ce nu
rului de informaţii preconizat de la poate fi realizată decât de un specia­
reţeaua informativă. list cu multă experienţă în activitatea
Fuga după rezultate a constituit concretă a muncii informative, având
dintotdeauna laitmotivul fiecărui la dispoziţie mijloacele şi metodele
lucrător şi a determinat, în destule specifice muncii serviciilor secrete. O
situaţii superficialitate şi aspecte de astfel de cercetare a adevărului sau

https://biblioteca-digitala.ro
iUi1UiQ1!Jiiii!ijliil 8
falsului din dosare nu este la îndemâ­ aportul direct şi sincer al lucrătorului
na niciunui arhivar, oricât de expert care a făcut recrutarea informatorului
ar fi, darămite a unui ins oarecare, sau colaboratorului şi a întocmit ma­
complet străin de activitatea specifică teriale din Dosarul Personal şi Mapa
a muncii de informaţii. Anexă şi pe consecinţele reale, efecti­
Ca judecător imparţial şi cu o con­ ve, concrete asupra celor urmăriţi şi
ştiinţă curată aflat în slujba unor in­ încadraţi informativ.
stanţe civile sau penale, mi-aş declina Sper că se va înţelege odată de
pur şi simplu competenţa în a decide către toţi factorii români de decizie că
şi a pronunţa soluţii definitive în ast­ arhiva CNSAS şi activitatea acestei
fel de cazuri, deoarece o cercetare instituţii până la urmă nocivă armo­
documentată şi corectă durează ani şi niei şi unităţii poporului român, acti­
ani, chiar şi în situaţia că ai avea la vitatea politizată peste măsură şi în
dispoziţie calificarea, metodele şi mij­ multe cazuri rău intenţionat folosită
loacele necesare unei verificări reale. reprezintă o falsă cu tie a Pandorei,
O astfel de cercetare reprezintă un dar şi un butoi cu pulbere dat în mâna
proces deosebit de complex, care tre­ şi grija unor nechemaţi şi din păcate,
buie să se bazeze cu prioritate pe pe deasupra, nu toţi bine intenţionaţi.

Stelian Octavian Andronic

https://biblioteca-digitala.ro
COMEDIE LEGIONARĂ

Una dintre misiunile serviciilor de infonnaţii şi securitate româneşti din


perioada anterioară anului 1 990 era aceea de a cunoaşte şi a contracara
manifestările antiromâneşti ale foştilor membri ai m işcării extremist-fasciste
„Garda de fier" s tabiliţi în s trăinătate. Cu toată nocivita tea preocupărilor
foştilor legionari, deveniţi de mu lte ori agenţi ai unor servicii de informaţii sau
con trainformaţii adverse intereselor României, acţiunea lor nu era lipsită de note
de ridicol, după cum rezultă şi din episodul redat mai jos.

(Redacţia)

Duminică. O ploaie măruntă ră­ steagul României şi portretul lui C. Z.


păia pe acoperişuri. Umezeala pătrun­ Codreanu. Patronul le-a explicat că
dea nemilos în oase. Grigore privea masa este rezervată, dar văzând că
prin geamul aburit şi îşi amintea că la este vorba de o cafea şi o pereche de
una din analizele făcute în Centrală i crenvurşti, şi-a dat seama că musafirii
s-a reproşat că prin potenţialul său vor pleca în curând. Între timp, şofe­
informativ nu-şi ajută colegii ce rul, pretextând că-şi aprinde o ţigară,
lucrau pe linie de emigraţie. De altfel i "scapă" bricheta sub masă, dar de fapt
s-a relatat că Austria este cel mai înfige şipca sub tăblia acesteia. Au
important centru din Europa unde le­ plătit şi au plecat. S-au oprit la auto­
gionarii; profitând de prezenţa lagă­ turism, au controlat cum funcţionează
rului de la Traisckirchen, racolează magnetofonul, apoi s-au îndepărtat de
români veniţi din ţară, se întâlnesc cu locul cu pricina, dar supraveghind
aceştia, le promit ajutoare, locuri de localul. Până în jurul orei 13.00 s-au
muncă etc şi le cer să semneze ade­ adunat circa 15 locatari din lagăr, la
ziuni la această mişcare, fapt declarat scurt timp apărând şi "conducerea
de cei ce s-au repatriat. Totodată, ni se legionară": Dorina Gabor, în costum
ordona cunoaşterea şi neutralizarea de culoare închisă, având pe piept
acestor activităţi. insigna cu "Garda de fier", soţul ei,
Grigore a luat din magazie o Kurt Gabor, care se manifesta ca un
"şipcă", i-a schimbat bateriile, i-a făcut bodygard, şi preotul Ulpiu Bârlea,
probe şi, după ce a închiriat un venit de la Bolzano.
autoturism cu număr de oraş, a plecat Ceremonia a început cu o slujbă
spre Traisckirchen împreună cu un religioasă la sfârşitul căreia s-a rostit
şofer. Deoarece cunoştea localul în Tatăl Nostru. Apoi Dorina Gabor a citit
care aveau Ioc asemenea întruniri, s­ fragmente din "Ţara şi exilul", conti­
au aşezat Ia o masă pe care tronau nuând cu jertfele legionare, menţio-

https://biblioteca-digitala.ro
nând pe Nicadori, Decembiri, Gârnea­ transformat-o în "curier diplomatic",
ţă, Papanace şi în final Codreanu, şi au raportat acţiunea Centralei. La o
pentru care s-a ţinut un moment de următoare analiză s-a menţionat că
reculegere, Dorina spunând că aceştia "stăpânim şi controlăm activitatea
"au dorit să facă o tară mândră şi aşa-zisei grupări legionare de la
frumoasă ca soarele s fânt de pe cer", Viena" .
cerând celor prezenţi să le urmeze Pe Dorina Gabor, care locuia nu
exemplul. Au apărut apoi chelnerii departe de ambasadă, Grigore a
având pentru fiecare o pereche de văzut-o de mai multe ori. Şedea pe o
cârnaţi şi un pahar cu vin. După un bancă în parcul de la Sf. Elisabeta
asemenea ospăţ au început discuţiile, dând mâncare la porumbei. Trecea pe
fiecare spunându-şi numele şi locali­ lângă ea, o privea cu atenţie şi, cu
tatea de unde provine. Unul de la toate că era cam veştejită şi prea mult
Arad era revoltat că, lucrând la spaţii dezvoltată în alte timpuri, la nevoie
verzi, a fost mutat din centru lângă putea să-i devină amică. Dar acum la
calea ferată, altul că a fost un vrednic ce-i folosea? Felicitările pentru "acţiu­
pompier, dar a fost concediat deoare­ ne" au venit foarte operativ, dar Gri­
ce şefii l-au acuzat că întârzie la servi­ gore n-a avut timp să le savureze,
ciu şi că uneori vine şi beat etc., etc. deoarece a trebuit să se deplaseze în
După asemenea "revolte semnificati­ vestul tării, unde îl aştepta o activitate
ve", Dorina Gabor le-a cerut să lupte mult �ai importantă. În drum a făcut
pentru "eliberarea neamului subju­ un popas la cel mai mare lac glacial
gat", să vină şi la viitoarele întruniri, din Munţii Alpi (Grossglockner) . Me­
iar dacă vor pleca spre alte meleaguri, ditând asupra acţiunii ce urma să aibă
ea Ie promitea că îi va recomanda loc, auzi glasul copilului său între­
altor camarazi, răspândiţi peste tot în bându-l: "Tată, mâncăm şi noi o
lume, pentru ca aceştia să-i ajute să se îngheţată aici?"
realizeze. Î n final, o încercare de a
cânta, "Garda, căpitanul şi arhanghe­ Au trecut mulţi ani. Nepotul său
lul din cer", rezulând o mormăială de are mai multi ani decât avea fiica lui
urlau şi câinii din împrejurimi. atunci. Vre m'ea a trecut, iar Grigore în
amintirile sale este supărat pe Dante
După ce şi-au recuperat "instru­ Alighieri, care spunea: "Amintirile vin
mentul de muncă", Grigore şi şoferul atunci când din tot ce-a fost realitate,
au plecat la Viena. Au ascultat puţin nimic n-a mai rămas " .
din banda magnetică, pe care au

M . Dragomirescu

https://biblioteca-digitala.ro
€ iiîii[illiliit.iiil!iiiiill.ii.iduAlliiJiitijij

CUM DEVII OFITER


, DE INFORMATII
, LA BND

BUNDESNA CHRICHTENDIENST - B.N.D. - este serviciul de infonnaţii


externe al R. F. Gennania, având, prin lege, atribuţii exclusiv de obţinere a
infonnaţiilor din străinătate, necesare în luarea măsurilor legisla tive şi
administrative pentru securitatea ţării. Nu are, deci, atribuţii executive. BND
este subordonat nemijlocit cancelarului federal şi este condus de un preşedinte şi
un vicepreşedinte, amândoi având grad de general. În structura sa serviciul are
mai multe direcţii (Abteilung) operative şi de analiză-sinteză, o direcţie de
securitate ("security ''/protecţie) şi una tehnic-administrativă. Direcţiile sunt
organizate pe subdirecţii (Unterabteilung) în cadrul cărora există mai multe
referenturi (Referat), iar acestea de divizează în birouri.
Regretatul nostru coleg, colonelul "Albert" şi-a petrecut o mare parte a vieţii
şi activităţii sale specifice pe spaţiile de limbă gennană, în Polonia, în Ungaria,
în Belgia, dar şi în Spania, ajungând să cunoască bine, la vremea respectivă,
serviciile de spionaj şi contraspionaj ale acestor ţări. Revista "Periscop " publică,
începând cu acest număr, destăinuirile sale cu privire la sta tutul ofiţerului de
infonnaţii externe din aceste ţări, pe care unna să le înglobeze într-o carte a sa de
"Memorii ", dar pe care, din păcate, nu a mai apucat să o scrie.

Întrebare: Domnule colonel, aţi des­


făşurat activităţi operative, după câte
ştim, eficiente, sub raportul interesului
naţional al României, în Germania. Aţi
reuşit să cunoaşteţi, neîndoielnic, atât din
documente, cât şi "pe viu " serviciile de
spionaj şi contraspionaj ale acestei ţări. Ce
ne puteţi spune, în linii generale, despre
ele ?

Răspuns: Germania a avut dintot­


deauna servicii de spionaj şi contra­
spionaj puternice, eficiente, cu oameni principal trei servicii de securitate: de
disciplinaţi şi bine formaţi profesio­ securitate internă, aşa-numitul BN,
nal, indiferent că regimurile politice respectiv Bundesamt fiir Verfassungs­
au fost autoritare, chiar dictatoriale schutz (Serviciul Federal pentru Apă­
sau democratice. Republica Federală a rarea Constitutiei); de informatii
' '

ultimelor decenii ale secolului trecut externe BND, respectiv Bundesnach-


şi a primilor ani din cel actual are în richtendienst şi Serviciul Federal

https://biblioteca-digitala.ro
§IQ@il.Ji!Şilll9,ihi!„1„#iUijlMIJil!fJIŞI 8
pentru Securitatea Tehnicii Informa­ publicitate, dar numai pentru munci­
ţiilor / BSI - Bundesamt fiir Sicherheit in tori.
der Informationstechnick). Pe lângă
acestea, tot la nivel federal există ser­ Întrebare: Dar în cazul militarilor ?
vicii de informaţii - să le numim de­
Răspuns: Aici, procesul este ceva
partamentale - ale Ministerului Apă­
mai diferit. BND are ofiţeri care
rării (Oficiul de informaţii al Forţelor
lucrează în Ministerul Apărării şi care
Armate - A.M.B.W.; Serviciul Federal
consultă dosarele personale ale milita­
de Contrainformaţii al Armatei -
rilor pe care ei îi apreciază că ar avea
M.A.D.) şi Ministerului de Interne
calităţi pentru activitatea specifică de
(Serviciul Federal de Poliţie Judiciară).
informaţii externe. Şi, ca să "decon­
Întrebare: Din punctul de vedere al spir" ceva, am aflat aceste detalii
structurii şi personalului, ce statu t are tocmai de la un astfel de ofiţer, care
Serviciul Federal de spionaj al mi-a fost bun "prieten" în perioada cât
Germaniei ? m-am aflat în Germania. Aş vrea să
subliniez un fapt, anume că astfel de
Răspuns: BND este o instituţie transferări se fac exclusiv cu cadre ale
militarizată, nu aş spune militară, Ministerului Apărării, nu şi cu
întrucât militarii de carieră ajung personal din alte structuri militare
până la cel mult 12% din cadre şi ocu­ (Interne, alte Servicii). Nici de la BND
pă, în principal, functiile de condu­ nu pleacă personal în alte structuri,
cere. Î nsă, mare parte d in funcţiile de pentru că atât militarii, cât şi
execuţie sunt prevăzute cu grade mili­ nemilitarii sunt angajaţi pe viaţă.
tare. Avem a face, deci, cu trei cate­
gorii de cadre: militari, funcţionari Întrebare: In teresant, dar ce se în­
(Beamte) şi angajaţi (Angestellte). tâmplă dacă u n cadru al BND nu se mai
dovedeşte " demn " de această calitate, sau
Întrebare: Domnule colonel, din ce comite abateri disciplinare ?
vă amintiţi, ce ne puteţi spune despre mo­
dul de a accede, de .a intra în BND. Mă Răspuns: Angajarea se face prin
refer la recru tarea, angajarea persona­ contract de muncă atât pentru militari
lului. cât şi pentru funcţionari. Î n mod
excepţional, militarii şi funcţionarii
Răspuns: Există, evident, o subdi­ sunt "daţi afară" din Serviciu, dacă au
recţie, mai precis o referentură de fost condamnaţi prin justiţie, altfel se
resurse umane care se ocupă sau mai recurge la o serie de măsuri disci­
exact coordonează problema, pentru plinare, administrative de ordin in­
că la procesul de recrutare iau parte şi tern, dar nu li se desface contractul de
celelalte direcţii, în principal, cele ope­ muncă. Cei din categoria angajaţilor
rative şi de analiză-sinteză. Inspectorii pot ieşi din Serviciu, prin încetarea
de resurse umane sau "cadriştii" cum raportului de muncă, fie la cererea
le spuneam noi, sunt cei care celui în cauză, fie în urma hotărârii
"punctează" persoane din rândul ab­ conducerii instituţiei.
solvenţilor de liceu sau de facultăţi, al
angajaţilor unor firme, ministere etc. Întrebare: Durează mult "procesul "
Am depistat, la un moment dat că este de accedere în BND ?
folosită, acoperit, evident şi mica

https://biblioteca-digitala.ro
€ §1$iiiiiijiijllliijhlli.ii.iiijlMIJii!iiM

Răspuns: Este, într-adevăr, un pro­ cepe o serie de teste în faţa unei comi­
ces îndelungat, poate dura peste o ju­ sii ample din care nu lipsesc şefii de la
mătate de an. Au loc mai multe în­ resurse umane, security, unitatea
tâlniri de discuţii cu candidatul, la unde va lucra candidatul şi alţi ofiţeri
care participă diverşi şefi de la diferite sau funcţionari specialişti. Testele au
eşaloane şi direcţii, de la care nu şi formă scrisă şi orală: o analiză de
lipseşte niciodată un reprezentant al caz, o probă de cultură generală şi pe
direcţiei de securitate (protecţie). Î ncă profilul specialităţii absolvite, examen
de la prima întâlnire, acesta îi prezintă scris şi oral de limbă străină, teste de
candidatului condiţiile şi "privaţiu­ analiză-sinteză şi chiar şi alte probe,
nile" la care trebuie să se supună şi i în funcţie de formaţia profesională a
se ia o declaraţie că acceptă să se facă candidatului şi de viitorul său loc de
verificări aprofundate asupra lui, evi­ muncă.
dent în conformitate cu prevederile
unei legi care reglementează acest do­
meniu, pentru a nu se aduce atingere
libertăţilor şi drepturilor fundamenta­
le ale candidatului, în calitatea lui de
cetăţean german. Însă, vreau să insist
asupra acestui lucru, verificările se fac
cu toate mijloacele de muncă specifi­
ce. La întâlniri participă şi şeful birou­
lui/ referenturii în care candidatul
urmează să lucreze şi care îi mai dă
detalii privind activitatea pe care o va
desfăşura, urmărind astfel să-l
cunoască mai bine pe candidat.
Întrebare: Se fac şi examman
psihologice, teste cu poligraful, control
Preşedintetle BND, Ernst Uhrlau
medical?

Răspuns: Control medical, da, se Întrebare: Cum se apreciază cu­


face; militarii vin cu fişa medicală de noştinţele constatate în urma testelor?
la Ministerul Apărării. Din câte cu­
Răspuns: Se fac aprecieri de către
nosc, la vremea respectivă nu se
făceau examinări cu poligraful, tot din fiecare membru al comisiei, care tre­
motive de respectare a libertăţilor buie să fie, toate, favorabile pentru ca
cetăţeanului. noul candidat să fie admis. Vreau să
vă spun că încadrarea se face numai
Întrebare: În afară de verificări pe pentru o perioadă de şase luni, un fel
linie de resurse umane şi de security, ce de stagiu de probă. Dacă în acest in­
altceva mai "suportă" candidatul ? terval "încadratul" nu dovedeşte apti­
tudini şi calităţi pentru munca de spi­
Răspuns: Concluziile verificărilor on în BND, el este scos din instituţie.
de securitate sunt aduse la cunoştinţa
candidatului prin avizul favorabil sau Întrebare: Dar, BND nu-şi formează
de respingere. Pentru cei acceptaţi, în- şi cadre proprii în instituţie?

https://biblioteca-digitala.ro
Şi!Ji!iii.JH!llm.1a11401401i4NijliiiiilciiM �
Răspuns: Evident, BND recrutează dau un semestru, vreo 14 săptămâni
şi personal spre a fi format pentru sunt acordate organizării muncii în
funcţii de execuţie; este vorba de ti­ BND, problematicii generale a acti­
neri absolvenţi cu diplomă ai liceului, vităţii de spionaj; alte vreo 8 luni sunt
pentru categoria funcţionari şi de dedicate însuşirii obiectivelor, mijloa­
absolvenţi ai şcolilor generale sau, ca celor şi metodelor muncii operative.
la noi, ai gimnaziului, pentru catego­ Aş vrea să se reţină că din cei trei ani,
ria angajaţi. După parcurgerea etape­ aproape jumătate din timp este dedi­
lor de verificări şi teste, aceştia sunt cat practicii în structurile operative ale
cuprinşi la cursurile de pregătire din BND, sigur, în mod etapizat.
şcoala BND.
Întrebare: Cum este organizat stu­
Întrebare: Încet-încet, iată-ne ajunşi diul limbilor străine ?
şi la acest capitol al discuţiei noastre. Ce
ne pu teţi spune despre formarea Răspuns: La cursul de trei ani,
profesională a personalului BND ? limbile străine se studiază pe par­
cursul a aproape 20 de săptămâni,
Răspuns: Încet-încet a m ajuns la câte 8 ore pe zi. Se învaţă, în primul
un domeniu în care dumneavoastră rând, engleza şi franceza, dar şi limbi
sunteţi mai specialist decât mine. ale ţărilor din Răsărit (atenţie deose­
Totuşi, încerc să redau cât mai exact bită se acordă limbii ruse) şi ale unor
ceea ce ştiu în legătură cu aceste ţări afro-asiatice. Se tinde spre cu­
aspecte. BND are o şcoală, undeva în noaşterea a trei limbi străine, două de
Bonn, care, la vremea respectivă era circulaţie internaţională şi una de cir­
condusă de un general. Se aprecia, culaţie restrânsă. Pentru limbile străi­
atunci, că instruirea sau mai bine zis, ne pentru care nu există posibilităţi de
procesul de învăţământ se desfăşura studiu în şcoală, cursanţii sunt înscrişi
cu aportul a peste 200 de profesori­ la alte instituţii de învăţământ din
instructori. Durata cursului de bază, sistemul public sau la o facultate de
cum s-a numit la noi, este de trei ani. limbi străine a Ministerului Apărării,
Cadrele didactice sunt organizate pe aflată undeva în afara oraşului Bonn.
un fel de catedre sau, mai degrabă, un Aş vrea să se reţină că niciun fel de
fel de ateliere, cum se mai numesc în pregătire a cadrelor BND nu se face în
limbajul militar, fiecare cu obiectul şcoala BN.
propriu de activitate: programarea
învăţământului, curricula, pregătirea Întrebare: A propos de această
operativă, pregătirea tehnică, inclusiv remarcă a dumneavoastră, observ că BND
în domeniul mijloacelor tehnice, cooperează în principal cu A rmata, cel
electronice de obţinere a informaţiilor, puţin pe problemele de resurse u mane.
limbi străine, folosirea calculatorului.
Răspuns: Da, dar cooperează şi cu
Întrebare: Cum sunt repartizate celelalte structuri, treabă nemţească,
disciplinele de învăţământ pe durata adică fiecare cu tarlaua lui, dar
acestor trei ani? coordonarea este unică. Mergând pe
linia celor spuse mai sus, pot adăuga
Răspuns: Pe trimestre şi semestre. că la şcoala BND se organizează
Spre exemplu, disciplinele de drept, cursuri de informaţii pentru diploma­
îndeosebi drept administrativ se pre- ţii Ministerului de Externe şi pentru

https://biblioteca-digitala.ro
€ flil@!ill11i!Şii!l@.ihili„1„1Rij1illjliilit;i!Şi

cadrele MAD, respectiv ale Serviciului rioare postliceale. Este un fel de


Federal de Contrainformaţii al Arma­ licenţă.
tei, adică pentru personalul din aceste
instituţii care urmează să execute Întrebare: Domnule colonel, oamenii
misiuni în străinătate. sunt încadraţi în BND, sunt pregătiţi/
perfecţionaţi, îşi desfăşoară activitatea o
Întrebare: Ce alte forme de pregătire perioadă îndelungată, dar se mai şi retrag.
se mai organizează la BND, în afara Ce ne pu teţi spune despre pensionarii
cursului " de bază", de trei ani ? BND, despre pensiile lor ?

Răspuns: Cursuri scurte, desigur, Răspuns: Este, într-adevăr, o


în primul rând pentru militarii aduşi problemă care ne interesează pe toţi,
de la Ministerul Apărării şi pentru pentru a vedea cum se înclină balanţa.
absolvenţii cu studii superioare, în­ Privitor Ia vârsta de pensionare,
cadraţi în BND. Dar, şi cursuri de aceasta diferă: militarii, la 53 de ani
reciclare, de formare permanentă/ (căpitanii), 59 de ani (coloneii), 60 de
continuă, cum li se mai spune, cursuri ani (generalii) . La funcţionari şi
de management al muncii operative angajaţi vârsta de pensionare începe
sau administrative, precum şi cursuri Ia 62 de ani, la cerere, dar ei pot să-şi
intensive de limbi străine. continue activitatea până Ia 65 de ani.
Despre pensii, ce să vă spun? La
Întrebare: Domnule colonel, cum se vremea aceea, mai mult decât decente:
finalizează cursul de bază pentru cadrele mii de mărci. Nu mă îndoiesc că nici
BND ? acum, în euro, nu sunt altfel. Ale
noastre, în lei, sunt diferite de nivelul
Răspuns: La sfârşitul cursului se
lor. Şi, am făcut şi noi exact ce au
susţine un examen de absolvire. Cei
făcut şi ei: spionaj în interesul ţării! .
declaraţi reuşiţi Ia acest examen sunt
consideraţi absolvenţi cu studii supe-
A consemnat Paul Neagu

l-am mulţumit domnului colonel "Albert" pentru interesanta noastră discuţie.


Din păca te, nu ne-am mai putut întâlni pentru a continua valorificarea memoriei
unui om deosebit, prin venele căruia curgea sânge de sas (prin tată), de ungur
(prin mamă) şi de român (prin bunica maternă) care, prin tot ce a făcu t, a fost un
R OMÂN ADEVĂRAT, practicant al cultului greco-catolic.

https://biblioteca-digitala.ro
W1t4MpiJiliii+JiitiildN �

CONFLICTUL ARABO-ISRAELIAN: O PROBLEMĂ MEREU ACTUALĂ


"

INTRE "VECHIUL" ŞI "NOUL " ORIENT MIJLOCIU

La 4 iunie a.c., aflat în prima sa şi să deschidă o nouă pagină în istoria


vizită oficială în regiunea Orientului contemporană a acestuia - era convie­
Mijlociu, într-o capitală care îşi atri­ ţuirii şi păcii. Un optimism supra­
buie (şi, în bună măsură, chiar are) licitat, cel puţin în măsura în care
statutul de "inimă vibrândă a ara­ "pagini" similare au mai fost deschise
bismului şi panarabismului" - am şi de Bill Clinton şi de George Bush
numit oraşul Cairo - preşedintele care, sub semnul inspiraţiei divine,
Barack Obama rostea un "istoric" proorocea apariţia pe harta regiunii a
discurs în care oferea lumii islamice şi unui stat palestinian independent
arabe "ramura de măslin" a păcii şi până la finele anului 2005 şi care, în
girul Administraţiei şi al său personal anul 2002, lansa, prin vocea sfetni­
pentru încheierea sexagenarului şi cului său întru diplomaţie, Condo­
sângerosului conflict dintre arabi şi leeza Rice, grandiosul proiect de
evrei. realizare a "noului Orient Mijlociu"
Iniţiativa noului locatar de la Casa sau a " marelui Orient Mijlociu", la a
Albă a fost receptată, emoţional, drept cărui temelie trebuia să fie pusă, între
o replică sui-generis, peste ani, la tot altele, " anarhia constructivă" care , în
atât de celebrul discurs pe care, în cele din urmă, s-a dovedit a fi tot atât
1974, Yasser Arafat îl rostea de la de distructivă precum conflictul
tribuna Adunării Generale a O.N.U., arabo-israelian însuşi.
oferind comunităţii internaţionale să
aleagă "între puşcă şi ramura de
măslin" şi cerând, patetic, la vremea
respectivă: "nu lăsaţi să se ofilească
această mlădiţă!". Inutilă cerere,
precum avea să se dovedească în
următorii treizeci de ani şi cum, încă,
se dovedeşte şi astăzi.
Pentru alţii - inclusiv pentru Israel
- discursul lui Obama nu s-a deosebit
de cel al lui Yasser Arafat decât prin
recuzită: de data aceasta, preşedintele Bill Clinton, Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat la
american îşi lăsase acasă puşca! Casa Albă (septembrie 1993)

S-a afirmat, nu de puţine ori, că


instalarea democratului afroamerican Cât de nou este, astăzi, Orientul
Barack Hussein Obama în Biroul Oval Mijlociu şi cât de diferit este acesta de
este sortită să închidă definitiv o etapă "vechiul" Orient ? - o întrebare care
cenuşie a conflictului arabo-israelian pleacă de la logica bunului-simţ
potrivit căreia a fi "nou" înseamnă a fi
https://biblioteca-digitala.ro
G; ;iŞMlf.1ikiJhili!Jilijml!i

altceva, deosebit şi superior prin aşeza pentru întâia oara m fotoliul


raportare la ceea ce este caduc şi golit prezidenţial din Biroul Oval.
de dinamicitate? Trimis - după propriile afirmaţii -
"Vechiul" Orient Mijlociu, din per­ de Dumnezeu însuşi să aducă "pe
spectiva planificatorilor şi a susţinăto­ pământ pace şi întru oameni
rilor acestei sintagme, a însemnat un bunăvoire", predecesorul lui Barack
conflict cu câteva coordonate structu­ Obama poate intra cu fruntea sus în
rale definitorii: conflictul teritorial paginile istoriei printr-o realizare fără
între lumea arabă şi Statul Israel creat precedent, pe care folclorul politic
la 14 mai 1948 şi conflictul existenţial arab o denumeşte prin sintagma de
între palestinieni şi statul evreu. A ""noul vechi" - adică un vechi Orient
mai însemnat, în egală măsură, o Mijlociu îmbogăţit cu noi elemente şi
versiune locală a teoriei lui Samuel focare de tensiune, discordie,
Huntington despre " ciocnirea civiliza­ conflicte şi crize. "Siluind" cu
ţiilor" : o ciocnire între două civilizaţii, blândeţe canoanele limbii am putea
două religii, două maniere diferite de afirma că " Noul Orient Mijlociu" se
raportare la istorie şi la existenţă şi, prezintă, mai curând, ca " Vechiul
nu în ultimul rând, între două Orient Mijlociu" care este nou doar
naţionalisme: sionismul fundamentat prin trecerea vremii şi prin
şi conceptualizat de Theodor Herzl, acumularea de noi complicaţii şi
pe de o parte şi naţionalismul arab complicităţi.
gândit, în forma sa paradigmatică O privire ii voi d'oiseau asupra
contemporană, de fostul preşedinte noilor realităţi este suficientă pentru
egiptean Gama! Abdel Nasser. a dovedi . . . evidenţa.
Ce a adus şi cum s-a materializat
această "ciocnire" polimorfă"? Prin 1. Relaţiile interarabe sunt, în
patru războaie majore între state arabe pofida declaraţiilor de cancelarie, mai
şi statul Israel, prin apariţia conflicte­ deteriorate decât oricând. Maghrebul
lor cu actori atipici - statul , pe de o arab din nordul continentului african
parte, şi actori non-statali, pe de altă este închis către sine, prea puţin legat
parte. de Mashrequl care alcătuieşte restul
lumii arabe şi orientat - aşa cum
Dacă ar fi să stabilim o limită
Jamahiriya libiană o face de mai multă
temporală finală a acestui "vechi"
vreme - nu atât către Uniunea arabă,
Orient am putea spune că ea este reprezentată de Ligă, cât, cu deosebire
marcată nu atât de încheierea către uniunea africană instituţiona­
primelor tratate de pace dintre Israel
lizată prin Organizaţia Unităţii
şi Egipt (Acordurile de la Camp­ Africane.
David, 17 septembrie 1979) şi dintre
Israel şi Iordania ( Acordul de la Wadi Siria - acest pivot fundamental al
Araba, 26 octombrie 1994) şi nici de procesului de pace regională
momentul Oslo din 1 993 prin care au renunţă cu dificultate la rolul auto­
fost convenite primele agremente de asumat de protector şi mentor al unui
pace palestiniano-israeliene, după Liban care se zbate între propriile
cum nu a luat sfârşit în ziua de 11 confesionalisme şi ofensiva agresivă a
septembrie 2001, cât, mai degrabă, în ministatului libanez numit Hezbollah,
momentul în care George Bush-jr. se aşteptându-l pe . . . Obama - Godot
sau, eventual, pe Sarkozy-Godot

https://biblioteca-digitala.ro
Milt4ik'"'"i1Hitii1dli 3
pentru a aduce libanezilor uitata
ramură de cedru.
Lumea arabă este, astăzi, divizată
- prin propria atitudine sau prin
afectiuni elective - între " moderati" în
frur{tea cărora se auto-si�ează
Egiptul, Arabia Saudită şi Emiratele
din Golful arabo-persic şi "radicali" în
frunte cu Siria lui Bashar Al-Assad
care şi-a găsit, în cele din urmă!,
"aliatul strategic" sub pulpana
ayatollahului Khamenei. În traducere
liberă, clasificarea este făcută după
criteriul lui George Bush "cine nu e cu
noi, este împotriva noastră" (sentinţă
care, în treacăt fie zis, este doar un
plagiat după Vladimir Ilici Lenin).
2. Problema palestiniană se află în
moarte clinică. Dramaticul clivaj care
a dus la împărţirea teritoriilor
autonome între Republica Hamasland
şi Republica Fatahland se datorează,
desigur, unor obedienţe - altfel Israel" şi a se fi "vândut" arabilor şi
traditionale fată de sponsori Iranului, dar cere în schimb lumii
regio'nali străini, ' Iranul şi Siria, arabe normalizarea deplină a relaţiilor
bunăoară, dar cauza profundă a bilaterale înainte de începerea oricărui
acestei dramatice şi încrâncenate lupte proces politic de negociere, iar
se regăseşte în vanităţi, orgolii de palestinienilor le oferă o "îngheţare"
liderism personal, obedienţă faţă de vremelnică (până se trece puntea !) a
mentorii din jur, sete de putere, implantării de noi aşezări evreieşti în
coruptie. În pofida demersurilor Cisiordania şi un stat cu frontiere
insist�nte desfăşurate de alţi "fraţi" temporare şi ciuntit de o parte a
arabi - Egipt, Arabia Saudită, Qatar, prerogativelor prin care se defineşte
Yemen ş.a. - dialogul interpalestinian oricare entitate statală - interdicţia de
bate pasul pe loc, iar perspectivele de a avea o armată proprie, lipsa suve­
reconciliere sunt sumbre. In atari ranităţii asupra spaţiului aerian şi a
condiţii, este firesc ca premierul apelor teritoriale maritime, controlul
israelian Benjamin Netanyahu să israelian asupra relaţiilor şi acordu­
potenţeze mai vechiul slogan potrivit rilor internaţionale bilaterale pe care
căruia Israelul nu are un partener statul palestinian le-ar încheia, elimi­
palestinian de negocieri, credibil şi narea din discuţie a unor probleme
convingător. fundamentale precum cea a refugiaţi­
Guvernul de la Tel-Aviv şi iuda­ lor palestinieni sau a viitorului statut
ismul ultraortodox îl acuză pe Barack al Ierusalimului. Iar liderul de dincolo
Obama de a fi dat uitării "Eretz de Ocean dă de înteles că această
ofertă este "politically correct" . Cel

https://biblioteca-digitala.ro
ANALIZf POLITICO·STRATEGICl

puţin aşa rezultă din agenda publică a ascensionale din partea islamismului
discuţiilor pe care, la 18-19 august, le­ politic al " Fraţilor Musulmani" la
a avut cu preşedintele egiptean adresa unor regimuri confruntate cu
Hossni Mubarak, aflat în vizită probleme interne - Egiptul, Siria,
oficială la Washington. Libanul etc. sau lipsa unor perspecti­
Se poate afirma, fără teama de a ve reale de deblocare a procesului
greşi, că, astăzi, în interiorul "noului" general de pace dintre Israel şi lumea
Orient Mijlociu, poporul palestinian arabă.
parcurge o perioadă de apogeu al
*
dramatismului pe care l-a cunoscut în
ultimii 50 de ani de " rezistenţă" şi
"revolutie" . Iar liderii săi invocă În actualul climat care caracteri­
asiduu �celeaşi vechi şi fataliste teorii zează situaţia generală din regiunea
ale "conspiraţiei", mai comode şi mai Orientului Mijlociu, se pune, în mod
simplu de plasat pe piaţa politică, firesc, întrebarea referitoare la per­
mentinându-şi, însă, ca pe o spectivele de deblocare a procesului
coord onată identitară, reziduurile de politic de pace în această parte a lumii
gândire care s-au împotmolit precum şi, mai ales, la şansele ca proiectul
împotmolite sunt, astăzi, puşca şi pacifist al noii Administraţii de la
ramura de măslin ale lui Yasser Washington să devină realitate.
Arafat.
Este neîndoielnic faptul că, încă de
3.Tendinţele centrifuge, separatiste la instalarea sa în Biroul Oval, Barack
cu care se confruntă state precum Obama iş1 urmăreşte cu acribie
Yemenul, amenintat de revenire la proiectul - pus în fruntea priorităţilor
fostele entităti stat�le din nord şi sud, de politică externă - de a readuce
sau Sudanu i , în care sudul şi, în pacea între arabi şi evrei, pe de o
ultimul timp, provincia vestică Dar­ parte şi palestinieni şi israelieni, pe de
fur, îşi revendică independenţa terito­ altă parte.
rială şi politico-administrativă, acesto­ Reuşita sau eşecul acestui program
ra adăugându-li-se revirimentul neo­ generos depinde, într-o largă, dar nu
fiundamentalist islamic de sorginte decisivă măsură de Obama însuşi şi
ideologocă salafist-jihadistă care tinde de instituţiile statale americane impli­
să transforme peninsula arabică şi, cate, într-un fel sau altul, în dosarul
mai ales, sudul yemenit al acesteia, Orientului Mijlociu şi avem în vedere,
într-un nou pol al terorismului îndeosebi, diplomaţia americană,
confesional islamic, după ce Afgani­ Congresul, Pantagonul şi serviciile de
stanul, Pakistanul sau Irakul nu mai informatii de dincolo de Ocean.
oferă condiţiile propice de acţiune şi '
Decizia finală şi, implicit, viitorul
siguranţă pentru prozeliţii şi militanţii păcii şi stabilităţii regionale constituie,
lui Ossama Bin Laden şi ai lui Ayman însă, pariul şi marea sfidare care îi
Al-Zawahiri. Î n aceeaşi măsură, este priveşte, în primul şi în ultimul rând,
vorba de apariţia unor structuri şi pe actorii nemijlocit implicaţi.
grupuri extremist-teroriste cu origini
Se cuvine subliniat un fapt pe care
dogmatice confesional-islamice în Pa­
media internaţională îl abordează mai
lestina, în Maghrebul arab din nordul
puţin şi, în orice caz, cu prudenţă şi
continentului african, ameninţările
anume acela că, Barack Obama este

https://biblioteca-digitala.ro
Mi'Hlpi!Hiiil§-ii!iiiliii 3
"condamnat" să debaraseze imaginea Caspica, extinderea NATO etc., în al
Americii şi a Administraţiei pe care o doilea caz, în schimb atât Beijingul,
conduce de sedimentele împovără­ cât şi Moscova sunt deschise şi
toare moştenite de la predecesorul său dispuse la pertractări , târguieli şi
George Bush, iar una din pârghiile concesii reciproc încurajatoare cu
importante de care dispune îi este SUA în chestiunile referitoare la
oferită de îndeplinirea promisiunii - Orientul Mijlociu sau, în subsidiar, la
pe care nici Bill Clinton, nici George reglementarea "onorabilă" a dosaru­
Bush nu au putut sau nu au vrut cu lui nuclear al regimului teocratic din
adevărat să o respecte, anume pacea Teheran.
între arabi şi evrei, percepută astăzi
drept cheie care poate deschide
porţile către soluţionarea altor con­
flicte în care America este implicată -
Irak, Afghanistan, Pakistan, campania
împotriva fenomenului terorist funda­
mentalist sau dosarul nuclear al
Iranului. Spre deosebire de predece­
sorii săi, Barack Obama dispune, în
sensul celor menţionate, de un atu
deloc neglijabil: susţinerea absolută
de care se bucură din partea armatei
şi a serviciilor de securitate şi
Benjamin Netanyahu şi Barack Obama
informaţii - singurele instituţii ne­
afectate de considerente şi interese de
natură religioasă, etnică sau ideolo­ De partea cealaltă, Cabinetul israe­
gică şi, cu atât mai puţin, de interesele lian şi premierul Benjamin Netanyahu
ideologiei sioniste şi ale lobyului sunt, într-un discurs devenit, deja,
evreiesc - Congresul şi o bună parte a lucru comun, prezentaţi drept "oaia
evreilor americani. neagră" sau obstacolul principal care
stânjeneşte mersul spre pace. Intr-o
Care sunt, însă, abordările altor oarecare măsură, această abordare nu
actori regionali dar şi extra- este lipsită de temei, atâta vreme cât
regionali? Netanyahu şi extrema dreaptă şi reli­
Există o convergenţă deplină între gioasă de pe eşichierul politic
politicile orientale ale Administraţiei israelian ridică atât în fata
1 comunitătii
Obama şi cele ale Uniunii Europene, occidentale, cât şi a lumii arab�­
atât în ceea ce priveşte capitolul păcii, islamice şi a comunităţii politice
cât şi în alte probleme segmenţiale ale palestiniene conditii în aparentă
conflictului din regiune - Iranul, Liba­ prohibitive - şi pe �nele dintre ele l�­
nul, poziţia faţă de mişcările politico­ am menţionat deja - dar, în acelaşi
militare Hezbollah din Liban sau timp, o asemenea tactică a solicitării a
Hamasul palestinian. Dacă, pe de altă cât mai mult cu putinţă pentru a
parte, China şi Federaţia Rusă, se obţine, în final, un maximum posibil,
distanţează de Washington în chesti­ nu este decât o reflectare a tradiţiei de
uni precum concurenţa economică, negociere caracteristică întregii istorii
Taiwanul sau drepturile omului, în contemporane a Israelului politic de la
primul caz şi Georgia, Abhazia, perioada mandatului britanic şi până

https://biblioteca-digitala.ro
în zilele noastre. Netanyahu este implantării de noi aşezări nu face
dispus la negocieri şi concesii, cu decât să reia ideea de căpetenie din
condiţia ca acceptarea oficială a planul de pace al lui Barack Obama,
acestora să fie făcută cât mai târziu şi valabilă ca argument doar atât cât
cât mai profitabil . Barack Obama o va susţine.
Partea palestiniană s e situează, în Cât priveşte lumea arabă, aceasta
continuare, pe poziţia cunoscută a se mulţumeşte să doarmă pe nişte
neputinţei de a se manifesta ca lauri pe care nu i-a câştigat încă. De
partener de discuţii credibil şi con­ altfel, nici nu are sau nu i se oferă o
structiv, iar declaraţiile din ultimul alternativă de acţiune.
timp ale preşedintelui Mahmud Zorii păcii în Orientul Mijlociu
Abbas potrivit căruia negocierile cu sunt, încă, departe.
Israelul nu vor fi acceptate decât cu
condiţia stopării de către acesta a
Ambasador prof. Dumitru Chican

https://biblioteca-digitala.ro
JŞiUt.114+14111iiM•MiMHl!i 8

DRAMELE BASARABIEI: LICHIDAREA


REZISTENTEI ANTISOVIETICE REFLECTATĂ
,

ÎN DOCUMENTE KGB (DECLASIFICATE)

aduc la lumină dovezi înfiorătoare


1. Represiuni şi deportări
despre cruzimea şi bestialitatea 11eli­
beratorilor" .
„ Deportaţii de pe teritoriul RSS Românii aflaţi pe teritoriile căzute
Moldoveneşti sunt trimişi la aşeznre pe sub ocupaţia bolşevică au avut parte
vecie în regiunile Kurgan, Tiumeni, de mai multe valuri de deportări:
Irkuţk, în ţin u tu l Al tai „ . În general, perioada cuprinsă între anii 1924 -
operaţiunea de deportare a decurs destul 1940 (românii transnistreni din fosta
de normal, fără cine ştie ce excese . . . Au Republică Autonomă Sovietică Socia­
fost împuşcaţi 7 deportaţi, care au listă Moldovenească - RASSM); 1940
încercat să fugă, 4 au fost răniţi . " 1. .
(imediat după re-anexarea Basarabiei,
circa 90.000 de oameni au devenit
Strămutările de populaţie din teri­ victime ale execuţiilor şi deportărilor);
toriile ocupate au constituit dintot­ iunie 1941 (românii din fosta Republi­
deauna o modalitate dură pentru ani­ că Sovietică Socialistă Moldovenească
hilarea şi distrugerea opozanţilor de - RSSM, 18.400 de cetăţeni sau, după
orice fel, la care a recurs sistematic alţi autori, peste 22.000 persoane, au
puterea imperială rusă, ţaristă sau so­ fost declarate elemente antisovietice"
"
vietică. Neîndoielnic, însă, deportările sau periculoase social" şi deportate.
"
din perioada bolşevismului stalinist, Autorităţile sovietice comandaseră
efectuate în gulagurile din regiunile alocarea a 1315 vagoane pentru
îngheţate ale Siberiei, au ridicat regi­ deportarea a 85.000 de basarabeni, dar
mul de teroare, umilire şi exterminare izbucnirea războiului le-a încurcat
a fiinţei umane pe culmile perfecţiu­
/1
planurile); în perioada 1944 - 1946
nii". Represiunilor în masă care se (38.352 basarabeni, 8.198 bucovineni
întind pe mai multe decenii le-au că­ şi 9000 de români de la est de Nistru,
zut victime milioane de oameni nevi­ repatriaţi" din România în cadrul
"
novaţi, trimişi la moarte fără judecată, măsurilor de aplicare a Armistiţiului,
atât din rândul ruşilor, cât şi al au fost deportaţi sau executaţi); 6-7
celorlalte popoare 11eliberate" de Ţara iulie 1949 (11 .288 familii, respectiv
Sovietelor. 48.850 de oameni, deportaţi în Siberia
în cadrul aşa-numitei operaţiuni
Documente de arhivă publicate în
11Sud"); aprilie 1951 (peste 700 de
ultimii ani de istorici de la Chişinău

Dintr-un document cu caracter „strict secret de importanţă deosebi tă" întocmit în 1949 de organele de
securitate sovietice de la Chişinău.

https://biblioteca-digitala.ro
ANAi Jn POLITICO-STRATEGICE

familii din secta „ Martorii lui Iehova" CC al PC(b) din toată Uniunea, V.
au fost deportate în Siberia). Ivanov, adresează lui I. V. Stalin „ru­
Toate aceste acte criminale, de o gămintea de a permite să fie deportaţi
barbarie rareori identificată în istorie, din republică culacii şi alte elemente
au lovit crunt fiinta românilor din Ba­ antisovietice" . Scopul urmărit rezultă
sarabia, provocâ�d nenumărate dra­ cu claritate din expunerea de motive:
me, traume adânci şi dureri nemărgi­ capii acestor familii, „elemente chia­
nite în sufletele unor oameni deveniţi bureşti şi naţionaliste, au constituit
peste noapte victime sub tăvălugul întotdeauna sprijinu) regimurilor re­
nemilos al urgiilor declanşate de acţionare române pe teritoriul fostei
regimurile tiranice. Basarabii, făceau parte din diferite
partide burghezo-naţionaliste româ­
Deportările din iulie 1949 au anu­ neşti, erau promotori ai politicii
mite particularităţi care le individua­ antisovietice la sat";
lizează. Războiul mondial se încheiase
de patru ani, URSS dobândise o pu­ 06 aprilie: Biroul Politic al CC al
tere discretionară asupra tărilor Euro­ PC(b) din toată Uniunea adoptă hotă­
pei centra le şi de est. . . Represiunile rârea „Cu privire la deportarea de pe
din vara anului 1 949 nu s-au mai teritoriul RSS Moldoveneşti a culaci­
desfăşurat sub semnul improvizaţiei lor, foştilor moşieri, mari negustori, a
şi al impulsurilor generate de preci­ complicilor activi ai ocupanţilor ger­
pitarea unor evenimente neprevăzute. mani, a persoanelor care au colaborat
Dimpotrivă, documentele scoase la cu organele de poliţie germane şi
iveală dezvăluie un scenariu planificat române, a participanţilor la activităţile
cu sânge rece, pregătit şi înfăptuit partidelor şi organizaţiilor profasciste,
metodic timp de aproape şase luni. a albgardiştilor, membrilor sectelor
Iată, pe scurt, cronica neagră a acestei nelegale, precum şi a familiilor tutu­
crime imprescriptibile împotriva ror categoriilor enumerate mai sus" .
românilor basarabeni: Hotărârea stabilea totalul persoanelor
care urma să fie deportate la 11 .280
1 7 ianuarie 1 949: ministrul Securită­
familii (40.850 de oameni) . De ase­
ţii de Stat (NKVD/KGB) al RSSM, menea, se menţiona ca deportarea „să
Iosif Mordoveţ (un apropiat al „ vesti­ se facă pe vecie" în regiuni din Kazah­
tului" Lavrenti Beria, care a condus stanul de sud, RSS Kazahă, precum şi
Securitatea moldovenească în perioa­ în ţinutul Altai, regiunile Kurgan,
da 1944-1955) trimite la Moscova o Tiumeni, Tornsk ale RSFS Ruse;
notă informativă „Despre metodele şi
formele de luptă ale elementelor 16 mai: Ministerul Securităţii Statu­
culăceşti şi naţionaliste" (n.n. culac = lui (NKVD/KGB) al URSS elaborează
chiabur, ţăran înstărit); „Instrucţiunile referitoare la ordinea
completării dosarelor privind depor­
1 7 februarie: I. Mordoveţ informea­
tările de pe teritoriul RSS Moldo­
ză din nou Moscova „ Despre particu­ veneşti . . . ";
larităţile culăcimii basarabene";
1 1 iunie: Ministrul afacerilor in­
17 martie: liderii comunişti de la terne al URSS, Serghei Kruglov, sem­
Chişinău (N. Covali şi G. Rudi) împre­ nează ordinul clasificat „strict secret
ună cu reprezentantul pentru RSSM al de importanţă deosebită" referitor la

https://biblioteca-digitala.ro
SWilf.fiijl!IH!ilJiljt)ml(i �
modalităţile de „luare în primire, terminat la ora 20, în 7 iulie 1949. Î n
transportare, repartizare şi angajare la total au fost deportate 11 .293 de
lucru a deportaţilor din RSS Moldo­ familii, din care bărbaţi 9745, femei -
-

venească" . Se reiterează că deportaţii 13.924, copii - 11 .381 . Pe 7-8 iulie 1949


basarabeni vor fi „ trimişi la aşezare pe au fost trimise peste hotarele Moldo­
vecie" în regiunile nominalizate prin vei 30 de eşaloane (1573 de vagoane)
Hotărârea din 06 aprilie a Biroului cu deportaţi . . . La desfăşurarea Opera­
Politic al CC al PC(b) din toată ţiunii „Sud" au participat 4496 de
Uniunea; cadre din Serviciul operativ, 13.774 de
soldaţi şi ofiţeri din unităţile Secu­
28 iunie: Sovietul Miniştrilor de la rităţii de Stat, 24.705 cadre din activul
Chişinău adoptă hotărârea „Despre de grăniceri sovietici . . . Au fost mobi­
deportarea din RSS Moldovenească a lizate 4069 camioane, inclusiv 2563 de
familiilor culacilor, foştilor moşieri şi camioane din unitătile Districtelor
mari negustori", prin care se aprobau militare Carpaţi şi Od �sa . . . În general,
listele persoanelor ce urma să fie operaţiunea de deportare din RSS
deportate, precum şi transmiterea Moldovenească a decurs destul de
acestora „Ministerului Securităţii de normal, fără cine ştie ce excese . . . Au
Stat al RSS Moldoveneşti (tov. fost împuşcaţi 7 deportaţi, care au
Mordoveţ)"; încercat să fugă, 4 au fost răniţi . . . " 2 .
30 iunie: Sovietul Miniştrilor de la
Chişinău mai adoptă o hotărâre „Cu
privire la confiscarea şi desfacerea 2. Anihilarea organizaţiilor
averii persoanelor deportate de pe clandestine. „Rasskaji,
teritoriul RSS Moldoveneşti şi despre rumînskii bandit!"
responsabilitatea pentru furtul sau
irosirea ei";
Timp de decenii, rezistenţa acerbă
04 iulie: Ministrul afacerilor interne manifestată de românii basarabeni
al RSS Moldoveneşti raportează mi­ faţă de colectivizare şi de ocupaţia
nistrului de interne al URSS: „lucrul sovietică, în general, a fost ascunsă cu
pregătitor pentru luarea în primire şi grijă publicului larg din RSSM şi
transportarea din RSSM a culacilor, URSS şi, cu atât mai mult, din afara
moşierilor, albgardiştilor şi naţiona­ graniţelor imperiului.
liştilor s-a încheiat"; Informaţii despre activităţile califi­
12 iulie: ministrul moldovean al Se­
cate ca antisovietice erau păstrate în
curităţii, I. Mordoveţ, şi împuternici­ rapoartele şi dosarele cu caracter strict
tul KGB al URSS la Chişinău, I. secret ale KGB, fiind destinate, pe
Ermilin, trimit şefilor de la Moscova circuite închise, doar organelor de
un raport detaliat cu pnv1re la partid, de procuratură şi justiţie, che­
desfăşurarea Operaţiunii „Sud", în mate să-şi dea girul asupra măsurilor
care menţionează: „Operaţiunea de de reprimare. Aşa cum remarcă unii
deportare a început la ora 2 în cercetători de peste Prut, spre deose­
noaptea de 6 spre 7 iulie · şi s-a bire de anii '30, când liderii orga-

Valeriu Pasat, Trudnîie straniţî istorii Moldovî (Pagini complicate din istoria Moldovei), Moscova,
Editura Terra, 1994.

https://biblioteca-digitala.ro
8 Mt;ilfAik+1m1••M•tfiiml!i

nizaţiilor antisovietice erau blamaţi şi botarea măsurilor de consolidare a


defăimaţi public, în anii '50 „se păstra puterii sovietice în Moldova şi de
în taină însăşi existenţa unor aseme­ colectivizare a agriculturii", răspândi­
nea organizaţii, întrucât se considera rea de „zvonuri provocatoare despre
că în URSS . . . nici nu putea fi vorba inevitabila înfrângere a Uniunii Sovie­
de . . . acte de nesupunere şi ură faţă de tice în cazul izbucnirii unui război cu
regimul existent"3. statele capitaliste", defăimarea condi­
Documente de arhivă scoase la ţiilor materiale şi de trai ale „ tru­
iveală după 1991 dezvăluie existenţa ditorilor din Uniunea Sovietică" .
unei mişcări de rezistenţă în Moldova Cel mai interesant document al
sovietică la dimensiuni ce păreau de grupului Bodiu este considerat aşa­
neconceput până mai ieri în conştiinţa numita „Adresare către ţărani", pe
românească şi europeană cu privire la care Filimon Bodiu o citea sistematic
populaţia din spaţiul pruto-nistrean. la adunările clandestine. Potrivit
Iată câteva exemple de organizaţii declaraţiilor făcute în faţa ancheta­
clandestine care au încercat să se torilor de soţia conducătorului gru­
opună tăvălugului colectivizării şi pului, în apelul respectiv se arăta că
sovietizării românilor basarabeni. „ ţăranii nu trebuie să intre în colhoz,
iar tinerii - în comsomol şi că este
necesar ca ei să se abţină de la
Grupul condus de ţăranul Fili­
îndeplinirea planului de colectare a
mon Boghiu (n.n. Bodiu, în alte
scrieri), care a activat pe teritoriul
cerealelor. . . " . Totodată, se mai men­
raioanelor Chişcăreni, Sângerei, Te­
ţiona că „degrabă va începe războiul
leneşti şi Călăraşi în anii 1945-1950.
Americii şi Marii Britanii împotriva
Activitatea antisovietică a grupului URSS, în care Uniunea Sovietică va
Bodiu a fost mai îndelungată decât a suferi înfrângere, iar orânduirea veche
altor grupuri cu obiective similare, în va fi restabilită" .
special datorită însuşirilor personale Una dintre cele mai curajoase şi,
ale conducătorului său, Filimon totodată, mai incitante declaraţii făcu­
Bodiu, susţinut îndeaproape de soţia te de Olimpiada Bodiu în faţa anche­
sa Olimpiada, devenită în timp un tatorilor kaghebişti la interogatoriul
adevărat simbol al „Moldovei anti­ din 12 martie 1951 este următoarea:
sovietice"4.
,, Întrebare: . . . S-a stabilit că aţi
Actele de acuzare şi sentinţa din trecut în ilegalitate în virtutea
1951, în pofida încercării anchetato­ convingerilor antisovietice şi că aţi
rilor de a-i prezenta pe membrii desfăşurat o activitate duşmănoasă.
grupului Bodiu ca pe o adunătură de De ce încercaţi să ascundeţi lucrul
elemente declasate şi teroriste, nu pot acesta?
ascunde scopurile reale ale înfiripării
unei asemenea organizaţii de sacri­ Răspuns: Nu neg că soţul meu
ficiu conştient: promovarea unei agi­ Bodiu Filimon şi eu eram predispuşi
taţii antisovietice „îndreptată spre sa- antisovietic şi aceasta a fost una din

Elena Pastică, „Organizaţii de rezistenţă din Basarabia postbelică (1944-1950)", în Revista de istorie,
Chişinău, 1996, nr. 4, p. 43-55.
Pentru detalii vezi Ion Ţurcanu, Moldova antisovietică, Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2000.

https://biblioteca-digitala.ro
cauzele care ne-a determinat să hoiului slav şi au apărat pământul
trecem în ilegalitate „ . " . dăruit de Dumnezeu,
Sentinţa d e condamnare a Olimpi­ având în vedere:
adei Bodiu a fost pronunţată la înce­ deportările în masă, distrugerea
putul lunii iulie 1951 de către căminelor, teroarea asupra poporu­
tribunalul militar al trupelor MAI al lui . . . ; deoarece moralul populaţiei
RSSM, fiind acuzată de „ trădare de este foarte scăzut şi bolşevicii din
patrie, comiterea de acte teroriste toate părţile caută să distrugă
îndreptate împotriva reprezentanţilor sâmburele românesc din Basarabia;
puterii sovietice şi participarea la o am hotărât a înfiinţa o organizaţie
organizaţie contrarevoluţionară . . . " . A cu scop naţional . . . "
.

fost trimisă, alături de alţi membri ai


grupului, la minele din Siberia şi În momentul depistării organiza­
Kazahstan (lagărele . de le Vorcuta, ţiei (martie 1947) de către organele
Karaganda, Dubrovna, Mineralnîi, KGB, numărul membrilor săi era de
Stepnoi, Oziornîi). În anul 1956, circa 140 de persoane, împărţiţi pe
membrii grupului au fost puşi în secţii teritoriale, precum şi în „celule
libertate, pe motiv că au fost comunale", active şi în instituţii de
„condamnaţi la o pedeapsă prea învăţământ. La primirea în organi­
mare" ori „condamnaţi fără temei" . zaţie, tinerii ilegalişti depuneau un
Cu o singură excepţie: în baza hotă­ jurământ de credinţă Patriei şi popo­
rârii din 29 iunie 1956 a unei comisii a rului, se angajau să lupte până la
judecătoriei supreme a URSS, Olimpi­ moarte împotriva comunismului şi
ada Bodiu. a fost obligată la încă zece rosteau „crezul arcaşului" (care stipu­
ani de muncă forţată în lagărul de la la credinţa în Dumnezeu şi în veşnicia
Dubrovna. A revenit în Basarabia neamului românesc, încrederea în
după 15 ani de lagăr, de maltratări şi victorie, dorinţa de a lupta până la
umiliri . . . moarte împotriva dictaturii staliniste
- „ pericolul civilizaţiei omeneşti şi al
neamului românesc").
Gruparea clandestină intitulată
Organizaţia Naţională a Basarabiei
„Arcaşii lui Ştefan", activă în anii „Partidul Libertăţii", organizaţie
1946-1947 în părţile Sorocii. Scopul antisovietică iniţiată în mai 1949, ce a
naţional al înfiinţării acestei organi­ activat în raioanele Chişinău, Ko­
zatii este precizat de initiatori într-un tovsk şi Cărpineni, îşi propunea
d o'cument datat 1 aug � st 1946, din programatic lupta pentru a recăpăta
care cităm: „ce am avut mai scump - adică
libertatea" .
„Având în vedere: Î n Actul de acuzare întocmit de
a doua cotropire a bolşevicilor pe organele de securitate sovietice şi
pământul sfânt al Basarabiei; dezlipi­ aprobat la 16 decembrie 1950 de
rea fraţilor de acelaşi sânge, neam, ministrul Securităţii de Stat al RSSM,
limbă şi credinţă; fărădelegile să­ Iosif Mordoveţ, se preciza: „Membrii
vârşi te asupra vechilor plăieşi şi arcaşi organizaţiei „Partidul Libertăţii", fi­
ai lui Ştefan, care au stat zeci de ind naţionalişti moldo-români, au
veacuri stavilă la Nistru contra pu- avut o atitudine ostilă faţă de înfrân-

https://biblioteca-digitala.ro
� mMm14111111••ii•Miml!i

gerea României fasciste în cel de-al cu succes, pe parcursul anilor 1949-


doilea război mondial şi faţă de in­ 1950, o serie întreagă de acţiuni
staurarea puterii sovietice în Moldo­ pentru zădărnicirea colectivizării
va. O ură deosebită le-a trezit colecti; gospodăriilor ţărăneşti şi îndoctri­
vizarea gospodăriilor ţărăneşti şi lichi­ narea comunistă a populaţiei" .
darea culacilor „ . Toţi aceştia erau Un document de anchetă al KGB
profesori de şcoală, „ . şi, fiind în­ recunoştea că activitatea antisovietică
verşunaţi naţionalişti moldo-români „atât de i:J)tensă" a membrilor acestei
erau uniţi între ei prin comunitatea organizaţii a fost posibilă datorită
convingerilor duşmănoase puterii so­ faptului că, „aflându-se în ilegalitate
vietice„ . Sperând că blocul ameri­ şi ascunzându-se în păduri, aceştia se
cano-englez va declanşa un război îm­ bucurau de o largă susţinere şi de
potriva Uniunii Sovietice şi dorind ajutor datorită numeroaselor legături
înfrângerea URSS în acest război, în pe care le aveau „ . " .
scopul apropierii acestei înfrângeri s­
au exprimat în favoarea unei lupte Şi în acest caz, c a ş i în cel al
organizate împotriva puterii sovie­ grupului organizat de Filimon Bodiu,
tice„ . " . o ţărancă basarabeancă simplă, pe
numele Maria Buruiană, s-a implicat
La interogatoriul din 3 0 august activ în susţinerea luptei cu organele
1950, unul dintre organizatori, Ion de represiune sovietice, devenind de
Istrati, a declarat anchetatorilor că asemenea un simbol al eroismului în
membrii organizaţiei „considerau înfruntarea cu maşinăria bolşevică a
Moldova parte componentă a Româ­ terorii. Arestată în vara anului 1950 de
niei, iar alipirea ei la Uniunea KGB şi după un simulacru de anchetă
Sovietică o calificau un act violent". în care femeia i-a înfruntat cu demni­
De prisos să mai precizăm că Ion tate pe torţionari, a fost acuzată de
Istrati, ca şi ceilalţi lideri ai „ Parti­ „ trădare de patrie" şi condamnată la
d ului Libertăţii" ori ai altor organi­ 25 de ani privaţiune de libertate în
zatii antisovietice au fost condamnati
, ,
lagăr de corecţie prin muncă, pierde­
la moarte prin împuşcare. rea drepturilor civice pe termen de
cinci ani şi confiscarea averii. Actul de
acuzare, semnat de nimeni altul decât
„Armata Neagră", organizaţie vajnicul apărător al ordinii sovietice
antisovietică formată imediat după
în republică - ministrul Securităţii de
deportările masive din vara anului
1949 din grupuri de rezistenţă ascun­
Stat, Iosif Mordoveţ, - insista că
se prin păduri, care au recurs la lupta
femeia, mamă a trei copii, care mai
armată împotriva puterii sovietice pierduse o sarcină datorită brutali­
din raioanele Corneşti, Chişcăreni, tăţilor suferite în timpul anchetei,
Bravicea şi Călăraşi. Conform opiniei „ trebuie supusă unei izolări speciale",
istoricului Ion Ţurcanu, „cei aproape prin trimiterea după condamnare
50 de membri activi ai Armatei Negre, „într-un lagăr special al MAI al
care-şi mai ziceau şi „haiduci ai URSS" . După nenumărate chinuri
mortii", ceea ce sublinia hotărârea lor suferite în Gulag, a fost eliberată din
nest�ămutată, aproape disperată de a lagărul de la Dubrovna în vara anului
lupta cu preţul vieţii împotriva 1956, fără a se recunoaşte fărădelegile
regimului de ocupaţie, au întreprins suferite din partea justiţiei sovietice.
Calvarul a continuat şi după revenirea
https://biblioteca-digitala.ro
Mut4#ijiilll(iiţiliQiiili4 9
din lagăr, fiind din nou supusă pre­ Procesele desfăşurate cu uşile
siunilor KGB. La 30 noiembrie 1967, închise, fără martori şi fără apărare,
procurorul RSSM, A. Kazanir, a res­ încheiate cu sentinţe extreme, menite
pins cererile de reabilitare ale unui să distrugă fibra de rezistenţă şi
grup de persoane printre care se afla demnitate a unui popor, rămân fără
şi Maria Buruiană, situaţie care s-a îndoială mostre ale unui comporta­
perpetuat şi după 1991. Aşa încât, ment malefic, greu de identificat în
concluzia istoricului Ion Ţurcanu pare istorie prin cinismul şi brutalitatea
îndreptăţită: „ . . . a reabilita pe toţi acei slujitorilor săi. Ele au lăsat în urmă un
care au luptat până la disperare lung şi impresionant şir de drame
împotriva ocupaţiei moscovite în­ umane, multe dintre ele încă sau
seamnă, nici mai mult, nici mai puţin, poate pentru totdeauna necunoscute.
a sfida Kremlinul, care . . . a simbolizat Mărturiile supravieţuitorilor, atâtea
întotdeauna . . . garanţia, nedezminţi­ câte au rămas, dezvăluie şi o lungă
tă, a perpetuării izolării forţate a galerie cu figuri de torţionari, cu
românilor de dincoace de Prut de diferite ongm1 etnice, care se
restul neamului românesc". întreceau în a găsi metodele cele mai
perfide pentru a umili oameni care
nu-şi cereau decât dreptul sacru la
Lupta românilor basarabeni şi libertate şi elementară demnitate
transnistreni împotriva regimului de civică. Din păcate, puţini s-au dovedit
opresiune sovietic, precum şi crimele mai blânzi cu victimele lipsite de
monstruoase comise de regimul co­ apărare, deşi nu au lipsit şi astfel de
munist totalitar pentru lichidarea figuri. Deasupra tuturor, însă, se
oricărei forme de rezistenţă împotriva impune prin monstruozitate figura
sa, reprezintă un capitol cutremurător anchetatorului care obişnuia să bage
din istoria nu tocmai îndepărtată a ţeava revolverului în urechea jertfei,
unor vechi teritorii româneşti ajunse urlând: „Rasskaji, rumînskii bandit!"
sub ocupaţie bolşevică. (n.n. „Mărturiseşte, bandit român!").

Ioan Popa

Nota redacfiei: textele de mai sus sunt extrase din volumul Românii, Basarabia şi Transnistria, în curs de
apariţie sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, Centrul de studii strategice.

https://biblioteca-digitala.ro
� •J!OiQQliQ@ii.i!@h

ESTE COMPARABIL ION MIHAI PACEPA CU


POLONEZUL RYSZARD KUKLINSKI?5

Într-unul din numerele precedente ale revistei "Periscop" am prezentat câ teva


aspecte referitoare la una dintre figurile cele mai controversate ale istoriei
Războiului Rece : Ryszard Kuklinski, ofiţenll de la Marele Stat Major General al
annatei poloneze care, timp de 10 ani, a transmis CIA secretele Pactului de la
Varşovia, contribuind, astfel, într-o măsură considerabilă la prăbuşirea totalita­
rismului de stânga de tip sovietic în Europa Centrală şi Răsăriteană. Aşa cum
arătam atunci, atât de vii sunt în Polonia discuţiile pe această temă, încâ t şi
astăzi, la cinci ani de la moartea personajului, circulă o vorbă : "Spune-mi ce
părere ai despre Kuklinski, şi îţi zic cine eşti!". În cele ce unnează ne propunem să
facem o analiză comparativă a cazului Rzsyard Kuklinski cu ceea ce unii
consideră a fi "cazul similar românesc", respectiv cel al generalului de securitate
Ion Mihai Pacepa. De altfel, în declaraţiile din ultimii ani, Pacepa însuşi s-a
compara t cu R. Kuklinski, pretinzând că a avut un ro l asemănător dacă nu identic
cu al acestuia în "dărâmarea comunismului". Interesul lui Pacepa de a-şi asocia
numele de cel al lui Kuklinski este explicabil, având în vedere că, în cazul acestuia,
s-a produs, mai ales în ultimii ani, o reconsiderare semnificativă a a titudinii unei
părţi importante a clasei politice şi a opiniei publice din Polonia, cât şi din
străinătate. Perceperea într-o relaţie simetrică a celor două cazuri nu ar fi decât în
avantajul.lui Pacepa.
În litera tura de specia litate din ţara noastră, au fost făcu te deja unele
ana logii între cei doi. Unii istoriografi consideră, totuşi, că „R. Kuklinski nu a
fost trădător, nu a vândut nimic spionajului american, ci a fost un mesager al
autorităţilor ţării sa le, aflată a tunci într-o situaţie excepţională", mo tiv pentru
care 110 comparaţie între cazurile lui Ryszard Kukli11ski şi Ion Mihai Pacepa nu
se jus tifică în nici un fel"6• O analiză riguroasă pe această temă a realizat
istoricul Ioan Talpeş, genera l de corp de annată (r), fost şef al SIE în perioada
1 992-1 997, care a cunoscut bine cazul, având şi o serie de discuţii cu partenerii
din comunitatea serviciilor de infonnaţii americane pe subiectul respectiv7• În
cadrul acestor discuţii, generalul I. Talpeş a explicat faptul că "nu era loc de nici
un fel de comparaţie între cei doi. Kuklinski defectase de la Tratatul de la
Varşovia, din poziţia de colonel care lucra cu documentele secrete operaţionale de

Articolul este un fragment adaptat din ultimul capitol al volumului Caz11l Ryszard K11klinski - Un Pacepa al
Poloniei?, aflat în curs de editare la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din cadrul
Academiei Române.
Mihai Pelin, Un veac de spimiaj, contraspionaj şi poliţie politică, Bucureşti, Editura Elion, 2003, p . 1 64 - 165).
Î n legătură cu comparaţia K11kli1iski-Pacepa, a se vedea şi articolul cercetătorului polonez Adam Bura­
kowski, Col. Ryszard K11kli1iski-11n Pacepa polonez?, în " Dosarele Istoriei", An. XII, Nr. 3(115), 2006, p. 52-56.
Vezi pe larg Ioan Talpeş, În umbra marelui Hidalgo. Rememorări consemnate de Horia Alexandrescu, voi. I,
Editura Vivaldi, Bucureşti, 2009, p. 77-118.

https://biblioteca-digitala.ro
acolo, pe care le predase exact americanilor. Or, pe vremea lui Ceauşescu, nu
numai că noi nici nu mai participam la manevrele Tratatului, dar chiar ne
pronunţam împotriva tuturor măsurilor de înarmare. A tunci când a defectat,
colonelul Kuklinski nu s-a preda t americanilor pentru a spune ceva despre ţara
sa, pen tru a denigra Polonia, el s-a referit exclusiv la Tra tat şi la contro lul
sovietic. Ba mai mult chiar, el făcea acest lucru cu convingerea certă că
promovează practic interesele Poloniei, care pe nedrept făcea parte la data aceea
din Tratat, mai exact în urma unui act de forţă al Uniunii Sovietice din anii de
după A l Doilea Război Mondial şi nu ca urmare a voinţei liber exprimate de
po lonezi. Ajunşi la astfel de abordări, trebuie să înţelegem o dată că situaţia
Poloniei, declarată ţară învingătoare în A l Doilea Război M'! ndial era total
diferită de cea a României care a fost tratată ca ţară învinsă. In consecinţă, el
putea să considere că ţara sa continuă să se afle sub ocupaţia Tratatului de la
Varşovia şi că orice ar fi dus la slăbirea acestuia era în favoarea Poloniei.
Pacepa, în schimb, nu a rostit nimic împotriva Tratatului de la Varşovia, ci totul
numai şi numai împotriva României, diferenţa dintre cei doi fiind uriaşă!"B.
În ceea ce ne priveşte vom prezenta succint rezultatele propriei analize a
acestei teme. O analogie sumară a cazurilor Kuklinski şi Pacepa relevă unele
asemănări, dar mai ales deosebiri esenţiale, referitoare la mobilul şi semnificaţia
în sine a actului de "trădare", cât şi urmările acestuia. Menţionăm din start că nu
intenţionăm să formu lăm judecăţi de valoare, cu a tâ t mai puţin acuzaţii, pe baza
unor argumente de genul apartenenţei etnice, filiaţiei sau "cu lpabilităţii
genetice", dar nu putem nici să facem abstracţie de o serie de particularităţi ale
biografiilor celor două personaje, de natură să explice multe a titudini şi
comportamente pe parcursul vieţii şi carierei lor profesionale.

concentrare din Oranienburg-Sach­


Biografii paralele senhausen, unde a fost executat. Tână­
rul Kuklinski a intrat în armata polo­
Ryszard Kuklinski provenea neză într-o perioadă când încă se mai
dintr-o familie poloneză cu profunde păstrau tradiţiile şi regulile din ve­
rădăcini catolice, având un cult chea oştire poloneză, infuzia brutală a
pentru valorile naţionale tradiţionale. reglementărilor sovietice aflându-se
In timpul celui de-al doilea război abia într-o fază incipientă. În timpul
mondial, tatăl lui R. Kuklinski luptase cursurilor la Şcoala de ofiţeri, Ryszard
în mişcarea clandestină poloneză îm­ Kuklinski s-a remarcat drept unul
potriva ocupantului german, având în dintre elevii cei mai buni, dar înde­
acelaşi timp o orientare anticomu­ plinirea ireproşabilă a programului de
nistă. Arestat în 1943 de Gestapo, el a pregătire şi instrucţie nu l-a scutit de
fost încarcerat la închisorile din Szu­ măsurile represive specifice sistemu­
cha şi Pawiak, torturat, anchetat şi lui stalinist. Pe parcursul carierei mili­
judecat, iar apoi trimis în lagărul de tare, el s-a impus datorită calităţilor

Ibidem, p. 1 03-104.

https://biblioteca-digitala.ro
sale profesionale de excepţie, dar tot la acea dată de România fată de
timpul s-a aflat, într-un fel sau altul, Moscova constituia un argument sufi­
în dezacord cu regimul comunist din cient de puternic pentru a-l convinge
ţară. Şi ceea ce este mai important : în că liderii de la Varşovia trădau inte­
întreaga carieră profesională, Ku­ resele ţării lor şi aceasta l-a motivat
klinski a lucrat numai în armată, nu a să-şi părăsească ţara. Un astfel de
făcut parte niciodată din sistemul comportament era "inteligibil pentru
represiv, poliţienesc al regimului. Cu orice ofiţer obişnuit să aprecieze
alte cuvinte: nu a făcut poliţie politică, prestaţia superiorilor pe altarul servirii
pentru a folosi o formulă la modă în patriei"10. Demn de reţinut este şi
zilele noastre. faptul că ofiţerul polonez a luat
După parcurgerea unei cariere de această decizie într-un moment în
excepţie în armata poloneză, nemulţu­ care Uniunea Sovietică, sub condu­
mit de îndoctrinarea comunistă şi de­ cerea lui Leonid Brejnev, se afla la
pendenţa totală a forţelor armate ale apogeul puterii sale militare şi poli­
R.P. Polone de mareşalii sovietici, R. tice, iar Statele Unite cunoscuseră în­
Kuklinski a devenit tot mai hotărât de frângerea din Vietnam. Î n acele îm­
a contacta spionajul Statelor Unite şi prejurări de la începutul deceniului
de a începe colaborarea cu acesta. şapte al secolului XX, se părea că
Aceasta s-a întâmplat după 1968, când timpul lucrează în favoarea Uniunii
a avut loc agresiunea armatelor Pactu­ Sovietice, mai ales că în Europa Occi­
lui de la Varşovia, între care s-a aflat dentală erau în creştere tendinţele pa­
şi cea poloneză, asupra Cehoslovaciei, cifiste, antiamericane şi prosovietice.
în numele intereselor imperiale ale Nimeni nu avea nici cea mai vagă
Kremlinului. De remarcat că, în justifi­ speranţă că sistemul comunist se va
carea iniţiativei sale de a începe cola­ prăbuşi într-un termen previzibil, iar
borarea cu americanii, Kuklinski a omenirea trăia sub spectrul amenintă­
argumentat tocmai prin exemplul Ro­ rii cu un conflict nuclear devastat�r,
mâniei privind refuzul de a participa pe care l-ar fi putut declanşa Mosco­
la intervenţia în Cehoslovacia şi con­ va. Intrând voluntar în slujba CIA, din
damnarea acestei agresiuni: "Degeaba 1972, R. Kuklinski a furnizat Statelor
spun cei de la Varşovia că n-au putut Unite, timp de 10 ani, peste 42 mii de
să acţioneze din interior împotriva pagini din documentele cele mai
Tratatului - va arăta colonelul polo­ secrete ale Armatei Sovietice, dintre
nez -, pentru că erau sub control so­ care unele de importanţă strategică,
vietic! Uite că România şi-a permis şi fapt ce a permis SUA să contracareze
a făcut-o eficient de multe ori! Deci, intenţiile agresive ale Kremlinului.
eu n-am să îndur umilinta în care ne Evacuarea lui Kuklinski şi a familiei
găseam din cauza c �nducătorilor sale din Polonia s-a făcut printr-o acţi­
noştri, în timp ce un alt stat avea cu­ une combinativă realizată de către
rajul să se opună actelor pe care Tra­ CIA, în contextul în care asupra agen­
tatul de la Varşovia le pregătea chiar tului planau grave ameninţări din
împotriva umanităţii!"9. Aşadar, partea regimului comunist, care pre­
pentru Kuklinski, politica promovată gătea introducerea legii marţiale. Este

Apud Ioan Talpeş, op. cit., p 104-105.


10 Ibidem,
p. 1 1 1 .

https://biblioteca-digitala.ro
„,„,QQllQ@l!IOi!llŞJI 8
evident faptul că ofiţerul polonez a justifica sursele de venit şi îi înlesnea
trădat Pactul de la Varşovia şi URSS, acestuia contactul cu informatorii din
iar nu patria. Cu toate acestea, el este subordine dar şi a potenţialilor deţi­
puternic contestat în Polonia, pentru nători de informaţii, pe care îi exploa­
că se ţine cont de semnificaţia gestului ta în "orb" . Pentru serviciile aduse
în sine, care nu poate fi justificat din patriei sale, prin anii 1934-1935 ar fi
punctul de vedere al regulilor şi prin­ fost promovat în funcţia de rezident
cipiilor care guvernează armata unei (şef) al spionajului Cehoslovaciei în
ţări. Oricum, Kuklinski este mult mai România11. Devenit între timp mem­
uşor de apărat, din punct de vedere bru în ilegalitate al partidului comu­
moral, decât Pacepa. Prin funcţia pe nist român, fiind şi un vorbitor al
care o avea în structurile Tratatului de limbii ruse, Pacepa senior a ajuns spre
la Varşovia, el se subordona nu numai sfârşitul războiului să fie translatorul
(sau nu atât) conducerii de la Varşo­ Mareşalului Rodion Malinovski, co­
via, cât mai ales Kremlinului. Apoi mandantul trupelor sovietice de ocu­
mai este un lucru esenţial: spre deose­ paţie, din perioada 1944-1946, deci,
bire de Pacepa, colonelul Kuklinski practic, „starostele" României.
nu a fost implicat în acţiuni de poliţie Încă de la începuturile ei, în anul
politică. Aşa cum vom arăta mai jos, 1946, potrivit propriilor declaraţii, ca­
Pacepa este părtaş şi responsabil de riera lui Pacepa în organele poliţie­
multe dintre abuzurile regimului co­ neşti ale statului poartă amprenta im­
munist, în cea mai neagră perioadă a plicării în acţiunile cu caracter repre­
existenţei sale. siv, antidemocratic. Datorită relaţiei
Ion Mihai Pacepa provenea dintr-o pe care tatăl său a avut-o cu Alexan­
familie al cărei trecut relevă caracterul dru Demeter, şeful cadrelor Securităţii
dubios al unor relaţii cu servicii de în anii '50, dosarul personal de cadre
spionaj străine şi, în mod cert, la nu a fost verificat conform canoanelor
sfârşitul războiului, colaboraţionismul politice ale vremii, în pofida faptului
cu ocupantul sovietic al României, că acesta conţinea o serie de elemente,
ceea ce arată, din start, o situaţie total care i-ar fi refuzat din start orice
opusă celei din cazul Kuklinski. Tatăl posibilitate de admitere atât în Secu­
lui I.M. Pacepa, de naţionalitate cehă, ritate cât şi în PCR. Pacepa a crescut şi
a sosit în România după primul s-a format ca ofiţer de securitate în
război mondial şi a încropit o mică perioada marii terori a anilor '50-'60.
afacere la Bucureşti, unde a devenit Rădăcinile ascensiunii sale în securi­
proprietarul unui atelier de tinichige­ tate sunt puternic marcate de implica­
rie. Din documentele Siguranţei Gene­ rea KGB-ului şi a ocupantului sovietic
rale din acea vreme reiese că Pacepa­ al ţării. Graţie consilierilor sovietici,
tatăl fusese trimis de către serviciul de personal a şefului acestora, Aleksandr
spionaj al tânărului stat cehoslovac în Mihailovici Saharovski, I. M. Pacepa,
încercarea de "cunoaştere a vecinilor", a avut, după 1956, o carieră fulmi­
ţara noastră fiind un vecin destul de nantă în direcţia de informaţii externe
puternic. Atelierul de tinichigerie pe a securitătii,
' culminând cu functia de
care îl deschisese îi servea drept aco­ adjunct ai şefului DIE. Î ncă înai�te de
perire pentru activităţile de spionaj, promovarea în structura aparatului
11 Neagu Cosma, Cum a fost posibil? Cârtiţa Pacepa, Editura Paco, Bucureşti, 1996, p. 27; Ioan Chiş ş.a.,
Trădarea Fenomen şi Infracţiune, Editura AN. I., Bucureşti, 2008, p. 363.
https://biblioteca-digitala.ro
extern al securităţii, Pacepa participa­ parcurgând ierarhia militară de la
se direct sau indirect la multe acţiuni gradul de sublocotenent până la cel de
de poliţie politică, precum urmărirea general şi având o implicare mai mult
şi lichidarea unor membri ai mişcării sau mai puţi directă în toate marile
de rezistenţă anticomunistă din acţiuni de spionaj ale DIE până în
munţi, deportările şi crimele de la 1 978. Având ca pregătire de bază Fa­
Canalul Dunăre-Marea Neagră, fiind cultatea de Chimie Industrială şi coor­
implicat apoi nemijlocit în alte fapte donând activitătile în domeniul TS
cu caracter criminal, încă neelucidate din cadrul DIE'. Pacepa a reuşit o
pe deplin, precum asasinarea a doi apropiere cu totul specială faţă de
oponenţi sârbi anti-Tito, care se refu­ Elena Ceauşescu, în perioada cât
giaseră la Bucureşti, la începutul ani­ aceasta se afla în plină ascensiune în
lor '60. Î n întreaga perioadă de aparatul de partid şi guvernamental,
activitate în Securitate, el a dovedit un contribuind într-o măsură considera­
exces de zel "exemplar", în îndepli­ bilă la lansarea acesteia ca "savant de
nirea comandamentelor politice ale renume mondial" în domeniul chi­
vremii, fapt evidenţiat şi de califica­ miei, dar având în acelaşi timp bene­
tivele sau notările de serviciu care, ficii importante pentru propria carieră
fără excepţie, i-au fost acordate la ni­ în DIE. Atât prin intermediul spiona­
velul de "excepţional" . Până la pleca­ jului industrial cât şi prin aducerea de
rea consilierilor sovietici din ţară, valută în ţară prin diferite mijloace,
calificativele i-au fost date în baza regimului politic din acea vreme i-a
relaţiilor deosebite pe care Pacepa le fost asigurată, între altele şi prin
stabilise cu aceştia. A fost destul de aceste contribuţii, supravieţuirea şi
abil încât să-şi ascundă această parte a chiar prosperitatea pentru aproape un
trecutului său, astfel încât ea a rămas deceniu. Generalul a participat la
prea puţin cunoscută colegilor din organizarea mai multor vizite în
Securitatea de mai târziu, când s-a străinătate ale cuplului prezidenţial şi
realizat curătirea aparatului de ele­ la reuşita acestora. . . Ii sunt recu­
mentele pros�vietice. Î ntre timp, Pace­ noscute "meritele", atât în dosarele
pa îşi crease un gen de imunitate, gra­ Securităţii cât şi în memorialistica
ţie relaţiilor apropiate cu factorii de unor generali din MI, în câteva afaceri
putere din noua echipă aflată la con­ ale căror consecinţe au fost dezastru­
ducerea ţării, ceea ce explică de ce a oase pentru România: Afacerea
fost păstrat şi chiar avansat. Trebuie Fokker, Afacerea Peregrinii şi încer­
recunoscut faptul că, în întreaga carea de recrutare ca agent a lui Vale­
carieră, Pacepa s-a evidenţiat printr-o rian Trifa, arhiepiscopul ortodox din
viclenie şi dexteritate excepţionale în SUA. În toate aceste cazuri şi în multe
a-şi face relaţii şi, mai ales, prin altele, iniţiativa nu a pornit numai de
ambiţia de a promova şi a ajunge pe la „conducătorul suprem" (aşa cum
căi lăturalnice în graţiile şefilor. A fost susţine Ion Mihai Pacepa în cărţile
răsplătit cu grade şi funcţii de toţi sale) ci şi de la cei doi „aşi" ai spio­
miniştrii de Interne care l-au coordo­ najului românesc, Nicolae Doicaru şi
nat: Alexandru Drăghici, Cornel generalul defector. Din aceleaşi consi­
Onescu, Ion Stănescu, Emil Bobu şi derente, Nicolae Ceauşescu l-a pro­
Teodor Coman. El a funcţionat în pulsat la rangul de consilier prezi­
cadrul Securităţii timp de 27 de ani, denţial şi exista chiar varianta ca el să

https://biblioteca-digitala.ro
.,„,kQlik@i#OiiijtJI 8
fie numit şef al Casei Prezidenţiale, un diverse forme şi mijloace, astfel încât
nou organism similar celui din SUA, episodul "marşrutizării" lui Pacepa în
care să se ocupe de toate problemele Occident pare cât se poate de
familiei Ceauşescu. Deşi funcţia res­ verosimil într-un asemenea context în
pectivă nu fusese creată încă, ad­ care Moscova dorea cu orice preţ
junctul DIE începuse să se împăuneze compromiterea lui Ceauşescu în ochii
cu acest titlu de viitor „şambelan" al Occidentului, îndeosebi ai Americii.
lui Nicolae Ceauşescu. Aşadar, aflat în Această variantă are şi meritul de-a
plină ascensiune şi cu certe explica în mare măsură misterul pro­
perspective de afirmare, după ce mai movării excepţionale a lui Pacepa în
bine de jumătate din viaţă lucrase în ierarhia comunistă de la Bucureşti,
Securitate, hotărăşte intempestiv să unde sovieticii aveau destui oameni
fugă în Occident. El a trădat un regim de încredere apţi să dea o mână de
politic al cărui instrument şi produs a ajutor la infiltrarea unui agent im­
fost, şi pe care l-a slujit cu zel până în portant în cercurile înalte ale puterii.
ultima clipă. Prin colaborarea cu serviciul de
spionaj american, pe o perioadă
neobişnuit de îndelungată de aproape
Motivele trădării 10 ani, col. R. Kuklir'tski s-a supus pe
sine şi familia unor riscuri enorme, nu
atât din partea organelor de repre­
Dacă în cazul Kuklir'tski, motivul siune ale R.P. Polone, cât mai ales ale
"trădării" a constituit, în ultimă in­ KGB-ului sovietic. De menţionat că
stanţă, o formă de protest faţă de 90% din materialul informativ furni­
ocupaţia străină a ţării (să nu uităm că zat americanilor era în limba rusă,
Polonia a avut trupe de ocupaţie so­ fiind, practic, vorba despre secretele
vietică pe întregul parcurs al regi­ Tratatului de la Varşovia. Este grăitor
mului comunist), în cazul Pacepa o că serviciile de specialitate ale URSS
asemenea motivaţie este exclusă ab au fost extrem de afectate de această
initio. Prin contrast cu alte state socia­ enormă "pierdere" . Este de asemenea
liste, inclusiv Polonia, la data res­ uşor de imaginat ce s-ar fi întâmplat
pectivă (iulie 1978), România era, încă, cu "colonelul trădător" dacă ar fi fost
o ţară cu importante succese diplo­ depistat de organele de contraspionaj
matice, fiind socotită atât ca un stat şi arestat, doar dacă amintim de cele
disident al comunităţii socialiste, cât şi două atentate eşuate asupra sa, după
ca un emisar preţios în relaţia Occi­ evacuarea în SUA, şi de asasinarea
dentului cu China. Legăturile strânse celor doi fii, în anul 1 994, când nici nu
de ordin politic româno-americane, mai exista formal KGB-ul, dar structu­
dar şi româno-vest-germane sau ro­ rile succesoare ale acestuia şi-au făcut,
mâno-franceze contribuiseră la crea­ nu-i aşa? . . . " datoria". Pacepa, în
rea unui prestigiu al diplomaţiei ro­ schimb, nu a riscat absolut nimic, el
mâneşti şi, în primul rând, al liderului trecînd atunci când i-a convenit, cu
de la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu. În arme şi bagaje, fără nici un fel de
această perioadă, până în 1989, Secu­ remuşcări, în tabara adversă.
ritatea devine tot mai mult o instituţie Asupra motivelor reale ale dezer­
ostilă pentru serviciile de specialitate tării gen. I.M. Pacepa, lucrurile sunt
sovietice, fiind lucrată ca atare, prin acum mai clare, dacă examinăm docu-
https://biblioteca-digitala.ro
8 ,,„,QuiiQ@ii-i!llŞKil

mentele publicate în ultima vreme, orgoliosul general Pacepa, căruia i se


îndeosebi cele provenind de la fostul pregătise un post la„. pompieri. Mai
DIE (CIE) din structura Departa­ mult, temându-se de descoperirea
mentului Securităţii Statului12 şi de unor aspecte tulburi din activitatea şi
mărturiile publicate de curând, aparţi­ trecutul său, asupra cărora se declan­
nând unor foşti ofiţeri din aparatul de şaseră minuţioase investigaţii, Ion
informaţii externe13. Trădarea lui I.M. Mihai Pacepa a ales calea trădării
Pacepa s-a produs atunci când acesta pentru a scăpa de gravele consecinţe
a simţit că se află în cădere liberă, mai ce-l pândeau. Cum se ştia „cu musca
ales după încercarea eşuată de a-l pe căciulă" şi era conştient că nu
determina pe şeful statului şi pe soţia poate scăpa de pedeapsă, a preferat
acestuia, faţă de care avea un com­ aplicarea proverbului „Fuga-i ruşi­
portament detestabil de slugă obe­ noasă, dar e sănătoasă!" Acestea sunt
dientă, să aprobe crearea unui orga­ motivele reale ale dezertării fostului
nism atotputernic pe lângă Preşe­ general Ion Mihai Pacepa şi nu pre­
dinţia României, care să fie condus de tinsa sa luptă împotriva „comunismu­
el şi să includă toate serviciile de lui" românesc pe care-l cunoştea din
informaţii şi contraspionaj, precum Şi interior şi, chipurile, nu-l mai putea
alte instituţii îmudite, ceea ce ar fi suporta. Relevant în această privinţă
făcut din trădător unul din perso­ este şi ceea ce spunea într-o emisiune
najele-cheie ale regimului totalitar, televizată Gtinther Nollau, în acea
aservit cuplului dictatorial. Al doilea vreme şeful Bundesamtes fur Verfas­
semnal, de natură să-l îngrijoreze pro­ sungsschutz (Bfv), principalul servi­
fund şi chiar să-l panicheze, l-a con­ ciu de contrainformaţii vest-german:
stituit numirea generalului Alexandru „ „.Cazul Pacepa este emblematic
Dănescu, adjunct al ministrului de pentru ţările socialiste„. Este cunoscut
Interne, în funcţia de şef al Departa­ faptul că acesta se afla în graţiile
mentului de Informaţii Externe. Lovi­ familiei prezidenţiale din România.
tura primită era de nesuportat, un De la o vreme, I.M. Pacepa a devenit
adevărat şoc pentru Pacepa, care se indezirabil pentru motive mai mult
considera singurul îndrituit să-i sau mai puţin cunoscute. El se aştepta
succeadă generalului Nicolae Doicaru să fie demis. Noi cunoaştem (n.a. Bfv)
în fruntea DIE, după trecerea acestuia că un demnitar socialist care se
ca ministru al Turismului. Or, pre­ bucură de avantaje deosebite, când
ferinţa conducerii superioare pentru este schimbat din funcţie, eventual
un om care până atunci se ocupase degradat, nu mai are nicio şansă să se
numai de sectorul administrativ al mai ridice. Pacepa cunoştea acest
Ministerului de Interne îl umilise lucru şi, ca urmare, a hotărât să
peste poate, avertizându-l că se află în schimbe fronturile„ ."14. Motivele
dizgraţie, situaţie ce-i închidea toate invocate de Pacepa, de genul celui că
culoarele parvenirii la vârf, anunţând a părăsit ţara din cauză că Nicolae
un viitor incert şi chiar sumbru pentru Ceauşescu i-ar fi cerut asasinarea lui
12 Vezi pe larg voi. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Jon Mihai Pacepa în dosarele
Securităţii. 1 9 78-1 980, Studiu introductiv, selecţia documentelor şi indice de nume de Liviu Ţăranu,
Editura Encicloped ică, Bucureşti, 2009.
" Vezi pe larg articolele publicate în revista " Periscop", Anul II, numerele 1 (5) şi 2(6), 2009.
" A pud "Periscop", Anul li, Numărul V, Martie 2009, p. 87.

https://biblioteca-digitala.ro
+JţiQuliQ@i4i@Ki4 @
Noel Bernard, directorul sectiei româ­ 1978. Faptul ar reieşi chiar dintr-o
ne a postului de radio „E�ropa Li­ convorbire pe care, înainte de plecare,
beră", şi că nu ar fi dorit să fie şi nici Pacepa a avut-o cu generalul Nicolae
nu a fost implicat vreodată în omo­ Pleşiţă căruia i-ar fi spus, în fugă:
ruri, s-au dovedit, în timp, a fi pure „Retineti treaba asta: eu am servit cu
afirmatii mincinoase, ele nefiind con­ cred intă până acum!"16. Gratie meri­
firmat� în nici un fel de documentele telor �are i-au fost recuno�cute de
de arhivă aflate acum la dispoziţia autoritătile S.U.A., la nici cinci ani de
cercetării istoriografice1s. la evac�area sa din Polonia, în ziua de
15 septembrie 1986, Kukliftski a primit
cetăţenia americană. Acordarea ace­
steia s-a făcut mai repede decât preve­
Efecte şi prejudicii dea legea în materie (10 ani), în baza
unui amendament adoptat în Congres
Dacă prejudiciile aduse prin cola­ şi al cărui prim beneficiar a fost R.
borarea col. R. Kukliftski cu CIA au Kukliftski. I.M. Pacepa, în schimb, a
vizat preponderent sistemul Trata­ primit cetăţenia abia după zece ani de
tului de la Varşovia, cele produse ca rezidenţă pe teritoriul SUA. În alte
urmare a trădării lui Pacepa au afectat cazuri precum cel al diplomatului
exclusiv România. Unii specialişti au Mircea Răceanu, ori căpitanului Con­
calculat că pagubele provocate de stantin Răută, cetătenia mult dorită a
Pacepa României s-au ridicat la suma fost obţinu tă în d�curs de un an şi
de 4 miliarde de dolari, la cursul de şase luni, respectiv doi ani. În plus, e
acum 3 decenii, fiind comparabile cu limpede că CIA ar fi avut nevoie nu
daunele materiale ale seismului de la de un "general transfug", ci de unul
4 martie 1 977. Este vorba, în afara de aflat în imediata apropiere a lui
livrarea unor informatii economice de Nicolae Ceauşescu, pentru a afla ce
valoare, de demolar�a structurii de decizii se iau la vârf, atât la Bucureşti
informaţii externe a României, prin cât şi în celelalte ţări socialiste. În
deconspirarea agenţilor de informaţii, consecinţă, utilitatea generalului nu
a legăturilor lor din străinătate, a era în aducerea lui pe teritoriul ame­
metodelor, codurilor etc., situatie care rican şi fiind cunoscut că autoritătile
nu a putut fi remediată decât �u mari americane ofereau un regim spe�ial
eforturi şi costuri, în condiţiile în care celor care colaboraseră în trecut cu
se ştie că pregatirea şi utilizarea unui SUA, putem crede că Ion Mihai Pace­
agent capabil de informaţii reprezintă pa nu făcuse totuşi parte, în iulie 1978,
una din cele mai scumpe activităţi . . . din această categorie privilegiată.
Oricum, în momentul de fată, nu este
Spre deosebire de col. R. Kuklift­ prea clar care este aportul l � i Pacepa,
ski, a cărui activitate informativă în în ceea ce priveşte furnizarea de
slujba CIA, timp de 10 ani, este în informaţii secrete pentru americani. Î n
mod clar recunoscută şi atestată, Ion cazul Kukliftski, lucrurile sunt limpezi,
Mihai Pacepa pare puţin probabil să fi în sensul că acesta a fost apreciat, la cel
spionat pentru americani înainte de
15 Vezi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii.
1 978-1980, p. 34-35.
16 Oe/iii şi u rechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleşiţă. Dialoguri consemnate de Viorel Patriciii în
perioada aprilie 1 999-ianuarie 2001, Editura Lumea, Bucureşti, 2001, p. 20.

https://biblioteca-digitala.ro
@ !J!•iQuliQBIJi„i!Qil

mai înalt nivel, de factori politici cit de autor, ci persoane cu diferite


americani, ca având o contribuţie responsabilităţi, pe care le-a întâlnit în
excepţională şi unică, în felul ei, cadrul atribuţiilor oficiale. Multora
pentru întreaga perioadă a războiului dintre aceste persoane, miniştri, am­
rece, în ceea ce priveşte sprijinul basadori, directori, Pacepa le lipeşte
acordat spionajului american, în lupta eticheta de „ofiţeri de Securitate" fără
împotriva comunsimului şi de însă a veni cu vreo probă de vreun fel
apărare a lumii democrate faţă de în acest sens.
planurile agresive ale Pactului de la Pretenţia lui Pacepa de a-şi aroga
Varşovia, în frunte cu URSS, iar de meritul în · "dărâmarea comunismu­
curând au fost date publicităţii în lui" arată precaritatea gândirii sale,
Polonia şi alte ţări documentele care care exclude a priori cauzele funda­
atestă colaborarea acolonelului mentale ale prăbuşirii acestui regim
polonez cu CIA. Î n cazul Pacepa, în social-politic revolut: disfuncţionalită­
schimb, partea americană păstrează o tile grave ale sistemului, ineficienta
tăcere apăsătoare, ea însaş1 funciară a acestuia, schimbările imp � ­
generatoare a tot felul de speculaţii, se de revolutia informatică şi, nu în
care sunt amplificate şi de afirmaţiile ultimul rând ; contextul favoabil creat
năucitoare făcute de fostul general de­ pe plan internaţional prin venirea la
a lungul anilor. putere în URSS a lui Mihail Gorbaciov
Faptul că abia după zece ani de la etc. Ar fi o dezbatere prea amplă să
intrarea pe mâna americanilor a înce­ arătăm în ce măsură chiar aberaţiile
put să fie folosit Ion Mihai Pacepa din cărţile lui Pacepa au contribuit la
arată că de fapt „ utilitatea" sa a înce­ desfăşurarea sângeroasă a evenimen­
put să fie speculată într-un cu totul alt telor din România sfârşitului de an
context internaţional decât acela în 1989. Amintim doar faptul că, aşa
care „a ales libertatea" . Aceasta expli­ cum chiar Pacepa a găsit de cuviinţă
că de ce, abia în 1987, I.M. Pacepa a să prezinte ca motiv de laudă, toate
publicat cartea „Orizonturi Roşii", capetele de acuzare în ruşinosul pro­
care s-a dorit un gen de justificare ces, finalizat cu crima împotriva
pentru "defectarea" sa în Vest, fiind cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu,
practic vorba de o încercare palidă de au fost preluate din cartea „Orizonturi
demascare a regimului comunist din Roşii" . Impactul mediatic pe plan
România din perioada lui N. Ceau­ extern al acestui asasinat este o altă
şescu, de punere în relief doar a ne­ poveste, asupra căreia nu ne-am
ajunsurilor ori erorilor acestuia . . . propus să insistăm.
Mulţi oameni care au avut prilejul să O analiză sumară a cărţilor publi­
parcurgă această carte - dintre care cate de Pacepa - dintre care unele în
unii specialişti în probleme de infor­ mod evident nu sunt produsul exclu­
maţii, politică externă şi alte sectoare siv al minţii autorului trecut pe co­
- au remarcat ca ea are caracterul pertă - arată preocuparea străvezie a
unui nesfârşit denunţ - o înşiruire de lui Pacepa de a prezenta lucrurile
oameni pe care, prin natura activităţii astfel încât responsabilitatea perso­
sale, I.M.Pacepa i-a cunoscut, a dis­ nală să fie cât mai redusă, chiar
cutat cu ei, dar în realitate aceştia nu imperceptibilă, iar alteori, să-şi con­
au fost informatori ai Securităţii, aşa fere o importanţă supradimensionată,
cum se sugerează sau se afirmă expli- făcând afirmaţii prin care caută să
https://biblioteca-digitala.ro
ij„iQuliQ@IJ.iillŞMH 8
impresioneze pe cititorul neavizat sau asupra faptelor sale se va produce în
necunoscător al realităţilor, scop în baza adevărului, nu a mistificării
care nu ezită să recurgă la exagerări şi acestuia. Şi acest lucru s-a întâmplat,
adesea la minciuni . . . Cărţile publicate dacă ţinem seama de larga susţinere
de Pacepa nu pot fi considerate o de care acesta s-a bucurat din partea
sursă serioasă de informaţii pentru unor personalităţi de excepţie ale
cercetarea istorică, întrucât sunt te­ vieţii publice americane, ale exilului
ziste, pline de neadevăruri şi fantezii polonez, a Papei Ioan Paul al II-iea şi,
de tot felul. Definitoriu pentru multe nu mai puţin, a opiniei publice inter­
din materialele publicate de l.M. naţionale, cât şi a unei părţi im­
Pacepa este antiromânismul care le portante a societăţii pioneze. Se poate
străbate. Este greu de înţeles îndâr­ vorbi în cazul Pacepa de o astfel de
jirea cu care acesta a încercat siste­ susţinere? A avut acesta în sprijinul
matic să discrediteze orice demers al său o campanie a diasporei româneşti
României spre Occident. Întrucât de genul celei de care s-a bucurat
menţinerea României în afara NATO colonelul polonez, aşa cum am arătat
şi UE nu era mei în interesul într-un capitol al lucrării de faţă? Nici
cercurilor guvernante de la Washing­ nu avea cum �ă se întâmple acest
ton, pentru care - chipurile - se lupta lucru, pentru că în afacerea Pacepa
"
Pacepa, nu putem să nu ne întrebăm sunt evidente din start tot soiul de
cui folosea menţinerea României în confuzii, neclarităţi, suspiciuni gene­
afara spaţiului euroatlantic? După ratoare de neîncredere faţă de persoa­
cum arată istoricul Ioan Talpeş, "nu na sa. Adevărul este că, prin întregul
exista decât un singur răspuns şi său comportament, Pacepa induce tot
pentru Pacepa şi pentru pacepiştii mai clar concluzia că este vorba
care încă mai înveninează şi astăzi despre un caz de impostură crasă şi
perceperea internatională a Româ­ uriaşă manipulare a opiniei publice.
niei"17. Î n mod e�ident, nu servea Aceasta explică şi de ce Kuklinski a
decât celor ale căror interese au fost şi venit în ţară, în anul 1998, făcându-i­
sunt contrare integrării României în se chiar o primire trimufală în mai
structurile euro-atlantice. multe oraşe, inclusiv la Varşovia,
În afara unor interviuri apărute în unQ.e a ţinut un discurs în Seimul
diverse periodice din SUA şi Franţa, polonez, în timp ce I.M. Pacepa
unele dintre ele aparţinând exilului preferă o atitudine bizară, cultivând o
polonez, cât şi o carte-interviu de aură de mister, dubioasă chiar, trimi­
memorii, editată după moartea sa, ţând răspunsuri la întrebări dinainte
conform dorinţei testamentare, R. R. stabilite pentru aşa-zise interviuri în
Kuklinski nu a avut preocupări publi­ presă. Conferinţe publice şi interviuri,
cistice de acest gen. El nu a încercat să aşa cum a acordat Kuklinski pe
producă mistificări şi diversiuni în timpul vizitei sale în Polonia, Pacepa
maniera în care a Pacepa a făcut-o din niciodată nu a făcut, lucru de înţeles,
plin, dovedind o accentuată înclinaţie pentru că i-ar fi creat probleme din
de grafoman şi mitoman. Colonelul cauza întrebărilor incomode şi a
polonez a mizat, mai degrabă, pe polemicilor inerente, pe care nu le
faptul că lămurirea opiniei publice putea controla. Kuklinski s-a confrun-

17 Ioan Talpeş, op. cit., p. 1 1 1 .

https://biblioteca-digitala.ro
€ �l!OiQllllQ@ii,itllSil

tat cu asemenea întrebări şi polemici nală a lobby-ului de care s-a bucurat


mai ales pe timpul vizitei în ţara acesta, atât din partea cercurilor
natală, răspunzând aşa cum s-a pri­ politice americane, cât şi a exilului
ceput, mai mult sau mai puţin con­ polonez. Ori Pacepa este contestat
vingător pentru audienţă. Cert este, chiar şi de alţi "defectori" ai fostelor
însă, că a acceptat confruntarea, ceea servicii de informaţii române, precum
ce este relevant pentru maniera de Liviu Turcu, care a ţinut să precizeze
abordare curajoasă, demnă şi, de ce că nu trebuie băgat în aceeaşi oală cu
nu, onestă. Pacepa, în schimb, nu se acesta.
întâlneşte nici măcar cu ziariştii care îi Una din puţinele asemănări între
sunt favorabili, incluzându-i aici şi pe cazurile Kuklinski şi Pacepa este
cei din diaspora românească din SUA, faptul că, reabilitarea lor s-a produs
şi nici chiar cu avocaţii săi. Fiind pe fondul interesului Poloniei şi,
conştient, probabil, cât de găunos şi respectiv, României de integrare în
inconsistent ar putea apărea în cazul NATO. De reţinut, totuşi, moderaţia
unor întâlniri şi discuţii libere, el îşi preşedintelui Aleksander Kwasni­
dă seama de riscul imens ca întregul ewski, care a arătat că reabilitarea lui
mit creat cu migală în jurul său să se Kuklinski s-a făcut pentru că acesta a
risipească. acţionat "în stare de extremă necesi­
Mai ales în ultima perioadă, Pa­ tate, în interesul Poloniei" . Şeful sta­
cepa a publicat tot soiul de aberaţii pe tului polonez nu a dat, însă, curs su­
diverse terne, lăsând impresia că mo­ gestiilor privind avansarea col. R.J.
bilul acestora este mai degrabă crea­ Kukliflski la gradul de general. Ori, în
rea de diversiuni pentru neaflarea cazul Pacepa ce s-a întâmplat? În anul
adevărului decât descoperirea 1999, printr-o hotărâre a Curţii Supre­
acestuia. Un exemplu îl oferă şi me de Justiţie, sentinţa de condamna­
recenta sa carte despre asasinarea re la moarte pentru crimă de înaltă
preşedintelui american John Kene­ trădare a fostului general de securi­
dy În majoritatea materialelor de
„ . tate Ion Mihai Pacepa a fost casată.
presă publicate, Pacepa caută să-şi "Trădătorul", care era Pacepa până
construiască imaginea unui personaj deunăzi în documentele Serviciului
important pentru America, consultat de Informaţii Externe, a fost reabilitat
nu numai în probleme majore refe­ atât juridic, cât şi moral, redându-i-se
ritoare la strategia naţională, ci şi în gradul de general-locotenent, precum
cele de ordin. . . istoric. Cei care şi averea confiscată de regimul comu­
cunosc mai bine problema ştiu, însă, nist, care se ridica la nici mai mult nici
că atunci când Pacepa sau susţinătorii mai puţin de 2 milioane de dolari,
„.

acestuia invocă autorităţile americane incluzând lucrări de artă de mare


este vorba, în fapt, doar de câteva valoare, tablouri, cărţi vechi, apara­
publicaţii ale diasporei române de tură electronică, bijuterii şi alte bunuri
peste ocean, precum Lumea Liberă
„ de tot felul. Consemnată de instanţele
Românească" din New York sau de judecată, această avere era în
despre anurniti români relativ putin proporţie de 80% constituită din ca­
cunoscuţi în SUA. În cazul Kuklin;ki, douri, danii diverse, plocoane, într-un
am văzut mai înainte forţa excepţio- cuvânt, foloase necuveniteis. "S-a în-
1H Vezi interviul cu fostul ofiţer de informaţii externe Andrei Zărnescu, în " Periscop", Anul II, Numărul V,
Martie 2009, p. 90.

https://biblioteca-digitala.ro
l:l!OiQuliQ@#it@• @
făptuit un act de dreptate", pretindea I.M. Pacepa, deşi şi colonelul polonez
atunci un responsabil al Justiţiei. Act rămâne, pentru mulţi dintre com­
de dreptate la ce? La redobândirea patrioţi săi, un personaj controversat.
statutului de privilegiat al unui regim Analiza comparativă a celor două
abuziv, pe care-l slujise cu zel, dar pe cazuri relevă deosebirea uriaşă
care l-a. . . trădat? Un raţionament existentă între ele, iar aceasta în nici
absurd şi compromiţător pentru justi­ un caz nu este în favoarea lui Pacepa.
ţie. Cazul I.M.Pacepa este unic, din Dacă în cazul Kuklinski, trecerea
punct de vedere politic, juridic şi timpului ar putea duce chiar la o
moral, în lumea fostă comunistă, pe · percepţie favorabilă a situaţiei sale
un plan mai general, şi în cea a speciale, din partea unei părţi tot mai
spionajului, pe un plan mai special . . . mari a societăţii poloneze, nu credem
Oricum, diferenţa d e abordare a celor că acest lucru se va întâmpla în cazul
două cazuri din partea autorităţilor de I.M. Pacepa.
stat şi a instituţiilor juridice din Polo­ Pentru militari, în general, dar nu
nia, respectiv România, este semni­ numai, tratarea într-o manieră oportu­
ficativă în planul apărării principiilor nistă, conjuncturalistă, a cazului lui
de drept şi, în ultimă instanţă, a Ion Mihai Pacepa ar putea fi inter­
demnităţii naţionale. pretată drept un îndemn la încălcarea
În cazul Pacepa, lucrurile încep să Jurământului de credinţă, la dezertare
ia o turnură îngrijorătoare din clipa în şi trădare de ţară. Nu-i bine, întrucât
care se încearcă să se creeze un curent cei mai slabi de înger vor vedea în
de opinie care tinde să-l considere pe cazul acestuia un precedent şi, în
fostul general de securitate ... "erou diverse împrejurări, vor putea invoca
nationaJ"! Or, o astfel de dereglare a un motiv oarecare pentru a trece de
dreptei judecăţi este posibilă numai "partea cealaltă a baricadei", indife­
într-o comunitate în care criteriile rent care va fi aceasta. Mai ales pentru
axiologice locale, tradiţionale, în ceea generaţiile tinere de lucrători din sis­
ce priveşte principiile morale şi valo­ temul serviciilor speciale, cazul Pace­
rile naţionale, sunt înlocuite cu criterii pa prezentat într-o "manieră îngădui­
împrumutate de aiurea, consecinţa toare", ca să nu-i spunem oportunistă,
fiind pierderea identităţii definitorii poate fi un prost exemplu. Din punct
pentru comunitatea respectivă. Din de vedere juridic, cât şi moral, ar fi
această perspectivă, apare cel puţin aberant să se considere că, în istoria
bizară strădania unor publicişti de a-l naţională, au fost "trădări bune" şi
aşeza pe Ion Mihai Pacepa alături de "trădări rele" . Legat de acest aspect,
Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, pre­ credem firesc să ne punem întrebarea
cum şi de toţi cei reabilitaţi de justiţie dacă este, într-adevăr, moral ca un
ca victime ale unor procese comu­ personaj cu un asemenea trecut nu
niste. Nu reprezintă aceasta o ofensă numai să fie absolvit de orice vino­
adusă memoriei tuturor celor care au văţie din trecutul său comunist tene­
luptat într-adevăr împotriva regimu­ bros - în condiţiile în care se face
lui comunist, a foştilor deţinuţi atâta caz de condamnarea regimului
politici? comunist -, dar să mai aibă şi
Aşa cum am arătat în articolul de pretenţia de a fi considerat "erou",
fată, situatia lui R. Kuklinski este numai pentru motivul că a trecut la
co'nsiderabi l diferită faţă de cea a lui "momentul oportun" în tabăra
https://biblioteca-digitala.ro
@ 1U'.iQuijQ;{!)#iillŞfi

"învingătorului istoric"? Parafra­ încearcă în acest fel testarea


zându-l pe Adam Michnik, atunci patriotismului românilor, dar şi un
când s-a referit la Kuklinski, ne
· motiv de cruntă dezamăgire pentru
întrebăm şi noi dacă nu cumva se vrea înşelarea speranţei lor în împlinirea
a se face din poporul român un aspiraţiilor întru libertate, adevăr şi
"Pacepa colectiv"? Ar fi trist dacă se dreptate.

dr. Ion Constantin


Cercetător ştiinţific principal
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului

https://biblioteca-digitala.ro
„„,R•••ua•1i!!011+!§M• �

P ACEP A ŞI MILIARDUL LUI CEAUŞESCU

Din presa de peste hotare aflăm că şters toate păcatele. Ba, chiar mai
generalul dezertor Mihai Pacepa pre­ mult, l-au repus în drepturi.
găteşte o nouă carte autobiografică. Cineva, un om prea optimist şi
Probabil să s-a gândit că ceea ce ne-a neştiind că un trădător este doar un
furnizat până acum nu ne-a convins trădător, chiar dacă a fost reabilitat,
pe deplin, deşi atât el cât şi altii au spunea că, primind reabilitarea, Pace­
remarcat cine „sponsorizează" tot ce pa s-ar fi putut angaja într-o acţiune
spune şi întreprinde el. de recuperare a miliardului de dolari
Î n mod automat, aceasta înseamnă americani pe care mulţi spun că
că poţi să scrii ce vrei, dar se tipăreşte Ceauşescu l-ar fi sustras, depunându-l
şi se distribuie numai ce se aprobă şi undeva într-o bancă din Occident.
se pune la dispoziţie ca „documen­ Într-adevăr, gândind pozitiv, ar fi
tar" . Adică tot ce trebuie pentru ca putut face ceva dacă şi-ar fi iubit tara
dezinformarea să fie credibilă şi cu adevărat, aşa cum a spus-o ' de
manipularea cititorului cât mai bine nenumărate ori.
mascată. El, Pacepa, după înlăturarea comu­
Î nainte de toate acestea, anuntând nismului, ar fi putut da o mână de
următoarea carte, Pacepa - trădă torul ajutor României în acest sens. În
cu grad mare - vrea să ne demon­ primul rând, pentru că a lucrat multi
streze că încă trăieşte. „Nu sunt o mu­ ani pe lângă cei doi Ceauşescu, fiin d
mie cu vată în nas", ar fi declarat el omul lor de încredere. Apoi, şe ştie, el
recent. Nu încă, dar când va sosi şi a fost cel care a coordonat toate
acest moment de care, este adevărat, acţiunile care s-au întreprins prin anii
nimeni nu scapă, la căpătâiul lui, însă, 70 pentru a se aduce în tară credite
nimeni nu va exprima regrete. fără dobândă sau cu o dobândă foarte
mică.
După câte s-au întâmplat înainte şi
după 21 iunie 1978, ziua când a făcut Da, fostul general este cel mai m
pasul trădării, avem convingerea că măsură să spună prompt şi hotărât:
Pacepa aşa va rămâne până la moarte: „Da, Ceauşescu a depus bani în bănci
un dezertor care n-a iubit în mod din străinătate" sau, din contră, „Nu,
sincer nimic în viata lui, nici măcar n-a depus" . După cum se ştie, însă, nu
ţara în care s-a născ� t. s-a pronunţat sub nici-o formă. Mai
mult, a lăsat autoritătile române să
Mulţi au crezut că după ce a primit bâjbâie, să angajeze' recuperatori,
reabilitarea, Pacepa va veni în tară ' cheltuind bani şi energie în zadar.
măcar pentru a mulţumi fostului pre�
şedinte Emil Constantinescu şi fostu­ Toate acestea, nu fac altceva decât
lui ministru al Justitiei, Valeriu Stoica să arate, încă o dată, cât de fariseu a
care, bătându-şi j a'c de justiţie, i-a� fost şi este acest individ. Patriotismul

https://biblioteca-digitala.ro
şi dragostea lui faţă de ţară nu au fost şi trădător de ţară va rămâne. Nicio
decât vorbe goale. Cei care au mai reabilitare din partea unora şi nicio
sperat câte ceva din partea fostului „mărturisire" din partea lui nu vor
general s-au înşelat amarnic. Faptele o putea şterge vreodată stigmatul pe
dovedesc din plin. care îl poartă de peste 30 de ani. Î l
Indiferent ce va mai scrie şi va mai merită din plin.
lansa Pacepa pe piaţă, el tot dezertor
V. D. Fulger

https://biblioteca-digitala.ro
�''"14l"•A@•;11+1§6i• (0

PATRIOT SAU TRĂDĂTOR?


ACEASTA ESTE ÎNTREBAREA

Am urmărit recent la un post TV pe urma „diavolului" pe care-l ser­


prezentarea Serviciului de Informaţii vesc), nu ar insista asupra pretenţiei
Externe. S-a vorbit despre serviciile absurde conform căreia un celebru
„speciale" la modul general, despre trădător, „nomina odiosa", nu ar fi
utilitatea lor unanim acceptată - deci trădat ţara, ci pe acela care, în mo­
şi în România - despre greutăţile cu mentul istoric al trădării se nimerise
care se confruntă angajaţii (din nou, în să fie Preşedintele României. Vezi,
general), despre procesul delicat de dragă Doamne, trădătorul „in nuce"
recrutare şi, în sfârşit, despre patrio­ aşa a avut o revelaţie, că dacă fuge în
tism, ca un atribut „sine qua non" al SUA, „dă totul din el" (şi ceva în plus,
ofiţerului încadrat şi pregătit să nu puţin şi chiar fantasmagoric)
spioneze pentru ţara sa. despre colegii săi, guvernul ţării sale,
Directorul SIE a afirmat că unui face un mare bine ţării, este un mare
ofiţer de informaţii i se poate cere (să „patriot" !
citim „ordona") să facă „orice" pentru Prin extensie noi, cei care eram tot
tara sa. Subliniez: „orice" ! Nu a fost ofiţeri, dar care nu am conceput ideea
� orba nici o clipă că ţara ta ar fi ţara ta că un ofiţer de informaţii (fiecare
numai dacă ar fi condusă de o clasă dintre noi, în parte) şi-ar putea trăda
politică pluripartidică sau ar avea ca ţara - noi am fi fost în defect, noi am fi
preşedinte un cetăţean numit Iliescu greşit, de fapt noi am fi fost trădătorii.
sau Constantinescu sau Băsescu şi, „Tertium non datur", adică a treia
nici într-un caz, un anume cetăţean cale nu e posibilă.
Ceauşescu, sau un rege Mihai, Carol, Acum, filozofi sau nu, cunoscători
Ferdinand? În consecinţă un ofiţer sub sau nu de logică (ştiinţa) nu putem să
jurământ este legat formal de „ţara nu gândim: „măi, dacă Pacepa e patri­
lui" nu de Iliescu, Băsescu, Ceauşescu ot, atunci eu ce sunt? Dacă Turcu şi
sau Mihai. Un ofiţer este însă legat de Haiducu şi Răceanu ţin conferinţe
„tara lui" nu numai formal, ci şi tinerilor români, dacă ei sunt elogiaţi
p�ofund, printr-un jurământ secret, de o anume parte a resturilor „Euro­
cel mai secret, un jurământ sacru pe pei Libere" noi, sutele, miile (câţi om
care-l poartă în vene, în genele moşte­ fi fost) care am umblat după informa­
nite prin mama şi tatăl lui de generaţii ţii pentru ţară, care le-am adunat cu
după generaţii. Nu aş insista asupra frica-n sân, le-am prelucrat, le-am
acestui lucru dacă nu ar exista în transmis (fiecare etapă cu riscuri
România câţiva nefericiţi care, „avo­ majore), fiind în pericol să dispărem
cati
' ai diavolului" (unii chiar avocati pur şi simplu sau să ne sfârşim viţa în
cu diplomă şi robă şi averi făcute de închisori străine, pentru că ne vom fi

https://biblioteca-digitala.ro
c; �)!Oiijl)liij@iiOili!ŞtjjM

făcut datoria, noi ce eram? Noi făceam compusă din oameni (supuşi greşelii)
ce făceam pentru Ceauşescu? Atunci mai greşeşte. Şi atunci?
defectorii au o justificare universală a Nu ne rămâne decât să le spunem
defecţiunii. Kim Philby va fi descope­ trădătorilor că sunt trădători, hotilor
rit ceva ce nu-i plăcea, probabil, în că sunt hoţi, mincinoşilor că min't, şi
conduita Majestăţii Sale Elisabeta a Il­ aşa mai departe.
a. De fapt, sigur, el era „intelligence
officer in Her Majesty's Government", Şi, „revenons a nos moutons", să-i
iar Majestatea Sa era şi ea numai un chemăm pe nume pe Pacepa, Răcea­
om, o femeie supusă greşelii (politice, nu, Haiducu - Forrestier, Turcu şi altii
să nu fim înţeleşi greşit) şi . . . numai­ „ejusdem farinae". Să arătăm tutur�r
decât Philby a identificat greşeala, nu unde poartă stigmatul - nici nu e prea
a fost de acord cu ea, i s-a părut că so­ greu - în frunte - indiferent ce afirmă
vieticii au mai multă dreptate în res­ unii avocati interesati - care de la ei îşi
pectiva problemă şi. . . hop, la Mosco­ câştigă ba�ii murd�ri - din vinderea
va cu Philby! Nu a trădat Marea Bri­ trădării ca pe un gest de mare realiza­
tanie, ci numai pe Majestatea Sa, re morală, profesională, patriotică,
făcând un mare bine poporului său. atunci când ea nu este decât trădare.
Bravo Philby! Criticând stări de fapt din ţara sa
Desigur că şi Reg Hansen s-a aflat de adopţie (el fiind evreu) în anii
într-o similară problemă de conştiintă venerabilei regine Victoria, Benjamin
când a descoperit că Bush-tatăl (s�u Disraeli, prim-ministru, spunea: „We
Clinton, sau Bush-fiul, ce importantă have legalized confiscation, consecra­
mai are?) a făcut o greşeală, într�o ted sacrilege and condoned high
problemă în care el, Hansen, se simtea treason" (în traducere „am legalizat
mai aproape de poziţia sovieticilor. confiscarea, am sanctificat sacrilegiul
Ce uşor a devenit totul, de când cu şi am trecut cu vederea înalta trăda­
„defecţiunea" lui Pacepa! Şi Hansen re"). El era în poziţia cea mai bună să
şi-a luat libertatea de a se detaşa de facă această afirmaţie, care probabil,
poziţia „ preşedintelui său" şi vrând să era valabilă pentru Imperiul Britanic -
facă un mare bine poporului american după cum reiese şi din literatura
se pregătea să decoleze spre Kremlin. engleză. Va fi fost la ei, acolo şi atunci.
Spre ghinionul lui şi al poporului Noi nu vrem ca acest lucru să se
american (care nu a beneficiat decât întâmple la noi şi acum.
parţial de binele pe care-l făcea Un fost ofiţer de informaţii, român,
Hansen) - trădătorul a fost arestat şi pe care-l cunosc foarte bine şi care se
stă acolo unde-i este locul) . afla în faza definitivării conditiilor de
Acum, dacă ar exista un decret, un scoatere pentru prima mislune de
Decret Suprem, un ordin Suprem, o lungă durată, discuta cu ofiterul lui
Decizie Irefutabilă conform căruia instructor - coordonator care: trecân­
(căreia) tot ce fac Statele Unite, în du-i în revistă toate posibilităţile, a
orice moment, e perfect, de nediscu­ amintit-o şi pe aceea a scoaterii prin
tat, deci imperfectibil, ar fi uşor să trecerea frauduloasă a frontierei, a
declarăm toti trădătorii în favoarea „defectării", a trecerii prin lagăr etc.
SUA eroi ai omenirii, nu numai ai Era calea - teoretic - cea mai simplă,
României, în speţă. Dar lucrurile nu care eventual nu se baza decât pe ca­
stau aşa, chiar şi Administraţia SUA, litătile fizice ale ofiterului - bun
înotător - pentru care ' nu era o mare

https://biblioteca-digitala.ro
1m•1gg11pQ111:ţ111wn �
problemă trecerea Dunării înot la cămătarilor, al lumpenilor în căutare
Turnu Severin. Ambii ofiţeri ştiau că de respectabilitate.
era calea cea mai simplă, cu un risc Î n pofida derapărilor reporterei
minim. Cu toate acestea tânărul ofiţer (depăşită de importanţa subiectului)
a refuzat această cale de scoatere spre imagistica Hollywood-iană şi
pentru că, a spus el, familia sa nu arJi spre venalitatea dâmboviţeană (dar ce
suportat gândul că el este trădător. In salarii au ofiterii?, dar sunt motivati?
special tatăl său, fost ofiţer în războiul etc.), directo;ul SIE a pus punctul pe
împotriva URSS şi pentru recucerirea „i". Munca e grea, periculoasă, oame­
Basarabiei, fiu la rândul său al unui nii au calităti rare, deosebite, sunt
ofiter căzut în Ungaria , în 1919, n-ar bine pregătiţi' fizic şi intelectual, cura­
fi putut accepta că al treilea ofiţer al joşi, dar, în primul rând sunt
familiei a ajuns un trădător. Şi-ar fi PATRIOTI Noi am înteles din spusele
pus capăt zilelor, de asta era sigur directoru'l � i SIE că aş� au fost ofiţerii
tânărul ofiter de informatii în anul (cu rare excepţii) şi înainte. Şi nu
1977. A de�is să abordeze Şi să funda­ credem că am înţeles greşit.
menteze cu ofiterul coordonator, o
altă cale de sco�tere, mult mai elabo­ Noi ştim că aşa a fost, iar ţara
rată, cu o legendă complicată, legată noastră a fost şi este România, indi­
de naşterea într-o ţară africană. Depla­ ferent cine ocupă Palatul Cotroceni.
sări, cheltuieli suplimentare, care s-au Orice devotament îndreptat spre alte
dovedit inutile pentru că la scurt timp zări, la răsărit, apus, nord sau sud de
a trădat Pacepa. Din fericire trădăto­ România, înseamnă trădare din
rul nu cunoştea cazul în detalii şi ca­ punctul de vedere al României. Este
riera ofiterului nu a fost compromisă, clar acum care sunt portretele robot
dar a u'rmat alte traiectorii. Cu alte ale trădătorilor şi care ale patrioţilor?!
cheltuieli pentru stat. Discutând, la Nu cred că este cazul ca, după
mult timp după evenimente, tânărul greşeala reabilitării lui Pacepa să se
de atunci aflat acum la sfârşit de carie­ redea şi altor trădători grade şi averi.
ră, se întreba oare câtor români valo­ Eu cred că aceştia ar trebui să se facă
roşi, cinstiţi şi patrioţi nu le-au schim­ mici, . . . mici, . . . , la nivelul dimensiunii
bat destinul cele câteva trădări? Câţi lor morale şi să nu mai facă valuri.
oameni nu-şi vor fi pierdut viaţa, câţi Iar avocatii „ diavolului" să se
nu vor fi fost compromişi? Şi câţi bani îndrepte spr� clienţi mai normali şi
nu va fi irosit statul român, în dorinţa poate mai oneşti, hoţi obişnuiţi, sprin­
firească de a face şi el ceea ce toate ţă­ gari, maradonişti, proxeneţi, şantajişti,
rile lumii fac: un serviciu de informa­ de care nu duce lipsă ţara, şi care nu
ţii externe demn de acest nume. plâng după respectabilitate.
După emisiunea TV dedicată SIE, Aşa vor binemerita de la naţiune şi
în care şeful instituţiei părea sincer respectivii avocaţi - posesori de pata­
convins de importanţa sarcinilor oa­ lamale pentru o meserie, altfel nobilă,
menilor pe care îi conduce, dar şi de atunci când e pusă în sprijinul
valoarea, eficienţa şi justificarea foşti­ dreptăţii.
lor ofiteri' mi-a părut cu atât mai
dezola�tă emisiunea „maestrului Deie-le Domnul, tuturor, gândul
Braia", alături de care trona un avocat cel bun!
al trădătorilor, deveniţi „ patrioţi", al
Cezar Pârcălabu

https://biblioteca-digitala.ro
� 5111111.ţipiit.!Mţ11n11431!!Şoş11.1i1t.ţi@il1i!i

TERORISMUL CIBERNETIC.
AMENINTĂRILE DDoS. RISCURI
I

LA ADRESA SIGURANTEI NATIONALE I I

Î n prezent se constată o depen­ lor cărora organizaţiile trebuie sa le


denţă din ce în ce mai accentuată a facă faţă. Mai mult, problema pro­
entităţilor socio-economice, a institu­ tecţiei mediilor informatice trebuie să
ţiilor publice şi guvernamentale de aibă în vedere de multe ori inter­
mediile informatice care le gestionea­ conectarea reţelelor private cu servi­
ză în mare măsură resursele, dar mai ciile publice, deoarece din zona reţele­
ales comunicarea informaţiilor, esen­ lor private sunt generate cele mai
ţială existenţei şi dezvoltării organiza­ multe ameninţări.
ţionale, făcând ca acestea sa fie tot mai Internetul şi sistemele de reţea si­
vulnerabile la impactul pe care îl pot milare sunt ideale pentru operaţiunile
avea ameninţările cibernetice. cu caracter terorist, punând la dispo­
Mediile informatice reprezintă an­ ziţia organizaţiilor extremiste multi­
samblul sistemelor IT&C ce gestionea­ ple capacităţi dezvoltate la nivel
ză resursele socio-economice, de care mondial.
o anumită entitate, publică sau priva­ O analiză succintă a activităţilor
tă, dispune la un moment dat, care întreprinse în ultima perioadă de
asigură controlul activităţilor sau în­ principalele organizaţii teroriste relie­
deplinesc rolul asistării deciziei mana­ fează patru direcţii principale în care
geriale. Î n marea lor majoritate acestea s-au concentrat în utilizarea
acestea sunt conectate în reţele de tip tehnologiei IT&C:
LAN sau WAN, care, însumate, con­ • Blocarea serviciilor unor medii
stituie Internetul, cu marile avantaje informatice de importanţă vitală -
pe care acesta le aduce: e-mail-ul, atacuri DDoS;
comerţul electronic şi tranzacţiile • Folosirea Internetului pentru
on-line, piaţa Internet, diseminarea de comunicate, convertirea comunicaţii­
'conţinut' (know-how economic, lor, generând un nou mod de
tehnologii etc) . Astfel, aceste medii comandă şi control al operaţiunilor
informatice devin structuri deschise, teroriste;
la care se pot conecta în permanenţă • Accesul la informaţie, via In­
noi tipuri de sisteme, generând extin­ ternet, prin protocoalele cunoscute:
derea numărului utilizatorilor cu http, ftp etc., pentru accesarea infor­
acces la resursele reţelei. maţiilor asupra diverselor ţinte, cum
Dependenţa din ce în ce mai mare ar fi datele tehnice privind construcţia
de sistemele informaţionale conduce de arme;
la creşterea tipologiei vulnerabilităţi-

https://biblioteca-digitala.ro
ijQ;jij!IJiHiijlţiluiUCi.iiiŞil§liM1iAiM!il1i!4 9
• Folosirea Internetului ca plat­ informaţională, reprezintă noile va­
formă pentru diseminarea propagan­ lenţe ale terorismului în ultimul
dei grupărilor şi cauzelor teroriste, deceniu.
precum şi obiectivele legate de recru­ Infrastructurile critice sunt acele
tarea membrilor acestor organizaţii. resurse sau părţi ale acestora, care
sunt esenţiale pentru menţinerea
De exemplu, în luna martie 2009, "As­
Sahab, agenţia islamică de media, aparţinând
funcţiilor critice ale societăţii, inclu­
Al-Qaeda", a distribuit un mesaj audio, zând canalele de aprovizionare, sănă­
a tribuit numărului doi al reţelei Ayman Al­ tatea, securitatea, bunăstarea econo­
Zawahiri. mică şi socială a populaţiei.
Transcripturile discursului, inclusiv in Combaterea, dar mai ales preve­
limba engleză, au fost postate pe forumurile nirea acestor ameninţări provenite din
jihadiste "Hanein" (http:/ / www.hanein.
info), "Alqimmah" (http:/ / www.alqimmah.
spaţiul IT&C reprezintă noile provo­
net) şi "Ansar A!Jihad Network" (http:// cări la care trebuie să răspundă cu
international.thabaat.net). Discursul a fost maximă eficienţă structurile de secu­
lansat ca reacţie la emiterea de către Curtea ritate abilitate.
Penală Internaţională a unui mandat de
arestare pe numele preşedintelui sudanez Astfel, toate metodele şi mijloacele
Omar Al-Bashir. de culegere, prelucrare şi exploatare a
Ayman Al-Zawahiri a menţionat că informaţiilor din această sferă de acti­
decizia Curţii reprezintă "răsplata" pentru vitate, denumite generic cyber-intelli­
decizia luată de şeful statului sudanez în gence (cyberint), definesc acele meca­
urmă cu aproximativ 10 ani, prin care s-a nisme specifice ce se pliază pe identi­
hotărât expulzarea liderului "Al-Qaeda", ficarea, cunoaşterea şi înlăturarea
Ossama ben Laden, de pe teri toriul ţării.
vulnerabilităţilor, riscurilor şi a dis­
Totodată, s-a adresat poporului sudanez, funcţionalităţilor ce se manifestă în
pe care l-a avertizat cu privire la posibile
acest areal, "cunoaşterea" devenind
consecinţe ale aplicării prevederilor manda­
tului: un război de gherilă, urmat de o cea mai eficientă armă de apărare
invazie a trupelor SUA, care ar urmări împotriva ameninţărilor cibernetice
"eliminarea Islamului", folosind ca pretext (cyberthreats) .
actuala situaţie din Darfur.
Din acest punct de vedere, riscul se
Scopul comunicatului pare a fi extinde­ referă la ameninţări (origini/ cauze),
rea bazei de recrutare şi obţinerea de sprijin
logistic pentru „ Al-Qaeda", având în vedere
caracterizând consecinţele manifestă­
dublarea apelului către populaţie cu o rii acestora (pierderile, pagubele, sufe­
sugestie adresată preşedintelui Omar Al­ rinţele), percepţia asupra importanţei
Bashir în final, privind abandonarea oricăror consecinţelor şi probabilitatea de ma­
negocieri şi lansarea „Jihadului împotriva nifestare a ameninţărilor, în timp ce
Occidentului". vulnerabilitatea se referă la subiectul/
subiecţii expunerii la manifestarea
În aceste condiţii trebuie făcută ameninţărilor, caracterizând tipul şi
distinctia între terorismul care vizează nivelul de susceptibilitate, reacţia la
tehnol�gia informatică drept armă sau stres a subiectului de a suporta expu­
ţintă şi terorismul care, pur şi simplu, nerea la manifestarea ameninţărilor.
exploatează tehnologia informatică.
Vulnerabilităţile, în sfera IT&C, se
Atacurile teroriste lansate de pe pot manifesta atât la nivel tehnic, cât
Internet asupra capacităţilor interco­ si la nivelul componentei umane a
nectate, care definesc infrastructura sistemelor interconectate, putând fi

https://biblioteca-digitala.ro
� qg:191n1Q!(nil„ili!HuE.ii•i•k••MMiM!il1111

clasificate în funcţie de nivelul la care însumat aceste vulnerabilităţi este


se manifestă: blocarea serviciilor (denial-of-service) .
• Vulnerabilitate de proiectare -
Un atac de tip denial-of-service
dată de eroarea apărută în faza conce­ (DoS) sau distributed denial-of-service
perii si configurării sistemului in­ (DDoS) reprezintă blocarea unuia sau
formatic, atât in ceea ce priveşte com­ mai multor servere ce găzduiesc web­
ponenta hardware, cât si componenta site-uri sau orice alte servicii care
software. funcţionează conectate la reţeaua
• Vulnerabilitate de implementare
Internet.
- manifestată ca urmare a deficienţe­
lor de punere in practică a soluţiilor Altfel spus, un atac de tip DoS
de securitate aferente sistemelor. înseamnă forţarea sistemului-victimă
• Vulnerabilitate de configurare -
să se reseteze sau să-şi consume resur­
manifestată ca urmare a erorilor reali­ sele în aşa fel încât acesta nu va mai
zate cu ocazia configurării sistemelor putea oferi serviciul respectiv, şi/ sau
pe nivele de acces, precum folosirea blocarea comunicaţiei de tip media,
codurilor de acces implicite sau a dintre utilizatori şi sistemul victimă.
drepturilor de scriere a fişierelor cu Un site intitulat "al-jinan" oferea,
parole. până nu de mult, o aplicaţie capabilă
• Vulnerabilitatea componentei să lanseze atacuri de tip DoS. Apli­
umane - manifestată pe fondul slabei caţia, intitulată Electronic Jihad, are o
pregătiri în domeniul securităţii interfaţă foarte intuitivă şi dă utiliza­
informatice a utilizatorilor mediului torului posibilitatea alegerii dintre trei
informatic. niveluri de atac: mic, mediu sau pu­
• Vulnerabilitatea managerială - ternic. Software-ul oferă chiar posibi­
manifestată pe fondul unor carenţe litatea folosirii unor servere proxy
manageriale de securitate, lipsa de pentru a susţine atacul un timp
preocupare pentru securitate, lipsa îndelungat.
unor activităţi de audit intern etc. În funcţie de cum este gândit şi ce
• Vulnerabilitatea juridică - ma­
resurse foloseşte, un atac de tip DoS
nifestată pe fondul necunoaşterii sau poate afecta întreaga structură a unei
nerespectării dispoziţiilor legale în reţele IT (de exemplu, lungimea de
domeniu. bandă a unui router poate fi consu­
Pe de altă parte, în conformitate cu mată de un DoS), acest fapt compro­
Doctrina Naţională pentru Informaţii miţând nu numai sistemul vizat, ci
de Securitate, factorii de risc la adresa toată reţeaua. Un atac de tip denial-of­
securităţii naţionale reprezintă acele service este caracterizat prin încercarea
situaţii, împrejurări, elemente, condiţii explicită a atacatorului de a bloca uti­
ori conjuncturi interne sau externe, lizatorii legitimi în utilizarea serviciu­
uneori dublate şi de acţiune, care lui respectiv, prin o serie de acţiuni
determină sau favorizează materiali­ precum: floodarea unei reţele (în acest
zarea unei ameninţări la adresa fel se blocheaza tot traficul); blocarea
securitătii nationale în functie de o unui server prin bombardarea secven­
vulnerabilitat� determinată, generând ţială cu un număr foarte mare de
efecte de insecuritate. pachete de date; blocarea unei anu­
Una dintre cele mai periculoase mite persoane de a accesa un serviciu
ameninţări de atac care exploatează disponibil. Atacurile pot fi direcţia-
https://biblioteca-digitala.ro
Hg@M1QGQll>ili!IHMQIMl\iii!iijii@lllA!i 8
nate spre orice sistem dintr-o retea, Agenţia de Securitate Naţională, a fost
precum routere, serverele de d ns, însărcinată ca timp de trei luni să
· mail, web, ftp etc. planifice şi să execute un atac electro­
Un astfel de atac a încercat să nic asupra sistemelor informatice ale
"distrugă" sit-urile web estoniene, în Departamentului, precum şi asupra
urma deciziei guvernului estonian de elementelor de infrastructură interna­
a muta un monument de război, din ţională care sprijină Pentagonul. Folo­
era sovietică, din centrul Tallinnului sind doar accesul public la Internet,
într-o suburbie. Două zile de pichetări hardware comercial disponibil în ori­
ale etnicilor ruşi, care au considerat ce magazin de specialitate şi progra­
această relocare ca pe un atac la istoria me comune, „echipa roşie" a de­
lor şi drepturile minoritătilor s-au monstrat cum poate să dărâme, fără a
transformat repede într-un ' ata� de o lăsa nici o urmă, sistemul de comu­
putere nemaivăzută până atunci, sit­ nicaţii care reprezenta coloana verte­
urile guvernamentale suferind blocări brală a sistemului de comandă al De­
atât de severe, încât multe agenţii au partamentului Apărării, o mare parte
trebuit să oprească accesul adreselor a reţelei naţionale de curent electric,
I.P. din afara Estoniei pentru câteva precum şi sistemul de apeluri de
zile. urgenţă 911.
Aceste scenarii se pot oricând Unul dintre primele atacuri etiche­
materializa, având ca autori membrii tate ca fiind un act de terorism a fost
unei organizaţii sau entităţi teroriste şi incidentul din 1999, când un grup de
pot viza elemente ale infrastructurii hackeri sârbi au atacat computerele
critice de comunicaţii de natură gu­ NATO, prin recurgerea la un atac de
vernamentală, sisteme de control al tip DoS, care a blocat accesul către
unor activităţi cu caracter strategic acestea. Puternic motivati politic
etc., altfel spus, ceea ce legea pentru sârbii protestau împotriva bombarda�
prevenirea şi combaterea terorismului mentelor NATO din Kosovo. Unii
distinge ca fiind factorii materiali, şi autori clasifică aceste acţiuni drept
anume: factorii de mediu, facilitătile război informatic, dar o analiză atentă
de infrastructură ale vietii soci� le ne poate indica un act terorist, de
facilităţile de stat şi guver�amentale '. natură informatică.
sistemele de transport, telecomuni­
caţii şi informaţionale. În concluzie, terorismul cibernetic
De asemenea, pe lângă grupările cuprinde ansamblul acţiunilor şi ame­
teroriste ce pot utiliza astfel de meca­ ninţărilor credibile violente desfăşu­
nisme de atac, gradul cel mai ridicat rate în spaţiul cibernetic, angajate
de risc provine din zona operaţiunilor premeditat de către indivizi sau enti­
lansate de hackeri, care prin gravitate tăţi sociale, motivate politic, etnic sau
şi prejudiciile create la adresa facto­ religios de o ideologie radical ostilă
rilor materiali şi umani reprezintă fată de alte entităti. Aceste actiuni
acţiuni conexe terorismului cibernetic. u ;măresc afectarea ' sau distru gerea
Î ntr-o simulare efectuată de De­ unor sisteme de infrastructură im­
portante pentru sustinerea vietii
partamentul Apărării al SUA, numit
sociale şi îşi propun, în �od deliber�t,
„receptorul eligibil", o „echipă roşie"
diseminarea pe scară largă a unor
alcătuită din 35 de informaticieni de la

https://biblioteca-digitala.ro
G: @milfi,QilitjiţiiijiNMiŞl!!Şi§ţiilfj@lilij!i

stări de anxietate, nesiguranţă, teamă d) produc stări cu un puternic im­


şi panică, urmărind să inducă per­ pact psihologic asupra populaţiei, me­
cepţia scopurilor urmărite şi să in­ nit să atragă atenţia asupra scopurilor
fluenţeze entităţi, dincolo de indivizii urmărite.
direct afectati sau amenintati. Tocmai
' ' ' În probleme atât de sensibile
motivaţia şi scopurile urmărite sunt pentru securitatea naţională, este ne­
cele două elemente care diferenţiază cesar să se manifeste o preocupare
în mod clar terorismul cibernetic de permanentă pentru perfecţionarea le­
criminalitatea informatică. gislaţiei menite să asigure o mai mare
Î n conformitate cu prevederile eficienţă şi coerenţă acţiunilor de com­
Legii nr. 535/ 2003, privind prevenirea batere a uneia dintre cele mai serioase
şi combaterea terorismului, pentru a provocări ale secolului XXI. Î n opinia
putea fi clasificată ca terorism ciber­ specialiştilor în domeniu (a se vedea,
netic, o anumită activitate din spaţiul spre exemplu, Maxim Dobrinoiu -

virtual trebuie să se constituie într-un „ Infracţiuni în domeniul informatic"),


ansamblu de acţiuni şi/ sau amenin­ este deosebit de important ca legiui­
ţări care prezintă pericol public şi torul - Parlamentul României - să
afectează securitatea naţională, având completeze Legea nr. 535, privind
următoarele caracteristici: prevenirea şi combaterea terorismu­
a) sunt săvârşite premeditat de lui, cu prevederile Titlului III, capi­
entităţi teroriste, motivate de con­ tolul 3, Secţiunea 1, din Legea nr. 161/
cepţii şi atitudini extremiste, ostile 2003, respectiv "Infracţiuni contra
faţă de alte entităţi, împotriva cărora confidenţialităţii şi integrităţii datelor
acţionează prin modalităţi violente şi sistemelor informatice".
şi/ sau distructive;
b) au ca scop realizarea unor
obiective specifice, de natură politică; Gigi Giurcan,
c) vizează factori umani şi/ sau doctorand în sociologie,
factori materiali din cadrul autorită­ specializarea Terorismul cibernetic
ţilor şi instituţiilor publice, populaţiei
civile sau al oricărui alt segment
aparţinând acestora;

https://biblioteca-digitala.ro
tJij@Q\iHHil„iii!luCi.ji!jŞOŞliMM1Miil@!ii 8

ÎNARMAREA SPATIULUI EXTRATERESTRU ,

"Ciber-securitatea figurează printre provocările


economice şi de securitate naţională cele mai serioase
ale secolului XXI. " (din aprecierile Pentagonului)

Aniversarea a 40 de ani de la cuce­ programului CONSTELLATION, lan­


rirea Lunii de către astronauţii ameri­ sat de George Bush în 2004. Aşteaptă
cani Edvin Aldrin, Michel Colins şi să primească la sfârşitul lui august ra­
11

Neil Amstrong, având ca motto Un portul şi propunerile Comitetului de


pas mic pe Lună, un pas uriaş pentru
11
experţi, numit de el, în luna ianuarie.
umani ta te a trecut.
,
Programul CONSTELLATION
Presa internaţională a urmărit cu prevede revenirea omului pe Lună
atenţie primirea echipajului Apollo până în 2020, ca primă etapă a
11, la Casa Albă. Era aşteptată expri­ zborului spre Marte.
marea publică pentru prima dată de Interesul pentru cunoaşterea poli­
la investitură a preşedintelui Barack ticii spaţiale a Americii, sub noul pre­
Obama, despre ambiţiile spaţiale ale şedinte, nu este o simplă curiozitate.
Statelor Unite. Elogiul adus celor trei După ce, în 2007, China a experi­
astronauţi a fost cald şi emoţionant. mentat cu succes o armă antisatelit,
Preşedintele a evocat momentul reîn­ experţii militari şi nu numai, au
toarcerii celor trei pe Pământ, când i-a caracterizat evenimentul drept un nou
văzut de departe, suit în spatele start în cursa, fără sfârşit, a
bunicului său. Avea 7 ani. Comentari­ înarmărilor.
ul bunicului a fost: 11

când americanii
• •

1ş1 stabilesc un ţel, îl îndeplinesc Iată cum caracteriza evenimentul


întotdeauna„ . " . Ziariştii au remarcat Laurence Nardon, cercetător res­
însă că preşedintele a tăcut în mo­ ponsabil cu Programul Spaţial la
mentul când Neil Amstrong şi-a Institut Frarn;ais des Recherches In­
mărturisit visul de a asista, cât mai ternationaux (IFRI): 11 O nouă concu­
curând, la cucerirea planetei Marte de renţă militară a luat naştere în spaţiu.
către astronauţii americani. Toate pu terile, şi în primul rând China,
ştiu că acolo, în spaţiu se află pu terea şi
Despre proiectele spaţiale ale vulnerabilitatea Statelor Unite; din asta
Americii, preşedintele a avut formu­ decurge tentativa Beijingului - simbo­
lări prudente. El a declarat că NASA lizată de experimentul din 2007 de a-

îşi va continua cu eficienţă munca dezvolta arme antisatelit. Într-un aseme­


pentru a fi pregătită să pună la nea context, Statele Unite trebuie să facă
dispoziţia noilor generaţii mijloacele eforturi pentru a-şi menţine avantajul pe
11
necesare unor noi cuceriri spaţiale. El care îl au în domeniu •

a informat că a cerut revizuirea

https://biblioteca-digitala.ro
@ tiliiff!DAll'"!:l"llM'Mhli91MM"ll"'

Tot la începutul anului 2007, arme antisatelit (ASAT). Tratatul din


comunitatea internaţională lua act de 1967 negociat sub egida Naţiunilor
-

ceea ce se poate numi "un prim atac, Unite - în vigoare şi astăzi, cheamă la
caracteristic al războiului informatic". folosirea paşnică a spaţiului extra­
În timp ce la Tallin, autorităţile esto­ atmosferic şi interzice amplasarea de
niene mutau monumentul închinat arme de distrugere în masă. Tratatul
eroilor sovietici, dintr-un loc central, nu interzice însă folosirea spaţiului în
mai spre periferie, reţeaua de compu­ scopuri militare şi nici nu limitează
tere a guvernului a fost ţinta unui atac utilizarea altor feluri de arme.
cibernetic ce a scos din uz şase site-uri Apariţia treptată a unui număr tot
ale guvernului. Tot ca urmare a mai mare de state capabile să lanseze
atacului, două din cele mai mari şi să gestioneze proiecte extraatmosfe­
bănci, Hansabank şi SEB, care rice, în paralel cu încetarea Războiului
operează electronic 97% din trans­ Rece, a modificat radical datele
ferurile interne şi internaţionale, au problemei.
fost puse în imposibilitatea de a lucra
timp de mai multe ore. Urmas Past,
ministrul Afacerilor Externe, a cerut
imediat ca Rusia să exprime scuze
pentru acest act.
Iată, deci, două probleme im­
portante legate de "arsenalizarea spa­
ţiului extraatmosferic şi ciber-război",
care vor trebui să-şi găsească răs­
punsul în noua strategie spaţială a
SUA, sub preşedintele Obama.

Înarmarea spaţiului
extraatmosferic

Primele programe spaţiale au fost Satelit artificial


dezvoltate de Forţele Armate, fie ele
americane sau sovietice. Generalul Războiul Rece, în ciuda tuturor
american Hap Arnold19 recomanda, pericolelor sale, avea meritul de a
încă din 1945, ca SUA să continue stabiliza relaţiile internaţionale. Era
dezvoltarea rachetelor cu bătaie lungă vorba de o rivalitate între două
şi a navelor spaţiale capabile să lan­ blocuri, şi liderii acestora ştiau că
�eze rachete asupra ţintelor terestre... orice atac împotriva sistemelor
In anii 50, URSS ameninta cu lansarea celuilalt din spaţiu îi confruntă cu
de arme nucleare ampl�sate pe sate­ posibilitatea unui schimb de lovituri
liţi. Ameninţările reciproce au împins nucleare. În consecinţă, fiecare îşi
cele două superputeri să conceapă dorea să evite orice pas greşit. Cursa
19 Hap Arnold, 1886-1950, general cu 5 stele, comandantul Army Air Force în cel de-al Doilea Război
Mondial. Important strateg, cu un rol hotărâtor în dezvoltarea şi modernizarea aviaţiei militare a SUA.

https://biblioteca-digitala.ro
tJQ:iijttiiQHMMIQMllEM!illltJAMiMiilA!i 2)
înarmărilor, în acel timp, în general, şi O altă serie de sateliţi de spionaj sunt cei
în spaţiu, în mod special, avea ca folosiţi pentru interceptarea transmisiunilor
motor menţinerea parităţii. Efortul adversarului şi nu numai. La sfârşitul anilor
60, NASA, pornind de la faptul că o parte a
economic pe care îl presupunea acest energiei comunicaţiilor se pierde în spaţiu, a
model a dus la prăbuşirea URSS. produs câteva serii de sateliţi de interceptare
electronică cum sunt Magnum, Mentor,
În perioada Războiului Rece, cele două Orion ş.a. Ultima serie, Trumpet, este
superputeri, SUA şi URSS, au mers umăr la destinată interceptării telefoanelor mobile cu
umăr în supravegherea reciprocă, din frecvenţă radio. Au fost lansate: Trumpet 1 ,
spaţiul extraatmosferic. În pas cu progresele î n 1 994, prevăzut s ă funcţioneze până în
tehnologice, fiecare şi-a creat flota de sateliţi 2026, T2-1995-2034, T3-1997-2068.
de supraveghere globală a adversarului. La 19.01 .2009 a fost lansat USA-202, cel
Misiunile sateliţilor mili tari se află sub mai mare satelit de interceptări electronice
pecetea secretului de securitate naţională. construit vreodată: 6 tone şi o antenă de 105
Statele Unite au declasificat o parte m. Activitatea acestor serii de sateliti este
însemnată a informaţiilor respective (anii 50 legată de programul de interceptări l � scară
până în 1984). Federaţia Rusă, încă nu. mondială ESALON.
Michel Capderou, cercetător francez, a
publicat în 2002, cartea "Satellites, orbites et
missions" din care extragem câteva date de După încheierea Războiului Rece,
interes: primii sateliti militari au fost lansati alianţele au devenit mai vagi. Un
în anii 50. Primul �atelit de supraveghe;e număr de state se gândesc astăzi să
american, din seria Key Hale (K.H.) - "gaura rivalizeze cu Statele Unite în materie
cheii", în traducere, era dotat cu o cameră de de forţă, de influenţă, de leadership
lua t vederi, cu o rezoluţie de 12 m. Filmul
realizat era aruncat din spaţiu, într-o regional sau mondial. Factorul cheie
capsulă. La 20 km de pământ se deschidea o în acest context a fost ieşirea la
paraşută, iar capsula era recuperată de un suprafaţă a unei concurenţe militare
avion. Acest procedeu a fost practicat până în spaţiul extraterestru. Concurenţa
în anul 1966. Seria satelitilor K.H. a fost
1 este asimetrică, dat fiind că niciunul
permanent perfecţionată. Rezoluţia instru­
mentelor de luat vederi a crescut de la 12 m
din aceste state nu-şi poate propune
K.H.1, la 2,7 m la K.H.4A, în 1963, pentru a să deţină o flotă de sateliţi precum cea
ajunge în 1 966 la 0,5 m pe K.H.8 K.H.11, care a Statelor Unite (flota de sateliţi a
a funcţionat între 1976-1995, avea o rezoluţie SUA le depăşeşte de departe pe cele
de 0,15 m, imaginile captate erau transmise ale tuturor statelor adunate la un loc).
în timp real, prin satelitul militar SDS. Primii Este incontestabil că Statele Unite sunt
sateliţi îndeplineau misiuni scurte de câteva
zile, următorii funcţionau 19 zile şi foloseau
cel mai . puternic stat şi, probabil,
două capsule de film. Seriile K.H.12 (1992) şi singurul în măsură a avea interese de
K.H.13 (1999) cu o rezoluţie între 0,10-0,04 securitate globală. Nici o naţiune nu
sunt înzestraţi cu telescoape cu oglinda de 42 este atât de inconştientă pentru a
cm, asemănătoare telescopului Humble. provoca militar Statele Unite. Concu­
Acest tip de sateliţi evoluează la înălţimi renţii şi adversarii caută mai degrabă
între 200 şi 400 km.
avantaje asimetrice. Războiul din Golf
Rusia nu vrea să divulge întreaga sa a demonstrat importanţa superio­
capacitate în materie de teledetecţie spaţială.
60 de sateliţi ruseşti care se află pe orbită
rităţii spaţiale americane, în cursul
sunt puţin cunoscuţi. Se consideră că deţin acţiunilor militare, dar în acelaşi timp
tehnologii similare celor americane. Oficialii şi dependenţa forţelor sale de
ruşi declară că nu sunt funcţionali. Seriile existenţa şi buna funcţionare a flotei
lansate sunt cunoscute sub denumirile: de sateliţi. Experţii militari din toată
Cosmos, Rorsat, Almaz, Yantar, Zenit. lumea au înţeles că atacurile, reali­
zabile cu eforturi financiare relativ
https://biblioteca-digitala.ro
Gj 1JMUQllMU1iiiii\lllllM\iiMMii9itJuiilijii

reduse, contra sateliţilor americani ar pentru a ataca portavioanele ameri­


putea fi foarte rentabile şi tentante în cane, şi lucrează cu îndârjire pentru a
încercarea de a reduce eficacitatea perfecţiona tehnicile şi tacticile pe care
militară a Statelor Unite. un asemenea obiectiv le reclamă. Un
Analizând implicaţiile reuşitei alt proiect are ca scop conceperea de
experimentului chinez privind arma arme antisatelit, alături de altul care
antisatelit, James A.Lewis, director al vizează operaţiunile de spionaj. Nici­
unul din aceste programe nu afectea­
Programului de Tehnologie şi Politici
ză, pentru moment, superioritatea
Publice din cadrul CS1s20, face un
militară americană.
amplu comentariu, din care enume­
răm principalele considerente: China nu are încă o prezenţă mi­
"China şi Statele Unite sunt con­ litară continuă în spaţiu. Ea dispune
curenţi, şi nu parteneri. China a în permanenţă doar de şase până la
dezvoltat şi întărit mijloacele sale zece sateliţi, cea mai mare parte ser­
militare convenţionale. Ea caută, în vind pentru comunicaţii sau naviga­
prezent, avantaje asimetrice pe calea ţie. Lansările sale sunt sporadice; în
perfecţionării armelor şi a noilor anii 90 numărul total al sateliţilor
tactici. O parte din efortul de mo­ lansaţi de China reprezenta 12% din
dernizare este îndreptat spre găsirea lansările americane.
de noi mijloace de a contracara Prin trimiterea unui om pe o orbită
avantajul militar american prin extraterestră, China s-a alăturat pute­
atacarea structurilor de informaţie şi rilor spaţiale - Statele Unite şi Rusia.
comunicare, inclusiv sateliţii şi Lansarea unui ASAT cinetic a repre­
reţelele. Una din lozincile preferate zentat de asemenea o imitare a celor
ale Armatei Chineze de Eliberare este: două prime puteri spaţiale. URSS a
" Învinge superiorul prin inferior" .21 testat asemenea arme în anii 1960, iar
Statele Unite au procedat la experi­
mentarea unui ASAT, în 1985.
(Moscova şi Washingtonul au încetat
experimentele lor spaţiale în acest
domeniu).
Testul unei arme antisatelit de
către China a pus capăt, în mod
brutal, iluziei că pacea domneşte în
spaţiu.
În Statele Unite există mai multe
puncte de vedere privind viitoarea
Satelit din sistemul GPS politică spaţială. Un punct de vedere,
împărtăşit de unele din agenţiile im­
Cel mai periculos proiect vizează plicate, este că armele antisatelit nu
direct portavioanele americane. China constituie, doar ele, ameninţarea prin­
deţine, în prezent, numeroase tehno­ cipală pentru dispozitivele spaţiale
logii, elaborate în trecut de URSS
2° Center for Strategic and Intemational Studies
21 Revue de Politique Etrangere 2/2007

https://biblioteca-digitala.ro
HQ:iij!MiHHiM!Oill!MllMMiMl§lfMIWMilijii 2)
americane. Potenţialii adversari ai spaţiul orbital şi dincolo de el. Este un
SUA fac eforturi considerabile pentru teatru în care interesele comerciale şi
dezinformare şi interzicere, prin militare sunt imbricate şi unde avan­
bruierea semnalelor sateliţilor, prin tajul informaţional se poate dovedi
emisiuni de interferenţă şi plasarea de decisiv. Acestea sunt motivele pentru
ţinte false. Experienţa din Kosovo a care controlul lui este tot atât de
dovedit că un amestec ingenios de important ca şi cel al controlului
măsuri de mascare, de mobilitate şi de spaţiului aerian şi maritim.
dezinformare poate perturba colecta­ Î ntrebarea care se pune este: La o
rea tehnică de date din teren. Măsurile acţiune deliberată, îndreptată împotri­
de dezinformare şi interdicţie (limita­ va sistemului satelitar american, care
re n.n.) reprezintă o problemă majoră ar fi riposta? Răspunsul sec este: În
şi constituie o cauză mult mai posibilă caz de conflict, dată fiind importanţa
pentru un conflict armat în spaţiu. lor, infrastructurile americane ar fi
Î n afară de aceasta, linia care doar deteriorate, în timp ce ale
separă domeniul militar de cel civil a adversarului ar fi distruse.
devenit greu de observat. Sateliţii co­ Principiul de bază ce va călăuzi
merciali dau un avantaj militar pro­ construcţia viitoarei politici spaţiale
prietarilor lor. Apariţia în spaţiu a americane pare a fi afirmarea dreptu­
unei pieţe de telecomunicaţii, de lui fiecăruia de a folosi spaţiul, rezer­
imagistică la distanţă permite ţărilor vând Statelor Unite dreptul de a
să-şi lărgească capacitatea militară câştiga bătălia spaţială. 22
cumpărând serviciile necesare. Sateli­
ţii care furnizează aceste serv1c11 Securitatea naţională a SUA de­
devin în mod automat ţinte ale pinde în cel mai înalt grad de
sistemului spaţial american. controlul spaţiului, iar acest deziderat
este condiţionat de o strategie coe­
Combinarea acestor factori duce la rentă, de o economie solidă, de o
crearea unui nou teatru militar, în armată puternică, de servicii diplo­
care serviciile virtuale pot să îmbrace matice şi de informaţii eficiente.
tot atâta importanţă cât şi materialul
de război amplasat de la sol, până în
C. Olteanu

22 Î n afara celor două superpu teri, următoarele state au în prezent sateliţi funcţionali în spaţiu: Franţa,
China, India, Japonia (4), Israel (4). Sunt ţări care au şi lansatoarele necesare. Alte state, precum
Germania (4), Iran (2), Egipt, Italia şi altele au chiar sateliţi de teledetecţie lansaţi de alte ţări pe baze
comerciale: 28.03.2008, satelit de supraveghere avansată german, lansat de Rusia; satelit de spionaj al
-
Israelului - Eros B, lansat la 26.04.2006 de Rusia de la o bază din Siberia; noiembrie 2005 satelit iranian,
lansat de Rusia (Iranul, ca şi Coreea de Nord, declară iminentă dobândirea de lansatoare proprii de
sateli�). La 22.10.1998, Societatea M-sat, din Franţa, a oferit spre comercializare, imagini luate din spaţiu
de către sateliţi sovietici. Imaginile reprezentau principalele capitale europene, având o rezoluţie de 2-7
m, în alb-negru şi de 1 0-12 în color.

https://biblioteca-digitala.ro
MOZAIC

DIN AMINTIRILE UNUI CONSUL ROMÂN

Uite-l, nu e! Numele "autorilor" nu era menţio­


nat ci subînteles, deoarece România
avea un sin'g ur consul la Istanbul.
Sculându-se ca de obicei la o oră Spre stupefacţia diplomatului nostru,
matinală, într-una din zilele anului acelaşi text figura la "loc de cinste",
1964, consulul nostru la Istanbul se adică tot pe prima pagină şi a altor
simţea bine dispus. Mai ales că scă­ două mari cotidiene: "Hurriyet" (Li­
pase destul de uşor de efectele aste­ bertate) şi "Milliyet" (Naţiunea). Nu
niei de primăvară care, acolo, pe ma­ mai încăpea nicio îndoială. Se găsea în
lul Bosforului, acest "tunel navigabil" prezenţa unei comenzi de specialitate,
între Marea Neagră şi Marea Marma­ un evident act provocator şi o crasă
ra, datorită umidităţii (această astenie) actiune de dezinformare, dacă nu
se resimte mai puternic, iar durata de chiar o intenţie de discreditare a
manifestare este mai lungă decât pe la diplomaţiei româneşti.
noi.
Deşi era limpede ca lumina zilei că
În mod invariabil, activitatea con­ nu poţi fi în acelaşi timp şi în Turcia,
sulului - ca de altfel a tuturor diplo­ continuîndu-ti bine mersi activitatea,
maţilor ce-şi respectă munca - începu şi totodată ;,aruncat peste graniţă",
cu citirea corespondenţei venite de deci "persana non grata", această
acasă şi a principalelor publicaţii care urâtă actiune, deloc amicală, i-a creat
apăreau în Turcia. Luând în mână multe dificultăti consulului nostru, cu
ziarul "Ciimhuriyet" (Republica) chi­ deosebire în �unea de relaţii. Nu
pul i se întunecă şi, pe moment, parcă, puţini colegi diplomaţi, oameni de
rămase fără viată. De ce oare? Pentru afaceri şi cultură, ziarişti etc., evitau
că, pe prima pagină a cotidianului era să-i răspundă la telefon, pretextând că
inserat, într-un stil sobru şi concis, "nu sunt acolo", inclusiv atunci când
următorul text (pe care-l reproducem chiar ei se aflau la celălalt capăt al
din memorie): " Ieri, consulul român la firului! Cu toate acestea, consulul
Istanbul, împreună cu corespondentul nostru a mai funcţionat aproape doi
agen ţiei sovietice de presă TASS, a con­ ani la Istanbul.
tactat un maior american de la Comanda­
mentul NA TO din Izmir cerându-i să le Surprindea şi un alt fapt. În acea
fumizeze documente şi alte informaţii perioadă de fanatic anticomunism, în
secrete în schimbul fiului acestuia pe care­ special antirus, care domina societatea
/ răpiseră cu câteva zile în u rmă. Intrând turcă, dacă faptele erau reale, de ce
pe fir, organele turceşti de specialitate i-au autorităţile competente nu au trecut la
aruncat pe cei doi şantajişti peste arestarea celor doi care nu se bucurau
frontiera noastră de stat" . de imunitate diplomatică? Este ştiut
că personalul consulatelor (consul

https://biblioteca-digitala.ro
MOZAIC

general, consul, viceconsul) îşi desfă­ tenţa în judecarea unei cauze privind
şoară activitatea în conformitate cu un câine.
prevederile Dreptului internaţional în În speţă era vorba de a stabili dacă
materie (Convenţiile internaţionale un câine de rasă - un fel de "Corbu" al
consulare). nostru - primit cadou de preşedintele
Potrivit acestor reglementări inter­ ţării, Cela) Bayar, într-una din vizitele
naţionale, deşi sunt posesori de paşa­ oficiale efectuate în străinătate aparţi­
port diplomatic, consulul general, nea acestuia cu titlu personal sau era
consulul, viceconsulul, pot fi arestaţi, proprietatea statului turc. Era sau nu
judecaţi şi condamnaţi pe teritoriul era, deci, un abuz oprirea acestui
statului unde-şi desfăşoară activitatea patruped de către fostul preşedinte al
dacă au săvârşit crime grave. Fără a fi Turciei înlăturat în 1960 printr-o
expres nominalizate, în practică se lovitură de stat militară?
consideră că asemenea "crime" pot fi Situaţia creată a determinat pe un
spionajul, traficul ilegal de arme, dro­ reputat ziarist francez să declare
guri, substanţe radioactive, omoruri, hâtru: "Am ajuns să o vedem şi pe
inclusiv ca urmare a unor accidente asta: un câine subiect al unui proces.
rutiere ş.a. Rămâne însă la altitudinea Numai în Turcia se putea întâmpla
statului de reşedinţă să facă sau nu uz aşa ceva. Se vede treaba că Turcia este
de acest drept al său, ţinând seama de ţara tuturor posibilităţilor!"
ansamblul intereselor sale în raportu­
rile cu statul trimiţător. Am reprodus din memorie această
afirmaţie care, acum, după scurgerea
Numai diplomaţii care funcţionea­ a peste 30 de ani, ar putea fi
ză în cadrul ambasadelor (oficiile amendată, pe ici pe colo, prin părţile
consulare sunt distincte), inclusiv cei ei neesenţiale. De aceea, ne cerem
ce exercită activităţi la Secţia consu­ anticipat cuvenitele scuze pentru
lară, cu grad de consilier, secretar I, eventuale distorsionări nedorite.
secretar II, secretar III sau ataşat, se
bucură de toate drepturile şi privile­ Cum s-a ajuns însă la acest proces
giile (scutirea de taxe vamale, nesupu­ de pomină? Răspunsul este mai com­
nerea la controlul vamal, imunitate plex şi reclamă o întoarcere în timp.
deplină şi nu limitată sau condiţionată Se ştie că Republica Turcia a fost
ca personalul oficiilor consulare). proclamată la 29 octombrie 1923, dată
Iată cum consulul nostru - şi cazul ce a devenit de atunci şi Zi Naţională
nu-i singular pe mapamond - îşi a statului, iar primul preşedinte al
punea hamletiana întrebare: " To be or ţării a fost Mustafa Kemal, căruia i s-a
nat to be " (A fi sau a nu fi) . Dar, dacă spus de atunci şi Atati.irk (adică
era alter ego-ul său fără să ştie? De-ale părinte, ATA, al turcilor), ca o recu­
"Războiului rece"! noaştere a marelui său rol în crearea
Turciei moderne. Mustafa Kemal Ata­
ti.irk a exercitat funcţia de preşedi �te
al Turciei între anii 1923-1938. In­
Procesul câinelui ! zestrat cu multiple calităţi de condu­
cător - bun organizator, întreprinză­
tor, realist, cu deosebit simţ al noului,
Era prin anul 1963 când un tribu­ spirit pragmatic, experimentat, abil şi
nal din Turcia şi-a declarat compe- autoritar când situaţia o impunea etc.
https://biblioteca-digitala.ro
MOZAIC

- marele Atati.irk şi-a dat repede Un prieten sincer al României


seama că în viaţa politică a ţării se
impuneau două puternice persona­
lităţi: Ismet Inonu şi Cela! Bayar, Profesorul dr. SABRI ESAT SIYA­
primul, preşedinte al Partidului Repu­ VUSGIL de la Facultatea de filologie a
blican al Poporului, iar cel de-al doi­ Universităţii din Istanbul şi ziarist, şef
lea, preşedinte al Partidului Demo­ de secţie la unul din principalele
crat, ambele formaţiuni dominând cotidiene din Turcia, anume "Milliyet"
scena politică a Turciei până în zilele (Naţiunea), a fost şi a rămas un
noastre, chiar dacă au fost nevoite de prieten sincer al României şi al
împrejuran să schimbe sau să-şi poporului român, până la inevitabila
amendeze denumirea. După moartea sa trecere în lumea de apoi.
lui Atati.irk, ambii au fost, pe rând, de Format la şcoala franceză, Sabri
mai multe ori, şefi ai statului turc. Esat era un intelectual de rasă în cel
Dar, Ismet Inonu şi Cela! Bayar mai exigent sens al noţiunii. Avea o
erau două personalităţi incompatibile cultură vastă şi era un rob al perma­
să guverneze împreună, fiind caracte­ nentei însuşiri de noi cunoştinţe din
re diametral opuse. Aceste particulari­ infinitµ! tezaur al culturii şi civilizaţiei
tăţi au fost exploatate cu dibăcie de universale. Deosebit de modest şi
Atattirk, alimentându-le ori de câte onest, nu făcea niciodată caz de cu­
ori era necesar. Aşa s-a ajuns ca alter­ noştinţele şi pregătirea sa, conside­
nativ să încredinţeze conducerea gu­ rându-se cu sinceritate un etern uce­
vernului unuia din cei doi, în funcţie nic. Mare iubitor de teatru şi muzică,
de gradul de docilitate arătat în apli­ în special de cea simfonică şi de ope­
carea hotărârilor şi liniei politice stabi­ ră, nu pierdea nicio posibilitate de a
lite de şeful statului, Atati.irk. La rân­ veni în România pentru a lua parte la
dul lor, Inonu şi Bayar se străduiau Festivalul internaţional "George
din răsputeri să intre în graţiile preşe­ Enescu", încă de la începuturile
dintelui Atati.irk, inclusiv prin submi­ acestuia. Mare şi dezinteresat admi­
narea reciprocă şi recurgerea la mij­ rator al culturii şi artei româneşti, era
loace deloc ortodoxe pentru a deter­ un competent cunoscător al creaţiilor
mina schimbarea unuia cu celălalt la şi creatorilor de referinţă ai neamului
şefia guvernului. Această cursă nostru.
pentru puterea executivă a amplificat Lucru rar pentru perioada dece­
adversitatea dintre cei doi transfor­ niilor 5, 6 şi 7 ale "războiului rece",
mând-o într-o păguboasă duşmănie Sabri Esat, nu avea prejudecăţi cu
personală şi o boală incurabilă. Proce­ privire la România acelor ani. Neînre­
sul câinelui reflecta tocmai această gimentat politic, se considera liber să­
evoluţie a raporturilor personale de­ şi expună opiniile. O făcea însă cu
venite ireconciliabile dintre Ismet grijă şi tact pentru a nu leza relaţiile
Inonu şi Cela! Bayar: ranchiuna, plă­ statale bilaterale, evitând, totodată, să
tirea poliţelor, şicanarea permanentă, i se reproşeze de către autorităţile ţării
scoaterea adversarului din competiţia sale din acea vreme, o prietenie inte­
politică. resată sau activităţi de propagandă
ideologică favorabile României.
Am admirat la acest minunat om şi
intelectual, blând şi altruist, constanţa
https://biblioteca-digitala.ro
MOZAIC

în valenţele unei prietenii sincere şi care intră în fostul magazin "Unic" de


dezinteresate faţă de cineva şi ceva. pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. Î i
Avea un crez de la care nu abdica atrag atenţia două lucruri: marele nu­
niciodată. Când efectua vizite într-o măr şi diversitatea brânzeturilor, con­
ţară sau se documenta în legătură cu statând că erau 32 de sorturi; la fel,
acea ţară, singura lui preocupare era produsele de panificaţie. Şi iarăşi, le
să cunoască şi să vadă numai as­ numără, rezultând vreo 16 sorturi
pectele pozitive, pentru că, afirma el, dacă ne aducem bine aminte, şi l�
"părţile mai puţin bune sau chiar reproduce şi pe acestea: cornuri de tot
nefavorabile din ţara respectivă se cunosc felul, chifle, pâine de graham, franzele
incomparabil mai bine de către poporul cu lapte, cu rahat, cu caşcaval,
însuşi şi de către conducătorii lui. Perso­ baghete etc.
nal, nu-mi permit să mă substitui Trebuie să recunoaştem onest că,
acestora pentru că n-ar fi nici drept, nici atunci când vrei şi eşti de bună cre­
moral şi nici n-ar aju ta prieteniei pe care dinţă, poţi să fii şi corect şi să eludezi
încerc să o cultiv în beneficiul tu tu ror" . chingile politice, atât de prejudiciabile
Era un adversar neînduplecat al ale defunctului "război rece".
"pescuitorilor în ape tulburi, al
colportorilor de aspecte şi imagini Aceste pilduitoare aduceri aminte
preponderent negative", ceea ce - ne îndeamnă să reflectăm cu maximă
spunea el - contravine bunului simţ şi responsabilitate la vocaţia prieteniei
dăunează raporturilor interumane în sincere, aşa cum o concepea şi practi­
general şi celor dintre ţări şi popoare, ca eruditul Sabri Esat Siyavusgil,
în special. căruia îi mulţumesc cu gratitudine
pentru lectia sa de viată, din care m­
M-a impresionat maniera în care am inspir�t adesea ş i căreia m-am
acţiona prietenul meu şi al României dedicat dintr-o profundă convingere.
întru eternitate, Sabri Esat Siyavusgil,
pentru a relata corect în paginile Chiar dincolo de viaţa pământea­
ziarului "Milliyet" diferite aspecte po­ nă, acest om nu poate fi uitat, mai ales
zitive din ţara noastră, dar şi a evita să într-o lume ca aceea de azi, când
fie acuzat de "propagandă comu­ prietenia sinceră şi dezinteresată se
nistă". lată un exemplu concludent: întâlneşte tot mai rar.
venise în Bucureşti, în 1963, la Festi­ Cine are urechi de auzit, să audă şi
y alul internaţional "George Enescu". ochi de văzut, să vadă !
lntr-o pauză, face o scurtă vizită prin
apropierea Ateneului Român, prilej cu

Mircea M. Dabija

https://biblioteca-digitala.ro
MOZAIC

SPIONAJUL - IERI ŞI AZI

virtutea propriilor convingeri. Există,


Willy Leman - singurul agent totuşi, o teorie după care Leman lucra
sovietic în Gestapo pentru URSS pentru bani.
Leman strângea informaţii despre
Î n unul din numerele sale recente, poliţia politică nazistă (Gestapo),
publicaţia rusă "Pravda" se referă la informaţii militare şi date privind
declasificarea de către Serviciul de contraspionajul german.
Informatii Externe al Rusiei a docu­
Obţinând o poziţie importantă în
mentelo� secrete referitoare la Willy
industria de apărare a Germaniei,
Leman, unul din agenţii sovietici de
Leman a început să fumizeze Mosco­
vârf din Germania nazistă. Leman a vei materiale strict secrete din acest
fost singurul agent al Rusiei sovietice
domeniu . Ajungând apoi ofiţer SS, lua
infiltrat în Gestapo, purtând numele
parte la exerciţii militare şi la
de cod „ Breitenbach" . realizarea unor importante obiective
Leman a avertizat Moscova asupra de război. Era astfel în măsură să
intentiei Germaniei de a ataca Uniu­ furnizeze descrieri detaliate ale noilor
nea Sovietică. Informaţiile şi docu­
·
tipuri de armament de artileriei, vehi­
mentele pe care le fumiza sovieticilor cule blindate, lansatoare de grenade şi
arătau că Germania se pregătea să ale altor dotări ale armatei germane.
atace Uniunea Sovietică. Î n martie 1941, „ Breitenbach"
La 19 iunie 1941, „Breitenbach" anunţa că serviciul de contraspionaj
comunica data şi ora începerii răz­ german îşi consolida unităţile ce
boiului, după cum afirmă un oficial al urmau să acţioneze împotriva URSS.
serviciului rus de informaţii externe. Pe 19 iunie 1941 anunţa că trupele
Willy Leman s-a născut în 1884 la germane au primit ordin să lanseze
Leipzig. La vârsta de 17 ani lucra ca atacul împotriva URSS pe 22 iunie la
tâmplar, iar mai târziu a intrat în orele 3 a.m. Informaţia a fost furnizată
marină. Î n 1911 a început să lucreze în Moscovei în aceeaşi zi.
cadrul poliţiei berlineze, de unde a Willy Leman a fost descoperit în
fost transferat la departamentul de decembrie 1942 şi executat prin
contraspionaj. În timpul primului împuşcare de către Gestapo. Data
război mondial s-a dovedit a fi un mortii sale rămâne, totuşi, necunoscu­
foarte bun ofiţer de contraspionaj. tă. Soţia sa, de pildă, susţinea că
Leman a început să colaboreze cu Leman a decedat într-un accident pe
spionajul sovietic încă din 1929. Era calea ferată.
un antifascist ardent şi a luat decizia
de a sprijini URSS, acţionând în

https://biblioteca-digitala.ro
MOZ,\IC

Capcanele Vienei Informaţii din Kazahstan, care trăiau


în exil în această ţară.
Asasinate la lumina zilei, răpiri, Austria este plină de asemenea
filaje: există material din belşug cazuri care rămân nesoluţionate. Doar
pentru a scrie scenariul unui thriller la în situaţia în care există un interes
Viena. Capitala Austriei nu constituie politic implicit în asemenea activităţi
doar un magnet pentru turismul criminale, autorităţile încep să investi­
internaţional, ci şi pentru agenţii gheze aceste asasinate ciudate.
secreţi. Oraşul este caracterizat ca o
placă turnantă a spionajului din Est şi
Vest. De ce ? Deoarece aici condiţiile Noutăţi despre cazul
pentru spioni sunt deosebit de Herman Simm
avantajoase. Deşi Războiul Rece s-a
terminat de 20 de ani, un lucru nu s-a
schimbat la Viena, care a constituit Cea de a 60-a aniversare a
fundalul pentru legendarul roman de înfiinţării Tratatului Atlanticului de
spionaj din anul 1949 al lui Orson Nord a fost umbrită de descoperirea
Wells „Al treilea om " , oraşul rămâ­ celui mai important caz de spionaj din
nând, chiar în zilele noastre, "viespa­ istoria organizaţiei. Un ofiţer estonian
rul" activităţii serviciilor secrete. Ca şi cu o funcţie importantă în structurile
în vremurile Cortinei de Fier, Austria NATO a fost arestat, judecat şi con­
oferă spionilor din Est şi Vest un loc damnat pentru spionaj în favoarea
în care îşi pot desfăşura activităţile Rusiei. De ce a spionat, este încă
acoperite într-o relativă obscuritate. neclar. Dar cu m a acţionat, s-a aflat.
In ianuarie a.c., un martor al atro­ Herman Simm, oficial estonian şi unul
cităţilor comise de un general rus în din cei mai bine plasaţi spioni ruşi în
Cecenia a fost împuşcat la lumina zilei NATO, şi-a recunoscut vinovăţia de
pe o stradă vieneză, o crimă atribuită trădare şi a fost condamnat la 12 ani şi
mediului de spionaj, care, precum jumătate de închisoare. Autorităţile
multe altele înaintea ei, va rămâne estoniene au făcut cunoscute unele
probabil un mister. Instrumentistul detalii ale cazului, care a făcut încon­
Israilov fusese martor în procesul jurul lumii în toamna anului trecut.
intentat preşedintelui cecen pro-rus Serviciul de Informaţii Externe al
Ramzam Kadîrov şi urma să compară Rusiei, SVR, l-a recrutat pe Simm pe
în procesul din capitala Austriei, timpul concediului acestuia în Tunisia
pentru a depune mărturie cu privire în 1995. Simm primise o funcţie de
la torturile ordonate de acesta. Soarta conducere în poliţie şi începea o nouă
sa este doar una a multor altora ca el. activitate în Ministerul Apărării. El a
Î n toamna anului trecut, a avut loc o fost recrutat de Valeri Zenţov, odini­
încercare de răpire a preşedintelui oară ofiţer în Estonia ocupată de
Comitetului Naţional de Securitate al sovietici. Simm n-a fost nici şantajat
Kazahstanului. Ea se adaugă altor şi, la început, nici mituit; el vroia doar
cazuri, precum asasinarea în 1989 a să i se restituie gradul de colonel din
liderului opoziţiei sau încercarea de epoca sovietică. La cea de a treia
răpire a fostului şef al Serviciului de întâlnire a primit 100.000 $, în schim­
bul cărora a divulgat ulterior orice

https://biblioteca-digitala.ro
MOZAIC

secrete care treceau prin biroul său . Şi de contrainformaţii. Fiind pus sub
acestea erau din belşug: ca persoană supraveghere, „portughezul" a fost
cu atribuţii importante în cadrul văzut întâlnindu-se adesea cu Simm.
sistemului de securitate naţională al Acesta a fost semnalul care a
Estoniei, el avea acces la documente declanşat alarma în cadrul sistemului
militare clasificate din ţară şi din de securitate al NATO.
străinătate. Din momentul în care Se presupune că Simm nu este
Estonia a fost primită în NATO, în singurul spion rus de înalt nivel din
2004, el a acţionat precum „ochii şi NATO. Se pare că alte câteva ţări
urechile" Kremlinului în Alianţă. urmăresc cinci piste rezultate din
În 2002, spun oficialii estonieni, activităţile domnului „Graf" . Este însă
Zenţov a fost înlocuit cu un alt ofiţer puţin probabil ca rezultatele să devină
de legătură, Serghei Iakovelv. Acesta publice.
activa în cadrul secţiei de elită „S" a Maniera deschisă în care Estonia l­
SVR, care coordona spionii „ ilegali" . a judecat pe Simm a surprins comu­
Iakovlev, care vorbea portugheza nitatea Alianţei. In alte ţări, asemenea
aproape ca un nativ, obţinuse cetă­ cazuri de spionaj în favoarea Rusiei
ţenia portugheză şi un paşaport pe tind să fie rezolvate mai degrabă cu
numele Antonio de Jesus Amurett discreţie, decât să fie aduse în justiţie
Graf. Călătorind ca om de afaceri, el îl la lumina zilei.
întâlnea pe Simm din trei în trei luni
în ţări membre ale UE sau în altă Conform regulilor „războiului tă­
parte. Legătura a fost descoperită cut", Kremlinul a negat orice impli­
datorită unei greşeli elementare comi­ care, iar NATO nu a făcut niciun
se de Yakovlev. Domnul „Graf" a în­ comentariu. Cazul este apreciat drept
cercat să mai recruteze un oficial cel mai mare scandal de spionaj de la
important într-o altă ţară, care însă a Războiul Rece până în prezent.
raportat incidentul serviciului propriu

Ioan Gatea

https://biblioteca-digitala.ro
IJh9MBi1i4H91Qliliijjl1!A(411 (0

DIN VIAŢA ŞI ACTIVITĂŢILE ACMRR-SIE

• După cum aminteam în numărul • La 29 iunie a.c. a avut loc prima

anterior al Periscopului, la 23 mai şedinţă ordinară a noului Consiliu


2009 a avut loc Adunarea Generală a Director rezultat în urma alegerilor
ACMRR-SIE în care s-a analizat din 23 mai. Printre problemele ana­
activitatea desfăşurată în ultimii doi lizate cu acest prilej s-au aflat: extin­
ani de către Consiliul Director şi derea actiunilor cu caracter social­
conducerea executivă. umanitar ' în folosul membrilor Aso­
Î n Raportul prezentat şi în luările ciaţiei, inclusiv prin demersuri pentru
de cuvânt ale unor participanţi la amenajarea unei case de bătrâni; spri­
Adunare s-a relevat o serie de rezulta­ jinirea în continuare a apariţiei re­
te pozitive obţinute în domeniile: vistei Periscop pentru îmbunătăţirea
social (pe linia reactualizării pensiilor, calităţii materialelor şi a prezentării
a asistentei sociale acordată unor grafice. Pe linie organizatorică, s-au
membri ai Asociatiei aflati în dificul­ luat măsuri de constituire a Comi­
tate, precum şi a �sistenţ�i medicale); siilor de specialitate ale Consiliului
cultură-imagine (cu precădere referi­ Director. O sinteză a problemelor
tor la conţinutul şi mesajul materia­ analizate şi a măsurilor hotărâte a fost
lelor publicate în revista Periscop, prezentată şi conducerii SIE.
precum şi a acţiunilor întreprinse pe La şedinţă a fo,:;t invitat şi gl.mr.
linia contributiei la dezvoltarea cultu­ CONSTANTIN NASTASE, şeful Di­
rii de securitate în cadrul societătii recţiei generale financiar-contabile din
civile) şi organizatoric. S-au formul�t, Ministerul Apărării, care a prezentat o
totodată, critici asupra unor aspecte scurtă informare cu privire la stadiul
negative, îndeosebi cu referire la negocierilor pe tema Legii unice de
comunicarea cu autoritătile, inclusiv salarizare şi a Legii pensiilor cu
cu instituţia din care pro;,in membrii referire la cadrele militare.
Asociaţiei noastre.
Adunarea Generală a ales noul • La 01 iulie a.c., în cadrul unei
Consiliu Director pentru mandatul şedinţe lărgite a Colegiului de re­
2009-2011, format din 25 membri dacţie al revistei „ Periscop", s-au ana­
titulari şi 7 supleanţi. Preşedinte al lizat propunerile privind lărgirea
Asociatiei a fost reales domnul componenţei acestuia. În urma retra­
gl.bg. (;) NEGHIU PETRU. gerii domnului Alexandru Omeag, a
Colegiul de redacţie al revistei Pe­ fost ales în funcţia de redactor-şef
riscop urează noilor organe de con­ domnul Ioan Popa, iar secretar gene­
ducere alese succes în îndeplinirea ral de redacţie domnul Victor Muşat.
obiectivelor statutare ale Asociaţiei Din noul Colegiu de redacţie mai fac
noastre. parte şi domnii: Pavel Ion, Paul
Carpen, Constantin Ion şi Dumitru
Vasile.
https://biblioteca-digitala.ro
€ iJl§iifiBii+WIMt+il!MMDl\1@10il

• La Conferinta Natională a ACMRR-SRI la 03 iulie a.c. Multumim


ACMRR-MAp, sec�etarul 'general al preşedintelui Consiliului Judeţean
Asociaţiei noastre, Niţu Costică, a Gorj, domnul Ion Călinoiu şi filialei
prezentat un mesaj scris din partea Gorj a ACMRR-SRI pentru modul
Consiliului Director al ACMRR-SIE, exemplar în care a fost organizată
în care se pune în evidenţă colabo­ acţiunea.
rarea eficientă a celor două structuri
asociative ale cadrelor militare în
rezervă şi în retragere. S-a exprimat • Î n perioada 24-30 august 2009, la
solidaritatea acestora faţă de campa­ Zărneşti au fost organizate Zilele Ora­
nia denigratoare îndreptată împotriva şului, care au inclus în program şi
militarilor, a aşa-numitelor "privilegii" 11 Cursurile de vară zărneştene", acţiu­
ale acestora (solde, pensii etc.), care, în ne traditională, moderată de neobo­
fapt, nu există, dar există şi sunt situl pr�f. univ. dr. ing. Gheorghe
confirmate prin legi şi regulamente Dumitru, de la Universitatea 11Lucian
multe privaţiuni pe care le implică Blaga" din Sibiu, preşedintele filialei
statutul de militar sub drapel, în ASTRA - Despărţământul „Piatra
serviciul României. Craiului" - Zărneşti. La cursuri au
participat vicepreşedintele Asociaţiei
pentru probleme de cultură şi
• Actiunile în domeniul cultural şi imagine şi alţi membri ai ACMRR­
de im�gine desfăşurate în ultima srn; cu expuneri pe teme de istorie,
perioadă de ACMRR-SIE s-au bucurat cultură şi ,bioterapie, precum şi cu o
de o deosebită apreciere din partea expoziţie de grafică (Dumitru Roşu).
participanţilor. La Baia Mare, simpo­ Cu prilejul inaugurării manifestărilor
zionul cu tema " Rolul şi locul serviciilor a fost prezentat şi numărul 2(6) al
de informaţii în sistemul de apărare şi revistei Periscop" .
siguranţă naţională" , organizat de "
ACMRR-SIE în colaborare cu Biblio­
teca Judeţeană "Petre Dulfu", în coor­ • La sediul ACMRR-SIE, în luna
donarea domnului Mihai Cozma, di­ iulie a.c., au fost sărbătoriti membrii
rectorul societăţii SPARTAN SECU­ Asociaţiei noastre care a� împlinit
RITY din localitate, a atras sute de vârstele de 70 şi 75 de ani în primul
participanţi, numeroase personalităţi semestru al acestui an. Cu acest prilej,
ale vieţii publice şi culturale din capi­ preşedintele Asociatiei s-a întretinut
tala Maramureşului, care s-au expri­ cu sărbătoritii, urându-le ani muiti în
mat elogios în legătură cu contribuţia deplină sănătate. Î ntâlnirea a co�sti­
ofiţerilor de informaţii externe ai Ro­ tuit prilej de emoţionante amintiri şi
mâniei la dezvoltarea economică şi trăiri din anii de activitate în institutia
din care aceştia provin. '
apărarea ţării. Consiliul Director al
ACMRR-SIE aduce multumiri La aniversare a participat domnul
domnului Mihai Cozma pentru col.(r) UHLY ARIK ANDREI, decanul
susţinerea materială şi organizatorică de vârstă al Asociatiei, care la cei 90
a simpozionului. de ani împliniţi �ste deosebit de
Tot pe aceeaşi linie s-a înscris şi implicat în acţiunile organizate. Cole­
manifestarea de la Tg.Jiu, organizată giul de redacţie al revistei noastre îi
cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al urează multă sănătate întru mulţi ani.

Costică Niţu

https://biblioteca-digitala.ro
ÎN AMINTIREA UNUI PRIETEN ADEVĂRAT

Suntem ca norii grei, lunecători,


Ce acoperă la miezul nopţii luna,
O clipă trec semeţi, strălucitori
Şi pier în beznă pentru totdeauna".

La câteva luni după sosirea la post Aveam sentimentul că mă aflu în


şi preluarea conducerii Ambasadei faţa unui şef de cadre de la minister,
României din Nicosia, după ce reuşi­ care se pornise împotriva mea.
sem să liniştesc apele stârnite în rân­ - Vă voi răspunde cu o în trebare: " În
dul comunităţii româneşti din Cipru, activitatea de jurnalist a dumneavoastră
ca răspuns la evenimentele din Bucu­ aţi luat cumva vreun inteniiu unui
reşti, din iunie 1990, prin intermediul diplomat grec? "
primului colaborator, primeam solici­
- Desigur, replică ritos Dimitrios,
tarea, oarecum stranie, a unui jurna­
chiar mai multe.
list grec de a-i acorda un interviu.
- I-aţi în trebat dacă ei, în cadrul
Dimitrios, grecul din Atena, se afla
ambasadelor, misiunilor lor diplomatice
în Cipru şi voia să folosească prilejul au colaborat cu organele de securitate
pentru o convorbire despre România greceşti ?
şi români. I-am stabilit întâlnirea
pentru a doua zi. La convorbire am - Nu i-am întrebat, întrucât ştiam că
fost asistat de primul colaborator, fost există o asemenea colaborare.
diplomat în misiune la ambasada - Deci, aveţi răspunsul direct al
noastră din Atena. oricărui diplomat experimentat. Orice
misiune diplomatică poate fi comparată cu
Grecul se voia cât mai agresiv,
o echipă de fotbal, unde, precum ştiţi,
încercând să domine şi să conducă
fiecare jucător are un rol bine definit în
discuţia. După primele minute, mi-am
echipă de către antrenor, dar echipa în
dat seama că presupusul jurnalist ansamblu este aceea care trebuie să joace
avea cel puţin o jumătate de normă la unitar, pentru a obţine un rezultat cel
o importantă instituţie a statului elen. puţin satisfăcător; ea trebuie să îşi con­
Evidentă i-a devenit postura când m-a centreze eforturile pentru un rezultat
întrebat: final benefic, jocul individual fiind
- În activitatea Dumneavoastră di­ apreciat şi în funcţie de pasele date, de
plomatică de până acum aţi colaborat cu fazele create, de golurile marcate.
securitatea română? - Răspunsul dumneavoastră este
"diplomatic" .

https://biblioteca-digitala.ro
- Aş spune mai degrabă că este ale NATO şi dialogul NATO-Tratatul
prioritar sportiv. Aş putea acum să vă de la Varşovia, de propaganda gu­
traduc răspunsul dat; orice ambasadă bine vernului sovietic prin intermediul
organizată, bine condusă şi corespunzător societăţii "Znanie", conform fişei
de bine încadrată cu diplomaţi profesio­ postului din schema Ambasadei
nişti, demni şi încă dornici să îşi ma­ române.
nifeste sentimen tele patriotice nu poate
Încă din ianuarie 1977, odată cu re­
obţine rezultate optime, în apărarea inte­
chemarea consilierului ştiinţific, cadru
reselor nationale şi dezvoltarea relaţiilor
ţării lor c� ţara de reşedinţă, decât dacă
didactic universitar, am preluat provi­
acţionează ca o bună echipă de fotbal. zoriu şi obligaţiile acestuia, cu numai
două luni înainte de cutremurul
Când dădeam acest răspuns mi-am catastrofal din 4 martie 1977. Fiind
amintit, ca şi acum, nişte întâmplări apoi implicat în toate activităţile de
trăite la Ambasada noastră din colaborare tehnico-ştiinţifică româno­
Moscova prin anii 1980-1981. În acei sovietice, atunci prioritare în dome­
ani, Ambasada României în URSS era niile seismologiei şi construcţiilor care
într-o perioadă de intense şi multiple să reziste cutremurelor, învăţam din
activităti: experienţa sovietică. După încă mai
- av�a loc schimbarea ambasado­ bine de un an, am fost prezent la
rului şi implicit a unei părţi din majoritatea convorbirilor bilaterale
echipa de diplomaţi; legate de pregătirea programului de
- Jocurile Olimpice puneau Uniu­ cercetare al primului cosmonaut ro­
nea Sovietică în situaţii delicate din mân, Dumitru Prunariu. După alţi doi
variate puncte de vedere, ceea ce se ani, în ianuarie 1979, eram acreditat şi
reflecta şi în raporturile bilaterale; ca ataşat olimpic al României la
- gerontocraţia conducerii de par­ pregătirea şi desfăşurarea celei de-a
tid şi de stat a URSS şi prezenţa tru­ XX-a Olimpiade de vară de la
pelor sovietice în Afganistan compli­ Moscova.
cau veridicitatea oricăror prognoze
În 1981, şeful m1smnii, cu reco­
politice, creând predispoziţii pentru
multiplicarea speculaţiilor. mandare probabil de la conducerea
MAE, mi-a modificat statutul de
Noul ambasador îmi schimbase consilier ştiinţific provizoriu cu cel de
statutul din colaborator incomod, consilier cultural, misiune mai apro­
supus constant stresului, în diplomat piată de formaţia mea filologică. Apoi,
sârguincios, gata să se implice, să odată cu rechemarea definitivă în ţară
sprijine orice activitate a misiunii a unor colegi, am îndeplinit şi
diplomatice, chiar dacă deja avea un obligaţiile ataşatului de presă, de
program arhiaglomerat. La începutul responsabil pentru apariţia în URSS a
anului 1980, îndeplineam misiunea de revistei "Orizonturi Româneşti", de
secretar I la secţia politică a amba­ translator pentru şeful misiunii etc.
sadei, răspunzând de urmărirea evo­
În calitate de consilier cultural,
luţiei poziţiei URSS în problematica
dezarmării şi securităţii europene, de răspundeam şi de relaţiile dintre
relaţiile Moscovei cu statele membre ministerele sănătăţii de la Bucureşti şi

https://biblioteca-digitala.ro
Moscova. În acest context, am fost Seara târziu, după terminarea cinei
solicitat de colegul nostru Mircea, comune, Nicoleta mi-a mărturisit cu
trimisul organelor de securitate româ­ tristeţe: "Sper să mă înşel, dar din ceea
ne, să îl însoţesc la o vizită medicală ce am înţeles eu din simptomele lui
de specialitate, unde am făcut practic Mircea îmi este teamă că are un
translaţie la explicarea simptomelor început de cancer" .
colegului şi a recomandărilor medi­ Din nefericire, "medicul meu
cilor ruşi. personal" cum aveam obiceiul să
Colaborarea colegială cu Mircea glumesc spre disperarea unora din
era destul de bună, întrucât el apelase cercul nostru de prieteni, care mă
la repetate rânduri să îl sprijin la avertizau despre pericolul folosirii
traducerea unor materiale oficiale sau expresiei consacrate pentru nivelul cel
oficioase, care necesitau o anumită mai înalt, pusese diagnosticul corect.
discreţie. El lucrase o perioadă în Pe baza investigaţiilor de la clinicile
spaţiul latino-american, vorbea bine de specialitate din ţară, bănuielile
spaniola, dar destul de modest limba Nicoletei au fost confirmate. Familia
lui Tolstoi. M-am apropiat de el ca lui Mircea pleca definitiv de la
unul care râvnea să ştie cât mai multe Ambasada României din Moscova în
despre America Latină. septembrie 1 981 .
După vizita medicală, la care Mircea avea să mai trăiască,
specialişti ruşi mi se păreau că au o mulţumită unui tratament bun, câţiva
abordare destul de superficială, i-am ani, timp în care a reuşit să îmi
relatat suspiciunile mele soţiei, care răsplătească ajutorul dat, în stilul său
este medic şi aş spune că, deşi era la discret, salvându-mă de la o evidentă
începutul practicării acestei profesii, posibilitate a îndepărtării mele din
avea un remarcabil fler în stabilirea Ministerul de Externe.
diagnosticului, despre problemele de Să evocăm acele momente, cum le
sănătate ale colegului Mircea şi cunosc astăzi, de care eram complet
despre încercările de liniştire ale străin în anii 1982-1983, când conti­
medicilor ruşi. nuam să lucrez la Ambasada noastră
Nicoleta a contactat-o pe soţia lui de la Moscova, neştiind ce "mi se
Mircea şi au aranjat o cină colegială, cocea" în ţară.
în timpul căreia am dezbătut aproape Î n acea perioadă, familia prezi­
în exclusivitate simptomele colegului denţială decisese să îşi formeze un
nostru. Ea a insistat să nu se bazeze pe grup de translatori, de cea mai înaltă
aprecierile ruşilor şi să apeleze la clasă, care să fie folosiţi exclusiv
specialiştii noştri de la Bucureşti. În pentru nivelul cel mai înalt. MAE tre­
acest sens am sugerat devansarea buia să prezinte, pentru fiecare limbă,
concediului lor de odihnă pe anul câte trei propuneri de candidaţi, care
1981, iar Nicoleta l-a convins despre urmau să fie "scoşi din producţie" şi
utilitatea repetării tuturor analizelor trimişi la cursuri speciale la Academia
făcute la Moscova. "Ştefan Gheorghiu" a CC al PCR,
pentru o perioadă de câteva luni.
https://biblioteca-digitala.ro
Prin intermediul unui prieten din "ţări socialiste" mi-a oferit un loc de
minister, venit în delegaţie la Mosco­ secretar I la Direcţia de Protocol. În
va, am aflat neoficial că eram inclus sinea mea eram revoltat de retrogra­
pe acea listă de propuneri, care fusese darea mascată, de scoaterea practică
deja expediată la Direcţia de cadre a din circuitul relaţiilor diplomatice de
CC al PCR. Informaţia era profund substanţă, pentru care mă simţeam
îngrijorătoare, întrucât aveam oroare bine pregătit. Mi se părea nedrept ca,
de meseria de translator, mai ales la după aprecierile anuale excelente,
nivelul respectiv, dar nu aveam nicio după rezultatele notabile, recunoscute
posibilitate de exprimare a opţiunii de şefii direcţi şi de şefii delegaţiilor
personale. Timpul a trecut şi, spre române care apelau şi se bucurau de
norocul meu, nu am fost printre cei sprijinul misiunii diplomatice, să fiu
aleşi să devină translatori cu tratat ca un începător. Am acceptat
patalama, la nivel prezidenţial. postul de secretar I la Protocol, aveam
Mi-am încheiat misiunea la Amba­ de hrănit trei copii, situaţia soţiei nu
sada României din Moscova în vara era încă rezolvată, nu i se dădea
anului 1984, aveam gradul diplomatic postul avut, iar perspectiva reluării
de consilier, îmi consumasem aproape activităţii era destul de nebuloasă.
opt ani din viaţă şi în sinea mea La Direcţia de Protocol am fost
aveam de ce să fiu mulţumit. Nu avertizat de colegi că din cauza
dusesem o viaţă tihnită, nici opulentă, contactelor zilnice cu diplomaţii din
dar îmi exersasem aproape zilnic Bucureşti, ochii Securităţii sunt prio­
folosirea limbilor studiate - franceză, ritar îndreptaţi spre noi, că în Direcţie
engleză, rusă şi spaniolă, fusesem în sunt zilnic 2-3 "lucrători de la insti­
medii elevate din punct de vedere tuţia soră", care aveau dreptul să ne
cultural, ştiinţific şi de presă, căpăta­ întrebe după fiecare acţiune protoco­
sem o experienţă remarcabilă în diplo­ lară despre desfăşurarea acesteia, iar
maţia bilaterală, devenind unul dintre noi aveam obligaţia să le răspundem.
"diplomaţii socialişti" din Moscova cel Toate acestea, după câteva luni,
mai invitat la acţiunile protocolare ale deveniseră obişnuite şi pentru mine,
ambasadelor occidentale. intraseră în ritmul nostru zilnic.
Î ntors în centrala ministerului, m­ Recunosc că întrucât mi se dăduse, la
am izbit de un şir de dezamăgiri. serviciul ceremonial, să mă ocup de
Conducerea de atunci a Direcţiei de relaţiile cu ambasadele ţărilor socia­
personal mi-a spus că în Centrală liste, nu eram o persoană prea inte­
aveam gradul de secretar I, deci o resantă pentru colegii noştri de la
primă degradare, apoi că nu mă voi Securitate. Mi-am dat seama că şi ei
putea întoarce la diplomaţia multi­ puneau accentul principal pe latura
laterală decât dacă accept să fiu ideologică; "duşmanii noştri erau
încadrat ca secretar II, adică să mă capitaliştii, prietenii erau în tabăra
întorc la situatia din 1975. La obiectiile socialistă". Într-o conjunctură favora­
' '

mele destul de ferme adjunctul de bilă, când unul dintre colegi împlinea
ministru, coordonator al spaţiului o vârstă rotundă şi erau la un pahar
de whisky, iar mie mi se cerea să le

https://biblioteca-digitala.ro
relatez de perioada mea moscovită, când apăreau probleme de ordin ad­
am folosit prilejul să arunc o remarcă: ministrativ în clădirile ambasadei sau
- Mi se pare ciudat că organele la locuinţele personalului diplomatic.
noastre de informaţii şi contrainformaţii Comunicările cu colegii noştri de
îşi concentrează atenţia, aproape exclusiv, la DIE intraseră pe acelaşi făgaş al
pe pericolul penetrărilor occidentale şi obişnuinţei, al normalităţii alternării
aproape neglijează capacităţile şi potenţia­ convorbirilor serioase, de muncă, de
lul virtual agresiv al vecinilor noştri cu interes pentru cele două organisme
care, din nefericire avem serioase litigii centrale cu anecdotele cele mai
teritoriale. recente apărute pe piaţa difuzării
Remarca mea a trecut aproape subterane. Unul dintre cei trei "îngeri
neobservată, poate nu a fost nici locul, păzitori", cum îi gratulam noi cei ai
nici momentul oportun sau poate nu Ministerului de Externe, s-a apropiat
se voia o nouă problemă. mai mult de mine, mă întreba uneori
dacă am mai vizitat locurile natale,
După câteva luni începusem să fiu
urcase de câteva ori chiar pe Piatra
chiar mulţumit de situaţie. Aveam
Craiului, era încântat de frumuseţea
convorbiri zilnice cu diplomaţi străini,
zonei; toate acestea mă făcuse să cred
puteam în continuare să vorbesc în
că eram în vizorul său. După mai bine
limbile pe care le ştiam. La început,
de un an, spre surprinderea mea m-a
când făceam cunoştinţă cu diplomaţi
invitat, după terminarea programului,
de rang înalt de la ambasadele din
la un pahar de bere la grădina "Doina"
Bucureşti, aceştia se interesau de
din proximitatea fostului sediu al
experienţa mea diplomatică. După ce
Ministerului de Externe.
le răspundeam la întrebări despre
misiunea mea îndelungată în URSS, Discuţia noastră a durat peste o
constatam o atenţie mai mare din oră şi a fost condusă de el în totalitate:
partea majorităţii străinilor, ceea ce - Am gândit mult la această întâlni­
îmi crea în rândul unor diplomaţi din re, am tot amânat-o, întrucât am avut eu
Bucureşti o anumită notorietate, îmi nevoie de unele clarificări. Dar să începem
facilita comunicare directă, firească, cu începutul. Aţi constatat că ştiu mai
fără ocolişuri specifice aproape mult despre dumneavoastră decât ar fi
oricărei întâlniri între diplomaţi, mai normal şi chiar şi în sistemul nostru.
ales nou sosiţi la post. Secretul constă în faptul că am avut un
Avantajul activităţii la secţia de prieten comun, pe Mircea, fostul coleg de
la Moscova. El a fost mentorul meu, de la
ceremonial a Protocolului consta în
el am învăţat multe. Tot el mi-a relatat
rolul nostru de a fi primii diplomaţi
despre dumneavoastră, despre binele ce i
români cu care toţi ambasadorii nou
l-aţi făcut la Moscova. În curând eu voi
veniţi în misiune permanentă la Bu­
pleca din minister şi am vru t să vă spun
cureşti intrau în contact. Noi le expli­ nişte lucruri pe care, de obicei, noi nu le
cam ceremonialul prezentării scriso­ spunem. Contez pe discreţia dumnea­
rilor de acreditare, noi le recomandam voastră, pe sentimentele care v-au condus
şi facilitam primele vizite la autori­ în sprijinul ce i l-aţi acordat lui Mircea,
tăţile române, de noi aveau nevoie în momentele dificile şi vă voi relata, în
https://biblioteca-digitala.ro
memoria lui, nişte întâmplări în care eraţi În timpul relatării, cred că am
implicat şi unde a intervenit Mircea în trecut prin toate emoţiile posibile la
favoarea adevărului. acea vreme când orice suspiciune
Acum vreo câţiva ani, Direcţia de dovedită sau infirmată putea să pună
Personal a MAE v-a propus să faceţi în dreptul tău un semn de întrebare.
parte din corpul de translatori pentru Aşa cum obişnuia să spună domnul
conducerea superioară de partid şi de stat. ambasador Valentin Lipatti: 11 După un
Fiind o avansare de cea mai mare timp, lumea uită esenţa şi cum a fost
importanţă, puteaţi să deveniţi, astfel, rezolvat conflictul, când se pune problema
unul dintre puţinii cunoscători ai avansării sau promovării tale, apare câte
conţinutului convorbirilor la cel mai înalt un aşa-zis binevoitor, care aruncă piatra
nivel. Direcţia de cadre a CC al PCR a zicând: <băiatul ăsta ar fi bun, dar mai
decis să vă facă un dosar special de cadre, demult era ceva neclar cu el, nu mai ştiu,
11 •
întocmit exclusiv de specialiştii parti­ a furat un ceas sau i s-a furat un ceas>
dului. În dosarul respectiv a apărut şi o Eram stupefiat de relatările cole­
referinţă trimisă de Primăria din comuna gului, i-am mulţumit pentru mărtu­
natală în care se afinna că tatăl risire şi i-am propus să vărsăm câţiva
dumneavoastră a fost popă şi membru al stropi de bere în memoria lui Mircea.
Gărzii de fier. Imediat s-a dispus
rechemarea de la post, disponibilizarea şi - Aş dori, pentru mine, dacă puteţi
sancţionarea pentru declaraţii false. să-mi spuneţi cine este acel primar şi ce
Propunerea a ajuns şi la noi pentru aviz. conflict aţi avu t cu el ?
Aţi avu t norocul ca hârtiile să ajungă şi la - Îl ştiu chiar foarte bine, este şi acum
Mircea, care imediat a cerut dosarul tot pe acel scaun. De câte ori mă vede este
întocmit de specialiştii noştri înainte de amabil, adesea chiar slugarnic, ceea ce mie
angajarea dumneavoastră în minister. Tot nu îmi face nicio plăcere. Este drept că îmi
el a dispus deplasarea specială a unui urmăreşte fiecare pas. Tata, Dumnezeu să
lucrător de cadre de la noi, împreună cu îl ierte, îmi spunea că de câte ori îl
un specialist de la Comitetul regional de întâlnea, primarul în treba de mine şi de
partid din Braşov, cu misiunea de a fraţii mei. Părintele nostru era încântat de
efectua o cercetare din mai multe surse a interesul lui şi îi povestea pe îndelete ce
veridicităţii celor afinnate de primar. Aşa făceam, pe unde eram. Odată, când eram
cum susţinea Mircea, referinţa era o în concediu, venit de la Moscova, l-am
făcătură menită să vă distrugă. Cele întâlnit întâmplător şi cum eram cu
patru-cinci declaraţii ale unor vecini, maşina i-am oferit chiar un cadou, o sticlă
persoane cu care tatăl dumneavoastră a de votcă rusească, am stat de vorbă, m-a
fost coleg la pregătirea premilitară a îmbrăţişat la despărţire. Chiar nu pot să
tinerilor din zonă, care urmau să plece pe îmi dau seama de ce a făcut o astfel de
front au fost edificatoare, ceea ce a nedreptate.
determinat anularea notei de propuneri de - Este imposibil să nu existe, cel
rechemare de la post şi de sancţionare. puţin în mintea lui, un motiv destul de
Singura pierdere a fost că nu aţi mai fost serios, poate cu caracter personal, poate a
repus pe lista de translatori pentru familia fost subordonatul tatălui dumneavoastră
prezidenţială " . la pregătirea premilitară, poate l-a jignit
involuntar cu ceva ?

https://biblioteca-digitala.ro
- Este prea tânăr ca să fi fost la obliga, ceea ce părinţii au refuzat. De
premilitară în anii 1 942-1 945. Ar fi totuşi atunci a trecu t, totuşi, un sfert de veac,
o chestiune, într-adevăr cu un caracter sora mea, din nefericire, a decedat;
foarte personal, dar nu pot să cred că ar " catindatul" s-a căsătorit, are copii, a
putea fi atât de meschin, refuz şi să mă făcut carieră, de ce s-ar răzbuna pe noi ?
gândesc la aşa ceva. - Eu cred, ca unul care a citit
- Eu, insistă colegul, am văzut referinţa consăteanului ajuns primar, că
multe murdării în comportamentul răutatea ce transpiră din text este chiar
oamenilor, unii chiar cu o pregătire foarte potrivită cu satisfacţia de a plăti,
superioară primarului. Vă deranjează să chiar şi peste 25 de ani un refuz, care
îmi relataţi despre ce poate fi vorba ? probabil l-a marcat pe toată viaţa.
- Nu, deloc, îmi amintesc că prin După această convorbire, întâm­
1 958, când eu eram student în Bucureşti, plător, sau poate nu chiar, l-am văzut
sora mea mai mare, Eugenia, care avea 23 de câteva ori pe primar, care a fost
de ani şi lucra la Braşov, fusese mult timp înlăturat de-abia în 1 990. Niciodată nu
curtată de el, ea l-a respins constant, el a am lăsat să se înţeleagă că ştiam de
forţat nota şi în absenţa sorei a cerut-o în referinţa lui mincinoasă. Mi se părea
căsătorie de la părinţii noştri. În mod doar oarecum timorat de ineficienţa
firesc, părinţii i-au răspuns că acordul lor făcăturii lui murdare. A decedat la
depinde de acordul fetei. Tânărul nostru scurt timp după detronarea lui.
consătean, se pare că a fost foarte Despre morţi, numai de bine!
insistent, sugerând că părinţii ar pu tea-o

Ioan Sbârnă

https://biblioteca-digitala.ro
EXCLUSIVE TRADING INTERNATIONAL SRL
Str. Dr. Iacob Felix 61, bl.Bl,sc. A, et. 2, ap.9, sect. l,Bucuresti.
Tel: 021.317.6774; fax: 0318174087; mobil:0722.286822
Mail: anaximandru@gmail.com; lordulnae@yahoo.co.uk

Stimati cititori,

Societatea Comerciala EXCLUSIVE TRADING INTERNATIONAL SRL - Bucuresti -


Romania, a luat fiinta in aprilie 2009, cu un capital social corespunzator si un
suport logistic demn de luat in considerare.
Domeniul principal de activitate, conform Actului constitutiv, consta din:
intermedieri în comertul cu ridicata, consultanta pentru afaceri si management,
reprezentare.
In subsidiar, societatea noastra desfasoara si alte activitati,
precum:
- intermedieri in comertul cu produse agricole,
alimentare, textile, incaltaminte etc.;
- comert cu ridicata de produse petroliere,
combustibili, produse chimice, material lemnos etc.;
- alte activitati in domeniul social, cultural, IT,
publicitate etc.
Suntem interesati sa stabilim relatii de afaceri
cu firme/ societati comerciale private sau de stat
din Romania / strainatate, sens in care vom fi
deosebit de recunoscatori claca astfel de
societati ne vor contacta direct sau prin
intermediul camerelor de comert, transmi­
tand u-ne oferte sau cereri de oferta atat din
Romania cat si de pe terte piete.

EXCLUSIVE TRADING INTERNATIONAL SRL

https://biblioteca-digitala.ro
Materialele publicate în PERISCOP nu reflectă neapărat opiniile şi poziţia Asociaţiei
Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe.
Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine autorilor acestora.

PERISCOP
Publicaţie a Asociaţiei
Cadrelor M i l i tare în Rezervă şi în Retragere din Servic iul de Informaţii Externe
Telefon/Fax 02 1 .2 1 0.9936 ; www.acxie.ro; e-mail: office@ acxie.ro
Articolele pot fi reproduse numai cu permi siunea editoru l u i .

ISSN 1 843 - 8962

Redactor şef: Ioan Popa


Secretar general de redacţie: V. Muşat
Colegiul de redacţie: P. Carpen, I. Constantin, V . Dumitru, D. Ionescu,
M. Manea, C. M i tran, P. Neghiu, I . Pavel
Grafica: Dumitru Roşu

Tipărit la: SC NORA TIPCOM SRL, Bucureşti

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro

S-ar putea să vă placă și