3.

TEORETICE I EXEMPLE
REPERE
Aritmetic _i algebr
Al. Multimi de numere

multimea numerelor naturale N ={0; 1; 2; 3;4;...

0

Sistemul de numeraie cu care lucräm este zecimal sau ,în baza 10" (numerelese sCriu folosind cele
de
cifre: 0, 1, 2.3, 4, 5, 6, 7, 8, 9) _i
poziional (valoarea fiecrei cifre depinde pozilja pecaree o
zece
o
ocupå in scrierea zecimal a numrului).
Notm abc = 100.a+ 10.b +c= 100.a + be, a#0.

abcd= 1000-a+ 100.b+ 10 .c+d=10 -abc +d, a#0.

Scrieti _i alte descompuneri posibile. Inlocuii cu numere _i verificai.

mulimea numerelor întregi Z= .-2; -1; 0; 1;2;.}

NcZ 0

Relatia de divizibilitate
Un numr întregase nume_te divizor al unui
num r întreg b, dac exist un num r întreg c, Exemple
astfel încât b = a C. Aici 6 divide pe 2 Aici 6 divide pe 3
Notm Citim sau2 6 sau 3 6
a b a divide pe b sau 6 =2
a este un divizor al lui b
multiplu divizor divizor
b:a b se divide cu a sau
b este un multiplu al lui a 2 8; 7| 28; 7 10; 3|69; 2 69.
alb a nu divide pe b

Exemple
Multiplii lui 2 se numesc numere pare, iar celelalte Numere pare: 2; 4; 106; 2 158; 7 000.
numere naturale se
numesc numere impare. Numere impare: 3; 5; 107; 2 159; 7 001.

Numerele naturale
diferite de 1, care nu au ali Exemple
de I _i de ele însele, se numesc 2; 3; 5; 7; 11; 13; 17; 19; 23
divizori în afar
numere prime. 29; 31; 37; 41; 47; 53; 59.
Numärul 2 este singurul numár prim par. Exist o infinitate de numere prime.

VI
EVALUAREA NAIONALA PENTRU
76 ABSOLVENTI CLASEI
 Proprietati ale relaiei de divizibilitate
Pentru orice numr natural n (n # 0) se verific afirmaiile: n | n; 1 n; n|0.
Exemple
c numere întregi.
3 27 _i 3 9, deci 3| (27+9)si
Fie a, b i 3 (27-9)
alb atunci a |(b+c) 3 27 _i 3 5, deci 3 (27+ 5) si
atunci
Daca
Dac
a |b-c) 3 (27-5)
Fie a, b i întregi. -Exemplu
c numere
3 12, deci 3 12.4 _i
Dac al b,atunci a|b c , 3 12 5
oricare ar fi num rul întreg c.

Criterii de divizibilitate
Exemple
|10 este
natural se divide cu 10 dac _i numai 0 este divizor pentru:
Un num r
50;7 000; 3 840; 96 790;
dac are ultima cifr 0. 10 234 pentru c 4 #0.

Exemple
2 este divizor pentru:
2 dac _i numai
Un num r natural se divide cu
14; 256; 35 278; 78 S60;
dac are ultima cifr 0, 2, 4, 6 sau 8.
387 pentru c ultima cifr
e impar.
2
Exemple
|3 este divizor pentru:
3 dac _i numai 12; 123; 531;2 115; 8 463;
Un num r natural se divide cu
+4+5+3)
dac suma cifrelor sale se
divide cu 3.
38 453 pentru c 3 (8
Exemple
5 este divizor pentru:

Un num r natural se divide cu 5 dac _i numai 40; 75; 825; 3 400; 896 200;
dac are ultima cifr 0 sau 5.
| 5/3 401 pentru c 1 #0i 1#5
Exemple
1800 2:5 588 2
natural în mod unic ca
180 2:5 294
Scrierea unui num r
nume_te 18 2 147 7
produs de puteri de numere prime
se

num rului în factori primi. 21

descompunerea 913
num r în factori primi,
Pentru a descompune un 313
divizibilitate i efectuåm
aplicm criteriile de 32.52 588 22.72.3
împriri succesive. 11800 23
Exemple _i contraexemple
iar
Fie a, b _i cnumere naturale 15 360 pentru c 15 =3 5,
3 360, 5 |360 i (3; 5) 1.
=

b|a 24 36, pentru c de_i 24 =

6.4, iar 6 |36
,atunci b.cla.
Dac ca
_i 4 36,totu_i(6; 4)* 1.
(b; c) =1
1/
 Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)J
_i cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
Pentru a calcula cel mai mare divizor
a douà
comun (c.m.m.d.c.) _i cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
numere naturale.
descompunem nmai intâi numerele in factori primi.
Cel mai mare divizor comun
dou numere naturale este
(c.m.m.d.c.) a Exemple
produsul factorilor 72 2 2 2-3.3 23.32
primi comuni. luai o
singur dat. la puterea cea 100 2 2 5.5 22.52
mai micà.
C.m.m.d.c.(72; 100) 2.2-22 4
Cel mai mic
multiplu comun (c.m.m.m.c.) a C.m.m.m.c.(72; 100) =2 2.2.3.3.5.5=
douà numere naturale este =2 34.5= 1800
produsul factorilor
primi comuni _i necomuni, luai o
singur dat,
la puterea cea mai mare.

Olisersatie' a) Se mai
noteaz (a; b) în loc de c.m.m.d.c. al numerelor a _i b _i la; b]
în loc de c.m.m.m.c.al
b) Descompunerea în factori
numerelor a _i b. Atunci (a, b) [a, b] = a b.
primi este unic.
Dou sau mai multe numere naturale care au Exemple
c.m.m.d.c. egal cul se numesc
(3; 5) = 1; (12; 5) ==1

între ele. Notm (a;

numere prime
b) =
1. (12;35) =1
mulimea numerelor raionale
ZcQ -1 2
Numerele raionale se pot scrie în dou forme echivalente:
fractionar)
cu ajutorul liniei de fracie (reprezentare
sau cu
ajutorul virgulei (reprezentare zecimal). Orice numr
o fractie ireductibil . raional este reprezentat de

Reprezentare fractionar Reprezentare zecimal

prin fractie al crei numitor Exemple
este de forma cu num r finit de

2"-5P,(n, peN)_ cifre nenule 0,6

prin fractie ireductibil al crei
numitor conine numai factori
periodicsimpl
primi diferii de 2i de 5
prin fractie ireductibil al crei
1.72)
numitor conine factorii 2 sau
5 precum _i ali factori
primi, periodic mixt
12 0,58(3)
diferii de ace_tia.

18 EVALUAREA NATOANALA PENTRU

ABSOLVENTH CLASEI a Vli d
 Exemple-
8 356,24 se scrie astfel:
Punem in eviden caracteristicile sistemului
8. 103+3. 10+5 10 +6* t0* 10
zecimal poziional prin descompunerea numerel
indicá ordinul
raionale în baza zece.
de mrimec
al num rului

- Exemple

Trecerea de la forma de scriere fracionar la cea =1:5=0,2: 0,6363.. 0.(63)

cu virgula se face prin imparirea numrtorului
la numitor.
=
0,2666 ..
=
0,2(6)

Trecerea de la forma de scriere cu virgul la cea fracionar se face astfel:

Exemple
Pentru fraciile zecimale finite:

Se formeaz fracia la care numrtorul este 2,6 210 sau

2-2-253-
numrul dat, scris fr a tine cont de virgul i
numitorul este I urmat de atätea zerouri câte
0.001 1000
07=1

cifre sunt dup virgul. 225 12 49

-1,225 40
Pentru fraciile zecimale periodice simple:
Exemple
Se scriu întregii _i se fracie
adun cu o la care 43
0,(43) 99
numrtorul este numrul de dup virgul, iar
numitorul se formeaz cu cifra 9, repetat de
atâtea ori câte cifre sunt în perioad.
S(324)-99-5-57
Exemple
0,21(7)=21,(7): 100= 214:100 =29+7
900
5,3(28) =5+0,3(28) =5 +3,(28):10
=

Pentru fractiile zecimale periodice mixte:

S + 3 1 0 = 5+3:99+28
Se amplific fracia cu egal cu
10 la o putere 990
99
numrul de cifre ale prii neperiodice, obinând
Numrul de
in acest fel o fracie periodic simpl, care se Partea neperiodic
dup virgula
trateaz ca în cazul anterior. 5,3(28) = 5+328-3
990
9 câte cifre 0 câte cifre are
are perioada partea neperiodic

:9
 Aproximri
Putem aproxima un numr raional prin:
Exemplu
TrunchiereTrunchierea lui 3,587429 cu trei zecimale este 3,587.
Trunchiere
( (Au fost ignorate cifrele aflate dup a treia zecimal.)

Exemplu
Rotunjire Rotunjirea lui 68,37 la zeci (la ordinul zecilor sau la cea mai apropiat zece) este 70.
Rotunjirea lui 68,37 la ordinul zecimilor (la cea mai apropiat zecime) este 68,4.
ceamai
68,37 apropiat zece

60 61 62 63 64 65 66 8 68 69 70

68,37
68,1 68,2 68,3 68,4 68,5 68,6 68,7 68,8 68,9
tH+t+H++++++++t+++++H++
68
+++*+*++H+**H**ttH***
69
ceamai ceaimai
apropiata unitate apropiat zecime

Exemplu
Incadrare între dou 33,(7)< 4
margini care au acela_i Aproximare 3,73,(7)< 3,8 Aproximare
ordin de mrime prin lips 3,77 <3,(7) < 3,78 prin adaos
3,777 3,(7)< 3,778

mulimea numerelor reale

QCR 5 1
2
Mulimea numerelor reale este reuniunea mulimii numerelor raionale cu mulimea numerelor
iraionale. Multimea numerelor iraionale o notm cu: R\Q sau R-Q.
Exemple
Numerele iraionale
dup virgul o infinitate de
au 2 =1,414213562
zecimale care nu se repet periodic. 0,010010000100000
Tt =3,141..
Exemplu
3Tt <4 4

Pentru a poziiona 3,1TT < 3,2

numere reale pe axa
3,1 3,2
numerelor folosim
aproximri. 3,14 T< 3,15
Aproximare Aproximare 3,14 3,15
prin lips prin adaos

20 EVALUAREA NAIONALÁ PENTRU ABSOLVENTIH CLASE! a Vit a

intre mulimile de numere introduse pån acum

exist urm toarele relaii de incluziune:

NcZcQcR -1
2,5 -3425
2,5/3 R

Numrul a
-2.8-53
Opusul unui numr reala este numrul 17
r cu proprietatea c a
+x=0.
Opusul lui a este a.
28
-

Opusul -a
17

Suma dintre un numr real i opusul su este 0. Verificai în tabel.

Modulul (valoarea absolut) unui numr real este

egal cu numrul, dac acesta este pozitiv sau Exemple
este egal cu opusul lui, dac numrul este negativ. |+5|=5; F71=7; -5,9|=+5,9
Notam Citim al=-a, dac a <0 V2=V2: H-2=-3l=3
a modul de a sau al= 0, dac a =0 1-2--1-v2)=-1 + v2
valoarea absolut al=a, dac a>0
a lui a

Atenie! Exemple
Dintre dou numere negative, cel mai mic are modulul
-5<-2, iar -5]>-2
mai mare.

Modulul unui numr real exprim distana de la 0 la poziia acestuia pe axa numerelor. Reprezentând
o distan, valoarea absolut a unui um r este întotdeauna numr pozitiv.

2 2 -3=|+3 |=3

Dou numere reale cu acela_i modul sunt egale sau opuse. Exemple
49 7, cci 72 = 49;
Radicalul unui numr real a este numrul pozitiv x
cu proprietatea c x= a. Se noteaz va _i se cite_te -49 nu are sens în R, deoarece
orice numr ridicat la ptrat este
radical din a". Numrul a trebuie s fie pozitiv, altfel
a nu are sens. pozitiv
V0,25 =0,5 deoarece 0,5 =
0,25.

Exemple
Atenie!
Vx = , deoarece un radical este mereu numr V-4-4=14 cãci (4) Vi6=4 =

pozitiv! =7-17, ckci 7 =V49=|17|

Gre_eala cea mai frecvent este: Vx* =x.
va-2al, va =Je|Ya, eR a

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE 21

 Exemple
Compararea numerelor
asblal s |b|, dac a>reale
0 se face astfel: 5353
a<bela 2 |b], dac b<0 -31,4-3,14 -31,4|>-3,14
asbea-bs0 a
5 3 V5-V3 <0
asbeS1,pentru b> 0.
- Exemple
Partea întreag a unui numr real a este cel mai [-2]-2 _i {-2} =0;
mare numr întreg mai mic sau
egal cu a, notat [a).
Partea zecimal a unui numr real a
este un numr
real pozitiv subunitar
egal diferena dintre
cu
numrul'-0,6]=-1 _i {-0,6} =0,4,
dat _i partea sa
întreag, notat {a}. Pentru orice numr
real a, avem relaiile: deoarece -1 <-0,6 _i -0,6=-1 +0,4;
1 [a) sa<[a]+ 1; V2]=1 si {V2} =2 -1
2) a= [a] +
{a}, scrierea este unic,
3) 0 s{a} <1.
[7=3 _i {n} =r-3
Pentru orice a e [0; 1), [a] =0.
Pentru orice a e-3;-2),[al=-3.

A2. Multimi
Multimile se noteaz cu literele mari ale alfabetului: A, B, M, M1, ... etc.
Elementele mulimilor se noteaz cu litere mici: a, b, c, X1, ... etc.

Notm Citim
x EA X aparfine mul imii A sau
x este un element al mulimii A
xnu apar ine mulimii A sau
X nu este un element al mulimii A

Descrierea _i reprezentarea mulimilor

Exemple
trebuie s fim
Me {3; 5; 7; ..; 17;...}. Nu este clar cineeste M.
Când definim o mulime, Mulimea numerelor impare? Mulimea numerelor
ateni ca sensul cuvintelor s fie foarte clar, prime începând cu 3?
adic s nu se poat interpreta în mai multe M={x|x=2n+1; n eN;n< 100} (dac am avut
feluri. Pentru a evita confuziile, este bine în vedere ca M s fie format din numerele impare
ca între acolade s scriem proprietile de mai mici decât 100).
ale elementelor mulimii M= {x|x eN;2<x< 100, x este prim}
definiie pe care
(dac am|
încerc m s o descriem. avut în vedere ca M s fie format din numerele
prime mai mici decât100).
FVALUEREA NATIGMALA PENTPU AE SO: ENT CAa V
 - Exemple

Putem reprezenta mulimile prin curbe - 19

inchise, numite diagrame.
13 17
Exemple
A- {3;5;7; 11; 13; 17; 19}
Multimile de numere sereprezint mai util0 3 i 13 17 19
ca multimi de puncte pe o dreapt. B={x]x e R;-3 <x<3

Relatii între multimi

Egalitatea multimilor
Exemple
Dou multimi sunt egale dac ele au aceleai elemente C={xlx= 2n-1;neN; 1<n<5}
Notam Citim D-{x]xeste prim; 2 <x <8}
A = B Muljimea A este egal cu mulfimeaB Atunci C=D.

Relatia de incluziune
Dac toate elementele unei mulimi B sunt i elemente ale Exemple
altei multimi 4, atunci spunem c mulimea B este inclus A=l;2;3;4;5;6
in multimea A sau c B este o submul ime a mulimii A. B= {2;4;6 3 5
Notam Citim
C-{2;3,7
| BcA 24 6
B
BcA B este inclus în A
CaA Cnu este inclus în A
CaA
Dac o mulime nu are niciun element o numim mulime vid. Mulimea vid se noteaz cu Ø. Prin
conventie, toate multimile conin mulimea vid: Ø C M, oricare ar fi M.

Operatii cu mulimi
Reuniunea mulimilor
Exemple
Prin reuniunea a dou mulimi A _i B se înelege acea
|A={1;2;3}
elementele mulimilor A sau B. B- {4;5}
mulime care conine toate
AUB= {1;2;3;4;5;}
Notm Citim
AUB A reunit cu B
X EAUB x EA sau x EB

Exemple C D

C={1;2;3;4; 5}
Dac mulimile au elemente comune, repre-
Zentm reuniunea ca în desenul aläturat.
D= {3; 4; 5;6;7;8
CUD {1;2;3;4; 5; 6;7; 8}

REPFAE TEORETIE SI EXEMPLE 23

 Intersectia mulimilor
Prin intersecia dou
a
mul_imi _i B se înelege acca
A - Exemple
multime care conine toate elcmentele comune mulimilor
A _i B _i numai pe acestca.
A {1;2; 3;4; 5
B {4; 5; 6;7}
Notam Citim AOB {4; 5} 6

ANB A intersectat cu B
x EANB x EA _i x
eB
Exemple
Dac A _i
B nu au elemente
comune, atunci
ANB este vid. Motivul este c niciun intersecia A-{1;3;5;7;9}
element nu aparine B {0; 2;4;6}
multimii A _i mulimii B.
disjuncte.
A B Mulimile _i se numesc ANB = Ø
3 )
4

Diferenta multimilor
Prin diferena dou mulimi A _i B se -Exemple-
a

întelege mulimea acelor elemente din

A care nu sunt A=
elemente ale lui B. {1;2;3;4; 5}
B= {4;5; 6;7 6
Notm Citim A\B = {1;2;3}
A\B sau A -B A minus B B\A= {6;7
- Exemple.

Dac A _i B nu au elemente comune, A {1;3; 5; 7;9; ...}, (numerele impare)

=

atunci A \B=A. B {0; 2; 4; 6; ...}, (numerele pare)

A\B= {1;3; 5;7;9; ..

Produsul cartezian
Exemple
A {3; 4; 5}
Prin produsul cartezian a dou mulimi B {1;2}
A _i B se
întelege mulimea perechilor
(ry), unde x EA i yeB. AxB {3; 1); (3; 2); (4; 1); (4; 2); (5; 1); (5; 2)}
Notm Citim * **********saseanases***a**s**********a*******************************
AxB Produsul cartezian
al lui A cu B
****************************************************************"****}
AxB# B xA
x ; y) = (a;, b) > x = a iy =b
4 5

Nu confundai {a; b} cu (a; b)!

 A3. Operaii în multimi de numere
Adunarea _i scderea

2 + 3 3 =2
TERMEN TERMEN SUM DESCAZUT SCAZÂTOR DIFERENT

Legtura dintre adunare _i scdere

Exemple
Dac una dintre propoziiile aläturate Daca a+b= C, 2+3 5 5-3 2
adevärat, atunci sunt
este adevrate i atunci:|c-b=a; 3+2 5 5-2 =3
celelalte trei.
b +a=C,
C - a = b.

Scaderea este operaia invers adunri: a8>a+b-a

Adunarea Scderea
Pentru a aduna dou numere de acela i semn, adun m Sc derea este adunarea cu
modulele lor _i punem semnul lor comun. opusul scztorului.

-2) --3)=
(-2) (+2) (-2)-(-3)=+1
(-5) (+5) (+2) (3)=
=(+2) -3) =-1
-2)+(3) =-5 (+2)+(+3) =+5
Pentru a aduna dou numere de semne opuse:
1) calculm modulele lor
2) scdem modulul mai mic din cel mare i
5) punem semmul numrului cu modulul mai mare. (+2) -(-3)=
2 4 5 (+2) (+3)=+5
(+2)

(+2) +(-3) =-1 -1)

(-2)(3)=
-2) =(-2)+3)=-5
-2) +(+3) =+1| (+1
NEORETICE SI ENEMPI
25
 în Adunarea Scderea
1. Se aduc fractiile la acela_i numitor.
2. Seadun numrtorii, iar semnul rezultatului Se adun primul numr cu opusul celui de-al
se pune
dup regula de adunare din Z. doilea.
Exemplu Exemplu
23 82,7:3 16+21 37 2 3 8.2 7:3 16-21-5
56 56 56 56
8 56 56 56 56
Numerele zecimale se adun scad _i cele naturale, având grij
sau se ca s se pstreze neschimbat
poziia virgulei. Este util s se completeze cu zerouri zecimalele lips.
- Exemple.

76,349 + 38,760+ 78,859 38,760-

2,51 3,859 2,510 3,859
78,859 42,619 76,349 34,901
în K Suma sau diferena a dou sau a mai multor numere scrise cu radicali se
poate efectua
numai dac sub radical se afl acela_i numr. Este util s scoatem cât mai
sub radical, deoarece radicalii care par
muli factori de
se diferii
dovedi de pot acela_i tip.
-Exemple
83+4/3= (8+4)W3 =12 3 s3-48=53-V16-33=
4 20+45 = 4/4-5+9.5=
=5/3-4/3=v3;
= 4-25+3/5=
sy8-650 =3/4.2-625-2=
-85+3/5=11/5 = 3-2/2-6-5/2 =
= 6V2-302 = -242

nmultirea _i împärirea
înN înmultirea Impärirea exact (cu rest 0)
De 6 ori câte 3: 18 o repartizate câte 3 într-o
grup:
ooo6.33+3 +3 +3 +3 +3 = 18 18:3 6
18o repartizate în 6 grupe identice:
18 6 3
Leeätura dintre înmulfire _i împrirea exact
Exemple
Dac dintre propoziiile
una
este adevrat,
aläturateDac
atunci sunt adevrate
a b=c, 6 3 18 18:3=6
_i atunci c:b= 3 6 18 18:6 3
celelalte trei. b a=C
C:a=b.

Imprirea este operaia invers înmulirii: a a-b a

EVALUAREA NATIONALA PEMYRU ABSOI VENTH CLASFia Vila

26
 Imprirea cu rest
6x3+1 19
19 6 d câtul 3 _i restul 1
19:3 dãcâtul 6 _i restul 1

Exemple
Fiind date dou numere naturale d_i i# 0, 27:6 dã câtul 4 _i restul 3.
gãsim dou numere naturale c _i r, astfel încåt Avem 6 4+3 27, 3 < 4.
d=f c +r_ir <í. 2:3 d câtul 0 _i restul 2.
Avem 0 3+2=2, 2 <3.
Atentie!
La împrirea dintre dou numere în N, câtul _i restul sunt unice.
- Exemplu
27 se poate descompune 27 6 0+27 27 6 3+ 9
eviden iind factorul 6 27 6 1+21 27 6 4 + 3
in mai multe moduri: 27 6 2+15
Doar 3 este mai mic decât împritorul, decir=3 _i c =4.

Dintre acestea, numai ultima relaie corespunde împär irii cu rest.

Inmultirea Resula semnelor impärtirea

(+2) (+3) +6 + (+6): (+3)=+2
-2) -3)=+6 (-6):(-3) =+2
+
(+2) (-3)=-6 (+6):-3)=-2
(-2) (+3) =-6 -6): (+3) =-2

în Tnmultirea imprirea
Se înmultese numrtorii între ei _i nunmitorii Se înmule_te primul numr cu inversul împr-
între ei. titorului.
Exemplu Exemplu
TBH--3()--
6-7 21
Pentru a înmuli un numr zecimal cu o putere Pentru a împri un numr zecimal la o putere
a lui 10, deplas m virgula spre dreapta peste a lui 10, deplasm virgula spre stânga peste
atâtea cifre câte indic exponentul. atâtea cifre câte indic exponentul.

Exemplu Exemplu.
8,5 10 000 8,5. 10 = 85 000 85 000: 10000 85 000: 10* =
8,5

orz

27
 Pentru a înmuli un numr zecimal cu un Pentru a împri un numr zecimal la un
numr natural, facem înmulirea ca i la numr natural, procedäm ca la împrirea

umere naturale, fär a ine cont de virgul, numerelor naturale.

apoi punem virgula la rezultat numränd de Punem virgula la cât atunci când ajungem cu
la dreapta la stänga atátea cifre câte are dup impririle la virgula de la deimprit.
virgul numrul zecimal.
Exemplu
- Exemplu 23,52:8=2,94 2,17: 25 =0,0868
6,257. 16 2 00
41 =170
6257 150
32 Dac s-au terminat
25028 200 cifrele deimpritului,
256,537 32 200 se completeaz
zerouri.
cu

Pentru a înmuli dou numere zecimale, Pentru

facem calculele ca i la înmulirea numerelor
împri dou numere zecimale, am-
a

plificm deîmpritul _i împritorul astfel

naturale, fr a ine cont de virgul. La sfär_it inct
numrm de la dreapta spre stânga atâtea
împritorul s devin numr natural.
Apoi, aplicm procedeul explicat anterior.
poziii cte citre zecimale au impreun cei doi
factori ai produsului i în locul unde am
ajuns, Exemplu
punem virgula. 6,45:1,5=64,5: 15=4,3
- Exemplu 60

0,241 Aici ambii factori

au împreun
0,035 3+3=6zecimale.
1205 Numrm 6 poziii de la
723 dreapta la stänga, completând Dac împrirea nu se face exact, se continu
0,008435 cu zerouri în stânga numrului cu
adugarea de zerouri pân se obine precizia
8435; punem virgula, apoi un dorit, atunci se rotunje_te. Ne putem opri daca
,0 înaintea virgulei. am observat c a
aprut perioada câtului.
Exen le
2 3 0,6666 48,3 19
18
=2,5421.. 2,54 7,9 6 1,3166... 1,32
38 6
20 103
18
aproximare 19 aproximare
95 prin lips 18
-20 prin adaos
=80 =10
18 76 6
20 =40 =40
18 38 36
2
-20.. 40..
 Ridicarea la putere înQ
neN avem:
Pentru a EQ_i
Produsul an factori egali tofi cu a se nume_te Exemple
ridicarea lui a laputerea n _i se noteaz s3=5 5 5 = 125
Fexponea 1
azaa" Citim,a la n" 6 6; 1024
3 3 3 81
arat de câte ori repet baza în ) *35 5 5 625
Exponentul ne se

produs. -8
a=a(a eQ) -2= (-2) (-2)-(-2)=
-2--2):-2)-(-2) ) = 16
Prin convenie, b° = 1 (be R\{0}).
Exemple
Conform regulii semnelor, avem:
(-8)=8l1
(-a"=-ad', dac n este impar _i -8)2 812
este par.
(-a)"= d', dac n

Exemple
luia. Pätratul lui 9 este 92 =
81.
s e mai nume_te ptratul
lui 9 este 95 729.
=

a se mai nume_te cubul lui Cubul

a.

Pentru a E N, at se nume_te ptrat perfect. 81 este ptrat perfect.

in calculul cu puteri sunt valabile
urm toarele proprietf
Exemple
5<653 <63
Dac 0<a<b, atunci 0 <d"<b", (din calcul, 125 < 216)
a, beQ+, neN. 4>1 _i 3 <543< 45
<m, atunci a" <d", (din calcul, 64> 1024)
Dac a> I _i n
0,23
<m, atunci d'> d", 0<0,2<l _i 2<3>0,2>
Dac 0 < a<Iin (din calcul, 0,04 >0,008)
aeR, neN.
puteri
Reguli de calcul cu
baz .
Imprirea puterilor cu aceea_i
baz .
Inmultirea puterilor
cu aceea_i
Pentru a împri puteri care au aceea_i
dou
care au aceca_ _i sc dem
Pentru a înmuli dou puteri
neschimbat
adun m baz, pästrm baza
baza neschimbat i exponen ii. Pe scurt:
baz, pstrm
exponen ii. Pe scurt: meN.
d":d=d"-", a e Q,n,
d".a"=at", a EQ,n, meN.
Exemplu
Exemplu 3 1 1
32.34 32+4 36 =729; =

-35--33= (-3)5*3 (-3)"

=
=

6 561; 0,2-0,274 = 0,23 = 0,008

0,01024
0,42 0,43=0,45
=

29
 Din regula de - Exemple
împrire a puterilor cu aceca_1
baz deducem înseamn
ce o putere cu expo- 4
nent negativ:

=a =a" , deci:

a =aEQ\{0}, n eN.
)
Inmulfirea puterilor cu acelai exponent Imprirea puterilor cu acela_i exponent
Pentru Pentru a împ r i dou puteri care au acela i
a înmuli dou puteri care au acela_i
exponent, înmulim bazele între ele _i; ástr m exponent, împrim bazele între ele i pstrm
exponentul neschimbat. Pe scurt: exponentul neschimbat. Pe scurt:

d b (a b', a, be Q neN. a":=[|,aeQ., beQ\{0}.

Exemple
35.25-(3.2 6=7 776; - Exemple-

-2$ 5=(2.5)3 =(-10)3 = - 1 000; 163:53= (16:5) =3,23 =32,768;

Puterea unei puteri

F-G-*
Pentru a ridica la putere o putere, baza r mâne aceea_i, iar exponen ii se înmul esc. Pe scurt:
Exemplu
( a ) = d"", ae Q, m, n e N
(42) -42:3 =46 =4 096
Alentie! (4) =46 42=48

Ridicarea la ptrat _i extragerea rdcinii ptrate în RR

32 3 3 =9
9-3=3 (V-3

Legtura dintre ridicarea la pätrat _i extragerea rdcinii ptrate

Exemplee
Dac una dintre propoziiile al turate 72 49 | In general,
este adev rat , atunci este adevrat si
49 7 dac a = Vb, b 20, atunci a =b.
cealalt . dac a =b, b 2 0, atunci a = Vb.

Pe multimea numerelorreale pozitive, extragerea radicalului este operafia invers ridicrii la ptrat: No

a a2 a
REP
EVALUAREA NAIONALÄ PTN:TUASSOL VENTII CLASFI C V
30
 Reguli de calcul cu puteri _i radicali
Puteri Radicali

a b (a b , ab-Va b.
Exemple
Exemple
52.22 (5 2) 102 = 100;
=

2.8= V2.8 =V16 =4;

-)-1s-225 V81 9

(a+b)* a2 +b2 a +b a + vb
Atentie!
(a-b) a? -b2
*
a +h#Va + Vb
- Exemple Exemple
(2+3)2= 52 = 25, iar 22 +32 = 4+9= 13 V4+9 V13, iar v4+9 2+3 5 = =

(2-3)-(-1)*=1,iar 2-34 =4-9=-5 9-4=V5, iar 9-v4 =3-2=1

Forme de scriere a radicalilor
Scoaterea unor factori de sub radical. Introducerea unor factori sub radical.
Dac num rul de sub radical are un factor Uncori, pentru a calcula mai u_or este util s
introducem sub radical unul sau mai muli
ptrat perfect, atunci radicalul acestuia se
factori ai num rului din faa radicalului.
poate scoate de sub radical _i calculele devin
mai simple, adic Factorul care se introduce sub radical se scrie

vatb =|a|Vb, b>0 laptrat, adic avb =vab, b>0

Exemple Exemple
12-4-3=V4.V3 =2w3; 35- s5=JA5;
122525.495
243 V 81-3 7 V 35 737.N3 =v21
7 7
Rationalizarea numitorului
Exemple
0) 10 10-10_10-V10J0.
Dac numitorul unei fracii conine un radical,
aceasta se poate amplifica în a_a fel încât la
10 10.10 10

numitor s se obin un numr raional.

3) 5
333 3 3
Notaie: Se obi_nuie_te ca la produsul dintre un num r natural _i un radical s nu se mai utilizeze
punctul de laînmulire,", Deci avb înseamn a.Vb.

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE

31
Exist o metod general de calcul a rdãcinii ptrate, numit algoritmul de extragere a rdcini
påtrate. Aplicm acest algoritm pentru v4489
Separ m cifrele numrului, de la dreapta spre
stânga, în grupe de câte dou cifre.
4489
Etapa I: Calculm prima cifra rdäcini:
cutm cel mai mare numr natural al crui
ptrat este mai mic decât prima grup de cifre;
44'89 6

ridicm la ptrat numrul reprezentând prima

cifr a rdäcinii, scriem rezultatul sub prima N44896
36
grup i etectum scderea.

Etapa a Il-a: Calculm urmtoarea cifr a rdäcinii:

coborâm urmätoarea grup de cifre: 44'896

36
-889
dubl m numrul obinut deja la rdcin _i
scriem rezultatul sub linia orizontal, în dreapta 44'896
36 12
celei verticale; -889

c ut m o cifr care, scris alturi de num rul

obtinut deja la rdäcin, formeaz un numr 44'896
care, înmulit cu aceast cifr, d cel mai mare 36 122-2-
889
um r natural mai mic sau egal cu,, restul"
REST
obtinut la etapa anterioar;

scriem sub,,rest"produsulobtinut _i efectum

44'896
scderea, obinând un ,nou" rest. Cifra gsitäã o 36 128 8 =10244
scriem lâng numrul gsit anterior la rdcin, =889 127.7 889
deasupra liniei orizontale, lâng cifra corect, 889
1024 este
scris la prima etap. REST O prea mare

Etapa a III-a: Reluäm opera iile din etapa a II-a pentru

urmätoarea pereche de cifre. Continum la fel
4489 67
pan cand fost ,.coborâte"
au
toate perechile de
cifre ale numrului. Dac dup ultima coborâre
36 |127
-889
7= 889
S-a obtinut restul zero, înseamn c numrul dat 889
este ptrat perfect.
Dac ultimul rest obtinut este nenul, se continu procedeul adugând virgula la rezultat _i ,coborând
câte o pereche de zerouri.
A_adar, 4489 6 7 . Verific m: 67 - 67 6 7 = 4 489.

Deci 4 489 este påtrat perfect, iar rdcina sa ptrat este 67.

32 FVALUAREA MATIONALA
PENTRUASSGIVNT CASfia Va
 tru numerele reale care nu sunt p trate perfecte, se poate calcula rädäcina p trat cu aproximatie

Exemple
Pentru aproximareala zecimi prin lips, se mai
Pentru aproximarea la sutimi prin lips, se
adaug o grup de dou zerouri, dup virgul.
adaug o grup de dou zerouri, dup virgul.
L tap
283,0016.8
26 6156 2'83,0016,82
26 6 156
183 328 8 2624 183 |328 8 =2624 1a71
156 156 3362 26724 tapa I
2700 2700
2624 Proba: 16,8+0,76 = 2624 Proba: 16,822+0,0876 283
76 7600
282,24 +0,76 283 6724 Deci 16,82< V283
Deci 16,8< V283 876
la unitäi prin 16
283 se aproximeaz prin lips la zecimi prin 16,8
la sutimi prin 16,82
1,41421 1,41422
Aproximare 1,4142
1,414
1,4143 Aproximare
prin lips 1,415 prin adaos
1,41- -1,42

0 12 2
Proprietäile operaiilor cu numere reale
Adunarea nmultirea
Comutativitate a b=b a
a+b=b+a
(a+ b) + c =a+ (b + c) Asociativitate (a b) c=a (b c)
O este element neutru. 1 este element neutru. a 1 =a
a+0 a
Fiecare numr nenul
a+(-a) =0
Fiecare numr are
are un invers.
a=1, a #0
a
un opus.

Distributivitatea înmulirii fa de adunare

a (b +c) =a bta c
Scoaterea factorului comun

a b+a c=a-(b +c)

ACeste proprieti ne ajut s calculm rapid.

59 6 (50 +9) 6 =50

300+54 354
6+9 6 = Exemple68-9+32-9 =
(68+32).9 =
100 9=900
900
6-60 6-6=354
62.11 -12 11 11 50 550
59 6 (60- 1)

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE 33

 Atentie!
Scaderea Adunarea _i sc derea sunt
este adunarea desczutului cu opusul
scztorului. operaii de ordinul I.

Inmulirea este o adunare repetatà. Inmultirea _i împrirea sunt

Imprirea este înmmulirea deimprjitului cu inversul de ordinul al II-lea.
operaii
impritorului.
Ridicarea la putere este o îmmultire repetat. Ridicarea la putere _i
extragerea radicalului sunt
Extragerea rdcinii ptrate este operaia invers
ridicrii la ptrat, pentru numere pozitive. operaii de ordinul al III-lea.

Resulile de prioritate în calcul

- Exemplu
i) Se efectueaz întâi Oridicrile a
la putere _i extragerea radica- -15+6:8=- 15+ 216:8--15+27= 12
lilor, apoi inmul irile sau
împririle, apoi adunrile 4 2)-V49:-7)=8--1)=9
sau scderile.

ii) Se efectueaz întâi O operaiile - Exemplu

din parantezele rotunde, apoi 2 8+[10-4 (7-2 3)] 5-5=

cele din parantezele drepte _i în F8+(10-4 1) 5-5=
finalcele din acolade. = 8+6 5-5-8+30-5 33

A4. Rapoarte. propori, proporionalitate

Probabilitai
Pentru a compara dou mrimi fizice
caracterizate numeric, folosim noiunea Exemple -

de raport.
Notm a :b= raportul numerelor 347152:3 d#0suntrapoarte
b
reale a _i b, unde b# 0.
Exemple
Tipuri de rapoarte
Pentru a compara dou mrimi de acela_i
fel, folosim raportul m surilor lor,
AB
CD
2cm
3cm 3
H G P AzFOHlcm2
masurate cu aceea_i unitate de msur.
AMNOP 3cm2
F M- N

34 EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENII CLASE!a Vill-a

 Exemple
cost total
Pentru a compara dou mrimi diferite, cantitate pre ul unitar
5000le=250lei/buc
20 buc
folosim raportul unitar.
distanta
viteza 60
2h km- km/h
timp
Exemplu
Ana a câ_tigat 17 partide din 25 jucatc.
a ordona mai multe mrimi,
Pentru Dan 13 partide din 20 jucate.
folosim raportul procentual (procente).
a câ_tigat
Cinc a obtinut un scor mai bun?
p%nPpeQ4 13 6365%
100 17,13. 17 68 = 68%;
20
20 100
25 100
Deci, Ana a obinut un scor mai bun.

Exemplu
a _ansele de realizare
compara
La aruncarea unui zar, ce _ans este mai mare: sá se
Pentru
objin 5 (E,) sau s se obin un numår par (E2)?
ale unor evenimente E1, E2, folosim
probabilitai: P(E,), P(Ez).
numrul cazurilor favorabile PE,)=P(E,)=>5 <,
6 6
deci E are _anse

PE) numrul cazurilor posibile mai mari de realizare.

ProPortii
Exemplu
Dou
proporie.
rapoarte egale formeaz o
1-2
5 20 20
este
o proporie pentru c 7 20 =
5 28.

Exemplu-

Pentru a determina un termen necu-

-*
2,5 5
5.x=2,5.4/3
noscut al unei proporii, aplicm pro-
prietatea fundamental a proporiei:
F25-4N3
5
x=2/
b a
a d=b c
Prob 2/3-5=2,5.4/3

Exemplu-
3 4
1
Dou mrimi pot depinde una de cea-
6
lalt în mai multe moduri. =*+5

35
REPERE TEORETICE S! EXEMPLE
Dependena direct proporional. Dependena invers proporional.
Spunem c dou mrimi depind direct pro- Spunem c dou m rimi depind invers pro-
portional în urmtoarele situaii: portional in urmtoarele situaii:
dac una dintre ele se dac una dintre ele se m re_te de un num r
mre_te de un numar
de ori, atunci _i cealalt de ori, atunci cealalt se micgoreazá
se mre_te
de acela_i numr de ori. de acela_i numr de ori.
dac una dintre ele se micyoreaz de un dac una dintre ele se micsoreaz de un
num r de ori, atunci _i cealalt se micsoreaz num r de ori, atunci cealalt se m re_te
de acela_i numr de ori. de acela_i num r de ori.

r Exemple de mrimi direct proporionale Exemple de mrimi invers proporionale

1) Distanta parcurs de un automobil _i 1) Viteza _i timpul în care se parcurge o
timpul corespunztor când viteza rmâne anumit distan fixat.
constant .
Viteza de
30 40 60 80 100
deplasare
Timpul 1 2 3 68 x60) Intervalul
8 6 4 3 2,4
Distana 60 120 180 360 420 de timp

A Distana Timpul
(in km) (in ore)
8
420 ******* *******'********'**

6 ******
360 ***** ***. * * *

4 **** '********."*'':*********E

3 ****'*****'**:'**************°*********

180 2,4 viteza

120 (in km
timpul pe or)
60
(în ore) 30 40 60 80 100
1 2 3 4 5 6 8

2) Cantitatea de marf _i costul total când 2) Debitulunui robinet

_i timpul necesar
preful unitar r mâne constant. pentru umplerea unui recipient dat.

3) Masa _i volumul unui corp omogen (dac 3) Numrul de oameni care execut o lucrare
densitatea lui nu se modific). _i timpul necesar (pentru norme fixe).

EVALUAREA NAIONALA PENTRU ABSOLVENII CLASEl a Vil-a

36
 Regula de trei simpl
rudiai în paralel rezolvrile celor dou probleme. Remarcai asemänri _i deosebiri la fiecare etap
rezolvare.
a
metodei de
de 250 km, ma_in
un drum
min., dac
o se
La consum Un bazin de ap se gole_te în 48
20/debenzin. Ce cantitate de benzin va folosesc trei pompe de acela_i tip. In cât timp
consuma pentru
600 km? de
S-ar goli bazinul dac s-ar folosi 8 pompe

acela_i tip?
Rezolvare Rezolvare
Dac se dubleaz, se tripleaz etc., distanta etc., num rul de
Dac se dubleaz, se tripleaz
narcurs, atunci cantitatea de benzin timpul de golire se va
pompe folosite, atunci i
onsumat se va dubla, tripla...
impri la doi, la trei..
Este vorba despre o relaie de dependen Este vorba despre o relaie de dependen invers
direct propor ional .
proporional.

Metoda reducerii la unitate Metoda reducerii la unitate

Pasul 1: La 250 km corespund 2001 Pasul 1: La 3 pompe corespund 48 min

Pasul 2: La 1 km corespund Pasul 2: La 1 pomp corespund 3-48 min

200.08 ()
250
3.48
Pasul 3: La 600 km corespund Pasul 3: La 8 pompe corespund min
0,08 6 0 0 = 48 1
8

Aceste trei propoziii se exprim pe scurt prin: Aceste trei propoziii se exprim pe scurt prin:

Regula de trei simpl Regula de trei simpl

250km.. 201 pompe. . . . 48 min

600 km ***** xl 8 pompe. X min

distanta cantitatea num rul timpul

parcursã de benziná de pompe de golire
mrimi direct mrimi invers
proporionale proporionale

25020
600
600-204 8
250
34818
8

Raspuns: Pentru 600 km se consum 48 I de Rspuns: Bazinul se gole_te în 18 min.

benzin.
c
REPERE TEORETICE SI EXEMPLE 37
 Proporti derivate

derivate dac : Exemplu

Obtinem proporii
a C
inversm rapoartele b
c d
schimb m mezii între ei

schimb m extremii între ei

Exemplu
a+bCtd
C
la numrtor numitorul a
adun m (scdem) C

adun m (scdem) la numitornumrtorul

L b-a d - c

raPoarte egale
^ir de ia, b, c,
_iruri de n u m e r e reale: x, y, z,
. . .

Dou
z,... i b, c,
_iruri de numere reale: x, y,avem dac avem _irul de
a,
Dou sunt invers proporionale
Sunt direct proporionale
dac _irul de . .

. .

rapoarte egale: TTI

rapoarte egale:
a b C
num r torilor
Intr-un _ir de rapoarte egale, raportul dintre suma
Proprietatea _irului de rapoarte. date.
cu fiecare dintre rapoartele
suma numitorilor este egal
_i
=-=*+y+z
a b ca+b+c
- Aplica ii unui num r în pri invers
direct
Imprirea
Imprirea unui num r în pri proporionale cu mai multe numere date
proporionale cu mai multe numere date invers proporio-
Imprii numrul 300 în pri
numrul 300 în pri direct proporio-|
Imprii nale cu 1, 2 _i 3.
nale cu 1, 2 _i 3.
atunci Soluie: Dac 300 x +y + z, atunci
=

Solutie: Dac 300 =x +y+z, X+y+ Z 300 1800

Z**y+z_300
= 50 11 11
3 1+2+3 6 2 6
X_1800 1800
= 50; rezult x = 1 .50 = 50

I11
rezult x=
11 =163
2 50 100 1 90o 9
=50; rezult y
=
=
y=800
11
rezult
112 81
2
= 50; rezult z =3. 50 1500
1800 1 600
11
rezult z =800
11 3 54
Prob: 50+100+150 300
Probä: 163+81+54=300
11 11 1 1
EVALUAREA NATION/L PENTsU ABSOLVENT CLASFI a V
 Utilizarea procentelor
Aflarea raPortului procentual
Aufost semánate cu grau 280 ha dintr-o suprafat de 400 ha. Cât la sut din intreaga suprafa
reprezint suprafaa semnat cu grâu?
Rezolvare
Notm cux numrul de procente cerut.
400 100
400 100 100-2804
280 Atunci = =70. Ráspuns: 70%
280 x 400 100

Aflarea unui procent dintr-un numar

Din fondul clasei de 50 lei, 80% au fost utilizai pentru zugrvit.
Cât a costat zugrvitul?
- Rezolvare-

50 100
Putem calcula 80% din 50 lei în dou moduri:
180
Metoda I Metoda a l1-a
Scriem 80% ca fracie: Scriem 80% sub form zecimal:
80 4 80%=0,8
80%
100 5 _i apoi înmulim:
0,8.50 lei =40 lei.
50 40

Aflarea unui numr când se cunoa_tep % din el, PeQ+

Din profitul unui supermarket se plätesc 285 000 lei reprezentând un impozit de 38%.
Ce profit a avut supermarketul?

Rezolvare-
285 0000 38
285 000 lei reprezint 38% din profit. Fie n valoarea profitului.
n 100
38
Seriem 285 000 38% din n sau 38% n = 285 000. Avem
Cn 2 8 5 000,
100
deci 38 n= 285 000 100.
28 500
Prin urmare, n=
38
000750 000.
Raspuns: 750 000 lei profit.

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE

39
 procentuale
Cre_teri _i descre_teri
160 de biciclete _i în luna mai cu 10% mai multe decât în
Onmagazin a vândut în luna aprilie
aprilie. Câte biciclete s-au vândut in luna mai?
Rezolvare
Metoda I Metoda a II-a
Calculm câte biciclete vândut în Calculm direct numrul total al bicicletelor vândute.
s-au plus.
10 din
10 100 10 110
sau 100% +10% = 110%
100 160=160
100
16 (biciclete)
100 100 100
110
160+16= 176 (biciclete) 110% din 160= 160 = 176 (biciclete)
100
Rspuns: 176 biciclete Räspuns: 176 biciclete
In timpul präjirii, cafeaua pierde 12,5% din masa proprie. Cât cafea prjit se obine din 12 kg de
cafea verde?
Rezolvare
MetodaI Metoda a Il-a
Calculm întâi pierderea. Calculäm direct cantitatea de cafea prjitä.

212-3= 1,5 100 12,581,)-87,5%;

100 100 100 100
Au r mas
12-1,5- 10,5 (kg cafea prjit) 87,5.12= 1090 10,5 (kg de cafea prjita)
100 100
Rspuns: 10,5 kg Rspuns: 10,5 kg
Reduceri _i maioräri de preuri
Reducerea de pre (ieftinirea) exprim mic_orarea prefului de vânzare a unui obiect.
Pretul de vânzare = Pre ul ini ial - Reducerea

Ocarte cost în luna mai 25 lei. In iunie preul ei s-a redus cu 25%. Cât a costat cartea în iunie?
Rezolvare
Reducerea R reprezint 25% din 25 lei, deci R= n25 6,25
Noul pret: 25 6,25= 18,75 (lei)

Majorarea de pret (scumpirea) exprim mrirea prefului de vânzare a unui obiect.

Preful de vânzare = Pretul ini ial + Majorarea

O ton de portocale cost 10 000 lei. Preul portocalelor s-a majorat cu 30%.
Cât cost dup majorare o ton de portocale?
Rezolvare -

Majorarea M reprezint 30% din 10 000, deci M=10 000 =3 000 lei
100
| Noul pret: 10000 +3 000 1 3 000 (lei)

40 EVALUAREA NAIONALÀ PENTRU ABSOLVEN!! CLASEl a Vill-a

 A5. Calcul aleebric
O expresie algebriceste o suecesiune de numere
_i/sau litere legate intre ele prin operaii aritmetice,
_i anume:adunare. scãdere, înmultire _i ridicare la
putere. Uncle litere care apar evideniate intr-o
expresie algebricà se numesc variabile. Numerele sau literclc care apar intr-o cxpresie algebrica in
afara variabilelor se numesc cocficieni (sau constante).
Conventii de notaie - Exemple

Evidentiem variabilele de care depinde o Notam Citim

ECr) = x - 25 E de x este egal cu x - 25
expresie scriindu-le între paranteze. Celelalte F(x:y =x +y F de x i y este egal cux +y
litere care apar se consider constante.
Ex) =-ax +b,-a _i b suntcoeficieni.
- Exemple
Semnul operaiei de înmulire mai 5 a Sa
nu se
(x+y) (x -y) (x *+y\x -y) =

scrie.
3 (-)=3(r y);(r+3 )=r+3)
Valoarea numeric a unei expresii algebricee
Dac într-o expresie algebric înlocuim fiecare variabil cu un numr, atunci acea expresie capt o
anumit valoare numeric _i devine o constant.
- Exemple.
Ex) =6x+3 Pentru x=-2, ob inem E-2) = 6 (-2) +3 =-12 +3 =-9.
Pentru x = 0, obinem E(0) = 6 0+3 0+3 3.
GCr)-2-5 Pentru x = 1, expresia nu are sens, deoarece se obtine zero la numitor.
x-1 G(x) are sens, oricare ar fi x e RI{1.
Plx)= ax +bx + c, a#0, a, b, ceR, P(0) = c; P(1) =a+b+c.
SimPlificarea produselor
(Aducerea produselor la o form mai simpl)
Intr-o expresie algebric în care apar numai
Exemple
operaii de înmulire, se înmulesc întâi
Tax 8by =(7 8) (ax by) =
56abxy;
coeficienti _i apoi variabilele. 9ab (-20ab'c) = [9 (2)] ab abc=-18dbc
La înmulirea expresiilor cu paranteze, aplicm distributivitatea înmulirii fa de adunare.
(a+b) c= ac + bc
Exemple
Fiecare termen al sumei din parantez se (8x+7y) : 3z = 8x 3 z +7y 3 z = 24xz +21yz;

înmule_te cu factorii din afara ei. Nu uitai (0,2ab-4bc) (-Sab-c) =

s respectai regula semnelor! = 0,2ab (-Sabtc)-4bc (-5ab-c) =
-db'c+20ab'c2
Exemplu.
Dac factorul din afara parantezei este o
parantez la rândul ei, atunci se procedeaz
(2a-3b)(4x- 5y)=
2 a (4x-5y) -3b (4x -5y) =
în doi pa_i: una dintre paranteze este vzut 2 a 4x-2a 5y-3b 4x-3b (-5y) =
ca o nou variabil. 8ax -10ay -12bx +15by

REPERE TEORETICE I EXEMPLE 41

 Reducerea termenilor asemenea
Termeni asemenea conin acelea_i litere la acelea_i puteri. Pentru a efectua adunarea sau scderea
expresilor algebrice, se reduc termenii asemenea.
Exemple
Reducerea termenilor asemenea const în 8 x +9,5x = (8 +9,5)x = 17,5x;

adunarea sau scderea coeficienilor lor. 7y-12y= (7- 12)y=-5y

In expresiile 12a + 8 sau 3y - 4z nu se pot reduce termenii.
La operaiile cu expresii algebrice sunt valabile acelea_i reguli ca i la calculul cu numere.
Exemple
Termenii unei sume pot fi scri_i în orice 8x-3x-8x +10x=8x -8x-3x+10x =7x
ordine (comutativitatea adunrii). 9a-4b +2a 9a + 2a-4b 1la-4b

Dac înaintea unei paranteze este semnul Exemple-

t,se elimin parantezele pstrând 9 a +(8a- 16a) = 9a+8a - 16a =
termenii cu semnul lor. = 17a-16a= a,
Dac înaintea unei paranteze este semnul 3b-(7b - 10b) = 3b - 7b + 10b=

" , se elimin parantezele schimbând = 4 b + 10b = 6b

semnele termenilor din parantez.

Dac sunt mai multe variabile, scriem

variabilele în ordine alfabetic _i reducem5x
Exemplu-
termenii asemenea.
+9x+12y-11x-7y=
Dac apar puteri, ele se scriu în ordine
=(5 -11) x+(12-7).y+9=
9x-6x+ 5y
descresctoare.

Factor comun. Scrierea unei expresii ca produs

Exemple -
Dac într-o sum, mai multi termeni apar 8xy+12ab =4 2xy 4+ 4 3ab 4(2xy+3ab)
înmultii cu acela_i numr, acela se poate da 21a'r-28ay= 7a'x 3-(7a'x) (4xy)=
factor comun. Suma se transfornm astfel Ta'r(3 -4xy)
intr-un produs.
a+a a ata.l=a(a+ 1)
Exemplu-
Se poate da factor comun în mai multe etape, 3ax+7ay-6bx-14by=a(3x +7y) +b(-6x-14y)=
pentru a realiza o descompunere în factori. a(3x +7y)-2b(3x + 7y)=
= (3x +7y)Xa-26)

Exemple
Adesea se dovede_te util s punem în evi- xa-b)+yb-a)=x{a-b)+y -1).(-b+a) =
den factorul comun ( ) pentru a putea = x(a-b)-la-b) =(x-y) (a-b)
Observaie: Nu conteaz în care parantez dm
continua calculele.
factor comun pe (-1)!

EVALUAREA NATIONALÀ PENTRU ABSOLVENTIH CASFt a Vill 6

 Formule de calcul prescurtat
O sum de doi termeni se nume_te binom. O sum de trei termeni se nume_te trinom.
Efectum înmulirile:
(a b=(a- b) (a +b) =a (a h)- h (a b)= + ah ha h =a - 2a
(a -b= (a-b) (a b)=a (a i) h (a - h)=a ah ha =a 2ah-
(a - b) (a 6)=a-ah ba b =a -
(a+b+c)(a + b + c)= a(a + b + c)+b(a +b + c)+ c(a +b+ c) =
= a+ ab + ac + ba +b + bc + ca + cb + c2=d + b2 + c+2ab + 2ac +2bc

Obtinem umtoarele formule:

Dezvoltarea ptratului unui binom unui binom
Restrângerea ptratului
(a+ b= a + 2ab + b- +2xy +y=(x +y
(a-b)= a-2ab + b? -2xy+ y= (x-y*
Produsul de sum prin diferent Diferenta de ptrate
(a+ bXa-b)=*-B -yx +y%* -y)
Dezvoltarea ptratului unui trinom Restrngerea ptratului unui trinom
(a+b+ c=d+b +c + 2ab +2ac + 2bc a+b2+2+2ab +2ac +2bc (a+b+c
Cu ajutorul acestor formule, efectum:
Transformarea produselor în sume Transformarea sumelor în produse
Exemple de aplicare a formulelor. -Exemple de aplicare a formulelor
(x-1=(5x)-2.5x +12= 18xy +81 =
25x- 10x +1; = r-2 x (9y) + (9y*= (x -9y);
-3a +7=(-3a? +2-(-3a) 7+72
9a-42a + 49; 49c2+14c+1 =(7c +1);
(2m+3) (2m-3) =(2m) -32 =4m2-9; 25p2-642 -(5p-87)5p +8r);
(3-1MV3 +1) =(3)3-1 =3-1 -2 5--(5-xV5 +x)
Atenie' Expresia af +b nu se poate scrie ca produs de variabile reale.
Putem efectua o descompunere în factori prin combinarea metodelor prezentate anterior. Pentru aceasta,
parcurgem urmtoarele etape:
1. Cercetäm dac expresia dat conine factor comun.
2. Aplicmo formul de calcul prescurtat.
3. Grupm termenii pentru a aplica o formul special (eventual se pot aduna termeni noi).

- Exemple
12x-36x +27 3(4x2-12x+9) =3(2x-3
16r 25x =*(16x-25) = x(4x + 5)(4x -5)
(5x+ 1-2-x=[(5x+ 1)-(2-x)]JI(5x + 1)+(2-x)]=
(5x +1 -2 +x)5x + 1 +2-x)= (6x - 1)(4x + 3)
=

:-22+1-y2=(2-1-=-1+y-1-)
REPERE TEORETICE I EXEMPLE
43
 =-4r+4-1 =(x-2) 1 =(r-2-1x-2+ 1) =(x-3)(r- 1)
-4x+3 1 + V2x)
+ 1 =x+1 +22-22 (+ 1)2-(/2:)2=(2+ V2x) (r2 +
1 -
3y--2r2= 3--2r2-+=4y-+2x1 +)=
(2y)-r? +y =(22-1-22+2+y)=(-x+3y)=
y-x +x* +3y")
+3r+-9=r+3)+a+3-3)=(*+(*+3)Cr +x-3)
Pentru a putea observa mai u_or dac la o expresie se pot aplica formulele de calcul prescurtat, sunt
importante urmtoarele etape:
1. Verificm dac expresia conine dou ptrate perfecte.
2. Identificm termenii care au acele pätrate.
3. Dac unul dintre ptrate are semnul minus în fa, se aplic formula diferenei de ptrate. Dac
ambele pätrate au semnul + în fa, verificm dac în expresie apare i termenul 2ab, indiferent
cu ce semn. în acest caz, se aplic formula de restrângere a unui ptrat de binom.
Alte exemple de descompuneri
- 1 =( - 1 + 1 ) (-1)=+1)x + 1%x-1)
Am aplicat de dou ori formula
diferentei de pätrate.
12-36xy +27y=3(4x-12xy +9)=3(2x-3y);
| Am dat factor comun pe 3 i am aplicat o formulä
de resträngere a ptratului unui binom._
16x-25r =x(16xy-25) = x*(4xy +5)(4xy-5);
81ax- 16b- nu se poate descompune, deoarece primul termen nu este un ptrat.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere (rapoarte algebrice)
Rapoarte numerice
Exemple Rapoarte algebrice
5+2-6 Exemple
a
4+6 3-5 Ex)
E(x)=2+2x
4 Fla)=-
Definiie
Dac o valoare numeric atribuit variabilei anuleaz
numitorul unui raport algebric, atunci spunem
c expresia nu are sens sau nue definit pentru acea valoare.
Exemple
1) Expresia E(x)=*2x nu are sens
4+x pentru x =-4; este definit pe mulimea
R\{-4}.
2) Dac F(a) = atunci rezolvm ecuaia 3 - =0>-3 -a){V3 +a =0, deci Fare
sens pentru orice valoare real cu
excepia numerelor-y3 _i 3.
Atunci F este definit pentru oricare valoare din multimea R\-V3; 3
44
EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASE! a VIl-a
 procedeele studiate la rap0artele
simplificarea rapoartelor algebrice face utilizând
Amplificarea i se

numerice, cu precizarea mulimilor în care rapoartele au sens.

Exemple
x+1)x x(x +1) X+xER\{-1;1
amplificarea
1 x-1 (x+1)(x-1) x-1
x)5 5x
x(2x-) xeR\{0;
2x-1
Formulele de calcul prescurtat sunt foarte utile în:

Exemple
x-2x+1_x-1) X-1, xeR\ {-l; +1}
x-1 (x-1)(x+1) x+1
simplificarea fraciilor algebrice
(x-3)x+3)_**S, xeR\{0; +3}
+3)
- Exemple

ra ionalizarea numitorului unei 2+3)5 s(2+) s2+3)-5 (2+/3);

fractii de forma
2-5 (2-3)(2+v3) 4-3

a+'
4, b,
Q+
ceO.
- -12-1--1
2-1 1

Pentru a simplifica mai u_or un raport algebric trebuie s descompunem num r torul i nunmitorul în
factori _i s scriem condi iile necesare.
Exemple
Operati cu rapoarte
D1) _1+2x6(1-x)+2x-1-2x
Pentru adunarea i sc derea 6x 6x

rapoartelor algebrice se parcurg în 6-6x+2x -1-2x2x-8x +5

general urm toarele etape: 6X 6x
1. Se fixeaz mul imea în care toate 1+x
rapoartele au sens. 2)
r+2 x-2 -4x+4
2. Se descompun în factori
numitorii.
(a-2)) (2Xx-2)1x*2)1+x
3. Se stabile_te numitorul comun. +2 -2 (x-2)
4. Se amplific fiecare raport pentru
a obine acela_i numitor.
x(x-2)-(x+2)(x-2)+(x+2)(l+x)
5. Se adun (scad) numrtorii i se (x+2)(x-2)
scrie numitorul comun. x(x*-4x +4)-(x* -4)+x+2+xd+2x
6. Se efectueaz eventualele
(x+2(x-2)
simplificri. -4x+7x+6. xE R{-2;2}.
(x+2)%x-2)

PSPERETEOGETIF S/EXE M1PLE

45
 -Exemple
30 30 2x xeR-{2}
Pentru înmulirca rapoartclor
algebrice se parcurg in general
1) 5x+10 3x 5x+2) 3x +2

urm toarele ctape: x(x-1)

1. Se fixeaz mulimea în care toate 2)
16x-8x+1 x -x 4(r-1) _

4x-4x 16x-1 4x(x-1) (4x-1)(4x+1)

rapoartele au sens.
2. Se descompun în factori
4x-1
rER -
numrtori _i numitorii. 4(4x+1)
3. Se efectueaz eventualele 3 -7x+6 x+6 _r-1)(x-6) X+6

simplificri. -36 1-x (x+6)(x-6) (1-xM1+x)

4. Se înmulesc numrtorii între ei 1
_i numitorii între ei.
xeRI{-6; -1; 1;6}
1+x

Exemple
Pentru împrirea a dou rapoarte
(5x+1-1, 25x+20x+45x(5x +2) r-2)
algebrice se înmulte_te primul raport 2x-x x-4x +4 x(2-x) (5x+2)
cu inversul celui de-al doilea. 5(x-2), xeR-
5x+2
Exemplu.
Ridicarea la putere a unui raport x-5-x-5)
(x+5)2
xeR\-5}
algebric se face ca _i ridicarea la
putere a unui raport numeric.
3-x3x3- xeR\{0}
Media aritmetic
M surâând temperatura aerului la ora 10 diminea a, în 7 zile consecutive, un meteorolog a
consemnat urm toarele temperaturi:
ziua L M M S D Care a fost temperatura medie
TC20 23 2124 2225 26la ora 10, în cele 7 zile?
Rezolvare
Pentru a afla temperatura medie, calculm media aritmetic a celor _apte temperaturi
20+23+21+24+22+25+ 23(°C).
23
Exemplu
Media aritmetic a mai multor numere se obine Media aritmetic a 5 numere este 10,2.
imprind suma numerelor la numrul lor. Astfel, Calculai suma numerelor.
pentru n numere a, a2,.., 4, notm mg media Rezolvare
aritmetic a lor i scriem: +a4 +a
10,2 F t a
ma=4ta2t...ta, n
Deci a +a2 t a3 t a4 t as 10,2 5 = 51.
n

EVALUAREA NAIONAL PENTRU ABSoLVENTH CLASEl a Vlil-o

46
 Media aritmetic ponderat
Un elev a primit notele 7, 8, 9 _i de trei ori nota 6 la limba englez, în semestrul 1.
Cum se calculeaza media semestrial in acest caz?
Rezolvare
Nota 8
96 Spunem c numerele 7, 8,9 au ponderea cgalá
PondereaLL: 3 cu 1, iar numrul 6 are ponderea 3.

Calculm media aritmetic ponderat astfel: m, =-71+8.1+9:1+6:3 42

1+1+1+3
Dac media aritmetic ponderat este 7,2, atunci se aproximeaz prin lips _i se noteaz in catalog
iar dac media este 7,8, atunci se rotunje_te prin adaos _i se noteaz în catalog 8.

- Exemplu
Media aritmetic ponderat a mai multor
Calculm media ponderat a numerelor
numere se obine astfel
7,2 _i 4 cu ponderile 0,3, 0,6 _i 0,1.
Se calculeaz S= suma produselor dintre fiecare
numr i ponderea sa. Avem:
Se afl P= suma ponderilor. S=7 0,3+2-0,6+4 0,1 =3,7
P= 0,3+0,6 +0,1 = 1
S
Se calculeaz m, = m3,7
P

Media geometric (proporional)

Exemple
1) Pentru a=_i b=225 media geometric
Numrul mg din proporia: smge nume_te
a
media proporional (geometric) a numerelor este m 225 V25 =5
reale pozitive a _i b.
2) Pentru a = v3 _i b= 4v3,
Avem m=a-b, deci media proporional este:
m, =Vab pentru a i b numere reale pozitive. m,=V3.4/3 =V12 =2
Exemple.
ma 5,5
Media aritmetic _i media geometric adou 2 2
numere pozitive este cuprins între cele dou m,(2;9)= v2.9 =3/2;
numere.

2<32«55<9
Observaie. Pentru dou numere reale pozitive a _i b avem inegalitatea mediilor
a S mg Sma Sb (egalitate, dac a = b).

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE

47
 A6. Ecuatii _i sisteme de ecuaii
Egalitati. Proprietai ale relaiei de egalitate
Exemple
19
Notm Citim 3,8=
3,8 3/7= V63; 4,2 4,200
a = b a este egal cu b

Exemple
Dac a= b, atunci b =a.
Dac ab _i b=c, atunci a =c.
2,5- 2.5; 0,- o.9
Dac a =b, atunci a +c=b+ , pentru orice a, b, c e R.
Exemple
0,25 +6
a
6,25 =6 4
Dac a=b, atunci a c = b c, pentru orice a, b, cER, unde c # 0.
Exemple

a s 6 - V3
5:32 15v2

Ecuatii de forma ax +b =0, a, b e R

Exemple
O ecuaie se exprim printr-o egalitate 5x+43x-29
între dou expresii algebrice ce conin membrul I (stâng) membrul al I-lea (drept)
variabile. Variabilele unei ecuaii se numesc
necunoscute.
8y-3-25-y
3x+y=xy-4
Inlocuind cu numere necunoscutele dintr-o
ecuaie, obinem o propoziie care este sau Exemple
adevrat, sau fals. Soluia ecuaiei 2x +3 =
13 este 5, deoarece
Numrul 2.5+3 =13, deci S ={5}.
care, înlocuind variabila din ecuaie
o transform într-o propoziie adevrat, este La ecuaia 3x + 4= 4xy +2 avem
o solutie a ecuaiei. 3 2+4= 4 2.1+2
(A) pentru x =2 _i y=1|
Arezolva o ecuaie înseamn a gsi toate 3 7+4 = 4.7.3+2 (F) pentru x =7 _i y=3
soluiile ei. Mulimea soluiilor se noteaz Perechea (2; 1) este o
soluie a
ecuaiei.
de obicei cu S.

48 EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENH CLASEl a Vil-a

 -Exemplu
Obtinem ecuaii echivalente dac:
2(212+ 1) =(2x- 1-x+6
Schimbm membrul stäng cu membrul drept.
(2x-1)x+6 2(2r+ 1)
Transformm unul sau ambii membri ai ecuaiei fo-
losind asociativitatea, comutativitatea, distributivitatea 4x-4x+ 1 -x+6=4x +2
inmultirii fa de adunare sau scdere, descompunerea 4x-Sx + 7 4x2+2 -42-2
in factori sau formule de calcul prescurtat.
Atunci

Adunm sau scdem in ambii membri

aceea_i expresie 4x-5x+7-4x-2=0
algebric. -5x+5 =0 -5

inmultim sau împrim ambii membri cu aceeai -5x=-5 :-5)

expresie nenul .

x=1;S= {1}
Exemplu
Dup rezolvarea unei ecuaii este bine s se fac
Multimea soluiilor ecuaiei
verificarea soluiilor. Se recomand verificarea în +x=4 -2x este S = {1;-4}.
forma iniiald a ecuaiei i nu în cele rezultate prin
Verificare:
transformri, deoarece este posibil ca pe parcurs s f i I . 12 +1 =2 I.4+(4)=12
aprut gre_eli de calcul. In urma verificrii, soluiile II 4-2 1 =2 II.4 -2 (4)= 12
false vor fi eliminate.
Ambele numere verific egalitatea.
Rezolvarea ecuaiei de forma ax + b =0, a, b E R, a #0, cu necunoscuta x E R
- Exemplu
ax +b 0-b 4x+ 28 0 -28
ax =-b :a 4x=-28 :4
x=- x-1
S {-7}

Rezolvarea unor ecuaií care se reduc la forma ax +b=0

6x-27 4x +94x+9) (3x+8):4-2x 3(r-5)

0,75x +2-2x 3r-15
ox-27-(4x +9) =
0
-1,25x+2=3x- 15 | -3x +15
6x-27-4x -9 =0
2x-36 0 +36 -1,25x +2-3x +15 =0
2x 36 :2 4,25x +17 =0 -17
=18, S={18 4,25x=-17 4,25)
x=4, S= {4}

Verificare: Verificare
I.6.18-27 108-27 =81 L (3 4+8):4-2.4 20:4-8=-3
II. 4 18+9 72 +9 81 I. 3 (4-5) =3 (-1) =-3

REPERY 7ORETICE SEXEAPE E 49

 Sisteme de ecuaii
ax + by =c reprezint forma general a unui sistem de dou ecuaii cu dou necunoscute
Scrierea |dr + ev = f
r iy. Literele a, b, di e se numesc coeficieni, iar c _i fse numesc termeni liberi. O soluie a unui
astfel de sistem este o pereche de numere (xy) e Rx R care, inlocuite în cele dou ecuaii, creeazä
dou propoziii adevrate.

Metode de rezolvare a sistemelor de ecuaii

Metoda substituiei (înlocuirii) Exemple
Intr-una dintre ecuaii se exprim o variabil in
functie de cealalt.
3x+y=9 ecuaia (1)
7x+5y=-1 ecuaia (I1)
Scoatem pe y din ecuaia I:
3x+ 9 y=9-3x
Variabila gsit se înlocuie_te în cealalt
Inlocuimy în ecuaia (II)
ecuaie, care devine astfel o ecuaie cu o singur 7x-5(9-3x)=- 1|
necunoscut.
7x-45+ 15x =- 1
Se rezolv ecuaia cu o
singur necunoscut. 22x 44
x=2
Se înlocuie_te necunoscuta gsit într-o ecuaie
a sistemului _i se determin valoarea celeilalte Introducem în (I): y=9-3 2 3
variabile.
.Deci soluia este perechea (2; 3).
Se verific soluia gsit în forma iniial a 3-2+3 6+3=9
sistemului.
7:2-5.3 14-15=-1
Exemple
y+3 7 y=4 (1)
3x+2y =11 3x+2y=11 (1)
Aceast metod se recomand
neaprat, dac una
Inlocuim y în ecuaia (I)
dintre ecuaii are o 3x +2 4 11
singur variabil.
3x =11-8
3x-3
x=1; y=4
Solutia sistemului este perechea
(1;4).

50
FVALUARFA NAIONAI
PENTpUA PSOIy L SElr VI
 - Exemple

-3 ecuaia ()
2x+y =

ecua ia (I)
Metoda reducerii (eliminrii) 7x+4y =-10
Reducem pe x:
Se pot înmuli convenabil una sau ambele ecuaii
actfel încât prin adunarea lor membru cu membru 2x+y=-3 7
reduc o necunoscut .
s 7x+4y = -10
7x+4y -10 (2) =

se
Rezult :
14x+7=-21
- 1 4 x - 8 y = +20

Se rezolv ecuaia cu o necunoscut obinut dup y=-1,

adunarea ecuaiilor echivalente. y=l

Repetm procedeul pentru a-l elimina pe y:

Se reia sistemul iniial _i prin acela_i procedeu se )

2x+y=-3 1-4)
elimin cealalt necunoscut . (I 7x+ 4y -10 =

Rezult :

-8x-4y =12
7x+4y=-10
Se rezolv a doua ecuaie cu o necunoscut obinut X /=2
x=-2
prin eliminare.
Rezult cS = {(-2;1)D}

Se verific soluia gsit în forma iniial a 2 -2) +1=-4+ 1=-3

sistemului. 7 : 2 ) +4=-14+4 - 1 0

Exemple

4(2x-y)-2=3() 8x-y =5
2x+-3 6x+ y =9
Atenie! Reducem pe y:
Se pot combina metodele descrise anterior. Nu este
obligatoriu s fie folosit numai una dintre ele. Ideea 8x-y=5
este s putem rezolva sistemul cât mai repede. 6x+y=9
Dac sistemul nu este dat în forma general , pentru a 14x/= 14; *= 1
aplica metoda reducerii trebuie s aducem sistemul1 Substituim pe x
la aceast form înlocuind ecua iile date cu ecua ii
în prima ecuaie:
8 1-y=5
echivalente. -Y=5-8

y=3
Solutia sistemului este (1; 3).
 Exemple
2x-3y=4 1:2
Atenie! 4x+6y =8
Mai pot aprea dou cazuri: Metoda reducerii:
1. Ecuatile din sistem suntechivalente
In acest caz, sistemul are o infinitate de soluii.

0
4x-6y=-8
-4x+6y =8
0 =0
s eR

Exemple-
-3x+2y =-5 3
9x-6y= 8
2. Cele dou ecuaii se contrazic reciproc. -9x+6y =-15
Spunem c sistemul nu are soluie.
9x-6y =8
0--7 propoziie fals pentru
orice (x,y) ERx R. S= Ø

Ecuatii de forma ax* +bx +c=0, a eR, b, ceR

Ecuai de forma x =p,p eR
Pätratul unui numr real este pozitiv sau zero. Ca urmare, avem de analizat trei cazuri:
1 p<0. Ecuaia nu are soluii în multimea Exemple
numerelor reale. S = Ø =-4
S
2 p 0. Ecuaia are soluie unic 0. -0
S {0} y=0
3 p>0. Ecuaia are dou soluii. S-{0
x=p 2 25
=25
5
Z1,2+5
S={-5; +5}
Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax* + bx +c=0, a eR, b, ceR
Completm expresia ar + bx pân obinem un
ptrat.
Exemplu
3 +S-3+
a+2x+| 3+2

-2 -
=3 + 12

52 EVALUAREA NATIONALÁ PENTRU ABSOLVFNT! CLASEl a VIl-a

Avem ax +bx +c=0 Exemplu

bb+C= 0
3x+5x+2=0
4a
22-0
= 0
4a

a 2a
b-4aC a,a *0
a,a#0
4a
-b-4ac
4a2
A b-4ac se nume_te discriminantul ecuaiei
ar +bx +c=0. 4=5-4 3-2-25-24 =1
in functie de semnul lui A, sunt posibile trei Exemple
situatii:
1+5x+8 0
A=b-4ac <0 a=1;b=5;c=8
A= 5-32 =-7
<0 A<0
Deci ecuaia nu are solui reale.
Ecuaia nu are soluii reale. S=Ø S

A b-4ac = 0
2
2 6r+9=0
=0 a=1;b=-6; c=9

b
A 6-4.9=0
Rezult c ecuaia are soluie unic.
2a
-3-0
x-3 0
x=-b x=3
2a

Ecuatia are soluie unic. S=

2a S {3}

3 A=b-4ac>0 3 5x-3x -26 =0

a 5; b=-3; c =-26
>0 A=3 +4.5.26 9+520 529
A>0, deci ecuaia are dou soluii reale.

4a
REPERE TEORETICE SI EXEMPLE 53
 Exemplu
b A
A,=- . 3t529 3t23
2a 2a X2
10 10

X1,2 1,2
btVA 26
2a 2a -2,6
10
Ecuaia are dou solui reale: 20
X, 10-2

S=+b-4ac-b-VB-4ac
2a 2a
In acest caz avem S -2;2,6
ar+bx +c= a(r -x)(r-*2)
AZ. Intervale _i inecuaji
Intervale
Intervalele sunt submulimi infinite ale lui R. Pentru oricare dou numere reale a _i b, a < b, se
definesc intervalele mrginite:
- Exemple
Intervalul deschis
|xe R|-1 <x<2) =(1;2)
(a:b) =x R|a<x<b} reprezint multimea tuturor
e

numerelor reale mai mari decât a _i mai mici decât b. xe R|0<r<3} =(0; 3)
Intervalul închis Exemple
|{reR|2 sxs 5} = [2; 5]
ab= {xeR|aSx<b} reprezint multimea tuturor nume-
relorreale mai mari sau egale cua _i mai mici sau egale cu b. xeR|4Sxs3} =[4;3]
Pe lâng acestea, se mai definesc _i intervalele semideschise:
Exemple
Intervalul deschis la stânga _i închis la dreapta | {xeR|-7<xS l} =(-7; 1]
(a:b]= {re R| a<xSb}
xeR|-4<xs-2} =(4;-2]
Exemple
Intervalul deschis la dreapta i închis la stânga | {xeR|-3Sx<2) = [3;2)
arb) ={re R|asx<b}
|xeR|-6Sx<-2) =(-6;-2)
Exemple
Dac numerelor reale a _i b le corespund pe ax
punctele A _i respectiv B, atunci intervalului închis
[a,b] i corespunde mulimea punctelor situate pe
segmentul AB.
B 25 1,03)

ALAPENTRUACSOIVTNTI! CLASl a
Pentru numerele reale a _i b, a <b, se definesc
intervalele nemárginite:
Interval nemårginite la dreapta
Exemple
(a: +00) r
=
e RXa} reprezint multimea tuturorre R|r>2} -(2: *7
numerelo: reale strict mai mari decât a.
a:+0) xeR|X2a) = (a, + o) U {a} re RIr2-1}-[1:)
Exemple
Intervale nemrginite la stânga
(-Oo, b)={re R]x<b} reprezint mulimea tuturor xE
numerelor reale strict mai mici decât b.

(-o, b=-0 b)U{b}). re R|r55}=(-7;5]

Exemple
-D
- 2)

-;2]

0 2
Dac, pe axa numerelor, punctele A _i B au coordonatele
asi b, atunci intervalul (a, +oo) este mulimea punctelor +

interioare semidreptei AB, iar intervalul (-oo; b) este

multimea punctelor interioare semidreptei BA. 2

-OU

-10
2

Inegalitäi. Proprieti ale relaiei de ordine

Dintre dou numere diferite, întotdeauna unul este mai mic decât cellalt.
reale
Deci, dac a#b, atunci sau a < b, sau a > b.
Dac avem trei numere reale a, b, c, cu proprietatea
Exemplu-
-17<6 _i 6< 12-17< 12.
c a < b _i b<c, atunci a < c. Pe aceast baz -17<6 < 12
se pot forma _iruri de inegaliti.

Relatia de ordine între dou numere reale a i b nu se modific dac acestor numere le adugm un

a<b _i ceR>at+c<b+c.
acela_i termen, c. Scriem pe scurt:
- Exemple 7<15 +4 9-3 4
7+4<15+4 9-4<-3-4
11<9 5>-7

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE 55

 Relaia de ordinc între dou numere realc a _i b nu sc modific dac înmulim aceste numere cu acela_i
a:c<b.c.
numr pozitiv, c. a <b _i c> 0
Exemple 6<13 5 0-9 3
6.5< 13 5 0-3>-9 3
30< 65 0-27

Exemple
Dac îns înmultim ambii membri ai unei inega- 37 (-1)| 3,5>4 -8)|
liti cu un numr negativ c, atunci sensul inega- 3.(-1)> 7 (-1)) 3,5 (-8) < 4 (-8)
litaii seschimb: semnul," devine,>" _i invers.
-3>-7 -28<32

Inecuatii
Punând între dou expresii algebrice ce conino variabil unul dintre semnele corespunztoare unei
relaii de ondine (adic,S",,*",,2" sau ,>") obinem o inecuaie. Expresia dinaintea semnului de
ordine se nume_te membrul stâng al inecuaiei, ijar expresia de dup semnul de ordine se nume_te
membrul drept al inecuaiei. Exemplu:
Variabilele unei inecuaii se numesc necun0s- x+]
membrul
<2x-1,
membrul
xeR
cute. Dac într-o inecuaie înlocuim variabilele
stâng drept
prin numere, aceasta devine o propoziie care
poate fi sau adevrat, sau fals.
| Pentru x =2, avem 3 <4-1 fals
Pentru x=4, avem 5 7 adevrat
- Exemple
Numrul care, înlocuind variabila din
inecuaie, o transform într-o propoziie x+4<6,x e R -7y +4S-17;
adevrat, este soluie a inecuaiei. x2
Arezolva o inecuaie înseamn a determina toate S=-0, 2) S [3;o)
solufile ei. Notm cu S mulimea soluiilor.
Rezolvarea unei inecuaii se face prin transformri care simplific forma ei. Pentru ca rezolvarea s
fie corect, inecuaile obinute înurma transformrilor trebuie s fie echivalente. Dou inecuaii sunt
echivalente dac au aceea_i mulime de soluii.
Obtinem inecuaii echivalente dac: Exemplu
Efectum calcule în fiecare dintre membrii inecuaiei. 4x-5-x<8+5x-7
3x-5S1+5x
Adunm Exemplu.
aceea_i expresie algebric în ambii membri ai inecuatiei.
3x-5S1+5x +(5-5x)
Inmulim sau împärim în ambii membri ai inecuaiei cu acela_i -2x6
numr real nenul, apoi inversm relaile de ordine:," devine,>" -2x6 -2)
_i reciproc, iar, " devine,2", dac numrul este negativ. x2-3

Exemplu-
Schimbm membrii între ei, având grij sschimbm 2+x<y
sensul inecuaiei. y>2+ x

56 EVALUAREA NAIONAI A PENTRU ABS01VENTIH CLAStl a Vili a

 Inecuatii simple
Exemple
.oinecuaie simpl are intr-unul dintre membri O 4 , xeN
variabila, iar in celälalt un numr.

S= {0; 1;2;3
.Dac nu se precizeaz mulimea din care
variabila ia valori, o considerm R. y>-3, yeN

S {0; 1;
.Dac variabila ia valori intr-o
mulime dat A,
atunci rezolvm inecuaia în R, iar multimea x<4, xeR
solutiilor este SNA. Astfel, se poate întampla
ca o inecuaie s aib mai multe
soluii în R,
darîn altsubmulime s nu aib nicio
soluie. S=(-o 4)
y>-3, yeR

S=3+
Exemple
x2 1,5, xeR ys-0,5, yeR
1,5 -0,5
32 0

S-[1,5; +o) S=(-o-0,5]

Inecuaii legate prin .sau": inecuaii legate prin ._i"

- Exemplu Exemplu-
x<-2 saux> 1,5 x<l _ix>-2,7

xe-O0 2) sau x e (1,5; +o) xe-01)_ixe(-2,7; +o)

S=(-0-2) U (1,5; +a) S=(-0 1) n(-2,7; +a
S=(-2,7; 1)
Exemplu
Inecuaiile legate prin,_i" se seriu de obicei sub forma
unor sisteme.
x>-2
x-2 _i x<3 înseamna x3

REPERE TEOPETICE S'EXEPLE

57
 Inecuaii de forma ar + h<0(>, s, 2 ), ae R*, be R
Orice inccuaie format din cxprcsii algcbrice de gradul I cu o singur variabilá poate fi adusá prin
transformàri echivalente la o inecuaie simplä.
- Exemple

4+36<0 |-36 6x-23 2 4r +5 -(4x+ 5)

4x<-36 |:4 6r-23 4r -5 20
-9 2r 28 20 +28
S (-0-9) 2x2 28 :2
Dac x
e N, atunci S =F x2 14
Dac re Q, atunci S = (-0;-9)nQ S [14; +)

necua ii de forma | x|S a, a E R,+

Exemplu
+3=+3; -7=-7)= +7
Valoarea absolut a lui x (sau modulul lui x) -1,5-1,5) =+1,5
este acela dintre numerele reale x sau x, care
este pozitiv.
x, dac este pozitiv (r> 0)
d=0, dac x=0 2---V2)= +/2
-x, dac este negativ (r <0)
VE--2-V2-1
3+3=0

Exemplu
reR||x|Sa, acR,} =-6]
reR||x|s5} =[-5; 5] -5 0

eR||»| S 7,2} = [-7,2; 7,2] -7,2 0 7,2

eR||x|s 3}=[-5: 31 -V 0
Exemplu
Pentru r R, aeR+, inecuaia |x|Sa este echivalent cu -a sxaa, x|$2
adic x El-a, a. Mulimea de soluii a acestei inecuaii este-a; -2 x s 2
al,
care se reprezint pe axa numerelor printr-un
segment. xe-2;2]

Exemplu
Inecuaia x>a are ca soluie mulimea
RI-G; a] =(-o -a) U (a; +). l>2
xE(-02) U (2; +o)

58 EVALUAREA NAIONALÀ PENTRU ABSOLVENTIH CLASEI a V

 Probleme care se rezolv prin ecuatii
Etape in rezolvarea de
sau inecua
Pasul 1 probleme
Observ .Citesc enuntul cu atenic.
_i înteleg
Imi maginez situaia descris cät mai exact posibil.
Aleg Separ ceea ce se dä, de ccea ce se cere.
iCcunosCula
Identific mrimile necunoscute.
Analizez enunul _i caut mrimea necunoscut cea mai potrivit pentru a n
notat cu o liter.
Atentie. Activitatea principal este stabilirea necunoscutei.
Pasul 2
Planific Caut s exprim cât mai simplu legturi între date _i cerine.
_i calculez
Stabilesc un plan de aciune.
Pun problema Atenie. Activitatea principal
in ecuatie
este punerea problemei în ecuaie
(inecuaie).
Efectuez calcule pariale _i evaluez natura rezultatulu
Pasul 3
Organizez Gsesc o cale prin care se ajunge de la datele problemei la rezultatul final.
_i redactez
Redactez soluia gsit astfel încât s se îneleag clar cum am
gândit.
Rezolv ecuaia Atentie! Activitatea principal este rezolvarea ecuaiei (inecuaiei)
Scriu räspunsul prin metodele cunoscute.
problemei
Pasul 4
Evaluez soluia, formulând rspunsuri la întrebärile:
Verific
_i dezvolt Rezultatul obinut este plauzibil?
Am folosit toate datele?
Interpretez Verific rezultatele toate condiile din enun?
rezultatul Exist o soluie mai bun?
Pot gäsí o problem mai general care se rezolv asemntor?

Atenie! Activitatea principal este interpretarea rezultatelor.

Aceast etap nu trebuie confundat cu verificarea soluiei ecuaiei.

Ecuaia poate avea soluie, dar problema nu (de exemplu, în cazul
câand solutia ecuaiei este un numr negativ, iar problema necesit ca
soluia s fie numr natural).

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE

59
 Problem rezolvat
Intr-un camion având capacitatea maxim de 10 t s-au încrcat 60 de saci cu câte 20 kg ipsos i 800
de crmizi având câte 3 kg fiecare. Câi saci cu câte 50 kg de ciment se mai pot inc rca?

Rezolvare
Observ _i îneleg
Se dau: Capacitatea maxim a camionului: 10t
S-au încrcat: 60 saci x 20 kg ipsos
800 crmizi x 3 kg
Sacii cu ciment au 50 kg fiecare.

cere: Câi saci cu ciment se pot aduga?

Notez cu x numrul sacilor de ciment care se pot aduga.

Planific i calculez
Exprim toate mrimile în aceea_iunitate de mäsur: 10t= 10 000 kg
Transpun enunul în limbaj matematic: 60 20 +800 3 + 50.x s 10000
Efectuez calculele _i determin valorile lui x care satisfac inecuaia. Din datele problemei, x se
poate considera numr natural pozitiv.

Organizez _i redactez
Notm cu x numrul sacilor de ciment care se pot adäuga.
Obtinem inecuaia:
60 20+800 3+50 xS 10 000
1 200+2 400 +50 xS 10 000
3 600+50 x 10 000 -3600
50xS6400 :50
xS128
xe{l; 2;3 ;...; 127; 128)
Räspuns: Se pot încrca cel mult 128 de saci.

Verific _i dezvolt
Verific dac am rezolvat corect inecuaia:
60 20+800 3+50.128 1200+2400+ 6400 10 000
Se verific u_or c numrul gsit satisface toate condiiile problemei.

60 EVALUAREA NAT ONALÁPENTRU ABSOLVENTH CIASEI a Vi-d

 A8. Functii
Exemplu B
o funcfie exprimà o asociere intre dou multimi A i B.
prin care fiecrui clement din multimea A ii corespunde 6
un singur element din mulfimea B. Mul imea A se nume_te
domeniu, ijar mul imea B se nume_te codomeniu.

-Exemplu
Notam Citim
ofunc ie este definit de tripletul urm tor:
S:A> B functia f definit pe A cu

valori in B
Multime Lege de Multimea în care
de definiie
coresponden a functia ia valori Jx)=y fde x este egal cuy sau
(domeniu) (codomeniu) xfx) elementului x din A ii
corespunde elementul
fx) din B.

Sgeata indic sensul asocierii. Notäm o funcie printr-o liter a alfabetului.

Exemplu A Ordonata

Cadranu! I

Pentru a reprezenta grafic o funcie, folosim un sistem de B(-4; 2)

axe perpendiculare x0y numit sistem de coordonate. A(2: 1)
Pe axa Ox se afl puncte din domeniul de definiie al
functiei.
Abscisa
Pe axa Oy se afl valorile funciei. Fiecare punct este
reprezentat în acest sistem printr-o pereche de umere C-3-1)
reale. D(1;-2)
Cadranul airan

- Exemplu-

Functia f: A> R cu S:-1;0; 1}->R, fx) =x?-1

ACR,finit, se reprezint 0
grafic printr-o multime de
puncte din plan. Ax)-1|0 -1
A;0) B(1:0)
-1

Graficul funcieifeste -1C(0H)

multimea (A-1; 0); B(1; 0);
CCO-1)} = G

REPERE TEORETICESI EXEMPLE

67
 Exemplu
S:R>R,Ax) =2x-3
Pentru a, b numere reale date, funciaf: R-> R,
Ar) =ax+ b
se reprezint grafic printr-o dreapt. |0 1 2 1
o
Pentru a trasa aceast dreapt este suficient s
aflm coordonatele a numai dou
puncte ale Ax)-3 -1 /(1-1)
graficului funciei f. 2/
30-3)
Punctul A(u; v) aparine graficului funcieif dac f (u) =v. Interseciile graficului cu axele de
coordonate se obin astfel:
cu axa Oy =0 cu axa Ox x= este soluia ecuaiei fx) =F0
axa Oy y= S0) y=0
- Exemplu

f: RR, Ax) =x +2
Punctul (3; 5) aparine graficului
Punctul (3;4) nu aparine
funciei f, deoarecef3) =5.
graficului funciei f, deoarece f(3) -
5 #4. (0:2
Intersec ia cu axa Ox: fx) = 0 x = - 2
-2; 0) este punctul de intersecie cu axa Ox.
Intersectia cu axa Oy: f0) = 2 (-2;0)
(0; 2) este punctul de intersectie cu axa
Oy. Z2 -1o1

-Exemplu
Sunt coliniare A(1; 1), B(3; -1), C(4;-2)?
Trei puncte din
plan sunt Determinm dreapta AB (ei îi corespundeo ecuaie
coliniare dac oricare de forma
y ax + b).
dintre ele se afl pe dreapta
determinat de celelalte Obtinem: a+b=1
dou. 3a+b--1-2=-r+2
C(4;-2) verific aceast ecuaie, deci A, B, C sunt coliniare.

Atentie! O ecuaie de forma ax +by + c 0, unde a, b, c sunt constante

=

infinitate de soluii în Rx R. (a sau b nenule), are o

Multimea acestor soluii se
reprezint geometric printr-o
dreapt, numit dreapta de ecuaie ax + by +c= 0.

62 EVALUAREA NAIONALA PENTRU

ACSO:VENTII CLASEIa VIll a
 Graficul unei funcii de forma x -> ax + b definite pe un interval nemare

Graficul unei functii de tipulf: A> R,Ax) =

ax + b, unde
A=m; +o) sau (-o; m] este o semidreapt închis.

Exemplu
astfel:
Pentru a reprezenta grafic funciaf: (-oo; 2]-> R, fx) =
1 -

2x, putem proceda

un tabel de valori ale

1. întocmim 0 2] too

funciei f, marcând domeniul

-31
luif.
2. Reprezent m punctele 3. Trasm graficul luif.
corespunz toare într-un sistem
de axe _i evideniem
semiplanul corespunz tor
domeniului prin ha_urarea 1

semiplanului opus.
2

sau (7; +o) este o

tipulf:A> R,Ax) ax + b, unde A =-o; m)
=

Graficul unei funcii de

am + b).
acestei semidrepte este punctul P(m;
semidreapt deschis . Originea în tabelul de valori
Pentru ca desenul s
acest
fie cât mai clar, putem evidenia punct
definit valoarea în m.
al functieif, chiar dac fnu are

Exemplu- 1 -2x, putem proceda astfel:

(-o 2)> R,x)
=

Pentru a reprezenta grafic funciaf:

1. Intocmim tabel de valori ale

un
domeniul i
0 12)
functieif, evideniind 1 -1 -3)
captul domeniului funciei.
3. Trasm graficul luif.
2. Reprezent m punctele y
corespunz toare într-un
sistem de axe.

REPERE TEORETICE I EXEMPLE

63
 Graficul unei tunci de forma x > ax + b. definite pe un interval mreinif
Graficul unei funci de tipulf: A -> R.f) = ax +b, unde
A este un interval închis, este un segment închis.

Exemplu
Pentru areprezenta grafic funciaf: [-1;2]-> R.ft) =1 -2x,
putem proceda astfel:

1. Intocmim un tabel de valori ale funcieif.

x - I 0 21+
A)A3 1-3A
2. Reprezentm în plan punctele corespunztoare acestor perechi
de numere, apoi trasm graficul lui f

Fief: (r1;x2)>R,fr) = ax + b. Graficul func iei feste segmentul deschis

cu capetele în punctele Mix1; ax t b) _i M2(t2; ax2 + b).

Pentru ca desenul s fie cât mai clar, putem evidenia aceste puncte
în tabelul asociat funciei f, chiar dacfnu are definite valorile în x _i în x2.

-Exemplu
Pentru a reprezenta grafic functia g:(-1; 2) R, glt) =
1 -2x,
putem proceda astfel:

1. Intocmim un tabel de valori ale functiei g.

x H 0 2)
gl) 3 0-3)

2. Reprezentm în plan punctele corespunztoare acestor perechi

de numere, apoi trasäm graficul lui g:

64 CVALUAREA NATIONALA PENTRU APSOL/ENTHCIASEla Vii o

 Geometrie
GI. Punct. dreapt, plan
cub, putem pune în eviden elementele geometrice fundamentale: punct, dreapta, plan.
Cu ajutorul
unui
in spaiu
inplan

Punct
Dreapta A
X

Plan

Element _i submulime în geometrie

in aceast figur: Punctul A seafl pe dreapta d. Scriem A e d.
Citim A aparine lui d.
B d.
(G Punctul B nu se afl pe dreapta d. Scriem e
Punctul B se afl în planul a. Scriem B
E a.

E Punctul Fnu se afl în planul a. Scriem Fe a.

dc a.
Dreapta d se afl în planul a. Scriem
Ctim d este inclus în a sau de o submulfime planului
a a.

în planul a. Scriem F G a .
Dreapta FG nu se afl
Exemplu- a

Notam
Dreapta a înteap planul ß dac dreapta i planul anß={4j
au un singur punct comun.

Segment de dreapt _i semidreapt

Exemplu-
toate punctele
Segmentul de dreapt AB este format din Notam
B se
dreptei d situate între A _i B. Punctele A _i
numesc

d ABCd
capetele segmentului AB.
Exemplu
Ea se poate A Cd
Orice segment AB are o lungime, notat AB. AB + BC= AC
numit
calcula dac este stabilit un segment de lungime 1, AB AC- BC
segment unitate. BC AC- AB

Exemplu-
B AB = CD
A întrucât au
Dou segmente sunt congruente dac au lungimi egale. HD
CH
lungimiegale
EPERE EORETKr SEXERMPIE 65
Atentie! Nu confundai segmentul AB, care este o poriune a dreptei AB (deci o multime de puncte),
cu lungimea segmentului AB, care este un numr. Deci segmentele sunt egale doar atunci
când coincid: AB = CD.
Exemplu
Semidreapta BA este o parte din dreapta AB, mrginit de
A Notm
punctul B _i care trece prin punctul A. [BA

Punctul _i dreapta
Axiom Exemplu
Dou puncte determin o B
Printr-un punct singur dreapt. Existão
trec o infinitate
singur dreapt care trece
AB d
de drepte.
prin dou puncte date.
Exemplu-
Trei sau mai multe puncte situate pe aceea_i dreapt M
se numesc puncte coliniare. Punctele necoliniare
sunt trei sau mai multe puncte pentru care nu exist D
EX
F M, N, P sunt coliniare.
D, E, F sunt necoliniare.
o dreapt care s le conin.
Exemplu-
Axioma paralelelor
Dac B este un punct care nu aparine dreptei d,
atunci prin B trece o dreapt g _i numai una, care
este paralel cu d. Notm g || d.

In ce relaie pot fi dou drepte una fa de alta?

- Exemplu H

ABN BC= {B}

Dou drepte coninute în acela_i
AD | BC, BC || FG
plan se numesc coplanare. Ele pot
D BDNAC# O
fi concurente sau paralele. ABNCD =

-Exemplu

In spaiu exist drepte care nu au

Dreptele AB i EH
puncte comune _i nu sunt paralele.
sunt necoplanare.
c aceste drepte sunt
Spunem
necoplanare.

EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEl a Vitt- a

66
 G2. Paralelism _i perpendicularitate
Paralelism
- Exemplu

Dou plane se numesc paralele dac nu

au niciun punct comun.

sau B | ca

in geometria euclidianå se consider adevrate urmåtoarele axiome de existenå i unicitare

- Exemplu
Printr-un punct exterior unei drepte se poate AEa
duce o singur paralel la acea dreapt. anb=

Exemplu
A
AEa
Printr-un punct exterior unui plan se
AB
/a
poate duce un singur plan paralel cu a sau
planul dat. B a

Pozifii relative:
a dou drepte a
a dou plane
Drepte identice: aAB Plane identice: A .B
a=AB a= (ABC) /a C
Drepte concurente: Plane secante:
anb:0,atb an B 0, a * B
Notm: a n b= {4} Notm: a nß=d

Drepte paralele: Plane paralele:

anb Ø anB
Notm: a |b Notäm: a|B

Conditii necesare _i suficiente de Paralelism

Exemple-
Dou drepte sunt paralele dac:
Sunt paralele cu o a treia dreapt. al b
blle alc
a b
-determin pe dou secante segmente
proporionale (reciproca teoremei lui
Thales) a|B
Sunt interseciile unui plan cu dou any=a a||b
plane paralele. pny=b

FPERE TFOPETICE SI EXEMPLE

6
 O dreapt neinclus într-un plan este Exemple
paralel cu acel plan dac:
dreapta dat este paralel cu o dreapt
din acel plan. AB| AB\a
dca

dreapta dat este inclus într-un plan a lP d||a

paralel cu planul dat. dcB

Dou plane sunt paralele dac: Exemple

aca,bca
-

unul dintre plane conine dou drepte

concurente, fiecare dintre ele paralele ceB,dc p a||B
cu al doilea plan. a|| C, b|| d

Perpendicularitate
Exemplu-
Dou drepte se numese perpendiculare aLb
a
dac formeaz între ele un unghi drept.
sau
Perpendiculara dintr-un punct pe o b
dreapt este unic. b La

Exemplu
O dreapt este perpendicular pe un plan d dLa
dac este perpendicular pe orice dreapt
din plan
a
Exemple
Perpendiculara dus printr-un punct al dreptei date.

Pentru a trasa pe foaia de caiet dou

drepte perpendiculare este util s
folosim o riglà transparenta. DivizIunile
notate prin liniue sunt perpendiculare
pe muchia riglei. Folosim rigla ca pe un
Perpendiculara dus
echer!
printr-un punct exterior
al dreptei date.

68 EVALDAREA NATIONALÁ PENTRU ABSOLVENTI CLASEI a VIla

 Condiii necesare _i suficiente de perpendicularitate
Doua drepte sunt perpendiculare dac: Exemplu
msura unghiuluidintre ele este de 90° a
i n triunghiul alaturat avem reciproca AR a l b * 1 AOB =90°
teoremei lui Pitagora.
/ OA2+ OB? =AB?

Exemplu
- una dintre ele este coninut într-un
plan perpendicular pe cea de-a doua
dreapt.
7dLd|dLb
decl
sau bLd
o dreapt este perpendicular pe un - Exemplu

plan dac: a a Lb
este perpendicular pe dou drepte a Le
concurente din acel plan. bnc# ala
bca, cCa

-Exemplu

este paralel cu o dreapt a d||a ala

dla
perpendicular pe acel plan.

Exemplu
Dou plane sunt perpendiculare dac:
( a ; P) = 90°
formeaz patru diedre cu m sura de 90° .

Exemplu:

unul dintre ele con ine o dreaptà

d a lp
perpendicular pe al doilea plan. dBa
d LB1 ß

REPERE TFORETICE SIEXEMPL E 69

 Proiecti ortogonale pe un plan
Pentru a obine proiecia ortogonal a unei figuri geometrice pe un plan, trebuie s proiectm pe plan
punctele ei.
Proiectia unui punct este un punct. Exemplu
Teoreme
AA' La
B praA) = A
C
Proiectia unei drepte pe un plan este o pra(AB) = A'B
dreapt sau un punct.
pra(AA)=A
Proiecia unui segment pe un plan este un praAB) = A'B', unde AB
segment sau un punct.
a
_i A'B'sunt segmente
Lungimea proieciei unui segment.
Exemplu. praAB) = A'B
Dac dreapta care conine segmentul A B
pralAC)=A'C
e paralel cu planul, proiecia acestuia
este un segment congruent cu cel dat. AB|
AB = A'B'
Dac nu, proiecia e un segment mai scurt
a crui lungime se calculeaz ca produs a B' AC0a = { P

dintre lungimea segmentului dat _i (4C, a) = (AC, AC)

cosinusul unghiului format de segmentul A'C'=AC. cos u
dat cu planul. u=m(4C, a)

Distante în plan _i spaiu

Exemplu-
Distana dintre dou puncte A i B este
B
d(4; B) = AB
lungimea segmentului AB.

- Exemplu
Distanta de la un punct P la o dreapt d este
d(P; d) = PM
lungimea celui mai scurt segment PM cu Me d,
adic distana de la P la piciorul perpendicularei PM Ld
din P pe dreapta d. Dac Pe d, atunci d(P; d) = 0. d(M; d) = 0
d
M

de la un punct Pla un plan a este

Exemplu-
Distanta
lungimea celui mai scurt segment care une_te
punctul P cu puncte din plan, adic distana dintre
P _i proiecia lui P pe .
Dac P e a, atunci d(P; a) = 0.

Atenie! Distana exprim drumul minim

TA d(P; a) = PS

undePSLa
d(S; a) = 0
msurat pe perpendiculara din P pe planul a.

EVALUAREA NATIONALÀ PENTRU ABSOLVEN!I CLASEI a Vl a

stem determina distana dintre un punct _i o dreapt din spaiu aplicánd:
Teorema celor trei perpendiculare - Exemplu
Dac a este o dreapta perpendicular pe un plan
a în punctul0,b este inclusä în planul a _i este
perpendicular pe o dreapt. cdin planul a, în P,
atunci dreapta care trece prin P _i se sprijin pe a
este perpendicular pe dreapta c. 0b
ala
Distanta de la punctul A la dreapta c este AP. blc dlc d(A; c) = AP
Pentru a calcula distana de la un punct A la o bca A
dreapt c dintr-un plan a procedm astfel: cCal
coborâm perpendiculara din Ape planul a în
punctul O
ducem perpendiculara din O pe dreapta c în
punctul P; P
calculäm AP din triunghiul dreptunghic AOP.

Exemple.
a _i bsunt paralele
Distanta dintre dou drepte a _i beste da; b) AB
=

lungimea perpendicularei comune pe

cele dou drepte.
Evident c, dac cele dou drepte se c _i d sunt necoplanare d
intersecteaz într-un punct P, atunci d(c; d) =CD
distanta dintre ele este 0, deoarece cel
mai scurt segment care le une_te este
segmentul" de lungime 0. e_ifau un punct comun
de,f)=0

- Exemplu-
Distanta dintre o dreapt di un plan
C. este 0 dac d _i a. se intersecteaz, iar

dac nu (deci dac d|| a), atunci distanta d(d d(d, a) = AB

este lungimea unei perpendiculare
Comune pe d _i a.
***
B
a
-Exemplu .

Distanta dintre dou plane a i p este Mp a

dac cele dou plane se intersecteaz,
d(B; a) = MN
ar dac nu (deci dac a || B), atunci
distanta este lungimea unei perpendiculare N
comune pe a _i p.

HEPEE TEDRETIKF SEXEMPLE 71

 G3. Unehiuri în plan
Se nume_te unghi reuniunea a dou Un unghi separ planul în care este
semidrepte cu aceea_i origine. coninut în dou pri.
Exemplu
- Exemplu
AOB
O Interior
Exterior
Senume_te unghi plat (sau unghi alungit) Se nume_te unghi drept un unghi
unghiul ale crui laturi sunt distincte _i cu
msura de 90°.
continute în aceea_i dreapt.
Exempluu Exemplu
E F Mt
MNP = 90°
IECF= 180°
N
P
Se nume_te unghi ascuit un unghi cu Se nume_te unghi obtuz un unghi cu
msura mai mic de 90°.
msura mai mare de 90°.
Exemplu - Exemplu

O AOB <90° DCE> 90°

Se numesc unghiuri congruente dou unghiuri care au msuri egale.

Exemplu C

OA AOB = <CED pentru c

EA
B unghiurile au msurile egale

Exemplu
Se numesc unghiuri adiacente dou
unghiuri
cu vârful comun, o latur comun _i cu TAOC si 4COD
interioarele disjuncte. sunt adiacente

Se numesc unghiuri suplementare dou Se numesc unghiuri

unghiuri care au suma msurilor egal cu 180°. complementare dou
unghiuri care au suma msurilor egal cu 90°.
Exemplu Exemplu

A _i «B sunt suplementare
cDD
C_i <D sunt complementare
tA+B = 180°
C+ID= 90°
aeeasaaoussa
EVALLIARA NATIONALÁ FENIRU ABSO1VNTH CLASIo iia
 Unghiuri formate prin intersectii de drepte
Doua drepte care
se intersecteaz formeaz patru unghiuri. Mäsura unghiului dintre douà drepie
oncurente este egala cu masura unuia dintre unghiurile ascuite determinate.
con
numai
Unghiurile adiacente situate de Unghiurile opuse la vârf au în comun
concurente.
aceea_i parte a uneia dintre drepte, vârful _i sunt formate de dou drepte
au suma msurilor egal cu 180 Unghiurile opuse la vârf sunt congruente
(au msuri egale).
- Exemplu Exemplu

3 + 4 =180° 3 = T4

Unghiul dintre dou drepte concurente

formeaz opt unghiuri, dupa
Dou drepte intersectate cu a treia (aceasta din urm se nume_te secant)
cum se vede in figurile de mai jos. Ele pot avea urmätoarele pozii relative:
Unghiurile corespondente sunt cele care Unghiurile alterne sunt cele situate de o
sunt situate de aceea_i parte a secantei, dar _i parte _i alta a secantei, între cele
dou drepte
de aceea_i parte a celor dou drepte. sau în afara lor.

-Exemplu Exemplu
Unghiuri alterne interme Unghiuri alterne externe

Unghiuri formate prin intersectia a dou paralele cu o secant

Dac dou drepte sunt paralele, unghiurile corespondente precum _i între cele alterne
atunci între

relatii precise. Reciproc: dac aceste relaii sunt valabile, atunci cele dou drepte sunt paralele.
aparunele
Exemplu
Teorem
a | b 4 = <B2
Unghiurile corespondente formate prin
intersecia a dou paralele cu o secant
AN
au îintotdeauna msuri egale.
b
Reciproc
Dac dou unghiuri corespondente A = KB2
(unghiuri corespondente) a|| b
au msuri egale, atunci dreptele sunt

paralele.

73
 Teorem Exemplu
Unghiurile alterne formate prin
intersectia a dou paralele cu o |
secant
a b A = <B3 _i KA2 =
<B
au întotdeauna msuri
egale.
A 4B |a|| bb
Reciproc (unghiuri alterne interne)
Dac dou unghiuri alterne au A2 = B4
msuri egale, atunci dreptele sunt 4 a || b
paralele. (unghiuri alterne externe)
Consecin. Dou unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare.

Unghiuri ale unui friunghi

Exemple -
Unghiurile interioare sunt
unghiurile formate de laturile
triunghiului.
Atentie! Unghiului mai mare
i se opune latura mai
mare _i reciproc. TBAC, <BCA, *ABC- unghiurile interioare AABC

Teorem
Suma msurilor unghiurilor B
interioare ale unui triunghi este BAC+ IABC+ <BCA =
180°
de 180
Demonstraie:
Ducem paralela Ax la dreapta BC. Se formeaz dou
de unghiui alterne interne
perechi
congruente. Astfel, în jurul lui 4,
de aceea_i parte a
dreaptei Ax, se reunesc toate unghiurile
interioare ale triunghiului, formând un de 180°.
unghi
- Exemple-

Unghiurile exterioare AMNP

Un unghi exterior este format de o M
latur a triunghiului cu prelungirea
M = M2
altei laturi a triunghiului.
N = N
Ps = P

74 EVALUAREA NATIONALÁ DENTRU ABSOLVENTH CEASE a Vil! a

Cu ajut
onil sumei msurilor unghiurilor unui
triunghi putem obtine rezultate utiie
msura
calcula Exemplu
1, Putem
unui unghi al unui
triunghi dac cunoa_tem 65 4C= 180°- [4A + B ] =
msurile celorlalte dou
135° 45°
8 0 ° -(70° +65°) =180°
=

unghiuri.

Exemple
2)
AB =AC
70
2. Se pot calcula m surile
unghiurilor unui triunghi
isoscel când se cunoa_te B
msura unui unghi.
B 4C=
,70 70C
180° A-55° TB= <C= 70°
2
A 180°-24B
= =

= 180°-2.70° = 40°

- Exemplu

3. Unghiurile unui triunghi 180

echilateral au msura A= EB = 3
60°

de 60°.

- Exemplu

4. Unghiurile ascuite într-un

triunghi dreptunghic sunt B+4C= 180°-90° =90°
complementare.
A
-Exemplu-
A
5. Mäsura unui unghi
exterior unui triunghi este ACD unghi exterior AABC
egal cu suma msurilor ACD= A + <B
unghiurilor triunghiului
neadiacente lui. C

RE EORETICE SI EXEMPLE 75
 convex
Unehiuri intr-un patrulater
Exemplu

Un unghi interior al unui patrulater este unghi

un

format de dou laturi consecutive ale patrulaterului.

Exemplu
O diagonal separ patrulaterul in dou
Teorem triunghiuri. Suma msurilor unghiurilor
Suma msurilor unghiu- acestui patrulater se obine însumând
rilor interioare ale unui
msurile unghiurilor celor dou
patrulater este de 360°.
triunghiuri.

Unghiuri în cerc
Exemplu Exemplu

Un unghi înscris în
Un unghi la centru
cerc este un unghi
este un unghi al
cu vârful pe cerc i
crui vârf este în
laturile secante ale
centrul cercului.
cercului. TBAC
AOB
unghi la centru unghi înscris în cerc
Teorem Teorem
Mäsura unghiului la centru este egal cu Un unghi iînscris în cerc are msura egal cu
msura arcului subîntins de laturile sale. jumtate din msura arcului subîntins.
- Exemplu
Exemplu
A
M MON-unghi la centru
MON _i MN au msuri MAN- unghi înscris în cerc
egale MN
M KMAN=
2

Exemplu
A
Proprietti
In acela_i cerc sau în cercuri congruente sunt
TAOB = <COD
echivalente afirmaiile:
Dou unghiuri la centru sunt congruente
Arcele corespunztoare sunt congruente AB=CD
Coardele corespunztoare sunt congruente. D
AB=CD

EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENII CLASEl a VIll-a

76
 Unghiuri in spaiu
Unghiul dintre doud drepte necoplamare
Exemplu-
Dou drepte necoplanare nu formecaz unghiuri,
chiardac,.aparent" pe figur se intersccteaz. d|| BD
Definitie
Mäsura unghiului dintre dou drepte necoplanare este
ACnBD=
AC, BD = AC,d
egal cu msura unghiului ascuit format de paralelele
duse la acele drepte printr-un punct dat.
Unghiul dintre o dreapt i un plan Exemplu- H G
nanitia
E
Msura unghiului dintre o dreapt _i un plan este
msura complementului unghiului format de dreapta dat AF, ABC = AFB
cu o perpendicular pe plan. B

Teorema 2
Msura unghiului dintre un plan i o dreaptà, ce nu este
perpendicular pe acest plan, este egal cu msura unghiului
BAB
d,a = BA
B
dintre dreapta dat i proiecia ei pe planul dat.

Diedru Exemplu-
Se nume_te diedru reuniunea a dou d este muchia diedrului i
semiplane distincte care au aceea_i frontier semiplanele a, B sunt feele
acestuia. O
(dreapta).
Definitii
Un unghi plan corespunz tor unui diedru este un unghi Exemplu
format de dou semidrepte coninute în fetele diedrului, care a
Sunt perpendiculare pe muchia diedrului într-un punct al acesteia. a,ß = AB, AC
Mäsura unui diedru este msura unui unghi plan corespunztor
diedrului (cel mult 180°).
Exemplu -
Unghiul a dou plane
Definitie Notm «(a; p) 150
Mäsura unghiului dintre dou plane msura unghiului *

Secante este cea mai mic dintre msurile dintre planele a _i ß;|
( a ; B) = 60°
diedrelor formate de plane.

Mäsura unghiului dintre dou plane

dintre dou Dac d La _i dh ,
Cste egal cu m sura unghiului atunci
drepte perpendiculare respectiv pe planele | ( a ; B) = <d1; di).
date (cel mult 90°).

REPERE TEORETICE I E)XEMPLE 77

 G4. Triunehi, patrulater convex, cerc; clasificri
Triunghiuri

Un triunghi se nume_te:
a) ascuitunghic, dac toate b) dreptunghic, dac are c) obtuzunghic, dac are
unghiurile lui sunt ascuite. un unghi drept. un unghi obtuz.
- Exemple-
-Exemple Exemple

A N Jpotenuz
catet

a) scalen (oarecare), dac b) isoscel, dac are dou c) echilateral, dac are toate
laturile au lungimi diferite laturi congruente. laturile congruente.
Exemplu - Exemple - Exemplu

baz

baz

Patrulatere
Exempluu

Laturile, respectiv unghiurile neconsecutive ale laturi

patrulaterului convex se numesc laturi opuse,
respectiv unghiuri opuse.
opuse osndo
concav Convex

Dup numrul perechilor de laturi paralele, patrulaterele pot fi:

a) Patrulatere care b) Patrulatere cu o pereche c) Patrulatere cu dou perechi
nu au laturi paralele. de laturi paralele, numite de laturi paralele, numite
trapeze. paralelograme.
Exemple Exemplu Exemple
Exterior

|Ady
78
Interior

EVALUAREA NAIONAL PENTRU ABSOLVENTII CLASEl a Vilil- a

Trapeze speciale:

Exemplu. Exemplu
Trapezul isoscel
Trapezul dreptun-
este trapezul cu
ghic este trapczul
laturile neparalele care are un unghi
congruente. drept.

Paralelograme speciale:

Dreptunghiul este paralelo- Rombul este paralelogramul Ptratul este dreptunghiul cu

gramul care are un unghi care are oricare dou laturi oricare dou laturi consecu-

drept. consecutive congruente. tive congruente.

Exemplu Exemplu Exemplu

Exterior

Interior

Perimetrul unui patrulater este egal cu suma lungimilor laturilor sale.

Cercuri
Cercul de centru O _i raz r este multimea tuturor punctelor din plan
situate la distana r de punctul O.
Mai multe puncte ale aceluia_i cerc se numesc conciclice.
Prin dou puncte pot trece o Prin trei puncte necoliniare
Printr-un punct pot trece o
infinitate de cercuri. Centrele trece un singur cerc.
infinitate de cercuri.
acestor cercuri se afl
pe me-
diatoarea segmentului deter-
Exemplu
Exemplu minat de cele dou puncte.

Exemplu

B
Exemplu
dou puncte
e nume_te coard în cerc segmentul determinat de
ale cercului.
Dume_te diametru coarda ce
trece prin centrul cercului.
Un arc de cerc este o poriune de cerc.

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE 79

 Arce _i coarde în cerc
- Exemplu

Teorem
AB = CD
In acela_i cerc sau în cercuri congruente, la
arce congruente corespund coarde congruente i
reciproc. AB CD
Exemplu
Teorem În C(O, OC):
Diametrul perpendicular pe coard împarte coarda OCLAB
_i arcul corespunztor în pri congruente.
AC BC
Exemplu
Teorem AB = CD
In acela_i cerc sau în cercuri congruente, dac dou
coarde sunt congruente, ele sunt egal dep rtate de ( d(O, AB) = d(O, CD) D{ O

centru _i reciproc.
Exemplu -
A
Teorem AB| CD
Arcele cuprinse între coarde paralele sunt
congruente. AC BD

Tangenta la cerc
Exemplu
Se nume_te tangent la cerc dreapta care intersecteaz cercul într-un
singur punct (numit punct de tangen).
Se nume_te secant a cercului dreapta care intersecteaz
cercul în dou puncte.
Se numeste dreapt exterioar cercului o dreapt care
exterioara

nu intersecteaz cercul.

Tangenta la cerc. Proprieti

Exemplu
f - tangenta la cere în T
Teorem
tLOT
Tangenta la cerc este perpendicular pe raza
cercului dus prin punctul de contact.

Teorema,,ciocului de cioar "

Exemplu
PA, PB - tangente la C(O)
Segmentul determinat de un punct exterior AP0 = IBPO
cercului _i de centrul acestuia este bisectoarea
>P
unghiului format de tangentele duse din acel
punct la cerc.

80 FVALUAREA NAIONALA PENTRUABSOLVENTH CLASEiO VIH a

 Pozitiile relative a dou cercuri
Cercuri exterioare
Cercuri tangente exterioare Cercuri secante
- Exemplu-
- Exemplu - Exemplu

( 002r +r2
(o
0102r1+2 O102<r+2
Cercuri interioare Cercuri tangente interioare Cercuri concentrice
Exemplu Exemplu- Exemplu

0-0
0,02 i-ral O102- ri-r2l d(O.0) 0

Tangenta comun a dou cercuri

Tangenta comun exterioar - Tangenta comun interioar

0,

Exemplu
Teorem Cercuri tangente exterioare Cercuri tangente interioare
Dac dou cercuri sunt
tangente, atunci punctul de
tangen i centrele cercurilor
Sunt coliniare.
A
(
CO, r)nCO,r)= {4=01, Oz,4coliniare
Se nume_te triunghi Se nume_te patrulater
Imseris în înscris în cerc patrula-
cerc triunghiul
care are vârfurile terul care are vârfurile pe
pe cerc. cerc.

Se numeste triunghi Se nume_te patrulater

circumscris unui cerc circumscris unui cerc
triunghiul ale crui laturi patrulaterul care are
Sunt laturile tangente la cerc.
tangente la cercC.
REPERE TEORETICE
I EXEMPLE 81
 G5. Coneruena triunehiurilor
Metoda triunghiurilor coneruente
Exemplu -

Douä triunghiuri sunt congruente dac

prin suprapunere acestea coincid. Dou
triunghiuri se numese congruente dac
au laturile congruente _i unghiurile B
AB =DE IC= <F
corespunzåtoare congruente. AABC = ADEF BC = EF _i A = <D
AC= DF B = 4E

Atentie 1. Lanotarea unei relaii de congruen pentru triunghiuri, vârfurile trebuie scrise în aceea_i
ordine, astfel încât s corespund elementelor congruente.
2. In dou triunghiuri congruente, laturilor
congruente li se opun unghiuri
congruente_i
reciproc, unghiurilor congruente li se opun laturi congruente.
3. Pentru dou triunghiuri congruente, elementele corespunztoare sunt de asemenea
congruente (medianele, înlimile, bisectoarele).
4. Dou triunghiuri congruente cu un al treilea sunt congruente între ele.

Criteriile de coneruent a triunehiurilor

Exemplu
Criteriul L.U.L. (latur-unghi-latur) potez
AB = DE
Dac dou laturi _i unghiul cuprins între ele ale
B A = TDD
unui triunghi sunt respectiv conguente cu dou
AC= DF
laturi i unghiul cuprins între ele ale altui
triunghi,
atunci aceste triunghiuri sunt congruente. Concluzie
D E AABC = ADEF

Exemplu
Criteriul U.L.U. (unghi-latur-unghi) potez
A = <D
Dac dou unghiuri ale unui triunghi _i latura
AB = DE
lor comun sunt respectiv congruente cu dou
unghiuri _i latura lor comun ale altui triunghi, B= 4E
atunci aceste triunghiuri sunt congruente. Conchuzie
D E
AABC= ADEF
Exemplu1-
A
potez
L.L.L. (latur-latur-laturä) AB = FD
Dac dou triunghiuri au laturile respectiv B BC = DE
congruente, atunci aceste triunghiuri sunt AC=FE
congruente. Concluzie
D E AABC = AFDE

EVALUAREA NAIONALÁ PENTRUABSOLVENI CLASEia Vill-a

82
 Metoda friunghiurilor congruente
tilizeaz
Se utiliz
pentru a demonstra congruen a unor segmente sau a unor unghiuri

Const în parcurgerea urm torilor pa_i:

,se identific dou triunghiuri care au ca laturi sau ca unghiuri clementelea c ror congruen á urmeaza
s fie demonstrat ;
. se demonstreaz congruen a acestor triunghiuri aplicând unul dintre criteriile de congruen :
. se deduce congruen a elementelor corespunz toare.

Probleme rezolvate

in patrulaterul ABCD, M este mijlocul laturii CD, AD = BC _i TD = <C.

Demonstreaz c triunghiul AMB este isoscel.

D
M Ipotez Rezolvaree
ABCD- patrulater Comparm AMAD cu AMBC
MD MC AD = BC (din ipotez )
AD=BC DM= MC (din ipotez)
ID = C ADC= TBCD (din ipotezä)
AMAD = AMBC (L.U.L.),
Concluzie deci MA = MB.
AAMB- isoscel În concluzie, AAMB este isoscel

2. În patrulaterul ABCD, diagonala AB este bisectoarea unghiurilor opuse A _i B.

emonstreaz c <C = XD.

Ipotez Rezolvare
[AB bisectoare pentru ICAB = DAB

CAD _i [BA bisectoare ABC= ABD

pentru DBC AB = AB (latura comun )

Concluzie AACB =AADB (U.L.U.),

B C <D deci C = <D.

3. In figura de mai jos, CF= DE _i FD = CE. Arätai c <FCD= <CDE.

F potez Rezolvare
CF=DE Comparm AFCD cu AEDC
FD = CE CF= DE (din ipotez)
FD= CE (din ipotez)
Concluzie CD = DC (latur comun)
FCD= «CDE AFCD = AEDC (L.L.L.).
Rezult ¢FCD = <4CDE.

EPERE TEORETICE SIEXEMPiE oes

 Artai c diagonalele unui paralelipiped dreptunghic sunt congruente.

C potez Rezolvare
Pentru c AC = BD (diagonale in dreptunghi),
ABCDA'B'CD
- paralelipiped AA'= DD'(inlimi în paralelipiped) i
B A = <D = 90°, ob inem
C
dreptunghic
AA'AC= AD'DB (L.U.L.).
Concluzie Rezult A'C = BD'.
B BD'=A'C c AC' B'D i
Analog se arat =

apoi AC" = A'C.

Criteriile de coneruent a triunehiurilor dreptunghice

Criteriul C.c. (catet - cateta) Exemplu
Dac dou triunghiuri dreptunghice au catetele
respectiv congruente, atunci aceste triunghiuri
sunt congruente.

Criteriul L.C. (ipotenuz - catet ) Exemplu

Dac douä triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele
_i câte o catet respectiv congruente, atunci aceste
triunghiuri sunt congruente.
Criteriul I.U. (ipotenuz - unghi) - Exemplu

Dacdoua triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele

_i câte un unghi ascuit respectiv conguente, atunci
aceste triunghiuri sunt congruente.
Exemple
Criteriul C.U. (catet - unghi)

Dac dou triunghiuri dreptunghice au câte o

catet _i câte un unghi ascuit respectiv
congruente,
atunci aceste triunghiuri sunt congruente.

Problem rezolvat
Intr-un tetraedru regulat VABC cu centrul bazei în 0, AVOA = AVOB = AVOC.
Ipotez Rezolvare
VABC-tetraedru regulat AVOA, AVOB _i AVOC sunt
0-centrul AABC dreptunghice, deoarece VO L (ABC).
Pentru c VOelatur comun i
Concluzie OA = OB = OC (ca raze ale
AVOA= AVOB = AVOC aceluia_i cerc), obtinem
AVOA = AVOB= AVOC (C.C.).

84 EVALUAREA NATIONALÀ PENTRUABSOLVENH CLASE! a Vil-a

 G6. Relaia de asemnare; Poligoane asemenea

ele se pot obtine una din alta

Ciourile F1,F2, F3. Sunt asemenea dac
m rire sau mic^orare proporional.
orintr-o
sunt asemenea dac au unghiurile respectiv congruente
Dot poligoane
unghiurilor congruente, proporionale. In acest caz,
si laturile opuse constant
care se opun unghiurilor congruente este
raDortul dintre laturile
se nume_te
raport de asem nare.
si
ngura aláturat avem:
De exemplu, pe
-deci
a2 b
triunghiurile formate sunt asemenea.
Exemplu AM AN
Teorema lui Thales A MB NC
in triunghi AABC oarecare AM AN
N AR AC
AC
dintre laturile MN|| BC
O paralel la una
unui triunghi
determin pe
B C MB NC
AC
laturi segmente AB
celelalte dou
proporionale.
Thales este adevrat.
Atenie! Reciproca teoremei lui
Triunghiuri asemenea

Exemplu
A = 4A'
B= B'
IC= <C'
Dou triunghiuri se numesc AC BC
asemenea dac au unghiurile B AB -=r
laturile AABC AA'B'C' A B A C B'C
respectiv congruente _i
respectiv proporionale. r= raportul de asem nare

Exemple
Teorema fundamental

a asem n rii

Find dat un triunghi, o B

paralel la una dintre laturile
triunghiului formeaz cu
BL
celelalte laturi, sau cu
BC> AAKL ~
AABC
prelungirile lor, un triungh AABCoarecare _i KL||
ascmenea cu cel dat. fals.
asemän rii este
teoremei fundamentale a
ntie Reciproca
85
 Criteriile de asemnare a triunghiurilor
CriteriulL.L.L. Exemplu
Ipotez
Dac cele trei laturi ale unui A A' AB AC BC
triunghi sunt proportionale
A'B' A'C' B'C
cu cele trei laturi ale altui
triunghi, atunci aceste B CB C
Concluzie
triunghiuri sunt asemenea. AABC AA'B'C"
Criteriul L.U.L. Exemplu -
Dac dou laturi ale unui Ipotez
triunghi sunt proporionale cu
4 A A = A'
dou laturi ale unui alt triunghi AB AC
_i unghiurile determinate de A'B' A'C
aceste laturi sunt congruente, BC
atunci aceste triunghiuri sunt Concluzie
asemenea. B C
AABC AA'B'C"
Criteriul U.U. Exemplu
Ipotez

AA
Dac dou unghiuri ale unui
triunghi sunt respectiv con- A= 4 '
gruente cu dou unghiuri ale
B= B
altui triunghi, atunci cele dou
B B Concluzie
triunghiuri sunt asemenea. c AABC AA'B'C"

Poligoane asemenea
- Exemplu

Dou poligoane sunt aseme- AAED1~AA2E2D2

D
nea dac ele pot fi descom-
D AACD1~AA2C2D2
puse în triunghiuri asemenea
situate în pozii analoage.
E C E. AA1B,C1 AA2B2C2

B B, A\B,CD,E1~AzB»CD>E2
Exemplu
C
C
Raportul perimetrelor a dou figuri
asemenea este egal cu
raportul lor de B B
asemnare.
Raportul ariilor a dou figuri asemenea
egal cu ptratul raportului lor de
este
asemnar
P4B+BG+G4- AB_
A,B +B,C2+C24 A,B2
P2
Aria 4g4B=P
Aria AmBnC2 A,B )

EVALUAREA NAIONALÁ PENTRU

ABSOIVENTH CLASEa Vill-o
 Cum gandim _i rezolvm o Problem de geometrie?
Pasul 1
Observ i îneleg Desenez o figur care satisface datele problcmei.
Reformulez enunul pe baza desenului.
Trasez desenul
Identific ipoteza _i concluzia; le scriu folosind notaiile din figurá.
Pasul 2
Caut raspunsul la urmtoarele întrebri:
Cercetez _i planific
-Cum se leag ipoteza de concluzie?
-Ce cale de raionament aleg?
Construiesc un
Ajut o construc ie auxiliarä?
ra ionament! - Este util s modific figura sau s o desenez în alt parte?

(Am grij s evit cazurile particulare.)

- Este util s pornesc de la ipotez spre concluzie?
Este mai util s pornesc de la concluzie spre ipoteza
- Nu cumva am c zut în capcana unui cerc vicios?

descoperit calea spre

Dac am gsit rspunsul la aceste întreb ri _i am

concluzia problemei, trec la pasul urm tor.

Pasul 3 de deducii.
Organizez _i redactez Prezint rezolvarea problemei sub forma unui _ir
teoreme cunoscute sau alte problemee
Folosesc: ipoteza, definiii, axiome,

Scriu demonstraia!
rezolvate anterior.
Pasul 4 Am rezolvat problema. Privesc soluia _i m întreb
Verific _i dezvolt
- Am folosit toate datele?
- Soluia este acceptabil în condiiile problemei?
Verific legtura - Problema admite _i alte soluii?
dintre ipotez _i -
Problema admite un caz particular interesant?
date?
concluzie. Pot obtine _i alte consecine din ipotezele
- Pot extinde sau generaliza problema?

Probleme rezolvate
Prin C se duce o paralel la bisectoarea unghiului B.
1.
ABC este un triunghi oarecare.
aceste ipoteze.
Deduceti cât mai multe consecine din

Rezolvare
Observ _i îneleg Se dau: BE este bisectoarea tABC
EEAC
CD | BE, De (AB

Se cere: Deduceti consecin e din aceste ipoteze.

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE 87

 Cercetez _i planific

Observ c dreptele paralele BE _i CD sunt intersectate de mai multe secante.

Obtin B = «Cj (alterne interne) triunghiul BCD este
B D (corespondente) isoscel cu BC = BD.
B B2 (ipotez)
AB AE
Aplic teorema lui Thales în AACD i
ob[inR FC
Organizez i redactez
BE || CD, BC secant
KBa _i «Ci (alterne interne) B2 4C (1)
BE || CD, AD secant
B2 i <D (corespondente) B 2 = <D, (2)
E Comparând egalitile (1), (2) _i «B| = «B2 (ipotez), observ c triunghiul BCD are dou
unghiuri congruente, «C1 = <D1, adic triunghiul BCD este isoscel de baz CD.
Obtinem BC = BD.
AB
Cum BE || CD, aplic teorema lui Thales în AACD _i obin AE
sau AB AE
u

AE BD EC BC EC
Räspuns: Obin relaia 45,
BC EC
Verific _i dezvolt
Concluzia problemei este urmtoarea teorem:
Intr-un triunghi oarecare bisectoarea unui
unghi determin pe latura opus segmente
proporionale cu celelalte dou laturi (teorema bisectoarei).
2. În tabelul alturat sunt date msurile laturilor triunghiurilor ABC _i A'B'C'.

Latura AB BC AC AB'B'C' A'C

| Mäsura3 556 1,5 2,5 3
Sunt asemenea triunghiurile ABC _i A'B'C?
Rezolvare
AB
AB BC AC
2. Rezult c AABC
A'B B'C A'C -AA'BC"(L.L.L).
În triunghiul ABC, cu AB 4, BC=9 _i AC 7, se duce MN
=

|| BC, Me AB _i NE AC astfel încât

3 .
=

AM=3. Calculai AN i MN.

potez Concluzie
MN| BC AN=?
AB =
4; BC 9;
=

MN=?
M AC=7;AM=3
C
88 EVALUAREA NATIONALA FENTFU ALSOLVENY'! CLASEI e ViH-
Rezovare
MN| BC implic AAMN ~AABC (Teorema fundamental: asemnrii).
AM ANMN =k.
Deci AC BC
AB
MN
-4N MN
inlocuind, obtinem k AN=7.k=75,25
=

7 9
3
MN=9.k=9.6,75.
4
Cercurile din figura urmtoare sunt concentrice. Artai c aMOB AMON.
potez Rezolvare
C(O, OA) _i C(O, OM) Notm OA = OB =r_i OM= ON= R.
OB = OA OA _ OB i a r unghiul la centru <AOB
Avem
NON= OM OM ON R
este comun. Conform criteriului L.U.L., AAOB-~AMON.

M Concluzie Observm c raportul de asemnare este egal Cu

AAOB AMON raportul razelor.

G7. Linii importante în triunghi

Exemplu-
M B MeAB
Mijlocul unui segment este un punct situat pe
MA = MB
segment la egal distan de capetele acestuia.

Lini miülocii
Linie mijlocie în triunghi Linie mijlocie în trapez
Se numeste linie mijlocie în triunghi segmentul de Se nume_te linie mijlocie în trapez segmentul
terminat de mijloacele a dou laturi ale triunghiului. care une_te mijloacele laturilor neparalele.
- Exemplu Exemplu-

Teorema liniei mijlocii în triunghi Teorema liniei mijlocii în trapez

in triunghi, linia mijlocie este paralelä

cu o Linia mijlocie într-un trapez este paralel cu
latur a triunghiului _i are lungimea egal bazele _i are lungimea egal cu semisuma
Cu jumtate din lungimea acelei laturi. lungimilor bazelor.
- Exemplu-
Exemplu. Ipotez
potez
MN- linie mijlocie MN- linie mijlocie
MeAB, NEAC Me AD, NE BC
Concluzie Concluzie
MN| |BC N MN || BC || DDC
BC
M MN AB+DC
MN-
c 2
EPERE TEORETICE SI EXEMPLE 89
 Mediatoare _i bisectoare în triunehi
Se nume_te mediatoarea unui segment Se nume_te bisectoarea unui unghi
dreapta perpendicular pe segment i care semidreapta interioar unghiului care separ
trece prin mijlocul acestuia. unghiul în dou unghiuri congruente.

O
Proprietatea mediatoarei unui segment Proprietatea bisectoarei unui unghi
Dac un punct este situat pe mediatoarea unui
Dac un punct este situat pe bisectoarea unui
segment, atunci acel punct este egal depärtat de unghi, atunci acel punct este egal deprtat de
capetele segmentului. laturile unghiului.
lpotez lpotez
Cemediatoarei lui AB Mebisectoarei rOy
Concluzie M Conchuzie
B C4 CB d(MOx) =d{M:0y)
Reciproca proprietii Reciproca proprietii
mediatoarei unui segment bisectoarei unui unghi
Dac punct este egal deprtat de capetele
un
Dac un punct situat în interiorul unui
unui segment, atunci unghi
punctul se gsete este egal depärtat de laturile
unghiului, atunci
pe mediatoarea acelui segment. acel punct aparine bisectoarei
unghiului.
Ipotez A potez
CA = CB
d(M;Ox) = d{M;0y)

Concluzie M M interior xOy

4- -B Ce mediatoarei lui AB Concluzie
L Se
Me bisectoarei <rOy

Se
nume_te mediatoare în triunghi nume_te bisectoare în triunghi intersecia
mediatoarea unei laturi a triunghiului. dintre bisectoarea unui unghi al triunghiului i
interiorul triunghiului.
Exemplu Exemplu-

Teorem
Teorem
Mediatoarele unui triunghi sunt
concur e Bisectoarele unui triunghi sunt concurente în
în centrul cercului circumscris centrul cercului înscris în
triunghiului. triunghi
(tangent celor trei laturi).
- Exemplu - Exemplu -

Ipotez Ipotez
OE mediatoarei lui AB
C(I, r) înscris în AABC
OEmediatoareilui BC Al, BI - bisectoare

Concluzie
OA OB= OC = R C Concluzie
d(, BC) d(, AC)= d(, BC)=r
90 EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTI CLASEi a VIl-a
 Inältimi _i mediane in triunghi
înltime in triunghi segmentul in triunghi segmentul
Se
numeste Se nume_te median
determina
de un v rf _i de proiecia acelui determinat de un vârf_i de mijlocul
laturii

vârf pe latura opus. opuse.

Exemple
- Exemplu

inaltimea _i mediana caracterizeaz aria unui triunghi în felul urmtor

este egal cu semiprodusul acel triunghi în
Aria unui triunghi Mediana unui triunghi separ
dintre înlime i lungimea laturii dou triunghiuri de arii egale.
corespunztoare.
Exemple
Exemple

M
a-h A4BDAACD
4
triunghi 2 D

Medianele unui triunghi sunt concurente

numit centru de greutate (care
se
în punctul
unui triunghi sunt concurente
Inalimile baz i de vârf).
în punctul numit
ortocentru. afl lade
3
- Exemple
- Exemple

H
construi centrul de greutate al
unui
Pentru a
unui triunghi este suficient s
tras m dou mediame.
Fentru a construi ortocentrul triunghi
dou înlimi.
este suficient s tras m
Exemplu
Exemple

91
TESEYfMPLE
 G8. Descrierea _i identificarea
triunghiurilor isoscel _i echilateral
Simetria faf de o dreapt
Exemplu
Dou puncte sunt simetrice fa de o dreapt dac AA'Ld

dreapta este mediatoarea segmentului format de cele 4 ld AM= MA

Punctele A _i A'
dou puncte.
In acest caz, dreapta este ax de simetrie pentru M sunt simetrice fa
figura format din cele dou puncte. de dreapta d
O figur geometric admite ax de simetrie dac orice punct al ei are simetricul situat pe aceea_i
figur. în exemplul de mai sus, d este axa de simetrie a segmentului AA'.
Alteexemple.

AAA Triunghiul isoscel: proprieti

Exemplu
Ipotez
AB = AC, BM = MC, Me BC
Un triunghi isoscel are ca ax A, AM este mediatoarea segmentului BC
de simetrie mediatoarea bazei.
Concluzie
C AM este ax de simetrie a triunghiului ABC
M

- Exemplu
Ipotez
Intr-un triunghi isoscel, media- AB = AC
toarea bazei include înlimea,
mediana _i bisectoarea
Concluzie
Me BC; BM= MC
unghiului opus baze.
AML BC; TBAM = ACAM

Exemplu
Ipotez
Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel
sunt
AB = AC
congruente. Inlimile corespunztoare latu-
rilor congruente sunt congruente (la fel pentru Concluzie
medianele sau bisectoarele corespunztoare
laturilor congruente). | B M
IB= «C
CC'= BB'

EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTH CLASEI a VIilt-a

92
 Cum recunoa_tem un triunghi isoscel?
Exemplu
A Ipotez
de simetrie
admite o ax AM este ax
un triunghi
Dac
triunghiul.este a AMBC, Me BC
simetrie, atunci
de Concluzie
isoscel.

AB =AC
Exemplu.
Ipotez
mediatoarea Me BC
într-un triunghi
Dac AM-inál ime
laturi este inal imea corespun-
une AM - mediatoarec
atunci
laturii respective,
z toare
Concluzie
triunghiul este isoscel. B M
AB= AC
Exemplu
Ipotez
A Me BC
bisectoarea AM - bisectoare
Dac într-un triunghi
AM - în l ime
este i inaljime, atunci
unui unghi
triunghiul este isoscel. Concluzie
B c
AB = AC

Exemplu-
Ipotez
MeBC
bisectoarea
Dac într-un triunghi AM - bisectoare

unui unghi este mediatoarea AM - mediatoare

laturii opuse, atunci triunghiul
Concluzie
este isoscel. B C AB = AC

Exemplu-
Ipotez
Me BC
AM - bisectoare
Dac într-un triunghi bisectoarea
AM - median
unui unghi este mediana laturii opuse,
atunci triunghiul este isoscel.
B Ac Concluzie
AB = AC

- Exemplu
potez
TB= C
Dac un triunghi are dou unghiuri Concluzie
este
congruente, atunci triunghiul AB = AC
isoscel. B4

congruente, atunci triunghiul este isoscel.

Dad
a c a un triunghi are dou înlimi (mediane, bisectoare)
93
REPERE TEORETICE SI EXEMPLE
 Triunghiul echilateral: proprieti
Exemplu
Ipotez
AB =AC = BC
Toate unghiurile triunghiului
echilateral au msura de 60°.
Concluzie
A =
AB =
«C= 60

-Exemplu
Intr-un triunghi echilateral cele Ipotez
trei mediane sunt, în acela_i timp, AB = AC = BC
mediatoare, bisectoare _i înlimi. AA, BB1, CC - mediane
B
Un triunghi echilateral are trei axe Concluzie
de simetrie: cele trei mediatoare ale AA, BB1, CC
B C sunt bisectoare,
laturilor. A înlimi, mediatoare
Centrul Centrul
cercului Centrul cercului
circumscris de greutate 2
înscris Ortocentrul

Intr-un triunghi echilateral centrul cercului

i ortocentrul coincid.
circumscris, centrul cercului înscris, centrul de
greutate

Cum recunoa_tem un triunehi echilateral?

- Exemplu

A
Dac un
triunghi are dou unghiuri de Ipotez
A = IB 60°
60 , atunci triunghiul este echilateral.
Concluzie
C AABC echilateral
Exemple
Cazul I A
Cazul II A
Dac un triunghi are
dou laturi congruente Ipotez 60°
potez
AB = AC
_i un unghi de 60°, AB = AC
B 60° A =60°
atunci triunghiul este 960°

B
echilateral. Concluzie Concluzie
AABC-echilateral AABC- echilateral

94 EVALUAREA NAIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASE! a VI-a

 Exemplu
Ipotez mediatoare
Dac dou dintre mediatoarecle AA1, BB1, CC1
laturilor unui triunghi sunt $i axe de simetrie
axe de simetrie, atunci triunghiul Concuzie
este echilateral. AB =AC =BC
A

Triunghiul dreptunghic. Proprieti

Exemplu
diametru în cercul
Ipotenuza unui triunghi dreptunghic este
BAC=90°
circumscris acestuia.

Intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunztoare ipotenuze

este raz în cerc.

Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este mijlocul

ipotenuzei triunghiului.
Ortocentrul unui triunghi dreptunghic este vârful unghiului drept. A0=4BC

triunghi dreptunghic, lungimea catetei opuse unghiului

cu
Intr-un
m sura de 30° este egal cu jumtatea lungimii ipotenuzei. .

G9. Descrierea _i identificarea paralelogramelor

Simetria fat de un Punct

- Exemplu
de A'
Dou puncte sunt simetrice fa
un punct numit centru de simetrie
|A, C, A'- coliniare
AC=A'C
dac sunt coliniare cu centrul _i A _i A' sunt simetrice fa de C
egal deprtate de acesta.

admite un centru de simetrie dac pentru orice punct al ei exist un punct

O figur geometric
simetric fa de un centru, situat pe acea figur .

REPERE TEORETICE SI EXEMPLE

95
 Paraleloeramul
Exemplu
D C
Paralelogramul este patrulaterul cu
ABCD paralelogram
laturile opuse paralele. DE, DF- inálimi
B

Exemplu
potez
Proprietti C
AB || CD, AD || BC
Punctul de intersecie al diagonalelor
7N
ACN BD={0}
este centrul de simetrie al paralelo0- M
4A---
O MeAD, MO N BC = {N
gramului.
B Concluzie
MO = ON
Exemplu-

Laturile opuse ale unui paralelogram

D C potez
AB|| CD, AD || BC
sunt congruente.
Concluzie
A
AB = CD, AD = BC

Exemplu
Ipotez
D C ABCD -

paralelogram
Unghiurile alturate ale unui
paralelogram sunt suplementare. Concluzie
A + <B =180°
A A + <D = 180°

Exemplu

Unghiurile opuse ale unui

D C Ipotez
ABCD -paralelogram
paralelogram sunt congruente. Concluzie
A A = <C, AB = <XD

Exemplu-
Ipotez
Punctul de intersecie a diagona-
D AB || CD, AD||BC
ACN BD ={0}
lelor unui paralelogram este mijlocul
fiecreia dintre ele. Concluzie
AO = OC, BO = OD

CLASE! a VHl o
EVALUAREA NATIONALÀ PENTRU ABSOLVENTIH
96
 Cum recunoa_tem un paralelogram?
- Exemplu
Dac un patrulater convex are D -C
potez
AB = CD, AD ==BC
laturile opuse congruente, atunci el
este paralelogram. Concluzie

4 B AB| CD, AD || BC
- Exemplu

Ipotez
Dac un patrulater convex are dou AB || CD
laturi opuse paralele _i congruente, AB = CD
atunci el este paralelogram.
B Concluzie
AD || BC

- Exemplu

C Ipotez
Dac într-un patrulater convex, A= 4C, 4B = <D
unghiurile opuse sunt congruente,
atunci el este paralelogram. Conchuzie
AB| CD, AD || BC

- Exemplu
potez
A+&B = 180°
Dac într-un patrulater convex B+C= 180
unghiurile alturate sunt suple- C+ D= 180°
mentare, aftunci patrulaterul este CD+TA =180°
paralelogram.
Conchuzie
AB CD,AD BC
Exemplu.
Ipotez
Dac într-un patrulater diagonalele 7 A0 = OC, BO = OD
au acela_i mijloc, atunci
patrulaterul este paralelogram. Concluzie
B AB|| CD, AD || BC

Dreptunehiul
Exemplu
D- C
Dreptunghiul este paralelogramul
cu un unghi drept.
B

TRETKE
SIEXEP: 97
 Exemplu
D C Ipotez
Proprietti ABCD dreptunghi
A = 90°
Dreptunghiul are toate unghiurile
congruente. Concuzie
B TA= B =4C=<D =90°|

Exemplu
Ipotez
Dreptunghiul are diagonalele
D- C
ABCD-dreptunghi
congruente. Concluzie
--
A B AC = BD

Exemplu.
lpotez
Punctul de intersecie al
D C
ABCD dreptunghi
diagonalelor este centrul de simetrie 0) ACn BD
al dreptunghiului.
Concluzie
A B A0 = OC, DO = OB

Exemplu1=
Ipotez
Dreptunghiul are dou axe D
ABCD dreptunghi
de simetrie. Ele sunt mediatoarele PQ, MN- axe de simetrie
laturilor _i trec prin centrul
Concluzie
de simetrie. A N B DM= MC, CQ = QB
BN = NA, AP = PD

Cum recunoa_tem un dreptunghi?

- Exemplu

Dac un patrulater are toate D

Ipotez
unghiurile drepte, atunci el KA=B AC= <D=90
este dreptunghi.
Concluzie
ABCD-dreptunghi
- Exemplu
Ipotez
AB || CD, AD || BC
Dacun paralelogramare diagonalele
congruente, atunci el este dreptunghi. AC=BD
A Concluzie
A = I B = <C= <D = 90°

EVALUAREA NATIONALA PENTRUABSOLVENTil CLASEI a Vill a

 Rombul
Exemple
D
Rombul este paralelogramul
cu laturile consecutive C
A C
congruente.
B DE, DF- înlimi B

Exemplu
D Ipotez
Proprietti ABCD romb
Rombul are înlimile DM, DN- înlimi
A C
congruente.
M Concluzie
B DM DN
- Exemplu
D

Rombul are diagonalele

Ipotez
ABCD- romb
perpendiculare. A -C
Conchuzie
ACL BD

-Exemplu
D
Ipotez Concluzie
Diagonalele rombului sunt ABCD romb 4CBD= DBA
A- C {0} = ACNBD <BAC= DAC
bisectoarele unghiurilor sale.
IDCA = *ACB
KADB = CBDC

- Exemplu
D
Punctul de intersectie al Ipotez Concluzie
A ABCD romb AO = OC
diagonalelor este centrul de C
0}=ACn BD BO = OD
simetrie al rombului.
B

- Exemplu
D Ipotez
ABCD romb
M_EM, MM|| M2M || AC
Diagonalele rombului sunt MM2|| M3M4 || BD
axele de simetrie ale rombului. A-Fo7C Concluzie
M M ME =EM4; M,F = FM2
B MG = GMg; MzH = HM4
 Cum recunoa_tem un romb?
Exemplu

Ipotez
Dac un patrulater are toate AB= CD = AD = BC
laturile congruente, atunci el ------C
este romb. Concluzie
ABCD - romb

Exempluu
Ipotez
Dac un paralelogram are AB| DC, AD || CB
diagonalele perpendiculare, ACL BD
atunci el este romb.
Concluzie
ABCD romb
Exemplu
Dac într-un paralelogram potez
diagonalele sunt bisectoarele
AB|| DC, AD || CB
ABD= <DBC
unghiurilor opuse, atunci
el este romb.
A O Conchuzie
ABCD - romb

GIO. Relatii metrice în triunghiul dreptunehic

Proiecia ortogonal
a unui punct pe o
dreapt este piciorul
perpendicularei duse
din acel punct pe
dreapt.
A DT
Proiecia ortogonal C
a unui segment pe
o dreapt poate fi un
segment sau un punct.
CA B E

F
Teorema înlimii
Într-un triunghi dreptunghic, A potez
lungimea înlimi corespun- BAC 90°
ztoare unghiului drept AHLBC,He BC
este medie proporional Concluzie
între lungimile proieciilor n
H
AH-BH.CH
catetelor pe ipotenuz. (h m n)

100 EVALUAREA NAIONALÀ PENTRU ABSOLVENI CLASEt a Vil-a

 Teorema catetei
intf-un triunghi dreptunghic, Ipotez
lungimea unei catete este AABCdreptunghic înA

medie proporional intre AH L BC, He BC

lungimea proieciei sale Concluzie
pe ipotenuza i lungimea RAn h Ac AB -BH BC (= m a)
H
ipotenuzei. a AC-HC BC (6 =n a)

Teorema lui Pitagora Ipotez

BAC=90°
intr-un triunghi dreptunghic,
suma påtratelor lungimilor
Concluzie
catetelor este egal cu BC2-AB+ AC? (=2+ b)
ptratul lungimii ipotenuzei. a C AC-BC-AB ( =ar-c)
AB BC2-AC (= a-

Probleme rezolvate

Calculeaz lungimile laturilor necunoscute din triunghiurile urmtoare,

lungimile date fiind exprimate
in milimetri.

36 Rezolvare
15 BC AB+ AC3 = 152 + 362 225+1296 1521
BC V1521 =39 mm.
>c
F Rezolvare
DE= EF- DF =25-5= 625 -25 =600
25 DE= 600 =10/6 mm.
E
Rezolvare
12 AD=OD +OA =V144+256=V400 20
16 16D. AD 20 mm
ABCD este romb, deci
AB BC = CD AD =20 mm.

Rezolvare
BC=AC-AB?
18 36 BC=36-18 18.(2+1) =183.3
BC V18-3 =183
CD AB 18 mm
AD BC 18/3 mm.

REPERE TEORETICE I EXEMPLE

101
 Cum recunoa_tem un triunehi dreptunehic?

Un triunghi care are dou unghiuri potez

complementare este triunghi B+4C= 90°
dreptunghic. Concluzie
B A =90°

Dac una dintre medianele unui lpotez

triunghi are lungimea egal cu BM= MC
jumtate din lungimea laturii cores- M AM= BM
punztoare, atunci triunghiul este Concluzie
dreptunghic. A = 90°

Reciproca teoremei înlimii

Dac într-un triunghi ABC înltimea Ipotez
din A este medie proporional intre AHL BC, He BC
segmentele determinate de aceasta pe AH =HB. HC(hH=mn)
latura opus, atunci triunghiul este
mb1 Concluzie
dreptunghic în A. B H >c A = 90°

Reciproca teoremei catetei

Dac intr-un triunghi ABC latura
AB este medie geometric între BC
Ipotez
AHL BC, He BC
si proiecia laturii AB pe latura BC, AB = BH. BC (c = m a)
atunci triunghiul este dreptunghic n_
în A. H Concluzie
a A = 90°

Reciproca teoremei lui Pitagora

Dac trei numere pozitive a, b, c Ipotez
a=b2 + c2
satisfac relaia a = b+ c2, atunci
exist un triunghi care are laturile de
Notm AB=c, AC=b, BC=a
BC2= AC+ AB
lungimi a, b, c _i acest triunghi este a
dreptunghic, având ipotenuza a. Concluzie
A = 90°

Problem rezolvat
Dac in triunghiul ABC avem AB = V3, BC = V2,AC=1, atunci triunghiul este dreptunghic.

Rezolvare
AC=1, AB =3, BC =2. Observm c AC?+ BC2=AB.
Din reciproca teoremei lui Pitagora, rezult c triunghiul ABC
B.
este dreptunghic _i are ipotenuza AB. 2

VAUARE NTONA1/ BTATRU / 901VERTI a Vif

 Rapoarte constante în triunehiul dreptunghic
Fiind date un triunghi dreptunghic _i un unghi ascutit al lui, de msur definim urmtoarele
d, rapoarte
sinus de aa Sin a = cateta opus
ipotenuz sin o
cosinus de a cateta alturat
cos a
ipotenuz cOsa=
C

tangent de a
tga
cateta opus Valoarea fiecrui raport
cateta alturat tga= depinde de msura unghiului
cotangent de a cateta alturat _i nu depinde de triunghiul în
ctg a ctga =
cateta opus care se aflä unghiul respectiv.

Folosind teoremele înväate pån în acest moment, putem determina valorile acestor rapoarte pentru
unghiurile de 30°, 60° _i 45

In triunghiul ABA', conform teoremei lui Pitagora:

AA'=NAB? -A'B? av3

2
Considerm un triunghi Obtinem: sin30°= Sin 60°=V33
echilateral ABC, de latur 2
a _i completm pe desen /30°130 v3
cos30°= cos60
msurile cunoscute. 2

tg30°=V3
tg60°= 3
60 60
B ctg 60 V3
ctg30°= v3

Conform teoremei lui Pitagora, ipotenuza

Pentru a determina valorile acestui triunghi are lungimea av2. Avem:
functilor trigonometrice 45° 2
ale unghiului de 45°, folosim av2 a
sin45°= tg 45°==1
av2
un triunghi dreptunghic
isoscel, de catet a. 45 ctg45°==|
a 2

Teorem
CN Ipotez
KC= 30°
Intr-un triunghi dreptunghic, cateta B0°\ A = 90°

opus unghiului de 30° este jumtate

Concluzie
din ipotenuz.
AB BC
B 2

ostnus
REPERE TEORETICE SI EXEMPLE
103
 Rezolvarea triunehiului dreptunghic
Rezolvarea triunghiului dreptunghic const iîn a determina lungimile laturilor i msurile unghiurilor
scuite ale triunghiului, cunoscând un mumär minim de elemente date.
Pentru a rezolva un triunghi dreptunghic, este suficient s cunoa_tem mäsurile a dou elemente,
dintre care cel puin o latur.

Problem rezolvat
Deteminai elementele unui triunghi dreptunghic care are cateta opus unghiului de 30° egal cu 4 cm.
Rezolvare
B = 90°-30° 60°
BC 2:AB = 8 cm

In triunghiul ABC avem:

B D
30° C AC2=BC2-AB? = 82 - 42 = 64 - 16=48
AC=V48=43 cm.
Ipotez Concluzie In triunghiul ADC, avem:
AB= 4 cm Elementele
C=30° triunghiului ABC
AD =A, deci AD= =2v3 cm.
2
AB
BAD= <ACB =
30°. Rezult BD cm.
=

Deci DC= BC-BD =8-2 6 cm.

Rezolvarea triunghiului oarecare

Rezolvarea triunghiului oarecare const în determina msurile laturilor i msurile
a
unghiurilor
triunghiului, cunoscând un numr minim de elemente date.
Pentru arezolvaun triunghi oarecare, este suficient s cunoa_tem mãsurile a trei elemente, dintre care
cel putin o latur. In soluionarea acestor probleme, cuta s construim
vom triunghiuri dreptunghice
în care s aplicm teoremele cunoscute.

Problem rezolvat
A
Ipotez Concuzie
AB = 6 cm
KC=?
45 <B= 45° A =?
B< c C BC =7N2 cm AC=?
Rezolvare
in triunghiul BAC construim 4D L BC. Avem AD = BD, cos(«B) = ,BD deci BD=6
6 = 3 2 cm.
AB
Din BD = AD =3/2 cm, rezult DC=4N2 cm. În triunghiul ADC, AC= AD + DC,

deci Ac (3/2) +(4W2) =18+32=50. Objinem AC= v50 =52 cm.

sinCAD_
== 3 0 ,3 6 . Dintr-un tabel trigonometric se poate lua cu aproximaie «C= 37°,

A 180°-(45° +37°) = 180°- 82° = 98

YALJAREA NATIONALA PENTP') ABC(! ENCi: a Vi

104
 Calculul ariei unui triunghi
- Exemple
BCAA
Aria unui triunghi (a suprafetei triunghiulare) A4BC 2
este numrul real pozitiv egal cu ACBB
semiprodusul
dintre înältime i lungimea laturii corespun-
ztoare acelei înlimi. AB-CC'

2
Aria unui triunghi echilateral de latur l Aria unui triunghi dreptunghic

a-h
AABC 2
AABC 4

Consecinte
1. Aria unui triunghi nu depinde de latura
considerat baz.
b h
2. Intr-un triunghi dreptunghic înlimea este /h
egal cu valoarea raportului dintre produsul
catetelor _i ipotenuz.
Exemplu
Observatie AABCAABR+AARCc
Aria unui triunghi se poate calcula ca sum a
AAPB + AAP¢ +
TAAPC ABPc
*
ABPC
arilor triunghiurilor care îl compun (il acoper). APB
ABPRAABR -AABP

Calculul ariei unui patrulater convex

Definitie
-
Exemplu
Aria unui patrulater convex este egal cu
AABCD AABD * AgcD= BA
suma ariilor triunghiurilor care-l compun.
AABC +AADC= AO
Interiorul oricrui patrulater poate fi parcelat
AA0B +ABOc t Apoc+A40D
(acoperit) cu triunghiuri.
a dou laturi consecutive.
Aria dreptunghiului este egal cu produsul lungimilor
laturii sale.
Aria ptratului este egal cu ptratul lungimii
- Exemplu.
Consecinte AABCD DE AB =

Aria paralelogramului este egal cu produsul =

DF . BC
dintre lungimea unei laturi _i înlimea
corespunz toare acelei laturi. 24 ADB 2ApDC AE

sevre
105
Un ,,calcul" practic:
1) 2)

7 h
sau

Exemplu
D
AABCD 2A1BD =
Aria rombului este
egal cu
jumtatea
produsului dintre lungimile diagonalelor sale.
2.4OBD= AO BD

Exemplu
D
Aria trapezului egal cu produsul dintre
este A1BCDAABD +ABDe
înltime _i semisuma bazelor.
DE(AB+DC)
2 A E
Un ,,calcul" practic:

B B B B b

G11. Poligoane regulate

Un poligon se nume_te regulat dac Exemplu.
conditii:
sunt îndeplinite urmtoarele
1) este convex, ABCDEF B

2) toate laturile sale sunt congruente; hexagon

3) toate unghiurile sale sunt
congruente. regulat
Teorem. Orice poligon regulat se poate înscrie într-un
cerc (este
Centrul cercului in care se poate inscrie un inscriptibil)
poligon regulat nume_te centrul
se
poligonului.
Apotema unui poligon regulat Exemplu-
Se nume_te apotema unui poligon regulat distana de la centrul OP-apotema
poligonului la una dintre laturile sale. Apotema coincide cu raza patrulaterului
cercului înscris în poligonul regulat. regulat ABCD
(ptrat)
706 VALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTIH
C:ASE! a Vill a
Lungimea laturi, lungimea apotemei _i aria unor poligoane regulate în funeie de raza cercului
circumscris
Consideram:
l latura triunghiului echilateral ...O O
l4laturapåtratului R .06
I6 latura hexagonului regulat

Triunghi echilateral Ptrat Hexagon regulat

Lungimea laturii
hRV3 4 =R2 6 R

Lungimea apotemei
a a4
2
R2 ag R
2
Aria 3R A4 2R2
4 4 2
Luneimi _i arii în cerc
Teorem Teorem
Lungimea cercului de raz R este 2tR. Aria discului de raz R este rR.
Ipotez Ipotez
C(0, R); OA =R C(O, R); OB = R

L-lungimea cercului A-aria discului

Concluzie Concluzie
L 2TR A TR2
- Exemplu

Sector circular
Se nume_te sector circular poriunea din interiorul
unui cerc cuprins între dou raze ale sale.

- Exemplu
Lungimea unui arc circular de raz R
Unui cerc de 360° ii corespunde o lungime de 2tR.
27TRn° TRn°
Unui arc de n° ii corespunde o lungime de - 360 360°
180

Aria unui sector circular (de disc) de raz R Exemplu

Unui cerc de 360° ii corespunde o arie de nRi.
Unui sector cerc de ° îi corespunde o arie de
Rn°
360
360°

PERE TEORETICE SIEXEMPLE

107
 2. Poliedre: reprezentri, desf_urr+, proprietti
Un corp mrginit numai de fete plane se nume_te poliedru.

Exemple de poliedre:
prisma
paralelipipedul hexagonal piramida trunchiul
regulat patrulater de piramid
dreptunghic cubul
patrulater

Trasarea desenului
un cub
3 4 o piramid
2 3

VL
Exemplu
A
Aceasta se întâmpl, în
Pentru a nu aprea confuzii, este bine ca, la
reprezentarea în plan a unui corp geometric, sä
cazul reprezentrii unui
cub, când unghiul marcat
se evite coliniaritatea a trei puncte.
are aproximativ 45°.

Pentru ca reprezentarea plan a unui corp geometric s fie cât mai clar, este bine
s se aleag acea poziie în care se vd cât mai
multe fee.
Exemplu

O singur fa Dou fete sunt Dou fete sunt Patru fete sunt
este,,vizibilä" _i ,vizibile" _i ,vizibile" _i vizibile" i una
trei fete nu sunt dou nu sunt trei nu sunt Singur nu este
vizibile".
,vizibile". vizibile". vizibila".

FVALUAREA NATIONALÁ PENTRU ABSOLVENTII CLASE a

108 vi
 Prisma
Poliedrul care are dou baze congruente. situate în plane paralele, iar muchiile laterale paralele i
congruente se nume_te prism.
Prisme drepte Prisme oblice

Aria lateral a prismei este egal cu suma ariilor feelor laterale.

Aria total a prismei este egal cu aria lateral plus de douã ori aria bazei.
Volumul prismei este egal cu produsul dintre aria bazei _i înlime.
Cubul este prisma patrulater regulat cu toate muchiile de lungimi egale.

Reprezentarea în perspectiva cubului

Perpendiculare Muchiile i feele laterale ale prismei
pe planul bazei
Baza Baza în
în plan perspectiv

C D

Cubul
Are 6 fete congruente în form de pätrat;
A
oricare poate fi luat ca baz. B'
o seciunee
A'CA este unghiul format de diagonala diagonal a| ay3
cubului cu planul bazei.
A'CC' este unghiul format de diagonala
cubului cu muchia lateral. av2
D'
o desfá_urat
Notm lungimile urmtoarelor segmente:
muchia cubului: AB =a
D'
diagonala bazei: AC =av2
diagonala cubului: A'C =av3
Aria lateral = 444BBA= 4a

Aria total =4a+ 2A ABCD

= 47+2a = 6a? B
Volumul =A4BCD AA'=a a=a baz
~o fa lateral
B

REPERE TEORETICE $I EXEMPLE

109
Prisma patrulater regulat este prisma dreapt cu baza pätral.
Prisma patrulater regulat
D'r
Fetele laterale sunt dreptunghiuri o desf_urat
congruente.
Notäm lungimile urmtoarclor segmente:
muchia bazei: AB ==a
muchia lateral : A4A' = b
B
Aria lateralà = 4a b
baz o fatã lateralá
Aria total =2a + 4a b
Volumul=a? b
Paralelipipedul dreptunghic este prisma dreapt cu baza dreptunghi.
Paralelipipedul dreptunghic
Toate fetele sunt dreptunghiuri.
Dreptunghiurile situate în plane paralele sunt congruente. D'
Toate muchile paralele sunt congruente între ele.
Not m AB = I; BC = L _i AA' = h. Avem:

diagonala bazei: AC=V? +1?

diagonala paralelipipedului: AC'=VË +?+h2
A r i a lateral = 244BB'A+24BCCB= 21 h + 2 L h

Aria total =Aria lateral +2AABCD = 2- h +2L h+ 21 L

Volumul= A4BCD ' AA = L 1 h

Suma distanelor de la un punct interior la feele paralelipipedului dreptunghic este egal cu suma
dimensiunilor paralelipipedului.
Prisma triunghiular regulateste prisma dreapt cu baza triunghi echilateral.

Prisma triunghiular regulat

Are cinci fete dintre care trei sunt dreptunghiuri
congruente.
Bazele sunt triunghiuriechilaterale congruente. EN O

Notm lungimile urmtoarelor segmente: baz

latura bazei: AB 1 =

în l imea prismei: AA'=h

înlimea bazei: AFNS

2
o desfa_urat
Aria lateral =3.AABB'A=31:h
Aria total = 3.1.h+-
P3

Volumul =A4BC AA'=

Ph
4

FVALUARFA NATI ONALA PENTRUABSOI VFNTH CLASEla VIll a

110
Prisma hexagonal regulat este prisma dreapt cu baza hexagon egulal.
Prisma hexagonal regulat
Are 8 fete dintre care 6 sunt
dreptunghiuri
congruente.
Bazele sunt hexagoane regulate congruente.

Notm elementele prismei astfel:

latura bazei: AB = 1

apotema bazei: OP =Fa B

în l imea prismei: AA'= h = 00'

Aria lateral =6 l-h baza

Aria total = 6/-h+3/2 3

Volumul =Abazei h =3/hy3

*

Piramida
Poliedrul care are baza un poligon convex i vârful în afara planului bazei este o piramid.

......
....

7 A7
Aria lateral a piramidei este egal cu suma ariilor feelor laterale.
Aria totala piramidei este egal cu aria lateral plus aria bazei.
Volumul piramidei este egal cu produsul dintre treimea ariei bazei _i înltime.

Piramidele particulare studiate sunt cele regulate, adic cele care au baza poligon regulat _i înltimea
are piciorul în centrul cercului circumscris bazei.
Reprezentarea în perspectiv a piramidei patrulatere regulate

Perpendiculara în Muchiile i feele laterale

O pe planul bazei ale piramidei

Baza Baza în
în plan perspectiv

PERE EORTTCE S' EXFMP!E 111

 Piramid patrulater regulat
Are ca baz un ptrat.
sectiune
Cele 4 muchii laterale sunt congruente. axial
Cele 4 fete laterale sunt triunghiuri isoscele
congruente.
Piciorul înlimii este centrul bazei.
=h2+a2

Notm lungimile urmtoarelor segmente:

în ltimea piramidei: VO = h
o desf_urat
apotema piramidei: VE = ap

apotema bazei: OE = a
latura bazei: AB = | E

a,
Aria lateral =4 2 =2a,-1
Aria total = 2/ a, + P baza/

Volumul=A1nCD VO=Ph
Volumul piramidei este o treime din volumul prismei patrulatere regulate cu aceea_i baz i aceea_i
înlime.
Piramida triunghiular regulat este piramida cu baza triunghi echilateral.
Piramida triunghiular regulat
Fetele laterale sunttriunghiuri isoscele.
In ltimea cade în centrul bazei.
baza

Notm lungimile urmtoarelor segmente:

latura bazei: AB 1 =

apotema bazei: OE=a

ináltimea piramidei: VO = h

apotema piramidei: VE = a,

Aria lateral = 3 Aysc =3 1.p

o desfa_urat
Aria total =3.2
4

Volumul A4Bc
3 VO = 12

Tetraedrul regulat este piramida triunghiular regulat care are muchia lateral egal cu muchia bazei.
 Piramid hexagonal regulat
.Fetele laterale sunt triunghiuri isoscele
congruente.
Baza este hexagon regulat.

Notm elementele prismei astfel:

latura bazei: AB =
apotema bazei: OM =a
apotema piramidei: VM=a,
înltimea piramidei: VO =h
Aria lateral =3 |* ap

A r i a total =
3 31-4 o desfá_urat

2
Volumul= hPhy3
M
2 AI

Trunchiul de piramid
Trunchiul de piramid regulat se obine sectionând o piramid regulat cu un plan paralel eu
planul bazei. Pentru a desena trunchiul trebuie desenatä mai întâi piramida din care provine.

Trunchiul de piramid
sectiune axial
patrulater regulat
Cele 4 fete lateralesunt trapeze isoscele.
Cele 2 baze sunt ptrate.
Sectiunile axiale sunt trapeze isoscele.

Notm lungimile urmtoarelor segmente:

muchile bazelor: AB =L, A'B'=l
muchia lateral: AA'=m
înältimea trunchiului: O0'= h,
apotemele bazelor: OE= aß, O'E'= ap
apotema trunchiului: EE'= a,
Aria lateral =4 ABCCB=2a, (1+L)
Aria total = Aria lateral + AABCD* AN®CD'

2a, (1+L) +L2+ 2

Volumul=
h,( ++LI)
3
VO
AABCD= AABCD=r
Vo AAFCD AgBCD Va=h+(4-a,
A E TEDRE TKSEXTAPIE 173
 G13. Corpuri de rotaie: reprezentri.
desf_urri, proprieti
Un corp obinut prin rotaia complet (mi_care de revoluic) a unei figuri plane in jurul unei drepte
se nume_te corp de rotaie. Dreapta se nume_te ax de rotaie.
Corpuri studiate
cilindrul conul circular trunchiul de con
circular drept drept circular drept Sfera

Cilindrul circular drept este corpul obtinut prin rotaia complet a unui segment în jurul unei axe
paralele cu el.

Reprezentarea în perspectiv a cilindrului circular drept

Perpendiculare Se iau punctele A'_i B' astfel încât AA'= BB'
în A _i B pe _i construim cercul de diametru A'B'
planul bazei
Baza Baza O" AA'La La
B'
în plan în perspectiv B A

Cilindrul circular drept

A
Notm lungimile urmtoarelor segmente:
raza bazei: OA = R
seciune
diametrul bazei: AB = 2R axial
generatoarea = înlimea: AA'= G
Atentie!
Drumul cel mai scurt din A în B' parcurs pe o desf_urat
suprafaa cilindrului este un segment determinat
B'
pe desf_urat.
A r i a lateral = 27nRG

Aria total = aria lateral + 2 Abazei

A 2TTR
27RG+21tR*
Volumul= aria bazeixînlimea =nR<G
Conul circular drept este corpul obinut prin rotaia complet a unui segment în jurul unei drepte
care trece printr-un capt al segmentului.

EVALUAREA NATIONAL PENTRU ABSOLVENTI CLASEI a Vill-a

114
Reprezentarea in perspectiv a conului circular drept
Generatoarele corespunzátoare
Perpendiculara in punctelorA, B, D
Baza Baza O pe planul bazei
in plan in perspectiv
in l ime/\generatoare

B Oh

Con circular drept

Notm lungimile urmtoarelor segmente:
sectiune
raza bazei: OA
îndltimea: VO =
=

h
OB =R axial

generatoarea: VA = VB = G B
y G
Aria lateral = tRG O
Aria totalä=rRG +TR o desf_urat
Volumul TR'h 27tR

Trunchiul de con cireular drept este corpul obtinut prin secionarea unui con circular drept cu un
plan paralel cu planul bazei. Se deseneaz conul din care provine trunchiul.
Trunchiul de con circular drept
Notäm lungimile urmtoarelor segmente:
raza bazei mici: O'B'=r
Taza bazei mari: OB = R
inltimea trunchiului: O'0'=h,
generatoarea trunchiului: BB'=G; sectiune
axiala
G =h +(R-r)*
Aria lateral = nG{R +r)
AVO'B'~AVOB
Aria total aria lateral +
arile bazelor
= =

raportulde
TGAR +r) + TR+
asemnare
Volumul- (R+r2 +Rr) R

Sfera este corpul obinut prin rotaia complet a unui semicerc în jurul propriului su diametru.
Sfera
Cerc ecuator cercul obinut prin intersecia
=

Notm lungimile urmtoarelor segmente:

raza sferei: OA = OB =R
sferei cu un plan care trece prin centrul sferei.
diametrul sferei: AB = 2R

Sfera nu se poate desf_ura într-un plan. Sectiune

axial
47TRS
Aria sferei 4TR2; = Volumul sferei =

3
asainiescitin

REPERE TEORETKE SIEXEMPLE 115

 N

N
E
E +

EVALUAREA NAIONALÁ PENTRU ABSOLVENH CLASEI a Vill-a

116
 Cum rezolväm o problem practic?
Pasul 1
Observ _i ineleg Citesc enunul cu atenie.
Imi imaginez situaia descris cât mai exact posib1l
Separ ceea cc se d de ceca ce se cere.
Caut un mod mai scurt i mai clar de a formula datele sau cerinele
(trasez o schi, notez prin litere mrimile care se dau; identific i notez
prin litere mrimile care se cer).
Pasul 2
Planific _i calculez Caut legturi între date _i cerine.
Identific formule care s-ar putea aplica.
Gandesc un plan de actiune.
Efectuez calcule pentru a obtine rezultate pariale i, eventual, finale.
Pasul 3
'GasesC i exprimo cale prin care se ajunge de la datele problemei la
Organizez _i redactez
rezultatele finale.
Redactez soluia gsit astfel încât s se îneleag clar cum am gandit.

Pasul 4
Verific _i dezvoltEaiuez soluia, formuländ rspunsuri la întrebrile:
Rezultatele obtinute au sens în contextul problemei?
-

- Am folosit toate datele?

- Metoda abordat _i rezultatele permit o interpretare practic adecvat

enunului?
- Pot gsi o metod mai general care se rezolvä asemntor?

Problem rezolvat
1. Pentru a construi un siloz, Alin toarn o fundaie circular cu raza de 3 m. Dejur împrejurul
fundaiei el fixeaz 90 m* de plas. Ce înlime _i ce volum va avea silozul?
Rezolvare
Observ _i îneleg
Se dau: A'B'BA - cilindru circular drept
A O'B'=r= 3 m
BB'=h
Suprafaa lateral are 90 m.
***
Se cere: h=?
O B V=?

Planific _i calculez
Forma desf_urat este dreptunghi 6t x h. Aria lateral este 90 m2.

90 6T h, deci h =m.
1
V=tr h

REPERE TEORETICE I EXEMPLE 117

 Organizez i redactez

A=2tr h= 6th 90 6th; deci h =r4,78m

A= 90 m
15
V=n h = n:9.= 135 m
TT

Rspuns: hr4,78 m, V= 135 m'

Verific _i dezvolt

A =6t h=6 90 m2

Dan vrea s fac din fier _i plas metalic un hambar pentru depozitarea porumbului, in form de
paralelipiped sau cilindru, înalt de 2 m. El dispune de 60 m de plas, din care poate face perei
laterali ai hambarului. Ce form ar trebui s aib hambarul pentru a obine volumul maxim?

Rezolvare
Suprafaa lateral =
60 m-. Forma desfsurat: dreptunghi 2x 30.
Cazul paralelipiped Cazul cilindru
Aria lateral = 60 ms
Aria lateral = 60 m
Circumferin a 27tR = 30,
4(1+L) = 60, deci /+L =15

V=l L h=2/(15 -)=2(15/-)=

22.
V= T 143 m
Volumul este maxim pentru - l = 0; .

V=2.242--112,5 m?

h=2
h 2 .*

Conchuzie: Volumul maxim se obine în cazul cilindrului.

EVLLAREA ATICAAL EUTRU ABsotvFNT1i/ SEia Vil