Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.

org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

Armata României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Armata Română)

Forțele Armate Române sunt formate din trei

categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Forțele Armate Române
Aeriene, Forțele Navale , aflate sub comanda
Statului Major al Apărării, direct subordonat
Ministerului Apărării Naționale. Pe timp de război,
Președintele României este comandatul suprem al
Forțelor Armatei. Ministerul Apărării Naționale are
prevăzute, potrivit proiectului pe 2009, cheltuieli
în valoare de 7,65 miliarde de lei, respectiv 1,3%
din PIB,[4] ceea ce reprezintă cu aproximativ două
miliarde de lei mai puțin față de suma prevazută în
proiectul fostului Guvern Tăriceanu.[5]
Modernizarea armatei române necesită, în
următorii 10 ani, 13 miliarde euro, doar pentru Stema și steagul
programele mari de înzestrare, planificate atât
Fondată 1860
pentru forțele aeriene, cât și pentru cele terestre și
Forma actuală 11 aprilie 2000
navale.[6] În prezent, numărul total de efective Categorii de
participante la misiuni internaționale este de arme Forțele Terestre
1601.[7] Momentan, sunt trupe române în Bosnia și
Herțegovina, Kosovo, Irak și Afganistan.[8] Forțele Navale
Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din
2007.[9][10][11] Forțele Aeriene

Sediul București
Istoric Conducere
Comandantul
Suprem al Klaus Iohannis
În Evul Mediu Armatei
Ministrul
Apărării Angel Tîlvăr
Armata fiecăreia din Țările Române era numită
Naționale
oaste. Oastea, alcătuită din călărime și din Șeful Statului
pedestrime, se compunea din: Major al General Daniel Petrescu
Apărării
oastea cea mică, care prin secolul al XV-lea Resurse umane
ajunsese la circa 10.000 de oameni, formată Vârsta de
20 ani, 18 ani la cerere
din: recrutare
Serviciu
oastea domnului, care depindea direct de militar Nu
domnitor și era formată din curteni, țărani obligatoriu
liberi (moșneni, răzeși), nemeși și târgoveți; Disponibili 5.601.234 bărbați,
pentru vârsta 15–49 est. 2010[1],
oastea feudalilor (steagurile marilor boieri), serviciul 5.428.939 femei,
formată din slugile boierești. militar vârsta 15–49 (est. 2010[1])
oastea cea mare, (care ajunsese la circa

1 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

40.000 de oameni) la care participa și o parte a Apți pentru 4.550.409 bărbați,

țărănimii aservite. serviciul vârsta 15–49 (est. 2010[1]),
militar 4,507,880 femei,
Războaiele erau purtate, în general, de oastea cea vârsta 15–49
mică și numai în cazuri deosebite, cu asentimentul Număr anual
de persoane 117.798 bărbați (est.
sfatului domnesc, era adunată oastea cea mare. care 2010[1]),
Comandantul oștii era domnul țării (în împlinesc 111.607 femei (est.
Transilvania voievodul), iar în lipsa acestuia, de vârsta 2010[1])
regulă, marele vornic, dar domnitorul putea să necesară
încredințeze comanda militară supremă oricăruia Personal activ 73.350 (locul 52)
dintre dregători. Personal în
79.900
rezervă
În secolul al XIV-lea și în prima jumătate a Cheltuieli
secolului al XV-lea, baza oștii o constituiau cetele Buget €7 miliarde [2]
(steagurile) boierești, în a doua jumătate a Procent din
2.5%
secolului al XV-lea și prima jumătate a secolului al PIB
XVI-lea cetele de curteni, iar în a doua jumătate a Industrie
Furnizori ROMARM
secolului al XVI-lea și prima jumătate a secolului al interni Romtehnica
XVII-lea slujitorii (categorie privilegiată, cu Industria Aeronautică
obligații militare). Unii locuitori din ținuturile de Română
margine aveau funcții militare de pază a granițelor; Furnizori Actuali:
astfel, în Moldova erau străjerii, în Țara externi
Statele Unite ale
Românească plăieșii, iar în amândouă țările Americii
călărașii, împărțiți în steaguri. Începând din
Regatul Unit
secolul al XVI-lea, în oștirea Țărilor Române apar
Canada
unități de mercenari (lefegii) poloni, lituani,
Germania
unguri, secui, sași, nemți, cazaci, turci, bulgari și
Spania
chiar francezi, italieni și valoni.
Italia
Armamentul majorității ostașilor, în afară de Israel
câteva sute de boieri înzăuați și cu armament greu, Austria
cuprindea arcul cu săgeți, sulița, sabia, ghioaga, Elveția
securea, scutul, iar pe la sfârșitul secolului al XV- Rusia (furnizare
lea sânețele și "pușcile". redusă începând cu
februarie 2022)
Cum războaiele se purtau mai ales vara, Suedia
obligativitatea serviciului militar era pe la Sfântul Polonia
Gheorghe (23 aprilie) până la Sfântul Dimitrie (26 Belgia
octombrie), intervalul în care cei cu datorii militare Portugalia
trebuia să fie pregătiți pentru orice chemare.
Fost:
URSS
În epoca modernă
Exporturi
La 12/24 noiembrie 1859, prin Înaltul Ordin de Zi anuale €141.000.000 (2009)[3]
nr. 83, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este Alte articole
înființat Statul Major General.[12] Bazele moderne Istorie Istoria militară a României
ale constituirii și consacrării Forțelor Terestre pot Grade Grade militare în Armata
fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a Română
secolului al XIX-lea. [13] Aviația militară română a Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A
luat ființă în anul 1910 datorită colaborării rmata_Rom%C3%A2niei&action=edit&section=0)

societății civile cu Ministerul de Război, iar primul

avion militar de concepție și construcție
românească, proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu și realizat la Arsenalul Armatei, a zburat

2 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

la 17 iunie 1910.[14] După unirea Principatelor Române, în anul 1859, s-a acționat pentru
contopirea flotelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare ce s-a
numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere 6 salupe-
canoniere și era dispusă în 6 baze, în porturile Chilia, Ismail, Galați, Brăila, Giurgiu și
Calafat.[15] NMS Delfinul este numele primului din cele două submersibile cu acest nume ale
Marinei Militare Române.[16] Cel actual, numit tot „Delfinul” în memoria primului, a fost
construit în URSS.[17] Marina militară Română mai avea înainte de Al Doilea Război Mondial
alte două submarine: Rechinul și Marsuinul.[18]

În Armata României, uniformele militare sunt purtate

conform unui regulament.[19] Toți militarii, indiferent de
grad, inclusiv cei în rezervă și în retragere care au aprobare de
a purta ținută militară, sunt obligați să cunoască și să aplice
prevederile acestuia privind ținutele.[19] Etapele de evoluție a
uniformelor militare românești sunt legate de momente ale
organizării armatei și reflectă caracterele epocii.[19]
Distincțiile militare onorifice sunt însemne care simbolizează
aprecierea faptelor deosebite săvârșite în timpul îndeplinirii MIG 21 al Forțelor Aeriene
misiunilor militare. Ele cuprind embleme, insigne onorifice, Române
plachete, denumiri onorifice și distincții de serviciu.[20]

Clubul sportiv al armatei, Steaua, a fost înființat la 6 iunie 1947, pentru a continua într-un cadru
instituționalizat vechea tradiție a practicării sportului în Armata României. În cei 60 de ani de
existență, sportivii clubului s-au aflat în permanență printre protagoniștii întrecerilor naționale
și internaționale.[21]

În București se află Universitatea Națională de Apărare[22] și Muzeul Militar Național.[23]

În fiecare an, pe 25 octombrie se sărbătorește Ziua Armatei Române,[24] [25] [26] [27] [28] [29]
aniversându-se victoria finală pentru eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupația horthystă
(25 octombrie 1944). Sărbătorirea Zilei Armatei române este stipulată de Decretul nr. 381 din
01.10.1959. [30]

La 1 decembrie, de Ziua Națională a României, la București și la Alba-Iulia au loc numeroase

parade militare.[31]

Serviciul militar
În România comunistă, serviciul militar era obligatoriu pentru toți cetățenii români, indiferent
de sex, îndeplinindu-se în diferite forme (L14 din 28/12/72, art. 28).[32] Bărbații puteau fi
chemați pentru îndeplinirea serviciului militar de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de
ani (L14 din 28/12/72, art. 29).[32] Admișii și admisele la facultate făceau armata la „termen
redus”,[33] băieții nouă luni înaintea primului an de facultate[33], iar studentele se inițiau în
tainele trasului cu pușca pe durata studiilor.[33] La Universitate, în trei ani din totalul de patru,
câte o zi pe săptămână era alocată milităriei.[33]

Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din 2007.[11]

Dotări
Articol principal: Echipamentul militar al Armatei Române.

3 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

Ca urmare a aderării României la NATO în 2004, a urmat o perioadă de pregătiri intensive

pentru transformarea armatei într-o instituție profesionistă până în anul 2007, urmând a avea
90.000 de angajați, dintre care aproximativ 75.000 de militari și 15.000 civili.[34] Dintre cei
75.000, circa 45.800 vor reprezenta forțele terestre, circa 13.250 forțele aeriene și 6.800 forțele
navale, restul de 8.800 având alte sarcini.[35] În prezent Armata Română trece printr-un proces
de restructurare în trei stagii. Primul stagiu a fost completat în anul 2007. Anul 2015 marchează
sfârșitul celui de-al doilea stagiu, când forțele armate vor fi reduse la 80.000 de oameni.
Întregul proces este estimat să fie completat în 2025. Aceste modificări au ca scop modernizarea
structurii forțelor armate, prin reducerea personalului și achiziționarea de tehnologie nouă și
îmbunătățită, compatibilă cu standardele NATO.[36]

Potrivit unui material difuzat de Ministerul Apărării

Naționale (MApN), prioritatea în domeniul achizițiilor
de echipamente moderne o dețin forțele aeriene.[37] O
realizare a Forțelor Aeriene a fost modernizarea
elicopterului IAR - 330 SOCAT, realizată cu ajutorul
unei firme israeliene, care a dus la asigurarea
interoperabilității cu sistemele NATO[37] Tancul
mijlociu românesc TR-85 M1 a intrat recent în dotarea
Forțelor Terestre ale armatei române, el fiind varianta
Trupe române în Afganistan
modernizată a principalului vehicul de luptă al
infanteriei.[37] Obiectivul principal al Statului Major al
Forțelor Navale a fost și este achiziția, revitalizarea și
modernizarea fregatelor Fregata Regele Ferdinand și Fregata Regina Maria.[37] . În 2016 vor
ajunge în România primele aeronave F-16 din cele 12 comandate ce urmează să înlocuiască
aeronavele Mig-21 Lancer. România urmează să mai dea comandă de cel puțin încă 12
aeronave.[38]

Efective
Dacă înainte de 1990 România avea efective de 300.000 de militari, ulterior armata a fost
restructurată, ajungând la un număr de aproximativ 100.000 în anul 2001.[39]

În aprilie 2007, Armata Română avea în străinătate circa 1.700 de militari, din care 597 se aflau
în Irak.[40]

În septembrie 2011, România avea 1.800 de soldați în Afganistan[41].

În ianuarie 2009, trupele românești din Irak numărau 498 de militari[42], iar efectivele au fost
retrase complet la sfârșitul lunii iulie 2009[43].

În ianuarie 2010, în Afganistan se aflau 1.092 de militari români[44][45]. Cei mai mulți dintre
aceștia (peste 900) erau implicați în misiuni de menținere a securității în regiunea Qalat, din
sudul țării, una dintre cele mai periculoase zone[44]. Acolo, atacurile insurgenților sunt aproape
zilnice - în special cele cu dispozitive explozive improvizate, cu rachete sau cu mortiere[44].

La 8 aprilie 2010, președintele Traian Băsescu a anunțat la Praga creșterea efectivului românesc
din Afganistan la 1.800 de militari.[46]

Controverse
Articol principal: Corupția în Armata Română.

4 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

De-a lungul timpului, achizițiile de tehnică militară au generat deseori controverse și scandaluri
de presă. Încă din secolul al XIX-lea, când aveau loc primele tentative de creare a unei forțe
armate moderne în România, scandalurile, suspiciunile și acuzațiile legate de echipamentele
achiziționate s-au ținut lanț. Este celebră „Afacerea Skoda”, derulată în anii '20-'30 și bazată
exact pe dorința de modernizare a armatei române, care a fost speculată de o serie de oficiali
locali și oameni de afaceri străini. Procedurile utilizate erau: costuri umflate, șpăgi și
comisioane, licitații falsificate, clauze total defavorabile statului român.[47][48]

„Afacerea Motorola” a avut loc în 1990, când, pentru o serie de echipamente de comunicații
marca Motorola, Ministerul Apărării Naționale, condus pe atunci de Victor Atanasie
Stănculescu, a cheltuit peste șase milioane de dolari. Dacă ar fi fost cumpărate direct de la
producător, stațiile de emisie-recepție respective ar fi costat doar 600.000 de dolari. Totuși, s-a
preferat utilizarea a nu mai puțin de patru firme intermediare. Cei zece inculpați (fostul
ministru al Apărării Naționale și alți nouă oficiali sau oameni de afaceri implicați), acuzați de
producerea unui prejudiciu de 6,1 milioane de dolari, au scapăt de pedeapsă pentru simplul
motiv că, după ani întregi de tergiversări, fapta lor s-a prescris[47].

„Afacerea Puma” - în anul 1995, au fost achiziționate de la firma Armscor din Africa de Sud,
12 elicoptere Puma second hand, pentru care s-a plătit un comision de 3,6 milioane de dolari,
adică mai mult de 40% din suma de 8,5 milioane achitată de statul român. Atașatul economic al
României la Pretoria, Benone Ghinea, ar fi primit, potrivit procurorilor, circa 800.000 de
dolari. Pe lista suspecților s-au mai aflat firmele Brașov Exports și Aircraft Consultants, doi
cetățeni sud-africani, dar și un cont bancar din Luxemburg. Ghinea, arestat în scurt timp, a fost
condamnat la trei ani de închisoare, dar au existat informații conform cărora banii negri ar fi
ajuns și mai sus în sistem[47].

Note
1. ^ CIA World Factbook, Military of Romania (https://www.cia.gov/library/publications/the-worl
d-factbook/geos/ro.html#Military) Arhivat (https://web.archive.org/web/20200515163205/http
s://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ro.html#Military) în 15 mai 2020,
la Wayback Machine.
2. ^ [https://www.janes.com/amp/romania-to-increase-defence-spending-to-25-of-
gdp/ZnlJK3dHVU9mZ28xajRJVkc5dVI5VFp1cVMwPQ2
3. ^ „Industria de armament nu se preda | ROL.ro” (https://web.archive.org/web/201102270907
31/http://stiri.rol.ro/Industria-de-armament-nu-se-preda-478645.html). Arhivat din original (htt
p://stiri.rol.ro/Industria-de-armament-nu-se-preda-478645.html) la 27 februarie 2011.
Accesat în 20 martie 2011.
4. ^ Săptămâna Financiară (http://www.sfin.ro/articol_15343/%C3%8Enzestrarea_armatei_un_
faliment_garantat.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/20090217191140/http://www.sfi
n.ro/articol_15343/%C3%8Enzestrarea_armatei_un_faliment_garantat.html) în 17 februarie
2009, la Wayback Machine. - Înzestrarea armatei, un faliment garantat, Radu Tudor -
Accesat la data de 14.03.2009
5. ^ Mondo News (http://www.mondonews.ro/Buget-MApN:-Suma-alocata-este-cu-2-mld-lei-m
ai-mica-fata-de-proiectul-fostului-Guvern+id-5131.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/
20090204072847/http://mondonews.ro/Buget-MApN%3A-Suma-alocata-este-cu-2-mld-lei-m
ai-mica-fata-de-proiectul-fostului-Guvern+id-5131.html) în 4 februarie 2009, la Wayback
Machine. - Buget MApN: Suma alocata este cu 2 mld lei mai mică față de proiectul fostului
Guvern - Accesat la data de 14.03.2009

5 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

6. ^ Standard.ro (http://www.standard.money.ro/articol_36738/13_mld______in_zece_ani.html)
Arhivat (https://web.archive.org/web/20110716064330/http://www.standard.money.ro/articol_
36738/13_mld______in_zece_ani.html) în 16 iulie 2011, la Wayback Machine. - 13 mld. € în
zece ani - Accesat la data de 14.03.2009
7. ^ Defense (http://www.defense.ro/misiuni-internationale/index.php) - Efective participante la
misiuni internaționale - Actualizat la 9 martie 2009 - Accesat la data de 14.03.2009
8. ^ Forțele Terestre Române (http://www.forter.ro/ro/misiuni/) Arhivat (https://web.archive.org/
web/20121015195614/http://www.forter.ro/ro/misiuni/) în 15 octombrie 2012, la Wayback
Machine. - Misiuni internaționale - Accesat la data de 14.03.2009
9. ^ MApN (http://www.mapn.ro/recrutare/amr.php) - Lege Nr. 395 din 16 decembrie 2005
privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul
militar pe bază de voluntariat. - Accesat la data de 14.03.2009
10. ^ HotNews (http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1148301-luni-serviciul-militar-facultativ.htm) -
De luni, serviciul militar e facultativ - Accesat la data de 14.03.2009
11. ^ a b Tion (http://www.tion.ro/stiri/IM:ALL:news-romania/articol/s-a-eliminat-obligativitatea-ser
viciului-militar/cn/aradon-news-editor5-20051125-063321) Arhivat (https://web.archive.org/w
eb/20100118204213/http://www.tion.ro/stiri/IM:ALL:news-romania/articol/s-a-eliminat-obligati
vitatea-serviciului-militar/cn/aradon-news-editor5-20051125-063321) în 18 ianuarie 2010, la
Wayback Machine. - S-a eliminat obligativitatea serviciului militar - Accesat la data de
14.03.2009
12. ^ MApN (http://www.mapn.ro/despremap/cronologie.php) - Repere istorice - Accesat la data
de 14.03.2009
13. ^ Forțele Teresre Române (http://www.forter.ro/ro/istoric/) - Istoricul Forțelor Terestre -
Accesat la data de 14.03.2009
14. ^ Forțele Aeriene Române (http://www.roaf.ro/ro/istorie1.php) Arhivat (https://web.archive.or
g/web/20090605200325/http://www.roaf.ro/ro/istorie1.php) în 5 iunie 2009, la Wayback
Machine. - Istoric - Începuturi - Accesat la data de 14.03.2009
15. ^ Forțele Navale Române (http://www.navy.ro/) - Istoric - Accesat la data de 14.03.2009
16. ^ Marinarii (http://www.marinarii.ro/nave-de-istorie.php?id=6&name=Submarinul_Delfinul_)
Arhivat (https://web.archive.org/web/20090214155150/http://marinarii.ro/nave-de-istorie.ph
p?id=6&name=Submarinul_Delfinul_) în 14 februarie 2009, la Wayback Machine. - Nave de
istorie - Submarinul Delfinul - Accesat la data de 14.03.2009
17. ^ Ziua (http://www.ziua.ro/display.php?id=212342&data=2006-12-06) Arhivat (https://web.ar
chive.org/web/20140413185939/http://www.ziua.ro/display.php?id=212342&data=2006-12-0
6) în 13 aprilie 2014, la Wayback Machine. - „Delfinul” face valuri în Armată - Accesat la data
de 14.03.2009
18. ^ "Delfinul" - Cu submarinul la reparat (http://www.jurnalul.ro/special/delfinul-cu-submarinul-l
a-reparat-105005.htm) Arhivat (https://web.archive.org/web/20120527144811/http://www.jur
nalul.ro/special/delfinul-cu-submarinul-la-reparat-105005.htm) în 27 mai 2012, la Wayback
Machine., 8 octombrie 2007, Doru Iordache, Jurnalul Național, accesat la 6 iulie 2012
19. ^ a b c MApN - Statul Major General (http://www.defense.ro/uniforme/index.php) - Uniforme
Militare - Accesat la data de 14.03.2009
20. ^ Statul Major General (http://www.defense.ro/distinctii/index.php) - Distincțiile militare
onorifice din Armata Română - Accesat la data de 14.03.2009
21. ^ Ministerul Apararii Nationale - Statul Major General (http://www.defense.ro/steaua/index.p
hp) - Clubul sportiv al armatei, Steaua - Accesat la data de 14.03.2009
22. ^ UNAP (http://www.unap.ro/ro/index.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/2008122211
0941/http://www.unap.ro/ro/index.html) în 22 decembrie 2008, la Wayback Machine. -
Prezentare generală - Accesat la data de 14.03.2009

6 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

23. ^ Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I (http://www.defense.ro/muzeumilitar/index.htm

l) - Home - Accesat la data de 14.03.2009
24. ^ 60 de ani de la eliberarea Transilvaniei de Nord (http://www.monitorulexpres.ro/?mod=mon
itorulexpres&a=citeste&p=cititori&s_id=7928) monitorulexpres.ro/ - Accesat la 20.07.2011
25. ^ Cînd, cum și cine a eliberat Transilvania? (http://casa-regala.blogspot.com/2008/08/cnd-cu
m-i-cine-eliberat-transilvania.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/20110923035846/htt
p://casa-regala.blogspot.com/2008/08/cnd-cum-i-cine-eliberat-transilvania.html) în 23
septembrie 2011, la Wayback Machine. casa-regala.blogspot.com/ - Accesat la 20.07.2011
26. ^ Epopeea eliberării Ardealului de Nord (http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/epopeea-
eliberarii-ardealului-de-nord-168152.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/20110810135
052/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/epopeea-eliberarii-ardealului-de-nord-168152.
html) în 10 august 2011, la Wayback Machine. romanialibera.ro/ - Accesat la 20.07.2011
27. ^ Realitatea (https://www.evz.ro/articole/detalii-articol/825835/Astazi-este-Ziua-Armatei/) -
Astăzi este Ziua Armatei - Accesat la data de 14.02.2009
28. ^ 25 octombrie 1944: Eliberarea completă a teritoriului național (http://www.presamil.ro/OM/
2005/42/a-5.pdf) Arhivat (https://web.archive.org/web/20110718173746/http://www.presamil.
ro/OM/2005/42/a-5.pdf) în 18 iulie 2011, la Wayback Machine. presamil.ro/ - Accesat la
20.07.2011
29. ^ Colonel (r) Constantin Dinu, 25 octombrie, Ziua Armatei României (http://www.fundatia-av
erescu.ro/revista/revista8.pdf) fundatia-averescu.ro/ - Accesat la 20.07.2011
30. ^ Decret nr.381 din 1 octombrie 1959 pentru declararea zilei de 25 octombrie ca „Ziua
Forțelor Armate ale Republicii Populare Române”, publicat in Buletinul Oficial 27 din 5
octombrie 1959 (B. Of. 27/1959) (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=15500)
- Accesat la 20.07.2011
31. ^ Mediafax (http://www.mediafax.ro/social/parada-militara-ziua-nationala-romaniei-arcul-triu
mf.html?1688;1056051) Arhivat (https://web.archive.org/web/20071203123413/http://www.m
ediafax.ro/social/parada-militara-ziua-nationala-romaniei-arcul-triumf.html?1688;1056051) în
3 decembrie 2007, la Wayback Machine. - Paradă militară de Ziua Națională a României, la
Arcul de Triumf - Accesat la 14.03.2009
32. ^ a b LEGE: 14 din 28/12/72 Privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste
România (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1434)
33. ^ a b c d Ultima sărbătoare a Armatei Române nu s-a ținut (http://www.jurnalul.ro/jurnalul-nati
onal/ultima-sarbatoare-a-armatei-romane-nu-s-a-tinut-525194.htm)[nefuncțională], 27
octombrie 2009, Cristina Diac, Jurnalul Național, accesat la 18 iulie 2012
34. ^ Curierul Național (http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-11-27/In+2007,+armata+r
omana+va+avea+90.000+de+oameni) Arhivat (https://web.archive.org/web/2009052514103
8/http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-11-27/In+2007,+armata+romana+va+avea+
90.000+de+oameni) în 25 mai 2009, la Wayback Machine. - În 2007, armata română va
avea 90.000 de oameni - Accesat la data de 14.03.2009
35. ^ Romania, cel mai important dintre viitorii membri ai NATO (http://www.adevarul.ro/actualita
te/Romania-important-viitorii-membri-NATO_0_82793105.html), 20 noiembrie 2002,
Adevărul, accesat la 12 iulie 2012
36. ^ MApN (http://www.mapn.ro/despremap/inf_gen.php) - Informații generale - Strategia de
transformare a Armatei României - Accesat la data de 14.03.2009
37. ^ a b c d Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană - Bruxelles (h
ttp://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=31&s=1567&arhiva=true) - Armata română pregătește
dotarea forțelor sale cu echipamente și sisteme de armament modernizate - Accesat la data
de 14.03.2009
38. ^ Baza Aeriana Fetești pe Flancul de Est al NATO - România - Radio România Actualităţi
Online (http://www.romania-actualitati.ro/baza_aeriana_fetesti_pe_flancul_de_est_al_nato-8
7798), www.romania-actualitati.ro

7 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

39. ^ Romania produce arme mult prea scumpe pentru piata mondiala (http://www.capital.ro/arti
col/romania-produce-arme-mult-prea-scumpe-pentru-piata-mondiala-4522.html)[nefuncțională],
19 iulie 2001, capital.ro, accesat la 12 august 2010
40. ^ Trupele românești din străinătate ar trebui reduse la jumătate (http://www.gandul.info/news
/trupele-romanesti-strainatate-ar-trebui-reduse-jumatate-303979), 24 apr 2007, gandul.info,
accesat la 17 noiembrie 2010
41. ^ Pretul prieteniei cu americanii: Romania a dat 800 milioane de dolari pe razboaie (http://w
ww.ziare.com/international/razboi/pretul-prieteniei-cu-americanii-romania-a-dat-800-milioane
-de-dolari-pe-razboaie-1120218), 13 septembrie 2011, ziare.com, accesat la 16 decembrie
2011
42. ^ 150 de militari romani vor fi retrasi din Irak din februarie (http://www.ziare.com/stiri/frauda/1
50-de-militari-romani-vor-fi-retrasi-din-irak-din-februarie-640133), 26 ianuarie 2009,
ziare.com, accesat la 16 decembrie 2011
43. ^ Irak, războiul ocaziilor ratate (https://www.evz.ro/detalii/stiri/irak-razboiul-ocaziilor-ratate-86
1419.html), 30 iulie 2009, Oana Dobre, wall-stret.ro, accesat la 16 decembrie 2011
44. ^ a b c Noul „val” de militari români, o ecuație cu multe necunoscute (https://www.evz.ro/artic
ole/detalii-articol/884600/Noul-val-de-militari-romani-o-ecuatie-cu-multe-necunoscute/), 29
ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 29 ianuarie 2010
45. ^ Rocada militarilor romani care lupta in Afganistan (http://www.incomemagazine.ro/articol_3
8321/rocada-militarilor-romani--care-lupta-in-afganistan.html)[nefuncțională], 14 ianuarie 2010,
financiarul.com, accesat la 5 martie 2010
46. ^ YAHOO News, WHITE HOUSE NOTEBOOK: Obama in Prague (http://news.yahoo.com/s/
ap/20100408/ap_on_re_us/us_obama_in_prague_5)
47. ^ a b c Tunurile Armatei trag dupa tinte dubioase (http://www.capital.ro/articol/tunurile-armate
i-trag-dupa-tinte-dubioase-24190.html)[nefuncțională], 20 iunie 2006, capital.ro, accesat la 13
august 2010
48. ^ Terente, Cioacă, Škoda și caltaboșii (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/terente-cioaca-sk
oda-si-caltabosii-10613436/), 1 martie 2013, Lucian Vasilescu, Ziarul de Duminică, accesat
la 23 martie 2013

Bibliografie
„Istoria militară a poporului român 1984”, 6 volume, Ion Alexandrescu, Ion Ardeleanu, Ilie
Ceaușescu, Ion Chiper, Mircea Cociu, 1989
„Armata și luptele românilor”, Călin Hentea, editura Nemira, 2002

Lectură suplimentară:

Repere de referință ale istoriei Artileriei Române moderne (http://smg.mapn.ro/SIA/Revista_

4_62_2013.pdf) Arhivat (https://web.archive.org/web/20150402144604/http://smg.mapn.ro/S
IA/Revista_4_62_2013.pdf) în 2 aprilie 2015, la Wayback Machine., Colonel prof. univ. Dr.
Adrian Stroea, Colonel (r) Marin Ghinoiu, Revista Document. Buletinul Arhivelor Militare
Române, Nr. 4 (62) 2013, p. 2-13

Legături externe
Siteul oficial al MApN (http://www.mapn.ro/)
Siteul oficial al Statului Major General (http://www.defense.ro/)
Tradiții și actualitate culturală. Monumente ale istoriei naționale – Arcul de Triumf. Omagiu
adus eroismului ostașilor români (http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/actualitate-culturala.p

8 of 9 11/30/2023, 12:43 PM
Armata României - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei

df)
Ministerul Apărării Naționale - Cronologie întocmită de Serviciul Arhive și Documentare
Militară (https://web.archive.org/web/20110110173520/http://www.mapn.gov.ro/despremap/c
ronologie.php)
Militărie cadențată - articol despre cântece de cătănie (http://www.jurnalul.ro/jurnalul-nationa
l/militarie-cadentata-9750.htm)[nefuncțională], 23 octombrie 2006, Andreea Sminchise,
Jurnalul Național
150 de ani de la inființarea primelor instituții militare ale României moderne (http://www.amo
snews.ro/arhiva/150-ani-infiintarea-primelor-institutii-militare-ale-romaniei-moderne-25-11-2
011), 25 noiembrie 2011, Amos News
Cum s-ar descurca România în caz de război? (http://www.zf.ro/business-international/cum-
s-ar-descurca-romania-in-caz-de-razboi-tara-noastra-este-pe-locul-44-in-topul-mondial-al-pu
terii-militare-cum-arata-armata-romana-fata-de-ungaria-polonia-sau-turcia-16539871?utm_s
ource=projectagora&utm_medium=contentdiscovery_gandul), 2 iulie 2017, zf.ro

Perioada comunistă

Ordinul 50 – privilegiul militarilor de carieră (http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ordinul-5

0-privilegiul-militarilor-de-cariera-516770.htm)[nefuncțională], 5 august 2009, Dr. Petre Opriș,
Jurnalul Național

Reportaje

Sclavie în uniformă militară - Soldații pe șantiere în perioada comunistă (https://www.evz.ro/

detalii/stiri/sclavie-in-uniforma-militara-703815.html), 15 ianuarie 2006, Evenimentul zilei
Poveștile generației „Am să mă întorc bărbat“ (https://www.evz.ro/detalii/stiri/povestile-gener
atiei-am-sa-ma-intorc-barbat-834616.html), 7 ianuarie 2009, Evenimentul zilei
Umor de cazarmă, cu pifani și veterani (https://www.evz.ro/detalii/stiri/umor-de-cazarma-cu-
pifani-si-veterani-877760.html), 29 noiembrie 2009, Sorin Iordache, Evenimentul zilei
Experiență de soldat: "Vroiam să-mi trag un glonț în cap sau să-mi tai venele" (https://www.e
vz.ro/detalii/stiri/experienta-de-soldat-vroiam-sa-mi-trag-un-glont-in-cap-sau-sa-mi-tai-venel
e-929826.html), 15 mai 2011, Evenimentul zilei
Amintiri din regimul comunist ale reporterilor EVZ (https://www.evz.ro/detalii/stiri/amintiri-din-
regimul-comunist-ale-reporterilor-evz-880385.html), 22 decembrie 2009, Alexandru Ruja,
Evenimentul zilei

Armata la Revoluția din 1989

Armata s-a predat lui Iliescu pentru a i se spăla sângele de pe mâini (https://www.evz.ro/det
alii/stiri/armata-s-a-predat-lui-iliescu-pentru-a-i-se-spala-sangele-de-pe-maini-958684.html),
21 decembrie 2011, Alex Mihai Stoenescu, Evenimentul zilei
Armata l-a dat jos pe Ceaușescu folosind o mașină cu infrasunete (https://www.evz.ro/detalii
/stiri/armata-l-a-dat-jos-pe-ceausescu-folosind-o-masina-cu-infrasunete-957912.html), 15
decembrie 2011, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Armata_României&oldid=15940313

9 of 9 11/30/2023, 12:43 PM