CUPRINSUL

1. În lumea cunoștințelor (scheme, tabele, definiții) …………………………………. 2-11

2. CV-ul creatorului (aspect din biografia scriitorilor, poeților studiați) ……… 12-15
3. Pagina utilitară (10 aspecte ce includ elemente de noutate, lucrul cu
DOOM-3) ……….………………………………………………………….………………………….. 16-18
4. Pagina personală (frământări de limbă, lectura de vară, ) ………………………. 19-23

1
 I. În lumea cunoștințelor
(scheme, tabele, definiții )

Redactarea textului argumentativ

1) Formulez punctul de vedere: Consider că... (sunt de părere că...)
2) Prezintă argumentul principal pe care îl poți aduce în sprijinul punctului de
vedere emis: Susțin acest lucru pentru că…
3) Cred că am dreptate, deoarece a)…,b)…,c)…
2
4) Când afirm că a)…, mă bazez pe faptul că…
5) Cineva mi-ar putea reproșa că…, dare eu cred…
6) În concluzie , pot spune că…
7) De aceea, vă îndemn să…, fiindcă…

Stiluri funcționale
Stilul- reprezintă modul de exprimare scrisă sau verbal.
Stilurile funcționale- reprezintă o variantă a limbii care îndeplinește funcția de
comunicare într-un domeniu de activitate determinat :
a) Stilul artistic (beletristic) - este characteristic domeniului literaturii (operelor
literare în versuri, în proză, liric, epic, dramatic).
Particularitățile:
1. Limbajul conotativ,
2. Vocabular bogat(arhaisme, neologisme, elemente de argou și jargon),
3. Structura gramaticală variată,
4. Se adresează sensibilității, intelectului și generează emoții estetice,
3
 5. Expresivitatea foarte mare,6.caracter subiectiv,7.uneori apar abateri de la
normele limbii literare.

b) Stilul științific - este caracteristic oricărei lucrări de specialitate,dintr-un

domeniu științific sau altul.

Particularitățile:

1. Obiectivitatea, claritatea, precizia.

2. Specializarea lexicală: termini de tehnică și știința.
3. Limbajul denotativ, neologic (datorită înnoirii tehnicii și a științei).
4. Limbaj de specialitate greu de înțeles de către nespecialiști.
5. Sintaxă simplă.
6. Scop informativ.
7. Absența abilității l- a figurile de stil.
c) Stilul oficial - administrativ- se întâlnește în relațiile oficiale în domeniul social,
economic, diplomatic, administrativ.
Particularitățile:
1. Absența oricărei nuanțe affective.
2. Caracter obiectiv impresional,lipsit de afectivitate.
3. Vocabular sărac.
4. Limbaj denotative.
5. Accesibilitate, precizie, claritate.
6. Formule specific.
7. Exprimarea neutră, rigidă, obiectivă, impersonală.
8. Absența terminilor familiari.
9. Respectarea normelor limbii literare.
d) Stilul publicistic - este propriu presei scrise și mijloacelor de comunicare în
masa.
Particularitățile:
1. Destinat unui public eterogen cu o pregătire profesioanală diferită sau cu
diferite niveluri de cultură.
2. Are scopul de a informa publicul, de a comenta fapre de viață social, de interes
economic, politic pe înțelesul la toți.

4
 3. Varietatea și bogăția vocabularului.
4. Limbaj accesibil publicului variat.
5. Structura gramaticală simplă.
6.Utilizarea limbii literare alături de formulări specific limbajului cotidian.
7.Pentru a capta atenția cititorul apelează la titiluri și subtitluri încântate, imagini,
culoare, ilustrații grafice.
e) Stilul colocvial (familiar) - cu cuvintele neologisme.
Particularitățile:
1. Folosit în relațiile particulare, în viața cotidiană.
2. Încărcătura afectivă.
3. Folosește formule de adresare.
4. Nu respect întotdeauna normele limbii literare.
5. Folosește expresii, termini argotici.
6. Folosește diminutive, argumentative, cuvinte în vocative, vorbirea la
imperativ, interjecții.
7. Caracter oral, expresiv

MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE

I. MODURILE PERSONALE (PREDICATIVE)
1. MODUL INDICATIV
PREZENT

EU cânt văd fac am hotărăsc sunt

TU cânţi vezi faci ai hotărăşti eşti
EL/EA cântă vede face are hotărăşte este
NOI cântăm vedem facem avem hotărîm suntem
VOI cântaţi vedeţi faceţi aveţi hotărîţi sunteţi
EI/ELEcântă văd fac au hotărăsc sunt

IMPERFECT

cântam vedeam făceam aveam hotăram eram

cântai vedeai făceai aveai hotărai erai
cânta vedea făcea avea hotăra era
cântam vedeam făceam aveam hotăram eram
5
 cântaţi vedeaţi făceaţi aveaţi hotăraţi eraţi
cântau vedeau făceau aveau hotărau erau

PERFECTUL SIMPLU

cântai văzui făcui avusei; avui hotărîi fusei; fui

cântaşi văzuşi făcuşi avuseşi; avuşi hotărîşi fuseşi; fuşi
cântă văzu făcu avuse; avu hotărî fuse; fu
cântarăm văzurăm făcurăm avuserăm; avură hotărîrăm fuserăm; fură
m m
cântarăţi văzurăţi făcurăţi avuserăţi; avurăţi hotărîrăţi fuserăţi; furăţi
cântară văzură făcură avuseră; avură hotărîră fuseră; fură

PERFECTUL COMPUS

am cântat am văzut am văzut am avut am hotărît am fost

ai cântat ai văzut ai văzut ai avut ai hotărît ai fost
a cântat a văzut a văzut a avut a hotărît a fost
am cântat am văzut am văzut am avut am hotărît am fost
aţi cântat aţi văzut aţi văzut aţi avut aţi hotărît aţi fost
au cântat au văzut au văzut au avut au hotărît au fost

MAI MULT CA PERFECTUL

cântasem văzusem făcusem avusem hotărîsem fusesem

cântaseşi văzuseşi făcuseşi avuseşi hotărîseşi fuseseşi
cântase văzuse făcuse avuse hotărîse fusese
cântaseră văzuserăm făcuserăm avuserăm hotărîseră fuseserăm
m m
cântaserăţi văzuserăţi făcuserăţi avuserăţi hotărîserăţi fuseserăţi
cântaseră văzuseră făcuseră avuseră hotărîserăţ fuseserăţi
i

VIITOR I

voi cânta Voi vedea Voi face voi avea Voi hotărî Voi fi
vei cânta Vei vedea Vei face Vei avea Vei hotărî Vei fi
va cânta Va vedea Va face Va avea Va hotărî Va fi
6
vom cânta Vom vedea Vom face Vom avea Vom hotărî Vom fi
veţi cânta Veţi vedea Veţi face Vei avea Veţi hotărî Veţi fi
vor cânta Vor vedea Vor face Vor avea Vor hotărî Vor fi

VIITOR II (viitorul anterior)

Voi fi cântat Voi fi văzut Voi fi făcut Eu voi fi avut Voi fi hotărât Voi fi fost
Vei fi cântat Vei fi fost
Va fi cântat Va fi fost
Vom fi cântat Vom fi fost
Veţi fi cântat Veţi fi fost
Vor fi cântat Vor fi fost

VIITOR I POPULAR

O să cânt O să văd O să fac O să am O să hotărăsc O să fiu

O să cânţi O să vezi O să faci O să ai O să hotărăşti O să fii
O să cânte O să vadă O să facă O să aibă O să hotărască O să fie
O să avem O să fim
O să aveţi O să fiţi
O să aibă O să fie

2. MODUL CONJUNCTIV
PREZENT
să cânt Să văd Să fac Să am Să hotărăsc Să fiu
să cânţi Să vezi Să faci Să ai Să hotărăşti Să fii
să cânte Să vadă Să facă Să aibă Să hotărască Să fie
Să Să vedem Să facem Să avem Să hotărâm Să fim
cântăm
Să cântaţi Să vedeţi Să faceţi Să aveţi Să hotărâţi Să fiţi
Să cânte Să vadă Să facă Să aibă Să hotărască Să fie

PERFECT

Să fi Să fi văzut Să fi făcut Să fi avut Să fi Să fi fost

cântat hotărât
să fi cântat
Să fi
7
 cântat
Să fi
cântat
Să fi
cântat
Să fi
cântat

3. MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV

PREZENT

Aş cânta Aş vedea Aş face Aş avea Aş hotărî Aş fi

Ai cânta Ai vedea Ai face Ai avea Ai hotărî Ai fi
Ar cânta Ar vedea Ar face Ar avea Ar hotărî Ar fi
Am cânta Am vedea Am face Am avea Am hotărî Am fi
Aţi cânta Aţi vedea Aţi face Aţi avea Aţi hotărî Aţi fi
Ar cânta Ar vedea Ar face Ar avea Ar hotărî Ar fi

PERFECT
Aş fi cântat Aş fi văzut Aş fi făcut Aş fi avut Aşfi hotărât Aş fi fost
Ai fi cântat Ai fi văzut Ai fi făcut Ai fi avut Ai fi hotărît Ai fi fost
Ar fi cântat Ar fi văzut Ar fi făcut Ar fi avut Ar fi hotărît Ar fi fost
Am fi cântat Am fi văzut Am fi făcut Am fi avut Am fi hotărît Am fi fost
Aţi fi cântat Aţi fi văzut Aţi fi făcut Aţi fi avut Aţifi hotărât Aţi fi fost
Ar fi cântat Ar fi văzut Ar fi făcut Ar fi avut Ar fi hotărât Ar fi fost

4. MODUL IMPERATIV

Tu cântă! Vezi! Fă! ai hotărăşte fii

Voi Vedeţi! Faceţi! aveţi hotărîţi fiţi
cântaţi!

II. MODURI NEPERSONALE (NEPREDICATIVE)

1. MODUL INFINITIV

8
 PREZENT
A cânta A vedea A face A avea A hotărî A fi

PERFECT

A fi cântat A fi văzut A fi făcut A fi avut A fi hotărît A fi fost

2. MODUL GERUNZIU

cântând văzând făcând având hotărînd fiind

3. MODUL PARTICIPIU

Sg. cântat (ă) Văzut (ă) Făcut (ă) Avut (ă) Hotărît (ă) Fost (ă)
Pl.cântaţi (e) Văzuţi (e) Făcuţi (e) Avuţi (e) Hotărîţi (e) Foşti , foste

4. MODUL SUPIN

De cântat De văzut De făcut De avut De hotărît -

Sensul lexical și gramaticală al ,,cuvântului’’ și structura lui

Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului
Este format:
a) formă.
b) sens.
Sensul lexical -e ste specific cuvintelor care se referă la o realitate(obiect,
caracteristică, acțiune). El cuprinde toate sensurile cuvintului-fundamental, secundar,
propriu și figurat
Sensul gramatical - ține de valoare morfologică și proprietățile, și posibilitățile
cuvântului în comunicare. Este indicat în orice dicționar explicativ precum și
dicționare ortografice.
Domenii ale gramaticii:
9
-Semantica -Sintaxa
-Fonetica -Ortografia
-Morfologia
Sensul lexical principal:
1. Cuvinte monosemantice / polisemantice
2. Denotativ /conotativ
Categorii gramaticale:
Timp - Desinența -Articol
Gen -Caz
Număr -Mod
Categorii semantice
 Antonime
 Paronime (temporal, temporar)
 Sinonime
 Omonime:
 Omografe
 Omofone
 Pleonasme
 Polisemia (limpede: El gândește limpede. Apa lacului este limpede)
Expresii frazeologice

Expresii frazeologice - totalitatea îmbinărilor de cuvinte propria unei limbi

expresii cu sesn figurat, a căror explicație și semnificație depășește cadrul
înterptretării, în circumstanțe de limbaj cotidian.
EXPRESII:
1. A avea inima legată cu curele
2. A i se împietri inima
3. A-i râde inima
4. A fi cu inima ușoară
5. A-și lua inima ușoară
6. A avea o piatră pe inimă

EXPLICAȚIA:
1. A fi nepăsător

10
2. A deveni sensibil
3. A fi bucuros
4. A fi bine dispus
5. A-și face curaj
6. A avea o neplăcere

II. CV-ul creatorului (biografia

scriitorilor)

11
 ION DRUȚĂ
S-a născut pe 3 septembrie 1928, în satul Horodiște,
județul interbelic Soroca si a decedat pe 28 septembrie 2023.
Regatul României (în prezent în raionul Dondușeni, Republica
Moldova). A absolvit școala de silvicultură și Cursurile
superioare de pe lângă Institutul de Literatură "Maxim Gorki" al
Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.. Din 1960 a locuit la Moscova,
Rusia. Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la
începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, "Frunze
de dor", "Balade din câmpie", "Ultima lună de toamnă", "Povara
bunătății noastre", "Clopotnița", "Horodiște", "Întoarcerea
țărânii în pământ", "Biserica albă", "Toiagul păstoriei" ș.a. fac
parte din fondul de aur al literaturii naționale contemporane.Din
1987 Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor
din Republica Moldova, post în care a fost ales unanim la
Adunarea Generală a scriitorilor, iar la 30 decembrie 1992
membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A
fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990.
12
 MIRCEA ELIADE
Mircea Eliade s-a născut la 13 martie 1907, la București și a fost
fiul lui Gheorghe Eliade și al Jeanei. Familia lui s-a mutat între
Tecuci și București, iar în final s-a stabilit în capitală, pe strada
Melodiei, în apropiere de Piața Rosetti, acolo unde a locuit până
târziu în adolescență.. A terminat învățământul primar la școala de
pe strada Mântuleasa, apoi a devenit elev la “Colegiul Spiru Haret”.
A devenit interesat de științele naturii și de chimie și a început să
scrie piese scurte pe subiecte entomologice. Și-a manifestat
interesul pentru autori precum Honore de Balzac și a făcut
cunoștință cu nuvelele lui Giovanni Papini și studiile lui James
George Frazer. Încă de la vârsta de 14 ani a început să scrie articole
de entomologie, iar mai târziu a scris primele sale romane. A
învățat limba italiană, din dorința de a-și lărgi orizontul intelectual
și, datorită unor călătorii în Italia.

13
 LUCIAN BLAGA
Lucian Blaga s-a născut în Lancrăm, lângă Sebeș, localitate ce
se afla la acel moment în comitatul Sibiu. A fost fiul lui Isidor
Blaga și al Anei, al nouălea copil al unei familii de preoți. După
cum el a susținut, copilăria sa a stat “sub semnul unei fabuloase
absențe a cuvântului”, denumindu-se “mut ca o lebădă”, deoarece
poetul nu a vorbit până la vârsta de patru ani. A studiat filosofia și
biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 – 1920, acolo
unde a obținut titlul de doctor în filosofie și unde a cunoscut-o pe
Cornelia Brediceanu,viitoarea lui soție. A debutat în 1910 în ziarele
arădene “Tribuna” cu poezia “Pe țărm” și în ziarul “Românul” cu
studiul “Reflecții asupra intuiției lui Bergson”. Este ales ca
președinte al societății literare din școală și o lungă perioadă (1926
– 1939) a lucrat în diplomație, fiind și consilier la legațiile
României din Varșovia.

14
III. Pagina Utilitară (DOOM-3,
DEX-ul)

15
 Modificări în dicționarul ortografic,
ortoepic, morfologic ,,DOOM-3’’
Dicționar ortografic- scrierea corectă
Dicționar ortoepic- pronunțarea corectă a cuvintelor
Dicționar morfologic-parte de vorbire
360 modificări
Profesor, profesori
Manager, manageri
Management
Formele de plural
Aragaz-aragaze
Croasant-croasante
Ecler-eclere
Chel-cheie
Refren-refren, etc
Formele de plural comun
Greieri-greierii
Astru-astri, astre
Cuvinte străine
All-iclusive
Selfie
Fake news
16
Lie,etc
Scriere prin cratimă
Soacre-mare
Socru-mare
Mai-mult-ca-perfectul, etc

Vocabularul. Structura vocabularului

Vocabularul-totalitatea cuvintelor care aparțin unei limbi
Structura
a) Vocabular fundamental
b) Masa vocabularului

a) Vocabular fundamental (aproximativ 10 procente din totalul cuvintelor limbii) din

care fac parte cuvintele cunoscute de toți vorbitorii.
b) Masa vocabularului (aproximativ 90 procente din totalul cuvintelor cuprind
cuvinte mai puțin cunoscute dintre caree fac parte arhaisme, regionaalisme,
neologisme, termenii tehnici și științifici)
Arhaismele sunt cuvinte vechi care au ieșit din uz precum vatră,opaiț,etc
Regionalisme sunt cuvinte utilizate de vorbitorii dintr-o anumită regiune a țării
precum barabule, papușoi, etc
Neologismele cuvinte noi in limbă precum computer, fortuit, etc
Termeni tehnici, electromotor, șasiu, etc
Termeni științifice, adjective, ipotenuză,electron , etc
Modificări ale vocabularului
Lup - lupu
Câine - cânișor
Urs - ursuleț
Arici - aricel, etc
Conversiunea se delimitează prin diverse tipuri:
1.Substantivizare:
Bolnav-bolnavul
A intra-intrare, etc
2. Verbalizare:
17
 Țintă-a țânti
Ochi-a ochi
Calm -a calma, etc

Familia lexicală cuprinde cuvintele formate prin derivare, prin compunere și prin
schimbarewa categoriei gramaticale
Bun (adj)
Bunătate-a îmbunătăți, îmbunătățire, îmbunătățit, reâmbunătățire
A îmbuna-îmbunare Bun(sbst), bun(adv)

IV. Pagina personală (lectura de

vară)

18
 Lectura de vară
1. ,,DOC’’ de Nicolae Esinenco
Personaje: Doc,Mama, Tata,Micu, Nicoleta, Gondea, Eşanu, Dada, Lucic,
Tăbăcitu, Nică, Chimista;

Rezumat: Doc se trezeşte în fiecare dimineaţă înconjurat de familia

sa. Dupa care porneşte la şcoală împreună cu fratele său mic. La şcoala nu are
rezultate stralucite, dar se întîlneşte cu prietenii săi. Dupa care este mutat la o
alta şcoala, împreuna cu alţi elevi. Între timp se întelneşte cu Nicoleta, cu
care îşi petrece fiecare dupa-amiază. Doc rămîne sa-si petreaca fiecare zi
gîndindu-se si ducînd dorul şcolii precedente.

19
2. ,,ULTIMA LUNĂ DE TOAMNĂ’’ de Ion Druță
Personaje:Tatăl, Marinca, Andrei, Nicolae, Anton ,Ion, Serafim
Rezumat: Tata iși așteaptă copii in vizită însă aceștia nu vin și atunci el
hotărăște să se ducă pe la ei. Acesta cu coș în spate în mâna prgătit de
soție pleca spre casele copiilor și nepoților. Pleacă spre ful Nicolae care
trăiește in oraș pe urma la fiul Vasile care lucra pădurar apoi spre alt fiu.
Sre seară el ajunge acasă obosit și rămâne in fața casei uitându-se
gânditor spre drum sperând ca copii să vină să-l vadă.

20
3. ,,MAITREYI’’ de Mircea Eliade
Personaje: Allan, Maitreyi, Harold, Narendra Sen, Chabu
Rezumat: Pe măsură ce Allan petrece timpul în casa familiei
Maitreyi, el se îndrăgostește iremediabil de frumoasa și
misterioasa Maitreyi. Eliade descrie o idilă în care sentimentele
sunt reciproce între el și Maitreyi, în perioada anilor 1929 când
Eliade a a studiat sanscrita cu tatăl ei și a fost găzduit în casa
acestora. O iubire pasională și interzisă se naște între cei doi
21
tineri, sfidând convențiile și limitele culturale În ciuda diferențelor
lor culturale și religioase, Allan și Maitreyi se pierd într-o lume de
senzualitate și împlinire emoțională. Însă această idilă este
umbrită de presiunile și constrângerile sociale ale vremii și ale
societății conservatoare.Povestea se desfășoară, iubirea dintre
Allan și Maitreyi se confruntă cu obstacolele din ce în ce mai
mari. Idila s-a terminat brusc în momentul în care sora mai mică a
acesteia îi spune tatălui despre ce se întâmplă între cei doi. Allan
este alungat și îi este interzis să o mai vadă, iar Maitreyi este
măritată forțat

4. ,,DRAGOSTEA NU MOARE” de Maitreyi Devi

Personaje: Amrita, Mircea
Rezumat: Maitreyi consideră că Eliade i-a stricat renumele prin
fanteziile scrise în romanul său. E adevărat că cei doi s-au iubit,
dar nu în modul erotic descris de român.Scuza pe care un prieten
de-al lui Eliade a invocat-o a fost că acesta a suferit atât de mult
în urma despărțirii de Maitreyi încât s-a refugiat în fantezie, însă
ar fi fost mai potrivit să nu folosească numele ei, dacă tot avea să
22
distorsioneze adevărul. Pe decursul paginilor, Maitreyi lasă de
înțeles că oricât de mult studia Eliade cultura indiană, nu pricepea
obiceiurile și tradițiile locale, motiv pentru care nu înțelegea că ea
nu-i putea da tot ce el își dorea.

23