Kassel 2013

Estetica - Apollo versus Dionysos

Estetica: O ştiinţă a cunoaşterii senzoriale

- Polaritatea apolinic – dionisiac în mituri, viată şi artă ca subiect al Esteticii

- se va practica arta de a asculta şi de a privi, prin ascultarea muzicii şi vizualizarea
picturii, într-o manieră care să permită experimentarea celor 12 simţuri, această practică
devenind o bază a Esteticii ca ştiinţă a percepţiei senzoriale şi a cunoaşterii.
Acest curs a fost susţinut de către Peter Guttenhöfer.

Prima întâlnire a început cu prezentarea într-un cerc a celor 12 simţuri 1. Punctele

corespundeau orelor de pe un cadran, iar primul simţ era în dreptul orei 1.

12 1

11 2

10 3
IC
H

9 4

5
8

7 6

1. Sense of touch2 - ce percep/ simt în afară;

2. Sense of life - tot ce percep în interiorul corpului meu: tensiunea musculară, a sângelui.
(dimineaţa sunt activ sau nu, iar eu simt asta.)
1
Mai multe informaţii se pot găsi în Conferinţa ţinută de Rudolf Steiner la Dornach, în 8 august 1920, Cele
douăsprezece simţuri ale omului şi legătura lor cu imaginaţia, inspiraţia şi intuiţia. Conferinţa poate fi consultată pe
link-ul http://www.scribd.com/fullscreen/83479913?access_key=key-mbfjozuxbwncaine7p3#
2
Nu am tradus din engleză, deoarece, de cele mai multe ori, sensul este diferit de cel folosit în psihologie. De
exemplu, sense of touch (simţul tactil) în psihologie este destinat doar perceperii suprafeţelor.

1
Kassel 2013

3. Sense of mouvement - simt toate mişcările mele. (ridic mâna şi ştiu că este acolo).
4. Sense of balance - să am percepţia verticalităţii mele. (când fac un pas, caut mereu să
recâştig verticalitatea).
5. Sense of smell - olfactiv.
6. Sense of taste - gustativ.
7. Sense of sight - vizual.
8. Sense of temperature - temperatura. (cât de cald/ rece este, relaţia cu lumea exterioară).
9. Sense of hearing - auditiv. (muzica).
- Între 9 şi 10 s-ar plasa sensul spaţiului.
10. Sense of speach - de a auzi sunetele. (auzi limba).
11. Sense of thought - gândirea.
12. Sense of I - Eul.

1-4: primul grup, datorită lor percep că trupul meu există în timp şi spaţiu;

5-8: al II-lea grup, simţurile de mijloc (middle sense) sau ale calităţilor mediului, mediul îmi
vorbeşte prin gust, miros, văz.

9-12: al III-lea grup, simţurile sociale sau de percepere ale altor persoane, de a vorbi, a gândi şi a
fi.

Eul este cel care miroase, vede, gustă, interacţionează cu mediul. Rudolf Steiner a avut
nevoie de 12 ani pentru a se lămuri în ceea ce priveşte numărul şi ordonarea simţurilor. Dacă
simţul Eului nu este bine dezvoltat, poate să se exerseze în vederea acestui lucru.

Metode de a dezvolta cunoaşterea celor 12 simţuri... ce ar trebui/ ce s-ar putea face.

Obs: Educaţia waldorf este mai mult apolinică, chiar prea mult. De exemplu, în ceea ce
priveşte matematica, geologia. Ar trebui introdusă mai multă educaţie dionisiacă, prin geometria
proiectivă.

Exerciţiu: se prezintă imagini cu piatra tombală a mormântului familiei Medici, două

grupuri statuare. (v. imaginile de mai jos)

2
Kassel 2013

Seara Dimineaţa Noaptea Ziua

O femeie care doarme
După ce a vizitat mormântul familiei de Medici, Steiner a fost foarte impresionat de cele
două grupuri de mai sus şi a stat foarte mult şi le-a privit. Plecându-se de la imaginea Nopţii,
femeia care doarme în cel de-al doilea grup, se propune exerciţiul:

Încercăm să simţim cu fiecare din cele 12 simţuri statuia de marmură – Noaptea,

plecând de la imaginea de mai jos.

1. Fină, mătăsoasă, dar tare – dacă îi

atingi părul, picioarele.
2. Linişte, detensionare, chiar pace.
3. Cât de incomodă este poziţia! A venit
cineva în faţă şi a încercat-o.
4. Să simţim cum stă capul, torsul pare că
i se contorsionează. Nu stă în echilibru,
nu e relaxată, îşi controlează poziţia. Se
odihneşte?
5. E important pentru simpatie – antipatie.
Nu-mi miroase a bine...
6. Să ai gust bun/ rău. E doar o impresie.
7. Văzul.
8. Rece, exprimă răceala pentru că e ca un
arc. Se acumulează puţină căldură pe
abdomen.
9. Linişte.
10. Sunete f, a, u, ei...
11. Dacă doarme, corpul astral nu e acolo.
Faţa ei doarme, dar corpul e în mişcare.
12. Este inconfortabil să te intrebi despre I.

3
Kassel 2013

Observaţii:

O statuie nu trebuie doar "văzută", ci trebuie percepută cu mai multe simţuri. Dacă ne
situăm între simţul văzului şi cel al mişcării, apare o judecată. Acest fapt este valabil doar pentru
oameni. Animalele au simţuri mai bune, dar nu pot să se "deplaseze" între cele două simţuri.
Chiar este omeneşte a face diferite conexiuni.
Termenul de estetică provine de la conceptul Aisthesis, care are legătură cu percepţia,
cunoaşterea (cunoaşterea ca percepţie) şi nu cu frumuseţea.
Uneori nu putem mirosi sau gusta, dar acest fapt nu ne face decât să ne deschidem mai
mult.

Steiner: cele patru statui au legătură cu patru stări ale fiinţei umane, cu imaginea veche,
primordială a fiinţei umane în cele patru animale.

El - Ziua Noaptea
Aspectul lui I Etericul, conştienţa a plecat, se văd forţele
materne

Seara
Ea – dimineaţa, ziua
Relaxare, un bătrân.
Trupul astral

Noul termen este Aesthetics; anestezie – a dormi!

Trebuie să faci, în clasa a XI-a, ca acest concept de estetică să devină liber: free concept.

4
Kassel 2013

Cu elevii prezentarea celor 12 simţuri nu se face schematic, nu le reprezinţi cercul, dar

poţi să discuţi după modelul de mai sus.

În Filosofia libertăţii este prezentat cum poţi să-ţi percepi Eul.

13. ICH – cine suntem? În mijloc e cel de-al 13-lea. Iisus a avut 12 discipoli, el fiind cel de-al
13-lea.

A D
Reflected Spontaneous
Reflexivul Spontanul
Calm Viguros
Cool Hot
Thinking Acting, willing
Self-control (bound)/free Free/bound
Distance Near, imediat
Laws Forces
Ration, reason Desire
Dream Ectacy
Apollo - armonia (corpul simetric, faţa/ Dionysos – dezordinea
spate, E-V)
Când eşti copil trăieşti într-o lume în care Ajungi să întâlneşti moartea, să te sperie.
se respectă regulile, părinţii au grijă de tine.
Când creşti, întâlneşti pluritatea dintre
feminin – masculin şi nu mai revii la
echilibru.
Apollo nu apare, niciodată nu se schimbă. Dionysos apare - epiphany
E imposibil să-l întâlneşti în persoană, este
Zeul Soarelui.

Cercetătorii nu s-au pus de acord în ceea ce priveşte caracteristicile apolinicului şi

dionisiacului. Steiner are propria sa viziune, în dezacord cu cea a lui Nietzsche.
De exemplu, Nietzsche consideră că Apollo deţine principiul individualităţii:
inteligenţa, raţiunea, gândirea. Condiţiile individualităţii sunt primite de la Apollo.
Steiner susţine că Dionysos este cel care îl aduce pe Eu. (GA129)
Viaţa unei veveriţe e mereu la fel şi, de aceea, e plicticoasă. Viaţa oamenilor e
plină de provocări şi e "periculoasă".
Focul care se aude/ arde liniştit e apolinic, o vâlvătaie care arde dintr-odată e
dionisiacă.

Dionysos pregăteşte venirea lui Iisus? Xus ver(s)us Dionysos, Xus ver(s)us
Orpheus. Dio – gift, nysos – east, Dionysos – gift of east. Christos transforma, la nunta
din Cana Galilee, apa în vin – epifanie a lui Dionysos... Socrate, de asemenea, a fost o
încarnare a lui Dionysos şi a venit tot pentru pregătirea sosirii lui Iisus Christos. Socrate
semăna cu Dionysos, era urât, avea urechi ca Selenius. (Walter F Otto - Dionysos). Şi

5
Kassel 2013

Dionysos presupune trei iniţieri: naşterea, moartea şi renaşterea. Iisus este ca o integrare a
lui Apollo şi a lui Dionysos.

Legendă:

O fată avea doi iubiţi: unul era fiul regelui,

celălalt un Centaur. La nunta acesteia cu fiul
regelui, apare Centaurul care vrea să răpească
mireasa. Cei doi se luptă unul cu celălalt.
Apare Apollo care face un gest şi lupta
încetează.
Ordinea se restaurează. Armonia este o
celebrare a înfăţişării apolinice a omului – armonia:
suntem simetrici, drapta, stânga.

Orpheus are de asemenea un destin apolinic: a fost fiul/ elevul lui Apollo şi a primit de la
acesta lira. Euridice. După ce pierde încercare, menadele vin şi îi taie capul, pe care îl aruncă în
apă. Capul cântă şi înoată spre Lesbos, insula poeziei.

Exerciţii: se propun spre comparare următoarele lucrări.

A. Autopertretele lui Rafael şi Rembrandt.

- Acesta sunt Eu, sunt frumos, - Cine sunt Eu? Bărbatul acesta
priveşte-mă. urât?

6
Kassel 2013

B. Învierea lui Lazăr a lui Giotto şi Rembrandt

Giotto Rembrandt
- Hell, policrom; - Monocrom;
- Brigt, drausen; - Lumina inside;
- Lumina outside; - Gestul asemeni lui Dionysos;
- Static, omogen; - Cald;
- Totul organizat, rece; - Tensiunea este în pictor, în
- Contrapunct: faţa într-o parte, mine;
gestul în cealaltă;
- Piesajul e simplu, aproape
lipseşte.

Giotto:

- Armonia;
- Fară peisaj;
- Doar albastru, dar
nu al cerului;
- Trăirea e în
interior.

În Biblie trăim epic ceea ce i s-a întâmplat lui Iisus. În pictură e mai dramatic.

7
Kassel 2013

Grünwald:

- Nu mai sunt îngeri;

- Fondul e negru:
- Maria e în alb;
- Trăirea e în afară.

A mai prezentat câteva lucrări pe care nu le-am găsit: Cina cea de taină, pictată de către
un renancetist, cu nimbul negru, în faţă, Nolde – Ultima Cină, Paul Klee.

Arhitectura este mai mult apolinică, dansul, muzica sunt mai mult dionisiace.

Ne-a prezentat un monocord şi modul în care apare doimea, terţa... ş a m d

Atunci când privim un Giotto, un Rembrandt, putem resimţi intenţia apolinică sau
dionisiacă?

În cazul picturilor lui Giotto, nu privitorii se uitau la tablou, ci cei din pictură/ statuia se
uita la tine.

Viaţa nu e pentru plăcere, e pentru dramă!

Intenţia prezentării:

Dionisiacul: Apolinicul:
- indică participarea mea în - să pună în formă artistică Adevărul,
transformarea, dezvoltarea tuturor Frumosul.
formelor de artă;
v. Rembrandt. v. Rafael
Die eigene Anteilnahme an der Verwandelung Der Wahrheit und Schoenheit der gewordenen
der Dinge und Wesen zum (Ausdanch) Welt eine kuenstlerische Gestalt verleihen
bringen...
Calitate Cantitate
Ahrimanic Luciferic
Întunecat, ocult, ascuns. Lumină, la vedere, se arată.

8
Kassel 2013

Leibniz: muzica este apariţia matematicii, iar arhitectura este muzică îngheţată.

1/5

1/4

1/3

1/2

Rezumat realizat de Cătălina Mihaela Rusu, profesor de ştiinţe sociale la

Liceul Waldorf Iaşi, România.