PROIECT CREATIV

Realizat: Bolgari Alexandra

Profesor: Osoianu Cătălina
5 TEHNICI DE AUTO REGLARE
EMOȚIONALĂ
 1.SCUFUNDAREA FEȚEI ÎN APĂ
CU GHEAȚĂ
• Scufundarea feței și ținutul respirației declanșează așa-zisul reflex de scufundare, care este
reacția de salvare a corpului nostru la căderea în apă. Într-o astfel de situație se declanșează
automat îngustarea vaselor de sânge, pulsul încetinește, iar oxigenul merge spre organele
vitale – creierul și inima. Pentru a conserva energie, toate funcțiile neesențiale ale corpului
sunt abandonate, inclusiv emoțiile neplăcute intense. O metodă alternativă de a declanșa
reflexul de scufundare și de a te menține în același timp uscat, este de a avea un recipient cu
gel în congelator și când simți că îți pierzi controlul, ține-ți respirația și plasează recipientul
cu gel înghețat pe ochi. (ATENȚIE!: cereți sfatul medicului de familie pentru această
strategie).
 2.DESPRINDEREA DE EMOȚIE
• Dacă ești într-un context social care nu-ți permite să aplici prima strategie, poți apela la un
cub de gheață pe care să-l strângi în mână până când apare senzația de durere.
Această metodă nu declanșează reflexul de scufundare, dar creează o senzație suficient de
puternică pentru a activa mecanismele interne de calmare a durerii.
 3.RESPIRĂ CA ȘI CUM AI FACE
BALOANE DE SĂPUN
• Acest tip de respirație are la bază fenomenul fiziologic denumit aritmie sinusală respiratorie.
Cheia în calmarea corpului este aceea de a reduce ritmul cardiac. Și cum nu putem realiza
acest lucru prin forța voinței se poate apela la respirație. Ideea de bază este ca expirul să fie
mai lung și mai lent decât inspirul. De ce? Ritmul cardiac este sincron cu ritmul respirator –
atunci când inspirăm inima bate puțin mai repede și atunci când expirăm pauza dintre bătăile
inimii este puțin mai lungă. Deci, realizează deliberat un expir mai lung și mai lent, ca și
cum ai face baloane de săpun. Repetă de câteva ori un astfel de ciclu inspir-expir și vei
vedea că frecvența bătăilor inimii se va încetini și corpul și mintea se vor liniști.
 4.FOLOSEȘTE ACȚIUNEA OPUSĂ
• Adică fă opusul a ceea ce îți spun emoțiile tale. Dacă ai chef să mai stai în pat, forțează-te să
te ridici și să faci un duș. Dacă te simți trist apucă-te să cânți și să dansezi prin sufragerie.
Dacă ești plin de nemulțumire ține ușa persoanei din spatele tău. Dacă simți invidie numără
lucrurile bune care ți s-au întâmplat sau pe care le ai.
 5.PRACTICAREA UNUI SPORT
• Practicarea unui sport poate ajuta la reducerea emoțiilor negative ce pot dăuna unei
persoane. Chiar si alergarea sau plimbarile prin parc pot avea acest efect benefic.
CELE 4 FELURI DE
EMOȚII
1. POZITIVE
Sunt reacții psihofiziologice, o reacție atât a corpului, cât și a minții noastre, care
apar într-un anumit moment. De multe ori, când vorbim despre emoții, nu știm
exact la ce ne referim și îl folosim adesea ca sinonime pentru exaltare, alterare sau
șoc.
Cele importante emoții: umorul, bucuria, interes, distracție,mândrie, rezistență
2.NEGATIVE
sunt experiențe conștiente cu o intensă activitate mentală de nemulțumire, fiind
însoțite de anumite reacții fiziologice. De exemplu, emoția fricii simte disconfort
și este însoțită de reacții precum transpirație sau tahicardie.
Cele mai importante emoții: Fobie, anxietate, furie, tristețe, vinovăție.
 3. STENICE
Fac să crească activitatea vitală a omului. Inima începe să lucreze mai intens,
tensiunea arterială se ridică, crește ritmul și adâncimea respirației.
4. ASTENICE
• Micșorează eficacitatea, energia omului, activitatea
vitală. Respirația devine mai rară, inima bate mai rar,
mai slab.
3 TIPURI DE EXPRESII
EMOȚIONALE TRĂITE ÎN
COLEGIU
1. ZÂMBETUL
• Am parte de această expresie emoțională în fiecare zi
datorită noilor mele prietene.
2.MIRAREA
• Am manifestat acestă expresie atunci când am aflat
despre ce voi studea la colegiu.
3.PLÂNSUL

• Am trăit acestă expresie emoțională de câteva ori când

m-am confruntat cu situații mai dificile.
2 FRAGMENTE
LITERALE ÎN CARE
GÎSIM FELURI DE
EMOȚII
 1. FATA BABEI ŞI
FATA MOŞNEAGULUI

• „– Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă

grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!
Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o
spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută
de drum, mulţumită fiind în suflet că a putut săvârşi o
faptă bună.’’
2. PUNGUŢA CU
• ,,Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei
DOI BANI fântâni, zice vezeteului:
– Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna
ceea.’’
 CONCLUZIA
• Afectivitata (emoții, sentimente, pasiuni, dispoziții afective, afecte) stabilește o legătură între
nevoile și trebuințele umane și anumite ”obiecte” între ghilimele pentru că aici putem
discuta atât despre obiecte proprii, cât și specifice de satisfacere a nevoilor. Ea arătează
pentru integritatea individului uman, a existenţei obiectului în parte, adică valoarea acelui
obiect. Deci, emoțiile nu sunt bune sau rele, chiar dacă le catalogăm în pozitiv sau negative,
ci nu sunt foarte utile, adică sunt foarte bune, așa cum sunt. Prin intermediul lor noi stabilim
într-o manieră foarte directă, dacă dorințele și nevoile nu sunt satisfăcute
Toate trăirile noastre afective au un rost, deci e inutil și ineficient să încercăm să ni le
blocăm. Inutil, pentru că ele nu dispar, chiar dacă nu mai suntem conștienți de ele și ineficient
pentru că e păcat să renunțăm la o extraordinară sursă de informații despre noi.