Nicolae Ceausescu Nicolae Ceausescu ( n. 26 ianuarie 1918 - Scornicesti d .

25 decembrie 1989 , Targoviste)

Elev : Sisu Alexandru Cosmin Clasa : a - VIII - a D Scoala : Liceul cu Program Sportiv In 1932 devine membru al PCR - Partidului Comunist Rin Romania . Este arestat prima oara in 1933 pentru afitatie

comunista in timpul unei greve . In 1934 urmeaza inca tre arestari - pentru colectare de semnaturi in sprijinul elberarii unor muncitori feroviari acuzati de activitate comunista si pentru alte actiuni similare , in urma acestor arestari , este etichetat de autoritatile vremii drept ,, agitator comunist periculos " , precum si ,, dustribuitor activ de material de propaganda comunista si antifascista ". Dupa eliberarea din detentie , Ceausescu dipare pentru o vreme in ,, subteran" , dar in 1936 este din nou arestat , de data aceasta fiind condamnat la 2 ani . In 1939 a cunoscut-o pe Elena Petrescu , cu care s-a casatorit in 1945. Ceausescu a fost arestat in 1940 , iar in 1943 fost transfertat la inchisoarea din Targu Jiu , unde a impartit celula de detentie cu Gheorghe Gheorghiu -Dej , in scurt timp devenind protejat al acestuia . Dupa al doilea razboi mondial in timp ce controlul sovietic asupra Romaniei devenea tot mai pronuntat , Ceausescu a fost numit secretar al Uniuni Tineretului - Comunist Nicolae Ceausescu in timpul Conduceri Romaniei : La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, n martie 1965, Ceausescu preia functia de secretar general al Partidului Muncitoresc Romn (acesta era numele Partidului Comunist Romn la acea vreme, dup asimilarea fortat, n 1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat). Una dintre primele actiuni ale lui Ceausescu, odat ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Romn n Partidul Comunist Romn. n acelasi timp, el afirm c Romnia a devenit o tar socialist si decide schimbarea numelui oficial al trii din Republica Popular Romn (R.P.R.) n Republica Socialist Romnia (R.S.R.). Grupul baronilor (Maurer, Bodnras, Stoica), Ion Gheorghe Maurer n primul rnd nu a socotit ascensiunea lui Ceauescu drept periculoas si a permis nclcarea articolului 13 din statutul abia adoptat la congresul al IXlea, care interzisese cumulul de functii si a ngduit secretarului general al PCR (ambele denumiri au fost adoptate la numitul congres) s ocupe, n 1967, functia

de presedinte al Consiliului de Stat. Ceausescu a lrgit continuu atributiile Consiliului, subordonnd att Consiliul Economic, creat n 1967 ct si pe cel al aprrii, creat n 1968. Pe nesimtite Consiliul de Stat s-a transformat dintr-un organ onorific ntr-unul de conducere efectiv, dublnd sau prelund din atributiile guvernului condus de Maurer. Pe de alt parte, n 1969, la congresul al X-lea, dou treimi din membrii Prezidiului Permanent fuseser promovati dup 1965 prin grija lui Ceausescu. Preluarea puterii era acum desvrsit. A existat o disput ntre Ceausescu si Maurer asupra cilor de dezvoltare a societtii romnesti. Disputa, despre care se stie nc foarte putin, avea n centru problema ritmului de industrializare pe care Ceausescu l dorea accelerat, cu un accent si mai sporit pe industria grea si pe care primul-ministru Maurer l-ar fi vrut mai msurat, fr neglijarea industriei bunurilor de consum, n acord cu resursele interne, umane, naturale si tehnologice ale trii. Din nefericire pentru romni, Maurer a pierdut acesta disput.La numai cteva luni de la plenara din noiembrie 1971, care-si nsusise pe deplin tezele din iulie, Maurer cu linia sa economic, de orientare relativ liberal, era criticat indirect dar public de secretarul general. El este acuzat de nencredere n politica partidului si de defetism economic. Maurer avea s fie ndeprtat n martie 1974 dup ungerea lui Ceausescu n functia de presedinte.Prim-ministru devine Manea Mnescu. La congresul al XI-lea din noiembrie 1974 Maurer ti pierde si locul n Comitetul Central. Pe de alt parte n aprilie 1972 Ceausescu anunt c rotirea cadrelor va deveni un principiu de baz al partidului si promisiunea devine realitate: demnitarii statului si activistii de toate gradele sunt schimbati periodic, n functie de bunul plac al secretarului general, mpiedicnd astfel formarea unei baze proprii de putere. n iunie 1973 intr n Comitetul Executiv si Elena

Ceausescu, care avea s devin o a doua putere n stat.La nceputul carierei sale ca sef al statului, Ceausescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptnd un curs politic independent fat de Uniunea Sovietic. n anii 60, Ceausescu pune capt participrii active a Romniei n Pactul de la Varsovia, desi formal tara va continua s fac parte din aceast organizatie pn la dizolvarea acesteia. Prin refuzul su de a permite armatei romne s ia parte la invazia Cehoslovaciei alturi de trupe ale trilor membre ale Tratatului de la Varsovia si o atitudine de condamnare public activ a acestui act, Ceausescu reuseste pentru o vreme s atrag att simpatia compatriotilor si, ct si pe cea a lumii occidentale.