Un dor pagan se arata-n noapte,in noaptea cea-norata

Nici stelele nu mai canta acum, precum cantau odata

Un usor fior ma zdruncina, de simt il vad si-l strig

Chemarea mea nu are rost,treptat simt ca ma inchid

Strapuns de nostalgie sunt, gandidu-ma la ce oare

La cerul instelat cu chip de trecut ce al ma-ndoaie

Incepe a ploua imi zic, cu regret stins in suflet

Ce vremuri aline erau ,purtat de gandul dulce

Inapoi si inainte, cu mare trac de fapte

De visul nestrapuns de griji, baiatul cel cu carte

Resimteam o apasare in a mea minte bucurata

O lume fara neajunsuri, o lume ca niciodata

O floare si un copac, o viata se infapta

Faurita din-adins de o realitate incruntata

Repertoriul meu in gand il repet zi si noapte

Cum vioara suna lin notele-nalte

Un munte inghetat de amintiri inversunate

De regrete timpurii ,de iubiri si fapte

Un drum calauzit treptat de al noptii sur

Cu indrazneala ma lasam condus pe al sortii drum

Mai copile,draga, Bucura-te de toate

Ca una si doar una viata vei avea in spate

Soptea dus de calauza ingerasul vag

Cand deodata m-am trezit ca secundele scad

Ma-naltam din patrunsul somn recitat de noapte

Lumina timpurie, nici ea nu se mai cade

Repetand inchipiundu-mi cum de se poate

Ca universul sa se fi nascut dar sa nu fi dat de moarte

Intunecate ganduri ce avut cel de sus, al mare

Acestei lumi, perfectiuni sa le creada-n schimbare

Un echilibru conturat de creionul ce ne desemneaza

Ce ne face pe noi oameni si ne da pe breazda

O drag cusur ce mai cusut in omul ce-s acum

Cu fir patruns de greutati prin al tau drum

Un cer apus al amintirilor ,dadator dornic

Rasarit intr-univers etern si prea statornic.