Mai

5 mai: Are loc o aliniere rară a corpurilor cerești (Soare, Lună, Mercur-Saturn) în
timpul Lunii noi.[3]
11-31 mai: La Cluj-Napoca aproximativ 200 de oameni se adună în fața sediului
Fondului Național de Investiții (FNI) pentru a încerca să-și recupereze banii
depuși. În zilele următoare fenomenul ia amploare, astfel că în mai multe
localități din țară sediile FNI sunt luate cu asalt de investitorii care-și cer
banii înapoi. Ioana Maria Vlas, președinta SOV Invest, societatea care
administrează Fondul, solicită (24 mai) suspendarea temporară a activității FNI. În
urma încetării de plăți, numărul investitorilor care vor să-și recupereze banii
crește alarmant. La 25 mai Ioana Maria Vlas își anunță demisia din funcție, din
motive de sănătate. Poliția precizează că Ioana Maria Vlas a părăsit România, încă
din 22 mai. Parchetul Curții Supreme de Justiție emite (31 mai) mandate de arestare
pentru Ioana Maria Vlas și alți trei membri ai Consiliului de Administrație ai SOV
Invest.[4]
23-25 mai: Regina Margareta a II-a a Danemarcei, împreună cu Prințul Consort
Henrik, efectuează o vizită de stat în România, la invitația președintelui Emil
Constantinescu.
Iunie
2 iunie: Petre Roman, ministrul de Externe anunță că România a încheiat cu succes
negocierile cu UE în vederea integrării pentru primele cinci capitole și urmează
să-și continue negocierile pentru încă opt capitole.
4 iunie: Primul tur al alegerilor locale din România. Pentru funcția de primar
general al Capitalei s-au înscris în cursa electorală 36 de candidați. Candidații
situați pe primele două locuri după primul tur de scrutin sunt: Sorin Oprescu
(PDSR) care a obținut 41,16% din voturi și Traian Băsescu (PD), cu 17,19%.
5 iunie: Agențiile Băncii Populare Române din Cluj-Napoca și București au sistat
plățile pentru șase luni. Banca Populară Română se află în dificultate datorită
valului mare de cereri de retragere a depunerilor, după zvonul că banca nu mai
prezentă garanții.[5]
6-8 iunie: Băncile populare din mai multe localități sunt luate cu asalt de
depunătorii care vor să-și retragă banii pentru că nu mai au încredere în acest gen
de bănci. În România funcționau la acel moment aproximativ 2000 de bănci populare.
[5]
7 iunie: Protestele investitorilor la FNI n-au încetat de la începutul crizei (11
mai) și iau forme tot mai severe: blocări de drumuri, greve ale foamei, atacuri cu
pietre.[5]
7 iunie: PNȚCD l-a exclus pe Cainenco Petrovici, fostul președinte al CEC, care a
semnat, alături de Ioana Maria Vlas, ca beneficiar, contractul prin care se
garantau certificatele de investitori la FNI.[5]
18 iunie: Al doilea tur al alegerilor locale din România. PDSR obține 36,71% din
voturi, PD - 12,68%, CDR - 11,08%, PNL - 8,81%, ApR - 8,54%, independenții - 6,15%,
UDMR - 3,06%, PRM - 2,81%. Primăria Generală a Capitalei este câștigată de
vicepreședintele PD, Traian Băsescu, cu 50,69% din voturi care îl îmvinge pe
candidatul PDSR, Sorin Oprescu (49,31 % din voturi). Toate celelalte primării de
sector din București sunt câștigate de candidați PDSR.
23 iunie: Patriarhul Teoctist îl vizitează pe cardinalul Alexandru Todea la
reședința acestuia din Reghin. Vizita este o premieră după reintrarea Bisericii
Române Unite cu Roma în legalitate.
28 iunie: Guvernul stabilește pragul de 5% pentru accesul partidelor în viitorul
Parlament. Pentru alianțele electorale, la pragul de 5% se adaugă 3% pentru al
doilea partid al alianței și 1% pentru fiecare din celelalte partide, începând cu
al treilea.[6]
29 iunie: Se dă publicității Raportul pe anul 2000 al Programului Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare, care clasifică 174 de state în funcție de condițiile generale de
viață de care beneficiază cetățenii lor, respectiv venitul pe cap de locuitor,
asistența medicală, condițiile de educație, speranța de viață. România ocupă locul
64. Primele trei state sunt: Canada, Norvegia, SUA. Dintre țările foste socialiste
cele mai multe se află mai bine plasate decât România: Slovenia - 29, Cehia - 33,
Slovacia - 40, Ungaria - 43, Polonia - 44, Estonia - 46, Croația - 49, Lituania -
52, Belarus - 57, Bulgaria - 60, Rusia - 62, Letonia - 63. În urma României sunt
Macedonia și Albania.[6]
Iulie
17 iulie: Președintele Emil Constantinescu anunță, într-o intervenție televizată,
că a hotărât să nu mai candideze pentru un al doilea mandat de președinte al
României.
25 iulie: Un avion Concorde, aparținând Air France, se prăbușește în Gonesse,
Franța, omorând toți cei 100 de pasageri, tot echipajul (9 la număr), și 4 oameni
pe pământ. Acesta este singurul accident al acestui tip de avion, acesta fiind
retras trei ani mai târziu.
August
7 august: Liderii PNȚCD, loan Mureșan, Remus Opriș, ai UFD, Varujan Vosganian,
Adrian lorgulescu și liderul FER, Alexandru lonescu, hotărăsc constituirea unei noi
alianțe de centru dreapta, CDR 2000, care va susține un unic candidat la alegerile
prezidențiale, preferatul fiind Mugur Isărescu. Oficial, CDR 2000 va lua naștere la
31 august.
10 august: Proteste ale investitorilor FNI care cer o confirmare scrisă că vor
primi banii investiți înapoi. Premierul Mugur Isărescu a anunțat că păgubiții FNI
nu vor fi despăgubiți din fonduri publice.
14 august: Țarul Nicolae al II-lea și câțiva membri ai familiei imperiale,
asasinați în anul 1918 de către bolșevici, sunt canonizați de către sinodul
Bisericii Ortodoxe Ruse.
Septembrie

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Sydney, Australia

12 septembrie: Comisia parlamentară de anchetă a FNI și-a prezentat raportul din
care rezultă că la FNI s-au produs ilegalități în lanț, pe parcursul câtorva ani,
favorizate de indiferența, lipsa de control sau chiar colaborarea unor instituții
ale statului: CNVM, Ministerul Finanțelor, CEC, BNR, Banca Agricolă, Ministerul
Justiției, Guvernul, Parlamentul.[7]
15 septembrie: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară Sydney,
Australia.