ROMÂNIA DUPĂ 1989

Anul 1989 a marcat prăbușirea în masă a regimurilor comuniste din Europa Centrală și
Europa de Est.În cazul României răsturnarea regimului comunism s-a realizat printr-o amplă
mișcar populară declanșată în Timișoara. Riposta violentă a Securității a dus la răspândirea
protestului și în capitală. Ceaușescu a fost nevoit să fugă cu elicopterul, dar a fost capturat și
executat în urma unui proces înscenat și grăbit.
Evenimentele petrecute pe parcursul săptămânii 16-22 decembrie 1989, cunoscute ca
Revoluția din 1989, au adus sfârșitul Comunismului în România și moartea cuplului Elena și
Nicolae Ceaușescu pe 25 decembrie 1989.
Revoluția din 1989 s-a soldat cu peste 1000 de morți și mult mai mulți răniți. Puterea a
fost preluată de catre Frontul Salvării Naționale ( FSN) care a anunțat organizarea de alegeri
libere.
Romănia a suferit din cauza trecerii bruște de la un regim totalitar, centralizat economic
la unul pluralist și caracterizat de un capitalism marcat de corupție și lipsă de competitivitate pe
piata liberă.
Prin revenireala un sistem democratic s-a ajuns la o explozie a numarului partidelor
politice, între care se remarcă reactivarea fostelor PNL și PNȚ( care a adăugat și denumirea de
Creștin-Democrat). Au reapărut PSD și alte foste partide interbelice, precum și nenumărate alte
formațiuni.
Primele alegeri libere au fost marcate de tensiunea transformării FSN în partid, cu toate
că acesta a obținut majoritatea legislativă iar Ion Iliescu a fost ales președinte. Opoziția a
protestat iar în urma victorie FSN-ului, grupuri de manifestanți mai ales studenți, au atacat
sediile instituțiilor publice din București.
În iunie 1990 violențele au atins noi cote când mineri din Valea Jiului au sosit în sprijinul
puterii și au trecut la împrăștierea prin forță a manifestanților.
În perioada 17-19 martie 1990, au avut loc ciocniri sângeroase la Târgu-Mureș între
populația de etnie română și cea maghiară. Aceste evenimente tragice au fost folosite ca pretext
pentru reconstituirea unor servicii secrete independente (SRI) sub conducerea lui Virgil
Măgureanu. Majoritatea foștilor angajați ai Securității au fost preluați de acest serviciu.
 Pe partea de Educație, după anul 1989 în România nu a fost o evoluție foarte bună,
sistemul de educație de stat nu s-a modificat foarte mult, fiecare dintre zecii de miniștrii ai
educației de dupa Revoluție au vrut să aducă ceva unic sistemului de învățământ românesc, dar
nu prea a reusit nici unul, în schimb, în marile orașe cum ar fi București au apărut școlile private.
Raed Arafat , un medic român de origine palestiniană, născut în Siria, specializat în
anestezie-terapie intensivă, care a emigrat în România pentru a studia medicina, in septembrie
1990 a pus bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu
Mureș, devenit ulterior serviciul medical național de intervenție rapidă.
Instituțiile României postdecembriste au fost determinate de Constituția din 1991 care
punea la bază principiul democratic al separării puterii în stat. Parlamentul reprezintă puterea
legislativă, era bicameral format din Camera Deputaților și Senat, ai căror membrii erau aleși
prin vot pe un mandat de 4 ani.
Președintele reprezenta statul și garantul independenței și integrității tării. El era
considerat un mediator intre celelalte puteri. Președintele era comandantul forțelor armate și tot
el promulga legile.
Guvernul deține puterea eecutivă și este condus de un prim-ministru numit de președinte
și care primește votul Parlamentului. Guvernul este responsabil cu asigurarea politicii interne și
externe a tării.
Puterea judecătorească este reprezentată de autoritățile judecătorești iar Curtea
Constituțională devine unica autoritate de jurisdicție, inferioară doar Constituției.
S-a promulgat legea electoraă în 1992 care a stabilit un sistem electoral de tip
proporțional, care a stat la baza alegerilor electorale postdecembriste. FSN a repetat victoria din
1990 și 1992, obținând majoritatea parlamentară iar Ion Iliescu este ales din nou președinte.
Premier este numit Nicolae Văcăroiu.
În 1996 are loc prima schimbare de putere, coaliția CDR câștigând funcția supremă prin
candidatul Emil Constantinescu. Guvernarea CDR a fost marcată de tensiunile interne din cadrul
colaiției.
La 1 ianuarie 2007 România împreună cu Bulgaria intră în Uniunea Europeană și devine
membră al acestei organizații.
Anii 2010 în România s-au caracterizat prin stagnare, inflație și criză economică,
instabilitate și corupție politică, emigrare masivă, incompetență instituțională, proteste și
conflicte sociale. Instituțiile și autoritățile statului, de la educație și sistem medical până la
poliție, producție agricola, industrie, infrastructură si securitate au continuat să se afle într-o
continua situație deplorabila. Dar totodată s-au înregistrat și progrese în anumite domenii precum
presa liberă, accesul liber la informație, accesul la piața liberă și la piața muncii europeană,
investiții si proiecte având la bază fonduri europene, lupta împotriva corupției și adoptarea
valorilor progresiste occidentale.
Pe 9 ianuarie 2012, Traian Băsescu a intrat într-un conflict cu medicul și secretarul de stat
în Ministerul Sănătății Raed Arafat, popular și respectat pentru fondarea Serviciului Mobil de
Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) și care se opunea unui proiect de noi legi în
sistemul de sănătate susținut de guvern și președinție.
Între zilele 13 și 19 ianuarie 2012, s-au declanșat proteste violente la București pentru
susținerea lui Raed Arafat , dar și pentru a-și exprima nemulțumirea în privința creșterii de taxe,
tăierea salariilor, șomajului, condițiilor economice nefavorabile, corupția politică. Aceștia au
scandat pentru demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Emil Boc. 88 de persoane au
fost rănite și au fost efectuate 283 de arestări. A fost demis ministrul de externe, Teodor
Baconschi, care se pronunțase depreciativ despre protestatari. Pe 6 februarie a fost anunțată
demisia Guvernului Emil Boc și a fost înlocuit de istoricul , diplomatul și directorul Serviciului
de Informații Externe Mihai Răzvan Ungureanu care a format un cabinet tehnocrat. Opozitia a
criticat președinția în legătură cu atribuirea puterii executive către un fost șef de servicii secrete,
insinuându-se că Băsescu ar folosi serviciile de informații și spionaj în scop politic.
La 28 octombrie 2013, la Baza Militară Deveselu a avut loc ceremonia oficială de
marcare a începerii lucrărilor principale de construcție la componentă din România a scutului
antirachetă.Sistemele au devenit operaționale începând cu anul 2015, atrăgând critici din partea
președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin care a declarat că SUA, prin instalarea scutului
antirachetă în preajma Rusiei vor deteriorarea relațiile cu SUA și UE in contextul crizei din
Ucraina.
Chiar daca România a avut o creștere economică de 5% în ultimul timp, inflația, creșterea
accizelor de benzină, tutun, alcool, scumpirea alimentelor, a energiei electrice, gazului, căldurii
și altor produse și servicii afectează traiul locuitorilor tării. Instituțiile statului sunt în continuare
dominate de corupție și incompetență, 500.000 de români plecând definitiv din România din
2013 încoace, iar ultimele statistici arată ca 9,7 milioane de români sunt plecați în străinatate,
emigrarea luând amploare datorită urmatoarelor motive evidențiate: neajunsurile materiale
cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei
politice de-a lungul timpului, corupția.

Infecția cu virusul SARS-CoV-2, care a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan,

China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume,
provocând o pandemie, au inceput sa fie inregistrate cazuri si in Romania din 26 februarie 2020.
În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea
COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2
în România, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul
privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de 14
aprilie 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura
descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus
Iohannis a promulgat, vineri 15 mai 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul
României pentru 30 de zile Pana in prezent sunt inregistrate 36.691 cazuri, 22.488 de vindecari si
peste 2000 de decese.