Normativ Suduri Din Otel Constructii C150-84

NORMATIV PRIVIND CALITATEA ÎMBINARILOR SUDATE DIN OTEL
ALE CONSTRUCTIILOR CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Indicativ C150-84
Înlocuieste C150-72
Cuprins
1. GENERALITATI
1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile de calitate, pe care trebuie sa le îndeplineasca

îmbinarile din otel, sudate continuu prin topire, ale constructiilor civile, industriale si agricole,
exploatate în domeniul superior temperaturii de –40 oC.
1.2. Conditiile tehnice generale de calitate, pentru constructiile din otel ce se încadreaza în
limitele prezentului normativ, sunt cele stabilite în STAS 767/0-77 "Constructii civile, industriale si
agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate".
1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica:
- constructiilor din otel laminat la cald, cu grosime mai mica de 4 mm;
- recipientilor si rezervoarelor în care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate mai

mare ca 1 (definit conform "Instructiunilor tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate
a îmbinarilor sudate la conducte tehnologice" I 27-82), precum si conductelor tehnologice pentru
transportul acestora;
- constructiilor sudate care intra în competenta ISCIR, RNR, sau în alcatuirea utilajelor,
instalatiilor industriale, podurilor si celor din domeniul nuclear si hidrotehnic, care nu sunt alcatuite
si dimensionate potrivit STAS 10108/0-78.
Pentru o mai buna cunoastere a domeniului de folosire a normativului, în anexa 1 este data o
lista exemplificativa de constructii civile, industriale si agricole, care nu este limitativa.
1.4. Prevederile din prezentul normativ sunt obligatorii si aceleasi pentru toti factorii care participa
la proiectarea si executia constructiilor sudate din otel, indiferent daca îmbinarea lor se face într-o
unitate industriala, în atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere, la montaj.
1.5. Îmbinarile sudate din otel sunt clasificate în cinci clase de calitate notate C 1...C5, ca urmare a
stabilirii defectelor pe produsul finit.
În toate cazurile când este necesar a se realiza îmbinari sudate din clasele C 1...C3 trebuie ca
unitatile specializate sau santierele sa fie dotate cu mijloace de executie, control si cadre
calificate care corespund conditiilor prezentului normativ.
1.6. La realizarea îmbinarilor sudate direct pe santier se vor respecta conditiile de executie din
prezentul normativ, iar controlul va fi mai exigent, efectuându-se verificari în numar mai mare,
conform capitolelor 4 si 5 din prezentul normativ.
1.7. Conditiile de calitate din prezentul normativ sunt stabilite pe principiul realizarii în îmbinarea
sudata a unor rezistente minime egale cu ale otelului folosit în element.
[top]
2. PARAMETRI DE CALITATE DEFINITI ÎN PROIECTARE
Continutul documentatiei elaborate de proiectant în faza "Detalii de executie" - DE
2.1. Documentatia tehnica elaborata de proiectant va fi întocmita în conformitate cu prevederile

STAS 767/0-77; reprezentarea si notarea îmbinarilor sudate pe desene se vor face în
conformitate cu STAS 735-79 "Desen tehnice. Reprezentarea si notarea îmbinarilor sudate".
2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant trebuie sa cuprinda urmatoarele detalii si

conditii de calitate a îmbinarilor sudate, care devin obligatorii pentru executant, din momentul
acceptarii proiectului si nu pot fi modificate ulterior fara avizul proiectantului:
- marci si clase de calitate ale otelurilor;
- dimensiunile pieselor care se îmbina;
- detalii de trasare a pieselor, de taiere si modul de prelucare a marginilor care ramân libere
(nesudate);
- detalii de forma si dimensiuni ale rosturilor îmbinarilor;
- modul de prelucrare finala a îmbinarilor sudate;
- marcarea cusaturilor care trebuie sa fie detensionate;
- clasa de calitate a îmbinarii sudate;
- categoria de executie a elementului (definita conform punctelor 2.14 a si 2.14 b);
- marcarea pe desene a îmbinarilor de montaj (daca este cazul);
- ordinea de asamblare a constructiilor care se confectioneaza direct pe santier, în pozitie finala;
- conditii de receptie a elementului cap de serie, pentru elemente tipizate care se executa pentru
prima data în productie;
- memoriu si desene pentru încercarea in situ a constructiilor importante, care se încadreaza în

prevederile STAS 1336-80 "Constructii. Încercarea in situ a constructiilor prin încercari statice".
2.3. Pentru constructii din categoria A proiectantul va întocmi caiete de sarcini continând si alte
conditii în afara celor prevazute la punctul 2.2. în functie de importanta constructiei si modul de
executie, caietul de sarcini poate contine conditii de calitate superioare celor din prezentul
normativ (calitatea otelurilor, materialelor de adaos, tehnologii de sudare, defecte admise,
procentaje, si metode de control nedistructiv, încercari suplimentare etc.).
Prevederi privind proiectarea îmbinarilor sudate
2.4. La proiectarea îmbinarilor sudate se va tine seama de:
- evitarea pe cât posibil a îmbinarilor sudate de montaj, la elementele solicitate dinamic;
- decalarea înnadirilor în sectiuni a pieselor din care sunt alcatuite elementele;
- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor care favorizeaza aparitia eforturilor remanente sau
a deformatiilor peste limitele admise, în timpul operatiilor de sudare;
- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor solicitate dinamic care favorizeaza concentrarile

de eforturi;
- evitarea pozitiilor de sudare peste cap si vertical descendenta, printr-o alcatuire a elementelor
care sa permita executarea îmbinarilor de montaj în pozitie orizontala (la masa sau în jgheab),
orizontala în plan vertical sau în pozitie vertical ascendenta.
2.5. Conditiile de calitate referitoare la debitarea pieselor, de prelucrare a marginilor si a rosturilor

pentru sudare (forma îmbinarii sudate), sunt date în tabelul 3, în functie de clasele de calitate ale
îmbinarilor sudate. Se vor folosi cu prioritate tipurile de îmbinari prevazute în anexa 2.
2.6. Executantul constructiei metalice poate modifica forma îmbinarilor si dimensiunile rosturilor,
fara acordul prealabil al proiectantului, în cazul în care se aplica tehnologii de sudare omologate
în proiect si în conditiile stabilite în cap. 3.
Forma suprafetei, dimensiunile si prelucrarile finale ale cusaturilor si prelucrarile marginilor libere
prevazute în proiect nu pot fi modificate fara avizul proiectantului.
Alegerea otelurilor
2.7. Pentru constructii civile, industriale si agricole se folosesc, în mod curent, otelurile urmatoare:
- oteluri de uz general pentru constructii:
STAS 500/1-78 "Conditii tehnice generale de calitate";
STAS 500/2-80 "Marci";
- oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosfera:
STAS 500/3-80 "Marci";
- oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general:
STAS 8183-80; "Marci si conditii tehnice de calitate";
- table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina:
STAS 9021-80 "Conditii tehnice de calitate".

2.8. Pentru conditiile de calitate suplimentare, prevazute în tabelul 1, proiectantul va obtine
acordurile prealabile ale unitatilor care confectioneaza constructia din otel si ale furnizorilor
otelului si laminatelor. Latura economica va fi reglementata de proiectant conform prevederilor
legale.
Tabelul 1
Conditii de Conditii de calitate suplimentare

Grupa de oteluri calitate obligatorii
pentru fabricant Clasa de calitate Conditiile cerute Detalierea conditiilor functie de simboluri
1 2 3 4 5
STAS 9021-80 C1 1+2+8
C2 1+8 1. Livrarea produselor laminate in stare
Oteluri cu normalizata cu marginile taiate inainte de
C3 1 normalizare
granulatie fina
C4 1
C5 - 2. Controlul defectoscopic nedistructiv al tablelor
pentru oteluri de la clasa 3 in sus (inclusiv)
STAS 395-80 C1 1+2+3+7
STAS 424-80
C2 1+3+7 3. Energia de rupere kV pentru produse cu grosimi
STAS 425-80
cuprinse intre 6...12 mm
Oteluri de uz STAS 500/1-78 C3 3
general pentru STAS 500/2-80
C4 - 4. Livrarea tevilor cu verificarea caracteristicilor
constructii STAS 505-78
STAS 564-80 mecanice pe probe prelevate din lot (nu pe baza
STAS 565-80 C5 - prelucrarilor statistice periodice, cum prevede
STAS 3480-80 STAS 8183-80 punctul 2.2)
STAS 404/1-80 C1 1+4+5+6+7
5.Energia de rupere kV pentru tevi
STAS 404/2-80 C2 1+4+5+6+7
Oteluri pentru tevi STAS 530/1-80 C3 4+6 6. Incercarea de aplatisare, conform STAS 111-79
fara sudura, de uz STAS 530/2-80 "Incercari tehnologice ale tevilor din otel"
general STAS 8183-80 C4 -
C5 - 7. Verificarea compozitiei chimice pe produs
STAS 500/3-80 C1 1+2+3+7
Oteluri de uz C2 1+3+7 8. Garantarea unghiului minim de indoire a probei
general pentru incarcate longitudinal cu sudura, conform STAS
C3 3
constructii 7784-74 "Incercarile metalelor. Incercarea la
rezistente la C4 - indoire a epruvetelor incarcate cu sudura
coroziune longitudinala
atmosferica C5 -
Nota: Conditiile suplimentare necesita intelegere prealabila cu fabricantul, sau precizare in

comanda, dupa cum sunt prevazute in standardele de produs.
2.9. Proiectantului îi revine obligatia notarii corecte cu simbolurile complete si clare, a otelurilor
prevazute în documentatie în conformitate cu standardele de marca si produs, precum si cu
prevederile din tabelul 1, functie de clasele de calitate ale îmbinarii sudate. tab.1 tab.1
2.10. Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac în functie de urmatoarele

criterii:
- criterii de rezistenta; conform STAS 10108/0-78 "Constructii civile, industriale si agricole.
Calculul elementelor din otel";
- criterii de evitare a ruperii fragile; conform STAS R 8542/79 "Alegerea otelurilor pentru
constructii metalice";
- criterii de sudabilitate; conform STAS 7194-79 "Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza";
- criterii economice.
2.11. Raspunderile legate de folosirea otelurilor revin factorilor care contribuie la realizarea
constructiilor sudate dupa cum urmeaza:
- comportarea metalurgica la sudare, în functie de caracteristicile garantate prin standarde, este

asigurata de producatorii otelurilor si ai laminatelor;
- comportarea otelului fata de o anumita tehnologie de sudare se asigura prin omologarea

tehnologiilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata sau prin folosirea unor
tehnologii omologate în alte unitati si verificate periodic potrivit punctelor 3.24...3.26;
- proiectantul asigura:
 alegerea otelurilor dupa criterii de rezistenta, de evitare a ruperii fragile si economice;

 alegerea otelurilor functie de comportarea metalurgica la sudare garantata de producator;
 comportarea otelului în cadru constructiei sudate, în ceea ce priveste sudabilitatea, în
conditiile definite de STAS 7194-79.
2.12. Proiectanul este factorul unic care poate aviza înlocuirea otelurilor prevazute în
documentatia tehnica, indiferent daca înlocuirea este totala (marca si clasa de calitate) sau
partiala (caracteristici chimice, mecanice...).
Tabelul 2
CRITERII PENTRU ALEGEREA CLASEI DE CALITATE A IMBINARILOR SUDATE
Mod de Categoria A de executie a elementelor Categoria B de executie a elementelor

solicitar
e Solicitare statica Solicitare dinamica Solicitare statica Solicitare dinamica
Tipul
Compresi Compresiu Compresiu Compresi
solicitar Intindere Intindere Intindere Intindere
une ne ne une
ii
Marime <0,7 >0,7 <0,7 >0,7
s
a <0,7 >0,7 <0,7 >0,7 R Rs Rs Rs <0,7 >0,7 <0,7 >0,7 <0,7 >0,7 <0,7 >0,7
<0,7 >0,7 <0,7 >0,7
s s s s
efortulu R R R R Rs Rs Rs Rs Rs Rs Rs Rs
i unitar R R R R
Temper N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P
atura
minima
de
proiect
are
C1 - - - - - - X - - - X - X - X X - - - - - - - - - - - - - - X -
C2 - - X - X - - X X - - X - X - - - - - - - - X - - - X - X - - X
C3 X - - X - X - - - X - - - - - - - X - - X - - X - - - X - X - -
C4 - X - - - - - - - - - - - - - - X - - X - X - - - X - - - - - -
C5 - - - - - - - - - - - - - - - - - - X - - - - - - - - - - - - -
unde:
Rs - rezistenta de calcul a sudurii la solicitarea respectiva

R - rezistenta de calcul la oboseala
N - temperatura negativa
P - temperatura pozitiva
Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a îmbinarilor sudate
2.13. Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a unei îmbinari sudate se face numai de catre
proiectantul elementului de rezistenta, în conformitate cu tabelul 2, în functie de urmatoarele
criterii:
- categoria de executie a elementului;
- modul de solicitare.
- tipul solicitarii;
- marimea eforturilor unitare;
- temperatura minima de proiectare (definita conform STAS R 8542-79 - vezi anexa 7).
2.14. Categoria de executie a elementului este definita conform STAS 767/0-77 cu urmatoarele
precizari:
a) În categoria de executie A se înscriu elementele care îndeplinesc cel putin una din urmatoarele
conditii:
- sunt exploatate sub temperatura minima de proiectare de –20 oC, inclusiv (definita conform
STAS R 8542-79);
- intra în alcatuirea cailor de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare III, IV si V
(definite STAS 10101/2 A 2-78 "Actiuni în constructii. Actiuni datorita procesului de exploatare.
Încarcari datorite podurilor rulante") si au minim o sectiune în care eforturile unitare depasesc
90% din rezistenta de calcul (R), sau 70% din rezistenta de calcul la oboseala (gR);
- intra în alcatuirea platformelor, estacadelor s.a., supuse direct la vibratii ce depasssc 0,5
milioane cicluri pe durata constructiei sau 10 mii cicluri pe an;
- intra în alcatuirea unor structuri speciale cu deschideri care depasesc 36 m;
- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad
de periculozitate egal cu 1 (conform instructiunilor tehnice I 27-82);
- avarierea elementului ar putea avea drept consecinta pierderea de vieti omenesti sau pagube
mari, care ar putea afecta economia nationala (fermele de acoperis din expozitii, sali de sport cu
tribune, hale cu destinatie speciala s.a.m.d.);
- alte necesitati tehnice justificate de proiectant.
b) Categoria de executie B cuprinde restul elementelor, care nu îndeplinesc nici una din conditiile
prevazute pentru categoria A, cum ar fi:
- stîlpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de proiectare de –

20oC cu deschideri sub 36 m, indiferent de grupa de functionare a podurilor rulante;
- caile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II (STAS 10101/2 A 2-78);
- elemente secundare de acoperis;
- elemente de rezistenta pentru pereti;
- sustineri de instalatii sau utilaje care nu se încadreaza într-un regim special;
- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad
de periculozitate egal cu 0 (confom instructiunilor tehnice I 27-82).
2.15. Modul de solicitare a fost grupat în doua mari categorii, dupa modul de actionare a
încarcarilor:
- solicitari statice;
- solicitari dinamice.
2.16. Tipul de solicitare predominant se considera acela pentru care valoarea eforturilor unitare
(compresiune, întindere, forfecare, echivalente s.a.m.d.) depaseste 70% din valoarea absoluta a
efortului unitar maxim.
Se disting doua categorii de solicitari:
- compresiune;
- întindere sau forfecare.

2.17. Marimea eforturilor unitare pune în evidenta relatia dintre efortul unitar si novicitatea
defectelor din cordoanele de sudura. tab. 2 tab. 2
Au fost stabilite urmatoarele trepte:
- 70% din rezistenta sudurii pentru solicitari statice (RS) la elementele din ambele categorii de
executie si pentru solicitari dinamice la elementele din categoria B de executie;
- 70% din rezistenta sudurii la oboseala (R) pentru elementele din categoria A de executie.
2.18 Temperatura minima de proiectare a elementului, definita conform STAS R 8542-79

reprezinta un criteriu cu doua trepte:
- temperatura pozitiva;
- temperatura negativa.
2.19. Clasele de calitate ale îmbinarilor sudate trebuie sa fie stabilite corect, deoarece exagerarile
pot conduce la remedieri costisitoare si inutile sau la întârzieri în realizarea investitiei.
[top]
3. EXECUTIA ÎMBINARILOR SUDATE
3.1. Conditiile prevazute în acest capitol sunt aceleasi pentru toate unitatile care executa îmbinari
sudate, indiferent daca îmbinarile sunt de asamblare (între piese) sau de montaj (între
elementele) si daca se executa în unitati industriale, în atelierele unitatilor de constructii-montaj
sau pe santiere.
3.2. Unitatea care executa îmbinari sudate are obligatia verificarii documentatiei elaborata de
proiectant în ceea ce priveste:
- exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu

si extrase;
- detaliile si conditiile de calitate prevazute la punctul 2.2 din prezentul normativ, obligatorii pentru
continutul documentatiei elaborate de proiectant si care nu necesita acordul prealabil al
executantului;
- conditiile de calitate prevazute în caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de

executie.
3.3 Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei

se înteleg erorile de calcul al greutatilor din extrasele de laminate si cotele de lungimi partiale ale
pieselor eronate fata de cota generala care este verificabila.
În cazul constatarii unor defectiuni importante, care implica modificari de solutie si refacerea unor
parti din documentatie, aceasta va fi restituita beneficiarului iar pregatirea lucrului va fi oprita.
La proiectele tip executantul nu poate face nici un fel de modificari fara avizul proiectantului
(inclusiv cele din categoria erorilor neesentiale si a neconcordantelor).
3.4 Pentru sudarea îmbinarilor din clasele de calitate C 1, C2 si C3 se vor folosi numai tehnologii de
sudare omologate în conformitate cu STAS 11400-80.
3.5. Furnizorul elementelor, care alcatuiesc o constructie din otel, are obligatia livrarii acestora în
ordinea ceruta prin contract de catre întreprinderea de montaj sau, în lipsa acestor precizari, în
ordinea fireasca care sa asigure succesiunea lucrarilor de montaj.
Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate
3.6. Unitatea, care executa îmbinari sudate are obligatia întocmirii unei documentatii tehnologice
de confectionare a constructiei, fara de care nu se va introduce în fabricatie nici o comanda si
care trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
- marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de

proiectant sau de tehnologia de sudare omologata;
- operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea clasei lor de calitate ale
taieturilor si a conditiilor de calitate;
- operatiile de asamblare a pieselor, continând:
 ordinea de asamblare;
 prinderea provizorie;
 împiedicarea deformatiilor
 parametrii de sudare conform tehnologiilor omologate;
 preîntâmpinarea starilor de eforturi remanente;
 asigurarea tolerantelor impuse;
- operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale îmbinarilor sudate sau ale elementelor, în
scopul detensionarii (daca este cazul);
- clasa de calitate pentru fiecare îmbinare sudata;
- controlul pe faze si final, cuprinzând:
 modul de verificare în timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare omologare;

 planul de control nedistructiv (ordinea, metodele folosite, procentaje);
- încercarile pe probe din oteluri si pe îmbinarile sudate (daca este cazul);
- documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si transport;
- indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie
complicata, benzile marcate, s.a.;
- solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului normativ.

3.7. Documentatia pentru îmbinarile sudate din clasele 4 si 5 care pot fi executate fara tehnologii
omologate, va contine datele prevazute la pct. 3.6, cu exceptia parametrilor de sudare conform
tehnologiei omologate care se vor înlocui cu urmatoarele date:
- procedeul de sudare;
- materialele de sudare;
- schita cu forma si dimensiunile rostului;
- ordinea de sudare;
- pozitia de sudare;
- regimul de sudare;
- numarul de straturi.
3.8. Pentru îmbinarile de montaj executate pe santiere, documentatia va cuprinde suplimentar:
- tehnologia de preasamblare (daca este cazul);
- ordinea fazelor de montaj;
- masuri pentru asigurarea stabilitatii constructiei în timpul montajului.
Alegerea formei (tipului) îmbinarii sudate
3.9. Pentru sudarea manuala cu arc electric si sudarea automata si semiautomata cu arc electric
acoperit se vor folosi tipurile de îmbinari indicate în anexa 2 (extrase din STAS 6662-81 "Îmbinari
sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze" si STAS
6726-75 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric
acoperit").
3.10. Pentru alte procedee de sudare formele si dimensiunile rosturilor îmbinarilor sudate se vor
executa conform:
- STAS 7502-75 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor prin
procedeele MIG si MAG (Mediu de gaz inert si activ);
CONDITII DE CALITATE PENTRU TAIEREA OTELURILOR SI FORMA ÎMBINARILOR

SUDATE
Taierea si prelucrarea pieselor:

R
Forma (tipul) îmbinarii sudate:
r
Margini libere: Rosturile imbinarilor sudate
Fierastrau: Formele si Modul de
Preîncalzirea Taiere termica; Aschiere Foarfece: dimensiunile prelucrare a
Prelucrari
laminatelor în fierastrau; disc Foarfece: Disc abraziv: rosturilor: radacinilor
termice
scopul taierii abraziv
6 7 8 9
2 3 4 5
1. Obligatie pentru Se admit Nu se Se admite Se recomanda 1. Nu se admit 1. Pentru 1. Nu se admit 1.
otelurile cu conditionat: recomanda. conditionat: rosturi taiate cu tehnologii curatirea co
granulatie fina, foarfecele. omologate se radacinii prin cu
conform STAS 1. Conditiile Se admite 1. Conditiile 2. Taierea admite oricare daltuire. 2.
9021-80 normale din conditionat: normale din rosturilor cu din îmbinari 2. Se po
2. Recomandabila STAS 10564/1- STAS 10564/1- fierastraul si sudate conform recomanda pe
pentru toate 81 - clasa 1.1.1 1. Prelucrarea 81 discul abraziv STAS 6662-81, curatirea ad
otelurile livrate în pentru taieri pe ulterioara prin - clasa 1.1.1. se admite cu STAS 6726-75, radacinii prin ru
stare normalizata elemente, cu pentru calitatea încadrarea prin STAS 7502-75, procedeul arc- pr
aschiere pe
înainte de taiere. minim o taieturilor asimilare în STAS 8958-80, aer lim
grosimea de
îmbinare în îmbinarilor din clase conform STAS 9559-82; 3. Se ab
2...3 mm.
clasa clasele C1 si STAS 10564/1- 2. Forma recomanda ad
2. Cu
C1sau C2. C2; 8 suprafetei finisarea cu pe
remedierea
- clasa 2.2.2. - clasa 2.2.2, - clasa 1.1.1. cusaturii si discul abraziv, di
defectelor
pentru C3. pentru C3; pentru îmbinari prelucrarile dupa curatirea 3.
constatate
2. Rugozitate 2. Se din clasele C1 finale radacinii, gr
nedistructiv,
Rmax = 50 microni prin control îndeparteaza si C2 prevazute în indiferent de ta
conf. STAS bavurile. - clasa 2.2.2. proiect nu pot fi procedeu, pâna re
ultrasonic,
5730/2-75 3. Eventualele pentru C3 modificate de la luciu metalic as
lichide
"Starea 3. Se catre si eliminarea av
penetrante, sau fisuri trebuiesc
suprafetelor. topite complet îndeparteaza executant. tuturor pr
pulberi
Prescrierea bavurile. 3. Pentru concentratorilor pe
magnetice. Nu fisuri trebuiesc
rugozitatii si a la sudare. 4. Eventualele proiecte si de eforturi. ca
se admit:
ondulatiei fisuri, trebuiesc întreprinderi cu nu
- fisuri
suprafetei". topite complet grad mai mic Se recomanda în
- bavuri Nu se
3. Nu se admit - dislocari de la sudare. de tehnicitate curatirea ab
recomanda din se recomanda radacinii prin ad
fisuri structura. motive
1. Se admit tipurile de procedeul arc- pe
economice îmbinari sudate aer. di
taieturi cu
foarfeca, cu din anexa 2
îndepartarea 4. Nu se admite
bavurilor. procedeul de
2. Pentru sudare cu
fierastrau si gaze.
disc abraziv, 5. Îmbinarile în
taieturile muchie se
trebuie sa admit numai la
Se admit cu Nu se Se admite cu rezulte în clasa clasa C5.
conditia recomanda. conditia 3.3.3, conform
încadrarii încadrarii STAS 0564/1-
taieturilor în Se admite cu taieturilor în 811
clasa 3.3.3, conf. îndepartarea clasa 3.3.3.
STAS 10564/1- bavurilor conform STAS
81 10564/1-81
Nota: Conditiile de taiere a marginilor libere sunt impuse, pentru un element de constructie, de
clasa cea mai mare a uneia dintre îmbinarile sudate care asambleaza piesele între ele (sau
elementele între ele în situatia îmbinarilor de montaj).
Tabelul 4
CONDITII DE CALITATE PENTRU MATERIALE DE ADAOS
Clasa de Conditii de calitate obligatorii Tipul învelisului

Conditii de calitate suplimentare
calitate pentru fabricant: sau al fluxului
1. Electrozi înveliti STAS 1. Verificarea continutului de hidrogen difuzibil
C1 1125/1-81 conform STAS 10047/1-81, pentru electrozi folositi la Numai fluxuri si
sudarea otelurilor de la clasa 3 în sus (inclusiv), pe electrozi bazici
- oteluri de uz general – grupa I. fiecare lot.
STAS 1125/2-81
C2 2. Verificarea sensibilitatii la fisurare la cald conform
- oteluri cu granulatie fina – STAS 10221-75, pe fiecare lot de fabricatie.
grupa II. STAS 1125/3-81
3. Caracteristicile mecanice si compozitia chimica a
2. Sârma din otel – STAS 1126- metalului depus, pe probe din fiecare lot de
80 fabricatie, conform STAS 7356/1, 2, 3, 4-80 si STAS
10953-77.
C3 Se admit fluxuri
3. Fluxuri topite – STAS 9477/1- si electrozi
79 4. Verificarea compatibilitatii cu otelurile, pe probe titanici
din fiecare lot de livrare, conform STAS 11281/1,2-
79.
C4; C5 -
- STAS 8958-80 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG
(Mediu de gaz inert cu electrod nefuzibil);
- STAS 9559-82 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare electrica în baie de
zgura".
3.11. Este indicata realizarea cusaturilor cu acces pe ambele parti ale îmbinarii sudate.
Prevederi privind folosirea, taierea si prelucrarea otelurilor
3.12. Unitatile care confectioneaza constructii sudate au obligatia introducerii în fabricatie, numai
a laminatelor cu certificate de calitate complete si cu marcaje dupa care pot fi identificate.
Nu este permisa introducerea în lucrare a unor materiale care prezinta degradari neremediate
dobândite în timpul depozitarii, manipularii si transportului (coroziune, deformare, deteriorari prin
lovire s.a.).
3.13. Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra
materialelor folosite (otel si material de adaos) prin laboratoarele proprii, emitând buletine de
analize si încercari, ceea ce nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.
3.14. Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a

rosturilor pentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute în tabelul 3, diferentiate pe
clasele de calitate ale îmbinarilor sudate.
3.15. Remedierea defectelor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau
completare cu sudura, pâna la obtinerea conditiilor de calitate necesare, fara a iesi din clasele de
toleranta impuse pentru dimensiuni.
Prevederi privind folosirea materialelor de adaos
3.16. Unitatile care executa îmbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii în fabricatie a
materialelor de adaos corespunzatoare unor tehnologii de sudare omologate pentru clasele de
calitate C1, C2 si C3 si conforme cu documentatia de sudare pentru clasele de calitate C4 si C5.
3.23. Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur închis (pentru
eliminarea concentratorilor de eforturi).
3.17. Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de

executie si trebuie sa corespunda conditiilor de calitate diferentiate pe clase în tabelul 4.3.
3.18. În ceea ce priveste introducerea în fabricatie a materialelor de adaos, unitatile de executie

au obligatii similare cu cele prevazute la punctele 3.12 si 3.13 pentru laminare.
Prevederi privind calificarea sudorilor si identificarea cusaturilor executate
3.19. Unitatile care executa îmbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizatii intern si
verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR.
Autorizatia interna este valabila în cadrul întreprinderii timp de 2 ani de la verificarea calificarii
sudorului în conditiile STAS 9532/1-74 "Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii generale"
si STAS 9532/2-74 "Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor pentru
otel" si trebuie sa fie reînoita printr-un nou examen la expirarea ei.
3.20. Fiecare sudor autorizat va primi un poanson cu o marca distincta cu care este obligat sa
marcheze cusaturile executate în vederea identificarii ulterioare.
Unitatea de executie este obligata sa tina un registru cu evidenta sudorilor si a poansoanelor.

3.21. Îmbinarile sudate din clasele C1, C2, C3 si C4 vor fi poansonate, conditie obligatorie pentru
admiterea la controlul final, indiferent daca îmbinarea este de asamblare sau montaj.
3.22. Poansonul se aplica în urmatoarele conditii:
- la 50 mm de cusatura;
- un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;
- cel putin cîte doua poansoane la capete pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara a depasi
2000 mm între ele;
 marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa în evidenta printr-un marcaj suplimentar
(vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii...).
Tehnologia de sudare
3.24. Unitatile care executa îmbinari sudate au obligatia utilizarii unor tehnologii de sudare
omologate si verificate în timpul procesului de fabricatie, în conformitate cu prevederile STAS
11400-80 "Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a otelurilor", sau echivalente (ISCIR,
RNR ...).
Omologarea si verificarea tehnologiilor de sudare se face sub îndrumarea si raspunderea

responsabilului tehnic cu sudura al unitatii de executie sau al întreprinderii. tab. 4
Responsabilul tehnic cu sudura tine evidenta fiselor de omologare care se recomanda a fi

întocmite conform modelului din anexa 1 a prescriptiilor tehnice ISCIR cu indicativul CR 7-79.
Modul de verificare a tehnologiilor de sudare omologate va fi stabilit de responsabilul tehnic cu

sudura, cu exceptia situatiilor pentru care proiectantul a prevazut verificari pe lucrare, în caietul
de sarcini, numai la constructii din categroria A de executie.
3.25. La conditiile de verificare a tehnologiilor de sudare prevazute în STAS 11400-80 se fac

urmatoarele precizari:
a. calitatea otelului si a materialelor de sudare se verifica prin prezentarea certificatelor de calitate

complete, la fiecare proba martor încercata;
b. probele martor constituie mijlocul de verificare a tehnologiei de sudare aplicata si se executa în

conditiile procesului de executie, odata cu lucrarea pe care o reprezinta, de aceiasi sudori, în
proportie (numar de bucati) stabilita prin caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu
sudura în lipsa caietului de sarcini, pe marci de oteluri si procedee de sudare;
c. probele martor se controleaza integral prin verificarea aspectului, a dimensiunilor geometrice si

cu radiatii penetrante, înainte de prelevarea epruvetelor pentru încercare, trebuind sa
îndeplineasca conditiile de calitate pentru clasa C 1 (tabelele 7, 8 si 9).
d. epruvetele se preleveaza si se prelucreaza prin aschiere din probe martor, în conformitate cu

prevederile STAS 5540/1/77 "Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Probe si epruvete";
e. conditiile pentru încercarea epruvetelor prelevate din probe martor sunt prevazute în tabelul 5.
3.26. În situatiile în care la încercarile pe epruvete prelevate din probe martor se obtin rezultate
sub valorile minime prevazute în tabelul 5, se va opri executia si se va proceda la expertizarea
elementelor de executie.
3.27. Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub + 5oC, fara masuri speciale prescrise în
tehnologia de sudare.
Remedieri
3.28. Remedierile necesare aducerii unei îmbinari sudate, în clasa de calitate impusa, în cazul în
care nu sunt precizate în documentatia tehnologica de executie, se stabilesc de catre
responsabilul cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.
3.29. Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si cusatura initiala.
Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare (avizata de responsabilul tehnic cu sudura

al unitatii de executie) care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni interne minime pe
ansamblul constructiei.
Remedierea defectelor în acelasi loc se admite a se face:
- maxim de 2 ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;
- maximum de 3 ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate mai înainte.
3.30. În cazul în care la îmbinarile sudate cap la cap s-a atins numarul remedierilor admise si
este necesar a se elimina defectul intern din cusatura înca o data, se va taia cusatura complet si
se va intercala un cupon de element laminat (cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200
mm, care se va suda de ambele parti numai prin sudura cap la cap, având rostul identic cu al
îmbinarii initiale. La elementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabil al
proiectantului pentru solutia de remediere stabilita.
3.31. Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot masca sau produce alte defecte
sau modificari periculoase în structura otelului, cum ar fi: stemuirea, baterea cu ciocanul,
îndreptari la rece care duc la fisurari ( vezi STAS 767/0-77.3.1.1.).
Tabelul 5
CONDITII DE CALITATE PENTRU ÎNCERCARI PE EPRUVETE PRELEVATE DIN PROBE

MARTOR (SUDATE)
Numarul epruvetelor Modul de Valori admise

Tipul îmbinarii Încercarea Modul de încercare prelevate din fiecare interpretare a pentru
proba martor rezultatelor rezultate
1 2 3 4 5 6
Tractiune STAS 5540-2-82 2 buc. Fiecare rezultat Minim
Cap la cap "Încercarea la peste valoarea valorile
tractiune". admisa. impuse
Îndoire STAS 5540/3-81 2 buc. cu radacina Fiecare rezultat sub pentru otel în
"Încercari ale pe fata comprimata. valoarea admisa. standardele
îmbinarilor sudate Pentru cusaturi de produs.
cap la cap. simetrice se reduc la
Încercarea la jumatate.
îndoire".
Încovoiere prin soc. STAS 5540/4-77 3 buc. în cusatura 3 Media rezultatelor
"Încercarea la buc. în ZIT pe 3 epruvete peste
încovoiere prin soc". valoarea admisa
Aplatisare (pentru STAS 5540/6-77 2 buc. Fiecare rezultat sub
tevi). "Încercarea de valoarea admisa.
aplatisare".
Duritate. STAS 5540/5-77 1 buc. Fiecare rezultat sub Max. 280 HV
"Încercarea de valoarea admisa. pentru OL
duritate". 37. Max. 310
HV pentru
OL 44. Max.
350 HV
pentru OL
52.
Diferenta
între ZIT si
otel, sau ZIT
si cusatura;
max. 100 HV.
De colt Tractiune STAS 5976/1-82 pe 3 buc. Minim 70%
Fiecare rezultat
Forfecare epruvete plate cu 3 buc. din valorile
peste valoarea
eclise. impuse
admisa.
pentru otel
Duritate STAS 5976/1-82 1 buc. Maxim 350
"Încercari ale HV Diferenta
îmbinarilor sudate în Fiecare rezultat sub între ZIT si
colt". valoarea admisa. otel sau ZIT
si cusatura:
max. 100 HV.
Macrostructura pe STAS 10952/1-77 1 buc. Valorile
probe longitudinale "Sudarea metalelor. Defecte din admise
Analiza sectiunea pentru clasa
metalografica a longitudinala sub C1 din
îmbinarilor sudate valorile admise. tabelul 9
prin topire"
Nota:
Pentru probele cu rezultate sub valorile admise, se vor executa contraprobe la un numar dublu de
bucati.
Nu se admite extinderea încercarilor în caz de rezultate negative pe contraprobe.
Responsabilul tehnic cu sudura poate hotarî reducerea numarului de epruvete, în mod justificat,
în functie de tehnologia de sudare adoptata.
3.32. Se admite remedierea defectelor prin urmatoarele procedee:

- polizare;
- rabotare;
- încarcare cu sudura;
- taierea prin procedeul arc-aer si resudare;
- îndreptari la rece în conditiile prevazute în STAS 767/0-77 capitolul 3;
- îndreptari la cald la temperaturi prescrise, care nu produc transformari în compozitia otelurilor,

sau stari de tensiuni remanente.
3.33. Remedierile se verifica obligatoriu si integral prin controlul aspectului vizual si controlul cu
radiatii penetrante.
[top]
4. CONTROLUL NEDISTRUCTIV A ÎMBINARILOR SUDATE
Verificarea aspectului
4.1. Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe

laminate, piese si îmbinari sudate în toate fazele de executie, în scopul depistarii defectelor de
suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Controlul aspectului se face vizual în procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si
îmbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, înainte de vopsirea elementelor si dupa
îndepartarea zgurii, în conditiile prevazute de tabelul 6.
4.2. Controlul aspectului în faza finala se face pe ambele fete ale îmbinarii sudate, pe o latime
adiacenta de minimum 250 mm în stânga si dreapta cordonului de sudura cuprinzând si
verificarea existentei poansonului sudorului în conditiile prevazute la punctul 3.22.
4.3. Degradarile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa depaseasca
conditiile impuse la livrare.
4.4. Defectele admise pentru debitarea si prelucrarea pieselor sunt prevazute în tabelul 3.
4.5. Defectele admise în faza finala, pe îmbinarea sudata sunt prevazute în tabelul 7.
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata
4.6 Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata,

constituie o operatie de control obligatorie si eliminatorie pentru piesele care depasesc conditiile
prevazute în tabelul 3 si pentru îmbinarile sudate în tabelul 4.
4.7. Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate în STAS 10564/1-81
"Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor", care prevad si modurile de
masurare ale abaterilor si defectelor.
4.8. Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si
20 pentru marimi unghiulare, în locurile cu aspect necorespunzator, depistate vizual, pe lungimile
care ar putea prezenta abateri geometrice, sau în absenta acestora, prin sondaj la procentele
minime prevazute în tabelul 6.
Pentru îmbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul în metri liniari.
Aplicarea instrumentelor pe cusatura se va face în cel putin 3 puncte pentru o îmbinare scurta
sau un metru liniar de îmbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.
4.9. Pâna la tipizarea mijloacelor de verificare a dimensiunilor geometrice, pe cusatura,

laboratoarele care emit buletine de control vor folosi dotarile existente provenite din import,
asimilare sau conceptie proprie, cu obligatia de a dispune cel putin de sublere, lupe si sabloane
calibrate pentru tipodimensiunile cusaturilor cap la cap si de colt prevazute în documentatia dupa
care s-au executat îmbinarile sudate.
Se recomanda dotarea laboratoarelor cu instrumentul de masura a carui fisa tehnica se gaseste

în anexa 6, instrument cu care pot fi masurate toate abaterile geometrice prescrise în STAS
9101-77 "Îmbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de tolerante".
Tabelul 6
CONTROLUL NEDISTRUCTIV PE FAZE AL ÎMBINARILOR SUDATE, METODE SI PROCENTE
Controlul cu lichide
Verificarea Controlul combinat
Nr. Controlul cu radiatii penetrante si
Faze Verificarea aspectului dimensiunilor (ultrasonic + radiatii
crt. penetrante controlul cu pulberi
geometrice penetrante)
magnetice
Clase C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5
1 La scoaterea
laminatelor
din depozit 100 100 100 100 100 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2 Dupa
operatiile de
debitare
(margini
libere sau
rosturi care
se sudeaza) 100 100 100 100 100 25 20 15 10 5 - - - - - - - - - - 100 100 - - -
3 Dupa
operatiile de
prelucrare a
rosturilor 100 100 100 100 100 25 20 15 10 5 - - - - - - - - - - 100 100 - - -
4 Dupa
prelucrarea
radacinii 100 100 100 100 100 - - - - - - - - - - - - - - - 100 100 - - -
5 Dupa fiecare
trecere 100 100 100 100 100 - - - - - - - - - - - - - - - 100 100 - - -
6 Pe faza 50 25 10 5 -
finala
100 100 100 100 100 25 20 15 10 5 50 25 10 5 - 15 10 5 - - 100 100 - - -
7 Dupa
remedieri 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 - - - - - 100 100 - - -
Note:
1. Pentru sudarea automata procentajele controlate cu radiatii penetrante pot fi reduse pâna la
jumatate.
2. Pentru îmbinari executate la montaj pe santiere procentajele controlate se dubleaza
(dimensiuni geometrice, control combinat, control cu radiatii penetrante).
3. Pentrul controlul combinat: control ultrasonic / control cu radiatii penetrante
4. Controlul cu lichide penetrante si pulberi magentice se foloseste în cazuri speciale, prin
prescriere în caietul de sarcini.
Tabelul 7
VERIFICAREA ASPECTULUI ÎMBINARILOR SUDATE DEFECTE PE SUPRAFATA SI

ABATERI GEOMETRICE
Defecte admise pentru clasele de calitate

Simbol si reprezentare conform STAS 7084/1-
tul 81. Defectele îmbinarilor sudate prin topire.
Clasificare si terminologie.
C1 C2 C3 C4 C5
3 4 5 6 7 8
-
101...106 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Se admit fisuri
de transversale (102)
ata la distanta de min.
100mm
-
2017;516 d 0,05 L d 0,10 L d 0,15 L d 0,20 L d 0,30 L
s=a>10 mm s=a>10 mm s=a>10 mm s=a>10 mm
dmax 2 mm dmax 3 mm dmax 4 mm dmax 5 mm
de
ata s=a 10 mm s=a 10 mm s=a 10 mm s=a 10 mm
dmax 1 mm dmax 1,5mm dmax 2 mm dmax 2,5mm
2024;517
Se admit cu Se admit cu
Se admit cu
e si adâncimea adâncimea Se admit cu
s/10 (a/10) la s/10 (a/10) la
adâncimea s/5 -
ri Nu se admit adâncimea s/5
(a/5) la distanta
oase distanta distanta (a/5)
D 100 mm
D 200 mm D 100 mm
301...304 d 0,05 L d 0,10 L d 0,15 L d 0,20 L

s=a>10 mm s=a>10 mm s=a>10 mm s=a>10 mm
dmax 2 mm dmax 3 mm dmax 4 mm dmax 5 mm d=

uni
la Nu se admit s=a 10 mm s=a 10 mm s=a 10 mm
par
ata
dmax 1 mm dmax 1,5 mm dmax 2 mm s=a 10 mm
dmax 2,5 mm
5011...5012
Se admit cu Se admit cu Se admit cu Se admit cu

turi adâncimea adâncimea adâncimea s/10 adâncimea s/10 -
Nu se admit s/20 (a/20) si s/20 (a/20) si (a/10) si (a/10) si
ale
l 0,05 L l 0,10 L l 0,15 L l 0,30 L
506
Se admit:
Se admit: 1. Suduri cap
1. Suduri cap la cap e
la cap e abaterile limita
abaterile limita de la clasa Se admit: Se admit:
i de de la clasa mijlo-cie STAS 1. Suduri cap la 1. Suduri cap la
opit 9101-77
atura Nu se admit
fina STAS cap e cap e abaterile -
9101-77 abaterile limita de limita de la clasa
l de
2. Suduri de la clasa mijlocie grosolana STAS
)
2. Nu se admit colt: e STAS 9101-77 9101-77
la suduri de abaterile de la
colt clasa fina
STAS 9101-77
de
re la
ri -
ale,
Nu se admite Nu se admite Nu se admite l 0,15 L l 0,30 L
sau
enta
-
e de
a:
re 502
503
tate
504
e
re 509
Se admit cu Se admit cu Se admit cu Se admit cu Se admit cu
abaterile de la abaterile de la abaterile de la abaterile de la abaterile de la
pire 511 -
clasa fina clasa fina clasa mijlocie clasa mijlocie clasa grosolana
conform STAS conform STAS conform STAS conform STAS conform STAS
513 9101-77 901-77 9101-77 9101-77 9101-77
514
a
606
ta
a
515
a la Se admite cu Se admite cu Se admite cu

na, Se admite cu Se admite cu
adâncimea adâncimea adâncimea
adâncimea s/10 si adâncimea s/10, -
sau s/20 si s/20 si s/10 si
enta
l 0,15 L l 0,25 L l 0,5 L l 0,5 L defect continuu
vi)
cte -
-
gere 510 (sudura perforata) Nu se admite
601 (amorsarea arcului lânga cordon) -

a Nu se admite Una la 300 mm
-
(pe 602 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Se admit 3 stropi Se admit
, sau la 300 mm
m pe
ra 603
a
605
de
-
(pe Nu se admit Se admit
sau
m pe
tiu la i 0,1 a i 0,1 a i 0,2 a i 0,2 a i 0,3 a

nerea -
or i 1 mm i 1 mm i 2 mm i 2 mm i 3 mm
n colt
Clasa fina Clasa fina Clasa mijlocie Clasa mijlocie Clasa grosolana
eri Simbolizare si clasificare conform STAS 9101- -
conform STAS conform STAS conform STAS conform STAS conf. STAS 9101-
rice 77
9101-77 9101-77 9101-77 9101-77 77
Nota:
1. Încadrarea în clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, în
cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite pe lungimea examinata.
2. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe), clasa rezultata se majoreaza
cu o unitate (declasare).
3. Caracteristicile geometrice ale îmbinarilor sudate sunt notate conform STAS 795-79
- S = grosimea pisesei celei mai subtiri (din îmbinarea cap la cap)
- a = grosimea cusaturii în colt egala cu latimea triunghiului isoscel maxim, înscris în sectiunea
cusaturii
4.10. În cazul nerealizarii conditiilor prevazute în tabelul 3 pentru taieturi si prelucrari în rosturi si
în tabelul 4 pentru îmbinari sudate finite, se va produce astfel:
a) se va extinde controlul la un numar sau lungimi duble de îmbinari fata de cele prescrise la
controlul initial;
b) daca si în acest caz se mai gasesc defecte care declaseaza chiar o singura îmbinare, se va
trece la o a doua extindere a controlului prin verificarea restului îmbinarilor sudate, astfel ca în
final procentajul controlat sa fie 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la controlul initial, la prima
sau a doua extindere, dupa care îmbinarea va fi supusa din nou controlului.
Controlul ultrasonic combinat

4.11. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu dar poate fi folosit de unitatile dotate corespunzator,
ca mijloc de triere a îmbinarilor cu defecte, interpretarea finala a rezultatelor urmând a fi facuta
numai dupa controlul cu radiatii penetrante (control combinat).
4.12. Controlul ultrasonic se foloseste în faza finala de executie, în proportii diferentiate pe clase
de calitate dupa cum rezulta din tabelul 6
4.13. Zonele controlate cu radiatii penetrante trebuie sa respecte proportiile minime prevazute în
tabelul 6, chiar daca la controlul ultrasonic nu au fost triate ca având defecte:
- 15% pentru clasa C 1;
- 10% pentru clasa C 2;
- 5% pentru clasa C 3
4.14. Se controleaza ultrasonic numai îmbinarile sudate cap la cap, în conditiile prevazute în
STAS 9552-81 "Controlul ultrasonic al îmbinarilor sudate cap la cap prin topire".
4.15. Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatorilor si a instalatiei

în asamblu se face cu ajutorul blocurilor de calibrare în conformitate cu standardele:
- STAS 7802/1-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Conditii

tehnice generale de calitate";
- STAS 7802/2...5-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Bloc

de calibrare A1 ... A4."
4.16. Examinarea ultrasonica a îmbinarilor sudate în cadrul controlului combinat se va face în

conformitate cu prescriptiile ISCIR CR 4-81 "Examinarea cu ultrasunte a îmbinarilor sudate cap la
cap, prin topire, realizate cu material de adaos" cu urmatoarele precizari:
a. detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel de

referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon;
b. îmbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri, provenite din discontinuitati, ale
caror amplitudini se situeaza sub 50% din nivelul de referintta se considera admise, indiferent de
clasa de calitate prescrisa;
c. îmbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste 50% se

considera admise indiferent de clasa, daca discontinuitatile se încadreaza în limitele acceptate de
prescriptia ISCIR CR 4-81 art. 19...22;
d. îmbinarile care la examinarea ultrasonica sunt respinse conform prevederilor ISCIR CR 4-81
vor fi supuse controlului cu radiatii penetrante, în scopul stabilirii defectelor interne si încadrarii în
clase de calitate conform prevederilor prezentului normativ.
4.17. Controlul ultrasonic se executa înainte de vopsirea pieselor sau elementelor.
4.18. Personalul care executa controlul ultrasonic si interpreteaza rezultatele trebuie sa fie
autorizat conform prescriptiei ISCIR CR 11-82.
4.19. În cazul în care, în final, sunt gasite îmbinari sudate cu defecte neadmise pentru clasa
respectiva, acestea vor fi remediate si radiografiate din nou.
Pentru restul îmbinarilor sudate necontrolate se extinde controlul combinat dupa aceleasi reguli
cu cele stabilite pentru controlul cu radiatii penetrante, adica dublarea procentajelor initiale la
prima extindere si control integral (procentaj 100%) la a doua extindere (punctele 4.30...4.33).
Controlul cu radiatii penetrante
4.20. Controlul cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie în procentajele stabilite
si se practica, de regula, în faza finala, pe îmbinarea sudata înainte de vopsire numai pe
elemente sudate acceptate la controalele anterioare.
Tabelul 8
CONTROLUL ÎMBINARILOR SUDATE CU RADIATII PENETRANTE DEFECTE

INTERIOARE ALE ÎMBINARILOR CAP LA CAP
efectul si Defecte admise pentru clasele de calitate

simbolul
Simbol si prescurtare conform
conform Ob
STAS 7084/1-81
AS 8299-
78 C1 C2 C3 C4 C5
2 3 4 5 6 7 8 9
2011 ... 2016

d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L d 0,45 L
s > 10 mm s > 10 mm s > 10 mm s > 10 mm
dmax 3 mm dmax 4 mm dmax 5 mm dmax 5 mm d

dimens
luri diferite
Aa ... Ae d 0,5 L defec
paralela
s 10 mm s 10 mm s 10 mm s 10 mm sud
dmax 1,5mm dmax 2 mm dmax 2,5mm dmax 3 mm
-
ncluziuni d 0,10 L d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L d 0,40 L
de diferite
Ba ... Bc s > 10 mm s > 10 mm s > 10 mm s > 10 mm

s 10 mm s 10 mm s 10 mm s 10 mm

304; 3011 ... 3022
4011 ... 4013 l 0,05 L l 0,10 L l 0,15 L l 0,25 L
s > 10 mm s > 10 mm s > 10 mm s > 10 mm

Pentru l
bmax 2 mm bmax 3 mm bmax 4 mm bmax 4 mm topire
Lipsa de stra
re laterala, identific
Nu se admite
au între dubiu, v
traturi C admise
s 10 mm s 10 mm s 10 mm s 10 mm bmax p
sporite
bmax 1 mm bmax 1,5mm bmax 2 mm bmax 2 mm
402
patrundere Pen
cusaturi nepatru
ilaterale bxl 0,05x bxl 0,10x bxl 0,15x bxl 0,2x bxl 0,3x la cus
xsxL xsxL xsxL xsxL xsxL unilatera
Db tabelul 7
7
101 ... 106 Se admit fisuri
uri diferite transversale [Eb] -
Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit
Ea ... Ec la dist. de min.
100 mm
ecte de
ma:
ces de
undere, 5041
picaturi
)
514 -
Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata
prafata
egulata 5011; 5012
)
estaturi
)
Nota:
1. Lungimea considerata (L=10 s) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.

2. Încadrarea în clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, în
cazul existentei a 2 tipuri de defecte diferite în lungimea examinata.
3. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza
cu o unitate (declasare)
4. Dimensiunea "s" reprezinta grosimea piesei celei mai subtiri din îmbinare: (notatie conform
STAS 735-79).
5. Defectele de suprafata aparute pe radiografii se mentioneaza pe buletinele de control cu
radiatii penetrante; pentru încadrare în clase de calitate defectele de suprafata se compara cu
valorile admise în tabelul 7.
Tabelul 9
CONTROLUL ÎMBINARILOR SUDATE DEFECTE INTERIOARE ALE

ÎMBINARILOR DE COLT
Defectul si
mbolul conform Defecte admise pentru clasele de calitate
TAS 8299-78.
lasificarea si
imbolizarea Simbol si prescurtare conform STAS
Obs.
defectelor 7084/1-81
îmbinarilor
sudate prin C1 C2 C3 C4 C5
pire pe baza
adiografiilor
2 3 4 5 6 7 8 9
2011 ... 2016 d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L d 0,45 L

a > 10 mm a > 10 mm a > 10 mm a > 10 mm
d = dimens
luri diferite Aa
... Ae d 0,5 L defectelor p
cu axul su
a 10 mm a 10 mm a 10 mm a 10 mm
dmax 1,5 m dmax 2 mm dmax 2,5mm dmax 3 mm
304; 3011 ... 3022 d 0,10 L d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L

a > 10 mm a > 10 mm a > 10 mm a > 10 mm
cluziuni solide
erite Ba ... Bc d 0,40 L
a 10 mm a 10 mm a 10 mm a 10 mm
4011 ... 4013 d 0,05 L d 0,10 L d 0,15 L d 0,25 L

a > 10 mm a > 10 mm a > 10 mm a > 10 mm
Pentru lip
bmax 2 mm bmax 3 mm bmax 4 mm bmax 4 mm topire între
psa de topire identificat
aterala, sau Nu se admit dubiu va
tre straturi C admise pen
a 10 mm a 10 mm a 10 mm a 10 mm pot fi spor
50%
bmax 1 mm bmax 1,5mm bmax 2 mm bmax 2 mm
402
patrundere la
cusaturi
aterale de colt b x L b x L b x L b x L b x L
cu rosturile 0,05 a x L 0,10 a x L 0,15 a x L 0,2 a x L 0,3 a x L
relucrate De
402 Se admite defect continuu: L L

patrundere la
duri de colt cu
rosturile bmax a/3
neprelucrate
unilaterale si bmax a/10 bmax a/15 bmax a/3 bmax a/2
bmax 7 mm
ilaterale) Db
101 ... 106 Se admit fisuri

transversale
isuri diferite
Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit (Eb) la
Ea ... Ec
distanta de
min. 100 mm
Defecte de 5041;
forma:
xces de
rundere sau 514;
aturi (Fa)
Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata
5011;
uprafata
egulata (Fb)
5012;
estaturi (Fc)
Nota:
1. Lungimea considerata (L = 10 a) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.

2. Încadrarea în clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara în
cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite în lungimea examinata.
3. Pentru combinatii de trei tipuri diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza cu o
unitate.
4. Dimensiunea "a" reprezinta grosimea cusaturii în colt, egala cu înaltimea triunghiului isoscel
maxim, înscris în sectiunea cusaturii.
5. Defectele de suprafata constatate se mentioneaza pe buletinele de control; pentru încadrare în
clase de calitate; defectele de suprafata se compara cu valorile admise în tabelul 7.
6. Controlul defectelor interioare la îmbinarile de colt prin metode nedistructive se va aplica numai
dupa stabilirea conditiilor de investigare si interpretare printr-o prescriptie legala.
7. Încadrarea în clase de calitate a cusaturilor de colt se poate face în baza defectelor interioare
constatate prin examinare macroscopica pe probe sectionate (sau rupte) longitudinal.
4.21. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai îmbinarile sudate pentru care se cunosc
cel putin urmatorii factori:
- forma si dimensiunile îmbinarii, modul de prelucrare a radacinii;
- poansonul sudorului.
4.22. Se controleaza cu radiatii penetrante numai îmbinarile sudate cap la cap. Încadrarea în
clase de calitate a cusaturilor de colt se va face în baza rezultatelor obtinute prin celelalte metode
de control.
4.23. Pentru îmbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul în metri liniari, rezultând un
numar de filme care se pozitioneaza conform planului de control nedistructiv întocmit de catre
unitatea care executa îmbinarile dupa cum se prevede la punctul 3.6.
4.24. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante conduc la încadrarea îmbinarilor sudate în

clase de calitate, în baza identificarii defectelor interioare si a compararii cu limitele admise în
tabelul 8.
4.25. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante se trec în buletinele tipizate al caror model se
gaseste în anexa 5.
4.26. Controlul cu radiatii penetrante se executa în conditiile prevazute în STAS 6606-75

"Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul îmbinarilor sudate prin topire", cu urmatoarele
precizari:
- se foloseste numai tehnica de control tip A;
- se recomanda utilizarea surselor de radiatii X si Ir 192;
- marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie în scopul identificarii cu filmele

radioagrafice; se recomanda marcarea prin poansonare, sau vopsirea cu ulei;
- directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata
- indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati în documentatia tehnologica de
confectionare a constructiei sudate, fiind alesi în conformitate cu prevederile STAS 10137-78
"Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitatii imaginii".
- radiografiile se examineaza în conditiile prevazute în STAS 10138-82 "Defectoscopie cu radiatii

penetrante. Conditii de observare a radiografiilor", cu completarile din tabelul 10.
4.27. Vor fi luate în considerare numai radiografiile care îndeplinesc urmatoarele conditii:
- suprafata îmbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi s.a.m.d.;
- filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb si ICI) necesare identificarii
vizibile si clare;
- calitatea imaginii determinata pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul 10.
Tabelul 10
CONDITII DE CALITATE A IMAGINII RADIOGRAFICE
Indicatori cu trepte
Indicatori în fire
si gauri
Grosimea piesei de
otel, mm. Diametrul gaurii Diametrul firului
vizibile pe vizibil pe Simbolul firului
radiografie mm radiografie, mm
0..6 0,40 0,16 14
6...8 0,50 0,20 13
8...10 0,63 0,25 12
10...16 0,80 0,32 11
16...25 1,00 0,40 10
25...32 1,25 0,50 9
32....40 1,25 0,63 8
40...60 1,60, 0,80 7
Nota: Radiografiile care nu se încadreaza în conditiile de calitate din acest tabel nu pot fi luate în
consideratie.
4.28. Interpretarea filmelor radiografice si încadrarea în clase de calitate se vor face numai de
personal specializat, absolventi ai cursurilor CSEN pentru utilizarea izotropilor radioactivi,
absolventi ai cursurilor de defectoscopie nedistructiva organizate de Centrul de pregatire si
specializare a cadrelor în domeniul nuclear al CSEN sau personal atestat conform prescriptiei
ISCIR CR 11-82.
4.29. Unitatile care efectueaza controlul cu radiatii penetrante, au obligatia si raspunderea

respectarii normelor în vigoare privind protectia împotriva radiatiilor, astfel încât persoanele
expuse profesional sau întîmplator sa nu acumuleze doze maxime peste limitele admise în STAS
5942-73 "Protectia împotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise".
Extinderea controlului cu radiatii penetrante
4.30. Extinderea controlului cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, în cazul neîncadrarii
unei îmbinari sudate în conditiile clasei de calitate impuse.
4.31. Responsabilul CTC împreuna cu elaboratorul documentatiei tehnologice de confectionare a

constructiei sudate stabilesc planul si proportiile extinderii controlului cu radiatii penetrante.
4.32. Prima extindere a controlului cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor
prevazute în tabelul 6 pentru controlul initial al îmbinarilor sudate scurte si prin dublarea
numarului de filme radiografice gasite cu defecte pentru îmbinarile lungi.
4.33. În cazul depistarii unor îmbinari sudate declasate în urma efectuarii primei extinderi, se va
proceda prin extinderea controlului cu radiatii penetrante si asupra restului îmbinarilor din
elementele care alcatuiesc furnitura pregatita pentru livrare astfel ca în final procentajul controlat
sa fie 100%.
4.34. Se admite ca extinderea controlului radiografic sa fie înlocuita cu controlul ultrasonic

combinat, cu respectarea prevederilor de la punctul 4.11... 4.19.
Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice
4.35. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice constituie operatiuni de

control complementare si au scopul punerii în evidenta a defectelor de suprafata sau din stricta
vecinatate (în adâncime).
4.36. Aceste doua metode de control se vor folosi numai în situatii speciale, prevazute în caietul
de sarcini si numai cu acordul executantilor. Se recomanda utilizarea lor în urmatoarele situatii
bine justificate:
- la îmbinari sudate etanse (rezervoare, buncare, recipienti s.a.m.d.);
- la îmbinari sudate între piese de grosimi reduse, executate într-o singura trecere, maximum
doua, pe faza finala;
- la controlul suprafetelor, dupa operatiile de debitare, pe margini care ramân libere sau rosturi
care se sudeaza;
- dupa operatiile de prelucrare a rosturilor si dupa fiecare trecere la executie sudurilor;
- pentru depistarea fisurilor la îmbinari sudate de importanta deosebita, ca metode de control

complementara.
4.37. Proportiile controlului cu lichide penetrante si controlului cu pulberi magnetice, în situatiile

aratate la punctul 4.36 se gasesc în tabelul 6, pe faze de executie.
4.38. Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice în suspensie.

4.39. Îmbinarile sudate controlate cu lichide penetrante si pulberi magnetice trebuie sa
îndeplineasca urmatoarele conditii:
- suprafata pe ambele fete sa fie curata, nevopsita, fara zgura, tunder neaderent, noroi sau ulei;
- nu pot fi controlate îmbinarile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafata care ar
putea masca unele defecte (de ex.: polizarea suprafetei);
- sa permita accesul pe ambele fete.
4.40. Controlul cu lichide penetrante se practica conform prevederilor STAS 10214-75

"Defectoscopie nedistructica. Controlul cu lichide penetrante".
4.41. Controlul cu pulberi magnetice se practica conform prevederilor STAS 8539-78

"Defectoscopie cu pulberi magnetice".
4.42. Pentru îmbinarile sudate la care se prevede controlul cu lichide penetrante si pulberi
magnetice, caietul de sarcini trebuie sa contina si conditiile de interpretare a rezultatelor
controlului, inclusiv defectele admise. Se recomanda prescriptiile cu ISCIR indicativele CR 6-78
"Examinarea cu lichide penetrante a îmbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub
presiune si de ridicat" si CR 8-79 "Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinarilor sudate ale
elementelor instalatiilor mecanice sub presiune".
[top]
5. RECEPTIA ÎMBINARILOR SUDATE
Prevederi comune
5.1. Receptia îmbinarilor sudate face parte integranta din receptia elementelor sudate, a
subansamblelor sudate si a constructiilor sudate, fiind reglementata de aceleasi legi, normative si
regulamente.
Controlul calitatii îmbinarilor sudate se executa dupa regulile si în conditiile stabilite în prezentul
normativ care completeaza din punct de vedere tehnic urmatoarele reglementari:
- legea nr. 7/1977 privind calitatea produselor si serviciilor, (pentru elemente sudate executate în
unitati industriale);
- legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii constructiilor sigurantei în exploatare,

functionalitati si calitatii constructiilor, (pentru constructii sudate în pozitie finala si elemente
sudate executate în atelierele specializate sau santierele unitatilor de constructii-montaj);
- "Regulamentul privind receptia, expedierea si primirea marfurilor precum si stabilirea raspunderii

expeditorului, carausului sau destinatarului, cu circulatia marfurilor între organizatiile socialiste",
aprobat cu HCM 941/1959;
- STAS 767/0-77 (cap. 5) "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate";
- "Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente" indicativ C
56-75;
- "Sistemul de evidenta în activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor", aprobat conform

avizului nr. 271/21.06.1980 al Comisiei Guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de
evidenta în unitatile socialiste.
5.2. Receptiile pe faze nu absolva unitatea executanta de raspundere pentru viciile ascunse sau
defectiunile produse din culpa sa si constatate ulterior.
5.3 Controlul calitatii îmbinarilor sudate este supus si prevederilor programului de control întocmit
conform legii 8/1977; la acest control va participa beneficiarul, precum si proiectantul.
5.4. Pentru elementele confectionate în numar mai mare de 20 bucati sau de complexitate
deosebita se va executa un element cap de serie, care va fi receptionat de executant si dupa caz
de beneficiar.
Proiectantul participa la receptia capului de serie la elementele tipizate executate prima data în
productie si la cele de complexitate deosebita pentru care s-au facut precizari referitoare la
receptie în caietul de sarcini.
5.5. Fata de prevederile STAS 767/0-77 cap. 5, care reglementeaza modul de receptie a
constructiilor din otel, se aduc în continuare o serie de precizari privind verificarile necesare pe
diferite faze, pentru asigurarea calitatii îmbinarilor sudate.
Verificari pentru receptia elementelor sudate în unitati industriale (uzine) si în atelierele

unitatilor de constructii
5.6. Verificarile de calitate asupra îmbinarilor sudate trebuie sa respecte regulile din prezentul
normativ pentru toate constructiile.
5.7 Receptia în uzina a elementelor sudate se face conform prevederilor STAS 767/0-77 articolul
5.1. Se recomanda ca la receptia de uzina sa participe si delegati ai întreprinderii de montaj.
5.8. Pentru atelierele unitatilor de constructii prezenta delegatului întreprinderii de montaj la

receptie este obligatorie, la elementele mentionate la punctul 5.4.
Verificari pentru receptia elementelor sudate la primire pe santier
5.9. La primirea pe santier sunt obligatorii verificarile prevazute în STAS 767/0-77 articolul 5.2, în
scopul depistarii si eliminarii degradarilor dobândite în timpul manipularii si transportului.
În ceea ce priveste verificarea îmbinarilor sudate, în cazul în care la receptia din uzina nu a
participat delegatul întreprinderii de montaj, se vor face sondaje asa cum se arata la punctele
5.10...5.12.
5.10. Verificarea aspectului se face vizual, pe îmbinari curatate în prealabil de vopsea prin
procedee care nu mascheaza defectele de suprafata. Se recomanda arderea cu flacara si
curatirea cu peria de sârma.
Procentajele controlate prin sondaj vor fi:

- 10% pentru clasele C 1 si C 2;
- 5% pentru clasele C 3 si C 4.
5.11. Îmbinarile controlate vizual vor fi verificate si prin masurarea dimensiunilor geometrice si a
defectelor de suprafata conform prevederilor din prezentul normativ.
5.12. În cazul în care se constata existenta unor defecte în îmbinari, care nu se încadreaza în
clasele de calitate consemnate în documentele de însotire, se va chema furnizorul pentru
recontrolarea întregii furnituri si eventuale remedieri, fara de care nu se va trece la faza
urmatoare de executie.
Verificari asupra elementelor care se îmbina prin sudare pe santier
5.13. Unitatea de montaj are obligatia verificarii distantelor între îmbinarile de montaj prin sudare,
indiferent de clasa de calitate a îmbinarii sudate, pentru toate elementele, subansamblele sau
piesele din otel, înainte de ridicarea în pozitie finala.
Elementele care prezinta abateri peste valorile admise în tabelul 1 din STAS 767/0-77 nu vor fi
montate fara avizul proiectantului, care va decide asupra necesitatilor de remediere, sau
returnare la furnizor, cu care ocazie se întocmeste o nota de constatare conform prevederilor
legale.
5.14. Pentru elementele care se îmbina la montaj prin cusaturi din clasele de calitate C 1 ... C 3
se va executa un premontaj la sol, înainte de ridicarea în pozitie finala, cu care ocazie se vor
efectua toate operatiile de ajustare necesare, astfel încât capetele ce se îmbina prin sudare sa se
încadreze în abaterile admise în STAS 767/0-77 tabelul 1.
Se vor depista si remedia deteriorarile aparute în timpul transportului, depozitarii si manipularilor.
Se considera elemente admise acele elemente pentru care rosturile îmbinarii sunt pregatite în
conditiile de calitate prevazute de prezentul normativ, fapt care se consemneaza în procese
verbale de lucrari ascunse conform prevederilor legale.
5.15. Fac exceptie de la prevederile punctului 5.14 constructiile sudate de dimensiuni mari care
se asambleaza prin sudare direct în pozitie finala (cum sunt buncarele si rezervoarele), fiind
alcatuite din piese taiate sau din elemente spatiale.
Verificarea calitatii îmbinarilor sudate la montaj
5.16. Pe parcursul executiei îmbinarilor sudate de montaj se va da atentie deosebita verificarilor

periodice ale tehnologiilor de sudare utilizate, indiferent daca sunt omologate sau nu.
Verificarile se fac conform punctelor 3.24 ... 3.27 pe probe martor în proportiile stabilite prin
caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu sudura al întreprinderii de constructii-
montaj, în absenta caietului de sarcini.
În cazul în care rezultatele pe epruvetele prelevate din probleme martor nu se încadreaza în

valorile admise în tabelul 5, se va opri executia si se va proceda la înlaturarea deficientelor
tehnologice si expertizarea îmbinarilor executate.
5.17. Conditiile de calitate pentru îmbinarile de montaj sunt cele prevazute în diferitele capitole
ale prezentului normativ.
5.18. Controlul calitatii îmbinarilor de montaj urmeaza aceleasi reguli cu cele stabilite pentru
îmbinarile sudate executate în industrie si ateliere ale unitatilor de constructii, cu exceptia
verificarilor prin sondaj pentru care au fost prevazute în tabelul 6 procentaje majorate la dublu
(verificarea dimensiunilor geometrice, control cu radiatii penetrante sau control combinare).
[top]
ANEXA 1
LISTA EXEMPLIFICATIVA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE, SI

AGRICOLE CARE SE ÎNCADREAZA ÎN DOMENIUL NORMATIVULUI C 150-84
1. Constructii civile si social-culturale:
 structuri etajate;
 structuri speciale folosite la deschideri mari;
 structuri spatiale pentru acoperisuri;
 structuri cu acoperis suspendat.
2. Hale industriale:
 structuri în cadere transversale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri
rulante;
 structuri în cadre longitudinale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri
rulante;
 structuri etajate;
 structuri speciale folosite la deschideri foarte mari.
3. Constructii industriale si agricole cu destinatie diferita:
 baracamente;
 scari, pasarele de circulatie;
 estacade pentru poduri rulante;
 estacade pentru cai ferate în incinte industriale;
 platforme pentru utilaje;
 galerii pentru diferite mijloace de transport.
4. Constructii pentru sustineri diferite:
 turnuri cu diferite destinatii;

 piloni pentru antene;
 stâlpi pentru transport energie electrica;
 turle de foraj si productie;
 stâlpi si estacade pentru conducte.
5. Constructii din tabla groasa:
 recipienti si rezervoare în care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate 0 si 1;

 buncare în care nu se depoziteaza materiale toxice, inflamabile sau cu pericol de
explozie;
 conducte de mari dimensiuni, de presiune redusa prin care sunt transportate fluide cu
grade de periculozitate 0 si 1. anexa 2 - 5 pag
[top]
ANEXA 2
FORME (TIPURI) DE IMBINARI SUDATE UZUALE
1. SUDURI CAP LA CAP
2. SUDURI DE COLT
Dimensiuni în mm
Gros. Dimensiunile rostului

Denumirea Simb. metalului Conditii
Forma rostului Forma îmbinarii
sudurii sudurii de baza °C execut
s b c h
grade
4...6 - 0...2 - - Sudarea
Sudura în I executa p
6...10 - 1...3 - - perna de
flux, pe
suport de
cupru, sa
flux-cupru
(4...6) - (1...3) (-) (-)

4...20 - 0...1 - - Sudarea
ambele p
6...22 - 0...4 - - Prima su
se execu
pe perna
22...30 - 5...7 - -
flux, cu
curatirea
30...40 - 7...9 - - radacinii
40...50 - 9...11 - -
Sudura d
completa
se execu
4...6 - 0...2 - -
manual s
semiauto
6...12 - 1...3 - - în CO2, d
curatirea
radacinii
Sudura în I (4...8) (-) (4...8) (-) (-)

pe suport 4...6 - 1...3 - - Sudarea
executa p
6...8 - 2...4 - - suport de
otel. Nu s
va folosi
8...10 - 2...5 - -
clasele C
C2 decât
pentru te
Sudura în (4..20) (55...65) (1...3) (0...2)

V
8...12 30...50 2...4 2...4 - Nu se va
folosi la
12...20 30...50 3...5 3...5 - clasele C
C2 decât
20...30 0...50 4...6 4...6 - pentru te
Sudura în (4..20) (55...65) (0...2) (1...3) -

V Sudura d
14...30 50...60 0...4 0...4 - completa
se execu
manual, s
semiauto
în CO2, d
curatirea
radacinii
Sudura în (> 6) (20...40) (3...8) (-) (-)

V pe suport
4...20 25...35 2...7 0...2 -

Sudarea
executa p
20...30 25...35 4...10 0...2 -
suport de
otel
30...50 25...35 6...10 0...2 -
Sudura în Sudare
8...16 30...50 0...1 5...7
V/I automata
ambele p
16...20 30...50 0...1 6...8
dupa
curatirea
20...24 30...50 0...1 7...9 radacinii
Sudura în Se poate
K aplica si l
suduri în
> 15 45...60 0...1 6...8 - Curatirea
radacinii
Sudura în (12..40) (55...65) (1...3) (0...2) (-)

X Prima su
se execu
pe perna
flux în ca
nu se
14...60 30...60 0...4 5...7 - utilizeaza
suporti,
deschide
rostului b
1mm
Prima su
Sudura în se execu
X fara pe perna
umar 10...50 30...60 1.5...3 - 4...15 flux.
Curatirea
radacinii
Sudura în (> 4) (-) (0...2) (-) (-)

L cu
margini Se admit
suprapuse sudarea î
pozitie
orizontala
sau în po
>4 - 0...2 - - orizontala
jgheab,
continua
discontin
Sudura în
L cu (4..20) (45...55) (0...3) (1...3) (-)
pregatirea
Nu se
marginilor recomand
în ½ V la clasele
si C2
10...20 40...50 0...2 3...4 -

Curatirea
radacinii
Sudura în (5..20) (55...65) (1...3) (1...3) (-)

L cu
Nu se
pregatirea
recomand
marginilor
la clasele
în V
si C2
Sudura d
completa
5...25 45 1 3...6 - se execu
manual s
semiauto
în CO2, d
curatirea
radacinii
Sudura în
T Se admit
sudarea î
pozitie
>5 - 0...1 - - orizontala
sau în po
orizontala
jgheab pe
parte sau
ambele p
continuu
(> 4) (-) (0...2) (-) (-) discontin
curatirea
> 10 - 0...2 - - radacinii
Sudura în (12..40) (45...55) (1...3) (0...2) -

T cu Curatirea
pregatirea radacinii
marginilor 10...20 45...60 0...1 3...4 -
obligatori
în K
20...40 45...60 0...2 4...6 -
40...60 45...60 0...2 4...6 -
Nota:
1. Pentru tehnologii omologate nu se impun conditii de executie.

2. Indicatiile din paranteza sunt pentru sudarea manuala cu arc electric.
3. Îmbinarea care nu are indicatii în paranteza nu se executa manual.
[top]
ANEXA 3
9. LISTA PRESCRIPTIILOR CONEXE
STANDARDE GENERALE
1. STAS 735-79 - Desen tehnice. Reprezentarea si notarea îmbinarilor

sudate.
2. STAS 767/0-77 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructii
din otel. Conditii tehnice generale de calitate.
3. STAS 1336-80 - Constructii. Încercarea in situ a constructiilor prin
încarcari statice.
4. STAS 5500-74 - Metalografie. Defecte. Terminologie.
Reconf. 1980
5. STAS 5555-1-81 – Sudarea metalelor. Terminologie generala.
6. STAS 5555-2-80 - Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare
si terminologie.
7. STAS 5730/1-75 - Starea suprafetelor. Notiuni generale.
8. STAS 5942-73 - Protectia împotriva radiatiilor nucleare. Doze
maxime admise.
9. STAS 6914-75 - Defectoscopie ultrasonica. Terminologie.
10. STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agroozotehnice.
Tolerante si asamblari în constructii. Terminologie.
11. STAS 7365-74 - Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare.
Reconf. 1980
12. STAS R 8542-79 - Alegerea otelurilor pentru constructii metalice.
13. STAS 8600-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Tolerante si asamblari în constructii. Sistem de
tolerante.
14. STAS 10041-75 - Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.
15. STAS 10043-75 - Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.
16. STAS 10101/2 A2-78 - Actiuni în constructii. Actiuni datorite procesului de
exploatare. Încarcari datorite podurilor rulante.
17. STAS 10108/0-78 - Constructii civile, industriale si agricole. Calculul
elementelor din otel.
18. STAS 11613-81 - Taierea termica a metalelor. Clasificare si
terminologie.
CALITATEA OTELURILOR
1. STAS 395-80 - Otel laminat la cald – Otel lat

2. STAS 404/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru
constructii cu destinatie comerciala.
3. STAS 404/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru
constructii.
4. STAS 424-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.
5. STAS 425-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.
6. STAS 500/1-78 - Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
8. STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la
coroziune atmosferica. Marci.
9. STAS 505-78 - Otel laminat la cald, Table groase. Conditii tehnice
de calitate.
10. STAS 530/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece,
pentru constructii cu destinatie comerciala.
11. STAS 530/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece,
pentru constructii.
12. STAS 564-80 - Otel laminat la cald. Otel U.
13. STAS 565-80 - Otel laminat la cald. Otel I.
14. STAS 3480-80 - Otel laminat la cald. Tabla striata.
15. STAS 8183-80 - Oteluri pentru tevi fara sudura de uz general. Marci
si conditii tehnice
16. STAS 9021-80 - Table de otel pentru constructii sudate din otel cu
granulatie fina. Conditii tehnice de calitate.
ÎNCERCARILE OTELURILOR
1. STAS 200-75 - Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune.

Reconfirmat 1981
2. STAS 777-80 - Încercarile metalelor. Încercarea la îndoire.
3. STAS 1111-79 - Încercari tehnologice ale tevilor din otel.
4. STAS 1400-75 - Încercarile metalelor. Încercarea la încovoiere prin
Reconfirmat 1981 soc pe epruvete cu crestatura în U.
5. STAS 6638-79 - Încercarile metalelor. Determinarea limitei de
curgere a otelurilor la temperaturi ridicate.
6. STAS 6718-76 - Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune a
tevilor.
7. STAS 6774-79 - Încercarea de încovoiere prin soc dupa îmbatrânirea
artificiala.
8. STAS 6833-79 - Încercarile metalelor. Încercarea de încovoiere prin
soc la temperaturi scazute.
9. STAS 7324-75 - Încercarile metalelor. Luarea probelor din otel,
pentru încercarile mecanice.
10. STAS 7511-81 - Încercarile metalelor. Încercarea de încovoiere prin
soc pe epruvete cu cretatura în V.
11. STAS 7925-67 - Încercarile metalelor. Asezarea probelor la
Reconfimat 1976 încercarile de duritate.
12. STAS 8027-78 - Încercarea metalelor. Încercarea la oboseala cu
sarcini axiale.
13. STAS 8394-69 - Luarea probelor din metale si aliaje neferoase
Reconfirmat în 1976 pentru încercarea la tractiune.
14. STAS 8525-70 - Încercarile metalelor. Încercarea de duritate
Reconfirmat în 1976 superficiala ROCKWELL (scarile N si T).
15. STAS 8894/1-80 - Încercarile metalelor. Încercarea de rupere prin fluaj
a otelului, la temperaturi ridicate. Elemente si conditii
tehnice de executie a încercarii.
16. STAS 10251-80 - Încercarile metalelor. Încercarea de duritate prin
zgâriere.
17. STAS 10290-75 - Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune.
Reconfirmat în 1982 Determinarea caracteristicilor elastice.
18. STAS 10703-76 - Încercarile metalelor. Încercarea de duritate
ROCKWELL (scarile B, F, G).
19. STAS 11399-80 - Încercarile metalelor. Încercarea la oboseala prin
rasucire.
20. STAS 11417-80 - Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune pe
directia grosimii.
ÎNCERCARILE ÎMBINARILOR SUDATE
1. STAS 5540/1-77 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Probe si

epruvete.
2. STAS 5540/2-82 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap.
Încercarea la tractiune.
Încercarea de îndoire.
Încercarea la încovoiere prin soc.
Încercarea de duritate.
Încercarea de aplatisare.
7. STAS 5976/1-82 - Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate în colt.
8. STAS 7356/1-80 - Încercarile mecanice ale metalului depus prin sudare
manuala cu arc electric, cu electrozi înveliti.
cu arc electric sub strat de flux.
cu arc electricîn mediu de gaz protector.
electrica în baie de zgura.
12. STAS 7748-74 - Încercarile metalelor. Încercarea la îndoire a
Reconfirmare 1981 epruvetelor încarcate cu sudura longitudinala.
13. STAS 9261-73 - Încercarile metalelor. Încercarea la încovoiere prin
Reconfirmare 1981 soc pe epruvete încarcate cu sudura.
14. STAS 9759-74 - Încercarile metalelor. Determinarea patrunderii la
Reconfirmare 1982 sudarea cu arc electric.
15. STAS 10014-81 - Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de
depunere ale electrozilor înveliti.
16. STAS 10047/1-81 - Sudarea metalelor. Determinarea continutului de
hidrogen difuzibil din metalul depus cu electrozi
înveliti prin metoda extragerii în vid.
17. STAS 10221-75 - Încercarile metalelor. Încercarea la fisurare la cald a
Reconfirmare 1981 metalului depus prin sudare.
18. STAS 10882-77 - Încercarile metalelor. Încercarea de fisurare la rece a
îmbinarilor din otel sudate cu arc electric.
19. STAS 10952/1-77 - Sudarea metalelor. Analiza metalografica a
Reconfirmare 1982 îmbinarilor sudate prin topire.
20. STAS 10953-77 - Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru
Reconfirmare 1982 determinarea compozitiei chimice a metalului depus.
21. STAS 11281/1-79 - Încercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii
materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea
prin topire. Sudate cu electrozi înveliti.
22. STAS 11281/2-79 - Încercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii
materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea
prin topire. Sudarea cu arc electric sub flux.
SUDAREA OTELURILOR
1. STAS 1125/1-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru sudarea

otelurilor. Conditii tehnice generale de calitate.
otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice
de calitate.
otelurilor cu granulatie fina si a otelurilor utilizate la
temperaturi scazute. Tipuri si conditii tehnice de
calitate.
otelurilor termorezistente. Tipuri si conditii tehnice de
calitate.
otelurilor inoxidabile si refractare. Tipuri si conditii
tehnice de calitate.
6. STAS 1125/6-82 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru încarcare
prin sudare. Tipuri si conditii tehnice de calitate.
7. STAS 1126/4-80 - Sudarea metalelor. Sârma din otel pentru sudare.
8. STAS 6662-81 - Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la
sudarea manuala cu arc electric si cu gaze.
Reconfirmare 1981 sudarea otelurilor cu arc electric acoperit.
10. STAS 7194-79 - Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza.
sudarea otelurilor prin procedeele MIG si MAG.
sudare prin procedeul WIG.
13. STAS 9477/1-79 - Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Marci si
conditii tehnice de calitate.
14. STAS 9532/1-74 - Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii
Reconfirmare 1979 generale.
15. STAS 9532/2-74 - Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul
Reconfirmare 1980 practic al sudorilor pentru otel.
sudare electrica în baie de zgura.
17. STAS 11400-80 - Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a
otelurilor.
CONTROLUL ÎMBINARILOR SUDATE
1. STAS 5730/2-75 - Starea suprafetelor. Prescrierea rugozitatii si a

ondulatiei suprafetei.
2. STAS 6606-75 - Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul
Reconfirmare 1981 îmbinarilor sudate prin topire.
3. STAS 6656-80 - Defectele produselor laminate, extrudate si trase din
otel. Clasificare si terminologie.
4. STAS 7084/1-81 - Defectele îmbinarilor sudate prin topire. Clasificare
si terminologie.
5. STAS 7802/1-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea
defectoscoapelor. Conditii tehnice generale de
calitate.
defectoscoapelor. Bloc de calibrare A1.
10. STAS 8299-78 - Clasificarea si simbolizarea defectelor îmbinarilor
sudate prin topire pe baza radiografiilor.
11. STAS 8539-78 - Defectoscopie cu pulberi magnetice.
12. STAS 8866-82 - Controlul ultrasonic al bramelor, tablelor groase si al
tevilor.
13. STAS 9101-77 - Îmbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara
indicatii de tolerante.
14. STAS 9552-74 - Controlul ultrasonic al îmbinarilor sudate cap la cap
Reconfirmare 1981 prin topire.
15. STAS 10137-78 - Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori
pentru stabilirea calitatii imaginii.
16. STAS 10138-75 - Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de
Reconfirmare 1982 observare a radiografiilor.
17. STAS 10214-75 - Defectoscopie nedistructiva. Control cu lichide
Reconfirmare 1982 penetrante.
18. STAS 10354-81 - Defecte ale suprafetelor taiate termic. Clasificare si
terminologie.
19. STAS 10564/1-81 - Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale
taieturilor.
20. STAS 10564/2-81 - Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale
taieturilor.
NORMATIVE PRESCRIPTII
1. I. 27-82 - "Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea

clasei de calitate a îmbinarilor sudate la conducte
tehnologice".
2. C. 36-78 ISCIR - "Prescriptii tehnice privind examinarea cu
ultrasunete cu tablelor folosite în construirea si
repararea instalatiilor mecanice sub presiune".
3. CR 4-81 ISCIR - "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu
ultrasunete a îmbinarilor sudate cap la cap prin topire,
realizate cu material de adaos".
4. CR 6-78 ISCIR - "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu lichide
penetrante a îmbinarilor sudate ale elementelor
instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".
5. CR 8-79 ISCIR - "Prescriptii tehnice privind examinarea cu pulberi
magnetice a îmbinarilor sudate ale elementelor
6. CR 11-82 - "Prescriptii tehnice pentru autorizarea personalului
care executa examinari nedistructive la instalatiile
mecanice sub presiune si de ridicat".
7. CR 20-80 ISCIR - "Prescriptii tehnice privind examinarea cu radiatii
penetrante a îmbinarilor sudate cap la cap ale
8. * * * - Sistemul de evidenta în activitatea de control tehnic
al calitatii constructiilor.
[top]
ANEXA 4.1.
STAS PRIVIND ÎMBINARI SUDATE. ABATERI LIMITA LA DIMENSIUNI FARA

INDICATIV DE TOLERANTE
STAS 9101-77
Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de toleranta
1. Prezentul standard stabileste abaterile limita pentru dimensiunile fara indicatii de toleranta ale
îmbinarilor din otel sudate prin topire.
OBSERVATIE - În cazul constructiilor sudate care intra în competenta unor organizatii de

supraveghere tehnica (ISCIR, Registrul Naval etc.) vor fi respectate prescriptiile tehnice ale
acestor organizatii.
2. Prin dimensiuni fara indicatii de toleranta, se înteleg acele dimensiuni pentru care este
satisfacatoare precizia corespunzatoare conditiilor obisnuite de executie, obtinuta fara masuri
tehnologice speciale.
3 Tinând seama de diferentele posibile în executia îmbinarilor sudate, prezentul standard
stabileste trei clase de abateri limita:
- fina;
- mijlocie;
- grosolana.
Clasa de abateri limita la dimensiunile îmbinarii sudate tehnice indicata în desenele de executie
sau în documentele scrise ale documentatiei tehnice de executie.
4. ABATERI LIMITA
4.1. Clasele de abateri limita din prezentul standard se refera la:
- dimensiunile cusaturii (lungime, latime, grosime);
- forma si pozitia îmbinarii (denivelare si unghiul dintre piese).
4.2 Abateri limita la dimensiunile cusaturii
Dimensiuni în mm
4.2.1. Abaterile limita în lungimea cusaturilor sudate sunt conform tabelului 1.
Tabelul 1
Clasa de abateri limita

Lungimea nominala a
cusaturii
fina mijlocie grosolana
l
Abateri limita
l 30 1 1 1
30< l 120 1 2 4
120< l 315 1 2 7
315< l 1000 2 3 9
1000< l 2000 3 4 12
2000< l 4000 4 6 16
4000< l 8000 5 8 21
8000< l 12000 6 10 27
12000< l 16000 7 12 32
16000< l 20000 8 14 36
l > 20000 9 16 40
4.3. Abateri limita la forma si pozitia îmbinari sudate
4.3.1. Denivelari admise între piese
4.3.1.1. Denivelarile admise, în cazul îmbinarii pieselor cu grosimi egale sau neegale, sunt
conform tabelului 5.
Tabelul 5
Tipul sudurii Schema îmbinarii fina mijlocie groasa
Denivelari admise
Rectilini Unilateral 0,1s 2 0,1s 3 0,25s

e a 5
Bilaterala
(0,1s+0,5) (0,1s+0,5) 0,25s

Curbilinie
2 5 5
4.4.2. Abateri limita la latime
Abaterile limita e la latimea cusaturilor sudate sunt conform tabelului 2.
Tabelul 2
Tipul Felul
Schema îmbinarii fina mijlocie grosolana
sudurii rostului
abateri limita
+6 +8 +10
unilaterala neprelucrat
+3 +3 +3
e=b+e
bilaterala
e1=b+e
unilaterala
e1=e+e
+4 +6 +8
prelucrat
+2 +2 +2
bilaterala
e1=e+e
4.2.3. Abateri limta la grosime
4.2.3.1. Abaterile limita s la grosimea cusaturilor cap la cap sunt conform tabelului 3
Tabelul 3
Schema îmbinarilor Clasa de abateri limita

Tipul
sudurii
abateri limita
unilaterala
+(1+0,050) +(1+0,10) +(1+0,150) 5+

3+1 3+1 1
bilaterala
unilaterala nu se admit nu se admit +(0,5+0,080)

2,5+0,5
bilaterala
4.2.3.2. Abaterile limita Da si Dk la grosimea cusaturilor sudate în colt sunt conform

tabelului 4.
Tabelul 4
Schema îmbinarii fina mijlocie grosolana
abateri limita
+(0,5+0,1a) 2+
+(1+0,1a) 3+1 +(1+0,2a) 5+1
0,5
+(0,3+0,05a) 1 +(0,3+0,05a)
nu se admit
+3 2+3
+(0,5+0,1a)+0,5 +(1,0+0,1a)+0,5 +(2+0,2a)+0,5
4.3.1.2. La îmbinarii cu suduri rectilinii denivelarile se masoara pe ambele parti, luând în

considerare valoarea maxima. La îmbinarii cu suduri curbilinii se masoara si se ia în
considerare numai denivelarea din exteriorul curburii.
4.3.1.3. În cazul îmbinarii pieselor cu grosimi neegale, denivelarea se masoara la capatul

piesei mai groase s1, care a fost tesita pâna la grosimea piesei mai subtiri s pe o parte (fig.
1a) sau pe ambele parti (fig. 1b).
4.3.1.4. În cazul sudarii pieselor cu grosimi neegale, cu denivelari admise din clasa de
abateri grosolane se admite ca piesa mai groasa sa fie fara tesire (fig. 2) daca diferenta
între grosimi (s -s) nu depaseste valorile din tabelul 5.
Tabelul 6
S 3 4...6 7...11 12...25 >25
s1-s 1 2 3 4 5
4.3.1.5. În cazul pieselor placate aliniate pe partea placata (fig. 3), se admite o denivelare c =
0,3t1, t1 fiind grosimea metalului de placare cel mai subtire, fara sa fie depasite valorile din tabelul
6.
În cazul pieselor placate, aliniate pe parte neplacata (fig. 4), se admit denivelarile cu valorile din
tabelul 6, în conditiile prelucrarii rosturilor conform STAS 10595-76. fig. 4, fig. 5
4.3.2. Abateri limita la unghiurile între piese
Abaterile limita la unghiurile între piese, în grade pentru sau în mm/m pentru AP p, functie de
lungimea de referinta n, sunt conform tabelului 7.
Tabelul 7

Lungimea de
referinta
abateri limita
APp APp APp

 mm/m  mm/m  mm/m
n 315 20 6 45 13 1o30’ 26
315<n 1000 15 4,5 30 9 1o15’ 22
n>1000 10 3 20 6 1o 18
Lungimea de referinta n pentru masurarea abaterilor limita se indica în documentatia tehnica a

produsului, specificându-se pe desen si punctul de referinta. În fig. 5 sunt date câteva exemple
de notare pe desen a punctului de referinta.
5. NOTARE
Clasa de abateri limita si numarul prezentului standard se indica printr-o nota în câmpul desenului
al îmbinarii sudate.
Exemplu: Clasa mijlocie STAS 9101-77
În cazul în care clasa de abatere limita nu este aceeasi pentru toate tipurile îmbinarilor, clasele de
abateri limita respective vor fi mentionate separat.
Exemplu: Lungimea cusaturii, clasa grosolana
Restul abaterilor, clasa mijlocie STAS 9101-77
În cazuri de necesitate, se pot indica si valorile abaterilor limita corespunzatoare clasei de

abateri.
Exemplu: Lungimea cusaturii, clasa mijlocie STAS 9101-77. 4
6. MODUL DE VERIFICARE A DIMENSIUNILOR FARA INDICATII DE TOLERANTA
6.1. În standardul sau în documentatia tehnica a produsului se stabilesc dimensiunile fara indicatii
de toleranta care trebuie verificata si proportia verificarilor.
6.2. Pentru verificarea dimensiunilor fara indicatii de toleranta se utilizeaza aparate de masurat
obisnuite.
La aprecierea încadrarii valorilor efective masurate, în câmpul de toleranta, se va tine seama de

eroarea tolerata a aparatului de masurat, respectiv se admit ca valorile abaterilor efective sa
depaseasca valorile abaterilor limita prescrise cu valoarea acestei erori.
[top]
ANEXA 4.2.
STAS PRIVIND TAIEREA CU OXIGEN A METALELOR CLASE DE CALITATE

A METALELOR
STAS 10564/1-81
1. GENERALITATI
1.1. Obiect
Prezentul standard stabileste clasele de calitate a suprafetelor metalelor rezultate prin taierea
termica cu oxigen, denumite în continuare taieturi.
1.2 Domeniu de aplicare
Prevederile prezentului standard se refera la piesele metalice cu grosimea cuprinsa între 3 si 100
mm inclusiv, taiate cu oxigen, manual sau cu masini de taiere.
OBSERVATIE - Daca grosimea taieturii depaseste 100 mm, criteriile de apreciere a calitatii
taieturii se stabilesc în documentatia tehnica a produsului.
1.3 Clasificare si terminologie
Conform STAS 10354-81 si STAS 11613-81
2. CLASE DE CALITATE
2.1 La stabilirea claselor de calitate ale taieturii se iau în consideratie urmatoarele criterii:
- denivelarea suprafetei taieturii;
- adâncimea rizurilor;
- numarul si dimensiunile defectelor locale;
- rotunjirea muchiei taieturii
Obeservatie - Rotunjirea muchiei este criteriu facultativ.
2.1.1 Clasele de calitate, functie de denivelarea suprafetei taieturii, conform tabelului 1.
Tabelul 1
Dimensiuni în mm
Clasa de calitate
Grosimea taieturii 1 2 3 4
Denivelare (d)
De la 3 pâna la 10 0...0,2 0,2...0,45 0,45...0,85 > 0,85
Peste 10 pâna la 20 0...0,25 0,25...0,5 0,5 ..1 >1
Peste 20 pâna la 40 0...0,3 0,3 ...0,6 0,6 ...1,4 > 1,4
Peste 40 pâna la 60 0...0,4 0,4 ...0,7 0,7 ...1,8 > 1,8
Peste 60 pâna la 100 0...0,5 0,5 ...0,8 0,8 ...2,2 > 2,2
2.1.2 Clasele de calitate functie de adâncimea rizurilor, conform tabelului 2.
Tabelul 2
Dimensiuni în mm
Clasa de calitate
Adâncimea rizurilor (h)
De la 3 pâna la 10 0...0,11 0,11...0,23 0,23...0,34 > 0,34
Peste 10 pâna la 0...0,14 0,14 ...0,2 0,27 ...0,4 > 0,41

20 7 1
Peste 20 pâna la 0...0,18 0,18 ...0,3 0,35 ...0,5 > 0,54

40 5 4
Peste 40 pâna la 0...0,22 0,22 ...0,4 0,45 ...0,7 > 0,7

60 5
Peste 60 pâna la 0...0,28 0,28 ...0,6 0,6 ...0,9 > 0,9

100
2.1.3 Clasele de calitate functie de numarul si dimensiunile defectelor locale pe metru de lungime
de taietura, conform tabelului 3.
Tabelul 3
Dimensiuni în mm
Clasa Numarul Grosimea taieturii

de defectelor
calitate
3...10 >10...25 >25...50 >50...100 3...10 >10...25 >25...50 >50...100
Adâncimea maxima a defectului Latimea maxima a defectului
locale pe
1 0,4 0,5 0,8 1,2 2,0 2,5 4,0 6,0 10,0
2 0,5 0,9 1,2 1,6 2,4 3,5 5,0 8,0 12,0
3 1 1,2 1,5 2,0 3,0 5,0 6,0 10,0 14
4 >1 > 1,2 > 1,5 > 2,0 > 3,0 > 5,0 > 6,0 > 10,0 > 14,0
Observatie - Defectele locale cuprind: cratere, capete netaiate si defecte de amorsare
2.1.4 Clasele de calitate functie de rotunjirea muchiei taieturii, conform tabelului 4.
Tabelul 4
Dimensiuni în mm
Clasa de calitate
Raza de rotunjire (r)
De la 3 pâna la 10
0...0,23 0,23...0,35 0,35...0,6 > 0,6
Peste 10 pâna la 20
0...0,25 0,25...0,40 0,40...0,70 > 0,70
0...0,30 0,30...0,50 0,50...0,95 > 0,95
0...0,35 0,35...0,65 0,65...1,25 > 1,25

0...0,40 0,40...0,80 0,80...1,55 > 1,55
Observatie - În cazul în care dimensiunea masurata coincide cu limita superioara a domeniului

unei clase de calitate, taietura se încadreaza în clasa de calitate inferioara.
2.2 Calitatea taieturii se prescrie prin clasele de calitate stabilite pentru cele patru criterii conform
pct. 2.1.
2.3 Indicatii privind verificarea calitatii taieturilor sunt date în anexa.
3. SIMBOLIZAREA CALITATII TAIETURILOR
3.1 Calitatea taieturii se reprezinta printr-un numar de patru (sau trei) cifre si se noteaza pe
desene folosind semnul din fig. 1:
3.2. Exemple de notare
3.2.1 Notarea calitatii taieturii cu:
- denivelarea - clasa de calitate 2;
- adâncimea rizurilor - clasa de calitate 1;
- defecte locale - clasa de calitate 1;
- raza de rotunjire - clasa de calitate 2, se face ca în fig. 2:
3.2.2 Notarea calitatii taieturii cu:
- denivelari, clasa de calitate 1;
- adâncimea rizurilor, clasa de calitate 2;
- defecte locale, clasa de calitate 1, se face ca în fig.3:
[top]

Normativ Suduri Din Otel Constructii C150-84

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Suduri Din Otel Constructii C150-84

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PRIVIND CALITATEA ÎMBINARILOR SUDATE DIN OTEL

ALE CONSTRUCTIILOR CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile de calitate, pe care trebuie sa le îndeplineasca

1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica:

- constructiilor din otel laminat la cald, cu grosime mai mica de 4 mm;

- recipientilor si rezervoarelor în care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate mai

2. PARAMETRI DE CALITATE DEFINITI ÎN PROIECTARE

Continutul documentatiei elaborate de proiectant în faza "Detalii de executie" - DE

2.1. Documentatia tehnica elaborata de proiectant va fi întocmita în conformitate cu prevederile

2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant trebuie sa cuprinda urmatoarele detalii si

- marci si clase de calitate ale otelurilor;

- dimensiunile pieselor care se îmbina;

- detalii de forma si dimensiuni ale rosturilor îmbinarilor;

- modul de prelucrare finala a îmbinarilor sudate;

- marcarea cusaturilor care trebuie sa fie detensionate;

- clasa de calitate a îmbinarii sudate;

- categoria de executie a elementului (definita conform punctelor 2.14 a si 2.14 b);

- marcarea pe desene a îmbinarilor de montaj (daca este cazul);

- ordinea de asamblare a constructiilor care se confectioneaza direct pe santier, în pozitie finala;

- memoriu si desene pentru încercarea in situ a constructiilor importante, care se încadreaza în

2.4. La proiectarea îmbinarilor sudate se va tine seama de:

- evitarea pe cât posibil a îmbinarilor sudate de montaj, la elementele solicitate dinamic;

- decalarea înnadirilor în sectiuni a pieselor din care sunt alcatuite elementele;

- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor solicitate dinamic care favorizeaza concentrarile

2.5. Conditiile de calitate referitoare la debitarea pieselor, de prelucrare a marginilor si a rosturilor

- oteluri de uz general pentru constructii:

STAS 500/1-78 "Conditii tehnice generale de calitate";

STAS 500/2-80 "Marci";

- oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosfera:

STAS 500/3-80 "Marci";

- oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general:

STAS 8183-80; "Marci si conditii tehnice de calitate";

- table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina:

STAS 9021-80 "Conditii tehnice de calitate".

Conditii de Conditii de calitate suplimentare

Nota: Conditiile suplimentare necesita intelegere prealabila cu fabricantul, sau precizare in

2.10. Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac în functie de urmatoarele

- criterii de sudabilitate; conform STAS 7194-79 "Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza";

- comportarea metalurgica la sudare, în functie de caracteristicile garantate prin standarde, este

- comportarea otelului fata de o anumita tehnologie de sudare se asigura prin omologarea

 alegerea otelurilor dupa criterii de rezistenta, de evitare a ruperii fragile si economice;

CRITERII PENTRU ALEGEREA CLASEI DE CALITATE A IMBINARILOR SUDATE

Mod de Categoria A de executie a elementelor Categoria B de executie a elementelor

Rs - rezistenta de calcul a sudurii la solicitarea respectiva

Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a îmbinarilor sudate

- categoria de executie a elementului;

- marimea eforturilor unitare;

- intra în alcatuirea unor structuri speciale cu deschideri care depasesc 36 m;

- alte necesitati tehnice justificate de proiectant.

- stîlpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de proiectare de –

- elemente secundare de acoperis;

- elemente de rezistenta pentru pereti;

- sustineri de instalatii sau utilaje care nu se încadreaza într-un regim special;

Se disting doua categorii de solicitari:

- întindere sau forfecare.

Au fost stabilite urmatoarele trepte:

2.18 Temperatura minima de proiectare a elementului, definita conform STAS R 8542-79

3. EXECUTIA ÎMBINARILOR SUDATE

- exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu

- conditiile de calitate prevazute în caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de

3.3 Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei

Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate

- marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de