Acatistul Sfântului Ierarh

Nil Dorobanțu
alcătuit de
Ieromonahul Macarie Banu
 ACATISTUL
SFÂNTULUI IERARH
NIL DOROBANȚU

alcătuit de
Ieromonahul Macarie Banu

2021
 Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă
electronic, mecanic, prin fotocopiere sau prin vreun
alt mod, fără acordul scris dat în prealabil de
Ieromonahul Macarie Banu.
 Viața pe scurt a
Sfântului Ierarh Nil Dorobanțu
Fost sublocotent la Vânători de
munte în Regimentul de gardă de la
Predeal, licenţiat în Teologie, Filosofie
şi Litere (Magna cum laude), doctorand
la Teologie la Pr. Prof. Dr. Dumitru
Stăniloae, absolvent a 4 ani de Drept,
absolvent al Şcolii de Stenodactilografie,
Nicolae D. Dorobanțu a intrat în
monahism la Mănăstirea Cernica,
luând numele de Nechifor.
În anul 1948 a fost hirotonit
ierodiacon la Zaclău (Tulcea); în 1949
ieromonah la Huruiești (Bacău); în
1952, la 5 august, tuns în schima
mare, la recomandarea duhovnicului
său, arhimandritul Benedict Ghiuş, la
Mănăstirea Sihăstria, luând numele de
Nil.
A fost secretar eparhial, director de
studii la seminarii monahale (Galați,
Vrancea, Neamț) stareţ şi duhovnic
la mănăstirile: Tarniţa, Sihastru,
Trotușanu, Mușunoaiele, Brazi
(Vrancea), Măgura Ocnei şi Bogdana
(Bacău), Nechit, Tarcău, Văratec,
Sihăstria (Neamţ), Nicula (Cluj),
Râmeți (Alba), Izbuc (Oradea), Bogâltin

1
(Timiș). Există mărturii ale unor
monahi și mireni (Arhim. Melchisedec
Suparschi; Monah Valerian Grecu;
Arhim. Serafim Măciucă; Prof. Dr.
Anghelescu Gheorghe etc.), care l-au
văzut îmbrăcat sau slujind ca ierarh,
însă hirotonia sa întru arhiereu rămâne
un mister.
În 1956, pe 3 ianuarie, a fost arestat
şi ţinut 120 de zile în temniţă unde,
fără să fi fost judecat, a fost supus la
batjocură şi torturi grele. La 24 aprilie
a fost judecat şi achitat, după ce a
fost supus expertizei medicale a 20 de
medici şi declarat sănătos.
Motivul întemniţării sale a fost
„misticismul”. Acuzațiile: mărturisirea
lui Hristos, lucrarea apostolică de
propovăduire a dreptei credinţe,
străbătând ţara în lung şi în lat cu
„Biserica Vlahernei” în spinare, săvârşind
zilnic Sfânta Liturghie, predicând,
convertind, spovedind şi împărtăşind
poporul, în vremuri de prigoană
comunistă. Caterisit în noiembrie
1956, la presiunea ministrului Petre
Constantinescu-Iași și a Direcției
împuterniciților. S-a retras în catacombe
și case de creștini, trăind în ascuns, în
smerenie şi în asceză severă, scriind zeci
2
de mii de pagini de studii și exegeze
teologice. La 27 martie 1977 s-a mutat
în veşnicie, moartea sa martirică fiind
învăluită în mister.
Zvonurile despre presupusul furt
al trupului său au convins familia
părintelui să ceară deshumarea acestuia,
pentru a clarifica situația. Lucrul
acesta s-a făcut legal, conform Legii
102/2014 Ar. 9, Al. 5. În zilele de
28 - 29 septembrie 2015, s-a săpat în
mormântul familiei, dar sicriul era gol,
fără capac, trupul schiarhiereului Nil
Dorobanțu negăsindu-se în mormânt,
lucru care a uimit pe toată lumea.
Mărturiile despre schiarhiereul Nil
sunt emoționante: ascet desăvârșit,
propovăduitor neîncetat al pocăinței,
neînduplecat în lupta cu păcatul,
liturghisea zilnic, profund înduhovnicit,
renumit prin nevoinţele şi prin
neîncetata rugăciune a minţii (broşura
Mănăstirii Tarniţa-Buzău, 2009, pag.
8), înzestrat cu harisme deosebite,
văzător cu duhul, „apărea și dispărea
ca un meteor” - citat din arhivele
Securității; era văzut neatingând
pământul, la rugăciune în lumină, știa
gândul omului și pe cele viitoare.

3
 Aceste mărturii, laolaltă cu apariția
operei sale, credem că vor scoate
lumina de sub obroc și vor arăta marea
personalitate duhovnicească a acestui
vrednic luptător în via și în ogorul lui
Hristos.

4
 Condacul 1
În Biserica prigonită a Vlahernei
nestabile ai slujit întreaga viață, de
Dumnezeu alesule prooroc și arhiereu;
păstorit-ai turma lui Hristos, pururi
predicând, liturghisind, dezlegând
și împărtășind, pe Domnul Crucii
odihnind, Mărturisitorule din
catacombe, Nil.
Prea înțelept fiind, nebun te-ai
arătat, pe atei i-ai rușinat, pe fățarnici
i-ai mustrat, mânăstirile le-ai colindat și
prin Cuvânt ceresc pe toți ne-ai chemat
să-L primim euharistic pe Cel Înviat,
Iisus Adevărat, Dreptul Judecător,
Mielul și Bunul Păstor. Pentru aceea,
ție, Părinte, îți cântăm:
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Icosul 1
Făcătorului îngerilor și Domnului
puterilor, încă de la naștere te-a afierosit
Lui, Părinte Nil, că pe câmp te-ai născut
și n-ai avut între oameni unde să-ți pleci
capul, ci numai întru acoperământul
Dumnezeului cerului, Sprijinitorul tău,
sub aripile Căruia ai nădăjduit și pe

5
Care mult L-ai iubit. Iar noi îți cântăm:
Bucură-te, că-n satul Crainici te-ai
născut și crainic al voii Domnului te-ai
făcut;
Bucură-te, că nu în palate scumpe
te-ai născut, ci pe câmpul înflorit, și
întreaga viață, sărac și gol pe Domnul
ai slujit;
Bucură-te, că famen din mamă te-ai
născut, dar pentru Împărăția Domnului
încă o dată famen te-ai făcut;
Bucură-te, că oile pășteai în copilărie
și le cântai ecfonise din Liturghie;
Bucură-te, că de-al tău glas poienile
și văile răsunau, iar munții și apele și
pomii cei roditori cu glasul tău pe
Domnul lăudau;
Bucură-te, că în pustietăți, pe
stânci, în peșteri, în codru des și pe loc
ales Domnului vei liturghisi;
Bucură-te, că glasul tău curat pe
oameni va răscoli și voia Domnului va
prooroci;
Bucură-te, că pe cler și norod fost-
ai trimis să-l îndreptezi la Ortodoxie;
Bucură-te, dumnezeiesc predicator
al harului din Euharistie;
6
 Bucură-te, apostol al iubirii
Domnului nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, mustrător al apostaziei
cu glas tăios;
Bucură-te, al Maicii Domnului fiu
iubit, și de Dânsa ocrotit;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 2-lea
Cel ce luminează pe tot omul ce vine
în lume, și pe tine, a Părinților culme,
te-a sfințit vas ales al Cuvântului ceresc
în prigoana vremurilor de pe urmă,
pentru înconjurata, biata Sa turmă.
Răpit ai fost la dumnezeiasca
Lumină și învăluit ca într-un soare de
foc, iar tu, cântai Domnului Savaot:
Gata este inima mea, Dumnezeule, gata
este inima mea - Aliluia!

Icosul al 2-lea
Prooroc te-a uns Mângâietorul
Duhul Sfânt ca să grăiești al Domnului
Cuvânt, și pentru a împlini salba
de teofanii trimise neamului nostru

7
obidit, chemat cu pocăința la mântuire
și la continua împărtășire, în vreme de
prigonire. Aprins-a în tine al Logosului
foc, spre a-l vărsa ca vinul și untdelemnul
peste tot: peste rănitul căzut între tâlhari
și peste tâlharul pocăit cu amar.
Doamne, Iisuse Mântuitor, Tu
ești spre toți bun și iertător, iar pentru
dragostea Ta și pe Nil, cel din extaz, îl
lăudăm așa:
Bucură-te, că întâia teofanie la
14 ani ai avut și-n nezidita Lumină ai
renăscut;
Bucură-te, că Sfânta Lumină încă
de două ori în casa părintească te-a
cercetat;
Bucură-te, că din acea clipă sufletul
tău numai de Domnul a însetat;
Bucură-te, că mulțime de școli ai
urmat, dar lumeasca înțelepciune nu
te-a furat;
Bucură-te, că prin știința de carte
mare apologet al Ortodoxiei ai devenit;
Bucură-te, că la Facultățile de
Drept, Filosofie și Teologie pe profesori
i-ai uimit;
Bucură-te, că întreaga zi în biserica

8
Sfintei Treimi o petreceai, și stând în
strană lucrări teologice scriai;
Bucură-te, că noaptea în privegheri,
metanii și rugăciuni te nevoiai;
Bucură-te, că n-ai dat genelor tale
dormitare până ce mintea în inimă a
deprins filocalica lucrare;
Bucură-te, că ascultare desăvârșită
de Hristos ai făcut, binevestind
Evanghelia cu avânt;
Bucură-te, că la fiecare pas erai de
sus povățuit, și cu omoforul Maicii
Domnului acoperit;
Bucură-te, cel de Domnul ales,
iubit și trimis, ca să Îl porți ca un viu
antimis;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 3-lea
Domnul teofanic te-a chemat, și
tu din oastea pământească ai dezertat,
Sfinte Nil, spre a lupta în monahiceasca
Lui oștire; ca un nebun te-ai făcut Lui
din iubire, și pe Golgota ai pornit spre
răstignirea de sine, zicând Cerescului
Mire:
9
 Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea
Ta, Sionului, că Tu ești Fiul Omului, și
Ierusalimul zidească-se-n Numele Tău,
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, strigându-Ți
Ție pururea: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Chipul îngeresc primind, tot mai
mult te-ai nevoit pentru harul Celui
Răstignit, și cu patrafirul bine ai lucrat,
predicând neîncetat al Domnului
Cuvânt, noaptea mii de pagini scriind
și pe Hristos mărturisind.
Iar când ai venit la Vladimirești
gustat-ai harul Sionului ceresc, cel
în Teofanie și în Euharistie și în
Mucenicie întreit binecuvântat. Și așa,
mult-înlăcrimat, poporul se întorcea la
Dumnezeu, împărtășindu-se mereu, și
pe tine te lăudau:
Bucură-te, că în timpul călugăriei
tale monahul Damian vedenie a avut
și în lumină înălțat de la pământ te-a
văzut;
Bucură-te, mărturie vie a stărilor de
Filocalie: a dumnezeiescului Har ce ne
învie;
Bucură-te, că harul la mănăstirea
10
Vladimirești te-a purtat, pământul sfânt
unde Maica Domnului a călcat;
Bucură-te, că în teofanie stareța
Veronica te-a cunoscut;
Bucură-te, că Veronica despre tine a
spus că un ales al Domnului va predica
trei ani cuvânt de sus;
Bucură-te, trâmbiță ce lumii
propovăduiești cereștile teofanii de la
Vladimirești;
Bucură-te, că de la Avva Arsenie
Boca deprins-ai isihasta respirare;
Bucură-te, că Părintele Ioan Iovan
ți-a dat a sa binecuvântare;
Bucură-te, că primind de la Avva
Arsenie o pâine binecuvântată, fiorul
mistic te-a cuprins îndată;
Bucură-te, că pe loc acel fior te-a
transformat, și de atunci, parcă deasupra
întregului glob pământesc te-ai simțit
purtat;
Bucură-te, c-al tău cuvânt ardea
păcatul cum arde focul, căci tu lucrai
cu duhul și puterea lui Ilie Proorocul;
Bucură-te, clopot cu sunet cristalin
care anunți cerul pe pământ venind;

11
 Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 4-lea
Drept învățând Cuvântul
adevărului, tuturor te-ai făcut toate, ca
oile lui Iisus să fie curățate de păcate,
în lacrimi spălate și euharistic unificate.
Desculț și de pe loc înalt Evanghelia
propovăduiai, Părinte Nil, cu capul gol,
cu o funie încins te arătai prin mânăstiri
și sate ca un prooroc din cei de departe,
al vremilor minunat semn pentru al
Crucii lemn, de viață făcător chiar celui
purtător, și care strigă așa: Aliluia!

Icosul al 4-lea
„Ați ieșit din pântecele mamei
voastre și alergați spre mormânt, dar
opriți-vă puțin, la picioarele lui Hristos,
pe pragul vieții veșnice, să ascultați
Cuvântul Său ceresc. O, lume, lume!
Tu întreagă ești un tâlhar, dar vino cu
Hristos, ca să se împlinească și pentru
tine cuvântul: Astăzi vei fi cu Mine în
Rai!” - astfel, Părinte, ai predicat, trei
ani apocaliptic și îndurerat, și multă
roadă ai adunat.

12
 Pentru aceea, de la noi auzi:
Bucură-te, că pe clerul decadent ai
mustrat și pe căldicei i-ai scuturat;
Bucură-te, că la Secu, Văratec și
Agapia ai predicat noapte de noapte, ca
la Înviere, încât plângeau și pereții de
durere;
Bucură-te, că din Moldova ai trecut
în Ardeal, din mănăstire în mănăstire,
ca să-i aprinzi pe toți cu a ta însuflețire;
Bucură-te, că la Nicula cât ai
predicat, Însuși Hristos cu tine a lucrat;
multe suflete în bine s-au schimbat;
Bucură-te, că venea lume de nu mai
încăpeai, și saci de bani, la toți săracii
împărțeai;
Bucură-te, că îmbrăcat în sac,
desculț și-ncins cu sfoară, pe sectanți la
Ortodoxie i-ai întors iară;
Bucură-te, că pentru popor cu
lacrimi duhovnicești plângeai, iar într-o
noapte o maică te-a văzut cum ridicat
de la pământ te rugai;
Bucură-te, că la Bogdana cât ai stat,
Cruci peste tot ai înălțat, păcatele le-
ai dezlegat, și pe monahi continuu i-ai
cuminecat;

13
 Bucură-te, că la Râmeț tu ai slujit
în biserica de sub pământ, cu moaștele
Sfântului Ghelasie înmiresmând;
Bucură-te, că sub omoforul tău, cu
capul gol, sub fulgii de zăpadă, creștini
cu miile veneau la spovadă, iar după ce
sufletele-n lacrimi și le spălau, îndată cu
dor toți se împărtășeau;
Bucură-te, că-n muntele Tarcău – a
Romanului episcopie, s-a oprit în loc
Bicazul să-ți asculte predica cea vie;
Bucură-te, că la Baia Mare în biserică
liturghisind, 100 de oameni în teofanie
fiind, cu toții au văzut pe Domnul și pe
Maica Lui din icoane ieșind;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 5-lea
„Toți cei care Îl iubim pe Hristos,
suntem urâți în zadar” ai spus, Părinte,
cu glas amar, fiind defăimat și trădat,
bătut, lovit, și afară de la slujbă de
securiști, cu forța izgonit. Dar tu de
nimic nu ai ținut seamă și adevărul l-ai
predicat mereu fără teamă, la pocăință
chemând și pe cei înrăiți, zicând:

14
 „Clericilor și monahilor năimiți!
Ați ieșit împotriva turmei ca niște lupi
sălbatici și ne omorâți pe noi, frații
voștri! Nu uitați că în mâinile cu care ne
împărtășeați nouă Sfântul Trup și Sânge
al lui Hristos țineți secera și ciocanul,
cu care ucideți și bateți piroane în
noi. Dar prigoana voastră ne va aduce
mântuirea, iar vouă osânda”.
Domnului Crucii, Iisus, Care ți-a
întărit propovăduirea Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Cu duhul și cu puterea Proorocului
Ilie ostenit-ai întru a Domnului vie,
Părinte Nil, cea părăginită de răii
lucrători și tăiată de ateii prigonitori.
Iar dintre toate nelegiuirile lor,
mai strigătoare la cer a fost distrugerea
Vladimireștilor, întemnițarea Părintelui
Ioan și a Maicii Veronica și izgonirea
celor 300 de monahii fecioare în
„lumea cea nouă” a comuniștilor, plină
de pierzare. Cu glasul ca para de foc
și îndurerat de jale, ai zis: „O, unde
sunt cântările și psalmii, rugăciunile,
predicile, toate teofaniile și descoperirile
supranaturale din Sionul de sus? O,
unde sunt fecioarele, dezlegările și
15
sărbătorile, când mii de oameni se
cuminecau? Tot cerul se preocupa de
mânăstirea fecioarelor, pe care voi ateii,
ați devastat-o și ați profanat-o în mod
brutal. Vai vouă!”. Acestea auzindu-le și
cutremurându-ne, îți cântăm:
Bucură-te, teofanic moștenitor al
duhului Vladimireștilor;
Bucură-te, că ai propovăduit
și pe crestele munților, și-n inima
Bucureștilor;
Bucură-te, învăpăiată mărturie
pentru continua împărtășire;
Bucură-te, isop ce sufletele prin
Cuvânt curățai și la Crucea lui Iisus le
întorceai;
Bucură-te, că tu erai în rugă
interioară neîncetată și inima ți-a
devenit altar fără pată;
Bucură-te, că în sac și desculț ai
predicat, și fățarnicii împotriva ta s-au
ridicat;
Bucură-te, noule Ieremia, că ai
deplâns ruina monahismului din
România;
Bucură-te, că mânăstirilor ce
dușmăneau împărtășirea le-ai proorocit

16
uscarea și pieirea;
Bucură-te, că la distrugerea noului
Sion câți au ajutat, le-ai proorocit soarta
smochinului neroditor și blestemat;
Bucură-te, mare apologet al Sfintei
Euharistii, care din cer ai primit
Cuvintele vii;
Bucură-te, continuator al lucrării
de la Vladimirești, care în catacombă și
prigoană model ne ești;
Bucură-te, mistic blajin și tăcut,
că prin tine dumnezeiești Cuvinte au
răzbătut;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 6-lea
„Astăzi e revoluția tâlharilor contra
sfinților” ai rostit cu durere, Părinte, când
ai îmbrăcat toate odoarele, însemnele și
Tainele Bisericii, pornind în pribegie,
din loc în loc, precum îți descoperea
în teofanie Hristos, colindând țara
și mânăstirile, propovăduind întregii
suflări Crucea, Euharistia și Martiriul,
dreptele Domnului căi.
Distrus a fost Vladimireștiul, Sionul
17
nou, însă Lumina lui Hristos, teofanic
și duios apărut-a în Vlaherna Învierii
de catacombă, Biserica nebiruită și
umblătoare, a celor doi-trei întru
Hristos frați, euharistic cuminecați și
pentru Adevăr martirizați, cântând:
Aliluia!

Icosul al 6-lea
În salba de teofanii, minuni și
lucrări sfinte, mântuitoare, trimise
de Domnul nouă, păcătoșilor, spre
răscumpărare dintr-a plângerii vale,
te-ai înșirat, Părinte Nil, ca piatra de
rubin, aprinsă în harul Sfântului Potir,
mult strălucitoare și dulce grăitoare a
„Sfântului Tare”, Hristos Iisus, Păstorul
cel Mare.
„La Maglavit s-au vindecat trupuri,
la Sionul nou - suflete, iar în Vlaherna
Învierii nestabile înviază duhovnicește
oricine” ai învățat, Părinte, pe iubitorii
de cele sfinte, care și acum te laudă
cuminte:
Bucură-te, viule antimis, cel de
Domnul în zeci de mănăstiri trimis;
Bucură-te, înnoitorule de
monahism, că pe tineri la îngereasca

18
viață i-ai convins;
Bucură-te, că pe orice creștin cu
râvnă l-ai cercetat, și de Hristos din
casă-n casă ai fost purtat;
Bucură-te, că misiunea ta a fost
pentru cler și monahism, răscumpărând
sufletele din ateism;
Bucură-te, că lacrimile din ochii
tăi n-au încetat, mergând pe jos prin
munți, în rugă interioară continuu te-ai
aflat;
Bucură-te, că la Mănăstirea
Bistrița când ai sosit, Sfântul Grigorie
Decapolitul în extaz te-a răpit;
Bucură-te, că la Turnu, Frăsinei și
Cozia când ai slujit, pentru neam și
monahism ai plâns necontenit;
Bucură-te, că în popor sfântul
maslu, sfeștanie și exorcisme făceai;
Bucură-te, că pe mulți împărtășeai
și îi tămăduiai, însă genunchiul celor
apostați nu ți-l plecai;
Bucură-te, că prin cotețe de animale
te-ai nevoit și în zdrențe, foame, arșiță și
frig ai trăit pentru Numele mărturisit;
Bucură-te, că ani de zile, din cetate
în cetate, te-ai făcut tuturor toate, și
19
ca pe un amăgitor ei te-au vândut la
Securitate;
Bucură-te, că dinții în bătăi ți i-au
scos, dar n-au putut să te despartă de
Hristos;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 7-lea
Din alt veac parcă veneai, Părinte
Nil, și cu măsura deplin´a Evangheliei
învățai și măsurai al nostru veac,
slăbănog și întunecat, de nebunie
caracterizat. Nebunia ta între „înțelepți”
fost-a pentru toți simbol - să-l priceapă
care vor! - pentru a vremurilor inversare,
plină de mirare: taina fărădelegii lucrată
în ascuns, chiar și pe cei aleși i-a cam
pătruns, capul de și-l lasă uns cu
untdelemnul păcatului contra Sfântului
Duh…
Iar eshatologicul semn e Biserica pe-
al Crucii lemn, mădularele în răstignire
unite și euharistic hrănite, Trupul
Domnului cel deodat´ răstignit și
înviat, prin ziduri și uși pecetluite intrat
cu „Pace vouă!”, cum se ivește boaba de
rouă și raza de har în sufletul oricăruia,

20
de va cânta Hristosului Domn: Aliluia!

Icosul al 7-lea
„Chiar clerul și monahismul
și creștinii cei mai credincioși sunt
obișnuiți să se roage lui Hristos cu
porția, cu tipicul, cu lingurița, cu rația.
Dar Hristos e pretutindeni și veșnic, Se
arată săracilor, orfanilor și analfabeților”
ne-ai învățat, Părinte, arătând rostul
Teofaniei și al Euharistiei în vremea
Muceniciei.
Când fiara va da război sfinților,
doar nebunii mărturisi-vor pentru
Iisus, spre scandalul cuminților; numai
nebunii pentru Hristos putea-vor trăi
cuviincios în noul Babilon sodomit și
sângeros, în catacomba conștiinței lor
închinată în Duh și-n Adevăr.
Iar tu, Sfinte Nil, cel de răni și
pătimire plin, model de rezistență și
înaintemergătorul nostru te-ai făcut în
prigoana de pe urmă, care-a și început!
Bucură-te, că zi și noapte, din schit
în schit, la tot monahul pe Hristos L-ai
propovăduit;
Bucură-te, că după ce tot
monahismul ai cercetat, clerul și fariseii
21
te-au excomunicat și comuniștilor te-au
predat;
Bucură-te, că în clipa în care ai fost
arestat, de tine au crezut că au scăpat,
dar tu în predica cea mare ai plecat;
Bucură-te, că râvna casei Domnului
te-a mistuit, și afară de două zile, în
continuu toți anii tăi ai liturghisit;
Bucură-te, că fiind în lipsuri, boală
și prigoană, zilnic slujeai Liturgica
Taină;
Bucură-te, că sub zăvoare, zăbrele și
bătăi grele tu ai stat, dar pentru-ntreaga
lume neîncetat, vii și morți, lui Hristos
te-ai rugat;
Bucură-te, că pe verde plai odinioară
ecfonise cântai, iar acum în temniță
grea schingiuit sau în pustietăți izgonit,
cu aceeași bucurie liturghiseai;
Bucură-te că Hristos nu are nevoie
de ziduri groase, tipic rigid și nestemate,
ci de iertare, fapte bune, iubire și suflete
cuminecate;
Bucură-te, că slujind zilnic Sfânta
Liturghie, Însuși Hristos îți arăta unde
să pui altarul, prin teofanie;
Bucură-te, că la Sfânta Liturghie

22
cor de îngeri te acoperea și la vohod
Hristos cu tine ieșea și intra;
Bucură-te, că după terminarea
slujbei, ca Filip ai fost răpit, și deodată,
în altă parte te-ai trezit;
Bucură-te, că tu avându-L pe
Hristos prezent la fiecare pas, mereu
ai deranjat pe omul păcătos și limitat,
care-a hulit cu al său glas;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 8-lea
„Pe noi, apostolii, Dumnezeu ne-a
arătat ca pe cei din urmă oameni, ca
pe nişte osândiţi la moarte, fiindcă ne-
am făcut privelişte lumii, şi îngerilor,
şi oamenilor. Noi suntem nebuni
pentru Hristos; voi însă înţelepţi întru
Hristos. Noi suntem slabi; voi însă
sunteţi tari. Voi sunteţi întru slavă, iar
noi întru necinste! Până în ceasul de
acum flămânzim şi însetăm; suntem
goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim,
și ne ostenim, lucrând cu mâinile
noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm.
Prigoniţi fiind, răbdăm. Huliţi fiind,
ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii,

23
ca măturătura tuturor, până astăzi. Nu
ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca
să vă dojenesc, ca pe nişte copii ai mei
iubiţi. Căci de aţi avea zeci de mii de
învăţători în Hristos, totuşi nu aveţi
mulţi părinţi.” (1 Cor 4, 9-15).
Părintele nostru Nil, bărbat
apostolic și umil, roagă-L pe al Slavei
Împărat, în Pâine și în Vin arătat,
liturgic și de noi lăudat: Aliluia!

Icosul al 8-lea
La schitul Nechit, în delăsare și
păcate învechit, când starețul s-a-
mbolnăvit și pe tine în locul lui te-a
lăsat, milostenie ai dat flămânzilor și
orfanilor tot belșugul hambarelor, chiar
și patul de sub tine pomană l-ai dat,
cu toți banii ce în găleți s-au adunat
și pe afară au mai dat, când predicai
neîncetat.
Iar starețul dacă s-a-ntors,
neiubindu-L pe Hristos, pe tine te-a
urât, Sfinte, și te-a bătut, că sângele tău
baltă s-a făcut și cu miliția te-a izgonit
din putredul lui schit. Iar tu, ca un fericit
te bucurai, căci Evanghelia împlineai și
de la îngeri auzeai:

24
 Bucură-te, că starețul dacă a plecat,
grâul, untdelemnul și o vacă cu vițel tu
de pomană le-ai dat;
Bucură-te, că în zdrențe toată ziua,
încă și noaptea predicai, și de bani nu
te-atingeai, ci în găleți îi strângeai;
Bucură-te, că tot cu gălețile i-ai
împărțit la sărmanii ce nu aveau nimic;
Bucură-te, că votul sărăciei ai
împlinit și pe săracii lui Iisus i-ai
odihnit;
Bucură-te, inimă bună și curată, în
care Domnul teofanic Se arată;
Bucură-te, blândule păstor, că ai
moștenit turma oilor;
Bucură-te, că pe mâna ta Domnul
le-a încredințat, sfințindu-te ierarh,
văzând sufletul cum pentru ele ți-ai pus;
Bucură-te, că le-ai hrănit cu
Cuvântul lui Dumnezeu trimis de sus;
Bucură-te, că păcatele lor le-ai
dezlegat și la pocăință le-ai chemat;
Bucură-te, că le desfătai în Liturghie
și pe Hristos li-L dădeai în Euharistie;
Bucură-te, că milă ai dăruit și
Evanghelia ai adeverit;

25
 Bucură-te, că starețului fără
conștiință i-ai trimis peste ani saci de
bani, numai de-ar veni la pocăință;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 9-lea
În miezul iernii târzii, fost-ai prins
de caralii, urcând Golgota celor aleși
din neamul românesc, care pe Iisus
mărturisesc. Bătut și întemnițat fără
județ, sub zăbrele grele, într-o celulă
mică, plină de șoareci, șerpi și murdărie,
săvârșeai zilnică Liturghie, îndurând tot
iadul și spărgându-i pragul, împărtășind
pe sfinții în zeghe, care petreceau în
veghe, isihie și mucenicie.
Alături de ei ne ridicăm și noi
din amorțire, cântând, strigând, glas
înălțând Celui întreit Sfânt: Aliluia!

Icosul al 9-lea
„Am privit spre ceruri: Hristos mă
părăsise, așa cum Tatăl ceresc L-a părăsit
în cel mai greu moment al apogeului
Crucii. Nu mai auzeam Cuvânt ceresc,
nu mai aveam vedenii. Dar duceam

26
Crucea lui Hristos pe noul calvar” - așa
ai mărturisit, Părinte, starea de zdrobire
și cumplită părăsire, iad viu din care
numai Hristos dăruie scăpare celor ce
merg spre-a Lui asemănare. Iar noi îți
împletim cântare:
Bucură-te, că în fața necredincioșilor
ai fost trădat, urât și prohibit, iar
fratele de aceeași haină cu a ta, nu te-a
recunoscut, nici miluit;
Bucură-te, că de multe ori prin
înger ai fost răpit, însă de la intrarea
pe calvarul Crucii, Domnul Însuși te-a
întărit;
Bucură-te, că și în temniță ai lucrat
pentru Împărăție, dezlegând, mângâind
și împărtășind sufletele creștine;
Bucură-te, că pe ateii înarmați cu
puști și cu pistoale tu i-ai stropit cu
aghiasma mare și cu untdelemn sfințit,
încât cu tot cu diavoli ei au fugit;
Bucură-te, că pentru torționari te
rugai și sincer pe dușmani iubeai;
Bucură-te, că te-au călcat cum se
calcă noroiul în drum, și tu îi iertai
oricum;
Bucură-te, că 120 de zile te-au ținut
în pușcărie;
27
 Bucură-te, că în singurătate le-ai
răbdat cu Domnul pe toate;
Bucură-te, arteziană cu izvoare de
har, care ai băut până la fund paharul
cu amar;
Bucură-te, sipet ce ai ascuns a
Tainelor comoară de cei ce sufletul
profanează, și trupul îți omoară;
Bucură-te, că în haină de batjocură,
însângerat, flămând și-nlăcrimat, la
judecata cea nedreaptă a ateilor, ca un
adevărat mărturisitor ai stat;
Bucură-te, că ți-au făcut proces
nelegiuit, unde în cuvânt și în dreptate
i-ai biruit;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 10-lea
Răsăritul răsăriturilor, Hristos,
strălucit-a frumos în iadul temnițelor
comuniste pe Sfinții Săi, mielușei
nevinovați, duși la tăiere chiar de-
ai lor frați, pentru Numele Lui, al
Atotputernicului. Și de-al lor sânge
s-a îmbibat pământul, și ruga lor urcă
la Dumnezeu-Cuvântul, al Slavei

28
Împărat, Carele ție ți-a dat grai cu
multă putere, spre a lor mângâiere; grai
aspru, biruitor, în fața antihriștilor; grai
ți-a dat mistuitor de foc, Părinte Nil, al
prigoniților prooroc.
Lacrimă vie peste atâta mucenicie,
vărsăm și noi la Crucea Sa, zicând:
Aliluia!

Icosul al 10-lea

După batjocură, temniță și strujire,

chematu-te-au la judecată ca nebun să
te scoată și să te-ncuie pe viață. Dar
în sală când ai intrat, ochii tuturor pe
tine au picat, că mai mult mort decât
viu arătai, și în ochi pe toți îi priveai,
strigând cu glas mare: „Pocăiți-vă, că
Împărăția Cerurilor s-a apropiat!” -
și întreaga sală, cu mic, cu mare, s-a
cutremurat! Iar noi îți aducem cântare:
Bucură-te, că în timp ce ei te acuzau
pe nedrept, tu îi exorcizai și le ziceai în
taină: „Vă iert!”
Bucură-te, că martori falși au pus să
te acuze, iar tu răbdai, cu rugăciunea pe
buze;

29
 Bucură-te, că te-au adus cu o căciulă
mițoasă pe cap și ți-au poruncit să o dai
jos, dar ai refuzat; atunci soldații te-au
înhățat;
Bucură-te, că prin puterea lui
Hristos, soldații din sală n-au putut să
te dea afară;
Bucură-te, că mai pe urmă ai dat jos
căciula, capul chilug, tumefiat și plin de
răni să-l vadă toată lumea;
Bucură-te, că oamenii privindu-
te s-au înduioșat și judecătorul ți-a
poruncit să o pui la loc pe cap;
Bucură-te, că n-ai voit nici de
această dată să faci voia lor nedreaptă;
Bucură-te, că singur te-ai apărat și
evreul tău avocat te-a admirat;
Bucură-te, că martorii acuzării,
întrebați de tine, te vorbeau acum de
bine;
Bucură-te, că 20 de doctori te-au
cercetat și sănătos mintal te-au declarat;
Bucură-te, că două ore pe comuniști
i-ai învinuit, la procesul tău, de sângele
mucenicesc vărsat al creștinilor;
Bucură-te, că înșiși ei, ateii mișei,
te-au declarat nevinovat și te-au achitat;
30
 Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 11-lea
În ajunul Paștilor fost-ai eliberat,
Părinte Nil, când nimeni nu se mai
aștepta, și la miezul nopții ai cântat
„Hristos a înviat!” cu mare bucurie,
slujind în sobor de preoți Sfânta
Liturghie.
Slavă aducem și noi Celui ce șterge
lacrima din orice ochi și făclia aprinsă
n-o lasă sub obroc, ci o pune sus,
strălucitoare, să lumineze-n depărtare,
zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Și mai aprins de cerescul Cuvânt,
pornit-ai prin țară ca adierea de
primăvară să dezgheți din ateism
norodul robit de comunism.
Urma ta cine-o va lua, Părinte Nil?
Cu Biserica în spate și cu Tainele Sfinte
perfect camuflate, te-ai făcut în lumea
largă peregrin anonim, slujind Celui
sublim, Care pe toate le-mplinește câte
le binevoiește.

31
 De nicăieri apăreai și ca unul dintre
ei păreai, dar tu lucrai pentru Împărăție,
vie mărturie a harului biruitor dat
vremurilor de pe urmă Sfinților, ca noi
să te lăudăm:
Bucură-te, păstor adevărat în
vremuri de bejanie, că sufletelor smerite
ai dat să țin-acasă la icoană Sfânta
Împărtășanie;
Bucură-te, că Domnul Hristos să
predici credința ți-a revelat, în școli,
spitale, și temnițe fiecărui suflet însetat;
Bucură-te, că-n munții Ciungi
sub acoperământul brazilor ai săvârșit
Sfânta Liturghie, iar porumbei și îngeri,
cu Sfinte Cruci, te însoțeau în Teofanie;
Bucură-te, că pe munți tu te-
ai hrănit doar cu Tainele Sfinte, iar
ciobanii veneau și ascultau cereștile
Cuvinte;
Bucură-te, că-n pustnicie, unde
îngerii te asistau la Liturghie, păsările
cerului și fiarele ți-erau iubită enorie;
Bucură-te, că în timp ce te smereai
la epicleză, simțindu-te un vierme pe
pământ, chiar Maica Domnului te-
acoperea cu omoforul ei cel sfânt;
Bucură-te, că te-ai pornit în predica
32
cea mare și sublimă, unde-ai văzut
poporul înlăcrimat cum nopțile la
privegheri suspină;
Bucură-te, că iute s-a dus vestea
că ești blând păstor, încât creștinii se
pocăiau mai înainte de-ajunge în satul
și-n viața lor;
Bucură-te, desăvârșit model pentru
liturghisirea în prigoană, că lui Hristos
I-ai slujit continuu și fără prihană;
Bucură-te, că fiind prigonit, într-o
casă pe-ntuneric ai liturghisit, iar de
afară creștinii pe Maica Domnului
lângă tine au zărit;
Bucură-te, că în Cetatea Albă ai
predicat acoperit doar c-un sac, și au
venit din 7 țări ca să-ți privească chipul,
pentru popor îndurerat;
Bucură-te, că pe Hristos tu L-ai
mărturisit și ca un nebun cu icoana-n
brațe împotriva ateilor te-ai pornit;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!

Condacul al 12-lea
Lumina strălucește-n întuneric și
întunericul nu poate s-o înghită - așa
33
ai strălucit și tu, Părinte, la manifestația
comunistă, când defilau pe străzi cu
pancarte idolatre, strigând slogane
mincinoase.
Iar tu icoana lui Hristos o țineai
sus, și defilai printre ei ca un nebun al
lui Iisus, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Loc să-ți pleci capul n-ai avut pe
pământ, și ai proorocit că nu vei avea loc
nici în mormânt, de la atâta prigoană,
neîncetată și amară.
Dumnezeul cel Viu, însă te-a ridicat
din mormântul acestui veac și la tronul
slavei te-a primit, să șezi cu El nebiruit,
în vecii vecilor încununat, și de noi, pe
pământ, binecuvântat:
Bucură-te, că se-ascundeau creștinii
înfricoșați de comunismul ateu, iar tu le
aduceai în case Biserica lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin tine mari
minuni se făceau, încât bolnavii pe loc
se vindecau;
Bucură-te, că preoții din Brateș au
stat la sfat și te-au încuiat în biserica din
sat;

34
 Bucură-te, că miliția să te prindă
venind și ușa bisericii descuind, ei nu
te-au mai aflat;
Bucură-te, că umblai din casă-n
casă cu Biserica în spinare, sfințind pe
păcătoși prin pocăință și cuminecare;
Bucură-te, că ai fost mereu prigonit
de clerul apostat, dar tu ai rămas
neînfricat;
Bucură-te, că ai slujit al neamului
folos, iar ighemonii au văzut în tine pe
sacerdotul lui Hristos;
Bucură-te, că ultimii 3 ani de zor ai
predicat și țara întreagă iar ai colindat;
Bucură-te, că locurile în care nu ai
fost primit, Domnul le-a și pedepsit,
de-au zăcut sub ape și au pierit;
Bucură-te, arhiereu desculț și sărac,
care purtai pe-al Slavei Împărat și-L
dăruiai spre cuminecat;
Bucură-te, cunună a logosului
de foc, nebun pentru Hristos și mare
prooroc;
Bucură-te, vas ales pentru Teofanie,
că ai avut duhul și puterea lui Ilie;
Bucură-te, Sfinte Nil, grăitorule de
Dumnezeu!
35
 Condacul al 13-lea
Arhiereule de catacombă al lui
Hristos, care în sac ai mers din loc în
loc, desculț peste tot, purtând sub săracă
haină Euharistica Taină, și întorcând
pe oameni la Dumnezeu cu ceresc
Cuvântul Său, rugămu-te: primește-ne
cântarea și peste noi coboară îndurarea
atotînchinatei Sfintei Treimi, Căreia îi
cântăm senini: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Se citește de 3 ori.
Apoi: Icosul 1 și Condacul 1

36
 Cel între prooroci nou descoperit,
văzătorule de Dumnezeu, ierarhe,
propovăduit-ai Cuvântul tuturor în
prigoana comunistă.
Și pe Hristos-euharistic L-ai
mărturisit, pe fecioare le-ai apărat și pe
păstorii năimiți i-ai mustrat.
Primit-ai harul Celui Răstignit
și Biruitor, cu Care te-ai unit prin a
ta mucenicie, Părintele nostru Nil
cel nebun pentru Hristos, roagă-te
Domnului să se mântuiască sufletele
noastre.