SISTEMUL DE ACHIZIŢII PUBLICE ÎN

UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA –

CURS

Partea I

ANNA MARIA VASILE

 INTRODUCERE

Procesul de achiziții publice este complex si dinamic, fiind in permanenta evolu ție si adaptare.
Modificările legislative, nevoia continua de adaptare la practicile comerciale, gestionarea riscurilor inerente
fiecărei achiziții, diversitatea spetelor din domeniu, caracterul concuren țial al procesului, toate accentuează
nevoia unei pregătiri teoretice solide, cu orientare spre aplicabilitate practica. Cunoa șterea legisla ției in
domeniu este necesara, dar nu suficienta pentru gestionarea oricărei situa ții întâlnite; cuno știn țele privind
soluțiile posibile, punctele tari si slabe ale acestora si riscurile aferente sunt singurele care permit unui
expert in achiziții sa realizeze managementul corect al unui astfel de proces complex."

Procesul achizițiilor este abordat din perspectiva autorităților contractante, a beneficiarilor priva ți implica ți în
proiecte europene si a ofertanților. De asemenea, cunoștințele dobândite în cadrul cursului sunt aplicabile
și în achiziții derulate de entități private (achiziții realizate conform unor proceduri proprii de unele mari
corporații sau gestionarea unei oferte către un client privat).

A. Acte normative cu relevanta

1. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

2. Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
3. Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac;
4. OUG nr. 98/2017 privind funcția de control ex-ante ANAP;
5. OUG nr. 107/2017
6. OUG nr. 45/2017
7. HG nr. 395/2016 – normele de aplicare Lege nr. 98/2016;
8. HG nr. 866/2016 – modificare HG nr. 395/2016;
9. HG nr. 419/2018 – modificarea HG nr. 395/2016 si norme OUG 98/2017 (18 iunie 2018)
10. Instrucțiunea nr. 1/2017 – cerințe personal si factori de evaluare
11. Instrucțiunea nr. 2/2017 - cerințe experiență similara
12. Instrucțiunea nr. 3/2017 – modificare contract/acord-cadru
13. Instrucțiunea nr. 1/2018 - modul de interpretare a art. 31 din Legea nr. 98/2016
14. Ordin nr. 1581/2018 - aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de
evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a
 contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de
servicii (DLDO: 22.10.2018)

B. AUTORITĂŢI CONTRACTANTE ȘI ENTITĂȚI CONTRACTANTE

Calitatea de AUTORITATE CONTRACTANTĂ

a) autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componen ța
acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competen țe în domeniul
achizițiilor publice;

b) organismele de drept public;

c) asocierile care cuprind cel puțin o A.C. dintre cele prevăzute la lit.a) sau b).

Noțiunea de ORGANISME DE DREPT PUBLIC

Orice entități, altele decât autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile
din componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competen țe
în domeniul achizițiilor publice, care indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod
cumulativ următoarele condiții:
a) sunt înființate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanțate, în majoritate, de către entitățile sus-menționate sau de către alte organisme de
drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei entită ți dintre
cele susmenționate, sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii
consiliului de administrație/organului de conducere sau de supraveghere sunt numi ți de către o entitate
dintre cele sus-menționate, ori de către un alt organism de drept public.

Calitatea de ENTITATE CONTRACTANTĂ

1. Entități contractante

Entitățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componen ța a cestora
care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competen țe în domeniul achizi țiilor
publice;
 Entitățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componen ța a cestora
care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competen țe în domeniul achizi țiilor
publice;

 organismele de drept public;

 asocierile care cuprind cel puțin o entitate contractantă dintre cele prevăzute de mai sus

2. Întreprinderile publice

Persoana juridică ce desfășoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct sau
indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate,a participaţiilor financiare sau a regulilor specifice
prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenta dominantă a unei entităţi contractante.

Prezumția de exercitare a influenței dominante:

Una sau mai multe entităţi sau instituții publice centrale sau locale, precum şi structuri din
componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competen țe în
domeniul achizițiilor publice

Se află, directori in direct, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii; sau deţin controlul majorită ții voturilor
asociate acţiunilor emise de întreprindere ; sau pot numi în componen ța consiliului de administraţie, a
organului de conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia);

3. Oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la punctele 1 și 2,care funcţionează în baza
unor drepturi exclusive sau speciale, acordate de o entitate competentă;

4. Oricare asociere, inclusiv temporară, formată de una sau mai multe entităţi prevăzute la
punctele 1,2 sau 3
Drepturi exclusive sau speciale - drepturi acordate de o entitate competentă prin orice act legislativ
sau act administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau mai
multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate.

Autoritățile din domeniul „clasic” sunt:

☻ Organismele statului, si anume autoritatile si institutiile publice, care acţionează la nivel

 central
  regional
 local

☻ Organismele cu personalitate juridică care au fost înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general,
fără caracter comercial sau industrial, şi care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii:

 sunt finanţate, în majoritate, de către un organism al statului sau un organism de drept public;
 se află în subordinea sau sunt supuse controlului unui organism al statului sau un organism de drept
public;
 în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de
jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către un organism al statului sau un organism
de drept public.

Exemple: institutii de invatamant de stat; spitale; muzee; instantele judecatoresti; institute de cercetare;
Compania Nationala Loteria Romana; Societatea Romana de Televiziune; Academia Romana.

Autoritatile din domeniul „utilitati – activitati relevante” sunt:

☻ Intreprinderile publice ce desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante

Intreprindere publică este acea persoană care desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită,
direct sau indirect, ca urmare:
 a unor drepturi de proprietate; sau
 a participaţiilor financiare; sau
 a regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare,
 a influenţei dominante a unei autorităţi contractante din domeniul clasic.

Se prezumă că asupra unei întreprinderi publice se exercită o influenţă dominantă de către o autoritate
contractantă dacă aceasta din urmă se află, direct sau indirect, în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
 deţine majoritatea capitalului subscris;
 deţine controlul majorităţii voturilor în organul de conducere;
 poate numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de supervizare
mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia.

☻ Entitatile cu personalitate juridica care desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante în baza unui
drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă.

Asocierile de autoritati contractante – asocierile care au in componenta lor o autoritate contractanta sunt la
randul lor autoritati contractante
☻ Asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele enumerate mai sus, din
domeniul „clasic” ori din cel „utilitati – activitati relevante”.

Compartimentul intern specializat din cadrul A.C.

Atribuții:
 întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/ reînnoirea/ recuperarea înregistrării A.C. în
SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;
 elaborează și, după caz, actualizează, pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente
ale autorității contractante, strategia de contractare și programul anual al achizițiilor publice;
 elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a D.A. și a documentelor suport,
în cazul organizării unui concurs de soluții, a documenta ției de concurs, pe baza necesită ților transmise de
compartimentele de specialitate;
 îndeplinește obligațiile referitoare la publicitate;
 aplică și finalizează procedurile de atribuire;
 realizează achizițiile directe;
 constituie și păstrează dosarul achiziției publice.
Modul în care celelalte compartimente ale A.C. au obliga ția de a sprijini activitatea compartimentului
de achiziții publice:
 transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesitățile de produse, servicii și lucrări,
valoarea estimată a acestora, precum și informațiile de care dispun, potrivit competen țelor, necesare
pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru;
 transmiterea, dacă este cazul, a specificațiilor tehnice;
 în funcție de natura și complexitatea necesităților identificate în referatele de necesitate,
transmiterea de informații cu privire la prețul unitar/total actualizat al respectivelor necesită ți, în urma unei
cercetări a pieței sau pe bază istorică;

 informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinație, precum și pozi ția bugetară a
acestora;
  informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuția
contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele și oportunitatea modificărilor propuse;

 transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.

C. Excepții
 cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri
imobile ori a drepturilor asupra acestora;
 cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de materiale pentru programe destinate
serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori contractelor pentru spațiu de emisie
sau furnizarea de programe care sunt atribuite furnizorilor de servicii media;

Nota: PDV ANAP excepția prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 este aplicabilă
numai pentru o autoritate contractantă, respectiv, pentru Radio Televiziunea Română și pentru Radio
Difuziunea Română

 servicii de arbitraj, mediere și alte forme de soluționare alternativă a disputelor;

 împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea ori
transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
 contracte de muncă;
 servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul.
 nu se aplică pentru oricare dintre următoarele servicii juridice:
a) asistența și reprezentarea unui client de către un avocat în cadrul unei proceduri de arbitraj sau
de mediere ori al altei forme de soluționare alternativă a disputelor desfășurate în fața unei instanțe sau
altui organism național de arbitraj ori de mediere sau de soluționare alternativă a disputelor în altă formă
din România ori din alt stat sau în fața unei instanțe internaționale de arbitraj ori de mediere sau de
soluționare alternativă a disputelor în altă formă;

b) asistențași reprezentarea unui client de către un avocat în cadrul unor proceduri judiciare în fața
instanțelor de judecată sau a autorităților publice naționale din România ori din alt stat sau în fața
instanțelor de judecată ori a instituțiilor internaționale;

c) asistentă și consultantă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în vederea pregătirii

oricăreia dintre procedurile prevăzute la lit. a) și b) ori în cazul în care există indicii concrete și o
probabilitate ridicată ca speța în legătură cu care sunt acordate asistență și consultanță juridică să facă
obiectul unor astfel de proceduri;
d) servicii de certificare și autentificare a documentelor care sunt prestate de notari publici potrivit
dispozițiilor legale;
e) servicii juridice furnizate de fiduciari sau administratori-sechestru ori alte servicii juridice
furnizate de entități desemnate de o instanță judecătorească națională sau care sunt desemnați potrivit
dispozițiilor legale să îndeplinească sarcini specifice sub supravegherea și controlul instanțelor
judecătorești;
f) servicii prestate de executorii judecătorești.

Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de

servicii de către o autoritate contractantă unei alte autorități contractante/entități contractante definite de
legea privind achizițiile sectoriale sau unei asocieri de autorități contractante/entități contractante, în baza
unui drept exclusiv de care acestea beneficiază̆ pentru prestarea serviciilor respective în temeiul unor acte
cu putere de lege sau acte administrative cu caracter normativ, în măsura în care acestea sunt compatibile
cu prevederile TFUE.

Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de

servicii de către o autoritate contractantă unei alte autorități contractante/entități contractante definite de
legea privind achizițiile sectoriale sau unei asocieri de autorități contractante/entități contractante, în baza
unui drept exclusiv de care acestea beneficiază pentru prestarea serviciilor respective în temeiul unor acte
cu putere de lege sau acte administrative cu caracter normativ, în măsura în care acestea sunt compatibile
cu prevederile TFUE.

C.1– CONTRACTE DIN SECTOARELE APĂ, ENERGIE, TRANSPORTURI ȘI SERVICII PO ȘTALE

Prezenta lege nu se aplică: (art. 26, alin. 1, L 98/2016)

a) contractelor de achiziţie sectorială, acordurilor-cadru sectoriale şi concursurilor de soluţii
sectoriale atribuite sau organizate de autorităţi contractante care au obligaţia de a aplica prevederile legii
privind achiziţiile ;
b) contractelor de achiziţie sectorială, acordurilor-cadru sectoriale şi concursurilor de soluţii
sectoriale excluse de la aplicarea dispoziţiilor legii privind achiziţiile sectoriale.
Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii
atribuite sau organizate de o autoritate contractantă care furnizează servicii poştale în sensuldispoziţiilor
legii privind achiziţiile sectoriale în scopul desfăşurării următoarelor activităţi: (art. 26, alin. 2, L 98/2016)
a) servicii cu valoare adăugată în legătură cu poşta electronică, integral prin mijloace electronice,
inclusiv transmiterea securizată prin mijloace electronice a documentelor codificate, servicii de gestiune a
adreselor şi transmiterea de mesaje de poştă electronică înregistrată;
b) servicii financiare care fac obiectul codurilor CPV cuprinse între 66100000-1 şi 66720000-3 şi al
dispoziţiilor legii privind achiziţiile sectoriale, care includ, în principal, mandate poştale şi transferuri pe bază
de conturi curente poştale;
c) servicii filatelice;
d) servicii de logistică, constând în servicii care combină livrarea fizică şi/sau depozitarea cu alte
funcţii decât cele poştale. Ce prevede:
- CPV 66100000-1- Servicii bancare şi de investiţii
- CPV 66720000-3 - Servicii de reasigurare împotriva accidentelor şi de reasigurare de sănătate
C.2 – EXCEPTĂRI SPECIFICE ÎN DOMENIUL COMUNICAȚIILOR ELECTRONICE

Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii

care au ca scop principal să permită autorităţilor contractante să furnizeze sau să exploateze reţele publice
de comunicaţii electronice ori să furnizeze către public unul sau mai multe servicii de comunicaţii
electronice. (art. 27, alin. 1, L 98/2016)

În sensul dispoziţiilor alin. (1), noţiunile reţea publică de comunicaţii electronice şi serviciu de comunicaţii
electronice au înţelesurile la art. 4 alin. (1) pct. 9 şi 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011
privind comunicaţiile electronice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 140/2012, cu
modificările şi completările ulterioare. (art. 27, alin. 2, L 98/2016). Ce prevede:

- art. 4 alin. (1) pct. 9 şi 10, L 98/2018 - (1) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se
definesc astfel:

Pct. 9. serviciu de comunicaţii electronice – un serviciu, furnizat, de regulă, contra cost, care constă, în
întregime sau în principal, în transmiterea semnalelor prin reţelele de comunicaţii electronice, incluzând
serviciile de telecomunicaţii şi pe cele prin reţelele utilizate pentru transmisia serviciilor de programe
audiovizuale, dar fără a include serviciile prin care se furnizează conţinutul informaţiei transmise prin
intermediul reţelelor ori serviciilor de comunicaţii electronice sau se exercită controlul editorial asupra
acestui conţinut; de asemenea, nu se includ serviciile societăţii informaţionale, definite la art. 1 pct. 1 din
Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată, care nu constau, în întregime sau în principal,
în transmiterea semnalelor prin reţelele de comunicaţii electronice;

Pct. 10. reţea publică de comunicaţii electronice – o reţea de comunicaţii electronice care este utilizată, în
întregime sau în principal, pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului;

C.3 – CONTRACTE DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ / ACORDURI CADRU ATRIBUITE ȘI CONCURSURI DE

SOLUȚII ORGANIZATE CONFORM UNOR NORME INTERNAȚIONALE

Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii pe

care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de
atribuire diferite de cele prevăzute în prezenta lege: (art. 28, alin. 1, L 98/2016) prin OUG 107/2017
a)instituite printr-un instrument juridic care creează obligaţii juridice internaţionale, precum un
acord internaţional, încheiat în conformitate cu Tratatele, între România şi una sau mai multe ţări terţe sau
subdiviziuni ale acestora, care vizează lucrări, produse sau servicii destinate implementării sau exploatării
în comun a unui proiect de către semnatari sau ca urmare a aplicării unei proceduri specifice prevăzute de
legislaţia europeană, în contextul programelor şi proiectelor de cooperare teritoriala;
b)stabilite de către o organizaţie internaţională.

Autorităţile contractante au obligaţia de a informa ANAP cu privire la acordurile prevăzute la alin.

(1) lit. a) existente în domeniul lor de activitate, încheiate în conformitate cu Tratatele. (art. 28, alin. 2, L
98/2016) prin OUG 107/2017, ANAP are obligaţia de a comunica Comisiei Europene informaţiile primite
potrivit alin. (2). (art. 28, alin. 3, L 98/2016).

Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi concursurilor de

soluţii care sunt atribuite sau organizate de autoritatea contractantă în conformitate cu regulile în materie
de achiziţii stabilite de o organizaţie internaţională ori de o instituţie financiară internaţională, în cazul în
care contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru sau concursurile de soluţii în cauză sunt finanţate
integral de organizaţia ori instituţia respectivă. (art. 28, alin. 4, L 98/2016)

În cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi al concursurilor de soluţii cofinanţate

în cea mai mare parte de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, părţile
convin asupra procedurilor de atribuire aplicabile. (art. 28, alin. 5, L 98/2016)
 În cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi al concursurilor de soluţii care implică
aspecte de apărare sau securitate şi care sunt atribuite ori se organizează conform unor norme
internaţionale sunt aplicabile dispoziţiile art. 39. (art. 28, alin. 6, L 98/2016)
Ce prevede:
- art. 39, L98/2016 - Prezenta lege nu se aplică contractelor de achizi ție publică/acordurilor-cadru și
concursurilor de soluții care implică aspecte de apărare sau securitate na țională și pe care autoritatea
contractantă este obligată să le atribuie ori să le organizeze conform unor proceduri de atribuire diferite de
cele prevăzute în prezenta lege, stabilite în unul dintre următoarele moduri:
a) printr-un acord sau înțelegere internațională, încheiat în conformitate cu Tratatele, între
România și una ori mai multe țări terțe sau subdiviziuni ale acestora, care vizează lucrări, produse sau
servicii destinate implementării ori exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;
b) printr-un acord sau un aranjament internațional referitor la sta ționarea de trupe și care vizează
operatorii economici ai unui stat membru sau ai unei țări terțe;
c) de către o organizație internațională.

C.4 – EXCEPTĂRI SPECIFICE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII

Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii

care au ca obiect: (art. 29, alin. 1, L 98/2016)
a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte
bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
b) cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru programe destinate
serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori contractelor pentru spaţiu de
emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite furnizorilor de servicii media;
c) servicii de arbitraj, mediere şi alte forme de soluţionare alternativă a disputelor;
d) oricare dintre serviciile juridice prevăzute la alin. (3);
e) servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor
mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de
credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale băncilor
centrale şi operaţiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate Financiară şi cu Mecanismul European
de Stabilitate;
 f) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea ori
transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
g) contracte de muncă;
h) servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor, prestate de persoane fără
scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4,
75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 şi 85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă
pentru transportul pacienţilor;
i) servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul.
Ce prevede:
- CPV 75250000-3- Servicii de pompieri şi de salvare
- CPV 75251000-0 - Servicii de pompieri
- CPV 75251100-1 - Servicii de stingere a incendiilor
- CPV 75251110-4 - Servicii de prevenire a incendiilor
- CPV 75251120-7 - Servicii de combatere a incendiilor în păduri
- CPV 75252000-7 - Servicii de salvare
- CPV 75222000-8 - Servicii de apărare civilă
- CPV 98113100-9 – Servicii privind siguranţa nucleară
- CPV 85143000-3 - Servicii de ambulanţă

În sensul alin. (1) lit. b): (art. 29, alin. 2, L 98/2016)

a) noţiunile serviciu media audiovizual şi furnizor de servicii media au înţelesurile prevăzute la art.
1 alin. (1) pct. 1 şi 12 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
b) noţiunea program cuprinde atât programele având înţelesul prevăzut la art. 1 alin. (1) pct. 4 din
Legea nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, incluse într-un serviciu de programe de
televiziune, cât şi programele incluse într-un serviciu de programe de radiodifuziune şi materialele pentru
programe, iar noţiunea material pentru programe are acelaşi înţeles cu noţiunea program.
Ce prevede:
- art. 1 alin. (1) pct. 1 şi 12 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 - În sensul prezentei legi, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
Pct. 1- .serviciu media audiovizual - serviciul aflat sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii
media, al cărui obiectiv principal este furnizarea de programe în scop informativ, de divertisment sau
educativ pentru publicul larg, prin reţele de comunicaţii electronice. Un astfel de serviciu media audiovizual
este fie un serviciu de programe de televiziune/radiodifuziune, astfel cum este definit la
pct. 2, fie un serviciu media audiovizual la cerere, astfel cum este definit la pct. 3, şi/sau un serviciu media
care constituie o comunicare comercială audiovizuală, astfel cum este definită la pct. 15;
pct 12. furnizor de servicii media - persoană fizică sau juridică având responsabilitate editorială pentru
alegerea conţinutului audiovizual al serviciului media audiovizual şi care stabileşte modul de organizare a
acestuia;

- art. 1 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 504/2002 - program - ansamblu de imagini în mişcare, cu sau fără
sunet, care constituie un întreg identificabil prin titlu, conţinut, formă sau autor, în cadrul unei grile ori al
unui catalog realizat de un furnizor de servicii media audiovizuale, având forma şi conţinutul serviciilor de
televiziune sau fiind comparabil ca formă şi conţinut cu acestea;

Serviciile juridice care fac obiectul alin. (1) lit. d) sunt următoarele: (art. 29, alin. 3, L 98/2016)
a) asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unei
proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei forme de soluţionare alternativă a disputelor desfăşurate în
faţa unei instanţe sau alt organism naţional de arbitraj ori de mediere sau de soluţionare alternativă a
disputelor în altă formă din România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj ori de
mediere sau de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă;
b) asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a
autorităţilor publice naţionale din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor
internaţionale;
c) asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în vederea pregătirii
oricăreia dintre procedurile prevăzute la lit. a) şi b) ori în cazul în care există indicii concrete şi o
probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care este acordată asistenţa şi consultanţa juridică să facă
obiectul unor astfel de proceduri;
d) servicii de certificare şi autentificare a documentelor care sunt prestate de notari publici potrivit
dispoziţiilor legale;
e) servicii juridice furnizate de fiduciari sau administratori-sechestru ori alte servicii juridice
furnizate de entităţi desemnate de o instanţă judecătorească naţională sau care sunt desemnaţi potrivit
dispoziţiilor legale să îndeplinească sarcini specifice sub supravegherea şi controlul instanţelor
judecătoreşti;
f) servicii prestate de executorii judecătoreşti.

C.5 CONTRACTE DE SERVICII ATRIBUITE PE BAZA UNUI DREPT EXCLUSIV

Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de

servicii de către o autoritate contractantă unei alte autorităţi contractante/entităţi contractante definite de
legea privind achiziţiile sectoriale sau unei asocieri de autorităţi contractante/entităţi contractante, în baza
unui drept exclusiv de care acestea beneficiază pentru prestarea serviciilor respective în temeiul unor acte
cu putere de lege sau acte administrative cu caracter normativ, în măsura în care acestea sunt compatibile
cu prevederile TFUE. (art. 30, L 98/2016)

C.6 – CONTRACTE DE ACHIZIȚII PUBLICE/ ACORDURI CADRU ÎNCHEIATE ÎNTRE ENTITĂ ȚI DIN
SECTORUL PUBLIC

Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite de o

autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau de drept public în cazul în care sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: (art. 31, alin. 1, L 98/2016)
a) autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe
care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;
b) mai mult de 80% din activităţile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea
îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de
către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepţia
formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto dar a căror existenţă
este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele, şi care nu exercită o influenţă
determinantă asupra persoanei juridice controlate.
În sensul alin. (1) lit. a), se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane
juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii atunci când
exercită o influenţă determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât şi asupra deciziilor importante ale
persoanei juridice controlate; un astfel de control poate fi exercitat şi de o altă persoană juridică, ea însăşi
controlată în acelaşi mod de către autoritatea contractantă. (art. 31, alin. 2, L 98/2016)
 Excepţia de la aplicarea prezentei legi prevăzută la alin. (1) se aplică şi atunci când o persoană
juridică controlată care are calitatea de autoritate contractantă atribuie un contract autorităţii contractante
care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeaşi autoritate contractantă, cu condiţia
să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul, cu
excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto dar a căror
existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele, şi care nu exercită o
influenţă determinantă asupra persoanei juridice controlate. (art. 31, alin. 3, L 98/2016)
Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite unei
persoane juridice de drept privat sau de drept public de către o autoritate contractantă care nu exercită
asupra acelei persoane juridice un control în sensul alin. (1) în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii: (art. 31, alin. 4, L 98/2016)
a) autoritatea contractantă exercită în comun cu alte autorităţi contractante asupra persoanei
juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;
b) mai mult de 80% din activităţile respectivei persoane juridice sunt efectuate în vederea
îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autorităţile contractante care o controlează sau de
către alte persoane juridice controlate de aceleaşi autorităţi contractante;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepţia
formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto dar a căror existenţă
este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele, şi care nu exercită o influenţă
determinantă asupra persoanei juridice controlate.
În sensul alin. (4) lit. a), autorităţile contractante exercită în comun controlul asupra unei persoane
juridice dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: (art. 31, alin. 5, L 98/2016)
a) organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanţi ai tuturor
autorităţilor contractante participante, aceeaşi persoană având dreptul de a reprezenta mai multe sau toate
autorităţile contractante participante;
b) autorităţile contractante sunt în măsură să exercite în comun o influenţă determinantă asupra
obiectivelor strategice şi a deciziilor importante ale persoanei juridice controlate;
c) persoana juridică controlată nu urmăreşte interese contrare celor ale autorităţilor contractante
care o controlează.
Prezenta lege nu se aplică contractelor încheiate exclusiv între două sau mai multe autorităţi
contractante în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: (art. 31, alin. 6, L 98/2016)
 a) contractul instituie sau pune în aplicare o cooperare între autorităţile contractante participante,
cu scopul de a asigura că serviciile publice a căror realizare trebuie să o asigure sunt prestate în vederea
îndeplinirii unor obiective comune;
b) punerea în aplicare a cooperării are la bază exclusiv consideraţii de interes public;
c) autorităţile contractante participante desfăşoară pe piaţa liberă mai puţin de 20% din activităţile
vizate de cooperare.
Procentele prevăzute la alin. (1) lit. b), alin. (4) lit. b) şi la alin. (6) lit. c) se stabilesc pe baza cifrei
medii de afaceri totale sau a unui indicator alternativ corespunzător bazat pe activitatea desfăşurată, cum
ar fi costurile suportate de persoana juridică sau de autoritatea contractantă, după caz, în legătură cu
servicii, produse şi lucrări din ultimii 3 ani anteriori atribuirii contractului. (art. 31, alin. 7, L 98/2016)

În cazul în care, în situaţia prevăzută la alin. (7), din cauza datei la care persoana juridică sau
autoritatea contractantă, după caz, a fost înfiinţată ori şi-a început activitatea sau ca urmare a reorganizării
activităţilor sale, cifra de afaceri ori un alt indicator alternativ corespunzător bazat pe activitatea
desfăşurată, cum ar fi costurile, nu este disponibil pentru ultimii 3 ani sau nu mai este relevant, procentele
menţionate la alin. (1) lit. b), alin. (4) lit. b) şi la alin. (6) lit. c) pot fi stabilite prin utilizarea unor metode
estimative, în special prin utilizarea previziunilor de afaceri. (art. 31, alin. 8, L 98/2016)

C.7– ALTE EXCEPȚII

P rezenta lege nu se aplică actelor juridice altele decât contractele de achiziţie publică/acordurile-
cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate contractantă potrivit prezentei legi, cum ar fi
acordarea de finanţări rambursabile sau nerambursabile persoanelor fizice ori juridice în condiţiile legislaţiei
speciale ori constituirea împreună cu persoane fizice ori juridice de societăţi sau asocieri fără personalitate
juridică în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare. (art. 32, alin. 1, L 98/2016)

În cazul în care, indiferent de denumirea sau forma utilizată, actele juridice încheiate de persoane care au
calitatea de autoritate contractantă potrivit prezentei legi reprezintă contracte de achiziţie publică/acorduri-
cadru, se aplică dispoziţiile prezentei legi. (art. 32, alin. 2, L 98/2016)
Prezenta lege nu sa aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru structurile autorităţilor
contractante care funcţionează pe teritoriul altor state atunci când valoarea contractului este mai mică
decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1). (art. 33, alin. 1, L 98/2016) prin OUG 107/2017

Pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), autoritatea
contractantă elaborează norme proprii care să asigure aplicarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din
prezenta lege. (art. 33, alin. 2, L 98/2016) prin OUG 107/2017

Ce prevede:
- art. 7 alin. (1) – Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, pentru care este obligatorie
publicarea unui anunţ de participare şi/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică în
cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este
egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: (art. 7, alin. 1, L 98/2016) prin (modificat prin OUG
45/2018)

a) 24.977.096 lei, pentru contractele de achiziţie publică/ acordurile-cadru de lucrări;

b) 648.288 lei, pentru contractele de achiziţie publică/ acordurile-cadru de produse şi de servicii;
c) 994.942 lei, pentru contractele de achiziţii publice/ acordurile-cadru de produse şi de servicii atribuite de
consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi de instituţiile publice
aflate în subordinea acestora;
d) 3.376.500 lei, pentru contractele de achiziţie publică/ acordurile-cadru de servicii care au ca obiect
servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2.
- art. 2 alin. (2) - Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achizi ție publică și a organizării
concursurilor de soluții sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoașterea reciprocă;
d) transparența;
e) proporționalitatea;
f) asumarea răspunderii.

Nediscriminarea
Asigurarea condițiilor pentru concurența reală, indiferent de naționalitatea operatorilor
economici.Respectarea principiului nediscriminării înseamnă că orice firma, din oricare stat membru, are
șansa dea depune oferta și de a obține contractul de achiziție publică.

Tratamentul egal

Respectarea acestui principiu înseamnă stabilirea de reguli, cerin țe și criterii identice pentru to țioperatorii
economici. Acest lucru înseamnă evitarea de contacte preferențiale, criterii de selec ție caresă avantajeze
unele firme și să dezavantajeze pe altele.

Principiul egalitatii de tratament intre ofertanți are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurentecorecte
si efective intre operatorii economici participanti la o procedura de artribuire a unui contractde achizi ție
publica. Acesta înseamnă ca toti ofertanții dispun de aceleași șanse in elaborarea ofertelorsi, prin urmare,
presupune ca acestea sa fie supuse acelorași reguli.

Autoritatea contractanta are obligația de a respecta principiul egalitatii de tratament fata de ofertan țipe
parcursul tuturor fazelor procedurii de atribuire.

Recunoaștere reciprocă

Respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea tuturor produselor, serviciilor și lucrărilor oferite înmod
legal pe piața Uniunii Europene. Înseamnă, de asemenea, acceptarea oricăror diplome, certificate și
calificări profesionale emise de autorităţile competente din orice stat membru al Uniunii, precum
siacceptarea specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.

Transparența

Principiul transparentei are ca scop, in esența, sa garanteze ca este înlăturat riscul de favoritism siarbitrar
din partea autoritatii contractante. Aceasta presupune ca toate condițiile procedurii deatribuire sa fie
formulate clar, precis si univoc in documentația de atribuire.

Acest principiu înseamnă punerea de către autoritatea contractantă, la dispozi ția publicului, a
tuturorinformaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Proporționalitatea

Respectarea principiului proporționalității înseamnă asigurarea corelației între necesitate,

obiectulcontractului și cerințele solicitate. Cu alte cuvinte, fiecărei achizi ții trebuie să i se dea
importanțacuvenită atunci când se stabilesc cerințele minime. Autoritatea contractantă se va asigura că
ofertantulare capacitatea de a duce eventualul contract la bun sfârșit, dar nu va pune condi ții
împovărătoare,excesive, care ar duce la eliminarea eventualilor ofertanți.

Eficiența folosirii fondurilor publice

Acest principiu înseamnă folosirea sistemului de concurență liberă și al criteriilor economice

pentruatribuirea contractelor de achiziții; înseamnă obținerea unui raport optim între calitate și
preț,obținerea de valoare pentru banii investiți.

Asumarea răspunderii

Conform acestui principiu trebuie să existe o determinare clară a sarcinilor și responsabilită țilorpersoanelor
implicate în procesul de achiziție publică.

CONFLICT DE INTERESE

Definiţia generică a conflictului de interese formulată de OCDE este următoarea: „Un conflict deinterese
implică un conflict între funcţia publică şi interesele personale ale unui înalt funcţionar public,în care
interesele personale ale acestuia ar putea influenţa în mod necorespunzător îndeplinireaatribuţiilor şi
responsabilităţilor sale oficiale".

Conceptul larg de conflict de interese are in vedere deci nu doar situaţia în care într-adevăr există
unconflict inacceptabil între interesele unui funcţionar public în calitatea sa de cetăţean şi atribuţiile salede
funcţionar, dar şi situaţiile în care există un conflict de interese aparent sau potenţial.

Conflictul aparent de interese se referă la situaţia în care există un interes personal despre care
altepersoane ar putea în mod rezonabil să considere că ar putea influenţa atribuţiile funcţionarului
public,deşi, în realitate, nu există sau nu ar putea exista o astfel de influenţă inadecvată. Existenţa
unuipotenţiale îndoieli asupra integrităţii funcţionarului public impune ca un conflict de interese aparent
săfie considerat drept o situaţie ce ar trebui evitată.

Un conflict de interese potenţial poate exista atunci când un funcţionar public are interese personalecare ar
putea provoca apariţia unui conflict de interese într-un anumit moment în viitor. Un exemplu arfi cazul unui
înalt funcţionar public al cărei (cărui) soţ(ie) urmează să fie numit(ă) săptămânileurmătoare director
executiv sau director general al unei societăţi vizată de o hotărâre recentă luată decătre respectivul
funcţionar, în deplină cunoştinţă de cauză a viitoarei numiri a soţului (soţiei) sale.

Definiţia fundamentală utilizată aici are, prin urmare, drept bază prezumţia că o persoană
raţională,cunoscând toate faptele semnificative, ar trage concluzia că interesele personale ale
funcţionarului arputea influenţa în mod necorespunzător comportamentul acestuia sau luarea deciziei.

Notă: Interesele personale nu se limitează la interesele financiare sau pecuniare sau la acele interesecare
generează un beneficiu personal direct pentru funcţionarul public.

Conflictul de interese şi corupţia

Trebuie să se înţeleagă, de asemenea, că acest conflict de interese nu se confundă cu corupţia.

Uneoriexistă conflict de interese în absenţa corupţiei şi invers. De exemplu, un funcţionar public implicat
înluarea unei decizii în care are interese personale poate acţiona corect şi conform legii şi, prin urmare, nu
este vorba despre corupţie. Un alt funcţionar public ar putea lua mită (corupţie) pentru a lua odecizie pe
care ar fi luat-o oricum, iar această situaţie nu presupune un conflict de interese.

Cu toate acestea, este adevărat că, în majoritatea cazurilor, corupţia apare acolo un interes
personalanterior a influenţat negativ comportamentului funcţionarului public. Acesta este motivul pentru
carese recomandă ca prevenirea conflictului de interese să fie considerată un element din cadrul
politiciiample de combatere şi prevenire a corupţiei. Plasate în acest context, politicile privind conflictele
deinterese sunt un instrument important pentru a construi integritatea sectorului public, dar şi pentru aapăra
şi promova democraţia.

Reguli de evitare a conflictului de interese in legislația care reglementează achizițiile publiceBaza legala:
art. 66 – art. 70 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, trebuie adoptate toate măsurile necesare pentru a
evitaapariţia unor situaţii de natura sa determine existenta unui conflict de interese şi/sau care sa
permitămanifestarea concurentei neloiale.

În cazul în care constata apariţia unor astfel de situaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de aelimina
efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând potrivit competentelor, măsuricorective de:

 modificare,
 încetare,
 revocare,
 anulare -- ale actelor care au afectat aplicarea corecta a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care
au
legătura cu acestea.

Acces limitat

Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are dreptul, încalitate
de operator economic, de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, dar numai în cazulîn care
implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsionezeconcurenţa.

Interdictii pentru membrii în comisia de evaluare sau juriu, exper ții coopta țiNu au dreptul de a fi candidat,
ofertant, ofertant asociat sau subcontractant; sancţiunea – excludereadin procedura de atribuire.

Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor

următoarelepersoane:

a) persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia
dintreofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi ori persoane care fac parte din consiliul
deadministraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi
sausubcontractanţi;

b) soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliulde
administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi;

c) persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitateape
parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor;

d) persoane care în exercitarea funcţiei pe care o deţin la nivelul autorităţii contractante se află însituaţia
existenţei unui conflict de interese astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilorpublice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completărileulterioare.

Nu au dreptul de a fi angajați pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică la a cărui atribuire aufost
implicați în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, pe parcursul unei perioadede cel puţin
12 luni de la încheierea contractului; sancţiunea - nulitatea contractului pentru cauzaimorală.
Situaţiile care ar putea fi de natură să determine apariţia conflictului de interese - atunci când:

- membrii consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare

aofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terțului susținător sunt soţ/soţie,rudă sau
afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care deţin funcţii de decizie în cadrulautorităţii
contractante;

- acţionarii sau asociaţii ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terțuluisusținător

sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoane ce deţin funcţiide decizie în
cadrul autorităţii contractante;

- persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante deţin părţi sociale, părţi de
interes,acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi/ofertanţi asociaţi/subcontractanţi/ter ți
susținători ;

- persoanele cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante fac parte din consiliul
deadministraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidaţi/subcontractanţi/terți susținători.

Conform opiniei exprimate de A.N.A.P., prin persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii seînţelege
acele persoane din cadrul autorităţii contractante care adoptă decizii cu privire la organizarea,derularea şi
finalizarea procedurii de atribuire sau care, prin natura activităţilor desfăşurate, potinfluenţa adoptarea unor
astfel de decizii.