1.

Obiectivul general al contabilității și profesiei contabile de satisfacere a interesului

public vizează:
a) aprecierea modului în care este redată de către contabilitate imaginea fidelă;
b) satisfacerea necesităților informaționale specifice tuturor părților interesate de activitățile desfășurate
de către entitățile economice, în condiții de calitate și de respectare a preceptelor etice;
c) adoptarea unui limbaj contabil comun care să faciliteze procesul de investire, în condițiile asigurării
comparabilității în timp și spațiu a informațiilor.

2. Printre factorii care pot perturba obiectivul de satisfacere a interesului public se numără:
a) procesul de producție a informațiilor contabile și de comunicare financiară;
b) încălcarea regulilor de doctrină și deontologie profesională;
c) relația contabilitate-fiscalitate și managementul rezultatelor.

3. Activitatea desfășurată de profesioniștii contabili trebuie să răspundă următoarelor cerințe

interdependente, prin a căror îndeplinire cumulativă se asigură atingerea dezideratului de a
răspunde exigențelor publicului:
a) profesionalism, calitatea serviciilor prestate, credibilitate în informațiile furnizate publicului,
încredere în profesia contabilă;
b) profesionalism, credibilitate în informațiile furnizate publicului, încredere în profesia contabilă
c) credibilitate în informațiile furnizate publicului, încredere în profesia contabilă.

4. În sens restrâns profesia de contabil vizează:

a) persoanele care organizează şi conduc contabilitatea entităţilor economice;
b) lucrătorii compartimentului contabilitate de gestiune sau calculaţie de cost;
c) numai profesionişti consacraţi şi atestaţi public de autorităţi administrative prin instituţii profesionale
oficiale.

5. În sens larg, profesia de contabil include:

a) toţi specialiştii de formaţie economică a căror activitate se circumscrie integral, preponderent sau parţial,
domeniului contabilităţii aplicate;
b) numai profesionişti consacraţi şi atestaţi public de autorităţi administrative prin instituţii profesionale
oficiale;
c) persoanele care posedă cunoştinţe teoretice şi aptitudini practice necesare lucrătorilor de contabilitate şi poate
executa în cele mai bune condiţii înregistrări în partidă dublă.

6. Cele două abordări ale calificărilor profesionale pentru contabili la nivel european sunt:
a) sistemul pregătirii academice și sistemul pregătirii practice;
b) sistemul de calificare a pregătirii şi sistemul de calificare funcţională;
c) sistemul bazat pe controlul exercitat de organisme profesionale și sistemul pregătirii academice.

7. Printre cerințele specifice profesiei contabile, în general, se numără:

a) raportarea corectă a datelor financiare, comparabilă, sigură şi capabilă să asigure distribuţia
resurselor în mod egal;
b) satisfacerea corectă și coerentă a nevoilor în materie de impunere;
c) independenţa, libertatea, autonomia şi conducerea democratică.

8. Doctrina profesiei contabile încorporează:

a) totalitatea principiilor, normelor legale şi regulilor care stau la baza definirii profesiei și a calităţii
de liber-profesionist;
b) totalitatea principiilor, normelor legale şi regulilor care stau la baza organizării şi funcţionării
organismului profesional, exercitării profesiei de expert contabil şi contabil autorizat, precum şi controlul
de calitate al activității acestora;
c) totalitatea normelor şi uzanţelor de comportament, datorie şi măiestrie, care reglementează relaţiile dintre
profesionişti în ceea ce priveşte clientela lor.

9. Printre reglementările organismului profesional care vizează aspecte ce țin de doctrina profesiei
contabile se numără:
a) norme referitoare la dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat
b) codul etic național al profesioniștilor contabili
c) norme referitoare la activitatea de dezvoltare profesională a membrilor.
10. Potrivit reglementărilor naționale răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității
revine:
a) contabilului șef sau directorului economic;
b) administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității;
c) persoanelor implicate în activitatea financiar-contabilă a entității.

11. Entitățile economice din România pot să-și organizeze contabilitatea:

a) prin compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcție;
b) pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilității, încheiate cu persoane fizice sau
juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați
din România;
c) atât prin compartimente distincte, conduse de către directorul economic sau contabilul-șef, cât și pe bază de
contracte de prestări de servicii în domeniul contabilității, încheiate cu persoane fizice sau juridice,
autorizate potrivit legii.

12. Printre condițiile pe care trebuie să îndeplinească societățile comerciale de expertiză

contabilă se numără:
a) să fie încadrate în categoria microîntreprinderilor;
b) majoritatea acțiunilor sau a părților sociale să fie deținută de experți contabili;
c) să aibă cel puțin doi salariați.

13. Persoanele fizice care pot să ţină contabilitatea entităţilor economice, acestea pot fi:
a) atestate, adică persoanele care au urmat cel puțin un curs de calificare în domeniul contabilității;
b) autorizate, categorie care include îi pe contabilii autorizați şi experții contabili, membri CECCAR;
c) calificate, adică acele persoane cu studii economice medii sau superioare, recunoscute de Ministerul
Educaţiei, respectiv economiştii, contabilii sau alte calificări asimilate, care, în urma studiilor efectuate, au
dobândit calificarea necesară pentru a realizare lucrări specifice muncii în contabilitate.

14. Se poate prezenta la examenul de acces la profesia de expert contabil persoana care:
a) are studii economice medii sau superioare în domeniul economic;
b) nu a suferit nici o condamnare în ultimii cinci ani care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice
dreptul de gestiune şi de administrare al societăţilor comerciale;
c) are capacitate de exerciţiu deplină.

15. Disciplinele examenului de admitere pentru accesul la profesia de expert contabil sunt:
a) Contabilitate; Fiscalitate; Drept; Audit; Evaluarea economică și financiară a întreprinderilor; Expertiză
contabilă; Doctrina și deontologia profesiei contabile;
b) Contabilitate; Fiscalitate; Drept; Audit; Expertiză contabilă; Doctrina și deontologia profesiei
contabile;
c) Contabilitate; Fiscalitate; Audit; Evaluarea economică și financiară a întreprinderilor; Expertiză con- tabilă;
Doctrina și deontologia profesiei contabile.

16. Tematica şi bibliografia pentru fiecare disciplină a examenului de acces la profesie se

stabilesc de CECCAR, cu avizul Ministerului Finanţelor, şi se afişază la sediul fiecărei filiale a
Corpului, cu cel puţin:
a) 60 de zile înainte de fiecare examen;
b) 30 de zile înainte de fiecare examen;
c) 90 de zile înainte de fiecare examen.

17. Stagiul pentru accesul la profesie poate fi suspendat:

a) în primul an de stagiu pentru diferite intervale de timp, care să nu depăşească 12 luni fiecare;
b) în ultimii doi ani ai stagiului pentru diferite intervale de timp, care să nu depăşească 12 luni fiecare;
c) în primii doi ani ai stagiului pentru diferite intervale de timp, care să nu depăşească 12 luni fiecare.

18. Perioada de stagiu poate fi redusă cu aprobarea Biroului permanent al Consiliului superior al
Corpului, după cum urmează:
a) cu 1/2 când stagiarul are o vechime în activităţi financiar-contabile de cel puţin 20 de ani, din care cel puţin
jumătate în funcţii de conducere;
b) cu 1/2 când stagiarul are o vechime în activităţi financiar-contabile de cel puţin 10 ani sau de cel puţin 5 ani
în funcţii de conducere în domeniul financiar-contabil;
 c) cu 1/3 când stagiarul are o vechime în activităţi financiar-contabile de cel puţin 10 ani sau de cel puţin 5 ani
în funcţii de conducere în domeniul financiar-contabil.

19. Auditul de calitate are ca obiective:

a) să ofere o garanție cu privire la calitatea situațiilor financiare elaborate de profesionistul contabil;
b) să contribuie la armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
c) să permită aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor
profesionale.

20. Auditul de calitate trebuie să respecte o suită de principii, dintre care cele mai importante sunt
următoarele:
a) universalității, prevalenței, adaptării auditului, colegialității, armonizării;
b) universalității, confidenţialității, adaptării auditului, colegialității, armonizării;
c) universalității, continuității, egalității, colegialității, armonizării.

21. Auditul de calitate structural se referă la:

a) cunoașterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor și procedurilor în vigoare în cadrul acestuia;
b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale;
c) îndeplinirea obligațiilor de membru al Corpului în ceea ce privește educația, etica, plata cotizațiilor,
depunerea raportului anual de activitate, participarea la activitățile organizate de Corp.

22. Auditul de calitate tehnic se referă la:

a) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj
dosarele de lucru corespunzătoare misiunilor selecționate pentru audit;
b) cunoașterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor și procedurilor în vigoare în cadrul
acestuia;
c) îndeplinirea obligațiilor de membru al Corpului în ceea ce privește educația, etica, plata cotizațiilor,
depunerea raportului anual de activitate, participarea la activitățile organizate de Corp.

23. Efectuarea obligatorie, la un interval de maxim 2 ani, a unui nou audit de calitate se impune în
condițiile încadrării cabinetului auditat:
a) în clasa de calitate C;
b) în clasa de calitate B;
c) în clasa de calitate D.

24. În cazul experților contabili răspunderea disciplinară poate atrage următoarele sancțiuni:
a) interzicerea dreptului de a exercita profesia;
b) avertismentul scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o perioadă de timp de la 6 luni la 1 an.

25. Sancțiunea de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei se aplică pentru următoarele

abateri disciplinare:
a) neplata cotizației profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de
Regulament, în cursul unui an calendaristic;
b) absența nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;
c) practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea
profesie.

26. Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult:

a) un an de la data săvârșirii abaterii;
b) 6 luni de la data săvârșirii abaterii;
c) 9 luni de la data săvârșirii abaterii.

27. Consiliul filialei poate pronunța radierea din Tablou a unui membru al CECCAR, în
următoarele situații:
a) neplata cotizației profesionale pe o perioadă de un an;
b) absența nejustificată de la acțiunile de pregătire și dezvoltare profesională reglementate prin
normele emise de CECCAR;
c) membrul CECCAR a fost sancționat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei.
28. Principiile etice fundamentale ale profesiei contabile pe care orice profesionist contabil ar
trebui să le aibă în vedere în exercitarea profesiei sunt:
a) integritatea; obiectivitatea; confidențialitatea; profesionalismul; respectarea standardelor și normelor
profesionale; independența;
b) integritatea; obiectivitatea; competența profesională și prudența; confidențialitatea; respectarea
standardelor și normelor profesionale; independența;
c) integritatea; obiectivitatea; competența profesională și prudența; confidențialitatea;
profesionalismul; respectarea standardelor și normelor profesionale; independența.

29. Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii

pentru profesioniştii contabili:
a) să mențină cunoștințele și aptitudinile profesionale la nivelul necesar astfel încât clienții sau angajatorii
lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente;
b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale atunci când oferă
servicii profesionale;
c) să se conformeze legilor și reglementărilor relevante şi să evite orice acțiuni care pot discredita profesia
contabilă, organismul profesional sau un membru.

30. Dintre amenințările care pot afecta conformitatea cu principiile etice fundamentale fac parte:
a) amenințări de aparență (comportamentale);
b) amenințări de interes propriu;
c) amenințări de autoexaminare.

31. Comandamentele fundamentale ale oricărui organism profesional vizează:

a) respectarea normelor legale privind organizarea contabilității, etica și controlul de calitate;
b) educația, etica și controlul de calitate;
c) educația, respectarea normelor legale privind organizarea contabilității și etica.

32. Dintre organele de decizie la nivel central ale CECCAR fac parte:
a) Director general executiv;
b) Biroul permanent;
c) Consiliul superior.

33. Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Experților Contabili și Contabililor

Autorizați din România se aprobă de către:
a) Consiliul superior;
b) Biroul permanent;
c) Conferința națională.

34. Sesizarea comisiei de disciplină cu privire la abaterile membrilor filialei se realizează de către:
a) Președintele consiliului filialei;
b) Biroul permanent al filialei;
c) Consiliul filialei.

35. Răspunderea civilă delictuală a expertului contabil:

a) intervine în cazul în care printr-o faptă civilă extracontractuală se cauzează un prejudiciu terțelor
persoane;
b) este generată de fapte, cum sunt: neexecutarea obligațiilor contractuale față de clienți, executarea
necorespunzătoare sau executarea cu întârziere;
c) este generată de fapte care intră în sfera legilor penale.