Romania

Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi

funcţionarea sistemului de probaţiune

Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea

sistemului naţional de probaţiune la nivel central şi la nivelul
structurilor teritoriale, precum şi activitatea desfăşurată de acesta.
Art. 2. -
(1) Prin activitatea sa, sistemul de probaţiune, ca serviciu public,
contribuie la înfăptuirea actului de justiţie.
(2) Activitatea sistemului de probaţiune se desfăşoară în interesul
comunităţii, în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării
riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi al creşterii gradului de
siguranţă în comunitate.
3) Promovarea sancţiunilor şi măsurilor comunitare urmăreşte
reducerea costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi măsurilor
penale prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare,
valorificarea potenţialului socio-economic al infractorilor şi
menţinerea siguranţei comunităţii.

Organizarea sistemului de probaţiune

Art. 16. -
(1) Se înfiinţează Direcţia Naţională de Probaţiune, denumită în
continuare Direcţia, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul
Ministerului Justiţiei, prin reorganizarea Direcţiei de probaţiune din
Ministerul Justiţiei.
(2) Direcţia are sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17,
sectorul 5. Schimbarea sediului se poate realiza prin ordin al
ministrului justiţiei.
(3) Activitatea Direcţiei este coordonată direct de către ministrul
justiţiei.
Art. 17. -
Direcţia are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte direcţiile strategice de acţiune în domeniul probaţiunii
în vederea implementării strategiei justiţiei ca serviciu public;
b) stabileşte concepţia şi coordonează, evaluează şi monitorizează, la
nivel naţional, Strategia naţională de reabilitare a persoanelor faţă de
care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare, aplicată în sistemul
de probaţiune, inclusiv de către instituţiile cu atribuţii în domeniu;
c) organizează şi coordonează procesul de executare a pedepselor şi
măsurilor neprivative de libertate specifice domeniului probaţiunii;
d) elaborează Standardele minime de lucru în probaţiune pentru
instituţiile din comunitate şi normele metodologice pentru avizarea
şi acreditarea programelor de lucru cu persoanele supravegheate;
e) organizează şi coordonează activitatea structurilor teritoriale;
f) coordonează gestionarea resurselor umane ale sistemului de
probaţiune;
g) organizează pregătirea profesională a personalului din sistemul de
probaţiune şi cursuri de pregătire pentru persoane din cadrul
instituţiilor implicate în activitatea de probaţiune;
h) elaborează proiectul de buget anual al Direcţiei şi al structurilor
teritoriale, pe care îl supune spre aprobare ministrului justiţiei, şi
asigură execuţia bugetară în condiţiile legii;.
i) administrează patrimoniul sistemului de probaţiune, organizează
şi coordonează alocarea, mişcarea, evidenţa şi controlul cheltuielilor
materiale şi de investiţii, ale mijloacelor şi echipamentelor din
dotare;
j) elaborează, în colaborare cu direcţia de specialitate din Ministerul
Justiţiei, proiectele de acte normative privind organizarea şi
activitatea sistemului de probaţiune;
k) realizează evaluarea şi controlul activităţii derulate în structurile
teritoriale de probaţiune, prin intermediul inspectorilor de
probaţiune;
l) realizează evaluarea profesională a personalului din cadrul
sistemului de probaţiune, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de
organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune;
m) coordonează elaborarea standardelor de performanţă, a
metodologiilor şi instrumentelor de lucru, în scopul uniformizării şi
îmbunătăţirii activităţii de probaţiune;
n) coordonează elaborarea şi implementarea strategiei de
comunicare şi relaţii publice a sistemului de probaţiune, în scopul
promovării rolului sistemului de probaţiune;
o) coordonează cooperarea internaţională în domeniu;
p) reprezintă în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de
jurisdicţie interesele Direcţiei şi ale structurilor teritoriale;
q) coordonează activitatea de colectare şi prelucrare a datelor
statistice specifice domeniului probaţiunii şi gestionează sistemele
informatice aferente;
r) realizează studii, analize şi cercetări care să contribuie la
fundamentarea politicii penale în domeniu, la elaborarea strategiilor
de lucru şi la îmbunătăţirea practicii;
s) elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în
domeniu, întocmind propriile materiale în acest sens, având în vedere
practica organelor judiciare;
ş) promovează rolul sistemului de probaţiune, al activităţilor
desfăşurate de către personalul din sistemul de probaţiune, inclusiv
prin mijloace de informare în masă;
t) alte atribuţii prevăzute de lege în domeniul de activitate a
sistemului de probaţiune.
Art. 18. -
(1) Direcţia este condusă de un director general, numit prin ordin al
ministrului justiţiei, în urma promovării unui concurs organizat în
acest sens.
(2) Directorul general este numit pe o durată de 4 ani, cu posibilitatea
obţinerii consecutive, o singură dată, a unui nou mandat.
(3) Directorul general al Direcţiei este ordonator terţiar de credite.
(4) În activitatea de conducere, directorul general este sprijinit de 2
directori generali adjuncţi numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, în
urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
(5) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător directorilor
generali adjuncţi.
6) Condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute
la alin. (1) şi (4) sunt stabilite prin regulament, aprobat prin ordin al
ministrului justiţiei.
(7) Directorul general poate face parte din următoarele categorii de
personal: personal de probaţiune, personal de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit Legii nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Directorii generali adjuncţi pot face parte din următoarele
categorii de personal: personal de probaţiune, personal de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit
Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi funcţionari publici.
Art.19
(1) Directorul general emite decizii şi instrucţiuni şi răspunde, în faţa
nistrului justiţiei, de buna funcţionare a sistemului de probaţiune.
(2) Directorul general poate delega o parte din atribuţiile sale
directorilor generali adjuncţi.
(3) Directorii generali adjuncţi angajează şi reprezintă Direcţia în
baza mandatului expres dat prin decizia directorului general.
(4) Directorii generali adjuncţi conduc şi răspund de activitatea
departamentelor pe care le coordonează.
Art. 20. -
(1) Pe lângă Direcţie funcţionează Consiliul consultativ, ca organ
consultativ, denumit în continuare Consiliu, alcătuit din
reprezentanţi ai sistemului de probaţiune şi alte categorii de
specialişti.
(2) Directorul general al Direcţiei este preşedintele Consiliului.
(3) Consiliul are ca scop elaborarea Strategiei naţionale în domeniul
probaţiunii, monitorizarea implementării acesteia, precum şi
stabilirea altor măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii de
probaţiune.
(4) Consiliul se întruneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie
prin convocarea directorului general.
(5) Activitatea Consiliului este reglementată prin ordin al ministrului
justiţiei.
Art. 21. -
(1) În structura organizatorică a Direcţiei funcţionează
departamente, servicii şi alte structuri înfiinţate prin ordin al
ministrului justiţiei.
(2) Directorii departamentelor sunt numiţi prin decizie a
directorului general, pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui
concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea obţinerii unui nou
mandat..
(3) Şefii serviciilor din cadrul Direcţiei sunt numiţi prin decizie a
directorului general, în urma promovării unui concurs organizat în
acest sens.
(4) Condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute
la alin. (2) şi (3) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului justiţiei.
Art. 22. -
(1) Atribuţiile şi competenţele aferente departamentelor, serviciilor
şi celorlalte structuri din cadrul Direcţiei, precum şi atribuţiile şi
răspunderile corespunzătoare funcţiilor din cadrul Direcţiei se
stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului
de probaţiune, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(2) Atribuţiile şi competenţele departamentului de control se execută
prin inspectorii de probaţiune aflaţi în subordinea directă a
directorului general şi se stabilesc în conformitate cu principiul
independenţei operaţionale.
Art. 23. -
(1) La nivelul Direcţiei îşi desfăşoară activitatea următoarele
categorii de personal: personal de probaţiune, personal de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor potrivit
Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, funcţionari publici şi personal contractual.
(2) În derularea activităţii, Direcţia poate colabora cu specialişti din
alte domenii de activitate, cu voluntari din rândul comunităţii,
precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.
(3) Colaboratorii pot fi remuneraţi pentru activitatea desfăşurată,
potrivit legii.
Art. 24. -
Direcţia asigură formarea profesională a personalului în domeniul
probaţiunii, stimulează şi realizează activităţile de studiu şi cercetare
care să indice direcţiile de dezvoltare a practicii în domeniul
probaţiunii fie în mod direct, fie prin intermediul structurilor
organizate în subordinea sa.
Art. 25. -
La nivel teritorial, activitatea de probaţiune se realizează prin
intermediul serviciilor de probaţiune şi al altor structuri teritoriale,
fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit legii şi aflate în
subordinea Direcţiei.
Art. 26. -
(1) Serviciile de probaţiune funcţionează în fiecare municipiu
reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea
serviciilor de probaţiune de pe lângă tribunale.
(2) Serviciile de probaţiune sunt conduse de şefi serviciu.
(3) Prin decizie a directorului general al Direcţiei pot fi înfiinţate sedii
secundare ale serviciilor de probaţiune.
(4) Circumscripţia teritorială a fiecărui sediu secundar se stabileşte
prin decizie a directorului general al Direcţiei, prin raportare la
circumscripţiile teritoriale ale judecătoriilor.
(5) Sediile secundare sunt conduse de şefi birou şi se subordonează
administrativ şi funcţional şefului serviciului de probaţiune în cadrul
căruia s-au înfiinţat sediile secundare respective.
Art. 27. -
(1) Şefii serviciilor de probaţiune şi şefii de birou sunt numiţi prin
ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă de 4 ani, în urma
promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea
reînnoirii mandatului în aceleaşi condiţii.
(2) Condiţiile şi modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute
la alin. (1) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului justiţiei.
(3) Şefii serviciilor de probaţiune şi şefii de birou pot face parte din
următoarele categorii de personal: personal de probaţiune, personal
de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor potrivit
Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 28. -
(1) În cadrul serviciilor de probaţiune pot fi înfiinţate prin decizie a
directorului general compartimente de specialitate pe domenii de
activitate.
(2) Atribuţiile şi competenţele aferente structurilor teritoriale,
precum şi atribuţiile şi responsabilităţile corespunzătoare funcţiilor
din structurile teritoriale se stabilesc prin Regulamentul de
organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune, aprobat prin
ordin al ministrului justiţiei.
Art. 29. -
(1) În structurile teritoriale îşi desfăşoară activitatea următoarele
categorii de personal: personal de probaţiune, funcţionari publici şi
personal contractual.
(2) Statutul şi salarizarea personalului de probaţiune şi ale altor
categorii profesionale care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de
probaţiune sunt reglementate prin lege.
Art. 30. - (1) Finanţarea activităţii Direcţiei şi a structurilor
teritoriale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Justiţiei.
(2) Direcţia poate primi donaţii, sponsorizări şi poate accesa alte
surse de finanţare, conform prevederilor legale.
(3) În cadrul bugetului Direcţiei se constituie anual un fond destinat
externalizării de servicii în acord cu Legea nr. 253/2013.

(4) Direcţia dispune de un parc auto constituit la nivel central şi la

nivelul structurilor teritoriale. Numărul maxim de autoturisme,
consumul de carburant şi modul de utilizare a parcului auto se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului
Desfăşurarea activităţii de probaţiune se realizează de către
consilieri de probaţiune din cadrul structurilor teritoriale.

Bulgaria

Organizarea justiției – sistemul judiciar

Administrarea justiției în Bulgaria este bazată pe trei grade de
jurisdicție. Instanțele sunt organisme publice care administrează
justiția în materie civilă, penală și administrativă.
În Bulgaria există următoarele instanțe:

 instanțe locale – 113

 instanțe districtuale – 28
 instanțe administrative – 28
 instanța penală specializată – 1
 curți de apel – 5
 Curtea de apel penală specializată – 1
 instanțe militare – 5
 Curtea Militară de Apel – 1
 Curtea Supremă de Casație – 1
 Curtea Supremă Administrativă – 1

Administrarea instanțelor

Organizarea și activitatea instanțelor bulgare sunt prevăzute în

Legea privind sistemul judiciar, care stabilește structura și
principiile de funcționare ale organismelor judiciare, reglementează
interacțiunile dintre acestea, precum și interacțiunile acestora cu
organismele legislative și executive.

Conform Legii privind sistemul judiciar, publicată în Monitorul de

Stat nr. 64/2007, Consiliul Judiciar Suprem este cea mai înaltă
autoritate administrativă și este însărcinat cu gestionarea sistemului
judiciar și asigurarea independenței acestuia. Aceasta stabilește
alcătuirea și organizarea sistemului judiciar și gestionează
activitatea acestuia fără a afecta independența organismelor în
cauză.

Consiliul Judiciar Suprem stabilește numărul de circumscripții

judiciare și sediile instanțelor regionale, districtuale, administrative
și de apel, pe baza unei propuneri din partea Ministrului Justiției și –
în ceea ce privește instanțele militare – în coordonare cu Ministerul
Apărării.
 Circumscripțiile instanțelor locale, districtuale, administrative,
militare și de apel nu coincid în mod necesar cu diviziunile
administrative ale teritoriului statului.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Instanțe locale – Instanțele locale sunt principalele instanțe care

soluționează cauzele în primă instanță. Hotărârile acestora pot fi
contestate prin introducerea unei căi de atac la instanța districtuală
competentă.

Instanțe districtuale – Instanțele districtuale acționează ca

instanțe de primul și al doilea grad de jurisdicție. Ca instanțe de
prim grad de jurisdicție, acestea soluționează o anumită categorie de
cauze, al căror obiect are o valoare semnificativă sau care prezintă
un interes societal deosebit. Atunci când acționează ca instanțe de al
doilea grad de jurisdicție (de apel), acestea revizuiesc hotărârile
pronunțate de instanțele locale.

Instanțe administrative – Instanțele administrative au competență

în toate cauzele privind cereri referitoare la: emiterea, modificarea,
revocarea sau pronunțarea nulității unor acte administrative;
declararea unui acord încheiat în temeiul Codului de procedură
administrativă ca fiind nul și neavenit; măsuri reparatorii pentru
acțiunile nejustificate și omisiunile administrației; protecție
împotriva executării silite abuzive; despăgubiri pentru daunele
rezultate din acte, acțiuni și omisiuni ilegale ale autorităților
administrative și ale funcționarilor; despăgubiri pentru daune
rezultate în urma executării silite; constatarea nulității absolute sau
relative ori revocarea hotărârilor judecătorești emise de instanțele
administrative; stabilirea caracterului fals al actelor administrative
prevăzute în Codul de procedură administrativă.

Orice persoană poate introduce o acțiune în justiție pentru stabilirea

existenței sau a inexistenței unui drept administrativ sau a unui
raport juridic, în cazul în care persoana respectivă are un interes în
acest sens și nu există o altă măsură corectivă disponibilă.

Cauzele sunt instrumentate de instanța administrativă în

circumscripția căreia se află sediul autorității care a emis actul
administrativ contestat. În cazul în care sediul acesteia se află în
străinătate, cauzele sunt înaintate Tribunalul Administrativ
Municipal din Sofia.

Actele administrative prin care sunt aplicate în mod direct politici

externe, de apărare și de securitate naționale nu fac obiectul
controlului judiciar, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

Alte instanțe specializate

Instanțele militare, ca instanțe de prim grad de jurisdicție,

soluționează cauzele penale privind infracțiunile presupuse ca fiind
săvârșite în exercițiul funcțiunii, sau în legătură cu aceasta, de către
generali, ofițeri, subofițeri și soldați din armata bulgară, de către
personalul civil din cadrul Ministerului Apărării, de către personalul
altor ministere și agenții din cadrul structurilor subordonate
Ministerului Apărării, de către personalul Agenției Naționale pentru
Securitate și al Serviciului Național de Informații. Pentru astfel de
cauze, instanța de al doilea grad de jurisdicție este Curtea Militară
de Apel. Codul de procedură penală prevede competența teritorială
a instanțelor militare. Aceste instanțe au același statut precum
instanțele districtuale.

Există o singură Curte Militară de Apel, care soluționează căile de

atac și contestațiile introduse împotriva hotărârilor pronunțate de
instanțele militare din întreaga țară.

Curțile de Apel soluționează căile de atac și contestațiile cu privire

la hotărâri pronunțate în primă instanță de instanțele districtuale, în
circumscripțiile acestora.
 Instanța penală specializată, care își are sediul la Sofia, este
echivalentă cu o instanță districtuală. Competența sa este prevăzută
de lege. Infracțiunile care intră în competența Instanței penale
specializate – în special cele săvârșite de către sau pentru grupările
de criminalitate organizată – sunt enumerate în mod exhaustiv la
articolul 411а din Codul de procedură penală.

Curtea de apel penală specializată soluționează căile de atac și

contestațiile introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Instanța
penală specializată.

Curtea Supremă de Casație este instanța judiciară supremă în

materie civilă și penală. Competența sa acoperă întregul teritoriu al
Republicii Bulgaria. Aceasta exercită controlul jurisdicțional suprem
asupra punerii în aplicare a legilor în mod corespunzător și uniform
de către toate instanțele. Curtea Supremă de Casație are sediul la
Sofia.

Curtea Supremă Administrativă exercită controlul jurisdicțional

suprem asupra punerii în aplicare a legilor în mod corespunzător și
uniform de către toate instanțele administrative.

Curtea Supremă Administrativă soluționează plângerile și

reclamațiile împotriva actelor Consiliului de Miniștri, ale prim-
ministrului, ale vice-prim-ministrului, ale miniștrilor, ale
conducătorilor altor instituții subordonate direct Consiliului de
Miniștri, împotriva actelor Consiliului Judiciar Suprem, ale Băncii
Naționale a Bulgariei, ale guvernatorilor districtuali și împotriva
altor acte prevăzute de lege. Curtea se pronunță cu privire la
contestarea legalității instrumentelor normative din legislația
secundară; în calitate de instanță de casație, aceasta examinează
acte judiciare, se pronunță în cauze administrative și examinează
cererile de revocare a hotărârilor judecătorești definitive în cauze
administrative.
Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a
Bulgariei

Curtea de Arbitraj soluționează litigii civile și litigiile care vizează

eliminarea lacunelor din contracte sau adaptarea contractelor la
circumstanțe noi, indiferent de faptul dacă una dintre părți sau
ambele părți au sediul sau domiciliul în Republica Bulgaria.

Curtea Constituțională a Republicii Bulgaria

Curtea Constituțională bulgară este garantul ireversibilității

proceselor democratice din Bulgaria, a căror realizare este
principalul obiectiv al Constituției. Această instanță nu face parte
din sistemul judiciar, ci este un organism independent a cărui
autoritate derivă direct din Constituție și a cărei activitate este
prevăzută într-o lege specială. Hotărârile curții privind, printre
altele, apărarea drepturilor omului și a intereselor legale ale
cetățenilor, separarea puterilor, caracterul inviolabil al proprietății
private, libertatea de inițiativă în afaceri, independența presei,
interzicerea cenzurii și conformitatea Convenției-cadru pentru
protecția minorităților naționale cu Constituția s-au bucurat de un
ecou public și internațional însemnat.

Baze de date juridice

Fiecare instanță din Bulgaria are un site internet care oferă

informații privind structura și activitatea instanței, precum și
informații privind cauzele pendinte sau finalizate.

Site-ul internet al Consiliului Judiciar Suprem oferă o listă detaliată

a instanțelor din Bulgaria, împreună cu adresele și de site-urile
internet ale acestora (disponibilă numai în limba bulgară).

Principalele site-uri internet ale instanțelor sunt menționate în

continuare:
  Instanța Locală din Sofia (Sofiyski Rayonen Sad) (SRS)
 Instanța Municipală Sofia (Sofiyski Gradski Sad) (SGS)
 Instanța Districtuală Sofia (Sofiyski Okrazhen Sad) (SOS)
 Instanța penală specializată (Spetsializiran Nakazatelen
Sad) (SpNS)
 Curtea de Apel Sofia (Sofiyski Apelativen Sad) (SAS)
 Curtea Militară de Apel (Voenno Apelativen Sad)
 Curtea de apel penală specializată (Apelativen Spetsializiran
Nakazatelen Sad) (ASpNS)
 Curtea Supremă Administrativă (Varhoven Administrativen
Sad) (VAS)
 Curtea Supremă de Casație (Varhoven Kasatsionen Sad) (VKS)
 Curtea Constituțională (Konstitutsionen Sad) (KS)

Baze de date legislative în format electronic

1. Comerciale

 Apis
 Ciela
 Enciclopedia juridică (Yuridicheska Entsiklopedia)

2. Gratuite

 Lex

3. Jurnalul Oficial Electronic (Elektronen Darzhaven Vestnik)

Alte site-uri utile cu informații juridice

 Adunarea Națională (Narodno Sabranie)

 Consiliul de Miniștri (Ministerski Savet)
 Ministerul Justiției (Ministerstvo na Pravosadieto)
 Consiliul Judiciar Suprem (Vissh Sadeben Savet)
 In Romania este mai redus numarul de Instante Judecatoresti
decat in Bulgaria.In Romania sunt 6, iar in Bulgaria 10.
In Romania actiunile probatiunii sunt mai vaste pentru un singur
departament, in Bulgaria fiind mai bine structurate.

Recomandari:
*infiintarea unor ONG-uri dedicate activitatii de probatiune
*facilitarea comunicarii dintre consilierul de probatiune si client
*populatia sa aiba acces la un mimim de informatii despre ceea ce
este serviciul de probatiune,prin oferirea de pliante, fly-ere, etc .

Bibliografie:

https://e-justice.europa.eu/16/RO/national_justice_systems?BULGARIA&member=1

https://lege5.ro/Gratuit/gezdiobrgi/activitatea-serviciilor-de-
probatiune-regulament?dp=gm4tamjqge3ti

https://e-justice.europa.eu/home?action=home

Bumb Ana-Maria
15.06.2023