Caracteristicele etnografice de bază ale părţii de

sud-vest a Ţării Bârsei

Zona etnografică Ţara Bârsei este împărţită în 6 subdiviziunii:
municipiul Braşov, subzonele Bran, Bârsa de Sus, Bârsa de Jos, Săcele şi
Buzaie. Partea de sud-vest a Ţării Bârsei cuprinde două subzone: Bran şi
Bârsa de Sus.
Subzona Bran constituie o remarcabilă subunitate geografică. La
sud-est se mărgineşte cu lanţul M-ţilor Bucegi, iar prin intermediul lor cu
zonele transcarpatice Muscel, Dâmboviţa şi cu o parte din Prahova; în sud-
vest se întinde până la rama M-ţilor Piatra Craiului, prin care se leagă cu
zona transcarpatică Argeş şi cu zona ciscarpatică Ţara Oltului; în nord
subzona se încheie cu strâmtoarea “poarta” din preajma castelului Bran.
Apare ca un ţinut deluros, cuprins între munţi, străbătut de un drum
străvechi croit de-a lungul pasului care a legat întodeauna Braşovul şi Ţara
Bârsei cu vechea cetate de scaun Câmpulung. Pe ambele laturi ale drumului
sunt aşezări alcâtuite din gospodării tradiţionale cu curte închisă şi întărită,
multă vreme situate în mijlocul terenurilor cu pomi, culturi agricole, fâneţe
şi păşuni. Aici s-a practicat o agricultură montană de coastă şi în terase, ca şi
în partea de sud-vest a Bârsei de Sus.
Pe aceste considerente, bârsenii au fost denumiţi şi colibaşi. Paralel cu
această denumire, locuitorii subzonei Bran, ca şi cei din subzona Bârsa de
Sus (Platforma brăneană), au fost cunoscuţi şi moroieni sau mocani.
Astăzi această subzonă este alcătuită din trei comune: Bran cu satele
Bran, Predeluţ, Sohodol, Simon; Fundata cu satele Fundata, Fundăţica,
Sirnea; Moeciu cu satele componente Moeciu de Jos, Cheia, Drumul
Carului, Măgura, Moeciu de Sus, Peştera. Populaţia acestor localităţi este în
întregime românească.
Subzona Bârsa de Sus
În şes se practica o agricultură intensivă. Peste tot este nelipsit
pomăritul. Importantă este şi creşterea vitelor mari. Spre deosebire de
subzona Bran, oierii din Bârsa de Sus nu au practicat transhumanţa
pastorală.
Astăzi subzona se compune din trei comune rurale: Cristian-fără vreo
localitate componentă, Poiana Mărului, alcătuită dintr-un sat cu acelaş nume,
Sinca Nouă şi Paltin; Vulcan cu satele Vulcan, Colonia 1 Mai, Holbav
precum şi oraşele Râşnov cu localitatea componentă Fişer, Codlea, Zărneşti
care cuprinde Tohanul Vechi şi Tohanul Nou; ataşată oraşului Braşov-
comuna Gimbav.
Bibliografie :
1. Judeţele României-Braşov, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
2. Orghidan N., Tara Bârsei, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1930.