1.

NOTIUNEA DE CONFORT; generalitati – totalitatea conditiilor materiale care asigura o existenta civilizata, comoda si
igienica. Confortul este generat de o serie de factori obiectivi dar contine si o doza de facotri subiectivi care
contribuie la realizarea acestuia.
Tipuri e confort:
exterior (starea de confot si sanitate a populatiei este legata si de calitatea mediului exterior care e influentata de
urbanizare , industrie)
1.existenta reletei utilitare stradale: canalizare, retea electrica, alimentare cu apa, salubritate, igiena orasului
2.legatura intre strada si cladire: racordul si bransamentul la retelele stradale: gaze, apa, electricitate, telefonie,
3.evacuarea apelor pluviale
Interior 1.vizual Variatiile de lumina, culoarea luminii, iluminarea, determina ritmul vital si activitatile
2.confortul termic: Cladirea este vazuta ca un mijloc de izolare a unui spatiu interior de cel exterior.In cladire
trebuie sa existe un microclimat cat mai placut si mai sanatos pentru ocupanti.
3.confortul auditive(fonic): realizat prin izolarea fonica a spatiilor zgomotoase.
4.confortul igienico-sanitar: absenta apei---disconfort…..>>>> apa rece>>> apa calda permanenta---confort
maxim / ventilarea grupurilor sanitare-
2.CONFORTUL TERMIC; - reprezinta realizarea termoreglarii in mod inconstient fara suprasolicitari fiziologice.
Estimarea confortului termic- PMV- Vot mediu previzibil.
PPD- Procent previzibil de nemultumiti
Factori: Fizici -temperatura aerului interior IARNA(18-22) VARA (22-26)
(prin intermediul caldurii schimbate de om prin convectie)
-tipul activitatii depuse de om (prin intermediul caldurii degajate de organism)
-viteza de deplasare a aerului (caldura schimbata prin convectie si evaporare)
-umiditatea aerului
-temperatura medie radianta: datorita schimbului de caldura prin radiatie catre corpurile mai reci omul
va simti senzatia de frig (prin intermediul caldurii schimbate prin radiatie)
-mai multa lumina naturala scade confortul termic
Organici -varsta -sex -caract. nationale ale ocupantilor
Externi: -tipul activitatii depuse de om (prin intermediul caldurii degajate de organism)
-tip imbracaminte
3.INSTALATII DE INCALZIRE; principalul rol al instalatiilor de incalzire este de a asigura iarna temperature optima in
incaperi acolo unde omul locuieste sau isi desfasoara activitatea productiva - Ajuta la termoreglare fara urmari
negative asupra organismului
Compus: surse de caldura + conducte + corpuri de incalzire
Necesarul de caldura:calculul pentru determinarea necesarului de caldura al diferitelor incapari.Fiecare tip de
incapere are un necesar de caldura diferit. Q=Vcamera*q
Dormitor: Parter 1PE :20W/m3 Etaj: 1PE: 25W/m3 Baie : 35W/m3
2PE: 25/m3 2PE: 30/m3 Bucatarie:25W/m3
Surse de caldura: DPDV al pozitiei sursei de caldura si al elementelor incalzitoare poate fi:
1.locala cea mai simpla instalatie deoarece cuprinde atat sursa termica cat si suprafata de incalzire
2.centrala
Surse de caldura:
Clasice= energia combustibilor clasici solizi, lichici, gazosi, electrica, noi: solare, eolienne, geotermale.
A. Instalatii de incalzire cu apa fierbinte: In cazul incalzirii centrale in cladiri de locuinte, sociale, culturale.
B. Incalzirea cu aer cald utilizeaza aerul ca agent termic prin intermediul unor schimbatoare de caldura.
C. Prin radiatie:Se foloseste la cladiri civile, incaperi cu cerinte igienice si confort deosebite.In cladiri industriale
pentru distribuirea omogena a caldurii, in spatii semideschise.
D. Cu pompe de caldura:izvorul pompei de caldura, aerul(atmosferic,evacuat din incintele climatizate,gazele de
ardere)
E. Electrice(incalzirea electrica directa;locala cu acumulare de caldura sau centralizata)
F. Apa geotermala : 3 categ: conventional pure; impure;puternic mineralizata Poate fi valorificata la scara
mare cu putine resurse si nu este poluanta
G. Solara:
H. Utilizarea caldurii recuperate
I. Energia eoliana si nucleara

4.CORPURI DE INCALZIRE:sunt elementele instalatiei de incalzire care cedeaza caldura. Schimbul de caldura se
efectueaza prin conductie,convectie, radiatie.

2 categ: statice dinamice

Statice: miscarea aerului se produce natural in contactul cu corpul incalzitor.:
a. teava incalzitoare
b. coloana ingrosata
c. serpentinele
d. radiatoarele – aluminiu fonta otel inox cupru
e. panouri radiante
f. convectoarele
g. convectorradiator
Dinamice: miscarea aerului este activate mecanic cu ventilatoare;
a.aeroterme b.domoterme c.ventiloconvectoare
5.CONDUCTE SI ACCESORII
1. tevi de plastic (pret redus, rezistenta crescuta la coroziune, durabilitate in timp scazuta)
3.tevi din otel:sudate sau nu imbinari prin fittinguri sau sudura.
3.polipropilena: se imbina prin lipire
4.cupru (pt. imbinari se folosesc reductii, coturi si fixari)
6.INSTALATII SANITARE
Instalatii de alimentare cu apa: principalele surse de alimentare cu apa: de suprafata(rauri, fluvi, lacuri si oceane)
subterane(straturi acfivere)
Sistemul de alimentare cu apa se compune din: captarea apei, instalatiile pentru corectarea si tratarea apei, transportul
apei, inmagazinarea, pomparea si distributia apei.
Instalatiile de alimentare cu apa: retele exterioare, racordate la conductele publice ale sistemului de alimentare cu apa
sau din surse propii.
Apa rece: a) Instalatii de distributie a apei utilizand pompe de ridicare a presiunii
b) cu rezervor de inaltime c) cu hidrofor
Instalatiile interioare de alimentare cu apa calda si rece de consum cuprind: retele de conducte, fittinguri,
armature montate pe retelele de conducte,obiecte sanitare si accesoriile acestora.
Instalatii centrale pentru prepararea apei de consum; la adoptarea solutiilor constructive se tine seama de
urmatoarele elemente.
-necesarul specific de apa si durata efectiva de consum
-marimea si variatia debitului in timp
-temperatura minima si max a apei calde
- sursa de caldura pentru producerea agentului termic primar
-tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum:cu acumulare si fara acumulare
Instalatii locale pentru prepararea apei de calde de consum;in cazul cladirilor care nu dispun de instalatie
centrala; se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- Forma de energie folosita;energie elec, gaze naturale, solara , combinate
- Modul de preparare a apei calde de consum :incalzitoare instantanee, cu acumulare(boilere) sau
semiacumulare
Conducte de distributie pentru apa: metal: a) cupru b) otel /otel zincat – apa potabila
Plastice: a) PPR -polipropilena reticulata
b) PEXAL 3 straturi. Colac pentru incalzire in pardoseala (lung)
7. CANALIZAREA APELOR UZATE MENAJERE (PLUVIALE)
Instalatii de canalizare a apelor uzate menajere: Apele menjare sunt transportate si evacuate intr-un bazin natural cu
ajutorul instalatiilor si retelelor de canalizare.
Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere cuprind asanmblul de obiecte sanitare, dispositive
sau sisteme de colectare a apelor precum si conductele care le transporta is le evacueaza la reteaua de canalizare.
Tipuri de conducte: fonta , PVC la exterior, PP la int, PEHD, tuburi ceramice.
Canalizarea apelor pluviale: Componente:
Receptorul de ape meteorice ce colecteaza apa de pe o anumita suprafata; conducta de legatura de la receptor
la coloana; conductele de legatura de la coloana la caminul exterior

8.INSTALATII DE STINS INCENDII CU APA

1.Hidranti. Cladiri de locuit peste 12 etaje, cladiri de birouri peste 4 etaje, publice,
 Un hydrant este compus din : geam mat, robinet, furtun infasurat pe un tambur ,teava de derulare.
2.Sprinklere:prevazute in constructii cu materiale inflamabile,actionare automata; este o retea de conducte
plina cu apa, permanent sub presiune, avand niste orificii in care se monteaza sprinklerele. Sprinklerul contine piese care
inchid o supapa si care se topesc la caldura sau se sparg lasand liber orificiul.
3.Drencere Idem Sprinklere se formeaza perdele de apa, nu sunt sub presiune
9.OBIECTE SANITARE, RACOD AC/AR/CANALIZARE
Conductele de alimentare, *conducte de canalizare *PVC 32; PVC 110.
Obiecte sanitare: lavoar, closet, dus,vana.
Orice obiect sanitar conectat la canalizare este conectat cu un sifon
GHENA: C AC AR PL V
10.CONFORT IGIENICO SANITAR
Bransarea la retelele de apa si canalizare.ta
4.confortul igienico-sanitar: absenta apei---disconfort…..>>>> apa rece>>> apa calda permanenta---confort maxim /
ventilarea grupurilor sanitare-

11. INSTALATII DE AER CONDITIONAT

Parametrii de confort realizati/calitatea aerului
-puritatea aerului se obtine prin velntilarea naturala
-pentru incaperile in care se produc degajari importante de caldura si umiditate, precum si alte degajari nocive (Sali cu
aglomerare de persoane, incaperi de productie, laboratoare, piscine, hale)- calitatea aerului nu se mai poate realiza foar
printr-o instalatie de ventilare-> pentru indepartarea caldurii si umiditatii in exces, a gazelor, a prafului, mirosurilor->
apare necesitatea introducerii controlate a unui anumit debit de aer care, dupa caz trebuie incalzit, racit, uscat sau
umidificat=> instalatii de ventilare de climatizare partiala sau de climatizare totala
-la incaperile industriale in care au loc degajari de umiditate(vapoti de apa)si caldura-> este suficient pentru
indepartarea lor ventialrea naturala organizata prin practicarea unor deschideri, de o anumita dimensiune, amplasate la
partile inferioare si superioare ale peretilor exteriori
-la incaperile aglomerate-> datorita degajarilor importante de caldura si umiditate precum si valorile stricte la care
trebuie mentinuti parametrii confortului termic-> sunt necesare incalzirea si umidificarea aerului iarna, racirea si uscarea
aerului vara-> instalatii de climatizare
-unele procese tehnologice(industria textila, hartie etc)impun cerinte mai stricte in cazul parametrilor de confort
termic=> instalatii de climatizare mai complexe
12. Centrala de tratare a aerului la AC

1. aer proaspat
2. camera de amestec
3. filtre de prag
4. camera fltrelor
5. bateriile de preincalzire
6. camera de pulverizare
7. separatoare de picaturi
8. bateriile de racire
9. bateriile de reincalzire
10. camera ventilata de introducere
11. ventilatorul de evacuare
12. aerul recirculat
- in camerele de pulverizare, apa este pulverizata sub forma de picaturi in curentul de aer
-separatoarele de picaturi (fasi verticale de tabla zincata prin care se face trecerea sicanata a aerului, lucreaza pe
principiul inertial, adica la schimbarile de directie, picaturile de apa dina er se izbesc de peretii separatoare lui,
scurgandu-se in bazinul de colectare.

13.canale de aer
asigura transportul aerului proaspat spre incaperile ventilate si dinspre acestea spre centralele de ventilare sau
climatizare
 ele asigura legatura intre CTA si diferitele guri de aer de refulare, de aspiratie si prize de aer
conducte de refulare, aspiratie, recirculare, aer proaspat
- materiale retele(tabla de otel, tabla zincata etc)
- sa nu fie higroscopice
- si fie incombustibile
- sa reziste la coroziune
- sa nu atraga praful
- sa asigure o buna rezistenta mecanica
- sa fie usor de curatat
-pot avea aceeasi sectiune, dar cele mai avantajoase sunt cele circulare(consum mai mic de material)

-la tubulatura dreptunghiulara-> raportul laturilor 2 :1

-> trebuie concepute astfel incat sa permita racordarea unui anumit numar de ramificatii
sau guri de aer=> sectiunea dreptunghiulara a cea mai utilizata

-> imbinarea tronsoanelor cu sectiune circulara-> mansoane de cuplare(sudare) flanse din otel cornier

-> rectangulare-> imbinare in flensa, imbunare cu sire in forma de C,VC, LIT

Clasificari:- dintabla de aluminiu- industria chimica si alimentara

-din zidarie(rostuita/tencuita)

- din placi de vata minerala+ cladiri cu risc de incendiu

-din materiale ceramice-> medii cu agrezivitate chimica mare

-din materiale plastice(pvc, poliuretan,polietilena)-> medii corozice

-> industria chimica, farmaceutica, metalurgica

-flexibile

14. DISPOZITIVE DE INTRODUCERE AER

Generalităţi despre curgerile de aer de tip jet

Gurile de introducere a aerului în încăperi generează curgeri de aer care sunt în general curgeri de tip jet. Acestea
evoluează în încăpere, preiau sarcina termică şi de umiditate, precum şi celelalte nocivităţi din aerul interior, permiţând
apoi evacuarea acestora. Pentru a putea determina evoluţia aerului în încăpere este necesară înțelegerea
comportamentului acestor curgeri.

Curgerea de tip jet este caracterizată de o serie de particularităţi ce uşurează determinarea legilor sale specifice:
- Domeniul de mişcare al curgerii este mult mai restrâns în direcţia transversală faţă de direcţia longitudinală astfel încât
viteza variază mult mai rapid în direcţia transversală decât longitudinală.

- Presiunea în jet este practice constantă şi egală cu presiunea din mediul înconjurător.

- În regiunea de similitudine (stabilită) distribuţia vitezei în secțiune transversală este identică în lungul mişcării

Guri de aer

Un sistem eficient de difuzie a aerului are scopul nu numai de a oferi debitul necesar de aer proaspăt, ci trebuie
să confere garanția că aerul din zonele de ocupare este cu adevărat reînnoit şi că alegerea şi amplasarea gurilor de
refulare nu produce disconfort pentru ocupanți.

Gurile de introducere a aerului sunt dispozitivele terminale ale sistemului de distribuție, prin care aerul tratat
pătrunde în încăpere, asigurând astfel preluarea sarcinii termice şi de umiditate. Aerul viciat este aspirat prin gurile de
aer către circuitul de evacuare. Dispozitivele poziționate intre incinte cu presiuni diferite, pentru a realiza circulația
controlata a aerului, se numesc grile de transfer.

Pentru uniformizarea curgerii la nivelul gurilor de refulare, pentru o buna direcționare a jetului sau pentru
reglarea debitului de aer sunt utilizate plenumurile, acestea fiind niștecutii care sunt poziționate în amonte de
dispozitivul de refulare, alese în concordanta cu caracteristicile gurii de aer.

Alegerea gurilor de refulare, precum şi poziţia lor este condiţionată de nivelul de confort dorit în încăpere. In general, se
tine cont de patru mărimicaracteristice:

debitul de aer,

nivelul de zgomot,

viteza şi temperatura de refulare

In funcție de strategia de ventilare aleasa, precum şi de diferitele temperaturi de refulare rezultate în urma sarcinilor
variabile a zonei climatizate, trebuie avut grija ca indiferent de condițiile existente difuzia aerului sa se realizeze în mod
optim: jeturile de aer sunt supuse forțelor arhimedice şi astfel exista riscul ca vara aerul rece sa producă senzație de
curent de aer, iar iarna aerul cald sa nu ajungă în zona ocupata. Astfel este recomandata montarea de guri de refulare
reglabile pentru situatia iarna/vara.

Tipuri constructive de guri de aer

Ca urmare numeroaselor cerințe tehnico-funcționale, estetice, economice sau de fiabilitate, exista o mare diversitate de
guri de refulare.

Dispozitive de refulare pentru plafon:

Aceste dispozitive se întâlnesc intr-o mare diversitate, fiind alese atât în funcție de spatiul de ventilat cât şi în funcție de
geometria plafonului şi condiții de estetica. Sunt racordate în general la un plenum montat deasupra plafonului, sau
direct la conducta de aer. Pentru echilibrarea hidraulica a rețelei sunt utilizate clapetele de reglare.

Grile de refulare sau aspirație:

Aceste grile sunt utilizate atât cu scopul de introducere a aerului, cât şi de evacuare a aerului în încăperi. Pentru
introducerea aerului sunt montate atât pe perete în partea superioara, lângă plafon, cât şi în partea inferioara a camerei,
pe perete sau pardoseala, pentru strategia „jos-sus” de ventilare. în cazul în care sunt utilizate pentru aspirație, acestea
pot fi montate pe plafon, pe perete sau pe pardoseală.
Duze de refulare

Sunt folosite în spatii largi, unde este necesara o bătaie mare a jetului, putând fi direcționate către zona de ocupare.

Fante de refulare

Sunt utilizate atunci când este nevoie de o bătaie mare a jetului, acesta fiind de tip jet plan.

Dispozitive pentru ventilare prin deplasare

Sunt fie de forma cilindrica sau paralelipipedica, fie cu dispozitive de mici dimensiuni plasate uniform pe pardoseala,
plinte, contra-trepte etc. Sunt impuse viteze mici de refulare şi o refulare uniforma pe toata suprafața dispozitivului,
utilizat pentru introducerea aerului rece.

Guri pentru ventilare naturala sau mixta

Acestea pot fi simple (transferul de aer dintre o locație şi alta se face exclusiv pe baza diferenței de presiune intre cele
doua incinte, debitul de aer fiind reglat manual de utilizator), higroreglabile (in funcție de nivelul de umiditate detectat
se stabilește debitul de aer) şi autoreglabile (debitul de aer este mentinut practic constant, indiferent de diferenta de
presiune).

16. Rolul instalatiilor de iluminat artificial

Avantajele luminii artificiale (electrice)

- permanenta sursei,
- uniformitatea ei,
- capacitatea de a fi utilizată din orice punct al spatiului de expunere,
- posibilitati de orientare.
Instalatiile electrice de iluminat asigura luminozitatea necesara pentru desfasurarea normala a activitatilor in lipsa
luminii naturale.

Prin iluminatul artificial s-a largit „perioada de zi„.

Printr-un iluminat de calitate se poate contribui la imbunatatirea calitatii vietii.

Un sistem de iluminat trebuie sa fie functional, estetic și eficient din punct de vedere economic.

Sistemele de iluminat (SIL) pot avea

- rol principal (SIL principale) asigura desfasurarea activitatii umane intr-o incapere, realizand un ambient
luminos confortabil, functional, estetic – se poate realiza in orice incinta
- rol secundar (SIL secundare) asigura delimitarea unor zone de interes si/sau realizarea de aspecte vizuale
speciale (accentuare, de efect, modelare sau culoare), pentru punerea in valoare a unor obiecte sau a unor
suprafete caracteristice din incinta (arhitectural) și/sau pentru realizarea unui iluminat spectaculos de
ambiantă (decorativ) – se pot realiza in spatii si locuri deosebite- spatii comerciale, cladiri de locuit, muzee,
spatii de expunere.
Sistemul de iluminat trebuie sa fie flexibil astfel incat sa se poata realiza modificari de pozitie, schimbari ale aparatelor,
modificari de parametri ai sursei etc.

17. Care sunt principalele marimi fotometrice?

 Marimi fotometrice = marimi luminotehnice

Mărimile fotometrice - caracterizează lumina din punctul de vedere al senzației luminoase pe care aceasta o
generează. Se refera fie la sursa de lumina primara, fie la suprafata iluminata.

Acestea sunt -

Fluxul luminos (Φ) este marimea fundametala in iluminat si reprezeinta fluxul radiant emis in spectrul vizibil de
o sursa de lumina, evaluat prin intensitatea senzatiei vizuale.

Unitatea de masura a fluxului luminos este lumenul (lm).

Φ= km x Φv

Intensitatea luminoasă (Iα) pe o anumita directie reprezinta raportul dintre fluxul luminos elementar dΦ emis
intr-un unghi solid infinit mic dΩ și acest unghi.

Unitatea de masura a intensitatii luminoase este candela (cd).

Intensitatea luminoasa este o marime vectoriala deoarece are o marime, o directie si un sens.

Iluminarea (E) caracterizeaza receptia de flux luminos si reprezinta raportul dintre fluxul elementar dΦ receptat
de suprafata elementara dS.

E = dΦ/dS Em=∆Φ/∆S

Unitatea de masura a iluminarii este luxul (lx).

Emitanța (excitanța) luminoasa (M) caracterizează emisia de flux luminos a unei suprafete, reprezentand
raportul dintre fluxul emis dΦ si suprafata elementara dS.

Luminanta (Lα) a unei suprafete luminoase elementare dS se defineste in raport cu pozitia observatorului fata
de suprafata privita dS caracterizata prin intensitatea luminoasa dIα.

Lα = dIα / dScosα

α = unghiul facut de intensitatea luminoasa coliniara cu raza vizuala si normal la suprafata emisiva.

Unitatea de masura a luminantei este candela pe metru patrat (cd/m2). Luminanta este o marime activa fata de
ochiul uman.

18. Tipuri de instalatii de iluminat de securitate

1. sisteme de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului

- au rolul de a asigura continuarea procesului de munca sau a unor activitati importante la acelasi nivel de
iluminare sau la unul mai scazut (ex - in incaperi unde intreruperea iluminatului normal poate produce explozii, incendii,
pagube materiale, accidente sau victime umane, in Sali de operatii si policlinici, in laboratoare unde au loc experiente
care nu se pot intrerupe, in incaperi importante pentru conducerea statului, in incaperi industriale unde utilajele
necesita o permanenta supraveghere)

2. sisteme de iluminat de sigurantă pentru interventii

- au rolul de a asigura interventia personalului de exploatare în incaperile sau spatiile in care utilajele trebuie
comandate sau manevrate la intreruperea iluminatului normal (ex – in incaperi unde sunt utilaje ce trebuie utilizate in
caz de incendiu, in incaperi industriale unde utilajele, aparatele trebuie actionate in mod permanent chiar si dupa
intreruperea iluminatului normal)
 3. sisteme de iluminat de siguranta pentru evacuare si alte functiuni

- au rolul de a asigura evacuarea cladirilor in cazul intreruperii iluminatului normal, precum și alte functiuni
conexe securitatii (incendii, panica etc), fie unor functiuni suplimentare in conditii de noapte (paza, veghe etc)

- au rolul sa marcheze clar traseele de circulatie destinate evacuarii cladirilor

a. – sistem de iluminat pentru evitarea panicii – rolul de a asigura ambianta luminoasa de nivel scazut necesare
in sali de spectacole mai mari de 400 persoane (teatre, cinematografe etc.)

b. – sistem de iluminat de circulatie – rolul de a asigura circulatia in interiorul salilor de spectacol atat in cazul
intreruperii tehnologice sau accidentale a iluminatului normal, au acelasi regim de functionareca iluminatul de evacuare
pentru marcarea iesirilor din salile de spectacole

c. – sistem de iluminat de veghe – rolul de a asigura circulatia in incaperile destinate odihnei in spitale,
maternitati, gradinite, sanatorii, creșe, azile de batrani, în lipsa iluminatului normal – culoarea recomandata este
albastru

d. – sistem de iluminat de marcare a hidrantilor interiori – rolul de asigura depistarea acestora in caz de
necesitate cand se intrerupe iluminatul normal – se prevede atunci cand iluminatul de evacuare nu este suficient pt.
marcarea hidrantilor

e.- sistem de iluminat de paza (securitate) – rolul de assigura securitatea unor incinte, cai de circulatie sau
exteriorul unor obiective – trebuie sa functioneze o data cu lasarea intunericului sau permanent in incaperile fara lumina
naturala.

19. Ce este si unde se utilizeaza iluminat de securitate?

- iluminatul care asigura fie continuarea activitatii, fie evacuarea incintei sau alte functiuni in cazul intreruperii
alimentarii cu energie electrica a iluminatului normal

- are rolul de a functiona si cand sistemul de iluminat normal se intrerupe din cauze voite sau accidentale

- poate fi alimentat permanent (simultan cu iluminatul normal) si nepermanent prin conectare automata la
intreruperea iluminatului normal

20. Elementele componente ale sistemului de detectie si semnalizare a incendiilor

Un ansamblu de echipamente cu rolul de detectie este, de regula, alcatuit din: unitatea centrala (echipament de control
si semnalizare), elemente de detectie, dispozitive de alarmare, dispozitive de transmisie a alarmelor, panouri
repetoare si sinoptice.
Sistemul de detectare, semnalizare și avertizare incendiu poate avea următoarele elemente componente:

 Unul sau mai multe detectoare de incendiu

 Echipament de control și semnalizare
 Dispozitive de alarmă incendiu
 Unul sau mai multe declanșatoare manuale de alarmă
 Un dispozitiv de transmisie alarmă la incendiu
 Stație de recepție alarmă la incendiu
 Sistem de comanda a sistemelor automate de protecție împotriva incendiului
 Echipament de protecție împotriva incendiului
 Dispozitiv de transmisie semnal de defect
 Stație de recepție semnal de defect
 Echipament de alimentare cu energie
 Elemente pentru conectare
 Unul sau mai multe dispozitive autonome de alarmare la fum
Sistemul de detecție este compus din dispozitivele de detectare a incendiilor (declanșatoare manuale sau detectoare
automate de gaz, de fum, de căldură, de flăcări).
Echipamentul de control si semnalizare (centrala de detectie si semnalizare) este “creierul” unei instalatii de
semnalizare a incendiului si indeplineste urmatoarele functii:
 receptioneaza semnale de la detectoarele si declansatoarele manuale de alarmare conectate;
 determina daca aceste semnale corespund unei conditii de alarma;
 indica o conditie de alarma acustica si optica, atat local, cat si la distanta;
 indica in mod precis locul izbucnirii incendiului prin afisare la panoul LCD integrat;
 inregistreaza oricare din aceste informatii;
 transmite semnalul de alarma la alte unitati de gestiune ale sistemului, posibil la cerere si catre
serviciul de pompieri, direct sau prin intermediul altui dispozitiv;
 receptioneaza, respectiv transmite informatii catre alte sisteme cu care este interconectat.