PROIECT

FIZICĂ
OSCILATORUL MECANIC

Stoica Maria Albertina

Clasa a XI-a F
Profesor coordonator :Sin Ion

1
 Oscilatorul mecanic

Un oscilator mecanic este un dispozitiv sau sistem care efectuează mișcări

oscilatorii, adică mișcări repetitive în jurul unei poziții centrale sau a unei
traiectorii fixe. Aceste mișcări pot fi de-a lungul unei linii drepte, într-un plan
bidimensional sau în spațiu tridimensional. Oscilațiile pot fi regulate sau
neregulate, iar frecvența acestora poate varia în funcție de proiectul și utilizarea
specifică a oscilatorului.
Mișcarea oscilatorie are loc cu transformarea energiei dintr-o formă în alta
(energie cinetică în energie potențială și invers).
În viața de zi cu zi întâlnim mișcări în care un sistem (corp), scos din poziția de
echilibru și lăsat liber, este readus în acea poziție cu o anumită viteză, sub
acțiunea unei forțe de revenire.

Din această poziție, datorită inerției, el își continuă mișcarea în sens opus.
"Oscilatorul mecanic" este un termen general care se referă la un sistem fizic
sau mecanic care oscilează sau se mișcă într-un mod regulat între două poziții
sau stări. Oscilațiile pot fi periodice sau neliniare, și aceste sisteme pot fi
întâlnite într-o varietate de contexte.

2
 Un exemplu clasic de oscilator mecanic este pendulul. Un pendul constă într-
o masă atașată la un punct fix printr-o sfoară sau un fir. Atunci când masa este
deplasată din poziția sa de echilibru și eliberată, forța gravitațională începe să
acționeze asupra ei, determinând-o să oscileze într-o mișcare pendulară.

Oscilația mecanică (vibrația) reprezintă mișcarea simetrică (de o parte și de

alta) a unui corp față de o poziție de echilibru, repetată periodic.
Oscilatorul este corpul care efectuează oscilații.

Un corp de masă m legat de un resort comprimat sau alungit, lăsat liber

efectuează oscilații și se numește oscilator elastic.
● Când ținem resortul comprimat, el este în repaus datorită forței rezultante
nule. Pe orizontală avem egale în modul forța deformatoare (F) și forța
elastică (Fe). Pe verticală avem egale în modul forța de greutate (G) a
corpului de masă m și forța de reacțiune normală din partea suprafeței pe
care este sprijinit corpul (N).

● Când eliberăm resortul comprimat, resortul se destinde sub acțiunea

forței elastice care îi imprimă corpului o accelerație pe direcția mișcării.
Cu cât resortul se apropie de poziția de echilibru (resort nedeformat), cu
atât forța elastică scade și ,implicit, energia lui potențială, iar viteza
corpului crește și energia cinetică a lui crește.

3
Mărimi caracteristice mișcării oscilatorii.
● Perioada oscilației (T)
-reprezintă timpul necesar pentru a efectua o oscilație completă, trecând
printr-un ciclu complet de mișcare și revenind la poziția inițială. Perioada
este măsurată în secunde și este o măsură a timpului caracteristic al
oscilației.

Perioada T a oscilatorului elastic depinde de masa acestuia (m) și de constanta

elastică (k). Ea nu depinde de amplitudinea oscilației.

● Frecvența oscilației (υ - litera grecească"niu")

- reprezintă numărul de oscilații efectuate într-o unitate de timp. Frecvența este
măsurată în hertzi (Hz), unde un hertz corespunde la o oscilație pe secundă.

[υ]SI = s-1 (secunde-1) adică în Hz (Hertz)

● Faza

4
 -în contextul oscilatorilor mecanici se referă la poziția relativă a
oscilatorului în cadrul ciclului său de mișcare oscilatorie la un anumit
moment în timp. În mod specific, faza este o măsură a cât de departe sau
de aproape se află oscilatorul de poziția sa de echilibru sau de poziția sa
inițială într-un anumit moment.

Pentru a descrie faza, este obișnuit să folosim funcții trigonometrice, precum

sinus sau cosinus, care sunt adesea implicate în descrierea mișcării oscilatorii.

Faza este unghiul la centru și se notează ωt + φ0. Se măsoară în radiani.

● Faza inițială (φ0 ) a unui oscilator mecanic
- se referă la poziția sa relativă în cadrul ciclului său de mișcare oscilatorie la
momentul t=0. Este un parametru important în descrierea mișcării oscilatorii și
influențează poziția și direcția oscilației la orice moment ulterior.

● Elongația
-este distanța la un moment dat a pendulului față de poziția de echilibru. Se
notează cu x sau cu y și se măsoară în metri. Este un vector de poziție cu
originea în poziția de echilibru a masei m a oscilatorului.

● Amplitudinea
-reprezintă distanța maximă pe care oscilatorul o atinge de la poziția sa de
echilibru. Într-un sistem fără amortizare sau alte pierderi de energie,
amplitudinea rămâne constantă pe parcursul mișcării oscilatorii.
Cu toate acestea, în prezența amortizării sau a altor forțe de rezistență,
amplitudinea poate scădea pe măsură ce sistemul pierde energie.

● Pulsația

5
-Pulsația (ω) este o mărime importantă în contextul oscilatorilor mecanici și se
referă la viteza unghiulară a oscilației. În particular, pulsația este legată de
frecvența și perioada.

Legea de mișcare a oscilatorului este o funcție sinus de amplitudine A

și perioadă T:

Viteza oscilatorului (v) se obține din calculul pantei tangentei la graficul

curbei y = y(t) în diferite puncte ale oscilogramei.
v(t) = ωA cos(ωt + φ0)
Ecuația accelerației oscilatorului:
a = - Aω2sinωt

Amplitudinea accelerației:
amax = | Aω2 |

Oscilatoarele mecanice au o gamă largă de utilizări în diferite domenii.

Acestea sunt câteva dintre aplicațiile lor comune:

1. Ceasuri și cronometre: Oscilatoarele mecanice, cum ar fi pendulele

sau oscilatoarele cu cuarț, sunt utilizate în ceasuri și cronometre pentru
a măsura timpul cu precizie. Mișcarea oscilatorie constantă asigură o
bază stabilă pentru măsurarea unităților de timp.

2. Sisteme de amortizare: Oscilatoarele mecanice, precum suspensiile

autovehiculelor, folosesc caracteristicile oscilatorii pentru a absorbi și
disipa energie generată în timpul mișcării, contribuind astfel la confortul
și stabilitatea vehiculelor.

3. Instrumente de laborator: Oscilatoarele mecanice sunt adesea

6
utilizate în instrumente științifice și de laborator pentru a genera mișcări
oscilatorii precise, necesare în experimente și teste.

4. Dispozitive de măsurare: Oscilatoarele sunt folosite în dispozitive de

măsurare, cum ar fi accelerometrele și giroscopii, pentru a măsura
accelerații și rotații în aplicații precum navigarea aeronavelor și a altor
vehicule.

5. Instrumente muzicale: Unele instrumente muzicale, cum ar fi chitarele

și viorile, utilizează oscilații mecanice ale corzilor pentru a produce
sunete. Oscilatoarele mecanice, precum diapazoanele, pot fi, de
asemenea, utilizate în contexte muzicale.

6. Radiocomunicații: Oscilatoarele mecanice, în special cele bazate pe

cuarț, sunt folosite pentru a genera semnale periodice în
dispozitivele de comunicații, cum ar fi radiourile și dispozitivele de
transmisie a datelor.

7
8