Rezolvări probleme Fizică (Set II)

P1. Viteza unui punct material, exprimată în SI, respectă relaţia v  A  x 2 în care x reprezintă coordonata

şi A  0.005 m 1 s 1 . Mişcarea are loc în lungul axei OX. La momentul t1  1s , corpul se află în punctul de

coordantă x1  4m . Determinaţi acceleraţia la momentul t 2  20 s .

Rezolvare

Deoarece mişcarea are loc în lungul axei OX vectorul viteză are proiecţie nenulă numai pe axa OX

dx
v  vx  (1)
dt

şi din enunţul problemei

v  vx  A  x2 (2)

Se egalează relaţiile (1) şi (2). Rezultă

dx
 A x2 (3)
dt

Se separă variabilele

dx
 A  dt (4)
x2 
  functie
functie de var.t
de var. x

şi se integrează

dx 1
x 2
  A  dt  
x
 C1  A  t  C 2 

1 1
  A  t  C 2  C1    A  t  C 3 (5)
x 
   x
C
3

Constanta de integrare C 3 se determină din condiţiile iniţiale. Astfel, în relaţia (5) se ţine cont de faptul că la

momentul t1  1s , corpul se află în punctul de coordantă x1  4m . Se obţine

1 1
  A  C3  C3    A (6)
4 4

1
Din relaţiile (5) şi (6) rezultă

1 1
  At   A 
x 4

1
x
1
At   A
4

1
 x (7) - ecuaţia de mişcare a punctului material.
1
 At   A
4

Formula acceleraţiei este

dv x d 2 x Metoda I
a  ax   2  x (8)
dt dt

şi prin derivare de 2 ori în raport cu timpul a relaţiei (7) rezultă acceleraţia ca funcţie de timp.

Metoda
a II- a

O altă metodă de a determina acceleraţia este prin substituaţia relaţiei (7) în (2). Se obţine

1
v  A 2
 A  f u t  
 1 
  A  t   A
 4 

dv df du 1
a  A  ; u t    A  t  A
dt du dt 4

1
f [u (t )]  2
u (t )

1
a  A   2  3
 ( A) 
 1 
  A  t   A
 4 

2  A2
a 3
(9)
 1 
  A  t   A
 4 

Acceleraţia la momentul t 2  20 s este

2
 2  0,005
2
2  A2 0,00005 m
a 2  at 2     
 1 
3
(0,005  20  0,25  0,005) 3
(0,1  0,25  0,005) s
3

  A  20   A 
 4 

𝑎 = 0,013

Metoda
a III- a

Sau, prin derivarea relaţiei (2) în raport cu timpul se obţine

a 

dv d A  x 2      A
 
d x 2 t 
 2 A  xt  
dx

dt dt  dt dt
deri var ea 
unei functii compuse v

a  2 A  x  v  2 A  x  A  x 2  2 A2  x 3 (10)

Se substituie (7) în (10). Rezultă

1 2  A2
a  2 A2  3
 a 3
 1   1 
  A  t   A   A  t   A
 4   4 

P2. Acceleraţia unui punct material cu masa m  20 g este exprimată în SI prin relaţia a  2 v , în care

v 0 este viteza şi  o constantă cunoscută. Corpul se mişcă în lungul axei OX, astfel încât la momentul

iniţial t 0  0 coordonata este x0  0 şi viteza iniţială v0 este 2 m  s 1 . Determinaţi impulsul mecanic al

punctului material după t1  5s de la începutul mişcării. Deduceţi ecuaţia mişcării.

Rezolvare

Impulsul mecanic al punctului material este exprimat prin formula

 
p  mv (1)

sau ca proiecţie pe axa mişcării

p  p x  m  v x  m  v (1’)
3
 Proiecţia acceleraţiei pe axa mişcării este

dv
ax  a  (2)
dt

şi din enunţul problemei

a  2 v (3)

Se egalează relaţiile (2) şi (3). Se obţine

dv
 2 v (4)
dt

Se separă variabilele

dv
 2  dt (5)
v

şi se integrează

dv
 v
 2   dt  2 v  C1  2  t  C 2 

2 v  2  t  C 2  C1  2 v  2  t  C 3 (6)

 
C
3

Constanta de integrare C 3 se află substituind condiţiile iniţiale (la momentul iniţial t 0  0 viteza iniţială v0

este 2m  s 1 ) în relaţia (6). Se obţine

C3  2 2 (7)

şi prin substituţie în (6) rezultă

2 v  2 t  2 2  v t  2 

 
v t 2 
2
(8)

Se înlocuieşte (8) în (1’). Se obţine

p  mt  2   2
(9)

Impulsul mecanic al punctului material după t1  5s de la începutul mişcării este


p t1   p1  m  t1  2 
2

 20  10 3 5  2 
2

4
 
p1  0,02 5  2  kg  
2 m
s
 2

 0,02 5  2  N  s

Pentru a deduce ecuaţia mişcării se egalează relaţiile

 dx
v 
 dt 
dx

 t 2  2
 
2
 
2
 dx   t  2 dt   dx    t  2 dt 

v   t  2 2 dt

 x  C1 ' 
1
3
3

 t  2  C2 '  

x
1
3
 3
 t  2  C 2 'C1 '

 
 
C '
3

x
1
3
 3
 t  2  C3 '  (10)

Constanta de integrare C 3 ' se află substituind condiţiile iniţiale (la momentul iniţial t 0  0 coordonata este

x0  0 ) în relaţia (10). Rezultă

8 8
0  C3 '  C3 '   (11)
3 3

Din (10) şi (11) se obţine ecuaţia de mişcare

x
1
3
 3
t 2 
8
3
 

x  f (t ) 
1 
3 

 

t  2  8  în metri.
3
(12)

P3. În cazul unui oscilator liniar armonic care se mişcă în lungul axei OX se cunosc la două momente de

timp diferite viteza şi acceleraţia. Astfel, la momentul t1 , v1  3m  s 1 , a1  5m  s 2 şi la momentul

t 2 , v 2  2m  s 1 , a 2  7m  s 2 . Ţinând cont de faptul că t1 , t 2 nu sunt cunoscute, determinaţi amplitudinea,

pulsaţia, frecvenţa, perioada oscilaţiei şi constanta elastică. Dacă  0   / 4 , aflaţi la ce moment de timp t 3 ,

viteza devine jumătate din valoarea acesteia la momentul iniţial t 0  0 . Masa oscilatorului este m  2 g .

5
Rezolvare

Ecuaţia oscilatorului liniar armonic pe axa OX este

x  A sin  t   0  (1)

din care rezultă formulele pentru viteză şi acceleraţie

dx
v  A cos t   0  (2)
dt

dv
a   2 A sin  t   0  (3)
dt

La momentul t1 sunt valabile relaţiile:

 3
 A cos t1   0   3  cos  t    
A
1 0
  (4)
  A sin  t1   0   5 5
2
sin  t1   0    2
  A

În mod analog, la momentul t 2 sunt valabile relaţiile:

 2
 A cos t 2   0   2  cos t 2   0   A
  (4’)
  A sin  t 2   0   7 7
2
sin  t 2   0    2
  A

În formula

sin 2   cos 2   1 (5)

se substituie relaţiile (4) şi (4’). Rezultă

 25
 4 2  29 2  1
 A  A
 49 
4
 4 2  2 2 1
 A  A

 6.a 
25  9   A
2 4 2

 se scad  (6)
49  4   A 6.b 
2 4 2

 25  49  5 2  0  5 2  24

24 24
 2   
5 5

6
 6 rad
2  (7)
5 s

Se introduce relaţia (7) în (6.a). Rezultă

2
24  24  2
25  9    A 
5  5 

2 2
 5   125  216   5  341 5 341
A2        A
 24   5   24  5 24 5

5 341
A m (8)
24 5

Se cunosc relaţiile:

2
  2   (9)
T

din care rezultă frecvenţa şi perioada oscilaţiei

 1 6
   Hz (10)
2  5

1 5
T  T  s (11)
 6

Din formula

K
 (12)
m

se obţine constanta elastică a oscilatorului liniar armonic

K  m 2 (13)

24
 K  2  10 3 
5

kg
K  9,6  10 3 (14)
s2

Dacă  0   / 4 , se va determina momentul de timp t 3 la care viteza devine jumătate din valoarea

acesteia la momentul iniţial t 0  0 .

Se ţine cont de formula (2) şi se obţine

7
   1  
A cos  t 3     A cos   0   
 4 2  4

  1  
cos  t 3     cos  
 4 2 4

  1 2
 cos  t 3     
 4 2 2

  2
 t3    arccos   2k , k  Z

4  4 

1  2  
t3   arccos    2k  , k  Z , t 3  0
 (15)
   4  4 

1 5
t3   1,209  0,785  2k  , k  Z , t 3  0 exprimat în secunde.
2 6

   
P4. Impulsul unui punct material este exprimat în SI prin relaţia p  3 A cos( Bt )i  2C j  Dt 2 k , în care

A, B, C , D sunt constante cunoscute. Să se determine:

a. modulul vectorului forţă rezultantă la momentul t1  1s ;


b. unghiul  dintre vectorul dp şi vectorul forţă rezultantă la momentul t2  2s ;

c. ecuaţiile mişcării, dacă masa punctului material este m  500 g şi vectorul de poziţie la momentul

  2
iniţial t0  0 este r0  4 j  k exprimat în metri.
3

Rezolvare

a. Legea fundamentală a mecanicii este

 dp
F (1)
dt

în care se introduce relaţia

   
p  3 A cos( Bt )i  2C j  Dt 2 k (2)

şi se obţine

8
    
F  3 A  sin Bt   Bt  ' i  0  j  D  2t k 
  
F   3 AB sin Bt   i  2 D t k (3)
   
F F
x z

Modulul forţei rezultante se calculează conform formulei


F  F  Fx2  Fy2  Fz2 (4)

din care rezultă

F  9 A 2 B 2 sin 2 Bt   4 D 2 t 2 (5)

şi modulul vectorului forţă rezultantă la momentul t1  1s este

F1  9 A 2 B 2 sin 2 B   4 D 2 N (6)
 
b. Din relaţia (1) în care dt  0 rezultă la orice moment (deci şi la t2  2s ) F  dp 

 
 
    F , dp  0 .

c. Din formula impulsului mecanic

 
p  mv (7)

şi ţinând cont de relaţia (2) se obţine vectorul viteză al punctului material


   
 p 1       m
v  3 A cos( Bt )i  2C j  Dt 2 k  2 3 A cos( Bt )i  2C j  Dt 2 k  (8)
m 0,5 s

    m   
v  [6 A cos( Bt )i  4
C j 2
Dt 2
k ]   v i  v j  v k (8’)
 s
x y z

v v v
x y z

Proiecţiile vectorului viteză pe axele de coordonate sunt:

 dx
v x  dt  6 A cos( Bt )
 dy
 vy   4C (9)
 dt
 v  dz  2 Dt 2
 z dt

din care rezultă relaţiile:

9
  dx  6 A cos( Bt ) dt

 dy  4C dt (10)
dz  2 D t 2 dt


Se integrează relaţiile (10). Se obţin formulele:

 x  6 A cos( Bt ) dt  C1
 
 y  4C  dt  C 2 

 z  2 D  t dt  C 3
2

 A
 x  6 B sin Bt   C1

 y  4C t  C 2 (11)
 2 3
 z   D t  C3
 3

în care C1 , C 2 , C 3 sunt constante de integrare.

Constantele se determină din condiţiile iniţiale. Conform enunţului problemei vectorul de poziţie la

momentul iniţial t0  0 , exprimat în metri, este

  2
r0   4 j  k (12)
3
   
r0  x0 i  y 0 j  z 0 k (13)

şi prin identificarea proiecţiilor pe axele de coordonate rezultă la momentul iniţial t0  0 coordonatele:


 x0  0

 y 0  4 (14)
 2
 z0 
 3

Se substituie (12) în (9). Se obţin constantele:


 0  C1

 4  C 2 (15)
2
  C3
3

Tinând cont de (9) şi (13) rezultă ecuaţiile de mişcare:

10
  A
 x  f 1 (t )  6 B sin( Bt )

 y  f 2 (t )  4 C t  4 (16)
 2 3 2
 z  f 3 (t )   D t 
 3 3

exprimate în metri.

P5. Un circuit este parcurs de un curent electric alternativ, cu frecventa   50 Hz . Se cunoaşte că la un

moment de timp oarecare, t1 , intensitatea curentului electric este i (t1 )  3 A şi viteza de variaţie a intensităţii

di
curentului electric este t1   400 10 A . Determinaţi perioada, pulsaţia, valoarea maximă şi valoarea
dt s

efectivă a curentului electric. Calculaţi constanta elastică a unui punct material, cu masa m  20mg , care ar

efectua oscilaţii liniar armonice caracterizate prin aceeaşi pulsaţie ca cea a curentului electric alternativ.

Indicaţie: Ecuaţia intensităţii curentului electric alternativ în funcţie de timp are expresia matematică

asemănătoare cu ecuaţia oscilatorului liniar armonic. Valoarea efectivă a intensităţii curentului electric

alternativ este I efectiva  I max / 2 , definită în mod asemănător cu valoarea efectivă a tensiunii electrice

alternative U efectiva  U max / 2 .

Rezolvare

Ecuaţia intensităţii curentului electric alternativ este

i (t )  I max sin  t   0  (1)

şi viteza de variaţie a intensităţii curentului electric are expresia

di d sin( t   0 )
 I max  I max  cos t   0  (2)
dt dt

La un moment de timp oarecare, t1 , relaţiile (1) şi (2) au forma:

 i t1   I max sin( t1   0 )  3


 di (t )  I cos( t   )  400 10 
 dt 1 max 1 0

11
  3
 sin  t1   0   I
max
 (3)
cos t1   0   400 10
  I max

Se introduc relaţiile (3) în formula trigonometrică

sin 2  t1   0   cos 2  t1   0   1 (4)

şi se obţine

9 16  10 5
  1   2 I max
2

2
I max  I max
2 2

9 2  16  10 5   2 I max
2
(5)

Pulsaţia curentului electric alternativ este

  2  (6)

rad
   100  (6’)
s

Substituind (6’) în (5) rezultă

9  10 4   2  16  10 5  10 4   2 I max
2

şi dacă  2  10  9  10 5  16  10 5  10 5 I max
2


25  10 5  10 5 I max
2

 I max  5 A (7)

Valoarea efectivă a curentului electric alternativ, cea pe care o măsurăm de regulă cu ampermetrul

I max
este I efectiva  (8)
2

5
 I efectiva  A
2

Perioada curentului electric alternativ este invers proporţională cu frecvenţa

1
T (9)


din care rezultă

12
 1
T s  T  0,02 s
50

Pulsaţia oscilaţiilor liniar armonice pentru un punct material cu masa m este

K
 (10)  K  m 2 
m

K  20  10 6  10 4  2  2 

kg
K 2
s2

P6. Un corp cu masa m  4000 g se mişcă sub acţiunea unei forţe rezultante care depinde de
   
coordonatele carteziene x, y, z conform relaţiei F  5 A  xi  3B y 2 j  7C sin( Dz )k

exprimată în SI, în care A, B, C , D sunt constante presupuse cunoscute. Să se determine:

a. lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă pentru a deplasa corpul dintr-un punct M de vector de

        
poziţie rM  2 j  k , într-un punct N caracterizat prin vectorul de poziţie rN  i  3 j  k.
2D 3D

Vectorii de poziţie sunt exprimaţi în metri;

b. dacă în punctul M corpul se afla în repaus, determinaţi viteza corpului în punctul N exprimată în

km / h .

Rezolvare

a. Lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă pentru a deplasa corpul dintr-un punct M într-un punct

N este

N N xN yN zN
 
LMN   F  dr 
M
 F dx  F dy  F dz    F dx   F dy   F dz
M
x y z
xM
x
yM
y
zM
z (1)

Din formula
   
F  5 A  xi  3B y 2 j  7C sin( Dz )k (2)

rezultă

13
  Fx  5 Ax

 Fy  3B y
2
(3)
 F  7C sin( Dz )
 z

Ţinând cont de expresiile

    
rM  2 j  k  xM  0 , y M  2 , z M   exprimate în metri (4)
2D 2D

     
rN  i  3 j  k  x N  1, y N  3 , z N  exprimate în metri (5)
3D 3D

Se introduc (3), (4) şi (5) în (1). Se obţine

1 3  /( 3 D )

LMN   5 Ax dx    3B y dy  2
  7C sin( Dz )dz
0 2  /( 2 D )

x2 1 3 C  /(3D)
LMN  5 A  B y 3  7 cos( Dz )
2 0 2 D   /(2 D)

5 C   
LMN  A  B (27  8)  7 cos( D )  cos( D )
2 D 3D 2 D 

𝐿 = 𝐴 − 19𝐵 − 7 𝑐𝑜𝑠 − 𝑐𝑜𝑠 = 𝐴 − 19𝐵 − 7 ⋅

5 7 C
LMN   A  19 B  J (6)
2 2 D 

b. Se aplică teorema de variaţie a energiei cinetice

LMN  EC  ECN  ECM (7)

În mecanica clasică energia cinetică este

m v2
EC  (8)
2

prin urmare

m v 2N
ECM  0 şi ECN  (9)
2

Se substituie (6) şi (9) în (7). Rezultă

5 7 C  m v 2N
 2 A  19 B  2 D   2 

14
 2 5 7 C
vN    A  19 B 
m 2 2 D 

1/ 2
1 5 7 C m
vN   2 A  19 B  2 D   (10)
2 s

Deoarece

m 10 3 km km km
1   3600  10 3  3,6  
s 1h h h
3600

1/ 2
3,6  5 7 C km
vN   A  19 B  
2 2 2 D  h

P7. Forţa rezultantă ce acţionează asupra unui punct material cu masa m  25 g are expresia matematică

F  5 v în SI, unde v reprezintă viteza corpului şi  este o constantă cunoscută. Ştiind că mişcarea se

desfăşoară în lungul axei OX, astfel încât la momentul iniţial t 0  0 corpul se afla în repaus, determinaţi viteza

m
şi lucrul mecanic al forţei după un sfert de oră de la începutul mişcării. Aplicaţie numerică:   10 4 kg .
s3

Rezolvare

Legea fundamentala a mecanicii clasice proiectată pe axa mişcării are expresia matematică

F  Fx  m  a x  m  a (1)

în care, conform enunţului problemei, forţa rezultantă este

F  5 v (2)

şi ţinând cont de formula acceleraţiei

dv
a (3)
dt

Se substituie relaţia (3) în (1) şi se egalează cu (2). Rezultă

dv
m  5 v (4)
dt

Se separă variabilele
15
 dv
m  5  dt (5)
v 
 functie de var . t
functie de var . v

Se integrează relaţia (5)

dv
m  5  dt 
v

m  2  v  C1  5  t  C 2

 2 m v  5  t  C 2  C1 

 
C
3

 2 m v  5 t  C3 (6)

Constanta de integrarea C 3 se determină apelând la condiţiile iniţiale (la momentul iniţial t 0  0 corpul

se afla în repaus, v 0  0 ) . Se obţine

C3  0 (7)

Prin urmare, din (6) şi (7) rezultă relaţia vitezei ca funcţie de timp

5
2 m v  5 t  v t 
2m

25  2 2
v t (8)
4 m2

1
La momentul t1  h  15 min  15  60 s  900 s , din (8) se obţine
4

vt 1   v1 
25 10  4  
2

 900  
2 10 8  81  10 4
 81 
10  4
 81 

4 25  10 3 
2
4  25  10 6 10 2  10 6

m
 v1  81
s

Lucrul mecanic total se calculează conform formulei

P   P P
L0 P   F  d r   F x  dx   F  dx
0 0 0

în care se substituie relaţia (2), ţinând cont de (8). Se obţine

16
 t1 t1 3/ 2
P P
 25  2 2 
LOP   5  v dx    5  v  v dt  5   v dt  5   
3/2
t  dt
 4 m 2
0 0 0 0 
dx  v  dt

t
53  3 1 3 5 4  4 t 4 t1 5 4  4 4
LOP  5 3 3  t dt  3 3  t1 (9)
2 m 0 2 m 4 0 25 m 3

5 4 10 16 5 4 10 7 8 38 38
LOP  5 3 900  5 6  3  10  5 2  10  4
4 8

2 25  10 9 2 5 2 5 2 5

LOP  82,0125 J

P8. Se consideră un punct material cu masa m  2000 mg a cărui mişcare este descrisă de vectorul de

poziție
   
r  4 A t 5 i  3B sin( t 3 ) j  5 C e  t k
  
exprimat în SI, în care A, B, C ,  ,  sunt constante presupuse cunoscute şi i , j , k sunt versorii constanţi ai

axelor de coordonate carteziene. Să se determine:

a. ecuaţiile mişcării pe axele de coordonate;

b. modulul vectorului acceleraţie la momentul t1  1s ;

c. energia cinetică la momentul t1  1s .


Aplicaţie numerică: A  0.25 m  s 5 , B  0.1 m , C  2 m ,   s 3 ,   2 s 1 . Se va ţine cont de valorile:
2

 2  10 , e 2  7 .

Rezolvare

a. Se compară formula generală a vectorului de poziţie exprimat în coordonate carteziene

   
r  xi  y j  zk (1)

cu relaţia din enunţul problemei

   
r  4 A t 5 i  3B sin( t 3 ) j  5 C e  t k (2)

Rezultă ecuaţiile mişcării:

17
  x  f 1 (t )  4 A t 5

 
 y  f 2 (t )  3B sin  t
3
(3)
 z  f (t )  5C exp t 
 3

exprimate în metri.

b. Se aplică formulele de calcul pentru proiecţiile acceleraţiei pe axele de coordonate carteziene:

 dv x d 2 x
a
 x   2  x
 dt dt
 d v y d2y
 ay   2  y (4)
 dt dt
2
a  d v d 2z
z
  z
 z dt 2 dt 2


şi relaţia de calcul al modulului acceleraţiei

a  a x2  a y2  a z2 (5)

Prin derivarea în raport cu timpul a ecuaţiilor mişcării (3) rezultă proiecţiile vitezei pe axele de

coordonate carteziene


 x  20 A t
4

  
 d  t3
 y
   3 B 
cos  t 3

dt
 
 9 B  t 2 cos  t 3 (6)

 z  5C expt   d   t   5C exp t 
 dt

exprimate în m/s. Derivând încâ o dată relaţiile (6) în raport cu timpul, se obţin expresiile proiecţiilor

acceleraţiei


a x  x  80 A t 3

   

 d  t3

 a y  y  9 B  
  
d t 2 cos  t 3
 9 B  
2 t  
cos  t 3
 t 2
sin  t 3

dt
dt  

  
 a z  z  5C   d exp  t   5C  2 exp t 
 dt

a x  80 A t 3

  
 a y  9 B t 2 cos  t  3 t sin  t
3 3 3
  (7)
 a  5C  2 exp t 
 z

18
 La momentul t1  1s , ţinând cont de valorile constantelor rezultă

a x (t1 )  a x1  80  0,25  20
       
a y (t1 )  a y1  9  0,1  2 cos   3  sin   (8)
 2 2 2  2 
 a z (t1 )  a z1  5  2  4  exp2

 m
 a x1  20 
s2
 27  0,1 2 m 27 m

 a y1     2  10 , e 2  7 (8’)
 4 s2 4 s2
 a  40  e 2 m  280 m
 z1 s2 s2

Substituind relaţiile (8’) în formula (5) se obţine modulul acceleraţiei

𝑎= 400 + + 280 = √1600 + 729 + 78400 = √80729 ≅ 142,064

𝑎 ≅ 142,064

c. Energia cinetică a punctului material în mecanica clasică se calculează cu formula

m v2
Ec  (9)
2

în care se ţine cont de relaţia

v 2  v 2x  v 2y  v 2z (10)

şi de exprimarea proiecţiilor vitezei din setul de relaţii (6).

Din (6), la momentul t1  1s , ţinând cont de valorile constantelor rezultă

 v x (t1 )  v x1  20  0,25
   
 v y (t1 )  v y1  9  0,1  cos  
 2 2
v z (t1 )  v z1  5  2  2 exp 2

 m
 v x1  5 s

 v y1  0 (11)
 m
v z1  20  e  140
2

 s

Se substituie (11) în (10) şi apoi în formula energiei cinetice. Se obţine

Ec 

2  10 3 25  140 2  
2
19
 𝐸 = 19,625𝐽 (12)

P9. Să se determine formula energiei potenţiale a oscilatorului liniar armonic care se mişcă în lungul axei

OX.

Rezolvare

Se aplică formula de definiţie a energiei potentiale în punctul caracterizat prin vectorul de poziţie r

0 
 
E p r    F  dr (1)

r

limita superioară corespunzând punctului de referinţă în care prin convenţie E PO  0 , punct ce poate fi

considerat şi originea axelor de coordonate.

Forţa rezultantă ce acţionează asupra oscilatorului liniar armonic este

 
F  K r (2)

K = constanta elastică a oscilatorului.

Din (1) şi (2) rezultă

0
  
E p ( r )   K  r  dr (3)

r

Se ţine cont de formula

 
r  dr  x  dx  y  dy  z  dz (4)

şi prin substituţie în relaţia (3) se obţine

0

E p (r )   K   x  dx  y  dy  z  dz  (5)

r

Deoarece evoluţia oscilatorului liniar armonic se desfăşoară în lungul axei OX, relaţia (5) se

particularizeză sub forma

0
0
x2 K x2
E P ( x)   K  x  dx   K  
x
2 2
x

20
 K x2
E P ( x)  (6)
2

Ţinând cont de formulele

x  A sin  t   0  (7)

K
 (8)
m

prin substituţie în relaţia (6) se obţine

m 2
Ep  sin 2  t   0   E p (t ) (9)
2

Relaţia (9) arată că energia potenţială a oscilatorului variază în timp, dar energia totală

E  E p  E c este constantă (se conservă). Prin urmare, atunci când energia potenţială cresţe energia

cinetică scade (şi invers), astfel încât energia toatală se menţine constantă.

 
P10. Forţa care acţionează asupra unui punct material cu masa m  1500 g este F  25 sin  t   ,
2 3

exprimată în SI, în care  este o constantă strict pozitivă, cunoscută. Dacă mişcarea se desfăşoară numai în

lungul axei OX, determinaţi pulsaţia, frecvenţa, perioada, faza iniţială, constanta de elasticitate şi amplitudinea

oscilaţiei. Calculaţi energia cinetică, energia potenţială şi energia totală la momentul t 2  2s. Aplicaţie

m
numerică:   10 5 kg .
s2

Rezolvare

Ecuaţia de mişcare a oscilatorului liniar armonic care efectuează o mişcare în lungul axei OX este

x  A sin  t   0  (1)

şi forţa rezultantă proiectată pe axa mişcării are expresia

Fx  F   K  x (2)

în care K = constanta de elasticitate.

Substituind relaţia (2) în (1) rezultă

21
 F   KA sin  t   0  (3)

iar din enunţul problemei formula forţei este

 
F  25 sin  t   (4)
2 3

Se compară relaţiile (3) şi (4). Se obţin mărimile:

- produsul KA  25  (5)

 rad
- pulsaţia  (6)
2 s


- faza iniţială 0  rad (7)
3

Din formula pulsaţiei oscilatorului liniar armonic

K
 (8)
m

rezultă constanta elastică a oscilatorului

K  m 2 (9)

2 10 kg
K  1500  10 3   1,5   K  3,75  (10)
4 4 s2

Din relaţia (5) se obţine amplitudinea oscilaţiei

25 25  10 5
A 
K 3,75

 𝐴 ≈ 6,67 ⋅ 10 𝑚 = 66,7𝜇𝑚 (micrometri sau microni).

Ţinând cont de formulele

2
  2   (11)
T

rezultă frecvenţa oscilatorului liniar armonic


 1
  2     0,25 Hz (12)
2 2 4

şi perioada

22
 1
T  4s (13)


Formula energiei cinetice în mecanica clasică este

m v2
Ec  (14)
2

în care se ţine cont de viteza oscilatorului obţinută prin derivarea în raport cu timpul a elongaţiei x din relaţia

(1)

dx
v  A cos t   0  (15)
dt

m  2 A 2 cos 2  t   0  K A 2 cos 2 ( t   0 )
Ec   (16)
2 2

Energia potenţială a oscilatorului liniar armonic se calculează conform formulei demonstrate în

problema 9

K x 2 K A 2 sin 2 ( t   0 )
EP   (17)
2 2

Energia totală reprezintă suma energiei potenţiale şi a energiei cinetice

K A 2 sin 2  t   0  K A 2 cos 2  t   0 
E  E P  EC   
2 2

E
 
K A 2 sin 2  t   0   cos 2  t   0  K A 2
 (18)
2 2

În deducerea relaţiei energiei totale s-a ţinut cont de formula trigonometrică

sin 2   cos 2   1

Relaţia (18) confirmă conservarea energiei totale a oscilatorului liniar armonic. Forţa elastică ce

acţionează asupra oscilatorului liniar armonic fiind o forţă conservativă, energia totală a sistemului este

constantă (se conservă). Prin urmare, atunci când energia potenţială creşte, energia cinetică scade şi invers,

energia totală rămânând constantă, după cum se poate observa si în figura de mai jos.

23
 𝐸

𝐹⃗ = −𝐾𝑥𝚤⃗

La momentul t 2  2s din relaţile (16), (17) şi (18) se obţin mărimile

 
K A 2 cos 2     K A 2 cos 2  K A2 
1
2
E c (t 2 )   3
 3  4 KA (19)
2 2 2 8

 
K A 2 sin 2     K A 2 sin 2  K A2 
3
2
E P t 2    3  3  4  3K A (20)
2 2 2 8

K A 2 3K A 2 K A 2
E  
8 8 2

exprimate în J.

24