Fişa de lucru: Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice

Prof. dr. Ioan Mărculeţ

Terra este o planetă a Sistemului Solar, situată la o distanţă medie de 149.500.000 km faţă de Soare. Terra sau
Pământul se evidenţiază prin următoarele caracteristici:
A. Forma Pământului
Care este forma Pământului? Datorită cărui fapt Pământul are această formă?
De-a lungul timpului, forma Terrei a fost Reprezentarea geoidului și terroidului
considerată ca fiind:
a. elipsoid de rotație, .......................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
(Forma de elipsoid este caracteristică unui corp
omogen. Pământul nu este un corp omogen din punct
de vedere fizico chimic.)
b. geoid, ............................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
(Diferența între geoid și elipsoid este de ±100 m.)
c. terroid sau telluroid, ....................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.
Explică modul în care forma Terrei determină distribuirea inegală a energiei solare pe suprafața sa.

B. Dimensiunile Pământului
 Activitate în perechi
Exercițiul I: Analizați tabelul alăturat și rezolvați următoarele cerințe:
a. Precizați suprafața Pământului. Dimensiunile Pământului
..................................................................................... Suprafața 510 mil. km2
b. Calculați diferența dintre raza ecuatorială și Volumul 1,08 mld. km3
raza polară. Raza ecuatorială (semiaxa mare) 6.378,1 km
..................................................................................... Raza polară (semiaxa mică) 6.356,7 km
Lungimea circumferinței 40.075 km
c. Calculați diferența dintre lungimea
Ecuatorului
circumferinței Ecuatorului și circumferința unui
meridian. Lungimea circumferinței unui 40.008 km
meridian
.....................................................................................

C. Alcătuirea chimică a Pământului

Din punct de vedere chimic, Pământul este alcătuit din 90 de elemente, diferite ca proporții.
 Activitate individuală
Exercițiul II: Cu ajutorul graficului de mai jos scrie:
 numele principalelor opt elemente chimice care intră în alcătuirea Pământului; ..........................................................
...........................................................................................................................................................................................................
  valorile procentuale ale principalelor Principalele elemente chimice din alcătuirea Pământului
cinci elemente:
 oxigen = ................................................
 siliciu = ..................................................
 aluminiu = .............................................
 fier = .....................................................
 calciu = .................................................

D. Proprietățile fizice ale Pământului

I. Magnetismul terestru .........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Polii magnetici nu corespund cu polii geografici: Polul Nord magnetic se află în Arhipelagul Canadian (la 70 lat.
N și 100 long. E), iar Polul Sud magnetic, în Antarctica (la 68 lat. S și 143o long. E).
Exercițiul III: Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți consecințele geografice determinate de magnetismul
terestru.

II. Gravitația .............................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul IV: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele geografice ale gravitației terestre.

III. Densitatea medie a Pământului este de 5,52 g/cm3. Pe verticală, distribuția densității scade din interior
spre suprafață: 12-17 g/cm3 în nucleu, 4-6 g/cm3 în manta și 2-3 g/cm3 în scoarță.
Precizați cauza pentru care cea mai mare densitate se găsește în interiorul planetei (în partea
centrală).

IV. Înclinarea axei terestre.

Axa terestră este o axă imaginară care intersectează suprafața globului terestru în cele două puncte diametral
opuse numite poli geografici (Polul Nord și Polul Sud).
Exercițiul V: Observă imaginea de mai jos. Care este poziția axei terestre?
a. verticală b. orizontală c. înclinată
 Axa terestră formează un unghi de 23o27’ cu verticala și un unghi de
o
66 33’ cu planul orbitei. Ea rămâne fixă în raport cu stelele, fiind îndreptată
spre același punct de pe bolta cerească (Steaua Polară).
Exercițiul VI: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele
geografice ale înclinări axei terestre.

V. Mișcările Pământului
Asemănător cu celelalte planete din Sistemul Solar, și Terra efectuează o
serie de mișcări, mai importante fiind:
 mișcarea de rotație;
 mișcarea de revoluție.
A Mişcare de rotaţie ................................................................................................
....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Viteza mișcării de rotație scade le la Ecuator spre poli: 465 m/s la Ecuator, 345 m/s la 60o latitudine și 0 m/s la poli.
Consecințele mișcării de rotație.
Exercițiul VII: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de rotație.

 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Variația orei pe glob
Un punct de pe suprafaţa Terrei execută o mişcare de rotaţie completă (360o) în 24 de ore.
 Activitate individuală
Calculează câte grade de meridian parcurge un punct de pe suprafaţa Pământului într-o oră.
Exercițiul VIII:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Activitate in perechi
Exercițiul IX:Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, răspundeţi la următoarele întrebări.
1. Cum se numeşte distanţa de 15o longitudine? …………………………………………………………………………………………..
2. În câte fusuri orare a fost împărţită suprafaţa Pământului? ………………………………………………………………………........
3. Câte grade are meridianul Greenwich? …………………………………………………………………………………………………..
4. Câte grade are meridianul considerat „linia internaţională de schimbare a datei”1? ………………………………………………...
B Mişcare de revoluție ..............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Ce este anul bisect?
Viteza medie a mișcării de revoluție este 29,7 km/s.
Pământul este mai aproape de Soare la periheliu (147.100.000 km, la 3 ianuarie) și la distanță mai mare la
afeliu (152.100.000 km, la 6 iulie).
Consecințele mișcării de revoluție.

1
Spre est de acest meridian, ne aflăm în ziua curentă, iar spre vest, suntem cu o zi înainte.
 Exercițiul X: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de revoluție.
 ................................................................................................................................................................................................
 echinocțiul de primăvară (21 martie) ...............................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 solstițiul de vară (22 iunie) .................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 echinocțiul de toamnă (23 septembrie) ...........................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 solstițiul de iarnă (22 decembrie) .....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul XI: Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.

 ................................................................................................................................................................................................
(o zonă caldă, două zone temperate și două zone reci).

Mai multe fişe la adresa:

https://www.academia.edu/34451349/Geografie_fizică._Caiet_cu_fişe_de_lucru_pentru_clasa_a_IX-
a_Partea_I_Ioan_Mărculeţ_Cătălina_Mărculeţ