SOLUȚII DE DISTRIBUȚIE 1

—
9. Aplicații
9.3 Întrerupătoare pentru protecția Luați în considerare că în DY800 „Substații
secundareAparatură prefabricată de 24 kV în carcase
liniilor și cablurilor metalice interioare rezistente la arc cu întrerupător (ICS)”,
Compania de Utilitate Publică ENEL Distribution necesită
un curent de întrerupere nominal de 16 A pentru cablurile
fără sarcină.
Fig. 9.19: exemplu de marcare a cablurilor
9.3.1 Relee de protecție pentru linii de cablu
Dacă protecția liniei este realizată de un întrerupător
Vom calcula acum curentul de încărcare al unui cablu de
cu releu de protecție, rețineți că protecția liniei este
medie tensiune.
adecvată atunci când este asigurată protecția împotriva
Se va folosi ca exemplu un cablu monoconductor tip
suprasarcinii și când pot fi identificate defecțiuni de
RG7H1M1 12/20kV cu secțiunea 1·50 mm2. Vom
scurtcircuit polifazate și defecțiuni la pământ
presupune, de asemenea, că tensiunea de operare este
monofazate. Aceasta înseamnă că protecția este
17,5 kV la o frecvență de 50 Hz și că cablul are 2 km
extrem de simplă și, în general, limitată la următoarea
lungime.
protecție
functii:
Se va aplica următoarea formulă:
1 U • releu 49 protectie termica la
XC = = suprasarcina;
C 3.I
• releu 51 supracurent
Unde: protecţie; 49
50/51
XC este reactanța capacitivă a cablului, C' este • releu 50 protectie la 51G
supracurent la
capacitatea cablului în µF/km scurtcircuit;
U este tensiunea linie la linie a rețelei în VI este • relè 87L protectie la curent
rezidual de linie, aplicabila
curentul de încărcare al cablului în A atunci cand este necesara
Presupunând că valoarea capitală furnizată de protectia selectiva intr-o
producător este, pentru cablul în cauză, anumita parte a retelei de
0,25 µF/km distributie (ex.: in instalatii
industriale cu retele inelare); Fig. 9.20
Rezultatul va fi: I = 2 ·f ·C · E
• releu 50N protectie la
și astfel: I = 2 · 50 · 0,25 10-6 · 2 · 17,5 103/ 3 = 1,6 A pamant.
O configurație tipică este ilustrată în fig. 9.20.
Astfel calculat, curentul de încărcare trebuie În acest caz, releele recomandate sunt:
comparat cu valoarea preferențială specificată în REF 601, REF 611, REF 615, REF 620, REF 630, ROSU
standard (vezi tabelul din secțiunea anterioară), care 615 (fig. 9.21).
este
31,5 A pentru valoarea tensiunii în cauză dar, mai ales,
trebuie comparată cu valoarea furnizată de producătorul
întreruptorului.

Consultați Ghidul tehnic intitulat „Criterii de

protecție pentru rețelele de medie tensiune” pentru
Fig. 9.21 mai multe detalii.
2 TEHNICFACILE DE APLICARE NR. 26– MEDIUDISPOZITIVE DE COMUTARE A TENSIUNII: TEHNOLOGII ȘI APLICAȚII
9.4 Aparate de comutare
si protectie a
motoarelor
Fig. 9.22: exemplu de motor ABB MT
9.4.1 Exemplu de pornire a motorului
Un exemplu practic (ilustrat în fig. 9.23) va fi acum
discutat cu scopul de a evidenția criteriile de alegere a
aparatelor de comutare și protecție.
F = Siguranțe ABB CEF de 7,2 kV
Q = tip VD4 12.06.20 întrerupător principal (12
kV – 630 A – 20 kA)
Q1 = contactor de comutare tip VSC (7,2
kV – 400 A)
R = Grila HV
T = transformator de putere HV/MT
W = barele principale ale tabloului MT cu secțiunea
S=3 x (60 x 5) mm2 și lungime= 10 m
W1 = cablu de conectare între transformator și tablou cu
secțiune S = 2 x (3 x 150) mm2
iar lungimea l = 20 m
W2 = cablu de legătură între contactor și motor cu
secțiune S = 3 x(1 x 50) mm2 și lungime l = 210
m
T
W1 Q
R
Fig. 9.23
Alte date:
Un = 6 kV tensiune de fază nominală pe
partea MT f = frecvența rețelei de 50 Hz
S”kQ = 200 MVA puterea de scurtcircuit a rețelei pe
partea de alimentare a transformatorului
R = 1,173 m, X = 1,978 m caracteristicile
W1 W1
cablului W1
RW2 = 74 m, X = 27 m caracteristicile cablului
W2
W2
M = Motor trifazat cu colivie de medie tensiune
ABB HXR.
Datele principale ale motorului sunt:
Tensiune nominală Ur = 6000 V
frecvență nominală f = 50 Hz
turatie nominala 1500 rpm = 4 poli
Putere nominala Pr = 1250 kW
Eficienta la sarcina maxima =
97,5%Factorul de putere la sarcină
maximă cos = 0,88 Curent nominal IN =
140 A
Raportul curent de pornire/curent
nominal IA/IN = 6,5
Cuplul nominal Tn = 7994 Nm
Cuplul de pornire/raportul cuplului
nominalTs/Tn = 0,8
Raport cuplu maxim/cuplu nominal
TM/Tn= 2,3
Inerția rotoruluiMJ = 63,3 kgm2
De asemenea, vom presupune că cuplul de pornire al
sarcinii nu poate fi mai mic de 0,2 Tn (cuplul de
rupere).Vom începe prin a calcula anumite date generale:
Reactanța grilei este:
Reactanța motorului la pornire este:
Cea mai economică soluție este cu siguranță pornirea
directă, așa că vom începe cu acest caz.
F Î1 W2
M
3~
 SOLUȚII DE DISTRIBUȚIE
—
9. Aplicații
Folosind formulele din cap. 4.2.3 și deoarece reactanțele
cablului W1, barele W și siguranța sunt neglijabile:
Tensiunea la bornele motorului la pornire este:
Și căderea de tensiune este:
În acest caz, pornirea directă este posibilă deoarece
căderea de tensiune este acceptabilă și cuplul de
pornire mai mare decât cuplul de rupere al sarcinii
(0,72>0,2).
9.4.2 Cum să alegi siguranțe
Siguranțele ABB CMF sunt conforme cu standardele DIN
43625 și sunt potrivite pentru protejarea motoarelor.
Acestea trebuie alese prin evaluarea condițiilor de
serviciu, adică
• Tensiunea de alimentare;
• curent de pornire;
• timpul de începere;
• numărul de porniri/oră;
• curentul de sarcină maximă al motorului;
• curent de scurtcircuit al instalației.
3
Protecția împotriva scurtcircuitelor este asigurată de
siguranțe. Alegeți întotdeauna siguranțe cu un curent
nominal mai mare decât motorul, pentru a preveni
declanșarea acestora la pornirea motorului. Acest
lucru împiedică utilizarea lor pentru protecție
împotriva supraîncărcărilor, funcție pentru care
siguranțele sunt în general nepotrivite.
Aceasta înseamnă că este întotdeauna necesar să le folosiți
împreună cu un releu cu timp invers pentru protecție
împotriva supraîncărcărilor. Această protecție trebuie să fie
coordonată cu funcția asigurată de siguranță astfel încât
curbele releului și siguranțelor să se intersecteze într-un
punct care să permită:
1) protecția motorului împotriva supracurenților
furnizați de relee indirecte și care acționează
asupra contactorului, așa cum este descris în
continuare;
2) protecția circuitului împotriva curenților de defect
care depășesc capacitatea de întrerupere a
contactorului, până la curentul de defect maxim
admisibil. Protectie asigurata de siguranta.
Procedați în felul următor pentru a evalua condițiile de
funcționare (a se vedea IEC 60644 „Specificații pentru
siguranțe de înaltă tensiune pentru aplicații cu circuite de
motor” și Raportul tehnic IEC/TR 62655 „Tutorial și ghid de
aplicare pentru siguranțe de înaltă tensiune”):
• Tensiune nominală Un. trebuie să fie aceeași cu
tensiunea de funcționare a instalației sau mai
mare. De asemenea, asigurați-vă că nivelul de
izolație al sistemului electric este mai mare decât
valoarea supratensiunii de comutare generată de
siguranțele care, pentru siguranțele utilizate de
ABB, este cu mult sub limita stabilită de IEC
60282-1 „High- siguranțe de tensiune-– Partea 1:
Siguranțe limitatoare de curent” Standarde
ilustrate în tab.19.
Tensiune nominală Supratensiuni maxime de comutare
kV
kV
3.6 12
7.2 23
12 38
17.5 55
24 75
36 112
Tab. 19
 4 TEHNICFACILE DE APLICARE NR. 26– MEDIUDISPOZITIVE DE COMUTARE A TENSIUNII: TEHNOLOGII ȘI APLICAȚII

• Curent nominal In. Trebuie ales prin consultarea

diagramelor, care se referă la pornirea la intervale
Pornire maximă a
de timp uniforme, cu excepția primelor două
Curentul nominal al

motorului
siguranțelor [A]

timp 60 s porniri ale fiecărui ciclu orar, care pot avea loc în
succesiune imediată. Fiecare diagramă (fig. 9.24)
2x315
2x250 se referă la un timp de pornire diferit, adică: 60 s -
2x200 15 s - respectiv 6 s.
315
250
Dacă există intervale foarte scurte între porniri,
200 8 42 Numărul de porniri pe oră atuncieste recomandabil să verificați din nou pentru a vă
160
asigura că curentul de pornire nu depășește If · K, unde
If este
100 curentul de fuziune al siguranței la momentul pornirii
al motorului și K este un factor mai mic decât 1, o
63 funcție a In-ului siguranței, așa cum se arată în tab.
20 pentru siguranțe CMF.
200 1000 10000
Curent de pornire a motorului [A]

Un În K *) MinimI2
xt
[kV] [A] – [A2 xs]
Pornire maximă a
motorului 100 0,75 1,4 x 104
timp 15 s
Curentul nominal al

160 0,7 3,8 x 104

2x315
siguranțelor [A]

3.6 200 0,7 7,6 x 104

2x250
2x200 250 0,6 14 x 104
315 315RC280 0,6 21 x 104

250 63 0,75 0,48 x 104

100 0,75 1,40 x 104
200 32 16 8 4 2 Numărul de porniri pe oră
7.2 160 0,7 3,8 x 104
160 200 0,7 7,6 x 104
250 0,6 14 x 104
100 315RC280 0,6 21 x 104
63 0,75 0,48 x 104
63 100 0,75 1,4 x 104
12
200 1000 10000 160 0,7 3,8 x 104
Curent de pornire a motorului [A] 200 0,7 9,3 x 104

*) Factorul K se referă la valoarea medie a curentului 315RC280,

siguranță cu caracteristică tipică timp-curent pentru 315 A, dar cu
curent nominal maxim de 280 A.
Motor maximtimpul de
2x315
pornire 6 s Tab. 20
Curentul nominal al

2x250
siguranțelor [A]

2x200

315
• Capacitatea de rupere. Capacitatea de rupere a
siguranței (sau curentul maxim nominal de rupere)
250 trebuie să fie mai mare decât curentul de
200 32 16 8 4 2 Numărul de porniri pe oră scurtcircuit al instalației. În plus, curbele de
limitare a curentului de scurtcircuit furnizate de
160 producător permit stabilirea limitării curentului de
scurtcircuit pe partea de alimentare a siguranțelor
100 afectate de defecțiuni. Aceasta înseamnă că
dimensionarea aparatului de comutare și a
63
aparatului de control pe partea de sarcină va fi mai
200 1000 10000
puțin problematică.
Curent de pornire a motorului [A]

Fig. 9.24
 SOLUȚII DE DISTRIBUȚIE 5

—
9. Aplicații

În exemplul care tocmai a fost descris și deoarece

Timp maxim de pornire a
motorului tensiunea de funcționare a rețelei Ur = 6000 V, vom
15s
alege 7,2 kV ca tensiune nominală a siguranței. Ora de
Curentul nominal al

2x315
siguranțelor [A]

pornire ta se calculează cu formula descrisă în cap.

2x250
2x200
4.2.3, presupunând că cuplul de sarcină este TL =
315
8000 Nm cu KL = 1 cuplu constant, J = 230 kgm2
momentul
L
de inerție al sarcinii și cu Ts = 6395 Nm,
250
TM = 18386 Nm:
200 Numărul de porniri pe oră
32 16 8 4 2

160

100

63
Din acest motiv, vom folosi graficul cu starttimp
200 1000 10000
ta=15s iar la curent de pornire Is= 6,5 · 140 = 910 A cu 4
Curent de pornire a motorului [A]
porniri o ora, rezulta o siguranta de 315 A.
Fig. 9.25

Timp de pre-arc (e)

1000

Vom trece acum cu următoarea evaluare. Conform tab.

20 cu factorii K, valoarea lui K pentru o siguranță de
63A 7,2 kV, 315 A este 0,6.
100A
În plus, curba timpului de fuziune din fig. 9.26 arată
160A
200A că la 14,6 s (timpul de pornire), siguranța de 315
100
250A Alovituri dacă sunt traversate de curent la cca. 2000 A.
315A
Valoarea rezultată este deci Dacă · K = 1200 A.
2x250A
Această valoare este mai mare decât curentul de pornire
2x315A
(910 A), prin urmare utilizarea unei siguranțe de 315 A este
corectă și în ceea ce privește această condiție, care privește
posibilitatea unor intervale scurte între porniri.
10

0,1

0,01
100 1000 10000 100000

Curent prospectiv [A]

Fig. 9.26
 6 TEHNICFACILE DE APLICARE NR. 26– MEDIUDISPOZITIVE DE COMUTARE A TENSIUNII: TEHNOLOGII ȘI APLICAȚII

9.4.3 Exemplu de coordonare între siguranță - 2. dispozitivul de comutare trebuie să poată

releu de timp invers pentru protecția
împotriva suprasarcinii
Necesitatea unui releu cu temporizare inversă sau
independentă pentru protecția împotriva suprasarcinilor
poate fi apreciată observând curba de fuziune a siguranței
de 315 A. Supratemperatură prelungită, peste temperatura
specificată pentru clasa de izolație, este dăunătoare și
compromite grav durata de viață a mașinilor electrice.
În general, se fac următorii pași pentru coordonarea
celor două dispozitive (indicate în
IEC 60644 și cu referire la fig. 9.27):
1. atunci când este înmulțit cu factorul K,
caracteristica curentului de anticipare a timpului
a siguranței trebuie să fie la dreapta curentului
de pornire a motorului;
Timp (e)
suporta condițiile definite prin combinarea celor
două protecții;
3. curentul nominal al siguranței trebuie să fie ales
astfel încât, atunci când este în starea de
funcționare, siguranța să poată transporta în mod
continuu curent de funcționare complet fără
creșteri de temperatură;
4. curentul corespunzător punctului de intersecție
dintre curba siguranței și cea a releului trebuie să
fie mai mic decât capacitatea de rupere a
dispozitivului de comutare;
5. curentul minim de rupere al siguranțeinu
trebuie să depășească curentul minim de preluare
indicat de litera B;
6. daca se foloseste o protectie instantanee, punctul
de intersectie B se deplaseaza in C. De aceea
trebuie acordata atentie faptului ca dispozitivul
de comutare s-ar putea deschide la un curent mai

mare decat capacitatea sa de intrerupere;

7. curentul limitat al siguranței la curentul de defect
maxim al sistemului nu trebuie să depășească
D
curentul de rezistență al dispozitivului de
TCC al siguranței x K comutare pentru timpul de întrerupere a
siguranței, de obicei o jumătate de ciclu sau mai
puțin;
Caracteristica timp-curent a siguranței 8. curentul minim de rupere al siguranțeiar trebui să
fie de preferință cât mai scăzut posibil, în orice caz
100
Releu de supracurent în egal cu curentul cu rotorul blocat al motorului;
timp invers
9. curba de rezistenţă a cablului trebuie să rămână
în dreapta curbei de declanşare a protecţiilor
B rezultată. Dacă nu este cazul, poate fi necesară
mărirea secțiunii cablului.

10
A În exemplul nostru, ilustrat în timp-curentgraficul din
Caracteristica cablului fig. 9.30, pasul 1 a fost deja evaluat 1 (curba d').
Respectarea condiției cerute de pasul 2este confirmat,
deoarece coordonarea contactorului VSC7 cu siguranța
Curentul
motorului
aleasă a fost deja verificată de producător.
1 Pasul 3 a fost îndeplinit din plin, deoarece valoarea
siguranței este de 315 A cu un curent nominal de 140 A
al motorului.
C Curentul punctului de intersecție dintrecurba releului
și siguranța este cu 2000 A mai mică decât capacitatea de
0,1 întrerupere a contactorului VSC 7, egală cu 5 kA (linia e),
Instantaneu care denotă respectarea condiției descrise la punctul 4.
releu de eroare
Curentul minim de rupere al siguranței este de 950 A (dat de
producătorul siguranței), deci mai mic
E
0,01
100 1000 10000 Curent [A] decât curentul în punctul de intersecție
(2000 A): respectarea condiției descrise
TCC Caracteristica timp-curent Curentul maxim al dispozitivului de
întrerupere la punctul 5.
Figura 9.27: grafic explicativ dat în IEC 60644 Pasul 6 nu se aplică exemplului în cauză.
 SOLUȚII DE DISTRIBUȚIE 7

—
9. Aplicații

100
În ceea ce privește pasul 7, curbele furnizate de
Supracurent de întrerupere

producătorul siguranțelor date în fig. 9.28 arată că

la
2x315A 19,8 kA curent de scurtcircuit maxim, limitatcurentul
2x25 0A este de 22 kAp. În acest caz particular, coordonarea
între contactorul VSC și siguranța de 315 A este
(kAp)

garantată de producător până la

50 kA. Astfel, a fost verificată conformitatea cu
condiția specificată în acest pas.

315A În ceea ce privește pasul 8, putem afirma că curentul

250A cu rotor blocat pentru motorul în cauză depășește
200A 900 A și, prin urmare, este practic același cu curentul
160A minim de rupere al siguranței. Cu toate acestea, este
10
asigurată protecția motorului cu rotorul blocatde
100A
releul de protecție (funcția 51LR) mai degrabă decât de
siguranță.
În cele din urmă, pasul 9 ar putea fi critic deoarece
63A
punctul de intersecție al curbelor de protecție se
suprapune pe curba de rezistență a cablului de 50
mm2. Pentru a fi în siguranță, ar putea fi introdus fie
un prag suplimentar de supracurent în timp
determinat, fiesecțiunea cablului ar putea fi mărită, de
exemplu la 70 mm2.

10

10 100
Figura 9.28
Curent prospectiv (kA) (rms)

6000 V
b c e Icc max ) 19,78 kA
10000 s
d
A
f
1000 s

100 s

Figura 9.29

10 s

1s
d'
100 ms

a - curent motor, IN=140A, IS=910A

10 ms b - releu REF 615 protectie curent maxim in timp invers
c - caracteristica cablului de 50 mm2
d - TCC al siguranței CMF
315 d' - TCC al siguranței x
K
100A 1KA 10MA 100MA 1MA e - capacitatea de rupere a contactorului VSC 7
f - supracurent de scurtcircuit

Figura 9.30
8 TEHNICFACILE DE APLICARE NR. 26– MEDIUDISPOZITIVE DE COMUTARE A TENSIUNII: TEHNOLOGII ȘI APLICAȚII

9.4.4 Relee de protectie pentru motoare

Dacă protecția este asigurată de întrerupătoare și relee de
49
50 protecție, condițiile de funcționare defectuoase pot fi identificate
48
46 prin intermediul diferitelor funcții de protecție, dintre care una
49 51LR poate fi și stand-by-ul celeilalte, de exemplu, scurtcircuitele pot fi
50 51G
48 66 identificate folosind supracurent și/sau protectii cu curent
46 27
rezidual.
51LR
51G Funcțiile de protecție necesare motoarelor sunt:
66
• releu 49 protectie la suprasarcina imaginii termice;
• releu 50 protecție la supracurent la scurtcircuit (poate fi
înîmpreună cu siguranțe);
• releu 87M protectie la curent rezidual;
• releu 51G protectie la supracurent defect;
• releu 48 protectie impotriva supracurentului pentru
M M pornire prelungita;
• releu 51LR protectie impotriva supracurentului pentru rotor blocat
A B
în timpul alergării;
• releu 46 protectie la supracurent cu secventa negativa;
• releu 66 numarul de porniri control protectie.
49 49 Alte funcții de protecție pot fi incluse pentru aplicații
50 50
48 48 speciale și sunt:
46 46
51LR 51LR • releu 27 protectie la subtensiune impotriva
67G 67G deconectarii motorului;
66 66
27 27 • releu 37 protectie la subcurent (tipic pentru pompe
submersibile);
• protecția releului 78 împotriva pierderii în trepte la motoarele
sincrone. Unele configurații tipice ale sistemului de protecție sunt
ilustrate în fig. 9.31.

M M
În acest caz, releele recomandate sunt: REM 611, REM 615, REM 620,
REM 630 (fig. 9.32).

Consultați Ghidul tehnic intitulat „Criterii de protecție pentru

C D rețele de medie tensiune” pentru mai multe detalii.
Figura 9.31

Fig. 9.32