Ghidul Consilierului de Prevenire

H nnEIE
fficNPAs
fisb!'D##d®U#R.#8#
Introd.ucere
Acest ghid, conceput de domnul Ren6 Wendling (fost inginer-Şef la CRAM

•®L Beneficiarii
Strasbourg),programului pHARE
a fost realizat WAOD mulţumesc
În colaborare lNRS
cu experţii pentru
români că le-a pus
şi francezi.
la dispoziţie documentaţia Şi i-a autorizat să reproducă anumite păr!i.
c#o
nDEn
occupauonal dlsoasos
12.Mdy` 200613.'28 CJP NEAMŢ No.0097 P, '
Cuprin§
•1. DEMEFis„„„h
1.1. Baze legişlative
1,1.1 Natura şi iei.arhizarea normelor.
a. Exemple de ierarhlzare a riotmelor.
b, Alte surse ale dreptuluL muncll ş[ valoarea lor,.„„.„ .,.,,.,. „ ,,...
G.-.DreptLil Comunitar derivat
1'1.2' Directivele, eii.roEene În dcimeniul securităţii şi sănătă{ii În muncă ,................
1.2, Prlnclpiile Gen6rale d.e Prev6nire..„.„...„...„„ ...,........-.
1.2.1, Prevenlr©a rlst}u_rllc)r profesionale.: lnventar„ ....... „„ .......... „..„ ...............-.-.
1® GENERALITĂŢI„.'..... „ ............ „„,..
2. ACCIDENTELE DE MUNCĂ
2:2Pnât:nâ`,âri,DsÎ#srt:iepaeîohc|daecnct,Îg:tdeîemduenâău.h.â.â.'.........."-...-...-.-".'...-`..-`.-...-..
2,3 Accidentele de muncă în Rc)mânla.,.„ ......... „ ........ „,.„.„ ....... „ ,....,
3. BOL!LE PROFESIONALE
3.1 Defîniţie, Declararea bolilor profesionale
3.2. Boiiie prof©8ionale În Româriia.„ ....
4.ALTERiscdEi-şi-E-EE-6i.E.E)Ă`b.rinĂ+n6Â RE-.....".--"....."""„."".„..'......
1,3. Evaluarea riscurilcir profe5iona]e (EVRP)„,.„ ....... „ .....
1.4. ldentifioarea şi evaluarea risourilor..
11. RISCUF`l SPECIFICE şl PREVENIRE„ ...... „ .... „ ...... „
1[.1. Evaluarea rlscuri!or profeslonale (EVRF') o problemă de metoclă !
11.2. Riscurile în Înlreprindere
' --------.. '' ...-......-.. " ..... 1 ,,,,, 1 ....... ` ,, . ` ......... `. ' ..,,.... ' ............ ' .` ......,,,,,
1. Riscuri legat6 de ecriipamBnte tehnice .... w ...... „ ........ „.„„.„.„ ..... „ .......,............
2. R]scm Chimice„...„„ ......... „„„..„.." ..... „ .....
3. Riscurl fizlce .... „„ ,.....
4. Riscurl legale~.de instala jle electrlc9
5. Activităti rrianual© la pos.tul de muncă
6. Rl§curi generate de manipularea Şi transpcirlul mecanic
7, Rlscurl de incendlu.explc]zie...`
8. Ri§curi în încăperile de lucru ............... „„..„„.„...„.
ll.3.Securitatea în în(reprindere„...„„„
9. Organizarea securităţii„„ ............... „..
10. Sigurariţa traficulul ru'tier şi pietonal
11. C)rganizarea prirnulul ajiitor„ ..,. „„ .....,...
2.ĂC€i-dă=i;-d-ehrih-;ă.şŢi+-d;.l'ri.ă.ji;i.;iăiă3i;.h.ă`l.;'-Î'ri..ri.l.t.i.riii.`ă.-ă'rii'.'...
13. Ftapoarte d6 verificare
14, Exprimarea cererilor §alan.a!ilor.
15. Parteneril dvs. În prevemra
Anexa 1 identificarea rlscurilor
Anexa 2 cla§ifjcarea riscurilor
An©xa 3 idel simple pentru a geş(icwia riscurile
11.4 Riscuri specmcB
Hl. lERARHIZAREA RISCURILOR IDENTIFICATE.„„„ ...... „..
HI.1. AAc{iona Şi a Veghea
lv. GONCLUzll
ANEXE
EI
nnE
H Ghidul consilierului de prevenire
occupattonal
pllare program
fficNPAs
%.DqNpaL#Aspgariefi,':
1, DEMERS
•1.1 Bazele legislative
1.1.1. Natura şi ierarmzarea normelor

Prezentare
Înmateriededreptalmunciisurselededreptsuntdeimportanţăşidenaturădiferite..În
general, distingem:
• Sursele scrise;
• Sursele nescrise, de exemplujurisprudenţa, doctrina, cutuma.
Normele sunt ierarhizate Între ele după un model schematizat ce! mai adesea sub forma
uneipiramide,piramidaluiKelsen`
Ele cuprind:
• Constituţia;
• Tratatele şi acordurile jnternaţionale;
• Legile;
• Reglementările.
Notă: Având În vedere eforturile Întreprinse În vederea aderărH României la Uniunea

Europeană, în legi§laţia actuală, prin armonizare, sunt prezente şi elementele dreptuliii
comunitar. Prin urmare, putem afirma că dreptul Comunităţii Europene se regăseşte În
modelul normativ din România.
Naturaşiierarhizareanormelor
1 Anexa 4
nnEIEI
Ghidul consilierului de prevenire
EmHHE+lMŞH
fficNPAs
%:aDPNp'JÎEţăA5%eudpdesŢdd':
Natura şi ierarhizarea normelor
a.Exemp[ecieierarhizareanormelor
Exemple:
Constituţia:
ARTICOLUL22-DrepţullaviaţăşHaintegritatefizicăşipsihică
ARTICOLUL41-Muncaşiprotecţiasocialăamuncii2
z Anexa 4
H
12,May, 20061Î:29 CJP NEAMT No.0097 P, 2
nnEE
H €hidul eonsilierului de prevenire
wam ÂCGldenu m
oceupaLlonEl dlo.Adae
phf,q p,OE'-
fficNPAs
Î±:'o.Ţ#i..U4şL'de#.48
o Legea rir. 80/1998 repuplioata a protecîlei muncii;
• Legea nr.100/1998 prMnd asistenţa de sănătate piibllcă.
Normetiucaraotergeneral:
• Norme generalede protec|ie a muncii. ediţia 2002; -
• Norme §pecifjcede securitateamuricii
O,d'.ne.'
• Ordin MMPS nr, 388/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice prMnd locul de
muncă cu periool deo§ebit şi pericol imjnent de acciden{are:
• Ordin MMPS iir.187/15.04.1998 privincl aprobarea Regulamentului de organizare şi

func{ionareacomitetuluidesecuritateşişănătateînmuncă9;
b. Alte §urse ale dreptulLii muncii şi valoarea lor
În completarea cliferitelor norme s;rlse, regă§im Şi alte texte, de iiatură şi valori

diferite,su§ceptibl[edeafisurseJuridiceînac[MtateaîntrE!pririderilc)r.
Cele rriai iniportante dintre acestea sunt:

• ConvE)nţ[lle colective (ex. contractele Qolect!ve la nivel de ramură)
• Normele metodologic© de aplicare a diferltelor legl;
• Regi]lamentele interioare;
• Recomandările diverşelorautorităţi admlnistrative §au ştiin{jfice;
. ClrcLIlarele;
• Normele tehnice (ex. Standardele de §ecLirltate)
aReferitorladrept#Itr:niHRiEEŢr,#Ae3g;3A9Ţ/ECTE4şpLeEztn,tâL.Âş|îNNCAîPoDNAANLA
Ţ
nnEE
occupa(lonal dlsoase8
phara program
jwriEEE"ŢH€#.l±HEE
fficNPAs
&aemmNpa##A=E.uE.#:a,,:
c. Dreptu] comunitar derivat
Dreptu[ comunitar derivat crează instituţii comunitare; este elaborat de comisie şi

este adoptat de către Consiliul de miniştri.
Dreptul comunitar este constituit din:
® mp.usReesgt,aetŢ:rniăerLÎ:ee;::nad:vlzit,âŢ,,caţi,dlrecte(nefi,nanecesarătranspunerea,Ş,Sun
• Direcl:ive: acestea au un caracter genera[ Şi sunt şi obligatorii în obiectivele propriu-
zise dar lasă ]a latitudinea Statelor membre posibilitatea de a aplica măsurile care să
permită aplicarea. Această posibilitate, introdusă prin actul unic din 1986, de a adopta
anumite directive pe baza majorităţii calificate (şi nu În unanimitate) a favorizat o reală
dezvoltare a numărului de directive. Acestea constituie o sursă importantă de reglementări
În domeniul igienei şi securităţii în muncă.
• Decizii: acestea se adresează unui destinatar particular pentru care devin aplicaţii
directe şi obligatorii;
• Fècomandări: suntsimple invitaţii făcute state[or nu au ap[icabi]itate obligatorie;
• Avize: sunt simple sfaturi sau opinii fără forţă de constrângere.
1.1.2. Directivele europene de securitate si sanatate in munca
Directiva eLropeană este un instrument privilegiat de apropiere a dispoziţiilor

® legislative, de reglementare şi administrative ale Statelor Membre. Ea obligă destinatarii să
atingă obiectivele la care se referă Într-un mod precis, [ăsând instanţelor naţionale
competenţă atât asup.ra formei cât Şi a mijloacelor ce se impun. Ea nu crează În mod direct
obligaţii asupra persoane]or sau întreprinderi]or.
Directiva este incorporată în ordinea de zi internă a Statelor membre UE de îndată ce
este publicată În Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE). Ea nu Îşi produce efectele
pe dep[in decât prin intermediul măsurii naţionale de transpunere. Această operaţie constă
În adoptarea de către statul destinatar a texte]or de lege indispensabi]e pentru realizarea
obiectivelor directivei sau În abrogarea sau modificarea dispoziţii[or naţionale incompatibile
cu obiectivele comunitare.
La ce servesc directivele?
În cadrul Pieţei comune. directiva este un mijloc de armonizare dispoziţiilor,

permiţând eliminarea bariere]or tehnice din ca[ea schimburilor. Aceste directive de natura
economica sunt, În mod indirect, foarte importante în domeniul nostru de activitate atâta
timp cât vizează proiectarèa produselor şi materialelor.
H Ghidul consilieruliii de prevenire
nnEE
occupatlonal dlsoasos
fficNPAs
&%%„Np#ŢoaA]Pg°mapnc::gd!:
njurde250dedirectivedearmonizarelegislativăaufostadoptatedecătreconsiliul
UE iar ihtre acestea un mare număr a foşt de mai multe ori adaptat la progresul tehnic. Pe
acestfondaufostadoptatedirectivelede„etichetareaprodu§elo.rchimibe"-şimultealtele.În
modindirectacesteaauprodusefecteînmateriedesecuritateşisanatateinmunca.
Necesitatea de a redacta din ce În ce mai rapid regulile comunitare a condus la o

strategiemaisuplădearmonizaretehnicăfondatăpeonouăviziune(1985)prinmodificarea
artico]ului 100 A (cu artico]ul 95) ce se referă la elaborarea „cerinţelor esenţiale".
Modalităţile de aplicare sunt transferate către specificaţiile tehnice, neobligatorii, ca rod al
prezumţiei de conformitate la cerinţele esenţiale. Apare un nou principiu: „întreaga directivă
dar nimic altceva decât directiva" regăsit foarte elocvent În directiva „maşini" 89/392 din 14
iunie 1989.
Promovarea, ameliorarea condiţiilor de muncă, protecţia Împotriva accidentelor de

munca şi a bolilor profesionale sunt obiective comunitare enunţate încă de la origini dar cad
Însarcinacompetenţeisocialeastatelormembre.
Directivele referitoare la semnalizare, protecţie împotriva agenţilor chimici, fizici şi

biologici, împotriva riscurilor legate de utilizarea plumbului, azbestului monomerului clorurii
de vinil şi a zgomotului au făcut obiectul primului program de acţiune a Comitetului
consultativpentrusecuritate,igienăşiprotecţiasănătăţiilalocuriledemuncă(1978).
Începând din 1986, decizii[e referitoare la „igienă, securitate şi condiţii de muncă"

sunt luate pe baza articolului 138 -118 A „directive sociale". Conţinutul acestora conduce
nd cont de reglementările tehnice
âăt::enptreeî:riEţi:,uTi#:gâi:isatgticma5lebrE:oîîrâ%'ă;t fiecare stat transpune directiva dar
poatesămeargălaun nivelsuperior. .
Efecteledirectiveiîndreptulagenţiloreconomiciprivaţi
DirectivanuesteaplicabilădirectatâtatimpcâteaseadreseazăStatelordestinatare.
Ea nu poate crea obligaţii pentru o persoană sau Întreprindere dar crează obligaţii pentru
statul destinatar.
Dacă nu este transpusă, ea nu poate fi invocată într-un litigiu Între persoane

particulare.
Totodată, dacă termenul acordat statelor membre pentru transpunere este depăşit,
dispoziţiileuneidirectiveartrebuisă-şiproducăefectele.
De asemenea, persoana particulară care ar putea beneficia de pe .urma dispoziţiilor

unei directive, o poate invoca cerând statului recuperarea prejudiciilor.
nDEE 1
H Ghidul consilierului de prevenire occupatlonal dlgeasos
fficNPAs
%esatheNp#eu"d#h#Eţ
1.2 PRINCIpllLE GENERALE DE PREVENIRE
Prezentare
Obiectivul angajatorului
.#.
Principiile generale constituie instrumente pentru realizarea măsurilor şi acţiunilor de

prevenireaaccidentelordemuncasiabolilorprofesionale.
H Ghidul consilîerului de prevenjre
nnEE
work accldents and
accupatloml d]seaso8
fficNPAs
=aomN,abwî:'A5âeLăŢ.dd':
Principiilegeneralede.prevenire
Listaprincipiilorgeneralede-prevenire
Obiectivulangai.atorului
®
Evitarea
Protejarea
riscuriior Evaluarea
grupurilor riscurilor
expuse care nu pot
f i evitate
Prevederea de
instrucţiuni Combaterea
adecvate riscurilor
angajaţilor la sursă
Prevenirea
Prioritatea
riscurilor
măsurilor Adaptarea
de protecţie muncii la om
colectivă
Politică de
Adaptarea la
prevenire
cuprinzătoare progresul tehnic
şi coerentă
Ghidul consilierLilui de prevenire
nDEE
pharo prograrii
ţF"HEM!M±#]MRE
fficN"
ÂBb"DmNfl#ia~d#.3#,
PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE

1. Evitarea riscurilor
I
nDED
Ghidiil consilierului de prevenire occupational dl88ases
pllare proqram
:«tGNCEÀ'EnuaRno';:A#
fficNPAs
&aj%.dNpamvmTo4Aş?g°LEe€#E
PRINCIP[] GENERALE DE PREVEN]RE

2. Evitarea riscurilor ce nu pot fi evitate
~ -'-ulo.â5 ..... ".. !_.. ".
na periculoasă
Eiiiiiiii_rH
omen pericul
H=
re a vătămării
D
nnEIEI
acciJi]atlona]dlseasas
phare program
fficNPAs
&a:î,mN#d.:aAsr##d:

3. Combaterea riscurilor la sursă
Eficacitatea
Dacă este posibil... m-ăsurjlor
Dacă nu...
#
^*,-
f, ,. .âî . °, "- '= . .',°.- °`, °ffi"~3=J J
ffş.,,EEi'.-zmq=mffi "` gTF . imt.,ffi Reducerea gravităţii vătămării posibile
legată de acest fenomen periculos
Reducerea frecvenţei şi a duratei deexpunere

•,, . - #
Î.._.şo§.,..7._.g.._.;....g..roo..jj.,.Z.Î§Î..j`.ÎÎ,ă,,.§§Îtfg#ÎEffi#§
•ă e..,zz--i. --# ţ Î-ffi,oE, .`--r`-,-Î.-.â t -,.Ja*%\ş2___,.*.- t* Reducerea probabilitătii de producere

-, --i. !-i@ _-â = .-ş-n!-,J.Î ^ Î --,'--.
a evenimentelor perlculoase posibile
'!- - .--. . .ffiH-.-. " ;y.`."Q.- , * Punerea în aplicare a unor mijloace
care permit reducerea vătămării
m
H Ghidul consilieruliii de prevenire
nnEn
occupatlonal dlsoasGs
pharo program
fficNPAs
Â.jamN#d°obri.u##ag

4. Adaptarea muncii la om
Ghidiil consilierului de prevenire
nnEE
mtiJK:-"
occupatlonal dk±
pharo program
±FÂyh!tEHgdEdE"iHEH
fficNPAs
Â!:aomNpwd°o"rieLEesns#.#
PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

5. Adaptarea la progresul tehnic
H `Ghidul consilierului de prevenire
nnEE
occLipatlona[ dlsoasos
fficNPAs
fi%aDnNp##A3#he#ag
PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE `

6. Înlocuirea pericolelor prin nonpericole sau p6ricole mai mici
nnEE

occirpatlonaldlseà§e
phare program
fficNPAt
E..DreNjL#ţdAdd#.§"k

7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare Şi coerentă„.
nnEE
H Ghidul consilierului de prevenire ocBupatlonal
pharo program
fficNPAs
&bb"Dm"p'#dŢAsfidph.§n9#B#

8. Prioritatea măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală
Ghidul consilierului de prevenire nDE
phan] prograr
±mM±WH#ZHEMEH
fficNP/
&S%mN#nd:dA.#d°:

9. Prevederea de instrucţiuni corespunzătoare pentru angajaţi
H Ghidul consilierum de prevenire
mnEE
occupatlonal dlsea§es
fficNPAs
La5%mNpsbg°dŢoaA[d#e:ăd%

10. Protejarea grupurilor expuse la riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
q
H
iL%&ci'Enuîro!:EA#Â
nDEB
pharo program
fficNPAs,
ft!Î,reŢ#nd':âA#,5Ţmrsm'i
1.2.1. Prevenirea riscurilor profesionale: Inventar
S1:areadefapt
1. GENEFULITĂŢl
2. ACCIDENTELE DE MUNCĂ
~2.1 Definiţie. Declararea accidentelor de muncă,
2.2 Indicatorii statistici pentru accidentele de muncă
2.3 Accidentele de muncăîn România
3. BOLILE PROFESIONALE
3.1 Definiţie. Declararea bolilor profesionale
3.2. Bolile profesionaleîn România
4.ALTE RISCURI ŞI EFECTE DĂUNĂTOARE
Pi,sc,uple^profeşio~n?leşynt9p.terminated.eca_r_ac±eristicileactivitâfilorprofesionaleş
nrpoţfitratateînTed.e.ficienldecâtînacesţcadru.Alteriscuri,c"marfibagL;belematerial-e;\,
qete(ior?re.a me.diu.lui În?c)njurător_ sau cele privind non-calitatea suni, Î-n general, strân.§.`
Iegatederiscuriledeaccidentareşi/saudeÎmbolnăvireamuncitorilor.
1L GENEFULITĂTl
Înlimbajulcurent,termenul„risc"sereferălacevacarenupoatefiobservatim.ediatşi;
este utilizat pentru a evoca eventualitatea atât a unui eveniment pozitiv „el riscă pentru a?
câştiga..", cât şi a unui eveniment negativ „risc de accidentare". Termenul „risc" se foloseşte:.
frecvent, dar impropriu, ca sinonim al termenului „pericol", ceea ce reflectă confuzia făcută`
În mod obişnuitîntre cele două noţiuni.
Îndomeniulsecurităţiişisănătă{iiînmuncă,termeniitrebuiedefiniţiînmoddiferenţiatl
şj limitativ. Conform SR EN 12.100-1:2004, riscul se defineşte ca fiind combinaţia dintre±
probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii Într-o sjtua{ie,:
periculoasă (respectiv, combinaţia dintre natura vătămării posibile, probabjlitatea şi}
gravitatea sa).
Perico]ul reprezi'ntă o caracteristică intrinsecă a unei situaţii, a unui produs, a unuij
echipament.Pericolu[deaccidentareşiîmbo]năvireprofesionalăestedefinitcasursăaunei:;
posibileleziunisauafectăriasănătăţiiangajaţilorîntimpullucrului(SRENtl2.100-1:2004şi.
EAnexa nr.1 la NGPM /2oo2). j

nnEE
H Ghidul consilierului de prevenire occupatlonal dlsaa§es
phare i]rogram
fficNiAs
&3%oNp°#ndŢAddoaE.sndocb#
Situaţiapericuloasăreprezintăoricesituaţieîncareopersoanăesteexpusăunui
sau mai multor pericole (de accidentare şi îmbolnăvire profesională). Această expunere
poategenerariscdeaccidentareşi/saudeîmbolnăvire(SREN12.100-.1:2004).
Evenimentulpericulosestedefinitcaevenimentsusceptibilsăproducăovătămare(SREN
1050).
Deexemplu..unconduc±orelectricsybtensiune.€±teŢP_„,Pe#_0!':,P%âê!e^Sălea::=;Î±
izoiatş:-n:^Ş:{:rE-oskăiivăârităăii.iă.J.ăib-E[ăidrui.,pr_3_x!s,t_â_,=r.iş_C.ri:.D.i.m.P.?t^riv.ă+i„9Î:aâv€.n+gmr!tQe..
Câă''ăă"c-tii:g;r;::;.ăe..ăiăăi;ă;-dtiri€":-Gravitpte.ap?atefie.vâi.uet_ă__iTÎ_n_d_3n_c~3,n_:!gêra^::
â::a#eg#{:s:ă.tvenrsvj.:n„ă;_u.Şu_;{ÎZ;,_ăt6._stîhve.cj.nâtatea,.ors~untp.e_r_s±o±ar5±,_a4u,n_cjê^x:Sţ.ă::5src^
Ue;e6#enutăLă;ăc-uU#:Uc-arăă±ă-riăiiii€._-cri.r€ntuluipleitrjî,,_n_U_TÎ_r_U!..d_e_._Pe^r^S3S::ne^:apuris;e.+ae:Î.=
C#:Ea.#ftay{e-;ăăătev#i.ă;ări.ăţg-ţ_i:€h-ă.€ţăm?dedyra{asaufrecvenţadeexpunere,distanţa
dintrepersoarieşiconductoriiaflaţisubtensiuneetc.
De mai bine de 50 ani., riscurile profesionale au constituit în principal riscuri de
:â3ţdmeănrt"d:r.md:g%îÂAMM,,â,p?Înb:,Î,'ăup,r?,f:Ş,osnealăd`:,EJ,::Î#i:Fdîg:r?sncs'ggrât:n:â:grâ
integrităţii fizice.sau mentale", vorbindu-se astfel şi de riscuri „psihosociale", aşa cum sunt
riscul de stres, de hărţuire, de violenţă etc.
2.ACCIDENTELE DE MUNCĂ
2.1 Definiţie. Declararea accidentelor de muncă
Conform legii Protecţiei Muncii 90 / 1996 republicată, prin accident de muncă se

Înţelege vătămarea violentă a organi§mului uman, precum Şi int6xicaţia acută
profesională,careaulocîntimpulprocesuluidemuncăsauÎnîndeplinireaÎndatoririlorde
serviciu, indiferent de natura juridică a raportului de muncă În.baza căruia se desfăşoară
activitatea Şi care provoacă incapacitate temporară de muncă (ITM) de cel puţin 3 zile,
inva]iditate (lNV) orj deces (D).
însensulcelorprevăzutemaisus, este,deasemenea, accidentdemuncă: '

` accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici, în timpul efectuării practîcii
profesionale;
-accidentulsuferitdepersoanelecareîndeplinescsarcinidestatsaudeinterespublic
Înţa-răaş3rdîennî:îrsaugJ::iitteigrjâEi,uÎ,n:icTi#tâjiq;nrccauu,Z:rî:|:S3:ni:VS:?::oarnî2:ş:niăeinstituţ"
autorizate,întimpulşidincauzaîndepliniriiacestoractivităţi;
- accidentul §uferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprin:se din proprie
ini{iativă,pentrusalvareadevieţiomeneşti;
- accidentul suferit de orice persoană, ca urmăre a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativăpentruprevenireaoriînlăturareaunuipericolcareameninţăavutulpublic;
aLIva Pt;l 111 U L/L c;vt;] iLi ca `;i L n .iuiui ui v`-u ,,-. r-. ._ _--_,_ _ _
_ _ {= _. .i.î_ i:_~. .1 ^: ,-^ +r.-c.a. il nhrma[-
-accidentuldetraseu,dacădeplasareas-afăcutîntimpulşip6traseuln-ormal;
.E
Ghidul consilierului de prevenire Tţ.ŢŢF.i
pharo program
jHE+±"MH#.HEHEE
fficNPA
Â'j:mN##A#=
- accidentul cauzat de activităţi care nu au legatură cu procesul muncii, dacă s

produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice ori în orice alt loc di
muncă organizat de acesta, în timpul programului de muncă;
- accidentul suferit În timpul dep]asării de la sediu[ persoanei j.urjdice sau fizice lt
locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea Îndatoririlor di
serviciu;
-accidentul suferit în timpul deplasării, de la sediul persoanei juridice sau`de 1(
adresa persoanej .fizice, la car6 este incadrată victima, sau orice alt loc de munc!
orgxanizat de acesta, la o altă persoană juridică/fizică, pentru Îndep]inirea Îndatorjrilo
de serviciu, pe durata normală de deplaşare.
- ln ultimele două situaţii, deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate d(
Laoti::eî::gn?onprtTîÎs:uS,#Îîi3nTe§::Î,e;rcî:c:i!î[i#Îea:ts,jn:!Îg,::,rgd:::it;i,i::,mp:e;răe:::e
preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul sau materialele, schimba Îmbracaminte€
personală, de protecţie sau de lucru, dacă se aflaîn baie sau spălător, sau se deplasa d€
Ialoculdemuncălaieşireadinincintapersoaneijuridicesaufiziceşiinvers;
-accidentul suferitîn timpul pauzelorregu[amentare;
- accidentul suferit de angajaţi ai persoanelor juridice române, delega{i penm
îndeplinirea Îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţărij, pe durata prevazută îr
documentul de deplasare;
- accidentul suferit de person.alul român care efectuează lucrări Şi servicii pe teritoriu
altor ţări, în baza unor contracte, convenţii sau alte condiţii prevăzute de lege, Încheiat€
de persoane juridice române cu parteneri străini, În timpul Şi din cauza îndepliniri
Îndatorjrilordeserviciu;
- accidentul suferit de cei care urmează cufsuri de calificare, recalificare sau
3:Tnesctţri:iŢ:rper:gti:!Î:iz:işEr:::iş)i;ona[e'Întimpu,şidincauzaefectuărjiactivjtăţi[o,
- accidentul determinat de fenomene sau ca[amităţi natura]e cum ar fi furiună,
viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăznet (electrocutare) etc., dacă victim
seaflaîntimpulprocesuluidemuncăsauînîndeplinireaîndatoririlordeserviciu;
- accidentu] survenit in timpu[ vizil:elor organizate la o persoană juridică/fizică în
scop profesional;
- dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă Şi În împrejurări care
îndreptăţescpresupţinereadecesuluiacestuia;
- accidentul suferit de o persoană, aflată în Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca
urmare a unei agresiuni;
- accidentul suferit de o persoană care se află în perioada de probă, În vederea
angaJ.ării.
E
nBEE
Ghidul consilierului de prevenire occLipatlonal dlseages
pharo program
fficNPAs
ÂabuDroNpoE#Add#.â#
Clasificarea AIVI
pă gradul de invaliditate
grădul 1 - persoana afectată şi-a pierdut total capacitatea de muncă şi nu are
ilitatea autoservirii
11 - persoana afectată şi-a pierdut total capacitatea de muncă dar se poate
• gradul 111 - persoana afectată Şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă, Îşi poate
tinua activitatea darîn anumite condiţii (program redus. . .)
il
.1
upă.numărul persoane afectate:

Î: individuale
;.-c!eîeâ:,,?â:irş,:îf3âăr:,ua:3Î;iaaşcic5:§:iâtânşe, puţin 3 persoane, În acelaşi timp şi din

• maJore
dupămomentulîncareseresimtefectele:
• AM cu efect imediat
• AM cu efect ulterior
dent uşor: se produce în aceleaşi condiţii ca AM, dar are drept consecinţe leziuni
riiciale, antrenând lTM sub 3 zile
ComunicareaAM
e eveniment (AM ? lncident periculos?) produs la locul de muncă va fi de îndată

unicat angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau orice altă persoană,
are cunoştinţă de producerea acestuia.
ajatorul la care s-a produs accidentul va comunica accidentul prin orice mijloace,
• Casateritorială de pensii
• lnspectoratul teritorial de muncă (lTM)
• Alte instituţi!, după caz
Comunicarea incidente[or periculoase va fi transmisă Şi la casa teritorială de pensii şi

vacuprihdeinformaţiilesolicitate,prevăzutemaijos,maipuţindatelepersonalealevictimei
Comunicarea AM cuprinde următoarele informaţii:
• denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul Şi, dacă este cazul,
denumirea/numeleangajatoruluilacareeste/afostangajataccidentatul;
• sediu[/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului;
E
H Ghidul consjlierului de prevenire DDE
priare prograi
fficNP/
%o"D„Npa#nd!.UA.€eL"T
'ţ.
-i`t... ` -
• locul unde s-a produs accidentul;

•dataşioralacares-aprodusaccidentul/dataşioralacareadecedataccidenta€ul;
• datele personale ale vjctimej:. numele Şi prenumele, ocupaţia, vârsta, starea civ
vechimeaînocupaţieşilaloculdemuncă;
• împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;
• consecinţele accidentului;
::::a:FeaşTf3:i6Cţâiăp'ârşâ:enâifigâ::n:%r:3tnîccăciadcec|âaet:tL|;
i data comunicărij.
CercetareaAM
CercetareaAMcuincapacitatetemporarădemuncă:
+ imediat după comunjcare
+ de către angajatorul la care s-a produs evenimentul (sau, după caz, de că{
casateritorialădepensii)
•Angajatorulnumeşteprjndeciziescrisăcomisiadecercetare(minimum3persoar
dincareunadincompartimentulpM).
•CercetareasevaîncheiaÎncelmult5ziledeladataproducerii,
pre,u::i?ăcceeîţLauîta5Z:i|i::rc:âancdosr#|nc:Seeîî::iâ#iâ:jzde:Şiâunasţii;.înc.aretermenu,sepo€
• Dosarul se Înaintează, pentru verificare şi avizare, Ia casa terîtorială de pensii,
termen de 5 zile de la finalizarea cercetării.
• Casa teritorială de pensii va avjza şi va restitui dosarul În cel mult 7 zile de la d€
Pr'T"ilcazuiîncarecercetareanuafostefectuatăcorespunzător,casateritorialădepen
poatedispunecompletareadosaruluisau,dupăcaz,poateefectuaoanchetăproprie.
• Dosarul de cercetare a evenimentelorcuprinde:

+ opisulactelor .
+ procesul-verbal de cercetare
+ schiţe Şi fotografji referitoare la eveniment
+ declaraţia accidentatului
+ declaraţijle martorilor şj ale oricăror persoane care pot contribui la elucidart
Împrejurărilorşialecauzelorrealealeproduceriievenimentului
+ declaraţiile persoanelor răspunzatoare de nerespectarea reglementăril
legale;
+ copji ale'actelor şi documentelor necesare pentru elucjdarea Împrejurărilor
cauzelorrealealeevenimentului;
+ orice alte documente, declaraţii, necesare pentru a determina caractei
E`
nnEIEI
Ghidul consilierului de prevenire occLipatlonal dTsea3es
pham program
fficNPAs
ffbe%mNp.mŢ;:'Asg„fias#
c#.o€.
+ formularul pentru inregistrarea accide,.ntului de muncă `FIAM
+ copie a fisei medicale de examinare la angajare sau a ultimului exemplar
edical periodic
:ţiceodpîae::#Îantti,eî,oÎ:a5:i:Fî:e:â::aJFcX:T,aî:u::LdeehttTpaăcgiadz:.ntu,uirisfăşurao
Mtate care necesita autorizare;
• acte de expertiză tehnică, Întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;
concluziile raportului de constatare medico-Iegal, în cazul accidentului mortal;
copie după hotarârea judecatorească prin care se declară decesul, în cazul
oanelordatedispărute;
actul medical, emis de unitatea sanitară care a acordat' asistenţa medicală de
en{ă, din care rezultă diagnosticul provizoriu, În cazurile de accidente urmate de
ămare gravă;
copia certificatului/ceriificatelor de concediu medical,`În cazul accidentului urmat de
şi copia deciziei de încadrare într-un grad de lNV, în cazul accidentului urmat de lNV,
re-sevorataşaladosardupăeliberareadecătreunitateasanitară;
• act emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă din care să
zulte data şi òra când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi
ignosticu[,Încazulaccidentelordetraseu;
• orice acte doveditoare, emise de organe autorizate Şi prezentate de accidentat, din
adaresăsepoatăjustificaprezenţavictimei[alocul,oraşiîndataaccidentării;
•r;i,i:rş'obpriîaîraoşâşt#ruvtşerpea:dmeu:i?[3FutFurieBlacuf:j3ti',o,:u::2uînacchc:laetnîeî.:âŢLşii:eu,gtş:ţ;e:
drumuriiepubiice;
!:Udce'cNăY+ea,#rcolective,Precumşiîncazulincidenteiorpericuioase,cercetarease
1 accidentelor.colective şi a incidentelor periculoase care prezintă un grad ridicat de

nnEE
"Î Gh.`du\ consi\.èru\ui de prevenire occupa"d"

phaŢo brog" ă
HCNPAt
ÂR:%mNpaLkmddo3#m*
'`
Procesul-verbal de cercetare a evenimentelor va conţine următoarele informaţii:
• data încheierii procesului-verbal;

• numele persoănelor care efectuează cercetarea accidentului şi calitatea acestora,i
indicarea documentului potrivit căruia sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea, precuri
institutia unde ]ucrează;
perioadaŞiloculîncares-aefectuatcercetarea;
obiectul cercetării;
data şi ora producerii evenimentului; În cazul în care s-a produs un accident Şi ulte[
a sLrJ;-h-it.d6ce;ui victimei/victimeior impiicate În acest accident, se va preciza şi dî
decesului;
• locu] producerii evenimentului;
• datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, activita(
principală desfăşurată de acesta Şi, dacă este cazul, datele de identificare a angajatoru
lacareeste/afostîncadrataccidentatul;
• datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor -numele, prenumele, cetăîen
vârsta, starea civilă, numărul de copii minori, domiciliul, locul de muncă la care este/s
Încadrat/Încadraţi, profesia de bază, ocupaţia În momentul accidentării, vechimea
muncă, în funcţie sau În meserie Şi la locul de muncă, iar pentru persoanele care,
momentul accidentării, desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare, se
face referire şi la aceasta;
• descrierea detaliată a locului, echipamentu.lui tehnic, a Împrejurărilor şi modului
care s-a produs evenimentul, reconstituite, În special, În baza constatărilor făcute la lo
accidentului, declaraţiei conducătorului locului de muncă, declara|
accidentatu[ui/accidentaţilor, declaraţiilor martorilor Şi verificării altor acte şi docume
necesarestabiliriiîmprejurărilor;
• urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de accidentat/accidentaţi;
• cauzele reale ale evenimentului, cu trimitere la reglementările legale în vigo
încălcate, precizând actele normative nerespectate, cu redarea integrală a texti
acestora, după caz;
• alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului;
• persoanele răspunzătoare de Încălcarea reglementărilor legale, cu trimitere la acl
normative şi la ariicolele încălcate, În condiţiile precizate la lit. k);
• sancţiunile contravenţionale aplicate, cu precizarea prevederilor legale Încălcate
după caz, propuneri pentru cercetare penală şi/sau propuneri pentru sanc[
administrative şi/sau disciplinare;
• angajatorul care va înregistra Şi va declara accidentul de muncă;
• măsurile stabilite pentru prevenirea altor evenimente similare, precum şi termenu
raportare la organele competente să efectueze cercetarea, după caz, privind solu{iona
deficienţelor;
• numărul de exemplare În care s-a încheiat procesul-verbal de cercetar€
repartizarea acestora;
• semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;
• viza autoritătii competente să decidă caracterul accidentului.
E
H
DDED
work accldents and
occupatlonal dlseasos
Gmdul consilierului de prevenire
fficNPAs
ÎLE%mŢi#ţăA5€ripas#
Unexemplaralprocesului-verbaldecercetaremenţionatmaisusvafiÎnaintat1"şi
altul, casei teritoriale de pensii.
lmediatdupăÎncheiereacercetăriiaccidentului,angajatorullacareseÎnregistrează
accidentul, va completa FIAM pentru fiecare persoană accidentată, în baza procesului-
verbaldecercetareîntocmitdeorganelecompetente.
FIAMconstituiedocumentuldedeclarareoficialăaAM!
Un exemplar al FIAM va fi transmis casei teritoriale de pensii din judeţul

respectiv,întermende5ziledelafinalizareacercetării(odatăcudosarulpentruavizare),iar
unexemplarestetrimislalnspectoratulTeritorialalMuncii.
Înregistrarea AM
ÎnbazaformularelordeînregistrareaAMşiaproceselorLverbaledecercetareaincidentelor
periculoase, casa teritorială de pensii şi inspectoratul teritorial de muncă vor
Îannrgeag,iast:rrî,şirveo:uţisneedFUYipdeet:ţrît:#JruodreîuTuşjeasl#Fvente,orpericu,oaseînreg,stratede
Evidenţa se ţine, de asemenea, În Registrul de evidenţă a accidentaţilor În muncă şi,

respectiv,ÎnRegistruldeevidenţăaincidentelorpericuloase,careseaflălaangajator.
2..2 lndicatorii statistici pentru accidentele de muncă
Statisticile accidentelor de muncă reţin numai accidentele care provoacă incapacitate

ţemporarădemuncă(lTM)decelpuţin3zile,invaliditate(lNV)orideces(,D).
lndicatorii statistici utilizaţi la nivel naţional sunt:
:::g!gâ!3gâfgr:acv|:antţeî.:i:ăgărauLdpîoaanrgâjâtjcîââi:teeT::,ţLrâtî::#;Îălggonâlgăarjuai!ezi,e
de lTM rapohat la l 000 angajaţi;
• indicele de durată medie: numărul de zile de lTM ale unui accidentat (respectiv,
număruldeziledelTMraporiatlanumăruldeangajaţiaccidentaţi).
Rezultateleanalizeistatisticeoferăinformaţiiprivind:
• RepartiţiaAM, Înfuncţie de:
+ teritoriu, ramură economică, unitate
+ datelevictimelor: funcţie, vârstă, vechime, formare...
+ tipulAM: individual / colectiv; cu lTM, lNV, D
+ împrejurarea de producere aAM
+cauzeledeproducereaAM(pecele4componentealesistemuluidemuncă)
+....E
nnE
Ghidul consilierului de prevenire occupatlonal dlsea
HfiHL[EMŢH±#MtiEŢHEE
fficN
• Tendinţele de evoluţie aAM

• Evaluarea şi evoluţia riscurilorprofesionale
• PrevenireaAM
2.3 Accidenl:ele de muncăîn România
Conforh datelor furnizate de lnspecţia Muncii* În anul 2004 a fost înregistrat un nu măr de`
® 5.543 de persoane accidentate (5.969 În anul 2003), din care 384 accidentate mortal (417în
anul 2003).
Indicele de frecvenţă (numărul de accidentaţi care revine la 1.000 de lucrători) a fost 0,9
pentrutotalulpersoaneloraccidentateşio,07°/oopentruaccidentaţiimortal.
. _ ^_ __1__ ___J=__1`:___'!-
I-n-ă;6e-ăş-i perioadă s-au produs 38 ac-cid-ente de muncă colective În care au fost .implicate
160 de persoane, dintre acestea 27 au decedat.
Un număr mare de accidente de muncă s-a înregistratîn:
• Petroşani -610 acc.`dentaţi reprezentând ll % d.`n tota\u\ acc.`dentaţi\6T.,
• BucuTeşt\ -594 acc`\deT\taţ.\ ŢeprezeŢ\tând lo ,7°/o d.\T\tota\u\ acc.\deT\taţ.\\oŢ.,
• Braşov -239 accidentaţ.i reprezentând 4,3% dintotalul accidentaţ.i\or;
• Co.nstanţa -227 accidentaţi reprezentând 4,1 % din totalul accidentaţilor;
• Cluj -199 accidentaţi reprezentând 3,6% din totalul accidentaţilor,
iarîn ceea ce priveşte accidentele mortale, În:
• Bucureşti - 33 accidentaţi reprezentând 8,6°/o din persoanele accidentate
• Bacău
• Cluj =28â88i8â:iâ!i:â3:âzâ:!â:8ş:2:/:8i:3â:§8â:S!ââ88i8â:{â{â:8#:`
• Constanţa - 19 accidentaţi reprezentând 4,9% din persoanele accidentate moria
• Arad - 17 accidentaţi reprezentând 4,4% din persoanele accidentate mort
• Timiş - 16 accidentaţi reprezentând 4,2% din persoanele accidentate mort
Sectoarele economiei naţionale în care au fost Înregistrate cele mai multe accidente
muncăsunt:
• Extracţia şi prepararea cărbunelui -667 accidentaţi reprezentând 12°/o din to
accidentaţilor;
• Constructiile -643 accidentaţi reprezentând 11,6% din totalul accidentaţilor;
• Fabricare'a lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mo 1
fabricarea articolelor din împletitură de pai şi alte materiale -317 accidentaţi reprezentâi
5,7% din totalul accidentaţilor;
rep:ez::tdâ:âţiî2o#inToot:,ili,earccşle:itaetibar:tivităţi industriale n.c.a. - 286 acciden"

• lndustria metalurgică -261 accidentaţi reprezentând 4,7% din totalul accidenta!iloi
* lnspecţia Muncii: Raportul anual de activitate pe anul 2004
E
nDED
occupatlonal dlsease§
ptiaro program
fficNPAs
&°o6aomNp@#ndaeuA5#udpHesr:ăaij
aimarenumărdeaccidentemortaledemuncăs-aÎnregistratînsectoarele:
din totalul persoanelor
Constructii -74 accidentaţi mortal reprezentând 19,3%
;id;ntate moftai;
32 accidentaţi mortal
• Transporturi terestre; transporturi prin conducte -
rezentând8,3%dintotalulpersoaneloraccidentatemortal;
27 accidentati mortal
• Silvicultu`ră, exploatare forestieră şi servicii anexe
%dinto-taluipersoaneloraccidentatemortal;
C.t=l llal lÀ 1 ;U ÌU ] 1`+``^.`-. rv-V --..-.-,----,--
Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi pluţă, cu excepţia mobilei;

;area articolelor din Împletitură de pai şi alte materiale - 22 accidentaţi mortal
r.e-2-;hlârid5,7%dintotaiuibersoaneioraccidentatemoriai;
LC5l l`Ql \`^ `1, \ lu `^ .... `.``^`-. r -.--- ` .--------
lndustria alimentară şi a băuturilor -20 accidentaţi mortal reprezentând 5,2% din

persoaneloraccidentatemorial
lJ5' Ouu, '\,1\,, -\,\,,\^-, ,`_`_ . . . _ . _____
ctul de vedere
\,11,' \J\, al vârstei
Y\,u\,, `` `*. persoanelor
' `^' _`_' r_' __ ___ _ _ _ _ Iaccidentate, analiza accidentelor _
de___muncă
_'___ J_a
atfaptul că persoanele cu vârsta cuprin§ă Între'30 40 de ani deţin o pondere de

totalul accidentaţilor.
;ux:pr!ijrîs;:u::J:ăc%hr,ă;ge:;:%o:ct:;ţî,:Edg:e:ze::nttâîi:3:g;âno;orued:Îlelz::Î:un2t:a:?t%dş:,n:tâîî;,r::Î::::â,gTâa:r
iza accidentelor din punctul de vedere al vechimii la locul de muncă 8%
5ani
Îj% din totalul accidehtaţilor sunt lucrători
cu vechime cuprinsă Între
an), iar cei din
ăăiăăvi6.i.6-6;-r.s-oă`n-6'ă6cid6ntateauvechimeiaiocuidemuncădepână
devechimel0-20deanireprezintăl4,7%dintotalulaccidentaţilor.
a împrejurărilor În care
imprejurarLiur 1[1 Ualt3sLau
D-au produs
Ljllluuoaccidentele de
C]UU,U,] .L.~ muncă
11.,.,. _, ,__ relevă
_J,____ . _._ faptul
J_, _, _ __,_că-:cele
`___-=-= maiîr,
,t*:l^:^
accidente au avut
\^,\^t loc
C)\,\Jl\^l,,,l\,1^\^._Y prin: prindere, ` Iovire,
r...'-1-________ accidentare
•i____!.___ de maşini
J_ __._-:î^ şi utilaje
-: ^Lìd-+a /ÂQ4 În
.
une (781 .14,16/o), urmată de căderea, prăb-uşirea de materiale şi obiecte (694
ÎÎ;7on,;v:::ş:eacta:ciîde:::ee:re:r:âa::a,,::Ît:ăr::truaî;cî:ua:t-|âtî:t::gcr,ei::-s:Î6:,Î:yoc;de::;:::::rcau::ţ,,e2ò'o'42,
că persoanele vătămate (executanţii) au contribuit În mod direct la producerea a
.8 2 de;a6cidente, reprezentând 87,9%
Î~ai
La 6,3% (2568)
U,`l;U din `^`,,,_V.,._
\LÌ`l`,/ U,,[ accidente _sLau
__ .relevat
___ cauze dependente
______: _ de elementele -ii
_`,_^.,L^.-+,il.i: materiale
r.anc`rat
#,|ouaccee,,eeadae3Psr:6do^:C(2e|,;9d,eă:ieâi%:âed;tne,Sîarrc,,:a|%:3oTu,n5C7ă|,adîîeaccuct,â:tnut`:'sîăugreeîâtâ[
cauzedependentedemediuldemuncă.
Detaliereacelorpatrugrupedecauzepeelementecauzaleesteprezentatăîntabelu121m
Ghîdul consilierului de prevenire occuFiatlonaldlsed
flwfiyEH"E""Ţti"."M!E
ffic
ÎL#Î)n3Np.pb#eăA!
Tabelul 2.1 Cauzele accidentelor de muncă produse În 2004, pe grupe de cauze
TOTALACCIDENTAŢl ACCIDENTATlMORTAL
GRUPA DE CAUZE ELEMENTE CAUZALE
nr. % nr. %
a) - Cauze dependente de - efe.ctuarea necorespunzătoare a
1871 38,5 85 26,7
executant -persoanelevătămate(executanţii)au Opera or de muncă
- omis uni (neutmzarea mijloacelor de
contribuit În mod direct la prote ie din dotare; neefectuarea în 1292 26,5 83 26,1
producerea unui număr de timp u a unor operaţii indispensabile
4.872 de accidente,reprezentând87,9%. securit ătii muncii)
-căderi: 1035 21,2 49 15,5
- la acelasi nivel 654 13,4 12 3,8
-de la Înălţime 381 7.8 37 11,7
- expunerea, în afara sarcinii de

muncă la factori periculoşi sau nocivi 395 8,1 72 22,6
(depla sări, staţionări în locuri sau zone
cu Dericol temDorar sau permanent)
- efectuarea, În afara sarcinii de
muncă] a uno'r operaţii din care rezultă 80 1,6 13 4'1
stări o ericuloase sau nocive
- Prez enţa la lucru în condi!ii psiho -
39 0'8 7 2,2
fizio'o ciice necoresDunzătoare.
- alte cauze 160 3,3 9 2,8
TOTAL 4872 100 318 100
b) -Cauze dependentedemijloculdeproducţie-mijloculdeproducţieacontn.buitlaproducerea - cauze de natură fizică deplasări sub

efectualema1 gr'avitaţiei; mişcări funcţionaleŞinilorŞimecanismeloretc.) 2147 83,6 141 80,1
- cauze de natură chimică (pericol la

56 2.2 10 5,7
uniii număr de 2.568 deaccidente,reprezentând contact sau maniDulare)
- cauze de natură biologică (pericol la
7 0'3, 1 0,6
46,3%. contact sau manipulare)
- alte cauze proprii mijloacelor de
producţie (poziţii de lucru forţate sau
vicioase, efort static mare, luarea unor 358 13,9 24 13,6
decizii ificile În timp limitat, mcinotonia

munci
ŢOTAL 2568 100 176 100
E
j>^.€`-_=--^(-_'^ .1,- . _=
-.Jq-.t,lf- ,~ J-= -=`T=- ~.-rp-„
1sl. ,.an. t-i- -

.._,\
nnEI
occupatlonal dlsaa{
pharo program
±HEE!lHtiMbiJi+!wEE
fficNPA
ffDmNp°mffi[°Astd#=
Ocupaţia care deţine locul al treilea ca pondere În economie (3,7°/o -205 accidentaţi) est
cea de muncjtor necalificatîn mjne şi cariere. Din cei 205 accidentaţi 65,9°/o au o vechim
la locul de muncă de până la 5 ani:
. 26,8°/o au vechime de până la 1 an;
• 22%auvechimeîntrel 3ani;
• 17,1°/oauvechimeîntre3 5ani.
Ponderi de aproximativ 2% din totalul accidentaţilor revin următoarelor categorii de lucrători

•® Şoferautocamion (136 2,5%);
• tâmplaruniversal (130 2,34%);
• muncitornecalificatîn construcţii (128 2,3°/o);
• e.lectrjcian deîntreţinere şi reparaţii (106 1,9%);
• lăcătuş mecanicdeîntreţinere şi reparaţii universale (99 1,8%);
Înanul2004auîncheiatincapacitateatemporarădemuncăunnumărde4760persoanedii
care 49 prin deces,181 printr-o decizie de invaliditate iar restul de 4530 prin re]uare:
activităţii.
Pentru persoanele care au încheia{ incapacitatea temporară de muncă în anul 2004

indicele de durată medie (numărul de zile lTM, ale unui accidentat) este de 66,2 zile, ja
indice[e de gravitate (numărul total de zile de lTM, raportat ]a 1000 de angajaţi) est(
53'1%o.
`Înconcluzie,majoritateaaccidentelordemuncăseproduc,Înspecial,caurmarea:
• folosirii unor angajaţi noi, fără pregătire profesională corespunzătoare penti

efectuarea muncii respective, lipsa experienţei în muncă determinând numărul mare c
accidentaţi cu o vechime mică la locul de muncă (până la 5 ani);
• nerespectării tehnologiilorde lucru;
• nerespectării normelor de securitate şi sănătate în muncă;
• exploatării insta]aţii]or Şi utilajelor fără asigurarea reviziilor şi repara{iilt
corespunzătoareacestora;
• deficienţelorîn sistemul de pregătire Şi instruire a personalului.
E
H
nnEIEI
Ghidul consilierului de prevenire occupatioiial dlseases
fficNPAs
ffbmDmNpa#ŢoaA#udpriesnd±dş:
3. BOLILE PROFESIONALE
3.1 Definiţie. Declararea bolilor profesionale
Conform reglementărilor legislative (NGPM/2002 art. 49), bolile profesionale sunt

afecţiunilecareseproduccaurmareaexercităriiuneimeseriisauprofesiicauzatede
factori
\,1\,, , nocivi
\,\,\,\ ,1 fizici,
,-_.-`, chimici,
-```````__, biologici
-_ _ _ \, sau psihosociali caracteristici locului de
_ - . 1 I _ __±______,._=
®,uncă,precumşidesuprasolicitareadiferitel.oraparateşisistemealeorganismului
J,,\,\^,1,1 -V -... Ţ-__ _--r_ ___ _ __ _ __ -
cadrulprocesuluidemuncă,indiferentdetipuldecontFactdemuncăexistentîntre
_ --.,, _,_ ____-__± _`-=_&__Jînlv-
angajatorşiangajat.
Sunt considerate de asemenea boli profesionale afecţiunile produse În condiţiile enunţate

maisus,afecţiunisuferitedeelevi,studenţi,ucenici,întimpulefectuăriipracticiiprofesionale
şidepersonalulcarelucreazăînperioadadeprobă.
|,.!n;;ieît:urarîîîisţ2;Înî|eî;g,,iîjîîrr:aeîîjtîta:rîe;Îăi:iegrîăîiiiîeaîs:,::;#j|::n:t:Î:s:t::t:b:,:g,:to3jljîru:nă:i:ş:::f:a:;?r
|Î::vj;:iîpaşci:3t:fâ,şuiaarsiagfuarâtr?irL,:LF::iâicupdreoLeîinocnăaiiacnaorâeanusguenŢ.eratB„nscopti
• institutele de sănătate publică din Bucureşti, Cluj-Napoca, laşi Şi Timişoara, prin
+smeec:,,,:ÎLrdâecmF[e:dc;ij,s:ăpŢâui:e3::g:g,:cuătd:,:aetteanâeş:ânTtuaŢ:cbpu,#rc,ăp::ŢvrâF,t:,c:î!ngstructur"ede
• structurile de asistenţă medicală primară şi de specialitate, În toate formele lor de
organizare,destatsauprivate,cuactivitateautorizatăpentruserviciidemedicinamuncii.
Declararea, cercetarea Şi evidenţa bolilor profesionale constituie obligaţie în conformitate

cu prevederi[e Legii Protecţiei Muncii.
Atâtbolileprofesionale,câtşisuspiciuniledeboliprofesionalesesemnaleazăobligatoriu
de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri, cu prilejul oricărei prestaţii
medicale: examene medicale profilactice, consultaţii medicale etc.
Semnalarea se face prin completarea fişei BP. care se trimite în termen de 7 zile la direcţia
desănătatepublicăjudeţeanăsauamunicipiuluiBucureşti.
Confirmareasauinfirmareadiagnosticuluideprofesionaljtateacazu[uideboalăseface
•de către medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică`.'judeţene,
prinevaluarelaloculdemuncăşiÎncheiereaprocesului-verbaldecercetareacazului
deBP.
EI
EÎîit3-

nnEml
occupattonal dlse
pharo program
fficNPAST
&i:aomNp8#Ţ[aAddo°uApdeffi
;
Declararea cazului de BP se face de către medicul de medicina muncii din cadrul

direcţiei de sănătate publică judeţene Şi a municipiului Bucureşti pe fişa BP2, care se trimite
la lnstitutu[ de Sănătate Publică Bucureşti -Secţia de medicina muncii, În cursu[ lunii în care
s-a confirmat îmbolnăvirea.
Evidenţa primară a bolilor profesionale se păstrează [a nivelul serviciu[ui de medicină a

muncii care deserveşte unitatea respectivă.
Un exemplar al fişei BP2 Întocmite conform reglementărilor În vigoare se transmite casei

® teritoriale de pensii.
Baza de date privind morbiditatea profesiona[ă se găseşte la lnstitutul de Sănătate Pub[ică

^Pnuccuarâîji,' îrnEt?t:it:i:Tl ::e5aătivătnaat:ioE:`bîi`cEpbucureşti - secţia de Medicina Muncii,
funcţionează Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind BP.
lntoxicaţia acută profesională se consideră şi accident de muncă, iar boala transmisibilă

profesională se declară şi ca boală transmisibilă, conform normelor antiepidemice în
vigoare.
Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională. Ele sunt precizateîn anexa nr. 3 a NGPM / 2002
3.2. Bolile profesionale în România

® În 2004* s-au înregistrat 769 cazuri noi de Îmbolnăvire profesională (comparativ cu 137€
cazuri noi în 2003),.un număr relativ redus, În raport cu numărul mediu scriptic de angaja!i
din care, conform raportărilor DSP, circa 40% sunt expuşi uneia sau mai multor noxe la locu
de muncă.
Cauzele acestei situaţii (ar putea fi vorba de un "fenomen de iceberg") sunt legate de:
• absenţa medicilorde medicina muncii; numărul lorredus

• subraportarea numărului de angajaţi expuşi; muncă la negru
• nerecunoaşterea,.nediagnosticarea BP
• existenţa aşa-numitului „sindrom al muncitorului sănătos" („healthy worker
syndrome")
• supraveghere medica[ă deficitară, deficienţe de ]ogistică
• dificultatea unei supravegheri medica]e corecte a angai.aţilor, În condiţii]e schimbărilt
rapide la nivel economic.
* lnspecţia Muncii: Raporiul anual de activitate pe anul 2004
E
nDED
Ghidul consilierului de prevenire ocoupat]onal dlsea§es
phare program
fficNPAs
%%cNpeEţd#*empnesta#'
e riscuri si efecte daunatoare
h{'afa[aefectelordirecteasupraorganismuluiangaja!ilorAMşiBP,condiţiiledeficitarede
I,el ll_ ±L____ ..--,-- J-r\+-.
Jd`ăt:;i.6i;Urăă.U;.ă-u-ă.i;tr-ria-;r-e-ă -i-hstaiaţiiior induâtriaie (maşini , echipamente...), în
6`6uritatepotfilaorigineaşiăaltorefectedăunătoareimportante
ial în caz de incendiu sau de explozie;

deteriorarea mediului înconjurător din apropiere: deteriorarea sau distrugerea
latiilordinvecinătate,accidente,noxepentrulocuitori,poluareaapei,aerului,solului.
De abe ea, măsurile luate

^11,1\^\,\^,,,`, pentru ,_`
'__`-r-`-_`-` protejarea
_ __, persoanelor au efect şi asupra
_ _ protejării
_L_ _'__ __J
Ormaterialeşiinvers.Totuşi,înunelecazuri,cerinţeledeprotecţieapersoanelorpot
_,_`_ţl _= __ __,J,._ă
ii,
!buht`r'ăă'iăii'ă'ycă' b'rbiăŢâr'e-ă_ 6_dnuri,or materia,e, dar nu este de dorit să se reducă
b[tejareapersoaneidrînfâvoareaprotejăriibunuriior.
identele de muncă sau bolile profesionaie au consecinţe indirecte, În general

:is:: mate sau chiar ignorate
pierderidetimpşideproducţie;
probleme de calitate;
riscfinanciarpentruîntreprindereşiriscjuridiccivilsaupenalpentruconducereasau
eii: rumembr.i.ipersonaù\uicareauoresponsabilitateînacestdomeniu:
deteriorareac\imatu\uisoc.ia{înîntreprindere:
:. deteriorarea imaginii „de marcă";
` . dificultăti de recrutare aforţei de muncă
l.3.EVALUAREARISCURILORPROFESIONALE(EVRP)
Evaluarea riscurilor profesionale constă din identificarea şi ierarhizarea riscurilor la care

sunt expuşi salariaţii unei Întreprinderi, cu scopul de a implementa un plan de acţiuni de
prevenireadecvate.EaconstituieetapainiţialăauneipoliticideSSM.
EVRP reprezintă un demers structurat, ale cărui rezultate se consemnează În fişa de
evaluare a riscurilor.
• De ce se evaluează RP?
• Cadruljuridic
• Cum se evaluează RP
+ Pregătirea evaluării
+ ldentificarea riscurilor
+ Ierarhizarea riscurilor
+ Propunerea acţiunilorde prevenire
• Principiile evaluării
• Documentul de evaluare a riscurilor
• Orientări propuse de către consilierii de prevenire
E
DDEE]
Ghidul consilieriilui de prevenire occupatlonal dt§easo
ilfiuEEH#Wm*#-EBHBE
fficNPAt
Âî:aDCNpsNÎŢoUAstd#ŢSE
De ce se evaluează RP?
EVRP se Înscrie în cadrul responsabilităţilor angajatorului, care are obligaţia generală de {

asigura securitatea şi de a proteja sănătatea salariaţilor, În conformitate cu prevederili
NGPM/2002, art.11, pct. b).
EVRP Bconstituie una din princjpalele pârghii de progres În Întreprindere, Este utilt
Întreprinderii pentru că poate contribui la ameliorarea funcţionării sale de-a lungul Întreguli
flux, consolidând stăpânirea şi controlul riscurilor existente Şi, În acelaşi timp, punctâni
apariţia riscurilor cu posibile efecte în timp sau a unor noi riscuri, mai ales a celor legate di
Î:traecper:Ţdc:ri(eo#iasnăi:âiâtneo:.şisecuritateasa,ariaţi,ortrebuieintegrateînce,e,a|teaspec
ale funcţionării Întreprinderii, precum opţiunile tehnice, organizarea muncii, mobilizare
competenţelor,formarea...
Aplicarea unui demerş de prevenire va contribui la ameliorarea performanţei întreprindei
pe plan uman şi economic.
Cadru[juridic
EVRP este un concept derivat din Directiva Cadru 89/391, care fundamentează principiil
generale de prevenire.
În NGPM/2002 (art. 21 ) se prevede aplicarea măsurilor de prevenire, bazate pe principm

generale, care trebuie să ajute şi să ghideze angajatorul În demersul său global d
prevenire.
EVRP constituie un element cheie al acestui demers. Ea reprezintă punctul de plecai

pentru ca apoi, să permită alegerea acţiunilor de prevenire corespunzătoare, elaborar€
unorsoluţiicompletepentruriscurileevaluate,soluţiicaresănufienumai„tehnice"..
Cum se eva]uează RP
EVRP este un demers structurat, care respectă următoarele etape:
• Pregătirea evaluării
• ldentificarea riscurilor
• lerarhizarea ris6urilor
• Propunerea agţiunilorde prevenire
ffiEEEEE
'r '`: '` occupallona`
fficNPAs
Îga}:.Ţ::`dâoaîţc*ape=:aqb
:J.*i'! 1ţJti
E `'Ţ
1 Această abordare face parte din

'i`
demersul de prevenire, care, după
``Â l,h,I.``
parcurgerea etapelor enunţate,
##'':: necesită să se verifice aplicarea şi
eficacitatea acţiunilor de prevenire
1 • 'Q" Di preconizate!
j14--! ,y,È„S
1`F
Ht lî`'fft`1ţ i
'€ ,\,`dîţjEJ j
i_TJ
Pregăiirea evaluârii
Constă din definirea cadrului evaluării Şi a mijloacelor care îi sunt alocate.

În această fază se decid:
• Probleme organizatòrice: desemnarea unei persoane sau a unui grup care

coordonează şi culege informaţiile
• Delimitarea domeniului de intervenţie atelier, secţie, loc de muncă
• lnstrumentele utilizate pentru evaluare
• Mijloacele financiare
• Necesitatea unor instruiri la nivelul Întreprinderii
• Problemele de comunicare
ldentifjcarea riscur.ilor
Presupune identificarea „pericolelor" şi precizarea expunerii la aceste pericole.

Identificarea se bazează pe:
• Cunoştinţe ştiinţifice Şi tehnice

• Previzionarea producerii unei vătămări
• Experienţa şi practica operatorilor
• Observaţii dirijate asupra pericolelor
ldentificarea se sprijină pe competenţele interne; dacă este necesar, se apelează la cele

externe.
•:``:`::.:..!
mEEE
` ţ,i`Jui \-'` ii'`m4}|<l;i ;H]L r+
occiipattonal cllseases
phare program
EECNPAs
Caţa ê#/\a} €e Pensi .
AltS D.eg}u+ de A!i}ull $9ei!
lerarhizarea riscurilor
Este o etapă esenţială. lerarhizarea poate fi:

® 0 clasificare „subiectivă", plecând de la experienţa şi cunoştin{ele) indMduale,
sau „obiectivă", plecând de la datele statistice, de la anchete...
• 0 clasificare „calitativă" stabilirea.unui sistem de ordonare comparativă, sau
„cantitativă" calculul probabilităţilor
® Oricare ar fi tipul de ierarhizare ales de Întreprindere, nu trebuie neglijate cele

două obiective prîncipale ale ierarhizărji:
• de a permite dezbaterea priorităţii acţiunilor
• de a ajuta la planificarea acţiunilor.
PropLinerea acţiunilor de prevenire
Sprijinindu~se pe analizarea datelor ob{inute prin identificarea Şi ierarhizarea riscurilor şi

după avizarea de către reprezentanţii salariaţjlor, acţiunile decise N.B. care vor intra În
responsabilitatea angajatorului vor contrjbui la elaborarea planului anual de prevenire.
Rezultatele EVRP se reunesc într-un dosar care cuprinde:

• Cadrul evaluării
® Metoda de analiză a RP Şi instrumentele folosite
o Metoda de ierarhizare aleasă
• Lista riscurilor identificate Şi evaluate,
elemente necesare pentru a asigura:
® + urmărirea şi permanenţa acţiunii de EVRP În întreprindere (realizată cel
puţin o dată pe an)
+ coerenţa demersului de prevenire, demers care este dinamio şi jnteractiv.
Principiile evaluării
Demersul de EVRP se sprijină pe câteva principii care contribuie la reuşita Şi perenitatea

Sa:
• Exprimarea voinţei de a realiza EVRP
Din momentul etapei de pregătire, Şeful întreprinderii Îşi fixează obiectivele, mijloacele Şi
modalităţile de organizare Şi de comunicare
Existâf::gmeur,:âtienhsi|c|T:snt::':;ndtâşY:'=â::iâgaupt:,îztârîn:râg5isntgreariiî::rsE:i:tj::ea,e
va alege pe cele corespunzătoare mărimii sale, culturii şi naturii activităţilor sale...
HEEEEH
tLI C;t|U Jl !`,..r'||| `(r. ,r3 occupaitonăl dlseasas
phare program
E.acNPAS
Îţo„b,:,;.ă#ăă4o.e..ă.â=îa€,
!alEpâ#ş;
• Organizare pentru a fi autonomă

Întreprinderea se poate sprijini pe ajutoare exterioare, dar este preferabil ca EVRP §ă se
realizeze În interiorul său. Această autonomie permite angajatorului:
+ să rămână stăpân pe deciziile care garantează stăpânirea şi controlul
riscurilor
+ să contribuie la adaptarea demersului de către conducere şi salariaţii săi
• Asocierea salariaţilor
Salariaţii sunt primii vizaţi de riscurile profesionale la care sunt expuşi. ldentificarea
riscurilor, ierarhizarea lor şi propunerile de acţiuni de prevenire fac obiectul unor discuţii
cu salariaţii şi /sau cu reprezentanţii acestora
• Decizia de a aplica acţiunile de prevenire

EVRP nu reprezintă un scop În sine, şi nici constituirea fişei finale. EVRP este mai presus
de orice utilă pentru întreprindere. Ea duce la alegerea acţiunilor de prevenire adecvate.
• Document de evaluare a riscurilor
Acest document de evaluare a riscurilor va p.utea fi pus la dispoziţia CSSM, a medicului

de medicina muncii şi, Ia cerere, a inspectorului de muncă Şi a personalului CNPAS*.5
1.4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR
ldentificare şi evaluare / Analiza activităţii / Activitate prestabilită şi activitate reală
Activitatea prestabilită reprezintă tot ceea ce este definit anterior de bătre întrep.rindere
şi furnizat operatorului pentru a defini, a organiza, a realiza şi a-şi regla activitatea. Este
referinţa teoretică a activităţii pentru întreprindere.
În numeroase întreprinderi, instrucţiuni Şi prevederi scrise fixează modurile de operare şi

condiţiile în care trebuie efectuate operaţiile, inclusiv din punct de vedere al secur'ităţii.
Există, de asemenea, reguli şi instrucţiuni verbale care au acelaşi obiect.
Activitatea reală este activitatea realizată efectiv, în mod obişnuit, la birou, în atelier
sau În oricare alt loc de muncă.
ActMtatea reală poate fi sesizată observând o perioadă de timp suficientă activitatea

efectivă a persoanelor respective (poziţii de lucru, deplasări, comunicări, direcţii ale
prMrii etc.) şi cerându-Ie să comenteze ceea ce fac şi pentru ce fac.
* În Franţa, EVRP se consemnează în aşa-numitul „document unic"
§ Anexa 5
H
mEEE
GhdL/l f{imilit,i! uhkii fte p{e\ c,`"i {} occupational disease
phaTe program
fficNPAt
•-H V!tomâ dg Penr
Ah. Orepţun do Apigv.aJt Scdi
Diferenţe între activitatea prestabilită şi cea reală

e
o Modalităţi de operare diferite de cele prestabilite, ca urmare a neoesităţii adaptării 1
în raport cu varia[ii neprevăzute ale situaţiilor de muncă
® Utilizarea echipamentelor tehnice pentru obiective şi modalităţi de operare alte
decât cele prestabilite
o Modificări ale situaţiei de muncă datorită funcţionării echipamentului tehni
orga`nizării muncii (urgenţe, program de lucru etc.)
o Variaţii diurne şi sezoniere ale ambianţei fizice
o Diferenţe ale capacităţilor interşi intraindMduale ale operatorilor (oboseală, stare (
sănătate ..)
® lncidenteşi sarcini conexe
B,aALĂ
4
•.....7
®.
......
ACTIVITATE OBŢINEREA
COMPONENTE "NORMALE"
REZULTATULUI
REALĂ---,.- ALEACTIVITĂŢII
AŞTEPTAT
SARCINl
OCAZIONALE,
NE%ETŞANŢiFTĂ
ACTMTAŢI CONEXE
SANATATEA Ş I
SECURIŢATEA
ACC|DENl-Ei ` SALARIATILOR
Atunci când analizaţi activitatea la un post de muncă, cereţi operatorului să acţioneze exa(
cum o face de obicei, fără a încerca să o facă mai bine sau În alt mod
i_._ţ:_:
mfflEE
`,,,( `j,J ,,C ''.r t !), - occupailonal
fficNPAs
Î=ahhp'g*dri®r3:a3=%
Observa[itoatedetaliileactivităţiisale.
Apoi, cereţi-i să le comenteze. Puneţi-i întrebări, dar lăsaţi-l, de asemenea, să se exprime

liber.
Pe de altă parie, culegeţi informaţii prMnd activitatea prestabilită: moduri de operare

prevăzute, instrucţiuni scrise sau verbale.
`. ldentificare şi evaluare / Analiza actMtăţii / Activitate prestabilită
Şi activitate reală / Referenţiale scrise
Există În Întreprinderi o serie de documente care furnizează instrucţiuni prMnd actMtatea

ce trebuie realizată şi modalitatea În care trebuie făcută, instrucţiuni mai mult sau mai puţin
precise. În func{ie de caz. Ele constituie referenţiale referitoare la activitatea
prestabilită.
Documentele de origine exterioară sunt cel mai adesea documente obligatorii, furnizate
de către proiectanţi sau producători. De exemplu:
• documente referitoare la incintele din întreprindere

• documente referitoare la echipamentele tehnice
• documente referitoare la produsele periculoase
Toate aceste documente pot aduce informaţii, mai mult sau mai puţin precise, prMnd
ÎromYo-aLrff;a-e-ăp-eiărecorect;careasigurăsănătateaşisecuritateapersoaneior.
Consultati documentele interne ale întreprinderii .
Studiaţi sistematic toate documentele care provin de la furnizorL Ele vor fi o sursă
importantădeinformaţiişivăvorpermitesăelaboraţiinstrucţiunilecaredescriucuprecizie
modurile de operare (procedurile de lucru) prestabilite, În care trebuie incluse măsurile de
securitate Şi sănătate.
Adunaţi,deasemenea,toatedocumentelecareexistăînîntreprindere:
• instrucţiuni de securitate
• proceduri interne
• fişa postului
• fişa maşinii
• etc.
EE
EEEE
G}iidul t.or`SilieiiJliji {{h { rru enit
occupa!lonal c
phare pro!
fficNF
Ei:8crgNp'J;ŢccgaA.dş..
Întreprindeţi o cercetare metodică şi sistematică pe ateljer sau pe sector de activitate] i

mai bine adresaţi-vă „servicijlorsuport" (serviciul tehnic, resurse umane, compariimentu
protecţia muncij, etc.) care păstrează adesea un exemplar al fiecăruia din ac€
documente.
Veţi reconstitui astfel referenţialul activităţii prestabilite şi veţi putea compara ace
prescrip{ji cu activitatea reală efectuată de angaja{i.
'-,
Identificare şi evaluare /Analiza organizării / Forme

de organizare / Organizarea activităţii
Viaţa salariaţjlor În întreprindere Şi derularea actMtăţilor lor sunt condlţionate în Întregii

deorganizareaactMtă!ii,deşiacestaspectnuesteîntotdeaunaperceputînmodconştier
Organizarea activităţii determină marile func{ii ale Întreprinderii şi repartizarea 1

distribuirea spaţiilor de lucru Şi mijloacele de legătură. Ea intervine, de asemenea. la niv€
serviciilor, a{elierelor Şj posturilor de muncă pentru a defini:
•-sarcinilecetrebuieîndepliniteşirepar{izarealorîntreindivizi;
® modurile de operare În relaţie cu maşinile Şj uneltele;
• spaţiile Şi duratele alocate fiecărei sarcini;
• instrucţjuniledelucru;
• sistemele ierarhice;
• sjstemelede comunicare.
Înconsecjnţă,oriceexpunerelariscuripoatefipusăÎnrelaţiecuorganjzareaactivităţ„
Caracterizarea organizării actMtăţii face posibilă evidenţierea punctelor critice asup

căroratrebuiesăseconcentrezeacţiuniledepr.evenire.MăsuriledeprQvenirecareprive
organizarea activităţii sunt În general dificil de pus În practică, darfoarte eficiente.
ldentificare şi evaluare / Analiză globală

Organigramă
0 organigramă este o ýchemă a structurij organizaţionale (organizare polmcă Şi socială)

unei administraţii, a unei Întreprinderi sau a unui serviciu. Organigramele sunt ades€
documenteconfiden!jale.Elesuntrareorilazi,avândÎnvederemobilitateapersonaluluişi
organizaţiilor.
Este totuşi interesant să se studieze organigrama unei Întreprinderi sau `să fie comentată
cazul În care nu se djspune de ea:
organigrama permite situarea tipului de
relatii ierarhice existente În Întreprindere;
Consmul de administraţie
din organigramă se poate Înţelege, de
Dlrec!le 9©PE±_Jr asemenea cum, unde şi de către cine
sunt luate deciziile; care sunt structurile
de decizie; care sunt orientările. Este
c|la ceŢce{are ş\ de asemen.ea utilă cunoaşterea
structurii economice şi juridice a
rinderii;
şreo#:Ldr: '[
meiJ pentru a completa studiul organigramei
este utilă precizarea elementelor care
urează În ea.
E
mEE
Ghidul ConşilieriilLr ,1/` p t``.ciţirà
phare progr
o,o,Q
mc.NP
C3!a l/aao"! de
N" Dò"` C® * Suti
Consiliul de administratie
Direcţie generală
•,®
Direcţia resurşe "umane Direcţia producţie Direcţia cerGetare şî dezvoltar
Sericiul Servicîul Serviciul de ervicilll Serviciul de

contabilitate infomatic gestionare meroial prospectare
a stocurilor şi industrială
li:_3iB_:Ţ;:t;Î
ldentificare şi eva[uare / Ana[iză globală / Componentele situaţiei de muncă
® O situaţie de muncă poate fi descrisă ca un sistem compus din patru elemente:
Executantul (E), sarcina de muncă (S), mijloacele de producţie (MP) Şi mediul de mu

(ME) sunt în permanentă interacţiune, această interacţiune evoluând în timp.
Un executant evoluează Într-un anumit mediu de muncă În care realizează o anur

sarcină de muncă cu ajutorul unui echipamenttehnic.
Siii`._;.".:i.:i:,:``!
occupatlonal d!seases
fficNPAs
%:aD.##dae5rieuaF=%a%
• ACT[v[TĂŢ[ âEOMRUDNACRĂEâ[şLs?sBTAELMĂuî ŢNNTE±EPR[NDER„
*
mHE
Em {IJ;I`(c!t'' "o=,(.l`rJJ.' .-,,.
EECNI
Casa Na;tc.aa *
A`. Dteeurl la A3rD.
Cine ?
/sex Când ?
® / vârstă
/ calificare / durata activită!ii
/ formare / program de lucru
/ experienţă / ritm de lucru
Cu cine ?
/vechime / cadenţe
/ echipe / statut urgenţe
/ ierarhie / etc. etc.
/ etc.
Unde ?
Cum? - SITUATIA / cadru arhitectural

/ spa{ii de muncă
/ poziţii de muncă DE
/ manipulări manuale ;Smpeajîîîuî:zÎ:rculaţie
/ deplasări MUNCĂ / flux
/ comunicări v, etc.
/ dîrecţiL ale privirii
/ efc.
Pentru ce ? Cu ce ?
® / produse
/ controale
/ echipament tehnic
/ materiale
/ servicii / unelte
/ cantitate / etc.
/ calitate
/temene (caracteristici,
cantitate, calitate)
/ etc.
Puneti-vă
'
o serie de intrebări:
cine, pentru ce se face Şi cum,
cu ce, unde, când şi cu cine?
H `t1`J,+„ r` ,,,, '=r,i, `,r,Lt` -, `ţ
fficNPAs
Îa3a5.h;-:rd6a3hs?..,:6;:4a..
Utmza{icelepatruelementecomponentealesituaţieidemuncăcaunghidpentruaobserva
situaţiiledemuncăşialeanaliza.
ldentificare şi evaluare / Demers practic / Etapele unui demers
Finalitate
Demers
identificarea rìscurilor ldentificarea perìcolelor şi a persoanelor prin:

> observarea şi analizarea situaţiei de muncă;
> intervievarea operator'ilor
co{area riscurilor
Cuantificarea riscurilor utilizând grile de cotare
Localizarea pe un plan a riscurilor identificate
Stabilirea documentului de evaluare a riscurilor
stabîlirea propunerilor Redactarea unui dosar de propuneri de acţiun'i

de prevenire a riscurilor identificate ţìnând
seama de gravitatea fiecăruia dintre ele
A se vedea: etapa 1 ; etapa 2; etapa 3; etapa 4
Identificare şi evaluare / Demers practic / Etapele unui demers
Etapa l ldentificaţi riscurile
•Delimitaţiunităţiledemuncă(locdemuncă,atelier,secţie,întreprindere)
•ldentificaţipericoleleprezentatedesituaţiademuncă
•Identificaţipersoanelecarepotfiexpuse,notaţinumărulşifuncţialor
• Observaţi metodic situaţia de muncă:

+ operatorul (gesturi, calificare, formare etc.);
+ actMtăţile desfăşurate;
+ actMtatea reală;
E
work accldents and
` ihi l.il L }rìlt€t"Iiji (|r i)i`civri`Tiir
occupationa`
phare pi.ogram
fficNPAs
Î;?:%m'pak5n;bAş%eudŢ*Î J
+ echipamenteletehnice, procedeele, produsele etc.; Eti

~ ` + spaţiul şi mediul de muncă În care evoluează operatorul (mediul propriu-zi§
alţi operatori în vecinătate etc.);
+ interaoţiunile dintre diversele componente ale situaţiei de muncă;
+ 9peraţiile ocazionale sau excepţionale (reglare, evacuare produse etc.);
+ incidenteleşi modul de rezolvare a acestora.
Puteţi construi sau utiliza o lista de intrebari, fără a uita să chestionaţi operatorii ,prMnd:
• experienţa lor
® situaţiile anormale Întâlnite În actMtate
• incidentele cu care s-au confruntat
Poate fi utilă completarea acestor date cu fotografii sau imagini video.

Etapa2 Cotaţi riscuri[e
Pentru a estima importanţa.unui risc considerat separat sau pentru a determina gravitatea
consecinţelor eventuale şi probabilitatea cu care se produc aceste consecinţe, estimarea
rjscului va ţine seama de contextul întreprinderii şi în special de măsurile de prevenire deja
Fnp'iccaetaesşt:d:eerf::ăe%!tt,îtăe,a:°gr.rHădecotarevafiuninstrumentajutătorpentrudeciziade
aplicare a unor aciiuni viitoare. Ea va permite, mai ales, definirea claselor de riso În func['ie
de importanţa lor.
® Cum se construieşte o gri]ă de cotare?
Riscul (R) poate fi considerat ca fiind produsul a trei criterii: gravitate (G), nivel de
expunere (NE) şi frecvenţa de expunere (FE), ultimele două elemente definind
probabilitatea de producere a unei vătămări.
Formaţi un grup de lucru care, pentru fiecare din aceste trei criterii, va defini În mod arbitrar
dar de comun acord scale de valori Şi o cotare numerică. Apoi, în acelaşi mod, grupul va
defini, în mod arbitrar, dar de comun acordj clasele de risc.
Pentru a vă ajuta, definiţi şi notaţi diferitele elemente ale unui exemplu de grilă de cotare:
• determinarea gravităţii vătămării;
® determinarea probabilităţii cu care survine o vătămare: frecvenţa de expunere ş!
nivelul de expunere;
• definirea claselorde risc.
Aceste definiri şi cotări arbitrare, rezultate ale unui consens, vor fi formalizate în scris Într-un
dosar practic de evaluare.
E
mHEEH
occupaiioriai
fficNPAs
ăa;a;8h[.1|-=a.aA#..}P.'siaa?.

Etapa 3 Cartografierea riscurilor
• Reprezentaţi pe o schemă diferitele locuri şi ateliere expuse

•Localizaţifiecareriscidentificat,reperându-I,deexemplu,printr-oliterăsauprintm
simbol într-un triunghi
ActualizaţihartariscurilorÎnraporicudispariţiasaueliminareaanumitorriscuri,apariţia
de riscuri noi, etc.
HEED
f.`l`!f `:1 rîr}r`ìiiE!Jull.l Je Pr€VC lt lt.
phare program
f.=]cNPAS
ÎL!9cfl+Î~r:r±a;6A€%e.,âŢÎ;ti

Etapa 4 Redactaţi un dosar de propuneri de acţiuni de prevenire
Redacta{i un dosar de propuneri de acţiuni, pentru a elimina sau pentru a reduce

riscurile.
Documentul de evaluare a riscurilor şi acest dosar de propuneri de acţiuni vor ajuta

angajatorul să decidă acţiunile pe care le va Întreprinde.
®
Pentru a determina propunerile de acţiuni:
neţi seama de clasificarea riscurilor (pentru fiecare estimare făcută);
neţi seama de principiile generale, de principiile practice Şi de valorile esenţiale
ale prevenjrii;
• acordaţi prioritate propunerilor de acţiuni care favorizează integrarea securită{ii În
amonte şi preferaţi mijloacele de protecţie colectivă faţă de mijloacele de protecţie
individuală.
În susţinerea acţiunilor propuse ţineţi seama, de asemenea, de următoarele criterii:

• conformitatea cu reglementările;
• costul pentru întreprindere;
• stabilitatea măsurii În timp;
® termenul de aplicare;
® posibilitatea de transfer a riscului;
• costul pentru operator.
® puteţi consu,ta ierarhizareâ măsuri,or de prevenire'
ldentificare şi evaluare / Demers practic

Dosar practic
Un dosar practic este compus din:
o pagină de gardă;
® elementele documentului de evaluare a riscurilor:
+ o fişă de identificare a riscurilor,
i grile de cotare care permit determinarea:
o gravităţii vătămării,
o probabilităţii de producere a unei vătămări: frecvenţa de expuriere şi
nivelLil de expunere;
i clasele de risc;
+ o fişă de cotare 'şi de estimare a riscurilor
® o fişă de cartografiere a riscurilor:
® propiineri de acţiuni de prevenire.
E
mEE'E
occupatlona\
Griidul cciiisiiieiùiiJi clr pie\ enitta
ţ**+L++
.`' ,..
fficNPAs
:%aoţ{p'##caÂîa3®Ldi#ăia?b
Puteţi accede la elemente cheie pentru redactare.
` Înainte de a completa acestdosar practic:
; : â?Ţi::;iu:ţ,,ăvsăe,:râgriii,secgpr::t:ue âosttârb:"aar:;,cuunri"3: prevenire. Dacă aveţmevoie de

i ajutorputeîi consulta „Cotarea riscurilor".
[® â:j2oennîiirşi supravegheaţ,
1 :eeî:rbuo:afîiFnu[:, Ereoâ5tî::,eîep::tzrâ ,anfaosr,Ţ:!:,?ruarnma#â:e eşJâ,tJ::5uăa;Faînnu:,Fosra;:, pem

ac!iunilorşiafilacurentculegislaţianouăşiaplicareaeiînîntreprindere,consultaţi
următoarele patru mari rubrici:
Dispuneîi de un dosar de analiză şi propuneri
Pregătiţi şi aplicaţi acţiuni:
• Construiţi un plan de acţîuni de prevenire

• Susţineţi acţiunile de prevenire
• Învăţaţi să construiţi şi să utilizaţi un tablou de bord "
Xt Tabiou de bord
Persoana .re§ponsabilă Observaţii

Obiectiv Cost Termen
Risc Măsură propusăPrevedereaunui
Strivîre Evitarea
întrec`mndrî dispozitiv deÎndepărtare antrenării şistrivirii
Aplicaţì acţiunile de prevenire
Urmăriţi şi evaluaţi
Învăţaţisăalegeţiindicatoriideurmărireşisăconstruiţimodalităţideurmărire
Verificaţiaplicareamăsurilordeprevenireîntimp
Măsuraţirezultateleacţiunilordeprevenire
Supravegheaţi
• Asiguraţi o supraveghere permanentă

• Utilizati rezultatele evaluării acţiunilor
B)
L
m+1i ţ+hiFţ+"m
Ghidu[ consilierului de preven7re occupational dlseasp!
*%mN#afltaetA3!,=ap.esr"eo*ţ
]Ia RISCURI SPECIF[CE SI PREVENIRE

11. t . Evaluarea riscurilor profesionale (EVRP) o problemă de metodă !
Acest ghid îşi propune să ajute angajatorul să organizeze prevenirea şi să integreze '.
securitatea Şi sănătatea În muncă în gestiunea cotidiană. Evaluarea riscurilor potenţiale la ţ
postul de muncă, înainte de apariţia unor disfuncţionări,.a unor accidente sau Îmbolnăviri >
::::eesh:r#i::tnet.uonr,cpar:eaFrîi||:Ţrduiipeennt:F:t,'|izâtnjreuntîuâocnosiâujc:nog|aaTugreeâ:!:ucnuir,îoer:
profesionale se recomandă urmărirea unui demers structurat care respectă câteva principii. `
Mai întâj o bunâ pregătire a acţiunij !

Cum este prezentat salariaţilor proiectul ?
Cine conduce acţiunea ?
Care este delimitarea unităţilor de lucru ?
Cum sunt asocia!i salariaţii la acţiunea respectivă ?
Care este calendarul de lucru ? Care sunt modalitătile de reevaluare ?
Un demers în trei etape
1. ldentificarea riscurîlor
Înseamnă reperarea tuturor pericolelor la care pot fi expuşi salariaţii
Această activitate constă În a obţine răspunsuri privind:
-natura pericolelor
® - numărul de salariaţi potenţial expuşi
- locul, durata de expunere
-circumstanţele de expunere...
Cum se procedează ?
- pe baza observării situaţiilor de muncă
- cerând operatorilor să descrie situaţiile periculoase aşa cum le percep ei
2. lerarhizarea riscurilor
Se realizează o cotare a riscurilor identificate În func{ie de criteriile proprii Întreprinderii
(probabilitate de producere, gravitate, frecvenţă...)
Această clasificare serveşte. la stabilirea priorităţilor pentru planificarea aciiunilor de
prevenire
3. Planificarea acţiunilor de prevenire

Rezultat logic al etapelor precedente, măsurile de prevenire adaptate riscurilor trebuje
discutate cu reprezentanţii personalului.
După avizul instanţelor reprezentative ale salariaţilor (CSSM), alegerea şi programarea
acţiunilor sunt decise de către angajator.
fflHEE
(r,'i( '```r.i.` ,1 ' ` occiipat[ona| diseases
E.IÎcNPAs
l.Sa }.@tcnaj m P.r. Ş
4.j O.6S`~, da Âi,] ...` S:; 6 €
Cele cinci principii pentru o EVRP reuşită:

principiul angajării
Angajatorul Îşi exprimă voinţa faţă de salaria{i de a realiza o EVRP.
AngajaŢori:,ci?ii,rz'eâ2âŢ:â?riliiăeţiiteadaptaterea"tăţ"ntreprinderii.Evo,uţiaîntreprinder"î,
poate determina să reitereze demersul pentru a realiza o evaluare cât mai completă
•::.ì posibil.
principiul autonomiei
Angajatorul se organizează astfel încât să fie autonom în realizarea EVRP.
principiul participării
Angajatorul asociază salariaţii la EVRP.
principiul finalităţii
EVRP are ca scop să ajute angajatorul să decidă asupra ac{iunilor de prevenire
adecvate.
EVRP este obligatorie ?

Angajatorul Şi persohalul din cadrul serviciului de securitate a muncii au obllgaţia să
asigure evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la care sunt
expuşi angajaţii, În vederea stabmrii măsurilor de prevenire (NGPM / 2002 aft.11 (b) Şi
31(a)).
Acest ghid Înlocuieşte documentul de evaluare a riscurilor ?

Acest ghid instruieşte, respectând principiile enunţate, pentru a putea răspunde acestui
obiectiv.
Pentru mai multe precizări consultaţi fişa „Mod de utilizare a ghidului".
Apreciaţi (evaluaţi) integrarea sănătăţii şi securităţii În muncă

În managementul intreprinderii
Este,implementatăopoliticăveritabilădecontrolariscurilor?Suntsecuritateaşisănătatea
În muncă cu adevărat integrate În managementul organizatiei?
Pentru a afla, marcaţi care din situaţiile de mai jos corespunde mai bine mediulu.i dvs.
profesional. Nu este vorba de opinia dvs. personală ci de acea care, ţinând seama de
situatia existentă, reflectă mai bine practica din organizatia dvs.
E
EnHEEI
t 7}`ì>]{tl i or`Şif!er`Jl({i (Je-{ re+'f rirc`
occupatlonal diseases
pharB program
fficNPAs
Ca!a Na!er.Blă Ct Penî. L
A r'® DtFîtu. C e A5 g.rl . Scd*
1. Sănătatea şi securitatea În muncă înseamnă, Înainte de toate, respectarea ::

reglementărilor legale, prin urmare nu este necesar să se stabilească obiective speciale în ;
acest domeniu
4
sau1
2. Obiectivele declarate explicit În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă constituie o
etapă prea[abilă necesară implementării unej veritabile politici de management a riscurilor 1
profesionale.
3. Un angajament ferm al conducerii Întreprinderii în privinţa securită{ii În muncă se 1

concretizează prin afişarea instrucţiunilor şi o menţiune în documentul de primire al
salariaţilor
sau1
4. lnformarea fiecărui salariat asupra obiectivelor de sănătate şi securitate În muncă, a

politicii de urmat, a rolului pe care Îl joacă acesta În dispozitivul respectiv şi progreselor
realizate în această privin{ă nu constituie o pierdere de timp
1
5. Atunci când o regulă de securitate este deseori Încălcată, cel mai bun mljloo de a
reglementa această situaţie este de a analiza cauzele care sunt la originea aaestui fapt
pentru aîncerca remedierea situaţiei
sau1
6. Un sistem de prime bine conceput permite suscitarea emulaţiei Şi di'minuarea

semnjficativă a numărului de accidente de muncă
mHEH
H r,)`l[iL,L-..l\C;1l|C.'[liulr'E!t`.rLJ.C-`lll occLlpatlona!
phara program
fficNPAs
:r5%iJşL:#d':`c6:®.tS?.6;=ţa'9
7.AtuncicândnuexistăaccidentedemuncăŞiÎmbolnăvmprofesionaledeclarateÎnseamnă
că planul de acţiune este eficient
Sau
I
8. Actualizarea planului de actiune constituie o oportuni{ate de a se pune în discuţie
pemnenţasoluţiilorpropuseşipentrua-lhbunatatiiînfuncţiedenoileriscuriapărute
9. lmplicarea diferiţilor actori din cadrul organizatiei În procesul de stabilire a obiectivelor

SSMconstituiemijloculcelmaisigurdegarantareavalabilităţiiacestoraşiarealizăriilor
sau1
10. Având responsabmtatea În ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă a

salariaţilor, conducătorul organizatiei este singurul calificat pentru a defini obiectivele În
I
domeniu
11. Exprimarea opiniilor salariaţilor în mod organizat Şi stabilirea unui dialog,permanent cu

salariaţiişiceilalţiactoridinîntreprindere(medicidemedicinamuncii,...)constituieunapoft
importantÎncadrulunuidemerscevizeazăprogresulînaceastăprMnţăşimanagementul
riscuriior
Sau
I
12. lmplicarea sistematică a salariaţilor pentru definirea obiectivelor în materie de SSM
constituie în acelaşi timp o poartă deschisă revendicărilor ce riscă să perturbe buna
organizareaîntreprinderii
1
En
EHHEm
/7/`lrJ! îl r t)î``Qlllef ul 11 de pre.lenlrl=J
occu pa|ional di§eases
phare program
®®,®®
HCNPAS
%:%,eNpsL%nrda:`Âjfg!.,âppeşTLÎ
13. În privinţa securită{ii si sanatatii În muncă, nu aveţi decât de câştigat atunci când ţineţi
seama de propunerile salariaţilor prMnd îmbunătăţjrea acestor aspecte. Aceasta reprezintă
mijlocul cel mai eficient de a se asigura că măsurile ce trebuie aplicate vorfi respectate
sauI
14: Pentru a obţine rezultate rapjde şi a atinge excelenţa, este Întotdeauna mai bine ca
gestionarea politicii de ssM să fie încredinţată unor specialişti din afara întreprinderii
I
15. Pentru un bun management al securită!ii În muncă Într-o întreprindere, cea mai bună
soluţie este aceea de a delega responsabilitatea salariaţilor, acordându-le astfel încredere
şj intervenind cât mai puţin posibil
sau1
16. Aspectele legate de o anumită ierarhie din Întreprindere afectează mijloacele necesare
pentru atingerea obiectivelor fixate Şi fiecare persoană se angajează În mod individual În
acest demers implicându-se şi În ceea ce priveşte implementarea
I
17. Analiza accidentelor, inclusiv a celor rutiere, cu persoanele implicate, pune În eviden{ă
soluţii de îmbunătăţire ce pot fi aplicate din punct de vedere al organizăriil Şi al
managementuluî
sau1
18. Dacă privim cu luciditate lucrurile, reiese În mod evident constatarea conform căreia în
cvasi-totalitatea accidentelor, comportamentul victimei constituie cauza principală
1_
E
EmHEE
occupational
Gr.lau\ L`jl` ;lil€rutul cic. Prevel'lI+
Eh,a?.8EaŢ.dâ.ş
19.lnstmmcuregularitatecuprivirelainstruciiuniledesecuritatesisanatateînmunoăsi
verificarea instruirilor,afisarea acestora in locuri vizibile la locurib de munca constituie un
elementfundamentalalpoliticiidemanagementalriscurilorînÎntreprindere
sauH
20. Lăsând timp de acomodare noilor salariaţi dintr-o organizatie reprezintă cel mai bun
m"dealearătacareestevaloareaatribuităaspectelorlegatedesecuritatesisanatatein
1. muncaşideaseasiguracăaceştiaauînţelesprincipwedesecuritatesisanatateinmunca.
H
21.ÎncercareadeaeliminariscurileşideainvestipentruasigurareacelormaibumcondiţH
demuncănucostăfoartemultîntreprindereaşiestecategoricmultmaieficientădinpunct
de vedere al prevenirii
sauH
22.Înceledinurmă,obunăprotecţieindividualăconstituiemijloculcelmaisimplu,celmai
practicşicelmaieficientpentruaprevenimajoritateariscurilor
H
23.Unsalariatcarenuaavutniciodatăaccidentdemuncăeste,cusiguranţă,unexempluÎn
ceeacepriveştesecuritateasisanatateaînmuncă.
Sau H
24. Analiza accidentelor Împreună cu persoanele implicate, în încercarea de a ajunge la
cauzeleprimare,permiteidentificareamăsurilorcorespunzătoaredeprevenire
1
mEEE
work accidents and
Ghidu! consilierulut de prevertire occupallonal dlsaasas
pharo program
fficNPAs
Coşa Netotg.d de Pe.si g
A'.® Dtebtun CQ A! gjrar 5otil.
Cum se poate defini o politică ambiţioasă de management al riscurilor, cum ,se poate
obţine âdeziunea ce,or mai mu,ţi în acest sens, cum se potîmbunătăţi cotidiţiile de
muncă fără ca aceasta să prejudicieze productivitatea?
Respectând un anumit număr de valori şi practici pe care le preconizăm astfe|:

• metodede managementcare respectă persoana;
• transparenţa În realizarea acţiunilor precum şi a obiectivelor privind
îmbunătăţireassNli.entrusalariaţi,definiteşidiseminatecuclaritate;
® luareaîn considerare a realităţii situaţiilor de muncă;
• un dialog social care să implice salariaţii în aplicarea concretă a.acţiunilor de
prevenire;
® fără a uita angajamentul clarexprimat al conducătorului deîntreprindere.
Răspunsurile 1-5, 6-7,10-12,14-15] 18-19, 22-23 trebuie să determine întreprinderea

să reflecteze asupra practicilor sale şi să pună în discuţie pertinenţa şi stabilitatea
politicii sale de prevenire.
H
EElmmH
i+r,id[ì '.r i- ii*t-,Ji, ji, ,?,r ,-t[,r`
fficNPAs
i?5%j';tJJ%.Aţj#68=aş
Autoevaluarea riscurilor profesi®na!e

de !a identificare la acţiune
Nuexistăoprevenireeficîentăfărăacunoaştesituaţiiledelucrugeneratoarederiscurl,fără
a identifica riscurile existente, cunoaştere În vederea protejării sănătăţii şi securităţii
salariaţilor.
EvaluareariscurilorÎnseamnăidentificareariscurilorconcomitentcuanalizamoduluiÎncare
salariaţiisuntexpuşipericolelordatorateriscuriloridentificate.
Demersurile,acţiunilepropuseÎnacestghidsuntindispensabilepentrustabilirea.unuiplan
de acţiune care ar avea ca scop actMtatea de prevenire a sănătăţii şi securităţii salariaţilor
d.in sistemul de muncă analizat (întreprindere, atelier, locuri de muncă).
Pentru a duce la bun sfârşit acţiunea de evaluare, Într-o manieră constructivă şi pentru a
tragecelemaibuneînvăţăminte,echipacompetenţelorpentruevaluaretrebuiesăatragăîn
acţiune, prin informare şi consultanţă, şefii de întreprindere, sub imperativul: "vegheaţi la
securitateaînîntreprindere".
Echipacompetenţeloraredreptobiectivdeafacecun.oscutămizaacţiunHdeevaluar6,dea
explica modalităţile de acţiune şi de a da sfaturi practice pentru punerea În praatică a
ghidului.
MOD DE FOLOSIRE
ProcedurilepropuseconstauÎnalegereaunormetodedeevaluarediferiteşiÎnadaptarea,la
specif.icul Întreprinderii, a metodei de evaluare cele mai adecvate. Adaptarea trebuie să se
facă în rapori cu procesul tehnologic desfăşuratîn întreprindere, cu tehnologia aplicată, cu
volumul de muncă existent, cu vechimea Întreprinderii (În sensul existenţei unei arhive a
incidentelor, accidentelor de muncă sau boli profesionale Înregistrate), cu gradul de
profesionalism al conducătorilor locurilor de muncă, cu disciplina menţinută, atât
tehnologică, câtşi la locul de muncă.
Fazapregătitoare
• Desemnarea şefului echipei de evaluare funcţie de sistemul de muncă ànalizat

(evaluatd.p.d.v.alriscurnorexistente);
• ldentificarea (nominalizarea) Iocur.ilor de muncă Locurile de muncă formiate din
echipamentetehnice,sarcinidemuncăşimediudemuncă,asemănătoarevorfiasimilate
ca un loc de muncă;
J
mnEEI
Ghidul consilierului de prevenire occiipatlonal dlsea§es
pharo progiiim
EgÂNEHŢMMiHi+EHRE
fficNPAs
fiî:aD#°#ŢoaA=ftphm#
• Constituirea echipei de evaluare, din competenţe, cu o bună cunoaştere a locurilorî

de muncă (tehnologi, proiectanţi, reprezentantul salariaţilor, medicul de medicina muncii, /i
specialişti evaluatori):
+ se va explica obiectivul acţiunii de evaluare şi se va indica rolul fiecăruii
membru al echipei;- i
`d
capitoluT(titîsşi,:sşEeccJip,îÂÎEeĂgrsÂeNVÂTtĂîtEÂşatîeN,fâe:g,Rn,#râtEa,:.ede,ag,al6di
• Se adună principalele elemente privind securitatea şi sănătatea în muncă, ca : •;
med,cafD:ecgăişirt::.Îicncd::enâed%î,ndeeoFr#vcăăd!Ad#§âtJ:::t.e,icştia::gţ:tirsut',ă:,îebÂn#:lu:!
boli]or profesionale de la începutul activităţii; J
+ procese verbale privind verificările efectuate de inspecţia muncii, proceselei
verbale de cercetare ale AM, rapoarte de constatări ale Ministerului Muncii privind locurii
de muncă cu condiţii deosebite (dacă există);
+ preluarea materialeloremise de către cssM;
+ dosare ale CNPAS, cotizaţiileAM;
+ registrul de incidente petrecute în întreprindere;
+ fişele angajaţilor emise de medicul de medicina muncii.
În această fază pregătitoare este important de a reflecta Şi stabili modalităţile de

comunicare a rezultatelor culese în Întreprindere şi a le aduce la timpul prezent
pentru evaluare.
Faza 1 : Identificarea riscurilor

• Se tratează succesiv toate întrebările (cuprinse în „fişele" existente);
• . Se răspunde prin „da" sau „nu" şi sejustifică răspunsul de altă natură;
• Dacă nu se cunoaşte răspunsul sau există un dubiu, se va nota În comentariu unde
poate fi găsită informaţia necesară sau cine poate da un răspuns corect;
• As-pectul tratat (Situaţia de lucru analizată) sc,oate În evidenţă un risc (important sau i
nu, real sau presupus : se notează pe „fişa de identificare" (Anexa nr.1) la numărul de la :
rubrica respectivă a chestionarului;
Aceastăreflectare(evidenţiere)esteprimordialăpentruidentificarearisctirilor.
• După ce s-au tratat capitolele în ansamblu se va relua fişa de identificare, se vor face`tj
regrupările care se impun (în funcţie de gravitatea riscurilor sau de frecvenţa AM) şi seì
com.pî:tştaazpăaeuvremnâŢ.a:Feu5:s::Jiilneecâ:::ruaapu,:obîâ:groţiorâaiâgee:ă::ez::aT:,ri:S?rh:tpee:Zăcai
1
precedenteleşisecompleteazăfişadeidentificare.
E
nEE E
oc6upatlonal
Ghidul consilierului de prevemre pharo pragfam
fficNPAs
EsaDCNpan#A,#urăpripasmLş:
Faza 2 : Ierarhizarea riscurilor
• Este recomandabil ca ierarhizarea riscurilor să se facă de către aceiaşi echipă de

competenţecareaidentificatriscurileînFazal.
Dacăestenecesar,echipasevacompletacualtecompetenţe.
Existănumeroasemetodedeierarhizare(declasare)ariscurilor:unelesuntbazatepeo
aproximarecantitativă(indicedecriticitate),altele,catehnicaalegeriiprinvot,suntcalitative
şiprezintăavantajulsimplicităţii.
Pentruclasareariscurilor,fiecaremembrualechipeianalizează(individual)câtepatrucinci
riscuri,dintrecelemaiimportante,fărăafiinfluenţatderestricţiiÎnraporicusoluţiileposibile
de adoptat.
Criteriileconsideratepentruierarhizareariscurilorsunt:
• gravitatea consecinţelor posibile;
• factorii agravanţi;
• numărul de salariaţi expuşi;
• frecvenţa şi durata expunerii;
• probabilitatea evenimentului;
•număruldeaccidentaţi,debolisaudeincidentelegatederisculrespectiv.
Această muncă de ierarhizare a riscurilor comportă o parte de subiectivitate legată de

membrii echipei şi de percepţia lorasupra riscului. `
Există metode de ierarhizare, de cuantificare a riscurilor prin care posibilul subiectivism
poatefiatenuatfolosinddateledinarhivaÎntreprinderiişifactorideponderare.
•SepunÎncomunrezultateleanalizelor:risculcareaprimkcelemaimulte„sufrag"
esteaşezatîncapullisteidocumentuluideierarhizare(Anexa2);
•Urmândaceiaşimetodădeierarhizareseclaseazătoateriscurileiaentificate.
LafinaHzareaacest6iactivităţiechipadispunedeunclasamentalpriorităţilor.
Faza 3: Planul de acţiune
Înaceststadiu,priorităţilestabilite,ÎnFaza2,suntdiscutatecuşef"deîntreprinde+eşicu
reprezentanţiisalariaţilor,Învedereaîntocmiriiunuiplandeacţiune.
• Listarea măsurilor de prevenire pentru riscurile evaluate concomitent cu ap!icarea

măsurilorgeneraledeprevenire(Anexa3).
r Pentru a facilita etapa de căutare (de formulare a măsurilor de prevenire punctuale) se
urmăreşte:
1+ rapoharealadocumenteledereferinţădinchestionare;
+ secautăînexemplificărileindicateÎnAnexa3;
+ se chestionează respon§abilii şi toate competenţele interne sau externe ale
întreprinderii.
E
nnEE
Ghidul consilierului de prevenire occupatlonal dlsoases
phare program
ÎMÂyHEWHti#=ETUEE
fficNPAs
Âa:ao,eNp6#d°:aAddoBudpdeEţ
Construirea planului de acţiune prin definirea fiecărei acţiuni :

+ obiectivul planului;
+ direcţionarea acţiunii (prevenirii);
+ stabilirea termenelor de aplicare a măsurilor de prevenire propuse;
+ stabilirea mijloacelor necesare punerii în operă.
. ,nformarâa persona,u,uÎ prîvînd rezu,tate,e demersurî,orpentru prevenîre.
11.2. RISCURILE IN INTREPRINDERE
1. Riscuri legate de echipamente tehnice (ET) Referenţiale
1.1 Punerea în conformitate a

parcului de maşini este
terminată ? Da NU HG 119
.............................. lNRS ED770
ED 804
1.2 Există cartea Tehnică sau

\
Manualul de operare, sau

[nstructiuni de utilizare lNRS ED 807
pentruETdindotare? Da NU Legea 90
NGPM
1.3 ETsuntutili'zateconform
destinaţiei lor?. Sunt
dotate cu protecţii]e
originale? . Da NU NGPM
.............,................ SREN292/2
1.4 Existăîncăpărţimobi`[e
Da NU NGPM
periculoase accesibile?
SR EN 292/2
1.5 DispozitiveledesecuritatecareechipeazăETsuntoperaţionale? lNRS`lED754

Da Nu NGPM
NSSM
SR (lso, EN)
E
Ghidul consilierului de prevemre
fficNPAs
iajaDmNp°##dBăAsfo°dph#+d%
1.6 Existăposibilităţide Legea90

Da Nu. •."`'''``''`'''''„ NGPM•..„..........1.........1...
Fnrtîed3âeriaeofîş:a,tpoer:ţ::,stâip,batiu)şipăriileT?
mobilealeE .1.7Existăproceduri
_1
NSSM„..................'............
Da Nu.
pne,3tJueâ;,iiFourr,ârîî?
18 GraficelepentruRK, NGPM
Da Nu . . . . . . . . . . . . . . . .`. . . . . . . . . . . . ................„...............„ . NSSM, CT
RC, Revizii există Şi
suntrespectate?
1.9 Protectorii (ficşisaumobili) NSSM

Da Nu
C. . .- . . - . -'. -. "
suntîndepărtaţiîntimpulreglajelorsauafuncţionăriiêimdeavarie?
lnrg1.10 Mijloaceledeacces(scări,platforme)pentruzoneledeintervenţie,suntsigure?
NGPM
Da Nu
.-..-.........-.......-........"..
'E
1.11 0peratoriisuntformaţişi Legea90

D N •..''-'''''''`''`''''' NGPM
abilitati pentru postul •...'''`"`"''`''`''` NSSM
deluc;u?
lscIR
E
Ghidul consilieru[ui de prevenire
jHHE]Ht"Et.LEHţB
2. Riscurichimice
2.1 S-a realizat Şi actualizat un Da Nu lNRS ED 1476

inventar al produselor utilizate În
întreprjnderea dvs.?
0 2.2 \ Sunt disponibile fişe tehnice de Da Nu lNRS Eb 55

securitate (FTS) pentru fiecare
dintre a6este produse?
2.3 Da Nu
\îuendtîcu,:Îcedsetemeg;cînatLaunnscTÎsşÎ
puse la dispoziţia instanţelor.
reprèzentative ale personalului
(reprezeptanţi ai personalului,
^:n°ŢÎ::tceă)a?e`€:C:ritateşisănătate
2.4 Fişe.le de securitate Şi etichetele Da Nu lNRS ED 745

de pe produse sunt redactate În
limba romana?`\
®
2.5 Se ţine cont de datele preconizgt6 Da Nu lNRS ED 55
cuprinse În FTS (condiţiide
depozitare, de utilizare,
echipamente individuale de
protecţie etc.)?,
-
•-/, '
Da
2.6 Au fost evaluate noxele? S-au luat
măsuri.de prevenire?
Nu
\
E
nnEn
Ghidiil consilierului de prevenire occupatlonat dlsoa§es
pbaro program
B#eNCEÀ'!nuîro`paEA=Â
fficNPAs
ffbsaDmN+°+#ndŢAddg°riefiş:
2.7 Mai există salariaţi expuşi la Da Nu

acţiunea agenţilor chimici prir]
inhalare, ingestie sau contact
cutanat?
Salariatii cunosc semnificaţia Da Nu lNRS ED 744

2.8
pictogramelor care figurează pe
etichete?
2.9 Sunt salariaţii instruiţi În ceea ce Da Nu
priveşte manipularea Şi utilizarea

produselor chimice?
2.10 Sunt toate recipienţele etichetate Da Nu

sistematic si verificate periodic?
Sunt zonele şi incintele de Da Nu lNRS ED 753,,,

2.11
depozitare amenajate
corespunzător? (cuve de retenţie,
ventilaţie.....)
Sunt semnalizate În mod specific Da Nu lNRS ED 88

2.12
reţelele, vanele, cuvele, zonele de INRS ED 777
depozitare...? NGPM, art. 241
+ ordinul 599/1996
E
nnEIE
Ghidul consilierului de prevenire occiipatlonal dlsoasos
±Wflyi]±H hŢHMrHEE
fficNPAs
%aoreNpabv°dnda:aAs#rie#e,!
3. Riscuri fizice
Referenţiale
Zgomot
- \ NGPM
3.1 Au fost inventariate sursele
tehnologice de zgomot şi Da Nu
cauzele lor (uzura, regim de SR (lso, EN)
lucru greşit, natura tehnologiei)?
3.2 Salariaţiiexpuşisorela
un nivel de zgomot de Da Nu NGPM
85 dB (A) sunt identificaţi? SR (lso, EN)
3.3 Afoststabilită o carto-

rafie a zgomotului din Da Nu .....,...................... SR (]SO, EN)
Întreprindere?
3.4 Măsuriledeprevenire
•NGPM
(reducerea zgomotului Da Nu
la sursă, tratamentul acustic „...„.....„......„....... SR (lso, EN)
al [ocaţiilor, protecţia NSSM
individuală) sunt aplicate?
nnE D
H Ghidul consilierului de prevemre
occupatlonal dlsoasos
phare program
fficNPAs
ffbsamN##Ajr##ai*
Refe'rentiale
]luminare
3.5 Niveluldeiluminare NGPM

a locurilor de munca Da Nu. •"'''.'.'."'-''''''.''`..'' sR.,®,-,,.-............®,,.....
este adaptat`în funcţie

de tipul de activitate?
3.6 Este asigurat iluminatul NGPM

Da Nu I,1.-..-.............1,,-....1,.®......-............®,,-"
natural pe durata
maximă a zilei?
3.7 Suntdejaluatemăsuri •NGPM,,"11--.. . . . . . .,11-.. .1,.®,.-. . . . . . .-, . . .

Da Nu
pentru optimizarea
lluminatului?
3.8 Întreprinderea dispune

Da Nu "............................,NGPM..®1,1,1.............-.1......
De un sistem de iluminare
De avarie?
3.9 Căiledeaccesdispunde
Da Nu ............................... , NGPM",,........-..-...-.....®1.".
iluminare de securitate?
nnEE
work accldonts and
occuF)atlonal dlşoases
pharo pragram
fficNPAs
%DDmN#ndaeuAdd#Îe#
a]te[e
Aveţi salariaţi expuşi În special la:
3.7 căldură / frig ? DA NU ........... NGPM/2002 titlul v[, cap. lv

SR EN 27243
SR EN ISO 10551
SR ISO 7730
® 3.8 vibraţîi ? DA NU ........... NGPM/2002 titlul v|, cap.

Vlll
ED 863, ED 864
3.9 umiditate ridicată ? DA NU ........... NGPM/2002titlulv|, cap. lv
3.10 ultraviolete ? DA NU ........... NGPM/2002titlul vl', cap. X
3.11 surse radioactive ? DA Nu
3.12 radiaţii electromagnetice DA NU ........... NGPM/2002titlul vl, cap. X

sau alte tipuri ? NSSM 34
ED 785, ED 5004
3.13 posturile de muncă respective sunt DA NU

izolate de restul atelierului ?
®
4. Riscuri legate de instalatiile electrice
4.1. sunt verificate periodic? DA NU lNRS ED 723 NSSMUEE

anexa 3
4.2 lucrarile relative observatiilor DA Nu

din raportul de activitate sunt
realizate?
4.3 Salariatii care. trebuie sa lu;reze i.n DA NU NSSMUEE art. 8

proximitatea sau- la instalatii[e NSSMTDEE art.14,` art.15
electrice, sunt abilitati sa faca aceste lNRS ED 26
lucrari? ED 1456
4.4 Panourile electrice sunt inchi;e si DA Nu lNRS ED 46

asîgurate cu incuietoare? : SR EN 61140 art. 5.1.2.3
E
nnEIEI
occupatlonal dt§oases
pharo program
fficNPAs
ffb"mNpa#nddeÀstd#®S#R|
5.1 Principalele posturi cu DA NU. .......... NGPM/2002 titlul lll, cap. ]ll
NSSM57 ,
manipulare manuală din
CRAMAM: „Depister les
Întreprindere sunt inventariate
lombalgies"
ED 792 /
Există posturi de muncă DA NU ........... NGPM/2002Anexele 2, 3 Şi

5.2
cu riscuri de AOMA ? 4
CRAMAM „Depister les
(afecţiuni osteomusculoarticulare)
Sunt declarate aceste afecţiuni? TMS"
DA NU .: NGPM/2002titlu[ lll, cap. lll

5.3 Au fost analizate posturile de muncă
NSSM 57
prMnd:
- repetitivitatea gesturilor ED 797
- pozîţ.iile de ]ucru ED 766
- caracteristicile maselor
manipulate
- efortulfizic 1
- organizarea muncii
- caracteristicile mediului de
muncă...
5.4 Au fost realizate amenajări vizând DA NU ........... NSSM57

ED 814
ameliorarea condiţiilor de muncă
Este utilizat echipamentul disponibil ?
Există un proiect de ameliorare DA NU ........... SREN 4005-3

5.5
SR EN 14738
(sisteme ajutătoare pentru
manipulare, organizarea posturilor
ED 766
de muncă...) ?
5.6 Salariatii sunt sensibilizati prMnd DA NU ........... NGPM/2002titlul lll, cap. lll
riscurîi6 iegate de manipuiările

ED 876
manuale(gesturi Şi poziţii de lucru) ?
D
DH`Pj
occupat]onat dlsea§es
HCNPAS ,
Â3omDONp#E:ăAddg°ripriestdţ j
6. Rjscuri generate de manipu[area şi transportul mecanic.
(În context, macaralele, podurile rulante, moto sau e[ectrostivuitoare, automacarale,

platforme]e autoridicătoare, ]ifturile de materiale şi similare se voF denumi „maşini de
ridicat„).
KeŢerenţiaieHG119lscIR
6.1 Punerea în conformitate a
maşinilor de ridicat esteterminată?. Da Nu
6.2 Reprezentantul lscIRdin

Întreprindere are autorizaţia Da Nu lscIR
de funcţionare actualizată?
6.3 Maşini]ederidicatşi
accesoriile sunt verificate şi Da Nu lscIRCT
revizuite conform graficelor?
6.4 Registrele maşini[or de Da Nu lscIRCT

ridicat sunt comp]etate la zi?
6.5 Modificările sau

adaptările efectuate au Da Nu lscIR
avizul proiectantului sau/şi '
a' lscIR?
6.6 Accesoriile (lanţuri, cabluri,

organe de legare) utilizate Da Nu 'SCIRINRSED96
sunt corespunzătoare sarcinilor
de manipulat?
6.7 Angajaţii care utilizează

maşini[e de ridicat sunt Da Nu lscIRNGPM
instruiţi, calificaţi Şi autorizaţi
(când este cazul)?
DDED
Ghidul consilierului de prevenire occupatlonal dlseases
pharo program
i#NCE'AfEnuaRno'paEA#Â
fficNPAs
ffb"D,eN#ndŢAg#e§k#
6.8 lnstrucţiunilede[ucruşi .
Da Nu lscIRNdpMlNRSED715
de securitatea muncii sunt
aprobate (validate) de
către lscIR?
Da Nu lscIR
6.9 Lista angajaţilor autorizaţi
este actualizată?
6.10 Căile de acces interioare

Da Nu lstlRNGPMNSSM
şi exterioare halelor sunt
degajate şi suficient de
largi?
lNRS ED 800lscIRNGPM
6.11 lntrările, ieşirile, locurile
Îngustate sunt semnalizate Da Nu
corespunzător şi permanent?
6.12 Pardoselile, podelele, aleile

Da Nu I§C'RNGPM
sunt În stare bună, curate
Şi fără denive[ări?
6.13 Un plan de circu[aţie al

Da Nu .Roll-CSSM
maşinilor şi al salariaţilor
în interiorul întreprinderii
a fost stabilit? Se respectă?
Da Nu Roll-CSSM
6.14 Protocolul securităţii pentru
operaţiile de încărcare-descărcareafoststabilit? Este aplicat?
nnEm
pharo program
i|fiH=iE"HfiH+,E+MJEEHBE
fficNPAs
Âfi:aDCNp°#ţaAG,do°dpriesndad:
7. Riscuri de incendiu -explozie
Exist ă materiale NGPM cap,

combustibile sau Secţiune a 5-a,
7.1 DA NU
produ şi inflamabi]i în art. 258-273,
intreprindere? Anexa 1 8
Exist ă zone unde sedepoziteazăproduşi

NGPM cap.
inflamabili (recipiente Secţiune a 5-a,
7.2 DA NU
deschise, cutii de ari. 258-273,
depozitare, materialetextile)? Anexa 18 t
Există surse deaprinderedeorigine
- electrică DA NU
- electrostatică DA NU
7.3 - mecanică DA NU NGPM capl
-termică DA NU
- biologică(fermentaţie)?
DA NU
Zonele cu risc deexploziesuntdefiniteŞimaterializate

7.4
® pentru gaze şi vapori DA NU

NGPM art.265,
anexa 18
combustibili
pentru pulbericombustibile DA NU
Documentul privindprotecţiaÎmpotrivaexploziilor
7.5
NGPM art.264
a fost Întocmit ? DA NU
afost actualizat? t DA NU
nnEln
Ghidul consilierului de prevenire oecupatlonal dlseaso§
phara program
fficNPAs
ffDmŢ#ÎŢad#n#5E#
Materialele de luptăÎmpotrivaincendiilor
NGPM Anexa
sunt adaptate, 16, pct.14 '
7.6 DA NU
suficiente, uşor Anexa 17 Pct. L
accesibile Şiverificate? 9
Personalul esteformatpentruutilizareamij[oacelor
NGPM art. 99
7.7 DA NU
de lupt ă împotrivaincendiilorpuseladispoziţiasa? Şi 103 (3)
S-a definit, verificat Şi NGPM art.11+L

7.7 afişat un plan deevacuare? DA NU
212/1997
Pentru lucrările carearputeagenera

NGPM Anexa
7.8 puncte fierbinţi s-aemispermisdelucrucufocul? DA NU
19. pct.1.2
Legeanr. .212/1997,cu
Pompierii sunt
asociaţi [a prevenireariscurilordeincendiu?
7.9 DA NU .modif. Şicompletărileu[terioare
nnEE
occupatlonal dl5oase§
Fihare prognm
ffi.cNPAs
%mDm##estndstaE
8.Riscuri in incăperile de lucru
Au fost luate măsuri speciale

pentru a asigura securitatea
intervenţiilor la Înălţime pe
NGPM/2002 titlul lvNSSM12ED718,ED773
clădiri Şi au fost prevăzute
8.1 DA NU
echipamentele necesare
(ţînând seama de starea
acopqrişului, suprafeţe vitrate,
® luminatoare)?
NGPM/2002 titlul Vl,cap.lNSSM29Ghidmetodologicpentru
Au fost luate măsurile necesare

8.2 DA NU
privind lucrul cu azbest? prevenirea riscurilor]egatedeexpurierea]aazbest(lnspecţiaMuncii)ED1475
Ţncăperi]e au fost tratate ED 68, ED 69,

8.3 DA NU
acustic? ED 718
Condiţiile de muncă sunt

satisfăcătoare:
- iluminat natural
® 8.4
- vedere spre exterior DA
DADADADA
NU`
NUNUNUNU
NGPM/2002
ED 773
- încă[zire / climatizare
- calitatea aerului
- anexe sanitare / vestiare /
cantine
Zonele de muncă poluate sunt

NGPM/2002 titlul Vl,cap.VED695
ventilate corect (evacuarea
8.5 DA NU
aerului poluat şi introducerea
aerului proaspăt)?
Au fost luate măsuri speciale În

8.6 DA NU ED 703
zonele cu risc de asfixie?
Este avută În vedere Şi .

Organizată
8.7 DA NU ED 800
colectarea deşeurilor
industriale?
E
nnEm
phare program
fficNPAs
ÂÎ®8aD*eLkmddoăAodfidpn°::EaB
11.3. Securitatea si sanatatea in intreprindere

9. Organizarea securităţii si sanatatii
9.1 Există un responsabil de securitate în întreprinderea dvs.?

DANU
9.2 A fost instruită această persoană corespunzător (În mod specific)?

DANU
9.3 Se rea[izează cu regularitate inspecţii de securitate în întreprindere de către:
-conducătorul întreprinderii DA NU
-comitetul de securitate şi sănătate în muncă DA NU
-alte persoane DA NU
9.4 Personâlul respectiv a primit o instruire specifică privind securitatea la [ocu[ de

muncă?
DA NU
9.5 Se fac cu regularitate cursuri de actualizare a instruirii?

DA NU
9.6 Poariă salariaţii echipamente individuale de protecţie?

DA NU
9.7 În cazu[ intervenţiei unorîntreprinderi din exterior, se face în mod sistematic '
analiza În comun a riscurilor?
DANU
9.8 P]anul de prevenire este acualizat periodic si luat in considerare?

DANU
9.9 Aspecte[e legate de securitatea şi sănătatea În muncă sunt sistematic integrate

la achiziţionarea de echipamente noi, în cadrul prestări unor servicii precum Şi la
elaborarea de noi proiecte? (amplasamente, procese tehnologice etc.)
DANU
' 9.10 Sunt luate măsuri specifice în cazul lucrătorilor izolaţi Şi care sunt expuşi la riscuri?
DA NU .
nlnEE
EEI
Ghidul consilierului de prevenire occupational dlseasos
phaTG program
fficNPAs
#D#ebEdE#ripa#
10.Siguranta traficului rutier si pietonal

S-a facut in intreprindere
analiza riscului rutier, in ceea lN.RS ED 861
ce priveste: Da Nu ED 877
10.1
- parcul auto
ED 849
- deplasarile agentilor
- accidentele de traseu
® Au fost luate masurile de Da Nu

10.2
prevenire specifice?
11. Organizarea primului ajutor de urgenta
11.1 Există un plan actualizat de organizare a primului ajutor (preluarea, trataresa si

transporiul persoanelor vătămate, evacuarea in caz de incediu...)?
DANU
11.2 Este afişată lista cu numerele de telefon de la serviciile de intervenţie În caz de
urgenţă în fiecare ateiier şi în fiecare şaBtAer? Nu
11.3 Mijloacele de alertă sunt adecvate (telefon, sistem de alarmă...)?

DANU
11.4 Există un număr suficient de persoane pentru acordarea primului ajutor?
DANU
ii.5 pregatirea acestora este perman3nAt actualizata? Nu
® 11.6 Exista dotarea materiala pentru acordarea primului ajutor?
DANU
12. Accidente de munca si imbolnaviri profesionale in ultimii 3 ani
12.1 Care este evolutia cuantumului de cotizare pentru accidente de munca in cadrul
intreprinderii?
12.2 Cum se situeaza acesta in raport cu domeniul profesional?
12.3 Care este suma aceasta?
12.4 Numarul de accidente de munca declarate pe an Numarul de zile de incapacitate
temporara de munca ?
12.5 Numarul de accidente de ,munca fara consecinte grave inregistrate pe an in
registrul de declarare a accidentelor de munca.
12.6 lmbolnaviri profesionale declarate
12.7 Ce tipuri de accidente sunt.cele mai frecvente
12.8 Sectoare sau activitati ale intreprinderiicu incidenta cea mai mare in ceea ce
privest6 accidentele de munca.' si imbolnaviri profesionale
12.9 S-a facut o analiza sistematica a accidentelor de munca?
EI
H Ghidiil consilierului de prevenire
nnEE
occupatloml dl§eases
fficNPAs
phar6 program
#mNpaDff:Àgdgautipd#dd'®r
13. Rapoarte de verificare

Sunt efectuate controalele si
verificarile obligatorii (înstalatii
13.1 DA NU lNRS ED 828
electrice, aparate de ridicat,
EIP....)?
Sunt luate in considerare
DA NU -
13.2 constatarile si observatiile din
rapoartele de verificare?
14.Exprima.rea cererilor salariaţilor

Problemele legate de
organizarea muncii (cadenţe,
stres...) care pot afecta
14.1 DA NU
sănătatea au fost semnalate
reprezentanţilor personal ului ,
medicului de medicina muncii?
Există mijloace de culegere a
observaţiilor şi sugestiilor
14.2 salariatilor DA NU
(reuniu'ni, registru, cutie de
scrisori) ?
Au fost prelucrate sistematic
14.3 DA NU
cereri le formu late?
15.Partenerii dvs. în prevenire

Există schimburi de infomaţii
regulateîntre medicul de . Ordin MMPS 187/1998
15.1 DA NU
medicîna Legea 418r2004
muncii Şi amaiator ?
Este cunosQută fişa de
. NGPM/2002 Anexa 5
15.2 expunere DA NU
la riscuri Drofesionale ?
Medicul de medicina muncii
15.3
par[icipă la elaborarea DA NU Legea 418/2004
programului de acţiuni de
Drevenire ?
Sunt cunoscuţi nominal NGPM/2002 titlul 11,
partenerii cap. VLegea346/2002 cu
implicaţi În asigurarea
securităţii şi modîficările ulterioare şinormeledeaplicareOrdinMMPS187/1998
15.4 sănătăţii În muncă în DA NU
Întreprindere:
- înspectorul de muncă
Legea 108/1999Legea100/1997
- consilierul de prevenire
- medicul DSP„. ?
Sunt luate În considerare NU
Î
15.5 DA
observatîile lor ?
E
nEEIE
work sccldents and
occupatlonal dl§eases
ptiaro program
fficNPAs
ffbsaDreNp@N#aB~d#d°Sndri
ANEXA 1: IDENTIFICAREA RISCURILOR
Lista riscuri[or identificate referinta chestionarului

Z
mnEE
occupatlonal dlsoasBs
pharo p.rogram
fficNPAs
ÂRe"DmNp°bwda:âÂ6E°udpri°sră#
Documente de referihta
H Ghidiil consilierului de prevenire
nnEIE
occupatloiial dlsoases
pr|are pTog"m
fficNPAs ,
&ÎoşaD„Npaw:ffiţări°uE°srdE
ANEXA3
lDEI SIMPLE PENTRU A GESTIONA RISCURILE
'
A. RISCURILE IN .NTREPRINDERE
® 1. Riscurile legate de echipamenteletehnice

• Utilizarea ET În conformitate cu cerinţe[e de securitate Şi sănătate reg[ementate;
• Utilizarea ET respectând strict prescripţiile şi prevederile producătorului (fabricantul
ET);
• [ntegrarea calităţii de securitate fără a condiţiona preţul de cumpărare a ET;
• facilitarea operaţiilor de montare-demontare prin realizarea unor unelte sau scule
specializate,
• instalarea unei protecţii a păr{ilor componente faţă de vecinătăţi (peteţi, s'tâ]pi);
• consemnarea ET Înaintea reparaţiei sau operaţiilor de mentenanţă;
• stabilirea modurilor de operare integrând securitatea operatorilor ;
• formarea, instruirea şi perfecţionarea persona[u[ui;
• purtarea echipamentelor individuale de protecţie (EIP) în funcţie de particularită{ile
ET şi a sarcinii de muncă.
• 2. Riscurj chimice
• Se va inlocui un produs periculos cu altul mai putin periculos
• Se va limita manipularea produselor
• Se va verifica etichetarea produselor achizitionate
• Se vor eti,cheta corect recipientele secundare
• Efectuati aprovizionarea cu produse in conditiile cele mai sigure din pundt de
vedere al utilizarii
• Se vor capta de la sursa produsele de eriisie (hote cabine ,... )si se va ventila
corespunzator incinta respectiva
• lnformati personalul cu privire la precautiile de utilizare a produselor
• Seva e]imina orice scurg.ere de produs .
• Se va asigura utilizarea echipamentelor individuale de protectie adecvate(m.anusi,
ochelari, protectie respiratorie...)
• Se vor stabilii proceduri de lucru in conditii de securitate
• Se va lua in considerare.tratarea,depozitarea si evacuarea deseuri[or
`1
E
nnEIE
Ghidul consilierului de prevenire ` occupa(lonal dlseases
uH pharo prog"m
fficNPAs
ffb"DmNp°ĂbFn*Ă#PQS#R|
3. Risciiri fizice
Zgomotul
• Suprimarea surselor de zgomot ]imitarea intensităţii zgomotului, Aceasta Se poate
rea[iza fie prin Înlocuirea utilajului zgomotos cu unul silen.ţios, a sculei prelucrătoare sau
a parametrilor de lucru, fie prin modificarea tehno]ogiei, a metodei de lucru;
• Dispunerea insta]aţiilor şi maşini]or zgomotoase În locuri separate Şi izolate (faţă
de restul locurilor de muncă);
• lnstalarea de protecţii: cabine fonoizolante pentru maşini a căror tip de funcţionare
permit acest mod de carcasare, panouri fonoizolante pentru pereţii ate]ierului În care
există surse de zgomot;
• Limitarea timpului de expunere a personalului la zgomot;
• Purtarea EIP contra zgomotului.
lluminatu]
• Se va verifica dacă iluminatul este suficient Şi dacă este adaptat la tipu[ activităţii
desfăşurate;
• Este de preferat iluminatul natural, pentru toate locurile de muncă, unde este
posibil;
• Se vor dota locurile de muncă cu un sistem de iluminat adecvat, poziţionaţ optim
pentru eliminarea zonelor de penumbră.
Vjbraţiile
• Să se adapteze posturile de muncă la caracteristici]e şi aptitudinile personalului;
• Să se elimine vibraţiile importante emise de anumite insta[aţii sau maşini;
• Să se refacă sau să se execute fundaţii cu funcţii de amoriizare, pentru maşinile
producătoare de vibraţii
Agent termic, lipsa ventilaţiei, raze ionizante

• Să.se evite posturile de muncă la temperatură joasă sau ridicată;
• Să se asigure o ventilaţie natura[ă sau forţată suficientă În spaţii[e de lucru;
• Să se protejeze aparatele care emană raze ionizante
EI
nhEE
Ghidul consilierului de prevenire occupatloiial dl§oa§eg
pl.are proqram
±MyE"ŢŢtfl#biHEMM
ffi`cNPAs
ÂR:%mNpaw#oB~dg°riî°#a#
4 Riscuri legate de instalatiile electrice
• Sa se scoata de sub tensiune instalatiile electrice la fiecare interventie; .

• lnstalatiile electrice sa fie realizate de personal calificat, cu materialul
corespunzator;
• Sa se controleze periodic instalatiile e[ectrice;
• Sa se informeze persona[u[ asupra riscu[ui electric: semnalizarea zonelor
® pericu[oase, interzicere accesului, instructiuni de prim ajutor;

• Sa se formeze persona]u] si sa se elibereze certificate de abilitare, in fun,ctie de
sarcinile care trebuiesc efectuate
5. Activităţi manuale
• organizarea posturilor de muncă astfel Încât să fie eliminate sau reduse

manipulările manuale
• limitarea masei unitare a greutăţilor manipulate
• utilizarea mijloacelor de manipulare: transpalete, cărucioare...
• utilizarea unor mij.loace adecvate înălţimii planului de lucru: mese care se ridică,
peron de încărcare, mijloace de ridicare...
• echiparea maselor cu mijloace de prehensiune: mânere, ventuze...
• formarea personalului pentru a adopta gesturi Şi poziţii de lucru adecvate
• [imitarea duratei sarcinilor care necesită gesturi repetitive
• purtarea echipamentelor de protecţie individuală adecvate: mănuşi, încălîăminte...
®
6. Ivlaşini de ridicat, transport mecanizat
• Să se dispună ca maşinile de ridicat şi accesoriile, din dotare, să fie conf6rme cu

reglementările în vigoare (PT -lscIR, HG 119);
• Să nu se utilizeze decât mijloacele adaptate la sarci.nile de efectuat, În condiţiile
prevăzute Şi numai după prescripţii[e fabricantului;
• Să se verifice periodic starea tehnică a maşinilor de ridicat, să se respecte graficul
de mentenanţă, RC şi RK;
• Maşinile de ridicat şi transportat trebuie să fie conduse numai de către personal
calificat, instruit şi autorizat În acest scop;
• Să se supravegheze cQndiţiile de vizibilitate şi starea bună a so[ului (a căi]or de
acces, pardoselelor);
• Să se organizeze circulaţia persoanelor şi a vehiculelor, atât în interiorul halelor cât
şi În amenajările exterioare (d.epozite, magazii);
• Să se semnalizeze şi să se întreţină căile de circulaţie Şi aria în care se fac
manevrele. it
EI
nDED
;H
3#aNCEtA'EnuaR%'#A#Â
Ghidul consilierului de prevenire occupattonal dlsea§es
pjiare pragram
fficNPAs
&aamN,e#Ţ.ăAsâouriEffiţ&!
7. Risc de incendiu-explozie
• Organizare a spaţiilor de depozitare şi păstrare ţinând cont de compatibi|itatea

Pr°:UÎî:+:rjireaproduseiorpericuioaseprinaltelemaipuţinpericuIoase;
• Utilizare de echipamente electrice şi sisteme protectoare special proiectâte şi

rea:zîiFmŢ::::uaudtii:zaapr:oîpnieartemaosfuerrseepoortâ:ţiea|3rxgî:o"iiăee;păriareasurse,orde,energie:
foc, ţigări, posturi de sudură

• lnstalare de protectori: spaţii izolate, pereţi Şi uşi anti-foc;
• lnstalare de mijloace de stingere adaptate: stropitori, stingătoare, pături antiifoc;
• lnstare de sisteme de detectare Şi de alarmare, de stingere;
• Stabilire de planuri de intervenţie (instrucţiuni În caz de incendiu, exerciţii cu
pompierii) şi de evacuare (ieşiri de urgenţă)
8. Încăperi de lucru
Deplasări la acelaşi nivel
• organizarea circulaţiei persoanelor în incinta Întreprinderii;

• eliminarea zonelor periculoase prin prevederea de pardoseli antiderapante, prin
suprimarea denivelărilor pardoselii (trepte de înăl{ime mică, estradă, ruptură de pantă...)
şi lărgirea trecerilor;
• Întreţinerea pardoselilor: curăţirea periodică şi imediată În cazul răspândirii unui
produs, repararea zonelor defecte...;
• menţinerea căilor de circulaţie de lăţime suficientă, degajate, semnalizarea şi
iluminarea lor. lnterzicerea oricăror depozitări pe căile de circulaţie
Riscul de cădere de la Înălţime:
• Eliminaţi zonele cu diferenţe de nivel şi accesul la înălţime;

• Amp.lasaţi protectori: balustrade, apărători de corp, bariere-ecluză, plas6 de
securitate;
• Utilizare de platforme mobile pentru lucrări temporare la`Înălţime;
• Formare personal pentru asigurarea unei utilizări corecte a dispozitiveldr mobile şi
verificarea periodică a solidităţii lor; ~
• Acordarea şi purtarea echipamentelor indMduale de protecţie adecvatei riscului Şi
situaţiei de lucru (centuri, opritoare de cădere); instruire personal pentru verificarea lor
periodică;
• lnterzicerea utilizării scărilor ca loc de muncă
'
E
1

rinEIEI
occupBtlonal dlseaseg
pham program
fficNPAs
Â.:.DmNiFdŢAdd#heriAeuri
8. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN ÎNTREPRINDERE
9. Organizarea securităţii şi sănătăţii În muncă
• . Definiţi o politică a Întreprinderii în do^meniul "sănătate şi securitate În rhuncă";

• Formaţi (instruiţi) un responsabil de securitate a muncii;
• Aveti în vedere securitatea În muncă inaintea efectuării unei sarcini de huncă sau
0 achiz onării tinui material;
® aboraţi un plan de prevenire, atunci când este cazul intervenţiei, uneil
intreprinderi din exterior.
10. Circulaţia rutieră:
• Anticiparea Şi organizarea deplasări]or: orar, durată, itinerar recomandat, plan

pre:iîndt:eîsg:şJap:orfou[i%ââevs:ihni3tjiă,or;
• Repararea imediată în caz de avarie;

• Organizarea timpu[ui de lucru;
• Formarea personalului asupr? modului de conducere În condiţii de siguranţă.
11. Organizarea primului ajutor
0 • Formarea unor persoane, un număr suficient, În acordarea primului ajutor;

• Organizarea primului ajutor (procedură Şi material)
nnEE
Ghidul consilieruluj de prevenjre ocWc°u'pkaaucoci:,e::®aan§:s
phare program
5A?t&:'A'±nuaRt;';EA#
fficNPAs
â.pmmNpatŢ#Asd#OE:j
11.4. RISCURILE SPECIFICE

1. Echipamente` tehnice
r?.9©
săr©O Zece principii generale de prevenire, cu
patru obiective esenţiale pentru planul
de acţiune al prevenirii
lntegrareasecuritâţiiînfaza Lim itarea efectelor ne dorite

de proiectare (protecţie -principiile protecţiei integrâte;
intrisecă) -mijloace de protecţie:
-strategia de prevenire -protectori (ficşi , mobili);
ap]icată în faza de concepţie; -dispozitive de protecţie;
-cartea tehnică; -EIP;
-prevenirea intrisecă. -cazulparticularalETvechi
Organizarea lucrului Informarea şi formarea personaluluj

-ET adecvate; -difuzareainformaţiei;
-Întreţinereamaşini]or; -instruirea Şi testarea periodioă
-verificareaperiodicăa a personalului
maşinilor
EIP .adecvat Înseamnă: procurare de produse conform reglementărilor În vigoare

(marcaj de conformitate, certificare) + caracl:erisl:ici corespunzătoare tuturor
riscurilor (p.erformanţe conform standardelor armonizate) + adaptare,.la conformaţia
utilizatorului (consultare salariaţi) + instruire privind caracteristici şi utilizare +
verificare periodică.
nnEEI
Work accldant5 and
Ghidul consilierului de prevenire occupatloml dlseaseB
phare progpm
jm*E|Ţ7ffiHHjHgB
fficNPAs
ÂBb'Î,#d„P#~d#o#
2. Agenţi chimici
Zeceprincipiigeneraledeprev6nire,cu
Datru obiective esentiale pentru planul de
acţiune al prevenirii.
0
Integrarea securitatii in amonte Limitarea efecl:elor nefaste
Alegerea echipamentelor de lucru Amenajarea posturilor de lucru
Produse de substitutie Ameliorarea instrumentelor de rucru
Procedeuri de lucru
Automatizare
Organizarea muncii Protectia colectiva

Organizarea muncii Captare la sursa
Ventilatie
lnformarea sj formarea personalului Protectie individuala

lnformarea personalului Supraveghere medicala
0 Formarea in securitate
Formarea in regulile de igiena
E[P trebuie să protejeze toate părţile corpului expuse rjscurilor. EIP adecvat înseamnă:
procurare de produse conform reg[ementărilor În vigoare (marcaj de conformitate,
certificare) + caracteristici corespunzătoare riscului specific definit prin natura agentu[ui
chjmic, starea sa de agregare, reactivitate chimică, timpul de expunere (performanţe
conform standardelor armonizate, clase de peTformanţă) şi riscurilor asociate (de exemplu
:#2Î::)rîipnost,::#3`perŢviLodz:vaăr)a:,3Îsti:Îrşîlîi|?zoanrfeoŢTg!!îicuat::zpaetr?ăudìuciă`-aptFannţiâe`:e`#ii;âr::
îetre=:i:u,,âit=raŢii:up,remvâă.L=l de uti,izare prevăzut! EIP trebuie scoase din uz la expirarea
ştecTnpaa'LZoaur:Îigaonb?Î#tşvaErateetî:Fîiişddşua#eî=aEr,ep,(Ş::8-L:jed8#f°ozr[ia::ăş:Î:+nudc{:'Îji3::Eedt8
salvare şi prim ajutor, luptaîmpotriva incendiilor
nnEI
occupatlonal
Ghidul consilierului de prevemre
3#NCEl^'EnuoR"o'PaEARÂ
fficNPAs
ff:aDdNpaug.AV"±ăAşd#riŢocbi%
3.Riscuri fizice
3.1. Zgomot
r?reî©
`săr©O Zeceprincipiigeneraledeprevenire,cu
âă±pentrup,anu,de
Limitareaefectelornedorite
'dnetepş::::îasr:C(#igjjtîî:faza
intrisecă) -atenuareavibraţiilor;
-reducereazgomotuluilasursă;
-izolare prin carcasare;
-procurareadematerialesilenţioase;
-izolarea cu ajutorul ecranelQr;
-modificarea maşinilor;
-amenajareasecţiei(placarea
-schimbareasculelordelucruşi
a procedurilor. pereţi]Or)
Protecţiapersonalulrui
Organizarea [ucrului
-organizareamuncii cabine izolante;
-prot6cţiiindividualeauditive;
-semnalizare;
-supravegheremedicală
lnformareaşiformareapersonalului
-informareşiformare .
Atent6ăecazu,,asupraob,,gat,vltat"puriarllE,P,
E
nnEm
occLipauona[ dl6®a5es
pllaro program
fficNPAs
&'bpo#aF##Ph"fi#
3.2 ]luminare
®OQ
©_ © Prevenirea
Zece principii generale de prevenire, cu
±pentruplanum
_0
_0©®_
Q
rl§curilor
0
lntegrarea securitatii in amonte Limitarea efectelor nefaste
-utilizarea luminii naturale -alegerea şi repariizarea
-concepereaunuiiluminatadaptat corpurilordeiluminat
-utilizarea culorii
-prevedereaunuiiluminat `
de urgenţă şi de siguranţă
3.3Ambianţetermice
_®OQ
0 Prevenirea
Tiscuriior
PaflQLbiectiveeşşpţia!9pentruplanulde
acţiune al prevenir]i.
/ Protecţia contra variaţiilòr climatice V' Organizarea muncii
/ Eliminarea surselor de caldură/frig

/ Ventilare Şi controlul umidităţii
V' Echipamente individuale de pr6tecţie
/ Supraveghere medicală
:Înirî|:ttşea',:â:,,,:.niau:Înîi:Î:::::ţâ:ăîş,te:u:tr3ăîîp:earraî:eră:;#aerî:u:!`.::,F[:o:r;t`re:g:a!:t:ui:,Î
producătoruluiprivindduratamaximădeutilizarerecomandatăînatmosferarece.
'B1
nhEIE
Ghidul consilierului de prevenire occupatlonal dlssases
pharo program
Î#°NCE'A'EnuaRno`paEA#
fficNPAs
%%mNp'W#AddÂfiesmL':
4. Electricitatea
®OQ
©_ © Zece principii generale de prevenire, cu
0
_0®®_
Q
Prevenirea
ri§curilor
patruobiectiveeş?rţiale_pentruplanu]de
Limitarea efectelor nefaste

:#âgrraarreeaaî:8ş#tîaţzî:ŢâŢo°nncteepţie protectiacolectivă
Protecţiaindividualâ
Supravegherea instalaţiilon
Verificarea instalaţiilor `
Comportamentul adecvat
Organizarea muncii [nformarea şi formarea angajaţilor
Prezentare lnformareapersonalului '
lntervenţii Formareşiabiiitâre
Depanare Abilitare
Zavorâre Codificareaabilitărilorelectrice
Tabelul de sinteza al abilitărilor
Exemplu de titlu de abilitare
:,âsE:=t3:iior:,5#ri:Î±:,aa,itş:#:Ţit"iEâcedsearreegg!ăQgşătŢuâieşiprî:tceă#eŢinvti3iedrien,
îmbrăcăminte electroizolantă. -
5l:işi%Î;iegaecigr#işei:!eoTS:upnuenaddceelrT:ţreu,âig:sr:::Ţ:;,i?îasic:,:ţâj,ea!cizipzon'etc).
Se va instrui personalul privind verificările înainte de utilizare.
EIP electroizo]ant trebuie sLipLis verificărilor periodice şi trebuie marcat cu data
verificării. Se vor utiliza mijloace de semnalizare de averiizare privjnd riscu] şj de
obligativjtate.apurtăriiEIPe]ectroizolante.
AO®® m
nDED
occupatlonal dlsea§e§
pharo program
ffi6NPAs
*h9%#°#nddodA=EeL#*#
5. Activitatea fizică

patruobiectiveeş?rţiale_pentrup]anulde
acţiune al preven[rii.
0 Î
V' Ca]itatea mediului fizic V' Unelte Şi mijloace de manipulare

/ Amenajarea postului de muncă / Echipamente individuale de protecţie
V` Spaţii Şi zone de depozitare / Supraveghere medicală
/ Reglementarea timpului de lucru V' Formare privind amenajarea postului' de muncă

V' Formare prMnd manipularea manuală a maselor
6. lncendiu
Zece principii generale de preveliire, cu

patruobiectiveesenţi_a±epentruPlanulde
Aintegrasecuritateaînamonte A limita efecte[e nefasl:e
Suprimare cauze Dispozitivedeprim-ajutorspecific

Proiectarea clădirilor Comportamentcaretrebuie
Mijloac6dedetectare respectatîncazdearsură
lnstalaţiifixedestingere
H Ghidul consilierului de prevenire E"±riŢ=EE
occupatlonal dlsaases
phare program
fficNPAs
fiab„DmNp#ŢoăAstdqajEeâogda%
Aorganizaactivitatea Ainformaşiaformapersonalul
OrganizareaapărăriiÎmpotrivaincendiilor lnformarea Şi formarea
Luptă împotriva incendijlor
personalului
Plan de prevenire
Proceduri de permjs de foc
Încazdearsură,esteimperativsăserăceascăcâtmairapidposibilzonaatinsăpentruaevita
Întinderea rănilor.
Este important ca fiecare să cunoască compor[amentul. de urmat: să facă să` Înceapă
stropireacuapăşisăcontinueacestlucrucelpuţinl5minute.
Se vor utiliza mijloace de semnaljzare de avertizare privind riscul, de interzicere a anumjtor

acţiuni(int.erzisfocul,interzisstingerecuapăetc)şideinformareprjvindieşiriledesalvareşi
materialul sau echipamentul de luptă contra incendiilor.
Este jmportant ca persona]u[ care nu are sarcini stabilite în lupta impotriva incendiilor să
cunoascăieşiriledeurgenţăşisacunoascainstructiuniledinplanuldeprevenire.
7. Încăperile de lucru
c.rcuiaiăn6rar
Prevenlrea Zeceprincipiigeneraledeprevenire,cu
riscurilor
=;;iruun°eb;:3;Î::eenî:r-ţia±Pentrupianuide
V' Pardoseli şi Îmbrăcăminţi p.entru pardoseli

V'Întreţinere şi curăţenie [
V' Scări fixe şi mobile, rampe
V' Semnalizare
V' Separarea fluxurjlor
V' Echipamente. indMduale de
V' Peroane de Încărcare Şi descărcare protecţie
V' Vizibilitat6 Şi iluminat
/ peroane de încărcare Şi descărcare
/ vizibilitate Şi iluminat
/ lnformare şi formare
V` Organizarea activităţii
V' Plan de circulatie
E
H Ghidur consilierului de prevenire
nnEn
pharo program
fficNPAs
#DLN#Ţ:[a"d*®*e§rdodg€
Princjpiul care ghidează demersul de prevenire se poate rezuma În câteva cuvjnte:

separarea fluxurilor şi în specia[ stabilirea şi amenajarea unor căi de circulaţie sigure pentru
pietoni.Pentruaatingeacestobiectivexistăoîntreagăgamădemijloaceşisoluţii.
8. Agenţii biologici
_®00_
Q © © Ziceprincipiigeneraledeprevenire,cu
0
Prevenirea
Datru obiective esentia[e pentru p[anul de
Q
l.iscul.ilor
©©©
Integrarea securităţii a priori Limjtarea efectelor nefaste
În concepţia incintelor: Echipamente de lucru

Ventilaţie Limitarea vectori[or şi controlul sanitar
Curăţare Reguli de igienă
Eliminarea deşeurilor Echipamente individuale de protecţie
lnstalaţiisanitare Prime]eîngrijiri
Închideri Măsuri specifice
0 Exemple de închideri
Organizarea muncji
Supravegherea medicală
lnformareaşiformareapersonalu[ui
Organizarea muncii lnformareapersonalului

Plan de prevenire Tipuri de mesaje
Metodele de prevenire a riscurilor biologice sunt tot atât de variate ca Şi situaţiile de

muncă în care se regăsesc aceste riscuri, având însă toate la bază acelaşi principiu:
trebuie spari lantul eDidemiolociic.
I
Ghidul consilieruluj de prevenire
DDED
acwc°uŢa:,CoC#::eaans:s
phare program
Pu'NR#NCEÀ'#uaF`no\paiÂÂ 1
fficNPAs
Â°bqo#btbnrid#riau#smE'o!
111. lERARHIZAREA RISCURILOR

IDENTIFICATE
• 111. 1. A ACŢIONA ŞI A VEGHEA
1
A evalua o acţiune de prevenire Înseamnă a estima ce s-a realizat, a măsura drumui

parcurs Într-o perioadă dată.
Se evaluează rezultatele prin comparare cu o stare anterioară Şi În funcţie de obie.cti`vul

care se doreşte a fi atins.
În funciie de ceea ce se doreşte a se evalua, instrument?le Şi mijloacele de evaluare: sunt

diferite:
• măsufarea poluării sau a zgomotului;

• anchete, observaţii, Întreţinere, etc.;
• verificare cunoştinţe, etc.
§:.Dacăsereferălaformare,deexemplu,evaluareaarputeasăsebazezepe:
i+
• gipoşd.nţe. opqn.TtQ (unoşt]nţe no[, nol modalrtăq de lucTu, etc.);

• comDetenţe (aplicarea cu succes a cunoştinţelor obţinute În cursul fomării la
actMtăţile profesjona]e)
De obicei evaluarea unei acţiuni de fomare se ef6ctuează în doi timpi:

• ,Ea±a!d:', La temjnarea stagiu[ui;
• ,Iamee", ]a câteva săptămâni după formare
În prealabil s-a pus un diagnostic precis.
obiectivui definit pentru viitor descrie performanţa urmărită, precum şi indicâtorii Şi criteriiie
pornind de la care se va estima că sunt atinse rezultatele
E
HHfiyEEHIŢ»E]WHLiHEH
HCNP/
AŢh+DmN##®bri.LE
Evaluarea cunoştinţelor obţinute se poate face` printr-un exerciţiu, un chestjona+ cu s

multiple,uncazmaimultsaumaipuţincomplicatcaretrebuierezolvat,etc.
Evaluareanojlor6ompetenţenusepoatefacedecâtînsituaţiiconcretedemuncăpeteren.
VafinecesarsăsecontactezeşefiHerarhicişjbeneficiariiformăriipentruasepuneîneviden|
schimbările obţinute de la analiza djagnosticului de plecare. t
SerecomandăsăsefacădeosebireaÎntrerezultate,celecare.s-arputeaobţineprinacţiune
deformareşicelecaresunteventuallegatedealtecauze
A UTILIZA REZUILTATELE EVALUĂRII
EvaluareaurmăreşteînprimHrândsăseapreciezedacăobjectivelefixatelaÎncepuaufos
âaaŢunnusacuuf3,Îtuâî'i:s,:,!:aşăesvee%3î,femdăes5Eîcre:.z::::|Îtedvea,uunăr::#:Tăpsaprâ:gş,rt,:aj,aa:aa3anr3Î
aceastăîntrebare.
ş3zşt?vnes:aatăncâdsoeri,oe?ţinrezu,tateşiefectecarearfipututfiprevăzutesaueraujmprevizib"e
SeconstatădiferenţeÎntrerezultateleobţinuteşirezultateleaşteptate,darşjdiferenţeîntr€
_ _._.._._ _~r .U.V 911 g4l.l[alt;lc dşlt3Plate, aar şi diterenţ€
mijloaceleprevăzut6şimijloacelecareaufostutjlizateefectiv.Sepoateîntâmpla,deexe
mijioaceie prevăzute si miiinaneia rara al 1 f^-+ . .t;lî_^ .--. :_ _1!_ _ ^
carezultatelesăfjeobţinuteprinmijloacecarenuaufostpre.văzutelaînceput. m
© Se descoperă adeseori că obiectivele sunt complet atinse dar rezultatele în termeni

___ __ ...., „.r,,,L C,llllot= Ual [C]±Ullateie fn i:ermer
Drevenire rămân naea+i-fă^x+^.._ i___.._ _
prevenirerămânnesatjsfăcătoaredeoareceacţiuneaÎntreprinsănuafostatâtdepertjn
pe cât se aştepta.
Fijndunmomentdeanalizăretrospectivă,evaluareapermitedeasemeneasăseevidenţieze
reperelepentruviitor.Eapoatepermitesăsejudecedacăoacţiuneafostbinefundamentată,
_ J -_ +' _ __ --\,11 \, u\,ţ]
precum
Precum şi.Şieficienta
eficien{a
__._..,_ acestiea.
ar:es:tiea .Poate
Pha+a
_ ....,. U.., permite
r`drmif^
Ucll.C5 J^ de
H"mt3 asemenea
--______
Ue _
asemenea să- să se evidenţieze eventuaieie
-f-_t_ ________'
efecte neprevăzute. . Uneori scoate în evidenţă mijloace de acţiune neaşteptate. Pe scurl,
ajutăsăsejudecedacămetodeleutilizateaufostadecvateşjpoateconducelamoqificarea
acestoraîncrsulacţiunilorvjitoare..
E
nEEm
pharo program
ffi6NPAs
%]oroNpebpnndŢA#uE.:Ei'o'
APUNEÎNAPLICAREACŢIUNl>AIMPULSIONAACŢIUNl
Ac iuni de Drevenire lmpulsionarea actiunilor de prevenire con-stă în:•definireaobiectivelorşiconstruireasecventei de

DeAc nire obiectiveunideformare
formare
Ac ni de senibilizare • pregătirea şi animarea acţiunilor de formare
- punerea în aplicare a acţiunilor de sensibilizare
Apuneînaplicareacţiuni>Aimpulsionaacţiuni
Construiresecvenţădeformare
pul formării este de a dezvolta, de a ameliora sau de a întreţine o competenţă (care

..._J_ ..___! __ _ _ _ _e,',. . ' ,,-, \ - `_J
raspun de Hneî necesjtăţî Îdentîfjcate,. Această necesjtate poate fi jd,entîfjcăt_ă _d_e_b_ă;S_oâh=.]ă
mplicatesaudecătreşefiilorierarhicisaupoaterezuitadintr-oanalizăariscurilon.
ntru a construi formarea, trebuie:

• să se definească,obiectivele;
• să se aleagă rnetodele şi suportul peclagogiQ
iainte de a construi o secvenţă de formare, ar trebui să precizaţi ce capabilităţi sau ce

ompetenţe noi aţi dori să câştige participanţii: cunoştinţe, Îndemânare, ®omportament care
•ebuiemenţinutîntr-osjtuaţiedată,etc.
Lpoi ar trebui. să definiţi obiectivul global al formării, precum Şi obiectivele specific: care
'ebuie atinse. Ar trebuj să estimaţi dificultatea formării cerute În funcţie de caracteristicile
ublicului ţintă.
i dată precizate diferit6le obiective, ar trebui să definiţi conţinutul, metodele pedagogice,

xerciţiileşistudi.iledecazpropuseprecumşi.progreseleurmărite.
iricare arfi metoda, pregătirea este importantă. Expunerile, exerciţiile, studiile de caz trebuie
fie> bine construite şi realizabile În timpii pre-conizaţi, să se' băzeze pe cunoş\tinţele
iterioare Şi să facă să progreseze aceste -cunoştinţ6 pentru a ajunge la obie.ctijel6
evăzute.
sfârşit, ar trebui să determinaţi o procedură de evaluare pentru a vă aăigura 6ă atingeţi

)iectivele iniţiale. Veţi avea atunci ansamblul acţiunilor voastre de formare, de la definirea
iiectivelor până la evaluare finală.
E
nn EIÎI
occui)atlonal dlseases
pharo program
jEHHgHEEMEE
fficNPAs
Âobqoj#bnd:ÂAdd#n*ri
Caracteristjcjlepubljculuiţintă
• niveldeformare; `.
• cunoştinţeîn domeniu;
• experienţă acumulată;
• vechimeîn func{ie;
• etc.
®
® Obiectivul de" pentru viitor descrie performanţa urmărită, precum şj indicatorH şi crjteriib
dupacaresevaestimacăsuntatjnserezultatele
3,3Şănnăep#grcia:;,Y,?,îneî,:Îafi:erTâ::raui:;gduarâtţâ-focgărâe:tu:îâ,#eb,#ar:se#%t:j,acareape,a"
Exempledesecvenţedeformare
„Aţine sub control evaluarea riscurilor"
Obiectiv global al formării

Trej zile repartizate pe două
perioade:
"Obţinerea de cunoştinţe necesare pentru a pune
-secvenţa l:2zile
în aplicare o metodă de evaluare a riscurilor în - secvenţa 2: 1 zi
jntreprindere"
Obiectivespecifice
• Aafla cadru,l legal

• Acunoaşte diferitele riscuri Şi criteriile lor de evaluare
• Aafla o metodă de evaluare a riscurilor
Public
personal de securitate, personal responsabil cu angajarea, membri ai Comjtetuluj de

C\^_' '-:t_1_ _: -±__ =1 _ ,
Securitate Şi Sănătate
A REGĂTI ŞI AANIMA 0 ACŢIUNE DE FORMARE
^:ncţî::jrud[eaî:,rv#ăţr]:sÎ[:;.:n#tăor:t,adpeăper,eyr:Ej:fe:st;r,:îrŢ3îannâ[[[:âţjâ,adgen:spt,ucn;eînteprreanc,t,şă
E
nDED
occupat]onal dlseases
pharo pragram
ENp.Ş.a.#Îpâş
'
identifice necesităţile specifice ale populaţiei care trebuje supusă unui proces de formare. 0
datăefectuatăaceastăanaliză,eltrebuiesădefineascăobiectiveleşisăelaborezeprogramul
de formare În funcţie de transferul de cunoştinţe şi de competenţele ce trebuie obţinute.
Urmează acum să pregătească această acţiune în plan logistic, să deschidă stagiul etc.,
eventual să-l animeze.
Pregătireamaterialăreprezintăuntimpindispensabilpentruce,Icare.doreştesăasigur,ebunul
mers al formării.
Cea mai mică problemă materială poate periurba în mod semnificativ programul şi p6ate da
stagiarilorsentimentul unei lipse de seriozitate a ceea ce li se propune. ,
Înmodsimilar,deschidereastagiuluiesteunmomentesenţialîncaretr.ebuiesăsefurnizeze
un anumit numărde informaţii de bază.
Animarea impune formatorului o capacitate de expresie care se poate declina de la trei hiari
functii:
• p_rofesor;
• animator;
• mediator
Fiecare dintre aceste funcţii corespunde unei posturi diferite a formatorului şi asigură
stagjarjlor un loc şi un rol diferit.
•Asiguraţi-văcăsalaprevăzutăafostÎntr-adevărrezervată;
•Trimiteţidintimpconvocareastagiarilorşiverificaţidacăaceastaasosit;
• lndicaţi precis locul şi ora de deschidere a sesiunii; .
• Prevedeţi o tablă, Şerveţele, un retroproiectorsau un videoproiector;
• Dacă este necesar, puneţi la dispoziţia participanţilor băuturi;
• pregătiţi documentele care vorfi distribuite;
Suntatâteadetaliicareconcurălareuşită.
Estevorbadeatrasacadrulîninteriorulcăruiasevaderulaformarea.
Cucâtcadrulvafimaiprecis,cuatâtstagiariisevorsimţiînsiguranţăşivorfidisponibili.săse
implic? şj să participe.
Apuneînaplicareoacţiunedesensibilizare
E
nDED
occupatlonal dlseaso§
priare program
fficNPAs
fiemDnt:dphp:ŢoaAgr#:°#A.#a#
âosmegi#':?âvîenns,:,:Ţgtăe;ofrabcaedseeâ:Lbt,|,,S,t::;iî.5adgr|s3:tă%,aot:g2,r:,gd,Fe:tŢş,şâ,:ţî,fae:â.pÎ:
fiecare să anticjpeze pentru a preveni maj bine.
Este vorba deci de a furniza o informaţie privind riscurile dar şj de a crea o dinamică Şi de a
provoca o schimbare.
f%r:caţ:=,ndeardsaşreenbsujîtj:Îââ:ep:şgăîjtg%ruu:ac::t:.şT3rîâ.drumajpuţînrjgîddecâtoa\cţîunede
e
Ca orice acţiune de formare, sensibilizarea privind temele specifice trebuie să fie periodic
reluată, eventual.variind mijloacele, ,pentru a verifica buna apljcare a recomandărilor, dar Şi
pentruainsistapeeventualeledificultăţideaplicaresaupesupraveghereanoilorriscuri.
A PUNE ÎN APLICARE 0 ACŢIUNE DE SENSIBILIZARE: ÎN PRACTICĂ
Pentru a construi acţiuni de sensibilizare pentru personal, aţi format o grupă de lucru. Este
vorbadeatreceînrevistăriscurileşimijloaceledeprevenire,deadefiniotematicăiaac{iunii
prioritare, apoi de a concepe modelele de prezentare eficientă a acestei mformări
(recomandări,ilustraţii,etc).Acţiuniledesensibilizarepotluaformediver§e:
1.Priviţidirectpublicul:estedeosebitdeimportantcaceicăroravăadresaţisăsesimtădirect
Şi concret implicaţi
)
2. Programaţi o reuniune de informare Şi redactaţi convocări. Acestea vor precjza publicul

ţintă,obiectivelereuniuniişiprogramulsău.Prevedeţiofoaiedeprezenţă.
3.Rezervaţisala,pregătiţiinstrumenteledecareaveţinevoie(retroproiector,video,proiector,
tablă, hărtie, etc)..Pregăti{i-vă materialele ajutătoare individuale (folij transparente, casete,
video, etc).
4. Animaţi reuniunea„ A sensibiliza înseamnă a face să reacţioneze: solicitaţi parijciparea

fiecăruia. Invitaţi-i în special să-şi Împărtăşească experienţa. Veţi favoriza astfel crearea de
legăturiîntreconţinutulreuniunjişisituaţiadelucru.
5. Distribuiţi documente care reiau punctele de informare cele mai jrhporiante. lată câteva
exemple:situaţiaaccidentelordemuncăşifişadeanomalij.
6. Redactaţi un rezumat/ compte r;ndu.
EEI
nnE
phare program
ffi6NPAs
ffDreNffi|.B##ţ
Ele pot rezulta din activitatea anterioară a grupului sau pot fi obţinute de la organisme
exterioare.
În toate situaţiile, trebuie. să ţineţi sub control utilizarea lor şi să le integraţi În prezentarea
voastră.
0 acţiune de sensibilizare urmăreşte un dublu obiectiv:

1 a informa salariaţii referitor la riscuri (consţiinţa riscurilor trebuie
permanentă)
1 a informa salariaţii referitor la gesturile şi procedurile ce trebuie respectate
pentru a lucra În securitate (precauţiile de adoptat trebuie să devină \o
Obişnuinţă)
Problema constă în a comunica informaţiile Într-un mod siriiplu, frapant, uşor de
înţeles, uşor de memorat.
0 metodă bună constă În a crea un grup de lucru. Acesta trebuie să fie reprezentativ
pentru toate grupurile implicate: de decizie, maiştri, operatori direct implicaţi
Activitatea grupului va fi de:

I a defini temele şi acţiu.nile prioritare
1 a senibiliza salariaţii la riscuri;
1 a prezenta măsurile de prevenire existente sau noi.
Va trebui ca:
I să selecţioneze informaţii]e esenţiale;
• să decidă sub ceformă vorfi comunicate.
3reoupnuiiieiiimpeut:âţâ,:ndgîâş:i:;ăşeudninşgudpeg:ai`:sctr.ur.mîinnt:iodep:Feăm3i:,pă;maant:mdaeţj.râgrn:fuunnedaarş:
şi de o selectare a propunerilor emise.
Acţiuniledesensibilizarepotluaformediferite.
Mizaţipeimpactulimaginilor.Acesteavorarătafiegesturilecorecte,fiepecelegreşjte,darcu
evidenţiereaeventualelorconsecinţe(răniri,durere,etc).
Redaţ}taţi texte scurte şi frapante. Recomandările pot fi pozitive (faceţi aşa...) sau nedative
(nu faceţi niciodată. .. ).
ArgumenteleşicomentariilevorfielaboratedegrupÎnansamblulsău.
Implicarea În grupul de lucru a operatorilor la care se referă în mod direct aspectele

prezentatevapermitesăseasigureobunăeficienţăaacţiunilorpeteren
Ghidul consilierului de prevenire nDE
pharo,progTam
fiHÂH[F"#HMEEME5
&]b!qDLN#d:À.ftpde#
Programaţjactivitateagrupulujprevăzândmajmulteetape:
• defjnjrea şj pregătirea acţjunilor de senibilizare;
• punereaîn aplicare;
• urmărire periodjcă şi evaluare
Afişe,articoleînziarulinternalintreprjnderii,broşuri,reuniunjcuproiectaredefilme,
sau ilustratii comentate de dvs, etc.
•®
IV. CONCLUZII
Evaluarea riscurilor profesjonale (EVRP): apreciaţi calitatea demersului!
EvaluareariscurilorprofesionaleesteetapainiţialăauneipoliticireuşitedesănătateŞjsecuritatea
muncii.
Oricare ar fi documentele folosite şi produse, evaluarea riscurilor este În primul rând un demers
structurat În trei etape:
- identificarea riscurilor
- ierarhizarea riscurilor
- planificarea acţiunilor de prevenire
care respectă 5 principii:
Principiul implicării:
® Şeful de intreprindere îşi afişează dorinţa vis-a-vis de salariaţi de a realiza o EVRP.

Principiul de adaptabilitate:
Şeful de intreprindere realizează o EVRP folosind instrumentele adaptate la situaţia propriei lui
întreprinderi : evoluţia acesteia Îl determină să reia demersul În vederea unej evaluări cât mai
complete posibile.
Principiul de autonomie:
Şeful de Întreprindere se organizează pentru a fi autonom În realizarea EVRP şi pentru a nu
depinde de resursele externe.
Princjpiu[ de parijcipa.re:
ŞefuldeÎntreprindereconstruieşte.EVRPcuparticipareasalariaţilorÎntreprinderii
Principiul de finalitate:
ScopulEVRPestedea-laj.utapeşefuldeÎntreprinderesădecjdăcaresuntacţiuniledeprevenire
potrivite.
m
`nD
EIEI
pharo program
;&?JaEtA'±nuaRno'paEA#
fficNPAs
ÂabsaDmNp'#nd%aAd%°Ldîesn3oFocH!a'
Un asemenea demers ofera cea maj sjgură garanţie de reuşită.

Această grilă permite evaluarea calităţii unui demers de evaluare a riscurilor.
După o serie d? Întrebări, la care se va răspunde prin DA sau NU, fiecare din cele 5 principii
primeşte o apreciere globală:
princjpiul este aplicat, şi oferă o prezumţie de calitate demersului

principiul este aplicat par!ial, mai sunt necesare progrese
principiul nu este respectat Şi nu oferă garantia calităţii demersului
Principiui impiicării
seful de intreprindere s-a impHcat personal în acest demers
g3ŢîŢ:LŢ:#:ŢŢi(g:d#ripă,timpabcst)
un calendar de planificare a demersului ă fiost stabilit
salariaţii sunt informafi periodic asupra evoluţiei demersului
aprecierea globală: 1- 1-
Comentarij
Principiul de adaptabilitate
• alegerea instrumentelor qentificare, ierarhizare) a fbst
aqLg#Ţ####ŢŢŢgŢB#tu#tffi danu
danu
demersul este structurat În trei etape danu
aprecjerea globală: 1- - _ 1-
m
EI Ghidul consilierului de prevenire
nnEE
pharo program
fficNPAs
#D##eaAdd#d.:flţ
Principiul de autonomie
demersul este făcut integral În interior da

recursul la resurse exterioare reprezintă ocazia de a
dobândi competenţe inteme da
ajutorul extern constă În revizuiri Şi puneri la punct da
o procedură de revizuire Şi de punere la punct este stabilită da
aproderea globaLă: _
0 Comentarii
Principiul de participare
persona[u[ de
`Comitetu[ esteSănătate
imp[icatşiîn demers tindividual,
Securitate, grupe de lucru,
chestionare)
danu
participarea se realizează În toate etapele danu
toate dimensiunile actMtăţii sunt ]uate în considerare
(inc]usiv aspecte]e de organizare, mediu, relaţii socia]e) danu
apreclerea globaJă: .
Comentarii
Principiul de finalitate
riscurileidentmcateaLfdstclasateînfuncţiedediferitele
criterii, cum ar fi probab"atea de Întâmplare, gravitatea,
danu
#X%n#e':U#g'adue##Ţ#Ţ#'ri)"entin"
personalului danu
planul de acţiune de prevenire a fbst` stabm de către director danu
planul prevede un calendar, un responsabil, mijloace şi un
dispozitiv de umărire danu
acţiunile reţinute Şi termenul br de realizare au fiDst discutate
cu reprezentanţii personalum danu
apreclerea globaJă: '
Comentarii
In
H Ghidul consiljerului de prevenire
nDEE
pharo program
fficNPAs
Âsb!Î)mN#ffi*°L#§n.k,ţ:
ANEXE
ANEXA 4
Piramjda luj I(els6n
/\ + ------ Blociil de consti.tu!ionali.tate

/\
/ \ + ------ Bloculdesupralegelitate
/.\
/ \ < -----.-- Blocul!egalităg.i
\\<----Pn.ncipiilegeneralededrept(derivatediniurispruden®
\ < ---- Acteadministrative

\
Constituţia României
ARTICOLUL 22
(1 ) Dreptul [a viaţă, precum şi dreptul [a integritate fizică şi psihică a[e persoanei sunt
garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii Şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament in'uman
ori degradant. .
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
ARTICOLUL 41
(1 ) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei,
precum Şi a locului de muncă este liberă.
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea Şi
sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu
minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii În
condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum Şi alte situaţii specifice,
stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, În medie, de cel mult s ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(5) Dreptul la negocierj colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sunt garantate.
•m
fficNPAs
phare program
ff.monN#f®uAdd#.â#a8
"CONCORDANŢA între DIRECTIVA 89/391/CEE şi LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ''
I DIRECTIVA 89/391/CEE ACT NORIV[ATIV NAŢIONAL t
I Ar[./Para
PREVEDERl
Art./Para
PREVEDERl
Normele generale de protecţie a

muncji cuprind principii generale :
eÎnacest scop, aceasta conţine de prevenire a accidentelor de
® muncă şi bolilor profesionale,

precum şi direcţiile generale de '
aplicare a acestora. Acestea au
ca scop eliminarea sau
pnncipii generale referitoare la diminuarea factorilor de risc de
NGPM1„j
prevenjrea riscurilor profesionale, accidentare şi/sau îmbolnăvire .
profesională existenţi În sistemul
E,,oifncâiraeâăf=ăi:!iioşr;â3crrsr:tâ,g, de muncă, proprii fiecărei
accidentare, informarea, componente a acestuia .
consultarea, participarea
1.2. (executant - sarcină de muncă -
echilibrată În concordanţă cu mjjloace de producţie - mediu de
legile naţionale şi/sau practicile muncă), informarea, consultarea
naţionale Şj instruirea salariaţilor
şi participarea angajaţilor Şi a
lor Şj reprezentanţilor lor, precum reprezentantilor a cestora.
şi lin[ile generale de Îndrumare Prevederile Normelor generale
pentru implementarea principiilor de protecţie a muncii, atât cele
afirmate.
referitoare la securitatea Înmuncă,câtşicelereferitoare la 1
NGPM
sanatatea În muncă, constituie
1(2)
cadrul general pentru elaborarea
® normelor specifice şi a
instrucţiunilor proprii de
securitate a muncii.Prezentelenormese aplică în
Această Directivă se va aplica întoatesectoareledeactMtateatât
toate sectoarele de activitate de
publice cât şi private (industriale,agncole,comerciale pe teritoriul României, atât
2.1 NGPM publice cât şi private (industriale,
administrative, de servicii 2(1) agricole, comerciale,
educaţionale, culturale, de administrative, de servicii,
recreere etc.).
:edcu,şâţjâneîl:;.culturaleri 1
Aceasta Directiva nu va fi Minjsterul Apărării Naţionale,
aplicabilă În cazul În care Ministerul de lnterne Şi Ministerul
caracteristici intrinseci anumitor Justi{iei - Direcţia generală a
activităţi specifice de serviciipublice,cumarfiforţelearmate
penitenciarelor, Ministerul
2.2 L90 Finantelor - Garda financiară
sau poliţie, sau anumite activităţispecificeÎnserviciiledeprotec{iecivilă,vinÎncontradicţiecu Art. 4.2 precuh şi Serviciul R6mân de
nformaţii, Serviciul de lnformatii `,
Exteme, Serviciul de
această Directivă. Telecomunicaţii Speciale şi
În acest caz, trebuie să se Serviciul de protecţie şj pază L
nnEIE
occLipatlonal dlssase§
fficNPAs
Â3:@DmNp.E#A!E°udpde#"#d%
asigure şi sănătatea salariaţilor, organizează, coordonează şi .

pe cât posibil, în lumina controlează activitatea de
obiectivelor acestei Directive. protecţie a muncii din unităţile
proprii, prin organele acestor
ministere şi servicii, pe baza '
prevederilor prezentei legi.
În conformitate cu scopul acestei
Directive, următorii termeni vor Angajat: Orice persoană
avea următoarele înţelesuri: angajată de către un angajator,
a) lucrător /salariat -anaaiat\: NGPM inclusiv ucenici, elevi, studenţi în
orice persoană angajată de către Anexa1 perioada efectuării practicii
un patron, incluzând stagiarii şi profesionale, cu excepţia
ucenicii, cu excepţia personalului personalului angajat în actMtăţi
de serviciu (din activităţile casnice.
domestice);
Angajator: Orice persoană fizică
b) paţm: orice persoană fizică sau juridică care este titulara
sau juridică care este titulară raportului de muncă cu angajatul
NGPM
raportului de muncă cu salariatul
Anexa1 şi în beneficiul căreia este
respectiv Şi poartă
prestată munca de către
resp onsa bil itatea Întrep rinderi i angajat şi care poartă
Şi/sau instituţiei; responsabilitatea unitătii.
c) reDrezentant al Salariatilor Cu
ReprezentantalangajaţHorcJ
răsDunderi soeciale Dentru
răspunderi speciale pentru
sănătatea si securitatea securitatea Şi sănătatea
lucrătorilor: orLce persoana angajaţilor: Orice persoană
aleasă, selecţionată sau NGPM
aleasă, selecţionată
desemnată, În conformitate cu Anexa1
sau desemnată să reprezinte
legile naţionale şi/sau practicile angajaţii aco[o unde se ridică
naţionale, să reprezinte salariaţii
probleme referitoare la protecţia
acolo unde se ridică probleme securităţii şi săpătăţii angaja{ilor
referitoare la protec{ia sănătăţii Şi în timpu[ lucrului.
securitătii lucrătorilor la lucru;
Prevenire: Ansamblu de
procedee şi măsuri luate sau.
P±e±!a±i[±: toate. procedeele Şi
planificate la toate stadiile de
măsurile luate sau planificate m concepere, proiectare şidesfăşurareaproceselor de
toate stadiile de lucru din
Întreprindere pentru a preveni muncă, În scopul e[iminării saudiminuăriiriscurilorde
sau a reduce riscurile
profesionale. accidentare şi îmbolnăvire :
profesională.
Contractele colective de muncă
ce se Încheie la nivelul unităiilor,
Statele membre vor lua măsurile grupurilor de unităţi, ramurilor de
necesare pentru a se asigura că activităţi, precum şi la nivel t
patronii, salariaţii Şi reprezentanţii L90 NAŢIONAL vor cuprinde,
4.1
Ior se vor supune dispoziţiilor Art. 7.1 obligatoriu, clauze referitoarei la
juridice necesare pentru protecţia muncii, în conformitate
implementarea acestei Directive. cu prevederile prezentei legi, a
căror aplicare să asigure
prevenirea accidentelor de
IE
'``
fficNPAs
fi:aD##nd:ă#Reşmoqdd§J
11 1
1
1 muncă Şi a bolilor profesionale.ÎncontracteleindMdualede`
muncă, în convenţiile cMle, cu

excepţia celor care au drept{obiec{activităţilecasnice,
L90
Ah. 7.2 precum şi În contractele de .
Şcolarizare vor fi stipulate clauze
privind protec{ia muncij,
stabjlindu-se şi răspunderea`Dărtjlor.ConvenţiileintemaţionaleŞi.
contractele bjlaterale încheiate

de persoane juridjce româner cu
L90Ar[. 7.3 parteneri străini, În vederea
efectuărij de lucrări cu personal
român pe teritoriul altor tări, vor
cuprinde clauze privind protecţiamuncii.ÎnregulamenteleprMnd
organizarea şi funcţionarea
.L90Art. 8.1 persoanelor juridjce vbr fi
stabilite obligaţii şi răspunderi în
domeniul protecţiei muncji, În
conformitate cu prevederile ut..
prezen ei legi.Încălcareadispozi!iilor legale
privitoare la protecţia muncii

L90Art. 33
â:r:?neisrtărâŢi#:r:taerîiîâ:p:ii:ÎEă,
sau penală, după caz, potrMt'egii.MinisterulMunciişiProtectiei
Sociale şi Ministerul Sănătăţii,prinorganelelordespecjalitate

În particula.r, statele membre vor
4.2 asigura supravegherea Şi L90Art. 4.1
centrale şi teritoriale,
controlul adecvate.Patronul
organizează, coordonează şicontroleazăactivitateadeprotectieamuncii
va avea indatorirea(obliga!ia)deaasigura Obligaţia de a asigura

NGPM20a)
securitatea şi sănătatea
5.1 securitatea Şi sănătatea
angajaţilor, În toate aspectele
salariaţilor În toate aspectele
referjtoare la muncă, revjne \angaiatorului.Încazulîncareangajatoruli
referitoare la muncă.
Atunci când, conform ariicoluluj 7

contractează servjcii sau
(3), un patron angaj.ează serviciisaupersoanecompetentedin
persoane specializate din
5.25.3 NGPM25 rexterior pentru realizarea
exterior, aceştia nu-l vor absolvi
activjtăţii de prevenire Şj
de răspunderea 6e-i revine În
acest domeniu. .Obliciatiilesalariatilor În domeniul
protec!ie, acesta nu este
exonerat de răspunderile ce ÎievinÎndomeniu.
NGPM Obliaatiile angaiatilor în domeniul

H Ghidul consilierului de prevenire {
nnEE
work accldant§ and
occupallonal dl§eases
fficNPAs
&aoqomNpa#dEtirii.#d':
igienei Şi securităţii muncii nu vor 20b) securită{ii şi sănătăţii În muhcă

afecta principiul responsabilităţii nu vor afecta principiul
patronului. responsabi[itătii angaiatorului.
Această Directivă nu va limita
opţiunea Statelor membre de a
prevedea eludarea sau
diminuarea responsabilităţii
patronilor în cazul unor fapte
determinate de circumstanţe
5.4
independente de voihta acestora,
neobişnuite sau impre'vjzibile
sau determinate de evenimente
excepţionale ale căror consecin!e
nu ar fi putut fi evitate În ciuda
oricărei vigi]enţe exercitate.
În contextul responsabilităţii sale, În contextul responsabilităţii sale,
patronul va lua măsurile angajatorul va lua măsurile i
necesare pentru protecţia necesare pentru asigurarea
sănătăţii şi securităţii salariaţilor, NGPM securităţii şi sănătăţii angajaţilor,
6.1
inc[usiv prevenirea riscuri[or 20c) respectiv prevenirea riscurilor deaccidentare,informareaşj'
profesionale, informarea,
instruirea, precum şi realizarea instruirea, precum Şi realizarea
cadrului organizatoric. cadrului organizatoric.
Patronul {rebuie să urmărească Aceste măsuri vor fi periodio
adaptarea acestor măsuri, ţinând adaptate ţinând seama d?
cont de schimbarea conditiilor, cu schimbarea conditiilor de muncă,
scopul de a Îmbunătăţi sitLaîiile În scopul de a Îmbunătăţi situaţia
existente. existentă.
Angajatorul va implementa
Patronul va implementa măsurile
măsurile de asigurare a
[a care s-a făcut referire în primu]
securităţii Şi sănătăţii angajăţilor
paragraf al capitolului anterior pe NGPM
6.2 ţinând seama de următoareleDrinciDiiaene.raledeDrevenire:
baza u rmătoarelo r p[ipgipii 21
oenera.[e de Drevenire:
a) evitarea riscurilor;
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot NGPM b) evaluarea riscurilor care pu
fi evitate; 21 pot fi evitate;
NGPM21
c) combaterea riscurilor la sursă; c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, În

d) adaptarea miincii [a om, în
special În ce priveşte proiectarea
special În ceea ce priveşte
locurilor de muncă, alegerea
echipamentului de lucru şi
proiectarea locurilor de muncă,
alegerea echipamentului tehnic
alegerea metodelor de productie NGPM
21
şi a metodelor de muncă, p?ntru
şi de muncă, În vederea a evita actMtăţile monotone;Şi
micşorării monotoniei muncii Şi a
cele desfăşurate Într-o cadenţă
muncii în ritmuri de lucru
predeterminată şi a reduce
predeterminate şi reducerii efectele lor asup.ra sănătăţii;
efectelor lor asupra sănătătii;
NGPM21
e) adaptarea la progresul tehnic; e) adaptarea la progresul tehnic;
f) Înlocuirea perico]elor prin NGPM fl Înlocuirea pericolelor prin

nnEIEI
®cWc°uŢaaucoc#::eaans:s
pharo program
jyfivMtŢMvmŢ#="MME
fficNPAs
fiffDeNp#.BAerhpe:fiţ
• nonpericcile sau pericole mai 21 nonpericole sau pericole mai

m'Cl; mici;
g) dezvoltarea unei po[iticj de g) dezvoltarea unei politici de
prevenire cuprinzătoare Şi prevenire cuprinzătoare Şi
coerente care să cuprindă coerente, care să cuprindă
6.2 NGPM21
tehnologijle, organizarea muncii tehnologjile, organizarea muncii
şi a condi{iilor de muncă, re]aţii]e şj a conditiilor de muncă, relatiile
sociale Şi influenţa factorilor de sociale şi influenţa factorilor d'e i
mediu; mediu;
h) să dea prioritate măsurilor de h) prioritatea măsurilor de /
NGPM
protecţie colective faţa de cele protectie colectivă fată de
21
in.dMduale; măsuri'Ie de protectie' individuală.
® i) prevederea de instrucţiuni
corespunzătoare Dentru salariati.
NGPM i) prevederea de instrucţiuni
21 corespunzătoare pentru angaiati.
Fără a prejudicia alte prevederi
ale acestei Directive ţinând cont
de natura activităţilor din
Întreprindere şi/sau unitate, Angajatorul are următoarele
patronul: Obligatii:
a) va evalua riscurile pentru b) să ăsigure evaluarea riscurilor
sănătatea Şi securitatea pentru securitatea şi sănăta{ea `
salariaţilor, între altele inclusiv angaj.aţilor în vederea stabilirii
alegerea echipamentului de măsurilor de prevenire, incluzând
lucru, substanţelor chimice sau alegerea echipamentului tehnic '
preparatelor utilizate, şi a substanţelor chimice şi a
aprovizionărij locurilor de muncă.
preparatelor utilizate,
Ulterior acestei evaluări şi, dacă NGPM amenaiarea locurilor de muncă
6.3
este necesar, măsurile 11 etc.;
preventive şi metodele de în urma acestei evaluări,
producţie şi de lucru măsurile preventive şi metodele
implement.ate de către patron, de lucru §tabilite de către
® trebuie:-săasigure o îmbunătăţire a angajator trebuie să asigure o
îmbunătăţire a nivelului de
niveluliii de protecţie oferitsalariaţilorprivindsănătatea şi protecţie a angajaţilor şi să fie
integrate În toate activitătile
securitatea; unitătii respective, la toat;
- să fie integrate În toate nivelLriie ierarhice;
activităţile Întreprinderii şi/sau
unităţii respective Şi la {oate
nive]uri]e ierarhice;
b) să ia În considerare i) să ia În considerare din punct
capacităţile salariaţilor În ceea ce de vedere al securitătii Şi
6.3 NGPM11
priveşte sănătatea Şi şecuritatea sănătăţii În muncă, capacitatea
oriunde se încredinţează sarcini angajaţilor de a executa sarcinile .
acestuia; ' de muncă repartizate;s)săseasigurecăsunt
c) să se asigure asffel Încât
problemele planificării Şi consultaţi angajaţii sau
introducerii de noi ter]hologii să reprezentanţii lorîn problemele \
NGPM11
fie subiecte de consultare cu referitoare la măsurile Şi
salariaţii Şi/sau rep.r.ezentanţii lor consecinţele privind securitatea
în ceea ce priveşte consecinţele şi sănătatea în muncă la
alegerii echipamentului, introducerea de noi tehnoloqii,
nnEIEI
pham progmm
iHM\E+#LEHM
fficNPAs
&aBmt*Npa#.UA.r;ra:.fi%
condiţiilor de muncă Şi mediuluj ălegerea echipamentului tehnic, t

de muncă pentru sănă{atea şi Îmbunătăţirea condiţiilor Şi a
securitatea acestora; mediului de muncă;
d) luarea de măsuri u) să ia măsuri corespunzătoare
corespunzătoare pentru ca numai pentru ca numai angajaţii care
salariatii care au fost instrui{i au fost instuiţi adecvat să poată
NGPM
adecvăt să poată avea acc6s ia avea acces la locurile de muncă
11
locurile de muncă cu grad ridicat unde există riscuri pentru
securi{atea Şi sănătatea
Şi specific de periculozitate.
acestora;
Fără a adiice prej.udicii altor În situaţia În care un loc de
prevederi ale acestei Directive, muncă este uti]izatîn comun de ;
acolo unde mai multe mai multe unităti, angajatorii
Întreprinderi deţin salaria{i la acestora vor coopera În
acelaşi loc de muncă, patronii vor implementarea prevederilor
coopera În implementarea privind securitatea Şi sănătatea
prevederilor privind securitatea, în muncă. Luândîn considerare ,
sănătatea şi igiena profesională NGPM natura a6tivitătiior, ei îşi vor
6.4
şi, luând în considerare natura 23 coordona actirinile de prevenire '
activităţilor, îşi vor coordona a riscuriior dâ accidentare Şi
acţiunile lor de protecţie şi
prevenire a riscurilor
profesionale, şi se vor informa i:f8ar°i:a:,Y:;c:ş:rr:°ecf:şrs:Î:r::Îfio;::mă°r |âg:isdtg:îa?:iv:r-Fmris.i:gl#e,
reciproc şi, respectiv, pe salariaţii
lor Şi/sau reprezentanţii acestora
privind riscurile profesionale. profesională.
Măsurile relative la securitatea, Angajaţii nu pot fi implicati în nici
igiena şi sănătatea În muncă nu o situaţie în costurile finahciare
NGPM13
6.5 trebuie să comporie, În nici o ale mă§urilor de prevenire
situaţie, obligaţii financiare pentru referitoare la securitatea şi
salariati. sănătatea în muncă.
•Fără a aduce prejudicii obligaţiilor
În îndeplinirea obligaţiilor sale,
ce fac obiectul articolelor 5 Şi 6,
angajatorul organizează, după
patronul va desemna unul sau
caz, compartimentul de protecţie
mai mulţi salariaţi pentru a se NGPM
7.1. a muhcii Şi comitetul de
ocupa de actMtăţile de protec{ie 22
securitate Şi sănătate În muncă,
şi de prevenire a riseurilor
acest lucru neabsolvindu-l de
profesionale din întreprinderi
responsabilitate.
si/sau unităti de prodiictie.
În cazul În care numărul de
angaj.aţi la nivelul persoanelor
juridice este mai mic de 50
NGPM (inclusiv), se vor desemna 1 -2
28d)
8â=8:ruî;ruotaet:[ţ?:jţm (
muncii(specialjşti În securitatea
Şi sănătatea În muncă);
Salariaţii desemnaţi nu trebuie să Angajatii Şi reprezentanţii
fie prei.i]diciaţi ca urmare a acestor'a cu răspunderi pentru
NGPM14(2)
7.2 activităţii lor de protecţie şi de securitatea şi sănătatea în
prevenire a riscurilor muncă nu pot fi supuşi unor
profesionale. preiudicii din cauza activităţii
nnEIEI
pbaro program
iMV+EH+i+t,EE±HEq
fficNPAs
fia:'p"Nj#n.ŢAgftRo!k!
desfăşurate În scopul prevenirii

accidentelor şi îmbolnăvirilor L
profesionale.
Reprezentanţii angajaţilor cu
Pentru a-şi putea Îndeplini răspunderi pentru securitatea Şi
obligaţiile ce le revin prin sănătatea În muncă vor beneficia
NGPM17(1)
7.2 prezenta Directivă, salariaţii de timpul necesar exercitării
desemnaţi În acest sens trebuie atribuţiilor specifice. Timpul
să 9ispună de tihipul necesar. alocat acestei activităţi va fi
considerat timp de muncă.
Dacă Întreprinderea sau unitatea
ln situaţiile În care angajatorii nu-
de producţie respectivă nu
® dispune de personal, respectiv
servicii competente, pentru
şi pot realiza sarcinile ce le revin
din legea protecţiei muncii şi alt.e
NGPM acte normative prin specialiştii `
7.3 organizarea acestor actMtăţi de
24 (1 ) proprii, vor solicita serviciile undr
protecţie şi prevenire, patronul va
so[icita acest persona[ (servicii) persoane i.uridice sau fizice
abilitate pentru a presta servicii '
din afara întreprinderii (unităţii)
În domeniul prote?ţiei muncii.
respective.
Atunci când se Îndeplines.c
condiţiile de la alineatul
precedent, angajatorul are
obligaţia să asigure informarea
ln cazul în care patronul face
instituţiilor sau a firmelor i
apel la personalul sau serviciile
respective asupra factorilor
competente de mai sus, acestea
cunoscuţi sau susceptibili de a
trebuie să fie infomate de către
afecta securitatea şi sănătatea
patron asupra factorilor cunoscu!i NGPM
7.4 angajaţilor, precum Şi acce.sul la
sau susceptibili de a exercita 24 (2)
orice date referi{oare la riscurile
efecte relative la sănătatea Şi
de accidentare şi Îmbolnăvire
securitatea angajaţilor Şi să aibă
acces la informatiile ce fac profesională, măsurile de
obiectul art.10, paragraful 2. prevenire Şi protecţie adecvate,
inc[usiv ce[e referitoare la primul
ajutor, prevenirea şi stingerea
incendiilor şi evacuarea .
personalului.
personalul cu atribuţii În
În toate cazuri[e: domeniul protecţiei muncii
-salariaţii desemnaţi trebuie să. NGPM28b)
trebuie să urmeze cursuri de
7.5`
aibă capacitatea necesară şi să formare şi/sau perfec{ionare În
dispună de mijloacele adecvate; domeniul securităţii Şi sănătăţii În
munca;
Compar[imentul de protec!ie a
muncij, respectiv angajaţii cu \
NGPM atribuţii în domeniul protecţiei :
29 muncii trebuie să dispună de
mijloace adecvate pentru t
desfăşurarea activitătii.
- persoanele sau serviciile din Angajatorii vor so[icita servicii[e
afară consultate tr§buie să aibă NGPM unor persoane i.uridice sau fizice
aptitudinile necesare şi mijloace 24 (1) abilitate pentru a presta servicij .
personale Şi profesionale În domeniul protecţiei muncii.
IEI
nnEIEI
occupat]onal dlsoases
fficNPAs
ffp8®i:ffiE##dri
adecvate;
Structura organizatorică a
activităţii de proteciie a muncii se
va stabili astfel:
a) la nivelul tuturor persoanelor,
juridice cu un număr de angajaţi
mai mare de 50, se va organiza
un compartiment de protecţie a
muncii, subordonat direct
angajatorului;
- salariaţii desemna{i Şi c) compartimentul de protec!ie a
muncji cuprinde:
persoanele sau serviciile din NGPM - serviciul desecuritate a
afară consultate trebuie să fie în 28
muncii;
număr suficient - serviciul medical de
medicină a muncii;
d) În cazul În care numărul de
angajaţi la nivelul persoanelor
j.uridice este mai mic de 50
(inclusiv), se vor desemna 1 - 2
persoane cu atribuţii şi În
domeniul protecţiei muncii
(specialişti în securitatea şi
sănătatea În muncă);
La stabilirea structurii
organizatorice a activităţii de
pentru a se ocupa de protecţie a muncii se va ţine
organizarea măsurilor de
seama de:
protecţie Şi preventive ţinând cont a) volumul actMtăţilor
de mărimea întreprinderii şi/sau NGPM
7.5 desfăşurate (număr personal,
unităţii Şi/sau riscurile la care 27
volum producţie etc.);
sunt expuşi salariaţii precum Şi
de distribuţia acestora În cadrul -tt:isFnuăr'Fred3râ:6Ci?3nn:%:ş,
Întreprinderii şi/sau unităţii. '
c) modul de organizare teritorială
a activitătii.
Struc{ura organizatorică a
activităţii de protecţie a muncii se
va stabili astfel:
a) Ia nivelul tuturor persoanelor
Protecţia şi prevenirea riscurilor
privind securitatea şi sănătatea, mai mare de 50, se va organiza
ce fac obiectul acestui capitol, un compahiment de protecţie a
sunt asigurate de unul sau mai
NGPM muncii;
7.6 mulţi salariaţi, in cadrul unui
28 d) În cazul În care numărul de
serviciu sau al unor servicii
distincte, indiferent dacă sunt din
juridice este mai mic de 50
interiorul sau exteriorul
(inclusiv), se vor desemna 1 - 2
Întreprinderii şi/sau unltăţii.
persoane cu atribuţii. şi în
domeniul protecţiei muncii
(specialişti În securitatea şi
Lucrătorul(rii) Şi/sau agentia(tiile) NGPM Atributiile personalului din cadrul
nnE
EH fficNPAs
pham proomm
ftq."#ripAE!
trebuie să colaboreze Împreună 31 serviciului de securitate a munciisunt:

ori de câte ori este necesar.Statelemembrepotdefini,în
p) să colaboreze cu
reprezentanţij sindicatelor p entru
realizarea programelor privind
îmbunătăţirea condi{iilor de
• muncă incluse În contractele
colective.
funcţie de natura activităţilor Şi

mărimea Întreprinderilor,
categoriilor de Întreprinderi în âi::saiiugaaţ,iât3LeYâ3tuetăc:amppc5iedn)i
7.7 care patronul, cu condiiia de a fi NGPM În domeniul protec iei muncii
competent, poate el Însuşi să-şi 28 poate el însuşi să Îşi asume
asume responsabili{atea pentrumăsurilelacares-aufăcutreferiri a{ribuţiile pentru realizarea
securităţii şi să.nătăţii angajaţilor.
în paraaraful 1 djn acest articol.
b) per§onalul cu atribu!ii în
Statele membre vor defini domeniul protecţiei muncii
aptitudinile şi capacităţile NGPM28 trebuie să urmeze cursuri de
7.8
necesare la care s-au făcut formare şi/sau perfecţionare În
referiri la paragraful 5. domeniul securităţii şi sănătătii în
muncă;Specialiştii în securitatea În
NGPM113
muncă trebuie să aibă studii
tehnice, de preferinţă superioare.Structuraorganizatoricăa
activităţii de protecţie a muncii se

va stabili astfel:
a) la nivelul tuturor persoanelor
® Ele pot determina numărul
suficient la câre s-a făcut referire NGPM28
mai mare de 50, se va organiza,
un compar{iment de protecţia
în paragraful 5. munc'I;
d) în cazul În care numărul de
juridice este mai mic de
50(inclusiv), se vor desemna 1 -
2 persoane cu atribuţii Şi În
domeniul i)rotectiei muncii.Conducereapersoaneijiiridice şi
Patronul trebuie:
-să ia toate măsuri[e necesare per§oana fizică au următoareleobligaţii:a)săstabilească
pentru primul ajutor, luptaÎmpotrivaincendiuluişi măsurile necesare pentru:

acordarea primului ajutor În caz
evacuarea salariaţilor, mă§urile OM388 de accident, eliminarea cauzelor
8.1
necesare adaptate naturii Ari. 8.4 care creează situaţia de pericol
ac{ivităţilor Şi mărimii iminent, evacuarea rapidă a
Întreprinderii şi/sau unităţii şi, ucrătorilor; la stabilirea acestor
uand in considerare alte măsuri se va ţine seama denaturaactivităţilor,mărimea
persoane prezente;
unităţii, precum Şi de prezenţa
H
'.,- . -,. -.,'.-,b.-,+._,
gĂŢtRE,A ,Ebâ%,pa:A#
fficNPAs
&8:]DCNp#oa#raŢd#=J
altor persoane În afara celor

implicate direct în procesul ;demuncă;
- §a asigure orice contactenecesarecuserviciileexterioare b) sa asigure sistemul decontactareaservjcjilorexterjoare8pentruinterventieîncazul
in ce priveşte primul ajutor,serviciulmedicaldeurgenţă,salvareŞjpompieri. OM38Art.8.

4 producerii unuj accidentşi `
anume: servjciul medical de,urentă,salvareaiomierii.şeort::3ârş2,găerasuo:Ţ:i#or;driec,?şiObljgaţij:
Conform paragrafului 1, pentruprimulaj.utor,luptacontra
incendiilor Şi evacuarea
® 8.2
salariaţilor, patronul va desemna
OM388Art.8.4 c) să desemneze persoanel6
salariaţii cărora li se va cere să responsabjle cu asjgurarea '
implementeze aceste mă§urj.Numărulacestormuncitorr,instruireaşjechipamentulpus lag:snptodzâţi:âor[mvâafişî/ds::vrî:,cţiŢiîend măsurilor privind acordarea
primului aj.utor şi evacuarea tlucrătorilor;
numărul persoanelor desemnate

8.2 OM388Art.8.4 in acest sens, instruirea lor şi:#3tŢ3iîjtt:fpu:Scţ'jââ`spcooziţd:{Î%concrete.
specifice ale Întreprinderii Şi/sauunitătiiPatronul
a) va informa, cât mai repedeposibjl,toţisalariaţiicaresiint

şeor::::âr32iggrasuoauŢ:i#or:driec,âşiObligaţii,
sau pot fi expuşi unui pericol
8.3 OM388Ar[.8.4
serios Şi iminent asupra risculuj
impljcat şi asupra măsurilor luate g:şîfiârsLgaurreeaTuS[sătteoT,oorpâ:ât::apericoluluiimjnentlacaresunt
sau care trebuie luate În ceea ceriveterotectia;b)vaacţionasauvadainstrucţiunipentruada
expuşi Şi asupra măsurilor derotectjecareaufostiuate; L,e)săasigurejnstruirea
posibjlitate salariaţilor să
lucrătorilor privjnd modul În careurmează'săîntrer-dpălucrulŞi§ăpărăseascăloculdemuncăspreozonă.sjgură,încazulapariţieiuneisituaţiideperico]iminent;
oprească lucrul şi/§au să
OM388Art.8.4
părăsească jmedjat locul de
zmounnăcăîş[:ăă,şne:: rd:tîj{3ÎEruîoericolrav,iminenti nevitabjl;c)exceptândcazurilecuomotivaţiebinefundamentată,se
I
va abţine să ceară salariatilor f) să jnterzică prin măsuri severe
rÎ'Neluarea lucruluj Într-o OM388Art.8.4 CP
continuarea sau reluarea
circumstanţă de muncă unde activităţii Înainte de eljmjnarea
ncă există un pericol grav,Şjminent.umărulacestormuncitori,nstruireaŞiechipamentulpus laispozi{ialorvafiadecvat,ţinând 0 auzelor care au creat sjtuaţja deericoljminent.i
i8.2dCSu nriŢî:;C umărul persoanelo.r desemnate

n acestsens, instruirea lorşi r
ontde marimea şi/sau riscurile A
pecifice ale Întreprinderij şi/saunitătii gfl?StŢglîj:g,fiE:scţ,iâîişpcooz:.g:"e
oncrete.
D
DDED
(priar® program
fficNPAs
%es4D„"#Ţou#(Pn.:ăJa'
Salariatul care, în cazul unui

Angaj.atul care, În caz de pericol
pericol iminent, grav Şi inevitabil, deosebit §au iminent, Părăseştei
părăseşte locul de muncă Şi/sau locul de muncă, nu trebuie să fie
o zonă periculoasă, nu trebuie să
NGPM supus la nici .un prejudiciu din
8.4 fie supus la nici un prejudiciu şi
15 partea angajatorului Şi trebuie să
trebuie să fie protejat împotriva
fie protei.at Împotriva oricăror
oricăror consecinţe vătămătoare
consecinţe defavorabile Şi
şi nejustificate În conformitate cu injuste.
practicile Şi leqile nationale.
Patronul se va asjgura că
salaria!ii sunt ap{i, în cazul unui
pâricol grav şi iminent, pentru Angajatorul se va asigura din `
propria securitate sau a altor timp că angajaţii sunt apţi, În
persoane, dacă responsabilul situa!ia precizată la alineatul
imediat superior nu poate fi găsit, NGPM
8.5 precedent, să aplice măsurile
să aplice măsurile 16 (2)
corespunzătoare, În conformitate
corespunzătoare În conformitate
cu cunoştinţe[e lor Şi mij]oacele
cu cunoştinţele lor şi mijloacele
tehnice de care dispun.
tehnice de care dispun, pentru a
evita consecinţele unui astfel de
pericol.
În caz de pericol iminent,
angaj.atul poate lua, În lipsa
NGPM şefului ierarhic superior, mă§urile
16 (1) care se impun pentru protejarea
propriei persoane sau a altor
anqaiati.
Angajatul care, În caz de perico|
deosebit sau iminent, părăseşte
Pentru aciiunile lor nu vor fi
locul de muncă, nu trebuie să fiâ
obligaţi la nici o daună în afară
NGPM supus la nici un prejudiciu din
de cazul unor acţiuni lipsite de
® răspundere sau unor neglijenţe
15 par[ea angajatorului, cu excepţia
cazului unor acţiuni lîpsite de
grave. ră§pundere sau a unor neglijenţe
8rave.
Angajatoru] are următoarele `\
Patronul: Obligaţii:
a) Trebuie să fie în posesia unei b) angajatorul trebuie să dispună
evaluări a riscurilor relativ la evaluarea riscurilor de
NGPM11
9.1 sănătatea Şi securitatea muncii, accidentare şi Îmbolnăvire
inclusiv acele grupuri de salaria{i profesională pentru toate locurile
care sunt expuşi unor riscuri de muncă,.incluşiv pentru acele
speciale; grupuri de.angajaţi care sunt ,
expuşi la riscuri par[iculare; t
e) să stabilească măsurile
b) Va decide asup;a măsurilor de tehnice şi organizatorice de
protecţie ce urmează a fi luate şi, . NGPM11 protecţie a muncii, corespunzătgr
dacă este necesar, asupra condiţiilor de muncă şi factori[orderiscevaluaţilalocurilede \'
echipamentului de p.rotec!ie ce
poate fi utilizat;. î muncă, pentru asigurarea
securitătii Şi sănătăţii anaaiatilor;
c) Va tine evidenta (lista) NGPM x) să tină evidenţa accidentelor
m
nnEIEI
uH phard program
ffic'NPAs
Â::'#LŢdaeuA3%#DEÎJ
accidentelor de muncă ce au 11 de muncă;

drept efecte o incapacitate de
muncă mai mare de 3 zile;
d) Va redacta, la solicitarea
autorităţilor com petente
responsabi]e şi În conformîtate cu x) să comunice, declare Şi să
NGPM11
legile naţionale şi/sau practicile ţină evidenţa accidentelor de
naţionale, rapoartele privind muncă;
accidentele profesionale suferite
de salariatii săi.
z) să prezinte documentele Şi să
dea relatiile solicitate de către
NGPM11
inspecto'rii de muncă în timpul
controlului sau al cercetării
accidentelor de muncă;
Angajatorul are următoarele
Obligaţii: ,
b) să asigure evaluarea ri§curilor

pentru securitatea şi sănătatea
angajaţilor; angajatorul trebuie
să dispună evaluarea riscurilor
de accidentare Şi Îmbolnăvire
Statele membre vor defini, În profesională pentru toate locurile
functie de natura activităţilor şi de muncă;
mărihea Întreprinderiior, e) să stabilească măsurile
obligaţiile ce revin diferitelor tehnice şi organizatorice de
NGPM11
9.2. categorii de întreprinderi cu protecţie a muncii, corespunzător
privire la a[inierea ]a documentele condiţiilor de muncă Şi factori]or
prevăzute În paragraful 1 (a) şi de risc evaluaţi la locurile de
(b) Şi la pregătirea lor prevăzute muncă, pentru asigurarea
în paragraful 1 (c) şi (d). securităţii şi sănătăţij angajaţilor;
x) să comunice, să cerceteze,
înregistreze, declare şi să ţină
evidenţa accidentelor de muncă;
z) să prezinte documente]e şi să
dea relatiile solicitate de către
inspecto'rii de muncă În timpul
efectuării cercetării accidentelor
de muncă;
Patronul va lua măsuri Angajatorul are următoarele
corespunzătoare astfel Încât Obligaţii:
sa]ariaţii şi/sau reprezentanţii 1) să asigure informarea fiecărei
acestora În Întreprindere şi/sau persoane, anterior angajării,
unitate să primească, În asupra riscurilor la care aceasta
conformitate cu practicile şi legile NGPM va fi expusă la locul de muncă,
10.1
naţionale avându-se în vedere 11 precum şi asupra măsurilor
printre altele şi mărimea tehnice şi organizatorice. de
întreprinderii Şi/sau unităţii, toate prevenire necesare, inclusiv cele
informaţiile necesare privind: referitoare la primul ajutor,
a) riscurile pentu sănătate Şi prevenirea şi stingerea
securitate Şi măsurile Şi incendiilor Şi evacuarea
nEEE
;H
Ghidul consilierului de preyenire occupatlonal dlaoasos
pharo program
fficNPAs
E„##rim#ţ
activităţile de protec!ie Şi de personalului În caz de pericol

prevenire atât la nivelul iminent;
Întreprinderii şi/sau unltăţii, În
general, cât Şi la nlvelul fiecărui
tip de muncă sau post;
Conducerea persoanei |.uridjce lşi
persoana fizică au următoarele
Obligaţii:
b) măsurile luate În conformitate OM388 c) să desemneze persoane]e
cu articòlul 8 (paragraful 2).. . Art. 8.4 raspons-abiie cu asigurarea .
măsurilor prMnd acordarea
®
primului ajutor Şi evacuarea
lucrători]or;
Angai.atorul va lua măsurile
neces.are pentru ca angajaţii cu
atribuţii specifice prMnd protecţia
muncii, ca şi reprezentanţii
angaja!ilor pe probleme de
securitate Şi sănătate în muncă:
a) să fie informaţi referitor la
riscLin.le de accidentare Şi
Îmbolnăvire profesională, la
măsurile de prevenire şi de
NGPM18 protecţie coresp unzătoare,
10.1 inclusiv la cele privind primul
ajutor, prâvenirea şi stingerea .
incendiilor şi evacuarea
personalului;
b) să aibă acces la evaluarea
riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională Şi la
® măsurile de protecţie stabilite, la

evidenţele privind accidentele de
muncă şi bolile profesionale, Ia
•dosarele de cercetare a
accidentelor;
Obligaţii,
Patronul va lua măsurile m) să asigure măsurile necesare
corespunzătoare astfel încât pentru informarea angajatorilor
patronii salariaiilor din orice din orice unitate exterioară, când
întreprindere şi/sau unitate angajaţii lucrează în unitatea sa, .
exterioară angajaţi în referitor la riscurile pentru
întreprin.derea lui să primească, NGPM securitate şi sănătate la care
10.2
În confomitate cu legile naţionale 11 aceştia din urmă pot fi expuşi,
şi practici]e na{ionale, informaţia precum Şi la măsurile de
adecvată privind punctele la care prevenire şi protecţie adoptate la
s-a făcut referire În paragraful 1 nivel de unitate şi loc de muncă,
(a) şi (b), destinată salariaţilor în inclusiv cele referitoare la primu['
discuţie. ajutor, prevenirea Şi stingerea
incendiilor şi evacuarea În caz
de urqentă;
IEI
H Ghidiil consilierului de preven.ire
nEEE
occupatlonal dlseasos
ffi;NPAS
ffb"DmNp'##A3r#h°sta,!:
Patronul va lua măsuri potrivite

asffel încât salariaţii cu funcţii Angajatorul va lua măsurile
specifice de protecţie În domeniul necesare pentru ca angajaţii cu
sănătătii lucrătorilor, sau atribuţii specifice prMnd protecţia
reprez6ntanţii iucrătoriior cu muncii, ca şi reprezentanţii
răspunderi specifice pentru angajaţilor pe probleme de
securitatea şi sănătatea NGPM Securitate şi sănătate În muncă: r
10.3 a) să fie informaţi referitor la
salariati[or, să aibă acces, pentru 18
a-şi îndeplini functiile lor În măsurile de prevenire şi de
conformitate cu legile naţionale protectj e corespu nzătoare;
Şi/sau practicile, la:
a) eva[uarea riscurilor şi măsurile riscurilor de accidentare şi
de protecţie la care s-a făcut Îmbolnăvire profesională,
referire în articolul 9 (1) (a) Şi (b);
b) la evidenţele prMnd
b) lista Şi rapoartele la care s-a NGPM18 accidentele de muncă şi bolileprofesionale,ladosarelede
făcut referire În articolul 9 (1) (c)
şî (d); cercetar6 a accidentelor;.
c) informarea În legătură cu c) să fie informaţi cu privire la
măsurile de protecţie şi NGPM existenţa instituţiilor şi
prevenire, agenţii de inspecţie Şi 18 organizaţiilor de profil la nivel
organizaţiile responsabile pentru naţional Şi local.
sănătate Şi se.curitate.
Patronii vor consulta salariaţii Angajatorul are următoarele
Obligaţii:
şi/sau reprezentanţii lor şi vor
permite acestora să ia parte la s) să se asigure că sunt
discutarea tuturor problemelor NGPM consultaţi angajaţii sau
11.1
referitoare la sănătate şi 11 reprezentanţii lor În prob[eme]e
securitatea muncii. Aceasta referitoare la consecinţele. prMnd
presupune: securitatea şi sănătatea În
-consultarea salariatilor; munca;
Angajaţii şi reprezentanţii lor în
domeniu au dreptul să-şi
- dreptu[ salariaţilor şi/sau
NGPM prezinte propunerile de măsuri i
reprezentanţilor lor să facă 14 (1 ). pentru eliminarea sau reducerea
propuneri; riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire i)rofesională.
d) În cazul În care numărul de
- participare echilibrată, În juridice este mai mic de 50

NGPM28 (inclusiv), se vor desemna 1 -2persoanecuatribuţiîŞiÎn
conformitate cu legile naţionale şi
practicile naţionale. domeniul protecţiei muncii
(specialişti În securitatea şi
Numărul de reprezentanţi ai
salariatilor În cadrul fiecărui
0187 comitet de securitate şr'sănătat?
Art. 5 în muncă se va stabili În raport
(2) cu numărul total al salariaţilor i
pentru care s-a Înfiinţat, după
cum urmează:
nnEIE
3H
occupaLlonal dlsease5
FihaTo program
fficNPAs
ÂabqDţ##As%.J##ÎJ
- mai puţin de 50 salariaţi: 1

reprezentant;
-50 -199 salariaţi: 3
reprezentanţi;
-200 -499 salariaţi: 4
reprezentanţi;
:e5p°r:z-etnî8:ţî:alariatiri t
-peste l500 sa]ariaţi: 9 \
reprezentanţi.
Şalariaţii sau reprezentanţii Angajatorul are următoarele.
acestora cu responsabilităţi Obligaţii:
specifice pentru securitatea şi s) să se asigure că sunt
sănătatea muncitorilor vor lua consultaii angajaţii sau
parie, în mod echilibrat, în reprezentanţii lor În problemele
conformitate cu legile naîionale şi NGPM referitoare la măsurile Şi
11.2
practicile naţionale, sau vor fi 11 consecinţele privind securitatea
consultaţi În prealabil şi În timp Şi sănătatea În muncă` la
util de către patron cu privire la: introducerea de noi tehnologii,
a) orice măsură care ar afecta alegerea echipamentului`tehnic,i
semnificativ securitatea Şi Îmbunătăţirea condiţiilor Şi a
sănătatea; mediului de muncă,
la desemnarea persoanelor cu t
atribu!ii specifice în do.meniul i
protec!iei munciî, la desemnarea
b) desemna'rea salariaţilor la carâ persoanelor cu atribuţii privind ;
s-a făcut referire În articolele 7 NGPM primul ajutor, prevenirea şi
stingerea incendiilor, evacuareaţ
(1 ) şi 8 (2) şi activităţile la care s- 11
Iucrătorilor, precum Şi la modul
au făcut referiri În ariicolul 7 (1 );
de desfăşurare a activităţii de ,prevenireŞiprotecţieÎmpotriva
® riscurilor profesionale, inclusiv a

celei de instruireîn domeniu; '
Angajatorul va lua măsurile
necesare pentru ca angajaţii cu
atribuţii specifice privind protecţia
muncii, ca Şi reprezentanţii
angajaţilor pe probleme de
securitate şi sănătate În muncă;
a)săfie informaţi referitorla `
riscurile de accidentare Şi
Îmbolnăvire profesională, la
c) informaţiile, la care s.-a făcut NGPM
măsurile de prevenire şi de
referire în articolul 9 (1 ) Şi 10; 18
protecţie coresp u nzătoa re ,
inclusivla cele privind primul ;
ajutor, prevenirea şi stingerea
incendiilor şi evacuarea
personalului;
riscurilor de accidentare Şi
Îmbolnăvire profesională şi la !
măsurile de prevenire stabilite, la
t

DbEE
MffiwME|hEHţrFrEŢuşE
ffic`NPAs
ft"DnN2p'bv#Asg#Ţocbi!:
<+f.i`
ţ , ,rì.`,i",::.i;!
1 ' h !t,-?yiţ.
• : 5ţ' < 1! u i. .`1'
r. _ , .:ş' :vj:%âţ::ejg[Î,l:,npdroaf3S:.g::îâ::ade
': ` „ l`t!:l,ìn;;`'-
dosarele de cercetare a
i.`;j!L accidentelbr.
g.',:-:';:
` :..`
': : Angajatorill are următoarele
'obligaţii: :
' - . *6 ,`ţt-Î,`.î'fpr:'ŢF-.Î.'`r,
s) să se asigure că sunt
:eopnrseuz5anţ;aann,gît:ţî|sparuob,eme,e
referitoere la angaj.area, când
este cazul, a jnstituţiilorspecializatesaupersoanelor
7 (3);
i.uridice şi fizice abi[itate pentru a
presta servicii În domeniul
protecţiei muncii,
` ` '', . .
Angaj.atorul are următoarele
J".i Obligaţii:
s) să se asigure că sunt
e) organizarea Şi pianifioăF5'â '`; ?
•`NGPM . consultaţi angajaţii sau
ins ruirii a care se ace;re 6fire îm` •11
reprezentanţii lor În problemele
articohl l2. ..Ţ| :
referitoare la modul de
!
desfăşurare a activităţii de
• ţ 'i:l .: instriiire în domeniu;
•`.,`,.NGPM
Angajaţii şi reprezentanţii lor în
domeniu au dreptul să ceară
angajatorului să ia măsurile cele
mai potrMte şi să-şi prezinte
11.3
14 (1) propunerile de măsuri pentru
eliminarea sau reducerea
riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională.
Angai.aţii şi reprezentanţii
acestora cu răspunderi pentru
securitatea şi sănă{atea În
NGPM muncă nu pot fi supuşi unor
11.4
14 (2) prejudicii din cauza activităţii
desfăşurate În scopul prevenirii
accidentelor Şi Îmbo[năvirilor
În paragrafele 2*i.3.++ ţ:+.'€'€#. . -! profesionale.
Angai.atorul are următoarele
Patronuitrebuie.să:a6.ojd6{|"-:
Obligaţii:
reprezentanţilor}salaria.ţilor±ţ}ur
t) să acorde reprezentanţilor
angajaţilor cu răspunderi pentru
Seăsnpă?=tseaab:it€tee6:Et:actî:g:,Pinui-`
securitatea şi sănătatea În
muncitorilor un timp,ad6cvat;`fără NGPM
11.5 muncă un timp adecvat, care va
11
fi considerat timp de muncă, şi
fpj:[fzeerigemşjîŢâr::ieşiî§eăct:e:,ă||re``
să [e furnizeze mijloacele
necesare pentru a-şi putea
exercita drepturile şi atribuţiile
!°:r:ş;Btuă::ţ|:ie8caî,;î;;!g:ad:dnţ;:::Ţr.'e
•Â'`
prevăzute în prezentele norme;
11.6 Salariatii Şi/sau rebre2entantii`[or NGPM Anqaiaţii Şi/sau reprezentantii lor
H Gmdul consiljerului de pi.evenire
occupauonal
"ffipaşiN#PEŢfiş
sunt îndreptăţiţi să apeleze, În

19a)I cu răspunderi pentru securitatea
concordan}ă cu legile naţionaleŞi/saupracticilenaţionale,laSru:3[:tîţgedreeş:ootnescîiâ"şă:â:#ş
Şi sănătatea în muncă potsă 'apelezelaautori.tăţile
competente, în cazul În care

consideră că măsurile luate Şimijloaceleasiguratedeangajatorsi!ntneadecvatescopuluj
securităţji muncii, dacă consideră
că măsurile luate şi mijloacele
angaj.ate de patron sun{
neadecvate scopului de prevenirii accidentelor şjÎmbolnăvirilorprofesionale.
asjgurare a securităţii Şi sănătăţiila'ucru.Re.prezentan!ilorsalariaţ»ortrebuiesăliseacorde
Angajaţii şi/sau reprezentanţij lorcurăspunderipentrusecuritatea;ŞjsănătateaÎnmuncăpot§ăsemnalezeobservati lelorîn
posjbilitatea de a supune atenţiei NGPM19a)

a utorităţilor competente
observaiiile lor în timpul vizitelor timpul inspec!ijlor pe probleme
de control. de securitate Şi sănătate în
munca.Angaj.atorul are următoarele
Obliga!ii:
Patronul va aşigura ca fiecare
salariat să primească o instruire g) să elaboreze instructiuni
suficjentă Şi adecvată peproblemedesecuritateŞi igienă proprii de securitate a riiuncii.
k) să ia măsuri pentru asjgurâreadematerialenecesarejnformării
a muncii şi, în special, informatii
12.1 NGPM11 şi educării angajaţilor;
şi instrucijunj specifice iocuiui de
1) să asigure informarea fiecărei
muncă şi postului:
- la angajare; persoane, anterior angajării,
- la schimbarea locum de muncă asupra riscurilor la care aceasta
va fi expusă la locul de muncă,
sau la transfer;
precum şi asupra măsurilor
tehnice Şi organizatorice de
revenire necesare;lnstructajulintroductiv general se iface:
®
a) noilor Încadraţi În muncă,
angai.aţi cu contracte de muncă
NGPM94
jndiferent de forma acestora;b)celortransferaţidelaounitate
la alta;
â)etcae'::j;Venimn unjtateca ,lnstructajullaloculdemuncăse
face Întregului personal prevăzutaart.94,precumŞipersonalului

ŢOGIP,r) :1
ransferat de la un loc de muncăaaltulîncadrul1.
aceeiaşi unitati. ,)săsT5Hrecăangaj.aţiidinnităţidinexterior,careiucreazăy
nuGPMÎ1' S
N1 n iinitatea sa, au primit

nstrucţiuni adecvate referitoare
a riscurile pentru securitatea Şiănătatea]orlacatfi
repo iexpuşi ,
nnEIIEI
occupat|onal dlsease8
fficNPAs
fig.#mŢ~fipefiţ
be durata desfăşurării activită{ii

respective;
lnstructajul periodic se va face
- cu ocazia introducerii unui nou suplimentar celui programat şi în
umătoarele cazuri:
echipament de lucru sau a unor
NGPM b) când s-a modificat procesul
modificări în echipamentul
108 tehnologic, s-au schimbat
existent; introducerea oricărei noi
echipamentele tehnice ori s-au
tehno[Ogii.
adus modificări la echipamentele
existente;
lnstructajul periodic se va face
suplimentar celui programat şi În
următoarele cazuri:
Această instruire trebuie să fie:
- adaptată evoluţiei riscurilor şi c) când au apărut modificări ale
NGPM
norme[or de protecţie a muncîi
apariţiei unor noi riscuri; 108
sau ale instructiunilor proprii de
Şi
securita{e a muncii, inclusiv
datorită e.vo]uţiei riscurilor sau
apariţiei de noi riscuri În unitate;
- repetată periodic dacă este NGPM lnstructajul periodic se face
necesar. 106 Întreqului iJersonal.
Patronul se va asigura că
Obligaţii:
salariaţii din Întreprindere Şi/sau
n) să se asigure că angajaţii din
unităţii din exterior, care sunt
unităţi din exterior, care lucrează
angaj.aţi În Întreprinderea sa, au
NGPM În unitatea sa, au primit
12.2 primit instrucţiuni adecvate
11 instrucţiuni adecvate referitoare
referitoare la riscurile legate de
la riscuri[e pentru securitatea şi
securitate şi sănătate pe durata
sănătatea lor la care pot fi expuşi
desfăşurării activităţii în
Întreprinderea Şi/sau unitatea sa. pe durata desfăşurării activităţii
în unitatea sa;
Reprezentanţii angaiaţilor cu
răspunderi pentru securitatea Şi
Reprezentanţii salariaţilor cu rol sănătatea În muncă au dreptul la
specific de protecţie în domeniul o instruire cor6spunzătoare;
NGPM17(2)
12.3 securită}ii acestora sunt instruirea, formarea şi
Îndreptăţiţi la o instruire perfecţionarea lor se realizează
corespunzătoare. În timpul orelor de muncă şi pe
cheltuiala unitătii, fie în cadrul
acesteia, fie În Lnităti exterioare.
lnstruirea la care s-a făcut
referire În paragrafele 1 şi 3 nu Costul pregăti" şi instruirii
NGPM88
12.4 poate fi realizată pe cheltuiala angajaţilor nu trebuie să fie
salariaţilor şi/sau a suportat de către aceştia.
reprezentantî l o r salariatilor.
lnstructajul de protecţie a muncii
lnstruirea la care s-a făcut . la nivelul persoanelor unităţii se
referire În paragraful 1 trebuie să NGPM efectuează, În funcţie de
se realizeze În timpul orelor de 85 posibilităţi, fie în cadrul unitătii,
lucru (programul de lucru). fie În afara acesteia, În timpul
pro.ciramului de lucru.
lnstruirea la care s-a făcut NGPM Reprezentantii angajatilor cu
E=
nnEIEI
occupattonal dlsoase§
phqro program
MrfiEMTŢHF#MtiHşrB
fficNPAs
%%mNp°#nd':aAstdg°J#stail
referire În paragraful 3 trebuie să 17 (1) răspunderi pentru securitatea şi

se efectueze În timpul orelor de sănătatea În muncă vor beneficia
lucru (programului de lucru) sau de timpul necesar exercitării
conform practicii naţionale, fie în atribuţiilor specifice. Timpul
interiorul, fie în afara alocat acestei activităti va fi
Întreprinderii Şi/sau unitătii. considerat timp de miincă.
Reprezentanţii angajaţilor cu
răspunderi pentru securitatea şi
sănătatea În muncă au dreptul la
o instruire corespunzătoare;
NGPM17(2)
instruirea, formarea Şi
®
perfecţionarea lor se realizează
În timpul orelor de muncă şi pe
che]ti]iala unităţii, fie în cadru]
acesteia, fie În unităţi exterioare.
Revine fiecărui salariat să aibă Angajaţii trebuie să desfăşoare
grijă, În măsura În care este activitatea În aşa fel încât să nu
posibil, de propria sănătate şi expună la pericole de
securitate, precum şi de ale altor accidentare sau Îmbolnăvire
NGPM12
13.1 persoane ce pot fi afectate prin profesională persoana proprie
acţiunile sale sau de erorile sale sau alţi angajaţi, În conformitate
de lucru, În conformitate cu cu pregătirea şi instruirea În
instruirea Şi instrucţiunile domeniul protecţiei muncii
patronului său. primită de la angaiatorul său.
În acest scop, salariaţii, În
conformitate cu instruirea lor Şi
Angajaţii au următoarele
instrucţiunile date de patron,
obligaţii:
trebuie, în specia[:
NGPM b) să utilizeze corect
13.2 a) să utilizeze corect maşinile,
12 echipamentele tehnice,
aparatura, uneltele, substanţele
substanţele periculoase Şi
periculoase, echipamentele de celelalte mijloace de producţie;
transport şi alte mijloace de
producţie;
b) să utilizeze corect
h) să utilizeze echipamentu]
echipamentul de protecţie
NGPM individual de protecţie din dotare,
individuală furnizat şi, după
12 corespunzător scopului pentru
utilizare, să ÎI Înapoieze la locul
care a fost acordat;
său;
c) să nu procedeze la
c) să nu procedeze la
deconectarea, schimbarea sau
deconectarea, schimbarea sau
mutarea arbitrară a dispozitivelor
mutarea arbitrară a dispozitivelor
de securitate corespunzătoare NGPM
de securitate ale echipamentelor
maşinii, aparaturii, uneltelor, 12
tehnice şi ale clădirilor, precum şi
instalaţiilor tehnice şi c]ădirilor şi
să utilizeze corect aceste
să utilizeze corect aceste
dispozitive;
dispozitive de protectie;
d) să comunice imediat
patronului şi/sau a[tor salariaţi cu g) la apariţia unui pericol iminent
responsabilităţi specifice pentru NGPM de producere a unui accident să
sănătatea şi securita.tea 12 informeze d'e îndată
muncitori[or orice sidatie de conducătorul locului de muncă;
muncă, despre care au' motive
lE
nnEIEI
EH
Pu'N°i3?N%^"e=nut\F{ò\paEAÂeĂ
phare program
fficNPAs
%.qD„Np'#,bA#rdpas"ock8
1)
Întemeiate să o considere un
pericol serios pentru securitate Şj
sănătate şi orice defec!iuni ale
sistemelor de protectie;
e) să coopereze cu patronul
şi/sau cu salariaţii cu j) să coopereze cu angajatorul
responsabilităţi specifice În şi/sau cu angajaţii cu atribuţii
asigurarea sănătăţii şi securităţii, specifice în domeniul securităţii
în conformitate cu practica şi sănătăţii În muncă, atâta timp
naţională, atâta timp cât este NGPM .cât este necesar, pentru
necesar, pentru a face posibilă 12 realizarea oricărei sarcini sau
realizarea oricăror sarcini sau cerinţe impuse de adtoritatea
cerinţe impuse de autoritatea competentă pentru prevenîrea
competentă pentru protecţia accidentelor şi bolilor
sănătăţii şi securităţii profesionale;
muncîtorilor;
f) să coopereze, În conformitate
cu practica naţională, şi.atâta i) să coopereze cu angajatorul
timp cât este necesar, cu şi/sau cu angajaţii cu atribuţii
patronul şi/sau salariaţii cu specifice În domenîul securităţii
responsabilităţi specifice prMnd şi sănătăţii În muncă, atâtâ timp
sănătatea şi securitatea cât este necesar, pentru a da
NGPM12
muncitorilor, pentru a da angajatorului posibilitatea să se
posibilitatea patronului să se asigure că toate condiţiile de
asigure că mediul de muncă Şi muncă sunt corespunzătoare şi
condiţiile de lucru sunt - nu prezintă riscuri pentru
corespunzătoare (În deplină ' securitate şi sănătate la locul său
securitate), fără riscuri privind de muncă;
sănătatea Şi securitatea.
Vor fi introduse măsuri În Angajatorul are următoare|e
conformitate cu legislaţia Ob'igaţii:
naţională şi/sau practicile gg) să asigure supravegherea
NGPM11`'
14.1 naţionale, pentru a asigura medicală corespunzătoare\ a
supravegherea corespu nzătoare riscurilor pentru sănătate la care
a riscurilor de sănătate pe care angajaţii sunt expuşi În tinipul
muncitorii Şi le asumă la lucru. [ucrului.
Măsurile la care s-au făcut referiri Orice angajaţ poate consulta
În paragraful 1 vor fi,astfel medicul de medicina muncii
NGPM69
14.2 formulate, Încât fiecare sa[aria{, pentru orice simptome pe care le
dacă doreşte, poate fi controlat atribuie condiţiilor de muncă şi
medical la inteiva[e regulate. actMtăţii desfăşurate.
Acest examen trebuie finalizat
printr-o decizie a mediculuj de
medicina muncii, care este
Împuternicit să ia toate măsurile
NGPM70
:eecd:§â,şi:E3jiă:g,gvş:,%:i"
colective pentru prevenirea
îmbolnăvirilor prc>fesionale Şî a
accidentelor de muncă, pentru
menţinerea sănătăţii Şi capacităţii
de muncă.
pharo program
EMHHEHEW.EţMH5
/
fficNPAs
%4DmN#dsaBA#udîEg5ki':
Djrecţjile de sănătate publjcă:

Supravegherea sănătăţii poate fi k) organjzează, Îndrumă Şi
14.3 L100 controlează activitatea de
•prevăzută
naţional alca parte a
sănătăţji. sistemului
Ari.15 depistare a bolilor profesionale,
potrivjt normelor Minjstehluj
Sănătăţii şi Familiei. tAngajatorulareurmătoarele
Grupurile supuse riscurilor
speciale trebuie protejate Obligaţii:
NGPM
impotrjva pericolelor care le 21 j.) protejarea grupurilor.expuse la
afectează În mod specific. riscuri de accidentare şj
Îmbolnăvjre profesjonală.
E
HHfflEffiffi
occupatlooal dlseasss
phare Prt)gram
E.ÎicNPAs
Î:ţ"=,;:if-=ţt.sî,'..hF..'€`L6ţ
Anexa 5
SURSE DE DOCUMENTARE
Sunt puse la dispoziţia celor .interesaţi de către lNRS, CRAM, CGsă, Franţa (a{
se vedea În Anexe)
Tipul deri§c Sectorul deactivitate PDF

Titlul
Toate Toate 908

Guide d'6valuation des risques (ED 840)
sectoarele ko
® riscurile
Toate . 1
Les commerces alimenta.ires de proximit6 Comerţ
riscurile Mo
(ED 925)
Evaluation des risques professionnels -
Toateriscurile 951ko903ko
Guide pour les industries graphiques (pr6- lmprimerie
presse, imprimer.ie offset)
(ED 938)
Evaluation et pr6vention des risques danş Toateriscurile
lmprimerie
les petites imprimeries offset (TC 92)
Toateriscurile 1,2Mo
Guide d'autodiagnostic en bouverie- Agroalimentar
porcherie (ED 851 )
Evaluer les risques professionnels en Toate 737
Agroalimentar
abattoir et atelier de d6coupe. Aide a la riscurile ko
r6daction du document unique (ED 898)
Toateriscurile 821ko
La restauration rapide (ED 933) Agroalimentar
Circulaţie Toate 67.3

Pr6venir les accidents de circulation routiăre.
•Document d'6valuation pr6alable (ED 849) rutieră sectoarele ko
Riscurl egatedemanipulareamanua'ăamaselor
Toatesectoarele(metodăgenerală)
M6thode d'analyse des manutentions Non
manuelles (ED 776)
Toatesectoarele
Accidents d'origine 6lectrique (ED 325) Risc electric Noh
Toatesectoarele Non
Catrayon (CD 006) Radiaţii
Risc chimic, Toate 42,6

D6chets dangereux dans l'entreprise.
risc biologic sectoarele ko
Pensez s6curit6 ! (ED 824)
`T&R`+R±ţl_+7::|L12.i_LtilFrL=*Ll`=eh==±..`nL".xrì.:Li`~:-.`.|r=`-*T-`.:.~ ~ -
mHEE
mE-mE
Gh!J.Julcorisili€.rul'Jidgp/ŞveiŢiuj
phare program
0.®.
EECNPAS
CaSa .la|..n€(i €ţ Î;c.ţF .
û.,.epmc.A±Ţ.ta.Sp:q1.
Le guide de la circulation en entreprise (ED Circulaţie Toate 6,1

800) rutieră sectoarele Mo
Produits dangereux. Guide d'6valuation des Toate

Risc chimic Non
risques (ED 1476) sectoarele
Risque routier encouru par les salari6s. Circulaţie Toate 433
Comprendre pour agir (ED 877) rutieră sectoarele ko
Stockage et transvasement des produits Toate 624

Risc chimic
chimiques dangereux (ED 753) sectoarele ko
TMS. DEPISTAGE. Trois questionnaires
Risc Toate
informatis5s pour la pr6vention des Troubles Non
deAOMA sectoarele
Musculosquelettiques (CD 008)
M5thode d'analyse des manutentions Riscuri

manuelles destin6e aux 6tablissements et legate
personnels de soin de Activităţi 2,5
(ED 862) manipulareamanua'ăamaselor medicale Mo
Aide-m6moire BTP. Pr6vention des

ConstrucţiiŞilucrăripub'ice
accidents du travail et des maladies Toate 2,2
professionnelles dans le bâtiment et les riscurile Mo
travaux publics (ED 790)
Risque chimique dans le BTP. 2 -Colles

ConstrucţiiŞilucrăripublice
vinyles et acryliques pour revâtements 262
Risc cmmic
int6rieurs de sols et de murs ko
(ND 1573)
Risque chimique dans le BTP. 6 - Produits Construcţii

351ko
de consolidation des sc)ls (ND 1667) Risc chimic şi lucrăripublice
Exposition aux produits chimiques dans

320ko
l'industrie agroaljmentajre Risc chimic Agroalimentar
(ND 2109 )
` Centres d'6quarrissage. Pourquoi et
Riscbiologic 593ko
comment 6valuer les risques biologiques Agroalmentar
(ED 890)
Responsable d'abattoir, Pourquoi et
Riscbiologic 328ko
comment 6valuer les risques biologiques Agroalimentar
(ED 859)
M6thode d'analy`se de.s manutentions Riscuri Personal de
2,5Mo
manuelles destin6e aux 6tablissements et legate Îr,grijire
personnels de soin de În domeniul
~ ,.,tjt i t ` ,1:`,lil6 ftliLn `!€ rll C1,el .1r€
mfflffiEEE
UaLEÎ±ÎL
fficNPAs
::;âc,;;!j:î:3eA}]:ge,,e='s``.:.i
(ED 862) manjpulareamanualăamaselor medjcal
Evaluation des rjsques professionnels -

Guide pour les industries graphiques (pr6- Toateriscurile 951ko
lmprimerie
presse, imprimerie offset) (ED 938)
EPIPHERME (ND 1991) Risc chjmic

527ko
Evaluatjon du rjsque chimique :

® Hi6rarchisation des "risques potentiels" Risc chimic 127
ko
(ND 2121)
Les commerces alimentajres de proximit6 Toate 1
Comerţ
(ED 925) riscurile Mo
Evaluation des risques professionnels -
Guide pour les industries graphiques (pr6- Toate 95i
lmprimerie
presse, imprimerie offset) riscurile ko
(ED 938)
Gujde d'autodiagnostic en bouverie- Toate 1,2
Agroalimentar
porcherie(ED851) . riscurile Mo
La restauration rapide (ED 933) Toateriscurile 82`1ko
Agroalimentar
Evaluation et pr6vention des risques dans Toate 903

les petites imprimeries offset (TC 92) Imprjmerie
riscurile ko
0 Centres d'6quarrissage. PQurquoi et
comment 6valuer les risques biologiques Riscbiologjc
Agroalimentar
593koz
(ED 890)
Evaluer les risques professionnels en
abattoir et atelier de d6coupe Aide â la Toate 737
Agroalimentar
r6daction du document unique (ED 898) riscurile ko,
Riscurilegate
Toate
M6thode d'analyse des manutentions de sectoarele
manuelles (ED 776) Non'
manipularea (metodă
manualăamaselor generală)
S6curit6 des machines et des 6quipements Riscuri

de travail. Moyens de protection contre les legate Toate 1,9
risques m6caniques de maşini sectoarele Mo
(ED 807) Şi unelte
Stockage et transvasement des produjts Risc chimic Toate 624
î;ì.:ţ:!
• .." .',,`Q,l,ţ-r..,l,j, ,:-E,,€..` ', ,
EEEEH
priare program
fficNPAs
chimiques dangereux (ED 753) sectoarele ko

Comment am6liorer vos manutentions. 160 Riscurj
r6alisatjons d'entreprises (ED 814) legatedemanipulareamanualăamaselor
Non1
`--'------------------
c=ff#oî
Concepere: Rene Wendling;
Traducere si adaptare: Georgeta Buica, Doina Cubici,
Emilia Dobrescu, Steluta Nisipeanu, Viorica Petreanu,
Niculae Oprea, Cornel Octavian Ruscu;
Coordonare: Andreea Spoiala
Mulţumiri speciale doamnei Carmen PLUTEANU,
Director General CNPAS, ale cărei sfaturi ne-au
fost de mare ajutor.
Ţ

Ghidul Consilierului de Prevenire

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Consilierului de Prevenire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

H nnEIE

Acest ghid, conceput de domnul Ren6 Wendling (fost inginer-Şef la CRAM

la dispoziţie documentaţia Şi i-a autorizat să reproducă anumite păr!i.

1.1.1. Natura şi ierarmzarea normelor

Notă: Având În vedere eforturile Întreprinse În vederea aderărH României la Uniunea

Natura şi ierarhizarea normelor

o Legea rir. 80/1998 repuplioata a protecîlei muncii;

• Legea nr.100/1998 prMnd asistenţa de sănătate piibllcă.

• Norme generalede protec|ie a muncii. ediţia 2002; -

• Norme §pecifjcede securitateamuricii

• Ordin MMPS iir.187/15.04.1998 privincl aprobarea Regulamentului de organizare şi

b. Alte §urse ale dreptulLii muncii şi valoarea lor

În completarea cliferitelor norme s;rlse, regă§im Şi alte texte, de iiatură şi valori

Cele rriai iniportante dintre acestea sunt:

c. Dreptu] comunitar derivat

Dreptu[ comunitar derivat crează instituţii comunitare; este elaborat de comisie şi

Dreptul comunitar este constituit din:

1.1.2. Directivele europene de securitate si sanatate in munca

Directiva eLropeană este un instrument privilegiat de apropiere a dispoziţiilor

În cadrul Pieţei comune. directiva este un mijloc de armonizare dispoziţiilor,

Necesitatea de a redacta din ce În ce mai rapid regulile comunitare a condus la o

Promovarea, ameliorarea condiţiilor de muncă, protecţia Împotriva accidentelor de

Directivele referitoare la semnalizare, protecţie împotriva agenţilor chimici, fizici şi

Începând din 1986, decizii[e referitoare la „igienă, securitate şi condiţii de muncă"

Dacă nu este transpusă, ea nu poate fi invocată într-un litigiu Între persoane

De asemenea, persoana particulară care ar putea beneficia de pe .urma dispoziţiilor

H Ghidul consilierului de prevenire occupatlonal dlgeasos

1.2 PRINCIpllLE GENERALE DE PREVENIRE

Principiile generale constituie instrumente pentru realizarea măsurilor şi acţiunilor de

PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE

PRINCIP[] GENERALE DE PREVEN]RE

~ -'-ulo.â5 ..... ".. !_.. ".

PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE

Reducerea frecvenţei şi a duratei deexpunere

•ă e..,zz--i. --# ţ Î-ffi,oE, .`--r`-,-Î.-.â t -,.Ja*%\ş2___,.*.- t* Reducerea probabilitătii de producere

PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE

PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE `

H Ghidul consilierului de prevenire

PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE

PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

PRINCIpll GENERALE DE PREVENIRE

1.2.1. Prevenirea riscurilor profesionale: Inventar

4.ALTE RISCURI ŞI EFECTE DĂUNĂTOARE

EAnexa nr.1 la NGPM /2oo2). j

De mai bine de 50 ani., riscurile profesionale au constituit în principal riscuri de

Conform legii Protecţiei Muncii 90 / 1996 republicată, prin accident de muncă se

însensulcelorprevăzutemaisus, este,deasemenea, accidentdemuncă: '

- accidentul cauzat de activităţi care nu au legatură cu procesul muncii, dacă s

upă.numărul persoane afectate:

;.-c!eîeâ:,,?â:irş,:îf3âăr:,ua:3Î;iaaşcic5:§:iâtânşe, puţin 3 persoane, În acelaşi timp şi din

e eveniment (AM ? lncident periculos?) produs la locul de muncă va fi de îndată

Comunicarea incidente[or periculoase va fi transmisă Şi la casa teritorială de pensii şi

Comunicarea AM cuprinde următoarele informaţii:

• locul unde s-a produs accidentul;

• Dosarul de cercetare a evenimentelorcuprinde:

1 accidentelor.colective şi a incidentelor periculoase care prezintă un grad ridicat de

"Î Gh.`du\ consi\.`eru\ui de prevenire occupa"d"

Procesul-verbal de cercetare a evenimentelor va conţine următoarele informaţii:

• data încheierii procesului-verbal;

Un exemplar al FIAM va fi transmis casei teritoriale de pensii din judeţul

Evidenţa se ţine, de asemenea, În Registrul de evidenţă a accidentaţilor În muncă şi,

2..2 lndicatorii statistici pentru accidentele de muncă

•ă e..,zz--i. --# ţ Î-ffi,oE, .`--r`-,-Î.-.â t -,.Ja%\ş2___,..- t* Reducerea probabilitătii de producere