K m K m s mol A kg

s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

PREFAȚĂ
Dragi elevi și părinți!
Educația în viața unui om contribuie la formarea de priceperi și deprinderi care cores-
pund necesităților de activitate zilnică. Pentru a ști cum să se orienteze în viața de toate
zilele omul are nevoie de cunoștințe care corespund condițiilor concrete de existență –
mișcare, spațiu, timp, forța, natura lucrurilor etc. Explicarea fenomenelor fizice copiilor
este o preocupare permanentă a părinților, parte a „celor 7 ani de acasă„ și, ulterior,
formării lor personale și profesionale.
Unitățile de măsură – metru, secundă, masă, densitate, volum, etc. – sunt cunoștințele
de bază care sunt utilizate atât de către copii, cât și de către adulți pentru măsurarea
mărimilor fizice.
Părinții sunt și pedagogi pentru copii, iar pentru susținerea formării acestora este im-
portant să posede cunoștințe fundamentale, inclusiv în domeniul științelor exacte.
Prin acest ghid, ne propunem să oferim posibilitatea să învățăm împreună, copii și părinți,
lumea fizică, cum să măsurăm și să explicăm fenomenele care se produc în jurul nostru. De
asemenea, să utilizăm într-un mod integrat cunoștințele de fizică, chimie și matematică.
Prezentul ghid este realizat în cadrul proiectului ”Comunitate activizată - Școală dezvol-
tată”, implementat de asociația obștească Centrul de Asistență și Intervenții Comunitare în
parteneriat cu IP Gimnaziul Văsieni, raionul Telenești cu suportul financiar al Fundației
Soros-Moldova.

Sabina Baciu-Danilov,
Director de proiect

REPERE ISTORICE
În viaţa de toate zilele omul are necesitatea să numere obiectele, să măsoare lungimi, arii,
volume, să cântărească. Fiecare popor pentru început stabilea unităţile sale de măsură.
În țara noastră lungimea o măsurau în coţi, paşi, verste, volumul - în vedre, masa - în
puduri ş. a. Chiar şi azi şoferilor le este mai comod să măsoare lungimea în kilometri,
meşterilor - în metri, centimetri. Elevii folosesc rigle gradate în centimetri.

Diferite ţări pe globul pământesc având nevoie de schimburi economice au fost nevoite
să treacă la un sistem comun al unităţilor de măsură – sistemul internaţional de unităţi.
Aceste încercări au început încă în anul 1789 - odată cu victoria revoluţiei franceze, când
în ţară a fost acceptat un sistem unic de măsură. Poporul întâmpina mari greutăţi în do-
meniul metrologiei. În 1791 unitatea de lungime metru a fost adoptată ca a zecea mili-

1
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

oana parte dintr-un sfert al meridianului din Paris. Mult mai târziu metrul a fost precizat
ca 15531,13 lungimi de undă roşii ale cadmiului. Unitatea de masă 1 kg a fost adoptată
ca greutatea unui decimetru cub de apă distilată la temperatura de +4 grade Celsius, sta-
rea cea mai densă. Unitatea de timp – secunda a fost adoptată ca a 86400 parte dintr-o
medie solară de 24 de ore. Mai târziu s-a precizat cu ajutorul generatorului cuantic.

EXPLICAȚIILE UNITĂȚILOR
Corpurile, obiectele nu pot exista fără timp şi fără a ocupa o poziţie (loc) în spaţiu.
Timpul îl notăm cu t şi îl măsurăm în secunde (s). Poziţia, lungimea o notăm cu l şi o
măsurăm în metri (m).

Experimental, timpul de o secundă este durata perioadei în care pendulul cu lungimea de

25 cm efectuează o oscilaţie completă, revenind la poziţia inițială. Elevii îl pot confecţiona
legând o piuliţă metalică de o aţă cu lungimea de 25 cm. Precizia se poate verifica cu aju-
torul unui ceasornic electronic. Un minut are 60 de secunde, o oră are 3600 de secunde.
Pentru latitudini medii ale globului pământesc, dacă această lungime de 25 cm o depunem
pe o bară de 4 ori, căpătăm lungimea de 1 metru. Un metru are 10 decimetri. Aranjând la
fiecare 10 cm bile din plastic, obţinem modelul metrului ca instrument de măsură.
5 cm
l=2

t=1s

0 0,25 0,5 0,75 1m

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 dm

1 m= 10 dm= 100 cm

2
K m K m s mol A kg
s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

Dacă pe un nisip neted vom trage de-a latul această grebluţă pe lungimea de un metru,
apoi încă o dată pe direcţia perpendiculară, vom obţine o figură geometrică desenată
cu aria de un metru pătrat (m2). Ea este divizată în 100 de pătrate mai mici a câte un de-
cimetru pătrat. Aria se poate calcula şi la un dreptunghi, înmulţind lăţimea cu lungimea
figurii. În practică aria poate fi vopsită, haşurată, prăşită, iar lungimea o putem parcurge.

1 m = 10 dm

S= 1 m² = 100 dm²
1 m = 10 dm

1 dm²

Dacă această figură de un metru pătrat o vom ridica de patru colţuri vertical în sus la
înălţimea de un metru, vom obţine o figură volumetrică – un metru cub (m³), care
conţine 1000 cubuşoare a câte un decimetru cub.

3
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

1m 1m
1m 1m

VOLUMUL

1m
V=1 m3 1m

V=1000 dm3
1 dm3

Dacă un vas de masă plastică cu volumul de 1 dm³ îl vom umple cu apă vom mai spune
că el are capacitatea de un litru (l). Această masă de apă constituie 1 kg. El are 1000 g.
O tonă are 1000 kg.

În acest moment se impune o mărime fizică importantă – densitatea substanţei. Pentru

a compara matematic fierul cu lemnul, aluminiul, plumbul, recurgem la masa ce se con-
ţine într-o unitate de volum. Având mai multe unităţi de volum vom efectua operaţia
de împărţire.

4
K m K m s mol A kg
s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

Densitatea = masa/volum (kg/m3)

Tabel a densităţilor unor substanțe:

Apa (+ 4 grade C) 1000
Apa de mare 1030
Petrol 800
Acid sulfuric 1800
Aluminiu 2700
Fier 7800

APĂ
V=1l
V = 1 dm³ apă.
V = 1 dm³
m = 1 kg

Fier Aluminiu
V = 1 dm³ V = 1 dm³
m = 7,8 kg m = 2,7 kg

Exerciții:
1. Aflați densitatea apei dacă 5 tone de apă ocupă volumul de 5 m3.

2. Aflați masa a 6 m3 de petrol.

5
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

3. Aflați volumul aluminiului care cântărește 5400 kg.

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________.

Să aflăm viteza la o mişcare uniformă, unde în 3 secunde corpul a parcurs 12 metri. De-
oarece viteza arată distanţa parcursă într-o secundă, formula-lege va fi v = l/t, unitatea
ei de măsură - m/s. Avem v = 4 m/s. Din această lege putem afla şi lungimea distanţei
parcurse (l=v·t) şi timpul mişcării (t=l/v). Pentru a mări viteza şoferul apasă pe accele-
rator, maşina se zmunceşte, deoarece motorul acţionează cu o forţă. Tot aşa şi la frânare,
numai că viteza se micşorează în fiecare secundă cu câţiva m/s. Concret, acceleraţia o
putem afla prin aplicarea formulei a=(V-v)/t (m/s2). Avem 4 mărimi în formulă, deci
putem rezolva 4 exerciţii diferite cu una sau două operaţii.

Exerciții:
1. Aflați accelerația, dacă în 5 s viteza corpului a crescut de la 2 m/s până la 10 m/s.

2. Aflați viteza inițială, dacă la frânarea corpului accelerația era de 2 m/s². Oprirea a
durat 6 s.

3. Aflați durata frânării, dacă accelerația corpului era 3 m/s², iar viteza inițială era de
10 m/s.

6
K m K m s mol A kg
s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________.

t (s)
0 1 2 3 4

0 1 2 3 4
l (m)
V= lt ( ms ) MIȘCARE UNIFORMĂ V= Constant

V1
V2

MIȘCARE ACCELERATĂ
m
a= V1 –t V2 s m 1 m
s = s · s = s2

7
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

0
g(pământ)
= 9,81 m/s2
1

100 g

Forţa se măsoară cu dinamometrul în unităţi newtoni (N). La o spirală, fixată de o scân-

dură, atârnăm pe rând greutăţi a câte 100 g (mai exact 102 g) şi notăm de fiecare dată
după 0 N, 1 N, 2 N, 3 N, cât ne permite elasticitatea spiralei. Putem măsura forţa de elas-
ticitate a altei spirale, forţa de greutate cu care pământul atrage vertical în jos un corp,
forţa de frecare la tracţiunea unui corp pe o scândură.

8
K m K m s mol A kg
s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

La acţiunea unei forţe F pe o distanţă l efectuăm un lucru mecanic L, deoarece obosim,

cheltuim energie. Unitatea de măsură a ambelor mărimi este Joul.

1 J = 1 N x 1 m. L = F x l

Puterea caracterizează schimbul de energie într-o unitatea de timp. P=L/t, unde P este
puterea, L - lucrul mecanic, t - timpul. Unitatea de masură este wattul W=J/s.

F(el. sc.)
F(tr) = 5N L — ?

F(f)
F(gr. păm.)

l (m)
0 1 2 3 4 5 6 7 8

F = 500 N V
V = 2 m/s
L—? F

l (0...1) = 100m

15 10 5 0

9
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

Se pot alcătui mai multe probleme de calcul al lucrului mecanic analog metodelor expu-
se, mai ales dacă ţinem cont de formulele celor trei forţe amintite.

O unitate de bază în SI este cantitatea anumitei substanţe. Moleculele diferitor substan-

ţe au masa (M) diferită şi se află la diferite intervale (diferite densităţi). Notăm din tabe-
lul periodic al atomilor. M(Al)=27 u.a.m., M(Fe)= 56 u.a.m., M(Cu)=64 u.a.m.. Astfel de
mărimi nu pot fi văzute cu ochiul liber. Cântărim cu balanţa masa de 27 g de aluminiu
(constatăm că avem cantitatea de această substanţă de un mol), 56 g de fier (1 mol de
fier), 64 g de aramă (1 mol de Cu). Acum acestea pot fi văzute, sau pipăite.

Savantul italian Avogadro a dovedit că 1 mol de orice substanţă conţine 6 x 1023 atomi.
Şi dacă substanţa e un gaz, atunci 1 mol de orice gaz (în condiţii normale 0 grade Celsius
şi presiune 1 atm) ocupă un volum de 22,4 l (dm3). Putem scrie 3 formule pentru canti-
tatea anumitei substanţe ν = m/M, ν = N atomi/N avog şi ν = V gaz/V mol.

Exerciții
1. Aflați câți mol și câți atomi se conțin în 5 g de aluminiu.

2. Aflați substanța dacă 2 mol cântăresc 36 g.

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________.

10
K m K m s mol A kg
s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

13 26 56
27 Al 56 Fe 64 Cu

Al Fe Cu

m = 27 gr m = 56 gr m = 64 gr
ν = 1 mol Al ν = 1 mol Fe ν = 1 mol Cu
Natomi= 6 · 10²³ Natomi= 6 · 10²³ Natomi= 6 · 10²³

Navogadro= 6 · 10²³ atomi/mol

ν = m/M ν = Natomi/Navogadro ν = Vgaz/Vmol

Vmol gaz = 22,4 litri (dm³)

La ciocnirea elastică, două bile de oţel sar în părţi opuse, deoarece energia mecanică
trece de la un corp la altul. Dar ea se transformă şi dintr-o formă în alta. La ciocnirea
neelastică ori la frecarea a două substanţe una de alta energia mecanică se transformă
în energie intermoleculară a substanţei, are loc degajare de căldură Q(j). Ea depinde de
felul substanţei, masa ei şi variaţia de temperatură, (măsurată în grade Celsius). Con-
form unei asemenea scări apa îngheaţă la zero grade, apoi fiind încălzită fierbe la 100 de
grade. Astfel, scara o împărţim în 100 de diviziuni, fiecare având valoarea de un grad.
Cel mai mare “frig” care există în univers este de aproximativ –273 grade. În sistemul
internaţional de unităţi s-a convenit ca aici să fie punctul zero absolut al temperaturilor
(grade Kelvin).

Unde sunt zero grade Celsius vom avea plus 273 Kelvin. În general T = t +273 K. Scara
K e folosită în domenii termice, electrotehnice. Un grad Celsius este egal cu un grad
Kelvin, scările termometrelor fiind deplasate cu 273 unităţi.

11
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

Exerciții:
1. Exprimați temperatura de 36 de grade Celsius în grade Kelvin.

2. Termometrul indică 0 grade Kelvin. Aflați câte grade Celsius sunt.

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________.

SCARA KELVIN

0K 100K 200K 273K 373K 473K

ZERO
ABSOLUT

-273˚C -200˚C -100˚C 0˚C +100˚C +200˚C

SCARA CELSIUS

12
K m K m s mol A kg
s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

Două substanţe, diferite una de alta (sticlă şi ebonită), se electrizează cu semne diferite,
formând în jur un câmp electric care mişcă electronii printr-un conductor, formând
curentul electric de o anumită intensitate I măsurată în Amper. Lucrul curentului mai
depinde de timp t (s) şi de tensiune V (volţi). Astfel puterea P= V I (W) watt, iar lucrul,
energia curentului L=P t (Jouli). În practică plătim energia electrică în Kw/h, conform
indicaţiei contorului electric, instalat la intrarea în casă. Conectarea aparatelor se efec-
tuează după o schemă precisă.

KW.oră

CONSUMATORI
550 W
ELECTROCASNICI

13
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

Menţionăm că intensitatea luminoasă a unei surse I se măsoară în candela (Cd) – uni-

tatea de măsură a luminozității. O sursă emite 1 Cd în interiorul unui unghi conic (ste-
radian) fluxul Ф de 1 lumen. Iluminarea suprafeţei (E) de 1 metru pătrat, pe care cade
fluxul de 1 lumen se consideră de 1 lux (1 lx). Există și alte unităţi care reies din anumite
formule (derivate), însă le veţi studia odată cu noile noţiuni.

14
K m K m s mol A kg
s mol
m ION CUCULESCUcd mol
A kg A kg s
cd cd K

Tabel: Luminozități
Soare la amiază 100000 lx
Filmări (cameră) 10000
Zi mohorâtă 1000
Cameră luminoasă 100
La citire 40
De la Lună plină 0,2

Despre tabelul periodic al elementelor

Substanţele din natură sunt alcătuite din molecule, iar ele din atomi. Substanţele alcătuite
dintr-un fel de atomi se numesc simple - METALE (Al - aluminiu, Fe - fier, Cu -cupru)
şi NEMETALE (C - carbon, S - sulf, P - fosfor). Prin reacția de combinare a substan-
ţelor simple se obțin substanţe compuse oxizi, acizi, baze, săruri. Atomii în tabel sunt
aranjaţi în ordinea creşterii maselor şi proprietăţile lor, se repetă periodic în perioadele
orizontale. ?Au diferite culori metale, amfoteri, nemetale, gaze inerte.? Fiecare atom
are simbolul său, număr de ordine Z, număr de masă A, se găseşte la intersecţia unei
perioade orizontale cu o grupă verticală (arată valenţa chimică). La reacţiile chimice me-
talul cedează electroni de valenţă de pe ultimul strat, iar nemetalul îi primeşte. Unindu-
se aceşti doi atomi electrizaţi formează o moleculă neutră, stabilă a unei substanţe noi.
Pilitura de fier amestecată cu sulf poate fi despărţită cu un magnet. Fiind încălzită până
la 1500 de grade Celsius formează o substanţă nouă - sulfura de fier, pe care magnetul
n-o atrage, dar are proprietăţi fizico-chimice noi aplicate în electrotehnică.

Anexa 1. Unități ale sistemului internațional:

t(s) Timpul, secunde Unități derivate
l(m) Lungimea, metri v(m/s) Viteza
m(kg) Masa, kilogram a(m/s2) Accelerația
v(mol) Cantitate de substanță F(N) Forța Newtoni
T(K) Temperatura Kelvini L,E Lucrul, energia (J) Jouli
I(A) Intensitatea curentului Amper
I(Cd) Intensitatea luminii (candela)

15
K m K m s mol A kg
s mol
m cd mol
kg A kg
A Elemente de fizic ă și chimie pe înțelesul tuturor. Unități de măsur ă. s
cd cd K

Anexa 2: Multipli în SI
Multiplu Nume Simbol Multiplu Nume Simbol
101 deca da 10–1 deci d
102 hecto h 10–2 centi c
103 kilo k 10–3 milli m
106 mega M 10–6 micro µ
109 giga G 10–9 nano n
1012 tera T 10–12 pico p
1015 peta P 10–15 femto f
1018 exa E 10–18 atto a
1021 zetta Z 10–21 zepto z
1024 yotta Y 10–24 yocto y

Anexa 3: Probleme
1. Un autovehicul se deplasează cu viteza de 72 km/h sub acțiunea unei forțe egale cu
30000 N. Care este puterea dezvoltată de motorul autovehiculului?
2. Un corp se deplasează timp de 10 minute cu viteza de 6 m/s sub acțiunea unei forțe
de 8 N. Ce lucru mecanic efectuează corpul?
3. Ce putere dezvoltă o pompă cu debitul de 2000 kg la înălțimea de 6 m în 10 min?
4. Masa unui vas plin cu apă este de 30 kg. Masa vasului cu o pătrime din volumul plin
cu mercur este 87.6 kg. Care este masa vasului?
5. Știind formula de transformare a gradelor Celsius în Fahenheit ca fiind T(°C) = (T(°F)
- 32) × 5/9, aflați temperatura de fierbere a apei în Fahrenheit.
6. În trenul care se deplasează cu 20 m/s față de Pământ, un pasager se deplasează în
direcția de mișcare a trenului cu 8 km/h. Care este viteza pasagerului față de pământ?
7. O coloană de soldați cu lungimea de 1,5 km merge pe drum cu viteza de 5 km/h. În
cât timp un soldat va alerga de la un capăt la altul și înapoi dacă viteza lui este de 2
m/s.
8. Ce cantitate de plumb trebui să adăugăm la 500 g de aluminiu ca aliajul să aibă
densitate de 8 g/cm3 ?
9. Un corp de aur are masa de 1,5 kg și volumul de 100 cm3. Are acest corp cavități?
Dacă – da, aflați volumul lor.
10. Un vas se deplasează în amonte cu viteza de 6 km/h și în aval cu viteza de 3 km/h,
care este viteza apei?

16