E iarnă!

”O toamnă cu multe fulgere e urmată de o iarnă blândă”

Iarna este anotimpul cel mai rece al anului. Este cel mai rece sezon, care urmează
toamnei şi după care vine primăvara. Deoarece soarele răsarea târziu și apune
devreme, în acest anotimp, zilele sunt scurte iar nopțile sunt lungi.
La solstițiul de iarnă (21-22 decembrie), ziua este cea mai scurtă, iar noaptea cea
mai lungă. După solstițiu, ziua începe să fie din ce în ce mai lungă. Cele mai scăzute
temperaturi medii din sezon se înregistrează în luna ianuarie în emisfera nordică și
în luna iulie în emisfera sudica. În emisfera nordică iarna ţine din decembrie până
în februarie, iar în cea sudică din iunie până în august. Iarna se încheie în emisfera
nordică, deci şi în zona ţării noastre, o dată cu echinocţiul de primăvară (20- 21
martie). Cel mai neobișnuit și specific fenomen al anotimpului iarna este zăpada.
Iarna este un anotimp în care Magia trebuie trăită din plin. Este vremea
sărbătorilor de basm, a bucuriei şi visării, în care copiii cuminţi primesc daruri de la
Moş Crăciun, în care sărbătorile minunate aduc sunetul duios al colindelor şi zvonul
cristalin al zurgălăilor care răsună sub geamuri. Acum totul se însufleţeşte de
veselia obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşti, dar şi de jocurile copiilor, printre fulgii
de nea.
 Fenomene ale naturii
“Orice drum pare mai greu pe timp de iarnă.”

Iarna,din cauza frigului, au loc fenomene ale naturii specifice și anume: lapovița,
ninsoarea, înghețul, poleiul și viscolul.
Lapovița este amestecată din picături de ploaie amestecate cu zăpadă.
Zăpada (numită și omăt sau nea) este o formă solidă de precipitație, care nu este
nimic altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o
multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se
numește „ninsoare”. Zăpada este foarte benefică în agricultură. Stratul de omăt
protejează culturile de temperaturile scăzute ale iernii, iar topirea acestuia la
începutul primăverii asigură un nivel optim de apă.
Înghețul este un fenomen care apare la temperaturi scăzute, provocând înghețarea
apei din natură și a pământului.
Poleiul este stratul subțire de gheață care acoperă solul, arborii și obiectele din aer;
se formează prin înghețarea apei provenite din ploaie.
Viscolul este un vânt puternic însoțit de spulberarea zăpezii și de transportul
acesteia deasupra suprafaței pământului. Este o furtună severă caracterizată prin
temperaturi scăzute, vânturi puternice, și ninsori abundente.
 Animalele pe timp de iarnă
Pentru a supraviețui temperaturilor extreme și condițiilor de trai destul de grele pe
timp de iarnă, multe animale și-au dezvoltat anumite comportamente pentru a se
adapta acestei perioade din an.
Migrația este un efect destul de des întâlnit în rândul animalelor, în special al
păsărilor, în timpul iernii. Totuși, cele mai multe specii de păsări nu migrează pe
perioada iernii. De asemenea, anumite specii de fluturi pleacă în țările calde în
timpul iernii.
Hibernarea este o stare de activitate redusă pe perioada iernii. Anumite animale
“dorm” în perioada iernii și ies din vizuinile lor abia în momentul în care vremea se
încălzește. Printre acestea se numără: popândăii, broaștele, șerpii și liliecii.
Unele animale își fac provizii de mâncare peste iarnă, însă nu intră apoi la
hibernare definitiv. Printre animalele care se comportă în acest fel se numără
veverițele, castorii, sconcșii, bursucii și ratonii.
Rezistența se observă atunci când un animal face față iernii, dar trece prin anumite
schimbări, cum ar fi schimbarea culorii blănii sau a musculaturii. Culoarea blănii
sau a penelor se schimbă în alb, pentru a se confunda cu culoarea zăpezii, iar apoi
revine la culoarea naturală în restul anului.
Anumitor mamifere cu blană, le mai crește un strat gros de blană pe perioada
iernii. Acesta ajută la o mai bună retenție a căldurii. Imediat ce sezonul rece a trecut,
haina groasă de blană dispare pentru a permite apoi corpului să se răcorească mai
ușor, când este cald.
Zăpada afectează de asemenea modul în care animalele se comportă. Sunt animale
care profită de proprietățile izolatoare ale zăpezii și se ascund în ea. Printre
animalele care trăiesc de obicei sub stratul de zăpadă se numără șoarecii.
 Planificarea timpului
Timpul curge fără oprire, indifferent dacă îl folosim sau nu. Nu poate fi depozitat
sau recuperate.
Este bine ca programul tău zilnic să cuprindă:
- timp de învățare – la școală, conform orarului, și acasă, prin studio individual;
- timp de odihnă – somn și activități recreative;
- timp liber – timpul rămas după efectuarea unor activități obligatorii sau
necesare. Este bine ca în timpul liber să desfășori activități utile, plăcute,
educative, sportive sau de divertisment.
Planificarea și organizarea săptămânală a timpului te protejează de un număr prea
mare sau prea mic de activități. Un program încărcat determină oboseala. Un
program “sănătos” este echilibrat.
Copiii cu vârstă între 6 și 12 ani au nevoie de 9-12 ore de somn pe zi. Odihna
sporește atenția copilului, îi îmbunătățește comportamentul, îl ajută să învețe mai
ușor, să aibă o memorie mai bună.
 Plantele decorative de interior
Oamenii folosesc plantele decorative de interior pentru a înfrumuseța locuințele,
birourile, clasele și holurile. Există o mare varietate de plante decorative.
Plantele de interior cresc în ghivece cu pământ și au nevoie de căldură, apă și
lumină pentru a crește și a se dezvolta. Fiecare plantă are propriile instrucțiuni de
îngrijire. De exemplu, unele plante trebuie udate o dată pe săptămână, altele la două
zile, unele plante trebuie așezate la soare, altele în locuri mai răcoroase.
Cel mai important rol al plantelor de interior este acela de curățare a aerului din
încăpere. Ele absorb dioxidul de carbon, dăunător omului, și oferă oxigenul, necesar
pentru respirație.
 Curiozităti
1. Cea mai scăzută temperatură a fost de -89,2 grade Celsius și a fost înregistrată
în 1983, în Vostok Station din Antarctica.
2. Zăpada pare albă, dar nu este. Zăpada pare albă pentru că este formată din
cristale de gheață care, așezate unul lângă celălalt, reflectă și refractă lumina
soarelui, iar „culoarea” albă este provocată de lumina refractată în cristale.
Albul nu este nimic mai mult decât combinația tuturor nuanțelor vizibile de
pe spectru. În realitate însă, fiecare cristal de gheață este translucid.
3. Cel mai mare fulg a măsurat 38 cm. Se știe că fulgii de zăpadă există în
diverse mărimi. Însă, cel mai mare fulg de nea care a căzut vreodată pe
pământ a măsurat, potrivit Guinnes World Records, 38 cm în lățime și 20 cm
în grosime. Acesta a căzut în 28 ianuarie, 1887, în Fort Keogh, Montana din
Statele Unite ale Americii.
4. Un fulg cade cu 5km/h. Un fulg de nea cade în mod normal cu o viteză de
aproape 5 km pe oră.
5. Chinofobie, teama de zăpadă. Teama de zăpadă sau, mai degrabă, teama
patologică de a fi prins de zăpadă se numește chionofobie.
6. Zăpada conține mai mult aer decât apă. Spre deosebire de precipitații, un banc
de zăpadă pufoasă conține mult aer. De aceea, un centimetru de ploaie este
egal cu aproximativ 10 centimetri de zăpadă.
7. Iarna, Pământul este cel mai aproape de Soare. În fiecare Ianuarie (începutul
sezonului de iarnă în emisfera nordică) Pământul atinge punctul cel mai
apropiat de Soare. În ciuda unor concepții greșite, scăderea temperaturii nu
are nicio legătură cu distanța planetei noastre față de Soare, ci cu direcția în
care se înclină axa Pământului.
8. 24,75 m – cel mai mare strat de zăpadă. Cea mai mare cantitate de zăpadă
într-o singură ninsoare a fost depusă la Thompson Pass, Alaska – 24,75 metri
de zăpadă, în iarna anului 1952-1953. Și în țara noastră au existat astfel de
ninsori abundente. În iarna anului 1954, în București, zăpada a atins 5 metri
înălțime.
9. Zăpada este un bun izolator termic. Zăpada proaspătă, compactă, este
compusă în proporție de 90%-95% din aer izolat (ceea ce înseamnă că nu
poate transfera căldura în exterior). Acest fenomen explică de ce temperatura
din interiorul unui iglu este totuși ridicată – căldura emanată de corpul uman
rămâne între pereții de zăpadă care acționează ca foarte buni izolatori.
Numeroase animale, precum urșii, sapă gropi adânci în zăpadă pentru a
hiberna pe parcursul iernii.
10.Cel mai mare om de zăpadă din lume a măsurat 37,21 metri. A fost ridicat în
anul 2008 în orașul american Bethel, iar în loc de “crenguțe” puse pe post de
mâini, oamenii au folosit doi brazi întregi.
11.Prunul Chinezesc este una dintre dintre puținele plante care au perioada de
înflorire iarna.
12.Cea mai mare bătaie cu zăpadă a avut loc pe 12 ianuarie 2013, în Seattle unde
au participat aproape 6000 de oameni.