INDICAŢII METODICE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI DE AN

La disciplina „Tehnologii de Broșare-Copertare (Tehnologii de Finisare)”

Scopul proiectului de an este însuşirea metodelor de calcul tehnologic pentru a realiza

analiza comparativă și elaborarea modelului optimal de gestionare a mișcării comenzilor în
tipografie pe baza unei ediții specifice.

Lucrarea rezultă în macheta ediției, alegerea echipamentelor și materialelor potrivite pentru

fabricarea ediției și elaborarea planului de fabricație a ediției

CUPRINS

Introducere

1. Elaborarea machetei ediției

1.1. Alegerea formatului paginii de zaț, numărului de coloane, mărimii marginilor albe
1.2. Stabilirea caracteristicilor de machetare a textului
1.3. Machetarea ilustrațiilor
1.4. Elaborarea designului elementelor exterioare ale ediției
2. Elaborarea modelului structural-funcțional de realizare a ediției
3. Alegerea echipamentelor și materialelor pentru realizarea ediției
3.1. Argumentarea alegerii echipamentelor de tipar
3.2. Argumentarea alegerii echipamentelor pre-press și post-press
3.3. Alegerea materialelor de bază și auxiliare și controlul calității la intrare
4. Elaborarea fișei tehnologice
4.1. Calculul consumului de materiale
4.2. Calculul timpului de fabricație
4.3. Completarea fișei
5. Organizarea controlului de calitate la ieșire
6. Elaborarea planului de fabricație a ediției pe secții
Concluzii

Bibliografie

Anexe:

1) macheta paginilor caracteristice și elementelor exterioare ale ediției,

2) fișa tehnologică completată,

3) informația despre echipamente și materiale

1
 1. Elaborarea machetei ediției
În baza sarcinii primite studentul trebuie să identifice caracteristicile tehnice ale ediţiei.
Pentru aceasta se vor selecta câteva exemplare reprezentative ale cărţilor sau a revistelor
(indiferent de format) luate ca referință. Acestea trebuie examinate, analizate, identificând
caracteristicile lor tehnice, care urmează a fi înscrise în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Caracteristicile tehnice ale ediţiilor

Nr. de Caracteristica tehnică a ediţiei Exemplarul de Exemplarul

ord. proiectate referinţă proiectat
1 2 3 4
1. Formatul ediţiei (cm sau mm) 70×90/16
2. Tirajul ediţiei (ex.) 2000
3. Periodicitatea Neperiodic
4. Total ediţii pe an (ex.) 20,0
5. Volumul blocului:
- pagini;
- coli de tipar; 10
- coli convenţionale; 11,7
- coli de hîrtie; 5
- fascicule . 10
6. Modalitatea de soluţionare estetică
Varianta a 2
(după îndrumarul lui Ghilenson)
7. Formatul paginii de zaţ (pătrate, sau
mm) 7,5×10
Mărimea câmpurilor albe (mm): cotor, 15, 13, 13, 20
cap, lateral, picior
8. Machetarea Într-o coloană fără
colontitlu
9. Garnitura textului:
- a textului de bază; Baltica
- a textului auxiliar. Arial
10. Corpul literelor:
- a textului de bază; 10/11
- a textului auxiliar. 8
11. Evidenţieri în text Cursive, aldine, rărite
12. Tabelele Nu sunt
13. Ilustraţii Liniare, a/n, paginare
deschisă și pe pagină
proprie. Format mediu
6,25×8,5 pătrate
14. Coloncifra Corpul literei – 8
puncte, normal,
amplasarea – în colțuri
externe, partea de jos a
paginii
15. Albitura de la cap a paginilor inițiale 3 pătrate

2
Tabelul 1.1. Continuare
1 2 3 4
16. Cromatica ediţiei:
- bloc; 1+1
- coperta 4+1
- forzaț alb
- planșe. -
17. Tipul imprimării ofset
18. Gradul de complexitate al imprimării I
19. Hârtia pentru imprimarea blocului (tipul, Ofset nr.1, marca B, 65-
marca, masa, grosimea) 70g∕m2, 87mkm
20. Fasciculele:
- tipul fălţuirii; - Combinată (în cruce)
- volumul fasciculului (pag.). - 32
21. Grosimea blocului (mm) 7
22. Forzaţul:
- soluționarea estetică; - Ilustrat;
- tipul constructiv; - Simplu;
- caracteristicile hârtiei pentru - Marca O, 120g/m2,
forzaţ (marca, masa, grosimea). 140 mkm
23. Tipul adunării Suprapunere
24. Fixarea: - Coaserea cu ațe, 4
- tipul; cusături
- materialul pentru fixare. - Ațe din capron
50K(64/3)
25. Prelucrarea blocului:
- forma cotorului; - Drept;
- caracteristicile hârtiei pentru - hârtie fără
încleierea cotorului; împregnare, 80g/m2;
- materialul pentru cotor. -tifon, marca 60
26. Scoarţa:
- tipul;
- tipul materialului de -7
acoperire; - Bumvinil, PMB-2M
- carton (tipul, marca, - Carton de legătorie,
grosimea); marca A, 1,5mm
- Carton de legătorie,
- materialul pentru ricăn; marca A, 1,5mm
- Imprimarea cu folie
- Tipul finisării poligrafică (gold)
27. Coperta (supracoperta) ediţiei: -
- tipul; -
- modalitatea de fixare cu bloc; -
- tipul imprimării; -
- cromatica;
- caracteristicile hîrtiei pentru
copertă (tipul, marca, grosimea,
masa);
3
- finisarea (lacuire/laminare).

4
Tabelul 1.1. Continuare
1 2 3 4
28. Elementele suplimentare ale ediției
(planșele, inserții, semn de carte, etc.):
- Tipul;
- format
- modalitatea de fixare cu bloc;
- tipul imprimării;
- cromatica;
- caracteristicile hîrtiei pentru
copertă (tipul, marca, grosimea,
masa);
- finisarea (lacuire, laminare,
ștanțare, perforare etc.).

1.1. Alegerea formatului paginii de zaț, numărului de coloane, mărimii ramelor albe

Formatul ediţiei se preia din sarcina primită pentru proiectare.

Formatul paginii de zaț poate fi selectat din îndrumar 1 în conformitate cu formatul stabilit al
hârtiei şi fracţiunea colii (asemenea sau diferit de cel al ediţiei alese ca referință), modalitatea de
soluţionarea estetică, numărul coloanelor machetate ale paginii de zaţ, toate determinîndu-se
conform standardelor de stat şi a celor de ramură actuale2.
Deasemenea, se permite de a aplica metodele de determinare a mărimii paginii de zaț
studiate anterior, de exemplu: metoda diagonalelor (fig. 1.1.), metoda secțiunii de aur, grila
modulară și altele.

Figura 1.1. Aplicarea metodei diagonalelor la

determinarea mărimii paginii de zaț:
a) aplicarea metodei diagonalelor la
obținerea formatului estetic;
b) format estetic (2/3);
c) format normal (3/4);
d) format econom (4/5);
e) format estetic italian (album).

1.2. Stabilirea caracteristicilor de machetare a textului

1
Гиленсон, П.Г. Справочник художественного и технического редакторов. Москва: «Книга», 1998.

2
ГОСТ 5773-90, ОСТ 29.127-2002, ОСТ 29.116-98, ОСТ 29.124-94, ОСТ 29.125-95, ОСТ 29.33-98, СанПиН 1.2.1253-
03, СанПиН 2.4.7.702-98, СанПиН 2.4.7.960-00.
5
 Garnitura literelor se va alege conform îndrumarului, standardelor și recomandărilor ţinînd
cont de categoria de vârstă pentru care este destinată ediția și tipul informației ce se conține în
ediție.
Mărimea caracterelor, interlinierea și intervalele între paragrafe, evidențierea începutului
paragrafului, albitura de la cap a paginilor de început de capitol se argumentează pentru textul de
bază, titlurile, subtitlurile, titlurile (legendele) ilustrațiilor, colontitlurile și coloncifrele pornind de
la categoria de vârstă a cititorilor, mărimea paginii de zaț și a coloanelor în conformitate cu
prevederile standardelor şi îndrumarelor.
Reieșind din caracteristicile tehnice stabilite, studentul va reprezenta exact complexitatea
culegerii textului (Note de curs și Culegere de probleme la disciplina „Procese editoriale”) 3.

1.3. Machetarea ilustrațiilor

Dacă în ediția sunt prevăzute ilustrațiile, în primul rând se va stabili genul lor:
- ilustrația directă,
- ilustrația sintetică,
- ilustrația documentală,
- ilustrația decorativă (ornamentală).
Apoi se va argumenta folosirea ilustrațiilor din următoarele categorii:
- fotografice sau desenate,
- monocrome sau policrome,
- liniare sau în semiton.
Pornind de la rolul ilustrațiilor în ediție, categoria de vârstă a cititorilor, formatul și volumul ediției,
se va alege modalitatea de încadrare a imaginilor în formatul paginii:
- tip închis,
- tip deschis,
- bloc.
La fel este necesar de a argumenta poziția și modalitatea de machetare a titlurilor (legendelor)
ilustrațiilor.

1.4. Elaborarea designului elementelor exterioare ale ediției

Coperta, scoarța, supracoperta și forzațele sunt patru elemente principale ale designului exterior al
unei cărți, care formează un grup special printre alte elemente de design. Particularitatea acestui grup este
că combină două funcții: prima funcție - utilitară - este de a proteja cartea de deteriorare, prelungind
durata de viață a acesteia; iar a doua funcție este valoarea artistică. Din punct de vedere comercial coperta
(supracoperta) sau scoarța este elementul cel mai important al cărții, întrucât este „fața” ediției. Prin
urmare, cu cât designul copertei este mai atractiv și armonios, cu atât șansele de a influența alegerea
cumpărătorului sunt mai mari.

3
Scobioală, V., Nastas, V. Procese editoriale. Note de curs. Partea I-a, UTM, 2004.

Scobioală, V., Nastas, V., Osoba, A. Procese editoriale. Culegere de probleme, UTM, 2004.
6
 Natura designului artistic al copertei sau al scoarței este determinată în primul rând de conținutul
lucrării, de genul și tipul de ediție (operă unică, colecție, publicație în serie etc.) cât și de destinație pentru
un anumit grup de cititori.
Conceptul de soluționare estetică exterioară este influențat de designul intern al cărții și ilustrațiile.
Designul interior ar trebui să se reflecte în schema compozițională generală a copertei sau a scoarței: în
culoarea, designul fontului, etc. Materialul ilustrativ are o mare influență asupra alegerii temei pentru
imaginea de pe copertă sau scoarță.

Studentul trebuie să argumenteze soluționarea estetică a copertei/scoarței, să prezinte construcția

copertei sau scoarței, desfășurata cu toate elementele, adaosurile tehnologice necesare pentru tipar, cât și
tipurile de finisare:
- Imprimarea cu cerneluri metalizate („gold”, „silver”, „bronze”);
- Embosarea oarbă sau cu folia, cu cerneluri speciale pentru tipar pe materiale de copertare;
- Lăcuirea selectivă;
- Imprimarea serigrafică (pentru obținerea efectului de imagine în volum);
- Aplicații (modalitate de creare a ornamentelor sau imaginilor artistice prin încleierea pe
pânză sau hârtie a bucăților de țesături sau hârtie colorate);
- Incrustații (crearea imaginilor prin încorporarea în scoarță a bucăților de metal, lemn, os,
sidef);
- Termografica (aplicarea pulberelor speciale care sub acțiunea temperaturii se umflă formând
imaginea în relief);
- Celofanarea (laminarea) – încleierea foliei polimerice la cald sau la rece.

Supracoperta reprezintă o copertă suplimentară, realizată de regulă din hârtie lucioasă sau mată.
Supracoperta are rol de protecție și de îmbogățire a designului exterior al ediției. Poate avea și rol
publicitar. De regulă supracoperta foarte decorativă îmbracă ediția în scoarță realizată laconic. Sunt posibile
și alte opțiuni:
- Supracoperta și scoarța sunt bogate grafic, dar au tematica diferită, prin urmare diferă ca
compoziție, soluționarea cromatică, ilustrativă, utilizarea fonturilor etc.;
- Supracoperta și scoarța au aceeași tematica, dar diferă ca compoziție, soluționarea
cromatică, ilustrativă, utilizarea fonturilor etc.;
- Supracopertă repetă exact compoziția și desenul scoarței, dar având cromatica diferită,
materialul și tiparul, creează o impresie unică și diferită de cea a scoarței.
Studentul trebuie să argumenteze soluționarea estetică a supracopertei, să prezinte construcția ei,
dacă se fixează sau nu la coperta/scoarță, desfășurata cu toate elementele, adaosurile tehnologice
necesare pentru tipar, cât și tipurile de finisare.

Forzațuri (de la început și de la sfârșitul cărții) reprezintă elemente ale designului exterior al edițiilor,
conceput pentru a fixa blocul de carte de scoarță. Forzaț-ul oferă designerului posibilitatea de a exprima
trăsăturile caracteristice ale operei și de a pregăti cititorul pentru percepția dorită asupra acesteia.
Forzațul poate fi pur utilitar sau artistic sau poate conține informații de referință, cum ar fi tabelul cu
elemente chimice, o hartă geografică, informații istorice etc. Astfel de forzațuri sunt de obicei folosite
pentru literatură didactică și de referință.
Forzațuri pot fi monocrome și policrome (colore). Forzațuri monocrome sunt realizate din hârtie albă
sau colorată, cu o suprafață netedă sau texturată. Forzaț simplu, alb plasat între o scoarță bogată și un titlu
elegant, este perceput ca un fel de pauză între două impresii vizuale mari și, prin contrast, le pune în
7
valoare. Forzaț colorat, monocrom, asortat cu culoarea scoarței sau în contrast cu aceasta, sporește
impresia acesteia și subliniază armonia ediției.
Forzațuri ilustrate pot fi întâlnite într-o varietate foarte mare de ediții de carte legate. Publicațiile
deosebit de ilustrate, de obicei cu design elegant, necesită forzaț destul de simplu, deși pe hârtie groasă, de
înaltă calitate, în timp ce edițiile de masă, în special fără ilustrații, necesită forzaț frumos, elegant, care
uneori servește drept unicul decor al cărții4.
Studentul trebuie să argumenteze soluționarea estetică a forzațurilor, să prezinte construcția,
desfășurata cu toate elementele, adaosurile tehnologice necesare pentru tipar, cât și tipurile de finisare.

2. Elaborarea modelului structural-funcțional de realizare a ediției

Modelul structural-funcțional este reprezentarea grafică a modalității de organizare a

operațiilor tehnologice de fabricație a produsului tipografic, care poate fi succesivă,
paralelă sau mixtă. Operațiile tehnologice pot fi grupate în felul următor:

a) Pe etape:

- Pre-press

- Press

- Post-press (broșare-copertare/legare sau finisare)

b) Pe elemente componente ale ediției:

- Bloc

- Coperta/scoarța

- Forzaț

- Planșele și alte elemente suplimentare

În modelul structural-funcțional trebuie de indicat caracterul operației – de bază,

auxiliară sau de control (figura 2.1).

Figura 2.1. Model structural-funcțional al fabricației ediției de carte (st.01) la etapa pre-
press:

operația de bază, operația auxiliară, operația de control

(Proba de culoare nu este operația obligatorie, dar foarte recomandată)

În figura 2.1 este prezentat exemplu de organizare a operațiilor tehnologice de fabricație

a ediției de carte în copertă de tip 1 (standard 01) unde toate operațiile se realizează
succesiv. Operațiile marcate cu linia întreruptă nu sunt obligatorii de realizat la această
etapă. Pregătirea formelor (expunerea, developarea, etc.) este prezentată ca 1 bloc - o
4
https://compuart.ru/article/24984
8
singură operație, întrucât se planifică folosirea sistemului Computer to Plate automat cu
procesarea plăcilor in-line. Totodată acest lucru este condiționat de numărul mic de
plăci. În cazul edițiilor policrome de volum mare crește și numărul plăcilor necesare
pentru tipar. Atunci s-ar putea de recurs la procesarea formelor în „loturi” sau la
folosirea concomitentă a 2 sisteme CTP. Deci în model structural-funcțional se vor
reprezenta câteva blocuri de expunere și procesare a plăcilor urmate de bloc cu controlul
calității și transmiterea în secția de tipar. Sau expunerea și procesarea plăcilor nu se
realizează automat în linie, dar la utilajele aparte sau chiar manual, atunci în model
structural-funcțional vor apărea 2 blocuri separate: expunerea formelor și procesarea
formelor (developarea, spălarea, gumarea, uscarea).

9
 2. Elaborarea modelului structural-funcțional de realizare a ediției

Modelul structural-funcțional este reprezentarea grafică a modalității de organizare a operațiilor

tehnologice de fabricație a produsului tipografic, care poate fi succesivă, paralelă sau mixtă. Operațiile
tehnologice pot fi grupate în felul următor:
a) Pe etape:
- Pre-press
- Press
- Post-press (broșare-copertare/legare sau finisare)
b) Pe elemente componente ale ediției:
- Bloc
- Coperta/scoarța
- Forzaț
- Planșele și alte elemente suplimentare
În modelul structural-funcțional trebuie de indicat caracterul operației – de bază, auxiliară sau de
control (figura 2.1).

Primirea comenzii

Primirea original-machetei și verificarea calității

Elaborarea documentației de însoțire a comenzii (fișa tehnologică ș.a.)

Impoziția – montajul în coală

Pregătirea și aclimatizarea
materialelor poligrafice
Proba de culoare

Pregătirea formelor pentru bloc și coperta - tehnologia

CTP: expunerea, developarea, gumarea, uscarea

Controlul calității formelor de tipar Transmiterea în secția de tipar

Figura 2.1. Model structural-funcțional al fabricației ediției de carte (st.01) la etapa pre-press:
operația de bază, operația auxiliară, operația de control
10
 (Proba de culoare nu este operația obligatorie, dar foarte recomandată)
În figura 2.1 este prezentat exemplu de organizare a operațiilor tehnologice de fabricație a
ediției de carte în copertă de tip 1 (standard 01) unde toate operațiile se realizează succesiv.
Operațiile marcate cu linia întreruptă nu sunt obligatorii de realizat la această etapă. Pregătirea
formelor (expunerea, developarea, etc.) este prezentată ca 1 bloc - o singură operație, întrucât se
planifică folosirea sistemului Computer to Plate automat cu procesarea plăcilor in-line. Totodată
acest lucru este condiționat de numărul mic de plăci. În cazul edițiilor policrome de volum mare
crește și numărul plăcilor necesare pentru tipar. Atunci s-ar putea de recurs la procesarea formelor
în „loturi” sau la folosirea concomitentă a 2 sisteme CTP. Deci în model structural-funcțional se vor
reprezenta câteva blocuri de expunere și procesare a plăcilor urmate de bloc cu controlul calității
și transmiterea în secția de tipar. Sau expunerea și procesarea plăcilor nu se realizează automat în
linie, dar la utilajele aparte sau chiar manual, atunci în model structural-funcțional vor apărea 2
blocuri separate: expunerea formelor și procesarea formelor (developarea, spălarea, gumarea,
uscarea).

11
12