Cele doua secrete esentiale ale caligrafiei sunt cunoasterea formei de baza a

literelor si ntelegerea influentei pe care o are tipul de penita folosit pentru crearea
acestora. ncepeti prin a folosi un creion cu fibra sau o penita de trestie, creati
cteva semne grafice abstracte sau caractere de litera si urmariti ce se ntmpla
atunci cnd modificati modul n care tineti tocul.
Atunci cnd ncepeti sa studiati mai atent caracterele de litera este bine sa
ncepeti cu o penita suficient de lata (de exemplu, o penita ronda nr. 1). Dar nu
aveti nici un motiv sa nu ncercati si tocuri sau penite mai neobisnuite experimentarea, nsotind studiul serios, aprofundat, va va ncuraja si va va
dezvolta ndemnarea.
n timp ce folosirea penitelor cu muchie lata se bazeaza pe tinerea lor sub un
unghi mai mult sau mai putin constant pentru realizarea de linii groase si subtiri,
pensulele si penitele ascutite realizeaza prin modificarea apasarii trasaturi cu
grosime variabila. Daca doriti, penitele cu muchie lata pot fi, binenteles, rotite si
manipulate, dar e mai bine sa faceti aceste ncercari numai dupa ce stapniti
aspectele de baza.

Ca sa va obisnuiti cu
instrumentele de scris,
experimentati efectele

diverselor semne grafice.

Formele si semnele grafice
libere pot crea si un efect

vizual placut. Pentru a

experimenta efectele pe
care le poate produce o

penita cu muchie, executati

cteva semne grafice folosind un creion cu fibra

cu vrf lat sau o penita de

trestie si tinnd penita
sub unghiuri diferite.

\:
\~ 1111

Penita ronda nr. 2

Penita ronda nr.

Este o penita potrivita pentru ncepatori nici prea lata, nici prea ngusta. Este destul
de lata pentru a diferentia clar trasaturile
groase de .cele subtiri si destul de ngusta
ca sa se miste usor pe suprafata hrtiei.
Este penita ideala pentru a nvata sa folositi
tocul si pentru scrierea multora dintre
alfabetele din capitolul urmator.

penita va fi mai potrivita dect nr. 2 pentru

scrierea unor pasaje de text lungi. Putin mai
ngusta dect penita nr. 2, si probabil ceva
mai usor de stapnit, aceasta este o penita
foarte utila si este adeseori preferata pentru
scrierea numelor pe diverse certificate. Aveti
o penita ronda nr. 3 n trusa.

n functie de volumul de lucru, aceasta

Penita ronda nr. 5

Este o penita foarte ngusta, buna pentru
scrierea marunta si pentru nflorituri, sau
pentru scrierea literelor verzale. Chiar daca
lucrati cu o penita att de mica, e important
sa pastrati contrastul dintre trasaturile
groase si cele subtiri. Pastrati penita ascutita
si curata si folositi-o cu sau fara rezervor.
Aveti penita ronda nr. 5 n trusa.

Penita pentru afise nr. 2

Penita pentru afise nr. 5

Penita "portativ"

Penitele pentru afise pot fi folosite cu

"dintii" fie n sus, fie n jos. Aceasta este o
penita subtire, cu dimensiuni similare cu
penita ronda nr. O. Asigurati-va ca penita
este bine ncarcata cu cerneala si faceti

Probabil cea mai utila penita din aceasta

gama, are dimensiuni potrivite - 13 mmnu prea mare ca sa fie greu de mnuit, dar
suficient de lata pentru a realiza, cnd este
bine ncarcata, zone ne te de culoare n
cadrul unei trasaturi. Este o penita
excelenta pentru realizarea unui scris
robust, producnd o impresie clara de
directie a trasaturii, ceea ce contribuie la
senzatia de cursivitate a scrisului.

Dintre penitele pentru afise, penita

"portativ" confera literelor un minunat
aspect tridimensional.
Stapnirea acestei
penite necesita exercitiu si rabdare. Este
deosebit de important sa o tineti sub
unghiul corect si sa controlati cantitatea de
cerneala folosita: daca este suprancarcata,
spatiile dintre liniile subtiri se vor umple,
ceea ce poate crea uneori efecte interesante.

ncercari cu planseta nclinata sub diverse

unghiuri, ca sa gasiti pozitia care va
convine cel mai mult.

tt

Penita lata (38 mm)

Penita lata crestata (38 mm)

Penita din lemn de balsa

Penita foarte lata, nepotrivita pentru uz

curent, dar utila pentru trasaturi ndraznete,
creatoare. Este foarte buna pentru lucrul la
afise si de nenlocuit pentru realizarea un
stil de scris liber, expresiv. Pentru rezultate
bune, ncarcati penita cu cerneala sau
vopsea din belsug si ncercati sa lucrati cu
planseta aproape de orizontala.

Crestaturile practicate n muchie duc la

realizarea unor litere cu aspect orna mental
sau texturat. Puteti obtine rezultate de mare

Un instrument de scris necostisitor poate fi

confectionat din lemn de balsa. Taiati cu un

efect folosind-o pentru cuvinte simple,

izbitoare. ncercati-o pe hrtii cu diverse
texturi ca sa vedeti efectele pe care le poate
avea. Cnd lucrati la o astfel de scara, hrtia

cutit o fsie subtire de lemn de lungimea

unui toc. ,'penitaii poate fi modificata
facndu-i o crestatura pe mijloc. Lemnul de
balsa absoarbe rapid cerneala, asa ca penita
trebuie rencarcata des. Nu este un

trebuie sa fie destul de groasa.

instrument

pentru linii fine si precise.

Tragatorul

Penita din tabla de aluminiu

Pensula din fire metalice

Acest instrument pentru desenul tehnic (a

carui utilizare de baza este trasarea de linii

Un nlocuitor util (si ieftin) al tragatorului.

Se poate confectiona tind cu foarfecele
dintr-o doza de aluminiu o fsie pe care o
pliati n doua si retezati capatul ndoit pentru
a obtine o penita curbata. Slefuiti muchiile
cu smirghel. Veti obtine un instrument
excelent pentru trasaturi fabuloase - groase,
subtiri si mproscate -, adaptabil propriilor
cerinte si distractiv de utilizat; acesta va va
stimula inventivitatea grafica.

Acesta este un instrument

cu grosime uniforma) a fost adoptat de

caligrafi pentru realizarea de semne grafice
expresive, de accent, cu trasaturi largi.
Latimea "penitei" se regleaza cu ajutorul
rotitei laterale. Aspectul liniei realizate
poate fi stabilit si prin tinerea penitei sub
diverse unghiuri.

~"""""
-''"':-. .

.~

de scris american

care, de regula, poate fi gasit numai n

magazinele pentru artistii plastici.
Confectionat din fire metalice, este excelent
pentru realizarea de litere impresionante
si
texte temperament ale. Este att de flexibil
nct se foloseste mai mult ca pensula dect
ca penita. Necesita practica pentru a-l
stapni, dar folosirea lui e distractiva si duce
la rezultate captivante.

Cnd simtiti ca aveti mna mai sigura,

asezati-va la masa de lucru cu planseta
sprijinita la 4SO. Stati confortabil, si aveti
grija sa priviti suprafata de lucru drept n
jos. Cu ajutorul hrtiei de calc, trasati cu
creionul cteva linii orizontale (deocamdata,
distantele dintre ele nu conteaza).
Asamblati la un toc o penita ronda nr. 2 si
un rezervor si ncarcati penita cu cerneala.

Unghiul penitei

1 Tinnd

vrful penitei paralel (adica la 0)

Daca va vine mai bine, ridicati putin

penita spre verticala si trasati cteva lini

fata de linia de baza trasata n creion, trageti

penita n jos pentru a face o linie scurta
verticala; apoi, trasati o linie scurta orizontala, miscnd penita de la stnga la dreapta
sub acelasi unghi. Aceste linii dau grosimea
maxima si minima care pot fi realizate
cu penita respectiva.

verticale mai lungi, tragnd penita n jos.

(Constatati ca, la acest unghi, linia .este ceva
mai ngusta.) Daca aveti probleme cu
amorsarea penitei, faceti o miscare din mna
foarte usoara, tinnd pe hrtie muchia cea
mai subtire a penitei.

Mariti acum unghiul penitei la circa 45

si desenati cteva linii n zigzag. Sub acest
unghi, latimile maxima si minima ale
trasaturilor penitei vor fi pe diagonala.
Acesta este un aspect evident, dar esential]
al modului de functionare a penitei cu
muchie. Veti ncepe sa descoperiti ca penita
functioneaza cel mai bine cnd e trasa n
jos; penita poate fi mpinsa atunci cnd
folositi muchia ei cea mai ngusta.

Daca sunteti stngaci, ncercati sa

realizati pozitia pentru scris din imagine.
Daca folositi o penita taiata pe stnga nu
veti mai fi obligat sa rasuciti mna asa de
mult. Puteti, de asemenea, sa ncercati sa
mutati hrtia usor spre stnga (dar nu prea
mult), si sa modificati pozitia hrtiei pe
planseta (mpingnd putin nainte latura
din dreapta).

~A~4\~4\ A~~~~~
L,L,L1C1C1 OO[J~[I~O
CEJ~EJ~EJ COCOOOOO

~~,,~~~~~
~~""'"'''''""''''"~

5 Daca marginile liniei trasate cu cerneala

nu sunt uniforme probabil ca exercita ti o
apasare prea mare pe o parte a penitei.
Verificati fixarea rezervorului - daca acesta
este prea strns, curgerea cernelii va fi
mpiedicata. Alt raspuns la problemele
legate de curgerea cernelii poate fi
incompatibilitatea
acesteia cu hrtia
utilizata, asa ca gnditi-va sa diluati cerneala
sau sa ncercati alta marca.

Stnga: Mentinnd
unghiul penitei la 45,
copiati modelele
prezentate si inventati
modele proprii. Scopul
este ca liniile sa fie ferme
si uniforme.
Dreapta: Problemele cu
curgerea cernelii duc la
obtinerea de linii
neuniforme si litere cu
muchii colturoase. Cauzele
acestor probleme pot fi
fixarea rezervorului,
cerneala, suprafata si
calitatea hrtiei, sau
unghiul de nclinare a
plansetei.

1 Prea multa cerneala produce

pete.
2 Unele hrtii sunt prea
absorbante si Iasa cerneala
sa se ntinda.
3 "o" rond: circular, cu penita
la 30.
4 "o" rond cursiv: oval, cu penita
la 45.

5 Marcarea Iatimilor penitei

(n imagine sunt prezentate
6 Iatimi de penita).

Ordinea trasaturilor
si unghiul penitei

Raportul dintre naltimea

si grosimea corpului literelor

Pe masura ce utilizati penita, veti afla mai

multe despre modul n care functioneaza
aceasta si de ce apar probleme. Totodata,
veti ncepe sa ntelegeti cum si de ce sunt
construi te literele asa cum sunt: ca, de
exemplu, un "o" circular este format din
doua trasaturi curbe, ambele de sus n jos.
Alte alfa bete cer ca literele sa fie trasate sub

Diversele alfabete (sau litere) au diferite

"greutati" (de cte ori se cuprinde latimea
penitei n naltimea literei). Scrierea ronda se
scrie cu naltimea de 4 latimi de penita, iar
ronda cursiva cu 5 latimi de penita. Pentru a
masura naltimea literei n functie de
latimea penitei, trasati linii scurte cu
latimea maxima a penitei, sub forma de
scara, perpendicular pe linia de baza.

unghiuri diferite.

[:

~---

1 Seriful

(sau piciorusul) este o mica

trasatura (uneori foarte subtire) care
conduce spre sau dinspre o trasatura de
penita. n caligrafie, serifele dau o
terminatie clara si maresc lizibilitatea,
asigurnd legatura ntre litere. Trasaturile cu
care ncepe litera ofera ocazia amorsarii
penitei. Serifele sunt mai dezvoltate n cazul
literelor tiparite sau desena te.

Pentru a avea un punct de referinta, este

util sa cunoastem denumirile diferitelor
parti ale literelor.
Literele mici sunt cunoscute

prelungirile superioare sau inferioare ale

picioarelor). Spatiul interior al literei
se numeste apertura. O forma rotunjita
ca, de exemplu, n "b" sau "p" se numeste
bucla. Acesti termeni, precum si altii,
sunt prezentati n imaginea de mai jos.

ca minuscule

(n terminologia caligrafilor), litere de rnd

sau curente. Literele majuscule se mai
numesc verzale sau capitale.
Prin naltimea literei se ntelege naltimea
partii principale a literei de rnd (fara

"-;;1
1
"

1- brat

tf1

}'--2-f--rl~-. .
_~1
4-

_____

"n

~~

linie de
..
~~~aUSCUlelortbaza

"

JJ1- 1:.u.

inferioara
-linia prelungirii inferioare

linia majusculelor sau linia prelungirii superioare

)'1

~1

uafi ro

~prelunglre --~

;[

:t-~

11- _

prelungire superioara

,1

U'

1';oaltime.li"eeloi

de ,'od

interlinie

1~
~ ~I

Semnele grafice facute cu penita cu muchie

vor avea un efect reusit daca forma, sau
scheletul fundamental al literei, este
chibzuita.
Este util sa examinati

aceasta forma de

schelet (linie simpla) a literei cu un creion,

ca si versiunea JJmbracata" - construita-,
scrisa cu penita. Acest lucru va va ajuta
sa ntelegeti alfa betele (att tipurile
standard, ct si exemplele istorice) si poate
constitui o cale de a va dezvolta propriul
scris liber (vezi p. 76) .

Daca analizati

caracterele

1 Litere rotunde late:

fundamentale

O, Q, C, G, D.

ale literelor capitale romane, veti descoperi

ca ele se nscriu ntr-un cadru geometric,
iar literele cu forme sau proportii similare
pot fi grupa te. Privind literele alfabetului
n aceasta lumina, este posibil sa se stabileasca JJasemanari de familie" ntre litere.

2 Litere late patrate:

M, w.
3 Litere cu latimea 3/4:
H, A, V, N, T, U, X, Y, Z.

4 Litere inguste:
8, P, R, 5, J, 1, K, E, F, L.

Cadrul este un patrat (divizat n opt

parti pe latime) si un cerc nscris n patrat.
Literele se ncadreaza ntr-una dintre cele
patru
..grupe principale prezentate
.
lmagml.

- - --1

Litere schelet majuscule

Literele schelet sunt prezenta te aici
mpartite pe grupe. Ati putea sa le copiati cu

creionul ca sa va familiarizati cu proportiile

lor - ncercati la nceput la naltimea de

circa 2 cm, pna va veti simti n stare sa

schimbati scara.

5 Copiati formele acestor

litere folosind un creion
HB. Daca vi se pare dificil,
ati putea sa le copiati la
nceput pe hartie
transparenta, pna va
familiarizati cu formele.

Influenta

Iatimii unui instrument

de scris cu

muchie asupra formei de baza a unei litere

poate fi studiata trasnd literele cu creionul
dublu. Creionul dublu se obtine legnd doua
creioane cu banda adeziva sau cu elastic.
Pentru stngaci, ridicati putin creionul din
dreapta (imitnd o penita oblica pe stnga).
Daca doriti o "penita" mai ngusta, subtiati
putin partile dinspre interior ale creioanelor
nainte de a le lega.

trasaturilor,
trasatura.

modificati

unghiul n functie de

Modificarea unghiului
Pentru majoritatea trasaturilor drepte se
foloseste un unghi de 30. Unghiul va trebui
deschis pna la circa 45 n cazul trasaturilor
diagonale groase, asa cum se vede aici n
cazul literei "A". Unghiul trebuie deschis
si mai mult pentru a trasa picioarele
descendente mai subtiri (n cazul lui "N"
si "M").

Liniile descendente ?i
cele orizontale se traseaza
tinnd n permanenta
pen ita la 30, ceea ce va
duce n mod natural la o
linie orizontala mai
subtire.
3-4

/1 \\ \\

:/

1/

'/

II I

/i

nct naltimea literelor sa fie de 7 Iatimi de

"penita", ca n imagine si, tinnd "penita" cu precadere - sub un unghi de 30 fata de
linia de baza, trasati literele majuscule.
Acestea vor avea probabil naltimea de circa
5 cm. Pentru a realiza mai exact Iatimile

1-2 Liniile rotunde ?i

curbe se traseaza cu penita
la 30. Aveti grija sa nce~
peti ambele trasaturi de la
partea de sus a literei.

~<\
,

T rasati cu un creion liniile de baza, astfel

'\\\

'.

5-6 Penita este ntoarsa

\\
~m_\_
2

pentru primul picior din

"M" ?i picioarele
descendente din "N".
Diagonala groasa din "M"
este la 45, iar ultimul
picior la 30.

~ir~,jt~" ~Rf\

((

))./1 fffJJf'\

~~j

i ~~ ,U}ltL1D~t1li
"
f.
o:,_'

.~,

-rt~~
twiJ~

~ - X:.~~
~~,J Z
':2;-

& ~47r

-J

\\1

1-1yeros
leyo.so

1)

t233,+t557&9~;
I~( ~
li\ T5'
16J(~
~~~-'~-n
JiiLm ..\~.~
f(

L.ll .."

Acest detaliu al unei

pagini dintr-un caiet
de demonstratii al
lui Edward Johnston
ilustreaza modul de
folosire a creionului
dublu pentru a explica
forma si grosimea
literelor.

Cifre
Cifrele trebuie adapta te pentru a fi n
concordanta cu alfabetul folosit (desi este
bine sa se evite cifrele gotice, care sunt
greu lizibile). Cifrele "nalte" au aceeasi
naltime cu litera (fiind folosite n general
mpreuna cu majuscule). Cifrele "medievale"
(n imagine) au prelungiri superioare si
inferioare, si sunt folosite adeseori mpreuna
cu litere minuscule.

Va veni o vreme cnd trasarea liniilor

ajutatoare va va deveni o a doua natura,
sau cnd nu veti mai avea nevoie pentru
ghidare dect de o linie de baza. Dar,
pentru nceput, linierea exacta este esentiala
pentru realizarea unor litere de naltimi
egale si pentru perfectionarea caracterelor
de litera.

Cnd v-ati hotart asupra dimensiunii

penitei cu care veti lucra si asupra greutatii
literei; puteti stabili naltimea literelor. Iar
odata ce v-ati hotart asupra spatiului pe
care doriti sa-I lasati ntre rnduri, puteti sa
treceti la trasarea liniilor ajutatoare.
Acest lucru se poate face fie pe fiecare
foaie de hrtie pe care veti lucra sau, daca

folositi pentru exercitii hrtia transparenta

pentru studii, puteti linia o alta foaie de
hrtie (o foaie mai robusta de hrtie groasa
de scris) pe care o veti plasa sub hrtia
subtire pentru studii.

1 Veti avea nevoie de o plan?eta de

desen, o foaie de hrtie, penita ?i cerneala,
o rigla de 45 cm (sau un teu) ?i de un
creion ascutit. A?ezati foaia de hrtie
paralel cu marginea plan?etei ?i fixati-o cu
banda adeziva. Trasati cu creionul o linie
orizontala la partea de susa hrtiei ?i linii
verticale cam la 25 mm de ambele margini
laterale. Asamblati tocul ?i ncarcati penita
cu cerneala. Cu penita la 900 fata de linia
de baza, faceti mici semne patrate sub
forma de scara, ca la pagina 38, conform
naltimii dorite a literei. Luati ntre
vrfurile unui compas masura naltimii
literelor de rnd. Ca alternativa, marcati
aceasta masura pe o f?ie de hrtie. Aici,
sunt trasate linii pentru scrierea ronda,
avand naltimea de 4 Iatimi de penita.

2 Transferati aceste masuri pe liniile verticale de pe laturile foii, ncepnd din punctul
unde acestea se intersecteaza cu linia
orizontala trasata n partea de sus. Marcati
puncte corespunzatoare acestei naltimi pe
toata lungimea ambelor linii laterale.
3 Cu o rigla ?i un creion ascutit, trasati linii
orizontale pentru a uni punctele. Estefoarte
important sa mentineti nclinarea creionului pentru a nu pierde din exactitate.

Folosirea teului
Daca folositi un teu pentru a linia, nu va
trebui sa marcati masura dect pe o latura a
hrtiei.

sa fie trasate liniile ajutatoare pentru

naltimea literelor de rnd si a majusculelor
dar] ca ncepator, s-ar putea sa aveti nevoie
de linii suplimentare pentru prelungirile
superioare si inferioare.

~~~--u--1

=rlrf==

Crearea unei rigle proprii

Puteti realiza o "rigla" individualizata
marcnd pozitia liniilor de pe o foaie
ntreaga (sau a ntregului text) pe o fsie de
hrtie] pe care o veti utiliza pentru a
transfera masurile. n general, este suficient

1 Cnd ncepeti sa scrieti

folosind alfabetul rond,
lasati un spatiu de doua
naltimi de litera de rnd
ntre rndurile scrise.

....

--glri-

Atunci cnd nvatati sa scrieti un alfabet dupa un model, sau alfabetar, va trebui
sa tineti minte ca studiati doar una dintre multele versiuni posibile ale unei scrieri
anume. n afara lucrului pe baza acestui tip de model, puteti sa studiati si
manuscrise originale (istorice sau contemporane). Atunci cnd priviti un
manuscris, ncercati sa va dezvoltati spiritul de observatie, astfel nct sa puteti
deduce cum a fost scris acesta.
Observati specificul general al unui caracter de litera. Este nclinat sau
vertical? Sub ce unghi a fost folosita penita? Daca aveti n fata manuscrisul
original sau o reproducere la aceeasi scara, puteti deduce care a fost latimea
penitei folosite si, de aici, greutatea literelor. Observati spatiile dintre litere, dintre
cuvinte si dintre rndurile scrise, precum si efectul global al ntregului
aranjament.

Daca sunteti total novice, puteti

ncerca sa lucrati pe o foaie de hrtie
pentru studii asezata deasupra
liniaturilor ajutatoare pe care le gasiti
deja trasate pentru alfabetele din
paginile urmatoare. Alegeti-va penita
n functie de naltimea literei. n
curnd, veti putea sa va trasati
propriile liniaturi ajutatoare, n functie

de dimensiunile

foii de hrtie si de

penita aleasa.
Pe masura ce progresa ti, aveti grija
sa va revedeti lucrarile. Cel mai bine
este sa va ntoarceti si sa le apreciati a
doua zi.

-:Otro afesinfrinafl0J

1aa 6b((lle~[tlf

Trecerea timpului are un mod ciudat

de a ne permite sa vedem mai clar
lucrurile.

ft'Lq~~~e
hfis ii J Jaf

1 o lucrare moderna cu
scriere ronda exprima
simplitatea eleganta a
scrisului, ideala pentru
aceste versuri pentru copii.

111

ml1~7 ~opPJ~qqr

r 2!tj.( <fft Ht!fl-7.1 1/

2 Ludovico degli Arrighi

(Vicentino) a publicat
primele alfabetare
(reproduse cu ajutorul
gravurii n lemn) ntr-o
carte intitulata L'Operina,
n 1522. Ulterior, multi alti
maestri ai scrisului au creat
propriile lor caiete de
copiat. Aici, o pagina din

':j(t.

, li 11'X 'X
-'"'\"
_/v (:.

Arte de Escrevir de

Im fi;' JyCl1 510 c(crn lfil

Francisco Lucas,publicata
n 1571 si prezentnd
formele italice.

tlljlad;'id~111adc.T-ro
2

rbabtc 001'

ca COlii d
.nnrn t'l'ln
nvatarea scrierii ronde
Daca nvatati sa scrieti lund ca baza scrierea ronda, trebuie sa trasati liniile pentru
naltimea literelor de rnd si prelungirile
superioare (poate, daca aveti mna nesigura,
si pentru prelungirile inferioare). Scrierea
trebuie sa se distinga prin verticalitate asa
ca, daca scrisul tinde sa se ncline, trasati
linii verticale pna rezolvati acest aspect.

Origini si utilizari
Scrierea ronda prezentata
descendenta a alfabetului

mai jos este o

elaborat de

Edward Johnston (1872-1944) n urma

studiilor efectuate de el asupra Psaltirii
Ramsey, un manuscris din secolul al X-lea
scris cu o varianta engleza a minusculelor
carolingiene. Aceasta scriere fusese
dezvoltata n atelierele mparatului Carol
cel Mare, cu mai mult de un secol nainte.

Cnd nvatati,

scrieti la dimensiunile

propuse si ncepeti prin a scrie grupele de

litere prezentate pe pagina urmatoare.
Aceasta va va ajuta sa descoperiti asemanari
"de familie" ntre caracterele alfabetului.
Apoi, scrieti de cteva ori ntregul alfabet,
repetnd literele pe care le considerati
dificile.

Folosita, n forma sa initiala, ca scriere tip

- scrierea scribilor copisti - si destinata
textelor religioase, ea este si astazi o scriere
utila pentru pasaje de text si lucrari n care
se pune baza pe lizibilitate, claritate si
simplitate.

nop

Cnd apreciati ca formele literelor sunt

satisfacatoare, cnd simtiti ca stapniti
penita si controlati unghiul penitei fata de
rndul scris si cnd simtiti ca v-ati
familiarizat cu ordinea trasaturilor, atunci
puteti ncepe sa va gnditi la distantele
dintre litere.

naltimea literei (de

rnd, sau corpul literei)
este egala cu 4 Iatimi de
penita; prelungirile
superioare?i inferioare au
cte 3 Iatimi de penita.

ie?ind din apropierea

vrfului piciorului dar
pornind mult din interiorul
acestuia.

Penita formeaza un
unghi de 30' cu linia de
baza; unghiul este ceva
mai deschis (45') pentru
trasaturile diagonale
groase; diagonala literei
"z" se traseaza la O'.

Serifele sunt crlige

subtiri, conducnd spre sau
dinspre picioarele literelor.

Litera "o" are forma

circulara. Forma literelor
care cuprind arce este
foarte rotunjita, amintind
de curbura literei "o",

Scrierea este verticala.

Toate trasaturile sunt de

susn jos ?i orizontale ?i se
folosesc frecvente ridicari
ale penitei de pe hrtie,
ceea ce face ca scrierea
acestui alfabet sa fie destul
de lenta ?i studiata. Urmati
ordinea trasaturi lor
prezentata n imagine.

Alfabetar - scriere ronda cu minuscule

-----..,~
'b1C~,dhe
1

11.~

=--1 ~qt1l~2$=[;

~4

1~

Litere "rotunde" - o, c, e, p, d, b, q

Litere "arcuite" - n, m, h, r, a

Litere "diagonale" - v, W, x, y, k, z

Toate aceste litere cuprind parti din forma

circulara a literei ,,0". Unghiul penitei
trebuie tinut constant la 30: Partea cea mai
subtire a literei este acolo unde se unesc cele

n formele arcuite se foloseste curba rotunda

din ,,0". Trasatura arcuita trebuie sa nceapa
n interiorul piciorului precedent, cu muchia
din stnga a penitei pe marginea din stnga
a piciorului. Serifele trebuie sa se apropie de
cea mai fina trasatura a penitei, dar fara a
exagera.

Pentru a realiza aceste litere este necesar sa

doua trasaturi, iar cea mai groasa la mijlocul

senzatie de
curbei, ceea ce confera literelor
directie.

1 ncepeti sa scrieti un "o"

cu penita la 30, chiar sub
linia care marcheaza
naltimea literelor. Trageti 1
penita n jos pe muchia
subtire.

2 Trageti penita pe
curba continua
semicirculara pna atingeti
din nou muchia subtire a
penitei.

se modifice ntructva unghiul penitei. Trasaturile groase descendente ar fi prea "grele II

daca ar fi scrise la 30, de aceea unghiul
trebuie deschis pentru a reduce putin
grosimea liniei. Diagonala din "Z" trebuie
trasata la 0 pentru a-i mari greutatea.

1 ncepeti piciorul lui "n"

cu un mic serif, purtnd
penita n susspre dreapta
si rotind-o apoi pe directia
piciorului.

1 Cu penita la 45,
ncepeti cu un mic serif.

2 ncepeti a doua
trasatura din interiorul
celei precedente, imediat
sub curba serifului, si
trasati un arc similar curbei
din litera "o".

3 Asezati din nou penita

2
n partea de sus pentru a
desena curba semicirculara
opusa.

2 Trageti penita ntr-o

trasatura diagonala pna
la linia de baza.

3 Trasati piciorul n jos,

paralel cu primul, si
terminati cu un serif curat,
ducnd spre litera
urmatoare.

3 Cu penita la 30,
ncepeti cu un serif si
trasati piciorul din dreapta
pna la ntlnirea cu
primul.

1 Aperturile literelor sunt la fel de

importante ca si trasaturile de penita
propriu-zise, iar spatiul dintre litere trebuie
sa corespunda formei spatiilor interioare.
Examinati spatiul dintre cuvinte - trebuie sa
fie doar att ct sa puteti desena un "o"
ntre ele. Spatiul dintre rndurile scrise
trebuie sa fie de doua ori ct naltimea
literelor de rnd.

Variante

te;

Scrierea ronda se preteaza la adaptari. Aici

sunt prezenta te doua variante care modifica
greutatea literei si constructia serifeloL Va
trebui sa reveniti asupra lor atunci cnd veti
stapni alfabetul de baza.

Cu o naltime de 3 Iatimi de penita,

aceasta scriere este destul de "grea". Serifele
de pe prelungirile superioare (ale literelor
"b", "d", ,,1<" si )") sunt facute din doua
trasaturi de penita pentru a realiza un serif
"pana" - un serif care se subtiaza treptat
spre ambele capete.

La o naltime de 5 Iatimi de penita,

scrierea ronda capata un aspect mai "usor".
Aici, serifele sunt facute cu mici trasaturi
separate orizontale (serife pana subtiri),
conferind caracterelor o anumita eleganta.

ncercati sa realizati o spatiere uniforma

numai prin exercitii de scriere, apoi
examinati mai ndeaproape principiile
spatierii literelor (prezenta te la p. 54).

)a b cd ef gh jk L111nO

pqrstuv~xyz
Aequa~I,:emento
reb
in =trdui; crvarc men1
2

~dbcdefghijklmn
opqrstuvvvxyz
3

--~", -,..

"'-':

XAJ)(QA
".t.1 d~~i..t""\
Spatierea capitalelor romane
nainte de a scrie capitalele cu penita, este
util sa revedeti cadrul geometric al acestor
litere si sa examinati din nou formele
fundamentale
pentru a avea o imagine mai
clara a proportiilor acestora.
nainte de a folosi o penita cu muchie,
scrieti aceste litere schelet cu creionul. Ca si
n cazul scrierii ronde, studiati mai nti

Origini si utilizari
Caracterele majuscule care ne sunt att de
familiare astazi au atins culmea dezvoltarii
acum circa 2 000 de ani. Literele lapidare
sculptate pe soclul Columnei lui T raian sunt
considerate cele mai frumoase exemple ale
acestui tip de litere. Analiza geometrica a
acestor caractere de litera (vezi p. 40) ne
furnizeaza un cadru util pe care sa modelam
formele scrise cu penita.

literele n cadrul grupelor, n loc sa treceti

prin alfabet de la A la Z.
O buna spatiere se bazeaza pe caractere cu
proportii consecvente. Pentru nceput,
puteti sa masurati latimea literelor pe o
bucata de hrtie. Atunci cnd spatiati
literele, ncepeti prin a aseza una lnga alta
doua litere cu laturi drepte, pentru a va
stabili sistemul de spatiere.

Capitalele romane scrise cu penita sunt

folosite astazi att pentru titluri, ct si
pentru blocuri de text (deseori mpreuna cu
scrierea ronda). Sunt extraordinar de
versatile, permitnd varierea greutatii,
naltimii si a formei.

~~~

Daca va e greu sa apreciati spatiile dintre

litere, izolati cte trei litere odata facnd un
"vizor" din degetul mare si cel aratator
mica
taind ntr-o bucata de carton

sau

fereastra care sa cuprinda literele. Priviti

spatiul din zona mijlocului celor trei litere
si apoi mutati-va de-a lungul rndului scris.
n curnd veti constientiza orice
discrepanta .

naltimea literei este

egala cu 6 Iatimi de penita
daca se utilizeaza mpreuna
cu scrierea ronda (7 Iatimi
de penita sunt de
asemenea folosite n mod
obisnuit ca punct de
plecare daca se folosesc
numai majusculele).
Penita formeaza un
unghi de 30 cu linia de
baza; unghiul este ceva mai
deschis, 45, pentru trasaturile diagonale groase, 60
pentru trasaturile descendente ale lui "N" si prima
trasatura descendenta a lui
"M"; 0 pentru
literei "Z".

di:Jgonala

Litera "O" are forma

circulara. Caracterele se
bazeaza pe cadrul
geometric

prezentat

la

p.40.
Scrierea este verticala.
Serifele au forma

de

crlig, dar pot fi variate

(vezi p. 39).
Toate trasaturile sunt
descendente sau
orizontale. Se folosesc
frecvente ridicari ale
penitei de pe hrtie;
scrierea este destul de
lenta. Ordinea trasaturi lor
este marcata

pe alfabetar.

Verificarea proportiilor

Spatierea literelor

trasaturilor de penita face ca

"O" sa para ceva mai ngust dect un cerc
perfect. Aveti grija ca literele rotunde sa
fie ntr-adevar pline. Literele nguste, ca
"Eli si "F", sunt surprinzator de subtiri.

1 Grosimea

Ar putea fi util sa va confectionati o

scara de masuri pe o bucata de hrtie
pentru a verifica latimea literelor. Este
important sa stapniti acest aspect nainte
de a ncerca spatierea literelor.

Exercitiu de spatiere

Doua litere cu laturi drepte necesita cel

mai mare spatiu ntre ele. Distanta dintre o
litera cu latura dreapta si una curba poate fi
ceva mai mica, deoarece exista spatiu suplimentar n partea de sus si cea de jos a literei
curbe. Doua litere curbe necesita si mai putin
spatiu ntre ele. Toate celelalte combinatii de
litere au particularitati
proprii, care trebuie
rezolva te pe masura ce le ntlniti.

Este clar efectul spatierii corecte si al celei

incorecte. Atunci cnd spatierea este larga,
textura este mai uniforma si lizibilitatea mai
buna. Daca literele sunt prea apropiate,

o textura

I []

neumforma

FG}fHHHJKL
2

D 1F FICI LE

a cuvntului.

o litera "H" cu proportii corecte, apoi scrieti

lnga ea un )", la o distanta cu foarte putin
mai mica dect latimea spatiului interior din
"H". Acum plasati litera ,,0'\ foarte putin
mai aproape dect spatiul precedent, astfel
nct spatiile sa para egale. n sfrsit, scrieti
litera "C', putin mai aproape dect spatiul
precedent. Spatiile dintre aceste patru litere
trebuie sa para egale. Daca nu este asa,
repetati exercitiul. Amintiti-va ca sistemul
de spatiere al unei lucrari manuscrise este
stabilit atunci cnd scrieti primele doua litere.

apare

8 BJ&l HI FIe DG I
r
''"'v'''/'

5 ncercati un exercitiu de spatiere. Scrieti

I I

..';-'

~
5

DIFFJClLE

.le

Majuscule cursive (capitale italice)

romane, acestea au forme mai comprimate
(adica litera "O" este mai curnd
un oval dect un cerc) si sunt nclinate
spre dreapta cam cu 5 fata de verticala;

Istoric, literele capitale romane erau

folosite mpreuna cu minusculele cursive.
Astazi, se prefera majusculele cursive
C,italicizate"). Adaptate dupa capitalele

'j~:

'C 'iO 'lE 'JV ~

1LfM4'it'Jr

,
'lI /3,

'fl:V' JI'

J' 'JK

O"jpnnt'~,f'UlV'
,W~ '~'l

j tit
2

unghiul penitei este ceva mai deschis

(circa 40-45).
Majusculele cursive sunt deseori ornate
cu trasaturi ample si nflorituri.

--3

5,4(tj: '3&' r9)' (O,

3

..... J.. ........ "'''''''''''l> -

", ......'VI

li

che la [ero interprli

ehe i greci tU.Cono a

arte, habbtam uo
Ritmul
Scrierea cursiva poate fi, pentru unii, un
scris "de nvatare" mai potrivit dect scrierea
ronda. Caracterele sunt scrise cu mai putine
trasaturi si pot fi scrise cu viteza mai mare,
favoriznd fluenta si ritmul. Desi, pna
acum, mpingerea penitei a fost descurajata,
aceasta si gaseste locul aici, n constructia
arcelor literelor. mpingerea penitei este
favorizata de nclinarea si constructia literei,

Origini si utilizari
Cunoscuta, dupa tara de origine, si sub denumirea de ,,italica", scrierea cursiva s-a
dezvoltat n Italia secolului al XV -lea combinnd mai multe forme cursive ntr-o scriere
de mna rapida si economica. Era folosita
pentru copierea textelor laice si religioase,
pentru scrierea documentelor oficiale si
pentru scrisul cursiv, mai putin formal.
Scrierea cursiva este extraordinar de
versatila, potrivita pentru o mare varietate
de utilizari. Este o alegere buna pentru

unghiul deschis al penitei si apasarea mai

usoara a acesteia. Cnd ncepeti scrierea cursiva, este rezonabil sa folositi o penita care sa
nu depaseasca n latime penita ronda nr. 2.

nfioriturile
Literele cursive se preteaza la ornarea lor cu
trasaturi ample si nflorit uri, dar trebuie sa
rezistati tentatiei de a nflori nainte de a
ntelege bine formele de baza, altfel veti fi

scrierea numelor pe invitatii si certificate,

pentru poezie si pentru nscrisuri oficiale, si
poate fi adaptata pentru a crea lucrari foarte
individualizate si expresive.

dezamagiti de rezultate. Pentru nceput,

este bine sa ncercati nflorit urile cu un
creion sau un toc cu fibra. Secretul consta n
a face ca nfloriturile sa para extensii
naturale ale literei si (pna veti avea deplina
ncredere) sa fie relativ simple. nfloriturile
pot fi incluse att n formele literelor de
rnd, ct si ale majusculelor. (Majuscule de
folosit mpreuna cu scrierea cursiva sunt
prezenta te la pp. 55 si 59.)

naltimea literei (de rnd

sau corpul literei) este
egala cu 5 Iatimi de penita;
prelungirile superioare ~i
inferioare au cte 3 Iatimi
de penita.
Unghiul penitei este
de 40.
Litera "o" este ovala,
comprimata. Forma
literelor care contin arce
este asimetrica ~i confera
scrisului o senzatie de
mi~care.

Scrierea este nclinata cu

circa 5 fata de verticala.
Serifele sunt crlige
subtiri, ovalizate, n
concordanta cu celelalte
forme, mai mari, ale
literelor.
Trasaturile care pleaca
din picioarele literelor cu
arce sunt mpinse,
rezultnd o scriere fluenta,
rapida. Ordinea
trasaturi lor este
prezentata n imagine.

I
I

Modele n penita

(att cele drepte, ct si cele curbe) trebuie

sa dea o senzatie puternica de unitate si
paralelism. Tineti vrful penitei sub un
unghi de 40 fata de linia de baza si imprimati verticalelor o nclinare de circa 5.

Pentru nceput, executati cu penita cteva

modele pentru a va obisnui cu mpingerea
penitei si, totodata, sa "simtiti" aceste
caractere de litera. T rasaturile descendente

Litere cu arce (n sensul

acelor de ceasornic) - n, m,

Litere cu arce (n sens

contrar acelor de

h, r

ceasornic)

1 Tinnd

vrful

penitei

- u, y

2 n partea de jos trasati o

curba ovala, terminata
cu
o trasatura

naltimea piciorului si iesiti

spre dreapta, cu un arc
oval, pna la linia
a rndului.
2
3 Continuati
arcul, apoi
trasati un picior paralel cu
primul si terminati
cu un
serif.

3 Fara sa ridicati penita,

faceti o trasatura
descendenta
paralela cu
prima si terminati
cu un
serif.

alungita.

2 Reveniti cu penita pna

la linia superioara a
rndului printr-o miscare
de mpingere,
cu o apasare
mai usoara.

2 Reveniti cu penita pna

la circa doua treimi din

0, c,

1 Faceti o trasatura
descendenta,
cu o curbura

1 ncepeti cu un serif si
trasati un picior
descendent, terminat cu
un arc oval rasturnat.

la

40, ncepeti cu un serif si

trasati piciorul n jos, cu o
nclinare de circa 5 fata de
verticala.

superioara

Litere ovale -

subtire.

3 Aduceti penita la lina

superioara a rndului,
acoperind prima trasatura,
si faceti trasatura
descendenta opusa,
paralela cu prima.
2

Pagina provenita dintr-un

manual de scriere datat
1523, de Ludovico degli
Arrighi (Vicentino),
scrib ?i maestru de scriere

LITER

~ el' C 'e

prezentate, alaturate,
doua stil uri de majuscule:
cursive nclinate si capitale
romane cvadrate.

papal. Se poate vedea

spatierea larga a
rndurilor, care determina
claritatea, lizibilitatea
?i ritmul scrierii (care este
usor nclinata). Sunt

Spatiere si majuscule

A DA BREVI

e1JJJ b i {Cm no

t 1 r1t u xyz

,..:.}i~f(tU.A.niI~~ancUfl,:r:P itrj' 'V4lrsJWmji'cprm!J1ttmmntur~

.PnvciU'''!flrtJ

carmina pa1a

1Mr.

itj-(on tIMd 60c j 1f!f'n'tietaf faulanla ~ryti;Il j

litat

btU; ngi''VOJjrjn

utrrp

mOHft

rDr6rtU JaUrm Difs tuminaJnlqtMqMt

1({tf

aati5.1mn.11()$

mc((iajxa JUt!H15

jft5

II

}- A'B BeC 'l) D eEJ It G rf H

!<JLLfl M ':N N O P l' ~~ 'R. 5
StT T
~tU

V V~

",",XYZ,& ey.f/;;y.

rvtcmfrnut jcri6e6at
Jaf005

M DXXIII

R-otM' anM

nflorituri

Acest alfabet exuberant

este opera cartografului ?i
matematicianului olandez
Gerardus Mercator (15121594), reprodusa din

volumul sau de exemple

de scriere publicat n 1S40.
Imaginea ilustr'eaza o serie
de variatii ale formelor de
baza ale literelor, cu
trasaturi superioare lungi

si cozi nflorite. Sunt

prezentate, de asemenea,
variatiuni ale semnului &
("ampersand ") si ligaturi
(reunirea mai multor litere
ntr-un singur semn grafic).

'OhOO)I~

ISI

NClUOl

SfI'(~S

'USCST. NOT
Spatierea si varietatile
scrisului uneial
Alfabetul uncial are multe avantaje: formele
sale ample, rotunjite; textura unica pe care o
ofera (fiind un scris cu majuscule aflate n
pragul dezvoltarii caracteristicilor de minuscule) si gama interesanta de caractere de
litera pe care le foloseste (litere ca "A" si "N"
arata clar radacinile lor grecesti). Scrisul
uncial a avut o evolutie complexa, ceea ce se

Origini si utilizari
Desi este una dintre cele mai vechi scrieri
de mna, unciala poate parea surprinzator
de contemporana.
Uncialele, care si au
originile n caracterele de litera capitale
grecesti si romane, au fost dezvoltate initial
pentru scrierea textelor crestine. Fiind la

vede n literele sale.

Textura scrisului variaza

mult, n functie de caracterul de litera,

sistemele de spatiere si unghiul penitei.
Pentru documente mai oficiale s-a creat o
forma "artificiala"

de uncia!. Aceasta

foloseste un unghi foarte ascutit al penitei si

cuprinde multe rotiri de penita pentru
realizarea de trasaturi sofisticate.
Cel mai bine se realizeaza cu o pana de
gsca, care permite o mai mare flexibilitate

formelor minuscule - dupa cum se poate

vedea la "A", precum si n nmugurirea
prelungirilor superioare la "D", "H" si "L" si
a celor inferioare la "O" si "P". Dezvoltarea
scrisului uncial era terminata n secolul al
IV-lea d.CL, iar utilizarea

lui a continuat

si manevrabilitate.

ncarcata complet cu cerneala si apoi

ntoarsa pe colt pentru a crea trasaturi
ascutite.
Caracteristica comuna numeroaselor

fine,

genuri de scris uncial este forma de baza

aplatizata, rotunjita a litereloL Mentineti
literele largi si spatiile ample. ncepeti cu o
versiune n care penita este tinuta sub un
unghi mai deschis.

naltimea literei (de rand)

este egala cu 3 1/2 Iatimi de
penita; prelungirile
superioare si inferioare au
cte 1 1/2 Iatimi de penita.

Forma lui "O" este ceva

mai Iata dect un cerc.
Constructia literelor este
foarte larga si rotunjita.
Scrierea este verticala.

Unghiul penitei este de

1So,ceva mai deschis pentru
trasaturile diagonale groase.

pna n secolul al VIII-lea.

baza caractere majuscule (sau capitale)

scrise cu penita, uncialele au dobndit
caracteristici provenite din scrisul mai rapid,
care dezvaluie dezvoltarea timpurie a

Penita trebuie sa fie

~;: N O

Serifele sunt crlige cu

dimensiuni restrnse.
Liniile sunt trasate
descendent si orizontal.
Ordinea trasaturi lor este
prezentata n imagine.

Spatierea literelor si a cuvintelor

mare. Aceasta va avea ca rezultat

Spatiul interior al literelor trebuie sa fie n

echilibru cu spatiul dintre litere. Spatiul
dintre cuvinte poate fi doar cu putin mai

scris viguros, foarte lizibil si, totodata,

textura interesanta.

eSTffio'bus
Prea

Prea

Prea

Aperturi

Prea

Prea

Prea

un rnd de
o

Spatierea rndurilor
Interlinia

trebuie sa fie mai mare dect

spatiul dintre cuvinte. n acest caz, cu o

naltime a scrisului de 4 Iatimi de penita,
interlinia trebuie sa fie de 6 Iatimi de penita.
Este un aspect pe care va trebui sa-I adaptati
n functie de lungimea rnd ului si de textura
pe care o doriti.

Putin prea

Tkr:S~; ~"~

L?"r~h--

lNneuus
Prea

Putin prea

Scurtati coada
pentru

Prea

Prea

lN T rilerlds

NIL "eSpeR~

Spatiere si textura
Aceasta copie facuta
de Edward Johnston dupa
un manuscris grecesc

prezinta folosirea unui

corp de litera nalt
~i destul de usor.
Absenta spatii lor dintre

cuvinte joaca din nou

un rol important
n stabilirea texturii
lucrarii,

l<A]AErE)~
rrA"tONOTJ OYTO] OIAOrOI

.; -t
,,'ptirOSTRO'S
-: '~""""~"\4I'1q''CD~n!Sl'n'l
..l,lS
I

ErCDToA!<NTOCP,
HAPXHKA1TOTEAOC.

~K~r

rj~"'i:>l~

""<';"a"",

KAHfONO..llHCEJTAYTA J
]<Al ECOllAlAYTCOJ 8oc:"
1<AIA-YrOC,EeTAUlOIYl ac.

l'

,~~,n~~1t~<tcBC<l~U'R'
{ U'N ~b
OO'pR~''e'S'n)'9

g-uasm.,~
.. , .. -to~""r le......
kres't'l>:O.;.
'.', ..

h\ ("'l"'""L
{'(V".

.l!<

f .Jlj...
~,

~. c-L"""vul~~Na~,q'

CON9~M~1l.I
__ ~~,llif,''
. I '~'$.iUtli~uw,,~~;,,~~

! " ...

"1.-

~i~"'

'"

' '

,
CO.l'~.]~:.-;J!,."'l.'
,~~Q~i~~e~.'

CDCCDE1<-mCffi-lrRC
ACPYEAN.ONll<CDN

'

',,4~~.f\.\6BFIo:N
. OIt-"
11') O).t. 'f\:u-rCO'lJ'El.
.:r "'-G
..J q 1..1~

ErCDTCD]~CDNTJ

TOYYAATOC.THC2CDI-1C

...c-'lrrt ..

'J. (."('",,,
"t ~,AVl

ITICTOlKAlAJ\1-l81NOIEICI .

KNlflllOJ?JErONAN.

...
~.t!"StiP.~RF Iln-os:

(,.,

suplimentar ntre cuvinte,

ceea ce creeaza un rnd
scris viguros ~i o textura
generala interesanta,

penitei este foarte ascutit

iar literele sunt late ~i
deschise, cu spatii ample
ntre ele, Nu exista spatiu

n aceasta pagina de
manuscris dintr-o
Evanghelie latina din
secolul al VIlea, unghiul

'n'.)"foem~'Nei':-

'Q,)l.~~~.qteJ
..
~'
...

!."*.,'

'. ,,~'. ~

cTp1;e~slC~R:o

'N~J~e~_'ff"~
~posuc"R'U'foo;lisu~i!-~

A,l'" ' ...

',.

'"'
V):w
..";"
, ,,1.
"'(:~:
.. C~p'U',TC"OS"
'~.~
.." C'lh"RUN()JNen'IN~.,
.
."

'

.. ~:C'l
.. c~, TCR~el~S.t'\J.','<',~~f
N.uFJ.,Q~Q
d":~
\ , ,J. e,u(\')'

.
,.' ",
...
~l~.
~J1{J
c~
t
":0.1- "'~
,-f:.Si'l ~.
,
~~.~~.j

'.'

"

..

'

~'~_.,' _~_\'\ f:~

'1

.,

....'

oi',
t'

',_ .f

~~~~#t~
~J_. ~

Scrierea literelor complexe

Verzalele nu sunt scrise direct cu penita cu
muchie lata, ci sunt construite dintr-o serie
de trasaturi facute cu o penita cu vrf
subtire (sau o pensula cu vrf). Picioarele
groase sunt construite din trei trasaturi
separa te, cele subtiri dintr-una singura.
Penita este folosita sub un unghi fie de 0,
fie de 90 pentru trasaturile drepte si serife,

Origini si utilizari
Literele verzale au fost dezvoltate pentru a
marca nceputul unui "verset" sau capitol
dintr-o carte. Pentru a atrage si mai mult
atentia, acestea erau deseori colora te n rosu
sau albastru sau transformate n litere
uiluminate", ornamentate
si poleite fastuos.
Existnd probabil nca din secolul al V-lea,
verzalele au atins formele cele mai rafina te,
bazate pe proportiile capitalelor romane
clasice, n manuscrisele carolingiene din
secolele al IX-lea si al X-lea. Formele
ulterioare

"longobarde",

folosite n textele

sau sub un unghi mic (circa 20) n cazul

trasaturilor curbe, pentru a evita crearea
unor linii prea subtiri. Astfel scrierea
literelor este destul de complicata, dar ofera
lucrarii multe deschideri.
Forma de verzale
nvatat are la baza
romane. T rasati la
formele schelet ale

cea mai utila pentru

proportiile capitalelor
nceput cu creionul
acestor litere si apoi

gotice, ofera modele interesante, ornamentale, dar cam greoaie.

Astazi, verzalele pot fi utilizate ntr-o gama
larga de forme scrise cu penita, pastrnd
rolul traditional de initiale la texte sau pentru
titluri, dar sunt folosite si n forme contemporane pentru scrierea blocurilor de text.

I~f~

dezvoltati formele verzale. Pot deveni surse

utile de idei si alte forme istorice, mai
ornamentale (cum sunt literele grele de mai
sus si de la p. 67).
Literele verzale se pot baza pe formele
istorice sau pot fi modernizate regndind
proportiile, nclinarea literei si tratarea
serifelor (de exemplu, prin eliminarea
acestora pentru a crea o forma "sans serif") .

naltimea literei esteegala

cu 24 de Iatimi de penita
(grosimea fiecarui picior
cuprinznd 3 Iatimi de
penita, deci naltimea este
de 8 gresimi ale piciorului).

Forma lui "O" este

circulara, iar formele
literelor se bazeaza pe cele
ale capitale lor romane
(vezi pp. 41 ~i 53).
Scrierea este verticala.

Unghiul penitei este de

O' sau 90' pentru trasaturile drepte ~i de 20' pentru
curbe.

oE

Serifele sunt linii subtiri.

Fiecare picior gros este
compus din trei trasaturi.
n prezentarea ordinii
trasaturi lor sunt date
numai trasaturile
interioara ~i exterioara,
spatiul dintre ele fiind apoi
umplut pentru a finaliza
litera. Ordinea trasaturi lor
este prezentata n
imagine.

Alfabetar - majuscule (verzale)

__

.J=j2

'ltJ1:

i~

~l\6

'f~r04 ~YQ;-'j :

Litere rotunde si curbe

Atunci cnd scrieti litere care cuprind linii
curbe, tineti penita sub un unghi ascutit
(circa 20). Aceasta va conferi vigoare partii
subtiri a literei.
1 Pentru curbele interioare, ncepeti de la
partea subtire superioara, trasati curba din
stnga si apoi curba din dreapta.

3 Umpleti spatiul dintre trasaturi cu

cerneala din penita.
Picioare drepte

Picioarele drepte groase trebuie sa aiba o

usoara "talie" - subtiindu-se usor la mijloc.
Aici, s-a trasat mai nti seriful superior, cu
penita la un unghi de 0. Pentru trasarea
bratului, penita se roteste la 90 si se
foloseste latimea maxima a penitei.

Trasaturi diagonale

6 T rasaturile

subtiri, diagonale din partea

dreapta trebuie facute cu penita la 0
(de exemplu, pentru "V", "W" si "Y"; nu si
pentru "Z").

Desenati cele doua trasaturi exterioare]

lasnd un spatiu egal cu o latime de penita.

5 Serifele trebuie sa fie trasaturi subtiri,

fine.

1 Literele schelet explica

constructia literelor
verzale.

B ~b-F

2 Verzale n stillongobard
Aceste litere verzale
datoreaza multe dintre
formele lor influentei
uncialelor, dupa cum se
poate vedea cu deosebi re
la "D", "H" ~i"M".

(3DI
~DOP
G
I

ABCDEfG

H~JK(LM

OPQRST

tUjXtY13

UVWXYZ
2

Texturi gotice
Formele viguroase, colturoase ale acestor
litere se bazeaza pe trasaturi paralele, cu
spatii egale n interiorul literelor si ntre
litere. Serifele n forma de romb si
jonctiunile de la partea de sus si de jos a
literelor trebuie sa fie toate aliniate; pentru a
realiza regularitatea puteti folosi o linie
ajutatoare care sa marcheze pozitia arcelor
frnte.

Origini si utilizare
Aproximativ din secolul al XII-lea, formele
rotunde ale minusculelor carolingiene au
evoluat spre forme mai comprima te - posibil
din motive de spatiu, atunci cnd se cereau
carti de dimensiuni reduse. Asa au aparut stilurile gotice, colturoase, amintind de formele
elementelor arhitecturale ale timpului. Scrierea
gotica era complet formata n secolul al
XIII-lea si a fost folosita pna n secolul al
XV-lea, cnd a fost nlocuita de formele mai
cursive (cu exceptia Germaniei si Austriei,
unde a fost utilizata pna n anii 1950).

Rndurile scrise pot fi spatiate compact

pentru a mari calitatea texturii scrierii.
Scrisul poate fi de efect daca este folosit la
scara mare, cu o penita lata - eventual o
penita de trestie sau din lemn de bal sa pe o
hrtie texturata.
Majusculele potrivite cu minusculele
gotice sunt capitalele gotice, cu muchii late,
scrise cu penita, sau verzalele, care pot fi
ornamentate.

Scrierea gotica este folosita n mod

obisnuit pentru a evoca subiecte medievale
sau germamce.
Tipurile cursive ale scrierii gotice retin
ceva din densitatea de linii frnte, dar
literele sunt mai bogate n arce ramificate.

Prelungirile superioare nu trebuie sa aiba

naltimea mai mare dect 2 Iatimi de penita.
Li se pot face termina tii bifurcate (ca n
alfabetul de pe pagina urmatoare), realizate
prin readucerea penitei la partea superioara
a piciorului, urmata de ntoarcerea penitei
bine ncarcate pe coltul sau stng si trasarea
n sus a ramurii din stnga a bifurcatiei.
Operatiunea se realizeaza mai usor cu
o pana de gsca dect cu o penita metalica.

naltimea literei
(de rnd) este egala cu
5 Iatimi de penita.

Scrierea este verticala.

Serifele au forma de
romb.

Unghiul penitei este

de 40'.

~~ fi 1211

Forma lui "O" este

unghiulara si ngusta.
Arcele (Ia "m", "n" etc.)
sunt ascutite si situate la
partea de sus a piciorului.

Trasaturile sunt
descendente si orizontale,
penita se ridica de multe
ori de pe hrtie din cauza
detaliilor separate, n
forma de romb, ale literei,
astfel ca scrisul este lent.
Ordinea trasaturi lor este
prezentata n imagine.

!it

1;,

~~

)--'

n.

ort

CJQ

1----<

Cf)

::J

8
)--' .

f- ~}
tY~,'

--,,rtr;. ,fttt;~~
3

Scrisul gotic cursiv

Deoarece a fost dezvoltat

acest scris de mna este, sub unele aspecte,

mai apropiat de italic dect de gotic.
Minusculele sunt scrise cu o naltime

,;}!I

'\2
""

.\

~I

-..

----..

'i

1)'"

,r

'c!' 1)' ~)',(

p} ~

l~/~

,-

~~

~,t
'.~

"a
,~
~ L
r M* il,~~
2

'\J21' ~4

~/ ,t'w,,;S ~;)'
"'\.-:'.r\NN
LJ
'-~

4~J-'

:..--'
2

~2

~2

1~0l
}fJ"
~

n~

t~~
1

p ,~'55:

'W' ~'~y

)&.4

f)'::.. !'
t

'r

~
~

,(~2

0::":

4i

de penita) este mai apropiata

caracterelor minuscule.

\"
1
it! 1}J' w4
,- ,tW

6' ~ ,ti (2'~ '~'

,~

coltul acesteia pentru a trage o linie foarte

subtire. Forma unora dintre majuscule
(scrise cu naltimea de 6 112 Iatimi

de 4 112 Iatimi de penita, iar caracterul

de baza are o forma migdalata, literele
atingnd linia de baza ntr-un punct.
Coada lui "fii (si unele parti ale altor litere)
este trasata rasucind penita si folosind

ca scriere cursiva,

1~

~y

'V~l2~)'
~
2

/\

~),

1r
11l' '~'
~1 ~~ ~,(~

~~5.

,~'t'

l~

de cea a

/lUT

.totr //1.1(cA. t1;J.

1~ottb:UlOU/'e;:'
/17"/Juborlni ///I7..c.:

Folosirea apasarii
Pentru a realiza scrisul de mna caligrafic se
foloseste o penita subtire, cu vrf flexibil
despicat, iar trasaturile groase si cele subtiri
ale literelor se obtin prin apasarea penitei - o
abordare diferita fata de cea fald sita n cazul
penitei cu muchie lata.
Literele sunt scrise nclinat

la circa 55"-

Ca sa pastrati unghiul, ati putea trasa pe

sablon linii cu acest unghi (pe lnga

Origini si utilizare
Caracterele de litera cursive adoptate la
nceputurile tiparului au evoluat, sub
minile tipografilor, sub influenta noilor
tehnici de tiparire. Literele grava te pe placi
de metal (cupru) au fost prelua te si de
caligrafi, care le imi tau cu o penita ascutita,
flexibila.
Folosita n mod obisnuit pentru scrisul de
mna, scrierea caligrafica (denumita uneori
scriere engleza) era utilizata si pentru
documente si registre comerciale.

linia tura pentru naltimea literei si

prelungirile superioare si inferioare).
Alt instrument ajutator pentru pastrarea
acestui unghi este o penita "caligrafica",
sau "cotita", care are un unghi stabilit,
sau un toc care realizeaza acelasi unghi cu o
penita ascutita de desen obisnuita.
Acum, n sfrsit, caligraful stngaci are
un avantaj, nemaiavnd nevoie de penite
sau toc uri speciale.

Va trebui sa folositi o hrtie velina, astfel

nct penita sa se poata misca usor, fara sa
ntmpine nici o rezistenta. Odata ce ati
nvatat trasaturile de baza ale fiecarei
litere, uniti literele una cu alta si ncepeti
imediat sa scrieti cuvinte si texte. Acesta
este un scris de mna curgator.

Scrisul caligrafic este util pentru scrierea

de mna a invitatiilor, a documentelor
oficiale si, de asemenea, pentru lucrari mai
expresIve.

naltimea literei si a
prelungirilor
superioare si
inferioare
este aceeasi, de
5 mm. Prelungirile
superioare si inferioare
sunt deseori mai lungi.
(Scrierea caligrafica nu se
masoara n Iatimi de
penita.)

./

(J

i/1

Vrful penitei trebuie

se afle ntotdeauna
pe
directia liniei nclinate
la 55.

sa

nclinarea

este la 55

fata de linia de baza.

Serifele

sunt trasaturi

conducere

subtiri,

curg de la o litera
urmatoarea.
Trasaturile

de

care
la

descendente

sunt groase (trase apasat),

cele ascendente sunt

"O" este oval. Formele

sunt rotunjite,
buclate si

subtiri (mpinse, cu o
apasare mai usoara). Este
un scris de mna curgator,
care poate fi realizat
foarte rapid. Ordinea
trasaturi lor este

curgatoare.

prezentata

n imagine.

'

I~~

,
~~r.~~i

.~~

~.~~~
I ..",'i

..

Tinerea penitei

O penita cotita (sau un toc) vor ajuta pe

dreptaci sa tina mai comod penita pe directia
corecta (ndreptata de-a lungul liniei care
marcheaza unghiul de 55 al nclinarii
scrisului) .

2 Pentru a ndrepta un toc obisnuit cu

penita de desen dreapta n directia corecta va
trebui sa va rasuciti mna sau corpul.

3 Un stngaci va putea sa tina foarte

comod penita n pozitia corecta.
Trasaturi de baza
Pentru a "simti" penita si a obtine linia
dorita] ncercati cteva trasaturi de baza si
cteva litere. ncepeti litera minuscula "m"
cu o trasatura ascendenta "de legatura"
foarte subtire, aproape fara a apasa penita.
Aduceti trasatura vertical n jos] apasnd

penita, si terminati cu un capat ascutit

(sau drept).
Reluati drumul penitei n sus pe picior,
fara a apasa] si iesiti din acesta printr-un arc
fin, rotunjit. Terminati din nou piciorul cu
un capat drept.
Partea inferioara a celui de-al treilea
picior se curbeaza si apoi se ridica ntr-o
trasatura subtire, care se va uni cu litera
urmatoare.

N1

,
1

n ultimii ani s-a manifestat un interes

crescnd pentru dezvoltarea potentialului
mai expresiv si artistic al caligrafiei. n
special n Germania, caligrafii au trecut de la
modelele istorice spre lucrari grafice, de
mare expresivitate. Si caligrafii din America
si Anglia cauta noi modele si surse de
inspiratie.
n decursul secolului trecut, multi artisti
au ncorporat cuvntul scris, desenat, pictat
sau tiparit n operele lor de arta. Picasso si
Braque au folosit cuvintele pentru a adauga

o noua dimensiune operei lor, iar unele din

miscarile de avangarda din anii 1920, ca
futurismul sau dadaismul, au explorat
potentialul fortei optice a cuvntului.
Aceste exemple le-au dat caligrafilor curajul
sa abordeze opera lor ntr-un mod mai
personal si sa-si asume riscuri artistice.

Cautarea de forme noi

1-4 Dupa necesitati sau
dorinta, veti putea sa
creati caractere de litera cu
stiluri mai ornamentate
sau exuberante.

Atunci cnd studiati formele istorice si le

adopta ti n vederea utilizarii lor n zilele
noastre, trebuie sa apelati la o interpretare

fh

a
2

pentru a le moderniza. Puteti dezvolta

varietati ale scriselor de mna prin
modificarea greutatii, formei, sau
proportiilor. Continund pe aceasta cale,
veti putea ajunge la ceva ce este mai curnd
o creatie proprie dect un derivat din ceea ce
ati studiat.

Abordarea formelor moderne

de scriere
Sunt multe cai de a va dezvolta un stil
propriu si va trebui sa alegeti traseul care vi
se potriveste. Important este sa va simtiti

bine si sa savura ti ceea ce faceti. Dar tineti

minte ca exprimarea artistica libera nu vine
de la sine pentru toata lumea. Pentru unii
fara experienta n caligrafiei acest tip de
activitate poate fi perfect natural, spontan si

ncununat

de succes. Pentru altii, studierea

atenta a formelor scrise cu penita poate sa

conduca la o eliberare treptata a stilului.
Altii pot sa se zbata pentru a ajunge la
rezultate si sa-si puna ntrebarea daca sunt
ntr-adevar n stare sa faca asta.

5 Stilurile caligrafice
curgatoare, cursive,
necesita o anumita
ncredere n sine. Aceste
alfa bete sunt scrise cu un
tragator, cel de-al doilea
avnd o forma foarte
comprimata.

6 Folositi rotita laterala a

tragatorului pentru a
modifica grosimea liniilor
desenate.
7 Experimentati
folosirea tragatorului
chiar pe vrf.

(7~
5

Caracterele cursive sau caligrafice, sau poate

chiar elemente ale propriului scris de mna,
pot constitui
baza proiectului unui scris
...
curSIVcu o curgere VlOaIe.
Instrumentele de scris determina n mare
masura caracterullitereloL Acum aveti
ocazia sa folositi o penita sau o pensula care
permite o trasatura mai expresiva dect
penita cu muchie. Un tragator sau o
pensula, spre exemplu, pot fi mnuite cu

miscari energice pentru a crea semne foarte

individualizate.

folositi numai vrful, apoi apasati mai tare,

folosind ntreaga lungime a pensulei pentru
a obtine trasaturi mai groase.

Folosirea unei pensule

1 Dupa

ce ati ncarcat pensula cu cerneala

sau cu vopsea, subtiati-i vrful ca sa puteti
controla semnul pe care-l desenati.

O pensula fina, cu vrf, din par de jder

poate crea o gama interesanta de semne
grafice, fiind deosebit de utila pentru
realizarea de nflorit uri ample, cursive.

2 si 3 Modificati apasarea asupra pensulei

n timpul lucrului: tineti-o la nceput usor si

Utilizarea culorii, a poleielii, a ilustratiei sau a altor elemente ornamentale

poate adauga caligrafiei o dimensiune suplimentara,

Cnd reflectati la

dezvoltarea n acest mod a unei lucrari, trebuie sa va ntrebati daca aceasta

va fi o extindere fireasca a interpretarii textului, Daca sunt impuse
proiectului ca scop n sine, culoarea sau ornamentul
trebuie ev-itate,

..-'

'\N '

fi'

pot sa para artificiale si

Al)ahzat1 cum sau daca veti folosi culoarea si ornamentul

din primele

etape dt planifica~e. Introduceti culoarea n schitele timpurii si observati

...

cum infl~uebteazaaceasta
r'
"

rezultatele, Daca folositi aurul, nu uitati ca

propr~etatile sale reflectorizante vor adauga lucrarii att lumina, ct si

culoare,

Nu uitati ca, atunci cnd introduceti

ornamente, e mai bine sa exagerati cu
prudenta. O simpla nflorit ura va completa
un manuscris, ca si o schimbare de culoare
pentru titlu sau pentru litera initiala a unui
text. Un alt mod de a introduce culoarea
ntr-o lucrare este folosirea hrtiei colora te.
Experimentati fara nici o inhibitie. Parerile
privind desenul si culoarea sunt mai mult o
chestie de gust.

Cara Wallia

Derelicta

omagiu lui David Jones

Aceasta opera este un
exemplu de folosire
abundenta a culorii si
poleirii. Rndurile
manuscrisului sunt realizate
n rosu, albastru, negru si
relief de aur, iar literelecare urmeaza ndeaproape
opera poetului si artistului
galez David Jones - au o
valoare ornamentala.

Scrierea cu cerneala neagra pe hrtie alba

este un punct evident de plecare pentru
caligrafiei deoarece asigura contrastul
maxim, prin care lucrurile se vad cel mai
clar. Scrierea aceluiasi text cu o cerneala gri
pal va evidentia o schimbare clara a valorii
tonale (scara de la deschis la nchis) a
scrisului, influentnd impactul, textura si
lizibilitatea. Atunci cnd folositi culoarea,
nu uitati ca aceasta are o valoare tonala care
va scoate lucrarea n relief mai mult sau mai

Culorile analoge sunt

alaturate pe cercul
culorilor, de exemplu
albastru, verde albastrui
~i verde. mpreuna,
acestea creeaza un efect
armonios.

secundar

putin. Galbenul, spre exemplu, este un ton

mai deschis dect rosul.

reproducere

negru ~i alb a
cercului culorilor
evidentiaza
valoarea tonala
acestora.

Culorile
fiecare,

primare au,
o culoare

complementara,
situata
fata n fata cu ea pe
cercul culorilor. Fiecare
culoare complementara
este un amestec al
celorlalte doua culori
primare; de exemplu,
portocaliul,
un amestec
ntre ro~u ~i galben,
este culoarea
complementara
albastrului.

primar

Cunoasterea terminologiei si teoriei culorilor

va va ajuta sa ntelegeti culoarea si sa lucrati
cu mai multa ndrazneala.

Cercul culorilor
Acesta este un sistem convenabil de aranjare
a culorilor spectrului. Galbenul, rosul si
albastrul se numesc culori primare, deoarece
nu pot fi obtinute prin amestecarea oricaror
altor culori. Prin amestecarea a cte doua
culori primare se obtin culorile secundare
(verde, portocaliu si violet). Culorile
situate fata n fata pe cerc sunt culori
complementare
(de exemplu, rosu si verde),
iar cele alaturate sunt numite armonice.

Culorile care contin galben se numesc culori

calde. Cele care contin albastru se numesc
culori reci. Atunci cnd va procurati culori,
trebuie sa ncepeti cu alb si cte doua
nuante din fiecare culoare primara. Alegeti o
nuanta calda si una rece pentru fiecare, asa
cum se arata n imaginea nr. 1 de mai jos.

Amestecarea culorilor
ncepeti sa nvatati despre amestecarea
culorilor prin realizarea propriului cerc al
culorilor, folosind perechile de culori
primare, calde si reci, pentru a obtine o
gama utila de culori secundare. Daca

amestecati

culorile complementare,

veti

obtine o gama de culori neutre.

ncercati sa evitati amestecuri IInoroioase",
folosind ct mai putine culori - de regula
doua sau trei. Rezultatul este influentat
de proportiile ntre culorile folosite.
Adaugati culorile nchise la cele deschise si
pregatiti ntotdeauna o cantitate suficienta
pentru ntreaga lucrare, deoarece va fi dificil
sa le reproduceti exact pe parcursul lucrului.
O culoare va fi mai deschisa dupa uscare.
Guasa, fiind opaca, se deschide punnd mai
multa vopsea; acuarela, fiind transparenta,
se deschide adaugnd apa.

1 Exemple de culori
primare calde ?i reci.

Rosu
cadmiu

2 Amestecurile de culori
provenite din culori
primare calde ?i reci ofera
o gama convenabila de
culori secundare ?i neutre.

(cald)

Galben
citron

Albastru
cerulean

(rece)

(rece)
2

Utilizarea culorii este un domeniu n care

subiectivitatea este la ea acasa. Studierea

Text deschis pe fond nchis

2 Aici negrul, albul si rosul sunt folosite

exemplelor care urmeaza ar putea sa va

declanseze o revelatie cu privire la propriile
preferinte n acest domeniu.

-pentru a obtine un efect mult mai

impresionant, valorile tonale ale culorilor
luptndu-se pentru suprematie. Majusculele

mici sunt scrise cu decolorant si pot fi

vazute numai la o examinare mai atenta a
lucrarii. Patratelele stralucitoare albastre si
mov adauga o nota contrastanta.

Culori calde

Utilizarea traditionala a culorilor

Imaginea florii (cu linia sa alba

contrastanta) este elementul forte al acestei
lucrari. Pentru fond s-au utilizat culori calde

Acest arbore genealogic este o lucrare

caligrafica oficiala, care foloseste culoarea
ntr-un mod conventional: scris negru pe
hrtie alba si folosirea rosului pentru
accentuarea numelui de familie si a titlului.

armonioase, iar scrisul auriu se integreaza n

gama de culori folosita, crend o textura
interesanta.

Culori progresive si retrase

1 Aici este

evident efectul optic al culorilor

calde si reci. Galbenul cald si luminos iese la
rampa, n timp ce textul albastru se retrage
n fundal. Acest efect este utilizat adeseori
de pictori pentru a da o senzatie de
spatialitate unei compozitii si constituie o
tehnica utila pe care caligrafii o pot exploata
pentru a diversifica impactul literelor.

Culori armonioase
2 Acest text este scris cu

pensula cu nuante
armonioase de mov si roz pe un fond de
culoare nchisa. Contrastul de tonuri face ca
scrisul sa ne sara n ochi. Scrisul mai mic se
retrage, nu numai din cauza dimensiunii
sale, dar si pentru ca este scris cu culori mult
mal reCl.

Foita de aur este atrasa de tot ce contine un

adeziv si de ea nsasi, asa ca cel mai bine este
sa aplicati mai nti poleiala daca lucrarea
contine si culoare, altfel s-ar putea ca aurul sa
se lipeasca de liantul din vopsea. n mod traditional, poleirea lata se face cu guma amoniac.
Alti adezivi sunt pelicanolul si aracetul. n
general, pentru poleirea plata se foloseste foita
pe suport, dar se poate folosi si foita libera.
nainte de a ncepe, asigura ti-va ca aveti
toate materialele la ndemna: creion, adeziv

pentru poleire, guasa rosie, pensula ascutita,

foarfece, foita de aur de transfer, pensula,
netezitoL
1 Desenati

usor n creion litera sau forma

pe care intentionati

sa o poleiti.

sparturi din poleiala. Cu o pensula fina,

ascutita, trasati conturul literei si apoi
umpleti formele, urmarind sa obtineti
o suprafata neteda prin lucru rapid, astfel
nct sa terminati nainte ca vreo parte
a formei sa se usuce si sa formeze creste
denivelate.

Amestecati adezivul cu putina apa

(daca este necesar) si un strop de guasa
rosie. Culoarea va face adezivul mai
vizibil si va ascunde eventualele mici

Lasati forma sa se usuce. n functie

de umiditatea aerului din ncapere, aceasta
poate dura ntre 15 minute si o ora.

Taiati cu o foarfeca o bucata de foita de

aur suficient de mare pentru a acoperi toata
litera. Suflati asupra literei pentru a-i
reactiva proprietatile adezive. Apasati foita
de aur pe litera] presnd usor pe toata
suprafata cu degetul mare. Daca este
necesar, aplicati o a doua foita de aur pentru
a acoperi orice spartura.

5 Cu o pensula moale, ndepartati

usor
aurul n exces. Neteziti litera prin hrtia care
separa foitele de aur din bloc sau printr-o
bucata de hrtie pergament. ndepartati
hrtia si neteziti foarte usor, direct pe foita
de aur. Verificati litera si ndepartati cu o
pensula orice muchii neregula te. Daca este
cazul, acum puteti sa adaugati literei
ornamente pictate.

Poleirea plata poate fi folosita eficient

pentru o singura litera initiala sau pentru un
bloc de text scris cu caractere verzale. Poate
fi folosita de asemenea pentru a spori
ornamentarea
unei litere mpodobite.

I,I,J/C.!.

Foita libera de aur aplicata pe o "perna" de

adeziv poate fi bine netezita, stralucirea
luminoasa fiind amplificata de efectul
tridimensional al adezivului. Foita de aur
este subtire si fragila, si trebuie sa lucrati
ntr-o camera fara curenti de aer; lucrul cu
gesso cere o atmosfera racoroasa si umeda.

Puneti ntr-un vas cteva bucatele de

gesso, adaugati cteva picaturi de apa
distilata cu o pensula si lasati sa se dizolve
timp de cel putin 20 de minute.

Adaugati nca putina apa distilata si

amestecati usor ca sa obtineti o consistenta
fina. ncercati sa evitati formarea de bule de
aer n amestec. ncarcati adezivul pe o pana
de gsca, sau folositi o pensula.

Lucrnd pe o suprafata dura si rece (ca o

bucata de geam), umpleti uniform litera cu
adeziv. Cu adezivul nca umed, mai
adaugati ca sa ngrosati stratul, astfel ca
acesta sa fie mai mare la mijlocul fiecarei
forme. Lasati sa se usuce peste noapte.

4 si 5

nainte sa asezati aurul, nu uitati

sa aveti toate materialele la ndemna.
Rasuciti o bucata de hrtie pentru a obtine
un mic cilindru prin care sa suflati.
(Astfel, rasuflarea umeda va fi ndreptata
direct pe adeziv.) Taiati cu o foarfeca o
bucata de foita de aur suficient de mare ca
sa acopere toata litera. Tineti foita de aur
de suportul de hrtie n timp ce suflati
puternic asupra adezivului prin tubul
de hrtie.

Cnd adezivul este usor umezit

de la

rasuflare, aplicati aurul si apasati ferm cu

degetele. ndepartati suportul foitei si
folositi o bucata de hrtie pergament pentru

a netezi usor. Aplicati o a doua foita de aur

si neteziti n acelasi mod.

7 Neteziti direct pe foita de aur, acordnd o

deosebita atentie fini sarii precise a muchiilor
literei.

Neteziti din nou aurul pentru a-i conferi

stralucirea si netezimea finala. n imagine
este folosit un netezitor "colt de cine".
Acesta este deosebit de util cnd lucrati
muchiile si partile rotunjite ale literei.

Cu o pensula moale (pastrata special n

acest scop), ndepartati aurul n exces din
j uruI literei.

Rezistenta fluidului pentru

corecturi

1 Scrieti sau desenati ceea ce doriti folosind

Huid pentru corecturi. Lasati sa se usuce.

Se pot crea efecte interesante cu ajutorul

Huidului pentru corecturi (un latex lichid),
folosit fie pentru scris, fie pentru suprafata
de fond. Fluidul e rezistent la vopsea si
protejeaza culoare hrtiei. Fluidul pentru
corecturi strica pensulele; folositi o pensula
veche si clatiti-o frecvent. Veti avea nevoie
de echipament de scris: penita, o bucata de
carton si vopsea.

Aplicati cu pensula vopseau a peste

HuiduI pentru corecturi. Veti vedea ca, n
unele zone, HuiduI respinge culoarea. Lasati
vopseau a sa se usuce complet.

ndepartati HuiduI pentru corecturi

frecare cu degetul, avnd grija sa nu
deteriorati suprafata hrtiei.

prin

Pentru a crea efecte de textura pe fond, se

pot folosi amestecuri de culori aplicate usor.
Aveti nevoie de un burete si de vopsea.
Amestecati putina vopsea si aplicati-o cu
pensula pe o farfurie sau pe o bucata de
carton. Atingeti vopseaua cu buretele si apoi
tamponati usor hrtia. Puteti realiza
amestecuri texturate de culori lucrnd cu a
doua culoare, de nda ta ce prima culoare s-a
uscat.

1 Efecte

de textura pot fi crea te

mproscnd vopseaua pe hrtie. ncarcati o
periuta de dinti cu vopsea si stropiti hrtia
prin frecarea perilor cu un betisor (sau cu
degetul). Prin mascarea unor zone (n
imagine, cu ajutorul frunzelor), pot fi
introduse elemente decorativ suplimentare.

ntinderea hrtiei
Daca doriti sa pregatiti un fond colorat
pentru o lucrare, s-ar putea sa trebuiasca sa
ntindeti n prealabil hrtia. Daca hrtia nu
este suficient de groasa, la uscarea vopselei
aceasta se va ondula. Aveti nevoie de o coala

de hrtie pentru acuarele, o planseta

rezistenta (PFL sau placaj) mai mare dect
hrtia, un burete si hrtie gumata de
ambalaj (4 fsii de lungime potrivita).

sau cu un burete. Umeziti cu buretele o fsie

de hrtie gumata si lipiti o latura a hrtiei pe
planseta. Lipiti apoi latura opusa.

Cufundati o foaie de hrtie n apa (n

cada, n chiuveta sau ntr-un castron) timp
de cteva minute. Durata scufundarii
depinde de grosimea hrtiei. Scoateti hrtia
cu grija, tinnd-o de doua colturi si lasnd
apa sa se scurga. Asezati usor hrtia pe
planseta, ncercnd sa evitati formarea de
bule de aer. Neteziti cu grija hrtia, pornind
din centru catre margini, cu mna (curata)

Lipiti n acelasi mod celelalte doua laturi.

Neteziti hrtia gumata cu buretele. Lasati
planseta sa se usuce, departe de orice sursa de
caldura. Daca hrtia se usuca prea rapid, s-ar
putea sa se ridice de pe planseta. Hrtia
trebuie sa ramna pe planseta pna cnd
terminati de aplicat fondul si vopseaua s-a
uscat complet.

Aplicarea fondului
Acuarela ofera numeroase posibilitati.
ncercati un fond ntr-o singura culoare sau,
adaugnd mai multa apa sau o a doua
culoare, ncercati un fon n degrade.
Puteti aplica si culori la ntmplare, cu o
pensula sau cu un burete. Aveti nevoie de
hrtie de acuarele ntinsa pe o planseta, o
pensula mare pentru acuarele, acuarele, un
vas sau paleta pentru vopsea si apa.

1 Fixati planseta, usor nclinata, pe masa.

Preparati o cantitate mare de vopsea si faceti
o ncercare pe o bucata de hrtie. Cu pensula
faceti o trasatura de-a lungul marginii de sus
a hrtiei, lasnd o margine de vopsea la
partea de jos a trasaturii.

degrade, pe masura ce coborti puteti dilua

treptat cu apa solutia de vopsea, astfel nct
fondul sa devina mai pal spre partea de jos.)

2 T rasa ti apoi cu pensula nmuiata din nou

n vopsea peste marginea lasata de ultima
trasatura. (Daca doriti sa creati un fond n

3 Continuati pna la partea de jos,

supra punnd fiecare trasatura peste cea
precedenta pentru a realiza o acoperire
uniforma a hrtiei cu vopsea. La sfrsit,
stergeti excesul de vopsea de la partea de jos
si lasati hrtia sa se usuce.

Aplicarea unui fond bicolor

1 Fixati

cantitate

planseta usor nclinata. Preparati o

mare din fiecare culoare de

acuarela. Aplicati prima culoare (ca mai sus)

pe suprafata dorita.

ntoarceti planseta si spalati bine

pensula. Aplicati a doua culoare,
suprapunnd culorile cnd ajung sa se
ntlneasca si Iasndu-Ie sa se migreze una
n cealalta.

3 Pentru a definitiva amestecarea culorilor,

ntoarceti planseta pentru a lasa cea de-a
doua culoare sa migreze n prima, sau
tineti-o vertical pentru a obtine efectul
dorit. Puteti obtine amestecuri de culori mai
subtile daca aplicati o culoare deschisa pe
toata suprafata hrtiei si apoi ntoarceti
planseta si aplicati a doua culoare acolo
unde doriti.

culori complementare - culori opuse pe

acuarela - vopsea transparenta

solubila n

discul culorilor (de exemplu, rosu si

verde).

apa.

alfabetar - model de aUabet folosit pentru

nvatare.

arc - trasatura

curbata a penitei, care pleaca

din piciorul unei litere.

B
bucla - spatiul interior rotunjit al unei
litere.

culori primare - culori de pe discul

culorilor care nu pot fi obtinute prin
amestecul altor culori (de exemplu,
galben, rosu si albastru).
cursiv - stil curgator al scrisului
de mna.

culorilor spectrului.

capitale romane -litere

amestecul

a doua culori primare.

hrtie de acuarele - hrtie destinata

picturii cu acuarele; folosita uneori pentru
lucrari caligrafice.

1
interlinie - spatiul liber dintre rndurile de
scns.

aranjarea

ale caror proportii

si forma au fost perfectionate pna n
secolul 1 d.Cr., constituind baza
caracterelor verzale folosite n zilele
noastre.
culoare secundara - culoare rezultata din

D
discul culorilor - dispozitiv pentru

guasa - vopsea opaca, solubila n apa.

G
gotice - caractere de litera ascutite folosite
ntre secolele XII si XV.

greutate (a literelor) - raportul dintre

naltimea literei si latimea vrfului penitei
(trasaturii).

naltime - naltimea corpului literei (de

exemplu, naltimea totala a unei litere
majuscule, sau naltimea unei litere de
rnd fara prelungiri ascendente sau
descendente) .
naltimea corpului - partea principala a
literei, excluznd prelungirile superioare si
inferioare.

penita de trestie - penita facuta din

latime de penita - unitate de masura

folosita pentru stabilirea naltimii unei
litere n functie de latimea penitei folosite
(stabilind prin aceasta si greutatea literei).
linie de baza -linia scrisului pe care se
asaza corpul literei.
litere de rnd -litere minuscule, spre
deosebire de literele verzale, majuscule sau
capitale.

individualizate;
utilizarea procedeelor de
obtinere a unui efect expresiv.

trestie.

penita portativ - penita cu 5 vrfuri,

folosita pentru trasarea unui
portativ.
prelungire inferioara - parte a unei litere
trasata sub linia de baza (sub corpul
literei) .
prelungire superioara - trasatura
a unei litere care se ridica deasupra
naltimii literei de rnd sau a corpului
literei.

T
taie si lipeste - metoda de aranjare a unui
plan.

toc automat - toc cu penita ncorporata.

tragator - instrument folosit n desenul
tehnic, avnd doua lame reglabile care
functioneaza ca rezervor de cerneala sau
vopsea.

trasatura descendenta - termen utilizat

majuscule - caractere de litera mari, ca n

scrisul capital sau uncia!.
manuscris - document scris de mna;
abreviat mss.

minuscule -litere

mici (de rnd).

N
netezitor - instrument

realizat dintr-o

piatra semipretioasa, de exemplu agat,

folosit pentru finisarea aurului prin frecare.

p
pana de gsca - penita facuta din penele
unei pasari zburatoare

mari.

pentru a descrie trasatura unei litere

facute printr-o miscare cobortoare.

S
scriere ronda - alfabetar creat de
Edward Johnston pe baza studiilor sale
asupra unui manuscris din secolul
al X-lea. Este folosita uneori pentru a
desemna scrierea caligrafica.
scris de mna - orice scriere folosita
pentru scrierea textelor cu mna.
cu care se termina piciorul
unei litere; piciorus.
stil modern (n limba engleza - fi'eestyle) caractere de litera moderne, deseori
cursive, transformate n forme

serif - trasatura

U
uneial - tip de scris cu majuscule.

V
velur - suprafata de scris obtinuta

din piele

(de regula, de vitel).

capitale sau majuscule;
litere majuscule construite prin mai multe
trasaturi de penita (la origine, literele
initiale ale unui verset sau paragraf
dintr-un manuscris).

verzale -litere

acuarela 24-25,83

serife
39
fonduri
scanare
forme
tehnici
14
fundamentale
90-91
iluminare
28
rezervoare
de
acuarele
20-21
17
hrtie
scrisori
11
scriere
retrase
ordinea
sul34
ronda
85
trasaturilor
48-51
38 linia
hrtii
68
tehnici
ornamentale
de
colora
re
17
90hrtie
valori
40-41
17
moderna
tonale
76-79
82
trestie
19
schelet
68
40
minuscule
uncial
echer
42-43
91
texturate
automate
28
60-63
33
instrumente
cu29muchie
litere
scris
83
de
de
tindere
mna
rnd
39
48
91
textura
buretoasa
90
cifre
33
43
fond
stilouri
lizibilitate
serife
18
39
10
36-39
unite
calc
59
27
fond
90-93
liniere
cursiv
44-45
71
ntretinere
20-21
dotari
28-29
valori
tonale
8228
sans
serif
64
acuarele
92-3
material
de
referinta
960,
45,
51
late
18,
34
nflorituri
55,
56,
59,
81
naltimea
n
28,
relief
36-39,
literei
26,
42-43
39,
27,
45
88-89
pentru
portativ
hrtie
afise
17,
33
81
18,29
netezitoare
terminatii
tocuri
fluid
ilustratie
pentru
18,
bifurcate
27,
80
20,
corecturi
86-89
29
68
90
64,
68
18,
22-23,
linie
de
baza
39,
44
verzale
teu
39,45
28,
otel
44,
64-67,
35
45
68
italic
47,
56-59
sau
marire
12,
14-15
litere
ronde
interior
schelet
18,
39,51
29,
40,
30,
41,
32-33,
52
34,
din
68
lemn
de
balsa
18,
dimensiuni,
micsorare
guma
englezeasca
progresive
amoniac
72
27,
85
86
raportul
naltimetrasaturi
prelungire
plata
pene
de
86-87
automate
ample
gsca
inferioara
55,
18,
18,
56,
22,
33
59
39
penite
18,
20-21,
greutati
guase
greutate
38
24-25,
26,
38
29,
83
tehnica
plansete
margini
alfabetar
pastrare
stropirii
12
28,36
16
majuscule
91
55
gotic
68-71
linia
raportor
gesso
pulberi
prelungire
principiile
fotocopii
unghiul
cu
piciorul
majuscule
superioare
prelungirii
cotite
majusculelor
muchie
27,
metalice
28
88-89
15
proiectului
penitei
superioara
literei
(oblice)
39
lata
28,
39,
inferioare
26
36-39,
39
30,
36-38,
39
45
72,74
328-15
39
42
prelungirii
litere
spatiere
pastrare
culori
mpodobite
12,
primare
16
51,
52,
82-83
64,
54
87
curgerea
si
culoare
cernelii
85
37
lipituri
rigla
individualizata
poleire
12,14-15,28
87
45
spatiul
pensule
topografice
dintre
19,
64,
rnduri
78
18
39,
hrtie
pergament
27,87
spatiu
tragatoare
18,
35,
77
plan,
proiectare
14-15
vopsele
24-25,

chinezesti
poleire
26-27,19
80, 86-89