**M

*{"$ffi$ mffi

invnrA sA prcrEzt gr DEscoprnA ARTtsruL

t
E

TEHNICI

SUBI ECTE

Un peisajcimpenesc

Naturd moartd

in acuareld

cu fructe

DCRGOSTINI

DrN TINE

ffi

Nr.1

e&jRs Fs

iHvarA sA prcrEzr sr DEscopERA

Apari{ie bilunari
EDITURA: De AG0STINI HEttAS SRL
ADRESA: Vouliagmenis 44-46, 166 73 Atena
EDIT0R: Petros Kapnistos
MANAGER E(0N0Ml(: Fotis Fotiou
MANAGER Dt REDACTIE 5l PR0DUCTIE: Virginia (outroubas
BUSINESS DEVET0PMENT MANAGER: Dimitris Pasakalidis

anttsrul

GR0UP PRODUCT MANAGER: Merool Paoadaki

DrN TrNE

C00RD0NAT0Rl DE PR0DU{lE: Carolina Poulidou, 5ia Kotoupa, Theodoros Prokakos

5ENl0R EDII0R: Tania 5kandalaki
JUNI0R C00RDINATING EDITOR BAtCANI: Maria Papadimitriou
MANAGER DISTRIBUJIE: Evi Boza

C0NTROttER DlSIRlEUllE: Yiannis

Vou

gioukas

C00RD0NAT0R toclSTlCA $l 0PERATIUNI: Antonis Lioumis

O 1 999-2009

De

Agostini UK Llmited

O 201 1 De Agostini Hellas pentru edilia in limba romdni.

F0T0GRAFII: BKGG/Solomon R. Guggenheim Museum, NewYork: 19;
Bridgeman Art Library/ Christiel London: 18; Nationai Gallery, London: 9;
PeterWilli: 20; lmage Bank: 22;Stockmarket: 6.
ADAPTARE PTNTRU TIMBA ROMANA: MEDIA SERVI(E ZAWADA SRL
(0NSULTANT: Fabiana Dima
DTP: RAY
TIPARIRE $l IEGARE: G. (anale &

(.

DIRECT0R TIPOGRAFIE: Giuseooe Canale

IMP0RTAT0R-DlSTRlBUlT0R: Media Service Zawada 5RL

ADRESA: Str. Louis Pasteur, nr. 38, et. 1, sect. 5, Bucurefti, Romania
C0UNTRY MANAGER: Mariana Mihallan

MARKEIING MANAGER: Adina Bojici

REDACTOR: Alexandra Reocov

DISTRIBUIION MANAGER: Dan lordache

l55N:1792-1856
PRETUT. PUBUCATIEI

Prelul primului numir:5,99 LEI

Pretul incepind cu al doilea numir: 1 1,99 LEI
Editorul i5i rezervi dreptul de a modifica fre(venla a(estei publicalii

Un curs complet de desen, picturd

gi alte tehnici artistice ilustrate
pas cu pas, t'ntr-o
rcc|n
tntr-o serie
ae lec{ii
serrc de
simple Si clare. Un ghid practic
foarte accesibil, care te va ajuta
sd creezi adevdrate opere de artd.

Pentru orice informafie,

l5murire sau comenzi de produse
De Agostini, sunafi-ne la tel.

no-ania: (021) 40 10 SS8

totao va: (022) % A7 42

f)
[\

lAngi pre(ul revistelor comandate va trebui sd

achita{i ramburs qi contravaloarea taxelor pogtale.

Pe

ORAR DE SERVICIU LuniVineri: 10:00-L8:00

Produs pentru

;i

uztehnk, Avertismentl Acesta nu est un produs deninat copiil0r sub 15 ani

grodusul
p$te (Online p'ese rrfl, cre potf uprrrghitte. in caz de inghiliIe

nu este ojucarie.

a produsului, cereli de

urgenl; sfatul medirului.

Produsul pOate r0ntine piese ascu,tite (are

pot provoca leziuni. Pentru folosirea acuarelelor, amesteca{i ru ap5. Pr0dusul poate tonline
sulfali.incontactcuacizii,

potfi emisegazetoxite, Produsutsau pi4ialea(enuia potproduce

leziuni, mai alesin caz de spargere sau rupere. Pungile din plaslic potfi periculoase. Pentru a evita iscul sufoc;rii
sau strangul;rii, nu l;sali ambalajul din plastic la indenena iOpiilor. P;strali recomandarile ti

cite ori e$e nevoie. Produs in (hina,

retitifi-le

ori de

E u;or sd
de senezi!
.(

Desenul chiar nu e aSa de dificil

Pune

plani,

mirul pe o suprafali
si-i poli studia mai

ca

bine forma. [umineazi-l dintr-o

cltm pare. Hai sd ne convingem,

parte cu o lampi, pentru a

obfine o umbri bine definiti.

schililnd un mdr.
e cAte ori ai auzit replica: ,,Nu
qtiu sd desenez"? Cu siguran[d,
de zeci de ori. De fapt, cu tolii
putem invii{a sd desendm, dacd dedicdm
pulin timp invdEdrii regulilor de bazd.
PAnd la urrn5, arlist nu te naqti, ci devii.

CUM 5E DESENEAZA UN MAR

Acest exerciliu se compune din doud pirli.
in prima parte, vom desena conturul (nu
0foaie albAdehArxie
Un creion
sunt,

2b (creioanele detipul{

r ea dur e p

enlru b una r ealizar e

uita sd privegti mereu mdrul, in timp ce

in partea a doua, vom trece la

desenezi).

clarobscur.

a clarobscurului)

(um reprezinli un obiect

tridimensional
A desena corect inseamnd

gum\deqters

0 ascutiloare

reproduce o

imagine tridimensionall pe un suport

bidimensional. Poli face asta studiind cu
aten{ie cum cad lurninile qi umbrele
asupra obiectului pe care vrei s5-l redai,
crednd apoi iluzia celor trei dimensiuni,
prin folosirea unor tonuri de creion mai
inchise sau mai deschise.

Ca regul5 general5, atunci

corecta desenul folosind guma. CAnd

si gii creionul cdt

mai delicat qi si foloseqti partea platb a
minei - astfel. poqi obline tonuri mai

redai umbrele, trebuie

t,;tlttt

inchise.
llilllllllillllil

ca qi cum ai scrie. Traseazd mai multe

linii scurte, mai degrabi decdt o linie

Studiazd modelul
Unul dintre secretele desenului reuqit
constd in observarea atenti a modelului.
Studiaz5 conturul qi liniile curbe, dar gi

continu5, qi nu apdsa prea tare: dacd

jocul de lumini de pe suprafafa acestuia.

greqeqti, vei putea

in plus, nu uita! Privirea

cdnd

desenezi un contur, trebuie si 1ii creionui

'l!,,

trebuie sd
in timp
are
impotan!5
dacd
ce desenezi. Nu

rdm6n5 fixati

,i

.' ,

asupra obiectului,

mdrul nu va ieqi exact cum e cel din

figura alXturat5: interpretarea ta e
cea care conteazd.

,., ,ii

{I r incepe de la contul
r Examineazd cu atentie m;5rul 5i
identificd toate liniile care formeaza
conturul. CAnd incepi si desenezi forma,
traseazi o serie de linii scurte, nu foarte
pronunlate, mai degrabd dec6t o singurd
linie continu6. incepe din partea dreapti,
de sus,9i continud in sensul invers acelor
de ceasornic.

lumlneazA-l dlnlr-o parte cu o

lamp5, astfel incAt pe suprafa[a

, ,i' ; lui si apar[ gi umbre. Gata,

' :t' . acum po{i incepe!

rjl:'
,i,:
i.:

(And desenezi, trebuie si rerreezi

aspectul, forma
.,,

pe o

;i volumul obiectului,

suprafali plani. Efectul tridimensional

se poate

obline prin clarobscur

crearea

mai multor tonuri difedte de lumini si

umbre,

4,

Continui trasarea conturului

Deseneaze partea de jos a conturului.

Ai grija sa redai toate protuberanlele din

partea inferioard.

ARTA DESENULUI

t.f )

J
Cind lucrezi in clarobscur. se Doate

intimpla

ca,

in timp ce schilezi umbrele

in aceea;i direclie,

Adauqicodita

Schiteazd codita

mirului, impreund

cu

mica ei aaancituri. Pe aceasta din urmd,

deseneaz-o addug6nd o linie curbd
orientatd in sus, la baza coditei.

sa se formeze t0nuri

compacte 5i opace. Dacd acest lucru se

int6mpli, poli indulci liniile foarte marcate

trecindu-!i

ugor v6rfurile degetelor peste

foaie, cu mi;cari circulare. Astfel, tonul va

fi

estompat. Nu uita sa-li ttergi ap0i degetele,

pentru a nu lisa amprente pe foaie.

1fI

Definitiveazi

conturul

Adaugd doud linii

inclinate, ca in figura

din dreapta, pentru

a scoate in evidenli
felul in care codila
este prinsd de m6r,

fic6nd o micd
ad6ncituri. Apoi
definitiveazd
conturul, inchiz6nd
linia exterioard.

cuM 5E

DEFTNE$TE FTGURA pRtN

(tAR0Bs(UR

Odatd ce ai desdviirgit conturul, poli trece la umbre, pentru a crea iluzia de imagine
tridimensionald. Acest efect se obline prin addugarea unor haguri nuanlate - a unor
tonuri maiinchise acolo unde coaja mdrului este umbritd - gi ldsarea unor spalii albe
pentru porliunile mai luminoase, unde lumina atinge direct fructul.

(
J

)Adauginuanle
maiinchise,

penttu umbre

incepe

sd

inchizi

partea din st6nga,

folosind partea
platd a minei.
Traseazi linii
u9oare, oar
suficient de lungi,
care urmaresc
forma mdrului.
Lasd albe zonele
unde lumina cade
direct pe suprafala
fructul ui.

,l a Finiseazi partea de sus a mirului

Umbrette usor partea din stanga, sus,

av6nd grijd ca direclia hagurilor tale sd
urmeze forma si conturul mdrului.

CUM sA DESENEZI UN

,--_-,
MAR (3cr>:
L_--

Lucreazi la
]f )partea
dreapti

Ocupd-te de partea
dreapt6, addug6nd
haguri cu partea
platd a minei

lumini
o fdgie

centrale mai
inchisd gi lasd albe

por!iunile luminate
din partea dreaptd,
sus. Subliniazi
umbrele din jurul
codilei prin cdteva
haguri inclinate.

mdrului, pentru a o
defini mai bine.

Creeazi zonele

principale de

Adaugi

creionului. Traseazi
haguri maiinchise in
partea de jos a

Q
J

rfl

lf

Insisti asupra clarobscurului

Lucreazd mai mult asupra umbrelor,

estomp6nd tonurile prea intunecate.

Adaugd un ton mai inchis in partea stdngd,
sus, acolo unde merul se rotunje5te,

definitiv6nd conturul 5i umbrele din

partea superioarS. Mirul tdu e gatal
Dacd te simli suficient de increzdtor,
poli continua d6nd pagina.

!.,.:

i:.

Creioanele grafit pot avea diverse intrebuinliri, fiind unele dintre cele mai ieftine instrumente de desen. Exista mine
moi, medii gi dure, care pleaci de la 10H (foarte dura), p6nd la 108 (foarte moale). O mini de tip mediu este HB,

folosita, de reguld, la creioanele tcolare, pentru

Este un creion de

duritate

medie. Fali de cele cu

minele moi, este mai

pulin indicat pentru

realizarea clarobscurului.

sg
'iar.r:t:

';2.F"
-:l-,
!4--

'-v;i
:#

ci

se preteazd

unor utilizdri diverse.

primul dintre creioanele

Acesl creion cu mind moale

moi cu care se pot trasa linii

este ideal pentru orice tip de

pot trasa linii groase, in lonuri foarte

groase gi inchise la culoare.

desen, dar 5i pentru un

inchise. Este ideal pentru crearea

(u cdt este mai mare valoarea

clarobscur mai pulin marcat.

umbrelor puternice.

Este

de

lingi

litera B, cu atdt

mina este mai moale,

iar tonul mai inchis.

Mirul din figura

a

de deasupra

fost desenat rhiar cu acest

tip de creion.

Este un

creion mai moale, cu care se

ARTA DESENULUI

I n

IV

<

Adaugi tonuri mai pronuntate

Folosind haguri mai inchise gi mai pronunlate, adaugd

umbra din dreapta coditei. Apoi une5te zonele intunecate care
definesc partea centrald cu zona intunecatd din partea stingd,
sus. Adaugd umbre pe partea stangd a fructului 5i subliniaza din

nou baza, prin c6teva linii foarte marcate.

a':-

:1.

,l .l

1I 1I ^ Accentueazi tonurile inchise

Creeazd straturi maiinchise, urmdnd

conturul, 5i
opre5te-te la marginea celor doud pete de lumind din dreapta,
sus. Marcheazd prin umbre zonele unde lumina nu se reflectd oe
suprafala mdrului, precum marginea din partea stdngS.

Il

Deschide tonurile

porliunilor luminate

Cuajutorul gumei de gters, deschide tonul in zonele mai

intens luminate, care s-ar fi putut intuneca in timpul realizirii
clarobscurului, din cauza migcdrilor mdinii pe foaie. Asigurd-te cd
guma este curate, incercand-o mai intdi pe o altd coalS albd.

DIFERITE MODURI DE A CREA CLAROBSCURUL

Cu

creionul, prin haguri inctucitate

in loc si folose;ti partea platd

a minei pentru a crea

(u cirbunele
Folosind partea platd a cdrbunelui, poli crea o

(u cirbunele estompat
texturi

Poli diminua efectul cirbunelui cu

virfurile

umbrele, poli folosi vdrful creionului, haSurdnd

mai densi. Poli adiuga zone mai inchise in punctele

degetelor, pentru a crea zone de umbri estompati.

pentru a crea tonuri foarte dense.

dorite, suprapunind straturi su(cesive.

Aceasti tehniri produce un efect subtil, fdrd accente

puternice.

cuMsADEsENEztuNMAR

6)
\F/

|I .J
| )Adauei umha
mirului

Odatd ce ai terminat
clarobscurul, poli trece
la desenarea umbrei

Folosirea grilei

obiect;i

ajuti mult

la desenarea

conturului unui

este ideala pentru o compozilie cu mai

multe obiecte.5e deseneazi o grili de pitrate pe un

obiectului. Folosegte
partea platd a minei
a trasa cateva
linii fine, orizontale, gi
estompeazi umbra

carton, afezat ulterior in spatele obiectului care va fi

pentru

reprezentat; setraseazi apoi aceea;i grild pefoaia de

desen, cu acela;i

numir de pdtrate. 5e

transferd

fiecare Darte a (0nturului care cade in interiorul unui

spre margini, apdsind

mai pu{in pe creion.

pitrat

al

grilei de pe carton,in pitratul corespunzitor

de pe foaia de desen. Pentru

mirul din acest exerciliu

nu s-a folosit grila, dar putem vedea mai jos cum

functioneazd aceasfi tehnid.

O LUCRARE COMPIETA

:.'. j

r;
.'a

A Zone luminate

B Tonuri inchise

Am lisat albe zonele unde lumina

Zonele cele mai umbrite de pe

Am oblinut umbra proiectatd de

suprafala mirului corespund

mdr folosind partea platd a minei.

urmitorul numdr,

porliunil0r cel0r mai intunecate.

Spre margini, am creat impresia

dezvolta abilitdyile. Vei tnvdga:

Am adiugat nuanlele treptat,

cd

se

reflecti direct pe suprafala

mdrului

inchidi

la culoare, pe

inaintim

aceste zone tind si se

misuri

cu desenul, aga

ce

ci le-am

deschis cu ajutorul gumei.

pdni

ce

mdrul a cipitat un aspect

tridimensional.

itt tt urttft r ut ttirit:\tuir

Umbra

umbra se estompeazi in

lumind naturald, apdsdnd

delicat cu degetele asupra
creionului.

cit

Cu ajutorul sfarurilor din

a
mai

iEi vei

putea

Cum se deseneazd

un ansamblu de obiecte.

o Cum se creeazd efectul de

clarobscur cu ajutorul cirbunelui.
o Ce efecte se pot ob{ine folosind
un creion acuarelabil.

IN AER LIBER

ffwwrump
@Ww

wwffiffiffiffi

fu

## wffiffi

folosi acuarelele albastru-cobalt Si galben

de cadmiu pentru a crea acest peisaj cdmpenesc
Vom

simplu, dar suge stiv. Ame st e cAndu-le,

putem obline culoarea verde.

-"r:"'"'*-]{#@

eisajele in acuarel[ sunt una dintre minunile

artei. Pentru a crea aceastd scend estivald,

nu ai nevoie decAt de doui culori: verdele

se poate obline prin simpla amestecare a

galbenului de cadmiu cu albastrul-cobalt.
Lucrul esen{ial pe care trebuie s5-l reqii cAnd
pictezi cu acuarele este acela c[ nu existd
reprezentare corectl qi reprezentare greqit5. PoEi
interpreta priveligtea dupd bunul tdu plac. Efectul

de sfumato (vezi ,,sfumato" in glosar, la pagina

25) se va produce acolo unde culorile se ating amestecdndu-se - sau dacd ele sunt aplicate pe
hArtia ud5. Aceastd tehnicd di personalitate
lucrdrii, dar m[sura gi modul in care o vei folosi
depind de gustul tiu personal.

Finalulili aparline
Momentul in care declari tabloul incheiat depinde
de tine. Punctul 11 de la pagina 10 inseamnd deja
o reuqit5, dar pofi merge gi mai departe, urmdnd

instruc{iunile explicate in ,,Un pas inainte", de la

aceeaqi pagind 10. Ai grijd sd nu suprapui prea
multe straturi de acuareld gi sd nu suprasoliciEi
hArtia. ?ncdrcAnd-o excesiv. Nu uita nici si

schimbi apa, astfel incdt culorile pe care

1e

amesteci sd nu devini prea dense.

Straturi difuze de culoare

O tehnici importantd, folositd in aceastd lucrare,
este acuarela sfumato, care va fi explicati pe larg

in

,,Elemente de bazd: tehnici", la pagina 12.

sprijini planga de un obiect
(vezi qi ,,Sfaturile" de la pagina 8), pentru a ajuta
culoarea sd se intindd spre bazd. Poli folosi un
suport din lemn sau o carte veche, invelitd in
hdrtie.
CAnd pictezi, po{i

in fine, nu uita cd trebuie

sX

foloseqti pAnzd

pentru acuarelS sau hArtie groasi (care cdntdreqte

mai mult de 300g/m2), penffu ci apa face hArtia
normald sI se increteasc5.

5e pot obtine rezultate

foatte bune folosind doar

doui culori, ameste(ate in

propo(ii diferite.

ACUARETA.PETSAJ

6:)
\--

tf r intinde culoatea penttu redarea cerului

4 Urmdnd instructiunile din,,Elemente de bazd:
tehnici" de la pagina 12, folosegte culoarea
estompatd pentru redarea cerului. Utilizeazd
acuarela albastru-cobalt gi pensula nr. 6 (o pensuli
mai deasd ar fi prea voluminoasd pentru aceasta
lucrare). Sprijind partea superioari a planSei de
desen pe un obiect, astfel inc6t culoarea sd se
difuzeze pe foaie, 9i dilueaz-o pulin c6te pulin, in
timp ce cobori, pentru ca nuanlele sd se estompeze.

..:

I
.f

AConferi intensitate culorii

intoarce foaia cu susul in jos

9i

sprijind cealaltd

extremitate pe suport. lnclinarea foii nu permite culorii

sd se scurgd spre porliunea de culoare mai estompati,
d6nd in acelati timp o tonalitate mai intensd marginii
de sus a tabloului, Agteaptd si se usuce.

0 pAnzApenNruacuarele
sauhArtiepent'ru

acuareledetipul
300glm2
'"__

Unteion2b

tr:

?ensule nr.6 ginr.2

0 paletripentru culori
sau o

farturioari

Un pahar cu apit

UnsupofidecaresA
sprijiniplanga
Douhacuarele:
qalben de cadmiu gi

albaetru-cobalt

it'tctpt

1
I

Delimiteazi zonele ptincipale

Folosind creionul 2B, deseneazd chenarul

tabloului, cu linii foarte fine. in acelagi fel, studiind
fotografia, deseneazd orizontul gi subimparte zona
din prim-plan in f6gii de cAmpie verde gi f65ii de
cAmpie galbend.

i,|

Coloreazi prirn-planul

TCuritd

pensula nr.6 gi dilueazd pulin galben de

in
alt recipient. Agazi foaia in pozilie
cadmiu
normali 5i lucreazd incepdnd de sus in jos, cu tu5e
de pensuld largi, orizontale. la o pauzd 5i lasd foaia
sd se usuce, apoi repetd 5i aSteaptd ca ea s6 se usuce
din nou.

iN Rrn

rrsrn

CONTINUA SA TU(REZI
Acum poli sd adaugi porliunile de verde. Mai intAi, este necesar sd amesteci
culorile. Pune pulind apd curatd intr-un recipient sau in farfurioarS. Adaugi
galben de cadmiu, apoi pulin albastru-cobalt, p6nd ce oblii nuanla de verde pe
care o doregti. Cu c6t vei adduga mai mult albastru, cu atat mai inchis va fi verdele

6)

Picteazi porliunile verzi

Dd suportul la o parte

gi curdli pensula nr.6;

apoi umezegte cu apd
curatd, folosind pensula,
marginile porliunii de

) (u c6t amesteci

cdmpie care se aflS cel mar

aproape de orizont. Acum
poli aplica verdele peste

porliunea umezitd, astfel

inc6t acuarela sd se

Jf

)inchide culoarea
cimpiei din plan

indepiftat

inainte ca f65ia de
c6mpie aflati cel mai
aproape de orizont si se
usuce complet, adaugi
verdelui pe care l-ai

oblinut pulin
albastru-cobalt; apoi,
cu pensula inmuiatd in
A (6mRia din prim-plan

5i

cu

atit maiinchis

va

fi vetdele

il vei obline.

estompeze pe margini,
amestec6ndu-se cu
galbenul incd umed.

4l
\,

mai

mult albastru cu galben,

ne concentrdm asupra prim-planului:inmoaie

bine pensula in culoarea verde gi picteazd de la

nuanla astfel oblinutd,

treci peste porliunea
de c6mpie din planul
indepdrtat - datoritd
culorii mai inchise,

dreapta spre stdnga, cu tu$e ample gi rapide.

aceasta va perea

ci

se afl6 la o distan!6

mar mare.

Sprijina planSa de desen de un suport, pentru a o !ine inclinati 5i

a permite acuarelei sd se scurgd mai utor citre bazi. Ace$ lucru
te va ajuta si intinzi straturile de culoare. 0dati ce ai terminat de

intins culoarea, poli intoarce

@ )(reeazipetspectiva

lJ

Lucreazd rapid

la porliunea din

prim-plan, fdrd sd lagi

culoarea sd se usuce,

plan;a invers. Astfel, culoarea

trigdnd linii inclinate

verdele-inchis pe care
l-ai preparat la punctul

care se scurge spre partea de

jos in pozilie normali

se va

concentra in partea de sus

tabloului, lu6nd o nuanli mai

intens6 atunci c6nd se usuci.

7. Migcdrile ar

cu

trebui

ficute din partea

dreapti - sus, cdtre
partea st6ngd, 5i in jos,
urmdrind panta

terenului, astfel inc6t

sugereze perspectiva.

s6

pe care

A(UARELA.

PETSAJ (*" )
t

--

)
Q
/

Redi lanul de

gtiu

in detaliu

Acuarelele sunt un instrument foarte maleabil.

Nu-1i dau prea

multi b;taie

de cap,in caz

ci ai gre;it:

dacd intervii imediat, e ugor sd indepdrtezi petele de

culoare de pe foaie cu ajutorul unui material absorbant, ca
o 16rpd de bucdtirie. Astfel se ia chiar pi acuarela uscati,
cu rezultate pulin diferite, folosind un disc sau un

intoarce-te la lanul de g16u

pentru a da consistenld
culorii, apoi agteapte sd se
usuce. Mai departe, traseazd
c6teva linii galbene
orizontale, pentru a cre5te
acuratelea detaliului. Apoi,
aSteapte din nou sd se usuce.

vdlituc

de bumbac umed. Cu c6t e$e mai greu solubili culoarea

folositd, cu atet mai mare va fi probabilitatea ca, dupi

$ergerea petei,
mai

rimini

sd

urme

de culoare.

> Evidentiazi panta ugoati din pilm-plan

Umezeste usor zona verde din prim-plan;
intinde apoi verdele-inchis de la dreapta spre
st6nga, cu tu5e de pensuld hotdrAte, dar
neregulate, care se vor estompa pe foaie.

1r ll
V

Operele mae$trilor

Norii dau privitorului un

sentiment ptegnant de
ameninlare, apirind in prim-plan

Jacob van Ruysdael (162819-1682)

Peisaj cu biserico gi castel in

Umbra lor cenugie acoperi mare

ruine

parte din prim-planul tabloului.

Mare peisagist Ruysdael este cunoscut pentru atmosfera

care se degajd din operele sale, izvorind mai ales din

efectele dramatice caracteristi(e, 0blinute prin lumini

5i

umbre. Lucrind intr-un stil diferit de cel al acuarelei

din exerci.tiul nostru, el nu a pictat niciodatd un cer

fdri

nori (in viitoarele exercilii, vom picta 5i noi norii). in

acest tablou, un pdlc de nori impozanli, cenutii,
ameninld senin;tatea scenei. Chiar daci in centrul
tabloului strilucegte o lumini aurie, in aer plute$e un
fel de nemi;care, caracteristic; pei5ajelor estivale, iar

norii mohordti care tocmai sosesc avertizeazd despre

linigtea dinaintea furtunii. Aparent ignordnd avertizarea,

pistorii din stenga

se odihnesc

gidomindnd scena de lainillime.

dupi o zi de munci.

Privirea este imediat atrasi

de aceasti porliune de

culoare galben-strilucitor, ce

reptezinti lumina soarelui

filtrati printre

nofi gi

revirsati asupra scenei,

iru

nrR ugrR

t ,l
I I

> Ultimele retuguri

Pentru a da mai multi consistenld porliunii verzi din apropierea
orizontului, treci cu pensula inmuiatd in verde-inchis peste partea de jos;
dup6 ce te-ai asigurat cd lanul de g16u este complet uscat, amestece
pulin albastru cu galben, pentru a obline un galben,,murdar'i C6teva tu5e
de pensuld din aceasti culoare vor crea impresia de umbre care m6nq6ie
peisajul. Apoi, agteaptd si se usuce.

Poyi sd te declari mullumit de

rezultatul oblinut. Tbtugi, dacd vrei sd
mergi pulin mai departe, poli adduga
un gard care sd delimiteze prim-planul,
folosind o pensuldfind. Acest nou
element te va ajuta sd pui tn valoare

perspectiva.

, Picteazi stilpiigardului
1)
r t Pentru gard, poli amesteca pulin galben
de cadmiu cu albastru-cobalt. Apoi, folosind

pensula nr. 2, picteazd st6lpii gardului, tras6nd

mici linii verticale. Respectd distan!a, ca in
fotografie, apropiindu-i intre ei pe mdsurd ce se
indepd rteazi de privitor.

|I .J
| rAdaugaunfirdesirmi

Folosind tot pensula nr.2 gi mergdnd de la

stinga la dreapta, adaugd o linie foarte fin5, care

pdrlile superioare ale st6lpilor.

traseazi peste gard o
dungd sublire de ap6, pentru ca astfel culorile sd
fuzioneze, indulcind liniile mai aspre.
sd uneascd

Atteapt;

s6 se usuce, apoi

| /
I 'l

r.intiregteefectul de perspectivi
AmestecS inca pulin albastru-cobalt cu verdele; vei obline o culoare
mai inchisd dec6t cea de la punctul 7, pe care o vei intinde peste portiunea
din prim-plan, migc6ndu-te de la dreapta la stdnga, cu tuse de pensuld ferme,

inclinate - acestea vor intdri senzatia de perspectivd asupra unei vaste

intinderi, care cuprinde spaliul dintre prim-plan gi orizont. Pe mdsurd ce te
apropii de unghiul din dreapta jos, culoarea trebuie si fie din ce in ce mai
inchisd gi mai densd, astfel incdt prim-planul sd fie c6t mai bine definit.
Tabloul e gata: il poli

10

16sa sd se

usuce.

{t" cl

ACUARELA. PEISAJ

!,-&$flffi&ffiffi*

fl##WPttr3&

B Gardul sfumato

C Realizarea prim-planului

Aplicdnd un strat de apd pe$e liniilecare compun

Am pictat prim-planul adiugdnd

am pictat un cer a cdrui culoare este mai

gardul, le-am atenuatduritatea conferiti de

straturi succesive de verde, cu grade de

intensi in partea de sus 5i se pierde

pensula sublire.

aproape de orizont, av6nd un efect realist

s-au integrat in peisajul realizat in aruareli,

gi cel mai

indiscutabil.

potrivindu*e cu caracterul estompat al acestuia.

culorile din iur

A Zona de albastru-sfumato
Folosind pata

plati

gi

tehnica sfumato,

futfel, liniile

care

rompun gardul

estompare diferite, avend apoi grij; ca ultimul

inchis strat si se amestece cu

Tuffi!
Culori

maivii

in aceastd versiune a aceluiaSi subie4

artistul s-a,folosit de culori mai intense,

mai pulin diluate. Utilizarea culorilor

complementare
pe galben

ro;u pe verdg violet

accentueazd farmecul scenei

t:::.:a:tt'

(vezi,,Puterea culorii'l la pagina 20).

lrill

Absenla gardului intdrette senzalia

lliilr' ' '

id

a',ugd

de spaliu deschis, iar folosirea apei din

abundenti creeazi un amestec mai

puternic de nuan,te, in prim-plan.

momentul zilei este diferit: ceata rozalie

de la odzont sugereazd dimineala, in
timp cefotografia ne dd senzalia luminii
de la miezul zilei.

pentflr a

fi

substan{irpicturii.

Cum sd aplici un strat

sublire de culoare,
dispersdnd-o apoi cu
o bucatd de material

textil, pentru a obtrine

un efect special.

BAZA: TEHNI(l

ffxr$wsrs

pe Fa#e$e psp'K$wc,$ #s,$,w www&w

Primul pas tn lucrul cu acuarele este aplicarea unui strat unifurm de culoare.
iatd cum se pot obline cele mai bune rezultate.

pari suficienti culoare pentru intregul

mai densb gi mai groas5, in schimb, vor

rezista straturilor foarte apoase, rim6nAnd plate. in plus, textura hdrtiei influenteazd, calitatea stratului de culoare.

(in al doilea caz, culoarea devine mai

strat qi si verifici intensitatea culorii pe o

Deci cea mai bun[ solu{ie pentru

intensd pe mdsurd ce se avanseazd spre

partea de sus sau de jos a foii) qi foloseqte

alti

obline un strat bun de culoare este aceea

de a folosi o coald de hArtie presatl la
rece, adicl uqor rugoasd, mai grea de
300 g/m2. Vezi caseta despre caracteristicile diverselor tipuri de hArlie de la
pagina 13 sau glosarul de la pagina25,
pentru mai multe infomatii.

unctul de plecare pentru cei mai

multri afiiqti carclucreazdin acuaaplicarea unui strat de culoare. Stratul poate fi uniform sau difuz
re15 este

ca baz\, penffu aplicarea succesivd

culorilor.

(um incepi

Aceast[ tehnici este deseori folositd

penffu pictarea peisajelor sau penffu

redarea unor porfiuni ample, uniforme,
de cer. Doud sfaturi utile: ai grijd sI pre-

foaie, inainte de a incepe. Asta

pentru cd acuarela, uscdndu-se, devine

mai deschisd decdt la prima aplicare.
Este foarte important tipul de h6rtie
folosit - hArtia mai ugoard trebuie intinsi
bine, ca sd nu se ,,increleascd" (vezi
caseta cu ,,Sfaturi"). Tipurile de hdrtie

Er

_Awd.ilffffiYg&
wrcsffi
6"

s#{E{ ffi# #ee&#ffiv*

)Lasipensula

)
-

si alunece pe hirtie
Agteapti ca hdrtia

0loaie
dehArliecu
texturhfrnk,
de300glm'z

si absoarbd apa,
timp de un minut
sau doud.

intre timp, pune

Unpahar

pulini apd pe paletd

cu apA

gi

0 palelh eau

otarlurioari

|I

)Umezegteu;orfoaia

inmoaie pensula intr-un pahar cu apd

Si, cu bralul destins, umezegte foaia
prin migcdri verticale gi orizontale. Ai grijd

0 pensuli cu
vArtul plat

curati

Acuarell

s6 acoperi toatd foaia. Acest lucru va

albastru-cobalt

permite aplicarea fdri probleme a stratului

de culoare.

,|

)Continuispre
pafteadejos

amestec6,

folosind o pensulS

umedi, pulin
albastru-cobalt. Ai
grijd sd prepari suficienti culoare. Apoi traseazd cu pensula
inmuiat6 in albastru o linie uniformd gi dreaptd
in partea de sus a foii, aplicdnd o presiune constante
asupra pensulei.

4I >Atteapti
5a 5e USUCe

Dupd ce ai trasat
prima linie,

inceput nu pare/

continui imediat

dupi

dedesubt, inmuind
din nou pensula in
culoare, atunci

se

cdnd este nevoie.

Ai grijd si nu lagi
spalii albe intre
tuge. Continud
astfel pAnd in partea dejos a foii, apisind constant,
pentru ca stratul de culoare sd rimAni uniform.

12

Chiar dacd la
ce

usuci,

stratul de culoare
devine uniform.
Rezisti ispitei
de a continua

si lucrezi
pe el!

A(UARErA

l!?

\.-._

Principalele materii prime folosite pentru producerea

hartiei sunt lemnul 5i celuloza, cirora li se adauga

Hdrtia mai u;oari de 3009/m2 trebuie intinsi
inainte de

alte substanle chimice, precum adezivii, coloranlii

fi tratati cu acuareli. Firi aceasti misuri,

sau

umezeala o va deforma in timp (e se usucd,

inilbitorii.

La

rindul lor, materiile prime sunt

hirtie ;i

extrase din lemn sau dintr-un compus de

prepari o pasti, care

fdcind-o sd se increleasci. Acest efett este ilustrat

ayhii. Dupi prima tratare

in imaginea din dreapta, in care foaia

este

este vizibil ondulati.

astfel intr-o bandi continui de hdrtie. Hdrtia trebuie

lnstrucliunile pentru intinderea hdrtiei vor fi

se

trecuti prin citeva c0mpresoare li transformati

supusd apoi unor

tratiri

succesive, dintre care cea mai

si nu

Drezentate in numerele urmdtoare. Pentru m0ment,

importanti, absolut necesar; pentru

folosili un carton sau o hdrtie mai densd de 3009/m2,

absoarbi excesiv cerneala sau culoarea, esteimbibarea

suficient de grea pentru a nu

cu adezivi. 0peraliunea consti in tratarea suprafelei

se

increli.

hartiei cu

substanli adezivS, care

ca h6rtia

face mai mult

0 alti intervenlie

(e-!i trebuie
Lucrul cu acuarele cere o bunl organizarc. Punctul de plecare este intot-

rubrica ,,in aer liber", de la pagina 6),

sau mai pulin impermeabili.

ajutdnd astfel culoarea sd se scurgd spre

frecventi este ralondrorea; h6rtia este ceruiti

bazdfdrd a qiroi. Stratul de culoare va

ia nattere hdrtia lucioasd obignuiti.

deauna acela de a a;eza pe masi toate

obiectele de care ai nevoie, in perfectd
ordine. Pentru acest exerci[iu, ai grijd ca,

p5reaintdi neregulat gi mai pulin omogen,

dar rezistd tentafiei de a corecta sau de a
repeta operafiunea. AtAta timp cdt

pafte, pntinlreq conferi hirtiei un grad mai mare de

pe ldngi acuarele qi paletd, sI ai la

culoarea este proaspit[, intr-adevdr,

diferenlele de densitate dintre o tugh gi
alta vor fi evidente, dar lasl foaia si se
usuce noflnal qi va renlta un strat de

indem6nd o pensuld cu vArful plat gi un

pahar cu apd curat5, suficient de mare.
Fii atent ca pensula, culorile gi apa sd fie
toate de aceeaqi parte a foii. DacI sunt
a$ezate de pdr{i diferite, vei

pensula
imbibatd cu ap5 sau culoare, care ar
putea picura pe foaie. in acest caz, f1i
pregdtit pentru apari{ia petelorl

intinzi (uloalea
Cele mai bune rezultate se obfin prin
Cum

aplicarea culorii cu braful intins, pentru a

obline o migcare fluidi. Se poate,

de

utiliza un obiect

pentru
men[inerea foii in pozilie inclinatd (vezi

asemenea,

astfel,

Pe de

alti

ea se obline prin aplicarea unui compus

pe bazi de creti. Hirtia cretati se folose;te in mod

special pentru gravurile de calitate.
Clasificarea oroduselor

din hirtie

se face in

funcJie de,,gramaj", adici de greutatea in grame

raportat; la metrul pitrat.

culoare uniform.

Se

deosebesc astfel trei

mari categorii: de la 1 0 la 1 509/m'? (h6rtie propriu-

fi nevoit sd

treci pe deasupra foii cu

netezime

gi,

(um ob[iizonele de sfumato

zisi), de la 1 50

Odat5 ce ai invdlat sd aplici un strat de

400 g/m'? (carton). Tipul suportului influenleazd

culoare uniform, po{i incerca si creezi

un sfumato. Asta inseamn5 cX inten-

sitatea culorii cre$te sau scade spre

partea de sus sau de jos a foii.
Acest lucru se poate obgine fie
addugAnd culorii mai mult[ ap5, de
fiecare datd cdnd se foloseqte pensula, fie
incepdnd cu o solu[ie foarte apoasl qi
adiugdnd din ce in ce mai multi culoare.

la

400 g/m2 (h6rtie cartona6), peste

calitatea desenului sau a picturii. De aceea, este foarte

important

sd cunoa5tem

tipul de material pe care

lucrim. Pentru acuareld, in

specia l, existd trei

tipuri

principale de h6rtie: lucioasa, fdri texturi, foarte

p0trivit; pentru lucriri in penili

5i

tug; rugoasi, cu

texturi find, ideali pentru incepatori; hdrtia ,,ciocan'l

texturi

cu

bine evidenliatd, potriviti in special pentru

lucriri in acuareld executate de

cu

noscitori. Mai jos

vedem cum reaclioneazi la acuareli aceste trei tipuri

de hirtie, diferite ca

texturi

5i

gramaj

5i ce

efect

se obline.
:,:rf::,:
.,:i+i
:,1iir

Paleta este

instrumentul ideal

Hirtie,,ciocan"

pentru amestecarea
acuarelelor. 5e pune

HArtie rugoasi

api cutati

.'.

in compattimentele
::

'-*-'5

!p #
.-"-o*"*'-*-'

din m'rjloc gi se amesteci

apoi culoarea

H6ftie lucioasi

in compaftimentele
de pe matgine.

\;-*-----''13

IN INTERIOR

trffi#wwm#ffimm@
Pastelurile sunt u{or
Realizdnd

ac eastd

de

#ffidpm,mm$s

folosit.

naturd

moartd plind de culoare, ttri

p o I i tmb undt dgi p erfo

rman{ e I e

de desenator.

atura moartd

a fost

intotdeauna un subiecl

predilect al artigtilor: o compozigie cu

obiecte obignuite, dispuse conform unei
anumite scheme, este, intr-adevir, un model simplu
qi la indemdni pentru a incepe sd pictezi; in acest

caz, o compoziEie cu fructe te poate inspira sd

creezi un desen in pastel.

[iniivibrante
Pastelurile, prin concentra[ia de pigment, produc

un efect coloristic foarte intens. Sunt ugor de

utilizat qi, cu ajutorul lor, se poate obtrine o gamd
largd de efecte: de exemplu, culoarea se poate
aplica in straturi, pentru a crea un fundal dens gi
bogat. Liniile simple gi groase pot conduce la un
efect mai agresiv, in timp ce prin sfu,mato, rcalizat

cu degetele, se ob{ine o culoare delicatd

qi vdrful pastelului pentru areprezenta,pe de,o

parte, consistenqa qi suprafa{a fiecirui obiect gi,
pe de altd parte, contururile qi umbrele.

pi

estompatA.

Sfumato

Exist5 pasteluri de mai multe forme qi dimensiuni: pentru lucrarea noastr5, am ales pasteluri
cu forml dreptunghiulard (dar se pot folosi la fel
de bine qi cele cilindrice).
Nuan[a de bazd din aceasti compozi[ie este
galbenul; peste el vom aplica apoi culorile corespunzitoare fiecXrui fiuct. Vom folosi partea platd

Pentru aceasti lucrare am folosit tehnica sfumato.

14

intrucAt doream sd obtrinem un efect aspru

gi

granulat, apropiat de textura hdrtiei pentru pastel.

Oricum, por(iunile de alb estompat de pe boabele
de struguri redau in chip realist modul in care
lumina se reflectd pe suprafafa lor gi atrag ochiul

privitorului.

pnsrttut.HnruRAmonRrA,,@,:

-e::

1toaie dehArtie gri,

pentrupaetal
Un paetel negru, dur,

pentruechitprea
contururilor
12pastelurimoi:
galben-cilron,

onnj-slrilucilox
oranj-mediu,
verde-veronege,
o

run-inchie,

u-

gilb ui, v erde

ro

c om,

gu- pal,

roqudeburgundia,

violellnchis,
negrugialb
Spray defirare

aculorii

INCEPE

I
I

Este ugor

pasteluri

si lurrezi

aSchileazi rapid contururile

inainte de toate, observd cum arati fructele

gi felul in care forma fieciruia interaclioneazi cu
formele celorlalte. Apoi, folosind pastelul negru,
traseazd conturul aproximativ al compoziliei.
FoloseSte linii scurte gi fine: intruc6t aceasta este
o schild pregititoare, care va fi imbunitdlitd,
ea nu trebuie si fie foarte orecisd.

cu

ele sunt indicate

pentru a cea o imagine de

tip inpresionist, mai

degrabi dec6t una de

facturi realisti.

Obfinem un efect asemdnltor amestecdnd

contururile umbrelor proiectate pe mas5. Acestea
vor fi mai inchise spre centru, dispdrdnd apoi
treptat pe fundalul alb.
Textura suprafelelol
Datoritd tipului de hdrlie pe care il foloseqti, vei
descoperi pe parcurs, in timp ce desenezi, cd liniile
vefiicale care fac parte din structura hdrtiei devin
mai evidente. Nu-!i face probleme, cdci vei putea

si le acoperi intr-o a doua fazd, amestecAnd

culorile aldturate.

tl
4

A Apli(i nuanla de bazi

fructelot

Folosind partea platd a pastelului galben-citron, aplicd nuanla de baz6 pe

fiecare fruct, mai pulin pe boabele de strugure. Urmeazi liniile conturului
fiecirui fruct in parte, lis6nd albe porliunile in care lumina este mai puternicd.
Folose5te muchiile pastelului pentru a trasa linii galbene mai intense pe
curbura gi pe codila bananei.

15

IN INTERIOR

ilA viATA Ls(frARrE TAr*

Odat5 terminatd schita contururilor qi aplicarea nuanlelor de bazl.a7e fructelor,

pofi incepe sd creezi zonele de lumin5. Foloseqte fie partea plati, fie vArful
pastelului.

) incepe cu portocala
J| Folose$te pastelul
oranj-mediu pentru

trasa cateva linii mici

gi curbe pe portocald,

urmdrind conturul
fructului. Lucreazd fie
cu partea platd, fie
cu vArful pastelului.

7l| I Adaugi verde, pentru pari gi banani

rt
Folosind din nou partea platd gi vdrfui pastelului,

Oranjul se va amesteca
cu galbenul gi-l va

acoperi, in mare parte.

adaugd verdele pentru pard 5i banan;5.

ConcentreazS-te asupra tugelor mai dese din jurul
fructului gi din partea dreapta,jos, dar gi pe codila
5i

curbura bananei.

YUcr-zali^/!
0 abordare,,cubisti'i
in desenul din exerciliul nostru, artistul trateaz; c0mpozilia intr-o manieri realisti.
foloseSte un stil destul de liber, care
ce

El

di totuSi impresia formei gi aspectului real al fructelor

alcituiesc natura moartd.

5e poate experimenta

cubisti

(miScare artisticd

insi;i

o abordare diferitd a aceluiagi subiect, urmarind direclia

apiruti in Franla primului deceniu din secolul XX, prin operele lui

Picasso 5i Braque, care urmirea reprezentarea

Dupi cum

se

realifilii prin forme ge0metrice elementare).

observi mai jos, chiar daci se poate inci distinge forma curbati a fructelor,

aceasta este secundari in raport cu criteriul care a stat la baza

lucririi

cel al alaturarii

,,cuburilol'de diferite culori. Prin aceasti tehnicS, imaginea apare descompusd in

mai mici.

unitili

q a Di onuanli deschisi mirului

, Incepe sd colorezi mdrul, folosind rogul-pal.
Adaugd tuse drepte gi curbe spre bazd, in centrul
mdrului, gi fa acela5i lucru pe partea stAngd. Apoi
folosegte muchia pastelului pentru a da intensitate
culorii pe contur, in partea de sus 5i pe laturile
mdrului.

,lrtf

Creeazi forma boabelor de strugure

Foloseste roqul de Burgundia pentru a trasa tute

mici gi curbe, care sd respecte forma boabelor de
strugure. Lasd c6te un cerculet alb pe fiecare bob,
marcdnd astfel portiunile luminoase, pe care le vom
evidentia in continuare.

lo

Din cauza faptului

ci particulele

ce

compun pastelul nu sunt puternic

legate intre ele, culoarea se va

dezintegra. Acest lucru favorizeazi

amestecul culorilor, ceea ce inse-

amnd cd lucrarea terminati

poate degrada prin atingere.

A (ontinui si lucrezi mirul gi pottocala

Folosind mai departe rogul de Burgundia, treci
din nou peste pirlile mirului pe care le-ai colorat
mai devreme cu ro$u. Folosegte muchia pastelului

]
f

pentru

trasa linii pronunlate, ce vor evidenlia

contururile. Nu atinge partea st6ngi a mdrului'
FoloseSte oranjul-strSlucitor pentru portocald,

se
Cel

mai bun mod de a evita acest

inconvenient este si folosegi un
spray defixare special,

cre lipege

particulele intre ele,

dupi

ce

lucrarea este finisati.

tras6nd tuge drepte gi curbe.

@ )Adaugimitului

nuantelemaiinchise

Folosegte v6rful

pastelului violet-inchis

pentru marginile
mdrului. Continud in
acelagi fel pe marginile

spaliului concav din

partea superioarA a
gi folosegte
partea platd a pastelului

fructului

pentru a trece u9or

peste porliunea
centrali, rogie.

Definette boabele de sttugure

sd lucrezi cu violet-inchis,
concentrAndu-te asupra boabelor de strugure.
Adaugi tuge curbe, scurte gi apdsate pentru a
accentua marginile fiecdrui bob. Apoi umple cu
acelagi pastel interiorul fiecdrui bob, dar evitd sd
colorezi porliunile in care vei evidenlia reflexele

Continui

luminii.

<

tonuri inchise pentru pati,

Folosette
1I ll
rv banani ti strugute

Adaugd ocru-gdlbui pentru a delimita coaja perei 5i

a bananei. Folose5te o linie apdsatd gi inchisi, acolo
unde para atinge strugurele, figurAnd astfel umbrele
pe care strugurele le lasd pe suprafala perei. Insisti
cu negru pe conturul fiecirui bob, pentru a-i
eviden!ia forma.

17

IN INTERIOR

1r 1I

>Evidenliazi
reflexele de pe

boabele de strugure

Lucrdrile tn pastel sunt frumoase cAnd

rdmAn tntr-un stadiu nefinisat core le

Acoperi cu ajutorul
pastelului alb zonele
rimase goale de pe
fiecare bob de strugure.
Privegte bine fotografia,

eviden{iazd consisten{a Ei densitatea,

deci ne putem opri la punctul ll.
Drtr, dacd vrei sd mergi un pic mai
departe Si sd dai lucrdrii tale un
aspect bine definit, e de ajuns sd
urmezi pasii de mai jos.

pentru comparalie:
verificd din nou care
sunt punctele in care
lumina se reflecti direct
pe suprafala fructul ui.

Operele maeqtrilor
H-+}+O+<+--<
Paul (6zanne

(1

839-1 906)

(ovor, zaharni.ta Sifarfurie cu fructe

Naturile moarte sunt un subiect de predile(ie al operelor lui Paul (6zanne, considerat pirintele
artei m0derne, fiind de cele mai multe ori inspirate de obiecte din viala cotidiani. in acest tablou,
fructele sunt finisate in partea de jos, pe cdnd drapajul din partea stang; este folosit pentru a
eviden!ia, prin culorile sale, nu atdt lumina 5i umbra, cit forma ge0metricd a fructel0r.

(ulorile aplicate in straturi

consistente

li nuanlele

definesc

forna perei. Porliunile luminoase

sunt redate magistral.

Fundalul nedefinit,

firi

detalii,

(ontlasteaze puternic cu nuanlele

luminoase ale fructelor. Astfel,
Cdzanhe atrage

atenlia asupra

a(estota.

tl .l
|4

Intensifici zonele de lumini

gi

definegte

contururilefiuctelor.

Creeazi o micd protuberanld pe suprafata

portocalei, cu un pic de verde-crom gi un strop de
alb. Apoi adaugi alb 9i pe celelalte fructe, folosind
partea platd a pastelului. Cu vdrful aceluia5i pastel,
traseazd linii dinauntrul concavitdlii marului spre

exterior; apoi adaugi linii aseminitoare, folosind

pastelul brun-inchis. Cu acela5i brun-inchis,
evidenliazd conturul mdrului gi intunecd porliunile
de brun create mai devreme. Estompeazd ugor,
cu degetele, porliunile luminoase.

|I J|

r'Finiseaziportocala

Folosind partea platd a pastelului, adaugd

Drapajul, realizat in nuanle opace asemenea fundalului, are un

pulin rogu-pal portocalei, urmirind forma fructului

aspect mai pulin definit gi contribuie la evidenlierea formelor

pentru a-i accentua conturul. Folosegte pulind

culoare 5i nu apdsa. Estompeazd apoi rogul cu
deoetele.

ronice;i sferice ale fructelor.

l;l
I 'l

AUmplefundalul

Folosind partea plate a pastelului alb, creeazd un fundal, trasdnd mai

multe tu5e verticale 5i orizontale, Ai grijb ca, atunci c6nd te apropii de conturul
fructelor, sd nu-l amesteci cu albul 5i lasd gol spaliul din imediata vecindtate a
perei, pentru a adiuga umbra acesteia.

tr J(

r,Adaudumbtaperei

FoloseSte putin negru pentru a accentua

umbrele din spatele boabelor de strugure. Apoi,
cu partea platd a pastelului, adaugi umbra perei,
estompdnd marginile ce se apropie de fundalul alb.
.'.., l

E-tuB{ffi&ffiH

{*eqFLffiT&

in numAnut
URMATOR

Dezvoltdli
abilitdlile de lucru
ctt acuarelele

si afld:
Cum si transformi

un grup de obiecte

din viala de zi ct zi
intr-o compozilie
multicolord.
. Cum sd oblii o
A Stratuti de culoare

B Fundalul plat

C Umbta

texturd mai bogati

estompati

Pastelurile dau rezultate frumoase atunci

Fundalul deschis 5i plat impinge

Estompind marginile umbrei negre, astfel

c6nd sunt utilizate in straturi su((esive. Am

formele colorate ale fructelor in

incit si

aplicat prima baz; mai deschisi, adiugind

prim-plan.

fundalului, am creat impresia ci umbra

apoi culorile mai inchise, pentru a defini

forma tridimensionali.

se amestece cu culoarea

deschisi
se

topette treptat in lumina naturalb din jur.

suprapunAnd straturi
de culoale.

o Alte sugestii
qi sfaturi despre

amestecul culodlor.

19

BAZA: (UI0AREA

eulorii
'itlii:..

Culoarea este instrumentul cel mai versatil al artistului.

Ea poate impresiona, poate crea spa{iu Si atmosferd,

poate transmite sentimente

rtigtii au descoperit faptul

cd

lumina este principalul factor de

care depinde perceperea culorilor

din lumea

inconjurdtoare abia dupi

inventarea fotografiei, la jumitatea secolului al XIXlea. in vechime, culoarea

vizibild a lucrurilor era consideratd qi cea
,,reald"'. cerul e albastru, iarba e verde insd oare a$a stau lucrurile cu adevdrat?
Dacd privim cerul intr-o zi insorit5, vom

Si

poate conferi iluzia realitd{ii.

LVaca galbend de Ftanz Mart (1880-1916), cu petele albastre

gi cu

fundalul rogu, demonstreazi faptul

ri

existi moduri foarte explesive de a folosi culorile, in afara abordirii realiste.

lumind, deci trebuie sd inlelegem cum

fu

ncqioneazd acest mecanism.

Teoria culofilor

Celelalte trei (oranj, verde qi violet) sunt

culori secundare, pentru ci se oblin prin
combinarea culorilor primare. care sunt
dispuse in cerc la stAnga gi la dreapta lor.
Se poate merge mai deparle qi se poate

observa cd albastrul lui este mult mai

intens deasupra capului nostru, faqd de

Cdnd str5bate o piclturd de apd, lumina

soarelui se divizeazd in spectrul de culori
al curcubeului. Dacd aqezdm culorile in
cerc (vezi imaginea din dreapta, sus), principiile combindrii lor vor deveni cdt se

porfiunea care se apropie de orizont - unde

nu e doar mai luminos, ci prinde qi cAteva

poate de clare. Roqul, albastrul gi galbenul

sunt culori primare: ele sunt culori pure gi

obfine astfel o mare varietate de nuan[e,

nuante de galben. Culorile depind de

nu se pot obfine amestecdnd alte culori.

culorile derivate iqi imprumutd numele de

20

crea o a treia categorie de culori, combinAnd fiecare culoare primard cu culorile

secundare al5turate. De exemplu, albastrul

qi verdele vor da culoarea turcoaz.

Se

fiecare avAnd propriul nume. in genera[.

TEORIA CUTORILOR

CERCUL CUIORItOR

o bazi de neinlocuit pentru lucririletale. Culorile de

Jum;tate dintre culorile cercului (ro5u,

galben, oranj) sunt definite drept,,culori

mai jos se preteazi la o gamd largd de combinalii.

calde" Si sar in ochiul privitorului, in

Dacd ai verde-smaragd, doua feluri de albastru 5i

vreme ce a5a-zisele,,culori reci"din

cealalU jumdtate a cercului
(albastru, violet 5i verde) par,
dimpotrivd, si treaci in planul

'

.'.,.,.:

pe care le dore;ti. incearc;

a

caracteristic;, de exemplu, c6nd

pictezi un peisaj: daci vrei

',"''

indepirtali,

se numesc

se

complementare.

ldngi alta, aceste culori

reacli0neaze gi fiecare incearci s-o

domine pe cealalU. Este o tehnicd
folositd de artigi pentru a crea contrast ti
luminozitate in operele lor.

o piatrd sau o floare cu pigment asemdnitor. Pentru a inv5tra si 1e distingi, e

in revisti etichetele

suficient sd treci

tuburilor de tempera care se gisesc in

magazinele speciaiizate.
Alb gi negru
Ai observat, probabil, cd cercul nu conline
nici alb, nici negru. CAnd lumina cade pe

un obiect. acel obiect absoarbe anumite

lungimi

de

undi

gi reflectd altele

pe cele

corespunzitoare culorii pe care o vedem.

Un obiect negru le absoarbe pe toate, in
vreme ce un obiect alb le reflectd pe toate:
deci, negrul este absenla totald a culorii,
iar albul este amestecul tuturor culorilor.

Brunul
Dar brunul

sau, mai bine zis, maroul?

Un obiect brun absoarbe doar cAteva

lungimi de und[ din spectru qi le reflectd pe toate celelalte. AmestecAnd
toale cele trei culori primare sau toate
cele trei culori secundare in proportii
diferite, putem obtrine o gamd largd de
nuanle de brun.

Claude Monet (1840-1926)

folosea culoarea pentru a crea luminozitate

gi

nuferii par

atmosferi. in acest tablou,

a se dizolva in apa helegteului.

(ulofi calde giculori teci

Culorile se subimparl in ,,calde" qi ,,reci",
cum reiese qi din imaginea de mai sus.
Ele mai pot fi clasificate gi ca opace sau
translucide, inchise sau deschise, transparente sau dense, subliri sau corpolente,
vibrante sau mate, strdlucitoare sau $terse.
Vom vorbi mai mult despre aceste caracteristici in numerele viitoare.
aqa

sd

foloseSti albul.

nu abuzezi de negrul pur, pentru

ci

poate,,ucide" pdnza. Amestecul dintre umbri-arsi 5i

GI
[F] l:l w'l
I

K09u pE cApMru

Ro9u-cARMrN

I
I

ALFA9IRU-

cOBALl

LI r-l
tFl wl trl
I

i-Fl I
I
I

1a

griji si

albastru-ultramarin este un excelent substitut.

afli in opozilie, in structura cercului,

Puse una

Ai

le poli da o culoare

verde-albistruie. Culorile care

"

doui cite doui, fdrd

s; amesteci t0ate cul0rile,

ca

pomil 0rn Iunoal 5a para mal

'

doui de galben, poli obline toate nuantele de verde

doilea. Poli profita de aceasti

,.',

t,

Existi culori care, amestecate intre ele, pot c0nstitui

ALBA5IRIj.

ULTMMARTN

lvERpE-eMAMcp

lI

@]
I

NE6Rurv0Rru

eeLruu

pE

cApMru

norr*ot*ol

0CRU-GALtsEN

oruorntot

UMBM-AR9A

DESCOPIRA NOI TEHNICI

Un cold
Nu existd limite ale

floral

,"1

,'.'

imag inalie i atunc i c dnd

creezi un colaj. Pogi

folosi materialele tale

preferate

Si

poli

interpreta subiectul

cilt

se

poate de liber.

aterialul pentru un colaj poate

fi

gdsit oriunde. Aruncd o

privire prin revistele pe care le

ai prin casI, de exemplu. Paginile lor sunt
cu siguranf5 pline de imagini, forme qi

culori pe care le pofi decupa pentru

Pofi folosi ofice material pe care-l ai la indem6ni pentru

crearea colajului: de la tot ce gisegti intr-o revisti veche sau

intr-un catalog, pdni

la f6gii de

hirtie dintr-un ambalaj.

lucrarea ta.
Alege o imagine
Revistele de grddindrit qi cataloagele cu
semin[e - sau cdr[ile pogtale cu aranjamente florale - sunt perfecte penhl a crea
vasul cu flori din acest exerci{iu. Trebuie
doar sd alegi qi sd decupezi imaginile qi
culorile pe care le preferi.
Dintre toate tipurile de hAfiie care se
pot folosi pentru colaj, hArtia velini e cu
siguraa{5 cea mai potrivitd. Un singur strat

22

Creioane:29gi2H

de hdrtie este transparent, deci culoarea

gi forma de sub el vor rdmdne vizibile.
Aici am folosit hArtie velind pentru fundal,

prin care se vede imaginea desenati

dedesubt, pdstrdnd efectul de culoare.
Existd numeroase tehnici de a realiza
colaje. Ji se pare dificil de obfinut acest
vas cu flori? Deseneazd.,pur gi simplu,
figura din centru gi apoi umple-o,lipind

mici bucdtrele de hdrtie.

0 riglA giun cutter

banditadezivd opaci
Spray adeziv

gilipici

pentruhArtie
CAtevaloi de calc
HArlie velin| albastrd gi roqie

Revistede grildinirit

(OLAJUt.

VAS

(U

FTORI

it'tctpt

;l
rI

)Xeroxeazigiapoi
(optaza-.tmagtnea

folosind foaia de calc

Xeroxeazi

fotografia vasului
cu flori, mdrind-o.
Fotocopia va face

contururile mai
vizibile. Xeroxul
trebuie si fie setat
pe tonuri deschise,

)
&

astfel ca liniile
inchise sd iasd in
eviden!d. Agazd
apoi foaia de calc
deasupra imaginii

transfera. Apoi intoarce din nou foaia

de calc, ataz-o peste o foaie de hArtie albd
gi, cu creionul 2H, treci din nou peste
contururi, apds6nd astfel incdt acestea si
se imprime pe hArtie. Apoi di la o parte
foaia de calc Ai finiseazd conturul cu un
creion 28.

5i

MERGI MAI DEPARTE

Odatd ob{inut conturul, pofi incepe sd definegti imaginea in detaliu. Decupeazd

bucXtri de hdrtie diferite ca form5, textur5 gi culoare qi lipeqte-le pe hdrtia velin5,
pe por{iunea care corespunde fundalului.

)Iraseaziformele

JQ corolelor

4;ffiH,l.,.,

Pentru ca formele de
h6rtie coloratd sd se

Apoi alege cdteva foi

imbine corespunzdtor cu formele din

desen - chiar dacd
acest lucru nu e
neaperat necesar -/
traseazd pe foaia de
calc c6teva corole.

)Aplicifundalul
StropeSte cu

de hArtie colorat5,
pune-le sub foaia de
calc gi decupeazi pe
conrur.

II
v

)Adaugi

masa

lotte

spray adeziv h6rtia

velind albastrd gi
intinde-o pe foaie,

Stropette cu spray
adeziv h6rtia velind
rogie 5i lipegte-o pe

astfel inc6t sd

porliunea ce va

acopere desenul cu

reprezenta masa.

5i

intoarce foaia de calc si treci din nou

a nu distorsiona imaginea c6nd o vei

cu un creion 28.

florile

pe hSrtie

cu creionul peste liniile conturului, pentru

traseazi contururile

/f

Alransferi imaginea

jumdtate

Decupeaz6, cu

din vas. Cu ajutorul

cutterului, decu-

ajutorul cutterului,
conturul vasului gi al

peazi por!iunea
unde vei lipi h6rtia

florilor, tndepirt6nd
cu grijd h6rtia velini
albastr6 de pe

velind rogie
reprezentAnd masa.

porliunile

DESCOPERA NOI TEHNICI

If

)Apliciflorite
Acum incepem

sd aplicdm
Dacd

ili scapi cutterul

gi

,,ciupelti"hdrtia

prea mult din ea, nu-ii face grijil Totul se poate remedia
cu putina bandi

adezivi opaci (o banda

hirtie moale,

florile.

Lipegte corolele
pe care le-ai

sau daci, din gre;eala, tai

decupat mai
devreme in locurile

de

care se g;sefte

care le corespund;
decupeazd apoi
nigte forme, la

in orice magazin specializat).

5e folosegte intr-un mod

int6mplare, din

foarte simplu: intorci foaia de

h6rtia coloratd.

lucru 5i lipegti banda adezivi

Nu conteazd dacd

in locul unde ai tiiat grelit.

se

vid liniile

desenului de
dedesubt.

O I.UCRARE COMPTETA

De(upeazi poze cu flori dintr-o

lfQ de gridinirit

revisti

Alege imaginile care-li plac cel mai mult,

decupeazd-le 5i lipegte-le apoi in pozitiile
rdmase goale.
5r r.A sFAR$tT...

Dupi ce-ai adiugat petaleie gi florile,

lipegte cAteva fdqii de hdrtie coloratd
care sA reprezinte tulpinile, p6nd c6nd
egti mulEumit de rezultar. Adaugd apoi
vasul gi umbra.

A
A Lipegtevasul gi umbra
Decupeazd umbra din h6rtia velind
albastri 5i lipette-o, apoi alege h6rtia pe
care o preferi pentru vas. in fine, folosegte
rigla ti cutterul pentru a tdia marginile
lucrdrii.

Q
/

Pulin realism

Am decupat fotografiile
cu

flori dintr-o revistd de

gridindrit. Acestea

Fomele corolelor

Fundal din

hirtie

straturi de imagini.

velini

au fost decupate la

Am ales hdrtia velini

un qablon (stencil)

intamplare din hertia

pentru ca este

in timp ce anumite corole

contrasteazi cu corolele

velini, altele au fost

translucidd, fic6nd astfel

de h6rtie.

decupate urm6nd o

vizibile liniile conturului.

formd anume.

Cum s5-qi creezi

personalizat.

Cumsdfoloseqti
nisipul pentru a

oblhe efecte
speciale.

24

CUTORI COMPTEMENTARE
Artigtii llucreaz[. adesea cu perechi de culori, numite opuse sau com-

HARTIE LUCIOAsA
-\;e.sL se oblle trec6nd pasta de celu-:2. :e sub o presd fierbinte, care ac[io:-e;:i plecum fierul de c5lcat pe material;

..::i.

hArtia devine netedd qi lucioasd,

perfecti
pentru ilustratiile migdloase
--d
realizate in peni{d cu tug.

HARTIE PENTRU PASTET

Pastelurile se prepard pebazd de ceard,
ulei sau cretd. Pentru a le face sd adere pe
suprafa[a hdrtiei, trebuie sd folosim o
foaie cu mici stria{ii. Acestea contribuie
la fixarea pastelului pe pagind, nu-l lasd
s6 se intindd qi dau mai multd consistenld

culorii. Pentru a ajuta culoarea sd se

fi prote-

fixeze pe hdrtie, lucrarea poate

jatd cu un spray special. Existd mai multe

nuante de hArtie pentru pastel - de la alb,
la rogu, violet sau negru. Nuanfa hArtiei
poate influenla rezultatul final.

plementare. Prin efectul vizual pe care il creeazS, roqul e opusul verdelui, iar oranjul, opusul albastrului. Cdnd sunt aldturate doud culori
complementare, acestea,,reaclioneazd", crednd un contrast puternic.
Dacd incercim sd privim fix un obiect de culoare rogu-pal, timp de
doud minute, mutdndu-ne apoi privirea pe trn perete alb, vom avea
impresia cd vedem o patd de culoare verde, complementara roqului;
acesta este un efect optic comun. Acelaqi lucru se intdmpld qi cu celelalte perechi de culori. Este important de relinut faptul c5, din cauza

agen[ilor chimici din tempera, dacd amesteci doud culori complementare, nu vei obline intotdeauna culoarea la care te-ai fi a$teptat.

TUNGIME DE UNDA
Conform teoriilor qtiinfifice actuale, lumina circuld sub formd de unde, care pot
avea diverse lungimi. Cdnd unda cea mai

este acela de a aseza obiectele pe masd

(sau pe un alt suport), intr-o ordine ca-

racteristici. De exemplu, numeroase

ampld pe care o putem percepe ne atinge

naturi moarte pictate de Cezanne, care au

ca subiect fructele, au fost realizate in

ochiul, ea stimuleazd centrii nervoqi,

acest fel.

fdcdndu-ne si vedem culoarea rogie. Iar

cdnd ochiul nostru percepe unda cea mai
scurtd, stimularea centrilor nervoqi determind aparilia culorii albastre. in acelaqi
fel apar toate celelalte culori, determinate
de lungimile de undd cuprinse intre albastru qi roqu. Oamenii de gtiinli incl cerceteazd. mecanismul exact al acestui
proces.

HARTIE RUGOASA

NATURA MOARTA

Acest tip de hdrtie este presat la rece. Are

o texturd granulatd gi este potrivit pentru
desen, pastel qi picturd in tempera. Se
potrivegte perfect reddrii panoramelor gi
peisajelor marine, iar aspectul s5u brut,

Este un termen care se refer5, in general,

la o compozilie de obiecte, ce se deosebegte de peisaj gi portret. Naturile moarte
sunt in mod obignuit plasate in interior gi

caracteristic, conferd personalitate lucrdrii.

sau de mobilier,

reprezintd, diferite obiecte de uz casnic

flori

sau fructe. Primul

lucru pe care-l face, de regulS, artistul

SFUMATO

Cdnd doud culori vin in contact, ele se

amestecd gi dlfuzeazd,. Acest termen se

refer5, de obicei, la lucrdrile in acuareld. Spre exemplu, Joseph Turner a

fost un expert al acestei tehnici,

folosind-o magistral in operele sale.

COTAJ

Colajul este o lucrare compusd din

SPECTRU

materiale diferite. Pentru colaje c6t mai

creative, se folosesc decupaje din ziare
gi reviste, in combina{ie cu materiale
textile; se finiseazd cu tempera qi pasteluri; sau, la scard mai mare, se integreazl diverse obiecte gi materiale de uz
cotidian, g5site in casd sau pe stradl.
Practic, seutilizeazd cu imaginalie orice
lucru care poate fi lipit pe o suprafa{d
planI. Cdndva, colajul era un joc de
copii. Insi dadaigtii qi suprarealigtii

Se gtie cd, dacd treci o razi luminoasd

printr-o prism5, vei obline culorile
curcubeului. Acest lucru se intdmpld

secolului XX l-au reinventat, fdcdnd din

el un

exponent de seam5

moderne.

al

artei

pentru cd ochii nogtri percep lumina asemenea unui compus al celor qapte culori

principale

care alcdtuiesc spectrul

- -gi al amestecurilor infinite
dintre ele. In funcfie de structura lor
cromatic

chimico-fizici, obiectele reflectd anumite

secliuni ale spectrului, in vreme ce pe
altele le absorb. Cdnd vedem, de exemplu, culoarea rogie, aceasta se int0mpli
pentru cI obiectul pe care il privim

reflectl doar roqul gi absoarbe tot restul

spectrului.