Argument

Institutul Patrimoniului Cultural a fost fondat în anul 2006 cu scopul de a reuni cercetările asupra
patrimoniului artistic, etnografic și arheologic al țării într-o singură instituție de cercetare. Pentru
realizarea acestui scop au fost fuzionate trei instituții de cercetare cu o istorie îndelungată în cadrul
AȘM (1945): Institutul de Istorie a Artelor, Institutul de Arheologie și Etnografie și Institutul de
Cercetări Interetnice. Institutul Patrimoniului Cultural pe parcursul anilor și-a realizat cu succes
misiunea implementând numeroase proiecte de cercetare și realizând numeroase studii, monografii,
articole și alte tipuri de publicații. Rezultatele științifice publicate în cele 3 reviste ale IPC de
categoria superioară A, indexate internațional (SCOPUS ș.a.), culegerile de studii, monografiile
științifice servesc ca bază a comunicării dintre etnii, la cunoașterea și înțelegerea reciprocă.
Impactul social-economic de durată ( nu e imediat)
- Cercetarea culturii tradiționale a românilor și etniilor conlocuitoare oferă un suport important
pentru înțelegerea particularităților etnice, culturale a fiecărei comunității ce stă la baza stabilirii
coeziunii inter-etnice și celei sociale din țară.
- Va creste prestigiul țării la nivel internațional și încadrarea producțiilor de artă de valoare în
circuit internațional
- Conservarea valorilor culturii naționale este o resursă importantă a dezvoltării continuă.
- Valorificarea acestei resurse în dezvoltarea țării poate avea loc doar prin cercetarea științifică
veritabilă care poate deosebi valorile adevărate de nonvalori, autenticul de neautentic. Altfel producția
culturală și propaganda industriei turistice va umple spațiul public de produse „non culturale” în goana
după profit care în cele din urmă va dăuna imaginii țării, economiei naționale promovând nonvalorile
drept valori, va conduce la pierderea interesului față de Republica Moldova ca țară a lipsei de identitate.
Consecințe:
Încetarea cercetărilor în domeniul artelor și etnologiei, dispersarea puținelor cadre științifice din
domeniu și emigrarea unora în urma lichidării IPC va avea consecințe ireversibile: lipsirea Republicii
Moldova de suport științific și teoretic în valorificarea și promovarea identităților culturale, promovarea
culturii tradiționale și celei profesioniste; pierderea autenticității, degradarea valorii artistice și a
originalității operelor de artă și elementelor culturii tradiționale; pierderea profesionismului și calității
științifice în promovarea valorilor culturii naționale în plan turistic, economic, recreativ; scăderea
calității producției culturale în lipsa unei expertize și critice profesioniste; va fi imposibilă salvgardarea
și conservarea patrimoniului cultural tradițional în lipsa specialiștilor calificați care vor fi dispersați,
disponibilizați sau vor emigra; de salvgardarea patrimoniului cultural se vor ocupa persoane
neprofesioniste care vor dăuna.
Fără cercetări științifice salvgardarea patrimoniului cultural artistic, etnografic nu va putea avea loc,
identitatea promovată în plan intern și extern va fi una neautentică, va duce la diminuarea interesului
față de valorile culturii naționale din Republica Moldova, deoarece la baza promovării nu vor sta
cunoștințele științifice. Intenția de reducere a cheltuielilor prin lichidarea Institutului Patrimoniului
Cultural în calitate de instituție de cercetare va conduce la pierderi economice și de imagine mult mai
mari.
Motivarea Ministerului Culturii: lipsa de finanțare, celelalte Instituții de cercetare au fost afiliate
Universităților de profil, în Europa la fel Instituțiile de cercetare sunt încadrate instituțiilor de
învățământ, va fi creat un institut al patrimoniului fără cercetare!!!!!!! (doar cu investigații de teren!),
orientat spre circuitul turistic.
Obiectivele reorganizării întreprinse de Ministerul Culturii:
Lichidarea Institutului Patrimoniului Cultural în calitate de instituție de cercetare
(În urma reorganizării proiectele de cercetare vor fi transferate altor organizații, echipele vor fi
dispersate, iar o parte din cercetători va fi disponibilizat. După finalizarea proiectelor implementate (31
decembrie 2023) soarta cercetătorilor este incertă, posibil își vor pierde locul de muncă în cazul în care
cercetările nu vor fi finanțate. Se va economisi pe disponibilizarea personalului de conducere și auxiliar
care va fi disponibilizat)
Transformarea Institutului Patrimoniului Cultural în instituție de salvgardare a patrimoniului
cultural (fără cercetare !!!, doar investigații de teren, in mare parte de nespecialisti)
IPC în calitate de persoană juridică va fi absorbit de Agenția Arheologică, Agenția de Inspectare și
Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a
Patrimoniului Cultural Imaterial, în cel mai bun caz de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.
Instituția se va ocupa de salvgardarea și conservarea patrimoniului imobil în mod principal de
monumente. Componenta de cercetare din instituție va fi exclusă. Posibil să fie schimbată denumirea
IPC în Agenția Națională a Patrimoniului, sau IPC va avea statut de agenție.
Instituții de cercetare științifică similare Institutului Patrimoniului Cultural în ale Țări din
regiune
România (6 instituții similare): Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”; Institutul
„Bucovina” Rădăuți; Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, București; Institutul de Antropologie
Francisc I. Rainer, București; Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, Institutul
”Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca.
Ucraina (3 instituții similare): Institutul Studiul Artelor, Folclor și Etnologie „M. Rylski”, Kiev,
Ukraina; Institutul de Etnologie a Academiei Naționale a Ucrainei, Lvov; Institutul de Studii Culturale a
Academniei Naționale a Ucrainei (institutu7 de culturologie)
Bulgaria (2 instituții similare): Institutul Studiul Artelor a Academiei de Științe din Bulgaria; Institutul
de Etnologie și Studii ale Folclorului cu Muzeul Etnografic la Academiei de Științe a Bulgariei.
Polonia (3 instituții similare): Institutul de Etnologie și Antropologie Culturală, Universitatea din
Varșovia; Institutul de Studii Poloneze și Culturale, Universitatea Opolski; Institutul de Arheologie și
Etnologie Academia Polonă de Științe.
Ungaria (4 instituții similare): Institutul de Etnologie al Academiei de Științe Ungare; Institutul de
Etnologie Maghiară și Antropologie; Institutul pentru Istoria Artei, Centrul de Cercetare pentru Științe
Umaniste, Academia Maghiară de Științe; Institutul Maghiar de Cultură și Arte.
și multe altele
Republica Moldova este din puținele țări europene care dețin un Patrimoniu Imaterial în formă activă
(în mediu firesc, țărănesc), în marea majoritate a țărilor a dispărut și nu mai poate fi recuperat (oamenii
– purtători mai mor, cu regret)