Asemănarea triunghiurilor

O selecție de probleme de
geometrie elementară pentru
gimnaziu
Constantin Chirila
Colegiul Naţional “Garabet Ibrãileanu”, Iaşi
 Repere metodice ale predării asemănării în gimnaziu

Parcurgerea unității de învățare ,,Asemănarea triunghiurilor”-la clasa a

VII-a are ca finalități înzestrarea elevului cu competențe care să-i
permită:
Exprimarea ideilor privind asemănarea în vocabularul proporțiilor
Aplicarea rezultatelor-teorema fundamentală a asemănării, criterii de
asemănare-în rezolvarea de probleme practice
Programa școlară cuprinde următoarele competențe specifice, relativ la
tema menționată:
CG1-6. Identificarea perechilor de triunghiuri asemenea în configuraţii
geometrice date
CG2-6. Stabilirea relaţiei de asemănare între două triunghiuri prin
metode diferite
CG5-6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în corelaţie cu proprietăţi
calitative şi/sau metrice
CG6-6. Aplicarea asemănării triunghiurilor în rezolvarea unor probleme
matematice sau practice
Conținuturi necesare pentru
înțelegerea relației de Teorema lui Thales
asemănare O paralelă la una din laturile unui
Este esențial să se conștientizeze la triunghi, determină pe celelalte două
nivelul înțelegerii elevilor, faptul că laturi sau pe prelungirile lor, segmente
prin asemănare se măresc/
proporționale.
micșorează distanțele dintre puncte,
dar se păstrează forma figurilor Teorema reciprocă(Thales)
geometrice. Dacă o dreaptă determină
Punerea în evidență a mărimilor segmente direct proporționale pe două
proporționale este realizată printr-o laturi (prelungirile lor) ale unui triunghi,
gamă variată de probleme rezolvate atunci dreapta este paralelă cu cea de-a
de elevi în clasa a VI-a. În vederea treia latură a triunghiului ( dreapta nu
predării relației de asemănare a conține nici un vârf a triunghiului)
figurilor geometrice un rol
fundamental îl joacă teorema lui
Thales și reciproca acesteia. Aplicații
directe ale teoremei lui Thales, a
căror demonstrație este instructivă
sunt teorema bisectoarei interioare
și teorema bisectoarei exterioare.
Asemănarea triunghiurilor
Definiție
Fie triunghiurile ABC și A’B’C’. Dacă
(1) Unghiurile A,B,C sunt respectiv
congruente cu unghiurile A’, B’, C’ si
AB BC CA
(2)
 
A' B ' B 'C ' C ' A '

spunem că există o asemănare între

triunghiurile ABC și A’B’C’ și se
notează cu ∆ABC ~∆A’B’C’.
Definiție
Două triunghiuri ABC și A’B’C’ se
numesc asemenea, dacă între ele
există cel puțin o asemănare.
Teorema fundamentală a
asemănării
Fie triunghiul ABC și DE||BC, A≠D,
DϵAB, EϵAC.
Atunci ∆ADE~∆ABC.
Observația 1
Noțiunea de asemănare se poate
extinde și pentru poligoane.
Observația 2
Pe baza teoremei fundamentale a
asemănării se stabilesc condiții
necesare și suficiente de
asemănare a triunghiurilor, numite
cazuri sau criterii de asemănare.
Observația 3
Relația de asemănare este o relație
de echivalență pe mulțimea
triunghiurilor din plan.
 Clase de probleme relativ la asemănare
Proprietăți ale unor configurații geometrice
Relații între lungimi, arii sau volume ale unor figuri/corpuri
geometrice
Probleme de coliniaritate- teorema lui Menelaos
Probleme de concurență- teorema lui Ceva
Relații metrice- teorema înălțimii, teorema catetei,
teorema lui Pitagora
Probleme de fixare a
cunoștințelor

Problema 1
Se consideră
ortocentrele H și H’
ale triunghiurilor
ABC și A’B’C’ .
Dacă
∆BHC~∆B’H’C’
atunci
∆ABC~∆A’B’C’
Problema 2
Fie ∆ABC~∆DEF, MϵBC și
NϵEF. Demonstrați că
triunghiurile ∆ABM~∆DEN
în următoarele ipoteze
suplimentare:
a) AM și DN sunt
mediane;
b) AM și DN bisectoarele
interioare/ exterioare
ale unghiurilor cu
varful în A, respectiv în
D;
c) AM și DN înălțimi;
d) MA:MB=NE:NF
Teorema lui Menelaos
Fie ∆ABC și punctele A’ϵBC, B’ϵAC
și C’ϵAB.
Punctele A’, B’ și C’ sunt coliniare
dacă și numai dacă are loc
relația:

A' B B 'C C ' A

  1
A 'C B 'A C 'B
Teorema lui Ceva
Fie ∆ABC și punctele A’ϵBC, B’ϵAC
și C’ϵAB.
Dreptele AA’, BB’ și CC’ sunt
concurente într-un punct P dacă
și numai dacă are loc relația:

BA ' CB ' AC '

  1
A 'C B 'A C 'B
Teorema lui van Aubel
Fie ∆ABC și punctele A’ϵ(BC),
B’ϵAC și C’ϵAB.
Dacă dreptele AA’, BB’ și CC’ sunt
concurente într-un punct P are
loc relația:

B ' A C ' A PA
 
B ' C C ' B PA '
Ind. Se aplică teorema lui
Menelaos pentru ∆AA’C și
punctele coliniare B,P,B’; se
aplică th. Menelaos pt ∆AA’B și
punctele coliniare C,P, C’. Se
sumeaz[ rela’iile ob’inute etc.
Problema 3
Se consideră un triunghi
neisoscel ABC. Bisectoarele
exterioare corespunzătoare
unghiurilor cu vârfurile în A, B și
C, intersectează dreptele BC, AC,
respectiv AB în punctele A’, B’,
respectiv C’.
Să se arate că Punctele A’, B’ și C’
sunt coliniare ( dreapta antiortică
a triunghiului ABC).
Ind. Se aplică teorema
bisectoarei unghiului exterior și
rezultă A’B/A’C=AB/AC etc. Se
înmultesc rapoartele si se obține
reciproca teoremei lui Menelaos.