Teorema lui Thales

Thales din Milet (624 - 546 î.Hr.), după cum afirmă Proclus, ar fi cunoscut teoremele privitoare
la triunghiurile asemenea, cu ajutorul cărora a măsurat depărtarea unui vas de la țărmul mării.
De asemenea, tot cu ajutorul unor teoreme de geometrie, el ar fi măsurat înălțimea marii
piramide a lui Keops.
Astăzi, sub numele de „teorema lui Thales” sunt cunoscute legăturile care există într-o
configurație de cinci puncte, ABCDE, unde A, B, D sunt coliniare, A, C, E sunt coliniare, iar DE
este paralel cu BC.
De aici se pot lămuri mai departe asemănărea a două triunghiuri (șase puncte) și mai departe,
asemănarea a două figuri geometrice în spațiul tridimensional sau cu mai multe dimensiuni. Se
poate caracteriza o geometrie prin atributul „thalesiană”, indicând că în acea geometrie
funcționează teorema lui Thales.
Pentru a demonstra teorema lui Thales este necesară noțiunea de „comensurabilitate”. Cu alte
cuvinte, segmentele care intervin trebuie să aibă o măsură comună, iar raportul lor trebuie să
fie un număr rațional.
Cum, în general, două segmente nu sunt comensurabile, în geometria modernă apar noțiunile
de „număr real”, „corp”, „spațiu vectorial”, „transformare liniară” și până la urmă „omotetie”
(adică asemănare în cel mai general caz), care pot valida teorema lui Thales și pentru alte
triunghiuri cu laturi incomensurabile.

Demonstrație pentru segmente comensurabile[modificare | modificare sursă]

Cazul AD = DB[modificare | modificare sursă]

Cazul AD = DB

În acest caz, se prelungește DE până întâlnește în M paralela dusă prin C la AB.

Așadar DM || BC și MC || DB, deci DMCB este un paralelogram iar DB = MC.
Atunci: AD = DB = MC.
Rezultă că triunghiurile ADE și CME sunt egale (cazul ULU de egalitate). În concluzie,
AE = EC și
AE:EC = AD:DB ( = 1 )

Linia mediană a unui trapez[modificare | modificare sursă]

 DE este linia mediană a unui trapez

În trapezul AA'BB' se duce prin A o paralelă la A'B' , care taie DE și BB' în M,

respectiv N.
Se știe deja că AM = MN. Cum AMEA' și MNB'E sunt paralelograme, rezultă:
A'E = AM = MN = EB', A'E:EB' = AM:MN = AD:DB și
A'E:EB' = AD:DB

Segmente comensurabile[modificare | modificare sursă]

Pentru ca demonstrația să poată fi facută, trebuie ca dreapta MN să taie AB în

segmente AM și MB comensurabile (care au ca lungime multiplii unei aceleiași unități
de măsură)

Fără a pierde din generalitate, să presupunem că AM:MB = 5:3. Se duc drepte

paralele cu baza BB' prin punctele care reprezintă măsura comună a
segmentelor AM și MB. Dreaptele paralele vor împărți A'B' de asemenea în
segmente egale, pentru că fiecare trei paralele alăturate trasează un trapez și
linia lui mediană. Așadar A'N:NB' este de asemenea egal cu 5:3. În concluzie,
AM:MB = A'N:NB' Q.E.D.

Limita acestui raționament[modificare | modificare sursă]

este dată de existența segmentelor incomensurabile, cum ar fi de pildă 1:√2.
Oricum, un astfel de raport poate fi oricât de bine aproximat prin numere
raționale (adică prin segmente comensurabile)
AM:MB ≈ A'N:NB'