!

Analizați asemănările și deosebirile dintre poezia „Facerea lumii” de Tudor Arghezi și capitolul „Facerea (Geneza)” din Biblie

Biblia Facerea lumii de Tudor Arghezi

Facerea (Geneza) Cand a fost, la inceput,
Nu era nimic facut.
Capitolul 1 Lumea toata era goala,
1. La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. Ca o tidva ca o oala.
Era noaptea peste tot,
2. Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Ca-n cutia cu compot.
Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Era ceata,
3. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină. Ca-n borcanul cu dulceata,
4. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de Si tacere,
întuneric. Ca intr-un hardau cu miere.
5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte. Şi a fost Pe atuncea, Dumnezeu,
seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi. Singur, o ducea cam greu;
Ar fi vrut sa vada soare,
6. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de Ca apune si rasare
ape!" Şi a fost aşa. Si sa stea intotdeauna
7. A făcut Dumnezeu tăria şi a despărţit Dumnezeu apele cele de sub tărie de apele Macar de vorba cu luna.
cele de deasupra tăriei. Ar fi vrut si el, saracul,
8. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost Sa asculte pitpalacul,
seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua. Ciocarlia, pitigoiul,
Si campia cu cimpoiul.
9. Şi a zis Dumnezeu: "Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se arate Dar in noaptea asta chioara
uscatul!" Şi a fost aşa. şi s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor şi s-a Nu era o cioara!
arătat uscatul. N-avea nici pe cin' sa certe
10. Uscatul l-a numit Dumnezeu pământ, iar adunarea apelor a numit-o mări. Şi a Si n-avea nici cui sa ierte.
văzut Dumnezeu că este bine. Pentru ca, vedeti,
11. Apoi a zis Dumnezeu: "Să dea pământul din sine verdeaţă: iarbă, cu sămânţă Nu erau baieti;
într-însa, după felul şi asemănarea ei, şi pomi roditori, care să dea rod cu Nici mici
sămânţă în sine, după fel, pe pământ!" Şi a fost aşa. Ca niste pici;
Nici mari
12. Pământul a dat din sine verdeaţă: iarbă, care face sămânţă, după felul şi după Ca niste strengari.
asemănarea ei, şi pomi roditori, cu sămânţă, după fel, pe pământ. Şi a văzut Si nu erau nici rochite,
Dumnezeu că este bine. Adica fetite,
13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia. Cu zulufi si cosite.
14. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe Seara, -ngenuncheat in pat,
pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească Nu era nici un baiat
anotimpurile, zilele şi anii, Si nici o fata
! Analizați asemănările și deosebirile dintre poezia „Facerea lumii” de Tudor Arghezi și capitolul „Facerea (Geneza)” din Biblie

15. Şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a Cu rugaciunea neinvatata.
fost aşa. Pentru ce? Pentru ca zic:
Nu era inca nimic!
16. A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru
Si, de buna seama,
cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii, şi stelele. Cum ar fi fost ceva fara mama?
17. Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul, Fara mama si fara tatuc
18. Să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Nu se poate face nici un papuc.
Dumnezeu că este bine. Si nici bomboane si jucarii
19. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra. Nu erau.Finca nu erau copii.
Dar Dumnezeu sa pus
20. Apoi a zis Dumnezeu: "Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele şi păsări
Sa lucreze colo, sus,
să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului!" Şi a fost aşa. A luat o foarfeca odata
21. A făcut Dumnezeu animalele cele mari din ape şi toate fiinţele vii, care mişună Si hartie neliniata.
în ape, unde ele se prăsesc după felul lor, şi toate păsările înaripate după felul A luat un ghem de sfoara
lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Si i-a dat drumul afara,
22. Şi le-a binecuvântat Dumnezeu şi a zis: "Prăsiţi-vă şi vă înmulţiţi şi umpleţi Din cer in mare,
apele mărilor şi păsările să se înmulţească pe pământ! Si scoase soarele cat o caldare.
A luat clei si pap
23. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea.
Si-a facut un crap.
24. Apoi a zis Dumnezeu: "Să scoată pământul fiinţe vii, după felul lor: animale, Si pe langa clei
târâtoare şi fiare sălbatice după felul lor". Şi a fost aşa. A luat o punga cu scantei,
25. A făcut Dumnezeu fiarele sălbatice după felul lor, şi animalele domestice după Si facu si luna
felul lor, şi toate târâtoarele pământului după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că Si stelele, una si una.
este bine. Caci, uitasem, pasamite,
26. Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca Niste foarfeci ruginite
SI niste materiale,
să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile
Niste mucavale,
ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!" Niste coca, niste glomotoace,
27. Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a Niste prafuri, cu care Sfintia Sa n-avusese ce face.
făcut; a făcut bărbat şi femeie. Si cam fara ea sa vrea,
28. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi Facu omul dupa stea,
pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, Facu struguri pentru om,
peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot Si asa, pom langa pom,
pământul!" Flori cu flori si ape-n ape,
Totul gata fu aproape,
29. Apoi a zis Dumnezeu: "Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa
Dumnezeu facu, Vasile,
pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana Lumea toata-n sase zile.
voastră. Si dupa trei saptamani
! Analizați asemănările și deosebirile dintre poezia „Facerea lumii” de Tudor Arghezi și capitolul „Facerea (Geneza)” din Biblie

30. Iar tuturor fiarelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor ce Se freca pe mini,
se mişcă pe pământ, care au în ele suflare de viată, le dau toată iarba verde spre Multumit
hrană. Şi a fost aşa. Ca a ispravit.
Nitam-nisam
31. Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte. Şi a fost seară şi Omul sa numit Adam.
a fost dimineaţă: ziua a şasea. Adam era cirn
Capitolul 2 Si scurt cat o coada de tirn.
1. Aşa s-au făcut cerul şi pământul şi toată oştirea lor. Eva, cam peltica,
2. Şi a sfârşit Dumnezeu în ziua a şasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua Nu putea sa zica
a şaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut. Nici Petrica, nici Costica.
3. Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că într-însa S-a Zicea strica-n loc de striga,
Zicea flica-n loc de frica,
odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut şi le-a pus în rânduială.
Zicea chie-n loc de scrie,
4. Iată obârşia cerului şi a pământului de la facerea lor, din ziua când Domnul Zicea cate-n loc de carte.
Dumnezeu a făcut cerul şi pământul. Si etie, nu hartie,
Si ace cu mangalie,
Si chion, si nu creion.
Si nu putea sa zica nici Ion
Si Adam sa suparat
Ca vorbea cam scilciat.
Cand vorbim si povestim,
Ca sa lamurim,
Baiatul si fata
Erau de trei zile gata.
Erau mici,
Insa voinici,
Rumeni, iuti si dolofani
Ca la cinci sau sase ani.
Tinandu-se-n livada,
De mana, ca sa nu cada,
Numarau mereu pe deste,
Ce au si ce mai lipseste.
Caci feicare simtea
Ca ii lipseste ceva,
Si ce lipsea nu stia.
Stiti ca tot eu am ghicit
Si va spun ce le-a lipsit,
N-aveau cu ce sa se joace:
! Analizați asemănările și deosebirile dintre poezia „Facerea lumii” de Tudor Arghezi și capitolul „Facerea (Geneza)” din Biblie

Finca n-aveau dobitoace.

Dumnezeu si el uitase
Sa le faca-n sase zile,
Dobitoacele,
Dar pastra cojoacele,
Copcile, tiparele,
Puse degetarele,
Puse ata-n ace,
Si-ncepu sa faca dobitoace

Observații: