UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN

BACĂU
Facultatea de Științe
Str. Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-571012
www.ub.ro; e-mail: stiinte@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII INFORMATICĂ-IFR

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Crișan Gloria Cerasela Absolvent: Mihai Andrei

Bacău
2023
 UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
Facultatea de Științe
Str. Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-571012
www.ub.ro; e-mail: stiinte@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII INFORMATICĂ-IFR

Platformă web pentru o unitate școlară

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr.Crișan Gloria Cerasela Absolvent: Mihai Andrei

Bacău
2023
 CONȚINUT
INTRODUCERE ............................................................................................................................ 3
CAPITOLUL I. STADIUL TEMEI ÎN BIBLIOGRAFIE ȘI RECOMANDĂRI .................... 4
1.1 Studiul existentului ............................................................................................................... 4
1.1.1Tribler Campus - Moodle .............................................................................................. 5
1.1.2 Blackboard Mobile Learn............................................................................................. 6
1.2. Argumente............................................................................................................................ 8
1.3 Cerințe ................................................................................................................................... 9
1.4. Specificații ..........................................................................................................................10
1.4.1. Solicitări operaționale ................................................................................................10
1.4.2. Solicitări de actualizare date .....................................................................................10
1.4.3. Restricții ......................................................................................................................10
Capitolul 2 Tehnologii software utilizate în realizarea aplicației ...................................11
2.1. MySQL ...............................................................................................................................11
2.2. PHP .....................................................................................................................................14
2.3 HTML..................................................................................................................................16
2.3.1 Istoria HTML-ului ......................................................................................................16
2.3.2 Definiția HTML ...........................................................................................................17
2.3.3 Caracteristicile HTML................................................................................................18
2.3.4 Structura HTML .........................................................................................................19
2.4 CSS ......................................................................................................................................20
2.4.1 Istoria CSS ...................................................................................................................20
2.4.2 Definiția CSS ................................................................................................................21
2.4.3 Caracteristicile CSS ....................................................................................................21
2.4.4 Sintaxa CSS..................................................................................................................22
CAPITOLUL 3. PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI ...........................24
3.1. Definirea obiectivelor aplicației informatice ...................................................................24
3.2. Proiectarea bazei de date ..................................................................................................25
3.3. Implementarea aplicației ..................................................................................................29
CAPITOLUL 4. MANUAL DE UTILIZARE ...........................................................................34
4.1. Funcționalitățile aplicației ................................................................................................34
4.2. Interfețele aplicației...........................................................................................................43
3.2.1. Modulul profesor ........................................................................................................44
3.2.2. Modulul elev................................................................................................................47
1
CONCLUZII .................................................................................................................................48
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................49

2
 INTRODUCERE
O aplicație informatică este utilă în școli pentru a monitoriza evidența elevilor pe parcursul
anilor de studiu și ciclurilor de învățământ. Pentru dezvoltarea acestei aplicații, s-au utilizat
tehnologii precum MySQL, PHP și HTML.
MySQL este un sistem de gestionare a bazelor de date, care oferă posibilitatea stocării,
căutării, sortării și regăsirii eficiente a datelor. Este o soluție robustă și fiabilă, utilizată pe scară
largă pentru gestionarea eficientă a informațiilor. Prin utilizarea MySQL în cadrul aplicației, se
asigură o structură bine organizată a datelor elevilor și o accesibilitate rapidă la aceste informații.
PHP este un limbaj de programare folosit pentru conectarea la server și intermedierea între
baza de date și interfețele aplicației.
Prin intermediul interfețelor, aplicația permite utilizatorilor să lucreze cu bazele de date
fără a avea cunoștințe tehnice sau de gestiune a bazelor de date.
Structura lucrării cuprinde patru capitole care prezintă domeniul ales, tehnologiile
informatice care au fost utilizate pentru dezvoltarea aplicației, subliniind avantajele acestora,
proiectarea aplicației și detaliile tehnice pentru implementarea acesteia, testarea, validarea și
exemple de utilizare.
Securitatea este esențială în gestionarea aplicației pentru elevi, indiferent de entitatea
implicată. Obiectivele cheie în securitatea datelor și informațiilor sunt: confidențialitatea (accesul
exclusiv pentru persoane autorizate), integritatea (protejarea împotriva distrugerii sau modificărilor
neautorizate) și disponibilitatea (acces controlat doar pentru utilizatorii autorizați).
Aplicația curentă include trei tipuri de utilizatori diferiți. Administratorul are drepturi
complete în aplicație, incluzând ștergerea utilizatorilor, vizualizarea notelor tuturor elevilor și
generarea de rapoarte. Profesorul poate adăuga, modifica, edita și vizualiza notele și absențele
elevilor. Elevul are acces doar la propria pagină personală și poate vizualiza notele și absențele
sale.
Analiza, proiectarea și implementarea interfeței interactive sunt tratate în capitolele trei și
patru. Obiectivul propus este automatizarea urmăririi notelor și absențelor elevilor prin intermediul
acestei aplicații.

3
 CAPITOLUL I. STADIUL TEMEI ÎN BIBLIOGRAFIE ȘI RECOMANDĂRI

1.1 Studiul existentului

În acest capitol vor fi prezentate diverse articole relevante pentru domeniul acestei aplicații
și o serie de aplicații asemănătoare, evidențiindu-se detaliile care au dus la dezvoltarea acestei
aplicații.
Conceptul de e-Learning a avut salturi uriașe în ultimii ani. Este posibil să se ajungă la o
utilizare foarte accesibilă a învățării, fiind mult mai interactiv și apreciat decât utilizarea tehnicilor
tradiționale de învățare. Cu toate acestea, trebuie să fim atenți în acest domeniu: chiar dacă
tehnologia disponibilă continuă să se răspândească într-un mod incredibil, trebuie să fim capabili
să păstrăm ideea conceptului de învățare sub aspectul educațional. Într-adevăr, concentrându-ne pe
noile tehnologii la potențialul lor deplin, se poate risca să distragem atenția elevilor de la conținutul
pe care trebuie să-l învețe și de la obiectivele educaționale ce trebuie atinse.
În figura 1.1 este prezentat un model conceptual de e-Learning.
Cele două componente principale sunt crearea de conținut pentru ca educatorii să poată
crea conținut electronic folosit în procesul învățării și pentru a interpreta conținutul furnizat de
generator. Alt modul important este evidența notelor, absențelor elevilor pe clase, materii de studiu.

Figura 1.1. Modelul conceptual al unui sistem de eLearning

Sursă (https://www.researchgate.net/figure/A-concept-model-for-electronic-media-and-
technology-education-support-Two-basic-concepts_fig2_229011734 )

Crearea și interpretarea conținutului depinde de circumstanțe și limitări importante, care pot

fi generalizate în 3 modele: modelul domeniului, modelul pedagogic și modelul utilizatorului.
Pentru a satisface cerințele unui sistem de învățare electronică, acesta poate fi prezentat explicit cu
4
posibilități relevante de susținere și control al nivelului de arhitectură. O problemă esențială aici
este prezentarea, procesarea și controlul semanticii lor intrinseci.

1.1.1Tribler Campus – Moodle

În [15] este prezentat un sistem de management al cursului, numit Campus Tribler.

Sistemele de gestionare a cursurilor sunt foarte rapide în instituțiile de învățare pentru gestionarea
informațiilor despre curs și distribuirea conținutului educațional. Există un cadru pentru acestea,
motiv pentru care dezvoltarea lor ar putea folosi platforme ideale pentru prezentare digitală și
conținut multimedia. Cu toate astea, toate implementările sunt dezvoltate pe arhitectura client-
server, dar performanța lor este limitată, mai ales în ceea ce privește partajarea de fișiere. Campusul
Tribler intenționează să elimine în continuare deficiențele prin integrarea tehnologiilor peer-to-peer
în Moodle. Moodle (abreviere de la Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment)
este un software gratuit, open source, cunoscut ca un spațiu de Învățare Virtual. Moodle este o
platformă de învățare (e-learning) dezvoltată la început de Martin Dougiamas pentru profesori
pentru a crea cursuri online pentru a putea interacționa și pentru a construi conținut educațional
adecvat. Proiectul Moodle comprima mai multe elemente distincte dar care sunt într-o legătură,
precum :
• Software Moodle.
• Moodle Pty Ltd (cunoscută și sub numele de sediul Moodle sau Moodle Trust, cu sediul în
Perth, Australia de Vest), o companie australiană care realizează cea mai mare parte a
dezvoltării platformei Moodle.
• Comunitatea Moodle care este o rețea gratuită cu peste un milion de utilizatori înregistrați
care permite să ne conectăm prin intermediul site-ului la Moodle pentru o partajare gratuită
de idei, coduri, informații și media. Această comunitate include, de asemenea, un număr
mare de dezvoltatori, care au licență open source (modulară) și design modular, pot crea
module suplimentare și funcționale. Acest lucru a permis Moodle să devină un proiect de
colaborare global în domeniul aplicațiilor.
• Rețeaua de parteneri Moodle, care este parte comercială a mediului Moodle și oferă cea mai
mare parte a banilor pentru finanțarea Moodle Pty Ltd.
Utilizatorii pot instala Moodle de la codul sursă, dar acest lucru necesită mai multă abilitate
tehnică, pot fi instalate automat fișierele folosind un pachet Debian, sau folosind aplicațiile

5
TurnKey Moodle sau utilizând programul de instalare Bitnami. Unele platforme care folosesc
Moodle permit profesorilor să creeze cursuri online, alte platforme Moodle oferă servicii care le
permit să personalizeze și să utilizeze conținutul lor.
Moodle are de asemenea, o caracteristică importantă aceea de a importa fișiere din alte
sisteme specifice, cum ar fi importul chestionarelor sau cursuri întregi din sistemul Blackboard sau
WebCT. Cu toate acestea, funcționalitățile sunt perfecte. Dezvoltarea Moodle continuă ca un
proiect software gratuit, open source, susținut de un grup de programatori și de comunitatea
internațională de utilizatori. Utilizatorii pot distribui și modifica software-ul în condițiile Licenței
publice generale GNU, versiunea 2 sau orice altă versiune mai nouă. Din 2006 există o certificare
oficială disponibilă pentru profesorii pentru Moodle. Numărul inițial Moodle Teacher Certificate
(MTC) a fost redenumit în 2008 drept Moodle Course Creator Certificate (MCCC). MCCC este
disponibil numai pentru partenerii Moodle prin Centrul de certificare Servicii. MCCC pentru
Moodle versiunea 2.0 a apărut la începutul anului 2011.
Campusul Tribler se bazează pe integrarea perfectă a tehnologiei avansate Tribler peer-
to-peer cu sistemele de management ale cursurilor existente. Platforma rezultată gestionează
distribuția de fișiere mari pentru un număr mare de elevi, menținând în același timp performanță și
scalabilitate bună. Principalul avantaj este că sistemele sunt pentru profesori și elevi ca să poată
utiliza sistemele de gestionare a cursurilor într-un mod normal, fără a fi nevoie de cunoașterea
mecanismelor din spate. Pentru o utilizare și mai mare a performanței, Tribler a extins mecanismul
de stocare și replicare adaptativ. Modul de operare este următorul: calculatoare active din
campusuri oferiă bandă și spațiu de stocare. Apoi sunt introduse noi perechi, numiți parteneri, care
sunt conștienți de cerințe și pot fi replicați în mod inteligent. Campusul Tribler este o platformă
capabilă să ofere gestionarea cursurilor, să îmbunătățească învățarea multimedia și învățarea la
distanță, fără a fi nevoie de investiții suplimentare.

1.1.2 Blackboard Mobile Learn

Platforma de învățare mobilă Blackboard combină învățarea interactivă cu învățarea folosind

dispozitive mobile, oferind elevilor și profesorilor acces la cursuri, conținut și organizare pentru o mare
varietate de dispozitive, inclusiv smartphone-uri precum iPhone, iPod touch, iPad, Android, BlackBerry și
BlackBerry Palm. Blackboard Mobile Learn este baza Blackboard Learn, permite un mediu virtual de
învățare, care permite, de asemenea, gestionarea cursurilor. Printre caracteristicile specifice ale
managementului cursului, arhitectură deschisă modificată și un design scalabil, permite integrarea

6
sistemelor de informații ale unui student bazate pe o protecție autentică. Poate fi instalat pe serviciul local
sau găzduit de Blackboard ASP Solutions. Principalul obiectiv este adăugarea elementelor de predare
tradițională în cursurile online, care pot fi predate de profesori in animite situatii.
Principalele funcții sunt:
1. De comunicare:
• comentarii - profesorii pot posta pentru elevi sau pot citi postările elevilor. Acestea pot fi
găsite în fila în care sunt prezentate sau pot fi făcute ca ferestre pop-up atunci când un
student accesează Blackboard;
• chat - funcțiile necesare permit elevilor să converseze online în timp real, cu elevii din
clasele lor;
• discuții - permit elevilor și profesorilor să creeze subiecte de discuții și să răspundă la
întrebări;
• e-mail - Blackboard permite elevilor și profesorilor să trimită e-mail-uri;
2. Conținutul
• conținutul cursului - permite profesorului să posteze articole, subiecte, videoclipuri;
• calendar - cadrele didactice pot utiliza funcții rapide pentru a stabili date pentru teme și
teste;
• cum să înveți - se poate face online și permite profesorului să posteze diverse lecții pentru
studiu pentru a fi accesate de elevi;
• teme - profesorii pot posta chestionare și examene și permit elevilor să acceseze conexiunile
lor de internet și le rezolve și să trimită soluții;
• catalog - notele pot fi postate și aici;
• evidența absențelor și a situației la fiecare materie pe an de studiu;
• multi media - videoclipuri și alte documente pot fi postate aici;
3. Altele
• obiective - această posibilitate permite profesorilor să posteze obiectivele de învățare și
scopul învățării clasei de elevi;
• lista - putem vizualiza lista tuturor înregistraților la un anumit curs, cine este online;
De-a lungul timpului, Blackboard a trecut prin câteva etape. El a început ca o aplicație mică, ce a
putut fi folosită treptat în procesul de predare la o clasă și apoi a ajuns la dimensiunea unui campus.
Printre obstacolele întâlnite în procesul dezvoltării se numără:

7
 • probleme legate de menținerea scalabilității potrivite pentru numărul tot mai mare de
utilizatori;
• realizarea unor dezvoltări ale produselor care să poată fi integrate în versiunile mai vechi;
• gestionarea cu succes a perioadei de început a anului, când tranzacțiile și numărul
înregistrărilor sunt crescute;
• întreținerea se face timp de 6-12 luni până la lansarea unei noi versiuni a programului,
pentru a primi feedback cu privire la utilizare și corectarea anumitor probleme;
• îndeplinirea cerințelor unei concurențe în continuă extindere, precum și satisfacerea a peste
3000 de utilizatori la nivel global;
Chiar dacă există mai multe probleme, acestea sunt generale pentru principalele platforme
de învățare online implicată în domeniul educației, Blackboard are multe probleme din cauza
dimensiunii, complexității și mulțimii de clienți. Chiar dacă nu putem lăsa clienții obișnuiți să fie
nemulțumiți, timpul pentru rezolvare este o problemă, din cauza numărului tot mai mare de clienți.
În prezent, instituțiile academice sunt implicate în înțelegerea metodelor adecvate de implementare
și menținerea tehnologiilor de învățare online. Acestea au devenit clare și unele instrumente pot fi
utilizate de mai multe instituții pentru un plan de organizare tactică pentru o implementare de
succes, cum ar fi Framework-ul de tehnologie educațională. S-a născut pe baza experiențelor
implementării Blackboard în peste 2000 de instituții și se aplică tuturor instituțiilor academice care
folosesc tehnologii de învățare online. Versiunea Blackboard pentru dispozitive mobile extinde
implementarea standard pentru care adună părți mari din cunoștințele de bază din lumea
dispozitivelor mobile. Elevii și profesorii pot accesa documente în orice format, pot face notificări,
pot crea subiecte de discuții, pot încărca documente pe bloguri sau forumuri de discuții, posta
comentarii pe toate dispozitivele lor mobile.

1.2. Argumente

Analiştii şi specialiştii în educație au ajuns la concluzia că merită investit efort în punerea

la punct a unor tehnologii care să ajute elevii și profesorii în procesul educațional
Aplicația web construită este o platformă educațională, unde elevii află situația lor școlară
prin crearea unui cont iar profesorii prin contul de profesor trec absențe, note, rezultatele la
concursuri la clasele din încadrare.
Câteva dintre avantajele unei astfel de tip de aplicație sunt:

8
 • pentru profesori și diriginți: administrarea facilă a notelor și absențelor; profesorul poate
vedea o statistică a notelor, și își poate face o analiză pentru a-și îmbunătăți modul de
predare;
• pentru elevi: accesul rapid și facil la situația școlar;
• pentru conducerea unității: posibilitatea de a implementa la cererea unității, rapoarte și
statistici cu situația notelor, absențelor și rezultatele al concursuri ale elevilor pe materii,
clase;
Website-ul conceput este doar un punct de plecare, în acesta putând fi oricând adăugate date
noi.
1.3 Cerințe

Cerințele aplicației sunt structurate pe două domenii:

Cerințe hardware: Date de intrare – ieşire pentru sistem şi interfaţa site-ului este concepută
să ruleze optim pe o placă grafică ce suportă minim o rezoluţie de 1024X768, o adâncime a culorii
de 32 de biţi şi folosirea opţiunii Small Fonts; interfaţa poate fi rulată sub Windows.
Configuraţie minimă echipament hardware:
• Calculator cu procesor de minimum 1 GHz;
• Memorie internă: 1 GB RAM;
• Memorie externă: 2 GB liberi pe hard disk;
• Limită de răspuns: 5 sec. pentru încărcarea unei pagini a site-ului, 10 sec. pentru
afişarea unei interogări ale bazelor de date (existente pe acelaşi hard disk);
• Fiabilitatea solicitărilor: sistemul nu trebuie să se blocheze mai des de 6 luni;
• Modul de utilizare al întregului sistem trebuie să fie la nivelul unui utilizator PC
cu pregătire medie;
Cerințe software
Pentru realizarea aplicației am folosit ca instrumente software, limbajul de programare
PHP, sistemul de gestiune MySQL pentru baza de date și Apache ca server web.
Principalele avantaje ale utilizării acestor software sunt interacțiunea cu utilizatorii și
întreținerea site-ului.

9
 1.4. Specificații

1.4.1. Solicitări operaționale

Obiectivul principal este creşterea numărului de elevi și profesori care utilizează această
aplicație în sistemul educațional.
Programul a fost realizat pentru profesorii și elevi la o unitate școlară. Aplicaţia permite
introducerea disciplinelor pe profesori, adăugarea notelor elevilor de către profesori, adăugarea
absențelor, crearea conturilor pentru elevi și profesori. Există trei tipuri de conturi care se crează în
funcţie de anumite drepturi de utilizator. Se stochează datele utilizatorilor, informații despre
profesori, elevi, rezultatele obținute de elevi pe discipline și clase. Cu ajutorul aplicaţiei se creeză
un cont unic pentru fiecare utilizator care să conţină la profesori disciplinele care le predă la clase,
absențele elevilor la disciplina lui. Aceste date pot fi modificate de profesorul care le-a introdus.
Aplicaţia conţine un modul de securitate ce include crearea de useri, schimbare de parole,
modificare. Există trei tipuri de interfețe ce vor avea un grad de acces diferit la modulele
programului.

1.4.2. Solicitări de actualizare date

Actualizările de date se fac de către administrator, el are permisiune pentru adăugarea de
materii pentru clasele de gimnaziu și liceu, concursurilor la care au participat elevii, vizualizează
situația pe clasă la o materie, absențele, notele elevilor Adăugarea absențelor, notelor se face de
către profesor și vor fi vizibile pentru administrator și elev.

1.4.3. Restricții
- Administratorul are drepturi depline;
- Profesorii pot crea contul personal, adăuga materia pe care o predă la clase, note, absențe
și concursuri.
- Elevii după ce completează formularul de înregistrare pot vizualiza situația școlară.
- Aplicația poate fi utilizată pe orice tip de computer personal ce utilizează sistemul de
operare Windows, pe smartphone cu sistem de operare Android.

10
 CAPITOLUL 2 TEHNOLOGII SOFTWARE UTILIZATE ÎN REALIZAREA
APLICAȚIEI

2.1. MySQL

MySQL este un sistem de management al bazelor de date relaționale (RDBMS – Relational

DataBase Management System) de performanță ridicată, multiutilizator și cu o structură concurentă
multithreading1, clădit în jurul unei arhitecturi client-server. În ultima perioadă, acest sistem de
baze de date prompt, puternic și ușor de utilizat a devenit alegerea atât în ceea ce privește uzul
comercial, cât și uzul personal, acest lucru datorându-se, în special, cumulului său avansat de
instrumente de gestionare a datelor, politicii sale de licențiere, precum și comunității sale de
asistență la nivel mondial de utilizatori și ingineri. De asemenea, MySQL include un server SQL,
programe client pentru accesarea serverului, instrumente administrative și o interfață de programare
pentru scrierea propriilor programe (Gilmore și W.Jasom, 2010).

MySQL își are rădăcinile încă din 1979, din momentul în care a apărut instrumentul
UNIREG, un sistem de baze de date, creat de Michael „Monty” Widenius pentru compania suedeză
TcX. Lucrul care a făcut ca UNIREG să piardă în favoarea TcX la mijlocul anilor 1990 a fost
reprezentat de faptul că acest sistem nu avea o interfață SQL (Structured Query Language). Astfel,
în anul 1995, TcX a început să caute alternative, compania căutând un RDBMS cu o interfață SQL
care să poată fi folosit în dezvoltarea de aplicații Web. Aceștia au testat câteva servere comerciale,
dar toate erau mult prea lente pentru tabelele voluminoase pe care le dețineau cei de la TcX. Una
dintre cele mai bune alternative găsite de aceștia a fost mSQL, un DMBS concurent creat de David
Hurghes. Cu toate acestea, mSQL nu a funcționat nici în cadrul TcX, așa că Widenius a decis să
constituie un server nou de baze de date, dar care să fie particularizat pentru cerințele sale distincte.

Astfel, acest nou sistem, concretizat și lansat unui grup mic în mai 1996, a ajuns prima
versiune a ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de MySQL.

1
„Multithreading” – este o însușire a unui sistem de operare pe calculator care îi aprobă să ruleze mai multe părți
ale unui program simultan sau într-o succesiune rapidă.
11
 După câteva luni, MySQL 3.11 a fost prima sa lansare publică ca distribuție binară pentru
Solaris. La scurt timp după aceasta, au urmat și sursele și distribuțiile binare Linux. În prezent,
MySQL este disponibil pentru o mare diversitate de platforme, precum Linux, MacOS, Windows,
atât ca sursă, cât și în formă binară.

Câțiva ani mai târziu, compania TcX a înființat MySQL AB, o nouă companie care are
rolul de a furniza distribuții de MySQL atât sub licențe Open Source, cât și sub licențe comerciale
și, totodată, care are rolul de a oferi suport tehnic, precum și servicii de monitorizare și instruire
(Gilmore și W.Jasom, 2010).

În anul 2008, Sun Microsystems a achiziționat compania MySQL AB, precum și

angajamentul față de Open Source (având în vedere faptul că Sun Microsystems avea deja în plan
să facă cât mai multe dintre produsele sale disponibile sub o licență Open Source).

Inițial, sistemul MySQL a devenit foarte popular grație rapidității și simplității sale. Cu
toate acestea, au existat și critici, care susțineau că acestui sistem îi lipseau însușiri precum:
tranzacții și suport pentru chei străine. În continuare, MySQL a continuat să evolueze, adăugând
nu doar acele caracteristici despre care criticii spuneau că nu există, ci și altele, printre care:
replicarea, procedurile stocate, subinterogările, declanșatorii și altele. Astfel, s-a ajuns ca aceste
caracteristici să ducă sistemul MySQL în domeniul aplicațiilor de întreprindere. Drept urmare,
persoanele care, la un moment dat, ar fi fost de părere că acesta este doar un sistem de baze de date
pentru aplicațiile lor, acum, în prezent, acordă o atenție minuțioasă sistemului MySQL (Steve
Prettyman, 2020).

Astfel, în prezent, dacă suntem în căutarea unui sistem de gestiune a bazelor de date gratuit
sau cu costuri reduse, există mai multe variante pentru care putem opta, precum: MySQL,
PostgreSQL, SQLite. În momentul în care comparăm MySQL cu alte sisteme de baze de date
trebuie să avem în vedere care sunt cele mai însemnate lucruri pentru noi. De exemplu, însușirile
sistemului (cum ar fi extensiile SQL), performanța acestuia, suportul oferit, condițiile și restricțiile
de licențiere, prețul, toate acestea reprezintă factori pe care trebuie să îi avem în vedere.

Potrivit lui Paul DuBois și lui Vikram Vaswani, iată ce caracteristici atrăgătoare are de oferit
sistemul MySQL. Astfel, printre acestea se numără:

12
• Viteza – într-un RDBMS, viteza (care reprezintă timpul indispensabil pentru executarea
unei interogări și returnarea rezultatelor apelantului) reprezintă totul. MySQL este rapid.
Dezvoltatorii săi susțin că MySQL este cel mai rapid sistem de baze de date.
• Fiabiliatea – de foarte multe ori, performanța sporită a unei baze de date vine și cu un preț
care se concretizează într-o fiabilitate scăzută. Cu toate acestea, MySQL este un sistem
gândit să ofere fiabilitate și timp de funcționare maxime, acesta fiind testat și certificat
pentru folosirea sa în aplicații de volum amplu, critice pentru anumite misiuni. Este de
remarcat faptul că MySQL admite tranzacții care să asigure consistența datelor și care să
diminueze pericolul de pierdere a datelor.
• Ușurința în utilizare (Steve Prettyman, 2020).– MySQL este un sistem de baze de date de
înaltă performanță, dar care este relativ simplu de configurat și administrat comparativ cu
alte sisteme mai mari. Acesta este ușor de aranjat și optimizat chiar și pentru cele mai
solicitante aplicații. Pentru mediile comerciale, MySQL este suportat în totalitate, în ceea
ce privește intruirea profesională, consultanța și suportul tehnic.
• Conectivitatea și securitatea – serverul MySQL este, în totalitate, conectat în rețea, iar
bazele de date pot fi folosite de pretutindeni de pe Internet, astfel încât fiecare utilizator să
își poată împărți datele cu oricare, oriunde dorește. De asemenea, MySQL deține controlul
accesului, ceea ce înseamnă că un individ care nu ar trebui să vizioneze datele altei
persoane, nu o poate face. Totodată, pentru o securitate suplimentară, serverul MySQL
admite conexiuni criptate utilizând protocolul Secure Sockets Layer (SSL) (Saied M.M.
Tahaghoghi și Williams H.E. 2007).
• Portabilitatea și conformitatea cu standardele – MySQL admite foarte multe dintre
caracteristicile notabile ale standardului SQL ANSI (American National Standards
Institute) și, frecvent, sporește standardul ANSI cu extensii personalizate, precum tipuri de
date și funcții gândite pentru a optimiza portabilitatea și pentru a oferi utilizatorilor noi
funcționalități corectate. Serverul MySQL rulează pe mai multe variante de UNIX și Linux,
precum și pe alte sisteme ca Windows și NetWare. De asemenea, rulează și pe o gamă
amplă de arhitecturi, inclusiv Intel x86, Alpha, SPARC, PowerPC și IA64.
• Internaționalizarea – MySQL oferă suport complet Unicode, precum și suport complet
pentru cele mai însemnate seturi de caractere precum: seturi de caractere chineze, latine și
europene. Aceste seturi de caractere sunt avute în vedere la sortarea, compararea și salvarea
datelor.

13
 • Dimensiune redusă – MySQL are o dimensiune de distribuție neînsemnată, comparându-l
cu necesarul spațiului de disc al altor sisteme de baze de date existente.
• Suport multiutilizator – MySQL constituie un sistem multiutilizator integral, fapt ce
simbolizează că mai mulți utilizatori pot accesa sau folosi una (sau mai multe) baze de date
MySQL concomitent; această chestiunea are o însemnătate remarcabilă în timpul evoluării
aplicațiilor bazate pe web, întrucât acestea necesită suportul unor conexiuni simultane de
către mai mulți utilizatori la distanță. Totodată, MySQL înglobează un sistem de privilegii
robust și adaptabil care permite administratorilor să protejeze accesul la datele senzitive
utilizând o combinație de scheme de autentificare fundamentate pe utilizator și gazdă.

2.2. PHP

PHP (Hypertext Preprocessor). În prezent, acest ansamblu de trei litere alcătuiește

denumirea unuia dintre cele mai consacrate limbaje de programare din lume utilizate pentru
dezvoltarea de aplicații web. Acest limbaj de programare s-a dezvoltat tocmai pentru a permite
programatorului să dezvolte rapid programe bine pregătite, fără erori, utilizând deopotrivă tehnici
de programare procedurală, cât și tehnici de programare orientate pe obiecte.Acest lucru oferă
capacitatea de a întrebuința numeroase biblioteci de cod preexistente, care fie derivă din instalarea
de bază, fie pot fi instalate ulterior în mediul PHP. Astfel, lejeritatea cu care pot fi adăugate
biblioteci adiționale de cod reprezintă una dintre multiplele forțe motrice ale renumelui acestui
limbaj.

PHP este un limbaj de scripting alcătuit, după cum am mai menționat, pentru aplicații web.
Acesta se utilizează, în principal, inclus în codul HTML. De exemplu, putem introduce cod PHP
într-o pagină HTML, cod ce va fi executat ori de câte ori pagina respectivă va fi vizitată. Ceea ce
este de remarcat este faptul că, începând cu versiuneea 4.3.0, limbajul PHP poate fi folosit și în
modul „linie de comandă” (CLI – Command Line Interface), permițând astfel elaborarea de
aplicații independente.

PHP, așa cum este recunoscut în prezent, este, de fapt, urmașul unui produs intitulat PHP/FI.
Elaborat de Rasmus Lerdorf în 1994, prima concretizare a limbajului PHP a fost exemplificată de

14
un set elementar de binare CGI2 scrise în limbajul de programare C. Acesta a fost utilizat, la început,
pentru generarea unui CV și urmărirea numărului de vizitatori, intitulând această înlănțuire de
scripturi „Personal Home Page Tools”. Cu toate acestea, Rasmus a rescris ceea ce era cunoscut
drept PHP Tools, producând o implementare mult mai dezvoltată și mai cuprinzătoare. Astfel, în
1995, Rasmus a lansat o rescriere completă a codului, numită „Personal Home Page Construction
Kit”, aceasta reprezentând prima versiune oficială considerată, în acea perioadă, o interfață
avansată de scripting.

În aprilie 1996, codul a primit o altă transformare integrală, Rasmus introducând PHP/FI,
generație ce a început să se dezvolte cu adevărat dintr-o înlănțuire de instrumente, într-un limbaj
de programare. Această versiune includea suport înglobat pentru bazele de date DBM, mSQL și
Postgres95, cookie-uri, precum și suport pentru funcții definite de utilizator (Doyle, 2010).

Chiar dacă versiunea PHP/FI 2.0 a reprezentat baza acestui plan, proiectul open-source a
început să evolueze după ce Andi Gutmans și Zeev Suraski din Tel Aviv, Israel au inițiat o nouă
rescriere a codului pentru o aplicație de comerț electronic pe care o dezvoltau pentru un proiect
universitar, apărând astfel, în 1997, versiunea PHP 3.0.

După această versiune, au urmat și altele, care aduc noi funcționalități, astfel:

PHP 4 – PHP 4, versiunea bazată pe motorul Zend, a inclus noi caracterisitici importante
precum: suport pentru mai multe servere web, sesiuni HTTP, modalități mai sigure pentru
gestionarea intrărilor utilizatorului, etc.

PHP 5 – acesta a fost lansat în iulie 2004, după o dezvoltare prelungită și numeroase
prelansări. Această versiune are la bază motorul Zend 2.0 și zeci de alte funcții noi.

PHP 6 – inițiat în 2005, această nouă variantă aduce suportul nativ Unicode în PHP, prin
înglobarea bibliotecii ICU (International Components for Unicode).

PHP 7 – această versiune a fost dezvoltată în 2014 și 2015, fiind creată de Dmitry Stogov,
Xinchen Hui și Nikita Popov. Această versiune a avut ca obiectiv optimizarea performanței PHP
prin refactorizarea motorului Zend.

2
CGI – Common Gateway Interface – reprezintă o specificație de interfață care permite serverelor web să
execute un program extern, de obicei pentru a procesa cererile utilizatorilor

15
 PHP 8 – a fost lansat pe 26 noiembrie 2020. Aceasta este o versiune, care aduce modificări
esențiale celorlaltor versiuni anterioare. Printre caracterisiticile noi și modificările importante se
numără: compilarea just-in-time.

( www.php.net/manual/en/history.php, 2023)

În 2017, Luke Welling și Laura Thomson afirmau că printre principalii competitori PHP
se numără: ASP (Microsoft Active Server Pages), Perl, JSP (Java Server Pages), Allaire Cold
Fusion, etc. (Welling și Thomson, 2017). De asemenea, aceștia au făcut și o comparație între PHP
și aceste produse și concluzionat că PHP deține multe puncte tari, printre care:

• Performanță ridicată;
• Scalabilitate;
• Interfețe cu numeroase sisteme de baze de date diferite;
• Biblioteci încorporate pentru multiple sarcini web generale;
• Cost scăzut – PHP este gratuit; Se poate descărca oricând cea mai recentă versiune de pe
site;
• Ușurință în învățare și utilizare – Sintaxa PHP se bazează pe alte limbaje de programare, în
primul rând, pe C și Perl; pentru un utilizator care cunoaște deja unul dintre aceste limbaje
sau ceva similar, precum C++ sau Java, nu vor exista probleme în înțelegerea sintaxei;
• Suport robust pentru OOP (programarea orientată pe obiecte);
• Portabilitate – PHP este disponibil pentru numeroase sisteme de operare; de exemplu, se
poate rula cod PHP pe sisteme de operare precum Linux sau FreeBSD (sisteme gratuite)
sau pe versiuni comerciale UNIX, MacOS sau pe diferite versiuni de Microsoft Windows;
• Disponibilitate a codului sursă;
• Disponibilitate a suportului și a documentației – Zend Technologies, compania care se află
în spatele motorului său (Luke Welling și Laura Thomson, 2017)

2.3 HTML

2.3.1 Istoria HTML-ului

HTML este un membru al unei familii de limbaje de marcare numită SGML, care înseamnă
Standard Generalized Markup Language. SGML a fost dezvoltat de Organizația Internațională

16
pentru Standarde în 1986 pentru a defini limbajul de marcare conceput pentru diferite scopuri. (E.
Stephen Mack și Janan Platt, 1997).
HTML și Web-ul au fost concepute pentru prima dată în 1989 de un cercetător pe nume
Tim Berners-Lee, care a lucrat pentru CERN, Laboratorul European pentru Fizica Particulelor din
Geneva, Elveția. Cercetătorii CERN au dezvoltat primele programe World Wide Web în 1990 și
au început să lanseze programe și specificații pentru utilizatorii de Internet în 1991. În decembrie
1994, World Wide Web Consortium (W3C), care este acum responsabil pentru standardele HTTP,
HTML și alte tehnologii Web, a fost regrupată. Iar furnizori precum Microsoft, Netscape, SGI și
Sun lucrează cu W3C pentru a dezvolta HTML. (E.Stephen Mack și Janan Platt, 1997).
Pentru istoricul versiunilor, prima versiune de HTML s-a numit doar HTML. A fost o
încercare timpurie excelentă și baza pentru versiunile ulterioare. Un succesor al HTML a fost numit
HTML+ în 1993. În 1995 a fost publicată prima versiune standard și populară de HTML respective
HTML 2.0. A adus câteva capabilități suplimentare, cum ar fi încărcarea fișierelor bazate pe
formulare și tabele. Următoarea versiune standard a fost HTML 3.2 care a fost publicată în 1997
ca prima versiune dezvoltată si standardizată exclusive de W3C.Între HTML 2.0 și 3.2, a existat
un episod numit HTML 3.0. Din cauza unei modificări prea mari față de versiunea anterioară, a
fost înlocuită complet cu HTML 3.2. (E. Stephen Mack și Janan Platt, 1997). În decembrie
1997,HTML 4.0 a fost publicat ca recomandare W3C adoptând mai multe tipuri de elemente și
atribute specifice browserului. În decembrie 1999 a fost publicat HTML 4.01; iar de la jumătatea
anului 2008, HTML 4.01 este cea mai recenta versiune de HTML.

2.3.2 Definiția HTML

HTML înseamnă Hypertext Markup Language; extensia numelui de fișier este .html sau
.htm. Este limbajul de marcare cu care sunt scrise documentele hipertext World Wide Web și este
cel care vă permite să creați legături hipertext, formulare de completare și altele.
Hipertext înseamnă textul obișnuit care a fost îmbrăcat cu funcții suplimentare, cum ar fi
formatare, imagini, multimedia și link-uri către alte documente.
Markup este procesul prin care se tratează textul obișnuit și se adaugă simboluri
suplimentare. Fiecare dintre simbolurile folosite pentru marcare în HTML este o comandă care
spune unui browser cum să afișeze textul, numite elemente sau etichete. Elementele sau etichetele
trebuie să marcheze textul ca titluri, paragrafe, liste, citate și așa mai departe. Există, de asemenea,
etichete pentru includerea de imagini în documente, pentru includerea de formulare de completare

17
care acceptă introducerea utilizatorului și, cel mai important, pentru includerea de link-uri hipertext
care conectează documentul citit la alte documente sau resurse de Internet, cum ar fi baze de date
WAIS sau site-uri FTP anonime. Deci înseamnă că atunci când scriem o pagina, ar trebui început
cu textul paginii și de adăugat etichete speciale în jurul cuvintelor și paragrafelor. Aceste etichete
indică diferitele părți ale paginii și produc efecte diferite în browser.
Cu siguranță, HTML este un limbaj; are propria sintaxă și reguli pentru o comunicare
adecvată, dar nu este cu adevărat un limbaj de programare. În schimb, HTML este un limbaj de
marcare în esență; are un scop diferit de crearea unui program. (E. Stephen Mack și Janan Platt,
1997)

2.3.3 Caracteristicile HTML

HTML se bazează pe Standard Generalized Markup Language (SGML), un sistem de

procesare a documentelor. HTML ca limbaj de calculator este folosit pentru a construi pagini Web.
Pentru a scrie pagini HTML, trebuie să știm că una dintre principalele caracteristici ale SGML este
că descrie structura generală a conținutului din documente, mai degrabă decât aspectul său real pe
pagină sau pe ecran. (Laura Lemay și Rafe Colburn 2006).
Pentru principiile de proiectare, HTML nu a fost conceput pentru a fi limbajul unui procesor
de text „What You See Is What You Get” (WYSIWYG), cum ar fi Word. În schimb, HTML adoptă
o abordare „What You Get Is What You Meant” (WYGIWYM), astfel încât autorii trebuie să
construiască documente cu secțiuni de pagină. (Ian S. Graham, 1998).
Limitările limbajului HTML sunt că nu este un instrument de procesare de text, ci o soluție
de publicare desktop sau chiar un limbaj de programare.. Acest lucru se datorează faptului că scopul
său fundamental este de a defini structura și aspectul documentelor, astfel încât acestea să poată fi
transferate rapid și simplu către un utilizator printr-o rețea pentru redare pe o varietate de
dispozitive de afișare. (Chuck Musciano și Bill Kennedy, 1997).
HTML este un limbaj de marcare. Un limbaj de marcare este o modalitate de a descrie,
folosind instrucțiuni încorporate într-un document cum ar trebui să arate diferitele părți ale textului.
Există două abordări de bază ale limbajului de marcare. Primul este cunoscut sub numele de marcaj
fizic. În această abordare, etichetele de marcare spun în mod explicit cum ar trebui să arate
documentul. A doua abordare este cunoscută sub numele de marcare logică sau semantică. Aici,
limbajul de marcare definește sensul textului, dar nu și modul în care arată. HTML este în un limbaj
de marcare semantic, conceput pentru a specifica organizarea logică a unui document text; există

18
foarte puține comenzi de formatare fizică în HTML. (Ian S. Graham, 1998).
Mai mult, HTML este un limbaj extensibil. Acest lucru înseamnă că noi caracteristici,
comenzi și funcționalități pot fi adăugate documentelor mai vechi. Există câteva extensii
importante, de exemplu, care permit link-uri hipertext de la un document la altul, precum și
introducerea utilizatorului și interacțiunea utilizatorului. (Ian S. Graham, 1998).

2.3.4 Structura HTML

Structura HTML este o structură de imbricare ierarhică strictă a elementelor (Michael

Bowers 2007). Documentele HTML sunt compuse în întregime din elemente HTML care, în forma
lor cea mai generală, au trei componente: o pereche de etichete, o „etichetă de început” și „etichetă
de final”; unele atribute din eticheta de start; au conținut textual și grafic între etichetele de început
și de sfârșit, incluzând alte elemente imbricate. (HTML Wikipedia). Elementele pot fi imbricate,
dar nu se pot suprapune. HTML organizează elementele în trei categorii majore: elemente
structurale, bloc și elemente inline.
Elementele structurale de bază sunt <html>, <head> și <body> (Figura 2.1). Informațiile
despre document intră în <head>, iar conținutul documentului intră în <body>. În plus, <meta> și
<title> aparțin <head> (Niţchi, 2012).

Figura 2.1. Structura de bază HTML în NetBeans IDE 6.9.1

Sursă (https://netbeans.apache.org/kb/docs/php/wish-list-lesson2.html )

19
 Pentru elementele bloc, există trei tipuri: structurale, cum ar fi <ol>, <ul>, <dl> și <table>;
multifuncțional, cum ar fi div>, <li>, <dd>, <td>, <th>, <form> și <noscript>; și terminal, cum ar
fi <h1>, <p>, <blockquote>, <dt>, <adresă> și <caption>. Pentru 8 elemente inline, există și trei
tipuri majore: semantic, flow și inline-block. (Michael Bowers, 2007).

2.4 CSS

2.4.1 Istoria CSS

Foile de stil au existat într-o formă sau alta încă de la începuturile SGML în anii 1970. Foile
de stil în cascadă au fost dezvoltate ca mijloc de creare a unei abordări consistente pentru furnizarea
de informații de stil pentru documentele Web. (Cascading Style Sheets Wikipedia).
Deși foile de stil nu erau o invenție nouă, la începutul HTML-ului nici o metodă
standardizată de implementare a foilor de stil nu a fost conturată, lăsând această funcție la
latitudinea diferitelor browsere. Pe măsură ce HTML a crescut, a ajuns să cuprindă o varietate mai
largă de capabilități stilistice pentru a satisface cerințele dezvoltatorilor web. Această evoluție a
oferit designerului mai mult control asupra aspectului site-ului, dar cu prețul ca HTML să devină
mai complex de scris și întreținut. Variațiile în implementările browserului web au făcut dificilă
păstrarea aspectului consecvent al site-ului, iar utilizatorii au avut mai puțin control asupra modului
în care era afișat conținutul web (Cascading Style Sheets Wikipedia).
În 1994, Håkon Wium Lie a publicat prima sa versiune a Cascading HTML Style Sheet.
Acest proiect a fost o propunere pentru modul în care documentele HTML ar putea fi stilizate
folosind declarații simple. Bert Bos, care lucra la o propunere proprie de foaie de stil, a răspuns la
proiectul lui Håkon. Au renunțat la HTML din titlu, realizând că CSS ar fi mai potrivit ca al 9-lea
limbaj general al foii de stil, aplicabil mai multor tipuri de documente (Niţchi, 2012).
Mai mult, CSS vine în patru versiuni diferite, fiecare versiune mai nouă bazându-se pe
precedenta. Prima versiune se numește CSS nivel 1 și a devenit ca o recomandare W3C în 1996. A
doua versiune, CSS nivel 2, a devenit ca o recomandare W3C în 1998. A treia versiune este CSS
nivel 2.1 (Niţchi, 2012). A patra versiune se numește CSS nivel 3 și primele sale schițe au fost
publicate în iunie 1999 (Cascading Style Sheets Wikipedia).

20
 2.4.2 Definiția CSS

Cascading Style Sheet, denumită CSS, este un limbaj pentru foi de stil folosit pentru a
descrie semantica de prezentare (aspectul și formatarea) unui document scris într-un limbaj de
marcare (Cascading Style Sheets Wikipedia). Deci CSS este o modalitate de a controla modul în
care browserul redă elementele HTML (Niţchi, 2012).
Foile de stil web sunt o formă de separare a prezentării și a conținutului pentru designul
web în care marcajul unei pagini web cuprinde conținutul și structura semantică a paginii, dar nu
definește aspectul vizual al acesteia. ( Dezvoltare Web Wikipedia).
Cascada oferă dezvoltatorilor CSS cea mai mare putere. Există o ierarhie care trebuie
utilizată cu mai multe foi de stil, în funcție de ordinea și metoda prin care acestea sunt aplicate la
HTML sau XHTML.
Cel mai frecvent, CSS este combinat cu limbajele de marcare HTML sau XHTML. Aceste
limbaje de marcare conțin textul real pe care îl vedem într-o pagină Web paragrafele, titlurile, lista
și tabelele combinația se refera la datele paginii Web, precum și documentul CSS care conține
informații despre cum ar trebui să arate pagina Web (E. Castro și B. Hyslop, 2012 ).

2.4.3 Caracteristicile CSS

CSS este conceput în primul rând pentru a permite separarea conținutului documentului,
care este scris în HTML sau într-un limbaj de marcare similar, de prezentarea documentului,
inclusiv elemente precum aspectul, culorile și fonturile. Această separare poate îmbunătăți
accesibilitatea conținutului, oferă mai multă flexibilitate și control în specificarea caracteristicilor
de prezentare, permite mai multor pagini să partajeze formatarea și reduce complexitatea și
repetarea conținutului structural. (Cascading Style Sheets Wikipedia).
Mai simplu spus, CSS gestionează aspectul unei pagini Web. Cu CSS, putem controla
culoarea textului, stilul fonturilor, distanța dintre paragrafe, modul în care sunt dimensionate și
dispuse coloanele, ce imagini sau culori de fundal sunt folosite, precum și o varietate de alte efecte
(E. Castro și B. Hyslop, 2012).
CSS poate permite, de asemenea, ca aceeași pagină de marcare să fie prezentată în stiluri
diferite, de exemplu, pe ecran, în tipărire, prin voce (atunci când este citită de un browser bazat pe
vorbire sau de un cititor de ecran) tactil (Cascading Style Sheets Wikipedia).

21
2.4.4 Sintaxa CSS

CSS are o sintaxă simplă și folosește un număr de cuvinte cheie din limba engleză pentru a
specifica numele diferitelor proprietăți de stil. O foaie de stil este alcătuită dintr-o listă de reguli.
Fiecare regulă sau set de reguli constă dintr-unul sau mai mulți selectori și un bloc de declarare
(Figura 2.2). (Cascading Style Sheets Wikipedia).

Figura 2.2 Regula CSS

Sursa (E. Castro și B. Hyslop, 2012)

În CSS, selectorii sunt utilizați pentru a declara căror elemente de marcare se aplică un stil,
un fel de expresie de potrivire (Cascading Style Sheets Wikipedia). Mai simplu spus, selectorul
spune browserului unde și ce să formateze (J. Duckett, 2011). Selectorii se pot aplica tuturor
elementelor de un anumit tip sau numai acelor elemente care se potrivesc cu un anumit atribut;
elementele pot fi potrivite în funcție de modul în care sunt plasate unul față de celălalt în codul de
marcare sau de modul în care sunt imbricate în Modelul obiect al documentului. (Cascading Style
Sheets Wikipedia).
Blocul de declarații conține una sau mai multe declarații între acolade. O declarație este
întotdeauna formatată ca o proprietate urmată de două puncte și apoi de o valoare urmată de un
punct și virgulă. Punctul și virgulă pot fi urmate de zero sau mai multe spații (J. Duckett, 2011). La
fel ca HTML, CSS poate folosi spații albe și întreruperi de linie în scopuri de lizibilitate. Interpretul
care citește CSS-ul nu e influențat cât de mult spațiu alb apare în foaia de stil (E. Castro și B.
Hyslop, 2012).
O valoare este fie un singur cuvânt cheie, fie o listă cu unul sau mai multe cuvinte cheie,
separate prin spații, care sunt permise pentru acea proprietate. Dacă utilizăm fie o proprietate sau

22
o valoare incorectă într-o declarație, totul va fi ignorat (E.Castro și B. Hyslop, 2012).
Pentru stil, CSS poate fi folosit în diferite moduri. Putem pune toate stilurile într-un fișier
separat și putem trimite la acel fișier de pe pagina noastră Web. În acest fel, dacă dorim să
schimbăm aspectul site-ului., putem pur și simplu să edităm fișierul CSS și să facem modificări
care acoperă fiecare pagină care trimite la foaia noastră de stil. Sau, putem include stiluri în partea
de sus a paginii, astfel încât acestea să se aplice numai acelei pagini. De asemenea, putem include
stiluri în interiorul etichetelor folosind atributul stil. (Laura Lemay și Rafe Colburn, 2006).
Deci, pentru a rezuma, există trei moduri diferite de a folosi stilul. Prima este foaie de stil
externă, înseamnă că toate stilurile sunt plasate într-un fișier complet separat care are .css ca
extensie de fișier. Foaia de stil externă este inclusă într-un document din HTML prin utilizarea
elementului <link>:
<link rel=―stylesheet‖ href=―***.css‖ type=―text/css‖>.
*** este numele fișierului .css, reprezintă calea către fișierul CSS.
Următoarele atribute sunt necesare pentru a utiliza elementul <link> pentru conectarea la
un document CSS.
Al doilea este Foaia de stil internă, înseamnă o colecție de stiluri care sunt plasate în
secțiunea <head> a marcajului paginii Web. Apoi putem utiliza stilurile din această foaie de stil
pentru a formata controalele Web de pe pagina respectivă.
Al treilea este stilul inline, este stilul care este plasat direct în interiorul unei etichete HTML.
Atributul style poate conține orice proprietate CSS (J. Duckett, 2011).

23
 CAPITOLUL 3. PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI

Cadrul de aplicare al informaticii s-a extins, având la bază progresul tehnologic. Unul dintre
domenii este învățământul, unde elevii sunt monitorizați prin utilizarea computerului.
Acest sistem de înregistrare a datelor elevi-medii pe discipline-absențe a fost adoptat tot
mai mult ca urmare a progresului științific și tehnologic.
Evidența elevilor este o temă care se adresează în primul rând profesorilor și elevilor din
învățământul preuniversitar. Acest lucru se datorează faptului că procesul de evidență a datelor
despre elevi implică, prin definiție, o legătură didactică între profesor și elev.
Aplicația dezvoltată în PHP și MySQL oferă o nouă modalitate de monitorizare a situației
elevilor într-o școală.
Prin intermediul acestei aplicații, este posibilă gestionarea și urmărirea informațiilor
relevante despre elevi într-un mod eficient și centralizat.

3.1. Definirea obiectivelor aplicației informatice

Obiectivele proiectului
Scopul proiectului este să atingă rezultatele dorite în rezolvarea problemei identificate. Pe
măsură ce obiectivele vor fi atinse, distanța dintre stadiul actual al proiectului și obiectivul final se
va diminua treptat. Astfel, obiectivele reprezintă pașii necesari pentru a ajunge la o țintă inexistentă
în prezent.
Obiectivele sunt formulate în funcție de planificarea și proiectarea proiectului și trebuie
realizate într-un interval de timp precizat.
Scopul proiectului
Prin realizarea acestei aplicații sunt ajutați profesorii și administratorii să prezinte situația
școlară. Elevii pot consulta aplicația pentru a afla situația lor școlară
Cerințele aplicației:
Aplicația a fost concepută pentru utilizatori diferiți, cum sunt elevi, administratori și
profesori. În funcție de tipul utilizatorului, aplicația le va oferi acces la diferite privilegii.
Obiectivele funcționale ale aplicației includ următoarele:
• înregistrarea atât a profesorilor, cât și a elevilor;
• permite elevilor să vadă notele disciplinelor din anul școlar și absențele;

24
 • permite profesorilor înscriși în aplicație să încarce sau să șteargă disciplinele și afișarea
notelor elevilor la disciplina pe care o predă la școală;
• profesorul poate face o imagine a situației elevilor săi;
•administratorul prezintă rapoarte, afișează diciplinele create de profesori, situațiile cu
notele și absențele elevilor pe discipline și clase;

3.2. Proiectarea bazei de date

Baza de date conține 8 tabele: login, materie, predarematerie, profesor,discipline, student,

note, absențe. Aceste tabele stochează informațiile necesare aplicației și pot fi accesate și
modificate prin intermediul aplicației conform necesităților.
Structura bazei de date este ilustrată în Figura 3.1.

Figură 3.1 Baza de date

1.Tabela login conține datele privind autentificarea utilizatorilor înregistrați.

Codu: -codul asociat înregistrării.
User: -numele de user a celui care a creat contul.
Parola: -parola.
Tipu: este caracterul 'a' pentru administrator, 'p' pentru profesori și 's' pentru elevi.
FData: data când s-a realizat înregistrarea utilizatorului.
Contul de administrator este adăugat în baza de date și nu poate fi creat prin intermediul
aplicației.

25
 Figură 3.2 Structura tabelului login

2. Tabela "profesor" are datele profesorilor înregistrați și are următoarea structură:

Codp: - Identifică profesorul respectiv.
Nume: în acest câmp este salvat numele profesorului.
Prenume: câmpul "Prenume" stochează prenumele profesorului.
adresaP: acest câmp conține adresa profesorului.
telefonP: nr de telefon.

Figură 3.3 Tabelul profesor

3. Tabela student reține informațiilor referitoare la elevi și are următoarea structură:

Cods: - este codul unic asociat fiecărui elev în baza de date.
Nume: în acest câmp este salvat numele elevului.
Prenume: câmpul "Prenume" stochează prenumele elevului.
an: - indică anul de studiu în care se află elevul.
adresaS: - se stochează adresa fizică a elevului.
cicluInv: - indică ciclul de învățământ în care este elevul: ciclul primar, gimnazial sau
liceal.
formaInv: - reprezintă codul clasei :A, B, C, etc.
telefonS: telefonul elevului.

26
 Figură 3.4 Structura tabelului elev

4. Tabela "materie" are următoarea structură:

Codmat: - codul unic asociat fiecărei materii în baza de date. Este folosit la identificarea și
referirea la materia respectivă.
Denumire: câmpul "Denumire" stochează numele materiei.
Anul: -se indică anul de studiu. Este utilizat pentru a identifica la ce nivel de învățământ se
adresează materia, anul 1, anul 2, etc.

Figură 3.5 Structura tabelului materie

5. Tabela "predarematerie" –se rețin materiile predate și are structura:

a) Codmat: -conține codurile materiilor predate. Fiecare înregistrare din tabel va
avea asociat un cod unic pentru materia respectivă.
b) Codp: sunt codurile profesorilor care predau materia respectivă.
Prin tabelul "predarematerie" se stabilește o legătură între profesori și materiile pe care le
predau, bazată pe codurile asociate.

Figură 3.6 Structura tabelului predarematerie

27
 6. Tabela "note" - structura:
a) Cods: - codul elevului.
b) Codex: acest câmp stochează codurile materiilor.
c) Nota: câmpul "Nota" stochează notele obținute de elevi.
Prin intermediul tabelei "note", se înregistrează și gestionează notele obținute pe materii.

Figură 3.7 Tabelul note

7.Tabela "absente" are structura:

a) Codcurs: sunt stocate codurile disciplinelor.
b) Absdata: câmpul "Absdata" reține data absențelor.
c) Cods: acest câmp stochează codul elevului.
d) Nr: câmpul "Nr" stochează numărul absențelor din data specificată în câmpul "Absdata".
Fiecare înregistrare va conține numărul de absențe pentru un elev la o anumită materie și o anumită
dată.

Figură 3.8 Structura tabelului absente

8. Tabela "discipline" are următoarea structură, conform descrierii furnizate:

a) Codp: - codul profesorului care predă la disciplina respectivă.
b) Codmat: câmpul "Codmat" stochează codul materiei asociat disciplinei.
c) CodAn: este clasa sau anul de studiu asociat disciplinei.
d) CodExamen: câmpul "CodExamen" stochează codul unic al disciplinei. Fiecare
disciplină va avea un cod unic asociat în tabel.
e) NumeExamen: câmpul "NumeExamen" stochează numele disciplinei.

28
 Figură 3.9 Structura tabelului examen

3.3. Implementarea aplicației

Pentru a ne putea conecta la baza de date, trebuie să specificăm parametrii următori:

a. Numele serverului: acesta este serverul pe care funcționează baza de date MySQL.
b. Baza de date Situație-elevi este baza de date care gestionează situația elevilor.
c. Identitatea utilizatorului care efectuează acces la aplicație: Acesta este numele de
utilizator care este asociat cu permisiunile corespunzătoare pentru a accesa baza de date.
Utilizatorul creează un cont de elev.
d. Parola de acces a utilizatorului: aceasta este parola utilizatorului și trebuie să fie
identică cu parola utilizatorului asociată în baza de date.

Baza de date este conectată folosind acești parametri. În cazul în care conectarea nu
reușește, se va afișa un mesaj de eroare pentru a informa utilizatorul.
În ceea ce privește fișierul „funcții” care se află în folderul „include”, acesta conține funcții
care sunt utilizate în paginile web. Aceste funcții pot include funcții de validare a datelor introduse
de utilizatori, gestionarea fișierelor CSS pentru stilizarea paginilor sau inserarea anumitor taguri
HTML.
Prin utilizarea acestor funcții în paginile site-ului, se poate realiza o gestionare mai eficientă
a codului și a funcționalităților comune, oferind o structură modulară și ușurând procesul de
dezvoltare și întreținere a site-ului.

29
 Figură 3.10 Structura modular
Funcția pentru autentificare va genera codul HTML necesar pentru a afișa o casetă de
autentificare. Caseta de autentificare conține un formular cu câmpuri pentru introducerea numelui
de utilizator și a parolei și un buton pentru a trimite datele către pagina " autentificare.php" pentru
prelucrare. Funcția este apelată în cadrul paginilor site-ului.

Figură 3.11 Funcția de autentificare

Dacă autentificarea este reușită afișate: "Contul meu" și "Ieșire". Directorul "JS" este utilizat
pentru a stoca și organiza codul JavaScript al aplicației, pentru a putea fi inclus și executat în
paginile site-ului.
Directorul "JS" conține funcțiile pentru validarea formularelor, așa cum se poate observa în
exemplul de mai jos:

30
 Figură 3.12 Funcția de validare

Cele 2 secțiuni( utilizator, administrator) conțin fișierul execute.php care detaliază acțiunile
realizate cu datele din formulare. Vom examina secțiunea care descrie cum să-ți faci un cont de
elev ca exemplu.
Pentru a crea un cont de elev/profesor, se vor efectua următoarele operațiuni în fișierul
execute.php:
- colectarea și verificarea datelor din formular.
-conectarea la baza de date.
-inserarea înregistrării împreună cu datele din formular în tabela „elev”.

Figură 3.13 Functia creare cont elev

31
 Figură 3.14 Funcția creare cont profesor

Verificarea tipului de utilizator (elev, profesor sau administrator) se realizată de următoarea

secvență de cod.

Figură 3.15 Funcția verificare cont

Se preia valoarea introdusă în câmpul tipu și se verifică utilizând instrucțiunea if-elseif-else

dacă valoarea este 's', utilizatorul este elev și se execută acțiuni specifice pentru elev. Dacă valoarea
este 'p', utilizatorul este profesor și execută acțiuni specifice pentru profesor. Dacă valoarea este 'a',
utilizatorul este administrator și are control total. În cazul în care valoarea introdusă nu corespunde
niciunui tip de utilizator valid, se afișează un mesaj de eroare.

32
 Figură 3.16 Funcția atribuții cont
O funcție care adaugă absențele elevilor după codul disciplinei și anul de studiu este
prezentată mai jos:

Figură 3.17 Funcția adăugare absențe

Următoarea secvență indică faptul că profesorul disciplinei este responsabil de introducerea

notelor pentru această disciplină:

Figură 3.18 Funcția introducerea notelor

33
 CAPITOLUL 4. MANUAL DE UTILIZARE

4.1. Funcționalitățile aplicației

Aplicația pentru evidența elevilor într-o școală are inclusă administrarea și înregistrarea
notelor și absențelor pe ani de studiu. Aceasta are trei tipuri de utilizatori: administrator, profesor
și elev, fiecare având drepturi specifice în aplicație.
Implementarea se bazează pe o bază de date și asigură securitatea și integritatea datelor.
Funcționalitățile includ gestionarea utilizatorilor, adăugarea și ștergerea conturilor, actualizarea
notelor și absențelor, generarea de rapoarte și comunicarea între utilizatori.

Figură 4.1 Pagina home

Interfața aplicației "Evidența elevilor" include un meniu cu 5 opțiuni

Utilizatorul trebuie să introducă numele contului și parola într-un formular, iar apoi, după
apăsarea butonului "Autentificare", aplicația va verifica existența contului și corectitudinea parolei
introduse. Formularul este validat pentru a se asigura că utilizatorul a completat câmpurile de cont
și parolă (formularul nu trebuie să fie gol).
Opțiunea "Cont Nou" permite utilizatorului să creeze un cont nou de elev sau profesor.
După autentificare, în funcție de tipul de utilizator, vor apărea funcționalitățile specifice ale
aplicației.
34
 Dacă utilizatorul este autentificat ca elev, pagina va conține următoarele opțiuni:
"Actualizare informații", "Note discipline" și "Absențe discipline", așa cum este ilustrat și în figura
4.1 Aceste funcționalități permit utilizatorilor să actualizeze informațiile personale, să vizualizeze
notele și absențele pentru disciplinele respective și să acceseze informații legate de absențele din
cadrul disciplinelor.

Figură 4.1 Utilizator elev

În figura de mai jos, în pagina discipline sunt notele elevilor pe an de studiu, profesori,
discipline..

Figură 4.2 Situația notelor pe discipline

Situarea absențelor elevilor este prezentată pe pagina Absențe, care este organizată pe date
calendaristice în funcție de anul de studiu, profesorul și disciplina. Următoarea imagine arată acest
lucru..
35
 Figură 4.3 Situația absentelor pe discipline

Dacă utilizatorul s-a logat ca profesor, pagina va conține informații cont, materii absențe,
ca mai jos: Fiecare absență este înregistrată de profesor la disciplina pe care o predă.

Figură 4.4 Interfața profesor

Două opțiuni sunt disponibile pe pagina Absențe: Introducerea și afișarea absențelor

Acum putem vedea lista tuturor disciplinelor profesorului, împreună cu numele, materia,
anul și data, selectând „Introducere absențe”.
Selectând link-ul „Adaugă absențe” se adăugă absențe la o disciplină și vom avea o listă cu
toți elevii din acel an care au ales disciplina. Apoi, după cum se arată în figura de mai jos,
introducem data și numărul de absențe.

36
 Figură 4.5 Introducerea absentelor

Prin selectarea opțiunii "Vizualizare absențe", lista tuturor disciplinelor profesorului va fi

afișată, incluzând numele, materia, anul și data absențelor pentru materia selectată.
Pentru a vizualiza absențele la o disciplină, trebuie selectat link-ul "Vizualizează absențe".
Lista tuturor elevilor din anul respectiv va fi prezentată, urmată de numărul de ore și data absentării
de la ore, conform exemplului din figura de mai jos.

Figură 4.6 Vizualizarea absentelor elevilor

Pe pagina Discipline există două opțiuni: afișarea și prezentarea disciplinelor și prezentarea

și afișarea rezultatelor elevilor la materia aleasă.

37
 Ca în imaginea de mai jos, putem completa informații precum catedra, numele disciplinei
și clasa la care predă profesorul, selectând opțiunea „Introducere discipline”.

Figură 4.7 Adaugarea unei discipline

Profesorul conectat în aplicație poate accesa informații precum numele disciplinei și clasa
la care predă.
În plus, există opțiunea "ștergere", care permite să ștergem orice disciplină din baza de
date. Figura de mai jos arată cum putem face acest lucru selectând opțiunea corectă.

Figură 4.8 Afișarea disciplinelor

38
 Este posibilă ă introducerea și vizualizarea notelor elevilor la disciplina respectivă selectând
opțiunea notarea elevilor: din contul profesorului. Acest lucru implică selectarea notei și inserarea
acesteia în baza de date, așa cum este ilustrat în figura de mai jos.

Figură 4.9 Adaugarea de note

Figură 4.10 Vizualizare note

Când utilizatorul se autentifică în funcția de administrator, va avea acces la o pagină care

afișează un set complet de opțiuni pentru a gestiona și administra aplicația. Aceste opțiuni includ:

• Editarea materiilor: Administratorul poate adăuga, modifica sau șterge materii din
sistem.

39
 • Editarea disciplinelor: prin această opțiune administratorul gestionează disciplinele în
cadrul aplicației prin adăugate sau eliminare, precum și actualizare informații legate de
profesori și anul de studiu asociat.
• Editarea profesorilor: Administratorul gestionează informațiile referitoare la profesori.
Aceastea sunt adăugarea, modificarea sau ștergerea detaliilor personale ale profesorilor,
cum sunt nume, date de contact etc.
• Editarea elevilor: Prin intermediul acestei opțiuni, administratorul gestionează
informațiile legate de elevi. Aceasta sunt adăugarea, actualizarea și ștergerea elevilor,
cum sunt numele, datele de contact etc.
• Afișarea notelor și absențelor: - administratorul vizualizeaă notele și absențele
înregistrate pentru elevi în cadrul discipline studiate.

Figură 4.11 Editarea materiilor

Pentru a adăuga o materie nouă în sistem, se procedează în următorii pași:

• Se accesează formularul de adăugare materii.

În câmpul corespunzător, se completează denumirea materiei.

După introducerea denumirii, se selectează butonul "Adaugă" pentru a finaliza procesul.

Informațiile introduse în formular cum este denumirea materiei, sunt salvate în tabela. materii.

40
 Figură 4.12 Adaugarea unei materii

Disciplinele care au fost introduse în aplicație sunt prezentate în figura de mai jos.

Figură 4.14 Vizualizarea catedre

41
 Figura de mai jos arată afișarea profesorilor. Există, de asemenea, opțiunea de a șterge
profesorii fără a putea modifica datele personale, așa cum se arată în exemplu.

Figură 4.15 Editare profesori

În dreptul fiecărei materii se selectează link-ul „Vizualizează note” conform figurii de mai
jos și vor fi afișate notele elevilor la acea materie sau un mesaj corespunzător în cazul în care elevul
nu are note.:

Figură 4.16 Afișarea notelor pe discipline

42
 Atunci când dorim să vizualizăm absențele la o disciplină anume, se selectează link-ul
"Vizualizează absențe" asociat respectivei discipline. În urma acestei acțiuni, se va afișa o pagină
cu absențele elevilor.

O ilustrare a modului în care absențele elevilor sunt afișate pe această pagină este prezentată
în figura de mai jos. În dreptul fiecărui elev sunt afișate informații despre numărul total de absențe
și data cand a fost realizată.

Figură 4.17 Afișarea absențelor

4.2. Interfețele aplicației

Figura de mai jos ilustrează modul în care opțiunea de creare a unui nou cont este prezentată
în interfața sistemului. În cadrul figurii, se observă un formular în care utilizatorii pot introduce
informațiile necesare pentru înregistrare, precum nume, adresa de email, parolă etc.

43
 Figură 4.18 Cont nou de utilizator elev/profesor

Pentru a crea un nou cont, trebuie furnizate următoarele informații:

1. Tipul de utilizator: elev/profesor. Această decizie este importantă pentru privilegiile
acordate conturilor.
2. Numele utilizatorului: - nu va fi schimbat ulterior.
3. Parola: Utilizatorul alege o parolă sigură pentru a-și proteja contul.
4. Adresa de e-mail: Utilizatorul furnizează o adresă de e-mail care este corectă. Acesta va
fi folosit pentru a vizualiza datele din aplicație, cum ar fi notele și absentele.
4.2.1. Modulul profesor
Pentru a introduce datele unui cont de profesor, sunt introduse următoarele date, ca în figura
următoare:
a) Nume - profesor: se introduce numele de familie al profesorului.
b) Prenume - profesor: se introduce prenumele profesorului.
c) AdresaP - adresa profesorului: se introduce adresa de domiciliu sau adresa de
corespondență a profesorului.
d) TelefonP - telefonul: se introduce numărul de telefon al profesorului
e) Materiile predate: se introduc materiile pe care le predă profesorul.
Figura 4.19 oferă o imagine asupra modului în care aceste câmpuri pot fi prezentate în
interfața utilizatorului.

44
 Figură 4.19 Inserare date profesor

În această secțiune, profesorul are posibilitatea de a introduce discipline urmând pașii:

• Selectarea materiei: Profesorul selectează dintr-o listă materiile pe care le predă.
• Completarea câmpului "Nume disciplină": Profesorul introduce denumirea disciplinei.
• Completarea câmpului "Clasa": Profesorul introduce clasa la care predă disciplina.

Figură 4.20 Adăugare disciplină pe catedra

Introducerea notelor se realizează urmând pași, ca în figura de mai jos:

Selectarea disciplinei: se selectează disciplina pentru care se dorește introducerea notele.
Completarea câmpului "Elev": se selectează elevul pentru care se introduce nota.
Selectarea notei: se alege nota elevuluii.
45
 Selectarea butonului "Adaugă": După ce toate datele au fost completate, utilizatorul
selectează butonul "Adaugă" pentru a salva nota în sistem.

Figură 3.21 Adaugarea notelor în aplicație

Introducerea absențelor se realizează prin următorii pași, așa cum este ilustrat în figura de
mai jos:
Selectarea disciplinei: se selectează disciplina pentru care dorește să introducă absențele
Selectarea elevului: se selectează elevul pentru care se introduc absențele.
Introducerea datei: se completează câmpul cu data absenței.
Introducerea numărului de absențe: se completează numărul de absențe înregistrate pentru
elevul respectiv.
Selectarea butonului "Adaugă absențe":

Figură 3.22 Introducere absente pe disciplină

46
3.2.2. Modulul elev

Pentru an introduce datele unui cont de elev, sunt necesare următoarele elemente:
Nume-Elev: Numele elevilor sunt introduse în câmpul nume.
Prenume - Prenumele elevului.
AdresaS este adresa elevului.
TelefonS: Elevul va completa câmpul TelefonS cu numărul de telefon al său.
Clasa - anul de studiu al elevului: elevul selectează anul de studiu dintr-o listă predefinită
a claselor disponibile.
Datans - data nașterii: elevul completează câmpul "Datans" cu data nașterii într-un format
specific.
CicluInv - gimnazial/liceal: elevul selecteze ciclul de învățământ (gimnazial sau liceal) în
care se încadrează dintr-o listă predefinită.
FormaInv - codul clasei: elevul completează câmpul "FormaInv" cu codul clasei în care
este înscris.

Figură 3.23 Adaugarea datelor unui elev

47
 CONCLUZII

Aplicația Evidența elevilor este un instrument extrem de util atât pentru profesori, cât și
pentru elevi, deoarece permite menținerea unei evidențe clare și rapide asupra situației în ceea ce
privește notele și absențelelor pr discipline. Această aplicație oferă cadrelor didactice un mod
modern de a gestiona evidența notelor, absențelor elevilor și a disciplinelor, permițând modificări
în timp real, fără a fi nevoie de consum de hârtie. Astfel, se economisește atât timpul, cât și resursele
financiare.
Elevilor li se oferă, de asemenea, informații în timp real cu privire la notele obținute la
fiecare disciplină în parte, îmbinând într-un mod atractiv mediul online cu cerințele didactice
specifice fiecărei discipline. Prin intermediul aplicației, elevii pot urmări evoluția lor în timp și pot
identifica rapid punctele tari și slabe, ceea ce le permite să-și dezvolte strategii eficiente de învățare.
Pe platforma online, profesorii nu pot vedea notele de la alte materii, ci doar notele de la
materia pe care o predau. Acest aspect elimină subiectivismul în notare, deoarece elevii nu vor fi
evaluați în funcție de performanțele lor generale.
În dezvoltarea aplicației, am avut în vedere principiul simplității, având în vedere că un site
prea complicat nu va fi bine primit de utilizatori din cauza confuziei pe care o poate genera. Prin
menținerea unei interfețe ușor de urmărit, ne-am propus să facilităm navigarea în aplicație și să o
facem mai accesibilă utilizatorilor.
Pentru a asigura o experiență mai plăcută și intuitivă, am organizat toate opțiunile în două
meniuri distincte, astfel încât utilizatorii să poată găsi rapid informațiile sau funcționalitățile dorite
fără a se simți pierduți pe site.
Posibilități de dezvoltare

Aplicația poate fi îmbunătățită prin adăugarea unor noi funcționalități. Funcționalitățile care
pot fi adăugate în viitor:
Dezvoltarea unei secțiuni dedicate creării și gestionării orarului școlii, pentru a facilita
planificarea eficientă a orelor.
Crearea unui forum care să permită elevilor să discute între ei și/sau cu profesorii. Acest
forum poate fi utilizat pe discipline, schimbând informații, consolidând comunicarea și colaborarea
între toți utilizatorii aplicației.

48
 BIBLIOGRAFIE

1. Chuck Musciano, Bill Kennedy (1997), HTML: The Definitive Guide.

2. Doyle M. (2010), Beginning PHP 5.3, Wiley Publishing, Inc., Indianapolis.
3. Duckett J. (2011), HTML & CSS Design and Build Websites, John Wiley & Sons, Inc.,
Indianapolis.
4. Duckett J. (2014), JavaScript & jQuery Interactive Front-End Web Development, John
Wiley & Sons, Inc., Indianapolis.
5. E. Castro, B. Hypslon (2012), HTML5 and CSS3, Seventh Edition: Visual QuicksStart
Guide, Peachpit Press, Berkeley.
6. E.Stephen Mack , Janan Platt (1997), Html 4.0: No Experience Required.
7. Ian S.Graham (1998), HTML 4.0 Sourcebook.
8. Laura Lemay, Rafe Colburn (2006), Sams Teach Yourself Web Publishing with HTML and
CSS in One Hour a Day.
9. Luke Welling, Laura Thomson (2017), PHP and MySQL Web Development.
10. Michael Bowers (2007), Pro CSS and HTML Design Patterns.
11. Saied M.M. Tahaghoghi, Williams H.E. (2007), Learning MySQL.
12. Steve Prettyman (2020), Learn PHP 8: Using Mysql, Javascript, Css3, and Html5.
13. http://www.w3schools.com/css/default.asp 18.05.2023
14. http://www.awwwards.com/web-design-and-mobile-trends-for-2013-ebook-download-it-
for-free.html 31.05.2023
15. https://www.semanticscholar.org/paper/TriblerCampus%3A-Integrated-Peer-to-Peer-File-
in-Meulpolder-Pijano/26bf59f8dfa0a54a942c27a0b666601c4a3c5554 05.06.2023
16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets 19.04.2023
17. https://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language 19.04.2023
18. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_web 27.06.2023
19. https://www.tutorialspoint.com 25.02.2023
20. https://www.geeksforgeeks.org 26.06.2023
21. http://www.mysql.com 13.04.2023
22. http://www.php.net 17.04.2023
23. http://www.squidoo.com/optimizare-site 27.06.2023

49
 UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
Facultatea de Științe
Str. Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-571012

www.ub.ro; e-mail: stiinte@ub.ro

DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE
privind elaborarea lucrării de finalizare studii

Subsemnatul………………………………………………………………..
declar pe propria răspundere că:
a) lucrarea a fost elaborată personal şi îmi aparţine în întregime;
b) nu au fost folosite alte surse decât cele menţionate în bibliografie;
c) nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse
fără a fi citate şi fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o
reprezintă alte lucrări ale mele;
d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Data, Semnătura,

F 394.10/Ed. 02 Document de uz intern

 Plagiarism Detector v. 2129 - Originality Report 8/28/2023 8:45:55 AM
Analyzed document: MIHAI_ANDREI_LICENTA(final).docx Licensed to: Universitatea din Bacau
Romania
Comparison Preset: Word-to-Word Detected language: Ro
Check type: Internet Check
TEE and encoding: DocX n/a

Detailed document body analysis:

Relation chart:

Distribution graph:

Top sources of plagiarism: 18

0.4% 48 1. https://www.oracle.com/ro/database/what-is-database/

0.4% 48 2. https://support.apple.com/ro-ro/guide/shortcuts-mac/apd2e30c9d45/mac

0.4% 48 3. https://www.metawebart.com/ro/news/schimb-de-date-și-api

Processed resources details: 266 - Ok / 47 - Failed

Important notes:
Wikipedia: Google Books: Ghostwriting services: Anti-cheating:

Wiki Detected! [not detected] [not detected] [not detected]

UACE: UniCode Anti-Cheat Engine report:

1. Status: Analyzer On Normalizer On character similarity set to 100%
2. Detected UniCode contamination percent: 0% with limit of: 4%
3. Document not normalized: percent not reached 5%
4. All suspicious symbols will be marked in purple color: Abcd...
5. Invisible symbols found: 0

Assessment recommendation:
No special action is required. Document is Ok.

Alphabet stats and symbol analyzes:

Active References (Urls Extracted from the Document):

No URLs detected

Excluded Urls:
No URLs detected

Included Urls:
No URLs detected