INTERDISCIPLINARY RESEARCHES

CREATION AND CREATIVITY IN THE 21st CENTURY

2

Sebastian CHIRIMBU, Maria ALEXE, Adina BARBU-CHIRIMBU Georgeta COSTACHE, Eduard IONESCU, Ramona SIMUŢ, Denisa DRĂGUŞIN, Alexandru BURDA (coordonatori ediţie)

INTERDISCIPLINARY RESEARCHES CREATION AND CREATIVITY IN THE 21st CENTURY Versiune electronică

Editura STEF Iaşi, 2012
3

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Creation and creativity in the 21st century : Interdisciplinary Researches; coord.: Sebastian Chirimbu, Maria Alexe, Adina BarbuChirimbu, ....- Iaşi : Stef, 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-575-184-2 I.Chirimbu, Sebastian (coord.) II. Alexe, Maria (coord.) III. Barbu-Chirimbu, Adina (coord.) 81

Coordonator colecţie Interdisciplinaritatea: Lect. univ. dr. Sebastian CHIRIMBU Lucrarea este publicată cu avizul CENTRULUI DE CERCETĂRI, RESURSE şi STUDII EUROPENE din cadrul Parteneriatului Instituţional „Îmbunătăţirea capacităţii de inserţie a tinerilor pe piaţa europeană a forţei de muncă prin intermediul programelor de formare, tehnologiei informaţiei şi comunicării” dezvoltat între Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni” (MAE), Fundaţia „Generation Europe Romania”, Centrul „Pro Europa”, Centrul de Formare în Alternanţă „Cefora”, DPIPP-Crevedia şi Fundaţia” Profesia 2000+” (Liceul Teoretic „Ecoprof”) cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (Direcţia Alternative Educaţionale) şi Editurii Stef ( Iaşi).

Editura STEF este acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Mai multe detalii puteţi obţine la adresa: www.cncsis.ro.

Toate drepturile rezervate. Autorii sunt direct responsabili de alegerea şi prezentarea datelor conţinute în articole, de autenticitatea şi originalitatea acestora, cât şi de opiniile exprimate în articolele din volumul de faţă. Conţinutul acestei lucrări este protejat prin Legea dreptului de autor L8/1996.

4

MULŢUMIRI SPECIALE:
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti – d-nei Inspector General Adj. Crenguţa PASCALE Departamentului de Limbi Străine ( Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti) – d-nei Director prof. univ. dr. Zoia MANOLESCU Inspectoratului Şcolar – sector 2 – Invăţământ preprimar – Inspector prof. drd. Georgeta IORDACHE Facultăţii de Utilaj Tehnologic (Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti) – d-lui Decan prof. univ. dr. ing. Ion DAVID Centrului de Cercetare TSCI ( Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti) – d-nei director conf. univ. dr. Carmen ARDELEAN Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni”- d-lui Director Cristinel DUMITRU Centrului de Conferinţe SIQUA – d-lui Director Florin TUDOR Editurii STEf, Iaşi

Organizatori-parteneri în proiectele de cercetare şi manifestările ştiinţifice dedicate INTERDISCIPLINARITĂŢII IN EDUCAŢIE:
Centrul de Cercetări, Resurse şi Studii Europene - Parteneriatul Instituţional ICIATPEFMPIPFTIC Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni” Facultatea de Utilaj Tehnologic şi Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare- UTCB Centrul de Cercetare „Religie şi Ştiinţă” – Editura Universităţii Emanuel din Oradea Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (Direcţia Alternative Educaţionale) Editura Stef, Iaşi

5

COMITETUL ŞTIINŢIFIC (RECENZORI ŞTIINŢIFICI) Prof. univ. dr. Floare CHIPEA, Universitatea din Oradea Conf. univ. dr. Eduard IONESCU, Universitatea „Spiru Haret” Conf. univ. dr. Jose VILA , ERI-CES – University of Valencia, Spain Conf. univ. dr. Felix NICOLAU , Universitatea Hyperion Conf. univ. dr. Tamara CEBAN , Facultatea de Litere, Universitatea „Spiru Haret” Conf. univ. dr. Elena GURGU, Universitatea „Spiru Haret” Conf. univ. dr. Vihren BOUZOV, St. Cyril and St. Methodius University of Veliko Turnovo, Bulgaria Conf. univ. dr. Carmen ARDELEAN, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti Lect. Director Dara TAFAZOLI, Culture & Art Research & Training Centre, University of Applied Science & Technology Culture & Art, Mashhad Iran Lect. univ. dr. Maria ALEXE – Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti / Universitatea Naţională de Arte Lect. univ. dr. Ramona SIMUŢ, Facultatea de Litere, Universitatea Emanuel din Oradea Lect. univ. dr. Sebastian CHIRIMBU – coordonator parteneriat instituţional / Dept. Limbaje Specializate Universitatea „Spiru Haret” Lect.univ. dr. Denisa DRĂGUŞIN, Facultatea de Litere, Universitatea „Spiru Haret” Lect. dr. Silvia RAŞCU PISTOL, Facultatea de Litere, Universitatea”Spiru Haret” Lect. dr. Viorica BANCIU, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea din Oradea Mls. Amalia LEITES, Universidade Federal de SantaMaria Prof. Mariana CROITORU, Centrul CRED, Târgovişte (Dâmboviţa)

6

SECŢIUNEA : EDUCAŢIE, INTERDISCIPLINARITATE ŞI COMUNICARE EDUCATION, INTERDISCIPLINARITY AND COMMUNICATION

7

Asistenţa psiho-pedagogică a studenţilor din învățământul la distanţă. Între creativitate și suport tehnologic

Lector drd. Beatrice ALMĂŞAN Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – Departament CREDIS Universitatea Bucureşti

Abstract Modern digital technology offers a large numbers of opportunities to develop our pedagogical skills and curricula, but does it help us to have a close connection with our student?. Virtual campus helps us to be in touch with our students permanently and to ignore distance. The main research question is: How can a professional psychological assistance develop on virtual campus. A research sub-question refers to the differences that should be taken into consideration due to the students various professional background and age. The second one concerns the way in which tutor – student relationship evolves during the eLearning process. Practice proved that just giving and receiving materials is not enough for most of the learners and that they need psychological assistance. The author experience is based on The Program for Pre-schools and Primary Schools Teachers, a program that started in 2005 the first students graduating in 2008. Most of the examples concern the academic subject Foreign languages because it is one which is quite embarrassing for adult students. The research methodology is that used for a case study. Key words: psychological assistance, eLearning methodology, tutorstudent relationship Aspecte generale Tema pusă în discuție de acest studiu abordează abordează abordează o problemă legată de educația la distanță, un tip de educație modern a cărui dezvoltare a apărut ca necesară în contextul globalizării și tehnologizării. Dezvoltarea sa a devenit posibilă datorită utilizării pe scară largă a internetului și thnologiilor digitale. Deși învățământul superior la distanță s-a dezvoltat în România în ultimii 15 ani sub toate formele – studii 1.

8

de licență, master, programe de perfecționare. În campul educațional românesc această temă este încă puțin explorată, dar la nivel international se incearca adaptarea şi descoperiresa unor noi perspective de abordare teoretica şi practica. Departamentul Credis al Universității București este printre instituțiile care au contribuit la dezvoltarea programelor de învățământ la distanță atât prin înființarea unor facultăți și masterate cât și prin inițerea unor abordări teoretice. Un rol important în dezvoltarea și perfecționarea pregătirii studenților l-a avut înființarea Campusului Virtual care se folosește începând cu anul 2003. Campusul Virtual UniBuc. Acesta reprezinta o platforma electronica foarte eficienta atat in pregatirea studentilor la forma de invatamant la distanta dar şi pentru evaluarea acestora. El oferă informatii rapide, actualizate şi structurate, intr-o forma accesibila studentilor de toate categoriile. În anul 2005 a debutat în cadrul Departamentului Credis al Universităţii Bucureşti programul de studiu Pregătirea Personalului Didactic pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar, prima promoţie a absolvit în 2008 şi de atunci tot mai mulţi studenţi au optat pentru el. Programul de studiu este de tip învăţământ la distanţă şi se adresează, cadrelor didactice deja existente în sistem dar care nu au o pregătire de specialitate de tip universitar sau celor care vor să devină educatori şi învăţători. Curriculumul acestuia este complex, adecvat cerinţelor unui învăţământ modern şi performant. Studiul de caz pe care îl propunem se referă la învăţarea limbilor străine. Am ales acest subiect al curricumului, fiindcă am considerat că prin prin complexitatea problemelor pe care le ridică este ilustrativ pentru necesitatea asistenţei psihologice în învăţământul la distanţă. Aspecte ale învățământului ID în cadrul Universității București Învățământul la distanță este un sistem complet de învățare, ce îndemplinește o serie de funcții care sunt evidențiate in activitatea ID și care contribuie și la dezvoltarea unor programe conexe cum sunt cele de tip Life Long Learning. Gestionarea sistemului, evaluată în acest moment prin Comisia ARACIS și se realizează practic printr-o coordonare pe mai multe paliere. a. Managementul/ concepția învătământului la distanță 2.

9

b. Producția de cursuri c. Difuzarea de materiale , suport de curs, ghiduri şi auxiliare d. Sprijinirea învățării e. Certificarea /recunoașterea studiilor. Unele dintre cele mai răspândite aplicaţii ale programelor de tip eLearning se adresează adulţilor, mai ales celor care doresc să se perfecţioneze să îşi ridice gradul de pregătire profesională printr/un program ce asigură o abordare flexibilă. Aceştia utilizează acest tip de programe, fiindcă trebuie să muncească şi să înveţe în acelaşi timp. Aproape toţi participanţii sunt foarte entuziaşti la începutul perioadei de studiu dar, din păcate descoperă destul de repede ce greu este să lucreze şi să muncească în acelaşi timp, să nu îşi abandoneze familia, să relaţioneze cu colegi de vârste foarte diferite, mulţi dintre ei mai tineri. Sunt moment dificile, derutante, peste care nu toţi cei înscrişi în program pot trece fără ajutorul tutorelui de an, ajutor care trebuie să vină mai ales din partea unui cadru specializat (psiholog, specialist în metodologia predării la adulţi, pedagogi) şi care trebuie să se realizeze în colaborare cu profesorul de specialitate. În acest tip de învăţământ Campusul Virtual este de un real ajutor, menţinând o legătură constantă între managerul de curs, profesorul de specialitate şi cursanţi. 3. Ipoteze de lucru Inițierea unei cercetări privind asistența psihologică pe care echipa din cadrul Facultății de Pregătire a Personalului pentru Învățământul Primar și Preșcolar (PPP) o poate acorda studenților săi s-a datorat necesității de a răspunde la anumite întrebări. Întrebarea principal în jurul căreia s-a dezvoltat cercetarea a fost următoarea: Se poate acorda o asistență psihopedagogică eficientă cu ajutorul Campusului Virtual al departamentului? Au rezultat o serie de întrbării secundare ce au conturat cercetarea. A stabili relaţii corecte şi dinamice prin campusul virtual pare ceva foarte simplu. Este oare aşa? Aceasta este una dintre întrebările la care ne propunem să răspundem. Ceea de a două se referă la modul în care relaţia formator- student trebuie construită şi supravegheată astfel încât studentul să primească, atunci când este cazul ajutor psiho-pedagogic specializat. Simpla postare la timp a materialelor şi verificarea temelor s-au dovedit acţiuni insuficiente pentru a-i ajuta pe studenţi să parcurgă în condiţii optime cei trei ani de studiu. S-a dovedit că unii dintre ei nu ştiau cum să utilizeze informaţiile ceea ce ducea la eşecuri dezamăgitoare. Incapabili să înţeleagă

10

singuri ce se întămplă, cum să îşi ordoneze priorităţile şi să îşi evalueze munca, unii studenţi abandonau studiul chair după prima sesiune. Asistența pedagogică oferită de Campusul Virtual se referă și la modul în care studenții, mai ales cei din anul I învață să folosească multitudinea de material bibliografice. Studenții de la ID erau derutaţi şi de faptul că profesorii le indicau materiale provenite din mai multe surse. Mulţi profesori înainte de a redacta un curs sau un manual constriesc un Reader adică o culegere de texte şi exerciţii pe care le consideră importante, selecţia este făcută în funcţie de necesităţile fiecărei grupe în concordanţa cu abilităţile lor de învăţare şi cu nivelul de cunoştinţe. În învăţământul la distanţa, în lipsa mai multor întâlniri directe, evaluarea profesorului de specialitate este greu de făcut la început și de aceea se poate întâmpla ca el să nu corespundă în totalitate nevoilor studenților. Acest Reader reflectă concepţia profesorului despre nevoile studenţilor săi [Underhill, 2002, dar manualul care trebuie să urmeze se poate îmbunătăţii prin feed-backul realizat prin diversele secţiuni ale campusului virtual. 4. Aspecte teoretice și metodologice Aşa cum am stabilit deja în capitolul anterior, un formator implicat în învăţământul la distanţa are nevoie, pentru a obţine rezultate satisfăcătoare de o pregătire psiho-pedagogică de specialitate. În cazul particular al limbilor străine cea mai mare parte a materialelor metodologice sunt orienate spre utilizatorii tineri sau în cazul cursurilor pentru adulţi spre cursurile specializate (limbaj econimic, juridic, cursuri de îmbunătăţire a competenţei de scriere etc). Cursanţii specializării Pregătirea Personalului Didactic pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar sunt în cea mai mare parte utilizatori de nivel începător sau mediu general, categorie pentru care oferta nu este foarte generoasă. Acesta este încă un motiv care conduce la instalarea unui sentiment de anxietate, datorat faptului că nu se regăsesc uşor într-un grup ţintă. Formatorii au considerat necesar să le explice cursanţilor cum să înveţe, să le crească impicarea insistând asupra faptului că învăţarea unei limbi străine(L2) este un proces în dezvoltare [Hutchinson, Waters: 1987; 128]..Au fost discutate şi strategiile adoptate şi baza lor teoretică. Cele mai importante au fost următoarele: a. Învăţarea centrată pe student aspect metodologic ce permite studenţilor să profite de un număr mare şi variat de activităţi şi să devină

11

mai încrezători în propriile forţe, fiindcă fiecare poate învăţa aşa cum doreşte, exprimându-se cum şi când doreşte, Este cunoscut faptul că adulţii au deja anumite deprinderi formate şi faptul că profesorul ţine seama de aceste deprinderi şi îi ajută să se integreze în colectiv, adaptându-se metodei generale de învăţare contribuie la depăşirea stresului provocat de învăţarea unei limbi străine. Profesorul devine faciltator şi coordonator al activităţii studenţilor şi îi ajută să îşi formeze deprinderi de învăţare independentă. Pentru a acorda o asistenţă corectă şi eficientă trebuie să monitorizeze feedbackul şi să folosescă în mod craetiv dialogul cu studenţii. Campusul virtual poate reprezenta un avantaj pentru că permite monitorizarea unor acţiuni multiplr, creative şi diferenţiate, permiţând alternarea unor sarcini de lucru mai tradiţionale (cu care studenţii sunt deja familiarizaţi) cu alte în care se utilizează metodologia modernă. Datorită posibilităţii de a folosi materiale de diferite tipuri îl poate ajuta pe student să se situeze într-o situaţie de comunicare cât mai apropiată de cea reală. b. Învăţarea prin crearea unor contexte lingvistice. În cazul studenţilor care se înscriu în învăţământul la distanţă cei mai mulţi au deja nişte cunoştinţe, chiar dacă neconsolidate şi haotice. Profesorul de limbă străină trebuie să creeze situaţii atractive de învăţare care să-i ajute să îşi organizeze cunoştinţele şi să le amplifice. Se grupează cunoştinţele de vocabular sub anumite etichete sau se dezvoltă o reţea de ip mindmaping. c. Abordarea psihologică Practica adovedit că în cazul grupurilor de adulţi cu vârste diferite, înscrise în învăţământul la distanţă acest tip de abordare este chiar mai necesar decât în clasele tradiţionale. Această abordare se poate realiza datorită multiplelor forme de comunicare pe care le oferă spaţiul virtual, unde discuţiile pot fi individuale, specialistul ajutând-l pe student să îşi evalueze potenţialul de învăţare şi resursele. d. Metoda etnografică. Considerată mai ales o metodă de evaluare calitativă a procesului de învăţare interactivă [Scollon, Ronald T. 1979], metoda este de mare ajutor, fiindcă permite o participare largă şi interpretarea datelor procesului de învăţare. În timpul primei întâlniri cu studenţii aceştia sunt încurajaţi să ţină un jurnal în care să-şi noteze progresele, exerienţele lingvistice, problemele pe care le întâpină în învăţare [Chaudon: 1998; 46-47].Acest exerciţiu ce a părut la început foarte cidat pentru studenţi, a permis formatorilor identificarea şi ulterior soluţionarea diferitelor probleme. Un dezavantaj ar fi timpul pe care aplicarae metodei îl necesită. Rezulatele au fost însă foarte încurajatoare.

12

5. Obiective Obiectivele prezentei cercetări au fost : Folosirea facilităţilor oferite de campusul virtual pentru a ajuta studenţii să treacă peste momentele de anxietate şi să îşi continue studiile. Explorarea și identificarea nevoilor studenților Flexibilizarea campuslui virtual pentru a-I ajuta să se familiarizeze cu metodologiile moderne de predare. Foloseirea consilierii psiho-pedagogice pentru eficentizarea achizițiilor învățării Toate aceste obiective au fost dezvoltate şi urmărite atât de profesorul de specialitate cât şi de specialistul în consiliere pentru a putea atinge unl dinobiectivele majore ale prgramului de consiliere pentru a reduce abandonul şcolar. 6. Prezentarea experimentului Iniţial nimeni nu şi-a dat seama că studenţii vor avea nevoie de consiliere psiho-pedagogică şi că acesta va fi una din principalele sarcini ale managerului de curs. [Alexe, 324]. Organizarea activitatilor s-a făcut conform specificului învăţământului la distanţă din cadrul departamentului CREDIS al UB Acesta se bazează pe întâlniri faţă în faţă cu rolul de a prezenta cerintele, obiectivele activitatii, distribuirea informatiilor şi recomadari privind modul de parcurgere a materilelor şi mai apoi de solutionare a intrebarilor ridicate de studenti. Materialele sunt prezentate şi prin intermediul campusului virtual –iar in cadrul forumurilor de discutie sunt făcute recomandari. Odată cu desfăşurarea primului semestru a devenit evident că activitatea de consiliere din timpul întâlnirilor faţă în faţă nu era suficientă şi atunci a apărut ideea de a desfăşura o activitate de consiliere şi pe Campusul Virtual. Platforma Campus Virtual este astfel dezvoltată, încât poate raspunde nevoilor de interacţie profesor – studenti- tutori. Alaturi de tutorii de specialitate există şi tutori consilieri care au rolul de a motiva – susţine –sprijini pe studenţi în achiziţia unor abilităti şi competente practice sau de a-i motiva,oferindu-le suportul necesar pentru comunicarea cu ceilalaţi studenţi. Pentru cei timizi sau pentru cei care din cauza vârstei nu îndrăzneau să adreseze întrebări în cadrul întâlnirilor directe, extinderea consilierii în spaţiul generos al campusului virtual a reprezentat o soluţie salvatoare. Mai ales în primul an este important să simtă că cineva este alături de ei şi să afle datorită discuţiilor de pe forum că nu sunt singurii care au anumite probleme.

13

dacă nu sunt mulţumiţi de modul în care se defăşoară comunicarea o pot întrerupe.Serviciile de consiliere oferite studenților de la ID sunt organizate astfel încât se desfășoară pe mai multe paliere de comunicare. videoconferințelor. În spaţiul virtual comunicarea se face mai uşor. Grupele de începători prezintă un risc mai ridicat. negociere a conținutului și de monitorizarea a progresului. Atribuțiile de suport ale tutorelui sunt atât de tip academic. existând riscul unor observaţii neplăcute. Se dezvoltă o anumită frică de a răspunde. dar riscul apariţiei lor este amplificat de vârsta cursanţilor şi de lipsa lor de deprinderi şi de competenţe lingvistice. Acestea din urmă au fost cele pe care prezentul studiu le-a analizat prioritar. Le este frică să nu se facă de râs în faţa colegilor şi a profesorilor. orientare profesională. Observând creșterea gradului de anxietate a studenților. care va fi subiecul comunicării. În fiecare semestru există două întâlniri tutoriale în cadrul cărora are loc o comunicare sincronă. deoarece învăţarea unei limbi străine presupune folosirea altor strategii didactice. Liniile de comunicare deschise în aceste întâniri se dezvoltă prin intermediul Campusului Virtual. ceea ce înseamnă evaluare. aplicării directe a unor metode coercitive. mai ales în cazul anumitor discipline (limbile străine) mangerii de curs au considerat necesar să analizeze situația și să găsească o rezolvare care să fie eficientă pentru toți studenții și de aceea aceasta a însemnat și utilizarea Campusului Virtual. faţă de alte specialităţi. Este deja un fapt cunoscut că unul din motivele pentru care studenţii se înscriu în învăţământul la distanţ este şi posibilitatea de a evita întânirile directe în care să fie supuşi judecăţii profesorilor şi colegilor. Pe de altă parte tutorii pot 14 . îndrumare. În cazul lor anxietatea se poate datora şi schimbării de roluri. mai ales în cazul începătorilor este un aspect cheie al obţinerii succesului în învăţare. fapt dovedit şi de extinderea reţelelor de socializare. activităților de socializare. chiar atunci când ştiu răspunsul. Studenţii pot alege cu cine comunică şi în ce fel. Studenților li se facilitează accesul la centrul de resurse atât prin acces direct (permis de bibliotecă) cât și on line. de faptul că aceşti studenţi sunt la rândul lor formatori pentru elevii lor. cât și de consiliere psihologică prin diferite mijloace. Tipurile de support oferite sunt: de informare. fiindcă problemele de metodologie a învăţării sunt mai complexe. față în față. Supravegherea modului în care anxietatea datorată dificultăţilor de învăţare a unei limbi străine. Probleme de anxietate pot apărea în cazul oricărui process de învăţare. Acest aspect este amplificat în cazul secţiei de pregătire a personalului pentru învăţământul preşcolar şi preprimar.

unul se ocupă de cunoştinţele de specialitate (un profesor de limbi străine) al doilea este un specialist cu o serioasă pregătire psiho – pedagogică. În vederea reducerii abandonului şcolar. afective şi de invatare. ajutându-i să-şi formeze deprinderi de învăţare corectă.avea la rândul lor anumite probleme privind buna defăşurare acestui proces. Sarcina profesorului de limbi străine este mai clară. 15 . Inţial în sprijinul învăţării unei limbi străine –în cadrul Departamentului s-a creat posibilitate a ca studentul să îşi îmbunătăţească activitatea prin împrumutul unor carti/CD/casete de la biblioteca sau pentru cei cu acces mai greu la internet în staţiile de lucru din cadrul departamentului. In cadrul specializarii PPP aşa cum a fost deja menţionat grupul de studenţi este format din adulţi implicaţi în activităţi sociale cu responsabilităţi de natură familială. dar şi de de discutii individualizate (ce se pot desfăşura ăn mediul virtual pentru cei din alte localităţi) cu privire la probleme administrative (inclusiv financiare. dificultăţile de deplasare şi de încadrare în programul de lucru al personalului departamentul sunt elemente care au redus efectul acestor măsuri. pentru studenţii secţiei Pregătirea Personalului Didactic pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar. dar cel puţin tot aşa de important şi nu doar pentru studenţii mai slabi. de sanatate . mai deschise şi mai diversificate. Aceste aspecte de natură a asigura integritatea morala şi psihică a studenţilor permit canalizarea energiilor psihonervoase în organizarea activitaţii de învaţare şi obţinerea unor rezultarte bune şi chiar a performanţelor şcolare. Datorită asistenţei consilierilor de psiho-pedagogie dicuţiile pe forum au devenit mult mai active. socială şi profesională. Timpul limitat al studenţilor. Atunci s-a recurs la materialele – suporturile de curs – prezentate online care permit studentului să primească un feedback rapid şi eficient prin intermediul chat-ul sau a formului de discuţii. În cadrul Departamentului CREDIS procesul de comunicare este supervisat de doi tutori. încarcă materialele pe campus şi oferă soluţii pentru parcurgerea lor corectă. Pentru fiecare student ce se constituie intr-o situatie individualizata este nevoie de un set de metode de cunoastere a intereselor/ motivatiilor. Formatul Forumului permite studenţilor să se organizeze în anumite grupuri. de aceea abandonul poate surveni datorită suprasolicitării datorate gestiunii defectuoase a timpului şi resurselor de învăţare. Ajutorul psihologic este mai puţin vizibil. conducerea Departamentului CREDIS a considerat necesar să implementeze un program de asistenţă psihologică realizată prin mijloacele specifice învăţământului la distanţă.

Datorită calităţilor tehnice ale Campusului Virtual.relevanţa currciculară –curricula răspunde nevoilor actuale de pregătire în domeniul şi este corelată cu activităţile /cerinţele învăţământului românesc şi european. de aceea am făcut o evaluare a studenţilor la sfârşitul primului semestru şi apoi după cel de al doilea. fapt ce permite profesorilor să înţeleagă problemele cu care se confruntă studenţii. Succesul acestui program de formare initiala pentru specializarea PPP se datoreaza şi elaborarii şi constructiei unui plan de studiu tinand cont de factori pedagogici cum ar fi. • stilul educaţional al profesorului adecvat grupului şi cu deschidre spre fiecare cursant adaptat învăţământului online • nivelul de aşteptare şi interesul faţă de rezultatele la învăţătură –sunt prezentate la începutul şi sfârşitul fiecărui semestru prin sesiuni speciale de consliere şi îndrumare pentru încurajarea . Unii dintre studenţi au devenit mai ales pe parcursul semestrului al doilea foarte motivaţi şi activi. La aceste discuţii pot participa. atât profesori cât şi studenţi. să iniţieze dezbateri legate de probleme de studiu sau modalităţi de abordare. feedbackul este aproape instantaneu. Compararea rezultatelor a evidenţiat o sădere a stării de anxietate la studenţii care au fost activi în cadrul Campusului Virtual. de aceea conluziile acestui studiu nu sunt decât concluzii parţiale. ajungând chiar să îi îndrume pe colegii lor.calitatea proiectării şi desfăşurării situaţiilor de învăţare . permiţând intervenţii rapide şi corecturi în cazul unor neînţelegeri. Concluzii Considerăm că rezultatele obținute aduc noi puncte de reper și valori ce sunt evidețiate printr un aparat metodologic complex și variat care a permis soluționarea principalei ipoteze de cercetare. Le vom enumera pe cele mai importante : 16 .să urmărească fire de discuţii specifice. Limba străină este o disiplină care se studiază în cadrul Departamentului CREDIS pe parcursul anului I. prin recunoaşterea diplomeleor şi a suplimentelor de diplomă. Campusul virtual poate fi utilizat în asistența psihologică a studenților de la ID : Experimentul descris anterior nu s-a încheiat. conştierntizarea şi autoreglarea comportamentului studenţilor .

Totodată varietatea datelor teoretice trebuie să fie amplificată printr-o activitatea de rafinare și îmbogatire a taxonomiilor și chiar print-o fundamnetare și diferențiere mai clară a metodologiei privind consilierea și orientarea profesională. 2011. EUROSLA 10. vol 1 Editura Universitară. Prezentarea unor mijloace facile de comunicare și îndrumare a studenților vor conduce în timp la implementarea cât mai corecta a conceptelor de educație pe tot parcursul vieții și trecând dincolo de activitățile punctuale se poate construi și imaginea unei universități deschise învățării la orice vârstă în condițiile îmbătrânirii active Datele teoretice și de cercetare analizate vin și in sprijinul universitatilor care doresc să-și construiască o strategie viabila în domeniul alternativei educaționale: învățământ la distanță.International Scientific Conference „eLearning andSoftware for Education” Bucharest. Craig . Krakow. Discuţiile de tip consiliere din cadrul Campusului sunt un instrument eficient în evaluarea aşteptărilor studenţilor ceea ce duce la o mai corectă evaluare a rezultatelor. Research on teaching and learning. Comunicarea în cadrul Campusului fiind o comunicare asincronă şi sincronă s-a dovedit foarte eficientă în activitatea de consiliere 2. Editor: Michel H. Book of Abstracts. Long and Jack C Richards. Bucureşti 2011 Chaudon.Second Language Classrooms. 1998 Cook. 3. Vivian . Bibliografie Alexe.Starting from the L2 User. 2000 17 . Consilierea psiho-pedagogică contribuie la dezvoltarea unor strategii de predare specifice învăţământului la distanţă.1. Vivian . La nivel practic va fi necesară construirea. consolidarea și dezvoltarea modalităților și serviciilor de asistentă psihopedagogica care să răspundă nevoilor individuale și de grup. 1991 Cook.Values and Tasks for Coordinating Specialists in ID – Procedings of the 7th.Second Language Learning and Language Teaching. Cambridge Applied Linguistics Series. Edward Arnold. April 28-29. Great Britain. Maria .

în vol E-learning și software educațional. Editura Universității Naționale de Apărare București.1997 18 .realizări și perspective la Universitatea București.Krashen. Bogdan – Universitatea virtuală. Ioan – Invăţarea academică independentă – Ghid metodologic Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Psihologie şi ştiinţele educaţiei. S. .Principles and Practice in Second Language Acquisition. New York Academic Press. Ronald T. 1982 Logofătu. Pergamon. – Linguistic convergence and Ethnography of Speaking. 2007 Neacşu. 2006 Scollon. Editura Universității Naționale de Apărare București București.D. Bucureşti. 2005 Logofătu. Mihaela – Questionnaire as a Tool for Quality Assurance in Distance Learning – vol E-learning and Software for Education.

negative sensationalism is more and more spread. having as main characters teachers. Diana Marina FLOREA Inspector pentru monitorizarea curriculumului descentralizat Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti Abstract The school’s approach on promoting self image. Astfel. image. resurse materiale. techniques to address the world press. Key words: Romanian school. parents or anyone related to school. too. Acestea sunt cunoscute de public. aceste şcoli nu-şi pun probleme de fond. since there are various educational institutions which had to cope with unpleasant incidents brought in by the mass. media. obiective. internet. fie prin experienţă directă. More often than not. minister). fie prin intermediul unor structuri informaţionale specializate (mass-media. becomes nowadays more and more difficult. 19 . Imaginea şcolii constituie un element de bază în funcţionarea unei unităţi şcolare. Promovarea imaginii şcolii ar fi bine să aibă ca principale repere următoarele criterii: Crearea şi promovarea unei imagini pozitive. Acele şcoli care deţin tehnici avansate de promovare a imaginii şcolii. we find the same approach techniques within the world press. It is obvious that. creating the false impression that certain news or reports are critical and objective. de-a lungul timpului.Promovarea imaginii şcolii Prof. cum ar fi restructurarea de posturi sau completări de norme. cultura organizaţiei şcolare şi atributele procesului educaţional oferit de şcoală. structură. pupils. publicaţii de specialitate) sau superior ierarhice (inspectorat. Promovarea imaginii şcolii este reprezentată de o multitudine de elemente: scop. în cazul profesorilor titulari.media. sunt şi şcolile care au un număr rezonabil de mare de copii.

şcolile partenere în proiectele educative derulate. De cele mai multe ori. Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional. creându-se astfel impresia. în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional. susţinerea elevilor care provin din medii defavorizate din punct de vedere social şi a elevilor cu un potenţial ridicat. în care protagoniştii au fost: profesori. Este adevărat că nu numai învăţământul are probleme de imagine astăzi. părinţi sau oameni aflaţi într-o relaţie cu şcoala. Realizarea unei reviste a şcolii. care să urmărească multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică. din ce în ce mai dificil. Promovarea unor proiecte care să aibă ca principal scop. de ştirile cu caracter negativ şi nu de lecţiile de cerc pedagogic sau alte activităţi didactice model. elevi. Promovarea imaginii şcolii prin intermediul acelor persoane care promovează şi asigură calitatea în actul educaţional. prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia. a unui album cu activităţile derulate în timpul unui an şcolar. ştiut fiind faptul că. 20 . Ele nu reprezintă întregul proces didactic şi nu pot fi generalizate. dar trebuie să admitem că aceste întâmplări cotidiene sunt izolate. comunitatea. În contextul actual. devine în contextul societăţii actuale. particulare. Organizarea intr-o zi cu semnificaţie pentru unitatea şcolară a „Zilei porţilor deschise”. opinia publică este interesată. cu precădere. deoarece sunt instituţii de învăţământ care au avut de suferit în urma prezentării de către mass-media a unor incidente nefericite. Armonizarea ofertei educaţionale şi a formării continue cu nevoile specifice care au fost identificate în unitatea şcolară. că acele ştiri sau reportaje. Devine evident faptul că. se caută a fi mediatizat senzaţionalul negativ. Demersul pe care îl face şcoala în promovarea propriei imagini. descoperim aceleaşi tehnici de abordare şi în lumea presei. în vederea obţinerii de către aceştia de premii şi distincţii la olimpiade şi concursuri şcolare. prilej cu care şcoala va relaţiona cu părinţii. integrarea elevilor în colectivitate. devine o adevărată provocare pentru managerul unei şcoli. din păcate. se doresc a fi critice şi obiective.Elaborarea unor proiecte locale. în managementul educaţional. reducerea abandonului şcolar. a unui pliant cu oferta educaţională. să poată să popularizeze tot ceea ce se petrece pozitiv în propria unitate de învăţământ.

Aceasta presupune punerea în evidenţă a câtorva aspecte dominante. un rol important îl ocupă şi crearea unui site al şcolii. şi anume. Un rol deosebit de important în formarea copiilor. Un rol important în sensibilizarea comunităţii locale la problemele şcolii îl are şi găsirea de sponsori.pe care îl face posibil. acestea sunt şi utilizate în predarea la ore de către cadrele didactice ale unităţii. Pentru realizarea acestor obiective este necesară elaborarea unei oferte educaţionale. Acestea două. O promovare corectă a imaginii unei şcoli. Colaborarea dintre învăţător şi profesor se poate concretiza prin susţinerea unor lecţii demonstrative. am putea enumera: colaborarea şcoală – grădiniţă. În acest sens. că odată realizată baza materială. la care să poată participa şi părinţii. dar mai ales. să pună şcoala într-o lumină favorabilă. iar acest lucru poate fi cunoscut prin elaborarea şi completarea unor chestionare. Tema şcolii apare frecvent în operele literare ale unor autori care aparţin unor momente istorice diferite. literară. dar care au reuşit prin operele lor. Printre activităţile care ar putea fi întreprinse la nivelul şcolii. în număr suficient de mare. devotat misiunii sale. procesul de formare şi cunoaştere. 21 . Astfel. care poate de asemenea să contribuie la promovarea imaginii şcolii.Dezvoltarea imaginii pozitive a şcolii. de la serbări. imprimantă. printre care. diminuarea migraţiei şcolare la sfârşit de clasa a IV-a. avem dovada clară a interesului acestora. ar trebui să ţină seama de mai multe aspecte. faţă de o problemă importantă a vieţii. popularizarea unei reviste a şcolii. asemenea domnului Trandafir şi a elevului model. dar şi o bună pregătire a elevilor pentru viitor. videoproiector. realizarea de albume cu imagini din interiorul sălilor de clasă. scaner. Nu ne rămâne decât să le citim din nou operele şi să ne străduim să-i facem cunoscuţi şi să punem în valoare noi modele demne de urmat şi de compus o operă. doar şcoala. care să răspundă exigenţelor părinţilor. pentru a uşura accesul la informaţiile legate de şcoală. devine o adevărată provocare. Astfel. îl constituie cabinetul de informatică şi Ael-ul. punctele cheie ale unui proces didactic modern. figura unui bun dascăl. asigură nu numai un învăţământ de calitate. îl reprezintă utilizarea în procesul didactic. în care imaginea dascălului să fie centrală. de ce nu. acces la reţeaua de internet. spectacole. în deplin acord cu timpurile pe care le trăim. Rolul managerului constă în asigurarea unei dotări corespunzătoare a celor două cabinete cu: calculatoare. a calculatorului. să se asigure. în cea mai mare măsură. printre care: creşterea numărului de copii la clasa I.

am realizat un proiect de acţiune concretă. aflate în acelaşi impas ca şi noi. Prin el avem posibilitatea să primim sau să transmitem informaţii. publicate pe site-ul şcolii. cântece. Pentru a obţine rezultatul scontat va trebui să se ţină seama de câteva aspecte. care trebuie să fie cât mai relaxant.Astăzi. cât şi copiilor. se vor ocupa în egală măsură şi de confecţionarea/procurarea materialului artistic. acesta este un instrument de lucru ideal. în urma analizării chestionarelor. am căutat parteneri de acţiune prin şcolile din vecinătatea noastră. copiii îşi vor lărgi orizontul cunoaşterii. care se adresează atât părinţilor. care este în beneficiul ambelor părţi se poate folosi şi site-ul şcolii. dar şi cadrelor didactice ale şcolii. elevi. iar treptat vor deveni mici artişti. Hotărâtoare în luarea deciziilor. iar activităţile de pregătire să se desfăşoare pe o perioadă mai lungă de timp. cu cea mai largă utilizare. unii dintre ei au lipsit de la şcoală. care este condiţionată şi de dezvoltarea atenţiei. 22 . la trecerea la un nou ciclu de învăţământ. Reuşita unei serbări şcolare constă şi în alegerea din timp a tematicii. texte ale unor scenete. aceştia pot să-şi găsească temele din ziua respectivă. vor fi rezultatele obţinute. iar dacă din motive obiective. cu implicarea activă a tuturor factorilor: părinţi. calculatorul este prezent în viaţa fiecărui copil. învăţători şi diriginţi. fără o obosire excesivă a acestora. deci iată şi modul cel mai sigur. de a ne promova imaginea şcolii. printre care: alegerea de dansuri care să nu depăşească posibilităţile de afirmare ale copiilor. La şcoală sau acasă. la trecerea acestora de la clasa a IV-a la a V-a. alegerea de texte accesibile interpretării acestora. ei îşi vor dezvolta memoria şi limbajul. Prin intermediul acesteia. unde părinţii îşi pot exprima punctele de vedere cu privire la activitatea instructiv educativă a elevilor şi se poate iniţia un sistem de vot cu ajutorul căruia să se poată adapta activitatea didactică. Evidenţierea talentului fiecărui copil se va face în mod discret. în scopul menţinerii copiilor în şcoală. Prin interpretarea de poezii. Copiii pot să-şi completeze temele on-line. a programului artistic. Un rol important în reuşita promovării imaginii unei şcoli îl joacă organizarea unei serbări şcolare. Cadrele didactice care participă la realizarea serbării şcolare. Concomitent cu elaborarea acestui proiect de studiu. Pentru a reuşi menţinerea elevilor în şcoala noastră. Pentru promovarea acestui proiect. Participarea la serbările şcolare poate fi considerată o formă de învăţare. care trebuie să aibă o înaltă valoare educativă şi să pună în valoare talentul şi particularităţile individuale ale copiilor.

Toate activităţile trebuie încununate prin organizarea. prilej prin intermediul căruia. O problemă deosebită în reuşita unei serbări este asigurarea unei atmosfere de calm şi bună dispoziţie şi mai ales disciplina.astfel încât fiecare copil să-şi cunoască rolul său. astfel încât şi cei conştienţi de talentul pe care îl au. de accesibil. comunitatea locală va vedea progresul şcolar înregistrat de la an la an. Dacă apar acte de indisciplină este o dovadă că programul nu este suficient de distractiv. Astfel. Astfel. sporesc şansele de reuşită ale serbării. variat şi accesibil. se poate spune că prin intermediul unei serbări şcolare se realizează o acţiune educativă. la calităţile sportive. alternate cu recitări sau scurte dialoguri. a independenţei în acţiune. mai ales dacă sunt vegheaţi din umbră cu răbdare şi discreţie. Renunţarea la serbări sau organizarea lor formală înseamnă o pierdere pentru viaţa sufletească a copiilor. Într-o serbare este nevoie de atâta disciplină încât copiii să poată urmări programul să ştie când le vine rândul pentru susţinerea rolului primit. Cu acest prilej vor fi mobilizaţi toţi copiii. Un alt aspect important în organizarea serbărilor şcolare este stabilirea şi respectarea duratei serbării. măştilor. astfel încât fiecare dintre aceştia să-şi cunoască talentul cu care este înzestrat. Vor fi 23 . În momentele propice de relaxare şi bucurie pentru copii. la înclinaţiile spre desen . Pentru asigurarea disciplinei programul trebuie să fie bogat. Când sunt antrenaţi copiii în toate acestea se contribuie la dezvoltarea simţului de răspundere. în perfectă armonie cu al celorlalţi participanţi. Se poate solicita în asemenea cazuri participarea copiilor sau a părinţilor acestora la confecţionarea costumelor. dar şi cei timizi să poată fi puşi în egală măsură în valoare. iar numărul prea mare a acestora. dacă se apelează la talentul de recitare. Tendinţa de a prelungi serbările oboseşte peste măsură copiii. a mândriei de a realiza cu forţe proprii spectacolul. decorului. Se va proceda cu tact pedagogic. o dată pe an şcolar. ritm sau graţie. Urmărind cele de mai sus. fiecare dintre participanţi va căpăta un plus de încredere în forţele proprii. organizatorul trebuie să explice motivul pentru care se pregăteşte serbarea. duce la pregătirea lor superficială şi la diminuarea trăirilor afective. a „Zilei Porţilor Deschise”. Pentru începutul serbărilor sunt indicate în genere corurile. însemnătatea evenimentului sărbătorit ca şi necesitatea unei munci disciplinate şi consecvente pentru ca rezultatul să mulţumească în final pe toţi. ceea ce duce la diminuarea interesului şi la apariţia oboselii.

. 2001. câştigătorii la diferitele concursuri şi competiţii. Bucureşti. Iosifescu. copii talentaţi.evidenţiate punctele tari ale şcolii. Logofătu. Materiale suport la disciplinele Proiectarea. Editura Polirom..didactic. Iaşi. implementarea şi managementul învăţământului la distanţă. Astfel. Ioan. Bibliografie: Cerghit. managementul programelor ID.ro 24 .ro http://www. Universitatea din Bucureşti.edu. Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ. M. Tipogrup Press. se va crea oportunitatea realizării de noi parteneriate. http://www. proiectele derulate. Metode de învăţământ – ediţia a IV-a revizuită şi adăugită. S. 2006.

MECTS Abstract Special education is an adapted form of school teaching and complex assistance (medical. educațională. culturală) destinată persoanelor care nu reușesc să atingă temporar sau pe toată durata școlarizării nivelurile instructiv-educative corespunzătoare vârstei. Disorders. recuperarea și integrarea școlară. socială. educational. în articolul 3. and also through usual kindergardens and schools. social and professional integrating children/pupils with learning deficiency and/or disorders. social. socială și profesională a tuturor copiilor(elevilor) cu deficiențe și/sau tulburări ori dificultăți de învățare. Integration Educația specială este o formă adaptată de pregătire școlară și asistență complexă(medicală. psiholog Carmen GRIGORE Centrul de Consiliere Şcoala gen. În Declarația Mondială asupra. Scopul educației speciale este instruirea și educarea. specializate. 168. required by the regular education. recovering and school. se afirmă:.Nevoile școlare ale persoanelor deficiente/cu handicap cer o atenție specială.Educației pentru toți”. ajutându-i să 25 ..Trebuie întreprinse măsuri pentru asigurarea accesului la educație fiecărei categorii de persoane deficiente. Incapacity.” Educația specială trebuie practicată de cadre didactice calificate. The purpose of special education is teaching and training. nr. Disabled. trebuie să corespundă nevoilor copiilor cu CES. School education of childern with special educational needs (CES) is achieved through special educational units. including the ones theaching in minority languages. cultural) for people who temporarily or permanently are not able to reach the proper level of education that is age appropriate. cerute de învățământul obișnuit. through special groups and classes integrated in public schools.. Valorisation. Key words: Disability. ca parte integrantă a sistemului de învățământ.Problematica educaţiei speciale Prof.

formarea de priceperi și deprinderi utile integrării în viața socială.. persoanele cu deficiențe erau stigmatizate de societate și considerate nevindecabile. Segregarea a continuat și s-a perpetuat de-a lungul timpului. aveau mai puține șanse de promovare în plan profesional și social putând suferi chiar și condamnări dacă aveau alte opțiuni politice).. unde. etc. boli incurabile-lepră. fie chiar de propriile familii. variind dupa criteriul prin care se făceau deosebirile: criteriul etnic(aplicat. De-a lungul istoriei. asigurarea șanselor și a condițiilor pentru continuarea pregătirii pe tot parcursul vieții. însușirea cunoștințelor. în general. societatea să nu-i stigmatizeze numindu-i ..Plecând de la acestea. în consecință erau exterminate fizic. pentru ca.în al doilea război mondial-exterminarea populației evreiești). s-au născut o serie de practici sociale care au evoluat istoric de la segregare la integrarea oamenilor diferiți printre ceilalți.săraci”) criteriul religios(în Evul Mediu-arderea pe rug a . țiganilor și emigranților) criteriul rasei(transformarea populației de culoare în sclavi și îngrădirea a numeroase derepturi și libertăți) criteriul social(împărțirea în clase sociale a oamenilor și disprețuirea celor . La spartani au aparut primele manifestări de tip segregaționist. O altă practică destul de răspândită a fost izolarea persoanelor cu deficiențe de privirile celorlalți membrii ai societății. în numele unui ideal de perfecțiune.atingă nivelul posibil de dezvoltare individuală cât mai aproape de dezvoltarea normală prin: acumularea experienței necesare învățării școlare și sociale. HIV-SIDA. criteriul politic(în țările socialiste. formarea abilităților necesare învățării în școală. criteriul normalității psiho-fizicointelectuale(marginalizarea persoanelor cu diferite deficiențe. fie de către stat(în instituții specializate).ereticilor”.handicapați” 26 . persoanele care nu făceau parte din Partidul Comunist. cancer. între oameni au existat numeroase diferențe. profesională și culturală.

instituțiile separate nu ofera o educație eficientă în comparație cu cele obișnuite. care nu pot fi atinse în afara unui mediu obișnuit de viață sau educație. fiecare având de învățat de la ceilalți și fiecare oferind ceva valoros celorlalți.azilului” în care persoanele cu deficiențe erau tratate în masă. determinate de particularități care îi diferențiază de ceilalți mai mult decât ne-am obișnuit noi să acceptăm. etc. pe plan mondial începe să se contureze tot mai puternic recunoașterea drepturilor acestor persoane. inființarea multor instituții speciale a dus la considerarea unui numar mare de copii ca fiind . constiința identității de sine. argumentul drepturilor civile – instituțiile speciale privează subiecții de drepturile lor civile(participare. argumentul valorii – orice copil aduce o contribuție benefică în grupul său.Unii au nevoi mai mari. fără a se ține cont de interesele individuale.În secolul al-XIX-lea și începutul secolului XX au fost înființate numeroase instituții de tipul. 27 . iar comunitatea îi poate ajuta fiind mai puțin discriminativă și segregatoare cu ei.Mai trebuie să ne gândim și la faptul că.Fiecare copil are dreptul de a i se acorda șansa unei vieți cât mai aproape de normalitate și integrare socială. copiii cu nevoi speciale au o evoluție mult mai bună în școlile obișnuite decât în școlile speciale.. Febra segregaționistă a existat cu adevărat însă în anii 50 ai secolului trecut. egalitate. nevoi speciale față de educație au și familiile acestor copii.anormali” și excluși din mediile obișnuite de viață și educație. Zece ani mai târziu. argumentul calității vieții – persoanele cu cerințe educative speciale sunt private de condițiile normale de viață ale oamenilor obișnuiți. ar fi: argumentul eficienței . Diferențele între copii sunt de cele mai multe ori prilej de învățare și dezvoltare..dupa Gunnar Stangvik. stimulării satisfacerii nevoilor elementare ale omului ale omului(apartenența la un grup social. argumentul progresului – sub aspectul achizițiilor și dezvoltării sociale. argumentul controlului social – instituțiile au fost acuzate de a fi principalul instrument de control a populației în surplus. anii ’90 aducând o acceptare generalizată a viziunii de integrare și normalizare. etc) argumentul psihosocial – relevă absența.). când.Argumentele pro-integrare.

. care influențează educația timpurie: dezvoltarea copilului își determină direcțiile și bazele la vârste foarte mici. se pune astăzi accentul pe termeni ca cerințe educative speciale și situații de risc. dizabilitate. de aici și importanța hotărâtoare a primilor ani de viață. în strânsă legătură cu cercetările din domeniul psihopedagogiei copilului. religios.etnic. mentale severe).probleme”.Riscurile se referă la trei grupuri de probleme(Evans.Riscurile determinate de mediul de dezvoltare(copiii care cresc în sărăcie.1998): 1.J.Copiii cu CES cer atenție specială și necesită sprijin pe tot parcursul dezvoltării lor.normal” poate ajunge ușor în categoria celor cu . tulburărilor. intervenția timpurie este hotărâtoare dacă se face adecvat. organice neurologice. 2. incapacitate. dar. în direcția formării capacităților generale de adaptare psihoindividuală și socială. un copil considerat. el nu poate să schimbe un copil cu probleme. deficiență. În literatura de specialitate de la conceptele de handicap.Dacă acesta nu vine la timp. crescuți în condiții de violență. în același timp trebuie specificat că. Pornind de la politica de incluziune. educația din primii ani nu se poate realiza fără implicarea tuturor factorilor responsabili(familie. termeni folosiți pentru a determina problemele speciale ale copiilor. aparținând diferitelor grupuri marginalizate social. cadre didactice. se pot enumera o serie de teze și argumente teoretice.Orice copil are nevoie în anumite perioade ale vieții lui de atenție specială și sprijin special. tulburare. 3.determinate de zestrea cu care copiii vin pe lume și care se manifestă încă de la început sub forma diferitelor dizabilități(deficiențe senzoriale. dificultăților de învățare. etc. unitatea de învățământ. oricât de bun ar fi un program de educație.Riscuri stabilite . război sau abuz). comunitate).Riscuri biologice – se referă la copiii care au la naștere probleme fizice care pot fi remediate(de exemplu prematurii). 28 . Pentru aceste grupuri de probleme este cert că. ci unul care să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor prin evaluarea adecvată a potențialului de învățare/dezvoltare și prin asigurarea reabilitării/compensării deficiențelor. doar să-l sprijine în dezvoltarea sa și să potențeze la maxim abilitățile existente. care nu se mai vrea un mediu exclusivist. O asemenea manieră de înțelegere este mai aproape de idealul școlii viitorului..

care să ducă la condiții mai bune de învățat pentru toți elevii și la o implicare mai consistentă a cadrelor didactice.Important pentru ei este să crească și să se dezvolte împreună. Toate categoriile de copii au aceleași trebuințe de bază în creștere și dezvoltare ca și ceilalți:nevoia de apreciere și întărire pozitivă. prietenoase. evidențiază nevoia de accentuare a dezvoltării sociale a copilului și de focalizare pe procesele învățării.Școlile incluzive trebuie să fie școli deschise. fără a transforma diferențele în bariere.Perspectiva individuală a copilului – se referă la modul în care caracteristicile individuale ale copiilor(deficiențe. afectează invățarea scolară. specialiști în domeniul psihopedagogiei. profesorii trebuie sprijiniți în demersul lor de toți factorii responsabili(părinți. dificultățile în învățare pot indica anumite disfuncții în procesul de predare-învățare(sarcini. prin explorarea resurselor pe care fiecare la are. de calitate. învățarea activă și eficientă care își are bazele în educația timpurie. este extrem de necesară în educația incluzivă. primul pas în educația timpurie și care ulterior reprezintă cărămida de bază a incluziunii este recunoașterea importanței diferențelor individuale și planificarea activităților educaționale în funcție de particularitățile și nevoile copilului. Această perspectivă are la bază câteva ipoteze: orice copil poate întâmpina dificultăți în școală. în care să se 29 . etc).Educația incluzivă se referă tocmai la ridicarea acestor bariere în învățare și la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare la o educație accesibilă. de afecțiune și securitate. al motivației. resurse oferite de profesori insuficient adaptate nevoilor copiilor). particularități psihice. decizii. dificultățile în învățare pot sugera modalități de ameliorare. etc. al capacității de învățare. acest lucru nu indică în mod special că sunt probleme cu el.Copiii sunt diferiți din punct de vedere temperamental. de încredere în sine. 2. voinței. afecțiunii.educația timpurie.Perspectiva curriculară – definește dificultățile școlare în termeni de sarcini și activități furnizate copiilor și de condiții create în clasă. de independență. Problematica educației speciale este abordată în prezant prin două perspective: 1. ca și cea incluzivă. context social).

se determină criterii de evaluare. asigurarea de șanse egale pentru toți. serviciile complementare și personalul solicitat. dreptul de a fi respectat. nevoii de abordare cât mai personalizată.E. resursele financiare necesare pentru mijloace. adaptările necesare le ritmul învățării și respectarea principiilor pedagogice. nevoile individuale. transport. Prin această modalitate se stabilesc obiectivele învățării și inserției sociale.1999). predării-învățării.urmărească flexibilizarea curriculumului.Planul de intervenție personalizat(PIP).Perspectiva de ansamblu a planului de servicii dă o coerență intervențiilor. evită dedublarea evaluării. 1991). care vizează asigurarea continuității. demnitatea ființei umane. în funcțiile de obiectivele fixate: nivelul de integrare dorit/urmărit. se precizează intervenții. Planul de intervenție în serviciile educative trebuie să indice pentru copil/elev. El este un instrument conceput să răspundă nevoilor personale ale unui copil aflat în dificultate. corespunde în fapt.. 2. în acest sens preocupările în domeniu disting între două tipuri de planuri: 1. individualizată a problemelor de învățare și identifică teza conform căreia fiecare copil trebuie tratat diferit în funcție de problemele pe care le are. 30 . echipamentele specializate necesare. asigură urmările și vizează a da răspunsuri cât mai personalizate nevoilor fiecăruia într-o manieră continuă. Conceptele fundamentale care stau la baza incluziunii au în vedere valorizarea diversității. calitatea evaluarea permanentă și parteneriatul educațional. etc.Planul de servicii personalizat(PSP). etc.(Vrășmaș. se descriu modalitățile și resursele necesare pentru a sprijinii copilul aflat în dificultate(Goupil. responsabilizarea colectivă. este completat de Comisia pentru Protecția Copilului și este un instrument de planificare și coordonare a serviciilor individuale. complementarității și calității serviciilor ca răspuns la cerințele multiple și complexe ale copilului cu CES. Secretul integrării și chiar al incluziunii copiilor cu CES constă în a nu le refuza șansa la educație și de a căuta împreună cu familia sprijinul necesar învățării lor adecvate.

aparține lui Henderson. pentru a afla informatii despre el și problemele care constituie cerințele educative speciale. formularea unui diagnostic prescriptiv. poate fi unul 6-C. Alter și Goldestein(1985) și este transpus în limba franceză de canadiana Goupil(1991) ca . concentrare a influențelor și coordonare a resurselor și acțiunilor. . referindu-se la: CINE-elevul..Vrăsmaș. logopedul. CARE LOC-UNDE – mediul educativ necesar. alegerea formelor de sprijin în parteneriat cu familia. consemnarea rezultatelor. stabilind etapele necesare și fragmentând pașii în intervenție.planul este instrument de participare. Modelul cel mai cunoscut este la acest nivel denumit 6S. Planul de intervenție joacă după Goupil(1991) rolul de planificare. CUM-prin ce mijloace și cu ce resurse. retroacțiune. comunicare. CINE ÎNCĂ-consilierul. descrierea metodelor de intervenție și a mijloacelor folosite. periodice şi finale.Se realizează astfel evitarea conflictelor între tipurile de intervenții și se 31 . CÂND-calendarul și etapele necesare. concentrare. În opinia lui E.Planul permite stabilirea unui calendar al realizării obiectivelor şi la ordonarea priorităților. Quel. etapele individualizate ale intervenției. înregistrarea progreselor. specialiștii. CE-ce învață. Quand. coordonare. Quelle facon).Orice plan de intervenții în dificultăți de învățare are următoarele componente: testarea inițială a copilului prin instrumente variate. profesorul de sprijin. școala. participare. etc. anticiparea unor rezultate prin prognosticul inițial şi prin descrierea momentelor cheie ale intervenției.În limba română.Cele 6 întrebări”(Qui. acest model.. consemnarea examinărilor inițiale.

Planul facilitează urmărirea progreselor copilului/elevului. Procesul de evaluare educațională.Pentru a putea realiza debutul școlar al tuturor copiilor este necesar ca până la vârsta școlarității.Goupil(1991) identifică 5 etape în elaborarea acestuia: Etapa1-constatarea dificultăților de către cadrul didactic(învățător. compensare. 1999). Etapa 3-este etapa în care profesorul face apel la un sprijin specializat. copiii cu cerințe educative speciale să fie identificați.Dacă problemele sunt repetabile. este un proces care se referă la profilul motor.. teste simple.În cursul elaborării planului. dar și la completarea lui curentă. Etapa2-constă în observarea organizată și analizarea problemelor semnalate în vederea desprinderii unor soluții satisfăcătoare de intervenție. să fie obiectul unor revizuiri periodice”.Este etapa în care se realizează planul de intervenție personalizată. făcând împreună cu specialiștii o evaluare mai profundă a nevoilor educative ale copilului și căutând soluții satisfăcătoare. etc”(E. afectiv și psiho-social al copilului. se trece la primele intervenții și spre următoarea etapă-cea a analizei și a observației. 32 . comprehensiv și să includă o varietate de măsurători-probe.favorizează împărțirea responsabilităților ca și determinarea rolurilor și responsabilităților fiecărui participant. care să le asigure integrarea școlară reală.El trebuie astfel.. cognitiv. Etapa5-schițarea planului de intervenție. comunicarea se realizează ca obiectiv și ca mijloc.Vrăsmaș.G. Etapa6-se referă la aplicarea și evaluarea efectelor planului propus. Etapa 4-de evaluare a nevoilor copilului realizată de specialiști. fișe de observație. a scopului și a obiectivelor pe termen scurt. Completarea planului se realizează într-o succesiune de etape. Multe țări au acordat o atenție sporită depistării precoce și intervenției timpurii a copilului cu dizabilități prin crearea unor parteneriate solide între serviciile medicale și cele educaționale. profesor). scale de dezvoltere. evaluați și stimulați să beneficieze de programe de recuperare. dezvoltare. nu pot fi înlăturate cu măsuri pedagogige obișnuite și constituie piedici serioase în învățare.Acest proces trebuie să urmărească copilul în mod global.

PĂUN.. C. E. Bucuresti.Pro Humanitate RUSU. handicap.(1998) Handicap. O.. Le Plan d′Entervention personalisé en milieu scolaire.. VRĂSMAȘ..(1999). Ed.). Cu cît se cunoaște mai devreme problema copilului. Bibliografie GOUPIL.(1998). cadrele didacice. cu atât se poate interveni mai adecvat și chiar se pot înlătura riscurile de dezvoltare care apar. VERZA. E. Unicef. prin introducerea copilului într-un program de intervenție personalizat care să ajute la remedierea problemelor sale. readaptare. (coord.Pentru sprijinul adecvat acordat copiilor aflați în situații de risc. Ed . București 33 . PLEȘA. Canada. trebuie implicați părinții.O perspectivă comprehensivă și integrativă. Ed. G..Pro Humanitate. Ed. Educatia integrata a copiilor cu handicap.(1991). POPESCU.Quebec. G. E. Învățarea scrisului.Evaluarea cât mai timpurie reprezintă o condiție a intervenției adecvate.. Pro Humanitate. Deficiență..(1997). integrare. specialiștii. incapacitate.

personalitatea elevilor. ipoteze îndrâznete.Talentul. În acest sens.198). p. a metodelor folosite a situației de învățare. conduita. Imaginația creatoare este sursa care favorizeaza inovări și transformarea unor realităti ce se cer depășite. transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare.1974. concomitent cu dezvoltarea unor capacități și deprinderi etapa formării este asigurată de succesul cu care abordăm învățarea creativă și testele. căi și metode până atunci necunoscute. învățarea creativă și pregătirea psihologică pentru abordarea testului Prof. atitudinile. procedee originale. creative imagination Deoarece societatea umană este un sistem socio-economic care generează o infinitate de roluri și profesiuni. gradul de încorporare a unor valori. flexibility thinkingcould be seen as the main creative cognitive psychological factor. Produsul imaginației creatoare se caracterizează prin varietate și ingeniozitate. Aprecierea rezultatelor prin evaluarea strategiei abordate ce a condus la finalitate implică o evaluare a conținutului. în vederea formării unui orizont cultural și tehnologic cu privire la o anumită profesiune. integrarea socială a individului generează necesitatea de “functionare armonioasă a individualității înăuntrul tiparelor reprezentate de mediul social”(D. Temperamental qualities of a personality is manifested in the work of pedagogical thinking. Reli-Daniela VOICU Învăţământ primar Școala nr. talent. prin efecte de 34 . psychological preparation. Keywords: creative learning. centrarea evaluarii asupra rezultatelor pozitive. luarea în calcul a altor indicatori precum achizițiile cognitive. diversificarea tehnicilor de evaluare și creşterea gradului de adecvare a acestora la situaţii didactice concrete. Todoran.59 București Abstract Teacher reveals endowment of talent and motivation high. interevaluare și evaluare controlată.

neurologia. se creaza premisele jocului de creație ce faciliteaza copilului manifestarea creativitații. creativitatea. unde trăirea se detașează de rigori găsind forme noi de manifestare. reversul demersului imaginativ sau slaba manifestare a imaginației în efortul intelectual poate fi recunoscut în comportamente ale elevului de felul: dificultăți în însușirea temelor noi cu grad crescut de dificultate școlare sau extrașcolare. Imaginația creatoare se constituie pe componenta talentului și susține alături de inteligență și motivație. Psihologii vă vor lăsa 10. Pe de altă parte. dar şi de o înzestrare genetică pe măsură.Astfel cel ce învață reușește să redea cu claritate ceea ce ți-a însușit și să transmită la rândul său cunoștințe și informatți. impinge în mod voit limitele inteligenței și dezvăluie înzestrările de talent asociindu-le acelor trăsături de personalitate care să îl așeze în valoare. Un rol aparte în acest complex de concepte îl ocupă talentul. 35 .” Aşadar este o întrebare cu răspunsuri diverse. Numai supus exercițiului controlat. orice elev are șansa de a învăța logic și nu mecanic – migălos și repetitiv. iar până ce știința va găsi un răspuns cuprinzător.000 de ore pentru repetiţie. Efortul de a lămuri natura talentului este unul interdisciplinar. Astfel.de a se raporta creator la sarcina de învățare și nu dominat de obligații și constrângeri. psihologia cognitivă. formulând mesaje în actul comunicării și utilizând limbajul în exprimarea artistică.surpriza și inedit șocante uneori prin noutate şi originalitate. psihologia motivaţională sunt o parte dintre domeniile ştiinţei care trebui să ofere inputuri solide pentru a completa marele puzzle pe care-l reprezintă răspunsul la întrebarea privind natura talentului. Genetica. realizează lucrări cu slabă expresivitate. manifestă preferință pentru căile cunoscute. respectiv de a învăța pentru sine și nu doar pentru o convenție de moment. ca zestre nativă cu care elevul intră în câmpul educației. O finalitate în învățarea creativă poate fi considerată expresivitatea limbajului ca dovadă concludentă a învățării raționale sub impactul actelor de instruire. Învățarea condusă pas cu pas de către educatorul abil și inspirat dezvoltă gândirea creatoare. supravegheat și cultivat cu răbdare talentul copilului este capabil de evoluție și performanță. începeţi să repetaţi este nevoie atât de muncă. Deoarece învățarea creativă are precedente în activitățile de joc. “Talentul ar fi concretizarea într-o anume formă de reprezentare a unui efort constant de perfecţionare într-un anumit domeniu. improvizând.

bazată pe imagini. Pornind analiza de la procesul învăţării școlare constatăm că se desfăşoară în mai multe faze ce cuprind receptarea şi înregistrarea materialului pe fondul unei stări de atenţie şi activare cerebrală. prin manipulare liberă. apoi din ce în ce mai rapid). climat conflictual. dacă elevii nu şi-au format în prealabil asociaţiile. Activizarea elevului este necesară dacă dorim ca gândirea să se dezvolte. faza interiorizării (operația mentală .Un rol important în abordarea creativă a învățării îl ocupă intervenția factorilor motivaționali. precum talent. principii etc. În Teoria învăţării cumulativ-ierarhice. Meritul său este de a atrage atenţia că nu putem aborda o anumită temă. actualizarea prin reproducere a cunoştinţelor şi transferul acestora. cel puţin în vârsta şcolară mică. învățarea creativă se produce inevitabil pe fondul unor trăsături psihoindividuale cu care elevul este aptitudinal înzestrat. profesori conformiști. formarea gândirii abstracte. formarea operaţiunilor mentale parcurge. Gagne păstrează influenţe din gândirea asociaţionistă. R. motivație superioară.demonstrativă. În situațiile în care creativitatea este estompată sau împiedicată de factori de natură psihosocială precum o atmosferă tensionată în familie. faza acţiunii reale. inteligență școlară. mobilizându-i toate resursele existente pentru formarea şi dezvoltarea de operaţii mentale. se dovedește satisfăcător și deosebit de util. sau inhibată de o fragilitate a echilibrului afectiv or de o timiditate excesivă. fixarea în memorie. iar când ajunge la deplina stăpânire a modalităţii verbale înseamnă că a ajuns la maturitate 36 . de asemenea etape importante: faza de orientare. discriminările. Piaget a studiat în Teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale evoluţia gândirii. De altfel. În Teoria operaţională a învăţării. modalitatea iconică. Copilul utilizează treptat aceste modalităţi. înţelegerea şi generalizarea prin formarea de noţiuni. să fie pus în faţa unor probleme. rezistență la solicitări. demonstrând cum gândirea are loc mai întâi în planul acţiunilor reale. prin exersare. copilul descoperă lumea dinafara lui în trei moduri: modalitatea activă realizată prin acţiunea sa. afectivi-atitudinali și caracteriali. în care elevii înşişi execută operaţia. îndeplinind un rol activator și dinamizator în reușita școlară a elevilor. modalitatea simbolică. pentru ca treptat acestea să poată fi efectuate mental. conceptele pe care ea le presupune.la început mai încet. faza verbalizării. dialogul didactic cu profesorul destinat să-l instruiască și nu cel pe care elevul și l-ar putea alege după gustul său. În Teoria genetic-cognitivă şi structurală a lui Bruner.

reducerea presiunii responsabilității. nestereotip și divers. Nu uităm nici însușirile temperamentale caracteristice personalității. in timp ce rigiditatea/inertia se constituie ca forma de comportament în procesul rezolvării stereotipe a problemelor. flexibilitatea gândirii ca rezultat al experienței formate în procesul rezolvării problemelor independent şi creator.(Al. sau activități muzicale etc. experiența se formează în procesul exersării și al rezolvării problemelor independent și creator. Pe fondul dezvoltării impetuoase a științei. flexibilitatea și inerția gândirii în rezolvarea problemelor depinzând iată. Roșca). ca metodă. etc. Necesitatea problematizării. dar și respectarea voinței elevului de a participa la o situație de competiție. rolul psiho-pedagogic se manifestă în sensul dezvoltării flexibilității și creativitații de la vârste școlare. de profil. sub aspect psihopedagogic ce se manifestă în activitatea gândirii.intelectuală. Neignorând nici rolul formativ al evaluării vom aborda și ne vom opri asupra rolului important jucat în elaborarea obiectivele testelor pedagogice ce vizează măsurarea cunoștințelor și a capacităților fundamentale proiectate în cadrul programelor școlare. în primul rând de nivelul de asimilare a cunoștințelor de către subiect. prin apelare la modalitați oferite și de mediul socio-cultural și educativ: programe artistice și sportiv-educative. evaluare curentă. analiză și sinteză a informației. 37 . În acest sens. concurs. şi a învăţării prin descoperire este subliniată astfel de Bruner printre primii teoreticieni. concursuri scolare. pregătirea pentru situații probabile ce se pot ivi. ateliere de lucru. de exemplu. O reușită atitudine în fața provocărilor ridicate de test privit ca instrument de evaluare generic. Această acțiune presupune implicit aprecierea gradului de înțelegere. aplicare. tehnicii și culturii. de specialitate. într-un domeniu al cunoașterii generale. sub diferitele sale forme. are în vedere mai multi factori hotărâtori : pregătirea temeinică și prealabilă pe specialitate în domeniul pentru care se organizează concursul. totuși. Flexibilitatea gândirii fiind privită sub acest aspect ca principal factor psihic cognitiv al creativitatii. distractive. Raportandu-ne la activitatea matematică. de scurtă durată. evaluare sumativă. desen. teatru. dobândită într-o anumită perioadă de timp determinată. diminuarea emoției.

Interpretarea testelor pedagogice. aptitudini și atitudini care conduc la performanțe așteptate. În acest sens. Ca o observație reținem că verificarea scrisă implică un feed-back mai slab. Testele curente pedagogice măsoară progresele sau dificultățile din activitatea de învățare. permite un diagnostic al reușitei sau o inventariere a achiziției. teste de diagnoză. În aceasta accepție testele pedagogice pot fi definite ca teste de prognoză. concretizate în lucrări de control sau teze dau șansa elevilor să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului. performanțele nu pot fi evaluate într-un timp scurt. teste de achiziţii. îngăduie o diminuare a subiectvității profesorului. obișnuite ale verificării scrise. ușor de realizat. Un elev obține rezultate superioare numai pornind de la un mobil precum o motivație superioară și un interes specific. pregătirea psihologică pentru examen pornește de la sondarea atitudinii elevului față de examen și continuă cu îndrumarea pregătirii școlare temeinice corespunzător exigențelor și criteriilor prevăzute pentru examen. pe termen lung. În acest sens. aduce o provocare în câmpul abordării testului. eventual “indicând sursa". constituit din conținutul lucrării scrise.Utilizate în procesul de instruire. în absenta unui contact direct cu acesta. capacități. într-o manieră complexă. avantajează elevi timizi sau care se exprimă defectuos pe cale verbală de exemplu. Acest tip de evaluare se adreseaza acelor elevi puternic motivați și capabili de performanțe deosebite. aplicabile în calitate de teste de cunoștinte instrumentale sau de teste de cunoștinte profesionale. Suporturile curente. Raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare. ca teste de cunoștințe. pentru optimizarea perspectivei elevului orientat către performanță. nici secvențial prin metode și instrumente de evaluare punctuale. Dintr-un alt punct de vedere. dar și acelor cadre didactice care doresc să valorifice potențialul excepțional al unor elevi. Anonimatul lucrării. În acest sens evaluăm. Nu este de ignorat nici aspectul psihologic al importanței momentului pentru care tânărul aflat în situația de pregătire va aborda un examen de absolvire sau de admitere într-o formă de învățământ. un examen de selecție sau concurs extrașcolar. 38 . conceptul de calificativ “excelent “ ca finalitate a unui tip de evaluare. în sensul ca unele erori sau neimplicări nu pot fi eliminate operativ prin intervenția profesorului. sub aspect motivațional. localizând o dificultate și.

Repere psihologice în cunoașterea și descoperirea elevului. Ed. 1992 Adrian Stoica. Teoria și metodologia evaluării. 2008 Ioan Nicola. 39 . 1999.Bibliografie Howard Gardner. Aramis. Biblioteca pentru cadrele didactice.Excelent . Didactică și pedagogică. Pedagogie. Cracking open the lockbox of talent(http://www. Polirom.scientia. Bucureşti. Ed Sigma. Evaluare.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/441-care-estenatura-talentului. 2009 Constantin Cucoş.în învățământul primar.html) Eugenia Enăchescu. Ed. Calificativul . Ed.

185. Keywords: democracy. children Societatea contemporană se află în faţa unor transformări dramatice. multiculturalism. The involvement of kindergarten teachers ensures the promotion of these noble values both within the ranks of the children but also of the families. cei care vor crea noua societate. a unor provocări fără precedent în istoria umanităţii. „Exprimă necesitatea de a trăi într-o permanenţă stare de adaptare pentru a putea astfel face faţă incertitudinii. tolerance. citizen’s rights. În acest sens educaţia pentru societate devine extrem de importantă cu atât mai mult cu cât în grădiniţele de copiii se pun bazele cetăţenilor de mâine. By the early creation of the democratic values we shall ensure the creation of responsible citizens. de modificarea permanentă a acestora. Provocările lumii contemporane sunt marcate de extrema lor mobilitate. de dimensiunea lor variabilă şi de caracterul uneori obscur al acestora. by structuring itself into a distinct course within children’s framework program. provocări cărora trebuie să le facem faţă împreună. ca şi societate. noilor dimensiuni ale complexităţii. well informed that know their rights and shall defend the democratic values.Educaţia pentru drepturile omului şi societate în cadrul grădiniţelor de copiii Educatoare Gina SEBE Învăţământ preşcolar Grădiniţa nr. Bucureşti Abstract The recognition and the protection of human rights and liberties must represent a fundamental element within early education. schimbărilor insidioase sau brutale şi oportunităţilor 40 .

potenţiale care afectează lumea noastră ca întreg şi pe fiinţele umane în mediul lor imediat. 2002. pp. „este perioada conturării primelor elemente ale conştiinţei de sine şi a socializării” C. 18 . „este perioada apariţiei competenţelor”3. Ca modalitate de răspuns se impune o diversificare a câmpului educaţional şi metodelor utilizate în cadrul educaţiei pentru societate efectuate în grădiniţe. Dar care sunt aceste provocări ale lumii contemporane care creează o atât de mare îngrijorare? O parte din autorii preocupaţi de subiect. Avem astfel de-a face cu o trecere în revistă aproape completă a factorilor care ameninţă dezvoltarea societăţii umane şi care trebuiesc combătuţi. Ameninţările la adresa terorismului. Bucureşti. pe teritorii întinse. Aplicaţii privind managementul proiectelor.19 2 Ibidem. Editura Dacia. ClujNapoca. „vârsta preşcolară este o perioadă a descoperirii” B. A. care definesc procesul educaţional. Această vârstă este marcată de o serie de trăsături de mare importanţă. Poluarea mediului. 9 41 . acestea nu au loc separat în spaţiu şi timp. care vor influenţa evoluţia copiilor pe tot parcursul vieţii lor ulterioare. 17 . Editura Universităţii din Bucureşti. 2006. Dezvoltarea tehnologică. afectând mase mari de oameni. adaptate acestui specific. precum Elena Ciolan identifică o serie de şapte provocări: Globalizarea. Introducere în pedagogia preşcolară. Imigraţia şi interculturalismul. p. şi utilizarea unor metode şi procedee didactice aparte. Discrepanţele socio-economice. Dezvoltarea educaţiei timpurii. Tehnologiile informatice.31 3 Adina GLAVA. în scopul asigurării unui viitor mai sigur. cuprinsă între 3 – 6/7 ani este o vârsta la care au loc achiziţii comportamentale şi de educaţie fundamentale. pp. Vârsta preşcolară.”1. Terorismul2. O altă caracteristică a acestor provocări contemporane se referă la efectul lor de cumulare. Aceste trăsături ale vârstei preşcolare presupun un proces educativ pe mai multe niveluri. Programele de educaţie preşcolară urmăresc două 1 Laura Elena CIOLAN. ci adesea se petrec simultan. Cătălin GLAVA.

Mediul grădiniţei este unul educogen prin prezenţa unei varietăţi de stimuli vizuali şi auditivi. ce pot fi uşor accesaţi şi manipulaţi de copii. Copilul cuprins în mediul grădiniţei se poate manifesta liber în siguranţa şi securitatea dată de prezenţa şi supravegherea educatoarei. acceptând că aceştia pot greşi uneori”5.finalităţi principale.”4. În plus. Aceste finalităţi se obţin într-un mediu având o serie de particularităţi: „Mediul grădiniţei este mai formalizat decât cel familial. promovează independenţa copiilor. Aceste scopuri nobile ale educaţiei pentru societate presupun o serie de metode şi procedee didactice specifice printre care putem enumera: 4 5 Ibidem. 163 42 . copiii preşcolari au ei înşişi o capacitate crescută de acceptare. Mediul grădiniţei este tolerant. p. 51 . Acest mod de lucru poate fi un simbol şi un instrument pedagogic de promovare a comportamentului democratic în măsura în care educatoarea: „mediază mai degrabă decât direcţionează. Aşa-numita dezvoltare normală este privită într-un sens mult mai larg aici decât mai târziu în şcoală. Un bun exemplu oferite de literatura de specialitate este acela al manierei în care educatoare interacţionează cu preşcolarii.52 Ibidem. Un rol important îl are aşa numita programă informală. el creând tranziţia necesară către mediul şcolar. oferindu-le libertatea de decizie şi încurajându-i să-şi asume responsabilităţi. le oferă copiilor alternative. mult mai normativ şi mai exigent. Aceasta permite integrarea copiilor cu diverse grade de rămânere în urmă în dezvoltare. lăsându-le libertatea de a alege. apreciere şi integrare a celor care sunt „diferiţi”. Scopul ultim al educaţiei pentru drepturile omului şi pentru societate trebuie să fie formarea unui bun cetăţean. şi anume socializarea şi dezvoltarea personalităţii. prin promovarea unei educaţii pentru comportament democratic menită să îi facă pe copii să îşi conştientizeze drepturile şi responsabilităţile pe care le implică traiul în societate şi relaţionarea cu cei din jur. îi tratează pe copii cu respect. pp.

2007. de a urma un model”. p. bogate în mesaje de interes educativ. Activităţile desfăşurate în cadrul educaţiei pentru societate sunt activităţi variate. Bucureşti. imagini. Managementul educaţiei. Laura Elena. p. 58-59 7 Ibidem. Bucureşti. 2002 LESPEZEANU. Mijloace de educaţie.. Cătălin GLAVA. având o funcţie de corectare a conduite. Putem astfel enumera: planşe. filme didactice. Dezvoltarea educaţiei timpurii. Aplicaţii privind managementul proiectelor. Bucureşti. 59 43 .. Editura Universităţii din Bucureşti. povestiri. 1977 GLAVA. E. c) Aprecierea şi sancţionarea – „aprecierea include judecata morală şi ea constă în prelucrarea rezultatelor comportamentului moral.)7. S. Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. 2006 CRISTEA. Pedagogie generală. siluete. Societatea nu trebuie să neglijeze educaţia preşcolară care asigură fundamentele unei lumi mai bune şi formarea unor cetăţeni activi şi instruiţi. Cluj-Napoca. 2007 6 Monica LESPEZEANU. care au ca rezultat final realizarea unui comportament civic şi moral adaptat idealurilor sociale. b) Exemplul – „au o mare valoare educativă şi răspunde nevoii copilului de a imita un comportament. Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. Adina. Metodele şi procedeele didactice sunt completate de o serie de mijloace didactice adaptate specificului vârstei preşcolarilor. Monica. poveşti. desene.a) Supravegherea – „prima care intervine în educaţia morală şi oferă o bază pentru însuşirea normelor morale”. 1996 GEISSLER. Editura Didactică şi Pedagogică. machete. Bucureşti. Bibliografie CIOLAN. cântece etc. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Dacia. aprecierea se completează cu sancţiunea pozitivă şi negativă” d) Convingerea – „este metoda prin care se asigură înţelegerea necesităţii cunoaşterii şi respectării normelor morale”6. jetoane. Editura Omfal Esenţial. Editura Omfal Esenţial. diapozitive. Introducere în pedagogia preşcolară. Bucureşti.

Most of the examples concern activities used in class. The rise of new educational environments. This study is based on the author’s experience of 20 years teaching at primary and secondary schools . driven by the information and communication technologies. Towards a Europe of knowledge Prof. poses a need for the school of the 21stst century to be learner-centered . teachers and staff alike must assume new adapted roles .as students. within 44 . Ioana DUGAN Scoala nr.31. “High Quality Education and Training” has become a powerful leitmotif in discussions about a “Europe of Knowledge.Education and training will have to play a key role in order to meet these changes adequately. Key words: technological innovations. as technological innovations become part of the instructional mode of educational delivery.Teachers’ Challenge in the 21st Century. language learning General aspects Schools in Romania are undergoing a series of fundamental changes. High quality teachers and teacher education are central components.as students. as technological innovations become part of the instructional mode of educational delivery. poses a need for the school of the 21st century to be learner-centered .Students are increasingly more and more responsible for their own learning and teachers must respond to these changes by developing new models based on facilitation and interaction. Bucureşti Abstract Schools in Romania are undergoing a series of fundamental changes. driven by the information and communication technologies. The rise of new educational environments. teachers and staff alike must assume new adapted roles These changes have an impact on the professional tasks and roles of the teaching profession and call for more substantial reforms of education and training in general and teacher education in particular. teacher education.

learning environments. The autonomous learner is the one who wants to learn.further education for teachers. curricula. Any 45 . and teacher education in particular (e. .initial teacher education. aims. . .Teacher education has to be conceived as an open and dynamic system and as a continuous processconsisting of the closely interrelated components : . . . who has the capacity and conditions for reflect and self evaluation .in-service teacher education and/or continuous professional development. curricula and contents of teaching and learning. Recent studies show that learning is successful only when students takeresponsibility for their own learning. connect the school to real life situations and focus on understanding and thinking rather than on memorization and drill practice.has the ability to make rational choices.g. Curricula and instructions attempt to become more student centered than teacher centered . the explosion of media techniques. These changes have an impact on the professional tasks and roles of the teaching profession and call for more substantial reforms of education and training in general (e. The increasing amount of information. structures). patterns of organization).g.research Theoretical and methodological aspects The use of information and communication techniques to support learning is becoming very important in the schools of today. the diversity of language and cultures moving closer together puts a challenge on school as an educational environment. The role of school in today’s world needs to change so as to help students develop the faculty of using language as a tool for learning and for acquiring social and communicative competence beyond language competence. establish priorities and plan their actions. The overall framework of present-day language education needs constant and careful reconsideration in order to meet the needs of the students faced with the demands of an ever-changing society.school development and improvement.a heterogeneous pool of measures necessary to make high quality education and training and a “Europe of Knowledge” a reality. is aware of his needs and of what he wants to achieve through language learning.induction into the professional cultures of schools.

Build a large sight vocabulary. and is thus the main engine for language change and dynamism. Explicit teaching can be a very good first introduction to a word . An enterprising teacher can also use planned games as an enjoyable and profitable form of practice to reinforce what has already been taught in a more formal way. grammatical behaviour. association. frequency and register. Objectives This study has the following objectives : . 46 .After this. Spoken input. at least at an earlier stage. Young learners.use a variety of techniques. that's why I believe. With this shift in emphasis. facilitate imaging and concreteness . The teacher should organize a balanced exposure to spoken and written language . meanings. in the form of films. But written language remains a fundamental source of input for language learning in most formal contexts around the world. have such a high competitive spirit that nearly any type of practice can become a contest in which the participants learn. For most people. that teaching and learning English should be fun and this self-developing motivation can be enhanced by the use of games in the classroom.To present examples of language-practice in class. . promote a deep level of processing.otherwise this is incidental or at random. Language learning is a complex process and not a very easy one. the classroom teacher is faced with the challenge of how best to help students store and retrieve words in the target language. is becoming more globally available. Knowing a word requires more than just familiarity with its meaning and form. provide a number of encounters with words. encourage independent learner strategies – all these and even more will be discussed in the pedagogical section of the work.To present different aspects useful to encourage self-developing motivation by the use of games in the classroom. almost without realizing what is happening with them. the context encountered when reading can lead to new knowledge of its collocations.teacher should encourage and help his students to become autonomous.additional meanings and other higher level knowledge. the spoken language is the main source of exposure to language . collocations. In our century. It includes knowledge of its phonological form.even a central one. integrate new words with the old. Spoken language has become more important in language teaching with the emphasis on communication. acquisition of vocabulary has assumed a more important role. especially. TV and new electronic modes of communication .

9. . the pupils can practice pronunciation.. such games develop the pupils' ability to speak and write the language correctly. 5. he must say BUZZ. Buzz. 6. Example: If the forbidden number is 4. IT has another turn. e. IT also having a number. 3. Buzz. The group decided upon a "forbidden number". Buzz. In place of 4 or multiples of it. Then the players begin to count in turn. as I have selected those games which proved mostly to the liking of my pupils. 15.g.. Any player may begin the game. If be fails to do so. The play begins with IT spinning the plate on its rim in the centre of the circle and calling a number. The following are the language-practice games which I have been using for years in my teaching of English as a second language. Presenting the activities By using linguistic games. the counting will go like this: 1. Buzz. in place of 7 and multiples of it.g. IT in the middle with the plate in his hand. like 28. SPELLING GUESS Level: any Type: blackboard 47 . The grouping of this games is obviously arbitrary. he becomes IT. 10. The game may continue until all but one player have been eliminated. For a number that involves both. grammar and vocabulary. spelling. 2. the players will say Buzz. The player whose number is called must pick up the plate from the floor while it is spinning. 4.. 4 and 7. e. The players begin to count in turn. the players will say Fizz. SPIN THE PLATE Level: any Type: oral For this game you need a tin or plastic plate or lid. they will say Buzz-Fizz.To present aspects and innovations in teacher education in order to make high quality education and training . 11. he is eliminated from the game. for instance. BUZZ Level: any Type: oral The students may be seated in a circle or in their places in the classroom. with the entire class participating at one time. If he fails to do this. The players are numbered from 1 up to around the circle. but no player must ever mention any number containing 4 or being multiple of 4. They may be played in the classroom. Variation The game may be made more complicated by having two forbidden numbers. etc. 13. The games are also useful for English-club meetings and other such extracurricular activities. If the player is successful in picking up the plate before it stops spinning. Buzz. Instead. 7.

The games continue in this way to any number of words the group decides on. Arm. Apple. The letter is put in its proper place if it belongs in the word. "Hand. pronounce (pronunciation).Choose two teams of not more than 10 members each for this game. He says E. For the second word. The player puts on the blackboard--------------------(nine dashes). The person addressed must. WORD FAMILIES Level: intermediate to advanced Type: oral or paper Within the limits of the vocabulary the students have studied. Suppose the word chosen is chemistry. before the count of 12. If the word is completed before or by the time each member of the team has called out a letter. and the player at the blackboard puts it in its proper place: — E------------. with the words that they suggest in parentheses: law (lawyer). also known to the students. The game continues with each player of the opposite team in turn calling out a letter. that is in the same family. The words may be given to the students one by one either orally or in a list on paper. Score correct answer accordingly. if the word is hat. For example. The object of the game is for the players to circle the word on the right in each 48 . and one of its members puts dashes on the blackboard to represent the number of letters in the word. the teams reverse their roles. WHICH SOUNDS ARE ALIKE? Level: intermediate to advanced Type: paper Prepare in advance and give each student a list like the one bellow. the team scores one point. One team decides on a word. the player might say. science (scientist). "Beam. VOCABULARY ON THE DOUBLE Level: any Type: oral The person who was been chose IT gives a three-letter word like hat or bag and then begins to count to 12. the player might say. Toe". Since there is no A in the word. Suppose the first player says A. Here are some words that might be in the list. etc. Gum". Because E was correct. prepare a list of words. difference (different). If the word is bag. each of which will suggest at least one other word. give words beginning with each of the three letters in the word given or become IT. the player gets another turn. the next member of the teams calls a letter.

The other try to guess where he is hiding and the player who guesses correctly becomes the next one to hide. perhaps taking place between the teacher and Teddy in the very beginning. kind. on the grounds. in a desk. The play continues in this way. making up dialogues about the little things which have happened and which occupy the children at that moment. Most oral work is directed towards someone and asks for a response from someone. line. e. intonation. Then one player thinks of a hiding place. Before the play begins. the group should decide on the limits of the territory to be considered in the game . etc. these cards should be spread out so that all the members of the group can see them. facial expressions. time MENTAL HIDE-AND-SEEK Level: any Type: oral Structure emphasized: use of prepositions First. "A stitch in time/saves nine". on a high shelf. this. g.. The second halves of all the proverbs on the list should be written on cards ahead of time. Note that a mascot should belong to only one class. At first these conversations will be a bit one-sided. then even beginners can have great fun trying out the little language they know 49 . in other words hides himself mentally. But if the atmosphere in the classroom is relaxed and nobody worries too much about formal mistakes or using the mother tongue now and then. try -winter. will. They can be used to encourage natural 'chat' in the classroom. fifty. Teddy means that you don't have to present oral work by yourself. but also all the other parts of speaking a language : tone of voice. in the city.line which has the same sound as the letter or letters underlined in the word on the left. soon little -machine. stress. Pupils don't just use words. The play begins with the leader reading the first half of the proverb on the list. BROKEN PROVERBS Level: advanced Type: paper The leader should have a master list of proverbs with the division into halves indicated. The student who gets the most correct is the winner. etc. zoo. and having another speaker of English around can make ail sorts of situations easier to get across. The members of the group who recognize it grab for the card containing the other half. the player with the most cards at the end being the winner. such as in the building. Since the game is imaginative. in the room. the player may be hiding behind a picture. play his -sister.

There is often a game element in the activity. Teacher control is minimal during the activity.Sunday at home. so. Conlusions This research has been designed.this is something which you cannot be sure of if you only do guided activities. identifying the students' needs.Suggestions for mini-talks: My room.and so fluency is more important than accuracy at this stage.The atmosphere should be informal and non-competitive. All pupils 'win'. leave correction until afterwards. One of the most successful ways of presenting language to young children is through puppets or a class mascot.They focus attention on the message/content and not on the language as such. Free activities Using controlled and guided activities which have choices wherever possible provides a good background for activities where children say what they want to say. but the teacher must be sure that the pupils have enough language to do the task.My pet.Free activities will really show that pupils can or cannot use the language .The range of free activities is endless and goes from playing card games to giving mini-talks or presenting personal or school news in English to working out what your partner had for breakfast. conducted and implemented in order to improve teaching. Having someone' familiar constantly on hand with whom you can have conversations about anything and everything is a wonderful way of introducing new subjects and new language to young children. although the language will usually be limited by the activity itself. Free activities concentrate on meaning more than on correctness.we do it to prepare pupils for their lives outside the classroom. My favourite meal. Formal mistakes don't really matter too much unless it means your pupils can't be understood. Let's look first at some characteristics of free activities.There is a very narrow dividing line between guided activities about things which you want to talk about and actually talking about them. Pocket money. My family.There is genuine communication even though the situations are sometimes artificial. In free activities we're trying to get the pupils to use the language with a natural flow . assessing the 50 . everything we do in the classroom is artificial . But free activities are one step nearer real life .with what is called fluency . In a way.and they let us know that we can communicate in the foreign language.

This action has been a great opportunity to gain knowledge and skill in research methods and applications and to become more aware of the options and possibilities for change. Cambridge Applied Linguistics Series. Vivian .Metodica predării limbii engleze . Ed. Great Britain. Didactică şi Pedagogică RA. Adriana. Stephenson-Green Paper on Teacher Education in Europe. Umea Univeristy. Ed.Strategies of Teaching and Testing English as a Foreign Language.The most important aim of this research has been to find the best way to teach the students . It affects how their thinking is directed as they learn grammar rules and what kind of sense they make of it. Polirom. Long and Jack C Richards. Participating in this action research we have become more critical and reflective about our own practice. 2008 Vizenthal.Second Language Learning and Language Teaching. Codruţa Mirela-The Language of Teaching and Learning. Kallos. how they use language as a tool in acquiring knowledge and in performing analytic processes. and evaluating the results. The expectations and interpretive processes students bring to the material and the expectations and understandings which they develop on their way through the material are directly related to their attitudes and values. Background knowledge has a direct impact on how students interact with what they are taught. Iasi.2000 51 . A Guide to English Language Teaching Terms. 2007 Chaudon.Second Language Classrooms. 1998 Cook. Craig . as well as to their previous experience with the given grammatical problem. Research on teaching and learning. Sweden. Bucureşti. we have attended more carefully to our perceptions and understandings to the methods we use and our whole approach to the teaching process.development process. J. Prior experience and expectations have a significant effect. 1991 D. Editor: Michel H. Bibliography Stănioara. Edward Arnold.

” În procesul educației cel educat este totodată subiect și obiect. 52 . Education provides to human being independency. Key words: Education. respect for self.Educaţia democratic. Potential “Educația trebuie să-l pregateasăa pe copil să traiască prin el însuși. psiholog Marilena PETCULESCU Centrul de Consiliere şi Orientare Şcolară Şcoala Gen. De-a lungul întregii vieți. Activity. Through education man acquires the ability to anticipate the consequences of their acts so they can freely and consciously assume them. Rousseau Fiecare persoană umană. înserat în matricea socială. A trăi echivalează cu a acționa. Edgar Faure afirma că “orice om primește două feluri de educație.” J. Behavior.afirmativă Prof. Development. omul urmează o serie de etape distincte către integrarea și dezvoltarea cât mai deplină a personalității. este unică și constituie o valoare supremă. To adapt the world to himself man needs to be creative and to adapt oneself to the world he needs to be open to the society and life. ca realitate și potențialitate. pe care și-o face singur. MECT Abstract Every human being as a reality and potentiality is unique and represents the supreme value. for others. nr. for nature and cultural values of the world he lives in. 46. responsibility and spiritual creativity. So education will nurture the creative spirit of man. una data de alții și alta. mult mai importantă. freedom. its ability to adapt to culture and civilization. Educația este cel mai important factor prin care mediul influențează dezvoltarea.J.

ea implică și responsabilitate. nu numai ca subiecți individuali. Înscris pe o traiectorie aflată în slujba vieții și orientat către un scop.Centrarea pe copil. nici permisivitatea 53 . O educație bună are ca scop să dezvolte auto-disciplina. formare și cultivare depinde viitorul umanității însăși. fizică și morală reprezintă nu numai obiective universale umane. Iubirea este cel mai important vehicul prin care părinții dăruiesc copiilor ceea ce au nevoie pentru dezvoltarea lor ulterioară. educarea și dezvoltarea copiilor. a spiritului de cooperare și întrajutorare. nu doar a discuta despre ea. Cea mai importantă parte a meseriei de părinte este dragostea precum și timpul și energia pe care le cheltuiește ca să-și ajute copilul. Această sarcină nobilă revine în primul rând părinților care au dat viață copilului. Ei sunt însuși rostul nostru de a fi. pe cât este creșterea. De buna creștere. ca esență a preocuparilor unei societăți. stima de sine. ca generație. emoționale și spirituale ale membrilor săi. Familia asigură necesitățile fizice. jertfă și împlinire. Ea este sinonimă cu autonomia și este în stransă legatură cu buna funcționare a voinței și asumarea responsabilității. voința și conștiința de sine a copilului. cât și ca grup. intelectuală. orice individ trece inițial prin etapa în care nu este capabil să se definească și să-și precizeze ce dorește să fie. Modul de a dezvolta responsabilitatea este prin a acorda o sarcină. dăruire de sine. la creație. să-l conducă treptat spre autonomie. trebuie să constitutie o prioritate a tuturor factorilor implicați și responsabili cu protecția lui. Independența nu inseamnă numai libertate . cultivării respectului pentru individualitatea fiecărui membru . Intr-o democrație în care fiecare membru al societății are demnitate și dreptul de a se considera de aceeași valoare cu ceilalți . Nimic din ceea ce făurește omul în efemera sa experiență pe acest pămant nu se ridică la sublim. Auto disciplina este o modalitate de conduită liber consimțită care respectă anumite hotărâri și reguli. a flexibilității și adaptabilității în situații de criză. a loialității. Educatorii trebuie să gandească în locul său. Educarea lor sănătoasă. ci și valori vitale fundamentale ale existenței naționale și planetare. are responsabilitatea îngrijirii copiilor. cea mai deplină și sensibilă bucurie a vieții. cultivării comunicării interpersonale și relațiilor responsabile cu comunitatea. să raspundă nevoilor sale.

fie a influența conduita în formare. fie pentru a condiționa. Pentru revizuirea acelor tipare de educație care sunt disfuncționale este necesară o bună cunoaștere a acestora și bunavoința de a schimba ceea ce nu este benefic cu însușirea acelor abilități care promovează sănătatea mentală a copiilor și adulților. oferă motivație și argumente pentru limitele stabilite. îl orientează în a identifica unele consecințe imediate. Când climatul este democratic. părinții stabilesc și împărtășesc liniile de bază ale conduitei copilului. Părinții sunt adesea din plin preocupați atât material. ale conduitei unei familii cu copii care operează împreună sau individual fie pentru a determina. interacționează în clarificarea problemelor. Trăind zilnic într-o anume atmosferă. Printre acestea se numara inteligenta emotională. iubirea copilului nu cunoaște limite. modelul relațional intrafamilial și stilul educațional adoptat de părinți devenind la rândul lor modele înscrise și perpetuate din generație în generație. rebeliune iar permisivitatea este resimțită ca și devalorizare. Bazele construirii unei personalități echilibrate se pun încă din perioada copilăriei. independentă de pregatirea profesională. In ultimii ani s-a acordat o atenție deosebită factorilor care determină calitatea relațiilor interpersonale și participă la dezvoltarea unei personalități armonioase. Timpul educațional este bine drămuit. Stilurile/modelele comportamentale parentale sunt o construcție sintetică și generativă. cât și moral de acțiunile copiilor lor. Modelul/stilul democratic afirmativ este caracterizat prin aceea că. specifice. cu focalizare pe valoarea de utilitate a deciziei. vârstă sau nivelul intelectual. acea abilitate de a învăța înca din copilarie și poate fi cultivată. Astfel. Berge spunea că “formarea constituie un soi de personalitate colectivă a cărei armonie generală influențează armonia fiecareia dintre părți”. îl invață să fie responsabil pentru acțiunile lui. definind setul articulat de scopuri. acțiuni practici. Participarea este cuvantul cheie. apoi trăsături de caracter. îi oferă situații în care poate face opțiuni. A. Pedeapsa duce la opunere. caracteristicile de comportare vor deveni obișnuințe pentru copil. copilul experimentează independența între anumite limite bine definite. ea asigurand succesul unei comunicari interumane din ce în ce mai complexe. răzbunare. interese și puteri.nici recompensa nu au sens. pe participarea copilului la deciziile care-l privesc. reușind să 54 . îl ajută în raport cu propriile dorințe. rezultate și valori constante.

de a se adapta la schimbări. a interesului societății de a educa pentru cetățenie democratică. consilieri. Editura Alex-Alex 2001 & Leri Pres.. de a putea lucra în echipă. “Metode şi tehnici de învățare eficientă”. Bibliografie CIOFU.internalizeze mai repede și mai firesc normele care îi guvernează comportamentul. (2003). Editura RO-4000 Sfântul Gheorghe 55 . Modelul/stilul parental afirmativ-democratic este recomandat și dintr-un motiv ce ține atât de ritmul rapid al schimbărilor în zona cunoașterii psihoeducaționale.. de a coopera. E. C.. (2001).. F. (1997).A. Un manual pentru profesori. de a alege drumul corect în abordarea și rezolvarea cu responsabilitate a problemelor. Editura Militară. (1990). “Interacțiunea părinți-copii”. “Sociologia educației familiale”. (1998). de a fi bine echipat pentru echilibrul între succes-insucces. Iași WALTON.. R. Editura Arves.M. directori și părinți”.. București PAI. A. București ROTARU. București NEACȘU. Editura Medicală Almatea. L. A. I. POWERS. “Succesul copilului nostru”. “Consiliere şi orientare”. (2002). “Câștigarea copiilor de partea noastră. Craiova. STĂNCIULESCU. a consecințelor stresului cotidian asupra reactivității copilului. Editura Polirom.. de a face opțiuni înțelepte și pozitive.

The distinction between academic and vocational education tends to disappear. how to prevent racism.Contemporary World of Education Cercetător postdoctoral dr. between instructing and imparting. as Oakeshout thought of it? I used to teach in highschool and I have been teaching at the university. Michael Oakeshott education. are preoccupied to change their cars and mobile phones to the latest fashion. Next I am exploring two different traditions in education (the British vs. Such a distinction was at the heart of Michael Oakeshott’s philosophy of education together with his other important distinctions between text (literature) and language. Perhaps highschool pupils could be kept away from practicalities if they have a solid good material position. Which could serve us today in a contemporary globalized society in our country? Keywords: university education. Cuza”. education. the richer ones. Iași Abstract Nowadays education has to face contemporary problems such as globalization. too. the American). consumer rights etc. so there is no question of forgetting about everyday problems and dedicate their first three years to entering the inheritance of the human world. how to diminish corruption. 56 . vocational contemporary world. I. Contemporary world has to face problems such as globalization. though they are deeply anchored in the practical world: they parents go to work abroad and they have to take their lives into their own hands or. poverty. women’s rights. Dana ŢABREA Facultatea de Filosofie și Ştiințe Social-Politice Universitatea ”Al. following the distinctions that I stated. Should we the curriculum in highschools and universities contain such issues? Or should education be an oasis. liberated from all actual and practical considerabilities. Most of the university students today have to work. and between information and judgement. how to save the environment.

or students. scientifically. textbooks. play the hardest part. develop their analitycal skills. On the one hand. Critical thinking explores the conditions of possibility of something. However. scientifically. later in his writings Oakeshott changes his mind: Philosophy cannot be seen anymore as the critical eye that examines the orher modes. they are the subjects of imparting (teaching seen as an activity of communicating 57 . and a thinking without presuppositions. A university is a community of scholars who get some practice in thinking historically. and we acquire different skills (as part of a vocational education).We. encyclopedias) and. We also accommodate with the manner of thinking that generated the current ‘literature’ (as part of a truly academic or university education). dictionaries. philosophically etc. We come across different theories. a disponibility for dialogue and debate. professors. an academic liberal institution has to offer some understanding of what it is to think historically. history) offer us but limited perspectives of the world. a university is a place where we learn to think conversationally. ideologies. but it becomes an equal voice among the others within the conversation of the human world. As we enter a university. students get instructed (teaching seen as an activity of communicating information . doctrines. an openess to the speculative spirit. but treating them as equal. researchers. and that can be found in manuals. Philosophy aims at an unconditional presupposition free understanding. we become part of a community of scholars. on the other hand. As we promise them when they start studying Philosophy that they will shape their abilities of critical thinking. How do we manage to keep our promises that we made them on their very first day? The crucial points that I sketched above become important features in Oakeshott’s pilosophy. Without disfavouring any of the ways of understanding. their teachers and professors. Moreover. philosophically etc. practice. In Oakeshott’s view a university displays a conversation between different ways of understanding – and this determines the character of the education it offers.the explicit component of knowledge that can be itemized. The different modes (science. a guiding towards undogmatization. make up a creative thinking. But could a critical thinking in its absolute meaning (without presuppotions) be possible? In Experience and its Modes (1933) Oakeshott understands Philosophy as an experience liberated from all presuppossitions.

but they first of all must learn how to think and. consequently. Because education is exercised in a different manner in England and America. that cannot be resolved to information or itemized. and students are not expected to just inactively accept what they get. 312-313. the type of man that each produces is different. Michael Oakeshott. p. In a university education. the specific ingredient that cannot be caught in propositions. but about teaching him how to think artistically. for example.the implicit component of knowledge. 57. Methuen & CO LTD.and this is what imparting judgement means. “The Study of Politics in a University”. or philosophically. learning means on the one hand the activity of acquiring information. These manners of thinking are also representative for the specific and distinctiveness of a certain university from the others (it confers its traditional character). and that cannot appear as a rule). I will consider Collingwood’s comparing of the perspective of the Americans on English university education (as “narrow”) to the perspective of the English on American university education (as “superficial”) in First Mate’s Log. ‘Texts’ are studied not for their own sake. 1967. London. 9 Michael Oakeshott. and on the other hand. the activity of coming to possess judgement8. some authors and philosophical theories. Yale University Press. particular branches of science. in Rationalism in Politics. in The Voice of Liberal Learning. Correspondingly. We study. so that we arrive at the distinct manners of thinking that they represent. pp. historically. As an illustration. 8 58 .judgement . “Learning and Teaching”. but to explore the manner of thinking that generated the respective ‘literature’. Students are not a depository of the pieces of information that each discipline in their curriculum presents in front of them. but as means to decipher the mode of thinking that underlie them9. knowledge is not passively acquired as pieces of information contained within the ‘texts’ of the day. they should be taught how to think . New Haven and London. 1989. scientifically. Therefore. it is never about teaching the student how to think in general.

so that the pupil sets before himself the ideal of becoming not so much a student of his subject as a writer upon it. The First Mate’s Log. 84. and the learned world is flooded with publications whose intrinsic value is very small”11. Ibidem.American education “seems to glide with ridiculous rapidity over a ridiculously large number of subjects. G. 85. Collingwood. the importance of instructing and imparting within the educational system. It seems to attach an altogether exaggerated importance to the production of 'papers' published or deemed fit for publication. and no importance whatever to the publication of results. 13 Ibidem. so that the student wastes his energies in a pettifogging logomachy by which his subject is not really advanced. p. 59 . p. Consequently. is inadequately grounded in it and thinks himself an advanced student when in fact he is not. it produces “a type of man who can see nothing outside his own little ring-fence. so that the general public derives no profit from the work of these specialists. and a fatal chasm exists between the learned world and the world of educated persons who are left ignorant of what the learned world is doing”13. English education “seems to consist in forcing a blinkered pupil to dig himself into a ridiculously small subject whose vital relations with other subjects he is elaborately trained to ignore”12. Chapter X. because that importance depends on relations between the subject and broader human issues of which he knows nothing. it produces “a type of man who. Oxford University Press. and even inside that ring fence cannot distinguish what is important from what is not. 1940. And it seems to attach an exaggerated importance to the technique of this logomachy. Now I will take into consideration the Oakeshottian distinctions that I mentioned above between vocational and university (academic) education. As a consequence. 12 Ibidem. in the detriment of ‘text’ or ‘literature’ (what has been said from 10 11 R. and the emphasizing of ‘language’ (manner of thinking). all imperfectly grasped”10. when he settles down to serious work in any one of these subjects.

the English specialist is more concerned with ways of thinking and speaking. Yale University Press. whereas English education is more specialized. What is History? and other essays. as well? Bibliografie: Michael Oakeshott. The Voice of Liberal Learning. 1967 Michael Oakeshott. and creating new ‘texts’. manuals. whereas professorial lectures and seminars are more favoured within American university education. American education tends to stress less on the vocational. 2004 Michael Oakeshott. among the enemies of liberal education I name specialization and the authority of ‘literature’ (an already achieved body of information. Third. First. whereas the American scholar tends to establish a better relationship with the public. Imprint Academic. by comparison. the tutorial system based on communicating results of research and discussing with professors and fellow students or researchers is specific to the English educational system. Second. internet sources) or the authority of tutors. recorded in encyclopedias. American and English education as Collingwood saw them. Experience and its Modes. London. by communicating results. 1989 Michael Oakeshott. Cambridge University Press. 1985 60 . Methuen & CO LTD. and therefore he is of no use to the public. offering his contribution to ‘literature’. Rationalism in Politics and other essays. Which of the two models of education should we adopt? How can we avoid specialization and authority? How can we keep our educational promises of shaping critical thinking and yet help our students face contemporary world problems. textbooks. Liberal education is neither American nor English. but it accomplishes its goal if its enemies are neutralized as much as possible.time to time in a language) and consider. New Haven and London.

The First Mate’s Log. Education and The Voice of Michael Oakeshott.R. Oxford University Press. G. Imprint Academic. 2007 Acknowledgements: This paper (Contemporary World of Education) is part of a research financed by The Operational Sectorial Programme for The Development of Human Resources through the Project “Developing the Innovation Capacity and Improving the Impact of Research through Post-doctoral Programmes” POSDRU/89/1. 61 . 1940 Kevin Williams. Collingwood.5/S/49944. Chapter X.

situaţiile conflictuale constituie unele dintre cele mai grele teste de abilitate şi deontologie profesionala. Etimologic. Bucureşti Abstract Conflict is a normal fact of everyday life. o lupta între indivizi sau grupuri cu interese divergente sau incompatibile. conflict înseamnă lovire reciproca. violentă şi mediere în unităţile şcolare Prof. Pentru mentori. director Viorica BELU Fundaţia Profesia 2000+. Physical violence is a topical issue among both teachers and among students who learn in Romanian schools. cu efecte distructive (de ce mai multe ori) asupra interactiunii sociale”. violence. ducând la eşecul / insuccesul acesteia. Liceul Teoretic „Ecoprof”. dat fiind ca o situaţie conflictuala are implicatii atât asupra canalelor de comunicare. student Comunicarea interpersonală realizată în diverse situaţii didactice are loc într-un mediu deosebit (mediul elev/student) şi într-un context specific (şcoală sau un spaţiu adiacent acesteia). Este caracterizat drept o “opozitie deschisa. different perceptions of reality. 62 . mentor. Acest context poate bloca procesul de comunicare. cât şi asupra mediului în care evolueaza participantii. inherent in human relationships (mentor and student could have different life experiences. different provisions).Conflicte. Key words: educational system. inhibând procesul comunicarii. înfruntare (conflictus = a se lovi unul pe altul). De aceea este important să studiem factorii care altereaza relatia mentor – elev/student – elev/student.

conflictul. afirmarea creativitatii. (îndeosebi cele neconstientizate. 63 . § Abordat negativ. dispozitii diferite) b) Conflictul poate fi tratat pe cai pozitive sau negative: § Abordat pozitiv . de regula ideatic. e) Conflictul din mediul elev/student trebuie neapărat negociat. conflictul are rezultate distructive asupra psihicului. sfera de cuprindere a termenului poate fi reprezentată astfel: Deoarece mentorul şi elevul/studentul – ca parteneri educaţionali – dezvoltă activitati comune bazate. un conflict poate fi solutionat daca se cunosc sursele. daca se respecta cele trei principii strategice de rezolvare şi daca se doreste efectiv dezamorsarea şi instalarea armoniei (printr-un management corespunzator). nemultumirile şi reprosurile sporesc).Grafic. fizicului. d) Întotdeauna. în esenţă. schimbarea sociala. inerenţa în relatiile interumane (mentorul şi elevul/studentul au experiente de viata diferite. perceptii ale realitatii diferite. este important de cunoscut şi acceptat următoarele: a) Conflictul este o realitate fireasca a vieţii cotidiene. patimile. vanitatea etc. spiritului (tensiunea nervoasa este mare. este constructiv. pe comunicare didactică. din aceasta perspectiva este respins principiul acceptarii reciproce. încercând să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi. sentimentele sunt foarte importante pentru ca nu pot fi controlate.). umorile. poate determina dezvoltarea personala. c) Într-un conflict.

una din temele recurente ale societăţii contemporane.Violenţa în şcoli este un fenomen întâlnit şi în şcolile din România. a 64 . Violenţa umană este. Globalizarea interesului pentru manifestările de violenţă socială este consecinţa unei conştientizări generalizate privind necesitatea punerii violenţei pe agendele de lucru ale diferiţilor actori sociali . responsabili de găsirea unor soluţii . fără îndoială. dar şi de mobilizarea corpului social.

În unele situaţii. mai mult sau mai puţin folositoare în funcţie de gravitatea situaţiei: . Există diferenţe majore de percepţie a cadrelor didactice în ceea ce priveşte gravitatea unor comportamente de natură violentă a elevilor.precum : toleranţa scăzută la frustrare .în ceea ce priveşte adoptarea comportamentelor violente. ale căror efecte se cumulează şi se potenţează reciproc. lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol . slaba capacitate empatică. care au o atitudine mai deschis critică şi reactivă .societăţilor civile pentru luarea de poziţie . În acest sens . ţara noastră trebuie să se implice în prevenirea şi combaterea violenţei . 65 . factori de mediu şcolar . Violenţa în şcoală este determinată de multiple aspecte: caracteristici individuale . de exemplu . Există diferenţe interindividuale la nivelul elevilor cuprinşi într-o instituţie şcolară . prin introducerea unor cursuri care să ofere sprijin atât părinţilor cât şi elevilor-problemă. să ducă la creşterea eforturilor depuse pentru ameliorarea situaţiei prezente. cazul acelor elevi “incomozi” . dar fără a fi propriu-zis violenţi. dificultăţile de adaptare la disciplina şcolară . în general . Elevilor violenţi le sunt asociaţi cu preponderenţă o serie de factori individuali . firesc . Violenţa verbală dă naştere violentei fizice. acestă procedură trebuie urmată de un psiholog sau de un consilier pedagogic. instabilitatea emoţională . şi a celei şcolare în special . Una dintre aceste soluţii este prezenţa unui psiholog care să consilieze elevii şi să colaboreze cu cadrele didactice în vederea reducerii riscului de violenţă. Pentru soluţionarea problemelor conflictuale există numeroase metode. profesorii propun spre exemplificare comportamente ale elevilor care nu se înscriu propriu-zis în aria manifestărilor de tip violent . şi să dispună de o cunoaştere la nivel naţional a fenomenului violenţei şcolare. tendinţa către comportament adictiv .implicarea şi participarea la prevenirea şi/sau combaterea acestui fenomen social. In cadrul şcoliilor. cauze sociale . determinanţi socio-familiali . Sensibilizarea faţă de fenomenul violenţei şcolare ar trebui . motiv pentru care sistemul educaţional ar trebui să intervină prin măsuri de soluţionare a conflictelor şcolare.medierea conflictelor scolare este un procedeu care constă în soluţionarea disputelor prin intervenţia unei persoane neimplicată în conflict. Violenţa fizică este o problemă de actualitate atât în rândul cadrelor didactice cât şi în rândul elevilor care învaţă în şcolile româneşti. imaginea de sine negativă .

soluţionarea problemei este mult mai simplă.scribd. Crawford.cjraebacau. Studiu privind conflictul în mediul şcolar. iar conflictul poate fi „stins” mai uşor. -realizarea unui echilibru al statutului elevilor în şcoala.html Vătavu. In acest sens.com/doc/34052077/ManualulEducatiei-Pt-Rezolvarea-Conflictelor-in-Scoala http://www. Manualul educaţiei pentru rezolvarea conflictelor în şcoală.ro/attachments/Studiuprivindconflictulînmediulscola r. Richard. Bibliografie: Bodine. Ramona. -corectarea climatului conflictual în familie reduce numărul elevilor-problemă. prin aceasta procedură fiecare elev învaţă că este egal în drepturi indiferent de situaţia financiară sau de statutul social al părinţilor. sursă online http://www.info-ghid.-echilibrarea intereselor poate diminua riscul apariţiei conflictelor şcolare prin acordarea aceluiaşi statut ambelor persoane participante la conflict. Donna.pdf 66 . principalii „suspecţi” în declanşarea actelor violente. http://www.com/violenta-in-scoli-sistemul-educational-siimplicarea-acestuia-in-solutionarea-conflictelor-scolare-s.

Airinei” .Educaţia interculturală în societatea contemporanărealitate sau utopie? Prof. intercultural pedagog.y. Prin urmare. dar definită de o dinamica a diferenţelor şi similitudinilor interculturale. generate de insăşi natura societăţii contemporane: multiculturală in structura ei . dreptul omului la libertate. integration. la propria indentitate. psihologia. dar şi importante valori umane . devine treptat obiect de cercetare a unor stiinte precum sociologia. In acest context. forma cea mai raspandită de conflict este cel de tip intercultural. 67 . psychology. obiectivele. comunicarea interculturală reprezintă un imperativ in contextul unei observaţii care nu poate fi negată: in societatea modernă. comunicarea sau. ci efectul perceperii cu acuitate a unei realităţi conflictuale puternice. Angela TURCULEŢ Colegiul Tehnic „Gh. Această preocupare nu este un accident şi nu trebuie să fie un lux în cadrul unei societăţi. impunându-se ca denumire a unui fenomen social şi psihologic complex şi controversat In acelaşi timp. punând in discuţie nu numai valori sociale. nu in ultimul rand. Interculturalitatea este un fenomen viu. Keywords: interculturality. al contactului direct intre culturi. Conceptul de ICL devine preocupare a unor organizaţii internaţionale desi incercările de a-i circumscrie particularităţile. pedagogiei interculturale. authentic Interculturalitatea este un concept frecvent folosit astăzi. establishing himself as a name of a social phenomenon and psychologically complex and controversial the same time becoming increasingly research object of science such as sociology. last but not least. educatia interculturalăse impune ca o necesitate. communication assimilation. metodele şi chiar mijloacele de evaluare s-au confruntat cu probleme generate de insăşi natura complexă şi conflictuală a fenomenului. la diversitate. communication and. Bucureşti Abstract Interculturality is a concept commonly used today.

In primul rând. la ceea ce il face să fie diferit”. care nu se vrea completă. dar el este un străin. dificultatea majoră in realizarea comunicarii interculturale este generată de insăşi natura conflictuală a fenomenului: varietatea percepţiilor in diferitele culturi. a câtorva elemente care au suscitat controverse dând naştere unor abordări diverse. poate fi urmărit in dinamica sa parcursul spre o autentică comunicare interculturala şi problemele pe care acesta le poate intâmpina.Perspectiva utilizată este aceea a unei problematici a conflictului şi eşecului în abordarea educaţiei interculturale. Integrarea este reprezentată de o frază de tipul ‘Miaş dori să poţi crede in valorile mele. Vom porni prin introducerea unei triade care exprimă succint dar sugestiv complexitatea unui fenomen cultural contemporan. depinzând de timp. respectând diversitatea. dar el rămâne pentru totdeauna diferit.Demersul nostru urmăreşte o circumscriere. ridicând o multitudine de intrebări. respect. de fapt. un proces deschis. dinamic. dar nu te voi obliga să renunţi la ale tale. Discutarea celor trei concepte este impusă de nevoia disocierii. chiar unor direcţii diferite in inţelegerea şi realizarea comunicării interculturale in procesul educativ. Celălalt are dreptul de a munci şi de a face parte din societate. Astfel. Cea a Inserţiei poate fi “Il tolerez pe Celălalt cu caracteristicile sale cultural. dinamica acestora in funcţie de timp.valori. total şi fără ezitare. Dincolo de cuvinte. negativ şi pozitiv: tolerantă. Celălat este acceptat fără rezerve sau discriminare . schema Assimilation/Insertion/Integration propune trei atitudini prin aducerea in discuţie a unor componente care pot funcţiona cel puţin ambivalent. relaţii sociale şi personale. dar cu o condiţie: el trebuie să renunţe la propria personalitate şi să adopte valorile şi comportamentul societăţii in care se află. diferit şi va rămâne astfel pentru totdeauna. printr-o rapidă selectare.’ Aceasta este. o realitate extrem de dureroasă este figurată aici. subliniind atitudinile potenţial generatoare de conflictualitate. generatoare de neaşteptate conflicte. ilustrarea Asimilarii poate fi “Il accept pe Celălalt dacă renunţă la valorile proprii. diferenţe etc.” Prin urmare. in limitările dar şi in incercările sale de a gasi soluţii unui fenomen care este al lumii in care trăim şi care produce incredibile manifestări de violenţă. spaţiu. Astfel. In această accepţie . Conflictul care ţine de insăşi natura 68 . adevarata atitudine .celălalt. Din această perspectivă comunicarea interculturală devine un demers anevoios. Scoţând in evidentă implicaţiile şi enunţând indirect riscurile şi variabilele care intervin in procesul educaţiei interculturale pentru dezvoltarea unei comunicari autentice. in absenţa căreia apare confuzia. In acest context.

Educaţia interculturală in sine presupe o serie de practici. ulterior explorarea lui. atribuindu-i-se caracteristici precum naţional. Council of Europe . fiind integrate in procesul educaţiei interculturale: dezvoltarea unei gândiri critice. mergând până la a cuprinde continente intregi. de metode care pot fi puse in discuţie. of our inner self (see: Iceberg Model). De altfel.” Not every conflict has necessarily a solution. diferenţa de percepţie interior/exterior la nivelul înţelegerii mecanismului cultural şi valorificarea. asiatică. a experientei.impune ca o prima etapă in configurarea oricărei posibile soluţii recunoaşterea şi exprimarea lui. O alta problemă este generată de folosirea inadecvată a notiunii de cultură. Ca rezultat al acestei cercetări. Justificată ca imperative cerut de un demers teoretic. într-o permanentă schimbare. este o entitate complex. nu în ultimul rând. în incercarea de a găsi metode de rezolvare. dar nu numai. etnic implicand totodată şi diferenţele intre acestea. publishingF-67075 Strasbourg Cedex. est şi vest europeană. termenul este utilizat frecvent pentru a numi mari arii culturale. many things beneath the “water surface” are unconscious and cannot be expressed clearly. de comportament şi limbaj care exclud diferenţele.educaţiei interculturale. Council of Europe and European Commission. internaţional.. In mediile academice. Acest tip de a utiliza termenul este pândit de pericolul vagului. percepute ca entităţi: britanică. In accepţie comună. trebuie figurate in mod hotărât abilităţile obţinute prin educatie in sensul dezvoltării 69 . inţelegerea culturii ca un proces. devine inoperantă in momentul in care aplicată realităţii concrete anulează diversitatea. generalizând. franceză.realizarea şi utilizarea unor reale abilitati de comunicare interculturale in procesul de invatare impun mereu noi metode. Criteriile care au stat la baza acestei selecţii au fost de exemplu: o cultură trebuie văzută ca un proces caracterizat de dinamism. Under the surface Intercultural learning aims at very deep processes and changes of attitudes and behaviours. but it certainly needs to be expressed.Este foarte important să explorăm şi să inţelegem care este concepţia noastră despre ce inseamnă o cultură pentru a inţelege cu claritate ce vrem să spunem când utilizăm termenul. într-o schimbare şi dezvoltare permanent. respectul particularului. termenul denumeşte cultura natională. pericolul fiind acela al dezvoltării unor obişnuinţe psihice.”/( LearningT-kit . It means to deal a good part with the invisible forces and elements of our culture. November 2000). patru obiective complementare s-au impus atenţiei.

subliniind faptul că scoaterea în evidentă a asemănărilor conduce la construirea unei autentice relaţii în comunicare. Metodele utilizate în cazul acesta sunt acelea constând in a explica. Criticismul cultural caută să identifice punctele de conflict. Adepţii perspectivei critice asupra culturii insist asupra diferenţelor pe care le privesc ca potenţiale bariere. abilitatile educationale trebuie să echipeze pe cei care invată cu mijloace de a accesa şi înţelege o foarte mare diversitate de practice culturale şi inţelesuri indiferent de statutul lor. Vom încerca a le pune în discuţie în continuare urmărind constant elementele de risc pe care le implică. sa recunoasca oportunitatile in a construi relatii sau comportamente. sa le descrie si.Prin urmare. Această direcţie presupune. există două perspective de bază asupra a ceea ce presupune teoria comunicării interculturale. atât in teorie cât şi in practică.Sustinătorii acestor două direcţii sunt pe de o parte critici . respectândule. Dar. trebuie să le permită celor care invaţă oportunităţi de a analiza şi reflecta. Urmărind cele două directii. in special pe aceia din 70 . pe de altă parte. a ilustra or a exemplifica diferenţele specifice existente. să le izoleze şi să le transforme in subiecte de cercetare asupra interacţiunii transculturale. abilitatile educationale trebuie să ajute pe cei care invaţă in dezvoltarea unei intelegeri a proceselor implicate când aceia din medii cultural diferite interacţionează şi produc sau construiesc o situaţie de comunicare. considerând că observarea diferentelor ar conduce doar la dezvoltarea unei baze pentru a fi eliminat dintr-un grup. in urma experientei.unei comunicări interpersonal care trebuie să includă o dezvoltare personală şi social. activitatea criticilor culturii tinteşte să sensibilizeze prezenţa acestor diferente. putem spune că există intotdeauna un avantaj in a inţelege de ce se produce eşecul continuu in comunicare când oamenii interacţionează şi care sunt diferenţele care aduc acest esec. ei promovează reprezentări care să ducă la conştientizarea faptului că acestea pot constitui adevărate rupturi intre diversele culturi. o descoperire a specificului cultural şi o concentrare pe un grup urmărindu-i particularitatile. pot fi sursele intreruperii oricărei comunicări de tip cultural. căutarea similitudinilor culturale poate inarma pe cei interesaţi cu o folositoare unealtă pentru a investiga o cultură pe o largă varietate de niveluri. In inţelegerea acestora. Anumiţi autori in domeniu accentuează însă importanţa perceperii similitudinilor intre culturi. In ceea ce priveste dezvoltarea gândirii de tip critic. Poate de asemeni să ajute anumiti indivizi. prin urmare. să identifice zonele de conflict. pe de alta parte cei care incurajează dialogul intre diferitele culturi.

Utilizarea acestei metode pentru a inţelege problema interculturalităţii şi pentru a 71 . de grup sau personale. intr-o continuă schimbare. acestea contribuind la realizarea unei reale comunicări doar in momentul in care sunt utilizate ca demersuri complementare. sociologice. naţional sau internaţional care sunt implicate în situaţia de comunicare.Prin urmare. indiferent de statut. In schimb. Pe de altă parte. Asta ar insemna o completă schimbare a practicii curente care tinde in a propune informaţii despre o societate institutional recunoscută a unei ţări. înţelegerea şi investigarea culturii şi comunicării sub semnul dinamicului. etnic. dar şi percepţii care să fie similare cu ale lor.Utilizarea conceptului emic presupune o concentrare asupra studiului culturilor din interior. Ceea ce avem in comun poate depăşi graniţele cultural naţionale. Astfel. să recunoască faptul că indivizii aparţinând unor culturi diferite pot deţine valori personale. al grupului şi al individului. Aceasta practică avertizeazaă asupra unui pericol evident in cercetarea şi educaţia interculturală fiind o pledoarie pentru o comunicare care ar trebui să nu piardă niciodata din vedere individualul-dacă o vom face vom fi in pericolul de a reprima reprezentările individului pe fundalul valorile culturale ale comunitatii. comparându-le prin folosirea unor caracteristici predeterminate. in plan secund apărând o selecţie a reprezentărilor vieţii de fiecare zi. In contrast. Această practică de a aborda o cultura se opune în mod evident tradiţionalei concepţii a unei lumi a marilor culturi. Culturile sunt dinamice. vor determina o concentrare pe a oferi mijloace diverse de a accesa şi analiza o varietate a practicilor culturale şi a inţelesurilor. profesorii vor trebui să ofere studentilor uneltele critice necesare pentru a analiza procese sociale şi să încurajeze dezvoltarea gândirii critice asupra propriei societati şi a altora pe trei niveluri:naţional. cultura nu mai trebuie văzută ca o entitate monolitică determinând comportamentul unui individ sau grup. noţiunea de etic se concentrează pe o inţelegere a culturilor din exterior. combinând observaţiile de tip general cu cele de tip particular. cu multiple forme. Dificultăţile apar odată cu abordarea dintr-o perspectivă unică.culturi in care invăţatul noţiunii de exclusivitate cultural este o realitate. ar fi ceea ce a fost numită pe scurt emic şi etic. O alta practică utilizată in studiul fenomenului intercultural care necesită a fi pusă în discuţie din perspectiva unei problematici a conflictului şi eşecului. lingvistice şi etnografice. educaţional. se impune a fi înţeleasă ca un amestec al tuturor aporturilor individuale sau de tip social. Atât una cât şi cealaltă au la bază cercetări antropologice. in schimbare şi complexe. ţintind să inteleagă culturile aşa cum membrii acestora le inţeleg.

să simtă nesiguranţa. naţionalismelor sau internaţionalismelor in explicaţii care fac posibilă utilizarea unui singur argument in explicarea unei realităţi extrem de complexe. Insăşi noţiunea de cultură utilizată in sensul menţionat mai sus este un stereotip. de exemplu. frica. credinţe. Nu in ultimul rând.In acest context. Prin urmare.. A asculta este esenţial in dezvoltarea comunicării interculturale şi presupune un angajament şi o apreciere a celuilalt-presupune a inţelege in mod real cum se simte. se impune atentiei importanta experientei in dezvoltarea unor abilităţi de comunicare intercultural. Este adevărat că este dificil să evităm toate formele de stereotip. afectiv dar şi ca reacţie comportamentală. de cultura franceză. de multe ori confruntându-ne cu problema pseudocapacităţii de a auzi şi inţelege. de multe ori ignorată sau minimalizată. trebuie mentionata şi necesitatea de a dezvoltarea o autentică abilitate de a sculta. Ca imperativ in realizarea unei comunicări interculturale reale reţinem şi pe acela de a invăţa cu oameni care aparţin altor ţări. şi nu de puţine ori. trebuie supuse discuţiei metodele propuse pentru atingerea obiectivelor comunicării interculturale. interese pentru a vedea prin ochii celui de lângă tine. Acesta este contextul favorabil apariţiei unui alt pericol in realizarea unei reale comunicări: stereotipul. respingerea celorlalţi la fel ca şi siguranţa. arabă sau japoneză ignorandu-i astfel complexitatea. evaluandu-le critic in contextul ipotezei care propune ca postulat al acestei abordări starea de 72 . etnicităţii. cum vede lumea şi cultura proprie celălalt şi a-ţi da posibilitatea de a trece dincolo de propriile frici.studia comunicarea de acest tip face posibilă evitarea simplificărilor. să asculţi prelegeri despre alte culturi sau să fii provocat la susţinerea unui asemenea subiect exclusiv la nivel intelectual. Aşa cum s-a observant. increderea şi aprecierea pentru a le înţelege. Pentru un individ este necesar să trăiască experienţa de a se confrunta cu situaţii noi.Asa cum se poate uşor observa. nu este suficient să citesti despre cultură. dar conştientizarea existenţei acestuia ne poate ajuta să recunoaştem complexitatea şi diversitatea a ceea ce vedem. Nu in ultimul rând.individul trebuie să fie angajat in această experienţă cognitiv. Există o foarte răspândită tendinţă de a ignora sau a reduce diversitatea când privim spre o alta cultura-este intotdeauna mai uşor să vorbim. numai astfel putem descoperi probleme de multe ori necunoscute chiar de noi inşine. este extrem de important să recunoaştem şi să respectăm diversitatea altfel vom risca să credem şi să enunţăm judecăţi de tipul: toţi indivizii aparţinând unei culturi sunt la fel şi fiecare cultură poate fi descrisă prin utiliarea unui sumar set de caracteristici.

2 Boston: Allyn & Bacon. Mariela Pavalache. Din păcate. generând adevărate stări de conflict şi confuzie.Vol. 73 . 2007 Intercultural LearningT-kit . Bibliografie Educaţie interculturală. importanţa într-o lume configurată esenţialmente de fenomenul intercultural. nu o negare a necesităţii ei. funciară fenomenului insuşi. November 2000 Handbook of cross-cultural psychology .conflictualitate inerentă. al riscului reprezintă un demers necesar de conştientizare a dificultăţilor. comunicarea interculturală pusă sub semnul utopiei. Acestea sunt concepute ca modele pe baza cărora se poate lucra ţinandu-se cont de faptul ca fiecare situaţie e diferită. 1. că trebuie avute în vedere particularităţile grupului. mai ales. Council of Europe and European Commission. In concluzie. acestea sunt aplicate de multe ori în mod mechanic. Council of Europe . Editura Psihomedia . Efortul sisific nu-i anulează viabilitatea şi. publishingF-67075 Strasbourg Cedex. coordonatori Liviu Plugaru.

etc). începerea vieţii sexuale la o vârsta din ce în ce mai mică. cauzele acestora sunt căutate în mediul grupurilor de egali. să ne fi iniţiat în acest sens. sarcini nedorite în rândul adolescentelor. Dacă a conduce o maşină este condiţionat de obţinerea permisului de conducere. Key words: parenting. „Cum m-au crescut ai mei pe mine şi eu te pot creşte pe tine!“. niciodată. 74 . pe lecturi (dacă ele există) sau pe vizionarea unor emisiuni gen „Super Nany“. education. pe bunul-simţ al fiecăruia.Educaţia parentală – un demers necesar? Prof. Dar este ignorat faptul că factorul determinant al formării comportamentelor viitorilor adulţi este mediul familial. acquisition. Aceste exprimări redau de fapt o concepţie arhaică despre relaţiile părinţi-copii. children A fi părinte este o sarcină deosebit de dificilă şi presupune permanent găsirea unui echilibru între bunele intenţii ale părinţilor şi ceea ce este bine pentru copilul respectiv. Rolul de părinte îl îndeplineşte fiecare dintre noi fără ca nimeni. ever. Carmen DUMITRU Învăţământ preşcolar Grădiniţa . se conduc după principii de genul: „Ştiu eu cel mai bine ce e bine pentru copilul meu!“.. De cele mai multe ori. în nici un an de şcoală. in any one year of school at any level of education. eu te omor!“. a creşte un copil nu este condiţionat de nimic. o posesie şi o superioritate a părintelui asupra copilului. În ultima perioadă. neglijarea faptului că şi copilul poate fi partener într-o relaţie care îl priveşte în cea mai mare măsură. prostituţie.Rază de Soare” – Târgovişte (DB) Abstract We meet most of the times the role of parent without anyone. Totul se bazează pe imitaţia modelelor propriilor părinţi sau a celor din jurul nostru.. se înregistrează tot mai multe probleme cu care se confruntă unii tineri (consumul de droguri. la nici un nivel al învăţământului. Dobândirea competenţelor parentale nu se găseşte ca finalitate în nici un obiect de studiu. Parental skills acquisition is not found as a purpose in any subject. De cele mai multe ori părinţii. „Eu te-am făcut. mai ales în mediile sociale defavorizate. to be initiated in this regard.

Părinţii trebuie atraşi şi conştientizaţi asupra beneficiilor unui program de educaţie parentală prin argumente de tipul: dezvoltarea copilului este direct proporţională cu calitatea relaţiilor dintre el şi părinţii lui. a locuinţei şi a îmbrăcămintei.d. Educaţia părintilor este o dovadă de emancipare a adulţilor. la specificul psihologic al diferitelor vârste. 4. Mai mult decât acestea contează foarte mult securizarea 75 . Se recunoaşte importanţa rolului pe care îl au parinţii în educaţie şi trebuie sprijiniţi să şi-l asume .m. decât grija primară de asigurare a hranei. părăsirea comunităţii în căutarea unui loc de muncă. În acest context. 3. 2. Există părinţi care vor să se informeze cu privire la procesul de dezvoltare a copilului. Cu toate acestea. De ce este necesară educaţia parentală? Putem contura mai multe variante de răspuns: 1. educaţia înseamnă mai mult decât simpla asigurare a dezvoltării fizice. părinţii se confruntă cu obstacole greu de depăşit. Implicarea părinţilor în educaţia propriilor copii şi corelarea eforturilor cu cele ale grădiniţei / şcolii amplifică rezultatele pozitive obţinute sau îi face pe aceştia parteneri în mod obligatoriu atunci când apar tulburări afective sau de altă natură . consecinţele conflictelor armate ş. consumul de droguri.Îngrijirea şi sprijinul acordat permanent de părinţi joacă un rol crucial în dezvoltarea copilului la potenţial maxim. devine evidentă nevoia socială de educare a părinţilor pentru a deveni parteneri reali.a. la rolurile pe care le au din punct de vedere educativ. 5. Adesea. cunoştinţele sau resursele necesare pentru a-şi creşte copiii astfel încât să asigure dezvoltarea lor la potenţial maxim . Educaţia părinţilor este o cale prin care se asigură respectarea drepturilor copiilor şi se flexibilizează legăturile între generaţii. de conectare a lor la cunoaştere şi descoperire de sine . O relaţie de calitate presupune cunoaşterea de către părinţi a nevoilor copiilor lor. cum ar fi efectele HIV/SIDA. sărăcia extremă. părinţii nu deţin abilităţile. valoroşi într-un complex proces de educaţie ce are o componentă extrem de importantă în mediul familial . Creşte gradul de responsabilitate al ambilor părinţi faţă de educaţia şi devenirea personală a copilului.

Părinţii sunt prinşi în capcana grijilor zilnice de asigurare materială a familiei. asigurând dezvoltarea şi integrarea socială adecvată a viitorului adult. iar acesta este lăsat. departe de copil. va revela efectele unei relaţii defectuoase în copilărie. prin forţa exemplului. iar sarcinile educative privind copiii lor le transferă în totalitate grădiniţei sau şcolii. în grija altor membri ai familiei). ca educatori. rândurile părinţilor dornici de a învăţa să facă lucrurile mai bine să se înmultească. cu implicaţii enorme . atunci când copilul va fi adult. 76 .. marea trebuie încercată cu degetul. iar copiii sunt mai fericiţi.afectivă a copilului (a se vedea cazurile dramatice în care părinţii pleacă la muncă în străinătate. Vom concluziona că educaţia parentală este un demers necesar în actualul context social . de sprijin şi consiliere. De cele mai multe ori la acest moment lucrurile nu mai pot fi reparate.. la un anumit moment. iar resentimentele se instalează iremediabil . pentru perioade foarte lungi de timp. evident. Orice început este dificil. cea mai mare satisfacţie va fi aceea de a vedea că rezultatele încep să apară. cu mai puţine complexe şi cu o mai mare capacitate de comunicare. dezvoltarea personalităţii copilului. Noi. Dezvoltarea unui părinte se face odată cu dezvoltarea copilului său. lasă urme adânci asupra copilului. deoarece mentalităţile se schimbă foarte greu. este posibil ca pe parcurs. prejudecăţile sunt greu de înlaturat. Şi totuşi. Chiar dacă la început grupul de lucru cu părinţii nu va fi de mare consistenţă.. uneori involuntare. dar nu imposibil. sociale şi economice. greşelile făcute de părinţi în copilărie. mai senini. A iniţia un program de educaţie parentală este. mai veseli.. fiind cei care venim zilnic în contact cu părinţii şi având abilităţile necesare susţinerii acestei activităţi . Există o evoluţie a vârstelor şi a problemelor educaţionale pe care acestea le presupun. De aceea soluţiile şi căile pentru rezolvarea lor sunt diferite. toţi părinţii au nevoie. o întreprindere dificilă. Trebuie să înţelegem că orice intervenţie educaţională la nivelul copilăriei generează beneficii durabile pe parcursul întregii vieţi.umane. trebuie să ne asumăm acest demers . Relaţia părinte-copil.

Editura Didactică şi Pedagogică Hoghughi Masud . Secretul copiilor fericiţi. O perspectivă psihipedagogică. Educaţia viitorilor părinţi. Editura Cosmos. (2004). Grunberg Laura. Familia azi. Dan Badea (1997). Sabriela Alecu. Bunescu Gheorghe. Editura Aramis. Parenting-An introduction Ionescu Mihaela.. Bucureşti. Fumarel Steliana. Biddulph Shaaron (2005). Bucureşti. Biddulph Steve. Strategii şi programe. (2004) . Ciolan Laura. Bucureşti Editura MarLink 77 . Bucureşti. Educaţia părinţilor. (2007). Velea Simona.Bibliografie Băran Pescaru Adina.

o mobilitate socială şi ocupaţională. Astfel. contribuind la creşterea coeziunii sociale.Calitatea în educaţie. dintre principiile generale şi realităţile identificate. the approach of introducing management systems and quality assurance company may induce more confidence in education.as beneficiary educational service.eforturile depuse pentru implementarea şi asigurarea calităţii în educaţie. realizare profesională. evelopment of society În demersurile de integrare în Uniunea Europeană. în cursul unei multitudini de experienţe de învăţare. o mai bună preţuire a educaţiei ca serviciu public. the school as a provider of education and family . community. A quality educational system requires the integration of values and democratic principles. accountability and involvement. ale cărui obiective sunt dezvoltarea personalităţii. quality.students and parents . la combaterea excluderii. rights and obligations of partners. O premiză a dezvoltării învăţământului în context european Prof. obţinerea unor şanse profesionale mai bune. Ţinând cont de caracterul deschis şi formativ al evaluării şi de spiritul de angajare personală pe care managementul calităţii îl poate determina în comunităţile şcolare. is designed in a spirit of transparency. Educaţia trebuie să se desfăşoare pe tot parcursul vieţii. demersul de introducere a sistemelor de management şi asigurarea calităţii poate induce societăţii mai multă încredere în educaţie. a dificultăţilor demografice şi de dezvoltare. ce continuă să reprezinte provocări pentru viitor. Key words: education. România a sprijinit şi continuă să sprijine chiar şi la 5 ani de la aderare . Director Consuela ROŞU Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”. pot fi amintite: 78 . Bucureşti Abstract Given the openness and formative assessment and the spirit of personal commitment that quality management can result in school communities.

evaluarea elevilor pe baza unor criterii şi proceduri publice aplicate în mod consecvent. a formării profesionale şi a tineretului. calitatea educaţiei a devenit un domeniu de interes deosebit având în vedere în primul rând decalajul naţional faţă de ţările dezvoltate şi necesitatea obtinerii unor finalitati integrate in context european. Curriculum-ul predat trebuie corelat cu dezvoltarea societăţii. Sistemele de asigurare a calităţii trebuie să fie flexibile şi adaptabile la nou. Deşi cea mai largă idee răspândită cu privire la calitate este ca aceasta costă scump în ultimă instanţă. metodelor şi nevoilor diferite. Calitatea educaţiei înseamnă calitatea serviciilor oferite. competent şi calificat care să gestioneze predarea şi învăţarea. inclusiv la nivelul obiectivelor. 79 . ocupaţiilor şi meseriilor acreditate. Printre standardele instituţionale ale asigurării calităţii dintr-o unitate de învăţământ se regăsesc: existenţa unor mecanisme specifice de aprobare. în mod autonom. de dezvoltarea unei culturi a calităţii. În virtutea finalităţilor urmărite. toate preocupările factorilor decizionali naţionali sunt focalizate pe implementarea reformelor sistemelor de educaţie. Având în vedere importanţa realizării acestor obiective majore. Calitatea serviciilor educaţionale este un obiectiv social dorit. resursele de învăţare oferite elevilor să fie adecvate iar instituţiile să dispună de sisteme de date şi informaţii care să probeaze calitatea. La fel ca în toate ţările europene şi în România. cercetările în domeniu au demonstrat că aceasta concepţie este falsă. adică a unor politici. monitorizare şi evaluare a programelor de studii. iar contribuţia sa la creşterea eficienţei de ansamblu a economiei este hotărâtore. orice instituţie de învăţământ este responsabilă. obligativitatea asigurării de personal didactic suficient. În acest sens s-a trecut la promovarea unor politici şi proceduri compatibile de asigurare a calităţii predării şi învăţării în vederea creşterii competitivităţii globale a învăţământului european. tehnici şi practici consecvent aplicate şi temeinic documentate pentru obţinerea acelor rezultate/performanţe care sunt concordante cu obiectivele fixate.Calitatea educaţiei trebuie să fie asigurată la toate nivelele şi în toate domeniile educaţionale.

cultural. pe imperfecţiunea proceselor de analiză şi măsurare a calităţii managementului instituţiei şi soluţionarea problemelor calităţii în frecvente cazuri după un model „de modernizare întârziată”. pe dualitatea structurilor organizatorice în învăţământ şi tendinţa de autoizolare a personalului şi subdiviziunilor funcţionale. Deficienţele constatate în domeniul managementului instituţiilor şi unităţilor de învăţământ reies din orientarea acestuia spre soluţionarea şi atenuarea problemelor calităţii pe măsura apariţiei lor şi nu pe sporirea continuă a calităţii proceselor şi activităţilor ce generează aceste probleme.Asigurarea calităţii în educaţie presupune elaborarea standardelor de referinţă. a evaluării examinrii şi certificării. normelor şi indicatorilor de performanţă în sistemul naţional de învăţământ având în vedere următoarele aspecte: a) Calitatea sistemului naţional de învăţământ. În actualul context al dezvoltării economice. 80 . atât la nivel naţional cât şi internaţional. Provocarea principală pentru specialiştii în educaţie din România a reprezentat-o elaborarea propriu-zisă a standardelor şi indicatorilor de performanţă pentru fiecare domeniu şi arie de evaluat. Prin aprobarea Legii calităţii au fost definite şi delimitate clar conceptele de Standard de referinţă. b) Calitatea serviciilor furnizorilor. pe baza aplicării metodologiilor de dezvoltare a curriculumului. Specialiştii în domeniu apreciază că există o relaţie foarte stransă între progresul tehnologic şi investiţia în educaţie cu implicaţii în toate domeniile vieţii: economic. norme şi indici de performanţă. resursele umane reprezintă elementul esenţial al competiţiei. considerăm calitatea resurselor umane în general şi a celor educaţionale în special ca fiind factor hotărâtor al creşterii economice de ansamblu. calitatea şi inventivitatea resurselor umane sunt principalii factori care stau la baza decalajelor esenţiale între state. În competiţia globală a economiei informatizate. reprezentanţi de unităţi şi instituţii de învăţământ. c) Calitatea procesului de instruire şi de educare a elevilor este demonstrată de rezultatele învăţării. politic. a metodelor de predare şi învăţare. social. Pornind de la afirmatia lui Alfred Marshall ”cel mai de preţ din tot capitalul este acela investit în fiinţa umană”.

81 . respectiv de indicatori referitori la modul de organizare a cunoasterii şi a învãtãrii. Dimensiunea europeanã a calitãtii a fost completatã cu cerinte ale societãtii românesti. Aceastã calitate a învãtãmântului preuniversitar este asiguratã prin coalizarea mai multor factori dintre care un rol important îl au dascãlii. observãm cã se acordã tot mai multã atentie calitãtii. Un învãtãmânt preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor şi principiilor democratice. a culturii. Dascãlii au un rol central în dezvoltarea unei educatii de calitate. Sistemul de evaluare a performanţei unei şcoli a fost necesar pentru evaluarea elevilor şi pentru stabilirea stimulentelor şi premierilor pentru echipele de predare care prezintă rezultate îmbunătăţite ale predării. indicatorii judeţeni de performanţă inter-şcolară. Pornind de la cuvintele lui Nicolas Poussin şi pãtrunzând în domeniul educatiei. Mãsura dezvoltãrii unei societãţi poate fi relevatã nu numai de indicatori economici şi de calitate a vietii. În societatea postmodernã. care presupune cunoaşterea îndeaproape a acestuia. la valorile societãtii romanesti. la stilurile lor de învãtare. cât şi a familiei – elev şi pãrinte – ca beneficiar al serviciului educaţional. Reforma învãtãmântului a inclus şi pânã acum elemente ale asigurãrii calitãtii în educatie. la perspectivele lor de viitor. precum şi datele relevante pentru deciziile la nivel local şi naţional. la nevoile elevilor. etc.Numai introducând calitatea educaţiei ca temă centrală şi permanentă pe ordinea de dezbatere actuală se va putea elabora un sistem de asigurare a calităţii educaţiei eficient şi adaptat la cerinţele naţionale şi europene. fiind conceput într-un spirit de transparenţã. informaţiile locale şi naţionale pentru planificare. de tipurile de performante asteptate. a drepturilor şi obligatiilor partenerilor. calitatea învãtãmântului românesc a fost definitã ca prioritate şi pentru învãtãmântul preuniversitar. de calitatea activitãtii educative şi de modalitãtile de distribuire în societate a educatiei. Învãtarea centratã pe elev. împlinindu-se astfel cerinta de „a gândi global şi a actiona local”. a capacitãtilor şi înclinatiilor sale cãtre anumite domenii. şcoala ca instituţie a cunoaşterii deţine o pozitie fundamentalã. ci şi de cei care privesc educatia şi calitatea scolii. Un sistem de management al informaţiei educaţionale trebuie să acopere indicatorii interni de performanţă şcolară. dar abia recent. responsabilizare şi implicare. Cheia spre calitatea învãţãmântului preuniversitar constã în termenul de “adaptare”: o adaptare la vârsta elevilor. atât a scolii ca furnizor de educaţie.

Bibliografie Bazac.. Bucureşti: I. D. Spiru Haret.D. Managementul şcolii. Bucureşti. Ghidul directorului de scoala. Interdisciplinary Researches.. 1996 Crişan. 1995 Marin. I. Elemente de planificare managerială. (1996). 1990 Chirimbu. Alexandru.P.. S (coord. premisã a formãrii unei personalitãti integre. E. Iasi.S. 2011 Nicola. Doiniţa.).3/1991 Cherchez N. responsabilitãtile şi drepturile copiilor. Bucureşti 82 . utilizarea tehnologiilor media precum şi dreptul copiilor dotati la o educaţie de calitate. Tratat de pedagogie şcolară. Ed. 2012 Cristea..E. Editura didactică şi pedagogică. Managementul organizaţiei şcolare.. la modernizarea învãtãmântului preşcolar. EUO: Oradea. O posibilă şi necesară structurare a unei politici educaţionale viabile. (coord. Elemente de management scolar. la asigurarea drepturilor de dezvoltare a minorilor ca o garanţie a calitãtii instruirii. Mateescu E. CCRSE – Parteneriat Instituţional. Bucureşti. Problemele învăţământului românesc în oglinda cercetării ştiinţifice – întrebări şi răspunsuri în perspectiva învăţământului românesc. În Revista de Pedagogie nr. precum şi să-l evalueze corect. S. Concluzii: Calitatea învăţământului este un deziderat în cadrul fiecãrei unitãţi şcolare prin problemele caracteristice: pornind de la dezvoltarea multilateralã a elevului.reprezintã o metodã actualã care dã posibilitatea profesorului sã rãspundã cerinţelor şi nevoilor sale de culturã.). asigurarea serviciilor de calitate în bibliotecile scolare (aceasta fiind o cerintã majorã a învãtãmântului modern).

Dezvoltarea exprimării orale. Key words: alternative schoolbooks. Vocabularul este elementul de care informaţia. Marii noştri cărturari au vegheat asupra limbii. de a împărtăşi semenilor ideile despre univers. ne-au lăsat moştenire: “Creşterea limbii românesti Ş-a patriei cinstire. communication Limba s-a născut din necesitatea de a comunica.” A cunoaşte limba. Ilie Popescu”. trecerea experienţei în cuvânt necesitând efortul viu al actului comunicării. vocabulary. o sarcina patriotică. înseamnă a da dovada unei bune educaţii şi nu în ultimul rând a da dovadă de respect pentru propria-ţi limbă. Vorbirea orală şi scrisă ocupă un loc central în cadrul sistemului informaţional. Elena Carmen STEREA Şc. de a transmite generaţiilor următoare roadele căutarii. îmbogăţirea vocabularului se face pe două căi: dirijată. coerent. formează şi-l ajuta pe individ să-şi exprime logic. unde îşi aduc contribuţia toate disciplinele şi spontan prin ceea ce oferă familia şi mijloacele de culturalizare. 83 . a fi capabil să exprimi corect şi precis ceea ce gândeşti şi simţi. întregul produs ideatic şi emoţional în limbaj scris sau oral. prin activităţile şcolare. în general. Şcoala rămâne “pivotul” central în ce priveşte procesul de îmbogăţire a vocabularului. nu se poate lipsi. folosind cuvintele vocabularului. Şcoala a fost şi va rămâne ansamblul instrumental de bază care stilează. el fiind un sistem deschis. „Prof. indiferent de natura ei. propia persoană. analysis. Şotânga Abstract The alternative schoolbooks remains the main tool for both teachers and students and teaching vocabulary concepts should be treated with utmost seriousness over all branches of learning. motiv pentru care perfecţionarea acesteia trebuie să constituie pentru educator un obiectiv prioritar şi de ce nu. expresiv.Rolul manualelor alternative în dezvoltarea vocabularului elevilor Prof. lăsând cu largheţe noul să se manifeste ca o expresie sintetică a progresului social.

El era la început la Dumnezeu. noţiunile de limbă şi situaţii de comunicare. precizând că toate textele-suport sunt însoţite de exerciţii de vocabular care au rolul de a-i face pe elevi să înţeleagă importanţa acestuia. miraculos. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Meşteşugul cuvântului a cernut şi cerne fără răgaz lumea şi sufletul ei – şi a dat naştere literaturii. iar în afara lui nimic ce există nu a luat fiinţă” şi un fragment din Scrisoare cu tibişirul de Tudor Arghezi: „Miracole nesfârşite zac în noi şi împrejurul nostru.. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Vom exemplifica unitatea ce cuprinde vocabularul.. mai ales. Vocabularul e harta prescurtată şi esenţială a naturii şi a omului care poate crea din cuvinte. În manualul Humanitas. a cerne. . Scrieţi în caiete antonimele adjectivelor: frumos. Exemplu de cerinţe: 1. Fiecare unitate cuprinde un text suport. respectând anumite etape: observarea textului prin lectura explicativă şi cu ajutorul exerciţiilor de vocabular şi morfologie. Arătaţi felul în care s-au format cuvintele: nesfârşit. scriitor. răgaz. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar..” Trecerea de la textul-suport la elementele de teorie literară şi noţiunile de limbă se face gradual. vocabularul apare în unitatea . 1-3 folosit moto: „ La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Evanghelia după Ioan1.În toate clasele gimnaziului... Manualele alternative au organizate unităţile în concordanţă cu structura unei planificări calendaristice. în cazul elementelor de lexic.Arta cuvântului. toată natura din nou. închipuire. Daţi sinonime pentru sensurile din text ale cuvintelor: miracol. dureros. 84 . inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. E miraculos cuvântul pentru că la fiecare obiect din natură şi din închipuire corespunde un cuvânt.. Autorii ne introduc în lumea cărţii reamintind elevilor care sunt părţile componente ale acesteia după care oferă două teste – suport. conţinuturile de teorie literară. 2. 3.. Toate prin El au luat fiinţă. de ordonare.. exigenţă absolut necesară. un citat din Noul Testament. . greutate.Miracolul suprem: cuvântul . din simboale. gingaş. copilărie.

trecerea către noţiunile de limbă se face într-un mod logic şi accesibil. rămân neprimitoare. un adevărat lucrător care stă atâtea ceasuri pe zi înaintea strungului. dureros. La finalul lecţiilor de limbă autorii propun un set de exerciţii care îl ajută pe elev să conştientizeze nivelul achiziţiilor până în acel moment. Intrând în ele. în viziunea autorului. timp pentru ele. Noul conţinut este structurat astfel: teorie. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem. simţi o ostilitate surdă. De ce arta cuvântului apare. fericit. sentimentele transmise de acesta. Prin intermediul lecţiilor anterioare de literatură. lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăşie. Pasul următor este explorarea textului. şi nu un ceas de călătorie. Cârpa de praf a gospodinei şi-a făcut datoria 85 . ca un „meşteşug blestemat şi totodată fericit”? Folosiţi în argumentarea voastră şi citatul din George Călinescu cu referire la autor: „Nu cunosc artist care să fie mai disciplinat şi mai exact. ideile centrale. exerciţii aplicative. Ce putere are cuvântul în general şi cuvântul folosit de scriitori în special? 5. Există încăperi care. blestemat. printre miracolele nesfârşite care „zac în noi şi împrejurul nostru”? 4. la atelierul său. De ce autorul consideră cuvântul drept „miracol suprem”. deşi conţin numeroase cărţi. În manualul EDP şi în manualul ALL abordarea este oarecum diferită. mesajul textului şi opinia elevului faţa de mesajul textului. Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. ci şi un lucru viu. exemple. Autorii celor două manuale pornesc de la următoarele texte-suport „O bibliotecă nu e pur şi simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume. parfum. Indică forma literară actuală de plural a substantivelor: simbol. Apoi se trece la interpretarea acestuia punând în paralel informaţiile transmise de autor pin intermediul fragmentului selectat. la rândul nostru. 4. elevul îşi reaminteşte noţiunile de vocabular însuşite în clasa a V-a. identificând anumite secvenţe. 3. Explicaţi titlul textului. fără să pună accentul pe rolul dezvoltării vocabularului. Exemplu de cerinţe: 1. Partea de comunicare face referire la relaţia imagine – simbol – cuvânt.bogat. Arta lui este o industrie genială” Având în centrul discuţiei – meşteşugul cuvântului. autorul. Nu există prezenţe mai prietenoase. exerciţii de verificare. cald şi familiar. Ce legătură există între fragmentul din Evanghelie şi textul lui Tudor Arghezi? 2. tema. ci o întreagă viaţă.

Ce este biblioteca? 4. modalităţile de evaluare şi de feedback nu sunt inter-relaţionate corect. silabe şi cuvinte. Autorii celor două manuale se opresc asupra foneticii. Autorii nu insistă foarte mult asupra interpretării textelor. dar care nu se plictisesc aşteptând. Faţă de longevitatea cărţilor. cu mai multe în urmă”. deoarece asupra elevilor mei ele au avut avut efectul dorit. le-am pus la dispoziţia lor. ”(Cărţile au suflet de Nicolae Manolescu ) Cel de-al doilea text este un fragment din Cea dintâi învăţătură de Nicolae Iorga în care autorul relatează fascinaţia cu care a descoperit. 86 . Cărţile au ochii stinşi. Trecerea la noţiunile de vocabular nu se face ca în celelalte manuale. în rafturi. Prezentarea. Iorga. Sunt. explicaţiile. Deşi prezente în manuale diferite. lăsănd elevii să aprofundeze individual conţinutul. O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. aceea a broaştei ţestoase sau a stejarului este derizorie. ci doar fac referiri la mesajul transmis de scriitor. încercând să le dezvolt dragostea pentru lectură. le va făsfoi sau le va muta pe noptieră. copil fiind. exerciţiile. Astfel elevul percepe noţiunea de cuvânt şi poate ajunge cu uşurinţă la importanţa acestuia în comunicare. căci ştiu că o mână expertă le va adăposti într-un târziu. activităţile practice. reamintind elevilor noţiunile învăţate în clasa a V-a. Ce înseamnă cărţile au ochii stinşi? 2. Ce îl atrage şi îl farmecă într-un asemenea univers? Ce scriitori i-au fost călăuze? Am insistat asupra fragmentelor oferite de autori. Pentru copilul N.periodic. Cotoarele colorate şi-au pierdut strălucirea. cum călătorea pretutindeni şi lua parte la evenimentele istorice alături de personajele întâlnite. şi atât. Exemple de cerinţe: 1. lectura cărţilor înseamnă o călătorie într-o lume „trăită cu un veac. În schimb manualul este unitar sub aspectul limbajului şi stilului. lumea cărţilor. informaţiile sunt corecte. De la sunet se ajunge la grupuri de sunete. pornind de la cuvânt ca principal instrument al comunicării. cărţi necitite de mult. Ce aşteaptă o carte din bibliotecă? 3. Răbdarea cărţilor e infinit mai mare decât a oamenilor. Fiecare volum pare treaz şi în aşteptare. Ele s-au obişnuit să vadă chiar şi secolele scurgându-se unele după altele. Logica trecerii de la literatură la gramatică şi comunicare nu justifică consistenţa internă a conţinutului. cu două.

Târgovişte. iar existenţa manualelor alternative demonstrează că individualizează procesul instruciv-educativ. deoarece nu va reuşi niciodată să rezolve exerciţiile din manual. Legatura dintre istoria lexicului şi istoria societaţii este atât de strâns legată şi de evidentă. va fi marginalizat de grupul în care lucrează pentru că sarcinile de lucru nu cuprind şi cerinţe adaptate nivelului său de performanţă. 1996. pe bună dreptate. exerciţiile aplicative. mult mai greu achiziţionează cuvinte noi pe care să le folosească ulterior în vorbirea curentă.EDP. Iosefina. TULAI. Perosnalitatea limbii române. Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. Ed. Bucureşti. precizarea şi îmbogăţirea vocabularului elevilor şi a exprimării acestora. (coordonator).14 Preocuparea permanentă a profesorului de limba română trebuie să fie activizarea.Materialele teoretice. Hristea . Bibliografie: BÂRLEA. 1981. Spre exemplu. Dindelegan. exerciţiile de evaluare şi autoevaluare. Bucureşti. Ed. 2000. temele propuse pentru munca în echipă sau pentru acasă nu sunt constituite pe baza criteriilor de notare şi a standardelor de evaluare. o civilizaţie”. Ed. Bucureşti. 2002. Gabriela. ca fiind compartimentul limbii cel mai labil şi mai deschis influenţelor din afară.Grai şi Suflet – Cultura naţională. Bucureşti. p. Noţiuni de vocabular. Sinteze de limba romană. încât celebrul lingvist francez Antoine Meillet afirmă că „orice vocabular exprimă. Sfinx 2000 PANĂ. Încă de la vărsta preşcolara copilul începe sa asimileze regulile gramaticale. Vocabularul este considerat. 1981. Limba Română Contemporană. Theodor. de fapt. permiţând factorilor implicaţi să aleagă instrumentul de lucru potrivit particularităţilor intelectuale şi de vârstă ale clasei. Predarea-învăţarea noţiunilor de vocabular la clasele gimnaziale necesită atenţie sporită atât din partea profesorilor. un elev de nivel minim va fi total descurajat. Sinteze de limba română.ALL – Cartea Româneacă HRISTEA. 5 87 . Enciclopedia DINU. cât şi a elevilor. Petre Gheorghe. Este mult mai uşor de realizat însuşirea noţiunilor şi regulilor gramaticale decât îmbogăţirea şi perfecţionarea vocabularului. Ed. in schimb. Bucureşti. EDP 14 Th. 2009. Mihai.

Învăţământul şi noile tehnologii informaţionale Prof. academic libraries. Solicitările de servicii venite din partea comunităţii impun intervenţii educaţionale diferite de cele tradiţionale. făcând din instruire o activitate foarte diversificată. distance learning has evolved significantly in Romania in the last two decades. învăţământul european şi nord american continuă să fie marcat de multiple modificari datorate prezentei ample a noilor tehnologii de informare. research institutes. anume adaptarea educaţiei la cerinţele celor care învaţă. honest information there is however a certain part of it which offers the guarantee of a quality at least equal to that of a large academic library. communication. educaţia la distanţă îşi asumă o mare provocare. This part consists of the web sites and portals of prestigious academic institutions. Un tip nou de activitate instructiv-educativă este învăţarea electronică care prinde tot mai mult teren în lumea civilizată şi avansată din punct de vedere al tehnologiei informaţiei. teaching process La început de secolul XXI. Dificultăţile financiare ale instituţiilor şcolare au dus la necesitatea de a descoperi noi surse de finanţare şi canale noi de transmitere a cunostinţelor. Claudia STAN Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. creşterii necesităţilor impuse de evoluţia pietei muncii dar mai ales de explozia informaţională. scientific and cultural publishing houses. IT tools. Airinei”-Bucureşti Abstract The e-learning models of Romanian educational system today have their roots in the older type of distance learning. Key words: education. While it is impossible to consider the internet as a whole a source of reliable. pe masura diversităţii cererii de 88 . creşterii numărului de elevi şi studenţi. Initially introduced to allow individuals in distant areas access to (higher) education. Acolo unde educaţia tradiţională realizează uniformizare şi încearcă să le formeze celor care învaţă comportamente conforme cu cerinţele sociale sau cu cerintele specifice unei profesiuni. objective. în mod individual.

educaţie. mentori. Termenul. vizualizate. cognitivism. sau prin învăţământ la distanţa şi în mod special prin învăţare electronică. Interacţiunea mediată prietenos. Cercetările făcute în mod repetat privind eficienţa învăţarii. sa fie accesibilizate. nu căutând-o). poate asigura motivaţia învăţarii. creeaza posibilitatea ca informatiile de transmis să fie scoase din context. care se creează între cel care învaţă şi cel care reprezintă organizaţia de suport.spaţiu de învăţare virtual (mult mai eficient decat spatiul de invatare real. „faţă în faţă“. consilieri şi alte persoane din organizaţia care oferă educaţie electronică. Învăţământul virtual este reprezentat de interacţiunea dintre procesul de predare – învăţare şi tehnologiile informaţionale. sentimentul de empatie şi de apartenenţă.comunicarea în ambele sensuri (ceea ce face deosebirea între invatamantul la distanta si utilizarea tehnologiei pentru a ajuta învăţarea tradiţională). . constructivism). 2003): . . deci materialul devine mai atractiv şi mai uor de inteles). Tehnologia digitală produce anumite schimbări ale mediului de învăţare prin posibilităţile de utilizare a dimensiunilor sale pedagogice (Peters. aşa cum prezenţa faţă în faţă a profesorului are rol motivant în învăţământul tradiţional. simulate procesual. . prin acest studiu autorul încearcă să îşi demonstreze teoria conform careia un element central al educaţiei electronice este relaţia personală. explicitat ca o învăţare prin internet. Otto. Oportunităţile frecvente de comunicare bidirecţională cu profesorul favorizează învaţarea. .varietate pedagogică (se poate utiliza pentru aplicarea diverselor paradigme educationale: behaviorism. absenta grupurilor de elevi/studenţi care învaţă împreună (caracteristica depăşită în prezent cu ajutorul teleconferinţelor sau cu ajutorul discuţiilor on-line). respectarea ritmului propriu de lucru al fiecăruia. presupune transferul cunostinţelor prin reţea folosind aplicaţii şi procese electronice. chiar daca acesta din urmă este o prezenţă aparent impersonală. Un studiu experimental este realizat de Borje Holmberg.autonomie în învăţare (cursantii îşi petrec timpul utilizând informaţia.individualizarea învăţarii. între cel care învaţă şi instructori. apropiat. uman. pornind de la aceste caracteristici. 89 . relevă faptul că nu există diferenţe semnificative între rezultatele obţinute prin învăţământ tradiţional.

a unui instructor. accesibil nu doar elevilor şi studenţilor înscrişi la seral sau fără frecvenţă ci şi pentru învăţământul la distanţă şi zi. Această observaţie a determinat o reorientare a atenţiei pedagogilor şi cercetătorilor de la mediul de distribuţie a materialelor suport pentru învăţare la proiectarea programelor de instruire şi designul materialelor în termeni didactici şi de psihologia educaţiei.flexibilitate şi adaptabilitate la nevoile utilizatorilor. cercetările au evidenţiat faptul că mediul de comunicare este un factor de mult mai mică importanţă în predarea şi învăţarea la distanţă decât calitatea instruirii. . .permite învăţarea de acasă. . Pe langă aceste avantaje se remarcă o serie de dezavantaje ale utilizării e-learningului la clasa de elevi su grupul de studenţi: . punctează avantajele utilizării unei astfel de metode. . 90 . Mai mult decât atât. dintr-un mediu familiar.nu implică un orar rigid.experienţe de învăţare de o calitate mai bună. ca o condiţie prealabilă a unei abordări creative privind activităţile şi proiectele din ariile curriculare. portofoliile recomandate. Dintre acestea se remarcă: .lipsa de interacţiune cu grupul.Instituţiile de învăţământ din România şi-au reorganizat şi reconsiderat oferta educaţională achiziţionând sau proiectând propriul sistem de e-learning. a fost confirmat faptul că instrumentele şi activităţile de elearning bine elaborate sunt folositoare în promovarea auto-învăţării.neobisnuinţa de a fi autodidact . .accesibilitatea – conectarea este posibilă de la orice calculator cu acces la Internet. ce nu necesită deplasari.un utilizator al acestui tip de program de pregătire trebuie să dezvolte o serie de abilităţi cum ar fi organizare şi autodisciplina. . .lipsa unui profesor. Multe cadre didactice au putut observa că această metoda de predare încurajează o participare mai mare şi o atitudine pro-activa.adaptarea învăţării la ritmul propriu al fiecarui elev/ student/ cursant (dezideratul învăţământului modern). . Încă din 1970. Majoritatea studiilor referitoare la e-learning din literatura de specialitate.

ed..ca/online_book Banciu V. Athabaska Canada (http://cde. New ways of learning in higher education: Managing the Change. Sebe M. Corbu. Barbu-Chirimbu A. susţinut de interacţiuni profesor-elev mediate. Dumitru. participare şi achiziţie.. Vârgolici N. (2006) Teaching in the Knowledge Society. Dintr-o anumită perspectivă procesul de învaţare intotdeauna are loc în contextul proceselor de comunicare. pp.Chirimbu. Stef Publishing. Elloumi F. Didactics. New Skills and Instrument for Teachers.207 – 225 European Citizen Magazine (Europeea). Chipea F.. Herhey. Bibliografie Anderson T. 1999. Chelemen I. Tertiary Education and Management 5.. C. coord. Theory and Practics of Online Learning. specială. noiembrie 2011 91 . există numeroase dovezi ca factorul cheie în procesul de comunicare şi învăţare este modul în care este transmis mesajul pentru a avea sensul dorit. Conference Procedings . (2011) The sociolinguistic and educational approach of Romanian migration in TRANS: InternetZeitschrift für Kulturwissenschaften no. (2004)..În contextul educativ. Iasi Elton L. (2011). I.. 18 (July 2011) Cartelli A. S.athabascau. tot mai mulţi cercetători şi specialişti încep să susţină şi să direcţioneze practica educativă/ învăţarea prin alternanţă care este orientată spre elaborarea principiilor învăţării eficiente după material de pe suport tipărit. coord. audio sau digital. În ultimul timp.. Stanciu S. ch. promovând studiul independent şi colaborarea la distanţă cu profesorul / tutorele.Theoretical and Practical Approaches in the field of Education.. Information Society Publishing Chirimbu S.

Socialization is just the first step to determine the relationship of communication. Key words: communication. lingvişti. Constanţa ACHIMOV Manager inst. language. o primă definiţie: comunicarea este procesul prin intermediul căruia intrăm în legătură unii cu ceilalţi. O privire specială asupra comunicării dintre educator şi copilul preşcolar Prof. sociologi.Aspecte ale comunicării. Language is closely related to thought and that interact. antropologi. II A doua categorie priveşte comunicarea ca pe un proces ce are ca finalitate influenţarea comportamentului celui căruia i se adresează secvenţa de comunicare. As a process of communication. 2. control and affection. Fiind un domeniu generos de studiu pentru psihologi. teachers. De aici. Secretariat şi Management Abstract The need to get in touch with our fellow human species is inherent./ Dept. psihologii au denumit această nevoie socializare şi au explicat-o ca rezultatul existenţei a trei trebuinţe: de incluziune (acceptare). definiţiile comunicării abundă. social psychologists have named this need and have explained it as the result of the existence of three necessities: the inclusion (acceptance). învăţământ preşcolar Tatiana MANEA Grădiniţa cu program prelungit nr. Iar primul pas către socializare este tocmai stabilirea relaţiei de comunicare. 92 . activity in kindergarten Nevoia de a intra în legătură cu semenii noştri este inerentă speciei umane. education. de control şi de afecţiune. Cuvântul comunicare provine din limba latină: communis se traduce prin a pune în legătură. the language transmits semantic and information content. însă pot fi grupate în două categorii: I Prima categorie defineşte comunicarea ca fiind un proces fără o intenţionalitate anume. Buftea Dir.

centrată pe forma mesajului 4.Funcţia referenţială. mesajul poate suferi distorsionări din cauza bruiajului (bariere de mediu. mesajul este decodificat. Prin raportarea la elementele procesului de comunicare. Odată ajuns la receptor. exclusiv transfer de conţinut. caracterizat de formă şi conţinut.Funcţia emotivă.Funcţia conativă. care poate fi informal (creat spontan) sau formal (prestabilit).unidirecţională. .fără feedback.emiţătorul este activ. limbaj. termeni care sunt consideraţi în mod eronat ca fiind sinonimi.presupune feedback. Mesajul codificat se propagă printr-un canal. în anii’40. Rolul său este de exprimare a stării interne a emiţătorului 2. cel de la care dorim să obţinem un răspuns 3. trăiri).relaţionare oameni-fapte. orice proces de comunicare presupune o îmbinare a următoarelor elemente: un emiţător. receptorul pasiv. . În timpul propagării. cât şi de receptor (ex: alfabetul Morse). Se cuvine a face distincţia între comunicare şi informare. Preocupări pentru identificare funcţiilor comunicării există din Antichitate.Funcţia poetică. . acesta a identificat următoarele şase funcţii: 1. Comunicarea ideală se realizează atunci când mesajul transmis de emiţător este recepţionat integral de cel căruia îi este destinat. fiind caracterizată de o putere mare 93 . relaţionare interpersonală. COMUNICAREA . . Emiţătorul codifică mesajul printr-un cod. de la emiţător către receptor. însă cel care a stabilit tabloul complet al acestora a fost Roman Jakobson. care iniţiază comunicarea prin transmiterea către un receptor a unui mesaj (gânduri.Indiferent dacă are sau nu o finalitate intenţională. . sau concepţie). sentimente. centrată pe conţinutul mesajului. cunoscut atât de el. INFORMAREA . şi acesta transmite emiţătorului reacţia sa de răspuns (feed-back-ul).bidirecţională: în cadrul aceleiaşi secvenţe de comunicare emiţătorul şi receptorul îşi schimbă rolurile. centrată pe receptor.relaţie interactivă între emiţător şi receptor. este cel mai bine ilustrată în comunicările ştiinţifice.

îmbogăţindu-şi în acelaşi timp vocabularul activ care se ştie că la preşcolarul mic este sărac.culturalizatoare 4.Funcţia metalingvistică este centrată pe cod. mai relevantă pare a fi următoarea clasificare: 1. timbru etc.Un zâmbet. De exemplu. Pe baza acestei experienţe cognitive dobândite. în articolele de presă. Rolul său este de a atrage atenţia asupra codului prin: gesturi. Funcţia de informare 2. Toate aceste şase funcţii coexistă în orice proces de comunicare. deschid un fel canal de comunicare. Din punct de vedere al comunicării de masă.Funcţia fatică. Copilul preşcolar se dezvoltă print-un process complex de cunoaştere continuă care acţionează asupra conştiinţei acestuia atât prin stimuli concreţi. Funcţia instructiv . chiar dacă este cea mai completă. . 94 . cât şi cu ajutorul limbajului. nevoia de a înţelege 3. centrată pe canal.Mesajul trebuie să fie formulat clar şi concis. 5. în funcţie de importanţa pe care o au. tonuri ale vocii. 6. preşcolarul îşi dezvoltă limbajul sub toate aspectele prin procesul de comunicare cu cei din jur. fiind pretabilă la orice tip de comunicare. în spatele cuvintelor şi simbolurilor aflându-se multe înţelesuri. o strângere de mână. un strigăt. . Funcţia de interpretare 3. nevoia de a se exprima .Procesul de comunicare să fie fluent (fără blocaje) şi să se desfăşoare în ambele sensuri (să permită feed-back-ul). nevoia de a şti 2. de la caz la caz diferind ierarhizarea lor. alt tip de canal etc. asigură controlul asupra canalului . Clasificarea lui Jakobson nu este singura clasificare a funcţiilor comunicării.Mesajul trebuie să fie transmis rapid şi nedeformat. funcţiile predominante sunt funcţia fatică şi funcţia poetică. Funcţia de liant. Funcţia de divertisment O comunicare corectă trebuie să satisfacă următoarele nevoi fundamentale: 1.de codificare. 5.

A comunica presupune a şti să-ţi exprimi sentimentele. Desigur.Nu poţi să nu comunici. găsinduse mereu noi strategii de dezvoltare. Adina Barbu-Chirimbu. . Cu cat îl înveţi pe preşcolar mai bine un limbaj pur.Fundaţia Copiii Nostri 2011 Suport de curs Comunicare în limba oficială.A comunica presupune conştientizarea nevoilor celuilalt.A comunica presupune a înţelege personalitatea unei relaţii. 2011 95 . normal.A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de sine.A comunica presupune asumarea rezolvării conflictelor. limbajul se dezvoltă în strânsă legatură cu gândirea şi aceasta interacţionează reciproc. .A comunica presupune a da feed-back-uri. deoarece în procesul instructiv. Cunoscând faptul că întreaga activitate de la grădiniţă se axează pe comunicare orală. . . Bibliografie Ghid practic de comunicare pentru părinţi . ca mijloc de cunoaştere. Ca proces comunicaţional. Chirimbu Sebastian (coord.A comunica presupune a accepta conflictele. Niculina Vârgolici. Imposibilitatea de comunicare orală duce la o stagnare în dezvoltarea personalitătii acestuia.La gradiniţă limbajul este considerat ca ar avea dublu sens. Andrada Brezaie Management şi comunicare în organizaţie : teorie.Prof. civilizat . . cu realitatea inconjuratoare. aplicaţii şi aspecte terminologice.A comunica presupune a înţelege mesajele.). limbajul transmite un conţinut informaţional si semantic. cu atât acesta se va concretiza într-un comportament bine educat. . . . Vom încheia prezentarea cu decalogul comunicării: .A comunica presupune a şti să asculţi. îngrădeste relaţiile cu cei din jur şi cu cei care intră în contact.educativ se realizează lărgirea orizontului cu noi reprezentări. educatoarea are în vedere verificarea nivelului evoluţiei limbajului copiilor. Bacău : Docucenter. . şi anume pe de o parte ca mijloc de comunicare iar. Cristina Călinoiu. pe de altă parte. În cadrul grădiniţei se pune accentul şi pe comunicarea orală. izolându-l în mare masură.

Literatura de specialitate la nivel naţional şi internaţional. delinquency. educational policies.dar se constată şi o scădere a vârstei făptuitorului. different specialized studies that highlights the important place it has or should have it early education in each state educational policy. Bucureşti Abstract The lack of education and its bad implementation can generate deviant behavior .Educaţia timpurie şi delicvenţa juvenilă. The state of a society depends largely on the education received at ages as low. în atenţia societăţilor. este importantă şi rezultatele se regăsesc în scăderea faptelor antisociale. aceste date fiind date de Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului( fapte antisociale în 2008-11641 cazuri . behavior Starea unei societăţi depinde în mare măsură de educaţia primită de la vârste cât mai mici. aduce în ultimii ani. strengthening child deviant behavior introducing a world of facts sanctioned by society.iar în 2009-11686 cazuri ) 96 .căută sursa acestora şi încearcă să stabilească măsuri ce ar putea fi utilizate în diminuarea lor. educaţia timpurie . Politicile naţionale educaţionale au poziţionat central. Recently.dovedit fiind faptul că. the academic literature brought the attention of societies. Un nou fenomen al societăţilor actuale este devianţa juvenilă. Key words: early education. în creşterea rezistenţei fizice şi psihice a fiecărui individ. drd. Învăţământ Preprimar Inspectoratul Şcolar al Sectorului 2. Corelaţii şi delimitări Prof.româneşti şi nu numai . cercetările americane . studii care reliefează locul important pe care îl are sau trebuie sa-l aibe educaţia timpurie în politica educaţională a fiecărui stat. în ultimii ani aparţin faptelor ce aduc atingere regulilor morale sau sociale.în ultimii ani. investiţia în aceasta. Cazurile care. Georgeta IORDACHE Inspector de Specialitate. sunt în creştere numeric.

dar şi tipurile de fapte antisociale la care aceştia au luat parte . 97 . şi nici cauzele creşterii fenomenului. ci vom încerca să aducem argumente în vederea extinderii acestor programe care pot duce la prevenirea unor fapte de la vârste cât mai mici.etc). pentru persoane mai mari ca vârsta cu care aceştia intră în contact prin diferite căi( fraţi. copiii sunt traficaţi şi puşi să săvârşească fapte incriminate de legea românească. În materialele internaţionale.mai ales de cei sub 7 ani.prin efectul integrării în programe specializate a copiilor din familii cu risc ridicat în săvârşirea unor fapte antisociale. Precizam anterior faptul că.dar şi măsuri de scădere ale acestuia .Programele şi materialele care fac obiectul devianţei juvenile se referă şi se adresează cu precădere vârstei şcolarităţii.făptuitori.unde faptele antisociale sunt mai crescute numeric. prin joc se pot forma deprinderi de comportare socială corecte.dar nu se regăsesc măsuri de diminuare a fenomenului în care preşcolarii sunt ei . cercetătorii americani au început studii care încearcă să evidenţieze valorile fenomenului. ce au început pe fonduri POSDRU. se fac studii care încearcă să facă o conexiune între cele doua concepte şi anume lipsa educaţiei. Din datele ce vor fi prezentate în cuprinsul materialului . unele vor arăta situaţii ale unor fapte săvârşite de minori.ştiut fiind că.fară a coborâ fenomenul pentru perioada preşcolarităţii. În cuprinsul prezentului material voi incerca să prezint date şi aspecte care încearcă să demonstreze corelaţia dintre lipsa educaţiei şi faptele care contravin normelor stabilite în societatea românească şi nu numai.element determinant al apariţiei unor fapte pedepsite de lege. un plan de combatere a violenţei asupra copilului. Există programe în România.dar programele nu se adresează copiilor preşcolari din motive ce ţin de aspecte pe care nu le vom analiza .care s-a adresat cadrelor didactice din şcoli şi licee.cât şi situaţii ale participării la cursurile unor grădiniţe din diferite zone . În multe situaţii. La nivelul Bucureştiului se vor putea vedea sectoarele unde numarul de fapte săvârşite de minori este mare . printre alţii.părinţi şomeri. Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului a realizat in 2009.din datele regasite în statistici realizate de instituţii abilitate. pentru prevenirea violenţei în rândul şcolarilor. în unele state.

adică a perioadei preşcolare.tipul de conduită care se abate de la regulile admise de societate”. acestea pot fi încălcări ale normelor existente la un anumit moment dat.migraţia este crescută. dar gradul de pericol este considerat mai mic faţă de perioada amintită iniţial... furtul unei pâini era considerat un fapt foarte grav şi era pedepsit grav . a crimelor în perioada maturităţii. Sunt situaţii când individul se abate de la normele sociale . În societăţile în care şomajul este în creştere.iar devianţa este . ansamblu de delicte comise într-un anumit mediu pe parcursul unei perioade”. Dacă într-o societate unele norme sunt valabile.de dezvoltare fizică şi educaţională . Delincvenţa conform DEX-ului este .iar fapta deviantă este pedepsită diferit în cele doua situaţii.2008).deviante. PhD. motiv pentru care programe de integrare a copiilor de la vârste cât mai mici în activităţi desfaşurate de grădiniţe sunt foarte importante.. în altele.În programul Perry Preschool s-a evidenţiat că educaţia începută de la vârste mici.funcţie de criteriile stabilite în perioadele respective. fenomenul social care constă în săvârşirea de delicte”.fapt ce poate duce la o evoluţie favorabilă în interiorul ei.iar participarea copiilor la procesul educaţional este în scădere . În evoluţia umanităţii normele stabilite de societăţile de la un anumit moment dat s-au modificat. 98 . locul de manifestare.( Steve Barnett. a dus la scăderea arestărilor.faptele antisociale care apar în unele societăţi pot fi în creştere.dar nu de toţi. cât şi .punitive.astăzi o faptă de acest gen rămâne în categoria faptelor pedepsibile . Devianţa/ delincvenţa juvenilă-concepte şi aspecte specifice Societatea oferă membrilor săi. Faptele sau acţiunile care nu se încadrau în aceste norme erau considerate .pe care societăţile le au în momente ale evoluţei sale pe care le consideră ca repere normative pentru membrii săi şi care sunt acceptate de unii membrii.la un anumit moment dat. Dacă în evoluţia societăţii .fapt ce determină reacţia organelor abilitate să ia măsruri coercitive. Am menţionat anterior faptul că societatea umană a stabilit regulinorme de conduită pentru toţi indivizii perioadei din evoluţia societăţii la un anumit moment.

99 ..dezorganizare a activităţii ~ pot coincide cu predelincvenţa” Definiţia anterioară aduce în atenţie faptul că. afectând evolutţia normală a ordinii publice”.Sociologia devianţei” precizează că devianţa .”( Dan Banciu-Introducere în sociologia devianţei juvenile) Ambele definiţii ale noţiunii de devianţă.Rădulescu consideră că . atitudini agresive. Se manifestă..unei influenţe ambientale negative. O altă definiţie formulată de S...”( Todorel Butoi.conduite care ăncalcă voluntar sau involuntar normele scrise sau nescrise şi care se opun comportamentului convenţional prescris sau nu juridic .În ansamblul formelor de devianţă este inclusă şi delincvenţa (criminalitatea). .unor înrâuriri educative inadecvate. Delincvenţa este o formă de devianţă cu caracter penal. justiţie.în bună măsură.abandon şcolar.. Batâr în . unor activităţi educative greşite.absenteism.în cadrul şcolar. Devianţa este o deviere comportamentală a individului .realizate greşit şi care sunt manifeste în cadrul şcolii şi nu numai. Sociologia devianţei).datorate.iar Lexiconul pedagogic defineşte aceasta reprezintă .Conceptul de „delincvenţă” nu este sinonim.dezechilibru moral. tulburări ale conduitei social-morale. Această formă de devianţă afectează cele mai importante valorişi relaţii sociale protejate de normele juridice cu caracter penal. organizate de către agenţii specializaţi ai controlului social (poliţie.Batâr. uneori având la bază tulburări de caracter..În concepţia lui D.devianţa cuprinde o diversitate de manifestări: actele şi conduitele sancţionate sau nu legi”(D.prin abateri grave de la disciplină.conduită promiscuă. Delincvenţa reprezintă ansamblul actelor şi faptelor care violează regulile penale şi care impun adoptarea unor sancţiuni negative.acte. comportamentul deviant se poate datora în unele cazuri.). nu se confundă cu noţiunea de „devianţă” sfera conceptului de „devianţă” este mai largă şi cuprinde ca formă particulară noţiunea de „delincvenţă”.Sociologia devianţei) Un alt punct de vedere în ceea ce priveşte acest aspect este dat de Dan Banciu atunci când subliniază că :. instituţii de recluziune etc.cuprinde în sfera conceptului acele fapte. are un sens mai larg şi include în conţinutul ei comportamentul unui copil ce încalcă norme cu caracter de dispoziţie impuse de societate.

sociologică..să-şi menţină structurile şi formele proprii de organizare. nu este altceva decat consecinţa absenţei sprijinului moral oferit de adult.În lucrarea doamnei profesor universitar Maria Voinea. În conţinutul acestei definiţii . Prof. fiind punctul de vedere al lui E.echilibrul. incluzând o serie de aspecte şi dimensiuni de natură statistică. Astfel. de conducere. desfăşurare normală a acţiunilor indivizilor şi grupurilor. o creştere a numărului infractorilor minori( mulţi fiind preadolescenţi)”. devenind un pericol social. se menţionează că vârsta la care se comit fapte antisociale a coborât . date care sunt confirmate de situaţii oficiale pe care le vom prezenta în acest material într-un alt capitol..iar în acest caz pedepsele sunt stabilite de legiuitor funcţie de vârsta făptuitorului.ce intră sub incidenţa legii penale. Albu.ea fiind mai amplu explicitată în Lexiconul pedagogic.Delicvenţa juvenilă. etc. delincvenţa juvenilă este o . psihologică.deviere comportamentală gravă. juridică. a eşecului activităţii de educaţie primită în şcoala.” Societatea sancţionează încălcarea normelor stabilite de ea funcţie de pericolul social pe care îl reprezintă faptul săvârşit de individ sau grupul de indivizi. “(Dan Banciu-Introducere……) În rândurile de mai sus am dat definiţii ale delincvenţei juvenile..societatea este interesată să-şi păstreze ordinea .Se remarcă .dar vârsta individului fiind sub cea a majoratului intră în conţinutul conceptului de delincvenţă juvenilă.pot duce la creşterea fenomenului delincvenţei într-o societate..să asigure funcţionare tuturor instituţiilor. economică şi prospectivă”.Delincvenţa juvenilă” . a lipsei de protecţie şi îngrijire primite în familie.. Dintre aceste dimensiuni în cercetarea pe care o realizez numai la cea economică o să fac referire deoarece încerc să arat că această latură la care se poate adăuga şi cea educativă. în ansamblul ei.( Maria Voinea . .Delincvenţa este un fenomen deosebit de complex.în ultimul deceniu. Tudorel Butoi în lucrarea . emite ideea că . 100 . 2000) Abaterile de comportament pot îmbrăca forme grave ..care se manifestă prin abatere de la normele socio-culturale existente şi încalcarea legilor.Sociologia devianţei” marca faptul că . .o coborâre a vârstei la care se manifestă delincvenţa.

Sociologia devianţei) În .. Am prezentat categoriile deviante în paragraful anterior . În lucrarea .Tranziţii turbulente.îşi începe lucrarea cu o atenţionare asupra fenomenului adresată oficialităţilor statului. motivarea su nemitivarea devianţei..deoarece în prezentul referat vom aborda numai primele doua comportamente deviante sau fapte ce se încadrează în fapte de delincvenţă juvenilă. devianţa indivizilor cu tulburări de comportament.viclenie. transgresori – violează deliberat norme sau legi.există posibilitatea ca prin participarea la cursuri într-o instituţie de învăţmânt să scadă acest fenomen sancţionat de societate.autorul ei Dr.dar o fac din interese prsonale(unele materiale) pasiuni. caracterul voluntar sau involuntar al devianţei.Delincvenţă şi justiţie în România” aparută în 2002. fapt precizat de diferite organisme abilitate în domeniu.. lăcomie.deşi îi cunosc legitimitatea şi rolul social ca şi realitatea .Sociologia educaţiei” a lui D. Atunci când clasificăm comportamentele deviante.. handicapaţii fizic sau mintal. facem referire la: 1. 2. Autorul apreciază faptul că.Intervenind cât mai de timpuriu. Cercetări şi studii în România despre devianţa/delincvenţa juvenilă În ultimii ani fenomenul devianţei juvenile a crescut.Sociologia educaţiei” a lui D. caracterul primar sau transgresor .extrase din .Batâr. administraţia şi educaţia pot juca rolurile 101 . Batâr sunt precizate categoriile deviante: devianţi subculturali-cei care pun în cumpănă caracterul legitim al normelor pe care le violează promovând norme şi valori substitutive. (D. acestea fiind urmare a lipsei educaţiei corecte în medii familiale sau şcolare adecvate şi în raport cu specificul vârstei. 3. Batâr .despre care am vorbit. Legislaţia. Graham W. oportunism. GILES.

poliţie sau protecţia copilului.referitoare la acest aspect (Rezoluţia Parlamentului European-21 iulie 2007 privind delicvenţa juvenilă).complementare în crearea unei noi paradigme a justiţiei juvenile.faptele antisociale săvârşite. Tabelele de mai jos realizate în cadrul cercetării făcută de Graham Giles prezintă situaţia delictelor comise de minori în mai multe ţări 102 .conştientizeze şi să coopereze” .date oficiale de la Agenţia Naţională Pentru Protecţia Drepturilor Copilului.O alta direcţie de abordare este aşa-numita abordare „psihopedagogica” a comportamentului care evaluează cauzele delicvenţei juvenile din perspectiva erorilor educaţiei şi socializării morale. vizibilă. GILES se precizează că trebuie să avem o justiţie .pot fi relevante deoarece multe din aceste dat pot fi subdimensionate prin lipsa de reacţie a societăţii .care introduc copilul înt-o lume a faptelor sancţionate de societate.acest lucru fiind posibil numai prin schimbarea mentalităţii societăţii care trebuie să .” (Dan Banciu-Introducere……) În paragrafele ulterioare vor fi prezentate statisticile despre diferite delicte săvârşite de minori. În conţinutul raportului realizat de Graham W. atunci când nu sunt aduse la cunoştiinţa organelor abilitate . acest eşec datorându-se în mare masură unei educaţii greşit orientate care ignoră motivaţiile personale ale tânărului şi aplică un sistem defectuos de sancţiuni. la care se adaugă interdicţiile severe instituite de părinţi asupra unor acţiuni sau preferinţe care impiedică dezvoltarea sociabilităţii şi a autonomiei morale. În multe materiale se face referire la creşterea faptelor antisociale făptuite de copii cu vârste care coboară mult către 10-11 ani. considerând că tendinţa spre delicvenţa este rezultatul manifest al eşecului. deşi provin din date oferite de Agenţia Naţionala Pentru Drepturile Copilului sau Institutul Naţional de Statistică.. . iar unele dintre ele. Lipsa educaţiei sau realizarea ei deficitară pot genera comportamente deviante. Cercetările realizate în România privind faptele deviante comise de minori( referire făcând la minori sub 14 ani) sunt relativ puţine date publicităţii ..măsurabilă şi posibilă” .inclusiv în documentele UE. asimilării şi internalizării normelor de conduită de către subiecţii educaţiei..”.

se constată că la nivelul anului 1998 acestea erau de aproximativ 5 ori mai multe. Dacă în 1990 delictele comise de minorii între 14 şi 17 ani erau foarte puţine.Europene .(vezi tabel 1) În următorul tabel care analizează delictele comise de sau cu minori se păstrează aceeaşi diferentă .adică de 5 ori mai multe delicte la nivelul anului 1998 faţă de anul 1990 TABEL 1 103 .iar România în cele trei tabele ocupă după cum se poate observa un loc cam la mijlocul graficelor.

2002) TABEL 2 104 .(Graham W. GILES.

2002) TABEL 3 105 .(Graham W. GILES.

de prevenire a delincvenţei.. omucideri. 106 . Se trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte modul de pregătire a societăţii româneşti pentru a face faţă delincventei juvenile. sunt infracţiuni care se regăsesc în tipurile de infracţiuni la care minorii sunt autori sau victime.(Graham W. 2002) Dacă în tabelele 1 şi 2 creşterea delictelor au fost în creştere.. în tabelul 3 se poate observa rata crescută a acestor acte .Faţă de alte ţări din Europa Occidentală.furtul.Răsăriteană şi Centrală. situându-se cam pe locul trei . Radiografia fenomenului delincvenţei juvenile româneşti făcută de Giles . protituţia şi o faptă gravă de genul .. campanie care s-a desfăşurat sub sloganul. procurorilor. Prevenirea delicvenţei juvenile şi a victimizării minorilor” . măsuri educative concretizate în diverse programe.magistraţilor şi personalului corecţional la suta de mii de locuitori”(Graham Giles. GILES. cu fapte din categoria cerşitului.2011). faţă de celelalte 9 ţări. Din datele regăsite pe sit-ul poliţiei române se constată începerea unor campanii pentru elevii din gimnaziu şi liceu . România dispune de cele mai limitate resurse de aplicare a legii:ele reprezintă o şesime din media pentru întreaga regiune a numărului poliţiştilor.turismului pedofil”.2002). care a avut o durată de trei ani începând din 2007( sit-ul poliţiei române.

fără a face referire la minorii sub 14 ani . Materialul face o evaluare a fenomenului delincvenţei juvenile româneşti . Ambele materiale aduc în atenţie radiografia fenomenului delincvenţei juvenile în ultimii 20 de ani. formarea şi solidarizarea publicului la acţiunile preventive.Minori. prevenirea criminalităţii minorilor devine un imperativ al acestei perioade pentru Romania..Costurile criminalităţii”. supravegherea şi evaluarea riscurilor în timp şi spaţiu” . Autorul. Faţă de rapoartele anterioare când delincvenţa este generic prezentată.afirmă Gheorghe Florian în preambulul materialului. iar în Capitolul 6 abordează noţiuni despre . în debutul materialului atinge conceptul devianţei juvenile pe care îl consideră un fenomen ce ar trebui să fie în atenţia Ministerului Justiţiei în vederea realizării unei strategii naţionale. Este de adus în atenţie de asemenea un studiu realizat de Gheorghe Florian .. consolidarea mecanismelor de respectare şi aplicare a legilor.. De remarcat ideea raportului UNICEF de înfiinţare a unor servicii rezidenţiale pentru delicvenţii minori.directorul Institutului Naţional de Statistică. Ca urmare.Plan naţional de prevenire şi combatere a violenţei asupra copilului 2009-2013”.În noiembrie 2006.Teorie şi practică”. în care obiectivele principale sunt ordinea socială. aspectele sunt abordate numai pentru minorii care se află în perioada şcolarităţii. servicii care în acest moment nu sunt oferite de statul român. Măsurile propuse sunt generale .care statuează direcţiile şi obiectivele ce ţin de acest fenomen. de la Institutul Naţional de Criminologie.familie şi şcoală”. acest raport analizează fenomenul ca fiind posibil de prevenit 107 ..Vergil Voineagu. iar Capitolul 3 face referire la . legislaţia care regelemtează încadrarea faptelor. Raportul este structurat pe 13 capitole. din materialul prezentat anterior.Prevenirea criminalităţii. Agenţia Naţională Pentru Propecţia Copilului a realizat în baza statisticilor un . .care în anul 2005 publică materialul . Multe din observaţii sunt apropiate ca incidenţă de raportul prof.apare raportul editat sub UNICEF şi Innocenti Research Centre de către o echipă coordonată de prof.dar şi evoluţia faptelor antisociale în ultimii ani.dar şi propuneri pentru diminuarea fenomenului. Giles..

Primul grup a beneficiat de pregătire pentru şcoală 2. În materialul prezentat de John Benett la a Xa Conferintă Anuala a ISSA de la Bucureşti . victime şi conservarea calităţii vieţii “. Autorul aduce în atenţie în paragraful despre prevenirea socială.prin intervenţie în perioada preşcolară.atăt în grădiniţă. acesta a motivat ca investiţia în educaţia timpurie este benefică deoarece sumele se reîntoarce în educaţie . Plecând de la această cercetare încercăm să demonstram că pe un grup de indivizi care beneficiază de educaţie corectă.fapt ce a permis adaptarea cu uşurinţă la schimbări.referindu-se la presiunea scăzută pe bugetele sociale dacă sunt mai puţini şomeri. au dus la existenţa unor familii omogene sau în cazul femeilor care îşi cresc singure copiii..una experimentală şi alta martor. 108 . Copiii aveau vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani şi au fost repartizaţi în două grupe . aşa cum au făcut cercetătorii americani.acestea sunt capabile să facă faţă schimbărilor societăţii. .plăţile pentru ajutoare sociale scad şi altele.cât şi in familie putem forma deprinderi de comportare civilizată care îi marchează pe indivizi pentru toată viaţa. incidentele infracţionale au scăzut cu 20% iar eşecul şcolar a fost redus. cercetările făcute în SUA pe grupuri de copii aflate în situaţii de risc şi care au avut rezultate în momentul ajungerii la maturitate prin scăderea delincvenţei celor din program în comparaţie cu alţii.dar şi social.dar şi creşterile economice pentru societate în ceea ce-i privea pe respectivii subiecţi.2005) Cercetările americane făcute la nivelul anilor 1962.5 ore pe zi şi erau vizitaţi săptămânal la domiciliu de un lucrător social. Florian. cheltuieli judiciare. au evidenţiat ( am mai menţionat) că educaţia timpurie poate scădea fenomenul delincvenţei juvenile. economie . pentru copii preşcolari.( G.În acelaşi sens amintim şi programul desfăşurat în 1962 în oraşul american Michingan. care prezentau un risc înalt de a deveni delincvenţi din cauza situaţiei părinţilor lor. Senatul american a calculat că fiecare dolar investit a economisit 5 dolari din alocaţiile pentru securitate socială. Din chestionarele aplicate putem presupune că acei părinţi care au beneficiat de educaţie timpurie au avut formate competenţe sociale corecte. Programul a durat 2 ani iar copiii au fost urmăriţi până au împlinit 19 ani: s-a constatat că la cei cuprinşi în program.

Lumina Lex Batâr . Zdrenghea. Universităţii "Lucian.. Casa de editură şi presă. asigurând un buget corect în investiţia în educaţie timpurie . în sensul că această periodă este poziţionată în documente pe un loc semnificativ . C..dar cel mai important cred că este răspunsul societăţii care este receptivă la beneficiile pe care le are educaţia timpurie pentru individ. Bibliografie Banciu. Blaga” Beleiu. Ed. Iaşi. Politicile educaţionale româneşti în ceea ce priveşte educaţia timpurie s-au schimbat.. Sibiu .D. Casa de editură şi presă.Ed.Concluzii Gradul delictelor săvârşite în ultimii ani este semificativ iar in unele ţări fenomenul este monitorizat cu atenţie în vederea realizării de programe amelirative. Sociologie generală şi juridică. a migraţiei din ce în ce mai crescute sau a plecării la muncă în strainătate a prinţilor . România nu este nici ea ferită în contextul creşterii şomajului .Expert Florian.G.G.Ed.Teorie şi practică.G. (2009) Sociologia devianţei. Polirom Nistoreanu.D ( 2000) ..Păun. (1997). Bucureşti..T..M.Ed. Ed..regăsindu-se în manifestările corecte ale tinerilor. V.Delincvenţă şi justiţie în România. Tranziţii turbulente. Bucureşti.dar şi realizând programe ţintite pe grupurile supuse riscului . (2000)Psihologie judiciară..(1995) Drept civil român.(2011) Influenţă socială şi schimbare socială. Bucureşti.S... (1995)Criminologie.Oscar Print Mitrofan.există posibilitatea scăderii fenomenelor antisociale săvârşite de minori. (2005) Prevenirea criminalităţii. Cred că. (2002).G. Bucureşti.a scăderii puterii de cumpărare. Bucureşti. Elemente de sociologie juridică. Ed..Şansa” Moscovici.N.Şansa” Voinea .Holding Reperter Giles. Butoi. de creşterea fenomenului delincvenţei juvenile. Bucureşti.EDP 109 . analizând fenomenul.

Evoluţii ale delincvenţei juvenile în România.SUA. al familiei și al societăţii (2007/2011(INI) Avizul Comitetului Economic şi Social European privind spaţiile urbane şi violenţa juvenile (2009/C 317/06) Juvenile offenders and victims: 2006 National Report. Lumina Lex .. Cercetare şi prevenire socială.. Bucureşti.UNICEF Practici şi norme privind sistemul de justiţie juvenilă din România.ISE.2006 Report evaluation of antitrafficking policies in Romania. Fourth Edition.S.2006 European Sourcebook of Crime and Criminal Justice Statistics – 2010..Ministerul Justiţiei. U.Rădulescu.. UNICEF .. Innocenti Research Centre. UNICEF.Ed. 110 . UNICEF. Children in conflict with the law in Romania.Lausanne Rezoluţia Parlamentului European din 21 iunie 2007 privind delincvenţa juvenilă: rolul femeilor.. Banciu. ( 2002).S.D.Violenţa în şcoli.Department of Justice.2006 .

Pentru educarea auzului fonematic. Gheorghiţa STANCU Învăţământ primar Şcoala . La început. Rolul analizatorului auditiv apare pregnant în însuşirea acelor cuvinte care se scriu aşa cum se pronunţă. variate. familiarity. dezvoltându-se mai ales auzul fonematic. organization. sistematice efectuate din perioada preabecedară restructurează şi ridică la un nivel superior atât auzul (recepţia fonetică). dar pe măsură ce se automatizează citit-scrisul. Sensibilitatea sa vizuală şi kinestezică cunoaşte acum o evoluţie specifică. … fără de care însuşirea cititscrisului nu este posibilă. copilul tinde să scrie aşa cum vorbeşte. Conform particularităţilor fonetice ale limbii române se foloseşte metoda fonetică. percepţia discriminativă a formelor.Mihai Viteazul”. În procesul însuşirii vorbirii corecte aceşti analizatori au un rol primordial : elevul-începător trebuie să-şi dezvolte bine auzul fonematic. propoziţie. coordonarea oculo-motorie etc. analitico-sintetică. cât şi aparatul verbo-motor. their cognitive experience. Exprimarea verbală zilnică se perfecţionează prin apropierea de exprimarea 111 .Exerciţiile repetate.Târgovişte (DB) Abstract: The entire educational process of words entering the vocabulary of the student's active can be easily learned. operation perceptions. Analiza acustică fină a elementelor componente ale cuvintelor atrage după sine dezvoltarea aparatului verbo-motor. cuvânt. auzul elevului devine din ce în ce mai analitic.Particularităţile psihologice ale învăţării problemelor de vocabular la vârsta şcolară mică Prof. Prin astfel de activităţi. el începe să vorbească aşa cum „se scrie”. if they are related to the field of observation. care asigură astfel producerea şi pronunţarea corectă a sunetelor şi cuvintelor conform regulilor ortoepice ale limbii materne. începătorul învaţă să descompună propoziţiile în cuvinte şi cuvintele în silabe şi sunete. „Însuşirea citit-scrisului revoluţionează întreaga activitate psihică a copilului. Keywords: sensations.”1. apoi să realizeze pe plan auditiv sinteza sunet. implementation..

Această îmbogăţire nu trebuie înţeleasă numai ca un spor numeric la fondul de cuvinte. vizuali. ceea ce a contribuit la reducerea efortului elevilor de a le învăţa. munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare. asistăm la formarea stereotipilor dinamici şi exprimării corecte.care aveau nevoie de explicaţii. În munca la clasă. Aceste cuvinte au fost repetate. de îmbogăţire a vieţii spirituale. devine un bun al elevilor. În întregul proces instructiv-educativ. La cuvintele noi am făcut analiza şi sinteza lor. Copilul. Încetul cu încetul. un instrument de lucru. Cunoaşterea realităţii înconjurătoare începe prin senzaţii şi percepţii. ei bazându-se pe elementele înţelese. numai dacă sunt legate de câmpul de observaţie. momentului etapei parcurse. să se exprime. este mult uşurată prin perceperea lor activă şi completă. se stabileşte un echilibru mai adecvat între vocabularul activ şi cel pasiv al şcolarului. precum şi asocierea cu alte cuvinte. în şcoală. sub aspectul formă-fond. care la început este o activitate impusă. indiferent de forma şi fondul activităţii. ci şi ca o adăugire de noi sensuri la cuvinte vechi. respectând particularităţile psiho-individuale ale elevilor. Deprinderile vorbirii corecte se formează deci. le-am selectat. în interacţiune cu cel verbo-motor. verbo-motori. noi. integrându-se în noi sisteme pentru a preveni uitarea şi a le fixa mai bine. urmărim îmbogăţirea vocabularului.literară.În decursul întregii activităţi desfăşurate. imaginea lumii exterioare devine mai completă. Percepţia este constituită din senzaţie. de a-l scrie în caiet şi a-l exprima prin citire şi vorbire. Cuvintele. Însuşirea corectă şi completă a cuvintelor noi. şi în funcţie de acest lucru. Reflectarea senzorială este capabilă de analiză. de a-l vedea scris pe tablă. Astfel. de experienţa lor cognitivă. pe baza interacţiunii dintre analizatorii auditivi. Cu ajutorul analizatorilor. Pe baza analizatorului auditiv. prin includerea unui mare număr de analizatori. dar nu le folosea. începe să utilizeze cu mai multă uşurinţă cuvintele pe care înainte le înţelegea. un mijloc de însuşire a cunoştinţelor. care intră în vocabularul activ al elevului. de aceea. percepţia sa păstrează 112 . Limbajul este în dezvoltare continuă. Senzaţiile şi percepţiile iau naştere prin activitatea analizatorilor în urma acţiunii obiectelor şi fenomenelor asupra lor. citit-scrisul. iar cuvintele . Elevii au fost puşi mereu în situaţia de a auzi cuvântul nou. Când copilul intră clasa I . copilul capătă mereu impresii noi. pot fi uşor însuşite. dascălii. am urmărit să cunosc fondul lexical al fiecărui elev în parte şi al clasei în ansamblu. fiind mereu solicitat să vorbească. care formează treapta senzorială a cunoaşterii.

leagă cuvintele în timpul lecturii etc. Gândirea elevilor de vârstă şcolară mică are un caracter concret-intutiv. trebuie să se ţină seama şi de atmosfera generală în care are loc comunicarea. s-au instaurat în clasă relaţii de cooperare. ci pe silabe. ceea ce 113 . în acelaşi fel de către receptor ca şi de către emiţător. elementele perturbatoare. în etapa formării deprinderilor de citire corectă. poate constitui o frână în atingerea obiectivului respectiv. acestea să fie explicate înainte de a fi citite. Am acordat permanent o atenţie deosebită creării unei atmosfere de lucru proprie. de exemplu. unii elevi confundă literele care sunt asemănătoare ca formă: „nu”„un”. Orice comunicare îşi atinge scopul când mesajul interceptat. Privirea ochilor se deplasează în direcţia rândului. de tendinţele lor de interpretare. evitând acţiunile care inhibă cortexul elevilor. Când sunt puşi în situaţia de a observa anumite obiecte. ei se opresc mai mult asupra celor care îi atrag mai mult. îi lipseşte supleţea şi mobilitatea. „rea”. dacă apar cuvinte necunoscute. prin lecţiile desfăşurate. Astfel că în perioada formării deprinderilor de citire corectă. trebuie insistat ca parcurgerea orizontală a rândurilor să nu se realizeze literă cu literă. Înţelegerea mesajului nu este întotdeauna uşoară. Receptarea corectă a mesajului înseamnă înţelegerea lui fidelă.„era”. observarea materialului intuitiv trebuie să se facă în mod organizat. Prin comunicare se înţelege un schimb de mesaje cu semnificaţie sau cu sens ce are loc între doi sau mai mulţi indivizi. dar nu este necesar ca receptorul să fie de acord cu emiţătorul. eliminând lecţiile autoritare care măresc influenţa stresantă. Unii elevi întâmpină o serie de dificultăţi: confundă anumite litere.Privind prin prisma învăţătorului. ci dimpotrivă. condiţia folosirii unor cuvinte cunoscute sau. îi interesează. Revenirile sunt determinate adeseori de neînţelegerea sensului cuvintelor. Fără a slăbi ritmul muncii.unele trăsături ale perioadei anterioare: globală. superficială. de nivelul lor de înţelegere. de la stânga la dreapta. ori între mai multe grupuri de indivizi. De aceea. sănătoasă.A individualiza instruirea în condiţiile exprimării înseamnă şi a insista asupra cauzelor care determină astfel de deficienţe şi de a le înlătura cu ajutorul unor exerciţii diferenţiate. sistematizat. La citire. procesul instructiv este un proces de comunicare de cunoştinţe. Ritmul individual al citirii trebuie respectat. nu pot citi cuvinte cu aglomerări de consoane sau pe cele formate din mai multe silabe. De asemenea. Elevii au adesea greutăţi în recepţionarea corectă a mesajului ori de câte ori învăţătorul nu ţine cont de experienţa verbală anterioară a elevilor. cu mici pauze şi reveniri. sub îndrumarea directă a învăţătorului. Încălcarea unor principii pedagogice. De aici.

în munca instructiv-educativă. 114 . această legătură li se pare copiilor cu totul firească. de comunicare şi de cunoaştere. urmărim ca elevii să poată beneficia de principalele funcţii ale limbajului de comandă. o diversitate de forme pentru aceleaşi noţiuni. Contextul sau. abundă în utilizarea cuvintelor cu efecte conotative. Funcţia de cunoaştere asigură însuşirea de către elevi a tezaurului spiritual. Funcţia de comandă a limbajului este un mijloc de a determina pe elevi să efectueze anumite mişcări sau să adopte o conduită corespunzătoare. cultural. pe lângă nuanţarea cea mai subtilă a ideilor. spre abstracţiune şi stă la baza înţelegerii gramaticii. atunci când vrem şi trebuie să atingem „coarda sensibilă” a elevilor. în timpul căreia elevul să simtă sprijinul apropiat şi plin de căldură al colegilor şi al meu. monotonia. mai mult chiar. cu grijă. contextul verbal este acela care dirijează cel mai adesea sensul cuvintelor. În cursul vieţii copilului se consolidează legătura dintre cuvânt şi obiectul corespunzător. sensul unui cuvânt. sporeşte energia necesară muncii. mai precis. mai ales cea beletristică. În literatură nu demonstrăm. eliminând repetiţiile. folosit şi consemnat în dicţionarele uzuale. de gestul însoţitor. unanim acceptat. Pe asemenea sensuri se întemeiază şi efectul educativ în şcoală. Totuşi. Unele cuvinte au rol conotativ destul de variabil (extinderea sensului strict al cuvântului prin alăturarea unor subînţelesuri de natură afectivă). Literatura. li se pare indisolubilă. Dincolo de context. şi de tonul cu care se pronunţă. a sentimentelor. eliminând pseudocomunicarea. Mânuite cu pricepere. Ei trebuie să înţeleagă că obiectul şi cuvântul care îl denumeşte sunt realităţi distincte. Comunicarea prin limbaj transmite de la învăţător la elevi materialul de învăţământ. În momentul intrării în şcoală. de relaţia socială în care se află interlocutorii.înlătură teama. creat de omenire. mesajul pe care îl poartă depind. Trezirea unor sentimente mai profunde se bazează şi pe arta de a folosi cu măiestrie astfel de cuvinte. Înţelegerea acestui lucru este un prim pas care duce la generalizări superioare. şi. înţelesul celor două propoziţii diferă datorită modului de aşezare a cuvintelor. Cuvintele sunt legate în propoziţii sau în fraze. De exemplu propoziţiile : „Este prima pălărie a omului” şi „Este pălăria primului om” au cuvinte cu acelaşi înţeles. evitând. acestea conferă exprimării. le găsim în ceea ce se numeşte context. transformându-se treptat în deprinderi puternice de învăţare în clasă. Deci. ci convingem mai ales pe plan afectiv. în mare măsură. Lexicul limbii noastre se caracterizează prin bogăţia şi varietatea elementelor care îl compun. Orice cuvânt are un rol denotativ (sensul obişnuit).

B. să-şi formeze un sistem de deprinderi intelectuale necesare acumulării. dar şi în clasele primare elevul trebuie orientat. asupra existenţei unui S şi P gramatical în propoziţie. „ Este suficient ajutorul pe care i-l dăm spre a se descurca în vastul şi complicatul proces al formării sale ?” 115 . dar atât de necesar unei exprimări corecte. Elevul trebuie pus în situaţia de a fi un bun autodidact. învăţătorul a devenit coordonator al unui proces nou. C. În avalanşa de informaţii şi cerinţe adresate elevilor. De calitatea deprinderilor însuşite în această perioadă depinde formarea elevului ca cititor. neobosit al formării. ordonarea şi valorificarea informaţiei pe tot parcursul vieţii. dezvoltării. ne punem oare suficient de des întrebările: „Îl învăţăm pe elev cum să înveţe?”. dar atât de pasionant. în care trebuie să orienteze elevul în descoperirea cunoştinţelor şi valorificarea acestora. cu diferite sensuri (când este posibil). sistem care să asigure stocarea.perceperea şi recunoaşterea cuvintelor. modern.De la rolul de transmiţător de informaţii. Din experienţa proprie am constatat că se pot obţine foarte bune rezultate dacă se discută probleme de limbaj cu mult înainte de ajunge la noţiuni distincte. de exemplu cele ştiinţifice. acordul atât de complex. ordonarea şi înregistrarea informaţiilor. prin noi propoziţii . Plecând de la un material verbal inteligibil şi pe deplin cunoscut.în care elevul este preocupat de reţinerea informaţiei. S-ar putea spune că în această etapă se cere prea mult de la învăţământul primar.lectura funcţională. În procesul atât de sinuos. Familiarizarea conştientă a elevilor cu fenomenul de limbă datintuirea să se facă prin cuvinte. în complicatul proces al învăţării. îndrumat către evaluarea informaţiei obţinute. Posibilitatea elevilor de a aplica şi opera cu noţiunile anterioare Pentru dezvoltarea vocabularului şi nuanţarea sa este necesar să cerem elevilor să folosească expresii şi cuvinte în structuri noi. urmând să desprindă mesajul acestuia. activizării. În acest scop se impune consultarea dicţionarelor. şcolarii sunt orientaţi asupra unor noi relaţii dintre cuvinte. nuanţării vocabularului se disting trei etape : A. obişnuindu-i pe elevi să utilizeze corect acest instrument al activităţii intelectuale. Se impune realizarea unei etape noi şi anume latura critică.Organizarea planului funcţional. stăpân pe el. înţelegerea conţinutului textului.

OSTERRIETH. BĂNICĂ. M. Cadru de referinţă.. Vocabularul. Editura Universităţii din Piteşti. 5. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică.Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. 1971. Limba română contemporană.Traducere de Constantin Urmă. 1997. Paul A. Bucureşti. Sinteze de limba română. 1976. Editura Didactică şi Pedagogică. 116 . 1981. Introducere în psihologia copilului. Bucureşti. Bucureşti. Theodor. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Bucureşti.. Gheorghe. 2004. MOCANU. Ministerul Educaţiei Naţionale. Edouarde.Bibliografie CLAPAREDE. HRISTEA. Psychologie de l’enfant.

economic issues. dintr-un anumit punct de vedere. for a new teaching unit. modificarea permanentă a programelor şcolare impun o atenţie sporită asupra problemelor actuale. Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ contribuie substanţial la realizarea educaţiei elevilor. oamenii au nevoie de noi deprinderi pentru o mai bună înţelegere a complexităţii relaţiilor sociale. corelarea noțiunilor fixează şi 117 . formativ. politice şi economice. la răscruce. înfăptuirea unui învăţământ modern. moral or aesthetic lends itself to a very special interdisciplinary treatment. Am putea spune că majoritatea disciplinelor pot fi abordate din perspectiva altor discipline. diferite de ele. education. sugerate chiar de planul de În învăţământ sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. Educaţia se află. la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii gândirii. while interdisciplinarity appears as a logical consequence of the integration of all types of content in the perspective of lifelong education. Explozia de cunoştinţe. Mădălina BONDOC Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. a capacităţii lor de a aplica cunoştinţele în practică. În procesul de învăţământ se regăsesc demersuri interdisciplinare la nivelul corelaţiilor minimale obligatorii. tot aşa cum o anumită disciplină se poate referi la o anumită varietate de probleme şi preocupări. Într-o societate a schimbărilor rapide. consider predarea – învăţarea interdisciplinară o condiţie importantă. progress of knowledge Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie. Major problems of the contemporary world. Airinei”-Bucureşti Abstract Interdisciplinarity is one of the most important and complex theoretical and practical development of science.Interdisciplinaritatea – rezolvarea unei crize? Prof. Încep oare şcolile să nu mai fie potrivite pentru nevoile viitorului cetăţean? Consider că o abordare transdisciplinară și interdisciplinară a conceptelor este o soluţie. Key words: interdisciplinarity.

Articulându-se între ele. G. interdisciplinaritatea reprezintă una din cele mai importante şi complexe probleme teoretice şi practice pentru dezvoltarea ştiinţei.” (Cucoş Constantin „Pedagogie”). Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbuşă. iar la noi Spiru Haret. integrându-se. G. cu scopul diminuării diferenţelor care apar între disciplinele de invăţământ. fiind “ o măsură de apărare disperată care vizează păstrarea caracterului global al intelectului” (Mohammed Allal Sinaceur. Promovarea interdisciplinarităţii constituie un element definitoriu al progresului cunoaşterii. Iosif Gabrea. Găvănescu şi. În lucrarea „Programe de învăţământ şi educaţie permanentă” autorul L. Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentării. o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită. pentru o nouă pedagogie a unităţii. Văideanu.D. Astăzi. ele îşi îndeplinesc rolul într-un mod eficace”. Istoria ştiinţei cunoaşte încercări de cooperare şi întrepătrunderi. Problema interdisciplinarităţii a preocupat filisofii şi pedagogii încă din cele mai vechi timpuri: sofiştii greci. Hainault aprecia că: „Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe care îl urmează. Interdisciplinaritatea implică stabilirea şi folosirea unor conexiuni între limbaje explicative sau operaţii. dintre numeroşii pedagogici ai perioadei contemporane. ca şi strădanii de a le dezvolta. În opinia acestuia.sistematizează mai bine cunoştinţele. Comenius şi Leibnitz. Interdisciplinaritatea a apărut ca reacţie la dezintegrarea spaţiului intelectual modern. necesitatea unor perspective globale şi contestarea unui devotament faţă de obiect au dus treptat la conceperea şi la promovarea a ceea ce s-a numit interdisciplinaritate”. intredisciplinaritatea „impică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoaşterii şi între diferite abordări. 118 . le abate de la rolul lor simplificator şi le închide în impasul hiperspecializării. ca şi utilizarea unui limbaj comun permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic”. Interdisciplinaritatea este „o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică. Hughes Philip trage concluzia că „ argumentul care pledează pentru interdisciplinaritate nu constă în faptul că disciplinele ar reprezenta o teorie eronată a cunoaşterii. ci în aceea că ele nu ne dau (şi nu ne dau niciodată) imaginea completă a lucrurilor privite izolat. a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere. clasice. Plinius.

abordarea interdisciplinară presupune un demers bazat.Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane. 18) Deşi avantajele unei asemenea abordări sunt evidente. pag. să-i antrenezi în dezbateri pe diferite teme. în special. 640/3. de fapt. nici învăţământul pe materii concepute în maniera tradiţională. pentru parcurgerea cu succes a treptelor următoare în învăţare. Predarea şi învăţarea unei discipline au dezavantajul că folosesc perceperea secvenţială şi insulară a realităţii unice făcând-o artificială. ED. Perspectiva s-a schimbat: se acordă mai multă atenţie omului care urcă decât drumului pe care-l urmează. soluţia de aplicat nu este nici interdisciplinaritatea totală. o combinaţie între aceste două formule. ei să valorifice cunoştinţele dobândite. Pentru a contura 119 . pentru învăţarea permanentă. problematica economică. pedagogia unităţii (pansophia). fizică şi estetică. în acelaşi timp interdisciplinaritatea apare ca o consecinţă logică a integrării tuturor tipurilor de conţinuturi în perspectiva educaţiei permanente. morală sau estetică se pretează în mod cu totul special la o tratare interdisciplinară. totuşi disciplinele de studiu constituie şi astăzi în multe sisteme şcolare axele curriculum-ului şi rămân în continuare principiile organizatoare cele mai pregnante în învăţământ. Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică şi progresivă a unei culturi comunicative necesare elevului în învăţare. spunea el. pe dinamică. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni. pentru interrelaţionarea cu semenii. Reunion sur la methodologie de la reforme des programes scolaires. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală. Colecţia Idei contemporane. pentru ca. socială.) “Marile probleme ale lumii contemporane. Remediul la această dezbinare internă ar fi. Ştiinţifică. Probabil. între anumite discipline şcolare pentru o percepere unitară şi coerentă a fenomenologiei existenţiale. emoţională. Doc. Ed. realizată în funcţie atât de exigenţele ştiinţelor contemporane şi de diferite activităţi sociale cât şi de exigenţele psihologice ale diferitelor vârste pare mai realistă şi mai eficace” (UNESCO. 1986. perpetuarea cunoaşterii a găsit alte suporturi decât memoria oamenilor. ulterior. Trebuie să amintim că. Bucureşti. chiar Comenius a denunţat cu tărie încă din 1657 tendinţa de fărâmiţare a ştiinţei în discipline fără legătură între ele. Astăzi. E foarte important să ştii să stârneşti interesul elevilor. Prin gradul său de complexitate. 76/Conf.

de modul în care profesorul serveşte elevilor săi materialul pe care îl are de prezentat. Cum pregăteşte scoala elevul pentru viaţa? Cu ce îl ajută? Nu e suficient ca un elev să-şi însuşească diferite noţiuni pe care ulterior este incapabil să le aplice. Lucrurile ar trebui să se schimbe. Mai degrabă.finalitatea şcolii trebuie. în special. Eugen Lovinescu vorbind despre progresul în educaţie afirma: „Generaţiile se succed. este privită cu reticenţă. şcoala românească are un profund caracter teoretic. Urmează întrebarea firească: Sunt oare profesorii pregătiţi pentru un învăţământ modern şi activ? Un profesor bun înseamnă un profesor care ştie să-şi prezinte materia elevilor neiniţiaţi în aşa manieră încât să-i implice. în primul rând. puterea analitică a mai multor modalităţi de a aborda lumea. de a găsi răspunsuri. Înţelegerea diverselor mecanisme depinde. mijloacele şi scopurile se confundă. în sensul că accentul ar trebui pus pe activităţile practice care să-l determine pe elev să înfrunte situaţii concrete şi să-şi descopere înclinaţiile. din câte am înţeles eu. aşadar. astfel încât să poată participa ca observatori sau ca participanţi activi. obiectivul ei este să-i facă pe tineri să simtă în mod firesc esenţa intelectualităţii. ci mai degrabă o cale privilegiată de acces spre înţelegerea diferitelor fenomene. Studiul transdisciplinar şi interdisciplinar nu se poate aborda de la început. accesul spre cunoaştere. Mult prea des. De ce? Elevii ar trebui să fie motivaţi să citească. să defineşti în mod clar scopul. Scopul interdisciplinarităţii nu este. A fi dintr-o generaţie nouă înseamnă. a fi dintr-o generaţie nouă înseamnă a fi contemporan cu tine însuţi”. Domeniile fundamentale de cunoaştere reprezintă eforturi concentrate făcute de indivizi de-a lungul timpului de a răspunde unor întrebări esenţiale. dar nu se aseamănă. aceasta fiind o cale sigură de a descoperi lucruri. oricât de puţin perene ar fi ele. Lectura. astfel încât să poţi relaţiona în mod productiv disciplinele cunoscute. O problemă cu care se confruntă şcoala este aceea a seriozităţii cu care o tratează elevii. Trebuie. trebuie să recunoaştem. mai întâi de toate să stăpâneşti mai mult de o disciplină. mijlocul de formare a unei culturi generale ridicate. elevii sunt receptivi şi. Disciplinele n-ar trebui să fie un scop în sine. De regulă. nu a fi tânăr – mulţi dintre tineri fiind bătrâni – ci a participa activ la elaborarea sensibilităţii epocii şi la fixarea stilului ei. cei care au o mare importanţă in desfăşurarea demersului didactic sunt profesorii. indivizii trebuie să dobândească o anumită cunoaştere a disciplinelor. Începând din primii ani de şcoală. După părerea mea. să 120 . acela de a dezvolta oameni de ştiinţă.

Bucureşti Lespezeanu. 2012 D'Hainaut. Adina.. Maria. Polirom. Dumitru. Ion. E. Simuţ. Educaţia la frontiera dintre milenii. (coord. Monica. 2002 Chirimbu.P. Barbu. 2007 Văideanu. (1988).D. Omfal Esenţial. Interdisciplinary Researches in the 21st century. E. Ramona. Prin urmare. Bucureşti. Ed. interdisciplinaritatea presupune evitarea unui model conservator.P. Ed. Ed. Sebastian. Tradiţional şi modem în învăţământul preşcolar-o metodică a activităţilor instructiv-educative.) (1981). Alexe.distrugă concepţiile evident greşite şi să construiască înţelegeri mai flexibile şi mai puternice. spre schimbare. ediţia a-II-a revăzută şi adăugită. Cristinel.. Bucureşti 121 . Universităţii Emanuel din Oradea. specială. Pedagogie. Perspective şi provocări ale lumii contemporane şi spaţiului european în European Citizen Magazine (Europeea).D. Bibliografie Cucoş. G. spre un tip de învăţare eficient. noiembrie 2012 Chirimbu . ed. Constantin. Sebastian. Programe de învăţământ şi educaţie permanentă. L. Corbu. rigid şi deschiderea spre nou.

environmental protection. physical. apei) -lipsa unor efecte imediate a deversării unor poluanţi ( pesticide. Airinei”-Bucureşti Abstract Pollution is a change more or less harmful to humans and species of natural and artificial ecosystems. poluarea creşte datorită creşterii numerice a omenirii. water. circulaţia aerului. a factorilor mediului (abiotic şi biotic) ca rezultat al introducerii în mediu a poluanţilor care reprezintă deşeuri ale activităţii umane. Poluarea reprezintă o modificare mai mult sau mai puţin dăunatoare pentru om şi speciile din ecosistemele naturale şi artificiale . environmental factors. datorită dezvoltării de noi tehnologii. ecological processes. -există un decalaj . discharge. a ecosistemelor majore şi a ecosferei ) deoarece nu cunoaştem capacitatea de suport a ecosistemelor şi cu atat mai puţin a ecosferei. biological effects. Veronica MOŢOC Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. environmental factors as a result of the release of pollutants that are waste of human activity. ca şi a limitelor admisibile. Caracteristicile poluării . . . datorită creşterii necesităţilor umane în ritm mai accelerat decât al creşterii numerice. radionuclizi) şi ignorarea proceselor ecologice care determină amânarea procesului apariţiei acestor efecte creează impresia falsă a caracterului inofensiv al factorilor respectivi.care se datorează modului de desfăşurare a proceselor ecologice (circuitele geochimice.Fiind consecinţa activităţii umane.Poluarea mediului –una din problemele secolului XXI Prof. metale grele. 122 . gaze din atmosfera. .nu se cunosc limitele accesibile ale poluării ( pentru securitatea omului. Key words: pollution. a stabilirii măsurilor de control . chemical. între pătrunderea poluanţilor în mediu şi efectele lor ecologice . fighting. air. soil. pollutants. biogeochimice. concentrarea unor poluanţi de-a lungul unor lanţuri trofice.există o tendinţă generală de subestimare a poluării. în timp şi în spaţiu .

hepatita virala. animalelor şi omului : La plante inhibă fotosinteza . holera. căderea dinţilor) apariţia mutaţiilor modificarea culorii la ouă şi blocarea ecloziunii acestora asfixierea organismelor acvatice prin dezvoltarea bacteriilor anaerobe dispariţia unor specii de animale şi distrugerea unor lanţuri trofice sterilitate la păsări şi mamiferele acvatice moartea păsărilor acvatice prin acoperirea penajului cu petrol La om . având ca rezultat reducerea biomasei blochează respiraţia prin astuparea stomatelor determină arsuri (necroze) ale frunzelor de-a lungul nervurilor blochează creşterea rădăcinilor determină mutaţii şi recombinări moartea florei acvatice uscarea plantelor La animale . febra tifoida tulburări de somn saturnism ( intoxicaţie cronică cu plumb) cancer. manifestată prin greaţă . dizenteria. b) poluanţi fizici : caldură. zgomote.Clasificarea poluanţilor : a) poluanţi chimici : pesticide.afecţiuni respiratorii şi cardiace simptome neurologice afectează organele de simţ afecţiuni ale sistemului digestiv şi neuro-endocrin « boala apei » (intoxicaţie cronică) .inhibă procesele respiratorii fluoroza ( deformarea oaselor. substanţe organice. metale. gaze. paraziţi Efectele poluării asupra plantelor. bacterii. anemii Măsuri de combatere a poluării 123 . diaree reducerea memoriei şi atenţiei colibaciloza. ţitei (petrol). radiaţii ionizante c) poluanţi biologici : virusuri.

epurarea apelor limitarea poluării agricole prin combaterea integrată introducerea de tehnologii moderne în industria constructoare de maşini folosirea filtrelor la instalaţiile industriale folosirea unor produse casnice şi cosmetice ecologice controlul riguros al traficului naval utilizarea căstilor de protectie limitarea folosirii walkmanului de către tineri şi a telefoanelor mobile plantarea de spaţii varzi . colectează. Metode de controlare a poluării atmosferice includ şi îndepartarea materialelor poluante direct din produsul brut. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate 124 . captează sau reţin poluanţii înainte ca ei să intre în atmosferă. reducerea emisiilor poluante cu o mărire a randamentului energetic şi măsuri de conservare. Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre. Potenţiali poluanţi pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzină). astfel încât produşii poluanţi să nu se formeze sau să se formeze la nivele scăzute. dar şi prin descompunerea gazelor în elemente puţin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. înainte ca acesta să fie folosit sau imediat după ce s-a format dar şi alterarea proceselor chimice ce duc la obţinerea produsului finit. Diferite ţări au impus standarde în legislaţie cu privire la nivelele de concentraţie ce se cred a fi suficient de scăzute pentru a proteja sănătatea publică. precipitatori electrostatici. precum arderea de mai puţin combustibil ar fi strategia preferată. carburator şi motor. Influenţarea oamenilor sa folosească transportul în comun în locul autovehiculelor personale ar ajuta de asemenea la îmbunătaţirea calităţii aerului urban. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiţi de către automobile este posibilă şi prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor. Din punct de vedere ecologic.construirea unor zone de depozitare a gunoiului bine delimitate Combaterea poluării Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc.

Este necesară energie pentru a confecţiona ambalajele. monoxidul de carbon. care specifică să se stabilească standarde privind calitatea aerului în cazul diferitelor substanţe. Amendamentele din 1990 identifică ozonul. • Evitarea cumpărarii bunurilor care sunt împachetate excesiv. • Foloseşte becuri cu un consum scăzut de energie şi baterii reîncărcabile. ploaia acidă şi noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluării aerului. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorării calităţii aerului în arealele unde aerul este în prezent mai curat decât impun standardele. • Izolează-ţi casa. dar şi de a le recicla. In plus. In Statele Unite. Cu toate acestea însă. Actul Aerului Curat din 1967. natura problemei necesită implementarea tratatelor internaţionale ale mediului. aşa cum a fost amendat în 1970. 125 . • Economiseşte apa: este necesară o mare cantitate de energie pentru a purifica apa.limitele de emisie a substanţelor poluante în atmosfera astfel încat standardele de calitate ale aerului să fie atinse. ciclismul sau transporturile publice. • Foloseşte aparatura electrica casnică care nu consumă multă energie (tip A+): când cumperi noi aparate electrocasnice întreabă care modele consumă mai puţină energie. "Protocolul de la Montreal". Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o altă folosinţă. • Reciclează cât mai mult posibil. Măsuri pentru combaterea poluării ? • Folosirea mai rară a automobilelor: mersul. mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. şi până în acest moment 49 de ţări au aprobat în Martie 1985 Convenţia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. 1977 şi 1990 este baza legala a controlarii poluării atmosferice. aşa cum a fost numită această convenţie renegociată în 1990 apela la îndepartarea anumitor clorocarburi şi fluorocarburi pana la sfarsitul secolului şi asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. Agentia de Protţie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.

de aceea ne aflăm în faţa unui subiect atât de vast şi de complex. Astfel apare poluarea. Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii. Meyers (Ed. rezultate din procesele fiziologice şi din activitatea omului şi a animalelor. în desfăşurarea căreia unele produse. mediu. Poluarea şi protectia mediului. devin reziduuri care pot să incomodeze bunul trai în funcţie de natura şi cantitatea lor. 2001 Anderson Kim A. Se poate spune că poluarea a însoţit omul încă de la apariţia lui pe Terra. existenţa omului fiind dependentă de mediu.A. iar factorii de mediu (aerul. Bringmark. John Wiley & Sons Ltd. solul) se pot modifică. 2009 Dan Florian. Chichester. R. Ana Maria Socolescu. Concluzii: Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile.• Invaţă cât mai mult posibil despre problemele energetice ale Pământului şi cauzele ce le determină. apa. poluare. E.. 2009 126 . Air and Soil Pollution. Dan Carmen-Eva. în urma folosirii lor de către om.). Află dacă sunt grupări ecologice în zona ta care te-ar putea informa. Editura Editura Economica.. Bibliografie Palmborg.. Combustibili. 2000 Virginia Ciobotaru .. L. Water. aspect implicit al vieţii. Editura Dacia. Bringmark. C. Encyclopedia of Analytical Chemistry: Instrumentation and Applications.

prin promovarea unei metodologii de predare-învăţare centrată pe elev.obiectivi (natura finalitatilor.Îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale elevilor şi metodele didactice Prof. c. Funcţiile generale: a. Bucureşti Abstract: The teacher's role is changing in a world where there are no absolute truths and the unexpected and uncertainty are always present. learning process Întregul proces de formare s-a orientat spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale elevilor. by promoting teaching methodology . Pentru profesor. metoda didactica este un plan de acţiune conceput pentru iniţierea şi derularea situaţiilor de învăţare.subiectivi (contextul uman şi didactic în care se aplica metoda.student-centered learning. Funcţia instrumentală (operaţionala) – cea de intermediar între elev şi materia de studiat. Functia normativă – cea de a arata cum sa se predea. 46. b. for their active involvement in learning. spre implicarea lor activă în procesul de învăţare. teacher..) . Alegerea metodei de instruire se face în funcţie de două categorii de factori: . director Ruxandra SAMOILĂ Şcoala Generală nr. cum să se învete – astfel încât sa se atingă performantele stabilite 127 . The entire teaching process will focus on improving the learning experiences of students. in becoming a mentor and researcher. mecanismele învăţării etc. One might even say that the teacher work turns from being a database. Funcţia cognitivă: vizeaza organizarea şi dirijarea învăţării. stilurile de învatare ale elevilor. Future testing will provide high school practice and teacher role. Funcţiile metodelor de instruire – generale şi specifice A. logica internă a ştiinţei. personalitatea profesorului. obiective şi rezultate. etc. psihologia elevului /a clasei). Key words: education.

De altfel. Descrierea principalelor metode didactice 1. sentimentelor şi calitatilor morale ale elevilor. Daca se ia drept criteriu functia didactica pe care o poate îndeplini conversaţia. determinând specificul fiecăreia (vor fi precizate în cadrul metodelor descrise în cele ce urmează). convingerilor. sa motiveze raspunsurile date. a fixa cunoştinţele noi predate. verbale–intuitive. în care profesorul pune întrebari pentru: a stimula gândirea elevilor. în modelarea atitudinilor. stimularea gândirii elevilor. a asigura însusirea cunostintelor. Există o multitudine de clasificări toate argumentate în mod adecvat.d. metodele. generale–particulare. avansarea de noi explicaţii / soluţii de rezolvare 3. a problemelor supuse discutiei şi chiar. sa sesizeze legaturile cauzale dintre cunostinte / fenomene 2. astfel încât acestia sa poata descoperi şi singuri adevarul. 128 . ci sub forma unor variante determinate de situaţiile concrete ale procesului didactic. după criterii viabile. Metode dialogate (conversative) – constau în stabilirea unui dialog între profesor şi elevi. atunci distingem urmatoarele variante: • conversaţia de comunicare • conversaţia de repetare şi sistematizare • conversaţia de fixare şi consolidare • conversaţia de verificare şi apreciere • conversaţia introductiva • conversaţia finala Conversaţia poate lua forma discutiilor individuale sau a discuţiilor colective (dezbaterile). B. Funcţia formativă – care consta în exersarea şi dezvoltarea proceselor psihice şi motorii. precum şi logica interna a unei discipline. de stârnire a curiozitatii şi interesului pentru cunoastere (întarirea psihologica a învatarii) e. Funcţiile particulare sunt proprii fiecarei metode în parte. formarea gândirii logice a elevilor astfel încât ei sa poata sesiza care este esenţa problemei. Scopurile metodelor conversative (dialogate): 1. aprofundarea cunostintelor. nu apar în stare pură. generale–moderne. ca atare. concomitent cu însusirea cunostintelor şi formarea deprinderilor. Funcţia motivatională – cea de stimulare a creativitatii. expozitive sau pasive–active etc. precum: tradiţionale–moderne.

destinate descoperirii de noi date. • De completare .I se solicită elevului să găseasca echivalente verbale care să exprime sensul celor învatate: Cum interpretati.4... identificarea unui element • De interpretare . Metoda constă în formularea cu abilitate a unor întrebari.întrebari mascate care solicită elevului un punct de vedere personal B. informatii.. Cea mai solicitata metoda este conversaţia euristică. în general o întrebare cu rol diferit de la caz la caz. Conversaţia euristica (de descoperire) presupune schimburi verbale între parteneri. fenomene.? • De comparare . • De controversă .adresata unui elev anume: Pe ce te bazezi când afirmi că ? • Nedirijată ..Presupune formularea de argumente/a raţiunilor care au stat la baza unor fapte/manifestări. deprinderea elevilor de a rezolva şi singuri o problema de învăţare....Profesorul preia întrebarea unui elev o dirijeaza spre un alt elev... categorica: .Se solicită un punct de vedere personal • De justificare .Formulata ca o solicitare expresa. Fiecare episod este initiat printr-o operatie verbala.? • Factuale . fenomen.Cere să fie stabilite asemănarile / deosebirile dintre 2 obiecte.adresata de un elev profesorului şi retransmisa elevului de catre profesor • De releu . Tipurile de întrebari se stabilesc în funcţie de următoarele criterii: A. evenimente. în alternanta cu raspunsuri de la elevi.adresata întregii clase: De ce ? Din ce motiv ? Care ? Cum ? • Directă .... Dupa obiective urmărite • De definire .Raspunsul la o întrebare pusa de profesor este completată de mai multi elevi • Imperativă .Solicita recunoasterea /descrierea unui obiect.. 129 . • De opinie . Dupa nivelul şi modul de adresare: • Frontală . Întrebarile pot fi spontane sau premeditate..Ce este …? Care sunt atributele. numite „episoade”. determinându-l pe elev sa învinga dificultatile inerente cunoasterii.

Activează imaginaţia . sau modul de rezolvare. să plaseze cunoştintele în alt context. Problematizarea (metoda rezolvării de probleme) Problematizarea este considerată una dintre cele mai valoroase metode deoarece orienteaza gândirea scolarilor spre rezolvarea independenţa de probleme. Situaţia – problema este necesar să prezinte urmatoarele caracteristici: • să reprezinte o dificultate cognitiva pentru şcolar. să se mobilizeze.Cer elevului să explice. să compare • Anticipative .Cognitive . care desemnează o situaţie contradictorie. Punctul de pornire îl constituie crearea situţtiei – problema. studierea aprofundata şi restructurarea datelor problemei III. profesorul pune pe scolar în situaţia de a căuta un răspuns pertinent. conflictuală între experienţa de cunoaştere anterioară şi elementul de noutate cu care se confruntă şcolarul. Problematizarea presupune patru momente fundamentale: I. analizează atent şi cu discernamânt materialul faptic b).Dupa efortul intelectual solicitat elevului: • Reproductive Solicită mai ales memoria şi vizează răspunsuri simple • Reproductiv. II. insistând pe puterea de reactualizare şi redare a cunoştintelor • Productiv – Cognitive . o soluţie pentru problema cu care se confruntă.Cum prefiguraţi evoluţia • De evaluare .C.Sugerează sau răspunsul. punerea problemei şi perceperea ei de catre elevi (inclusiv primii indici orientativi pentru rezolvare). sa afle soluţii. 130 .cautarea solutiilor posibile la problema pusa a).Solicită emiterea de judecăţi de valoare cu privire la o stare de fapt • Sugestivă . rezolvarea acesteia necesitând un efort real de gândire • să trezeasca interesul şcolarului • să orienteze activitatea şcolarului în directia rezolvarii problemei prin activarea cunoştintelor şi experientelor dobândite anterior.formulează ipoteze privind solutionarea problemei şi le verifica pe fiecare în parte. Utilizând metoda în discutie.Cer o descriere. 2. să argumenteze.

ironizarile. • Ideile sunt avansate (produse) în cadrul discutiilor sau dezbaterilor.IV. prin participarea membrilor grupului. voinţa etc. Metoda asaltului de idei (Brainstorming – ul) Este o variantă a discuţiei în grup.contrazicerile. Caracteristici: • Se poate organiza cu toată clasa sau doar cu un grup special selectat. Fazele activităţii didactice axate pe aceasta strategie: a) împartirea clasei în grupuri de elevi (maxim 10) b) alegerea unui secretar (care va contabiliza ideile în ordinea emiterii lor) c) comunicarea regulilor de desfăşurare a activităţii: • se interzic aprecierile critice. valorizarea (evaluarea) lor având loc la sfârsitul lectiei. • se exprimă liber orice idee care-i trece elevului prin minte (pentru a stimula imaginatia) • se cere producerea unei cantităţi cât mai mari de idei • se încurajează asociaţiile originale de idei (pentru a afla raspunsul / solutia) • fiecare grup va emite câte o idee la o interventie d) alegerea problemei şi prezentarea ei de catre profesor 131 . a unor trasături de personalitate cum ar fi spontaneitatea. Metoda are un pronuntat caracter formativ deoarece: a) antreneaza întreaga personalitate a elevului (intelectul. calităţile volitionale. curajul de a exprima un punct de vedere. cenzurarile. captând atentia şi mobilizând la efort b) cultivă autonomia acţională c) formează un stil activ de muncă d) asigură sustinerea motivatiei învăţării e) dă încrederea în sine. contribuind la formarea şi dezvoltarea calităţilor imaginativ creative. • Metoda oferă elevilor posibilitatea să se exprime în mod liber. afectivitatea). obtinerea rezultatului final şi evaluarea acestuia. având ca obiectiv producerea de idei noi sau găsirea celei mai bune soluţii pentru o problemă de rezolvat.obstrucţionările. 3.elevul compara rezultatele obtinute prin rezolvarea fiecarei ipoteze.

al căror potenţial pedagogic este valorificat în funcţie de metodele şi procedeele de instruire. În procesul didactic trebuie să se elaboreze. Transferurile cognitive fac posibile colaborările interdisciplinare. Bibliografie Cristea Sorin. facilitând comunicarea. ramâne un auxiliar preţios. de catre profesor. confruntarea şi luarea deciziilor. Mijloacele informatice sunt absolut necesare învatamântului. cu toate avantajele incontestabile. 2007 132 . M. mai cu seamă. Conceperea şi calitatea realizării lor contribuie la însuşirea cunoştintelor. conceptele. C. Curriculum pedagogic. formarea priceperilor şi deprinderilor şi. Pedagogie.e) stabilirea. Iaşi. la formarea atitudinilor de cunoaştere. Bucuresti. Aceasta modalitate de lucru asigură abordarea într-un timp limitat a mai multor aspecte ale unei probleme. le vor prezenta Mijloacele de învăţământ constituie una din componentele procesului de învăţământ. 2008 Cucoş. să se dezvaluie. la sfârsitul actiunii a unui grup de evaluare care vor prelucra ideile. să se construiască noţiunile. teoriile.. Editura Polirom. conţinutul şi sfera lor. 2002 Florea M. pe plan mintal. pentru realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare. Editura Didactică şi Pedagogică. Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită).. le vor ierarhiza functie de valoarea lor. Profesorul are rolul de a dirija învaţarea.N. Ţăranu A. Calculatorul. rămâne un mijloc de învatamânt integrat sistemului uman de învăţare. Editura Fundaţiei România de Mâine. Constituie un subsistem cu funcţionalitate precisă. ulterior numai se definesc şi se clasifică (daca este cazul). Bucureşti..

Produc emisii mult mai puţine. precum: subţierea stratului de ozon. mai mari decât orice activitate umană din istorie: acumularea de gaze nocive în atmosfera. termică. practic nu se consumă. Key words: energy. precum: soarele vântul. Mai sunt cunoscute şi ca surse alternative sau neconventionale. energia geotermală bioenergia (biocombustibili. folosirea energiei din combustibili fosili (petrol.Each of us has to do daily. 133 . devine tot mai importantă/relevanta pentru lumea de azi. Surse de energie Prof. teoretic oriunde pe glob.Resursele energetice. Developed economies depend on different energy resources unevenly distributed worldwide. energia eoliană. reduc poluarea chimică. a avut efecte dezastruoase asupra mediului. etc. hidroenergia. De aceea. radioactivă şi sunt disponibile. Tipurile de energie alternativa sunt: energia solară. resources. acesta fiind un termen care se referă la surse de energie regenerabila şi nepoluantă. încalizirea globală. biodiesel(dintr-o anumita perspectiva). ceea ce a declansat procese (poate ireversibile). Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte independenţa energetică.valurile. Aceste resurse energetice mai sunt cunoscute şi sub numele de ”energie verde”. hidrogenul. Mihaela ENEA Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. geographic areas În ultimul secol. cabuni: prin ardere). Aceste surse. reziduri animale). with the different forms of energy. utilizarea unor surse alternative de energie. energia valurilor şi a curentilor. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. not once. gaz. şi se numesc: energii regenerabile. Airinei”-Bucureşti Abstract The growth of population and the economic development around the world are inevitably accompanied by increased consumption of increasingly scarce energy resources.

dar este sursa de energie a tuturor fiinţelor vii de pe intregul Pământ. Energia solară care ajunge pe Pământ în 40 de minute ar fi de ajuns pentru a acoperi nevoia de enrgie pe un an a intregii omeniri. Noi creăm rezervoare artificialeacumulatoare de energie. cel mai preţios metal al zilelor noastre. energia necesară nevoilor sale. astfel. într-o măsură mai mare sau mai mică. în industrie trebuie create rezervoare artificiale de energie. Roata hidraulică a fost de-a lungul multor veacuri principala maşină universală de forţă folosită în industrie. Încet de tot s-a lărgit cercul izvoarelor de energie utilizate de om.De la vechii greci ne-a ramas minunata legendă despre titanul Prometeu. şisturile bituminoase. era un lucrător a cărui acomodare se facea mult mai usor. Uraniul. focul. Energia solară este energia radiantă produsă în interiorul Soarelui în urma reacţiilor de fuziune nucleară. aceasta trece în veacul electricităţii. Atmosfera reflectă aproximativ 30% şi absoarbe 20% din radiaţia solară. Ea este transmisă pe Pământ într-o cuantă de energie numită foton. pe suprafaţa solului ajung doar 50% din ea. Apa. Focul a sporit într-o masură uriaşă puterea omului asupra naturii. sunt rezervoare de energie. care interacţionează cu atmosfera şi suprafaţa Pământului. în tehnică. Chiar şi aşa însă 134 . Ce este energia? Fiecare dintre noi avem de-a face zilnic. Numai în ultimii ani.pentru cele mai variate scopuri. de asemenea este unul din cele mai bogate rezervoare de energie. de petrol. acestora li s-a adaugat şi energia nucleară. cu cele mai diferite forme de energie. Deseori. Zăcămintele de cărbune. noi trecând energia dintr-un loc în altul. şi care este urmat de era energiei atomice. Pe nesimţite. posibilitatea de a înfaptui cu ajutorul lui lucru mecanic a fost foarte limitată. dar până la inventarea substanţelor explozive cu ardere rapidă şi a maşinii cu abur. în care trăim astăzi. spre deosebire de vânt. şi nu o dată. îndatoritoare.iată cele trei puternice forte ale naturii de la care omul sa invatat sa obţină. care a răpit cerurilor focul şi l-a adus oamenilor. Vântul. de exemplu. Energia solară Soarele este doar una dintre miliardele de stele. i le-a pregătit. Omul o preia din rezervoarele pe care natura. Rezervoare de energie Energia nu poate fi obţinută "din nimic". dar sigur. apa.

de aceea poate funcţiona farul de 360 kw al unei piste de aterizare în mijlocul unei pustietăţi îngheţate din Alaska. de obicei siliciu. Grecii au utilizat energia solară încă din anul 400 i. Pentru a genera curent fotocelulele necesită lumină.această cantitate este de 170 de milioane de ori mai mare decât productivitatea marilor centrale. în unele ţări. ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%). Într-o oarecare masură orice casă este încalzită de Soare. focul izbucnind datorită focalizării razelor solare prin picaturile de rouă. Spania (8%). aproape nu necesită revizie în continuare. mai izolate de lume. Fototcelulele sunt nişte plăci subţiri din materiale semiconductoare. producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006. ajungându-se ca. Germania (6%).n ei foloseau oglinzi concave în acest scop. Curent fără reţea de transport la distanţă În locurile mai putin accesibile. Odată montate.n pentru aprinderea focului. Încă din anii 60 sateliţii artificiali de telecomunicaţii sunt alimentaţi cu ajutorul unor panouri solare enorme. În anul 200 i.e. acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică. La sfârşitul anului 2006. 135 . cea mai mare parte a curentului necesar unei gospodării este furnizată de panourile solare. nu caldură. de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule în serie. folosind globuri de sticlă pline cu apă. capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904 MW. dar unele dintre ele sunt proiectate pentru a folosi cât mai bine această sursă de energie gratuită. care se comportă ca nişte lentile optice. Bateriile solare Bateriile solare sunt nişte instrumente electronice. Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor.e. Într-o fotocelulă se generează o tensiune mică. care utilizează fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea vântului. În zonele tropicale aceasta cauzează arderea tufişurilor. Bateriile solare oferă o siguranţă mare. pentru ca bateria solară să se poată folosi ca sursă de energie.

în viitor. aplicaţii ce poartă numele de utilizare directă a energiei geotermale În sistemele moderne. pot fi folosite pentru încălzire directă. În ziua de azi există două tipuri de uzine electrice geotermale: binare şi pe bază de aburi. Precum într-o pesteră. care se găsesc la câţiva kilometri în adancul scoarţei terestre.circulă prin ţevi şi absoarbe sau cedează căldura solului. sau o evacuează la suprafaţă. Este nepoluantă. care sunt capabile de a genera electricitate Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi. pompa termică propriu-zisă şi sistemul de alimentare cu aer. 136 . Rezervoarele geotermale. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp. Pompele geotermale se folosesc de această proprietate pentru a încălzi şi răci clădirile.Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzeşte Pământul uniform. acest procent crescând iarna. Apa este adusă la suprafaţă printr-un sistem mecanic. energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creştere în ultimii ani. Tenhologia de azi utilizează resursele hidrotermale. îngropat în partea superioară a scoarţei terestre în apropierea cladirilor. sau chiar cea din magmă. temperatura aceasta e puţin mai ridicată decât a aerului din timpul iernii şi mai scazută decât a aerului vara. regenerabilă şi poate fi folosită în scopuri diverse: încălzirea locuinţelor. Primii trei metri ai scoarţei terestre au o temperatură constantă de 10°-16°C. Unitatea de schimb este un ansamblu de ţevi aranjate în spirală. se construiesc fântâni în rezervoarele geotermale şi se obţine un flux continuu de apă fierbinte. poate vom putea folosi caldura conţinută în adâncul scoarţei terestre în roci uscate. când vânturile sunt mai puternice.de regulă apă sau o soluţie de apă şi antigel . Un fluid . iar un alt ansamblu o reintroduce în puţ după răcire. Pompele termice geotermale sunt compuse din trei părti: unitatea de schimb de căldură cu solul. fapt care creează mişcări de aer. Energia geotermală reprezintă caldura continută în fluidele şi rocile subterane. şi turbine noi de vânt se construiesc în toată lumea. Aproape 8000 MW sunt produşi de-a lungul mapamondului. dar. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte turbine. Energia geotermală are un potential uriaş pentru producerea de electricitate. industrial sau pentru producerea de electricitate.

tot mai bogate în apă. Energia fluxului şi refluxului este una dintre puţinele forme ale energiei care nu se datoresc căldurii razelor solare.53 metri se datorează influenţei Lunii şi 0. iar urmele de dioxid de carbon.77 metri. Energia mareelor şi a valurilor Vărsându-se unul în altul. Energia mareelor este un izvor de energie ce se reînoieşte mereu. ca şi în curgerea lină a râurilor de stepă este ascunsă o mare cantitate de energie. dioxid de azot şi sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decât în uzinele ce utilizează combustibili fosili. se scurg spre mări şi oceane.Uzinele pe bază de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari mai mult de 182 °C. Energia produsă astfel costă aproximativ 4-6 centi/KWh.24 metri influenţei Soarelui. 0. Opt mii de miliarde kW este puterea fluxului pe globul pamântesc. Dintr-o valoare teoretică calculată a mareei de 0. În iureşul săriturilor din povârniş în povârniş al apelor de munte. Acest proces constă în absorbirea unui neutron de către un nucleu atomic de dimensiuni 137 . Nu există emisii toxice semnificative. Energia nucleară Fuziunea stă la baza obţinerii energiei nucleare. râurile devin treptat tot mai largi. Vaporii pun în funcţiune turbinele şi generează electricitate. Aburul e obţinut dintr-o sursă directă sau prin depresurizarea şi vaporizarea apei fierbinţi.

gif http://www.jpg http://en. hidroenergia.html http://en. Bibliografie Constantin Herbst. Datorită vitezei lor mari.5min.wikipedia.com/image/biodiesel_process_chart_p0500. valurile.ro/page2. Concluzii Perspectiva epuizării combustibililor minerali şi preţul mereu in crestere al acestora au accelerat căutările şi valorificarea unor surse alternative de energie.wikispaces. 1974. metanolul şi biogazul.jpg http://da.org/wiki/File:Puhagan_geothermal_plant.Asfel s-au construit centrale electrice care valorifică energia geotermică. care va deveni astfel instabil. Zaharia Vasile.com/Video/Biodiesel-from-Palm-Oil-5843 http://www.Au fost identificati noi combustibili hidrogenl. ceea ce accelareză puternic fragmentele rezultate. în urma fisiunii pot pătrunde. solară. Resursele energetice ale României.org/wiki/Hydroelectricity http://upload. eoliană.jpg 138 . aceste fragmente.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=28&ve d=0CFIQFjAHOBQ&url=http%3A%2F%2Fmultitouch.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/22/PS20andPS10. biodisel. El se va sparge în mai multe fragmente. curenţii oceanici.wikipedia. sursă online http://www.cabanova.wikipedia.mari cum este cel de uraniu. Ion Lețea. la rândul lor în alţi atomi. cu degajare mare de energie termică.google. care ating viteze foarte mari.instalatiebiodiesel. București.org/wiki/Fil:PS10_solar_power_tower_2.hielscher. Resurse energetice alternative. Resurse web http://www. unde provoacă alte fisiuni. Editura Științifică.

strategy. Al igual que otros países plurilingües. This paper proposes an empirical view of the transfer of learning strategies of Spanish in the context of multilingualism and multiculturalism. etc…) faces in the classroom. Cult. con una superficie de 114.763 km2 y una población de 8.Teaching and learning strategies in a multilingual classroom: case of Spanish as Foreign Language in Benin (Francophone western Africa) Med. la competición entre estos dialectos de manera cotidiana lleva a una diversidad de posicionamientos epilingüísticos por parte de sus usuarios. biali. German. que se podrían repartir en tres grandes entidades lingüísticas: Las lenguas “Gur” o Voltaicas habladas en dos regiones del norte (Atacora y Borgou): anii. however. batombu. Teaching and learning of foreign languages (English. None of them.9 millones de habitantes según el censo de 2009. Russian. distributed in twenty sociolinguistic groups. Introducción La República de Benín es un país de África occidental que se extiende sobre 750 km del Océano Atlántico (en el sur) al Río Níger (en el norte). Roméo GBAGUIDI Asoc. por una parte. la discusión entre los lingüistas y estudiosos de la lengua para nombrarlos. Por otra parte. Benín presenta una situación lingüística donde la existencia de varios dialectos alimenta. learning. El Centro Nacional de Lingüística Aplicada (CENALA) precisa en el Atlas Sociolingüistique du Bénin (1980) que existen 57 idiomas locales. Chinese. 139 . bulba. French is the only official language and has a monopoly and a significant influence on the educational system and the country’s language policy. ditammari. Spanish. positive transfer. the presence of different native languages that students use daily. Keywords: teaching. foreign language. Arabic. DESTINO BENIN Abstract In Benin there are a large number of native languages. definirlos y contabilizarlos. is considered the official national language.

la tendencia sería pensar que el francés se presta perfectamente no sólo como lengua de comunicación a nivel internacional sino también a nivel nacional. A continuación. ya que algunos lingüistas intentan quitarle importancia al multilingüismo en este país. fongbe. Los segundos se impusieron como colonizadores. nadie se atrevería a afirmarlo y tampoco sería conforme a la realidad. Considerando esta multitud de dialectos autóctonos. Collines. portugueses. Plateau. ede cabe. etc. Pero los portugueses y los franceses fueron los únicos en establecerse en el siglo XVI. waama. wacigbe. ede ije. sola. ede nago. cigbe. ede idaca. tofingbe. Las lenguas “Kwa” en las regiones del Sur (Atlantique.) empezaron a llegar a la región del “Golfo de Benín” hacia el siglo XV. instalando la primera escuela misionera en 140 . Littoral. maxigbe. Couffo. kotokoli. toligbe. En este contexto sociolingüístico fueron introducidos varios idiomas extranjeros de los cuales el español ocupa una posición bastante privilegiada en la enseñanza secundaria. describiré brevemente la presencia de las lenguas extranjeras en Benín para poder enfatizar sobre las estrategias de enseñanzaaprendizaje del Español como Lengua Extranjera en colegios e institutos de Benín. gengbe. moore. nateni. kufalu. kogbe. ede ife. looso. Los primeros dieron el nombre de Porto-Novo a la capital política del país y siguieron con su comercio. holandeses. makale. por la fuerte inter-comprensión existente entre las lenguas del Sur de Benín. Mono. Zou) que se pueden dividir en lenguas “gbe” y en lenguas “ede”: ajagbe. Además sería simplificar demasiado la situación lingüística de Benín. xwedagbe y xwlagbe. fulfulde (grupo oeste atlántico). Presencia de las lenguas extranjeras en Benín Los europeos (ingleses. franceses.gulmancema. foodo. yom. basa. Al principio fue con el objetivo de desarrollar el comercio de distintos productos y el trueque de armas por esclavos de los reinos sometidos por el de Dahomey. wemegbe. kabye. Sin embargo. gungbe. Ouémé. mbelime. cokosi. lekpa. ede ica. saxwegbe. setogbe. ede yoruba. dado que la tasa nacional de analfabetismo (del francés) está todavía por encima de los 40%. hausa (grupo chádico) y cenka. La tercera entidad está formada por grupos lingüísticos que no tienen ningún tipo de lazo con las dos anteriores: boko (grupo mande). ayizogbe. desde mi propia experiencia. dendi y zerma (grupo songhaï).

el inglés es la primera Lengua Viva (LV1) que se estudia obligatoriamente además del francés. cuando el país accedió a la independencia política. Aunque la constitución no pone ningún énfasis en la presencia de otras lenguas extranjeras. entre el alemán y el español. Ambos idiomas están incluidos en el programa curricular. el alumnado tiene la posibilidad de elegir. en la mayoría de los casos. por ser la primera lengua a nivel internacional. “tácticas”. 98) La ley constitucional de diciembre de 1990. el primer contacto con este idioma por el alumno determina su orientación intelectual futura. con el que mantiene muchos intercambios tantos comerciales como socioculturales. de l’administration. Además. estableciéndose como “[…] langue de l’enseignement. Las estrategias de aprendizaje son mecanismos psicolingüísticos que se conocen también como “técnicas”. […] La langue officielle est le Français. Sin embargo. el país más poblado de África y económicamente poderoso dentro del continente que tiene el inglés como lengua oficial y de comercio. El primero es obviamente el inglés. Siendo dicha lengua extranjera el principal médium de la enseñanza formal. el sistema educativo cuenta con la enseñanza de varios idiomas extranjeros. […]” (CONSTITUTION DE LA RÉPUBLIQUE DU BENIN: 11-12-1990. las medidas por tomar como la utilización de los errores varían según la situación de enseñanza/aprendizaje y los objetivos pedagógicos del profesor. las actitudes frente al error. art.1) Conviene indicar que. Después del inglés. “planes potencialmente 141 . de la politique. La capitale de la République du Bénin est Porto-Novo. El francés es desde entonces la única lengua oficial de Benín. Benín tiene fronteras con Nigeria. Estrategias de aprendizaje del español y transferencia positiva Mi intención no es dar pautas para el tratamiento didáctico de los errores en este artículo. como se puede ver en el Marco Común Europeo de Referencia. Por lo tanto. et des relations internationales” (BLANCPAIN: 1976.Porto-Novo y reinaron sobre el país desde 1894 hasta 1960. sino mostrar algunas estrategias que ayudan a evitar muchos errores cuando se utilizan correctamente. a partir de la enseñanza secundaria. Está también muy cerca de Ghana de habla inglesa. aun vigente. una segunda Lengua Viva (LV2). lo subraya en su artículo 1º: “L’Etat béninois est une république indépendante et souveraine. el alumno entra en contacto con el francés por primera vez cuando empieza la escuela.

Por ejemplo. el refuerzo positivo mediante el estímulo.) para favorecer el aprendizaje de la lengua extranjera. la utilización de técnicas de memorización. etc. HABLA =otra comida típica del Sur de Benín diferente de la primera). 142 . la similitud fonológica (tonalidad) de algunas palabras de la lengua Fon y de la lengua Gen ayuda en la conjugación de algunos verbos.conscientes”. De igual modo. (WENDEN. para alcanzar sus aprendizajes (PONS. RUBIN (1987). dejando las estrategias de comunicación para otro estudio más profundizado. 1987c). “procedimientos de resolución de problemas”. la concentración en la tarea. nativos . solo me interesaré brevemente por las tres primeras grandes categorías de estrategias. la autocorrección y autoevaluación. Me apoyaré simplemente en la síntesis de las estrategias de aprendizaje que hizo MALDONADO (2002) a partir de las tipologías de J. Las estrategias de aprendizaje socioafectivas implican la comunicación con los demás (compañeros. a saber: Las estrategias cognitivas. la aplicación de reglas. etc. 2004). “operaciones conscientemente utilizadas”. la planificación y programación de actividades que permiten aprender. les resulta fácil recordar el verbo Comer (COME = nombre de ciudad y COM = comida típica). el desarrollo de la empatía. sin duda ninguna proporcionar a los estudiantes: motivación. O’MALLEY y CHAMOT (1990) y OXFORD (1990). la atención selectiva. “capacidades cognitivas”. las metacognitivas y las socioafectivas. la identificación de un problema.turistas. Para el profesor. Las estrategias de aprendizaje cognitivas son las que integran en la práctica de la lengua extranjera la repetición. A todos los alumnos les hace especial gracia el presente del indicativo del verbo Hablar (HABLO = comida típica del Sur de Benín. Incluyen las formulaciones de preguntas de clarificación o verificación. la cooperación en la resolución de tareas. etc. profesores. No obstante. Las estrategias de aprendizaje metacognitivas que se emplean se refieren más a la reflexión sobre el aprendizaje. la utilización de modelos lingüísticos. es una forma de transferencia positiva el pedir a los alumnos que saquen provecho de estas similitudes. información y orientación. lo que suele dar buenos resultados en este contexto. en diferentes cursos de aprendizaje del español. La estrategia didáctica debe. Existe un gran número de estrategias cuya categorización no resulta fácil. la inferencia o adivinación etc. Resulta difícil obtener una definición común o concertada de Estrategias de aprendizaje.

González Nieto. La segunda ventaja es que la mayoría sino todos los alumnos. (1957) Lingüística contrastiva.C. tanto la música hispano-iberoamericana como las telenovelas de origen latinoamericano principalmente. considero esta situación de multilingüismo tanto en el aula como en el contexto sociocultural citado. provocan el amor por esta Lengua extranjera y motivan el deseo de afianzar su estudio y comprensión en las aulas. como una prueba de que los sistemas educativos donde existe el pluralismo lingüístico y social facilitan la transferencia de estrategias de enseñanza-aprendizaje de otros idiomas. Sin embargo. R. viven en un contexto de multilingüismo y multiculturalidad comprobado. Madrid. La primera es que el castellano es una lengua latina. Arco/libros. Conseil de l’Europe (2001). Cadre européen commun de référence pour les langues : apprendre. Language and Communication. enseigner. (2005) Lingüística aplicada a la enseñanza del español como 2/L. 143 . llevan indudablemente a interferencias lingüísticas y a cometer errores fosilizados incluso por los propios docentes.A. R. M. La presencia y el uso diario de las diferentes lenguas autóctonas en el aula. J.Conclusión Los alumnos de Español/Lengua Extranjera en la educación secundaria de Benín tienen dos grandes ventajas. Didier. Ed. 2001. Griffin. Ediciones Cátedra S. L. K. en Richards. Madrid.W. Referencias Bibliográficas Canale. Lado. y en consecuencia similar al francés. Paris. lengua oficial del país africano. (1983) “From communicative competence to communicative language pedagogy”. lenguas y culturas. Madrid. Por otra parte. Alcalá. évaluer. (2001) Teoría lingüística y enseñanza de la lengua (lingüística para profesores). y Smith. y la omnipresencia del francés como lengua de enseñanza y de la administración.

Santos Maldonado. 144 . Porto-Novo. Rapport national sur le développement de l'éducation. Newbury House Publishers. New York.L. F. Universidad de Valladolid.J. W. Cross-linguistic influence in language learning.Mackey. T. (2002) El error en las producciones escritas de francés lengua extranjera: análisis de interferencias léxicas y propuestas para su tratamiento didáctico (Tesis doctoral). R. What every teacher should know. Oxford. (1989) Language transfer. Bilingüisme et contact des langues. (1976). Paris. (1990) Language learning strategies. Cambridge. Klincksieck Ministère de l’Éducation National et de la Recherche Scientifique (Avril 2001). Cambridge University Press. Odlin. M. Institut national pour la formation et de la recherche en éducation.

a ochilor. pentru a ne da măsura noastră adevărată. Nu. replica cea mai sclipitore. dar poate avea puterea de a munci tenace. există un element de unicitate: în faţa lui Dumnezeu şi a conştiinţei fiecăruia. hair. hope. pornind de la diversitatea fiinţei umane (culoarea pielii.Un cuvânt cu multiple sensuri şi totuşi al nostru. eyes. Într-o lume creată pe diversitate. inteligenţa) şi mergând până la diversitatea preocupărilor umane. toţi suntem OAMENI. locul şi modul de existenţă. there is an element of uniqueness: God and conscience. încăpăţânat. place and way of existence. owing to the diversity of the human being (the color of skin. child. oricare ar fi ele. pe fărâma de ogor a însuşirilor sale. Key words: life. alături de aceasta trebuie să luptăm. „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. 1 – Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) Desăvârşită nu este nicio fiinţă umană. dream. chiar şi acolo unde ne este mai greu. intelligence) and going up to the diversity of human concerns. suntem una dintre infinitele feţe ale divinului. fiecare copil are strălucirea spiritului foarte la suprafaţă. we are all PEOPLE. dar fiecare are momentul său de har. pentru a arăta cunoaşterea a ceea ce putem face. soluţia cea mai exactă. de exemplu.” (Art. al tuturor : OM! Învăţător Valerica COMAN Şcoala „Radu cel Mare” Târgovişte (Dâmboviţa) Abstract In a world built on diversity. mai mica sau mai marea ei valoare. aşa cum ne-am născut. accomplishment Omul a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi deci toţi. a cât putem face. a părului. unicitatea sa. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. Pe aceasta trebuie să o cunoaştem. 145 .

de a fi acceptaţi şi consideraţi egalii celorlalţi. . dar OAMENI. uneori chiar de propria familie . şansa de a se forma ca membri ai unei societăţi normale. dar către aceeaşi direcţie). ce ne surprind şi ne uimesc. sub motivaţia de „a-i proteja” de atitudinea celor din jur. Persoanele suferind de diferite deficienţe (fizice. Atât cât putem trebuie să distingem în gunoaie frumuseţea şi în aceşti copii. ascunşi de ochii celorlalţi.o mână întinsă de către copii pentru a se integra în viaţa grupului pentru a face aceiaşi paşi ca şi ceilalţi pe calea instruirii şi educării (e drept că la alt nivel. „Pentru copiii handicapaţi fizic şi mental trebuie să se asigure o viaţă plină de decenţă in condiţii care să le garanteze demnitatea să le favorizeze autonomia şi să le faciliteze participarea lor activă la viaţa colectivităţii” ( art. Pentru copiii în dificultate e nevoie de: . deprinderi. de cele mai multe ori nefericiţi. fără excepţie.o mână întinsă din partea cadrului didactic în demersul de a-şi forma abilităţi. cadrelor didactice şi reprezintă o caracteristică a reuşitei în educaţie. indiferent de rasă. iar unul din categoria de mai sus să fie privit ca un „blestemat” ce trebuie ocolit şi izolat de oameni? Arghezi a reuşit să creeze „frumuseţi şi lucruri noi” din „bube . 23 din Constituţia cu privire la drepturile copilului). cu deficienţe sau handicap sunt încă consideraţi specimene aparte . la care România e parte semnatară.Educaţia este un drept esenţial al fiecărui copil şi trebuie să se adreseze tuturor. izolaţi. Convenţia cu privire la drepturile copilului. religie. Copiii cu dizabilități fizice . de a fi priviţi drept oameni cu anumite particularităţi. măsura propriei noastre valori. cu orientările sale către practicile inclusive acordă copiilor aflaţi în dificultate şansa de a fi acceptaţi în colectivităţii normale. mucegaiuri şi noroi”. de a dobândi cunoştinţe . gata să fie arătaţi cu degetul sau daţi ca exemplu negativ celorlalţi copii. senzoriale. însuşiri neaşteptate. prevede la art.2 nondiscriminarea: toate drepturile trebuie să fie aplicate tuturor copiilor. Descoperirea a ceea ce este bun în fiecare pui de om ne revine cu precădere nouă. 146 . posibilităţi de învăţare sau tulburări intervenite în procesul dezvoltării individuale. Şcoala actuală. există încă tendinţa de a fi marginalizaţi. sex. intelectuale) sunt fiinţe umane înainte de a fi handicapate De ce un copil bolnav de hepatită este compătimit. Atitudinea faţă de copiii cu deficienţe indică gradul de civilizaţie a unei societăţi.

credinţă în necesitatea de a face ceea ce trebuie. . va fi îndrumat. că este susţinut. copilul va învăţa să spere. să reuşim noi pentru a-i face pe ei să reuşească. marginalizai vor deveni introvertiţi.puterea de a persevera chiar şi în acele momente când alte persoane ar renunţa .flexibilitate în organizarea şi adaptarea metodelor de lucru.dragoste nemărginită faţă de copii. va fi iertat. reflectarea conduitei noastre faţă de acel membru. Un dascăl ce are misiunea de a lucra cu copii percepuţi ca diferiţi şi care crede şi vrea să le acorde şi lor şanse egale cu ale celorlalţi ar trebui să dovedească: . . . puterea exemplului nostru este mai eficientă decât toate regulile pe care am încerca să le impunem Aşadar. că are pe cineva alături de el şi atunci încrederea în sine şi încrederea de sine vor spori: dacă greşeşte. nu putem cere copiilor să accepte şi să înţeleagă pe un coleg. venit din alt colectiv. Dar atitudinea grupului faţă de unul din membri este. la câteva zile o întrebă pe noua învăţătoare: (în care are deja încredere): ". Copiii etichetaţi.Doamna învăţătoare . De aceea ar trebui depistate acele cuvinte care rănesc şi transformate în cuvinte interzise în vocabularul grupului. unde a fost marginalizat şi având probleme de adaptare. respectiv în cadrul unei clase. va fi ajutat. .atitudine pozitivă faţă de copii şi problemele lor. noi reprezentând modelul moral pentru toţi. 147 . conştienţi şi marcaţi de aşazisa lor anormalitate. încrederea în sine va creşte . dacă nu poate.entuziasmul faţă de progresele. În final în acest fel va parcurge drumul pe care ceilalţi de seama lui l-au parcurs singuri. Exemplu : Adrian. Fiecare copil trebuie să ştie că este înţeles. să creadă în reuşită. cât de mici.Orice copil trebuie să se simtă în siguranţă şi acceptat în cadrul unui grup.încredere în şansele copiilor . eu sunt un copil normal?" Ce om a putut sădi un asemenea gând în mintea unui copil de şapte ani? Ce şanse ar fi avut Adrian dacă ar fi rămas în primul colectiv? Cine este cu adevărat în dificultate: puiul de om ce îşi caută drumul sau omul neom ce-i barează drumul ? Pentru a forma oameni trebuie să dovedim în primul rând că noi suntem oameni. dacă nu ştie . dacă atitudinea noastră nu se înscrie pe această linie. înregistrate de copii. . să aspire către succes. de cele mai multe ori. .

trebuie evidenţiate. Fără să vrem. Cu atât mai mult copiii cu deficienţe au nevoie de laudă şi încurajare cu cât ei dovedesc mai multă sensibilitate şi nevoie de afecţiune faţă de ceilalţi. ce minunat compune altul. Şi el. realizând ceea ce în condiţiile unui climat afectiv arid nu s-ar putea. corectarea fără a nega total răspunsurile („nu e bine”. În clasa. Şansele reale de formare a unui copil cu deficienţe depind în mare măsură de gradul de solicitare constantă a acestuia în şcoală. „nu ştii”. „să încercăm împreună”). „ai greşit”. Dar ei. cu ei ce facem? Dacă ştim să căutăm vom găsi în fiecare din ei ceva pozitiv. de a-i antrena în exersarea unor abilităţi.Inteligentele se remarcă. încep şi trebuie să dispară. „încearcă încă o dată”. fiecare deprindere formată. facem constant trimiteri la cât de frumos se exprimă unul. De multe ori uităm că pentru copiii aflaţi în dificultate motorul mobilizator neputând fi calităţile şi capacităţile proprii. cumva exagerat. a lll-a a reuşit în sfârşit sa citească aproape cursiv. Atingem permanent corzile sensibilităţii şi ei vor vibra la cerinţele noastre . Şi tot rolul învăţătorului. Ritmul ei de lucru este foarte lent. ei care sunt „altfel”. un element de stagnare pentru restul colectivului. Exemplu: Aurelia are mari dificultăţi de învăţare. fiecare nouă achiziţie.) şi încurajarea de a găsi alte soluţii („mai gândeşte-te”. copilul acesta mai „altfel” este OM şi trebuie să fie lăsat şi ajutat să crească asemenea unui om. care să fie fundamentul pe care vom aşeza demersul de educaţie cu şanse egale pentru toţi. Efortul independent al elevului îi dă cadrului didactic posibilitatea de a se mişca liber în clasa şi de a acorda sprijin efectiv acestora. ei care nu ştiu. Cine nu a văzut bucuria pe faţa unui copil ce primeşte o vorbă bună mai ales atunci când e obişnuit cu reproşurile? Să reţinem că timpul trecut fără un cuvânt bun nu-l mai întoarce nimeni. A fost lăudată. 148 . fericită. Ideile preconcepute că nu se poate face mare lucru cu şi pentru el. că ar reprezenta un balast.a. spune tuturor: „Am citit de mai multe ori lecţia singură !” Acum îi place să arate colegilor că ştie să citească. iată calea firească de urmat ! Fiecare sarcină dusă la bun sfârşit. ş. Ascultarea şi a opiniilor lor. ei care nu pot. Utilizarea cât mai eficientă a timpului presupune găsirea unor strategii de lucru şi pentru astfel de copil. A doua zi. ce soluţie ingenioasă de a rezolva problema a descoperit un altul. al profesorului este hotărâtor în aceasta problemă. acesta nu are alt substitut decât afectivitatea.

Se surprinde în acest context distincţia kantiana între „A FI” şi „TREBUIE SĂ FIE” ce acoperă întreg arealul manifestărilor de natură socială.Să nu uităm:„FERICIREA E OBIECTIVUL TUTUROR! SĂ AJUTĂM COPIII SĂ CREASCĂ FERICIŢI” COPIII TRĂIESC CEEA CE ÎNVAŢĂ Dorothy Law Notle Dacă un copil trăieşte într-o atmosferă critică. Chestiunea obiectivării şanselor ca şi dimensiunea sa etică au suscitat opinii ce converg către valori perene. Învaţă să condamne pe toată lumea Dacă un copil trăieşte într-o atmosferă ostilă Învaţă să fie violent. Dacă un copil trăieşte în acceptare şi prietenie.morale ca ideal. cu precădere cele legate de simţul datoriei împlinite în conformitate cu "legile dreptăţii " ancestrale ale umanităţi. ÎNVAŢĂ SĂ IUBEASCĂ LUMEA. Învaţă să fie drept. Dacă un copil trăieşte în încurajări. Învaţă să se simtă vinovat. Dacă un copil trăieşte în ruşine. Învaţă să fie încrezător. Dacă un copil trăieşte într-un mediu ridicol. Învaţă să aibă încredere. Fără excepţie suportul obiectivării rezidă tocmai în simţul dreptăţii etico . Dacă un copil trăieşte în laude . căci ar însemna anularea tuturor şanselor unei fiinţe umane. Învaţă să aibă încredere în el. Învaţă să fie timid. Dacă un copil trăieşte într-un spirit de corectitudine. Partea morală a dreptăţii sociale nu prezintă interes de putină vreme. ci este strict legată de apariţia umanităţi Astăzi ne pare inadmisibilă neînţelegerea simţului dreptăţii. 149 . Dacă un copil trăieşte în siguranţă . Învaţă să aprecieze. bine înţeles. Dacă un copil trăieşte într-un mediu stimulativ.

ameliorarea mediului de învăţare . .să se militeze pentru o societate incluzivă care să ofere posibilităţi egale de acces la învăţare tuturor persoanelor. E NECESAR CA EI SĂ FIE TRATAŢI ÎN MOD DIFERIT" Aşadar. prin care copilul să fie în prim plan în elaborarea programelor sociale de învăţământ. sursă online:. Bibliografie Constantin Cucoş . 2000 Strategii ale educaţiei inclusive. Polirom.Morala socială reprezintă sintagma: „PENTRU A PRODUCE ACELAŞI REZULTAT PENTRU OAMENI DIFERIŢI. . Putem creşte copii buni intr-o lume negativă.crearea de parteneriate eficiente cu părinţii. în care educaţia să se bazeze prioritar de nevoile indivizilor.o îmbunătăţire a practicilor didactice. Pedagogie.amplasarea situaţiei învăţământului într-un cadru legislativ corect.cedu. Ed. Iaşi. ŞANSE EGALE PENTRU TOŢI.pdf „Învăţământul primar” 2000-2001 150 . cu comunitatea. . ar presupune: . . 1996 Zig Ziglar. Bucureşti. Ed. . Curtea Veche.ro/programe/parteneriat/respdf/Raport. http://www.continuitatea existenţei învăţământului de stat.

univ.Principiile didactice. pedagogy Teoriile ştiinţifice s-au dezvoltatşi continuă să se dezvolte în secolul al XXI-lea într-un ritm neprevăzut. activity of the laboratory. În spiritul paradigmei curriculumului..Secolul XXI şi reperele sale în teoria şi metoda instruirii Insp. .). . .Scopurile instrucţiei. 151 . with an emphasis on school learning involves the acquisition of knowledge. dezvoltată în cea de-a doua jumătate a secolului XX. teaching. este promovată o didactică generală bazată pe “instruirea programată”. dr. teacher "translated" at the level of each task teaching (lesson.Procesul de învăţământ (a cărui analiză pleacă de la “explicarea scopurilor şi sarcinilor învăţământului” în raport de care se asigură elaborarea şi generalizarea noilor cunoştinţe” dar şi “controlul şi aprecierea rezultatelor la învăţătură”). learning. Key words: education. etc. în literatura de specialitate din străinătate. Sub impulsul pedagogiei prin obiective. teoria şi metodologia instruirii este inclusă – de regulă sub numele de didactica generală – în structura pedagogiei generale (alături de fundamentele pedagogiei şi de teoria educaţiei). Sebastian CHIRIMBU Departamentul de Limbaje Specializate. Prof. “didactica generală în versiunea programată cuprinde teoria generală a procesului de învăţământ”. skills and strategies under objectives included in the school curricula. Universitatea „Spiru Haret” Abstract The article analyzes the theoretical process of learning from the point of view of the general didactic. aflată în plină tendinţă de afirmare. Crenguţa PASCALE Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti Lect.Conţinutul învăţământului. Având calitatea unei ştiinţe pedagogice fundamentale. instruction. care dezvoltă următoarea problematică pedagogică: .

“Agenţii acţiunii – profesorii şi elevii la care se adaugă şi aportul părinţilor. Astfel procesul de învăţământ. .. 152 . Vicenty. climatul psihosocial al clasei de elevi). reuniţi în acelaşi efort convergent”. comunitar. Structura de bază a procesului de învăţământ (obiective – conţinuturi – metode – evaluare). iar ca punct final. care corespund unor opţiuni şi priorităţi sociale majore cu privire la informaţia şi deprinderile pe care trebuie să le privească elevii. “Obiectivele care condensează cerinţele de instruire şi educaţie puse de societate (.Metodele de învăţământ. rezultatele elevilor. Componentele principale ale procesului de învăţământ – definitorii pentru explicarea esenţei procesului de învăţământ – sunt confirmate şi de didactica modernă. care susţine orice proiect de activitate de instruire/învăţare. îngreuiază organizarea optimă a procesului de învăţământ. fiind plasate pe acelaşi circuit al interdependenţelor dintre societate – sistem – proces de învăţământ. social). extraşcolar. într-un context extern (sistemul de învăţământ şi de educaţie) şi unul deschis. b. 1974). în raport de funcţia centrală prezentată anterior. Procesul de învăţământ – obiect de studiu specific didacticii generale (teoriei generale a instruirii) – reprezintă principalul subsistem al sistemului de învăţământ şi asigură realizarea funcţiilor generale ale educaţiei în cadrul unor activităţi specifice de instruire şi învăţare realizate la nivelul corelaţiei profesor-elev. o variantă particulară a corelaţiei dintre educator şi educat (vezi modulul I al cursului. intern (ambianţa educaţional a şcolii. Definirea procesului de învăţământ poate fi conturată astfel conform următoarelor componente principale: a.. în alte situaţii.Organizarea activităţii şcolare (apud Okon. din contră. este realizabilă la nivelul corelaţiei dintre profesor şi elev. gândit în perspectiva teoriei şi metodologiei curriculumului are ca punct de plecare stabilirea şi urmărirea consecventă a obiectivelor. cu privire la judecăţile de valoare şi comportamentul acestora”. include un ansamblu de variabile (vezi spaţiul. care permite perfecţionarea permanentă a activităţilor specifice organizate la acest nivel. Introducere în pedagogie / Fundamentele pedagogiei). Contextul care facilitează sau. stilul – pedagogic) care intervin în plan intern (mediul clasei şi al grupei de elevi/studenţi) şi extern (mediul şcolar. De remarcat caracterul deschis al contextului în care are loc procesul de învăţământ în societăţile moderne şi postmoderne.). timpul..

cicluri. excursii didactice …). Predarea este acţiunea de comunicare pedagogică (didactică) propusă de profesor în diferite variante şi forme de organizare. strategii de rezolvare a problemelor şi a situaţiilor-problemă etc. în diferite situaţii. g. Formele de organizare – pe clase şi lecţii.c. pentru atingerea celor mai bune rezultate Structura de organizare a procesului de învăţământ intervine la nivel macro şi micro – structural. activitate în: cabinet. ca efect direct şi indirect al instruirii. Timpul disponibil – care impune o anumită “segmentare” a conţinuturilor conform obiectivelor.. asimilarea. care trebuie receptat de elev în vederea stimulării 153 . evaluarea. trepte.. implică prezenţa următoarelor acţiuni principale: predarea. excursii didactice. prelucrarea. adresată elevului. predarea priveşte în mod special acţiunea de comunicare pedagogică a mesajului pedagogic. b) formele de realizare: activităţi didactice (lecţia. învăţarea. aflate în continuă evoluţie. realizabilă pe diferite planuri la nivelul procesului de învăţământ. vizite etc. Relaţia complexă existentă între profesor şi elev. cerc de dezbatere …). în calitate de: informaţii logice. Structura de acţiune a procesului de învăţământ vizează activitatea de instruire proiectată de profesor şi cea de învăţare. pedagogică) şi nivele de dificultate” (vezi organizarea pe trepte şi discipline dar şi mijloacele de diferenţiere şi de diversificare a instruirii).n. predarea este interpretată ca acţiune de instruire a profesorului. realizată de elev. pentru stimularea acţiunilor specifice oricărei activităţi de învăţare (receptarea cunoştinţelor.) programate după o anumită logică (n. e. diferite forme de organizare a activităţii. d. laborator. arii curriculare. activităţi educative (ora de dirigenţie. activităţi practice. discipline şcolare etc. la nivel microstructural avem în vedere: a) formele de organizare: învăţământ frontal – învăţământ pe grupe – învăţământ individual.. de la cele tradiţionale la cele tehnice audio-vizuale şi informatizate. dependente de structura de organizare a sistemului de învăţământ. interiorizarea şi aplicarea lor. microgrup – clasă. cercuri de elevi. Câmpul relaţional – format la nivelul mai multor tipuri de relaţii: profesori – elevi. elevi – elevi. “Mijloacele de învăţământ şi materialul didactic”. valorificând diferite metode şi mijloace didactice. În sens larg. atelier şcolar. deprinderi. activitate de consiliere. gup. În sens restrâns. La nivel macrostructural avem în vedere organizarea procesului de învăţământ pe niveluri. f. ani de studii. “Conţinuturile – suportul de bază al instruirii – format din bazele ştiinţei şi ale culturii (.

învăţarea are o finalitate adaptativă realizabilă în mediul şcolar prin acţiunile dirijate de profesor pentru asimilarea. Pot fi semnalate trei momente semnificative. Ca activitate psihică fundamentală. examene etc. Didactica modernă – pe care o putem plasa convenţional între sfârşitul secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX. în funcţie de concepţia didactică dezvoltată şi afirmată la scară socială. Procesul de învăţământ ca activitate de predare-învăţare-evaluare Rolul acordat celor trei acţiuni – predarea. odată cu afirmarea curentului denumit generic Educaţia nouă – concepe procesul de învăţământ. teste de cunoştinţe.În această perspectivă.). procesul de învăţământ poate fi analizat ca proces instructiv-educativ sau educativ-instructiv. teme şi subiecte de lecţie etc. Evaluarea este acţiunea iniţiată de profesor special pentru verificarea gradului de îndeplinire a sarcinilor de predare-învăţare.concepe procesul de învăţământ. ca efect direct al instruirii proiectată de profesor la diferite niveluri de competenţă pedagogică. Învăţarea şcolară presupune dobândirea unor cunoştinţe. scrise. interiorizarea şi valorificarea materiei şcolare. mai ales. identificabile din punct de vedere istoric. module de studiu.activităţi de învăţare (iniţial ca învăţare dirijată.). Rolul prioritar revine cadrului didactic. “traduse” de profesor la nivelul fiecărei activităţi didactice (lecţie. Această acţiune. care este centrat aproape exclusiv asupra transmiterii cunoştinţelor în vederea memorării şi a reproducerii acestora de către elevi şi studenţi. proprie omului. proiectate şi realizate conform obiectivelor programelor şcolare “traduse” de profesor la nivelul fiecărei activităţi didactice (lecţie etc. Rolul prioritar 154 . capitole. activitate de laborator etc. grupuri de lecţii. în mod special. realizată iniţial în mod dirijat. ulterior ca autoînvăţare sau ca învăţare autodirijată).) vizează reglarea-autoreglarea permanentă a activităţilor didactice. evaluarea – şi raporturilor dintre ele în cadrul procesului de învăţământ diferă de-a lungul istoriei pedagogiei. lucrări practice. evaluare finală). ca activitate de predare. evaluare continuă. la diferite intervale de timp (evaluare iniţială. proiectată pe discipline şcolare. prin tehnici specifice (orale. deprinderi şi strategii conform obiectivelor incluse în cadrul programelor şcolare. ca activitate de predare-învăţare. subcapitole. învăţarea. realizabilă sub diferite forme. Învăţarea este acţiunea elevului. corespunzător unor stadii de evoluţie a teoriei generale a instruirii: Didactica tradiţională – pe care o putem plasa convenţional între secolele XVII-XIX .

dezvoltată în spiritul teoriei curriculumului. incluzând şi seria de acţiuni sau operaţii destinate pregătirii şi organizării lecţiei”. în direcţia transformării personalităţii (pre)şcolarului/studentului. predarea defineşte o componentă a instruirii care orientează dirijarea învăţării în raport de obiectivele pedagogice asumate. proiectată în sens curricular prin centrarea pe obiective şi realizarea corespondenţei pedagogice dintre obiective-conţinuturi-metodologie-evaluare. Modelele de predare. odată cu afirmarea paradigmei curriculumului – concepe procesul de învăţământ. Didactica postmodernă – pe care o putem plasa convenţional în cea dea doua jumătate a secolului XX. Didactica postmodernă. Modelele de predare bazate pe programare acordă o atenţie specială mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare şi cele de ieşire dirijate în termeni de algoritmizare. identificabile din perspectiva proiectării curriculare sunt: Modelele de predare comportamentale au ca particularitate orientarea predominantă a mesajului pedagogic în direcţia atingerii unor performanţe finale. Modelele de predare interacţionale sunt orientate prioritar în direcţia valorificării structurii de funcţionare a activităţii de instruire. în interdependenţă cu învăţarea şi evaluarea. În sens larg. În cazul acestor modele de predare o importanţă aparte revine evaluării iniţiale şi finale. calitatea predării-învăţării fiind (auto)reglabilă prin integrarea deplină a evaluării în termeni de evaluare continuă / formativă. în termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii şi de strategii de rezolvare a unor probleme şi situaţii-problemă.revine cadrului didactic care este centrat asupra corelaţiei dintre acţiunea iniţială de predare şi acţiunea. ca activitate de predare-învăţare-evaluare. ceea ce înseamnă “conştientizarea şi păstrarea continuă a obiectivelor ca punct de plecare şi sosire”. în mod special. predarea defineşte o parte importantă din structura instruirii aflată “în cadrul interacţiunii directe a profesorului ce elevii”. Modelele de predare raţionale sunt orientate prioritar asupra proceselor cognitive logice (gândirea şi memoria subordonate gândirii) care stimulează corelaţia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor şi acţiunea de învăţare eficientă a elevului. În sens restrâns. semialgoritmizare. simultană sau ulterioară. de învăţare. defineşte predarea în sens restrâns şi în sens larg. simulare. orientată. depăşind “cadrul restrictiv al interacţiunii directe a profesorului ce elevii. 155 . organizată. acţiune declanşată.

respectiv a determina învăţarea la nivelul stabilirii obiectivelor. Editura Didactică şi Pedagogică. Predarea atinge astfel condiţia sa pedagogică esenţială. Editura Didactică şi Pedagogică. Bibliografie Okon. elaborării strategiilor. 2008 Cristea. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 2008 156 . Didactica generală. Frăsineanu. Pedagogie generală. formative. Bucureşti 1974 Cristea. cu implicarea resurselor (auto)reglatorii proprii evaluării continue. Bucureşti. ca parte integrată deplin în structura de funcţionare a oricărei activităţi de educaţie/instruire. gradării sarcinilor. Vicenty. Boboilă. Ecaterina.Modelele de predare formativ-persuasive acordă o atenţie prioritară factorilor psihologici. de natură empatică angajaţi la nivelul repertoriului comun care construieşte continuă eficienţa comunicării pedagogice. definitorie în dicţionarele de specialitate: "a învăţa pe altul". Formarea pedagogică a profesorului. Gabriela. realizarea efectivă a corelaţiei dintre profesor şi elev.

peste conceptul de “curriculum la decizia şcolii” . în ultimii ani curriculum-ul la decizia şcolii nu prea a interesat. asteptat. După o serie de texte. adesea autarhic. Key words: Projection. dimpotrivă. una ca semn al bagatelizării şi ignoranţei. dimpotrivă. Crenguţa Cristina MARINESCU Scoala cu clasele I-VIII „Prof. altele foarte interesante şi moderne. căruia în anii din urmă doar i s-a dat contur. imaginat-şi a fost firesc să fie aşa-acum. În loc să devină cu fiecare an şcolar mai puternic.Curriculum. dar din păcate . unele banale. you still can make the necessary corrections. Lăsat adesea doar la voia unor directori lipsiţi de viziune 157 .De asemenea. curriculum-ul la decizia şcolii este o structură uşor detensionată. să contribuie din ce în ce mai mult la personalizarea şcolii. în masura în care avem acces la ceea ce se cheama informaţie esenţială pe tema pusă în discuţie . forme malformante. Intervening in time.Proiectarea şi realizarea curriculum-ului la decizia şcolii – modalitate de optimizare a predării şi învăţării la biologie/educaţie tehnologică Prof. Un moment de reflexivitate asupra unui concept didactic atat de complex nu inhibă niciodată. cred că disciplinele opţionale se pliază pe o structură slăbită de câteva prejudecăţi pe baza cărora s-au dezvoltat. mai bine individualizat. dorit. the decision of the school curriculum should be a well done part of the national curriculum. Ilie Popescu”. Şotânga Abstract We are in an area where voices more or less authorized whispered or flat out say that one of the weaknesses of the National Curriculum scale represents just the school curriculum. Cred că avem de-a face cu un concept plin de virtualităţi. a way to increase students' adaptation to what is a modern society. nu una creatoare de progres ci. Adaptation. s-a aşternut liniştea. Primit pe bună dreptate ca un element de mare modernitate didactică. un concept departe de a fi istovit. Skills and attitudes.

care se manifestă în toate aceste ipostaze şi care trăieste toate aceste experienţe de învăţare.D. să înlăturăm barierele din comunicare.. din numeroasele elemente malformante. din cauza felului în care se realizează practic predarea. literatură. pe de o parte. judeţul Dâmboviţa). 158 . care ne duc cu gândul la disocierea unor laturi ale personalităţii. Provocarea in alegerea acestei teme a fost reprezentată de afirmaţia unui elev al şcolii în care imi desfăşor activitatea:”Opţionalul ne place pentru că nu memorăm lecţii. De exemplu. Şotânga. Din astfel de percepţii au apărut expresii precum – şcoala vieţii-. istoria. vorbim despre aceeaşi persoană. devine adesea goală de conţinut . să ne spunem părerea. pe care o considerăm esentială în dezvoltarea unui curriculum modern. Sintagma “decizia şcolii” . se poate evoca nereprezentarea orizontului local in această structură atât de generoasă pentru personalizarea scolii. etc. tot ce leagă un om de locul formării sale este încă o sursă de înaltă valoare formativă parţial valorizată din punct de vedere didactic.Ş. fie legătura cu realitatea concretă şi experienţele acumulate de elevi . mai îngăduitori cu cei de lângă noi. iar ceea ce se întâmplă în realitate este total diferit. ne invaţă că orice părere contează”(elev de la Şcoala Prof. C. adică profesia se învaţă la şcoală. sunt omise fie legăturile dintre cunoştinţe .pedagogică modernă . să fim mai buni. Ceea ce s-a omis in toate aceste perspective este că. comportamentul se învaţă în familie. ca experienţele de învăţare să fie insuficient corelate unele cu celelalte. Ilie Popescu. Geografia. meşteşugurile. să ne cunoaştem pe noi. de fapt. chimie. sau poate rămîne cu impresia că învăţarea care are loc în şcoală este una oarecum artificial şi valabilă doar în spatiul şcolii. Elevul poate rămîne cu impresia că lumea se împarte în unităţi distincte. pespectiva asupra vieţii apare din situaţiile cotidiene la care individual este expus. Ne învaţă să comunicăm . pentru ca învăţăm să cunoaştem oamenii. care se numesc: fizică. biologie. Atunci când predarea se realizează doar din perspective disciplinei de studiu şi doar din pespectiva disciplinei de studiu şi doar din perspectiva a ceea ce se învaţă la lecţii. mai ales. atunci cand el apare şi. îşi diminuează importanţa. să ştim să ne apreciem şi chiar să înţelegem că nu întotdeauna avem dreptate. Ne învată să rezolvăm un conflict. În practica şcolară se întâmplă adesea. abilităţile se deprind în mediul de lucru. tradiţiile.

gândirea strategic. metoda experimentului la biologie a fost transferată la psihologie şi de aici in pedagigia experimental. gândirea creativă. Transdisciplinaritatea reprezintă o abordare globală a cunoasterii . Tot aici se include şi transferul de metodologie dintr-un domeniu de cunoaştere în altul. există o serie de abilităţi care se dezvoltă în cadrul oricărei discipline : gândirea critic. cartea). Multidisciplinaritatea se referă la tratarea uni teme din perspective multiple. transdisciplinaritate. comunitatea. înspre unele alternative(internetul. colegii. -flexibilizarea orarului şi a formelor de realizare a procesului de predareînvăţare. Cel de-al treilea proces adaptativ presupune flexibilizarea programelor de studiu şi a strategiilor de predare-învatare. decât pe produs. Primul dintre aceste procese presupune modele de abordare a conţinuturilor: multidisciplinaritate. Interdisciplinaritatea presupune întrepatrunderea dintre două sau mai multe discipline pe domenii commune. 159 . Extinderea surselor de informaţie tradiţionale(profesorul. -identificarea altor surse de informaţie decât cele din mediul şcolar.Procesele adaptative prin care se construieşte curriculum-ul integrat sunt: -o combinaţie tematică şi transpunerea acesteia intr-un program de studiu coerent. în acest fel ţinându+se mai mult seama de particularităţile şi de nevoile de învăţare ale elevilor.O astfel de abordare presupune gândirea curriculum+ului astfel încât să includă strategii de învăţare centrate pe elev. Cel de-al doilea proces adaptativ se referă la crearea unei relaţii mai puternice între realitatea concretă şi ceea ce învaţă în şcoală prin integrarea informaţiilor din afara manualelor şi a lecţiilor. interdisciplinaritate. gândirea fondată pe sentimente. În privinţa strategiilor de predare şi învăţare accentual se pune mai degrabă pe proces. ale mai multor discipline de studio. adică active şi interactive. experienţa personal) conduc la o îmbunătăţire a cunoştinţelor pe care un elev le are. De exemplu.

EDP . Todor. 1983. Bucureşti.C. C. Bucureşti. Bucureşti. 1979. Centrul Step by Step . Virginia. Kovacs. Eficient. elevi . Bucureşti. Editura Aramis.Russu.. 160 . Curriculum la decizia şcolii în mediul incluziv-Ghid pentru cadrele didactice. EDP ..N. Disciplinele opţionale-Ghid pentru profesori.C. D. 2001. 2006.-Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie.părinţi. 1999. Ed. M.Bibliografie: Ciolac. Bucureşti. învăţământ obligatoriu. Metode de învăţământ aplicate în studiul biologiei în şcoală. M. Metodica predării biologiei la clasele V-VIII . Giurgea.E. Anca.

Iaşi Abstract Learning in its three dimensions – life-long. Oferind tuturor acces la 161 . economică. culturală. din ce în ce mai aglomerată. social. într-o societate care le pretinde din ce în ce mai mult. A învăţa să înveţi a devenit imperativul sistemelor educaţionale actuale. cu avantajele şi dezavantajele pe care le implică.Învăţarea în dimensiunile lifelong. Key words: globalization. Jan Amos Comenius . inclusiv în domeniul educaţiei. societatea progresului tehnic şi ştiinţific.va fi legată de realităţile lumii globalizate.deep learning will essentially intermingle. Alexandra PEPELEA Şcoala cu clasele I-VIII Bivolari. ca o arenă globală. knowledge society. life-deep. ca proces care începe în copilărie şi continuă pe tot parcursul vieţii. Marginalizarea. life. excluderea. O abordare conceptuală Prof. cultural environment. Fenomenul globalizării şi crearea sistemelor transnaţionale au determinat schimbări evidente în toate sferele de activitate. life-wide. scrie Jacques Delors. din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii. life-wide. life-wide and life-deep . definită ca „societate a cunoaşterii”. where the timeframes of lifelong learning and the spaces of life wide and life. necesită şi un efort de regândire a traseelor educaţionale. necunoaşterea regulilor democratice şi lipsa educaţiei civice sunt factori care pot genera prăpastia dintre oamenii capabili să-şi găsească un drum de succes şi cei care se simt manipulaţi de evenimente. Învăţarea a fost resemnificată şi înţeleasă în strânsă legătură cu evoluţia ştiinţifică.tota vita scola est . life-deep. The three concepts define learning as a journey.concerns the human being living in a challenging economic. în care politicile educaţionale trebuie să reflecte responsabilitatea unor sisteme educaţionale care să susţină şi să răspundă nevoilor tuturor. în care indivizii trebuie să cunoască cât mai mult despre cât mai multe şi să îşi asume roluri variate. Societatea în continuă evoluţie. Lumea în care în prezent trăim poate fi definită.wide În termenii pedagogiei contemporane. lifelong. sintagma întemeietorului didacticii. learning.

este împlinirea completă a fiinţei umane. un scut şi un sprijin care întăreşte încrederea în viitor şi în progres(. principiul învăţării permanente enunţat de Comenius şi se situează în favoarea ideii că. Educaţia singură nu va fi suficientă pentru devenirea individului. atenţionând asupra faptului că învăţarea trebuie să fie o preocupare pentru toată viaţa şi nu un proces care se încheie la o anumită vârstă. formelor de expresie şi multiplelor roluri pe care şi le va asuma. Acest raport.cunoaştere. atrage atenţia Faure. într-o lume dominată de tehnologie. la naştere. a cărei ţintă este ideea necesităţii ca fiecare să-şi descopere şi să-şi îmbogăţească potenţialul creator. pe durata vârstelor de şcolarizare. dar şi în diversitatea situaţiilor de viaţă . nu trebuie lăsat nedescoperit. o tablă pe care nu s-a scris încă nimic. psihicul copilului este o tabula rasa. Insistând asupra importanţei învăţării pe tot parcursul vieţii şi nu numai până la un punct al ei. în toată complexitatea personalităţii. Jacques Delors propune o perspectivă largă.au devenit esenţiale pentru elaborarea politicilor educaţionale europene. să scoată la iveală comoara dinlăuntru. Demersul s-a bazat pe ideea legăturii intrinseci dintre educaţie şi societate şi a erorii de a considera educaţia ca subsistem al societăţii. care învaţă să fie. Ani mai târziu.). 1972). Perspectiva enunţată este aceea a înţelegerii educaţiei nu numai ca proces în care individul se implică pentru a dobândi deprinderi.. dar pe care se poate scrie totul. educaţia are rolul de a-i ajuta pe oameni să înţeleagă lumea şi să-i înţeleagă pe ceilalţi şi poate constitui un răspuns la dinamismul existenţial. al cărei preşedinte era Ministrul de atunci al Educaţiei din Franţa. de surprizele profesionale neplăcute(. în timp şi în spaţiu. Learning to be/A învăţa să fii este un principiu enunţat pentru prima dată în Raportul Comisiei Internaţionale pentru Dezvoltarea Educaţiei. de fapt. atenţiona asupra pericolului alienării şi dezumanizării personalităţii umane. Două dintre conceptele-cheie ale Raportului din 1972 au fost educaţia pe tot parcursul vieţii/lifelong education şi societatea care învaţă /the learning society. Profesorul Văideanu defineşte educaţia ca „un mod al omului de a se elibera de tensiuni. abilităţi. potenţial financiar. cuprinzătoare asupra educaţiei... de crize. Scopul dezvoltării.. politicile educaţionale contemporane continuă. după finalizarea studiilor obligatorii. Edgar Faure. asemenea unei comori. 162 .)” Lifelong şi life-wide learning . intuitulat semnificativ Learning to Be: the World of Education Today and Tomorrow(UNESCO. ci şi ca parcurs al desăvârşirii omului complet. depăşindu-l şi accentuând asupra ideii că niciun talent care se ascunde în fiinţa umană. Raportul Delors va susţine principiul învăţării întru devenire.concepte ale învăţării pe tot parcursul vieţii.

Bătrîna îl agasează pe tânărul chiriaş cu întrebări şi consideraţii precum „Tot mai înveţi. întrucât personajul. Călinescu prezintă ironic percepţia bătrânei asupra meseriei de profesor: „Grea meserie şi profesoratul ăsta dacă trebuie să citeşti mereu. pe durata vieţii. o necesitate individuală. Copiii citesc. „citea şi lua aspirină. în accepţiunea ei.. Astfel. lingvistică. Călinescu. ţi s-o fi acrit şi dumitale(.)”. la rostul ei. oamenii vor trebui să accepte diversitatea culturală. aflat la senectute. cultural sau informaţional. Tot în tableta din 1938. esenţială pentru devenirea fiinţei rămâne educaţia de bază de calitate. studentă fiind. intitulată „Tot mai înveţi.pot 163 . în acest context. Sfatul bâtrînei pentru tânărul chiriaş devenit între timp profesor . Faure se referea la importanţa învăţării ca proces pe toată durata vieţii. un principiu care redistribuie învăţarea nu numai în timp. Evoluţia ştiinţei şi tehnicii va determina şi o pregătire dincolo de cadrul educaţiei tradiţionale.întrucât el va trebui să se integreze. înseamnă mariaj şi „trai”. indiferent de domeniul de competenţă . Importantă este componenta motivaţională. both in its duration and in its diversity. ideea se regăseşte într-o tabletă a scriitorului G. să investească timp. Ea poate chiar să argumenteze inutilitatea demersului. Datorită complexităţii lumii de azi. d-ta citeşti!” Fundamental. maică? Nu-ţi ajunge atâta şcoală? Şcoală primară.evidenţiază diferenţa pe care femeia o face între „ponosul” pe care îl presupune învăţătura şi „rostul” care. c-a trecut vremea învăţăturii!”. până când a isprăvit cartea. efort şi bani pentru învăţare. dar şi ca diversitatea ei (‘Learning is a process that lasts a lifetime. a terminat şi s-a măritat şi acum e bine. social. în situaţii şi medii dintre cele mai diferite. exprimă tocmai mentalitatea celor pentru care experienţa învăţatului este limitată în timp şi în spaţiu.economic. universitate. Existenţa lui nu va putea fi divizată într-un timp destinat învăţării/a learning time şi unul al traiului propriu-zis/a time for living. pentru că acesta „stă toată ziua cu nasul în cărţi”. în dimensiunea sa temporală. Valorificată literar.’). să îşi dorească să înveţe. instituţionalizate. etnică. lua aspirină şi citea.„Acum mai pune-te şi dumneata pe trai. Aşa cum se arată în Memorandumul asupra Învăţării Permanente. toate instituţiile. dobândirea ştiinţei de a învăţa să înveţi şi a atitudinii pozitive asupra învăţării. exemplul altei chiariaşe care. exemplificând printr-o altă situaţie de viaţă. Învăţarea pe tot parcursul vieţii este. E. ci şi în spaţiu. liceu. care îi va determina pe indivizi să îşi planifice activităţile.. să confrunte şi adeseori să înfrunte mediul social. Identificarea aici a unui aspect actual al politicilor învăţării pe tot parcursul vieţii nu apare ca exgerată. maică?”. în 1972.

lăsînd studenţilor libertatea de mişcare. mediile în care îşi petrec timpul liber constituie tot atâtea spaţii şi contexte pentru învăţare. liquid society. în simultaneitate. etc.life-deep . dimensiunea lifelong se referă la ceea ce se învaţă pe durata întregii vieţi. astăzi. formând ceea ce E. liquid university). care dau şi cele mai mari dureri de cap. valori. care permit accesul la profunzimile vieţii. dependenţi de achiziţiile individuale care nu vor putea fi niciodată solidificate în posesiuni de durată. biserica şi alte insituţii religioase. familiale. care constituie tot atâtea ocazii de învăţare. este o sumă de provocări.) Procesul nu este limitat la cadrul formal de învăţare şi nu este. comunitar. 164 . universităţile. Prin urmare. de a se autoevalua şi de a-i evalua pe ceilalţi. Aceste contexte pot fi mediul familial. care generează sfârşituri dureroase. modul lor de a acţiona. O a treia dimensiune . într-o clipă. a unei învăţări lichide (liquid life. moduri particulare de a înţelege şi de a aborda realitatea înconjurătoare. într-o viziune holistică asupra învăţării. Faure numea societate conştientă de propria învăţare/a self-aware learning society. vecinătatea. implicit. care odată erau concepute ca spaţii închise. Conceptualizând. culturale.reuneşte valorile religioase.ceea ce se învaţă. Lifewide apare. sporturile şi activităţile recreative. este o succesiune de noi începuturi. lifewide . domeniul informatic şi alte medii culturale populare. ca un concept al „educaţiei complete”. instituţiile în care învaţă. Viaţa lichidă. experienţa unor spaţii şi contexte diverse. care reuneşte toate experienţele de învăţare. caracterizată prin precaritate şi nesiguranţă. Prin interracţiune. într-o diversitate de contexte şi medii (sociale. unul intenţionat. muzica. astfel. morale. tinerii îşi formează convingeri. Progresul informatic a determinat adaptarea curriculumului la nevoile tinerilor. Familia. comunitatăţile din care fac parte. locul de muncă. pentru că.fi folosite în scop educaţional. grupul de prieteni. care pot fi consideraţi nativi digitali în epoca hip-hopului. Aceasta este consecinţa unei existenţei lichide. metaforic înţeleasă ca o călătorie pe durata întregii vieţi. Nu putem rămâne. Zygmunt Bauman avansează ideea unei societăţi şi. dar fără de care începuturile n-ar mai fi posibile. sunt astăzi deschise. scrie Bauman. etice şi pe cele sociale. unidirecţionaţi. statici. care reflectă credinţele oamenilor. Studenţii sunt asemenea unor nomazi ai învăţării. populând continuu spaţii variate. neapărat. evidenţele vor deveni probabilităţi şi abilităţile dizabilităţi. claustrante ca nişte turnuri de fildeş.

se reflectă în practicile noilor învăţări. facilitate de multiplele resurse culturale şi textuale pe care tinerii de azi le folosesc pentru a-şi defini identitatea culturală. Noile tehnologii nu generează noi tipuri de învăţare doar pentru cei din generaţia foarte tânără.pdf Bauman. cele trei dimeniuni unifică. pe toţi. pe cei patru stâlpi ai educaţiei.. www. computerele. atunci când reconfigurează imaginile. Noile pedagogii vor trebui să încorporeze tipuri diferite de evaluări. G. La scară largă. life-deep. cuvintele şi sunetele. a învăţa să faci. A. exact cum face un DJ în arta sa. a învăţa să trăieşti împreună şi a învăţa să fii. preferinţele şi plăcerile personale. C..books.lifelong. J. a tăia şi a lipi. interactive. mai ales.. este esenţa reală a educaţiei. precum telefonia celulară. prin care Jacques Delors înţelegea a învăţa să ştii. maică?. Learning in and out of school in diverse environments. jocurile video. „Existenţa umană într-o stare de devenire la fiecare stadiu şi în situaţii variate. 1970 165 . a remixa texte multimedia şi a le configura altfel. reţelistice.” Bibliografie Banks. scria Paul Lengrand. Eşafodajul se ridică. 1938 Cucoş. Ediţia a II-a. Pedagogie. „Polirom”. Lifelong. Banks. folosesc resursele IT pentru a demonstra. Z. J. Iaşi. ci îi antrenează. întrucât toţi folosesc tehnologiile digitale. Practic. lifewide. A. capabile să ţină cont de rolurile şi responsabilităţile în schimbare ale tinerilor de acum. Liquid Life. Tinerii de azi.google.. Rolul profesorului va fi unul major mai ales în asumarea responsabilităţii de a-şi încuraja elevii să devină „voci noi”.Cele trei dimensiuni ale învăţării . http://life-slc. 2002 Comenius.com Călinescu. noile forme de configurare a sensului legate de noutatea informaţională oferă posibilităţi inovatoare de învăţare. organizează educaţia în ceea ce Dewey numea unitatea organică a vieţii de zi cu zi. Didactica Magna. instrumentele de înregistrare şi redare a muzicii şi filmelor şi. life-wide. lifedeep . Bucureşti. să-şi întemeieze o familie mai devreme sau să urmeze un traseu profesional inedit.A. iPodurile.org/docs/Banks_etal-LIFE-DiversityReport. care pot alege să lucreze în mai multe domenii. în „Jurnalul literar”. se afirmă în lucrarea coordonată de J. implicit.. Tot mai înveţi. de a le oferi sprijin şi încredere în propriile forţe. în termeni metaforici.

www. 1973 Văideanu. I. 2000. Universitatea „Al.org 166 . 2000 Lengrand.unesco. Brussels. G. 1986 Learning to Be: the World of Education Today and Tomorrow. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI.Delors. Introducere în educaţia permanentă.. Comoara lăuntrică. Iaşi.Filosofie. „Polirom” .edu. 1972 Memorandumul asupra Învăţării Permanente. UNESCO. Cuza”. Nairobi..ro Recommendation on the Development of Adult Education (adopted by the General Conference at its nineteenth session. Educaţia permanentă.. EDP. www. J. 26 November 1976). Facultatea de Istorie. P. .

correlations among disciplines „Educaţia are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole. al interdisciplinarităţii biologiei cu alte discipline ca: matematica. în bună măsură imprevizibil" (Jacques Delors) Interdisciplinaritatea15 este transferul conceptelor şi metodologiei dintr-o disciplină în alta. Bucureşti Abstract The interdisciplinarity is the transfer of the concepts and methodology from one subject to another. modificarea 15 Interdisciplinaritatea = cooperare între discipline diferite cu privire la o problematica 167 .and transdisciplinarity.chimie Prof.Interdisciplinaritatea în procesul de predare-învăţare. It offers some positive aspects of learning. transfer of concepts.based on symmetric communication-. the pluridisciplinarity. Key words: interdisciplinarity.intertwining more subjects. geografia. ca: individualizarea procesului de predare–învăţare. dar şi o pregătire pentru un viitor. interdiscilpinarity.the transfer of methods from one subject to another.the juxtaposition of certain elements of diverse subjects in order to emphasize some common aspects. etc. which lead to the appearance of new disciplines or other domains of knowledge. Interdisciplinaritatea oferă unele aspecte pozitive ale învătării. fizica. Conexiuni între obiectele de studiu: fizică-biologie. The disciplinary connection can be realized through: multidisciplinarity. Angelica MIHĂILESCU Colegiul National “ George Coşbuc”. Etapa actuală de dezvoltare a unei ştiinţe se caracterizează prin legătura şi întrepătrunderea mereu crescândă a ştiinţelor. chimia.

Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni. etc. cunoscând deja unele informaţii învăţate la alte discipline. proiectarea şi organizarea proceselor didactice în viziune interdisciplinară. matematică. pluridisciplinaritatea 18bazată pe comunicarea simetrică-.juxtapunerea17 unor elemente ale diverselor discipline pentru a pune în lumină aspecte comune.părerii elevilor. Interdisciplinaritatea vine în ajutorul atît a profesorului. Interdisciplinaritatea ca demers epistemic.transferul metodelor dintr-o disciplină la alta . Profesorii de 16 Multidisciplinaritate= suprapunerea unor elemente ale diverselor discipline pentru a pune în lumină aspecte comune 17 Juxtapunerea= este alăturarea a două entități care se află într-un anumit raport sintactic una cu cealaltă 18 Pluridisciplinaritatea = integrarea interdisciplinară 19 Transdisciplinaritatea= întrepătrunderea mai multor discipline 168 . motivaţia învăţării – atît de greu de realizat astăzi la lecţie. permite concentrarea conţinuturilor în perspectivă interdisciplinară. între anumite discipline şcolare pentru o percepere unitară şi coerentă a fenomenologiei existenţiale. cu scopul diminuării diferenţelor care apar între disciplinele de învăţământ. clasice. etc. geografie. Interdisciplinaritatea implică stabilirea şi folosirea unor conexiuni între limbaje explicative sau operaţii. profesorul se bazează pe includerea elevului la predarea temei noi. Predarea şi învăţarea unei discipline pot realiza dezavantajul de a folosi perceperea secvenţială şi insulară a realităţii unice facând-o artificială. biologia cu chimia. chimie.şi transdisciplinaritatea19 întrepătrunderea mai multor discipline. care duc la apariţia unor discipline noi sau la alte domenii de cunoaştere -. Astfel elevul obţine cunoştinţe temeinice. necesare pentru muncă şi la studierea altor discipline. a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere". în domeniul educaţiei. Conexiunea disciplinară se poate concretiza prin: multidisciplinaritate16 . permite trezirea interesului faţă de obiect. cît şi a elevului. Interdisciplinaritatea este "o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică. geografia. interdisciplinaritatea . Tot la lecţiile de biologie elevii capătă o mulţime de priceperi şi deprinderi practice. Lecţiile de biologie permit utilizarea cu succes a cunoştinţelor elevilor de la orele de fizică. ce pot fi utilizate cu succes în cadrul diverselor activităţi. precum că matematica nu are nimic comun cu fizica.

Dar mecanismul eredităţii era încă un mister. care include ştiinţa şi arta creativităţii este reprezentată prin zona haşurată. Dacă interfaţa acestor discipline. etc. până când James D. nu pot fi explicate decât în corelaţie cu chimia. au pus bazele entomologiei. de cooperare şi de lucru în echipă. ştiinţe agricole şi cele derivate din acestea) sunt vechi şi bine cunoscute. De altfel. a disecţiei microscopice şi a tehnicii colorării pentru observaţii microscopice mai fine. celula vegetală. Ei au elaborat modelul structurii de dublă elice a acidului dezoxiribonucleic. fizica. efectuate de Jan Swammerdam. Genetica ca ştiinţă a apărut la începutul secolului XX. ştiinţe ca botanica şi zoologia au devenit discipline ştiinţifice. ascendentă a acestor ştiinţe (fig. metabolismul intermediar. Această întrepătrundere a chimiei în special cu biologia şi medicina a continuat. 169 . În 1665. atunci sensul evoluţiei poate fi cel reprezentat de săgeata unificatoare. cu perioade de avânt şi stagnare caracteristice istoriei ştiinţelor. Lavoisier şi alţi savanţi încep să realizeze legătura dintre materia vie şi cea fără viaţă prin intermediul fizicii şi chimiei. În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. este cel care a creat cea mai durabilă punte între chimia organică şi biologie. îmbunătăţirile aduse microscopului de către Antonie van Leeuwenhoek au permis descoperirea spermatozoidului. obţinând Premiul Nobel pentru medicină. Robert Hooke observă. medicină. Investigaţii similare. Ulterior. până în zilele noastre. a bacteriei. pentru a elimina dificultăţile în lipsa competenţelor de colaborare. folosind un microscop rudimentar. acordat în anul 1962. respiraţia etc. dezvoltarea biologiei ca ştiinţă nici nu a fost posibilă atâta vreme cât ştiinţa şi tehnica nu erau dezvoltate. fotosinteza.1). Procese biologice ca digestia intestinală. Watson şi Francis Crick descifrează structura ADN-ului.discipline diferite ar trebui să realizeze planificări şi proiecte de activitate didactică în comun. apariţia microscopului deschide drumul unei noi ştiinţe. a infuzoarelor şi a altor minuscule organisme. Modelul de dublă elice a ADN. La începutul secolului al XVII-lea. Biologia nu poate fi studiată decât în strânsă legătură cu chimia. Lehn a prezentat într-o diagramă simplă şi sugestivă corelaţia dintre biologie şi chimie . Legăturile chimiei cu ştiinţele vieţii (biologie.

2. ce va fi observat la microscop. care participă la sinteza proteinelor şi au calitatea unică de a se reproduce întocmai. Fig. Acesta fiind solubil în apă dar insolubil în alcool va pluti deasupra soluţiei. Aceasta constă în studiul structurii acizilor nucleici.Corelaţia chimie – biologie. Prin simpla clătire a gurii se colectează celule din mucoasa obrajilor şi cu substanţe simple ca: săpun lichid. componente esenţiale ale tuturor celulelor.Fig. alcool etilic. Se ia ADN.1. În prezent. eliberând ADN-ul. clorură de sodiu spargem membrana celulară. echipele de cercetători urmăresc rezolvarea unor probleme esenţiale legate de ereditate şi de viaţă în general. O frumoasă lecţie interdisciplinară poate fi cea de extragere a ADN-ului dintr-o celulă provenită chiar din mucoasa obrajilor.ul şi se face un preparat miscroscopic. Structura chimică a acizilor nucleici 170 .

Iată că înţelegerea fenomenelor vieţii nu este posibilă fără o bună pregătire în domeniul chimiei. în fiecare celulă umană. se acumulează în celulă o cantitate mare de acid lactic. mai precis.viaţa! Explicarea unor procese fiziologice la plante şi la animale. ca fotosinteza. de durată. cromosomii şi genele În timpul unui efort muscular intens.3). dar ea nu a putut creea ceea ce creează natura –celula vie . în perechi complementare strict determinate: adenina cu timina şi citosina cu guanina. cu furnizarea unei cantităţi mari (36 molecule ATP) de energie.După cum se observă (Fig. în nucleul celulelor. respiraţia. la nivelul mitocondriei (Fig.3. Fig. în prezenţa enzimelor oxido-reducătoare aflate pe membrana internă mitocondrială.4). S-a demonstrat că ADNul fiecărei celule conţine circa 3. Prin cumularea informaţiilor furnizate de un număr imens de determinări a fost posibilă asamblarea aşa-numitei hărţi genetice a omului. dubla elice a ADN include întotdeauna patru baze azotate. în componente structurale numite cromosomi.Celula. legarea făcându-se prin aşa-numitele legături de hidrogen. Chimia organică a reuşit să îndeplinească în parte dorinţa exprimată acum un secol de către Emil Fischer. Energia celulară şi energia organismului sunt furnizate în două etape: cea a respiraţiei anaerobe – realizată în citoplasmă (glicoliza) cu furnizarea unei cantităţi mici de energie (2 ATP) şi etapa finală –oxidarea completă în prezenţa oxigenului. hemoglobinei. în segmentele bine determinate ale acestora. ATP-ului – principala monedă de schimb a celulei. după cum se ştie încă de mult. nu sunt posibile fără cunoaşterea clară a structurii moleculare a clorofilei. numite gene (Fig. Numai 171 . ce produce febra musculară.2). circulaţia. aceea de a „dezvălui marile secrete chimice ale vieţii”.2 miliarde de astfel de perechi de baze! Informaţia genetică este conţinută.

legatură prin care biologia a ajutat fizica la descoperirea conversiei energiei. 172 . presiune. vedem multe fenomene fizice ca: circulaţia sângelui. pompe ionice.Celula şi mitocondria http://www. Canalele ionice voltaj-dependente. Fig. locomoţia şi susţinerea organismului (sisteme de pîrghii).5).aprovizionarea organismului cu o cantitate suficientă de oxigen în procesul respiraţiei. A existat de timpuriu o interesantă legatură între fizică şi biologie. În studiul nervilor. duce la oxidarea completă a glucozei. cu eliberarea unei cantităţi normale de energie. Încă din gimnaziu profesorii de biologie folosesc cunoştinţele acumulate la orele de fizică în explicarea unor procese fiziologice ca: mecanismul vederii. acomodarea pentru vederea de aproape. Explicarea proprietăţilor membranei plasmatice a fost posibilă numai prin explicarea funcţionării acestor pompe (canale) ionice (Fig. în legatură cu cantitatea de căldură primită de o fiinţă vie.4. Dacă privim mai de aproape problemele biologiei animalelor vii.5. ca într-un condensator. demonstrată pentru prima dată de Mayer. biologii au ajuns la concluzia ca aceştia sunt tuburi foarte fine cu un perete complex. celula pompeză ioni.ro/imgres? Un ajutor imens în predarea biologie îl are şi fizica. Fig. Prin acest perete. dar foarte subţire.google. etc. astfel încât există ioni pozitivi în afară şi ioni negativi înăuntru.

Fig. Canal ionic Ca++ 7. Două substanţe chimice reacţionează şi ajung într-o stare intermediară excitată (de energie ridicată). difuzie. Chemoluminescenţa (Fig.6. meduzele şi beţele luminoase produc lumină. În explicarea acestui proces se operează cu termeni fizici precum: ciocniri. chemoluminescenţa. De fapt. fără marea dezvoltare a fizicii experimentale toate schemele biochimice nu ar fi cunoscute astăzi. ca de exemplu. Fizica este de mare importanţă în biologie şi în alte ştiinţe pentru încă un motiv. Mitocondrie 2.7) constă în producerea de lumină printr-o reacţie chimică. transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul sau de la un neuron la un efector se realizează la nivelul unei structuri denumite sinapse.Transmiterea sinaptică A) Componenta presinaptică B) Componenta postsinaptică cu sinaptică Vezicula 1. care se echilibrează eliberând 173 . ce eliberează mediatorul 8. Alteori procesele biologice pot fi explicate prin acţiunea conjugată a fizicii şi chimiei. Autoreceptor 4. etc. Licuricii. Vezicule mediator 3. Pompa de reabsorbite a mediatorului. legat de tehnica experimentală. Fanta 5. repolarizare.De asemenea. depolarizare. Receptor 6.

energie sub formă de fotoni de lumină. Dacă lungimea de undă se află în spectrul vizibil. Electronul revine în poziţia sa iniţială de echilibru stabil (respectiv pe stratul n = 1). Când atomul de hidrogen absoarbe o cuantă de energie (o anume cantitate discretă de energie). Un licurici luminând Sursa imaginii: Flickr Reacţiile bioluminescente folosesc ATP (trifosfatul de adenozină) ca sursă de energie. Luminolul produce lumină când reacţionează cu un agent oxidant. Se produc mişcări între straturile de electroni.7. Licuricii utilizează molecula de oxigen şi o enzimă numită luciferază (şi acesta este un nume generic – luciferazele diferă de la o specie la alta). similar reacţiei chemoluminescente. ajungându-se astfel într-o stare de echilibru . atunci tranziţia electronului va fi percepută ca o lumină de o anumită culoare. când 174 . Fig. emiţându-se o mică cantitate de energie (un foton) sub formă de radiaţie electromagnetică. în acest proces. Lungimea de undă determină culoarea emisă. Lungimea de undă a energiei emise depinde de cantitatea de energie eliberată. De obicei reacţiile chemoluminescente nu eliberează căldură tocmai pentru că energia este eliberată sub formă de lumină. Structura moleculelor producătoare-de-lumină variază de la o specie la alta. în interacţiune cu celelalte discipline. care va emite un foton când revine în starea neutră. dar toate poartă numele de luciferine. interesant şi atractiv se poate preda biologie. Se poate folosi şi computerul în predarea bilogiei. Iată cât de frumos. Când licuriciul luminează. Un atom de hidrogen în stare de echilibru neutru. Are un singur electron pe stratul n = 1. el trece într-o stare de energie superioară (stratul n = 2) aflându-se într-o stare excitată (energie înaltă). poate interveni în procesul instructiv în două moduri: direct. luciferina este oxidată pentru a produce un complex biochimic excitat.

când computerul este managerul instruirii. Realizarea softurilor reprezintă o muncă în echipă a informaticienilor şi a biologilor. ajutându-l 175 . În general orele petrecute la AEL sunt mai interesante şi mai atrăgătoare (culorile. Aceasta constă în distribuirea materialului de studiu în unităţi sau „cuante de informaţii” care să poată fi asimilate dintr-o dată. Într-un timp mai scurt elevul poate reţine mai mulă informaţie.a. pe care. se înregistrează şi se raportează rezultatele obţinute. înţelegând mai bine informaţia. fără de profesor elevul nu poate primi răspunsuri la unele întrebări la care calculatorul nu poate răspunde. Uneori ordinea de afişare a informaţiei este încurcată sau se afişează în timp îndelungat. În AEL se pot observa reacţiile şi transformările la nivel de celulă. Instruirea asistată de calculator constituie la ora actuală una dintre principalele preocupări ale dascălilor. AEL este bun. fecundaţia. imaginile ilustrate provoacă imaginaţia astfel facilitându-se înţelegerea temei. cu ochiul liber nu le putem observa. Programul AEL ne oferă posibilitatea să analizăm evolutiv nişte fenomene din interiorul organismului nostru. circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate. Însă. Se pot „realiza în clasă” procese cum ar fi creşterea. Nu se compară imaginile văzute în carte cu cele văzute la monitor. în final se prescrie ce secvenţe va studia elevul în funcţie de rezultatele testului anterior. însă mai calitativă ar fi o lecţie combinată. AEL-ul este un mod de învăţare mai eficient. observăm unele reacţii de moment ale organismului în timp foarte scurt. mitoza şi meioza ş. Modificînd unii parametri. se atribuie sarcini de lucru specifice. ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării.poate îndeplini sarcina de predare a profesorului. şi indirect. Astfel elevii îşi pot creea o imagine mai vastă. imaginile sunt de nedescris). permeabilitatea selectivă a membranei celulare. Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic. În acest caz se prezintă elevului obiectivele de atins. polaritatea acesteia. punând în faţa elevului probleme şi cerându-i o activitate îndreptată spre rezolvarea lor. Deosebit de utile pentru învăţământ sunt softurile de simulare a unui fenomen real (ciclul cardiac. se administrează teste pentru determinarea progresului elevului în raport cu obiectivele prestabilite. mişcările plantelor. Orele studiate în AEL la biologie sunt un ajutor elevului în cunoaşterea eficientă şi mai detaliată a materiei. fotosinteza) prin intermediul unui model care are un comportament analog. adică experimente la calculator şi profesorul care este ghidul cel mai bun în lumea cunoaşterii.

2006 Cerghit I. În învăţământul românesc. Realizarea interdisciplinarităţii presupune aportul creator al profesorului. Polirom. fără de care nu este posibilă cunoaşterea multiplelor şi variatelor interdependenţe dintre fenomenele lumii reale Bibliografie I.imgenis.org/wiki/Istoria_biologiei 176 .S-uri. E.D.html http://cis01.central. Metodica predării biologiei la clasele V-VIII .ro/imgres?q=Canalele+ionice+voltaj-dependente http://www. Iasi.1982 Cerghit I.D. Bucureşti.ro/imgres?q=Transmiterea+sinaptic%C4%83& http://www.phphttp://ro. Ed. Virginia Todor. 1998.Editura Didactica şi Pedagogica .pagini-scolare. Calculatorul este un mijloc tot mai folosit în procesul didactic atât pentru lecţii in ansamblul lor.google. Pedagogie.wikipedia.ro/eurocomp/Matematici_aplicate_in_biologie. 1996 (ed. o modalitate de gândire şi acţiune. Bucureşti.ro/cercetare/pimm/genomica_functionala http://www. Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii şi în acelaşi timp formarea elevilor pentru a fi apţi să realizeze abordări de acest fel. informatizarea a devenit o strategie naţională. ce decurge din evoluţia ştiinţei şi a vieţii economico-sociale.google.P.:Proiectarea lecţiei.google.: Metode de învăţământ.ucv. Este un instrument absolut necesar care valorifică capacitatea de muncă şi creativitatea elevilor şi profesorilor. necesită apelul la modalităţi de lucru care prilejuiesc exersarea principalelor procese ale gândirii. 1983.astfel să-şi îndeplinească mai bine funcţia sa didactică fundamentală.pdf http://www. Editura Polirom..referatele. Bucureşti.Bontaş. interdisciplinaritatea în cadrul unei arii curriculare poate constitui un punct de plecare.ro/imgres?q=respiratia+celulara http://www. Surse online: http://www.ro/Impactul-matematicii-asupra-altorstiinte/Utilizarea-modelelor-matematice-in-biologie/menu-id-128. în care profesorii trebuie să creeze programe.com/referate/fizica/online2/LEGATURA-DINTREFIZICA-SI-BIOLOGIE-referatelecom. reducând în acelaşi timp volumul de muncă. a II-a) Constantin Cucos. Bucureşti. În condiţiile actuale. Pedagogie. realizând C. Interdisciplinaritatea constituie un principiu ce trebuie aplicat. cât şi pentru diferite momente din acestea.

Gabriela ZGURSCHI Drd. used in aquatic weed control since 1882. under the concentration 0. Fish are the final trophic link of hydro ecosystems which most easily accumulates pollutants (Cepanko et al. univ. respiratory rhythm. dr... Alina ANDRONESCU Prof. cooper. Balambigai &Aruna . 1993. Singh et al. 1980. oxygen consumption. Carbonell & Tarazona. 2009. 2008) Copper sulphate has many industrial applications including the preparation of Bordeaux mixture (a fungicide) and the manufacturing of other copper compounds.. 2011).. Introduction Copper enters the aquatic environment through several pathways. Copper sulphate is widely used as an algaecide for controlling phytoplankton in fish ponds and lakes as well as an herbicide. (Effler et al. 2008) Fishes are 177 . Key words: prussian carp. produces. Balambigai &Aruna (2011) said that Ahmad and Afzal (2001) showed that the highest concentration of copper found in liver of the fish.2011). Romania Abstract: The copper. including runoff from mineral deposits. Department of Ecology. Copper is a trace metal essential for living organisms but at high concentrations it becomes one of the most toxic heavy metals to fish and are bio-accumulate. a significant increased of the fish oxygen consumption. mining operations and industrial activities. (Singh et al. Al. The copper has changed the fish respiratory rhythm in investigated concentration after 7 days of exposure. number of erythrocytes. MARINESCU University of Piteşti. The number of erythrocytes has significantly decreased after 7 days of immersion at copper concentration. G. Faculty of Science. after 24 hours of immersion. Piteşti.The Changes of Some Physiological Parameters in Prussian Carp under the Action of the Cooper Drd. (Balambigai &Aruna.001g Copper/l water.

The metallic ion present in water enters the fish body and gets accumulated in various organs like liver and kidney. Transport of oxygen in the blood depends on the amount of haemoglobin. expressed by the oxygen consumption. 2008) hence the blood parameters get affected on account of metal toxicity. (Singh et al. was determined by using the closed respiratory chamber method (the oxygen dose in the water was established by using the 178 . Shukla et al.1996. etc. 1996. 2008). the fish were separated in lots (of ten fish). habits and environmental conditions.. The oxygen carrying capacity of blood at 95% saturation. Singh et al. breathing frequency. (Taylor et al. 2006. 1994. James et al. biocides. when they were not fed during experiments to avoid further intervention of this factor. a respiratory pigment found in the blood of all vertebrates. The aim of this study is to analyze the influence of Copper upon some physiological parameters (oxygen consumption. (Newman & Mitz.. Materials and Methods Determinations were made between September and November 2010 on prussian carp (Carassius auratus gibelio Bloch).the simple and reliable biomarker of copper pollution of aquatic bodies.. Singh et al. (Al-Mohanna.2008). The test was performed semi statically with the bath exchange every 24 hours in 40 l aquaria. 72. The introduction of fish in solution was done after their mixing and aeration for ten minutes. There have been made determinations of oxygen consumption and frequency of respiratory movements at intervals of 24. Water temperature in the test ranged from 18.2 to 19. 1988. We choose this species of fish because these are the most frequent in Arges River. pesticides. 2008) The blood parameters have been used as sensitive indicator of stress in fish exposed to different water pollutants and toxicants. 2007. chemical industrial effluents. the iron content of the blood and number of red blood cells in fishes often vary with life history.. (Singh. such as metals. number of red blood cells) in prussian carp (Carassius auratus gibelio Bloch).. stage. caught in the surrounding lakes and rivers of Piteşti city. 1995) The metal entering into fish system are slowly eliminated.. Copper concentration was determined by preliminary tests of survival. 96 and 168 hours on all samples of these lots. The energetic metabolism. Lodhi et al. After 10 days of adaptation in the lab.. 48.8˚C. Singh et al. James & Sampath.

1988). number of erythrocytes). Respiratory irregularities are thought to be caused by mucus precipitation on the gill epithelium in response to a toxicant. Haematological studies in fishes have assumed greater significance because these parameters were to be used as an effective and sensitive index to monitor physiological and pathological changes induced by natural or anthropometric factors. as they were calm due to low temperature and there was no handling stress. such as transport and handling. In studied concentration (0.001g Copper/l water). Haematological analysis can provide important information about the internal environment of the organism. by using a small amount of blood collected from the caudal artery. breathing frequency. 179 . the fish exposed to copper were observed to be highly irritable and displayed frenzied swimming when approached. initiating the cough reflex which is an attempt to clean the respiratory surface.In this study. the copper modified the values of breathing frequency as shown in figure 1. This may result in a decrease in the dissolved oxygen at the gill surface. also appear to cause changes in fish haematological indices. At the concentration of 0. The number of erythrocytes was microscopically determined with a Thoma cells numbering chamber. the copper had an significant effect on respiratory rhythm on prussian carp for the 120 hours. direct contact between the aquatic environment and the gill epithelium may cause these surfaces to become sensitive to environmental alteration in the presence of toxic materials or other irritants.001g Copper/l water. The copper is toxic to Prussian carp because it change the level of some physiological indices (oxygen consumption. they swam upside down.Winkler chemical method) (Picos and Năstăsescu. The use of respiratory stress to monitor sublethal effects of intoxication was previously applied to a variety of toxicants and subjects. Fish were not anaesthetised prior to blood sampling. Results and Discussion In fish.14 % of the values recorded prior to fish exposure to copper. The values of this physiological index recorded after 120 hours of exposure rised compared with control values to 15. Other stress effects.

2. 3. 1. The influence of copper upon number of erythrocytes on prussian carp 180 . The influence of copper upon breathing frequency on prussian carp Fig.Fig. The influence of the copper upon oxygen consumption on prussian carp Fig.

this index increases first 24 hours of immersion the respiratory metabolism ranged to 154.. 181 .001 g/l of copper caused a decrease by 34% in the number of erythrocytes in the prussian carp. which seemed to be related to the acute decrease in the oxygen consumption. 1: 414-416. Saudi Arabia. The difference between the number of erythrocytes which was determined for the control (1. Afzal (2001).These values were found to stabilize during the next days to 204. an average decrease of 34 % was found in the treated fish individuals.. Residues of some heavy metals in fishes collected from (Red Sea coast) Jizan.89 ml O2/kg/h.G.200 per ml) and the ‘treated’ lot (739. Aruna. an Essential Micronutrient on ACh. Sci. after this period of time. A concentration of 0. Environ. at a concentration of 0. 149-157 Balambigai N. The number of erythrocytes in the fish individuals subjected for seven days to immersion into water with 0. (1994).001 g Cu/l water was also significantly affected.135. Research Journal of Environmental Toxicology 5 (2):141-146. as shown in Figure 2. Thus. Bibliografie Ahmad M. after 24 hours oxygen consumption decreases significantly .001g Cu/l water) an increased effect on the energetic metabolism and the breathing frequency in the fish species investigated (prussian carp).75 % of the control value.001 g Copper/l water.T. & D.M.The oxygen consumption was found to be significantly influenced by the concentration of the used copper into the water. Biol. J. 15.). Al-Mohanna M. after seven days of immersion. Biol. a certain degree of ‘adaptation’ was observed. J. AChE and Na+K+ATPase in Various Tissues of the Fish Cyprinus carpio (L.200 per ml). The copper’s toxic effect was proven to be more powerful in the first 24 hours from the fish’s immersion. & H. Impact of Copper Sulphate. Conclusions The copper have had in the experimented concentration (0. 2011. Concentration levels of heavy and trace metals in the fish and relevant water from Rawal and Mangla lakes. However.

Mc Donald (2000). Gh.. 1489-1499 James R.A.. 14: 199-205. A proposed method to diagnose acute copper poisoning in cultured rainbow trout (Oncorhynchus mykiss).Carbonell.29(2) 253 -257. 192195 Effler S. Sci. F.Environ.Journal of Environmental Bology. J. Lucrări practice de fiziologie animală.K. pp. Newman.. S. University of Bucharest Press.. Quirk (1980).N. Aquat. Idzelis. Channa punctatus to experimental cooper and Cr poisoning . evaluation of chronic indicators. V.. J. Taylor L.W.D. Cepanko V. Kesminas & R. 339-341. K. Size dependence of zinc elimination and uptake from water by mosquito fish . Sci. 2.C. Haematological responses in a fresh water teleost. Romania.M. (1988).L. V. Tong-Ngork. Hale. T.G. Chem. Acknowledgements: This work (The Changes of Some Physiological Parameters in Prussian Carp under the Action of the Cooper) was partially supported by the strategic grant POSDRU 107/1. Mitz (1988). 2006.. Environ.C. Asian Fish. & S. J. Singh D. & Năstăsescu. 2298-2308. Litten. Channa punctatus. R. Meyer & M.V.. (1995). 182 .17-32. M. Singh M. Total Environ. & J. Landscape Manage. Whole lake response to low-level copper sulfate treatment. co-financed by the European Social Fund – Investing in people.. Ladigiene. G. Family and Social Protection. M. Field. 14. Gambusia affinis (Baird and Girard). 107.. 9. Tarazona (1993).Nath K. Eng. Impact of cooper on haematological profile of freshwater fish. Radiological investigation of roach and perch from some lakes in Lithuania. C. 122-123. 16. Water Res. (2008). Effects of lead on respiratory enzyme activity glycogen and blood sugar levels of the teleost. Picoş C. Physiological effects of chronic copper exposure to rainbow trout ( Oncorhychus mykiss) in hand and soft water . Alagurathinam (1996).. Environ..Toxicol. Sampath & S. Toxicol. Wood & D..P.Biol.5/S/77265 (2010) of the Ministry of Labor. 12.. Trivedi S. 19. 86-99. Oreochromis mossambicus (Peters) during accumulation and depuration. &Sharma Y. Mc Geer. S.. 1329-1334.

comerciale. Unul dintre cele mai importante instrumente de comunicare online o reprezintă blog-ul. Cristiana-Roxana NEACŞU „Kemal Ataturk” National College Abstract: When scholars study communication on the Internet. instrumentele specifice comunicării online sunt poşta electronică. site-urile web. online.Instrumente de comunicare şi generaţia Web 2. regulată şi cronologică de însemnări (posts) despre un subiect sau o multitudine de subiecte. interactive advertising. videos..0 era. internet.0. Blogul reprezintă o pagină web cu o serie constantă.0. web 2.0 Prof. ce pot fi: personale. This turns into a concept better and better shaped.0 generation have made available for the internet users many innovative tools: social networks. applications. This explains the fact that although we are in full development of Web 2. chat-urile. blogs. blogurile (jurnale pe web. web seminars. forumurile de discuţie. virtual worlds. conferinţele web. discussion groups. which will inaugurate a new stage in the evolution of Internet and online communication. Internet and Web 2. „serviciile de mediu” precum directoarele şi motoarele de căutare. comunităţile virtuale. organizaţionale. Introducere În cadrul Internetului. thoughts have already been expressed that the next step in the journey is the establishment of Web 3.0. Keywords: communication. 183 . user. they agree on the fact that it as a continuously changing and evolving medium. fiind considerat de asemenea şi principalul instrument de comunicare web 2. profesionale) etc.

2008. Bucureşti. cu toate că hyperlinkurile dintre ele controlează modul în care cititorul percepe structura generală şi modul în care traficul curge între diferite părţi ale site-ului. imagini şi linkuri către alte bloguri. Blogul ”În sine. Multe bloguri conţin comentarii sau ştiri despre un subiect anume. comportamentul şi dorinţele lor22. New Media. Bucureşti.ro. p. preferinţele acestora. Paginile unui site pot fi. care se folosesc din plin de această nouă metodă de a îşi face cunoscute opiniile şi punctele de vedere.Website-ul Totalitatea site-urilor accesibile publicului. Puterea blogului. Jeremy. De cele mai multe ori comunicarea pe Internet are ca punct de pornire website-ul. cui i se adresează. Unele site-uri cer abonare pentru a putea fi accesat o parte din conţinut sau chiar tot conţinutul. Un blog obişnuit combină texte. atât de companii. iar pasul următor constă în stabilirea obiectivelor site-ului: ce îşi propune. 2002.2. URL-urile paginilor le organizează într-o ierarhie.33. Dorina. 22 Wright. Primul lucru care trebuie stabilit într-o comunicare online sunt obiectivele. 2005. termenul blog este atât substantiv.111 21 Guţu-Tudor. denumită homepage (pagină de start) şi de obicei există pe acelaşi server fizic. p. Editura Tritonic. p.”21 Blogul este unul dintre cele mai cunoscute şi folosite instrumente de comunicare. site-uri sau alte canale 20 Andrei Găitănaru. de la mai multe tipuri de persoane şi entităţi menţionate anterior. Calculatorul. Editura comunicare. cât şi verb. altele funcţionează ca jurnale personale online. în mod normal. accesate dintr-o rădăcină comună URL. mediu si canal de comunicare. iar în funcţie de acestea se va decide care sunt următorii paşi. vedete şi politicieni cât are şi un succes foarte mare în rândul tinerilor. şi desemnează şi instrumentul de comunicare. 184 . Blog marketing. văzute în mod colectiv. constituie World Wide Web-ul20. ce se aşteaptă de la acest site. Editura McGraw-Hill . şi acţiunea de a scrie pe bloguri. în viziunea lui Jeremy Wirght constă în faptul că poţi aduna toate informaţiile despre afacerea ta. personalităţi marcante. Site-ul este varianta de bază de la care se porneşte o comunicare online. şi le poţi utiliza pentru a determina nevoile clienţilor.

fotografie (photoblog). narative (7%). Bloguri personale (41. Institute for Public Relations. Bloguri temporare (2. Majoritatea blogurilor sunt în primul rând formate din texte. bloguri comentariu de viaţă publică (6.wordpress.4%) 3. Bloguri colective “de nişă” (13. 24 http://dianacismaru. bloguri preluare (3%).3 %): a.5%) 5. bloguri “comentariu personal” (20. e. În decembrie 2007.7%).6%). Posibilitatea ca cititorii să lase comentarii într-un format interactiv. c. d. şi Hinson. Revenind la o clasificare mai generală a blogurilor. Bloguri “hobby” (8. 185 . pornind de la bloguri personale generale.2%) 23 Wright. Technocrati a definit blogul ca fiind un jurnal actualizat cu regularitate şi publicat pe Internet. Diana Cismaru a realizat un studiu din care a rezultat o împărţire a blogosferei în 8 categorii24: 1. 4-5. 2. este o parte esenţială a celor mai multe bloguri. pp. b. În aceste condiţii. 2009. desen (sketchblog). cu toate ca unele sunt centrate pe artă (artlog). “filosofie de viaţă” (4%). Donald.com. Bloguri de tip religios (3. până la bloguri extrem de specializate. Unul dintre criteriile folosite este comportamentul autorului (intenţiile sale)23.4%) 6. De-a lungul timpului au fost realizare numeroase clasificări complexe ale blogurilor. Tipologia blogurilor este foarte variată. înregistrări video (vlog). motorul de căutare de bloguri Technorati urmărea peste 112 milioane de bloguri. Michelle.media relevante pentru subiectul principal al blogului. audio (podcasting). Bloguri profesionale (4. Bloguri colective profesionale (sau bloguri de organizaţie) (1. An Analysis of the Increasing Impact of Social and Other New Media on Public Relations Practice.7%) 7. Blogurile “revistă online” (4%) 8.5%) 4. muzică (MP3 blog).

1 Studiul amintit a fost realizat în ianuarie 2008. Se observă un număr mic al blogurilor profesionale şi mai ales al celor de organizaţii. Deşi nu am făcut o analiză cantitativă.57% Bloguri personale Bloguri “hobby” Bloguri colective profesionale (sau bloguri de organizaţie) Blogurile “rev istă online” Bloguri profesionale Bloguri colective “de nişă” Bloguri de tip religios Bloguri temporare Grafic nr.76% 5. un blog şi organizaţii care au chiar mai multe bloguri.68% 5. 186 .78% 52.Clasificare a blogurilor 4. cel puţin formal.28% 10. observarea blogosferei româneşti arată o creştere a ponderii acestora. inclusiv şi atenţia companiilor româneşti. unul general şi mai multe specializate sau numai bloguri tematice. Twitter Twitter – noua reţea socială şi de micro-blogging a atras foarte mulţi membri din toată lumea.77% 17.09% 2. In prezent sunt destul de multe companii care şi-au deschis.06% 1.

36 26 Caplan. în MIT SLOAN Management Review. Avantajul Twitter-ului în fata serviciilor de mesagerie instantanee. 30. Ca în orice rețea socială.prin sistemul de comunicare foarte eficient şi rapid pe care îl pune la dispoziţie. care au multe legături redundante. Goldring. atât pe plan personal cât şi profesional. Li. p.7 187 . 2008. e ca poți comunica cu mai multe persoane în același timp. Cu alte cuvinte. Paul. Forma reţelelor sociale este un factor-cheie al utilităţii reţelei pentru indivizii incluşi. Reţelele sociale sunt în multe feluri cela mai haotice şi mai greu de înţeles părţi ale web-ului.26 Aceste reţele sunt construite în jurul ideii de ”prieteni” fie ei prieteni adevăraţi (din viaţa reală) sau doar virtuali.0 a adus multe schimbări în vieţile tuturor utilizatorilor de Internet. servicii şi mesaje promoţionale în conformitate cu punctul lor propriu de vedere asupra a ceea ce consumatorii îşi doresc. gen Yahoo Messenger. London. şi tocmai aici. o reţea de prieteni apropiaţi. How to use New Media. Companiile obişnuiau să deţină puterea: fabricau produse. nr. Josh. prieteni cu care poţi 25 Bernoff. Harnessing the Power of the Oh-So-Social Web. Media Trust. 25 O reţea socială este o hartă a relaţiilor dintre indivizi ce indică modurile în care ei sunt conectaţi prin diverse grade de familiaritate socială pornind de la cunoştinţe întâmplătoare până la legături familiale puternice. p. la fel ca prin intermediul unui blog. Google Talk etc. 49.Charlene. Reţele sociale Revoluţia Web 2. Este mai bine pentru succesul individual să existe conexiuni cu o varietate de reţele decât multe conexiuni într-o singură reţea. preocupări şi valori nu îşi îmbogăţeşte membrii în măsura în care o fac grupurile de indivizi care au conexiuni în alte lumi sociale şi acces la o varietate mai largă de informaţii. exista posibilitatea de a personaliza modul în care arată pagina de profil și poza de avatar. afirmă unii. 2008. Reţelele deschise. stă tot potenţialul acestora. cu legături slabe şi spaţii sociale goale introduc noi idei şi oportunităţi pentru membrii lor în măsură mai mare decât reţelele închise. ce împărtăşesc aceleaşi credinţe. doar ca limita unui mesaj este de 140 de caractere. Susie. vol. Reţelele dense sunt mai puţin utile pentru membri decât reţelele cu multe spaţii libere şi cu numeroase conexiuni slabe cu indivizi din afara reţelei principale.

aplicaţii. Există şi o reţea socială dedicată special domeniului business – LinkedIn.0. Va urma Web 4. iar cât de curând se vor converti în instrumente omniprezente şi universale.2011 188 . Hi5 –Another Massive Social Network. denumit și web-ul semantic. sau reclame. grupuri de discuţie. de opinii şi mesaje. inclusiv atenţia companiilor româneşti. prin sistemul de comunicare foarte eficient şi rapid pe care îl pune la dispoziţie. fragmente din filme. deşi pornită iniţial de la ideea de reţea a studenţilor. bloguri.10. care permite utilizatorilor să se înregistreze şi să îşi creeze un profil profesional. filmări. Evoluţiile de excepție viitoare ale web-ului vor conduce la noi legături între utilizatori şi date făcând cu atât mai lentă trnaziția către Web 3.com/2006/07/16/hi5another-massive-social-network/. lumi virtuale. generațiile viitoare le vor primi în viața lor și cel mai probabil vor petrece ziua bând cafeaua virtuală de dimineață cu prietenii din Paris.0 se află în prezent plină dezvoltare şi evoluie. în reţeaua Facebook. Serviciile Web 2.comunica. iar pe site-uri precum YouTube principala activitate este publicarea de clipuri cu muzică. Este mai mult decât sigur că evoluția internetului nu încetează aici. seminarii web. de videouri. mesajul poate ajunge la mii de oameni. Reţelele sociale sunt diferite prin specificul lor: dacă într-o reţea precum Hi5 se vor întâlni preponderent tineri (13 -29 ani)27. Puterea acestor reţele constă în faptul că printr-un singur click. se înregistrează o creştere a utilizatorilor tineri dar interesaţi de partea profesională şi carieră.0.0 și probabil Web 5. reclame interactive. Prin intermediul acestei reţele. Concluzii Internetul şi generaţia Web 2.0 au pus la dispoziţia companiilor foarte multe noi instrumente: reţele sociale. 27 Cashmore Pete. face schimb de poze. jucând o partidă de șah vitual cu fratele din Londra și seara ieșind la plimbare pe malul Nilului. http://mashable. Twitter – noua reţea socială şi de micro-blogging a atras foarte mulţi membri din toată lumea. indivizii pot gestiona o listă de contacte de afaceri. data accesării: 25. mai ales în reţelele cunoscute precum Facebook sau Youtube.

Donald. London. Guţu-Tudor. Paul. 49. Bucureşti. 2008. Susie.ro. Surse online: http://dianacismaru. Wright.com/2006/07/16/hi5-another-massive-social-network/ 189 . în MIT SLOAN Management Review. Jeremy.Bibliografie Andrei Găitănaru. Bernoff. 30. Calculatorul. Media Trust. Editura McGraw-Hill . 2008. How to use New Media. Caplan. Goldring. Josh. New Media.com. mediu și canal de comunicare. An Analysis of the Increasing Impact of Social and Other New Media on Public Relations Practice. şi Hinson. 2008. Li. vol. Wright. Editura comunicare. Michelle.wordpress.Charlene. Blog marketing. Editura Tritonic. 2002. Bucureşti. 2005. Dorina. http://mashable. nr. Harnessing the Power of the Oh-So-Social Web. 2009. Institute for Public Relations.

În epoca arhaică. Extinderea sistemelor mass-media a supus mediul social unor presiuni interne şi a creat o serie de interogaţii legate de tehnicile de manipulare şi sugestionare media. a new reality of our days. global culture. Diaconu Răzvan POPOVICI Facultatea de Filozofie şi Ştiinţe Social Politice Universitatea A. Iaşi Abstract The article deals with global culture. Odată cu apariţia tiparului s-a trecut la un model de comunicare şi transmitere a informaţiei mult mai rapid.Rolul sistemelor mass-media în cultura globală contemporană Asist. ce pot influenţa 190 . MarshallMcluhan spoke about global village. electronic media. univ. rolul acestora în schimbările produse în structura şi relaţiile sociale arată importanţa sistemelor mass-media în societatea contemporană. televiziune sau media electronică influenţează viaţa fiecăruia dintre noi. social network. când dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare de masă a generat procesul de masificare socială aşa cum îl cunoaştem astăzi. People from all over the world are interested about electronic or digital mass-media. the number of custumers increased lately in our society. ceea ce demonstrează importanţa mijloacelor de comunicare în procesul de evoluţie socio-culturală al vremurilor noastre. de la presa scrisă la radio. Internet and new media are the global medium to the sociallife. which is influenced from media and electronic media system. Cuza. Sistemul mediatic modern a devenit un factor de propagare al valorilor culturale iar diversele tipuri de mass-media. drd. Today. Key words: mass media. globalization. marele salt s-a produs în ultimul secol.I. Dar. dar şi ansamblul social în general. În istoria civilizaţiei umane au existat diverse modele de organizare socială corespunzătoare fiecărei epoci istorice. Evoluţia societăţii moderne poate fi analizată pe fondul dezvoltării mijloacelor de comunicare de masă. comunicarea şi interacţiunile sociale aveau un grad restrâns de diseminare datorită schimburilor limitate dintre oameni. Problematica comunicării şi interacţiunii de masă a adus în discuţie însuşi sensul culturii contemporane.

Există numeroşi factori culturali.noile sisteme multimedia. Accesibilitatea mediei televizuale a devenit un element uzual în viaţa de zi cu zi. Există o serie de teoretizări interesante pe această temă. atunci avem în vedere concurenţa dintre mass-media televizuală şi noile media. iar internetul şi noile media îşi fac loc. sociali sau politici aflaţi în interacţiune profundă în viaţa societăţii. are drept caracteristici: . economici. Marshall McLuhan. presupun interacţiuni tridimensionale: televiziune. ceea ce însemnă mai multe mijloace de comunicare (aşa cum arată avântul actual al telefonului mobil sau internetul) şi dezvoltarea unor domenii noi de activitate. creatorul conceptului de “sat global” consideră mass-media modernă un factor de influenţă în universul cultural de a fi şi gândi al omului contemporan.într-un mod negativ omul. Desigur.circulaţia informaţiei la nivel planetar.”2 Dezvoltarea sistemelor mass-media este în strânsă corelaţie cu evoluţia tehnologiilor informatice din ultimele decenii.”1 Interacţiunea comunicaţional-informaţională de care vorbeşte Ramonet. telefonie. . de fapt un efect al ceea ce este definit drept world cultură sau cultura globală: “O infrastructură la scară planetară ca o imensă pânză de păianjen. internetul fiind de fapt vârful de lance al acestui proces global. aşa cum aceasta din urmă a înlocuit radioul în preferinţele diverselor categorii de public? Dacă analizăm impactul produs de internet şi de noile media în sensul utilizării acestora ca forme sau modalităţi de cunoaştere şi divertisment. una dintre acestea se referă la conceptul de Societate. Acesta susţine concepţia de societate a informaţiei globale. posibilă graţie tehnologiilor digitale. profitând în special de progresul în materie de digitalizare şi favorizând interconexiunea tuturor serviciilor din domeniul comunicaţiei şi informaţiei. reţele net. O teză fundamentală în acest sens este dezvoltată de Ignacio Ramonet. principala întrebare care intervine este în ce măsură noile sisteme media online vor înlocui omniprezenta televiziune. Ce înseamnă de fapt acest concept dezvoltat de Manuel Castells în anii ’90? Tehnologia nu reprezintă absolutul. tehnologia reprezintă modul de exprimare al 191 . chiar dacă noi simţim omniprezenţa acesteia în viaţa de zi cu zi.reţea3. în ultimii ani asimilând segmente de public tot mai numeroase. devenit spectator sau participant interactiv la noua realitate mass-media. Asistăm în zilele noastre la “Mariajul informaţiei cu telecomunicaţiile şi cu televiziunea care provoacă o adevărată revoluţie.

mai rar. Observăm că influenţa generată de mass-media înseamnă o schimbare a percepţiilor. indiferent că discutăm despre cinematografie. vorbim de formarea unui standard comun. vizualizarea unui 192 . mass-media. politice instituţionale şi culturale. standardizare. expuşi în mod constant celor mai mari tentaţii şi să nu părăsească astfel starea de excitare şi efectele sale – suspiciunea şi nemulţumirea. cu alte cuvinte. de reţeaua internet şi noile media. ea devine practic vectorul de penetrare al modelelor culturale acceptate în societatea contemporană şi produce în aceeaşi măsură consecinţe sociale. rolul canalelor de transmitere a informaţiei este fundamental pentru promovarea sistemelor de valori proprii diverselor categorii de public existente. conceptul a fost extrapolat în planul vieţii sociale. Sistemele mass-media au avut o influenţă profundă asupra societăţii şi a culturii contemporane. Întrucât principalul consumator de mass-media este individul sau receptorul în sensul cel mai general al termenului. Acest model teoretic se fundamentează pe gradul ridicat de interacţiune în ceea ce priveşte schimbările produse în societatea contemporană. în general promovează o cultură de consum şi. publicitatea. mărirea capacităţii de consum este în acest sens o prioritate.”5 Definirea culturii globale înseamnă fundamentarea la nivelul unor repere valorice proprii a conceptului intitulat ”mcdonaldizarea lumii”6. atitudinilor diverselor categorii de public în conformitate cu valorile acceptate în societatea contemporană. Rolul mass-mediei în această lume este fundamental. Teza lui Ritzer înseamnă o lume fundamentată pe trei piloni: uniformizare. Acest rol trebuie în permanenţă reînnoit şi regândit. radio sau televiziune. Imaginea. în acelaşi timp. Să fie în permanenţă ţinuţi în priză. Expunerea la diversele mesaje media. “Consumatorilor nu trebuie să li se îngăduie niciun răgaz.”4 În lumea contemporană există schimbări spectaculoase. o industrie specifică axată pe un model de dezvoltare de tip social.fiecărei structuri sau grup social. când o societate în care aceleaşi tehnici se află la originea creşterii productivităţii şi reprezintă deci un mijloc nou de producere a valorii. uniformizator. Trăim într-o societate a informaţiei globale: “Societatea informaţională este când o societate în care tehnicile de informare şi comunicare au devenit dominante sau foarte prezente. universal. o societate în care paradigma informaţională s-a extins la ansamblul activităţilor sociale. propriu unei societăţi de consum. comportamentelor. şi predictibilizare. sistemele mass-media au un rol fundamental iar fenomenul de masificare socială a generat în ultimele decenii o cultură de tip consumerist. când.

comportamentelor. Oxford. 5 Bauman. iar fenomenul de masificare socială se manifestă prin standardizarea şi uniformizarea stilurilor şi opţiunilor valorice ale publicului. pag. Editura Antet. Bucureşti. pag. 2003 Bauman. 336 . .mesajele promovate de canalele media sunt vizualizate şi receptate de public. Informaţie şi comunicare. Rise of The network Society.sistemele noilor media s-au dezvoltat pe baza tehnologiei informatizate din ultimele decenii. 1998. respectiv: radio. atitudinilor diverselor categorii de public. Mesajele media constituie practic realitatea socială. aceasta arată forţa simbolică a sistemelor mass-media. . Bucureşti. Ramonet. şi acceptat în mod favorabil de public. Ltd. Globalizarea şi efectele ei sociale. În ceea ce priveşte fenomenul de influenţă socială produs de massmedia distingem următoarele concluzii: . Dicţionar de Sociologie. Educaţia şi mass-media. Editura Polirom. Editura Antet. Ignacio. 1996. 63. Bucureşti. pag. apud. Ion.în societatea contemporană sistemele mass-media. 2005 193 . Editura Antet. 133. Editura Dacia. 2008. 4 Miege. Editura Doina. Bernard. 14. pag. Orice mesaj mass-media difuzat. Bloxwell Publisher. Globalizarea şi efectele sociale. Ritzer. internet au rolul de a transmite valori şi modele culturale diverselor categorii de public. 2000. Cluj-Napoca. Bucureşti. Zygmund. constituie astfel un argument în acest sens. 3 Castells. Zygmund. Editura Univers enciclopedic. Tirania comunicării. 2003. televiziune sau internet au un rol fundamental în modelarea percepţiilor. 2 1 Bibliografie Albulescu.anumit program determină receptarea şi ulterior posibila acceptare a acestuia. aceasta reprezentând în fapt baza societăţii informaţionale contemporane. 80. Ignatio. televiziune. _____________________ Ramonet. 6 Conceptul de macdonaldizare a lumii a fost folosit pentru prima dată în eseul The Macdonaldization of Society scris de G. respectiv: radio.societatea contemporană este o lume a informaţiei globale.sistemele mass-media. influenţează capacităţile şi nivelul de raţionare al persoanei. pag.. Geopolitica haosului. . Manuel. 2003. Iaşi. precum şi apartenenţa acesteia la un anumit segment de public divers din societate. . Bucureşti.

1998 Ramonet. Giovani. Editura Humanitas. Iaşi. 2001 Ramonet. Bucureşti. Tirania comunicării. Paul. 1997 McQuail. Marshall. Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă. 2001 Miege. Manuel. Bucureşti. Bucureşti. Geopolitica haosului. 2001 Levinson. Editura Polirom. Imbecilizarea prin televiziune şi postgândirea. Bucureşti.Castells. 2006 194 . Bucureşti. Editura Incitatus. Dennis. 2002 Sartori. Paris. Marshall McLuhan în era digitală. La galaxie Internet. Editura Nemira. Mass-media şi mediul invizibil. Bucureşti. Bernard. Editura Doina. Homo Videns. Sven. Informaţie şi comunicare. Ignacio. Editura Antet. 2008 McLuhan. Fayard. Windhall. Editura comunicare. Ignatio.

Eugen Remus FŐLDVARI Universitatea din Oradea Abstract By their altitude. fagete) cu cea est-europeană (de stepă şi silvostepă cu stejar pedunculat) şi cea sud-estică. There are also leared large forest areas. aceasta se află plasată în zona de dezvoltare a stepei. garniţă etc. deforestation – defrişare. perioada contemporană inregiatrează “fenomene” de lichidare a suprafeţelor întinse de pădure cu toate consecinţele actuale si următoare. Face parte din acel complex geografic alături de climă. Dacă în trecut suprafeţele ocupate cu vegetaţie forestieră erau substanţial mai mari decât cele de astăzi. aflată la confluenţa mai multor tipuri. Prin poziţia pe latitudine a României. aceasta aflându-se la interferenţa vegetaţiei vest-europene (gorunete. there occurred an important process of natural reforestation due to the abandonment of large agricultural areas (pastures and meadows).). ape. termofilă (paduri de stejar. Key words: reforestation – reîmpadurire. şi vegetaţia are o evoluţie asemănătoare. the Western Hills are typical deciduous forests. contribuţia sa în modificarea aspectelor reliefului fiind hotărâtoare în cele mai multe cazuri. vetre de asezări etc. relief. prin specificul său este o componentă esenţială a peisajelor geografice. stejar brumăriu. cer. La fel ca şi clima. Se constată la nivelul Dealurilor de Vest ample procese de alunecări de teren atât la nivelul terenurilor agricole cât si a celor destinate altor obiective precum căi de comunicaţie. The reforestation causes the cease of some erosion processes on slope. soluri. swamp transformation –înmlăştiniri Vegetaţia.Aspecte actuale ale vegetaţiei existente în dealurile de vest cuprinse între Crişul Repede şi Crişul Negru Drd. 195 . Lately. but also swamps occur in some meadow areas (the transformation of meadows into swamps). silvostepei şi stejăretelor.

cele mai multe. 196 . unde vegetaţia prezintă o mult mai mare diferenţiere pe orizontală sub influenţa mai directă a componentelor climatice externe. La nivelul pădurii. Stejarul( Qercus robur) este de altfel caracteristic exclusiv zonei dealurilor. Pădurea contribuie cel mai mult la protejarea versanţilor atât prin intermediul rădăcinilor cât şi prin procesul de încetinire a scurgerii bruşte a apei provenită din precipitaţii. aspect important în condiţiile în care aproape jumătate din materialul erodat în zona temperată se datorează tipului de eroziune amintit mai sus. În acest caz se înregistrează inversiuni de vegetaţie pe versanţii mai reci. Acest proces contribuie la diminuarea riscului declanşării unor inundaţii şi a eroziunii liniare. atât sub forma unor păduri compacte cât şi în combinaţie cu stejarul şi carpenul (Carpenus betulus). până la 23% din cantitatea de precipitaţii de valoare medie. gorunete. eroziunea areolară este aproape imperceptibilă. în cazul ploilor. frecvente mai ales în vestul ţării (stejarete. doar pe alocuri adauganduse: plopul tremurator. pot determina iniţierea unor alunecări de teren. arborii fiind cei care reţin. Specific Dealurilor Crişene este etajul pădurii de foioase(Fig.Flora tarii noastre cuprinde 3339 specii. fagul putând forma singur. în cea mai mare parte masive de padure întinse. mesteacanul. fagul (Fagus silvatica) având totuşi o specificitate la nivelul zonelor de relief cu înăltimi de peste 500m. Pădurilor de fag le este puţin caracteristic aspectul de mozaic. Pe lângă aspectele semnalate anterior. 1) Etajul făgetelor înregistrează o prezenţa insulară la nivelul acestora. zonele împădurite cu arbori de vârstă înaintată ce au un coronament bogat şi poziţionat la nivelul unor pante cu înclinări accentuate pe un strat de sol cu grosimi relativ mari. 539 hibrizi şi 184 specii subspontane. influenţat de condiţiile locale. în funcţie de specie. aninul negru (Alnus glutinosa). Acestea se pot manifesta uneori brusc mai ales atunci când solul este supraumectat perioadă care coincide cu o activitate seismică sau cu un alt stimul extern sub forma unei explozii ce provine de la o oarecare activitate antropică. făgete) Tipurile de vegetaţie au rol deosebit prin prezenţa s-au absenţa acesteia în declanşarea sau încetarea proceselor ce au loc la nivelul terenurilor. Celalalt volum de apă rezultat este reţinut de litieră pentru ca apoi să între treptat în sol sau să se scurgă. aproximativ 40% având origine euroasiatică.

anume exploatarea sa ca lemn de foc. şi a poziţionării la altitudini de aproximativ 500 m a plantaţiilor. ulmul (Ulmus procera). Castanul comestibil. pe Valea Râului. pe fondul temperaturilor foarte mari. acesta fiind alcătuit dintr-un strat superficial se sol. Ceica s-a uscat. Com. părul pădureţ (Pirus piraster) Reprezentativ pentru acest subetaj este stejarul pedunculat (Quercus robur) şi cerul (Quercus cerris). Nu întâmplător a fost introdus în acest areal. ajung într-un amestec destul de mare cu teiul (Tilia ordata). de amintit distrugerea câtorva hectare de conifere prin incendiere accidentală. în unele zile de pâna la 400C. introdusă artificial în perioada contemporană. o suprafaţă de aproximativ 10 hectare de plantaţie de pin din zona localităţii Corbeşti. Nu în toate cazurile introducerea acestor specii a reprezentat şi un succes. Un fenomen paradoxal. rezistenţa sa în condiţii de umiditate şi presiune facându-l căutat în zonele cu exploatări miniere. mult sub limita inferioară a pădurilor de conifere. rezultat tot din lipsa altor posibilităţi se înregistrează aici. Căderea economică a zonei Dobreşti. Mai predomină pe suprafeţe relativ reduse şi gorunul(Quercus petraea) de origine central-europeană. mai umbroase decît cele de fag. desfiintarea exploatării miniere de la Dobreşti ne mai solicitând lemnul de castan în acest scop. mărul padureţ (Malus silvestris). Ramânând tot la zona de mai sus. depărtarea destul de mare de oricare centru industrial precum şi lipsa altor posibilităţi financiare au dus la căutarea acestestor păduri de un numar foarte mare de locuitori din zonă în perioada de toamna imediat dupa coacerea fructelor. frasinul (Fraxinus excelsior). paltinul (Acer platanoides). carpenul (Carpenus betulus). Astfel. originar din zona mediteraneană a fost introdus cu rezultate bune. Valoarea sa economică rezidă şi din valorificarea fructelor. din necesităţi economice. versantul cu expozitie vestica fiind în cea mai mare parte stâncos. sub forma plantaţiilor de pin si molid (Picea excelsa) precum şi castan comestibil. La ora actuală este cel mai important aport adus de aceasta specie. 197 . In acest caz a contribuit la fenomenul amintit şi substratul pe care a fost amplasată plantaţia. Un element important în cadrul vegetaţiei este acela al vegeţatiei azonale. reuşind să se aclimatizeze rapid în zona pădurii Dobreştilor.Pădurile de stejar. în vara anului 2000.

mohorul (Setaria glauca). sângerul (Cornus sanguinea).Pe alocuri mai este prezent mesteacănul. plante cu flori precum: fraga de câmp (Fragaria viridis) sau lacrimioarele (Galium aparine). drobul (Cytisus leucotrichus). vişin. feriga (Dryopterix filix mas). păr. vinariţa (Asperula odorata).socul roşu (Sambacus racemosa) porumbarul (Prunus spinosa). salba ryioasă(Evonimus verrucosa). Deşi restrânsă mult în urma exploatării neraţionale. porumb. păiuşca (Agrostis tenuis). rogozul (Carex pilosa). iarba fiarelor (Cynanchum vincentoxium). iar dintre speciile pomicole prun. nuc etc. cornul (Cornus mas). urzica moartă galbenă (Lamium galeobdolon). dar şi datorită lipsei unor măsuri de întreţinere a acestor pajisti. măr. păducelul(Crategus monogina) Stratul ierbos specific pajiştilor naturale. coada şoricelului (Achilleamilefolium). floarea paştelui (Anemone nemorosa). trifoi. În culturile agricole predomină unele specii de buruieni cum sunt: volbura (Convolvulus arvensis). loboda (Chenopodium album). 198 . călinul (Viburnum apulus). mărul pădureţ. laptele câinelui (Euphorbia amygdaloides). este deosebit de variat. secară. salcia. Plantele de cultură întălnite sunt reprezentate de: grâu. lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). ogsiga (Brachipidium silvaticum). horstia (luzula nemorosa). mai frecvent întâlnindu-se: alunul (Corylus avelana). datorată unor cauze naturale precum: flora de valoare scazută. murul (Rubus hirtus). costreiul (Echinocloua crus-gali). pădurea continuă să rămână un element important al peisajului natural al României în general şi al Dealurilor Crişene în special. lipitoarea (Asperula taurina). condiţii pedogeomorfologice. pieptănăriţa (Cynosorus cristatus).cartof. pălămida (Cirsium arvense). firuţei de pădure (Poa nemoralis). ciocul berzei (Geranium robertianum). Compoziţia floristică a pajiştilor este destul de slabă. drobiţa (Genista tinctoria). amintind prezenţa: cucutei (Galium schultestii). ovăz. cireş. firuţei de livadă (Poa pratensis). măceşul (Rosa canina). socul (Sambacus nigra). Arbuştii sunt bine reprezentaţi.

ravenelor şi organismelor torenţiale cu efecte negative în evoluţia versanţilor.org. desţeleniri etc. a fost încetinită sau chiar oprită(fig.1 . ravinări. contribuie la oprirea proceselor de eroziune existente la nivelul versantilor. Speciile care s-au reinstalat au fost influenţate şi de lipsa unor lucrări de amenajare. Blocarea canalelor de scurgere. păşunile au fost invadate de vegetaţie reprezentată de arbuşti. înmlăştinirile. 2) Pe lângă aspectul de reîmpădurire. din multe puncte de vedere aceasta a fost benefică. şovarul etc În cea mai mare parte.Dealurile dintre Crişul Repede şi Crişul Negru. Părăsirea păşunilor sau schimbarea destinaţiei acestora a dus la un proces accentuat de reîmpădurire.Fig. au favorizat instalarea vegetatiei azonale prin plantele iubitoare de apă: trestia. vegetaţia lemnosă instalată recent. setul Corine Land Cover 2000 Utilizarea defectuoasă a terenurilor din ultimii ani a determinat instalarea la nivelul acestora a unor fenomene de eroziune sub diferite aspecte: alunecări de teren. pe fondul neutilizării lor în ultimii ani. 199 . ogaşelor. (fig. murul.geo-sptial. Sub aspectul vegetaţiei. păducelul. Harta vegetaţiei Sursa: www. 3). sângerul etc. Lipsa vegetaţiei lemnoase de la nivelul versanţilor. papura. jneapănul. Eroziunea regresivă inregistrată în evoluţia rigolelor. brusturele. pipirigul. a determinat instalarea unor sisteme de ravene. folosiţi pentru terenurile arabile. prăbuşiri etc. instalarea organismelor torenţiale. suprapuse peste fostele şanţuri despărţitoare a parcelelor de teren. drenaj. Amintim aici măceşul. stagnarea apei timp mai indelungat în anumite zone.

Practic sute de hectare de terenuri agricole cu diferite destinaţii au fost acoperite de vegetaţie lemnoasă de diferite tipuri după cum am amintit mai sus. Uneori declanşarea unor alunecări de teren de mai mică sau de mai mare amploare este încetinită s-au chiar oprită definitiv sau parţial de 200 . Fig. Chiar dacă nu în toate cazurile greutatea cu care aceştia apasă asupra solului si rocii sunt benefice. Acest fenomen a contribiut la scoaterea din circuitul agricol a mari suprafeţe de teren. Acestea vor putea fi redate agriculturii doar prin lucrări de mare amploare a căror costuri vor fi pe masură. în cele mai multe cazuri aceştia stabilizează o serie de terenuri aflate pe versanţii cu pantă accentuată. 2 Proces de reîmpădurirea păşunilor (Loc. Rapa) Un rol deosebit în păstrarea echilibrului versantilor îl au copacii cu vârstă înaintată. 3 Incetinirea eroziunii regresive de către vegetaţia proaspăt instalată (loc.Reîmpădurirea păşunilor şi în multe cazuri a terenurilor agricole se înregistrează pe fondul depărtării masive a populaţiei de sectorul primar reprezentat în acest caz de agricultură. Holod) Fig.

5). Evidenţiem în acest sens cazul alunecării de teren declanşată pe raza localităţii Mierlău a carei evoluţie este încetinită până în prezent de către un număr de câtiva fagi cu varsta estimată la aproximativ 80 de ani. au suferit modificări importante în ultimele decenii în ce priveşte gradul de acoperire cu vegetatie. 4 Stabilizarea frunţii alunecării de catre copacii cu vȃrsta inaintată Luncile râurilor . S-au reinstalat pe suprafata lor plantele adaptate zonelor umede precum salcia. sau de cele ale râurilor mai mici precum Holod(fig. Hidişel. pipirigul. 4) Fig. papura. 6). Topa(fig. Prezenta lor precum şi lipsa unor lucrări de drenaj.catre copacii batrâni. arinul. 5 Lunca împadurită a Văii Holodului 201 .Cârpeşti Mici. (fig. fie că este vorba de luncile celor două Crişuri: Negru si Repede. au dus la înmlăştinirea suprafeţei luncilor în măsură importantă. Fig. plopul. La ora actuală ele au aspectul unor adevarate zăvoaie. trestia.

reîmpădurirea luncilor este o pierdere. 4 Lunca împadurită a Văii Topa Chiar dacă pentru agricultură. Ed. Crişul Repede.V. Posea Aurora (1977).Fig. (1996). Ed.. Tehnică.. Judetul Bihor. fondurile de vânătoare sunt favorizate. înmulţirea naturală a diferitelor specii contribuind la scăderea costurilor de populare si exploatare. Bucureşti 202 . Măhăra Gh.R. Dealurile şi câmpiile României.O. (1972). V. Câmpia Crişurilor. În aceste conditii. Q. raţe sălbatice dar şi mistreţi şi vulpi... Bucureşti Mihăilescu. Bucureşti Zaruba.. potârnichi. Ed. Pop. Gr. Stiinţifică. Bucureşti Berindei. Academiei R. I. Bibliografie Berindei I.S. pentru diferite specii de animale este un câştig.O.(1974). Mencl. ţara Beiuşului. Alunecările de teren şi stabilitatea lor.. Amintim în acest sens stabilirea şi înmulţirea unor importante efective de fazani.

the main responsibility of a teacher is work for their intellectual development incorporating their needs (care and understanding).Cea de-a doua implică angajarea părinţilor şi a altora din comunitate în educarea tinerei generaţii. These are a set of obligations particularly hard. multe din problemele individului tind să devină din ce în ce mai mult. society.Pentru a beneficia de o gamă largă de cunoştinţe profesionale şi o expertiză existentă în şcoală. profesorii au anumite îndatoriri şi sarcini dincolo de instruirea curentă a elevilor. The effects of extensive transformations taking place in the dynamics of the social causes of this change in attitude. Se are în vedere faptul că fiecare copil are un fond propriu ereditar şi că dezvoltarea lui are loc în condiţiile specifice de mediu. probleme ale societăţii. ceea ce contribuie în mod important la calitatea şcolii şi a învăţării elevilor. Key words: family. În acelaşi timp. education.Dar munca de educaţie trece dincolo de graniţele fiecărei clase către nişte comunităţi mai largi de învăţare. In an attempt to work energetically and creatively with students and their families. Tineri. O meserie. în special problemele cu caracter prospectiv.Una implică particitarea la eforturile colaborative de a îmbunătăţi eficienţa şcolii. faţă de care acesta depune efort continuu de adaptare.Educaţie. many of the individual issues tend to become increasingly more. Efectele extinse ale transformarilor care au loc in dinamica socială determină această schimbare de atitudine. Simona IONESCU Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. se înscriu ca probleme ale formării personalităţii individului. problems of society. problemele majore ale societăţii. 203 . formarea şi dezvoltarea în concordanţă cu liniile proprii de dezvoltare ale acestuia devin deziderate cu tendinţa de accentuare permanentă. teachers Educaţia este în mod obişnuit privită ca organizarea zilnică a unor lecţii şi a prevederilor pentru experienţele de învăţare. Airinei”-Bucureşti Abstract For today's society. Pentru societatea de astăzi. Sunt două zone largi de responsabilitate.profesorul de matematică Prof. Respectarea individualităţii elevului.

Cercetarile psihologice evidenţiază necesitatea de a cerceta copilul în dependenţă cu condiţiile în interiorul cărora se desăvârşeşte procesul de maturizare. în ansamblu. prin care mica fiinţă asimilează experienţa social şi istorică. condiţiile de mediu în care se dezvoltă şi acţiunile educative exercitate asupra sa. în investigaţie. conform căreia evoluţia copilului este urmărită în succesiunea anilor. Studiile transversale permit aprecierea gradului de dezvoltare prezent la anumiţi copii prin raportarea la dezvoltarea copiilor cu care se găseşte în situaţii identice.a procesului de socializare. sub aspectul caracteristicilor sale de personalitate. pe două linii de evoluţie : . ca o consecinţă a dependenţei individului de mediul în care se dezvoltă. astfel. înlesneste în acelaşi timp trecerea de la un criteriu constatativ. precum şi a metodei longitudinale. neinformării sau a capriciilor în alegerea profesiunii. prin care se pot face sondaje asupra aspectelor caracteristice ale anumitor categorii de copii sau cu privire la anumite procese psihice. 204 . Necesitatea de a înţelege copilul în ansamblul personalităţii sale impune. a datelor obţinute prin investigaţii profunde şi formularea unor concluzii fundamentate pe aprecierea obiectivă a tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea copilului. Copilul şi mediul său alcătuiesc o unitate dinamică în interiorul cărora se desăvârşeşte procesul de maturizare. de structurare specifică a caracteristicilor de personalitate. Cunoaşterea elevului se realizează prin intermediul procesului de învăţământ. Paralel cu metoda longitudinală se poate folosi şi metoda investigaţiei transversale. un punct de vedere sintetic şi dinamic. Elevul este considerat. adoptarea unui punct de vedere funcţional. dogmatic şi statistic la unul formativ dinamic şi interpretativ.Se adoptă. . ca fiind rezultatul interacţiunii dintre fondul său ereditar. O cunoastere corectă a elevului în vederea înţelegerii lui şi a organizării unei acţiuni de conducere implică o prelucrare. şcoală reprezentând pentru elevi un cadru de viaţă şi de muncă în care formele de solicitare condiţionează exprimarea unor aptitudini sau moduri de conduită dintre cele mai variate. copilul fiind privit în interdependenţa factorilor care alcătuiesc personalitatea sau prin caracteristicile vieţii sale.Preocupările de identificare şi cultivare a specificului individual al copilului sunt justificate şi de prezenţa ştiinţei în acţiunea de orientare şcolară şi profesională care contribuie la înlăturarea întâmplării.a procesului de individualizare.

îndrumă elevul să aibă aşteptări realiste de la viaţă. olimpiade) astfel încât aceste calităţi ale elevului să fie valorificate .matematica creează o disciplină a muncii. situaţia familială. profesorul sfătuieşte părinţii în legătură cu măsurile care se impun pentru remedierea situaţiei elevului . evoluţia lui şi atitudinea sa faţă de matematică.În cazul în care sesizează un slab interes din partea elevului sau a familiei faţă de matematică. Dacă această lipsă de interes este urmată de insucces şcolar.El atrage atenţia familiei în cazul în 205 . căutând să afle cât mai multe despre mediul social din care provine. Profesorul de matematică trebuie să plece de la ideea că toţi elevii pot învăţa.cunoştinţele matematice au o mare importanţă pentru viaţă în general. a curajului de a lua decizii etc. În ceea ce priveşte legătura profesorului de matematică cu familia şi comunitatea : profesorul este conştient de importanţa familiei în susţinerea şi încurajarea elevului pentru învăţarea matematicii. interesele. ci presupune şi dezvoltarea unui stil de muncă intelectuală.Pune în evidenţă rolul matematicii ca instrument şi fundament pentru alte discipline şi importanţa ei în viaţa de zi cu zi. dar nu întotdeauna învăţarea este un lucru uşor sau pe care elevul îl face cu plăcere. obiceiurile şi alţi factori care ar putea influenţa randamentul şcolar al copilului. a imaginaţiei.Rolul profesorului este acela de a construi punşi între ceea ce ştiu elevii şi ceea ce pot face.În acest scop ţine o legătură strânsă cu familia elevului. Profesorul informează familia despre rezultatele elevului. a capacităţilor de analiză şi sinteză. meditaţii. dezvoltarea raţionamentului. fiind o piatră de temelie în sistemul de cunoştinţe generale al fiecărui om şi totodată constituie o cerinţă de bază pentru finalizarea studiilor gimnaziale . particularităţile de comportament.Activitatea profesorului de matematică nu se reduce la asimilarea de cunoştinţe sau formarea de capacităţi cognitive la elevi.Profesorul de matematică trebuie să pună in evidenţă multiplele avantaje care se obţin prin studierea matematicii : . Profesorul descoperă elevii cu aptitudini deosebite pentru matematică şi implică familia în încurajarea lor pentru a participa la diferite activităţi (cercuri. profesorul intervine încercând să-i lămurească pe aceştia de beneficiile pe termen lung ale învăţării matematicii cum ar fi : ordonarea gândirii. consultaţii. .El încearcă să-şi facă din familie un partener cu care să colaboreze pentru a-l face să îndrăgească şi să înveţe matematica. dezvoltă logica şi flexibilitatea în gândire. a perspicacităţii.

În al doilea rând. iar şcolile uneori subminează potenţialul familiei de a contribui la dezvoltarea intelectuală a copiilor. şi solicită sprijinul acesteia în organizarea unor activităţi . Schimbarea de structură a familiei în societatea noastră creează noi provocări pentru că sunt acum mai mulţi tineri cu un singur părinte.Efectele culturii.Profesorul informează comunitatea locală despre rezultatele elevilor la concursurile şcolare.Profesorii trebuie să dezvolte abilităţi şi modalităţi de înţelegere pentru a evita aceste capcane tipice şi depun o activitate pentru a genera relaţii de colaborare între şcoală şi familie.care elevul absentează nemotivat.În încercarea de a lucra energic şi creativ cu familiile în interesul dezvoltării elevilor. comportamentul şi gândirea familiilor poate fi opusă şcolii. Există totuşi trei circumstanţe complică acest parteneriat : . afecţiunea şi devotamentul pentru fiecare dintre părţi fiind contrazise de cealaltă. Astfel.Unii părinţi nu au încredere în valorile şcolii. crearea unui parteneriat cămin –şcoală a devenit din ce în ce mai dificilă pentru profesori şi părinţi.Elevii sunt prinşi la mijloc. interesele părinţilor şi ale elevilor sunt uneori divergente.Totuşi. limbajului şi educaţiei părinţilor. Profesorii împreună cu părinţii participă la educarea tinerilor. nevoile şi idealurile comunităţii în care trăieţte. când se confruntă cu un conflict de neevitat. . .În al treilea rând. venitul şi aspiraţiile influenţează pe fiecare elev. În cea mai bună dintre lumi. profesorii capabili dobândesc o cunoaştere şi o înţelegere a vieţii fiecărui elev dincolo de şcoală. 206 . profesorul trebuie să aibă în vedere cu precădere interesul elevului şi scopurile şcolii. .Profesorul rămâne în permanentă legătură cu interesele. .Profesorii urmăresc cu atenţie aceste efecte şi îşi croiesc practica didactică adecvat pentru a creşte progresul elevilor.Mai întâi. participări la sesiuni de comunicări etc. cu părinţi care lucrează amândoi şi cu părinţi cu venituri insuficiente. elevii sunt diferiţi prin gradul şi tipul de sprijin pe care îl primesc acasă pentru activitatea lor şcolară. profesorii şi părinţii sunt parteneri care se sprijină reciproc în educarea tinerilor. în multe comunităţi. nu ştie să înveţe sau nu îşi face temele şi îi evidenţiază pe aceia care se remarcă prin rezultate deosebite . solicitând profesorilor să analizeze cum să îşi îndeplinească obligaţiile atât faţă de elevi cât şi faţă de părinţii acestora.

Ed.Iaşi. Romiţă.. Polirom. Ghidul tânărului professor . 1996 Iucu.Responsabilitatea principală a unui profesor este faţă de dezvoltarea intelectuală a tinerilor noştri. Managementul clasei de elevi. Misiunea distinctă a profesorului este să promoveze învăţarea. incluzând şi nevoia de a fi îndrumaţi şi a unei persoane adulte plină de grijă şi înţelegere. Acestea sunt un set de obligaţii deosebit de greu de îndeplinit.A.. 2006 Stan. S.Spiru Haret... scopurile largi. Ed.A.. 2003 Dragu. Andrei. Bucuresti.. A.Ed. Pe de altă parte. Ovidius. umane ale educaţiei nu admit specializare îngustă.Pe de o parte. Didactică şi Pedagogică. Ed. 207 . A. R. Constanţa. Bibliografie Dragu. nici prin rol să servească drept înlocuitor de părinţi sau asistent social. profesorii nu sunt pregătiţi nici prin instruire. o sarcină complexă în ea însăşi.L.1997. B. Cristea. Structura personalităţii profesorului. dar el trebuie să aibă în vedere o paletă largă de nevoi ale elevilor. Psihologie şi pedagogie şcolară.

obtaining a PhD as a result of publishing. îl poate avea asupra managementului educaţiei doctorale. Cristina-Georgiana VOICU Universitatea .Tendinţe actuale în educaţia doctorală. Prin formarea profesională a doctoranzilor. For the PhD candidates’ professional formation. performance. universities test diverse forms of doctoral education (research doctoral education.Alexandru Ioan Cuza”.). şi implicit mai predispus la contracararea riscului prin instrumente regulatorii de tot felul.factor de accelerare a performanţei în învăţământul superior Dr.diverse financing formulas. Iaşi Abstract More than ever public’s eyes are on doctoral education as it is the object of analysis in universities and for those in charge of educational policies. un rezultat important va fi cresterea semnificativă a capacităţii de valorificare a cunoaşterii ştiintifice din universităţi. Key words: excellence. Alţii. cu standarde ridicate de calitate şi cu grijă la aspectele de comparabilitate internaţională ca fiind formula potivită pentru a servi nevoilor societăţii cunoaşterii. As traditional doctoral education is contested. delimitată în timp. professional doctoral education. new assessment ways or cooperation forms. cu secvenţe controlate riguros pe perioada derulării. Complexitatea şi interdependenţa problemelor cu care ne confruntăm astăzi cer de la sine în întregul proces educaţional şi în special în componenţa lui de cercetare pregătirea de viitori specialişti (cercetători şi policy makers) care să poată lucra în medii 208 . mai ales în componenta sa de cercetare. fapt ce va determina sustenabilitatea sistemului de învăţămînt superior şi cercetare. etc. industrial doctoral education. and this would determine the sustainability of the university system. consideră conturarea doctoratului ca o experienţă profesională structurată. an important result would be the significant increase of the capacity to capitalise scientific knowledge in universities. scientific authorship Educaţia doctorală Unii teoreticieni ai domeniului atrag atenţia asupra impactului pe care un mediu de politici educaţionale tot mai conştient la risc. majoritari..

prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţămîntului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare – UEFISCSU.. depus şi cîştigat la prima competiţie de proiecte finanţate prin Fondul Social European. În acest context se impune o analiză de fond a rolului universităţilor în 209 . pentru a servi mai bine nevoile societăţii cunoaşterii de astăzi şi pentru a fi în acord cu noile cerinţe de pe piaţa muncii. parteneri potriviţi. doctoratul îşi caută la acest moment formule optime de organizare. Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – CNCSIS şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior – CNFIS. testarea şi implementarea unei metodologii care să asigure evaluarea internaţională a calităţii cercetării în universităţi. Exemple de proiecte doctorale Proiectul strategic “Doctoratul in Scoli de Excelenta – Evaluarea calităţii cercetării în universităţi şi creşterea vizibilităţii prin publicare stiinţifică” are drept obiectiv general elaborarea. să analizeze şi să rezolve eficient problemele sociale.culturale diferite. dar şi international. economice şi politice dintr-o perspectivă transnaţională. Existenţa unei pieţe globale de talente. de a valorifica acumulările cognitive în scopul dezvoltării societăţii şi economiei bazate predominant pe cunoştinte. Evoluţia naturală spre societatea bazată pe cunoaştere impune o noua viziune asupra formării deprinderilor noastre de a achiziţiona şi manipula cunoştinţele. modalităţi de finanţare eficiente. conţinuturi adecvate. Proiectul a fost pregătit. La nivel european. de către Ministerul Educaţiei. nevoia de colaborare în această lume globală determină în ultima perioadă atitudini tot mai dispuse la negocieri. alături de alte patru mari proiecte destinate îmbunătăţirii sistemului universitar românesc. susţinerea şcolilor de excelenţă precum şi creşterea capacităţii de publicare ştiinţifică la nivel instituţional şi individual cu impact asupra calităţii programelor doctorale. etc. la găsirea de puncte de consens şi mai puţin de divergenţă în ceea ce priveşte sensul de dezvoltare al studiilor doctorale Se conturează tot mai clar atitudini consensuale asupra direcţiilor de evoluţie a studiilor doctorale începând cu redefinirea conceptului de studii doctorale şi terminând cu aspectele formale ca: cine acordă titlul. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. cine şi cum se confirmă calitatea de absolvent. medii de desfăşurare propice. să se adapteze eficient la noile contexte. Cercetării şi Inovării.

sunt chemate să dezvolte programe de cercetare ştiinţifică orientate spre noi direcţii şi priorităţi în ştiinţă. în care cele trei funcţii sunt realizate simultan cu eficienţă şi utilitate mai mare sau mai redusă. Actualmente universităţile europene angajează în medie 34% din numărul total al cercetătorilor din Europa (Germania – 26%. Spania – 55%. datorită poziţiei lor dominante în domeniul cercetării. educaţiei şi inovaţiei cheia dezvoltării unei economii şi a unei societăţi bazată pe cunoaştere. Ştiinţa şi educaţia se impun ca factori determinanţi pentru economiile avansate şi inovaţiile tehnologice generatoare de progres şi bunăstare. a rolului cercetării ştiinţifice si inovării. reprezintă unul din pilonii esenţiali ai dezvoltării socioeconomice. universităţile trebuie să facă faţă unei competiţii din ce în ce mai dure la nivel internaţional. Funcţia de formare a resurselor umane a fost extinsă cu funcţia de cercetare ştiinţifică şi funcţia de servicii publice.formarea viitorilor producători şi utilizatori de cunoştinţe. Universităţile. în domeniul cercetării. fiind astăzi plasată cu rol definitoriu în societatea cunoaşterii. Conceptul de universitate a evoluat continuu în strânsa corelaţie cu evoluţia societăţii şi a economiei. Universitatea care se prefigurează pentru acest mileniu va fi cu certitudine o instituţie inovativă. fiind parte componentă a progresului ştiinţei şi culturii şi beneficiind în acelaşi timp de progresele ştiinţei şi tehnologiei. Creşterea capacităţii inovative. Grecia – 70%). prin specificul funcţiilor asumate în societate. competiţia cu alte instituţii de cercetare şi necesitatea implementării de mecanisme de transfer tehnologic şi de transfer de cunoştinţe rapide şi eficiente. Universităţile au în consecinţă un rol major în competiţia internaţională – se asteaptă ca importante soluţii în depăşirea discrepanţelor dintre SUA. produse şi tehnologii în mediul economic reprezintă unul dintre factorii determinanţi ai menirii socio-economice a universităţilor. Odata cu internaţionalizarea educaţiei şi cercetării. avansată dinamic în evoluţia societăţii şi economiei. prin impactul asupra dezvoltării cunoaşterii şi a resurselor umane pentru o economie în esenţă cognitivă. să gestioneze colective de cercetare şi şcoli de excelenţă. asigurând creşterile economice competitive în contextul globalizării. Universităţile deţin. Cercetarea ştiinţifică în universităţi. valorificarea capacităţii creatoare a profesorilor şi a studenţilor prin transferul de cunoştinte. cu puternice valenţe creative. la această competiţie adăugându-se. la nivelul acestora derulându-se 80% din cercetarea fundamentală la nivel european. Japonia şi Europa să plece de aici fie că este 210 .

resursele umane implicate în cercetare şi atractivitatea carierei de cercetător. testarea şi implementarea unei metodologii de evaluare internaţională. Universităţile care au reuşit să transforme cercetarea ştiinţifică într-o componentă fundamentală sunt încadrate în categoria universităţilor de cercetare. cercetarea ştiinţifică reprezentând un factor important în atragerea de resurse financiare şi materiale. Obiectivul general al proiectului este elaborarea. creşte nivelul de atractivitate pentru absolvenţii de liceu. factorilor de decizie responsabili cu elaborarea politicilor pentru învăţământul superior. a rezultatelor şi impactului acestora asupra dezvoltării cunoaşterii şi dezvoltării socio-economice în asigurarea prestigiului şi atractivităţii universităţilor va creşte. dar şi pentru sectoarele socio-economice. prestigiul şi rolul lor social şi economic în comunitatea din care fac parte. testarea şi implementarea unei metodologii care să asigure evaluarea internaţională a calităţii cercetării în universităţi. Cercetarea ştiinţifică face parte din misiunea universităţii. universităţile europene trebuie să găsească soluţii pentru depăşirea efectelor negative ale discrepanţelor majore existente deja între Europa. Dezvoltarea. a calităţii cercetării ştiinţifice în 211 . pe domenii. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice în universitate creşte sursele de finanţare.vorba despre cercetare ştiinţifică fundamentală. cel putin a marilor universităţi. Pentru a putea fi competitive la nivel internaţional. Rolul cercetărilor ştiinţifice. fie că este vorba despre dezvoltare economică sustenabilă. cu un nivel de atractivitate ridicat şi un prestigiu deosebit pentru comunitatea academică. constituind complementaritatea necesară procesului de învăţare. SUA şi Japonia: resurse financiare şi tipuri de finanţare a cercetării. cercetării ştiinţifice şi sistemului de doctorat şi doctoranzilor care se află în etapa publicării primelor rezultate ştiinţifice. timp şi spatiu. O reală reformă în învăţământul superior presupune o regândire a rolului şi a comportamentului organizaţional al universităţilor în societatea bazată pe cunoaştere care operează cu dimensiuni semantice noi pentru conceptele de cunoştinţe. Proiectul se adresează personalului din universităţi implicat în organizarea studiilor doctorale şi a cercetării ştiinţifice. precum şi creşterea capacităţii de publicare ştiinţifică la nivel instituţional şi individual. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: 1. relaţia universităţilor cu mediul economic. susţinerea şcolilor de excelenţă.

). Se doreşte crearea platformei REP (Romanian Editorial Portal). ScienceDirect. Dezvoltarea şi testarea cadrului metodologic pentru implementarea unui program de excelenţă în universităţile din România. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii din Învăţământul Superior (ARACIS). 212 . pentru a publica în reviste ştiinţifice din fluxul principal de cunoaştere. fapt ce va determina sustenabilitatea sistemului de învăţământ superior şi cercetare prin formarea resurselor umane pentru dezvoltarea societăţii cunoaşterii în România. Prin formarea profesională a doctoranzilor. 3. UNESCO – European Centre for Higher Education (UNESCO-CEPES) . pe domenii. 2. Un model de excelenţă pentru finanţarea unor programe strategice. platforma compatibilă cu platforme de prestigiu internaţional (SpringerLink. 4. Rezultatele proiectului sunt următoarele: Clasamente ale performanţei cercetării ştiinţifice din universităţi.000 tineri cercetători doctoranzi. cu impact asupra vizibilităţii ştiinţifice. Întarirea capacităţii editoriale a unui grup de 30 de publicaţii româneşti pentru a intra în fluxul principal de cunoaştere prin indexarea în baze de date scientometrice. Se are în vedere elaborarea unui model care. împreună cu CNCSIS şi CNFIS. Se are în vedere propunerea unui model de finanţare care să susţină performanţa. etc. Dezvoltarea capacităţii de autorat ştiinţific a peste 1. Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR). pe baza performanţei universităţilor şi a unui proiect strategic instituţional pe termen lung. Academia Română (AR).• • • • • universităţile româneşti. Training pe autorat ştiinţific. să permită unor universităţi din România plasarea în topul 500 al celor mai performante universităţi. Creşterea capacităţii de autorat ştiinţific se va realiza prin sesiuni generale şi specifice de training. Parteneri instituţionali ai proiectului: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare – UEFISCSU – Coordonator. un rezultat important va fi creşterea semnificativă a capacităţii de valorificare a cunoaşterii ştiinţifice din universităţi. Platforma editorială “Romanian Editorial Platform” – REP ce va găzdui minimum 400 de reviste. Creşterea numărului de reviste româneşti din fluxul principal de cunoaştere.

(2008). Bound. in. P. (2007). European Journal of Education 42. “Implementing Bologna: Lesson Learning and ongoing Challenges for post 2010”. C. National Bureau of Economic Research Working Paper. S.uk/assets/York/documents/ourwork/rese arch/redefining_the_doctorate. Brooks. B. Kehm. Doctoranzii contribuie la diseminarea cunoaşterii prin colaborare şi crearea de reţele tematice cu alţi cercetatori în cadrul sistemului de cercetare din universităţi. E. Burkhardt.L.heacademy. Washington. J. The Development of Doctoral Students: Phases of Challenge and Support.nber. Berlin: EUA Publications. (2008). C. (2009). ASHE Higher Education Report 34. Gardner.pdf. San Francisco: Josey-Bass. http://www. Learning Accountability from Bologna: A Higher Education Policy Primer. and Neher. S. “Accountability.. Assessment and Doctoral Education: recommendations for moving forward”. “Redefining the Doctorate”. “The International Max Planck Research Schools for Molecular Biology and Neurosciences in Göttingen (Germany) as Examples for Joint Doctoral Training by a German University and its Non-university Partners”. Walsh and Turner. S.1: 27-34.3: 351-362. “Quo Vadis Doctoral Education? New European Approaches in the Context of Global Changes”.. “Internationalization of U. Bologna Handbook – 10. Higher Education in Europe 33. Park.3: 307-319. The Higher Education Academy. D.org/papers/w14792. 213 .M.K. Doctorate Education”. June 2008. http://www. R. L. Colaborarea în domeniul cercetării ştiintifice a unui număr mare de utilizatori la nivel naţional va fi realizată prin intermediul platformei informatice de “Knowledge Sharing”.ac. (2009). European Journal of Education 42. (2008). (2007).S. Bibliografie Adelman. (2009).care vor aborda cazuri concrete de prelucrare a datelor în vederea alcătuirii unui articol ştiintific de înaltă ţinută. Wilson. DC: Institute for Higher Education Policy. and Heiland.

grup) reprezintă. Aceasta este un grup relativ omogen ca vârstă şi ca nivel de pregătire şcolară. p.Al. Cuza”. contributing to the formulation of hypotheses. I. structura clasei de liceu (numărul şi calitatea membrilor care o compun). reunit să lucreze după aceeaşi programă şi cu acelaşi 28 Paul Popescu Neveanu. evidenţiind: principalele sarcini instructiv-formative ce îi revin fiecărui elev în parte. conform unei definiţii mai vechi. calitatea resurselor umane (profesori şi elevi). de inspiraţie marxistă. Key words: role. unitatea de analiză este clasa şcolară. o categorie socială caracterizată prin acelaşi raport faţă de mijloacele de producţie din sistemul şcolar28. documentation. student-student and studentteacher interactions În acest articol. and semi-directive interviews.. school norm. Analiza de liceu este efectuată prin prisma structurilor şi proceselor care o caracterizează. human resource quality (teachers and students). Universitatea . Iaşi Abstract The unit of analysis in this article is the student group as part of a larger organization which is the school. high-school classroom structure (the number and quality of the members that make it up).clasa de elevi. 117. classis . the exigencies related to the completion of the tasks included in the official documents. 1972. Clasa şcolară (lat. The high-school analysis is done from the angle of the structures and processes which characterize it. ca parte a organizaţiei mai largi care este şcoala.Analiza structural-sistemică a clasei de elevi Drd. dar şi clasei în ansamblul ei. This study has been carried out based on participative observation. exigenţele referitoare la realizarea sarcinilor înscrise în documentele oficiale. emphasizing: the main formative-instructional tasks that are assigned each student and the group as a whole. 214 . Editura Albatros. Dicţionar de psihologie. and data analysis has been done through thematic analysis which has a heuristic value. Maria ALEXANDRESCU Şcoala Doctorală. student group.

în departamentul Seine-Saint-Denis (SSD) unde a fost realizată o mare parte din interviuri există o mare concentrare de imigranţi. Sociologia educaţiei. hinduşi) şi atei. deşi au un capital economic redus. Adrian Neculau. p. budişti. Interviul semi-directiv a fost realizat pe două eşantioane. Grupuri de adolescenţi. Un prim aspect care iese în evidenţă de la primul contact cu clasa de elevi îl constituie numărul şi calitatea membrilor care o compun30. de ea se interesează doar sora sau prietenul. iar cât priveşte un alt elev. Prima cuprinde o parte dintre familii care. 29 215 . 1977. iar restul. în clasele intervievaţilor din Franţa. 30 Eugen David. sprijinul familial este minim (în cazul unei eleve. iar cealaltă categorie de familii se împarte în trei grupe: una reprezentată de 3 elevi. comparativ cu clasele din România. Adela Ştefania David. totuşi au un rol activ în ceea ce priveşte şcolarizarea copiilor lor (se întâlneşte la 3 elevi). economică). ci doar de unul dintre aceştia. Clasa de elevi poate fi caracterizată ca grup instituţional (pentru că se prezintă ca o organizaţie socială. de alte religii (iudaici. Editura Didactică şţi pedagogică. juridică. iar în ceea ce priveşte cea de-a treia grupă. Primul eşantion cuprinde 12 elevi din România (9 elevi din clasa populară şi 3 elevi din clasa mijlocie) şi al doilea eşantion cuprinde 6 elevi români emigraţi împreună cu familiile în Franţa (4 din clasa mijlocie şi 2 din clasa populară). 169. ortodocşi şi protestanţi). clasele cuprind elevi imigranţi de diferite naţionalităţi. grup formal (pentru că este organizată după regulamente şi programe stabilite din exterior şi pe care elevii trebuie să le respecte) şi grup de lucru29 (pentru că sarcina clasei şcolare este să instruiască şi să permită pătrunderea marilor dimensiuni ale educaţiei necesare formării profesionale şi pregătirii pentru viaţă). Bucureşti. Psihomedia. în special de mamă. La grupul de familii din România se disting două caracteristici. Sibiu. islamici. cea mai mare parte sunt creştini (catolici. 33. în care rolul activ în şcolarizarea elevilor nu este îndeplinit de ambii părinţi. unde rolul este îndeplinit de bunică. Din lectura interviurilor celor două eşantioane de elevi se evidenţiază că: în eşantionul din Franţa.învăţător sau profesori. o a doua grupă (tot 3 elevi). p. părinţii lui ajung la şcoală doar când sunt solicitaţi sau când „au nevoie de adeverinţe de elev”). în care majoritatea sunt de confesiune ortodoxă (excepţie făcând unele clase). Familiile din clasa mijlocie sunt reprezentate de 3 elevi ai căror părinţi ocupă profesii relativ sigure în învăţământ şi se implică în viaţa lor şcolară. 2008.

J. Elevii români intervievaţi observă la câţiva dintre colegii lor că nuşi îndeplinesc sarcinile şcolare: „o parte dintre elevi sunt vulgari. minţindu-şi părinţii că lucrează la referate pentru şcoală”. Realizarea eficientă a sarcinilor şcolare este condiţionată de coordonarea raţională şi distribuţia conştientă a rolurilor membrilor clasei de 31 32 Dumitru Popovici. .fiecare caută să pară altceva decât este şi încearcă să imite persoanele pe care le văd la televizor”. Sociologia educaţiei.. Aşadar. vin în stare de ebrietate la ore..cit. Al doilea aspect al analizei clasei priveşte relaţiile dintre elevi. 216 .16. 33 Adrian Neculau. p. această atracţie putând fi mai intensă sau mai puţin intensă32. Moreno propune spontaneitatea ca explicaţie a atracţiei între indivizi. nu au respect faţă de cadrele didactice sau alte persoane” şi „fac doar ce le convine”. Elevii intervievaţi din România descriu relaţiile dintre ei astfel:. dar facilitează şi adaptarea acestora la mediu.. J. p.L. p.cit.. elevii din România observă la unii dintre colegii lor că nu-şi îndeplinesc sarcinile şcolare. Relaţiile la nivelul clasei de elevi se manifestă la două niveluri care se întrepătrund: cel al relaţiilor dintre profesor şi elev şi cel al relaţiilor dintre elevi. Moreno apud Adrian Neculau. părinţii unor colegi lasă o libertate exagerată copiilor. mai ales în situaţiile în care mediul înconjurător oferă prilej apariţiei sentimentului de frustrare33. intervievaţii din ambele ţări sunt de acord ca uniforma şcolară să fie reintrodusă în şcoală. Indivizii îşi apară mai viguros poziţiile când se ştiu în grup.ca fiind bune”. L. „vorbesc pe Messenger. în Franta cele mai multe conflicte apar în şcolile publice între imigranţi. grupul nu numai că asigură solidaritatea membrilor. 273. 2003. Solidaritatea membrilor este exprimată de sprijinul mutual pe care îl aşteaptă cu toţii de la grup. op. se adresează într-un mod necuviincios profesorilor”. Relaţiile dintre ei sunt descrise ca relativ bune. Institutul European. Prieteniile se leagă mai uşor când există interese comune legate de preocupări asemănătoare. Iaşi. 12. op. părinţii nu sunt confidenţii elevilor.lucru foarte cunoscut în Franţa. Comunicarea dintre elevi este dependentă de poziţiile ocupate de aceştia în structura clasei31. apar tot felul de rivalităţi între cartiere şi între sate pe care încearcă să le rezolve la şcoală. „conflictele dintre elevi sunt generate de lipsa de educaţie din familie. devin mai siguri pe ei în relaţiile cu exteriorul.

Adela Ştefania David.Diaconu apud Eugen David. Adela Ştefania David. obligativitatea unui set comun de sarcini 34 35 Eugen David. România ar putea lua exemplul Franţei unde există uniforme de vară şi de iarnă. iniţial nu există nicio bază formală pentru o diferenţiere de status în cadrul clasei şcolare.. în cazul unor colegi. 36 Ibidem 217 . 171. p. op.cit. 170. Elevii clasei îşi îndeplinesc rolurile nu numai pentru motivaţia lor pentru învăţare. Referitor la părinţii colegilor. de la alte şcoli din cartier sau altor membri din familia lărgită apropiaţi de vârsta. aceştia din urmă preferând să-şi încredinţeze problemele intime prietenilor din şcoală. p. cumpărându-le haine de firmă. nu se implică în viaţa lor şcolară şi că. În prezent. aceasta se caracterizează prin patru trăsături primare: egalizarea statusurilor prin vârsta şi originea socială familială. op. marginalizând pe cei care nu au”. negativ (este respins de majoritatea elevilor) sau mixt (atunci când este simpatizat de unii colegi. elevii din România şi cei din Franţa consideră că părinţii colegilor lor le lasă copiilor o libertate exagerată. mai mult. După Parsons. este preferat. în unele şcoli de prestigiu elevii recunosc impactul pozitiv al uniformelor şcolare asupra personalităţii lor. În privinţa purtării uniformei şcolare. se poate observa chiar un abandon din partea părinţilor. intervievaţii din ambele ţări şi din majoritatea categoriilor identificate în această cercetare sunt de acord ca aceasta să fie reintrodusă în şcoala. Copiii sunt scutiţi de stresul de a se hotărî zilnic cu ce să se îmbrace şi sunt feriţi de tentaţia de a purta o ţinută indecentă. În general. dar şi în regulamente şcolare care precizează aşteptările legate de comportamentul elevilor în şcoală35. dar şi a resurselor materiale existente34. M.. Aşteptările privind rolul de elev sunt standardizate pe cicluri şi niveluri de învăţământ şi sunt prevăzute în diferite standarde de performanţă şcolară care însoţesc curricularele. în timp ce. Acest status poate fi predominant pozitiv (când majoritatea colegilor săi îl preferă pentru diferite activităţi comune).cit. Principala diferenţiere care se dezvoltă treptat este performanţa. Părinţii nu sunt confidenţii elevilor. ci şi în funcţie de statusurile reale percepute pe care le ocupă în clasă la un moment dat36. pentru altele. deoarece unii dintre părinţi le fac copiilor mofturile. pentru anumite tipuri de activităţi. dar şi respins de alţii sau atunci când. Prin lipsa uniformelor din şcoală se creează o ierarhizare a elevilor în funcţie de resursele financiare. în afară de sex. este respins).elevi.

(nediferenţiat). numărul elevilor a scăzut la nivel naţional cu 1. 42 Dumitru Sandu. 46. Situaţia a început să se degradeze însă după anul 2004.3. 41 http://www. polarizarea între elevi (iniţial în situaţie de egalitate) şi procesul relativ sistematic de evaluare a performanţelor37. ci şi al pierderii interesului pentru participarea la educaţie. Clasa este alcătuită din 30-35 de elevi. În România. Bucureşti. Iaşi. cât şi în Franţa clasele sunt alcătuite din 30-35 de copii. clasa şcolară cuprinde 15 elevi. În ultimii 20 de ani. datelor de la ComisiaNaţională de Statistică (perioada 1989-1993 ) şi de la Institutul Naţional de Statistică (1995-2007). Scăderea generală a efectivelor de elevi nu este doar rezultatul scăderii demografice. Braşov. Învăţământul românesc azi. şi un număr de 70 de cadre didactice.ro. În România se află clase omogene în învăţământul privat şi în cel public (există libertate în studierea confesiunii de care aparţine elevul) şi clase eterogene sunt în judeţele în care există mai multe comunităţi de imigranţi42 (Timiş. în Elveţia. 37 218 . p. faţă de 37 de elevi la un cadru didactic în 198938. cu un număr de 1458 de elevi şi 90 de cadre didactice40. Mahler Fred.827 în anii 2007-200839. p. Polirom. după 1989.compusnews. 38 Adrian Miroiu (coord. creşterea efectivelor de personal didactic a îmbunătăţit situaţia din învăţământul liceal: în anul 1996 existau doar 15 elevi la un cadru didactic. trad. nr. în schimb. datelor de la Departamentul de Statistică al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi (200920101). Iaşi. Tolcott Parsons.).689 de elevi în anii 1990-1991 la 788. Cultură şi experienţă de migraţie în satele româneşti în Revista „Sociologie Românească”. 2004. Concluzii În Franţa există clase omogene în învăţământul privat (şcoli confesionale) şi clase eterogene în învăţământul public. Efectivul de elevi la nivel liceal a scăzut de la 995. Hunedoara. 1977. 39 Cf. volumul II. şi anume 1948. Atât în România.consultat la data de 22 mai 2011. Editura Didactică şi Pedagogică. Ilfov şi Constanţa) . fiind urmat de Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi“. 125. Polirom. Rola Mahler. Arad. 1998. Clasa şcolară ca sistem social în Sociologia educaţiei şi învăţământului. În anul şcolar 20092010. 40 Cf.6 milioane41. Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” avea cel mai mare număr de elevi dintre liceele ieşene.

219 . Iaşi. Sociologia educaţiei şi învăţământului. Sibiu. Editura Didactică şi Pedagogică. Iaşi. Bucureşti. Institutul European. părinţii unor colegi lasă o libertate exagerată copiilor. nr. Mahler Fred. Iaşi. trad. 1977. 2008. 1972. volumul II. Editura Didactică şi Pedagogică. 1977. Bucureşti. Bibliografie David Eugen. Cultură şi experienţă de migraţie în satele româneşti în Revista „Sociologie Românească”. părinţii nu sunt confidenţii elevilor.3.compusnews. Sociologia educaţiei.). Neveanu Paul Popescu. Polirom. Bucureşti.ro. David Adela Ştefania. Învăţământul românesc azi.consultat la data de 22 mai 2011. intervievaţii din ambele ţări sunt de acord ca uniforma şcolară să fie reintrodusă în şcoală.Elevii din România observă la unii dintre colegii lor că nu-şi îndeplinesc sarcinile şcolare. Neculau Adrian. 1998. 2004. Rola Mahler. Sandu Dumitru. Psihomedia. Miroiu Adrian (coord. Sociologia educaţiei. Editura Albatros. http://www. Popovici Dumitru. Grupuri de adolescenţi. 2003. Dicţionar de psihologie. Polirom.

Orizontul local are o extensie mai mare decât orizontul imediat şi orizontul apropiat. . La clasa a IV-a. Limita exterioară a orizontului local ar putea să fie situată la 40 – 50 km distanţă de un privitor situat în centru. schools. reform. elevul devine un participant activ la propria sa formare. prin care sunt selectate şi analizate anumite elemente. învăţământ primar Şcoala cu clasele I-VIII „Dr Constantin Angelescu”. Orizontul local se poate observa în mai multe moduri. în care orizontul local reprezintă doar un cadru exterior. îşi propune ca învăţarea acestei discipline şcolare să pornească de la orizontul local. methods. teaching methodology Prin utilizarea unor activităţi de investigaţie a orizontului local.Geografia orizontului local în curriculumul de geografie Drd. Acestea sunt: . iar prima metodă de abordarea a fenomenelor geografice o reprezinte observarea realităţii obiective.observarea dirijată prin care observatorul analizează un anumit element din realitatea obiectivă. so the teacher must find new paths. rapid changes occurred in education from the learning environment to efficient learning techniques and intellectual work. Constanţa Abstract The information sources for children are various. As in other areas. Key words: national curriculum. Orizontul local se desfăşoară până la limita de vizibilitate.observarea selectivă. Paradigma programei arată că învăţarea geografiei trebuie să pornească de la elementele observate direct. noua programă de geografie.observarea spontană. . Daniela MATEI Prof. they are drawn into the education act as participants active and interested in environmental awareness in general and in particular the local horizon. 220 . „Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă”.

observarea exploratorie. Orizontul local poate să cuprindă un spaţiu care să acopere una sau mai multe regiuni. Caracteristicile geografice ale unor spaţii. toponimia orizontului local. diferă foarte mult. Există posibilitatea ca o anumită întindere care formează un orizont local să cuprindă una sau mai multe unităţi sau părţi din unităţi învecinate. orizontul local păstrează o parte din caracteristicile regiunii. Activitatea principală este bazată pe realizarea unor schiţe de hartă. Sub raportul diversităţii caracteristicilor geografice. de la orizontul local la regiunea în care se află situat acesta. procesele actuale din orizontul local. analiza şi măsurarea unor elemente situate pe teren. În această etapă are loc colectarea unor date geografice prin observarea. În cercetările de geografie umană se utilizează: chestionare. Alegerea temei este urmată apoi de evaluarea resurselor materiale. Există suprafeţe în care se evidenţiază întinderile de ape. Tematica poate să fie extrem de vastă. Pentru enumerarea unor caracteristici ale orizontului local este necesară amplasarea corectă a acestuia într-o anumită regiune geografică. structura demografică a localităţii natale.. stabilirea unui minim de materiale necesare cercetării în cabinet şi pe teren. modificarea stărilor de vreme. din cauza modificării stării vremii. Există de asemenea localităţi relativ mari situate la contactul dintre două sau trei unităţi regionale. Există următoarea taxonomie orizontul imediat – orizontul apropiat – orizontul local – regiune. elemente de degradare a mediului înconjurător. Acestea sunt: evoluţia învelişului vegetal. ce au menirea de a completa observarea directă. elemente de etnografie şi geografie culturală. Aspectul se schimbă de la un moment la altul al anului. aspectul vegetaţiei sau forme de relief. iar alegerea unui element de investigaţie presupune o decizie importantă. umane şi de timp necesare pentru realizarea ei. organizarea colectivului. Pot exista şi alte metode (înregistrări video. cercetări asupra reţelei hidrografice. interviuri. pe măsurarea unor parametri cantitativi şi notarea lor. prezentate pe scurt în cele ce urmează. evoluţia unor elemente de relief. Acestea se referă la: precizarea intervalului de timp în care urmează să se desfăşoare investigaţie. transformări ale activităţilor economice. 221 . Există o serie de teme. Regiunea este o sinteză a unor caracteristici aflate în continuitate teritorială. reportofon). studii de caz. evoluţia perimetrului construit. transformarea peisajului geografic.

în cazul râurilor: debitul. prăbuşirile.în cazul lacurilor: suprafaţa. elementele climatice şi îndeosebi la regionarea topoclimatică. fenomene de colmatare şi acumulări pe versanţii sau în albie. raportul dintre componentele hidrografice staţionare şi relieful de subsidenţă sau de luncă. variaţia de nivel în cursul unui an. alunecările de teren. direcţia lor de scurgere. oscilaţiile accidentale. apele de adâncime Geografia orizontului local studiază vegetaţia şi a fauna. În contextul orizontului apropiat şi local.Cercetarea de teren trebuie să identifice şi să localizeze tipurile genetice de relief. Caracterizarea climatică a orizontului local şi apropiat se poate baza pe interpretarea unor date provenite de l staţiile meteorologice. . aşezările omeneşti şi activităţile economice. Pentru un teritoriu relativ restrâns ca întindere. structura pe grupe de vârstă a populaţiei. Investigarea acestor elemente se poate realiza într-un mod specific pentru fiecare unitate a hidrosferei: . Aceste „procese actuale” sunt: eroziunea torenţială. oscilaţiile de nivel. izvoare. ravenare. sporul natural şi evoluţia lui. etajarea vegetaţiei în raport cu modificarea altitudinii reliefului. Un deosebit interes în cercetarea orizontului local îl are evidenţierea unor procese care au loc la suprafaţa reliefului. structura profesională.în cazul apelor subterane-pânza freatică. ne interesează următoarele elemente: numărul de locuitori. eroziunea areolară. adâncimea. . repartiţia teritorială a locuitorilor. mişcarea migratorie. evoluţia numerică a populaţiei. Componentele antropice analizate vizate sunt: populaţia. un element de interes îl constituie felul în care are loc deplasarea populaţiei în alte localităţi. fenomenele de pluviodenudare. În cazul orizontului apropiat şi local. formele pe care le au şi sistemul de agenţi şi procese care acţionează pentru formarea lor. permanenţa acestui fenomen şi influenţa deplasărilor migratorii asupra structurii populaţiei din localităţile respective. acumularea deluvială. 222 . tasarea. modul de abordare a populaţiei diferă faţă de felul în care aceasta constituie subiect pentru regiuni mai întinse sau pentru teritoriul ţării. În cercetările de teren pot fi identificate anumite legături între fenomenele naturale observate: grosimea şi permanenţa stratului de zăpadă şi forma de relief în care este situat. modelarea albiei majore sub influenţa oscilaţiilor de debit ale râului principal. mineralizaţia. Ansamblul de particularităţi pe care îl introduce orizontul local în cadrul elementelor climatice generale se referă la factorii genetici. În orizontul local există anumite elemente ale hidrografiei specifice unui anumit teritoriu.

2002. Proiect pentru învăţământul rural. Ed Polirom.). 1997. Concluzii Cercetarea orizontului local trebuie să aibă ca scop şi realizarea unor hărţi cu diferite conţinuturi. 1970. Bucuresşti Cerghit.Activităţile economice pot fi tratate pentru evidenţierea caracteristicilor fondului funciar. Psihopedagogie. Pedagogie. Harta de bază provine dintr-o hartă anterioară. Editura Aramis. Sisteme de instruire alternative şi complementare. 1998. 2007. Bibliografie Bouillerce B. Bucureşti Cucos C. În anumite situaţii. Ed Polirom. de unde au fost selecţionate o serie de elemente invariante şi reprezentative (reţeaua hidrografică. creşterea animalelor.carthlink. Cum să dezvoltăm cretivitatea. Ed Polirom. 1996. EDP. cu un caracter mai complex. denumită hartă de bază. 1983. Ed Polirom. activităţile de transport şi de turism. EDP. Iaşi Carothers Lisa. Pedagogie. pot fi chiar suprapuse. Iaşi Mândruţ O. Perfectionarea lecţiei în şcoala modernă. Iaşi Cucoş C. pentru a crea alte hărţi. principalelor culturi agricole. Iaşi Cucoş C. 2002. I. Bucureşti 223 . ramurile şi centrele industriale principale. Acestea pot fi construite pornind de la o hartă cu un anumit grad de generalitate. Pornind de la această hartă. coord. 2002. pot fi realizate o serie de hărţi speciale care pot fi ulterior comparate. Ice breakers on line. Orizontul local în învăţarea geografiei.net Cerghit I. Didactica magna. home. Carre E. Bucureşti Comenius J A. localităţile etc.

Filmul este construit pe două planuri şi ca de obicei într-un film marca Hollywood jumătate este forţă brută. Convins ca Hollywood-ul nu şi-a luat doctoratul în matematici am făcut câteva investigaţii. autorul romanelor poliţiste pline de originalitate. film ce se dovedește şi un joc al minţii din moment ce veșnicul inamic al detectivului Holmes este genialul şi diabolicul matematician profesorul James Moriarty. după care s-a inspirat scenaristul filmului. weapons and explosions. O secvenţă inedită îi prezintă pe cei doi protagonişti ai filmului stând de vorbă în faţa unei imense table plină cu formule matematice. Bucureşti Abstract: The article analyzes the link between mathematics and be held on the reopening film Sherlock Holmes: A Game of Shadows.Matematică şi film Prof. Pascal's triangle and Fibonacci numbers .Profesorul Moriarty: Sunteţi sigur ca doriţi să jucăm acest joc? Sherlock Holmes: Mi-e frică că vă v-a aduce pierzania. 224 . născută din inteligenţa lui Sir Arthur Conan Doyle.. Motivul jocului de şah ca joc al vieţii şi al morţii este minunat şi oferă motive de răzbunare. Cătălin NIŢICĂ Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”. The film is built on two levels and as usual in a Hollywood movie half is brute force. Key words: mathematics. arme şi explozii." În decembrie 2011 a apărut filmul Sherlock Holmes: Jocul Umbrelor. fil. Dar nu e cazul aici să vă povestesc tot filmul ci doar câteva secvenţe pe care le-am observat şi care mi s-au părut de remarcat. Dar cealaltă jumătate este luptă intelectuală. mystery. director adj. intrigă şi ingeniozitate în dezvoltarea acţiunii. a film that turns the mind game since the eternal enemy of Detective Holmes is brilliant and evil mathematician Professor James Moriarty.

Pe parcursul filmului aceste ecuaţii vor dezvălui planurile malefice ale lui Moriarty. se poate întreba oricare dintre spectatori? Sunt ele scrise doar de formă sau au un fond ştiinţific? Răspunsul este lesne de dat deoarece acolo sunt câteva dintre studiile matematice din anii 1890 dar nu numai. Unul dintre elementele cheie de pe tablă este codul secret pe care protagonistul filmului îl foloseşte pentru a lua legătura cu acoliţii săi precum şi pentru a cripta informaţiile despre propriul imperiu mondial. Să aruncăm o privire mai atentă asupra tablei şi vom recunoaşte elementele de matematică ce sunt menţionate de-a lungul scenariului: ecuaţiile diferenţiale ale unui laser elaborat în zilele noastre se află alături de p-codul numerelor Fibonacci. personajul negativ îşi construiește mesajul cu literele luate dintr-o carte.1 1 1 1 2 1 1 3 3 1 1 4 6 4 1 1 5 10 10 5 1 Ce formule fundamentale sunt scrise pe acea tablă. o formulă de codificare şi un cifru. Tot mesajul se transforma într-un şir de numere de 225 . de linie şi numărul caracterului în alfabet. Acest cod se inspira din obsesia lui Moriarty pentru triunghiul coeficienților binomiali al lui Pascal. ecuaţiile ciocnirii a două corpuri. Pentru codificarea informaţiilor. cartea de Horticultură din biroul sau. din diverse locuri. de problema celor n-puncte materiale ce se atrag după legile lui Newton. Fiecărei litere a mesajului îi vor corespunde trei numere de câte două cifre: numărul de pagina. singularitatea Painleve. Codul are trei elemente: o cheie publica . intersecţiile homoclinice ale lui Poincaré.

1) + Fp(i . caracterele 4. Holmes a observat întâi notele despre triunghiul lui Pascal şi numerele lui Fibonacci scrise pe tabla din biroul lui Moriarty. care l-au condus la 226 . Pentru p = 0. Codul descris mai sus este folosit pentru ambele codificări. Mai precis.. "Şirul din carte" devine: 23 10 10 05 03 20 23 17 04 18 33 12. fiecare număr cu două cifre este determinat de poziţiile numerelor Fibonacci care au suma numărul dat în reprezentarea minimală. se obţin puterile lui 2 (se aduna de-a lungul liniilor orizontale în triunghiul lui Pascal).. De exemplu. singura diferenţă fiind cheia publică. Moriarty codifică acest şir utilizând triunghiul lui Pascal. pentru fiecare întreg N. Holmes a observat o mică diferenţă în conferinţele lui Moriarty. cu x < Fp(n — p). care adunate dau 23.1). exista o reprezentare unica de forma N = Fp(n) + x. Odată ales p. i > p + 1. pentru a codifica numărul 23 cu numere 3-Fibonacci. Mesajul mai necesită şi o cheie publică. secvența cărţii. 3.Fibonacci de pe poziţiile 4 şi 9 sunt 4 şi 19.. Moriarty transforma şirul din carte într-un nou şir de numere.p . = Fp(p +1) = 1.. observăm că numerele 3. iar pentru p = 1 se obţine şirul Fibonacci uzual (se aduna de-a lungul primei diagonale în triunghiul lui Pascal). Pentru un mesaj adresat asociaţilor săi. şi 20 din linia 17 a paginii. codificat. "şirul din carte" devine: 0409 07 07 05 03 0109 0409 0308 04 0408 0610 0207. Folosind aceasta regula. Să presupunem că prima linie a mesajului secret este transformata într-un şir de numere din carte alegând litere din pagina 23 a cărţii: din linia 10 a paginii. şi codifică informaţia despre imperiul său în carnetul roşu. Pentru fiecare număr natural p se poate construi o secvenţă de p-numere Fibonacci notate Fp Fp(i) = Fp(i . 18. Fp(1) = Fp (2) = . Considerând poziţiile reprezentării minimale. De exemplu. Acestea se obţin prin adunarea numerelor de-a lungul diagonalei p în triunghiul lui Pascal.câte două cifre. prin schimbarea unei variabile. 5. Deci codul pentru numărul 23 este 0409. Mai târziu. Acest număr înteg este inclus în conferinţa lui Moriarty la un moment cheie. Moriarty le transmite acestora cheia publică care este numărul Fibonacci folosit pentru codificarea mesajului. 33 şi 12. caracterele 10. Moriarty face două feluri de codificări: El codifică mesajele pe care le transmite asociaţilor lui când acordă autografe. să presupunem că cheia publică este p = 3. Şirul de numere 3-Fibonacci este 1 2 3 4 5 7 10 14 19 26 36 50.

' 'Alvin' sequels kick off holiday season". Kevin (23 November 2010). lată câteva din secretele acestui film de aventuri. "Sherlock Holmes: A Game of Shadows (2011)". deosebit de captivant şi inedit. 227 . Los Angeles Times. British Board of Film Classification. şi mai târziu. "Movie Projector: 'Sherlock. "Noomi Rapace to play Sim the Gypsy in ‘Sherlock Holmes 2′".ideea că un număr întreg este transmis asociaţilor în timpul conferinţelor. Melrose. Retrieved 16 December 2011. Inteligenţa deosebita a lui Holmes rezolvă restul misterului. Holmes înţelege că numărul întreg este un număr p-Fibonacci. Kaufman. IGN. Fritz. Alain Gorilely şi Derek Moutlon. "Sherlock Holmes: A Game of Shadows Preview". Retrieved 28 November 2010. Retrieved 1 December 2011. Retrieved 15 December 2011. Tribune Company. Rotten Tomatoes. Tilly. El deduce că manualul de horticultură din biroul lui Moriarty serveşte ca cifru. Spin Off Online. Le mulţumim pentru inspiraţie şi pentru contribuţia lor la promovarea matematicii şi sper ca aceste lămuriri să deschidă ochii minţii celor ce vor vedea sau revedea filmul. Chris (22 February 2011). Retrieved 9 March 2011. bazat pe faptul că floarea din biroul lui Moriarty este pe moarte. Bibliografie Oxford Student Journall (Mar2012) Siam News (Apr2012) "Sherlock Holmes: A Game of Shadows (12A)". Cei care au ajutat producătorul şi regizorul acestui film cu suportul matematic nu sunt decât doi prestigioşi profesori de matematică de la Centrul de matematici aplicate colaborative al Universităţii Oxford. Sherlock Holmes: A Game of Shadows Box Office Mojo. Ben (15 December 2011). Amy.

SECŢIUNEA : STUDII CULTURALE ŞI LITERATURĂ CULTURAL STUDIES AND LITERATURE 228 .

not necessarily a positive one. was chosen in recognition of Henry Kissinger's contribution to a new understanding of world politics. Democracy was initially conceived as a concept – and. 2011) 44 Aristotle." In Collected Works of John Stuart Mill. one of the most important we know today.4] for further details (http://plato. p. Legitimacy and the Equilibrium under Doubt Modern „Christian” Democracy faced with the cultural and political challenges of the Muslim world Conf. It was inspired by the title of Kissinger's doctoral thesis of 1954: „Peace. as the abilities of “the many and the poor”.) [p.before becoming a form of government and decision making in See Tom Christiano and his essay Democracy.Democracy. one may add. Introduction: motivation and main concepts Any discussion in connection with democracy is bound to take us back several millennia. Book VI) was rather suspicious with reference to this topic. retrieved on June 27. X. equilibrium. aristocracy and even oligarchy on the grounds that democracy tends to undermine the expertise necessary to properly governed societies”43. Plato himself (Republic. univ. and a democracy that in which the many and the poor are the rulers. Zalta (ed. Edward N. Carmen ARDELEAN Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare Universitatea Tehnică de Construcţii. legitimacy. by far. Indeed. dr.edu/archives/fall2008/entries/democracy . and various scholars are of the opinion that he considered democracy “inferior to various forms of monarchy. vol. Legitimacy. 210 43 229 . in Aristotle’s words44. cultural challenge 1. and the Equilibrium”. besides rendering the very core of the author's view. Democracy itself is one of them – though. Bucureşti Abstract: The above title. Politics: "An oligarchy is said to be that in which the few and the wealthy. The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition). modern history stands as proof of the fact that all major concepts underlying human relationships at international level need legitimacy in order to be accepted by large groups of people. to Athens and to Plato’s imagined ideal state. were generally viewed with contempt .stanford. Key words: democracy.

therefore the truth of his words should not always be taken for granted. From Locke’s idea of “consent” to Brzezinski’s “hegemony”. however. while the Russians stood for the “bad boys”. we live in a world in which only some values are shared. consecutive holders of world supremacy made good use of the power of words and concepts while they sought the top position and after. Kissinger focused on 45 Brzezinski. an advocate of the American democracy and hegemony. But modern democracy has somewhat different foundations and is loosely akin to what it meant for ancient Europe and the world. translated into Romanian as Marea dilemă: a domina sau a conduce. political or structural "exports" need to be carefully evaluated if full acceptance is at stake. in which each country supposedly knows what it can or cannot do or hope for. More to the point. come what may. This brings us to the concept of “balance”.its own right. or equilibrium.ix 230 . Generally speaking. and in which the diversity of norms and traditions makes it difficult to find common traits with global value. the USA has often played the part of the positive alternative. But Brzezinski has always been. One other concept which is considered important for the present essay is that of legitimacy. Ed Scripta. Bucuresti. p. Indeed. It has brought along a general tendency towards harmonizing political. 2005. In his study. Both democratic and authoritarian governments are seeking legitimacy as a proof of the fact that their position is accepted at local or regional level. especially in culturally sensitive geopolitical areas. The traditional dichotomy between “good” and “bad” has been a constant feature throughout the political history of mankind.military. The twofold polarity is being slowly replaced by what Brzezinski calls a “multiple political polarity” which threatens to destroy the world order as we know it. to the USA and the former USSR. later replaced by Russia – so vividly described by Brzezinski as "the two scorpions in a bottle"45 who. In other words. In modern terms. Z. in the same author’s view. political and cultural. this tradition is broken by alternative forces coming into play at all levels . economic and cultural structures and has emphasized the need for complex interrelations and regulations at world level. Nowadays. it was the fight between democracy and autocracy. nevertheless. seemingly dominated a “fragmented world” with no interconnections. economic. The Choice: Global Domination or Global Leadership. one can refer to the poles of power which have governed decisions at world level for the last two centuries – more recently.

even comparatively . with reference to a (conservative) political ideology born in awe of Roman-Catholic norms. from direct to liberal. although their strength has decreased in step with certain Christian norms being turned into commonplace political strategies. then re-discovered by the human-centered. At best.the impact of charismatic political leaders on the fragile balance of power. as noted from various sources and rendered in a personalized reading. in Europe of the first decades of the 20th century. It is. partially institutionalized Europe during the Enlightenment. based mainly on the author’s interest in the Christian specificity of democracy. conflict-aware and culture-bound society which still had no interest in “exporting" its ideals beyond borders. It was an attempt to bring the practice of Christian teachings into the pragmatic area of politics. and which later spread into Protestant and even Orthodox political circles. Our interest in the Christian touch of modern democracy has sprung from the awareness of contemporary clashes between “Western-type democracies” and countries with alternative dominant religions. Alternatively. reform seeking. 2. our intention to propose a new approach to it. however. Christian Democratic parties continue to exist throughout Europe and around the world. yet reluctant to adopt the Western (read: mainly American) lifestyle instead of their own. the present study refers to equilibrium as a major goal in today's geopolitical frame. the 231 . aiming to implement a new social and political order. The term “Christian democracy” does indeed exist. Modern democracy takes many forms. The concept itself was forgotten and put aside for many centuries. but rather leaders and political deciders together may find the right answers for the future in a better understanding of cultural diversity. from representative to participatory or even socialist – to quote only a few examples of doctrines and political projects connected with the renewal of this concept. Democracy as a “Christian” concept The Athenian democracy was a trademark of an ancient way of life carrying the specific features of a socially fragmented. in which not only world leaders alone.the characteristics of the above mentioned types of democracy. However. it is not the intended purpose of this essay to discuss .

Brzezinski’s question about whether or not the American culture is compatible with the “imperial responsibility" becomes a worrying chapter in global politics today. permissive character of essentially Christian societies is not welcome in more conservative nonChristian areas. he states.let alone autocratic China – accept to play by the rule of the libertarian free will (understood as a socio-political determinism)? And who would expect the Islam-dominated absolute monarchies of the Middle East to accept an egalitarian. Nye [2008] emphasizes America's role but follows the same coordinates in his assessment: the USA. America itself has become a multicultural. and so is tradition. The Means to Success in World Politics (Romanian translation Puterea blândă. though never embraced. multi-religious country – a tendency which sometimes comes into conflict with the constant need to expand its influence. Most political analysts today point out the military and economic factors which define existing and potential "superpowers". among which the religious specificity plays an important part. as well as to the opposition to American politics in various areas of the world. Soft Power and Higher Education. laissez aller" at social.American “soft power”46 is tolerated. http://net. 2011) 2005: 232 . Joseph S.educause. in the complex contemporary world we live in. how could some of the despotic monarchies in the Far East . no longer is "the only superpower" in a “unipolar” world which does not seem to display any potential rival and. In all cases. culture in its extended understanding (according to Hofstede) plays an important part. Nye refers to the frailty of power if it is imposed by coercion. as a consequence. Iaşi 2009). but often ignore the relevance of cultural factors.edu/ir/library/pdf/FFP0502S. So.”47 Only the possessor of what he calls a “soft power” – that is. In his book Soft Power. The invisible threads which link the members of a community and preserve a unitary identity are hard to break. In less than a century. Institutul European. largely based on the local observance of traditions and culture 47 46 Nye. Ed. Traditional. closed communities based on religious stability can hardly live in harmony with the new “religion” of consumerism and (if one were allowed to say so) with a sort of "laissez-faire. mancentered society? It often happens that the open. “world politics agenda has become like a three-dimensional chess game in which one can only win only by playing vertically as well as horizontally. Indeed.pdf (retrieved on July 14. all of a sudden. Joseph. political and cultural level.

New issues and new 233 . largely based on the Christian communities which had migrated from Europe in search of a new life. as English in the British Empire. legitimacy under the terms of this essay). especially in geographical areas in which “it is attractive to others. In the 20th century. Among the major resources which may turn any country into a "soft power".from a typical European standpoint – it is a fact that this conservative way of life influences all international relationships and any infringement of its rules is perceived as inappropriate behaviour. American leadership was mainly based on military force. being conveniently chosen as the lingua franca for communities aiming to enter the modern world. Today. or about a convergence to any extent. as imagined by American forefathers. when the United States emerged as a new country.including religion . The main difference is that. political values and on what dominated communities imagined about its culture and freedom. to say the least. the religion of Islam went deeper. Some two hundred years ago. the most complex “melting pot” in human history. Nye also includes the culture of that country. some 150 years ago. while English (the language) has had only superficial effects. but rather as the effect of new political or economic frames. while its military domination abroad is placed under question. America finds it harder to cope with deeper conceptual changes at home. from a cultural point of view. Even so.a world leader able to “shape the preference of others” can hope to gain global recognition (in other words. In search of global legitimacy In post-war Western Europe. with an increasing Muslim population at home. Yet it should be clear for all that everything related to local culture . Democracy. thus becoming a heartfelt way of life. Neither would anyone have guessed the fact that it would become a world leader or. the rise of the “four tigers" or the economic boom of non-Christian areas are never viewed according to their cultural causality.” No mention whatsoever about potential reactions of the local cultures. To a certain degree. nobody would have guessed the deep qualitative changes it would go through. Islamic tradition has had the same unifying effect in large areas from the Middle East and the Far East. into the soul and feelings of millions of people. was based on fundamental Christian morals. Good or bad . democracy became a major objective and five decades later Eastern Europe freely joined in.is held high in non-Christian areas. 3.

The Middle East conflict. with reference to what some can do for others. or to what others can benefit from some. and in so doing we should strive to expand the zone of peace and prosperity in the world which is the necessary foundation for a stable international system in which our leadership could be fruitfully exercised. democracy has become a global objective.goals set in. to the extent to which the world was known at each respective stage.asp (retrieved on July 15. Oct. as Brzezinski puts it. But in order to reach its goals.” Throughout the history of mankind. As part of the system of international relations. the same author underlines the need for cooperation with “a larger Europe” – but only for the purpose of enhancing its own global status and legitimacy: "We should be therefore supporting a larger Europe. for the time being. though controversial concept. they now require the power to adapt old concepts to new strategies .. latent or emerging conflicts. In a 2003 speech49. globalization must solve all incompatibilities and (geo)political doubts. We are living in an insecure world. “a long term strategy is needed in order to mobilise international support. 5 Brzezinski. Having reached maturity. while largely ignoring the cultural specificity of conquered communities. the “balance of power” has constantly been a fundamental. cutting deep into the 21st century after having been the major military stake throughout the second half of the 20th century was only the first spark in a growing assertion of alternative. 2011) 234 .org/transcripts/Brzezinski. quoted above. 2003. With the watchword now being globalization. As it is. democracy aspires for legitimacy and asserts its right to survive for at least another century. nonChristian cultural frames seeking world domination.or. democracy is called upon to give the right answer. Yet again. They focus on ideological differences. All empires used the military force for expansion.newamericanstrategies. Z. meant to raise the awareness of countries. the balance of power was always kept alive. 48 49 Brzezinski.”48 Yet these strategies are still seen as all-engulfing. In http://www. rather than co-operational. for the time being. globalization seems to be a yet imperfect project. In a world of unsolved. rather than alienate it. instead of taking into account cultural ones. notwithstanding the rise and fall of empires or world leaders. major political actors aspired for global legitimacy. Z. p. Speech held at the Center for American Progress. Yet.

from the Roman Empire to the empire of the British Crown. political and military dominance was founded on the widespread acknowledgement of cultural legitimacy. a capacity to match a greater-than-anticipated threat. recipients of authoritarian effects are bound to struggle to secure their own interests . J. More or less. 1981) Sheenan defines power as “an actor’s ability to impose his or her will without resistance”. Therefore. without leading to a convincing set of rules that would apply in all cases.in other words. complex as it is. for security and survival.. as Michael Sheenan points out in his book50 dedicated to this topic. Nobody is really holding the reins at that level. in all cases. And that remains the source of major conflicts around the world. any theoretical approach is still far from historical reality. 9) also mentions potential threats: “Balancing power is difficult because power defies exact measurements and states will tend to insure themselves against underestimating their opponents’ power or overestimating their own by acquiring a margin of safety. M. Michael J. Is that really all? A number of terms seem to be inextricably interconnected. p. today’s major political actors do not display any convincing proofs of cultural legitimacy. “weakness” are not constant in historical terms. 4. global legitimacy can only be achieved if cultural legitimacy is first gained. it has been interpreted in various ways. in what the balance of power is concerned. The Balance of Power. some are not satisfied with the “balance”. In agreement with other theorists (e. inequality (therefore the dichotomy between power and weakness) is a historic reality. for a long time. 8 235 . There is a logical (and historically confirmed) relationship between power – balance – prestige – authority – security and survival.” In this continuous game. By comparison. Cultural and political challenges When speaking about power. Sheenan (p. History and Theory. 1996 Sheenan. Routledge.g. whereas “prestige or authority constitute only the probability that a command will be obeyed. But the ingredients of “power" vs. 50 51 Sheenan.But. and theorists have a hard time demonstrating that the only variables that count are politics and economics In our opinion. Though being. perceived as the opposite of international anarchy. quoted above. in international terms.”51 At the other end. History (political or otherwise) gives us a number of relevant examples. Gilpin.

In contemporary times. and it is the duty of politics and politicians . but between cultures. but not least in communications) has determined an increased interaction among states sometimes thousands of miles away from each other. The threat of being overpowered has gained in importance. 14). The world is undergoing deep changes.involved in constructing the world map for the future . but rather a guerrilla type of small-scale yet highly damaging war against the Western culture. cultural resistance has been replaced by an aspiration for cultural dominance. The distribution of military power can be seen as both a cause and an effect of the above. who are. the massive development of high technologies in all areas (and last. Muslim communities are now expanding beyond any expectation. trying to raise the bid . it was all about conquering new territories and resources. Laws. political and technological changes around the world has yet to find the right answer to this question. But what are the real geopolitical threats in the world today? Common terms refer to them as conflict. in turn. Several centuries ago. In the first case.thus confirming the second case.instead looking for “preponderance” and thus undermining "the fabric of the international society of which states form a part” (p. Having slowly but surely infiltrated the greatest power of all – America – Muslims assert their culture and need legitimacy at world level. which is perceived as dangerous for their safety and survival. The decades to come will probably continue to be witness to a clash between tradition and modernity. excessive amounts of military power raise suspicion in others. we are not talking about a war between enemy armies. and those who cannot protect their culture. Today. and so are the values they strongly believed in. Terrorism is inhuman and criminal. racism or terrorism. but few actually realize that it is the more dangerous as it springs from true passion and the belief in preserving one’s right to a culture. everything is for sale. for some. all political actors are again in search of resources which can bring power – but for some. The dominating American hegemony which has led to economic. This time. stand up and protect the Christian world as we know it? The time of the Crusaders is long gone. to account for the decrease or lack of them at home.to lay the foundation of a 236 . They are not using military force in its traditional understanding. however permissive cannot alone ensure stability. Can the consumerist culture in which. or have no true culture to protect anymore are bound to lose this war.

But the world will never cease to think in terms of dominance and power – be it soft or not. starting from the assumption that the Christian foundations of modern democracy may be the cause for its inability to gain legitimacy in non-Christian geographical areas. It was built on strong beliefs which now seem to fade away and need to be replaced or regained quickly. But all these may not be enough if deep. or to awaken the sense of duty or pride. and an open “sharing of values and interests”." Culture is. modern democracy has gained legitimacy and the reputation of ensuring a certain level of equilibrium among conflicting forces. instead of making efforts to standardize them and ignore differences. 237 . the sensitive point. Good strategies may focus on asserting political values or foreign policies. innate cultural trends are not perceived and appreciated for their diversity. is fundamental. legitimacy or balance of power can only be achieved through education and the constant exercising of an open mind. instead of engaging in unrealistic battles. Nye (2006: 2) refers to culture as “the set of values and practices that create meaning for a society. Christian morals and values have not spoken their last word yet. it increases the probability of achieving desired outcomes because of the relationship of attraction and duty that its culture creates. Alternatives and choices for the next decades: by way of a conclusion The road map for tomorrow needs to be sketched as soon as possible. so as not to lose the battle forever. they may also focus on devising a whole range of means to change mentalities. The present essay was conceived as an unconventional approach to geopolitics and conflict-prone matters. the Western type of democracy has yet to discover the power of unity in cultural diversity. And cultural frustrations will continue to exist inevitably. A better understanding of concepts such as democracy. In spite of the important values that it states. indeed. Over a couple of centuries. […] When a country’s culture includes values and its policies promote values and interests that others share. Political actors today focus on finding highly complicated means to achieve their goals. as Brzezinski puts it. and so will the excesses of political correctness. on improving communication channels or inventing new technologies or warfare. 5.renewed. convincing and legitimate alternative.

Bucuresti. Our success in this changed world will depend upon developing a deeper understanding of the nature of power and the role of soft power. The Balance of Power. 2005: http://net. and political leadership often expands them beyond limits. Z. The Choice: Global Domination or Global Leadership. Oct. Michael J. and to find appropriate ways to preserve its values. according to different cultures. Routledge. We are living in an insecure world. 2005 Brzezinski. and achieving a better balance of hard and soft power in our foreign policy.asp Christiano. Democracy. And it would be wise for political deciders to find the appropriate means to spread out those elements of Western culture which have already proved their validity through centuries. T. Smart power is neither hard nor soft.org/transcripts/Brzezinski. This is the image of the world map today. It is both. 2003. Iaşi 2009) Nye. at all levels. And the gap between them seems to deepen. History and Theory. The Means to Success in World Politics (Romanian translation Puterea blândă. The following decades will give an answer to all questions regarding politics and cultures.edu/archives/fall2008/entries/democracy) Nye. Soft Power and Higher Education.edu/ir/library/pdf/FFP0502S.) (http://plato. In http://www.” Bibliography and references Brzezinski. Institutul European. Nye (2005: 4) gives a potential solution to this riddle: “Americans – and others – face an unprecedented challenge from the dark side of globalization and the privatization of war that have accompanied new technologies. Conflict and the thirst for dominance seem to be innate in our human genes. Speech held at the Center for American Progress. Soft Power. The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition).A great deal of these battles today are fought on the territory of culture. Z. Zalta (ed.pdf Sheenan.educause. Ed. Ed Scripta.stanford. Edward N. Basic Books (March 2004) – translation into Romanian: Marea dilemă: a domina sau a conduce. or human rights are understood differently. The Christian type of democracy needs to regain its role of peacemaker in today's conflicting world. Joseph. For the time being. 1996 238 . in which concepts such as social and political status. Joseph S.newamericanstrategies.

să fie o referinţă pentru ei”55. De altfel. să-i intereseze.n. asemenea unui regizor care dă în vileag anumite aspecte delicate ale unor evenimente atestate social-istoric52. Larisa Ileana CASANGIU Universitatea Ovidius Constanţa Abstract Although apparently Royal Cook Book by Princess Margareta talks about cuisine. /…/. univ. citim afirmaţia: „Radu şi cu mine am încercat. 7 239 . Bucureşti. 6 55 idem 56 ibidem. Ed. asupra faptului că „Titlul cărţii nu conţine nici o metaforă şi nici o ironie”53. recunoscând. Key-words: literariness. Royal cook book. Curtea Veche. p. written by Laura Esquivel. p.] cât mai apropiată de savoarea şi adevărul momentelor reflectate în volum. Carte regală de bucate. totodată. in our opinion. contrastive study.Literaritate şi intertext în Cartea regală de bucate a Principesei Margareta a României Lect. au devenit personaje literare).56 Chiar dacă aparent reţetele culinare sunt distinct prezentate de portretele nobiliare ale personalităţilor care le preferă sau generează (personalităţi care. intertextuality. un cititor 52 53 În genul „Orice asemănare cu fapte sau personaje cunoscute este întâmplătoare” Principesa Margareta a României.dr. adică exact năzuinţe de scriitor beletristic şi nu de bucătar dornic să-i fie gustate deliciile. p. 5 54 ibidem. autoarea îşi exprimă speranţa „ca volumul să le placă. ca ea să devină preferata multor mii de români”. că această carte „este un fel diferit de a cunoaşte Familiile Regale ale lumii”54. the portraits of public figures evoked here give belletristic aspect and put it together with the book Like Water for Chocolate. 2010. să-i amuze. Deşi ne previne. textualizate. să dăm cărţii o formă literară [s. la urmă. să-i informeze pe oameni. în spiritul textualismului.

chiar dacă prepararea acestora solicită adesea un rafinament artistic). ci văzută ca pe o universalie a oricărei scrieri). dar obiect al personajului. calitatea nobiliară presupune „sânge albastru” atestat de arbore genealogic şi. Poetica postmodernismului (trad. în cartea regală există un joc al „convenţiilor realismului literar şi cu acelea ale facticităţii jurnalistice: textul este acompaniat de fotografii ale autorului şi ale subiectului. Comentariul foloseşte aceste fotografii pentru a ne face pe noi. p. pare să fie anulată orice reminiscenţă paseistă. cu hidromel. 59 Linda Hutcheon. prin trăsături dintre cele mai actuale. dar nu de toate bucatele!”60… Ca şi în documentarul „Moarte la Cannes". relaţia dintre fapt istoric şi eveniment ca experienţă. iar pe de altă parte. metaficţiunea istoriografică. cititorii. fragmentarismul (aparent) al cărţii se constituie într-una dintre cele mai frecvente trăsături estetice ale postmodernismului. 2002. Dan Popescu). putem afirma despre volumul la care ne referim: „Cartea aceasta o fi ea de bucate. 17 58 57 240 . Bucureşti. Trecutul este şi el valorizat contradictoriu: pe de o parte. Ed. În plus. Univers. 13 60 Radu Anton Roman. de incursiunea în timp. p. 1998. vinuri şi obiceiuri româneşti. alături însă de alte elemente uşor reperabile în cartea regală: autoreferenţialitatea (decurgând din apelul la mise en abîme). detaliu individualizator. Bucureşti. conştienţi de aşteptările noastre în ce priveşte interpretarea naraţiunii şi a imaginilor. între gusturile cultivate de convenţiile literaturii populare şi cele ale literaturii elitelor (Aflăm cu stupoare că înaltele feţe regale nu se hrănesc. Ed. Paideia. Bucate. paradoxul/contradicţiile58. dacă avem în vedere funcţia propagandistică a cărţii (care nu trebuie suspectată de macchiavellism. un timp semnificativ Spre exemplu. vizând însă o accepţie nouă.avizat vede cu uşurinţă atât o conexiune puternică între respectivul fel de mâncare şi personajul-pretext narativ pentru care funcţionează ca o adevărată emblemă57. De altfel. în construirea personajelor (prin prosopografie şi ethopee).”59 În termenii lui Radu Anton Roman. semnat de Jerzy Kozinski. intertextualitatea. un anumit topos. asemenea zânelor. implicit. este confirmată şi constatarea conform căreia „Postmodernismul ne învaţă că toate practicile culturale au un subtext ideologic care determină condiţiile posibilităţii reale pentru ca ele să producă semnificaţii. cât şi planurile epice specific romaneşti redând parcă o confruntare directă a discursului artei (fie ea şi culinară) cu acela al istoriei contemporane în derulare. chiar păstrând observaţiile asupra texului la nivelul structurii sale de suprafaţă. ci cu bucate dintre cele mai comune. incluzând aici încrederea naivă.

* Dacă în cartea autoarei mexicane Tita plânge ori de câte ori toacă ceapa (adică la prepararea fiecărei reţete care conţine acest ingredient). se simte aceeaşi pulsiune sentimentală în asocierea unei reţete culinare cu un anumit chip. p. devenit în scurt timp după publicare un best seller. care îşi sublima toate trăirile emoţionale (în special pe cele erotice) în mâncarea pe care o gătea. Univers. Sofia.”61. vândut în peste 4. unele din ele sugerate de textul artistic. Poetica postmodernismului (trad. în Cartea regală de bucate. 61 Linda Hutcheon. lăsând cititorul să le umple cu imaginaţia sa. uneori chiar găteşte sau. prin volumul Ca apa pentru ciocolată. duce de Aosta. Femeia Anului. Laura Esquivel este declarată. Principele Amedeo de Savoia. devenind emblema sa. Formula aceasta estetică particulară a Cărţii regale nu este însă nouă. Bucureşti. Tita. când Editura Humanitas redă această statistică). Regina Sofia a Spaniei. Charles. şansele de retenţie a conţinutului vizat cresc. Granny (Principesa Margareta a Danemarcei). exclusiv aureolară.comună în veracitatea reprezentaţională a fotografiei. cu studii de psihopedagogie.5 milioane de exemplare (până în anul 2004. catharsisul îi este indus cititorului odată cu frumuseţea pe care o descoperă în ochii estetei-principese care alcătuieşte fiecare portret astfel încât să ne facă să îndrăgim personajul prezentat . plânsul fiind aici mai degrabă unul cathartic. fiind pentru prima dată când acest premiu este primit de un autor străin. mama (Regina Ana a României). mai ales prin spaţiile alveolare presupuse de construcţia fiecărui homo fictus. şi în Cartea regală de bucate.amama (Regina Elena a României). trimiţând la „autoficţiune". Ambele autoare menţionate. Dan Popescu). Ed. altele. tata (Regele Mihai). Ca şi în cazul protagonistei Laurei Esquivel. probează faptul că ştiu cu prisosinţă faptul că dacă implicăm. pur şi simplu. mai mulţi receptori/analizatori în actul cunoaşterii. 28 62 Conform prezentării realizate de editura Humanitas. concomitent. Maria. ci a fost măiestrit adusă în literatură de scriitoarea mexicană Laura Esquivel. 2002. Elena. 241 . odată cu debutul său editorial. Principe de Wales. Irina. prin asociere. iar în 1994 primeşte Premiul ABBY (American Bestsellers Book of the Year). în 1989. prin conexiunile pe care acesta le identifică între anumite trăsături de personalitate. de fotografiile inserate. asigurându-i totodată autoarei o notorietate mondială62. şi de ceea ce personajul preferă. în 1993.

şi chiar să-l alăpteze (miraculos).şi în acest mod. Principesa Tatiana Radziwill -. Şi în acest caz. p. Atelierele Cartea Românească. În acelaşi chip. 2002. dramatizează frământările lui interioare. 17 242 . nobiliare. fiecare portret reprezintă. / Personajul – în aparenţă – este o himeră livrescă. găseşte forţa de a-i iubi copilul acestuia. protagonista Laurei Esquivel. atruizează. Ibrăileanu. Dan Popescu) Ed.Maximilian II. fiind evident faptul că „Toate retuşările sunt reconfortante şi iluzorii. se găseşte simbolic în alegoria chibriturilor. exprimată de vocea doctorului John Brown: „Bunică-mea avea o teorie foarte interesantă. urmând grila de lectură propusă de doctorul Justin Neuman în Studiul psihanalitic al romanului Adela de G. cât despre autoare. în ciuda diversităţii trăsăturilor care le dau specificitate.”63 Din acest punct de vedere. /Iată de ce analiza unei opere literare este analiza sufletului omenesc”. Bucureşti. în realitate e obiectivarea spontană a frământărilor lăuntrice. în ceea ce priveşte abordarea psihologică a personajului-narator. Ibrăileanu. Univers. sufletesc. al autorului. a cărei frumuseţe lăuntrică se revarsă. Tita. Studiu psihanalitic al romanului Adela de G. tensiunilor anxioase din sufletul inconştient. Markgraf de Baden. creaţia literară este un document uman. / Structura sufletească a unui personaj este – aşadar – confecţionată arbitrar: reeditează. le concretizează sub forma personajelor . asupra acestora. în beletristică. conturează unitatea de viziune ce caracterizează caracterul proteic al prototipului ficţional profund pozitiv pe care esteta îl are permanent în vedere. citim în cartea principesei Margareta. înfăţişate aureolar. nu putem s-o 63 Linda Hutcheon.64 Aşadar. o formă manifestă a trăirilor autorului: „Fantezia literară utilizează tensiunile afective ale autorului. spunea că deşi ne naştem cu o cutie de chibrituri în noi. prin prisma cu care îşi prezintă personajele. Bucureşti. Justin Neuman. mai ales în cea postmodernistă (neconsumată la nivelul formulei estetice). întreaga ardere lăuntrică sublimată prin arta culinară. Poetica postmodernismului (trad. întocmai cum ar fi făcut cu propriul fiu. deşi rănită în dragostea sa faţă de Pedro.a. 24 64 Dr. reprimat. împotriva oricărei raţiuni. şi. p. f. a ezitărilor. trăind chinul de a locui în aceeaşi casă cu bărbatul iubit care i-a devenit cumnat. pentru ca mai târziu să-şi urmeze sentimentele.. nu atât despre o serie de figuri istorice. obsesiilor. în fapt. concretizează procesele sufleteşti abstracte – latente – ale autorului.

rătăceşte prin locuri întunecate încercând în zadar să-şi găsească hrana. 12 castane. Orice om trebuie să descopere care-i sunt detonatorii pentru ca să trăiască. Curtea Veche. Humanitas. reţeta de prepeliţe pe petale de trandafir67 a scriitoarei mexicane se situează în acelaşi context al semnificaţiilor cu cea de sos de mango şi rodii cu somon la cuptor68 a principesei.„caracterizată printr-o adevărată sete de viaţă. se aprind toate deodată. p. avem nevoie. e singurul care l-ar putea hrăni. Bucureşti. neînarmat şi cuprins de frig. 6 prepeliţe. luminarea poate fi orice fel de mâncare. la o emoţie puternică. Cu alte cuvinte. Astfel. 2 picături de esenţă de trandafir. precum cea despre Sofia . neştiind că doar trupul pe care l-a lăsat în urmă. Dacă nu descoperim la timp care ne sunt detonatorii. combustia aceasta este hrana sufletului. 65 66 Laura Esquivel. Ne cuprinde brusc o emoţie intensă. muzică. pe măsură ce trece timpul. 2010. simţim în noi o căldură plăcută care.. l pithaya 68 „Sosul: 243 . Sufletul doreşte să reintre în locul de unde a venit. mângâiere. căci combustia care se produce la orice aprindere este ceea ce dă energie sufletului. dispare treptat. Bucureşti. Ed. Carte regală de bucate.. de preferinţă roşii. ea a trăit mereu intens”66.aprindem singuri. 87-88 Principesa Margareta a României. sufletul ne părăseşte trupul. 2 căpăţâni de usturoi. 2 linguri de miere. cuvânt sau sunet care să acţioneze ca un detonator şi să aprindă unul din chibrituri. Numai că în acest caz oxigenul trebuie să provină. produc o strălucire atât de mare.”65 Tot la combustia erotică a unor personaje apar unele sugestii şi referiri în Cartea regală de bucate. 2 linguri de feculă de porumb. /…/ Sigur că mai trebuie să fii atentă să aprinzi chibriturile unul după altul. de la răsuflarea persoanei iubite. Ca apa pentru ciocolată. de oxigen şi de ajutorul unei luminări. 2 linguri de anason. exact ca în experiment. pentru că dacă. cutia cu chibrituri se umezeşte şi nu vom putea aprinde niciodată nici măcar unul singur. pp.. 56 67 12 trandafiri. că lumina produsă e mai presus de ceea ce putem vedea în mod obişnuit şiatunci în faţa ochilor ne apare un tunel minunat care ne arată drumul pe care l-am uitat în clipa în care ne-am născut şi care ne cheamă ca să ne reîntâlnim cu originea divină pe care am pierdut-o. 2 linguri de unt. 2004. până când altă emoţie vine să o reînvie. lăsând trupul inert. Iar dacă se întâmplă asta. de exemplu.. Ed. dar şi cu O mâncare de peşte prezentată într-o carte de bucate din vremea hegemoniei brâncovenilor.

simbolizează caracterul ciclic. III. sugerând. Castanele. 33 ibidem. în vreme ce. sfârâind în focul jertfelor. Alain Gheerbrant. reiterator al respectivei acţiuni.În volumul Ca apa pentru ciocolată. măcinate într-un mojar. fiind un simbol al Soarelui.. mai ales că provin de la bărbatul iubit. decât unei mâncări în care ele îşi pierd identitatea. Artemis. Deşi titlul trimite mai degrabă la sintagma idiomatică „altă mâncare de peşte” decât la o reţetă culinară. al Lunii şi al Omului. înlesneşte menţinerea castităţii. în O lume într-o carte de bucate. în care Tita era emiţătorul. sunt simboluri ale prevederii. în folclorul grecesc. se consideră că. p. iar Gertrudis fericita în care se sintetiza această rară atracţie sexuală. în absenţa mijloacelor de transport de astăzi. este un element esenţial al jertfirii. Bucureşti. sacre. de când este reconstituită. a sudului şi a focului. care par să constituie un decor al baldachinului destinat consumării erosului. efectul afrodiziac pe care îl are produsul gastronomic rezultat este unul uimitor asupra consumatorilor locuiţi de tensiuni erotice: „Părea că descoperiseră un nou cod de comunicare. prepeliţele par insignifiante (de altfel. vol. dar şi „şuvoiul vieţii”. iar în medievalitate. fie ea şi domnească. chiar în cultura mexicană. având aproape un rol minor în reţeta culinară care vectorizează acţiunea la un anumit moment dat (dacă avem în vedere poziţia ocupată în succesiunea ingredientelor). Totuşi. Ed. Usturoiul are clar un rol apotropaic. ale zeilor şi ale oamenilor pe care se crede că îi întremează. f. prin faptul că sunt consumate în special iarna. Bucureşti.”70 De altfel. deşi se situează pe poziţia primă în cadrul titlului reţetei. Dicţionar de simboluri.”71 Porumbul. aşa cum apare la Dante. 2004. Ed. se crede că pot fi găsite sufletele morţilor. Pedro receptorul. totodată. chiar al celei paradisiace. ale Cosmosului. o varietate a mirodeniilor utilizate în bucătărie. forţă cathartică. cu proprietăţi magice. „energie vitală fixată”. are semnificaţii paradoxale.a. Humanitas. dacă este consumat de femei. fiind o pasăre călătoare. ale sufletului. de la care se recoltează cu deosebită grijă petalele „încercând să nu te înţepi”69. prin intermediul mâncării. 408 244 . este greu de imaginat. dar cu ajutorul lui.. ele se substitue fazanilor) în raport cu cei „12 trandafiri. 41 71 Jean Chevalier. în vreme ce untul. p. p. simbolizând „toate energiile. Ca apa pentru ciocolată. în Borneo. trandafirul este şi un simbol al iubirii. mâncarea de peşte prezentată 69 70 Laura Esquivel. pe lângă semnificaţiile mistice şi religioase. de preferinţă roşii”. Prepeliţa.

Prezentăm astfel reţetarul Curţii brâncoveneşti. 72 73 apud Dan Horia Mazilu. Iaşi. nucşoară. Ca apa pentru ciocolată. Principesa Margareta porneşte tot de la arta culinară ca pretext literar menit motiveze introducerea portretelor memorabilelor personaje prezente. nucşoara. iar prin intermediul personajului său porte-parole Tita. 175 245 . „şi-a asumat misiunea de a o învăţa ceva la fel de valoros: secretele vieţii şi ale dragostei prin prisma bucătăriei. cantităţile sunt clar precizate. Şi după ce va fiarbe câtvaş. Voievodul dincolo de sala tronului. 222 Laura Esquivel. scorţişoară. fără ca vreuna dintre lucrări să fie şi beletristică. constituiau ingrediente pe care doar pătura socială superioară şi le permitea să le procure. dar şi să oculteze cititorului neofit literaritatea structurii de adâncime a textului. piper. piperul şi cuişoarele. cimbir. să-l tai bucăţi. doar cu volumul Ca apa pentru ciocolată prezintă drept trăsătură comună literaritatea. Ed. Deci pune într-o tingire vin. sarea se pune „den destul”. întorcând peştile câteodată. Şi când va fierbe mai tare vinul. La vremea respectivă. atât scorţişoara. grăitor în sensul celor afirmate: «„Să iai peştile dupre ce-l vei griji. * Deşi din punct de vedere gastronomic Cartea regală… se angajează într-un intertext uriaş. însă la fieştecare litră de vin să pui 32 de dram[uri] de zahăr şi 16 de oţet şi sare den destul. şi fierbând. cuişoare. Şi aşa îl fierbe până să va ca-ngroşa zeama”»72 Deşi redat în limbajul colocvial al vremii marelui patriot muntean. Humanitas. iar combinarea acestora în mâncarea de peşte constituie chiar şi astăzi un indiciu al rafinamentului nu doar al bucătarului. 2003. gătitul peştelui (în speţă al ştiucii) nu lasă loc echivocului. lăsându-se totuşi loc preferinţelor individuale. şi-l fierbe. zahăr. cât şi zahărul.presupune acelaşi rafinament nobiliar ca şi prepararea oricărei reţete din Cartea regală de bucate. realizată la peste trei secole distanţă în timp. cât al meseanului căruia îi erau destinate bucatele. Bucureşti. oţet. chiar în structura de suprafaţă a textului ia drept pretext narativ prepararea diverselor mâncăruri. atuncea pune bucăţile de ştucă în tingire spălate bine. pune untdelemn. ca să să amestice mirodiile. mărunţel şi să-l îndulceşti cu sare şi lasă-l să stea. 2004.”73. Astfel. spre exemplu. Polirom. p. vectorizând totodată lectura cititorului iniţiat. şi apoi îl fierbe. ceapă prăjită. Indicaţiile sunt precise. p. şi să fie toate bine pisate. când şi când tot întoarce bucăţile de peşte în vin. Ed. atunci când. dacă Laura Esquivel.

Bucureşti. Studiu psihanalitic al romanului Adela de G. vinuri şi obiceiuri româneşti. vol. Carte regală de bucate. Ed. 2003 Neuman. Univers. Ibrăileanu. Polirom. Radu Anton. 2010 Roman. Artemis. Dan Popescu) Ed. Paideia. Ed. Bucureşti.). I-III Esquivel. Principesa Margareta a României. Bucureşti. Bucureşti.a. Ed. Laura. Jean. Dan Horia. Humanitas. Bucureşti. 2004 Hutcheon. Gheerbrant. Cornelia Rădulescu). Justin (Dr.. Voievodul dincolo de sala tronului. Bucureşti. 1998 246 . f. f. Iaşi. Ca apa pentru ciocolată (trad. Atelierele Cartea Românească. Ed. Curtea Veche. Dicţionar de simboluri. Bucate. 2002 Mazilu.Bibliografie Chevalier. Poetica postmodernismului (trad. Alain. Ed.a. Linda.

aceea că literatura feminină a stat multă vreme „aruncată la marginea canonului masculin. Este vorba despre lucrarea intitulată „Studii de literatura feminină”. communism. cu ceva timp în urma. oprinduse la perioada comunistă. Romanians. This article aims to briefly present a creation that deserves to be read not only because it is a reconstruction of historical periods that have been frightening us. femeile continuă să scrie literatura. Bucureşti Abstract Herta Müller. but it is a testament to the experiences of a female soul artist. permanentă timp de două secole.Herta Müller şi literatura femină de azi Prof. a ideii propuse de autoare ca premisă a lucrării sale:” Conştiinta existenţei unei componente feminine a literaturii române demne de inters şi publicitate s-a materializat foarte puţin de-a lungul celor două secole de literatură română modernă”. Daniela BĂDESCU Colegiul de Poştă şi Telecomunicaţii. lucrare în care domnia sa pleca de la o veche prejudecată. S-a schimbat acum percepţia asupra fenomenului literar feminin? În viziunea Elenei Zaharia Filipas „preocuparea pentru studiile de gen începe încet-incet să dobândească şi în spaţiul cultural românesc o oarecare consistenţă” şi de aceea lucrarea domniei sale realizează o analiză extrem de valoroasă a începuturilor literaturii feminine româneşti. Key words: feminine literature. „Gh. d-na Elena Zaharia Filipas. oarecum. originally from Romania is currently a valued presence in the German space. de aici. Airinei”. but also in other European countries. În cele ce urmează încercăm să continuăm. prezentarea peisajului literar feminin românesc prin aducerea în prim plan a unei 247 . space and feeling of fear Un studiu interesant a publicat.” Este la fel de adevărat că însuşi criticul Eugen Lovinescu (altfel susţinător al multor scriitoare) afirmă că „literatura nu e o vocaţie feminină ci bărbateasca” şi. şi încă una de reală valoare artistică. Dar şi în prezent.

Ambele creaţii recompun un univers terifiant în care dominant este sentimentul de frică.scriitoarea HERTA MULLERcâştigatoare. omul din spatele măştii pe care o poartă. în 2009. citim în mai toate prezentările făcute scriitoarei. Poate mai interesant ar fi să analizăm dacă opera ei . omul nu este decât o unealtă socială iar romanul nu face altceva decât o radiografie a acestui univers în care „nimicul e slujit cu pompa”. o succesiune de parabole care obligă lectorul la un efort suplimentar de gândire şi mai ales de simtire. deşi „spaţiul” în care se desfăşoară cele două poveşti este total diferit ca modalitate narativă aleasă de autoare. universul beznei totalitare a regimului comunist. sau nu (îi este dat) să trăiască într-o lume putredă moral. Dramatic este însă şirul de întrebări pe care romanul îl pune (superba metaforă ce sugereaza în titlu două ipostaze umane) în legătură cu condiţia omului în comunism atunci când acesta alege. Herta Müller este“ scriitoare germană de origine română” . reprezintă sufletul feminin şi percepţia acestuia asupra vieţii trăite. efort necesar pentru a recompune ideea din spatele imaginii.distinsă cu un premiu atât de valoros în 2009 pentru “densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezmoşteniţilor". a premiului Nobel pentru Literatură. în care binele nu îşi găseşte locul. Încă de la început romanul propune o lectură problematizată. ar trebui să răspundem unei întrebari cât se poate de fireşti : este opera sciitoarei parte integrantă a literaturii române. activă.personalităţi a literelor contemporane. „Încă de pe atunci vulpea era vânator” este o superbă alegorie despre supravieţuire într-un univers al durerii şi fricii. înainte de a prezenta activitatea literară a Hertei Muller. 248 . când „până şi vulpea devine vânător”. E clar că este vorba despre supravieţuire într-o lume a mizeriei interioare. reprezintă ea (autoarea şi opera) spaţiul românesc? Răspundem “DA” acestei intrebări deşi o mare parte a reprezentanţilor culturii române actuale sunt de cu totul altă părere. mai bine zis. o lume în care oamenii se împart în două categorii: vânător şi vânat. sau. M-aş opri la două dintre operele prozatoarei:”Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” şi „Animalul inimii’. Întreaga carte este un şir de metafore. în care nu există nici măcar un licăr de speranţă. Sigur. În această lume.

a unei lumi plină de spaime. re-modelatoare. un jurnal) înseamnă activitate subversivă şi chiar propria ta condamnare la moarte. ca o concluzie. nu remomorarea documentaristă a unei epoci. camera pe care eul narator o împarte cu Lola. miza romanului stă în felul în care sensibilitatea individului se implică în viaţa din jur. în regimul totalitar ceauşist şi care îşi trăiesc drama în România şi chiar în afara ei. Liviu Drugă (2009) consideră că desi mediul în care se mişcă personajele cărtii este sistemul opresiv al comunismului ceausist. „nararea” în sine deşi titlul. Decăderea oamenilor. conflictele personale. În imagini expresive şi de o frumuseţe înfricoşătoare. Încă de pe atunci vulpea era vânătorul este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană. ar sugera cu totul altceva (să amintim doar mitul zeului egiptean Ptah). ceea ce Ernest Wichner spunea despre această carte: „O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al ameninţărilor unei Securităţi omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine. ba chiar a unei întregi ţări. Atât: o supersensibilitate. Iar spaimele năvălesc peste om oriunde – poate şi acesta este una din cauzele pentru care Nobelul s-a oprit la Herta Müller. publicat în 1993. este redată aici până în cele mai mici detalii – în toată această suferinţă pare că natura însăşi trece de partea terorii. că sensurile sunt mai „facil” de interpretat. însă ceea ce surprinde aici este „povestea”. o poveste despre idealuri sfărâmate. cauza principala a staţionării Nobelului la autoarea de origine română este neîndoielnicul său talent literar. Kurt şi Georg. Este vorba despre patru tineri care trăiesc în comunism. Edgar. Sigur. relatează povestea ei şi a altor trei prieteni. mai ”la îndemână”. angajările politice. “Când e atâta spaima pe lume” (citatul e din Gellu Naum care deschide cartea) dispariţia prietenilor dragi reprezintă motivaţia şi sursa de energie a actului artistic. tânara de etnie germană. se poate spune că nu mai îndeamnă la o lectură atât de problematizată. tânara care se 249 . Interesantă şi îngrozitoare în acelaşi timp este metafora „pătratului”. Herta Müller reconstituie panorama crudă şi înspăimântătoare a dictaturii şi a unei societăţi distruse până la rădăcină. N-am simtit ca importante în această carte “condamnarea comunismului’.“ Despre celălalt roman . Etalarea acestei senzoriale înţelegeri oferă spectacolul cărtii. „Animalul inimii”. distorsiunile etnice (oricum rar menţionate). metaforic. Naratoarea.Aşez aici. despre condiţia intelectualului tânăr într-un regim în care „a scrie”(poezie.

Animalul inimii – cărţi. Animalul inimii. Herta.Paideia.html 250 . Autoarea însăşi a mărturisit că a scris acest roman în amintirea prietenilor români ucişi sub regimul „Ceauşescu”. Ed. o creaţie care merită să fie citită nu doar pentru că este o reconstituire a unei perioade istorice înspăimântătoare prin care am trecut noi. ci pentru că este o mărturie a trăirilor unui suflet de femeie-artist. 2009 Muller. Polirom. Drugă. Ed.sinucide şi care lasă un jurnal-„document” pe care cei patru îl citesc după moartea ei. Ed. Putem considera aceasta mărturie punct de plecare pentru a argumenta faptul că opera Hertei Müller aparţine deopotrivă literaturii române şi literaturii universale? Este o întrebare la care probabil timpul va fi acela care va da un răspuns unanim acceptat. Herta. românii.blogspot. Zaharia. Studii de literatură feminină. Humanitas.com/2009/11/animalul-inimii-hertamuller. 2009 – sursă online: http://liviudruga. 2003 Liviu. Acest articol nu şi-a propus decât să prezinte foarte pe scurt. Este acest pătrat simbolul unei lumi ce îngrădeşte orice libertate a individului ce trăieşte în el? Răspunsul pe care romanul îl propune în finalul său este:DA. Bibliografie Muller . Încă de pe atunci vulpea era vânător. 1996 Filipas. cadre şi concepte. Elena.

dintre care peste 200 au beneficiat de finanţare din partea Statului francez. acţiunea internaţională a departamentelor franceze s-a dezvoltat considerabil. bazat două sentimente extrem de importante pentru această colaborare: fidelitatea şi constanta relaţiei noastre. 25-26 noiembrie 2006 De mai bine de 10 ani. international agreements Cooperarea descentralizată franco-română cuprinde peste 600 de parteneriate. Al doilea factor se situează pe plan instituţional şi administrativ. descentralization. fragment din discursul Excelenţei Sale Ambasadorul Franţei în România. Herve BOLOT. Keywords: cooperation. în special.Francofonia şi cooperarea descentralizată franco-română Prof. este una dintre cele mai importante şi de succes acţiuni duse de către colectivităţile locale în străinătate. Punerea în aplicare a descentralizării de mai bine de 20 de ani a permis colectivităţilor franceze să dobândească cunoştinţe şi o vastă 251 . Al treilea factor este acela al complementarităţii şi diversităţii acţiunilor înregistrate”. the process of Francophonie unites the two peoples. partnerships. Germania şi Italia. după cele din Marea Britanie. la deschiderea Forumului cooperării descentralizate. Projects and actions developed to be aimed at meeting the needs of local communities in a manner that will ensure the participation of civil society and local and central public institutions for the achievement of the objectives. Cornelia DORÎNGA Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. rădăcina acestuia a fost elanul de solidaritate de la începutul anilor ’90 şi marele entuziasm al multor colectivităţi locale franceze. „Există trei factori care au asigurat acest succes : în primul rând factorul uman. Tările noastre au cunoscut evoluţii paralele în ceea ce priveşte raportul dintre Stat şi cetăţeni… . Cluj Napoca. în cadrul cooperării descentralizate. Airinei”-Bucureşti Abstract The article examines the French-Romanian decentralized cooperation and partnerships concluded as part of a common history. În mod incontestabil.

respectiv în România. numărul fiind în raport cu creşterea importanţei şi consistenţei proiectelor comune. permiţând astăzi să se acţioneze într-un mod mai structurat în domeniul cooperării. la fel şi reprezentativitatea : aleşi locali. Alt Forum a fost organizat la Cluj-Napoca. Diverse întâlniri ale actorilor cooperării descentralizate francoromane au fost organizate în România cu sprijinul Ambasadei Franţei şi colectivităţilor teritoriale din România : la Timişoara (4-5 iulie 2001). Alba Iulia (mai 2006). Preşedintele Federaţiei Autorităţilor Locale din România intervenţie în cadrul forumului La întâlnirea de la Cluj Napoca din 2005 au fost reuniţi peste 300 de participanţi . Acest entuziasm s-a menţinut şi ulterior. reprezentanţi ai guvernelor celor două tări. care permit colectivităţilor locale din cele doua ţări să întreprindă acţiuni şi proiecte durabile.experienţă în materie de gestiune publică.reprezentanţi ai colectivităţilor locale şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale. Cred eu căa această relaţie dintre structurile noastre. care poate fi considerat ca fiind al doilea Forum al cooperării descentralizate franco-române. In începutul cooperării descentralizate franco-romane a contant şi un puternic sentiment de solidaritate care a condus colectivităţile franceze sa-si aducă aportul în deschiderea României după evenimentele din ’89. majoritatea parteneriatelor transformându-se în cooperări mult mai structurate. Iaşi (21-23 septembrie 2002) şi Sinaia (5-6 mai 2003). care reunit un număr mare de participanţi francezi şi români şi a permis identificarea perspectivelor pentru acţiunile comune. Numărul participanţilor prezenţi la aceste întâlniri este unul important. în noiembrie 2005. după cel de la Villefranche-de-Rouergue. cadre teritoriale. « Este deja o tradiţie ca o dată la doi ani ăa organizăm alternativ în Franţa. Iniţiativa este lăudabilă. 252 . ceea ce constituie o reuşita a cooperării descentralizate franco-romane şi subliniază actualitatea tradiţiei de prietenie franco-română. precum şi acţiunile pe care le facem împreună reprezintă modele de colaborare la nivel european pentru multe ţări » Cristian ANGHEL. în septembrie 2003. acest forum al cooperării descentralizate franco-române. structurilor asociative ale autorităţilor publice locale din cele două ţări. Primarul Municipiului Baia Mare. ea aparţine celor doua guverne. s-a organizat prima ediţie a Forumului cooperării descentralizate (« les assises de la cooperation décentralisée ») la Villefranche-de-Rouergue – Franţa. Ca urmare a acestor întâlniri naţionale. dar în egală măsura.

patrimoniu. condiţii indispensabile unei bune cooperări. care sa angajeze colectivităţile locale în vederea înscrierii cooperării ca fiind un adevărat proiect politic al teritoriilor reprezentate -definirea obiectivelor. de promovare a activităţii colectivităţilor locale. uniforme şi echilibrate. descentralizarea şi autonomia locală. reprezentanţi ai colectivităţilor locale. Reprezentantul Adunării Departamentelor din Franţa (ADF) Privind retrospectiv. de definire a axelor şi priorităţilor de colaborare.acţiunile cooperării descentralizate sa fie construite în jurul unor proiecte adevărate de dezvoltare. sociale. ale legislaţiilor 253 . S-a dorit ca Forumul organizat la Cluj Napoca să dea un nou elan cooperării franco-române. într-un demers de dezvoltare durabilă pentru ca : .principiul abordării globale. francofonia ne uneşte. urbanism. politici locale şi regionale. putem aprecia că pe parcursul cooperării româno-franceze. ceea ce presupune utilizarea unor metode şi tehnici variate care se încadrează în concepţia de regionalizare şi mondializare a relaţiilor administrative. culturale. priorităţilor şi modului de evaluare şi comunicare să se facă de comun acord pentru a ajunge la proiecte împărtăşite şi o coordonare reală între actorii implicaţi (fie ei reprezentanţi ai statului. avem o organizare teritorială similară şi casa noastră mamă se numeşte Europa» fragment din intervenţia dlui Gilles QUINQUENEL. membrii asociativi sau ai societăţii civile). Scopul acestor întâlniri este şi o ocazie de bilanţ. educaţionale şi altele între comunităţile locale. s-a conturat un set de principii în baza cărora s-au dezvoltat activităţi menite să conducă la atingerea graduală a obiectivelor acordului de cooperare. dezvoltare durabila.principiul continuităţii. cu privire la acţiunile în care cooperarea descentralizată intervine : sociale. Vicepreşedintele Consiliului General Manche. 3. după cum urmează: 1.In cadrul întâlnirilor generale « assises de la cooperation décentralisée » au fost dezbătute numeroase teme. Aceasta şi datorită faptului că « împărtăşim o istorie comună. 2. care asigură un caracter permanent al activităţilor desfăşurate de parteneri. utilizând experienţa dobândita anterior. economice. dar şi de apropiere între ONG şi colectivităţile locale. educaţie.principiul democraţiei şi legalităţii în baza căruia întreaga activitate de cooperare se desfăşoară cu respectarea prevederilor Constituţiilor celor doua ţări şi a reglementărilor Europene.

precum şi a prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Franţa şi România sunt părţi semnatare 4.cuf.naţionale şi europene. 5.ambafrance. p.org Ghidul cooperării descentralizate franco-romane. Bucureşti. www. Comitetul 21. Bibliografie Comunicate de presaă ale Ambasadei Franţei la Bucureşti 2002-2006. 2006. 32. www. SCAC. Carta cooperării descentralizate şi a dezvoltării durabile inţiativa CUF.fr 254 .principiul dezvoltării durabile în baza căruia proiectele şi acţiunile dezvoltate trebuie să urmărească satisfacerea nevoilor comunităţilor locale într-o manieră care va garanta libertatea de decizie a viitorilor aleşi. AFCCRE.principiul transparentei şi participării în baza căruia elaborarea şi implementarea strategiei de cooperare se face în mod transparent cu participarea societăţii civile alături de instituţiile publice locale şi centrale pentru realizarea obiectivelor asumate.

sensibilitatea lor și spiritul epocii lor... scriitori au lăsat în fiecare țară europeană. Călătoria fizică și descoperirea reprezintă momente foarte importante pentru cunoașterea naturii și culturii locurilor.locuri.ton air est plus parfums qui celui que je respirai. scientists. Great personalities.Evidențierea pluralității relațiilor dintre acești doi poli reprezintă posibilitatea unei revigorări a relațiilor și cei care. Târgovişte (Dâmboviţa) Abstract The trip is synonymous with a rediscovery of self. time.mais la bonté naive de la nature:je suis chez mai. artiști.a peisajelor. Honoré de Balzac. Din vremuri imemoriale.sau în spații naturale mirifice.. to find harmony.istorie. valuable trace their genius.cu ajutorul imaginilor. culture „C'est sur ton ciel pur que mes premiers ont vu fuir des premiers nuages.a unei experiențe unice în locuri cruciale ale culturii.le grandiose.cu timpul și spațiul.Există o legătură foarte veche între umanitate.știință.sufletul oricărui loc Prof. oameni de știință. writers have left every European country. the writers show that they left their own lives (daily living).din diferite motive locuiesc acolo(rezidenți.. their sensitivity and spirit of their age.Patrimoniul cultural şi natural. 255 .a textelor. Mariana CROITORU Centrul CRED. values. où règne mon pois laudace. E minunat când se crează legături de comunicare între om și contextul de referință spațiu-timp..locul de origine ori cel de ședere a constituit pentru om o legătură cu veșnicia.o acțiune finalizatăprin povestirea. artists.Din păcate în contemporaneitate. space..istorie și tradiție. Oui. Mari personalități..urme valoroaseale geniului lor.realitatea virtuală încearcă să le erodeze treptat. and experiences of artists. Keywords: heritage. Grădiniţa Rază de Soare.turiști). balance lost.Voiajul fizic devine ocazia unui voiaj intelectual și afectiv în artă. mon aîme est plus en harmonie avec tes sites charmant..

Călătoria este o fascinație și o metaforă existențială,ca și cum limita dintre țărm și mare,ne-ar îndemna să reflectăm la enigmele propriei vieți. Călătoria este sinonimă cu o redescoperire a sinelui,iar experiențele artiștilor,ale scriitorilor arată că și-au părăsit propriile vieți (traiul de zi cu zi),pentru a găsi armonia,echilibrul pierdut. Călătorul descoperă nu numai spiritul locului, dar redescoperă propriul său suflet.Într-un peisaj montan,de exemplu,trăirile emoționale sunt profunde,iar gândurile se îndreaptă ancestral. „Descălecătorii au venit de la munte.De nicăieri nu ai mai clară viziunea sensurilor,decât de la munte.Muntele inspiră simțiri grandioase (Zaharia Sângeorzan).Formula „oameni și locuri definește o profundă legătură între sufletul locului și spiritualitate,un conglomerat realizat prin comuniunea oamenilor cu natura,cu tradițiile și cultura locurilor.Se știe că„omul sfințește locul ,dar și locul îl „sfințește pe om la rândul său.A cunoaște spiritul locurilor și mentalitatea oamenilor a reprezentat fir călăuzitor atât pentru reporteri de marcă,scriitori,istorici dar și pentru diplomați,oameni de cultură și oameni obișnuiți. Veșnicia poate fi tradusă prin păstrarea și evident transmiterea tradiției.Despre tradițiile românilor Lucian Blaga spunea: „Tradiția noastră e fără vârstă,ca frunza verde .Cultura noastră românească a fost solidară cu orizontul spiritualității folclorice.Această solidaritate a fost menită să promoveze posibilitățile de creație ale poporului nostru.Din vremuri străvechi,neamul nostru românesc și-a concentrat forțele lui de creație aproape exclusiv în universul spiritualității populare.Istoria a silit neamul românesc să-și adâncească propriile sale tradiții latine și pro-latine împiedicându-ltotodată să participe la mișcarea culturală inaugurată de Renaștere și Iluminism.Pentru că istoria i-a fost potrivnică,geniul popular sa solidarizat cu acele realități vii pe care niciun șuvoi potrivnic nu le poate atinge:Cosmosul și ritmurile cosmice.Este deja cunoscut faptul că strămoșii românilor erau deja creștini,în timp ce neamul românesc„se plăsmuia întra catastrofe istorice .Astfel simpatia față de Cosmos,atât de specifică geniului românesc nu poate fi catalogată drept un sentiment păgânesc – ci ca o formă a spiritului liturgic creștin.Multă vreme s-a crezut că sentimentul Naturii și solidaritatea cu ritmurile cosmice trădează o spiritualitate necreștină.Această prejudecată era generată de o insuficientă cunoaștere a creștinismului ,mai ales a celui răsăritean,care a păstrat în întregime spiritul liturgic al primelor

256

veacuri.Pentru noi,românii,spiritul creștin a considerat totdeauna Cosmosul ca fiind o creație alui Dumnezeu,iar ritmurile cosmice au fost comparate cu o liturghie sfântă.Solidarizați spiritualicește cu Natura, românii au prelungit până în zilele noastre„acea magnifică încercare de încreștinare a Cosmosului (Mircea Eliade). Dacă ținem seama de ceremonialul pascal,de exemplu,devine simplu de înțeles cât de solidară este Natura cu misterul cristologic:Natura toată este cernită în Săptămâna Patimilor,dar renaște triumfătoare prin învierea lui Isus.Această liturghie cosmică este regăsită în folclorul românesc.Poporul român s-a retras în el însuși,s-a concentrat asupra propriilor tradiții,apărându-se împotriva popoarelor (influențelor potrivnice).Astfel românii au păstrat,au adâncit și au valorificat o viziune creștină a Naturii,așa cum fusese ea exprimată în primele secole ale creștinismului.Se poate spune pe bună dreptate că arhaismul și conservatorismul folclorului românesc au salvat un patrimoniu care aparținea creștinismului în genere,dar,pe care procesele istorice l-au anihilat.Cle mai bune exemple pentru a înțelege că spiritualitatea populară românească este solidară cu liturghia cosmică sunt baladele populare„Miorița și „Meșterul Manole .Aceste creații reprezintă piese de aur ale patrimoniului cultural,al spiritualității românești,sunt valori ale geniului creator popular. Creaţia spiritualităţii populare arată constantele geniului creator românesc.” Acolo unde moartea e încă valorificată ca o nuntă, izvoarele spirituale sunt intacte” (Mircea Eliade). De-a lungul timpului, aproape tot ceea ce a dat mai bun geniul românesc, l-a dat pe nivelul creaţiei folclorice. În orizontul spiritual care este propriu folclorului trecerea timpului este comparată cu apa care trece, iar tradiţiile reprezintă pietrele:”Apa trece, pietrele rămân”. Pietrele semnifică imaginea arhitipică a realităţii antologice. Când sfintele sărbători de iarnă bat la poarta sufletelor noastre de români, fiecare dintre noi se întoarce în povestea de iarnă a copilăriei. Iarna copilăriei, de-o veşnicie deapănă poveşti. În iarnă, povestilor ascultate cândva la gura sobei devin fotografii făcute cu inima, imagini în care apar bunicii ori părinţii plecaţi în iarna veşniciei. În iarnă, aproape de

257

Sfintele Sărbători, tradiţiile ne cheamă cu şoapta vântului dintre ACUM şi ALTĂDATĂ. Cu smerenie ne închinăm amintirilor din iarna copilăriei. Pe acest fir (al amintirilor) călăuză este pâlpâiala timidă a lumânării aprinse lângă coşul cu covrigi. Aşa începea colindul în copilăria mea. Bunicul spunea că Irod poruncise să fie ucisi pruncii..., şi de aceea copii primesc la colind mere, covrigi, nuci … aşa spunea el. În noaptea amintirii, luminată de strălucirea zăpezii ori de licărul stelelor, parcă drumul nu mai era drum, ci un pod de argint, sclipitor, care ducea, parcă spre o grădină a Edenului. Noi copiii, parcă nu mai eram cei din fiecare zi, părea că suntem nişte îngeri. Oricum eram cuminţi şi fericiţi. Ca în colindele străvechi “parcă se coboară” acea pace a serilor de colind de altădată, ne-nvaluie şi acum la ceas de Sfinte Sărbătoari. Ideea pe care doresc aici să o evidenţiez este aceea că “sufletul locului se îngemănează cu sufletul omului, care, copil fiind cândva, a luat cu sine prin lume Sfinţenia copilăriei. Fiecare iarnă a copilăriei am trăit-o ca pe o poveste. Personajele bune erau toţi cei apropiaţi, iar personajele rele nu erau plăsmuite niciodată, de teamă să nu apară. Minuni se întâmplau: începeau “ pe la cântători”, când veneau copii mari cu “Steaua”, când sărutam icoana în Ajun. Minunea se continua în somnul adâncit de mirosul bunătăţilor pregătite. Am visat că fiecare copil are o stea, şi că pe drumul stelelor vine Crăciunul. Era întruchiparea văzută în icoane, la Sfânta Biserică.Peste ani uitarea nu se poate aşterne, căci cea ce un copil a fotografiat cu inima, rămâne în veşnicie. Tradiţiile înseamnă nemurire, integrare de valori, fac parte din patrimoniul nostru cultural. In concluzie patrimoniul nostru cultural integrează valori ce aparţine şi folclorului, într-o varietate de manifestări. Nu întâmplător şi literatura noastră îşi are origine în folclor. Alături de patrimoniul cultural, patrimoniul natural, defineşte “ l'âme de lieu”. Într-un loc încărcat de istorie, aşa cum este Târgovişte, şi-au pus amprenta personalităţi de seamă ale religiei, literaturii şi artei, istorici de renume. ”Curtea Domnească” de altădată, străjuită de Turnul Chindiei parcă par că trezesc ecourile unor vremi apuse. În spiritualitatea şi conştiinţa târgoviştenilor sunt puternic împregnate imagini ale voievozilor şi domnitorilor, dar şi ale sfinţilor canonizaţi, pentru care au manifestat evlavie, până în zilele noastre. Primul sfânt canonizat pe pământ românesc a fost Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Tării Româneşti, care şi-a manifestat cu putere, darurile sale divine, aici, pe aceste meleaguri. A promovat întotdeauna buna şi necesara colaborare între credinţă şi cultură,

258

adresând îndemnuri pentru tipărirea de carte. Istoria a aratat că roadele îndrumării sale duhovniceşti s-au văzut cel mai bine în viaţa şi activitatea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, primul mare erudit. Prin scrierea sa “ Învăţăturile catre fiul său Teodosie” promovează o politică statală autentic creştină, întemeiată pe valorile fundamentale şi nepieritoare ale Evangheliei.

Ca o concluzie, Mircea Eliade atribuie sufletului fiecărui loc „sufletul neamului, care este înpărtit în spiritualitatea oamenilor din cele mai vechi timpuri şi până azi”. Noi suntem sufletul locului. Ţara noastră este un loc “binecuvântat de Dumnezeu, iar noi românii ne tragem seva de la pământenii Daciei de demult, care au făcut din acest loc hotar al împărăţiei basmului, iar din credinţă si-au făcut o lege”.

Bibliografie M.Eliade, Profetism românesc, Ed. Roza Vânturilor, Bucureşti, 1990 Viaţa Sfântului Ierarh Nifon, Arhiepiscopia Târgoviştei, 2010 Cugetări şi reflecţii despre cultură şi civilizaţie, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984 H.de Balzac, La Loire et les collines de la Touraine, journal Z.Sângeorzan, Teme fundamentale (M. Sadoveanu), Ed. Minerva, Bucureşti, 1976 P.Nistor, A.Bogdan Ceobanu (coord.), Diplomaţie şi destine diplomatice în lumea românească, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011 C. Sandache, Literatură şi politică: Paul Morand , sursă online: http://www.dacialiterara.ro/6-2010/DL-06-2010.pdf

259

Spaţiul românesc şi influenţa elenă Lect. univ. drd. Adina BARBU -CHIRIMBU Facultatea de Litere, Universitatea „ Spiru Haret” Abstract This article discusses the Greek influence on Romanian culture, trying to prove that this is one of the most stable, strong, long and not least beneficial foreign influences on our culture. Preferential relations between Greek and Romanian are based on spiritual affinity, religious, cultural followed the natural course by World War II. After the Revolution of 1989, there was a new beginning of the cultivation of traditional Romanian-Greek relations, a new development of the expression of ethnic Greek, learning the ancient Greek and a powerful rediscovery of Greek ethnic identity. Key words: Greek, identity, culture, Romanian civilization

Chiar şi o simplă privire asupra devenirii noastre istorice relevă o strânsă şi permanentă legătură între poporul român şi cel grec. De la perioada veche invăluită în legendă de când datează povestea Insulei Şerpilor – cunoscută în antichitate ca insula lui Ahile până la povestea mult mai nouă a Jocurilor Olimpice moderne reînviate de Ev. Zappas – român de origine greacă, de la pământul primitor şi noua patrie reprezentată de Ţările Române pentru greci după căderea Constantinopolului până la reluarea strânselor legături între Grecia şi România după 1989, istoria grecilor şi a românilor se întâlnesc şi se împletesc întotdeauna în mod pozitiv şi ascendent. „Nici un al popor nu a avut o influenţă atât de constantă şi de benefică asupra noastră precum grecii. Dar – se întreabă cercetătoarea Georgeta Filitti, distinsă fiică a poporului grec şi promotoare a culturii acestuia in România – ce i-a făcut pe geto-daci apoi pe români, mai întotdeauna in stare să se scuture de năvălitori, de intruşi, să-i primească pe greci, sa le folosească alfabetul, cum atestă o inscripţie din sec. III î. Hr., să

260

se inteleagă de cele mai multe ori cu ei, să găsească instinctiv acele modele de cooperare râvnite de toate popoarele în căutarea păcii universale?”74 Originile legăturilor româno-elene se găsesc în zorii istoriei, în îndepărtata Preistorie. În neolitic, apoi în epoca bronzului în nenumărate situri arheologice de pe teritoriul ţării noastre au fost descoperite artefacte aproape similare cu cele descoperite la Mycene, Kakovatos, Ciclade. La rândul ei, ceramica de provenienţă greacă sugerează intense relaţii de schimb cu corăbierii greci care ajungeau în ţinuturile pontice, aşa cum reiese din versurile primilor poeţi greci. „Theogonia” lui Hesiod, datată – ca şi faimoasa legendă a argonautilor – din secolul 8 î.Hr. mentiona Istrul iar poetul Arktinos din Milet amintea insula Leuke75. În Antichitate, dorinţa de aventură şi de colonizare a unor noi teritorii i-a mânat pe greci până catre gurile Dunării; aici ridică cetăţi pe ţărmul Mării Negre (ca de altfel în tot bazinul acesteia) şi în Dobrogea, făcând această zonă să pulseze de o viaţă economică şi culturală deosebită. Izvoarele arheologice stau mărturie acestui lucru. Grecii ne-au oferit cele mai vechi informaţii despre strămoşii noştri, istoricii greci antici facând referire la triburile de la nordul Dunării; lui Herodot îi datorăm cea mai cunoscută descriere a geţilor, numiţi de acesta “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. Tot grecilor le datorăm fondarea cetăţilor Tomis, Callatis, Istros (Histria); podul lui Traian de peste Dunăre este opera grecului Apollodor din Damasc. Datorăm aceluiaşi faimos arhitect antic grec monumentul considerat în unanimitate de specialişti actul de naştere al poporului român – Columna din Forul lui Traian din Roma. Adoptarea creştinismului ca religie comună va face martiri în rândul ambelor popoare. In necropolele de la Basarab sau Niculiţel se găsesc înmormântaţi geţi şi greci, fraţi întru aceeaşi credinţă care îi va uni vreme de secole. Grecii ne-au oferit cele mai vechi informaţii despre strămoşii noştri, istoricii greci antici facând referire la triburile de la nordul Dunării; lui Herodot îi datorăm cea mai cunoscută descriere a geţilor, numiţi de acesta “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. Tot grecilor le datorăm fondarea cetăţilor Tomis, Callatis, Istros (Histria); podul lui Traian de peste Dunăre este opera grecului Apollodor din Damasc. Datorăm aceluiaşi faimos

74

Filitti, Georgeta, „Cuvânt înainte” la lucrarea Paulei Scalcău “Elenismul în România. O istorie cronologică”, Ed. Omonia, Bucureşti, 2006, p.5 75 Actuala Insulă a Şerpilor

261

arhitect antic grec monumentul considerat în unanimitate de specialişti actul de naştere al poporului român – Columna din Forul lui Traian din Roma. Multe cetăţi geto-dace au fost construite după planurile unor arhitecti greci iar alfabetul grec este folosit în Dacia. Majoritatea monumentelor religioase din provincia romană Dacia sunt dedicate unor zeităţi greco-romane iar iconografia de la inceputul primului mileniu d.Hr. are ca temă principală mitologia greacă. Nu putem continua sa vorbim despre secolele urmatoare fără a-l aminti pe istoricul Dio Cassius, provenind dintr-o familie de aristocraţi greci, autorul unei istorii de dimensiuni impresionante a Romei, în care îi aminteşte pe geto-daci. Apariţia şi răspândirea creştinismului în Dacia se leagă tot de prezenţa greacă. Gemma datând din secolul al II-lea d.Hr. descoperită la Constanţa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (şi aflată în prezent la British Museum) are gravate pe ea scena răstignirii şi cuvântul simbolic ichtis în greceşte, fiind considerată drept mărturia cea mai veche a prezenţei creştinismului în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Nu lipsit de importanţă ni se pare să îl amintim pe învăţatul grec Dionisie cel Mic, născut in secolul VI pe teritoriul Scythiei Minor, creatorul sistemului cronologic ce porneşte de la naşterea lui Hristos şi folosit astăzi în întreaga lume. Timp de mai bine de un mileniu, Imperiul Bizantin – şi prin el cultura elenă – a reprezentat cea mai importantă sursă de influenţă în întreaga zonă orientală a Europei. O dată cu ridicarea „celei de-a doua Rome”, a Constantinopolului, cultura bizantină se răspândeşte inclusiv în spaţiul de la nordul Dunării şi va rămâne o influenţă permanentă în acest teritoriu timp de multe secole, teritoriu devenit o prelungire a Elladei. În secolele X-XI prezenţa meşterilor bizantini în spaţiul românesc e atestată de ornamentele specifice de pe capitelurile de piatră ale cetăţilor de la Dăbâca, Alba Iulia, Slon (Prahova) sau Moldoveneşti (Cluj), de literele greceşti cu care erau însemnate cărămizile, de provenienţa bizantină a materialelor de construcţie şi de modul în care sunt îmbinate. Cucerirea Constantinopolului în 1204 de către cavalerii celei de-a patra cruciade declanşează emigrări importante ale grecilor către zona dunăreano-pontică. Prelaţi de origine greacă ajung să fie o prezenţă des întâlnită la nordul Dunării. La începutul secolului al XIII-lea cneazul Balea şi urmaşii săi aveau un episcop de rit grec iar către sfârşitul secolului întemeierea

262

Mitropoliei de la Vicina reprezintă o strângere a relaţiilor între statele feudale române şi Imperiul Bizantin. Această nouă Mitropolie va fi păstorită de ierarhi greci: Teodor, despre care izvoarele istorice menţionează că a participat la un sinod în capitala imperiului în 1285, Luca, Macarie, Iachint. Integrarea civilizaţiei româneşti în cea sud-est europeană de influenţă bizantină se simte cu precădere în arhitectura religioasă, încă din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, pentru a culmina în secolele al XV-lea şi al XVI-lea. În secolul al XIV-lea, formaţiunile statale româneşti, aflate la începutul organizarii lor, stabilesc relaţii politice cu Bizanţul; Dobrotiţă, întemeietorul statului dintre Dunăre şi mare primeşte în 1357 titlul de despot, cea mai înaltă demnitate la Curtea bizantină, din partea împăratului Ioan V Paleologul pe care îl susţinuse împotriva rivalului său Ioan VI Cantacuzino. El însuşi căsătorit cu o aristocrată constantinopolitană, Dobrotiţă intră în relaţii de rudenie cu împaratul bizantin prin căstoria fiicei sale cu moştenitorul împăratului. Către sfârşitul secolului, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân sunt menţionaţi primii dregători greci în Muntenia; tot in aceeaşi perioadă prezenţa grecilor la curtea domnească se face simţită şi în Moldova. În secolele ce vor urma prezenţa greacă se va intensifica nu numai la nivel politic ci şi - mai ales – în sfera religioasă. Încă înainte de mijlocul secolului al XV-lea atât pe scaunul mitropolitan al Munteniei cât şi al Moldovei se află înalţi prelaţi de origine greacă. În momentul prăbuşirii Constantinopolului în 1453, mitropolitul grec al Moldovei, Ioachim, îi îndeamna printr-o enciclică pe toţi creştinii să îi ajute pe fraţii lor fugiţi din faţa urgiei turceşti. Începând cu această dată emigraţia greacă spre Ţările Române se intensifică, impactul prezenţei greceşti asupra vieţii economice, politice, culturale a acestora intensificându-se în secolele următoare. În familiile domnitoare române se continuă politica de înrudire cu bizantinii. În paralel, toţi domnitorii români ajută cu daruri bogate mănăstiri din Orient sau de la Muntele Athos. Fenomenul de pătrundere a elementului cultural grec în Tările române atinge un punct culminant la sfărşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea, în timpul domniei lui Brâncoveanu şi va rămâne la un nivel ridicat pe tot parcursul secolului al XVIII-lea marcat de prezenţa domnitorilor fanarioţi. Încă din prima parte a secolului al XVII-lea în Principatele Române se constituie şcoli cu predare în limba greacă. „Profesori, filosofi, preceptori, secretari domneşti, medici, jurişti din spaţiul de expresie grecească se refugiază la Bucureşti şi Iaşi. Toţi aceşti greci care

263

dau strălucire învăţământului, tiparului, practicării diferitelor profesiuni liberale sunt nişte cosmopoliţi. S-au format in marile universităţi italiene, la Ioannina, la Constantinopol; îi ajută pe domnii români să-şi constituie biblioteci ce vor fi curând invidiate de occidentali. Această pleiadă irepetabilă de invaţaţi greci, susţinuţi din plin de domnii pământeni, apoi de cei fanarioţi are meritul de necontestat de a fi introdus Principatele Române, fie şi vremelnic, în sistemul de valori academice creatoare, de rezonanţă europeană.”76 Nu trebuie să ignorăm sentimentul de împamântenire atotputernică a grecilor încercat de contemporani în secolele respective; uneori aceştia reacţionează însă răscoalele antigreceşti şi măsurile restrictive luate de unii domni la adresa grecilor nu au urmări semnificative. Perioada de maximă afirmare a elenismului în Tările Române rămâne cel al domniilor fanariote. Folosit de Imperiul Otoman ca mod de supunere şi administrare eficientă a provinciilor româneşti cu ajutorul unor funcţionari greci, provenind în majoritate din cartierul constantinopolitan Fanar, sistemul a funcţionat – cu părţile lui pozitive şi negative – timp de un secol. Deşi istoriografia din secolele urmatoare, influenţată de curentul naţionalist care va domina întreaga Europă s-a grăbit să prezinte perioada fanariotă în cele mai negre culori nu putem ignora faptul că secolul al XVIII-lea a reprezentat zorii modernitaţii pentru Principatele Române, principii fanarioţi contribuind în mod decisiv la desprinderea de medieval şi intrarea în modern a provinciilor pe care le conduceau. Considerăm important să subliniem această diferenţă între imaginea pe care grecii fanarioţi au avut-o în epoca în care au condus Muntenia şi Moldova şi imaginea profund negativă, denigratoare creată după consumarea efectivă a acestei perioade din istoria noastră77. Fără a încerca să ignorăm aspectele negative inerente ale epocii fanariote este totuşi evident ca aceasta a avut certe elemente pozitive, benefice pentru Tările Române. Nu trebuie să uităm faptul că introducerea de către otomani a sistemului de guvernare prin intermediul înalţilor dregători greci proveniţi în majoritate din cartierul Constantinopolitan al Fanarului a reprezentat

76

Filitti, Georgeta, Cuvânt înainte la lucrarea Paulei Scalcău, “Grecii din România”, Ed. Omnonia, Bucureşti, 2003, p. 8-9. 77 Istorici ca Bălcescu, Quinet, Kogălniceanu, Bariţiu se încadrează în acest curent.

264

varianta cea mai puţin negativă pentru viitorul Principatelor Române, alternativa fiind transformarea acestora în paşalâcuri. Guvernarea prin intermediul grecilor fanarioţi a permis Moldovei şi Munteniei să îşi păstreze un grad destul de însemnat de indenpendenţă, susţinut chiar şi de unii dintre principi – care, deşi străini, ajung să acţioneze în favoarea noilor lor patrii adoptive vremelnice. Despoţi luminaţi, cu o educaţie inaltă, grecii fanarioţi au introdus reforme care au schimbat faţa Principatelor. Majoritatea celor 32 de domni fanarioţi se dovedesc buni administratori, codificând şi modificând în sens iluminist raporturile sociale, creând o administraţie provincială eficientă, fiind de asemenea preocupaţi de urbanism şi fondatori şi sprijinători de şcoli, spitale, tipografii, lăcaşuri de cult. Aceastia au operat restructurarea instituţiilor, au introdus şcolarizarea şi salarizarea slujbaşilor, au produs legislaţie nouă şi modernă, au reformat fiscalitatea, au desfiinţat şerbia78. Este suficient sa amintim faimoasa Constituţie din 1746 a lui Constantin Mavrocordat, publicată în “Mercure de France”, anterioară cu aproape cinci decenii măsurilor juridice şi administrative care au reformat Franţa începând cu 1789. Este de asemenea de remarcat că principii greci din secolul luminilor au fost atât consumatori cât şi producători de cultură. Au încurajat istoriografia şi au fost ei înşişi scriitori dăruiţi cu talent, ca Nicolae Mavrocordat, Nicolae Caragea sau Alexandru Hangerli. Dominatia culturală greacă nu a reprezentat în secolul al XVIII-lea un proces forţat. Aşa cum vom remarca în primul capitol al acestei lucrări, în mod paradoxal aceasta nici macar nu atinge un apogeu în epoca fanariotă ci în cea premergatoare acesteia.79 Prezenţa greacă era deja de multe secole o realitate puternică în peisajul cultural al Tărilor Române şi va rămâne aşa şi după încheierea epocii fanariote, când cele două popoare, grec şi român găsesc noi puncte de afinitate. Români şi greci vor lupta contra unui duşman comun, Imperiul Otoman, susţinându-se reciproc în lupta de eliberare naţională, şi paşind în modernitate în acelaşi timp.80 După un oarecare recul în perioada

Djuvara, Neagu – „Intre Orient şi Occident. Tările române la începutul epocii moderne”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009, p. 64, p.71. 79 Ne referim in special la cultura scrisă. 80 Cf. Bouchard, Jacques – „Les grecs phanariotes et la formation de la conscience nationale roumaine ”, în „Închinare lui Petre Năsturel la 80 de ani”, volum îngrijit de Ionel Cândea şi Paul Cernovodeanu, Brăila, 2003 , p.3

78

265

conflictului dintre Alexandru Ipsilanti şi a Păcii de la Adrianopol, o dată cu liberalizarea comerţului pe Dunăre numărul grecilor care aleg să se stabilească în Principate este din nou în creştere. Negustori, marinari, mesteşugari, foşti luptatori în războiul pentru independenţa Greciei se stabilesc în nenumărate oraşe din Muntenia şi Moldova, contribuind la inflorirea vieţii economice şi culturale a acestora. “La inţiativa comunităţilor greceşti – remarcă cercetătoarea Paula Scalcău – se constituie acele organisme care îi vor defini mai apoi din punct de vedere identitar: publicaţiile diverse, societăţile, bisericile consulatele. La a doua generaţie acest val de după războiul pentru independenţa Elladei dă profesori, avocaţi, artişti, ziarişti, medici, mari proprietari preocupaţi mai puţin de grecitatea lor şi mai mult de afirmarea socială într-o Românie ce se modernizează rapid. Ea absoarbe ca un burete noutatea, deschizând generoasă portile celor dornici să se realizeze. E un creuzet unde toleranţa, pasivitatea, rezerva unora se acordă perfect cu mobilitatea, spiritul de întreprindere, de risc, al «străinilor». Rezultatul este o ţară prosperă care la cumpăna veacurilor 1920 arbitrează politica sud-estului european.”81 Pe întreg parcursul secolului al XIX-lea grecii îşi vor pune amprenta asupra patriei lor de adopţie. Prima tipografie muzicală din lumea orientală, întemeiată de Petru Manuil din Efes la biserica Sfântul Nicolae Şelari din Bucureşti şi condusă de grecul Antonios Pantoleon, cunoscut posterităţii cu numele de Anton Pann, şi ca autor al versurilor imnului naţional al României. Tot unui grec îi datorăm utilizarea pentru prima dată intr-o lucrare ştiiţifică a numelui actual al ţării noastre. Lucrările “Istoria României” şi ulterior “Geografia României” aparţinând lui Daniil Filippidis (1750-1832), profesor la Academia domnească din Iaşia au fost publicate în 1816 la Leipzig; foarte recent, în 2004 apare o ediţie în limba română la Bucureşti a “Istoriei României”, sub îngrijirea cercetătoarei Olga Cicanci. Cele două lucrări dedicate patriei sale adoptive de Filippidis, “cel devenit «român cu trup şi suflet» după expresia lui Constantin Erbiceanu”82 Încă de la începutul secolului al XIX-lea Grigore Ghica remarca relaţia strânsă dintre greci şi români care se formase pe tot parcursul secolului anterior: “Cele două naţiuni s-au amestecat atât de intim în timpul

81 82

Scalcău, Paula – „Grecii din România”, Ed. Omonia, Bucuresti, 2003, p. 11-12 Lazăr, Elena – „Cărturari greci în Tările Române”, Ed. Omonia, Bucureşti, 2009, p. 81.

266

guvernării precedente încât niciodată nu se va putea trage o linie de demarcaţie între ele”.83 În contextul marcat de naţionalism din prima parte a secolului al XIX-lea, care a determinat şi o reacţie împotriva fenomenului fanariot, primii domni pământeni (care de altfel se înrudeau cu cei precedenţi) sunt nevoiţi sa ia măsuri prin care să stopeze emigraţia grecească spre Moldova şi Muntenia, însă decretarea libertăţii comerţului şi deschiderea Dunării ca rută comercială internaţională a condus la patrunderea unui mare numar de greci în special în oraşele legate de fluviu: Tulcea, Sulina, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Constanţa. În 1860 comunitătile greceşti sunt recunoscute oficial de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, probabil nu întâmplător fiind faptul că mama domnitorului, Sultana Kozadini provenea dintr-o familie grecoitaliană din Constantinopol (iar Cuza fiind cunoscător de limbă şi cultură elină datorită acesteia) Grecii din România se vor manifesta şi ca generoşi donatori (E. Zappas, V. Adamachi, P. Harokopos), sau se afirmă pe plan international ca oameni de ştiinţă, de cultură, medici etc. Până la mijlocul secolului XX nu va mai exista probabil nici o dimensiune a societăţii româneşti in care români de naţionalitate greacă să nu îşi facă simţită prezenţa în mod remarcabil. Anexa 2 încearcă să menţioneze o parte dintre acei grecii care au avut un impact deosebit în domeniile în care au activat. Relaţiile preferenţiale între greci şi români bazate pe afinitate sufletească, religioasă, culturală şi-au urmat cursul firesc până la al doilea război mondial. În prima parte a secolului XX personalităţi de origine greacă vor comtinua să se împună în cele mai diverse domenii. În 1901, de ziua Elladei este inaugurată Biserica grecească din Bucureşti în prezenţa ministrului plenipotenţiar al Greciei la Bucureşti. În acelaşi an se naştea la Brăila Andreas Embirikos, unul dintre marii poeţi ai secolului XX şi iniţiatorul suprarealismului în poezia greacă. Soprana Haricleea Darclee, actorul Aristide Demetriade ajung să fie cunoscuţi dincolo de graniţele ţării. La sfârşitul secolului al XIX-lea românca de naţionalitate greacă Maria Koutsarida devine prima femeie cu titlul de doctor în medicină din România, în urma sustinerii tezei de doctoral la facultatea de Medicină din Paris. Aceasta s-a implicat ulterior în organizarea primelor structuri de ocrotire a copilului din ţara noastră. În prima parte a secolului XX tot un

83

Scalcău, Paula – „Grecii din România”, Ed. Omonia, Bucuresti, 2003, p. 145

267

grec, Odysseu Apostol era medicul şef al armatei române şi autor al unor studii de psihologie şcolară, medicină interna şi medicină militară, decorat pentru activitatea sa În 1921 au loc două importante evenimente care spun totul despre relaţia strânsă de prietenie dintre naţiunile greacă şi română: căsătoria prinţului moştenitor al României, Carol, cu Elena, prinţesă a Greciei la Bucureşti şi respectiv căsătoria lui George, prinţul moştenitor al Greciei cu Elisabeta, prinţesă a României. Aceştia doi din urmă vor veni în 1922 în România să participe la botezul lui Mihai, fiul prinţului moştenitor al României şi al prinţesei Elena iar un an mai târziu vor găsi în ţara noastră refugiu după câstigarea alegerilor parlamentare din grecia de către republicani. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi În prima parte a secolului XX curentul filo-elen, care debutase prin publicarea de către Nicolae Iorga a Conferinţei sale “Cultura românilor supt fanarioţi” 84 îşi face simţită prezenţa în cultura română din ce în ce mai puternic. Alături de Nicolae Iorga, care nu întâmplător le atribuie în studiile sale principilor fanarioţi caracterul de “reformatori”85, marii elenişti Nikolaos Dossios, Constantin Erbiceanu, Demostene Russo vor schimba în mod hotărâtor vizunea despre rolul grecilor şi al culturii greceşti asupra culturii române, accentuând în mod special aspectele pozitive ale atât de hulitei epoci fanariote. Continuatorii acestora, Ariadna Camariano-Cioran, Nestor Camariano Nicolae Cartojan vor scrie noua istorie culturală a secolului al XVIII-lea.86 Ceea ce nimeni nu ar fi crezut a fi vreodată posibil s-a întâmplat în anii comunismului. Mii de greci aleg să părăsească România şi au loc repatrieri masive în ţara de origine a stramoşilor lor. In paralel are loc dislocarea a mii de copii greci aflaţi în zone de conflict civil şi găzduirea lor in tabere-colonii din ţara noastră. Această “comoţie socială fără precedent în dialogul peste timp al românilor şi grecilor”87 se oglindeşte în mod dramatic in statistici. In 1930 în România se declaraseră 17606 cetăteni greci şi 26495

84

Iorga, Nicolae – Cultura româna supt fanarioţi, conferinţă ţinută la Ateneul Român, 8 feb. 1898, Ed. Librăriei Socecu, Bucuresci, 1898 85 Iorga, Nicolae – “Istoria românilor”, Cartea a VII-a, “Reformatorii”, Bucureşti, 1937 86 Preocupările eleniştilor din această generaţie – ca şi din cea precedentă se concentrează asupra acestei epoci însă nu se limitează la aceasta. 87 Filitti, Georgeta – “ Cuvânt înainte” la lucrarea Paulei Scalcău, “Grecii din România”, Ed. Omonia, Bucureşti, 2003, p. 12

268

la 6513 reprezentanţi. 89 Recensământul populaţiei şi locuitorilor din 7 ianuarie 1992. Recensământul general al populaţiei României din 29 decembrie 1930. Iaşi. vor apărea comunităţi elene reprezentate în mod oficial în multe oraşe din România: Constanţa. precum al treilea Congres Peneuropean al Societăţii Europene de Studii Neoelene.90 Imediat după revoluţia din 1989. acest lucru însemnând o recunoaştere a importanţei avute de spaţiul românesc în devenirea culturii elene şi a locului ocupat de elenismul din România in istoria diasporei elene. Institutul Naţional de Statistică. Inalţi reprezentanţi ai Greciei de la preşedinte la membri ai guvernului. Piteşti. Valeriu Mardare. 88 269 . Cornelia Papacostea-Danielopolu. Târgovişte. Treptat. I.români de naţionalitate greacă. Bucureşti. vol. Institutul Central de Statistică. Zalău. Au loc manifestări importante pentru întregul spaţiu bacanic. 1940. Andreas Rados. Georgeta Filitti. contribuind la reluarea şi mentinerea unor strânse relaţii de prietenie. învăţarea limbii strămoşeşti. Apoi. Călăraşi. după 1989 în România se publică volume de referinţă în domeniul istoriei. Pe plan cultural.88 La recensământul din 1992 numărul grecilor din ţara noastră era de numai 3940 de persoane89. Comisia Naţională pentru Statistică. Galaţi. redobândirea proprietăţilor fostelor comunităţi elene. 1994 90 Recensământul populaţiei şi locuitorilor din 18 – 27 martie 2002. Antonis Samaras. însă – îmbucurător – zece ani mai târziu recensamântul populaţiei relevă o creştere semnificativă a numarului acestora. Piatra Neamţ. Elena Lazăr. dezvoltarea şi exprimarea identităţii etniei elene. Oneşti. Brăila. Paula Scalcău contribuie la acest proces de renaştere a culturii grece în România. păstrarea. la 6 februarie 1990 are loc constituirea Uniunii Elene din România. cu personalitate juridică şi având ca obiective esenţiale cultivarea relaţiilor tradiţionale româno-elene şi a raporturilor de prietenie cu toate minorităţile din România. Lia Brad-Chisacof. Sulina. reprezentanţi ai armatei dar şi înalţi prelaţi vor vizita în mod periodic România. Tulcea. Leonidas Rados. în primele două luni ale anului 1990 au loc două evenimente importante pentru conturarea relaţiilor viitoare româno-elene: în luna ianuarie are loc vizita la Bucureşti a Ministrului de Externe al Greciei. 2004 91 Cercetători precum Olga Cicanci. vol. I. Roman. primul deminitar străin care a vizitat România după evenimentele din decembrie 1989. vol. studiului limbii şi culturii grece91. IX.

Bucuresti. Iaşi. Nicolae Mavrocordat. Cărturari greci în Tările Române. Cartea a VII-a.Concluzii Influenţa greacă asupra culturii române este – aşa cum am încercat să demonstăm în paginile anterioare – una dintre cele mai constante. Bucureşti. O istorie cronologică. P. Ed. Grecii din România. . Ed. 2003 270 . Elenismul în România. 2009 Scalcău. P. Intre Orient şi Occident. Bucureşti. 64 Iorga. Neagu. Ed.. A. Ed. p. 1937 Lazăr. “Reformatorii”. Ed. Impactul culturii greceşti asupra evoluţiei culturale a Principatelor Române în perioada fanariotă. puternice. Stef. Omonia.. 2006 Scalcău. îndelungate şi nu în ultimul rând benefice influenţe străine asupra culturii noastre. 2009. Istoria românilor. N. Humanitas. Bucureşti. Tările române la începutul epocii moderne. Omonia. 2011 Djuvara... Bibliografie Barbu-Chirimbu. Omonia. E. Bucureşti.

gândirea stereotipică şi prejudecăţile faţă de etnia romă Asist. The Roma are an ethnic group that wherever they find raises or fascination. a valorilor şi normelor societăţii. normele societăţii respective. simţind permanent nevoia de înţelegere. asumându-şi responsabilităţile care le revin. întăresc ataşamentul faţă de grup. crescând în acelaşi timp stima de sine şi sentimentul securităţii sociale Membrii unei societăţi sănătoase. social identity Introducere Prin definiţie. nivel scăzut de educaţie şi asistenţă socială. drd. stereotypes. Însă. incluziunea socială având deci un rol foarte important în viaţa omului. sentimentul de a fi important și util pentru cei asemenea lui. toate acestea duc la formarea identităţii sociale. mânie. se simt incluşi.Preocupări privind stigmatizarea. într-o societate în care este deficitar procesul de incluziune socială. care funcţionează bine. se vor simţi datori să se implice în viaţa societăţii. acceptare şi chiar de apreciere din partea semenilor săi. deci el nu poate trăi. supravieţui şi dezvolta normal fără societate. cu resurse la limita subzistenţei. interacţiunea cu ceilalţi membri. a instituţiilor. Key words: prejudices. Exersarea diferitelor statusuri şi roluri în grup. Over time they made all kinds of prejudices and stereotypes that affect the relationship between them and members of the majority. or contempt or fear. Aceştia vor tinde să respecte valorile. few are those who remain indifferent. acceptaţi din punct de vedere social. „Persoanele şi grupurile dezavantajate nu vor putea depăşi singure situaţia în care se află. univ. va duce la respingerea proiectelor. Acest stil de viaţă va genera şi hrăni frustrări. omul este o fiinţă socială. pentru că sunt lipsite de resursele necesare (resurse 271 . creşte numărul oamenilor care cad pradă unei vieţi „de mizerie”. Dana Bianca ALBUŢ Universitatea din Oradea Abstract This paper is a bibliographic study author referring to concerns regarding stereotypical thinking and prejudice against Roma minority. Roma minority.

dacă aceste sintagme aparţin persoanelor. „negrii sunt mai buni atleţi decât albii” etc. De-a lungul timpului s-au format tot felul de prejudecăţi şi stereotipii. J. care a fost creată de populaţia majoritară pe baza unor prejudecăţi şi stereotipe..economice. de cele mai multe ori tolerate de subiecţii în cauză. însă uneori generează conflicte tacite greu de gestionat.-P. 256) Problematica stereotipurilor şi prejudecăţilor face parte din discuţiile noastre zilnice. Datorită faptului că se simt părăsite de societate. Romii sunt consideraţi ca fiind persoane cu un ten mai închis decât al persoanelor din populaţia majoritară. educaţionale.. pp.. reprezintă un grup etnic care oriunde s-ar afla stârneşte fie fascinaţie. pe când ei sunt „toţi o apă şi-un pământ”. ca rezultat al unui eveniment lung istoric. „românii sunt leneşi”. prejudecata – la dimensiunea afectivă. ele pot deveni în timp adevărate pericole pentru societate”1 (Nedelcu. ele tind să se izoleze tot mai mult de aceasta. 2003. iar raportarea preponderent afectivă şi discriminarea – la componenta comportamentală sau la consecințele comportamentale determinate de stereotipuri şi prejudecăţi”2 (Neculau. Romii. infracţionale. A. Nicolae Gheorghe. eventual prejudecăţi? Oamenii au tendinţa de a accentua diferenţierile din grupul de apartenenţă şi omogenitatea grupurilor ţintă: noi suntem diferiţi unii de alţii. suntem „unicat”. prin aceasta accentuându-şi şi mai mult condiţia periferică. caracteristica cea mai des citată este culoarea pielii. Nicolae Gheorghe afirmă că denumirea de ţigan a devenit o noţiune. căci au preluat parcă şi au realizat ilustraţia stereotipelor. care afectează relaţia dintre ei şi membrii grupului majoritar. D. grupurilor vizate. şi chiar atunci când. puţini fiind aceia care rămân indiferenţi. probabil că nu am făcut altceva decât să conştientizăm stereotipul în cauză şi să-l ocolim cu diplomaţie.).3 (Liegeosi. 2007. sau chiar deviante. politice etc. Ne punem însă întrebarea. ironii şi apelative. În acest eveniment au avut rol important şi rromii. Cine nu a auzit de sintagmele: „ţiganii fură”. nu ne-am lăsat pradă unor astfel de catalogări. Există 272 . p. p. fie dispreţ sau teamă. sau sunt nişte erori de percepţie. În lipsa luării unor măsuri adecvate. din respect pentru cei de lângă noi. 12) „Stereotipul se referă la dimensiunea cognitivă sau raportarea preponderent cognitivă la un grup sau reprezentanţi ai acestuia. trezind un interes deosebit sau constituind obiectul unor glume. adoptând comportamente şi moduri de viaţă diferite. 1996. 8-10) „Atunci când nonromii identifică cine este rom.

Ei absorb foarte repede informaţii despre discriminare şi stereotipuri de la cei de o vârstă cu ei. limba vorbită etc. rataţi. 95) Datorită acestor prejudecăţi şi stereotipii negative. Cei care nu au un loc de muncă. 50) Există multe situaţii în care elevii romi sunt etichetaţi drept „proşti. considerate de mulţi ca fiind „determinate etnic”. care tind să favorizeze ierarhic nonromii. formându-se astfel la un cerc vicios care antrenează atât atitudinile romilor cât şi ale nonromilor. dacă simt că deosebirea aceasta este perpetuată ca ceva mai puţin normal. Identităţile atribuite lor sunt deseori stereotipuri negative. K. şi astfel se ajunge la situaţii de abandon şcolar. fie că trăiesc din asistenţa socială. este foarte greu pentru romi să-şi găsească un loc de muncă. lenea. p. Mulţi îi consideră hoţi. fie că fură. Copiii care sunt diferiţi de majoritate în vreun fel pot începe să aibă sentimente negative faţă de ei înşişi. p. copiii încep să aibă opinii legate de acest lucru. de subzistenţă. Aceasta nu înseamnă însă că toţi romii sunt în căutarea unui loc de muncă legal.”5 (Andruskiewicz.. sau ceva rău. şi mai ales de la adulţii importanţi din viaţa lor. Prenton. romii contribuie la stereotipizarea colectivă a nonromilor. de către subiecţii inferiorizaţi a unor strategii 273 . ei sunt „alţii”. M. atât de către profesor cât şi de către colegii lor. şi vor rămâne săraci. Câteva dintre acestea sunt: murdăria. Se spune că merită să fie săraci. Realizând că alţi oameni sau copii sunt diferiţi de ei. pentru că nu muncesc. lipsa de civilizaţie. Chiar înainte de a putea vorbi. fapt ce contribuie semnificativ la formarea percepţiilor negative ale populaţiei majoritare cu privire la atitudine romilor faţă de muncă. o imagine de sine negativă. fie pentru că cerşesc.mai multe practici şi caracteristici atribuite romilor. mulţi dintre părinţii romi nu-şi mai trimit copiii la şcoală. „Şcoala face necesară adoptarea. asistenţa socială rămâne principala sursă de venit. Fiind conştienţi că aceste stereotipii îi vor împiedica să-şi găsească de lucru. imoralitatea.. 2007. copiii încep să observe diferenţele legate de culoarea pielii. chiar dacă ar avea un anumit nivel de educaţie. li se reproşează că nu se poate avea încredere în ei. forma ochilor. şi ar putea începe să aibă sentimente negative faţă de cei care sunt altfel decât ei. că trăiesc pe spinarea altora. şi de multe ori acestea ajung să fie însuşite chiar de romi. şi faţă de societate în general. incapabili”. 2002. „Stereotipiile şi discriminările încep chiar de la intrarea celor mai mici copii în sistemul de învăţământ.. I. Am putea spune pe scurt că romii sunt văzuţi ca fiind un popor diferit de toate celelalte. La rândul lor.”4 (Szeleny. dar cert este că ei obţin tot mai greu un loc de muncă stabil..

. Lucrul acesta le va da elevilor încredere. J. alţi elevi şi profesori vor ajunge să recunoască eticheta pe care un copil şi-a atras-o. Apariţia stereotipurilor poate fi analizată şi din perspectivă cognitivă. Gérard Lemaine (1966) semnala faptul că procesul de comparare socială generează eterogenitate. Alţii răspund prin a-i eticheta la rândul lor pe cei buni la învăţătură.-M. un rol deosebit de important îi revine profesorului. „Compararea socială poate să participe la determinarea comportamentelor. 73) Pentru a-şi conserva stima de sine aceşti elevi vor reacţiona într-unul din următoarele moduri: unii vor încerca să introducă criterii de comparare socială diferite de cele ale şcolii. afectându-le pozitiv comportamentul. Prea puţini sunt aceia care sunt motivaţi să se mobilizeze pentru a-i ajunge pe cei fruntaşi din clasă. „Deoarece elevii (în special cei foarte tineri) se raportează la comportamentul celorlalţi faţă de ei pentru a obţine o imagine despre cât succes au. ca de exemplu „curajul” de a-l înfrunta sau ignora pe profesor.. drept „tocilari”. pot renunţa să lupte împotriva acestor etichete. şi se vor purta faţă de elev pe baza acestei etichete existente. sau cât de prost se descurcă. Pe lângă asta.8 (Monteil. aceştia interiorizează imaginea pe care o primesc despre ei de la alte persoane importante. consum de alcool şi tutun.” De aceea profesorul trebuie să dea elevilor impresia că sunt capabili să rezolve anumite probleme de raţionament. mai ales dacă în mediul de acasă şcoala nu este percepută ca o valoare în sine. În acest caz.”7 (idem. să le spună cât sunt de buni. Nu este complet imposibil pentru un elev să scape de o etichetă. p. 1997. şi să renunţe să mai frecventeze şcoala. având ca şi coordonatori pe Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu. 62) Unii elevi care ajung să fie astfel etichetaţi.comportamentale susceptibile de a menţine o imagine favorabilă de sine”6 (Monteil. iar într-un final la abandon şcolar. Elevii se bazează pe profesori să le furnizeze un concept despre sine.M. p. 158) Stadiul actual cu privire la gândirea stereotipică şi prejudecăţile faţă de etnia romă În „Dicţionar de sociologie”. J. 1997. dar acest lucru devine extrem de greu odată ce eticheta devine foarte cunoscută. p. se arată că multe analize sociologice sunt convergente în a susţine că un prim stadiu în construirea unei naţiuni este 274 . Unii renunţă la orice strategie şi recurg la chiul. Cercetătorii vorbesc de o activare automată a stereotipurilor atunci când întâlnim un anumit membru al unui grup social.

Prestigiul presupune o funcţie de evaluare. Astfel. Omul de ştiinţă. putând fi întâlnit la orice nivel al structurii sociale. simboluri. Mesajul campaniei realizată de Consiliul Europei şi Uniunea europeană este:„există o nevoie de a îmbunătăţi imaginea socială a romilor”. care permit unei colectivităţi să se definească şi să se facă recunoscută de alţii. profesia. marcatorii de identitate.identitatea: „capacitatea unui grup de a gândi despre sine ca aparţinând unei naţiuni”9 (Zamfir C.. contribuind astfel la formarea unei identităţi sociale pozitive. Discriminarea lor se datorează stereotipurilor şi prejudecăţilor despre romi. (marquers d’identité) sau identiţialii. şi identitatea socială (statusul social. de regulă. Romii fac parte dintr-un grup etnic stigmatizat. 6 – Laura Surdu) sunt că. pp. o persoană sau un actor social) şi un agent al stigmatizării ce poate fi difuz sau explicit. (coord. 1993. stereotipuri. p. însă şi infractorul/criminalul se pot mândri cu acţiunile lor. religia)”11 (idem. naţionalitatea. 275 . pot dispune aşadar şi ei de un prestigiu. Vlăsceanu L.). care „există. tradiţională şi dificil de integrat. apartenenţa la gen. prin acţiunile sale de cercetare este mândru de aportul pe care-l aduce ştiinţei prin descoperirile datorate muncii sale. trăiesc în condiţii dificile şi că adesea sunt discriminaţi.. Stigmatizarea este un proces de interacţiune socială care presupune un subiect (un individ. Sunt aproximativ 12 milioane de romi în Europa şi principalele lor caracteristici12 (vezi p. însă el are şi o componentă negativă. mituri originale şi legende istorice”10 (Chelcea S. 14) Prestigiul social este un fenomen care la prima vedere aparţine unei identităţi sociale pozitive a individului în general. putem spune că atât omul de ştiinţă. comunitatea romă fiind adesea considerată marginală. precum infractorul sau dacă vreţi criminalul au prestigiu social. în primul rând. acele atribute ce definesc identitatea personală a individului ca entitate unică (ansamblul calităţilor şi defectelor). aceste reprezentări sunt formate din imagini. p 263) I. cât şi cel care încalcă normele şi valorile sociale. însă este un prestigiu ce contribuie la conturarea unei identităţi negative. Taboada-Leonetti defineşte elementele identitare. 1998. 384-385) Identitatea se construieşte pe baza factorilor obiectivi. caz în care individul este posibil subiect al stigmatizării. ce ţine de o „proastă reputaţie” sau reputaţie negativă. sub forma reprezentărilor sociale. dar şi pe elemente subiective.

povestea având la bază un comportament indezirabil. Astfel. evident. poveste concretizată mai apoi în diverse opere literare. fie că are la bază un caracter intenţionat sau neintenţionat. Un exemplu în acest sens. grupuri sociale.Stigmat – este un cuvânt de origine greacă. M. De cele mai multe ori ne construim o teorie despre stigmat prin care încercăm explicarea stării de inferioritate a individului stigmatizat şi încercăm să ne convingem prin această construcţie de pericolul pe care îl reprezintă. dar care-i reduc sistematic şansele în viaţă. ci doar cele care nu corespund cu stereotipurile noastre. fiind considerat un atribut vizibil. în sensul că nu se bazează pe observarea directă. 1984). fără legătură cu indivizii sau 276 . (p. durabile. ci pe moduri de gândire apriorice. se referă la însemnele efectuate pe corpul unei persoane ca indiciu al unei moralităţi îndoielnice a persoanei respective. rutinizate. Studiul cel mai reprezentativ în acest sens este cel al lui Ervin Goffman din 1963. cu aşteptările noastre despre cum ar trebui să fie un anumit individ. Vechii greci însemnau cu fierul roşu pe sclavii fugari sau pe criminali. Dicţionarul de sociologie defineşte stereotipiile ca fiind: „credinţe despre caracteristici psihologice şi/sau comportamentale ale unor categorii de indivizi.5) spunea: „Credem că un individ care are un stigmat nici măcar nu este o fiinţă umană”. preconcepute. De aici îşi are originea stigma „stigma” (R. unele chiar neintenţionate. Page. Goofman (1963). plasându-i o poziţie mult mai potrivită pentru a cetegoriza o persoană. a devenit un stereotip negativ la adresa romilor. devenind în acelaşi timp şi o pildă educativă destul de des întâlnită atât la nivelul socializării primare cât şi la familiile cu un nivel educaţional înalt. credinţă ce duce la diferite tipuri de discriminare cu privire la persoana respectivă. este reprezentat de caracterul iniţial nomad al romilor care a născut povestea conform căreia ţiganii fură copiii şi-i bagă în sac. Goffman subliniază că nu toate atributele indezirabile sunt stigmatizante. deseori arbitrare . intitulată Public Opinion (1922) în care relata că stereotipurile sunt „imagini în mintea noastră”. astfel de credinţe sunt fixate în imagini şablonizate. având meritul de a teoretiza stereotipurile ca elemente ale cogniţiei sociale. Termenul „stereotip” a fost consacrat de lucrarea jurnalistului şi analistului american Walter Lippmann. proaspătă a fenomenelor. care pune cuvântul stigmă în legătură cu conceptul de identitate socială. constructe mentale care ne ajută să interpretăm realitatea socială.

Antipatia poate fi simţită sau poate fi exprimată. este o atitudine suprageneralizată. care afectează relaţia dintre ei şi membrii grupului majoritar. Bucureşti. 7.”13 (Cătălin Zamfir. Ţiganii sau rromii. Dicţionar de sociologie. 15) concluzionează că stereotipul este „rău”: 1. poate fi direcţionată către un grup ca întreg sau către un individ. 4. se bazează pe o generalizare greşită sau incorectă. 2005. Babel. Ed. Lazăr Vlăsceanu. p. Stereotipurile reprezintă o formă de procesare euristică a informaţiei sociale. Duckitt (1992.. la manifestările de 277 . Prin prejudecată „înţelegem orice informaţie sau generalizare neverificată şi neverificabilă cu privire la relaţiile umane. fie dispreţ sau teamă. deoarece este membru al acelui grup. ne oferă explicaţii ştiinţifice privind gândirea stereotipă care ne caracterizează în situaţiile cotidiene. 3. autorul priveşte stereotipurile „ca elemente ale unor programe socio-politice elaborate de elitele sociale şi răspândite ulterior în rândul maselor”15 (Cernat V. justifică discriminarea. p. La nivel societal. pe care o folosim deoarece ne aduce beneficii cognitive („mijloace de economisire cognitivă” – este mult mai uşor şi rapid să gândim în stereotipuri). 5. studiul amplu al lui Vasile Cernat (2005) cu privire la stereotipuri. este o atitudine rigidă sau inflexibilă. este o atitudine iraţională. sunt un popor care oriunde s-ar afla stârneşte fie fascinaţie. 10) Un model unidimensional despre cum funcţionează stereotipul este cel propus de J. dar puţini sunt aceia care rămân indiferenţi. p.”14 (p. De asemenea. 603) Gordon Allport (1956) defineşte stereotipul etnic: „antipatia bazată pe o generalizare greşită şi inflexibilă. Duckitt: Credinţe stereotipizate atitudine intenţii → stereotipă → comportamentale → comportament discriminatoriu În urma unei analize ample a literaturii de specialitate privind stereotipurile. De-a lungul timpului s-au format tot felul de prejudecăţi şi stereotipii. 62). 1998. este o atitudine care nu se bazează pe experienţa actuală sau pe evidenţe obiective. J. 2.grupurile sociale evaluate. este o atitudine nejustă. 6.

Dicţionarul de sociologie defineşte prejudecata ca fiind „o judecată care nu are o justificare raţională şi care de obicei este eronată. iar cea din urmă se referă la punerea în practică a acestor concepţii. Giddens defineşte prejudecăţile ca fiind opiniile. Babel. A. În sens restrâns. diferită de trib. dar cele două fenomene pot exista şi separat. la calităţile personale sau de grup ale oamenilor. 1998. în schimb.comportament ale indivizilor.”17 (Cătălin Zamfir. peiorativă. putem defini etnia ca un grup de indivizi legaţi printr-un complex de caracteristici comune.”18 (Andrei Oişteanu.. Bucureşti. în frunte cu Fredrik Barth. Prejudecata diferă de noţiunea de discriminare. p. Klaus Heitman consideră că „la fel ca toate imaginile despre naţiuni. este efectul unei gândiri stereotipe şi comode. Ed. Clişeul este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen. definit de aceeaşi limbă maternă.. Ed. politico-istorice şi care constituie o structură culturală. care are dimensiuni mai reduse. Etimologic.”16 (Tucicov. În sens larg. Utilizat masiv în antropologie şi etnologie. Chelcea. şi mai ales cu formele lor deformate. concepţiile. Dicţionar de sociologie. A. determinată de mediul cultural în care apare. informaţiile pe care le oferă ele despre zămislitorii imaginilor. având strămoşi comuni. Lazăr Vlăsceanu. credinţele membrilor unor grupuri faţă de alte grupuri. etnia desemnează un grup de indivizi. Aceste caracteristici pot fi antropologice. Dicţionar de psihologie socială). opinie. fără verificare sau control critic. mai mult sau mai puţin implicită. p. stereotipiile etnice nu îngăduie o temeinică reprezentare a ceea ce exprimă. Există două tipuri de prejudecăţi: prejudecăţi care au la bază cunoştinţe limitate şi prejudecăţi care se cuplează cu ignorarea anumitor cunoştinţe importante. Cu cât mai importante sunt. accepţiunea sa fiind însă discutabilă şi multiplă. 441) Antony Giddens pune în evidenţă faptul că prejudecata funcţionează în primul rând pe baza gândirii steretipice. Humanitas. De multe ori prejudecăţile constituie baza discriminărilor. lingvistice. conceptul „etnie” este de dată recentă. a arătat că etniile sunt menţinute prin existenţa unor frontiere. în general. şi cum coordonatele acestui mediu îşi au 278 . 9) A atribui unei întregi categorii de fiinţe o trăsătură pe care o are doar o parte a acestora. 2001. S. Bucureşti. Imaginea evreului în cultura română. care ajută la autoidentificarea grupurilor. desemnând o comunitate cu aceeaşi origine. O categorie aparte de cercetători. deoarece se manifestă la nivelul gândurilor. provine din grecescul „ethnos”.

Influenţa socială exercitată de grupurile etnice. chiar şi atunci când sunt infirmate. Jelentes (Raport). la obiect. 2. 1. Nagyvárad 1996. ce militează pentru îmbunătăţirea imaginii sociale. p.rădăcină de regulă în cultura tradiţională. Bibliografie Jean-Pierre Liegeosi. 15) Concluzii Există câteva principii de natură psiho-socială de care trebuie să se ţină seama atunci când se are în vedere un studiu asupra unei minorităţi. Minority Right Group (Grupul pentru drepturile Minorităților) 279 . Trebuie impuse stereotipurile pozitive şi reduse stereotipurile negative în ceea ce priveşte etnia romă.”19 (Andrei Oişteanu. 4. caracteristicile populaţiei ţintă. care este arhaică şi profundă. De aceea nu pot fi sfărâmate şi înlocuite decât cu alte prejudecăţi. prin însăşi gândirea umană. Bucureşti. ne putem imagina cât de profunde sunt clişeele şi cât de rezistente sunt ele la schimbare. adică trebuie identificate şi fructificate calităţile etniei rome. aceste stereotipuri neputând fi complet eliminate. 3. populaţia majoritară nu poate să nu recurgă la stereotipuri şi prejudecăţi faţă de etnicii romi. Nicolae Gheorghe: Romák/cigányok: egy európai kisebbség (Rromi/ţigani: o minoritate europeană). precise despre etnia romă. Ed. natura atitudinilor. Influenţa are arii de aplicabilitate diferite în funcţie de natura sursei care propune schimbarea. Konruk Baráti Társaság. • Acceptarea şi valorificarea de către populaţia majoritară a „părţii pline a paharului”. Imaginea evreului în cultura română. 2001. Aşa cum spunea şi Lucian Blaga: „prejudecăţile au de obicei un substrat metafizic. tipul de conflict cognitiv declanşat. Humanitas. şi în special ceea ce se ştie şi se crede despre aceasta. Prejudecăţile pot fi schimbate doar dacă: • Avem informaţii concrete. sau doar parţial confirmate de realitate. depind şi sunt influenţate de efectele ei.

P.. 1993 Ladmiral. Psihologia stereotipurilor.U.. Bucureşti. TaboadaLeonetti. Polirom. La Communication interculturelle.. Babel. Dicţionar de sociologie. Chelcea. Dicţionar de sociologie. Dicţionar de psihologie socială Oişteanu Andrei. Stratégies identitaire et minorités le point de vue du sociologue. 2005 Tucicov. Chelcea Memorie sociala şi id. Lazăr Vlăsceanu.F. I.). Edmond Marc. 2001 280 . S. Ed. Jean-René şi Lipiansky. Iaşi. Cătălin Zamfir.. Bucureşti. 45) – cartea S. A. Lipiansky. p. Chelcea Memorie sociala şi identitate Naţională Taboada-Leonetti. în Stratégies identitaires.. 1998 Cernat V. p. Humanitas. 9 – cartea S. E. Imaginea evreului în cultura română. M. Babel. Ed. A. 1990. Paris. I. Armand Colin. Lazăr Vlăsceanu (coord. Peris. şi Vasquez.. Ed. Nat. 1989.Cătălin Zamfir. Bucureşti.

the approach of the crisis religious feeling in the present represents an attempt in which there is nothing to discover. once less alive than it has thought. hard. ia forma crucii şi răscrucii timpului nostru. religion. the price paid for the outdoor comfort. confronting ourselves. problemele vor creşte în încercarea de a aşeza unele elemente culturale lângă cele religioase şi invers. Mesia of Andrei Codrescu). 2006. knowledge. în termenii 92 Delumeau. the end of the twentieth century tries to tell that God hasn’t born yet. in perspective of a return to the genuine knowledge. care. pentru a ieşi învingător. Sensul unei crize cultural.religioase. invisible. crisis. Irina IOJĂ (ZAMFIR) Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Abstract If the twenty-first century ended in the terrible nietzschean anathema that God is dead. antrenând omul contemporan. this idea floats everywhere (in the novel Orbitor of Mircea Cărtărescu. determined by the vacuum of the inside universe. Iaşi. simplicity. 11. vizibile sau invizibile. anxiety floats. Jean. Editura Polirom.Criza sentimentului religios în contemporaneitate Drd. p. obişnuite să se manifeste într-un cadru. beyond the huge force of synthesis and amalgamation. rediscovering with discernment the spiritual values and the lost divinity. Cum o realitate culturală nu se poate manifesta corect fără sentimentul religios. de cele mai multe ori. otherwise. In terms of culture. întrucât cele două aspecte sunt. trebuie să-şi pervertească simţurile ori. iar o anumită schimbare ar aduce probabil pierderi privind autenticitatea şi valoarea. giving credibility of the paradoxically idea told by the French teacher of Religious History: „God. 281 . involving increasing. Keywords: culture. În aşteptarea zorilor. but everything to demonstrate for the one who passes through it. Even if it is not formulated clearly. spiritual values. today is less dead that it has told”92. The fact is that we are modern survivors of a century of transition and.

Omul modern cu cine vorbeşte? Omul antic se înţelegea pe sine ca fiind un microcosmos.-Roman. H. rutină sistematică şi nu acţiune carismatică sau tradiţională – iată imperativele care se impun în zone tot mai largi ale vieţii publice contemporane. 1993. Ironia poate fi cu atât mai crudă atunci când se afirmă că „specia umană se va extermina pe sine. 1977. Este o criză a omului recent care trăieşte sub domnia inteligenţei şi a raţiunii. cultura fiind un patrimoniu al valorilor. Bucureşti. Tănase. 184. care este forma creatoare a lumii. 416. cel modern crede că el este punctul central al lumii şi cheia de înţelegere a istoriei şi a universului. Şi asta din cauză că omul modern a rupt legătua cu Dumnezeu. acum stând deznădăjduit în faţa nimicului. Omul Evului Mediu clădea biserici care trădează neliniştea sufletului său după Dumnezeu. Omul recent clădeşte biserici care nu se deosebesc întru nimic de studiouri de filmat ori amfiteatre. Cultura şi civilizaţia. aspecte ale lumii private. au intrat în eclipsă. Editura Politică. iar omul Evului Mediu vorbea cu Dumnezeu. p. tradiţionalişti în modernitate. ordine raţională şi nu inspiraţie.lui H.94 Dumnezeu devine pentru omul veacului modern o simplă ficţiune. Omul recent. Bucureşti. negându-şi paternitatea. nemaiştiind unde sau cum să se salveze. Editura Humanitas. prin Care viaţa lui căpăta sens. un univers axiologic.93 Criza sentimentului religios în contemporaneitate poate fi văzută metaforic drept crucea şi răscrucea timpului nostru. moderni în postmodernism şi imobili în plină mişcare”. 2001. „să redevină alchimişti în chimie. Trădarea cărturarilor. Bucureşti. Recurgem la reţetarul religios doar când suntem prinşi de nevoi. 282 . când stabilitatea pământului începe să fie nesigură şi oamenii fug într-o panică de nedescris. iar istoria va zâmbi la gândul că Socrate şi Iisus Hristos au murit pentru această specie”. Editura Humanitas. care au fost coloana vertebrală a culturilor premoderne. 13. ajungând să fie considerate de către omul recent. Omul postmodern crede numai în conştiinţa sa.95 Valorile religioase şi cele morale. Omul antic vorbea cu universul. Se pare că omul trăieşte pe treapta nihilistă a existenţei lui. Planificare şi nu revelaţie.-Roman Patapievici. Privatizarea moralei şi a sentimentului 93 94 Patapievici. în care omul îşi dobândeşte demnitatea sa: „În cultură omul se întâlneşte mereu cu sine însuşi”. Alexandru. Viziunea asupra acestei lumi este sumbră. p. deşi spiritul se creează pe sine însuşi prin cunoaştere. p. cel al Evului Mediu ca fiind creatura lui Dumnezeu. Julia. Trăim ca în timpul unui cutremur. domenii în care se exercită liberul arbitru şi impulsul mercantil. 95 Brenda.

Mircea Eliade a ţinut să specifice expres această acest lucru: „Sacrul este un element în structura conştiinţei şi nu un stadiu în istoria acestei conştiinţe. viaţa sexuală au o valoare sacramentală. 98 Eliade. având potenţialul de a promova cauze politice. la 96 Huntington. este o atitudine în faţa lumii şi a vieţii. Ea reprezintă legătura liberă şi conştientă a omului cu o instanţă superioară. Samuel. căci alimentaţia. VIII. Mircea. dar trăim prin spirit. pp. a fi sau mai degrabă a deveni om înseamnă a fi religios. Această idee ar putea constitui punctul de plecare spre înţelegerea spirituală. dar nu se vede. religioasă a fenomenelor culturale.96 Religia ca şi arta . într-un mod calculat. dintotdeauna religia a fost dintotdeauna esenţială pentru manifestarea fiinţei umane. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Vremurile noastre se caracterizează printr-o sustinere a religiilor fragmentare. Modernitatea actuală coincide cu întronarea individului şi a drepturilor sale. Raportul cu divinitatea e fragmentar. filosofia sau istoria. cel puţin în ceea ce priveşte menţinerii ordinii şi posibilitatea de a-i predispune pe oameni să manifeste reţinere şi autocontrol”. în diversitatea istorică a organizării lor. Wilson. Religia a devenit un bun oarecare supus legilor economiei de piaţă: „Se consumă precum o hrană oarecare sau un medicament. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 84-85. Aceasă separare constantă între public şi privat. 2000. aduce cu sine şi o serie întreagă de probleme în ceea ce priveşte rolul religiei în viaţa individului şi în societate. p. programat”. 97 283 . a trăi ca fiinţă umană este un act religios. Altfel spus. De fapt. Editura Trei. nicio societate nu s-a putut lipsi de ea: „Religia îşi poate pune amprenta asupra culturii şi prin modelarea instrumentelor statului. 1981. încât până în momentul de faţă. Religia din perspectivă sociologică. I. 36. p.”98 Suntem prinşi în concret.97 Toate societăţile şi culturile. Bucureşti. prin ceea ce simţim. vol.Este adevărat că de-a lungul istoriei s-au lansat tot felul de opinii legate de religie. intermitent şi interesat. Bucureşti. Libertatea omului pare a nu mai avea margini. Bucureşti. P. 1998. La nivelurile cele mai arhaice ale ale culturii.religios reprezintă un semn clar al schimbărilor pe care le trăieşte contemporaneitatea. sincretice şi personale. Bryan. Editura Antet. pe lângă faptul că generează un individualism exacerbat . Istoria credinţelor şi ideilor religioase. au operat în în reprezentările lor colective cu o zonă a sacralităţii pe care au folosit-o ca funcţie şi sistem de referinţă pentru sensurile conferite istoriei şi vieţii umane.

clipind cu satisfacţie. afirma Emil Cioran. cel puţin încurajatoare: 76% din europeni cred că Biserica traversează o criză. de vizibil. apariţia religiei a constituit o necesitate istorică şi nu un produs al hazardului. încât ş-a pierdut orice urmă de mister. Divinitatea este adumbrită. şiau ignorat gramatica discursului existenţei lor. dar cu siguranţă absorbiţi de prezent. dar şi capacitatea sa de a fonda o adevărată morală şi ordine politică justă”99. dezorientaţi în bâlciul deşertăciunilor contemporaneităţii.implicaţiile ei în viaţa obişnuită.Nu suntem nici vrăjiţi nici dezvrăjiţi. Religia societăţilor s-a intelectualizat. iubire. De aici rezultă întrebarea ca o provocare deghizată: ce se pierde când se câştigă enorm şi rapid? Omul nu poate trăi fără credinţă. prieteni. devine un accident. proporţia celor fără religie depăşeşte 50%). la care recurgem pentru a ne simţi bine. etnice. Antologiile Humanitas. 54% cred că Biblia este o carte depăşită. dar nici să realizeze un ateism conscvent. Criza sentimentului religios devine o heroglifă. p. Editura Humanitas. sexuale. 1973. atât de mult. Bucureşti. Cioran despre Dumnezeu. IFOP). religie. împinsă la periferia preocupărior noastre. cu faţa la Dumnezeu. slujbă. orice dimensiune cosmică. Cultură şi religie. oamenilor care şi-au trădat destinul. a civilizaţiei înfloritoare. din păcate. a mijloacelor materiale. rătăciţi în căutarea identităţii spirituale. 11% afirmă că se roagă în fiecare zi. fie că eşti sau nu eşti credincios”100. a cărei interpretere e inaccesibilă trăitorilor în cotidian. 16. Alexandru. studii. 36% au considerat religia „deloc importantă” (cf. într-o ierarhie de 12 valori (familie. 1977. numărul botezurilor scade în medie cu 1% din 1960 în coace. 284 . Editura Politică. de importanţa aspectelor culturale pe care ea le creează. p. un suport psihologic oarecare. Oricât de performantă ar fi ştiinţa şi oricât ar fi de spectaculoase 99 100 Tănase. 49% se declară fără religie (dacă se are în vedere doar segmentul de vârstă 20-30 de ani. etc. Ca fenomen cultural.). Ochiul mefistotelic al lumii contemporane. bravând chiar prin dezvoltarea fără precedent a tehnicii. Alexandru Tănase afirma: „Religia este o formă a conştiinţei sociale şi a culturii spirituale. Bucureşti. Sondajele ne oferă estimări dacă nu liniştitoare. a pierdut pudoarea de odinioară. Religiei i se reproşează faptul de a fi fost o frână a progresului intelectual. 6. pentru 70% duminica nu are nicio semnificaţie religioasă. În acest sens. deşi „Nu dăinuie decât ceea ce afost conceput în singurătate. rupându-se astfel de de zona privilegiată a transcendentului. morale sociale.

magnetismul acestei zone de iraţionalitate este o atracţie din interior. inclusiv acea exigenţă interioară. În aşteptarea zorilor. Dieu. toţi oamenii o numesc Dumnezeu. ci ideea greşită că modernităţii trebuie să-i subordonăm totul. tainele întregesc omul. Iisus a exprimat acest adevăr în mod voit provocator. face parte din istoria mântuirii noastre.. este stupid prin raţiunea înţeleasă ca limită.progresele sale. Petre. 233. 1995. mileniu după mileniu. Redescoperirea lui Dumnezeu ar putea aduce crucii şi răscrucii timpului nostru echilibrul sau mântuirea neştiutorilor de direcţie. să-şi ascundă chipul de voi. Iaşi. Aşadar. atunci când a exclamat: „Te slăvesc pe Tine.25). p. din cea mai adâncă vechime. Editura Polirom. Părinte. căci ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor” (Matei 11. ea nu va rezolva niciodată enigma condiţiei umane. une itinéraire. Régis Debray într-un post-scriptum în cartea sa Dieu. care. Să acceptăm evidenţa: ştiinţa nu va rezolva enigma condiţiei umane.. Cele două tipuri de cunoaştere nu se situează pe acelaşi plan. p. Misterul e o componentă a structurii umane. o oglindire a structurii universului în om. pe care. Régis. apoi să apară în spatele vostru ca să vă ia prin surprindere. din toate stigmatele sfinţilor. dar pe verticală nu veţi scăpa!”102 În acest sens. Misterul este forma eliberatoare de mărginirea umană”101. 2006. care simţea nevoia de Tot. dincolo de semnalarea crizei sentimentului religios. 102 101 285 . Avem nevoie de revelaţie nu ca să-l epuizăm. Filosofia nuanţelor. se reveleză contemporaneităţii Ţuţea. care a devenit rezultatul acestei oglindiri. Dumnezeu al cerului şi al pământului. Petre Ţuţea scria că „Misterul. Hegel. la fel cum rănile mântuitorului. Este o şansă dată omului. se poate spune că nu vom scăpa de mister. une itinéraire atribuie lui Iahve următoarele cuvinte: „Eu sunt Fiinţa a cărei esenţă e să se joace de-a v-aţi ascunselea. Debray. ci ca să-i acceptăm prezenţa şi să-i intuim bogăţia. în termenii blagieni situându-se „între mister şi revelare”. Nu modernitatea trebuie schimbată. Iată de ce. necesitând două abordări diferite. Iaşi. conştient fiind de distanţa ce-l desparte de împlinire. paradoxal. Găsiţi alţi dumnezei. Jean. În Fenomenologia spiritului. a făurit termenul de „conştiinţă nefericită”. fiind în noi şi în afara noastră. Editura Timpul. apud Delumeau. Modernitatea e crucea şi răscrucea timpului nostru. iar tânjirea după aceasta este sensul vieţii în drumul către totalitate. 155.

avertismentul deopotrivă teologic şi istoric: „Dumnezeu îşi exercită virtualităţile şi în epocile când este ostracizat sau dat uitării”103. Bibliografie Antologiile Humanitas, Cioran despre Dumnezeu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1977. Brenda, Julia, Trădarea cărturarilor, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993. Delumeau, Jean, În aşteptarea zorilor, Iaşi, Editura Polirom, 2006. Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981. Huntington, P. Samuel, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti, Editura Antet, 1998. Patapievici, H.-Roman, Omul recent, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001. Tănase, Alexandru, Cultura şi civilizaţia, Bucureşti, Editura Politică, 1977. Tănase, Alexandru, Cultură şi religie, Bucureşti, Editura Politică, 1973. Ţuţea, Petre, Filosofia nuanţelor, Iaşi, Editura Timpul, 1995. Wilson, Bryan, Religia din perspectivă sociologică, Bucureşti, Editura Trei, 2000.

Acknowledgements: Cercetările au fost finanţate din Fondul Social European de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [proiect POSDRU/CPP 107/DMI 1.5/S/78342]

103

Patapievici, H.-Roman, op. cit. , p. 408

286

Murim de râs? Exp. Gigi MIHĂIŢĂ Şef serviciu, Institutul European din România

Abstract Today, journalism totally belongs to techocracy, and our weekly press is the judicature of Conscience and of Consel, just like in the good old days of the Jesuits. Without this last comparison, the claim could as well have suited Romania press, especially after 1989, but the one saying it is Roland Barthes. He continues: It is a modern morality,that is not an emancipated one but one guaranteed by science, and one that requires less the opinion of a universal sage, yet that of a specialist. Keywords: journalism, philosophy, language, speech, propaganda Astăzi, jurnalismul aparţine în totalitate tehnocraţiei, iar presa noastră săptămânală este sediul unei veritabile autorităţi a Conştiinţei şi a Consiliului, la fel ca în frumoasele vremuri ale iezuiţilor. În afara acestei ultime comparaţii, aserţiunea ar fi putut la fel de bine să se potrivească şi presei româneşti, în mod deosebit după 1989, dar cel care o spune este Roland Barthes104. Acesta continuă: Este vorba de o morală modernă, adică nu una emancipată, ci una garantată de ştiinţă şi care nu necesită opinia unui înţelept universal, ci a unui specialist. În asemenea condiţii, un jurnalist (şi nu numai) ca Octavian Paler, recent dispărut dintre noi, este o prezenţă rară, dar poate este mai bine aşa. Cu toate acestea, aşa cum se ştie din teoriile şi practicile monetare/monetariste, nici

104

Roland Barthes, Mythologies, Éditions du Seuil, Points, Paris, 1970, p. 125

287

inflaţia nu este un semn bun, dar şi dezinflaţia poate avea consecinţe negative. În mod paradoxal, astăzi, la modul declarativ, cel puţin, se caută „dialogul social”, jurnalistul, fie el intelectual sau nu, „stă de vorbă cu oamenii”. S-ar spune că îl contrazic pe Hans Belting care afirma că: este vremea monologului, nu a dialogului.105 Dar, de fapt, jurnaliştii nu fac decât să-i dea dreptate, nu avem de-a face decât cu o serie de monologuri, care nu prea au nimic în comun cu o comunicare biunivocă (chiar dacă asincronă), vom încerca mai jos să vedem de ce, şi cum. Grupările de dialog social, prin partie pris-uri în special, funcţionează autarhic, dialogul ia forme monologale, iar unele ieşiri pe scena publică frizează ridicolul. Imaginea intelectualului implicat este jalnică prin „producţiile” submediocre, prin lipsa de adevăr al gestului. Ori filosofia, care, desigur, se învaţă, cere mai mult decât percepţii intelectuale şi mai mult decât o utilizare rezonabilă a cuvintelor. Este atât de abstractă şi atât de concretă, în acelaşi timp, încât dintotdeauna a existat o strictă relaţie între filozofie şi geometrie. „Geometrie” înseamnă „măsurarea pământului”. În Egiptul antic, de la care au moştenit grecii această ştiinţă, Nilul inunda malurile în fiecare an, acoperind pământul şi distrugând marcarea ordonată a terenurilor agricole. Aceste inundaţii simbolizau la egipteni reîntoarcerea ciclică a haosului acvatic primar, iar atunci când se retrăgeau apele, începea munca de redefinire şi restabilire a hotarelor. Această activitate se numea geometrie şi era văzută ca o restabilire a principiilor de ordine şi lege pe pământ.106 Platon considera geometria şi numerele ca reprezentând esenţe şi deci constituiau limbajul filozofic ideal. Înţelegerea abstractului este calea spre înţelegerea concretului, pare a ne spune filosofia, iar geometria acoperă drumul invers. Munca filozofului, la fel ca şi a geometrului, nu este una de echipă, dar se adresează grupului, grupurilor, publicului, publicurilor, unei audienţe,

apud Horst Karl Unterkofler, „Comunicarea transdisciplinară”, in Hans Belting, Das Ende der Kunstgeschichte 106 Robert Lawlor, Sacred Geometry, Thames & Hudson, London, 2002, p. 7

105

288

audienţelor.107 Tocmai de aceea monologul său primeşte forme dialogale, o comunicare biunivocă (chiar dacă asincronă). Filozoful primeşte un răspuns, pentru că el pune întrebări, chiar şi atunci când pare a da o sentinţă – poate nu un verdict (verus dictum), pentru că un filosof are îndoieli. Dar atunci apare întrebarea dacă un filosof este dispus să facă pasul către mass media, iar dacă o face mai este filosof? În ce măsură se diluează ori dimpotrivă ajunge la o mai bună capacitate de a concentra, de a ajunge la esenţe, dar în acest caz mai este el „digerabil”? Cei ce rămân verticali, rămân filosofi şi în spaţiul restrâns al presei scrise ori audiovizuale, nu se diluează şi se pot exprima astfel încât să poată fi înţeleşi. Marile idei nu au nevoie de un limbaj sofisticat, care nu poate funcţiona decât ca o „ceaţă a războiului” (Klausewitz), în timp ce un filosof în presă este un Sun Tzu, foloseşte „forţa inamicului” în „arta proprie a războiului”. Se foloseşte de mijloace simple, directe şi eficiente şi, în ciuda reticenţelor, ajung să facă un rating bun. Oamenii pot fi mai puţin inteligenţi, dar nu toţi şi nu tot timpul. Civilizaţia noastră este decadentă, iar limba noastră – astfel sună argumentaţia – în mod necesar împărtăşeşte aceeaşi prăbuşire generală. Pe cale de consecinţă orice efort împotriva abuzării limbii este un arhaism sentimental, la fel cum ar fi să preferi lumânări în loc de becuri sau cabriolete în loc de avioane. În subteran se află credinţa pe jumătate conştientizată că limba suportă o dezvoltare naturală şi nu este un instrument pe care îl concepem conform necesităţilor noastre, spunea Orwell, la intersecţia dintre Animal Farm (1945) şi 1984 (1949).108 Pentru Orwell, cel care avea să scrie, un an mai târziu, „Toward European Unity”109, este limpede că declinul limbii se datorează unor cauze sau condiţii politice şi economice, „nu se datorează pur şi simplu influenţei nefaste a unui sau a altui scriitor”. Este o formă de feedback în care efectul devine cauză, amplificând cauza originală şi producând acelaşi efect într-o formă la rândul său intensificat şi tot aşa la nesfârşit. Cauza şi efectul la care se referă Orwell, sunt ideile stupide care duc la o sărăcire a limbajului, care la rândul său bătătoreşte calea către alte idei stupide. Totuşi, Orwell nu crede că procesul este ireversibil.

107 108

A se vedea şi Robert L. Heath, Encyclopedia of Public Relations, Sage Publications George Orwell, „Politics and the English Language”, Horizon, Londra, aprilie 1946 ; Mount Holyoke College, (http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/orwell46.htm) 109 Partisan Review, iulie-august 1947; World Policy Institute (http://www.worldpolicy.org/globalrights/europe/Orwell-Toward%20European%20Unity.html)

289

În cazul în care ne debarasăm de acest prost obicei, spune Orwell, putem gândi mai limpede, iar o gândire clară este un prim pas necesar către o înnoire politică. În consecinţă, lupta împotriva unei proaste utilizări a limbii nu este un gest frivol şi nu aparţine doar scriitorului profesionist, dar acesta poate fi un model. Dar ce ne facem dacă agora este înlocuită cu bodega, când chiar Oda bucuriei devine o manea – mai bine nici nu mai amintim că azi este vorba de imnul Uniunii Europene –, limbajul şi presa nu pot decât să urmărească docil „trendul”. Limbajul din presa „de consum” este o hilară şi păguboasă combinaţie de limbaj suburban (ca dicţiune, corpus etc.) şi o engleză uneori extrem de aproximativă.110 Nu putem decât să fim de acord cu Orwell că în atare situaţii fie autorul are ceva de spus, dar nu reuşeşte, fie fără să-şi dea seama ajunge să spună altceva sau poate îi este indiferent dacă spune ceva sau nu – articolele se plătesc la cuadraţi. Discursul filozofic ordonează, organizează nu doar cuvântul, ci şi ideile, în acelaşi timp oferind distanţa necesară pentru o abordare cel puţin adecvată dacă nu optimă. The eternal child leafs through his War magazine And his kind Uncle Sam feeds ten trillion in Change into the total entertainment Combat video game (Late Home Tonight, Part I) Este o recidivă în spiritul Pink Floyd; albumul Animals (1977) a fost o replică la Animal Farm a lui George Orwell. De această dată versurile sunt de pe albumul Amused to Death (1992) al lui Roger Waters (Pink Floyd) inspirat de cartea lui Neil Postman, Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show Business (1985). Postman face o distincţie între viziunea asupra viitorului al lui Orwell din 1984, conform căreia guvernele privează persoana de drepturi individuale, şi viziunea oferită de Aldous Huxley111 din Brave New World (1932), în care oamenii iau tot felul de medicamente şi renunţă, în mod voluntar, la drepturile lor de dragul fericirii sau, mai exact, al plăcerii, în

110 Undeva „piaţă cu amănuntul” devenise în engleză nici mai mult nici mai puţin „piss market”, probabil pe filiera „cu amănuntul” = „cu bucata”, „bucata” = „piece” pronunţat [pi:s] paronimul său fiind [pis] transcris „piss”. 111 Orwell/Blair l-a avut pe Huxley profesor de franceză la Eton.

290

favoarea divertismentului. Pentru Postman, „opiul pentru popor” este televiziunea ca divertisment. El arată că dacă la Orwell suntem obligaţi să renunţăm la drepturile noastre, la Huxley renunţăm de bună voie. Dacă ne uităm în jur vedem prin presă unele texte ce tind către aşa ceva începând cu mai puţin ofensivul: unde eşti tu, Ţepeş doamne? până la strigătul de luptă (mai de după blocuri): la ţepe! La fel ca la Huxley, oamenii noştri ajung să iubească tehnologia pentru capacitatea ei de demotiva gândirea. Postman comentează: ştirea zilei nu există în afara mijlocului de comunicare în masă care să-i dea forma, aceasta nu a făcut parte din cultura publică înainte de apariţia telegrafului etc.112 Iar mai departe: pe măsură ce cultura face tranziţia de la oralitate la scris, la tipar, la televiziune, ideile sale despre adevăr suportă aceeaşi tranziţie.113 Dacă la început cuvântul spus avea valoare epistemologică, aceasta a fost apoi preluată de cuvântul scris, mai apoi de către documentul tipărit, iar azi de către „cuvântul” televizat. Ceva există dacă s-a spus la televizor. Dar se prefigurează: ceva există dacă se găseşte pe Internet. Această tranziţie epistemologică a dat senzaţia, mitul urban, mitul deliberat politic, că presa este a patra putere în stat, când ea este de cele mai multe ori fie puterea unu bis, fie doi bis, fie trei bis. Presa are tentaţia puterii şi este fascinată de aceasta. O interesantă analiză este oferită de documentarul Outfoxed: Rupert Murdoch's War on Journalism. Filmul este o analiză a Fox News şi a pericolelor la care suntem expuşi de către corporaţiile din ce în ce mai mari, care preiau controlul asupra drepturilor publicului de a fi informat, de a şti. Fenomen de care nu suntem nici noi străini. Iar într-un război nu ai nevoie de filosofi, ci de propagandă, mai mult sau mai puţin abil mascată, cu un limbaj „adecvat”, cu mijloace „adecvate”. „Noul” discurs jurnalistic vechi este vizibil inclusiv în imageria folosită. Discursul jurnalistic şi cel publicitar nu pot fi decât sinonime în momentul care ţinta este clară. Filosofia aceasta (în cunoştinţă de cauză sau nu) a făcut un recurs la retorica de război114, la Howard Lasswell şi lucrarea sa clasică: Propaganda techniques in the World War (1927), care constă din câteva trucuri infailibile: demonizarea liderului inamic, centrarea discursului pe

112

Neil Postman, Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show Business, 1985, Cap. „The Medium is the Metaphor”, p. 8 113 op.cit., p. 24 114 Encyclopedia of Language and Linguistics, Elsevier, 2005, vol. 2, p. 516

291

defensivă, exagerarea atrocităţilor, precum şi găsirea unor justificări diferenţiate pe grupuri de publicuri (grupuri ţintă) sau audienţe (receptori intenţionaţi ai mesajului) – de la pensionarul pauperizat până la mogulul care îţi oferă canalul de comunicare – şi, nu în ultimul rând, diferenţa dintre noi şi ei. Pentru noi, discursul rămâne, în general, în zona abstractă: popor, ţară, binele general etc., pentru ei, discursul este mai concret, de exemplu o listă cu o sută de nume. Victor Klemperer face o analiză a acestui tip de limbaj în LTI – Lingua Tertii Imperii, despre limbajul celui de al treilea Reich, o lucrare foarte utilă şi pentru limbajul pre şi post 1990. Puterea negativului […] devine un factor de coeziune şi afirmare […] indivizii şi clasele reproduc represiunea pe care o suferă […] procesul de integrare se desfăşoară […] fără teroare făţişă, ne avertizează Marcuse115 în Omul unidimensional şi ajunge la o concluzie terifiantă: democraţia întăreşte stăpânirea mai puternic decât absolutismul; libertatea administrată şi represiunea instinctuală devin izvoare mereu înnoite ale productivităţii. Productivitate ce se preschimbă în distrugere până la scară planetară. Deşi scrisă în 1964 şi apărută pe continentul american (Boston), Marcuse anticipează ceea ce se întâmplă acum la noi: brutalităţii neocolonialismului îi corespunde brutalitatea metropolei: grosolănia pe şosele şi pe stadioane, violenţa vorbei şi a imaginii, neruşinarea politicii, care a depăşit cu mult limbajul orwellian […]116, alte fenomene surprinse şi surprinzătoare pentru noi: acceptarea generală a noţiunii de „interes naţional” ca expresie a voinţei generale, sistemul bipartit,, declinul pluralismului, cârdăşia dintre cercurile de afaceri şi sindicate […]117 În ce abundă presa românească astăzi găsim tot la Marcuse: vampa, eroul naţional, beatnik-ul, gospodina nevrozată, gangsterul, starul, magnatul charismatic.118 Fiind atât de prezenţi şi de vizibili nu este nevoie să îi mai şi numim, Preferăm să le „spargem cartuşul”, la fel ca la vechii egipteni, pentru nu li se mai şti numele şi a li se pierde urma – ceea ce încearcă să facă şi singuri, din cu totul alte motive. Ceea ce ar trebui să facă presa este să sesizeze (în cazul în care nu este aservită) că: faptul că majoritatea populaţiei acceptă şi este făcută să accepte această societate, nu suprimă caracterul ei iraţional şi

115 116

Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, Bucureşti, 1977, p. 287 op.cit. p. 288 117 op.cit. p. 298 118 op.cit. p. 308

292

condamnabil. Distincţia dintre conştiinţa falsă şi cea adevărată, dintre interesul real şi cel imediat îşi păstrează întreaga semnificaţie. Dar această distincţie trebuie să fie ea însăşi validă. Oamenii trebuie să o descopere […]. Ei pot face acest lucru numai dacă resimt nevoie să-şi schimbe modul de viaţă […].119 Ori presa poate crea nevoi, are aceste mijloace. Orwell s-a temut că adevărul poate fi ocultat, Huxley, că acesta poate fi înecat într-o masă de informaţii irelevante. Orwell s-a temut că vom avea parte de o cultură captivă, Huxley, că vom avea o cultură a trivialului. Noi, cei de o anumită vârstă am trecut prin zona Orwell şi am aterizat în zona Huxley, la fel ca Dedal am schimbat un labirint cu un altul, iar presa a urmărit acelaşi traseu, dar poate cine ştie, putem avea parte de un reviriment, dacă este să-l ascultăm pe Orwell. Încheiem cu cele şase reguli practice (pragmatismul anglo-saxon nu se dezice) care, după Orwell, pot duce la o presă mai sănătoasă, la o zicere mai frumoasă şi la idei mai consistente: 1. Niciodată nu folosiţi, metafore, comparaţii sau alte figuri de stil pe care le-aţi mai întâlnit tipărite. 2. Niciodată nu folosiţi un cuvânt lung acolo unde puteţi folosi unul scurt. 3. Dacă un cuvânt poate fi tăiat, tăiaţi-l! 4. Niciodată nu folosiţi diateza pasivă acolo unde puteţi folosi diateza activă. 5. Niciodată nu folosiţi un cuvânt străin, ştiinţific sau jargon dacă există un echivalent mai uzual. 6. Mai degrabă nu respectaţi niciuna dintre aceste reguli decât să spuneţi ceva ce într-adevăr produce durere sau suferinţă.120 Desigur pentru un jurnalist sau un specialist în comunicare acestea nu sunt lucruri noi, dar sunt genul de lucruri de care nu trebuie să ne plictisim spunându-le şi poate va răsări un jurnalist cu un limbaj adecvat şi o gândire filosofică, un philosophos, un iubitor de înţelepciune. Prin plecarea lui Octavian Paler a rămas un vid, Petre Ţuţea ne-a părăsit mai demult (1991), Emil Cioran ne-a părăsit de două ori, odată în 1937 (prin strămutarea la Paris), iar apoi, definitiv, în 1995, iar Constantin Noica, deja în 1987. Lista ar fi mai lungă, dar ne rezumăm la aceştia. Tocmai lungimea

119 120

op.cit. p. 300 George Orwell, „Politics and the English Language” in Horizon, London, April 1946

293

acestei posibile liste de eseişti români trebuie să fie speranţa de mai bine pentru presa românească post-decembristă. Un alt rol al limbajului filosofic este unul contrar limbajului propagandistic, care este unul „mobilizator”, dar conform lui Morris Janowitz: nu mai puţin periculoasă ar fi însă şi lipsa de apatie.121 Discursul de tip filosofic este cel care, direct sau indirect – prin forţa exemplului personal –, poate revela faptul că participarea politică este sinonimă cu autodeterminarea şi trebuie să fie o trăsătură atât reală cât şi dominantă întro democraţie reală şi adevărată.122

Bibliografie Roland Barthes, Mythologies, Éditions du Seuil, Points, Paris, 1970 Horst Karl Unterkofler, „Comunicarea transdisciplinară”, in Hans Belting, Das Ende der Kunstgeschichte George Orwell, „Politics and the English Language” in Horizon, London, April 1946 Jurgen Habermas, Cunoaştere şi comunicare, Editura politică, Bucureşti, 1983 Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, Bucureşti, 1977 Neil Postman, Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show Business, 1985, Cap. „The Medium is the Metaphor” Encyclopedia of Language and Linguistics, Elsevier, 2005 George Orwell, „Politics and the English Language”, Horizon, Londra, aprilie 1946; Mount Holyoke College, (http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/orwell46.htm)

121 122

apud Jurgen Habermas, Cunoaştere şi comunicare, Editura politică, Bucureşti, 1983, p. 34 op.cit., p. 35

294

Comunicarea prin reţelele de socializare. O nouă provocare pentru mediul academic

Lector univ. dr. Maria ALEXE Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare, UTCB Mls.pgd. Iulia ALEXE Maastricht University Graduate School of Governance Abstract Contemporary society is based on knowledge and communication. Old good things are no more working for students and the new technology and an open communicative attitude is the key of an efficient learning process. If an educator wants to motivate his students he has to use their tools, in this case the large networks provided by the Internet. Students are spending a lot of time chatting and this gave us the idea to offer them information on a very visible place, so that they would be able to access it very easy. The present paper presents the experiments and some of the partial results of using the tools that Facebook may offer for teaching English. The students involved in this experiment are from different universities (ASE, National University of Arts Bucharest, Technical University of Civil Engineering, Credis Department – Bucharest University, Maastricht University). Key words: communication, networking, collaborative learning, e-learning approach

1. Aspecte generale Societatea de azi nu poate exista fără net, fără minunata lume virtuală. Chiar un domeniu, pe care în mod tradiţional îl considerăm în relaţie dihotomiocă cu tehnica, cel artistic s-a transformat datorită lumii digitale şi are forme de manifestare specifice noilor media [Alexe 2010]. Toţi cei care sunt implicaţi în procesul de predare, fie că este de tip clasic sau de la distanţă folosesc metodologii aparţinând sistemului eLearning şi se confruntă cu o problemă majoră: modul de distribuire a informaţiei şi de valorificare a rezultatelor la nivelul general. Avantajele sistemului

295

eLearning sunt bine cunoscute şi de aceea nu le vom aminti pe toate. Nu trebuie însă ignorat faptul că eficienţa sa este condiţionată de dotarea tehnică şi de competenţele digitale (profesor şi student)123. Faptul că cei mai mulți studenți predau temele prin intermediul platformelor universitare124 eficientizează feedback-ul. Aspecte specifice eLeraningului se integrează în sistemul tradiţional face-to face şi de fapt se utilizează un tip de instruire combinat, definit ca blend learning125. În condiţiile în care studenţii înscrişi la seminarul de engleză sau la cursul de Tehnici de comunicare provin din diferite licee, ceea ce conduce la nivele de competenţă lingvistică diferite, în aceste condiţii flexibilitatea şi diversitatea mijloacelor de instuire este o componentă obligatorie ce conduce la un feedback rapid şi sontan. Dorind să avem o comunicare flexibilă, informală şi cât mai aproape de realitate nu puteam să nu folosim cel mai utilizat instrument de social media – rețelele de socializare (ex: Facebook) Lumea virtuală a utilizatorilor Facebook e un loc care dovedeşte cât de democratică este lumea virtuală, fiindcă se află pe aceeaşi listă, Librăria Humanitas, colegul din şcoala generală, Mircea Cărtărescu, situl unei reviste economice și cel al unor organizații UE şi mulţi din profesorii din facultate. Noutatea experimentului care va fi prezentat în această lucrare constă în faptul că educatorul a încearcat să folosească instrumentele de comunicare, unele cunoscute sub numele de social media utilizate în mod frecvent de studenţii săi pentru a pătrunde în universul lor comunicaţional, pentru ca în final să-i atragă spre acele domenii de interes despre care presupune că ar putea contribui la creşterea competenţelor lingvistice și spre o instruire colaborativă126, implicit la creşterea motivaţiei. Faptul că timp de decenii s-a predat într-un anumit fel, pornind de la un sistem de învăţământ general, având la bază manualul proiectat de Comenius, sistem ce a fost înlocuit de altele datorate dezvoltării rapide a

Din fericire competenţa digitală de un anumit nivel a devenit o condiţie obligatorie pentru absolvirea liceului aşa ca nu există studenţi fără competenţe digitale. 124 La universitatea din Maastricht toate temele se predau on-line, după ce au fost verificate pentru a elimina plagiatul. 125 Blended Learning este forma de instruire în care metodele tradiţionale de instruire sunt combinate cu cele care utilizează tehnologia 126 Instruirea colaborativă este forma de instruire care utilizează tehnologia prin implicarea mai multor persoane în atingerea obiectivelor educaţionale. În cazul utilizării Facebook educatorul implică un număr de studenţi care pot forma apoi un grup şi stabili comunicare cu alte grupuri.

123

296

sistemelor electronice de calcul şi evoluţiei sistemelor informatice şi de socializare a exercitat presiuni asupra terminologiei utilizate într-un domeniu, prin excelentă, transdisciplinar, şi anume didactica127.[Dobre, 9]. În epoca actuală învăţarea este centrată pe formarea de deprinderi şi acest lucru se realizează cu dificultate utilizând doar timpul limitat al seminarului de limbi străine. Folosirea mediilor de socializare permite amplificarea timpului convenţional, diversificarea metodelor şi a tipurilor de aplicaţii practice, în consecinţă se iniţiază o învăţare personalizată. 2. Ipoteze de lucru Stilul de predare şi gradul de însuşire al cunoştinţelor reprezintă un factor important al eficientizării procesului de învăţare. Aceasta înseamnă şi folosirea unor formate pentru suporturile de învăţare (cursuri, caiete de execiţii, reader, teste, articole din lista bibliografică) specifice informaţiei didactice online, chiar dacă se adreseză studenţilor de la cursurile de zi. Materialele concepute pentru a fi accesate online trebuie să se adapteze cunoştinţelor subiecţilor şi să nu ignore modalităţile de învăţare cu care aceştia sunt familiarizaţi. În realizarea experimentului am pornit de la o evaluare iniţială ce a generat următoarele constatări: • Siturile oficiale ale universităţilor sunt instrumente greoaie şi relativ ineficiente. Caracterul lor oficial îngreunează accesul şi necesitatea obţinerii diverselor aprobări încetineşte ritmul comunicării. În București singurul site universitar ce este folosit eficient de studenţi este cel al ASEului, tocmai fiindcă are informaţii la zi şi de interes general128.cum ar fi: pagina personală a studentului –informaţie securizată şi actualizată permanent, avizier digital cuprinzând: informaţii generale, orar, evenimente, conferinţe expoziţii, la care se adaugă biblioteca digitală, accesibilă de la domiciliul utilizatorului. Un format asemănător este și cel al programului de master de la Maastricht University. • Lipsa de interes a studenţilor faţa de site-ul oficial al unităţii pe care o frecventeză este din păcate o realitate. Se caută forme

După 1990, învăţarea se face prin programe tutoriale, ce înlocuiesc imaginea profesoruluimentor. Sunt dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogică. Aplicaţiile sunt realizate şi difuzate pe compact-discuri (sistemele Learningware şi Authorware). 128 Pe siturile multor universităţi se găsesc note din anii trecuţi, programe învechite etc.

127

297

alternative de comunicare - grupuri, platforme etc.care permit, în anumite cazuri şi o comunicare sincronă și asiconă • Profesorii care lucrează cu mai multe grupe paralele au nevoie de un canal de comunicare pe care să-l folosească toţii studenţii.129 Plecând de la aceste constatări am emis următoarele ipoteze de lucru: 1. Folosirea unui instrument familiar de lucru – Facebook contribuie la eliminarea unor bariere de comunicare, accelerează comunicarea şi eficientizează feedback-ul ceea ce înseamnă creşterea calităţii procesului de învăţare prin coborârea filtrului afectiv130. 2. Creşterea motivaţiei permite implicarea studenţilor în elaborarea unor suporturi de învăţare – portofolii, baze de date. Materialele rezulatae ca urmare a colaborării dintre profesori şi studenţi pot fi folosite chiar de aceştia sau pot deveni punct de pornire/modele pentru seriile următoare. 3. Metode de cercetare Analiza unui astfel de experiment presupune folosirea unor anumite metode de cercetare şi analiză, uneori chiar formarea unor echipe mixte de cercetători. În acest caz Iulia a reprezentat nu doar “vocea studenţilor” ci şi persoana care a înregistrat datele şi le-a prelucrat statistic. Pentru a stabili deficienţele pe care am dorit să le corectăm şi a stabili care sunt aşteptările studenţilor am elaborate chestionare ce a fost prelucrate prin metode ce ţin de statistica economică. Metoda etnografică131 a fost utilizată pentru a putea compara rezultatele şi reacţiile studenţilor de la diferite facultăţi. Cadrele didactice implicate în experiment au ţinut un jurnal în care au notat observaţii privind tipologia materialelor postate, reacţiile şi comentariile studenţilor şi dificultăţile întâpinate în utilizarea materialelor sau a tehnologiei. Iulia, studentă la începutul experimentului a aplicat chestionarul colegilor săi de la

129

Cu alte cuvinte să nu fie nevoit să posteze acelaşi material pe diferite grupuri şi să poată evalua impactul solicitărilor sale. 130 Filtrul afectiv este un concept prezentat de Krashen încă din 1982 şi care a evoluat, dovedindu-se o componentă esenţială a motivaţiei învăţării. Dacă filtrul afectiv este coborât învăţarea se face cu plăcere şi eficienţa creşte. 131 Metoda etnografică a constat în înregistrarea rezultatelor şi notarea observaţiilor – Chaudon Craig

298

exprimarea opiniei (sincron şi asincron).ASE. şi ceea ce este făcut mai dificil sau inhibat de către mediul nou folosit. Observând cât de bine şi de repede comunică studenţii între ei pe Facebook şi cât de variată şi complexă este informaţia am început să ne gândim. Astfel. Tutorii reprezintă o nouă generaţie de profesori. 4. pe de o parte. Acest lucru nu înseamnă că el nu are în continuare rolul de a motiva studentul pentru a învăţa.Descrierea experimentului În învăţământul actual roul profesorului este acela de moderator/facilzator al actului învăţării. către gestionarea relaţiilor sociale în mediul de învăţare online. dar acest lucru se face datorită unui întreg complex de legături relaţionale. care sunt preluate şi validate (de cele mai multe ori. daca nu putem folosi acest mediu de socializare pentru a comunica cu studenţii. care lucrează online cu cei care învaţă.Facultatea de Relaţii Internaţionale şi a continuat cercetarea în cadrul programului de master din cadrul Universității din Maastricht. Un profesor care se decide să folosescă Facebook pentru a comunica cu studenţii trebuie să fie atent ce postează şi cui permite accesul la informaţie. iar câteva dintre acestea vizează şi îmbunătăţirea sau eficientizarea practicilor de evaluare a studenţilor. Există nenumărate proiecte la nivel european care vizează utilizarea noilor tehnologii în învăţământul superior. Se cofirmă şi în acest caz faptul că utilizatorul este cel care poate face diferenţa. linkurilor. Am ales Facebok dintre toate reţelele de socializare pentru că 299 . către crearea unei echipe virtuale eficiente. este un tutore nu un magister. . Prin utilizarea acestor metode şi facilităţi tehnice am încercat să observăm în ce măsură filtrul afectiv este influenţat de comunicarea pe Facebook. Punctul de plecare îl constituie metodele tradiţionale de evaluare de performanţe. Tehnologiile moderne oferă câteva oportunităţi pentru evaluarea performanţei în învăţare. un canal de comunicare nespecializat. Un avantaj major este faptul că acesta permite postarea imaginilor. de practică) în mediul tehnologic. pe de altă parte. coordonând şi facilitând accesul la informaţia corectă. Întotdeauna trebuie pus în balanţă ceea ce este posibil şi este facilitat prin tehnologie. Comunicarea realizată pe grupuri mare de utilizatori a fost şi ea analizată din perspective filtrului afectiv. rolurile şi responsabilităţile cadrelor didactice şi formatorilor se deplasează de la nivelul motivaţional şi de suport teoretic. Dezavantajul ar fi că anumite informaţii cu caracter mai personal pot deveni publice.

editurilor. iar după o lună am evaluat conţinutul lor. Acest sistem împiedică mărirea decalajelor între studenţi şi contribuie la implicarea activă a celor avansaţi. cei de la Credis sau studenții de la Universitatea din Maastricht. unii studenţi oferindu-se să gestioneze anumite fire de discuţii şi să îşi ofere ajutorul colegilor lor133. Nu în ultimul rând trebuie subliniat faptul că prin acest tip de comunicare aspectele multiculturale sunt mai uşor de explicat. Facebook – este un instrument mai interactiv ce permite construirea unei reţele de comunicare prin care persoanele interesate îşi pot împărtăşi foarte rapid informaţiile. posturilor de televizine au şi un profil pe Facebook 133 În general am încurajat în cadrul grupelor sistemul Reciprocal Teaching. Etapa 2 A fost o etapa în care Facebook a devenit o prelungire a salii de clasă. a deschiderii spre acest experiment. argumentele au fost diverse. Etapa 1 pe care o putem nuni de prospectare a durat aproape o lună şi a constat în sondarea opiniei studenţilor. Fiecare grupă de studenţi a primit materiale suplimentare şi particularizate şi li s-a cerut să contribuie cu propriile lor materiale Studenţii au lucrat în grup pentru a elabora un proiect 132 Majoritatea publicaţiilor. Am continuat întrebându-i dacă nu cred că am putea folosi Facebook pentru a rezolva anumite teme şi dacă nu consideră această iniţiativă o invadare a spaţiului lor privat (un loc unde se întâlnesc cu prietenii şi îşi exprimă opinii personale) Spre bucuria noastră iniţiativa a fost primită cu entuziasm. Reprezintă un mijloc de comunicare reală şi stimulează asumarea de opinii. fiindcă pot deveni mai vizibile. Universitatea de Arte. prin care un student mai avansat îşi ajută colegul să recupereze anumite rămâneri în urmă. Prima întrebare a fost Ce părere aveţi despre site-ul facultăţii voastre. un cadru de lucru particularizat pentru o grupă/an şi a oferit studenţilor un plan de lucru. o structură în care să se încadreze informaţia. în Romania. Schimburile de opinii au avut loc aproape zilnic.potrivit datelor statistice are cel mai mare număr de utilizatori. Primul pas a fost reprezentat de faptul ca am postat pe Facebook serie de întrebări postate la categoria share. 300 . Permite inversarea rolurilor . La acest nivel nu există diferenţe majore între studenţii de la UTCB. Vă este util? Deşi răspunsul a fost în general negativ pentru studenții români. Profesorul a stabilit anumite teme. numărul lor crescând.fiindcă textul are un caracter deschis. le pot comenta şi corecta. în ultima perioadă extrem de mult132.

o mai bună structurare a materialului şi mai puţine greşeli. Studenții de la Universitatea din Maastricht au fost generoși în oferirea informațiilor. Evaluarea a fost făcută prin testare în cadrul seminarului.şi astfel au putut să îşi formeze deprinderea de a învăţa prin colaborare. cei care la sfârşitul semestrului IV încheie studiul limbii engleze. Aceste diferenţe comportamentale sunt datorate şi specificului fiecărei facultăţi. În cazul în care există neclarităţi sau chiar anumite greşeli. Dupa ce mai mult de un an Facebook a constituit o prelungire a activităţii de semniar am putut evalua rezulatatele acestui nou mod de deseminare a informaţiei. atât în ceea ce priveşte vocabularul de specialitate cât şi competenţa de exprimare în scris. Etapa 3 – Evaluarea Orice experiment pedagogic trebuie să se încheie obligatoriu cu evaluarea rezultatelor134. 134 Cum este și normal acest capitol se referă la studenții care participă la cursurile și seminariile pe care le conduc (UTCB. Profesorul poate recomanda vizionarea unor materiale postate de colegi. Imagini ce nu pot fi vizionate în clasă pot fi postate şi devin accesibile unui mare număr de studenţi. elaborarea unui portofoliu tematic şi a unui eseu pe una din temele propuse de studenţi. Rezultatele sunt cu aproximativ 20% mai bune decât anul trecut. deşi nu au fost foarte dispuşi să colaboreze în grupuri mai mari de 3 studenţi. Testarea din cadrul UTCB a fost realizată printr-un examen unitar. Analiza portofoliilor şi eseurilor a evidenţiat o mai mare varietate tematică. corectarea/ completarea unui material se face foarte rapid. în timp ce atiştii s-au dovedit greu de convins să lucreze în grup şi să colaboreze. UNAB) 301 . aceleaşi subiecte pentru toţi studenţii anului II. dar pentru cei mai mulți dintre ei învățarea colaborativă este déjà o obișnuință. Un material elaborat de studenţii unei grupe poate fi comentat/folosit de un numar mai mare de colegi. surse de lectură În această etapă comportamentul studenţilor a fost diferit. probabil şi datorită faptului că au fost corectate în primul rând de colegi. CREDIS. Cei care au fost cei mai generoşi în a oferi informaţii colegilor au fost studenţii Facultăţii de Tehnologia Informaţiei. Cei mai colaborativi au fost studenţii de la UTCB. La grupele inscrise în experiment rezulatele au fost net superioare. inerente unor utilizatori mai puţin experimentaţi. poate indica link-uri. La acest nivel Facebook poate fi considerată o sursă bibliografică.

de aceea concluziile sunt parţiale. Stoicescu. vol 47. 01-03 June. nr4 302 . Efortul este răsplătit. .Comunicarea sincronă/asincronă profesor-student conduce la dezvoltarea creativităţii. .Cantitatea de informaţii şi diversificarea surselor – reprezintă o provocare pentru profesorii şi pentru studenţi în egală măsură. În general s-a constat o abordare mai personală şi mai creativă. Anne Hammond – 2009. Maria – 2009. Some Psychological Aspects of Adults eLearning Process. in Proceedings of International Conference. Edu-World Pitesti. fiindcă contribuie la eficentizarea învăţării şi la creşterea interesului studenţilor. Editura Universitatii din Pitesti Byrd. Almăşan Beatrice Alexe.Folosirea unor medii neconvenţionale induce creşterea motivaţiei prin implicarea activă a studenţilor. Learning to Learn Cooperatively.Folosirea resurselor oferite de Facebook permite limitarea neajunsurilor datorate unor condiţii tehnice inadecvat. Eugen. Galaveanu Simona – The Professional Perspectives in the Actual Socio-Economic Context – 2003 A Study on Students’ Perceptions. . Bucureşti Avram. 2007. Concluzii Experimentul pe care am dorit să îl prezentăm ca fiind o nouă provocare pentru profesorii de limbi străine din facultăţile nefilologice nu sa încheiat. Ovidiu. Folosirea resurselor oferite de reţele de socializare de tip Facebook presupune adaptarea profesorului la un mod de exprimare specific studenţesc ceea este în sine o provocare. Proceedings of the 5th. Bibliografie Adăscăliţei. A. editura Universitatii Nationale de Apărare Carol I. Polirom. English Teaching Forum.. Am constat că: .Modul de prezentare a fost mai îngrijit şi informaţia mai corectă.eLearning and Software for Education (eLSE). International Scientific Conference eLSE . Instruire asistată de calculator: didactică informatică.

International Scientific Conference eLSE . 303 . 407-413 Krashen. Institutul pentru inteligenţă artificială.G. London – New York Roşca.Zamfir. 2001 Punch. 2009. I. Routlege.racai. Academia română. Richards. Research on teaching and learning. E-learning – paradigma a instruirii asistate. editura Universitară. 1998 Chirimbu Sebastian.H. p. S. Proceedings of the 8th. Long and Jack C.. nr. Cambridge Applided Linguistics Series. E-learning.. Introduction to Social Research.Chaudon. a key tool in today’s Romanian higher education. Iuliana – Studiul critic al actualelor sisteme de e-learning. Pergamon. London Ionescu. Apostol. 2 (22)/2002.ro Harmer. Keith 2004. Bucureşti. Marshall Cavendish. Editor Michael H. Mihaela.eLearning and Software for Education (eLSE). C. Craig – Second Language Classrooms.www. Revista Informatica Economica. Jeremy & Lethabz Carol – 2005. 2012 Dobre.. Carol I National Defence University P. Bucureşti. G. Just –Reading and Writing .. The Importance of IT Technologies in Individual Oriented Learning în vol. in Communication Studies: The Essential Resource. eLearning and Software for Education. D Second language Aquisition and Second Language Learning. Barbu Adina.

economic. laicizarea treptată a limbii literare faţă de aceea din evul mediu. şi tratatul de la Adrianopole din 1829) au avut drept consecinţe: promovarea limbii populare. reducerea drastică a influenţelor limbii neogreceşti odată cu căderea domniilor fanariote. diminuarea severă a influenţelor otomane în limbajul economic şi administrativ. ca şi în opera primilor noştri mari scriitori. marcat de evenimente istorice importante. ceea ce se răsfrânge inerent în configurarea profilului modern al limbii române literare. Silvia RAŞCU PISTOL Facultatea de Litere. social şi cultural pentru această devenire a culturii ca şi a limbii noastre literare s-a dovedit a fi deosebit de dinamic. creatoare a unui tezaur folcloric milenar şi identitar. cele dinainte (răscoala lui Horea. Universitatea “Spiru Haret” Abstract The article analyzes the political. Cloşca şi Crişan. revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Key words: culture. capabilă acum de structurări suple în limbajul politic. destrămarea rânduielilor feudale şi.Modernizarea culturii româneşti în perioada 1836-1881. Contextul politic. în Transilvania. Nicolae Filimon Lect. ştiinţific. univ. cu aceasta.1881 when our language as literature has proven to be very dynamic. în Muntenia. Romanian language. marked by important historical events. dr. social and cultural context and the emerging culture in the 1836. juridic-administrativ. deodată cu deschiderea schimburilor comerciale şi culturale cu centrul şi apusul 304 . literature. în acelaşi timp temelie pentru limba literară unitară scrisă. continuity Perioada istorică dintre 1836 şi 1881 este aceea în care cultura românească continuă şi duce la capăt procesul de modernizare inaugurat în intervalul de dinainte de 1870-1836. economic. Semnificativ pentru spiritul general care domină epoca este voinţa oamenilor de carte de a depăşi condiţia regională a culturii şi de a pune bazele unei culturi panromâneşti – subliniază Ion Gheţie şi primul exemplu peremptoriu este programul revistei „Dacia literară” (1840).

acceptate de majoritatea filologilor şi scriitorilor vremii. însă: Nu trebuiau neglijate [. situaţia se prezenta. în perioada 1836-1881 într-un mod sensibil diferit faţă de aceea din perioada anterioară. Ele vor continua să se accentueze în noua perioadă. spre italiană. I. şi Unirea Principatelor (Moldova şi Muntenia).] Odată împrumutaţi. aveau calitatea de a fi mai „gramaticale” sau de a fi răspândite pe teritorii mai largi. dacă nu se regăseau în latină. alţii. nu poate fi centrul de coagulare şi dezvoltare a structurii limbii literare. în cea de a doua parte a activităţii sale. consideră că procesul trebuie realizat prin intermediul francezei. desfăşurată în toate cele trei provincii istorice româneşti. În al doilea rând: Limba (literară – n. (ibidem: 149). arătând că niciuna dintre provinciile româneşti nu se poate socoti Toscana sau Castilia României. deopotrivă cu noile tendinţe lingvistice jalonate prin evenimentele politice ale acestui nou interval. Dimpotrivă. între care revoluţia de la 1848. noii termeni trebuiau adaptaţi sistemului fonetic şi morfologic al limbii române. se îndrumează. . . În al treilea rând: Acestei limbi trebuia să i se aducă o serie de corecţiuni prin introducerea de termeni neologici. sub raportul vocabularului. Cei mai mulţi – rezumă acelaşi Ion Gheţie (ibidem 149-150) – socotesc drept firesc apelul la limba latină. . Episcopescu) sunt rari [. care au intensificat tendinţele de modernizare şi unificare lingvistică la nivelul supradialectal al limbii literare. . care. Astfel. În sfârşit: Cel mai important dintre criteriile care urmau să decidă trierea fenomenelor populare demne de a figura în limba literară era cel al latinităţii – opţiune identitară conformă cu a Şcolii Ardelene. care avea avantajul de a fi unitară. Heliade Rădulescu. Cât priveşte modernizarea limbii noastre literare prin împrumuturi din alte limbi. . . V.n. Cei ce recomandă să ne adresăm limbii greceşti (cum face Şt. el a subliniat imperativul unificării lingvistice.Europei – toate acestea reprezentând cele mai importante tendinţe din perioada anterioară.] unele fonetisme sau forme. admiţând necesitatea de a ne apropia. referindu-se la câteva dintre ideile lui fructuoase din prima perioadă a activităţii pe acest plan. de celelalte limbi neolatine. cum s-a întâmplat cu Toscana în Italia şi Castilia în Spania. precum şi printr-o largă selecţie a fonetismelor. cu unele amendamente. îndeosebi munteni. urmat de numeroşi intelectuali. 305 . formelor şi cuvintelor având circulaţie în graiuri. Un merit excepţional revine în această privinţă lui Ion Heliade Rădulescu – afirmă acelaşi istoric al limbii române Ion Gheţie (1978:148).) unică trebuia să se realizeze acceptându-se ca punct de pornire limba bisericească.

Ţâra 1983: 221-233). „o enigmă nesplicată” –. chiar în 1828. . cu plusuri şi cu minusuri.) şi pregătind trecerea de la predominanţa criteriului etimologic la aceea a criteriului fonetic şi. respectiv: Direcţia latino-romanică. reforma ortografiei româneşti [. Contribuţia capitală a criticului este impunerea principiului fonetic în ortografie şi promovarea primului sistem ortografic coerent al limbii române literare moderne. Al doilea pol al intervalului. îl reprezintă direcţia lingvistică a Societăţii „Junimea”. Bolintineanu.Mult mai în detaliu înfăţişează această problematică Ştefan Munteanu şi Vasile Ţâra. pentru ce să nu scrim după cum pronunţăm. dar şi D.Eliad 1828:XVIII). care. prin eşecul de italienizare. ca atare.a. Petrache Poenaru. de asemenea. activitatea lui Titu Maiorescu pentru ceea ce numim cultivarea limbii. în tratatul lor de Istoria limbii române literare. cum spunea Eminescu. 306 . definită prin personalitatea mentorului său drept „momentul Titu Maiorescu” (Şt. iar nu pentru cei morţi – o spune. adeziunea principalilor filologi şi scriitori (între care Costache Negruzzi. V. pentru prima parte a intervalului 1836-1881. Ion Heliade Rădulescu a polarizat. tendinţele lingvistice ce se vehiculau în ţările române. deosebit de importantă a fost. Heliade (I. mai ales în privinţa adoptării şi adaptării neologismelor. antrenând. . prin corespondenţe şi dezbateri publice în presă. prezintă cele două mari direcţii în dezvoltarea limbii române literare moderne (1983: 149-150). Mihail Kogălniceanu. în care se includ: Întoarcerea la izvoarele limbii naţionale (Curentul istoric şi popular) Momentul Maiorescu Marii clasici sau biruinţa deplină a direcţiei naţionale Fără îndoială. când scrim pentru cei carii trăesc. în care se includ: Curentul latinist Influenţa franceză Tendinţa italienizată Tendinţa analogistă (pumnistă) Direcţia naţională. constituit în a doua parte a acestuia – pe când Heliade Rădulescu. în privinţa combaterii influenţelor străine în presă şi a limbajului retoric excesiv („beţia de cuvinte”). Gheorghe Bariţiu ş. rămăsese. Munteanu. adoptat de către Academia Română în 1881.

totuşi. ţinând seama totodată şi de contribuţia adusă la procesul de unificare şi normare supradialectală a limbii române literare de către alte gramatici adiacente: Gramatica rumânească anonimă (Bucureşti. dar. Sistemul gramatical. precum şi urmaşii lui). Al. Mai mult decât ne-am fi aşteptat. Odobescu la moldovenii C. un adept al ideilor şi normelor lui Heliade. sistemul gramatical al limbii române. impunerea prin frecvenţă a formelor viabile. configurat de către Heliade Rădulescu (dimpreună cu înaintaşii. însă. de altfel. adoptarea neologismelor şi adaptarea lor prin încadrarea în categorii gramaticale şi anexarea de afixe şi 307 . care „frământă” tendinţele conservatoare ca şi pe cele novatoare. vom spune. Munteanu (1860-1861) (Ion Gheţie 1978: 151). ca o caracteristică a noii perioade. 1835). la fel ca el se comportă. Bălcescu. în care se formează şi scrie Nicolae Filimon. va fi mai conservator decât ar fi trebuit: în „vocea” lui „auctorială” vom regăsi – continuate – multe din trăsăturile fonetice şi morfosintactice ale limbii din „vocile” personajelor sale aparţinând net de perioada 17801840 (după cum şi acestea vor împrumuta. Nicolae Filimon nu va manifesta suficient discernământ pentru integrarea în tendinţele mai noi ce aveau să se impună până la sfârşitul intervalului. desigur. „vocea auctorială”). la fel de firesc. întâlnim. I. pentru că era mei aproape cronologic de epoca pe care o evoca. la fel de net. caracteristici proprii perioadei literare de care aparţine. şi alţi scriitori ai vremii. îndeosebi în organizarea frazării. Alecsandri. în genere.Nicolae Filimon moare în 1865. I. V. şi nu beneficiază de progresul limbii literare româneşti moderne din a doua parte a perioadei 1836-1881. la începutul momentului Titu Maiorescu. destul de stabil şi la nivelul limbii literare scrise – întrucât aceasta se bazează pe tradiţia a limbii populare – se va resimţi şi el de confruntările de idei (filologice) din prima parte a intervalului 1836/1840-1881. Deopotrivă cu continuitatea tranzitorie de la o perioadă la alta – ceea ce este. contribuind la procesul de cristalizare a limbii literare moderne. Bolintineanu. pe care le-a aplicat în practica scriiturii. În acest sens. în romanul „Ciocoii vechi şi noi”. Folosirea mai rară a formelor învechite. Al. este confirmat şi nuanţat de acţiunea scriitorilor şi a jurnaliştilor. Bălăşescu (1848). Pe acest temei. firesc în evoluţia oricărei limbi (orale sau scrise) -. N. Gramatica română de N. El rămâne. retipărită „în repetate rânduri”. Negruzzi. a. în multe aspecte analoge. că Nicolae Filimon nu este singurul. În sub-perioada 1836-1865. şi noutatea. astfel. de la muntenii Dim. Russo ş. Gramatica română de G.

Privire sintetică. intrigele. 1982 308 . Disocierea acestor aspecte este. ca element de continuitate şi pl. pregătind terenul pentru capodoperele marilor scriitori ai generaţiei eminesciene. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. O nouă „imagine” se configurează şi pentru sistemul gramatical. numai forma de adaptare a acestora producând noutăţi. ceva mai dificilă decât în cazul foneticii. 1971 Ştefan Munteanu şi Vasile Ţâra. De la origini până la începutul secolului al XIX-lea. vol. 1983 Ion Gheţie. ambele rezultând din aplicarea aceleiaşi reguli morfologice: desinenţa – e pentru pluralul unor substantive feminine ori neutre). vom prezenta „tabloul” sistemului gramatical din subperioada respectivă. implicând aspecte de continuitate întreţesute cu cele de noutate. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. I. conştientizarea şi exersarea structurilor sintactice şi a construcţiilor perifrastice pentru asigurarea clarităţii şi fluenţei textului au contribuit la constituirea treptată a unei noi „imagini” a limbii noastre literare. însă. ca element de noutate. Istoria limbii române literare. Introducere în studiul limbii române moderne. Istoria limbii române literare. Bibliografie Al. De aceea. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. care se corelează firesc cu majoritatea celor prezentate la nivelul foneticii limbii române în răstimpul menţionat. deoarece o regulă gramaticală. Istoria limbii române literare. se aplică şi neologismelor. 1978 Ion Gheţie.desinenţe specifice a acestora. printr-o juxtapunere selectivă a datelor clasate în categorii morfologice şi funcţiuni sintactice. Rosetti. recte „imagini” noi (a se compara pl. odată constituită în tradiţie şi continuată. Bucureşti: „Minerva”. Cazacu. ruinele. Liviu Onu. B. o imagine „în mişcare” şi dezvoltare. folosind materialul literar al textului prin care se exprimă „vocea auctorială” din romanul „Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon.

See Mathijs Lamberigts. only days before the dawn of 2010) the most prominent of the “new wave” Catholic theologians in the Netherlands and a distinguished Professor of Dogmatics and History of Theology at Radbound University in Nijmegen. its influence on various domains like literature. We will examine traces of Schillebeeckx's concern for culture and society within the evolution of this doctrine and determine the breaches that his symbolism opens to ontology. humanum Edward Schillebeeckx was until recently (he died at 95. Key words: Schillebeeckx. and Terrence Merrigan. Among his hundreds of books and written articles and lectures which have been 135 Because of his unrepressed position on the rational-historical grounds of the Christian faith in God and Jesus (doctrines that for him have no ontological dimensions in the traditional definition of Catholicism). theology and economics. 2007).The call for cultural resurrection in the 21st century: the case of Edward Schillebeeckx Lect. literature and philosophy. dr. resurrection. this means that Schillebeeckx was an extremely controversial figure within Roman Catholic Church135 and that he taught everything in terms of the content of religious faith and Christian creeds from the standpoint of a historically informed training. politics. As our present culture is progressively driven to new meanings in everything pertaining to human life and experience. a philosopher and theologian altogether. Schillebeeckx was banned from his teaching position in the university and summoned to the Congregation for the Doctrine of Faith in 1975. and economics have forced them into sub-domains such as literature and theology. Ramona SIMUŢ Department of Letters Emanuel University of Oradea Abstract. One example of a close connection between these sub-domains is the thinking of Edward Schillebeeckx. Theology and the Quest for Truth (Leuven: Peeters. whose existentialist reflection of contemporary culture in best expressed in his idea of resurrection. For those who benefitted of a humanistic education. experience. 309 . philosophy. Lieven Boeve. theology. Jesus. theology and politics. who questioned his orthodoxy and parts of his understanding of Christian dogma.

Schillebeeckx's Language of Faith: Essays on Jesus. The Praxis of the Reign of God. 1984). Ted Schoof's The Schillebeeckx Case (New York: Paulist Press. 2003).translated into various languages over the years. MN: The Liturgical Press. Theology. 1984). An Introduction to the Theology of Edward Schillebeeckx (New York: Fordham University Press. However. apart from these titles. it seems that the resurrection has rather a spiritual than a historical character. 1995). The resurrection raises many controversies because of the way the post-Easter events. Rudolph Bultmann. Christ. OP. An Interview with Edward Schillebeeckx”. Robert J. Schillebeeckx (Collegeville. 1980). Schreiter's The Schillebeeckx Reader (New York: Crossroad. 1993).. The Experience of Jesus as Lord (New York: Seabury Press. Looking at the way in which Schillebeeck ordains his ideas. Edward Schillebeeckx. and Schilebeeckx's own Jesus: An Experiment in Christology (New York: Seabury Press.2 (2007): 275-283.. 2004). A Theologian in His History (New York: Continuum. and Mary Catherine Hilkert. 1979). 1995). It was in his memory that God decided to act for the last time within human history in an eschatological manner. The resurrection of Jesus is the second most controversial aspect in Schillebeeckx’s work after the doctrine of Trinity. Ethics. NY: Orbis. etc. I was utterly impressed with his kind attitude and humble sort of presence despite his fame and prestige worldwide. God has finally proved to the See details on the corpus of Schillebeeckx’s work and books. we need to mention some titles which make for a portrait of himself as a phenomenologist and a historical theologian much influenced by thinkers such as Merleau-Ponty. in Phillip Kennedy. where human redemption is at stake. Schillebeeckx infers that the only aspect related to Jesus’ personality that has been preserved after his crucifixion was the memory of him. Martin Heidegger.136 Coming from a predominant literary formation when I first met Schillebeeckx at his place in the small town of Berg-en-Dal near Nijmegen in 2002 for a first hand interview137. 136 310 . his ideas on contemporary culture and the whereabouts of important Christian doctrines in this context came as a shock from the moment I started asking what he thought about the resurrection of Jesus and the eschaton. Schreiter. “Reinterpreting Traditional Theology. Perichoresis 5. The biographies and extended explanations of Schillebeeckx’s thought are best represented by Robert J. Albert Camus. and the Church (Maryknoll. Erik Borgman. 137 See Ramona Simuț. Jean-Paul Sartre. and Politics (New York: Crossroad. eds. and Jesus in Our Western Culture: Mysticism. This feeling still rests with me.

men and women have been confronted with the alternative to his death: the resurrection. the church is the church of Christ because Jesus’ “spiritual” presence is still alive in it: Just as the death of Jesus cannot be detached from his life. Consequently the evaluation or the judgment of Jesus’ life and ministry was the only eschatological act in the course of human history and for the sake of Christian faith. 1985). 33. faith in Jesus meant the identification with the irresistible experience with God offered by contact with Jesus in his earthly life: “In the resurrection from the dead God’s own judgment on. an important observation in addition to this would be that what the resurrection brought into the disciples’ life was just another experience of faith in Jesus. In other words. This is the way the Christ of the church was first perceived. and death was complete and that his career matched perfectly with Messiah’s portrait from the Hebrew prophecies. 311 . work. In conclusion. One may say that Schillebeeckx fails to detach himself from the existential view on Jesus as the man of God who lives in our souls due to the great significance of his life. so too his resurrection cannot be detached from his career and death… All this remains an abstraction if we live it out of the living “spiritual” presence of 138 Edward Schillebeeckx. according to Schillebeeckx. The Church with a human face. A New and Expanded Theology of Ministry (New York: Crossroad. Schillebeeckx brings to us a model of the church which stands as it does mainly because it was once confronted with the challenge of comparing Jesus’ life with the Old Testament prophecies about Christ. Jesus and his message… become clear to the believer. Secondly.”138 From the event of Jesus’ death on. With this we face once again the Gnostic faith-model born out of understanding. the disciples did not need Jesus to appear before them in flesh. and also his relationship to. but peoples’ faith in him insofar as he was the only one that has been found perfect by God. after the Easter events.world that the evaluation of Jesus’ entire life. The striking thing is how Schillebeeckx makes clear that it was not the person of Jesus that had to be resurrected. Faith in resurrection is strongly connected with the eschatological hope of Christian believers. the need for resurrection was a priority because it kept Christian hope vigilant. Consequently. Thus. It is as if the disciples’ intellect has once again won the battle over their doubts concerning Jesus.

Those three aspects form the core of the Christian faith in Jesus as Christ. Ludwig Ott. Through and in this Christian belief in the resurrection of Jesus the crucified but risen Jesus remains at work in our history. Schillebeeckx approaches the information differently. It is eschatological. the church authenticates the message of Jesus about God and his Kingdom as true due to the power God disclosed in the act of Jesus’ resurrection. Jesus in Our Western Culture. the resurrection of Jesus in itself is connected directly with the role of Jesus as proclaimer of the Kingdom of God. Jesus expressed a strong communion with God. Jesus’ entire existence up to his death was a sign for the disciples that Jesus was the messenger of the Kingdom of God. 192-194. it is an important proclamation of the Christian creeds that right after his death Jesus was glorified to God. First of all. He claims that there is a break between the appearances of Jesus after his death and the faith in Jesus’ resurrection. 2009). on the other hand. 26. Schillebeeckx maintains that the church is built on the foundations of Jesus’ resurrection. Here and after JOWC.140 But while Catholic faith in the resurrection of Jesus gives full credit to the Gospel’ s testimony about the post-Easter appearances of Jesus alive to his disciples. These three points are also the object of strong Catholic faith in the resurrection of Jesus. On this belief the foundation of God’s Kingdom has been settled on earth.Jesus in his church. Secondly. though connected with what the apostles sought as the real event of Jesus’ resurrection. Thirdly. Schillebeeckx. 312 . This is an encouraging thing to know.139 In other words. Faith in the resurrection. is nevertheless described more appropriately in soteriological terms. The church in itself is a living testimony of the real presence of Jesus who was crucified but now is confessed by the church as alive. Through this communion he entered into the “eternal life” of divine grace where death cannot reach. IL: Tan Books. Fundamentals of Catholic Dogma (Rockford. More encouraging is the fact that Schillebeeckx relates the resurrection to the three aspects of Jesus’ earthly existence. This faith is concerned with the suffering of oppressed and “dehumanized” people of the 139 140 E. In conclusion. In the same way. even when he was ready to die on the cross. Faith in the resurrection has to do with our daily strive to believe in the outcome of Jesus’ death and is not concerned with making a notion like “faith in resurrection” “acceptable” to modern men and women.

This part of Jesus’ message is thus ontological and it envisages human sin and rehabilitation.e. JOWC. the church 141 E. and aesthetics are interconnected in Schillebeeckx’ mind. Schillebeeckx emphasizes that Jesus was greatly concerned with men exploitation by men. rather. better not to believe in eternal life. 313 . If this was Jesus’ greatest concern for humanity throughout his career. However. What might come out of this view on the Kingdom of God is that this kingdom is already a historical institution. to address modern secularized men and women in order to make this faith in Jesus Christ acceptable. Here the kingdom is perceived as the voice of the “dehumanized” or the outcast of society. the Kingdom of God.141 Schillebeeckx’s point here is that the ethical message in Jesus’ career has great implications in the Christian faith in resurrection. He was the Messiah who was to bring peace and freedom in human history. Schillebeeckx reckons. how one can believe in a good. Christians. address dehumanized people. keeps down and humiliates men and women with an eye to a better hereafter… In the West we seek as Christians.Third World. liberating God in a world of suffering and oppression. non-persons. …It is better not to think that God is true.. which sometimes turns into slavery. on the other hand. Schillebeeckx. who ask. i. it was strongly ecological also. than to believe in a God who belittles. because it is politically structured to represent the symbol of humanity. is the outcome Jesus wished for from his entire career and death and has greater significance than the attempts of defining God for nowadays Western society. Jesus’ concern for making people equal is thus the other face of the “humanum” or the new man in a new society. As it was shown before. Jesus addressed his message from a social and supernatural perspective when it came to men and women. theologians. and it appears that soteriology. The proclamation of this faith to the poor and oppressed. I think that this last approach is closer to Jesus’ concern than the first. But the ethical message of Jesus was not only socially orientated. politics. theologians in the Third World. The difference between the proclamation of the resurrection and the faith in the resurrection at Schillebeeckx would then be the difference between a social situation and a political implication. 28.

yet transformed to please our fellow human beings. the perfect human society formed out of men and women liberated of all social and political barriers.e. i. This subject offers Schillebeeckx another occasion to talk about the outcome of Christ’s resurrection for modern men and women. the possibility to gain freedom and to be converted from the previous way of life. Insofar as the Kingdom of God is a perfect community. If the resurrection of the body implies only a person’s transformation in accordance with human ethics and expectations. The bodily resurrection rather means an elevation to the “humanum” with the same body. because we are bound by our historical situation to live in one and the same body received by natural birth. In other words. It is a body with the same characteristics “of the individual (called sarx. but analyzed on a different basis. This calling is the equivalent of the resurrection of the body at Schillebeeckx. or flesh. The second metaphor which goes hand in hand with and is the condition for this first perfect estate is thus the “resurrection of the body”. the distinctive melody of a person which others enjoy”142. rationally. but he also identifies it with the Kingdom of God: “The consummation of the undamaged “ecological milieu” which human beings need to live in is suggested by the great 142 143 E. in the Bible)”143. There's not the place here to detail the relationship between church and state. including his or her human corporeality as a visible orchestration.e. From Schillebeeckx’s description of this ecological milieu it is obvious that he not only associates it with the idea of perfection represented by God’s kingdom. the “humanum” at Schillebeeckx is the Kingdom of God. 29. body. It is the “humanum”. The bodily resurrection presupposes the “human person..was also meant to support the battle for human freedom with political leaders of the day. Schillebeeckx.. JOWC. However. which is the first metaphor describing how the future of our history will be. One should only hope that in today’s church it is not the case for political separation into middle-classes and low-classes of Christians. spiritually. it is not very different from what Schillebeeckx describes as the resurrection of nature or “the ecological milieu”. E. Schillebeeckx is not very keen on saying that a bodily resurrection necessarily implies a real body. 29. men and women living in it are called to be completely saved and happy. JOWC. Schillebeeckx. i. 314 .

Collegeville. 2004. The Church with a human face. IL: Tan Books. Ott. References Borgman. If we do not stick to the real ontological meaning of resurrection. Fundamentals of Catholic Dogma. we do not have a really resurrected spiritual and moral society. Leuven: Peeters. 29-30. Schreiter. The Praxis of the Reign of God. An Introduction to the Theology of Edward Schillebeeckx. and Politics. Mathijs. Edward. I should think that the need to constantly zero it in on the mundane aspects of Jesus’ resurrection only to define the humanum or the perils of ecological distress do not take us very far as to how determined nowadays people will be to secure the spiritual relevance of Jesus’ being and work in a spending driven society. and Terrence Merrigan. Kennedy. Theology and the Quest for Truth. Lamberigts. Schillebeeckx. OP. 2003. Phillip. Jesus in Our Western Culture: Mysticism. Schillebeeckx. Ludwig. Edward. even if we try relentlessly to bring it to its full potential.2 (2007): 275-283. Rockford. Edward Schillebeeckx. 315 .metaphor of the ‘new heaven and the new earth. New York: Continuum. “Reinterpreting Traditional Theology. and Robert J. Lieven Boeve. Schillebeeckx. A Theologian in His History. 2009. 1985.” Perichoresis 5. Erik. eds. JOWC. MN: The Liturgical Press. Ethics. 1993. Schillebeeckx. however. A New and Expanded Theology of Ministry. An Interview with Edward Schillebeeckx. New York: Crossroad. New York: Fordham University Press. Simuț. New York: Crossroad. 2007.”144 To conclude. Hilkert. Mary Catherine. 1995. Ramona. 144 E.

capitalism. 2003). religion. le putem substitui lucrativ și doar formal una celeilalte. univ. transformările suferite de artă sunt urmările progresului spiritual al omenirii și ale deschiderii spre zonele marginale ale civilizației. în The Reenchantment of Art.145 Capitalismul nu poate afecta experiența artistică decât superficial. Key words: art. “The Reenchantment of Art. ca să găsim prin artă calea spre mântuirea religiei de sub verdictul funebru cu care a diagnosticat-o sceptic Max Weber în scrierile sale. aura Datorită paralelismului generat de relaționarea continuă dintre artă și religie de-a lungul istoriei moderne. This work tries to set the relationship between art and religion as an important milestone in the ceaseless progression of religion through this harsh historical period. 145 316 .” Art and Humanist Ideals (Contamporary Perspectives with Artworks Selected from the Collection of the Archive of Humanist Art: An Anthology. 217-218. drd. ca fiind elemente exemplare ale etosului unei națiuni. furnizor de valori durabile și metodă sigură de reîncântare pentru lumea postmodernă. Suzi Gablik.Relația dintre artă și religie în cultura industrială Asist. but the rise of new postmodern spiritualities proves the opposite. o dispersie voită în Suzi Gablick. Ileana VESA Universitatea Emanuel din Oradea Abstract The theory of a disenchanted world stated the total devaluation of religion in late capitalism. se face vocea auzită a artiștilor nemulțumiți de comodificarea totală a artei și susțin credința tot mai răspândită că arta trebuie reabilitată ca bun spiritual al întregii societăți.

accesat la 15. pe de altă parte. principiile religioase. suficientă sieși ca expresie distinctă a etosului național. audiția unui cor în oricare parte a lumii prin televiziune sau prin înregistrările vândute).org .146 Autenticitatea și cadrul primordial al operei de artă – generatorii aurei artistice – au fost eclipsate în complexitate. rezultatul obținut înseamnă emanciparea artei din dependența parazitară la care fusese supusă față de ritual. fie prin adăugarea unor conotații ulterioare. unde s-a încununat cu aura reglată la calapodul imitațiilor mecanice de către Walter Benjamin. Benjamin consideră însă că valoarea cultică a unei opere de artă nu e anihilată complet de reproducerile tehnice: ștergerea profesionistă a granițelor dintre original și copie așterne doar o lumină difuză asupra valențelor sale spirituale. refuzând aurei dreptul la supremație. Weber și-a articulat teoria despre religie pe fundalul societății tehnologizate cu care și-a țesut tapiseria operei. pentru a subzista noilor provocări. religia nu mai este deloc independentă. posibil de compensat alternativ cu punerea în ramă istorică. creând confuzie nu numai în rândul agnosticilor religioși. nu atât de ambițioase și idealizate ca în mai vechea lor înțelegere. la fel ca cele artistice. când creațiile artistice primeau un surplus de valoare 146 Walter Benjamin. Ascendența originalului asupra reproducerii mecanice constă de asemenea în ancadramentul specific – o operă de artă își confirmă azi autenticitatea prin locul expoziției. ea a fost integrată și amalgamată eclectic cu alte aspecte culturale.02. ci și în rândul apologeților săi. la fel cum era percepută arta în romantism. Prin urmare.2011. de reproducerile tehnologice actuale. The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction. iar în al doilea rând din cauza independenței față de original fie prin prelucrarea detaliilor.marxists. 317 . la fel ca în secolele trecute. Epoca tehnologizată în care trăim a pervertit sentimentul artistic. Dimpotrivă. Formula contextuală în care s-a exprimat propice creația artistică tradițională s-a transcris între limitele ritualului magic și religios.toate sferele culturii postmoderne. astăzi. la fel ca arta. sunt versatile. Însă privind-o ca pe o structură organică independentă. în primul rând din cauza circumstanțelor suplimentare permise de copiile originalului (de exemplu. totuși. traducerea în limba engleză pe site-ul www. dincolo de orice percepție iluzorie asupra stereotipiei și universalității artei. dar nu și efemere. dar nu și în autoritate. un fenomen tipic detașării critice de obiectul contemplației și considerat indispensabil în recunoașterea aurei.

148 Înarmat astfel. Sunt prea multe voci care se cer ascultate. iar provocările clientului au fost depășite de intensitatea acestora. Filozofii Școlii de la Frankfurt au căzut de acord în studiile lor că vinovat de aceste erori caustice imputate artei este capitalismul târziu cu varianta sa postmodernă – cultura industrială. Oferindu-i-se tot ce avea nevoie sau își dorea. În The End of Utopia. stigmatul care a predestinat societatea unei schizofrenii ireversibile. este aceea de a 147 Max Horkheimer. pastișa și chiar autopersiflarea artiștilor sunt locuri comune în societatea contemporană.147 Devenit prin urmare un produs pe banda rulantă al culturii industriale.02. Adorno. 148 Max Horkheimer. copia devine deseori mai originală decât originalul.simbolică în funcție de spațiul cărora le era încredințat. mult mai accesibile individului decât producția elitistă și paradoxal. Clientul a fost prins în chiar sentimentul libertății sale.2011. repetându-se în nenumărate ipostaze pliate peste cerințele impersonale ale acesteia. Herbert Marcuse lansa provocarea astfel: Eu cred că una dintre noile posibilităţi. adică singura incidență artistică cunoscută publicului. frământat după canoanele organizației raționale în care este silit să-și găsească locul. 118. astfel încât din central cum era obișnuit să fie. clientului i s-a furat libertatea de care tocmai credea că se bucură. Dialectic of Enlightenment (2002). 318 . în ambele cazuri un obiect maleabil. a fost sărăcit de scopuri ultime și valori universale. Ce se întâmplă însă când ne confruntăm cu o situație răsturnată.org. Adorno. Dialectic of Enlightenment (2002). Theodor W. Theodor W. Late Capitalism or Industrial Society?. și Theodor W. Odată înstrăinat. prin prisma relațiilor de producție. 118. clientul devine nu marginal. când copia detronează originalul în ochii maselor? Parodia. înlocuite de-acum de pseudo-idealuri și falsul cu rost de scop – divertismentul. accesat la 15. monstrul industriei a pus capăt hegemoniei clientului și a preferințelor sale asupra pieței. un astfel de obiect artistic legat intrinsec de spațiul căruia îi fusese dăruit își pierdea aura sacră și devenea pasibil de reproduceri profane. dar totuși o opțiune printre atâtea altele. care oferă indicaţii despre diferenţa calitativă dintre societatea liberă și cea neliberă. Adorno. omul se confundă cu ceea ce consumă sau produce. Axioma sa exhaustivă calculează omul în termenii de consumator și angajat. De asemenea.marxists. însușită și acceptată ca atare. traducerea în limba engleză pe site-ul www.

which gives an indication of the qualitative difference between the free and the unfree society. împreună cu alte câteva aspecte sociale esențiale. “I believe that one of the new possibilities.02. 4 “. aş spune că trebuie să facem față posibilității ca drumul spre socialism să treacă de la ştiinţă la utopie. I would say that we must face the possibility that the path to socialism may proceed from science to utopia and not from utopia to science. Pentru a pune într-o formă provocatoare această idee speculativă.149 Ieșirea societății de sub spectrul culturii industriale cere filtrarea nevoilor individuale vitale – negate acum datorită declanșării instinctului de conservare în fața dominației sistemului neîndurător al rațiunii robotizate – prin „forțele productive sociale”. ci prin direcționarea eficace a acestor forțe și dedicarea industrializării și tehnologiei unor scopuri mai înalte. 3.. Dar în reificările postmoderne.2011. transformând tranzacția din simplu mijloc de transfer al unui bun spiritual într-un principiu în sine. Theodor W. is that of letting the realm of freedom appear within the realm of necessity – in labor and not only beyond labor. To put this speculative idea in a provocative form. şi nu de la utopie la știință. o conformare tacită la spiritul iluminismului secular. Dialectic of Enlightenment (2002). arta nu se mai poate defini prin ceea ce este. care afirmă că tot ce nu corespunde „standardelor calculabilității și utilității trebuie privit cu suspiciune” și „tot ce nu poate fi rezolvat în numere (…) este o iluzie”. până la restabilirea relațiilor interumane aglutinate de capitalism.” 149 319 .marxists. accesat la 15. arta ca bun de consum perisabil își croiește drum către entuziasmul public în licitații exorbitante. nu merit estetic – ar evolua iarăși spre ritualul magico-religios. pseudo-idealurile încăpute pe mâna jonglerilor ideologici. oferindu-ne o definiție cenzurată. Astfel.” 150 Max Horkheimer. arta ca valoare de schimb. În felul acesta. expoziții șocante și nonconformism artistic. traducerea în limba engleză pe site-ul www. Adorno. Marcuse speră chiar în abolirea sclaviei capitaliste.org.în muncă şi nu numai dincolo de muncă. plină de omisiuni și contradicții. The End of Utopia. iar activarea lor ar putea conduce la o reorganizare totală a vieții omenești. au continuat să Herbert Marcuse.. to the standard of calculability and utility must be viewed with suspicion (…) anything which cannot be resolved into numbers (…) is illusion. ci prin ceea ce reprezintă. caracterul fetiș al operei de artă – azi valoare economică. dar nu printr-o regresie romantică.150 Omul ca obiect.lăsa tărâmul libertăţii să se producă în domeniul necesității .

aura. întorc intenția destructivă a iluminismului151 cu privire la mituri asupra propriului sistem – judecătorul intransigent cade sub blestemul mitului. în termenii lui Horkheimer. Adorno și Horkheimer. tot ce nu se încadra tiparelor sale trebuia să fie distrus sau negat. aura permite operei artistice să traverseze nestingherită granițele religiei spre ritualul mistic de experimentare al Celuilalt fără pretențiile imperialiste ale rațiunii și științei asupra spațiului în care acesta se reproduce. care conferă o simbolistică spirituală oricărei creații artistice și conștientizează omul. în Dialectic of Enlightenment. iluminismul este . dar și mai puternică decât a sa. Astfel. Parabola călătoriei inițiatice din care Ulise se întoarce dezîncântat reprezintă preludiul literar la critica societății iluminate intelectual în care trăim. regula nu a mai funcționat fără erată și s-a creat o falie pe unde s-au strecurat „exteriorul” și „celălalt” ca să pândească la granița refulărilor omului modern și să-i incomodeze cu forma lor latentă fobiile ascunse. cu transfer mutual de caracteristici de pe tărâmul încântat al uneia spre domeniul celeilalte. pe căi sensibile. 66. ca să nu mai vorbim de carotările la care au fost supuse din interior cu insistență obstinată – limbajul rigid al puterii a tulburat excesul de expresivitate al ideilor.producă ravagii inevitabile. înrobindu-le vitalitatea la jugul intereselor sale pervertite. între cele două s-a sudat din nou legătura trainică preexistentă industrializării. Trecând împreună pe sub furcile caudine ale culturii industriale.” Vezi p.. însă când manifestările transcendenței ca instanță superioară de acțiune asupra umanului au fost denunțate. o jurisdicție mult mai drastică. Conform definiţiei oferite de Adorno şi Horkheimer în Dialectic of Enlightenment. Preconcepția cu care eroul mitologic Ulise pleacă la drum se destramă când „descoperă” că lumea necunoscută până atunci este lipsită de magie. Răspunsul la denaturările realizate de cultura industrială trebuie însă să submineze bazele. de apropierea inexplicabilului metafizic. Teama colectivă de imprevizibilul divin nu l-a împiedicat pe om să se lase ademenit în cele din urmă către zona interzisă. pentru a dărâma tot eșafodajul de idei construit deasupra. asemănătoare cu cea din care provine el. Punctul de atracție irezistibilă spre nebulosul experiențelor neautorizate rațional l-a constituit opera de artă. 151 320 . duplicatul palpabil al Ideii transcendentului sau.filozofia care egalează adevărul cu sistemul ştiinţific. Iluminismul nu lăsase nimic pe dinafară.

La supraviețuirea religiei de-a lungul traumatizantului secol XIX a mai contribuit. Bătălia pe două fronturi – raționalizările seculare și manifestările carismei mistice – s-a soldat cu înfrângeri dureroase și cu o concluzie lapidară: nu experiența mistică e baricada care trebuie cucerită. limbajul puterii a căzut din nou în magicul desuet.Spre deosebire de celelalte demitologizări istorice. care a sporit interesul față de religie. din fobie reverențioasă în satiră violentă. conform intenției lui Nietzsche de a planifica supraomul vremurilor noastre. dar și implicată subiectiv în evoluția lumii acesteia. în loc să-l diminueze cu sloganele lor nihiliste. Industria reclamei a preluat metafizica cuvintelor și s-a raliat magiei produse de experiența mistică. de unde și frustrarea cercetătorilor cu privire la autenticitatea ei. Iluminismul a fost marcat de radicalism extrem față de religie și formele sale de manifestare mistică. Adorno. dar nu și explica. Articularea organizată a unei viziuni idealist-mesianice asupra istoriei ar fi constituit o amenințare serioasă pentru creștinism. în timp ce fixația superstițioasă pe acel obiect este întărită ca formulă magică.” 321 . În final. militantismul ateist. Dar o atitudine indusă cu un anumit scop nu neagă realitatea. ierarhiei metafizice sedimentate în 152 Max Horkheimer. însă o poate neglija voit sau i se sustrage voluntar. pe care îl poate desemna. a funcționat până când consumerismul a transformat-o în eudemonism cu îndoită doză agnostică. conform lui Max Horkheimer în Theism and Atheism (2009). cu alte cuvinte deconstruite ireversibil – succesiunea de litere care formează un cuvânt poate fi asociată arbitrar cu orice obiect. ci incompetența noastră de a o defini conform percepției realității. legate indisolubil”152. Dar nu imposibilitatea de a descrie nominal ceva dă adevărata măsură a existenței acelui obiect. în care străvechiul panteon al zeilor mărunți și măcinați de gelozie a fost dărâmat și înlocuit cu un singur templu închinat Rațiunii sau Puterii. o altă autoamăgire poncifă în iluminism. extirparea lor irațională fiind privită ca cea mai rațională soluție posibilă pentru o societate hăituită de spectrele terifiante ale trecutului. a amăgit subtil mințile înțelepților. 113: “… word and content were at once different from each other and indissolubly linked. Schimbarea atitudinii. Theodor W. unde „cuvântul și conceptul erau diferite unul de celălalt și simultan. făcându-i să creadă într-o transformare profundă și permanentă. mai ales pe cale verbală. i-ar fi răspuns pe calea unei entități superioare. Dialectic of Enlightenment (2002). Ascetismul religiei raționale.

„(…) credincioşii naivi. Late Capitalism or Industrial Society? Traducerea în limba engleză pe site-ul www. Bucureşti: Humanitas. 146. ability to react precisely to stimuli.” 154 Max Horkheimer. supranaturalismul.mentalitatea individului.2011 “(…) the decisive qualities are now versatility.org. Bibliografie Adorno. Benjamin. devin un ritual magic.2011. ar fi reuşit să instaureze un sistem paralel competitiv. Religia postmodernă trebuie practicată artistic. Theodor W. 153 Max Horkheimer. accesat la 15. The Culture Industry. adăugând un spor artistic ritualului. The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction. Theodor W. nu mai satisfac foamea după senzaţional care caracterizează prin excelenţă societatea postmodernă. accesat la 15. London: Routledge.02. Adorno. dar nu şi efemere. accesat la 15. afirmă Horkheimer. constă în provocările unei economii instabile. abilitatea de a reacţiona prompt la stimuli.marxists. 2005. Theism and Atheism.02. probabil.marxists. o religie a naturii (…) cred numai uitând de credinţa lor”154. proiecte salutare la vremea lor. În concluzie.org.marxists.02. Dialectic of Enlightenment (2002). Theodor W. 1995. Toate aceste lacune au propulsat religia spre un viitor fortuit. deci se pretează corect la nisipurile mişcătoare ale economiei contemporane. 322 .”153 Am stabilit însă că religia are principii versatile. Pericolul cel mare azi.2011. Mircea.org . Walter. Traducerea în limba engleză pe site-ul www. unde „calităţile decisive sunt acum versatilitatea. traducerea în limba engleză pe site-ul www. Sacrul şi profanul. Adorno. care să ademenească adepţii creştinismului spre alte orizonturi existenţiale. deoarece extazul facil în faţa religiei artistic elaborate a prevalat întotdeauna asupra ritualului sobru şi sec din catedrala cunoaşterii raţionale. şi. arta elitistă şi religia raţională. Eliade. pentru care creştinismul.

marxists. Herbert. Shull. Etica protestantă şi spiritul capitalismului.marxists. Suzi. Bucureşti: Teora.” Anamesa: An Interdisciplinary Journal (2005). Art and Humanist Ideals (Contamporary Perspectives with Artworks Selected from the Collection of the Archive of Humanist Art: An Anthology).02. Weber.02. 2007.The Disenchantment of Art. Dialectic of Enlightenment. Suzi.” În Hal Foster. 1985. Horkheimer. 1995. ed. Max şi Theodor W.org. Postmodern Culture. 2002. “The Reenchantment of Art. The End of Utopia.2011. 323 . Art Theory and Criticism: An Anthology of Formalist. 2003. accesat la 15.2011. Marcuse. Avant-Garde. Max.org. Adorno. accesat la 15. NC: McFarland. Frederic Jameson. Theism and Atheism. Max. Weber.” În Sally Everett Jefferson. Stanford: Stanford University Press. Horkheimer. București: Humanitas.. Gablik. Sociologia religiilor – Tipuri de organizări comunitare religioase. Contextualism and Post-Modernist Thought. 1998. Jefferson. Jameson.. ed. Australia: Palgrave Macmillan.Gablik. “Secularism . “Is the Magic Gone? Weber’s ‘Disenchantment of the World’ and its Implications for Art in Today’s World. London: Pluto. Max. Traducerea în limba engleză pe site-ul www. Kristina Karin. Traducerea în limba engleză pe site-ul www. “Postmodernism and Consumer Society.” În William Kelly. ed.

Radical Orthodoxy: A New Theology (London: Routledge. U. Catherine Pickstock and Graham Ward. Radical orthodoxy spans over different areas of knowledge which interact with theology. atonement. The main purpose of this new theological perspective is to bring a dramatic critique of any modern ideas that are claimed to have corrupted the authentic Christian thought. At present he is Professor in Religion. Milbank explains it from the perspective of early Christian writings. 2002). as well as against the combinations of these. but in order to criticize modern and post-modern philosophies that degraded authentic Christianity. philosophies. In other words. resurrection. Therefore. and its consequences for man. the critique is aimed at philosophy.The Atonement of Christ from the Perspective of John Milbank’s Radical Orthodoxy Drd.K. death.155 155 John Milbank. ii. or influences that result in its degradation. but it does focus on the ideas proposed by modern theologians. The dialogue presented in the series of books that were published over the years is highly constructive and it presents levels of complexity that attest to the ideological maturity of its writers. The atonement of Christ is one of the main features of Christianity. Politics and Ethics at the Faculty of Arts within the University of Nottingham. together with its meanings as found in Scripture. 324 . Milbank argues that modernity should not set the agenda of Christianity and that Christianity should not try to adapt to any change that threatens its authenticity. Ciprian SIMUŢ Universitatea Babeş-Bolyai. This essay presents Milbank’s perspective on the atonement of Christ. Cluj-Napoca Abstract John Milbank argues that authentic Christianity must not shape itself to any theologies. theology. sacrifice John Milbank is a contemporary theologian well known for the radical orthodoxy project. This does not mean any idea termed modern is bad for theology. political thought and social sciences. Key words: gift.

The first argues that secular modernity is the creation of a perverse theology. Pickstock. The fourth argues that the material and temporal realms of bodies. the Church and the Eucharist as carriers of reality. Christology. sex. Therefore. Radical Orthodoxy. and Ward. Milbank defines orthodoxy as Christianity before the late Middle Ages. Graham Ward and Catherine Pickstock argue that. It does try to reconfigure theology from rational perspective. He disagrees and rejects Protestant Biblicism and post-tridentine Catholic authoritarianism. art and sociality find their meaning and worth only in their participation in the transcendent. transcendentalist or neo-orthodox theology. The second is that the opposition of reason to revelation is a modern corruption. from a theology and acknowledges the Trinity. personhood. Radical orthodoxy is radical in arguing for a return to 156 157 Milbank. but it does transcend confessional boundaries. ii. if in the beginning modernity was worried with its lack of ultimate ground. It is put to the wall by contrast with the message and meaningfulness of authentic Christianity. or that its lack o meaning and values are considered worth itself. 1. but not from a correct theological perspective. These realms are valued by modernity. but it does not agree with liberal. Pickstock and Ward. aggressive and nihilistic materialism. the body.The argument offered to counteract the negative influence of modernity on authentic Christian thought is that accommodating theology to prevailing wisdom is unacceptable. The third is that any kind of thought that limits God is nihilistic. This new theology is not negative theology.156 Milbank and his associates. The critique of soulless. Radical orthodoxy goes against postmodern nihilism. sex. Radical orthodoxy re-places and re-values aesthetics.157 Radical orthodoxy needs to be explained in order to understand the concept of gift and atonement. meaning and truth. The new theology is orthodox in relation to the Christian theology based on the creeds and the patristic matrix. promoted through cyberspace and theme parks. Radical Orthodoxy. humanism and postmodernism are rejected. today it presents the same lack as a virtue. which this paper will present. Milbank. which try to find meaning in humanism itself. or human value. 325 . politics. The four ideological pillars of radical orthodoxy define the margins of this new theology and are the strong-points on which all argumentation is built upon. visibility and space. is powerful and precise.

Radical Orthodoxy. and human political community.patristic and medieval roots. However. namely the elements that the Enlightenment and Modernity in general claim to celebrate. through the interaction of theology with philosophy and culture. He supports the critique of Hamann. Milbank argues for an integration of language. which is the basis of atonement theology. sexuality. Milbank refers to radical in the sense of using the knowledge acquired in the above mentioned way and deploying it to criticize modern society. Gift. which he defines as the supreme gift. culture. Is refers to existence. or as philosophical category as being. science and philosophy. The natural result is a denial of the importance of elements such as language. Milbank points out that creation and grace can be defined as such. which is defined as a hyperbolic and renewed gift. thus keeping together faith and reason. namely embodied life. art. refers to a transcendental category. to life. politics. however. one needs to define the element of gift. history and culture in the process of participation. However. If there is the category of gift. The subject of this paper is atonement. similar to that of the word. but in truth do not. in relation to all theological elements. in particular Augustine’s perspective of knowledge as divine illumination. radical orthodoxy argues for a more participative Christianity. but re-analyzes its elements in light of authentic Christianity. Pickstock. participation can be defined as a sharing of being and knowledge in the divine. Participation and gift are related by the experience of the Trinity and humanity. one must reanalyze and rethink the Christian tradition. Man can be defined as a being that is. in the context of radical orthodoxy. Another application of radical is that by using such criticism. an overemphasis of the later will lead to the denial of any metaphysical order. as well as grace and nature. culture. Therefore.158 Following the definition of Radical Orthodoxy. 326 . In a series of gifts. There is. God is also a being 158 Milbank. and Ward. From a human perspective. or the lack of the presence of the gift. one which interacts in all spheres of life. Kierkegaard and Chesterton of the Enlightenment. Jacobi. evil and violence are the refusal of the gift. another meaning of radical which Milbank argues for. time and historicity. defined as a presence or as the existence of something. which was developed from the medieval times up to modern times. the incarnation of Christ is the extreme of this element. 2–3. These predecessors criticized then the very things Milbank criticizes today. self-expression. aesthetic experience.

Encounter Between Eastern Orthodoxy and Radical Orthodoxy: Transfiguring the World Through the Word (Farnham: Ashgate. again. and all apply or are relevant to man’s life.159 The atonement of Christ is considered to have a strict connection to the way it is depicted in the writings of Scripture. due to the fact that Christ’s depth. He interacts with humans. One must look at all his life. 2009). In His divine personhood Christ has no example. one must study context. Being Reconciled: Ontology and Pardon (London: Routledge. Smith. He also understands man. meaning and events are inseparable. All of Christ’s actions have consequences and these are full and meaningful for humanity. with the added bonus that these 159 John Milbank. 2004). which man could never have understood.that is. meaning and historical events. Introducing Radical Orthodoxy: Mapping a Post-Secular Theology (Grand Rapids. However. ix. thus linking man’s creativity to God’s creativity. 80. Milbank points out that in order to understand atonement. as presented in the Gospels and connect the events in order to create a full image of meanings and events or actions that are intertwined to give the full and realistic event of Christ. 186. even if the meaning is missed by man. the focal point of the Gospels is the incarnation of the Logos. MI: Baker Academic. A. the second Person of the Trinity as the infinite poetic utterance. Christ comes half way to meet humanity on humanity’s ground. Any kind of exaggerations of meanings and events to the detriment of each other is parasitic. and man cannot connect to that fullness and understand its depth. 2003).160 Milbank is keen on showing that the literary structure of the Gospels and the Epistles are important in understanding the meaning of the various theological teachings found within them. In this way. which proves that it was taken from within reality. Christ does not use examples and images of the glory of God. just as humans interact with God. Christ unites the impossible to understand realities of God with the examples spoken to man. and a participatory being. Milbank defines Christ. Christ cannot be understood only through His death on the cross. James K.161 the human and the divine. For Milbank Jesus Christ presents Himself as a being that has simultaneously two personhoods. God can be defined as a being. This event must be understood from the perspective that all of Christ’s imaginings has meaning. 161 Adrian Pabst and Christoph Schneider. In this context. and one cannot be without the other. These define one another simultaneously. A pure theory is meaningless without some sort of application in real life. Milbank argues that the depth of Christ is God Himself. is God. Therefore. 160 327 .

precisely. Milbank explains that Christ’s death lacked any kind of glory. and it cannot be understood without His death. Precisely this lack of any glory. He did come to be like any human being. which emptied out his humanity. one could say Christ died a sub-human death due to the mocking and the meanings of such death to the Jewish society. From this perspective. apparently. but also a purely human death. Christ died a divine death. 95.162 The images used by Christ before His death and resurrection become effective in generating change in man’s life due. which offered the ground for salvation. Being reconciled. In a more specific way. There was no glory from the perspective of the crowd. Therefore the images used by Christ are not singular or exceptional because they use everyday imagery. thus changing the political and social structure of any system that promotes them. He effects changes in man’s life in such a way that through one’s actions. In other words. is the one that proves Christ’s solidarity with mankind. Being reconciled. asked for Christ’s death out of fear He would destroy the Temple. 94–95. 328 . and as a result of His death and resurrection. to Christ’s resurrection.163 Atonement could not happen without Christ’s death. but without sin. The efficiency of Christ’s sacrifice was that He created an alternative to the existing political and social structures. Christ was unreachable. However. But Milbank goes one step further and argues that Christ did not die a martyr’s death (a witness for a universal cause). Christ was envied because He was God in the flesh. Sin is clearly shown to blind reason and the vision of truth. for people wanted to kill Him because He was God. In Christ’s case God inspired ontological envy. Christ also died a human death. violence and terror are renounced. Christ revealed violence and terror within the society He lived in. or a kenotic death. but they are exceptional in the fact that they are able to create meaning for an unseen and most powerful action of God. however dim.examples have full relevance in His presentation of God’s plan for salvation. From the perspective of the crowds Christ was a mere troublemaker and they killed Him out of a whim. which was not in Christ’s intention and it was a misunderstanding of His claim. Milbank. The people. In fact. In fact. Milbank argues that Christ died a purely divine. even the lowest in importance. Christ died because the high priests could not reach him. 162 163 Milbank. Christ presented the images as paths towards man’s understanding of His work and the efficiency of the salvation He would bring through this work.

Jesus cried “My God” not “My Father” (Matthew 27:46. offers Himself. On the other hand. He. Being reconciled. regardless whether it is wealth. therefore dying towards evil is dying towards nothing.165 When Christ dies and is resurrected. Christ shows His ultimate power against the futile and weak spiritual forces that can influence man. Milbank argues that His death cannot be understood in the rabbinic way of death atoning for sins. Christ’s death cannot be seen as suicide. Mark 15:34). Any kind of human desire for materiality. which did not allow any man to call oneself God. The powers which govern man are invisible angelic or spiritual forces. and by the democratic will of the mob. is nothing. argues Milbank. towards all that is finite. in fact. Jesus is not handed over. start a process of deification. by Christ’s death He delivers humanity from these powers. Jesus. 165. by the Roman Law which did not allow any other man besides the emperor to call oneself as such. These govern man’s life. Christ did not suffer the ontological abandonment.Christ’s inglorious death is probably the main fulfillment of His salvation plan: becoming the least man of all humanity. This is due to incarnation of the Logos. Milbank. as Son of God. 2006). Our gift to God166. is our recognition of Him. This means that man must die with Christ. He became an ultimate sacrifice without exposing or using any kind of violence.164 The death of Christ on the cross depicts a triple abandonment: first of the Jewish law. 100. even if God does not miss anything. 165 164 329 . Further. nor did He come to destroy the will of man. Being reconciled. Christ entered the self-separation of sinful humanity from God. Jesus cries out in His humanity. We. dying means automatic resurrection to a new life. as humans. as well. On the cross. in Luke 23:46. but have no power of God. Milbank argues that God did not abandon Christ. Therefore. man’s death in Christ is a passing into a new sort of life. man is the recipient of a gift: the hypostatic indwelling of the Spirit. Even if Christ did not break any of the above laws. argues Milbank. Romans 6:5-6 and Colossians 1-2. However. even if the text formula is as such. by God’s Milbank. or anything else. in a spiritual togetherness. Here Milbank quotes the Apostle Paul’s writings in 2 Corinthians 5:14. presents Himself in complete serenity to the Father. Due to His consciousness of resurrection. 96. Evil. 166 Rosemary Radford Ruether and Marion Grau. Interpreting the Postmodern: Responses to “Radical Orthodoxy” (New York: Continuum.

any logic of exclusion based on race. and by giving Himself for us. Milbank argues that God’s way of solving man’s refusal of His gift is not to require sacrifice. 167 Milbank. This implies repetition and appeasement. means death towards any meaningless thing. in no need of a sacrifice. Based on the implications of Christ’s incarnation. and are visible. The purification of conscience refers to the removal of the illusion that any sacrificial work is needed. 100. flawless. in Christ’s blood. Political systems still remain. Here Milbank presents an image which goes against a popular image that considers Christ to be the one all-sufficient sacrifice. For man. and the reception of the genuine life. as well as social systems. In the end. 330 . where Christ solves the problem of sin in the heavenly tabernacle. for those in Christ they mean nothing. The sacrifices take place only on earth. economics or gender is annulled. the cleansing. if the body of Christ is the true universality. Milbank points out that in Christ masters and slaves still exist. and perfect. The atoning offering is brought in a place where it is in fact not needed.exclusive indwelling. The death on the Cross is a mere shadow image of the action that takes place in the sublime reality of the heavens. Christ is the true Priest. the offering of life. but the inter-human relations are different. The heavenly sanctuary is pure. or death. However. man. In spite of the fact that these barriers remain. even if he does not know when this would happen. man must be ready for Christ’s return.167 Christ’s self-sacrifice cleanses also the all that is not God in the heavenly realms. Milbank considers this perspective to be an over-literal and naïve interpretation of Scripture. Milbank’s final advice is that. Therefore. argues Milbank. living in his genuine life through Christ. What he says is that Christ passes into the heavenly sanctuary as priest and victim. His death and resurrection. redemption consists in Christ’s transition from shadow (earth) to reality (heaven). but to keep on giving the gift until our refusal is overcome. Being reconciled. but the relations are different. our offering to Him. Christ’s death is also a sacrifice. Christ is the genuine life. is of the conscience. finds it natural to wait for his Creator to take him into the real life in the heavenly tabernacle.

Being Reconciled: Ontology and Pardon. 2009. Introducing Radical Orthodoxy: Mapping a PostSecular Theology. Encounter Between Eastern Orthodoxy and Radical Orthodoxy: Transfiguring the World Through the Word. James K.References Milbank. Smith. Farnham: Ashgate. Rosemary. Ruether Radford. 2006. 2004. 2002. Milbank. Pabst. A. Adrian. Radical Orthodoxy: A New Theology. London: Routledge. Catherine Pickstock and Graham Ward. Grand Rapids. John. 2003. London: Routledge. John. MI: Baker Academic. and Marion Grau. and Christoph Schneider. 331 . New York: Continuum International Publishing Group. Interpreting the Postmodern: Responses to “Radical Orthodoxy”.

e. utopias. the more restricted the individual freedom is. The paper also shows that Brave New World is a prophecy of the degringolade of future societies that were going to shackle Europe after the Second Wold War. We did not have a direct influence on Brave New World. Hearing and Phonetic Sciences University College London Abstract This paper describes dystopian societies as seen in two novels that are representative for this theme. i. care dețin puterea absolută controlând și manipulând cetățenii până în initimitatea vieții lor. the fact that the more organised and complex a society is. Key words: dystopian societies.Distopii sociale în 1984 și în Brave New World Drd. namely 1984 and Brave New World. After an analysis of the “man predestined by man” concept as it appears in the two novels. while 1984 is a satire of an already installed regime that foretells the flaws and absurdity of these systems based on annihilation of identity and the adulation of the new man. the semantics and philosophy behind the two dystopian societies is discussed. A comparison between the two novels and We written by Evgheni Zamyatin shows that. cele mai semnificative distopii sociale sunt prezentate de Aldous 332 . proletariat. ci o distopie în care idealul absolut al umanității devine absurd absolut. Big Brother. dar această societate este de fapt nu o utopie. Samuil MARUŞCA Department of Speech. 1984 și Brave New World ne oferă prin excelență o imagine a societății ideale a viitorului pentru care omenirea se zbate de atâta vreme. 1984 Distopia sau anti-utopia este opusul utopiei (starea ideală a unei societăți) și reprezintă în primul rând ideea existenței unei societăți într-un sistem represiv în cadrul unor state deseori polițienești. although the three novels share the same premise. that foretell during the first half of the XXth century the future of “ideal” societies and satirize proletarian dictatorship and totalitarian regimes. Deși există mai mulți autori care au scris despre societățile distopice.

stabilitate“. ca apoi să-i facă plăcere să lucreze și să ducă existența pentru care a fost ales. Statul are puterea de a crea și a programa omul nou. nu. 1997). În această lume închipuită. Statul poate crea copii în eprubetă în cantități industriale. Minunata lume nouă. În această lume minunată. Reîntoarcerea în Minunata lume nouă (București: Univers. Acești copii vor fi apoi educați prin procedeul numit hipnopedie. Gama și Delta (proletariatul) și Epsilon (care nu ajung la nivelul intelectual al cetățeanului obișnuit).. Şi pe urmă noi o ducem mult mai bine decât copiii Gama şi copiii Delta. acești oameni nu vor îmbătrâni niciodată fizic. Epsilonii sunt încă şi mai răi. tată sau familie. mie îmi pare grozav de bine că sunt Beta. iar copiii Delta sunt îmbrăcaţi în kaki. pentru că nu trebuie să fac o muncă atât de grea. Sunt aşa de proşti că nici nu ştiu să scrie ori să citească. ci la inițiala unei cifre din alfabetul grecesc. devenind astfel slujitorul statului. Şi poate că începe un veac nou. statul deține puterea absolută. omul renunță la libertate pentru binele comun. Copiii Gama sunt proşti. omul de mâine. Prin expunerea la mii de repetiții a unor informații atent alese. iar oamenii neprogramați trăiesc în Rezervații: „Copiii Alfa sunt îmbrăcaţi în gri. Cetățenii acestei societăți sunt reduși nu la un număr. 245.. copiii își amintesc că știu mecanic din senin o 168 Aldous Huxley. anume Alfa (intelectualii care se află la putere. Viaţa se îndreaptă către utopii. și de George Orwell în 1984. operă terminată în 1931 și publicată în 1932. dar mai liberă. mie nu-mi place să mă joc cu copiii Delta. automatism prin care omul este predestinat de om. 333 . De fapt. care se ocupă de industrializarea individului și predestinarea/condiționarea lui. În acest sistem. pentru că sunt extraordinar de deştepţi. identitate.“ Motto-ul acestei societăţi ideale este: „Comunitate.Huxley în Minunata lume nouă. Ei muncesc mult mai mult decât noi. Toţi sunt îmbrăcaţi în verde. întocmai ca în Republica lui Platon). el este dumnezeul cetățeanului prin controlarea demografică și educațională a populației. un veac în care intelectualii şi pătura cultivată vor visa la mijloacele de a evita utopiile şi de a reveni la o societate neutopică. care nu vor avea dreptul să spună cuvinte ca mamă. Huxley își începe romanul cu un cunoscut citat din Nikolai Berdiaev: „Utopiile sunt realizabile. mai puţin perfectă. adică vor fi învățați în timpul somnului prin expunerea la numeroase repetiții.“168 Embrionii se dezvoltă în Centrul de Incubație. Ah. Beta (tehnicienii calificați). carte publicată în 1949.

iar despre ele avea să afirme după douăzeci de ani de la terminarea romanului că a fost optimist când a scris. iar cetățenii trebuie să fie oricând gata să moară pentru idealurile partidului. Pentru a manipula cât mai ușor ființa umană. care falsifică trecutul și are următoarele lozinci: Războiul este pace. Spre exemplu. Însă totul depinde de ceea ce este tolerat de societate şi de ce se înţelege prin normalitate. Ceea ce la începutul secolului XX era considerat distopie. iar bărbatul nu mai are decât rol de impregnator. pentru a controla și acorda fericirea individuală. Dacă Minunata lume nouă reprezintă în mare parte o profeție a societăților totalitare care aveau să bântuie Europa secolului XX. Orwell prezintă o distopie satirică în care se descifrează dictatura perfectă. care menține starea de război permanent. sistemul oligarhic controlând până și gândurile cetățenilor. medicina doar alinarea durerilor. De asemenea. Trădarea doctrinelor partidului devine în aceste circumstanțe trădare de țară. În acest context. Tot astfel. Profețiile lui Huxley s-au împlinit în mare parte. care se ocupă de neajunsurile cetățenilor. Cele două romane descriu în miniatură universul societăților ce aveau să se dezvolte în a doua jumătate a secolului XX. Partidul a conceput ministere ca Ministerul Abundenței. pentru bunăstarea psihică și fericirea cetățeanului. sau Ministerul Iubirii. pentru altele este o stare normală. copiii din eprubetă prevestesc noua societate în care fertilizarea poate fi efectuată în laborator. Terminat după Al Doilea Război Mondial. Orwell a descris răul și prostia perfectă a unor societăți utopice conturate îndată după terminarea războiului. a devenit mai târziu utopie. chiar dacă nu cred în ele și trebuie să susțină infailibilitatea sistemului totalitar. Cultura populară din Minunata lume nouă capătă nuanțe vulgare. dar tragedia stă în faptul că nu pot face conexiuni între ele. Ignoranţa este putere şi Libertatea este sclavie. Prin acest procedeu literar. printre care și tarele multor societăți contemporane. 334 . Ministerul Păcii. Controlorul Mondial este cel ce asigură echilibrul mondial și are grijă ca toată lumea să primească ce-și dorește. în timp ce educația este redusă la hipnopedie. 1984 nu este întru totul o profeţie.sumedenie de lucruri. romanul se inspiră dintr-un model social real: stalinismul. deoarece profețiile au devenit realitate mult mai devreme decât anticipase. pentru că psihologia este doar o „inginerie emoțională“. statul îi administrează un drog euforic numit soma. ceea ce este distopie pentru anumite societăţi.

iar de Orwell prin Big Brother (Fratele cel mare). „plăcerea de a trage în jug va putea fi obţinută doar prin profunda transformare a trupurilor şi minţilor umane. Noi. dar a apărut abia în 1927 într-un jurnal din Rusia. dar nu sunt nicidecum identice. onoarea. îi remodelăm. le ocupăm mintea. de Evgheni Zamyatin. anume: cu cât o societate este mai organizată și complexă. Lucrarea respectivă a fost finalizată în 1920. care descriu distopiile sociale și viitorul unor societăți totalitare. Pe de altă parte. În primă instanță. G. dragostea se păstrează doar în societățile inferioare. deoarece Huxley și-a scris romanul ca reacție la utopiile sociale descrise de H.] Îi convertim. în Minunata Lume Nouă imaginată de Huxley. Există dovezi istorice care arată că Huxley nu citise Noi până în momentul în care sria Minunata lume nouă. nici măcar cu cea mai abjectă obedienţă. Orwell observa în 1984: „Noi nu ne mulţumim cu supunerea negativă. dictatorul binevoitor din opera lui Zamyatin este portretizat de Huxley prin Controlorul Mondial. dar date fiind numeroasele asemănări izbitoare.“ Aceste două citate din cele două romane arată organizarea fiinţei statului în sine. mephi dinafara zidului din Noi este echivalentul rezervației de sălbatici din Minunata lume nouă și al proliilor lui Orwell. Noi nu-i distrugem pe rebeli pentru faptul că ni se opun [.. Când în final o să vă predaţi nouă. o lucrare ce descrie mugurii totalitarismului și are precedent față de celelalte două romane în ce privește abordarea problemei dictaturii. cu atât se reduce libertatea individuală. precum lumea lui Ford. care sunt prost organizate și dispar la nivelul societăților superioare. în toate cele trei opere virtuți umane ca respectul față de ființa umană. fără a recunoaște. Taylor sau a extremiștilor proletari. au avut un impact foarte puternic. Orwell a contestat această idee. ca sursă pentru romanul său. Deși aceste două opere. comunist. 335 . cu atât este mai anihilată individualitatea umană în fața primatului maselor. și vom urmări cum a fost el văzut de către unii gînditori şi cum trebuie să funcţioneze. Prin urmare. Wells în operele sale. o veţi face din proprie iniţiativă. considerând că de fapt Huxley s-a folosit de romanul Noi. Cu cât societatea modernă europeană se îndreaptă spre o organizare complexă și rigidă.“ Pe de altă parte. Cele două opere prezintă mai multe puncte comune cu lucrarea Noi a lui Zamyatin. care se bazează pe puterea violenţei şi distrugerii personalităţilor individuale. la fel de profetică.În ce privește ineficienţa statului totalitar. există o altă operă.. Aceste trei romane împărtășesc aceeași premisă. Noi nu a influențat în mod direct Minunata lume nouă.

pentru că Republica este într-adevăr statul ideal preînchipuit de Platon. acesta fiind un principiu al republicii.“169 Astfel. Platon îl situează pe rege ca om bun pe primul loc: el este omul ideal: „Aşadar. Orwell lasă să transpară nemulțumirea față de societatea contemporană lui. Constantin Noica arăta că „Platon nu-şi propune să ofere un tip ideal de stat. După ce vorbeşte despre formele de guvernămînt. amenințată de dictatura impusă de Stalin și Hitler. Ibid. Cele trei romane reprezintă o profeție a viitorului prin denunțarea filozofiei societăților contemporane autorilor în termeni satirici. nu-i aşa că e cu neputinţă de spus cu cât îl va înfrânge în buna orînduire a vieţii. nu se pot face comparaţii între Republică şi cele două utopii sociale. Republica mai putea fi tradusă şi ca Republica interioară. adică Anglia din timpul și imediat de după cel de-Al Doilea Război Mondial.. mai presus de toate. ci un tip ideal de om.. dacă omul bun şi drept îl înfrânge pe cel rău şi nedrept.. Totuși. virtutea. 9. 336 . prin satira făcută societății omului nou. așadar o satiră persiflând statul comunist pe atunci încă în faşă. Republica. Cu alte cuvinte. nu ca masă în societate. 405. oligarhia. Opere V. Fratele cel mare (Big Brother) din 1984 şi Controlorul Mondial din Minunata lume nouă sunt opusul idealului sau 169 170 Platon. tirani (plăcerea tiranică) şi omul oligarhic într-o ierarhie făcută de Socrate. demagogia. În Cuvântul prevenitor la Republica lui Platon. Totul este o profeţie a marii degringolade ce avea să continue înlănţuirea Europei: comunismul. lideri la care se face aluzie prin imaginea Fratelui mai mare. care trebuie să fie lăudată şi apărată. respinge dreptatea ca folos al celui mai tare). omul trebuie privit în primul rând ca individ în societate. dar deja instaurat. despre regi. Aici Platon insistă că republica sau statul ideal are la bază dreptatea (respinge ideea că dreptatea înseamnă să faci bine cui îţi face bine şi rău cui îţi face rău. în frumuseţe şi în virtute?“170 Prin contrast.. Interesant este faptul că la el oamenii au totul în comun. spune el. sunt anti-utopii. stat sau formă ideală de conducere şi guvernământ a pornit de la Republica lui Platon.În 1984. cu sublinierea sumbră că republicile viitorului vor fi niște distopii. Deasupra tuturor trebuie să domnească însă ratiunea şi. Ea trebuie să existe mai întâi în cetate şi apoi în suflet. Întreaga idee de republică. în timp ce utopiile moderne sunt distopii.

înţelept şi cumpătat. Aceasta pentru că societatea este compusă din indivizi cu identităţi particulare. şi în primul rînd de calea astăzi în general părăsită a renovării interioare personale.} Fericirea nu poate urma niciodată viciul. unde 171 Aristotel. scrie el. nu izbuteşte decît cu condiţia să aibă virtute şi înţelepciune. atunci şi individul trebuie să aibă exemplul ceresc de urmat. luând ca martor aici al vorbelor pe Dumnezeu însuşi. ci este toată în el însuşi şi în esenţa naturii sale proprii{. 137.. Partidul are lozinca „războiul este pace. 337 . Şi acesta este Unul singur. la scara corpului social. şi tocmai pentru că individul le posedă este numit just. Despre virtute şi violenţă vorbeşte şi scriitorul Andrei Brezianu în lucrarea despre William Pfaff. dimpotrivă. cu înţelepciunea şi cu supunerea la legile lor. pentru stat. Toate valorile sunt întoarse pe dos. Aici este argumentul distopiei. Iată ce spune vizavi de acest lucru Aristotel în Politica. înţelepciunea. pînă la eşaloanele cele mai de sus. autorii nu fac decât să deseneze tabloul satiric negativ al puterii distructive a omului (printre care și comunismul. The Bullet's Song: Romantic Violence And Utopia: „Soluţia răului existent în lume şi în sânul omenirii nu poate veni. ci.“171 Aşadar. de care trebuie să ne păzim: de virtuţile întoarse. Forma de guvernare. conducerea autoritară se compune din indivizi care trebuie să aibă viaţa scrutată. nici statul. nici din teorii melioriste profane. ca omul. cu virtuţi. înţelepciunea trebuie să fie superioară raţiunii şi are a face cu virtutea. virtutea au loc cu aceleaşi urmări şi în aceleaşi forme pe care le au şi în individ. am vedea republica ideală. a cărui fericire supremă nu depinde de bunuri exterioare. remarcând (de fapt din concepţiile lui Socrate la Platon) în capitolul despre republica ideală: „Vom privi ca un punct perfect admis că fericirea este întotdeauna în proporţie cu virtutea. prin metoda introspectivă. prin generalul viziunii asupra distopiei ce influenţează interiorul. Oricum. trebuie să fie înţelepţi. nici din aplicarea din exterior a unor constrîngeri urmărind – la nevoie prin moarte de om – schimbări ale conştiinţei altora prin siluire. perfect. propagată şi cultivată exponenţial om cu om. Politica. Dacă am vedea lucrurile opuse modului în care ni le descriu Huxley şi Orwell. Probabil am vedea republica interioară ideală. Aşadar. ţine de ea. cu tot ce implică el). De aceea. libertatea este sclavie. care poate fi întâlnită la ambii scriitori (reieșind şi din simplul fapt că Watson ţinea un jurnal). ignoranţa este putere“. dacă Platon descrie cetatea ideală ca având origini cereşti..virtuţii. nici din beţia orgiastică a unor fapte de arme.

Între societatea capitalistă şi cea comunistă. F. G. un instrument de reprimare a oamenilor muncii.“174 172 173 174 Vezi Brezianu în Idei în dialog. le-am putea încadra în perioada stalinistă. F. Ibid. Nu există soluţie de tip colectiv aplicabilă condiţiei umane.“173 Despre dictatura proletariatului Afganasiev spune: Măreaţa misiune istorică a proletariatului este lichidarea capitalismului şi construirea societăţii comuniste fără clase. în dorinţele noastre. deosebindu-se radical de toate celelalte tipuri anterioare de state atât prin natura sa de clasă. Afganasiev vorbește în Filzofia Marxistă despre stat.19. Toate celelalte tipuri de stat au fost un instrument al claselor exploatatoare. care împreună cu ceilalţi oameni ai muncii lichidează capitalismul şi creează comunismul – societatea nouă. ci de reflecţie sobră şi de înţelegerea realistă a naturii umane în diversitatea şi modulaţiile ei nesfîrşite.. Afganisiev. al cărei stat nu poate fi altceva decît dictatura revoluționară a proletariatului. eternizarea împărţirii societăţii în asupritori şi asupriţi. societatea fără exploatare şi fără clase. a întregii democraţii. William Pfaff numeşte fără înconjur această cale: calea revenirii personale la virtute. să visăm. 355. 359. Filozofia marxistă. nu celor la care am fi înclinaţi.. care se regăsește în cele două romane amintite... direct. Dictatura proletariatului înseamnă puterea clasei muncitoare. 338 .. se află perioada transformării revoluţionare a uneia în cealaltă. şi totodată o întreprindere futilă. apetituri oarbe. mituri. Însă comunismul nu creşte din capitalism dintr-o dată.marile decizii să fie ghidate nu de năluci ideologice universaliste. Avem obligaţia intelectuală de a ne consacra energiile situaţiilor existente. G. cât şi prin formele sale de organizare.“172 Dacă avem în vedere contextul în care au fost scrise cele două romane.. Aceasta reprezintă un tip de stat calitativ nou. a cărei societate a fost invadată de marxism. Acestei perioade îi corespunde şi o perioadă de tranziție politică. Singurul lucru care ne rămîne de făcut este să ne reînnoim din interior pe noi înşine. avînd ca scop consolidarea orînduirii exploatatoare. după ce îi discută originea și subliniază importanța dictaturii proletariatului. prin rolul pe care este chemată sa-l joace. Societatea totalitară recunoaște că este împotriva democrației: „E incontestabil faptul că imperialismul este negarea democraţiei în general. arăta Marx. A sacrifica alte fiinţe umane pentru a crea o lume mai bună este un act tipic de moralitate totalitară.. utopii şi violenţă. Societatea are datoria să se preocupe de propria ei virtute şi perfecţionare.

totul se reîntoarce în neant.. Oricum. Aceasta. în paralel. 1984.} Cunoaşte un lucru numai cine ştie cum poate fi acesta făcut: de cunoscut în mod absolut cunoaşte numai cine poate crea în mod absolut. 339 .“ În semantica acestei lumi. Puterea tinde să corupă. La conducători. Despre puterea liderilor. se căuta anularea sferei de exprimare a oamenilor: „Nu-nţelegi că singurul scop al Nouvorbei este de a limita aria de gîndire?“176 Aici se poate face o paralelă între filozofia limbajului la Orwell și Wittgenstein. iar puterea absolută corupe în mod absolut {. lideri. în aceeaşi fracţiune de secundă în care Dumnezeu şi-ar retrage puterea {. astfel că Orwell ne spune că prolii sunt 85% din populaţie și.. forţarea supunerii în rigiditatea dogmatismului irațional al „sistemului“. Dar prolii au cea mai mare putere.. Dumnezeu creează ex nihilo. 75..} Puterea nu poate fi înţeleasă adecvat decât prin referire la principiul puterii creaţiei lui Dumnezeu. chiar şi a face dragoste cu Julia „a fost un gest politic“.“175 Termenul proletar are în componenţă cuvîntul prol. singura putere care ar putea răsturna Partidul și de care nu sunt conştienţi. spuse lordul Ancton. care distruge personalităţi. în forma în care era el promulgat (minciuna). gîndirea în distopie este cu adevărat distrusă. în care intrau cuvinte cât mai puţine. era total neconform realității pe care o contrazicea. Aceasta este esenţa 175 176 George Orwell. Aceştia sunt asupriţii. Aici avem a face cu asuprirea. Ibid.. Ascunderea adevărului de către autorități de ochii proletarilor este limpede: „Trecutul nu este numai modificat: trecutul este modificat în continuu. Prin dicţionarul anarhic Nouvorba. Totul este pervers şi opus moralităţii. adică numai Dumnezeu. Aceasta este masa. 120. Patapievici afirmă: „Se spune că ţine de esenţa puterii să tindă spre absolut şi perturbabilitate indefinită. toate în detrimentul populației. chiar şi expresia feţei a ajuns să nu fie în acord cu sentimentele interioare. raţiunii. bineînţeles. lucrurile stau altfel. Pierderea și distrugerea sistematică a identităţii este o nouă problemă ce se ridică în societatea distopică.Marx şi marxismul. epsylonii lui Huxley sunt cei mai de jos. Dictatura proletariatului este societatea pe care o persiflează Orwell în 1984 şi pe care o profețește Huxley în Minunata lume nouă. ceea ce înseamnă că fără puterea sa egală şi permanentă. virtuţii sau înţelepciunii în ultimă instanţă în ambele distopii. care susține în Tractatus Logico-Philosophicus că „limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele. la omul comun.

şi ei vor fi poporul Lui. fiind putere de a crea. virtutea despre care vorbește Platon.“177 Aici se poate face legătura cu puterea preasumată a celor ce făceau copii în eprubetă din Minunata lume nouă (adjectivul minunată fiind o ironizare fină a lui Huxley). 389. unde omul de mâine va păşi higienic în viaţă. Întrebarea esențială este: oare se mai poate el regăsi? Oare mai are identitate? Oare mai are etică. şi marea nu mai era. de divin. 135. Îl inhibă. 451. văzînd-o.“178 Iată totuşi cum spune Biblia că va fi cetatea cerească. vrea să se zidească pe sine. nu poate fi decît absolută. şi zicea: Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei. noul Ierusalim. Şi am auzit un glas tare. Am amânat toate problemele şi pregătim febril condiţii mai bune de viaţă pentru omul de mâine. convenabilitate şi radio. Oamenii vieţii publice creează cadre ideale pentru trăirea sa în societate. Îi mai trebuie o pernă sub cotul mâinii drepte. îi stă la îndemînă un model ceresc. Aici este evidentă aluzia la puterea de a crea. Puterea de a coordona creatul. Atunci va gândi. Liiceanu afirmă că „omul e ceea ce rămâne din el după ce lumea din jur îl desfiinţează. la care probabil Platon ar fi făcut referire dacă ar fi trăit după Cristos: „Apoi am văzut un cer nou şi un pămînt nou. pentru că cerul dintîi şi pămîntul dintîi pieiseră. Te simţi bine.“179 Utopiile sociale desfiinţează omul comun. 340 . și mergeau pe bandă fiind predestinaţi înainte de a se naşte pentru o cauză anume. 177 178 179 H. nu se simte încă. R. îl reduc. Până atunci nu se poate gîndi. la fel cum Platon leagă Republica ideala de ceresc: „Eu cred că ea nu se află nicăieri pe pămînt. care pentru om este o anomalie. Patapievici. foarte sugestiv în discuția profeţiilor satirice fine aduse la degringolada momentului din viitor: „Știţi ce facem noi? Slujim pe omul de mâine. îl nivelează cu masa. omule de mâine? Nu. gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. Şi eu am văzut coborîndu-se din cer de la Dumnezeu. iar arhitecţii clădiri luminoase – omului de mâine. Omul recent. El va fi Dumnezeul lor“ (Apocalipsa 21:1-3). Jurnalul de la Păltiniş. Doctorii descoperă leacul tuturor bolilor – pentru el. Gabriel Liiceanu. cetatea sfîntă. oare mai poate la urmă gîndi? Acestor întrebări le răspunde Noica în 1934 în articolul Moartea omului de mâine. El va avea sănătate. Opere V. Republica. confort. Societăţile de binefacere au creat dispensare speciale. Inginerii fac şosele. Puterea. Patapievici leagă puterea de Dumnezeu. care ieşea din scaunul de domnie. îl minimalizează. Probabil însă că celui ce vrea so vadă şi care. Platon. Ele sunt distopii.puterii.

București: Editura Politică. 1997.-R. Idei în dialog 4. H. omule de mâine? Mă întreb. 2002. Noica. Mulțumiri Autorul dorește să mulțumească Fundației Dinu Patriciu pentru sprijinul financiar în apariția acestei lucrări. Moartea omului de mîine. 6.Lumina electrică îl bate prea mult în ochi. Dacă nu va fi apucat nici el să gîndească? Mi se pare. care îi va fi sfârşitul. Huxley. Orwell. Gabriel. Platon. 1986. București: Polirom.“180 Bibliografie Academia Caţavencu. Acum te simţi bine. 2004. Publicistică III. Aldous. Omul recent. Moartea omului de mîine. Republica. 180 Constantin Noica. câteodată. atunci. Opere V. Aristotel. București: Humanitas. București: Univers. București: Humanitas. Bucureşti. București: Humanitas. Publicistică III. că ne batem joc de viaţa asta. București: EȘE. 2004. Jurnalul de la Păltiniş. Filozofia marxistă. 341 . 2004. Constantin. George. Afganisev. O mie nouă sute optzeci şi patru. Politica. Liiceanu. București: Antet. 2005. G. Patapievici. 1961. A. 1997. Daţi mai tare drumul la radio. Minunata lume nouă.

Comişani (Dâmboviţa) Abstract Wishing to know better our nature.reazim neclintit şi veridic oricând rămâne istoria . Trece la Colegiul Sf. and so we made acquaintance with the personalities of the Romanian spirituality. Calinescu). În 1836. Puţini sunt cei care mai ştiu că el se înscrie în linia glorioasă deschisă de D. Înfiinteaza primul ziar Curierul românesc (1829).Cantemir şi continuată de B. Istoria este o lecţie permanentă de virtuţi şi exemple omeneşti .H. Cantemir" (în viziunea lui G. un neobosit cărturar şi îndrumător culturar Prof.nestabile. iar o personalitate românească ce poate fi oricând un model de românism este I. Sava unde va preda româna şi matematica. it arose the need to know who were our ancestors. a doua mare personalitate a literaturii române după D. Publică la Sibiu Gramatica Româneasca (1828).P.Ion Heliade Rădulescu. Este.H. Iar noi târgoviştenii. Among them it is included I.neliniştitoare . poet. library. Vede lumina zilei la Târgoviste. urmat de suplimentul literar Curierul de ambe sexe (1837).Hasdeu. the man who contributed both literally and figuratively to the formation of Romanian national conscience. I s-a zis părintele literaturii române şi i s-a ridicat o statuie la Bucuresti. Key words: cultural guide.Rădulescu. ca fiu al lui Ilie Rădulescu. Maria Magdalena GHIŢĂ Şcoala Generală cu clasele I-VIII. în care firescul pare nefiresc şi moralitatea înjosită . as they overcome the difficult times of our ancient history and culture. Urmează Şcoala grecească de la Schitu Măgureanu. Participă la pregătirea Revolutiei 342 . genius În vremurile acestea efemere . cea care ne va spune mereu cine suntem şi cine putem deveni”. îşi adună producţia literară în volumul Culegeri din scrierile lui I.un stâlp .ar trebui să ştim cele mai multe lucruri despre el.cu atât mai mult. deoarece este născut în Cetatea Târgoviştei şi de aici va începe lupta pentru dezvoltarea culturală ţării sale.Rădulescu. national culture. Eliad de proze şi de poezie.

se distinge spiritul sau satiric. pentru a feri ţara de intervenţia străină. Îmi ard buzele. Îşi face planuri mari. Constantinopol şi Insula Chios. Scriitor.Golescu) apoi în Societatea filarmonică 1833 sau despre activitatea publicistică prin publicarea celor trei ziare primele din Ţara Românească: Curierul românesc cu suplimentul Curier de ambe sexe. În opozitie cu aripa radicală a revoluţionarilor. Încearcă toate speciile genului liric. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc.Voltaire. Cel care pregătise revolutia n-a împărtaşit ideile radicale. Mai vorbim despre munca depusă în cadrul Societăţii literare (înfiinţată în 1827 împreună cu D.de la 1848. şi în proza. favorizată şi de faptul că în 1830 devenise proprietarul unei tipografii. dar nu le duce la îndeplinire. Vorbim despre munca neobosită dusă împreună cu cărturarul ardelean Gh.îl constituie editarea Gramaticii româneşti de la 1828 în care a promovat câteva noi direcţii ( cum ar fi principiul fonetic de ortografiere)ce şi-a păstrat actualitatea peste ani . Heliade Rădulescu era adept al acţiunilor moderate. filolog şi îndrumător cultural.Lazăr din 1811 şi după moartea lui Lazăr (1822) conduce singur şcoala. Nu rămâne mai lipsită de importanţă munca depusă de marele Heliade în domeniul traducerilor din La Martin. redactează proclamaţia ce s-a citit la Izlaz. Mai putem vorbi cu aceeaşi tărie şi despre munca intensă dusă pe tărâmul de creator şi traducător.Gazeta teatrului. răcori ma iau din spate. Vezi. mama. obraji-mi se pălesc! 343 . prima schiţă românească a unui sistem filosofic. deoarece au deschis orizontul cultural al tinerei intelectualităţi româneşti. S-a dovedit înzestrat pentru poezia satirică şi fabula. e membru al guvernului provizoriu şi e silit a se expatria. Cea mai importantă operă este Echilibru între antiteze. lipsite de culoare. Abia în 1859 se înapoiază din exil. ce mă doare! şi pieptul mi se bate. I. violente ale confraţilor politici. unde are talent. Marmontel etc. A luptat şi lucrat pe mai multe linii culturale . Heliade domină o jumătate de secol de poezie românească.de aceea este imposibil de delimitat sau clasificat cel mai important domeniu de activitate al său. trăind 10 ani departe de ţară la Paris. însă productiile literare sunt inegale: unele excelente. Un alt capitol în munca de titan al dezvoltării culturale româneşti. Un foc s-aprinde-n mine. mamă. altele slabe.

discursul personajului este fixat între speranţa unei intalniri fericite şi teroarea ieşirii spre lume şi este clădit pe afirmaţii contradictorii. personajul din aceasta baladă. 344 . I. Iluzia comunicării. /Mă sperii. Poetul nostru national îl admira astfel în Epigonii: "Eliad zidea din visuri şi din basme seculare Delta biblicelor sfinte. experienţa este devastatoare pentru fiinţa omenească. când vantulţt adie. iar." Motivul iubirii demonice a unor zmei sau a zburătorilor pentru fiinţe pământeşti apare adeseori în legendele apocrife şi în basmele românesti . Heliade Rădulescu porneste de la mitul folcloric.Adevăr scăldat în mite. este cuprinsă de un dor nespus. Florica.. sfinx pătrunsa de-nţeles. viu să te mângâi. materia toata iau parte la aceasta emoţie inopinată. cuprinsă într-un discurs persuasiv. /Şi când îmi mişcă topul. Ameninţare dramatică. Pregatită să-şi aştepte perechea destinată (scrisul).În Zburătorul. apariţia unui duh seducător constituie o probă şi o ispitire şi de aceea este asociată cu o boală. Balada lui Heliade Rădulescu înfăţisează povestea unei stări omeneşti: starea de îndrăgostit. Florica speră într-o întâlnire fericită şi se cutremură la gândul oricarei tulburări a intimităţii ei. dar tranşante: mă sperii. cade într-o stare de visare şi pierde sensul realităţii. căci orice apariţie reconfigurează viaţa celui care accepta un nou-venit. De aceea. Florica. Mitul care explică apariţia sentimentelor de iubire a fost prelucrat în numeroase opere din literatura noastra cultă. Munte cu capul de piatră de furtune detunată. Stă şi azi în faţa lumii o enigmă nesplicată. receptarea fantasmatică a unui spirit străin sunt întemeiate pe miscarea generala a lumii. / Eu parcă-mi auz scrisul pe sus cu vântu-n zbor. de care vorbeste şi Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae. . printre care şi în poemele eminesciene Călin (File din poveste) şi Luceafărul.. vântul. cosiţa se ridică. profeţiilor amare. / Cand pleopul a sa frunza o tremula uşor / Şi-n tot crângul o şoapta s-ardica şi-l invie. dar îmi place. dar îimi place -prin vine un fior / imi fulgeră şi-mi zice: „Deşteaptă-te. Este interesant ca aceasta lamentaţie a personajului cuprinde şi elemente de pastel. care anunţă prin expresivitate fragmentele plastice din cea de-a doua secvenţăa baladei. frunzele. Confesiunea ei. /Sunt eu. exprimă presentimentul că sufletul şi mintea îi sunt invadate de un spirit straniu şi amăgitor: In arşiţa căldurei. în multe legende despre zburător. Acelasi mit îl inspira şi pe Eminescu în Calin (File de poveste) şi în Luceafarul. Şi vegheaz-o stânca arsă dintre nouri de eres." Dar e un vânt usor! Există în aceasta mărturisire un amestec de teamă şi euforie ca expresii generice ale condiţiei de îndrăgostit.

în mod definitiv. dar tot ceea ce a realizat în viaţă pentru poporul şi cultura română.o fi vrun zburator! / Or aide l-alde baba Comana. . a vrăjitorului şi a descântatoarelor dovedeşte că. martore ale magicei apariţii. în Muntenia este indisolubil legată de numele lui I. Nu se cunoaşte o 345 . şi tacerea mamei devine semnificativă în acest context. de la grafică la ilustraţia de carte unde să nu-i întîlnim fapta. El singur şi-a scris nemurirea devenind Zburătorul literaturii române. din perspectiva cuvîntului scris. I Heliade Rădulescu este şi un important sprijinitor al mişcării teatrale prin care acesta a văzut un alt mijloc de educare a poporului.. pentru că. spaţiul magic al nopţii creează sugestia unei apariţii coşmăreşti. / Or du-te la moş popa. se instalează groaza şi presentimentul unui pericol iminent. Vom împărtăşi şi noi părerea criticilor contemporani: Ion Heliade Radulescu. de la editură la tipografie. Ca om a avut şi poziţii echivoce sau retrograde. aproape întotdeauna finalul este dramatic. ceea ce restrânge arhetipul seducţiei doar la imaginea generică: balaur de lumină în noaptea naltă. or mergi la vrăjitor. Asachi. / Nici rugi nu te mai scapa. Există în balada lui Heliade Radulescu sugestia unui deznodământ nefericit.Invocarea preotului. A fost atât de devotat de a da viaţă scenei încât a editat şi o gazetă a teatrului . ca în cazul oricărei evadari din realitate. imaginea zburătorului se revelează doar în detaliile oferite de aceste personaje. Heliade păstreaza sensul credinţei. or Sorica. Schimbând registrul . împotriva zburătorului nu există leac: nici descântătura. Din visul de iubire nu există cale de întoarcere. de altfel.Heliade Rădulescu. Nu există domeniu al istoriei cărtii. naltă. Dacă în Moldova începuturile mişcării teatrale în limba română se datoresc lui GH.considerând că fără scenă :”Literatura este ca moartă şi nu va face isprava unui trup însufleţit „ Ar fi păcat să nu amintim deloc rolul politic al lui Heliade – participant activ la revoluţia de la 1848. îl fac să fie demn de aprecierea lui Eminescu şi a noastră. Chiar şi dialogul celor două surate se înglobează în acest vis al întregului sat. dar lasă posibilităţi de interpretare diverse. De altfel. dincolo de emoţia binefacătoare. aşa cum avertizează cele două personaje. Florica cere sprijin de la toate instanţele şi nu exclude nici posibilitatea unei intruziuni demonice: Oar ce să fie asta? întreaba pe bunica:/ O şti vrun leac ea doara. este creatorul României moderne. Fereasca Dumnezeul in legendele romanesti despre zburator. la urma urmei.

1983 Neagu Djuvara: Între Orient și Occident. București. Constantin Măciucă: Prefață la volumul Ion Heliade-Rădulescu ..ro/Uploads/Ion%20Eliade%20Radulesc u. energie vitală şi resurse materiale. București. București.pdf 346 . 1995. 1966. Editura Albatros. În drumul său navalnic a investit întreaga sa capacitate intelectuală. Țările române la începutul epocii moderne. Editura Pentru Literatură. Bibliografie George Călinescu: Istoria literaturii române. Editura Humanitas.personalitate contemporana a culturii europene care să se fi manifestat ca iniţiator al atâtor domenii. asemenea lui Rădulescu.Scrieri alese. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre.bibliotecametropolitana. Compendiu. Giurescu: Istoria Bucureștilor. Editura Minerva.. Heliade a proiectat imens şi s-a străduit să ţină ritmul vieţii cu visurile. Constantin C. 1978 http://www. Personalitate homerică.

in the middle of European and Latin influences. the doctrine was forcibly assimilated. and how the relation with the frontier interferes in their concepts of life and death. 347 . It goes beyond and it is about. with soldiers and guns. Key words: authoritarianism. Amalia LEITES Universidade Federal de SantaMaria Abstract This paper aims to perform a comparative study between Sergio Faraco’s and Horacio Quiroga’s short stories. the colonialism was replaced by the neocolonialism. but the opposite occurs. “A voz do coração” and “Los mensú”. until they are no longer recognized. more than to know. The reason is because the South American neocolonial society is essentially mixed and is inserted in a reality in which the European and original elements are blended. the colonizer wanted to dominate. will create a unique hybrid discourse. respectively. Centuries later. now it is about the gradual and slow absorption of the “metropolis” values – whatever they are European or North-American. subjugate and “civilize” the barbarian original people. South America could never go back to its original state. Since it is impossible to ignore the European influence. More subtle and more dangerous. The “barbarian” is influenced by the “civilized”. But the neocolonialism will find a different society. too. South America The fight for geographical territories is not only about space. the expansion of the Portuguese and Spanish crown brought more than exploration and death through the colonization process. This condition is symbolized by the local artist that.Power relations in South America in HORACIO QUIROGA and SERGIO FARACO Mls. frontier. in which the transmission of the European mentality and way of life will not happen in pacific means as it was five hundred years ago. loose their condition of purity and go through deep transformations. Through religion and force. In South America. as affirmed by Edward Said (1994). The violent imposition of the European ideology showed that. before the colonizer. We will try to see how the historical context and the authoritarianism in South America influence the society and the behavior of the people who live in such regions. a fight for ideas and images.

Hundreds of kilometers away. where Paraná river sets the frontier between Argentina and Paraguay. On the forgotten frontiers of Rio Grande do Sul the possibility of dying in the next minute is habitual. especially to those miserable inhabitants of the countryside who. cigarettes and card games. So. but the one who stays is killed by the landlord. In this short story. we read the story about three hunters at the countryside of Brazilian pampa who are chased for the death of some wild animals. it is impossible to disagree with the authority or try to do things in a different 348 . we realize that the historical context plays a very important role. In this repressor environment. therefore. are forced to deal with activities as contraband or hunting to feed their families. and linked by the presence of authoritarian scenarios. Both narratives are placed at frontier regions of Brazil and Argentina. the protagonists are two workers who travel across the region in temporary jobs. the primitive logic of “an eye for an eye. without a decent work. the protagonist kills one of the landlord’s employees. where the boss worries more about how much an employee owes than with his life quality. to at least reckon what was done to his friend. which were typical in that area. Here. When one of them gets sick and is not allowed to travel to receive a decent treatment. The value of this discourse. They are worried only about spending the little money they make with women. from the Uruguayan Horacio Quiroga. So. from Brazilian author Sergio Faraco. until he is saved and goes back to another work in the countryside. is contrasted with the protagonist sensibility and humanity towards his friends. Any classification of his act as cruelty is superficial and does not comprehend the question of power relations in the narrative. In this scape. and the militarization of the social life is much more common than in other regions of Brazil. between the obedience and the rebellion. a tooth for a tooth”. His partner survives a few more days eating worms and roots. he decides to run away with a partner. As revenge. respectively.between the submission to the code and the aggression. the act of kill and the possibility of being killed are seen as natural. although the captured animals were not his property. The region where the story takes place was historically characterized by wars and conflicts. alcohol. would be exactly in those points where it is more different than the rest of the metropolis. in this paper we connect the history with the literature to analyze two short stories: “A voz do coração”. Two of them escape. In “A voz do coração”. and “Los mensú”. his health deteriorates and he dies. When we focus the literary analysis in this difference. Horacio Quiroga placed the short story “Los mensú”.

we find demystified figures who are extremely poor. does not change their conditions. The precarious urban development in peripheral cities is.Uruguayan frontier where Sergio Faraco’s story is located. Thereby. 349 . It does not determines their behaviors. In: Revista Brasileira de Literatura Comparada. Such definition would not make any difference to Faraco’s or Quiroga’s protagonists. common in both authors. in both short stories is possible to establish a relation between the constant conflict state and the acceptance of violence and death. cultural. and is not so different from the Brazilian . Tania Franco (org.. Raul. On the contrary.1996. and different profiles were approximated. If we briefly analyze the history of both regions. Eduardo. After all. The poverty and the miserable existence of the protagonists approaches and resembles each other. and any transgression to the social order can be paid with the employee’s life.org. evident to any traveler or tourist. here it does not exist – the frontier was transformed and its limits were overthrown by literature. The relation of the short stories with the reality of the frontier environment in South America are undeniable. The injustice predominates at the employee-employer relationship. References ANTELO. The frontiers turned up to be reconfigured.pdf>. The characters have intense contact with the nature and survive from it. until nowadays.way. Available in: <http://www. But the result is not a bucolic picture of rural regions in South America. COUTINHO. In: O discurso crítico na América Latina. non-educated and that sometimes need to commit crimes to survive. The modernization occurred in 20th century brought also the social exclusion of those who did not adapt themselves. The question of the frontier cannot be seen only by the geographical or political point of view anymore. Os confins como reconfiguração das fronteiras. Porto Alegre: IEL. CARVALHAL. The lack of awareness of the oppressed individual sets the basis to the continuation of the authority’s power.br/download/revista/Revista_Brasileira_de_Literatu ra_Comparada_-_08.abralic. A crítica litéraria na América Latina e os novos rumos do comparatismo. Their misery is. we will see that since always they have been marked by violence and the presence of unquestionably authorities that kept the social order. Actually.Rio de Janeiro: 2006. the Argentinian frontier was also marked by permanent wars and negotiations. above all.). Maybe they even feel that they deserve all that suffering. But we cannot judge such positions.

Horacio. Las raíces de Horacio Quiroga. Contos completos.109-128.11-28. Sandra Jatahy.Buenos Aires: Flor Negra.142.25-36 PESAVENTO. Emir Rodríguez.plataformademocratica. Los desterrados. 1987. SAID. Bases do Autoritarismo Brasileiro. Um diálogo memorável nos pampas. 2004. Buenos Aires: Kapelusz. 1987. 2004. In: Pampa e Cultura –de Fierro a Neto. 1994. Silviano.Edward. SCHWARTZMAN. Available in: < http://www. Estudio preliminar. Ángel.2007. Los desterrados.pdf>. NUÑEZ.p.FARACO. p. Horacio. Sergio. 350 . QUIROGA. O entre-lugar do discurso latino-americano. Horacio.org/Publicacoes/62_Cached. 1978. ROSEMBERG. In: QUIROGA. São Paulo: Perspectiva.p.Porto Alegre:UFRGS.2 ed. Culture and Imperialism. New York: Vintage Books.13-44. Porto Alegre:UFRGS. In: Pampa e Cultura – de Fierro a Neto. Fernando. 2004. Cuentos de Amor de Locura y de Muerte. Buenos Aires: Kapelusz. Simon. MONEGAL. SANTIAGO.Porto Alegre: L&PM. In: QUIROGA.p. Fronteiras e intertextualidade em O continente. In: Uma literatura nos trópicos.p. de Erico Verissimo.

e-learning. foreign clothes.. forms. culture is a force that both divides and unites . There isn’t a general human civilization accessible to all people in the same degree and in the same way. Ioan Slavici. labels. identity “The true civilization of a people does not consist in the convinced adoption of laws. itself being deeply involved in this process? What are those parts of the works of the classics of Romanian literature that succeed in defeating time and defying major. dr. its own skills. univ. institutions. Universitatea din Craiova Abstract Based on these famous statements about the culture and identity of a people who assert. e-books and e-shopping generation still can and need to rediscover the old values? Are names like Titu Maiorescu. in a high tech computerized century. but each nation has its own civilization. Mihai Eminescu. Oana STĂNCULESCU ILIE Facultatea de Litere. L. etc. Ion Creanga. I. (only to refer to the classics of the Romanian literature) synonyms for examples of life and creation? Can such values be updated and can they be quite prophets for the young neophytes of our times? To what extent the works of these sacred names of the genre are a real and viable option to the generation that is the adept and militates for radical changes and transformations in any field. nowadays where the access to information and knowledge is only one click away. and 351 .. Caragiale. culture. in a time of redefinition and recreation of a new social myself. changes to which every nation is subjected to? Key words: classics. In this new world. bound and impose by the uniqueness of its culture. organic development of its own powers. in fact.Rediscovering the classical authors of Romanian literature Asist. local politics is the politics of ethnicity. In an era of speed and transformation. Romanian literature. we can make an analysis of our contemporary society and of the values that it proposes and promotes. although it is made of a lot of elements common too to other peoples. natural.” Mihai Eminescu “In the world after the Cold War. It consists in the natural.

Titu Maiorescu’s theory of forms without substance developed for more than a century and half ago and summarized in his article from 1868 Against the Romanian way within nowadays culture continues to be as current today as it was on its creation time. Bucharest.”181 We intend to approach briefly a debate under the title: The present Romanian society and Romanian literature classics. 1978. The challenge of their rediscovering and readjustment of their creation.. but it is thus corruptible. outstanding or unimportant members of the association than to make it without its proper spirit of the association that should have taken expression clearly within the 181 Samuel P. Talking about Eminescu and his philosophical ideas contained in his poetic or prose works or in his manuscripts. And therefore we will say that it is better not to make a school at all than to make a bad school. fully authentic and long lasting one.] “form without substance not only that brings no benefit. Antet Publishing House. even within a society deeply characterized by transience and superficiality. in Works. Against the Romanian way wihin nowadays culture. Titu Maiorescu explains in a fully convincing and detailed manner which can be the consequences of such an easily adopted mirage by its nationals: [. Thus.. trying to achieve a deep analysis of the pure Moldovan language found at Ion Creanga is considered to be a true obsolete element in a powerful trend of globalization and fast rhythm modernization. better not to make a house of paintings at all than to make it lacking its beautiful art. attempting the analysis and comment of the literary and aesthetic ideas formulated by Titu Maiorescu. 36. organization. because it destroys a powerful means of culture. the Romanian culture and civilization has preferred for centuries to import culture in any form than to create an original. Huntington. 153.global politics is the politics of civilizations.1998. 2 Titu Maiorescu. talking about Caragiale’s exemplary plays. better not to make at all the statutes. The rivalry between the superpowers is replaced by the clash of civilizations. noticing the German structure and pattern of Ioan Slavici’s short stories and novels or even less. And yet there are parts in the creation of these maîtres a penser which assure the continuity of their ideas and spirituality. 352 . p. p. The clash of civilizations and restoration of the global order.

but also the start of a new chapter within the Romanian culture named Junimea and its junimists. Romania’s Prime Minister between 1912 and 1914. bachelor of Letters and Philosophy at the Sorbonne after another year of intense study and boundless devotion towards culture. Academician. absolutely. Maria Theresa Academy’s valedictorian only in his 18’s. Titu Maiorescu is within the Romanian culture and society the model of a selfmade man. It is the eloquent proof of knowledge that can be achieved at any age and of the activity which can be successfully reached in any field. deputy at his 30’s. aesthetician. politician and Romanian writer.182 Maiorescu’s refusal for the culture “import” should not be understood as a total. Academy professor and attorney at his only 22’s. dean and rector at his 23’s. with their sections. minister at his 34’s is the orbit of a real and profound scholar difficult to overcome (unless impossible!) by a Romanian representative of our present society. without appealing one. philosopher. trainer. Titu Maiorescu’s name is synonymous with the Romanian erudition. our teenagers generation must be protected of today. 353 . lawyer. is the gentle encouraging for mediocrity. better not make any academies. with their annals for development than to make all these without the scientific maturity that it is the only giving their reason to exist”.” The very example of the personality of the creator of this theory is in reality a part of the direction theoretically drawn and he should be one of the life models greatly to be followed by the young generations.individuals composing it. Titu Maiorescu is not only a remarkable personality of late XIX century and beginning of XX century Romania. with their solemn meetings with their welcoming speech. Minister for Internal Affairs. essayist. magna cum laude owner. founding member of the Romanian Academy. after only one year of study in Berlin.D. but as a criticism against that “cultural import” which does not match to the Romanian way of be and feel. bachelor degree of Law after only one year at Paris. Maiorescu tries to avoid what today's most society has turned into a real trend: superficiality and mediocrity promotion: “The first mistake. academician at his 27’s. a Ph. literary critic.

He is the culture personality who probably best represents the Romanian spirit.). François Maine de Biran . I. journalists. authentic well defined characters. Auguste Comte. etc. his studies being true enlightening starting points for any neophyte who wants to create for himself a philosophical culture and aims to outline a real image on the history of philosophy as it was shaped in the main countries of that time. are just a few names on whom Maiorescu focuses). W. Herbert Spencer.. The number of literary critics. 354 . Garabet Ibraileanu in his study said that the playwright “competes with the authorities that provide marital statuses”.Another element of Maiorescu’s creation which manages to assure and maintain his contemporary ideology (in addition to his large number of articles devoted to the diverse socio-cultural activity fields. The new direction within Romanian poetry and prose ─ 1872. cartoonists. Hegel. Thomas Carlyle. L. Johann Gottlieb Fichte. W. On the issue of folk poetry ─ 1909.) is also given by his Philosophy lectures on a true cornerstone in the field of Romanian philosophy. being true modern frescos of the contemporary human typology. William Hamilton.. I. G. Victor Cousin. Eminescu and his poems ─ 1889. But they all have the same regret: that fact that the playwright no longer physically exist in nowadays reality when he would have had enough material to inspire for shaping his so alive and necessary characters. Schelling. Octavian Goga's poems. history of French philosophy (names like Royer Collard. Herbart and Schopenhauer). There are gathered Titu Maiorescu’s lectures on the history of German philosophy (there are analyzed and commented German philosophers such as Immanuel Kant. Theodore Simon Jouffroy. Caragiale’s comedies ─ 1885. Caragiale and his comedies (which can be easily understood as true dramas of a society devoid of morality and “principles”) represent perhaps the timeliest pages of stigmatization of some “non-healthy” human habits.. history of English philosophy (John Stuart Mill. Sadoveanu’s stories ─ 1906. among which the most popular titles are those in the literature field as A critical research on Romanian Poetry since 1867. but especially of the epigraphists that live in times which Caragiale described in his plays are to be found in reality. sarcasm and bantering are the playwright’s preferred means by which he manages to underline and emphasize to the grotesque manner the lack of any backbone of the human being. F. L. etc. people bearing Caragiale’s characters typology being a considerable one. his work being a true range of vivid. F. poets. Dugald Stewart. Mr. J. Satire. etc.

we can more easily appreciate the value and importance of an author as Ion Creanga. If we take into consideration consider the statement of G. in the rare word. “Realism resulted from detail growing and stylistic highlighting of individuality belongs to Creanga’s art as a writer. And Creanga had such great talent that in all his stories people live with an amazing individuality and an extraordinary power of life. childhood and the path to reach another age stages. The Moldavian author remains inevitably the creator of a reality of Moldavian character. he is and will always be the author who was able to give childhood its fantastic-imaginary size.. Memories from childhood is as a critic relevantly noted: “. making impossible any other edition.. language.. Calinescu) “What is new and unlike any other in the era of his beginnings is the psychological analysis which Slavici performs in an abstract language.” (Garabet Ibraileanu) But Creanga is not only the author to describe emotions. Creanga's secret lies in the study of the effects. Critical statements of one of the most knowledgeable critics of the Romanian literature come to strengthen the depth.” (G. poetry. The story is worth the talent of the person who tells the story. which include in themselves the whole saga of the Romanian people. The one who created the “epic of the Romanian people.” (G. [This] Homer of ours. the writer always focused on the detail that always succeeds by its force to outline the whole picture of the story and render it priceless value. 355 . traditions. Calinescu: “Creanga is the Romanian people itself caught in a brilliant moment of expansion”. First Creanga fixes once and for all the text. but also the exceptional narrator of some unique stories. (Jean Bautiere). customs. people‘s philosophy. remains himself the personification of modesty and human measure in an age strongly preoccupied with asserting talent and genius. Ibraileanu). where we can find complete harmony between what is told and how it is told: “In Creanga there live beliefs. uniqueness and importance of the creation of Ion Creanga. The book of an age with the feeling of coming back home from a far away exile”.I Creangă in his turn has the great merit of (still!) remaining the writer who gave childhood its eternal size. namely maturity. feelings and adventures of the “golden age”.” (Tudor Vianu) It is the assertion that may be our starting point when analyzing the importance of Ioan Slavici works’ impact upon the Romanian literature. in fixity.

He is a pioneer in our literature in terms of achieving social observation and analysis. The idea of genius is to be found in all Eminescu's poetry or prose works. on a previously fully unexplored area. Slavici quickly succeeds in becoming himself. prose. he can’t be wholly included in any of the literary canon. The last but the most important of the classical writers. but also the challenge that exists for each generation of discovering and especially rediscovering them. is because they only know one side of the matter”). novelist. in Literary Romania. unique. Mihai Eminescu. represents the image of the misunderstood and unaccepted genius by common people. If at the beginning of his literary career seems in search of a model and he finds that in the writings of Creanga.183 Many things can and should be said about these Romanian literature guides’ creation but our approach does not allow us a thorough analysis.” But Slavici is one of the unique authors of our literature. to be an unhappy Socrates rather than a satisfied idiot. I think nevertheless that I managed to sketch an overview image of the modernity of these “classics”. without any philosophical concerns. authentic and soon to offer us a true lesson of a lyrical. poetic. all these elements appearing as a completely innovative element in our literature field. the poet. where the existence of genius and the conditions under which these “kings of thought (who) provide us work for 183 See. Balzacian type novel autobiography. Literary History. but especially in his manuscripts. Mihai Zamfir. Biedermayer writer: Slavici. 356 . however strongly interested in the material side of things and its acquisition by any means (or in John Stuart Mill’s terms. 30/2009. “better an unsatisfied man dissatisfied than a satisfied pig. creating a real bridge between our Romanian national literature and the European one. journalist and pamphleteer representing the perfect and perpetual representation of the scholar in conflict with the majority.The one who synthesized the Transylvanian writer's best contribution in shaping and defining the Romanian literature and culture is Pompiliu Marcea: “Slavici's short stories are as important for the prose as Eminescu had for poetry. and if the pig or the idiot disagree. the junimist par excellence. who manages to escape any literary form of frame. Caragiale for theatre and Creanga for stories.

Newton and Galileo. our Earth is poorer in geniuses than the Universe in fixed stars and it is easier born in the immeasurable valleys of chaos a new solar system than on Earth a genius. Simon. 1981. Scientific and Aencyclopedic Publishing House. Bucharest. References: Apostolescu.. Ion. 1974. 2008. 1974. Ioan. Caragiale. every one thousand year that I don’t really know if from Adam to Pope Leo IX have there been all a dozen.. 1978. addenda and indicators by Magdalena D. manuscript edition. L. Romanian Book. Dumitrescu. with variants. 2010. Eminescu and German Romanticism. 1990. Life of Ion Creanga. Minerva Publishing House. Homer and Shakespeare. Scientific Publishing House. Zoe. 1968. Eminescu. Titu Maiorescu. Niculescu Publishing House. “For my children. Eminescu Publishing House. Vatamaniuc. geniuses in arts are born every 3400 years. Memory space. Filimon. Fragmentarium . 184 Mihai Eminescu. Youth Publishing House. Bucharest. Minerva Publishing House. 1972. Balu. addenda and indicators by Magdalena D. Şerban. Kant or Darwin. Vatamaniuc.. Domnica. geniuses in science. Buşulenga. Mihai. Bucharest. notes. Ion Creanga. Ghita. Holban.”184 Eminescu’s deep attachment to the philosophical ideas and concepts seems to have roots from an early age. Life of I. Călinescu. if at the age of 20 he makes the decision to translate it and his plan succeeds but only in its third part. manuscript edition. Mihai. 178. Ion Creanga among the world's great storytellers. Albatros Publishing House. Fragmentarium…. Bratu. 357 . the masterpiece of the Königsberg’ philosopher seems to have been for the Romanian romantic his Bible. Raphael. Scientific and Aencyclopedic Publishing House. 1967. notes.forward generations” appear being thoroughly researched and analyzed by the Romanian scholar. The history of the Romanian literature from its origins until today. The Critique of Pure Reason. Ion Creanga. Young Maiorescu.. p. with variants. Saeculum Publishing House. Cioculescu. G. 1981. Savin.

1998. co-financed by European Social Fund . Against the Romanian way within nowadays culture. Operational Programme Human Resources Development from 2007 to 2013. Eminescu Publishing House. Bucharest. Acknowledgements This work (Rediscovering the classical authors of Romanian literature) was partially funded by contract HRD / 88 / 1. 358 . Header. Marcea. Ioan Slavici. Vatamaniuc. 1965. Z. in Works. Zamfir.5 / S / 49516. Samuel P. Pompiliu. Clash of Civilizations and the restoration of world order. Glory in Literary Romania. Literature Publishing House. 30/2009. Romanian Academy. Titu. Maiorescu.Huntington.. Junimea and junimism. Ornea. Literary History: Biedermayer author: Slavici. 1978.. strategic project ID 49516 (2009). Michael..Invest in People. 1975. D. 1968. Ioan Slavici and the world he went through.

Passages like Storia della Colonna Infame by Alessandro Manzoni and L’Archipel de la Manche by Victor Hugo bring the digression process to its ultimate limit. şi se vor demonstraţii obiective ale unui narator ce adoptă o poziţie autoritară. fiind destinat să ocupe întreg capitolul V din volumul IV. Apendicele istoric asupra Coloanei Infame a fost gândit iniţial ca parte integrantă a episodului ciumei din romanul Fermo şi Lucia. univ. procesele şi execuţiile atroce ale poporului precedau procesele şi execuţiile şi mai atroce ale magistraţilor. autonomous work. these digressions are compact blocks. sociologist and historiographer. appendix.Alessandro Manzoni şi Victor Hugo: digresiuni transformate în opere de sine stătătoare Lect. aşa cum reiese din încheierea . In order to highlight the impression of autonomy. they get detached from the story and become an independent work. Roxana TOMA Facultatea de Litere. şi Arhipelagul Mânecii.ulterior eliminată. Universitatea " Spiru Haret " . la Hugo. Bucureşti Abstract Manzoni and Hugo’s digressions are sometimes so extensive that they extrapolate the novel content. aceste digresiuni se prezintă sub forma unor blocuri compacte. la Manzoni. Keywords: excursus. preface Amplificările digresive la Manzoni şi la Hugo sunt uneori atât de extinse încât extrapolează conţinutul romanului şi se detaşează de povestire pentru a se transforma în opere de sine stătătoare. are closed and self-sufficient and want to be objective demonstrations of a narrator who takes a position of authority and that of a philosopher. închise şi autosuficiente. duc astfel procedeul digresiunii până la limita lui ultimă. dr. Deşi simţim că ne-am 359 .a capitolului precedent: Astfel. Pentru a scoate în evidenţă aspectul de autonomie. La Manzoni. Pasaje precum Istoria Coloanei Infame. sociolog şi istoriograf. de gânditor.

Ca parte desprinsă din roman. Astfel. Cititorul care. a le povesti ne-ar conduce sau ne-ar îndepărta prea mult din drumul nostru. în timpul ciumei de la Milano din 1630. Pe de altă parte. 585) Termenul untore defineşte persoana suspectată. acuzaţi de răspândirea ciumei în Milano. referindu-se la erorile judiciare ale magistraţilor faţă de presupuşii untori. la care ne întoarcem acum cu adevărat. (Fermo e Lucia. 185 nici nu intenţiona să renunţe la abordarea procesului untorilor . întregul subiect al ciumei din roman şi-ar fi pierdut semnificaţia. (Fermo e Lucia. să sară următorul capitol. Le-am pus deoparte însă într-un apendice. la superstiţii sau la influenţele astrale în care credea don Ferrante. cu torturi mai lente. Dacă el nu ar fi explicat motivele pentru care nu credea în realitatea şi în vinovăţia acestor untori. mai infernale. IV. o imitară şi o întrecură cu procese la fel de motivate şi ponderate ca şi cele ale oamenilor despre care am vorbit. Manzoni. şi explicaţia flagelului s-ar fi redus la teoriile învăţaţilor vremii. Manzoni alege atunci singura soluţie posibilă şi anume transformarea pasajului în apendice. în anul 1630. care ar fi trebuit să reprime şi să pedepsească acea nedreaptă furie a populaţiei. plictisit deja de această lungă naraţiune secundară. 185 360 . de “ungerea” cu o substanţă gălbuie a mânerelor uşilor pentru a contagia locuitorii oraşului. ar mai păstra încă vreo urmă de curiozitate pentru sfârşitul naraţiunii principale. în care voia să prezinte propriul punct de vedere în contrast cu ceea ce se scrisese până atunci. mai studiate. IV. importanţa lor ne obligă să abordăm câteva întâmplări răsunătoare.îndepărtat deja prea mult de povestirea noastră. Manzoni înţelege inconvenienţa unei digresiuni aşa de ample. care va urma povestirii noastre. fragmentul dădea totală libertate cititorului care putea evita lectura acestui pasaj destul de consistent ca volum. şi aceste indicii nu au o legătură necesară cu aceasta. A trece aceste procese sub tăcere ar însemna să omitem o parte esenţială din istoria acelor timpuri tulburi. Credinţa că aceşti untori au răspândit ciuma a provocat o persecuţie atroce asupra lor. 859) Aflat în faza de elaborare a romanului. care urma după un alt excursus detaliat referitor la tragicele evenimente din timpul ciumei. închide capitolul IV cu aceste cuvinte: Magistraţii.

nimic altceva decât o altă istorie. Manzoni simte nevoia introducerii unui nou pasaj reflexiv pe care îl legitimează anticipat: Aici. De aceea. dar noi nu credem de cuviinţă ca ea să se termine. cînd. Dar acum. 552) (sublinierea îmi aparţine) Scriitorul îşi dă seama că Marea Istorie riscă să înnăbuşe ficţiunea şi decide să o deplaseze în altă parte. ne vom lăsa în voia a tot felul de vorbării fără nici un inconvenient. chiar în locul unde 361 . (Promessi Sposi. după încheierea relatării procesului. cititorul ar putea să piardă interesul de a cunoaşte cele câte ne-au mai rămas de spus din povestea noastră. Istoria Coloanei Infame apare ca apendice la Logodnicii. Avem mai întâi câteva gânduri de adăugat despre procesul senatului. Istoria Coloanei Infame nu apare. şi deci. introducând şi alte schimbări cu intenţia de a o publica sub forma unei lucrări autonome. în sfârşit. Nu este însă o problemă pe care s-o putem rezolva în câteva cuvinte şi nu e nici locul potrivit să-i putem da toată extinderea pe care o merită. XXXII. Manzoni promite cititorilor o altă lucrare: Considerăm că această istorie ar putea fi obiectul unei noi lucrări. am omis şi am sacrificat multe altele pentru a nu pierde firul povestirii.Tensiunea digresivă specifică romanului Fermo şi Lucia continuă şi în Apendice. în ediţia din 1827. la eroii noştri şi să nu-i mai părăsim până la sfârşitul povestirii. 725) În Logodnicii. dacă nu acela de a rămâne fără nici un cititor. sau că neam abătut în tot felul de gânduri. se încheie istoria. Spre deosebire de ediţia din 1827. în mod riguros vorbind. Datorită materialului bogat avut la dispoziţie şi examinării unor documente până atunci ignorate. în schimb. Manzoni modifică titlul apendicelui în Istoria Coloanei Infame. să ne întoarcem. pentru a se concentra asupra finalului istoriei mai mici. o dată încheiată povestirea. din motive editoriale. lăsând istoria şi cercetarea acestor evenimente pentru o altă scriere. cea a aventurilor lui Renzo şi ale Luciei. dacă ne-am opri la asemenea evenimente. a cărui publicare începe în 1840 şi se va încheia în 1842. şi nici nu vrem atât de repede să renunţăm la cuvânt. deşi la sfîrşitul capitolului XXXII. chiar dacă cititorului poate i s-a părut că ne-am rătăcit de mai multe ori cu tot felul de tărăgăneli. când. În afară de aceasta. (Appendice su la Colonna Infame. nu a fost nici măcar nevoie ca Manzoni să modifice finalul capitolului XXXII pentru a avertiza cititorii de prezenţa Istoriei Coloanei Infame: a fost suficientă adăugarea. scriitorul meditează din nou asupra întregului roman. Până acum. în sfârşit. istoria opiniilor contemporanilor şi urmaşilor despre acel proces. e totuşi adevărat că.

Nascita e morte della digressione: da „Fermo e Lucia” alla „ Storia della Colonna Infame”. Scenari secenteschi. să fie considerată de scriitor chiar volum. pentru a aminti de condamnarea untorilor. Manzoni. Bologna. în cele din urmă. fiind structurată în şapte capitole precedate de o Introducere în care este explicată originea titlului. La storia e l’olocausto. XXXII. de la ediţie la ediţie. Şi astfel. o incizie puternică trezeşte cititorul. pentru ca. Adelphi Edizioni. într-o lume 186 creştină . pentru a arăta că. urmărind pas cu pas fazele procesului untorilor. imediat după aceea. Într-un roman ce se voia tablou al crudei istorii lombarde din secolul al XVII-lea. devine obiect al unei cruzimi atroce. De aceea. 563). ceva ce nu face corp comun cu cartea dar îi aparţine şi. Astfel. Istoriei Coloanei Infame ajunge la forma ei definitivă.. Parte externă dar în acelaşi timp puternic integrată în textul romanului. Fără a inventa nimic. I ed. pe următoarea pagină. a unei note care spunea: „v. finalul a fost unul fericit. în ediţia din 1840 a Logodnicilor. opusculul de la sfârşitul volumului” (Promessi Sposi. in Tra don Giovanni e don Rodrigo. nedrepte. are în spatele ei un coş mic cu rufe de spălat (. p. când romanul se încheie cu un final fericit. sfârşitul fericit al celor doi protagonişti distona puternic. dacă romanul se încheie cu ilustraţia puţin nătângă în care Agnese ţine în braţe fetiţa şi Lucia. Istoria Coloanei Infame lărgeşte şi aprofundează reprezentarea societăţii din secolul al XVII-lea.). Antropologia manzoniana. El devine astfel acuzatorul nu doar al unei judecăţi oarbe.. în La dissimulazione romanzesca. 2004. ed. 194 (ediţie adăugită. dacă pentru protagonişti. în căutarea disperată a unui vinovat. adaugă cuvântul sfârşit nu în concluzia romanului. motivat de voinţa judecătorilor procesului de a înălţa la Milano o coloană infamă. 1840. p. iată că se redeschide violent. se întoarce în carte . născut din 187 carte. poate deja obosită. ci pe ultima pagină a Istoriei Coloanei Infame. digresiunea s-a transformat în apendice. 25 187 362 . 1990) Giovanni Macchia. cu un alt tablou teribil: Istoria Coloanei Infame. ci al unei întregi epoci în care un flagel al naturii. Il Mulino. ei şi cei care citesc povestea lor nu trebuie să uite istoria delictelor din acele timpuri. În ediţia din 1840-1842. 1989. ciuma. adevărat holocaust al inocenţilor. Manzoni scrie un roman-eseu în care îmbină momente de povestire cu reflecţii juridice şi meditaţii morale. Milano.apare promisiunea reluării istoriei procesului într-o altă lucrare. Şi în ediţia din 1840. Între case sărmane şi ajunse într-o stare 186 Ezio Raimondi.

iată scena demolării casei presupusului untore. Arhipelagul Mânecii. pe lespezi de piatră. Prél. Notre-Dame de Paris . exultând. la fel ca în cazul scriitorului italian. 25 nov. Hugo scrie prima versiune a 189 Arhipelagului Mânecii în 1865. Arhipelagul este un caz aparte. "Bibliothèque de la Pléiade. urmează aproape acelaşi parcurs editorial ca şi Istoria Coloanei Infame la Manzoni şi. 1975. Les Travailleurs de la mer. Lacroix. în iarbă. se naşte dintr-o digresiune excedentară aparţinând romanului. prin impresia de densitate suscitată de mulţimea informaţiilor. toate acestea sunt variante luate în calcul Legătura între dramă şi subiect a fost formulată într-o schiţă de prefaţă pentru romanul Omul care râde. p. şi pregătind astfel cadrul în care se va desfăşura acţiunea. (Texte établi. Gallimard. 1638 (manuscris citat) Istoricul publicării Arhipelagului Mânecii este admirabil descris de Claude Millet în Hugo. Verboeckhoven et Cie: L’Affaire „Chap. accentuând anumite aspecte care vor fi reluate în ficţiune (superstiţiile locuitorilor. Istoria cea mare înghite faptele mărunte ale fiecărui personaj.”. Monografie geografică şi istorică despre insulele anglo-normande. volum în sine. în pagina introductivă. prin proliferarea detaliilor pitoreşti şi prin atenţia acordată infimului.de plâns. atitudinea lor anti-voltairiană etc). şi. capitol preliminar. présenté et annoté pour "Notre-Dame de Paris" par Jacques Seebacher et pour "Les Travailleurs de la mer" par Yves Gohin). mărturie a scriitorului exilat. prefaţă. În final. Victor Hugo. se citesc cuvintele fatidice: Istoria Coloanei Infame. după încheierea redactării romanului Oamenii mării. la Hugo. ghid turistic. cu o mulţime de oameni furioşi care strigă şi se agită. textul autonom fiind publicat abia în 1883. referat susţinut în cadrul Grupului Hugo. atât datorită instabilităţii poziţionării sale în text cât şi dificultăţii de a fi clasat într-o tipologie a genurilor. diseminată în roman. Paris. internet 189 188 363 . satiră. De fapt. 2000. toate se îmbină în douăzeci 188 şi patru de capitole care se desprind din romanul Oamenii mării prin tonalitate. Statutul cărţii este însă fluctuant şi se modifică de la un an la altul: carte în roman. Arhipelagul Mânecii concentrează descrierea insulelor anglonormande. transformată apoi într-o scriere autonomă. Din punct de vedere genetic.

Œuvres complètes. Vol. chronologique publiée sous la direction de Jean Massin) 191 190 364 . Calitatea de prefaţă era însă greu de atribuit acestui text care nu conţinea nici cea mai vagă referire la ideea de roman sau la poetica scriitorului (dacă nu cumva Hugo ar fi vrut să sugereze că descrierea procesului de geneză geologică a insulelor reproduce geneza operei literare. datorită ambiguităţii naturii acestui text. cartea a II-a a romanului.. întrebarea care se impune. ce lasă să se întrevadă în ţesătura ei straturi succesive ce se suprapun şi se modifică). Hugo se temea ca acest capitol să nu blocheze încă de la început curiozitatea cititorului. 1967-1969. Ca scriitor. din cele patru posibilităţi. această reflecţie constituind chiar miezul problematicii digresiunii. introducerea unei ierarhii între cele două texte în defavoarea Arhipelagului. mai ales că primele patru cărţi ale romanului propriu-zis erau structurate sub forma unor capitole de „expoziţie” şi nu de acţiune. Hugo afirmă: Romanul având în sine o lungime suficientă pentru trei volume. şi Hugo conştientizează foarte bine acest aspect. putea fi considerată o invitaţie pentru cititor de a sări digresiunea pentru a-şi concentra atenţia asupra romanului. Paris. V. Sublinierea autonomiei pasajului digresiv. cred că soluţia ar fi aceasta. Tocmai existenţa acestor posibilităţi subliniează caracterul de grefă. p. Club français du livre. de fragment în afara subiectului. În acest sens. dar nu a subiectului. 55 pensif este un adjectiv frecvent sub pana lui Hugo. emoţie. De fapt. Într-o scrisoare către editor. Victor Hugo. Răspunsul îl dă chiar Hugo. într-un alt context însă. cât şi de cel care voia acţiune. este dacă el aparţine sau nu romanului. p. XIV. Hugo 191 trebuia să ţină cont atît de cititorul „gânditor” . toate celelalte variante mizând pe o poziţie liminară. atunci când afirmă că textul liminar este în afara dramei. 391 (éd. de digresiune. şi Il n’y a de lecteur que le lecteur pensif. Soluţia propusă de Hugo pentru a neutraliza acest inconvenient al capitolului preliminar este una tipografică: scriitorul îi propune editorului său încă din 1865 să „dilate” textul romanului şi să „restrângă” prin caractere mai mici textul Arhipelagului. soluţie pe care v-o arată clar şi ultima mea 190 ibid. A publica Arhipelagul ca pe un capitol preliminar însemna a creşte efectul static al romanului şi implicit a întârzia începutul acţiunii. romanesc. şi anume cea care aşeza Arhipelagul în partea I. A restrânge însă capitolul preliminar însemna a-i minimaliza importanţa şi a-l desprinde întrucâtva de roman. Poziţia liminară este însă o zonă periculoasă. doar una este exclusă definitiv.de autor şi de editorii săi .

http://groupugo. compus separat. Lacroix. pp. dacă vrea. În acest fel. în raport cu romanul. Antropologia manzoniana. 1989.jussieu. Tot în 1883. Sicania. Soluţia tipografică este aşadar o soluţie de compromis între scriitor şi publicul său. 193-202 Sabry Randa. lizibilitatea romanului nu depinde de el decât în parte. 1992 Macchia Giovanni. Paris. Éd.pdf Raimondi Ezio. 1992 365 . în ziarul Le Rappel. Vor trece însă mulţi ani până când Arhipelagul Mânecii. La storia e l’olocausto. (ediţie adăugită. strategia folosită de scriitor induce ideea de autonomie a romanului: atâta timp cât Arhipelagul este un capitol preliminar. Milano. 25 nov. Adelphi Edizioni.”. decupat în capitole scurte.fr/groupugo/doc/00-11-25Millet. fără ca drama să-şi piardă vreun pic din interes. Stratégies discursives: digression. Nota nu pierde nimic din valoare şi în acest fel adaugă importanţă cărţii. fără hârtie frumoasă. astfel încât să ocupe cât mai puţin volum şi să aibă aspectul simplu al unei note introductive. Bibliografie Grimaldi Emma. (1883) ca text de sine stătător şi autosuficient. pp. Arhipelagul este. in Tra don Giovanni e don Rodrigo.div. Il Mulino. Messina. Scenari secenteschi. 2004. Strutture narrative e registri simbolici tra il Fermo e Lucia e I Promessi Sposi. Nascita e morte della digressione: da „Fermo e Lucia” alla „ Storia della Colonna Infame”. 2000. 19-56 Millet Claude. internet. I ed. nesigură chiar pentru Hugo. în La dissimulazione romanzesca. Verboeckhoven et Cie: L’Affaire „Chap. într-o broşură de 80 de pagini. transition. totodată de interioritate şi de exterioritate. într-o poziţie ambiguă.scrisoare: Să publicaţi pur şi simplu capitolul preliminar în fruntea primei ediţii. Arhipelagul Mânecii. dar şi între scriitor şi eventualii critici care l-ar putea acuza că acest capitol îngroaşă volumul romanului. suspens. Bologna. după încheierea romanului. apare separat. va fi lansat în foileton. publicul. Dentro il romanzo. Hugo. neglijează această notă şi intră imediat în roman. dar cu litere mici. de l’École des Hautes Études en Sciences Sociales. la Calmann Lévy. Prél. 1990). Cu toate acestea.

Dimensiunea interculturală a curriculumului din perspectiva limbii şi literaturii române. În şcoala românească există obiecte şcolare care promovează valorile educaţiei interculturale. Ideile promovate prin educaţia de acest tip nu pot fi decât apreciate: respect pentru ceilalţi. The Romanian Language and Literature classes can be efficient in promoting the intercultural education. elaborat şi aplicat încă din anii 70 în SUA şi revizuit în anii 90(Consiliul Naţional pentru Studii Sociale din SUA) sunt următoarele: 366 . Astfel ar fi indicat să se realizeze o promovare a valorilor sale prin toate tipurile de educaţie (formală. În acelaşi timp trebuie menţionat faptul că educaţia interculturală este un stil de gândire şi un stil de viaţă. respect for the others. nonformală. Universitatea Bucureşti Abstract The idea of conecting the intercultural education with formal education is not a preocupation in our country. Principiile organizării curriculumului intercultural (Nedelcu. 2004. p 41-42). respect pentru diversitate. Keywords: intercultural education. capacitatea de a înţelege şi accepta valori culturale diferite de cele proprii. Drd. intercultural curriculum. Educaţia interculturală este o sintagmă destul de des folosită în societatea românească actuală. The intercultural curriculum is a part of our formal curriculum. but is still excluding some school classes which could be a great help in understanding the intercultural problem . Pentru ca acest aspect să fie relevant este necesară o reorganizare a curriculumului. Romanian Language and Literature. etc. În cadrul educaţiei formale trebuie gândită o strategie care să evidenţieze rolul interculturalităţii prin activităţi desfăşurate în cadrul tuturor orelor de curs. interest for diversity. informală). care trebuie să vizeze scopuri interculturale. Limba şi literatura română este o materie şcolară care are caracteristici interculturale încă neexploatate. Raluca Ştefania SUCIU Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Nonformal education is promoting values like: tolerance.

să folosească eficient resursele comunităţii locale. mediu şi lung. în primul rând. Ea este o entitate multidimensională într-o continuă construcţie şi reconstrucţie. programele sistematice de formare a cadrelor didactice. de la nivelul macroeducativ. Educaţia interculturală nu poate fi interiorizată prin activităţile desfăşurate în cadrul unui obiect şcolar. Principiul 5: personalul didactic şi nedidactic al unei şcoli trebuie să reflecte diversitatea etnică a societăţii. metodelor şi materialelor didactice de suport folosite în predarea diversităţii etnice şi culturale. la nivel microstructural. abordările inter şi multidisciplinare trebuie să fie o practică didactică curentă în studiul grupurilor etnice şi culturale. fără o atentă raportare la societatea românească aceste aspecte „din clasă” nu pot fi realizate cu succes decât pentru o perioadă scurtă de timp şi nu vor fi benefice decât pentru lărgirea culturii generale şi foarte puţin pentru formarea competenţelor interculturale. personal administrativ. hidden curriculum. continue ale obiectivelor.Principiul 1: pluralismul cultural trebuie să se reflecte în tot mediul educativ (curriculum formal. Observând aceste principii se poate să aducem un argument în susţinerea faptului că limba şi literatura română. Se ştie că toate aspectele gândite pentru activitatea din clasă trebuie să fie gestionate. Principiul 6: curriculum intercultural trebuie să folosească la maximum învăţarea experimentală. inclusiv în domeniul educaţiei interculturale trebuie să fie o realitate permanentă a activităţii şcolii. Fără politici educaţionale în domeniul educativ. în egală măsură. centrul de documentare şcolară. Principiul 8: curriculum intercultural trebuie să valorizeze cunoştinţele despre comunitate şi. profesor. Educaţia „ inter” priveşte: 367 . Principiul 7: şcolile trebuie să iniţieze evaluări sistematice. fără planuri de acţiune pe termen scurt. bibliotecă. comunitate etc. poate fi un promotor al educaţiei interculturale. organizarea şi decorarea spaţiilor de învăţământ) Principiul 2: curriculum intercultural trebuie să fie cuprinzător în scop şi succesiune. să prezinte concepţiile şi valorile diferitelor grupuri etnice şi culturale Principiul 3: curriculum intercultural trebuie să îi susţină pe elevi în dezvoltarea încrederii în sine şi în dobândirea unei atitudini pozitive faţă de propria identitate Principiul 4: politicile şi procedurile şcolare trebuie să întărească interacţiunile interculturale pozitive şi înţelegerea între elevi. Este un mod de viaţă.

Formarea dascălilor şi a altor persoane (cadre şi autorităţi şcolare. . .Viaţa clasei şi a şcolii. (M. cu instanţele ce se ocupă de formarea profesională. cu universitatea şi comunitatea ştiinţifică. mijloacele de învăţământ. tradiţii. Dar fiecare obiect şcolar în parte poate contribui la obţinerea competenţelor interculturale. obiceiuri. cu educatorii din sectorul educaţiei informaţionale.Activităţile extraşcolare.a. portari ). Rey. legislaţia şcolară. după o atentă formare a cadrelor didactice. relaţia dintre clasele sociale.Criteriile de evaluare a competenţelor şi comportamentelor.. localurile. .Coordonarea diferitelor instituţii şi gestionarea fiecăreia dintre ele. secretare.Relaţiile internaţionale. tradiţii 368 . asistenţi sociali. selecţia şi repartizarea elevilor. . „Ion” de Liviu Rebreanu: discriminare etnică. 165-166) Aşa cum s-a menţionat un singur obiect şcolar nu poate crea contextul interiorizării educaţiei interculturale. de formarea continuă şi de piaţa muncii. relaţia bărbat . gestiunea timpului de muncă. Acestea antrenează compartimentări care favorizează comunicarea. psihologi. drepturi umane şi cetăţeneşti etc. . 1999. diferenţe culturale.Organizarea şcolilor. Piste pentru o educaţie interculturală şi solidară în Dasen şi Perregaux. Operele literare studiate sau diferitele teme pot fi un prilej de înţelegere propriei culturi şi a culturii celorlalţi: 1. . orarele.Politica educativă şi lingvistică (adesea depinzând de politica economică). nu sunt indiferente. determinând calitatea modului de transmitere a cunoştinţelor. . Rey. .Discuţiile din ore care să ore care să presupună. etc. Obiectul de studiu limba şi literatura română poate contribui la susţinerea educaţiei interculturale prin: . dizabilităţi. p. gestionarea conflictelor. personal sanitar. . oameni cu dizabilităţi.femeie în societate. permiţând sau nu activităţi diversificate şi cooperarea interdisciplinară. Câteva exemple pot fi susţinute din manual de clasa a X.Alegerea priorităţilor educative. obiceiuri. evidenţierea unor aspecte ca: noi – eu şi ceilalţi.Relaţiile cu părinţii şi comunitatea socială. De la logica “mono” la logica de tip “ïnter”. discriminare.

acceptarea diversităţii. discriminare. obiceiuri. care se articulează indisolubil una cu 369 . interesul faţă de temele generale ale educaţiei interculturale. relaţii majoritate minoritate.Interacţiunea cu organizaţii ce promovează literatura română sau alte literaturi. studiul scriitorilor poate fi o modalitate de promovare a diversităţii (mulţi dintre scriitorii români sunt de altă etnie) aspect ce susţine ideea adaptării la diversitate. dar şi cu obiectivele educaţiei interculturale.Realizarea de proiecte de colaborare prin contact virtual (Facebook. cunoaşterea alterităţii.Crearea unor culegeri (virtuale sau reale) în care să se prezinte aceeaşi temă literară din multiple perspective. În favoarea promovării educaţiei interculturale în învăţământul formal se poate aminti faptul că „educaţia interculturală prezintă cel puţin două dimensiuni. familia şi rolul ei în societate 3. mail etc. În varianta virtuală ar fi mai uşor de accesat. idei provenite de la elevi din toată ţara. acceptarea diferenţelor culturale. drepturi umane şi cetăţeneşti etc. conştiinţa propriei culturi. 5.Introducerea studiului de caz începând cu clasa a X-a. Caragiale: conflict. etc.(2007) completând o listă a trăsăturilor educaţiei interculturale prezentată de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi evaluare din Irlanda (NCCA): conştiinţa diferenţelor culturale. 6. respectul diferenţelor culturale.2. Aceste elemente pot conduce la ceea ce spuneau Gobell şi colab. „O scrisoare pierdută” de I. În ceea ce priveşte manualele de limba şi literatura română acestea au puţine referiri la interculturalitate ( manualele pentru ciclul primar au abordări interculturale). cunoaştere se sine. Curentele studiate pun în evidenţă caracteristici culturale din diferite ţări (asemănări şi deosebiri). interesul faţă de alte culturi. Studiile să se ocupe de prezentări referitoare la societate. „Moara cu noroc” de Ioan Slavici: tradiţii. „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă: colectivitatea. relaţia cu divinitatea 4. Toate aceste teme vor fi abordate plecând de la subiecte ale textelor literare. . gestionarea conflictelor. . cunoaştere de sine. . . Rezultatele ar putea fi evaluate la orele de limba română după expuneri orale şi scrise. Twitter. mentalităţi. L. .Interacţiunea cu alte comunităţi.) şi realizarea de site-uri sau bloguri care să fie corelate cu tematica şi obiectivele studierii limbii şi literaturii române în liceu.

cealaltă: o dimensiune a “cunoştinţelor” (pe cât posibil obiectivă şi construită din multiple unghiuri) şi o dimensiune a “experienţei” (subiectivă şi relaţională)”.A. Brzam. în Banks. Cozărescu. Educaţia interculturală. C. Ideea de a promova educaţia interculturală în şcoală nu este nouă şi nu va fi niciodată o inovaţie.(1981). Multiethnic Education. G. (1999). Totuşi corelaţia cu diferite obiecte de studiu nu este încă realizată în învăţământul românesc contemporan.A. Marchiş I (2008). M.(Eds. Dasen.. objectives and assessment of sociocultural competence în M. Perregaux. pag 180). Definitions. C. Council of Europe. poate. (coord) (2010).A..(a nu se uita de faptul că dimensiunea relaţională implică şi alte aspecte. Piste pentru o educaţie interculturală şi solidară în Dasen.. J. Zarate. Ciobanu. Sociocultural Competence in Language Learning and Teaching. Bucureşti: Editura ASE Ciolan. L. Bibliografie Banks.:National Education Association. & Banks.M. Cluj: Editura Presa Universitară Clujeană. Perregaux. Zarate. Paşi către şcoala interculturală. Iaşi:Editura Polirom 370 . contactul în orice mediu cu alteritatea). Banks. Educaţia interculturală prezentată şi interiorizată prin intermediul activităţilor corelate cu ora de limba şi literatura română nu este o idee prea des vehiculată şi poate fi de un real ajutor în deciziile de a transforma şcoala românească întro instituţie care se ocupă nu numai cu promovarea culturii ci şi cu promovarea unei transmiteri interesante a culturii şi a valorilor societăţii contemporane şi. Theory& Practice. (1993). Intercultural Communication. Educaţia interculturală şi multimedia. M. O.L.C. 2nd ed. 1999.. Approaches to multicultural curriculum reform. G. Strasbourg Cai. (M Rey. D. Manual de educaţie interculturală. Ambele dimensiuni pot fi dezvoltate şi prin discuţiile şi metodele prezente în cadrul orelor de curs din fiecare şcoală. J. P. viitoare.). Rey. (ed) (2010). Boston Washington. în P. Fundamentele ştiinţifice ale unei pedagogii interculturale. Sage Publications Ciascai. M. Multicultural education: Issues and perspectives. Bucureşti: Editura Corint Dasen. Rey. J. Boston: Allyn and Bacon.(2000). Bryam. D. (1997). De la logica “mono” la logica de tip “ïnter”.

Bucureşti: EDP Demeuse. (1984). De Landsheere. în Banks. MEC 371 . Pedagogie. (2007). Des options politiques au pilotage. Ch. pag 11-16 Potolea. Multicultural Curriculum: Beyond the Orthodoxy.. Un cadru operaţional. A. (2006).Dobridor.. Teoria generală a curriculumului educaţional. Budapest. Cluj. Dictionnaire de l'évaluation et de la recherche en éducation. M.. Bucureşti: Humanitas. M.. Psihologie interculturală. Ettayebi. Perregaux. Educaţia interculturală. G. A. Teoria şi metodologia curriculumului. August 29th 2007 Jeffcoate. M. Comment le curriculum pourrait-il mieux contribuer à la lutte contre la pauvreté? Information et innovation en education. Strauven. (119120). (1999).(2004). C. P.Conceptualizarea curriculumului. Promoting Intercultural Learning in English as a Foreing Language: The Interplay of Teacher’ s and Student’ s Experience in Class. Bucureşti Negreţ. Păun (coord) (2002).. L.(1999).Dasen.Napoca. Învăţarea interculturală în şcoală. Développer un curriculum d 'enseignement ou de formation. M. M. Defise R.(2008). Iaşi: Editura Polirom De Landsheere. I.D.Curriculum şi competenţe.... Iaşi: Editura Polirom Potolea. (2011). PUF.(1981). J. Multiethnic Education. (2010).(2002). Editura ASCR Nedelcu. K and all.. V. O abordare multidimensională în D. pg 4. D′ Hainaut. Manolescu. D.(1976). Paris: Presses universitaires de France. (1992).(2006). Potolea şi E. Iaşi: Editura Polirom Panchaud. Rey. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Bruxelles : De Boeck Université Gavreliuc A. Boston Jonnaert. nr 8-12/ 1976. Programe de învăţământ şi educaţie permanentă. Iaşi : Editura Polirom Gobell. Theory & Practice. (2005). L'education et l'information. Ph. Trends în Education. Paper presented at the Congress of the European Association of Research on Learning and Instruction. Proiectul pentru învăţământ rural.

denaturarea. printr-o poantă comutativă (elogiul fizic şi sufletesc 192 193 Hőffding 2007: 57. 372 . iar căţelul simbolizează un individ concret ⁄ un tip funcţional. Însuşirea comică serveşte la disocierea satirei de cinism. Reducţia are ca scop egalizarea194. ea ascunde adevărul în spatele comicului. characterology. sarcasm. caracterizarea printr-un stil de vorbire notoriu (întrebuinţarea unui citat anapoda dintr-o personalitate care trebuie batjocorită).o concepţie despre viaţă. Blândeţea prezintă mai multe trepte. sau. de vizare a răului din lume. Universitatea din Piteşti Abstract: The purpose of satire is not laugh. Satirist hides the truth behind comic. înlocuirea sensului propriu al unui obiect prin unul figurat. fundamental. în satiră ori în batjocură. definit de seriozitate. de unde: râsul sarcastic. orientat asupra unui comportament individual şi colectiv. o stare totală la care îşi aduc contribuţia toate trăirile şi străduinţele”192. Key words: satire..Comicitatea satirei Drd. având aceeaşi valoare cu gluma mai mult sau mai puţin blândă şi marele humor. allusion. Popa 2010: 143. uzează de comicul violent. un personaj dintr-o fabulă este căţelul. Procedeul satirei. mai exact. furios. Satira este un mod intenţional. Un individ este redus la un defect. cu menţinerea relativă a omofoniei. De pildă. pamphlet. Sarcasmul denumeşte batjocura necruţătoare. Posibilităţile de manifestare a sarcasmului sunt: jocurile de cuvinte. este reducţia193. trecerea de la simpatie la batjocură. o mentalitate în faţa vieţii. prin care humorul poate să treacă în ironie. aglomerarea afirmaţiilor de acelaşi fel asupra unui individ. omofonia. adică vehement. but the goal is achieved through processes of the comic. Există micul humor. 194 Ibidem. . Elena-Alina GRECU Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere.

în care se condamnă atitudini.). Popa 2010: 149. meseriaşi.superlativ al unei femei. se poate încerca să impui cuiva să facă ceva ş. Bryant ş. O satiră indirectă. de obicei în proză. trăsături de caracter ale unei persoane. Unele grupuri sunt prezentate în mod satiric prin relaţiile sociale ale activităţii propriu-zise. lingvistul Peter Matthews propune următoarea definiţie: .d.a. Pamfletul este o variantă de optimizare pragmatică şi formală a satirei şi sarcasmului197. după aceea făcea referire la un volum de text scurt.equity. amuzament maxim). Priest. S-a constatat că pamfletul înfăţişează cel mai bine comicul orientat politic: superioritate – represiune ⁄ răzbunare (over-retaliation).. curte şi aristocraţie.Funcţie a limbajului: Orice tip de situaţie care poate fi realizată în interiorul limbajului sau folosindu-se de acesta. 197 Ibidem: 150. concepţii. Iniţial a denumit o comedie latină în versuri din secolul al XII-lea. clienţii lor. prin intermediul unui mesaj se poate transmite o informaţie. determinarea noţională. se poate reda starea de supărare a vorbitorului. angajarea celor sfinte. oneşti sau delincvenţi. inferioritate – represiune ⁄ răzbunare (under-retaliation) (Gutman. terminat cu o anume propoziţie). jocul batjocoritor cu numele cuiva. Astfel. represiune ⁄ răzbunare – egalizare (retaliatory. avocaţi. judecători.m. aparent ascuns de enunţ. Cu referire la funcţiile limbajului.a. anacronismul sarcastic. vicios. cărturari. este aluzia196. Satira dă coloratura unei opere. este pamflet. ilustrarea urâţeniei cuiva sau a vestimentaţiei prin redarea caracteristicilor relevante ale imaginii aceleiaşi persoane prin mijlocirea cifrelor.”195. Se poate spune că orice scriere cu pregnant caracter satiric. ulterior va desemna o scriere de dimensiuni reduse. Din practica satirică tradiţională s-au desprins următoarele categorii socioprofesionale: suveran. cu un ton combativ faţă de un obiect concret. hangii şi călători. altele – evaluate şi condamnate după consecinţele extraprofesionale198. medici şi pacienţi. ce se opune formal sarcasmului. Aceasta evidenţiază un aspect dezagreabil. teologi şi clerici. 198 Ibidem: 154. 373 . atribuirea de nume sarcastice. licenţios. Se apelează la expresii violente directe. aspecte negative ale realităţii sociale. 195 196 Matthews 1997: 139. absolutizarea în negativ a ceva deja definit negativ. defecte morale.

Adesea apar ridicoli sub raport familial. . Când nu sunt proşti. decizia. exploatatori.pentru că nimic nu-i mai criticabil decât ceea ce se află între suveran şi omul de rând”199. corupţi. căci prea multă minte strică. nepriceperea medicilor. eroismul. Uneori. Raportate la infracţiuni. superstiţiilor. Pacienţii devin ridicoli prin ignoranţă. oportunişti cinici. cărturarii sunt socotiţi nebuni. evlavia. pentru mizeria localurilor în care se bea şi se mănâncă prost. Ei sunt satirizabili când acordă atenţie prejudecăţilor. indicaţiilor medicilor. Ţăranii sunt satirizaţi pentru naivitate şi lipsă de maniere. În secolele al XIXlea şi al XX-lea se reprelucrează categoriile clasice ale deţinătorilor puterii pentru satirizarea politicianului. Acţiunile reale ori atribuite unora evidenţiază virtuţi ca înţelepciunea. vitejia. Meseriaşii sunt satirizabili când nu îşi onorează profesiunea. terminologie şi argumentaţie sofisticată. Suveranul este cel mai puţin satirizat. pentru necinstea lor. păgâni. în tradiţia comică – posesori de ştiinţă fără legătură cu realitatea sau contrazisă de aceasta. generozitatea. ţărani. beţivi. ei îşi folosesc inteligenţa punând la cale excrocherii pentru întreţinerea existenţei de beţivi. Aristocraţii apar ca fiind intriganţi. Se râde şi de ultimele descoperiri ştiinţifice din domeniu. afirmă românul. nedrepţi. Oamenii legii sunt corupţi. hoţi. Satira este îndreptată şi spre cerşetori. se doarme promiscuu. 199 Ibidem. sancţiunile disproporţionate atrag comicul. venetici. Au fost satirizaţi hangii. cinică. satirizabili ca ucigaşi. prin neînţelegerea şi interpretarea greşită a explicaţiilor. Toate viciile îi sunt atribuite aristocraţiei. Satira medicală este virulentă. lacomi. ca falşi erudiţi. mincinoşi. falşi. de preocuparea pentru câştigul material. un experimentator iresponsabil. incapabili. Medicul este un fel de asasin. Călătorii sunt aventurieri. violatori. terapii. negustori. Se râde de diagnostice. Militarii se găsesc în aceeaşi categorie cu infractorii. bandiţi. străini. Ei ajung obiectele răzbunărilor comice ale supuşilor. nobili. măreţia. inutili. proşti. capricioşi. vagabonzi. jefuitori.militari.. farmecelor ori leacurilor vechi. Satira teologilor şi clericilor vizează nepotrivirea dintre pretenţiile spirituale şi slăbiciunile omeneşti ale indivizilor cu roluri religioase exponenţiale. sinceritatea. Până în secolul al XX-lea este satirizată inutilitatea limbii latine în viaţa de fiecare zi. în contradicţie cu onorabilitatea profesională (soţi încornoraţi). iubirea de pământ şi de neam sau faptele sunt monstruoase şi nu pot fi prelucrate satiric. indivizi marginali. Cărturarii sunt satirizabili. afemeiaţi şi paraziţi. 374 . Meseriile penibile provoacă de asemenea râsul.

5/S/77265. Iaşi. podoabelor. o . instabilitatea morală şi comportamentală. Matthews. H. The Concise Oxford Dictionary of Linguistics. nepriceperea.. Acknowlegements This work (Comicitatea satirei) was partially supported by the strategic project POSDRU 107/1..acumulare de detalii exemplificatoare”200.. prostia. New York. Bibliografie Hőffding. Bucureşti. Humorul ca sentiment vital (marele humor): un studiu psihologic. O formă a satirei este caracterologia. în general a prezenţei fizice exterioare. 375 . absolutizarea vestimentarului. 2007. Comicologia. 2010. Oxford University Press. inside POSDRU Romania 2007-2013 co-financed by the European Social Fund – Investing in People. 1997.Dacă satira socioprofesională şi politică vizează bărbaţii. Institutul European. pantomime şi drame. Popa. P. Editura Semne. coafurii. cosmeticii. traducere şi postfaţă de Val. cu o reprezentare dinamizată în comedii. lenea.. 200 Ibidem: 158. satira femeilor are în vedere superficialitatea. M. Panaitescu. Implicaţii satirice sunt detectabile în începuturile tuturor literaturilor.

cântând cu asprime tristeţea unui adolescent „Invectiva poetului încearcă să purifice. Poemul Invectivă a şocat literatura română prin versurile „brutal priapice şi cu totul deşănţate”203. anxiety. În 1929.Editura Eminescu. masturbarea. p. deoarece a jignit şi ultragiat codul penal. cu pumnul”202. instinct. din Văcăreşti. tânărul Bogza declara în articolul Crezul publicat în revista Unu: „Cred într-o viziune sexuală a întregului univers” Îndrăznea să descrie violurile. under a cznical sign.Bucureşti.Editura Minerva. Limbajul acestui volum era considerat un limbaj pornografic. Cuprindea foarte multe „cântări furioase cu imprecaţie”201. Aderea – „Poetul la puşcărie” în Geo Bozga interpret de ….p. 5112/1935.Bucureşti.42 202 Mihail Sebastian – „Procesul Bogza” în Rampa. p.The negative effects of the depraved body lead to a „faded” woman.The devine.1976 . un limbaj insultă. tender woman becomes a long expected victim for rebellious thoughts.815 201 376 . nr. cu piatra. woman faded Geo Bogza introduce o dată cu volumul Poemul Invectivă sexualitatea în lirica română. unfolds the devastation of dominant instinct.1 203 George Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent. prin limbajul direct.Facultatea de Litere Abstract The entire volume was created on the basis of some grave soul anxiety. cu puţine perifraze poetice. Key words: Geo Bogza. incesturile. sexul cu animale. Delincventul Bogza a fost un poet primejdios.Solemnitatea invectivei bogziene Drd. Destinul tânărului Bogza închis ca un asasin în închisoarea. Volumul Poemul Invectivă a fost distribuit numai printre prietenii scriitori ai poetului. Versurile bogziene erau foarte asemănătoare versurilor whitmaniene şi baudelairene.1985. which placed the poetic message under the sign of indignation „The Invective Poem”. a fost asemănător cu destinul autorului care a scris volumul Florilor raului (Les fleurs de mal). „singurul care nu F. Aurelia Mihaela NĂSTASE MICU Universitatea Piteşti.

p. mărturisind: „De mult îmi propusesem să scriu un elogiu al invectivei. poetul dorea să „se consacre în întregimea poemului. cu pulpe suave devine pradă mult aşteptată pentru nişte gânduri dezlănţuite infernal. de dedesubtul convenţiilor încât „acesta să cadă subminate autentic nu numai împroşcate la suprafaţă cum erau până acum”(12 octombrie 1935)207. cât nu m-aş fi aşteptat. 2007. de cioban. de efebii vânaţi şi de doamne burgheze şi marinarii venerici. Pe prima pagină a volumului apăreau amprentele digitale ale poetului.poetul aducea un elogiu limbajului trivial. 2007. amorurile şi frustrările sexuale.102 207 Ion Pop – op cit. de cizmarul Gheorghiţă. Mincu – O panoramă critica a poeziei române din secolul al XX lea. Personajele bogziene sunt reprezentate de servitoare.Edit casa cărţii de Ştiinţă . de Anica nebuna. Cluj Napoca. apărut prima dată în anul 1929. iar pe ultima pagină apărea mottoul: „…Şi ca un zâmbet de provocare azvârlit continentelor. Editura Pontica. ori de câte ori l-aş citi.. Femeia divină. Îmbrăcat într-o mască cinică. Invectivele erau mult mai brutale şi necenzurate faţă de poemele anterioare din volumul Jurnal de sex. Editura Adevărul Holding. Nopţile de chin şi delir se pot transforma în unele fericite o dată cu prima ejaculare. Scris la 11 iunie 1932 poemul Prefaţă la un roman de dragoste deschide volumul Poemul Invectivă. Toate întâmplările sunt relatate într-un limbaj dur şi foarte agresiv. Volumul era constituit „pe fondul unor frământări sufleteşti grave.putea fi comercializat”. În noaptea M. de feciorii de bani gata. volum care a deschis drumul unui limbaj obscen. p. poemul ilustrează ravagiile instinctului dominator. 2010. Bucureşti. de destrăbălatele frumoase dar. oricât l-aş scruta. precum: incestul. de acum înainte. Întreg volumul Poemul Invectivă este alcătuit din 23 de poeme. p. Rezistă. pe tot traiectul (…) gândesc mereu la realizarea Poemului Invectivă”204. poemului corosiv.. Poemele sale ilustrează dramele oamenilor simpli. În 1930 la 12 iunie. cerând ca dezgustul faţă de instituţiile sterile să fie manifestat descriind viaţa aspră. p. Bucureşti.811 206 Geo Bogza – Poezii.417 205 Ion Pop – Dicţionar analitic de opere literare româneşti. ce angaja o definiţie a poeziei sub semnul revoltei ca „deschidere a unui ochi crud asupra vieţii”. La sfârşitul lunii august 1933. poemului ultragiant”205. Azi l-am realizat atât de dur.811 204 377 . gingaşă. invectivele urmează mai departe sub degetul de gheaţă al profeţilor viitori”206.

Mincu – op. 417 378 . sexul devine complicele sălbatic care va lăsa „urme de nedescris”. dezgustat de carnea smintită. Alain Gheerbrant– op cit p.211Poetul a introdus realitatea în literatură. practica vechea meserie în fiecare seară. Chevalier.cit.222 209 Ibidem. 1994. duc la o femeie „veştejită cu cărăbuşi grefaţi pe ovare”. vânzându-şi trupul cu „ţâţe tari şi imaculate ca de ceară”. vestită pentru ceea ce făcea. p232 210 J. femeia „leoarcă de sudoare s-a deşteptat ţipând speriată”. şi este considerat „elementul carnal robit păcatului… natura umană care şi-a pierdut spiritul de dreptate prin greşeala originală”. Trupul este cel care este înclinat spre ispită.210 Carnea trupească era vinovată pentru orgiile „flămânde” ale „marinarilor cu voci de bariton”. realizarea plenară a unei singure fiinţe”. Femeia depravată. măreşte tensiunea lăuntrică. p. Adolescentul căruia se vânduse „fugi afară peste câmpuri”. Uniunea sexuală a celor doi simbolizează „căutarea purităţii. de febră şi delir”. creând un puternic efect al obscenităţii:„De fiecare dată cu un câştig cinstit/Vindea o pulpă veche şi-un sex cam paradit/La sexul meu de domnişoară/ Veniţi cu bani rotunzi de aur/ Să mă plătiţi ca un tezaur/ La sexul ca un cucuruz/ Venim flămânzi încă o dată/Priveşte-ne deci depravată” (Poemul marinarilor venerici şi al femeii depravate). calmarea tensiunii. Bucureşti. „declanşator al căldurii vitale şi vehiculat pasiunilor”209. Prezenţa sexului stăpânit de dorinţă sălbatică. spărgând brutal „limbajul convenţional şi supunându-l la crude violentări”.Alain Gheerbarnt – Dicţionar de simboluri. Efectele nefaste ale trupului lăsat pradă depravării. oarbă şi ticăloasă.Edit Artemis.deprimantă.252 211 M. Obsedată de poftele trupeşti. Geo Bogza valorifică în poemele invective „carnea trupească”. dezlănţuită. p. Substantivul comun „sex” este prezent de două ori şi în Poemul marinarilor venerici şi al femeii depravate. Tensiunea interioară dezlănţuită în sânge şi în oase împinge la acte de violenţă şi ticăloşenie: „Privesc trupul tău fraged de fată tânără/ Şi o furtună de gânduri infernale se dezlănţuie în mine/ Sângele şi oasele mele îmi dictează tot ce trebuie să fac/N-am să mă dau în lături de la nicio ticăloşie” (Prefaţă la un roman de dragoste). deoarece „visase un bivol ros cu sexul pus în coarne”. Prezenţa femeii cu pulpe suave redă fericirea după „atâtea nopţi de chin.208Impulsul sexual este dat atât de sânge. cât şi de oasele care împing la desăvârşirea trupească. fără a înfrumuseţa şi 208 Jean. Chevalier .

care îşi înscenează şi montează reportajul”213. de factură senzaţional dramatică şi să transcrie în cod obiectual portretul grotesc al femeii obsedate sexual”212. dar nu îi lipseşte nici îndemânarea de regizor. De cele mai multe ori poemul arghezian utilizează sintagmele obscene pentru a sparge vechile tipare ale poeziei tradiţionale şi a deschide un nou ev poeziei moderne. Poemul Invectivă are foarte multe asemănări de formă. Atingerea fiecărei părticele provoacă minuni. pe când trupul „dinafară” pare a fi dumnezeiesc îmbălsămat de rugăciuni şi crezuri. relatări de fiecare zi şi relatări ale faptelor de viaţă. Poeme ca: La închisoare de hoţi din Doftana. Balada ucigaşului Maruth îl apropie foarte mult de lirica argheziană. obscen. cu câinii de vânătoare. satisfacţia”214. Poftele trupeşti sunt dezvăluite de „vocile indecente”. Dacă Arghezi căuta „realitatea abjecţiei într-o terapeutică transcedentală. Dorinţele interioare sunt îndeplinite de „bărbaţii care-şi dau coate” şi râd de ocări făcând „semne de batjocură”. . Tânărul poet ştia „să exploateze cu efect virtuţile schematizării accentuate. Balada tatălui denaturat. Poetul descrie evenimente foarte concrete. de la început orice element pornografic. Invectivele bogziene au foarte multe note comune cu „urâtul” arghezian. În invectivele bogziene personajele cheie apar iubindu-se cu raţele. Tam-tamul paparudelor apropiate. Prezentarea eroului legendar. Gheorghiţă cizmarul. de relatare a faptelor sexuale. Anica nebuna. Fără nici un fel de sfială şi cu gingăşie egală caută „pântecul” împreunării. cu vacile. Acuzat pentru încălcarea bunelor moravuri şi pentru limbajul utilizat Bogza consideră că „violenţa de expresie presupune o violenţă de suferinţă care exclude. pornografic implicând. de conţinut şi de expresie cu Florile de mucegai. ci doar a transpus simplu în cuvânt expresii triviale. de cele mai multe ori autentice prin limbajul atipic. Majoritatea poemelor din Poemul Invectivă au comune nota de oralitate.stiliza versul. Utilizează „clişee poetizante puse în vecinătăţi inconfortabile cu elemente de poezie. chiar suburban dau o pată de culoare în toate poemele.Trupul carnal este plin de dorinţe. Solemnitatea versurilor ilustrează teribilismul juvenil. Limbajul colorat. cu pantofii. în condiţia ei esenţială. pipăind cartilajele şi zgârciurile putrede ale unei materii imune şi coborând ad inferos cât mai profund 212 213 Ibidem Ibidem 214 Ibidem 379 .

F – „Poetul la puşcărie” în Geo Bozga interpret de …. Mincu – O panoramă critică a poeziei româneşti din secolul al XX-lea. 215 M.1976 Bogza . nr. p.Editura Minerva. Editura Adevărul Holding. Editura Pontica.Editura Eminescu. p.5/S/52826. M – „Procesul Bogza” în Rampa. 420 380 . Bibliografie Aderea. I – Dicţionar analitic de opere literare româneşti. Editura Pontica.Edit casa cărţii de Ştiinţă . 2010 Călinescu. Bucureşti.Edit Artemis. Cluj Napoca.419 216 Ibidem. Project ID52826 (2009). 2007 Sebastian. Bucureşti. 2007.Bucureşti.1985 Chevalier. within the Sectoral Operational Programme Human Resources Development 20072013. p. 2007 Pop. Bogza se „lasă furat transfigurând materia atunci când recurgea la formele prozodice tradiţionale”216. 5112/1935 Acknowlegements This work (Solemnitatea invectivei bogziene) was partially supported by the strategic grant POSDRU/88/1. Bucureşti. cofinanced by the European Social Fund – Investing in People. Bucureşti.222 Mincu.pentru a accede la o metafizicizante simbolică”215. M– O panoramă critica a poeziei române din secolul al XX lea. 1994.G – Istoria literaturii române de la origini până în prezent.Bucureşti.J Gheerbarnt . A– Dicţionar de simboluri. Geo– Poezii.

droite De ses premiers articles Nae Ionescu entame une systématisation de ses principales idées ce qui nous permet d’identifier « les catégories fondamentales de sa philosophie politique »217. Nae Ionescu. Maison d’edition Acvila. Institutul European din România Abstract From his early articles Nae Ionescu tries to achieve a systematization of his main ideas. être purement et simplement antisémite Le présent ouvrage fait partie d’un projet doctoral de recherche en sciences politiques sous la direction du professeur Florin TURCANU. Faculté de Sciences Politiques. volume II. We are dealing here with a radical thinking that has the tendency to classify all in various categories in order to better explain the historical evolution. Another antinomy documented by professor Florin Ţurcanu is between culture and democracy. which will allow us to identify « the main fundamental categories of his political philosophy”.Les catégories antinomiques fondamentales chez Nae Ionescu* Drd. la Roumanie de l’entre-deuxguerres . l’Université de Bucarest 217 Doina MEZDREA. p. anti-Semitism. Situation humiliante et du point de vue tactique dangereuse. Etre antisémite signifie pour lui accepter d’être inférieur et c’est une situation humiliante pour un nationaliste. pour un intellectuel. Une première catégorie antinomique est celle du nationalismeantisémitisme. [„categoriilor polare ale filosofiei sale politice”] * 381 . 418. « Antisémite – c’est une définition par négation. extrême . Cela signifierait que je n’existe qu’en fonction de mon ennemi. à la différence de ses contemporains. Another important category for the political thinking of Nae Ionescu is that between traditionalism and democracy. Mots clefs: démocratie. ne se considère pas être un antisémite. 2002. Mihai SEBE Expert. A fist antinomy category is that of nationalism vs. Biografia. Nae Ionescu. totalitarisme. nationalisme .

a fi pur şi simplu antisemit înseamnă a-ţi crea din capul locului o poziţie inferioară. 106-107: « Nae Ionescu était convaincu que le developpement du capitalisme et de la démocratie en Roumanie avait lieu contre le sens de l’histoire. „cel puţin anormală de a zăgăzui curgerea istoriei”] 220 Florin ŢURCANU. pp. Bucarest. visant « l’économie de l’énergie nationale »221.”] 219 Ibidem. Situaţie umilitoare. şi din punct de vedere tactic. Une autre catégorie importante est celle de conservateurreactionnaire. Însăşi dorinţa de a înţelege sensul accelerării istoriei în maniera unui «conservator» fascinat de revoluţie trădează la Nae Ionescu influenţa autorului celui de-Al Treilea Reich şi pe cea a lui Oswald Spengler.„monarhist. le 3 septembre 1926. Cuvântul. Fondé sur cette règle le conservatorisme de Nae Ionescu ne peut être que « monarchiste. [„desprinderea individului din cadrul funcţiunilor lui naturale şi decolorarea lui de orice calitate şi preocupare proprie”. et qu’on passe en défensive »218. naţionalist şi păstrează legătura cu trecutul”] 218 382 . no. nationaliste et garde la liaison avec le passé »222. Îl prefera pe cel de «conservator». Mircea Eliade. [„Antisemit – aceasta este o definiţie prin negaţie.cela signifie qu’on se situe dès le début sur une position inférieure. Cette „économie” est en flagrante contradiction avec la démocratie qui. primejdioasă. il se définissait comme « nationaliste ». [„Naţionalismul e în schimb o atitudine de afirmaţie: eu afirm drepturile la desăvârşită dezvoltare a naţiei mele. favorisant la dispersion des ressources et l’individualisation. 549.”] 222 Ibidem.”] 221 Nae IONESCU.”. Maison d’edition Humanitas.219 mais conservateur220. 2005. 549. şi statornicesc că celelalte neamuri au a se acomoda naţiei majoritare. dar refuza epitetul de «reacţionar». Son conservatorisme n’est pas statique. în cadrul statului nostru. le 3 septembre 1926. el se definea ca «naţionalist». « la sortie de l’individu du cadre de ses fonctions naturelles et sa dépigmentation de toute qualité et préoccupation propre ». dans une acception proche de celle utilisée par Moeller van den Bruck. Antidemocrat prin temperament. Le désire même de comprendre le sens de l’accélération de l’histoire dans la manière d’un « conservateur » fasciné par la révolution trahit chez Nae Ionescu l’influence de l’auteur du Troisième Reich et celle de Oswald Spengler » [„Nae Ionescu era convins că dezvoltarea capitalismului şi a democraţiei în România se petrecea împotriva cursului istoriei. Nae Ionescu ne se considère pas être un réactionnaire mais un conservatoire car être réactionnaire représente un essai « au moins anormal d’arrêter l’écoulement de l’histoire ». Ar însemna că eu nu exist decât în funcţie de duşmanul meu. Antidémocrate par tempérament. într-o accepţie apropiată de cea utilizată de Moeller van den Bruck. Cuvântul. „Reacţiune şi altceva”. menace l’être organique de la nation. [„conservarea instituţiilor sociale este anchiloz㔄economisirea energiei naţionale. trecând în defensivă. Nae IONESCU. Prizonierul istoriei. mais il refusait l’épithète de « réactionnaire » Il préfère celui de « conservateur ». „Reacţiune şi altceva”. désireux de garder l’ordre social et institutionnel de son temps – « conserver les institutions sociales relève de l’ankylose » – mais dynamique. no.

le 14 août 1926.. „Tradiţionalism şi democraţie”. Ces opinions paraissent illogiques à Nae Ionescu car pour lui « une tradition qui commence à une date fixe.]”] 383 . „o tradiţie care începe dela o dată fixă. La véritable culture est en échange aristocratique et élitiste. c’est une culture des individus et pas des masses: « la culture est de par son essence et ses conséquences décidément aristocratique » La culture signifie différenciation. 532. les grands créateurs dans l’ordre spirituel n’ont été 223 SKYTHES. „democraţia recunoaşte o tradiţie. no.. est une contradiction « in adjecto » car « l’essence même de la tradition est sa parfaite continuité dans le temps et l’absence des débuts qu’on peut établir dans un calendrier « Le traditionalisme défendu par Nae Ionescu est autre chose qu’un retour au passé « […] on ne peut pas remonter au fil du temps et faire revivre le temps d’il y a trois cent ans […] »223 Une autre antinomie soulignée par le professeur Florin Ţurcanu est celle entre culture et démocratie.”.. „[. Cuvântul. Les politiciens qui soutenaient la démocratie affirmaient notamment que « il est impossible de suivre le fil du temps en arrière” et que „la démocratie reconnaît une tradition mais seulement celle de 1848 ». [„este imposibil a urca înapoi cursul vremii”. dar numai pe aceea de la 1848”. Nae Ionescu pense identifier une pseudo culture (celle démocratique) à coté de la véritable culture (élitiste).. signifie spécialisation et approfondissement et pas une simple popularisation de quelques connaissances générales: « la culture personnelle est une oeuvre d’approfondissement et par conséquent de différenciation » C’est comme ça qu’on explique pourquoi « les grands hommes de la culture. e o contradicţie in adjecto fiindcă „în esenţa tradiţiei stă perfecta continuitate în timp şi lipsa de începuturi cari să se poată stabili pe calendar.] nu se poate urca înapoi cursul vremii şi reînvia timpurile de acum trei sute de ani [. ». qui manque de la profusion nécessaire à un véritable changement qui comporte vulgarisation et simplification: « […] elle a comme instrument une vulgarisation superficielle et non assimilée de quelques connaissances élémentaires.Une autre catégorie importante pour la pensée politique de Nae Ionescu est celle de traditionalisme-démocratie. qui vise « d’élargir les commodités de la vie » C’est une culture superficielle. comme la simple parution d’un journal. Influencé par les idées de Spengler. ca simpla apariţie a unui ziar. utilitaire. La culture associée à la démocratie est plutôt une culture pratique.

no. în regimul democratic se poate identifica o mai mare răspândire a culturii”. „cultura este în esenţa şi urmările ei hotărât aristocratic㔄cultura personală este operă de adâncire personală. le 3 septembre 1926. 2001. professeur de philosophie à l’Université de Bucarest. 684 : « Aux yeux de Nae Ionescu. Cuvântul. le 3 septembre 1926. „Cultură şi democraţie”. téméraire et limitée de la mentalité ankylosée dans la VIe classe de lycée. L’opposition entre culture et démocratie n’est qu’une manifestation de cette incompatibilité. „marii oameni de cultură. Culture stérile. « Néo-traditionalisme et politique dans la Roumanie des années ‘20 ».”] 384 . essentiellement individualiste et aristocratique. Cuvântul. no. plagă paralizantă a adevăratei culturi. Bibliographie La presse Cuvântul. marii creatori în ordinea spirituală nu au fost niciodată democraţi. un tel processus ne pouvait être à proprement parler. 3. 1924 – 1933. Este cultura a cărui summum se atinge în aşa numitele universităţi populare. Studia Politica.] are ca instrument o vulgarizare superficială şi neasimilată a câtorva cunoştinţe elementare. ils n’ont été démocrates ni par tempérament ni par pratique politique »224.”. no.”] 225 Florin ŢURCANU. une plaie paralysante de la vraie culture. la culture de masse reste une illusion. un phénomène culturel. volume I. la démocratie n’est pas créatrice de culture. La véritable culture n’est jamais une culture des masses. de démontrer l’inadéquation fondamentale de la démocratie aux besoins de la société roumaine et à ses traditions. Cultura stearpă. dans le régime démocratique on peut identifier une culture plus répandue » cela n’est pas une culture mais c’est plutôt „l’instrument technique d’une forme spéciale – très approximative – de civilisation.225 Meme şi devant la realité présente il est forcé de reconnaître le fait que dans les démocraties avancées la culture est plus répandue: „il est vrai.jamais des démocrates.”226 On peut avoir ainsi une avant première des idées qui affecteront les ouvrages et les articles de Nae Ionescu dans la période de l’entre-deuxguerres et on peut envisager les conclusions logiques de toutes ses actions.. VI de liceu. „ [. » 226 SKYTHES.. îndrăzneaţă şi mărginită a mentalităţii anchilozată în cl. l’acte culturel étant. nici prin practică politică. nu au fost democraţi nici prin temperament. […] Même si la démocratie pouvait diffuser des notions culturelles dans les masses. [„e adevărat. C’est la culture dont le summum est atteint dans les soi-disant universités populaires. telles quelles seront reflétées dans sa vie publique et privée. [„lărgirea comodităţilor vieţii”. 1937-1938 224 Idem. Très différent de Nichifor Crainic par son tempérament et son style il rejoint le groupe néo-traditionaliste en 1926. şi prin urmare de diferenţiere”. Nae Ionescu tentera. 556. p. par la suite. „instrumentul tehnic al unei forme speciale – foarte aproximative – de civilizaţie. „Cultură şi democraţie”. Par son essence même. 556.

Florin. 2003 MEZDREA. I. Bucarest. Maison d’edition Humanitas. 2001 MEZDREA. Nae Ionescu. Miscare socială şi organizaţie politică. Studia Politica. Muzeul Brailă şi Maison d’edition Istros. Maison d’edition Humanitas.Livres et articles des revues de spécialité BĂRBULESCU. volumul I. Biografia. Maison d’edition Universal Dalsi. 2005 385 . Armin. traduction par Monica Anghel et Dragos Dodu. 1995 ŢURCANU. 3. traduction par Cornelia et Delia Esianu. Keith HITCHINS. Bucarest. vol. Mircea Eliade. Pompiliu TEODOR. Extrema dreaptă românească. 2002 MEZDREA. Prizonierul istoriei. 2005 ORNEA. Maison d’edition Corint. Biografia. Biografia. volumul II. Legiunea « Arhanghelul Mihail ». Nae Ionescu. Zigu. nr. Florin. 1999 MEZDREA. Maison d’edition Acvila. Bucarest. "Néo-traditionalisme et politique dans la Roumanie des années ‘20". Şerban PAPACOSTEA. Mihai. Biografia. Doina. volumul IV. Istoria României. O contribuţie la problema fascismului internaţional. Doina. Doina. 2005 HEINEN. Anii treizeci. volumul III. Nae Ionescu. Nae Ionescu. 2001 ŢURCANU. Dennis DELETANT. Bucarest. Doina. Muzeul Brailă şi Maison d’edition Istros. Maison d’edition Fundaţia Culturală Română.

(. alteridad. pero sin embargo puede ser revelado a la luz de las teorías que abarcan las relaciones . Surgen los conceptos de multiculturalidad. 386 . Escrito en honor del Cuarto Centenario de la ciudad de Sao Paulo. Landowski y Todorov.entre los individuos: Por un lado. la cultura siempre es tratada como una síntesis de toda la actividad histórica del ser humano. p. Key words: Cultura. 2006. El encuentro entre el europeo y el indio americano: una historia de alteridad y asimilación Durante el siglo XX. El choque entre la cultura europea e indígena y las relaciones conflictivas de la alteridad entre los primeros pioneros del "Nuevo Mundo" son la base para el análisis que tiene como base teórica autores como Sidekum. la cultura puede ser vista desde la perspectiva de las prácticas de un grupo social. diferencia. Samantha BORGES Universidade Federal de Santa Maria Abstract El artículo tiene como objeto de análisis la obra A Muralha (1954).) La cultura también puede ser la portadora de una forma de dominación sobre otros grupos de personas o de la cultura en un contexto social y el fundamento ideológico de otros seres humanos (SIDEKUM. todas intrínsecamente ligadas a la cultura. en el sureste de Brasil. interculturalidad. de Dinah Silveira de Queiroz.sobre todo por el poder y la dominación .Cultura y juegos de alteridad en la novela A MURALHA Mls. la cultura encontró su lugar en las teorías sociales más importantes.. 101-102). y por lo tanto también se benefician las principales cuestiones relacionadas con la formación de la identidad y la alteridad. Como lo demuestra Sidekum.. A Muralha es una novela histórica clásica y cuenta la historia de la fundación de la ciudad y la lucha por la posesión de la tierra durante el siglo XVII y XVIII. materializada por los Estudios Culturales.

şi fuera capaz de ser esclavizado y cristianizado. Según Todorov. aún hoy. constituye el marco básico para las relaciones de alteridad en el momento del descubrimiento. que los españoles inserían a los indios en una banda situada entre el hombre europeo . la llegada de los europeos en América se llevó a cabo con el fin de ratificar una actitud prejuiciosa y de abuso de poder sobre los nativos americanos.considerado el único modelo de sujeto civilizado .que se puede comprender un poco más las relaciones sociales problemáticas entre el yo y lo otro. pero continuó por siglos de colonización y. p. pero es culturalmente inferior. el diferente es más evidente y múltiplo que nunca. que acepta al otro. con pasajes de las cartas de Colón. el extranjero – que la humanidad ha experimentado alguna vez: el "descubrimiento" del Nuevo Mundo. Landowski señala que "el surgimiento de un sentimiento de" identidad "parece pasar necesariamente por la intermediación de una “alteridad” que se construirá (Landowski. pero esta falta de cultura está directamente relacionada con el hecho de que las prácticas indígenas eran diferentes de la práctica europea. en un mundo acuñado como multicultural. 1997. 34).la alteridad . Los españoles sólo reconocían al indio como a un igual. considerada por los españoles como la legítima. Sin embargo. hay que volver un poco en el tiempo que se puede encontrar uno de los momentos más memorables con el otro . La forma en que la alteridad se constituye en un grupo social y entre este y otros grupos sociales actúa directamente en la formación de la identidad de los sujetos involucrados. que analiza a los registros de Colón. En la actualidad. para asimilar las características del medio ambiente o del grupo social dominante. con características primitivas y salvajes. desde que el renuncie a sus propias características. que ha tenido reflejos hasta hoy en el mundo y las culturas contemporáneas. por lo que potencialmente susceptibles a la domesticación. Todorov describe. para que a través de los preceptos y valores cristianos establecidos en el Viejo Mundo. en el mundo contemporáneo. Esta actitud de asimilación. 387 .el diferente.y los animales. se convirtiera en más similar al español. Para el español. intermedia el contacto entre las personas principalmente de los países más ricos en relación con los países históricamente más necesitados. el indio pertenece a la raza humana. La llegada de los europeos a América se configura en un complejo proyecto de dominación y sometimiento de las personas involucradas. El pueblo de América había sido considerado aculturado.Es desde esta perspectiva .

donde el primero que llegó construyó su propia ley de privilegios. ignorantes y obstinadas (QUEIROZ. cuenta la historia de las luchas. Procedente de Portugal. 12). como monos.. no gastaríais aquí su amable presencia (. Sacerdotes que compiten con los blancos. La pobreza arrogante de la tierra! Los indios feos como Judas. La novela presenta una compleja red de personajes que ocupan lugares diferentes en una jerarquía muy marcada. Es la relación de alteridad entre los blancos y los indígenas. Y las mujeres en las casas escondidas en sus madrigueras como conejos. La novela. hay un discurso de autoridad que impregna la narración a través de la presencia de los personajes secundarios. tanto los recién llegados europeos y Cristina. la visión romántica de Cristina ya es confrontada por la observación egocéntrica del Capitán Mor-barco. constituyen el contexto de la historia de Cristina y Tiago y la trágica saga de la familia de Don Braz Olinto. de Dinah Silveira de Queiroz. hijo de Don Braz. cuanto por el que ya había hecho un poco de historia aquí. expuesta en la trama que automáticamente muestra cómo la relación que se desarrolló en los primeros contactos entre Colón y los indios de América Central se ha convertido en inherente a la ideología del 388 . llena de la educación del Reino y con la esperanza de encontrar un amor romántico en el "Nuevo Mundo". especialmente las mujeres. las conquistas y masacres del pueblo de Sao Paulo a finales del siglo XVII y principios del XVIII. pero les diciendo a las masas. es prometida en matrimonio al joven.) Cúrense las ilusiones de la niña. y estos demonios sin Ley ni Rey. Cristina. 2000. llega en el Puerto de San Vicente llena de sueños. como Don Braz y su familia. formada en conformidad con el punto de vista del pensamiento predominante en Europa Si supieras lo que es esta tierra. los negros haciendo lo que les enseñan. Pero en este contexto. Una lucha sangrienta y la aparición de una "tierra de nadie". blancos sucios. ya que los hombres pasan largos meses en la región del “Sertão”. p. prima lejana de Tiago. La historia es protagonizada por el hombre blanco.El colonizador y los colonizados en A Muralha La novela A Muralha. fanfarrones y pendencieros. que a menudo luchan por sobrevivir solas. narrada en tercera persona. fue escrita en honor de la celebración de los 400 años de la fundación de la ciudad brasileña de Sao Paulo. al aterrizar en Brasil. A comienzos de la historia. Este es el escenario que se despliega la historia de los personajes de la familia. en 1954..

Mientras le respondían. jura que suelta este demonio en el bosque de nuevo. Está presente tanto en la idea de la novela de la presentación de las indias a los placeres de 389 . y para el indio. pero es como un jefe de los indios "puros" tratados como esclavos. en su jueves. la misma cuenca excavada en la madera. Mi dueña no tendrá lástima por algo malo así como él. A Muralha aporta los pasajes de trabajo que revelan el carácter peyorativo con que son caracterizados los indígenas europeos. lo mejor es dejarlo caer en el bosque de nuevo (QUEIROZ. Aimbe para llegar a casa. Aimbe descarga todos sus supuestos "poderes". donde Aimbe tiene su voluntad propia. 2000. no es ni blanco ni indio. hijo de don Braz con alguna india. Aimbe devota al blanco. los trata con la misma violencia y la repugnancia que un blanco trataría. el patio había un tazón grande. p. Al igual que las cartas de Colón. no valen ni el pué que mastican. se coloca como un sirviente de la familia del Lago Serena. muestra preocupación por la "responsabilidad" para llevar a los esclavos de la finca y busca ser representativo de su señor. porque parece que no importa tanto.Mi señor me dijo que hiciera la voluntad de su dueño. se los comen los animales. Sin embargo. 15-16). una diferente "cepa" de la jerarquía social de Sao Paulo en aquel tiempo. haz lo que quiera. el criollo. Por lo tanto. devorando la comida codiciosos como perros humanos (QUEIROZ. Pero los hombres comían allí! Además de dos indios. porque aquí hay muchos del mismo animal. p. cuando se refiere a la mujer indígena es la violencia sexual que se les presentó. a recoger un puñado de puré amarillo. donde. Es interesante como el juego se trabajó a partir de la alteridad en primer lugar. como algo muy natural. en el lago Serena. entre Aimbe y el hombre blanco. En la alteridad entre los personajes presentados. La principal diferencia en el trato con los demás. En la narrativa los indígenas son a menudo tratados como animales: Fuera del hogar. enojado con los esclavos del lago Serena. que se muestra de una manera más sutil. Aimbé hablaba fuerte. y en segundo lugar entre el criollo y el auténtico nativo. 2000. Como un hijo bastardo. tres de los otros siervos se inclinaron sobre el cuenco.colonizador. Ellos no pagan nada. como se muestra en el fragmento siguiente: .toda su servidumbre. que es el desprecio con que las indias son tratadas. hay una relación. los esclavos eran tres: un negro y dos criollos.como şi le fuese concedido reconocimiento . con orgullo . 34). Ya aparece en el texto anterior el representante principal de la narración. Aimbe. Para no gastar el dinero de usted.

. (. Cristina se sorprende cuando. el sufrimiento del negro y. trae en su relato las relaciones de alteridad entre personas de origen diferente. Así sucedió en la relación de alteridad en el encuentro de españoles e indígenas de América Central y también lo fue en el contacto entre los indios de Portugal y Brasil. La novela A Muralha. la sensación de no ser esclavo ni amo cuando está en su más expresiva condición.Pagana infeliz . relaciones practicadas en el territorio nacional.) En la confusión de la sombra y la luz.usted sabe que su amo quiere decencia en esta casa! Componer usted mismo. es importante no sólo para conocer el pasado. Él derramó su ira: .la carne del hombre blanco. para colocarse en una interacción entre el yo y el otro.. y muestra como este proceso estuvo marcado por las ideologías dominantes de los colonizadores sobre los colonizados y del hombre que se constituye este contexto como un sujeto. Primero durante el día. que se puede entender como el nacimiento simbólico del país. Don Guilherme es un solitario que recibe Cristina en su casa durante su viaje a Lago Serena. esencialmente. Llevaba ropa limpia y blanca. Dos pasajes del libro ilustran estos dos polos. la de criollo. Entender cómo esta relación de dominación se da. y su seno izquierdo. pero su vestido estaba abierto por delante. india tonta! (QUEIROZ. completamente desnudo. Al confrontar las diferentes culturas. cuando las indias son sirvientes de la casa y por lo tanto. 390 . la historia del nacimiento de Sao Paulo. 2000. Él demuestra la subyugación a que se somete la mujer indígena. vio a Don Guilherme pasar. Sujeto este que se conoce. ve el decente y cristiano Don Guilherme unirse a las indias. se hace casi inevitable crear un juego de dominación y poder. 2000. 28). cuando ella se inclinó. desabrochado. en la noche. abrazado a dos indias también desnudas "(QUEIROZ.replicó . pero sobre todo es necesario para entenderse que es el actual Brasil y qué cargas de identidad lleva hasta hoy. es una amalgama de diferentes identidades: lleva el arrogancia del hombre europeo. sólo en su habitación. deben seguir las convenciones y las costumbres de los colonizadores: Una india llegó a retirar los restos de la cena. como su servidumbre y sometimiento a las leyes de "dicho" civilizado. 27). que son sometidas al yugo de su amo: "Hubo un tumulto de la risa de los niños y la voz de Don Guilherme borracho cantando la misma canción aburrida y bárbara. apareció. Y en un segundo momento. p. la sumisión de los indígenas. p. vista como construcción representante de los tiempos del nacimiento del Brasil.

2006. Sao Paulo: Record. Tzvetan. 2000. QUEIROZ. Eric.Referencias Bibliográficas LANDOWSKI. Dinah Silveira. Ijuí: Unijuí. A Muralha. Anthony. Conceito de cultura. TODOROV. Sao Paulo: Martins Fontes WMF. 2010. Presença do outro: ensaios de sociosemiótica. A conquista da América: a questão do outro. 391 . M. In: Cultura e Alteridade: consenso / Org Luiz Amarildo Trevisan. SIDEKUM. Elisete Tomazetti. Sao Paulo: Perspectiva. 2002.

SECŢIUNEA : LINGVISTICĂ ŞI TRADUCTOLOGIE 392 .

There are studies which have revealed both differences and similarities in the linguistic expression of conceptual metaphors. dr. In order to answer these questions. with focus on English and Romanian. we will look at the figurative meaning and its possibility of being expressed by a different / similar word form within the same (or different) conceptual metaphor. The question the article attempts to clarify is whether the linguistic expression of shared conceptual metaphors is also the same or it differs from language to language.Conceptual Metaphors and Their Linguistic Expression in English and Romanian Lect. Thus. 1. VALUABLE RESOURCES) (Lakoff and Johnson. 1980). univ. Universitatea « Spiru Haret » Abstract The present paper addresses the regularities of the ways conceptual metaphors are expressed linguistically in different languages. Key words: conceptual metaphor. A variety of different metaphorical examples are analyzed in this respect. Denisa DRĂGUŞIN Facultatea de Litere. 393 . linguistic expression. cultural context Introduction The present study attempts at describing the ways in which the linguistic expression of shared conceptual metaphors differs or is similar across English and Romanian languages. in what ways it differs and why. and more specifically. figurative meaning. The analysis is based on one of the mostly common conceptual metaphor that exists in English and Romanian: TIME IS MONEY (more largely. Our study investigates the ways the linguistic expression of the shared conceptual metaphors differs or is similar across languages. The expression of the same figurative meaning It is common-knowledge that there are several possibilities to translate a metaphorical expression from one language to another.

we will consider several varieties of the TIME IS MONEY metaphor in English and Romanian. the following parameters should be taken into consideration: the literal meaning of the expression used. and the particular patterns produced by the English expressions in Romanian. and it takes the form of a clitic in the Dative-Possessive case preceding the verb and modifying the NP subcategorized by the latter. the time Both Romanian sentences drop the Subject as the inflection of the verb surfaces all the necessary morphological features.2. and the linguistic form that is used.1. (1) You’re wasting my time. When examining the similarities and differences in the metaphorical expression of a conceptual metaphor. Instead of the 394 .establishing the “equivalent” of a particular metaphorical expression in a certain language becomes problematic. In the English sentence. 1. 1. As far as the last parameter is concerned. (a) Aparatul acesta o să-ţi economisească timp. the possessive pronominal adjective disappears from the specifier position of the head noun. the time (for nothing) (b) Îmi consumi timpul. the NP-DO subcategorized for by the verb has a possessive pronominal adjective in the specifier position. CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS waste-2nd PERS. the word form that literally means the same as save is used in Romanian as well. Device-ART. In the Romanian sentence. (2) This device will save you hours. Device-ART. However. the conceptual metaphor(s) on the basis of which the figurative meaning is composed. this will CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS save-3rd PERS some hours Again the English and the Romanian sentences differ in terms of the morpho-syntactic constructions used. (a) Îmi pierzi vremea (de pomană). In what follows. the figurative meaning that is to be expressed. we would expect it to be different in the case of two different languages. this will CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS save-3rd PERS time (b) Aparatul acesta o să-ţi economisească câteva ore bune. CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS waste-2nd PERS.

More explicitly. (5) That flat tire cost me two hours. 395 . a mass or object from which one can tear off a piece. never in a relation of subordination: Nu am timp (‘I don’t have time’) and O să îţi dau timp (‘I’ll give you time’). The basic conceptual metaphor read in this Romanian metaphorical expression is related to TIME IS A SOLID MASS OR OBJECT. this idea can be seen in the third (c) Romanian variant Nu pot să-mi rup timp pentru tine (‘I can’t tear off time for you’). The word ‘hour’ can be used if and only if it is quantified.3. (3) I don’t have the time to give you. so time seems to inherit the features of a [-abstract] object. NEG can-1st PERS CONJ CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS tear1st PERS time for you-ACC Although the Romanian language allows the sentence Nu am bani să-ţi dau (‘I don’t have money to give you’). which actually leads to a concealed linguistic metaphor based on the TIME-AS-A-VALUABLE COMMODITY metaphor.5. it does not allow Nu am timp să-ţi dau (‘I don’t have the time to give you’).4. (4) How do you spend your time these days? (a) Cum îti petreci timpul liber? How CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS spend-1st PERS the time spare (b) Ce faci zilele astea? What do-1st PERS days these The Romanian literal equivalent of spend. The Romanian accepts the two English sentences independently. the Romanian resorts to the sentence Nu am timp pentru tine (‘I don’t have time for you’). In order to express the meaning of the English sentence. NEG-have-1st PERS time for you-ACC (b) Nu am timp de tine. 1. cannot be used with both a Complement (‘your time’) and an Adverbial (‘these days’).word meaning ‘hour’. (a) Nu am timp pentru tine. NEG-have-1st PERS time of you-ACC (c) Nu pot să-mi rup timp pentru tine. petrece. the Romanian sentence can make use of the word meaning ‘time’. as in (2)(b). 1. 1.

AUX-have-1st PERS invest-PAST much time in PRON-3rd PERS SG ACC The Romanian word that etymologically derives from the same Latin word as the English word invest does is investi. NEG CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS be enough the time 396 . (8) I am running out of time. 1.6. 1. Consequently. CLITIC-1stPERS-DATIVE-POSS AUX-have-3rd PERS take-1st PERS-PAST two hours the flat tire Although the Romanian language allows the use of the figurative meaning of the verb cost as in M-a costat două săptămâni de durere (‘It cost me two weeks of pain’). 1. Be-1st PERS SG PRES in crisis of time (b) Nu îmi ajunge timpul. (7) I don’t have enough time to spare for that. The English sentence is translated into Romanian without difficulty. (a) Sunt în criză de timp. semantically speaking they are equivalent and converge to the same conceptual metaphor. NEG have-1st PERS time to waste for this Irrespective of the fact that due to syntactic reasons there are major differences between the English and the Romanian sentences. The two literally the same verbs can be used in the figurative meaning.8. we may say that it is both similar to and different from the English one. it does not accept a literal translation of the sentence in (5) which leads to a different reading of the conceptual metaphor underlying the metaphorical expression TIME IS AN OBJECT.7.(a)Mi-a luat două ore pana de cauciuc. (a) Nu am suficient timp pentru asta. (6) I have invested a lot of time in her. NEG have-1st PERS enough time for this (b) Nu am timp de pierdut pentru asta. (a) Am investit mult timp în ea.

(10) Put aside some time for me. Make-2nd PERS CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS time for me When it refers to time. (a) Păstrează timp şi pentru mine. The Romanian language does not accept a-ţi bugeta timpul (‘to budget one’s time’). (a) E timpul să-ţi gestionezi timpul. It can only accept [+concrete] entities: a-ţi bugeta călătoriile (to budget one’s travels). Be-3rd PERS SG PRES need CONJ CLITIC-2nd PERS-DATIVEPOSS plan-2nd PERS the time The Romanian word bugeta corresponding to the English budget cannot be used with the same figurative meaning. or we can relate to the conceptual metaphor TIME IS A SOLID MASS OR OBJECT as in (10) (b). 1.10. (9) You need to budget your time. imposing the use of different literal expressions.9.The English sentence does not translate easily into Romanian. Word Literal Figurative Conceptual form meaning meaning metaphor 397 . the English verb put aside cannot be literally translated into Romanian. Keep-2nd PERS time for me (b) Rupe-ţi timp şi pentru mine. a-ţi bugeta achiziţiile (to budget one’s acquisitions) 1. Tear-2nd PERS CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS time for me (c) Fă-ţi timp şi pentru mine. Were we to schematize our findings we would comprise the following distinctions: Eg. We can either preserve the same conceptual metaphor as in (10) (a) and (c) by using the Romanian verbs păstra (‘keep’) and face (‘make’). a-ţi bugeta salariul (to budget one’s salary). Be-3rd PERS SG PRES time CONJ CLITIC-2nd PERS-DATIVEPOSS manage-2nd PERS the time (b) E nevoie să-ţi planifici timpul. as the latter does not accept the figurative meaning of the English verb run.

1a 1b 2a 2b 3a 3b 3c 4a 4b 5a 6a 7a different different different different different different different different different different different different same same same same different different different same different different same partly different partly different different different different different same same same same same same same same same same same same same same same same same same different same same different same same 7b different same same 8a 8b 9a 9b different different different different same same same same same same same same 398 .

. Selected Bibliography Kittay. same. Here. In metaphors and their linguistic expression. Chicago. yielding the same figurative meaning within the same conceptual metaphor. but the linguistic expression of the same conceptual metaphor may be affected or fashioned by differences in cultural-ideological characteristics and conjectures describing the different cultures. but similar figurative meanings within the framework of the shared conceptual metaphor. but also culturally motivated. the cognitive and the cultural merge into a single conceptual complex. This implies that both conceptual and linguistic metaphors may be not only cognitively. Johnson. George. Eva F. Oxford: Clarendon Press. 1980. it seems that the most common case for the expression of the same figurative meaning is the pattern “different. different word forms have the same primary literal meanings. the least frequent pattern is “different. 399 . different word forms have different primary literal meanings. different.10a 10b 10c different different different different different different same same same same different same Conclusions On the basis of the comparison of the TIME IS MONEY metaphor in English and Romanian. same” which occurs 11 times out of 20. Its Cognitive Force and Linguistic Structure. In this pattern. The analysed examples lead to the conclusion that two languages may have the same conceptual metaphor. Metaphors We Live By. same” which occurs 6 times out of 20. Mark. 1987. different” in which the same figurative meaning is rendered by different word forms that have different literal meanings within different conceptual metaphors. Lakoff. University of Chicago Press. same. Finally. Less frequent is the pattern “different. Metaphor. same. different. same.

Creativitate lexicală în România actuală. Dictionaries Buca. Cambridge University Press. George. Editura Rocambole. pp. Metaphor and Thought. in: Ortony. Bucureşti. 2001. 2003. Dicţionar de metafore. Cambridge Advanced Learner’s Dictionary. Chicago. Women. Andrew (ed. Marin. Bucureşti. Silviu. Lakoff. 1993 (2nd ed. Editura Vox. Bucureşti. 2006. University of Chicago Press. Third Edition. “The contemporary theory of metaphor”. Editura Universităţii Bucureşti. Adriana. Dicţionar de cuvinte polisemantice. and Dangerous Things. Editura Universităţii Bucureşti.).). Fire.Lakoff. Cambridge: Cambridge University Press. 202-251 Stoichiţoiu Ichim. 400 . George. Rodica. 2008 Constantinescu. Zafiu. 1987. 2001. Diversitate stilistică în româna actuală. Bucureşti.

(Iacob 1997 et 2005 :5). Mots-clés: diplomatie. on s’arrêtera sur la définition conformément à laquelle la diplomatie est la science qui gère les rapports et 401 . Universitatea « Spiru Haret » Abstract Au XXIème siècle. Quelques caractéristiques de redaction Conf. économique. le mot est entré dans le vocabulaire de la politique diplomatique moderne.univ. Celui qui gardait l’exemplaire dans l’archive était appelé diplomate et son activité s’appelait diplomatie. Tamara CEBAN Lect. dr. la signification du mot „diplôme” s’est élargie désignant d’autres documents officiels. Parmi les nombreuses définitions de la diplomatie considérée tantôt art. ce qui a fait que la diplomatie se transforme dans une institution sociale et politique. La notion de „diplomatie” dérive du mot grec « diplóô » qui signifie „doubler” et qui désigne l’action de rédiger des actes officiels ou des diplômes en deux exemplaires. dont un était la procuration donnée aux messagers et l’autre était gardé dans l’archive. La diplomatie La diplomatie retrouve ses racines dans le passé des conventions territoriales et de la bonne foi existantes même dans le règne animalier. Repères historiques . Sebastian CHIRIMBU Facultatea de Litere. univ. social. dr. partie de grandes mutations de l’évolution internationale.La correspondance diplomatique entre lettre et acte. Petit à petit. diplomatique correspondance officielle. tantôt science. correspondance 1. culturel et scientifique – implique que les institutions européennes et les méthodes diplomatiques des États membres aient connu un processus de transformation accélérée et substantielle. Cet article se propose d’analyser les dix principaux documents diplomatiques et les particularités de la rédaction des notes diplomatiques. le développement toujours plus accru des formes d’activité humaine dans les domaines politique. Pris des Grecs antiques.

On les appelait des „diplômes”. le progrès et la généralisation des relations entre les États européens du XXème siècle. la diplomatie c’est la science ou l’art de la négociation. des armistices négociés dans les luttes entre les tribus (Nicolson 1955:17). comme moyen de solution des litiges. enregistrant une permanente tendance d’institutionnalisation et de perfectionnement selon le processus général d’évolution des rapports entre les individus et les collectivités. La profession diplomatique est très ancienne (Maliţa 1975:13): des traités de paix ou des alliances inscrites sur les monuments historiques. ont créé les prémices d’un nouvel ordre politique et économique européen. la démocratie. En 1693.les intérêts entre les États ou l’art de concilier les intérêts des peuples ou. 402 . n’est pas pratique et naît toujours des dangers. Dans l’Empire Romain. Dans les deux cas. le mot „diplôme” a désigné d’autres documents officiels (Nicolson 1955:19). on les pliait en deux et on les collait d’une manière spéciale. l’activité diplomatique désigne la science auxiliaire de l’histoire consacrée à la manière de rédaction des documents et à leur authenticité. on timbrait les listes sur les deux feuilles en métal. caractère secret et esprit de caste. Le terme „diplomatie” a été utilisé en anglais à partir de 1645. Leibniz publie Codex juris gentium diplomaticus et en 1726. Le Congrès de Vienne de 1815 a représenté une cristallisation de l’activité diplomatique et a établi des règles caractérisant ce qu’on appelle la diplomatie classique: autonomie. dans une acception plus restreinte. „une vraie révolution dans le développement de la diplomatie” (Maliţa 1975:13). Les méthodes diplomatiques se sont élargies avec le développement de la société. le terme fait référence aux collections de documents sur les relations internationales. Mais le terme a commencé à faire référence aussi aux personnes qui s’en occupaient. aux diplomates ad-hoc de la préhistoire et aux divers documents de principaux États européens qui reflètent une position commune au sein de l’Union européenne. Un moment important de l’histoire de la diplomatie est l’apparition de premières missions permanentes. La diplomatie constitue le meilleur moyen que la civilisation ait inventé pour veiller à ce que la force ne gère pas les relations internationales car la guerre. Les forces de paix. Jean Dumont publie la collection de traité intitulée Corps universel diplomatique du droit des gens. au XXème siècle. Petit à petit. Aujourd’hui.

Bien que certains auteurs considèrent que la diplomatie gère aussi les rapports hostiles entre les États. Le concept de diplomatie équivaut à celui de dialogue. • Les lettres peuvent être rédigées et signées par toute personne ayant la délégation de correspondant tandis que les actes sont rédigés et 403 . • L’acte spécifie le titulaire auquel on fait le constat. À mentionner le fait que dans plusieurs définitions on utilise simultanément les termes „science” et „art. Dans un sens plus rigoureux. il faut souligner plutôt le caractère pacificateur de l’action. La correspondance entre lettre et acte La notion de correspondance signifie la forme écrite que les rapports entre deux ou plusieurs personnes supposent (d’habitude la forme de lettre). à savoir elle doit gérer les rapports existants entre les États. Sterian.Dans le Dictionnaire Oxford. la diplomatie n’est pas une science telle les mathématiques et on ne peut pas préciser combien elle est proche à l’art. créant les meilleures conditions pour le bon déroulement de ces rapports. Entre une lettre et un acte il y a les distinctions suivantes: • La lettre est une communication adressée par écrit à une personne. on considère que la diplomatie représente la conduite des relations internationales par l’intermédiaire des négociations auxquelles les ambassadeurs et les envoyés participent. En fonction de l’envoi des lettres à une personne juridique ou physique. • L’acte a un titre tandis que la lettre contient rarement un titre. • La plupart des actes sont tapés à la machine tandis que la plupart des lettres sont écrites à la main.” Dans la pratique. on gère une obligation etc. celles-ci font l’objet de la correspondance officielle ou privée. La correspondance officielle désigne la totalité des lettres et des documents circulant entre les personnes juridiques ou entre une personne physique et une personne juridique afin d’établir des rapports entre ces personnes (Ceban. Chirimbu 2008 :12). Il faut souligner que la diplomatie est une activité qui sert et qui assure le bon fonctionnement des relations internationales. la diplomatie a des principes déterminés car elle est régie par certaines notions ayant un but précis et distinct. En tant que discipline. L’acte constitue une preuve écrite par laquelle on constat un fait. Iliuţă. on rencontre en fait la rigueur scientifique et l’art du diplomate. 2.

par l’intermédiaire de l’échange des notes verbales avec un contenu identique. par courriel spécial ou par la poste normale. Celui-ci 404 . à savoir des secrétariats des organisations internationales. La correspondance diplomatique dans le contexte de la démarche diplomatique. Les notes diplomatiques sont des communications officielles qu’un État ou une organisation envoie à un autre État ou à une autre organisation internationale. elle contiendra le timbre de l’institution et les initiales du nom de celui qui a approuvé l’envoi de la note. Elle se réalise par des notes diplomatiques. Elles sont divisées dans plusieurs catégories. • L’acte circule entre auteur et bénéficiaire accompagné par une lettre. La note verbale est une communication écrite non signée. on utilise une disposition légale ou d’autres communications d’intérêt général. On tape la note sur une feuille de papier avec l’en-tête de l’émetteur. deux États puissent conclure des accords bilatéraux dans le droit international public.signés par des fonctionnaires nommés par une disposition expresse ou par un acte normatif. On ne signe pas la note verbale. La pratique des notes verbales est tellement utilisée que. Quand on n’utilise pas cette lettre. Types de correspondance On peut utiliser la correspondance commerciale à l’occasion de la démarche diplomatique ou indépendamment. à savoir une note verbale ayant le même contenu que le Ministère des Affaires étrangères ou le secrétariat d’une organisation internationale envoie à plusieurs ou à toutes les missions diplomatiques accréditées auprès de l’État respectif ou auprès l’organisation respective. envoyée par la mission diplomatique. rédigée à la IIIème personne. Afin de transmettre des informations dans des situations de protocole. diplomatique etc. 3. juridique. Un type important de note verbale est la note circulaire. La technique d’un accord par échange de notes verbales consiste dans le fait qu’un État présente à un autre État une proposition dans une note verbale transmise à la mission diplomatique de ce dernier État. On utilise les formules de politesse consacrée au début et à la fin de la lettre. administratif. par l’intermédiaire des ministères des affaires étrangères et des missions diplomatiques. par le Ministère des Affaires Etrangères ou par le secrétariat d’une organisation internationale. l’acte sera consigné au bénéficiaire sous signature. La sphère de la correspondance officielle est très vaste et elle suppose aussi des problèmes avec contenu économique.

La lettre personnelle n’implique pas l’État ou l’organisation internationale. l'expression de ma très haute considération” en ce qui concerne les notes signées. Dans de telles situations. elle est remise durant une audience à laquelle tous ceux qui l’ont signée assistent. au chef exécutif de l’organisation internationale ou au chef de la mission diplomatique selon le cas. Toutes les deux produisent des effets dès le moment quand le destinataire les reçoit.accepte la proposition. Elle peut être 405 . C’est une communication écrite que les représentants diplomatiques de plusieurs États adressent solidairement au ministre des affaires étrangères ou au secrétariat d’une organisation internationale. comme dans le cas des notes verbales et des notes signées. La note signée est un document diplomatique plus solennel. Du point de vue juridique. La lettre personnelle est un document moins formel que la note verbale et la note signée et elle est adressée au chef de la mission. Ce type de correspondance est utilisé lorsqu’entre l’émetteur et le destinataire il y a des rapports de travail plus familiers et la nature des problèmes abordés ne réclame nécessairement une communication officielle. la répétant textuellement dans une note verbale de réponse. qui vise à mettre en évidence qu’elle a été élaborée de commun accord et que le problème abordé dans la note est signée par tous les chefs des missions diplomatiques. au ministre des affaires étrangères ou au chef exécutif d’une organisation internationale ou vice-versa. Monsieur le Ministre. la pratique consiste dans le fait que les deux États se consultent et se mettent d’accord sur le texte de la proposition proprement dite figurant dans les notes verbales. l’échange de notes verbales constitue un accord entre les deux États. les formules de courtoisie doivent être effectuées selon les normes de cette langue dans le domaine de la correspondance diplomatique. il n’y a aucune différence entre la note verbale et la note signée. ou simplement „À Son Excellence” et elle finit par une formule telle: „Je vous prie d'agréer. au Monsieur le Secrétaire Général ou au Monsieur l’Ambassadeur” selon le cas. Dans ce cas. La note collective représente une forme de correspondance extrêmement solennelle. rédigées dans une langue étrangère. Elle est signée par l’expéditeur et elle est adressée personnellement au ministre des affaires étrangères. Au moment de la réception de la réponse. La note signée est rédigée à la Ière personne et elle commence par la formule: „Au Monsieur le Ministre.

ce document est connu aussi sous le nom de pour mémoire ou pro memoria. La note identique. Ce document est une forme de démarche collective moins solennelle de la part de plusieurs chefs de mission. il n’a pas d’adresse. L’ultimatum est un document par lequel un État exprime sa position ultime et irrévocable envers un autre État. Du point de vue de la forme. Maintes fois les grands pouvoirs ont utilisé l’ultimatum comme moyen de contrainte des États plus petits. Par cet acte. Dans la pratique de certains pays. Le contenu du document est le même. il constitue une déclaration conditionnelle de guerre. C’est l’agent diplomatique qui consigne d’habitude ce type de document à la fin des entretiens officiels. L’ultimatum contient d’habitude une demande expresse de réponse prompte. Le mémorandum est un document identique en forme à l’aidemémoire et la différence consiste dans le contenu qui est encore plus vaste. l’aide-mémoire a pour mentions la date et éventuellement le lieu. Conformément à la IIIème Convention adoptée par la Conférence de La Haye de 1907. il n’est pas signé et il ne contient aucune forme de courtoisie. mais la forme et la rédaction peuvent être différentes. Il peut indiquer aussi un délai jusqu’auquel on attende la réponse. adressée au ministre des Affaires étrangères de l’État accrédité. Il est présenté sur un papier sans en-tête. Le Livre blanc est un document souvent utilisé dans la diplomatie pour des présentations des données et des faits du gouvernement. dans une question qui fait l’objet des préoccupations dans l’activité diplomatique. lorsque l’ultimatum comprend la menace avec le début des hostilités.envoyée séparément mais simultanément par chaque chef de mission et rédigée dans des termes tout à fait identiques. l’ultimatum implique la menace de l’utilisation de la force au cas où les exigences formulées ne soient pas accomplies. mais pas toujours. l’État émetteur demande à l’État destinataire l’accomplissement de certaines sollicitations sous la menace qu’en cas contraire il adoptera les mesures nécessaires pour satisfaire ses exigences. Aussi est-il possible que les notes ne soient pas présentées simultanément. C’est un document qui résume un problème qui a été ou qui sera discuté dans une démarche diplomatique ou qui précise certains aspects du problème discuté. L’aide-mémoire. Maintes fois. Son but est d’éviter d’éventuelles erreurs d’interprétation ou des malentendus que l’interlocuteur pourrait avoir suite à l’exposition orale. 406 . claire et catégorique.

dans l’écriture des documents. Le mémorandum est parfois adressé aux États tiers afin d’expliquer la position de l’État émetteur s’il s’agit d’un problème susceptible d’un intérêt international plus vaste. etc. des droits. s’ils ne sont clairement présentés. des sens ambigus. par l’expression dans les lettres et dans les chiffres des quantités. La sobriété et l’officialité sont imposées par le fait que les actes officiels doivent avoir un caractère objectif. sans parler des erreurs de dactylographie. elle exprime le degré de politesse de l’expéditeur envers le destinataire. Particularités de la rédaction de la correspondance diplomatique Quelle que soit la nature des notes diplomatiques. logiquement groupées dans des paragraphes et par l’utilisation obligatoire de la terminologie de spécialité. par l’utilisation obligatoire des unités de mesure officielles. impersonnel. la multiplication. 4. verbale ou signée. La sobriété 407 . La clarté représente une particularité commune de tout style. des obligations et des responsabilités sui. elle est suivie avec soin car il s’agit des faits. etc. des phénomènes. des situations. La concision est une condition spécifique au style de la correspondance car l’écriture. de l’indécision. la lecture. Ce trait stylistique peut se réaliser par la mise des idées dans des propositions courtes. mais dans la correspondance.. par la manière dont on la rédige. des sommes.Le but du mémorandum est de présenter de manière exhaustive la position de l’État émetteur dans une question donnée. La courtoisie internationale demande que les notes diplomatiques soient présentées dans une forme impeccable et rédigées sans erreurs grammaticales ou de vocabulaire. expressions et formes grammaticales qui n’aient pas une circulation générale ou qui expriment des approximations. La clarté est assurée aussi par la manière d’éluder tous les mots. Le mémorandum est transmis par une note diplomatique. juridiques et d’autre nature qui rendent compte de sa position. La précision est assurée par l’utilisation de la terminologie de spécialité. nécessitent temps et frais matériels. la correspondance diplomatique constitue une „carte de visite” pour l’expéditeur ou l’émetteur et. ils peuvent causer des préjudices aux Parties. réalisant l’historique des problèmes et présentant des arguments politiques. des taches ou des suppressions.

C. Discours diplomatique. Iassy. Bibliographie Bertrand de Salignac. 1997. G.ch/themen/lang/04929/05490/index. Sterian.admin. Nicolson.). 1975.s’apparente avec la concision... Bucarest.org/ebooks/39201 Ceban. Ed. H. Maliţa.(coord. Diplomacy. T. Iacob. 2008. S. Introducere în diplomatie. Didactică şi Pedagogică.gutenberg. source en ligne: http://www. source en ligne: http://www.. Londres. Ed.html?lang=fr# 408 . M. Projet Gutenberg. Chirimbu. şcoli şi instituţii. Correspondance Diplomatique. La communication des actes officiels ne doit pas avoir une charge affective. Gh. FRM. Ed. Diplomaţia.... Protocole épistolaire et correspondance diplomatique. Fundaţiei Axis.bk. 1950. Bucarest. Iliuţă. mais elle s’approche en plus de l’aspect officiel que les certifications et les contenus de la correspondance doivent donner.

univ. Ménélas. par le prince troyen Pâris. La guerre de Troie a inspiré également des peintres. organise avec son frère Agamemnon une expédition contre Troie et finit par remporter la victoire. par exemple. et même de plusieurs bandes dessinées. reine de Sparte. fils de Priam. A partir du XIX-ème siècle. face. mais sous un angle nouveau. A l’époque moderne. Dans le théâtre. 409 . the pretence and eventually her reason for being. dr. à l’époque classique. space I. Rome. l’époux d’Hélène. Robert Garnier à l’époque de la Renaissance. The problem of politeness represents the spring of the play. En rétorsion. Giroudoux brings the conflict on the dialogue scene. Florinela ŞERBĂNICĂ Facultatea de Litere. Key words: speech act. Euripide. avec une insistance sur les sentiments et sur les aspects polémiques. la guerre de Troie a été source d’inspiration pour de nombreux tragédiens: Sophocle. qui suit les traces d’Ulysse et fonde une nouvelle ville. Par la suite. elle a constitué le sujet de nombreux films. compliment. l’histoire de cette guerre a constitué une source féconde d’inspiration dans tous les domaines de l’art. A l’époque classique. excuse. Enée. Il s’agit du conflit provoqué par l’enlèvement d’Hélène. La pièce de Giroudoux reprend sous une nouvelle forme l’histoire de la guerre de Troie racontée pour la première fois par Homer dans Iliade et Odyssée. des sculpteurs. le thème est repris. des musiciens. exploiting in a finesse mood the discursive mechanisms of expressing the politeness. Racine. Virgile conte dans son Enéide le récit d’un des héros troyens.Et şi la guerre de Troie n'avait pas eu lieu? La question de la politesse dans La guerre de Troie n'aura pas lieu de Jean Giroudoux Lect. dans l’Antiquité. Universitatea din Piteşti Abstract Beyond the legendary conflict which opposed the Greeks and Trojans.

Elle opte pour une acception restreinte du terme ”réparateur”. D’ailleurs. faveur. Pour ce qui du domaine des actes de langage. qui témoignent de l’importance de ce phénomène dans l’économie de la pièce.En ce qui concerne la pièce de Giroudoux. louer. aduler. Les positions des auteurs quant au rôle de ces deux actes de langage dans les interactions et de leur place dans les descriptions théoriques sont relativement différentes. Nous constatons que ces termes illustrent les deux directions dans lesquelles un conflit peut évoluer: la résolution du conflit et son aggravation. De cette manière. honneur. flatter adjectifs: offensé. soit appuyer l’excuse. La question de la politesse constitue le ressort même de la pièce. mais il ne peut à lui seul régler un conflit. en exploitant avec finesse les mécanismes discursifs d'expression de la politesse. De plus. l’excuse et le compliment nous semblent jouer un rôle important dans la pièce que nous étudions. II. excuse. fierté. Il peut soit permettre d’éviter le conflit. impolitesse. Giroudoux amène le conflit sur la scène du dialogue. par exemple. pardon. Le meilleur moyen pour régler un conflit déjà déclenché est l’excuse. injurier. 410 . amour-propre. cette question est abordée dans toute une série d’énoncés métadiscursifs. dédaigner. honte. orgueil. menace verbes: insulter. l’introduction de celle-ci. position morale. III. Le compliment est un acte de langage complémentaire à l’excuse. Ces deux actes de langage sont aussi fondamentaux pour la question de la politesse. en se limitant uniquement aux échanges centrés autour d’une intervention d’excuse. le dramaturge a employé dans sa pièce un nombre important de termes qui sont liés à la problématique de la politesse: noms: gloire. compliment. en préparant. la risée du monde. elle prête moins d’importance au thème de la guerre et évoque surtout le cynisme du monde politique et défend le pacifisme. Kerbrat-Orecchioni oppose deux types d’échanges rituels: les échanges réparateurs (l’excuse) et l’échange complimenteur (le compliment). calomnie. déshonoré. son prétexte et sa raison d'être finalement.

libre à chacun de l’insulter et de la honnir. après constat de visu et enquête subséquente. pour qui la notion de réparation est plus large. Dans la classe des échanges réparateurs. Elle parle d’ailleurs de la fonction commune de ces deux actes de langage par rapport à la question de la politesse. c’est-à-dire tous les procédés qui relèvent de la figuration. mais elle doit les séparer pour des raisons qui tiennent à la finesse de la description. Par rapport à l’acte d’offense. (2) Demokos: Je la connais. il est vrai. En effet. est que les Grecs se sont rendus vis-à-vis de Troie coupables de trois manquements aux règles internationales. IV. ces deux actes ne diffèrrent pas quant à leur fonction: ils visent. tant que les portes sont fermées. celui qui l’a produite doit se placer sur une position inférieure et produire un acte de langage – l’excuse – qui menace ses deux faces. tout en valorisant celles de son interlocuteur. la sympathie universelle. il place les excuses et les prières. Les compliments entreraient eux aussi dans cette classe. Goffman prend en consideration l’existence de deux classes d’échanges: les échanges confirmatifs et les échanges réparateurs. Tant qu’elle n’est pas là. Elle dédaigne les 411 . même si. la guerre. apparemment. Leur permettre de débarquer serait vous retirer cette qualité d’offensés qui vous vaudra.Sa position diffère de celle de Goffman. à corriger l’offense et à rétablir l’équilibre détruit. Kerbrat-Orecchioni signale elle aussi à plusieurs reprises la parenté de ces deux actes. dans le conflit. princes. L’intervention ci-dessus montre la fine connaissance que Giroudoux possède du fonctionnement des interactions verbales. par des procédés différents. D’ailleurs. elle cache un paradoxe. Nous discutons dans ce qui suit quelques interventions qui illustrent la place centrale que la question de la politesse occupe dans la pièce étudiée. (1) Busiris: Mon avis. pour la résolution de l’offense. Le paradoxe consiste dans le fait qu’après la production de l’offense c’est la partie offensée qui détient la position haute.

on ne la gagne que şi on la complimente et la caresse. il est perdu. En effet. Voyez les officiers: braves devant l’ennemi. ses poètes en plein fonctionnement. de louer la guerre. comme les hommes. c’est la devise des vrais généraux. on ne gagne pas sa faveur. C’est alors la mission de ceux qui savent parler et écrire. De la même manière.affronts du temps de paix. l’intervention suivante montre que c’est vraiment une question de politesse qui constitue l’enjeu de la guerre: (3) Ulysse: Ce n’est pas par des crimes qu’un peuple se met en situation fausse avec son destin. Mais dès qu’elle est présente. sinon on s’aliène. on ne sait pourquoi. implique le discours et c’est toujours au niveau du discours qu’il peut trouver sa solution. meures d’imperceptibles impolitesses. Dans cette intervention. Cette intervention montre la vraie nature du conflit opposant les deux peuples: une erreur sur le plan des interactions. que son prince enlève vilainement une femme. De plus. Les nations. par l’emploi du nom guerre. sa caisse abondante. du fait que ces citoyens coupent méchamment les arbres. son orgueil est à vif. que ses enfants adoptent une mauvaise turbulence. Son armée est forte. quelle que soit sa nature. Giroudoux discute effectivement le rôle que peut jouer un discours approprié dans la gestion d’un conflit. Au lieu 412 . c’est par les mêmes mécanismes que l’on peut aussi bien apaiser une guerre ou l’attiser. C’est à leur façon d’éternuer ou d’éculer leurs talons que se reconnaissent les peuples condamnés. lâches devant la guerre. le dramaturge a la possibilité de créer la confusion entre ceux qui provoquent la guerre et ceux qui la subissent. de l’aduler à chaque heure du jour. Mais un jour. mais par des fautes. Tout conflit. Conclusion La lecture de la pièce de Giroudoux nous semble devoir prendre en considération deux plans: celui des événements et celui du discours. de la flatter sans arrêt aux places claires ou équivoques de son énorme corps.

Piteşti. 2004 Goffman (Erving). Théorie et fonctionnement. son double tranchant. Analyses de textes. Armand Colin. Editions de Minuit. Dans ce but. il amène le conflit sur la scène du dialogue et exploite avec finesse les mécanismes discursifs d'expression de la politesse. Paris. La mise en scène de la vie quotidienne. tomes I-II-III. 1990-1994 Kerbrat-Orecchioni (Catherine). 2001 Maingueneau (Dominique). Paris. Les termes clés de l’analyse du discours. Paris. Nathan. les événements sont purement et simplement déclenchés par le discours. Les actes de langage dans le discours. Editura Universitatii. Bucureşti. les effets subtils qu’il produit sur le comportement des gens. Bibliographie: Comănescu (Florinela). Nous pensons que c’est justement cela que Giroudoux souhaite nous montrer: la force du discours. Les Interactions verbales. tout comme ils pourraient très bien en être empêchés. L’argumentation. Seuil. Editura Pygmalion. Paris. 1979 Kerbrat-Orecchioni (Catherine). 1991 Tuţescu (Mariana). 1998 413 .d’être tout simplement décrits par le discours.

more complex” (translation mine) (9). a defending wall against perverted ways of thinking” (Ibid 11). with a view to make room for a sanitizing imaginary. fact that resulted in the criminal rationalistic excesses of the 20th century. the dwindling of the fantasizing capacity. Bucureşti Abstract The French philosopher Jean-Jacques Wunenburger questions our attraction to binary structures.Imagination between fiction and lie. dr. Păcală etc – developed their creative qualities as a reaction against the aggressiveness of the system towards the free individual. The Contradictory Rationality. The sanitizing function of the imaginary is backed up by the aggressive ingredient in the structure of whatever social organization. univ. rationality. To lie means practising subtlety with the purpose of 414 . The Irish-British writer targeted in his essay the quality of artistic aestheticism. milder. Jean-Jacques Wunenburger comes up with “another hermeneutics of politics. The source of evil is our narrow-mindedness and refuse to apprehend the multi-dimensional nature of reality. lie. Oscar Wilde was writing about the decaying of lie. This attraction has proved to be tragic as it generated all sorts of conflicts. and an immoral one in politics? Is the political fiction a lie? Should an ethical literature de-fictionalize itself as much as possible? Should literature unmask the political carnival? Key words: dialectics. politics. imaginary. Felix NICOLAU Facultatea de Litere. The great liars of universal literature – the baron Münchhausen. fiction. is a plea for a more tolerant “trialectics”. His book. The intention is to re-legitimate the non-rational. In The Imaginaries of Politics. Thinking in triads and not in dyads Conf. Pinocchio. This is the reason why he wonders whether “the imaginary weren’t the best supporter of rationality and. His second book quoted in my article is The Imaginaries of Politics and my research focuses on the double-faced nature of fiction. I cannot figure out how enchanted would be the pontiff of the absolute aestheticism if he could see that fantastic apparatus of lying relocated in the political realm. Could we speak about an amoral fiction in arts. The philosopher is perfectly conscious of the rigidity of the utopian projects of the past. simultaneously. Universitatea Hyperion.

starting with modernism. because art is pure fiction. Simultaneously. that of the power to make justice” (Wunenburger. “Poets went out of their way to create a gulf between themselves and their public” (Stanciu 18). This would insure the sacredness of the one in charge with justice: “there is an imaginary even more archaic than the political power’s one. The postmodernists. In order to instil life into the altruistic illusion one needs legitimacy and faith. above political games. it ceased long ago to be preoccupied with generosity and improvement. “The sacred 415 . The sublimity of power is paradoxical. majesty. omnipotence that connects power with something superhuman” (Ibid 16).persuasion. lie can be useful. an inspired figure free of human frailties. The law-maker is a genuine individual. are interested in public as long as they can put up a show with their views and obsessions. while politics does whatever possible to manipulate through fiction. Or. The prejudicial legitimacy To what extent does lie cover the perimeter of the imaginary? A function of the imaginary is. because it legalizes punishment: a violence which is to fight the violence directed against state system. seeks shelter in the ivory tower. this is possible only because the cunning politicians understood that reason by itself cannot seduce for long. Literature progressively manifests the tendency to raise reality from the spell put on it. Behind the frontiers of arts. But this can stay amoral only in arts. to support the royal ointment. The artist. Nowadays its interests are strictly captivated by the advantages of a faction. is divided between artistic fiction and political fiction. so to speak. in Jean Jacques Wunenburger’s opinion. The lie. A makeshift faith! If “the political liturgy overlaps oftentimes the religious ritual” (Ibid 20). charisma is a strictly individual attribute. To be followed. The Imaginaries of Politics 24). one has to be charismatic. Wunenburger’s idea is that the individual attitude and charisma come in the first place when we speak about politics as a system. This can be visualized during the enthronement ceremony and in the divine protection: “The people have needed since immemorial times the incarnated image of grandeur. in their turn. because its spectacular range of manifestation is limited. he tries to legitimate politics by identifying a sublime dimension of power. but tracing back the romantics. Its implications are so intricate that some people could invoke the sanctity of the legislator. Politics is a chameleon – its ambitions camouflage in altruistic scenery. but it becomes completely immoral.

mercantile society. but to those qualities fit for assuring success in a profit-oriented. . later replaced by the haute bourgeoisie. is formed by the salient members of business and political milieu. Owing to the fact that between the religious imaginary –such an awkward formulation – and the political imaginary has always existed an uninterrupted connection. and the closest to the condition of religious imaginary. Charisma continues to be as important in the postindustrial society as it has been throughout history. Characteristic to the degradation of fiction down to the level of lie is the disappearance of middle class. In this fashion. it comes naturally that the decaying of one should influence the situation of the other. If the religious imaginary has progressively diluted in superstition. 416 . or. engenders resurgences of the same imaginaries of substitution? (Ibid 34). cultural-sportive festivals where the stress is put on consumerism etc. The intellectual-artistical activities are approached today only as a background for social events: fashion parades. The two classes left are interested exclusively in entertainment. the class of intellectual workers. Only that people don’t look up anymore to the human qualities helpful to society. Starting from this polarization of social classes. and this is the most dazzling hypothesis. fiction becomes a set of lies which comes in handy when the slaves are supposed to elect their masters through vote – if we resort to the Nietzschean paradigm. In broad lines. we can debate upon Jean-Jacque Wunenburger’s question. and which.as it was expectable in a society interested only in image.connotation of law” (Ibid 32) is a guaranty for its observance. constituted the gentry. able to ceaselessly remind the superhuman –that is objectivity. once upon a time. and a second class comprising corporatists and proletarians. But this sacredness requires a set of adjacent rituals. Superstition and manipulation The looming question: which is the strict difference between fiction and lie? More exactly: do we witness a moral and an immoral imaginary? The French philosopher warns: the loss or decline of the religious imaginary either triggers chronic crises in the sphere of politics. Specific to middle class was the investment of their pastime in intellectual-artistical activities. at the time being. and not in text any longer – the political imaginary is confined to strategies of manipulation by the advancement of makeshift myths. The judiciary fiction is maybe the only one distant from lie – in an ideal society. philanthropic soirées. put in The Contradictory Reason. we are left with two classes: the one who.

He confessed to me that he was completely baffled and he longed for straight and limited thinking directions. The attraction to simplification and the focus on strategies conceived to yield fast. The acceptance of a hermeneutic state of conflict means going further than Aristotelianism and Cartesianism. The n-dimensional geometry Wunenburger questions the nature of contemporary excesses: “The excess of alterity. the numen vanishes from the pragmatist thinking as it is considered a “rationality of the shadow” (Ibid 13) which damages the perspectives of social success. Nostalgia after a logic of conjunction. so much confusing if compared to the efficient. I remember the case of a remarkable student at Foreign Languages. which wouldn’t “highlight the multiform animation of differences” (Ibid 10) is more spread than we should imagine. He had graduated from Polytechnics. Slowly but irreversibly. one which crammes “all determinations under the sign of the Same or Another”. but further than Kantism and Hegelian dialectic as well. on one side. because “thinking nestles around the non-contradiction principle. In order to promote such thinking we need to invest in the courage of contradiction and of understanding reality as unitas multiplex. The cause was the plurality of the humanistic approaches.whether the western thinking got stuck into “an Aristotelian and Cartesian orthodoxy”. worked as a programmer. the classificatory approach and around a nucleus of substances” (Wunenburger The Contradictory Reason 9). had a real capacity of assimilating foreign languages and he even read a lot. but becomes toxic in this way for human nature and for the environment we inhabit. the essential in order to faster obtain economic advantages. thus. binary system which had been his referential cardinal point when he worked as a programmer. If these are true. the one specialized in analytical understanding (Ibid 11). The author of The Contradictory Reason supports the festering of “some ways of thinking contradictory and paradoxical” (Ibid 14). palpable results is a symptom of non-philosophical thinking. Wunenburger believes that modernity hyperbolised the left brain hemisphere. the excess of identity. After one year he had a nervous breakdown. it means the difference is consciously underestimated with the view of attaining a utilitarian comfort lucrative in the worldly order. All these demands are propounded in an epoch in which social sciences proliferate and education is distorted by the imperatives of efficiency and exactitude. that is the heuristic ways. on the other side. The system postpones. don’t they often have their origin in the incapacity of binary schemes to apprehend 417 .

as we are lured to organize them. but not such a dramatic step in Wunenburger’s opinion: “The homogeneous treatment of dyads assures the status of epithetic correlates of the Unity” (Ibid 32). which appeared in that period. The word “high-brow”. from what Plato transmitted us. and that Plotinus derived the world. the British literary critic F.R. Guillaume Apollinaire bemoaned in his poem Zone the end of an aesthetic world: “c’était et je voudrais ne pas m’en souvenir c’était au déclin de la beauté” 418 . Mass Civilization and Minority Culture. to believe that the binary representation of reality is a characteristic of modernism. that is of creativity. These mirages generated by “speculum” emerge from a “paradigm of reflection” (Ibid 38) that doesn’t take into account the geometrical irregularity of creation. Symmetry would be a maniacal reflex of identitary thinking. The philosopher doesn’t reject in any way the ndimensional space of modern physics. The horizontal duality victim – assailant would thus be surpassed by transferring the hubris to a transcendent tertium (Ibid 72). Only the curve allows for that special judgement of what is behind good and evil. in the last stage of constructing his system. though. the triangle being their core. This happens because the structures of reality never confine to binarity. was indicative of this aggressive mockery. The uncultivated majority started deriding the values of the refined minority. It would be a naivety. The true creative tension which generates a “space of mediations” (Ibid 38) is provoked by the existence of a tertium quid able to relativize “the alternation from simple unity to fragmented duality” (Ibid 56). from the One. Much in the same vein. He only promotes the triad as the perfect structure from the point of view of the energy. out of gnoseological comfort. Leavis warned about the dangers of industrialization. the scapegoat. This third dimension discharges the tensions of bipolarity. The move from 1 to 2 is the first step in splitting the monad. if we want. that Plato. the divine geometry is infinitely more complex than the one we know and doesn’t rely on the straight line. Civilization overtakes culture In his book from 1930. The tetraktys compensates for “the insufficiency of the dyad” (Ibid 60). was a dispute or a debate with the purpose of filtering out the truth. Or. He overtakes its antagonisms by introducing into equation the excluded tertium. but it simultaneously charges a relation. We very well know that Heraclitus saw the universe as a result of attraction between opposites.the many-headed structure of forms? “ (Ibid 24). by way of emanation. was fascinated by geometrical bodies. Even the Socratic maieutics.

Identity could be perceived as a twofold condition: on the one hand the master.(Apollinaire 12). The ironical shade of the name Lucky is obvious when we realize it is used for a slave who is happy to carry in his mouth the whip with which he is flogged. as it happens in Harold Pinter’s theatre. Beckett imagined the two beggars that wait for Godot: “Huddled together. Terror is gradually replaced by hysterical fun. In terms of identity. Of course. The more modernism melted into postmodernism. more than this. the individual depends upon the relations of power with other individuals. This is Jahve of the Old Testament and he becomes more and more the God worshipped by the masses: a civilized. We have the famous couple in Samuel Beckett’s Waiting for Godot. Sadism and masochism swap roles in order to insure the contemporary imperative of pleasure. The tense dyad is now represented by the conflict between culture and civilization. The defenceless victim resists the impending danger by ignoring it. The latter progressively invades the former and subsequently assumes its status as well. panic. The contemporary slave becomes prostrate if he is not used as a tool by his owner. they need the strong presence of a master. alarm’ ” (Rothenberg 17). but not a cultural God. cringing away from the menace they wait” (Pinter 22). An indefinite and looming threat triggers unexpected reactions. who spent several years in the communist jails. in his book Dadasein. describes the logic of annihilating identities while preserving people’s attachment to the unique party in his novel The Crayfish. The aleatory technicalities Alexandru Ivasiuc. Superstitious people are easier to manipulate and. ‘terror. shoulders hunched. Superstition proves very useful for what Bogdan Ghiu. on the other hand the slave. The first step in advancing political “reforms” is to twist the meaning of such words as 419 . begets superstition. to sleep while standing loaded with the bags of his master Pozzo. called the necropolitics. Terror. these apparently opposed conditions can be whimsically inverted. He does all these things in order to impress his tormenter so that he will not fire him. Even the multiples of 2 seem to be menacing in the opinion of the American writer Jerome Rothenberg: “I found that the letters in the Hebrew god-name aleph-lamed-vav-hey (eloha) add up numerically (=42) to the Hebrew word bet-hey-lamed-hey (behalah). Pozzo and Lucky. Slavery can be assumed as a job. even if holy. Every victim nurtures the desire to dominate and every executioner longs for the pleasure to be dominated. the menace was obliterated by pleasure.

in accord with the most modern techniques. o vom înlocui cu noţiunea atotcuprinzătoare de tehnică. justice. the smallest ideological component in a system” (in Lane 189). The operation will have an en-gi-ne-er like precision. ceva din vechiul mister pe care l-a pierdut odata cu in-di-vi-du-a-lis-mul raţionalist” 228 „Puterea statului va fi pe deplin arbitrară şi misterioasă. Nimeni nu se va simţi la adăpost. we shall replace it with the all-inclusive notion of technique. The notion of aleatory. responsibility. But it will bring forth a new ingredient. Don Fernando has the intuition of political power as natural and unpredictable revelation. and justice: “By eliminating from our vocabulary the option of individuality. Noi vom reda lumii. 227 420 . which will make it mysterious. Justice and rightfulness are replaced in the limelight by aberration. These microunits would coordinate “the connectivity of texts to form an intertextual network of meaning” (Idem). the poet turns screen into filter. sifting rule into detour” (Rasula 137). care o va face misterioasă. pentru a o putea eficient guverna. responsibility. Operaţia va avea o precizie in-gi-ne-reas-că. Noţiunea de aleatoriu. The judiciary chaos cannot go totally berserk. Its effects are artistic as long as they correspond to Jed Rasula’s theorizing on tropes: “Privileging tropes. Clar gândită. This is a poetic justice in the end.”227 (translation mine) (Ivasiuc 8). The self-deceived deceiver The same Jerome Rothenberg warned that “mythology always „Scoţând deci din vocabularul nostru opţiunea de individ.honour. obscurely felt. Clearly thought. We shall re-offer the world. în acord cu tehnicile cele mai moderne. in order to more efficiently govern it. The meaningful clusters of sense functioning like some astrocytes fictionalize politics and embellish all sorts of atrocities. justiţie. Însă va aduce şi un element nou. as it punishes in conformity with the political reason of appalling people. as well. răspundere. This is the contradictory reason in Jean-Jacques Wunenburger’s terminology. Terror becomes sacred and the awestricken people worship the guillotine. pentru că adevăratul criteriu va rămâne sau va părea ascuns”. To secure their positions. chance and subjectivity: “The state power shall be completely arbitrary and mysterious. the manipulators strew the contradictory reason with what Julia Kristeva coined as ideologemes: “The micrological unit known as the ideologeme. obscur resimţită. something of the old mystery it lost with the advent of the rationalist in-di-vi-du-a-lism. Nobody shall feel sheltered because the real criterion shall remain or seem hidden”228 (Idem).

Editura Paideia. 2010. ClujNapoca: Editura Limes.]. Filosofia şi ştiinţele moderne: gândirea complexităţii. Richard. Alcools. Bloom. This Compost: Ecological Imperatives in American Poetry. Bloom’s Modern Critical Views: Contemporary Poets – New Edition. Stanciu.S. U.. Poetics & Polemics.: University of Alabama Press. Harold. London: Routledge. Jed. [. Put simply. 2006. Raţiunea contradictorie. falls short of understanding the economic uselessness of literature. Rasula. ed. 2008. 2007. traducere de Ionel Buşe şi Laurenţiu Ciontescu-Samfireag. The convex room therefore conveys a notion of supreme “surveillance” (in Bloom 32). Bucureşti: Tracus Arte. 1994.. Imaginariile politicului. Piteşti: Paralela 45.A. Athens: Uiversity of Georgia Press. 2005. 2002. Owing to such a reflecting phenomenon. through its inherent pragmatism and cynicism. 50 Key Literary Theorists.. Editura Paideia. Bogdan. Guillaume. Jean-Jacques. 2008. Dadasein. The automythologizing illusion has the efficiency of a convex mirror.carries with it an element of automythology” (Rothenberg 44). in its broadest sense that the contradictions of economic and political power and inequity can be dynamically yet unconsciously reconciled. Al dictators end up believing in their godly nature and in their benign role in history. Racul. Politics. J. Analyzing Francesco Parmigianino’s Self-portrait in a convex mirror Stephen Paul Miller concludes: “A convex mirror is a perfect surveillance mechanism. Bucureşti: Editura Albatros. Jean-Jacques. Jerome. Wunenburger. 2006. This kinship is not an innocent merry-go-round. Ivasiuc. Stephen Paul Miller approaches the equation from the opposite end: “all literature is primarily political because it is only through the language of culture. The researcher even spots the kinship between poetry and politics as he constantly reports his considerations to the Watergate scandal and the controversial figure of President Richard Nixon. Virgil. Bucureşti. the manipulators manipulate themselves until they completely annihilate their lucidity. New York: Infobase Publishing. The Transition to Modernism in English Literature. culture is a cover-up” (Ibid 33). Wunenburger. 1980-2005. 2011. Bucureşti. Ghiu. Lane. Works cited: Apollinaire. No one can stand at an angle too oblique from a convex mirror’s perimeter to avoid being observed by another occupant of the same room. Alexandru. Rothenberg. 421 .

Levy. 2010 [6]. Meskill & Anthony. We are going to present different usages of wordling in teaching language skills – reading. 2009 [3]. 422 . English language classrooms. 2009 [2]. 2010 [7]). English teaching. INTRODUCTION There are a large number of online tools that can be used for second/foreign language learning and teaching (Chapelle & Jamieson. Wordle has so many advantages and benefits in many fields of study. Garrett.0 tool is one of the fruitful visualized teaching and learning tool. Godwin-Jones. Culture & Art (1). style and layout of the word collage. the larger its size in the visual design. Warschauer. 2008 [1]. This paper is going to discuss the place and role of Wordle in CALL and present some techniques in foreign or second language teaching and learning classrooms. This study aims to introduce Wordle. Dara TAFAZOLI University of Applied Science & Technology.Wordling: using words clouds in teaching English language Dir. Wordle as a web 2. The study also provides further recommendations for English teachers in using Wordle as a teaching tool. Incorporating Wordle into English classes is quick and easy. Iran Abstract Wordle is a free word art tool that mixes any chunk of text in production of a visual representation of the content and creates word clouds from text Word clouds visually highlight the most often used words in the passage. The more frequently a word appears in the text. speaking and listening. Key words: wordling. teaching vocabulary. teaching language skills. The awareness of teachers about these tools is the necessity of education system. 2010 [4]. 2009 [5]. The user can alter the colors. writing.net as one of the most useful tools for English teachers. Mashhad.

Tafazoli (2011) [14] mentioned that “in classrooms integrated with technology. (3) instructor center. “Studies of students with disabilities show that technology can expand access to educational resources and enhance students’ ability to process and remember information” (Zorfass. Corley and Remz. (3) student center. hosted services and many others are tools which give its users the ability to communicate with others in a virtual context. draw inferences.0 is a term which is commonly associated with applications on the internet which facilitate interactive information sharing. (2) formal. the role of a teacher changed from merely an authority or lecturer to a facilitator or coach”. education with technology is: (1) active.0 tools include wikis. Tinzman (1998) [15] believed that “technology use tends to foster collaboration among students in the classroom”. social-networking sites. recognize patterns. Technology-rich schools report higher attendance and lower dropout rates than in the past. they benefit more from pride. They believed that by using some tools such as vodcasts.” In psychological point of view. collaboration and learning on the World Wide Web. Baron and Goldman (1994) [11] mentioned that “student with access to technology learn how to organize complex information. (2) informal. and (4) time independent. students who use technology. and communicate findings”. Kargozari and Tafazoli (2011) [8] in a study mentioned that “vodcast” is a valuable means of instruction. 1994 [12]). blogs. Education without technology. 423 . Web 2. Web 2. we can say that. Kulik and Bangert-Downs (1991) [9] and Kulik and Kulik (1991) [10] claimed that “students in classes that use computer aided instruction outperformed their peers on standardized test of basic skills achievement by 30 percent on average”. Integrating technology into classroom instruction had so many advantages for classrooms as well as students. is: (1) passive. Wordle is a web application which is useful for language teaching and learning. David Dwyer (1994) [13] in his article mentioned that “the use of technology in the classroom improves students’ motivation and attitudes about themselves and about learning.EDUCATIONAL TECHNOLOGY & LANGUAGE TEACHING Using technology in education in general and in language teaching in particular has lots of benefits to students. and (4) time dependant. and on the other hand. Kulik. in one hand. confidence and self-esteem in their works. web applications. classroom and community. “students have access to the material of instruction whenever and wherever they liked”.

Wordle which is created by IBM developer Jonathan Feinberg in 2009 is one of the most popular tools on the internet for generating word clouds. They stated that word clouds can be use to examine 424 . Tag Crowd and Wordle. blog feed. You may heard text cloud or tag cloud instead of word cloud which is a representation of word frequency.us user name. it is really easy to make word clouds you can (1) paste a bunch of text. textual animated input and etc. As mentioned in wordle. The frequency of the words in a text determines the size of a word in a cloud. The following figure shows a word cloud by using Wordle.0 tools on the internet by users without needing to know the technology leads to wide application of data visualization tools. These tools can help to make the understanding of complex thing easier because they provide data in multi aspects incorporating visual.net Some researches have conducted on the base of word clouds. and (3) enter a del.net. Tagxedo. Tagul. There are some tools on the internet to provide such word clouds such as Wordsift. Figure 1: The paper abstract is converted by authors into word cloud by Wordle. or any other web page that has an Atom or RSS feed.WORDLE Wordle is a kind of data visualization tool.icio. Friendly (2008) [17] mentioned that data visualization serves as a way to communicate information clearly and effectively through visual representation. tag clouds. Barret (2010) [16]define data visualization tools as devices which use for representing information in the form of charts. (2) enter the URL of any blog. Easy access to web 2. animation or any graphical means that make content easier to understand. Ramsden and Bate (2008) [18] mentioned that word clouds has some benefits to education. maps. Word clouds are one of the most popular forms of data visualization.

Wordle can be used for instructional purposes. Baralt. This stage helps learners by focusing on the topic. and (4) get the 425 . creating what she referred to as a “folksonomy” of texts. She showed that the clouds revealed a visual hierarchy of text.teacher responses to a survey about podcasting in educational contexts. (3) give learners information about the context. In this section authors are going to provide some techniques for teaching different language skills and components in which teachers benefit from and use them in their classes. are multiliterate and tend to prefer visual over textual information (p. we can enlarge a Wordle picture on a screen or a white wall. in a research which they used Wordle. teachers can use Wordle in prelistening stage. While overusing presentation software such as PowerPoint is not much more effective anymore. If we use only two pieces of hardware. Pennestri and Selvandin. This provides an opportunity for all students to benefit from projected picture. a computer and a data projector. Wordle can be substitute as a teaching and learning medium instead. activating knowledge they have about the topic and providing clear view of learners about what they are going to do. 12). and concluded by suggesting that tag clouds be included on Websites next to the published documents. By wordling. (2) help the learners to develop their vocabulary related to the topic. About Pendergast research in 2010. These types of activities encourage students to react to topics or concepts and produce their own understanding based on that reaction. visual and entertaining.” who. teachers can (1) discuss topic with the learners. WORDLING & ENGLISH LANGUAGE TEACHING Wordle is fun. Pennestri and Selvandin (op cit) have conducted an action research on using wordless to teach foreign language writing in which they mentioned Wordle can facilitate the teaching of foreign language writing within a dual coding theoretical framework. argued that word clouds can be used as supplementary research tools for the triangulation of data. McNaught and Lam (2010) [19]. 2011 [20] stated that: Pendergast (2010) used “tag clouds” to perform an analysis of the most commonly used terms from documents published by the American Association for Family and Consumer Sciences (AAFCS). including the “millennials.” Baralt. according to her. Pendergast argued that doing so would appeal to multiple generations. Listening: For listening skill.

we can reach the goals of pre-listening stage which Saetti (2009) [21] mentioned the goals of pre-listening stage is “to activate the learners` linguistic knowledge and background information. (2) provide them with background information that they need before they read. Teacher can create a series of word clouds using individual questions or sentences. and (3) help them with words and phrases they will need to know before doing an activity. In planning stage or we can call it pre-writing stage we can use word clouds to brainstorm. in which learners prepare for what they will write. (3) editing. One of the main elements in writing is register. so they may stop and pause in their speeches and even try to refer to their mother tongue to remember the necessary words. and (4) final version. In this case. Speaking: One of the crucial problems of students in speaking is the lack of vocabulary knowledge. Wordling can provide such a topic vocabulary in which improves learners’ performance in writing.learners to predict what they will hear. Reading: Word clouds can also be used as part of a reading. 2006) [22]. learners are benefits from provided vocabulary which are exactly relevant to the topic. Harmer (2004) [23] mentioned that “writing process has four main elements: (1) planning. By wordling listening text to word clouds and displaying it before task.228). Some techniques are provided as follow: For teaching word order and part of speech. help the learners prepare for the task and motivate the learners to read” (Lindsay and Knight. Most of the time learners can not remember the exact words about the topic. and one aspect of register is the choice of topic vocabulary. providing some relevant vocabulary to trigger writing. the teacher expected to help the learners with unknown vocabulary and grammatical structures and to familiarize them with the topic of the input” (p. These word clouds can be 426 . The incorporation of wordle into classroom act as an instructional tool which help students using more varied vocabulary in new style which is new to them. Pre-reading activities should help the learners to achieve the aim of the reading activity such as: (1) stimulate what they already know about the topic. providing word clouds before and during speaking can be beneficial. To prevent this pauses and stops. scrambled questions and sentences are useful technique. (2) drafting. Teachers can use Wordle to improve their instruction performances. The authors recommend using this new mixture of technology and teaching tool in English as foreign / second language classes. Writing: In writing skill. The pre-reading activities are designed to “set a task for the learners.

net. Similar to the present study. it should be fruitful to introduce new and useful tools that can be used for language learning and teaching. Students can use word clouds to generate ideas for new writing topics and/or themes. Acknowledgement I have to thank Jeremy Harmer and Hanna Kryszewska for their impressive paper presentations about integrating technology in education at 427 . For this reason we are decided to present Wordle. the authors have introduced the wordle. Teachers and students are benefit from in many ways. this could be especially relevant for online classes.printed or projected. The source of text could derive from blog posts as opposed to essays.net as a useful web 2. Students also may use visual word cloud to ask about new vocabulary which provides input to them. We can use word clouds for words that have to be joined together to form collocations. Teachers can create a word cloud from a news article and use it to start a conversation. In view of the need for CALL researchers and practitioners to find. and Selvandin (op cit) argued that word cloud also can be use as an assessment tool. the resulting word clouds as well as word frequency counts can show students’ individual progress towards improving their vocabulary. brainstorming is one of the key techniques. after teacher wordling key words of a reading text. We concluded that using wordle is a necessity in teaching all four skills and also language components. by wordling key words teacher can increase the vocabulary knowledge of students about the conversation. many online tools are increasingly available for use in educational and non-educational settings. 21)” CONCLUSIONS With the widespread use of the Internet. Baralt. students can talk about these new words and predict the content of reading. They mentioned that “instructors can create word clouds from students’ individual essays and use them for selfassessment purposes. choose.0 tool for English for foreign or second language classes. The learners have to unscramble the words. For teaching writing. use and evaluate educational tools for further development and implementation of CALL. Our teachers should be well-equipped with new technologies and update themselves with new tools in language teaching. Pennestri. In pre-reading stage. (p. Another use of word clouds is as simple vocabulary exercises. Before engaging students in speaking. In this paper.

[9] Kulik. D (1994) Apple Classrooms of Tomorrow: What We’ve Learned. (pp. The Modern Language Journal.edu/vol13num2/emerging. References [1] Chappelle. 51. Turkey. [8] Kargozari H. The Modern Language Journal. proceedings of the 4th International ELT Conference on practical aspects of ELT. M (2010) New Tools for Teaching Writing.edu/vol14num1/commentary. [13] Dwyer. 93 (Focus Issue).1 . [2] Garrett. San Francisco.pdf. from http://llt. C. 14(3). Anthony.msu. [11] Barron.. Pearson Education. 62-66). [6] Meskill. N (2009) Computer-Assisted Language Learning Trends and Issues Revisited: Integration Innovation.pdf. 59-74). 2011. NY.R.msu. Corley. M (2009) Technologies in Use for Second Language Learning. 2011.719-740). Technology and Education Reform: The Rreality Behind the Promise. 3-9). Bangert-Downs (1991) Effectiveness of Computer-Based Education in Elementary Schools. (pp.. (pp. 428 . 93 (Focus Issue). N (2010) Teaching Languages Online.. (pp. C. [5] Levy. (pp. [4] Godwin-Jones. 2-9). (pp. 75-94). Kulik (1991) Effectiveness of Computer-Based Instruction: An Updated Analysis. 3-8). Language Learning & Technology. retrieved May 18. Computers in Human Behavior. Retrieved May 18. UK: Multilingual Matters. Language Learning & Technology. White Plains. [12] Zorfass. 769-782). 2011. R (2009) Personal Learning Environment. CA: Jossey-Bass. [10] Kulik.edu/issues/october2010/emerging. from http://llt.msu. (2011) Vodcasting: A Reusable Learning Object to Teach Writing. Computers in Human Behavior. 67-89). Retrieved May 20. (pp. [3] God-win-Jones.the 4th Annual ELT Conference in Turkey which generates the idea of this paper. (pp. 4-10).pdf. Remz (1994) Helping Students with Disabilities Become Writers. Jamieson. Kulik. (pp. 7. 7. Bristol. from http://llt. (pp. (pp. Educational Leadership 51. 7. Goldman (1994) Integrating Technology with Teacher Preparation. 13 (2). Educational Leadership. R (2010) Literacies and Technologies Revisited. [7] Warschauer. Language Learning & Technology. editor. J (2008) Tips for Teaching with CALL: Practical Approaches to Computer-Assisted Language Learning. 14(1). Tafazoli D. 8-9). In: Means.

in C. Unwin (Eds. Online Grammar Corrector: the Employment of Educational Technology to Persian Language Grammar. Language Learning & Technology. Oxford University Press. M. J (2004) How to Teach Writing. New York: Springer. Lam.edu/ssss/QR/ [20] Baralt. Handbook of Computational Statistics: Data Visualization (pp.bath.pdf [19] McNaught. Retrieved from http://opus.. K. Iran. Retrieved from http://www. [22] Lindsay. P (2006) Learning and Teaching English. 2. T (2010) Forty-five Interesting Ways to Use Wordle in the Classroom [Slideshare slides]. The Qualitative Report. T (2009) Teaching Methodology.[14] Tafazoli D (2011). S. Iran. C. Härdle. 81-91). [16] Barret. Retrieved from http://www. 630–643). Selvandin. M (2008) A Brief History of Data Visualization. (p.. A.edu/issues/june2011/actionresearch.msu. W. [17] Friendly. 12-22). [18] Ramsden. Pearson Education LTD.. Chen.net/boazchoi/fortyfive-interesting-ways-to-usewordle-in-the-classroom. (pp. A (2008) Using Word Clouds in Teaching and Learning. 15(3). M (2011) Action Research: Using Wordles to Teach Foreign Language Writing. Bate.ac.B (1998) How Does Technology Affect Students` Learning and Engagement in Collaborative Activities? Unpublished manuscript.uk/474/1/using%2520word%2520clouds%2520in%2520t eachi ng%2520and%2520learning. (pp. proceedings of the 6th international conference of Iranian society for the promotion of Persian language and literature.). 7th Edition. P (2010) Using Wordle as a Supplementary Research Tool.nova. C. (pp. [23] Harmer.. Retrieved from http://llt. Knight. 429 . 228} Pouran Pajouhesh. & A.slideshare. 15. Tehran: Khane Ketab Publications. Pennestri. 15–56). M. [15] Tinzman. England.-H.pdf [21] Saetti.

In the following we make some observations on determiners (rom. Studierea limbii române ne ajută să cunoaştem şi să folosim corect această limbă. totodată. By speaking the language correctly. syntaxe. teaching. care ne conduc spre însuşirea unor deprinderi. Atribut) rankings and teaching in school. Studiul limbii române ajută la cultivarea atât a limbajului oral. that lead to acquisition of skills that meet the fundamental requirement of modern school . observ că în zilele noastre."to teach students to learn". language Limba română reprezintă o adevărată pasiune pentru mine. ce răspund 430 . în licee nu se mai pune accent pe limba română. Aşa cum spunea Lucian Blaga. with an exchange of information between speaker and interlocutor between the transmitter and receiver. Airinei” . s-a ajuns să se facă foarte multe dezacorduri atât în discuţiile tinerilor cât şi în emisiunile prezentate la televizor. determiners (rom. Thus. emisiunile televizate nu mai reprezintă un mod de educare. ajutându-ne totodată să comunicăm cu ceilalţi oameni (unii fiind persoane şcolite) şi să ne exprimăm corect. cum se întâmpla în vremurile trecute iar acest fapt reprezintă un minus în planificarea normelor învăţământului. Ca absolventă a şcolii normale. cât şi a limbajului scris. foarte important pentru vorbitorii de limba română. Prin vorbirea corectă a limbii. Din acest punct de vedere. Key words: communication. Bucureşti Abstract Transmission of the information is through language. De aceea. some techniques of our own intellectual activity. „limba este întîiul mare poem al unui popor”. Atribut).Observaţii asupra atributului în limba română Prof. we have an obligation to speak correctly and we respect each other. Nicoleta Violeta IVAN Colegiul Tehnic „Gh. ne însuşim unele tehnici ale muncii intelectuale. fiind de fiecare dată nerăbdătoare de a afla cât mai multe cunoştinţe din acest domeniu fascinant şi.

pătrundem în lumea fascinantă a ei. Sintaxa reprezintă partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. Comunicarea între oameni se face cu ajutorul cuvintelor. coerent şi concis a observaţiilor. În acest sens se pun în mişcare valorile formativ-superioare. Totodată. sentimentelor. Tehnicile muncii intelectuale contribuie în vederea propriei noastre formări. Neamul Şoimăreştilor) . ideilor. Această comunicare devine posibilă numai atunci când cele două repertorii au ceva comun.. al spiritului de observaţie şi investigaţie. Între cei doi poli se realizează o comunicare. între emiţător şi receptor. Transmiterea celor mai multe informaţii se realizează prin intermediul limbajului. clare şi expresive. Amintiri crîncene răscoliră deodată mintea şi sufletul lui Tudor (M. mesajul ce vrea să fie transmis de locutor trezeşte interes din partea interlocutorului. Prin intermediul cărţii. Cu cât spaţiul care se suprapune este mai mare. pentru a cultiva capacitate de exprimare corectă oral şi în scris. erau trei „monitori generali”: doi de învăţătură şi unul de ordine (B. adică în propoziţii şi în fraze. Sadoveanu. al interesului şi dragostei pentru cunoaştere. ajută şi la conştientizarea treptată a îndatoririi de perfecţionare continuă a procesului comunicării şi cultivării vorbirii. Şt. Delavrancea. Studiul limbii române ne ajută în formarea şi dezvoltarea deprinderilor de exprimare în mod corect. acestea fiind îmbinate în unităţi sintactice.. ca sursă de informare. gândurilor. se intercalează. în al doilea rând.iar comunicarea bilaterală mai bună. având loc un schimb de informaţii între locutor şi interlocutor. ne cultivăm şi ne deschidem noi orizonturi. avem obligaţia de a vorbi corect şi de a ne respecta unii pe ceilalţi. cu atât valoarea pozitivă a repertoriului comun este mai ridicată. de tipul creativităţii.cerinţei fundamentale a şcolii moderne – „a-i învăţa pe elevi. Astfel. în primul rând. În cele ce urmează vom face câteva observaţii cu privire la clasificările şi predarea atributului în şcoală. să înveţe”. Cum? Folosind. Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un substantiv sau un înlocuitor al acestuia – orice partea de vorbire cu valoare de substantiv: pronume sau numeral. scrierii şi exprimării corecte. gândirii. Domnul Vucea) 431 . şi. şi. logic. cartea ca sursă de formare şi informare. astfel.

atributele sunt: adjectivale. În drum) .Flăcăii ceilalţi pe dată s-au făcut nevăzuţi. fiecare – lăcaşul e ceea ce unuia singur îi e dat să înfăptuiască pătruns de cea mai înaltă taină cerească! (L. substantivale. bun sau netrebnic.comparativ: Oare ce desfătare vînătorească mai deplină. adverbiale.superlativ: Omul e ceea ce suntem. 432 . Meşterul Manole) A fost odată ca-n poveşti. Topârceanu. Amintiri din copilărie) Atributul reprezintă partea de propoziţie secundară deosebit de importantă care întregeşte comunicarea. interjecţionale. valori expresive.pozitiv: Peste firea mută doarme Cerul plin de stele. prin pustiile Bărăganului. adjectiv pronominal. căruţa în care stă culcat abia înaintează pe căi fără nume? (Al. număr şi caz. Odobescu) . … mai senină şi mai legănată în dulci şi duioase visări. Din rude mari împărăteşti. (G. Atributul adjectival este cel mai frecvent tip de atribut întâlnit în comunicare şi este exprimat printr-un adjectiv propriu-zis sau prin alte părţi de vorbire cu valoare de adjectiv: numeral. poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd. verbale. pronominale. care se acordă cu substantivul determinat în gen. Atributul adjectival poate sta după substantiv sau în faţa acestuia. După părţile de vorbire prin care sunt exprimate. de cele mai multe ori. Blaga. verb la participiu sau la gerunziu. adăugându-i. A fost ca niciodată. A. a) Atributul adjectival exprimat printr-un adjectiv propriu-zis Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective la diferite grade de comparaţie: . iară noi copiii ne-am întors plîngînd pe la casele noastre (Ion Creangă.

(Marin Sorescu. Coşbuc. constituie un ajutor preţios în operaţia de identificare a atributului adjectival. a hrănit pe Sura cea bătrînă. adjectivul este însoţit de articolul demonstrativ (adjectival): La zăvoarele porţii. mai blînd. m-a învălit bine într-o blăniţă.O prea frumoasă fată. Moartea lui Gelu) b) Atributul adjectival exprimat printr-un numeral cu valoare adjectivală 433 . care. (M. Eminescu. poate fi confundat cu adjectivul pronominal demonstrativ. adjectivul poate fi articulat cu articolul hotărât: Jelească-mă apele Cernii! Să-mi duduie crivăţul iernii Ca-n taberi al cailor tropot. cine ştie cînd. Sadoveanu. în mod obişnuit. Iar veşnicul apelor şopot Să-mi pară ca-n ceasul vecernii O rugă de clopot. Sadoveanu. Luceafărul) Aceste toate singur nu le judic. Iambul) O să mă bucur pentru clipele acestea. (M. Eminescu. mai pudic. (G. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul. Fraţii Jderi) Asta-i patria cea dragă Şi dăm patriei române Inima şi viaţa-ntreagă. La Mestecănei) Articolul demonstrativ. (M. Dar versul cel mai plin. vizitiul bunicului. în barba-i mare (M. Coşbuc. (G. a umplut săniuţa cu paie. Iona) Notă: Uneori. Când precedă substantivul. Patria română) Alexa cel chior. s-a cuibărit lîngă mine şi am pornit-o pe o vreme cu soare. Jderul cel bătrîn rîdea pentru întîia oară în acea duminică. atît de importante.

89 434 . Jocul ielelor) Atunci află că cer un bob de grîu pentru cea dintîi căsuţă a acestei table de joc. smulsă de pe băncile şcolii…(Camil Petrescu. Om cu noroc) Numeralul ordinal poate fi articulat cu articolul demonstrativ cel urmat de prepoziţia de: Ne-am jurat că vom avea tăria să ne sinucidem la cel dintîi semn al capitulării noastre… (Camil Petrescu. Domnul Vucea) Notă: Atributul exprimat prin numerale cardinale până la nouăsprezece inclusiv este atribut adjectival: În grupă sunt optsprezece studenţi. iar de studenţi devine atribut substantival.Numeral ordinal: Ne-am speriat…că tocmai venise şi responsabilul de la Internaţionala a doua…(Camil Petrescu. L. .Atributele adjectivale pot fi exprimate prin numerale cardinale propriu-zise.Numeral multiplicativ: A fost un geamăt întreit Din totul inimii pornit. aceasta din cauza apariţiei prepoziţiei de de la numeralul douăzeci în sus. Divanul persian) . Jocul ielelor) Guvidi…a rămas în gară să apuce trenul ce venea din Bucureşti şi cu care noi ne încrucişam la întîia staţie. Jocul ielelor) …şi eu muşcam din bucuria asta ca dintr-un măr. Delavrancea. eu. (G. Sadoveanu. multiplicative. Popescu. Caragiale. (I. p.Numeral cardinal propriu-zis: Clasa avea şaisprezece bănci. care mă măritasem din clasa a şaptea de liceu. distributive şi colective cu valoare de adjectiv. Ideal) 229 Apud Florin D. (M. peste monitori erau trei „monitori generali”…(B. în care optsprezece este atribut adjectival al substantivului studenţi. raportul sintactic este invers: numeralul douăzeci este subiect. Dar în: În grupă sunt douăzeci de studenţi.229 . ordinale. Sintaxa limbii române. două boabe pentru a doua căsuţă… şi tot aşa dublînd numerele pînă la a şaizeci şi patra căsuţă. Şt. băncile aveau şaisprezece „primi” şi şaisprezece „monitori”. Coşbuc.

porunceşte ochilor noştri să nu mai aiureze. Sfîrşit de toamnă) Din amîndouă părţile Se-ncep ostilităţile. Blaga.Numeral distributiv: S-a tăiat fiecare pîne în cîte trei bucăţi deopotrivă de mari..Numeral colectiv: Din tuspatru părţi a lumii se ridică-nalt pe ceruri. vrea să înţeleagă faptul că el nu convine să se facă din această împrejurare o afacere intimă a regimului. nehotărâte. spunînd nu. ce. Iona) . Porunceşte sufletelor noastre să uite. care se îngrămădesc nu în amor însuşi.Adjective demonstrative: …cred că tovarăşul Ruscanu. şi care limbă e-ndestul de bogată. Creangă. . Alecsandri. intră atributele reprezentate de adjectivele posesive. ca să poată exprima acea nemărginire de simţiri. (M. să slujească drept instrument al unui partid împotriva celuilalt. Jocul ielelor) 435 . Trebuia s-o ia în partea cealaltă. Meşterul Manole) .Adjective relativ-interogative (numai care. de întărire şi negative: . Cezara) Pînă la ce josnicie se poate coborî un om din patimă politică… (Camil Petrescu. cât): Ah! cine o spune. el a greşit-o.Adjective posesive: Nu ne mai chinui cu tăcerea ta. (Marin Sorescu. cine-o poate spune. (I. Un duel) c) Atributul adjectival exprimat prin adjective pronominale În grupa atributelor exprimate prin adjective pronominale. Ca balaur din poveste nouri negri plini de geruri. Topârceanu. Eminescu. (V. demonstrative. relativinterogative. ci în setea de amor. Amintiri din copilărie) S-au format rânduri de câte trei. Jocul ielelor) Dar drumul. (L. (G. (Camil Petrescu.

Oameni din lună) . (Camil Petrescu. Sadoveanu. (Gr. Mierla şi bufniţa) 436 . Rugăciune) Orice om cuminte strînge bani albi pentru zile negre. aceasta este dreptatea însăşi. Slavici. toţi au turbat. Alexandrescu. Lada) De-o bucată de vreme.Adjective nehotărâte: Dă-mi tot amarul. Jocul ielelor) . toată truda. (I. (Camil Petrescu.Ascultă. Budulea Taichii) d) Atributul adjectival exprimat printr-un verb la participiu cu valoare adjectivală Participiile care se acordă cu termenul determinat sunt atribute adjectivale. (I. de cetăţi depărtată. Dacă lupt pentru o cauză. Agârbiceanu. avea fiecare lumînarea sa. ştiu eu o vorbă de la tata: cîţi cîini m-au lătrat. Cînd citim în vechea carte a istoriei străbune Virtuţi mari. Atîtor doruri fără leacu. Mierla se întîlni seara cu bufniţa umflată. Unirea principatelor) Într-o pădure deasă. Care inimă stă rece? Care suflet nemişcat? (Gr. Jocul ielelor) . (O.Adjective negative: Pentru ca să nu fie nicio supărare. Alexandrescu. Jocul ielelor) E o nevoie de viată şi de moarte pentru mine să ştiu dacă trecutul însuşi a existat… dacă am fost cu adevărat iubită. (Camil Petrescu.Adjective de întărire: Am socotit totdeauna că dreptatea e absolută. (M. în fiecare zi şi în fiecare noapte se întîmplă ceva nou. ilustre fapte ale naţiei române. Goga. Maria.

„rană sângerândă”. ale) cui? şi poate sta după sau înaintea substantivului determinat. Puterile adîncului se treziră de pretutindeni (C. d) atributul substantival apoziţional (apoziţia).e) Atributul adjectival exprimat printr-un verb la gerunziu cu valoare adjectivală Dimineaţa era măreaţă. „buze sângerânde”. ca „ordine descrescândă”230. 186 437 . Umbra lui Mircea. p. „forme născânde” etc. Locul obişnuit al atributului substantival genitival este după substantivul determinat. B. Gramatica azi. b) atributul substantival în dativ. Pe drumuri de munte) Ş-ale valurilor mîndre generaţii spumegate (Gr. a. cartea lui Tudor. Alexandrescu. „inimi fremătânde”. El poate sta imediat după substantivul determinat sau poate fi despărţit de acesta prin alte atribute: miresmele florilor. un coleg al lui Mircea. Atributul substantival După mijloacele de exprimare. Forma feminină este astăzi învechită şi nu o mai folosim decât în anumite formule fixe. La Cozia) Atributul genitival poate fi precedat sau nu de articolul posesiv al / a / ai / ale sau de articolul hotărât lui: O carte a colegei mele. neguri fumegînde pluteau în văzduhul adînc al văilor. miresme 230 apud Al. c) atributul substantival prepoziţional. atributul substantival este de mai multe feluri: a) atributul substantival în genitiv (numit şi atribut genitival). „ruini fumegânde”. categoria atributului substantival în dativ este învechită. (C. a) Atributul substantival în genitiv (atributul genitival) răspunde la întrebările (al. ai. Hogaş. Dintre acestea. Graur. Pe drumuri de munte) Notă: Gerunziile acordate sunt folosite în limba literară contemporană în unele îmbinări: „ordine crescândă / descrescândă”. „mâini tremurânde”. „femeie suferindă”. Hogaş.

Avem deci un atribut genitival ale văi(i) şi două atribute adjectivale care determină substantivul la genitiv. Uneori. atributele frumoasei şi noastre s-au intercalat între articolul posesiv ale şi atributul genitival văi. Alexandrescu. în operele literare. şi mai ales în poezie. Neculce. atributul genitival apare înaintea substantivului determinat. (Gr. (M. Concertul în luncă) Veneam din regiunile fericite ale frumoasei noastre văi. generaţii spumegate. Fraţii Jderi) Substantivul cu funcţia de atribut genitival poate fi determinat la rândul lui de unul sau mai multe atribute genitivale. Lupul. şi alţii… au alergat la Constantin-vodă. prietenul bun şi nepreţuit al lui Mircea. b) Atributul substantival în dativ are un caracter arhaic. era partea cea mai primejdioasă a drumului. Camilar. Cronica) 438 . solemne. (G. Roxelana) În poiana tăinuită unde zbor luciri de lună Floarea oaspeţilor luncii în grăbire se adună. folosit mai rar astăzi. Acest fel de atribut determină un substantiv nearticulat care denumeşte. Alecsandri.ale florilor. aceste miresme îmbătătoare ale florilor. Umbra lui Mircea. La Cozia) Stau în amurg şi ascult dangătele rare. ale clopotului…şi parcă se deschid pagini măreţe în inima mea şi în vreme. Hogaş. Ş-ale valurilor mîndre. (C. Sadoveanu. (E. în al treilea exemplu. adjectivale sau de alt tip: Un pîlc de cavaleri cu zale şi coif au trecut în pas domol către acea tabără a coconului împărăţiei. Sadoveanu. (M. fecior lui Gavriliţă vornicul. în general. Pe drumuri de munte) Observăm că. Clopote în amurg) În trecătoarea aceea printre ape şi prin lunca nestatornică a rîului. grade de rudenie sau atribuţii sociale. (I.

Atribuirea de valori unor variabile. ieşind din sat. (G. (L. au încălecat iar. cu termenul la care se referă. Eminescu. (M. frumoasă doamnă. Eminescu. (M. O. 231 Apud Florin D. Topârceanu. (Şt. Iosif. cu soare de primăvară. Apoziţia este exprimată printr-un substantiv. se adînci vădit. Sadoveanu. de exemplu: Conferirea de medalii / premii unor sportivi231. şi s-au pustiit prin locuri ferite. (M. 87 439 . Sărmanul Dionis) . fiind o vreme frumoasă.substantiv precedat de un adverb de comparaţie cu valoare de prepoziţie: Porni singur pe calea pe care au venit amîndoi. cu inima ca plumbul. Sintaxa limbii române. Tînăr soare auriu. Iţic Ştrul dezertor) d) Atributul substantival apoziţional reprezintă atributul pus în cazul nominativ. c) Atributul substantival prepoziţional se exprimă prin: . Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu. Mi-ai dăruit. cu capul în pămînt. Cîntec de primăvară) .substantiv precedat de prepoziţie.substantiv precedat de locuţiune prepoziţională Trăsura cea fină şi amară dimprejurul gurei lui. o călimară de argint. p. ştiinţific şi administrativ se întâlnesc cu o oarecare frecvenţă şi unele formulări moderne. Epigonii) Notă: În stilul publicistic. semnelor vremii profet. Rebreanu. Călimara) După aceea.Preot deşteptării noastre. care stabileşte un raport de echivalenţă. Popescu. Judeţ al sărmanilor) Vii să-mi baţi iar la fereastră. Ea poate determina un substantiv sau un pronume.

voi. adică Liliana. cucoană. Amintiri din copilărie) . Kogălniceanu. să ne răzbuni! (O. Fratele său Alexandru îl însoţea. ca domn. El pe capu-i poartă mitră şi-i cu barba pieptănată. Odobescu. arendaşul. Apoziţia poate fi exprimată şi prin substantiv în cazul vocativ (singur sau urmat de determinări).Apoi dar mai rămîi sănătoasă. ne ieşi înainte cu plin. Ioan Cuza) Iată craiul. (M. dumneavoastră. Călin (file din poveste)) Socru roagă-n capul mesei să poftească să se pună Nunul mare. Doamna Chiajna) Tu. (M. mătuşă Mărioară. Balada chiriaşului grăbit) . Topârceanu. Călin . tu. Pseudo-kineghetikos) . Pătru. mîndrul soare şi pe nună.Descălecai la flăcăraia trosnitoare a brazilor şi domnul Sterie. (Al. dumneata. Oltul) 440 . Baltagul) Apoziţia poate fi: simplă – când este exprimată printr-un substantiv sau adjectiv cu valoare substantivală în cazul nominativ sau în cazul regentului: Cel mai mare de ani.… înainta cu greu sprijinindu-se într-o cîrjă. Creangă.) Rămîi sănătoasă. când vocativul determină un substantiv la vocativ. rezemat în jilţ cu spată. apoziţia este precedată de un adverb explicativ – adică sau anume: Sora mea.. (M. Eminescu. Eminescu. mîndra lună. Domnia ta etc. Goga. (M. anume Liliana. sora mea. veţi face cum veţi crede căi mai bine.. un pronume sau o locuţiune pronominală de persoana a II-a (tu. fii bun. Odobescu. socru-mare. (Al. (I. Că-mi iau geamantanul şi plec! (G. domnule subprefect. Oltule. Sadoveanu.file din poveste) Uneori. Măria ta. fii blînd. Discurs la înscăunarea lui Al.Dumneavoastră. numai să-mi daţi voie să-mi îngrop omul.

crîşmarul de la Mircu. Termenii care intră în alcătuirea ei sunt însă analizabili. (G. întreaga combinare de cuvinte. Semn călăului făcea. Răzbunarea lui Nour) 2. Rebreanu. ca o unitate sintactică – apoziţie dezvoltată. Pe drumuri de munte) Copilul. Pe drumuri de munte) Constantin Rotaru. Apoziţia dezvoltată se desparte prin virgulă de regent sau se izolează prin virgule de restul propoziţiei sau al frazei: 441 . ghiaurul Mihai! Aleargă năvală nebună Împrăştie singur pe cîţi îi adună. (C. tatăl logodnicei şi amfitrionul. Şi din gură-aşa grăia. se consideră ca un tot. de altă dată. Cîntecul redutei) În analiza sintactică a propoziţiei.dezvoltată – când este exprimată printr-un grup de cuvinte (un substantiv urmat de un atribut sau chiar de una sau mai multe propoziţii atributive): Dar iată-l! E vodă. Coşbuc. Priceputul şi păţitul. Alexandru.Domnul că se speria. Iar Codreanul. Hogaş. Gorila) Acest cîntec îl făcui Eu. Colecţia Alecsandri) . Note: 1. (C. un român. era voinic şi rumăn şi creştea ca din apă. se scuză cu un surîs jenat şi totuşi galant. Hogaş. Apoziţia simplă poate fi izolată de regentul ei şi atunci se desparte de acesta prin virgulă: Crîşmarul. Semnul Domnului zărea. Paşa Hassan) Sînt dator să însămn în treacăt că Zamfira lui Ilie Filipoiu. răsărea ca de obicei pe jumătate de sub tejghea. se deosebea mult de Sura lui Avrum din Şeştină. care formează o apoziţie dezvoltată. Coşbuc. priceputul. Stînd de strajă noaptea-n ploaie. (G. (L. Sadoveanu. căprarul Păvăloae. (M. (Poezie populară.

(N.„Huţule. Nu se simţise nimeni şi nu se ivise nimeni: nici păgîni. Atributul pronominal 232 apud Ştefania Popescu. Galaction. Întru aceste vremi. Gramatica practică a limbii române. apoziţiile sunt legate prin conjuncţia nici233. Vasile şi Andrei. şi Huţule. Bălcescu. dezvoltată) poate fi introdusă şi prin adverbele adică. Sadoveanu. Vulpea păcălită) Au venit odată… doi colaboratori intermitenţi ai Vieţii Româneşti: Ion Marin Sadoveanu şi Tudor Vianu. Apoziţia (simplă. s-au ajuns în cuvinte şi au logodit pre coconi. (Radu Popescu. avînd un cocon anume Ştefan şi Duca vodă din Moldova avînd o cocoană anume Catrina. 509 idem 233 442 . nici de-ai noştri. (V. Evocări) În propoziţiile negative. Radu vodă. Şi iată că la intrarea peşterii se ivi o fiinţă măreaţă: omul. Teodoreanu. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul) 3. veni cu o sabie şi tăie capul lui Alexandru Kendi. Masa umbrelor) Fraţi… am avut trei: Dimitrie. Istoriile domnilor Ţării Româneşti) 4. Eftimiu. dragul maichii” tocmai aşa să scrii…(I. Semnul [:] este folosit uneori şi înaintea unei singure apoziţii (simple sau dezvoltate). gîdele obişnuit al locului. Slavici. (I. Budulea Taichii) Un ţigan. ceea ce arată intenţia autorului de a pune în evidenţă pe cel denumit prin substantivul respectiv232. când termenul la care se referă apoziţiile coordonate este un pronume negativ. p. (M. dragul taichii. anume. Zile şi necazuri din Zavera) C. (G.

Toamna cu-a-ei albă frunte Şi cu galbenii conduri. (G. (Al. (M. Eu sînt în voia soartei un veşnic călător. (M. rîde.Pronumele ca substitut al substantivului are aceleaşi posibilităţi de exprimare ca şi atributul substantival. relative. şi atunci mai mult la singular. 443 . (M. Preda. nehotărâte şi negative. Întîia iubire) O să vie o zi… cînd o să fiţi în locul meu. demonstrative. Topârceanu. Atributul pronominal este de patru feluri: a) atributul pronominal în genitiv (genitival) poate fi exprimat prin pronume care au formă pentru cazul genitiv: personale (la persoana a III-a). posesive. Slavici. Balada munţilor) Înaintăm mai bine de o jumătate de ceas în uriaşa hrubă. Alecsandri. Despot vodă) Nu vezi că gura-mi arsă e de sete. El nu se mai întrebuinţează decât în poezie. de politeţe. Crăiasa din poveşti) b) atributul pronominal în dativ este cunoscut şi sub numele de dativ posesiv şi se exprimă prin forma neaccentuată de dativ a pronumelui personal sau reflexiv. (I. Comoara) Şi ea arde de dragostea dumitale. (M. Faţa ei lucesc în lună. Scrisoarea IV) Atributul pronominal în dativ este astăzi pe cale de dispariţie. Romînia pitorească) Destul că el nu punea nici un preţ pe averea altora. Cel mai iubit dintre pămînteni) Ea se uită… păru-i galben. Sadoveanu. ale cărei bolţi răsună fioros de paşii şi de glasurile noastre. şi voi depune mărturie împotriva dumneavoastră. Atras în calea-mi lungă de-un tainic viitor. Iar în ochii ei albaştri Toate basmele s-adună. Eminescu. Vlahuţă. Eminescu. Ea nici poate să-nţeleagă… C-acel demon plînge. neputînd s-auză plînsu-şi. dar nu nevinovat. (V.

Unul din noi trebuie să părăsească sala. pronumele îmi. Sadoveanu. Iubind în taină) Şi de crunta-mi vitejie tu te aperi c-un toiag? (M. (M. de lângă) Domnul Vasiliu a şuierat cu fălcile încleştate: . (Cezar Petrescu. dar în exemplul „Îmi planific excursia”. nană Chiră. Scrisorile unui răzeş) Tuturor… la tot norodul. o mierlă. Ion) 444 .prepoziţie (dintre. şi dumneavoastră. procopsitul! e mai cu moţ. Poezia poporală) Notă: În exemplul „Îmi planific o excursie”. că puţine jupînese pot să se laude c-un obraz ca al meu. Eminescu. Sadoveanu. având o valoare de precizare şi e folosită rar Şi astăzi. pentru. de la. de. numai dumnealui. (I. reflexiv. c) atributul pronominal prepoziţional se exprimă prin pronume personal. ne place cîntecul…. alta. Caragiale. L. . cu substantivul articulat hotărât. Fraţii Jderi) . (M. sus. nehotărât. spre. Fraţii Jderi) d) apoziţia pronominală are un caracter expresiv. mie şi dumneavoastră. pronumele îmi îndeplineşte funcţia de complement indirect. suntem nişte proşti. între crengi. presupunând construcţia paralelă „Planific excursia mea”.locuţiune prepoziţională (faţă de): Părerea mea faţă de celălalt este bună. (M. are funcţia de atribut.adverb de comparaţie cu valoare de prepoziţie (ca): Cred. Nici acuma nu mi-ai mărturisit dacă maica lui a fost moldoveancă de-a noastră ori tătăroaică.Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi? (M. îşi fluieră neastîmpărul. numai dumnealui nu-i place! Toţi. Eminescu. Dansul cu tine mă face să plutesc. relativ. negativ precedat de: . Anii de ucenicie) Desenul de la tine m-a binedispus. Sadoveanu. Scrisoarea III) Apariţia lui în proză este rară şi arhaizantă: Şi cînd el sfîrşeşte. demonstrativ. şi eu. toată nedumerirea s-a şters din minte-mi (Alecu Russo. ca şi odinioară.

Marinescu şi Ionescu. pentru): Să-mi fac cerc astă rugină. abia. Şi să-mi fac bani de iernat. adică voi. că i-au sosit. aţi luat examenul. (M. În munţii Neamţului) Şi atunci parcă simt toată umilinţa. zise un aprod apropriindu-se. toată dizgraţia de a locui pe o biată planetă mizerabilă. precedat de prepoziţiile (de. Nicoară Potcoavă) 445 . nişte boieri sosind acum cer voie să se înfăţişeze la măria-ta. FătFrumos din lacrimă) b) verb la gerunziu (neacordat): Doamne. Atributul adverbial Atributul adverbial se exprimă printr-un adverb sau printr-o locuţiune adverbială cu sau fără prepoziţie. D. Coşbuc. (Poezie populară. Carte mare de pornit. Hogaş. astfel: a) adverb şi locuţiune adverbiala fără prepoziţie: Şi cum a venit în ţară n-a avut stare pe loc nici cu stăpînirea dinlăuntru a boierilor. Steaua fără nume) Orice încercare de-a o răpi a fost deşartă. Cîntec haiducesc) Iată-l lui. (Mihail Sebastian. Alecsandi. (C. Alexandru Lăpuşneanu) Haina-i măturînd pămîntul Şi-o tîrăşte-abia. Iarna pe uliţă) c) prin verb la supin. (V. (C. pe lîngă care marile stele trec fără s-o vadă. Negruzzi. Colecţia Alecsandri) E. (M. Atributul verbal Este exprimat prin verbe la moduri nepersonale: a) prin verb la infinitiv: Mă simţii nenorocit că nu am prilejul de a pofti la masa mea pe un nevoiaş.Sadoveanu. Eminescu. (G. La tabără de ieşit.

ici. Delavrancea. colo. apare totdeauna după substantivul determinat şi primeşte în urma lui semnul exclamării (care nu are valoare de punct. Fraţii Jderi) F. Strigoii) b) adverb şi locuţiune adverbială precedate de prepoziţie: Şi cum a venit în ţară n-a avut stare pe loc nici cu stăpînirea dinlăuntru a boierilor. şi 446 .Eminescu. (M. Atributul interjecţional determină un substantiv şi se exprimă de obicei prin interjecţii care imită sunete sau zgomote ori redau diferite strigăte. virgulă. cu securea pe umăr şi întru tîrziu. (M. călare pe un cal mic de munte. marcând doar intonaţia şi din această cauză scrierea se continuă cu literă mică). O zi ca altele) Ofta şi se tînguia încet împotriva unor ţînci din ziua de azi. (I. aceleaşi două note lungi şi tremurate. Stăpînea odată…) M-au trezit glasurile scutarilor din fundul depărtat al pădurii: „hăă-ăp!… hăă-ăp!… ăp…” (I. pretutindeni…(I. deschişi…” . dă ordin… şi scapă năduşit cîte un geamăt „uiu-iuuuu”! apoi doarme dus… (B. auzim strigăte: „Ura! Trăiască!”… Şi numai iată că s-apropie de noi. Atributul interjecţional se exprimă prin interjecţii şi onomatopee şi este apropiat de atributul adjectival: …nu se auzea decît cîntecul greierilor: fiiiir-fiiiir. Sadoveanu. Doamna Catalina) Atributul exprimat prin interjecţia halal poate să aibă un sens apreciativ: „Halal oameni! n-am ce zice. doamna Catalina. Scrisorile lui Mişu Gerescu) …rumînii rămîn drepţi. Al. primitori. Este menţionat mai rar în lucrări de specialitate. Agârbiceanu. Sadoveanu. Brătescu-Voineşti. nici cu stăpînirea din afară a ismailitenilor. (M. Nicoară Potcoavă) Se aşezară pe prispa de dindărăt în bătaia soarelui. Al. Brătescu-Voineşti.Sadoveanu. Şt. (M. fiiiir-fiiiir. Taină) În ceasurile dintîi se-ncruntă în vis.Atributul adverbial exprimat prin adverbe de mod se întrebuinţează fără prepoziţie: Prin frunze aiurează şoptirile-i alene.

Grigore Brâncuşi. Se observă că interjecţia halal este amplasată înaintea substantivului după care se pune semnul exclamării235. Editura Junimea. Bucureşti. Gramatica practică a limbii române. Structura gramaticală a limbii române.. Editura Ştiinţifică. Popescu . Sintaxa limbii române. Coteanu Ion. Sinteze de limba română. 1980 Popescu Florin. 1968 Gruiţă G. Editura Didactică şi Pedagogică. Compendiu. Editura Enciclopedică. Bucureşti. 1995 Dimitriu Corneliu. Bucureşti. Bucureşti. Bibliografie Bejan Dumitru. Editura Didactică şi Pedagogică. 1982 Graur Alexandru. 1997 Diaconescu Ion. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Editura Albatros. Ediţia a III-a revăzută şi din nou îmbogăţită. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Albatros. Sintaxa limbii române. p. Iaşi. 1982 Coteanu Ion. Georgeta Ciompec. Iaşi. 197 apud Florin D. 1973 Graur Alexandru. Sintaxa limbii române. Gramatica de bază a limbii române. 1994 Hristea Theodor (coordonator). Tendinţe actuale ale limbii române. Bucureşti. Gramatica limbii române. Gramatica azi. Limba română (Sintaxa). 1970 234 235 apud Vasile Şerban. compoziţie. autori: Mioara Avram. 1983 Popescu Florin. Editura Junimea. Gramatică. 1995. Bucureşti. Theodor Hristea. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Editura Echinocţiu. Sintaxa. Gheorghe Bulgăre. Ion Diaconescu. Sintaxa limbii române – Curs practic. Gramatica normativă. Cluj-Napoca. Sintaxa limbii române. Bucureşti. 1992 Şerban Vasile. Sintaxa. p. 1984 Irimia Dumitru. 89 447 . Gramatica limbii române explicată. Cluj-Napoca.depreciativ: „Halal oameni! Te-au lăsat la nevoie”234. 2003 Popescu Ştefania. Flora Şuteu. stilitică. Editura Academiei. Bucureşti. Ediţia a II-a revizuită şi completată. Cu o culegere de exerciţii. Rodica Bogza-Irimie. Editura Dacia.

/Un şirag de piatră rară. Procesul studierii limbii române în şcoală este parte integranta a acţiunii. Studierea limbii române în şcoală prezintă o importanţă inestimabilă./Te-nfiori adânc şi tremuri.O altă viziune asupra manualelor alternative în predarea propoziţiei predicative Prof. pentru că este expresia milenară a acestui popor. predicate.) şi la cultivarea disponibilităţii de a colabora cu 448 .” Limba română asigură dobândirea cunostinţelor din sfera tuturor celorlalte obiecte de învăţământ. Alternative schoolbooks approach this theoretical concept complies with the requirements of today students. comparative analysis./Pe moşie revarsată. imaginatie. cu modul lui particular de a înţelege existenţa. a gândirii elevilor. thinking and self-competition. cum atât de inspirat spune poetul: ”Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată. because not stimulates creativity. contribuie la dezvoltarea laturilor conştiinţei lor ( spirit de observaţie. cu bucuriile şi tristeţile trăite din plin într-un spatiu geopolitic destul de vitreg. Key words: alternative schoolbooks. propoziţiilor şi frazelor. momentele istorice cruciale prin care i-a fost dat să treacă. ştiut fiind adevărul că ideile se prefigurează şi persistă în mintea omului pe baza cuvintelor. etc.formarea omului în perspectiva integrării lui rapide în societate. Însuşirea corectă a limbii române de către elevi devine condiţia de bază în vederea realizării obiectivului fundamental al învăţământului de cultură generală . Limba română.!/Limba noastră-s vechi izvoare. Târgovişte Abstract The article presents in terms of comparative / critical teaching predicate structures in contemporary Romanian language. bine cunoscută de către elevi. capacitate creatoare./Povestiri din alte vremuri!/Şi cetindu-le-nşirate. Anca Raluca TEODORESCU Şcoala “Mihai Viteazul”.

ceea ce constituie o primă condiţie a corectitudinii ei. are drept consecinţă directă perfeţionarea capacităţii de exprimare. în faţă. cărţi. grele sau foarte grele. adică nu confirmă experinţele de învăţare anterioare. prin evitarea anacoluturilor. Exemplu: “ Bunica stă într-o casă care. la concluzia că aceste elemente nu trebuie să lipsească din exprimarea proprie. autori -Alexandru Crişan. dar am găsit-o în pod printre mobile stricate. Înţelegerea regulilor de organizare a enunţului în jurul PREDICATULUI în propoziţie şi al propoziţiilor în frază duce. prin cunoşterea posibilităţilor topicii ( ordinea cuvintelor în propoziţie şi a propoziţiilor în frază ) şi a măsurii în care ea poate contribui la clarificarea comunicării. ce nu trezeşte niciun interes informativ elevilor. de a întreţine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate.semenii. există un fragment propus ca text suport pentru verificarea cunostinţelor anterior dobândite. la sfârşitul săptămânii. manualul de la editura Humanitas Educaţional. imperativ categoric al dezvoltării vieţii moderne. a mecanismului general şi a procedeelor speciale de formulare a oricărui gând sau mesaj.Ar fi vrut să deretice singură. Nu uita pe nimeni!Ei sunt familia noastră. într-o mare măsura. reviste. N-o văzusem de mult şi. consider că este absolut necesar ca elevii să-şi însuşescă noţiunile de sintaxă pentru că înţelegerea modului de funcţionare a limbii. pe care îl folosesc la clasă. Astfel. neavând exerciţii cu dificultate progresivă: cerinţe accesibile. în mod logic. Exprimarea corecta se realizează. fotografii vechi. are o grădiniţă ale cărei flori au fost pălite de bruma toamnei. Nu urmăreşte axa dificultate redusă-performanţă.” Cerinţele propuse de manual nu respectă criteriul de flexibilitate. Exemplu: 449 . ne-am gândit să lăsăm baltă toate treburile şi să o vizităm. ni s-a părut că nu era acasă. De bună seamă că am ajutato. I-am spus că am dori să ştim cine sunt rudele din fotogrfie. rochii demodate. de asemenea. la nuantarea exprimării lor (orale sau scrise). pe care pesemne că îl uitase . neatrăgându-le atenţia sau curiozitatea. Hai să coborâm şi o să vă istorisesc viaţa fiecăruia. limba română contribuie. ritmul diferit de asimilare. Când am deschis portiţa. la cultivarea sensibilitatii elevilor. În manualul. prin crearea obişnuinţei de a respecta regulile acordului şi ale regimului diverselor cuvinte. Prin virtuţiile ei deosebit de expresive. Printre lucruri am descoperit un album de familie. pe care le evidenţiază studiul acesteia. Sofia Dobra şi Florentina Sâmihăian.

Reactualizarea cunostinţelor anterior dobândite se face la sfârşitul acestei prezentări de informaţii. neavând un text suport şi cerinţele bazate pe acesta. Analizează părţile de vorbire prin care se exprimă predicatele găsite. Singurele exerciţii.” (M. cu autorul Marin Iancu abordarea informaţiilor este puţin diferită. ce sunt schematice şi putin numeroase şi nu asigură o însuşire temeinică de cunoştinţe.”( I. În manualul editurii Corint.2. Itemii formulaţi abordează toate problemele impuse de acesta: respectă experienţele de învăţare anterioare. 5 predicate. Nu apare niciun text suport. prin ce se exprimă predicatul.”( G. începând cu expunerea informaţiilor despre predicat şi propoziţia predicativă. ci numai câteva fragmente extrase din operele unor scriitori celebri: “ Te întreabă şi socoate Ce e rău şi ce e bun. Eminescu) “ El era mâhnit pentru pierderea lui Chirică. ţustiu! la spatele lui Zaharia. în ceea ce priveşte captarea atenţiei. în caiet. Creangă) “Nu voi face apel la părinţii denaturaţi. Exerciţiile lipsind cu desăvârşire. sunt cele de consolidare a informaţiilor. schematic şi pe coloane. având cerinţe foarte diverse.”(I. de la pagina 68.Identifică predicatele din textul de mai sus şi indică felul lor. respectând doar aici criteriul flexibilităţii. Exemplu: Extrage într-un tabel predicatele. care apar. nicio cerinţă. ritmul diferit de asimilare cu dificultate progresivă. Copiază.Călinescu) “ Eu zvârr! chibriturile din mână. 450 .Călinescu) Apoi. Învăţarea nu se face prin descoperire. Alege din text şi analizează. este prezentată informaţia ştiinţifică foarte bine structurată.Creangă) “ Poate că te aşteaptă tatăl tău. Arătaţi ce valori sintactice are verbul “ a fi “ în textul dat. Reciteşte textele de la ex.”(G. Nu se realizează reactualizarea informaţiilor pe baza unui text suport. Formulează reguli de topică şi punctuaţie privind predicatul.. bazându-se pe metoda expunerii făcutăde către cadrul didactic. niciun criteriu. Manualul de la editura All de autoarea Andra Vasilescu nu respectă. la alegere.

În toate cele trei manuale, problematica transformării numelui predicativ în propoziţie predicativă nu este, explicit, prezentată. Edificarea, cu privire la acest concept, nu se poate face pe baza manualului, revenind sarcina cadrului didactic de a-şi lămuri elevii. EXPANSIUNEA Expansiunea - constă în transformarea unei părţi de propoziţie în propoziţie subordonată corespunzătoare ( S SB, n.p. PR, A AT, C.d. CD, ... ). Mod de lucru: -introducerea unui element de relaţie subordonator; -introducerea unui predicat sau verb copulativ; -păstrarea întelesului: vb.cop. n.p. PP PR neschimbat. El a rămas / cum l-am ştiut. / El a rămas ( Expansiunea = dezvoltarea, extensia,... ) CONTRAGEREA Contragerea - constă în transformarea unei propoziţii subordonate în parte de propoziţie corespunzătoare ( SB S, PR n.p., AT A, CD C.d., ... ). Mod de lucru: -eliminarea elementului de relaţie subordonator; -eliminarea predicatului / verbului copulativ; -păstrarea înţelesului: PP PR NP Tata a ajuns/ ce şi-a dorit./ Tata a ajuns director ( Contragerea = restrângerea, ... ) Se mai impune precizarea faptului că subiectele oferite de ministerul educaţiei solicită informaţii solide referitoare la acestă problemă. Exemplu: 1. Faceţi expansiunea cuvântului subliniat şi precizaţi ce modificări s-au produs. 2.Contrageţi propoziţia subliniată şi precizaţi modificările produse 3. Identificaţi numele predicativ din text şi realizaţi expansiunea lui. 4. Găsiţi o propoziţie predicativă şi contrageţi-o. Manualul Humanitas este şi la acest capitol deficitar în ceea ce priveşte demersul didactic. Începe cu două exerciţii care nu sunt evidente pentru înţelegerea conţinutului ştiinţific. Exemplu: Indicaţi predicatul din propoziţia de mai jos: „Ea ajunsese o actriţă celebră”. Arătaţi în ce s-a transformat propoziţia de la exerciţiul 1 în enunţul următor: „Ea ajunsese să fie o actriţă celebră”.

451

Apoi este prezentată teoria legată de acestă noţiune. De abia aici, este menţionat termenul de expansiune, dar nu şi cel de contragere, ceea ce face ca elevul să nu fie lămurit cu aceste transformări. Manualul Corint este prezentat în aceeaşi manieră, utilizându-se metoda învăţării prin descoperire. Sunt prezentate, mai întâi câteva fragmente din operele unor scriitori celebrii. Exemplu: „Dacă a lucrat atât de mult însemnă că a avut voinţă” – Marin Preda „Din partea tatei puteam să rămân cum era mai bine” – Ion Creangă „Nu-mi pasă de rămâne cum e şi cum a fost” – Al. Macedonski „Otilia părea că ştie multe” – George Călinescu Urmează prezentarea noţiunilor teoretice, bine structurate: definitia propoziţiei predicative, termeni regenţi, elemente introductive, analize de frază, elemente corelative, topica şi punctuaţia. După fiecare noţiune în parte sunt propuse exerciţii de consolidare respectându-se criteriul validităţii – coerenţă internă (prezentarea teoriei, explicaţiile, activităţile practice, exerciţiile şi modalităţile de evaluare); conţinuturile, activităţile de învăţare respectă programa; - prezintă informaţii corecte; - exerciţiile şi activităţile pot fi efectuate cu succes de elevi, gradul lor de dificultate corespunde nivelului intelectual. De asemenea, se respectă criteriul flexibilităţii, experienţele de învăţare anterioare, ritmul diferit de asimilare fiind gradat de la uşor spre performanţă. Manualul All începe direct noţiunea teoretică legată de predicat şi propoziţie predicativă, neoferind text suport pentru captarea atenţiei sau învăţarea prin descoperire. Se prezintă numai metoda tradiţională, a expunerii de către profesor care este fadă, plictisitoare şi ineficientă. Dar, totuşi, în ceea ce priveşte caracterul aplicativ este bine structurată, atractivă, cu imagini, chenare, exerciţii diverse şi scheme. Se ating criteriile de atractivitate, flexibilitate, caracter deschis, participare, relevanţă, transparenţă şi validitate: atractivitate - ilustraţii plăcute, uşor de folosit, construieşte un dialog cu elevul, stimulează curiozitatea, încurajează progresul elevilor; flexibilitate - respectă experienţele de învăţare anterioare, ritmul diferit de asimilare; caracter deschis - încurajează trecerea de la activităţi controlate la activităţi libere, este construit pe baza cunoştinţelor anterioare, îl învaţă pe elev cum să înveţe;relevanţă- corespunde diferenţelor dintre elevi, respectă programa;

452

transparenţă - claritatea obictivelor învăţării, claritatea formulării rezultatelor pe care trebuie să le obţină elevul, claritatea prezentării; validitatea - coerenţă internă, conţinuturile, activităţile de învăţare respectă programa, prezintă informaţii corecte, exerciţiile pot fi efectuate de elevi, gradul lor de dificultate corespunde nivelului. Înţelegerea regulilor de organizare a enunţului în jurul predicatului în propoziţie şi al propoziţiilor în frază duce, în mod logic, la concluzia că aceste elemente nu trebuie să lipsească din exprimarea proprie, ceea ce constituie o primă condiţie a corectitudinii ei. Exprimarea corectă se realizează, de asemenea, prin crearea obişnuinţei de a respecta regulile acordului şi ale regimului diverselor cuvinte, prin cunoşterea posibilităţiilor topicii ( ordinea cuvintelor în propoziţie şi a propoziţiilor în frază ) şi a măsurii în care ea poate contribui la clarificarea comunicării, prin evitarea anacoluturilor. Evident, pentru toate acestea, este necesar să se asigure o permanentă raportare a cunoştinţelor teoretice de sintaxă la sfera lor de aplicare şi să se creeze deprinderea de a medita asupra limbii, de a veghea asupra propriei exprimări. Efectele nu vor întârzia să se facă simţite, întrucât sintaxa ilustrează prin excelenţă adevărul afirmaţiei lui Eminescu conform căreia” limba şi legile ei dezvoltă cugetarea”. Bibliografie: GUŢU ROMALO, Valeria., 1973, Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări, Bucureşti, p. 124- 145. PARFENE, Constantin, 1999, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Iaşi, Ed. Polirom IRIMIA, Dumitru, 1997, Gramatica limbii române, Iaşi, Ed. Polirom HRISTEA, THEODOR, Structura sintactică a poeziei „Şi dacă", în LR XXIV (1975) nr. 5, p. 475-482. POPESCU, RODICA, Observaţii asupra predicatului nominal şi propoziţiei predicative in limba română, în AUT VII (1969), p. 91-103.

453

Conversiunea părţilor de vorbire Prof. Maria GRECU Grupul Şcolar Agricol Costeşti, Argeş Abstract: An evolved language implies the existence of a rich vocabulary. If the vocabulary is rich, the possibilities of language to express semantic nuances are great. Key words: vocabulary, internal means, external means, conversion, parts of speech. Cu toate că în privinţa predării problemelor referitoare la formarea cuvintelor în limba română au fost înregistrate progrese în ultimii ani, totuşi nu se acordă atenţia cuvenită studiului lexicului, al formării cuvintelor mai ales, supraevaluându-se încă gramatica descriptivă şi analiza gramaticală formală.236 Trebuie reţinute motivele ce fundamentează studierea aprofundată a lexicului şi a procedeelor de formare a cuvintelor237: bogăţia unei limbi este dată de bogăţia şi varietatea vocabularului ei; schimbările din societate, progresele ştiinţei şi tehnicii contemporane se reflectă în lexic, compartimentul cel mai deschis influenţelor din afară (A. Meillet: ,,orice vocabular exprimă, de fapt, o civilizaţie”; G. Matoré: ,,vocabularul este expresia societăţii”, factorii extralingvistici justificând definirea lexicologiei ca o ,,disciplină sociologică”)238; lexicul defineşte, deosebeşte şi caracterizează variantele diferite ale limbii şi stilurile funcţionale ale limbii literare (ştiinţific, administrativ, publicistic şi artistic); însuşirea vocabularului se realizează mai dificil decât însuşirea regulilor gramaticale; studiul lexicului şi al formării cuvintelor, prin mecanismele lor complicate, evidenţiază atât procesul de îmbogăţire a lexicului, cât şi procedeele utilizate pentru sistematizarea vocabularului şi a limbii generalmente; prin analiza elementelor formative ale cuvintelor (prefixe, sufixe, elemente de

236 237

Mocanu, Bănică 1999: 3. Cf. Hristea 1984: 7-8. 238 Ap. Idem 1998: 3-17.

454

compunere savantă, calcuri lingvistice), este cultivat interesul vorbitorilor pentru explicaţia etimologică239, ceea ce contribuie la însuşirea logică a terminologiei ştiinţifice şi tehnice, la precizarea şi unificarea acestei terminologii, la evidenţierea procesului de reromanizare a limbii române contemporane, în paralel cu situaţia similară din limbile europene de mare circulaţie, şi la ridicarea gradului de instrucţie pentru publicul larg. Ţinând cont de faptul că lexicul românesc cuprinde foarte multe cuvinte, s-ar putea zice că limba română este evoluată datorită împrumuturilor neologice de origine latino-romanică, engleză şi germană. Limba română a câştigat astăzi prestigiul unei limbi europene de cultură şi de civilizaţie, care este capabilă să exprime orice idee, începând cu cele mai abstracte idei filozofice şi terminând cu ultimele cuceriri în domeniul tehnicii şi al ştiinţei.240 Necesităţile de îmbogăţire a vocabularului oricărei limbi cu termeni noi sunt satisfăcute prin împrumuturi din alte limbi (calea externă), prin creaţii proprii (calea internă) şi prin calcuri lingvistice (procedeu mixt, adică extern şi intern în acelaşi timp), la care se adaugă valorificarea lexicului din variantele funcţionale şi stilistice ale limbii comune. Graţie acestor modalităţi, româna a evoluat în cursul istoriei sale şi a dobândit prestigiul unei limbi europene de cultură şi civilizaţie.241 Importanţa formării cuvintelor a fost de multe ori subliniată în lingvistica românească, arătându-se că ,,aceasta reprezintă unul dintre capitolele cele mai importante ale unei limbi, deoarece aici se poate vedea mecanismul însuşi al creaţiei lexicale sau felul în care procedează o limbă pentru a-şi crea elemente noi, dotate cu sensuri noi”242. Vocabularul limbii române se îmbogăţeşte prin două modalităţi: prin mijloace interne şi prin mijloace externe243. Mijloacele interne de formare a cuvintelor au în vedere folosirea materialului existent în limbă, pe baza etimologiei interne. Ele sunt: derivarea, compunerea, conversiunea (schimbarea valorii gramaticale), frazeologia şi contextualitatea. Mijloacele externe se referă la împrumuturile din limbile de circulaţie internaţională şi la calcul lingvistic. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea părţilor de vorbire) este un procedeu intern de îmbogăţire a vocabularului, gramatical prin

239 240 241

Mocanu 1971: 27-30. Ţibrian 2004: 141. Cf. Mocanu, Bănică 1999: 5. 242 Rosetti 1968: 319. 243 Hristea 1984: 9.

455

excelenţă. Constă în trecerea unui cuvânt dintr-o parte de vorbire în altă parte de vorbire sau de la o clasă lexico-gramaticală la alta. Mijloacele prin care se realizează schimbarea clasei morfologice sunt: - articularea, cu articol hotărât enclitic şi proclitic, cu articol nehotărât, cu articol demonstrativ ori adjectival: leneş – leneşul – un leneş – cel leneş isteţ – isteţul – un isteţ – cel isteţ - acordul (cuvintele implicate în procesul conversiunii fac acordul cu cuvintele pe lângă care stau şi le determină244): rană sângerând – rană sângerândă, coşuri fumegând – coşuri fumegânde. Atunci când verbul la modul gerunziu este neacordat, are funcţia sintactică de atribut verbal, iar când este acordat, are funcţia sintactică de atribut adjectival. - distribuţia în context: - adjectivul la forma de masculin şi neutru, utilizat ca determinant al verbului, devine adverb: vorbeşte urât, scrie frumos; - adverbul poate deveni adjectiv: apă repede, femeie bine; - unele substantive devin adjective (fus orar, scriitorul poet, colegul vecin) sau adverbe (doarme covrig, slab scândură, prost bâtă, singur cuc, beat turtă, fuge glonţ). Conversiunea cunoaşte trei forme principale: substantivizarea, adjectivizarea, adverbializarea.245 Substantivizarea înseamnă trecerea unei părţi de vorbire în substantiv. Pot deveni substantive: - adjectivele propriu-zise, prin articulare: înaltul cerului, albastrul mării, un albastru infinit; - numeralele, prin articulare: doi – doiul – un doi – cei doi; şase – şasele – un şase – cei şase; - pronumele, prin articulare: eu – eul, sine – sinea, ce – un ce, cineva – un cineva, tot – totul; - verbele la modurile nepersonale; - verbul la infinitivul lung, prin articulare: a mânca – mâncare (a), a pleca – plecare (a), a rupe – rupere (a), a scrie – scriere (a), a sparge – spargere (a); - verbul la supin, prin articulare: a merge – mersul – un mers, a citi – cititul – un citit;

244 245

Ţibrian 2004: 172. Ibidem.

456

- verbul la gerunziu, prin articulare: a suferi – suferindul – un suferind, a intra – intrândul – un intrând. - adverbul, prin articulare sau prin apariţia în contextele sintactice ale acestuia: Binele învinge răul, Ţi-am făcut un bine, Acest bine nu-l meritai, E rău cu rău, dar mai rău e fără rău, Aproapele îţi poate fi vrăjmaş de cele mai multe ori; - interjecţiile, prin articulare: Am un of la inimă, Oful de la inimă nu mi-l poate lua nimeni, I-am spus oful; - prepoziţiile şi conjuncţiile, prin articulare: pe – un pe, să – un să. Adjectivizarea înseamnă trecerea unei părţi de vorbire în adjectiv. Pot deveni adjective: substantivele, în sintagme fixe: elev problemă, problemă cheie, întrebare bombă; articolele nehotărâte: Un copil citeşte, altul scrie; Am auzit nişte aplauze în spate; pronumele determinative, mai puţin pronumele personal şi pronumele reflexiv, când determină substantive: cartea mea, cartea aceasta, ce carte?, fiecare carte, nicio carte, însăşi fata; numeralele: două cărţi, primul volum, întâiul sărut, câştig înzecit, producţie dublă; verbele la participiu: trandafir îmbobocit, salcâm înflorit, casă părăsită; verbele la gerunziu (acordat): mână tremurândă, rană sângerândă, inimi vibrânde; câteva adverbe, când determină substantive: anume, aparte, aşa, asemenea, repede (anume efort, băiat aparte, asemenea problemă, aşa fete, apă repede). Adverbializarea înseamnă trecerea unei părţi de vorbire în adverb. În funcţie de context, pot deveni adverbe: substantivele care participă la exprimarea afectivă a superlativului absolut: sănătos tun, frumoasă foc, beat turtă, bătut măr; substantivele în sintagme de tipul: fuge glonţ, merge ceas, doarme buştean, doarme covrig;

457

substantivele care exprimă unităţi temporale şi răspund la întrebarea când?246: ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară” (V. Alecsandri). Atunci când răspund la întrebarea ce?, substantivele nu mai capătă valoare adverbială247. A se compara: Toamna se numără bobocii şi Toamna este anotimpul meu preferat. În primul enunţ, toamna este adverb, iar în al doilea enunţ, toamna este substantiv. adjectivele propriu-zise, când determină verbe: Doarme profund. A jurat strâmb. Vorbeşte urât cu colegii. verbele la participiu: A răspuns supărat. Vorbeşte răstit. Doarme agitat. prepoziţiile, când nu mai sunt urmate de substantive sau pronume: Merge şi fără. conjuncţiile coordonatoare şi, nici, iar, când nu leagă părţi de propoziţie de acelaşi fel şi au sensul chiar, atunci, din nou: Ieri a trecut şi el pe la mine. Mai există şi alte situaţii, pe lângă cele trei forme principale de conversiune: trecerea substantivelor proprii la substantive comune şi invers: America > americă ,,sortiment de pânză”, Marghiloman > marghiloman ,,cafea pregătită cu rom sau coniac”; adverbul singur devine adjectiv pronominal cu sensul însuţi: ,,Spune-mi dragă copiliţă,/Cu-a ta singură guriţă (Folclor din Argeş); prepoziţia de devine conjuncţie şi pronume relativ: De eşti acasă, trec pe la tine (dacă), Blocul de se vede e nou (care); - prepoziţia până devine conjuncţie: Stau până vine şi el. pronumele relativ ce capătă valoare adverbială în construcţii exclamative, cu sensul cât de: Ce frumos este afară! - numeralul feminin una devine adverb, având sensul împreună: Să fim una amândoi. - pronumele nehotărât ceva devine adverb, când arată cantitatea (mult, destul) şi determină un verb: A aşteptat ceva.

246 247

Ibidem: 174. Cf. Ibidem.

458

- prepoziţiile sub şi peste capătă valoare adverbială, când exprimă aproximaţia: Au venit sub/peste douăzeci de studenţi la cursuri astăzi. - prepoziţia cu genitivul, dedesubtul, devine substantiv, în funcţie de context: Am înţeles dedesubtul afacerii (mecanism). pronumele interogativ ce poate deveni interjecţie, cu sensul poftim, cum adică: -Ce, domnule profesor, nu-mi pasă! - prepoziţia simplă de poate căpăta valoare de interjecţie, când exprimă reproşul, îndoiala, regretul faţă de cineva sau de ceva: De, n-ai fost cuminte! - adverbele unde, când, cum devin conjuncţii când pot fi înlocuite cu fiindcă, dacă: Când aş face totul, aş înnebuni. După cum se observă, conversiunea este un proces complex şi nu în toate cazurile ei este vorba de îmbogăţirea vocabularului.

Bibliografie Hristea, Th., Sinteze de limba română, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Albatros, 1984. Hristea, Th., Limba română, Bucureşti, Editura Petrion, 1998. Mocanu, M. Z., Împrumuturi latino-romanice în limba română. Folosirea explicaţiei etimologice în procesul formării terminologiei ştiinţifice la elevi, în Tribuna şcolii argeşene, 1971. Mocanu, M. Z., Bănică, Gh. P., Formarea cuvintelor în limba română contemporană, Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 1999. Rosetti, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968. Ţibrian, C-tin, Structura vocabularului limbii române în trecut şi în prezent, Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2004.

459

Culorile şi rolul lor în comunicarea non-verbală De la basme şi legende la publicitatea globalizantă Lect. univ. dr. Maria ALEXE Asist. drd. Andreea RUSEN Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti Abstract Since early history colours are part of a specific symbolic communication, no matter if personal or at larger levels as social or community level. The specific language of coulors is influenced by the cultural background and its basic significations can be decoded if attentively analysing legends and fairytales. This paper will refer mainly to Romanian and German folklore in order to establish the symbolism defining each culture. The purpose is to decode the main signification in order to turn the non-verbal communication items into words. Coming from early history this type of language has been used by contemporary society, mainly in advertising and non-verbal communication of colours turned into a globalized language. Key words: communication, non-verbal, symbolism, language of colours, linguistics În toate culturile lumii culorile și felul în care acestea se combină contribuie la formarea unui limbaj simbolic cu o semantic diversificată, definitorie pentru tipul de cultură careia îi aparține. Legătura dintre limbajul simbolic al culorilor și înțelegerea culturală a mediului în care circulă poveștile și legendele, cel care l-a generat se datorează faptului că sunt expresia unui anumit tip de afectivitate specifică fiecărui popor.În culturile arhaice și cele tradiționale, culoarea are o vloare ritual-simbolică și religioasă [Evseev, 1999, 127] prin care mesajul verbal este amplificat, uneori diversificat și care contribuie la conturarea unui limbaj de comunicare specific. Spațiul restrâns al acestui articol a necesitat o selecție a numărului mare de simboluri pe care cromatica le dezvoltă la nivelul prozei populare. De aceea atenția noastă s-a oprit în principal asupra semnificațiilor pe care le au în basme culorile alb, negru, roșu și verde. Am

460

ales albul și negru, deși conform specialiștilor în arte vizuale nu sunt culori, fiindcă limajul pe care îl creează este amplu și de multe ori contrastant. Verdele și roșul, culori complementare sunt asociate cu imagini pline de vitalitate și speranță, cu un mesaj pozitiv. În societatea modernă, globalizată acest aspect al comunicării nu a dispărut, culorile continuă să aibă un rol important în decodarea mesajelor și de aceea sunt intens folosite în publicitate. Publicitatea a creat un limbaj globalizant prin utilizarea semnificațiilor simbolice ale culorilor. Felul în care publicul reacționază și interacționază în comunicarea bazată pe simbolistica culorilor își are adeseori originea în simbolistica din basmele populare și legende248, mod de interpretare cu care se familiarizează de la vârste foarte mici. Limbajul pe care îl învață prin aceste texte arhaice devine instrumentul cu care vor opera și mai târziu în descifrarea limbajului publicitar. În cercetarea și analiza limbajului non-verbal dezvoltat de simbolistica cromatică din basmele și legendele populare am avut în vedere unele cercetări anterioare din acest domeniu cum sunt cele ale lui Ernest Bernea, Mircea Eliade, Annold Van Genep, cele mai recente ale lui Mihai Coman și Olga Bălănescu sau dicționarele lui Ivan Evseev, Jean Chevalier și Alan Gheerbrant. Dorind sa subliniem caracterul universal al acestui tip de limbaj am extins cercetarea și asupra culturii germane, cu atât mai mult cu cât în spațiul românesc influențele germane sunt puternice datorită prezenței timp de mai multe sute ani a unui număr semnificativ de etnici germani în Transilvania. Forța limbajului non-verbal dezvoltat prin imginea unor culori se explică prin identificarea acestora cu o seamă de componente esențiale vieții, Roșul este culoarea sângelui a focului deci este asociată vitalității, energiei și acțunii. Albul este culoarea laptelui a hranei inițiale asociate mamei natură, zeitate binevoitoare și protectoare a vieții. Imaginea sa este

Se constată în ultima vreme o creștere a numărului de legende urbane, povești legate de anumite clădiri, locuri sau elemente de vegetație. În București există câte o legendă legată de podul unor licee mai vechi (Mihai Viteazul, Iulia Hasdeu, clădirea veche a Colegiului Spiru Haret) în care este prezentă o fantomă albă, a unui elev care a murit misterios chiar în acel pod. Există legende despre locurile în care au fost spânzurători sau despre viața aventuroasă a unor personalități (C. A. Rosetti, Cuza, Carol al II-lea)

248

461

asociată și purității (a devenit culoarea mireselor) și inocenței249. Înțelesurile adânci ale simbolurilor sunt accentuate sau ascunse de elemente cu care intră în relație, fiindcă ele sunt întotdeauna pluridimensionale. Simbolistica atât de bogată a albului este foarte diferită în funcție de contextul în care apare, Albul Ilenei Cosânzene este albul purității, în timp ce o parte din semnificațiile benefice se pierd în cazul ursitarelor sau fantomelor [Bârlea, 170, 127]. Negrul este culoarea pământului, care înghite orice formă de viață, e culoarea întunericului, nopții, adâncurilor pământului, asociată morții și pustiului. Eroul basmelor populare ajunge în lumea de dincolo, un spațiu dominat de întuneric, de negru în care casele și oamenii sunt negrii. Recent compania Orange folosește negrul pentru promovarea logoului său, pentru care a folosit culoarea portocalie250. Mesajul pe care îl transmite este legat de vechea simbolistică a negrului. La început omenirea trăia în întuneric, incapabilă să comunice în mod eficient, dar a venit Orange, ca o lumină plină de speranța și a luminat acest spațiu. În societățile industrializate semnificația exactă a simbolisticii culorilor s-a pierdut, dar conotațiile obiectuale sunt întreținute în limbă prin intermediul unui bogat sistem de expresii frazeologice și prin adjective cromatice ce devin semne secundare. Interesant este faptul că negrul nu este lipsit nici de conotații pozitive, de aceea Albă ca Zăpada (simbolistica albului pur) este înzestrată cu un par negru de abanos, iar Fat Frumos călărește de multe ori un cal negru. În basme există mereu tărâmul oamenilor, lumea cunoscută, în care operează forțele reale și lumea de dincolo, tărâmul celălalt cel în care domină fantasticul, o lume interzisă oamenilor obișnuiți și în care doar ființe deosebite, ca Făt Frumos sau varianta sa feminină Ileana Cosânzeana pot pătrunde. Lumea de dincolo este fie o lume lipsită de culoare, învăluită în cețuri și dominată cromatic de griuri și negruri, fie o lume foarte colorată, cu vegetație luxuriantă, imagine a Edenului. Verdele, simbol al vieții, tinereții și speranței, bucuriei de a trăi, relxării, implicit stării de bine este culoarea dominantă. Situat între albastru și galben, opus roșului cu care se asociază adeseori pentru a simboliza viața, verdele are în general

Îngerii sunt albi, copiii sunt reprezentați prin nunațe foarte deschise apropiate albului. Portocaliul, culoare derivată din roșu (forță și vitalitate) și galbenul solar induce un mesaj pozitiv prin cumularea acestor semnificații
250

249

462

semnificații benefice, dar conține și o nuanță de mister. În limbajul alchimiștilor desemnează latura fertilității lucrurilor dar este asociată și cunoașterii secrete. Interesant este că în evul mediu era culoarea togii medicilor [Evseev, 1999, 484]. În basme și doine, feciorul frumos și mândru este adeseori asemănat cu un păun și descris în tonuri de verde [Coman, 1999, 1988, 13]. Așa cum remarcă J Chevalier și A. Gheerbrant în Dicționarul de simboluri, verdele este culoarea dragostei tinere, plină de nădejde și speranță. Codrul în care se adăpostesc haiducii este o imgine dominată de verdele vegetal, un spațiu ocrotit și prietenos. Societatea modernă resimte lipsa verdelui și de aceea a ieși la iarbă verde este sinonim cu relaxarea și tinerețea spiritului, asociată tinereții naturii primăvăratice, exprimă nevoia întoarcerii periodice în mediul natural. Reclamele ce sugerează relaxarea, tinerețea, entuziasmul folosesc foarte mult verde. Simbolistica sugerată de cromatica imaginilor se constituie într-un mesaj non-verbal coerent, un mesaj a cărui decodare este facilitată de prezența unor stereotipuri ce intră în relație cu elemente magico-religioase consacrate și cu anumite structuri lingvistice. Felul în care acestea se ordonează crează secvențe narative extrem de coerente cu un mesaj foarte puternic. Forța acestor mesaje au impus folosirea sugestiilor simbolice cromatice și în limbajul universalizat al publicității. Bibliografie Alexe, Maria – Aspecte ale simbolismului culorilor în poveștile și legendele populare, art. Vol Conexiuni și perspective în filologia contemporană, editura Universității de Stat din Moldova, Chișinău, 2002 Bârlea, Ovidiu; Muşlea, Ion - Tipologia folclorului, editura Minerva, Bucureşti, 1970 Bernea, Ernest - Cadre ale gândirii populare românești: contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și a cauzalității, București, Editura Cartea Românească, 1985 Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain - Dicționarul de simboluri, editura Artemis, București, 1995 Coman, Mihai Mitologie populară românească, Editura Minerva, București, 1988 Eco, Umberto – Limitele interpretarii – editura Polirom, Iaşi, 2007 Guenon, Rene – Criza lumii moderne – editura Humanitas, Bucureşti, 2008

463

knowledge Introduction The essence of language is human activity— activity on the part of one individual to make himself understood by another. includes both linguistic competence and this second kind of knowledge that concerns the appropriate choice of language for the many social situations in which people find themselves. This kind of knowledge has been called linguistic competence. and activity on the part of that other to understand what was on the mind of the first. The most important task language teachers have is the presentation of instructional programs that will permit students to acquire a sense of linguistic and social appropriateness in the use of the language they are striving to learn. written over a half century ago. It is a definition that emphasizes the role of language as a means by which human beings communicate with each other. Our job as language teachers is. Together these two kinds of knowledge can be termed communicative competence (Savignon. words. 464 .Linguistic and social aspects of communicative competence Lector univ. —Jespersen. acquisition. Universitatea din Oradea Abstract This paper has considered two notions about languages. then s/he must acquire linguistic competence in that language. We have pointed out that every normal native speaker of a given language knows—subconsciously—that set of rules for his or her language. If a student is to participate in the communicative act with speakers of another language. 1924 Jespersen's characterization of language. rule. to facilitate that acquisition. Language learning. and phrases which make up the sentences of that language. One is that language is an activity that humans participate in when they wish to communicate with each other. 1972). Key words: communicative competence. is eloquent in its simplicity.dr. in part. The other is that a language can be characterized as a set of inter-related rules that govern the form and distribution of sounds. language. Viorica BANCIU Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane. then.

Mr. However. no le entiendo. speakers of English will have noted 465 . again. Maria: iQue quieres. Consider the following: 1. Garcia: iComo? 3. Two individuals have successfully let each other know what is on their respective minds. Jess. speaks to the role of language. individuals inform each other of their desires. Mr. Jespersen's definition. Maria: For nothing. Maria: What you want. Smith: Excuse me. their feelings about certain objects or events. Garcia: Aqui hay un senor que quiere algo. to communicate what each individual has on his or her mind. One go dis estreet two handred yars. otherwise. I appreciate your help. Garcia: Ay de mil Lo siento serlor. Mr. Parece que no habla espanol. their ambitions. and the attempt at communication would have ended in failure. Smith and Mr. Sr. turn to the lefta. Maria: Yes. about what is on their minds. papa? 6. sir. 10. Smith would not have known what was on her mind. Is dere. Sr. guar Jew wan? it may well have been that Mr. their plans. We should note that implicit in Jespersen's definition is that the individuals involved in this activity must be speaking the same language.l It is obvious that Mr.While involved in this human activity. Smith fits Jespersen's characterization of language. The first thing that we might notice is that this exchange between Maria and Mr. 11. Smith: I'm sorry to bother you. In observing Maria's speech. Smith: Thank you very much. in short. 2. their ignorance of certain facts. but can you tell me where the post office is? 9. the activity could not succeed in its objective—that is. Mr. Maria! Ven aca! 5. meester? 8. 7. Smith: Can you tell me where the post office is? 4. Sr. Garcia will not succeed in communicating with each other although each was speaking what is clearly a language. if Maria had said in the beginning. But what is language? Perhaps by examining the continuation of the above conversation we can begin to answer that question.

is readily recognized as approximate but clearly non-English. Communication can be accomplished if the interlocutors share at least some of the same rules of a particular language. A speaker of English knows that in some way Maria broke the rules of English question formation when she produced the question What you want? This does not mean that the native speaker of English could immediately inform Maria in what way the sentence was ungrammatical.al 1994) To summarize these introductory remarks. Since your appreciate help I or help appreciate I your or many other arrangements of those four words are non-English. we can easily agree with Jespersen that language is an activity that permits people to communicate with each other. Smith apparently understood what was on her mind. we must assume that he followed a set of rules which determined that the order should be / appreciate your help. . .. . that are ungrammatical. or. the pronunciation of those words and even the choice of the words. but intuitively s/he would know that it was ungrammatical.. Smith said. This would suggest that speakers of English have some norm or standard of grammaticality against which they can compare utterances to determine whether or not the utterances are like those that a native speaker of English would produce.. one go.(Delahunty et. it somehow violates what we know about English. clearly ungrammatical English. for example. Smith has produced or will produce in the future. less likely.. It follows that this subconscious knowledge of the rules of English that permits the speaker of English to judge grammaticality is precisely the set of rules that s/he adheres to in producing English utterances.. When Mr. Exactly how 466 . Maria's instructions. It is apparent that speakers of English have little difficulty recognizing sentences or even parts of sentences. he followed rules of English that determined the order of the words. One go dis estreet. / appreciate your help.that even though the question What you want? communicates. or let us say. that is. we know that speakers of English would typically have formed that question by asking What do you want? Even though Mr. . This capacity appears to be similar to that of someone who knows the rules of chess and can judge whether or not a particular move made by a player conforms to the rules of the game. Rules such as those that determined the grammar (including the pronunciation) of that sentence must also be instrumental in all the English utterances that Mr. s/he might not be able to quote her a rule for question formation. English speakers would probably agree that the closest English equivalent to Maria's instructions would be either You go up this street. One goes up this street. That is.

it is characteristic of that huge potential that only a small subset of sounds is systematically used in speaking any one language. and the oral and nasal cavities-is physically capable of producing a huge variety of sounds. It is almost a certainty that the sentence Richard Nixon resigned from the office of the Presidency of the United States. In the sections that follow we shall briefly examine various kinds of rules found in languages that begin to explain this remarkable capacity that humans have to produce and understand sentences thus making it possible for them to speak and to communicate what is on their minds. Even when certain sounds are used in two or more languages there may be differences in the possible distribution of those sounds in the two languages. A suggestion of this difference in distribution of sounds for Spanish as contrasted with English is found in Maria's 467 . The notion that language is rule-governed. Yet anyone who shares the knowledge of the rules of English grammar understands immediately who did what. Furthermore. Rules of pronunciation The human vocal apparatus-which includes the lungs. uvula. even though we understand What you want? we know that it does not conform to the rules of English which require the addition of do to produce What do you want? If teachers of English to speakers of other languages are to help students acquire the ability to communicate successfully with people who speak English. It also helps us understand how it is that we are capable of comprehending sentences that we have never heard before in our entire lives. helps us to comprehend the remarkable ability which people have to produce the endless number of sentences required to deal with the endless number of situations in which they become involved during their lives. vocal cords. We readily understand What you want?but perhaps would not understand Guar jew wan? as equivalent to What do you want? Furthermore.much of a common language is required for communication is not known. then they must provide the opportunity for the students to acquire the rules of sentence production and sentence comprehension that native speakers of English possess. However. tongue. teeth. as suggested by the preceding discussion. 1974. the greater becomes the chance that s/he can successfully enter into the communicative activity called language described by Jespersen. The closer the student comes to complete mastery of those rules. the subset of all possible sounds used in one language will not coincide completely with the subset of sounds used in any other language. was never uttered by anyone before August 1.

There are no logical explanations why any sound or combination of sounds that are physiologically possible for any human to produce are employed in some languages but not others. She does this by adding a vowel to which the s can be attached in a separate syllable. For instance. that differences such as the one described above do exist. play. Another example of difference in distribution of sounds in two languages can be seen when we consider the last sound in the English word song (spelled ng). Exactly how or why the particular set of rules for each language evolved as it has can only be discussed from an historical point of view. that there are rules in each language that restrict or govern the distribution of a limited number of sounds used in the pronunciation of the words. The phonological rules of any 468 . and sentences of that language. it does not conform to the phonological rules of that language.as in star. According to the rules of Spanish there are no words that begin with this cluster. Smith said to Maria. There are many other examples of phonological constraints that are found in natural languages. It is apparent that Maria is following Spanish phonological rules when she produces estreet for street] that is. in the order pi are not only possible. in Spanish the sequence st at the beginning of a syllable is "ungrammatical". she avoids a combination of sounds that would violate the rules of Spanish by separating the s and the t. There is no question here of a Spanish speaker's physical ability to produce the cluster st. According to the phonological rules of English this sound is not used at the beginning of words. but are found in hundreds of words such as please. and plan. however. The same cluster at the beginning of a word would be rejected as non-English. The word help contains the sequence Ip. namely. what we have observed is one of the peculiarities of natural languages. / appreciate your help.pronunciation of street as estreet. The phonological rules of English simply do not permit words that begin with Ip-. From the above examples we begin to gain some insight into the nature of phonological rules in natural languages. phrases. and stop. Those same consonants. The fact remains. According to the rules of English phonology this is an acceptable cluster. stone. In English there are hundreds of words that begin with the consonantal sequence st. However. rather. however. that is. This combination of sounds conforms to the pronunciation (phonological) rules of English. Mr. but only if it occurs at the end of a syllable. It must be emphasized that we have just barely scratched the surface. steer.

b. Most speakers of English would agree most. The subset of all possible sounds and the distribution of the sounds in that subset used in the production of words. strawberry. It is doubtful that any reader took exception to this because it appears that speakers of all languages are capable of subdividing their language into linguistic units which they label with terms equivalent to word. ice-cream? There would surely be those who would want to count some of these examples as two words. In spite of possible disagreement on examples such as these. most would readily agree that the sentence. In spite of this seemingly universal capability. phrases. c. For now. Falk. The phonological rules of natural languages are arbitrary in that there is no logical reason why certain sounds and their distribution are in evidence in one language but not another. Part of the complexity lies in the fact that the pronunciation of particular words and phrases depends upon their grammatical function in different contexts. John quickly picked six green apples. Rules of word grammar In the preceding section we freely used the term word when we talked about rules of pronunciation. Chap. the concept of word is sufficiently clear that we can consider some aspects of the grammar of words without too much concern for a concrete definition of the term itself.one language as well as those that might apply to all languages are many and they are complex. it remains extremely difficult for linguists or grammarians or lexicographers to give a precise. of the time if they were asked to specify the number of words in a given utterance. How are the contractions I'm and he's to be counted? And what about words like nevertheless. There might be less agreement on the number of words in I'm sorry he's not here. All normal human beings are capable of producing a very large number of sounds with their vocal apparatus. and sentences in any one language is relatively small. scientific definition of word (cf. Thus. himself. (match box?