INTERDISCIPLINARY RESEARCHES

CREATION AND CREATIVITY IN THE 21st CENTURY

2

Sebastian CHIRIMBU, Maria ALEXE, Adina BARBU-CHIRIMBU Georgeta COSTACHE, Eduard IONESCU, Ramona SIMUŢ, Denisa DRĂGUŞIN, Alexandru BURDA (coordonatori ediţie)

INTERDISCIPLINARY RESEARCHES CREATION AND CREATIVITY IN THE 21st CENTURY Versiune electronică

Editura STEF Iaşi, 2012
3

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Creation and creativity in the 21st century : Interdisciplinary Researches; coord.: Sebastian Chirimbu, Maria Alexe, Adina BarbuChirimbu, ....- Iaşi : Stef, 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-575-184-2 I.Chirimbu, Sebastian (coord.) II. Alexe, Maria (coord.) III. Barbu-Chirimbu, Adina (coord.) 81

Coordonator colecţie Interdisciplinaritatea: Lect. univ. dr. Sebastian CHIRIMBU Lucrarea este publicată cu avizul CENTRULUI DE CERCETĂRI, RESURSE şi STUDII EUROPENE din cadrul Parteneriatului Instituţional „Îmbunătăţirea capacităţii de inserţie a tinerilor pe piaţa europeană a forţei de muncă prin intermediul programelor de formare, tehnologiei informaţiei şi comunicării” dezvoltat între Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni” (MAE), Fundaţia „Generation Europe Romania”, Centrul „Pro Europa”, Centrul de Formare în Alternanţă „Cefora”, DPIPP-Crevedia şi Fundaţia” Profesia 2000+” (Liceul Teoretic „Ecoprof”) cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (Direcţia Alternative Educaţionale) şi Editurii Stef ( Iaşi).

Editura STEF este acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Mai multe detalii puteţi obţine la adresa: www.cncsis.ro.

Toate drepturile rezervate. Autorii sunt direct responsabili de alegerea şi prezentarea datelor conţinute în articole, de autenticitatea şi originalitatea acestora, cât şi de opiniile exprimate în articolele din volumul de faţă. Conţinutul acestei lucrări este protejat prin Legea dreptului de autor L8/1996.

4

MULŢUMIRI SPECIALE:
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti – d-nei Inspector General Adj. Crenguţa PASCALE Departamentului de Limbi Străine ( Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti) – d-nei Director prof. univ. dr. Zoia MANOLESCU Inspectoratului Şcolar – sector 2 – Invăţământ preprimar – Inspector prof. drd. Georgeta IORDACHE Facultăţii de Utilaj Tehnologic (Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti) – d-lui Decan prof. univ. dr. ing. Ion DAVID Centrului de Cercetare TSCI ( Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti) – d-nei director conf. univ. dr. Carmen ARDELEAN Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni”- d-lui Director Cristinel DUMITRU Centrului de Conferinţe SIQUA – d-lui Director Florin TUDOR Editurii STEf, Iaşi

Organizatori-parteneri în proiectele de cercetare şi manifestările ştiinţifice dedicate INTERDISCIPLINARITĂŢII IN EDUCAŢIE:
Centrul de Cercetări, Resurse şi Studii Europene - Parteneriatul Instituţional ICIATPEFMPIPFTIC Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni” Facultatea de Utilaj Tehnologic şi Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare- UTCB Centrul de Cercetare „Religie şi Ştiinţă” – Editura Universităţii Emanuel din Oradea Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (Direcţia Alternative Educaţionale) Editura Stef, Iaşi

5

COMITETUL ŞTIINŢIFIC (RECENZORI ŞTIINŢIFICI) Prof. univ. dr. Floare CHIPEA, Universitatea din Oradea Conf. univ. dr. Eduard IONESCU, Universitatea „Spiru Haret” Conf. univ. dr. Jose VILA , ERI-CES – University of Valencia, Spain Conf. univ. dr. Felix NICOLAU , Universitatea Hyperion Conf. univ. dr. Tamara CEBAN , Facultatea de Litere, Universitatea „Spiru Haret” Conf. univ. dr. Elena GURGU, Universitatea „Spiru Haret” Conf. univ. dr. Vihren BOUZOV, St. Cyril and St. Methodius University of Veliko Turnovo, Bulgaria Conf. univ. dr. Carmen ARDELEAN, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti Lect. Director Dara TAFAZOLI, Culture & Art Research & Training Centre, University of Applied Science & Technology Culture & Art, Mashhad Iran Lect. univ. dr. Maria ALEXE – Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti / Universitatea Naţională de Arte Lect. univ. dr. Ramona SIMUŢ, Facultatea de Litere, Universitatea Emanuel din Oradea Lect. univ. dr. Sebastian CHIRIMBU – coordonator parteneriat instituţional / Dept. Limbaje Specializate Universitatea „Spiru Haret” Lect.univ. dr. Denisa DRĂGUŞIN, Facultatea de Litere, Universitatea „Spiru Haret” Lect. dr. Silvia RAŞCU PISTOL, Facultatea de Litere, Universitatea”Spiru Haret” Lect. dr. Viorica BANCIU, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea din Oradea Mls. Amalia LEITES, Universidade Federal de SantaMaria Prof. Mariana CROITORU, Centrul CRED, Târgovişte (Dâmboviţa)

6

SECŢIUNEA : EDUCAŢIE, INTERDISCIPLINARITATE ŞI COMUNICARE EDUCATION, INTERDISCIPLINARITY AND COMMUNICATION

7

Asistenţa psiho-pedagogică a studenţilor din învățământul la distanţă. Între creativitate și suport tehnologic

Lector drd. Beatrice ALMĂŞAN Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – Departament CREDIS Universitatea Bucureşti

Abstract Modern digital technology offers a large numbers of opportunities to develop our pedagogical skills and curricula, but does it help us to have a close connection with our student?. Virtual campus helps us to be in touch with our students permanently and to ignore distance. The main research question is: How can a professional psychological assistance develop on virtual campus. A research sub-question refers to the differences that should be taken into consideration due to the students various professional background and age. The second one concerns the way in which tutor – student relationship evolves during the eLearning process. Practice proved that just giving and receiving materials is not enough for most of the learners and that they need psychological assistance. The author experience is based on The Program for Pre-schools and Primary Schools Teachers, a program that started in 2005 the first students graduating in 2008. Most of the examples concern the academic subject Foreign languages because it is one which is quite embarrassing for adult students. The research methodology is that used for a case study. Key words: psychological assistance, eLearning methodology, tutorstudent relationship Aspecte generale Tema pusă în discuție de acest studiu abordează abordează abordează o problemă legată de educația la distanță, un tip de educație modern a cărui dezvoltare a apărut ca necesară în contextul globalizării și tehnologizării. Dezvoltarea sa a devenit posibilă datorită utilizării pe scară largă a internetului și thnologiilor digitale. Deși învățământul superior la distanță s-a dezvoltat în România în ultimii 15 ani sub toate formele – studii 1.

8

de licență, master, programe de perfecționare. În campul educațional românesc această temă este încă puțin explorată, dar la nivel international se incearca adaptarea şi descoperiresa unor noi perspective de abordare teoretica şi practica. Departamentul Credis al Universității București este printre instituțiile care au contribuit la dezvoltarea programelor de învățământ la distanță atât prin înființarea unor facultăți și masterate cât și prin inițerea unor abordări teoretice. Un rol important în dezvoltarea și perfecționarea pregătirii studenților l-a avut înființarea Campusului Virtual care se folosește începând cu anul 2003. Campusul Virtual UniBuc. Acesta reprezinta o platforma electronica foarte eficienta atat in pregatirea studentilor la forma de invatamant la distanta dar şi pentru evaluarea acestora. El oferă informatii rapide, actualizate şi structurate, intr-o forma accesibila studentilor de toate categoriile. În anul 2005 a debutat în cadrul Departamentului Credis al Universităţii Bucureşti programul de studiu Pregătirea Personalului Didactic pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar, prima promoţie a absolvit în 2008 şi de atunci tot mai mulţi studenţi au optat pentru el. Programul de studiu este de tip învăţământ la distanţă şi se adresează, cadrelor didactice deja existente în sistem dar care nu au o pregătire de specialitate de tip universitar sau celor care vor să devină educatori şi învăţători. Curriculumul acestuia este complex, adecvat cerinţelor unui învăţământ modern şi performant. Studiul de caz pe care îl propunem se referă la învăţarea limbilor străine. Am ales acest subiect al curricumului, fiindcă am considerat că prin prin complexitatea problemelor pe care le ridică este ilustrativ pentru necesitatea asistenţei psihologice în învăţământul la distanţă. Aspecte ale învățământului ID în cadrul Universității București Învățământul la distanță este un sistem complet de învățare, ce îndemplinește o serie de funcții care sunt evidențiate in activitatea ID și care contribuie și la dezvoltarea unor programe conexe cum sunt cele de tip Life Long Learning. Gestionarea sistemului, evaluată în acest moment prin Comisia ARACIS și se realizează practic printr-o coordonare pe mai multe paliere. a. Managementul/ concepția învătământului la distanță 2.

9

b. Producția de cursuri c. Difuzarea de materiale , suport de curs, ghiduri şi auxiliare d. Sprijinirea învățării e. Certificarea /recunoașterea studiilor. Unele dintre cele mai răspândite aplicaţii ale programelor de tip eLearning se adresează adulţilor, mai ales celor care doresc să se perfecţioneze să îşi ridice gradul de pregătire profesională printr/un program ce asigură o abordare flexibilă. Aceştia utilizează acest tip de programe, fiindcă trebuie să muncească şi să înveţe în acelaşi timp. Aproape toţi participanţii sunt foarte entuziaşti la începutul perioadei de studiu dar, din păcate descoperă destul de repede ce greu este să lucreze şi să muncească în acelaşi timp, să nu îşi abandoneze familia, să relaţioneze cu colegi de vârste foarte diferite, mulţi dintre ei mai tineri. Sunt moment dificile, derutante, peste care nu toţi cei înscrişi în program pot trece fără ajutorul tutorelui de an, ajutor care trebuie să vină mai ales din partea unui cadru specializat (psiholog, specialist în metodologia predării la adulţi, pedagogi) şi care trebuie să se realizeze în colaborare cu profesorul de specialitate. În acest tip de învăţământ Campusul Virtual este de un real ajutor, menţinând o legătură constantă între managerul de curs, profesorul de specialitate şi cursanţi. 3. Ipoteze de lucru Inițierea unei cercetări privind asistența psihologică pe care echipa din cadrul Facultății de Pregătire a Personalului pentru Învățământul Primar și Preșcolar (PPP) o poate acorda studenților săi s-a datorat necesității de a răspunde la anumite întrebări. Întrebarea principal în jurul căreia s-a dezvoltat cercetarea a fost următoarea: Se poate acorda o asistență psihopedagogică eficientă cu ajutorul Campusului Virtual al departamentului? Au rezultat o serie de întrbării secundare ce au conturat cercetarea. A stabili relaţii corecte şi dinamice prin campusul virtual pare ceva foarte simplu. Este oare aşa? Aceasta este una dintre întrebările la care ne propunem să răspundem. Ceea de a două se referă la modul în care relaţia formator- student trebuie construită şi supravegheată astfel încât studentul să primească, atunci când este cazul ajutor psiho-pedagogic specializat. Simpla postare la timp a materialelor şi verificarea temelor s-au dovedit acţiuni insuficiente pentru a-i ajuta pe studenţi să parcurgă în condiţii optime cei trei ani de studiu. S-a dovedit că unii dintre ei nu ştiau cum să utilizeze informaţiile ceea ce ducea la eşecuri dezamăgitoare. Incapabili să înţeleagă

10

singuri ce se întămplă, cum să îşi ordoneze priorităţile şi să îşi evalueze munca, unii studenţi abandonau studiul chair după prima sesiune. Asistența pedagogică oferită de Campusul Virtual se referă și la modul în care studenții, mai ales cei din anul I învață să folosească multitudinea de material bibliografice. Studenții de la ID erau derutaţi şi de faptul că profesorii le indicau materiale provenite din mai multe surse. Mulţi profesori înainte de a redacta un curs sau un manual constriesc un Reader adică o culegere de texte şi exerciţii pe care le consideră importante, selecţia este făcută în funcţie de necesităţile fiecărei grupe în concordanţa cu abilităţile lor de învăţare şi cu nivelul de cunoştinţe. În învăţământul la distanţa, în lipsa mai multor întâlniri directe, evaluarea profesorului de specialitate este greu de făcut la început și de aceea se poate întâmpla ca el să nu corespundă în totalitate nevoilor studenților. Acest Reader reflectă concepţia profesorului despre nevoile studenţilor săi [Underhill, 2002, dar manualul care trebuie să urmeze se poate îmbunătăţii prin feed-backul realizat prin diversele secţiuni ale campusului virtual. 4. Aspecte teoretice și metodologice Aşa cum am stabilit deja în capitolul anterior, un formator implicat în învăţământul la distanţa are nevoie, pentru a obţine rezultate satisfăcătoare de o pregătire psiho-pedagogică de specialitate. În cazul particular al limbilor străine cea mai mare parte a materialelor metodologice sunt orienate spre utilizatorii tineri sau în cazul cursurilor pentru adulţi spre cursurile specializate (limbaj econimic, juridic, cursuri de îmbunătăţire a competenţei de scriere etc). Cursanţii specializării Pregătirea Personalului Didactic pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar sunt în cea mai mare parte utilizatori de nivel începător sau mediu general, categorie pentru care oferta nu este foarte generoasă. Acesta este încă un motiv care conduce la instalarea unui sentiment de anxietate, datorat faptului că nu se regăsesc uşor într-un grup ţintă. Formatorii au considerat necesar să le explice cursanţilor cum să înveţe, să le crească impicarea insistând asupra faptului că învăţarea unei limbi străine(L2) este un proces în dezvoltare [Hutchinson, Waters: 1987; 128]..Au fost discutate şi strategiile adoptate şi baza lor teoretică. Cele mai importante au fost următoarele: a. Învăţarea centrată pe student aspect metodologic ce permite studenţilor să profite de un număr mare şi variat de activităţi şi să devină

11

mai încrezători în propriile forţe, fiindcă fiecare poate învăţa aşa cum doreşte, exprimându-se cum şi când doreşte, Este cunoscut faptul că adulţii au deja anumite deprinderi formate şi faptul că profesorul ţine seama de aceste deprinderi şi îi ajută să se integreze în colectiv, adaptându-se metodei generale de învăţare contribuie la depăşirea stresului provocat de învăţarea unei limbi străine. Profesorul devine faciltator şi coordonator al activităţii studenţilor şi îi ajută să îşi formeze deprinderi de învăţare independentă. Pentru a acorda o asistenţă corectă şi eficientă trebuie să monitorizeze feedbackul şi să folosescă în mod craetiv dialogul cu studenţii. Campusul virtual poate reprezenta un avantaj pentru că permite monitorizarea unor acţiuni multiplr, creative şi diferenţiate, permiţând alternarea unor sarcini de lucru mai tradiţionale (cu care studenţii sunt deja familiarizaţi) cu alte în care se utilizează metodologia modernă. Datorită posibilităţii de a folosi materiale de diferite tipuri îl poate ajuta pe student să se situeze într-o situaţie de comunicare cât mai apropiată de cea reală. b. Învăţarea prin crearea unor contexte lingvistice. În cazul studenţilor care se înscriu în învăţământul la distanţă cei mai mulţi au deja nişte cunoştinţe, chiar dacă neconsolidate şi haotice. Profesorul de limbă străină trebuie să creeze situaţii atractive de învăţare care să-i ajute să îşi organizeze cunoştinţele şi să le amplifice. Se grupează cunoştinţele de vocabular sub anumite etichete sau se dezvoltă o reţea de ip mindmaping. c. Abordarea psihologică Practica adovedit că în cazul grupurilor de adulţi cu vârste diferite, înscrise în învăţământul la distanţă acest tip de abordare este chiar mai necesar decât în clasele tradiţionale. Această abordare se poate realiza datorită multiplelor forme de comunicare pe care le oferă spaţiul virtual, unde discuţiile pot fi individuale, specialistul ajutând-l pe student să îşi evalueze potenţialul de învăţare şi resursele. d. Metoda etnografică. Considerată mai ales o metodă de evaluare calitativă a procesului de învăţare interactivă [Scollon, Ronald T. 1979], metoda este de mare ajutor, fiindcă permite o participare largă şi interpretarea datelor procesului de învăţare. În timpul primei întâlniri cu studenţii aceştia sunt încurajaţi să ţină un jurnal în care să-şi noteze progresele, exerienţele lingvistice, problemele pe care le întâpină în învăţare [Chaudon: 1998; 46-47].Acest exerciţiu ce a părut la început foarte cidat pentru studenţi, a permis formatorilor identificarea şi ulterior soluţionarea diferitelor probleme. Un dezavantaj ar fi timpul pe care aplicarae metodei îl necesită. Rezulatele au fost însă foarte încurajatoare.

12

5. Obiective Obiectivele prezentei cercetări au fost : Folosirea facilităţilor oferite de campusul virtual pentru a ajuta studenţii să treacă peste momentele de anxietate şi să îşi continue studiile. Explorarea și identificarea nevoilor studenților Flexibilizarea campuslui virtual pentru a-I ajuta să se familiarizeze cu metodologiile moderne de predare. Foloseirea consilierii psiho-pedagogice pentru eficentizarea achizițiilor învățării Toate aceste obiective au fost dezvoltate şi urmărite atât de profesorul de specialitate cât şi de specialistul în consiliere pentru a putea atinge unl dinobiectivele majore ale prgramului de consiliere pentru a reduce abandonul şcolar. 6. Prezentarea experimentului Iniţial nimeni nu şi-a dat seama că studenţii vor avea nevoie de consiliere psiho-pedagogică şi că acesta va fi una din principalele sarcini ale managerului de curs. [Alexe, 324]. Organizarea activitatilor s-a făcut conform specificului învăţământului la distanţă din cadrul departamentului CREDIS al UB Acesta se bazează pe întâlniri faţă în faţă cu rolul de a prezenta cerintele, obiectivele activitatii, distribuirea informatiilor şi recomadari privind modul de parcurgere a materilelor şi mai apoi de solutionare a intrebarilor ridicate de studenti. Materialele sunt prezentate şi prin intermediul campusului virtual –iar in cadrul forumurilor de discutie sunt făcute recomandari. Odată cu desfăşurarea primului semestru a devenit evident că activitatea de consiliere din timpul întâlnirilor faţă în faţă nu era suficientă şi atunci a apărut ideea de a desfăşura o activitate de consiliere şi pe Campusul Virtual. Platforma Campus Virtual este astfel dezvoltată, încât poate raspunde nevoilor de interacţie profesor – studenti- tutori. Alaturi de tutorii de specialitate există şi tutori consilieri care au rolul de a motiva – susţine –sprijini pe studenţi în achiziţia unor abilităti şi competente practice sau de a-i motiva,oferindu-le suportul necesar pentru comunicarea cu ceilalaţi studenţi. Pentru cei timizi sau pentru cei care din cauza vârstei nu îndrăzneau să adreseze întrebări în cadrul întâlnirilor directe, extinderea consilierii în spaţiul generos al campusului virtual a reprezentat o soluţie salvatoare. Mai ales în primul an este important să simtă că cineva este alături de ei şi să afle datorită discuţiilor de pe forum că nu sunt singurii care au anumite probleme.

13

dacă nu sunt mulţumiţi de modul în care se defăşoară comunicarea o pot întrerupe. faţă de alte specialităţi. îndrumare. Observând creșterea gradului de anxietate a studenților. În spaţiul virtual comunicarea se face mai uşor. care va fi subiecul comunicării. aplicării directe a unor metode coercitive. cât și de consiliere psihologică prin diferite mijloace. Probleme de anxietate pot apărea în cazul oricărui process de învăţare. Acest aspect este amplificat în cazul secţiei de pregătire a personalului pentru învăţământul preşcolar şi preprimar. Le este frică să nu se facă de râs în faţa colegilor şi a profesorilor. Studenţii pot alege cu cine comunică şi în ce fel. Se dezvoltă o anumită frică de a răspunde. În fiecare semestru există două întâlniri tutoriale în cadrul cărora are loc o comunicare sincronă. de faptul că aceşti studenţi sunt la rândul lor formatori pentru elevii lor. mai ales în cazul anumitor discipline (limbile străine) mangerii de curs au considerat necesar să analizeze situația și să găsească o rezolvare care să fie eficientă pentru toți studenții și de aceea aceasta a însemnat și utilizarea Campusului Virtual. În cazul lor anxietatea se poate datora şi schimbării de roluri. față în față. fiindcă problemele de metodologie a învăţării sunt mai complexe. ceea ce înseamnă evaluare. Acestea din urmă au fost cele pe care prezentul studiu le-a analizat prioritar. Este deja un fapt cunoscut că unul din motivele pentru care studenţii se înscriu în învăţământul la distanţ este şi posibilitatea de a evita întânirile directe în care să fie supuşi judecăţii profesorilor şi colegilor. chiar atunci când ştiu răspunsul. existând riscul unor observaţii neplăcute. dar riscul apariţiei lor este amplificat de vârsta cursanţilor şi de lipsa lor de deprinderi şi de competenţe lingvistice. mai ales în cazul începătorilor este un aspect cheie al obţinerii succesului în învăţare. orientare profesională. activităților de socializare. deoarece învăţarea unei limbi străine presupune folosirea altor strategii didactice. Grupele de începători prezintă un risc mai ridicat. videoconferințelor. fapt dovedit şi de extinderea reţelelor de socializare. negociere a conținutului și de monitorizarea a progresului.Serviciile de consiliere oferite studenților de la ID sunt organizate astfel încât se desfășoară pe mai multe paliere de comunicare. Pe de altă parte tutorii pot 14 . Studenților li se facilitează accesul la centrul de resurse atât prin acces direct (permis de bibliotecă) cât și on line. Supravegherea modului în care anxietatea datorată dificultăţilor de învăţare a unei limbi străine. Liniile de comunicare deschise în aceste întâniri se dezvoltă prin intermediul Campusului Virtual. Tipurile de support oferite sunt: de informare. Atribuțiile de suport ale tutorelui sunt atât de tip academic.

pentru studenţii secţiei Pregătirea Personalului Didactic pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar. afective şi de invatare. 15 . ajutându-i să-şi formeze deprinderi de învăţare corectă. socială şi profesională. unul se ocupă de cunoştinţele de specialitate (un profesor de limbi străine) al doilea este un specialist cu o serioasă pregătire psiho – pedagogică. Pentru fiecare student ce se constituie intr-o situatie individualizata este nevoie de un set de metode de cunoastere a intereselor/ motivatiilor. Formatul Forumului permite studenţilor să se organizeze în anumite grupuri. mai deschise şi mai diversificate. Datorită asistenţei consilierilor de psiho-pedagogie dicuţiile pe forum au devenit mult mai active. Atunci s-a recurs la materialele – suporturile de curs – prezentate online care permit studentului să primească un feedback rapid şi eficient prin intermediul chat-ul sau a formului de discuţii. Sarcina profesorului de limbi străine este mai clară. Aceste aspecte de natură a asigura integritatea morala şi psihică a studenţilor permit canalizarea energiilor psihonervoase în organizarea activitaţii de învaţare şi obţinerea unor rezultarte bune şi chiar a performanţelor şcolare. dar şi de de discutii individualizate (ce se pot desfăşura ăn mediul virtual pentru cei din alte localităţi) cu privire la probleme administrative (inclusiv financiare. In cadrul specializarii PPP aşa cum a fost deja menţionat grupul de studenţi este format din adulţi implicaţi în activităţi sociale cu responsabilităţi de natură familială.avea la rândul lor anumite probleme privind buna defăşurare acestui proces. În vederea reducerii abandonului şcolar. încarcă materialele pe campus şi oferă soluţii pentru parcurgerea lor corectă. de sanatate . Inţial în sprijinul învăţării unei limbi străine –în cadrul Departamentului s-a creat posibilitate a ca studentul să îşi îmbunătăţească activitatea prin împrumutul unor carti/CD/casete de la biblioteca sau pentru cei cu acces mai greu la internet în staţiile de lucru din cadrul departamentului. dar cel puţin tot aşa de important şi nu doar pentru studenţii mai slabi. conducerea Departamentului CREDIS a considerat necesar să implementeze un program de asistenţă psihologică realizată prin mijloacele specifice învăţământului la distanţă. dificultăţile de deplasare şi de încadrare în programul de lucru al personalului departamentul sunt elemente care au redus efectul acestor măsuri. Timpul limitat al studenţilor. de aceea abandonul poate surveni datorită suprasolicitării datorate gestiunii defectuoase a timpului şi resurselor de învăţare. Ajutorul psihologic este mai puţin vizibil. În cadrul Departamentului CREDIS procesul de comunicare este supervisat de doi tutori.

de aceea conluziile acestui studiu nu sunt decât concluzii parţiale. Limba străină este o disiplină care se studiază în cadrul Departamentului CREDIS pe parcursul anului I.calitatea proiectării şi desfăşurării situaţiilor de învăţare . ajungând chiar să îi îndrume pe colegii lor.relevanţa currciculară –curricula răspunde nevoilor actuale de pregătire în domeniul şi este corelată cu activităţile /cerinţele învăţământului românesc şi european. permiţând intervenţii rapide şi corecturi în cazul unor neînţelegeri. Unii dintre studenţi au devenit mai ales pe parcursul semestrului al doilea foarte motivaţi şi activi. Concluzii Considerăm că rezultatele obținute aduc noi puncte de reper și valori ce sunt evidețiate printr un aparat metodologic complex și variat care a permis soluționarea principalei ipoteze de cercetare. Compararea rezultatelor a evidenţiat o sădere a stării de anxietate la studenţii care au fost activi în cadrul Campusului Virtual. • stilul educaţional al profesorului adecvat grupului şi cu deschidre spre fiecare cursant adaptat învăţământului online • nivelul de aşteptare şi interesul faţă de rezultatele la învăţătură –sunt prezentate la începutul şi sfârşitul fiecărui semestru prin sesiuni speciale de consliere şi îndrumare pentru încurajarea . La aceste discuţii pot participa. fapt ce permite profesorilor să înţeleagă problemele cu care se confruntă studenţii.să urmărească fire de discuţii specifice. Le vom enumera pe cele mai importante : 16 . de aceea am făcut o evaluare a studenţilor la sfârşitul primului semestru şi apoi după cel de al doilea. conştierntizarea şi autoreglarea comportamentului studenţilor . să iniţieze dezbateri legate de probleme de studiu sau modalităţi de abordare. feedbackul este aproape instantaneu. Succesul acestui program de formare initiala pentru specializarea PPP se datoreaza şi elaborarii şi constructiei unui plan de studiu tinand cont de factori pedagogici cum ar fi. Campusul virtual poate fi utilizat în asistența psihologică a studenților de la ID : Experimentul descris anterior nu s-a încheiat. Datorită calităţilor tehnice ale Campusului Virtual. prin recunoaşterea diplomeleor şi a suplimentelor de diplomă. atât profesori cât şi studenţi.

EUROSLA 10. La nivel practic va fi necesară construirea.International Scientific Conference „eLearning andSoftware for Education” Bucharest. 3.Starting from the L2 User. Editor: Michel H. Totodată varietatea datelor teoretice trebuie să fie amplificată printr-o activitatea de rafinare și îmbogatire a taxonomiilor și chiar print-o fundamnetare și diferențiere mai clară a metodologiei privind consilierea și orientarea profesională. Edward Arnold. Research on teaching and learning.Second Language Classrooms. Prezentarea unor mijloace facile de comunicare și îndrumare a studenților vor conduce în timp la implementarea cât mai corecta a conceptelor de educație pe tot parcursul vieții și trecând dincolo de activitățile punctuale se poate construi și imaginea unei universități deschise învățării la orice vârstă în condițiile îmbătrânirii active Datele teoretice și de cercetare analizate vin și in sprijinul universitatilor care doresc să-și construiască o strategie viabila în domeniul alternativei educaționale: învățământ la distanță. Comunicarea în cadrul Campusului fiind o comunicare asincronă şi sincronă s-a dovedit foarte eficientă în activitatea de consiliere 2. Consilierea psiho-pedagogică contribuie la dezvoltarea unor strategii de predare specifice învăţământului la distanţă. Vivian . Craig . vol 1 Editura Universitară. Cambridge Applied Linguistics Series.Second Language Learning and Language Teaching. Long and Jack C Richards. Discuţiile de tip consiliere din cadrul Campusului sunt un instrument eficient în evaluarea aşteptărilor studenţilor ceea ce duce la o mai corectă evaluare a rezultatelor. 2011. 1991 Cook. April 28-29. Maria . Vivian . Bibliografie Alexe. Bucureşti 2011 Chaudon.Values and Tasks for Coordinating Specialists in ID – Procedings of the 7th.1. Book of Abstracts. 2000 17 . consolidarea și dezvoltarea modalităților și serviciilor de asistentă psihopedagogica care să răspundă nevoilor individuale și de grup. 1998 Cook. Krakow. Great Britain.

2005 Logofătu.1997 18 .realizări și perspective la Universitatea București. Ioan – Invăţarea academică independentă – Ghid metodologic Universitatea din Bucureşti. Editura Universității Naționale de Apărare București București.Principles and Practice in Second Language Acquisition. Mihaela – Questionnaire as a Tool for Quality Assurance in Distance Learning – vol E-learning and Software for Education.D. Editura Universității Naționale de Apărare București. în vol E-learning și software educațional. – Linguistic convergence and Ethnography of Speaking. Facultatea de Psihologie şi ştiinţele educaţiei. New York Academic Press. 2007 Neacşu. Ronald T.Krashen. 2006 Scollon. . 1982 Logofătu. Pergamon. S. Bogdan – Universitatea virtuală. Bucureşti.

media. Promovarea imaginii şcolii este reprezentată de o multitudine de elemente: scop. minister). publicaţii de specialitate) sau superior ierarhice (inspectorat. Astfel. since there are various educational institutions which had to cope with unpleasant incidents brought in by the mass. creating the false impression that certain news or reports are critical and objective. obiective. pupils. aceste şcoli nu-şi pun probleme de fond. too. 19 . Acestea sunt cunoscute de public. Key words: Romanian school. Diana Marina FLOREA Inspector pentru monitorizarea curriculumului descentralizat Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti Abstract The school’s approach on promoting self image. Acele şcoli care deţin tehnici avansate de promovare a imaginii şcolii. Promovarea imaginii şcolii ar fi bine să aibă ca principale repere următoarele criterii: Crearea şi promovarea unei imagini pozitive. cultura organizaţiei şcolare şi atributele procesului educaţional oferit de şcoală. de-a lungul timpului. fie prin intermediul unor structuri informaţionale specializate (mass-media.media. Imaginea şcolii constituie un element de bază în funcţionarea unei unităţi şcolare. internet. sunt şi şcolile care au un număr rezonabil de mare de copii. parents or anyone related to school. techniques to address the world press. It is obvious that. fie prin experienţă directă. structură. becomes nowadays more and more difficult. negative sensationalism is more and more spread.Promovarea imaginii şcolii Prof. More often than not. în cazul profesorilor titulari. cum ar fi restructurarea de posturi sau completări de norme. image. having as main characters teachers. resurse materiale. we find the same approach techniques within the world press.

că acele ştiri sau reportaje. Ele nu reprezintă întregul proces didactic şi nu pot fi generalizate. prilej cu care şcoala va relaţiona cu părinţii. opinia publică este interesată. de ştirile cu caracter negativ şi nu de lecţiile de cerc pedagogic sau alte activităţi didactice model. Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional. din păcate. Promovarea imaginii şcolii prin intermediul acelor persoane care promovează şi asigură calitatea în actul educaţional. se doresc a fi critice şi obiective. Este adevărat că nu numai învăţământul are probleme de imagine astăzi. prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia. comunitatea. descoperim aceleaşi tehnici de abordare şi în lumea presei. părinţi sau oameni aflaţi într-o relaţie cu şcoala. în managementul educaţional. din ce în ce mai dificil. Devine evident faptul că. în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional. a unui album cu activităţile derulate în timpul unui an şcolar. ştiut fiind faptul că. devine în contextul societăţii actuale. în care protagoniştii au fost: profesori. Realizarea unei reviste a şcolii. susţinerea elevilor care provin din medii defavorizate din punct de vedere social şi a elevilor cu un potenţial ridicat. se caută a fi mediatizat senzaţionalul negativ. Armonizarea ofertei educaţionale şi a formării continue cu nevoile specifice care au fost identificate în unitatea şcolară. Promovarea unor proiecte care să aibă ca principal scop. În contextul actual. 20 . care să urmărească multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică. să poată să popularizeze tot ceea ce se petrece pozitiv în propria unitate de învăţământ. creându-se astfel impresia. cu precădere. a unui pliant cu oferta educaţională. în vederea obţinerii de către aceştia de premii şi distincţii la olimpiade şi concursuri şcolare. şcolile partenere în proiectele educative derulate. dar trebuie să admitem că aceste întâmplări cotidiene sunt izolate. Organizarea intr-o zi cu semnificaţie pentru unitatea şcolară a „Zilei porţilor deschise”. elevi. devine o adevărată provocare pentru managerul unei şcoli. De cele mai multe ori. particulare. integrarea elevilor în colectivitate. reducerea abandonului şcolar. deoarece sunt instituţii de învăţământ care au avut de suferit în urma prezentării de către mass-media a unor incidente nefericite. Demersul pe care îl face şcoala în promovarea propriei imagini.Elaborarea unor proiecte locale.

în care imaginea dascălului să fie centrală. să pună şcoala într-o lumină favorabilă. diminuarea migraţiei şcolare la sfârşit de clasa a IV-a. O promovare corectă a imaginii unei şcoli. spectacole. asemenea domnului Trandafir şi a elevului model. videoproiector. Tema şcolii apare frecvent în operele literare ale unor autori care aparţin unor momente istorice diferite. Un rol deosebit de important în formarea copiilor. Pentru realizarea acestor obiective este necesară elaborarea unei oferte educaţionale. avem dovada clară a interesului acestora. că odată realizată baza materială. Nu ne rămâne decât să le citim din nou operele şi să ne străduim să-i facem cunoscuţi şi să punem în valoare noi modele demne de urmat şi de compus o operă. literară.Dezvoltarea imaginii pozitive a şcolii. Astfel. Astfel. În acest sens. devotat misiunii sale. printre care: creşterea numărului de copii la clasa I. asigură nu numai un învăţământ de calitate. acestea sunt şi utilizate în predarea la ore de către cadrele didactice ale unităţii. popularizarea unei reviste a şcolii. printre care. pentru a uşura accesul la informaţiile legate de şcoală. devine o adevărată provocare. îl reprezintă utilizarea în procesul didactic. a calculatorului. în număr suficient de mare. de la serbări. în deplin acord cu timpurile pe care le trăim. Printre activităţile care ar putea fi întreprinse la nivelul şcolii. şi anume. Rolul managerului constă în asigurarea unei dotări corespunzătoare a celor două cabinete cu: calculatoare. Un rol important în sensibilizarea comunităţii locale la problemele şcolii îl are şi găsirea de sponsori. dar şi o bună pregătire a elevilor pentru viitor. imprimantă. faţă de o problemă importantă a vieţii. iar acest lucru poate fi cunoscut prin elaborarea şi completarea unor chestionare. un rol important îl ocupă şi crearea unui site al şcolii. Aceasta presupune punerea în evidenţă a câtorva aspecte dominante. 21 . care poate de asemenea să contribuie la promovarea imaginii şcolii. Acestea două. la care să poată participa şi părinţii. figura unui bun dascăl. Colaborarea dintre învăţător şi profesor se poate concretiza prin susţinerea unor lecţii demonstrative. procesul de formare şi cunoaştere. să se asigure. îl constituie cabinetul de informatică şi Ael-ul. doar şcoala. care să răspundă exigenţelor părinţilor. realizarea de albume cu imagini din interiorul sălilor de clasă. în cea mai mare măsură. acces la reţeaua de internet. de ce nu.pe care îl face posibil. ar trebui să ţină seama de mai multe aspecte. scaner. dar mai ales. punctele cheie ale unui proces didactic modern. am putea enumera: colaborarea şcoală – grădiniţă. dar care au reuşit prin operele lor.

unii dintre ei au lipsit de la şcoală. iar dacă din motive obiective. care se adresează atât părinţilor. care este condiţionată şi de dezvoltarea atenţiei. Pentru a reuşi menţinerea elevilor în şcoala noastră. elevi. la trecerea acestora de la clasa a IV-a la a V-a. Prin el avem posibilitatea să primim sau să transmitem informaţii. cu cea mai largă utilizare. în scopul menţinerii copiilor în şcoală. Concomitent cu elaborarea acestui proiect de studiu. Hotărâtoare în luarea deciziilor. a programului artistic. în urma analizării chestionarelor. 22 . la trecerea la un nou ciclu de învăţământ. unde părinţii îşi pot exprima punctele de vedere cu privire la activitatea instructiv educativă a elevilor şi se poate iniţia un sistem de vot cu ajutorul căruia să se poată adapta activitatea didactică. Prin intermediul acesteia. Copiii pot să-şi completeze temele on-line. care este în beneficiul ambelor părţi se poate folosi şi site-ul şcolii. Cadrele didactice care participă la realizarea serbării şcolare. publicate pe site-ul şcolii. calculatorul este prezent în viaţa fiecărui copil. Pentru promovarea acestui proiect. cântece. cât şi copiilor. aflate în acelaşi impas ca şi noi. Prin interpretarea de poezii. texte ale unor scenete. deci iată şi modul cel mai sigur. am căutat parteneri de acţiune prin şcolile din vecinătatea noastră. se vor ocupa în egală măsură şi de confecţionarea/procurarea materialului artistic. aceştia pot să-şi găsească temele din ziua respectivă. Participarea la serbările şcolare poate fi considerată o formă de învăţare. care trebuie să aibă o înaltă valoare educativă şi să pună în valoare talentul şi particularităţile individuale ale copiilor. fără o obosire excesivă a acestora. Evidenţierea talentului fiecărui copil se va face în mod discret. alegerea de texte accesibile interpretării acestora. de a ne promova imaginea şcolii. învăţători şi diriginţi. am realizat un proiect de acţiune concretă. iar treptat vor deveni mici artişti. Pentru a obţine rezultatul scontat va trebui să se ţină seama de câteva aspecte. La şcoală sau acasă. Reuşita unei serbări şcolare constă şi în alegerea din timp a tematicii.Astăzi. iar activităţile de pregătire să se desfăşoare pe o perioadă mai lungă de timp. vor fi rezultatele obţinute. ei îşi vor dezvolta memoria şi limbajul. printre care: alegerea de dansuri care să nu depăşească posibilităţile de afirmare ale copiilor. cu implicarea activă a tuturor factorilor: părinţi. copiii îşi vor lărgi orizontul cunoaşterii. care trebuie să fie cât mai relaxant. acesta este un instrument de lucru ideal. dar şi cadrelor didactice ale şcolii. Un rol important în reuşita promovării imaginii unei şcoli îl joacă organizarea unei serbări şcolare.

a „Zilei Porţilor Deschise”. Tendinţa de a prelungi serbările oboseşte peste măsură copiii. astfel încât şi cei conştienţi de talentul pe care îl au. a independenţei în acţiune. iar numărul prea mare a acestora. Se poate solicita în asemenea cazuri participarea copiilor sau a părinţilor acestora la confecţionarea costumelor. decorului. o dată pe an şcolar.astfel încât fiecare copil să-şi cunoască rolul său. Un alt aspect important în organizarea serbărilor şcolare este stabilirea şi respectarea duratei serbării. a mândriei de a realiza cu forţe proprii spectacolul. Pentru începutul serbărilor sunt indicate în genere corurile. Cu acest prilej vor fi mobilizaţi toţi copiii. Într-o serbare este nevoie de atâta disciplină încât copiii să poată urmări programul să ştie când le vine rândul pentru susţinerea rolului primit. Astfel. variat şi accesibil. Vor fi 23 . Când sunt antrenaţi copiii în toate acestea se contribuie la dezvoltarea simţului de răspundere. Renunţarea la serbări sau organizarea lor formală înseamnă o pierdere pentru viaţa sufletească a copiilor. Dacă apar acte de indisciplină este o dovadă că programul nu este suficient de distractiv. În momentele propice de relaxare şi bucurie pentru copii. Se va proceda cu tact pedagogic. se poate spune că prin intermediul unei serbări şcolare se realizează o acţiune educativă. la înclinaţiile spre desen . astfel încât fiecare dintre aceştia să-şi cunoască talentul cu care este înzestrat. de accesibil. Urmărind cele de mai sus. în perfectă armonie cu al celorlalţi participanţi. organizatorul trebuie să explice motivul pentru care se pregăteşte serbarea. fiecare dintre participanţi va căpăta un plus de încredere în forţele proprii. Astfel. Toate activităţile trebuie încununate prin organizarea. sporesc şansele de reuşită ale serbării. O problemă deosebită în reuşita unei serbări este asigurarea unei atmosfere de calm şi bună dispoziţie şi mai ales disciplina. Pentru asigurarea disciplinei programul trebuie să fie bogat. măştilor. duce la pregătirea lor superficială şi la diminuarea trăirilor afective. prilej prin intermediul căruia. comunitatea locală va vedea progresul şcolar înregistrat de la an la an. la calităţile sportive. ritm sau graţie. alternate cu recitări sau scurte dialoguri. ceea ce duce la diminuarea interesului şi la apariţia oboselii. dar şi cei timizi să poată fi puşi în egală măsură în valoare. mai ales dacă sunt vegheaţi din umbră cu răbdare şi discreţie. însemnătatea evenimentului sărbătorit ca şi necesitatea unei munci disciplinate şi consecvente pentru ca rezultatul să mulţumească în final pe toţi. dacă se apelează la talentul de recitare.

câştigătorii la diferitele concursuri şi competiţii.edu. M.ro http://www. 2001.. http://www. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti. se va crea oportunitatea realizării de noi parteneriate. implementarea şi managementul învăţământului la distanţă. Astfel.. Materiale suport la disciplinele Proiectarea. S. Bibliografie: Cerghit. Iosifescu. Metode de învăţământ – ediţia a IV-a revizuită şi adăugită. Ioan. copii talentaţi. Logofătu.ro 24 . Editura Polirom. Tipogrup Press. Iaşi. proiectele derulate.evidenţiate punctele tari ale şcolii.didactic. managementul programelor ID. Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ. 2006.

recovering and school. Disabled.. Integration Educația specială este o formă adaptată de pregătire școlară și asistență complexă(medicală. cultural) for people who temporarily or permanently are not able to reach the proper level of education that is age appropriate. specializate.” Educația specială trebuie practicată de cadre didactice calificate. Disorders.Problematica educaţiei speciale Prof. în articolul 3. cerute de învățământul obișnuit. nr. culturală) destinată persoanelor care nu reușesc să atingă temporar sau pe toată durata școlarizării nivelurile instructiv-educative corespunzătoare vârstei. socială.Educației pentru toți”. Key words: Disability. 168. ca parte integrantă a sistemului de învățământ. ajutându-i să 25 .. Incapacity. În Declarația Mondială asupra. trebuie să corespundă nevoilor copiilor cu CES. social. socială și profesională a tuturor copiilor(elevilor) cu deficiențe și/sau tulburări ori dificultăți de învățare. recuperarea și integrarea școlară. educațională. educational. psiholog Carmen GRIGORE Centrul de Consiliere Şcoala gen. MECTS Abstract Special education is an adapted form of school teaching and complex assistance (medical. through special groups and classes integrated in public schools. social and professional integrating children/pupils with learning deficiency and/or disorders.Trebuie întreprinse măsuri pentru asigurarea accesului la educație fiecărei categorii de persoane deficiente. School education of childern with special educational needs (CES) is achieved through special educational units. se afirmă:. Valorisation. required by the regular education. including the ones theaching in minority languages.Nevoile școlare ale persoanelor deficiente/cu handicap cer o atenție specială. The purpose of special education is teaching and training. and also through usual kindergardens and schools. Scopul educației speciale este instruirea și educarea.

persoanele cu deficiențe erau stigmatizate de societate și considerate nevindecabile. etc. criteriul normalității psiho-fizicointelectuale(marginalizarea persoanelor cu diferite deficiențe. boli incurabile-lepră. Segregarea a continuat și s-a perpetuat de-a lungul timpului. La spartani au aparut primele manifestări de tip segregaționist. HIV-SIDA.atingă nivelul posibil de dezvoltare individuală cât mai aproape de dezvoltarea normală prin: acumularea experienței necesare învățării școlare și sociale. unde. asigurarea șanselor și a condițiilor pentru continuarea pregătirii pe tot parcursul vieții. De-a lungul istoriei..Plecând de la acestea.ereticilor”. însușirea cunoștințelor. țiganilor și emigranților) criteriul rasei(transformarea populației de culoare în sclavi și îngrădirea a numeroase derepturi și libertăți) criteriul social(împărțirea în clase sociale a oamenilor și disprețuirea celor . criteriul politic(în țările socialiste. cancer. formarea abilităților necesare învățării în școală.. aveau mai puține șanse de promovare în plan profesional și social putând suferi chiar și condamnări dacă aveau alte opțiuni politice). societatea să nu-i stigmatizeze numindu-i . O altă practică destul de răspândită a fost izolarea persoanelor cu deficiențe de privirile celorlalți membrii ai societății.handicapați” 26 . fie de către stat(în instituții specializate). în consecință erau exterminate fizic. persoanele care nu făceau parte din Partidul Comunist. între oameni au existat numeroase diferențe. formarea de priceperi și deprinderi utile integrării în viața socială. în numele unui ideal de perfecțiune.săraci”) criteriul religios(în Evul Mediu-arderea pe rug a . profesională și culturală.în al doilea război mondial-exterminarea populației evreiești). s-au născut o serie de practici sociale care au evoluat istoric de la segregare la integrarea oamenilor diferiți printre ceilalți.. variind dupa criteriul prin care se făceau deosebirile: criteriul etnic(aplicat. fie chiar de propriile familii. pentru ca. în general.

Mai trebuie să ne gândim și la faptul că.Fiecare copil are dreptul de a i se acorda șansa unei vieți cât mai aproape de normalitate și integrare socială.azilului” în care persoanele cu deficiențe erau tratate în masă. argumentul controlului social – instituțiile au fost acuzate de a fi principalul instrument de control a populației în surplus. 27 . fără a se ține cont de interesele individuale. etc) argumentul psihosocial – relevă absența.dupa Gunnar Stangvik. pe plan mondial începe să se contureze tot mai puternic recunoașterea drepturilor acestor persoane.Unii au nevoi mai mari.). iar comunitatea îi poate ajuta fiind mai puțin discriminativă și segregatoare cu ei.. argumentul drepturilor civile – instituțiile speciale privează subiecții de drepturile lor civile(participare.anormali” și excluși din mediile obișnuite de viață și educație. egalitate. când. nevoi speciale față de educație au și familiile acestor copii.instituțiile separate nu ofera o educație eficientă în comparație cu cele obișnuite.În secolul al-XIX-lea și începutul secolului XX au fost înființate numeroase instituții de tipul. fiecare având de învățat de la ceilalți și fiecare oferind ceva valoros celorlalți. copiii cu nevoi speciale au o evoluție mult mai bună în școlile obișnuite decât în școlile speciale. Zece ani mai târziu.. argumentul valorii – orice copil aduce o contribuție benefică în grupul său. stimulării satisfacerii nevoilor elementare ale omului ale omului(apartenența la un grup social. constiința identității de sine. care nu pot fi atinse în afara unui mediu obișnuit de viață sau educație. argumentul calității vieții – persoanele cu cerințe educative speciale sunt private de condițiile normale de viață ale oamenilor obișnuiți. Febra segregaționistă a existat cu adevărat însă în anii 50 ai secolului trecut. ar fi: argumentul eficienței . etc. argumentul progresului – sub aspectul achizițiilor și dezvoltării sociale. anii ’90 aducând o acceptare generalizată a viziunii de integrare și normalizare. Diferențele între copii sunt de cele mai multe ori prilej de învățare și dezvoltare. determinate de particularități care îi diferențiază de ceilalți mai mult decât ne-am obișnuit noi să acceptăm.Argumentele pro-integrare. inființarea multor instituții speciale a dus la considerarea unui numar mare de copii ca fiind .

oricât de bun ar fi un program de educație. cadre didactice.1998): 1. O asemenea manieră de înțelegere este mai aproape de idealul școlii viitorului. război sau abuz).Copiii cu CES cer atenție specială și necesită sprijin pe tot parcursul dezvoltării lor.Riscuri biologice – se referă la copiii care au la naștere probleme fizice care pot fi remediate(de exemplu prematurii).probleme”.determinate de zestrea cu care copiii vin pe lume și care se manifestă încă de la început sub forma diferitelor dizabilități(deficiențe senzoriale. Pornind de la politica de incluziune.normal” poate ajunge ușor în categoria celor cu . dificultăților de învățare. 28 . crescuți în condiții de violență. deficiență. el nu poate să schimbe un copil cu probleme. termeni folosiți pentru a determina problemele speciale ale copiilor. tulburare. mentale severe). în același timp trebuie specificat că. religios. intervenția timpurie este hotărâtoare dacă se face adecvat. Pentru aceste grupuri de probleme este cert că. dizabilitate. dar.Riscuri stabilite . ci unul care să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor prin evaluarea adecvată a potențialului de învățare/dezvoltare și prin asigurarea reabilitării/compensării deficiențelor. 3. în strânsă legătură cu cercetările din domeniul psihopedagogiei copilului.. tulburărilor.Riscurile determinate de mediul de dezvoltare(copiii care cresc în sărăcie.. care influențează educația timpurie: dezvoltarea copilului își determină direcțiile și bazele la vârste foarte mici. comunitate).etnic. un copil considerat. incapacitate.Dacă acesta nu vine la timp.J. organice neurologice. se pune astăzi accentul pe termeni ca cerințe educative speciale și situații de risc.Orice copil are nevoie în anumite perioade ale vieții lui de atenție specială și sprijin special. se pot enumera o serie de teze și argumente teoretice. în direcția formării capacităților generale de adaptare psihoindividuală și socială. În literatura de specialitate de la conceptele de handicap. doar să-l sprijine în dezvoltarea sa și să potențeze la maxim abilitățile existente. 2. de aici și importanța hotărâtoare a primilor ani de viață. unitatea de învățământ. etc. aparținând diferitelor grupuri marginalizate social.Riscurile se referă la trei grupuri de probleme(Evans. care nu se mai vrea un mediu exclusivist. educația din primii ani nu se poate realiza fără implicarea tuturor factorilor responsabili(familie.

primul pas în educația timpurie și care ulterior reprezintă cărămida de bază a incluziunii este recunoașterea importanței diferențelor individuale și planificarea activităților educaționale în funcție de particularitățile și nevoile copilului.Educația incluzivă se referă tocmai la ridicarea acestor bariere în învățare și la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare la o educație accesibilă. dificultățile în învățare pot indica anumite disfuncții în procesul de predare-învățare(sarcini. de independență. de afecțiune și securitate.educația timpurie. acest lucru nu indică în mod special că sunt probleme cu el. prin explorarea resurselor pe care fiecare la are.Copiii sunt diferiți din punct de vedere temperamental. învățarea activă și eficientă care își are bazele în educația timpurie. este extrem de necesară în educația incluzivă. care să ducă la condiții mai bune de învățat pentru toți elevii și la o implicare mai consistentă a cadrelor didactice. Problematica educației speciale este abordată în prezant prin două perspective: 1. Toate categoriile de copii au aceleași trebuințe de bază în creștere și dezvoltare ca și ceilalți:nevoia de apreciere și întărire pozitivă. voinței. afecțiunii. etc). evidențiază nevoia de accentuare a dezvoltării sociale a copilului și de focalizare pe procesele învățării. particularități psihice. în care să se 29 . afectează invățarea scolară. ca și cea incluzivă. 2.Școlile incluzive trebuie să fie școli deschise. decizii. context social). profesorii trebuie sprijiniți în demersul lor de toți factorii responsabili(părinți. resurse oferite de profesori insuficient adaptate nevoilor copiilor). etc. Această perspectivă are la bază câteva ipoteze: orice copil poate întâmpina dificultăți în școală. specialiști în domeniul psihopedagogiei. prietenoase. de calitate. al capacității de învățare.Perspectiva curriculară – definește dificultățile școlare în termeni de sarcini și activități furnizate copiilor și de condiții create în clasă. de încredere în sine.Perspectiva individuală a copilului – se referă la modul în care caracteristicile individuale ale copiilor(deficiențe.Important pentru ei este să crească și să se dezvolte împreună. fără a transforma diferențele în bariere. al motivației. dificultățile în învățare pot sugera modalități de ameliorare.

El este un instrument conceput să răspundă nevoilor personale ale unui copil aflat în dificultate. Conceptele fundamentale care stau la baza incluziunii au în vedere valorizarea diversității. se descriu modalitățile și resursele necesare pentru a sprijinii copilul aflat în dificultate(Goupil. nevoii de abordare cât mai personalizată. etc. 30 . este completat de Comisia pentru Protecția Copilului și este un instrument de planificare și coordonare a serviciilor individuale. adaptările necesare le ritmul învățării și respectarea principiilor pedagogice. resursele financiare necesare pentru mijloace. predării-învățării. calitatea evaluarea permanentă și parteneriatul educațional.Perspectiva de ansamblu a planului de servicii dă o coerență intervențiilor.Planul de servicii personalizat(PSP). transport. echipamentele specializate necesare. Planul de intervenție în serviciile educative trebuie să indice pentru copil/elev.E. dreptul de a fi respectat. serviciile complementare și personalul solicitat.urmărească flexibilizarea curriculumului. care vizează asigurarea continuității. etc. 1991). 2. se precizează intervenții. se determină criterii de evaluare.1999). complementarității și calității serviciilor ca răspuns la cerințele multiple și complexe ale copilului cu CES.(Vrășmaș. demnitatea ființei umane. Secretul integrării și chiar al incluziunii copiilor cu CES constă în a nu le refuza șansa la educație și de a căuta împreună cu familia sprijinul necesar învățării lor adecvate. în acest sens preocupările în domeniu disting între două tipuri de planuri: 1.. evită dedublarea evaluării.Planul de intervenție personalizat(PIP). asigurarea de șanse egale pentru toți. Prin această modalitate se stabilesc obiectivele învățării și inserției sociale. nevoile individuale. responsabilizarea colectivă. corespunde în fapt. individualizată a problemelor de învățare și identifică teza conform căreia fiecare copil trebuie tratat diferit în funcție de problemele pe care le are. asigură urmările și vizează a da răspunsuri cât mai personalizate nevoilor fiecăruia într-o manieră continuă. în funcțiile de obiectivele fixate: nivelul de integrare dorit/urmărit.

anticiparea unor rezultate prin prognosticul inițial şi prin descrierea momentelor cheie ale intervenției. .Vrăsmaș. logopedul. CÂND-calendarul și etapele necesare. CARE LOC-UNDE – mediul educativ necesar. consemnarea rezultatelor. stabilind etapele necesare și fragmentând pașii în intervenție.Se realizează astfel evitarea conflictelor între tipurile de intervenții și se 31 .Cele 6 întrebări”(Qui. referindu-se la: CINE-elevul. retroacțiune. Quel. școala.În limba română. Modelul cel mai cunoscut este la acest nivel denumit 6S. alegerea formelor de sprijin în parteneriat cu familia. Quelle facon). etapele individualizate ale intervenției. profesorul de sprijin. Quand. coordonare. CINE ÎNCĂ-consilierul. CUM-prin ce mijloace și cu ce resurse. poate fi unul 6-C. înregistrarea progreselor. participare. specialiștii. pentru a afla informatii despre el și problemele care constituie cerințele educative speciale. CE-ce învață. acest model. descrierea metodelor de intervenție și a mijloacelor folosite.. consemnarea examinărilor inițiale. Planul de intervenție joacă după Goupil(1991) rolul de planificare. concentrare. În opinia lui E. Alter și Goldestein(1985) și este transpus în limba franceză de canadiana Goupil(1991) ca . etc. comunicare. aparține lui Henderson.Planul permite stabilirea unui calendar al realizării obiectivelor şi la ordonarea priorităților.Orice plan de intervenții în dificultăți de învățare are următoarele componente: testarea inițială a copilului prin instrumente variate. concentrare a influențelor și coordonare a resurselor și acțiunilor. formularea unui diagnostic prescriptiv. periodice şi finale..planul este instrument de participare.

Etapa5-schițarea planului de intervenție. cognitiv. care să le asigure integrarea școlară reală.Este etapa în care se realizează planul de intervenție personalizată. fișe de observație.favorizează împărțirea responsabilităților ca și determinarea rolurilor și responsabilităților fiecărui participant. dezvoltare. 1999). nu pot fi înlăturate cu măsuri pedagogige obișnuite și constituie piedici serioase în învățare. evaluați și stimulați să beneficieze de programe de recuperare.Vrăsmaș. afectiv și psiho-social al copilului.. a scopului și a obiectivelor pe termen scurt.Planul facilitează urmărirea progreselor copilului/elevului. Etapa2-constă în observarea organizată și analizarea problemelor semnalate în vederea desprinderii unor soluții satisfăcătoare de intervenție.Dacă problemele sunt repetabile.Acest proces trebuie să urmărească copilul în mod global. făcând împreună cu specialiștii o evaluare mai profundă a nevoilor educative ale copilului și căutând soluții satisfăcătoare. se trece la primele intervenții și spre următoarea etapă-cea a analizei și a observației.G. scale de dezvoltere. este un proces care se referă la profilul motor. Multe țări au acordat o atenție sporită depistării precoce și intervenției timpurii a copilului cu dizabilități prin crearea unor parteneriate solide între serviciile medicale și cele educaționale. etc”(E. compensare. Procesul de evaluare educațională.. Etapa 4-de evaluare a nevoilor copilului realizată de specialiști.În cursul elaborării planului. să fie obiectul unor revizuiri periodice”.El trebuie astfel. Etapa6-se referă la aplicarea și evaluarea efectelor planului propus. Etapa 3-este etapa în care profesorul face apel la un sprijin specializat. copiii cu cerințe educative speciale să fie identificați.Pentru a putea realiza debutul școlar al tuturor copiilor este necesar ca până la vârsta școlarității. Completarea planului se realizează într-o succesiune de etape. dar și la completarea lui curentă. profesor). comunicarea se realizează ca obiectiv și ca mijloc. comprehensiv și să includă o varietate de măsurători-probe. teste simple. 32 .Goupil(1991) identifică 5 etape în elaborarea acestuia: Etapa1-constatarea dificultăților de către cadrul didactic(învățător.

Pro Humanitate RUSU. VERZA.Pentru sprijinul adecvat acordat copiilor aflați în situații de risc. O. Bucuresti. Ed. POPESCU. E. Ed.(1998) Handicap..Evaluarea cât mai timpurie reprezintă o condiție a intervenției adecvate.(1999)..(1997).. incapacitate.Pro Humanitate. Ed . C. readaptare.. Unicef. E.(1991). specialiștii. VRĂSMAȘ. București 33 . prin introducerea copilului într-un program de intervenție personalizat care să ajute la remedierea problemelor sale. PĂUN. Ed.. Bibliografie GOUPIL. Cu cît se cunoaște mai devreme problema copilului.).(1998). Educatia integrata a copiilor cu handicap. (coord. G.. Deficiență. integrare. cu atât se poate interveni mai adecvat și chiar se pot înlătura riscurile de dezvoltare care apar.Quebec. handicap. Le Plan d′Entervention personalisé en milieu scolaire.O perspectivă comprehensivă și integrativă. trebuie implicați părinții.. Pro Humanitate. Învățarea scrisului. Canada. cadrele didacice. PLEȘA. E. G.

creative imagination Deoarece societatea umană este un sistem socio-economic care generează o infinitate de roluri și profesiuni. interevaluare și evaluare controlată. flexibility thinkingcould be seen as the main creative cognitive psychological factor. ipoteze îndrâznete. Keywords: creative learning. psychological preparation. atitudinile. procedee originale. căi și metode până atunci necunoscute.Talentul. În acest sens. transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare. Reli-Daniela VOICU Învăţământ primar Școala nr. centrarea evaluarii asupra rezultatelor pozitive. luarea în calcul a altor indicatori precum achizițiile cognitive.59 București Abstract Teacher reveals endowment of talent and motivation high. Todoran.1974. integrarea socială a individului generează necesitatea de “functionare armonioasă a individualității înăuntrul tiparelor reprezentate de mediul social”(D. concomitent cu dezvoltarea unor capacități și deprinderi etapa formării este asigurată de succesul cu care abordăm învățarea creativă și testele. diversificarea tehnicilor de evaluare și creşterea gradului de adecvare a acestora la situaţii didactice concrete. gradul de încorporare a unor valori. învățarea creativă și pregătirea psihologică pentru abordarea testului Prof. p. Temperamental qualities of a personality is manifested in the work of pedagogical thinking. conduita. personalitatea elevilor. a metodelor folosite a situației de învățare. Produsul imaginației creatoare se caracterizează prin varietate și ingeniozitate.198). Imaginația creatoare este sursa care favorizeaza inovări și transformarea unor realităti ce se cer depășite. Aprecierea rezultatelor prin evaluarea strategiei abordate ce a condus la finalitate implică o evaluare a conținutului. în vederea formării unui orizont cultural și tehnologic cu privire la o anumită profesiune. prin efecte de 34 . talent.

respectiv de a învăța pentru sine și nu doar pentru o convenție de moment. Astfel. ca zestre nativă cu care elevul intră în câmpul educației. iar până ce știința va găsi un răspuns cuprinzător. impinge în mod voit limitele inteligenței și dezvăluie înzestrările de talent asociindu-le acelor trăsături de personalitate care să îl așeze în valoare. psihologia cognitivă. improvizând. supravegheat și cultivat cu răbdare talentul copilului este capabil de evoluție și performanță. creativitatea.” Aşadar este o întrebare cu răspunsuri diverse. Un rol aparte în acest complex de concepte îl ocupă talentul. formulând mesaje în actul comunicării și utilizând limbajul în exprimarea artistică. unde trăirea se detașează de rigori găsind forme noi de manifestare. O finalitate în învățarea creativă poate fi considerată expresivitatea limbajului ca dovadă concludentă a învățării raționale sub impactul actelor de instruire. neurologia. se creaza premisele jocului de creație ce faciliteaza copilului manifestarea creativitații. 35 .de a se raporta creator la sarcina de învățare și nu dominat de obligații și constrângeri. reversul demersului imaginativ sau slaba manifestare a imaginației în efortul intelectual poate fi recunoscut în comportamente ale elevului de felul: dificultăți în însușirea temelor noi cu grad crescut de dificultate școlare sau extrașcolare. Pe de altă parte.surpriza și inedit șocante uneori prin noutate şi originalitate. realizează lucrări cu slabă expresivitate.000 de ore pentru repetiţie. începeţi să repetaţi este nevoie atât de muncă. “Talentul ar fi concretizarea într-o anume formă de reprezentare a unui efort constant de perfecţionare într-un anumit domeniu.Astfel cel ce învață reușește să redea cu claritate ceea ce ți-a însușit și să transmită la rândul său cunoștințe și informatți. psihologia motivaţională sunt o parte dintre domeniile ştiinţei care trebui să ofere inputuri solide pentru a completa marele puzzle pe care-l reprezintă răspunsul la întrebarea privind natura talentului. manifestă preferință pentru căile cunoscute. Psihologii vă vor lăsa 10. orice elev are șansa de a învăța logic și nu mecanic – migălos și repetitiv. Deoarece învățarea creativă are precedente în activitățile de joc. Genetica. Imaginația creatoare se constituie pe componenta talentului și susține alături de inteligență și motivație. Efortul de a lămuri natura talentului este unul interdisciplinar. Numai supus exercițiului controlat. dar şi de o înzestrare genetică pe măsură. Învățarea condusă pas cu pas de către educatorul abil și inspirat dezvoltă gândirea creatoare.

profesori conformiști. modalitatea simbolică. faza acţiunii reale. prin manipulare liberă. inteligență școlară. Activizarea elevului este necesară dacă dorim ca gândirea să se dezvolte. fixarea în memorie. în care elevii înşişi execută operaţia. climat conflictual. copilul descoperă lumea dinafara lui în trei moduri: modalitatea activă realizată prin acţiunea sa. pentru ca treptat acestea să poată fi efectuate mental. Meritul său este de a atrage atenţia că nu putem aborda o anumită temă. R. se dovedește satisfăcător și deosebit de util. afectivi-atitudinali și caracteriali. demonstrând cum gândirea are loc mai întâi în planul acţiunilor reale. faza interiorizării (operația mentală . Gagne păstrează influenţe din gândirea asociaţionistă. înţelegerea şi generalizarea prin formarea de noţiuni.Un rol important în abordarea creativă a învățării îl ocupă intervenția factorilor motivaționali. să fie pus în faţa unor probleme. discriminările. dialogul didactic cu profesorul destinat să-l instruiască și nu cel pe care elevul și l-ar putea alege după gustul său. cel puţin în vârsta şcolară mică. modalitatea iconică. iar când ajunge la deplina stăpânire a modalităţii verbale înseamnă că a ajuns la maturitate 36 . conceptele pe care ea le presupune. dacă elevii nu şi-au format în prealabil asociaţiile. de asemenea etape importante: faza de orientare. precum talent. De altfel. Piaget a studiat în Teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale evoluţia gândirii. faza verbalizării. În Teoria operaţională a învăţării. îndeplinind un rol activator și dinamizator în reușita școlară a elevilor. rezistență la solicitări. învățarea creativă se produce inevitabil pe fondul unor trăsături psihoindividuale cu care elevul este aptitudinal înzestrat. În situațiile în care creativitatea este estompată sau împiedicată de factori de natură psihosocială precum o atmosferă tensionată în familie. principii etc. prin exersare. În Teoria învăţării cumulativ-ierarhice. Copilul utilizează treptat aceste modalităţi. formarea gândirii abstracte. mobilizându-i toate resursele existente pentru formarea şi dezvoltarea de operaţii mentale. formarea operaţiunilor mentale parcurge. actualizarea prin reproducere a cunoştinţelor şi transferul acestora. bazată pe imagini. apoi din ce în ce mai rapid). motivație superioară. În Teoria genetic-cognitivă şi structurală a lui Bruner. sau inhibată de o fragilitate a echilibrului afectiv or de o timiditate excesivă.demonstrativă. Pornind analiza de la procesul învăţării școlare constatăm că se desfăşoară în mai multe faze ce cuprind receptarea şi înregistrarea materialului pe fondul unei stări de atenţie şi activare cerebrală.la început mai încet.

Raportandu-ne la activitatea matematică. desen. dar și respectarea voinței elevului de a participa la o situație de competiție. totuși. O reușită atitudine în fața provocărilor ridicate de test privit ca instrument de evaluare generic. de exemplu. sub diferitele sale forme. evaluare curentă. de profil. analiză și sinteză a informației. diminuarea emoției. prin apelare la modalitați oferite și de mediul socio-cultural și educativ: programe artistice și sportiv-educative. reducerea presiunii responsabilității. ateliere de lucru. evaluare sumativă. dobândită într-o anumită perioadă de timp determinată. de scurtă durată. în primul rând de nivelul de asimilare a cunoștințelor de către subiect. Pe fondul dezvoltării impetuoase a științei. nestereotip și divers. teatru. concurs. şi a învăţării prin descoperire este subliniată astfel de Bruner printre primii teoreticieni. etc. pregătirea pentru situații probabile ce se pot ivi. Necesitatea problematizării.intelectuală. Flexibilitatea gândirii fiind privită sub acest aspect ca principal factor psihic cognitiv al creativitatii. experiența se formează în procesul exersării și al rezolvării problemelor independent și creator. Neignorând nici rolul formativ al evaluării vom aborda și ne vom opri asupra rolului important jucat în elaborarea obiectivele testelor pedagogice ce vizează măsurarea cunoștințelor și a capacităților fundamentale proiectate în cadrul programelor școlare. flexibilitatea gândirii ca rezultat al experienței formate în procesul rezolvării problemelor independent şi creator. tehnicii și culturii. În acest sens. sub aspect psihopedagogic ce se manifestă în activitatea gândirii. ca metodă. in timp ce rigiditatea/inertia se constituie ca forma de comportament în procesul rezolvării stereotipe a problemelor. de specialitate. rolul psiho-pedagogic se manifestă în sensul dezvoltării flexibilității și creativitații de la vârste școlare. sau activități muzicale etc. 37 . aplicare. distractive. concursuri scolare. Roșca).(Al. într-un domeniu al cunoașterii generale. flexibilitatea și inerția gândirii în rezolvarea problemelor depinzând iată. Nu uităm nici însușirile temperamentale caracteristice personalității. Această acțiune presupune implicit aprecierea gradului de înțelegere. are în vedere mai multi factori hotărâtori : pregătirea temeinică și prealabilă pe specialitate în domeniul pentru care se organizează concursul.

permite un diagnostic al reușitei sau o inventariere a achiziției. capacități. Testele curente pedagogice măsoară progresele sau dificultățile din activitatea de învățare. teste de achiziţii. aptitudini și atitudini care conduc la performanțe așteptate. obișnuite ale verificării scrise. Raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare. Anonimatul lucrării. într-o manieră complexă. Nu este de ignorat nici aspectul psihologic al importanței momentului pentru care tânărul aflat în situația de pregătire va aborda un examen de absolvire sau de admitere într-o formă de învățământ. Acest tip de evaluare se adreseaza acelor elevi puternic motivați și capabili de performanțe deosebite. În acest sens evaluăm. eventual “indicând sursa". în absenta unui contact direct cu acesta. Un elev obține rezultate superioare numai pornind de la un mobil precum o motivație superioară și un interes specific. Ca o observație reținem că verificarea scrisă implică un feed-back mai slab. localizând o dificultate și. Interpretarea testelor pedagogice. dar și acelor cadre didactice care doresc să valorifice potențialul excepțional al unor elevi. avantajează elevi timizi sau care se exprimă defectuos pe cale verbală de exemplu. 38 . Dintr-un alt punct de vedere. pentru optimizarea perspectivei elevului orientat către performanță.Utilizate în procesul de instruire. în sensul ca unele erori sau neimplicări nu pot fi eliminate operativ prin intervenția profesorului. ușor de realizat. pe termen lung. un examen de selecție sau concurs extrașcolar. conceptul de calificativ “excelent “ ca finalitate a unui tip de evaluare. sub aspect motivațional. îngăduie o diminuare a subiectvității profesorului. concretizate în lucrări de control sau teze dau șansa elevilor să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului. În acest sens. aplicabile în calitate de teste de cunoștinte instrumentale sau de teste de cunoștinte profesionale. În aceasta accepție testele pedagogice pot fi definite ca teste de prognoză. pregătirea psihologică pentru examen pornește de la sondarea atitudinii elevului față de examen și continuă cu îndrumarea pregătirii școlare temeinice corespunzător exigențelor și criteriilor prevăzute pentru examen. performanțele nu pot fi evaluate într-un timp scurt. ca teste de cunoștințe. Suporturile curente. constituit din conținutul lucrării scrise. În acest sens. teste de diagnoză. nici secvențial prin metode și instrumente de evaluare punctuale. aduce o provocare în câmpul abordării testului.

în învățământul primar. Biblioteca pentru cadrele didactice. Repere psihologice în cunoașterea și descoperirea elevului. Ed. Cracking open the lockbox of talent(http://www.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/441-care-estenatura-talentului.Bibliografie Howard Gardner. Teoria și metodologia evaluării. Didactică și pedagogică. Aramis.Excelent . Ed Sigma.html) Eugenia Enăchescu. Evaluare. 39 . Ed. Ed. 1992 Adrian Stoica. 2009 Constantin Cucoş.scientia. Bucureşti. 2008 Ioan Nicola. Calificativul . 1999. Pedagogie. Polirom.

noilor dimensiuni ale complexităţii. ca şi societate. În acest sens educaţia pentru societate devine extrem de importantă cu atât mai mult cu cât în grădiniţele de copiii se pun bazele cetăţenilor de mâine. well informed that know their rights and shall defend the democratic values. by structuring itself into a distinct course within children’s framework program. de dimensiunea lor variabilă şi de caracterul uneori obscur al acestora. Bucureşti Abstract The recognition and the protection of human rights and liberties must represent a fundamental element within early education. cei care vor crea noua societate. „Exprimă necesitatea de a trăi într-o permanenţă stare de adaptare pentru a putea astfel face faţă incertitudinii. The involvement of kindergarten teachers ensures the promotion of these noble values both within the ranks of the children but also of the families. de modificarea permanentă a acestora. multiculturalism. Keywords: democracy. citizen’s rights. a unor provocări fără precedent în istoria umanităţii. 185. tolerance. children Societatea contemporană se află în faţa unor transformări dramatice. Provocările lumii contemporane sunt marcate de extrema lor mobilitate. schimbărilor insidioase sau brutale şi oportunităţilor 40 . provocări cărora trebuie să le facem faţă împreună. By the early creation of the democratic values we shall ensure the creation of responsible citizens.Educaţia pentru drepturile omului şi societate în cadrul grădiniţelor de copiii Educatoare Gina SEBE Învăţământ preşcolar Grădiniţa nr.

pe teritorii întinse. pp. ci adesea se petrec simultan. Poluarea mediului. „vârsta preşcolară este o perioadă a descoperirii” B. „este perioada conturării primelor elemente ale conştiinţei de sine şi a socializării” C. care definesc procesul educaţional. 9 41 . 18 . Introducere în pedagogia preşcolară.31 3 Adina GLAVA. şi utilizarea unor metode şi procedee didactice aparte. acestea nu au loc separat în spaţiu şi timp. p. Editura Universităţii din Bucureşti.”1. Ameninţările la adresa terorismului. în scopul asigurării unui viitor mai sigur. Dar care sunt aceste provocări ale lumii contemporane care creează o atât de mare îngrijorare? O parte din autorii preocupaţi de subiect. Discrepanţele socio-economice. Programele de educaţie preşcolară urmăresc două 1 Laura Elena CIOLAN. Terorismul2. Ca modalitate de răspuns se impune o diversificare a câmpului educaţional şi metodelor utilizate în cadrul educaţiei pentru societate efectuate în grădiniţe.potenţiale care afectează lumea noastră ca întreg şi pe fiinţele umane în mediul lor imediat. care vor influenţa evoluţia copiilor pe tot parcursul vieţii lor ulterioare. Această vârstă este marcată de o serie de trăsături de mare importanţă.19 2 Ibidem. ClujNapoca. cuprinsă între 3 – 6/7 ani este o vârsta la care au loc achiziţii comportamentale şi de educaţie fundamentale. precum Elena Ciolan identifică o serie de şapte provocări: Globalizarea. Aplicaţii privind managementul proiectelor. O altă caracteristică a acestor provocări contemporane se referă la efectul lor de cumulare. Bucureşti. Aceste trăsături ale vârstei preşcolare presupun un proces educativ pe mai multe niveluri. „este perioada apariţiei competenţelor”3. A. Avem astfel de-a face cu o trecere în revistă aproape completă a factorilor care ameninţă dezvoltarea societăţii umane şi care trebuiesc combătuţi. 2002. afectând mase mari de oameni. Dezvoltarea educaţiei timpurii. 2006. pp. Dezvoltarea tehnologică. Vârsta preşcolară. Imigraţia şi interculturalismul. Editura Dacia. 17 . Tehnologiile informatice. Cătălin GLAVA. adaptate acestui specific.

mult mai normativ şi mai exigent. îi tratează pe copii cu respect.finalităţi principale. pp. Copilul cuprins în mediul grădiniţei se poate manifesta liber în siguranţa şi securitatea dată de prezenţa şi supravegherea educatoarei. ce pot fi uşor accesaţi şi manipulaţi de copii. promovează independenţa copiilor. copiii preşcolari au ei înşişi o capacitate crescută de acceptare. p. Mediul grădiniţei este unul educogen prin prezenţa unei varietăţi de stimuli vizuali şi auditivi. 51 . prin promovarea unei educaţii pentru comportament democratic menită să îi facă pe copii să îşi conştientizeze drepturile şi responsabilităţile pe care le implică traiul în societate şi relaţionarea cu cei din jur. Mediul grădiniţei este tolerant. Acest mod de lucru poate fi un simbol şi un instrument pedagogic de promovare a comportamentului democratic în măsura în care educatoarea: „mediază mai degrabă decât direcţionează. lăsându-le libertatea de a alege. le oferă copiilor alternative.52 Ibidem. În plus. Aşa-numita dezvoltare normală este privită într-un sens mult mai larg aici decât mai târziu în şcoală. Aceste finalităţi se obţin într-un mediu având o serie de particularităţi: „Mediul grădiniţei este mai formalizat decât cel familial. 163 42 . Aceasta permite integrarea copiilor cu diverse grade de rămânere în urmă în dezvoltare. el creând tranziţia necesară către mediul şcolar. acceptând că aceştia pot greşi uneori”5. Scopul ultim al educaţiei pentru drepturile omului şi pentru societate trebuie să fie formarea unui bun cetăţean. Un bun exemplu oferite de literatura de specialitate este acela al manierei în care educatoare interacţionează cu preşcolarii. apreciere şi integrare a celor care sunt „diferiţi”. Aceste scopuri nobile ale educaţiei pentru societate presupun o serie de metode şi procedee didactice specifice printre care putem enumera: 4 5 Ibidem. şi anume socializarea şi dezvoltarea personalităţii. oferindu-le libertatea de decizie şi încurajându-i să-şi asume responsabilităţi.”4. Un rol important îl are aşa numita programă informală.

povestiri. Laura Elena.. Introducere în pedagogia preşcolară.)7.. Bucureşti. Activităţile desfăşurate în cadrul educaţiei pentru societate sunt activităţi variate. poveşti. 2007. aprecierea se completează cu sancţiunea pozitivă şi negativă” d) Convingerea – „este metoda prin care se asigură înţelegerea necesităţii cunoaşterii şi respectării normelor morale”6. filme didactice. imagini. care au ca rezultat final realizarea unui comportament civic şi moral adaptat idealurilor sociale. bogate în mesaje de interes educativ. p. p. desene. 2007 6 Monica LESPEZEANU. Managementul educaţiei. c) Aprecierea şi sancţionarea – „aprecierea include judecata morală şi ea constă în prelucrarea rezultatelor comportamentului moral. Bucureşti. Mijloace de educaţie. E. jetoane. Cluj-Napoca. Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. Bucureşti. Cătălin GLAVA. Bucureşti. având o funcţie de corectare a conduite. Putem astfel enumera: planşe. Bucureşti. cântece etc. de a urma un model”. Societatea nu trebuie să neglijeze educaţia preşcolară care asigură fundamentele unei lumi mai bune şi formarea unor cetăţeni activi şi instruiţi. S. Pedagogie generală. Monica. Editura Dacia. Editura Omfal Esenţial. Editura Omfal Esenţial. Metodele şi procedeele didactice sunt completate de o serie de mijloace didactice adaptate specificului vârstei preşcolarilor. 1977 GLAVA. Editura Universităţii din Bucureşti. 1996 GEISSLER. machete. Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. 2006 CRISTEA. siluete. 2002 LESPEZEANU. Bibliografie CIOLAN. Adina. 58-59 7 Ibidem. Editura Didactică şi Pedagogică. Aplicaţii privind managementul proiectelor. b) Exemplul – „au o mare valoare educativă şi răspunde nevoii copilului de a imita un comportament. Dezvoltarea educaţiei timpurii.a) Supravegherea – „prima care intervine în educaţia morală şi oferă o bază pentru însuşirea normelor morale”. Editura Didactică şi Pedagogică. diapozitive. 59 43 .

Key words: technological innovations. The rise of new educational environments. Ioana DUGAN Scoala nr.as students.Most of the examples concern activities used in class. as technological innovations become part of the instructional mode of educational delivery.Students are increasingly more and more responsible for their own learning and teachers must respond to these changes by developing new models based on facilitation and interaction.Education and training will have to play a key role in order to meet these changes adequately. poses a need for the school of the 21st century to be learner-centered . teacher education. poses a need for the school of the 21stst century to be learner-centered . driven by the information and communication technologies. This study is based on the author’s experience of 20 years teaching at primary and secondary schools . teachers and staff alike must assume new adapted roles These changes have an impact on the professional tasks and roles of the teaching profession and call for more substantial reforms of education and training in general and teacher education in particular.Teachers’ Challenge in the 21st Century. The rise of new educational environments.as students. “High Quality Education and Training” has become a powerful leitmotif in discussions about a “Europe of Knowledge. teachers and staff alike must assume new adapted roles . Bucureşti Abstract Schools in Romania are undergoing a series of fundamental changes. language learning General aspects Schools in Romania are undergoing a series of fundamental changes. as technological innovations become part of the instructional mode of educational delivery. driven by the information and communication technologies.31. Towards a Europe of knowledge Prof. High quality teachers and teacher education are central components. within 44 .

is aware of his needs and of what he wants to achieve through language learning. The role of school in today’s world needs to change so as to help students develop the faculty of using language as a tool for learning and for acquiring social and communicative competence beyond language competence. curricula and contents of teaching and learning. Curricula and instructions attempt to become more student centered than teacher centered . The increasing amount of information. . . establish priorities and plan their actions.school development and improvement. who has the capacity and conditions for reflect and self evaluation . The overall framework of present-day language education needs constant and careful reconsideration in order to meet the needs of the students faced with the demands of an ever-changing society. Any 45 .has the ability to make rational choices. Recent studies show that learning is successful only when students takeresponsibility for their own learning. aims. structures). .induction into the professional cultures of schools. .g.a heterogeneous pool of measures necessary to make high quality education and training and a “Europe of Knowledge” a reality.initial teacher education. . These changes have an impact on the professional tasks and roles of the teaching profession and call for more substantial reforms of education and training in general (e.Teacher education has to be conceived as an open and dynamic system and as a continuous processconsisting of the closely interrelated components : .in-service teacher education and/or continuous professional development. and teacher education in particular (e. learning environments.g. the diversity of language and cultures moving closer together puts a challenge on school as an educational environment. connect the school to real life situations and focus on understanding and thinking rather than on memorization and drill practice. the explosion of media techniques. curricula. The autonomous learner is the one who wants to learn. patterns of organization).further education for teachers.research Theoretical and methodological aspects The use of information and communication techniques to support learning is becoming very important in the schools of today.

is becoming more globally available. acquisition of vocabulary has assumed a more important role. the spoken language is the main source of exposure to language . Explicit teaching can be a very good first introduction to a word . grammatical behaviour. integrate new words with the old. at least at an earlier stage. TV and new electronic modes of communication .even a central one. that teaching and learning English should be fun and this self-developing motivation can be enhanced by the use of games in the classroom. that's why I believe. frequency and register. For most people.teacher should encourage and help his students to become autonomous.To present examples of language-practice in class. meanings. the classroom teacher is faced with the challenge of how best to help students store and retrieve words in the target language. Knowing a word requires more than just familiarity with its meaning and form. Build a large sight vocabulary. provide a number of encounters with words. especially. Spoken language has become more important in language teaching with the emphasis on communication. Spoken input. 46 . It includes knowledge of its phonological form. In our century.otherwise this is incidental or at random. encourage independent learner strategies – all these and even more will be discussed in the pedagogical section of the work. The teacher should organize a balanced exposure to spoken and written language .use a variety of techniques. With this shift in emphasis. Language learning is a complex process and not a very easy one. have such a high competitive spirit that nearly any type of practice can become a contest in which the participants learn. collocations. Young learners. the context encountered when reading can lead to new knowledge of its collocations.additional meanings and other higher level knowledge.To present different aspects useful to encourage self-developing motivation by the use of games in the classroom. An enterprising teacher can also use planned games as an enjoyable and profitable form of practice to reinforce what has already been taught in a more formal way. and is thus the main engine for language change and dynamism. in the form of films. association.After this. . promote a deep level of processing. Objectives This study has the following objectives : . facilitate imaging and concreteness . almost without realizing what is happening with them. But written language remains a fundamental source of input for language learning in most formal contexts around the world.

the players will say Fizz. he is eliminated from the game. such games develop the pupils' ability to speak and write the language correctly.. Buzz. BUZZ Level: any Type: oral The students may be seated in a circle or in their places in the classroom. The games are also useful for English-club meetings and other such extracurricular activities. Instead. Then the players begin to count in turn. Variation The game may be made more complicated by having two forbidden numbers. The player whose number is called must pick up the plate from the floor while it is spinning. e. Example: If the forbidden number is 4. For a number that involves both. SPIN THE PLATE Level: any Type: oral For this game you need a tin or plastic plate or lid. The game may continue until all but one player have been eliminated. Presenting the activities By using linguistic games. the players will say Buzz. they will say Buzz-Fizz. he becomes IT. Buzz. he must say BUZZ. 5. 3. grammar and vocabulary. as I have selected those games which proved mostly to the liking of my pupils. for instance.To present aspects and innovations in teacher education in order to make high quality education and training . 13. Buzz. the pupils can practice pronunciation. Buzz... IT in the middle with the plate in his hand. with the entire class participating at one time. If be fails to do so. like 28. etc. IT also having a number. in place of 7 and multiples of it. They may be played in the classroom.g. e. 6. 7. spelling. 4 and 7. 4. If he fails to do this. the counting will go like this: 1. The players begin to count in turn. IT has another turn. The following are the language-practice games which I have been using for years in my teaching of English as a second language. In place of 4 or multiples of it. 15. . but no player must ever mention any number containing 4 or being multiple of 4. The group decided upon a "forbidden number". 11. Any player may begin the game. 9. If the player is successful in picking up the plate before it stops spinning. SPELLING GUESS Level: any Type: blackboard 47 . The grouping of this games is obviously arbitrary. The play begins with IT spinning the plate on its rim in the centre of the circle and calling a number. Buzz. The players are numbered from 1 up to around the circle. 10. 2.g.

and one of its members puts dashes on the blackboard to represent the number of letters in the word. the teams reverse their roles. each of which will suggest at least one other word. the player might say. Gum". the player gets another turn. The games continue in this way to any number of words the group decides on. Suppose the word chosen is chemistry. If the word is bag. science (scientist). The game continues with each player of the opposite team in turn calling out a letter. Apple. the team scores one point. the next member of the teams calls a letter. He says E. if the word is hat. For example. pronounce (pronunciation). Suppose the first player says A. Because E was correct. For the second word. give words beginning with each of the three letters in the word given or become IT. Since there is no A in the word. WHICH SOUNDS ARE ALIKE? Level: intermediate to advanced Type: paper Prepare in advance and give each student a list like the one bellow. the player might say. "Beam. Toe". Here are some words that might be in the list. also known to the students. and the player at the blackboard puts it in its proper place: — E------------. If the word is completed before or by the time each member of the team has called out a letter. "Hand. The words may be given to the students one by one either orally or in a list on paper. The letter is put in its proper place if it belongs in the word. prepare a list of words. difference (different). The player puts on the blackboard--------------------(nine dashes). Arm. Score correct answer accordingly. One team decides on a word. etc. before the count of 12. that is in the same family. VOCABULARY ON THE DOUBLE Level: any Type: oral The person who was been chose IT gives a three-letter word like hat or bag and then begins to count to 12. The object of the game is for the players to circle the word on the right in each 48 . The person addressed must. with the words that they suggest in parentheses: law (lawyer).Choose two teams of not more than 10 members each for this game. WORD FAMILIES Level: intermediate to advanced Type: oral or paper Within the limits of the vocabulary the students have studied.

The play continues in this way. such as in the building. and having another speaker of English around can make ail sorts of situations easier to get across. on the grounds. The second halves of all the proverbs on the list should be written on cards ahead of time. BROKEN PROVERBS Level: advanced Type: paper The leader should have a master list of proverbs with the division into halves indicated. in the city. the group should decide on the limits of the territory to be considered in the game . At first these conversations will be a bit one-sided. kind. but also all the other parts of speaking a language : tone of voice. making up dialogues about the little things which have happened and which occupy the children at that moment. facial expressions. Pupils don't just use words. the player may be hiding behind a picture. soon little -machine. e.. etc. in the room. But if the atmosphere in the classroom is relaxed and nobody worries too much about formal mistakes or using the mother tongue now and then. g. Since the game is imaginative. Most oral work is directed towards someone and asks for a response from someone. Before the play begins. in a desk. They can be used to encourage natural 'chat' in the classroom. The student who gets the most correct is the winner. etc. The members of the group who recognize it grab for the card containing the other half. try -winter. then even beginners can have great fun trying out the little language they know 49 . play his -sister. intonation. The play begins with the leader reading the first half of the proverb on the list. will. this. fifty. Teddy means that you don't have to present oral work by yourself. on a high shelf. the player with the most cards at the end being the winner. perhaps taking place between the teacher and Teddy in the very beginning. these cards should be spread out so that all the members of the group can see them. "A stitch in time/saves nine". Note that a mascot should belong to only one class.line which has the same sound as the letter or letters underlined in the word on the left. The other try to guess where he is hiding and the player who guesses correctly becomes the next one to hide. stress. in other words hides himself mentally. time MENTAL HIDE-AND-SEEK Level: any Type: oral Structure emphasized: use of prepositions First. zoo. Then one player thinks of a hiding place. line.

we do it to prepare pupils for their lives outside the classroom.There is a very narrow dividing line between guided activities about things which you want to talk about and actually talking about them. Let's look first at some characteristics of free activities. All pupils 'win'.with what is called fluency .There is genuine communication even though the situations are sometimes artificial.My pet.and they let us know that we can communicate in the foreign language. although the language will usually be limited by the activity itself. Formal mistakes don't really matter too much unless it means your pupils can't be understood. Free activities concentrate on meaning more than on correctness. conducted and implemented in order to improve teaching. so. Conlusions This research has been designed.and so fluency is more important than accuracy at this stage.The range of free activities is endless and goes from playing card games to giving mini-talks or presenting personal or school news in English to working out what your partner had for breakfast. In a way. But free activities are one step nearer real life . everything we do in the classroom is artificial . Having someone' familiar constantly on hand with whom you can have conversations about anything and everything is a wonderful way of introducing new subjects and new language to young children. My favourite meal. identifying the students' needs. but the teacher must be sure that the pupils have enough language to do the task.They focus attention on the message/content and not on the language as such.Free activities will really show that pupils can or cannot use the language .Suggestions for mini-talks: My room. Free activities Using controlled and guided activities which have choices wherever possible provides a good background for activities where children say what they want to say. Teacher control is minimal during the activity.The atmosphere should be informal and non-competitive. assessing the 50 .Sunday at home. One of the most successful ways of presenting language to young children is through puppets or a class mascot. leave correction until afterwards. There is often a game element in the activity. In free activities we're trying to get the pupils to use the language with a natural flow . My family.this is something which you cannot be sure of if you only do guided activities. Pocket money.

Stephenson-Green Paper on Teacher Education in Europe. A Guide to English Language Teaching Terms.Metodica predării limbii engleze . Cambridge Applied Linguistics Series. Bibliography Stănioara. Craig . Polirom. Sweden. Vivian . 2008 Vizenthal. 1998 Cook. Edward Arnold. This action has been a great opportunity to gain knowledge and skill in research methods and applications and to become more aware of the options and possibilities for change.2000 51 . Codruţa Mirela-The Language of Teaching and Learning.Strategies of Teaching and Testing English as a Foreign Language. Editor: Michel H. Iasi. The expectations and interpretive processes students bring to the material and the expectations and understandings which they develop on their way through the material are directly related to their attitudes and values. Didactică şi Pedagogică RA. J.development process.Second Language Classrooms. Long and Jack C Richards. It affects how their thinking is directed as they learn grammar rules and what kind of sense they make of it. Prior experience and expectations have a significant effect.The most important aim of this research has been to find the best way to teach the students .Second Language Learning and Language Teaching. 2007 Chaudon. Great Britain. Ed. Participating in this action research we have become more critical and reflective about our own practice. we have attended more carefully to our perceptions and understandings to the methods we use and our whole approach to the teaching process. how they use language as a tool in acquiring knowledge and in performing analytic processes. and evaluating the results. as well as to their previous experience with the given grammatical problem. Umea Univeristy. Ed. Bucureşti. Research on teaching and learning. Adriana. Kallos. Background knowledge has a direct impact on how students interact with what they are taught. 1991 D.

nr. Education provides to human being independency. for others. omul urmează o serie de etape distincte către integrarea și dezvoltarea cât mai deplină a personalității. MECT Abstract Every human being as a reality and potentiality is unique and represents the supreme value. psiholog Marilena PETCULESCU Centrul de Consiliere şi Orientare Şcolară Şcoala Gen. De-a lungul întregii vieți. una data de alții și alta. Edgar Faure afirma că “orice om primește două feluri de educație. Through education man acquires the ability to anticipate the consequences of their acts so they can freely and consciously assume them. Activity. freedom. respect for self. mult mai importantă. Rousseau Fiecare persoană umană. Educația este cel mai important factor prin care mediul influențează dezvoltarea.” În procesul educației cel educat este totodată subiect și obiect.Educaţia democratic. A trăi echivalează cu a acționa. So education will nurture the creative spirit of man. pe care și-o face singur. este unică și constituie o valoare supremă. 52 . ca realitate și potențialitate. Behavior. its ability to adapt to culture and civilization. for nature and cultural values of the world he lives in. Key words: Education. înserat în matricea socială. To adapt the world to himself man needs to be creative and to adapt oneself to the world he needs to be open to the society and life.J. responsibility and spiritual creativity. 46.” J. Development.afirmativă Prof. Potential “Educația trebuie să-l pregateasăa pe copil să traiască prin el însuși.

nu numai ca subiecți individuali. Educarea lor sănătoasă. pe cât este creșterea. cultivării comunicării interpersonale și relațiilor responsabile cu comunitatea. Intr-o democrație în care fiecare membru al societății are demnitate și dreptul de a se considera de aceeași valoare cu ceilalți . Modul de a dezvolta responsabilitatea este prin a acorda o sarcină. dăruire de sine. Înscris pe o traiectorie aflată în slujba vieții și orientat către un scop. fizică și morală reprezintă nu numai obiective universale umane. a spiritului de cooperare și întrajutorare. Ei sunt însuși rostul nostru de a fi. Ea este sinonimă cu autonomia și este în stransă legatură cu buna funcționare a voinței și asumarea responsabilității.Centrarea pe copil. cât și ca grup. Familia asigură necesitățile fizice. voința și conștiința de sine a copilului. Educatorii trebuie să gandească în locul său. are responsabilitatea îngrijirii copiilor. jertfă și împlinire. orice individ trece inițial prin etapa în care nu este capabil să se definească și să-și precizeze ce dorește să fie. nici permisivitatea 53 . ci și valori vitale fundamentale ale existenței naționale și planetare. Această sarcină nobilă revine în primul rând părinților care au dat viață copilului. Nimic din ceea ce făurește omul în efemera sa experiență pe acest pămant nu se ridică la sublim. Iubirea este cel mai important vehicul prin care părinții dăruiesc copiilor ceea ce au nevoie pentru dezvoltarea lor ulterioară. O educație bună are ca scop să dezvolte auto-disciplina. ea implică și responsabilitate. trebuie să constitutie o prioritate a tuturor factorilor implicați și responsabili cu protecția lui. ca esență a preocuparilor unei societăți. la creație. să-l conducă treptat spre autonomie. Auto disciplina este o modalitate de conduită liber consimțită care respectă anumite hotărâri și reguli. educarea și dezvoltarea copiilor. a loialității. formare și cultivare depinde viitorul umanității însăși. ca generație. intelectuală. Independența nu inseamnă numai libertate . stima de sine. a flexibilității și adaptabilității în situații de criză. cea mai deplină și sensibilă bucurie a vieții. să raspundă nevoilor sale. nu doar a discuta despre ea. emoționale și spirituale ale membrilor săi. cultivării respectului pentru individualitatea fiecărui membru . Cea mai importantă parte a meseriei de părinte este dragostea precum și timpul și energia pe care le cheltuiește ca să-și ajute copilul. De buna creștere.

Timpul educațional este bine drămuit. rezultate și valori constante. Părinții sunt adesea din plin preocupați atât material. părinții stabilesc și împărtășesc liniile de bază ale conduitei copilului. In ultimii ani s-a acordat o atenție deosebită factorilor care determină calitatea relațiilor interpersonale și participă la dezvoltarea unei personalități armonioase. interese și puteri. Trăind zilnic într-o anume atmosferă. Când climatul este democratic. acea abilitate de a învăța înca din copilarie și poate fi cultivată. specifice. îl orientează în a identifica unele consecințe imediate.nici recompensa nu au sens. caracteristicile de comportare vor deveni obișnuințe pentru copil. Bazele construirii unei personalități echilibrate se pun încă din perioada copilăriei. Pedeapsa duce la opunere. Berge spunea că “formarea constituie un soi de personalitate colectivă a cărei armonie generală influențează armonia fiecareia dintre părți”. definind setul articulat de scopuri. pe participarea copilului la deciziile care-l privesc. ale conduitei unei familii cu copii care operează împreună sau individual fie pentru a determina. interacționează în clarificarea problemelor. îi oferă situații în care poate face opțiuni. oferă motivație și argumente pentru limitele stabilite. fie a influența conduita în formare. modelul relațional intrafamilial și stilul educațional adoptat de părinți devenind la rândul lor modele înscrise și perpetuate din generație în generație. iubirea copilului nu cunoaște limite. Pentru revizuirea acelor tipare de educație care sunt disfuncționale este necesară o bună cunoaștere a acestora și bunavoința de a schimba ceea ce nu este benefic cu însușirea acelor abilități care promovează sănătatea mentală a copiilor și adulților. ea asigurand succesul unei comunicari interumane din ce în ce mai complexe. rebeliune iar permisivitatea este resimțită ca și devalorizare. răzbunare. A. Printre acestea se numara inteligenta emotională. îl invață să fie responsabil pentru acțiunile lui. fie pentru a condiționa. apoi trăsături de caracter. independentă de pregatirea profesională. acțiuni practici. cât și moral de acțiunile copiilor lor. Participarea este cuvantul cheie. Astfel. Modelul/stilul democratic afirmativ este caracterizat prin aceea că. copilul experimentează independența între anumite limite bine definite. Stilurile/modelele comportamentale parentale sunt o construcție sintetică și generativă. îl ajută în raport cu propriile dorințe. vârstă sau nivelul intelectual. cu focalizare pe valoarea de utilitate a deciziei. reușind să 54 .

(1997). R. de a putea lucra în echipă.... STĂNCIULESCU.A. Editura Medicală Almatea. POWERS. Editura Arves.. București PAI. Bibliografie CIOFU. A. “Interacțiunea părinți-copii”. a interesului societății de a educa pentru cetățenie democratică. de a coopera. “Consiliere şi orientare”..internalizeze mai repede și mai firesc normele care îi guvernează comportamentul. București ROTARU. F. de a face opțiuni înțelepte și pozitive. I. Editura Alex-Alex 2001 & Leri Pres. (2002). Editura RO-4000 Sfântul Gheorghe 55 . C.. Un manual pentru profesori. de a alege drumul corect în abordarea și rezolvarea cu responsabilitate a problemelor. de a se adapta la schimbări.M. consilieri. “Succesul copilului nostru”.. (1990). “Sociologia educației familiale”. Editura Polirom. Modelul/stilul parental afirmativ-democratic este recomandat și dintr-un motiv ce ține atât de ritmul rapid al schimbărilor în zona cunoașterii psihoeducaționale. “Câștigarea copiilor de partea noastră. Craiova. A. Iași WALTON. (2001). (1998). București NEACȘU. “Metode şi tehnici de învățare eficientă”. L. E. de a fi bine echipat pentru echilibrul între succes-insucces. directori și părinți”. (2003). a consecințelor stresului cotidian asupra reactivității copilului. Editura Militară.

education. liberated from all actual and practical considerabilities. Should we the curriculum in highschools and universities contain such issues? Or should education be an oasis. 56 . as Oakeshout thought of it? I used to teach in highschool and I have been teaching at the university. following the distinctions that I stated. the American). consumer rights etc. Cuza”. though they are deeply anchored in the practical world: they parents go to work abroad and they have to take their lives into their own hands or. are preoccupied to change their cars and mobile phones to the latest fashion. poverty. between instructing and imparting. the richer ones.Contemporary World of Education Cercetător postdoctoral dr. vocational contemporary world. how to save the environment. Iași Abstract Nowadays education has to face contemporary problems such as globalization. and between information and judgement. The distinction between academic and vocational education tends to disappear. Dana ŢABREA Facultatea de Filosofie și Ştiințe Social-Politice Universitatea ”Al. too. Michael Oakeshott education. Perhaps highschool pupils could be kept away from practicalities if they have a solid good material position. Most of the university students today have to work. Contemporary world has to face problems such as globalization. Which could serve us today in a contemporary globalized society in our country? Keywords: university education. how to prevent racism. I. women’s rights. so there is no question of forgetting about everyday problems and dedicate their first three years to entering the inheritance of the human world. Such a distinction was at the heart of Michael Oakeshott’s philosophy of education together with his other important distinctions between text (literature) and language. Next I am exploring two different traditions in education (the British vs. how to diminish corruption.

a disponibility for dialogue and debate. an openess to the speculative spirit. and we acquire different skills (as part of a vocational education). their teachers and professors. We come across different theories. On the one hand. researchers. but it becomes an equal voice among the others within the conversation of the human world. ideologies. How do we manage to keep our promises that we made them on their very first day? The crucial points that I sketched above become important features in Oakeshott’s pilosophy. we become part of a community of scholars. encyclopedias) and. Critical thinking explores the conditions of possibility of something. and that can be found in manuals. professors. or students. Without disfavouring any of the ways of understanding. A university is a community of scholars who get some practice in thinking historically. students get instructed (teaching seen as an activity of communicating information . In Oakeshott’s view a university displays a conversation between different ways of understanding – and this determines the character of the education it offers. practice. history) offer us but limited perspectives of the world. But could a critical thinking in its absolute meaning (without presuppotions) be possible? In Experience and its Modes (1933) Oakeshott understands Philosophy as an experience liberated from all presuppossitions. develop their analitycal skills. a guiding towards undogmatization.We. scientifically. on the other hand. We also accommodate with the manner of thinking that generated the current ‘literature’ (as part of a truly academic or university education). scientifically. an academic liberal institution has to offer some understanding of what it is to think historically. The different modes (science. Philosophy aims at an unconditional presupposition free understanding. Moreover. philosophically etc. As we promise them when they start studying Philosophy that they will shape their abilities of critical thinking. However. and a thinking without presuppositions. they are the subjects of imparting (teaching seen as an activity of communicating 57 . later in his writings Oakeshott changes his mind: Philosophy cannot be seen anymore as the critical eye that examines the orher modes. a university is a place where we learn to think conversationally. make up a creative thinking. As we enter a university. philosophically etc.the explicit component of knowledge that can be itemized. doctrines. dictionaries. but treating them as equal. play the hardest part. textbooks.

and that cannot appear as a rule). in The Voice of Liberal Learning. consequently. As an illustration. 57. “Learning and Teaching”. for example. that cannot be resolved to information or itemized. but as means to decipher the mode of thinking that underlie them9. We study. pp. 8 58 .judgement . 9 Michael Oakeshott. they should be taught how to think . but they first of all must learn how to think and. Students are not a depository of the pieces of information that each discipline in their curriculum presents in front of them. Therefore. In a university education. or philosophically. learning means on the one hand the activity of acquiring information. p. 312-313.the implicit component of knowledge. 1967. scientifically. historically. Because education is exercised in a different manner in England and America. and on the other hand. so that we arrive at the distinct manners of thinking that they represent. but about teaching him how to think artistically. I will consider Collingwood’s comparing of the perspective of the Americans on English university education (as “narrow”) to the perspective of the English on American university education (as “superficial”) in First Mate’s Log. but to explore the manner of thinking that generated the respective ‘literature’. Methuen & CO LTD. and students are not expected to just inactively accept what they get. it is never about teaching the student how to think in general. knowledge is not passively acquired as pieces of information contained within the ‘texts’ of the day.and this is what imparting judgement means. the specific ingredient that cannot be caught in propositions. some authors and philosophical theories. in Rationalism in Politics. These manners of thinking are also representative for the specific and distinctiveness of a certain university from the others (it confers its traditional character). “The Study of Politics in a University”. 1989. Correspondingly. Michael Oakeshott. ‘Texts’ are studied not for their own sake. particular branches of science. the activity of coming to possess judgement8. London. the type of man that each produces is different. New Haven and London. Yale University Press.

Chapter X. and the learned world is flooded with publications whose intrinsic value is very small”11. all imperfectly grasped”10. when he settles down to serious work in any one of these subjects. Oxford University Press. 59 . p. The First Mate’s Log. it produces “a type of man who. Collingwood. Consequently. And it seems to attach an exaggerated importance to the technique of this logomachy. and no importance whatever to the publication of results. and even inside that ring fence cannot distinguish what is important from what is not. is inadequately grounded in it and thinks himself an advanced student when in fact he is not. p. Ibidem. so that the student wastes his energies in a pettifogging logomachy by which his subject is not really advanced. so that the general public derives no profit from the work of these specialists. 85. G. 84. 12 Ibidem. Now I will take into consideration the Oakeshottian distinctions that I mentioned above between vocational and university (academic) education. 1940. 13 Ibidem. English education “seems to consist in forcing a blinkered pupil to dig himself into a ridiculously small subject whose vital relations with other subjects he is elaborately trained to ignore”12. because that importance depends on relations between the subject and broader human issues of which he knows nothing. As a consequence.American education “seems to glide with ridiculous rapidity over a ridiculously large number of subjects. in the detriment of ‘text’ or ‘literature’ (what has been said from 10 11 R. so that the pupil sets before himself the ideal of becoming not so much a student of his subject as a writer upon it. it produces “a type of man who can see nothing outside his own little ring-fence. It seems to attach an altogether exaggerated importance to the production of 'papers' published or deemed fit for publication. and the emphasizing of ‘language’ (manner of thinking). the importance of instructing and imparting within the educational system. and a fatal chasm exists between the learned world and the world of educated persons who are left ignorant of what the learned world is doing”13.

and creating new ‘texts’. as well? Bibliografie: Michael Oakeshott. Second. whereas the American scholar tends to establish a better relationship with the public. American and English education as Collingwood saw them. London. but it accomplishes its goal if its enemies are neutralized as much as possible. whereas English education is more specialized. and therefore he is of no use to the public. Which of the two models of education should we adopt? How can we avoid specialization and authority? How can we keep our educational promises of shaping critical thinking and yet help our students face contemporary world problems. manuals. among the enemies of liberal education I name specialization and the authority of ‘literature’ (an already achieved body of information. the English specialist is more concerned with ways of thinking and speaking. Yale University Press. Rationalism in Politics and other essays. Methuen & CO LTD. First. internet sources) or the authority of tutors. by communicating results. Experience and its Modes. the tutorial system based on communicating results of research and discussing with professors and fellow students or researchers is specific to the English educational system. by comparison. 1989 Michael Oakeshott. Cambridge University Press. offering his contribution to ‘literature’. 1967 Michael Oakeshott. Liberal education is neither American nor English. whereas professorial lectures and seminars are more favoured within American university education. recorded in encyclopedias. Imprint Academic. 2004 Michael Oakeshott. New Haven and London.time to time in a language) and consider. The Voice of Liberal Learning. textbooks. What is History? and other essays. American education tends to stress less on the vocational. 1985 60 . Third.

Chapter X. Collingwood. G. Imprint Academic.R.5/S/49944. Oxford University Press. The First Mate’s Log. 1940 Kevin Williams. 2007 Acknowledgements: This paper (Contemporary World of Education) is part of a research financed by The Operational Sectorial Programme for The Development of Human Resources through the Project “Developing the Innovation Capacity and Improving the Impact of Research through Post-doctoral Programmes” POSDRU/89/1. 61 . Education and The Voice of Michael Oakeshott.

ducând la eşecul / insuccesul acesteia. dat fiind ca o situaţie conflictuala are implicatii atât asupra canalelor de comunicare. Acest context poate bloca procesul de comunicare. o lupta între indivizi sau grupuri cu interese divergente sau incompatibile. violence. mentor. violentă şi mediere în unităţile şcolare Prof. director Viorica BELU Fundaţia Profesia 2000+. 62 . different perceptions of reality. student Comunicarea interpersonală realizată în diverse situaţii didactice are loc într-un mediu deosebit (mediul elev/student) şi într-un context specific (şcoală sau un spaţiu adiacent acesteia). Etimologic. different provisions). inherent in human relationships (mentor and student could have different life experiences. conflict înseamnă lovire reciproca. înfruntare (conflictus = a se lovi unul pe altul). cât şi asupra mediului în care evolueaza participantii.Conflicte. De aceea este important să studiem factorii care altereaza relatia mentor – elev/student – elev/student. situaţiile conflictuale constituie unele dintre cele mai grele teste de abilitate şi deontologie profesionala. Key words: educational system. cu efecte distructive (de ce mai multe ori) asupra interactiunii sociale”. Liceul Teoretic „Ecoprof”. Bucureşti Abstract Conflict is a normal fact of everyday life. Physical violence is a topical issue among both teachers and among students who learn in Romanian schools. Este caracterizat drept o “opozitie deschisa. inhibând procesul comunicarii. Pentru mentori.

e) Conflictul din mediul elev/student trebuie neapărat negociat. un conflict poate fi solutionat daca se cunosc sursele.). sentimentele sunt foarte importante pentru ca nu pot fi controlate. (îndeosebi cele neconstientizate. c) Într-un conflict. conflictul are rezultate distructive asupra psihicului. fizicului.Grafic. vanitatea etc. daca se respecta cele trei principii strategice de rezolvare şi daca se doreste efectiv dezamorsarea şi instalarea armoniei (printr-un management corespunzator). conflictul. de regula ideatic. perceptii ale realitatii diferite. patimile. în esenţă. inerenţa în relatiile interumane (mentorul şi elevul/studentul au experiente de viata diferite. dispozitii diferite) b) Conflictul poate fi tratat pe cai pozitive sau negative: § Abordat pozitiv . § Abordat negativ. schimbarea sociala. afirmarea creativitatii. pe comunicare didactică. umorile. d) Întotdeauna. din aceasta perspectiva este respins principiul acceptarii reciproce. este important de cunoscut şi acceptat următoarele: a) Conflictul este o realitate fireasca a vieţii cotidiene. sfera de cuprindere a termenului poate fi reprezentată astfel: Deoarece mentorul şi elevul/studentul – ca parteneri educaţionali – dezvoltă activitati comune bazate. este constructiv. poate determina dezvoltarea personala. 63 . spiritului (tensiunea nervoasa este mare. încercând să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi. nemultumirile şi reprosurile sporesc).

Violenţa în şcoli este un fenomen întâlnit şi în şcolile din România. Violenţa umană este. fără îndoială. a 64 . dar şi de mobilizarea corpului social. Globalizarea interesului pentru manifestările de violenţă socială este consecinţa unei conştientizări generalizate privind necesitatea punerii violenţei pe agendele de lucru ale diferiţilor actori sociali .una din temele recurente ale societăţii contemporane. responsabili de găsirea unor soluţii .

care au o atitudine mai deschis critică şi reactivă . Una dintre aceste soluţii este prezenţa unui psiholog care să consilieze elevii şi să colaboreze cu cadrele didactice în vederea reducerii riscului de violenţă. în general . cazul acelor elevi “incomozi” . dar fără a fi propriu-zis violenţi. ale căror efecte se cumulează şi se potenţează reciproc. tendinţa către comportament adictiv . Pentru soluţionarea problemelor conflictuale există numeroase metode. Violenţa verbală dă naştere violentei fizice. imaginea de sine negativă .implicarea şi participarea la prevenirea şi/sau combaterea acestui fenomen social. Sensibilizarea faţă de fenomenul violenţei şcolare ar trebui . şi să dispună de o cunoaştere la nivel naţional a fenomenului violenţei şcolare. instabilitatea emoţională .în ceea ce priveşte adoptarea comportamentelor violente. Elevilor violenţi le sunt asociaţi cu preponderenţă o serie de factori individuali . Violenţa fizică este o problemă de actualitate atât în rândul cadrelor didactice cât şi în rândul elevilor care învaţă în şcolile româneşti. cauze sociale .medierea conflictelor scolare este un procedeu care constă în soluţionarea disputelor prin intervenţia unei persoane neimplicată în conflict. profesorii propun spre exemplificare comportamente ale elevilor care nu se înscriu propriu-zis în aria manifestărilor de tip violent . factori de mediu şcolar . prin introducerea unor cursuri care să ofere sprijin atât părinţilor cât şi elevilor-problemă. 65 .precum : toleranţa scăzută la frustrare . de exemplu . determinanţi socio-familiali . In cadrul şcoliilor. şi a celei şcolare în special . motiv pentru care sistemul educaţional ar trebui să intervină prin măsuri de soluţionare a conflictelor şcolare. Violenţa în şcoală este determinată de multiple aspecte: caracteristici individuale . Există diferenţe interindividuale la nivelul elevilor cuprinşi într-o instituţie şcolară . mai mult sau mai puţin folositoare în funcţie de gravitatea situaţiei: .societăţilor civile pentru luarea de poziţie . În acest sens . Există diferenţe majore de percepţie a cadrelor didactice în ceea ce priveşte gravitatea unor comportamente de natură violentă a elevilor. ţara noastră trebuie să se implice în prevenirea şi combaterea violenţei . slaba capacitate empatică. să ducă la creşterea eforturilor depuse pentru ameliorarea situaţiei prezente. dificultăţile de adaptare la disciplina şcolară . În unele situaţii. acestă procedură trebuie urmată de un psiholog sau de un consilier pedagogic. firesc . lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol .

com/violenta-in-scoli-sistemul-educational-siimplicarea-acestuia-in-solutionarea-conflictelor-scolare-s. Manualul educaţiei pentru rezolvarea conflictelor în şcoală. Bibliografie: Bodine.pdf 66 . In acest sens. -corectarea climatului conflictual în familie reduce numărul elevilor-problemă. iar conflictul poate fi „stins” mai uşor. sursă online http://www. Ramona. http://www. Studiu privind conflictul în mediul şcolar.cjraebacau. Donna. soluţionarea problemei este mult mai simplă. -realizarea unui echilibru al statutului elevilor în şcoala. Richard.ro/attachments/Studiuprivindconflictulînmediulscola r.-echilibrarea intereselor poate diminua riscul apariţiei conflictelor şcolare prin acordarea aceluiaşi statut ambelor persoane participante la conflict.com/doc/34052077/ManualulEducatiei-Pt-Rezolvarea-Conflictelor-in-Scoala http://www.html Vătavu.scribd. Crawford. principalii „suspecţi” în declanşarea actelor violente.info-ghid. prin aceasta procedură fiecare elev învaţă că este egal în drepturi indiferent de situaţia financiară sau de statutul social al părinţilor.

pedagogiei interculturale. last but not least. Prin urmare. punând in discuţie nu numai valori sociale. Această preocupare nu este un accident şi nu trebuie să fie un lux în cadrul unei societăţi. communication assimilation. ci efectul perceperii cu acuitate a unei realităţi conflictuale puternice. integration. Bucureşti Abstract Interculturality is a concept commonly used today.Educaţia interculturală în societatea contemporanărealitate sau utopie? Prof.y. comunicarea sau. obiectivele. psychology. Keywords: interculturality. metodele şi chiar mijloacele de evaluare s-au confruntat cu probleme generate de insăşi natura complexă şi conflictuală a fenomenului. Interculturalitatea este un fenomen viu. devine treptat obiect de cercetare a unor stiinte precum sociologia. forma cea mai raspandită de conflict este cel de tip intercultural. intercultural pedagog. impunându-se ca denumire a unui fenomen social şi psihologic complex şi controversat In acelaşi timp. comunicarea interculturală reprezintă un imperativ in contextul unei observaţii care nu poate fi negată: in societatea modernă. dar şi importante valori umane . communication and. Airinei” . la propria indentitate. educatia interculturalăse impune ca o necesitate. 67 . dreptul omului la libertate. al contactului direct intre culturi. psihologia. Conceptul de ICL devine preocupare a unor organizaţii internaţionale desi incercările de a-i circumscrie particularităţile. In acest context. dar definită de o dinamica a diferenţelor şi similitudinilor interculturale. nu in ultimul rand. authentic Interculturalitatea este un concept frecvent folosit astăzi. la diversitate. generate de insăşi natura societăţii contemporane: multiculturală in structura ei . Angela TURCULEŢ Colegiul Tehnic „Gh. establishing himself as a name of a social phenomenon and psychologically complex and controversial the same time becoming increasingly research object of science such as sociology.

schema Assimilation/Insertion/Integration propune trei atitudini prin aducerea in discuţie a unor componente care pot funcţiona cel puţin ambivalent.” Prin urmare. depinzând de timp.Perspectiva utilizată este aceea a unei problematici a conflictului şi eşecului în abordarea educaţiei interculturale. Integrarea este reprezentată de o frază de tipul ‘Miaş dori să poţi crede in valorile mele. Conflictul care ţine de insăşi natura 68 . spaţiu. negativ şi pozitiv: tolerantă. dificultatea majoră in realizarea comunicarii interculturale este generată de insăşi natura conflictuală a fenomenului: varietatea percepţiilor in diferitele culturi. in absenţa căreia apare confuzia. In primul rând. diferit şi va rămâne astfel pentru totdeauna. generatoare de neaşteptate conflicte. In această accepţie . Din această perspectivă comunicarea interculturală devine un demers anevoios. o realitate extrem de dureroasă este figurată aici. dar cu o condiţie: el trebuie să renunţe la propria personalitate şi să adopte valorile şi comportamentul societăţii in care se află.valori. dinamic.celălalt. a câtorva elemente care au suscitat controverse dând naştere unor abordări diverse. in limitările dar şi in incercările sale de a gasi soluţii unui fenomen care este al lumii in care trăim şi care produce incredibile manifestări de violenţă. ridicând o multitudine de intrebări. poate fi urmărit in dinamica sa parcursul spre o autentică comunicare interculturala şi problemele pe care acesta le poate intâmpina. relaţii sociale şi personale. diferenţe etc. dar el este un străin. printr-o rapidă selectare. Vom porni prin introducerea unei triade care exprimă succint dar sugestiv complexitatea unui fenomen cultural contemporan. Cea a Inserţiei poate fi “Il tolerez pe Celălalt cu caracteristicile sale cultural.Demersul nostru urmăreşte o circumscriere. Discutarea celor trei concepte este impusă de nevoia disocierii. dinamica acestora in funcţie de timp. subliniind atitudinile potenţial generatoare de conflictualitate. ilustrarea Asimilarii poate fi “Il accept pe Celălalt dacă renunţă la valorile proprii. chiar unor direcţii diferite in inţelegerea şi realizarea comunicării interculturale in procesul educativ. total şi fără ezitare. Celălalt are dreptul de a munci şi de a face parte din societate. de fapt. Astfel. un proces deschis.’ Aceasta este. respect. respectând diversitatea. dar el rămâne pentru totdeauna diferit. Astfel. Scoţând in evidentă implicaţiile şi enunţând indirect riscurile şi variabilele care intervin in procesul educaţiei interculturale pentru dezvoltarea unei comunicari autentice. care nu se vrea completă. la ceea ce il face să fie diferit”. dar nu te voi obliga să renunţi la ale tale. Celălat este acceptat fără rezerve sau discriminare . Dincolo de cuvinte. adevarata atitudine . In acest context.

patru obiective complementare s-au impus atenţiei. fiind integrate in procesul educaţiei interculturale: dezvoltarea unei gândiri critice. generalizând. internaţional. Educaţia interculturală in sine presupe o serie de practici. dar nu numai. în incercarea de a găsi metode de rezolvare.. mergând până la a cuprinde continente intregi. Acest tip de a utiliza termenul este pândit de pericolul vagului. publishingF-67075 Strasbourg Cedex. Justificată ca imperative cerut de un demers teoretic. In accepţie comună. percepute ca entităţi: britanică. termenul denumeşte cultura natională.educaţiei interculturale. of our inner self (see: Iceberg Model). trebuie figurate in mod hotărât abilităţile obţinute prin educatie in sensul dezvoltării 69 . but it certainly needs to be expressed. nu în ultimul rând.” Not every conflict has necessarily a solution. ulterior explorarea lui. respectul particularului.Este foarte important să explorăm şi să inţelegem care este concepţia noastră despre ce inseamnă o cultură pentru a inţelege cu claritate ce vrem să spunem când utilizăm termenul. asiatică. într-o permanentă schimbare. de comportament şi limbaj care exclud diferenţele. diferenţa de percepţie interior/exterior la nivelul înţelegerii mecanismului cultural şi valorificarea. într-o schimbare şi dezvoltare permanent. It means to deal a good part with the invisible forces and elements of our culture. etnic implicand totodată şi diferenţele intre acestea. franceză. a experientei. Ca rezultat al acestei cercetări. este o entitate complex.”/( LearningT-kit .realizarea şi utilizarea unor reale abilitati de comunicare interculturale in procesul de invatare impun mereu noi metode. termenul este utilizat frecvent pentru a numi mari arii culturale. atribuindu-i-se caracteristici precum naţional. Criteriile care au stat la baza acestei selecţii au fost de exemplu: o cultură trebuie văzută ca un proces caracterizat de dinamism. November 2000). inţelegerea culturii ca un proces. Council of Europe . Under the surface Intercultural learning aims at very deep processes and changes of attitudes and behaviours. devine inoperantă in momentul in care aplicată realităţii concrete anulează diversitatea. O alta problemă este generată de folosirea inadecvată a notiunii de cultură. De altfel. Council of Europe and European Commission. many things beneath the “water surface” are unconscious and cannot be expressed clearly. pericolul fiind acela al dezvoltării unor obişnuinţe psihice.impune ca o prima etapă in configurarea oricărei posibile soluţii recunoaşterea şi exprimarea lui. In mediile academice. de metode care pot fi puse in discuţie. est şi vest europeană.

In ceea ce priveste dezvoltarea gândirii de tip critic. Criticismul cultural caută să identifice punctele de conflict. pe de alta parte cei care incurajează dialogul intre diferitele culturi. in special pe aceia din 70 . Adepţii perspectivei critice asupra culturii insist asupra diferenţelor pe care le privesc ca potenţiale bariere. să identifice zonele de conflict. Urmărind cele două directii. Vom încerca a le pune în discuţie în continuare urmărind constant elementele de risc pe care le implică. activitatea criticilor culturii tinteşte să sensibilizeze prezenţa acestor diferente. Anumiţi autori in domeniu accentuează însă importanţa perceperii similitudinilor intre culturi. Această direcţie presupune. atât in teorie cât şi in practică. respectândule. subliniind faptul că scoaterea în evidentă a asemănărilor conduce la construirea unei autentice relaţii în comunicare. Poate de asemeni să ajute anumiti indivizi. In inţelegerea acestora. pot fi sursele intreruperii oricărei comunicări de tip cultural. căutarea similitudinilor culturale poate inarma pe cei interesaţi cu o folositoare unealtă pentru a investiga o cultură pe o largă varietate de niveluri. a ilustra or a exemplifica diferenţele specifice existente. sa recunoasca oportunitatile in a construi relatii sau comportamente.unei comunicări interpersonal care trebuie să includă o dezvoltare personală şi social. o descoperire a specificului cultural şi o concentrare pe un grup urmărindu-i particularitatile. considerând că observarea diferentelor ar conduce doar la dezvoltarea unei baze pentru a fi eliminat dintr-un grup. trebuie să le permită celor care invaţă oportunităţi de a analiza şi reflecta. prin urmare. Dar. să le izoleze şi să le transforme in subiecte de cercetare asupra interacţiunii transculturale. ei promovează reprezentări care să ducă la conştientizarea faptului că acestea pot constitui adevărate rupturi intre diversele culturi. Metodele utilizate în cazul acesta sunt acelea constând in a explica. abilitatile educationale trebuie să ajute pe cei care invaţă in dezvoltarea unei intelegeri a proceselor implicate când aceia din medii cultural diferite interacţionează şi produc sau construiesc o situaţie de comunicare.Prin urmare. pe de altă parte. există două perspective de bază asupra a ceea ce presupune teoria comunicării interculturale. sa le descrie si. abilitatile educationale trebuie să echipeze pe cei care invată cu mijloace de a accesa şi înţelege o foarte mare diversitate de practice culturale şi inţelesuri indiferent de statutul lor. in urma experientei. putem spune că există intotdeauna un avantaj in a inţelege de ce se produce eşecul continuu in comunicare când oamenii interacţionează şi care sunt diferenţele care aduc acest esec.Sustinătorii acestor două direcţii sunt pe de o parte critici .

educaţional. indiferent de statut. cu multiple forme. Utilizarea acestei metode pentru a inţelege problema interculturalităţii şi pentru a 71 . sociologice. in plan secund apărând o selecţie a reprezentărilor vieţii de fiecare zi. profesorii vor trebui să ofere studentilor uneltele critice necesare pentru a analiza procese sociale şi să încurajeze dezvoltarea gândirii critice asupra propriei societati şi a altora pe trei niveluri:naţional. să recunoască faptul că indivizii aparţinând unor culturi diferite pot deţine valori personale. intr-o continuă schimbare. Asta ar insemna o completă schimbare a practicii curente care tinde in a propune informaţii despre o societate institutional recunoscută a unei ţări. etnic. vor determina o concentrare pe a oferi mijloace diverse de a accesa şi analiza o varietate a practicilor culturale şi a inţelesurilor. Ceea ce avem in comun poate depăşi graniţele cultural naţionale. naţional sau internaţional care sunt implicate în situaţia de comunicare. In contrast. lingvistice şi etnografice. se impune a fi înţeleasă ca un amestec al tuturor aporturilor individuale sau de tip social.Utilizarea conceptului emic presupune o concentrare asupra studiului culturilor din interior. al grupului şi al individului. noţiunea de etic se concentrează pe o inţelegere a culturilor din exterior. cultura nu mai trebuie văzută ca o entitate monolitică determinând comportamentul unui individ sau grup. acestea contribuind la realizarea unei reale comunicări doar in momentul in care sunt utilizate ca demersuri complementare. ar fi ceea ce a fost numită pe scurt emic şi etic. Pe de altă parte. Astfel. Culturile sunt dinamice. O alta practică utilizată in studiul fenomenului intercultural care necesită a fi pusă în discuţie din perspectiva unei problematici a conflictului şi eşecului. Dificultăţile apar odată cu abordarea dintr-o perspectivă unică. înţelegerea şi investigarea culturii şi comunicării sub semnul dinamicului. Această practică de a aborda o cultura se opune în mod evident tradiţionalei concepţii a unei lumi a marilor culturi. comparându-le prin folosirea unor caracteristici predeterminate. dar şi percepţii care să fie similare cu ale lor. Atât una cât şi cealaltă au la bază cercetări antropologice. ţintind să inteleagă culturile aşa cum membrii acestora le inţeleg.culturi in care invăţatul noţiunii de exclusivitate cultural este o realitate. Aceasta practică avertizeazaă asupra unui pericol evident in cercetarea şi educaţia interculturală fiind o pledoarie pentru o comunicare care ar trebui să nu piardă niciodata din vedere individualul-dacă o vom face vom fi in pericolul de a reprima reprezentările individului pe fundalul valorile culturale ale comunitatii.Prin urmare. In schimb. combinând observaţiile de tip general cu cele de tip particular. in schimbare şi complexe. de grup sau personale.

In acest context. Insăşi noţiunea de cultură utilizată in sensul menţionat mai sus este un stereotip. Pentru un individ este necesar să trăiască experienţa de a se confrunta cu situaţii noi. Acesta este contextul favorabil apariţiei unui alt pericol in realizarea unei reale comunicări: stereotipul. să asculţi prelegeri despre alte culturi sau să fii provocat la susţinerea unui asemenea subiect exclusiv la nivel intelectual. de multe ori ignorată sau minimalizată. de exemplu. Nu in ultimul rând.studia comunicarea de acest tip face posibilă evitarea simplificărilor.. să simtă nesiguranţa. Există o foarte răspândită tendinţă de a ignora sau a reduce diversitatea când privim spre o alta cultura-este intotdeauna mai uşor să vorbim. Aşa cum s-a observant.Asa cum se poate uşor observa. etnicităţii. A asculta este esenţial in dezvoltarea comunicării interculturale şi presupune un angajament şi o apreciere a celuilalt-presupune a inţelege in mod real cum se simte. naţionalismelor sau internaţionalismelor in explicaţii care fac posibilă utilizarea unui singur argument in explicarea unei realităţi extrem de complexe. arabă sau japoneză ignorandu-i astfel complexitatea. de multe ori confruntându-ne cu problema pseudocapacităţii de a auzi şi inţelege. afectiv dar şi ca reacţie comportamentală.individul trebuie să fie angajat in această experienţă cognitiv. trebuie supuse discuţiei metodele propuse pentru atingerea obiectivelor comunicării interculturale. credinţe. de cultura franceză. se impune atentiei importanta experientei in dezvoltarea unor abilităţi de comunicare intercultural. interese pentru a vedea prin ochii celui de lângă tine. este extrem de important să recunoaştem şi să respectăm diversitatea altfel vom risca să credem şi să enunţăm judecăţi de tipul: toţi indivizii aparţinând unei culturi sunt la fel şi fiecare cultură poate fi descrisă prin utiliarea unui sumar set de caracteristici. trebuie mentionata şi necesitatea de a dezvoltarea o autentică abilitate de a sculta. numai astfel putem descoperi probleme de multe ori necunoscute chiar de noi inşine. increderea şi aprecierea pentru a le înţelege. Este adevărat că este dificil să evităm toate formele de stereotip. dar conştientizarea existenţei acestuia ne poate ajuta să recunoaştem complexitatea şi diversitatea a ceea ce vedem. cum vede lumea şi cultura proprie celălalt şi a-ţi da posibilitatea de a trece dincolo de propriile frici. evaluandu-le critic in contextul ipotezei care propune ca postulat al acestei abordări starea de 72 . Prin urmare. frica. respingerea celorlalţi la fel ca şi siguranţa. Nu in ultimul rând. nu este suficient să citesti despre cultură. Ca imperativ in realizarea unei comunicări interculturale reale reţinem şi pe acela de a invăţa cu oameni care aparţin altor ţări. şi nu de puţine ori.

Council of Europe . 2007 Intercultural LearningT-kit . nu o negare a necesităţii ei. In concluzie. Mariela Pavalache. November 2000 Handbook of cross-cultural psychology . că trebuie avute în vedere particularităţile grupului. publishingF-67075 Strasbourg Cedex.Vol. Council of Europe and European Commission. acestea sunt aplicate de multe ori în mod mechanic. Editura Psihomedia . 1. Efortul sisific nu-i anulează viabilitatea şi. mai ales. Acestea sunt concepute ca modele pe baza cărora se poate lucra ţinandu-se cont de faptul ca fiecare situaţie e diferită. al riscului reprezintă un demers necesar de conştientizare a dificultăţilor.2 Boston: Allyn & Bacon. generând adevărate stări de conflict şi confuzie. Bibliografie Educaţie interculturală. Din păcate. 73 . coordonatori Liviu Plugaru.conflictualitate inerentă. comunicarea interculturală pusă sub semnul utopiei. importanţa într-o lume configurată esenţialmente de fenomenul intercultural. funciară fenomenului insuşi.

neglijarea faptului că şi copilul poate fi partener într-o relaţie care îl priveşte în cea mai mare măsură. 74 . În ultima perioadă. începerea vieţii sexuale la o vârsta din ce în ce mai mică. în nici un an de şcoală. se înregistrează tot mai multe probleme cu care se confruntă unii tineri (consumul de droguri. Key words: parenting. children A fi părinte este o sarcină deosebit de dificilă şi presupune permanent găsirea unui echilibru între bunele intenţii ale părinţilor şi ceea ce este bine pentru copilul respectiv. Rolul de părinte îl îndeplineşte fiecare dintre noi fără ca nimeni. etc). Parental skills acquisition is not found as a purpose in any subject.. ever. education. pe bunul-simţ al fiecăruia. niciodată.Rază de Soare” – Târgovişte (DB) Abstract We meet most of the times the role of parent without anyone. mai ales în mediile sociale defavorizate. Carmen DUMITRU Învăţământ preşcolar Grădiniţa . Dar este ignorat faptul că factorul determinant al formării comportamentelor viitorilor adulţi este mediul familial. se conduc după principii de genul: „Ştiu eu cel mai bine ce e bine pentru copilul meu!“. „Cum m-au crescut ai mei pe mine şi eu te pot creşte pe tine!“. in any one year of school at any level of education.Educaţia parentală – un demers necesar? Prof. to be initiated in this regard. De cele mai multe ori părinţii. a creşte un copil nu este condiţionat de nimic. Totul se bazează pe imitaţia modelelor propriilor părinţi sau a celor din jurul nostru. eu te omor!“. prostituţie. sarcini nedorite în rândul adolescentelor. acquisition. la nici un nivel al învăţământului. De cele mai multe ori. Aceste exprimări redau de fapt o concepţie arhaică despre relaţiile părinţi-copii. Dacă a conduce o maşină este condiţionat de obţinerea permisului de conducere. pe lecturi (dacă ele există) sau pe vizionarea unor emisiuni gen „Super Nany“. o posesie şi o superioritate a părintelui asupra copilului.. să ne fi iniţiat în acest sens. cauzele acestora sunt căutate în mediul grupurilor de egali. Dobândirea competenţelor parentale nu se găseşte ca finalitate în nici un obiect de studiu. „Eu te-am făcut.

a locuinţei şi a îmbrăcămintei. 4. devine evidentă nevoia socială de educare a părinţilor pentru a deveni parteneri reali.Îngrijirea şi sprijinul acordat permanent de părinţi joacă un rol crucial în dezvoltarea copilului la potenţial maxim. 3. Educaţia părinţilor este o cale prin care se asigură respectarea drepturilor copiilor şi se flexibilizează legăturile între generaţii. O relaţie de calitate presupune cunoaşterea de către părinţi a nevoilor copiilor lor. decât grija primară de asigurare a hranei. sărăcia extremă. la rolurile pe care le au din punct de vedere educativ. părăsirea comunităţii în căutarea unui loc de muncă. educaţia înseamnă mai mult decât simpla asigurare a dezvoltării fizice. În acest context.a. Există părinţi care vor să se informeze cu privire la procesul de dezvoltare a copilului. Se recunoaşte importanţa rolului pe care îl au parinţii în educaţie şi trebuie sprijiniţi să şi-l asume .m. părinţii nu deţin abilităţile. 2. cunoştinţele sau resursele necesare pentru a-şi creşte copiii astfel încât să asigure dezvoltarea lor la potenţial maxim . Adesea. Educaţia părintilor este o dovadă de emancipare a adulţilor. consecinţele conflictelor armate ş. Implicarea părinţilor în educaţia propriilor copii şi corelarea eforturilor cu cele ale grădiniţei / şcolii amplifică rezultatele pozitive obţinute sau îi face pe aceştia parteneri în mod obligatoriu atunci când apar tulburări afective sau de altă natură . consumul de droguri. 5. Părinţii trebuie atraşi şi conştientizaţi asupra beneficiilor unui program de educaţie parentală prin argumente de tipul: dezvoltarea copilului este direct proporţională cu calitatea relaţiilor dintre el şi părinţii lui. de conectare a lor la cunoaştere şi descoperire de sine . Cu toate acestea. la specificul psihologic al diferitelor vârste. Mai mult decât acestea contează foarte mult securizarea 75 . Creşte gradul de responsabilitate al ambilor părinţi faţă de educaţia şi devenirea personală a copilului. părinţii se confruntă cu obstacole greu de depăşit. De ce este necesară educaţia parentală? Putem contura mai multe variante de răspuns: 1. valoroşi într-un complex proces de educaţie ce are o componentă extrem de importantă în mediul familial .d. cum ar fi efectele HIV/SIDA.

prejudecăţile sunt greu de înlaturat. o întreprindere dificilă. atunci când copilul va fi adult. uneori involuntare. Părinţii sunt prinşi în capcana grijilor zilnice de asigurare materială a familiei.afectivă a copilului (a se vedea cazurile dramatice în care părinţii pleacă la muncă în străinătate. iar acesta este lăsat. marea trebuie încercată cu degetul. cu mai puţine complexe şi cu o mai mare capacitate de comunicare. A iniţia un program de educaţie parentală este.umane. De aceea soluţiile şi căile pentru rezolvarea lor sunt diferite. rândurile părinţilor dornici de a învăţa să facă lucrurile mai bine să se înmultească.. 76 . de sprijin şi consiliere.. greşelile făcute de părinţi în copilărie.. Şi totuşi. iar copiii sunt mai fericiţi. mai veseli. dezvoltarea personalităţii copilului. lasă urme adânci asupra copilului. toţi părinţii au nevoie. mai senini. prin forţa exemplului. dar nu imposibil. va revela efectele unei relaţii defectuoase în copilărie. pentru perioade foarte lungi de timp. departe de copil. Relaţia părinte-copil. asigurând dezvoltarea şi integrarea socială adecvată a viitorului adult. cu implicaţii enorme . deoarece mentalităţile se schimbă foarte greu. este posibil ca pe parcurs. ca educatori. Vom concluziona că educaţia parentală este un demers necesar în actualul context social . De cele mai multe ori la acest moment lucrurile nu mai pot fi reparate. Există o evoluţie a vârstelor şi a problemelor educaţionale pe care acestea le presupun. Orice început este dificil. evident. trebuie să ne asumăm acest demers . iar sarcinile educative privind copiii lor le transferă în totalitate grădiniţei sau şcolii. Dezvoltarea unui părinte se face odată cu dezvoltarea copilului său.. cea mai mare satisfacţie va fi aceea de a vedea că rezultatele încep să apară. Noi. la un anumit moment. fiind cei care venim zilnic în contact cu părinţii şi având abilităţile necesare susţinerii acestei activităţi . Trebuie să înţelegem că orice intervenţie educaţională la nivelul copilăriei generează beneficii durabile pe parcursul întregii vieţi. în grija altor membri ai familiei). Chiar dacă la început grupul de lucru cu părinţii nu va fi de mare consistenţă. sociale şi economice. iar resentimentele se instalează iremediabil .

Editura Cosmos. Bucureşti. Strategii şi programe. Editura Aramis. Educaţia viitorilor părinţi. Parenting-An introduction Ionescu Mihaela. Bucureşti. Bucureşti. Sabriela Alecu. (2004) . Bucureşti Editura MarLink 77 . Fumarel Steliana.Bibliografie Băran Pescaru Adina. Educaţia părinţilor. Editura Didactică şi Pedagogică Hoghughi Masud . Biddulph Steve.. O perspectivă psihipedagogică. Bunescu Gheorghe. Velea Simona. (2004). (2007). Grunberg Laura. Ciolan Laura. Biddulph Shaaron (2005). Familia azi. Secretul copiilor fericiţi. Dan Badea (1997).

students and parents . realizare profesională. pot fi amintite: 78 . a dificultăţilor demografice şi de dezvoltare. the school as a provider of education and family . O premiză a dezvoltării învăţământului în context european Prof. ale cărui obiective sunt dezvoltarea personalităţii. quality. rights and obligations of partners. Astfel. în cursul unei multitudini de experienţe de învăţare. România a sprijinit şi continuă să sprijine chiar şi la 5 ani de la aderare .Calitatea în educaţie. demersul de introducere a sistemelor de management şi asigurarea calităţii poate induce societăţii mai multă încredere în educaţie. Ţinând cont de caracterul deschis şi formativ al evaluării şi de spiritul de angajare personală pe care managementul calităţii îl poate determina în comunităţile şcolare. community. Key words: education. is designed in a spirit of transparency. Director Consuela ROŞU Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”. obţinerea unor şanse profesionale mai bune. evelopment of society În demersurile de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia trebuie să se desfăşoare pe tot parcursul vieţii. the approach of introducing management systems and quality assurance company may induce more confidence in education. dintre principiile generale şi realităţile identificate.eforturile depuse pentru implementarea şi asigurarea calităţii în educaţie. o mai bună preţuire a educaţiei ca serviciu public. o mobilitate socială şi ocupaţională. ce continuă să reprezinte provocări pentru viitor.as beneficiary educational service. accountability and involvement. A quality educational system requires the integration of values and democratic principles. Bucureşti Abstract Given the openness and formative assessment and the spirit of personal commitment that quality management can result in school communities. la combaterea excluderii. contribuind la creşterea coeziunii sociale.

ocupaţiilor şi meseriilor acreditate. Deşi cea mai largă idee răspândită cu privire la calitate este ca aceasta costă scump în ultimă instanţă. În virtutea finalităţilor urmărite. de dezvoltarea unei culturi a calităţii. inclusiv la nivelul obiectivelor. Calitatea serviciilor educaţionale este un obiectiv social dorit. metodelor şi nevoilor diferite. monitorizare şi evaluare a programelor de studii. evaluarea elevilor pe baza unor criterii şi proceduri publice aplicate în mod consecvent. tehnici şi practici consecvent aplicate şi temeinic documentate pentru obţinerea acelor rezultate/performanţe care sunt concordante cu obiectivele fixate.Calitatea educaţiei trebuie să fie asigurată la toate nivelele şi în toate domeniile educaţionale. în mod autonom. obligativitatea asigurării de personal didactic suficient. Având în vedere importanţa realizării acestor obiective majore. În acest sens s-a trecut la promovarea unor politici şi proceduri compatibile de asigurare a calităţii predării şi învăţării în vederea creşterii competitivităţii globale a învăţământului european. a formării profesionale şi a tineretului. 79 . La fel ca în toate ţările europene şi în România. Sistemele de asigurare a calităţii trebuie să fie flexibile şi adaptabile la nou. resursele de învăţare oferite elevilor să fie adecvate iar instituţiile să dispună de sisteme de date şi informaţii care să probeaze calitatea. toate preocupările factorilor decizionali naţionali sunt focalizate pe implementarea reformelor sistemelor de educaţie. adică a unor politici. Curriculum-ul predat trebuie corelat cu dezvoltarea societăţii. orice instituţie de învăţământ este responsabilă. Printre standardele instituţionale ale asigurării calităţii dintr-o unitate de învăţământ se regăsesc: existenţa unor mecanisme specifice de aprobare. iar contribuţia sa la creşterea eficienţei de ansamblu a economiei este hotărâtore. competent şi calificat care să gestioneze predarea şi învăţarea. calitatea educaţiei a devenit un domeniu de interes deosebit având în vedere în primul rând decalajul naţional faţă de ţările dezvoltate şi necesitatea obtinerii unor finalitati integrate in context european. Calitatea educaţiei înseamnă calitatea serviciilor oferite. cercetările în domeniu au demonstrat că aceasta concepţie este falsă.

resursele umane reprezintă elementul esenţial al competiţiei. În actualul context al dezvoltării economice. a evaluării examinrii şi certificării. considerăm calitatea resurselor umane în general şi a celor educaţionale în special ca fiind factor hotărâtor al creşterii economice de ansamblu. pe baza aplicării metodologiilor de dezvoltare a curriculumului. Specialiştii în domeniu apreciază că există o relaţie foarte stransă între progresul tehnologic şi investiţia în educaţie cu implicaţii în toate domeniile vieţii: economic. reprezentanţi de unităţi şi instituţii de învăţământ.Asigurarea calităţii în educaţie presupune elaborarea standardelor de referinţă. pe dualitatea structurilor organizatorice în învăţământ şi tendinţa de autoizolare a personalului şi subdiviziunilor funcţionale. c) Calitatea procesului de instruire şi de educare a elevilor este demonstrată de rezultatele învăţării. În competiţia globală a economiei informatizate. norme şi indici de performanţă. a metodelor de predare şi învăţare. pe imperfecţiunea proceselor de analiză şi măsurare a calităţii managementului instituţiei şi soluţionarea problemelor calităţii în frecvente cazuri după un model „de modernizare întârziată”. b) Calitatea serviciilor furnizorilor. Prin aprobarea Legii calităţii au fost definite şi delimitate clar conceptele de Standard de referinţă. 80 . social. Provocarea principală pentru specialiştii în educaţie din România a reprezentat-o elaborarea propriu-zisă a standardelor şi indicatorilor de performanţă pentru fiecare domeniu şi arie de evaluat. cultural. politic. Deficienţele constatate în domeniul managementului instituţiilor şi unităţilor de învăţământ reies din orientarea acestuia spre soluţionarea şi atenuarea problemelor calităţii pe măsura apariţiei lor şi nu pe sporirea continuă a calităţii proceselor şi activităţilor ce generează aceste probleme. Pornind de la afirmatia lui Alfred Marshall ”cel mai de preţ din tot capitalul este acela investit în fiinţa umană”. calitatea şi inventivitatea resurselor umane sunt principalii factori care stau la baza decalajelor esenţiale între state. atât la nivel naţional cât şi internaţional. normelor şi indicatorilor de performanţă în sistemul naţional de învăţământ având în vedere următoarele aspecte: a) Calitatea sistemului naţional de învăţământ.

împlinindu-se astfel cerinta de „a gândi global şi a actiona local”. În societatea postmodernã. fiind conceput într-un spirit de transparenţã. a culturii. la nevoile elevilor. la valorile societãtii romanesti. informaţiile locale şi naţionale pentru planificare. şcoala ca instituţie a cunoaşterii deţine o pozitie fundamentalã. de calitatea activitãtii educative şi de modalitãtile de distribuire în societate a educatiei. respectiv de indicatori referitori la modul de organizare a cunoasterii şi a învãtãrii. Aceastã calitate a învãtãmântului preuniversitar este asiguratã prin coalizarea mai multor factori dintre care un rol important îl au dascãlii. etc. Dimensiunea europeanã a calitãtii a fost completatã cu cerinte ale societãtii românesti. Mãsura dezvoltãrii unei societãţi poate fi relevatã nu numai de indicatori economici şi de calitate a vietii. de tipurile de performante asteptate. la stilurile lor de învãtare. cât şi a familiei – elev şi pãrinte – ca beneficiar al serviciului educaţional. a drepturilor şi obligatiilor partenerilor. Un sistem de management al informaţiei educaţionale trebuie să acopere indicatorii interni de performanţă şcolară. care presupune cunoaşterea îndeaproape a acestuia. atât a scolii ca furnizor de educaţie. Învãtarea centratã pe elev. Un învãtãmânt preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor şi principiilor democratice. Pornind de la cuvintele lui Nicolas Poussin şi pãtrunzând în domeniul educatiei. precum şi datele relevante pentru deciziile la nivel local şi naţional. la perspectivele lor de viitor. responsabilizare şi implicare. indicatorii judeţeni de performanţă inter-şcolară. Reforma învãtãmântului a inclus şi pânã acum elemente ale asigurãrii calitãtii în educatie. a capacitãtilor şi înclinatiilor sale cãtre anumite domenii. calitatea învãtãmântului românesc a fost definitã ca prioritate şi pentru învãtãmântul preuniversitar.Numai introducând calitatea educaţiei ca temă centrală şi permanentă pe ordinea de dezbatere actuală se va putea elabora un sistem de asigurare a calităţii educaţiei eficient şi adaptat la cerinţele naţionale şi europene. 81 . observãm cã se acordã tot mai multã atentie calitãtii. dar abia recent. Sistemul de evaluare a performanţei unei şcoli a fost necesar pentru evaluarea elevilor şi pentru stabilirea stimulentelor şi premierilor pentru echipele de predare care prezintă rezultate îmbunătăţite ale predării. ci şi de cei care privesc educatia şi calitatea scolii. Cheia spre calitatea învãţãmântului preuniversitar constã în termenul de “adaptare”: o adaptare la vârsta elevilor. Dascãlii au un rol central în dezvoltarea unei educatii de calitate.

asigurarea serviciilor de calitate în bibliotecile scolare (aceasta fiind o cerintã majorã a învãtãmântului modern). 2012 Cristea. Spiru Haret. Managementul organizaţiei şcolare. utilizarea tehnologiilor media precum şi dreptul copiilor dotati la o educaţie de calitate.reprezintã o metodã actualã care dã posibilitatea profesorului sã rãspundã cerinţelor şi nevoilor sale de culturã. 1995 Marin. O posibilă şi necesară structurare a unei politici educaţionale viabile. Bucureşti: I. Elemente de management scolar.P.D. responsabilitãtile şi drepturile copiilor. Mateescu E. 1996 Crişan. E.. Concluzii: Calitatea învăţământului este un deziderat în cadrul fiecãrei unitãţi şcolare prin problemele caracteristice: pornind de la dezvoltarea multilateralã a elevului. precum şi să-l evalueze corect. Tratat de pedagogie şcolară. premisã a formãrii unei personalitãti integre. EUO: Oradea. D.. 2011 Nicola. Elemente de planificare managerială. Alexandru. Bucureşti 82 .E. Doiniţa. (1996). Editura didactică şi pedagogică.. În Revista de Pedagogie nr. CCRSE – Parteneriat Instituţional. I. Ed. Interdisciplinary Researches.S. Bucureşti. S (coord. S. Bibliografie Bazac.. Problemele învăţământului românesc în oglinda cercetării ştiinţifice – întrebări şi răspunsuri în perspectiva învăţământului românesc.3/1991 Cherchez N. Bucureşti.). la asigurarea drepturilor de dezvoltare a minorilor ca o garanţie a calitãtii instruirii. Managementul şcolii. Ghidul directorului de scoala.. la modernizarea învãtãmântului preşcolar. 1990 Chirimbu.). Iasi. (coord.

de a împărtăşi semenilor ideile despre univers. Şcoala rămâne “pivotul” central în ce priveşte procesul de îmbogăţire a vocabularului. Key words: alternative schoolbooks. motiv pentru care perfecţionarea acesteia trebuie să constituie pentru educator un obiectiv prioritar şi de ce nu. o sarcina patriotică. expresiv. de a transmite generaţiilor următoare roadele căutarii.” A cunoaşte limba. Vorbirea orală şi scrisă ocupă un loc central în cadrul sistemului informaţional. nu se poate lipsi. propia persoană. analysis. Şcoala a fost şi va rămâne ansamblul instrumental de bază care stilează. Marii noştri cărturari au vegheat asupra limbii. Ilie Popescu”. Şotânga Abstract The alternative schoolbooks remains the main tool for both teachers and students and teaching vocabulary concepts should be treated with utmost seriousness over all branches of learning. trecerea experienţei în cuvânt necesitând efortul viu al actului comunicării. îmbogăţirea vocabularului se face pe două căi: dirijată. Elena Carmen STEREA Şc. indiferent de natura ei. coerent. înseamnă a da dovada unei bune educaţii şi nu în ultimul rând a da dovadă de respect pentru propria-ţi limbă. vocabulary. Vocabularul este elementul de care informaţia. el fiind un sistem deschis. unde îşi aduc contribuţia toate disciplinele şi spontan prin ceea ce oferă familia şi mijloacele de culturalizare. a fi capabil să exprimi corect şi precis ceea ce gândeşti şi simţi. în general. întregul produs ideatic şi emoţional în limbaj scris sau oral. lăsând cu largheţe noul să se manifeste ca o expresie sintetică a progresului social. Dezvoltarea exprimării orale. folosind cuvintele vocabularului. prin activităţile şcolare. ne-au lăsat moştenire: “Creşterea limbii românesti Ş-a patriei cinstire. 83 . communication Limba s-a născut din necesitatea de a comunica.Rolul manualelor alternative în dezvoltarea vocabularului elevilor Prof. formează şi-l ajuta pe individ să-şi exprime logic. „Prof.

iar în afara lui nimic ce există nu a luat fiinţă” şi un fragment din Scrisoare cu tibişirul de Tudor Arghezi: „Miracole nesfârşite zac în noi şi împrejurul nostru. copilărie. Arătaţi felul în care s-au format cuvintele: nesfârşit.” Trecerea de la textul-suport la elementele de teorie literară şi noţiunile de limbă se face gradual. vocabularul apare în unitatea . în cazul elementelor de lexic. Vocabularul e harta prescurtată şi esenţială a naturii şi a omului care poate crea din cuvinte. Scrieţi în caiete antonimele adjectivelor: frumos. Fiecare unitate cuprinde un text suport. de ordonare. mai ales. noţiunile de limbă şi situaţii de comunicare. a cerne. dureros. Autorii ne introduc în lumea cărţii reamintind elevilor care sunt părţile componente ale acesteia după care oferă două teste – suport. precizând că toate textele-suport sunt însoţite de exerciţii de vocabular care au rolul de a-i face pe elevi să înţeleagă importanţa acestuia. din simboale... un citat din Noul Testament.. .. respectând anumite etape: observarea textului prin lectura explicativă şi cu ajutorul exerciţiilor de vocabular şi morfologie.. scriitor. închipuire.Arta cuvântului.. greutate.Miracolul suprem: cuvântul .În toate clasele gimnaziului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. 84 . Daţi sinonime pentru sensurile din text ale cuvintelor: miracol. În manualul Humanitas. 3. E miraculos cuvântul pentru că la fiecare obiect din natură şi din închipuire corespunde un cuvânt. miraculos. Evanghelia după Ioan1. Toate prin El au luat fiinţă. Vom exemplifica unitatea ce cuprinde vocabularul. 1-3 folosit moto: „ La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.. modalitatea tradiţională sau de altă natură. 2. El era la început la Dumnezeu. toată natura din nou. Manualele alternative au organizate unităţile în concordanţă cu structura unei planificări calendaristice. gingaş. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Exemplu de cerinţe: 1. conţinuturile de teorie literară. răgaz. Meşteşugul cuvântului a cernut şi cerne fără răgaz lumea şi sufletul ei – şi a dat naştere literaturii. exigenţă absolut necesară.. .

exemple. Prin intermediul lecţiilor anterioare de literatură. Există încăperi care. timp pentru ele. La finalul lecţiilor de limbă autorii propun un set de exerciţii care îl ajută pe elev să conştientizeze nivelul achiziţiilor până în acel moment. printre miracolele nesfârşite care „zac în noi şi împrejurul nostru”? 4. blestemat. trecerea către noţiunile de limbă se face într-un mod logic şi accesibil. autorul. exerciţii aplicative. ci o întreagă viaţă. Noul conţinut este structurat astfel: teorie. deşi conţin numeroase cărţi. lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăşie. ideile centrale. ci şi un lucru viu. Apoi se trece la interpretarea acestuia punând în paralel informaţiile transmise de autor pin intermediul fragmentului selectat. Exemplu de cerinţe: 1. fără să pună accentul pe rolul dezvoltării vocabularului.bogat. un adevărat lucrător care stă atâtea ceasuri pe zi înaintea strungului. la atelierul său. simţi o ostilitate surdă. în viziunea autorului. Indică forma literară actuală de plural a substantivelor: simbol. Partea de comunicare face referire la relaţia imagine – simbol – cuvânt. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem. elevul îşi reaminteşte noţiunile de vocabular însuşite în clasa a V-a. Arta lui este o industrie genială” Având în centrul discuţiei – meşteşugul cuvântului. cald şi familiar. De ce autorul consideră cuvântul drept „miracol suprem”. Intrând în ele. Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. fericit. identificând anumite secvenţe. Ce putere are cuvântul în general şi cuvântul folosit de scriitori în special? 5. Pasul următor este explorarea textului. Autorii celor două manuale pornesc de la următoarele texte-suport „O bibliotecă nu e pur şi simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume. exerciţii de verificare. Ce legătură există între fragmentul din Evanghelie şi textul lui Tudor Arghezi? 2. parfum. De ce arta cuvântului apare. 4. Nu există prezenţe mai prietenoase. Explicaţi titlul textului. sentimentele transmise de acesta. şi nu un ceas de călătorie. tema. dureros. la rândul nostru. rămân neprimitoare. Cârpa de praf a gospodinei şi-a făcut datoria 85 . În manualul EDP şi în manualul ALL abordarea este oarecum diferită. ca un „meşteşug blestemat şi totodată fericit”? Folosiţi în argumentarea voastră şi citatul din George Călinescu cu referire la autor: „Nu cunosc artist care să fie mai disciplinat şi mai exact. mesajul textului şi opinia elevului faţa de mesajul textului. 3.

Cotoarele colorate şi-au pierdut strălucirea. Ele s-au obişnuit să vadă chiar şi secolele scurgându-se unele după altele. dar care nu se plictisesc aşteptând. Sunt. informaţiile sunt corecte. cum călătorea pretutindeni şi lua parte la evenimentele istorice alături de personajele întâlnite. şi atât. ci doar fac referiri la mesajul transmis de scriitor. în rafturi. le va făsfoi sau le va muta pe noptieră. le-am pus la dispoziţia lor. Răbdarea cărţilor e infinit mai mare decât a oamenilor. În schimb manualul este unitar sub aspectul limbajului şi stilului. cu mai multe în urmă”. Deşi prezente în manuale diferite.periodic. Ce îl atrage şi îl farmecă într-un asemenea univers? Ce scriitori i-au fost călăuze? Am insistat asupra fragmentelor oferite de autori. silabe şi cuvinte. cărţi necitite de mult. Autorii nu insistă foarte mult asupra interpretării textelor. Prezentarea. Fiecare volum pare treaz şi în aşteptare. ”(Cărţile au suflet de Nicolae Manolescu ) Cel de-al doilea text este un fragment din Cea dintâi învăţătură de Nicolae Iorga în care autorul relatează fascinaţia cu care a descoperit. copil fiind. încercând să le dezvolt dragostea pentru lectură. reamintind elevilor noţiunile învăţate în clasa a V-a. căci ştiu că o mână expertă le va adăposti într-un târziu. Ce este biblioteca? 4. lăsănd elevii să aprofundeze individual conţinutul. Faţă de longevitatea cărţilor. De la sunet se ajunge la grupuri de sunete. Ce aşteaptă o carte din bibliotecă? 3. Iorga. lectura cărţilor înseamnă o călătorie într-o lume „trăită cu un veac. aceea a broaştei ţestoase sau a stejarului este derizorie. Cărţile au ochii stinşi. 86 . O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. deoarece asupra elevilor mei ele au avut avut efectul dorit. activităţile practice. Exemple de cerinţe: 1. modalităţile de evaluare şi de feedback nu sunt inter-relaţionate corect. Trecerea la noţiunile de vocabular nu se face ca în celelalte manuale. Autorii celor două manuale se opresc asupra foneticii. Pentru copilul N. cu două. Logica trecerii de la literatură la gramatică şi comunicare nu justifică consistenţa internă a conţinutului. pornind de la cuvânt ca principal instrument al comunicării. Astfel elevul percepe noţiunea de cuvânt şi poate ajunge cu uşurinţă la importanţa acestuia în comunicare. lumea cărţilor. exerciţiile. explicaţiile. Ce înseamnă cărţile au ochii stinşi? 2.

2000. de fapt. Bucureşti. Bucureşti. mult mai greu achiziţionează cuvinte noi pe care să le folosească ulterior în vorbirea curentă. Iosefina. Ed. Încă de la vărsta preşcolara copilul începe sa asimileze regulile gramaticale. Bucureşti. in schimb. EDP 14 Th. Enciclopedia DINU.Grai şi Suflet – Cultura naţională. Spre exemplu. exerciţiile aplicative. Legatura dintre istoria lexicului şi istoria societaţii este atât de strâns legată şi de evidentă. ca fiind compartimentul limbii cel mai labil şi mai deschis influenţelor din afară.ALL – Cartea Româneacă HRISTEA. Predarea-învăţarea noţiunilor de vocabular la clasele gimnaziale necesită atenţie sporită atât din partea profesorilor. cât şi a elevilor. va fi marginalizat de grupul în care lucrează pentru că sarcinile de lucru nu cuprind şi cerinţe adaptate nivelului său de performanţă. Gabriela. Mihai. deoarece nu va reuşi niciodată să rezolve exerciţiile din manual. 2002. Petre Gheorghe. Noţiuni de vocabular. Este mult mai uşor de realizat însuşirea noţiunilor şi regulilor gramaticale decât îmbogăţirea şi perfecţionarea vocabularului.Materialele teoretice. Târgovişte. Bibliografie: BÂRLEA. Vocabularul este considerat. Perosnalitatea limbii române. iar existenţa manualelor alternative demonstrează că individualizează procesul instruciv-educativ. 1981. Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. TULAI. Limba Română Contemporană. Sfinx 2000 PANĂ. Ed. 1981.14 Preocuparea permanentă a profesorului de limba română trebuie să fie activizarea. Ed. 1996. o civilizaţie”. Bucureşti. 2009. permiţând factorilor implicaţi să aleagă instrumentul de lucru potrivit particularităţilor intelectuale şi de vârstă ale clasei. exerciţiile de evaluare şi autoevaluare. un elev de nivel minim va fi total descurajat. pe bună dreptate. Dindelegan. Sinteze de limba romană.EDP. Sinteze de limba română. Bucureşti. p. Theodor. (coordonator). Ed. precizarea şi îmbogăţirea vocabularului elevilor şi a exprimării acestora. temele propuse pentru munca în echipă sau pentru acasă nu sunt constituite pe baza criteriilor de notare şi a standardelor de evaluare. încât celebrul lingvist francez Antoine Meillet afirmă că „orice vocabular exprimă. Hristea . 5 87 .

Solicitările de servicii venite din partea comunităţii impun intervenţii educaţionale diferite de cele tradiţionale. Un tip nou de activitate instructiv-educativă este învăţarea electronică care prinde tot mai mult teren în lumea civilizată şi avansată din punct de vedere al tehnologiei informaţiei. scientific and cultural publishing houses. teaching process La început de secolul XXI. învăţământul european şi nord american continuă să fie marcat de multiple modificari datorate prezentei ample a noilor tehnologii de informare. distance learning has evolved significantly in Romania in the last two decades. Initially introduced to allow individuals in distant areas access to (higher) education. anume adaptarea educaţiei la cerinţele celor care învaţă. Airinei”-Bucureşti Abstract The e-learning models of Romanian educational system today have their roots in the older type of distance learning. communication. Claudia STAN Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. Key words: education. academic libraries. Dificultăţile financiare ale instituţiilor şcolare au dus la necesitatea de a descoperi noi surse de finanţare şi canale noi de transmitere a cunostinţelor. objective. în mod individual. While it is impossible to consider the internet as a whole a source of reliable. IT tools. făcând din instruire o activitate foarte diversificată. educaţia la distanţă îşi asumă o mare provocare. creşterii necesităţilor impuse de evoluţia pietei muncii dar mai ales de explozia informaţională. creşterii numărului de elevi şi studenţi. Acolo unde educaţia tradiţională realizează uniformizare şi încearcă să le formeze celor care învaţă comportamente conforme cu cerinţele sociale sau cu cerintele specifice unei profesiuni. pe masura diversităţii cererii de 88 . honest information there is however a certain part of it which offers the guarantee of a quality at least equal to that of a large academic library. This part consists of the web sites and portals of prestigious academic institutions. research institutes.Învăţământul şi noile tehnologii informaţionale Prof.

89 . Un studiu experimental este realizat de Borje Holmberg. sau prin învăţământ la distanţa şi în mod special prin învăţare electronică. apropiat. Interacţiunea mediată prietenos. între cel care învaţă şi instructori. prin acest studiu autorul încearcă să îşi demonstreze teoria conform careia un element central al educaţiei electronice este relaţia personală.comunicarea în ambele sensuri (ceea ce face deosebirea între invatamantul la distanta si utilizarea tehnologiei pentru a ajuta învăţarea tradiţională).autonomie în învăţare (cursantii îşi petrec timpul utilizând informaţia. 2003): .individualizarea învăţarii. pornind de la aceste caracteristici. creeaza posibilitatea ca informatiile de transmis să fie scoase din context. absenta grupurilor de elevi/studenţi care învaţă împreună (caracteristica depăşită în prezent cu ajutorul teleconferinţelor sau cu ajutorul discuţiilor on-line). deci materialul devine mai atractiv şi mai uor de inteles). Cercetările făcute în mod repetat privind eficienţa învăţarii.spaţiu de învăţare virtual (mult mai eficient decat spatiul de invatare real. sentimentul de empatie şi de apartenenţă. Otto. . Tehnologia digitală produce anumite schimbări ale mediului de învăţare prin posibilităţile de utilizare a dimensiunilor sale pedagogice (Peters. Termenul. constructivism).educaţie. . uman. „faţă în faţă“. Învăţământul virtual este reprezentat de interacţiunea dintre procesul de predare – învăţare şi tehnologiile informaţionale. vizualizate. mentori. sa fie accesibilizate. simulate procesual. . cognitivism. poate asigura motivaţia învăţarii. presupune transferul cunostinţelor prin reţea folosind aplicaţii şi procese electronice. respectarea ritmului propriu de lucru al fiecăruia. . relevă faptul că nu există diferenţe semnificative între rezultatele obţinute prin învăţământ tradiţional.varietate pedagogică (se poate utiliza pentru aplicarea diverselor paradigme educationale: behaviorism. explicitat ca o învăţare prin internet. nu căutând-o). care se creează între cel care învaţă şi cel care reprezintă organizaţia de suport. chiar daca acesta din urmă este o prezenţă aparent impersonală. Oportunităţile frecvente de comunicare bidirecţională cu profesorul favorizează învaţarea. aşa cum prezenţa faţă în faţă a profesorului are rol motivant în învăţământul tradiţional. consilieri şi alte persoane din organizaţia care oferă educaţie electronică.

lipsa de interacţiune cu grupul. portofoliile recomandate. accesibil nu doar elevilor şi studenţilor înscrişi la seral sau fără frecvenţă ci şi pentru învăţământul la distanţă şi zi. Majoritatea studiilor referitoare la e-learning din literatura de specialitate.nu implică un orar rigid.un utilizator al acestui tip de program de pregătire trebuie să dezvolte o serie de abilităţi cum ar fi organizare şi autodisciplina. Încă din 1970.lipsa unui profesor. Mai mult decât atât.experienţe de învăţare de o calitate mai bună. Dintre acestea se remarcă: . .adaptarea învăţării la ritmul propriu al fiecarui elev/ student/ cursant (dezideratul învăţământului modern). ca o condiţie prealabilă a unei abordări creative privind activităţile şi proiectele din ariile curriculare. . punctează avantajele utilizării unei astfel de metode. . . . cercetările au evidenţiat faptul că mediul de comunicare este un factor de mult mai mică importanţă în predarea şi învăţarea la distanţă decât calitatea instruirii. . Multe cadre didactice au putut observa că această metoda de predare încurajează o participare mai mare şi o atitudine pro-activa.permite învăţarea de acasă. ce nu necesită deplasari.Instituţiile de învăţământ din România şi-au reorganizat şi reconsiderat oferta educaţională achiziţionând sau proiectând propriul sistem de e-learning.accesibilitatea – conectarea este posibilă de la orice calculator cu acces la Internet. 90 . a unui instructor. .flexibilitate şi adaptabilitate la nevoile utilizatorilor. Pe langă aceste avantaje se remarcă o serie de dezavantaje ale utilizării e-learningului la clasa de elevi su grupul de studenţi: . a fost confirmat faptul că instrumentele şi activităţile de elearning bine elaborate sunt folositoare în promovarea auto-învăţării. . dintr-un mediu familiar.neobisnuinţa de a fi autodidact . Această observaţie a determinat o reorientare a atenţiei pedagogilor şi cercetătorilor de la mediul de distribuţie a materialelor suport pentru învăţare la proiectarea programelor de instruire şi designul materialelor în termeni didactici şi de psihologia educaţiei.

.. Dumitru. New Skills and Instrument for Teachers. Chipea F. (2004). (2006) Teaching in the Knowledge Society. ed. promovând studiul independent şi colaborarea la distanţă cu profesorul / tutorele.athabascau. Conference Procedings . Bibliografie Anderson T. tot mai mulţi cercetători şi specialişti încep să susţină şi să direcţioneze practica educativă/ învăţarea prin alternanţă care este orientată spre elaborarea principiilor învăţării eficiente după material de pe suport tipărit. ch. Barbu-Chirimbu A. S. audio sau digital. Theory and Practics of Online Learning. New ways of learning in higher education: Managing the Change. pp. Corbu. participare şi achiziţie. Information Society Publishing Chirimbu S. Stef Publishing. 1999. Dintr-o anumită perspectivă procesul de învaţare intotdeauna are loc în contextul proceselor de comunicare. Iasi Elton L. Elloumi F. C. 18 (July 2011) Cartelli A. Didactics. susţinut de interacţiuni profesor-elev mediate. Athabaska Canada (http://cde. există numeroase dovezi ca factorul cheie în procesul de comunicare şi învăţare este modul în care este transmis mesajul pentru a avea sensul dorit..ca/online_book Banciu V. (2011) The sociolinguistic and educational approach of Romanian migration in TRANS: InternetZeitschrift für Kulturwissenschaften no.Chirimbu..În contextul educativ. coord. noiembrie 2011 91 .. Tertiary Education and Management 5. Herhey. În ultimul timp. Stanciu S..Theoretical and Practical Approaches in the field of Education.207 – 225 European Citizen Magazine (Europeea). coord. Chelemen I. I. Vârgolici N... Sebe M. (2011). specială.

antropologi. lingvişti. De aici. II A doua categorie priveşte comunicarea ca pe un proces ce are ca finalitate influenţarea comportamentului celui căruia i se adresează secvenţa de comunicare. învăţământ preşcolar Tatiana MANEA Grădiniţa cu program prelungit nr. Secretariat şi Management Abstract The need to get in touch with our fellow human species is inherent. control and affection. 92 . activity in kindergarten Nevoia de a intra în legătură cu semenii noştri este inerentă speciei umane./ Dept. language. 2. Fiind un domeniu generos de studiu pentru psihologi. As a process of communication. Key words: communication. însă pot fi grupate în două categorii: I Prima categorie defineşte comunicarea ca fiind un proces fără o intenţionalitate anume. psihologii au denumit această nevoie socializare şi au explicat-o ca rezultatul existenţei a trei trebuinţe: de incluziune (acceptare). definiţiile comunicării abundă. de control şi de afecţiune.Aspecte ale comunicării. Language is closely related to thought and that interact. the language transmits semantic and information content. education. Buftea Dir. o primă definiţie: comunicarea este procesul prin intermediul căruia intrăm în legătură unii cu ceilalţi. Constanţa ACHIMOV Manager inst. social psychologists have named this need and have explained it as the result of the existence of three necessities: the inclusion (acceptance). sociologi. teachers. Cuvântul comunicare provine din limba latină: communis se traduce prin a pune în legătură. Socialization is just the first step to determine the relationship of communication. Iar primul pas către socializare este tocmai stabilirea relaţiei de comunicare. O privire specială asupra comunicării dintre educator şi copilul preşcolar Prof.

cunoscut atât de el.relaţie interactivă între emiţător şi receptor. În timpul propagării. este cel mai bine ilustrată în comunicările ştiinţifice. Preocupări pentru identificare funcţiilor comunicării există din Antichitate. şi acesta transmite emiţătorului reacţia sa de răspuns (feed-back-ul). Se cuvine a face distincţia între comunicare şi informare. caracterizat de formă şi conţinut.Funcţia poetică. însă cel care a stabilit tabloul complet al acestora a fost Roman Jakobson. termeni care sunt consideraţi în mod eronat ca fiind sinonimi.Funcţia emotivă. limbaj.Funcţia referenţială. relaţionare interpersonală. în anii’40. care poate fi informal (creat spontan) sau formal (prestabilit).emiţătorul este activ.fără feedback. Comunicarea ideală se realizează atunci când mesajul transmis de emiţător este recepţionat integral de cel căruia îi este destinat. Emiţătorul codifică mesajul printr-un cod. . .Funcţia conativă. exclusiv transfer de conţinut.relaţionare oameni-fapte. sentimente. cât şi de receptor (ex: alfabetul Morse).presupune feedback. orice proces de comunicare presupune o îmbinare a următoarelor elemente: un emiţător. centrată pe forma mesajului 4. sau concepţie). receptorul pasiv. INFORMAREA . care iniţiază comunicarea prin transmiterea către un receptor a unui mesaj (gânduri. Prin raportarea la elementele procesului de comunicare.Indiferent dacă are sau nu o finalitate intenţională. mesajul este decodificat. cel de la care dorim să obţinem un răspuns 3. . centrată pe receptor. fiind caracterizată de o putere mare 93 . .bidirecţională: în cadrul aceleiaşi secvenţe de comunicare emiţătorul şi receptorul îşi schimbă rolurile. .unidirecţională. trăiri). acesta a identificat următoarele şase funcţii: 1. Mesajul codificat se propagă printr-un canal. de la emiţător către receptor. COMUNICAREA . mesajul poate suferi distorsionări din cauza bruiajului (bariere de mediu. centrată pe conţinutul mesajului. Odată ajuns la receptor. Rolul său este de exprimare a stării interne a emiţătorului 2.

Pe baza acestei experienţe cognitive dobândite. Funcţia de divertisment O comunicare corectă trebuie să satisfacă următoarele nevoi fundamentale: 1. fiind pretabilă la orice tip de comunicare.Funcţia fatică. timbru etc. Copilul preşcolar se dezvoltă print-un process complex de cunoaştere continuă care acţionează asupra conştiinţei acestuia atât prin stimuli concreţi. nevoia de a se exprima . asigură controlul asupra canalului . nevoia de a înţelege 3.Un zâmbet.Mesajul trebuie să fie formulat clar şi concis. un strigăt. De exemplu. deschid un fel canal de comunicare. Toate aceste şase funcţii coexistă în orice proces de comunicare. cât şi cu ajutorul limbajului. chiar dacă este cea mai completă. Funcţia instructiv . . îmbogăţindu-şi în acelaşi timp vocabularul activ care se ştie că la preşcolarul mic este sărac. Clasificarea lui Jakobson nu este singura clasificare a funcţiilor comunicării. . 6. 5. Din punct de vedere al comunicării de masă.culturalizatoare 4.Funcţia metalingvistică este centrată pe cod. Rolul său este de a atrage atenţia asupra codului prin: gesturi. Funcţia de interpretare 3. Funcţia de liant. nevoia de a şti 2.Procesul de comunicare să fie fluent (fără blocaje) şi să se desfăşoare în ambele sensuri (să permită feed-back-ul). în articolele de presă. funcţiile predominante sunt funcţia fatică şi funcţia poetică. 94 . 5. în spatele cuvintelor şi simbolurilor aflându-se multe înţelesuri.de codificare. o strângere de mână. tonuri ale vocii. alt tip de canal etc. mai relevantă pare a fi următoarea clasificare: 1. Funcţia de informare 2. preşcolarul îşi dezvoltă limbajul sub toate aspectele prin procesul de comunicare cu cei din jur. în funcţie de importanţa pe care o au. centrată pe canal.Mesajul trebuie să fie transmis rapid şi nedeformat. de la caz la caz diferind ierarhizarea lor.

.A comunica presupune a înţelege personalitatea unei relaţii. Adina Barbu-Chirimbu. normal.A comunica presupune a şti să asculţi. .A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de sine. cu realitatea inconjuratoare.A comunica presupune asumarea rezolvării conflictelor. Ca proces comunicaţional.Nu poţi să nu comunici. Chirimbu Sebastian (coord. 2011 95 . aplicaţii şi aspecte terminologice. civilizat . ca mijloc de cunoaştere. .educativ se realizează lărgirea orizontului cu noi reprezentări. Imposibilitatea de comunicare orală duce la o stagnare în dezvoltarea personalitătii acestuia. cu atât acesta se va concretiza într-un comportament bine educat. Cu cat îl înveţi pe preşcolar mai bine un limbaj pur.A comunica presupune a accepta conflictele. deoarece în procesul instructiv. educatoarea are în vedere verificarea nivelului evoluţiei limbajului copiilor.Fundaţia Copiii Nostri 2011 Suport de curs Comunicare în limba oficială.A comunica presupune a da feed-back-uri. limbajul se dezvoltă în strânsă legatură cu gândirea şi aceasta interacţionează reciproc. Cristina Călinoiu.A comunica presupune conştientizarea nevoilor celuilalt. În cadrul grădiniţei se pune accentul şi pe comunicarea orală. Bacău : Docucenter.A comunica presupune a înţelege mesajele. Andrada Brezaie Management şi comunicare în organizaţie : teorie. îngrădeste relaţiile cu cei din jur şi cu cei care intră în contact. pe de altă parte. . Vom încheia prezentarea cu decalogul comunicării: . .La gradiniţă limbajul este considerat ca ar avea dublu sens. limbajul transmite un conţinut informaţional si semantic.A comunica presupune a şti să-ţi exprimi sentimentele. . găsinduse mereu noi strategii de dezvoltare. Desigur. şi anume pe de o parte ca mijloc de comunicare iar.Prof. Niculina Vârgolici. . izolându-l în mare masură. .). . Bibliografie Ghid practic de comunicare pentru părinţi . Cunoscând faptul că întreaga activitate de la grădiniţă se axează pe comunicare orală.

The state of a society depends largely on the education received at ages as low.Educaţia timpurie şi delicvenţa juvenilă. the academic literature brought the attention of societies. drd. Recently.româneşti şi nu numai .căută sursa acestora şi încearcă să stabilească măsuri ce ar putea fi utilizate în diminuarea lor. behavior Starea unei societăţi depinde în mare măsură de educaţia primită de la vârste cât mai mici.dovedit fiind faptul că. în ultimii ani aparţin faptelor ce aduc atingere regulilor morale sau sociale. Învăţământ Preprimar Inspectoratul Şcolar al Sectorului 2. educational policies. studii care reliefează locul important pe care îl are sau trebuie sa-l aibe educaţia timpurie în politica educaţională a fiecărui stat. cercetările americane .iar în 2009-11686 cazuri ) 96 . Key words: early education. aduce în ultimii ani. sunt în creştere numeric. delinquency. educaţia timpurie . Un nou fenomen al societăţilor actuale este devianţa juvenilă.dar se constată şi o scădere a vârstei făptuitorului.în ultimii ani. Literatura de specialitate la nivel naţional şi internaţional. Corelaţii şi delimitări Prof. investiţia în aceasta. Bucureşti Abstract The lack of education and its bad implementation can generate deviant behavior . different specialized studies that highlights the important place it has or should have it early education in each state educational policy. Cazurile care. în creşterea rezistenţei fizice şi psihice a fiecărui individ. Georgeta IORDACHE Inspector de Specialitate. aceste date fiind date de Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului( fapte antisociale în 2008-11641 cazuri . în atenţia societăţilor. Politicile naţionale educaţionale au poziţionat central. este importantă şi rezultatele se regăsesc în scăderea faptelor antisociale. strengthening child deviant behavior introducing a world of facts sanctioned by society.

dar programele nu se adresează copiilor preşcolari din motive ce ţin de aspecte pe care nu le vom analiza . 97 .cât şi situaţii ale participării la cursurile unor grădiniţe din diferite zone . printre alţii.dar şi tipurile de fapte antisociale la care aceştia au luat parte . ci vom încerca să aducem argumente în vederea extinderii acestor programe care pot duce la prevenirea unor fapte de la vârste cât mai mici. La nivelul Bucureştiului se vor putea vedea sectoarele unde numarul de fapte săvârşite de minori este mare . Din datele ce vor fi prezentate în cuprinsul materialului .Programele şi materialele care fac obiectul devianţei juvenile se referă şi se adresează cu precădere vârstei şcolarităţii. unele vor arăta situaţii ale unor fapte săvârşite de minori. În cuprinsul prezentului material voi incerca să prezint date şi aspecte care încearcă să demonstreze corelaţia dintre lipsa educaţiei şi faptele care contravin normelor stabilite în societatea românească şi nu numai. pentru persoane mai mari ca vârsta cu care aceştia intră în contact prin diferite căi( fraţi.dar şi măsuri de scădere ale acestuia .care s-a adresat cadrelor didactice din şcoli şi licee.unde faptele antisociale sunt mai crescute numeric.mai ales de cei sub 7 ani. şi nici cauzele creşterii fenomenului.element determinant al apariţiei unor fapte pedepsite de lege. pentru prevenirea violenţei în rândul şcolarilor.dar nu se regăsesc măsuri de diminuare a fenomenului în care preşcolarii sunt ei . Există programe în România. un plan de combatere a violenţei asupra copilului. Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului a realizat in 2009. În multe situaţii. prin joc se pot forma deprinderi de comportare socială corecte.prin efectul integrării în programe specializate a copiilor din familii cu risc ridicat în săvârşirea unor fapte antisociale. copiii sunt traficaţi şi puşi să săvârşească fapte incriminate de legea românească.părinţi şomeri. cercetătorii americani au început studii care încearcă să evidenţieze valorile fenomenului.ştiut fiind că.etc).din datele regasite în statistici realizate de instituţii abilitate. Precizam anterior faptul că. se fac studii care încearcă să facă o conexiune între cele doua concepte şi anume lipsa educaţiei.fară a coborâ fenomenul pentru perioada preşcolarităţii. În materialele internaţionale. ce au început pe fonduri POSDRU.făptuitori. în unele state.

acestea pot fi încălcări ale normelor existente la un anumit moment dat.iar fapta deviantă este pedepsită diferit în cele doua situaţii. furtul unei pâini era considerat un fapt foarte grav şi era pedepsit grav .la un anumit moment dat. Dacă într-o societate unele norme sunt valabile. ansamblu de delicte comise într-un anumit mediu pe parcursul unei perioade”.punitive.migraţia este crescută.În programul Perry Preschool s-a evidenţiat că educaţia începută de la vârste mici. cât şi . locul de manifestare. Sunt situaţii când individul se abate de la normele sociale . a crimelor în perioada maturităţii. În evoluţia umanităţii normele stabilite de societăţile de la un anumit moment dat s-au modificat.funcţie de criteriile stabilite în perioadele respective. Devianţa/ delincvenţa juvenilă-concepte şi aspecte specifice Societatea oferă membrilor săi. fenomenul social care constă în săvârşirea de delicte”.pe care societăţile le au în momente ale evoluţei sale pe care le consideră ca repere normative pentru membrii săi şi care sunt acceptate de unii membrii. Dacă în evoluţia societăţii . În societăţile în care şomajul este în creştere...deviante.iar devianţa este .dar nu de toţi.fapt ce poate duce la o evoluţie favorabilă în interiorul ei.astăzi o faptă de acest gen rămâne în categoria faptelor pedepsibile .faptele antisociale care apar în unele societăţi pot fi în creştere.de dezvoltare fizică şi educaţională . Am menţionat anterior faptul că societatea umană a stabilit regulinorme de conduită pentru toţi indivizii perioadei din evoluţia societăţii la un anumit moment.2008).fapt ce determină reacţia organelor abilitate să ia măsruri coercitive.tipul de conduită care se abate de la regulile admise de societate”. adică a perioadei preşcolare.( Steve Barnett.iar participarea copiilor la procesul educaţional este în scădere . Delincvenţa conform DEX-ului este . dar gradul de pericol este considerat mai mic faţă de perioada amintită iniţial. a dus la scăderea arestărilor.. în altele. Faptele sau acţiunile care nu se încadrau în aceste norme erau considerate . PhD. 98 . motiv pentru care programe de integrare a copiilor de la vârste cât mai mici în activităţi desfaşurate de grădiniţe sunt foarte importante.

absenteism.realizate greşit şi care sunt manifeste în cadrul şcolii şi nu numai... Această formă de devianţă afectează cele mai importante valorişi relaţii sociale protejate de normele juridice cu caracter penal. comportamentul deviant se poate datora în unele cazuri. tulburări ale conduitei social-morale. instituţii de recluziune etc.abandon şcolar. nu se confundă cu noţiunea de „devianţă” sfera conceptului de „devianţă” este mai largă şi cuprinde ca formă particulară noţiunea de „delincvenţă”. Devianţa este o deviere comportamentală a individului .În concepţia lui D. afectând evolutţia normală a ordinii publice”. .acte.prin abateri grave de la disciplină. justiţie.unei influenţe ambientale negative.devianţa cuprinde o diversitate de manifestări: actele şi conduitele sancţionate sau nu legi”(D..În ansamblul formelor de devianţă este inclusă şi delincvenţa (criminalitatea).Rădulescu consideră că .).Conceptul de „delincvenţă” nu este sinonim. Batâr în .Batâr. Se manifestă.în bună măsură. Sociologia devianţei).Sociologia devianţei” precizează că devianţa .în cadrul şcolar.iar Lexiconul pedagogic defineşte aceasta reprezintă .conduită promiscuă.”( Dan Banciu-Introducere în sociologia devianţei juvenile) Ambele definiţii ale noţiunii de devianţă. Delincvenţa reprezintă ansamblul actelor şi faptelor care violează regulile penale şi care impun adoptarea unor sancţiuni negative. 99 . uneori având la bază tulburări de caracter. are un sens mai larg şi include în conţinutul ei comportamentul unui copil ce încalcă norme cu caracter de dispoziţie impuse de societate.. organizate de către agenţii specializaţi ai controlului social (poliţie.cuprinde în sfera conceptului acele fapte.Sociologia devianţei) Un alt punct de vedere în ceea ce priveşte acest aspect este dat de Dan Banciu atunci când subliniază că :.conduite care ăncalcă voluntar sau involuntar normele scrise sau nescrise şi care se opun comportamentului convenţional prescris sau nu juridic . O altă definiţie formulată de S. atitudini agresive.dezorganizare a activităţii ~ pot coincide cu predelincvenţa” Definiţia anterioară aduce în atenţie faptul că.unor înrâuriri educative inadecvate.. unor activităţi educative greşite.datorate.”( Todorel Butoi.. Delincvenţa este o formă de devianţă cu caracter penal.dezechilibru moral.

.pot duce la creşterea fenomenului delincvenţei într-o societate. sociologică. Albu. etc. Tudorel Butoi în lucrarea . economică şi prospectivă”. .în ultimul deceniu. Dintre aceste dimensiuni în cercetarea pe care o realizez numai la cea economică o să fac referire deoarece încerc să arat că această latură la care se poate adăuga şi cea educativă. incluzând o serie de aspecte şi dimensiuni de natură statistică. juridică. emite ideea că .. Astfel..echilibrul.Sociologia devianţei” marca faptul că . a lipsei de protecţie şi îngrijire primite în familie.ce intră sub incidenţa legii penale.. 100 .să-şi menţină structurile şi formele proprii de organizare.În lucrarea doamnei profesor universitar Maria Voinea. a eşecului activităţii de educaţie primită în şcoala.. psihologică. “(Dan Banciu-Introducere……) În rândurile de mai sus am dat definiţii ale delincvenţei juvenile. de conducere. în ansamblul ei. nu este altceva decat consecinţa absenţei sprijinului moral oferit de adult. 2000) Abaterile de comportament pot îmbrăca forme grave .( Maria Voinea . fiind punctul de vedere al lui E. delincvenţa juvenilă este o .societatea este interesată să-şi păstreze ordinea .Delicvenţa juvenilă.Se remarcă . Prof. În conţinutul acestei definiţii .Delincvenţa juvenilă” .. o creştere a numărului infractorilor minori( mulţi fiind preadolescenţi)”.să asigure funcţionare tuturor instituţiilor. se menţionează că vârsta la care se comit fapte antisociale a coborât .” Societatea sancţionează încălcarea normelor stabilite de ea funcţie de pericolul social pe care îl reprezintă faptul săvârşit de individ sau grupul de indivizi.dar vârsta individului fiind sub cea a majoratului intră în conţinutul conceptului de delincvenţă juvenilă. desfăşurare normală a acţiunilor indivizilor şi grupurilor.care se manifestă prin abatere de la normele socio-culturale existente şi încalcarea legilor.Delincvenţa este un fenomen deosebit de complex.o coborâre a vârstei la care se manifestă delincvenţa.. date care sunt confirmate de situaţii oficiale pe care le vom prezenta în acest material într-un alt capitol.ea fiind mai amplu explicitată în Lexiconul pedagogic.deviere comportamentală gravă. devenind un pericol social.iar în acest caz pedepsele sunt stabilite de legiuitor funcţie de vârsta făptuitorului.

transgresori – violează deliberat norme sau legi.deoarece în prezentul referat vom aborda numai primele doua comportamente deviante sau fapte ce se încadrează în fapte de delincvenţă juvenilă.Tranziţii turbulente. 3. facem referire la: 1. caracterul primar sau transgresor .îşi începe lucrarea cu o atenţionare asupra fenomenului adresată oficialităţilor statului. Legislaţia..Sociologia educaţiei” a lui D. Graham W. oportunism. acestea fiind urmare a lipsei educaţiei corecte în medii familiale sau şcolare adecvate şi în raport cu specificul vârstei. (D.deşi îi cunosc legitimitatea şi rolul social ca şi realitatea . administraţia şi educaţia pot juca rolurile 101 . Atunci când clasificăm comportamentele deviante..Delincvenţă şi justiţie în România” aparută în 2002. lăcomie.viclenie. Batâr sunt precizate categoriile deviante: devianţi subculturali-cei care pun în cumpănă caracterul legitim al normelor pe care le violează promovând norme şi valori substitutive.Batâr. handicapaţii fizic sau mintal. Sociologia devianţei) În .există posibilitatea ca prin participarea la cursuri într-o instituţie de învăţmânt să scadă acest fenomen sancţionat de societate..extrase din . 2.autorul ei Dr. Am prezentat categoriile deviante în paragraful anterior . Cercetări şi studii în România despre devianţa/delincvenţa juvenilă În ultimii ani fenomenul devianţei juvenile a crescut.despre care am vorbit.. devianţa indivizilor cu tulburări de comportament. fapt precizat de diferite organisme abilitate în domeniu.dar o fac din interese prsonale(unele materiale) pasiuni.Sociologia educaţiei” a lui D. GILES. În lucrarea .Intervenind cât mai de timpuriu. Autorul apreciază faptul că. caracterul voluntar sau involuntar al devianţei. motivarea su nemitivarea devianţei. Batâr .

atunci când nu sunt aduse la cunoştiinţa organelor abilitate . GILES se precizează că trebuie să avem o justiţie .O alta direcţie de abordare este aşa-numita abordare „psihopedagogica” a comportamentului care evaluează cauzele delicvenţei juvenile din perspectiva erorilor educaţiei şi socializării morale.pot fi relevante deoarece multe din aceste dat pot fi subdimensionate prin lipsa de reacţie a societăţii . Cercetările realizate în România privind faptele deviante comise de minori( referire făcând la minori sub 14 ani) sunt relativ puţine date publicităţii . În multe materiale se face referire la creşterea faptelor antisociale făptuite de copii cu vârste care coboară mult către 10-11 ani. Tabelele de mai jos realizate în cadrul cercetării făcută de Graham Giles prezintă situaţia delictelor comise de minori în mai multe ţări 102 .referitoare la acest aspect (Rezoluţia Parlamentului European-21 iulie 2007 privind delicvenţa juvenilă).. la care se adaugă interdicţiile severe instituite de părinţi asupra unor acţiuni sau preferinţe care impiedică dezvoltarea sociabilităţii şi a autonomiei morale..inclusiv în documentele UE.poliţie sau protecţia copilului.”. acest eşec datorându-se în mare masură unei educaţii greşit orientate care ignoră motivaţiile personale ale tânărului şi aplică un sistem defectuos de sancţiuni.măsurabilă şi posibilă” .. iar unele dintre ele. deşi provin din date oferite de Agenţia Naţionala Pentru Drepturile Copilului sau Institutul Naţional de Statistică.date oficiale de la Agenţia Naţională Pentru Protecţia Drepturilor Copilului. În conţinutul raportului realizat de Graham W. .complementare în crearea unei noi paradigme a justiţiei juvenile. vizibilă.faptele antisociale săvârşite.acest lucru fiind posibil numai prin schimbarea mentalităţii societăţii care trebuie să .care introduc copilul înt-o lume a faptelor sancţionate de societate. asimilării şi internalizării normelor de conduită de către subiecţii educaţiei. Lipsa educaţiei sau realizarea ei deficitară pot genera comportamente deviante. considerând că tendinţa spre delicvenţa este rezultatul manifest al eşecului.conştientizeze şi să coopereze” .” (Dan Banciu-Introducere……) În paragrafele ulterioare vor fi prezentate statisticile despre diferite delicte săvârşite de minori.

Europene .(vezi tabel 1) În următorul tabel care analizează delictele comise de sau cu minori se păstrează aceeaşi diferentă .iar România în cele trei tabele ocupă după cum se poate observa un loc cam la mijlocul graficelor. Dacă în 1990 delictele comise de minorii între 14 şi 17 ani erau foarte puţine. se constată că la nivelul anului 1998 acestea erau de aproximativ 5 ori mai multe.adică de 5 ori mai multe delicte la nivelul anului 1998 faţă de anul 1990 TABEL 1 103 .

2002) TABEL 2 104 .(Graham W. GILES.

2002) TABEL 3 105 . GILES.(Graham W.

106 . 2002) Dacă în tabelele 1 şi 2 creşterea delictelor au fost în creştere. sunt infracţiuni care se regăsesc în tipurile de infracţiuni la care minorii sunt autori sau victime.de prevenire a delincvenţei. procurorilor. situându-se cam pe locul trei . Se trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte modul de pregătire a societăţii româneşti pentru a face faţă delincventei juvenile.Faţă de alte ţări din Europa Occidentală.turismului pedofil”.Răsăriteană şi Centrală. măsuri educative concretizate în diverse programe.. faţă de celelalte 9 ţări.furtul. Prevenirea delicvenţei juvenile şi a victimizării minorilor” .2011). GILES. protituţia şi o faptă gravă de genul . care a avut o durată de trei ani începând din 2007( sit-ul poliţiei române. omucideri. cu fapte din categoria cerşitului. Radiografia fenomenului delincvenţei juvenile româneşti făcută de Giles . Din datele regăsite pe sit-ul poliţiei române se constată începerea unor campanii pentru elevii din gimnaziu şi liceu .2002). campanie care s-a desfăşurat sub sloganul. în tabelul 3 se poate observa rata crescută a acestor acte ...(Graham W.magistraţilor şi personalului corecţional la suta de mii de locuitori”(Graham Giles. România dispune de cele mai limitate resurse de aplicare a legii:ele reprezintă o şesime din media pentru întreaga regiune a numărului poliţiştilor.

În noiembrie 2006. prevenirea criminalităţii minorilor devine un imperativ al acestei perioade pentru Romania.Minori. Multe din observaţii sunt apropiate ca incidenţă de raportul prof.. în debutul materialului atinge conceptul devianţei juvenile pe care îl consideră un fenomen ce ar trebui să fie în atenţia Ministerului Justiţiei în vederea realizării unei strategii naţionale. din materialul prezentat anterior. Giles.familie şi şcoală”..dar şi propuneri pentru diminuarea fenomenului.Costurile criminalităţii”..fără a face referire la minorii sub 14 ani .Prevenirea criminalităţii. formarea şi solidarizarea publicului la acţiunile preventive.dar şi evoluţia faptelor antisociale în ultimii ani. Este de adus în atenţie de asemenea un studiu realizat de Gheorghe Florian . Raportul este structurat pe 13 capitole.. Ca urmare.afirmă Gheorghe Florian în preambulul materialului. Măsurile propuse sunt generale . de la Institutul Naţional de Criminologie.Teorie şi practică”.Vergil Voineagu. acest raport analizează fenomenul ca fiind posibil de prevenit 107 . servicii care în acest moment nu sunt oferite de statul român. aspectele sunt abordate numai pentru minorii care se află în perioada şcolarităţii. Agenţia Naţională Pentru Propecţia Copilului a realizat în baza statisticilor un .directorul Institutului Naţional de Statistică. De remarcat ideea raportului UNICEF de înfiinţare a unor servicii rezidenţiale pentru delicvenţii minori. Autorul. Materialul face o evaluare a fenomenului delincvenţei juvenile româneşti . iar Capitolul 3 face referire la .care statuează direcţiile şi obiectivele ce ţin de acest fenomen.apare raportul editat sub UNICEF şi Innocenti Research Centre de către o echipă coordonată de prof. supravegherea şi evaluarea riscurilor în timp şi spaţiu” . . legislaţia care regelemtează încadrarea faptelor. consolidarea mecanismelor de respectare şi aplicare a legilor.care în anul 2005 publică materialul . în care obiectivele principale sunt ordinea socială. Ambele materiale aduc în atenţie radiografia fenomenului delincvenţei juvenile în ultimii 20 de ani. Faţă de rapoartele anterioare când delincvenţa este generic prezentată.. iar în Capitolul 6 abordează noţiuni despre .Plan naţional de prevenire şi combatere a violenţei asupra copilului 2009-2013”.

2005) Cercetările americane făcute la nivelul anilor 1962.cât şi in familie putem forma deprinderi de comportare civilizată care îi marchează pe indivizi pentru toată viaţa. Florian.dar şi creşterile economice pentru societate în ceea ce-i privea pe respectivii subiecţi.dar şi social. pentru copii preşcolari. acesta a motivat ca investiţia în educaţia timpurie este benefică deoarece sumele se reîntoarce în educaţie . victime şi conservarea calităţii vieţii “. au evidenţiat ( am mai menţionat) că educaţia timpurie poate scădea fenomenul delincvenţei juvenile.atăt în grădiniţă. .În acelaşi sens amintim şi programul desfăşurat în 1962 în oraşul american Michingan. aşa cum au făcut cercetătorii americani.prin intervenţie în perioada preşcolară.acestea sunt capabile să facă faţă schimbărilor societăţii.plăţile pentru ajutoare sociale scad şi altele. Plecând de la această cercetare încercăm să demonstram că pe un grup de indivizi care beneficiază de educaţie corectă. au dus la existenţa unor familii omogene sau în cazul femeilor care îşi cresc singure copiii. incidentele infracţionale au scăzut cu 20% iar eşecul şcolar a fost redus. Autorul aduce în atenţie în paragraful despre prevenirea socială. Senatul american a calculat că fiecare dolar investit a economisit 5 dolari din alocaţiile pentru securitate socială. Primul grup a beneficiat de pregătire pentru şcoală 2..fapt ce a permis adaptarea cu uşurinţă la schimbări. economie . Programul a durat 2 ani iar copiii au fost urmăriţi până au împlinit 19 ani: s-a constatat că la cei cuprinşi în program. cercetările făcute în SUA pe grupuri de copii aflate în situaţii de risc şi care au avut rezultate în momentul ajungerii la maturitate prin scăderea delincvenţei celor din program în comparaţie cu alţii.una experimentală şi alta martor. 108 . În materialul prezentat de John Benett la a Xa Conferintă Anuala a ISSA de la Bucureşti . cheltuieli judiciare.referindu-se la presiunea scăzută pe bugetele sociale dacă sunt mai puţini şomeri. Copiii aveau vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani şi au fost repartizaţi în două grupe .( G. care prezentau un risc înalt de a deveni delincvenţi din cauza situaţiei părinţilor lor. Din chestionarele aplicate putem presupune că acei părinţi care au beneficiat de educaţie timpurie au avut formate competenţe sociale corecte.5 ore pe zi şi erau vizitaţi săptămânal la domiciliu de un lucrător social.

Şansa” Moscovici. analizând fenomenul. în sensul că această periodă este poziţionată în documente pe un loc semnificativ .Ed..Delincvenţă şi justiţie în România.Oscar Print Mitrofan. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.EDP 109 . Cred că. Ed. (2009) Sociologia devianţei.Lumina Lex Batâr .. Butoi.Teorie şi practică. Polirom Nistoreanu.Concluzii Gradul delictelor săvârşite în ultimii ani este semificativ iar in unele ţări fenomenul este monitorizat cu atenţie în vederea realizării de programe amelirative. a migraţiei din ce în ce mai crescute sau a plecării la muncă în strainătate a prinţilor .D.Expert Florian..(2011) Influenţă socială şi schimbare socială.M. Casa de editură şi presă. C.. Universităţii "Lucian.G.Păun. Bucureşti. Bucureşti. Iaşi..T. Ed.D ( 2000) . Elemente de sociologie juridică.regăsindu-se în manifestările corecte ale tinerilor. Sociologie generală şi juridică.Ed.(1995) Drept civil român.G. de creşterea fenomenului delincvenţei juvenile.dar cel mai important cred că este răspunsul societăţii care este receptivă la beneficiile pe care le are educaţia timpurie pentru individ.G.există posibilitatea scăderii fenomenelor antisociale săvârşite de minori. (1997).S. Tranziţii turbulente.. (1995)Criminologie. Sibiu .Şansa” Voinea .Holding Reperter Giles.N.a scăderii puterii de cumpărare. Politicile educaţionale româneşti în ceea ce priveşte educaţia timpurie s-au schimbat. Zdrenghea. (2002). Casa de editură şi presă. Bibliografie Banciu. (2005) Prevenirea criminalităţii.Ed.. Ed.G.. (2000)Psihologie judiciară.. Blaga” Beleiu.dar şi realizând programe ţintite pe grupurile supuse riscului . V. România nu este nici ea ferită în contextul creşterii şomajului .. Bucureşti. asigurând un buget corect în investiţia în educaţie timpurie ..

2006 ..Ed.UNICEF Practici şi norme privind sistemul de justiţie juvenilă din România. al familiei și al societăţii (2007/2011(INI) Avizul Comitetului Economic şi Social European privind spaţiile urbane şi violenţa juvenile (2009/C 317/06) Juvenile offenders and victims: 2006 National Report.Evoluţii ale delincvenţei juvenile în România. Banciu. Cercetare şi prevenire socială.SUA.Lausanne Rezoluţia Parlamentului European din 21 iunie 2007 privind delincvenţa juvenilă: rolul femeilor. Lumina Lex . UNICEF.ISE.Ministerul Justiţiei.2006 European Sourcebook of Crime and Criminal Justice Statistics – 2010. Children in conflict with the law in Romania. Innocenti Research Centre.D.S. Fourth Edition.Violenţa în şcoli. ( 2002).. UNICEF.2006 Report evaluation of antitrafficking policies in Romania. UNICEF .Department of Justice.. U.Rădulescu. 110 .... Bucureşti.S.

Prin astfel de activităţi. dezvoltându-se mai ales auzul fonematic. Conform particularităţilor fonetice ale limbii române se foloseşte metoda fonetică. care asigură astfel producerea şi pronunţarea corectă a sunetelor şi cuvintelor conform regulilor ortoepice ale limbii materne.Exerciţiile repetate. În procesul însuşirii vorbirii corecte aceşti analizatori au un rol primordial : elevul-începător trebuie să-şi dezvolte bine auzul fonematic. familiarity. cuvânt.Particularităţile psihologice ale învăţării problemelor de vocabular la vârsta şcolară mică Prof. sistematice efectuate din perioada preabecedară restructurează şi ridică la un nivel superior atât auzul (recepţia fonetică). el începe să vorbească aşa cum „se scrie”. organization. analitico-sintetică. cât şi aparatul verbo-motor. apoi să realizeze pe plan auditiv sinteza sunet. if they are related to the field of observation. dar pe măsură ce se automatizează citit-scrisul. percepţia discriminativă a formelor. coordonarea oculo-motorie etc. Sensibilitatea sa vizuală şi kinestezică cunoaşte acum o evoluţie specifică.”1. auzul elevului devine din ce în ce mai analitic. începătorul învaţă să descompună propoziţiile în cuvinte şi cuvintele în silabe şi sunete.Târgovişte (DB) Abstract: The entire educational process of words entering the vocabulary of the student's active can be easily learned. La început. their cognitive experience. implementation. Exprimarea verbală zilnică se perfecţionează prin apropierea de exprimarea 111 . … fără de care însuşirea cititscrisului nu este posibilă. copilul tinde să scrie aşa cum vorbeşte.Mihai Viteazul”. Pentru educarea auzului fonematic. variate. „Însuşirea citit-scrisului revoluţionează întreaga activitate psihică a copilului.. operation perceptions. Gheorghiţa STANCU Învăţământ primar Şcoala . Rolul analizatorului auditiv apare pregnant în însuşirea acelor cuvinte care se scriu aşa cum se pronunţă. Keywords: sensations. propoziţie. Analiza acustică fină a elementelor componente ale cuvintelor atrage după sine dezvoltarea aparatului verbo-motor.

urmărim îmbogăţirea vocabularului. începe să utilizeze cu mai multă uşurinţă cuvintele pe care înainte le înţelegea. citit-scrisul. imaginea lumii exterioare devine mai completă.care aveau nevoie de explicaţii. vizuali. integrându-se în noi sisteme pentru a preveni uitarea şi a le fixa mai bine. momentului etapei parcurse. Aceste cuvinte au fost repetate. Cu ajutorul analizatorilor. care formează treapta senzorială a cunoaşterii. ceea ce a contribuit la reducerea efortului elevilor de a le învăţa. de a-l scrie în caiet şi a-l exprima prin citire şi vorbire. Încetul cu încetul. sub aspectul formă-fond. în interacţiune cu cel verbo-motor. un mijloc de însuşire a cunoştinţelor. se stabileşte un echilibru mai adecvat între vocabularul activ şi cel pasiv al şcolarului. pot fi uşor însuşite. şi în funcţie de acest lucru. Astfel. este mult uşurată prin perceperea lor activă şi completă. ei bazându-se pe elementele înţelese. pe baza interacţiunii dintre analizatorii auditivi.În decursul întregii activităţi desfăşurate. iar cuvintele . de experienţa lor cognitivă. numai dacă sunt legate de câmpul de observaţie. În munca la clasă. care intră în vocabularul activ al elevului. Elevii au fost puşi mereu în situaţia de a auzi cuvântul nou.literară. respectând particularităţile psiho-individuale ale elevilor. Senzaţiile şi percepţiile iau naştere prin activitatea analizatorilor în urma acţiunii obiectelor şi fenomenelor asupra lor. Când copilul intră clasa I . fiind mereu solicitat să vorbească. le-am selectat. care la început este o activitate impusă. Această îmbogăţire nu trebuie înţeleasă numai ca un spor numeric la fondul de cuvinte. de a-l vedea scris pe tablă. Limbajul este în dezvoltare continuă. un instrument de lucru. La cuvintele noi am făcut analiza şi sinteza lor. de îmbogăţire a vieţii spirituale. Cunoaşterea realităţii înconjurătoare începe prin senzaţii şi percepţii. în şcoală. percepţia sa păstrează 112 . asistăm la formarea stereotipilor dinamici şi exprimării corecte. Însuşirea corectă şi completă a cuvintelor noi. Pe baza analizatorului auditiv. indiferent de forma şi fondul activităţii. am urmărit să cunosc fondul lexical al fiecărui elev în parte şi al clasei în ansamblu. copilul capătă mereu impresii noi. dar nu le folosea. precum şi asocierea cu alte cuvinte. Deprinderile vorbirii corecte se formează deci. verbo-motori. de aceea. devine un bun al elevilor. În întregul proces instructiv-educativ. prin includerea unui mare număr de analizatori. să se exprime. ci şi ca o adăugire de noi sensuri la cuvinte vechi. Percepţia este constituită din senzaţie. Reflectarea senzorială este capabilă de analiză. Copilul. Cuvintele. dascălii. munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare. noi.

elementele perturbatoare. ci pe silabe. s-au instaurat în clasă relaţii de cooperare.„era”. îi interesează. acestea să fie explicate înainte de a fi citite. ei se opresc mai mult asupra celor care îi atrag mai mult. Unii elevi întâmpină o serie de dificultăţi: confundă anumite litere. evitând acţiunile care inhibă cortexul elevilor. De aceea. în acelaşi fel de către receptor ca şi de către emiţător.A individualiza instruirea în condiţiile exprimării înseamnă şi a insista asupra cauzelor care determină astfel de deficienţe şi de a le înlătura cu ajutorul unor exerciţii diferenţiate. procesul instructiv este un proces de comunicare de cunoştinţe. în etapa formării deprinderilor de citire corectă. Astfel că în perioada formării deprinderilor de citire corectă. dar nu este necesar ca receptorul să fie de acord cu emiţătorul. superficială. poate constitui o frână în atingerea obiectivului respectiv. De asemenea. îi lipseşte supleţea şi mobilitatea. eliminând lecţiile autoritare care măresc influenţa stresantă. Privirea ochilor se deplasează în direcţia rândului. dacă apar cuvinte necunoscute. nu pot citi cuvinte cu aglomerări de consoane sau pe cele formate din mai multe silabe. observarea materialului intuitiv trebuie să se facă în mod organizat. Fără a slăbi ritmul muncii. prin lecţiile desfăşurate. trebuie insistat ca parcurgerea orizontală a rândurilor să nu se realizeze literă cu literă. Gândirea elevilor de vârstă şcolară mică are un caracter concret-intutiv. Receptarea corectă a mesajului înseamnă înţelegerea lui fidelă. ori între mai multe grupuri de indivizi. Elevii au adesea greutăţi în recepţionarea corectă a mesajului ori de câte ori învăţătorul nu ţine cont de experienţa verbală anterioară a elevilor. Înţelegerea mesajului nu este întotdeauna uşoară. sub îndrumarea directă a învăţătorului. Când sunt puşi în situaţia de a observa anumite obiecte. Încălcarea unor principii pedagogice. cu mici pauze şi reveniri. de tendinţele lor de interpretare. Revenirile sunt determinate adeseori de neînţelegerea sensului cuvintelor. sistematizat. Orice comunicare îşi atinge scopul când mesajul interceptat. De aici. Ritmul individual al citirii trebuie respectat. „rea”. La citire. condiţia folosirii unor cuvinte cunoscute sau. de exemplu.unele trăsături ale perioadei anterioare: globală. de nivelul lor de înţelegere. ceea ce 113 . leagă cuvintele în timpul lecturii etc. Prin comunicare se înţelege un schimb de mesaje cu semnificaţie sau cu sens ce are loc între doi sau mai mulţi indivizi. ci dimpotrivă.Privind prin prisma învăţătorului. trebuie să se ţină seama şi de atmosfera generală în care are loc comunicarea. unii elevi confundă literele care sunt asemănătoare ca formă: „nu”„un”. Am acordat permanent o atenţie deosebită creării unei atmosfere de lucru proprie. sănătoasă. de la stânga la dreapta.

şi de tonul cu care se pronunţă. Comunicarea prin limbaj transmite de la învăţător la elevi materialul de învăţământ. Mânuite cu pricepere. a sentimentelor. În momentul intrării în şcoală. eliminând pseudocomunicarea. abundă în utilizarea cuvintelor cu efecte conotative. atunci când vrem şi trebuie să atingem „coarda sensibilă” a elevilor. Cuvintele sunt legate în propoziţii sau în fraze. această legătură li se pare copiilor cu totul firească. contextul verbal este acela care dirijează cel mai adesea sensul cuvintelor. sensul unui cuvânt. sporeşte energia necesară muncii. mai ales cea beletristică. în mare măsură. Funcţia de comandă a limbajului este un mijloc de a determina pe elevi să efectueze anumite mişcări sau să adopte o conduită corespunzătoare. Înţelegerea acestui lucru este un prim pas care duce la generalizări superioare. o diversitate de forme pentru aceleaşi noţiuni. pe lângă nuanţarea cea mai subtilă a ideilor. şi. Ei trebuie să înţeleagă că obiectul şi cuvântul care îl denumeşte sunt realităţi distincte. monotonia. Deci. urmărim ca elevii să poată beneficia de principalele funcţii ale limbajului de comandă. în timpul căreia elevul să simtă sprijinul apropiat şi plin de căldură al colegilor şi al meu. Orice cuvânt are un rol denotativ (sensul obişnuit). creat de omenire. Pe asemenea sensuri se întemeiază şi efectul educativ în şcoală. cultural. mai mult chiar. Contextul sau. Lexicul limbii noastre se caracterizează prin bogăţia şi varietatea elementelor care îl compun.înlătură teama. Funcţia de cunoaştere asigură însuşirea de către elevi a tezaurului spiritual. Trezirea unor sentimente mai profunde se bazează şi pe arta de a folosi cu măiestrie astfel de cuvinte. li se pare indisolubilă. În cursul vieţii copilului se consolidează legătura dintre cuvânt şi obiectul corespunzător. Literatura. mesajul pe care îl poartă depind. Dincolo de context. în munca instructiv-educativă. spre abstracţiune şi stă la baza înţelegerii gramaticii. cu grijă. eliminând repetiţiile. de comunicare şi de cunoaştere. evitând. de relaţia socială în care se află interlocutorii. acestea conferă exprimării. transformându-se treptat în deprinderi puternice de învăţare în clasă. le găsim în ceea ce se numeşte context. În literatură nu demonstrăm. 114 . de gestul însoţitor. ci convingem mai ales pe plan afectiv. Totuşi. folosit şi consemnat în dicţionarele uzuale. mai precis. unanim acceptat. Unele cuvinte au rol conotativ destul de variabil (extinderea sensului strict al cuvântului prin alăturarea unor subînţelesuri de natură afectivă). înţelesul celor două propoziţii diferă datorită modului de aşezare a cuvintelor. De exemplu propoziţiile : „Este prima pălărie a omului” şi „Este pălăria primului om” au cuvinte cu acelaşi înţeles.

Posibilitatea elevilor de a aplica şi opera cu noţiunile anterioare Pentru dezvoltarea vocabularului şi nuanţarea sa este necesar să cerem elevilor să folosească expresii şi cuvinte în structuri noi. înţelegerea conţinutului textului.lectura funcţională. În avalanşa de informaţii şi cerinţe adresate elevilor. în complicatul proces al învăţării. îndrumat către evaluarea informaţiei obţinute.perceperea şi recunoaşterea cuvintelor. dar şi în clasele primare elevul trebuie orientat. să-şi formeze un sistem de deprinderi intelectuale necesare acumulării. învăţătorul a devenit coordonator al unui proces nou.De la rolul de transmiţător de informaţii. dar atât de pasionant. obişnuindu-i pe elevi să utilizeze corect acest instrument al activităţii intelectuale. în care trebuie să orienteze elevul în descoperirea cunoştinţelor şi valorificarea acestora. S-ar putea spune că în această etapă se cere prea mult de la învăţământul primar. dezvoltării. sistem care să asigure stocarea. acordul atât de complex. prin noi propoziţii . dar atât de necesar unei exprimări corecte. Se impune realizarea unei etape noi şi anume latura critică. de exemplu cele ştiinţifice. şcolarii sunt orientaţi asupra unor noi relaţii dintre cuvinte. În procesul atât de sinuos. Din experienţa proprie am constatat că se pot obţine foarte bune rezultate dacă se discută probleme de limbaj cu mult înainte de ajunge la noţiuni distincte. neobosit al formării. modern.în care elevul este preocupat de reţinerea informaţiei. Familiarizarea conştientă a elevilor cu fenomenul de limbă datintuirea să se facă prin cuvinte. nuanţării vocabularului se disting trei etape : A. Plecând de la un material verbal inteligibil şi pe deplin cunoscut. cu diferite sensuri (când este posibil). B. De calitatea deprinderilor însuşite în această perioadă depinde formarea elevului ca cititor. „ Este suficient ajutorul pe care i-l dăm spre a se descurca în vastul şi complicatul proces al formării sale ?” 115 . ordonarea şi înregistrarea informaţiilor. ne punem oare suficient de des întrebările: „Îl învăţăm pe elev cum să înveţe?”. stăpân pe el. Elevul trebuie pus în situaţia de a fi un bun autodidact. asupra existenţei unui S şi P gramatical în propoziţie. activizării. urmând să desprindă mesajul acestuia.Organizarea planului funcţional. ordonarea şi valorificarea informaţiei pe tot parcursul vieţii. C. În acest scop se impune consultarea dicţionarelor.

Bucureşti. Paul A. Introducere în psihologia copilului. BĂNICĂ. 1976. HRISTEA. Editura Universităţii din Piteşti. Bucureşti. Cadru de referinţă..Traducere de Constantin Urmă. Vocabularul. Gheorghe. Editura Didactică şi Pedagogică. 5. 2004. 1971. 116 . Limba română contemporană. Edouarde. Sinteze de limba română.Bibliografie CLAPAREDE. MOCANU. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Bucureşti. OSTERRIETH.. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Psychologie de l’enfant. Theodor. Editura Didactică şi Pedagogică.Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. M. 1997. Ministerul Educaţiei Naţionale. 1981.

În procesul de învăţământ se regăsesc demersuri interdisciplinare la nivelul corelaţiilor minimale obligatorii. economic issues. oamenii au nevoie de noi deprinderi pentru o mai bună înţelegere a complexităţii relaţiilor sociale. corelarea noțiunilor fixează şi 117 . diferite de ele. Major problems of the contemporary world. while interdisciplinarity appears as a logical consequence of the integration of all types of content in the perspective of lifelong education. tot aşa cum o anumită disciplină se poate referi la o anumită varietate de probleme şi preocupări. Am putea spune că majoritatea disciplinelor pot fi abordate din perspectiva altor discipline. a capacităţii lor de a aplica cunoştinţele în practică. politice şi economice. for a new teaching unit. Mădălina BONDOC Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. formativ. Explozia de cunoştinţe. Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ contribuie substanţial la realizarea educaţiei elevilor. Airinei”-Bucureşti Abstract Interdisciplinarity is one of the most important and complex theoretical and practical development of science. Încep oare şcolile să nu mai fie potrivite pentru nevoile viitorului cetăţean? Consider că o abordare transdisciplinară și interdisciplinară a conceptelor este o soluţie. consider predarea – învăţarea interdisciplinară o condiţie importantă. la răscruce.Interdisciplinaritatea – rezolvarea unei crize? Prof. Educaţia se află. progress of knowledge Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie. la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii gândirii. modificarea permanentă a programelor şcolare impun o atenţie sporită asupra problemelor actuale. înfăptuirea unui învăţământ modern. dintr-un anumit punct de vedere. Key words: interdisciplinarity. moral or aesthetic lends itself to a very special interdisciplinary treatment. sugerate chiar de planul de În învăţământ sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. Într-o societate a schimbărilor rapide. education.

intredisciplinaritatea „impică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoaşterii şi între diferite abordări. ele îşi îndeplinesc rolul într-un mod eficace”. Interdisciplinaritatea a apărut ca reacţie la dezintegrarea spaţiului intelectual modern. ci în aceea că ele nu ne dau (şi nu ne dau niciodată) imaginea completă a lucrurilor privite izolat. ca şi utilizarea unui limbaj comun permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic”. o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită. Promovarea interdisciplinarităţii constituie un element definitoriu al progresului cunoaşterii. Interdisciplinaritatea implică stabilirea şi folosirea unor conexiuni între limbaje explicative sau operaţii. Istoria ştiinţei cunoaşte încercări de cooperare şi întrepătrunderi. le abate de la rolul lor simplificator şi le închide în impasul hiperspecializării. necesitatea unor perspective globale şi contestarea unui devotament faţă de obiect au dus treptat la conceperea şi la promovarea a ceea ce s-a numit interdisciplinaritate”.sistematizează mai bine cunoştinţele. interdisciplinaritatea reprezintă una din cele mai importante şi complexe probleme teoretice şi practice pentru dezvoltarea ştiinţei. Plinius. 118 . Văideanu. a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere. iar la noi Spiru Haret. Problema interdisciplinarităţii a preocupat filisofii şi pedagogii încă din cele mai vechi timpuri: sofiştii greci. Găvănescu şi. Astăzi. pentru o nouă pedagogie a unităţii. Hughes Philip trage concluzia că „ argumentul care pledează pentru interdisciplinaritate nu constă în faptul că disciplinele ar reprezenta o teorie eronată a cunoaşterii. În opinia acestuia.” (Cucoş Constantin „Pedagogie”). Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentării. Iosif Gabrea. Comenius şi Leibnitz. integrându-se. fiind “ o măsură de apărare disperată care vizează păstrarea caracterului global al intelectului” (Mohammed Allal Sinaceur. Interdisciplinaritatea este „o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică. cu scopul diminuării diferenţelor care apar între disciplinele de invăţământ. În lucrarea „Programe de învăţământ şi educaţie permanentă” autorul L.D. Articulându-se între ele. G. dintre numeroşii pedagogici ai perioadei contemporane. Hainault aprecia că: „Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe care îl urmează. G. ca şi strădanii de a le dezvolta. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbuşă. clasice.

Ştiinţifică. să-i antrenezi în dezbateri pe diferite teme. Prin gradul său de complexitate. în special. pentru ca. morală sau estetică se pretează în mod cu totul special la o tratare interdisciplinară. perpetuarea cunoaşterii a găsit alte suporturi decât memoria oamenilor. de fapt. emoţională.Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane. ED. pe dinamică. Astăzi. Ed. Colecţia Idei contemporane. între anumite discipline şcolare pentru o percepere unitară şi coerentă a fenomenologiei existenţiale. pag. Remediul la această dezbinare internă ar fi. Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică şi progresivă a unei culturi comunicative necesare elevului în învăţare. Reunion sur la methodologie de la reforme des programes scolaires. chiar Comenius a denunţat cu tărie încă din 1657 tendinţa de fărâmiţare a ştiinţei în discipline fără legătură între ele. fizică şi estetică. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală. pentru învăţarea permanentă. Bucureşti. totuşi disciplinele de studiu constituie şi astăzi în multe sisteme şcolare axele curriculum-ului şi rămân în continuare principiile organizatoare cele mai pregnante în învăţământ. Perspectiva s-a schimbat: se acordă mai multă atenţie omului care urcă decât drumului pe care-l urmează. socială. 76/Conf. pentru interrelaţionarea cu semenii. pedagogia unităţii (pansophia). 1986. 640/3. realizată în funcţie atât de exigenţele ştiinţelor contemporane şi de diferite activităţi sociale cât şi de exigenţele psihologice ale diferitelor vârste pare mai realistă şi mai eficace” (UNESCO. abordarea interdisciplinară presupune un demers bazat. soluţia de aplicat nu este nici interdisciplinaritatea totală. Probabil. ei să valorifice cunoştinţele dobândite. problematica economică. Predarea şi învăţarea unei discipline au dezavantajul că folosesc perceperea secvenţială şi insulară a realităţii unice făcând-o artificială. ulterior. în acelaşi timp interdisciplinaritatea apare ca o consecinţă logică a integrării tuturor tipurilor de conţinuturi în perspectiva educaţiei permanente. 18) Deşi avantajele unei asemenea abordări sunt evidente. o combinaţie între aceste două formule. nici învăţământul pe materii concepute în maniera tradiţională. pentru parcurgerea cu succes a treptelor următoare în învăţare. Doc.) “Marile probleme ale lumii contemporane. E foarte important să ştii să stârneşti interesul elevilor. spunea el. Trebuie să amintim că. Pentru a contura 119 .

Mai degrabă. accesul spre cunoaştere. în sensul că accentul ar trebui pus pe activităţile practice care să-l determine pe elev să înfrunte situaţii concrete şi să-şi descopere înclinaţiile. acela de a dezvolta oameni de ştiinţă. indivizii trebuie să dobândească o anumită cunoaştere a disciplinelor. Domeniile fundamentale de cunoaştere reprezintă eforturi concentrate făcute de indivizi de-a lungul timpului de a răspunde unor întrebări esenţiale.finalitatea şcolii trebuie. obiectivul ei este să-i facă pe tineri să simtă în mod firesc esenţa intelectualităţii. Urmează întrebarea firească: Sunt oare profesorii pregătiţi pentru un învăţământ modern şi activ? Un profesor bun înseamnă un profesor care ştie să-şi prezinte materia elevilor neiniţiaţi în aşa manieră încât să-i implice. de modul în care profesorul serveşte elevilor săi materialul pe care îl are de prezentat. dar nu se aseamănă. mijlocul de formare a unei culturi generale ridicate. mijloacele şi scopurile se confundă. în primul rând. Cum pregăteşte scoala elevul pentru viaţa? Cu ce îl ajută? Nu e suficient ca un elev să-şi însuşească diferite noţiuni pe care ulterior este incapabil să le aplice. de a găsi răspunsuri. oricât de puţin perene ar fi ele. astfel încât să poţi relaţiona în mod productiv disciplinele cunoscute. să defineşti în mod clar scopul. elevii sunt receptivi şi. De ce? Elevii ar trebui să fie motivaţi să citească. Înţelegerea diverselor mecanisme depinde. Trebuie. în special. nu a fi tânăr – mulţi dintre tineri fiind bătrâni – ci a participa activ la elaborarea sensibilităţii epocii şi la fixarea stilului ei. De regulă. din câte am înţeles eu. Disciplinele n-ar trebui să fie un scop în sine. puterea analitică a mai multor modalităţi de a aborda lumea. O problemă cu care se confruntă şcoala este aceea a seriozităţii cu care o tratează elevii. ci mai degrabă o cale privilegiată de acces spre înţelegerea diferitelor fenomene. Lectura. aceasta fiind o cale sigură de a descoperi lucruri. trebuie să recunoaştem. Studiul transdisciplinar şi interdisciplinar nu se poate aborda de la început. După părerea mea. astfel încât să poată participa ca observatori sau ca participanţi activi. Lucrurile ar trebui să se schimbe. cei care au o mare importanţă in desfăşurarea demersului didactic sunt profesorii. mai întâi de toate să stăpâneşti mai mult de o disciplină. Mult prea des. A fi dintr-o generaţie nouă înseamnă. Eugen Lovinescu vorbind despre progresul în educaţie afirma: „Generaţiile se succed. a fi dintr-o generaţie nouă înseamnă a fi contemporan cu tine însuţi”. să 120 . Începând din primii ani de şcoală. Scopul interdisciplinarităţii nu este. aşadar. este privită cu reticenţă. şcoala românească are un profund caracter teoretic.

2012 D'Hainaut. Ed. Educaţia la frontiera dintre milenii. E. Alexe. Barbu. Pedagogie. Ramona. interdisciplinaritatea presupune evitarea unui model conservator. specială. noiembrie 2012 Chirimbu . Programe de învăţământ şi educaţie permanentă.D. Bibliografie Cucoş. (1988). Cristinel. Corbu. Sebastian. E.. Polirom. ediţia a-II-a revăzută şi adăugită. spre un tip de învăţare eficient. Tradiţional şi modem în învăţământul preşcolar-o metodică a activităţilor instructiv-educative.D. Omfal Esenţial. Universităţii Emanuel din Oradea.distrugă concepţiile evident greşite şi să construiască înţelegeri mai flexibile şi mai puternice. Dumitru. Sebastian.P. ed. Constantin. Adina. Ion. Maria. Ed. Bucureşti. G. 2002 Chirimbu. Bucureşti 121 .P. Ed. Monica.) (1981). Perspective şi provocări ale lumii contemporane şi spaţiului european în European Citizen Magazine (Europeea).. Interdisciplinary Researches in the 21st century. (coord. 2007 Văideanu. Simuţ. rigid şi deschiderea spre nou. Bucureşti Lespezeanu. spre schimbare. Prin urmare. L.

gaze din atmosfera. . a factorilor mediului (abiotic şi biotic) ca rezultat al introducerii în mediu a poluanţilor care reprezintă deşeuri ale activităţii umane. circulaţia aerului. physical. chemical. concentrarea unor poluanţi de-a lungul unor lanţuri trofice. environmental factors as a result of the release of pollutants that are waste of human activity.Poluarea mediului –una din problemele secolului XXI Prof. Airinei”-Bucureşti Abstract Pollution is a change more or less harmful to humans and species of natural and artificial ecosystems. în timp şi în spaţiu . soil.există o tendinţă generală de subestimare a poluării. biological effects. 122 . datorită creşterii necesităţilor umane în ritm mai accelerat decât al creşterii numerice. Caracteristicile poluării . . între pătrunderea poluanţilor în mediu şi efectele lor ecologice .nu se cunosc limitele accesibile ale poluării ( pentru securitatea omului. apei) -lipsa unor efecte imediate a deversării unor poluanţi ( pesticide. water. Poluarea reprezintă o modificare mai mult sau mai puţin dăunatoare pentru om şi speciile din ecosistemele naturale şi artificiale . discharge. a ecosistemelor majore şi a ecosferei ) deoarece nu cunoaştem capacitatea de suport a ecosistemelor şi cu atat mai puţin a ecosferei. Veronica MOŢOC Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. ecological processes. Key words: pollution. datorită dezvoltării de noi tehnologii.Fiind consecinţa activităţii umane. radionuclizi) şi ignorarea proceselor ecologice care determină amânarea procesului apariţiei acestor efecte creează impresia falsă a caracterului inofensiv al factorilor respectivi. biogeochimice. poluarea creşte datorită creşterii numerice a omenirii. pollutants. a stabilirii măsurilor de control . fighting. -există un decalaj .care se datorează modului de desfăşurare a proceselor ecologice (circuitele geochimice. air. ca şi a limitelor admisibile. environmental protection. . metale grele. environmental factors.

holera. paraziţi Efectele poluării asupra plantelor. manifestată prin greaţă . anemii Măsuri de combatere a poluării 123 . bacterii. radiaţii ionizante c) poluanţi biologici : virusuri. căderea dinţilor) apariţia mutaţiilor modificarea culorii la ouă şi blocarea ecloziunii acestora asfixierea organismelor acvatice prin dezvoltarea bacteriilor anaerobe dispariţia unor specii de animale şi distrugerea unor lanţuri trofice sterilitate la păsări şi mamiferele acvatice moartea păsărilor acvatice prin acoperirea penajului cu petrol La om . hepatita virala.afecţiuni respiratorii şi cardiace simptome neurologice afectează organele de simţ afecţiuni ale sistemului digestiv şi neuro-endocrin « boala apei » (intoxicaţie cronică) . animalelor şi omului : La plante inhibă fotosinteza . zgomote.inhibă procesele respiratorii fluoroza ( deformarea oaselor. gaze. metale. având ca rezultat reducerea biomasei blochează respiraţia prin astuparea stomatelor determină arsuri (necroze) ale frunzelor de-a lungul nervurilor blochează creşterea rădăcinilor determină mutaţii şi recombinări moartea florei acvatice uscarea plantelor La animale . b) poluanţi fizici : caldură.Clasificarea poluanţilor : a) poluanţi chimici : pesticide. diaree reducerea memoriei şi atenţiei colibaciloza. febra tifoida tulburări de somn saturnism ( intoxicaţie cronică cu plumb) cancer. ţitei (petrol). substanţe organice. dizenteria.

Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiţi de către automobile este posibilă şi prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor.construirea unor zone de depozitare a gunoiului bine delimitate Combaterea poluării Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc. astfel încât produşii poluanţi să nu se formeze sau să se formeze la nivele scăzute. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate 124 . Potenţiali poluanţi pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzină). Din punct de vedere ecologic. Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre. captează sau reţin poluanţii înainte ca ei să intre în atmosferă. Influenţarea oamenilor sa folosească transportul în comun în locul autovehiculelor personale ar ajuta de asemenea la îmbunătaţirea calităţii aerului urban.epurarea apelor limitarea poluării agricole prin combaterea integrată introducerea de tehnologii moderne în industria constructoare de maşini folosirea filtrelor la instalaţiile industriale folosirea unor produse casnice şi cosmetice ecologice controlul riguros al traficului naval utilizarea căstilor de protectie limitarea folosirii walkmanului de către tineri şi a telefoanelor mobile plantarea de spaţii varzi . carburator şi motor. Diferite ţări au impus standarde în legislaţie cu privire la nivelele de concentraţie ce se cred a fi suficient de scăzute pentru a proteja sănătatea publică. înainte ca acesta să fie folosit sau imediat după ce s-a format dar şi alterarea proceselor chimice ce duc la obţinerea produsului finit. precipitatori electrostatici. colectează. reducerea emisiilor poluante cu o mărire a randamentului energetic şi măsuri de conservare. dar şi prin descompunerea gazelor în elemente puţin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. precum arderea de mai puţin combustibil ar fi strategia preferată. Metode de controlare a poluării atmosferice includ şi îndepartarea materialelor poluante direct din produsul brut.

monoxidul de carbon. aşa cum a fost amendat în 1970. 1977 şi 1990 este baza legala a controlarii poluării atmosferice. • Evitarea cumpărarii bunurilor care sunt împachetate excesiv. Agentia de Protţie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act. • Izolează-ţi casa. • Foloseşte aparatura electrica casnică care nu consumă multă energie (tip A+): când cumperi noi aparate electrocasnice întreabă care modele consumă mai puţină energie. Este necesară energie pentru a confecţiona ambalajele. • Reciclează cât mai mult posibil. natura problemei necesită implementarea tratatelor internaţionale ale mediului. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorării calităţii aerului în arealele unde aerul este în prezent mai curat decât impun standardele. Cu toate acestea însă. Amendamentele din 1990 identifică ozonul. dar şi de a le recicla. Actul Aerului Curat din 1967. şi până în acest moment 49 de ţări au aprobat în Martie 1985 Convenţia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. In Statele Unite. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o altă folosinţă. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. ciclismul sau transporturile publice. In plus. ploaia acidă şi noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluării aerului. • Economiseşte apa: este necesară o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. "Protocolul de la Montreal". aşa cum a fost numită această convenţie renegociată în 1990 apela la îndepartarea anumitor clorocarburi şi fluorocarburi pana la sfarsitul secolului şi asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. Măsuri pentru combaterea poluării ? • Folosirea mai rară a automobilelor: mersul.limitele de emisie a substanţelor poluante în atmosfera astfel încat standardele de calitate ale aerului să fie atinse. • Foloseşte becuri cu un consum scăzut de energie şi baterii reîncărcabile. 125 . care specifică să se stabilească standarde privind calitatea aerului în cazul diferitelor substanţe. mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide.

. 2009 126 . Ana Maria Socolescu. Chichester. Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii. Editura Editura Economica. Air and Soil Pollution. 2001 Anderson Kim A. iar factorii de mediu (aerul. rezultate din procesele fiziologice şi din activitatea omului şi a animalelor. Combustibili.).A. Water. apa. existenţa omului fiind dependentă de mediu. Encyclopedia of Analytical Chemistry: Instrumentation and Applications. aspect implicit al vieţii. R. 2000 Virginia Ciobotaru . Se poate spune că poluarea a însoţit omul încă de la apariţia lui pe Terra. Concluzii: Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile. mediu. Bringmark. Bringmark. 2009 Dan Florian. Află dacă sunt grupări ecologice în zona ta care te-ar putea informa. solul) se pot modifică. Dan Carmen-Eva. John Wiley & Sons Ltd.. Meyers (Ed. L. devin reziduuri care pot să incomodeze bunul trai în funcţie de natura şi cantitatea lor. Poluarea şi protectia mediului. Editura Dacia.. Bibliografie Palmborg.. Astfel apare poluarea.• Invaţă cât mai mult posibil despre problemele energetice ale Pământului şi cauzele ce le determină. C. E. în urma folosirii lor de către om. în desfăşurarea căreia unele produse. de aceea ne aflăm în faţa unui subiect atât de vast şi de complex. poluare.

Funcţiile generale: a. psihologia elevului /a clasei). by promoting teaching methodology . c. mecanismele învăţării etc. b. Alegerea metodei de instruire se face în funcţie de două categorii de factori: . Funcţiile metodelor de instruire – generale şi specifice A. Functia normativă – cea de a arata cum sa se predea. teacher. Funcţia cognitivă: vizeaza organizarea şi dirijarea învăţării. stilurile de învatare ale elevilor. One might even say that the teacher work turns from being a database. for their active involvement in learning. Future testing will provide high school practice and teacher role.obiectivi (natura finalitatilor.Îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale elevilor şi metodele didactice Prof. director Ruxandra SAMOILĂ Şcoala Generală nr.subiectivi (contextul uman şi didactic în care se aplica metoda. spre implicarea lor activă în procesul de învăţare. prin promovarea unei metodologii de predare-învăţare centrată pe elev. in becoming a mentor and researcher. The entire teaching process will focus on improving the learning experiences of students. Key words: education. 46. etc. Funcţia instrumentală (operaţionala) – cea de intermediar între elev şi materia de studiat.. Pentru profesor. logica internă a ştiinţei. obiective şi rezultate. personalitatea profesorului. learning process Întregul proces de formare s-a orientat spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale elevilor. metoda didactica este un plan de acţiune conceput pentru iniţierea şi derularea situaţiilor de învăţare.) .student-centered learning. cum să se învete – astfel încât sa se atingă performantele stabilite 127 . Bucureşti Abstract: The teacher's role is changing in a world where there are no absolute truths and the unexpected and uncertainty are always present.

Descrierea principalelor metode didactice 1. metodele. sentimentelor şi calitatilor morale ale elevilor. sa sesizeze legaturile cauzale dintre cunostinte / fenomene 2. de stârnire a curiozitatii şi interesului pentru cunoastere (întarirea psihologica a învatarii) e. generale–particulare. De altfel. ci sub forma unor variante determinate de situaţiile concrete ale procesului didactic. în care profesorul pune întrebari pentru: a stimula gândirea elevilor. precum şi logica interna a unei discipline. expozitive sau pasive–active etc. Metode dialogate (conversative) – constau în stabilirea unui dialog între profesor şi elevi. a fixa cunoştinţele noi predate. a problemelor supuse discutiei şi chiar. generale–moderne. B. Scopurile metodelor conversative (dialogate): 1. convingerilor. 128 . aprofundarea cunostintelor. atunci distingem urmatoarele variante: • conversaţia de comunicare • conversaţia de repetare şi sistematizare • conversaţia de fixare şi consolidare • conversaţia de verificare şi apreciere • conversaţia introductiva • conversaţia finala Conversaţia poate lua forma discutiilor individuale sau a discuţiilor colective (dezbaterile). avansarea de noi explicaţii / soluţii de rezolvare 3. astfel încât acestia sa poata descoperi şi singuri adevarul. precum: tradiţionale–moderne. ca atare.d. determinând specificul fiecăreia (vor fi precizate în cadrul metodelor descrise în cele ce urmează). a asigura însusirea cunostintelor. concomitent cu însusirea cunostintelor şi formarea deprinderilor. Există o multitudine de clasificări toate argumentate în mod adecvat. verbale–intuitive. Funcţia motivatională – cea de stimulare a creativitatii. sa motiveze raspunsurile date. în modelarea atitudinilor. Daca se ia drept criteriu functia didactica pe care o poate îndeplini conversaţia. Funcţia formativă – care consta în exersarea şi dezvoltarea proceselor psihice şi motorii. stimularea gândirii elevilor. Funcţiile particulare sunt proprii fiecarei metode în parte. nu apar în stare pură. formarea gândirii logice a elevilor astfel încât ei sa poata sesiza care este esenţa problemei. după criterii viabile.

Dupa obiective urmărite • De definire . fenomen. în general o întrebare cu rol diferit de la caz la caz. Dupa nivelul şi modul de adresare: • Frontală .Solicita recunoasterea /descrierea unui obiect.întrebari mascate care solicită elevului un punct de vedere personal B.Formulata ca o solicitare expresa. informatii.Presupune formularea de argumente/a raţiunilor care au stat la baza unor fapte/manifestări. • De controversă . • De opinie . Tipurile de întrebari se stabilesc în funcţie de următoarele criterii: A.adresata unui elev anume: Pe ce te bazezi când afirmi că ? • Nedirijată .. deprinderea elevilor de a rezolva şi singuri o problema de învăţare.? • Factuale .. numite „episoade”. în alternanta cu raspunsuri de la elevi. Fiecare episod este initiat printr-o operatie verbala. 129 ..I se solicită elevului să găseasca echivalente verbale care să exprime sensul celor învatate: Cum interpretati... determinându-l pe elev sa învinga dificultatile inerente cunoasterii.4. destinate descoperirii de noi date...Se solicită un punct de vedere personal • De justificare ..Raspunsul la o întrebare pusa de profesor este completată de mai multi elevi • Imperativă ..adresata de un elev profesorului şi retransmisa elevului de catre profesor • De releu . Cea mai solicitata metoda este conversaţia euristică. Conversaţia euristica (de descoperire) presupune schimburi verbale între parteneri... Întrebarile pot fi spontane sau premeditate.. • De completare .Ce este …? Care sunt atributele..? • De comparare .Cere să fie stabilite asemănarile / deosebirile dintre 2 obiecte.. evenimente. fenomene. identificarea unui element • De interpretare .adresata întregii clase: De ce ? Din ce motiv ? Care ? Cum ? • Directă . Metoda constă în formularea cu abilitate a unor întrebari.Profesorul preia întrebarea unui elev o dirijeaza spre un alt elev. categorica: .

Cer o descriere. II.cautarea solutiilor posibile la problema pusa a). profesorul pune pe scolar în situaţia de a căuta un răspuns pertinent. Punctul de pornire îl constituie crearea situţtiei – problema. sa afle soluţii. insistând pe puterea de reactualizare şi redare a cunoştintelor • Productiv – Cognitive . să argumenteze. Problematizarea presupune patru momente fundamentale: I. să compare • Anticipative . punerea problemei şi perceperea ei de catre elevi (inclusiv primii indici orientativi pentru rezolvare).C.Solicită emiterea de judecăţi de valoare cu privire la o stare de fapt • Sugestivă .Cum prefiguraţi evoluţia • De evaluare .Activează imaginaţia .formulează ipoteze privind solutionarea problemei şi le verifica pe fiecare în parte. conflictuală între experienţa de cunoaştere anterioară şi elementul de noutate cu care se confruntă şcolarul. Utilizând metoda în discutie. studierea aprofundata şi restructurarea datelor problemei III. să se mobilizeze.Dupa efortul intelectual solicitat elevului: • Reproductive Solicită mai ales memoria şi vizează răspunsuri simple • Reproductiv.Cer elevului să explice. rezolvarea acesteia necesitând un efort real de gândire • să trezeasca interesul şcolarului • să orienteze activitatea şcolarului în directia rezolvarii problemei prin activarea cunoştintelor şi experientelor dobândite anterior. sau modul de rezolvare.Sugerează sau răspunsul. o soluţie pentru problema cu care se confruntă. analizează atent şi cu discernamânt materialul faptic b). să plaseze cunoştintele în alt context. 130 . care desemnează o situaţie contradictorie. 2. Situaţia – problema este necesar să prezinte urmatoarele caracteristici: • să reprezinte o dificultate cognitiva pentru şcolar. Problematizarea (metoda rezolvării de probleme) Problematizarea este considerată una dintre cele mai valoroase metode deoarece orienteaza gândirea scolarilor spre rezolvarea independenţa de probleme.Cognitive .

Fazele activităţii didactice axate pe aceasta strategie: a) împartirea clasei în grupuri de elevi (maxim 10) b) alegerea unui secretar (care va contabiliza ideile în ordinea emiterii lor) c) comunicarea regulilor de desfăşurare a activităţii: • se interzic aprecierile critice. a unor trasături de personalitate cum ar fi spontaneitatea.contrazicerile.obstrucţionările. afectivitatea). Caracteristici: • Se poate organiza cu toată clasa sau doar cu un grup special selectat. obtinerea rezultatului final şi evaluarea acestuia. voinţa etc. Metoda asaltului de idei (Brainstorming – ul) Este o variantă a discuţiei în grup. Metoda are un pronuntat caracter formativ deoarece: a) antreneaza întreaga personalitate a elevului (intelectul. captând atentia şi mobilizând la efort b) cultivă autonomia acţională c) formează un stil activ de muncă d) asigură sustinerea motivatiei învăţării e) dă încrederea în sine. ironizarile. având ca obiectiv producerea de idei noi sau găsirea celei mai bune soluţii pentru o problemă de rezolvat. cenzurarile. curajul de a exprima un punct de vedere. • se exprimă liber orice idee care-i trece elevului prin minte (pentru a stimula imaginatia) • se cere producerea unei cantităţi cât mai mari de idei • se încurajează asociaţiile originale de idei (pentru a afla raspunsul / solutia) • fiecare grup va emite câte o idee la o interventie d) alegerea problemei şi prezentarea ei de catre profesor 131 . contribuind la formarea şi dezvoltarea calităţilor imaginativ creative.elevul compara rezultatele obtinute prin rezolvarea fiecarei ipoteze. • Metoda oferă elevilor posibilitatea să se exprime în mod liber.IV. valorizarea (evaluarea) lor având loc la sfârsitul lectiei. prin participarea membrilor grupului. • Ideile sunt avansate (produse) în cadrul discutiilor sau dezbaterilor. calităţile volitionale. 3.

2007 132 . al căror potenţial pedagogic este valorificat în funcţie de metodele şi procedeele de instruire. C. la sfârsitul actiunii a unui grup de evaluare care vor prelucra ideile. M. Aceasta modalitate de lucru asigură abordarea într-un timp limitat a mai multor aspecte ale unei probleme.. conceptele.. rămâne un mijloc de învatamânt integrat sistemului uman de învăţare. pe plan mintal. la formarea atitudinilor de cunoaştere. de catre profesor. Bibliografie Cristea Sorin. Pedagogie. le vor prezenta Mijloacele de învăţământ constituie una din componentele procesului de învăţământ. Curriculum pedagogic. Editura Didactică şi Pedagogică. pentru realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare. 2002 Florea M. Bucureşti.N. ramâne un auxiliar preţios. Bucuresti. Calculatorul. teoriile..e) stabilirea. 2008 Cucoş. mai cu seamă. facilitând comunicarea. Ţăranu A. Editura Fundaţiei România de Mâine. le vor ierarhiza functie de valoarea lor. ulterior numai se definesc şi se clasifică (daca este cazul). să se construiască noţiunile. Editura Polirom. confruntarea şi luarea deciziilor. Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită). să se dezvaluie. Transferurile cognitive fac posibile colaborările interdisciplinare. Conceperea şi calitatea realizării lor contribuie la însuşirea cunoştintelor. Mijloacele informatice sunt absolut necesare învatamântului. Iaşi. Constituie un subsistem cu funcţionalitate precisă. cu toate avantajele incontestabile. conţinutul şi sfera lor. În procesul didactic trebuie să se elaboreze. formarea priceperilor şi deprinderilor şi. Profesorul are rolul de a dirija învaţarea.

hidrogenul. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Airinei”-Bucureşti Abstract The growth of population and the economic development around the world are inevitably accompanied by increased consumption of increasingly scarce energy resources. Aceste surse. geographic areas În ultimul secol. şi se numesc: energii regenerabile. Developed economies depend on different energy resources unevenly distributed worldwide. reziduri animale). practic nu se consumă. etc. încalizirea globală. folosirea energiei din combustibili fosili (petrol. Produc emisii mult mai puţine. mai mari decât orice activitate umană din istorie: acumularea de gaze nocive în atmosfera. Key words: energy. Tipurile de energie alternativa sunt: energia solară. Mai sunt cunoscute şi ca surse alternative sau neconventionale.Resursele energetice. not once. gaz. Mihaela ENEA Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. termică. acesta fiind un termen care se referă la surse de energie regenerabila şi nepoluantă. utilizarea unor surse alternative de energie. energia eoliană. radioactivă şi sunt disponibile. hidroenergia. precum: subţierea stratului de ozon. energia valurilor şi a curentilor. a avut efecte dezastruoase asupra mediului. devine tot mai importantă/relevanta pentru lumea de azi. De aceea. precum: soarele vântul. biodiesel(dintr-o anumita perspectiva). Aceste resurse energetice mai sunt cunoscute şi sub numele de ”energie verde”. Surse de energie Prof. energia geotermală bioenergia (biocombustibili. 133 .Each of us has to do daily. ceea ce a declansat procese (poate ireversibile). reduc poluarea chimică. cabuni: prin ardere).valurile. teoretic oriunde pe glob. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte independenţa energetică. with the different forms of energy. resources.

Ea este transmisă pe Pământ într-o cuantă de energie numită foton. Ce este energia? Fiecare dintre noi avem de-a face zilnic. pe suprafaţa solului ajung doar 50% din ea. Încet de tot s-a lărgit cercul izvoarelor de energie utilizate de om. Rezervoare de energie Energia nu poate fi obţinută "din nimic". apa. Uraniul. în industrie trebuie create rezervoare artificiale de energie. posibilitatea de a înfaptui cu ajutorul lui lucru mecanic a fost foarte limitată. şi care este urmat de era energiei atomice. Deseori.De la vechii greci ne-a ramas minunata legendă despre titanul Prometeu. dar până la inventarea substanţelor explozive cu ardere rapidă şi a maşinii cu abur. Energia solară Soarele este doar una dintre miliardele de stele. Chiar şi aşa însă 134 . i le-a pregătit. Apa. Omul o preia din rezervoarele pe care natura. Vântul. îndatoritoare.iată cele trei puternice forte ale naturii de la care omul sa invatat sa obţină. aceasta trece în veacul electricităţii. de exemplu. dar sigur. Atmosfera reflectă aproximativ 30% şi absoarbe 20% din radiaţia solară. astfel. cu cele mai diferite forme de energie. în care trăim astăzi. acestora li s-a adaugat şi energia nucleară. într-o măsură mai mare sau mai mică. şi nu o dată. energia necesară nevoilor sale. care a răpit cerurilor focul şi l-a adus oamenilor. Pe nesimţite. Roata hidraulică a fost de-a lungul multor veacuri principala maşină universală de forţă folosită în industrie. dar este sursa de energie a tuturor fiinţelor vii de pe intregul Pământ. şisturile bituminoase. Energia solară este energia radiantă produsă în interiorul Soarelui în urma reacţiilor de fuziune nucleară. era un lucrător a cărui acomodare se facea mult mai usor. focul. cel mai preţios metal al zilelor noastre. Focul a sporit într-o masură uriaşă puterea omului asupra naturii. care interacţionează cu atmosfera şi suprafaţa Pământului. în tehnică. de asemenea este unul din cele mai bogate rezervoare de energie.pentru cele mai variate scopuri. de petrol. Numai în ultimii ani. noi trecând energia dintr-un loc în altul. Energia solară care ajunge pe Pământ în 40 de minute ar fi de ajuns pentru a acoperi nevoia de enrgie pe un an a intregii omeniri. Noi creăm rezervoare artificialeacumulatoare de energie. spre deosebire de vânt. sunt rezervoare de energie. Zăcămintele de cărbune.

Bateriile solare oferă o siguranţă mare. Curent fără reţea de transport la distanţă În locurile mai putin accesibile. Odată montate. cea mai mare parte a curentului necesar unei gospodării este furnizată de panourile solare. Într-o oarecare masură orice casă este încalzită de Soare. de obicei siliciu. folosind globuri de sticlă pline cu apă. focul izbucnind datorită focalizării razelor solare prin picaturile de rouă. ajungându-se ca. 135 . Încă din anii 60 sateliţii artificiali de telecomunicaţii sunt alimentaţi cu ajutorul unor panouri solare enorme. care se comportă ca nişte lentile optice. Germania (6%). dar unele dintre ele sunt proiectate pentru a folosi cât mai bine această sursă de energie gratuită. în unele ţări. de aceea poate funcţiona farul de 360 kw al unei piste de aterizare în mijlocul unei pustietăţi îngheţate din Alaska.n ei foloseau oglinzi concave în acest scop. La sfârşitul anului 2006.e.această cantitate este de 170 de milioane de ori mai mare decât productivitatea marilor centrale. nu caldură. de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule în serie. Pentru a genera curent fotocelulele necesită lumină. ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%). Într-o fotocelulă se generează o tensiune mică. capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904 MW. Bateriile solare Bateriile solare sunt nişte instrumente electronice. Grecii au utilizat energia solară încă din anul 400 i. care utilizează fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice.n pentru aprinderea focului. acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică. aproape nu necesită revizie în continuare. mai izolate de lume. În zonele tropicale aceasta cauzează arderea tufişurilor. Fototcelulele sunt nişte plăci subţiri din materiale semiconductoare.e. producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006. Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor. Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea vântului. În anul 200 i. Spania (8%). pentru ca bateria solară să se poată folosi ca sursă de energie.

pot fi folosite pentru încălzire directă. care sunt capabile de a genera electricitate Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi. Rezervoarele geotermale. Aproape 8000 MW sunt produşi de-a lungul mapamondului. îngropat în partea superioară a scoarţei terestre în apropierea cladirilor.Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzeşte Pământul uniform. Pompele geotermale se folosesc de această proprietate pentru a încălzi şi răci clădirile. pompa termică propriu-zisă şi sistemul de alimentare cu aer. Energia geotermală are un potential uriaş pentru producerea de electricitate. Apa este adusă la suprafaţă printr-un sistem mecanic. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp. Precum într-o pesteră. Este nepoluantă. În ziua de azi există două tipuri de uzine electrice geotermale: binare şi pe bază de aburi. Unitatea de schimb este un ansamblu de ţevi aranjate în spirală.de regulă apă sau o soluţie de apă şi antigel . fapt care creează mişcări de aer. când vânturile sunt mai puternice. Un fluid . Pompele termice geotermale sunt compuse din trei părti: unitatea de schimb de căldură cu solul. sau o evacuează la suprafaţă. Energia geotermală reprezintă caldura continută în fluidele şi rocile subterane. 136 . energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creştere în ultimii ani. se construiesc fântâni în rezervoarele geotermale şi se obţine un flux continuu de apă fierbinte. industrial sau pentru producerea de electricitate. şi turbine noi de vânt se construiesc în toată lumea.circulă prin ţevi şi absoarbe sau cedează căldura solului. acest procent crescând iarna. sau chiar cea din magmă. Primii trei metri ai scoarţei terestre au o temperatură constantă de 10°-16°C. regenerabilă şi poate fi folosită în scopuri diverse: încălzirea locuinţelor. aplicaţii ce poartă numele de utilizare directă a energiei geotermale În sistemele moderne. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte turbine. Tenhologia de azi utilizează resursele hidrotermale. poate vom putea folosi caldura conţinută în adâncul scoarţei terestre în roci uscate. care se găsesc la câţiva kilometri în adancul scoarţei terestre. în viitor. iar un alt ansamblu o reintroduce în puţ după răcire. dar. temperatura aceasta e puţin mai ridicată decât a aerului din timpul iernii şi mai scazută decât a aerului vara.

Energia nucleară Fuziunea stă la baza obţinerii energiei nucleare. Acest proces constă în absorbirea unui neutron de către un nucleu atomic de dimensiuni 137 . ca şi în curgerea lină a râurilor de stepă este ascunsă o mare cantitate de energie. Energia mareelor este un izvor de energie ce se reînoieşte mereu. 0. Dintr-o valoare teoretică calculată a mareei de 0. Nu există emisii toxice semnificative.Uzinele pe bază de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari mai mult de 182 °C. Aburul e obţinut dintr-o sursă directă sau prin depresurizarea şi vaporizarea apei fierbinţi. dioxid de azot şi sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decât în uzinele ce utilizează combustibili fosili. tot mai bogate în apă. În iureşul săriturilor din povârniş în povârniş al apelor de munte. Energia mareelor şi a valurilor Vărsându-se unul în altul. Vaporii pun în funcţiune turbinele şi generează electricitate. Opt mii de miliarde kW este puterea fluxului pe globul pamântesc.53 metri se datorează influenţei Lunii şi 0. râurile devin treptat tot mai largi. se scurg spre mări şi oceane. Energia fluxului şi refluxului este una dintre puţinele forme ale energiei care nu se datoresc căldurii razelor solare.24 metri influenţei Soarelui.77 metri. iar urmele de dioxid de carbon. Energia produsă astfel costă aproximativ 4-6 centi/KWh.

org/wiki/Hydroelectricity http://upload.gif http://www. ceea ce accelareză puternic fragmentele rezultate.google. București.wikipedia.hielscher. aceste fragmente. care ating viteze foarte mari.wikipedia. la rândul lor în alţi atomi. cu degajare mare de energie termică.mari cum este cel de uraniu.org/wiki/Fil:PS10_solar_power_tower_2. valurile.wikipedia.jpg 138 .ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=28&ve d=0CFIQFjAHOBQ&url=http%3A%2F%2Fmultitouch.Asfel s-au construit centrale electrice care valorifică energia geotermică. Resursele energetice ale României.html http://en. Datorită vitezei lor mari.com/image/biodiesel_process_chart_p0500. curenţii oceanici. Concluzii Perspectiva epuizării combustibililor minerali şi preţul mereu in crestere al acestora au accelerat căutările şi valorificarea unor surse alternative de energie.wikimedia.wikispaces. Bibliografie Constantin Herbst. Zaharia Vasile.org/wikipedia/commons/2/22/PS20andPS10.instalatiebiodiesel. unde provoacă alte fisiuni. Editura Științifică.com/Video/Biodiesel-from-Palm-Oil-5843 http://www. hidroenergia.jpg http://en. sursă online http://www. metanolul şi biogazul.ro/page2. care va deveni astfel instabil.cabanova.org/wiki/File:Puhagan_geothermal_plant. în urma fisiunii pot pătrunde. El se va sparge în mai multe fragmente. 1974.5min. eoliană. solară. Resurse web http://www.jpg http://da. Ion Lețea.Au fost identificati noi combustibili hidrogenl. biodisel. Resurse energetice alternative.

Introducción La República de Benín es un país de África occidental que se extiende sobre 750 km del Océano Atlántico (en el sur) al Río Níger (en el norte). positive transfer. biali. bulba. la discusión entre los lingüistas y estudiosos de la lengua para nombrarlos. DESTINO BENIN Abstract In Benin there are a large number of native languages. None of them. la competición entre estos dialectos de manera cotidiana lleva a una diversidad de posicionamientos epilingüísticos por parte de sus usuarios. is considered the official national language. French is the only official language and has a monopoly and a significant influence on the educational system and the country’s language policy. Russian. Keywords: teaching. learning. que se podrían repartir en tres grandes entidades lingüísticas: Las lenguas “Gur” o Voltaicas habladas en dos regiones del norte (Atacora y Borgou): anii. definirlos y contabilizarlos. This paper proposes an empirical view of the transfer of learning strategies of Spanish in the context of multilingualism and multiculturalism. con una superficie de 114. foreign language. batombu. Cult. Teaching and learning of foreign languages (English. distributed in twenty sociolinguistic groups. Al igual que otros países plurilingües. por una parte. German. El Centro Nacional de Lingüística Aplicada (CENALA) precisa en el Atlas Sociolingüistique du Bénin (1980) que existen 57 idiomas locales. etc…) faces in the classroom. ditammari.9 millones de habitantes según el censo de 2009. Spanish. Benín presenta una situación lingüística donde la existencia de varios dialectos alimenta. strategy. 139 . Chinese. Por otra parte.763 km2 y una población de 8.Teaching and learning strategies in a multilingual classroom: case of Spanish as Foreign Language in Benin (Francophone western Africa) Med. Arabic. the presence of different native languages that students use daily. Roméo GBAGUIDI Asoc. however.

Couffo. ede yoruba. kufalu. Además sería simplificar demasiado la situación lingüística de Benín. Littoral. lekpa. kotokoli. foodo. Los primeros dieron el nombre de Porto-Novo a la capital política del país y siguieron con su comercio. holandeses. Pero los portugueses y los franceses fueron los únicos en establecerse en el siglo XVI. portugueses. Considerando esta multitud de dialectos autóctonos. cokosi. hausa (grupo chádico) y cenka. la tendencia sería pensar que el francés se presta perfectamente no sólo como lengua de comunicación a nivel internacional sino también a nivel nacional. Sin embargo. Los segundos se impusieron como colonizadores. En este contexto sociolingüístico fueron introducidos varios idiomas extranjeros de los cuales el español ocupa una posición bastante privilegiada en la enseñanza secundaria. tofingbe. A continuación. etc. dado que la tasa nacional de analfabetismo (del francés) está todavía por encima de los 40%. La tercera entidad está formada por grupos lingüísticos que no tienen ningún tipo de lazo con las dos anteriores: boko (grupo mande). instalando la primera escuela misionera en 140 . franceses. makale. dendi y zerma (grupo songhaï). ede nago. wemegbe. ayizogbe. mbelime. por la fuerte inter-comprensión existente entre las lenguas del Sur de Benín. ya que algunos lingüistas intentan quitarle importancia al multilingüismo en este país. ede ife. Zou) que se pueden dividir en lenguas “gbe” y en lenguas “ede”: ajagbe. cigbe. Plateau. fulfulde (grupo oeste atlántico). Mono. toligbe. kabye. nateni. nadie se atrevería a afirmarlo y tampoco sería conforme a la realidad. gungbe. Ouémé. setogbe. gengbe. kogbe. Presencia de las lenguas extranjeras en Benín Los europeos (ingleses. ede ije. saxwegbe. ede idaca. maxigbe. waama. fongbe. sola. ede cabe. moore. wacigbe. looso. desde mi propia experiencia. Al principio fue con el objetivo de desarrollar el comercio de distintos productos y el trueque de armas por esclavos de los reinos sometidos por el de Dahomey. Las lenguas “Kwa” en las regiones del Sur (Atlantique. ede ica. Collines.) empezaron a llegar a la región del “Golfo de Benín” hacia el siglo XV. xwedagbe y xwlagbe.gulmancema. describiré brevemente la presencia de las lenguas extranjeras en Benín para poder enfatizar sobre las estrategias de enseñanzaaprendizaje del Español como Lengua Extranjera en colegios e institutos de Benín. basa. yom.

Por lo tanto. de la politique. por ser la primera lengua a nivel internacional. Benín tiene fronteras con Nigeria. cuando el país accedió a la independencia política. como se puede ver en el Marco Común Europeo de Referencia. a partir de la enseñanza secundaria. el inglés es la primera Lengua Viva (LV1) que se estudia obligatoriamente además del francés. las actitudes frente al error. art. sino mostrar algunas estrategias que ayudan a evitar muchos errores cuando se utilizan correctamente. Está también muy cerca de Ghana de habla inglesa. el alumnado tiene la posibilidad de elegir. “tácticas”. de l’administration. El primero es obviamente el inglés. Estrategias de aprendizaje del español y transferencia positiva Mi intención no es dar pautas para el tratamiento didáctico de los errores en este artículo. Siendo dicha lengua extranjera el principal médium de la enseñanza formal. Además. las medidas por tomar como la utilización de los errores varían según la situación de enseñanza/aprendizaje y los objetivos pedagógicos del profesor. El francés es desde entonces la única lengua oficial de Benín. estableciéndose como “[…] langue de l’enseignement. con el que mantiene muchos intercambios tantos comerciales como socioculturales. Sin embargo. Ambos idiomas están incluidos en el programa curricular.Porto-Novo y reinaron sobre el país desde 1894 hasta 1960. en la mayoría de los casos. “planes potencialmente 141 . La capitale de la République du Bénin est Porto-Novo. Aunque la constitución no pone ningún énfasis en la presencia de otras lenguas extranjeras. […]” (CONSTITUTION DE LA RÉPUBLIQUE DU BENIN: 11-12-1990. […] La langue officielle est le Français. entre el alemán y el español. el alumno entra en contacto con el francés por primera vez cuando empieza la escuela. Las estrategias de aprendizaje son mecanismos psicolingüísticos que se conocen también como “técnicas”. aun vigente. el sistema educativo cuenta con la enseñanza de varios idiomas extranjeros. el país más poblado de África y económicamente poderoso dentro del continente que tiene el inglés como lengua oficial y de comercio. lo subraya en su artículo 1º: “L’Etat béninois est une république indépendante et souveraine. 98) La ley constitucional de diciembre de 1990. una segunda Lengua Viva (LV2). Después del inglés.1) Conviene indicar que. et des relations internationales” (BLANCPAIN: 1976. el primer contacto con este idioma por el alumno determina su orientación intelectual futura.

les resulta fácil recordar el verbo Comer (COME = nombre de ciudad y COM = comida típica). para alcanzar sus aprendizajes (PONS. el desarrollo de la empatía. la utilización de técnicas de memorización. la concentración en la tarea. De igual modo.conscientes”. “procedimientos de resolución de problemas”. solo me interesaré brevemente por las tres primeras grandes categorías de estrategias. Resulta difícil obtener una definición común o concertada de Estrategias de aprendizaje.) para favorecer el aprendizaje de la lengua extranjera. 142 . No obstante. RUBIN (1987). lo que suele dar buenos resultados en este contexto. Por ejemplo. Las estrategias de aprendizaje cognitivas son las que integran en la práctica de la lengua extranjera la repetición. O’MALLEY y CHAMOT (1990) y OXFORD (1990). sin duda ninguna proporcionar a los estudiantes: motivación. (WENDEN. el refuerzo positivo mediante el estímulo. Para el profesor. 2004). la planificación y programación de actividades que permiten aprender. La estrategia didáctica debe. las metacognitivas y las socioafectivas. la autocorrección y autoevaluación. en diferentes cursos de aprendizaje del español. etc. información y orientación. A todos los alumnos les hace especial gracia el presente del indicativo del verbo Hablar (HABLO = comida típica del Sur de Benín. la cooperación en la resolución de tareas. la aplicación de reglas. Las estrategias de aprendizaje metacognitivas que se emplean se refieren más a la reflexión sobre el aprendizaje. Incluyen las formulaciones de preguntas de clarificación o verificación. 1987c).turistas. es una forma de transferencia positiva el pedir a los alumnos que saquen provecho de estas similitudes. a saber: Las estrategias cognitivas. “operaciones conscientemente utilizadas”. Existe un gran número de estrategias cuya categorización no resulta fácil. “capacidades cognitivas”. la identificación de un problema. la atención selectiva. Me apoyaré simplemente en la síntesis de las estrategias de aprendizaje que hizo MALDONADO (2002) a partir de las tipologías de J. HABLA =otra comida típica del Sur de Benín diferente de la primera). la similitud fonológica (tonalidad) de algunas palabras de la lengua Fon y de la lengua Gen ayuda en la conjugación de algunos verbos. Las estrategias de aprendizaje socioafectivas implican la comunicación con los demás (compañeros. dejando las estrategias de comunicación para otro estudio más profundizado. nativos . etc. profesores. la utilización de modelos lingüísticos. etc. la inferencia o adivinación etc.

Ed. Cadre européen commun de référence pour les langues : apprendre. enseigner. (1983) “From communicative competence to communicative language pedagogy”. La primera es que el castellano es una lengua latina. como una prueba de que los sistemas educativos donde existe el pluralismo lingüístico y social facilitan la transferencia de estrategias de enseñanza-aprendizaje de otros idiomas. Sin embargo. 143 . Ediciones Cátedra S. Language and Communication. González Nieto. R. Paris. Referencias Bibliográficas Canale. (2005) Lingüística aplicada a la enseñanza del español como 2/L. y la omnipresencia del francés como lengua de enseñanza y de la administración. viven en un contexto de multilingüismo y multiculturalidad comprobado. Lado. Madrid. Alcalá. y Smith. La presencia y el uso diario de las diferentes lenguas autóctonas en el aula.A.C. R. Madrid. considero esta situación de multilingüismo tanto en el aula como en el contexto sociocultural citado. provocan el amor por esta Lengua extranjera y motivan el deseo de afianzar su estudio y comprensión en las aulas.W. J. évaluer.Conclusión Los alumnos de Español/Lengua Extranjera en la educación secundaria de Benín tienen dos grandes ventajas. lenguas y culturas. 2001. M. Conseil de l’Europe (2001). La segunda ventaja es que la mayoría sino todos los alumnos. llevan indudablemente a interferencias lingüísticas y a cometer errores fosilizados incluso por los propios docentes. L. tanto la música hispano-iberoamericana como las telenovelas de origen latinoamericano principalmente. K. Madrid. (2001) Teoría lingüística y enseñanza de la lengua (lingüística para profesores). (1957) Lingüística contrastiva. Didier. y en consecuencia similar al francés. Arco/libros. Por otra parte. lengua oficial del país africano. en Richards. Griffin.

(1990) Language learning strategies.Mackey. W. Cambridge. Paris. (2002) El error en las producciones escritas de francés lengua extranjera: análisis de interferencias léxicas y propuestas para su tratamiento didáctico (Tesis doctoral). Rapport national sur le développement de l'éducation. Porto-Novo. (1989) Language transfer. Odlin. Institut national pour la formation et de la recherche en éducation. Klincksieck Ministère de l’Éducation National et de la Recherche Scientifique (Avril 2001). Santos Maldonado. F. Oxford.L.J. Cross-linguistic influence in language learning. Newbury House Publishers. T. Universidad de Valladolid. What every teacher should know. 144 . R. M. (1976). Bilingüisme et contact des langues. Cambridge University Press. New York.

Un cuvânt cu multiple sensuri şi totuşi al nostru. Nu. dar fiecare are momentul său de har. accomplishment Omul a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi deci toţi. pentru a ne da măsura noastră adevărată. oricare ar fi ele. suntem una dintre infinitele feţe ale divinului. inteligenţa) şi mergând până la diversitatea preocupărilor umane. hair. există un element de unicitate: în faţa lui Dumnezeu şi a conştiinţei fiecăruia. child. eyes. a părului. locul şi modul de existenţă. chiar şi acolo unde ne este mai greu. soluţia cea mai exactă. alături de aceasta trebuie să luptăm. aşa cum ne-am născut. pornind de la diversitatea fiinţei umane (culoarea pielii. al tuturor : OM! Învăţător Valerica COMAN Şcoala „Radu cel Mare” Târgovişte (Dâmboviţa) Abstract In a world built on diversity. pe fărâma de ogor a însuşirilor sale. „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. dream. a cât putem face. dar poate avea puterea de a munci tenace. mai mica sau mai marea ei valoare. Pe aceasta trebuie să o cunoaştem. unicitatea sa.” (Art. Key words: life. we are all PEOPLE. 1 – Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) Desăvârşită nu este nicio fiinţă umană. place and way of existence. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. încăpăţânat. intelligence) and going up to the diversity of human concerns. Într-o lume creată pe diversitate. a ochilor. 145 . pentru a arăta cunoaşterea a ceea ce putem face. owing to the diversity of the human being (the color of skin. there is an element of uniqueness: God and conscience. de exemplu. replica cea mai sclipitore. hope. fiecare copil are strălucirea spiritului foarte la suprafaţă. toţi suntem OAMENI.

însuşiri neaşteptate. Persoanele suferind de diferite deficienţe (fizice. gata să fie arătaţi cu degetul sau daţi ca exemplu negativ celorlalţi copii. izolaţi.o mână întinsă de către copii pentru a se integra în viaţa grupului pentru a face aceiaşi paşi ca şi ceilalţi pe calea instruirii şi educării (e drept că la alt nivel. Convenţia cu privire la drepturile copilului. iar unul din categoria de mai sus să fie privit ca un „blestemat” ce trebuie ocolit şi izolat de oameni? Arghezi a reuşit să creeze „frumuseţi şi lucruri noi” din „bube .2 nondiscriminarea: toate drepturile trebuie să fie aplicate tuturor copiilor. 23 din Constituţia cu privire la drepturile copilului). „Pentru copiii handicapaţi fizic şi mental trebuie să se asigure o viaţă plină de decenţă in condiţii care să le garanteze demnitatea să le favorizeze autonomia şi să le faciliteze participarea lor activă la viaţa colectivităţii” ( art. cu orientările sale către practicile inclusive acordă copiilor aflaţi în dificultate şansa de a fi acceptaţi în colectivităţii normale. fără excepţie. de cele mai multe ori nefericiţi. 146 .Educaţia este un drept esenţial al fiecărui copil şi trebuie să se adreseze tuturor. dar OAMENI. . religie. Atât cât putem trebuie să distingem în gunoaie frumuseţea şi în aceşti copii. prevede la art. Pentru copiii în dificultate e nevoie de: . Descoperirea a ceea ce este bun în fiecare pui de om ne revine cu precădere nouă. sex. de a fi priviţi drept oameni cu anumite particularităţi. Copiii cu dizabilități fizice . există încă tendinţa de a fi marginalizaţi. ascunşi de ochii celorlalţi. deprinderi.o mână întinsă din partea cadrului didactic în demersul de a-şi forma abilităţi. Atitudinea faţă de copiii cu deficienţe indică gradul de civilizaţie a unei societăţi. ce ne surprind şi ne uimesc. cu deficienţe sau handicap sunt încă consideraţi specimene aparte . cadrelor didactice şi reprezintă o caracteristică a reuşitei în educaţie. posibilităţi de învăţare sau tulburări intervenite în procesul dezvoltării individuale. mucegaiuri şi noroi”. la care România e parte semnatară. uneori chiar de propria familie . măsura propriei noastre valori. de a fi acceptaţi şi consideraţi egalii celorlalţi. senzoriale. de a dobândi cunoştinţe . Şcoala actuală. indiferent de rasă. intelectuale) sunt fiinţe umane înainte de a fi handicapate De ce un copil bolnav de hepatită este compătimit. sub motivaţia de „a-i proteja” de atitudinea celor din jur. dar către aceeaşi direcţie). şansa de a se forma ca membri ai unei societăţi normale.

Fiecare copil trebuie să ştie că este înţeles.încredere în şansele copiilor . noi reprezentând modelul moral pentru toţi. Dar atitudinea grupului faţă de unul din membri este. puterea exemplului nostru este mai eficientă decât toate regulile pe care am încerca să le impunem Aşadar. marginalizai vor deveni introvertiţi. . 147 . va fi ajutat. reflectarea conduitei noastre faţă de acel membru. . copilul va învăţa să spere. de cele mai multe ori. . . conştienţi şi marcaţi de aşazisa lor anormalitate. nu putem cere copiilor să accepte şi să înţeleagă pe un coleg. De aceea ar trebui depistate acele cuvinte care rănesc şi transformate în cuvinte interzise în vocabularul grupului. încrederea în sine va creşte . că este susţinut. să creadă în reuşită.dragoste nemărginită faţă de copii. respectiv în cadrul unei clase. dacă nu poate. venit din alt colectiv.Orice copil trebuie să se simtă în siguranţă şi acceptat în cadrul unui grup. cât de mici. dacă atitudinea noastră nu se înscrie pe această linie.Doamna învăţătoare . să reuşim noi pentru a-i face pe ei să reuşească. . Exemplu : Adrian. la câteva zile o întrebă pe noua învăţătoare: (în care are deja încredere): ". Copiii etichetaţi.flexibilitate în organizarea şi adaptarea metodelor de lucru. . înregistrate de copii.atitudine pozitivă faţă de copii şi problemele lor. eu sunt un copil normal?" Ce om a putut sădi un asemenea gând în mintea unui copil de şapte ani? Ce şanse ar fi avut Adrian dacă ar fi rămas în primul colectiv? Cine este cu adevărat în dificultate: puiul de om ce îşi caută drumul sau omul neom ce-i barează drumul ? Pentru a forma oameni trebuie să dovedim în primul rând că noi suntem oameni. dacă nu ştie . va fi iertat. să aspire către succes.credinţă în necesitatea de a face ceea ce trebuie. că are pe cineva alături de el şi atunci încrederea în sine şi încrederea de sine vor spori: dacă greşeşte. În final în acest fel va parcurge drumul pe care ceilalţi de seama lui l-au parcurs singuri. va fi îndrumat. unde a fost marginalizat şi având probleme de adaptare. Un dascăl ce are misiunea de a lucra cu copii percepuţi ca diferiţi şi care crede şi vrea să le acorde şi lor şanse egale cu ale celorlalţi ar trebui să dovedească: .puterea de a persevera chiar şi în acele momente când alte persoane ar renunţa .entuziasmul faţă de progresele.

Fără să vrem. ş. Ritmul ei de lucru este foarte lent. A fost lăudată.a. „încearcă încă o dată”. că ar reprezenta un balast. A doua zi. ei care nu pot. Ideile preconcepute că nu se poate face mare lucru cu şi pentru el. În clasa. ei care nu ştiu. Cu atât mai mult copiii cu deficienţe au nevoie de laudă şi încurajare cu cât ei dovedesc mai multă sensibilitate şi nevoie de afecţiune faţă de ceilalţi. fiecare deprindere formată. fericită. Ascultarea şi a opiniilor lor. corectarea fără a nega total răspunsurile („nu e bine”. „să încercăm împreună”). ce minunat compune altul. facem constant trimiteri la cât de frumos se exprimă unul. 148 . De multe ori uităm că pentru copiii aflaţi în dificultate motorul mobilizator neputând fi calităţile şi capacităţile proprii. Dar ei. cu ei ce facem? Dacă ştim să căutăm vom găsi în fiecare din ei ceva pozitiv. ei care sunt „altfel”. al profesorului este hotărâtor în aceasta problemă. Şi el. încep şi trebuie să dispară. Exemplu: Aurelia are mari dificultăţi de învăţare. ce soluţie ingenioasă de a rezolva problema a descoperit un altul. a lll-a a reuşit în sfârşit sa citească aproape cursiv. care să fie fundamentul pe care vom aşeza demersul de educaţie cu şanse egale pentru toţi. Şi tot rolul învăţătorului. Cine nu a văzut bucuria pe faţa unui copil ce primeşte o vorbă bună mai ales atunci când e obişnuit cu reproşurile? Să reţinem că timpul trecut fără un cuvânt bun nu-l mai întoarce nimeni. acesta nu are alt substitut decât afectivitatea. fiecare nouă achiziţie. „nu ştii”. realizând ceea ce în condiţiile unui climat afectiv arid nu s-ar putea. un element de stagnare pentru restul colectivului.) şi încurajarea de a găsi alte soluţii („mai gândeşte-te”. copilul acesta mai „altfel” este OM şi trebuie să fie lăsat şi ajutat să crească asemenea unui om. spune tuturor: „Am citit de mai multe ori lecţia singură !” Acum îi place să arate colegilor că ştie să citească. Şansele reale de formare a unui copil cu deficienţe depind în mare măsură de gradul de solicitare constantă a acestuia în şcoală. trebuie evidenţiate. Atingem permanent corzile sensibilităţii şi ei vor vibra la cerinţele noastre . „ai greşit”. de a-i antrena în exersarea unor abilităţi.Inteligentele se remarcă. Utilizarea cât mai eficientă a timpului presupune găsirea unor strategii de lucru şi pentru astfel de copil. Efortul independent al elevului îi dă cadrului didactic posibilitatea de a se mişca liber în clasa şi de a acorda sprijin efectiv acestora. iată calea firească de urmat ! Fiecare sarcină dusă la bun sfârşit. cumva exagerat.

149 . cu precădere cele legate de simţul datoriei împlinite în conformitate cu "legile dreptăţii " ancestrale ale umanităţi. Învaţă să fie încrezător. ci este strict legată de apariţia umanităţi Astăzi ne pare inadmisibilă neînţelegerea simţului dreptăţii. Învaţă să aibă încredere în el. Dacă un copil trăieşte în ruşine. Dacă un copil trăieşte într-un spirit de corectitudine. Învaţă să fie timid. căci ar însemna anularea tuturor şanselor unei fiinţe umane. Dacă un copil trăieşte în încurajări. Dacă un copil trăieşte într-un mediu stimulativ. Învaţă să aprecieze. Dacă un copil trăieşte într-un mediu ridicol. bine înţeles. ÎNVAŢĂ SĂ IUBEASCĂ LUMEA.morale ca ideal. Învaţă să condamne pe toată lumea Dacă un copil trăieşte într-o atmosferă ostilă Învaţă să fie violent. Dacă un copil trăieşte în laude . Învaţă să fie drept. Partea morală a dreptăţii sociale nu prezintă interes de putină vreme. Se surprinde în acest context distincţia kantiana între „A FI” şi „TREBUIE SĂ FIE” ce acoperă întreg arealul manifestărilor de natură socială. Dacă un copil trăieşte în acceptare şi prietenie. Chestiunea obiectivării şanselor ca şi dimensiunea sa etică au suscitat opinii ce converg către valori perene.Să nu uităm:„FERICIREA E OBIECTIVUL TUTUROR! SĂ AJUTĂM COPIII SĂ CREASCĂ FERICIŢI” COPIII TRĂIESC CEEA CE ÎNVAŢĂ Dorothy Law Notle Dacă un copil trăieşte într-o atmosferă critică. Dacă un copil trăieşte în siguranţă . Învaţă să se simtă vinovat. Fără excepţie suportul obiectivării rezidă tocmai în simţul dreptăţii etico . Învaţă să aibă încredere.

amplasarea situaţiei învăţământului într-un cadru legislativ corect.o îmbunătăţire a practicilor didactice.cedu.ameliorarea mediului de învăţare . . Bibliografie Constantin Cucoş . . 2000 Strategii ale educaţiei inclusive. . . Iaşi. în care educaţia să se bazeze prioritar de nevoile indivizilor.continuitatea existenţei învăţământului de stat. http://www.Morala socială reprezintă sintagma: „PENTRU A PRODUCE ACELAŞI REZULTAT PENTRU OAMENI DIFERIŢI. . prin care copilul să fie în prim plan în elaborarea programelor sociale de învăţământ. cu comunitatea. ar presupune: .crearea de parteneriate eficiente cu părinţii. ŞANSE EGALE PENTRU TOŢI.ro/programe/parteneriat/respdf/Raport.pdf „Învăţământul primar” 2000-2001 150 . Pedagogie. 1996 Zig Ziglar. Curtea Veche. Polirom. Bucureşti.să se militeze pentru o societate incluzivă care să ofere posibilităţi egale de acces la învăţare tuturor persoanelor. E NECESAR CA EI SĂ FIE TRATAŢI ÎN MOD DIFERIT" Aşadar. sursă online:. Putem creşte copii buni intr-o lume negativă. Ed. Ed.

Având calitatea unei ştiinţe pedagogice fundamentale. 151 . learning. În spiritul paradigmei curriculumului. dr. . Key words: education. etc. Sebastian CHIRIMBU Departamentul de Limbaje Specializate. . este promovată o didactică generală bazată pe “instruirea programată”.). univ. activity of the laboratory.. Sub impulsul pedagogiei prin obiective. aflată în plină tendinţă de afirmare. instruction. “didactica generală în versiunea programată cuprinde teoria generală a procesului de învăţământ”.Secolul XXI şi reperele sale în teoria şi metoda instruirii Insp. skills and strategies under objectives included in the school curricula. teacher "translated" at the level of each task teaching (lesson. with an emphasis on school learning involves the acquisition of knowledge.Scopurile instrucţiei. pedagogy Teoriile ştiinţifice s-au dezvoltatşi continuă să se dezvolte în secolul al XXI-lea într-un ritm neprevăzut.Procesul de învăţământ (a cărui analiză pleacă de la “explicarea scopurilor şi sarcinilor învăţământului” în raport de care se asigură elaborarea şi generalizarea noilor cunoştinţe” dar şi “controlul şi aprecierea rezultatelor la învăţătură”).Principiile didactice. care dezvoltă următoarea problematică pedagogică: . dezvoltată în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Crenguţa PASCALE Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti Lect. Prof. în literatura de specialitate din străinătate.Conţinutul învăţământului. Universitatea „Spiru Haret” Abstract The article analyzes the theoretical process of learning from the point of view of the general didactic. . teoria şi metodologia instruirii este inclusă – de regulă sub numele de didactica generală – în structura pedagogiei generale (alături de fundamentele pedagogiei şi de teoria educaţiei). teaching.

Definirea procesului de învăţământ poate fi conturată astfel conform următoarelor componente principale: a. b. îngreuiază organizarea optimă a procesului de învăţământ. care corespund unor opţiuni şi priorităţi sociale majore cu privire la informaţia şi deprinderile pe care trebuie să le privească elevii. social). extraşcolar. din contră. care susţine orice proiect de activitate de instruire/învăţare. fiind plasate pe acelaşi circuit al interdependenţelor dintre societate – sistem – proces de învăţământ. Procesul de învăţământ – obiect de studiu specific didacticii generale (teoriei generale a instruirii) – reprezintă principalul subsistem al sistemului de învăţământ şi asigură realizarea funcţiilor generale ale educaţiei în cadrul unor activităţi specifice de instruire şi învăţare realizate la nivelul corelaţiei profesor-elev. Componentele principale ale procesului de învăţământ – definitorii pentru explicarea esenţei procesului de învăţământ – sunt confirmate şi de didactica modernă. Structura de bază a procesului de învăţământ (obiective – conţinuturi – metode – evaluare). stilul – pedagogic) care intervin în plan intern (mediul clasei şi al grupei de elevi/studenţi) şi extern (mediul şcolar. intern (ambianţa educaţional a şcolii. comunitar.. Contextul care facilitează sau.. cu privire la judecăţile de valoare şi comportamentul acestora”. în alte situaţii.Organizarea activităţii şcolare (apud Okon. Vicenty. Introducere în pedagogie / Fundamentele pedagogiei). reuniţi în acelaşi efort convergent”. într-un context extern (sistemul de învăţământ şi de educaţie) şi unul deschis. . gândit în perspectiva teoriei şi metodologiei curriculumului are ca punct de plecare stabilirea şi urmărirea consecventă a obiectivelor. Astfel procesul de învăţământ. 152 .Metodele de învăţământ. în raport de funcţia centrală prezentată anterior. “Agenţii acţiunii – profesorii şi elevii la care se adaugă şi aportul părinţilor. o variantă particulară a corelaţiei dintre educator şi educat (vezi modulul I al cursului. rezultatele elevilor.. iar ca punct final. care permite perfecţionarea permanentă a activităţilor specifice organizate la acest nivel. timpul. este realizabilă la nivelul corelaţiei dintre profesor şi elev. climatul psihosocial al clasei de elevi). “Obiectivele care condensează cerinţele de instruire şi educaţie puse de societate (. 1974). include un ansamblu de variabile (vezi spaţiul. De remarcat caracterul deschis al contextului în care are loc procesul de învăţământ în societăţile moderne şi postmoderne.).

microgrup – clasă. pentru stimularea acţiunilor specifice oricărei activităţi de învăţare (receptarea cunoştinţelor. În sens larg. În sens restrâns. La nivel macrostructural avem în vedere organizarea procesului de învăţământ pe niveluri. Timpul disponibil – care impune o anumită “segmentare” a conţinuturilor conform obiectivelor. realizată de elev. în calitate de: informaţii logice. pentru atingerea celor mai bune rezultate Structura de organizare a procesului de învăţământ intervine la nivel macro şi micro – structural. e. ani de studii. d. Structura de acţiune a procesului de învăţământ vizează activitatea de instruire proiectată de profesor şi cea de învăţare. cercuri de elevi. deprinderi. Câmpul relaţional – format la nivelul mai multor tipuri de relaţii: profesori – elevi. “Mijloacele de învăţământ şi materialul didactic”. învăţarea. Predarea este acţiunea de comunicare pedagogică (didactică) propusă de profesor în diferite variante şi forme de organizare. de la cele tradiţionale la cele tehnice audio-vizuale şi informatizate. cerc de dezbatere …). interiorizarea şi aplicarea lor. valorificând diferite metode şi mijloace didactice. g. activităţi educative (ora de dirigenţie. prelucrarea. elevi – elevi. asimilarea. atelier şcolar. discipline şcolare etc.) programate după o anumită logică (n. strategii de rezolvare a problemelor şi a situaţiilor-problemă etc. cicluri.. diferite forme de organizare a activităţii. aflate în continuă evoluţie.n. laborator. vizite etc. predarea este interpretată ca acţiune de instruire a profesorului. ca efect direct şi indirect al instruirii. activitate de consiliere. gup. b) formele de realizare: activităţi didactice (lecţia. activitate în: cabinet. activităţi practice. care trebuie receptat de elev în vederea stimulării 153 . excursii didactice. Relaţia complexă existentă între profesor şi elev. predarea priveşte în mod special acţiunea de comunicare pedagogică a mesajului pedagogic. dependente de structura de organizare a sistemului de învăţământ.c. realizabilă pe diferite planuri la nivelul procesului de învăţământ. arii curriculare. “Conţinuturile – suportul de bază al instruirii – format din bazele ştiinţei şi ale culturii (.. f. evaluarea. trepte. excursii didactice …).. adresată elevului. în diferite situaţii. pedagogică) şi nivele de dificultate” (vezi organizarea pe trepte şi discipline dar şi mijloacele de diferenţiere şi de diversificare a instruirii). Formele de organizare – pe clase şi lecţii. la nivel microstructural avem în vedere: a) formele de organizare: învăţământ frontal – învăţământ pe grupe – învăţământ individual. implică prezenţa următoarelor acţiuni principale: predarea.

activitate de laborator etc. teste de cunoştinţe.activităţi de învăţare (iniţial ca învăţare dirijată. evaluare continuă. capitole. “traduse” de profesor la nivelul fiecărei activităţi didactice (lecţie. Învăţarea este acţiunea elevului. Rolul prioritar 154 . interiorizarea şi valorificarea materiei şcolare. Învăţarea şcolară presupune dobândirea unor cunoştinţe. deprinderi şi strategii conform obiectivelor incluse în cadrul programelor şcolare. odată cu afirmarea curentului denumit generic Educaţia nouă – concepe procesul de învăţământ. proprie omului. subcapitole. teme şi subiecte de lecţie etc. proiectate şi realizate conform obiectivelor programelor şcolare “traduse” de profesor la nivelul fiecărei activităţi didactice (lecţie etc. evaluarea – şi raporturilor dintre ele în cadrul procesului de învăţământ diferă de-a lungul istoriei pedagogiei. învăţarea are o finalitate adaptativă realizabilă în mediul şcolar prin acţiunile dirijate de profesor pentru asimilarea. învăţarea. realizată iniţial în mod dirijat. prin tehnici specifice (orale.) vizează reglarea-autoreglarea permanentă a activităţilor didactice. corespunzător unor stadii de evoluţie a teoriei generale a instruirii: Didactica tradiţională – pe care o putem plasa convenţional între secolele XVII-XIX . examene etc.concepe procesul de învăţământ. la diferite intervale de timp (evaluare iniţială. ca activitate de predare-învăţare. ulterior ca autoînvăţare sau ca învăţare autodirijată). identificabile din punct de vedere istoric. în mod special. proiectată pe discipline şcolare. Ca activitate psihică fundamentală. în funcţie de concepţia didactică dezvoltată şi afirmată la scară socială.). Pot fi semnalate trei momente semnificative.În această perspectivă. mai ales. evaluare finală). care este centrat aproape exclusiv asupra transmiterii cunoştinţelor în vederea memorării şi a reproducerii acestora de către elevi şi studenţi. scrise. Didactica modernă – pe care o putem plasa convenţional între sfârşitul secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX. grupuri de lecţii. Rolul prioritar revine cadrului didactic. lucrări practice. Această acţiune. module de studiu. Evaluarea este acţiunea iniţiată de profesor special pentru verificarea gradului de îndeplinire a sarcinilor de predare-învăţare. ca efect direct al instruirii proiectată de profesor la diferite niveluri de competenţă pedagogică. procesul de învăţământ poate fi analizat ca proces instructiv-educativ sau educativ-instructiv. Procesul de învăţământ ca activitate de predare-învăţare-evaluare Rolul acordat celor trei acţiuni – predarea.). realizabilă sub diferite forme. ca activitate de predare.

Modelele de predare bazate pe programare acordă o atenţie specială mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre variabilele de intrare şi cele de ieşire dirijate în termeni de algoritmizare.revine cadrului didactic care este centrat asupra corelaţiei dintre acţiunea iniţială de predare şi acţiunea. semialgoritmizare. depăşind “cadrul restrictiv al interacţiunii directe a profesorului ce elevii. defineşte predarea în sens restrâns şi în sens larg. În cazul acestor modele de predare o importanţă aparte revine evaluării iniţiale şi finale. identificabile din perspectiva proiectării curriculare sunt: Modelele de predare comportamentale au ca particularitate orientarea predominantă a mesajului pedagogic în direcţia atingerii unor performanţe finale. Modelele de predare interacţionale sunt orientate prioritar în direcţia valorificării structurii de funcţionare a activităţii de instruire. în mod special. ceea ce înseamnă “conştientizarea şi păstrarea continuă a obiectivelor ca punct de plecare şi sosire”. proiectată în sens curricular prin centrarea pe obiective şi realizarea corespondenţei pedagogice dintre obiective-conţinuturi-metodologie-evaluare. în interdependenţă cu învăţarea şi evaluarea. 155 . în direcţia transformării personalităţii (pre)şcolarului/studentului. Modelele de predare. odată cu afirmarea paradigmei curriculumului – concepe procesul de învăţământ. acţiune declanşată. în termeni de deprinderi intelectuale sau psihomotorii şi de strategii de rezolvare a unor probleme şi situaţii-problemă. Didactica postmodernă – pe care o putem plasa convenţional în cea dea doua jumătate a secolului XX. calitatea predării-învăţării fiind (auto)reglabilă prin integrarea deplină a evaluării în termeni de evaluare continuă / formativă. dezvoltată în spiritul teoriei curriculumului. predarea defineşte o componentă a instruirii care orientează dirijarea învăţării în raport de obiectivele pedagogice asumate. simulare. orientată. Didactica postmodernă. În sens larg. ca activitate de predare-învăţare-evaluare. de învăţare. Modelele de predare raţionale sunt orientate prioritar asupra proceselor cognitive logice (gândirea şi memoria subordonate gândirii) care stimulează corelaţia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor şi acţiunea de învăţare eficientă a elevului. simultană sau ulterioară. incluzând şi seria de acţiuni sau operaţii destinate pregătirii şi organizării lecţiei”. predarea defineşte o parte importantă din structura instruirii aflată “în cadrul interacţiunii directe a profesorului ce elevii”. În sens restrâns. organizată.

Modelele de predare formativ-persuasive acordă o atenţie prioritară factorilor psihologici. Predarea atinge astfel condiţia sa pedagogică esenţială. Gabriela. Pedagogie generală. cu implicarea resurselor (auto)reglatorii proprii evaluării continue. de natură empatică angajaţi la nivelul repertoriului comun care construieşte continuă eficienţa comunicării pedagogice. elaborării strategiilor. 2008 156 . Bucureşti 1974 Cristea. respectiv a determina învăţarea la nivelul stabilirii obiectivelor. formative. Editura Didactică şi Pedagogică. Bibliografie Okon. Ecaterina. Didactica generală. Bucureşti. Frăsineanu. Vicenty. realizarea efectivă a corelaţiei dintre profesor şi elev. 2008 Cristea. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. gradării sarcinilor. Boboilă. Editura Didactică şi Pedagogică. definitorie în dicţionarele de specialitate: "a învăţa pe altul". ca parte integrată deplin în structura de funcţionare a oricărei activităţi de educaţie/instruire. Formarea pedagogică a profesorului.

dorit. unele banale. Skills and attitudes. După o serie de texte. imaginat-şi a fost firesc să fie aşa-acum. cred că disciplinele opţionale se pliază pe o structură slăbită de câteva prejudecăţi pe baza cărora s-au dezvoltat. the decision of the school curriculum should be a well done part of the national curriculum. curriculum-ul la decizia şcolii este o structură uşor detensionată. s-a aşternut liniştea. Adaptation. adesea autarhic.peste conceptul de “curriculum la decizia şcolii” . forme malformante.De asemenea. să contribuie din ce în ce mai mult la personalizarea şcolii. mai bine individualizat.Proiectarea şi realizarea curriculum-ului la decizia şcolii – modalitate de optimizare a predării şi învăţării la biologie/educaţie tehnologică Prof. Lăsat adesea doar la voia unor directori lipsiţi de viziune 157 . Un moment de reflexivitate asupra unui concept didactic atat de complex nu inhibă niciodată. Crenguţa Cristina MARINESCU Scoala cu clasele I-VIII „Prof. a way to increase students' adaptation to what is a modern society. nu una creatoare de progres ci. you still can make the necessary corrections. Primit pe bună dreptate ca un element de mare modernitate didactică. un concept departe de a fi istovit. Key words: Projection. în ultimii ani curriculum-ul la decizia şcolii nu prea a interesat. dimpotrivă. căruia în anii din urmă doar i s-a dat contur. Şotânga Abstract We are in an area where voices more or less authorized whispered or flat out say that one of the weaknesses of the National Curriculum scale represents just the school curriculum. În loc să devină cu fiecare an şcolar mai puternic. dimpotrivă.Curriculum. una ca semn al bagatelizării şi ignoranţei. asteptat. dar din păcate . în masura în care avem acces la ceea ce se cheama informaţie esenţială pe tema pusă în discuţie . Intervening in time. Cred că avem de-a face cu un concept plin de virtualităţi. altele foarte interesante şi moderne. Ilie Popescu”.

literatură. mai îngăduitori cu cei de lângă noi. ne invaţă că orice părere contează”(elev de la Şcoala Prof. adică profesia se învaţă la şcoală. sau poate rămîne cu impresia că învăţarea care are loc în şcoală este una oarecum artificial şi valabilă doar în spatiul şcolii. fie legătura cu realitatea concretă şi experienţele acumulate de elevi . Ne învaţă să comunicăm .. devine adesea goală de conţinut . din numeroasele elemente malformante. sunt omise fie legăturile dintre cunoştinţe . Ne învată să rezolvăm un conflict. să fim mai buni. care se numesc: fizică. tradiţiile. judeţul Dâmboviţa). meşteşugurile. pespectiva asupra vieţii apare din situaţiile cotidiene la care individual este expus.D. Ilie Popescu. se poate evoca nereprezentarea orizontului local in această structură atât de generoasă pentru personalizarea scolii. ca experienţele de învăţare să fie insuficient corelate unele cu celelalte. din cauza felului în care se realizează practic predarea. Şotânga. pe care o considerăm esentială în dezvoltarea unui curriculum modern. îşi diminuează importanţa. să ne spunem părerea. vorbim despre aceeaşi persoană. Provocarea in alegerea acestei teme a fost reprezentată de afirmaţia unui elev al şcolii în care imi desfăşor activitatea:”Opţionalul ne place pentru că nu memorăm lecţii. tot ce leagă un om de locul formării sale este încă o sursă de înaltă valoare formativă parţial valorizată din punct de vedere didactic. Sintagma “decizia şcolii” . atunci cand el apare şi. istoria. iar ceea ce se întâmplă în realitate este total diferit. 158 . de fapt. pentru ca învăţăm să cunoaştem oamenii.pedagogică modernă . comportamentul se învaţă în familie. Ceea ce s-a omis in toate aceste perspective este că. să ne cunoaştem pe noi. Din astfel de percepţii au apărut expresii precum – şcoala vieţii-. care se manifestă în toate aceste ipostaze şi care trăieste toate aceste experienţe de învăţare. În practica şcolară se întâmplă adesea. pe de o parte. care ne duc cu gândul la disocierea unor laturi ale personalităţii. C. Geografia. abilităţile se deprind în mediul de lucru.Ş. Elevul poate rămîne cu impresia că lumea se împarte în unităţi distincte. etc. mai ales. să ştim să ne apreciem şi chiar să înţelegem că nu întotdeauna avem dreptate. De exemplu. chimie. să înlăturăm barierele din comunicare. biologie. Atunci când predarea se realizează doar din perspective disciplinei de studiu şi doar din pespectiva disciplinei de studiu şi doar din perspectiva a ceea ce se învaţă la lecţii.

-identificarea altor surse de informaţie decât cele din mediul şcolar.O astfel de abordare presupune gândirea curriculum+ului astfel încât să includă strategii de învăţare centrate pe elev. Tot aici se include şi transferul de metodologie dintr-un domeniu de cunoaştere în altul. în acest fel ţinându+se mai mult seama de particularităţile şi de nevoile de învăţare ale elevilor. adică active şi interactive. ale mai multor discipline de studio. Cel de-al doilea proces adaptativ se referă la crearea unei relaţii mai puternice între realitatea concretă şi ceea ce învaţă în şcoală prin integrarea informaţiilor din afara manualelor şi a lecţiilor. comunitatea. Extinderea surselor de informaţie tradiţionale(profesorul. În privinţa strategiilor de predare şi învăţare accentual se pune mai degrabă pe proces. gândirea creativă.Procesele adaptative prin care se construieşte curriculum-ul integrat sunt: -o combinaţie tematică şi transpunerea acesteia intr-un program de studiu coerent. decât pe produs. gândirea fondată pe sentimente. -flexibilizarea orarului şi a formelor de realizare a procesului de predareînvăţare. Cel de-al treilea proces adaptativ presupune flexibilizarea programelor de studiu şi a strategiilor de predare-învatare. metoda experimentului la biologie a fost transferată la psihologie şi de aici in pedagigia experimental. Multidisciplinaritatea se referă la tratarea uni teme din perspective multiple. De exemplu. interdisciplinaritate. 159 . Transdisciplinaritatea reprezintă o abordare globală a cunoasterii . există o serie de abilităţi care se dezvoltă în cadrul oricărei discipline : gândirea critic. gândirea strategic. colegii. cartea). transdisciplinaritate. înspre unele alternative(internetul. Interdisciplinaritatea presupune întrepatrunderea dintre două sau mai multe discipline pe domenii commune. Primul dintre aceste procese presupune modele de abordare a conţinuturilor: multidisciplinaritate. experienţa personal) conduc la o îmbunătăţire a cunoştinţelor pe care un elev le are.

Metodica predării biologiei la clasele V-VIII . Bucureşti.N. M. EDP . 2001. Bucureşti. 2006. 1979. Ed. Anca. Eficient. 160 .părinţi. Bucureşti. Todor.C.-Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie. M. învăţământ obligatoriu. EDP .Russu. Centrul Step by Step . Bucureşti. Disciplinele opţionale-Ghid pentru profesori. Metode de învăţământ aplicate în studiul biologiei în şcoală. C. D.Bibliografie: Ciolac. Curriculum la decizia şcolii în mediul incluziv-Ghid pentru cadrele didactice. Kovacs.C. 1983.E. Editura Aramis.. Virginia. elevi . 1999. Bucureşti. Giurgea..

necunoaşterea regulilor democratice şi lipsa educaţiei civice sunt factori care pot genera prăpastia dintre oamenii capabili să-şi găsească un drum de succes şi cei care se simt manipulaţi de evenimente. A învăţa să înveţi a devenit imperativul sistemelor educaţionale actuale. inclusiv în domeniul educaţiei. economică. knowledge society. culturală. life-wide and life-deep . Oferind tuturor acces la 161 . Societatea în continuă evoluţie. life-deep. ca o arenă globală.va fi legată de realităţile lumii globalizate. life-wide. cultural environment. learning. The three concepts define learning as a journey. în care politicile educaţionale trebuie să reflecte responsabilitatea unor sisteme educaţionale care să susţină şi să răspundă nevoilor tuturor.wide În termenii pedagogiei contemporane. Fenomenul globalizării şi crearea sistemelor transnaţionale au determinat schimbări evidente în toate sferele de activitate. Alexandra PEPELEA Şcoala cu clasele I-VIII Bivolari.concerns the human being living in a challenging economic. lifelong. sintagma întemeietorului didacticii. life-deep. Iaşi Abstract Learning in its three dimensions – life-long. ca proces care începe în copilărie şi continuă pe tot parcursul vieţii. într-o societate care le pretinde din ce în ce mai mult.deep learning will essentially intermingle. scrie Jacques Delors. necesită şi un efort de regândire a traseelor educaţionale. life-wide. societatea progresului tehnic şi ştiinţific. Key words: globalization. definită ca „societate a cunoaşterii”. Învăţarea a fost resemnificată şi înţeleasă în strânsă legătură cu evoluţia ştiinţifică. în care indivizii trebuie să cunoască cât mai mult despre cât mai multe şi să îşi asume roluri variate. life. din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.tota vita scola est . Lumea în care în prezent trăim poate fi definită. cu avantajele şi dezavantajele pe care le implică. excluderea.Învăţarea în dimensiunile lifelong. O abordare conceptuală Prof. social. din ce în ce mai aglomerată. where the timeframes of lifelong learning and the spaces of life wide and life. Marginalizarea. Jan Amos Comenius .

Raportul Delors va susţine principiul învăţării întru devenire. Learning to be/A învăţa să fii este un principiu enunţat pentru prima dată în Raportul Comisiei Internaţionale pentru Dezvoltarea Educaţiei. principiul învăţării permanente enunţat de Comenius şi se situează în favoarea ideii că. la naştere.)” Lifelong şi life-wide learning . de crize. într-o lume dominată de tehnologie. abilităţi. Ani mai târziu. care învaţă să fie. dar şi în diversitatea situaţiilor de viaţă . pe durata vârstelor de şcolarizare. asemenea unei comori. depăşindu-l şi accentuând asupra ideii că niciun talent care se ascunde în fiinţa umană.cunoaştere. în timp şi în spaţiu. al cărei preşedinte era Ministrul de atunci al Educaţiei din Franţa. ci şi ca parcurs al desăvârşirii omului complet. Două dintre conceptele-cheie ale Raportului din 1972 au fost educaţia pe tot parcursul vieţii/lifelong education şi societatea care învaţă /the learning society. în toată complexitatea personalităţii. potenţial financiar. atenţiona asupra pericolului alienării şi dezumanizării personalităţii umane. un scut şi un sprijin care întăreşte încrederea în viitor şi în progres(. Scopul dezvoltării. Perspectiva enunţată este aceea a înţelegerii educaţiei nu numai ca proces în care individul se implică pentru a dobândi deprinderi.). să scoată la iveală comoara dinlăuntru. nu trebuie lăsat nedescoperit.. Educaţia singură nu va fi suficientă pentru devenirea individului. 162 . politicile educaţionale contemporane continuă. de surprizele profesionale neplăcute(. intuitulat semnificativ Learning to Be: the World of Education Today and Tomorrow(UNESCO. o tablă pe care nu s-a scris încă nimic. a cărei ţintă este ideea necesităţii ca fiecare să-şi descopere şi să-şi îmbogăţească potenţialul creator. psihicul copilului este o tabula rasa.concepte ale învăţării pe tot parcursul vieţii. după finalizarea studiilor obligatorii.au devenit esenţiale pentru elaborarea politicilor educaţionale europene. Demersul s-a bazat pe ideea legăturii intrinseci dintre educaţie şi societate şi a erorii de a considera educaţia ca subsistem al societăţii. Profesorul Văideanu defineşte educaţia ca „un mod al omului de a se elibera de tensiuni. cuprinzătoare asupra educaţiei. atenţionând asupra faptului că învăţarea trebuie să fie o preocupare pentru toată viaţa şi nu un proces care se încheie la o anumită vârstă. Acest raport. Edgar Faure. Jacques Delors propune o perspectivă largă. formelor de expresie şi multiplelor roluri pe care şi le va asuma. educaţia are rolul de a-i ajuta pe oameni să înţeleagă lumea şi să-i înţeleagă pe ceilalţi şi poate constitui un răspuns la dinamismul existenţial. Insistând asupra importanţei învăţării pe tot parcursul vieţii şi nu numai până la un punct al ei.. este împlinirea completă a fiinţei umane.. atrage atenţia Faure. 1972). de fapt. dar pe care se poate scrie totul..

etnică. liceu. înseamnă mariaj şi „trai”. d-ta citeşti!” Fundamental. esenţială pentru devenirea fiinţei rămâne educaţia de bază de calitate. universitate. dobândirea ştiinţei de a învăţa să înveţi şi a atitudinii pozitive asupra învăţării. Bătrîna îl agasează pe tânărul chiriaş cu întrebări şi consideraţii precum „Tot mai înveţi. E.economic. Sfatul bâtrînei pentru tânărul chiriaş devenit între timp profesor . exprimă tocmai mentalitatea celor pentru care experienţa învăţatului este limitată în timp şi în spaţiu. în accepţiunea ei. Identificarea aici a unui aspect actual al politicilor învăţării pe tot parcursul vieţii nu apare ca exgerată. ideea se regăseşte într-o tabletă a scriitorului G. Tot în tableta din 1938. a terminat şi s-a măritat şi acum e bine. Astfel. în acest context. în 1972. un principiu care redistribuie învăţarea nu numai în timp. Existenţa lui nu va putea fi divizată într-un timp destinat învăţării/a learning time şi unul al traiului propriu-zis/a time for living. în situaţii şi medii dintre cele mai diferite. o necesitate individuală. Învăţarea pe tot parcursul vieţii este. both in its duration and in its diversity. Copiii citesc. maică? Nu-ţi ajunge atâta şcoală? Şcoală primară.’). maică?”.„Acum mai pune-te şi dumneata pe trai. pe durata vieţii. Valorificată literar.. indiferent de domeniul de competenţă . să investească timp. „citea şi lua aspirină. c-a trecut vremea învăţăturii!”.pot 163 . să îşi dorească să înveţe. până când a isprăvit cartea. dar şi ca diversitatea ei (‘Learning is a process that lasts a lifetime. instituţionalizate. studentă fiind. întrucât personajul. lua aspirină şi citea.)”. Aşa cum se arată în Memorandumul asupra Învăţării Permanente.. Faure se referea la importanţa învăţării ca proces pe toată durata vieţii. ci şi în spaţiu. aflat la senectute. Importantă este componenta motivaţională. Ea poate chiar să argumenteze inutilitatea demersului. Evoluţia ştiinţei şi tehnicii va determina şi o pregătire dincolo de cadrul educaţiei tradiţionale. lingvistică. să confrunte şi adeseori să înfrunte mediul social. Călinescu.evidenţiază diferenţa pe care femeia o face între „ponosul” pe care îl presupune învăţătura şi „rostul” care. ţi s-o fi acrit şi dumitale(. la rostul ei. Datorită complexităţii lumii de azi. intitulată „Tot mai înveţi. în dimensiunea sa temporală.întrucât el va trebui să se integreze. social. Călinescu prezintă ironic percepţia bătrânei asupra meseriei de profesor: „Grea meserie şi profesoratul ăsta dacă trebuie să citeşti mereu. cultural sau informaţional. oamenii vor trebui să accepte diversitatea culturală. exemplificând printr-o altă situaţie de viaţă. care îi va determina pe indivizi să îşi planifice activităţile. toate instituţiile. exemplul altei chiariaşe care. pentru că acesta „stă toată ziua cu nasul în cărţi”. efort şi bani pentru învăţare.

pentru că. a unei învăţări lichide (liquid life. caracterizată prin precaritate şi nesiguranţă. Lifewide apare. claustrante ca nişte turnuri de fildeş. metaforic înţeleasă ca o călătorie pe durata întregii vieţi. liquid university). unidirecţionaţi. într-o viziune holistică asupra învăţării. liquid society. care odată erau concepute ca spaţii închise. etc. evidenţele vor deveni probabilităţi şi abilităţile dizabilităţi. populând continuu spaţii variate. care pot fi consideraţi nativi digitali în epoca hip-hopului. este o sumă de provocări. valori. familiale. culturale. care permit accesul la profunzimile vieţii. Progresul informatic a determinat adaptarea curriculumului la nevoile tinerilor. biserica şi alte insituţii religioase. este o succesiune de noi începuturi. astfel. care reflectă credinţele oamenilor. grupul de prieteni. astăzi. Faure numea societate conştientă de propria învăţare/a self-aware learning society. O a treia dimensiune . neapărat.life-deep . sporturile şi activităţile recreative. care constituie tot atâtea ocazii de învăţare. care generează sfârşituri dureroase. sunt astăzi deschise. Viaţa lichidă. statici. lifewide . dar fără de care începuturile n-ar mai fi posibile. Aceste contexte pot fi mediul familial. într-o diversitate de contexte şi medii (sociale. implicit. experienţa unor spaţii şi contexte diverse. Zygmunt Bauman avansează ideea unei societăţi şi. lăsînd studenţilor libertatea de mişcare.fi folosite în scop educaţional. Nu putem rămâne. de a se autoevalua şi de a-i evalua pe ceilalţi. Prin interracţiune. formând ceea ce E. modul lor de a acţiona. care dau şi cele mai mari dureri de cap. Conceptualizând. instituţiile în care învaţă. domeniul informatic şi alte medii culturale populare. tinerii îşi formează convingeri. 164 . dimensiunea lifelong se referă la ceea ce se învaţă pe durata întregii vieţi. muzica. scrie Bauman. Studenţii sunt asemenea unor nomazi ai învăţării. unul intenţionat.reuneşte valorile religioase. într-o clipă. comunitatăţile din care fac parte. locul de muncă. vecinătatea. ca un concept al „educaţiei complete”.ceea ce se învaţă. Prin urmare. în simultaneitate.) Procesul nu este limitat la cadrul formal de învăţare şi nu este. Familia. etice şi pe cele sociale. morale. moduri particulare de a înţelege şi de a aborda realitatea înconjurătoare. Aceasta este consecinţa unei existenţei lichide. mediile în care îşi petrec timpul liber constituie tot atâtea spaţii şi contexte pentru învăţare. comunitar. care reuneşte toate experienţele de învăţare. universităţile. dependenţi de achiziţiile individuale care nu vor putea fi niciodată solidificate în posesiuni de durată.

implicit. Noile pedagogii vor trebui să încorporeze tipuri diferite de evaluări. cuvintele şi sunetele. folosesc resursele IT pentru a demonstra. a învăţa să trăieşti împreună şi a învăţa să fii. facilitate de multiplele resurse culturale şi textuale pe care tinerii de azi le folosesc pentru a-şi defini identitatea culturală. J. Didactica Magna. prin care Jacques Delors înţelegea a învăţa să ştii. „Existenţa umană într-o stare de devenire la fiecare stadiu şi în situaţii variate. exact cum face un DJ în arta sa. instrumentele de înregistrare şi redare a muzicii şi filmelor şi. cele trei dimeniuni unifică. life-deep. pe cei patru stâlpi ai educaţiei. interactive. Eşafodajul se ridică. jocurile video. Noile tehnologii nu generează noi tipuri de învăţare doar pentru cei din generaţia foarte tânără. Ediţia a II-a. Lifelong. atunci când reconfigurează imaginile.se reflectă în practicile noilor învăţări.A. reţelistice. care pot alege să lucreze în mai multe domenii. noile forme de configurare a sensului legate de noutatea informaţională oferă posibilităţi inovatoare de învăţare. Practic. Pedagogie. La scară largă. se afirmă în lucrarea coordonată de J. lifewide.lifelong. Learning in and out of school in diverse environments.. întrucât toţi folosesc tehnologiile digitale... http://life-slc.google.pdf Bauman. Z. Rolul profesorului va fi unul major mai ales în asumarea responsabilităţii de a-şi încuraja elevii să devină „voci noi”. preferinţele şi plăcerile personale. este esenţa reală a educaţiei.books. G. 2002 Comenius. C. Liquid Life. A.” Bibliografie Banks. life-wide. maică?. Tinerii de azi. a tăia şi a lipi. Iaşi. să-şi întemeieze o familie mai devreme sau să urmeze un traseu profesional inedit. organizează educaţia în ceea ce Dewey numea unitatea organică a vieţii de zi cu zi. A. a remixa texte multimedia şi a le configura altfel.com Călinescu.Cele trei dimensiuni ale învăţării . mai ales. a învăţa să faci. J. 1970 165 . în „Jurnalul literar”.org/docs/Banks_etal-LIFE-DiversityReport. computerele. capabile să ţină cont de rolurile şi responsabilităţile în schimbare ale tinerilor de acum. Banks. iPodurile. pe toţi. 1938 Cucoş. ci îi antrenează.. „Polirom”. precum telefonia celulară.. Bucureşti. de a le oferi sprijin şi încredere în propriile forţe. scria Paul Lengrand. lifedeep . în termeni metaforici. www. Tot mai înveţi.

EDP. Nairobi.Filosofie. 2000 Lengrand. P. www. Introducere în educaţia permanentă. Cuza”. 2000.. Brussels. G. Comoara lăuntrică. „Polirom” .org 166 . Iaşi. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI. I.edu. 1973 Văideanu.. 1972 Memorandumul asupra Învăţării Permanente. Universitatea „Al. UNESCO. Educaţia permanentă.ro Recommendation on the Development of Adult Education (adopted by the General Conference at its nineteenth session.unesco. J. 26 November 1976).Delors. www. . 1986 Learning to Be: the World of Education Today and Tomorrow.. Facultatea de Istorie.

Bucureşti Abstract The interdisciplinarity is the transfer of the concepts and methodology from one subject to another. Etapa actuală de dezvoltare a unei ştiinţe se caracterizează prin legătura şi întrepătrunderea mereu crescândă a ştiinţelor. ca: individualizarea procesului de predare–învăţare.the juxtaposition of certain elements of diverse subjects in order to emphasize some common aspects. fizica.chimie Prof. dar şi o pregătire pentru un viitor. correlations among disciplines „Educaţia are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole. modificarea 15 Interdisciplinaritatea = cooperare între discipline diferite cu privire la o problematica 167 . the pluridisciplinarity. Key words: interdisciplinarity.based on symmetric communication-. interdiscilpinarity. în bună măsură imprevizibil" (Jacques Delors) Interdisciplinaritatea15 este transferul conceptelor şi metodologiei dintr-o disciplină în alta. al interdisciplinarităţii biologiei cu alte discipline ca: matematica. which lead to the appearance of new disciplines or other domains of knowledge. Angelica MIHĂILESCU Colegiul National “ George Coşbuc”.intertwining more subjects. transfer of concepts.and transdisciplinarity. Conexiuni între obiectele de studiu: fizică-biologie. etc.the transfer of methods from one subject to another. It offers some positive aspects of learning. geografia. Interdisciplinaritatea oferă unele aspecte pozitive ale învătării.Interdisciplinaritatea în procesul de predare-învăţare. chimia. The disciplinary connection can be realized through: multidisciplinarity.

profesorul se bazează pe includerea elevului la predarea temei noi. etc. Interdisciplinaritatea ca demers epistemic. etc. pluridisciplinaritatea 18bazată pe comunicarea simetrică-.şi transdisciplinaritatea19 întrepătrunderea mai multor discipline. necesare pentru muncă şi la studierea altor discipline. chimie. matematică. Lecţiile de biologie permit utilizarea cu succes a cunoştinţelor elevilor de la orele de fizică. clasice. interdisciplinaritatea .transferul metodelor dintr-o disciplină la alta . biologia cu chimia. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni. Conexiunea disciplinară se poate concretiza prin: multidisciplinaritate16 . Interdisciplinaritatea implică stabilirea şi folosirea unor conexiuni între limbaje explicative sau operaţii. permite concentrarea conţinuturilor în perspectivă interdisciplinară. cît şi a elevului. cunoscând deja unele informaţii învăţate la alte discipline. geografia. Tot la lecţiile de biologie elevii capătă o mulţime de priceperi şi deprinderi practice. Interdisciplinaritatea vine în ajutorul atît a profesorului. permite trezirea interesului faţă de obiect. precum că matematica nu are nimic comun cu fizica. ce pot fi utilizate cu succes în cadrul diverselor activităţi. Astfel elevul obţine cunoştinţe temeinice. Profesorii de 16 Multidisciplinaritate= suprapunerea unor elemente ale diverselor discipline pentru a pune în lumină aspecte comune 17 Juxtapunerea= este alăturarea a două entități care se află într-un anumit raport sintactic una cu cealaltă 18 Pluridisciplinaritatea = integrarea interdisciplinară 19 Transdisciplinaritatea= întrepătrunderea mai multor discipline 168 . între anumite discipline şcolare pentru o percepere unitară şi coerentă a fenomenologiei existenţiale. Interdisciplinaritatea este "o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică. motivaţia învăţării – atît de greu de realizat astăzi la lecţie.juxtapunerea17 unor elemente ale diverselor discipline pentru a pune în lumină aspecte comune. geografie. în domeniul educaţiei. proiectarea şi organizarea proceselor didactice în viziune interdisciplinară. care duc la apariţia unor discipline noi sau la alte domenii de cunoaştere -. a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere".părerii elevilor. cu scopul diminuării diferenţelor care apar între disciplinele de învăţământ. Predarea şi învăţarea unei discipline pot realiza dezavantajul de a folosi perceperea secvenţială şi insulară a realităţii unice facând-o artificială.

metabolismul intermediar. este cel care a creat cea mai durabilă punte între chimia organică şi biologie. fotosinteza. medicină. 169 . a disecţiei microscopice şi a tehnicii colorării pentru observaţii microscopice mai fine. Ei au elaborat modelul structurii de dublă elice a acidului dezoxiribonucleic. de cooperare şi de lucru în echipă. La începutul secolului al XVII-lea. cu perioade de avânt şi stagnare caracteristice istoriei ştiinţelor. efectuate de Jan Swammerdam. Genetica ca ştiinţă a apărut la începutul secolului XX. ştiinţe agricole şi cele derivate din acestea) sunt vechi şi bine cunoscute.1). Modelul de dublă elice a ADN. Procese biologice ca digestia intestinală. au pus bazele entomologiei. celula vegetală. Legăturile chimiei cu ştiinţele vieţii (biologie. În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. apariţia microscopului deschide drumul unei noi ştiinţe. Ulterior. Biologia nu poate fi studiată decât în strânsă legătură cu chimia. folosind un microscop rudimentar. respiraţia etc. nu pot fi explicate decât în corelaţie cu chimia. Watson şi Francis Crick descifrează structura ADN-ului.discipline diferite ar trebui să realizeze planificări şi proiecte de activitate didactică în comun. Lavoisier şi alţi savanţi încep să realizeze legătura dintre materia vie şi cea fără viaţă prin intermediul fizicii şi chimiei. obţinând Premiul Nobel pentru medicină. până când James D. îmbunătăţirile aduse microscopului de către Antonie van Leeuwenhoek au permis descoperirea spermatozoidului. Dacă interfaţa acestor discipline. Dar mecanismul eredităţii era încă un mister. Investigaţii similare. Lehn a prezentat într-o diagramă simplă şi sugestivă corelaţia dintre biologie şi chimie . De altfel. până în zilele noastre. a infuzoarelor şi a altor minuscule organisme. dezvoltarea biologiei ca ştiinţă nici nu a fost posibilă atâta vreme cât ştiinţa şi tehnica nu erau dezvoltate. acordat în anul 1962. Această întrepătrundere a chimiei în special cu biologia şi medicina a continuat. În 1665. ascendentă a acestor ştiinţe (fig. pentru a elimina dificultăţile în lipsa competenţelor de colaborare. care include ştiinţa şi arta creativităţii este reprezentată prin zona haşurată. atunci sensul evoluţiei poate fi cel reprezentat de săgeata unificatoare. fizica. a bacteriei. ştiinţe ca botanica şi zoologia au devenit discipline ştiinţifice. Robert Hooke observă. etc.

1. Acesta fiind solubil în apă dar insolubil în alcool va pluti deasupra soluţiei. Se ia ADN. eliberând ADN-ul. Aceasta constă în studiul structurii acizilor nucleici. care participă la sinteza proteinelor şi au calitatea unică de a se reproduce întocmai.Corelaţia chimie – biologie.2. componente esenţiale ale tuturor celulelor. Prin simpla clătire a gurii se colectează celule din mucoasa obrajilor şi cu substanţe simple ca: săpun lichid. clorură de sodiu spargem membrana celulară. alcool etilic.Fig. Structura chimică a acizilor nucleici 170 . Fig. În prezent. ce va fi observat la microscop. echipele de cercetători urmăresc rezolvarea unor probleme esenţiale legate de ereditate şi de viaţă în general.ul şi se face un preparat miscroscopic. O frumoasă lecţie interdisciplinară poate fi cea de extragere a ADN-ului dintr-o celulă provenită chiar din mucoasa obrajilor.

mai precis. Iată că înţelegerea fenomenelor vieţii nu este posibilă fără o bună pregătire în domeniul chimiei. Energia celulară şi energia organismului sunt furnizate în două etape: cea a respiraţiei anaerobe – realizată în citoplasmă (glicoliza) cu furnizarea unei cantităţi mici de energie (2 ATP) şi etapa finală –oxidarea completă în prezenţa oxigenului. în componente structurale numite cromosomi. în fiecare celulă umană. S-a demonstrat că ADNul fiecărei celule conţine circa 3. după cum se ştie încă de mult. se acumulează în celulă o cantitate mare de acid lactic. Prin cumularea informaţiilor furnizate de un număr imens de determinări a fost posibilă asamblarea aşa-numitei hărţi genetice a omului. ATP-ului – principala monedă de schimb a celulei. în prezenţa enzimelor oxido-reducătoare aflate pe membrana internă mitocondrială.viaţa! Explicarea unor procese fiziologice la plante şi la animale. dubla elice a ADN include întotdeauna patru baze azotate.3. Fig. numite gene (Fig. respiraţia. în segmentele bine determinate ale acestora.Celula. legarea făcându-se prin aşa-numitele legături de hidrogen. în perechi complementare strict determinate: adenina cu timina şi citosina cu guanina.După cum se observă (Fig.2 miliarde de astfel de perechi de baze! Informaţia genetică este conţinută.2). ca fotosinteza. Chimia organică a reuşit să îndeplinească în parte dorinţa exprimată acum un secol de către Emil Fischer. de durată. în nucleul celulelor. dar ea nu a putut creea ceea ce creează natura –celula vie . Numai 171 . cromosomii şi genele În timpul unui efort muscular intens. aceea de a „dezvălui marile secrete chimice ale vieţii”. cu furnizarea unei cantităţi mari (36 molecule ATP) de energie. la nivelul mitocondriei (Fig. circulaţia. ce produce febra musculară.3).4). hemoglobinei. nu sunt posibile fără cunoaşterea clară a structurii moleculare a clorofilei.

presiune.4.aprovizionarea organismului cu o cantitate suficientă de oxigen în procesul respiraţiei. Explicarea proprietăţilor membranei plasmatice a fost posibilă numai prin explicarea funcţionării acestor pompe (canale) ionice (Fig. biologii au ajuns la concluzia ca aceştia sunt tuburi foarte fine cu un perete complex. legatură prin care biologia a ajutat fizica la descoperirea conversiei energiei. în legatură cu cantitatea de căldură primită de o fiinţă vie. dar foarte subţire. Canalele ionice voltaj-dependente.Celula şi mitocondria http://www.5. ca într-un condensator. locomoţia şi susţinerea organismului (sisteme de pîrghii). A existat de timpuriu o interesantă legatură între fizică şi biologie. Fig. Fig. Prin acest perete. cu eliberarea unei cantităţi normale de energie. 172 . astfel încât există ioni pozitivi în afară şi ioni negativi înăuntru. vedem multe fenomene fizice ca: circulaţia sângelui. demonstrată pentru prima dată de Mayer. Dacă privim mai de aproape problemele biologiei animalelor vii.5). etc. celula pompeză ioni.google. pompe ionice. duce la oxidarea completă a glucozei. acomodarea pentru vederea de aproape.ro/imgres? Un ajutor imens în predarea biologie îl are şi fizica. Încă din gimnaziu profesorii de biologie folosesc cunoştinţele acumulate la orele de fizică în explicarea unor procese fiziologice ca: mecanismul vederii. În studiul nervilor.

Pompa de reabsorbite a mediatorului. etc. meduzele şi beţele luminoase produc lumină. fără marea dezvoltare a fizicii experimentale toate schemele biochimice nu ar fi cunoscute astăzi. chemoluminescenţa. transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul sau de la un neuron la un efector se realizează la nivelul unei structuri denumite sinapse. Fizica este de mare importanţă în biologie şi în alte ştiinţe pentru încă un motiv. De fapt. ca de exemplu. legat de tehnica experimentală. Canal ionic Ca++ 7. ce eliberează mediatorul 8. Alteori procesele biologice pot fi explicate prin acţiunea conjugată a fizicii şi chimiei. Licuricii.Transmiterea sinaptică A) Componenta presinaptică B) Componenta postsinaptică cu sinaptică Vezicula 1. În explicarea acestui proces se operează cu termeni fizici precum: ciocniri. difuzie. care se echilibrează eliberând 173 .7) constă în producerea de lumină printr-o reacţie chimică. Două substanţe chimice reacţionează şi ajung într-o stare intermediară excitată (de energie ridicată). repolarizare. Fanta 5. Fig. depolarizare. Autoreceptor 4. Receptor 6. Chemoluminescenţa (Fig. Mitocondrie 2. Vezicule mediator 3.6.De asemenea.

emiţându-se o mică cantitate de energie (un foton) sub formă de radiaţie electromagnetică. când 174 . Lungimea de undă a energiei emise depinde de cantitatea de energie eliberată.energie sub formă de fotoni de lumină. Are un singur electron pe stratul n = 1. Electronul revine în poziţia sa iniţială de echilibru stabil (respectiv pe stratul n = 1). ajungându-se astfel într-o stare de echilibru . Un licurici luminând Sursa imaginii: Flickr Reacţiile bioluminescente folosesc ATP (trifosfatul de adenozină) ca sursă de energie. Când atomul de hidrogen absoarbe o cuantă de energie (o anume cantitate discretă de energie). Lungimea de undă determină culoarea emisă. Dacă lungimea de undă se află în spectrul vizibil. Licuricii utilizează molecula de oxigen şi o enzimă numită luciferază (şi acesta este un nume generic – luciferazele diferă de la o specie la alta).7. care va emite un foton când revine în starea neutră. poate interveni în procesul instructiv în două moduri: direct. Se produc mişcări între straturile de electroni. Un atom de hidrogen în stare de echilibru neutru. similar reacţiei chemoluminescente. dar toate poartă numele de luciferine. în acest proces. De obicei reacţiile chemoluminescente nu eliberează căldură tocmai pentru că energia este eliberată sub formă de lumină. Iată cât de frumos. interesant şi atractiv se poate preda biologie. atunci tranziţia electronului va fi percepută ca o lumină de o anumită culoare. luciferina este oxidată pentru a produce un complex biochimic excitat. Fig. Când licuriciul luminează. Structura moleculelor producătoare-de-lumină variază de la o specie la alta. Se poate folosi şi computerul în predarea bilogiei. Luminolul produce lumină când reacţionează cu un agent oxidant. el trece într-o stare de energie superioară (stratul n = 2) aflându-se într-o stare excitată (energie înaltă). în interacţiune cu celelalte discipline.

În general orele petrecute la AEL sunt mai interesante şi mai atrăgătoare (culorile. cu ochiul liber nu le putem observa. Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic. ajutându-l 175 .poate îndeplini sarcina de predare a profesorului. Programul AEL ne oferă posibilitatea să analizăm evolutiv nişte fenomene din interiorul organismului nostru. observăm unele reacţii de moment ale organismului în timp foarte scurt. fără de profesor elevul nu poate primi răspunsuri la unele întrebări la care calculatorul nu poate răspunde. punând în faţa elevului probleme şi cerându-i o activitate îndreptată spre rezolvarea lor. Instruirea asistată de calculator constituie la ora actuală una dintre principalele preocupări ale dascălilor. În AEL se pot observa reacţiile şi transformările la nivel de celulă. în final se prescrie ce secvenţe va studia elevul în funcţie de rezultatele testului anterior. imaginile sunt de nedescris). circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate. fecundaţia. se administrează teste pentru determinarea progresului elevului în raport cu obiectivele prestabilite. ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării. Modificînd unii parametri. fotosinteza) prin intermediul unui model care are un comportament analog. Orele studiate în AEL la biologie sunt un ajutor elevului în cunoaşterea eficientă şi mai detaliată a materiei. pe care. Nu se compară imaginile văzute în carte cu cele văzute la monitor. imaginile ilustrate provoacă imaginaţia astfel facilitându-se înţelegerea temei. Aceasta constă în distribuirea materialului de studiu în unităţi sau „cuante de informaţii” care să poată fi asimilate dintr-o dată. când computerul este managerul instruirii. Deosebit de utile pentru învăţământ sunt softurile de simulare a unui fenomen real (ciclul cardiac. mişcările plantelor. Însă. însă mai calitativă ar fi o lecţie combinată. AEL-ul este un mod de învăţare mai eficient. adică experimente la calculator şi profesorul care este ghidul cel mai bun în lumea cunoaşterii. Uneori ordinea de afişare a informaţiei este încurcată sau se afişează în timp îndelungat. permeabilitatea selectivă a membranei celulare. Astfel elevii îşi pot creea o imagine mai vastă. Realizarea softurilor reprezintă o muncă în echipă a informaticienilor şi a biologilor. Într-un timp mai scurt elevul poate reţine mai mulă informaţie. se înregistrează şi se raportează rezultatele obţinute. AEL este bun. polaritatea acesteia. Se pot „realiza în clasă” procese cum ar fi creşterea. se atribuie sarcini de lucru specifice. mitoza şi meioza ş. şi indirect. înţelegând mai bine informaţia.a. În acest caz se prezintă elevului obiectivele de atins.

ro/imgres?q=Transmiterea+sinaptic%C4%83& http://www.com/referate/fizica/online2/LEGATURA-DINTREFIZICA-SI-BIOLOGIE-referatelecom.org/wiki/Istoria_biologiei 176 . a II-a) Constantin Cucos. Realizarea interdisciplinarităţii presupune aportul creator al profesorului. ce decurge din evoluţia ştiinţei şi a vieţii economico-sociale. Virginia Todor.ro/imgres?q=respiratia+celulara http://www. 2006 Cerghit I. Bucureşti.P. Bucureşti. Bucureşti. Pedagogie.: Metode de învăţământ. o modalitate de gândire şi acţiune.D.Editura Didactica şi Pedagogica .astfel să-şi îndeplinească mai bine funcţia sa didactică fundamentală.google.referatele.imgenis. fără de care nu este posibilă cunoaşterea multiplelor şi variatelor interdependenţe dintre fenomenele lumii reale Bibliografie I.:Proiectarea lecţiei. 1998.pagini-scolare.ro/eurocomp/Matematici_aplicate_in_biologie. Pedagogie.. E. Ed. realizând C. Metodica predării biologiei la clasele V-VIII .S-uri.ucv.google.google. necesită apelul la modalităţi de lucru care prilejuiesc exersarea principalelor procese ale gândirii. în care profesorii trebuie să creeze programe. informatizarea a devenit o strategie naţională.ro/cercetare/pimm/genomica_functionala http://www.ro/imgres?q=Canalele+ionice+voltaj-dependente http://www.Bontaş. Interdisciplinaritatea constituie un principiu ce trebuie aplicat. Polirom. Editura Polirom. Surse online: http://www.wikipedia. cât şi pentru diferite momente din acestea. reducând în acelaşi timp volumul de muncă. Calculatorul este un mijloc tot mai folosit în procesul didactic atât pentru lecţii in ansamblul lor. Bucureşti. 1996 (ed.ro/Impactul-matematicii-asupra-altorstiinte/Utilizarea-modelelor-matematice-in-biologie/menu-id-128. 1983. interdisciplinaritatea în cadrul unei arii curriculare poate constitui un punct de plecare. Este un instrument absolut necesar care valorifică capacitatea de muncă şi creativitatea elevilor şi profesorilor.1982 Cerghit I.html http://cis01. În condiţiile actuale.pdf http://www.phphttp://ro. În învăţământul românesc.central. Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii şi în acelaşi timp formarea elevilor pentru a fi apţi să realizeze abordări de acest fel.D. Iasi.

. used in aquatic weed control since 1882. Department of Ecology. Balambigai &Aruna (2011) said that Ahmad and Afzal (2001) showed that the highest concentration of copper found in liver of the fish.The Changes of Some Physiological Parameters in Prussian Carp under the Action of the Cooper Drd. Balambigai &Aruna . The number of erythrocytes has significantly decreased after 7 days of immersion at copper concentration. Singh et al. 2011). (Singh et al. dr. Carbonell & Tarazona. after 24 hours of immersion.. Copper is a trace metal essential for living organisms but at high concentrations it becomes one of the most toxic heavy metals to fish and are bio-accumulate. number of erythrocytes. Fish are the final trophic link of hydro ecosystems which most easily accumulates pollutants (Cepanko et al.. (Balambigai &Aruna. including runoff from mineral deposits. Piteşti.2011). 2009. Alina ANDRONESCU Prof. G. produces. Introduction Copper enters the aquatic environment through several pathways.001g Copper/l water. Copper sulphate is widely used as an algaecide for controlling phytoplankton in fish ponds and lakes as well as an herbicide. 1980. univ. The copper has changed the fish respiratory rhythm in investigated concentration after 7 days of exposure. under the concentration 0. MARINESCU University of Piteşti. respiratory rhythm. Key words: prussian carp. 1993.. mining operations and industrial activities. (Effler et al. oxygen consumption. Gabriela ZGURSCHI Drd. Faculty of Science. a significant increased of the fish oxygen consumption. Romania Abstract: The copper. Al. 2008) Fishes are 177 . cooper. 2008) Copper sulphate has many industrial applications including the preparation of Bordeaux mixture (a fungicide) and the manufacturing of other copper compounds.

1988. Singh et al. (Taylor et al. There have been made determinations of oxygen consumption and frequency of respiratory movements at intervals of 24. We choose this species of fish because these are the most frequent in Arges River. The test was performed semi statically with the bath exchange every 24 hours in 40 l aquaria. (Singh et al. expressed by the oxygen consumption. The metallic ion present in water enters the fish body and gets accumulated in various organs like liver and kidney. Transport of oxygen in the blood depends on the amount of haemoglobin. 2008).8˚C. breathing frequency. (Newman & Mitz. The introduction of fish in solution was done after their mixing and aeration for ten minutes. such as metals.the simple and reliable biomarker of copper pollution of aquatic bodies. 1994. The aim of this study is to analyze the influence of Copper upon some physiological parameters (oxygen consumption. 2008) hence the blood parameters get affected on account of metal toxicity. the iron content of the blood and number of red blood cells in fishes often vary with life history. James et al. 2007. 48.2008).. Copper concentration was determined by preliminary tests of survival. Materials and Methods Determinations were made between September and November 2010 on prussian carp (Carassius auratus gibelio Bloch). 72. James & Sampath. was determined by using the closed respiratory chamber method (the oxygen dose in the water was established by using the 178 . The energetic metabolism.. caught in the surrounding lakes and rivers of Piteşti city. pesticides. (Al-Mohanna.2 to 19. Water temperature in the test ranged from 18. etc. 1996. Singh et al.. biocides.. After 10 days of adaptation in the lab. number of red blood cells) in prussian carp (Carassius auratus gibelio Bloch). when they were not fed during experiments to avoid further intervention of this factor. (Singh. Lodhi et al.1996. the fish were separated in lots (of ten fish). Shukla et al. a respiratory pigment found in the blood of all vertebrates. 2008) The blood parameters have been used as sensitive indicator of stress in fish exposed to different water pollutants and toxicants. habits and environmental conditions. The oxygen carrying capacity of blood at 95% saturation. stage... 1995) The metal entering into fish system are slowly eliminated. 2006. Singh et al. chemical industrial effluents. 96 and 168 hours on all samples of these lots..

breathing frequency. the copper had an significant effect on respiratory rhythm on prussian carp for the 120 hours. the fish exposed to copper were observed to be highly irritable and displayed frenzied swimming when approached. The copper is toxic to Prussian carp because it change the level of some physiological indices (oxygen consumption. they swam upside down. 1988).Winkler chemical method) (Picos and Năstăsescu. also appear to cause changes in fish haematological indices. such as transport and handling. 179 . by using a small amount of blood collected from the caudal artery.14 % of the values recorded prior to fish exposure to copper.001g Copper/l water. Haematological studies in fishes have assumed greater significance because these parameters were to be used as an effective and sensitive index to monitor physiological and pathological changes induced by natural or anthropometric factors. initiating the cough reflex which is an attempt to clean the respiratory surface. Haematological analysis can provide important information about the internal environment of the organism. number of erythrocytes). Fish were not anaesthetised prior to blood sampling.001g Copper/l water). This may result in a decrease in the dissolved oxygen at the gill surface. The values of this physiological index recorded after 120 hours of exposure rised compared with control values to 15.In this study. Results and Discussion In fish. the copper modified the values of breathing frequency as shown in figure 1. The number of erythrocytes was microscopically determined with a Thoma cells numbering chamber. In studied concentration (0. as they were calm due to low temperature and there was no handling stress. direct contact between the aquatic environment and the gill epithelium may cause these surfaces to become sensitive to environmental alteration in the presence of toxic materials or other irritants. Other stress effects. At the concentration of 0. Respiratory irregularities are thought to be caused by mucus precipitation on the gill epithelium in response to a toxicant. The use of respiratory stress to monitor sublethal effects of intoxication was previously applied to a variety of toxicants and subjects.

Fig. 2. 1. The influence of copper upon breathing frequency on prussian carp Fig. The influence of copper upon number of erythrocytes on prussian carp 180 . 3. The influence of the copper upon oxygen consumption on prussian carp Fig.

89 ml O2/kg/h. Saudi Arabia. Thus. after seven days of immersion. Research Journal of Environmental Toxicology 5 (2):141-146. Aruna.001 g/l of copper caused a decrease by 34% in the number of erythrocytes in the prussian carp. Afzal (2001). 15.. Residues of some heavy metals in fishes collected from (Red Sea coast) Jizan. Biol. as shown in Figure 2. at a concentration of 0. Conclusions The copper have had in the experimented concentration (0. Impact of Copper Sulphate. AChE and Na+K+ATPase in Various Tissues of the Fish Cyprinus carpio (L.001 g Copper/l water.The oxygen consumption was found to be significantly influenced by the concentration of the used copper into the water.135. this index increases first 24 hours of immersion the respiratory metabolism ranged to 154. 181 .75 % of the control value. Biol. which seemed to be related to the acute decrease in the oxygen consumption. after this period of time. J. a certain degree of ‘adaptation’ was observed. after 24 hours oxygen consumption decreases significantly .200 per ml). Environ. Bibliografie Ahmad M.200 per ml) and the ‘treated’ lot (739. an average decrease of 34 % was found in the treated fish individuals. 149-157 Balambigai N..001g Cu/l water) an increased effect on the energetic metabolism and the breathing frequency in the fish species investigated (prussian carp).G. A concentration of 0. Concentration levels of heavy and trace metals in the fish and relevant water from Rawal and Mangla lakes. The difference between the number of erythrocytes which was determined for the control (1. The copper’s toxic effect was proven to be more powerful in the first 24 hours from the fish’s immersion. However.).001 g Cu/l water was also significantly affected.These values were found to stabilize during the next days to 204. (1994). The number of erythrocytes in the fish individuals subjected for seven days to immersion into water with 0. & D. Sci. & H. an Essential Micronutrient on ACh. 1: 414-416. J. Al-Mohanna M.M. 2011.T.

M. Radiological investigation of roach and perch from some lakes in Lithuania. co-financed by the European Social Fund – Investing in people. Kesminas & R. Impact of cooper on haematological profile of freshwater fish. Sci.29(2) 253 -257. 192195 Effler S. Picoş C. J.C.Carbonell.G. S.Biol. Family and Social Protection.D.A. 19.N. (1988).M. Trivedi S. V. Meyer & M. Singh D. G. M. Sampath & S. Total Environ. &Sharma Y. Effects of lead on respiratory enzyme activity glycogen and blood sugar levels of the teleost. & S. 2006. F. Toxicol. Environ. Mc Geer. University of Bucharest Press. 9. (2008). pp. Chem.. R.L. Romania. Eng. Lucrări practice de fiziologie animală.. Oreochromis mossambicus (Peters) during accumulation and depuration. 86-99. 122-123. 2. Mitz (1988). Alagurathinam (1996). 339-341. Sci..17-32. Haematological responses in a fresh water teleost.. Mc Donald (2000).5/S/77265 (2010) of the Ministry of Labor. 12. Gambusia affinis (Baird and Girard). Singh M. T. (1995).Environ. A proposed method to diagnose acute copper poisoning in cultured rainbow trout (Oncorhynchus mykiss).. Wood & D. Asian Fish.V..Nath K. Ladigiene.. J. Litten. 2298-2308. Quirk (1980). Whole lake response to low-level copper sulfate treatment. Newman.Toxicol.. Field. S. 14.K. Acknowledgements: This work (The Changes of Some Physiological Parameters in Prussian Carp under the Action of the Cooper) was partially supported by the strategic grant POSDRU 107/1. Gh. 16.. Channa punctatus. & J. Cepanko V. V. Hale. Channa punctatus to experimental cooper and Cr poisoning . 107. Water Res. J.. evaluation of chronic indicators... K.P. Environ. 1489-1499 James R.W.Journal of Environmental Bology. & Năstăsescu. Landscape Manage. 14: 199-205. Tarazona (1993).C. Aquat.. 1329-1334. Size dependence of zinc elimination and uptake from water by mosquito fish . Taylor L. Physiological effects of chronic copper exposure to rainbow trout ( Oncorhychus mykiss) in hand and soft water . 182 . Tong-Ngork.. Idzelis. C.

organizaţionale. applications. internet. online. regulată şi cronologică de însemnări (posts) despre un subiect sau o multitudine de subiecte. profesionale) etc.0. chat-urile. blogurile (jurnale pe web. which will inaugurate a new stage in the evolution of Internet and online communication. comerciale. „serviciile de mediu” precum directoarele şi motoarele de căutare. web seminars..0. This explains the fact that although we are in full development of Web 2. web 2. instrumentele specifice comunicării online sunt poşta electronică. thoughts have already been expressed that the next step in the journey is the establishment of Web 3. Internet and Web 2. Blogul reprezintă o pagină web cu o serie constantă.Instrumente de comunicare şi generaţia Web 2. virtual worlds.0 Prof. Keywords: communication. discussion groups. ce pot fi: personale. interactive advertising.0. fiind considerat de asemenea şi principalul instrument de comunicare web 2. comunităţile virtuale. user. conferinţele web. 183 . This turns into a concept better and better shaped. they agree on the fact that it as a continuously changing and evolving medium. forumurile de discuţie. Introducere În cadrul Internetului. videos. Cristiana-Roxana NEACŞU „Kemal Ataturk” National College Abstract: When scholars study communication on the Internet. site-urile web. Unul dintre cele mai importante instrumente de comunicare online o reprezintă blog-ul. blogs.0 generation have made available for the internet users many innovative tools: social networks.0 era.

Blogul ”În sine. Multe bloguri conţin comentarii sau ştiri despre un subiect anume.33. în viziunea lui Jeremy Wirght constă în faptul că poţi aduna toate informaţiile despre afacerea ta. Editura Tritonic. Dorina. Site-ul este varianta de bază de la care se porneşte o comunicare online. altele funcţionează ca jurnale personale online. denumită homepage (pagină de start) şi de obicei există pe acelaşi server fizic. Bucureşti. Editura McGraw-Hill . Calculatorul. şi acţiunea de a scrie pe bloguri.2. în mod normal. imagini şi linkuri către alte bloguri. cui i se adresează. accesate dintr-o rădăcină comună URL.Website-ul Totalitatea site-urilor accesibile publicului. 2002. comportamentul şi dorinţele lor22. şi desemnează şi instrumentul de comunicare. De cele mai multe ori comunicarea pe Internet are ca punct de pornire website-ul. atât de companii. Primul lucru care trebuie stabilit într-o comunicare online sunt obiectivele.ro. ce se aşteaptă de la acest site. mediu si canal de comunicare. site-uri sau alte canale 20 Andrei Găitănaru. 2005. 22 Wright. constituie World Wide Web-ul20. termenul blog este atât substantiv. Jeremy. cu toate că hyperlinkurile dintre ele controlează modul în care cititorul percepe structura generală şi modul în care traficul curge între diferite părţi ale site-ului. p. de la mai multe tipuri de persoane şi entităţi menţionate anterior. 2008. 184 . Unele site-uri cer abonare pentru a putea fi accesat o parte din conţinut sau chiar tot conţinutul. preferinţele acestora. Puterea blogului. văzute în mod colectiv. Paginile unui site pot fi. iar pasul următor constă în stabilirea obiectivelor site-ului: ce îşi propune. iar în funcţie de acestea se va decide care sunt următorii paşi. Blog marketing.”21 Blogul este unul dintre cele mai cunoscute şi folosite instrumente de comunicare.111 21 Guţu-Tudor. şi le poţi utiliza pentru a determina nevoile clienţilor. p. Un blog obişnuit combină texte. vedete şi politicieni cât are şi un succes foarte mare în rândul tinerilor. URL-urile paginilor le organizează într-o ierarhie. Bucureşti. New Media. care se folosesc din plin de această nouă metodă de a îşi face cunoscute opiniile şi punctele de vedere. personalităţi marcante. Editura comunicare. cât şi verb. p.

pp. bloguri “comentariu personal” (20. narative (7%). Bloguri temporare (2.4%) 6. Michelle. Bloguri colective “de nişă” (13. Bloguri “hobby” (8. Posibilitatea ca cititorii să lase comentarii într-un format interactiv. Revenind la o clasificare mai generală a blogurilor. motorul de căutare de bloguri Technorati urmărea peste 112 milioane de bloguri. Institute for Public Relations. c. “filosofie de viaţă” (4%). Bloguri personale (41. e. Blogurile “revistă online” (4%) 8. Diana Cismaru a realizat un studiu din care a rezultat o împărţire a blogosferei în 8 categorii24: 1. înregistrări video (vlog). b.wordpress. 2009. bloguri preluare (3%). pornind de la bloguri personale generale. Majoritatea blogurilor sunt în primul rând formate din texte.2%) 23 Wright. Technocrati a definit blogul ca fiind un jurnal actualizat cu regularitate şi publicat pe Internet. Bloguri colective profesionale (sau bloguri de organizaţie) (1.7%) 7. De-a lungul timpului au fost realizare numeroase clasificări complexe ale blogurilor. 185 .5%) 4.5%) 5.6%). muzică (MP3 blog). Bloguri de tip religios (3.7%). fotografie (photoblog). 24 http://dianacismaru.3 %): a. desen (sketchblog).com. Bloguri profesionale (4. În decembrie 2007. cu toate ca unele sunt centrate pe artă (artlog). până la bloguri extrem de specializate.4%) 3.media relevante pentru subiectul principal al blogului. Tipologia blogurilor este foarte variată. audio (podcasting). 4-5. şi Hinson. Donald. d. Unul dintre criteriile folosite este comportamentul autorului (intenţiile sale)23. An Analysis of the Increasing Impact of Social and Other New Media on Public Relations Practice. este o parte esenţială a celor mai multe bloguri. 2. bloguri comentariu de viaţă publică (6. În aceste condiţii.

78% 52. inclusiv şi atenţia companiilor româneşti.28% 10.77% 17. 186 .Clasificare a blogurilor 4. observarea blogosferei româneşti arată o creştere a ponderii acestora. cel puţin formal. In prezent sunt destul de multe companii care şi-au deschis. Se observă un număr mic al blogurilor profesionale şi mai ales al celor de organizaţii. un blog şi organizaţii care au chiar mai multe bloguri. Twitter Twitter – noua reţea socială şi de micro-blogging a atras foarte mulţi membri din toată lumea.76% 5.57% Bloguri personale Bloguri “hobby” Bloguri colective profesionale (sau bloguri de organizaţie) Blogurile “rev istă online” Bloguri profesionale Bloguri colective “de nişă” Bloguri de tip religios Bloguri temporare Grafic nr.68% 5. unul general şi mai multe specializate sau numai bloguri tematice. 1 Studiul amintit a fost realizat în ianuarie 2008.09% 2.06% 1. Deşi nu am făcut o analiză cantitativă.

36 26 Caplan. prieteni cu care poţi 25 Bernoff. la fel ca prin intermediul unui blog. Reţelele deschise. şi tocmai aici. London.prin sistemul de comunicare foarte eficient şi rapid pe care îl pune la dispoziţie. Goldring. nr. 2008. How to use New Media. servicii şi mesaje promoţionale în conformitate cu punctul lor propriu de vedere asupra a ceea ce consumatorii îşi doresc. Este mai bine pentru succesul individual să existe conexiuni cu o varietate de reţele decât multe conexiuni într-o singură reţea. Reţelele sociale sunt în multe feluri cela mai haotice şi mai greu de înţeles părţi ale web-ului.Charlene. Josh. vol. 2008. cu legături slabe şi spaţii sociale goale introduc noi idei şi oportunităţi pentru membrii lor în măsură mai mare decât reţelele închise. p. Ca în orice rețea socială. Media Trust. e ca poți comunica cu mai multe persoane în același timp. stă tot potenţialul acestora. afirmă unii. Cu alte cuvinte.7 187 . Companiile obişnuiau să deţină puterea: fabricau produse. preocupări şi valori nu îşi îmbogăţeşte membrii în măsura în care o fac grupurile de indivizi care au conexiuni în alte lumi sociale şi acces la o varietate mai largă de informaţii. Google Talk etc.0 a adus multe schimbări în vieţile tuturor utilizatorilor de Internet. doar ca limita unui mesaj este de 140 de caractere. Li. în MIT SLOAN Management Review. 25 O reţea socială este o hartă a relaţiilor dintre indivizi ce indică modurile în care ei sunt conectaţi prin diverse grade de familiaritate socială pornind de la cunoştinţe întâmplătoare până la legături familiale puternice. ce împărtăşesc aceleaşi credinţe.26 Aceste reţele sunt construite în jurul ideii de ”prieteni” fie ei prieteni adevăraţi (din viaţa reală) sau doar virtuali. Harnessing the Power of the Oh-So-Social Web. Avantajul Twitter-ului în fata serviciilor de mesagerie instantanee. atât pe plan personal cât şi profesional. o reţea de prieteni apropiaţi. Reţelele dense sunt mai puţin utile pentru membri decât reţelele cu multe spaţii libere şi cu numeroase conexiuni slabe cu indivizi din afara reţelei principale. 49. Forma reţelelor sociale este un factor-cheie al utilităţii reţelei pentru indivizii incluşi. Susie. Reţele sociale Revoluţia Web 2. p. exista posibilitatea de a personaliza modul în care arată pagina de profil și poza de avatar. 30. gen Yahoo Messenger. Paul. care au multe legături redundante.

denumit și web-ul semantic. Va urma Web 4. generațiile viitoare le vor primi în viața lor și cel mai probabil vor petrece ziua bând cafeaua virtuală de dimineață cu prietenii din Paris.0. filmări. de opinii şi mesaje. jucând o partidă de șah vitual cu fratele din Londra și seara ieșind la plimbare pe malul Nilului. Twitter – noua reţea socială şi de micro-blogging a atras foarte mulţi membri din toată lumea. se înregistrează o creştere a utilizatorilor tineri dar interesaţi de partea profesională şi carieră. Reţelele sociale sunt diferite prin specificul lor: dacă într-o reţea precum Hi5 se vor întâlni preponderent tineri (13 -29 ani)27.0 și probabil Web 5. Prin intermediul acestei reţele. Serviciile Web 2. Puterea acestor reţele constă în faptul că printr-un singur click. bloguri.comunica. prin sistemul de comunicare foarte eficient şi rapid pe care îl pune la dispoziţie. data accesării: 25. seminarii web.2011 188 . aplicaţii.0 au pus la dispoziţia companiilor foarte multe noi instrumente: reţele sociale.10. Concluzii Internetul şi generaţia Web 2. face schimb de poze. Evoluţiile de excepție viitoare ale web-ului vor conduce la noi legături între utilizatori şi date făcând cu atât mai lentă trnaziția către Web 3. mai ales în reţelele cunoscute precum Facebook sau Youtube. Este mai mult decât sigur că evoluția internetului nu încetează aici.0. iar cât de curând se vor converti în instrumente omniprezente şi universale. iar pe site-uri precum YouTube principala activitate este publicarea de clipuri cu muzică. Există şi o reţea socială dedicată special domeniului business – LinkedIn. indivizii pot gestiona o listă de contacte de afaceri. de videouri. Hi5 –Another Massive Social Network. 27 Cashmore Pete.0 se află în prezent plină dezvoltare şi evoluie. grupuri de discuţie. fragmente din filme. http://mashable. sau reclame. deşi pornită iniţial de la ideea de reţea a studenţilor. reclame interactive. inclusiv atenţia companiilor româneşti. mesajul poate ajunge la mii de oameni. lumi virtuale.com/2006/07/16/hi5another-massive-social-network/. în reţeaua Facebook. care permite utilizatorilor să se înregistreze şi să îşi creeze un profil profesional.

Wright. Editura Tritonic. şi Hinson. Li. Paul. Bernoff. mediu și canal de comunicare. Surse online: http://dianacismaru. Editura comunicare.com. Bucureşti. în MIT SLOAN Management Review. Calculatorul.Charlene. vol. 49. Institute for Public Relations. Donald. Wright. New Media. How to use New Media. 2002. 2005. Josh. Caplan. Media Trust.ro. Jeremy. London. Editura McGraw-Hill . Blog marketing. Michelle. Harnessing the Power of the Oh-So-Social Web.wordpress. Goldring. 2008. Dorina.Bibliografie Andrei Găitănaru. nr. 2008. 2009. Bucureşti. 30. 2008. http://mashable. Susie. Guţu-Tudor. An Analysis of the Increasing Impact of Social and Other New Media on Public Relations Practice.com/2006/07/16/hi5-another-massive-social-network/ 189 .

Diaconu Răzvan POPOVICI Facultatea de Filozofie şi Ştiinţe Social Politice Universitatea A. Internet and new media are the global medium to the sociallife. Odată cu apariţia tiparului s-a trecut la un model de comunicare şi transmitere a informaţiei mult mai rapid. which is influenced from media and electronic media system. În istoria civilizaţiei umane au existat diverse modele de organizare socială corespunzătoare fiecărei epoci istorice. univ. Sistemul mediatic modern a devenit un factor de propagare al valorilor culturale iar diversele tipuri de mass-media. the number of custumers increased lately in our society. a new reality of our days. global culture. social network. când dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare de masă a generat procesul de masificare socială aşa cum îl cunoaştem astăzi.I. Today. În epoca arhaică. comunicarea şi interacţiunile sociale aveau un grad restrâns de diseminare datorită schimburilor limitate dintre oameni. rolul acestora în schimbările produse în structura şi relaţiile sociale arată importanţa sistemelor mass-media în societatea contemporană. drd. marele salt s-a produs în ultimul secol. MarshallMcluhan spoke about global village. globalization. Key words: mass media. de la presa scrisă la radio. Evoluţia societăţii moderne poate fi analizată pe fondul dezvoltării mijloacelor de comunicare de masă. electronic media. Problematica comunicării şi interacţiunii de masă a adus în discuţie însuşi sensul culturii contemporane. televiziune sau media electronică influenţează viaţa fiecăruia dintre noi. ce pot influenţa 190 . Dar. ceea ce demonstrează importanţa mijloacelor de comunicare în procesul de evoluţie socio-culturală al vremurilor noastre. dar şi ansamblul social în general.Rolul sistemelor mass-media în cultura globală contemporană Asist. People from all over the world are interested about electronic or digital mass-media. Extinderea sistemelor mass-media a supus mediul social unor presiuni interne şi a creat o serie de interogaţii legate de tehnicile de manipulare şi sugestionare media. Cuza. Iaşi Abstract The article deals with global culture.

atunci avem în vedere concurenţa dintre mass-media televizuală şi noile media. Acesta susţine concepţia de societate a informaţiei globale.noile sisteme multimedia. chiar dacă noi simţim omniprezenţa acesteia în viaţa de zi cu zi.”1 Interacţiunea comunicaţional-informaţională de care vorbeşte Ramonet. principala întrebare care intervine este în ce măsură noile sisteme media online vor înlocui omniprezenta televiziune. în ultimii ani asimilând segmente de public tot mai numeroase. Există numeroşi factori culturali. aşa cum aceasta din urmă a înlocuit radioul în preferinţele diverselor categorii de public? Dacă analizăm impactul produs de internet şi de noile media în sensul utilizării acestora ca forme sau modalităţi de cunoaştere şi divertisment. Asistăm în zilele noastre la “Mariajul informaţiei cu telecomunicaţiile şi cu televiziunea care provoacă o adevărată revoluţie.într-un mod negativ omul. posibilă graţie tehnologiilor digitale. Există o serie de teoretizări interesante pe această temă. telefonie. profitând în special de progresul în materie de digitalizare şi favorizând interconexiunea tuturor serviciilor din domeniul comunicaţiei şi informaţiei. economici. Ce înseamnă de fapt acest concept dezvoltat de Manuel Castells în anii ’90? Tehnologia nu reprezintă absolutul. iar internetul şi noile media îşi fac loc. una dintre acestea se referă la conceptul de Societate. ceea ce însemnă mai multe mijloace de comunicare (aşa cum arată avântul actual al telefonului mobil sau internetul) şi dezvoltarea unor domenii noi de activitate. sociali sau politici aflaţi în interacţiune profundă în viaţa societăţii. de fapt un efect al ceea ce este definit drept world cultură sau cultura globală: “O infrastructură la scară planetară ca o imensă pânză de păianjen.circulaţia informaţiei la nivel planetar. Desigur. Accesibilitatea mediei televizuale a devenit un element uzual în viaţa de zi cu zi. presupun interacţiuni tridimensionale: televiziune. O teză fundamentală în acest sens este dezvoltată de Ignacio Ramonet.”2 Dezvoltarea sistemelor mass-media este în strânsă corelaţie cu evoluţia tehnologiilor informatice din ultimele decenii. reţele net. tehnologia reprezintă modul de exprimare al 191 . . are drept caracteristici: . internetul fiind de fapt vârful de lance al acestui proces global. Marshall McLuhan. creatorul conceptului de “sat global” consideră mass-media modernă un factor de influenţă în universul cultural de a fi şi gândi al omului contemporan. devenit spectator sau participant interactiv la noua realitate mass-media.reţea3.

o societate în care paradigma informaţională s-a extins la ansamblul activităţilor sociale. vorbim de formarea unui standard comun. şi predictibilizare. standardizare. politice instituţionale şi culturale.”4 În lumea contemporană există schimbări spectaculoase.fiecărei structuri sau grup social. sistemele mass-media au un rol fundamental iar fenomenul de masificare socială a generat în ultimele decenii o cultură de tip consumerist. expuşi în mod constant celor mai mari tentaţii şi să nu părăsească astfel starea de excitare şi efectele sale – suspiciunea şi nemulţumirea. mai rar. rolul canalelor de transmitere a informaţiei este fundamental pentru promovarea sistemelor de valori proprii diverselor categorii de public existente. conceptul a fost extrapolat în planul vieţii sociale. indiferent că discutăm despre cinematografie. Acest rol trebuie în permanenţă reînnoit şi regândit. în general promovează o cultură de consum şi. Rolul mass-mediei în această lume este fundamental. uniformizator. Observăm că influenţa generată de mass-media înseamnă o schimbare a percepţiilor. Teza lui Ritzer înseamnă o lume fundamentată pe trei piloni: uniformizare. ea devine practic vectorul de penetrare al modelelor culturale acceptate în societatea contemporană şi produce în aceeaşi măsură consecinţe sociale. când o societate în care aceleaşi tehnici se află la originea creşterii productivităţii şi reprezintă deci un mijloc nou de producere a valorii. propriu unei societăţi de consum. Acest model teoretic se fundamentează pe gradul ridicat de interacţiune în ceea ce priveşte schimbările produse în societatea contemporană. de reţeaua internet şi noile media. universal. mass-media. vizualizarea unui 192 .”5 Definirea culturii globale înseamnă fundamentarea la nivelul unor repere valorice proprii a conceptului intitulat ”mcdonaldizarea lumii”6. radio sau televiziune. publicitatea. mărirea capacităţii de consum este în acest sens o prioritate. când. cu alte cuvinte. Imaginea. Trăim într-o societate a informaţiei globale: “Societatea informaţională este când o societate în care tehnicile de informare şi comunicare au devenit dominante sau foarte prezente. Sistemele mass-media au avut o influenţă profundă asupra societăţii şi a culturii contemporane. comportamentelor. Expunerea la diversele mesaje media. Întrucât principalul consumator de mass-media este individul sau receptorul în sensul cel mai general al termenului. Să fie în permanenţă ţinuţi în priză. în acelaşi timp. atitudinilor diverselor categorii de public în conformitate cu valorile acceptate în societatea contemporană. o industrie specifică axată pe un model de dezvoltare de tip social. “Consumatorilor nu trebuie să li se îngăduie niciun răgaz.

Bucureşti. pag. 2003. Bucureşti. 2000. Bernard. Ignatio. şi acceptat în mod favorabil de public. apud. Bucureşti. 133. 2 1 Bibliografie Albulescu. pag.mesajele promovate de canalele media sunt vizualizate şi receptate de public. . 6 Conceptul de macdonaldizare a lumii a fost folosit pentru prima dată în eseul The Macdonaldization of Society scris de G. internet au rolul de a transmite valori şi modele culturale diverselor categorii de public. Oxford. Educaţia şi mass-media. Cluj-Napoca. Rise of The network Society. Iaşi. Zygmund. _____________________ Ramonet. Editura Doina. televiziune. Editura Antet.societatea contemporană este o lume a informaţiei globale. respectiv: radio. În ceea ce priveşte fenomenul de influenţă socială produs de massmedia distingem următoarele concluzii: . Ltd. iar fenomenul de masificare socială se manifestă prin standardizarea şi uniformizarea stilurilor şi opţiunilor valorice ale publicului. Bucureşti. 2003 Bauman. pag. Ritzer.sistemele mass-media. Editura Antet. pag. Ramonet. Dicţionar de Sociologie. Zygmund. Ion.sistemele noilor media s-au dezvoltat pe baza tehnologiei informatizate din ultimele decenii. 336 . influenţează capacităţile şi nivelul de raţionare al persoanei. Globalizarea şi efectele sociale. constituie astfel un argument în acest sens. 2008. comportamentelor. Bloxwell Publisher. 5 Bauman.în societatea contemporană sistemele mass-media. Editura Polirom. Geopolitica haosului. Tirania comunicării. 2003. 4 Miege. respectiv: radio. 3 Castells. Manuel. . 63.anumit program determină receptarea şi ulterior posibila acceptare a acestuia. Bucureşti. 1996. atitudinilor diverselor categorii de public. Ignacio.. . aceasta arată forţa simbolică a sistemelor mass-media. Editura Univers enciclopedic. Editura Antet. precum şi apartenenţa acesteia la un anumit segment de public divers din societate. Informaţie şi comunicare. Editura Dacia. aceasta reprezentând în fapt baza societăţii informaţionale contemporane. 1998. Globalizarea şi efectele ei sociale. televiziune sau internet au un rol fundamental în modelarea percepţiilor. Mesajele media constituie practic realitatea socială. 80. 2005 193 . . pag. Orice mesaj mass-media difuzat. 14.

Marshall McLuhan în era digitală. Editura Polirom. Giovani.Castells. Editura Humanitas. Editura comunicare. 2001 Ramonet. Editura Nemira. Paul. Ignacio. 1997 McQuail. 1998 Ramonet. Imbecilizarea prin televiziune şi postgândirea. 2002 Sartori. Bucureşti. 2001 Levinson. Tirania comunicării. Bucureşti. Bucureşti. 2001 Miege. Editura Doina. Bucureşti. Dennis. Fayard. Informaţie şi comunicare. Paris. Iaşi. Windhall. Bernard. Bucureşti. Ignatio. Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă. Manuel. Editura Antet. La galaxie Internet. Bucureşti. Geopolitica haosului. 2008 McLuhan. Marshall. Sven. Homo Videns. Mass-media şi mediul invizibil. 2006 194 . Editura Incitatus.

fagete) cu cea est-europeană (de stepă şi silvostepă cu stejar pedunculat) şi cea sud-estică. Se constată la nivelul Dealurilor de Vest ample procese de alunecări de teren atât la nivelul terenurilor agricole cât si a celor destinate altor obiective precum căi de comunicaţie. contribuţia sa în modificarea aspectelor reliefului fiind hotărâtoare în cele mai multe cazuri. swamp transformation –înmlăştiniri Vegetaţia. relief. there occurred an important process of natural reforestation due to the abandonment of large agricultural areas (pastures and meadows). but also swamps occur in some meadow areas (the transformation of meadows into swamps). Lately.Aspecte actuale ale vegetaţiei existente în dealurile de vest cuprinse între Crişul Repede şi Crişul Negru Drd. Face parte din acel complex geografic alături de climă.). perioada contemporană inregiatrează “fenomene” de lichidare a suprafeţelor întinse de pădure cu toate consecinţele actuale si următoare. aceasta aflându-se la interferenţa vegetaţiei vest-europene (gorunete. Dacă în trecut suprafeţele ocupate cu vegetaţie forestieră erau substanţial mai mari decât cele de astăzi. stejar brumăriu. şi vegetaţia are o evoluţie asemănătoare. cer. termofilă (paduri de stejar. aflată la confluenţa mai multor tipuri. Key words: reforestation – reîmpadurire. the Western Hills are typical deciduous forests. soluri. aceasta se află plasată în zona de dezvoltare a stepei. garniţă etc. vetre de asezări etc. 195 . deforestation – defrişare. La fel ca şi clima. Prin poziţia pe latitudine a României. prin specificul său este o componentă esenţială a peisajelor geografice. Eugen Remus FŐLDVARI Universitatea din Oradea Abstract By their altitude. silvostepei şi stejăretelor. There are also leared large forest areas. ape. The reforestation causes the cease of some erosion processes on slope.

gorunete. Acest proces contribuie la diminuarea riscului declanşării unor inundaţii şi a eroziunii liniare. 539 hibrizi şi 184 specii subspontane. până la 23% din cantitatea de precipitaţii de valoare medie. Stejarul( Qercus robur) este de altfel caracteristic exclusiv zonei dealurilor. 196 . zonele împădurite cu arbori de vârstă înaintată ce au un coronament bogat şi poziţionat la nivelul unor pante cu înclinări accentuate pe un strat de sol cu grosimi relativ mari. Celalalt volum de apă rezultat este reţinut de litieră pentru ca apoi să între treptat în sol sau să se scurgă. în cazul ploilor. 1) Etajul făgetelor înregistrează o prezenţa insulară la nivelul acestora. unde vegetaţia prezintă o mult mai mare diferenţiere pe orizontală sub influenţa mai directă a componentelor climatice externe. în cea mai mare parte masive de padure întinse. frecvente mai ales în vestul ţării (stejarete. mesteacanul. Acestea se pot manifesta uneori brusc mai ales atunci când solul este supraumectat perioadă care coincide cu o activitate seismică sau cu un alt stimul extern sub forma unei explozii ce provine de la o oarecare activitate antropică. Pădurilor de fag le este puţin caracteristic aspectul de mozaic. Specific Dealurilor Crişene este etajul pădurii de foioase(Fig. doar pe alocuri adauganduse: plopul tremurator. fagul putând forma singur. arborii fiind cei care reţin. făgete) Tipurile de vegetaţie au rol deosebit prin prezenţa s-au absenţa acesteia în declanşarea sau încetarea proceselor ce au loc la nivelul terenurilor. eroziunea areolară este aproape imperceptibilă. Pe lângă aspectele semnalate anterior. influenţat de condiţiile locale. cele mai multe. fagul (Fagus silvatica) având totuşi o specificitate la nivelul zonelor de relief cu înăltimi de peste 500m. aninul negru (Alnus glutinosa). aproximativ 40% având origine euroasiatică. aspect important în condiţiile în care aproape jumătate din materialul erodat în zona temperată se datorează tipului de eroziune amintit mai sus. pot determina iniţierea unor alunecări de teren.Flora tarii noastre cuprinde 3339 specii. în funcţie de specie. atât sub forma unor păduri compacte cât şi în combinaţie cu stejarul şi carpenul (Carpenus betulus). La nivelul pădurii. Pădurea contribuie cel mai mult la protejarea versanţilor atât prin intermediul rădăcinilor cât şi prin procesul de încetinire a scurgerii bruşte a apei provenită din precipitaţii. În acest caz se înregistrează inversiuni de vegetaţie pe versanţii mai reci.

rezistenţa sa în condiţii de umiditate şi presiune facându-l căutat în zonele cu exploatări miniere. Nu întâmplător a fost introdus în acest areal. Nu în toate cazurile introducerea acestor specii a reprezentat şi un succes. introdusă artificial în perioada contemporană. mult sub limita inferioară a pădurilor de conifere. ulmul (Ulmus procera). La ora actuală este cel mai important aport adus de aceasta specie. Astfel. carpenul (Carpenus betulus). depărtarea destul de mare de oricare centru industrial precum şi lipsa altor posibilităţi financiare au dus la căutarea acestestor păduri de un numar foarte mare de locuitori din zonă în perioada de toamna imediat dupa coacerea fructelor.Pădurile de stejar. In acest caz a contribuit la fenomenul amintit şi substratul pe care a fost amplasată plantaţia. Valoarea sa economică rezidă şi din valorificarea fructelor. şi a poziţionării la altitudini de aproximativ 500 m a plantaţiilor. Ceica s-a uscat. versantul cu expozitie vestica fiind în cea mai mare parte stâncos. rezultat tot din lipsa altor posibilităţi se înregistrează aici. sub forma plantaţiilor de pin si molid (Picea excelsa) precum şi castan comestibil. frasinul (Fraxinus excelsior). anume exploatarea sa ca lemn de foc. reuşind să se aclimatizeze rapid în zona pădurii Dobreştilor. părul pădureţ (Pirus piraster) Reprezentativ pentru acest subetaj este stejarul pedunculat (Quercus robur) şi cerul (Quercus cerris). din necesităţi economice. de amintit distrugerea câtorva hectare de conifere prin incendiere accidentală. acesta fiind alcătuit dintr-un strat superficial se sol. Ramânând tot la zona de mai sus. o suprafaţă de aproximativ 10 hectare de plantaţie de pin din zona localităţii Corbeşti. 197 . Un fenomen paradoxal. Un element important în cadrul vegetaţiei este acela al vegeţatiei azonale. pe fondul temperaturilor foarte mari. în vara anului 2000. Căderea economică a zonei Dobreşti. mai umbroase decît cele de fag. Castanul comestibil. originar din zona mediteraneană a fost introdus cu rezultate bune. ajung într-un amestec destul de mare cu teiul (Tilia ordata). paltinul (Acer platanoides). Com. mărul padureţ (Malus silvestris). desfiintarea exploatării miniere de la Dobreşti ne mai solicitând lemnul de castan în acest scop. în unele zile de pâna la 400C. Mai predomină pe suprafeţe relativ reduse şi gorunul(Quercus petraea) de origine central-europeană. pe Valea Râului.

floarea paştelui (Anemone nemorosa). Deşi restrânsă mult în urma exploatării neraţionale. sângerul (Cornus sanguinea). secară. vinariţa (Asperula odorata). horstia (luzula nemorosa). lipitoarea (Asperula taurina). vişin. măr. ciocul berzei (Geranium robertianum). dar şi datorită lipsei unor măsuri de întreţinere a acestor pajisti. salba ryioasă(Evonimus verrucosa). mărul pădureţ. drobul (Cytisus leucotrichus). iarba fiarelor (Cynanchum vincentoxium). pieptănăriţa (Cynosorus cristatus). pălămida (Cirsium arvense). ovăz.socul roşu (Sambacus racemosa) porumbarul (Prunus spinosa). Plantele de cultură întălnite sunt reprezentate de: grâu. păducelul(Crategus monogina) Stratul ierbos specific pajiştilor naturale. mohorul (Setaria glauca). firuţei de pădure (Poa nemoralis). laptele câinelui (Euphorbia amygdaloides). plante cu flori precum: fraga de câmp (Fragaria viridis) sau lacrimioarele (Galium aparine). condiţii pedogeomorfologice. socul (Sambacus nigra). călinul (Viburnum apulus). pădurea continuă să rămână un element important al peisajului natural al României în general şi al Dealurilor Crişene în special. cireş. Compoziţia floristică a pajiştilor este destul de slabă. este deosebit de variat. păr. lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). drobiţa (Genista tinctoria). porumb. trifoi. firuţei de livadă (Poa pratensis). mai frecvent întâlnindu-se: alunul (Corylus avelana). În culturile agricole predomină unele specii de buruieni cum sunt: volbura (Convolvulus arvensis). murul (Rubus hirtus). coada şoricelului (Achilleamilefolium). măceşul (Rosa canina). amintind prezenţa: cucutei (Galium schultestii). 198 . nuc etc. păiuşca (Agrostis tenuis). loboda (Chenopodium album). urzica moartă galbenă (Lamium galeobdolon). rogozul (Carex pilosa). cornul (Cornus mas). iar dintre speciile pomicole prun. ogsiga (Brachipidium silvaticum). salcia. feriga (Dryopterix filix mas). datorată unor cauze naturale precum: flora de valoare scazută. Arbuştii sunt bine reprezentaţi.Pe alocuri mai este prezent mesteacănul. costreiul (Echinocloua crus-gali).cartof.

murul. au favorizat instalarea vegetatiei azonale prin plantele iubitoare de apă: trestia. ogaşelor. vegetaţia lemnosă instalată recent. Amintim aici măceşul.org. desţeleniri etc. 2) Pe lângă aspectul de reîmpădurire. pipirigul. Eroziunea regresivă inregistrată în evoluţia rigolelor. păşunile au fost invadate de vegetaţie reprezentată de arbuşti. înmlăştinirile. sângerul etc. jneapănul. 3). stagnarea apei timp mai indelungat în anumite zone. contribuie la oprirea proceselor de eroziune existente la nivelul versantilor.Dealurile dintre Crişul Repede şi Crişul Negru. şovarul etc În cea mai mare parte. ravinări. Speciile care s-au reinstalat au fost influenţate şi de lipsa unor lucrări de amenajare. 199 . păducelul. prăbuşiri etc. pe fondul neutilizării lor în ultimii ani. Harta vegetaţiei Sursa: www. Lipsa vegetaţiei lemnoase de la nivelul versanţilor.geo-sptial. instalarea organismelor torenţiale. setul Corine Land Cover 2000 Utilizarea defectuoasă a terenurilor din ultimii ani a determinat instalarea la nivelul acestora a unor fenomene de eroziune sub diferite aspecte: alunecări de teren. (fig. a determinat instalarea unor sisteme de ravene. a fost încetinită sau chiar oprită(fig. papura. Sub aspectul vegetaţiei. ravenelor şi organismelor torenţiale cu efecte negative în evoluţia versanţilor. suprapuse peste fostele şanţuri despărţitoare a parcelelor de teren. Părăsirea păşunilor sau schimbarea destinaţiei acestora a dus la un proces accentuat de reîmpădurire.Fig. Blocarea canalelor de scurgere. drenaj. folosiţi pentru terenurile arabile. brusturele. din multe puncte de vedere aceasta a fost benefică.1 .

Practic sute de hectare de terenuri agricole cu diferite destinaţii au fost acoperite de vegetaţie lemnoasă de diferite tipuri după cum am amintit mai sus. Acest fenomen a contribiut la scoaterea din circuitul agricol a mari suprafeţe de teren. 3 Incetinirea eroziunii regresive de către vegetaţia proaspăt instalată (loc. Rapa) Un rol deosebit în păstrarea echilibrului versantilor îl au copacii cu vârstă înaintată. 2 Proces de reîmpădurirea păşunilor (Loc. Holod) Fig. în cele mai multe cazuri aceştia stabilizează o serie de terenuri aflate pe versanţii cu pantă accentuată. Chiar dacă nu în toate cazurile greutatea cu care aceştia apasă asupra solului si rocii sunt benefice. Uneori declanşarea unor alunecări de teren de mai mică sau de mai mare amploare este încetinită s-au chiar oprită definitiv sau parţial de 200 .Reîmpădurirea păşunilor şi în multe cazuri a terenurilor agricole se înregistrează pe fondul depărtării masive a populaţiei de sectorul primar reprezentat în acest caz de agricultură. Fig. Acestea vor putea fi redate agriculturii doar prin lucrări de mare amploare a căror costuri vor fi pe masură.

4) Fig. arinul. Prezenta lor precum şi lipsa unor lucrări de drenaj. S-au reinstalat pe suprafata lor plantele adaptate zonelor umede precum salcia. plopul. 5 Lunca împadurită a Văii Holodului 201 . Hidişel. sau de cele ale râurilor mai mici precum Holod(fig. 4 Stabilizarea frunţii alunecării de catre copacii cu vȃrsta inaintată Luncile râurilor . fie că este vorba de luncile celor două Crişuri: Negru si Repede. 6).catre copacii batrâni. La ora actuală ele au aspectul unor adevarate zăvoaie. Topa(fig. au dus la înmlăştinirea suprafeţei luncilor în măsură importantă.Cârpeşti Mici. au suferit modificări importante în ultimele decenii în ce priveşte gradul de acoperire cu vegetatie. trestia. papura. 5). pipirigul. Evidenţiem în acest sens cazul alunecării de teren declanşată pe raza localităţii Mierlău a carei evoluţie este încetinită până în prezent de către un număr de câtiva fagi cu varsta estimată la aproximativ 80 de ani. (fig. Fig.

Amintim în acest sens stabilirea şi înmulţirea unor importante efective de fazani. Bucureşti Zaruba. ţara Beiuşului. Bucureşti Mihăilescu..V. raţe sălbatice dar şi mistreţi şi vulpi. 4 Lunca împadurită a Văii Topa Chiar dacă pentru agricultură. Bibliografie Berindei I. Alunecările de teren şi stabilitatea lor. Stiinţifică.O. Tehnică. I. Ed.. Crişul Repede. pentru diferite specii de animale este un câştig. Academiei R. Măhăra Gh. Posea Aurora (1977). Judetul Bihor. Dealurile şi câmpiile României. Q. potârnichi. În aceste conditii.Fig.R. Bucureşti Berindei. Mencl.S.O. fondurile de vânătoare sunt favorizate. Gr.(1974).. Câmpia Crişurilor. (1996). reîmpădurirea luncilor este o pierdere. Ed. Bucureşti 202 . V.. înmulţirea naturală a diferitelor specii contribuind la scăderea costurilor de populare si exploatare. Ed.. (1972). Pop..

Efectele extinse ale transformarilor care au loc in dinamica socială determină această schimbare de atitudine. O meserie. problems of society. These are a set of obligations particularly hard. în special problemele cu caracter prospectiv. se înscriu ca probleme ale formării personalităţii individului. În acelaşi timp. multe din problemele individului tind să devină din ce în ce mai mult.Educaţie. the main responsibility of a teacher is work for their intellectual development incorporating their needs (care and understanding). Respectarea individualităţii elevului. Simona IONESCU Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. Airinei”-Bucureşti Abstract For today's society. The effects of extensive transformations taking place in the dynamics of the social causes of this change in attitude. probleme ale societăţii.Una implică particitarea la eforturile colaborative de a îmbunătăţi eficienţa şcolii. ceea ce contribuie în mod important la calitatea şcolii şi a învăţării elevilor. teachers Educaţia este în mod obişnuit privită ca organizarea zilnică a unor lecţii şi a prevederilor pentru experienţele de învăţare. Sunt două zone largi de responsabilitate. Se are în vedere faptul că fiecare copil are un fond propriu ereditar şi că dezvoltarea lui are loc în condiţiile specifice de mediu. education. society. profesorii au anumite îndatoriri şi sarcini dincolo de instruirea curentă a elevilor.Cea de-a doua implică angajarea părinţilor şi a altora din comunitate în educarea tinerei generaţii. Tineri. problemele majore ale societăţii.Pentru a beneficia de o gamă largă de cunoştinţe profesionale şi o expertiză existentă în şcoală. formarea şi dezvoltarea în concordanţă cu liniile proprii de dezvoltare ale acestuia devin deziderate cu tendinţa de accentuare permanentă.profesorul de matematică Prof. many of the individual issues tend to become increasingly more.Dar munca de educaţie trece dincolo de graniţele fiecărei clase către nişte comunităţi mai largi de învăţare. faţă de care acesta depune efort continuu de adaptare. Pentru societatea de astăzi. In an attempt to work energetically and creatively with students and their families. 203 . Key words: family.

Elevul este considerat. a datelor obţinute prin investigaţii profunde şi formularea unor concluzii fundamentate pe aprecierea obiectivă a tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea copilului. Paralel cu metoda longitudinală se poate folosi şi metoda investigaţiei transversale. astfel.Se adoptă. înlesneste în acelaşi timp trecerea de la un criteriu constatativ. conform căreia evoluţia copilului este urmărită în succesiunea anilor. prin care se pot face sondaje asupra aspectelor caracteristice ale anumitor categorii de copii sau cu privire la anumite procese psihice. sub aspectul caracteristicilor sale de personalitate.a procesului de individualizare.Preocupările de identificare şi cultivare a specificului individual al copilului sunt justificate şi de prezenţa ştiinţei în acţiunea de orientare şcolară şi profesională care contribuie la înlăturarea întâmplării.Cercetarile psihologice evidenţiază necesitatea de a cerceta copilul în dependenţă cu condiţiile în interiorul cărora se desăvârşeşte procesul de maturizare. în ansamblu. precum şi a metodei longitudinale. neinformării sau a capriciilor în alegerea profesiunii. Cunoaşterea elevului se realizează prin intermediul procesului de învăţământ. Necesitatea de a înţelege copilul în ansamblul personalităţii sale impune. ca fiind rezultatul interacţiunii dintre fondul său ereditar. ca o consecinţă a dependenţei individului de mediul în care se dezvoltă. în investigaţie. O cunoastere corectă a elevului în vederea înţelegerii lui şi a organizării unei acţiuni de conducere implică o prelucrare. 204 . adoptarea unui punct de vedere funcţional. de structurare specifică a caracteristicilor de personalitate. Studiile transversale permit aprecierea gradului de dezvoltare prezent la anumiţi copii prin raportarea la dezvoltarea copiilor cu care se găseşte în situaţii identice. . dogmatic şi statistic la unul formativ dinamic şi interpretativ.a procesului de socializare. condiţiile de mediu în care se dezvoltă şi acţiunile educative exercitate asupra sa. şcoală reprezentând pentru elevi un cadru de viaţă şi de muncă în care formele de solicitare condiţionează exprimarea unor aptitudini sau moduri de conduită dintre cele mai variate. Copilul şi mediul său alcătuiesc o unitate dinamică în interiorul cărora se desăvârşeşte procesul de maturizare. prin care mica fiinţă asimilează experienţa social şi istorică. un punct de vedere sintetic şi dinamic. pe două linii de evoluţie : . copilul fiind privit în interdependenţa factorilor care alcătuiesc personalitatea sau prin caracteristicile vieţii sale.

căutând să afle cât mai multe despre mediul social din care provine. a curajului de a lua decizii etc. evoluţia lui şi atitudinea sa faţă de matematică. fiind o piatră de temelie în sistemul de cunoştinţe generale al fiecărui om şi totodată constituie o cerinţă de bază pentru finalizarea studiilor gimnaziale . consultaţii. situaţia familială. ci presupune şi dezvoltarea unui stil de muncă intelectuală.cunoştinţele matematice au o mare importanţă pentru viaţă în general.În acest scop ţine o legătură strânsă cu familia elevului. olimpiade) astfel încât aceste calităţi ale elevului să fie valorificate . a imaginaţiei.El încearcă să-şi facă din familie un partener cu care să colaboreze pentru a-l face să îndrăgească şi să înveţe matematica. Profesorul informează familia despre rezultatele elevului. obiceiurile şi alţi factori care ar putea influenţa randamentul şcolar al copilului.El atrage atenţia familiei în cazul în 205 . dar nu întotdeauna învăţarea este un lucru uşor sau pe care elevul îl face cu plăcere. Dacă această lipsă de interes este urmată de insucces şcolar.Activitatea profesorului de matematică nu se reduce la asimilarea de cunoştinţe sau formarea de capacităţi cognitive la elevi. particularităţile de comportament. profesorul sfătuieşte părinţii în legătură cu măsurile care se impun pentru remedierea situaţiei elevului . dezvoltarea raţionamentului. dezvoltă logica şi flexibilitatea în gândire.îndrumă elevul să aibă aşteptări realiste de la viaţă.Pune în evidenţă rolul matematicii ca instrument şi fundament pentru alte discipline şi importanţa ei în viaţa de zi cu zi. a capacităţilor de analiză şi sinteză. a perspicacităţii.matematica creează o disciplină a muncii. meditaţii. Profesorul descoperă elevii cu aptitudini deosebite pentru matematică şi implică familia în încurajarea lor pentru a participa la diferite activităţi (cercuri.Rolul profesorului este acela de a construi punşi între ceea ce ştiu elevii şi ceea ce pot face. În ceea ce priveşte legătura profesorului de matematică cu familia şi comunitatea : profesorul este conştient de importanţa familiei în susţinerea şi încurajarea elevului pentru învăţarea matematicii.În cazul în care sesizează un slab interes din partea elevului sau a familiei faţă de matematică. Profesorul de matematică trebuie să plece de la ideea că toţi elevii pot învăţa. interesele. .Profesorul de matematică trebuie să pună in evidenţă multiplele avantaje care se obţin prin studierea matematicii : . profesorul intervine încercând să-i lămurească pe aceştia de beneficiile pe termen lung ale învăţării matematicii cum ar fi : ordonarea gândirii.

Astfel. participări la sesiuni de comunicări etc. nevoile şi idealurile comunităţii în care trăieţte. interesele părinţilor şi ale elevilor sunt uneori divergente. cu părinţi care lucrează amândoi şi cu părinţi cu venituri insuficiente. în multe comunităţi.Unii părinţi nu au încredere în valorile şcolii. . Există totuşi trei circumstanţe complică acest parteneriat : . profesorul trebuie să aibă în vedere cu precădere interesul elevului şi scopurile şcolii. când se confruntă cu un conflict de neevitat.care elevul absentează nemotivat. . solicitând profesorilor să analizeze cum să îşi îndeplinească obligaţiile atât faţă de elevi cât şi faţă de părinţii acestora. 206 . profesorii şi părinţii sunt parteneri care se sprijină reciproc în educarea tinerilor. şi solicită sprijinul acesteia în organizarea unor activităţi . În cea mai bună dintre lumi. crearea unui parteneriat cămin –şcoală a devenit din ce în ce mai dificilă pentru profesori şi părinţi.Profesorii trebuie să dezvolte abilităţi şi modalităţi de înţelegere pentru a evita aceste capcane tipice şi depun o activitate pentru a genera relaţii de colaborare între şcoală şi familie.Totuşi.Mai întâi.În încercarea de a lucra energic şi creativ cu familiile în interesul dezvoltării elevilor. elevii sunt diferiţi prin gradul şi tipul de sprijin pe care îl primesc acasă pentru activitatea lor şcolară. comportamentul şi gândirea familiilor poate fi opusă şcolii. nu ştie să înveţe sau nu îşi face temele şi îi evidenţiază pe aceia care se remarcă prin rezultate deosebite . iar şcolile uneori subminează potenţialul familiei de a contribui la dezvoltarea intelectuală a copiilor. Schimbarea de structură a familiei în societatea noastră creează noi provocări pentru că sunt acum mai mulţi tineri cu un singur părinte.Profesorii urmăresc cu atenţie aceste efecte şi îşi croiesc practica didactică adecvat pentru a creşte progresul elevilor. Profesorii împreună cu părinţii participă la educarea tinerilor. venitul şi aspiraţiile influenţează pe fiecare elev.În al doilea rând.Profesorul informează comunitatea locală despre rezultatele elevilor la concursurile şcolare.Elevii sunt prinşi la mijloc.În al treilea rând. limbajului şi educaţiei părinţilor. afecţiunea şi devotamentul pentru fiecare dintre părţi fiind contrazise de cealaltă.Efectele culturii. .Profesorul rămâne în permanentă legătură cu interesele. . profesorii capabili dobândesc o cunoaştere şi o înţelegere a vieţii fiecărui elev dincolo de şcoală.

R.Ed. 2006 Stan. 2003 Dragu. Andrei. Ovidius.. Cristea. Managementul clasei de elevi.. Pe de altă parte. dar el trebuie să aibă în vedere o paletă largă de nevoi ale elevilor.. B. Ed. Ed. Polirom..A. umane ale educaţiei nu admit specializare îngustă. 1996 Iucu. incluzând şi nevoia de a fi îndrumaţi şi a unei persoane adulte plină de grijă şi înţelegere. Constanţa. Misiunea distinctă a profesorului este să promoveze învăţarea.Spiru Haret.L. A. Didactică şi Pedagogică. Ed.Pe de o parte. Bucuresti. o sarcină complexă în ea însăşi. A.. nici prin rol să servească drept înlocuitor de părinţi sau asistent social.Responsabilitatea principală a unui profesor este faţă de dezvoltarea intelectuală a tinerilor noştri. profesorii nu sunt pregătiţi nici prin instruire.A.1997. Acestea sunt un set de obligaţii deosebit de greu de îndeplinit. S.Iaşi. Psihologie şi pedagogie şcolară. Romiţă. Structura personalităţii profesorului. scopurile largi. Bibliografie Dragu. Ghidul tânărului professor .. 207 .

mai ales în componenta sa de cercetare. etc. Key words: excellence. cu standarde ridicate de calitate şi cu grijă la aspectele de comparabilitate internaţională ca fiind formula potivită pentru a servi nevoilor societăţii cunoaşterii..diverse financing formulas. and this would determine the sustainability of the university system. industrial doctoral education. obtaining a PhD as a result of publishing. For the PhD candidates’ professional formation. As traditional doctoral education is contested. majoritari. professional doctoral education. consideră conturarea doctoratului ca o experienţă profesională structurată. fapt ce va determina sustenabilitatea sistemului de învăţămînt superior şi cercetare. an important result would be the significant increase of the capacity to capitalise scientific knowledge in universities.Alexandru Ioan Cuza”. Alţii.factor de accelerare a performanţei în învăţământul superior Dr. scientific authorship Educaţia doctorală Unii teoreticieni ai domeniului atrag atenţia asupra impactului pe care un mediu de politici educaţionale tot mai conştient la risc. un rezultat important va fi cresterea semnificativă a capacităţii de valorificare a cunoaşterii ştiintifice din universităţi. cu secvenţe controlate riguros pe perioada derulării. new assessment ways or cooperation forms. Prin formarea profesională a doctoranzilor.Tendinţe actuale în educaţia doctorală. Complexitatea şi interdependenţa problemelor cu care ne confruntăm astăzi cer de la sine în întregul proces educaţional şi în special în componenţa lui de cercetare pregătirea de viitori specialişti (cercetători şi policy makers) care să poată lucra în medii 208 . îl poate avea asupra managementului educaţiei doctorale. Cristina-Georgiana VOICU Universitatea . delimitată în timp. şi implicit mai predispus la contracararea riscului prin instrumente regulatorii de tot felul. universities test diverse forms of doctoral education (research doctoral education. Iaşi Abstract More than ever public’s eyes are on doctoral education as it is the object of analysis in universities and for those in charge of educational policies. performance.).

susţinerea şcolilor de excelenţă precum şi creşterea capacităţii de publicare ştiinţifică la nivel instituţional şi individual cu impact asupra calităţii programelor doctorale. să analizeze şi să rezolve eficient problemele sociale. de către Ministerul Educaţiei. conţinuturi adecvate. de a valorifica acumulările cognitive în scopul dezvoltării societăţii şi economiei bazate predominant pe cunoştinte. etc. alături de alte patru mari proiecte destinate îmbunătăţirii sistemului universitar românesc. În acest context se impune o analiză de fond a rolului universităţilor în 209 . Cercetării şi Inovării. Proiectul a fost pregătit. Exemple de proiecte doctorale Proiectul strategic “Doctoratul in Scoli de Excelenta – Evaluarea calităţii cercetării în universităţi şi creşterea vizibilităţii prin publicare stiinţifică” are drept obiectiv general elaborarea. să se adapteze eficient la noile contexte. Evoluţia naturală spre societatea bazată pe cunoaştere impune o noua viziune asupra formării deprinderilor noastre de a achiziţiona şi manipula cunoştinţele. la găsirea de puncte de consens şi mai puţin de divergenţă în ceea ce priveşte sensul de dezvoltare al studiilor doctorale Se conturează tot mai clar atitudini consensuale asupra direcţiilor de evoluţie a studiilor doctorale începând cu redefinirea conceptului de studii doctorale şi terminând cu aspectele formale ca: cine acordă titlul. depus şi cîştigat la prima competiţie de proiecte finanţate prin Fondul Social European. Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – CNCSIS şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior – CNFIS. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. nevoia de colaborare în această lume globală determină în ultima perioadă atitudini tot mai dispuse la negocieri. cine şi cum se confirmă calitatea de absolvent. dar şi international. modalităţi de finanţare eficiente. medii de desfăşurare propice. prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţămîntului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare – UEFISCSU. pentru a servi mai bine nevoile societăţii cunoaşterii de astăzi şi pentru a fi în acord cu noile cerinţe de pe piaţa muncii. testarea şi implementarea unei metodologii care să asigure evaluarea internaţională a calităţii cercetării în universităţi. economice şi politice dintr-o perspectivă transnaţională. Existenţa unei pieţe globale de talente. doctoratul îşi caută la acest moment formule optime de organizare.. parteneri potriviţi.culturale diferite. La nivel european.

Conceptul de universitate a evoluat continuu în strânsa corelaţie cu evoluţia societăţii şi a economiei. Universităţile. în care cele trei funcţii sunt realizate simultan cu eficienţă şi utilitate mai mare sau mai redusă. Universităţile deţin. Spania – 55%. sunt chemate să dezvolte programe de cercetare ştiinţifică orientate spre noi direcţii şi priorităţi în ştiinţă. fiind astăzi plasată cu rol definitoriu în societatea cunoaşterii. Universitatea care se prefigurează pentru acest mileniu va fi cu certitudine o instituţie inovativă. competiţia cu alte instituţii de cercetare şi necesitatea implementării de mecanisme de transfer tehnologic şi de transfer de cunoştinţe rapide şi eficiente. să gestioneze colective de cercetare şi şcoli de excelenţă. a rolului cercetării ştiinţifice si inovării. Universităţile au în consecinţă un rol major în competiţia internaţională – se asteaptă ca importante soluţii în depăşirea discrepanţelor dintre SUA. valorificarea capacităţii creatoare a profesorilor şi a studenţilor prin transferul de cunoştinte. prin impactul asupra dezvoltării cunoaşterii şi a resurselor umane pentru o economie în esenţă cognitivă. produse şi tehnologii în mediul economic reprezintă unul dintre factorii determinanţi ai menirii socio-economice a universităţilor. Odata cu internaţionalizarea educaţiei şi cercetării. Actualmente universităţile europene angajează în medie 34% din numărul total al cercetătorilor din Europa (Germania – 26%. la această competiţie adăugându-se. Ştiinţa şi educaţia se impun ca factori determinanţi pentru economiile avansate şi inovaţiile tehnologice generatoare de progres şi bunăstare. universităţile trebuie să facă faţă unei competiţii din ce în ce mai dure la nivel internaţional. prin specificul funcţiilor asumate în societate. cu puternice valenţe creative. Funcţia de formare a resurselor umane a fost extinsă cu funcţia de cercetare ştiinţifică şi funcţia de servicii publice. Grecia – 70%). la nivelul acestora derulându-se 80% din cercetarea fundamentală la nivel european. asigurând creşterile economice competitive în contextul globalizării. datorită poziţiei lor dominante în domeniul cercetării.formarea viitorilor producători şi utilizatori de cunoştinţe. în domeniul cercetării. Creşterea capacităţii inovative. fiind parte componentă a progresului ştiinţei şi culturii şi beneficiind în acelaşi timp de progresele ştiinţei şi tehnologiei. Japonia şi Europa să plece de aici fie că este 210 . reprezintă unul din pilonii esenţiali ai dezvoltării socioeconomice. avansată dinamic în evoluţia societăţii şi economiei. educaţiei şi inovaţiei cheia dezvoltării unei economii şi a unei societăţi bazată pe cunoaştere. Cercetarea ştiinţifică în universităţi.

cercetarea ştiinţifică reprezentând un factor important în atragerea de resurse financiare şi materiale. constituind complementaritatea necesară procesului de învăţare. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice în universitate creşte sursele de finanţare. universităţile europene trebuie să găsească soluţii pentru depăşirea efectelor negative ale discrepanţelor majore existente deja între Europa. a rezultatelor şi impactului acestora asupra dezvoltării cunoaşterii şi dezvoltării socio-economice în asigurarea prestigiului şi atractivităţii universităţilor va creşte. O reală reformă în învăţământul superior presupune o regândire a rolului şi a comportamentului organizaţional al universităţilor în societatea bazată pe cunoaştere care operează cu dimensiuni semantice noi pentru conceptele de cunoştinţe. relaţia universităţilor cu mediul economic. Dezvoltarea. factorilor de decizie responsabili cu elaborarea politicilor pentru învăţământul superior. pe domenii. testarea şi implementarea unei metodologii de evaluare internaţională. creşte nivelul de atractivitate pentru absolvenţii de liceu. Rolul cercetărilor ştiinţifice. Pentru a putea fi competitive la nivel internaţional. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: 1. SUA şi Japonia: resurse financiare şi tipuri de finanţare a cercetării. dar şi pentru sectoarele socio-economice. testarea şi implementarea unei metodologii care să asigure evaluarea internaţională a calităţii cercetării în universităţi. Obiectivul general al proiectului este elaborarea. cel putin a marilor universităţi. cu un nivel de atractivitate ridicat şi un prestigiu deosebit pentru comunitatea academică. Proiectul se adresează personalului din universităţi implicat în organizarea studiilor doctorale şi a cercetării ştiinţifice. resursele umane implicate în cercetare şi atractivitatea carierei de cercetător. Cercetarea ştiinţifică face parte din misiunea universităţii. Universităţile care au reuşit să transforme cercetarea ştiinţifică într-o componentă fundamentală sunt încadrate în categoria universităţilor de cercetare. prestigiul şi rolul lor social şi economic în comunitatea din care fac parte. fie că este vorba despre dezvoltare economică sustenabilă. susţinerea şcolilor de excelenţă. a calităţii cercetării ştiinţifice în 211 . precum şi creşterea capacităţii de publicare ştiinţifică la nivel instituţional şi individual.vorba despre cercetare ştiinţifică fundamentală. timp şi spatiu. cercetării ştiinţifice şi sistemului de doctorat şi doctoranzilor care se află în etapa publicării primelor rezultate ştiinţifice.

212 . Dezvoltarea capacităţii de autorat ştiinţific a peste 1. Training pe autorat ştiinţific. 3. Se are în vedere propunerea unui model de finanţare care să susţină performanţa. Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR). Academia Română (AR).• • • • • universităţile româneşti. Un model de excelenţă pentru finanţarea unor programe strategice. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii din Învăţământul Superior (ARACIS). un rezultat important va fi creşterea semnificativă a capacităţii de valorificare a cunoaşterii ştiinţifice din universităţi. Întarirea capacităţii editoriale a unui grup de 30 de publicaţii româneşti pentru a intra în fluxul principal de cunoaştere prin indexarea în baze de date scientometrice. Se are în vedere elaborarea unui model care. Creşterea capacităţii de autorat ştiinţific se va realiza prin sesiuni generale şi specifice de training. Dezvoltarea şi testarea cadrului metodologic pentru implementarea unui program de excelenţă în universităţile din România.).000 tineri cercetători doctoranzi. fapt ce va determina sustenabilitatea sistemului de învăţământ superior şi cercetare prin formarea resurselor umane pentru dezvoltarea societăţii cunoaşterii în România. pe domenii. ScienceDirect. Se doreşte crearea platformei REP (Romanian Editorial Portal). Prin formarea profesională a doctoranzilor. 4. platforma compatibilă cu platforme de prestigiu internaţional (SpringerLink. Creşterea numărului de reviste româneşti din fluxul principal de cunoaştere. Platforma editorială “Romanian Editorial Platform” – REP ce va găzdui minimum 400 de reviste. 2. pe baza performanţei universităţilor şi a unui proiect strategic instituţional pe termen lung. Parteneri instituţionali ai proiectului: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare – UEFISCSU – Coordonator. împreună cu CNCSIS şi CNFIS. Rezultatele proiectului sunt următoarele: Clasamente ale performanţei cercetării ştiinţifice din universităţi. să permită unor universităţi din România plasarea în topul 500 al celor mai performante universităţi. pentru a publica în reviste ştiinţifice din fluxul principal de cunoaştere. etc. cu impact asupra vizibilităţii ştiinţifice. UNESCO – European Centre for Higher Education (UNESCO-CEPES) .

L. Park.nber. (2008). C. Brooks.uk/assets/York/documents/ourwork/rese arch/redefining_the_doctorate. Bologna Handbook – 10. “Redefining the Doctorate”. (2007). Kehm. National Bureau of Economic Research Working Paper. Learning Accountability from Bologna: A Higher Education Policy Primer.heacademy. P. and Heiland. Walsh and Turner. “Quo Vadis Doctoral Education? New European Approaches in the Context of Global Changes”. B. “Internationalization of U.K. (2009). (2009).S. Colaborarea în domeniul cercetării ştiintifice a unui număr mare de utilizatori la nivel naţional va fi realizată prin intermediul platformei informatice de “Knowledge Sharing”. San Francisco: Josey-Bass. Washington. DC: Institute for Higher Education Policy.3: 351-362. The Development of Doctoral Students: Phases of Challenge and Support. (2008). (2007).. The Higher Education Academy. Berlin: EUA Publications. “Accountability. Gardner. Burkhardt. Higher Education in Europe 33. Doctoranzii contribuie la diseminarea cunoaşterii prin colaborare şi crearea de reţele tematice cu alţi cercetatori în cadrul sistemului de cercetare din universităţi. Assessment and Doctoral Education: recommendations for moving forward”. “Implementing Bologna: Lesson Learning and ongoing Challenges for post 2010”. C.care vor aborda cazuri concrete de prelucrare a datelor în vederea alcătuirii unui articol ştiintific de înaltă ţinută. D. Bibliografie Adelman.L.pdf.M. (2009). and Neher. E.ac. http://www.1: 27-34. S. S. Doctorate Education”. (2008). Bound. Wilson. European Journal of Education 42. J. 213 . http://www. S. R.org/papers/w14792. “The International Max Planck Research Schools for Molecular Biology and Neurosciences in Göttingen (Germany) as Examples for Joint Doctoral Training by a German University and its Non-university Partners”..3: 307-319. European Journal of Education 42. ASHE Higher Education Report 34. in. June 2008.

human resource quality (teachers and students). 214 . Aceasta este un grup relativ omogen ca vârstă şi ca nivel de pregătire şcolară. documentation. structura clasei de liceu (numărul şi calitatea membrilor care o compun). Analiza de liceu este efectuată prin prisma structurilor şi proceselor care o caracterizează. 1972. Dicţionar de psihologie. exigenţele referitoare la realizarea sarcinilor înscrise în documentele oficiale. the exigencies related to the completion of the tasks included in the official documents. Cuza”. This study has been carried out based on participative observation.clasa de elevi. conform unei definiţii mai vechi. Universitatea . reunit să lucreze după aceeaşi programă şi cu acelaşi 28 Paul Popescu Neveanu. and data analysis has been done through thematic analysis which has a heuristic value. Editura Albatros. The high-school analysis is done from the angle of the structures and processes which characterize it. o categorie socială caracterizată prin acelaşi raport faţă de mijloacele de producţie din sistemul şcolar28. student-student and studentteacher interactions În acest articol. I. ca parte a organizaţiei mai largi care este şcoala. calitatea resurselor umane (profesori şi elevi). Clasa şcolară (lat. student group.Analiza structural-sistemică a clasei de elevi Drd. p. and semi-directive interviews. 117. de inspiraţie marxistă. dar şi clasei în ansamblul ei. evidenţiind: principalele sarcini instructiv-formative ce îi revin fiecărui elev în parte. Key words: role. Maria ALEXANDRESCU Şcoala Doctorală. school norm. high-school classroom structure (the number and quality of the members that make it up). Iaşi Abstract The unit of analysis in this article is the student group as part of a larger organization which is the school. unitatea de analiză este clasa şcolară.Al. emphasizing: the main formative-instructional tasks that are assigned each student and the group as a whole. classis .. contributing to the formulation of hypotheses. grup) reprezintă.

în special de mamă. iar cât priveşte un alt elev. clasele cuprind elevi imigranţi de diferite naţionalităţi. Familiile din clasa mijlocie sunt reprezentate de 3 elevi ai căror părinţi ocupă profesii relativ sigure în învăţământ şi se implică în viaţa lor şcolară. sprijinul familial este minim (în cazul unei eleve. 29 215 . Adrian Neculau. de ea se interesează doar sora sau prietenul. 2008. iar restul. comparativ cu clasele din România. Grupuri de adolescenţi. Interviul semi-directiv a fost realizat pe două eşantioane. iar cealaltă categorie de familii se împarte în trei grupe: una reprezentată de 3 elevi. cea mai mare parte sunt creştini (catolici. Bucureşti. Adela Ştefania David. islamici. Un prim aspect care iese în evidenţă de la primul contact cu clasa de elevi îl constituie numărul şi calitatea membrilor care o compun30. p. budişti. La grupul de familii din România se disting două caracteristici. Primul eşantion cuprinde 12 elevi din România (9 elevi din clasa populară şi 3 elevi din clasa mijlocie) şi al doilea eşantion cuprinde 6 elevi români emigraţi împreună cu familiile în Franţa (4 din clasa mijlocie şi 2 din clasa populară). ci doar de unul dintre aceştia. 1977. o a doua grupă (tot 3 elevi). părinţii lui ajung la şcoală doar când sunt solicitaţi sau când „au nevoie de adeverinţe de elev”). juridică. unde rolul este îndeplinit de bunică. Editura Didactică şţi pedagogică. totuşi au un rol activ în ceea ce priveşte şcolarizarea copiilor lor (se întâlneşte la 3 elevi). hinduşi) şi atei. Sociologia educaţiei. Sibiu. Psihomedia. de alte religii (iudaici.învăţător sau profesori. în care rolul activ în şcolarizarea elevilor nu este îndeplinit de ambii părinţi. p. în departamentul Seine-Saint-Denis (SSD) unde a fost realizată o mare parte din interviuri există o mare concentrare de imigranţi. grup formal (pentru că este organizată după regulamente şi programe stabilite din exterior şi pe care elevii trebuie să le respecte) şi grup de lucru29 (pentru că sarcina clasei şcolare este să instruiască şi să permită pătrunderea marilor dimensiuni ale educaţiei necesare formării profesionale şi pregătirii pentru viaţă). în care majoritatea sunt de confesiune ortodoxă (excepţie făcând unele clase). Prima cuprinde o parte dintre familii care. ortodocşi şi protestanţi). Clasa de elevi poate fi caracterizată ca grup instituţional (pentru că se prezintă ca o organizaţie socială. deşi au un capital economic redus. 30 Eugen David. 169. iar în ceea ce priveşte cea de-a treia grupă. 33. economică). în clasele intervievaţilor din Franţa. Din lectura interviurilor celor două eşantioane de elevi se evidenţiază că: în eşantionul din Franţa.

„conflictele dintre elevi sunt generate de lipsa de educaţie din familie. op. această atracţie putând fi mai intensă sau mai puţin intensă32. se adresează într-un mod necuviincios profesorilor”. intervievaţii din ambele ţări sunt de acord ca uniforma şcolară să fie reintrodusă în şcoală. . Moreno propune spontaneitatea ca explicaţie a atracţiei între indivizi.lucru foarte cunoscut în Franţa.16. dar facilitează şi adaptarea acestora la mediu. apar tot felul de rivalităţi între cartiere şi între sate pe care încearcă să le rezolve la şcoală. p. Institutul European. devin mai siguri pe ei în relaţiile cu exteriorul. p. Aşadar. vin în stare de ebrietate la ore. 216 .. J. Sociologia educaţiei. minţindu-şi părinţii că lucrează la referate pentru şcoală”. „vorbesc pe Messenger. Iaşi. Al doilea aspect al analizei clasei priveşte relaţiile dintre elevi. Prieteniile se leagă mai uşor când există interese comune legate de preocupări asemănătoare. op.ca fiind bune”. Indivizii îşi apară mai viguros poziţiile când se ştiu în grup. nu au respect faţă de cadrele didactice sau alte persoane” şi „fac doar ce le convine”. J. 2003. 12. Elevii români intervievaţi observă la câţiva dintre colegii lor că nuşi îndeplinesc sarcinile şcolare: „o parte dintre elevi sunt vulgari. mai ales în situaţiile în care mediul înconjurător oferă prilej apariţiei sentimentului de frustrare33.cit. 273. grupul nu numai că asigură solidaritatea membrilor.. Elevii intervievaţi din România descriu relaţiile dintre ei astfel:.L.. Comunicarea dintre elevi este dependentă de poziţiile ocupate de aceştia în structura clasei31.cit. părinţii nu sunt confidenţii elevilor. 33 Adrian Neculau. elevii din România observă la unii dintre colegii lor că nu-şi îndeplinesc sarcinile şcolare. p. L. părinţii unor colegi lasă o libertate exagerată copiilor.. Solidaritatea membrilor este exprimată de sprijinul mutual pe care îl aşteaptă cu toţii de la grup. Relaţiile la nivelul clasei de elevi se manifestă la două niveluri care se întrepătrund: cel al relaţiilor dintre profesor şi elev şi cel al relaţiilor dintre elevi. Realizarea eficientă a sarcinilor şcolare este condiţionată de coordonarea raţională şi distribuţia conştientă a rolurilor membrilor clasei de 31 32 Dumitru Popovici. în Franta cele mai multe conflicte apar în şcolile publice între imigranţi.fiecare caută să pară altceva decât este şi încearcă să imite persoanele pe care le văd la televizor”. Relaţiile dintre ei sunt descrise ca relativ bune. Moreno apud Adrian Neculau.

intervievaţii din ambele ţări şi din majoritatea categoriilor identificate în această cercetare sunt de acord ca aceasta să fie reintrodusă în şcoala. M. în unele şcoli de prestigiu elevii recunosc impactul pozitiv al uniformelor şcolare asupra personalităţii lor. deoarece unii dintre părinţi le fac copiilor mofturile. ci şi în funcţie de statusurile reale percepute pe care le ocupă în clasă la un moment dat36. dar şi respins de alţii sau atunci când. aceştia din urmă preferând să-şi încredinţeze problemele intime prietenilor din şcoală. 170. nu se implică în viaţa lor şcolară şi că. este preferat. p. Aşteptările privind rolul de elev sunt standardizate pe cicluri şi niveluri de învăţământ şi sunt prevăzute în diferite standarde de performanţă şcolară care însoţesc curricularele. aceasta se caracterizează prin patru trăsături primare: egalizarea statusurilor prin vârsta şi originea socială familială. în cazul unor colegi.cit. op. România ar putea lua exemplul Franţei unde există uniforme de vară şi de iarnă. Acest status poate fi predominant pozitiv (când majoritatea colegilor săi îl preferă pentru diferite activităţi comune).cit. pentru anumite tipuri de activităţi. marginalizând pe cei care nu au”. Adela Ştefania David. În prezent. p.. dar şi a resurselor materiale existente34. mai mult. Principala diferenţiere care se dezvoltă treptat este performanţa. 171. în afară de sex. este respins). se poate observa chiar un abandon din partea părinţilor. Copiii sunt scutiţi de stresul de a se hotărî zilnic cu ce să se îmbrace şi sunt feriţi de tentaţia de a purta o ţinută indecentă. cumpărându-le haine de firmă. După Parsons. obligativitatea unui set comun de sarcini 34 35 Eugen David. Elevii clasei îşi îndeplinesc rolurile nu numai pentru motivaţia lor pentru învăţare. op. în timp ce. În privinţa purtării uniformei şcolare. Referitor la părinţii colegilor. dar şi în regulamente şcolare care precizează aşteptările legate de comportamentul elevilor în şcoală35. Prin lipsa uniformelor din şcoală se creează o ierarhizare a elevilor în funcţie de resursele financiare. iniţial nu există nicio bază formală pentru o diferenţiere de status în cadrul clasei şcolare. de la alte şcoli din cartier sau altor membri din familia lărgită apropiaţi de vârsta. Adela Ştefania David. negativ (este respins de majoritatea elevilor) sau mixt (atunci când este simpatizat de unii colegi.Diaconu apud Eugen David.. Părinţii nu sunt confidenţii elevilor. 36 Ibidem 217 . elevii din România şi cei din Franţa consideră că părinţii colegilor lor le lasă copiilor o libertate exagerată. În general.elevi. pentru altele.

Situaţia a început să se degradeze însă după anul 2004. polarizarea între elevi (iniţial în situaţie de egalitate) şi procesul relativ sistematic de evaluare a performanţelor37. Învăţământul românesc azi. numărul elevilor a scăzut la nivel naţional cu 1. În ultimii 20 de ani. Iaşi.(nediferenţiat). Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” avea cel mai mare număr de elevi dintre liceele ieşene. cu un număr de 1458 de elevi şi 90 de cadre didactice40. Braşov. Polirom. În România se află clase omogene în învăţământul privat şi în cel public (există libertate în studierea confesiunii de care aparţine elevul) şi clase eterogene sunt în judeţele în care există mai multe comunităţi de imigranţi42 (Timiş. 1998. Cultură şi experienţă de migraţie în satele româneşti în Revista „Sociologie Românească”.6 milioane41.827 în anii 2007-200839. În România. 1977.ro. clasa şcolară cuprinde 15 elevi. trad. fiind urmat de Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi“.689 de elevi în anii 1990-1991 la 788. Concluzii În Franţa există clase omogene în învăţământul privat (şcoli confesionale) şi clase eterogene în învăţământul public. Mahler Fred. Polirom. 37 218 . Efectivul de elevi la nivel liceal a scăzut de la 995. Hunedoara. datelor de la ComisiaNaţională de Statistică (perioada 1989-1993 ) şi de la Institutul Naţional de Statistică (1995-2007). nr. în Elveţia.consultat la data de 22 mai 2011. p. Rola Mahler. Bucureşti. Tolcott Parsons. după 1989. 41 http://www. Scăderea generală a efectivelor de elevi nu este doar rezultatul scăderii demografice. datelor de la Departamentul de Statistică al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi (200920101). 2004.3. În anul şcolar 20092010. Arad.compusnews. Clasa şcolară ca sistem social în Sociologia educaţiei şi învăţământului. în schimb. volumul II. cât şi în Franţa clasele sunt alcătuite din 30-35 de copii. Atât în România.). 42 Dumitru Sandu. Iaşi. creşterea efectivelor de personal didactic a îmbunătăţit situaţia din învăţământul liceal: în anul 1996 existau doar 15 elevi la un cadru didactic. şi un număr de 70 de cadre didactice. faţă de 37 de elevi la un cadru didactic în 198938. 46. Editura Didactică şi Pedagogică. Clasa este alcătuită din 30-35 de elevi. ci şi al pierderii interesului pentru participarea la educaţie. 125. 40 Cf. 38 Adrian Miroiu (coord. Ilfov şi Constanţa) . şi anume 1948. 39 Cf. p.

Bucureşti. Sibiu. David Adela Ştefania. 1998. Bibliografie David Eugen. Grupuri de adolescenţi. 2008. nr. Iaşi. intervievaţii din ambele ţări sunt de acord ca uniforma şcolară să fie reintrodusă în şcoală. Miroiu Adrian (coord. Polirom.consultat la data de 22 mai 2011.). Sociologia educaţiei. Învăţământul românesc azi. Sandu Dumitru. Psihomedia. Iaşi. părinţii nu sunt confidenţii elevilor. Polirom. Sociologia educaţiei şi învăţământului. trad. Editura Didactică şi Pedagogică. 2004. 2003.ro. Bucureşti. Neculau Adrian. 1977. 219 . Editura Albatros. Cultură şi experienţă de migraţie în satele româneşti în Revista „Sociologie Românească”. Institutul European. Dicţionar de psihologie. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.compusnews.3. Sociologia educaţiei. Neveanu Paul Popescu. 1977. Rola Mahler. Iaşi.Elevii din România observă la unii dintre colegii lor că nu-şi îndeplinesc sarcinile şcolare. volumul II. 1972. Mahler Fred. Popovici Dumitru. părinţii unor colegi lasă o libertate exagerată copiilor. http://www.

. prin care sunt selectate şi analizate anumite elemente. reform. îşi propune ca învăţarea acestei discipline şcolare să pornească de la orizontul local. methods. .observarea dirijată prin care observatorul analizează un anumit element din realitatea obiectivă. învăţământ primar Şcoala cu clasele I-VIII „Dr Constantin Angelescu”. Acestea sunt: . As in other areas. „Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă”. Orizontul local se poate observa în mai multe moduri. La clasa a IV-a. Constanţa Abstract The information sources for children are various. they are drawn into the education act as participants active and interested in environmental awareness in general and in particular the local horizon. so the teacher must find new paths. Paradigma programei arată că învăţarea geografiei trebuie să pornească de la elementele observate direct. teaching methodology Prin utilizarea unor activităţi de investigaţie a orizontului local. schools. Limita exterioară a orizontului local ar putea să fie situată la 40 – 50 km distanţă de un privitor situat în centru.Geografia orizontului local în curriculumul de geografie Drd. rapid changes occurred in education from the learning environment to efficient learning techniques and intellectual work. 220 .observarea selectivă.observarea spontană. elevul devine un participant activ la propria sa formare. în care orizontul local reprezintă doar un cadru exterior. Orizontul local are o extensie mai mare decât orizontul imediat şi orizontul apropiat. Orizontul local se desfăşoară până la limita de vizibilitate. Daniela MATEI Prof. iar prima metodă de abordarea a fenomenelor geografice o reprezinte observarea realităţii obiective. noua programă de geografie. Key words: national curriculum.

În această etapă are loc colectarea unor date geografice prin observarea. Sub raportul diversităţii caracteristicilor geografice. elemente de degradare a mediului înconjurător. umane şi de timp necesare pentru realizarea ei. diferă foarte mult. cercetări asupra reţelei hidrografice. aspectul vegetaţiei sau forme de relief. studii de caz. reportofon). stabilirea unui minim de materiale necesare cercetării în cabinet şi pe teren. procesele actuale din orizontul local. orizontul local păstrează o parte din caracteristicile regiunii. Aspectul se schimbă de la un moment la altul al anului. Pot exista şi alte metode (înregistrări video. Acestea se referă la: precizarea intervalului de timp în care urmează să se desfăşoare investigaţie. Orizontul local poate să cuprindă un spaţiu care să acopere una sau mai multe regiuni. toponimia orizontului local.. Caracteristicile geografice ale unor spaţii. ce au menirea de a completa observarea directă. transformări ale activităţilor economice. Pentru enumerarea unor caracteristici ale orizontului local este necesară amplasarea corectă a acestuia într-o anumită regiune geografică. iar alegerea unui element de investigaţie presupune o decizie importantă. Există posibilitatea ca o anumită întindere care formează un orizont local să cuprindă una sau mai multe unităţi sau părţi din unităţi învecinate. Activitatea principală este bazată pe realizarea unor schiţe de hartă. prezentate pe scurt în cele ce urmează. organizarea colectivului. Există de asemenea localităţi relativ mari situate la contactul dintre două sau trei unităţi regionale. Alegerea temei este urmată apoi de evaluarea resurselor materiale. pe măsurarea unor parametri cantitativi şi notarea lor. modificarea stărilor de vreme. Regiunea este o sinteză a unor caracteristici aflate în continuitate teritorială. de la orizontul local la regiunea în care se află situat acesta. structura demografică a localităţii natale. transformarea peisajului geografic. Există următoarea taxonomie orizontul imediat – orizontul apropiat – orizontul local – regiune. analiza şi măsurarea unor elemente situate pe teren. din cauza modificării stării vremii. 221 . Tematica poate să fie extrem de vastă. În cercetările de geografie umană se utilizează: chestionare.observarea exploratorie. Există o serie de teme. evoluţia perimetrului construit. Acestea sunt: evoluţia învelişului vegetal. Există suprafeţe în care se evidenţiază întinderile de ape. elemente de etnografie şi geografie culturală. evoluţia unor elemente de relief. interviuri.

tasarea. Investigarea acestor elemente se poate realiza într-un mod specific pentru fiecare unitate a hidrosferei: . direcţia lor de scurgere. izvoare. Pentru un teritoriu relativ restrâns ca întindere. Caracterizarea climatică a orizontului local şi apropiat se poate baza pe interpretarea unor date provenite de l staţiile meteorologice. În cazul orizontului apropiat şi local. 222 . aşezările omeneşti şi activităţile economice. fenomene de colmatare şi acumulări pe versanţii sau în albie. un element de interes îl constituie felul în care are loc deplasarea populaţiei în alte localităţi. În contextul orizontului apropiat şi local. Un deosebit interes în cercetarea orizontului local îl are evidenţierea unor procese care au loc la suprafaţa reliefului. ravenare. Ansamblul de particularităţi pe care îl introduce orizontul local în cadrul elementelor climatice generale se referă la factorii genetici. sporul natural şi evoluţia lui. structura pe grupe de vârstă a populaţiei. În cercetările de teren pot fi identificate anumite legături între fenomenele naturale observate: grosimea şi permanenţa stratului de zăpadă şi forma de relief în care este situat. structura profesională.Cercetarea de teren trebuie să identifice şi să localizeze tipurile genetice de relief. mişcarea migratorie. În orizontul local există anumite elemente ale hidrografiei specifice unui anumit teritoriu. formele pe care le au şi sistemul de agenţi şi procese care acţionează pentru formarea lor. ne interesează următoarele elemente: numărul de locuitori. modelarea albiei majore sub influenţa oscilaţiilor de debit ale râului principal. acumularea deluvială. oscilaţiile accidentale. alunecările de teren. elementele climatice şi îndeosebi la regionarea topoclimatică. mineralizaţia.în cazul lacurilor: suprafaţa. fenomenele de pluviodenudare. .în cazul râurilor: debitul. oscilaţiile de nivel. Aceste „procese actuale” sunt: eroziunea torenţială. . raportul dintre componentele hidrografice staţionare şi relieful de subsidenţă sau de luncă. etajarea vegetaţiei în raport cu modificarea altitudinii reliefului. adâncimea. eroziunea areolară.în cazul apelor subterane-pânza freatică. evoluţia numerică a populaţiei. modul de abordare a populaţiei diferă faţă de felul în care aceasta constituie subiect pentru regiuni mai întinse sau pentru teritoriul ţării. prăbuşirile. Componentele antropice analizate vizate sunt: populaţia. apele de adâncime Geografia orizontului local studiază vegetaţia şi a fauna. permanenţa acestui fenomen şi influenţa deplasărilor migratorii asupra structurii populaţiei din localităţile respective. variaţia de nivel în cursul unui an. repartiţia teritorială a locuitorilor.

principalelor culturi agricole.). pot fi chiar suprapuse. 2007. Proiect pentru învăţământul rural.net Cerghit I. Bucureşti Cucos C. Iaşi Cucoş C. 2002. Iaşi Mândruţ O. de unde au fost selecţionate o serie de elemente invariante şi reprezentative (reţeaua hidrografică. Sisteme de instruire alternative şi complementare. 1997. Ed Polirom. Harta de bază provine dintr-o hartă anterioară. 1970. Ed Polirom. Cum să dezvoltăm cretivitatea. Bibliografie Bouillerce B. Psihopedagogie. ramurile şi centrele industriale principale. Concluzii Cercetarea orizontului local trebuie să aibă ca scop şi realizarea unor hărţi cu diferite conţinuturi. Pedagogie. Ed Polirom. cu un caracter mai complex. Ed Polirom. home. I. Didactica magna. Bucureşti 223 . EDP. pentru a crea alte hărţi. 2002. Bucuresşti Cerghit. Editura Aramis. Bucureşti Comenius J A. 1996. denumită hartă de bază. Perfectionarea lecţiei în şcoala modernă. Iaşi Cucoş C. pot fi realizate o serie de hărţi speciale care pot fi ulterior comparate. În anumite situaţii. creşterea animalelor. coord. Ice breakers on line. Carre E. 2002.carthlink.Activităţile economice pot fi tratate pentru evidenţierea caracteristicilor fondului funciar. localităţile etc. 1983. Acestea pot fi construite pornind de la o hartă cu un anumit grad de generalitate. activităţile de transport şi de turism. 1998. Iaşi Carothers Lisa. EDP. Orizontul local în învăţarea geografiei. Pornind de la această hartă. Pedagogie.

.Matematică şi film Prof." În decembrie 2011 a apărut filmul Sherlock Holmes: Jocul Umbrelor. Pascal's triangle and Fibonacci numbers . Cătălin NIŢICĂ Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”. mystery. Convins ca Hollywood-ul nu şi-a luat doctoratul în matematici am făcut câteva investigaţii. Dar cealaltă jumătate este luptă intelectuală. Key words: mathematics. autorul romanelor poliţiste pline de originalitate. weapons and explosions.Profesorul Moriarty: Sunteţi sigur ca doriţi să jucăm acest joc? Sherlock Holmes: Mi-e frică că vă v-a aduce pierzania. Bucureşti Abstract: The article analyzes the link between mathematics and be held on the reopening film Sherlock Holmes: A Game of Shadows. fil. Dar nu e cazul aici să vă povestesc tot filmul ci doar câteva secvenţe pe care le-am observat şi care mi s-au părut de remarcat. 224 . născută din inteligenţa lui Sir Arthur Conan Doyle. O secvenţă inedită îi prezintă pe cei doi protagonişti ai filmului stând de vorbă în faţa unei imense table plină cu formule matematice. film ce se dovedește şi un joc al minţii din moment ce veșnicul inamic al detectivului Holmes este genialul şi diabolicul matematician profesorul James Moriarty. Motivul jocului de şah ca joc al vieţii şi al morţii este minunat şi oferă motive de răzbunare. după care s-a inspirat scenaristul filmului. The film is built on two levels and as usual in a Hollywood movie half is brute force. director adj. Filmul este construit pe două planuri şi ca de obicei într-un film marca Hollywood jumătate este forţă brută. arme şi explozii. a film that turns the mind game since the eternal enemy of Detective Holmes is brilliant and evil mathematician Professor James Moriarty. intrigă şi ingeniozitate în dezvoltarea acţiunii.

se poate întreba oricare dintre spectatori? Sunt ele scrise doar de formă sau au un fond ştiinţific? Răspunsul este lesne de dat deoarece acolo sunt câteva dintre studiile matematice din anii 1890 dar nu numai. o formulă de codificare şi un cifru. de linie şi numărul caracterului în alfabet. Să aruncăm o privire mai atentă asupra tablei şi vom recunoaşte elementele de matematică ce sunt menţionate de-a lungul scenariului: ecuaţiile diferenţiale ale unui laser elaborat în zilele noastre se află alături de p-codul numerelor Fibonacci.1 1 1 1 2 1 1 3 3 1 1 4 6 4 1 1 5 10 10 5 1 Ce formule fundamentale sunt scrise pe acea tablă. din diverse locuri. Acest cod se inspira din obsesia lui Moriarty pentru triunghiul coeficienților binomiali al lui Pascal. Codul are trei elemente: o cheie publica . Unul dintre elementele cheie de pe tablă este codul secret pe care protagonistul filmului îl foloseşte pentru a lua legătura cu acoliţii săi precum şi pentru a cripta informaţiile despre propriul imperiu mondial. ecuaţiile ciocnirii a două corpuri. cartea de Horticultură din biroul sau. Pe parcursul filmului aceste ecuaţii vor dezvălui planurile malefice ale lui Moriarty. singularitatea Painleve. de problema celor n-puncte materiale ce se atrag după legile lui Newton. Fiecărei litere a mesajului îi vor corespunde trei numere de câte două cifre: numărul de pagina. personajul negativ îşi construiește mesajul cu literele luate dintr-o carte. Pentru codificarea informaţiilor. intersecţiile homoclinice ale lui Poincaré. Tot mesajul se transforma într-un şir de numere de 225 .

caracterele 10. Şirul de numere 3-Fibonacci este 1 2 3 4 5 7 10 14 19 26 36 50. "şirul din carte" devine: 0409 07 07 05 03 0109 0409 0308 04 0408 0610 0207.1). 33 şi 12. Pentru fiecare număr natural p se poate construi o secvenţă de p-numere Fibonacci notate Fp Fp(i) = Fp(i . iar pentru p = 1 se obţine şirul Fibonacci uzual (se aduna de-a lungul primei diagonale în triunghiul lui Pascal). se obţin puterile lui 2 (se aduna de-a lungul liniilor orizontale în triunghiul lui Pascal). Acest număr înteg este inclus în conferinţa lui Moriarty la un moment cheie. să presupunem că cheia publică este p = 3. Moriarty codifică acest şir utilizând triunghiul lui Pascal. Mesajul mai necesită şi o cheie publică.. prin schimbarea unei variabile. Holmes a observat întâi notele despre triunghiul lui Pascal şi numerele lui Fibonacci scrise pe tabla din biroul lui Moriarty. exista o reprezentare unica de forma N = Fp(n) + x. Mai precis. Moriarty transforma şirul din carte într-un nou şir de numere. fiecare număr cu două cifre este determinat de poziţiile numerelor Fibonacci care au suma numărul dat în reprezentarea minimală. "Şirul din carte" devine: 23 10 10 05 03 20 23 17 04 18 33 12. singura diferenţă fiind cheia publică. Pentru un mesaj adresat asociaţilor săi. Fp(1) = Fp (2) = . codificat. De exemplu. Considerând poziţiile reprezentării minimale. Odată ales p. Acestea se obţin prin adunarea numerelor de-a lungul diagonalei p în triunghiul lui Pascal. Folosind aceasta regula. 5. pentru a codifica numărul 23 cu numere 3-Fibonacci. secvența cărţii. i > p + 1. cu x < Fp(n — p). care l-au condus la 226 . = Fp(p +1) = 1. 18. şi 20 din linia 17 a paginii. şi codifică informaţia despre imperiul său în carnetul roşu. Codul descris mai sus este folosit pentru ambele codificări.. Holmes a observat o mică diferenţă în conferinţele lui Moriarty. 3.1) + Fp(i . Pentru p = 0. Moriarty face două feluri de codificări: El codifică mesajele pe care le transmite asociaţilor lui când acordă autografe. Moriarty le transmite acestora cheia publică care este numărul Fibonacci folosit pentru codificarea mesajului. caracterele 4.. Mai târziu. Deci codul pentru numărul 23 este 0409. Să presupunem că prima linie a mesajului secret este transformata într-un şir de numere din carte alegând litere din pagina 23 a cărţii: din linia 10 a paginii..câte două cifre. De exemplu.Fibonacci de pe poziţiile 4 şi 9 sunt 4 şi 19. observăm că numerele 3. care adunate dau 23. pentru fiecare întreg N.p .

Inteligenţa deosebita a lui Holmes rezolvă restul misterului. deosebit de captivant şi inedit. 227 . Fritz. Kaufman. Rotten Tomatoes. lată câteva din secretele acestui film de aventuri. Bibliografie Oxford Student Journall (Mar2012) Siam News (Apr2012) "Sherlock Holmes: A Game of Shadows (12A)". Chris (22 February 2011). Holmes înţelege că numărul întreg este un număr p-Fibonacci. Le mulţumim pentru inspiraţie şi pentru contribuţia lor la promovarea matematicii şi sper ca aceste lămuriri să deschidă ochii minţii celor ce vor vedea sau revedea filmul. Sherlock Holmes: A Game of Shadows Box Office Mojo. Los Angeles Times. British Board of Film Classification. Ben (15 December 2011). Retrieved 15 December 2011. Retrieved 28 November 2010. El deduce că manualul de horticultură din biroul lui Moriarty serveşte ca cifru. "Sherlock Holmes: A Game of Shadows (2011)". Melrose. "Movie Projector: 'Sherlock. Retrieved 9 March 2011. Retrieved 1 December 2011. şi mai târziu. Cei care au ajutat producătorul şi regizorul acestui film cu suportul matematic nu sunt decât doi prestigioşi profesori de matematică de la Centrul de matematici aplicate colaborative al Universităţii Oxford. bazat pe faptul că floarea din biroul lui Moriarty este pe moarte.' 'Alvin' sequels kick off holiday season". Alain Gorilely şi Derek Moutlon. Spin Off Online.ideea că un număr întreg este transmis asociaţilor în timpul conferinţelor. "Noomi Rapace to play Sim the Gypsy in ‘Sherlock Holmes 2′". Tilly. "Sherlock Holmes: A Game of Shadows Preview". Retrieved 16 December 2011. Kevin (23 November 2010). Amy. IGN. Tribune Company.

SECŢIUNEA : STUDII CULTURALE ŞI LITERATURĂ CULTURAL STUDIES AND LITERATURE 228 .

Democracy. and various scholars are of the opinion that he considered democracy “inferior to various forms of monarchy.edu/archives/fall2008/entries/democracy . legitimacy. Key words: democracy. cultural challenge 1.before becoming a form of government and decision making in See Tom Christiano and his essay Democracy. Democracy was initially conceived as a concept – and. not necessarily a positive one. Carmen ARDELEAN Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare Universitatea Tehnică de Construcţii. retrieved on June 27. besides rendering the very core of the author's view.4] for further details (http://plato. in Aristotle’s words44. and the Equilibrium”. X." In Collected Works of John Stuart Mill. Edward N. dr. as the abilities of “the many and the poor”. Zalta (ed. Book VI) was rather suspicious with reference to this topic. Plato himself (Republic. It was inspired by the title of Kissinger's doctoral thesis of 1954: „Peace. 210 43 229 . modern history stands as proof of the fact that all major concepts underlying human relationships at international level need legitimacy in order to be accepted by large groups of people. Introduction: motivation and main concepts Any discussion in connection with democracy is bound to take us back several millennia. aristocracy and even oligarchy on the grounds that democracy tends to undermine the expertise necessary to properly governed societies”43. and a democracy that in which the many and the poor are the rulers. univ. Legitimacy.) [p. 2011) 44 Aristotle. to Athens and to Plato’s imagined ideal state.stanford. Indeed. Bucureşti Abstract: The above title. one of the most important we know today. p. was chosen in recognition of Henry Kissinger's contribution to a new understanding of world politics. were generally viewed with contempt . vol. Democracy itself is one of them – though. Politics: "An oligarchy is said to be that in which the few and the wealthy. equilibrium. The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition). Legitimacy and the Equilibrium under Doubt Modern „Christian” Democracy faced with the cultural and political challenges of the Muslim world Conf. by far. one may add.

and in which the diversity of norms and traditions makes it difficult to find common traits with global value. one can refer to the poles of power which have governed decisions at world level for the last two centuries – more recently. Nowadays. later replaced by Russia – so vividly described by Brzezinski as "the two scorpions in a bottle"45 who. One other concept which is considered important for the present essay is that of legitimacy. More to the point. It has brought along a general tendency towards harmonizing political.its own right. come what may. in the same author’s view. But modern democracy has somewhat different foundations and is loosely akin to what it meant for ancient Europe and the world. Both democratic and authoritarian governments are seeking legitimacy as a proof of the fact that their position is accepted at local or regional level. to the USA and the former USSR. or equilibrium. political or structural "exports" need to be carefully evaluated if full acceptance is at stake. p. especially in culturally sensitive geopolitical areas. In modern terms. seemingly dominated a “fragmented world” with no interconnections. The twofold polarity is being slowly replaced by what Brzezinski calls a “multiple political polarity” which threatens to destroy the world order as we know it. it was the fight between democracy and autocracy.military. The traditional dichotomy between “good” and “bad” has been a constant feature throughout the political history of mankind. therefore the truth of his words should not always be taken for granted. economic and cultural structures and has emphasized the need for complex interrelations and regulations at world level. In other words. Kissinger focused on 45 Brzezinski. Generally speaking. Ed Scripta. the USA has often played the part of the positive alternative. But Brzezinski has always been. 2005. while the Russians stood for the “bad boys”. this tradition is broken by alternative forces coming into play at all levels .ix 230 . This brings us to the concept of “balance”. nevertheless. Z. In his study. Bucuresti. consecutive holders of world supremacy made good use of the power of words and concepts while they sought the top position and after. translated into Romanian as Marea dilemă: a domina sau a conduce. we live in a world in which only some values are shared. economic. in which each country supposedly knows what it can or cannot do or hope for. an advocate of the American democracy and hegemony. From Locke’s idea of “consent” to Brzezinski’s “hegemony”. The Choice: Global Domination or Global Leadership. however. political and cultural. Indeed.

It is. with reference to a (conservative) political ideology born in awe of Roman-Catholic norms. Our interest in the Christian touch of modern democracy has sprung from the awareness of contemporary clashes between “Western-type democracies” and countries with alternative dominant religions. in Europe of the first decades of the 20th century. in which not only world leaders alone. reform seeking. then re-discovered by the human-centered. yet reluctant to adopt the Western (read: mainly American) lifestyle instead of their own. but rather leaders and political deciders together may find the right answers for the future in a better understanding of cultural diversity. 2. and which later spread into Protestant and even Orthodox political circles. It was an attempt to bring the practice of Christian teachings into the pragmatic area of politics. Democracy as a “Christian” concept The Athenian democracy was a trademark of an ancient way of life carrying the specific features of a socially fragmented. partially institutionalized Europe during the Enlightenment. our intention to propose a new approach to it. based mainly on the author’s interest in the Christian specificity of democracy. from representative to participatory or even socialist – to quote only a few examples of doctrines and political projects connected with the renewal of this concept. Modern democracy takes many forms. The term “Christian democracy” does indeed exist.the impact of charismatic political leaders on the fragile balance of power. from direct to liberal. aiming to implement a new social and political order. the present study refers to equilibrium as a major goal in today's geopolitical frame. However. conflict-aware and culture-bound society which still had no interest in “exporting" its ideals beyond borders. as noted from various sources and rendered in a personalized reading. however. Alternatively. Christian Democratic parties continue to exist throughout Europe and around the world.the characteristics of the above mentioned types of democracy. The concept itself was forgotten and put aside for many centuries. it is not the intended purpose of this essay to discuss . although their strength has decreased in step with certain Christian norms being turned into commonplace political strategies.even comparatively . the 231 . At best.

largely based on the local observance of traditions and culture 47 46 Nye. 2011) 2005: 232 . no longer is "the only superpower" in a “unipolar” world which does not seem to display any potential rival and. The invisible threads which link the members of a community and preserve a unitary identity are hard to break. Institutul European. Nye refers to the frailty of power if it is imposed by coercion. multi-religious country – a tendency which sometimes comes into conflict with the constant need to expand its influence. permissive character of essentially Christian societies is not welcome in more conservative nonChristian areas.American “soft power”46 is tolerated.edu/ir/library/pdf/FFP0502S.pdf (retrieved on July 14. closed communities based on religious stability can hardly live in harmony with the new “religion” of consumerism and (if one were allowed to say so) with a sort of "laissez-faire.let alone autocratic China – accept to play by the rule of the libertarian free will (understood as a socio-political determinism)? And who would expect the Islam-dominated absolute monarchies of the Middle East to accept an egalitarian. all of a sudden. Most political analysts today point out the military and economic factors which define existing and potential "superpowers". Indeed. in the complex contemporary world we live in. Ed. Joseph S. and so is tradition.educause. Nye [2008] emphasizes America's role but follows the same coordinates in his assessment: the USA. he states. among which the religious specificity plays an important part. how could some of the despotic monarchies in the Far East . political and cultural level. as well as to the opposition to American politics in various areas of the world. America itself has become a multicultural. “world politics agenda has become like a three-dimensional chess game in which one can only win only by playing vertically as well as horizontally. Soft Power and Higher Education. In his book Soft Power. Joseph. laissez aller" at social. but often ignore the relevance of cultural factors. So. as a consequence. Brzezinski’s question about whether or not the American culture is compatible with the “imperial responsibility" becomes a worrying chapter in global politics today. Iaşi 2009). though never embraced. The Means to Success in World Politics (Romanian translation Puterea blândă. mancentered society? It often happens that the open.”47 Only the possessor of what he calls a “soft power” – that is. In less than a century. In all cases. Traditional. http://net. culture in its extended understanding (according to Hofstede) plays an important part.

but rather as the effect of new political or economic frames.a world leader able to “shape the preference of others” can hope to gain global recognition (in other words. The main difference is that. as imagined by American forefathers. Today. while English (the language) has had only superficial effects.is held high in non-Christian areas. nobody would have guessed the deep qualitative changes it would go through. American leadership was mainly based on military force. In the 20th century. Good or bad .including religion . America finds it harder to cope with deeper conceptual changes at home. Among the major resources which may turn any country into a "soft power". the rise of the “four tigers" or the economic boom of non-Christian areas are never viewed according to their cultural causality. 3. when the United States emerged as a new country. while its military domination abroad is placed under question. being conveniently chosen as the lingua franca for communities aiming to enter the modern world.” No mention whatsoever about potential reactions of the local cultures. or about a convergence to any extent. Even so. To a certain degree. the most complex “melting pot” in human history. largely based on the Christian communities which had migrated from Europe in search of a new life. Yet it should be clear for all that everything related to local culture .from a typical European standpoint – it is a fact that this conservative way of life influences all international relationships and any infringement of its rules is perceived as inappropriate behaviour. with an increasing Muslim population at home. In search of global legitimacy In post-war Western Europe. to say the least. Neither would anyone have guessed the fact that it would become a world leader or. especially in geographical areas in which “it is attractive to others. as English in the British Empire. Nye also includes the culture of that country. was based on fundamental Christian morals. thus becoming a heartfelt way of life. legitimacy under the terms of this essay). the religion of Islam went deeper. Islamic tradition has had the same unifying effect in large areas from the Middle East and the Far East. from a cultural point of view. Some two hundred years ago. political values and on what dominated communities imagined about its culture and freedom. some 150 years ago. Democracy. New issues and new 233 . into the soul and feelings of millions of people. democracy became a major objective and five decades later Eastern Europe freely joined in.

48 49 Brzezinski. quoted above. for the time being. p. globalization must solve all incompatibilities and (geo)political doubts. 2003.newamericanstrategies. though controversial concept. Having reached maturity. and in so doing we should strive to expand the zone of peace and prosperity in the world which is the necessary foundation for a stable international system in which our leadership could be fruitfully exercised. to the extent to which the world was known at each respective stage. Z. As it is.org/transcripts/Brzezinski. The Middle East conflict. meant to raise the awareness of countries. instead of taking into account cultural ones. the same author underlines the need for cooperation with “a larger Europe” – but only for the purpose of enhancing its own global status and legitimacy: "We should be therefore supporting a larger Europe. notwithstanding the rise and fall of empires or world leaders. “a long term strategy is needed in order to mobilise international support. But in order to reach its goals. All empires used the military force for expansion. for the time being. as Brzezinski puts it. They focus on ideological differences. they now require the power to adapt old concepts to new strategies .” Throughout the history of mankind. In a world of unsolved.goals set in.”48 Yet these strategies are still seen as all-engulfing. nonChristian cultural frames seeking world domination. with reference to what some can do for others. We are living in an insecure world. Yet again. democracy aspires for legitimacy and asserts its right to survive for at least another century. Z. major political actors aspired for global legitimacy. cutting deep into the 21st century after having been the major military stake throughout the second half of the 20th century was only the first spark in a growing assertion of alternative. democracy is called upon to give the right answer. In http://www. Yet. Oct. rather than co-operational. 5 Brzezinski.asp (retrieved on July 15. As part of the system of international relations.or. In a 2003 speech49. latent or emerging conflicts. 2011) 234 .. rather than alienate it. Speech held at the Center for American Progress. or to what others can benefit from some. With the watchword now being globalization. globalization seems to be a yet imperfect project. democracy has become a global objective. the “balance of power” has constantly been a fundamental. while largely ignoring the cultural specificity of conquered communities. the balance of power was always kept alive.

for security and survival. The Balance of Power. any theoretical approach is still far from historical reality. But the ingredients of “power" vs. complex as it is. More or less. 9) also mentions potential threats: “Balancing power is difficult because power defies exact measurements and states will tend to insure themselves against underestimating their opponents’ power or overestimating their own by acquiring a margin of safety. Michael J. some are not satisfied with the “balance”. 4. Though being. Cultural and political challenges When speaking about power. Is that really all? A number of terms seem to be inextricably interconnected. History and Theory. History (political or otherwise) gives us a number of relevant examples. 8 235 . quoted above.”51 At the other end. Gilpin. from the Roman Empire to the empire of the British Crown. inequality (therefore the dichotomy between power and weakness) is a historic reality. There is a logical (and historically confirmed) relationship between power – balance – prestige – authority – security and survival. a capacity to match a greater-than-anticipated threat. “weakness” are not constant in historical terms. Therefore.” In this continuous game. as Michael Sheenan points out in his book50 dedicated to this topic. Routledge. whereas “prestige or authority constitute only the probability that a command will be obeyed. in all cases. 1981) Sheenan defines power as “an actor’s ability to impose his or her will without resistance”. in what the balance of power is concerned. 50 51 Sheenan. global legitimacy can only be achieved if cultural legitimacy is first gained. And that remains the source of major conflicts around the world. Nobody is really holding the reins at that level.. By comparison. political and military dominance was founded on the widespread acknowledgement of cultural legitimacy. 1996 Sheenan.g. for a long time. today’s major political actors do not display any convincing proofs of cultural legitimacy. Sheenan (p. in international terms. without leading to a convincing set of rules that would apply in all cases. recipients of authoritarian effects are bound to struggle to secure their own interests .But. perceived as the opposite of international anarchy. p. and theorists have a hard time demonstrating that the only variables that count are politics and economics In our opinion. In agreement with other theorists (e. J. M.in other words. it has been interpreted in various ways.

Muslim communities are now expanding beyond any expectation. This time. The decades to come will probably continue to be witness to a clash between tradition and modernity.to lay the foundation of a 236 . and those who cannot protect their culture. In contemporary times. it was all about conquering new territories and resources. however permissive cannot alone ensure stability. we are not talking about a war between enemy armies. But what are the real geopolitical threats in the world today? Common terms refer to them as conflict. which is perceived as dangerous for their safety and survival. everything is for sale. The threat of being overpowered has gained in importance.involved in constructing the world map for the future . They are not using military force in its traditional understanding. 14). cultural resistance has been replaced by an aspiration for cultural dominance. but not least in communications) has determined an increased interaction among states sometimes thousands of miles away from each other. political and technological changes around the world has yet to find the right answer to this question. Laws. Several centuries ago. all political actors are again in search of resources which can bring power – but for some. who are. In the first case. excessive amounts of military power raise suspicion in others. The world is undergoing deep changes.thus confirming the second case. in turn. The distribution of military power can be seen as both a cause and an effect of the above. and so are the values they strongly believed in. to account for the decrease or lack of them at home. and it is the duty of politics and politicians . for some. but rather a guerrilla type of small-scale yet highly damaging war against the Western culture. The dominating American hegemony which has led to economic. Today. or have no true culture to protect anymore are bound to lose this war.instead looking for “preponderance” and thus undermining "the fabric of the international society of which states form a part” (p. trying to raise the bid . Having slowly but surely infiltrated the greatest power of all – America – Muslims assert their culture and need legitimacy at world level. Terrorism is inhuman and criminal. the massive development of high technologies in all areas (and last. but between cultures. stand up and protect the Christian world as we know it? The time of the Crusaders is long gone. but few actually realize that it is the more dangerous as it springs from true passion and the belief in preserving one’s right to a culture. Can the consumerist culture in which. racism or terrorism.

[…] When a country’s culture includes values and its policies promote values and interests that others share. In spite of the important values that it states. Political actors today focus on finding highly complicated means to achieve their goals. And cultural frustrations will continue to exist inevitably. is fundamental.renewed. Over a couple of centuries. 5. The present essay was conceived as an unconventional approach to geopolitics and conflict-prone matters. convincing and legitimate alternative. and an open “sharing of values and interests”. A better understanding of concepts such as democracy. Alternatives and choices for the next decades: by way of a conclusion The road map for tomorrow needs to be sketched as soon as possible. starting from the assumption that the Christian foundations of modern democracy may be the cause for its inability to gain legitimacy in non-Christian geographical areas. But all these may not be enough if deep. or to awaken the sense of duty or pride. as Brzezinski puts it. Good strategies may focus on asserting political values or foreign policies. it increases the probability of achieving desired outcomes because of the relationship of attraction and duty that its culture creates. modern democracy has gained legitimacy and the reputation of ensuring a certain level of equilibrium among conflicting forces. so as not to lose the battle forever. and so will the excesses of political correctness. Christian morals and values have not spoken their last word yet. Nye (2006: 2) refers to culture as “the set of values and practices that create meaning for a society. on improving communication channels or inventing new technologies or warfare. indeed. instead of engaging in unrealistic battles. legitimacy or balance of power can only be achieved through education and the constant exercising of an open mind. But the world will never cease to think in terms of dominance and power – be it soft or not. the sensitive point." Culture is. It was built on strong beliefs which now seem to fade away and need to be replaced or regained quickly. 237 . instead of making efforts to standardize them and ignore differences. the Western type of democracy has yet to discover the power of unity in cultural diversity. they may also focus on devising a whole range of means to change mentalities. innate cultural trends are not perceived and appreciated for their diversity.

educause. Joseph.) (http://plato.asp Christiano. The Choice: Global Domination or Global Leadership. 1996 238 .edu/ir/library/pdf/FFP0502S. Smart power is neither hard nor soft. Conflict and the thirst for dominance seem to be innate in our human genes. The Means to Success in World Politics (Romanian translation Puterea blândă. The Christian type of democracy needs to regain its role of peacemaker in today's conflicting world. Ed.org/transcripts/Brzezinski. or human rights are understood differently. It is both. Edward N. The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition). Oct. In http://www.stanford. Z. Joseph S.pdf Sheenan. Michael J. and achieving a better balance of hard and soft power in our foreign policy. Zalta (ed. And the gap between them seems to deepen. Institutul European. Bucuresti. Basic Books (March 2004) – translation into Romanian: Marea dilemă: a domina sau a conduce. T. 2005: http://net. This is the image of the world map today. 2003. The Balance of Power.edu/archives/fall2008/entries/democracy) Nye. Nye (2005: 4) gives a potential solution to this riddle: “Americans – and others – face an unprecedented challenge from the dark side of globalization and the privatization of war that have accompanied new technologies. and to find appropriate ways to preserve its values. Ed Scripta. at all levels. History and Theory. and political leadership often expands them beyond limits. For the time being.A great deal of these battles today are fought on the territory of culture. in which concepts such as social and political status. Speech held at the Center for American Progress. according to different cultures.newamericanstrategies. Iaşi 2009) Nye. Z. And it would be wise for political deciders to find the appropriate means to spread out those elements of Western culture which have already proved their validity through centuries. Democracy. Our success in this changed world will depend upon developing a deeper understanding of the nature of power and the role of soft power.” Bibliography and references Brzezinski. 2005 Brzezinski. Soft Power. The following decades will give an answer to all questions regarding politics and cultures. We are living in an insecure world. Soft Power and Higher Education. Routledge.

un cititor 52 53 În genul „Orice asemănare cu fapte sau personaje cunoscute este întâmplătoare” Principesa Margareta a României. in our opinion. Royal cook book. să-i informeze pe oameni. /…/. totodată. au devenit personaje literare). contrastive study. p. ca ea să devină preferata multor mii de români”. autoarea îşi exprimă speranţa „ca volumul să le placă. Larisa Ileana CASANGIU Universitatea Ovidius Constanţa Abstract Although apparently Royal Cook Book by Princess Margareta talks about cuisine. citim afirmaţia: „Radu şi cu mine am încercat. p. Curtea Veche.Literaritate şi intertext în Cartea regală de bucate a Principesei Margareta a României Lect. Ed. în spiritul textualismului. Deşi ne previne. Carte regală de bucate. p. să dăm cărţii o formă literară [s. asemenea unui regizor care dă în vileag anumite aspecte delicate ale unor evenimente atestate social-istoric52. 6 55 idem 56 ibidem. recunoscând. la urmă. că această carte „este un fel diferit de a cunoaşte Familiile Regale ale lumii”54. să-i intereseze. Key-words: literariness. Bucureşti. 5 54 ibidem.56 Chiar dacă aparent reţetele culinare sunt distinct prezentate de portretele nobiliare ale personalităţilor care le preferă sau generează (personalităţi care. univ.n.] cât mai apropiată de savoarea şi adevărul momentelor reflectate în volum. 7 239 . De altfel. să-i amuze. textualizate. written by Laura Esquivel. să fie o referinţă pentru ei”55. adică exact năzuinţe de scriitor beletristic şi nu de bucătar dornic să-i fie gustate deliciile. the portraits of public figures evoked here give belletristic aspect and put it together with the book Like Water for Chocolate.dr. asupra faptului că „Titlul cărţii nu conţine nici o metaforă şi nici o ironie”53. intertextuality. 2010.

chiar dacă prepararea acestora solicită adesea un rafinament artistic). chiar păstrând observaţiile asupra texului la nivelul structurii sale de suprafaţă. p. 59 Linda Hutcheon. dar obiect al personajului.avizat vede cu uşurinţă atât o conexiune puternică între respectivul fel de mâncare şi personajul-pretext narativ pentru care funcţionează ca o adevărată emblemă57. Bucate. conştienţi de aşteptările noastre în ce priveşte interpretarea naraţiunii şi a imaginilor. 2002. dacă avem în vedere funcţia propagandistică a cărţii (care nu trebuie suspectată de macchiavellism. dar nu de toate bucatele!”60… Ca şi în documentarul „Moarte la Cannes". în cartea regală există un joc al „convenţiilor realismului literar şi cu acelea ale facticităţii jurnalistice: textul este acompaniat de fotografii ale autorului şi ale subiectului. 13 60 Radu Anton Roman. Comentariul foloseşte aceste fotografii pentru a ne face pe noi. Ed. asemenea zânelor. între gusturile cultivate de convenţiile literaturii populare şi cele ale literaturii elitelor (Aflăm cu stupoare că înaltele feţe regale nu se hrănesc. de incursiunea în timp. relaţia dintre fapt istoric şi eveniment ca experienţă. cu hidromel. Poetica postmodernismului (trad. 1998. alături însă de alte elemente uşor reperabile în cartea regală: autoreferenţialitatea (decurgând din apelul la mise en abîme). În plus. pare să fie anulată orice reminiscenţă paseistă. Univers. Trecutul este şi el valorizat contradictoriu: pe de o parte. Ed. fragmentarismul (aparent) al cărţii se constituie într-una dintre cele mai frecvente trăsături estetice ale postmodernismului. Paideia. incluzând aici încrederea naivă. Dan Popescu). ci cu bucate dintre cele mai comune. 17 58 57 240 . calitatea nobiliară presupune „sânge albastru” atestat de arbore genealogic şi. intertextualitatea. p. un anumit topos. metaficţiunea istoriografică. Bucureşti. cât şi planurile epice specific romaneşti redând parcă o confruntare directă a discursului artei (fie ea şi culinară) cu acela al istoriei contemporane în derulare.”59 În termenii lui Radu Anton Roman. ci văzută ca pe o universalie a oricărei scrieri). cititorii. prin trăsături dintre cele mai actuale. semnat de Jerzy Kozinski. detaliu individualizator. un timp semnificativ Spre exemplu. putem afirma despre volumul la care ne referim: „Cartea aceasta o fi ea de bucate. vizând însă o accepţie nouă. în construirea personajelor (prin prosopografie şi ethopee). Bucureşti. este confirmată şi constatarea conform căreia „Postmodernismul ne învaţă că toate practicile culturale au un subtext ideologic care determină condiţiile posibilităţii reale pentru ca ele să producă semnificaţii. vinuri şi obiceiuri româneşti. implicit. paradoxul/contradicţiile58. iar pe de altă parte. De altfel.

se simte aceeaşi pulsiune sentimentală în asocierea unei reţete culinare cu un anumit chip.comună în veracitatea reprezentaţională a fotografiei. Ambele autoare menţionate. catharsisul îi este indus cititorului odată cu frumuseţea pe care o descoperă în ochii estetei-principese care alcătuieşte fiecare portret astfel încât să ne facă să îndrăgim personajul prezentat . fiind pentru prima dată când acest premiu este primit de un autor străin. Principele Amedeo de Savoia. odată cu debutul său editorial. Elena. p. iar în 1994 primeşte Premiul ABBY (American Bestsellers Book of the Year). Maria. altele. vândut în peste 4. Tita. concomitent. în Cartea regală de bucate. unele din ele sugerate de textul artistic. şi în Cartea regală de bucate. 28 62 Conform prezentării realizate de editura Humanitas. Femeia Anului. devenit în scurt timp după publicare un best seller. şi de ceea ce personajul preferă. uneori chiar găteşte sau. Granny (Principesa Margareta a Danemarcei). mama (Regina Ana a României). asigurându-i totodată autoarei o notorietate mondială62. mai ales prin spaţiile alveolare presupuse de construcţia fiecărui homo fictus.5 milioane de exemplare (până în anul 2004. Univers. exclusiv aureolară.”61. Bucureşti. mai mulţi receptori/analizatori în actul cunoaşterii. duce de Aosta. în 1989. când Editura Humanitas redă această statistică). pur şi simplu. plânsul fiind aici mai degrabă unul cathartic. 2002. Ed. probează faptul că ştiu cu prisosinţă faptul că dacă implicăm. Irina. * Dacă în cartea autoarei mexicane Tita plânge ori de câte ori toacă ceapa (adică la prepararea fiecărei reţete care conţine acest ingredient). Ca şi în cazul protagonistei Laurei Esquivel. şansele de retenţie a conţinutului vizat cresc. cu studii de psihopedagogie. ci a fost măiestrit adusă în literatură de scriitoarea mexicană Laura Esquivel. Dan Popescu). Poetica postmodernismului (trad. trimiţând la „autoficţiune". care îşi sublima toate trăirile emoţionale (în special pe cele erotice) în mâncarea pe care o gătea. prin asociere. 61 Linda Hutcheon. prin volumul Ca apa pentru ciocolată. Sofia. Laura Esquivel este declarată. devenind emblema sa. prin conexiunile pe care acesta le identifică între anumite trăsături de personalitate. Principe de Wales. tata (Regele Mihai). de fotografiile inserate. Formula aceasta estetică particulară a Cărţii regale nu este însă nouă. Charles. lăsând cititorul să le umple cu imaginaţia sa. Regina Sofia a Spaniei. în 1993. 241 .amama (Regina Elena a României).

Atelierele Cartea Românească. Dan Popescu) Ed. a cărei frumuseţe lăuntrică se revarsă. întreaga ardere lăuntrică sublimată prin arta culinară.Maximilian II. protagonista Laurei Esquivel. în fapt. sufletesc. al autorului. înfăţişate aureolar. / Personajul – în aparenţă – este o himeră livrescă. prin prisma cu care îşi prezintă personajele. obsesiilor. le concretizează sub forma personajelor . Univers. găseşte forţa de a-i iubi copilul acestuia. Principesa Tatiana Radziwill -. în ceea ce priveşte abordarea psihologică a personajului-narator. atruizează. 24 64 Dr. deşi rănită în dragostea sa faţă de Pedro. fiind evident faptul că „Toate retuşările sunt reconfortante şi iluzorii. exprimată de vocea doctorului John Brown: „Bunică-mea avea o teorie foarte interesantă. se găseşte simbolic în alegoria chibriturilor. în ciuda diversităţii trăsăturilor care le dau specificitate.64 Aşadar. asupra acestora. şi.şi în acest mod. şi chiar să-l alăpteze (miraculos). conturează unitatea de viziune ce caracterizează caracterul proteic al prototipului ficţional profund pozitiv pe care esteta îl are permanent în vedere. Bucureşti. o formă manifestă a trăirilor autorului: „Fantezia literară utilizează tensiunile afective ale autorului. urmând grila de lectură propusă de doctorul Justin Neuman în Studiul psihanalitic al romanului Adela de G. reprimat. nu putem s-o 63 Linda Hutcheon. dramatizează frământările lui interioare. /Iată de ce analiza unei opere literare este analiza sufletului omenesc”. p. trăind chinul de a locui în aceeaşi casă cu bărbatul iubit care i-a devenit cumnat. pentru ca mai târziu să-şi urmeze sentimentele. Justin Neuman. mai ales în cea postmodernistă (neconsumată la nivelul formulei estetice). fiecare portret reprezintă. împotriva oricărei raţiuni. spunea că deşi ne naştem cu o cutie de chibrituri în noi. Tita. nu atât despre o serie de figuri istorice. Studiu psihanalitic al romanului Adela de G. Bucureşti. citim în cartea principesei Margareta. Poetica postmodernismului (trad. nobiliare. creaţia literară este un document uman. p.a. cât despre autoare. tensiunilor anxioase din sufletul inconştient. 17 242 . f. în realitate e obiectivarea spontană a frământărilor lăuntrice. În acelaşi chip. în beletristică.”63 Din acest punct de vedere. Şi în acest caz. / Structura sufletească a unui personaj este – aşadar – confecţionată arbitrar: reeditează. întocmai cum ar fi făcut cu propriul fiu. concretizează procesele sufleteşti abstracte – latente – ale autorului. 2002.. Markgraf de Baden. Ibrăileanu. a ezitărilor. Ibrăileanu.

pe măsură ce trece timpul.. Sufletul doreşte să reintre în locul de unde a venit. 2 căpăţâni de usturoi. de preferinţă roşii. 2004.. Orice om trebuie să descopere care-i sunt detonatorii pentru ca să trăiască. la o emoţie puternică. luminarea poate fi orice fel de mâncare. Ed. 6 prepeliţe. e singurul care l-ar putea hrăni. produc o strălucire atât de mare. muzică. mângâiere. Bucureşti.„caracterizată printr-o adevărată sete de viaţă. 2 picături de esenţă de trandafir. exact ca în experiment. pp. de oxigen şi de ajutorul unei luminări. cutia cu chibrituri se umezeşte şi nu vom putea aprinde niciodată nici măcar unul singur. Carte regală de bucate. 12 castane. 2010. lăsând trupul inert. se aprind toate deodată. căci combustia care se produce la orice aprindere este ceea ce dă energie sufletului. Ca apa pentru ciocolată. Bucureşti. 87-88 Principesa Margareta a României. rătăceşte prin locuri întunecate încercând în zadar să-şi găsească hrana.”65 Tot la combustia erotică a unor personaje apar unele sugestii şi referiri în Cartea regală de bucate. 2 linguri de anason. simţim în noi o căldură plăcută care. sufletul ne părăseşte trupul.aprindem singuri. 2 linguri de miere. de la răsuflarea persoanei iubite. dispare treptat. Astfel. combustia aceasta este hrana sufletului. 2 linguri de feculă de porumb. avem nevoie. l pithaya 68 „Sosul: 243 . de exemplu. 2 linguri de unt. ea a trăit mereu intens”66. 65 66 Laura Esquivel. p. Ed. Curtea Veche. Humanitas.. reţeta de prepeliţe pe petale de trandafir67 a scriitoarei mexicane se situează în acelaşi context al semnificaţiilor cu cea de sos de mango şi rodii cu somon la cuptor68 a principesei.. precum cea despre Sofia . neştiind că doar trupul pe care l-a lăsat în urmă. /…/ Sigur că mai trebuie să fii atentă să aprinzi chibriturile unul după altul. neînarmat şi cuprins de frig. dar şi cu O mâncare de peşte prezentată într-o carte de bucate din vremea hegemoniei brâncovenilor. că lumina produsă e mai presus de ceea ce putem vedea în mod obişnuit şiatunci în faţa ochilor ne apare un tunel minunat care ne arată drumul pe care l-am uitat în clipa în care ne-am născut şi care ne cheamă ca să ne reîntâlnim cu originea divină pe care am pierdut-o. Cu alte cuvinte. Ne cuprinde brusc o emoţie intensă. pentru că dacă. Dacă nu descoperim la timp care ne sunt detonatorii. Numai că în acest caz oxigenul trebuie să provină. cuvânt sau sunet care să acţioneze ca un detonator şi să aprindă unul din chibrituri. până când altă emoţie vine să o reînvie. Iar dacă se întâmplă asta. 56 67 12 trandafiri.

sacre. Prepeliţa.a. în O lume într-o carte de bucate. de la care se recoltează cu deosebită grijă petalele „încercând să nu te înţepi”69. al Lunii şi al Omului. are semnificaţii paradoxale. fie ea şi domnească. este un element esenţial al jertfirii. Totuşi. simbolizând „toate energiile. mâncarea de peşte prezentată 69 70 Laura Esquivel. dar cu ajutorul lui. vol. p. ele se substitue fazanilor) în raport cu cei „12 trandafiri. Ed. Dicţionar de simboluri. simbolizează caracterul ciclic.În volumul Ca apa pentru ciocolată. Ca apa pentru ciocolată. Humanitas.”71 Porumbul.. chiar în cultura mexicană. se consideră că. de preferinţă roşii”. pe lângă semnificaţiile mistice şi religioase. în care Tita era emiţătorul. reiterator al respectivei acţiuni. totodată. Artemis. f. măcinate într-un mojar. dar şi „şuvoiul vieţii”. sfârâind în focul jertfelor. Usturoiul are clar un rol apotropaic. ale zeilor şi ale oamenilor pe care se crede că îi întremează. înlesneşte menţinerea castităţii. care par să constituie un decor al baldachinului destinat consumării erosului. ale Cosmosului. Deşi titlul trimite mai degrabă la sintagma idiomatică „altă mâncare de peşte” decât la o reţetă culinară.”70 De altfel. cu proprietăţi magice. sugerând. p. iar în medievalitate. a sudului şi a focului. trandafirul este şi un simbol al iubirii. în absenţa mijloacelor de transport de astăzi. Ed. este greu de imaginat. în Borneo. 2004. aşa cum apare la Dante. se crede că pot fi găsite sufletele morţilor. III. având aproape un rol minor în reţeta culinară care vectorizează acţiunea la un anumit moment dat (dacă avem în vedere poziţia ocupată în succesiunea ingredientelor). fiind un simbol al Soarelui. Bucureşti. Bucureşti. ale sufletului. 33 ibidem. sunt simboluri ale prevederii. decât unei mâncări în care ele îşi pierd identitatea. mai ales că provin de la bărbatul iubit. Alain Gheerbrant. în vreme ce untul. Pedro receptorul. p. dacă este consumat de femei. în vreme ce. fiind o pasăre călătoare. prin intermediul mâncării. forţă cathartică. „energie vitală fixată”. iar Gertrudis fericita în care se sintetiza această rară atracţie sexuală. efectul afrodiziac pe care îl are produsul gastronomic rezultat este unul uimitor asupra consumatorilor locuiţi de tensiuni erotice: „Părea că descoperiseră un nou cod de comunicare. prin faptul că sunt consumate în special iarna. chiar al celei paradisiace. în folclorul grecesc. prepeliţele par insignifiante (de altfel. 408 244 .. 41 71 Jean Chevalier. o varietate a mirodeniilor utilizate în bucătărie. de când este reconstituită. deşi se situează pe poziţia primă în cadrul titlului reţetei. Castanele.

oţet. nucşoara. întorcând peştile câteodată. să-l tai bucăţi. pune untdelemn. cât al meseanului căruia îi erau destinate bucatele. doar cu volumul Ca apa pentru ciocolată prezintă drept trăsătură comună literaritatea. p. Bucureşti. vectorizând totodată lectura cititorului iniţiat. cuişoare. ca să să amestice mirodiile. atuncea pune bucăţile de ştucă în tingire spălate bine. constituiau ingrediente pe care doar pătura socială superioară şi le permitea să le procure. zahăr. realizată la peste trei secole distanţă în timp. cât şi zahărul. spre exemplu. gătitul peştelui (în speţă al ştiucii) nu lasă loc echivocului. Voievodul dincolo de sala tronului. Iaşi. şi fierbând. atât scorţişoara. ceapă prăjită. Şi când va fierbe mai tare vinul. Humanitas. Polirom. chiar în structura de suprafaţă a textului ia drept pretext narativ prepararea diverselor mâncăruri. piperul şi cuişoarele. Principesa Margareta porneşte tot de la arta culinară ca pretext literar menit motiveze introducerea portretelor memorabilelor personaje prezente. * Deşi din punct de vedere gastronomic Cartea regală… se angajează într-un intertext uriaş.presupune acelaşi rafinament nobiliar ca şi prepararea oricărei reţete din Cartea regală de bucate. Şi după ce va fiarbe câtvaş. şi să fie toate bine pisate. Ca apa pentru ciocolată. 222 Laura Esquivel. scorţişoară. 72 73 apud Dan Horia Mazilu. nucşoară. 2003. sarea se pune „den destul”. Şi aşa îl fierbe până să va ca-ngroşa zeama”»72 Deşi redat în limbajul colocvial al vremii marelui patriot muntean. Astfel. fără ca vreuna dintre lucrări să fie şi beletristică. cimbir. iar combinarea acestora în mâncarea de peşte constituie chiar şi astăzi un indiciu al rafinamentului nu doar al bucătarului. 2004. Prezentăm astfel reţetarul Curţii brâncoveneşti. Ed. piper. „şi-a asumat misiunea de a o învăţa ceva la fel de valoros: secretele vieţii şi ale dragostei prin prisma bucătăriei. lăsându-se totuşi loc preferinţelor individuale. cantităţile sunt clar precizate. Ed. când şi când tot întoarce bucăţile de peşte în vin. Indicaţiile sunt precise. iar prin intermediul personajului său porte-parole Tita. Deci pune într-o tingire vin. dar şi să oculteze cititorului neofit literaritatea structurii de adâncime a textului. mărunţel şi să-l îndulceşti cu sare şi lasă-l să stea. atunci când. p.”73. dacă Laura Esquivel. şi apoi îl fierbe. La vremea respectivă. şi-l fierbe. însă la fieştecare litră de vin să pui 32 de dram[uri] de zahăr şi 16 de oţet şi sare den destul. 175 245 . grăitor în sensul celor afirmate: «„Să iai peştile dupre ce-l vei griji.

Radu Anton. Ibrăileanu. Alain. Bucureşti. vol. Bucate. Ed. 2004 Hutcheon. 2010 Roman.). Iaşi. Ed. Polirom. I-III Esquivel. Ed.. 1998 246 .a. Univers. Poetica postmodernismului (trad. Bucureşti. Justin (Dr. Atelierele Cartea Românească. Laura. Dan Horia.Bibliografie Chevalier. Bucureşti. Carte regală de bucate. f. Dan Popescu) Ed. Dicţionar de simboluri. Ed. vinuri şi obiceiuri româneşti. Bucureşti. 2002 Mazilu. Voievodul dincolo de sala tronului. Linda.a. f. Bucureşti. Jean. Artemis. 2003 Neuman. Curtea Veche. Bucureşti. Cornelia Rădulescu). Studiu psihanalitic al romanului Adela de G. Principesa Margareta a României. Ca apa pentru ciocolată (trad. Humanitas. Gheerbrant. Paideia. Ed.

but also in other European countries. cu ceva timp în urma. originally from Romania is currently a valued presence in the German space. S-a schimbat acum percepţia asupra fenomenului literar feminin? În viziunea Elenei Zaharia Filipas „preocuparea pentru studiile de gen începe încet-incet să dobândească şi în spaţiul cultural românesc o oarecare consistenţă” şi de aceea lucrarea domniei sale realizează o analiză extrem de valoroasă a începuturilor literaturii feminine româneşti. oprinduse la perioada comunistă. Romanians.Herta Müller şi literatura femină de azi Prof. d-na Elena Zaharia Filipas. aceea că literatura feminină a stat multă vreme „aruncată la marginea canonului masculin. prezentarea peisajului literar feminin românesc prin aducerea în prim plan a unei 247 .” Este la fel de adevărat că însuşi criticul Eugen Lovinescu (altfel susţinător al multor scriitoare) afirmă că „literatura nu e o vocaţie feminină ci bărbateasca” şi. şi încă una de reală valoare artistică. permanentă timp de două secole. Dar şi în prezent. Este vorba despre lucrarea intitulată „Studii de literatura feminină”. de aici. but it is a testament to the experiences of a female soul artist. a ideii propuse de autoare ca premisă a lucrării sale:” Conştiinta existenţei unei componente feminine a literaturii române demne de inters şi publicitate s-a materializat foarte puţin de-a lungul celor două secole de literatură română modernă”. Key words: feminine literature. communism. Daniela BĂDESCU Colegiul de Poştă şi Telecomunicaţii. lucrare în care domnia sa pleca de la o veche prejudecată. În cele ce urmează încercăm să continuăm. femeile continuă să scrie literatura. This article aims to briefly present a creation that deserves to be read not only because it is a reconstruction of historical periods that have been frightening us. „Gh. Bucureşti Abstract Herta Müller. oarecum. space and feeling of fear Un studiu interesant a publicat. Airinei”.

în 2009. reprezintă sufletul feminin şi percepţia acestuia asupra vieţii trăite. o lume în care oamenii se împart în două categorii: vânător şi vânat. Dramatic este însă şirul de întrebări pe care romanul îl pune (superba metaforă ce sugereaza în titlu două ipostaze umane) în legătură cu condiţia omului în comunism atunci când acesta alege. înainte de a prezenta activitatea literară a Hertei Muller. Încă de la început romanul propune o lectură problematizată. efort necesar pentru a recompune ideea din spatele imaginii. sau nu (îi este dat) să trăiască într-o lume putredă moral. deşi „spaţiul” în care se desfăşoară cele două poveşti este total diferit ca modalitate narativă aleasă de autoare. în care binele nu îşi găseşte locul. Poate mai interesant ar fi să analizăm dacă opera ei . Sigur. ar trebui să răspundem unei întrebari cât se poate de fireşti : este opera sciitoarei parte integrantă a literaturii române. o succesiune de parabole care obligă lectorul la un efort suplimentar de gândire şi mai ales de simtire. Ambele creaţii recompun un univers terifiant în care dominant este sentimentul de frică.scriitoarea HERTA MULLERcâştigatoare. universul beznei totalitare a regimului comunist. reprezintă ea (autoarea şi opera) spaţiul românesc? Răspundem “DA” acestei intrebări deşi o mare parte a reprezentanţilor culturii române actuale sunt de cu totul altă părere. în care nu există nici măcar un licăr de speranţă.distinsă cu un premiu atât de valoros în 2009 pentru “densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezmoşteniţilor".personalităţi a literelor contemporane. Herta Müller este“ scriitoare germană de origine română” . 248 . „Încă de pe atunci vulpea era vânator” este o superbă alegorie despre supravieţuire într-un univers al durerii şi fricii. citim în mai toate prezentările făcute scriitoarei. M-aş opri la două dintre operele prozatoarei:”Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” şi „Animalul inimii’. E clar că este vorba despre supravieţuire într-o lume a mizeriei interioare. activă. când „până şi vulpea devine vânător”. mai bine zis. Întreaga carte este un şir de metafore. omul nu este decât o unealtă socială iar romanul nu face altceva decât o radiografie a acestui univers în care „nimicul e slujit cu pompa”. În această lume. a premiului Nobel pentru Literatură. sau. omul din spatele măştii pe care o poartă.

Edgar. Este vorba despre patru tineri care trăiesc în comunism. tânara care se 249 . Kurt şi Georg. Iar spaimele năvălesc peste om oriunde – poate şi acesta este una din cauzele pentru care Nobelul s-a oprit la Herta Müller. în regimul totalitar ceauşist şi care îşi trăiesc drama în România şi chiar în afara ei. conflictele personale. “Când e atâta spaima pe lume” (citatul e din Gellu Naum care deschide cartea) dispariţia prietenilor dragi reprezintă motivaţia şi sursa de energie a actului artistic. despre condiţia intelectualului tânăr într-un regim în care „a scrie”(poezie.Aşez aici. miza romanului stă în felul în care sensibilitatea individului se implică în viaţa din jur. camera pe care eul narator o împarte cu Lola. mai ”la îndemână”. Etalarea acestei senzoriale înţelegeri oferă spectacolul cărtii. Atât: o supersensibilitate. publicat în 1993. Herta Müller reconstituie panorama crudă şi înspăimântătoare a dictaturii şi a unei societăţi distruse până la rădăcină. ceea ce Ernest Wichner spunea despre această carte: „O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al ameninţărilor unei Securităţi omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine. este redată aici până în cele mai mici detalii – în toată această suferinţă pare că natura însăşi trece de partea terorii. se poate spune că nu mai îndeamnă la o lectură atât de problematizată. cauza principala a staţionării Nobelului la autoarea de origine română este neîndoielnicul său talent literar. re-modelatoare. ba chiar a unei întregi ţări. ca o concluzie. metaforic. Interesantă şi îngrozitoare în acelaşi timp este metafora „pătratului”. Sigur. a unei lumi plină de spaime.“ Despre celălalt roman . angajările politice. că sensurile sunt mai „facil” de interpretat. N-am simtit ca importante în această carte “condamnarea comunismului’. Naratoarea. un jurnal) înseamnă activitate subversivă şi chiar propria ta condamnare la moarte. Liviu Drugă (2009) consideră că desi mediul în care se mişcă personajele cărtii este sistemul opresiv al comunismului ceausist. ar sugera cu totul altceva (să amintim doar mitul zeului egiptean Ptah). o poveste despre idealuri sfărâmate. nu remomorarea documentaristă a unei epoci. relatează povestea ei şi a altor trei prieteni. Decăderea oamenilor. distorsiunile etnice (oricum rar menţionate). „Animalul inimii”. „nararea” în sine deşi titlul. În imagini expresive şi de o frumuseţe înfricoşătoare. însă ceea ce surprinde aici este „povestea”. tânara de etnie germană. Încă de pe atunci vulpea era vânătorul este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană.

html 250 . Putem considera aceasta mărturie punct de plecare pentru a argumenta faptul că opera Hertei Müller aparţine deopotrivă literaturii române şi literaturii universale? Este o întrebare la care probabil timpul va fi acela care va da un răspuns unanim acceptat. Ed. Herta. Ed. 2009 – sursă online: http://liviudruga. 2003 Liviu. Studii de literatură feminină. ci pentru că este o mărturie a trăirilor unui suflet de femeie-artist. Zaharia. Polirom. Este acest pătrat simbolul unei lumi ce îngrădeşte orice libertate a individului ce trăieşte în el? Răspunsul pe care romanul îl propune în finalul său este:DA. cadre şi concepte. Bibliografie Muller . Ed. o creaţie care merită să fie citită nu doar pentru că este o reconstituire a unei perioade istorice înspăimântătoare prin care am trecut noi. Elena. Autoarea însăşi a mărturisit că a scris acest roman în amintirea prietenilor români ucişi sub regimul „Ceauşescu”. Humanitas.Paideia.sinucide şi care lasă un jurnal-„document” pe care cei patru îl citesc după moartea ei. Animalul inimii. Încă de pe atunci vulpea era vânător.com/2009/11/animalul-inimii-hertamuller.blogspot. 1996 Filipas. Acest articol nu şi-a propus decât să prezinte foarte pe scurt. Drugă. Animalul inimii – cărţi. românii. 2009 Muller. Herta.

fragment din discursul Excelenţei Sale Ambasadorul Franţei în România. rădăcina acestuia a fost elanul de solidaritate de la începutul anilor ’90 şi marele entuziasm al multor colectivităţi locale franceze. Keywords: cooperation. În mod incontestabil. în special. 25-26 noiembrie 2006 De mai bine de 10 ani. Cluj Napoca. la deschiderea Forumului cooperării descentralizate. bazat două sentimente extrem de importante pentru această colaborare: fidelitatea şi constanta relaţiei noastre. Herve BOLOT. Tările noastre au cunoscut evoluţii paralele în ceea ce priveşte raportul dintre Stat şi cetăţeni… . după cele din Marea Britanie. este una dintre cele mai importante şi de succes acţiuni duse de către colectivităţile locale în străinătate. partnerships. descentralization. Germania şi Italia. Al doilea factor se situează pe plan instituţional şi administrativ.Francofonia şi cooperarea descentralizată franco-română Prof. Airinei”-Bucureşti Abstract The article examines the French-Romanian decentralized cooperation and partnerships concluded as part of a common history. acţiunea internaţională a departamentelor franceze s-a dezvoltat considerabil. the process of Francophonie unites the two peoples. dintre care peste 200 au beneficiat de finanţare din partea Statului francez. Projects and actions developed to be aimed at meeting the needs of local communities in a manner that will ensure the participation of civil society and local and central public institutions for the achievement of the objectives. international agreements Cooperarea descentralizată franco-română cuprinde peste 600 de parteneriate. Punerea în aplicare a descentralizării de mai bine de 20 de ani a permis colectivităţilor franceze să dobândească cunoştinţe şi o vastă 251 . Cornelia DORÎNGA Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “ Gh. în cadrul cooperării descentralizate. „Există trei factori care au asigurat acest succes : în primul rând factorul uman. Al treilea factor este acela al complementarităţii şi diversităţii acţiunilor înregistrate”.

dar în egală măsura. Iaşi (21-23 septembrie 2002) şi Sinaia (5-6 mai 2003). în septembrie 2003.experienţă în materie de gestiune publică. In începutul cooperării descentralizate franco-romane a contant şi un puternic sentiment de solidaritate care a condus colectivităţile franceze sa-si aducă aportul în deschiderea României după evenimentele din ’89. Acest entuziasm s-a menţinut şi ulterior. numărul fiind în raport cu creşterea importanţei şi consistenţei proiectelor comune. Cred eu căa această relaţie dintre structurile noastre. Alba Iulia (mai 2006). 252 . în noiembrie 2005. ea aparţine celor doua guverne. ceea ce constituie o reuşita a cooperării descentralizate franco-romane şi subliniază actualitatea tradiţiei de prietenie franco-română. Primarul Municipiului Baia Mare. reprezentanţi ai guvernelor celor două tări.reprezentanţi ai colectivităţilor locale şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale. « Este deja o tradiţie ca o dată la doi ani ăa organizăm alternativ în Franţa. structurilor asociative ale autorităţilor publice locale din cele două ţări. la fel şi reprezentativitatea : aleşi locali. care poate fi considerat ca fiind al doilea Forum al cooperării descentralizate franco-române. Iniţiativa este lăudabilă. s-a organizat prima ediţie a Forumului cooperării descentralizate (« les assises de la cooperation décentralisée ») la Villefranche-de-Rouergue – Franţa. permiţând astăzi să se acţioneze într-un mod mai structurat în domeniul cooperării. Diverse întâlniri ale actorilor cooperării descentralizate francoromane au fost organizate în România cu sprijinul Ambasadei Franţei şi colectivităţilor teritoriale din România : la Timişoara (4-5 iulie 2001). care permit colectivităţilor locale din cele doua ţări să întreprindă acţiuni şi proiecte durabile. Numărul participanţilor prezenţi la aceste întâlniri este unul important. Preşedintele Federaţiei Autorităţilor Locale din România intervenţie în cadrul forumului La întâlnirea de la Cluj Napoca din 2005 au fost reuniţi peste 300 de participanţi . precum şi acţiunile pe care le facem împreună reprezintă modele de colaborare la nivel european pentru multe ţări » Cristian ANGHEL. după cel de la Villefranche-de-Rouergue. cadre teritoriale. majoritatea parteneriatelor transformându-se în cooperări mult mai structurate. Alt Forum a fost organizat la Cluj-Napoca. care reunit un număr mare de participanţi francezi şi români şi a permis identificarea perspectivelor pentru acţiunile comune. respectiv în România. acest forum al cooperării descentralizate franco-române. Ca urmare a acestor întâlniri naţionale.

care asigură un caracter permanent al activităţilor desfăşurate de parteneri. putem aprecia că pe parcursul cooperării româno-franceze. urbanism. educaţie. cu privire la acţiunile în care cooperarea descentralizată intervine : sociale. de promovare a activităţii colectivităţilor locale. după cum urmează: 1. s-a conturat un set de principii în baza cărora s-au dezvoltat activităţi menite să conducă la atingerea graduală a obiectivelor acordului de cooperare. Aceasta şi datorită faptului că « împărtăşim o istorie comună. de definire a axelor şi priorităţilor de colaborare. utilizând experienţa dobândita anterior. într-un demers de dezvoltare durabilă pentru ca : .principiul democraţiei şi legalităţii în baza căruia întreaga activitate de cooperare se desfăşoară cu respectarea prevederilor Constituţiilor celor doua ţări şi a reglementărilor Europene. membrii asociativi sau ai societăţii civile). uniforme şi echilibrate. reprezentanţi ai colectivităţilor locale. culturale.principiul continuităţii. dezvoltare durabila. sociale. Reprezentantul Adunării Departamentelor din Franţa (ADF) Privind retrospectiv. condiţii indispensabile unei bune cooperări.principiul abordării globale. educaţionale şi altele între comunităţile locale. economice. priorităţilor şi modului de evaluare şi comunicare să se facă de comun acord pentru a ajunge la proiecte împărtăşite şi o coordonare reală între actorii implicaţi (fie ei reprezentanţi ai statului. descentralizarea şi autonomia locală. Vicepreşedintele Consiliului General Manche. S-a dorit ca Forumul organizat la Cluj Napoca să dea un nou elan cooperării franco-române.acţiunile cooperării descentralizate sa fie construite în jurul unor proiecte adevărate de dezvoltare. dar şi de apropiere între ONG şi colectivităţile locale. ale legislaţiilor 253 . 2. francofonia ne uneşte. ceea ce presupune utilizarea unor metode şi tehnici variate care se încadrează în concepţia de regionalizare şi mondializare a relaţiilor administrative. politici locale şi regionale. patrimoniu. Scopul acestor întâlniri este şi o ocazie de bilanţ. care sa angajeze colectivităţile locale în vederea înscrierii cooperării ca fiind un adevărat proiect politic al teritoriilor reprezentate -definirea obiectivelor. avem o organizare teritorială similară şi casa noastră mamă se numeşte Europa» fragment din intervenţia dlui Gilles QUINQUENEL.In cadrul întâlnirilor generale « assises de la cooperation décentralisée » au fost dezbătute numeroase teme. 3.

ambafrance. Carta cooperării descentralizate şi a dezvoltării durabile inţiativa CUF. 5. www.principiul dezvoltării durabile în baza căruia proiectele şi acţiunile dezvoltate trebuie să urmărească satisfacerea nevoilor comunităţilor locale într-o manieră care va garanta libertatea de decizie a viitorilor aleşi.cuf. www. precum şi a prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care Franţa şi România sunt părţi semnatare 4. Bibliografie Comunicate de presaă ale Ambasadei Franţei la Bucureşti 2002-2006. SCAC. 32.fr 254 . 2006. p.principiul transparentei şi participării în baza căruia elaborarea şi implementarea strategiei de cooperare se face în mod transparent cu participarea societăţii civile alături de instituţiile publice locale şi centrale pentru realizarea obiectivelor asumate.naţionale şi europene. Comitetul 21. Bucureşti. AFCCRE.org Ghidul cooperării descentralizate franco-romane.

to find harmony.a textelor. Honoré de Balzac. Din vremuri imemoriale. the writers show that they left their own lives (daily living).ton air est plus parfums qui celui que je respirai...din diferite motive locuiesc acolo(rezidenți.turiști)..istorie. Oui.știință.Patrimoniul cultural şi natural. artists. values. time. Keywords: heritage. Grădiniţa Rază de Soare.. Mari personalități. valuable trace their genius. E minunat când se crează legături de comunicare între om și contextul de referință spațiu-timp.le grandiose.Voiajul fizic devine ocazia unui voiaj intelectual și afectiv în artă. Great personalities. artiști. scriitori au lăsat în fiecare țară europeană.istorie și tradiție..mais la bonté naive de la nature:je suis chez mai.o acțiune finalizatăprin povestirea.Evidențierea pluralității relațiilor dintre acești doi poli reprezintă posibilitatea unei revigorări a relațiilor și cei care.. their sensitivity and spirit of their age.cu ajutorul imaginilor.sensibilitatea lor și spiritul epocii lor. balance lost.a peisajelor.Există o legătură foarte veche între umanitate.sau în spații naturale mirifice. mon aîme est plus en harmonie avec tes sites charmant.locul de origine ori cel de ședere a constituit pentru om o legătură cu veșnicia.Din păcate în contemporaneitate. 255 .a unei experiențe unice în locuri cruciale ale culturii. scientists. Târgovişte (Dâmboviţa) Abstract The trip is synonymous with a rediscovery of self. Mariana CROITORU Centrul CRED. space.realitatea virtuală încearcă să le erodeze treptat.. où règne mon pois laudace. writers have left every European country.sufletul oricărui loc Prof. oameni de știință.. and experiences of artists.locuri. Călătoria fizică și descoperirea reprezintă momente foarte importante pentru cunoașterea naturii și culturii locurilor.urme valoroaseale geniului lor. culture „C'est sur ton ciel pur que mes premiers ont vu fuir des premiers nuages.cu timpul și spațiul.

Călătoria este o fascinație și o metaforă existențială,ca și cum limita dintre țărm și mare,ne-ar îndemna să reflectăm la enigmele propriei vieți. Călătoria este sinonimă cu o redescoperire a sinelui,iar experiențele artiștilor,ale scriitorilor arată că și-au părăsit propriile vieți (traiul de zi cu zi),pentru a găsi armonia,echilibrul pierdut. Călătorul descoperă nu numai spiritul locului, dar redescoperă propriul său suflet.Într-un peisaj montan,de exemplu,trăirile emoționale sunt profunde,iar gândurile se îndreaptă ancestral. „Descălecătorii au venit de la munte.De nicăieri nu ai mai clară viziunea sensurilor,decât de la munte.Muntele inspiră simțiri grandioase (Zaharia Sângeorzan).Formula „oameni și locuri definește o profundă legătură între sufletul locului și spiritualitate,un conglomerat realizat prin comuniunea oamenilor cu natura,cu tradițiile și cultura locurilor.Se știe că„omul sfințește locul ,dar și locul îl „sfințește pe om la rândul său.A cunoaște spiritul locurilor și mentalitatea oamenilor a reprezentat fir călăuzitor atât pentru reporteri de marcă,scriitori,istorici dar și pentru diplomați,oameni de cultură și oameni obișnuiți. Veșnicia poate fi tradusă prin păstrarea și evident transmiterea tradiției.Despre tradițiile românilor Lucian Blaga spunea: „Tradiția noastră e fără vârstă,ca frunza verde .Cultura noastră românească a fost solidară cu orizontul spiritualității folclorice.Această solidaritate a fost menită să promoveze posibilitățile de creație ale poporului nostru.Din vremuri străvechi,neamul nostru românesc și-a concentrat forțele lui de creație aproape exclusiv în universul spiritualității populare.Istoria a silit neamul românesc să-și adâncească propriile sale tradiții latine și pro-latine împiedicându-ltotodată să participe la mișcarea culturală inaugurată de Renaștere și Iluminism.Pentru că istoria i-a fost potrivnică,geniul popular sa solidarizat cu acele realități vii pe care niciun șuvoi potrivnic nu le poate atinge:Cosmosul și ritmurile cosmice.Este deja cunoscut faptul că strămoșii românilor erau deja creștini,în timp ce neamul românesc„se plăsmuia întra catastrofe istorice .Astfel simpatia față de Cosmos,atât de specifică geniului românesc nu poate fi catalogată drept un sentiment păgânesc – ci ca o formă a spiritului liturgic creștin.Multă vreme s-a crezut că sentimentul Naturii și solidaritatea cu ritmurile cosmice trădează o spiritualitate necreștină.Această prejudecată era generată de o insuficientă cunoaștere a creștinismului ,mai ales a celui răsăritean,care a păstrat în întregime spiritul liturgic al primelor

256

veacuri.Pentru noi,românii,spiritul creștin a considerat totdeauna Cosmosul ca fiind o creație alui Dumnezeu,iar ritmurile cosmice au fost comparate cu o liturghie sfântă.Solidarizați spiritualicește cu Natura, românii au prelungit până în zilele noastre„acea magnifică încercare de încreștinare a Cosmosului (Mircea Eliade). Dacă ținem seama de ceremonialul pascal,de exemplu,devine simplu de înțeles cât de solidară este Natura cu misterul cristologic:Natura toată este cernită în Săptămâna Patimilor,dar renaște triumfătoare prin învierea lui Isus.Această liturghie cosmică este regăsită în folclorul românesc.Poporul român s-a retras în el însuși,s-a concentrat asupra propriilor tradiții,apărându-se împotriva popoarelor (influențelor potrivnice).Astfel românii au păstrat,au adâncit și au valorificat o viziune creștină a Naturii,așa cum fusese ea exprimată în primele secole ale creștinismului.Se poate spune pe bună dreptate că arhaismul și conservatorismul folclorului românesc au salvat un patrimoniu care aparținea creștinismului în genere,dar,pe care procesele istorice l-au anihilat.Cle mai bune exemple pentru a înțelege că spiritualitatea populară românească este solidară cu liturghia cosmică sunt baladele populare„Miorița și „Meșterul Manole .Aceste creații reprezintă piese de aur ale patrimoniului cultural,al spiritualității românești,sunt valori ale geniului creator popular. Creaţia spiritualităţii populare arată constantele geniului creator românesc.” Acolo unde moartea e încă valorificată ca o nuntă, izvoarele spirituale sunt intacte” (Mircea Eliade). De-a lungul timpului, aproape tot ceea ce a dat mai bun geniul românesc, l-a dat pe nivelul creaţiei folclorice. În orizontul spiritual care este propriu folclorului trecerea timpului este comparată cu apa care trece, iar tradiţiile reprezintă pietrele:”Apa trece, pietrele rămân”. Pietrele semnifică imaginea arhitipică a realităţii antologice. Când sfintele sărbători de iarnă bat la poarta sufletelor noastre de români, fiecare dintre noi se întoarce în povestea de iarnă a copilăriei. Iarna copilăriei, de-o veşnicie deapănă poveşti. În iarnă, povestilor ascultate cândva la gura sobei devin fotografii făcute cu inima, imagini în care apar bunicii ori părinţii plecaţi în iarna veşniciei. În iarnă, aproape de

257

Sfintele Sărbători, tradiţiile ne cheamă cu şoapta vântului dintre ACUM şi ALTĂDATĂ. Cu smerenie ne închinăm amintirilor din iarna copilăriei. Pe acest fir (al amintirilor) călăuză este pâlpâiala timidă a lumânării aprinse lângă coşul cu covrigi. Aşa începea colindul în copilăria mea. Bunicul spunea că Irod poruncise să fie ucisi pruncii..., şi de aceea copii primesc la colind mere, covrigi, nuci … aşa spunea el. În noaptea amintirii, luminată de strălucirea zăpezii ori de licărul stelelor, parcă drumul nu mai era drum, ci un pod de argint, sclipitor, care ducea, parcă spre o grădină a Edenului. Noi copiii, parcă nu mai eram cei din fiecare zi, părea că suntem nişte îngeri. Oricum eram cuminţi şi fericiţi. Ca în colindele străvechi “parcă se coboară” acea pace a serilor de colind de altădată, ne-nvaluie şi acum la ceas de Sfinte Sărbătoari. Ideea pe care doresc aici să o evidenţiez este aceea că “sufletul locului se îngemănează cu sufletul omului, care, copil fiind cândva, a luat cu sine prin lume Sfinţenia copilăriei. Fiecare iarnă a copilăriei am trăit-o ca pe o poveste. Personajele bune erau toţi cei apropiaţi, iar personajele rele nu erau plăsmuite niciodată, de teamă să nu apară. Minuni se întâmplau: începeau “ pe la cântători”, când veneau copii mari cu “Steaua”, când sărutam icoana în Ajun. Minunea se continua în somnul adâncit de mirosul bunătăţilor pregătite. Am visat că fiecare copil are o stea, şi că pe drumul stelelor vine Crăciunul. Era întruchiparea văzută în icoane, la Sfânta Biserică.Peste ani uitarea nu se poate aşterne, căci cea ce un copil a fotografiat cu inima, rămâne în veşnicie. Tradiţiile înseamnă nemurire, integrare de valori, fac parte din patrimoniul nostru cultural. In concluzie patrimoniul nostru cultural integrează valori ce aparţine şi folclorului, într-o varietate de manifestări. Nu întâmplător şi literatura noastră îşi are origine în folclor. Alături de patrimoniul cultural, patrimoniul natural, defineşte “ l'âme de lieu”. Într-un loc încărcat de istorie, aşa cum este Târgovişte, şi-au pus amprenta personalităţi de seamă ale religiei, literaturii şi artei, istorici de renume. ”Curtea Domnească” de altădată, străjuită de Turnul Chindiei parcă par că trezesc ecourile unor vremi apuse. În spiritualitatea şi conştiinţa târgoviştenilor sunt puternic împregnate imagini ale voievozilor şi domnitorilor, dar şi ale sfinţilor canonizaţi, pentru care au manifestat evlavie, până în zilele noastre. Primul sfânt canonizat pe pământ românesc a fost Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Tării Româneşti, care şi-a manifestat cu putere, darurile sale divine, aici, pe aceste meleaguri. A promovat întotdeauna buna şi necesara colaborare între credinţă şi cultură,

258

adresând îndemnuri pentru tipărirea de carte. Istoria a aratat că roadele îndrumării sale duhovniceşti s-au văzut cel mai bine în viaţa şi activitatea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, primul mare erudit. Prin scrierea sa “ Învăţăturile catre fiul său Teodosie” promovează o politică statală autentic creştină, întemeiată pe valorile fundamentale şi nepieritoare ale Evangheliei.

Ca o concluzie, Mircea Eliade atribuie sufletului fiecărui loc „sufletul neamului, care este înpărtit în spiritualitatea oamenilor din cele mai vechi timpuri şi până azi”. Noi suntem sufletul locului. Ţara noastră este un loc “binecuvântat de Dumnezeu, iar noi românii ne tragem seva de la pământenii Daciei de demult, care au făcut din acest loc hotar al împărăţiei basmului, iar din credinţă si-au făcut o lege”.

Bibliografie M.Eliade, Profetism românesc, Ed. Roza Vânturilor, Bucureşti, 1990 Viaţa Sfântului Ierarh Nifon, Arhiepiscopia Târgoviştei, 2010 Cugetări şi reflecţii despre cultură şi civilizaţie, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984 H.de Balzac, La Loire et les collines de la Touraine, journal Z.Sângeorzan, Teme fundamentale (M. Sadoveanu), Ed. Minerva, Bucureşti, 1976 P.Nistor, A.Bogdan Ceobanu (coord.), Diplomaţie şi destine diplomatice în lumea românească, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011 C. Sandache, Literatură şi politică: Paul Morand , sursă online: http://www.dacialiterara.ro/6-2010/DL-06-2010.pdf

259

Spaţiul românesc şi influenţa elenă Lect. univ. drd. Adina BARBU -CHIRIMBU Facultatea de Litere, Universitatea „ Spiru Haret” Abstract This article discusses the Greek influence on Romanian culture, trying to prove that this is one of the most stable, strong, long and not least beneficial foreign influences on our culture. Preferential relations between Greek and Romanian are based on spiritual affinity, religious, cultural followed the natural course by World War II. After the Revolution of 1989, there was a new beginning of the cultivation of traditional Romanian-Greek relations, a new development of the expression of ethnic Greek, learning the ancient Greek and a powerful rediscovery of Greek ethnic identity. Key words: Greek, identity, culture, Romanian civilization

Chiar şi o simplă privire asupra devenirii noastre istorice relevă o strânsă şi permanentă legătură între poporul român şi cel grec. De la perioada veche invăluită în legendă de când datează povestea Insulei Şerpilor – cunoscută în antichitate ca insula lui Ahile până la povestea mult mai nouă a Jocurilor Olimpice moderne reînviate de Ev. Zappas – român de origine greacă, de la pământul primitor şi noua patrie reprezentată de Ţările Române pentru greci după căderea Constantinopolului până la reluarea strânselor legături între Grecia şi România după 1989, istoria grecilor şi a românilor se întâlnesc şi se împletesc întotdeauna în mod pozitiv şi ascendent. „Nici un al popor nu a avut o influenţă atât de constantă şi de benefică asupra noastră precum grecii. Dar – se întreabă cercetătoarea Georgeta Filitti, distinsă fiică a poporului grec şi promotoare a culturii acestuia in România – ce i-a făcut pe geto-daci apoi pe români, mai întotdeauna in stare să se scuture de năvălitori, de intruşi, să-i primească pe greci, sa le folosească alfabetul, cum atestă o inscripţie din sec. III î. Hr., să

260

se inteleagă de cele mai multe ori cu ei, să găsească instinctiv acele modele de cooperare râvnite de toate popoarele în căutarea păcii universale?”74 Originile legăturilor româno-elene se găsesc în zorii istoriei, în îndepărtata Preistorie. În neolitic, apoi în epoca bronzului în nenumărate situri arheologice de pe teritoriul ţării noastre au fost descoperite artefacte aproape similare cu cele descoperite la Mycene, Kakovatos, Ciclade. La rândul ei, ceramica de provenienţă greacă sugerează intense relaţii de schimb cu corăbierii greci care ajungeau în ţinuturile pontice, aşa cum reiese din versurile primilor poeţi greci. „Theogonia” lui Hesiod, datată – ca şi faimoasa legendă a argonautilor – din secolul 8 î.Hr. mentiona Istrul iar poetul Arktinos din Milet amintea insula Leuke75. În Antichitate, dorinţa de aventură şi de colonizare a unor noi teritorii i-a mânat pe greci până catre gurile Dunării; aici ridică cetăţi pe ţărmul Mării Negre (ca de altfel în tot bazinul acesteia) şi în Dobrogea, făcând această zonă să pulseze de o viaţă economică şi culturală deosebită. Izvoarele arheologice stau mărturie acestui lucru. Grecii ne-au oferit cele mai vechi informaţii despre strămoşii noştri, istoricii greci antici facând referire la triburile de la nordul Dunării; lui Herodot îi datorăm cea mai cunoscută descriere a geţilor, numiţi de acesta “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. Tot grecilor le datorăm fondarea cetăţilor Tomis, Callatis, Istros (Histria); podul lui Traian de peste Dunăre este opera grecului Apollodor din Damasc. Datorăm aceluiaşi faimos arhitect antic grec monumentul considerat în unanimitate de specialişti actul de naştere al poporului român – Columna din Forul lui Traian din Roma. Adoptarea creştinismului ca religie comună va face martiri în rândul ambelor popoare. In necropolele de la Basarab sau Niculiţel se găsesc înmormântaţi geţi şi greci, fraţi întru aceeaşi credinţă care îi va uni vreme de secole. Grecii ne-au oferit cele mai vechi informaţii despre strămoşii noştri, istoricii greci antici facând referire la triburile de la nordul Dunării; lui Herodot îi datorăm cea mai cunoscută descriere a geţilor, numiţi de acesta “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. Tot grecilor le datorăm fondarea cetăţilor Tomis, Callatis, Istros (Histria); podul lui Traian de peste Dunăre este opera grecului Apollodor din Damasc. Datorăm aceluiaşi faimos

74

Filitti, Georgeta, „Cuvânt înainte” la lucrarea Paulei Scalcău “Elenismul în România. O istorie cronologică”, Ed. Omonia, Bucureşti, 2006, p.5 75 Actuala Insulă a Şerpilor

261

arhitect antic grec monumentul considerat în unanimitate de specialişti actul de naştere al poporului român – Columna din Forul lui Traian din Roma. Multe cetăţi geto-dace au fost construite după planurile unor arhitecti greci iar alfabetul grec este folosit în Dacia. Majoritatea monumentelor religioase din provincia romană Dacia sunt dedicate unor zeităţi greco-romane iar iconografia de la inceputul primului mileniu d.Hr. are ca temă principală mitologia greacă. Nu putem continua sa vorbim despre secolele urmatoare fără a-l aminti pe istoricul Dio Cassius, provenind dintr-o familie de aristocraţi greci, autorul unei istorii de dimensiuni impresionante a Romei, în care îi aminteşte pe geto-daci. Apariţia şi răspândirea creştinismului în Dacia se leagă tot de prezenţa greacă. Gemma datând din secolul al II-lea d.Hr. descoperită la Constanţa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (şi aflată în prezent la British Museum) are gravate pe ea scena răstignirii şi cuvântul simbolic ichtis în greceşte, fiind considerată drept mărturia cea mai veche a prezenţei creştinismului în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Nu lipsit de importanţă ni se pare să îl amintim pe învăţatul grec Dionisie cel Mic, născut in secolul VI pe teritoriul Scythiei Minor, creatorul sistemului cronologic ce porneşte de la naşterea lui Hristos şi folosit astăzi în întreaga lume. Timp de mai bine de un mileniu, Imperiul Bizantin – şi prin el cultura elenă – a reprezentat cea mai importantă sursă de influenţă în întreaga zonă orientală a Europei. O dată cu ridicarea „celei de-a doua Rome”, a Constantinopolului, cultura bizantină se răspândeşte inclusiv în spaţiul de la nordul Dunării şi va rămâne o influenţă permanentă în acest teritoriu timp de multe secole, teritoriu devenit o prelungire a Elladei. În secolele X-XI prezenţa meşterilor bizantini în spaţiul românesc e atestată de ornamentele specifice de pe capitelurile de piatră ale cetăţilor de la Dăbâca, Alba Iulia, Slon (Prahova) sau Moldoveneşti (Cluj), de literele greceşti cu care erau însemnate cărămizile, de provenienţa bizantină a materialelor de construcţie şi de modul în care sunt îmbinate. Cucerirea Constantinopolului în 1204 de către cavalerii celei de-a patra cruciade declanşează emigrări importante ale grecilor către zona dunăreano-pontică. Prelaţi de origine greacă ajung să fie o prezenţă des întâlnită la nordul Dunării. La începutul secolului al XIII-lea cneazul Balea şi urmaşii săi aveau un episcop de rit grec iar către sfârşitul secolului întemeierea

262

Mitropoliei de la Vicina reprezintă o strângere a relaţiilor între statele feudale române şi Imperiul Bizantin. Această nouă Mitropolie va fi păstorită de ierarhi greci: Teodor, despre care izvoarele istorice menţionează că a participat la un sinod în capitala imperiului în 1285, Luca, Macarie, Iachint. Integrarea civilizaţiei româneşti în cea sud-est europeană de influenţă bizantină se simte cu precădere în arhitectura religioasă, încă din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, pentru a culmina în secolele al XV-lea şi al XVI-lea. În secolul al XIV-lea, formaţiunile statale româneşti, aflate la începutul organizarii lor, stabilesc relaţii politice cu Bizanţul; Dobrotiţă, întemeietorul statului dintre Dunăre şi mare primeşte în 1357 titlul de despot, cea mai înaltă demnitate la Curtea bizantină, din partea împăratului Ioan V Paleologul pe care îl susţinuse împotriva rivalului său Ioan VI Cantacuzino. El însuşi căsătorit cu o aristocrată constantinopolitană, Dobrotiţă intră în relaţii de rudenie cu împaratul bizantin prin căstoria fiicei sale cu moştenitorul împăratului. Către sfârşitul secolului, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân sunt menţionaţi primii dregători greci în Muntenia; tot in aceeaşi perioadă prezenţa grecilor la curtea domnească se face simţită şi în Moldova. În secolele ce vor urma prezenţa greacă se va intensifica nu numai la nivel politic ci şi - mai ales – în sfera religioasă. Încă înainte de mijlocul secolului al XV-lea atât pe scaunul mitropolitan al Munteniei cât şi al Moldovei se află înalţi prelaţi de origine greacă. În momentul prăbuşirii Constantinopolului în 1453, mitropolitul grec al Moldovei, Ioachim, îi îndeamna printr-o enciclică pe toţi creştinii să îi ajute pe fraţii lor fugiţi din faţa urgiei turceşti. Începând cu această dată emigraţia greacă spre Ţările Române se intensifică, impactul prezenţei greceşti asupra vieţii economice, politice, culturale a acestora intensificându-se în secolele următoare. În familiile domnitoare române se continuă politica de înrudire cu bizantinii. În paralel, toţi domnitorii români ajută cu daruri bogate mănăstiri din Orient sau de la Muntele Athos. Fenomenul de pătrundere a elementului cultural grec în Tările române atinge un punct culminant la sfărşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea, în timpul domniei lui Brâncoveanu şi va rămâne la un nivel ridicat pe tot parcursul secolului al XVIII-lea marcat de prezenţa domnitorilor fanarioţi. Încă din prima parte a secolului al XVII-lea în Principatele Române se constituie şcoli cu predare în limba greacă. „Profesori, filosofi, preceptori, secretari domneşti, medici, jurişti din spaţiul de expresie grecească se refugiază la Bucureşti şi Iaşi. Toţi aceşti greci care

263

dau strălucire învăţământului, tiparului, practicării diferitelor profesiuni liberale sunt nişte cosmopoliţi. S-au format in marile universităţi italiene, la Ioannina, la Constantinopol; îi ajută pe domnii români să-şi constituie biblioteci ce vor fi curând invidiate de occidentali. Această pleiadă irepetabilă de invaţaţi greci, susţinuţi din plin de domnii pământeni, apoi de cei fanarioţi are meritul de necontestat de a fi introdus Principatele Române, fie şi vremelnic, în sistemul de valori academice creatoare, de rezonanţă europeană.”76 Nu trebuie să ignorăm sentimentul de împamântenire atotputernică a grecilor încercat de contemporani în secolele respective; uneori aceştia reacţionează însă răscoalele antigreceşti şi măsurile restrictive luate de unii domni la adresa grecilor nu au urmări semnificative. Perioada de maximă afirmare a elenismului în Tările Române rămâne cel al domniilor fanariote. Folosit de Imperiul Otoman ca mod de supunere şi administrare eficientă a provinciilor româneşti cu ajutorul unor funcţionari greci, provenind în majoritate din cartierul constantinopolitan Fanar, sistemul a funcţionat – cu părţile lui pozitive şi negative – timp de un secol. Deşi istoriografia din secolele urmatoare, influenţată de curentul naţionalist care va domina întreaga Europă s-a grăbit să prezinte perioada fanariotă în cele mai negre culori nu putem ignora faptul că secolul al XVIII-lea a reprezentat zorii modernitaţii pentru Principatele Române, principii fanarioţi contribuind în mod decisiv la desprinderea de medieval şi intrarea în modern a provinciilor pe care le conduceau. Considerăm important să subliniem această diferenţă între imaginea pe care grecii fanarioţi au avut-o în epoca în care au condus Muntenia şi Moldova şi imaginea profund negativă, denigratoare creată după consumarea efectivă a acestei perioade din istoria noastră77. Fără a încerca să ignorăm aspectele negative inerente ale epocii fanariote este totuşi evident ca aceasta a avut certe elemente pozitive, benefice pentru Tările Române. Nu trebuie să uităm faptul că introducerea de către otomani a sistemului de guvernare prin intermediul înalţilor dregători greci proveniţi în majoritate din cartierul Constantinopolitan al Fanarului a reprezentat

76

Filitti, Georgeta, Cuvânt înainte la lucrarea Paulei Scalcău, “Grecii din România”, Ed. Omnonia, Bucureşti, 2003, p. 8-9. 77 Istorici ca Bălcescu, Quinet, Kogălniceanu, Bariţiu se încadrează în acest curent.

264

varianta cea mai puţin negativă pentru viitorul Principatelor Române, alternativa fiind transformarea acestora în paşalâcuri. Guvernarea prin intermediul grecilor fanarioţi a permis Moldovei şi Munteniei să îşi păstreze un grad destul de însemnat de indenpendenţă, susţinut chiar şi de unii dintre principi – care, deşi străini, ajung să acţioneze în favoarea noilor lor patrii adoptive vremelnice. Despoţi luminaţi, cu o educaţie inaltă, grecii fanarioţi au introdus reforme care au schimbat faţa Principatelor. Majoritatea celor 32 de domni fanarioţi se dovedesc buni administratori, codificând şi modificând în sens iluminist raporturile sociale, creând o administraţie provincială eficientă, fiind de asemenea preocupaţi de urbanism şi fondatori şi sprijinători de şcoli, spitale, tipografii, lăcaşuri de cult. Aceastia au operat restructurarea instituţiilor, au introdus şcolarizarea şi salarizarea slujbaşilor, au produs legislaţie nouă şi modernă, au reformat fiscalitatea, au desfiinţat şerbia78. Este suficient sa amintim faimoasa Constituţie din 1746 a lui Constantin Mavrocordat, publicată în “Mercure de France”, anterioară cu aproape cinci decenii măsurilor juridice şi administrative care au reformat Franţa începând cu 1789. Este de asemenea de remarcat că principii greci din secolul luminilor au fost atât consumatori cât şi producători de cultură. Au încurajat istoriografia şi au fost ei înşişi scriitori dăruiţi cu talent, ca Nicolae Mavrocordat, Nicolae Caragea sau Alexandru Hangerli. Dominatia culturală greacă nu a reprezentat în secolul al XVIII-lea un proces forţat. Aşa cum vom remarca în primul capitol al acestei lucrări, în mod paradoxal aceasta nici macar nu atinge un apogeu în epoca fanariotă ci în cea premergatoare acesteia.79 Prezenţa greacă era deja de multe secole o realitate puternică în peisajul cultural al Tărilor Române şi va rămâne aşa şi după încheierea epocii fanariote, când cele două popoare, grec şi român găsesc noi puncte de afinitate. Români şi greci vor lupta contra unui duşman comun, Imperiul Otoman, susţinându-se reciproc în lupta de eliberare naţională, şi paşind în modernitate în acelaşi timp.80 După un oarecare recul în perioada

Djuvara, Neagu – „Intre Orient şi Occident. Tările române la începutul epocii moderne”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009, p. 64, p.71. 79 Ne referim in special la cultura scrisă. 80 Cf. Bouchard, Jacques – „Les grecs phanariotes et la formation de la conscience nationale roumaine ”, în „Închinare lui Petre Năsturel la 80 de ani”, volum îngrijit de Ionel Cândea şi Paul Cernovodeanu, Brăila, 2003 , p.3

78

265

conflictului dintre Alexandru Ipsilanti şi a Păcii de la Adrianopol, o dată cu liberalizarea comerţului pe Dunăre numărul grecilor care aleg să se stabilească în Principate este din nou în creştere. Negustori, marinari, mesteşugari, foşti luptatori în războiul pentru independenţa Greciei se stabilesc în nenumărate oraşe din Muntenia şi Moldova, contribuind la inflorirea vieţii economice şi culturale a acestora. “La inţiativa comunităţilor greceşti – remarcă cercetătoarea Paula Scalcău – se constituie acele organisme care îi vor defini mai apoi din punct de vedere identitar: publicaţiile diverse, societăţile, bisericile consulatele. La a doua generaţie acest val de după războiul pentru independenţa Elladei dă profesori, avocaţi, artişti, ziarişti, medici, mari proprietari preocupaţi mai puţin de grecitatea lor şi mai mult de afirmarea socială într-o Românie ce se modernizează rapid. Ea absoarbe ca un burete noutatea, deschizând generoasă portile celor dornici să se realizeze. E un creuzet unde toleranţa, pasivitatea, rezerva unora se acordă perfect cu mobilitatea, spiritul de întreprindere, de risc, al «străinilor». Rezultatul este o ţară prosperă care la cumpăna veacurilor 1920 arbitrează politica sud-estului european.”81 Pe întreg parcursul secolului al XIX-lea grecii îşi vor pune amprenta asupra patriei lor de adopţie. Prima tipografie muzicală din lumea orientală, întemeiată de Petru Manuil din Efes la biserica Sfântul Nicolae Şelari din Bucureşti şi condusă de grecul Antonios Pantoleon, cunoscut posterităţii cu numele de Anton Pann, şi ca autor al versurilor imnului naţional al României. Tot unui grec îi datorăm utilizarea pentru prima dată intr-o lucrare ştiiţifică a numelui actual al ţării noastre. Lucrările “Istoria României” şi ulterior “Geografia României” aparţinând lui Daniil Filippidis (1750-1832), profesor la Academia domnească din Iaşia au fost publicate în 1816 la Leipzig; foarte recent, în 2004 apare o ediţie în limba română la Bucureşti a “Istoriei României”, sub îngrijirea cercetătoarei Olga Cicanci. Cele două lucrări dedicate patriei sale adoptive de Filippidis, “cel devenit «român cu trup şi suflet» după expresia lui Constantin Erbiceanu”82 Încă de la începutul secolului al XIX-lea Grigore Ghica remarca relaţia strânsă dintre greci şi români care se formase pe tot parcursul secolului anterior: “Cele două naţiuni s-au amestecat atât de intim în timpul

81 82

Scalcău, Paula – „Grecii din România”, Ed. Omonia, Bucuresti, 2003, p. 11-12 Lazăr, Elena – „Cărturari greci în Tările Române”, Ed. Omonia, Bucureşti, 2009, p. 81.

266

guvernării precedente încât niciodată nu se va putea trage o linie de demarcaţie între ele”.83 În contextul marcat de naţionalism din prima parte a secolului al XIX-lea, care a determinat şi o reacţie împotriva fenomenului fanariot, primii domni pământeni (care de altfel se înrudeau cu cei precedenţi) sunt nevoiţi sa ia măsuri prin care să stopeze emigraţia grecească spre Moldova şi Muntenia, însă decretarea libertăţii comerţului şi deschiderea Dunării ca rută comercială internaţională a condus la patrunderea unui mare numar de greci în special în oraşele legate de fluviu: Tulcea, Sulina, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Constanţa. În 1860 comunitătile greceşti sunt recunoscute oficial de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, probabil nu întâmplător fiind faptul că mama domnitorului, Sultana Kozadini provenea dintr-o familie grecoitaliană din Constantinopol (iar Cuza fiind cunoscător de limbă şi cultură elină datorită acesteia) Grecii din România se vor manifesta şi ca generoşi donatori (E. Zappas, V. Adamachi, P. Harokopos), sau se afirmă pe plan international ca oameni de ştiinţă, de cultură, medici etc. Până la mijlocul secolului XX nu va mai exista probabil nici o dimensiune a societăţii româneşti in care români de naţionalitate greacă să nu îşi facă simţită prezenţa în mod remarcabil. Anexa 2 încearcă să menţioneze o parte dintre acei grecii care au avut un impact deosebit în domeniile în care au activat. Relaţiile preferenţiale între greci şi români bazate pe afinitate sufletească, religioasă, culturală şi-au urmat cursul firesc până la al doilea război mondial. În prima parte a secolului XX personalităţi de origine greacă vor comtinua să se împună în cele mai diverse domenii. În 1901, de ziua Elladei este inaugurată Biserica grecească din Bucureşti în prezenţa ministrului plenipotenţiar al Greciei la Bucureşti. În acelaşi an se naştea la Brăila Andreas Embirikos, unul dintre marii poeţi ai secolului XX şi iniţiatorul suprarealismului în poezia greacă. Soprana Haricleea Darclee, actorul Aristide Demetriade ajung să fie cunoscuţi dincolo de graniţele ţării. La sfârşitul secolului al XIX-lea românca de naţionalitate greacă Maria Koutsarida devine prima femeie cu titlul de doctor în medicină din România, în urma sustinerii tezei de doctoral la facultatea de Medicină din Paris. Aceasta s-a implicat ulterior în organizarea primelor structuri de ocrotire a copilului din ţara noastră. În prima parte a secolului XX tot un

83

Scalcău, Paula – „Grecii din România”, Ed. Omonia, Bucuresti, 2003, p. 145

267

grec, Odysseu Apostol era medicul şef al armatei române şi autor al unor studii de psihologie şcolară, medicină interna şi medicină militară, decorat pentru activitatea sa În 1921 au loc două importante evenimente care spun totul despre relaţia strânsă de prietenie dintre naţiunile greacă şi română: căsătoria prinţului moştenitor al României, Carol, cu Elena, prinţesă a Greciei la Bucureşti şi respectiv căsătoria lui George, prinţul moştenitor al Greciei cu Elisabeta, prinţesă a României. Aceştia doi din urmă vor veni în 1922 în România să participe la botezul lui Mihai, fiul prinţului moştenitor al României şi al prinţesei Elena iar un an mai târziu vor găsi în ţara noastră refugiu după câstigarea alegerilor parlamentare din grecia de către republicani. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi În prima parte a secolului XX curentul filo-elen, care debutase prin publicarea de către Nicolae Iorga a Conferinţei sale “Cultura românilor supt fanarioţi” 84 îşi face simţită prezenţa în cultura română din ce în ce mai puternic. Alături de Nicolae Iorga, care nu întâmplător le atribuie în studiile sale principilor fanarioţi caracterul de “reformatori”85, marii elenişti Nikolaos Dossios, Constantin Erbiceanu, Demostene Russo vor schimba în mod hotărâtor vizunea despre rolul grecilor şi al culturii greceşti asupra culturii române, accentuând în mod special aspectele pozitive ale atât de hulitei epoci fanariote. Continuatorii acestora, Ariadna Camariano-Cioran, Nestor Camariano Nicolae Cartojan vor scrie noua istorie culturală a secolului al XVIII-lea.86 Ceea ce nimeni nu ar fi crezut a fi vreodată posibil s-a întâmplat în anii comunismului. Mii de greci aleg să părăsească România şi au loc repatrieri masive în ţara de origine a stramoşilor lor. In paralel are loc dislocarea a mii de copii greci aflaţi în zone de conflict civil şi găzduirea lor in tabere-colonii din ţara noastră. Această “comoţie socială fără precedent în dialogul peste timp al românilor şi grecilor”87 se oglindeşte în mod dramatic in statistici. In 1930 în România se declaraseră 17606 cetăteni greci şi 26495

84

Iorga, Nicolae – Cultura româna supt fanarioţi, conferinţă ţinută la Ateneul Român, 8 feb. 1898, Ed. Librăriei Socecu, Bucuresci, 1898 85 Iorga, Nicolae – “Istoria românilor”, Cartea a VII-a, “Reformatorii”, Bucureşti, 1937 86 Preocupările eleniştilor din această generaţie – ca şi din cea precedentă se concentrează asupra acestei epoci însă nu se limitează la aceasta. 87 Filitti, Georgeta – “ Cuvânt înainte” la lucrarea Paulei Scalcău, “Grecii din România”, Ed. Omonia, Bucureşti, 2003, p. 12

268

Inalţi reprezentanţi ai Greciei de la preşedinte la membri ai guvernului. redobândirea proprietăţilor fostelor comunităţi elene. Au loc manifestări importante pentru întregul spaţiu bacanic. Brăila. Roman. Apoi.88 La recensământul din 1992 numărul grecilor din ţara noastră era de numai 3940 de persoane89. studiului limbii şi culturii grece91. Pe plan cultural. contribuind la reluarea şi mentinerea unor strânse relaţii de prietenie. Zalău. Tulcea. I. Antonis Samaras. Valeriu Mardare. vol. dezvoltarea şi exprimarea identităţii etniei elene. 88 269 . primul deminitar străin care a vizitat România după evenimentele din decembrie 1989.români de naţionalitate greacă. Andreas Rados. Bucureşti. 89 Recensământul populaţiei şi locuitorilor din 7 ianuarie 1992. Piatra Neamţ. Recensământul general al populaţiei României din 29 decembrie 1930. Călăraşi. Cornelia Papacostea-Danielopolu. după 1989 în România se publică volume de referinţă în domeniul istoriei. Sulina. Leonidas Rados. vol. Institutul Naţional de Statistică.90 Imediat după revoluţia din 1989. păstrarea. Comisia Naţională pentru Statistică. Georgeta Filitti. 1994 90 Recensământul populaţiei şi locuitorilor din 18 – 27 martie 2002. vor apărea comunităţi elene reprezentate în mod oficial în multe oraşe din România: Constanţa. IX. învăţarea limbii strămoşeşti. la 6513 reprezentanţi. I. Iaşi. cu personalitate juridică şi având ca obiective esenţiale cultivarea relaţiilor tradiţionale româno-elene şi a raporturilor de prietenie cu toate minorităţile din România. vol. Institutul Central de Statistică. 1940. Piteşti. reprezentanţi ai armatei dar şi înalţi prelaţi vor vizita în mod periodic România. Elena Lazăr. în primele două luni ale anului 1990 au loc două evenimente importante pentru conturarea relaţiilor viitoare româno-elene: în luna ianuarie are loc vizita la Bucureşti a Ministrului de Externe al Greciei. însă – îmbucurător – zece ani mai târziu recensamântul populaţiei relevă o creştere semnificativă a numarului acestora. Treptat. Galaţi. Oneşti. precum al treilea Congres Peneuropean al Societăţii Europene de Studii Neoelene. Târgovişte. Paula Scalcău contribuie la acest proces de renaştere a culturii grece în România. 2004 91 Cercetători precum Olga Cicanci. la 6 februarie 1990 are loc constituirea Uniunii Elene din România. acest lucru însemnând o recunoaştere a importanţei avute de spaţiul românesc în devenirea culturii elene şi a locului ocupat de elenismul din România in istoria diasporei elene. Lia Brad-Chisacof.

E. 2009. Humanitas. Elenismul în România. Stef.Concluzii Influenţa greacă asupra culturii române este – aşa cum am încercat să demonstăm în paginile anterioare – una dintre cele mai constante. p. Omonia. Istoria românilor. 2006 Scalcău. Nicolae Mavrocordat. Neagu. Ed. Impactul culturii greceşti asupra evoluţiei culturale a Principatelor Române în perioada fanariotă. Bucuresti. Bucureşti. A. O istorie cronologică. Omonia. 1937 Lazăr. P. 2009 Scalcău. 2003 270 . Bucureşti. Cărturari greci în Tările Române. Bucureşti. Omonia. Bucureşti. “Reformatorii”.. N.. P. Tările române la începutul epocii moderne. 64 Iorga.. . Ed. Ed. îndelungate şi nu în ultimul rând benefice influenţe străine asupra culturii noastre. Ed. 2011 Djuvara. Intre Orient şi Occident. Bibliografie Barbu-Chirimbu. Cartea a VII-a. Ed. Grecii din România. Iaşi. puternice..

Acest stil de viaţă va genera şi hrăni frustrări. The Roma are an ethnic group that wherever they find raises or fascination. care funcţionează bine. Key words: prejudices. Over time they made all kinds of prejudices and stereotypes that affect the relationship between them and members of the majority. a valorilor şi normelor societăţii. acceptaţi din punct de vedere social. omul este o fiinţă socială. incluziunea socială având deci un rol foarte important în viaţa omului. nivel scăzut de educaţie şi asistenţă socială.Preocupări privind stigmatizarea. Însă. se simt incluşi. Aceştia vor tinde să respecte valorile. Dana Bianca ALBUŢ Universitatea din Oradea Abstract This paper is a bibliographic study author referring to concerns regarding stereotypical thinking and prejudice against Roma minority. or contempt or fear. mânie. few are those who remain indifferent. Roma minority. Exersarea diferitelor statusuri şi roluri în grup. va duce la respingerea proiectelor. supravieţui şi dezvolta normal fără societate. pentru că sunt lipsite de resursele necesare (resurse 271 . deci el nu poate trăi. într-o societate în care este deficitar procesul de incluziune socială. drd. univ. stereotypes. crescând în acelaşi timp stima de sine şi sentimentul securităţii sociale Membrii unei societăţi sănătoase. toate acestea duc la formarea identităţii sociale. interacţiunea cu ceilalţi membri. simţind permanent nevoia de înţelegere. se vor simţi datori să se implice în viaţa societăţii. sentimentul de a fi important și util pentru cei asemenea lui. gândirea stereotipică şi prejudecăţile faţă de etnia romă Asist. creşte numărul oamenilor care cad pradă unei vieţi „de mizerie”. asumându-şi responsabilităţile care le revin. „Persoanele şi grupurile dezavantajate nu vor putea depăşi singure situaţia în care se află. cu resurse la limita subzistenţei. normele societăţii respective. a instituţiilor. întăresc ataşamentul faţă de grup. acceptare şi chiar de apreciere din partea semenilor săi. social identity Introducere Prin definiţie.

ironii şi apelative.. ele pot deveni în timp adevărate pericole pentru societate”1 (Nedelcu. din respect pentru cei de lângă noi. care a fost creată de populaţia majoritară pe baza unor prejudecăţi şi stereotipe. pp. nu ne-am lăsat pradă unor astfel de catalogări. 1996. dacă aceste sintagme aparţin persoanelor.3 (Liegeosi. 2003. „românii sunt leneşi”. D. prejudecata – la dimensiunea afectivă. care afectează relaţia dintre ei şi membrii grupului majoritar. adoptând comportamente şi moduri de viaţă diferite. sau chiar deviante. 256) Problematica stereotipurilor şi prejudecăţilor face parte din discuţiile noastre zilnice.economice. 2007. „negrii sunt mai buni atleţi decât albii” etc. suntem „unicat”. Nicolae Gheorghe. ele tind să se izoleze tot mai mult de aceasta. Nicolae Gheorghe afirmă că denumirea de ţigan a devenit o noţiune. Ne punem însă întrebarea. În lipsa luării unor măsuri adecvate. 12) „Stereotipul se referă la dimensiunea cognitivă sau raportarea preponderent cognitivă la un grup sau reprezentanţi ai acestuia. puţini fiind aceia care rămân indiferenţi. infracţionale.. De-a lungul timpului s-au format tot felul de prejudecăţi şi stereotipii.).. Cine nu a auzit de sintagmele: „ţiganii fură”. trezind un interes deosebit sau constituind obiectul unor glume. probabil că nu am făcut altceva decât să conştientizăm stereotipul în cauză şi să-l ocolim cu diplomaţie. J. p. reprezintă un grup etnic care oriunde s-ar afla stârneşte fie fascinaţie.-P. educaţionale. fie dispreţ sau teamă. grupurilor vizate. Există 272 . caracteristica cea mai des citată este culoarea pielii. 8-10) „Atunci când nonromii identifică cine este rom. şi chiar atunci când. politice etc. iar raportarea preponderent afectivă şi discriminarea – la componenta comportamentală sau la consecințele comportamentale determinate de stereotipuri şi prejudecăţi”2 (Neculau. însă uneori generează conflicte tacite greu de gestionat. A. eventual prejudecăţi? Oamenii au tendinţa de a accentua diferenţierile din grupul de apartenenţă şi omogenitatea grupurilor ţintă: noi suntem diferiţi unii de alţii. Romii sunt consideraţi ca fiind persoane cu un ten mai închis decât al persoanelor din populaţia majoritară. sau sunt nişte erori de percepţie. pe când ei sunt „toţi o apă şi-un pământ”. Romii. prin aceasta accentuându-şi şi mai mult condiţia periferică. căci au preluat parcă şi au realizat ilustraţia stereotipelor. Datorită faptului că se simt părăsite de societate. În acest eveniment au avut rol important şi rromii. de cele mai multe ori tolerate de subiecţii în cauză. ca rezultat al unui eveniment lung istoric. p.

„Stereotipiile şi discriminările încep chiar de la intrarea celor mai mici copii în sistemul de învăţământ. forma ochilor. 2007. 50) Există multe situaţii în care elevii romi sunt etichetaţi drept „proşti.”4 (Szeleny. atât de către profesor cât şi de către colegii lor. şi vor rămâne săraci. şi astfel se ajunge la situaţii de abandon şcolar. şi mai ales de la adulţii importanţi din viaţa lor. copiii încep să aibă opinii legate de acest lucru. fapt ce contribuie semnificativ la formarea percepţiilor negative ale populaţiei majoritare cu privire la atitudine romilor faţă de muncă. Se spune că merită să fie săraci. dar cert este că ei obţin tot mai greu un loc de muncă stabil. romii contribuie la stereotipizarea colectivă a nonromilor. Aceasta nu înseamnă însă că toţi romii sunt în căutarea unui loc de muncă legal. chiar dacă ar avea un anumit nivel de educaţie. p. rataţi. Am putea spune pe scurt că romii sunt văzuţi ca fiind un popor diferit de toate celelalte. Realizând că alţi oameni sau copii sunt diferiţi de ei. I. La rândul lor.. că trăiesc pe spinarea altora. Chiar înainte de a putea vorbi. Cei care nu au un loc de muncă. p. „Şcoala face necesară adoptarea. Copiii care sunt diferiţi de majoritate în vreun fel pot începe să aibă sentimente negative faţă de ei înşişi. care tind să favorizeze ierarhic nonromii. Prenton. de către subiecţii inferiorizaţi a unor strategii 273 . formându-se astfel la un cerc vicios care antrenează atât atitudinile romilor cât şi ale nonromilor. fie că fură.. incapabili”. lipsa de civilizaţie.. ei sunt „alţii”.mai multe practici şi caracteristici atribuite romilor. dacă simt că deosebirea aceasta este perpetuată ca ceva mai puţin normal. imoralitatea. lenea. 2002. şi de multe ori acestea ajung să fie însuşite chiar de romi. şi faţă de societate în general. M. de subzistenţă.”5 (Andruskiewicz. mulţi dintre părinţii romi nu-şi mai trimit copiii la şcoală. 95) Datorită acestor prejudecăţi şi stereotipii negative. fie pentru că cerşesc. Mulţi îi consideră hoţi. li se reproşează că nu se poate avea încredere în ei. o imagine de sine negativă. Identităţile atribuite lor sunt deseori stereotipuri negative.. considerate de mulţi ca fiind „determinate etnic”. limba vorbită etc. Ei absorb foarte repede informaţii despre discriminare şi stereotipuri de la cei de o vârstă cu ei. asistenţa socială rămâne principala sursă de venit. K. sau ceva rău. Fiind conştienţi că aceste stereotipii îi vor împiedica să-şi găsească de lucru. Câteva dintre acestea sunt: murdăria. este foarte greu pentru romi să-şi găsească un loc de muncă. pentru că nu muncesc. fie că trăiesc din asistenţa socială. copiii încep să observe diferenţele legate de culoarea pielii. şi ar putea începe să aibă sentimente negative faţă de cei care sunt altfel decât ei.

alţi elevi şi profesori vor ajunge să recunoască eticheta pe care un copil şi-a atras-o. Alţii răspund prin a-i eticheta la rândul lor pe cei buni la învăţătură.”7 (idem.8 (Monteil. p. 1997. Unii renunţă la orice strategie şi recurg la chiul.. Nu este complet imposibil pentru un elev să scape de o etichetă. se arată că multe analize sociologice sunt convergente în a susţine că un prim stadiu în construirea unei naţiuni este 274 . având ca şi coordonatori pe Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu. J.comportamentale susceptibile de a menţine o imagine favorabilă de sine”6 (Monteil. dar acest lucru devine extrem de greu odată ce eticheta devine foarte cunoscută. 73) Pentru a-şi conserva stima de sine aceşti elevi vor reacţiona într-unul din următoarele moduri: unii vor încerca să introducă criterii de comparare socială diferite de cele ale şcolii. În acest caz. şi să renunţe să mai frecventeze şcoala. „Compararea socială poate să participe la determinarea comportamentelor. Prea puţini sunt aceia care sunt motivaţi să se mobilizeze pentru a-i ajunge pe cei fruntaşi din clasă.. „Deoarece elevii (în special cei foarte tineri) se raportează la comportamentul celorlalţi faţă de ei pentru a obţine o imagine despre cât succes au. Apariţia stereotipurilor poate fi analizată şi din perspectivă cognitivă. 158) Stadiul actual cu privire la gândirea stereotipică şi prejudecăţile faţă de etnia romă În „Dicţionar de sociologie”. Lucrul acesta le va da elevilor încredere. să le spună cât sunt de buni. Cercetătorii vorbesc de o activare automată a stereotipurilor atunci când întâlnim un anumit membru al unui grup social. ca de exemplu „curajul” de a-l înfrunta sau ignora pe profesor. afectându-le pozitiv comportamentul. p. Elevii se bazează pe profesori să le furnizeze un concept despre sine. J. mai ales dacă în mediul de acasă şcoala nu este percepută ca o valoare în sine. pot renunţa să lupte împotriva acestor etichete. iar într-un final la abandon şcolar. consum de alcool şi tutun. Pe lângă asta.-M. sau cât de prost se descurcă.” De aceea profesorul trebuie să dea elevilor impresia că sunt capabili să rezolve anumite probleme de raţionament. un rol deosebit de important îi revine profesorului. drept „tocilari”. şi se vor purta faţă de elev pe baza acestei etichete existente. p. 1997. 62) Unii elevi care ajung să fie astfel etichetaţi. Gérard Lemaine (1966) semnala faptul că procesul de comparare socială generează eterogenitate.M. aceştia interiorizează imaginea pe care o primesc despre ei de la alte persoane importante.

Mesajul campaniei realizată de Consiliul Europei şi Uniunea europeană este:„există o nevoie de a îmbunătăţi imaginea socială a romilor”. care permit unei colectivităţi să se definească şi să se facă recunoscută de alţii. caz în care individul este posibil subiect al stigmatizării. apartenenţa la gen. putând fi întâlnit la orice nivel al structurii sociale. pp.identitatea: „capacitatea unui grup de a gândi despre sine ca aparţinând unei naţiuni”9 (Zamfir C. însă şi infractorul/criminalul se pot mândri cu acţiunile lor. Sunt aproximativ 12 milioane de romi în Europa şi principalele lor caracteristici12 (vezi p. profesia. sub forma reprezentărilor sociale. şi identitatea socială (statusul social. Romii fac parte dintr-un grup etnic stigmatizat. religia)”11 (idem. însă este un prestigiu ce contribuie la conturarea unei identităţi negative. Vlăsceanu L.). Astfel. Omul de ştiinţă. pot dispune aşadar şi ei de un prestigiu. p 263) I. p. (coord. precum infractorul sau dacă vreţi criminalul au prestigiu social. (marquers d’identité) sau identiţialii. Stigmatizarea este un proces de interacţiune socială care presupune un subiect (un individ. contribuind astfel la formarea unei identităţi sociale pozitive. prin acţiunile sale de cercetare este mândru de aportul pe care-l aduce ştiinţei prin descoperirile datorate muncii sale. în primul rând. acele atribute ce definesc identitatea personală a individului ca entitate unică (ansamblul calităţilor şi defectelor). cât şi cel care încalcă normele şi valorile sociale. ce ţine de o „proastă reputaţie” sau reputaţie negativă. Prestigiul presupune o funcţie de evaluare. aceste reprezentări sunt formate din imagini. mituri originale şi legende istorice”10 (Chelcea S. stereotipuri. trăiesc în condiţii dificile şi că adesea sunt discriminaţi. 1998. o persoană sau un actor social) şi un agent al stigmatizării ce poate fi difuz sau explicit. Taboada-Leonetti defineşte elementele identitare. naţionalitatea. tradiţională şi dificil de integrat.. comunitatea romă fiind adesea considerată marginală. însă el are şi o componentă negativă. de regulă. putem spune că atât omul de ştiinţă. dar şi pe elemente subiective. care „există.. 275 . 14) Prestigiul social este un fenomen care la prima vedere aparţine unei identităţi sociale pozitive a individului în general. marcatorii de identitate. 384-385) Identitatea se construieşte pe baza factorilor obiectivi. simboluri. 6 – Laura Surdu) sunt că. 1993. Discriminarea lor se datorează stereotipurilor şi prejudecăţilor despre romi.

unele chiar neintenţionate. intitulată Public Opinion (1922) în care relata că stereotipurile sunt „imagini în mintea noastră”. 1984).5) spunea: „Credem că un individ care are un stigmat nici măcar nu este o fiinţă umană”. grupuri sociale. De aici îşi are originea stigma „stigma” (R. devenind în acelaşi timp şi o pildă educativă destul de des întâlnită atât la nivelul socializării primare cât şi la familiile cu un nivel educaţional înalt. Vechii greci însemnau cu fierul roşu pe sclavii fugari sau pe criminali. proaspătă a fenomenelor. Page. Un exemplu în acest sens. durabile. povestea având la bază un comportament indezirabil. având meritul de a teoretiza stereotipurile ca elemente ale cogniţiei sociale. Goffman subliniază că nu toate atributele indezirabile sunt stigmatizante. Studiul cel mai reprezentativ în acest sens este cel al lui Ervin Goffman din 1963. rutinizate. plasându-i o poziţie mult mai potrivită pentru a cetegoriza o persoană. constructe mentale care ne ajută să interpretăm realitatea socială. poveste concretizată mai apoi în diverse opere literare. M. se referă la însemnele efectuate pe corpul unei persoane ca indiciu al unei moralităţi îndoielnice a persoanei respective. (p. Astfel. De cele mai multe ori ne construim o teorie despre stigmat prin care încercăm explicarea stării de inferioritate a individului stigmatizat şi încercăm să ne convingem prin această construcţie de pericolul pe care îl reprezintă. credinţă ce duce la diferite tipuri de discriminare cu privire la persoana respectivă. în sensul că nu se bazează pe observarea directă. Dicţionarul de sociologie defineşte stereotipiile ca fiind: „credinţe despre caracteristici psihologice şi/sau comportamentale ale unor categorii de indivizi. astfel de credinţe sunt fixate în imagini şablonizate. Termenul „stereotip” a fost consacrat de lucrarea jurnalistului şi analistului american Walter Lippmann. dar care-i reduc sistematic şansele în viaţă. cu aşteptările noastre despre cum ar trebui să fie un anumit individ. a devenit un stereotip negativ la adresa romilor. ci pe moduri de gândire apriorice. care pune cuvântul stigmă în legătură cu conceptul de identitate socială. ci doar cele care nu corespund cu stereotipurile noastre. fie că are la bază un caracter intenţionat sau neintenţionat.Stigmat – este un cuvânt de origine greacă. deseori arbitrare . este reprezentat de caracterul iniţial nomad al romilor care a născut povestea conform căreia ţiganii fură copiii şi-i bagă în sac. fiind considerat un atribut vizibil. preconcepute. evident. Goofman (1963). fără legătură cu indivizii sau 276 .

62). 10) Un model unidimensional despre cum funcţionează stereotipul este cel propus de J. De-a lungul timpului s-au format tot felul de prejudecăţi şi stereotipii. 603) Gordon Allport (1956) defineşte stereotipul etnic: „antipatia bazată pe o generalizare greşită şi inflexibilă. justifică discriminarea. se bazează pe o generalizare greşită sau incorectă. La nivel societal. este o atitudine nejustă. Stereotipurile reprezintă o formă de procesare euristică a informaţiei sociale. pe care o folosim deoarece ne aduce beneficii cognitive („mijloace de economisire cognitivă” – este mult mai uşor şi rapid să gândim în stereotipuri). Antipatia poate fi simţită sau poate fi exprimată. J.”13 (Cătălin Zamfir. este o atitudine care nu se bazează pe experienţa actuală sau pe evidenţe obiective. este o atitudine iraţională. este o atitudine suprageneralizată. Bucureşti. 3. Duckitt: Credinţe stereotipizate atitudine intenţii → stereotipă → comportamentale → comportament discriminatoriu În urma unei analize ample a literaturii de specialitate privind stereotipurile. p. 7. 6. 2005. este o atitudine rigidă sau inflexibilă. autorul priveşte stereotipurile „ca elemente ale unor programe socio-politice elaborate de elitele sociale şi răspândite ulterior în rândul maselor”15 (Cernat V. Ed.”14 (p. 15) concluzionează că stereotipul este „rău”: 1. 5. Lazăr Vlăsceanu. fie dispreţ sau teamă. Prin prejudecată „înţelegem orice informaţie sau generalizare neverificată şi neverificabilă cu privire la relaţiile umane. 1998. ne oferă explicaţii ştiinţifice privind gândirea stereotipă care ne caracterizează în situaţiile cotidiene.. Babel. De asemenea. care afectează relaţia dintre ei şi membrii grupului majoritar. la manifestările de 277 .grupurile sociale evaluate. p. Dicţionar de sociologie. poate fi direcţionată către un grup ca întreg sau către un individ. p. sunt un popor care oriunde s-ar afla stârneşte fie fascinaţie. Duckitt (1992. studiul amplu al lui Vasile Cernat (2005) cu privire la stereotipuri. 4. 2. dar puţini sunt aceia care rămân indiferenţi. deoarece este membru al acelui grup. Ţiganii sau rromii.

a arătat că etniile sunt menţinute prin existenţa unor frontiere. este efectul unei gândiri stereotipe şi comode. conceptul „etnie” este de dată recentă.”18 (Andrei Oişteanu. credinţele membrilor unor grupuri faţă de alte grupuri. A. Bucureşti. stereotipiile etnice nu îngăduie o temeinică reprezentare a ceea ce exprimă. dar cele două fenomene pot exista şi separat. lingvistice. accepţiunea sa fiind însă discutabilă şi multiplă. la calităţile personale sau de grup ale oamenilor. Clişeul este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen. Ed. putem defini etnia ca un grup de indivizi legaţi printr-un complex de caracteristici comune. 2001. Lazăr Vlăsceanu. În sens larg. fără verificare sau control critic. Chelcea.”16 (Tucicov. 9) A atribui unei întregi categorii de fiinţe o trăsătură pe care o are doar o parte a acestora. provine din grecescul „ethnos”.”17 (Cătălin Zamfir. în general. În sens restrâns. Ed. S. De multe ori prejudecăţile constituie baza discriminărilor. peiorativă. Dicţionar de psihologie socială). concepţiile. Giddens defineşte prejudecăţile ca fiind opiniile. având strămoşi comuni. Dicţionar de sociologie. Humanitas. mai mult sau mai puţin implicită. Dicţionarul de sociologie defineşte prejudecata ca fiind „o judecată care nu are o justificare raţională şi care de obicei este eronată. 1998. Există două tipuri de prejudecăţi: prejudecăţi care au la bază cunoştinţe limitate şi prejudecăţi care se cuplează cu ignorarea anumitor cunoştinţe importante. p. A. Aceste caracteristici pot fi antropologice.comportament ale indivizilor. Cu cât mai importante sunt. p. şi mai ales cu formele lor deformate. 441) Antony Giddens pune în evidenţă faptul că prejudecata funcţionează în primul rând pe baza gândirii steretipice. desemnând o comunitate cu aceeaşi origine. Bucureşti. iar cea din urmă se referă la punerea în practică a acestor concepţii. care ajută la autoidentificarea grupurilor. etnia desemnează un grup de indivizi. Imaginea evreului în cultura română. Prejudecata diferă de noţiunea de discriminare. definit de aceeaşi limbă maternă. diferită de trib. deoarece se manifestă la nivelul gândurilor. şi cum coordonatele acestui mediu îşi au 278 . informaţiile pe care le oferă ele despre zămislitorii imaginilor. determinată de mediul cultural în care apare. O categorie aparte de cercetători. politico-istorice şi care constituie o structură culturală.. opinie. Utilizat masiv în antropologie şi etnologie. în schimb. Etimologic. care are dimensiuni mai reduse. Klaus Heitman consideră că „la fel ca toate imaginile despre naţiuni.. în frunte cu Fredrik Barth. Babel.

Humanitas. 15) Concluzii Există câteva principii de natură psiho-socială de care trebuie să se ţină seama atunci când se are în vedere un studiu asupra unei minorităţi. Trebuie impuse stereotipurile pozitive şi reduse stereotipurile negative în ceea ce priveşte etnia romă. Influenţa socială exercitată de grupurile etnice. p. natura atitudinilor. adică trebuie identificate şi fructificate calităţile etniei rome. tipul de conflict cognitiv declanşat. Bucureşti. la obiect. sau doar parţial confirmate de realitate. precise despre etnia romă.”19 (Andrei Oişteanu. şi în special ceea ce se ştie şi se crede despre aceasta. chiar şi atunci când sunt infirmate. 1. • Acceptarea şi valorificarea de către populaţia majoritară a „părţii pline a paharului”. 3. care este arhaică şi profundă. Bibliografie Jean-Pierre Liegeosi. Imaginea evreului în cultura română. Influenţa are arii de aplicabilitate diferite în funcţie de natura sursei care propune schimbarea. Nagyvárad 1996. depind şi sunt influenţate de efectele ei. 2001. caracteristicile populaţiei ţintă. ne putem imagina cât de profunde sunt clişeele şi cât de rezistente sunt ele la schimbare. 2. Konruk Baráti Társaság. Aşa cum spunea şi Lucian Blaga: „prejudecăţile au de obicei un substrat metafizic. Minority Right Group (Grupul pentru drepturile Minorităților) 279 . Ed. populaţia majoritară nu poate să nu recurgă la stereotipuri şi prejudecăţi faţă de etnicii romi.rădăcină de regulă în cultura tradiţională. Jelentes (Raport). 4. De aceea nu pot fi sfărâmate şi înlocuite decât cu alte prejudecăţi. ce militează pentru îmbunătăţirea imaginii sociale. prin însăşi gândirea umană. aceste stereotipuri neputând fi complet eliminate. Nicolae Gheorghe: Romák/cigányok: egy európai kisebbség (Rromi/ţigani: o minoritate europeană). Prejudecăţile pot fi schimbate doar dacă: • Avem informaţii concrete.

S. Iaşi. Babel. şi Vasquez. 1989.Cătălin Zamfir.U. Dicţionar de sociologie.. 45) – cartea S. p. 2001 280 . Ed. Dicţionar de psihologie socială Oişteanu Andrei. 1990.F. La Communication interculturelle. Chelcea. în Stratégies identitaires. Cătălin Zamfir. Lipiansky. Bucureşti. Ed. Ed. Bucureşti. Humanitas. Chelcea Memorie sociala şi identitate Naţională Taboada-Leonetti. A. TaboadaLeonetti. Polirom. I. p. Dicţionar de sociologie.). P. I. A.. Armand Colin. E.. 1993 Ladmiral. 9 – cartea S.. M. Chelcea Memorie sociala şi id. Imaginea evreului în cultura română. Jean-René şi Lipiansky.. Peris. Psihologia stereotipurilor. Lazăr Vlăsceanu (coord. Paris. 2005 Tucicov. 1998 Cernat V. Lazăr Vlăsceanu. Bucureşti. Edmond Marc.. Nat. Babel. Stratégies identitaire et minorités le point de vue du sociologue.

obişnuite să se manifeste într-un cadru. Irina IOJĂ (ZAMFIR) Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Abstract If the twenty-first century ended in the terrible nietzschean anathema that God is dead. Editura Polirom. beyond the huge force of synthesis and amalgamation. confronting ourselves. pentru a ieşi învingător. In terms of culture. p.Criza sentimentului religios în contemporaneitate Drd. Iaşi. vizibile sau invizibile. problemele vor creşte în încercarea de a aşeza unele elemente culturale lângă cele religioase şi invers. this idea floats everywhere (in the novel Orbitor of Mircea Cărtărescu. simplicity. 281 . knowledge. rediscovering with discernment the spiritual values and the lost divinity. determined by the vacuum of the inside universe. in perspective of a return to the genuine knowledge. but everything to demonstrate for the one who passes through it. crisis. the price paid for the outdoor comfort. the approach of the crisis religious feeling in the present represents an attempt in which there is nothing to discover. antrenând omul contemporan. În aşteptarea zorilor. Even if it is not formulated clearly. giving credibility of the paradoxically idea told by the French teacher of Religious History: „God. spiritual values. religion. iar o anumită schimbare ar aduce probabil pierderi privind autenticitatea şi valoarea. involving increasing. Sensul unei crize cultural. Jean. invisible. trebuie să-şi pervertească simţurile ori. ia forma crucii şi răscrucii timpului nostru. în termenii 92 Delumeau. today is less dead that it has told”92. anxiety floats. de cele mai multe ori.religioase. hard. Mesia of Andrei Codrescu). întrucât cele două aspecte sunt. 11. care. otherwise. Cum o realitate culturală nu se poate manifesta corect fără sentimentul religios. 2006. the end of the twentieth century tries to tell that God hasn’t born yet. once less alive than it has thought. Keywords: culture. The fact is that we are modern survivors of a century of transition and.

cel al Evului Mediu ca fiind creatura lui Dumnezeu. Este o criză a omului recent care trăieşte sub domnia inteligenţei şi a raţiunii. 282 . Editura Politică. Omul postmodern crede numai în conştiinţa sa.-Roman Patapievici. deşi spiritul se creează pe sine însuşi prin cunoaştere. nemaiştiind unde sau cum să se salveze. Tănase. Planificare şi nu revelaţie. Bucureşti. 416. Recurgem la reţetarul religios doar când suntem prinşi de nevoi. p. Trădarea cărturarilor. Omul modern cu cine vorbeşte? Omul antic se înţelegea pe sine ca fiind un microcosmos. în care omul îşi dobândeşte demnitatea sa: „În cultură omul se întâlneşte mereu cu sine însuşi”.94 Dumnezeu devine pentru omul veacului modern o simplă ficţiune. iar omul Evului Mediu vorbea cu Dumnezeu. prin Care viaţa lui căpăta sens.lui H. p. Bucureşti. care au fost coloana vertebrală a culturilor premoderne. ajungând să fie considerate de către omul recent. Cultura şi civilizaţia. Ironia poate fi cu atât mai crudă atunci când se afirmă că „specia umană se va extermina pe sine. 1993. iar istoria va zâmbi la gândul că Socrate şi Iisus Hristos au murit pentru această specie”. Editura Humanitas. Julia. cultura fiind un patrimoniu al valorilor. Editura Humanitas. „să redevină alchimişti în chimie. 1977. H. Privatizarea moralei şi a sentimentului 93 94 Patapievici. moderni în postmodernism şi imobili în plină mişcare”. 184.-Roman. p. domenii în care se exercită liberul arbitru şi impulsul mercantil. Şi asta din cauză că omul modern a rupt legătua cu Dumnezeu. Omul Evului Mediu clădea biserici care trădează neliniştea sufletului său după Dumnezeu. Viziunea asupra acestei lumi este sumbră. Alexandru. 13. cel modern crede că el este punctul central al lumii şi cheia de înţelegere a istoriei şi a universului. Omul recent clădeşte biserici care nu se deosebesc întru nimic de studiouri de filmat ori amfiteatre. când stabilitatea pământului începe să fie nesigură şi oamenii fug într-o panică de nedescris. Se pare că omul trăieşte pe treapta nihilistă a existenţei lui. tradiţionalişti în modernitate. rutină sistematică şi nu acţiune carismatică sau tradiţională – iată imperativele care se impun în zone tot mai largi ale vieţii publice contemporane. 95 Brenda. Omul recent. Omul antic vorbea cu universul. un univers axiologic. aspecte ale lumii private. care este forma creatoare a lumii. Bucureşti.93 Criza sentimentului religios în contemporaneitate poate fi văzută metaforic drept crucea şi răscrucea timpului nostru.95 Valorile religioase şi cele morale. 2001. ordine raţională şi nu inspiraţie. negându-şi paternitatea. acum stând deznădăjduit în faţa nimicului. au intrat în eclipsă. Trăim ca în timpul unui cutremur.

viaţa sexuală au o valoare sacramentală. I. Bucureşti. P. VIII. filosofia sau istoria. 97 283 . p. Bryan.96 Religia ca şi arta .”98 Suntem prinşi în concret. De fapt.Este adevărat că de-a lungul istoriei s-au lansat tot felul de opinii legate de religie.religios reprezintă un semn clar al schimbărilor pe care le trăieşte contemporaneitatea. a fi sau mai degrabă a deveni om înseamnă a fi religios. Wilson. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. într-un mod calculat. intermitent şi interesat. dintotdeauna religia a fost dintotdeauna esenţială pentru manifestarea fiinţei umane. p. pp. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. căci alimentaţia. având potenţialul de a promova cauze politice. nicio societate nu s-a putut lipsi de ea: „Religia îşi poate pune amprenta asupra culturii şi prin modelarea instrumentelor statului. 1981. cel puţin în ceea ce priveşte menţinerii ordinii şi posibilitatea de a-i predispune pe oameni să manifeste reţinere şi autocontrol”. a trăi ca fiinţă umană este un act religios. Bucureşti. La nivelurile cele mai arhaice ale ale culturii. Bucureşti. în diversitatea istorică a organizării lor. Samuel. 1998. aduce cu sine şi o serie întreagă de probleme în ceea ce priveşte rolul religiei în viaţa individului şi în societate. Această idee ar putea constitui punctul de plecare spre înţelegerea spirituală. dar nu se vede. religioasă a fenomenelor culturale. Mircea. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Libertatea omului pare a nu mai avea margini. Editura Trei. Altfel spus. Editura Antet. pe lângă faptul că generează un individualism exacerbat . la 96 Huntington. Aceasă separare constantă între public şi privat. Religia din perspectivă sociologică.97 Toate societăţile şi culturile. au operat în în reprezentările lor colective cu o zonă a sacralităţii pe care au folosit-o ca funcţie şi sistem de referinţă pentru sensurile conferite istoriei şi vieţii umane. programat”. este o atitudine în faţa lumii şi a vieţii. Modernitatea actuală coincide cu întronarea individului şi a drepturilor sale. încât până în momentul de faţă. 36. dar trăim prin spirit. Religia a devenit un bun oarecare supus legilor economiei de piaţă: „Se consumă precum o hrană oarecare sau un medicament. Vremurile noastre se caracterizează printr-o sustinere a religiilor fragmentare. Raportul cu divinitatea e fragmentar. 84-85. Ea reprezintă legătura liberă şi conştientă a omului cu o instanţă superioară. 2000. sincretice şi personale. vol. prin ceea ce simţim. 98 Eliade. Mircea Eliade a ţinut să specifice expres această acest lucru: „Sacrul este un element în structura conştiinţei şi nu un stadiu în istoria acestei conştiinţe.

rătăciţi în căutarea identităţii spirituale. clipind cu satisfacţie. Editura Humanitas. Oricât de performantă ar fi ştiinţa şi oricât ar fi de spectaculoase 99 100 Tănase.Nu suntem nici vrăjiţi nici dezvrăjiţi. de vizibil. dar şi capacitatea sa de a fonda o adevărată morală şi ordine politică justă”99. într-o ierarhie de 12 valori (familie. Criza sentimentului religios devine o heroglifă. a mijloacelor materiale. afirma Emil Cioran. prieteni. 16. slujbă. cu faţa la Dumnezeu. religie. dar cu siguranţă absorbiţi de prezent. numărul botezurilor scade în medie cu 1% din 1960 în coace. din păcate. Editura Politică. 1973. etnice.). orice dimensiune cosmică. devine un accident. sexuale. Religiei i se reproşează faptul de a fi fost o frână a progresului intelectual. În acest sens. încât ş-a pierdut orice urmă de mister. şiau ignorat gramatica discursului existenţei lor. oamenilor care şi-au trădat destinul. un suport psihologic oarecare. pentru 70% duminica nu are nicio semnificaţie religioasă. de importanţa aspectelor culturale pe care ea le creează. cel puţin încurajatoare: 76% din europeni cred că Biserica traversează o criză. Bucureşti. iubire. 284 . 6. IFOP). Alexandru Tănase afirma: „Religia este o formă a conştiinţei sociale şi a culturii spirituale. Sondajele ne oferă estimări dacă nu liniştitoare. Cioran despre Dumnezeu. împinsă la periferia preocupărior noastre. Alexandru. 49% se declară fără religie (dacă se are în vedere doar segmentul de vârstă 20-30 de ani. dezorientaţi în bâlciul deşertăciunilor contemporaneităţii. dar nici să realizeze un ateism conscvent. apariţia religiei a constituit o necesitate istorică şi nu un produs al hazardului. Ochiul mefistotelic al lumii contemporane. a civilizaţiei înfloritoare. Ca fenomen cultural. Antologiile Humanitas. 54% cred că Biblia este o carte depăşită. 11% afirmă că se roagă în fiecare zi. deşi „Nu dăinuie decât ceea ce afost conceput în singurătate. p. fie că eşti sau nu eşti credincios”100. la care recurgem pentru a ne simţi bine. a cărei interpretere e inaccesibilă trăitorilor în cotidian. rupându-se astfel de de zona privilegiată a transcendentului. atât de mult. a pierdut pudoarea de odinioară. bravând chiar prin dezvoltarea fără precedent a tehnicii. p. Cultură şi religie. Bucureşti. proporţia celor fără religie depăşeşte 50%). 36% au considerat religia „deloc importantă” (cf. Divinitatea este adumbrită. De aici rezultă întrebarea ca o provocare deghizată: ce se pierde când se câştigă enorm şi rapid? Omul nu poate trăi fără credinţă. etc. 1977.implicaţiile ei în viaţa obişnuită. Religia societăţilor s-a intelectualizat. morale sociale. studii.

Petre. Iisus a exprimat acest adevăr în mod voit provocator. mileniu după mileniu. 155. Este o şansă dată omului. căci ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor” (Matei 11.. În Fenomenologia spiritului. o oglindire a structurii universului în om. ci ideea greşită că modernităţii trebuie să-i subordonăm totul. să-şi ascundă chipul de voi. se reveleză contemporaneităţii Ţuţea. este stupid prin raţiunea înţeleasă ca limită. Iaşi. în termenii blagieni situându-se „între mister şi revelare”.. 233. la fel cum rănile mântuitorului. Editura Timpul. se poate spune că nu vom scăpa de mister. Editura Polirom. Cele două tipuri de cunoaştere nu se situează pe acelaşi plan. Nu modernitatea trebuie schimbată. ci ca să-i acceptăm prezenţa şi să-i intuim bogăţia. Jean. dincolo de semnalarea crizei sentimentului religios.progresele sale. Misterul e o componentă a structurii umane. În aşteptarea zorilor. Hegel. Iaşi. Să acceptăm evidenţa: ştiinţa nu va rezolva enigma condiţiei umane. Modernitatea e crucea şi răscrucea timpului nostru. Régis. 1995. Găsiţi alţi dumnezei. necesitând două abordări diferite. Avem nevoie de revelaţie nu ca să-l epuizăm. Dieu. magnetismul acestei zone de iraţionalitate este o atracţie din interior. Debray. inclusiv acea exigenţă interioară. p. ea nu va rezolva niciodată enigma condiţiei umane. pe care.25). apud Delumeau. Redescoperirea lui Dumnezeu ar putea aduce crucii şi răscrucii timpului nostru echilibrul sau mântuirea neştiutorilor de direcţie. a făurit termenul de „conştiinţă nefericită”. Petre Ţuţea scria că „Misterul. Misterul este forma eliberatoare de mărginirea umană”101. Aşadar. 2006. tainele întregesc omul. p. Părinte. care a devenit rezultatul acestei oglindiri. face parte din istoria mântuirii noastre. din toate stigmatele sfinţilor. une itinéraire atribuie lui Iahve următoarele cuvinte: „Eu sunt Fiinţa a cărei esenţă e să se joace de-a v-aţi ascunselea. Dumnezeu al cerului şi al pământului. iar tânjirea după aceasta este sensul vieţii în drumul către totalitate. paradoxal. Filosofia nuanţelor. une itinéraire. atunci când a exclamat: „Te slăvesc pe Tine. din cea mai adâncă vechime. toţi oamenii o numesc Dumnezeu. conştient fiind de distanţa ce-l desparte de împlinire. apoi să apară în spatele vostru ca să vă ia prin surprindere. care. Régis Debray într-un post-scriptum în cartea sa Dieu. dar pe verticală nu veţi scăpa!”102 În acest sens. care simţea nevoia de Tot. 102 101 285 . fiind în noi şi în afara noastră. Iată de ce.

avertismentul deopotrivă teologic şi istoric: „Dumnezeu îşi exercită virtualităţile şi în epocile când este ostracizat sau dat uitării”103. Bibliografie Antologiile Humanitas, Cioran despre Dumnezeu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1977. Brenda, Julia, Trădarea cărturarilor, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993. Delumeau, Jean, În aşteptarea zorilor, Iaşi, Editura Polirom, 2006. Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981. Huntington, P. Samuel, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti, Editura Antet, 1998. Patapievici, H.-Roman, Omul recent, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001. Tănase, Alexandru, Cultura şi civilizaţia, Bucureşti, Editura Politică, 1977. Tănase, Alexandru, Cultură şi religie, Bucureşti, Editura Politică, 1973. Ţuţea, Petre, Filosofia nuanţelor, Iaşi, Editura Timpul, 1995. Wilson, Bryan, Religia din perspectivă sociologică, Bucureşti, Editura Trei, 2000.

Acknowledgements: Cercetările au fost finanţate din Fondul Social European de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [proiect POSDRU/CPP 107/DMI 1.5/S/78342]

103

Patapievici, H.-Roman, op. cit. , p. 408

286

Murim de râs? Exp. Gigi MIHĂIŢĂ Şef serviciu, Institutul European din România

Abstract Today, journalism totally belongs to techocracy, and our weekly press is the judicature of Conscience and of Consel, just like in the good old days of the Jesuits. Without this last comparison, the claim could as well have suited Romania press, especially after 1989, but the one saying it is Roland Barthes. He continues: It is a modern morality,that is not an emancipated one but one guaranteed by science, and one that requires less the opinion of a universal sage, yet that of a specialist. Keywords: journalism, philosophy, language, speech, propaganda Astăzi, jurnalismul aparţine în totalitate tehnocraţiei, iar presa noastră săptămânală este sediul unei veritabile autorităţi a Conştiinţei şi a Consiliului, la fel ca în frumoasele vremuri ale iezuiţilor. În afara acestei ultime comparaţii, aserţiunea ar fi putut la fel de bine să se potrivească şi presei româneşti, în mod deosebit după 1989, dar cel care o spune este Roland Barthes104. Acesta continuă: Este vorba de o morală modernă, adică nu una emancipată, ci una garantată de ştiinţă şi care nu necesită opinia unui înţelept universal, ci a unui specialist. În asemenea condiţii, un jurnalist (şi nu numai) ca Octavian Paler, recent dispărut dintre noi, este o prezenţă rară, dar poate este mai bine aşa. Cu toate acestea, aşa cum se ştie din teoriile şi practicile monetare/monetariste, nici

104

Roland Barthes, Mythologies, Éditions du Seuil, Points, Paris, 1970, p. 125

287

inflaţia nu este un semn bun, dar şi dezinflaţia poate avea consecinţe negative. În mod paradoxal, astăzi, la modul declarativ, cel puţin, se caută „dialogul social”, jurnalistul, fie el intelectual sau nu, „stă de vorbă cu oamenii”. S-ar spune că îl contrazic pe Hans Belting care afirma că: este vremea monologului, nu a dialogului.105 Dar, de fapt, jurnaliştii nu fac decât să-i dea dreptate, nu avem de-a face decât cu o serie de monologuri, care nu prea au nimic în comun cu o comunicare biunivocă (chiar dacă asincronă), vom încerca mai jos să vedem de ce, şi cum. Grupările de dialog social, prin partie pris-uri în special, funcţionează autarhic, dialogul ia forme monologale, iar unele ieşiri pe scena publică frizează ridicolul. Imaginea intelectualului implicat este jalnică prin „producţiile” submediocre, prin lipsa de adevăr al gestului. Ori filosofia, care, desigur, se învaţă, cere mai mult decât percepţii intelectuale şi mai mult decât o utilizare rezonabilă a cuvintelor. Este atât de abstractă şi atât de concretă, în acelaşi timp, încât dintotdeauna a existat o strictă relaţie între filozofie şi geometrie. „Geometrie” înseamnă „măsurarea pământului”. În Egiptul antic, de la care au moştenit grecii această ştiinţă, Nilul inunda malurile în fiecare an, acoperind pământul şi distrugând marcarea ordonată a terenurilor agricole. Aceste inundaţii simbolizau la egipteni reîntoarcerea ciclică a haosului acvatic primar, iar atunci când se retrăgeau apele, începea munca de redefinire şi restabilire a hotarelor. Această activitate se numea geometrie şi era văzută ca o restabilire a principiilor de ordine şi lege pe pământ.106 Platon considera geometria şi numerele ca reprezentând esenţe şi deci constituiau limbajul filozofic ideal. Înţelegerea abstractului este calea spre înţelegerea concretului, pare a ne spune filosofia, iar geometria acoperă drumul invers. Munca filozofului, la fel ca şi a geometrului, nu este una de echipă, dar se adresează grupului, grupurilor, publicului, publicurilor, unei audienţe,

apud Horst Karl Unterkofler, „Comunicarea transdisciplinară”, in Hans Belting, Das Ende der Kunstgeschichte 106 Robert Lawlor, Sacred Geometry, Thames & Hudson, London, 2002, p. 7

105

288

audienţelor.107 Tocmai de aceea monologul său primeşte forme dialogale, o comunicare biunivocă (chiar dacă asincronă). Filozoful primeşte un răspuns, pentru că el pune întrebări, chiar şi atunci când pare a da o sentinţă – poate nu un verdict (verus dictum), pentru că un filosof are îndoieli. Dar atunci apare întrebarea dacă un filosof este dispus să facă pasul către mass media, iar dacă o face mai este filosof? În ce măsură se diluează ori dimpotrivă ajunge la o mai bună capacitate de a concentra, de a ajunge la esenţe, dar în acest caz mai este el „digerabil”? Cei ce rămân verticali, rămân filosofi şi în spaţiul restrâns al presei scrise ori audiovizuale, nu se diluează şi se pot exprima astfel încât să poată fi înţeleşi. Marile idei nu au nevoie de un limbaj sofisticat, care nu poate funcţiona decât ca o „ceaţă a războiului” (Klausewitz), în timp ce un filosof în presă este un Sun Tzu, foloseşte „forţa inamicului” în „arta proprie a războiului”. Se foloseşte de mijloace simple, directe şi eficiente şi, în ciuda reticenţelor, ajung să facă un rating bun. Oamenii pot fi mai puţin inteligenţi, dar nu toţi şi nu tot timpul. Civilizaţia noastră este decadentă, iar limba noastră – astfel sună argumentaţia – în mod necesar împărtăşeşte aceeaşi prăbuşire generală. Pe cale de consecinţă orice efort împotriva abuzării limbii este un arhaism sentimental, la fel cum ar fi să preferi lumânări în loc de becuri sau cabriolete în loc de avioane. În subteran se află credinţa pe jumătate conştientizată că limba suportă o dezvoltare naturală şi nu este un instrument pe care îl concepem conform necesităţilor noastre, spunea Orwell, la intersecţia dintre Animal Farm (1945) şi 1984 (1949).108 Pentru Orwell, cel care avea să scrie, un an mai târziu, „Toward European Unity”109, este limpede că declinul limbii se datorează unor cauze sau condiţii politice şi economice, „nu se datorează pur şi simplu influenţei nefaste a unui sau a altui scriitor”. Este o formă de feedback în care efectul devine cauză, amplificând cauza originală şi producând acelaşi efect într-o formă la rândul său intensificat şi tot aşa la nesfârşit. Cauza şi efectul la care se referă Orwell, sunt ideile stupide care duc la o sărăcire a limbajului, care la rândul său bătătoreşte calea către alte idei stupide. Totuşi, Orwell nu crede că procesul este ireversibil.

107 108

A se vedea şi Robert L. Heath, Encyclopedia of Public Relations, Sage Publications George Orwell, „Politics and the English Language”, Horizon, Londra, aprilie 1946 ; Mount Holyoke College, (http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/orwell46.htm) 109 Partisan Review, iulie-august 1947; World Policy Institute (http://www.worldpolicy.org/globalrights/europe/Orwell-Toward%20European%20Unity.html)

289

În cazul în care ne debarasăm de acest prost obicei, spune Orwell, putem gândi mai limpede, iar o gândire clară este un prim pas necesar către o înnoire politică. În consecinţă, lupta împotriva unei proaste utilizări a limbii nu este un gest frivol şi nu aparţine doar scriitorului profesionist, dar acesta poate fi un model. Dar ce ne facem dacă agora este înlocuită cu bodega, când chiar Oda bucuriei devine o manea – mai bine nici nu mai amintim că azi este vorba de imnul Uniunii Europene –, limbajul şi presa nu pot decât să urmărească docil „trendul”. Limbajul din presa „de consum” este o hilară şi păguboasă combinaţie de limbaj suburban (ca dicţiune, corpus etc.) şi o engleză uneori extrem de aproximativă.110 Nu putem decât să fim de acord cu Orwell că în atare situaţii fie autorul are ceva de spus, dar nu reuşeşte, fie fără să-şi dea seama ajunge să spună altceva sau poate îi este indiferent dacă spune ceva sau nu – articolele se plătesc la cuadraţi. Discursul filozofic ordonează, organizează nu doar cuvântul, ci şi ideile, în acelaşi timp oferind distanţa necesară pentru o abordare cel puţin adecvată dacă nu optimă. The eternal child leafs through his War magazine And his kind Uncle Sam feeds ten trillion in Change into the total entertainment Combat video game (Late Home Tonight, Part I) Este o recidivă în spiritul Pink Floyd; albumul Animals (1977) a fost o replică la Animal Farm a lui George Orwell. De această dată versurile sunt de pe albumul Amused to Death (1992) al lui Roger Waters (Pink Floyd) inspirat de cartea lui Neil Postman, Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show Business (1985). Postman face o distincţie între viziunea asupra viitorului al lui Orwell din 1984, conform căreia guvernele privează persoana de drepturi individuale, şi viziunea oferită de Aldous Huxley111 din Brave New World (1932), în care oamenii iau tot felul de medicamente şi renunţă, în mod voluntar, la drepturile lor de dragul fericirii sau, mai exact, al plăcerii, în

110 Undeva „piaţă cu amănuntul” devenise în engleză nici mai mult nici mai puţin „piss market”, probabil pe filiera „cu amănuntul” = „cu bucata”, „bucata” = „piece” pronunţat [pi:s] paronimul său fiind [pis] transcris „piss”. 111 Orwell/Blair l-a avut pe Huxley profesor de franceză la Eton.

290

favoarea divertismentului. Pentru Postman, „opiul pentru popor” este televiziunea ca divertisment. El arată că dacă la Orwell suntem obligaţi să renunţăm la drepturile noastre, la Huxley renunţăm de bună voie. Dacă ne uităm în jur vedem prin presă unele texte ce tind către aşa ceva începând cu mai puţin ofensivul: unde eşti tu, Ţepeş doamne? până la strigătul de luptă (mai de după blocuri): la ţepe! La fel ca la Huxley, oamenii noştri ajung să iubească tehnologia pentru capacitatea ei de demotiva gândirea. Postman comentează: ştirea zilei nu există în afara mijlocului de comunicare în masă care să-i dea forma, aceasta nu a făcut parte din cultura publică înainte de apariţia telegrafului etc.112 Iar mai departe: pe măsură ce cultura face tranziţia de la oralitate la scris, la tipar, la televiziune, ideile sale despre adevăr suportă aceeaşi tranziţie.113 Dacă la început cuvântul spus avea valoare epistemologică, aceasta a fost apoi preluată de cuvântul scris, mai apoi de către documentul tipărit, iar azi de către „cuvântul” televizat. Ceva există dacă s-a spus la televizor. Dar se prefigurează: ceva există dacă se găseşte pe Internet. Această tranziţie epistemologică a dat senzaţia, mitul urban, mitul deliberat politic, că presa este a patra putere în stat, când ea este de cele mai multe ori fie puterea unu bis, fie doi bis, fie trei bis. Presa are tentaţia puterii şi este fascinată de aceasta. O interesantă analiză este oferită de documentarul Outfoxed: Rupert Murdoch's War on Journalism. Filmul este o analiză a Fox News şi a pericolelor la care suntem expuşi de către corporaţiile din ce în ce mai mari, care preiau controlul asupra drepturilor publicului de a fi informat, de a şti. Fenomen de care nu suntem nici noi străini. Iar într-un război nu ai nevoie de filosofi, ci de propagandă, mai mult sau mai puţin abil mascată, cu un limbaj „adecvat”, cu mijloace „adecvate”. „Noul” discurs jurnalistic vechi este vizibil inclusiv în imageria folosită. Discursul jurnalistic şi cel publicitar nu pot fi decât sinonime în momentul care ţinta este clară. Filosofia aceasta (în cunoştinţă de cauză sau nu) a făcut un recurs la retorica de război114, la Howard Lasswell şi lucrarea sa clasică: Propaganda techniques in the World War (1927), care constă din câteva trucuri infailibile: demonizarea liderului inamic, centrarea discursului pe

112

Neil Postman, Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show Business, 1985, Cap. „The Medium is the Metaphor”, p. 8 113 op.cit., p. 24 114 Encyclopedia of Language and Linguistics, Elsevier, 2005, vol. 2, p. 516

291

defensivă, exagerarea atrocităţilor, precum şi găsirea unor justificări diferenţiate pe grupuri de publicuri (grupuri ţintă) sau audienţe (receptori intenţionaţi ai mesajului) – de la pensionarul pauperizat până la mogulul care îţi oferă canalul de comunicare – şi, nu în ultimul rând, diferenţa dintre noi şi ei. Pentru noi, discursul rămâne, în general, în zona abstractă: popor, ţară, binele general etc., pentru ei, discursul este mai concret, de exemplu o listă cu o sută de nume. Victor Klemperer face o analiză a acestui tip de limbaj în LTI – Lingua Tertii Imperii, despre limbajul celui de al treilea Reich, o lucrare foarte utilă şi pentru limbajul pre şi post 1990. Puterea negativului […] devine un factor de coeziune şi afirmare […] indivizii şi clasele reproduc represiunea pe care o suferă […] procesul de integrare se desfăşoară […] fără teroare făţişă, ne avertizează Marcuse115 în Omul unidimensional şi ajunge la o concluzie terifiantă: democraţia întăreşte stăpânirea mai puternic decât absolutismul; libertatea administrată şi represiunea instinctuală devin izvoare mereu înnoite ale productivităţii. Productivitate ce se preschimbă în distrugere până la scară planetară. Deşi scrisă în 1964 şi apărută pe continentul american (Boston), Marcuse anticipează ceea ce se întâmplă acum la noi: brutalităţii neocolonialismului îi corespunde brutalitatea metropolei: grosolănia pe şosele şi pe stadioane, violenţa vorbei şi a imaginii, neruşinarea politicii, care a depăşit cu mult limbajul orwellian […]116, alte fenomene surprinse şi surprinzătoare pentru noi: acceptarea generală a noţiunii de „interes naţional” ca expresie a voinţei generale, sistemul bipartit,, declinul pluralismului, cârdăşia dintre cercurile de afaceri şi sindicate […]117 În ce abundă presa românească astăzi găsim tot la Marcuse: vampa, eroul naţional, beatnik-ul, gospodina nevrozată, gangsterul, starul, magnatul charismatic.118 Fiind atât de prezenţi şi de vizibili nu este nevoie să îi mai şi numim, Preferăm să le „spargem cartuşul”, la fel ca la vechii egipteni, pentru nu li se mai şti numele şi a li se pierde urma – ceea ce încearcă să facă şi singuri, din cu totul alte motive. Ceea ce ar trebui să facă presa este să sesizeze (în cazul în care nu este aservită) că: faptul că majoritatea populaţiei acceptă şi este făcută să accepte această societate, nu suprimă caracterul ei iraţional şi

115 116

Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, Bucureşti, 1977, p. 287 op.cit. p. 288 117 op.cit. p. 298 118 op.cit. p. 308

292

condamnabil. Distincţia dintre conştiinţa falsă şi cea adevărată, dintre interesul real şi cel imediat îşi păstrează întreaga semnificaţie. Dar această distincţie trebuie să fie ea însăşi validă. Oamenii trebuie să o descopere […]. Ei pot face acest lucru numai dacă resimt nevoie să-şi schimbe modul de viaţă […].119 Ori presa poate crea nevoi, are aceste mijloace. Orwell s-a temut că adevărul poate fi ocultat, Huxley, că acesta poate fi înecat într-o masă de informaţii irelevante. Orwell s-a temut că vom avea parte de o cultură captivă, Huxley, că vom avea o cultură a trivialului. Noi, cei de o anumită vârstă am trecut prin zona Orwell şi am aterizat în zona Huxley, la fel ca Dedal am schimbat un labirint cu un altul, iar presa a urmărit acelaşi traseu, dar poate cine ştie, putem avea parte de un reviriment, dacă este să-l ascultăm pe Orwell. Încheiem cu cele şase reguli practice (pragmatismul anglo-saxon nu se dezice) care, după Orwell, pot duce la o presă mai sănătoasă, la o zicere mai frumoasă şi la idei mai consistente: 1. Niciodată nu folosiţi, metafore, comparaţii sau alte figuri de stil pe care le-aţi mai întâlnit tipărite. 2. Niciodată nu folosiţi un cuvânt lung acolo unde puteţi folosi unul scurt. 3. Dacă un cuvânt poate fi tăiat, tăiaţi-l! 4. Niciodată nu folosiţi diateza pasivă acolo unde puteţi folosi diateza activă. 5. Niciodată nu folosiţi un cuvânt străin, ştiinţific sau jargon dacă există un echivalent mai uzual. 6. Mai degrabă nu respectaţi niciuna dintre aceste reguli decât să spuneţi ceva ce într-adevăr produce durere sau suferinţă.120 Desigur pentru un jurnalist sau un specialist în comunicare acestea nu sunt lucruri noi, dar sunt genul de lucruri de care nu trebuie să ne plictisim spunându-le şi poate va răsări un jurnalist cu un limbaj adecvat şi o gândire filosofică, un philosophos, un iubitor de înţelepciune. Prin plecarea lui Octavian Paler a rămas un vid, Petre Ţuţea ne-a părăsit mai demult (1991), Emil Cioran ne-a părăsit de două ori, odată în 1937 (prin strămutarea la Paris), iar apoi, definitiv, în 1995, iar Constantin Noica, deja în 1987. Lista ar fi mai lungă, dar ne rezumăm la aceştia. Tocmai lungimea

119 120

op.cit. p. 300 George Orwell, „Politics and the English Language” in Horizon, London, April 1946

293

acestei posibile liste de eseişti români trebuie să fie speranţa de mai bine pentru presa românească post-decembristă. Un alt rol al limbajului filosofic este unul contrar limbajului propagandistic, care este unul „mobilizator”, dar conform lui Morris Janowitz: nu mai puţin periculoasă ar fi însă şi lipsa de apatie.121 Discursul de tip filosofic este cel care, direct sau indirect – prin forţa exemplului personal –, poate revela faptul că participarea politică este sinonimă cu autodeterminarea şi trebuie să fie o trăsătură atât reală cât şi dominantă întro democraţie reală şi adevărată.122

Bibliografie Roland Barthes, Mythologies, Éditions du Seuil, Points, Paris, 1970 Horst Karl Unterkofler, „Comunicarea transdisciplinară”, in Hans Belting, Das Ende der Kunstgeschichte George Orwell, „Politics and the English Language” in Horizon, London, April 1946 Jurgen Habermas, Cunoaştere şi comunicare, Editura politică, Bucureşti, 1983 Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, Bucureşti, 1977 Neil Postman, Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show Business, 1985, Cap. „The Medium is the Metaphor” Encyclopedia of Language and Linguistics, Elsevier, 2005 George Orwell, „Politics and the English Language”, Horizon, Londra, aprilie 1946; Mount Holyoke College, (http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/orwell46.htm)

121 122

apud Jurgen Habermas, Cunoaştere şi comunicare, Editura politică, Bucureşti, 1983, p. 34 op.cit., p. 35

294

Comunicarea prin reţelele de socializare. O nouă provocare pentru mediul academic

Lector univ. dr. Maria ALEXE Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare, UTCB Mls.pgd. Iulia ALEXE Maastricht University Graduate School of Governance Abstract Contemporary society is based on knowledge and communication. Old good things are no more working for students and the new technology and an open communicative attitude is the key of an efficient learning process. If an educator wants to motivate his students he has to use their tools, in this case the large networks provided by the Internet. Students are spending a lot of time chatting and this gave us the idea to offer them information on a very visible place, so that they would be able to access it very easy. The present paper presents the experiments and some of the partial results of using the tools that Facebook may offer for teaching English. The students involved in this experiment are from different universities (ASE, National University of Arts Bucharest, Technical University of Civil Engineering, Credis Department – Bucharest University, Maastricht University). Key words: communication, networking, collaborative learning, e-learning approach

1. Aspecte generale Societatea de azi nu poate exista fără net, fără minunata lume virtuală. Chiar un domeniu, pe care în mod tradiţional îl considerăm în relaţie dihotomiocă cu tehnica, cel artistic s-a transformat datorită lumii digitale şi are forme de manifestare specifice noilor media [Alexe 2010]. Toţi cei care sunt implicaţi în procesul de predare, fie că este de tip clasic sau de la distanţă folosesc metodologii aparţinând sistemului eLearning şi se confruntă cu o problemă majoră: modul de distribuire a informaţiei şi de valorificare a rezultatelor la nivelul general. Avantajele sistemului

295

eLearning sunt bine cunoscute şi de aceea nu le vom aminti pe toate. Nu trebuie însă ignorat faptul că eficienţa sa este condiţionată de dotarea tehnică şi de competenţele digitale (profesor şi student)123. Faptul că cei mai mulți studenți predau temele prin intermediul platformelor universitare124 eficientizează feedback-ul. Aspecte specifice eLeraningului se integrează în sistemul tradiţional face-to face şi de fapt se utilizează un tip de instruire combinat, definit ca blend learning125. În condiţiile în care studenţii înscrişi la seminarul de engleză sau la cursul de Tehnici de comunicare provin din diferite licee, ceea ce conduce la nivele de competenţă lingvistică diferite, în aceste condiţii flexibilitatea şi diversitatea mijloacelor de instuire este o componentă obligatorie ce conduce la un feedback rapid şi sontan. Dorind să avem o comunicare flexibilă, informală şi cât mai aproape de realitate nu puteam să nu folosim cel mai utilizat instrument de social media – rețelele de socializare (ex: Facebook) Lumea virtuală a utilizatorilor Facebook e un loc care dovedeşte cât de democratică este lumea virtuală, fiindcă se află pe aceeaşi listă, Librăria Humanitas, colegul din şcoala generală, Mircea Cărtărescu, situl unei reviste economice și cel al unor organizații UE şi mulţi din profesorii din facultate. Noutatea experimentului care va fi prezentat în această lucrare constă în faptul că educatorul a încearcat să folosească instrumentele de comunicare, unele cunoscute sub numele de social media utilizate în mod frecvent de studenţii săi pentru a pătrunde în universul lor comunicaţional, pentru ca în final să-i atragă spre acele domenii de interes despre care presupune că ar putea contribui la creşterea competenţelor lingvistice și spre o instruire colaborativă126, implicit la creşterea motivaţiei. Faptul că timp de decenii s-a predat într-un anumit fel, pornind de la un sistem de învăţământ general, având la bază manualul proiectat de Comenius, sistem ce a fost înlocuit de altele datorate dezvoltării rapide a

Din fericire competenţa digitală de un anumit nivel a devenit o condiţie obligatorie pentru absolvirea liceului aşa ca nu există studenţi fără competenţe digitale. 124 La universitatea din Maastricht toate temele se predau on-line, după ce au fost verificate pentru a elimina plagiatul. 125 Blended Learning este forma de instruire în care metodele tradiţionale de instruire sunt combinate cu cele care utilizează tehnologia 126 Instruirea colaborativă este forma de instruire care utilizează tehnologia prin implicarea mai multor persoane în atingerea obiectivelor educaţionale. În cazul utilizării Facebook educatorul implică un număr de studenţi care pot forma apoi un grup şi stabili comunicare cu alte grupuri.

123

296

sistemelor electronice de calcul şi evoluţiei sistemelor informatice şi de socializare a exercitat presiuni asupra terminologiei utilizate într-un domeniu, prin excelentă, transdisciplinar, şi anume didactica127.[Dobre, 9]. În epoca actuală învăţarea este centrată pe formarea de deprinderi şi acest lucru se realizează cu dificultate utilizând doar timpul limitat al seminarului de limbi străine. Folosirea mediilor de socializare permite amplificarea timpului convenţional, diversificarea metodelor şi a tipurilor de aplicaţii practice, în consecinţă se iniţiază o învăţare personalizată. 2. Ipoteze de lucru Stilul de predare şi gradul de însuşire al cunoştinţelor reprezintă un factor important al eficientizării procesului de învăţare. Aceasta înseamnă şi folosirea unor formate pentru suporturile de învăţare (cursuri, caiete de execiţii, reader, teste, articole din lista bibliografică) specifice informaţiei didactice online, chiar dacă se adreseză studenţilor de la cursurile de zi. Materialele concepute pentru a fi accesate online trebuie să se adapteze cunoştinţelor subiecţilor şi să nu ignore modalităţile de învăţare cu care aceştia sunt familiarizaţi. În realizarea experimentului am pornit de la o evaluare iniţială ce a generat următoarele constatări: • Siturile oficiale ale universităţilor sunt instrumente greoaie şi relativ ineficiente. Caracterul lor oficial îngreunează accesul şi necesitatea obţinerii diverselor aprobări încetineşte ritmul comunicării. În București singurul site universitar ce este folosit eficient de studenţi este cel al ASEului, tocmai fiindcă are informaţii la zi şi de interes general128.cum ar fi: pagina personală a studentului –informaţie securizată şi actualizată permanent, avizier digital cuprinzând: informaţii generale, orar, evenimente, conferinţe expoziţii, la care se adaugă biblioteca digitală, accesibilă de la domiciliul utilizatorului. Un format asemănător este și cel al programului de master de la Maastricht University. • Lipsa de interes a studenţilor faţa de site-ul oficial al unităţii pe care o frecventeză este din păcate o realitate. Se caută forme

După 1990, învăţarea se face prin programe tutoriale, ce înlocuiesc imaginea profesoruluimentor. Sunt dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogică. Aplicaţiile sunt realizate şi difuzate pe compact-discuri (sistemele Learningware şi Authorware). 128 Pe siturile multor universităţi se găsesc note din anii trecuţi, programe învechite etc.

127

297

alternative de comunicare - grupuri, platforme etc.care permit, în anumite cazuri şi o comunicare sincronă și asiconă • Profesorii care lucrează cu mai multe grupe paralele au nevoie de un canal de comunicare pe care să-l folosească toţii studenţii.129 Plecând de la aceste constatări am emis următoarele ipoteze de lucru: 1. Folosirea unui instrument familiar de lucru – Facebook contribuie la eliminarea unor bariere de comunicare, accelerează comunicarea şi eficientizează feedback-ul ceea ce înseamnă creşterea calităţii procesului de învăţare prin coborârea filtrului afectiv130. 2. Creşterea motivaţiei permite implicarea studenţilor în elaborarea unor suporturi de învăţare – portofolii, baze de date. Materialele rezulatae ca urmare a colaborării dintre profesori şi studenţi pot fi folosite chiar de aceştia sau pot deveni punct de pornire/modele pentru seriile următoare. 3. Metode de cercetare Analiza unui astfel de experiment presupune folosirea unor anumite metode de cercetare şi analiză, uneori chiar formarea unor echipe mixte de cercetători. În acest caz Iulia a reprezentat nu doar “vocea studenţilor” ci şi persoana care a înregistrat datele şi le-a prelucrat statistic. Pentru a stabili deficienţele pe care am dorit să le corectăm şi a stabili care sunt aşteptările studenţilor am elaborate chestionare ce a fost prelucrate prin metode ce ţin de statistica economică. Metoda etnografică131 a fost utilizată pentru a putea compara rezultatele şi reacţiile studenţilor de la diferite facultăţi. Cadrele didactice implicate în experiment au ţinut un jurnal în care au notat observaţii privind tipologia materialelor postate, reacţiile şi comentariile studenţilor şi dificultăţile întâpinate în utilizarea materialelor sau a tehnologiei. Iulia, studentă la începutul experimentului a aplicat chestionarul colegilor săi de la

129

Cu alte cuvinte să nu fie nevoit să posteze acelaşi material pe diferite grupuri şi să poată evalua impactul solicitărilor sale. 130 Filtrul afectiv este un concept prezentat de Krashen încă din 1982 şi care a evoluat, dovedindu-se o componentă esenţială a motivaţiei învăţării. Dacă filtrul afectiv este coborât învăţarea se face cu plăcere şi eficienţa creşte. 131 Metoda etnografică a constat în înregistrarea rezultatelor şi notarea observaţiilor – Chaudon Craig

298

. coordonând şi facilitând accesul la informaţia corectă. pe de o parte. către crearea unei echipe virtuale eficiente. Tutorii reprezintă o nouă generaţie de profesori. Observând cât de bine şi de repede comunică studenţii între ei pe Facebook şi cât de variată şi complexă este informaţia am început să ne gândim. pe de altă parte. este un tutore nu un magister. Un profesor care se decide să folosescă Facebook pentru a comunica cu studenţii trebuie să fie atent ce postează şi cui permite accesul la informaţie. iar câteva dintre acestea vizează şi îmbunătăţirea sau eficientizarea practicilor de evaluare a studenţilor.Facultatea de Relaţii Internaţionale şi a continuat cercetarea în cadrul programului de master din cadrul Universității din Maastricht. exprimarea opiniei (sincron şi asincron). daca nu putem folosi acest mediu de socializare pentru a comunica cu studenţii. Întotdeauna trebuie pus în balanţă ceea ce este posibil şi este facilitat prin tehnologie. care lucrează online cu cei care învaţă. un canal de comunicare nespecializat. şi ceea ce este făcut mai dificil sau inhibat de către mediul nou folosit. 4.ASE. Se cofirmă şi în acest caz faptul că utilizatorul este cel care poate face diferenţa. care sunt preluate şi validate (de cele mai multe ori. Tehnologiile moderne oferă câteva oportunităţi pentru evaluarea performanţei în învăţare. rolurile şi responsabilităţile cadrelor didactice şi formatorilor se deplasează de la nivelul motivaţional şi de suport teoretic. Există nenumărate proiecte la nivel european care vizează utilizarea noilor tehnologii în învăţământul superior.Descrierea experimentului În învăţământul actual roul profesorului este acela de moderator/facilzator al actului învăţării. Astfel. dar acest lucru se face datorită unui întreg complex de legături relaţionale. Prin utilizarea acestor metode şi facilităţi tehnice am încercat să observăm în ce măsură filtrul afectiv este influenţat de comunicarea pe Facebook. Punctul de plecare îl constituie metodele tradiţionale de evaluare de performanţe. Acest lucru nu înseamnă că el nu are în continuare rolul de a motiva studentul pentru a învăţa. linkurilor. Comunicarea realizată pe grupuri mare de utilizatori a fost şi ea analizată din perspective filtrului afectiv. către gestionarea relaţiilor sociale în mediul de învăţare online. Un avantaj major este faptul că acesta permite postarea imaginilor. Am ales Facebok dintre toate reţelele de socializare pentru că 299 . de practică) în mediul tehnologic. Dezavantajul ar fi că anumite informaţii cu caracter mai personal pot deveni publice.

fiindcă textul are un caracter deschis. fiindcă pot deveni mai vizibile. a deschiderii spre acest experiment. Reprezintă un mijloc de comunicare reală şi stimulează asumarea de opinii. o structură în care să se încadreze informaţia. cei de la Credis sau studenții de la Universitatea din Maastricht. Acest sistem împiedică mărirea decalajelor între studenţi şi contribuie la implicarea activă a celor avansaţi. 300 . Universitatea de Arte. în ultima perioadă extrem de mult132. iar după o lună am evaluat conţinutul lor. un cadru de lucru particularizat pentru o grupă/an şi a oferit studenţilor un plan de lucru. Prima întrebare a fost Ce părere aveţi despre site-ul facultăţii voastre. Schimburile de opinii au avut loc aproape zilnic. Vă este util? Deşi răspunsul a fost în general negativ pentru studenții români. Profesorul a stabilit anumite teme. prin care un student mai avansat îşi ajută colegul să recupereze anumite rămâneri în urmă. argumentele au fost diverse. Etapa 2 A fost o etapa în care Facebook a devenit o prelungire a salii de clasă. Am continuat întrebându-i dacă nu cred că am putea folosi Facebook pentru a rezolva anumite teme şi dacă nu consideră această iniţiativă o invadare a spaţiului lor privat (un loc unde se întâlnesc cu prietenii şi îşi exprimă opinii personale) Spre bucuria noastră iniţiativa a fost primită cu entuziasm. le pot comenta şi corecta. editurilor. Fiecare grupă de studenţi a primit materiale suplimentare şi particularizate şi li s-a cerut să contribuie cu propriile lor materiale Studenţii au lucrat în grup pentru a elabora un proiect 132 Majoritatea publicaţiilor. posturilor de televizine au şi un profil pe Facebook 133 În general am încurajat în cadrul grupelor sistemul Reciprocal Teaching. unii studenţi oferindu-se să gestioneze anumite fire de discuţii şi să îşi ofere ajutorul colegilor lor133. numărul lor crescând. La acest nivel nu există diferenţe majore între studenţii de la UTCB. Nu în ultimul rând trebuie subliniat faptul că prin acest tip de comunicare aspectele multiculturale sunt mai uşor de explicat. în Romania.potrivit datelor statistice are cel mai mare număr de utilizatori. Etapa 1 pe care o putem nuni de prospectare a durat aproape o lună şi a constat în sondarea opiniei studenţilor. Permite inversarea rolurilor . Facebook – este un instrument mai interactiv ce permite construirea unei reţele de comunicare prin care persoanele interesate îşi pot împărtăşi foarte rapid informaţiile. Primul pas a fost reprezentat de faptul ca am postat pe Facebook serie de întrebări postate la categoria share.

atât în ceea ce priveşte vocabularul de specialitate cât şi competenţa de exprimare în scris. Analiza portofoliilor şi eseurilor a evidenţiat o mai mare varietate tematică. CREDIS. UNAB) 301 . Un material elaborat de studenţii unei grupe poate fi comentat/folosit de un numar mai mare de colegi. Profesorul poate recomanda vizionarea unor materiale postate de colegi. Aceste diferenţe comportamentale sunt datorate şi specificului fiecărei facultăţi. surse de lectură În această etapă comportamentul studenţilor a fost diferit. poate indica link-uri. deşi nu au fost foarte dispuşi să colaboreze în grupuri mai mari de 3 studenţi. probabil şi datorită faptului că au fost corectate în primul rând de colegi. La acest nivel Facebook poate fi considerată o sursă bibliografică. Dupa ce mai mult de un an Facebook a constituit o prelungire a activităţii de semniar am putut evalua rezulatatele acestui nou mod de deseminare a informaţiei. Cei care au fost cei mai generoşi în a oferi informaţii colegilor au fost studenţii Facultăţii de Tehnologia Informaţiei. Testarea din cadrul UTCB a fost realizată printr-un examen unitar. 134 Cum este și normal acest capitol se referă la studenții care participă la cursurile și seminariile pe care le conduc (UTCB. dar pentru cei mai mulți dintre ei învățarea colaborativă este déjà o obișnuință. Etapa 3 – Evaluarea Orice experiment pedagogic trebuie să se încheie obligatoriu cu evaluarea rezultatelor134. În cazul în care există neclarităţi sau chiar anumite greşeli. corectarea/ completarea unui material se face foarte rapid. în timp ce atiştii s-au dovedit greu de convins să lucreze în grup şi să colaboreze.şi astfel au putut să îşi formeze deprinderea de a învăţa prin colaborare. Rezultatele sunt cu aproximativ 20% mai bune decât anul trecut. elaborarea unui portofoliu tematic şi a unui eseu pe una din temele propuse de studenţi. La grupele inscrise în experiment rezulatele au fost net superioare. Evaluarea a fost făcută prin testare în cadrul seminarului. cei care la sfârşitul semestrului IV încheie studiul limbii engleze. Imagini ce nu pot fi vizionate în clasă pot fi postate şi devin accesibile unui mare număr de studenţi. o mai bună structurare a materialului şi mai puţine greşeli. Studenții de la Universitatea din Maastricht au fost generoși în oferirea informațiilor. inerente unor utilizatori mai puţin experimentaţi. Cei mai colaborativi au fost studenţii de la UTCB. aceleaşi subiecte pentru toţi studenţii anului II.

Maria – 2009. Am constat că: . in Proceedings of International Conference.. Edu-World Pitesti. Bucureşti Avram.Modul de prezentare a fost mai îngrijit şi informaţia mai corectă. Galaveanu Simona – The Professional Perspectives in the Actual Socio-Economic Context – 2003 A Study on Students’ Perceptions. de aceea concluziile sunt parţiale. Some Psychological Aspects of Adults eLearning Process. . În general s-a constat o abordare mai personală şi mai creativă. Editura Universitatii din Pitesti Byrd. nr4 302 . International Scientific Conference eLSE . Anne Hammond – 2009. Almăşan Beatrice Alexe. . Efortul este răsplătit. editura Universitatii Nationale de Apărare Carol I. Stoicescu. A.Cantitatea de informaţii şi diversificarea surselor – reprezintă o provocare pentru profesorii şi pentru studenţi în egală măsură. Bibliografie Adăscăliţei. Proceedings of the 5th. Instruire asistată de calculator: didactică informatică. Eugen. vol 47. English Teaching Forum. 01-03 June.Folosirea resurselor oferite de Facebook permite limitarea neajunsurilor datorate unor condiţii tehnice inadecvat. Ovidiu. Learning to Learn Cooperatively. .Folosirea unor medii neconvenţionale induce creşterea motivaţiei prin implicarea activă a studenţilor. Folosirea resurselor oferite de reţele de socializare de tip Facebook presupune adaptarea profesorului la un mod de exprimare specific studenţesc ceea este în sine o provocare. Polirom. 2007.eLearning and Software for Education (eLSE). fiindcă contribuie la eficentizarea învăţării şi la creşterea interesului studenţilor. Concluzii Experimentul pe care am dorit să îl prezentăm ca fiind o nouă provocare pentru profesorii de limbi străine din facultăţile nefilologice nu sa încheiat.Comunicarea sincronă/asincronă profesor-student conduce la dezvoltarea creativităţii.

. 2009. Marshall Cavendish.. 303 . Institutul pentru inteligenţă artificială. London – New York Roşca.. Craig – Second Language Classrooms. E-learning – paradigma a instruirii asistate. editura Universitară. 407-413 Krashen. p. Barbu Adina. Research on teaching and learning. S.racai. Carol I National Defence University P.. Bucureşti. Mihaela. The Importance of IT Technologies in Individual Oriented Learning în vol. Iuliana – Studiul critic al actualelor sisteme de e-learning.G. 2 (22)/2002. D Second language Aquisition and Second Language Learning.Zamfir. 2001 Punch. Cambridge Applided Linguistics Series.Chaudon. Introduction to Social Research. nr. Pergamon. 2012 Dobre. Just –Reading and Writing . Academia română. Richards. Bucureşti. in Communication Studies: The Essential Resource.ro Harmer. E-learning. Keith 2004. I. Apostol.www. C.H. London Ionescu.eLearning and Software for Education (eLSE). eLearning and Software for Education. Long and Jack C. Revista Informatica Economica. G. International Scientific Conference eLSE . Proceedings of the 8th. Jeremy & Lethabz Carol – 2005. a key tool in today’s Romanian higher education. Editor Michael H. Routlege. 1998 Chirimbu Sebastian.

creatoare a unui tezaur folcloric milenar şi identitar. Semnificativ pentru spiritul general care domină epoca este voinţa oamenilor de carte de a depăşi condiţia regională a culturii şi de a pune bazele unei culturi panromâneşti – subliniază Ion Gheţie şi primul exemplu peremptoriu este programul revistei „Dacia literară” (1840). ştiinţific. Silvia RAŞCU PISTOL Facultatea de Litere. Universitatea “Spiru Haret” Abstract The article analyzes the political. marked by important historical events. capabilă acum de structurări suple în limbajul politic. continuity Perioada istorică dintre 1836 şi 1881 este aceea în care cultura românească continuă şi duce la capăt procesul de modernizare inaugurat în intervalul de dinainte de 1870-1836. juridic-administrativ. diminuarea severă a influenţelor otomane în limbajul economic şi administrativ. economic. laicizarea treptată a limbii literare faţă de aceea din evul mediu. cu aceasta. revoluţia lui Tudor Vladimirescu. social and cultural context and the emerging culture in the 1836. Cloşca şi Crişan. ceea ce se răsfrânge inerent în configurarea profilului modern al limbii române literare.1881 when our language as literature has proven to be very dynamic. deodată cu deschiderea schimburilor comerciale şi culturale cu centrul şi apusul 304 . în acelaşi timp temelie pentru limba literară unitară scrisă. Nicolae Filimon Lect. în Transilvania. marcat de evenimente istorice importante.Modernizarea culturii româneşti în perioada 1836-1881. Key words: culture. Romanian language. reducerea drastică a influenţelor limbii neogreceşti odată cu căderea domniilor fanariote. destrămarea rânduielilor feudale şi. şi tratatul de la Adrianopole din 1829) au avut drept consecinţe: promovarea limbii populare. economic. ca şi în opera primilor noştri mari scriitori. social şi cultural pentru această devenire a culturii ca şi a limbii noastre literare s-a dovedit a fi deosebit de dinamic. Contextul politic. dr. univ. cele dinainte (răscoala lui Horea. în Muntenia. literature.

În sfârşit: Cel mai important dintre criteriile care urmau să decidă trierea fenomenelor populare demne de a figura în limba literară era cel al latinităţii – opţiune identitară conformă cu a Şcolii Ardelene. acceptate de majoritatea filologilor şi scriitorilor vremii. consideră că procesul trebuie realizat prin intermediul francezei. În al doilea rând: Limba (literară – n. Un merit excepţional revine în această privinţă lui Ion Heliade Rădulescu – afirmă acelaşi istoric al limbii române Ion Gheţie (1978:148). el a subliniat imperativul unificării lingvistice. cum s-a întâmplat cu Toscana în Italia şi Castilia în Spania. desfăşurată în toate cele trei provincii istorice româneşti.) unică trebuia să se realizeze acceptându-se ca punct de pornire limba bisericească. nu poate fi centrul de coagulare şi dezvoltare a structurii limbii literare. şi Unirea Principatelor (Moldova şi Muntenia). deopotrivă cu noile tendinţe lingvistice jalonate prin evenimentele politice ale acestui nou interval. alţii. dacă nu se regăseau în latină. noii termeni trebuiau adaptaţi sistemului fonetic şi morfologic al limbii române. . . care avea avantajul de a fi unitară. sub raportul vocabularului. în cea de a doua parte a activităţii sale. situaţia se prezenta. aveau calitatea de a fi mai „gramaticale” sau de a fi răspândite pe teritorii mai largi. . între care revoluţia de la 1848. (ibidem: 149). spre italiană. Cât priveşte modernizarea limbii noastre literare prin împrumuturi din alte limbi. . admiţând necesitatea de a ne apropia. de celelalte limbi neolatine. în perioada 1836-1881 într-un mod sensibil diferit faţă de aceea din perioada anterioară.] unele fonetisme sau forme.] Odată împrumutaţi.Europei – toate acestea reprezentând cele mai importante tendinţe din perioada anterioară. Heliade Rădulescu. 305 . Episcopescu) sunt rari [. I. Dimpotrivă. . Cei mai mulţi – rezumă acelaşi Ion Gheţie (ibidem 149-150) – socotesc drept firesc apelul la limba latină. Ele vor continua să se accentueze în noua perioadă. care. . referindu-se la câteva dintre ideile lui fructuoase din prima perioadă a activităţii pe acest plan. precum şi printr-o largă selecţie a fonetismelor. În al treilea rând: Acestei limbi trebuia să i se aducă o serie de corecţiuni prin introducerea de termeni neologici. V.n. cu unele amendamente. urmat de numeroşi intelectuali. arătând că niciuna dintre provinciile româneşti nu se poate socoti Toscana sau Castilia României. formelor şi cuvintelor având circulaţie în graiuri. Astfel. însă: Nu trebuiau neglijate [. Cei ce recomandă să ne adresăm limbii greceşti (cum face Şt. se îndrumează. îndeosebi munteni. care au intensificat tendinţele de modernizare şi unificare lingvistică la nivelul supradialectal al limbii literare.

rămăsese. cum spunea Eminescu. pentru ce să nu scrim după cum pronunţăm. activitatea lui Titu Maiorescu pentru ceea ce numim cultivarea limbii. de asemenea. deosebit de importantă a fost. Petrache Poenaru. când scrim pentru cei carii trăesc. Al doilea pol al intervalului. dar şi D. Mihail Kogălniceanu. Contribuţia capitală a criticului este impunerea principiului fonetic în ortografie şi promovarea primului sistem ortografic coerent al limbii române literare moderne. definită prin personalitatea mentorului său drept „momentul Titu Maiorescu” (Şt. Ion Heliade Rădulescu a polarizat. prezintă cele două mari direcţii în dezvoltarea limbii române literare moderne (1983: 149-150). „o enigmă nesplicată” –. în care se includ: Întoarcerea la izvoarele limbii naţionale (Curentul istoric şi popular) Momentul Maiorescu Marii clasici sau biruinţa deplină a direcţiei naţionale Fără îndoială. în tratatul lor de Istoria limbii române literare. în care se includ: Curentul latinist Influenţa franceză Tendinţa italienizată Tendinţa analogistă (pumnistă) Direcţia naţională. tendinţele lingvistice ce se vehiculau în ţările române. pentru prima parte a intervalului 1836-1881. adoptat de către Academia Română în 1881. Ţâra 1983: 221-233). reforma ortografiei româneşti [. Bolintineanu. 306 .Mult mai în detaliu înfăţişează această problematică Ştefan Munteanu şi Vasile Ţâra. adeziunea principalilor filologi şi scriitori (între care Costache Negruzzi.Eliad 1828:XVIII). în privinţa combaterii influenţelor străine în presă şi a limbajului retoric excesiv („beţia de cuvinte”). chiar în 1828. Gheorghe Bariţiu ş. prin eşecul de italienizare. respectiv: Direcţia latino-romanică. Munteanu. mai ales în privinţa adoptării şi adaptării neologismelor. cu plusuri şi cu minusuri. care. Heliade (I. . V. constituit în a doua parte a acestuia – pe când Heliade Rădulescu. ca atare. iar nu pentru cei morţi – o spune. prin corespondenţe şi dezbateri publice în presă.) şi pregătind trecerea de la predominanţa criteriului etimologic la aceea a criteriului fonetic şi. antrenând. îl reprezintă direcţia lingvistică a Societăţii „Junimea”.a. .

întâlnim. în care se formează şi scrie Nicolae Filimon. că Nicolae Filimon nu este singurul. îndeosebi în organizarea frazării. 1835). retipărită „în repetate rânduri”. Bălcescu. de la muntenii Dim. Gramatica română de G. sistemul gramatical al limbii române. Folosirea mai rară a formelor învechite. care „frământă” tendinţele conservatoare ca şi pe cele novatoare. N. este confirmat şi nuanţat de acţiunea scriitorilor şi a jurnaliştilor. la fel ca el se comportă. şi nu beneficiază de progresul limbii literare româneşti moderne din a doua parte a perioadei 1836-1881. va fi mai conservator decât ar fi trebuit: în „vocea” lui „auctorială” vom regăsi – continuate – multe din trăsăturile fonetice şi morfosintactice ale limbii din „vocile” personajelor sale aparţinând net de perioada 17801840 (după cum şi acestea vor împrumuta. Gramatica română de N. în genere. un adept al ideilor şi normelor lui Heliade.Nicolae Filimon moare în 1865. la fel de net. desigur. Russo ş. astfel. Nicolae Filimon nu va manifesta suficient discernământ pentru integrarea în tendinţele mai noi ce aveau să se impună până la sfârşitul intervalului. la începutul momentului Titu Maiorescu. Bolintineanu. precum şi urmaşii lui). destul de stabil şi la nivelul limbii literare scrise – întrucât aceasta se bazează pe tradiţia a limbii populare – se va resimţi şi el de confruntările de idei (filologice) din prima parte a intervalului 1836/1840-1881. Negruzzi. totuşi. Bălăşescu (1848). vom spune. impunerea prin frecvenţă a formelor viabile. Mai mult decât ne-am fi aşteptat. Sistemul gramatical. Odobescu la moldovenii C. În acest sens. contribuind la procesul de cristalizare a limbii literare moderne. ţinând seama totodată şi de contribuţia adusă la procesul de unificare şi normare supradialectală a limbii române literare de către alte gramatici adiacente: Gramatica rumânească anonimă (Bucureşti. şi noutatea. Al. El rămâne. În sub-perioada 1836-1865. de altfel. configurat de către Heliade Rădulescu (dimpreună cu înaintaşii. I. şi alţi scriitori ai vremii. dar. însă. Alecsandri. Al. a. caracteristici proprii perioadei literare de care aparţine. pentru că era mei aproape cronologic de epoca pe care o evoca. firesc în evoluţia oricărei limbi (orale sau scrise) -. la fel de firesc. „vocea auctorială”). V. Pe acest temei. pe care le-a aplicat în practica scriiturii. I. ca o caracteristică a noii perioade. Munteanu (1860-1861) (Ion Gheţie 1978: 151). Deopotrivă cu continuitatea tranzitorie de la o perioadă la alta – ceea ce este. în romanul „Ciocoii vechi şi noi”. adoptarea neologismelor şi adaptarea lor prin încadrarea în categorii gramaticale şi anexarea de afixe şi 307 . în multe aspecte analoge.

1983 Ion Gheţie. Introducere în studiul limbii române moderne. Liviu Onu. Privire sintetică. Disocierea acestor aspecte este. pregătind terenul pentru capodoperele marilor scriitori ai generaţiei eminesciene. vol. ambele rezultând din aplicarea aceleiaşi reguli morfologice: desinenţa – e pentru pluralul unor substantive feminine ori neutre). 1982 308 . se aplică şi neologismelor. 1971 Ştefan Munteanu şi Vasile Ţâra. B. vom prezenta „tabloul” sistemului gramatical din subperioada respectivă. Istoria limbii române literare. recte „imagini” noi (a se compara pl. conştientizarea şi exersarea structurilor sintactice şi a construcţiilor perifrastice pentru asigurarea clarităţii şi fluenţei textului au contribuit la constituirea treptată a unei noi „imagini” a limbii noastre literare. I. Rosetti. odată constituită în tradiţie şi continuată. Bibliografie Al. Istoria limbii române literare. numai forma de adaptare a acestora producând noutăţi. Istoria limbii române literare. ca element de continuitate şi pl. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. ca element de noutate. Bucureşti: „Minerva”. o imagine „în mişcare” şi dezvoltare. deoarece o regulă gramaticală. implicând aspecte de continuitate întreţesute cu cele de noutate. De aceea.desinenţe specifice a acestora. care se corelează firesc cu majoritatea celor prezentate la nivelul foneticii limbii române în răstimpul menţionat. ceva mai dificilă decât în cazul foneticii. intrigele. ruinele. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. De la origini până la începutul secolului al XIX-lea. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Cazacu. 1978 Ion Gheţie. folosind materialul literar al textului prin care se exprimă „vocea auctorială” din romanul „Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon. printr-o juxtapunere selectivă a datelor clasate în categorii morfologice şi funcţiuni sintactice. însă. O nouă „imagine” se configurează şi pentru sistemul gramatical.

a philosopher and theologian altogether. humanum Edward Schillebeeckx was until recently (he died at 95. 2007). experience. its influence on various domains like literature. 309 . For those who benefitted of a humanistic education. whose existentialist reflection of contemporary culture in best expressed in his idea of resurrection. Schillebeeckx was banned from his teaching position in the university and summoned to the Congregation for the Doctrine of Faith in 1975. only days before the dawn of 2010) the most prominent of the “new wave” Catholic theologians in the Netherlands and a distinguished Professor of Dogmatics and History of Theology at Radbound University in Nijmegen. theology. dr. who questioned his orthodoxy and parts of his understanding of Christian dogma. politics. this means that Schillebeeckx was an extremely controversial figure within Roman Catholic Church135 and that he taught everything in terms of the content of religious faith and Christian creeds from the standpoint of a historically informed training. literature and philosophy. and economics have forced them into sub-domains such as literature and theology. theology and economics. One example of a close connection between these sub-domains is the thinking of Edward Schillebeeckx. philosophy. We will examine traces of Schillebeeckx's concern for culture and society within the evolution of this doctrine and determine the breaches that his symbolism opens to ontology.The call for cultural resurrection in the 21st century: the case of Edward Schillebeeckx Lect. theology and politics. As our present culture is progressively driven to new meanings in everything pertaining to human life and experience. Key words: Schillebeeckx. resurrection. Ramona SIMUŢ Department of Letters Emanuel University of Oradea Abstract. and Terrence Merrigan. Lieven Boeve. Jesus. See Mathijs Lamberigts. Among his hundreds of books and written articles and lectures which have been 135 Because of his unrepressed position on the rational-historical grounds of the Christian faith in God and Jesus (doctrines that for him have no ontological dimensions in the traditional definition of Catholicism). Theology and the Quest for Truth (Leuven: Peeters.

1984).136 Coming from a predominant literary formation when I first met Schillebeeckx at his place in the small town of Berg-en-Dal near Nijmegen in 2002 for a first hand interview137. Theology. and the Church (Maryknoll. Rudolph Bultmann. 1995). “Reinterpreting Traditional Theology. 2003). and Jesus in Our Western Culture: Mysticism. Christ. An Introduction to the Theology of Edward Schillebeeckx (New York: Fordham University Press. apart from these titles. and Mary Catherine Hilkert. Edward Schillebeeckx.. However. It was in his memory that God decided to act for the last time within human history in an eschatological manner. 1984). Ethics. where human redemption is at stake. I was utterly impressed with his kind attitude and humble sort of presence despite his fame and prestige worldwide. Jean-Paul Sartre. This feeling still rests with me. Erik Borgman. 2004). 1979). The resurrection raises many controversies because of the way the post-Easter events. 1980). God has finally proved to the See details on the corpus of Schillebeeckx’s work and books. OP. 1993). A Theologian in His History (New York: Continuum. Schreiter's The Schillebeeckx Reader (New York: Crossroad.translated into various languages over the years. etc. his ideas on contemporary culture and the whereabouts of important Christian doctrines in this context came as a shock from the moment I started asking what he thought about the resurrection of Jesus and the eschaton. The biographies and extended explanations of Schillebeeckx’s thought are best represented by Robert J. NY: Orbis.. Perichoresis 5. The Praxis of the Reign of God.2 (2007): 275-283. Schreiter. eds. 137 See Ramona Simuț. Schillebeeckx infers that the only aspect related to Jesus’ personality that has been preserved after his crucifixion was the memory of him. MN: The Liturgical Press. The resurrection of Jesus is the second most controversial aspect in Schillebeeckx’s work after the doctrine of Trinity. Looking at the way in which Schillebeeck ordains his ideas. 136 310 . and Schilebeeckx's own Jesus: An Experiment in Christology (New York: Seabury Press. Schillebeeckx's Language of Faith: Essays on Jesus. 1995). Ted Schoof's The Schillebeeckx Case (New York: Paulist Press. and Politics (New York: Crossroad. we need to mention some titles which make for a portrait of himself as a phenomenologist and a historical theologian much influenced by thinkers such as Merleau-Ponty. The Experience of Jesus as Lord (New York: Seabury Press. Schillebeeckx (Collegeville. it seems that the resurrection has rather a spiritual than a historical character. in Phillip Kennedy. Albert Camus. Robert J. Martin Heidegger. An Interview with Edward Schillebeeckx”.

the church is the church of Christ because Jesus’ “spiritual” presence is still alive in it: Just as the death of Jesus cannot be detached from his life. Consequently the evaluation or the judgment of Jesus’ life and ministry was the only eschatological act in the course of human history and for the sake of Christian faith. 1985). Consequently. and death was complete and that his career matched perfectly with Messiah’s portrait from the Hebrew prophecies. and also his relationship to. The Church with a human face. 311 . work. after the Easter events. Secondly. so too his resurrection cannot be detached from his career and death… All this remains an abstraction if we live it out of the living “spiritual” presence of 138 Edward Schillebeeckx. 33. faith in Jesus meant the identification with the irresistible experience with God offered by contact with Jesus in his earthly life: “In the resurrection from the dead God’s own judgment on. the disciples did not need Jesus to appear before them in flesh. men and women have been confronted with the alternative to his death: the resurrection. It is as if the disciples’ intellect has once again won the battle over their doubts concerning Jesus. The striking thing is how Schillebeeckx makes clear that it was not the person of Jesus that had to be resurrected. With this we face once again the Gnostic faith-model born out of understanding. according to Schillebeeckx. One may say that Schillebeeckx fails to detach himself from the existential view on Jesus as the man of God who lives in our souls due to the great significance of his life. In other words. but peoples’ faith in him insofar as he was the only one that has been found perfect by God. A New and Expanded Theology of Ministry (New York: Crossroad. In conclusion. Schillebeeckx brings to us a model of the church which stands as it does mainly because it was once confronted with the challenge of comparing Jesus’ life with the Old Testament prophecies about Christ. Jesus and his message… become clear to the believer.world that the evaluation of Jesus’ entire life. Faith in resurrection is strongly connected with the eschatological hope of Christian believers. This is the way the Christ of the church was first perceived.”138 From the event of Jesus’ death on. Thus. the need for resurrection was a priority because it kept Christian hope vigilant. an important observation in addition to this would be that what the resurrection brought into the disciples’ life was just another experience of faith in Jesus.

the resurrection of Jesus in itself is connected directly with the role of Jesus as proclaimer of the Kingdom of God. Schillebeeckx maintains that the church is built on the foundations of Jesus’ resurrection. Schillebeeckx. 2009).139 In other words. Secondly. Faith in the resurrection. In the same way. On this belief the foundation of God’s Kingdom has been settled on earth. Those three aspects form the core of the Christian faith in Jesus as Christ. This faith is concerned with the suffering of oppressed and “dehumanized” people of the 139 140 E. though connected with what the apostles sought as the real event of Jesus’ resurrection. First of all. More encouraging is the fact that Schillebeeckx relates the resurrection to the three aspects of Jesus’ earthly existence. Jesus in Our Western Culture. IL: Tan Books.140 But while Catholic faith in the resurrection of Jesus gives full credit to the Gospel’ s testimony about the post-Easter appearances of Jesus alive to his disciples. Jesus expressed a strong communion with God. 26. This is an encouraging thing to know. the church authenticates the message of Jesus about God and his Kingdom as true due to the power God disclosed in the act of Jesus’ resurrection. These three points are also the object of strong Catholic faith in the resurrection of Jesus. it is an important proclamation of the Christian creeds that right after his death Jesus was glorified to God. on the other hand. Thirdly. even when he was ready to die on the cross. Through and in this Christian belief in the resurrection of Jesus the crucified but risen Jesus remains at work in our history. Through this communion he entered into the “eternal life” of divine grace where death cannot reach. 312 . He claims that there is a break between the appearances of Jesus after his death and the faith in Jesus’ resurrection. Ludwig Ott.Jesus in his church. Jesus’ entire existence up to his death was a sign for the disciples that Jesus was the messenger of the Kingdom of God. is nevertheless described more appropriately in soteriological terms. 192-194. Schillebeeckx approaches the information differently. Faith in the resurrection has to do with our daily strive to believe in the outcome of Jesus’ death and is not concerned with making a notion like “faith in resurrection” “acceptable” to modern men and women. Here and after JOWC. Fundamentals of Catholic Dogma (Rockford. The church in itself is a living testimony of the real presence of Jesus who was crucified but now is confessed by the church as alive. It is eschatological. In conclusion.

non-persons. This part of Jesus’ message is thus ontological and it envisages human sin and rehabilitation. keeps down and humiliates men and women with an eye to a better hereafter… In the West we seek as Christians. theologians.e. Schillebeeckx emphasizes that Jesus was greatly concerned with men exploitation by men. Christians. As it was shown before. is the outcome Jesus wished for from his entire career and death and has greater significance than the attempts of defining God for nowadays Western society. liberating God in a world of suffering and oppression. on the other hand. I think that this last approach is closer to Jesus’ concern than the first. i. However. and it appears that soteriology. how one can believe in a good. the Kingdom of God. 28. which sometimes turns into slavery. better not to believe in eternal life.141 Schillebeeckx’s point here is that the ethical message in Jesus’ career has great implications in the Christian faith in resurrection. If this was Jesus’ greatest concern for humanity throughout his career. But the ethical message of Jesus was not only socially orientated. Here the kingdom is perceived as the voice of the “dehumanized” or the outcast of society. The difference between the proclamation of the resurrection and the faith in the resurrection at Schillebeeckx would then be the difference between a social situation and a political implication. Jesus’ concern for making people equal is thus the other face of the “humanum” or the new man in a new society. it was strongly ecological also. …It is better not to think that God is true. 313 . rather. than to believe in a God who belittles. politics. Schillebeeckx reckons. theologians in the Third World. What might come out of this view on the Kingdom of God is that this kingdom is already a historical institution. because it is politically structured to represent the symbol of humanity. Jesus addressed his message from a social and supernatural perspective when it came to men and women. the church 141 E.. The proclamation of this faith to the poor and oppressed. and aesthetics are interconnected in Schillebeeckx’ mind. JOWC.Third World. Schillebeeckx. who ask. address dehumanized people. He was the Messiah who was to bring peace and freedom in human history. to address modern secularized men and women in order to make this faith in Jesus Christ acceptable.

in the Bible)”143.. which is the first metaphor describing how the future of our history will be. 29. This subject offers Schillebeeckx another occasion to talk about the outcome of Christ’s resurrection for modern men and women. the possibility to gain freedom and to be converted from the previous way of life. E. It is a body with the same characteristics “of the individual (called sarx. The bodily resurrection presupposes the “human person. it is not very different from what Schillebeeckx describes as the resurrection of nature or “the ecological milieu”. This calling is the equivalent of the resurrection of the body at Schillebeeckx. If the resurrection of the body implies only a person’s transformation in accordance with human ethics and expectations.. or flesh. including his or her human corporeality as a visible orchestration. From Schillebeeckx’s description of this ecological milieu it is obvious that he not only associates it with the idea of perfection represented by God’s kingdom. body. Schillebeeckx. the distinctive melody of a person which others enjoy”142. JOWC. JOWC. because we are bound by our historical situation to live in one and the same body received by natural birth. One should only hope that in today’s church it is not the case for political separation into middle-classes and low-classes of Christians.e. spiritually. It is the “humanum”. In other words. i. Schillebeeckx is not very keen on saying that a bodily resurrection necessarily implies a real body. but he also identifies it with the Kingdom of God: “The consummation of the undamaged “ecological milieu” which human beings need to live in is suggested by the great 142 143 E. rationally.was also meant to support the battle for human freedom with political leaders of the day.e. yet transformed to please our fellow human beings. the perfect human society formed out of men and women liberated of all social and political barriers. 29. The second metaphor which goes hand in hand with and is the condition for this first perfect estate is thus the “resurrection of the body”. Schillebeeckx. There's not the place here to detail the relationship between church and state. However. Insofar as the Kingdom of God is a perfect community. the “humanum” at Schillebeeckx is the Kingdom of God. i. The bodily resurrection rather means an elevation to the “humanum” with the same body. 314 . but analyzed on a different basis. men and women living in it are called to be completely saved and happy.

Fundamentals of Catholic Dogma. Rockford. A New and Expanded Theology of Ministry. New York: Crossroad. Lieven Boeve. eds. Theology and the Quest for Truth. 144 E. Ott. Hilkert. References Borgman. 2009. Edward. Schillebeeckx. New York: Fordham University Press. Leuven: Peeters. Kennedy. IL: Tan Books. MN: The Liturgical Press.”144 To conclude. Mary Catherine. 2007. Lamberigts. New York: Crossroad. 29-30. Jesus in Our Western Culture: Mysticism. and Robert J. New York: Continuum. however. Collegeville. we do not have a really resurrected spiritual and moral society. A Theologian in His History. An Interview with Edward Schillebeeckx.2 (2007): 275-283. Schreiter. 2003. Mathijs. Simuț. 315 .metaphor of the ‘new heaven and the new earth. and Politics. I should think that the need to constantly zero it in on the mundane aspects of Jesus’ resurrection only to define the humanum or the perils of ecological distress do not take us very far as to how determined nowadays people will be to secure the spiritual relevance of Jesus’ being and work in a spending driven society. even if we try relentlessly to bring it to its full potential. 1993. “Reinterpreting Traditional Theology. OP. Schillebeeckx. Schillebeeckx. 1985. 2004. Edward Schillebeeckx. The Praxis of the Reign of God. An Introduction to the Theology of Edward Schillebeeckx. and Terrence Merrigan. Ludwig. The Church with a human face. 1995. Phillip. Edward. Schillebeeckx. If we do not stick to the real ontological meaning of resurrection. Ramona. JOWC. Ethics. Erik.” Perichoresis 5.

capitalism. 217-218. This work tries to set the relationship between art and religion as an important milestone in the ceaseless progression of religion through this harsh historical period. drd. se face vocea auzită a artiștilor nemulțumiți de comodificarea totală a artei și susțin credința tot mai răspândită că arta trebuie reabilitată ca bun spiritual al întregii societăți. furnizor de valori durabile și metodă sigură de reîncântare pentru lumea postmodernă. ca fiind elemente exemplare ale etosului unei națiuni. aura Datorită paralelismului generat de relaționarea continuă dintre artă și religie de-a lungul istoriei moderne. Key words: art. univ. but the rise of new postmodern spiritualities proves the opposite.145 Capitalismul nu poate afecta experiența artistică decât superficial. o dispersie voită în Suzi Gablick. Ileana VESA Universitatea Emanuel din Oradea Abstract The theory of a disenchanted world stated the total devaluation of religion in late capitalism. în The Reenchantment of Art. ca să găsim prin artă calea spre mântuirea religiei de sub verdictul funebru cu care a diagnosticat-o sceptic Max Weber în scrierile sale. le putem substitui lucrativ și doar formal una celeilalte. Suzi Gablik. 145 316 .” Art and Humanist Ideals (Contamporary Perspectives with Artworks Selected from the Collection of the Archive of Humanist Art: An Anthology. “The Reenchantment of Art. transformările suferite de artă sunt urmările progresului spiritual al omenirii și ale deschiderii spre zonele marginale ale civilizației. 2003).Relația dintre artă și religie în cultura industrială Asist. religion.

317 . creând confuzie nu numai în rândul agnosticilor religioși. iar în al doilea rând din cauza independenței față de original fie prin prelucrarea detaliilor.146 Autenticitatea și cadrul primordial al operei de artă – generatorii aurei artistice – au fost eclipsate în complexitate. The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction. religia nu mai este deloc independentă. ci și în rândul apologeților săi. dar nu și efemere. la fel ca în secolele trecute. la fel cum era percepută arta în romantism. de reproducerile tehnologice actuale. audiția unui cor în oricare parte a lumii prin televiziune sau prin înregistrările vândute). unde s-a încununat cu aura reglată la calapodul imitațiilor mecanice de către Walter Benjamin.marxists. la fel ca arta.2011. sunt versatile. la fel ca cele artistice. Benjamin consideră însă că valoarea cultică a unei opere de artă nu e anihilată complet de reproducerile tehnice: ștergerea profesionistă a granițelor dintre original și copie așterne doar o lumină difuză asupra valențelor sale spirituale. nu atât de ambițioase și idealizate ca în mai vechea lor înțelegere. totuși. traducerea în limba engleză pe site-ul www. când creațiile artistice primeau un surplus de valoare 146 Walter Benjamin. Ascendența originalului asupra reproducerii mecanice constă de asemenea în ancadramentul specific – o operă de artă își confirmă azi autenticitatea prin locul expoziției. ea a fost integrată și amalgamată eclectic cu alte aspecte culturale. Prin urmare. dar nu și în autoritate. în primul rând din cauza circumstanțelor suplimentare permise de copiile originalului (de exemplu. Dimpotrivă. Weber și-a articulat teoria despre religie pe fundalul societății tehnologizate cu care și-a țesut tapiseria operei.02. suficientă sieși ca expresie distinctă a etosului național. accesat la 15. posibil de compensat alternativ cu punerea în ramă istorică. astăzi. rezultatul obținut înseamnă emanciparea artei din dependența parazitară la care fusese supusă față de ritual. principiile religioase. refuzând aurei dreptul la supremație. pe de altă parte. Însă privind-o ca pe o structură organică independentă. un fenomen tipic detașării critice de obiectul contemplației și considerat indispensabil în recunoașterea aurei. Epoca tehnologizată în care trăim a pervertit sentimentul artistic.toate sferele culturii postmoderne. dincolo de orice percepție iluzorie asupra stereotipiei și universalității artei. fie prin adăugarea unor conotații ulterioare. pentru a subzista noilor provocări. Formula contextuală în care s-a exprimat propice creația artistică tradițională s-a transcris între limitele ritualului magic și religios.org .

De asemenea. însușită și acceptată ca atare. frământat după canoanele organizației raționale în care este silit să-și găsească locul. copia devine deseori mai originală decât originalul. Sunt prea multe voci care se cer ascultate.marxists. stigmatul care a predestinat societatea unei schizofrenii ireversibile. Filozofii Școlii de la Frankfurt au căzut de acord în studiile lor că vinovat de aceste erori caustice imputate artei este capitalismul târziu cu varianta sa postmodernă – cultura industrială.148 Înarmat astfel. dar totuși o opțiune printre atâtea altele. este aceea de a 147 Max Horkheimer. Herbert Marcuse lansa provocarea astfel: Eu cred că una dintre noile posibilităţi.org. un astfel de obiect artistic legat intrinsec de spațiul căruia îi fusese dăruit își pierdea aura sacră și devenea pasibil de reproduceri profane. Odată înstrăinat.02. 318 .2011. care oferă indicaţii despre diferenţa calitativă dintre societatea liberă și cea neliberă. iar provocările clientului au fost depășite de intensitatea acestora. traducerea în limba engleză pe site-ul www. Adorno. Clientul a fost prins în chiar sentimentul libertății sale. și Theodor W. Dialectic of Enlightenment (2002). astfel încât din central cum era obișnuit să fie. Theodor W. Late Capitalism or Industrial Society?. În The End of Utopia. Dialectic of Enlightenment (2002). Oferindu-i-se tot ce avea nevoie sau își dorea.147 Devenit prin urmare un produs pe banda rulantă al culturii industriale. repetându-se în nenumărate ipostaze pliate peste cerințele impersonale ale acesteia. prin prisma relațiilor de producție. Theodor W.simbolică în funcție de spațiul cărora le era încredințat. 118. Adorno. 118. clientul devine nu marginal. a fost sărăcit de scopuri ultime și valori universale. clientului i s-a furat libertatea de care tocmai credea că se bucură. accesat la 15. Adorno. 148 Max Horkheimer. Axioma sa exhaustivă calculează omul în termenii de consumator și angajat. în ambele cazuri un obiect maleabil. când copia detronează originalul în ochii maselor? Parodia. mult mai accesibile individului decât producția elitistă și paradoxal. adică singura incidență artistică cunoscută publicului. pastișa și chiar autopersiflarea artiștilor sunt locuri comune în societatea contemporană. înlocuite de-acum de pseudo-idealuri și falsul cu rost de scop – divertismentul. omul se confundă cu ceea ce consumă sau produce. Ce se întâmplă însă când ne confruntăm cu o situație răsturnată. monstrul industriei a pus capăt hegemoniei clientului și a preferințelor sale asupra pieței.

to the standard of calculability and utility must be viewed with suspicion (…) anything which cannot be resolved into numbers (…) is illusion. accesat la 15. The End of Utopia.2011. expoziții șocante și nonconformism artistic. Astfel.” 149 319 .în muncă şi nu numai dincolo de muncă. iar activarea lor ar putea conduce la o reorganizare totală a vieții omenești. Dar în reificările postmoderne. plină de omisiuni și contradicții. nu merit estetic – ar evolua iarăși spre ritualul magico-religios. arta ca bun de consum perisabil își croiește drum către entuziasmul public în licitații exorbitante. împreună cu alte câteva aspecte sociale esențiale. transformând tranzacția din simplu mijloc de transfer al unui bun spiritual într-un principiu în sine. oferindu-ne o definiție cenzurată. până la restabilirea relațiilor interumane aglutinate de capitalism. ci prin direcționarea eficace a acestor forțe și dedicarea industrializării și tehnologiei unor scopuri mai înalte. I would say that we must face the possibility that the path to socialism may proceed from science to utopia and not from utopia to science. arta nu se mai poate defini prin ceea ce este. care afirmă că tot ce nu corespunde „standardelor calculabilității și utilității trebuie privit cu suspiciune” și „tot ce nu poate fi rezolvat în numere (…) este o iluzie”. Marcuse speră chiar în abolirea sclaviei capitaliste. Pentru a pune într-o formă provocatoare această idee speculativă.marxists. “I believe that one of the new possibilities. aş spune că trebuie să facem față posibilității ca drumul spre socialism să treacă de la ştiinţă la utopie. 3. o conformare tacită la spiritul iluminismului secular. Adorno.02. pseudo-idealurile încăpute pe mâna jonglerilor ideologici. şi nu de la utopie la știință. traducerea în limba engleză pe site-ul www. Theodor W. is that of letting the realm of freedom appear within the realm of necessity – in labor and not only beyond labor.150 Omul ca obiect. which gives an indication of the qualitative difference between the free and the unfree society. To put this speculative idea in a provocative form. 4 “.149 Ieșirea societății de sub spectrul culturii industriale cere filtrarea nevoilor individuale vitale – negate acum datorită declanșării instinctului de conservare în fața dominației sistemului neîndurător al rațiunii robotizate – prin „forțele productive sociale”.” 150 Max Horkheimer..org. În felul acesta.lăsa tărâmul libertăţii să se producă în domeniul necesității .. ci prin ceea ce reprezintă. dar nu printr-o regresie romantică. arta ca valoare de schimb. au continuat să Herbert Marcuse. caracterul fetiș al operei de artă – azi valoare economică. Dialectic of Enlightenment (2002).

înrobindu-le vitalitatea la jugul intereselor sale pervertite. tot ce nu se încadra tiparelor sale trebuia să fie distrus sau negat. aura permite operei artistice să traverseze nestingherită granițele religiei spre ritualul mistic de experimentare al Celuilalt fără pretențiile imperialiste ale rațiunii și științei asupra spațiului în care acesta se reproduce. Răspunsul la denaturările realizate de cultura industrială trebuie însă să submineze bazele. regula nu a mai funcționat fără erată și s-a creat o falie pe unde s-au strecurat „exteriorul” și „celălalt” ca să pândească la granița refulărilor omului modern și să-i incomodeze cu forma lor latentă fobiile ascunse. asemănătoare cu cea din care provine el. între cele două s-a sudat din nou legătura trainică preexistentă industrializării. ca să nu mai vorbim de carotările la care au fost supuse din interior cu insistență obstinată – limbajul rigid al puterii a tulburat excesul de expresivitate al ideilor. duplicatul palpabil al Ideii transcendentului sau. însă când manifestările transcendenței ca instanță superioară de acțiune asupra umanului au fost denunțate. Punctul de atracție irezistibilă spre nebulosul experiențelor neautorizate rațional l-a constituit opera de artă.filozofia care egalează adevărul cu sistemul ştiinţific. Parabola călătoriei inițiatice din care Ulise se întoarce dezîncântat reprezintă preludiul literar la critica societății iluminate intelectual în care trăim. întorc intenția destructivă a iluminismului151 cu privire la mituri asupra propriului sistem – judecătorul intransigent cade sub blestemul mitului. în Dialectic of Enlightenment. Iluminismul nu lăsase nimic pe dinafară.producă ravagii inevitabile. de apropierea inexplicabilului metafizic. pentru a dărâma tot eșafodajul de idei construit deasupra. pe căi sensibile. Preconcepția cu care eroul mitologic Ulise pleacă la drum se destramă când „descoperă” că lumea necunoscută până atunci este lipsită de magie. o jurisdicție mult mai drastică. Trecând împreună pe sub furcile caudine ale culturii industriale.” Vezi p. iluminismul este . Teama colectivă de imprevizibilul divin nu l-a împiedicat pe om să se lase ademenit în cele din urmă către zona interzisă. aura. în termenii lui Horkheimer. 66. dar și mai puternică decât a sa. 151 320 . Conform definiţiei oferite de Adorno şi Horkheimer în Dialectic of Enlightenment. Astfel. cu transfer mutual de caracteristici de pe tărâmul încântat al uneia spre domeniul celeilalte. care conferă o simbolistică spirituală oricărei creații artistice și conștientizează omul.. Adorno și Horkheimer.

Articularea organizată a unei viziuni idealist-mesianice asupra istoriei ar fi constituit o amenințare serioasă pentru creștinism. făcându-i să creadă într-o transformare profundă și permanentă. Iluminismul a fost marcat de radicalism extrem față de religie și formele sale de manifestare mistică. de unde și frustrarea cercetătorilor cu privire la autenticitatea ei. pe care îl poate desemna. cu alte cuvinte deconstruite ireversibil – succesiunea de litere care formează un cuvânt poate fi asociată arbitrar cu orice obiect. o altă autoamăgire poncifă în iluminism. conform lui Max Horkheimer în Theism and Atheism (2009). limbajul puterii a căzut din nou în magicul desuet. mai ales pe cale verbală. a amăgit subtil mințile înțelepților. Dialectic of Enlightenment (2002). Dar nu imposibilitatea de a descrie nominal ceva dă adevărata măsură a existenței acelui obiect. în care străvechiul panteon al zeilor mărunți și măcinați de gelozie a fost dărâmat și înlocuit cu un singur templu închinat Rațiunii sau Puterii. 113: “… word and content were at once different from each other and indissolubly linked. Dar o atitudine indusă cu un anumit scop nu neagă realitatea. militantismul ateist. Ascetismul religiei raționale. În final. Adorno. Schimbarea atitudinii. i-ar fi răspuns pe calea unei entități superioare. extirparea lor irațională fiind privită ca cea mai rațională soluție posibilă pentru o societate hăituită de spectrele terifiante ale trecutului. unde „cuvântul și conceptul erau diferite unul de celălalt și simultan. însă o poate neglija voit sau i se sustrage voluntar.Spre deosebire de celelalte demitologizări istorice.” 321 . dar și implicată subiectiv în evoluția lumii acesteia. a funcționat până când consumerismul a transformat-o în eudemonism cu îndoită doză agnostică. legate indisolubil”152. Bătălia pe două fronturi – raționalizările seculare și manifestările carismei mistice – s-a soldat cu înfrângeri dureroase și cu o concluzie lapidară: nu experiența mistică e baricada care trebuie cucerită. care a sporit interesul față de religie. în loc să-l diminueze cu sloganele lor nihiliste. Industria reclamei a preluat metafizica cuvintelor și s-a raliat magiei produse de experiența mistică. Theodor W. dar nu și explica. în timp ce fixația superstițioasă pe acel obiect este întărită ca formulă magică. din fobie reverențioasă în satiră violentă. conform intenției lui Nietzsche de a planifica supraomul vremurilor noastre. ierarhiei metafizice sedimentate în 152 Max Horkheimer. La supraviețuirea religiei de-a lungul traumatizantului secol XIX a mai contribuit. ci incompetența noastră de a o defini conform percepției realității.

marxists. Sacrul şi profanul.marxists. nu mai satisfac foamea după senzaţional care caracterizează prin excelenţă societatea postmodernă. afirmă Horkheimer. Toate aceste lacune au propulsat religia spre un viitor fortuit. arta elitistă şi religia raţională. ability to react precisely to stimuli. Dialectic of Enlightenment (2002).org. probabil.org . abilitatea de a reacţiona prompt la stimuli. London: Routledge. Bibliografie Adorno. pentru care creştinismul. „(…) credincioşii naivi. Pericolul cel mare azi. Theodor W. Theodor W.2011.mentalitatea individului. În concluzie.02. şi.2011. 2005. Theodor W. ar fi reuşit să instaureze un sistem paralel competitiv. The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction. constă în provocările unei economii instabile. accesat la 15. supranaturalismul. adăugând un spor artistic ritualului. Bucureşti: Humanitas. Eliade.02. dar nu şi efemere. 146. accesat la 15. proiecte salutare la vremea lor. Late Capitalism or Industrial Society? Traducerea în limba engleză pe site-ul www. Mircea. traducerea în limba engleză pe site-ul www. Adorno. unde „calităţile decisive sunt acum versatilitatea. Theism and Atheism. 153 Max Horkheimer.02.2011 “(…) the decisive qualities are now versatility. The Culture Industry. Benjamin. devin un ritual magic. 1995. Religia postmodernă trebuie practicată artistic. o religie a naturii (…) cred numai uitând de credinţa lor”154. care să ademenească adepţii creştinismului spre alte orizonturi existenţiale. accesat la 15.marxists. deci se pretează corect la nisipurile mişcătoare ale economiei contemporane. Adorno. Walter.” 154 Max Horkheimer. deoarece extazul facil în faţa religiei artistic elaborate a prevalat întotdeauna asupra ritualului sobru şi sec din catedrala cunoaşterii raţionale.”153 Am stabilit însă că religia are principii versatile. Traducerea în limba engleză pe site-ul www.org. 322 .

. Art Theory and Criticism: An Anthology of Formalist. Dialectic of Enlightenment. Traducerea în limba engleză pe site-ul www. NC: McFarland. Max.02. Australia: Palgrave Macmillan.2011.” În William Kelly. ed. Traducerea în limba engleză pe site-ul www. Weber. Gablik. accesat la 15. Weber.” În Hal Foster. Horkheimer.marxists. Suzi. 1985. ed. 2007. 323 .. Max. “Is the Magic Gone? Weber’s ‘Disenchantment of the World’ and its Implications for Art in Today’s World.org.02.Gablik.org. 2002. The End of Utopia. Art and Humanist Ideals (Contamporary Perspectives with Artworks Selected from the Collection of the Archive of Humanist Art: An Anthology).marxists. Kristina Karin. Herbert. Stanford: Stanford University Press. Suzi. Postmodern Culture. Shull. Max şi Theodor W. 1995. Jefferson. “Postmodernism and Consumer Society. accesat la 15. Frederic Jameson. Bucureşti: Teora. Horkheimer. Jameson. Max.The Disenchantment of Art. 1998.” În Sally Everett Jefferson.” Anamesa: An Interdisciplinary Journal (2005). Etica protestantă şi spiritul capitalismului. Avant-Garde.2011. “The Reenchantment of Art. Sociologia religiilor – Tipuri de organizări comunitare religioase. Adorno. 2003. ed. London: Pluto. Marcuse. Contextualism and Post-Modernist Thought. “Secularism . Theism and Atheism. București: Humanitas.

the critique is aimed at philosophy. Milbank argues that modernity should not set the agenda of Christianity and that Christianity should not try to adapt to any change that threatens its authenticity. death. or influences that result in its degradation. Cluj-Napoca Abstract John Milbank argues that authentic Christianity must not shape itself to any theologies. Catherine Pickstock and Graham Ward. The atonement of Christ is one of the main features of Christianity. Radical Orthodoxy: A New Theology (London: Routledge. ii. political thought and social sciences. In other words. but it does focus on the ideas proposed by modern theologians. but in order to criticize modern and post-modern philosophies that degraded authentic Christianity. The dialogue presented in the series of books that were published over the years is highly constructive and it presents levels of complexity that attest to the ideological maturity of its writers. Radical orthodoxy spans over different areas of knowledge which interact with theology. This essay presents Milbank’s perspective on the atonement of Christ. sacrifice John Milbank is a contemporary theologian well known for the radical orthodoxy project.155 155 John Milbank. philosophies. At present he is Professor in Religion. Milbank explains it from the perspective of early Christian writings. U. 324 . as well as against the combinations of these. together with its meanings as found in Scripture. This does not mean any idea termed modern is bad for theology. atonement. theology. Ciprian SIMUŢ Universitatea Babeş-Bolyai. 2002). and its consequences for man. Therefore.K. Key words: gift. The main purpose of this new theological perspective is to bring a dramatic critique of any modern ideas that are claimed to have corrupted the authentic Christian thought. resurrection.The Atonement of Christ from the Perspective of John Milbank’s Radical Orthodoxy Drd. Politics and Ethics at the Faculty of Arts within the University of Nottingham.

325 . Graham Ward and Catherine Pickstock argue that. The critique of soulless. It is put to the wall by contrast with the message and meaningfulness of authentic Christianity. transcendentalist or neo-orthodox theology. Milbank defines orthodoxy as Christianity before the late Middle Ages. Therefore. Radical orthodoxy goes against postmodern nihilism. but it does transcend confessional boundaries. promoted through cyberspace and theme parks. the Church and the Eucharist as carriers of reality.156 Milbank and his associates. Pickstock and Ward. or that its lack o meaning and values are considered worth itself. Radical orthodoxy re-places and re-values aesthetics. ii. but not from a correct theological perspective. or human value. the body. 1. It does try to reconfigure theology from rational perspective. The new theology is orthodox in relation to the Christian theology based on the creeds and the patristic matrix. which this paper will present. This new theology is not negative theology. is powerful and precise. aggressive and nihilistic materialism.The argument offered to counteract the negative influence of modernity on authentic Christian thought is that accommodating theology to prevailing wisdom is unacceptable.157 Radical orthodoxy needs to be explained in order to understand the concept of gift and atonement. He disagrees and rejects Protestant Biblicism and post-tridentine Catholic authoritarianism. and Ward. from a theology and acknowledges the Trinity. politics. Christology. but it does not agree with liberal. The fourth argues that the material and temporal realms of bodies. The second is that the opposition of reason to revelation is a modern corruption. These realms are valued by modernity. art and sociality find their meaning and worth only in their participation in the transcendent. which try to find meaning in humanism itself. if in the beginning modernity was worried with its lack of ultimate ground. Radical Orthodoxy. Radical orthodoxy is radical in arguing for a return to 156 157 Milbank. The third is that any kind of thought that limits God is nihilistic. personhood. humanism and postmodernism are rejected. visibility and space. meaning and truth. The first argues that secular modernity is the creation of a perverse theology. sex. The four ideological pillars of radical orthodoxy define the margins of this new theology and are the strong-points on which all argumentation is built upon. sex. Milbank. today it presents the same lack as a virtue. Radical Orthodoxy. Pickstock.

another meaning of radical which Milbank argues for. He supports the critique of Hamann. one which interacts in all spheres of life. God is also a being 158 Milbank. science and philosophy. Is refers to existence. 326 . art. culture. Pickstock. 2–3. an overemphasis of the later will lead to the denial of any metaphysical order. defined as a presence or as the existence of something. radical orthodoxy argues for a more participative Christianity. one must reanalyze and rethink the Christian tradition. but in truth do not. one needs to define the element of gift. Therefore. Another application of radical is that by using such criticism. history and culture in the process of participation. Man can be defined as a being that is. in relation to all theological elements.patristic and medieval roots. If there is the category of gift. There is. participation can be defined as a sharing of being and knowledge in the divine. politics. thus keeping together faith and reason. evil and violence are the refusal of the gift. in particular Augustine’s perspective of knowledge as divine illumination. and human political community. namely embodied life. Gift.158 Following the definition of Radical Orthodoxy. Milbank points out that creation and grace can be defined as such. or the lack of the presence of the gift. These predecessors criticized then the very things Milbank criticizes today. Jacobi. time and historicity. culture. however. sexuality. Milbank refers to radical in the sense of using the knowledge acquired in the above mentioned way and deploying it to criticize modern society. which is defined as a hyperbolic and renewed gift. From a human perspective. self-expression. or as philosophical category as being. which was developed from the medieval times up to modern times. but re-analyzes its elements in light of authentic Christianity. to life. The natural result is a denial of the importance of elements such as language. in the context of radical orthodoxy. and Ward. refers to a transcendental category. which he defines as the supreme gift. the incarnation of Christ is the extreme of this element. which is the basis of atonement theology. namely the elements that the Enlightenment and Modernity in general claim to celebrate. However. Participation and gift are related by the experience of the Trinity and humanity. The subject of this paper is atonement. aesthetic experience. as well as grace and nature. Milbank argues for an integration of language. Kierkegaard and Chesterton of the Enlightenment. similar to that of the word. through the interaction of theology with philosophy and culture. In a series of gifts. However. Radical Orthodoxy.

God can be defined as a being. 160 327 . and all apply or are relevant to man’s life. 2003). even if the meaning is missed by man. MI: Baker Academic.160 Milbank is keen on showing that the literary structure of the Gospels and the Epistles are important in understanding the meaning of the various theological teachings found within them.161 the human and the divine. Christ cannot be understood only through His death on the cross. One must look at all his life. These define one another simultaneously. and one cannot be without the other. This event must be understood from the perspective that all of Christ’s imaginings has meaning.159 The atonement of Christ is considered to have a strict connection to the way it is depicted in the writings of Scripture. Milbank argues that the depth of Christ is God Himself. 161 Adrian Pabst and Christoph Schneider. All of Christ’s actions have consequences and these are full and meaningful for humanity. and man cannot connect to that fullness and understand its depth. 80. Any kind of exaggerations of meanings and events to the detriment of each other is parasitic. In this way. 2009). James K. 186. meaning and historical events. due to the fact that Christ’s depth. ix. Milbank points out that in order to understand atonement. thus linking man’s creativity to God’s creativity. which man could never have understood. Milbank defines Christ. A pure theory is meaningless without some sort of application in real life. He also understands man. Smith. For Milbank Jesus Christ presents Himself as a being that has simultaneously two personhoods. Christ comes half way to meet humanity on humanity’s ground. and a participatory being. Christ does not use examples and images of the glory of God. just as humans interact with God. Encounter Between Eastern Orthodoxy and Radical Orthodoxy: Transfiguring the World Through the Word (Farnham: Ashgate. However. as presented in the Gospels and connect the events in order to create a full image of meanings and events or actions that are intertwined to give the full and realistic event of Christ. Being Reconciled: Ontology and Pardon (London: Routledge. He interacts with humans. the second Person of the Trinity as the infinite poetic utterance. Therefore. one must study context. which proves that it was taken from within reality. with the added bonus that these 159 John Milbank. 2004). the focal point of the Gospels is the incarnation of the Logos. again.that is. In His divine personhood Christ has no example. In this context. meaning and events are inseparable. A. Introducing Radical Orthodoxy: Mapping a Post-Secular Theology (Grand Rapids. is God. Christ unites the impossible to understand realities of God with the examples spoken to man.

He effects changes in man’s life in such a way that through one’s actions.163 Atonement could not happen without Christ’s death. and as a result of His death and resurrection. Christ died because the high priests could not reach him. precisely. In Christ’s case God inspired ontological envy. Milbank explains that Christ’s death lacked any kind of glory. Sin is clearly shown to blind reason and the vision of truth. or a kenotic death. From this perspective. Milbank argues that Christ died a purely divine. Therefore the images used by Christ are not singular or exceptional because they use everyday imagery. In a more specific way. There was no glory from the perspective of the crowd. thus changing the political and social structure of any system that promotes them. asked for Christ’s death out of fear He would destroy the Temple. Christ presented the images as paths towards man’s understanding of His work and the efficiency of the salvation He would bring through this work. which was not in Christ’s intention and it was a misunderstanding of His claim. but also a purely human death. but without sin. is the one that proves Christ’s solidarity with mankind. 328 . one could say Christ died a sub-human death due to the mocking and the meanings of such death to the Jewish society. In other words. which emptied out his humanity.examples have full relevance in His presentation of God’s plan for salvation. However. But Milbank goes one step further and argues that Christ did not die a martyr’s death (a witness for a universal cause). but they are exceptional in the fact that they are able to create meaning for an unseen and most powerful action of God. The people. to Christ’s resurrection. 95. He did come to be like any human being. which offered the ground for salvation. and it cannot be understood without His death.162 The images used by Christ before His death and resurrection become effective in generating change in man’s life due. Christ was envied because He was God in the flesh. Being reconciled. even the lowest in importance. for people wanted to kill Him because He was God. Christ was unreachable. Christ died a divine death. 94–95. Milbank. Precisely this lack of any glory. From the perspective of the crowds Christ was a mere troublemaker and they killed Him out of a whim. however dim. In fact. Christ also died a human death. In fact. apparently. The efficiency of Christ’s sacrifice was that He created an alternative to the existing political and social structures. Being reconciled. Christ revealed violence and terror within the society He lived in. violence and terror are renounced. 162 163 Milbank.

He became an ultimate sacrifice without exposing or using any kind of violence. argues Milbank. On the other hand. even if the text formula is as such. 165. Being reconciled. 2006).164 The death of Christ on the cross depicts a triple abandonment: first of the Jewish law. Christ did not suffer the ontological abandonment. man is the recipient of a gift: the hypostatic indwelling of the Spirit. Milbank. in a spiritual togetherness. Jesus. or anything else. Our gift to God166. therefore dying towards evil is dying towards nothing. This means that man must die with Christ. by the Roman Law which did not allow any other man besides the emperor to call oneself as such. He. Here Milbank quotes the Apostle Paul’s writings in 2 Corinthians 5:14. 166 Rosemary Radford Ruether and Marion Grau. We. This is due to incarnation of the Logos. Milbank argues that God did not abandon Christ. Therefore. but have no power of God. Milbank argues that His death cannot be understood in the rabbinic way of death atoning for sins. Romans 6:5-6 and Colossians 1-2. Mark 15:34). Being reconciled. start a process of deification.165 When Christ dies and is resurrected. 165 164 329 . Due to His consciousness of resurrection. On the cross. nor did He come to destroy the will of man. towards all that is finite. dying means automatic resurrection to a new life. is nothing. even if God does not miss anything. as humans. as Son of God. However. presents Himself in complete serenity to the Father. and by the democratic will of the mob. These govern man’s life. offers Himself. by Christ’s death He delivers humanity from these powers. as well. which did not allow any man to call oneself God. Evil. The powers which govern man are invisible angelic or spiritual forces. argues Milbank. regardless whether it is wealth. is our recognition of Him. Jesus cries out in His humanity. by God’s Milbank. in Luke 23:46. man’s death in Christ is a passing into a new sort of life.Christ’s inglorious death is probably the main fulfillment of His salvation plan: becoming the least man of all humanity. Christ entered the self-separation of sinful humanity from God. in fact. Interpreting the Postmodern: Responses to “Radical Orthodoxy” (New York: Continuum. 96. Christ shows His ultimate power against the futile and weak spiritual forces that can influence man. Christ’s death cannot be seen as suicide. Even if Christ did not break any of the above laws. Jesus is not handed over. Further. Any kind of human desire for materiality. 100. Jesus cried “My God” not “My Father” (Matthew 27:46.

His death and resurrection. our offering to Him. 100. even if he does not know when this would happen. Political systems still remain. or death. redemption consists in Christ’s transition from shadow (earth) to reality (heaven). Therefore. However. and by giving Himself for us. Milbank argues that God’s way of solving man’s refusal of His gift is not to require sacrifice. In the end. Christ’s death is also a sacrifice. economics or gender is annulled. The purification of conscience refers to the removal of the illusion that any sacrificial work is needed.exclusive indwelling. where Christ solves the problem of sin in the heavenly tabernacle. In spite of the fact that these barriers remain. if the body of Christ is the true universality. Christ is the true Priest. and the reception of the genuine life. Milbank points out that in Christ masters and slaves still exist. Based on the implications of Christ’s incarnation. What he says is that Christ passes into the heavenly sanctuary as priest and victim. for those in Christ they mean nothing. but the relations are different. argues Milbank. Being reconciled. 167 Milbank. Christ is the genuine life. living in his genuine life through Christ. the cleansing. The death on the Cross is a mere shadow image of the action that takes place in the sublime reality of the heavens.167 Christ’s self-sacrifice cleanses also the all that is not God in the heavenly realms. Milbank considers this perspective to be an over-literal and naïve interpretation of Scripture. The sacrifices take place only on earth. man. Milbank’s final advice is that. but the inter-human relations are different. as well as social systems. For man. The atoning offering is brought in a place where it is in fact not needed. Here Milbank presents an image which goes against a popular image that considers Christ to be the one all-sufficient sacrifice. and are visible. This implies repetition and appeasement. means death towards any meaningless thing. 330 . is of the conscience. flawless. man must be ready for Christ’s return. The heavenly sanctuary is pure. and perfect. in Christ’s blood. any logic of exclusion based on race. but to keep on giving the gift until our refusal is overcome. in no need of a sacrifice. the offering of life. finds it natural to wait for his Creator to take him into the real life in the heavenly tabernacle.

New York: Continuum International Publishing Group. 331 . Catherine Pickstock and Graham Ward. Pabst. Radical Orthodoxy: A New Theology. James K. John. 2003. Smith. 2006. London: Routledge. A. 2009. Being Reconciled: Ontology and Pardon. London: Routledge. Milbank. 2004. MI: Baker Academic. Adrian. Encounter Between Eastern Orthodoxy and Radical Orthodoxy: Transfiguring the World Through the Word. Farnham: Ashgate. and Christoph Schneider. 2002. John. Ruether Radford. Interpreting the Postmodern: Responses to “Radical Orthodoxy”. Introducing Radical Orthodoxy: Mapping a PostSecular Theology. Rosemary. Grand Rapids.References Milbank. and Marion Grau.

the semantics and philosophy behind the two dystopian societies is discussed. 1984 și Brave New World ne oferă prin excelență o imagine a societății ideale a viitorului pentru care omenirea se zbate de atâta vreme. the more restricted the individual freedom is. A comparison between the two novels and We written by Evgheni Zamyatin shows that. utopias. We did not have a direct influence on Brave New World. proletariat. the fact that the more organised and complex a society is. cele mai semnificative distopii sociale sunt prezentate de Aldous 332 . although the three novels share the same premise. that foretell during the first half of the XXth century the future of “ideal” societies and satirize proletarian dictatorship and totalitarian regimes. The paper also shows that Brave New World is a prophecy of the degringolade of future societies that were going to shackle Europe after the Second Wold War. while 1984 is a satire of an already installed regime that foretells the flaws and absurdity of these systems based on annihilation of identity and the adulation of the new man.e. Samuil MARUŞCA Department of Speech. care dețin puterea absolută controlând și manipulând cetățenii până în initimitatea vieții lor. namely 1984 and Brave New World. Big Brother. Key words: dystopian societies.Distopii sociale în 1984 și în Brave New World Drd. i. 1984 Distopia sau anti-utopia este opusul utopiei (starea ideală a unei societăți) și reprezintă în primul rând ideea existenței unei societăți într-un sistem represiv în cadrul unor state deseori polițienești. After an analysis of the “man predestined by man” concept as it appears in the two novels. ci o distopie în care idealul absolut al umanității devine absurd absolut. dar această societate este de fapt nu o utopie. Hearing and Phonetic Sciences University College London Abstract This paper describes dystopian societies as seen in two novels that are representative for this theme. Deși există mai mulți autori care au scris despre societățile distopice.

ca apoi să-i facă plăcere să lucreze și să ducă existența pentru care a fost ales. În acest sistem. nu. Copiii Gama sunt proşti. mie îmi pare grozav de bine că sunt Beta. Minunata lume nouă. și de George Orwell în 1984. Viaţa se îndreaptă către utopii.“168 Embrionii se dezvoltă în Centrul de Incubație. iar copiii Delta sunt îmbrăcaţi în kaki. Şi poate că începe un veac nou. devenind astfel slujitorul statului. Statul are puterea de a crea și a programa omul nou. care se ocupă de industrializarea individului și predestinarea/condiționarea lui. carte publicată în 1949. iar oamenii neprogramați trăiesc în Rezervații: „Copiii Alfa sunt îmbrăcaţi în gri. 333 . Acești copii vor fi apoi educați prin procedeul numit hipnopedie. ci la inițiala unei cifre din alfabetul grecesc. Cetățenii acestei societăți sunt reduși nu la un număr. Statul poate crea copii în eprubetă în cantități industriale. Huxley își începe romanul cu un cunoscut citat din Nikolai Berdiaev: „Utopiile sunt realizabile. De fapt. care nu vor avea dreptul să spună cuvinte ca mamă. Sunt aşa de proşti că nici nu ştiu să scrie ori să citească. Ah.Huxley în Minunata lume nouă. Epsilonii sunt încă şi mai răi. el este dumnezeul cetățeanului prin controlarea demografică și educațională a populației. pentru că nu trebuie să fac o muncă atât de grea. Gama și Delta (proletariatul) și Epsilon (care nu ajung la nivelul intelectual al cetățeanului obișnuit). mie nu-mi place să mă joc cu copiii Delta.. omul de mâine. Ei muncesc mult mai mult decât noi. operă terminată în 1931 și publicată în 1932.. stabilitate“. omul renunță la libertate pentru binele comun. În această lume minunată. anume Alfa (intelectualii care se află la putere. dar mai liberă. întocmai ca în Republica lui Platon). tată sau familie. Şi pe urmă noi o ducem mult mai bine decât copiii Gama şi copiii Delta. Toţi sunt îmbrăcaţi în verde. Prin expunerea la mii de repetiții a unor informații atent alese. pentru că sunt extraordinar de deştepţi. adică vor fi învățați în timpul somnului prin expunerea la numeroase repetiții. copiii își amintesc că știu mecanic din senin o 168 Aldous Huxley. mai puţin perfectă.“ Motto-ul acestei societăţi ideale este: „Comunitate. statul deține puterea absolută. identitate. În această lume închipuită. un veac în care intelectualii şi pătura cultivată vor visa la mijloacele de a evita utopiile şi de a reveni la o societate neutopică. Reîntoarcerea în Minunata lume nouă (București: Univers. 1997). automatism prin care omul este predestinat de om. acești oameni nu vor îmbătrâni niciodată fizic. Beta (tehnicienii calificați). 245.

Pentru a manipula cât mai ușor ființa umană. pentru a controla și acorda fericirea individuală. care falsifică trecutul și are următoarele lozinci: Războiul este pace. Trădarea doctrinelor partidului devine în aceste circumstanțe trădare de țară. pentru că psihologia este doar o „inginerie emoțională“. pentru altele este o stare normală. Partidul a conceput ministere ca Ministerul Abundenței. iar bărbatul nu mai are decât rol de impregnator. Spre exemplu. Tot astfel. care menține starea de război permanent. iar despre ele avea să afirme după douăzeci de ani de la terminarea romanului că a fost optimist când a scris.sumedenie de lucruri. printre care și tarele multor societăți contemporane. Profețiile lui Huxley s-au împlinit în mare parte. chiar dacă nu cred în ele și trebuie să susțină infailibilitatea sistemului totalitar. De asemenea. pentru bunăstarea psihică și fericirea cetățeanului. 334 . Controlorul Mondial este cel ce asigură echilibrul mondial și are grijă ca toată lumea să primească ce-și dorește. copiii din eprubetă prevestesc noua societate în care fertilizarea poate fi efectuată în laborator. Cele două romane descriu în miniatură universul societăților ce aveau să se dezvolte în a doua jumătate a secolului XX. Dacă Minunata lume nouă reprezintă în mare parte o profeție a societăților totalitare care aveau să bântuie Europa secolului XX. Orwell prezintă o distopie satirică în care se descifrează dictatura perfectă. a devenit mai târziu utopie. care se ocupă de neajunsurile cetățenilor. dar tragedia stă în faptul că nu pot face conexiuni între ele. Cultura populară din Minunata lume nouă capătă nuanțe vulgare. romanul se inspiră dintr-un model social real: stalinismul. Ceea ce la începutul secolului XX era considerat distopie. medicina doar alinarea durerilor. Orwell a descris răul și prostia perfectă a unor societăți utopice conturate îndată după terminarea războiului. 1984 nu este întru totul o profeţie. sau Ministerul Iubirii. În acest context. Ignoranţa este putere şi Libertatea este sclavie. Însă totul depinde de ceea ce este tolerat de societate şi de ce se înţelege prin normalitate. iar cetățenii trebuie să fie oricând gata să moară pentru idealurile partidului. Prin acest procedeu literar. Ministerul Păcii. ceea ce este distopie pentru anumite societăţi. statul îi administrează un drog euforic numit soma. Terminat după Al Doilea Război Mondial. sistemul oligarhic controlând până și gândurile cetățenilor. în timp ce educația este redusă la hipnopedie. deoarece profețiile au devenit realitate mult mai devreme decât anticipase.

335 . au avut un impact foarte puternic. Pe de altă parte. în Minunata Lume Nouă imaginată de Huxley. și vom urmări cum a fost el văzut de către unii gînditori şi cum trebuie să funcţioneze. îi remodelăm. există o altă operă. deoarece Huxley și-a scris romanul ca reacție la utopiile sociale descrise de H. comunist. în toate cele trei opere virtuți umane ca respectul față de ființa umană. dar date fiind numeroasele asemănări izbitoare..În ce privește ineficienţa statului totalitar. ca sursă pentru romanul său. precum lumea lui Ford. le ocupăm mintea. G. mephi dinafara zidului din Noi este echivalentul rezervației de sălbatici din Minunata lume nouă și al proliilor lui Orwell. care se bazează pe puterea violenţei şi distrugerii personalităţilor individuale. la fel de profetică. Când în final o să vă predaţi nouă. Aceste trei romane împărtășesc aceeași premisă. considerând că de fapt Huxley s-a folosit de romanul Noi. Cele două opere prezintă mai multe puncte comune cu lucrarea Noi a lui Zamyatin. Noi nu a influențat în mod direct Minunata lume nouă. „plăcerea de a trage în jug va putea fi obţinută doar prin profunda transformare a trupurilor şi minţilor umane. Noi nu-i distrugem pe rebeli pentru faptul că ni se opun [. Există dovezi istorice care arată că Huxley nu citise Noi până în momentul în care sria Minunata lume nouă. care descriu distopiile sociale și viitorul unor societăți totalitare. iar de Orwell prin Big Brother (Fratele cel mare). În primă instanță. de Evgheni Zamyatin. dar nu sunt nicidecum identice. Orwell observa în 1984: „Noi nu ne mulţumim cu supunerea negativă. o veţi face din proprie iniţiativă. Prin urmare. cu atât se reduce libertatea individuală. Deși aceste două opere. Lucrarea respectivă a fost finalizată în 1920.“ Aceste două citate din cele două romane arată organizarea fiinţei statului în sine. care sunt prost organizate și dispar la nivelul societăților superioare. fără a recunoaște.“ Pe de altă parte. anume: cu cât o societate este mai organizată și complexă. dragostea se păstrează doar în societățile inferioare. o lucrare ce descrie mugurii totalitarismului și are precedent față de celelalte două romane în ce privește abordarea problemei dictaturii. dictatorul binevoitor din opera lui Zamyatin este portretizat de Huxley prin Controlorul Mondial.] Îi convertim.. onoarea. cu atât este mai anihilată individualitatea umană în fața primatului maselor. Noi. nici măcar cu cea mai abjectă obedienţă. Taylor sau a extremiștilor proletari. Orwell a contestat această idee. dar a apărut abia în 1927 într-un jurnal din Rusia. Cu cât societatea modernă europeană se îndreaptă spre o organizare complexă și rigidă. Wells în operele sale.

9. respinge dreptatea ca folos al celui mai tare). nu ca masă în societate.În 1984. așadar o satiră persiflând statul comunist pe atunci încă în faşă. 405. Aici Platon insistă că republica sau statul ideal are la bază dreptatea (respinge ideea că dreptatea înseamnă să faci bine cui îţi face bine şi rău cui îţi face rău. oligarhia. lideri la care se face aluzie prin imaginea Fratelui mai mare. acesta fiind un principiu al republicii. cu sublinierea sumbră că republicile viitorului vor fi niște distopii... Republica. Cele trei romane reprezintă o profeție a viitorului prin denunțarea filozofiei societăților contemporane autorilor în termeni satirici. După ce vorbeşte despre formele de guvernămînt. mai presus de toate. ci un tip ideal de om. Constantin Noica arăta că „Platon nu-şi propune să ofere un tip ideal de stat. sunt anti-utopii. în frumuseţe şi în virtute?“170 Prin contrast... în timp ce utopiile moderne sunt distopii. În Cuvântul prevenitor la Republica lui Platon. Deasupra tuturor trebuie să domnească însă ratiunea şi. care trebuie să fie lăudată şi apărată. nu-i aşa că e cu neputinţă de spus cu cât îl va înfrânge în buna orînduire a vieţii. Totul este o profeţie a marii degringolade ce avea să continue înlănţuirea Europei: comunismul. dar deja instaurat. Totuși. nu se pot face comparaţii între Republică şi cele două utopii sociale. pentru că Republica este într-adevăr statul ideal preînchipuit de Platon. prin satira făcută societății omului nou. dacă omul bun şi drept îl înfrânge pe cel rău şi nedrept. Ibid. Opere V. spune el. Interesant este faptul că la el oamenii au totul în comun. omul trebuie privit în primul rând ca individ în societate. Orwell lasă să transpară nemulțumirea față de societatea contemporană lui. Republica mai putea fi tradusă şi ca Republica interioară. stat sau formă ideală de conducere şi guvernământ a pornit de la Republica lui Platon. adică Anglia din timpul și imediat de după cel de-Al Doilea Război Mondial. demagogia. Fratele cel mare (Big Brother) din 1984 şi Controlorul Mondial din Minunata lume nouă sunt opusul idealului sau 169 170 Platon. despre regi. Întreaga idee de republică.“169 Astfel. amenințată de dictatura impusă de Stalin și Hitler. Platon îl situează pe rege ca om bun pe primul loc: el este omul ideal: „Aşadar. 336 . Cu alte cuvinte. tirani (plăcerea tiranică) şi omul oligarhic într-o ierarhie făcută de Socrate. Ea trebuie să existe mai întâi în cetate şi apoi în suflet. virtutea.

337 . la scara corpului social. virtutea au loc cu aceleaşi urmări şi în aceleaşi forme pe care le au şi în individ.. Iată ce spune vizavi de acest lucru Aristotel în Politica. ca omul. Oricum. ţine de ea. atunci şi individul trebuie să aibă exemplul ceresc de urmat. şi tocmai pentru că individul le posedă este numit just. autorii nu fac decât să deseneze tabloul satiric negativ al puterii distructive a omului (printre care și comunismul. Partidul are lozinca „războiul este pace.virtuţii. care poate fi întâlnită la ambii scriitori (reieșind şi din simplul fapt că Watson ţinea un jurnal). Aşadar. nici statul. propagată şi cultivată exponenţial om cu om.“171 Aşadar. luând ca martor aici al vorbelor pe Dumnezeu însuşi. nu izbuteşte decît cu condiţia să aibă virtute şi înţelepciune. pentru stat. nici din teorii melioriste profane. nici din beţia orgiastică a unor fapte de arme. The Bullet's Song: Romantic Violence And Utopia: „Soluţia răului existent în lume şi în sânul omenirii nu poate veni.} Fericirea nu poate urma niciodată viciul. prin metoda introspectivă.. Forma de guvernare. Şi acesta este Unul singur. cu tot ce implică el). Probabil am vedea republica interioară ideală. Toate valorile sunt întoarse pe dos. ignoranţa este putere“. scrie el. Aici este argumentul distopiei. Aceasta pentru că societatea este compusă din indivizi cu identităţi particulare. înţelepciunea trebuie să fie superioară raţiunii şi are a face cu virtutea. unde 171 Aristotel. de care trebuie să ne păzim: de virtuţile întoarse. prin generalul viziunii asupra distopiei ce influenţează interiorul. libertatea este sclavie. ci este toată în el însuşi şi în esenţa naturii sale proprii{. a cărui fericire supremă nu depinde de bunuri exterioare. pînă la eşaloanele cele mai de sus. cu înţelepciunea şi cu supunerea la legile lor. ci. am vedea republica ideală. perfect. dimpotrivă. conducerea autoritară se compune din indivizi care trebuie să aibă viaţa scrutată. Dacă am vedea lucrurile opuse modului în care ni le descriu Huxley şi Orwell. nici din aplicarea din exterior a unor constrîngeri urmărind – la nevoie prin moarte de om – schimbări ale conştiinţei altora prin siluire. Despre virtute şi violenţă vorbeşte şi scriitorul Andrei Brezianu în lucrarea despre William Pfaff. înţelepciunea. trebuie să fie înţelepţi. şi în primul rînd de calea astăzi în general părăsită a renovării interioare personale. remarcând (de fapt din concepţiile lui Socrate la Platon) în capitolul despre republica ideală: „Vom privi ca un punct perfect admis că fericirea este întotdeauna în proporţie cu virtutea. înţelept şi cumpătat. De aceea. dacă Platon descrie cetatea ideală ca având origini cereşti. 137. cu virtuţi. Politica.

F. nu celor la care am fi înclinaţi.19.. Nu există soluţie de tip colectiv aplicabilă condiţiei umane. Toate celelalte tipuri de stat au fost un instrument al claselor exploatatoare. 355.. 338 . în dorinţele noastre. să visăm.. Acestei perioade îi corespunde şi o perioadă de tranziție politică. William Pfaff numeşte fără înconjur această cale: calea revenirii personale la virtute.“173 Despre dictatura proletariatului Afganasiev spune: Măreaţa misiune istorică a proletariatului este lichidarea capitalismului şi construirea societăţii comuniste fără clase. Afganasiev vorbește în Filzofia Marxistă despre stat. societatea fără exploatare şi fără clase. ci de reflecţie sobră şi de înţelegerea realistă a naturii umane în diversitatea şi modulaţiile ei nesfîrşite. A sacrifica alte fiinţe umane pentru a crea o lume mai bună este un act tipic de moralitate totalitară. G. a întregii democraţii. Aceasta reprezintă un tip de stat calitativ nou. Între societatea capitalistă şi cea comunistă. direct.“174 172 173 174 Vezi Brezianu în Idei în dialog. a cărei societate a fost invadată de marxism.“172 Dacă avem în vedere contextul în care au fost scrise cele două romane. F. 359. cât şi prin formele sale de organizare. G. deosebindu-se radical de toate celelalte tipuri anterioare de state atât prin natura sa de clasă. avînd ca scop consolidarea orînduirii exploatatoare. eternizarea împărţirii societăţii în asupritori şi asupriţi. Însă comunismul nu creşte din capitalism dintr-o dată. mituri. utopii şi violenţă. al cărei stat nu poate fi altceva decît dictatura revoluționară a proletariatului. le-am putea încadra în perioada stalinistă. apetituri oarbe. un instrument de reprimare a oamenilor muncii. se află perioada transformării revoluţionare a uneia în cealaltă... prin rolul pe care este chemată sa-l joace.. Societatea totalitară recunoaște că este împotriva democrației: „E incontestabil faptul că imperialismul este negarea democraţiei în general. Ibid. Filozofia marxistă. după ce îi discută originea și subliniază importanța dictaturii proletariatului. care se regăsește în cele două romane amintite. Avem obligaţia intelectuală de a ne consacra energiile situaţiilor existente. Societatea are datoria să se preocupe de propria ei virtute şi perfecţionare. Singurul lucru care ne rămîne de făcut este să ne reînnoim din interior pe noi înşine. şi totodată o întreprindere futilă. Dictatura proletariatului înseamnă puterea clasei muncitoare. care împreună cu ceilalţi oameni ai muncii lichidează capitalismul şi creează comunismul – societatea nouă. arăta Marx. Afganisiev.marile decizii să fie ghidate nu de năluci ideologice universaliste..

Aceasta este masa. care susține în Tractatus Logico-Philosophicus că „limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele. în paralel. toate în detrimentul populației. Ascunderea adevărului de către autorități de ochii proletarilor este limpede: „Trecutul nu este numai modificat: trecutul este modificat în continuu. virtuţii sau înţelepciunii în ultimă instanţă în ambele distopii. ceea ce înseamnă că fără puterea sa egală şi permanentă. Aici avem a face cu asuprirea. Aceasta este esenţa 175 176 George Orwell. Dar prolii au cea mai mare putere. 120.} Puterea nu poate fi înţeleasă adecvat decât prin referire la principiul puterii creaţiei lui Dumnezeu. chiar şi expresia feţei a ajuns să nu fie în acord cu sentimentele interioare. Aceasta. în care intrau cuvinte cât mai puţine. care distruge personalităţi. lideri.. 75. raţiunii.. Aceştia sunt asupriţii. Totul este pervers şi opus moralităţii. 339 . lucrurile stau altfel.. Prin dicţionarul anarhic Nouvorba.Marx şi marxismul. forţarea supunerii în rigiditatea dogmatismului irațional al „sistemului“. în forma în care era el promulgat (minciuna). se căuta anularea sferei de exprimare a oamenilor: „Nu-nţelegi că singurul scop al Nouvorbei este de a limita aria de gîndire?“176 Aici se poate face o paralelă între filozofia limbajului la Orwell și Wittgenstein.“175 Termenul proletar are în componenţă cuvîntul prol.. Pierderea și distrugerea sistematică a identităţii este o nouă problemă ce se ridică în societatea distopică. 1984.“ În semantica acestei lumi. adică numai Dumnezeu. Patapievici afirmă: „Se spune că ţine de esenţa puterii să tindă spre absolut şi perturbabilitate indefinită. spuse lordul Ancton. era total neconform realității pe care o contrazicea. gîndirea în distopie este cu adevărat distrusă. astfel că Orwell ne spune că prolii sunt 85% din populaţie și.. chiar şi a face dragoste cu Julia „a fost un gest politic“. Oricum. în aceeaşi fracţiune de secundă în care Dumnezeu şi-ar retrage puterea {. La conducători.} Cunoaşte un lucru numai cine ştie cum poate fi acesta făcut: de cunoscut în mod absolut cunoaşte numai cine poate crea în mod absolut. Ibid. Despre puterea liderilor. Puterea tinde să corupă. Dumnezeu creează ex nihilo. la omul comun. singura putere care ar putea răsturna Partidul și de care nu sunt conştienţi. totul se reîntoarce în neant. iar puterea absolută corupe în mod absolut {. Dictatura proletariatului este societatea pe care o persiflează Orwell în 1984 şi pe care o profețește Huxley în Minunata lume nouă. bineînţeles. epsylonii lui Huxley sunt cei mai de jos.

Atunci va gândi. Societăţile de binefacere au creat dispensare speciale.“177 Aici se poate face legătura cu puterea preasumată a celor ce făceau copii în eprubetă din Minunata lume nouă (adjectivul minunată fiind o ironizare fină a lui Huxley). 177 178 179 H. virtutea despre care vorbește Platon. noul Ierusalim. îl nivelează cu masa. 340 . Republica. nu se simte încă. Te simţi bine. nu poate fi decît absolută. El va fi Dumnezeul lor“ (Apocalipsa 21:1-3). Probabil însă că celui ce vrea so vadă şi care. fiind putere de a crea. pentru că cerul dintîi şi pămîntul dintîi pieiseră. R. iar arhitecţii clădiri luminoase – omului de mâine. unde omul de mâine va păşi higienic în viaţă.“178 Iată totuşi cum spune Biblia că va fi cetatea cerească. de divin. oare mai poate la urmă gîndi? Acestor întrebări le răspunde Noica în 1934 în articolul Moartea omului de mâine. gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. convenabilitate şi radio. Puterea. şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. Îi mai trebuie o pernă sub cotul mâinii drepte. Aici este evidentă aluzia la puterea de a crea.“179 Utopiile sociale desfiinţează omul comun. îl reduc. Inginerii fac şosele. confort. şi ei vor fi poporul Lui. vrea să se zidească pe sine. Platon. 389. 135. Oamenii vieţii publice creează cadre ideale pentru trăirea sa în societate. şi marea nu mai era. la care probabil Platon ar fi făcut referire dacă ar fi trăit după Cristos: „Apoi am văzut un cer nou şi un pămînt nou.puterii. Şi eu am văzut coborîndu-se din cer de la Dumnezeu. cetatea sfîntă. Ele sunt distopii. care pentru om este o anomalie. Am amânat toate problemele şi pregătim febril condiţii mai bune de viaţă pentru omul de mâine. Omul recent. la fel cum Platon leagă Republica ideala de ceresc: „Eu cred că ea nu se află nicăieri pe pămînt. Jurnalul de la Păltiniş. Până atunci nu se poate gîndi. îi stă la îndemînă un model ceresc. și mergeau pe bandă fiind predestinaţi înainte de a se naşte pentru o cauză anume. omule de mâine? Nu. Patapievici leagă puterea de Dumnezeu. Gabriel Liiceanu. Doctorii descoperă leacul tuturor bolilor – pentru el. Liiceanu afirmă că „omul e ceea ce rămâne din el după ce lumea din jur îl desfiinţează. Şi am auzit un glas tare. El va avea sănătate. Îl inhibă. Patapievici. Opere V. foarte sugestiv în discuția profeţiilor satirice fine aduse la degringolada momentului din viitor: „Știţi ce facem noi? Slujim pe omul de mâine. şi zicea: Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei. 451. Întrebarea esențială este: oare se mai poate el regăsi? Oare mai are identitate? Oare mai are etică. văzînd-o. îl minimalizează. Puterea de a coordona creatul. care ieşea din scaunul de domnie.

Liiceanu. 2004. Acum te simţi bine. Publicistică III. G. 2004. Moartea omului de mîine. 2002. Moartea omului de mîine. 180 Constantin Noica. 2005. Daţi mai tare drumul la radio. Minunata lume nouă. Idei în dialog 4.“180 Bibliografie Academia Caţavencu. câteodată. Mulțumiri Autorul dorește să mulțumească Fundației Dinu Patriciu pentru sprijinul financiar în apariția acestei lucrări. Publicistică III. 6. Filozofia marxistă. care îi va fi sfârşitul. Dacă nu va fi apucat nici el să gîndească? Mi se pare. Bucureşti. Constantin.Lumina electrică îl bate prea mult în ochi. București: Polirom. Patapievici. Gabriel. Jurnalul de la Păltiniş. București: Antet. București: Humanitas. Orwell. Afganisev. 1997. 2004. Noica. Huxley. 1997.-R. 1961. omule de mâine? Mă întreb. 1986. 341 . București: Humanitas. atunci. București: Univers. A. O mie nouă sute optzeci şi patru. George. că ne batem joc de viaţa asta. H. Aldous. Aristotel. București: Editura Politică. București: EȘE. Platon. Omul recent. Republica. Opere V. Politica. București: Humanitas.

a doua mare personalitate a literaturii române după D. Trece la Colegiul Sf. Comişani (Dâmboviţa) Abstract Wishing to know better our nature. Publică la Sibiu Gramatica Româneasca (1828). Vede lumina zilei la Târgoviste. Eliad de proze şi de poezie. ca fiu al lui Ilie Rădulescu.H. Participă la pregătirea Revolutiei 342 .cu atât mai mult. Iar noi târgoviştenii.H.ar trebui să ştim cele mai multe lucruri despre el. în care firescul pare nefiresc şi moralitatea înjosită . Puţini sunt cei care mai ştiu că el se înscrie în linia glorioasă deschisă de D. iar o personalitate românească ce poate fi oricând un model de românism este I. Among them it is included I.Ion Heliade Rădulescu. urmat de suplimentul literar Curierul de ambe sexe (1837). Este.nestabile. poet. Urmează Şcoala grecească de la Schitu Măgureanu. library.Rădulescu.P. as they overcome the difficult times of our ancient history and culture.un stâlp . Cantemir" (în viziunea lui G. genius În vremurile acestea efemere . Sava unde va preda româna şi matematica. and so we made acquaintance with the personalities of the Romanian spirituality. cea care ne va spune mereu cine suntem şi cine putem deveni”. Înfiinteaza primul ziar Curierul românesc (1829). national culture.Cantemir şi continuată de B. I s-a zis părintele literaturii române şi i s-a ridicat o statuie la Bucuresti. un neobosit cărturar şi îndrumător culturar Prof. îşi adună producţia literară în volumul Culegeri din scrierile lui I. Key words: cultural guide. deoarece este născut în Cetatea Târgoviştei şi de aici va începe lupta pentru dezvoltarea culturală ţării sale.reazim neclintit şi veridic oricând rămâne istoria . În 1836. Maria Magdalena GHIŢĂ Şcoala Generală cu clasele I-VIII. Istoria este o lecţie permanentă de virtuţi şi exemple omeneşti . the man who contributed both literally and figuratively to the formation of Romanian national conscience. Calinescu). it arose the need to know who were our ancestors.Rădulescu.neliniştitoare .Hasdeu.

prima schiţă românească a unui sistem filosofic. redactează proclamaţia ce s-a citit la Izlaz. deoarece au deschis orizontul cultural al tinerei intelectualităţi româneşti. favorizată şi de faptul că în 1830 devenise proprietarul unei tipografii. S-a dovedit înzestrat pentru poezia satirică şi fabula. A luptat şi lucrat pe mai multe linii culturale . unde are talent. filolog şi îndrumător cultural. Un foc s-aprinde-n mine. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. Îmi ard buzele. însă productiile literare sunt inegale: unele excelente. răcori ma iau din spate. Cel care pregătise revolutia n-a împărtaşit ideile radicale. Constantinopol şi Insula Chios. mama. În opozitie cu aripa radicală a revoluţionarilor. violente ale confraţilor politici. obraji-mi se pălesc! 343 . Cea mai importantă operă este Echilibru între antiteze. lipsite de culoare.Gazeta teatrului.de aceea este imposibil de delimitat sau clasificat cel mai important domeniu de activitate al său.Golescu) apoi în Societatea filarmonică 1833 sau despre activitatea publicistică prin publicarea celor trei ziare primele din Ţara Românească: Curierul românesc cu suplimentul Curier de ambe sexe. Mai putem vorbi cu aceeaşi tărie şi despre munca intensă dusă pe tărâmul de creator şi traducător. altele slabe. Vezi. Încearcă toate speciile genului liric. Marmontel etc. pentru a feri ţara de intervenţia străină. Abia în 1859 se înapoiază din exil. Îşi face planuri mari. trăind 10 ani departe de ţară la Paris. Un alt capitol în munca de titan al dezvoltării culturale româneşti. Nu rămâne mai lipsită de importanţă munca depusă de marele Heliade în domeniul traducerilor din La Martin. Heliade Rădulescu era adept al acţiunilor moderate. Heliade domină o jumătate de secol de poezie românească. şi în proza.îl constituie editarea Gramaticii româneşti de la 1828 în care a promovat câteva noi direcţii ( cum ar fi principiul fonetic de ortografiere)ce şi-a păstrat actualitatea peste ani .Lazăr din 1811 şi după moartea lui Lazăr (1822) conduce singur şcoala. dar nu le duce la îndeplinire. I. e membru al guvernului provizoriu şi e silit a se expatria. se distinge spiritul sau satiric. mamă. ce mă doare! şi pieptul mi se bate. Mai vorbim despre munca depusă în cadrul Societăţii literare (înfiinţată în 1827 împreună cu D. Vorbim despre munca neobosită dusă împreună cu cărturarul ardelean Gh. Scriitor.Voltaire.de la 1848.

În Zburătorul. vântul." Dar e un vânt usor! Există în aceasta mărturisire un amestec de teamă şi euforie ca expresii generice ale condiţiei de îndrăgostit. care anunţă prin expresivitate fragmentele plastice din cea de-a doua secvenţăa baladei.. Balada lui Heliade Rădulescu înfăţisează povestea unei stări omeneşti: starea de îndrăgostit. frunzele. Mitul care explică apariţia sentimentelor de iubire a fost prelucrat în numeroase opere din literatura noastra cultă. / Eu parcă-mi auz scrisul pe sus cu vântu-n zbor. . I. dar îimi place -prin vine un fior / imi fulgeră şi-mi zice: „Deşteaptă-te. dar îmi place. când vantulţt adie. personajul din aceasta baladă." Motivul iubirii demonice a unor zmei sau a zburătorilor pentru fiinţe pământeşti apare adeseori în legendele apocrife şi în basmele românesti . discursul personajului este fixat între speranţa unei intalniri fericite şi teroarea ieşirii spre lume şi este clădit pe afirmaţii contradictorii. în multe legende despre zburător. Este interesant ca aceasta lamentaţie a personajului cuprinde şi elemente de pastel. iar. Poetul nostru national îl admira astfel în Epigonii: "Eliad zidea din visuri şi din basme seculare Delta biblicelor sfinte. apariţia unui duh seducător constituie o probă şi o ispitire şi de aceea este asociată cu o boală. cade într-o stare de visare şi pierde sensul realităţii. căci orice apariţie reconfigurează viaţa celui care accepta un nou-venit.. /Sunt eu. printre care şi în poemele eminesciene Călin (File din poveste) şi Luceafărul. cuprinsă într-un discurs persuasiv. de care vorbeste şi Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae.Adevăr scăldat în mite. sfinx pătrunsa de-nţeles. receptarea fantasmatică a unui spirit străin sunt întemeiate pe miscarea generala a lumii. Munte cu capul de piatră de furtune detunată. Florica. materia toata iau parte la aceasta emoţie inopinată. dar tranşante: mă sperii. profeţiilor amare. Iluzia comunicării. Acelasi mit îl inspira şi pe Eminescu în Calin (File de poveste) şi în Luceafarul. /Şi când îmi mişcă topul. Florica speră într-o întâlnire fericită şi se cutremură la gândul oricarei tulburări a intimităţii ei. /Mă sperii. Ameninţare dramatică. / Cand pleopul a sa frunza o tremula uşor / Şi-n tot crângul o şoapta s-ardica şi-l invie. experienţa este devastatoare pentru fiinţa omenească. exprimă presentimentul că sufletul şi mintea îi sunt invadate de un spirit straniu şi amăgitor: In arşiţa căldurei. Confesiunea ei. Şi vegheaz-o stânca arsă dintre nouri de eres. De aceea. Stă şi azi în faţa lumii o enigmă nesplicată. cosiţa se ridică. Florica. Heliade Rădulescu porneste de la mitul folcloric. Pregatită să-şi aştepte perechea destinată (scrisul). este cuprinsă de un dor nespus. 344 . viu să te mângâi.

a vrăjitorului şi a descântatoarelor dovedeşte că. or Sorica. Florica cere sprijin de la toate instanţele şi nu exclude nici posibilitatea unei intruziuni demonice: Oar ce să fie asta? întreaba pe bunica:/ O şti vrun leac ea doara. imaginea zburătorului se revelează doar în detaliile oferite de aceste personaje. la urma urmei. din perspectiva cuvîntului scris. dincolo de emoţia binefacătoare.în mod definitiv. şi tacerea mamei devine semnificativă în acest context. Din visul de iubire nu există cale de întoarcere. aproape întotdeauna finalul este dramatic. I Heliade Rădulescu este şi un important sprijinitor al mişcării teatrale prin care acesta a văzut un alt mijloc de educare a poporului. Dacă în Moldova începuturile mişcării teatrale în limba română se datoresc lui GH. este creatorul României moderne. de la editură la tipografie. Există în balada lui Heliade Radulescu sugestia unui deznodământ nefericit. Nu există domeniu al istoriei cărtii. Ca om a avut şi poziţii echivoce sau retrograde. A fost atât de devotat de a da viaţă scenei încât a editat şi o gazetă a teatrului . / Nici rugi nu te mai scapa. de altfel.o fi vrun zburator! / Or aide l-alde baba Comana. Asachi. aşa cum avertizează cele două personaje. / Or du-te la moş popa. Schimbând registrul . în Muntenia este indisolubil legată de numele lui I. Fereasca Dumnezeul in legendele romanesti despre zburator. El singur şi-a scris nemurirea devenind Zburătorul literaturii române. or mergi la vrăjitor. Vom împărtăşi şi noi părerea criticilor contemporani: Ion Heliade Radulescu. Chiar şi dialogul celor două surate se înglobează în acest vis al întregului sat.Invocarea preotului. de la grafică la ilustraţia de carte unde să nu-i întîlnim fapta. dar lasă posibilităţi de interpretare diverse. ceea ce restrânge arhetipul seducţiei doar la imaginea generică: balaur de lumină în noaptea naltă. ca în cazul oricărei evadari din realitate. pentru că.Heliade Rădulescu. împotriva zburătorului nu există leac: nici descântătura. Heliade păstreaza sensul credinţei. De altfel.. martore ale magicei apariţii. îl fac să fie demn de aprecierea lui Eminescu şi a noastră. Nu se cunoaşte o 345 . se instalează groaza şi presentimentul unui pericol iminent.considerând că fără scenă :”Literatura este ca moartă şi nu va face isprava unui trup însufleţit „ Ar fi păcat să nu amintim deloc rolul politic al lui Heliade – participant activ la revoluţia de la 1848. dar tot ceea ce a realizat în viaţă pentru poporul şi cultura română. . spaţiul magic al nopţii creează sugestia unei apariţii coşmăreşti. naltă.

. Bibliografie George Călinescu: Istoria literaturii române.personalitate contemporana a culturii europene care să se fi manifestat ca iniţiator al atâtor domenii. Constantin Măciucă: Prefață la volumul Ion Heliade-Rădulescu . 1983 Neagu Djuvara: Între Orient și Occident.. Editura Minerva. București. Giurescu: Istoria Bucureștilor. București. Constantin C. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre. Editura Humanitas. 1966. 1995. Personalitate homerică. asemenea lui Rădulescu. 1978 http://www.Scrieri alese. Heliade a proiectat imens şi s-a străduit să ţină ritmul vieţii cu visurile. energie vitală şi resurse materiale. Țările române la începutul epocii moderne.bibliotecametropolitana. În drumul său navalnic a investit întreaga sa capacitate intelectuală. București. Editura Pentru Literatură.pdf 346 . Editura Albatros.ro/Uploads/Ion%20Eliade%20Radulesc u. Compendiu.

and how the relation with the frontier interferes in their concepts of life and death. the doctrine was forcibly assimilated. in which the transmission of the European mentality and way of life will not happen in pacific means as it was five hundred years ago. Key words: authoritarianism. but the opposite occurs. More subtle and more dangerous. loose their condition of purity and go through deep transformations. now it is about the gradual and slow absorption of the “metropolis” values – whatever they are European or North-American. the colonialism was replaced by the neocolonialism. a fight for ideas and images. the expansion of the Portuguese and Spanish crown brought more than exploration and death through the colonization process. Since it is impossible to ignore the European influence. until they are no longer recognized. South America The fight for geographical territories is not only about space. Amalia LEITES Universidade Federal de SantaMaria Abstract This paper aims to perform a comparative study between Sergio Faraco’s and Horacio Quiroga’s short stories. The violent imposition of the European ideology showed that. South America could never go back to its original state. subjugate and “civilize” the barbarian original people. We will try to see how the historical context and the authoritarianism in South America influence the society and the behavior of the people who live in such regions. before the colonizer. frontier. Through religion and force. In South America. with soldiers and guns. Centuries later. as affirmed by Edward Said (1994). will create a unique hybrid discourse. respectively. “A voz do coração” and “Los mensú”. the colonizer wanted to dominate. It goes beyond and it is about. in the middle of European and Latin influences. The “barbarian” is influenced by the “civilized”.Power relations in South America in HORACIO QUIROGA and SERGIO FARACO Mls. But the neocolonialism will find a different society. This condition is symbolized by the local artist that. too. The reason is because the South American neocolonial society is essentially mixed and is inserted in a reality in which the European and original elements are blended. more than to know. 347 .

the protagonists are two workers who travel across the region in temporary jobs. His partner survives a few more days eating worms and roots. which were typical in that area. especially to those miserable inhabitants of the countryside who. although the captured animals were not his property. without a decent work. On the forgotten frontiers of Rio Grande do Sul the possibility of dying in the next minute is habitual. In this short story. he decides to run away with a partner. cigarettes and card games. In this repressor environment. Two of them escape. where the boss worries more about how much an employee owes than with his life quality. his health deteriorates and he dies. They are worried only about spending the little money they make with women. The value of this discourse. Horacio Quiroga placed the short story “Los mensú”. The region where the story takes place was historically characterized by wars and conflicts. and linked by the presence of authoritarian scenarios. in this paper we connect the history with the literature to analyze two short stories: “A voz do coração”. the primitive logic of “an eye for an eye. from the Uruguayan Horacio Quiroga. we read the story about three hunters at the countryside of Brazilian pampa who are chased for the death of some wild animals. When one of them gets sick and is not allowed to travel to receive a decent treatment. the protagonist kills one of the landlord’s employees. Here. In this scape. respectively. where Paraná river sets the frontier between Argentina and Paraguay. As revenge. the act of kill and the possibility of being killed are seen as natural. is contrasted with the protagonist sensibility and humanity towards his friends. until he is saved and goes back to another work in the countryside. So. therefore. So. it is impossible to disagree with the authority or try to do things in a different 348 . When we focus the literary analysis in this difference. from Brazilian author Sergio Faraco. to at least reckon what was done to his friend. between the obedience and the rebellion. and the militarization of the social life is much more common than in other regions of Brazil. Any classification of his act as cruelty is superficial and does not comprehend the question of power relations in the narrative. Hundreds of kilometers away. but the one who stays is killed by the landlord. Both narratives are placed at frontier regions of Brazil and Argentina. and “Los mensú”. would be exactly in those points where it is more different than the rest of the metropolis. In “A voz do coração”. we realize that the historical context plays a very important role. a tooth for a tooth”. alcohol. are forced to deal with activities as contraband or hunting to feed their families.between the submission to the code and the aggression.

The lack of awareness of the oppressed individual sets the basis to the continuation of the authority’s power. and different profiles were approximated. Tania Franco (org. Available in: <http://www. But the result is not a bucolic picture of rural regions in South America..abralic. cultural. In: O discurso crítico na América Latina.org. the Argentinian frontier was also marked by permanent wars and negotiations. The precarious urban development in peripheral cities is. we find demystified figures who are extremely poor. It does not determines their behaviors. The injustice predominates at the employee-employer relationship. above all. COUTINHO.br/download/revista/Revista_Brasileira_de_Literatu ra_Comparada_-_08. The modernization occurred in 20th century brought also the social exclusion of those who did not adapt themselves. On the contrary. 349 .Rio de Janeiro: 2006. until nowadays. Porto Alegre: IEL. Os confins como reconfiguração das fronteiras. non-educated and that sometimes need to commit crimes to survive. here it does not exist – the frontier was transformed and its limits were overthrown by literature. The characters have intense contact with the nature and survive from it. The frontiers turned up to be reconfigured. Raul. Eduardo. CARVALHAL. Thereby. we will see that since always they have been marked by violence and the presence of unquestionably authorities that kept the social order. The poverty and the miserable existence of the protagonists approaches and resembles each other. References ANTELO. Such definition would not make any difference to Faraco’s or Quiroga’s protagonists. Maybe they even feel that they deserve all that suffering.). After all. and any transgression to the social order can be paid with the employee’s life. The question of the frontier cannot be seen only by the geographical or political point of view anymore.1996.pdf>. In: Revista Brasileira de Literatura Comparada. The relation of the short stories with the reality of the frontier environment in South America are undeniable. in both short stories is possible to establish a relation between the constant conflict state and the acceptance of violence and death.way. common in both authors. Their misery is. evident to any traveler or tourist. Actually. does not change their conditions. If we briefly analyze the history of both regions. But we cannot judge such positions. A crítica litéraria na América Latina e os novos rumos do comparatismo. and is not so different from the Brazilian .Uruguayan frontier where Sergio Faraco’s story is located.

2004. ROSEMBERG. Horacio. MONEGAL. SANTIAGO.p. In: QUIROGA. p. In: Pampa e Cultura –de Fierro a Neto. NUÑEZ.11-28. Horacio.142. 2004.Edward.109-128. Sandra Jatahy. 1987. Fronteiras e intertextualidade em O continente. 350 . Emir Rodríguez. Um diálogo memorável nos pampas. QUIROGA. Fernando. Culture and Imperialism. 2004. Porto Alegre:UFRGS. de Erico Verissimo. Las raíces de Horacio Quiroga. New York: Vintage Books.org/Publicacoes/62_Cached. Silviano. Buenos Aires: Kapelusz. Los desterrados. Contos completos. 1994. In: Pampa e Cultura – de Fierro a Neto. Simon.Porto Alegre: L&PM.pdf>. Available in: < http://www. Ángel.p. O entre-lugar do discurso latino-americano.Buenos Aires: Flor Negra. SAID.FARACO. SCHWARTZMAN. Horacio.2007.25-36 PESAVENTO. São Paulo: Perspectiva. Sergio. Buenos Aires: Kapelusz. In: QUIROGA. In: Uma literatura nos trópicos.plataformademocratica.p.13-44.p. 1978. Bases do Autoritarismo Brasileiro. Cuentos de Amor de Locura y de Muerte.2 ed. Los desterrados.Porto Alegre:UFRGS. Estudio preliminar. 1987.

” Mihai Eminescu “In the world after the Cold War. etc. institutions.. In an era of speed and transformation. foreign clothes. culture. although it is made of a lot of elements common too to other peoples. forms. It consists in the natural. Universitatea din Craiova Abstract Based on these famous statements about the culture and identity of a people who assert. Ion Creanga. e-books and e-shopping generation still can and need to rediscover the old values? Are names like Titu Maiorescu. but each nation has its own civilization. and 351 . in a time of redefinition and recreation of a new social myself.Rediscovering the classical authors of Romanian literature Asist. univ. Romanian literature. Mihai Eminescu. local politics is the politics of ethnicity. Oana STĂNCULESCU ILIE Facultatea de Litere. Ioan Slavici. identity “The true civilization of a people does not consist in the convinced adoption of laws. I. itself being deeply involved in this process? What are those parts of the works of the classics of Romanian literature that succeed in defeating time and defying major. Caragiale. changes to which every nation is subjected to? Key words: classics. culture is a force that both divides and unites . bound and impose by the uniqueness of its culture. L. nowadays where the access to information and knowledge is only one click away. in a high tech computerized century. In this new world. its own skills. labels.. There isn’t a general human civilization accessible to all people in the same degree and in the same way. in fact. (only to refer to the classics of the Romanian literature) synonyms for examples of life and creation? Can such values be updated and can they be quite prophets for the young neophytes of our times? To what extent the works of these sacred names of the genre are a real and viable option to the generation that is the adept and militates for radical changes and transformations in any field. we can make an analysis of our contemporary society and of the values that it proposes and promotes. e-learning. natural. dr. organic development of its own powers.

] “form without substance not only that brings no benefit. 2 Titu Maiorescu. p. the Romanian culture and civilization has preferred for centuries to import culture in any form than to create an original.global politics is the politics of civilizations. Thus. talking about Caragiale’s exemplary plays. Against the Romanian way wihin nowadays culture. Talking about Eminescu and his philosophical ideas contained in his poetic or prose works or in his manuscripts. fully authentic and long lasting one. attempting the analysis and comment of the literary and aesthetic ideas formulated by Titu Maiorescu. Bucharest. The rivalry between the superpowers is replaced by the clash of civilizations.. even within a society deeply characterized by transience and superficiality. 1978. 153. 36. trying to achieve a deep analysis of the pure Moldovan language found at Ion Creanga is considered to be a true obsolete element in a powerful trend of globalization and fast rhythm modernization. 352 .1998. The challenge of their rediscovering and readjustment of their creation. in Works. The clash of civilizations and restoration of the global order.”181 We intend to approach briefly a debate under the title: The present Romanian society and Romanian literature classics. organization. better not to make at all the statutes. Titu Maiorescu’s theory of forms without substance developed for more than a century and half ago and summarized in his article from 1868 Against the Romanian way within nowadays culture continues to be as current today as it was on its creation time. noticing the German structure and pattern of Ioan Slavici’s short stories and novels or even less. Antet Publishing House. Huntington.. because it destroys a powerful means of culture. but it is thus corruptible. outstanding or unimportant members of the association than to make it without its proper spirit of the association that should have taken expression clearly within the 181 Samuel P. p. And yet there are parts in the creation of these maîtres a penser which assure the continuity of their ideas and spirituality. And therefore we will say that it is better not to make a school at all than to make a bad school. better not to make a house of paintings at all than to make it lacking its beautiful art. Titu Maiorescu explains in a fully convincing and detailed manner which can be the consequences of such an easily adopted mirage by its nationals: [.

It is the eloquent proof of knowledge that can be achieved at any age and of the activity which can be successfully reached in any field. better not make any academies. trainer. with their annals for development than to make all these without the scientific maturity that it is the only giving their reason to exist”. magna cum laude owner. essayist. 353 . Maria Theresa Academy’s valedictorian only in his 18’s. our teenagers generation must be protected of today. deputy at his 30’s. Titu Maiorescu is within the Romanian culture and society the model of a selfmade man. a Ph. without appealing one. but as a criticism against that “cultural import” which does not match to the Romanian way of be and feel. aesthetician. after only one year of study in Berlin. bachelor of Letters and Philosophy at the Sorbonne after another year of intense study and boundless devotion towards culture. absolutely. with their solemn meetings with their welcoming speech. with their sections. bachelor degree of Law after only one year at Paris. Titu Maiorescu’s name is synonymous with the Romanian erudition.individuals composing it. politician and Romanian writer.182 Maiorescu’s refusal for the culture “import” should not be understood as a total. Romania’s Prime Minister between 1912 and 1914. literary critic. but also the start of a new chapter within the Romanian culture named Junimea and its junimists. minister at his 34’s is the orbit of a real and profound scholar difficult to overcome (unless impossible!) by a Romanian representative of our present society. is the gentle encouraging for mediocrity. philosopher. lawyer.D. academician at his 27’s. dean and rector at his 23’s. Academician.” The very example of the personality of the creator of this theory is in reality a part of the direction theoretically drawn and he should be one of the life models greatly to be followed by the young generations. Minister for Internal Affairs. Maiorescu tries to avoid what today's most society has turned into a real trend: superficiality and mediocrity promotion: “The first mistake. founding member of the Romanian Academy. Titu Maiorescu is not only a remarkable personality of late XIX century and beginning of XX century Romania. Academy professor and attorney at his only 22’s.

Victor Cousin. but especially of the epigraphists that live in times which Caragiale described in his plays are to be found in reality. etc. G. Auguste Comte. history of English philosophy (John Stuart Mill. Garabet Ibraileanu in his study said that the playwright “competes with the authorities that provide marital statuses”. Schelling. Herbert Spencer. I. The new direction within Romanian poetry and prose ─ 1872. history of French philosophy (names like Royer Collard. He is the culture personality who probably best represents the Romanian spirit. his work being a true range of vivid. his studies being true enlightening starting points for any neophyte who wants to create for himself a philosophical culture and aims to outline a real image on the history of philosophy as it was shaped in the main countries of that time. The number of literary critics.). Satire. among which the most popular titles are those in the literature field as A critical research on Romanian Poetry since 1867. sarcasm and bantering are the playwright’s preferred means by which he manages to underline and emphasize to the grotesque manner the lack of any backbone of the human being. There are gathered Titu Maiorescu’s lectures on the history of German philosophy (there are analyzed and commented German philosophers such as Immanuel Kant.) is also given by his Philosophy lectures on a true cornerstone in the field of Romanian philosophy. cartoonists. poets. On the issue of folk poetry ─ 1909. L. François Maine de Biran . Mr.. J. I. W. Theodore Simon Jouffroy. W.. Dugald Stewart. Johann Gottlieb Fichte. Caragiale and his comedies (which can be easily understood as true dramas of a society devoid of morality and “principles”) represent perhaps the timeliest pages of stigmatization of some “non-healthy” human habits. Sadoveanu’s stories ─ 1906. etc.Another element of Maiorescu’s creation which manages to assure and maintain his contemporary ideology (in addition to his large number of articles devoted to the diverse socio-cultural activity fields. Octavian Goga's poems. Caragiale’s comedies ─ 1885. F. Thomas Carlyle. F. authentic well defined characters. Eminescu and his poems ─ 1889. people bearing Caragiale’s characters typology being a considerable one. etc. 354 . L. But they all have the same regret: that fact that the playwright no longer physically exist in nowadays reality when he would have had enough material to inspire for shaping his so alive and necessary characters.. Hegel. journalists. Herbart and Schopenhauer). are just a few names on whom Maiorescu focuses). being true modern frescos of the contemporary human typology. William Hamilton.

The story is worth the talent of the person who tells the story. The one who created the “epic of the Romanian people.” (Garabet Ibraileanu) But Creanga is not only the author to describe emotions. feelings and adventures of the “golden age”.” (G. First Creanga fixes once and for all the text. people‘s philosophy. we can more easily appreciate the value and importance of an author as Ion Creanga. but also the exceptional narrator of some unique stories. [This] Homer of ours. If we take into consideration consider the statement of G. in the rare word.. Ibraileanu).I Creangă in his turn has the great merit of (still!) remaining the writer who gave childhood its eternal size. Calinescu: “Creanga is the Romanian people itself caught in a brilliant moment of expansion”. which include in themselves the whole saga of the Romanian people. Creanga's secret lies in the study of the effects. traditions. he is and will always be the author who was able to give childhood its fantastic-imaginary size. Critical statements of one of the most knowledgeable critics of the Romanian literature come to strengthen the depth. And Creanga had such great talent that in all his stories people live with an amazing individuality and an extraordinary power of life. The Moldavian author remains inevitably the creator of a reality of Moldavian character. the writer always focused on the detail that always succeeds by its force to outline the whole picture of the story and render it priceless value. language. customs. The book of an age with the feeling of coming back home from a far away exile”. childhood and the path to reach another age stages. uniqueness and importance of the creation of Ion Creanga.” (Tudor Vianu) It is the assertion that may be our starting point when analyzing the importance of Ioan Slavici works’ impact upon the Romanian literature. making impossible any other edition.. in fixity.. namely maturity. remains himself the personification of modesty and human measure in an age strongly preoccupied with asserting talent and genius. Memories from childhood is as a critic relevantly noted: “. (Jean Bautiere). “Realism resulted from detail growing and stylistic highlighting of individuality belongs to Creanga’s art as a writer. Calinescu) “What is new and unlike any other in the era of his beginnings is the psychological analysis which Slavici performs in an abstract language. 355 . where we can find complete harmony between what is told and how it is told: “In Creanga there live beliefs. poetry.” (G.

and if the pig or the idiot disagree. unique. who manages to escape any literary form of frame. The idea of genius is to be found in all Eminescu's poetry or prose works. Literary History.” But Slavici is one of the unique authors of our literature. novelist. all these elements appearing as a completely innovative element in our literature field. without any philosophical concerns. If at the beginning of his literary career seems in search of a model and he finds that in the writings of Creanga. but also the challenge that exists for each generation of discovering and especially rediscovering them. Caragiale for theatre and Creanga for stories. but especially in his manuscripts. The last but the most important of the classical writers. on a previously fully unexplored area. Mihai Eminescu.183 Many things can and should be said about these Romanian literature guides’ creation but our approach does not allow us a thorough analysis. journalist and pamphleteer representing the perfect and perpetual representation of the scholar in conflict with the majority. authentic and soon to offer us a true lesson of a lyrical. He is a pioneer in our literature in terms of achieving social observation and analysis.The one who synthesized the Transylvanian writer's best contribution in shaping and defining the Romanian literature and culture is Pompiliu Marcea: “Slavici's short stories are as important for the prose as Eminescu had for poetry. the junimist par excellence. I think nevertheless that I managed to sketch an overview image of the modernity of these “classics”. “better an unsatisfied man dissatisfied than a satisfied pig. Balzacian type novel autobiography. 30/2009. is because they only know one side of the matter”). Mihai Zamfir. prose. Biedermayer writer: Slavici. creating a real bridge between our Romanian national literature and the European one. where the existence of genius and the conditions under which these “kings of thought (who) provide us work for 183 See. he can’t be wholly included in any of the literary canon. 356 . in Literary Romania. Slavici quickly succeeds in becoming himself. however strongly interested in the material side of things and its acquisition by any means (or in John Stuart Mill’s terms. to be an unhappy Socrates rather than a satisfied idiot. the poet. poetic. represents the image of the misunderstood and unaccepted genius by common people.

Young Maiorescu. 1967. 2010. Savin. Life of I. Memory space. Vatamaniuc.. 1981. the masterpiece of the Königsberg’ philosopher seems to have been for the Romanian romantic his Bible. Romanian Book. Filimon. geniuses in science. 1972. G. Vatamaniuc..forward generations” appear being thoroughly researched and analyzed by the Romanian scholar. Simon. Ion Creanga among the world's great storytellers. Caragiale. notes. Scientific and Aencyclopedic Publishing House. Scientific Publishing House. Şerban. Saeculum Publishing House. Domnica. 1968. Minerva Publishing House. Youth Publishing House. with variants. p. Ion Creanga. Bucharest. Balu. Eminescu Publishing House. manuscript edition. Bucharest. 1974. our Earth is poorer in geniuses than the Universe in fixed stars and it is easier born in the immeasurable valleys of chaos a new solar system than on Earth a genius. if at the age of 20 he makes the decision to translate it and his plan succeeds but only in its third part. Fragmentarium . References: Apostolescu. “For my children. addenda and indicators by Magdalena D. Holban. Raphael.”184 Eminescu’s deep attachment to the philosophical ideas and concepts seems to have roots from an early age. Călinescu. Eminescu and German Romanticism. manuscript edition. notes. The history of the Romanian literature from its origins until today. 1978. Ion. with variants. Dumitrescu. Kant or Darwin. every one thousand year that I don’t really know if from Adam to Pope Leo IX have there been all a dozen. Scientific and Aencyclopedic Publishing House.. Ghita. Newton and Galileo. 357 . Bucharest. The Critique of Pure Reason. Mihai. Homer and Shakespeare. Minerva Publishing House. 1981. Ioan. Mihai. Niculescu Publishing House. 184 Mihai Eminescu. 1974. Ion Creanga. Albatros Publishing House. Bratu. Eminescu. L. 2008. 178. addenda and indicators by Magdalena D. Fragmentarium…. Life of Ion Creanga. 1990.. Buşulenga. Zoe. Titu Maiorescu. Cioculescu. geniuses in arts are born every 3400 years.

Samuel P. Operational Programme Human Resources Development from 2007 to 2013.Invest in People. 358 . Maiorescu. Clash of Civilizations and the restoration of world order.. 30/2009. 1998. Michael.5 / S / 49516.Huntington. Ornea. Pompiliu. Titu. 1968. 1978. Literature Publishing House. Zamfir. Against the Romanian way within nowadays culture. Glory in Literary Romania. Header. Vatamaniuc. Z. Literary History: Biedermayer author: Slavici. 1975... Marcea. Ioan Slavici and the world he went through. in Works. strategic project ID 49516 (2009). Eminescu Publishing House. Romanian Academy. Ioan Slavici. Junimea and junimism. Bucharest. co-financed by European Social Fund . D. Acknowledgements This work (Rediscovering the classical authors of Romanian literature) was partially funded by contract HRD / 88 / 1. 1965.

fiind destinat să ocupe întreg capitolul V din volumul IV. Pasaje precum Istoria Coloanei Infame. univ. Pentru a scoate în evidenţă aspectul de autonomie. la Manzoni. Apendicele istoric asupra Coloanei Infame a fost gândit iniţial ca parte integrantă a episodului ciumei din romanul Fermo şi Lucia. Deşi simţim că ne-am 359 .ulterior eliminată. şi Arhipelagul Mânecii. şi se vor demonstraţii obiective ale unui narator ce adoptă o poziţie autoritară. Universitatea " Spiru Haret " . autonomous work. preface Amplificările digresive la Manzoni şi la Hugo sunt uneori atât de extinse încât extrapolează conţinutul romanului şi se detaşează de povestire pentru a se transforma în opere de sine stătătoare. are closed and self-sufficient and want to be objective demonstrations of a narrator who takes a position of authority and that of a philosopher. aceste digresiuni se prezintă sub forma unor blocuri compacte. they get detached from the story and become an independent work. these digressions are compact blocks. La Manzoni. duc astfel procedeul digresiunii până la limita lui ultimă. dr. In order to highlight the impression of autonomy. la Hugo.a capitolului precedent: Astfel. de gânditor. aşa cum reiese din încheierea . închise şi autosuficiente. procesele şi execuţiile atroce ale poporului precedau procesele şi execuţiile şi mai atroce ale magistraţilor. Bucureşti Abstract Manzoni and Hugo’s digressions are sometimes so extensive that they extrapolate the novel content. sociolog şi istoriograf.Alessandro Manzoni şi Victor Hugo: digresiuni transformate în opere de sine stătătoare Lect. Roxana TOMA Facultatea de Litere. appendix. Keywords: excursus. Passages like Storia della Colonna Infame by Alessandro Manzoni and L’Archipel de la Manche by Victor Hugo bring the digression process to its ultimate limit. sociologist and historiographer.

A trece aceste procese sub tăcere ar însemna să omitem o parte esenţială din istoria acelor timpuri tulburi. Ca parte desprinsă din roman. a le povesti ne-ar conduce sau ne-ar îndepărta prea mult din drumul nostru. acuzaţi de răspândirea ciumei în Milano. fragmentul dădea totală libertate cititorului care putea evita lectura acestui pasaj destul de consistent ca volum. IV. care ar fi trebuit să reprime şi să pedepsească acea nedreaptă furie a populaţiei.îndepărtat deja prea mult de povestirea noastră. în care voia să prezinte propriul punct de vedere în contrast cu ceea ce se scrisese până atunci. importanţa lor ne obligă să abordăm câteva întâmplări răsunătoare. Pe de altă parte. Manzoni alege atunci singura soluţie posibilă şi anume transformarea pasajului în apendice. Astfel. Cititorul care. Manzoni. 585) Termenul untore defineşte persoana suspectată. IV. la care ne întoarcem acum cu adevărat. 185 360 . care va urma povestirii noastre. mai infernale. şi aceste indicii nu au o legătură necesară cu aceasta. Credinţa că aceşti untori au răspândit ciuma a provocat o persecuţie atroce asupra lor. cu torturi mai lente. 185 nici nu intenţiona să renunţe la abordarea procesului untorilor . închide capitolul IV cu aceste cuvinte: Magistraţii. (Fermo e Lucia. plictisit deja de această lungă naraţiune secundară. 859) Aflat în faza de elaborare a romanului. referindu-se la erorile judiciare ale magistraţilor faţă de presupuşii untori. ar mai păstra încă vreo urmă de curiozitate pentru sfârşitul naraţiunii principale. (Fermo e Lucia. la superstiţii sau la influenţele astrale în care credea don Ferrante. întregul subiect al ciumei din roman şi-ar fi pierdut semnificaţia. care urma după un alt excursus detaliat referitor la tragicele evenimente din timpul ciumei. o imitară şi o întrecură cu procese la fel de motivate şi ponderate ca şi cele ale oamenilor despre care am vorbit. în timpul ciumei de la Milano din 1630. Manzoni înţelege inconvenienţa unei digresiuni aşa de ample. de “ungerea” cu o substanţă gălbuie a mânerelor uşilor pentru a contagia locuitorii oraşului. Le-am pus deoparte însă într-un apendice. şi explicaţia flagelului s-ar fi redus la teoriile învăţaţilor vremii. mai studiate. să sară următorul capitol. Dacă el nu ar fi explicat motivele pentru care nu credea în realitatea şi în vinovăţia acestor untori. în anul 1630.

lăsând istoria şi cercetarea acestor evenimente pentru o altă scriere. În afară de aceasta. pentru a se concentra asupra finalului istoriei mai mici. dacă ne-am opri la asemenea evenimente. chiar dacă cititorului poate i s-a părut că ne-am rătăcit de mai multe ori cu tot felul de tărăgăneli. cititorul ar putea să piardă interesul de a cunoaşte cele câte ne-au mai rămas de spus din povestea noastră. la eroii noştri şi să nu-i mai părăsim până la sfârşitul povestirii. Avem mai întâi câteva gânduri de adăugat despre procesul senatului. în schimb. o dată încheiată povestirea. XXXII. deşi la sfîrşitul capitolului XXXII. ne vom lăsa în voia a tot felul de vorbării fără nici un inconvenient. în sfârşit. să ne întoarcem. nimic altceva decât o altă istorie.Tensiunea digresivă specifică romanului Fermo şi Lucia continuă şi în Apendice. după încheierea relatării procesului. când. nu a fost nici măcar nevoie ca Manzoni să modifice finalul capitolului XXXII pentru a avertiza cititorii de prezenţa Istoriei Coloanei Infame: a fost suficientă adăugarea. Dar acum. (Appendice su la Colonna Infame. cînd. chiar în locul unde 361 . din motive editoriale. dar noi nu credem de cuviinţă ca ea să se termine. cea a aventurilor lui Renzo şi ale Luciei. 725) În Logodnicii. a cărui publicare începe în 1840 şi se va încheia în 1842. Istoria Coloanei Infame nu apare. în mod riguros vorbind. Până acum. introducând şi alte schimbări cu intenţia de a o publica sub forma unei lucrări autonome. Datorită materialului bogat avut la dispoziţie şi examinării unor documente până atunci ignorate. dacă nu acela de a rămâne fără nici un cititor. în sfârşit. Manzoni promite cititorilor o altă lucrare: Considerăm că această istorie ar putea fi obiectul unei noi lucrări. De aceea. în ediţia din 1827. şi nici nu vrem atât de repede să renunţăm la cuvânt. se încheie istoria. Manzoni simte nevoia introducerii unui nou pasaj reflexiv pe care îl legitimează anticipat: Aici. Istoria Coloanei Infame apare ca apendice la Logodnicii. 552) (sublinierea îmi aparţine) Scriitorul îşi dă seama că Marea Istorie riscă să înnăbuşe ficţiunea şi decide să o deplaseze în altă parte. Manzoni modifică titlul apendicelui în Istoria Coloanei Infame. şi deci. scriitorul meditează din nou asupra întregului roman. Nu este însă o problemă pe care s-o putem rezolva în câteva cuvinte şi nu e nici locul potrivit să-i putem da toată extinderea pe care o merită. istoria opiniilor contemporanilor şi urmaşilor despre acel proces. e totuşi adevărat că. Spre deosebire de ediţia din 1827. am omis şi am sacrificat multe altele pentru a nu pierde firul povestirii. sau că neam abătut în tot felul de gânduri. (Promessi Sposi.

Fără a inventa nimic. iată că se redeschide violent. În ediţia din 1840-1842. 563). dacă pentru protagonişti. 1989.. urmărind pas cu pas fazele procesului untorilor. Bologna. Şi în ediţia din 1840. imediat după aceea. digresiunea s-a transformat în apendice. in Tra don Giovanni e don Rodrigo. El devine astfel acuzatorul nu doar al unei judecăţi oarbe. pentru a arăta că. în ediţia din 1840 a Logodnicilor. Manzoni scrie un roman-eseu în care îmbină momente de povestire cu reflecţii juridice şi meditaţii morale. ci pe ultima pagină a Istoriei Coloanei Infame.. adevărat holocaust al inocenţilor. să fie considerată de scriitor chiar volum.). 1990) Giovanni Macchia. pe următoarea pagină. 2004. când romanul se încheie cu un final fericit. ci al unei întregi epoci în care un flagel al naturii. ciuma. sfârşitul fericit al celor doi protagonişti distona puternic. I ed. Astfel. opusculul de la sfârşitul volumului” (Promessi Sposi. de la ediţie la ediţie. Manzoni. Istoriei Coloanei Infame ajunge la forma ei definitivă. nedrepte. De aceea. finalul a fost unul fericit. 194 (ediţie adăugită.apare promisiunea reluării istoriei procesului într-o altă lucrare. Milano. XXXII. în căutarea disperată a unui vinovat. Între case sărmane şi ajunse într-o stare 186 Ezio Raimondi. Scenari secenteschi. Parte externă dar în acelaşi timp puternic integrată în textul romanului. pentru a aminti de condamnarea untorilor. poate deja obosită. în cele din urmă. Il Mulino. 25 187 362 . ei şi cei care citesc povestea lor nu trebuie să uite istoria delictelor din acele timpuri. Nascita e morte della digressione: da „Fermo e Lucia” alla „ Storia della Colonna Infame”. Istoria Coloanei Infame lărgeşte şi aprofundează reprezentarea societăţii din secolul al XVII-lea. p. Antropologia manzoniana. pentru ca. motivat de voinţa judecătorilor procesului de a înălţa la Milano o coloană infamă. Şi astfel. dacă romanul se încheie cu ilustraţia puţin nătângă în care Agnese ţine în braţe fetiţa şi Lucia. Adelphi Edizioni. într-o lume 186 creştină . fiind structurată în şapte capitole precedate de o Introducere în care este explicată originea titlului. se întoarce în carte . devine obiect al unei cruzimi atroce. p. a unei note care spunea: „v. Într-un roman ce se voia tablou al crudei istorii lombarde din secolul al XVII-lea. ceva ce nu face corp comun cu cartea dar îi aparţine şi. în La dissimulazione romanzesca. o incizie puternică trezeşte cititorul. adaugă cuvântul sfârşit nu în concluzia romanului. ed. născut din 187 carte. La storia e l’olocausto. 1840. cu un alt tablou teribil: Istoria Coloanei Infame. are în spatele ei un coş mic cu rufe de spălat (.

(Texte établi. "Bibliothèque de la Pléiade. atât datorită instabilităţii poziţionării sale în text cât şi dificultăţii de a fi clasat într-o tipologie a genurilor. în iarbă. Paris. Arhipelagul Mânecii. cu o mulţime de oameni furioşi care strigă şi se agită. volum în sine. Prél. se citesc cuvintele fatidice: Istoria Coloanei Infame. pe lespezi de piatră. toate acestea sunt variante luate în calcul Legătura între dramă şi subiect a fost formulată într-o schiţă de prefaţă pentru romanul Omul care râde. Din punct de vedere genetic. Arhipelagul este un caz aparte. la fel ca în cazul scriitorului italian.”. Istoria cea mare înghite faptele mărunte ale fiecărui personaj. prin proliferarea detaliilor pitoreşti şi prin atenţia acordată infimului. Arhipelagul Mânecii concentrează descrierea insulelor anglonormande. Gallimard. exultând. prefaţă. Les Travailleurs de la mer. se naşte dintr-o digresiune excedentară aparţinând romanului. Statutul cărţii este însă fluctuant şi se modifică de la un an la altul: carte în roman. Victor Hugo. după încheierea redactării romanului Oamenii mării. 25 nov. Lacroix. şi. De fapt. diseminată în roman. Verboeckhoven et Cie: L’Affaire „Chap. p. atitudinea lor anti-voltairiană etc). textul autonom fiind publicat abia în 1883. 1638 (manuscris citat) Istoricul publicării Arhipelagului Mânecii este admirabil descris de Claude Millet în Hugo. ghid turistic. 2000. urmează aproape acelaşi parcurs editorial ca şi Istoria Coloanei Infame la Manzoni şi. referat susţinut în cadrul Grupului Hugo. Hugo scrie prima versiune a 189 Arhipelagului Mânecii în 1865. transformată apoi într-o scriere autonomă. toate se îmbină în douăzeci 188 şi patru de capitole care se desprind din romanul Oamenii mării prin tonalitate. Monografie geografică şi istorică despre insulele anglo-normande. prin impresia de densitate suscitată de mulţimea informaţiilor. 1975. capitol preliminar. Notre-Dame de Paris . accentuând anumite aspecte care vor fi reluate în ficţiune (superstiţiile locuitorilor. iată scena demolării casei presupusului untore. În final. şi pregătind astfel cadrul în care se va desfăşura acţiunea. la Hugo. présenté et annoté pour "Notre-Dame de Paris" par Jacques Seebacher et pour "Les Travailleurs de la mer" par Yves Gohin). internet 189 188 363 . mărturie a scriitorului exilat. satiră. în pagina introductivă.de plâns.

Vol. cât şi de cel care voia acţiune. din cele patru posibilităţi. datorită ambiguităţii naturii acestui text. atunci când afirmă că textul liminar este în afara dramei. cartea a II-a a romanului. mai ales că primele patru cărţi ale romanului propriu-zis erau structurate sub forma unor capitole de „expoziţie” şi nu de acţiune. Poziţia liminară este însă o zonă periculoasă. şi Hugo conştientizează foarte bine acest aspect. V.de autor şi de editorii săi . putea fi considerată o invitaţie pentru cititor de a sări digresiunea pentru a-şi concentra atenţia asupra romanului. XIV. Hugo afirmă: Romanul având în sine o lungime suficientă pentru trei volume. de digresiune. p. Sublinierea autonomiei pasajului digresiv. Hugo 191 trebuia să ţină cont atît de cititorul „gânditor” . soluţie pe care v-o arată clar şi ultima mea 190 ibid. Tocmai existenţa acestor posibilităţi subliniează caracterul de grefă. 391 (éd. şi anume cea care aşeza Arhipelagul în partea I. În acest sens. Hugo se temea ca acest capitol să nu blocheze încă de la început curiozitatea cititorului. şi Il n’y a de lecteur que le lecteur pensif. de fragment în afara subiectului. Paris.. într-un alt context însă. doar una este exclusă definitiv. introducerea unei ierarhii între cele două texte în defavoarea Arhipelagului. Club français du livre. p. dar nu a subiectului. A restrânge însă capitolul preliminar însemna a-i minimaliza importanţa şi a-l desprinde întrucâtva de roman. Soluţia propusă de Hugo pentru a neutraliza acest inconvenient al capitolului preliminar este una tipografică: scriitorul îi propune editorului său încă din 1865 să „dilate” textul romanului şi să „restrângă” prin caractere mai mici textul Arhipelagului. Œuvres complètes. cred că soluţia ar fi aceasta. De fapt. este dacă el aparţine sau nu romanului. chronologique publiée sous la direction de Jean Massin) 191 190 364 . romanesc. Calitatea de prefaţă era însă greu de atribuit acestui text care nu conţinea nici cea mai vagă referire la ideea de roman sau la poetica scriitorului (dacă nu cumva Hugo ar fi vrut să sugereze că descrierea procesului de geneză geologică a insulelor reproduce geneza operei literare. ce lasă să se întrevadă în ţesătura ei straturi succesive ce se suprapun şi se modifică). Victor Hugo. toate celelalte variante mizând pe o poziţie liminară. Răspunsul îl dă chiar Hugo. Ca scriitor. emoţie. această reflecţie constituind chiar miezul problematicii digresiunii. întrebarea care se impune. 55 pensif este un adjectiv frecvent sub pana lui Hugo. 1967-1969. A publica Arhipelagul ca pe un capitol preliminar însemna a creşte efectul static al romanului şi implicit a întârzia începutul acţiunii. Într-o scrisoare către editor.

La storia e l’olocausto. Sicania. dar şi între scriitor şi eventualii critici care l-ar putea acuza că acest capitol îngroaşă volumul romanului.jussieu. în ziarul Le Rappel. pp. fără ca drama să-şi piardă vreun pic din interes. I ed.scrisoare: Să publicaţi pur şi simplu capitolul preliminar în fruntea primei ediţii. 193-202 Sabry Randa. 25 nov. lizibilitatea romanului nu depinde de el decât în parte. 1992 365 . Éd. Paris. va fi lansat în foileton. nesigură chiar pentru Hugo. Adelphi Edizioni. Verboeckhoven et Cie: L’Affaire „Chap. suspens. de l’École des Hautes Études en Sciences Sociales. (1883) ca text de sine stătător şi autosuficient. dacă vrea. Nota nu pierde nimic din valoare şi în acest fel adaugă importanţă cărţii. Scenari secenteschi. Dentro il romanzo. Arhipelagul este. Tot în 1883. după încheierea romanului. astfel încât să ocupe cât mai puţin volum şi să aibă aspectul simplu al unei note introductive. Soluţia tipografică este aşadar o soluţie de compromis între scriitor şi publicul său. Prél.fr/groupugo/doc/00-11-25Millet. (ediţie adăugită. totodată de interioritate şi de exterioritate. 19-56 Millet Claude. compus separat. Nascita e morte della digressione: da „Fermo e Lucia” alla „ Storia della Colonna Infame”. Stratégies discursives: digression.pdf Raimondi Ezio.div. Hugo. 1989. în raport cu romanul. Bibliografie Grimaldi Emma. http://groupugo. pp. 1992 Macchia Giovanni. in Tra don Giovanni e don Rodrigo. Milano. în La dissimulazione romanzesca. strategia folosită de scriitor induce ideea de autonomie a romanului: atâta timp cât Arhipelagul este un capitol preliminar. Arhipelagul Mânecii. decupat în capitole scurte. Lacroix. Antropologia manzoniana. neglijează această notă şi intră imediat în roman. Bologna. dar cu litere mici. la Calmann Lévy. Strutture narrative e registri simbolici tra il Fermo e Lucia e I Promessi Sposi. Cu toate acestea. Messina. În acest fel. 1990). fără hârtie frumoasă. internet. transition. 2000. 2004. Vor trece însă mulţi ani până când Arhipelagul Mânecii. publicul. apare separat.”. Il Mulino. într-o poziţie ambiguă. într-o broşură de 80 de pagini.

2004. Keywords: intercultural education. informală). care trebuie să vizeze scopuri interculturale. Universitatea Bucureşti Abstract The idea of conecting the intercultural education with formal education is not a preocupation in our country. Romanian Language and Literature.Dimensiunea interculturală a curriculumului din perspectiva limbii şi literaturii române. În cadrul educaţiei formale trebuie gândită o strategie care să evidenţieze rolul interculturalităţii prin activităţi desfăşurate în cadrul tuturor orelor de curs. În şcoala românească există obiecte şcolare care promovează valorile educaţiei interculturale. capacitatea de a înţelege şi accepta valori culturale diferite de cele proprii. The intercultural curriculum is a part of our formal curriculum. The Romanian Language and Literature classes can be efficient in promoting the intercultural education. În acelaşi timp trebuie menţionat faptul că educaţia interculturală este un stil de gândire şi un stil de viaţă. Educaţia interculturală este o sintagmă destul de des folosită în societatea românească actuală. Ideile promovate prin educaţia de acest tip nu pot fi decât apreciate: respect pentru ceilalţi. etc. Astfel ar fi indicat să se realizeze o promovare a valorilor sale prin toate tipurile de educaţie (formală. nonformală. Drd. intercultural curriculum. elaborat şi aplicat încă din anii 70 în SUA şi revizuit în anii 90(Consiliul Naţional pentru Studii Sociale din SUA) sunt următoarele: 366 . but is still excluding some school classes which could be a great help in understanding the intercultural problem . Nonformal education is promoting values like: tolerance. respect pentru diversitate. Pentru ca acest aspect să fie relevant este necesară o reorganizare a curriculumului. Raluca Ştefania SUCIU Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. p 41-42). Limba şi literatura română este o materie şcolară care are caracteristici interculturale încă neexploatate. interest for diversity. respect for the others. Principiile organizării curriculumului intercultural (Nedelcu.

mediu şi lung. metodelor şi materialelor didactice de suport folosite în predarea diversităţii etnice şi culturale. poate fi un promotor al educaţiei interculturale. fără planuri de acţiune pe termen scurt. organizarea şi decorarea spaţiilor de învăţământ) Principiul 2: curriculum intercultural trebuie să fie cuprinzător în scop şi succesiune. Observând aceste principii se poate să aducem un argument în susţinerea faptului că limba şi literatura română. bibliotecă. Educaţia „ inter” priveşte: 367 . în egală măsură. Fără politici educaţionale în domeniul educativ. continue ale obiectivelor. să prezinte concepţiile şi valorile diferitelor grupuri etnice şi culturale Principiul 3: curriculum intercultural trebuie să îi susţină pe elevi în dezvoltarea încrederii în sine şi în dobândirea unei atitudini pozitive faţă de propria identitate Principiul 4: politicile şi procedurile şcolare trebuie să întărească interacţiunile interculturale pozitive şi înţelegerea între elevi. Principiul 6: curriculum intercultural trebuie să folosească la maximum învăţarea experimentală. comunitate etc. Educaţia interculturală nu poate fi interiorizată prin activităţile desfăşurate în cadrul unui obiect şcolar. profesor. personal administrativ. Principiul 7: şcolile trebuie să iniţieze evaluări sistematice. la nivel microstructural. inclusiv în domeniul educaţiei interculturale trebuie să fie o realitate permanentă a activităţii şcolii. fără o atentă raportare la societatea românească aceste aspecte „din clasă” nu pot fi realizate cu succes decât pentru o perioadă scurtă de timp şi nu vor fi benefice decât pentru lărgirea culturii generale şi foarte puţin pentru formarea competenţelor interculturale. Ea este o entitate multidimensională într-o continuă construcţie şi reconstrucţie. Principiul 8: curriculum intercultural trebuie să valorizeze cunoştinţele despre comunitate şi. programele sistematice de formare a cadrelor didactice.Principiul 1: pluralismul cultural trebuie să se reflecte în tot mediul educativ (curriculum formal. abordările inter şi multidisciplinare trebuie să fie o practică didactică curentă în studiul grupurilor etnice şi culturale. Este un mod de viaţă. centrul de documentare şcolară. Principiul 5: personalul didactic şi nedidactic al unei şcoli trebuie să reflecte diversitatea etnică a societăţii. în primul rând. să folosească eficient resursele comunităţii locale. de la nivelul macroeducativ. hidden curriculum. Se ştie că toate aspectele gândite pentru activitatea din clasă trebuie să fie gestionate.

psihologi. . . .Formarea dascălilor şi a altor persoane (cadre şi autorităţi şcolare. tradiţii 368 . orarele. De la logica “mono” la logica de tip “ïnter”.Relaţiile cu părinţii şi comunitatea socială. selecţia şi repartizarea elevilor. obiceiuri. Operele literare studiate sau diferitele teme pot fi un prilej de înţelegere propriei culturi şi a culturii celorlalţi: 1. gestiunea timpului de muncă.Relaţiile internaţionale. Câteva exemple pot fi susţinute din manual de clasa a X.a. secretare. Rey. (M. cu instanţele ce se ocupă de formarea profesională. mijloacele de învăţământ. . personal sanitar. evidenţierea unor aspecte ca: noi – eu şi ceilalţi. 1999.Discuţiile din ore care să ore care să presupună. Obiectul de studiu limba şi literatura română poate contribui la susţinerea educaţiei interculturale prin: .Activităţile extraşcolare. gestionarea conflictelor. relaţia bărbat .Viaţa clasei şi a şcolii. Piste pentru o educaţie interculturală şi solidară în Dasen şi Perregaux. dizabilităţi. p.Alegerea priorităţilor educative.femeie în societate. „Ion” de Liviu Rebreanu: discriminare etnică. diferenţe culturale.Politica educativă şi lingvistică (adesea depinzând de politica economică). nu sunt indiferente. portari ).Criteriile de evaluare a competenţelor şi comportamentelor. . drepturi umane şi cetăţeneşti etc.. cu universitatea şi comunitatea ştiinţifică. de formarea continuă şi de piaţa muncii. oameni cu dizabilităţi. obiceiuri. cu educatorii din sectorul educaţiei informaţionale. determinând calitatea modului de transmitere a cunoştinţelor. etc.Organizarea şcolilor. . . . relaţia dintre clasele sociale. localurile. permiţând sau nu activităţi diversificate şi cooperarea interdisciplinară. discriminare. după o atentă formare a cadrelor didactice. Acestea antrenează compartimentări care favorizează comunicarea. legislaţia şcolară. 165-166) Aşa cum s-a menţionat un singur obiect şcolar nu poate crea contextul interiorizării educaţiei interculturale. Dar fiecare obiect şcolar în parte poate contribui la obţinerea competenţelor interculturale. asistenţi sociali. tradiţii. .Coordonarea diferitelor instituţii şi gestionarea fiecăreia dintre ele. Rey.

acceptarea diversităţii. dar şi cu obiectivele educaţiei interculturale. Caragiale: conflict. cunoaştere de sine. „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă: colectivitatea.Interacţiunea cu alte comunităţi. acceptarea diferenţelor culturale. În varianta virtuală ar fi mai uşor de accesat. studiul scriitorilor poate fi o modalitate de promovare a diversităţii (mulţi dintre scriitorii români sunt de altă etnie) aspect ce susţine ideea adaptării la diversitate. interesul faţă de temele generale ale educaţiei interculturale. Twitter. . În favoarea promovării educaţiei interculturale în învăţământul formal se poate aminti faptul că „educaţia interculturală prezintă cel puţin două dimensiuni. respectul diferenţelor culturale. drepturi umane şi cetăţeneşti etc. L. Studiile să se ocupe de prezentări referitoare la societate. cunoaşterea alterităţii. . 6. „Moara cu noroc” de Ioan Slavici: tradiţii. Rezultatele ar putea fi evaluate la orele de limba română după expuneri orale şi scrise. mail etc. „O scrisoare pierdută” de I. mentalităţi. gestionarea conflictelor.) şi realizarea de site-uri sau bloguri care să fie corelate cu tematica şi obiectivele studierii limbii şi literaturii române în liceu. idei provenite de la elevi din toată ţara.(2007) completând o listă a trăsăturilor educaţiei interculturale prezentată de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi evaluare din Irlanda (NCCA): conştiinţa diferenţelor culturale. interesul faţă de alte culturi.Realizarea de proiecte de colaborare prin contact virtual (Facebook. . relaţii majoritate minoritate. cunoaştere se sine.2. .Introducerea studiului de caz începând cu clasa a X-a. . relaţia cu divinitatea 4. Curentele studiate pun în evidenţă caracteristici culturale din diferite ţări (asemănări şi deosebiri).Interacţiunea cu organizaţii ce promovează literatura română sau alte literaturi. Toate aceste teme vor fi abordate plecând de la subiecte ale textelor literare. familia şi rolul ei în societate 3. obiceiuri.Crearea unor culegeri (virtuale sau reale) în care să se prezinte aceeaşi temă literară din multiple perspective. etc. conştiinţa propriei culturi. În ceea ce priveşte manualele de limba şi literatura română acestea au puţine referiri la interculturalitate ( manualele pentru ciclul primar au abordări interculturale). care se articulează indisolubil una cu 369 . Aceste elemente pot conduce la ceea ce spuneau Gobell şi colab. 5. discriminare.

Boston: Allyn and Bacon. Sociocultural Competence in Language Learning and Teaching. Bibliografie Banks.. Ideea de a promova educaţia interculturală în şcoală nu este nouă şi nu va fi niciodată o inovaţie. objectives and assessment of sociocultural competence în M. (ed) (2010). D. Marchiş I (2008). Definitions. Rey. Strasbourg Cai. Perregaux.cealaltă: o dimensiune a “cunoştinţelor” (pe cât posibil obiectivă şi construită din multiple unghiuri) şi o dimensiune a “experienţei” (subiectivă şi relaţională)”. pag 180). Paşi către şcoala interculturală. Multiethnic Education. 2nd ed. Ambele dimensiuni pot fi dezvoltate şi prin discuţiile şi metodele prezente în cadrul orelor de curs din fiecare şcoală. Fundamentele ştiinţifice ale unei pedagogii interculturale. Council of Europe. Totuşi corelaţia cu diferite obiecte de studiu nu este încă realizată în învăţământul românesc contemporan. (M Rey.(a nu se uita de faptul că dimensiunea relaţională implică şi alte aspecte. în Banks. (1993). Bucureşti: Editura ASE Ciolan. (1999).(Eds. 1999.:National Education Association. Brzam.). contactul în orice mediu cu alteritatea). Dasen.. Sage Publications Ciascai. Bucureşti: Editura Corint Dasen.C. Zarate. Bryam. Piste pentru o educaţie interculturală şi solidară în Dasen. viitoare. Rey. M.M. Educaţia interculturală prezentată şi interiorizată prin intermediul activităţilor corelate cu ora de limba şi literatura română nu este o idee prea des vehiculată şi poate fi de un real ajutor în deciziile de a transforma şcoala românească întro instituţie care se ocupă nu numai cu promovarea culturii ci şi cu promovarea unei transmiteri interesante a culturii şi a valorilor societăţii contemporane şi. O. Approaches to multicultural curriculum reform. Zarate. G. M. în P. M. (coord) (2010). Boston Washington. Manual de educaţie interculturală. Educaţia interculturală şi multimedia. L. (1997). Cozărescu. Iaşi:Editura Polirom 370 . J. C. Educaţia interculturală. Perregaux. C. J. P.(2000).A. De la logica “mono” la logica de tip “ïnter”. J..(1981). poate. D. Intercultural Communication. Theory& Practice. Ciobanu.A.L. Cluj: Editura Presa Universitară Clujeană. Multicultural education: Issues and perspectives.A. & Banks. G. Banks..

Dictionnaire de l'évaluation et de la recherche en éducation. pag 11-16 Potolea.(2006).(1976). Paper presented at the Congress of the European Association of Research on Learning and Instruction. Budapest. (1984).. O abordare multidimensională în D. Bucureşti Negreţ.(2004). Potolea şi E. A. (119120). (1999). Iaşi: Editura Polirom Panchaud. Perregaux. Trends în Education.. Des options politiques au pilotage.. Strauven. MEC 371 . D′ Hainaut. PUF. V. Teoria şi metodologia curriculumului. De Landsheere. Iaşi : Editura Polirom Gobell.(2008). (1992). pg 4. Promoting Intercultural Learning in English as a Foreing Language: The Interplay of Teacher’ s and Student’ s Experience in Class. (2010).(1999). M.Dobridor.. Bucureşti: EDP Demeuse. Ph. Iaşi: Editura Polirom De Landsheere. M. Développer un curriculum d 'enseignement ou de formation. Theory & Practice.. Proiectul pentru învăţământ rural. (2005). (2011). Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative.(1981). Manolescu. M. L. Psihologie interculturală. Multiethnic Education.Curriculum şi competenţe. nr 8-12/ 1976. Programe de învăţământ şi educaţie permanentă. M. Păun (coord) (2002). M. P. J. (2007). Ch. C. Multicultural Curriculum: Beyond the Orthodoxy. A. Defise R. D. G. Teoria generală a curriculumului educaţional.Dasen. Comment le curriculum pourrait-il mieux contribuer à la lutte contre la pauvreté? Information et innovation en education. Boston Jonnaert. K and all. L'education et l'information. în Banks.D. Rey. Bruxelles : De Boeck Université Gavreliuc A. Învăţarea interculturală în şcoală. August 29th 2007 Jeffcoate.. Ettayebi. Pedagogie.. Bucureşti: Humanitas. I..Conceptualizarea curriculumului. Paris: Presses universitaires de France.(2002). Cluj. Educaţia interculturală. (2006). Iaşi: Editura Polirom Potolea. Un cadru operaţional.Napoca. Editura ASCR Nedelcu..

adică vehement. Există micul humor. fundamental. 194 Ibidem. uzează de comicul violent. Însuşirea comică serveşte la disocierea satirei de cinism. characterology. mai exact. iar căţelul simbolizează un individ concret ⁄ un tip funcţional. aglomerarea afirmaţiilor de acelaşi fel asupra unui individ. Reducţia are ca scop egalizarea194. but the goal is achieved through processes of the comic. caracterizarea printr-un stil de vorbire notoriu (întrebuinţarea unui citat anapoda dintr-o personalitate care trebuie batjocorită). pamphlet. Elena-Alina GRECU Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere. trecerea de la simpatie la batjocură. o mentalitate în faţa vieţii. Sarcasmul denumeşte batjocura necruţătoare. Un individ este redus la un defect. de unde: râsul sarcastic. Blândeţea prezintă mai multe trepte. o stare totală la care îşi aduc contribuţia toate trăirile şi străduinţele”192. Procedeul satirei. este reducţia193. De pildă. 372 . orientat asupra unui comportament individual şi colectiv. printr-o poantă comutativă (elogiul fizic şi sufletesc 192 193 Hőffding 2007: 57. de vizare a răului din lume. Satirist hides the truth behind comic. sarcasm. ea ascunde adevărul în spatele comicului. Popa 2010: 143. furios. în satiră ori în batjocură. sau.Comicitatea satirei Drd. allusion. un personaj dintr-o fabulă este căţelul. având aceeaşi valoare cu gluma mai mult sau mai puţin blândă şi marele humor. Posibilităţile de manifestare a sarcasmului sunt: jocurile de cuvinte. Satira este un mod intenţional. definit de seriozitate. omofonia.o concepţie despre viaţă. Universitatea din Piteşti Abstract: The purpose of satire is not laugh. prin care humorul poate să treacă în ironie. înlocuirea sensului propriu al unui obiect prin unul figurat. denaturarea.. . cu menţinerea relativă a omofoniei. Key words: satire.

clienţii lor. cărturari. lingvistul Peter Matthews propune următoarea definiţie: . Satira dă coloratura unei opere.Funcţie a limbajului: Orice tip de situaţie care poate fi realizată în interiorul limbajului sau folosindu-se de acesta. prin intermediul unui mesaj se poate transmite o informaţie.equity. Iniţial a denumit o comedie latină în versuri din secolul al XII-lea. licenţios. anacronismul sarcastic. Din practica satirică tradiţională s-au desprins următoarele categorii socioprofesionale: suveran. Bryant ş. avocaţi. de obicei în proză. după aceea făcea referire la un volum de text scurt. represiune ⁄ răzbunare – egalizare (retaliatory. oneşti sau delincvenţi. se poate reda starea de supărare a vorbitorului. aparent ascuns de enunţ.. inferioritate – represiune ⁄ răzbunare (under-retaliation) (Gutman. Se apelează la expresii violente directe. 198 Ibidem: 154. curte şi aristocraţie. este pamflet. teologi şi clerici. amuzament maxim).d. Pamfletul este o variantă de optimizare pragmatică şi formală a satirei şi sarcasmului197. Cu referire la funcţiile limbajului.a. medici şi pacienţi. judecători. se poate încerca să impui cuiva să facă ceva ş. în care se condamnă atitudini. 195 196 Matthews 1997: 139. vicios.superlativ al unei femei. 197 Ibidem: 150. terminat cu o anume propoziţie). Popa 2010: 149. cu un ton combativ faţă de un obiect concret. ulterior va desemna o scriere de dimensiuni reduse. Unele grupuri sunt prezentate în mod satiric prin relaţiile sociale ale activităţii propriu-zise. trăsături de caracter ale unei persoane. angajarea celor sfinte. hangii şi călători.”195. S-a constatat că pamfletul înfăţişează cel mai bine comicul orientat politic: superioritate – represiune ⁄ răzbunare (over-retaliation). jocul batjocoritor cu numele cuiva. este aluzia196. atribuirea de nume sarcastice. Se poate spune că orice scriere cu pregnant caracter satiric. Priest. determinarea noţională. meseriaşi. altele – evaluate şi condamnate după consecinţele extraprofesionale198. ce se opune formal sarcasmului. O satiră indirectă. Astfel. absolutizarea în negativ a ceva deja definit negativ. defecte morale. ilustrarea urâţeniei cuiva sau a vestimentaţiei prin redarea caracteristicilor relevante ale imaginii aceleiaşi persoane prin mijlocirea cifrelor. Aceasta evidenţiază un aspect dezagreabil. concepţii. aspecte negative ale realităţii sociale.m. 373 .a.).

nobili. bandiţi. un experimentator iresponsabil. în contradicţie cu onorabilitatea profesională (soţi încornoraţi). violatori. terminologie şi argumentaţie sofisticată. proşti. iubirea de pământ şi de neam sau faptele sunt monstruoase şi nu pot fi prelucrate satiric. cărturarii sunt socotiţi nebuni. exploatatori. venetici. Aristocraţii apar ca fiind intriganţi. ei îşi folosesc inteligenţa punând la cale excrocherii pentru întreţinerea existenţei de beţivi. lacomi. mincinoşi. afirmă românul. străini. păgâni. afemeiaţi şi paraziţi. Ţăranii sunt satirizaţi pentru naivitate şi lipsă de maniere. Oamenii legii sunt corupţi. pentru mizeria localurilor în care se bea şi se mănâncă prost. superstiţiilor. Acţiunile reale ori atribuite unora evidenţiază virtuţi ca înţelepciunea. corupţi. prin neînţelegerea şi interpretarea greşită a explicaţiilor. hoţi. căci prea multă minte strică. satirizabili ca ucigaşi. Au fost satirizaţi hangii. pentru necinstea lor. de preocuparea pentru câştigul material. farmecelor ori leacurilor vechi. 374 . Satira este îndreptată şi spre cerşetori. Toate viciile îi sunt atribuite aristocraţiei. Se râde de diagnostice. sancţiunile disproporţionate atrag comicul. eroismul. se doarme promiscuu. incapabili. cinică. sinceritatea. În secolele al XIXlea şi al XX-lea se reprelucrează categoriile clasice ale deţinătorilor puterii pentru satirizarea politicianului. Adesea apar ridicoli sub raport familial. Se râde şi de ultimele descoperiri ştiinţifice din domeniu. Până în secolul al XX-lea este satirizată inutilitatea limbii latine în viaţa de fiecare zi. generozitatea. nedrepţi. evlavia. Satira teologilor şi clericilor vizează nepotrivirea dintre pretenţiile spirituale şi slăbiciunile omeneşti ale indivizilor cu roluri religioase exponenţiale. Când nu sunt proşti. jefuitori. beţivi. Cărturarii sunt satirizabili. Ei ajung obiectele răzbunărilor comice ale supuşilor. Raportate la infracţiuni. Satira medicală este virulentă. decizia. inutili. Meseriaşii sunt satirizabili când nu îşi onorează profesiunea.militari. vagabonzi. 199 Ibidem. Pacienţii devin ridicoli prin ignoranţă. negustori. falşi. capricioşi. Ei sunt satirizabili când acordă atenţie prejudecăţilor. terapii. în tradiţia comică – posesori de ştiinţă fără legătură cu realitatea sau contrazisă de aceasta. indivizi marginali. ca falşi erudiţi. indicaţiilor medicilor. Călătorii sunt aventurieri. nepriceperea medicilor. Medicul este un fel de asasin. vitejia. Suveranul este cel mai puţin satirizat. oportunişti cinici. măreţia. ţărani. Meseriile penibile provoacă de asemenea râsul. Uneori..pentru că nimic nu-i mai criticabil decât ceea ce se află între suveran şi omul de rând”199. Militarii se găsesc în aceeaşi categorie cu infractorii. .

The Concise Oxford Dictionary of Linguistics. Iaşi. satira femeilor are în vedere superficialitatea. prostia. cosmeticii. H. absolutizarea vestimentarului. cu o reprezentare dinamizată în comedii. 200 Ibidem: 158. P. coafurii.Dacă satira socioprofesională şi politică vizează bărbaţii. Bucureşti. O formă a satirei este caracterologia. 2010. Oxford University Press. M.5/S/77265. Acknowlegements This work (Comicitatea satirei) was partially supported by the strategic project POSDRU 107/1. Implicaţii satirice sunt detectabile în începuturile tuturor literaturilor. Bibliografie Hőffding.. podoabelor. New York. Comicologia. Popa.. Panaitescu. 1997. lenea. inside POSDRU Romania 2007-2013 co-financed by the European Social Fund – Investing in People. 2007. Humorul ca sentiment vital (marele humor): un studiu psihologic.acumulare de detalii exemplificatoare”200. 375 . traducere şi postfaţă de Val.. Institutul European. o .. pantomime şi drame. nepriceperea. instabilitatea morală şi comportamentală. Editura Semne. Matthews. în general a prezenţei fizice exterioare.

Delincventul Bogza a fost un poet primejdios. Versurile bogziene erau foarte asemănătoare versurilor whitmaniene şi baudelairene.Bucureşti. din Văcăreşti. which placed the poetic message under the sign of indignation „The Invective Poem”. cântând cu asprime tristeţea unui adolescent „Invectiva poetului încearcă să purifice. tânărul Bogza declara în articolul Crezul publicat în revista Unu: „Cred într-o viziune sexuală a întregului univers” Îndrăznea să descrie violurile. p.The negative effects of the depraved body lead to a „faded” woman. p.1985. Poemul Invectivă a şocat literatura română prin versurile „brutal priapice şi cu totul deşănţate”203. instinct. 5112/1935. Aderea – „Poetul la puşcărie” în Geo Bozga interpret de …. sexul cu animale. a fost asemănător cu destinul autorului care a scris volumul Florilor raului (Les fleurs de mal). prin limbajul direct. cu piatra. Cuprindea foarte multe „cântări furioase cu imprecaţie”201. Key words: Geo Bogza. cu puţine perifraze poetice. un limbaj insultă.42 202 Mihail Sebastian – „Procesul Bogza” în Rampa. Aurelia Mihaela NĂSTASE MICU Universitatea Piteşti. cu pumnul”202.815 201 376 .Solemnitatea invectivei bogziene Drd. tender woman becomes a long expected victim for rebellious thoughts.Editura Eminescu. În 1929.1976 . Volumul Poemul Invectivă a fost distribuit numai printre prietenii scriitori ai poetului.Bucureşti. masturbarea. anxiety.1 203 George Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent.Facultatea de Litere Abstract The entire volume was created on the basis of some grave soul anxiety. deoarece a jignit şi ultragiat codul penal. „singurul care nu F. woman faded Geo Bogza introduce o dată cu volumul Poemul Invectivă sexualitatea în lirica română. Limbajul acestui volum era considerat un limbaj pornografic.Editura Minerva.p. Destinul tânărului Bogza închis ca un asasin în închisoarea. nr. incesturile. unfolds the devastation of dominant instinct.The devine. under a cznical sign.

Rezistă. de destrăbălatele frumoase dar. Femeia divină. cerând ca dezgustul faţă de instituţiile sterile să fie manifestat descriind viaţa aspră. Mincu – O panoramă critica a poeziei române din secolul al XX lea. poemului ultragiant”205. de feciorii de bani gata. de efebii vânaţi şi de doamne burgheze şi marinarii venerici. invectivele urmează mai departe sub degetul de gheaţă al profeţilor viitori”206. Editura Adevărul Holding. La sfârşitul lunii august 1933. cu pulpe suave devine pradă mult aşteptată pentru nişte gânduri dezlănţuite infernal. Azi l-am realizat atât de dur. ori de câte ori l-aş citi. În noaptea M. Bucureşti. de Anica nebuna.. 2007. 2007.Edit casa cărţii de Ştiinţă . iar pe ultima pagină apărea mottoul: „…Şi ca un zâmbet de provocare azvârlit continentelor. Pe prima pagină a volumului apăreau amprentele digitale ale poetului. Întreg volumul Poemul Invectivă este alcătuit din 23 de poeme. gingaşă. volum care a deschis drumul unui limbaj obscen.811 206 Geo Bogza – Poezii. Bucureşti. p. Volumul era constituit „pe fondul unor frământări sufleteşti grave. de cioban. poetul dorea să „se consacre în întregimea poemului. Invectivele erau mult mai brutale şi necenzurate faţă de poemele anterioare din volumul Jurnal de sex. cât nu m-aş fi aşteptat. precum: incestul. ce angaja o definiţie a poeziei sub semnul revoltei ca „deschidere a unui ochi crud asupra vieţii”. Nopţile de chin şi delir se pot transforma în unele fericite o dată cu prima ejaculare.417 205 Ion Pop – Dicţionar analitic de opere literare româneşti. Scris la 11 iunie 1932 poemul Prefaţă la un roman de dragoste deschide volumul Poemul Invectivă. Personajele bogziene sunt reprezentate de servitoare. de cizmarul Gheorghiţă.putea fi comercializat”. 2010.poetul aducea un elogiu limbajului trivial. mărturisind: „De mult îmi propusesem să scriu un elogiu al invectivei. pe tot traiectul (…) gândesc mereu la realizarea Poemului Invectivă”204. Poemele sale ilustrează dramele oamenilor simpli. de acum înainte. amorurile şi frustrările sexuale. de dedesubtul convenţiilor încât „acesta să cadă subminate autentic nu numai împroşcate la suprafaţă cum erau până acum”(12 octombrie 1935)207. poemul ilustrează ravagiile instinctului dominator. p. oricât l-aş scruta.102 207 Ion Pop – op cit.p.811 204 377 . Toate întâmplările sunt relatate într-un limbaj dur şi foarte agresiv. apărut prima dată în anul 1929. În 1930 la 12 iunie. p. poemului corosiv. Îmbrăcat într-o mască cinică. Cluj Napoca. Editura Pontica..

1994. Adolescentul căruia se vânduse „fugi afară peste câmpuri”. practica vechea meserie în fiecare seară. Efectele nefaste ale trupului lăsat pradă depravării. Uniunea sexuală a celor doi simbolizează „căutarea purităţii. calmarea tensiunii. vânzându-şi trupul cu „ţâţe tari şi imaculate ca de ceară”. 417 378 . şi este considerat „elementul carnal robit păcatului… natura umană care şi-a pierdut spiritul de dreptate prin greşeala originală”.cit. duc la o femeie „veştejită cu cărăbuşi grefaţi pe ovare”.210 Carnea trupească era vinovată pentru orgiile „flămânde” ale „marinarilor cu voci de bariton”. Substantivul comun „sex” este prezent de două ori şi în Poemul marinarilor venerici şi al femeii depravate. cât şi de oasele care împing la desăvârşirea trupească. Prezenţa femeii cu pulpe suave redă fericirea după „atâtea nopţi de chin. Chevalier . Bucureşti. Mincu – op. Chevalier. vestită pentru ceea ce făcea. p. deoarece „visase un bivol ros cu sexul pus în coarne”. Alain Gheerbrant– op cit p.deprimantă. Trupul este cel care este înclinat spre ispită.211Poetul a introdus realitatea în literatură. Tensiunea interioară dezlănţuită în sânge şi în oase împinge la acte de violenţă şi ticăloşenie: „Privesc trupul tău fraged de fată tânără/ Şi o furtună de gânduri infernale se dezlănţuie în mine/ Sângele şi oasele mele îmi dictează tot ce trebuie să fac/N-am să mă dau în lături de la nicio ticăloşie” (Prefaţă la un roman de dragoste). creând un puternic efect al obscenităţii:„De fiecare dată cu un câştig cinstit/Vindea o pulpă veche şi-un sex cam paradit/La sexul meu de domnişoară/ Veniţi cu bani rotunzi de aur/ Să mă plătiţi ca un tezaur/ La sexul ca un cucuruz/ Venim flămânzi încă o dată/Priveşte-ne deci depravată” (Poemul marinarilor venerici şi al femeii depravate). spărgând brutal „limbajul convenţional şi supunându-l la crude violentări”. Obsedată de poftele trupeşti. oarbă şi ticăloasă. realizarea plenară a unei singure fiinţe”. de febră şi delir”. măreşte tensiunea lăuntrică. p232 210 J.Alain Gheerbarnt – Dicţionar de simboluri. Femeia depravată. Geo Bogza valorifică în poemele invective „carnea trupească”. dezgustat de carnea smintită. sexul devine complicele sălbatic care va lăsa „urme de nedescris”.Edit Artemis. p. Prezenţa sexului stăpânit de dorinţă sălbatică. dezlănţuită. „declanşator al căldurii vitale şi vehiculat pasiunilor”209.252 211 M.208Impulsul sexual este dat atât de sânge. fără a înfrumuseţa şi 208 Jean. femeia „leoarcă de sudoare s-a deşteptat ţipând speriată”.222 209 Ibidem.

pe când trupul „dinafară” pare a fi dumnezeiesc îmbălsămat de rugăciuni şi crezuri. Acuzat pentru încălcarea bunelor moravuri şi pentru limbajul utilizat Bogza consideră că „violenţa de expresie presupune o violenţă de suferinţă care exclude. chiar suburban dau o pată de culoare în toate poemele. Tânărul poet ştia „să exploateze cu efect virtuţile schematizării accentuate. Anica nebuna.stiliza versul. de conţinut şi de expresie cu Florile de mucegai. Majoritatea poemelor din Poemul Invectivă au comune nota de oralitate. Utilizează „clişee poetizante puse în vecinătăţi inconfortabile cu elemente de poezie. pornografic implicând. de factură senzaţional dramatică şi să transcrie în cod obiectual portretul grotesc al femeii obsedate sexual”212. cu vacile. în condiţia ei esenţială. de cele mai multe ori autentice prin limbajul atipic. Atingerea fiecărei părticele provoacă minuni. În invectivele bogziene personajele cheie apar iubindu-se cu raţele. Fără nici un fel de sfială şi cu gingăşie egală caută „pântecul” împreunării. cu pantofii. satisfacţia”214. Invectivele bogziene au foarte multe note comune cu „urâtul” arghezian.Trupul carnal este plin de dorinţe. ci doar a transpus simplu în cuvânt expresii triviale. De cele mai multe ori poemul arghezian utilizează sintagmele obscene pentru a sparge vechile tipare ale poeziei tradiţionale şi a deschide un nou ev poeziei moderne. Dacă Arghezi căuta „realitatea abjecţiei într-o terapeutică transcedentală. de la început orice element pornografic. Solemnitatea versurilor ilustrează teribilismul juvenil. pipăind cartilajele şi zgârciurile putrede ale unei materii imune şi coborând ad inferos cât mai profund 212 213 Ibidem Ibidem 214 Ibidem 379 . obscen. . Gheorghiţă cizmarul. Poeme ca: La închisoare de hoţi din Doftana. de relatare a faptelor sexuale. Balada ucigaşului Maruth îl apropie foarte mult de lirica argheziană. Balada tatălui denaturat. Tam-tamul paparudelor apropiate. dar nu îi lipseşte nici îndemânarea de regizor. Poemul Invectivă are foarte multe asemănări de formă. Limbajul colorat. Poftele trupeşti sunt dezvăluite de „vocile indecente”. care îşi înscenează şi montează reportajul”213. relatări de fiecare zi şi relatări ale faptelor de viaţă. Prezentarea eroului legendar. Dorinţele interioare sunt îndeplinite de „bărbaţii care-şi dau coate” şi râd de ocări făcând „semne de batjocură”. Poetul descrie evenimente foarte concrete. cu câinii de vânătoare.

Editura Pontica. within the Sectoral Operational Programme Human Resources Development 20072013. Project ID52826 (2009).pentru a accede la o metafizicizante simbolică”215.Bucureşti.Bucureşti. Bibliografie Aderea. 2007. Editura Adevărul Holding. 1994.5/S/52826. Cluj Napoca.G – Istoria literaturii române de la origini până în prezent. M– O panoramă critica a poeziei române din secolul al XX lea. F – „Poetul la puşcărie” în Geo Bozga interpret de …. p. Bucureşti. 2010 Călinescu. A– Dicţionar de simboluri. 215 M. I – Dicţionar analitic de opere literare româneşti. Bucureşti. cofinanced by the European Social Fund – Investing in People. M – „Procesul Bogza” în Rampa. Editura Pontica. p.Edit Artemis.1976 Bogza . Mincu – O panoramă critică a poeziei româneşti din secolul al XX-lea. 2007 Pop.J Gheerbarnt .419 216 Ibidem. Geo– Poezii. nr.Editura Minerva. 5112/1935 Acknowlegements This work (Solemnitatea invectivei bogziene) was partially supported by the strategic grant POSDRU/88/1. 2007 Sebastian. 420 380 .222 Mincu.Edit casa cărţii de Ştiinţă . Bucureşti. Bogza se „lasă furat transfigurând materia atunci când recurgea la formele prozodice tradiţionale”216.1985 Chevalier.Editura Eminescu. Bucureşti. p.

Another antinomy documented by professor Florin Ţurcanu is between culture and democracy. à la différence de ses contemporains. Mihai SEBE Expert. Une première catégorie antinomique est celle du nationalismeantisémitisme. l’Université de Bucarest 217 Doina MEZDREA. We are dealing here with a radical thinking that has the tendency to classify all in various categories in order to better explain the historical evolution. Maison d’edition Acvila. être purement et simplement antisémite Le présent ouvrage fait partie d’un projet doctoral de recherche en sciences politiques sous la direction du professeur Florin TURCANU. « Antisémite – c’est une définition par négation. Nae Ionescu. ne se considère pas être un antisémite. extrême . Faculté de Sciences Politiques.droite De ses premiers articles Nae Ionescu entame une systématisation de ses principales idées ce qui nous permet d’identifier « les catégories fondamentales de sa philosophie politique »217. p. Situation humiliante et du point de vue tactique dangereuse. volume II. 2002. Nae Ionescu. pour un intellectuel. A fist antinomy category is that of nationalism vs. nationalisme . Biografia. la Roumanie de l’entre-deuxguerres . Another important category for the political thinking of Nae Ionescu is that between traditionalism and democracy. Institutul European din România Abstract From his early articles Nae Ionescu tries to achieve a systematization of his main ideas. which will allow us to identify « the main fundamental categories of his political philosophy”. totalitarisme. anti-Semitism. 418. Mots clefs: démocratie. [„categoriilor polare ale filosofiei sale politice”] * 381 . Cela signifierait que je n’existe qu’en fonction de mon ennemi. Etre antisémite signifie pour lui accepter d’être inférieur et c’est une situation humiliante pour un nationaliste.Les catégories antinomiques fondamentales chez Nae Ionescu* Drd.

Situaţie umilitoare. no. Antidemocrat prin temperament. 549. Nae IONESCU. visant « l’économie de l’énergie nationale »221. trecând în defensivă. „Reacţiune şi altceva”. Mircea Eliade.cela signifie qu’on se situe dès le début sur une position inférieure. a fi pur şi simplu antisemit înseamnă a-ţi crea din capul locului o poziţie inferioară. Une autre catégorie importante est celle de conservateurreactionnaire. le 3 septembre 1926. naţionalist şi păstrează legătura cu trecutul”] 218 382 . 2005. Antidémocrate par tempérament. menace l’être organique de la nation. Cuvântul. 549. Le désire même de comprendre le sens de l’accélération de l’histoire dans la manière d’un « conservateur » fasciné par la révolution trahit chez Nae Ionescu l’influence de l’auteur du Troisième Reich et celle de Oswald Spengler » [„Nae Ionescu era convins că dezvoltarea capitalismului şi a democraţiei în România se petrecea împotriva cursului istoriei. Ar însemna că eu nu exist decât în funcţie de duşmanul meu. „cel puţin anormală de a zăgăzui curgerea istoriei”] 220 Florin ŢURCANU. pp.219 mais conservateur220. nationaliste et garde la liaison avec le passé »222. [„Antisemit – aceasta este o definiţie prin negaţie. [„conservarea instituţiilor sociale este anchiloz㔄economisirea energiei naţionale. Însăşi dorinţa de a înţelege sensul accelerării istoriei în maniera unui «conservator» fascinat de revoluţie trădează la Nae Ionescu influenţa autorului celui de-Al Treilea Reich şi pe cea a lui Oswald Spengler. Fondé sur cette règle le conservatorisme de Nae Ionescu ne peut être que « monarchiste. favorisant la dispersion des ressources et l’individualisation. dans une acception proche de celle utilisée par Moeller van den Bruck.„monarhist. désireux de garder l’ordre social et institutionnel de son temps – « conserver les institutions sociales relève de l’ankylose » – mais dynamique. [„Naţionalismul e în schimb o atitudine de afirmaţie: eu afirm drepturile la desăvârşită dezvoltare a naţiei mele. Cette „économie” est en flagrante contradiction avec la démocratie qui. „Reacţiune şi altceva”.”] 222 Ibidem. « la sortie de l’individu du cadre de ses fonctions naturelles et sa dépigmentation de toute qualité et préoccupation propre ». le 3 septembre 1926. Son conservatorisme n’est pas statique. într-o accepţie apropiată de cea utilizată de Moeller van den Bruck. et qu’on passe en défensive »218. Cuvântul. Nae Ionescu ne se considère pas être un réactionnaire mais un conservatoire car être réactionnaire représente un essai « au moins anormal d’arrêter l’écoulement de l’histoire ». în cadrul statului nostru. [„desprinderea individului din cadrul funcţiunilor lui naturale şi decolorarea lui de orice calitate şi preocupare proprie”. el se definea ca «naţionalist».”] 221 Nae IONESCU. no. Îl prefera pe cel de «conservator». Bucarest. il se définissait comme « nationaliste ». Maison d’edition Humanitas. dar refuza epitetul de «reacţionar».”] 219 Ibidem. şi din punct de vedere tactic. 106-107: « Nae Ionescu était convaincu que le developpement du capitalisme et de la démocratie en Roumanie avait lieu contre le sens de l’histoire. mais il refusait l’épithète de « réactionnaire » Il préfère celui de « conservateur ». Prizonierul istoriei. şi statornicesc că celelalte neamuri au a se acomoda naţiei majoritare. primejdioasă.”.

„democraţia recunoaşte o tradiţie. signifie spécialisation et approfondissement et pas une simple popularisation de quelques connaissances générales: « la culture personnelle est une oeuvre d’approfondissement et par conséquent de différenciation » C’est comme ça qu’on explique pourquoi « les grands hommes de la culture. Ces opinions paraissent illogiques à Nae Ionescu car pour lui « une tradition qui commence à une date fixe. e o contradicţie in adjecto fiindcă „în esenţa tradiţiei stă perfecta continuitate în timp şi lipsa de începuturi cari să se poată stabili pe calendar.] nu se poate urca înapoi cursul vremii şi reînvia timpurile de acum trei sute de ani [.. Influencé par les idées de Spengler. qui vise « d’élargir les commodités de la vie » C’est une culture superficielle. Cuvântul. qui manque de la profusion nécessaire à un véritable changement qui comporte vulgarisation et simplification: « […] elle a comme instrument une vulgarisation superficielle et non assimilée de quelques connaissances élémentaires. est une contradiction « in adjecto » car « l’essence même de la tradition est sa parfaite continuité dans le temps et l’absence des débuts qu’on peut établir dans un calendrier « Le traditionalisme défendu par Nae Ionescu est autre chose qu’un retour au passé « […] on ne peut pas remonter au fil du temps et faire revivre le temps d’il y a trois cent ans […] »223 Une autre antinomie soulignée par le professeur Florin Ţurcanu est celle entre culture et démocratie.. „Tradiţionalism şi democraţie”. La culture associée à la démocratie est plutôt une culture pratique. La véritable culture est en échange aristocratique et élitiste.”. utilitaire. c’est une culture des individus et pas des masses: « la culture est de par son essence et ses conséquences décidément aristocratique » La culture signifie différenciation.. ca simpla apariţie a unui ziar. [„este imposibil a urca înapoi cursul vremii”. ».. comme la simple parution d’un journal. Nae Ionescu pense identifier une pseudo culture (celle démocratique) à coté de la véritable culture (élitiste). le 14 août 1926. dar numai pe aceea de la 1848”. les grands créateurs dans l’ordre spirituel n’ont été 223 SKYTHES.]”] 383 . „o tradiţie care începe dela o dată fixă. Les politiciens qui soutenaient la démocratie affirmaient notamment que « il est impossible de suivre le fil du temps en arrière” et que „la démocratie reconnaît une tradition mais seulement celle de 1848 ». no. „[.Une autre catégorie importante pour la pensée politique de Nae Ionescu est celle de traditionalisme-démocratie. 532.

Bibliographie La presse Cuvântul. Cuvântul. no.] are ca instrument o vulgarizare superficială şi neasimilată a câtorva cunoştinţe elementare. une plaie paralysante de la vraie culture. Cuvântul. la démocratie n’est pas créatrice de culture. în regimul democratic se poate identifica o mai mare răspândire a culturii”.”226 On peut avoir ainsi une avant première des idées qui affecteront les ouvrages et les articles de Nae Ionescu dans la période de l’entre-deuxguerres et on peut envisager les conclusions logiques de toutes ses actions. le 3 septembre 1926.”. C’est la culture dont le summum est atteint dans les soi-disant universités populaires. téméraire et limitée de la mentalité ankylosée dans la VIe classe de lycée.. îndrăzneaţă şi mărginită a mentalităţii anchilozată în cl. par la suite. 556. de démontrer l’inadéquation fondamentale de la démocratie aux besoins de la société roumaine et à ses traditions. Studia Politica. no. nu au fost democraţi nici prin temperament. Très différent de Nichifor Crainic par son tempérament et son style il rejoint le groupe néo-traditionaliste en 1926. ils n’ont été démocrates ni par tempérament ni par pratique politique »224. Par son essence même. „marii oameni de cultură. un tel processus ne pouvait être à proprement parler. Nae Ionescu tentera. 3. […] Même si la démocratie pouvait diffuser des notions culturelles dans les masses.. „instrumentul tehnic al unei forme speciale – foarte aproximative – de civilizaţie.”] 225 Florin ŢURCANU. plagă paralizantă a adevăratei culturi. Este cultura a cărui summum se atinge în aşa numitele universităţi populare. la culture de masse reste une illusion. Culture stérile. Cultura stearpă. „cultura este în esenţa şi urmările ei hotărât aristocratic㔄cultura personală este operă de adâncire personală. VI de liceu. L’opposition entre culture et démocratie n’est qu’une manifestation de cette incompatibilité. marii creatori în ordinea spirituală nu au fost niciodată democraţi. 684 : « Aux yeux de Nae Ionescu.225 Meme şi devant la realité présente il est forcé de reconnaître le fait que dans les démocraties avancées la culture est plus répandue: „il est vrai. [„e adevărat. telles quelles seront reflétées dans sa vie publique et privée. 2001. [„lărgirea comodităţilor vieţii”. p. 556.”] 384 . La véritable culture n’est jamais une culture des masses. « Néo-traditionalisme et politique dans la Roumanie des années ‘20 ». 1924 – 1933. professeur de philosophie à l’Université de Bucarest. volume I. no. essentiellement individualiste et aristocratique. nici prin practică politică. „Cultură şi democraţie”. l’acte culturel étant. un phénomène culturel. şi prin urmare de diferenţiere”. dans le régime démocratique on peut identifier une culture plus répandue » cela n’est pas une culture mais c’est plutôt „l’instrument technique d’une forme spéciale – très approximative – de civilisation. „Cultură şi democraţie”. » 226 SKYTHES. le 3 septembre 1926. „ [. 1937-1938 224 Idem.jamais des démocrates.

"Néo-traditionalisme et politique dans la Roumanie des années ‘20". Biografia. Prizonierul istoriei. Bucarest. volumul I. Bucarest. Armin. Pompiliu TEODOR. Florin. 3. volumul II. Studia Politica. Miscare socială şi organizaţie politică. Şerban PAPACOSTEA. vol. Doina. Biografia. Zigu. Bucarest. volumul IV. Mircea Eliade.Livres et articles des revues de spécialité BĂRBULESCU. 2001 MEZDREA. Doina. Maison d’edition Humanitas. Nae Ionescu. I. Extrema dreaptă românească. Mihai. Florin. 2005 HEINEN. Nae Ionescu. Maison d’edition Fundaţia Culturală Română. Istoria României. Maison d’edition Universal Dalsi. 2005 385 . traduction par Monica Anghel et Dragos Dodu. nr. Doina. traduction par Cornelia et Delia Esianu. O contribuţie la problema fascismului internaţional. Biografia. Biografia. Maison d’edition Corint. 2001 ŢURCANU. Nae Ionescu. Bucarest. 1995 ŢURCANU. 1999 MEZDREA. Maison d’edition Acvila. Muzeul Brailă şi Maison d’edition Istros. Dennis DELETANT. 2002 MEZDREA. Maison d’edition Humanitas. Doina. 2003 MEZDREA. 2005 ORNEA. Legiunea « Arhanghelul Mihail ». Keith HITCHINS. volumul III. Muzeul Brailă şi Maison d’edition Istros. Nae Ionescu. Anii treizeci.

p. la cultura siempre es tratada como una síntesis de toda la actividad histórica del ser humano. El choque entre la cultura europea e indígena y las relaciones conflictivas de la alteridad entre los primeros pioneros del "Nuevo Mundo" son la base para el análisis que tiene como base teórica autores como Sidekum. la cultura encontró su lugar en las teorías sociales más importantes. interculturalidad. pero sin embargo puede ser revelado a la luz de las teorías que abarcan las relaciones . diferencia. Samantha BORGES Universidade Federal de Santa Maria Abstract El artículo tiene como objeto de análisis la obra A Muralha (1954).sobre todo por el poder y la dominación . 101-102). 386 . Landowski y Todorov. alteridad.) La cultura también puede ser la portadora de una forma de dominación sobre otros grupos de personas o de la cultura en un contexto social y el fundamento ideológico de otros seres humanos (SIDEKUM.. Como lo demuestra Sidekum. 2006. de Dinah Silveira de Queiroz. la cultura puede ser vista desde la perspectiva de las prácticas de un grupo social.Cultura y juegos de alteridad en la novela A MURALHA Mls. A Muralha es una novela histórica clásica y cuenta la historia de la fundación de la ciudad y la lucha por la posesión de la tierra durante el siglo XVII y XVIII. (. Key words: Cultura. materializada por los Estudios Culturales. todas intrínsecamente ligadas a la cultura.. y por lo tanto también se benefician las principales cuestiones relacionadas con la formación de la identidad y la alteridad. El encuentro entre el europeo y el indio americano: una historia de alteridad y asimilación Durante el siglo XX.entre los individuos: Por un lado. Escrito en honor del Cuarto Centenario de la ciudad de Sao Paulo. en el sureste de Brasil. Surgen los conceptos de multiculturalidad.

el diferente. aún hoy. el diferente es más evidente y múltiplo que nunca. Sin embargo. en un mundo acuñado como multicultural. considerada por los españoles como la legítima.y los animales. en el mundo contemporáneo. el extranjero – que la humanidad ha experimentado alguna vez: el "descubrimiento" del Nuevo Mundo. Para el español. şi fuera capaz de ser esclavizado y cristianizado.que se puede comprender un poco más las relaciones sociales problemáticas entre el yo y lo otro. p. constituye el marco básico para las relaciones de alteridad en el momento del descubrimiento. pero es culturalmente inferior. que ha tenido reflejos hasta hoy en el mundo y las culturas contemporáneas. el indio pertenece a la raza humana. Según Todorov. 34). la llegada de los europeos en América se llevó a cabo con el fin de ratificar una actitud prejuiciosa y de abuso de poder sobre los nativos americanos.Es desde esta perspectiva . intermedia el contacto entre las personas principalmente de los países más ricos en relación con los países históricamente más necesitados. con pasajes de las cartas de Colón. que analiza a los registros de Colón. hay que volver un poco en el tiempo que se puede encontrar uno de los momentos más memorables con el otro .la alteridad . desde que el renuncie a sus propias características. Los españoles sólo reconocían al indio como a un igual. En la actualidad. pero esta falta de cultura está directamente relacionada con el hecho de que las prácticas indígenas eran diferentes de la práctica europea. La llegada de los europeos a América se configura en un complejo proyecto de dominación y sometimiento de las personas involucradas. La forma en que la alteridad se constituye en un grupo social y entre este y otros grupos sociales actúa directamente en la formación de la identidad de los sujetos involucrados. Landowski señala que "el surgimiento de un sentimiento de" identidad "parece pasar necesariamente por la intermediación de una “alteridad” que se construirá (Landowski. para asimilar las características del medio ambiente o del grupo social dominante. 387 . pero continuó por siglos de colonización y. 1997. Todorov describe. se convirtiera en más similar al español. para que a través de los preceptos y valores cristianos establecidos en el Viejo Mundo. Esta actitud de asimilación.considerado el único modelo de sujeto civilizado . El pueblo de América había sido considerado aculturado. que los españoles inserían a los indios en una banda situada entre el hombre europeo . por lo que potencialmente susceptibles a la domesticación. con características primitivas y salvajes. que acepta al otro.

cuanto por el que ya había hecho un poco de historia aquí. los negros haciendo lo que les enseñan. 2000. La pobreza arrogante de la tierra! Los indios feos como Judas.. tanto los recién llegados europeos y Cristina. hijo de Don Braz. como Don Braz y su familia. no gastaríais aquí su amable presencia (. pero les diciendo a las masas. al aterrizar en Brasil. la visión romántica de Cristina ya es confrontada por la observación egocéntrica del Capitán Mor-barco. formada en conformidad con el punto de vista del pensamiento predominante en Europa Si supieras lo que es esta tierra. Sacerdotes que compiten con los blancos. llena de la educación del Reino y con la esperanza de encontrar un amor romántico en el "Nuevo Mundo". Procedente de Portugal. especialmente las mujeres. La novela presenta una compleja red de personajes que ocupan lugares diferentes en una jerarquía muy marcada. narrada en tercera persona. es prometida en matrimonio al joven. hay un discurso de autoridad que impregna la narración a través de la presencia de los personajes secundarios. cuenta la historia de las luchas. constituyen el contexto de la historia de Cristina y Tiago y la trágica saga de la familia de Don Braz Olinto. fanfarrones y pendencieros. p. Y las mujeres en las casas escondidas en sus madrigueras como conejos. Cristina. donde el primero que llegó construyó su propia ley de privilegios. La novela. Pero en este contexto. las conquistas y masacres del pueblo de Sao Paulo a finales del siglo XVII y principios del XVIII. de Dinah Silveira de Queiroz. La historia es protagonizada por el hombre blanco. ya que los hombres pasan largos meses en la región del “Sertão”. blancos sucios. Una lucha sangrienta y la aparición de una "tierra de nadie". prima lejana de Tiago. A comienzos de la historia.. 12). y estos demonios sin Ley ni Rey.El colonizador y los colonizados en A Muralha La novela A Muralha. Es la relación de alteridad entre los blancos y los indígenas. fue escrita en honor de la celebración de los 400 años de la fundación de la ciudad brasileña de Sao Paulo. como monos. Este es el escenario que se despliega la historia de los personajes de la familia. llega en el Puerto de San Vicente llena de sueños. en 1954. expuesta en la trama que automáticamente muestra cómo la relación que se desarrolló en los primeros contactos entre Colón y los indios de América Central se ha convertido en inherente a la ideología del 388 . que a menudo luchan por sobrevivir solas.) Cúrense las ilusiones de la niña. ignorantes y obstinadas (QUEIROZ.

enojado con los esclavos del lago Serena.Mi señor me dijo que hiciera la voluntad de su dueño.como şi le fuese concedido reconocimiento . 2000. Está presente tanto en la idea de la novela de la presentación de las indias a los placeres de 389 . en el lago Serena. p. Ellos no pagan nada. Aimbe para llegar a casa. a recoger un puñado de puré amarillo. muestra preocupación por la "responsabilidad" para llevar a los esclavos de la finca y busca ser representativo de su señor. lo mejor es dejarlo caer en el bosque de nuevo (QUEIROZ. como algo muy natural. donde. 34). tres de los otros siervos se inclinaron sobre el cuenco. Como un hijo bastardo. el patio había un tazón grande. Mientras le respondían. Aimbe. los trata con la misma violencia y la repugnancia que un blanco trataría. como se muestra en el fragmento siguiente: . Aimbe devota al blanco. en su jueves. cuando se refiere a la mujer indígena es la violencia sexual que se les presentó. A Muralha aporta los pasajes de trabajo que revelan el carácter peyorativo con que son caracterizados los indígenas europeos. los esclavos eran tres: un negro y dos criollos. la misma cuenca excavada en la madera. Aimbé hablaba fuerte. La principal diferencia en el trato con los demás. Pero los hombres comían allí! Además de dos indios. devorando la comida codiciosos como perros humanos (QUEIROZ. Sin embargo. Es interesante como el juego se trabajó a partir de la alteridad en primer lugar. porque aquí hay muchos del mismo animal. una diferente "cepa" de la jerarquía social de Sao Paulo en aquel tiempo. con orgullo . Por lo tanto. p. 15-16). donde Aimbe tiene su voluntad propia. se coloca como un sirviente de la familia del Lago Serena. En la narrativa los indígenas son a menudo tratados como animales: Fuera del hogar. En la alteridad entre los personajes presentados. entre Aimbe y el hombre blanco. Al igual que las cartas de Colón. jura que suelta este demonio en el bosque de nuevo. 2000. hijo de don Braz con alguna india. que se muestra de una manera más sutil. Para no gastar el dinero de usted. Aimbe descarga todos sus supuestos "poderes". pero es como un jefe de los indios "puros" tratados como esclavos.colonizador. no es ni blanco ni indio. hay una relación. y en segundo lugar entre el criollo y el auténtico nativo. porque parece que no importa tanto. se los comen los animales. Mi dueña no tendrá lástima por algo malo así como él. haz lo que quiera. y para el indio. el criollo. que es el desprecio con que las indias son tratadas.toda su servidumbre. Ya aparece en el texto anterior el representante principal de la narración. no valen ni el pué que mastican.

27). 2000. relaciones practicadas en el territorio nacional.la carne del hombre blanco. y muestra como este proceso estuvo marcado por las ideologías dominantes de los colonizadores sobre los colonizados y del hombre que se constituye este contexto como un sujeto. 28). como su servidumbre y sometimiento a las leyes de "dicho" civilizado.usted sabe que su amo quiere decencia en esta casa! Componer usted mismo. Don Guilherme es un solitario que recibe Cristina en su casa durante su viaje a Lago Serena. (. ve el decente y cristiano Don Guilherme unirse a las indias. Así sucedió en la relación de alteridad en el encuentro de españoles e indígenas de América Central y también lo fue en el contacto entre los indios de Portugal y Brasil. abrazado a dos indias también desnudas "(QUEIROZ. desabrochado. La novela A Muralha. y su seno izquierdo. cuando ella se inclinó.Pagana infeliz . trae en su relato las relaciones de alteridad entre personas de origen diferente. vio a Don Guilherme pasar. en la noche. es una amalgama de diferentes identidades: lleva el arrogancia del hombre europeo. p. el sufrimiento del negro y. se hace casi inevitable crear un juego de dominación y poder. p. la historia del nacimiento de Sao Paulo. Al confrontar las diferentes culturas. Sujeto este que se conoce. vista como construcción representante de los tiempos del nacimiento del Brasil. la sumisión de los indígenas. Entender cómo esta relación de dominación se da. la de criollo. deben seguir las convenciones y las costumbres de los colonizadores: Una india llegó a retirar los restos de la cena. Él demuestra la subyugación a que se somete la mujer indígena.. sólo en su habitación. Dos pasajes del libro ilustran estos dos polos. apareció.. Llevaba ropa limpia y blanca. Primero durante el día. cuando las indias son sirvientes de la casa y por lo tanto. 2000. es importante no sólo para conocer el pasado. Cristina se sorprende cuando. Y en un segundo momento. la sensación de no ser esclavo ni amo cuando está en su más expresiva condición. que se puede entender como el nacimiento simbólico del país. pero su vestido estaba abierto por delante. completamente desnudo.) En la confusión de la sombra y la luz. 390 . que son sometidas al yugo de su amo: "Hubo un tumulto de la risa de los niños y la voz de Don Guilherme borracho cantando la misma canción aburrida y bárbara. india tonta! (QUEIROZ. Él derramó su ira: . para colocarse en una interacción entre el yo y el otro.replicó . esencialmente. pero sobre todo es necesario para entenderse que es el actual Brasil y qué cargas de identidad lleva hasta hoy.

2006. Eric. 391 .Referencias Bibliográficas LANDOWSKI. Conceito de cultura. TODOROV. In: Cultura e Alteridade: consenso / Org Luiz Amarildo Trevisan. Sao Paulo: Martins Fontes WMF. 2000. A Muralha. Sao Paulo: Perspectiva. Ijuí: Unijuí. Elisete Tomazetti. 2002. Sao Paulo: Record. 2010. M. Presença do outro: ensaios de sociosemiótica. Dinah Silveira. SIDEKUM. Tzvetan. Anthony. A conquista da América: a questão do outro. QUEIROZ.

SECŢIUNEA : LINGVISTICĂ ŞI TRADUCTOLOGIE 392 .

Key words: conceptual metaphor. 1980). In order to answer these questions. Universitatea « Spiru Haret » Abstract The present paper addresses the regularities of the ways conceptual metaphors are expressed linguistically in different languages. VALUABLE RESOURCES) (Lakoff and Johnson. The expression of the same figurative meaning It is common-knowledge that there are several possibilities to translate a metaphorical expression from one language to another. 393 . There are studies which have revealed both differences and similarities in the linguistic expression of conceptual metaphors.Conceptual Metaphors and Their Linguistic Expression in English and Romanian Lect. A variety of different metaphorical examples are analyzed in this respect. and more specifically. The question the article attempts to clarify is whether the linguistic expression of shared conceptual metaphors is also the same or it differs from language to language. cultural context Introduction The present study attempts at describing the ways in which the linguistic expression of shared conceptual metaphors differs or is similar across English and Romanian languages. 1. we will look at the figurative meaning and its possibility of being expressed by a different / similar word form within the same (or different) conceptual metaphor. figurative meaning. Our study investigates the ways the linguistic expression of the shared conceptual metaphors differs or is similar across languages. Denisa DRĂGUŞIN Facultatea de Litere. dr. linguistic expression. in what ways it differs and why. The analysis is based on one of the mostly common conceptual metaphor that exists in English and Romanian: TIME IS MONEY (more largely. univ. with focus on English and Romanian. Thus.

Device-ART. the NP-DO subcategorized for by the verb has a possessive pronominal adjective in the specifier position. the possessive pronominal adjective disappears from the specifier position of the head noun. the following parameters should be taken into consideration: the literal meaning of the expression used. CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS waste-2nd PERS. the word form that literally means the same as save is used in Romanian as well. and the linguistic form that is used.1. the time Both Romanian sentences drop the Subject as the inflection of the verb surfaces all the necessary morphological features. However. In the Romanian sentence. this will CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS save-3rd PERS time (b) Aparatul acesta o să-ţi economisească câteva ore bune. (2) This device will save you hours. Instead of the 394 . CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS waste-2nd PERS. (1) You’re wasting my time. (a) Aparatul acesta o să-ţi economisească timp. the time (for nothing) (b) Îmi consumi timpul. the conceptual metaphor(s) on the basis of which the figurative meaning is composed. and the particular patterns produced by the English expressions in Romanian. the figurative meaning that is to be expressed. In the English sentence. When examining the similarities and differences in the metaphorical expression of a conceptual metaphor. this will CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS save-3rd PERS some hours Again the English and the Romanian sentences differ in terms of the morpho-syntactic constructions used. In what follows. we will consider several varieties of the TIME IS MONEY metaphor in English and Romanian. (a) Îmi pierzi vremea (de pomană). we would expect it to be different in the case of two different languages. 1.establishing the “equivalent” of a particular metaphorical expression in a certain language becomes problematic. As far as the last parameter is concerned.2. 1. and it takes the form of a clitic in the Dative-Possessive case preceding the verb and modifying the NP subcategorized by the latter. Device-ART.

the Romanian sentence can make use of the word meaning ‘time’. NEG-have-1st PERS time of you-ACC (c) Nu pot să-mi rup timp pentru tine. as in (2)(b). 395 . The Romanian accepts the two English sentences independently. cannot be used with both a Complement (‘your time’) and an Adverbial (‘these days’). which actually leads to a concealed linguistic metaphor based on the TIME-AS-A-VALUABLE COMMODITY metaphor.word meaning ‘hour’. this idea can be seen in the third (c) Romanian variant Nu pot să-mi rup timp pentru tine (‘I can’t tear off time for you’). In order to express the meaning of the English sentence. 1. (3) I don’t have the time to give you. a mass or object from which one can tear off a piece. NEG-have-1st PERS time for you-ACC (b) Nu am timp de tine. (a) Nu am timp pentru tine. so time seems to inherit the features of a [-abstract] object. 1. 1.4. NEG can-1st PERS CONJ CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS tear1st PERS time for you-ACC Although the Romanian language allows the sentence Nu am bani să-ţi dau (‘I don’t have money to give you’). The word ‘hour’ can be used if and only if it is quantified. the Romanian resorts to the sentence Nu am timp pentru tine (‘I don’t have time for you’).3. it does not allow Nu am timp să-ţi dau (‘I don’t have the time to give you’). (5) That flat tire cost me two hours. never in a relation of subordination: Nu am timp (‘I don’t have time’) and O să îţi dau timp (‘I’ll give you time’). More explicitly.5. The basic conceptual metaphor read in this Romanian metaphorical expression is related to TIME IS A SOLID MASS OR OBJECT. (4) How do you spend your time these days? (a) Cum îti petreci timpul liber? How CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS spend-1st PERS the time spare (b) Ce faci zilele astea? What do-1st PERS days these The Romanian literal equivalent of spend. petrece.

1. 1. The English sentence is translated into Romanian without difficulty. CLITIC-1stPERS-DATIVE-POSS AUX-have-3rd PERS take-1st PERS-PAST two hours the flat tire Although the Romanian language allows the use of the figurative meaning of the verb cost as in M-a costat două săptămâni de durere (‘It cost me two weeks of pain’). NEG CLITIC-1st PERS-DATIVE-POSS be enough the time 396 . (7) I don’t have enough time to spare for that.7. AUX-have-1st PERS invest-PAST much time in PRON-3rd PERS SG ACC The Romanian word that etymologically derives from the same Latin word as the English word invest does is investi. NEG have-1st PERS time to waste for this Irrespective of the fact that due to syntactic reasons there are major differences between the English and the Romanian sentences. (6) I have invested a lot of time in her. (a) Am investit mult timp în ea. Be-1st PERS SG PRES in crisis of time (b) Nu îmi ajunge timpul. 1. it does not accept a literal translation of the sentence in (5) which leads to a different reading of the conceptual metaphor underlying the metaphorical expression TIME IS AN OBJECT.8.(a)Mi-a luat două ore pana de cauciuc. semantically speaking they are equivalent and converge to the same conceptual metaphor. NEG have-1st PERS enough time for this (b) Nu am timp de pierdut pentru asta.6. (8) I am running out of time. The two literally the same verbs can be used in the figurative meaning. (a) Sunt în criză de timp. (a) Nu am suficient timp pentru asta. Consequently. we may say that it is both similar to and different from the English one.

(9) You need to budget your time. (a) Păstrează timp şi pentru mine. or we can relate to the conceptual metaphor TIME IS A SOLID MASS OR OBJECT as in (10) (b). Be-3rd PERS SG PRES need CONJ CLITIC-2nd PERS-DATIVEPOSS plan-2nd PERS the time The Romanian word bugeta corresponding to the English budget cannot be used with the same figurative meaning. Make-2nd PERS CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS time for me When it refers to time.9.10. a-ţi bugeta salariul (to budget one’s salary). a-ţi bugeta achiziţiile (to budget one’s acquisitions) 1. the English verb put aside cannot be literally translated into Romanian. Word Literal Figurative Conceptual form meaning meaning metaphor 397 . The Romanian language does not accept a-ţi bugeta timpul (‘to budget one’s time’). (10) Put aside some time for me. Be-3rd PERS SG PRES time CONJ CLITIC-2nd PERS-DATIVEPOSS manage-2nd PERS the time (b) E nevoie să-ţi planifici timpul. Keep-2nd PERS time for me (b) Rupe-ţi timp şi pentru mine. Were we to schematize our findings we would comprise the following distinctions: Eg. We can either preserve the same conceptual metaphor as in (10) (a) and (c) by using the Romanian verbs păstra (‘keep’) and face (‘make’). as the latter does not accept the figurative meaning of the English verb run. imposing the use of different literal expressions. It can only accept [+concrete] entities: a-ţi bugeta călătoriile (to budget one’s travels). 1. Tear-2nd PERS CLITIC-2nd PERS-DATIVE-POSS time for me (c) Fă-ţi timp şi pentru mine. (a) E timpul să-ţi gestionezi timpul.The English sentence does not translate easily into Romanian.

1a 1b 2a 2b 3a 3b 3c 4a 4b 5a 6a 7a different different different different different different different different different different different different same same same same different different different same different different same partly different partly different different different different different same same same same same same same same same same same same same same same same same same different same same different same same 7b different same same 8a 8b 9a 9b different different different different same same same same same same same same 398 .

399 . Johnson. different” in which the same figurative meaning is rendered by different word forms that have different literal meanings within different conceptual metaphors. different. This implies that both conceptual and linguistic metaphors may be not only cognitively. same” which occurs 11 times out of 20. different word forms have the same primary literal meanings. same. but similar figurative meanings within the framework of the shared conceptual metaphor. Mark. 1987. Metaphor. the cognitive and the cultural merge into a single conceptual complex. it seems that the most common case for the expression of the same figurative meaning is the pattern “different. different.. Oxford: Clarendon Press. same. Lakoff. the least frequent pattern is “different. 1980. Here. Chicago. University of Chicago Press. same. Selected Bibliography Kittay. The analysed examples lead to the conclusion that two languages may have the same conceptual metaphor. Its Cognitive Force and Linguistic Structure. Less frequent is the pattern “different. In metaphors and their linguistic expression. but the linguistic expression of the same conceptual metaphor may be affected or fashioned by differences in cultural-ideological characteristics and conjectures describing the different cultures. but also culturally motivated. George. Metaphors We Live By. In this pattern.10a 10b 10c different different different different different different same same same same different same Conclusions On the basis of the comparison of the TIME IS MONEY metaphor in English and Romanian. Finally. same. yielding the same figurative meaning within the same conceptual metaphor. same” which occurs 6 times out of 20. different word forms have different primary literal meanings. Eva F.

1987.). 400 . Dicţionar de cuvinte polisemantice. Bucureşti. 202-251 Stoichiţoiu Ichim. Cambridge Advanced Learner’s Dictionary. Creativitate lexicală în România actuală. Third Edition. Rodica. Editura Rocambole. Adriana. 2008 Constantinescu. Cambridge University Press. Women. George.Lakoff. Fire. Editura Vox. Lakoff. 2001. Dictionaries Buca. Bucureşti. “The contemporary theory of metaphor”. Cambridge: Cambridge University Press. Diversitate stilistică în româna actuală. Silviu. Editura Universităţii Bucureşti. in: Ortony. Dicţionar de metafore. and Dangerous Things. Marin. Editura Universităţii Bucureşti. George. University of Chicago Press. pp. Bucureşti. Andrew (ed. Metaphor and Thought. 2003. 2006. 1993 (2nd ed.). Chicago. 2001. Zafiu. Bucureşti.

ce qui a fait que la diplomatie se transforme dans une institution sociale et politique. diplomatique correspondance officielle. dr. culturel et scientifique – implique que les institutions européennes et les méthodes diplomatiques des États membres aient connu un processus de transformation accélérée et substantielle. Petit à petit.univ. partie de grandes mutations de l’évolution internationale. Parmi les nombreuses définitions de la diplomatie considérée tantôt art. Celui qui gardait l’exemplaire dans l’archive était appelé diplomate et son activité s’appelait diplomatie. Tamara CEBAN Lect. la signification du mot „diplôme” s’est élargie désignant d’autres documents officiels. correspondance 1. (Iacob 1997 et 2005 :5). social. dont un était la procuration donnée aux messagers et l’autre était gardé dans l’archive. Sebastian CHIRIMBU Facultatea de Litere. La diplomatie La diplomatie retrouve ses racines dans le passé des conventions territoriales et de la bonne foi existantes même dans le règne animalier. Universitatea « Spiru Haret » Abstract Au XXIème siècle. économique. dr. Pris des Grecs antiques. univ.La correspondance diplomatique entre lettre et acte. on s’arrêtera sur la définition conformément à laquelle la diplomatie est la science qui gère les rapports et 401 . le développement toujours plus accru des formes d’activité humaine dans les domaines politique. Repères historiques . La notion de „diplomatie” dérive du mot grec « diplóô » qui signifie „doubler” et qui désigne l’action de rédiger des actes officiels ou des diplômes en deux exemplaires. Mots-clés: diplomatie. Cet article se propose d’analyser les dix principaux documents diplomatiques et les particularités de la rédaction des notes diplomatiques. tantôt science. Quelques caractéristiques de redaction Conf. le mot est entré dans le vocabulaire de la politique diplomatique moderne.

le mot „diplôme” a désigné d’autres documents officiels (Nicolson 1955:19). la démocratie. la diplomatie c’est la science ou l’art de la négociation. Un moment important de l’histoire de la diplomatie est l’apparition de premières missions permanentes. Les forces de paix. Dans les deux cas. le progrès et la généralisation des relations entre les États européens du XXème siècle. dans une acception plus restreinte. des armistices négociés dans les luttes entre les tribus (Nicolson 1955:17). enregistrant une permanente tendance d’institutionnalisation et de perfectionnement selon le processus général d’évolution des rapports entre les individus et les collectivités.les intérêts entre les États ou l’art de concilier les intérêts des peuples ou. aux diplomates ad-hoc de la préhistoire et aux divers documents de principaux États européens qui reflètent une position commune au sein de l’Union européenne. ont créé les prémices d’un nouvel ordre politique et économique européen. La diplomatie constitue le meilleur moyen que la civilisation ait inventé pour veiller à ce que la force ne gère pas les relations internationales car la guerre. Aujourd’hui. Jean Dumont publie la collection de traité intitulée Corps universel diplomatique du droit des gens. Le terme „diplomatie” a été utilisé en anglais à partir de 1645. Leibniz publie Codex juris gentium diplomaticus et en 1726. l’activité diplomatique désigne la science auxiliaire de l’histoire consacrée à la manière de rédaction des documents et à leur authenticité. Dans l’Empire Romain. le terme fait référence aux collections de documents sur les relations internationales. on timbrait les listes sur les deux feuilles en métal. En 1693. au XXème siècle. comme moyen de solution des litiges. Les méthodes diplomatiques se sont élargies avec le développement de la société. Le Congrès de Vienne de 1815 a représenté une cristallisation de l’activité diplomatique et a établi des règles caractérisant ce qu’on appelle la diplomatie classique: autonomie. 402 . La profession diplomatique est très ancienne (Maliţa 1975:13): des traités de paix ou des alliances inscrites sur les monuments historiques. Petit à petit. On les appelait des „diplômes”. Mais le terme a commencé à faire référence aussi aux personnes qui s’en occupaient. „une vraie révolution dans le développement de la diplomatie” (Maliţa 1975:13). on les pliait en deux et on les collait d’une manière spéciale. n’est pas pratique et naît toujours des dangers. caractère secret et esprit de caste.

À mentionner le fait que dans plusieurs définitions on utilise simultanément les termes „science” et „art. Chirimbu 2008 :12). la diplomatie n’est pas une science telle les mathématiques et on ne peut pas préciser combien elle est proche à l’art. à savoir elle doit gérer les rapports existants entre les États. Le concept de diplomatie équivaut à celui de dialogue. on rencontre en fait la rigueur scientifique et l’art du diplomate. L’acte constitue une preuve écrite par laquelle on constat un fait. 2. la diplomatie a des principes déterminés car elle est régie par certaines notions ayant un but précis et distinct. En fonction de l’envoi des lettres à une personne juridique ou physique. La correspondance entre lettre et acte La notion de correspondance signifie la forme écrite que les rapports entre deux ou plusieurs personnes supposent (d’habitude la forme de lettre). créant les meilleures conditions pour le bon déroulement de ces rapports. Bien que certains auteurs considèrent que la diplomatie gère aussi les rapports hostiles entre les États. La correspondance officielle désigne la totalité des lettres et des documents circulant entre les personnes juridiques ou entre une personne physique et une personne juridique afin d’établir des rapports entre ces personnes (Ceban. Iliuţă. • Les lettres peuvent être rédigées et signées par toute personne ayant la délégation de correspondant tandis que les actes sont rédigés et 403 .Dans le Dictionnaire Oxford.” Dans la pratique. • La plupart des actes sont tapés à la machine tandis que la plupart des lettres sont écrites à la main. il faut souligner plutôt le caractère pacificateur de l’action. Entre une lettre et un acte il y a les distinctions suivantes: • La lettre est une communication adressée par écrit à une personne. on gère une obligation etc. celles-ci font l’objet de la correspondance officielle ou privée. on considère que la diplomatie représente la conduite des relations internationales par l’intermédiaire des négociations auxquelles les ambassadeurs et les envoyés participent. En tant que discipline. • L’acte spécifie le titulaire auquel on fait le constat. Sterian. • L’acte a un titre tandis que la lettre contient rarement un titre. Dans un sens plus rigoureux. Il faut souligner que la diplomatie est une activité qui sert et qui assure le bon fonctionnement des relations internationales.

par le Ministère des Affaires Etrangères ou par le secrétariat d’une organisation internationale. administratif. On utilise les formules de politesse consacrée au début et à la fin de la lettre. envoyée par la mission diplomatique. Types de correspondance On peut utiliser la correspondance commerciale à l’occasion de la démarche diplomatique ou indépendamment. juridique. La sphère de la correspondance officielle est très vaste et elle suppose aussi des problèmes avec contenu économique. 3. on utilise une disposition légale ou d’autres communications d’intérêt général. Quand on n’utilise pas cette lettre. La pratique des notes verbales est tellement utilisée que. Un type important de note verbale est la note circulaire. par l’intermédiaire des ministères des affaires étrangères et des missions diplomatiques. Elle se réalise par des notes diplomatiques.signés par des fonctionnaires nommés par une disposition expresse ou par un acte normatif. par l’intermédiaire de l’échange des notes verbales avec un contenu identique. deux États puissent conclure des accords bilatéraux dans le droit international public. diplomatique etc. l’acte sera consigné au bénéficiaire sous signature. par courriel spécial ou par la poste normale. Les notes diplomatiques sont des communications officielles qu’un État ou une organisation envoie à un autre État ou à une autre organisation internationale. elle contiendra le timbre de l’institution et les initiales du nom de celui qui a approuvé l’envoi de la note. La correspondance diplomatique dans le contexte de la démarche diplomatique. On tape la note sur une feuille de papier avec l’en-tête de l’émetteur. à savoir une note verbale ayant le même contenu que le Ministère des Affaires étrangères ou le secrétariat d’une organisation internationale envoie à plusieurs ou à toutes les missions diplomatiques accréditées auprès de l’État respectif ou auprès l’organisation respective. rédigée à la IIIème personne. Afin de transmettre des informations dans des situations de protocole. • L’acte circule entre auteur et bénéficiaire accompagné par une lettre. Celui-ci 404 . La technique d’un accord par échange de notes verbales consiste dans le fait qu’un État présente à un autre État une proposition dans une note verbale transmise à la mission diplomatique de ce dernier État. Elles sont divisées dans plusieurs catégories. On ne signe pas la note verbale. La note verbale est une communication écrite non signée. à savoir des secrétariats des organisations internationales.

au Monsieur le Secrétaire Général ou au Monsieur l’Ambassadeur” selon le cas. Ce type de correspondance est utilisé lorsqu’entre l’émetteur et le destinataire il y a des rapports de travail plus familiers et la nature des problèmes abordés ne réclame nécessairement une communication officielle. La note signée est rédigée à la Ière personne et elle commence par la formule: „Au Monsieur le Ministre. l'expression de ma très haute considération” en ce qui concerne les notes signées. Elle est signée par l’expéditeur et elle est adressée personnellement au ministre des affaires étrangères. la pratique consiste dans le fait que les deux États se consultent et se mettent d’accord sur le texte de la proposition proprement dite figurant dans les notes verbales. comme dans le cas des notes verbales et des notes signées. Dans ce cas. C’est une communication écrite que les représentants diplomatiques de plusieurs États adressent solidairement au ministre des affaires étrangères ou au secrétariat d’une organisation internationale. elle est remise durant une audience à laquelle tous ceux qui l’ont signée assistent. il n’y a aucune différence entre la note verbale et la note signée. les formules de courtoisie doivent être effectuées selon les normes de cette langue dans le domaine de la correspondance diplomatique. ou simplement „À Son Excellence” et elle finit par une formule telle: „Je vous prie d'agréer. La lettre personnelle n’implique pas l’État ou l’organisation internationale. qui vise à mettre en évidence qu’elle a été élaborée de commun accord et que le problème abordé dans la note est signée par tous les chefs des missions diplomatiques. La lettre personnelle est un document moins formel que la note verbale et la note signée et elle est adressée au chef de la mission.accepte la proposition. Toutes les deux produisent des effets dès le moment quand le destinataire les reçoit. Monsieur le Ministre. rédigées dans une langue étrangère. au chef exécutif de l’organisation internationale ou au chef de la mission diplomatique selon le cas. au ministre des affaires étrangères ou au chef exécutif d’une organisation internationale ou vice-versa. La note signée est un document diplomatique plus solennel. Dans de telles situations. La note collective représente une forme de correspondance extrêmement solennelle. Du point de vue juridique. l’échange de notes verbales constitue un accord entre les deux États. Au moment de la réception de la réponse. la répétant textuellement dans une note verbale de réponse. Elle peut être 405 .

L’ultimatum contient d’habitude une demande expresse de réponse prompte. 406 . C’est l’agent diplomatique qui consigne d’habitude ce type de document à la fin des entretiens officiels. Aussi est-il possible que les notes ne soient pas présentées simultanément. Le contenu du document est le même. il n’a pas d’adresse. dans une question qui fait l’objet des préoccupations dans l’activité diplomatique. Du point de vue de la forme. Maintes fois les grands pouvoirs ont utilisé l’ultimatum comme moyen de contrainte des États plus petits. L’aide-mémoire. il constitue une déclaration conditionnelle de guerre. mais la forme et la rédaction peuvent être différentes. ce document est connu aussi sous le nom de pour mémoire ou pro memoria. l’aide-mémoire a pour mentions la date et éventuellement le lieu. Il est présenté sur un papier sans en-tête. Son but est d’éviter d’éventuelles erreurs d’interprétation ou des malentendus que l’interlocuteur pourrait avoir suite à l’exposition orale.envoyée séparément mais simultanément par chaque chef de mission et rédigée dans des termes tout à fait identiques. claire et catégorique. L’ultimatum est un document par lequel un État exprime sa position ultime et irrévocable envers un autre État. C’est un document qui résume un problème qui a été ou qui sera discuté dans une démarche diplomatique ou qui précise certains aspects du problème discuté. lorsque l’ultimatum comprend la menace avec le début des hostilités. Conformément à la IIIème Convention adoptée par la Conférence de La Haye de 1907. La note identique. Il peut indiquer aussi un délai jusqu’auquel on attende la réponse. Le mémorandum est un document identique en forme à l’aidemémoire et la différence consiste dans le contenu qui est encore plus vaste. Maintes fois. Par cet acte. Dans la pratique de certains pays. Ce document est une forme de démarche collective moins solennelle de la part de plusieurs chefs de mission. mais pas toujours. adressée au ministre des Affaires étrangères de l’État accrédité. il n’est pas signé et il ne contient aucune forme de courtoisie. l’État émetteur demande à l’État destinataire l’accomplissement de certaines sollicitations sous la menace qu’en cas contraire il adoptera les mesures nécessaires pour satisfaire ses exigences. Le Livre blanc est un document souvent utilisé dans la diplomatie pour des présentations des données et des faits du gouvernement. l’ultimatum implique la menace de l’utilisation de la force au cas où les exigences formulées ne soient pas accomplies.

Particularités de la rédaction de la correspondance diplomatique Quelle que soit la nature des notes diplomatiques. impersonnel.Le but du mémorandum est de présenter de manière exhaustive la position de l’État émetteur dans une question donnée. Le mémorandum est transmis par une note diplomatique. mais dans la correspondance. elle exprime le degré de politesse de l’expéditeur envers le destinataire. Le mémorandum est parfois adressé aux États tiers afin d’expliquer la position de l’État émetteur s’il s’agit d’un problème susceptible d’un intérêt international plus vaste. la correspondance diplomatique constitue une „carte de visite” pour l’expéditeur ou l’émetteur et. par l’expression dans les lettres et dans les chiffres des quantités. des taches ou des suppressions. sans parler des erreurs de dactylographie. nécessitent temps et frais matériels. logiquement groupées dans des paragraphes et par l’utilisation obligatoire de la terminologie de spécialité. des obligations et des responsabilités sui. des sens ambigus. La clarté est assurée aussi par la manière d’éluder tous les mots. des droits. des sommes. expressions et formes grammaticales qui n’aient pas une circulation générale ou qui expriment des approximations. s’ils ne sont clairement présentés. Ce trait stylistique peut se réaliser par la mise des idées dans des propositions courtes. réalisant l’historique des problèmes et présentant des arguments politiques. par l’utilisation obligatoire des unités de mesure officielles. 4. etc. elle est suivie avec soin car il s’agit des faits. par la manière dont on la rédige. La concision est une condition spécifique au style de la correspondance car l’écriture. la multiplication. des situations. juridiques et d’autre nature qui rendent compte de sa position. etc. La sobriété 407 . dans l’écriture des documents. des phénomènes. verbale ou signée. de l’indécision. ils peuvent causer des préjudices aux Parties. La courtoisie internationale demande que les notes diplomatiques soient présentées dans une forme impeccable et rédigées sans erreurs grammaticales ou de vocabulaire.. La précision est assurée par l’utilisation de la terminologie de spécialité. La clarté représente une particularité commune de tout style. la lecture. La sobriété et l’officialité sont imposées par le fait que les actes officiels doivent avoir un caractère objectif.

1975. Fundaţiei Axis... Bucarest. Diplomacy. C. T. Ed.. Ed. Didactică şi Pedagogică. Projet Gutenberg.. source en ligne: http://www. mais elle s’approche en plus de l’aspect officiel que les certifications et les contenus de la correspondance doivent donner. Iacob. şcoli şi instituţii. H. Gh. Ed. Bibliographie Bertrand de Salignac. Protocole épistolaire et correspondance diplomatique. 2008. S. 1997. M. Londres.org/ebooks/39201 Ceban. 1950.bk.(coord.s’apparente avec la concision. Maliţa.. Diplomaţia.gutenberg.).admin. FRM. Iassy. La communication des actes officiels ne doit pas avoir une charge affective. Chirimbu.html?lang=fr# 408 . Introducere în diplomatie. G.ch/themen/lang/04929/05490/index. Correspondance Diplomatique. Bucarest.. Nicolson. Sterian. Iliuţă. Discours diplomatique. source en ligne: http://www.

La guerre de Troie a inspiré également des peintres. The problem of politeness represents the spring of the play. Rome. par exemple. Giroudoux brings the conflict on the dialogue scene. Virgile conte dans son Enéide le récit d’un des héros troyens. Euripide. La pièce de Giroudoux reprend sous une nouvelle forme l’histoire de la guerre de Troie racontée pour la première fois par Homer dans Iliade et Odyssée. l’histoire de cette guerre a constitué une source féconde d’inspiration dans tous les domaines de l’art. Dans le théâtre. l’époux d’Hélène. A l’époque classique. A l’époque moderne. Universitatea din Piteşti Abstract Beyond the legendary conflict which opposed the Greeks and Trojans. univ. Florinela ŞERBĂNICĂ Facultatea de Litere. reine de Sparte. et même de plusieurs bandes dessinées. space I. Enée. mais sous un angle nouveau. En rétorsion. Ménélas. qui suit les traces d’Ulysse et fonde une nouvelle ville. face. 409 . organise avec son frère Agamemnon une expédition contre Troie et finit par remporter la victoire. A partir du XIX-ème siècle. par le prince troyen Pâris. des sculpteurs. dans l’Antiquité. Robert Garnier à l’époque de la Renaissance. à l’époque classique. exploiting in a finesse mood the discursive mechanisms of expressing the politeness. Par la suite. compliment. Key words: speech act. elle a constitué le sujet de nombreux films. des musiciens. avec une insistance sur les sentiments et sur les aspects polémiques. fils de Priam. la guerre de Troie a été source d’inspiration pour de nombreux tragédiens: Sophocle. Racine.Et şi la guerre de Troie n'avait pas eu lieu? La question de la politesse dans La guerre de Troie n'aura pas lieu de Jean Giroudoux Lect. the pretence and eventually her reason for being. le thème est repris. excuse. dr. Il s’agit du conflit provoqué par l’enlèvement d’Hélène.

amour-propre. menace verbes: insulter. III. Pour ce qui du domaine des actes de langage. honte. dédaigner. qui témoignent de l’importance de ce phénomène dans l’économie de la pièce. Kerbrat-Orecchioni oppose deux types d’échanges rituels: les échanges réparateurs (l’excuse) et l’échange complimenteur (le compliment). l’introduction de celle-ci. Ces deux actes de langage sont aussi fondamentaux pour la question de la politesse. Le meilleur moyen pour régler un conflit déjà déclenché est l’excuse. en préparant. calomnie. cette question est abordée dans toute une série d’énoncés métadiscursifs. aduler. impolitesse. mais il ne peut à lui seul régler un conflit. soit appuyer l’excuse. faveur. Les positions des auteurs quant au rôle de ces deux actes de langage dans les interactions et de leur place dans les descriptions théoriques sont relativement différentes. Nous constatons que ces termes illustrent les deux directions dans lesquelles un conflit peut évoluer: la résolution du conflit et son aggravation. Le compliment est un acte de langage complémentaire à l’excuse. déshonoré.En ce qui concerne la pièce de Giroudoux. en exploitant avec finesse les mécanismes discursifs d'expression de la politesse. Giroudoux amène le conflit sur la scène du dialogue. elle prête moins d’importance au thème de la guerre et évoque surtout le cynisme du monde politique et défend le pacifisme. Il peut soit permettre d’éviter le conflit. 410 . pardon. louer. la risée du monde. en se limitant uniquement aux échanges centrés autour d’une intervention d’excuse. Elle opte pour une acception restreinte du terme ”réparateur”. D’ailleurs. II. l’excuse et le compliment nous semblent jouer un rôle important dans la pièce que nous étudions. De plus. excuse. flatter adjectifs: offensé. honneur. compliment. La question de la politesse constitue le ressort même de la pièce. le dramaturge a employé dans sa pièce un nombre important de termes qui sont liés à la problématique de la politesse: noms: gloire. par exemple. orgueil. De cette manière. injurier. fierté. son prétexte et sa raison d'être finalement. position morale.

princes. En effet. Dans la classe des échanges réparateurs. libre à chacun de l’insulter et de la honnir. mais elle doit les séparer pour des raisons qui tiennent à la finesse de la description. Tant qu’elle n’est pas là. il place les excuses et les prières. apparemment. D’ailleurs. après constat de visu et enquête subséquente. est que les Grecs se sont rendus vis-à-vis de Troie coupables de trois manquements aux règles internationales. L’intervention ci-dessus montre la fine connaissance que Giroudoux possède du fonctionnement des interactions verbales. pour la résolution de l’offense. à corriger l’offense et à rétablir l’équilibre détruit.Sa position diffère de celle de Goffman. Les compliments entreraient eux aussi dans cette classe. tant que les portes sont fermées. Kerbrat-Orecchioni signale elle aussi à plusieurs reprises la parenté de ces deux actes. pour qui la notion de réparation est plus large. (2) Demokos: Je la connais. IV. celui qui l’a produite doit se placer sur une position inférieure et produire un acte de langage – l’excuse – qui menace ses deux faces. par des procédés différents. la guerre. Nous discutons dans ce qui suit quelques interventions qui illustrent la place centrale que la question de la politesse occupe dans la pièce étudiée. elle cache un paradoxe. ces deux actes ne diffèrrent pas quant à leur fonction: ils visent. Elle parle d’ailleurs de la fonction commune de ces deux actes de langage par rapport à la question de la politesse. Leur permettre de débarquer serait vous retirer cette qualité d’offensés qui vous vaudra. il est vrai. (1) Busiris: Mon avis. tout en valorisant celles de son interlocuteur. dans le conflit. Le paradoxe consiste dans le fait qu’après la production de l’offense c’est la partie offensée qui détient la position haute. Par rapport à l’acte d’offense. Goffman prend en consideration l’existence de deux classes d’échanges: les échanges confirmatifs et les échanges réparateurs. c’est-à-dire tous les procédés qui relèvent de la figuration. même si. Elle dédaigne les 411 . la sympathie universelle.

que ses enfants adoptent une mauvaise turbulence. on ne la gagne que şi on la complimente et la caresse. le dramaturge a la possibilité de créer la confusion entre ceux qui provoquent la guerre et ceux qui la subissent. comme les hommes. Conclusion La lecture de la pièce de Giroudoux nous semble devoir prendre en considération deux plans: celui des événements et celui du discours. de l’aduler à chaque heure du jour. C’est alors la mission de ceux qui savent parler et écrire. son orgueil est à vif. ses poètes en plein fonctionnement. implique le discours et c’est toujours au niveau du discours qu’il peut trouver sa solution. on ne sait pourquoi. de louer la guerre. En effet. Au lieu 412 . Son armée est forte. Mais un jour. du fait que ces citoyens coupent méchamment les arbres. lâches devant la guerre. on ne gagne pas sa faveur.affronts du temps de paix. de la flatter sans arrêt aux places claires ou équivoques de son énorme corps. Dans cette intervention. Tout conflit. sa caisse abondante. par l’emploi du nom guerre. que son prince enlève vilainement une femme. sinon on s’aliène. mais par des fautes. Giroudoux discute effectivement le rôle que peut jouer un discours approprié dans la gestion d’un conflit. meures d’imperceptibles impolitesses. l’intervention suivante montre que c’est vraiment une question de politesse qui constitue l’enjeu de la guerre: (3) Ulysse: Ce n’est pas par des crimes qu’un peuple se met en situation fausse avec son destin. c’est la devise des vrais généraux. De plus. Cette intervention montre la vraie nature du conflit opposant les deux peuples: une erreur sur le plan des interactions. De la même manière. Les nations. Voyez les officiers: braves devant l’ennemi. c’est par les mêmes mécanismes que l’on peut aussi bien apaiser une guerre ou l’attiser. il est perdu. quelle que soit sa nature. Mais dès qu’elle est présente. C’est à leur façon d’éternuer ou d’éculer leurs talons que se reconnaissent les peuples condamnés.

Dans ce but. 2001 Maingueneau (Dominique). Paris. 1998 413 . les effets subtils qu’il produit sur le comportement des gens. Editions de Minuit. 1990-1994 Kerbrat-Orecchioni (Catherine). 1991 Tuţescu (Mariana). Piteşti. L’argumentation. Armand Colin.d’être tout simplement décrits par le discours. Paris. Bibliographie: Comănescu (Florinela). son double tranchant. les événements sont purement et simplement déclenchés par le discours. Les Interactions verbales. Nous pensons que c’est justement cela que Giroudoux souhaite nous montrer: la force du discours. Seuil. 2004 Goffman (Erving). Paris. Nathan. Editura Universitatii. La mise en scène de la vie quotidienne. Editura Pygmalion. tomes I-II-III. Bucureşti. Paris. tout comme ils pourraient très bien en être empêchés. 1979 Kerbrat-Orecchioni (Catherine). Les termes clés de l’analyse du discours. Analyses de textes. Théorie et fonctionnement. Les actes de langage dans le discours. il amène le conflit sur la scène du dialogue et exploite avec finesse les mécanismes discursifs d'expression de la politesse.

Felix NICOLAU Facultatea de Litere. The intention is to re-legitimate the non-rational. The philosopher is perfectly conscious of the rigidity of the utopian projects of the past. fact that resulted in the criminal rationalistic excesses of the 20th century. Thinking in triads and not in dyads Conf. His book. Păcală etc – developed their creative qualities as a reaction against the aggressiveness of the system towards the free individual. simultaneously.Imagination between fiction and lie. The Irish-British writer targeted in his essay the quality of artistic aestheticism. This attraction has proved to be tragic as it generated all sorts of conflicts. To lie means practising subtlety with the purpose of 414 . is a plea for a more tolerant “trialectics”. The great liars of universal literature – the baron Münchhausen. Oscar Wilde was writing about the decaying of lie. the dwindling of the fantasizing capacity. Could we speak about an amoral fiction in arts. milder. with a view to make room for a sanitizing imaginary. rationality. lie. and an immoral one in politics? Is the political fiction a lie? Should an ethical literature de-fictionalize itself as much as possible? Should literature unmask the political carnival? Key words: dialectics. politics. a defending wall against perverted ways of thinking” (Ibid 11). Universitatea Hyperion. more complex” (translation mine) (9). The source of evil is our narrow-mindedness and refuse to apprehend the multi-dimensional nature of reality. I cannot figure out how enchanted would be the pontiff of the absolute aestheticism if he could see that fantastic apparatus of lying relocated in the political realm. imaginary. His second book quoted in my article is The Imaginaries of Politics and my research focuses on the double-faced nature of fiction. This is the reason why he wonders whether “the imaginary weren’t the best supporter of rationality and. The sanitizing function of the imaginary is backed up by the aggressive ingredient in the structure of whatever social organization. dr. The Contradictory Rationality. In The Imaginaries of Politics. univ. Pinocchio. Bucureşti Abstract The French philosopher Jean-Jacques Wunenburger questions our attraction to binary structures. Jean-Jacques Wunenburger comes up with “another hermeneutics of politics. fiction.

to support the royal ointment. Its implications are so intricate that some people could invoke the sanctity of the legislator. Wunenburger’s idea is that the individual attitude and charisma come in the first place when we speak about politics as a system. but tracing back the romantics. above political games. he tries to legitimate politics by identifying a sublime dimension of power. “The sacred 415 . This would insure the sacredness of the one in charge with justice: “there is an imaginary even more archaic than the political power’s one. are interested in public as long as they can put up a show with their views and obsessions. But this can stay amoral only in arts. it ceased long ago to be preoccupied with generosity and improvement. is divided between artistic fiction and political fiction. The Imaginaries of Politics 24). “Poets went out of their way to create a gulf between themselves and their public” (Stanciu 18). The lie. This can be visualized during the enthronement ceremony and in the divine protection: “The people have needed since immemorial times the incarnated image of grandeur. because it legalizes punishment: a violence which is to fight the violence directed against state system. A makeshift faith! If “the political liturgy overlaps oftentimes the religious ritual” (Ibid 20). this is possible only because the cunning politicians understood that reason by itself cannot seduce for long. one has to be charismatic. Simultaneously.persuasion. The sublimity of power is paradoxical. in their turn. but it becomes completely immoral. an inspired figure free of human frailties. that of the power to make justice” (Wunenburger. omnipotence that connects power with something superhuman” (Ibid 16). lie can be useful. starting with modernism. so to speak. Politics is a chameleon – its ambitions camouflage in altruistic scenery. because art is pure fiction. seeks shelter in the ivory tower. The law-maker is a genuine individual. To be followed. In order to instil life into the altruistic illusion one needs legitimacy and faith. The postmodernists. because its spectacular range of manifestation is limited. The artist. Literature progressively manifests the tendency to raise reality from the spell put on it. majesty. in Jean Jacques Wunenburger’s opinion. charisma is a strictly individual attribute. Nowadays its interests are strictly captivated by the advantages of a faction. Or. while politics does whatever possible to manipulate through fiction. Behind the frontiers of arts. The prejudicial legitimacy To what extent does lie cover the perimeter of the imaginary? A function of the imaginary is.

it comes naturally that the decaying of one should influence the situation of the other. and which. In broad lines. But this sacredness requires a set of adjacent rituals. Owing to the fact that between the religious imaginary –such an awkward formulation – and the political imaginary has always existed an uninterrupted connection.as it was expectable in a society interested only in image.connotation of law” (Ibid 32) is a guaranty for its observance. constituted the gentry. cultural-sportive festivals where the stress is put on consumerism etc. but to those qualities fit for assuring success in a profit-oriented. later replaced by the haute bourgeoisie. and this is the most dazzling hypothesis. engenders resurgences of the same imaginaries of substitution? (Ibid 34). put in The Contradictory Reason. is formed by the salient members of business and political milieu. In this fashion. Specific to middle class was the investment of their pastime in intellectual-artistical activities. . philanthropic soirées. fiction becomes a set of lies which comes in handy when the slaves are supposed to elect their masters through vote – if we resort to the Nietzschean paradigm. Only that people don’t look up anymore to the human qualities helpful to society. once upon a time. and not in text any longer – the political imaginary is confined to strategies of manipulation by the advancement of makeshift myths. we are left with two classes: the one who. or. The intellectual-artistical activities are approached today only as a background for social events: fashion parades. Superstition and manipulation The looming question: which is the strict difference between fiction and lie? More exactly: do we witness a moral and an immoral imaginary? The French philosopher warns: the loss or decline of the religious imaginary either triggers chronic crises in the sphere of politics. The two classes left are interested exclusively in entertainment. Starting from this polarization of social classes. The judiciary fiction is maybe the only one distant from lie – in an ideal society. able to ceaselessly remind the superhuman –that is objectivity. Characteristic to the degradation of fiction down to the level of lie is the disappearance of middle class. If the religious imaginary has progressively diluted in superstition. 416 . mercantile society. and the closest to the condition of religious imaginary. at the time being. and a second class comprising corporatists and proletarians. Charisma continues to be as important in the postindustrial society as it has been throughout history. we can debate upon Jean-Jacque Wunenburger’s question. the class of intellectual workers.

Wunenburger believes that modernity hyperbolised the left brain hemisphere. the excess of identity. it means the difference is consciously underestimated with the view of attaining a utilitarian comfort lucrative in the worldly order. In order to promote such thinking we need to invest in the courage of contradiction and of understanding reality as unitas multiplex. binary system which had been his referential cardinal point when he worked as a programmer. the essential in order to faster obtain economic advantages. had a real capacity of assimilating foreign languages and he even read a lot. The author of The Contradictory Reason supports the festering of “some ways of thinking contradictory and paradoxical” (Ibid 14). but further than Kantism and Hegelian dialectic as well. one which crammes “all determinations under the sign of the Same or Another”.whether the western thinking got stuck into “an Aristotelian and Cartesian orthodoxy”. the numen vanishes from the pragmatist thinking as it is considered a “rationality of the shadow” (Ibid 13) which damages the perspectives of social success. The n-dimensional geometry Wunenburger questions the nature of contemporary excesses: “The excess of alterity. He confessed to me that he was completely baffled and he longed for straight and limited thinking directions. on the other side. don’t they often have their origin in the incapacity of binary schemes to apprehend 417 . that is the heuristic ways. Nostalgia after a logic of conjunction. All these demands are propounded in an epoch in which social sciences proliferate and education is distorted by the imperatives of efficiency and exactitude. The attraction to simplification and the focus on strategies conceived to yield fast. thus. The acceptance of a hermeneutic state of conflict means going further than Aristotelianism and Cartesianism. the one specialized in analytical understanding (Ibid 11). palpable results is a symptom of non-philosophical thinking. After one year he had a nervous breakdown. The cause was the plurality of the humanistic approaches. which wouldn’t “highlight the multiform animation of differences” (Ibid 10) is more spread than we should imagine. the classificatory approach and around a nucleus of substances” (Wunenburger The Contradictory Reason 9). because “thinking nestles around the non-contradiction principle. worked as a programmer. The system postpones. so much confusing if compared to the efficient. but becomes toxic in this way for human nature and for the environment we inhabit. If these are true. I remember the case of a remarkable student at Foreign Languages. Slowly but irreversibly. on one side. He had graduated from Polytechnics.

Much in the same vein. as we are lured to organize them. The philosopher doesn’t reject in any way the ndimensional space of modern physics. This happens because the structures of reality never confine to binarity. the British literary critic F. to believe that the binary representation of reality is a characteristic of modernism. from what Plato transmitted us. Or. the divine geometry is infinitely more complex than the one we know and doesn’t rely on the straight line. from the One. in the last stage of constructing his system. The tetraktys compensates for “the insufficiency of the dyad” (Ibid 60). the scapegoat. The uncultivated majority started deriding the values of the refined minority. that Plato. that is of creativity. Civilization overtakes culture In his book from 1930. was indicative of this aggressive mockery. The true creative tension which generates a “space of mediations” (Ibid 38) is provoked by the existence of a tertium quid able to relativize “the alternation from simple unity to fragmented duality” (Ibid 56). Even the Socratic maieutics. He only promotes the triad as the perfect structure from the point of view of the energy. if we want. The word “high-brow”. the triangle being their core. by way of emanation. We very well know that Heraclitus saw the universe as a result of attraction between opposites. but it simultaneously charges a relation. though. out of gnoseological comfort. was a dispute or a debate with the purpose of filtering out the truth. Guillaume Apollinaire bemoaned in his poem Zone the end of an aesthetic world: “c’était et je voudrais ne pas m’en souvenir c’était au déclin de la beauté” 418 .R. Mass Civilization and Minority Culture. Leavis warned about the dangers of industrialization. Symmetry would be a maniacal reflex of identitary thinking. and that Plotinus derived the world. but not such a dramatic step in Wunenburger’s opinion: “The homogeneous treatment of dyads assures the status of epithetic correlates of the Unity” (Ibid 32). was fascinated by geometrical bodies. Only the curve allows for that special judgement of what is behind good and evil. The move from 1 to 2 is the first step in splitting the monad. It would be a naivety. These mirages generated by “speculum” emerge from a “paradigm of reflection” (Ibid 38) that doesn’t take into account the geometrical irregularity of creation. which appeared in that period. This third dimension discharges the tensions of bipolarity. He overtakes its antagonisms by introducing into equation the excluded tertium. The horizontal duality victim – assailant would thus be surpassed by transferring the hubris to a transcendent tertium (Ibid 72).the many-headed structure of forms? “ (Ibid 24).

more than this. these apparently opposed conditions can be whimsically inverted. describes the logic of annihilating identities while preserving people’s attachment to the unique party in his novel The Crayfish. the menace was obliterated by pleasure. The aleatory technicalities Alexandru Ivasiuc. Terror. panic. to sleep while standing loaded with the bags of his master Pozzo. called the necropolitics. The first step in advancing political “reforms” is to twist the meaning of such words as 419 . even if holy. The tense dyad is now represented by the conflict between culture and civilization. The more modernism melted into postmodernism. Superstition proves very useful for what Bogdan Ghiu. on the other hand the slave. begets superstition. cringing away from the menace they wait” (Pinter 22). We have the famous couple in Samuel Beckett’s Waiting for Godot. The contemporary slave becomes prostrate if he is not used as a tool by his owner. This is Jahve of the Old Testament and he becomes more and more the God worshipped by the masses: a civilized. Every victim nurtures the desire to dominate and every executioner longs for the pleasure to be dominated. who spent several years in the communist jails.(Apollinaire 12). in his book Dadasein. An indefinite and looming threat triggers unexpected reactions. as it happens in Harold Pinter’s theatre. but not a cultural God. Of course. Terror is gradually replaced by hysterical fun. The latter progressively invades the former and subsequently assumes its status as well. In terms of identity. ‘terror. Slavery can be assumed as a job. Identity could be perceived as a twofold condition: on the one hand the master. the individual depends upon the relations of power with other individuals. The ironical shade of the name Lucky is obvious when we realize it is used for a slave who is happy to carry in his mouth the whip with which he is flogged. Even the multiples of 2 seem to be menacing in the opinion of the American writer Jerome Rothenberg: “I found that the letters in the Hebrew god-name aleph-lamed-vav-hey (eloha) add up numerically (=42) to the Hebrew word bet-hey-lamed-hey (behalah). Beckett imagined the two beggars that wait for Godot: “Huddled together. Sadism and masochism swap roles in order to insure the contemporary imperative of pleasure. The defenceless victim resists the impending danger by ignoring it. Superstitious people are easier to manipulate and. alarm’ ” (Rothenberg 17). Pozzo and Lucky. they need the strong presence of a master. shoulders hunched. He does all these things in order to impress his tormenter so that he will not fire him.

This is the contradictory reason in Jean-Jacques Wunenburger’s terminology. Noi vom reda lumii. as it punishes in conformity with the political reason of appalling people. Its effects are artistic as long as they correspond to Jed Rasula’s theorizing on tropes: “Privileging tropes. Nimeni nu se va simţi la adăpost. Clar gândită. This is a poetic justice in the end. We shall re-offer the world. Justice and rightfulness are replaced in the limelight by aberration. in order to more efficiently govern it. the smallest ideological component in a system” (in Lane 189). as well. ceva din vechiul mister pe care l-a pierdut odata cu in-di-vi-du-a-lis-mul raţionalist” 228 „Puterea statului va fi pe deplin arbitrară şi misterioasă. The meaningful clusters of sense functioning like some astrocytes fictionalize politics and embellish all sorts of atrocities.honour. pentru a o putea eficient guverna. Însă va aduce şi un element nou. in accord with the most modern techniques. The judiciary chaos cannot go totally berserk. obscurely felt. 227 420 . justiţie. Nobody shall feel sheltered because the real criterion shall remain or seem hidden”228 (Idem). chance and subjectivity: “The state power shall be completely arbitrary and mysterious. we shall replace it with the all-inclusive notion of technique. justice. obscur resimţită. sifting rule into detour” (Rasula 137). These microunits would coordinate “the connectivity of texts to form an intertextual network of meaning” (Idem). which will make it mysterious. o vom înlocui cu noţiunea atotcuprinzătoare de tehnică. something of the old mystery it lost with the advent of the rationalist in-di-vi-du-a-lism. responsibility. Terror becomes sacred and the awestricken people worship the guillotine. the manipulators strew the contradictory reason with what Julia Kristeva coined as ideologemes: “The micrological unit known as the ideologeme. răspundere. and justice: “By eliminating from our vocabulary the option of individuality. The notion of aleatory. Noţiunea de aleatoriu. To secure their positions. But it will bring forth a new ingredient. Don Fernando has the intuition of political power as natural and unpredictable revelation. Clearly thought. The self-deceived deceiver The same Jerome Rothenberg warned that “mythology always „Scoţând deci din vocabularul nostru opţiunea de individ. responsibility. The operation will have an en-gi-ne-er like precision.”227 (translation mine) (Ivasiuc 8). Operaţia va avea o precizie in-gi-ne-reas-că. în acord cu tehnicile cele mai moderne. care o va face misterioasă. the poet turns screen into filter. pentru că adevăratul criteriu va rămâne sau va părea ascuns”.

Bloom. Imaginariile politicului. Stephen Paul Miller approaches the equation from the opposite end: “all literature is primarily political because it is only through the language of culture.carries with it an element of automythology” (Rothenberg 44). This Compost: Ecological Imperatives in American Poetry. 2002. Filosofia şi ştiinţele moderne: gândirea complexităţii. Bucureşti: Tracus Arte. Richard. J. Put simply. 2008.. The Transition to Modernism in English Literature.S.]. London: Routledge. in its broadest sense that the contradictions of economic and political power and inequity can be dynamically yet unconsciously reconciled. Jed. Works cited: Apollinaire. Wunenburger. Rasula. Jerome.A. Alexandru. No one can stand at an angle too oblique from a convex mirror’s perimeter to avoid being observed by another occupant of the same room. 50 Key Literary Theorists. ed. Raţiunea contradictorie. 2006. Al dictators end up believing in their godly nature and in their benign role in history.: University of Alabama Press. ClujNapoca: Editura Limes. Harold. Rothenberg. Owing to such a reflecting phenomenon. Piteşti: Paralela 45. Editura Paideia. Ivasiuc. 1994. Alcools. Editura Paideia. Lane. Politics. Bucureşti. 2008. Bogdan. the manipulators manipulate themselves until they completely annihilate their lucidity. Guillaume. 2007. U. through its inherent pragmatism and cynicism. Bucureşti. falls short of understanding the economic uselessness of literature. Stanciu. 421 . [. This kinship is not an innocent merry-go-round. 2006. Poetics & Polemics. Jean-Jacques. Bloom’s Modern Critical Views: Contemporary Poets – New Edition. 2005. Jean-Jacques. 2011. culture is a cover-up” (Ibid 33).. Analyzing Francesco Parmigianino’s Self-portrait in a convex mirror Stephen Paul Miller concludes: “A convex mirror is a perfect surveillance mechanism. Virgil. Athens: Uiversity of Georgia Press. Dadasein. New York: Infobase Publishing. 2010.. The convex room therefore conveys a notion of supreme “surveillance” (in Bloom 32). The automythologizing illusion has the efficiency of a convex mirror. The researcher even spots the kinship between poetry and politics as he constantly reports his considerations to the Watergate scandal and the controversial figure of President Richard Nixon. traducere de Ionel Buşe şi Laurenţiu Ciontescu-Samfireag. 1980-2005. Wunenburger. Ghiu. Racul. Bucureşti: Editura Albatros.

net as one of the most useful tools for English teachers. the larger its size in the visual design. 2009 [5]. Culture & Art (1). 2010 [7]). We are going to present different usages of wordling in teaching language skills – reading. writing. Meskill & Anthony. 2008 [1]. Warschauer. Key words: wordling. Garrett. 2010 [6]. Incorporating Wordle into English classes is quick and easy. This paper is going to discuss the place and role of Wordle in CALL and present some techniques in foreign or second language teaching and learning classrooms.Wordling: using words clouds in teaching English language Dir. teaching vocabulary.0 tool is one of the fruitful visualized teaching and learning tool. Wordle as a web 2. 2010 [4]. INTRODUCTION There are a large number of online tools that can be used for second/foreign language learning and teaching (Chapelle & Jamieson. Levy. The more frequently a word appears in the text. English teaching. Wordle has so many advantages and benefits in many fields of study. The awareness of teachers about these tools is the necessity of education system. Iran Abstract Wordle is a free word art tool that mixes any chunk of text in production of a visual representation of the content and creates word clouds from text Word clouds visually highlight the most often used words in the passage. This study aims to introduce Wordle. speaking and listening. The study also provides further recommendations for English teachers in using Wordle as a teaching tool. Dara TAFAZOLI University of Applied Science & Technology. style and layout of the word collage. English language classrooms. Mashhad. teaching language skills. Godwin-Jones. The user can alter the colors. 422 . 2009 [3]. 2009 [2].

” In psychological point of view. “students have access to the material of instruction whenever and wherever they liked”. recognize patterns. classroom and community. Kulik. Kargozari and Tafazoli (2011) [8] in a study mentioned that “vodcast” is a valuable means of instruction. and communicate findings”. collaboration and learning on the World Wide Web. 1994 [12]). Education without technology. Corley and Remz. 423 .EDUCATIONAL TECHNOLOGY & LANGUAGE TEACHING Using technology in education in general and in language teaching in particular has lots of benefits to students. social-networking sites. “Studies of students with disabilities show that technology can expand access to educational resources and enhance students’ ability to process and remember information” (Zorfass. hosted services and many others are tools which give its users the ability to communicate with others in a virtual context. web applications. They believed that by using some tools such as vodcasts. Web 2. the role of a teacher changed from merely an authority or lecturer to a facilitator or coach”. (2) informal. confidence and self-esteem in their works. (3) student center. Tinzman (1998) [15] believed that “technology use tends to foster collaboration among students in the classroom”. (3) instructor center. and (4) time dependant.0 is a term which is commonly associated with applications on the internet which facilitate interactive information sharing. David Dwyer (1994) [13] in his article mentioned that “the use of technology in the classroom improves students’ motivation and attitudes about themselves and about learning. (2) formal. they benefit more from pride. and (4) time independent. Web 2. Wordle is a web application which is useful for language teaching and learning. Baron and Goldman (1994) [11] mentioned that “student with access to technology learn how to organize complex information. education with technology is: (1) active. Integrating technology into classroom instruction had so many advantages for classrooms as well as students. and on the other hand. draw inferences. is: (1) passive. students who use technology. Technology-rich schools report higher attendance and lower dropout rates than in the past. Kulik and Bangert-Downs (1991) [9] and Kulik and Kulik (1991) [10] claimed that “students in classes that use computer aided instruction outperformed their peers on standardized test of basic skills achievement by 30 percent on average”. Tafazoli (2011) [14] mentioned that “in classrooms integrated with technology. in one hand.0 tools include wikis. we can say that. blogs.

(2) enter the URL of any blog. Easy access to web 2. These tools can help to make the understanding of complex thing easier because they provide data in multi aspects incorporating visual.us user name. Tag Crowd and Wordle. it is really easy to make word clouds you can (1) paste a bunch of text. Tagxedo. Ramsden and Bate (2008) [18] mentioned that word clouds has some benefits to education. animation or any graphical means that make content easier to understand. Tagul. Word clouds are one of the most popular forms of data visualization.WORDLE Wordle is a kind of data visualization tool.net. Friendly (2008) [17] mentioned that data visualization serves as a way to communicate information clearly and effectively through visual representation. Figure 1: The paper abstract is converted by authors into word cloud by Wordle. Wordle which is created by IBM developer Jonathan Feinberg in 2009 is one of the most popular tools on the internet for generating word clouds. textual animated input and etc. You may heard text cloud or tag cloud instead of word cloud which is a representation of word frequency. Barret (2010) [16]define data visualization tools as devices which use for representing information in the form of charts. As mentioned in wordle. They stated that word clouds can be use to examine 424 . maps.icio. There are some tools on the internet to provide such word clouds such as Wordsift. tag clouds. and (3) enter a del. The following figure shows a word cloud by using Wordle. The frequency of the words in a text determines the size of a word in a cloud. or any other web page that has an Atom or RSS feed.0 tools on the internet by users without needing to know the technology leads to wide application of data visualization tools.net Some researches have conducted on the base of word clouds. blog feed.

(3) give learners information about the context. visual and entertaining.” Baralt. Pendergast argued that doing so would appeal to multiple generations. activating knowledge they have about the topic and providing clear view of learners about what they are going to do.” who. 2011 [20] stated that: Pendergast (2010) used “tag clouds” to perform an analysis of the most commonly used terms from documents published by the American Association for Family and Consumer Sciences (AAFCS). (2) help the learners to develop their vocabulary related to the topic. This stage helps learners by focusing on the topic. Wordle can be substitute as a teaching and learning medium instead. These types of activities encourage students to react to topics or concepts and produce their own understanding based on that reaction.teacher responses to a survey about podcasting in educational contexts. McNaught and Lam (2010) [19]. and concluded by suggesting that tag clouds be included on Websites next to the published documents. a computer and a data projector. Pennestri and Selvandin. WORDLING & ENGLISH LANGUAGE TEACHING Wordle is fun. and (4) get the 425 . Listening: For listening skill. Wordle can be used for instructional purposes. 12). teachers can (1) discuss topic with the learners. About Pendergast research in 2010. She showed that the clouds revealed a visual hierarchy of text. we can enlarge a Wordle picture on a screen or a white wall. teachers can use Wordle in prelistening stage. Pennestri and Selvandin (op cit) have conducted an action research on using wordless to teach foreign language writing in which they mentioned Wordle can facilitate the teaching of foreign language writing within a dual coding theoretical framework. argued that word clouds can be used as supplementary research tools for the triangulation of data. including the “millennials. Baralt. This provides an opportunity for all students to benefit from projected picture. are multiliterate and tend to prefer visual over textual information (p. In this section authors are going to provide some techniques for teaching different language skills and components in which teachers benefit from and use them in their classes. While overusing presentation software such as PowerPoint is not much more effective anymore. creating what she referred to as a “folksonomy” of texts. By wordling. in a research which they used Wordle. according to her. If we use only two pieces of hardware.

(2) drafting. Some techniques are provided as follow: For teaching word order and part of speech. Teacher can create a series of word clouds using individual questions or sentences. scrambled questions and sentences are useful technique.learners to predict what they will hear. By wordling listening text to word clouds and displaying it before task. Wordling can provide such a topic vocabulary in which improves learners’ performance in writing. The incorporation of wordle into classroom act as an instructional tool which help students using more varied vocabulary in new style which is new to them. Most of the time learners can not remember the exact words about the topic. Speaking: One of the crucial problems of students in speaking is the lack of vocabulary knowledge. in which learners prepare for what they will write. so they may stop and pause in their speeches and even try to refer to their mother tongue to remember the necessary words. These word clouds can be 426 . (3) editing. and (4) final version. 2006) [22]. One of the main elements in writing is register. Pre-reading activities should help the learners to achieve the aim of the reading activity such as: (1) stimulate what they already know about the topic. Reading: Word clouds can also be used as part of a reading. providing word clouds before and during speaking can be beneficial. Harmer (2004) [23] mentioned that “writing process has four main elements: (1) planning. help the learners prepare for the task and motivate the learners to read” (Lindsay and Knight.228). learners are benefits from provided vocabulary which are exactly relevant to the topic. (2) provide them with background information that they need before they read. To prevent this pauses and stops. In planning stage or we can call it pre-writing stage we can use word clouds to brainstorm. and (3) help them with words and phrases they will need to know before doing an activity. providing some relevant vocabulary to trigger writing. and one aspect of register is the choice of topic vocabulary. In this case. the teacher expected to help the learners with unknown vocabulary and grammatical structures and to familiarize them with the topic of the input” (p. The authors recommend using this new mixture of technology and teaching tool in English as foreign / second language classes. Writing: In writing skill. Teachers can use Wordle to improve their instruction performances. we can reach the goals of pre-listening stage which Saetti (2009) [21] mentioned the goals of pre-listening stage is “to activate the learners` linguistic knowledge and background information. The pre-reading activities are designed to “set a task for the learners.

We can use word clouds for words that have to be joined together to form collocations. Pennestri. Teachers can create a word cloud from a news article and use it to start a conversation. many online tools are increasingly available for use in educational and non-educational settings. For teaching writing. Students can use word clouds to generate ideas for new writing topics and/or themes. (p. students can talk about these new words and predict the content of reading. brainstorming is one of the key techniques. by wordling key words teacher can increase the vocabulary knowledge of students about the conversation. The source of text could derive from blog posts as opposed to essays. after teacher wordling key words of a reading text. 21)” CONCLUSIONS With the widespread use of the Internet. choose. For this reason we are decided to present Wordle.net as a useful web 2. In pre-reading stage. Acknowledgement I have to thank Jeremy Harmer and Hanna Kryszewska for their impressive paper presentations about integrating technology in education at 427 . Students also may use visual word cloud to ask about new vocabulary which provides input to them. The learners have to unscramble the words. the authors have introduced the wordle. In this paper.printed or projected. Before engaging students in speaking. Teachers and students are benefit from in many ways. They mentioned that “instructors can create word clouds from students’ individual essays and use them for selfassessment purposes. the resulting word clouds as well as word frequency counts can show students’ individual progress towards improving their vocabulary. In view of the need for CALL researchers and practitioners to find. Baralt. Similar to the present study. We concluded that using wordle is a necessity in teaching all four skills and also language components. Another use of word clouds is as simple vocabulary exercises. this could be especially relevant for online classes.net. it should be fruitful to introduce new and useful tools that can be used for language learning and teaching.0 tool for English for foreign or second language classes. use and evaluate educational tools for further development and implementation of CALL. and Selvandin (op cit) argued that word cloud also can be use as an assessment tool. Our teachers should be well-equipped with new technologies and update themselves with new tools in language teaching.

(pp. from http://llt. Remz (1994) Helping Students with Disabilities Become Writers. [12] Zorfass. proceedings of the 4th International ELT Conference on practical aspects of ELT. Technology and Education Reform: The Rreality Behind the Promise. 8-9). C. 14(3). 75-94). [7] Warschauer. Computers in Human Behavior. The Modern Language Journal. Bristol. 93 (Focus Issue). 7. Educational Leadership. [4] Godwin-Jones. NY. Educational Leadership 51.msu. [6] Meskill. (2011) Vodcasting: A Reusable Learning Object to Teach Writing. UK: Multilingual Matters. 7. M (2009) Technologies in Use for Second Language Learning.msu. (pp. M (2010) New Tools for Teaching Writing.edu/vol13num2/emerging. 59-74). Kulik. 93 (Focus Issue). 62-66). (pp. Jamieson. 3-9). [3] God-win-Jones... Corley. Pearson Education. 4-10). Turkey.the 4th Annual ELT Conference in Turkey which generates the idea of this paper. C. Anthony. Retrieved May 18. (pp. (pp. (pp.edu/issues/october2010/emerging.msu. 428 . (pp. CA: Jossey-Bass. (pp. N (2010) Teaching Languages Online. Goldman (1994) Integrating Technology with Teacher Preparation. (pp. [11] Barron. Retrieved May 20. 51. D (1994) Apple Classrooms of Tomorrow: What We’ve Learned. [13] Dwyer. 13 (2). [2] Garrett. Bangert-Downs (1991) Effectiveness of Computer-Based Education in Elementary Schools.pdf. 2011. [9] Kulik. 7. 2011. 3-8). R (2009) Personal Learning Environment. [8] Kargozari H.pdf. N (2009) Computer-Assisted Language Learning Trends and Issues Revisited: Integration Innovation. 67-89). R (2010) Literacies and Technologies Revisited.719-740). Language Learning & Technology. In: Means. 769-782). (pp. editor. Computers in Human Behavior. Language Learning & Technology. San Francisco.R. 2011. References [1] Chappelle. J (2008) Tips for Teaching with CALL: Practical Approaches to Computer-Assisted Language Learning. Language Learning & Technology. The Modern Language Journal. Tafazoli D. Kulik (1991) Effectiveness of Computer-Based Instruction: An Updated Analysis. 2-9).edu/vol14num1/commentary.1 . from http://llt. [5] Levy.pdf. 14(1). [10] Kulik. (pp. retrieved May 18.. from http://llt. White Plains.

T (2009) Teaching Methodology. 15–56). P (2010) Using Wordle as a Supplementary Research Tool. Retrieved from http://www. Härdle. [16] Barret. Online Grammar Corrector: the Employment of Educational Technology to Persian Language Grammar.B (1998) How Does Technology Affect Students` Learning and Engagement in Collaborative Activities? Unpublished manuscript.pdf [21] Saetti. (p. J (2004) How to Teach Writing. Chen.pdf [19] McNaught. P (2006) Learning and Teaching English. 2. 12-22).). Iran. & A. 7th Edition. (pp. Pennestri. [15] Tinzman. in C. (pp. Retrieved from http://www... Oxford University Press.uk/474/1/using%2520word%2520clouds%2520in%2520t eachi ng%2520and%2520learning. [18] Ramsden.ac.slideshare. W. Language Learning & Technology. M (2008) A Brief History of Data Visualization.bath. T (2010) Forty-five Interesting Ways to Use Wordle in the Classroom [Slideshare slides]. Retrieved from http://llt. C. Unwin (Eds.edu/ssss/QR/ [20] Baralt.msu. Tehran: Khane Ketab Publications. A (2008) Using Word Clouds in Teaching and Learning. 15. Iran. [23] Harmer. Bate. C..net/boazchoi/fortyfive-interesting-ways-to-usewordle-in-the-classroom. 15(3). 228} Pouran Pajouhesh.. The Qualitative Report. England. (pp. A. Pearson Education LTD.nova. Retrieved from http://opus.-H. 630–643). Knight. proceedings of the 6th international conference of Iranian society for the promotion of Persian language and literature. 429 .edu/issues/june2011/actionresearch. [17] Friendly. K. New York: Springer. Lam. Selvandin. [22] Lindsay. M. 81-91).[14] Tafazoli D (2011). Handbook of Computational Statistics: Data Visualization (pp. M. M (2011) Action Research: Using Wordles to Teach Foreign Language Writing. S.

Studierea limbii române ne ajută să cunoaştem şi să folosim corect această limbă. Key words: communication. By speaking the language correctly. Aşa cum spunea Lucian Blaga. with an exchange of information between speaker and interlocutor between the transmitter and receiver. „limba este întîiul mare poem al unui popor”. Ca absolventă a şcolii normale. fiind de fiecare dată nerăbdătoare de a afla cât mai multe cunoştinţe din acest domeniu fascinant şi. cât şi a limbajului scris. language Limba română reprezintă o adevărată pasiune pentru mine. syntaxe. we have an obligation to speak correctly and we respect each other. cum se întâmpla în vremurile trecute iar acest fapt reprezintă un minus în planificarea normelor învăţământului. De aceea. teaching. Bucureşti Abstract Transmission of the information is through language. Studiul limbii române ajută la cultivarea atât a limbajului oral. ne însuşim unele tehnici ale muncii intelectuale. observ că în zilele noastre. Nicoleta Violeta IVAN Colegiul Tehnic „Gh. In the following we make some observations on determiners (rom. that lead to acquisition of skills that meet the fundamental requirement of modern school ."to teach students to learn". foarte important pentru vorbitorii de limba română. Atribut) rankings and teaching in school. s-a ajuns să se facă foarte multe dezacorduri atât în discuţiile tinerilor cât şi în emisiunile prezentate la televizor. Thus. Prin vorbirea corectă a limbii. care ne conduc spre însuşirea unor deprinderi. totodată. ajutându-ne totodată să comunicăm cu ceilalţi oameni (unii fiind persoane şcolite) şi să ne exprimăm corect. some techniques of our own intellectual activity.Observaţii asupra atributului în limba română Prof. Din acest punct de vedere. ce răspund 430 . Airinei” . Atribut). emisiunile televizate nu mai reprezintă un mod de educare. în licee nu se mai pune accent pe limba română. determiners (rom.

pentru a cultiva capacitate de exprimare corectă oral şi în scris. acestea fiind îmbinate în unităţi sintactice. Cum? Folosind. În cele ce urmează vom face câteva observaţii cu privire la clasificările şi predarea atributului în şcoală. Această comunicare devine posibilă numai atunci când cele două repertorii au ceva comun. de tipul creativităţii. Neamul Şoimăreştilor) . Comunicarea între oameni se face cu ajutorul cuvintelor. clare şi expresive. ideilor. adică în propoziţii şi în fraze. ne cultivăm şi ne deschidem noi orizonturi. cartea ca sursă de formare şi informare.. în al doilea rând. Şt. avem obligaţia de a vorbi corect şi de a ne respecta unii pe ceilalţi. având loc un schimb de informaţii între locutor şi interlocutor. ca sursă de informare. se intercalează. ajută şi la conştientizarea treptată a îndatoririi de perfecţionare continuă a procesului comunicării şi cultivării vorbirii. între emiţător şi receptor. Între cei doi poli se realizează o comunicare. şi. erau trei „monitori generali”: doi de învăţătură şi unul de ordine (B. Domnul Vucea) 431 .. al interesului şi dragostei pentru cunoaştere. cu atât valoarea pozitivă a repertoriului comun este mai ridicată. mesajul ce vrea să fie transmis de locutor trezeşte interes din partea interlocutorului. sentimentelor. Tehnicile muncii intelectuale contribuie în vederea propriei noastre formări. şi. Sadoveanu. al spiritului de observaţie şi investigaţie.cerinţei fundamentale a şcolii moderne – „a-i învăţa pe elevi. coerent şi concis a observaţiilor. astfel. gândirii.iar comunicarea bilaterală mai bună. Sintaxa reprezintă partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. în primul rând. scrierii şi exprimării corecte. Delavrancea. Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un substantiv sau un înlocuitor al acestuia – orice partea de vorbire cu valoare de substantiv: pronume sau numeral. Cu cât spaţiul care se suprapune este mai mare. Transmiterea celor mai multe informaţii se realizează prin intermediul limbajului. Amintiri crîncene răscoliră deodată mintea şi sufletul lui Tudor (M. Prin intermediul cărţii. să înveţe”. logic. În acest sens se pun în mişcare valorile formativ-superioare. Totodată. pătrundem în lumea fascinantă a ei. Studiul limbii române ne ajută în formarea şi dezvoltarea deprinderilor de exprimare în mod corect. Astfel. gândurilor.

Atributul adjectival poate sta după substantiv sau în faţa acestuia.superlativ: Omul e ceea ce suntem. Topârceanu. Din rude mari împărăteşti. … mai senină şi mai legănată în dulci şi duioase visări. căruţa în care stă culcat abia înaintează pe căi fără nume? (Al. verbale. adjectiv pronominal. După părţile de vorbire prin care sunt exprimate. număr şi caz. bun sau netrebnic. de cele mai multe ori. fiecare – lăcaşul e ceea ce unuia singur îi e dat să înfăptuiască pătruns de cea mai înaltă taină cerească! (L. iară noi copiii ne-am întors plîngînd pe la casele noastre (Ion Creangă.comparativ: Oare ce desfătare vînătorească mai deplină. substantivale. a) Atributul adjectival exprimat printr-un adjectiv propriu-zis Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective la diferite grade de comparaţie: . Atributul adjectival este cel mai frecvent tip de atribut întâlnit în comunicare şi este exprimat printr-un adjectiv propriu-zis sau prin alte părţi de vorbire cu valoare de adjectiv: numeral. adverbiale.pozitiv: Peste firea mută doarme Cerul plin de stele. valori expresive. prin pustiile Bărăganului. (G. A. Blaga. adăugându-i. pronominale. A fost ca niciodată. 432 . Meşterul Manole) A fost odată ca-n poveşti. În drum) . verb la participiu sau la gerunziu.Flăcăii ceilalţi pe dată s-au făcut nevăzuţi. Odobescu) . interjecţionale. Amintiri din copilărie) Atributul reprezintă partea de propoziţie secundară deosebit de importantă care întregeşte comunicarea. care se acordă cu substantivul determinat în gen. poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd. atributele sunt: adjectivale.

Dar versul cel mai plin. a umplut săniuţa cu paie. Iambul) O să mă bucur pentru clipele acestea. Moartea lui Gelu) b) Atributul adjectival exprimat printr-un numeral cu valoare adjectivală 433 . a hrănit pe Sura cea bătrînă.O prea frumoasă fată. (M. în mod obişnuit. Patria română) Alexa cel chior. poate fi confundat cu adjectivul pronominal demonstrativ. Luceafărul) Aceste toate singur nu le judic. în barba-i mare (M. (G. Eminescu. m-a învălit bine într-o blăniţă. care. (Marin Sorescu. adjectivul poate fi articulat cu articolul hotărât: Jelească-mă apele Cernii! Să-mi duduie crivăţul iernii Ca-n taberi al cailor tropot. Când precedă substantivul. Coşbuc. Sadoveanu. (G. s-a cuibărit lîngă mine şi am pornit-o pe o vreme cu soare. Iona) Notă: Uneori. cine ştie cînd. Sadoveanu. (M. vizitiul bunicului. constituie un ajutor preţios în operaţia de identificare a atributului adjectival. Iar veşnicul apelor şopot Să-mi pară ca-n ceasul vecernii O rugă de clopot. mai blînd. atît de importante. Fraţii Jderi) Asta-i patria cea dragă Şi dăm patriei române Inima şi viaţa-ntreagă. Jderul cel bătrîn rîdea pentru întîia oară în acea duminică. adjectivul este însoţit de articolul demonstrativ (adjectival): La zăvoarele porţii. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul. Eminescu. Coşbuc. La Mestecănei) Articolul demonstrativ. (M. mai pudic.

Ideal) 229 Apud Florin D. Jocul ielelor) Guvidi…a rămas în gară să apuce trenul ce venea din Bucureşti şi cu care noi ne încrucişam la întîia staţie. p.229 . în care optsprezece este atribut adjectival al substantivului studenţi. Popescu. Jocul ielelor) Atunci află că cer un bob de grîu pentru cea dintîi căsuţă a acestei table de joc. eu. (G. ordinale. Caragiale. Sadoveanu. care mă măritasem din clasa a şaptea de liceu. . Delavrancea. L. băncile aveau şaisprezece „primi” şi şaisprezece „monitori”. Jocul ielelor) …şi eu muşcam din bucuria asta ca dintr-un măr. smulsă de pe băncile şcolii…(Camil Petrescu.Atributele adjectivale pot fi exprimate prin numerale cardinale propriu-zise. iar de studenţi devine atribut substantival.Numeral cardinal propriu-zis: Clasa avea şaisprezece bănci. Om cu noroc) Numeralul ordinal poate fi articulat cu articolul demonstrativ cel urmat de prepoziţia de: Ne-am jurat că vom avea tăria să ne sinucidem la cel dintîi semn al capitulării noastre… (Camil Petrescu.Numeral ordinal: Ne-am speriat…că tocmai venise şi responsabilul de la Internaţionala a doua…(Camil Petrescu. Coşbuc. multiplicative. aceasta din cauza apariţiei prepoziţiei de de la numeralul douăzeci în sus. (I.Numeral multiplicativ: A fost un geamăt întreit Din totul inimii pornit. Sintaxa limbii române. Dar în: În grupă sunt douăzeci de studenţi. Divanul persian) . două boabe pentru a doua căsuţă… şi tot aşa dublînd numerele pînă la a şaizeci şi patra căsuţă. 89 434 . raportul sintactic este invers: numeralul douăzeci este subiect. Şt. Domnul Vucea) Notă: Atributul exprimat prin numerale cardinale până la nouăsprezece inclusiv este atribut adjectival: În grupă sunt optsprezece studenţi. (M. distributive şi colective cu valoare de adjectiv. peste monitori erau trei „monitori generali”…(B.

Jocul ielelor) 435 . (V. (Marin Sorescu. Porunceşte sufletelor noastre să uite. intră atributele reprezentate de adjectivele posesive. Cezara) Pînă la ce josnicie se poate coborî un om din patimă politică… (Camil Petrescu.Adjective demonstrative: …cred că tovarăşul Ruscanu. care se îngrămădesc nu în amor însuşi. Alecsandri. vrea să înţeleagă faptul că el nu convine să se facă din această împrejurare o afacere intimă a regimului. .Adjective relativ-interogative (numai care.Adjective posesive: Nu ne mai chinui cu tăcerea ta. să slujească drept instrument al unui partid împotriva celuilalt. (I. Blaga. Iona) . Amintiri din copilărie) S-au format rânduri de câte trei. nehotărâte.Numeral colectiv: Din tuspatru părţi a lumii se ridică-nalt pe ceruri. ci în setea de amor. Eminescu. Topârceanu. Creangă. porunceşte ochilor noştri să nu mai aiureze. demonstrative. Meşterul Manole) . el a greşit-o. de întărire şi negative: . relativinterogative. spunînd nu. (L. Jocul ielelor) Dar drumul. (M.. cine-o poate spune. ce. Sfîrşit de toamnă) Din amîndouă părţile Se-ncep ostilităţile. şi care limbă e-ndestul de bogată. Trebuia s-o ia în partea cealaltă. Un duel) c) Atributul adjectival exprimat prin adjective pronominale În grupa atributelor exprimate prin adjective pronominale.Numeral distributiv: S-a tăiat fiecare pîne în cîte trei bucăţi deopotrivă de mari. (G. Ca balaur din poveste nouri negri plini de geruri. ca să poată exprima acea nemărginire de simţiri. (Camil Petrescu. cât): Ah! cine o spune.

(I. Dacă lupt pentru o cauză. toţi au turbat. Lada) De-o bucată de vreme. Slavici. în fiecare zi şi în fiecare noapte se întîmplă ceva nou. (Camil Petrescu. Maria. Unirea principatelor) Într-o pădure deasă. (Camil Petrescu. (I. Atîtor doruri fără leacu. (O. (M. Care inimă stă rece? Care suflet nemişcat? (Gr. Jocul ielelor) . Alexandrescu. Alexandrescu. avea fiecare lumînarea sa. Mierla şi bufniţa) 436 .Adjective nehotărâte: Dă-mi tot amarul. ştiu eu o vorbă de la tata: cîţi cîini m-au lătrat. aceasta este dreptatea însăşi. Jocul ielelor) E o nevoie de viată şi de moarte pentru mine să ştiu dacă trecutul însuşi a existat… dacă am fost cu adevărat iubită. Goga. toată truda. de cetăţi depărtată. (Camil Petrescu. Mierla se întîlni seara cu bufniţa umflată. Jocul ielelor) .Adjective de întărire: Am socotit totdeauna că dreptatea e absolută.Ascultă. Budulea Taichii) d) Atributul adjectival exprimat printr-un verb la participiu cu valoare adjectivală Participiile care se acordă cu termenul determinat sunt atribute adjectivale.Adjective negative: Pentru ca să nu fie nicio supărare. Rugăciune) Orice om cuminte strînge bani albi pentru zile negre. Sadoveanu. Agârbiceanu. (Gr. Oameni din lună) . Cînd citim în vechea carte a istoriei străbune Virtuţi mari. ilustre fapte ale naţiei române.

c) atributul substantival prepoziţional. a) Atributul substantival în genitiv (atributul genitival) răspunde la întrebările (al. „forme născânde” etc. Pe drumuri de munte) Notă: Gerunziile acordate sunt folosite în limba literară contemporană în unele îmbinări: „ordine crescândă / descrescândă”. La Cozia) Atributul genitival poate fi precedat sau nu de articolul posesiv al / a / ai / ale sau de articolul hotărât lui: O carte a colegei mele. b) atributul substantival în dativ. Graur. Pe drumuri de munte) Ş-ale valurilor mîndre generaţii spumegate (Gr. categoria atributului substantival în dativ este învechită. 186 437 . „inimi fremătânde”. p. neguri fumegînde pluteau în văzduhul adînc al văilor. Hogaş. Alexandrescu. „ruini fumegânde”. a. miresme 230 apud Al. Puterile adîncului se treziră de pretutindeni (C. ai. (C. ale) cui? şi poate sta după sau înaintea substantivului determinat. cartea lui Tudor.e) Atributul adjectival exprimat printr-un verb la gerunziu cu valoare adjectivală Dimineaţa era măreaţă. ca „ordine descrescândă”230. Hogaş. Locul obişnuit al atributului substantival genitival este după substantivul determinat. Atributul substantival După mijloacele de exprimare. „mâini tremurânde”. un coleg al lui Mircea. Forma feminină este astăzi învechită şi nu o mai folosim decât în anumite formule fixe. Dintre acestea. atributul substantival este de mai multe feluri: a) atributul substantival în genitiv (numit şi atribut genitival). „buze sângerânde”. El poate sta imediat după substantivul determinat sau poate fi despărţit de acesta prin alte atribute: miresmele florilor. d) atributul substantival apoziţional (apoziţia). B. „rană sângerândă”. „femeie suferindă”. Umbra lui Mircea. Gramatica azi.

fecior lui Gavriliţă vornicul. Umbra lui Mircea. în operele literare. b) Atributul substantival în dativ are un caracter arhaic. Sadoveanu. La Cozia) Stau în amurg şi ascult dangătele rare. (E. şi alţii… au alergat la Constantin-vodă. Acest fel de atribut determină un substantiv nearticulat care denumeşte. Concertul în luncă) Veneam din regiunile fericite ale frumoasei noastre văi. ale clopotului…şi parcă se deschid pagini măreţe în inima mea şi în vreme. Fraţii Jderi) Substantivul cu funcţia de atribut genitival poate fi determinat la rândul lui de unul sau mai multe atribute genitivale. (M. Avem deci un atribut genitival ale văi(i) şi două atribute adjectivale care determină substantivul la genitiv. Uneori. în al treilea exemplu. adjectivale sau de alt tip: Un pîlc de cavaleri cu zale şi coif au trecut în pas domol către acea tabără a coconului împărăţiei. generaţii spumegate. Roxelana) În poiana tăinuită unde zbor luciri de lună Floarea oaspeţilor luncii în grăbire se adună. (G. aceste miresme îmbătătoare ale florilor. Clopote în amurg) În trecătoarea aceea printre ape şi prin lunca nestatornică a rîului. prietenul bun şi nepreţuit al lui Mircea. atributele frumoasei şi noastre s-au intercalat între articolul posesiv ale şi atributul genitival văi. Neculce. Camilar. Lupul. Hogaş.ale florilor. Pe drumuri de munte) Observăm că. Ş-ale valurilor mîndre. Alexandrescu. (C. în general. (I. Alecsandri. Sadoveanu. solemne. grade de rudenie sau atribuţii sociale. (Gr. (M. folosit mai rar astăzi. şi mai ales în poezie. era partea cea mai primejdioasă a drumului. atributul genitival apare înaintea substantivului determinat. Cronica) 438 .

Sintaxa limbii române. Epigonii) Notă: În stilul publicistic. Sărmanul Dionis) . (G. fiind o vreme frumoasă. Tînăr soare auriu. Ea poate determina un substantiv sau un pronume. se adînci vădit. O. 87 439 .substantiv precedat de un adverb de comparaţie cu valoare de prepoziţie: Porni singur pe calea pe care au venit amîndoi. Judeţ al sărmanilor) Vii să-mi baţi iar la fereastră. cu capul în pămînt.substantiv precedat de locuţiune prepoziţională Trăsura cea fină şi amară dimprejurul gurei lui. cu termenul la care se referă. de exemplu: Conferirea de medalii / premii unor sportivi231. Eminescu. cu inima ca plumbul. Topârceanu. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu. cu soare de primăvară. p. ieşind din sat. c) Atributul substantival prepoziţional se exprimă prin: . (L. Iosif. 231 Apud Florin D. semnelor vremii profet. Rebreanu. (M.substantiv precedat de prepoziţie. frumoasă doamnă.Preot deşteptării noastre. Sadoveanu. Apoziţia este exprimată printr-un substantiv. Cîntec de primăvară) . ştiinţific şi administrativ se întâlnesc cu o oarecare frecvenţă şi unele formulări moderne. au încălecat iar. (M. Atribuirea de valori unor variabile. (M. şi s-au pustiit prin locuri ferite. Mi-ai dăruit. o călimară de argint. Iţic Ştrul dezertor) d) Atributul substantival apoziţional reprezintă atributul pus în cazul nominativ. Popescu. Eminescu. Călimara) După aceea. (Şt. care stabileşte un raport de echivalenţă.

Oltule. socru-mare. (Al. când vocativul determină un substantiv la vocativ. domnule subprefect. Odobescu. mîndrul soare şi pe nună. fii blînd. Măria ta. Odobescu. Domnia ta etc. anume Liliana. Baltagul) Apoziţia poate fi: simplă – când este exprimată printr-un substantiv sau adjectiv cu valoare substantivală în cazul nominativ sau în cazul regentului: Cel mai mare de ani. Călin (file din poveste)) Socru roagă-n capul mesei să poftească să se pună Nunul mare. un pronume sau o locuţiune pronominală de persoana a II-a (tu. (M. Amintiri din copilărie) . cucoană. Ioan Cuza) Iată craiul. rezemat în jilţ cu spată. Călin . ca domn. (M. dumneata. Doamna Chiajna) Tu. (I. dumneavoastră. (Al. Fratele său Alexandru îl însoţea. Eminescu. mîndra lună. (M. să ne răzbuni! (O. Discurs la înscăunarea lui Al. Oltul) 440 . Eminescu. veţi face cum veţi crede căi mai bine.… înainta cu greu sprijinindu-se într-o cîrjă.) Rămîi sănătoasă.Apoi dar mai rămîi sănătoasă. Sadoveanu.file din poveste) Uneori. Apoziţia poate fi exprimată şi prin substantiv în cazul vocativ (singur sau urmat de determinări). Balada chiriaşului grăbit) . Creangă. arendaşul. Topârceanu.. ne ieşi înainte cu plin. tu. voi. Pătru. (M. sora mea. Că-mi iau geamantanul şi plec! (G. numai să-mi daţi voie să-mi îngrop omul. Goga. El pe capu-i poartă mitră şi-i cu barba pieptănată. fii bun.. adică Liliana. Pseudo-kineghetikos) .Descălecai la flăcăraia trosnitoare a brazilor şi domnul Sterie. apoziţia este precedată de un adverb explicativ – adică sau anume: Sora mea.Dumneavoastră. mătuşă Mărioară. Kogălniceanu.

Note: 1. Gorila) Acest cîntec îl făcui Eu. (Poezie populară. Alexandru. de altă dată. Cîntecul redutei) În analiza sintactică a propoziţiei. Termenii care intră în alcătuirea ei sunt însă analizabili. (C. Răzbunarea lui Nour) 2. Semn călăului făcea. Coşbuc. (G. căprarul Păvăloae. Apoziţia simplă poate fi izolată de regentul ei şi atunci se desparte de acesta prin virgulă: Crîşmarul. priceputul. (G. Colecţia Alecsandri) . Priceputul şi păţitul. Şi din gură-aşa grăia. Sadoveanu.dezvoltată – când este exprimată printr-un grup de cuvinte (un substantiv urmat de un atribut sau chiar de una sau mai multe propoziţii atributive): Dar iată-l! E vodă. se deosebea mult de Sura lui Avrum din Şeştină. ghiaurul Mihai! Aleargă năvală nebună Împrăştie singur pe cîţi îi adună. răsărea ca de obicei pe jumătate de sub tejghea. se consideră ca un tot. un român. Coşbuc. Paşa Hassan) Sînt dator să însămn în treacăt că Zamfira lui Ilie Filipoiu. crîşmarul de la Mircu. (C. Pe drumuri de munte) Constantin Rotaru. era voinic şi rumăn şi creştea ca din apă. Stînd de strajă noaptea-n ploaie. Iar Codreanul. care formează o apoziţie dezvoltată. tatăl logodnicei şi amfitrionul. se scuză cu un surîs jenat şi totuşi galant.Domnul că se speria. Semnul Domnului zărea. (L. întreaga combinare de cuvinte. Pe drumuri de munte) Copilul. Rebreanu. Hogaş. ca o unitate sintactică – apoziţie dezvoltată. Apoziţia dezvoltată se desparte prin virgulă de regent sau se izolează prin virgule de restul propoziţiei sau al frazei: 441 . (M. Hogaş.

Istoriile domnilor Ţării Româneşti) 4. Vasile şi Andrei. s-au ajuns în cuvinte şi au logodit pre coconi. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul) 3. şi Huţule. Bălcescu. Galaction. nici de-ai noştri. (I. Eftimiu. gîdele obişnuit al locului. Zile şi necazuri din Zavera) C. Sadoveanu. când termenul la care se referă apoziţiile coordonate este un pronume negativ.„Huţule. Radu vodă. p. Semnul [:] este folosit uneori şi înaintea unei singure apoziţii (simple sau dezvoltate). dezvoltată) poate fi introdusă şi prin adverbele adică. (M. avînd un cocon anume Ştefan şi Duca vodă din Moldova avînd o cocoană anume Catrina. Slavici. Vulpea păcălită) Au venit odată… doi colaboratori intermitenţi ai Vieţii Româneşti: Ion Marin Sadoveanu şi Tudor Vianu. Şi iată că la intrarea peşterii se ivi o fiinţă măreaţă: omul. (Radu Popescu. Evocări) În propoziţiile negative. Teodoreanu. Întru aceste vremi. dragul maichii” tocmai aşa să scrii…(I. (G. 509 idem 233 442 . Gramatica practică a limbii române. Nu se simţise nimeni şi nu se ivise nimeni: nici păgîni. ceea ce arată intenţia autorului de a pune în evidenţă pe cel denumit prin substantivul respectiv232. anume. Apoziţia (simplă. Masa umbrelor) Fraţi… am avut trei: Dimitrie. (N. apoziţiile sunt legate prin conjuncţia nici233. (V. Atributul pronominal 232 apud Ştefania Popescu. Budulea Taichii) Un ţigan. veni cu o sabie şi tăie capul lui Alexandru Kendi. dragul taichii.

(M. Preda. Vlahuţă.Pronumele ca substitut al substantivului are aceleaşi posibilităţi de exprimare ca şi atributul substantival. relative. Despot vodă) Nu vezi că gura-mi arsă e de sete. Cel mai iubit dintre pămînteni) Ea se uită… păru-i galben. 443 . Topârceanu. Atras în calea-mi lungă de-un tainic viitor. şi voi depune mărturie împotriva dumneavoastră. Sadoveanu. (M. Slavici. Romînia pitorească) Destul că el nu punea nici un preţ pe averea altora. neputînd s-auză plînsu-şi. Atributul pronominal este de patru feluri: a) atributul pronominal în genitiv (genitival) poate fi exprimat prin pronume care au formă pentru cazul genitiv: personale (la persoana a III-a). dar nu nevinovat. (Al. (V. posesive. Faţa ei lucesc în lună. (G. Comoara) Şi ea arde de dragostea dumitale. (M. (M. Iar în ochii ei albaştri Toate basmele s-adună. (I. Ea nici poate să-nţeleagă… C-acel demon plînge. ale cărei bolţi răsună fioros de paşii şi de glasurile noastre. Eu sînt în voia soartei un veşnic călător. Eminescu. Alecsandri. nehotărâte şi negative. Balada munţilor) Înaintăm mai bine de o jumătate de ceas în uriaşa hrubă. Toamna cu-a-ei albă frunte Şi cu galbenii conduri. şi atunci mai mult la singular. El nu se mai întrebuinţează decât în poezie. demonstrative. Eminescu. Întîia iubire) O să vie o zi… cînd o să fiţi în locul meu. Scrisoarea IV) Atributul pronominal în dativ este astăzi pe cale de dispariţie. rîde. de politeţe. Crăiasa din poveşti) b) atributul pronominal în dativ este cunoscut şi sub numele de dativ posesiv şi se exprimă prin forma neaccentuată de dativ a pronumelui personal sau reflexiv.

adverb de comparaţie cu valoare de prepoziţie (ca): Cred. Anii de ucenicie) Desenul de la tine m-a binedispus. îşi fluieră neastîmpărul. Scrisoarea III) Apariţia lui în proză este rară şi arhaizantă: Şi cînd el sfîrşeşte. Dansul cu tine mă face să plutesc. cu substantivul articulat hotărât. Sadoveanu. ne place cîntecul…. (M. de la. ca şi odinioară. între crengi.prepoziţie (dintre. L. (M. (I. Iubind în taină) Şi de crunta-mi vitejie tu te aperi c-un toiag? (M. pentru. Fraţii Jderi) d) apoziţia pronominală are un caracter expresiv. Fraţii Jderi) . (Cezar Petrescu. . procopsitul! e mai cu moţ. reflexiv. mie şi dumneavoastră. Caragiale. demonstrativ. Poezia poporală) Notă: În exemplul „Îmi planific o excursie”. de. alta. numai dumnealui. Eminescu. sus. numai dumnealui nu-i place! Toţi. o mierlă. şi dumneavoastră. Sadoveanu. de lângă) Domnul Vasiliu a şuierat cu fălcile încleştate: .Unul din noi trebuie să părăsească sala. Sadoveanu. c) atributul pronominal prepoziţional se exprimă prin pronume personal. Eminescu. (M. având o valoare de precizare şi e folosită rar Şi astăzi. spre. nehotărât. pronumele îmi.Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi? (M. şi eu. dar în exemplul „Îmi planific excursia”. că puţine jupînese pot să se laude c-un obraz ca al meu. presupunând construcţia paralelă „Planific excursia mea”. Scrisorile unui răzeş) Tuturor… la tot norodul. suntem nişte proşti. relativ. toată nedumerirea s-a şters din minte-mi (Alecu Russo. negativ precedat de: . are funcţia de atribut. pronumele îmi îndeplineşte funcţia de complement indirect. Nici acuma nu mi-ai mărturisit dacă maica lui a fost moldoveancă de-a noastră ori tătăroaică.locuţiune prepoziţională (faţă de): Părerea mea faţă de celălalt este bună. Ion) 444 . nană Chiră.

(Poezie populară. Atributul verbal Este exprimat prin verbe la moduri nepersonale: a) prin verb la infinitiv: Mă simţii nenorocit că nu am prilejul de a pofti la masa mea pe un nevoiaş. zise un aprod apropriindu-se.Sadoveanu. Colecţia Alecsandri) E. Steaua fără nume) Orice încercare de-a o răpi a fost deşartă. precedat de prepoziţiile (de. (G. În munţii Neamţului) Şi atunci parcă simt toată umilinţa. nişte boieri sosind acum cer voie să se înfăţişeze la măria-ta. Nicoară Potcoavă) 445 . Şi să-mi fac bani de iernat. D. aţi luat examenul. Cîntec haiducesc) Iată-l lui. FătFrumos din lacrimă) b) verb la gerunziu (neacordat): Doamne. La tabără de ieşit. abia. Eminescu. Carte mare de pornit. (Mihail Sebastian. (M. adică voi. Alecsandi. (C. astfel: a) adverb şi locuţiune adverbiala fără prepoziţie: Şi cum a venit în ţară n-a avut stare pe loc nici cu stăpînirea dinlăuntru a boierilor. Atributul adverbial Atributul adverbial se exprimă printr-un adverb sau printr-o locuţiune adverbială cu sau fără prepoziţie. Coşbuc. că i-au sosit. Iarna pe uliţă) c) prin verb la supin. pentru): Să-mi fac cerc astă rugină. (C. Alexandru Lăpuşneanu) Haina-i măturînd pămîntul Şi-o tîrăşte-abia. (M. Hogaş. Negruzzi. toată dizgraţia de a locui pe o biată planetă mizerabilă. pe lîngă care marile stele trec fără s-o vadă. (V.Marinescu şi Ionescu.

Nicoară Potcoavă) Se aşezară pe prispa de dindărăt în bătaia soarelui. colo. Delavrancea. Este menţionat mai rar în lucrări de specialitate. călare pe un cal mic de munte. Atributul interjecţional se exprimă prin interjecţii şi onomatopee şi este apropiat de atributul adjectival: …nu se auzea decît cîntecul greierilor: fiiiir-fiiiir. virgulă. aceleaşi două note lungi şi tremurate. Al. marcând doar intonaţia şi din această cauză scrierea se continuă cu literă mică). apare totdeauna după substantivul determinat şi primeşte în urma lui semnul exclamării (care nu are valoare de punct. Atributul interjecţional determină un substantiv şi se exprimă de obicei prin interjecţii care imită sunete sau zgomote ori redau diferite strigăte. Taină) În ceasurile dintîi se-ncruntă în vis. pretutindeni…(I. nici cu stăpînirea din afară a ismailitenilor. Brătescu-Voineşti. Fraţii Jderi) F. ici.Atributul adverbial exprimat prin adverbe de mod se întrebuinţează fără prepoziţie: Prin frunze aiurează şoptirile-i alene. (I.Sadoveanu. (M. şi 446 . Stăpînea odată…) M-au trezit glasurile scutarilor din fundul depărtat al pădurii: „hăă-ăp!… hăă-ăp!… ăp…” (I. Agârbiceanu. doamna Catalina. cu securea pe umăr şi întru tîrziu. Doamna Catalina) Atributul exprimat prin interjecţia halal poate să aibă un sens apreciativ: „Halal oameni! n-am ce zice. Scrisorile lui Mişu Gerescu) …rumînii rămîn drepţi. deschişi…” . (M. (M. Sadoveanu. Strigoii) b) adverb şi locuţiune adverbială precedate de prepoziţie: Şi cum a venit în ţară n-a avut stare pe loc nici cu stăpînirea dinlăuntru a boierilor. primitori. Sadoveanu. fiiiir-fiiiir. Brătescu-Voineşti.Eminescu. (M. auzim strigăte: „Ura! Trăiască!”… Şi numai iată că s-apropie de noi. dă ordin… şi scapă năduşit cîte un geamăt „uiu-iuuuu”! apoi doarme dus… (B. Şt. Al. O zi ca altele) Ofta şi se tînguia încet împotriva unor ţînci din ziua de azi.

1980 Popescu Florin. 197 apud Florin D. Gramatica limbii române explicată. p. 1968 Gruiţă G. Limba română (Sintaxa). Gramatica limbii române. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Gramatica azi. Grigore Brâncuşi. 1992 Şerban Vasile. Gramatica practică a limbii române. Flora Şuteu. Cluj-Napoca. Editura Enciclopedică. Coteanu Ion. Sintaxa limbii române – Curs practic. Editura Echinocţiu. 89 447 . Editura Junimea. 1982 Graur Alexandru. Popescu . 1995. 1997 Diaconescu Ion. Editura Fundaţiei România de Mâine. Gramatica normativă. Editura Didactică şi Pedagogică. Gramatică. Iaşi. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Ştiinţifică. Bibliografie Bejan Dumitru. Bucureşti. Bucureşti.. 1983 Popescu Florin. Structura gramaticală a limbii române. Tendinţe actuale ale limbii române. Editura Didactică şi Pedagogică. 1973 Graur Alexandru. Sintaxa. Bucureşti. Gheorghe Bulgăre. Editura Albatros. compoziţie. Editura Albatros. Sintaxa limbii române. Cu o culegere de exerciţii. Sintaxa limbii române. Sintaxa. Ediţia a II-a revizuită şi completată. Iaşi. Ediţia a III-a revăzută şi din nou îmbogăţită. Bucureşti. Se observă că interjecţia halal este amplasată înaintea substantivului după care se pune semnul exclamării235. Gramatica de bază a limbii române. Theodor Hristea. 1982 Coteanu Ion. Bucureşti.depreciativ: „Halal oameni! Te-au lăsat la nevoie”234. stilitică. Georgeta Ciompec. Bucureşti. Rodica Bogza-Irimie. Editura Academiei. 1984 Irimia Dumitru. Bucureşti. Sinteze de limba română. Sintaxa limbii române. 2003 Popescu Ştefania. autori: Mioara Avram. Editura Dacia. Compendiu. 1970 234 235 apud Vasile Şerban. Bucureşti. Cluj-Napoca. Sintaxa limbii române. Ion Diaconescu. 1994 Hristea Theodor (coordonator). Bucureşti. p. 1995 Dimitriu Corneliu. Editura Junimea.

momentele istorice cruciale prin care i-a fost dat să treacă. capacitate creatoare. thinking and self-competition./Te-nfiori adânc şi tremuri. cu bucuriile şi tristeţile trăite din plin într-un spatiu geopolitic destul de vitreg. cum atât de inspirat spune poetul: ”Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată. etc. pentru că este expresia milenară a acestui popor. predicate. Însuşirea corectă a limbii române de către elevi devine condiţia de bază în vederea realizării obiectivului fundamental al învăţământului de cultură generală . Key words: alternative schoolbooks. Alternative schoolbooks approach this theoretical concept complies with the requirements of today students. ştiut fiind adevărul că ideile se prefigurează şi persistă în mintea omului pe baza cuvintelor. propoziţiilor şi frazelor. cu modul lui particular de a înţelege existenţa.formarea omului în perspectiva integrării lui rapide în societate. Limba română. Târgovişte Abstract The article presents in terms of comparative / critical teaching predicate structures in contemporary Romanian language. contribuie la dezvoltarea laturilor conştiinţei lor ( spirit de observaţie. Studierea limbii române în şcoală prezintă o importanţă inestimabilă.!/Limba noastră-s vechi izvoare./Povestiri din alte vremuri!/Şi cetindu-le-nşirate.) şi la cultivarea disponibilităţii de a colabora cu 448 ./Pe moşie revarsată. bine cunoscută de către elevi. because not stimulates creativity. comparative analysis. a gândirii elevilor. Anca Raluca TEODORESCU Şcoala “Mihai Viteazul”.O altă viziune asupra manualelor alternative în predarea propoziţiei predicative Prof. Procesul studierii limbii române în şcoală este parte integranta a acţiunii. imaginatie./Un şirag de piatră rară.” Limba română asigură dobândirea cunostinţelor din sfera tuturor celorlalte obiecte de învăţământ.

De bună seamă că am ajutato. la concluzia că aceste elemente nu trebuie să lipsească din exprimarea proprie. are o grădiniţă ale cărei flori au fost pălite de bruma toamnei. în faţă. cărţi. pe care îl folosesc la clasă. Exprimarea corecta se realizează. imperativ categoric al dezvoltării vieţii moderne. În manualul. Prin virtuţiile ei deosebit de expresive. Nu urmăreşte axa dificultate redusă-performanţă. autori -Alexandru Crişan. are drept consecinţă directă perfeţionarea capacităţii de exprimare. de a întreţine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. prin evitarea anacoluturilor. Exemplu: 449 . Când am deschis portiţa. N-o văzusem de mult şi. Exemplu: “ Bunica stă într-o casă care. adică nu confirmă experinţele de învăţare anterioare. manualul de la editura Humanitas Educaţional. limba română contribuie. ni s-a părut că nu era acasă. la nuantarea exprimării lor (orale sau scrise). ritmul diferit de asimilare. Înţelegerea regulilor de organizare a enunţului în jurul PREDICATULUI în propoziţie şi al propoziţiilor în frază duce. ceea ce constituie o primă condiţie a corectitudinii ei. Hai să coborâm şi o să vă istorisesc viaţa fiecăruia. pe care le evidenţiază studiul acesteia. prin crearea obişnuinţei de a respecta regulile acordului şi ale regimului diverselor cuvinte. consider că este absolut necesar ca elevii să-şi însuşescă noţiunile de sintaxă pentru că înţelegerea modului de funcţionare a limbii. rochii demodate.semenii. în mod logic. Sofia Dobra şi Florentina Sâmihăian. Nu uita pe nimeni!Ei sunt familia noastră. la cultivarea sensibilitatii elevilor. prin cunoşterea posibilităţilor topicii ( ordinea cuvintelor în propoziţie şi a propoziţiilor în frază ) şi a măsurii în care ea poate contribui la clarificarea comunicării. într-o mare măsura. dar am găsit-o în pod printre mobile stricate.Ar fi vrut să deretice singură. la sfârşitul săptămânii. Printre lucruri am descoperit un album de familie. pe care pesemne că îl uitase . neavând exerciţii cu dificultate progresivă: cerinţe accesibile. I-am spus că am dori să ştim cine sunt rudele din fotogrfie. ce nu trezeşte niciun interes informativ elevilor. există un fragment propus ca text suport pentru verificarea cunostinţelor anterior dobândite. ne-am gândit să lăsăm baltă toate treburile şi să o vizităm. reviste. neatrăgându-le atenţia sau curiozitatea. Astfel.” Cerinţele propuse de manual nu respectă criteriul de flexibilitate. grele sau foarte grele. de asemenea. a mecanismului general şi a procedeelor speciale de formulare a oricărui gând sau mesaj. fotografii vechi.

Creangă) “ Poate că te aşteaptă tatăl tău. Învăţarea nu se face prin descoperire. Formulează reguli de topică şi punctuaţie privind predicatul. având cerinţe foarte diverse.Identifică predicatele din textul de mai sus şi indică felul lor. Exerciţiile lipsind cu desăvârşire. este prezentată informaţia ştiinţifică foarte bine structurată. Nu apare niciun text suport. Manualul de la editura All de autoarea Andra Vasilescu nu respectă. în ceea ce priveşte captarea atenţiei. neavând un text suport şi cerinţele bazate pe acesta. Reciteşte textele de la ex. Reactualizarea cunostinţelor anterior dobândite se face la sfârşitul acestei prezentări de informaţii. Copiază. Alege din text şi analizează. de la pagina 68. prin ce se exprimă predicatul. Creangă) “Nu voi face apel la părinţii denaturaţi.”( I. 5 predicate. ci numai câteva fragmente extrase din operele unor scriitori celebri: “ Te întreabă şi socoate Ce e rău şi ce e bun. Itemii formulaţi abordează toate problemele impuse de acesta: respectă experienţele de învăţare anterioare. niciun criteriu. sunt cele de consolidare a informaţiilor. începând cu expunerea informaţiilor despre predicat şi propoziţia predicativă. respectând doar aici criteriul flexibilităţii. bazându-se pe metoda expunerii făcutăde către cadrul didactic. în caiet. Singurele exerciţii. Analizează părţile de vorbire prin care se exprimă predicatele găsite.”(G. ce sunt schematice şi putin numeroase şi nu asigură o însuşire temeinică de cunoştinţe. cu autorul Marin Iancu abordarea informaţiilor este puţin diferită.2. la alegere. schematic şi pe coloane. În manualul editurii Corint.Călinescu) “ Eu zvârr! chibriturile din mână. Arătaţi ce valori sintactice are verbul “ a fi “ în textul dat.”(I.” (M. ritmul diferit de asimilare cu dificultate progresivă. Eminescu) “ El era mâhnit pentru pierderea lui Chirică..Călinescu) Apoi. 450 .”( G. care apar. ţustiu! la spatele lui Zaharia. Exemplu: Extrage într-un tabel predicatele. nicio cerinţă. Nu se realizează reactualizarea informaţiilor pe baza unui text suport.

În toate cele trei manuale, problematica transformării numelui predicativ în propoziţie predicativă nu este, explicit, prezentată. Edificarea, cu privire la acest concept, nu se poate face pe baza manualului, revenind sarcina cadrului didactic de a-şi lămuri elevii. EXPANSIUNEA Expansiunea - constă în transformarea unei părţi de propoziţie în propoziţie subordonată corespunzătoare ( S SB, n.p. PR, A AT, C.d. CD, ... ). Mod de lucru: -introducerea unui element de relaţie subordonator; -introducerea unui predicat sau verb copulativ; -păstrarea întelesului: vb.cop. n.p. PP PR neschimbat. El a rămas / cum l-am ştiut. / El a rămas ( Expansiunea = dezvoltarea, extensia,... ) CONTRAGEREA Contragerea - constă în transformarea unei propoziţii subordonate în parte de propoziţie corespunzătoare ( SB S, PR n.p., AT A, CD C.d., ... ). Mod de lucru: -eliminarea elementului de relaţie subordonator; -eliminarea predicatului / verbului copulativ; -păstrarea înţelesului: PP PR NP Tata a ajuns/ ce şi-a dorit./ Tata a ajuns director ( Contragerea = restrângerea, ... ) Se mai impune precizarea faptului că subiectele oferite de ministerul educaţiei solicită informaţii solide referitoare la acestă problemă. Exemplu: 1. Faceţi expansiunea cuvântului subliniat şi precizaţi ce modificări s-au produs. 2.Contrageţi propoziţia subliniată şi precizaţi modificările produse 3. Identificaţi numele predicativ din text şi realizaţi expansiunea lui. 4. Găsiţi o propoziţie predicativă şi contrageţi-o. Manualul Humanitas este şi la acest capitol deficitar în ceea ce priveşte demersul didactic. Începe cu două exerciţii care nu sunt evidente pentru înţelegerea conţinutului ştiinţific. Exemplu: Indicaţi predicatul din propoziţia de mai jos: „Ea ajunsese o actriţă celebră”. Arătaţi în ce s-a transformat propoziţia de la exerciţiul 1 în enunţul următor: „Ea ajunsese să fie o actriţă celebră”.

451

Apoi este prezentată teoria legată de acestă noţiune. De abia aici, este menţionat termenul de expansiune, dar nu şi cel de contragere, ceea ce face ca elevul să nu fie lămurit cu aceste transformări. Manualul Corint este prezentat în aceeaşi manieră, utilizându-se metoda învăţării prin descoperire. Sunt prezentate, mai întâi câteva fragmente din operele unor scriitori celebrii. Exemplu: „Dacă a lucrat atât de mult însemnă că a avut voinţă” – Marin Preda „Din partea tatei puteam să rămân cum era mai bine” – Ion Creangă „Nu-mi pasă de rămâne cum e şi cum a fost” – Al. Macedonski „Otilia părea că ştie multe” – George Călinescu Urmează prezentarea noţiunilor teoretice, bine structurate: definitia propoziţiei predicative, termeni regenţi, elemente introductive, analize de frază, elemente corelative, topica şi punctuaţia. După fiecare noţiune în parte sunt propuse exerciţii de consolidare respectându-se criteriul validităţii – coerenţă internă (prezentarea teoriei, explicaţiile, activităţile practice, exerciţiile şi modalităţile de evaluare); conţinuturile, activităţile de învăţare respectă programa; - prezintă informaţii corecte; - exerciţiile şi activităţile pot fi efectuate cu succes de elevi, gradul lor de dificultate corespunde nivelului intelectual. De asemenea, se respectă criteriul flexibilităţii, experienţele de învăţare anterioare, ritmul diferit de asimilare fiind gradat de la uşor spre performanţă. Manualul All începe direct noţiunea teoretică legată de predicat şi propoziţie predicativă, neoferind text suport pentru captarea atenţiei sau învăţarea prin descoperire. Se prezintă numai metoda tradiţională, a expunerii de către profesor care este fadă, plictisitoare şi ineficientă. Dar, totuşi, în ceea ce priveşte caracterul aplicativ este bine structurată, atractivă, cu imagini, chenare, exerciţii diverse şi scheme. Se ating criteriile de atractivitate, flexibilitate, caracter deschis, participare, relevanţă, transparenţă şi validitate: atractivitate - ilustraţii plăcute, uşor de folosit, construieşte un dialog cu elevul, stimulează curiozitatea, încurajează progresul elevilor; flexibilitate - respectă experienţele de învăţare anterioare, ritmul diferit de asimilare; caracter deschis - încurajează trecerea de la activităţi controlate la activităţi libere, este construit pe baza cunoştinţelor anterioare, îl învaţă pe elev cum să înveţe;relevanţă- corespunde diferenţelor dintre elevi, respectă programa;

452

transparenţă - claritatea obictivelor învăţării, claritatea formulării rezultatelor pe care trebuie să le obţină elevul, claritatea prezentării; validitatea - coerenţă internă, conţinuturile, activităţile de învăţare respectă programa, prezintă informaţii corecte, exerciţiile pot fi efectuate de elevi, gradul lor de dificultate corespunde nivelului. Înţelegerea regulilor de organizare a enunţului în jurul predicatului în propoziţie şi al propoziţiilor în frază duce, în mod logic, la concluzia că aceste elemente nu trebuie să lipsească din exprimarea proprie, ceea ce constituie o primă condiţie a corectitudinii ei. Exprimarea corectă se realizează, de asemenea, prin crearea obişnuinţei de a respecta regulile acordului şi ale regimului diverselor cuvinte, prin cunoşterea posibilităţiilor topicii ( ordinea cuvintelor în propoziţie şi a propoziţiilor în frază ) şi a măsurii în care ea poate contribui la clarificarea comunicării, prin evitarea anacoluturilor. Evident, pentru toate acestea, este necesar să se asigure o permanentă raportare a cunoştinţelor teoretice de sintaxă la sfera lor de aplicare şi să se creeze deprinderea de a medita asupra limbii, de a veghea asupra propriei exprimări. Efectele nu vor întârzia să se facă simţite, întrucât sintaxa ilustrează prin excelenţă adevărul afirmaţiei lui Eminescu conform căreia” limba şi legile ei dezvoltă cugetarea”. Bibliografie: GUŢU ROMALO, Valeria., 1973, Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări, Bucureşti, p. 124- 145. PARFENE, Constantin, 1999, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Iaşi, Ed. Polirom IRIMIA, Dumitru, 1997, Gramatica limbii române, Iaşi, Ed. Polirom HRISTEA, THEODOR, Structura sintactică a poeziei „Şi dacă", în LR XXIV (1975) nr. 5, p. 475-482. POPESCU, RODICA, Observaţii asupra predicatului nominal şi propoziţiei predicative in limba română, în AUT VII (1969), p. 91-103.

453

Conversiunea părţilor de vorbire Prof. Maria GRECU Grupul Şcolar Agricol Costeşti, Argeş Abstract: An evolved language implies the existence of a rich vocabulary. If the vocabulary is rich, the possibilities of language to express semantic nuances are great. Key words: vocabulary, internal means, external means, conversion, parts of speech. Cu toate că în privinţa predării problemelor referitoare la formarea cuvintelor în limba română au fost înregistrate progrese în ultimii ani, totuşi nu se acordă atenţia cuvenită studiului lexicului, al formării cuvintelor mai ales, supraevaluându-se încă gramatica descriptivă şi analiza gramaticală formală.236 Trebuie reţinute motivele ce fundamentează studierea aprofundată a lexicului şi a procedeelor de formare a cuvintelor237: bogăţia unei limbi este dată de bogăţia şi varietatea vocabularului ei; schimbările din societate, progresele ştiinţei şi tehnicii contemporane se reflectă în lexic, compartimentul cel mai deschis influenţelor din afară (A. Meillet: ,,orice vocabular exprimă, de fapt, o civilizaţie”; G. Matoré: ,,vocabularul este expresia societăţii”, factorii extralingvistici justificând definirea lexicologiei ca o ,,disciplină sociologică”)238; lexicul defineşte, deosebeşte şi caracterizează variantele diferite ale limbii şi stilurile funcţionale ale limbii literare (ştiinţific, administrativ, publicistic şi artistic); însuşirea vocabularului se realizează mai dificil decât însuşirea regulilor gramaticale; studiul lexicului şi al formării cuvintelor, prin mecanismele lor complicate, evidenţiază atât procesul de îmbogăţire a lexicului, cât şi procedeele utilizate pentru sistematizarea vocabularului şi a limbii generalmente; prin analiza elementelor formative ale cuvintelor (prefixe, sufixe, elemente de

236 237

Mocanu, Bănică 1999: 3. Cf. Hristea 1984: 7-8. 238 Ap. Idem 1998: 3-17.

454

compunere savantă, calcuri lingvistice), este cultivat interesul vorbitorilor pentru explicaţia etimologică239, ceea ce contribuie la însuşirea logică a terminologiei ştiinţifice şi tehnice, la precizarea şi unificarea acestei terminologii, la evidenţierea procesului de reromanizare a limbii române contemporane, în paralel cu situaţia similară din limbile europene de mare circulaţie, şi la ridicarea gradului de instrucţie pentru publicul larg. Ţinând cont de faptul că lexicul românesc cuprinde foarte multe cuvinte, s-ar putea zice că limba română este evoluată datorită împrumuturilor neologice de origine latino-romanică, engleză şi germană. Limba română a câştigat astăzi prestigiul unei limbi europene de cultură şi de civilizaţie, care este capabilă să exprime orice idee, începând cu cele mai abstracte idei filozofice şi terminând cu ultimele cuceriri în domeniul tehnicii şi al ştiinţei.240 Necesităţile de îmbogăţire a vocabularului oricărei limbi cu termeni noi sunt satisfăcute prin împrumuturi din alte limbi (calea externă), prin creaţii proprii (calea internă) şi prin calcuri lingvistice (procedeu mixt, adică extern şi intern în acelaşi timp), la care se adaugă valorificarea lexicului din variantele funcţionale şi stilistice ale limbii comune. Graţie acestor modalităţi, româna a evoluat în cursul istoriei sale şi a dobândit prestigiul unei limbi europene de cultură şi civilizaţie.241 Importanţa formării cuvintelor a fost de multe ori subliniată în lingvistica românească, arătându-se că ,,aceasta reprezintă unul dintre capitolele cele mai importante ale unei limbi, deoarece aici se poate vedea mecanismul însuşi al creaţiei lexicale sau felul în care procedează o limbă pentru a-şi crea elemente noi, dotate cu sensuri noi”242. Vocabularul limbii române se îmbogăţeşte prin două modalităţi: prin mijloace interne şi prin mijloace externe243. Mijloacele interne de formare a cuvintelor au în vedere folosirea materialului existent în limbă, pe baza etimologiei interne. Ele sunt: derivarea, compunerea, conversiunea (schimbarea valorii gramaticale), frazeologia şi contextualitatea. Mijloacele externe se referă la împrumuturile din limbile de circulaţie internaţională şi la calcul lingvistic. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea părţilor de vorbire) este un procedeu intern de îmbogăţire a vocabularului, gramatical prin

239 240 241

Mocanu 1971: 27-30. Ţibrian 2004: 141. Cf. Mocanu, Bănică 1999: 5. 242 Rosetti 1968: 319. 243 Hristea 1984: 9.

455

excelenţă. Constă în trecerea unui cuvânt dintr-o parte de vorbire în altă parte de vorbire sau de la o clasă lexico-gramaticală la alta. Mijloacele prin care se realizează schimbarea clasei morfologice sunt: - articularea, cu articol hotărât enclitic şi proclitic, cu articol nehotărât, cu articol demonstrativ ori adjectival: leneş – leneşul – un leneş – cel leneş isteţ – isteţul – un isteţ – cel isteţ - acordul (cuvintele implicate în procesul conversiunii fac acordul cu cuvintele pe lângă care stau şi le determină244): rană sângerând – rană sângerândă, coşuri fumegând – coşuri fumegânde. Atunci când verbul la modul gerunziu este neacordat, are funcţia sintactică de atribut verbal, iar când este acordat, are funcţia sintactică de atribut adjectival. - distribuţia în context: - adjectivul la forma de masculin şi neutru, utilizat ca determinant al verbului, devine adverb: vorbeşte urât, scrie frumos; - adverbul poate deveni adjectiv: apă repede, femeie bine; - unele substantive devin adjective (fus orar, scriitorul poet, colegul vecin) sau adverbe (doarme covrig, slab scândură, prost bâtă, singur cuc, beat turtă, fuge glonţ). Conversiunea cunoaşte trei forme principale: substantivizarea, adjectivizarea, adverbializarea.245 Substantivizarea înseamnă trecerea unei părţi de vorbire în substantiv. Pot deveni substantive: - adjectivele propriu-zise, prin articulare: înaltul cerului, albastrul mării, un albastru infinit; - numeralele, prin articulare: doi – doiul – un doi – cei doi; şase – şasele – un şase – cei şase; - pronumele, prin articulare: eu – eul, sine – sinea, ce – un ce, cineva – un cineva, tot – totul; - verbele la modurile nepersonale; - verbul la infinitivul lung, prin articulare: a mânca – mâncare (a), a pleca – plecare (a), a rupe – rupere (a), a scrie – scriere (a), a sparge – spargere (a); - verbul la supin, prin articulare: a merge – mersul – un mers, a citi – cititul – un citit;

244 245

Ţibrian 2004: 172. Ibidem.

456

- verbul la gerunziu, prin articulare: a suferi – suferindul – un suferind, a intra – intrândul – un intrând. - adverbul, prin articulare sau prin apariţia în contextele sintactice ale acestuia: Binele învinge răul, Ţi-am făcut un bine, Acest bine nu-l meritai, E rău cu rău, dar mai rău e fără rău, Aproapele îţi poate fi vrăjmaş de cele mai multe ori; - interjecţiile, prin articulare: Am un of la inimă, Oful de la inimă nu mi-l poate lua nimeni, I-am spus oful; - prepoziţiile şi conjuncţiile, prin articulare: pe – un pe, să – un să. Adjectivizarea înseamnă trecerea unei părţi de vorbire în adjectiv. Pot deveni adjective: substantivele, în sintagme fixe: elev problemă, problemă cheie, întrebare bombă; articolele nehotărâte: Un copil citeşte, altul scrie; Am auzit nişte aplauze în spate; pronumele determinative, mai puţin pronumele personal şi pronumele reflexiv, când determină substantive: cartea mea, cartea aceasta, ce carte?, fiecare carte, nicio carte, însăşi fata; numeralele: două cărţi, primul volum, întâiul sărut, câştig înzecit, producţie dublă; verbele la participiu: trandafir îmbobocit, salcâm înflorit, casă părăsită; verbele la gerunziu (acordat): mână tremurândă, rană sângerândă, inimi vibrânde; câteva adverbe, când determină substantive: anume, aparte, aşa, asemenea, repede (anume efort, băiat aparte, asemenea problemă, aşa fete, apă repede). Adverbializarea înseamnă trecerea unei părţi de vorbire în adverb. În funcţie de context, pot deveni adverbe: substantivele care participă la exprimarea afectivă a superlativului absolut: sănătos tun, frumoasă foc, beat turtă, bătut măr; substantivele în sintagme de tipul: fuge glonţ, merge ceas, doarme buştean, doarme covrig;

457

substantivele care exprimă unităţi temporale şi răspund la întrebarea când?246: ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară” (V. Alecsandri). Atunci când răspund la întrebarea ce?, substantivele nu mai capătă valoare adverbială247. A se compara: Toamna se numără bobocii şi Toamna este anotimpul meu preferat. În primul enunţ, toamna este adverb, iar în al doilea enunţ, toamna este substantiv. adjectivele propriu-zise, când determină verbe: Doarme profund. A jurat strâmb. Vorbeşte urât cu colegii. verbele la participiu: A răspuns supărat. Vorbeşte răstit. Doarme agitat. prepoziţiile, când nu mai sunt urmate de substantive sau pronume: Merge şi fără. conjuncţiile coordonatoare şi, nici, iar, când nu leagă părţi de propoziţie de acelaşi fel şi au sensul chiar, atunci, din nou: Ieri a trecut şi el pe la mine. Mai există şi alte situaţii, pe lângă cele trei forme principale de conversiune: trecerea substantivelor proprii la substantive comune şi invers: America > americă ,,sortiment de pânză”, Marghiloman > marghiloman ,,cafea pregătită cu rom sau coniac”; adverbul singur devine adjectiv pronominal cu sensul însuţi: ,,Spune-mi dragă copiliţă,/Cu-a ta singură guriţă (Folclor din Argeş); prepoziţia de devine conjuncţie şi pronume relativ: De eşti acasă, trec pe la tine (dacă), Blocul de se vede e nou (care); - prepoziţia până devine conjuncţie: Stau până vine şi el. pronumele relativ ce capătă valoare adverbială în construcţii exclamative, cu sensul cât de: Ce frumos este afară! - numeralul feminin una devine adverb, având sensul împreună: Să fim una amândoi. - pronumele nehotărât ceva devine adverb, când arată cantitatea (mult, destul) şi determină un verb: A aşteptat ceva.

246 247

Ibidem: 174. Cf. Ibidem.

458

- prepoziţiile sub şi peste capătă valoare adverbială, când exprimă aproximaţia: Au venit sub/peste douăzeci de studenţi la cursuri astăzi. - prepoziţia cu genitivul, dedesubtul, devine substantiv, în funcţie de context: Am înţeles dedesubtul afacerii (mecanism). pronumele interogativ ce poate deveni interjecţie, cu sensul poftim, cum adică: -Ce, domnule profesor, nu-mi pasă! - prepoziţia simplă de poate căpăta valoare de interjecţie, când exprimă reproşul, îndoiala, regretul faţă de cineva sau de ceva: De, n-ai fost cuminte! - adverbele unde, când, cum devin conjuncţii când pot fi înlocuite cu fiindcă, dacă: Când aş face totul, aş înnebuni. După cum se observă, conversiunea este un proces complex şi nu în toate cazurile ei este vorba de îmbogăţirea vocabularului.

Bibliografie Hristea, Th., Sinteze de limba română, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Albatros, 1984. Hristea, Th., Limba română, Bucureşti, Editura Petrion, 1998. Mocanu, M. Z., Împrumuturi latino-romanice în limba română. Folosirea explicaţiei etimologice în procesul formării terminologiei ştiinţifice la elevi, în Tribuna şcolii argeşene, 1971. Mocanu, M. Z., Bănică, Gh. P., Formarea cuvintelor în limba română contemporană, Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 1999. Rosetti, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968. Ţibrian, C-tin, Structura vocabularului limbii române în trecut şi în prezent, Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2004.

459

Culorile şi rolul lor în comunicarea non-verbală De la basme şi legende la publicitatea globalizantă Lect. univ. dr. Maria ALEXE Asist. drd. Andreea RUSEN Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti Abstract Since early history colours are part of a specific symbolic communication, no matter if personal or at larger levels as social or community level. The specific language of coulors is influenced by the cultural background and its basic significations can be decoded if attentively analysing legends and fairytales. This paper will refer mainly to Romanian and German folklore in order to establish the symbolism defining each culture. The purpose is to decode the main signification in order to turn the non-verbal communication items into words. Coming from early history this type of language has been used by contemporary society, mainly in advertising and non-verbal communication of colours turned into a globalized language. Key words: communication, non-verbal, symbolism, language of colours, linguistics În toate culturile lumii culorile și felul în care acestea se combină contribuie la formarea unui limbaj simbolic cu o semantic diversificată, definitorie pentru tipul de cultură careia îi aparține. Legătura dintre limbajul simbolic al culorilor și înțelegerea culturală a mediului în care circulă poveștile și legendele, cel care l-a generat se datorează faptului că sunt expresia unui anumit tip de afectivitate specifică fiecărui popor.În culturile arhaice și cele tradiționale, culoarea are o vloare ritual-simbolică și religioasă [Evseev, 1999, 127] prin care mesajul verbal este amplificat, uneori diversificat și care contribuie la conturarea unui limbaj de comunicare specific. Spațiul restrâns al acestui articol a necesitat o selecție a numărului mare de simboluri pe care cromatica le dezvoltă la nivelul prozei populare. De aceea atenția noastă s-a oprit în principal asupra semnificațiilor pe care le au în basme culorile alb, negru, roșu și verde. Am

460

ales albul și negru, deși conform specialiștilor în arte vizuale nu sunt culori, fiindcă limajul pe care îl creează este amplu și de multe ori contrastant. Verdele și roșul, culori complementare sunt asociate cu imagini pline de vitalitate și speranță, cu un mesaj pozitiv. În societatea modernă, globalizată acest aspect al comunicării nu a dispărut, culorile continuă să aibă un rol important în decodarea mesajelor și de aceea sunt intens folosite în publicitate. Publicitatea a creat un limbaj globalizant prin utilizarea semnificațiilor simbolice ale culorilor. Felul în care publicul reacționază și interacționază în comunicarea bazată pe simbolistica culorilor își are adeseori originea în simbolistica din basmele populare și legende248, mod de interpretare cu care se familiarizează de la vârste foarte mici. Limbajul pe care îl învață prin aceste texte arhaice devine instrumentul cu care vor opera și mai târziu în descifrarea limbajului publicitar. În cercetarea și analiza limbajului non-verbal dezvoltat de simbolistica cromatică din basmele și legendele populare am avut în vedere unele cercetări anterioare din acest domeniu cum sunt cele ale lui Ernest Bernea, Mircea Eliade, Annold Van Genep, cele mai recente ale lui Mihai Coman și Olga Bălănescu sau dicționarele lui Ivan Evseev, Jean Chevalier și Alan Gheerbrant. Dorind sa subliniem caracterul universal al acestui tip de limbaj am extins cercetarea și asupra culturii germane, cu atât mai mult cu cât în spațiul românesc influențele germane sunt puternice datorită prezenței timp de mai multe sute ani a unui număr semnificativ de etnici germani în Transilvania. Forța limbajului non-verbal dezvoltat prin imginea unor culori se explică prin identificarea acestora cu o seamă de componente esențiale vieții, Roșul este culoarea sângelui a focului deci este asociată vitalității, energiei și acțunii. Albul este culoarea laptelui a hranei inițiale asociate mamei natură, zeitate binevoitoare și protectoare a vieții. Imaginea sa este

Se constată în ultima vreme o creștere a numărului de legende urbane, povești legate de anumite clădiri, locuri sau elemente de vegetație. În București există câte o legendă legată de podul unor licee mai vechi (Mihai Viteazul, Iulia Hasdeu, clădirea veche a Colegiului Spiru Haret) în care este prezentă o fantomă albă, a unui elev care a murit misterios chiar în acel pod. Există legende despre locurile în care au fost spânzurători sau despre viața aventuroasă a unor personalități (C. A. Rosetti, Cuza, Carol al II-lea)

248

461

asociată și purității (a devenit culoarea mireselor) și inocenței249. Înțelesurile adânci ale simbolurilor sunt accentuate sau ascunse de elemente cu care intră în relație, fiindcă ele sunt întotdeauna pluridimensionale. Simbolistica atât de bogată a albului este foarte diferită în funcție de contextul în care apare, Albul Ilenei Cosânzene este albul purității, în timp ce o parte din semnificațiile benefice se pierd în cazul ursitarelor sau fantomelor [Bârlea, 170, 127]. Negrul este culoarea pământului, care înghite orice formă de viață, e culoarea întunericului, nopții, adâncurilor pământului, asociată morții și pustiului. Eroul basmelor populare ajunge în lumea de dincolo, un spațiu dominat de întuneric, de negru în care casele și oamenii sunt negrii. Recent compania Orange folosește negrul pentru promovarea logoului său, pentru care a folosit culoarea portocalie250. Mesajul pe care îl transmite este legat de vechea simbolistică a negrului. La început omenirea trăia în întuneric, incapabilă să comunice în mod eficient, dar a venit Orange, ca o lumină plină de speranța și a luminat acest spațiu. În societățile industrializate semnificația exactă a simbolisticii culorilor s-a pierdut, dar conotațiile obiectuale sunt întreținute în limbă prin intermediul unui bogat sistem de expresii frazeologice și prin adjective cromatice ce devin semne secundare. Interesant este faptul că negrul nu este lipsit nici de conotații pozitive, de aceea Albă ca Zăpada (simbolistica albului pur) este înzestrată cu un par negru de abanos, iar Fat Frumos călărește de multe ori un cal negru. În basme există mereu tărâmul oamenilor, lumea cunoscută, în care operează forțele reale și lumea de dincolo, tărâmul celălalt cel în care domină fantasticul, o lume interzisă oamenilor obișnuiți și în care doar ființe deosebite, ca Făt Frumos sau varianta sa feminină Ileana Cosânzeana pot pătrunde. Lumea de dincolo este fie o lume lipsită de culoare, învăluită în cețuri și dominată cromatic de griuri și negruri, fie o lume foarte colorată, cu vegetație luxuriantă, imagine a Edenului. Verdele, simbol al vieții, tinereții și speranței, bucuriei de a trăi, relxării, implicit stării de bine este culoarea dominantă. Situat între albastru și galben, opus roșului cu care se asociază adeseori pentru a simboliza viața, verdele are în general

Îngerii sunt albi, copiii sunt reprezentați prin nunațe foarte deschise apropiate albului. Portocaliul, culoare derivată din roșu (forță și vitalitate) și galbenul solar induce un mesaj pozitiv prin cumularea acestor semnificații
250

249

462

semnificații benefice, dar conține și o nuanță de mister. În limbajul alchimiștilor desemnează latura fertilității lucrurilor dar este asociată și cunoașterii secrete. Interesant este că în evul mediu era culoarea togii medicilor [Evseev, 1999, 484]. În basme și doine, feciorul frumos și mândru este adeseori asemănat cu un păun și descris în tonuri de verde [Coman, 1999, 1988, 13]. Așa cum remarcă J Chevalier și A. Gheerbrant în Dicționarul de simboluri, verdele este culoarea dragostei tinere, plină de nădejde și speranță. Codrul în care se adăpostesc haiducii este o imgine dominată de verdele vegetal, un spațiu ocrotit și prietenos. Societatea modernă resimte lipsa verdelui și de aceea a ieși la iarbă verde este sinonim cu relaxarea și tinerețea spiritului, asociată tinereții naturii primăvăratice, exprimă nevoia întoarcerii periodice în mediul natural. Reclamele ce sugerează relaxarea, tinerețea, entuziasmul folosesc foarte mult verde. Simbolistica sugerată de cromatica imaginilor se constituie într-un mesaj non-verbal coerent, un mesaj a cărui decodare este facilitată de prezența unor stereotipuri ce intră în relație cu elemente magico-religioase consacrate și cu anumite structuri lingvistice. Felul în care acestea se ordonează crează secvențe narative extrem de coerente cu un mesaj foarte puternic. Forța acestor mesaje au impus folosirea sugestiilor simbolice cromatice și în limbajul universalizat al publicității. Bibliografie Alexe, Maria – Aspecte ale simbolismului culorilor în poveștile și legendele populare, art. Vol Conexiuni și perspective în filologia contemporană, editura Universității de Stat din Moldova, Chișinău, 2002 Bârlea, Ovidiu; Muşlea, Ion - Tipologia folclorului, editura Minerva, Bucureşti, 1970 Bernea, Ernest - Cadre ale gândirii populare românești: contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și a cauzalității, București, Editura Cartea Românească, 1985 Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain - Dicționarul de simboluri, editura Artemis, București, 1995 Coman, Mihai Mitologie populară românească, Editura Minerva, București, 1988 Eco, Umberto – Limitele interpretarii – editura Polirom, Iaşi, 2007 Guenon, Rene – Criza lumii moderne – editura Humanitas, Bucureşti, 2008

463

The other is that a language can be characterized as a set of inter-related rules that govern the form and distribution of sounds. written over a half century ago. Universitatea din Oradea Abstract This paper has considered two notions about languages. We have pointed out that every normal native speaker of a given language knows—subconsciously—that set of rules for his or her language. It is a definition that emphasizes the role of language as a means by which human beings communicate with each other. Together these two kinds of knowledge can be termed communicative competence (Savignon. acquisition. rule. If a student is to participate in the communicative act with speakers of another language. This kind of knowledge has been called linguistic competence. The most important task language teachers have is the presentation of instructional programs that will permit students to acquire a sense of linguistic and social appropriateness in the use of the language they are striving to learn. One is that language is an activity that humans participate in when they wish to communicate with each other.dr. to facilitate that acquisition.Linguistic and social aspects of communicative competence Lector univ. 1972). is eloquent in its simplicity. 1924 Jespersen's characterization of language. Key words: communicative competence. knowledge Introduction The essence of language is human activity— activity on the part of one individual to make himself understood by another. language. then. words. in part. then s/he must acquire linguistic competence in that language. 464 . includes both linguistic competence and this second kind of knowledge that concerns the appropriate choice of language for the many social situations in which people find themselves. Viorica BANCIU Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane. and activity on the part of that other to understand what was on the mind of the first. Language learning. and phrases which make up the sentences of that language. —Jespersen. Our job as language teachers is.

but can you tell me where the post office is? 9. Consider the following: 1. Sr. otherwise. In observing Maria's speech. Smith: Thank you very much.l It is obvious that Mr.While involved in this human activity. 2. about what is on their minds. their ambitions. We should note that implicit in Jespersen's definition is that the individuals involved in this activity must be speaking the same language. I appreciate your help. Smith: Can you tell me where the post office is? 4. and the attempt at communication would have ended in failure. But what is language? Perhaps by examining the continuation of the above conversation we can begin to answer that question. 7. Maria: iQue quieres. Smith and Mr. turn to the lefta. Maria: Yes. again. The first thing that we might notice is that this exchange between Maria and Mr. the activity could not succeed in its objective—that is. to communicate what each individual has on his or her mind. Maria! Ven aca! 5. However. their ignorance of certain facts. Sr. Mr. Smith would not have known what was on her mind. Smith: I'm sorry to bother you. their plans. Jess. Mr. Mr. Smith: Excuse me. Maria: What you want. in short. no le entiendo. Sr. Mr. 10. Parece que no habla espanol. individuals inform each other of their desires. if Maria had said in the beginning. Garcia: iComo? 3. Garcia: Aqui hay un senor que quiere algo. Smith fits Jespersen's characterization of language. their feelings about certain objects or events. papa? 6. meester? 8. 11. Two individuals have successfully let each other know what is on their respective minds. sir. Jespersen's definition. speakers of English will have noted 465 . speaks to the role of language. Maria: For nothing. Garcia will not succeed in communicating with each other although each was speaking what is clearly a language. Garcia: Ay de mil Lo siento serlor. One go dis estreet two handred yars. Is dere. guar Jew wan? it may well have been that Mr.

This would suggest that speakers of English have some norm or standard of grammaticality against which they can compare utterances to determine whether or not the utterances are like those that a native speaker of English would produce. Maria's instructions. When Mr. for example. . It follows that this subconscious knowledge of the rules of English that permits the speaker of English to judge grammaticality is precisely the set of rules that s/he adheres to in producing English utterances. we can easily agree with Jespersen that language is an activity that permits people to communicate with each other. English speakers would probably agree that the closest English equivalent to Maria's instructions would be either You go up this street. we know that speakers of English would typically have formed that question by asking What do you want? Even though Mr. the pronunciation of those words and even the choice of the words. Smith has produced or will produce in the future.. This capacity appears to be similar to that of someone who knows the rules of chess and can judge whether or not a particular move made by a player conforms to the rules of the game. A speaker of English knows that in some way Maria broke the rules of English question formation when she produced the question What you want? This does not mean that the native speaker of English could immediately inform Maria in what way the sentence was ungrammatical. is readily recognized as approximate but clearly non-English. that is. One go dis estreet. Exactly how 466 .. we must assume that he followed a set of rules which determined that the order should be / appreciate your help. ... one go. . or. or let us say. It is apparent that speakers of English have little difficulty recognizing sentences or even parts of sentences. Communication can be accomplished if the interlocutors share at least some of the same rules of a particular language.al 1994) To summarize these introductory remarks. . less likely.that even though the question What you want? communicates. Rules such as those that determined the grammar (including the pronunciation) of that sentence must also be instrumental in all the English utterances that Mr. it somehow violates what we know about English. s/he might not be able to quote her a rule for question formation. clearly ungrammatical English. he followed rules of English that determined the order of the words. but intuitively s/he would know that it was ungrammatical. Smith apparently understood what was on her mind. Smith said. / appreciate your help. Since your appreciate help I or help appreciate I your or many other arrangements of those four words are non-English. One goes up this street.(Delahunty et. that are ungrammatical.. That is.

teeth. it is characteristic of that huge potential that only a small subset of sounds is systematically used in speaking any one language. Even when certain sounds are used in two or more languages there may be differences in the possible distribution of those sounds in the two languages. Furthermore. even though we understand What you want? we know that it does not conform to the rules of English which require the addition of do to produce What do you want? If teachers of English to speakers of other languages are to help students acquire the ability to communicate successfully with people who speak English. the subset of all possible sounds used in one language will not coincide completely with the subset of sounds used in any other language. as suggested by the preceding discussion. 1974. was never uttered by anyone before August 1. We readily understand What you want?but perhaps would not understand Guar jew wan? as equivalent to What do you want? Furthermore. In the sections that follow we shall briefly examine various kinds of rules found in languages that begin to explain this remarkable capacity that humans have to produce and understand sentences thus making it possible for them to speak and to communicate what is on their minds. A suggestion of this difference in distribution of sounds for Spanish as contrasted with English is found in Maria's 467 . However. The closer the student comes to complete mastery of those rules.much of a common language is required for communication is not known. It also helps us understand how it is that we are capable of comprehending sentences that we have never heard before in our entire lives. It is almost a certainty that the sentence Richard Nixon resigned from the office of the Presidency of the United States. vocal cords. tongue. Rules of pronunciation The human vocal apparatus-which includes the lungs. helps us to comprehend the remarkable ability which people have to produce the endless number of sentences required to deal with the endless number of situations in which they become involved during their lives. Yet anyone who shares the knowledge of the rules of English grammar understands immediately who did what. then they must provide the opportunity for the students to acquire the rules of sentence production and sentence comprehension that native speakers of English possess. uvula. the greater becomes the chance that s/he can successfully enter into the communicative activity called language describe