FENOMENE TERMICE

TEMPERATURA
 ÎNCĂLZIRE - RĂCIRE
Cu toții știm ce înseamnă cald și rece. Am
învățat aceste două noțiuni când eram foarte
mici, cu ajutorul simțurilor. Copilul mic atinge
soba și i se spune ”cald” și când atinge zăpada
i se spune ”rece” și tot așa, încât cele două
cuvinte sunt asociate celor două senzații.

Putem constata deci, cu ajutorul simțului tactil dacă

un corp este cald sau rece. Doar că simțurile nu ne
pot da informații exacte despre starea de încălzire
a unui corp. Iată, de exemplu, dacă într-o zi rece de
iarnă ieși din apartamentul cald pe holul blocului, ți
se pare că este rece, dar venind de afară unde
este ger și viscol, când intri în bloc ți se pare
imediat cald.
De asemenea dacă atingeți obiecte de metal din
încăpere vi se vor părea mai reci decât lemnul sau
stofa sau o pătură, deși au aceeași stare de încălzire.

De ce se întâmplă așa? Foarte simplu: noi înregistrăm cu ajutorul simțului

ce este mai cald sau mai rece decât noi, decât pielea în care se află senzorii
tactili. Iar în al doilea exemplu, avem de a face cu materiale care ”fură”
imediat căldura de la pielea noastră – metalul în comparație cu altele care
nu iau așa de repede energie calorică (textilele, lemnul, polistirenul etc.)

Există însă posibilitatea să constatăm cu

exactitate gradul de încălzire al unui corp.
Pentru asta, folosim un instrument special,
TERMOMETRUL.
Ceea ce măsoară el nu este o senzație, ci o
mărime fizică, numită TEMPERATURA.
 TEMPERATURA
Ca definiție, temperatura este mărimea fizică ce măsoară gradul de
încălzire al unui corp. Ca să înțelegem mai bine cum se poate măsura
ea, să vorbim puțin despre încălzire, răcire și echilibrul termic.

Gândiți-vă că vreți să răciți o cană cu ceai fierbinte.

O puneți într-un vas cu apă rece și constatați după
un timp că ceaiul s-a răcit, dar apa este mai caldă.
Desigur, apa a luat căldură de le cana cu ceai.
Deci, răcire înseamnă scăderea temperaturii,
încălzire – creșterea temperaturii. În exemplul
nostru cele două fenomene au avut loc prin
schimbul de căldură între cele două corpuri. Lăsate
laolaltă destul timp, ele vor ajunge la aceeași
temperatură, nu va mai avea loc schimb de
căldură, adică s-a atins echilibrul termic.
 TERMOMETRE
Sunt mai multe tipuri de termometre. Nu toate
măsoară temperatura în același mod, dar cele mai
obișnuite se bazează pe fenomenul prezentat în
exemplul anterior. Termometrul este pus în contact
cu corpul a cărui temperatură vrem să o măsurăm,
lăsat până se atinge echilibrul termic, adică
termometrul ajunge la temperatura corpului și apoi
se citește pe termometru această temperatură.

Din cele de mai sus rezultă că pentru a determina corect temperatura unui corp,
trebuie să respectăm niște reguli:
-să ne asigurăm că cele două corpuri sunt într-un bun contact termic;
-termometrul nu trebuie să influențeze foarte mult temperatura corpului, căci
până la atingerea echilibrului, prin schimbul de căldură, și temperatura corpului
se modifică, dar ea trebuie să se modifice cât mai puțin;
-trebuie lăsate în contact termic un timp, ca să se atingă temperatura comună
(asta constatăm când, privind termometrul, temperatura nu se mai modifică).
În general termometrele sunt corpuri mici,
astfel influențează mai puțin corpul măsurat.

Astăzi există foarte multe tipuri de termometre, care se pot folosi în

diverse domenii de activitate: medicale, de cameră, de laborator,
industriale etc.
Ele pot avea diferite principii pentru măsurarea temperaturilor:
schimbarea volumului, schimbarea culorii unei substanțe,
schimbarea presiunii, a rezistenței electrice etc. Cele mai noi
termometre sunt cele digitale, cuplate la calculator, cu senzor de
înregistrare, dar citirea se face pe ecran.
 UNITĂȚILE DE MĂSURĂ PENTRU
TEMPERATURĂ

Termometrele sunt gradate în unități de măsură specifice

temperaturii. Acestea formează scări de temperatură,
existând mai multe asemenea scări, ca de exemplu: scara
Kelvin, Celsius, Fahrenheit, Rankine, Reaumure, Newton,
Delisle.
Unitatea din Sistemul Internațional este Kelvinul, în diverse
zone ale globului folosindu-se însă și celelalte scări; pe plan
mondial este preferată (și la noi) scara Celsius. Variația
temperaturii unui corp cu un grad Celsius înseamnă și
variația cu un Kelvin, adică gradul Celsius este la fel de mare
ca și Kelvinul, dar zero pe scara Celsius înseamnă 273,15
Kelvini. Alte grade pot însemna o variație mai mare sau mai
mică, de exemplu gradul Fahrenheit este mai mare (de 9/5
ori) decât gradul Celsius.
Vizionați și prezentarea
SCĂRI DE TEMPERATURĂ