Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6. HIDROENERGETICA
6.1 Introducere
Apa este o resursă naturală esenĠială desfăúurării úi evoluĠiei vieĠii pe pământ, de calităĠile ei
trebuind să beneficieze toĠi oamenii úi vieĠuitoarele de pe un teritoriu dat.
În zonele aride, lipsite de apă, gestiunea calitativă a acesteia s-a făcut prin reglementări
locale încă de la începutul mileniului I úi probabil úi înainte. Sunt cunoscute astfel de
reglementări în Egipt, Grecia, Imperiul Roman, Orientul Apropiat, Spania etc. Una din
calităĠile cursurilor de apă este energia potenĠială úi cinetică a acestora, care încă din
antichitate a fost folosită pentru uúurarea muncii colectivităĠilor omeneúti. Sunt cunoscute
mori pentru măcinat, ciocane pentru sfărâmat minereurile, pentru producerea de Ġesături
pentru îmbrăcăminte etc.
Agricultură
Industrie
Centrală hidroelectrică
Energetică
-1-
6. Hidroenergetica
Odată cu explozia industrială din secolul XIX, cînd s-a început introducerea masivă a
utilizării energiei electrice úi a fost posibilă despărĠirea sursei de producere a energiei de
locul de consumare a ei, s-au dezvoltat centrale hidroelectrice care să folosească energia
cursurilor de apă.
În majoritatea Ġărilor apele curgătoare úi marea teritorială cu toate calităĠile lor, inclusiv cele
energetice, sunt considerate bunuri publice de interes major care nu pot fi vândute ci
exploatarea lor este posibilă să fie realizată numai prin concesionare sau închiriere a
obiectelor respective.
-2-
Surse regenerabile de energie
Hidrocentralele asigură producerea a 19% (2.650 TWh/an) din energia electrică la nivel
mondial.
Centralele hidroelectrice au cele mai reduse costuri de operare úi cea mai mare durată de
viaĠă în comparaĠie cu alte tipuri de centrale electrice. Există o experienĠă de peste un secol
în realizarea úi exploatarea lor, ceea ce face ca ele să atingă niveluri de performanĠă tehnică
úi economică foarte ridicate. Energia hidro nu mai este de mult o promisiune, ci o
certitudine pentru toate Ġările lumii, dezvoltate sau în curs de dezvoltare.
PotenĠialul tehnic amenajabil este de cca. 14.400 TWh/an úi se consideră că peste 8.000
TWh/an pot fi produúi în condiĠii economice. Puterea electrică instalată în hidrocentrale este
de cca. 692 GW úi alĠi 110 GW sunt în construcĠie. O situaĠie pe zone geografice privind
capacitatea instalată (în MW) úi producĠia de energie electrică în hidrocentrale în anul 1999
este prezentată în tabelul 6.1.
Tabelul 6.1. Hidrocentrale: puterea instalată úi energia
Energia electrică
ZONA Capacitatea instalată, MW
produsă GWh
Africa, din care: 20.170 73.159
- Egipt 2.810 11.450
- Congo 2.440 5.350
- Mozambic 2.180 11.548
America de Nord, din care: 60.113 711.225
- SUA 79.511 319.484
- Canada 66.954 341.312
- Mexic 9.390 32.005
America de Sud, din care: 106.277 496.016
- Brazilia 57.517 285.603
- Venezuela 13.165 60.600
- Argentina 8.981 21.598
Asia, din care: 174.076 567.501
- China 65.000 204.300
- Japonia 27.229 84.500
- India 22.083 82.237
- Turcia 10.820 34.678
Europa, din care: 214.368 735.655
- FederaĠia Rusă 44.000 160.500
- Norvegia 27.528 121.824
- FranĠa 25.335 77.500
- România 5.795 17.857
Orientul Mijlociu 4.185 8.434
Australia – Oceania 13.231 41.918
TOTAL MONDIAL 692.420 2.633.908
-3-
6. Hidroenergetica
Aúa cum s-a arătat în capitolul introductiv, deúi apele uscatului prezintă un volum foarte
redus faĠă de cel existent pe glob, ele au un rol foarte mare în societatea industrială. Una din
utilizările apelor uscatului este hidroenergetica. Energia hidraulică, adică energia cursurilor
de apă este în principal utilizată pentru producerea energiei electrice.
Volumele de apă care se deplasează de-a lungul râurilor din motive gravitaĠionale reprezintă
o sursă de energie care poate fi utilizată.
-4-
Surse regenerabile de energie
HT
HT=ZA-ZB B
ZA
ZB
EAB=EA-EB
N N
Dacă notăm cu VAB vitezele în secĠiunile caracteristice cu PA,B presiunile la suprafaĠa apei,
cu ZA,B cotele faĠă de planul de referinĠă N-N, energia teoretică a segmentului AB va fi după
aplicarea ecuaĠiei transferului energiei mecanice pe acest segment, în ipoteza pierderilor
nule:
úi Ġinînd cont că 1kWh = 3,6 106J, energia segmentului exprimată în KWh va fi:
W HT
E AB ; [kWh] (6.2)
367
RelaĠiile de mai sus oferă valorile teoretice ale energiei úi puterii unui segment de râu.
Pentru obĠinerea unui randament global de transformare trebuie Ġinut seama de pierderile de
debit, de cădere úi de randamentele de transformare a energiei hidraulice în mecanică úi apoi
electrică.
-5-
6. Hidroenergetica
Astfel se consideră:
Wu Qu
q ; (6.4)
Wa Qa
unde cu indicii "u" úi "a" s-au marcat volumele (debitele) utilizate úi natural (afluent);
H T ¦ hPS
Kh
H net
(6.5)
HT HT
unde: hps – pierderile hidraulice pe sector, în care intră pierderile de frecare úi de formă ale
albiei;
Hnet – căderea netă;
• randamentul transformării energiei hidraulice dată de căderea netă în energie mecanică în
turbina hidraulică, „Kt”;
• randamentul transformării energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric,
„Kg”,
KG q Kh Kt Kg (6.6)
q= 0,90÷0,98
Kh = 0,94÷0,98
Kt = 0,86÷0,92
Kg = 0,95÷0,97
Aplicând relaĠiile de calcul pentru determinarea energiei úi puterii teoretice la toate cursurile
de apă ale unei Ġări se obĠine potenĠialul hidroenergetic teoretic al Ġării respective.
-6-
Surse regenerabile de energie
Cel teoretic reprezintă producĠia teoretică de energie electrică pe baza unei energii furnizate
de un teritoriu, Ġinându-se seama de pierderile de debit úi cădere úi de randamentele
transformărilor energetice, în această mare categorie intră potenĠialul hidroenergetic de
suprafaĠă cu alte subclase úi potenĠialul teoretic liniar al râurilor.
-7-
6. Hidroenergetica
HO – altitudinea medie a suprafeĠei, faĠă de nivelul mării, sau faĠă de alt reper, în m.
Dacă se Ġine seama că numai o parte din precipitaĠii se scurg la suprafaĠa bazinului, restul
pierzîndu-se prin infiltraĠii, evaporaĠie, evapotranspiraĠie, se obĠine potenĠialul teoretic al
apelor de scurgere:
PotenĠialul teoretic (brut) liniar al cursurilor de apă reprezintă energia (sau puterea) maximă
care se poate obĠine pe rîul respectiv (sau pe un anumit sector al său). Pentru un anumit
sector al cursului de apă se obĠine:
PotenĠialul teoretic (brut) este o mărime bine precizată care rezultă din anumite operaĠii de
calcul ce nu pot fi altfel interpretate. Din acest punct de vedere el reprezintă o mărime
invariabilă în timp úi independentă de condiĠiile tehnice sau economice. De aceea, deúi
prezintă dezavantajul de a nu fi o mărime fizică reală, potenĠialul hidroenergetic teoretic
este folosit pentru studii comparative.
-8-
Surse regenerabile de energie
PotenĠialul hidroenergetic tehnic reprezintă acea parte din potenĠialul brut care ar putea fi
obĠinută prin amenajarea cursului de apă, Ġinînd seama de condiĠiile tehnice ale momentului
respectiv. Acest potenĠial se poate determina pe baza elaborării schemelor de amenajare ale
fiecărui curs de apă úi se calculează Ġinînd seama de pierderile care apar în instalaĠiile unei
amenajări úi care se datorează următoarelor cauze principale:
- neutilizarea întregii căderi brute a rîului din cauza remuului, variaĠiei nivelului în lacurile
de acumulare, neamenajării zonei de izvoare a rîului úi a altor zone, etc;
- neutilizarea energetică a întregului stoc de apă a rîului din cauza deversărilor, pierderilor
de apă prin infiltraĠii úi evaporaĠie, consumului de apă pentru alte folosinĠe, a pierderilor de
apă de pe suprafaĠa de bazin cuprinsă între baraj úi centrală;
PotenĠialul tehnic reprezintă o mărime mai apropiată de realitate. Deoarece în calcularea lui
se Ġine seama de posibilităĠile tehnice, prezintă însă dezavantajul de a fi variabil în timp (în
funcĠie de gradul de dezvoltare al tehnicii) úi de a putea fi interpretat în mod diferit (în
sensul că alegerea schemelor de amenajare, cotelor, distanĠelor, parametrilor de bază,
prezintă o mare doză de subiectivitate).
Evaluarea resurselor hidroenergetice se poate face destul de greu, din cauza diversităĠii
metodelor de calcul úi a gradului diferit de cunoaútere a datelor hidrologice de bază. Pe baza
unor date mai exacte asupra debitelor úi căderilor cursurilor de apă, se apreciază în ultimul
timp, că potenĠialul teoretic liniar mondial este repartizat conform datelor din tabelul 6.2.
-9-
6. Hidroenergetica
Un astfel de exemplu îl constituie FederaĠia Rusă (fosta URSS) al cărui potenĠial teoretic era
evaluat în 1916 la 170 TWh/an, în 1934 la 2.452 TWh/an (647 râuri), în 1960 la
3.000 TWh/an (1.477 rîuri), iar în 1961 la 3.300 TWh/an (4.500 rîuri), din care tehnic
amenajabil 2.100 TWh/an, iar economic amenajabil 1.100 TWh/an. În prezent potenĠialul
hidroenergetic teoretic al acestei Ġări este apreciat la 4.000 TWh/an. Cazuri asemănătoare
prezintă Canada, Japonia, Argentina.
- 10 -
Surse regenerabile de energie
În ceea ce priveúte repartiĠia teritorială se observă că Africa, considerată mult timp drept
continentul cel mai bogat în resurse hidroenergetice, nu deĠine întâietatea, Asia avînd un
potenĠial de aproape două ori mai mare, iar în ceea ce priveúte potenĠialul specific
(kWh/km2) Africa prezintă o valoare mai redusă chiar decît media mondială.
În tabelul 6.3 sunt date valorile potenĠialului teoretic al apelor de scurgere úi al celui
economic amenajabil în cîteva Ġări europene, calculat faĠă de nivelul mării.
Aúa cum se observă din acest tabel, se poate aprecia că potenĠialul economic amenajabil
reprezintă cam 15 - 40 % din potenĠialul teoretic al apelor de scurgere.
- 11 -