Поиск

Soarele Si Luna (Poveste)

Загружено: Maria Maria Jun 28, 2018

 100% (1) · 1K просмотров · 3 страницы

Сведения о документе 
copii

Скачать сейчас
Дата загрузки 
Jun 28, 2018

Авторское право
© © All Rights Reserved

Доступные форматы
DOC, PDF, TXT или читайте онлайн в Scribd

Поделиться этим документом Soarele si luna

 
Odata, în vremea de început, când ceasurile mergeau înapoi, undeva, la capatul
pamântului, unde cerul îsi varsa lacrimile în mare, pe o insula bogata se înalta un palat
stralucitor. De fapt, întreaga insula era stapânita de Împaratul Soare, un conducator bun
si întelept. Toti supusii lui erau multumiti si mândri ca faceau parte din regatul de la
capatul lumii, unde zarile se întâlneau sa-si dea binete, spalându-se cu roua primei
Facebook
dimineti. Twitter
De fapt nu era vorba de o dimineata asa cum stim noi, pentru ca, în împaratia
aceea nu era niciodata noapte. Bine, veti spune, dar cum se odineau oamenii! "entru
ca, trebuie sa va spun, ei munceau din greu, dar cu multa placere, stiind ca toata truda


este pentru ei, ca Împaratul nu pretinde nimic doar pentru familia lui. #sadar toata
împaratia, când ar fi venit vremea sa doarma, se adunau pe o câmpie verde si întinsa
unde ascultau muzica nemaipomenita a naturii, dansând si râzând, îmbratisându-se si
oferindu-si unul altuia prinosul de iubire acumulat în timp ce lucrasera.
Эл. почта
Împaratul Soare fusese si el un simplu traitor, dar arnicia si inteligenta lui i-au
determinat pe oamenii locului sa-l aleaga cârmaci. $u era, ca în alte împaratii, nici vorba
de mostenire. Daca împaratul nu-si crestea copiii cum se cuvenea sau daca nu avea
urmasi, lumea alegea în locul lui pe cel mai drept, mai bun si mai istet dintre ei.
$ici acolo, în scaunul împaratesc, nu era însa numai uzur si petrecere. De cum se
Этот документ был вам полезен?
termina timpul de refacere, toata lumea se întorcea la munca, împreuna cu bravul Soare,
ce trudea sa împarta cât mi cibzuit bunurile poporului sau.
$imeni nu stia cum a a%uns primul om acolo, în tinutul albastru, încon%urat de ape
si vegeat de cerul senin. &ra parca dintotdeauna, pentru totdeauna. Oamenii se
respectau, se a%utau si se iubeau. $u se stia ce este ura, egoismul, invidia. Toti erau
egali si nimeni nu cauta sa aiba mai mult. &rau împacati cu natura firii lor.
'ând sosi vremea, Împaratul îsi alese o fata frumoasa, pe nume (una, neîntrecuta
pentru dibacia, cumpatarea si bunatatea ei. # fost o nunta mândra, cu alai si veselie
multa, iar poporul întreg s-a bucurat pentru nasterea familiei ce avea sa se împlineasca.
(a palat toate mergeau foarte bine, ca în povesti, iar toti servitorii erau platiti pentru
fiecare serviciu, fie el cât de mic. "latiti este un fel de a spune, pentru ca pe insula nu
Это неприемлемый материал?
e)istau bani. Împaratul, Пожаловаться
în întelepciunea наdaca
lui, a realizat ca, этотarдокумент
turna *pentru ca, pe
vremuri, banii erau toti din metale pretioase si se turnau în diferite forme+, daca ar
turna zic moneda proprie, ar crea zâzanie între oameni. #sadar, daca tu nu detineai un
bun cu care sa poti plati serviciul facut, bun pe care l-ar fi dorit cel care te-a a%utat, îl
plateai cu ultumesc+/. &ra cel mai mare capital de iubire întâlnit vreodata. Se crease
ciar si o banca, unde oamenii adunau cât mai multa iubire si zâmbete. 'u cât aveai mai
mult ultumesc+/ erai mai bun si mai iubit. &ra, în fond, capitalul tau moral, dar si un
capital de frumusete, caci, se stie, oamenii buni sunt mai veseli, mai descisi, nu sunt
niciodata morocanosi si, prin urmare, sunt mai frumosi.
De aceea Împaratul era ceva mi bogat, fiindca fusese cel mai bun si mai de a%utor
om de pe insula. Dar era vorba despre un fel de bogatie frumoasa, înteleapta ce-ti dadea
fericirea lucrului împlinit.
Si, asa cum v-am spus, ceasurile mergeau înapoi, dar asta nu interesa pe nimeni.
Oamenii se nasteau tot mii, cu gânguritul lor frumos si vesel *primul capital de iubire,
urmând sa se îndragosteasca apoi, cu bucuria si dorinta de împartasire arzându-le în
oci, îsi faceau o familie si, încet, încet, se retrageau sa se odineasca mai mult, în inima
universului... "ovestea cu ceasurile ce se întorc si deapana timpul invers o sa o spun alta
data, pentru ca si povestile au un mic orgoliu al lor0 nu le place sa fie amestecate.
1iind mereu zi, sub cârmuirea blândului, caldului si prietenosului Soare si a
preafrumoasei sale sotii (una, nimeni nu-si punea problema timpului. (una avea cel mai

РЕК. Скачайте, чтобы читать без рекламы.

frumos zâmbet din împaratie, un surâs plin si curat. &ra, de fapt, unul dintre secretele ei,
cu care a vra%it inima lui Soare.
Si, ca totul sa fie ca-n poveste, (una i-a daruit lui Soare doi fii, gemeni, pe care i-
au botezat cu acelasi nume, (uceafar. are fu bucuria, de la cel mai mare la cel mai mic,
iar împaratia a fost în veselie o buna bucata de vreme. Spun vreme pentru a întelege mai
bine o notiune pe care o avem noi, cei de azi, dar sa nu uitam ca în Împaratia lui Soare
nu fusese dat în e)ploatare timpul. Si, totusi, oamenii nu se plictiseau, viata lor nu era
monotona, cum e azi în goana dupa bani2 iubirea si bunatatea are prea multe fete ca sa
devina monotone sau sa te plictisesti de ele.
'ei doi (uceferi cresteau si ei, ca toti ceilalti, în armonie cu semenii si natura.
Descopereau acea muzica universala, mirosul florilor, ce dau ecilibru simturilor.
'apitalul lor de bucurie si averea lor de ultumesc+/ cresteau continuu, pentru ca toti se
bucurau sa-i a%ute, si numai *sau poate mai ales pentru glasurile lor cristaline si caldura
din spatele cuvintelor.
ai apoi (una nascu o fetita, Steluta, o frumusete desavârsita, ce raspândea în %ur
lumina, stralucind si iradiind deopotriva. 3radina palatului înflorea la auzul glasurilor
cristaline, pentru ca, sa stiti, florile se ranesc cu sentimentele noastre bune. 'u cât
iubim mai mult o floare, cu atât culoarea si mirosul ei vor fi mai minunate. Toate se
bucurau în %ur de fericirea si prosperitatea împaratiei. $ici un nor nu umbrea stralucirea
palatului si a oamenilor care-l locuiau.
$umai ca *trebuia sa vina si momentul acesta, nu!+ ceva se întâmpla. Într-o zi,
niste pescari au gasit pe tarm un om, mai mult mort decât viu. Saritori cum erau l-au
luat, l-au îngri%it, l-au ranit si l-au îmbracat. 'e li s-a parut ciudat a fost ca, dupa toate
acestea, omul n-a spun niciodata ultumesc+/. 3asea diferite formule, prete)te *4a
ramân dator+/, a voi plati+/, O sa m gri%a+/ sa evite cuvântul magic, capitalul de
fericire si bucurie al locuitorilor de pe insula.
#u înteles atunci ca nu e unul de-al lor, ca venise de undeva, de pe mare, dintr-un
departe nestiut. #sta nu i-a împiedicat sa aiba gri%a în continuare de el. 4estea a mers
repede si, în curând, regele Soare auzi de strainul ce se ratacise pe insula si îl invita la
palat. $imeni din regatul sau n-a plecat sau n-a fost tentat vreodata sa plece pe mare.
&rau prea multumiti cu ceea ce aveau, încât sa caute altceva. &i erau acolo dintotdeauna,
ai lor si asa trebuia sa ramâna. #sa se e)plica faptul ca însusi regele era curios sa
cunoasca pe cineva care era altfel.
Strainul sosi la palat, unde fu întâmpinat de Împarat, Împarateasa si de toti
curtenii cu zâmbetul de buze.
5 Bine ai venit, straine+ 'ine esti si de unde vii!
5 -am ratacit, Împarate. 'alatoream, dupa cum stiti, prin lume. a mir ca nu
ma recunoasteti. &u sunt temutul Timp, piratul fioros. 'alatoream, dupa cum
va zic, cu aremul meu *'lipa, Secunda, Saptamâna, (una si cu fiii mei
*inut si #n. Simteam nevoia sa mergem într-un loc unde nu mai fusesem
niciodata si ne-am lasat purtati de valuri pâna înspre capatul acesta...
Deodata, o furtuna naprasnica ne-a luat corabia, ca pe o %ucarie si ne-a purtat
în deriva. Toti au disparut, numai eu m-am trezit aici, pe insula.
5 'iudata poveste. $-am auzit de tine pâna acum. 6ar, la noi, e tot timpul
senin...
5 'um, n-ati auzit de mine! Tocmai mi-ati rostit numele... Dar voi nu vedeti ca
îmbatrâniti! 'e, credeti ca voi o sa scapati!
"astrându-si seninatatea, desi nu mai avuse de-a face cu asemenea iesiri,
împaratul continua0
5 Tot ce avem e aici, între noi, în inimile noastre. $e traim partea noastra de
iubire, apoi mergem si ne odinim în inima universului. $oi nu îmbatrânim.
Sufletul poate ramâne tânar mereu, daca stii sa-i dai rana de care are
nevoie. 1ii binevenit în împaratia mea, iar, de vrei, de îndata poti începe si tu
sa lucrezi.
5 O sa vedem+ mai gasi de cuviinta Timp sa zica.
ai mult din curiozitate, piratul Timp pleca si el sa munceasca. &ra revoltat ca nu
fusese primit ca un oaspete de seama, temut, ca un învingator. &ra furios ca întreaga lui
prada *tot ce reusise sa fure din lume0 vise neîmplinite, planuri nerealizate, idealuri de
neatins zacea acum undeva sub apele învolburate. Îl enervau si oamenii aceia cu

РЕК. Скачайте, чтобы читать без рекламы.

politetea lor e)agerata, cu bunatatea lor, cu zâmbetul lor cald, cu iubirea în e)ces... Se
gândi, pentru o clipa, ca ei trebuie sa fie vinovati de faptul ca esuase. Sigur, numai ei,
de vreme ce nu ma recunosc stapânul lor, daca nu stiu nimic despre mine si forta mea...
4enind încoace simteam cum puterile-mi scad, cum ma risipesc în neant, cum ei vor sa
nu ma accepte... Si totusi, bunatatea lor m-a salvat+ Dar, nu+ a voi razbuna+++/
unca piratului era mai mult o oinareala. $u avea rabdare sa faca un lucru pâna la
capat. Obosea repede, iar ceilalti, tot timpul *sau mai mereu binevoitori, îl a%utau. În
pauzele muzicale îl vedeau cum lenevea si se obosea, ca nu putea patrunde acea muzica
rela)anta. $iciodata nu se tinea de program. ereu mai lenevea un timp dupa ce toti
ceilalti se întorceau, cu forte proaspete, la munca.
7azbunarea, asa cum o planuia el, începea sa se contureze. 3asi câtiva ortaci cu
mai putini ultumesc/ în cont si-i convinse sa faca împreuna o corabie, cu care sa-i duca
într-un loc unde puteau sa fie ei împarati, sa aiba de toate si sa nu munceasca deloc.
Totul se facu pe ascuns, iar lumea, neobisnuita cu raul, nu stia sa fie suspicioasa. (i se
parea curios ca Timp nu folosea nici un ultumesc+/, dar îsi zicea ca, poate, e sarac, si
nu a reusit înca sa strânga din ceea ce primea+ Odata treaba ispravita, Timp se
descotorosi de cei care l-au a%utat si, în timpul unei odine, devasta banca si risipi toata
averea oamenilor. 7api apoi pe Împarateasa (una *ademenind-o sub prete)tul unui
a%utor de care avea nevoie împreuna cu cei doi (uceferi si cu Steluta. Se urca pe corabie
si, asa cum a venit, adus de ape, disparu în neant, nestiut de nimeni.
Împaratul se îngri%ora si dadu porunca *pentru prima data în viata lui+ sa-i fie cautata
familia. În zadar au fost rascolite toate zorile. Disparusera fara urma. 'ând îsi dadu
seama de puterea Timpului si de faptul ca nu mai avea ce sa faca, Soarele scapa o
lacrima. &ra prima roua pe care o vazusera oamenii... ai apoi se întrista, iar cipul lui
se întuneca ine)plicabil. Toti au fost mirati ca se facuse, ca niciodata pâna atunci, noapte
si frig. (umea aflase de Timp si de puterile lui, de rautate, de faptul ca le-a distrus
economiile si ca nu stie de înseamna tina si zâmbetul adevarat.
$umai ca, asa cum Timpul nu poate fi oprit într-un loc sau învins, nici dragostea nu este
usor de ignorat. (a insistentele (unii si copiilor ei, care au ramas nescimbati în
bunatatea lor, Timp le-a daruit parte din el pentru a se arata celor dragi. Si asa, pe
insula, de câte ori lui Soare i se face dor de sotia lui si de copii, întunecându-se trist, ei îi
apar pe cer0 (una cu acelasi zâmbet plin, cu colturile gurii în sus, iar Steluta, cu alaiul ei
si stralucirea frumoasa, îi învesmânteaza bolta împarateasca. 1eciorii apar si ei, unul în
zori *(uceafarul de Dimineata si unul la asfintit *(uceafarul de Seara sa-i aline durerea
tatalui ramas singur.
6ar daca mergeti la mare, acolo, la malul ei veti vedea în zare ceva
nemaipomenit0 la rasarit si la apus Soarele si (una se întâlnesc, într-un vis al lor de
iubire si, pentru câteva clipe, ne umplu sufletele de frumos, facându-ne sa uitam de
Timp. "oate, atunci când voi învata cu totii sa iubim sincer si adevarat, sa ne vedem asa
cum suntem si sa sporim capitalul de ultumesc+/, Timpul nu va mai avea ce face si se
va recunoaste învins. 4a fi din nou împaratia aceea de la începuturi, când fiecare va
putea privi pe fiecare în oci. "âna atunci, la margine de mare, ca-ntr-o oglinda magica
se vede povestea trista a Soarelui si (unii, de pe insula lor de la capatul timpului.

Поделиться этим документом

    

Вам также может понравиться

Документ 6 страниц

Joc Spune Ce Emotii Traiesc

Personajele
Elen Elena
100% (1)

Документ 2 страницы

Povestea Legumelor Laudaroase

PDF
ddildysz
100% (1)

Документ 6 страниц

Fisa de Munca Independenta -

Proiect Tematic - 1 Iunie-Nivel II
Nicoleta Mazâlu
0% (1)

Журналы Подкасты

Нотное издание

Документ 2 страницы

Poezie
Loredana Lacatus
Оценок пока нет

Документ 2 страницы

Poveste Terapeutica
Anonymous 53wEyVdlP
Оценок пока нет

Документ 2 страницы

Povesti Cu Morala
Diana-Gisela Cobzaru
Оценок пока нет

Документ 1 страница

Poezie Stomatologul
Roxana Mircea
Оценок пока нет

Документ 1 страница

ATITUDINEA NOASTRĂ Fata de

Animale Si Plante FISA
Crețu-Raicu Maria
Оценок пока нет

Документ 19 страниц

Povestea Zmeului Supărat PDF

Cristina Popescu Pamfile
Оценок пока нет

Документ 16 страниц

Barza Si Randunica
Cretu Marina
100% (1)

Документ 7 страниц

0 Opt. Povesti
Alina Pop
Оценок пока нет

Документ 1 страница

CV Tip Simplu
Birca Raul
Оценок пока нет

Показать еще

Сведения Поддержка

О Scribd Справка / Вопросы и ответы

Everand: электронные книги Доступность

и аудиокниги
Помощь при покупке
SlideShare
AdChoices
Печатные издания

Присоединяйтесь к нашей Социальные сети

команде!
Instagram
Свяжитесь с нами
Twitter
Пригласить друзей
Facebook
Scribd для предприятия
Pinterest

Юридическая
информация

Условия

Конфиденциальность

Авторское право

Настройки файлов cookie

Не продавать и не
передавать мою личную
информацию

Получите наши бесплатные приложения

Документы

Язык: Русский

Авторское право © 2024 Scribd Inc.

Скачать