##Common File Namingpattern##
##Common File Namingpattern##
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI
ÎN MEDIUL OPERAȚIONAL ACTUAL
RISQUES ET MENACES
DANS L’ENVIRONNEMENT OPÉRATIONNEL ACTUEL
The dynamic evolution of the phenomenon of warfare from its classical-conventional physiognomy to a predominantly
unconventional one, manifested in extreme environments (cyberspace, electromagnetic environment, informational
environment, CBRN environment, human psyche) today and in the predictable future, is the consequence of the continuous
adaptation to the complexity of today’s challenges to humanity. These challenges are expressed and established in the
literature by the terms: hazards, risks, threats, vulnerabilities.
L’évolution dynamique du phénomène de guerre, à travers sa dimension physique, d’une physionomie classique,
conventionnelle vers une physionomie essentiellement non conventionnelle, fortement révélée, de nos jours et dans un
avenir prévisible, dans des environnements particuliers (cyberespace, l’environnement, environnement électromagnétique,
informationnel, chimique, biologique, radiologique et nucléaire, le mental) constitue la conséquence d’une incessante
adaptation à la complexité des défis d’aujourd’hui auxquels l’humanité est confrontée, défis exprimés dans la littérature
spécialisée par des termes consacrés comme: dangers, risques, menaces, vulnérabilités.
Conflictele contemporane prezintă fizionomia forţelor oponente de către inamicul care desfășoară
(re)cunoscută a războaielor de uzură, în care forţele acțiuni hibride.
convenţionale superioare sunt atrase în zone care le În cadrul conflictelor de tip hibrid, tendinţa, în
dezavantajează, în ambuscade, şi sunt hărţuite până ceea ce priveşte ponderea tipologiei acţiunilor, din
la uzura completă de către un adversar inferior, dar perspectiva pericolelor, riscurilor şi ameninţărilor
care deţine avantajul cunoaşterii perfecte a terenului care le determină, prezintă o deplasare de la cele
şi care este sprijinit, în general, de către populaţia regulate, tradiţionale spre cele neconvenţionale şi,
locală. Astăzi, aceste operaţii se desfăşoară în jungla mai cu seamă, către cele asimetrice, care tind să se
urbană şi sunt caracterizate de continuitate şi, în generalizeze şi să se manifeste pe întreaga durată a
acelaşi timp, de o intensitate diferită a angajării conflictului şi în întreg spectrul său.
Ameninţările hibride reprezintă cel mai mare
risc operaţional în viitorul apropiat şi, prin urmare,
*Universitatea Națională de Apărare „Carol I” sunt punctul asupra căruia trebuie să se focalizeze o
e-mail: herciu_alexandru12@[Link] eventuală angajare a unei structuri de forţe întrunite
multinaţionale.
60 Septembrie, 2019
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Consideraţii privind conceptul de „conflict s-au schimbat şi acum implică uzul larg de măsuri
de tip hibrid” politice, economice, informaţionale, umanitare şi
Ameninţările hibride apar acolo unde altele nonmilitare. Toate acestea, spunea el, pot fi
ameninţările convenţionale, neregulate şi asimetrice suplimentate prin instigarea populaţiei locale şi
se suprapun în timp şi în spaţiu. Conflictul poate prin folosirea forţelor armate deghizate4.
implica participanţi la nivel individual, grupuri În lumina evenimentelor petrecute un an mai
sau state care operează la nivel local, transnaţional târziu, declaraţia oficialului militar rus demonstrează
sau global. Astfel de conflicte pot include acte de premeditarea şi aplicarea conştientă a acţiunilor
violenţă în cadrul comunităţilor, acte de terorism, hibride, care au avut drept rezultat anexarea urgentă
atacuri cibernetice, insurgenţă, criminalitate sau a Crimeii şi proclamarea independenţei Noii Rusii.
generatorul de dezordine1. Generalul Gherasimov continua, în discursul său:
Din analiza celor prezentate anterior, putem „Regulile de angajare s-au schimbat semnificativ.
sintetiza în ceea ce privește conceptul „ameninţare Utilizarea metodelor nonmilitare pentru îndeplinirea
hibridă/Hybrid Threat (HT)”2 faptul că, în abordarea obiectivelor politice sau strategice s-a dovedit, în
teoreticienilor militari americani (analizând anumite cazuri, de departe, mult mai eficace decât
condiţiile particulare ale experienţelor militare din utilizarea forţei. [...] Utilizarea largă a mijloacelor
Afganistan şi din Irak), acesta exprimă combinaţia asimetrice poate ajuta la neutralizarea superiorităţii
dintre forţele militare convenţionale, înzestrate cu militare a inamicului. Aceasta include utilizarea
arme sofisticate, sisteme de comandă şi control (C2) forţelor speciale şi opoziţia internă pentru crearea
complexe şi tactici combinate ale armelor, și acţiuni unui front permanent în interiorul unui stat inamic,
ale forţelor neregulate de tipul celor insurgente sau precum şi impactul instrumentelor de propagandă,
organizaţii criminale. forme şi metode care sunt în mod constant
Această combinaţie de convenţional şi îmbunătăţite”5.
neregulat, capacitatea respectivelor forţe de a migra Din studiul acestor încercări, de explicare şi
şi de a se transforma în ambele sensuri, care are de definire a „războiului sau conflictului hibrid”,
drept rezultat violenţa nerestricţionată, îndreptată apreciem faptul că acesta este o strategie de luptă
împotriva punctelor slabe, fac din ameninţarea care include atât o multitudine de actori diferiţi:
hibridă una extrem de eficientă. Pentru a determina actorii statali, nonstatali, state sponsor, dar şi
caracterul „hibrid”, aceste entităţi (unităţi militare, pericole, riscuri şi ameninţări multiple, care se
facţiuni rebele, grupuri criminale, gherile, terorişti, manifestă în mediul fizic, de natură convenţională
insurgenţi, partizani) vor coopera, în contextul (forţe militare convenţionale, aflate în serviciul
îndeplinirii intereselor proprii. legitim al statului), neconvenţională (forţe nucleare,
De aceea se consideră că viitoarele conflicte forţe pentru operaţii speciale, arme de distrugere în
nu pot fi privite separat, pe tipuri de ameninţări masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare
sau provocări separate. Cel mai probabil, armatele ‒ ADMCBRN ‒ şi materiale toxice industriale ‒
trebuie să fie în măsură să facă faţă simultan tuturor MTI ‒ dispozitive explozive improvizate ‒ IED) şi
tipurilor de ameninţări, să poată opera cu succes asimetrice (gherile, grupuri insurgente şi separatiste
împotriva tuturor tipurilor de adversari, în cadrul activate, organizaţii teroriste şi criminale), cât
unor conflicte complexe, în toate mediile posibile. şi în mediul cibernetic virtual (informaţional),
Această sinteză constituie esenţa războiului hibrid3. toate acestea angajate în luptă în mod combinat şi
În ceea ce priveşte teoria şi practica războiului coordonat împotriva unui adversar superior în forţe
hibrid, abordarea rusească diferă de cea americană. şi mijloace militare.
În conflictul din Ucraina (2014), Rusia a aplicat
un evantai de acţiuni care au avut drept rezultat Tipologia riscurilor şi ameninţărilor
realizarea scopurilor sale politice, în afara unui în conflictele de tip hibrid
război clasic declarat. În luna februarie 2013, În general, se foloseşte sintagma „riscuri şi
Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ameninţări” fără a face neapărat o diferenţiere a
ruse, scria, într-un articol, publicat în jurnalul sensurilor celor două noţiuni. Utilizate împreună,
apărării ruse VPK, că războiul şi pacea devin din la o primă vedere am înţelege faptul că riscul se
ce în ce mai amestecate. Metodele de conflict referă la obiectul care ar putea genera un pericol
Septembrie, 2019 61
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
62 Septembrie, 2019
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
către o nouă eră a confruntărilor armate, o serie sau a unei părţi semnificative a lor, împotriva
de conflicte duse de grupuri armate de valoare şi unui regim politic reacţionar, sau pentru izgonirea
origini diferite, prin mijloace şi căi de obţinere a de pe teritoriul naţional a unei armate ocupante.
avantajului asupra unui agresor superior din punct Răsturnarea/disoluţia guvernului legal constituit
de vedere convenţional, şi deci a unei asimetrii alta este realizată prin acţiuni subversive şi prin conflict
decât cea obţinută prin capabilităţi tehnologice, armat.
potenţial sau superioritate decizională şi acţională. De regulă, consimţământul şi sprijinul larg
Persistenţa inegalităţilor, efectele adverse ale popular sunt obţinute şi mobilizate în jurul ideii de
procesului continuu de globalizare, distribuţia nedreptate socială, considerată legitimă şi adesea
resurselor şi dezvoltarea inegală din punct de vedere ideologică, dar poate, de asemenea, avea la bază
economic, activarea, revigorarea şi alimentarea ambiţii criminale. Pentru realizarea finalităţii
mişcărilor tradiţionaliste şi etnice ca formă de dorite, insurgenţii caută să profite din plin de mediul
manifestare a rezistenţei împotriva asimilării sub operaţional, încercând să determine schimbările
diverse forme sunt tot atâtea cauze care pot alimenta politice prin convingerea şi prin coerciţia populaţiei,
conflictele. concentrând efortul pe evidenţierea şi exagerarea
Caracterul asimetric al acestora rezultă din lipsa nedreptăţilor percepute, reale sau fabricate.
de vizibilitate a adversarului, natura obiectivelor şi a Insurgenţa poate fi considerată o activitate
idealurilor sale care contravin valorilor, credinţelor, neregulată, desfășurată de către o mişcare sau un
priorităţilor, constrângerilor legale şi morale grup organizat. Aceasta poate fi inclusă într-o paletă
general acceptate şi din metodele neconvenţionale mai amplă de acţiuni neregulate, care, în ansamblul
pe care le utilizează pentru anularea superiorităţii lor constituie o ameninţare la adresa statelor sau
oponentului8 sau pentru influenţarea şi controlul a societăţii umane în special în regiuni, ale lumii
maselor. mai puţin stabile. Insurgenţa poate fi considerată
Acest tip de ameninţări se referă la acele activitatea neregulată fundamentală, date fiind
acţiuni care presupun utilizarea sau ameninţarea caracterul şi natura cauzelor ei. Ea poate recurge,
cu utilizarea forţei de către forţe neregulate, la rândul ei, la alte tipuri de acţiuni neregulate, în
grupuri sau indivizi, de regulă, motivaţi ideologic scopul atingerii finalităţii dorite.
sau infracţional, pentru a determina schimbarea Grupurile insurgente sunt grupurile armate
sau menţinerea unei anumite stări de lucruri, aparţinând unor mişcări rebele, cu revendicări de
care constituie o provocare pentru guvernare sau natură socială, etnică sau religioasă, care luptă
autoritatea statului9. Specificitatea acestora constă pentru determinarea unei schimbări politice într-o
în ambiguitatea privind spaţiul de manifestare (în anumită zonă geografică sau administrativă,
faţa sau în spatele liniilor), nivelurile operaţiilor şi beneficiind de sprijinul populaţiei14.
statutul actorilor implicaţi10. Menționez faptul că revolta, insurgenţa,
Riscurile şi ameninţările asimetrice cele mai insurecţia sunt stadii diferite ale unei mişcări
reprezentative sunt insurgenţa, gherila, separatismul, ideologice. Revolta este prima etapă de exprimare
terorismul şi crima organizată. În ceea ce urmează a sentimentului de nemulţumire la adresa situaţiei
vom analiza principalele caracteristici ale celor mai politice ori a autorităţilor guvernamentale,
reprezentative dintre acestea. manifestată, de regulă, spontan şi care se poate
Insurgenţa/insurecţia. Termenul insurgenţă transforma într-o mişcare de insurgenţă violentă.
provine din cuvântul latinesc „insurgent”, Pe măsura câştigării sprijinului popular al
împrumutat din limba franceză, sub forma maselor largi, concomitent cu slăbirea puterii politice
„insurgence”, utilizat cu înţelesul de insurecţie, legitime, mişcarea de insurgenţă îşi îndeplineşte
răscoală, revoltă11. Aceasta reprezintă o formă de scopurile politice şi capătă caracteristicile
luptă armată organizată de forţe răzvrătite pentru insurecţiei. Prin urmare, dacă revolta este o acţiune
a schimba situaţia politică existentă12 utilizând spontană, manifestată punctual la un anumit
subversiunea şi violenţa13. moment şi într-un anumit loc, insurgenţa, ca formă
Spre deosebire de alte forme de luptă asimetrice, de luptă, capătă caracter local sau regional şi tinde
specificitatea acestui tip de revoltă constă în să crească în intensitate şi ca arie de cuprindere a
susţinerea şi participarea maselor largi populare teritoriului şi a populaţiei, până capătă amploare
Septembrie, 2019 63
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
la nivel naţional şi sunt îndeplinite condiţiile de durată, uzura şi slăbirea acestora. Angajarea
producerii schimbărilor politice. atacurilor la scară mică, specifice gherilei, cu
îndeplinirea unor obiective limitate, trebuie
Gherila analizată prin prisma unei judicioase planificări şi
Termenul ”guerrilla” provine din limba coordonări a acestora pentru a avea o perspectivă
spaniolă, a fost preluat în limba franceză cu forma corectă a amplorii şi a eficienţei în timp a acestui
”guérilla” şi defineşte acele forţe neregulate care tip de mişcare de rezistenţă.
operează în teritoriile ocupate sau controlate de O altă caracteristică definitorie a gherilei este
inamic, acţionează după regulile atacului prin superioritatea cunoaşterii mediului de confruntare,
surprindere, ale hărţuirii, distrugerii şi chiar prin acoperirea şi sprijinul populaţiei din zona de
mijloace teroriste şi urmăreşte îndeplinirea unor angajare, ceea ce îi permite să lovească şi să se
scopuri limitate la nivel local (răsturnarea unui retragă. Aspectul este unul semnificativ din punct
guvern, obţinerea unor drepturi, independenţă de vedere operaţional şi delimitează acest tip de
statală, separatism teritorial sau autonomie, ameninţare asimetrică de toate celelalte. De aceea
cucerirea puterii politice etc.). gherila este considerată a fi un fenomen foarte greu
Denumirea provine de la războiul de partizani de controlat şi contracarat.
din Spania şi din țările Americii Latine, unde
”guerrilla” desemna o trupă de partizani, adepţi Terorismul structurat
ai unei idei/doctrine, luptători pentru o cauză Terorismul desemnează totalitatea acţiunilor
comună, într-un detaşament organizat neîncadrat comise de un grup sau de o organizaţie prin folosirea
formal15. Războiul de gherilă este definit ca fiind deliberată şi sistematică a unor mijloace violente
acele operaţii militare sau paramilitare executate în sau ameninţări, de natură să provoace teamă şi
teritoriul ostil, deţinut de inamic, de către forţele neîncredere, panică şi nesiguranţă, ignorând orice
norme umanitare . 18
neregulate, predominant indigene16.
Scopul este acela de a crea un climat de
Formaţiile de partizani/grupurile de rezistenţă
insecuritate prin practica terorii, îndreptată
sunt acele grupuri formate din luptători care provin
împotriva obiectivelor selectate pe criteriul
din personalul civil sau fost militar din teritoriile
simbolului reprezentativ al unui adversar net
ocupate, care pun cauza mişcării de eliberare superior, de regulă stat-naţiune (demnitari,
înaintea interesului personal şi care acţionează comandanţi militari, populaţie majoritară sau
violent asupra unui invadator, independent sau în minoritară, simboluri naţionale, simboluri
cooperare cu forţele convenţionale regulate prin religioase, simboluri şi valori ale democraţiei),
tactici specifice gherilei17. care să faciliteze îndeplinirea obiectivelor politice,
Gherila vizează lovirea unui adversar superior, religioase sau ideologice de către actori nonstatali
în punctele descoperite, sensibile/vulnerabile, prin acţiune în sine sau coordonată cu alte acţiuni.
identificate, fără nicio logică şi etică, ritmicitate În funcţie de motivaţia care îl generează,
sau alte reguli; gherila acţionează permanent, terorismul poate fi de natură etnică, naţionalistă
ziua şi noaptea, pretutindeni şi prin orice mijloace şi ideologică, iar în funcţie de natura riscului
împotriva unei armate regulate de ocupaţie, cu o exploatat, identificăm terorism: chimic, biologic,
mare capacitate de luptă, dar nu prin tactica proprie radiologic, nuclear (CBRN), de mediu, cibernetic,
unei armate, ci prin acţiuni specifice războiului de cel manifestat prin asasinat, deturnare de avioane,
hărţuire (atentate, sabotaje, ambuscade, incursiuni, răpire de persoane etc., sub diferite motivaţii.
raiduri). Celulele teroriste sunt elementele de execuţie
Luptătorii gherilelor acţionează, de regulă, în ale terorismului, în special cele care asigură
grupuri mici, conspirativ, cu armament uşor, uneori îndeplinirea obiectivelor grupărilor teroriste rebele,
şi prin mijloace specifice terorismului ‒ în special, extremiste, fundamentaliste prin acţiuni care au
în mediul urban, provocând în mod sistematic impact psihologic asupra maselor şi care determină
uzură psihică şi pierderi umane. Obiectivul final constrângeri de ordin politic sau militar, în favoarea
al gherilei nu este obţinerea victoriei în termenii lor, din partea liderilor statelor sau alianţelor.
înfrângerii decisive în luptă a forţelor de ocupaţie, Elementele definitorii ale terorismului sunt:
ci atragerea şi menţinerea acestora într-un război violenţa extremă, executată prin surprindere,
64 Septembrie, 2019
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
îndreptată împotriva unor ţinte civile punctuale, împotriva populaţiei civile, în scopul terorizării şi
extrem de vulnerabile, pe teritoriul naţional sau în menţinerii controlului asupra zonei şi comunităţilor,
afara acestuia, impactul psihologic devastator asupra obţinerii beneficiilor materiale şi financiare,
comunităţilor umane, efectele nediscriminante şi rezultate din colectarea produselor şi taxelor. Spre
asigurarea condiţiilor de mediatizare a atacurilor. deosebire de mişcarea de rezistenţă, care are ca
Dacă, în cazul celorlalte forme de manifestare mobil principal o cauză nobilă, ce primează în faţa
asimetrică a conflictului de tip hibrid, avem de-a interesului personal al luptătorilor, lupta gherilelor
face cu faţete recunoscute ale războiului, putem false are la bază interesul personal şi de grup al
afirma că terorismul, prin mijloacele sale de membrilor săi, iar acţiunile specifice războiului
manifestare împotriva ţintelor civile într-un mod de gherilă împotriva forţelor de securitate vizează
neselectiv, nu are nimic de-a face cu războiul19. supravieţuirea organizaţiei şi menţinerea avantajelor
economice şi a superiorităţii psihologice.
Crima organizată transfrontalieră Insurgenţa criminală diferă de insurgenţa
Prin sintagma „crimă organizată” este definită clasică şi poate fi definită ca activitatea unor
existența unor grupări infracţionale prezente la un grupuri cu interese economice, care îşi creează
moment dat în societate, structurate în „branşe”, propriile structuri de producţie, de transport, pieţe
pe principiul apartenenţei la una dintre activităţile pentru produse ilegale, cum ar fi traficul de arme, de
ilegale pe care le desfăşoară, în scopul obţinerii de stupefiante, de carne vie, răpiri de persoane, şantaj
venituri ilicite semnificative. şi orice altă activitate criminală prin care ar putea
Organizaţiile criminale sunt constituite, în obţine profit. Grupurile criminale transnaţionale,
general, din structuri de tip piramidal (bande, organizate în carteluri, îşi creează reţele arborescente
carteluri de droguri, familiile mafiei, triade, proprii şi complementare cu alte grupuri criminale,
asociaţii de hoţi, traficanţi, laboratoare şi imprimerii cu care cooperează pentru controlul pieţelor de
clandestine şi, mai nou, „academii ale infractorilor”), produse ilicite. Aspectele care definesc activitatea
pe baza normelor interne de disciplină şi a codului grupurilor insurgente false sunt legate de caracterul
de conduită, construit în jurul apărării cu orice economic ilegal, clandestin, de activităţi criminale
preţ a secretului şi conspirativităţii acţiunilor, în extrem de violente de pedepsire şi intimidare a
care rolurile membrilor sunt clar stabilite în cadrul populaţiei civile şi autorităţilor guvernamentale
ierarhiei (specializare strictă). pentru a-şi demonstra determinarea, de acţiuni de
Liderul grupării criminale manifestă un stil de influenţare, corupţie şi subminare a puterii politice,
conducere dictatorial, bazat pe principiul loialităţii de controlul regiunilor şi al forţelor de ordine.
totale şi necondiţionate, pe suprimarea libertăţii de
gândire, pe pedepsirea exemplară a abaterilor de la Riscuri şi ameninţări în mediul virtual
normele grupului şi pe accesul strict la informaţii (informaţional)
privind organizarea grupului, activitatea, pregătirea Operaţiile informaţionale (INFOOPS)
şi recrutarea noilor membri. reprezintă o componentă a spectrului operaţiilor
Forma principală de manifestare a crimei militare şi cuprinde acţiunile militare dirijate,
organizate este corupţia, ca efect al folosirii planificate şi executate în scopul influenţării
mijloacelor financiare, în scopul obţinerii unor procesului de luare a deciziilor a unui potenţial
avantaje economice sau politice, prin utilizarea unor adversar, facilitarea realizării obiectivelor politice
forme de constrângere, şantaj, mituire, cumpărare, şi militare prin influenţarea voinţei liderilor,
influenţă sau intimidare. exploatând în acelaşi timp propriile informaţii
Formele caracteristice de manifestare a şi protejând propriile sisteme informaţionale20.
grupurilor criminale înarmate în cadrul conflictului Desfăşurarea acestor acţiuni vizează alterarea puterii
de tip hibrid iau, deseori, forma unor false mişcări de de înţelegere a situaţiei reale existente, precum şi a
insurgenţă sau gherilă. Aceste activităţi criminale evoluţiei probabile în cadrul componentei ofensive,
sunt desfăşurate în statele eşuate sau subdezvoltate, concomitent cu protejarea capacităţii factorilor
în regiunile bogate în resurse naturale şi acolo unde de decizie proprii şi a mijloacelor de care dispun
controlul autorităţilor este inexistent sau ineficient. forţele proprii în cadrul componentei defensive a
Acţiunile violente sunt cel mai adesea îndreptate operaţiei.
Septembrie, 2019 65
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Acest tip de operaţii vizează, în special, afectarea informaţiei, dezinformarea, intoxicarea informa-
calităţii informaţiilor şi procesului informaţional ţională şi conduc la destabilizarea psihică, la
al inamicului şi, în acelaşi timp, exploatarea în influenţarea şi descurajarea adversarului.
condiţii de siguranţă sistemului propriu şi protecţia Prin operaţii psihologice (PSYOPS), se
acestuia. Ele presupun angajarea integrată a unei urmăreşte discreditarea sau îmbunătăţirea
largi palete de capabilităţi, instrumente şi tehnici imaginii anumitor guverne sau lideri, uneori
pentru obţinerea efectelor specifice, în sprijinul crearea unor situaţii confuze, uşor de exploatat,
operaţiilor. Acest tip de acțiuni vor fi integrate la descurajarea unor iniţiative şi încurajarea altora
toate nivelurile operaţiilor şi vor fi aplicate de-a etc. Operaţiile psihologice se bazează pe o vastă
lungul întregului spectru de misiuni. Efectele bază de date referitoare, în principal, la aspecte
în mediul informaţional pot fi create printr-o geografice, politice, economice, culturale,
diversitate de acţiuni militare coordonate, care vor religioase, psihosociale, istorie, tradiţie, obiceiuri,
contribui la îndeplinirea obiectivului general al infrastructura teatrului de operaţii.
operaţiei21. Operaţiile psihologice presupun, de asemenea,
INFOOPS sunt desfăşurate în scopul menţinerii difuzarea de documente adverse trucate, cu
superiorităţii decizionale şi acţionale împotriva scopul de a-i discredita pe adversari şi de a
influenţelor externe existente sau potenţiale ale produce disensiuni şi diviziuni în rândul acestora.
adversarului şi se realizează prin acţiuni de: Dezinformarea (manipularea informaţiei), element
• influenţare a percepţiilor şi a atitudinilor esenţial al războiului psihologic, începe încă din
adversarului sau ale potenţialului adversar timp de pace, înaintea conflictului propriu-zis, şi
(activităţi de influenţare); are obiective foarte complexe, urmărind, în general,
• protecţia informaţiilor, concentrate pe destabilizarea psihologică şi polarizarea populaţiei,
menţinerea libertăţii de manevră în spaţiul şi se intensifică odată cu pregătirea şi declanşarea
informaţional prin apărarea datelor şi primelor faze ale conflictului.
informaţiilor care susţin procesul decizional PSYOPS reţine controlul direct asupra
(activităţi de protecţie a informaţiilor); conţinuturilor, diseminării şi audienţei. Eficacitatea
• atac al sistemului de furnizare a datelor şi operaţiilor psihologice reclamă pregătirea din
informaţiilor care sprijină adversarul sau timp a resurselor, cum ar fi sprijinul lingvistic,
potenţialul adversar şi acele sisteme C2,
capabilităţile grafice şi de tipărire, capabilităţile
de informaţii, supraveghere şi sisteme de
de transmisii radio şi TV şi alte mecanisme de
achiziţie a ţintelor (activităţi îndreptate
diseminare.
împotriva comenzii).
Propaganda este o practică comună politică de
Obiectivele operaţiilor informaţionale sunt
realizate prin coordonarea şi sincronizarea pace între naţiuni, ca formă de agresiune indirectă
planificată a capabilităţilor militare, instrumentelor în loc de agresiune militară. În Doctrina pentru
şi tehnicilor care influenţează sau protejează operaţii psihologice a forţelor armate ale SUA,
informaţiile ori sistemele informaţionale. Acestea din 2003, se poate găsi una dintre puţinele definiţii
sunt: operaţiile psihologice; prezenţa, atitudinea oficiale ale propagandei, înscrisă într-un document
şi postura; operaţiile de securitate a informaţiilor doctrinar militar. Ea este definită ca fiind „orice
(OPSEC); securitatea informaţiilor (INFOSEC); formă de comunicare în sprijinul unor obiective
înşelarea; războiul electronic; distrugerea fizică; naţionale, în scopul influenţării opiniilor, emoţiilor,
angajarea liderilor cheie; operaţiile în reţeaua atitudinilor sau comportamentelor oricărui grup
informatică (CNO). de oameni, în beneficiul direct sau indirect al
Operaţiile psihologice (PSYOPS) sunt acţiuni sponsorului acestei comunicări”22.
nonviolente de natură psihologică, planificate Tot aici, propaganda este clasificată în
şi desfăşurate pentru a influenţa atitudini şi Propagandă Neagră, în care se lasă să se înţeleagă
comportamente în sensul facilitării realizării faptul că informaţia ar emana de la altă sursă
obiectivelor politice şi militare. Operaţiile decât cea reală; Propagandă Gri, în care nu este
psihologice pot fi considerate un adevărat „război identificată sursa, şi Propagandă Albă, în care, ori
al minţii contra minţii”, care practică manipularea sponsorul, ori sursa, este cunoscut/ă publicului.
66 Septembrie, 2019
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Septembrie, 2019 67
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
68 Septembrie, 2019
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
14 Valerică Cruceru, Theory and practice in modern *** AJP-2(A), Allied Joint Doctrine for
guerilla warfare (Short review), Editura Universităţii Intelligence, Counter-Intelligence and Security,
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013, p. 20.
15 [Link], accesat la 28 iulie 2019. North Atlantic Treaty Organization, NATO
16 *** AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, Standardization Agency (NSA), Draft 2012.
North Atlantic Treaty Organization, NATO Standardization *** AJP-3(B), Allied Doctrine for the Conduct
Agency (NSA), 2012, p. 2-G-4. of Operations, North Atlantic Treaty Organization,
17 Valerică Cruceru, Theory and practice in modern
guerilla warfare (Short review), Editura Universităţii NATO Standardization Agency (NSA), 16 March
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013, p. 20. 2011.
18 [Link], accesat la 28 iulie 2019. *** Training Circular No. TC 7-100, Hybrid
19 Valerică Cruceru, Theory and practice in modern Threat, Headquarters Department of the Army,
guerilla warfare (Short review), Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013, p. 21. Washington DC, July 2010.
20 *** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012, Cruceru Valerică, Războiul hibrid în gândirea
p. 134. militară americană (Monografie), Editura
21 *** AJP- 3(B), Allied Doctrine for the Conduct of
Operations, North Atlantic Treaty Organization, NATO Universităţii Naţionale de apărare „Carol I”,
Standardization Agency (NSA), 16 March 2011, pp. 1-17. Bucureşti, 2015.
22 Călin Hentea, „Operaţiile informaţionale sau noile Cruceru Valerică, Theory and practice in
haine ale propagandei”, [Link]/, accesat la
25.04.2015.
modern guerilla warfare (Short review), Editura
23 Mihaiu Mărgărit, „Ucraina şi războiul hibrid, în Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
tentativele Rusiei expansioniste ale Moscovei de revenire a Bucureşti, 2013.
ei la masa marilor decizii ce privesc geopolitica mondială”,
Frunzeti Teodor, „Convenţional şi
Pulsul Geostrategic, Nr. 175, 20 septembrie 2014, http://
[Link] neconvenţional în acţiunile militare”, în revista
24 ***Conducere militară planificare operaţională CSSAS Impact strategic nr.4[45]/2012.
(Curs universitar), Editura Universităţii Naţionale de Apărare Gherasimov Valery, ”Tsennost nauki v
„Carol I”, Bucureşti, 2009, p. 29. predvidenii”, Voyenno-Promysblennz Karyer,
8(476), 27 februarie 2013, [Link]/
BIBLIOGRAFIE Hentea Călin, „Operaţiile informaţionale sau
noile haine ale propagandei”, [Link].
***Conducere militară planificare opera-
ro/
ţională (Curs universitar), Editura Universităţii
Mărgărit Mihaiu, „Ucraina şi războiul hibrid,
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.
***Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012. în tentativele Rusiei expansioniste ale Moscovei
*** AAP-6, NATO Glossary of Terms and de revenire a ei la masa marilor decizii ce privesc
Definitions, North Atlantic Treaty Organization, geopolitica mondială”, Pulsul Geostrategic, nr.
NATO Standardization Agency (NSA), 2012. 175, 20 septembrie 2014, [Link]
*** AJP-01(D), Allied Joint Doctrine, December Stan Ana, „Rusia a ridicat războiul la rang de
2010, North Atlantic Treaty Organization, NATO artă”, 02.09.2014, [Link]/
Standardization Agency (NSA). [Link]
Septembrie, 2019 69