SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII

ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII ,,MIHAI VITEAZUL”

ESEU STUDII DE INTELLIGENCE

LECȚII ÎNVĂȚATE DIN GESTIONAREA
AMENINȚĂRILOR HIBRIDE LA FRONTIERA DE EST A
ROMÂNIEI: CE ESTE NOU ȘI CE ESTE VECHI?

AUTOR:
Andrei George Adrian ZAMFIR

BUCUREȘTI
2019
 Lecții învățate din gestionare amenințărilor hibride
la frontiera de est a României: ce este nou și ce este vechi?

LECȚII ÎNVĂȚATE DIN GESTIONAREA AMENINȚĂRILOR

HIBRIDE LA FRONTIERA DE EST A ROMÂNIEI: CE ESTE NOU ȘI
CE ESTE VECHI?

1. INTRODUCERE – DEFINIȚII

Evoluţiile geopolitice la nivel mondial şi regional înregistrate în ultima perioadă au

plasat România în zona de confruntare a intereselor şi influenţelor principalilor actori. Cu o
Rusie din ce în ce mai agresivă în plan mediatic și diplomatic, și cu un stat vecin , în care
președinte a devenit Igor Dodon - un rusofil vocal, România e predispusă unui nou set de
amenințări și riscuri, accentuând vulnerabilitațile deja existente, din anii precedenți.

Astfel, s-au intensificat activităţile serviciilor de informaţii străine pe teritoriul

naţional având drept scop influenţarea actului decizional, obţinerea de informaţii de nivel
strategic, lezarea intereselor de alianţă şi parteneriat ale României, afectarea valorilor
constituţionale şi a mediului de convieţuire interetnic.

„Războaiele hibride sunt războaie nedeclarate de către state, respectiv sunt acele
confruntări în care componenta mlitară nu este asumată explicit şi nu este în nici un caz
singulară”1

DEX: hibrid - care aparține la două categorii, tehnologii, clase diferite, din elemente
eterogene, disparate, lipsit de armonie.

Sintagma ”război hibrid” este un concept care nu are o definiție unanim acceptată și,
până recent, nu figura în doctrine militare sau de securitate, termenul anterior folosit în
documentele oficiale fiind cel de asimetric. Asimetric presupune evitarea confruntării directe
și obţinerea de avantaje cu efecte strategice, prin identificarea și exploatarea slăbiciunilor şi
vulnerabilităţilor adversarului.

NATO: formă de conflict cu o gamă largă de acţiuni ostile, în care forţa militară
reprezintă doar o mică parte, care sunt executate împreună ca parte a unei strategii flexibile cu
obiective pe termen lung.

1
Analistul politic român DAN DUNGACIU – 2015

2
 Lecții învățate din gestionare amenințărilor hibride
la frontiera de est a României: ce este nou și ce este vechi?

UE: Amenințările hibride constau în combinația de activități în care metodele

convenționale și cele neconvenționale se întrepătrund frecvent și care pot fi utilizate într-o
manieră coordonată de către actorii statali și nestatali, rămânând însă sub limita pragului de
stare de război declarată oficial.

Obiectivul urmărit nu este doar de a cauza un prejudiciu direct și a exploata

vulnerabilitățile, ci și de a destabiliza societățile și a crea ambiguitate în vederea
obstrucționării procesului decizional.

2. RĂZBOIUL HIBRID DUS DE FEDERAȚIA RUSĂ – INFLUENȚA

ACESTUIA ÎN MEDIUL MILITAR NAVAL

Războiul hibrid rus presupune utilizarea de către Moscova a unei game variate de
instrumente subversive, dintre care multe sunt non-militare, în scopul promovării interesului
național rus. Moscova foloseşte războiul hibrid pentru:

- divizarea și slăbirea NATO;

- subminarea guvernelor pro-occidentale;

- crearea unor pretexte de război;

- anexarea unor teritorii;

- asigurarea accesului la piețele europene, după propriile reguli.

Rata de utilizare a strategiilor hibride de către Federația Rusă a crescut semnificativ în

ultimii ani. Această creștere este esenţială în consolidarea capacităţilor militare ruseşti și în
perpetuarea manifestării unei atitudini antagonice a Kremlinului faţă de Occident. Este
evident că resursele ruseşti utilizate în războiul hibrid sunt epuizabile, iar Federația Rusă, la
fel ca şi alte state, se confruntă cu dificultăţi în coordonarea acestei componente definitorii
pentru politica externă. De asemenea, tehnicile utilizate în războiul hibrid nu vor fi eficiente
peste tot în lume.

3
 Lecții învățate din gestionare amenințărilor hibride
la frontiera de est a României: ce este nou și ce este vechi?

Exemple de tehnici, tactici și procedee hibride folosite de Federația Rusă în

mediul naval

a) Încălcarea apelor teritoriale ale României de către distrugătorul rusesc

Smetlivy

În data de 13.03.2018, apele teritoriale ale României au fost încălcate de către

distrugătorul rusesc Smetlivy. Acest eveniment a coincis cu desfășurarea exercițiului naval
multinațional organizat de România Spring Storm 18. Dintre navele participante la exercițiu,
fregata 221 ,,Regele Ferdinand” executa marș în formație împreună cu nava de desant
americană USS Oak Hill (motiv pentru care Smetlivy executa operațiuni de ,,shadowing” –
urmărire a navelor, interceptare de comunicații HF/UHF/VHF și de semnale din mediul
electromagnetic și hidroacustic.

În urma raportării intrării în apele teritoriale ale României, Garda de Coastă română a
fost sesizată și a intervenit cu o navă de patrulare. Ca răspuns la somația navei rusești
(transmisă pe canalele radio maritime de către Garda de Coastă), Smetlivy a declarat ca este o
navă obișnuită care navigă în apele internaționale. Incidentul a durat aproximativ 30 minute,
rușii încălcând flagrant apele teritoriale cu până la o milă marină (astfel este eliminată
posibilitatea unei greșeli de navigație, de interpretare a poziției propriei nave).

După eveniment, ambasadorul rus de la București a fost avertizat de către MAE, iar în
cadrul NAC (North Atlantic Council) reprezentantul român a oferit detalii despre incident și
astfel, pe lista NATO de posibile amenințări de tip hibrid a apărut și acest tip de tehnică.

Astfel, a reieșit foarte clar că intenția Federației Ruse a fost de testare a reacției
Forțelor Navale Române în situația în care o navă încalcă apele teritoriale ale României și nu
răspunde somațiilor transmise pe canalele radio maritime.

În urma evenimentului, MApN a dispus crearea unei proceduri de sistem care

reglementează acțiunile unei nave militare românești care observă încălcarea apelor teritoriale
ale României de către o navă aparținând altui stat. De remarcat este faptul că, pe lângă
anunțarea pe cale ierarhică până la CNMC (Nucleu), procedura permite inclusiv interpunerea
pe drumul de navigație a navei românești pentru a bloca accesul unei potențiale nave rusești
(cu respectarea reglementărilor COLREG – The International Regulations for Preventing
Collisions at Sea).

4
 Lecții învățate din gestionare amenințărilor hibride
la frontiera de est a României: ce este nou și ce este vechi?

b) Interacțiunea SNMG2 – Federația Rusă la Sud de Peninsula Crimeea

Următorul eveniment a avut în loc în data de 25 iulie 2018, pe timpul marșului

grupării navale permanente a NATO SNMG2 (Standing NATO Maritime Group 2) din care
făcea parte distrugătorul olandez HNLMS De Ruyter, fregata 221 ,,Regele Ferdinand” și
fregata turcească TCG Fatih.

În urma ieșirii navelor din portul Odessa, Ucraina, gruparea a luat drum paralel cu
coasta peninsulei Crimeea, fiind urmărită îndeaproape de nava de cercetare eletronică
rusească Kildin.

Reglementările internaționale în vigoare stipulează faptul că orice stat are dreptul legal
să interzică raioane de navigație în vederea executării tragerilor reale cu rachete sau alte tipuri
de armament. Astfel, în avertismentele de navigație internaționale poate fi observat cum
Federația Rusă a interzis permanent (până la o distanță de 50 de mile marine) toată zona din
apropierea coastei Peninsulei Crimeea (tehnică hibridă de apărare în adâncime împotriva unui
atac), între orele 05:00-17:00.

În acest context, deși gruparea NATO executa marș pe timpul nopții fără să încalce
avizele de navigație în aceste raioane de trageri ale Federației Ruse, distrugătorul olandez și
fregata românească au fost somate în mod repetat în canalale radio maritime de către Kildin să
părăsească zona și să se îndepărteze de coasta rusească.

Din incident reiese atitudinea proactivă a Federației Ruse de testare a reacției NATO
la acest tip provocări hibride.

c) Blocarea de către un petrolier rusesc a șenalului navigabil de sub podul Kerci

În data de 25.11.2018, două vedete purtătoare de artilerie și un remorcher/ Forțele

Navale ucrainene au executat marș planificat din portul Odessa către portul Mariupol (Marea
Azov); în conformitate cu legislația internațională privind securitatea navigației, partea
ucraineană a trimis, în prealabil, o notificare în acest sens.

Totuși, contrar Convenției ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS 1982) și a

Tratatului de Cooperare dintre Federația Rusă și Ucraina pentru folosirea Mării Azov și a

5
 Lecții învățate din gestionare amenințărilor hibride
la frontiera de est a României: ce este nou și ce este vechi?

Strâmtorii Kerci (din 2003), nava de patrulare ,,Don”, vedetele de tipurile ,,Sobol” și
,,Mangust” (aparținând Serviciului de Graniță al Federației Ruse, în comun cu corveta
,,Suzdaleț”, au executat acțiuni ostile împotriva navelor ucrainene. Nava de patrulare ,,Don” a
manevrat împotriva remorcherului ucrainean. În urma acestei acțiuni, motorul remorcherului a
fost avariat și nava a pierdut o plută de salvare. De asemenea, ca urmare a manevrei
periculoase a navei de patrulare ,,Don”, ar fi fost avariată li nava de patrulare Clasa Rubin
,,Izumrud”.

În context, Direcția Serviciul de Graniță din Crimeea/ Serviciul Federal rus de

Securitate (FSB) a informat că:

- Pe 25.11.2018 (0700), trei nave/F. Nvl. Ucrainene, care au încălcat prevederile

articolelor 19 și 21 din Convenția ONU privind Dreptul Mării, au trecut frontier de stat a
Federației Ruse;

- Navele ucrainene au intrat (fără acordul părții ruse) într-o zonă închisă
temporar (pentru navigație) din marea teritorială a Federației Ruse;

- Cele trei nave ucrainene continuă marșul către Strâmtoarea Kerci; pentru
marșul și ancorarea în această strâmtoare există o procedură specifică, aprobată de Căpitania
Portului Rusesc în baza graficului de marș și dislocare;

- Până în prezent, pentru navele ucrainene nu au fost trimise notificări, acestea

nefiind incluse în graficul de traversare (a Strâmtorii Kerci); navele ucrainene au manevrat
periculos și nu s-au conformat solicitărilor legale ale autorităților ruse

În paralel, Forțele Navale ucrainene au informat că pe 25.11.2018, ora 0358, stațiile de

coastă rusești au fost contactate pentru a fi anunțate de intenția navelor ucrainene de a traversa
Strâmtoarea Kerci.

Transmisia a fost recepționată, dar partea rusă nu a dat niciun răspuns, iar la ora 0407,
a fost înregistrată convorbirea dintre dispecerul portului Kerci și corveta rusească ,,Suzdaleț”
privind capturarea uneia din navele ucrainene.

La ora 1342, șenalul navigabil de sub podul Kerci a fost blocat, în ambele direcții,
dinspre Marea Azov, de un petrolier civil.

6
 Lecții învățate din gestionare amenințărilor hibride
la frontiera de est a României: ce este nou și ce este vechi?

În urma acțiunilor ostile desfășurate de Federația Rusă împotriva navelor militare

ucrainene, au apărut (25.11.2018) următoarele reacții:

- Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a convocat o reuniune de urgență a

Cabinetului Militar al țării pentru a evalua situația și a hotărî măsurile care se impun în acest
caz;

- Forțele Navale și Forțele Aeriene ucrainene au fost trecute în stare de alertă,

toate navele ale Forțelor Navale au ieșit pe mare;

- Forțele și mijloacele MAI au fost consolidate;

- Ambasadorul Ucrainei în SUA, Valerii CEALÎI, a declarat că SUA au

confirmat că urmăresc cu atenție situația din regiune și pregătesc o reacție pentru a preveni o
poisiblă escaladare a situației.

3. CONCLUZII

Strategiile hibride rusești reprezintă o provocare clară la adresa intereselor naționale

SUA, a unității NATO, a prosperității UE, precum și a sistemului democratic din Europa. În
caz extrem, strategiile hibride ar putea fi folosite pentru exercitarea unei agresiuni împotriva
teritoriului NATO.
Desigur, Federația Rusă nu dispune de resurse nelimitate pentru război hibrid, deci
este important să nu se supraestimeze gradul amenințării pe care o reprezintă. De asemenea,
este important de menționat că Federația Rusă folosește strategiile hibride ca un mijloc pentru
atingerea intereselor naționale. În același timp, statul rus identifică eronat anumite demersuri
SUA sau NATO ca fiind strategii hibride adresate Federației Ruse.
Cu toate acestea, provocarea crescândă, reprezentată de amenințările hibride rusești,
este reală și nu va dispărea.