ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MARKETING

Analiza informațiilor cu SPSS

Raport de cercetare privind opinia studenților despre serviciile de
transport

Bozdoro Cristian
Bencu Georgiana
Blaga Alexandru Victor
Barbu Ana-Maria Iulia
Grupa 1722, Seria A, An 2

București
2018
Cuprins
1. Analiza univariată ....................................................................................................................... 3

1.1 Variabila creată la punctul 3.1 – ”La ce interval de timp ați dori ca autobuzele să se succeadă
în fiecare stație (în minute)?” [scală ordinală] ............................................................................ 3

1.2 Variabila rezultată la punctul 3.2 – ” În ce măsură considerați că serviciile de transport public
de persoane vă oferă siguranța dorită?” [scală ordinală] ............................................................ 4

1.3 Variabila ”Pentru ce scopuri utilizați mijloacele de transport public?” [scală nominală] .... 5

1.4 Variabila creată la punctul 3.3 - calitatea serviciilor de transport în ansamblu .................... 6

1.5 Variabila ”Cate drumuri faceți pe săptămâna cu Uber-ul?” ................................................. 7

2. Analiza bivariată ......................................................................................................................... 8

2.1 Pereche metric – metric ........................................................................................................ 8

2.2 Pereche metric – nemetric ..................................................................................................... 9

2.3 Pereche nemetric – nemetric ............................................................................................... 11

3. Prelucrarea datelor .................................................................................................................... 12

3.1 Schimbarea unei variabile din scală metrică în nemetrică .................................................. 12

3.2 Schimbarea codificării din cea specifică diferențialei semantice în cea specifică scalei Likert
................................................................................................................................................... 12

3.3 Generarea unei noi variabile pe baza unei formule de calcul pentru înregistrările ce satisfac
condiția ca sexul să fie femeiesc ............................................................................................... 13

4. Concluzii și observații............................................................................................................... 13
1. Analiza univariată
1.1 Variabila creată la punctul 3.1 – ”La ce interval de timp ați dori ca autobuzele să
se succeadă în fiecare stație (în minute)?” [scală ordinală]

După cum se poate oberserva în tabelele de mai sus, cei 2 indicatori ai tendinței centrale
(mediana și modul) sunt egali cu 2, ceea ce înseamnă ca majoritatea respondenților și-ar dori ca
autobuzele să suceeadă la intervale de 4-5 minute. Surprinzător este și faptul că 30,6% susțin că
autobuzele ar putea veni și din 10 în 10 minute.

14,9%
30,6%

9,9% 44,6%
1.2 Variabila rezultată la punctul 3.2 – ” În ce măsură considerați că serviciile de
transport public de persoane vă oferă siguranța dorită?” [scală ordinală]

Prelucrând datele, se poate observa faptul că cei mai mulți nu au o opinie foarte bine
formată despre siguranța oferită de transportul public, 52 dintre aceștia răspunzând cu ”Nici în
mică măsură/Nici în mare măsură”. Acest tip de răspuns este unul destul de evaziv și greu de
analizat, de aceea ar trebui evitat în cercetarile de marketing. Însă îi putem observa pe cei 45 de
respondenți care nu se simt în siguranță când folosesc mijloacele de transport în comun.
1.3 Variabila ”Pentru ce scopuri utilizați mijloacele de transport public?” [scală
nominală]

După cum se poate observa atât în tabel, cât și în graficul de tip ”pie”, majoritatea
studenților care au răspuns la chestionar folosesc mijloacele de transport în comun pentru a ajunge
la facultate, în timp ce 12,4% se folosesc de serviciile RATB și Metrorex pentru a ajunge în diverse
locații.

33,9%

57,3%
%

8,9%
%

Observație! Modul este egal cu 6 deoarece acestei valori i s-a atribuit răspunsul ”Școală/Facultate”.
1.4 Variabila creată la punctul 3.3 - calitatea serviciilor de transport în ansamblu
Pentru a analiza tendința centrală în cazul variabilelor numerice pe scală proporțională
putem folosi media, mediana și modul, iar pentru a caracteriza variația: deviația standard, dispersia
și valoarea minimă - valoarea maximă.

În medie, cele 78 de respondente au evaluat serviciile de transport cu nota 6,39. Mediana

care este egală cu 6,37 și modul al cărui valoare este de 6,25 susțin valoarea mediei care devine
reprezentativă în situația analizată.

După caracterizarea tendinței centrale, caracterizăm și variația datelor cu ajutorul abaterii

medii pătratice care ne indică faptul că nota acordată de studenții Facultății de Marketing
serviciilor de transport se abate cu o medie de +/- 1,1 (puncte).

De asemenea, cateva
fete au acordat note de 3 și 5
persoane note de 8. Nimeni nu
a evaluat serviciile de transport
în ansamblu cu note de 9 sau
10.
1.5 Variabila ”Cate drumuri faceți pe săptămâna cu Uber-ul?”

În medie cele 57 de persoane (care au răspuns la această întrebare) merg o singură dată pe
săptămână cu Uber-ul, fapt ce reiese și din mediană și mod. Un procent de 30% dintre studenți
susțin că fac 0 curse cu Uber-ul pe săptămână, fapt de unde reiese că ori nu folosesc Uber deloc,
ori îl utilizează ocazional. Există și o persoană care călătorește în fiecare zi cu Uber.
2. Analiza bivariată
2.1 Pereche metric – metric
 Am ales variabilele q39_1 și q44 ale căror coeficient de corelație Pearson este egal cu 0,371
pentru un un interval de încredere de 0,01. Legătura este directă de intensitate moderată, cu alte
cuvinte cu cât șoferul Uber este mai punctual, cu atât experiența oamenilor va fi mai plăcută și vor
evalua serviciul ca fiind unul calitativ. Corelația este semnificativă întrucât Sig<0,05.

2.2 Pereche metric – nemetric

 Am analizat variabilele q67_1 - ”[Uber] Cât de vastă este aria pe care o parcurgeți cel mai
des cu transportul public?” și q39_4 – ”[Viteza de deplasare] Evaluați ierarhic (1-cel mai
neimportant /5 -cel mai important) cele mai importante beneficii aduse de serviciul de transport
Uber.” și am constatat că între acestea există o legătură directă de intensitate medie (Spearman =
0,3). Corelația este semnificativă pentru o probabilitate de 95%, întrucât Sig<0,05. Cu alte cuvinte,
cu cât viteza cu care se deplasează șoferul Uber este mai mare, respondenții tind să călătoarească
distanțe mai mari.
2.3 Pereche nemetric – nemetric

Am ales variabilele q32 – ”Cât de des apelați la serviciile Uber?” și q36 – ”Cât de mulțumit
sunteți de transportul în comun, în prezent?”, iar după aplicarea testului de corelație
(Analyze>Correlate>Bivariate) am obținut un coeficient de corelație al lui Spearman de -0,355, în
condițiile unei probabilități de 99% (Sig<0.01). Acest lucru înseamnă că legatura între cele 2
variabile este una inversă, de intensitate medie. Cu alte cuvinte, atunci cand oamenii sunt mulțumiți
de mijloacele de transport în comun, tind să apeleze mai rar la serviciile Uber.
3. Prelucrarea datelor
3.1 Schimbarea unei variabile din scală metrică în nemetrică
Am ales variabila q26 – ”La ce interval de timp ați dori ca autobuzele să se succeadă în
fiecare stație (în minute)?” și am schimbat scala de măsură prin funcția ”Recode into Different
Variables” din meniul Transform. Am creat următoarele intervale cărora le-am atribuit câte o
denumire (Variable View – Values):

până în 3 minute (Lowest thru 3) – am codificat cu 1

între 4 și 5 minute (4 thru 5) – am codificat cu 2
între 6 și 9 minute (6 thru 9) – am codificat cu 3
de la 10 minute în sus (10 thru Highest) – am codificat cu 4

Outputul din SPSS

RECODE q26 (Lowest thru 3=1) (4 thru 5=2) (6 thru 9=3) (10 thru Highest=4) INTO q26_ordinal.
VARIABLE LABELS q26_ordinal 'La ce interval de timp ați dori ca autobuzele să se succeadă în
fiecare stație?'.
EXECUTE.

3.2 Schimbarea codificării din cea specifică diferențialei semantice în cea specifică
scalei Likert
Am ales variabila q21 – ”În ce măsură considerați că serviciile de transport public de
persoane vă oferă siguranța dorită?” și am recodificat valorile de 1, 2, 3, 4 și 5 în -2, -1, 0, 1 și -2,
valori folosite pe scala Likert. Pentru acest proces am folosit funcția ”Recode into Same Variable”
din meniul Transform, nemaicreând o altă variabilă ca la punctul precendent. De asemenea, pentru
valoarea 1 am ales -2, întrucât aceasta era etichetată cu ”În foarte mică măsură”, iar pentru valoarea
5 am atribuit valoarea 2, valoarea reprezentativă pentru scala Likert în condițiile ”label”-ului
specific – ”În foarte mare măsură”.

Outputul din SPSS

RECODE q21 (1=-2) (2=-1) (3=0) (4=1) (5=2).
EXECUTE.
3.3 Generarea unei noi variabile pe baza unei formule de calcul pentru înregistrările
ce satisfac condiția ca sexul să fie femeiesc
Am calculat calitatea serviciilor de transport în ansamblu prin raportarea la următoarele
servicii: Uber, RATB, Metrorex, taximetrie clasică. Pentru acest lucru am calculat o medie
aritmetică folosindu-ne de cele 4 variabile ce evaluau calitatea fiecărui serviciu, mai exact q80_1,
q80_2, q80_3 și q80_4.

Am folosit funcția ”Compute Variable” din meniul Transform, am aplicat formula

(q80_1+q80_2+q80_3+q80_4)/4, setând în același timp condiția ca sexul să fie femeiesc (q2=2).

Outputul din SPSS

RECODE q21 (1=-2) (2=-1) (3=0) (4=1) (5=2) INTO q21_likert.

VARIABLE LABELS q21_likert 'În ce măsură considerați că serviciile de transport public de '+
'persoane vă oferă siguranța dorită?'.
EXECUTE.
IF (q2 = 2) q80_all=(q80_1 + q80_2 + q80_3 + q80_4) / 4.
EXECUTE.

4. Concluzii și observații
Mulți dintre respondenți sunt nemulțumiți de timpul mare de așteptare pentru anumite
trasee ale mijloacelor de transport în comun și își doresc să aștepte sub 5 minute, ei nesimțindu-se
în siguranță atunci când călătoresc sau nu iau în calcul siguranța oferită de acestea.

Cu toate acestea, nota serviciilor de transport în general a fost salvată de servicii precum
Uber, media ajungând la 6,4.

În ceea ce privește serviciul Uber, cei mai mulți îl folosesc o dată pe săptămână și apreciaza
foarte mult atât punctualitatea șoferilor, cât și viteza de deplasare. De asemenea, cei care sunt
mulțumiți de mijloacele de transport în comun, folosesc mai rar Uber-ul.