Câmpia este o formă de relief majoră caracterizată prin altitudini joase (până în 300

m), interfluvii netede sau ușor ondulate (câmpuri) și văi slab adâncite și este în principal
lipsită de copaci. Câmpiile sunt prezente pe toate continentele și acoperă mai mult de o
treime din suprafața de uscat a Pământului.[1] Câmpiile din multe zone sunt importante
pentru agricultură. Există diferite tipuri de câmpii și biomuri corespondente. Cea mai
vastă câmpie din lume este Câmpia Amazonului.[necesită citare]
Într-o vale, o câmpie este închisă pe două laturi, dar în alte cazuri o câmpie poate fi
delimitată de total sau parțial de dealuri, de munți sau de stânci. Acolo unde o regiune
geologică conține mai mult de o câmpie, acestea pot fi conectate printr-o trecătoare.
Câmpiile de coastă se întind în cea mai mare parte de la nivelul mării până când se
întâlnesc cu caracteristici ridicate, cum ar fi munți sau platouri.[2]
Câmpiile au origini diferite:

 câmpii de acumulare: (piemontane, lacustre, deltaice, glaciare cetc.);

 câmpii de eroziune (rezultate prin erodarea completă a unor munți sau dealuri; poartă
numele de peneplenă sau pediplenă);
 câmpii de desecare.

Comitatul Curry, din estul New Mexico,

pe Marile Câmpii Nord-Americane
Biomii de pe câmpie includ pășuni (temperate sau subtropicale), stepe (semi-
aride), savane (tropicale) sau tundre (polare). În câteva cazuri, deșerturile și pădurile
tropicale pot fi, de asemenea, considerate câmpii.[3]
Câmpiile din multe zone sunt importante pentru agricultură, deoarece acolo unde solurile
au fost formate prin depuneri de sedimente, acestea pot fi adânci și fertile, iar aspectul
plat facilitează mecanizarea producției vegetale; sau susțin pajiști care asigură pășunat
bun pentru animale.