Tenisul este un sport cu rachetă care poate fi jucat individual împotriva unui singur adversar

(simplu) sau între două echipe a câte doi jucători (dublu). Fiecare jucător folosește o rachetă de
tenis pentru a lovi o minge de cauciuc acoperită cu fetru peste sau în jurul unui fileu și în terenul
adversarului. Obiectivul jocului este să manevreze mingea în așa fel încât adversarul să nu poată
juca o întoarcere validă. Jucătorul care nu poate întoarce mingea nu va câștiga nici un punct, în timp
ce jucătorul opus va câștiga.
Tenisul este un sport olimpic și se joacă la toate nivelurile societății și la toate vârstele. Sportul poate
fi jucat de oricine poate ține o rachetă, inclusiv de persoanele în scaune cu rotile. Jocul modern de
tenis a luat naștere în Birmingham, Anglia, la sfârșitul secolului al XIX-lea ca tenis de gazon.[1] Avea
conexiuni strânse atât cu diverse jocuri de câmp (gazon), cum ar fi croquet și bowls, cât și cu sportul
de rachetă mai vechi numit astăzi tenis adevărat. În cea mai mare parte a secolului al XIX-lea, de
fapt, termenul de tenis se referea la tenisul adevărat, nu la tenisul de gazon.
Regulile tenisului modern s-au schimbat puțin din anii 1890. Două excepții sunt că, din 1908 până în
1961, jucătorul care servește a trebuit să țină tot timpul un picior pe pământ și adoptarea tiebreak-
ului în anii 1970. O adăugare recentă la tenisul profesional a fost adoptarea tehnologiei de revizuire
electronică, cuplată cu un sistem point-challenge, care permite unui jucător să conteste decizia unui
punct, un sistem cunoscut sub numele de Hawk-Eye.
Tenisul este jucat de milioane de jucători pentru agrement și este, de asemenea, un sport popular
pentru spectatori în întreaga lume.[2] Cele patru turnee de Grand Slam (numite și Majore) sunt
deosebit de populare: Australian Open se joacă pe terenuri cu suprafață dură, French Open pe
terenuri cu zgură roșie, Wimbledon pe terenuri cu iarbă și US Open pe terenuri cu suprafață dură.[3]