YOLolD - Localităţile urbane

Râmnicu-Vâlcea Drăgăşani
Băile Govora

Băile Olăneşti

Călimăneşti
Horezu
Băbeni

E ditura FORTUNA
RAmnicu-V A ic e a . 2 0 1 2

I
 Municipiile
wâa@Q£i
şi o r a ş e l e
oJJOTUfPIL
 Coordonatorul volumului: Ion SOARE
Autorii monografiilor: Nicolae AMZULOIU, Nelu BARBU, Teodor BARBU,
Pr. Dumitru BĂLAŞA, Pr. Ilie CEAPĂ, Valentin CIOCAN, Vetuţa CIOCAN,
Aurelian CÎRSTEA, Pr. C-tin CÎRSTEA, Sabina CUPRIAN, Nicolae DANEŞ,
Gh. DEACONU, Paul DINU, Fenia DRIVA, Gir DUMITRAŞCU, D. DUMITRESCU,
Gheorghe EFRIM, Florin EPURE, Emilian FRÂNCU, Gheorghiţa IOJA-POPESCU,
Emil ISTOCESCU, Gh. LAZĂR, Ioan St. LAZĂR, Costea MARINOIU, Gh. MĂMULARU,
Pr. C-tin MĂNESCU, Ionel MIRESCU, Gh. MOSOR, Sorin O ANE, Ligia OLĂNESCU RIZEA,
Gh. OPRICA, C-tin PANAIT, Gh. PANTELIMON, Alin PAVELESCU, Marian PĂTRAŞCU,
Eugen PETRESCU, Petre PETRIA, Gheorghe PLOAIE, Alexandra-Elena POPESCU,
Ion Al. POPESCU, Iulian POPESCU, Silviu PURECE, Georginel SANDU, Ion SOARE,
Elena STOICA, C-tin ŞERBAN, Adrian ŞTEFAN, Ion Constantin VASILE

ENCICLOPEDIA JUDEŢULUI VÂLCEA

Voi. II - Localităţile urbane

Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului

ş i apărut sub egida şi cu sprijinul financiar al
CONSILIULUI JUDEŢEAN VÂLCEA
Ediţie îngrijită, revizie şi corectură finală de Ion SOARE

Corectura: Autorii şi Marinela CAPŞA, Flori STOIAN

Coperta: Adrian ŞUIU şi Daniel BĂRBULESCU, după o idee de I. SOARE

Hărţile municipiilor şi oraşelor: Daniel BĂRBULESCU

Fotografii (executare, procurare, prelucrare, editare): Paul BALANCA, Daniel BĂRBULESCU,

Valentin CIOROBEA, Mircea DANEŞ, Florin EPURE, Titi Mihai GHERGHINA, Daniel IONESCU,
Ion MĂLDĂRESCU, Gh. PLOAIE, Ion Al. POPESCU, Iulian POPESCU, Adrian ŞTEFAN,
Ligia OLĂNESCU RIZEA, Ion SOARE, Adrian ŞUIU

Colaboratori şi sprijinitori ai proiectului: Bogdan ALECA, Petre CICHIRDAN, Gh. CONDEI,

Ion CURELARU, Nicolae DINESCU, Eduard DULĂCIOIU, Nicolae FRUNŢEANU,
Titi Mihai GHERGHINA, Procopie GHIŢĂ, Ilie GORJAN, Petre IORDACHE, Ion MĂLDĂRESCU,
C-tin MELINTE, C-tin MIHĂILĂ, Doru MOŢOC, Violeta PERIAN, Al. POPESCU-MIHĂEŞTI,
Vasile ROMAN, I. STANCIU, Gh. STANCU, Laurenţiu STILEA, Aurel ŞTEFAN, Camelia ŞUIU,
Ion TUŢULESCU, Bălana VINTILĂ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Enciclopedia judeţului Vâlcea / N. D aneş, Gh. D um itraşcu, D. D u m itre sc u ,...

coord. şi în g rijito r de ed.: Ion Soare. - R âm nicu-V âlcea: Fortuna, 2010 -
voi.
ISBN 978-973-7981-89-9
Voi. 2: Localităţile urbane / N icolae A m zuloiu, N elu B arbu, T eodor Barbu,
... - 2012. - B ibliogr. - ISB N 978-973-7981-80-6

I. A m zuloiu, N icolae
II. Barbu, N elu
III.Barbu, T e o d o r ,...
IV. Soare, Ion (coord., coaut.; ed.)

81 374.2:913(498-35 V âlcea) -1 3 5 .1

Traducerea rezumatelor în engleză: Radu ALEXANDRESCU,

Andreea Valentina CIOCAN, Sanda MACAEŢI, Diana VLĂSCEANU
Traducerea rezumatelor în franceză: Andreea Valentina CIOCAN,
Augustina Sanda CONSTANTINESCU, Costi MIHAI, Ana PETCU

Tehnoredactare computerizată: AUTORII şi Bogdan POPIAN (Or. Băbeni),

Camelia ŞUIU (Notele bibliografice)
Machetare şi pregătire pentru tipar. Ovidiu Valentin CIOROBEA
Tipar executat la SC RCR Prinţ SRL, Bucureşti
Tel./fax: 021.242.03.03; 021.242.03.13
 Coordonatorul volumului: Ion SOARE
Autorii monografiilor: Nicolae AMZULOIU, Nelu BARBU, Teodor BARBU,
Pr. Dumitru BĂLAŞA, Pr. Ilie CEAPĂ, Valentin CIOCAN, Vetuţa CIOCAN,
Aurelian CÎRSTEA, Pr. C-tin CÎRSTEA, Sabina CUPRIAN, Nicolae DANEŞ,
Gh. DEACONU, Paul DINU, Fenia DRIVA, GIl DUMITRAŞCU, D. DUMITRESCU,
Gheorghe EFRIM, Florin EPURE, Emilian FRÂNCU, Gheorghiţa IOJA-POPESCU,
Emil ISTOCESCU, Gheorghe LAZĂR, Ioan St. LAZĂR, Costea MARINOIU,
Gheorghe MĂMULARU, Pr. C-tin MĂNESCU, Ionel MIRESCU, Gh. MOSOR,
Sorin OANE, Ligia OLĂNESCU RIZEA, Gheorghe OPRICA, C-tin PANAIT,
Gh. PANTELIMON, Alin PAVELESCU, Marian PĂTRAŞCU, Eugen PETRESCU,
Petre PETRIA, Gh. PLOAIE, Alexandra-Elena POPESCU, Ion Al. POPESCU,
Iulian POPESCU, Silviu PURECE, Georginel SANDU, I. SOARE, Elena STOICA,
C-tin ŞERBAN, Adrian ŞTEFAN, Ion Constantin VASILE

ENCICLOPEDIA
JUDEŢULUI VÂLCEA
Voi. II - Localităţile urbane
RÂM NICU-VÂLCEA, DRĂGĂŞANI,
BĂBENI, B Ă IL E GOVORA, B Ă IL E OLĂNEŞTI, BĂ LC EŞTI,
B ER B EŞT I, B R EZO I, CĂLIM ĂNEŞTI, HOREZU, O C N ELE MARI

Editura FORTUNA
Râmnicu-Vâlcea, 2012
 THE ENCICLOPEDY
OF VÂLCEA COUNTY
Volume No. II - U rb an localities
R Â M N IC U -V Â LC E A , D R Ă G Ă ŞA N I,
BĂBENI, B Ă IL E G O V O R A, BĂ ILE O LĂ N EŞTI, BĂ LC EŞTI,
BER BEŞTI, BR EZO I, CĂ LIM Ă N EŞTI, H O R EZU , O C N ELE M ARI

Publishing House FORTUNA

Râmnicu-Vâlcea, 2012
 L’ENCYCLOPEDIE
DU DEPARTEMENT
DE VÂLCEA
Le Il-eme voi. - Les localites urbaines
R Â M N IC U -V Â LC E A , D R Ă G Ă ŞA N I,
BĂBENI, BĂ ILE G O V O R A, BĂILE O LĂNEŞTI, BĂLC EŞTI,
BER BEŞTI, BR EZO I, C Ă LIM ĂNEŞTI, H O R EZU, O C N ELE M ARI

Maison d ’edition FORTUNA

Râmnicu-Vâlcea, 2012
 „Municipiile, oraşele (. . .) vâlcene poartă fiecare în sine o
multitudine de aspecte comune şi particulare care permit analizei noastre
un diagnostic destul de veridic asupra măsurii în care aceste localităţi
satisfac cerinţele dezvoltării durabile

„ The municipalities, the towns ( . .) from Vâlcea county carry in

themselves a great number o f common and particular aspects, that
allow a truthful diagnosis to our analyse, on the measure in wich these
places satisfy the requirements o f a durable development”.

„Les villes - plus ou moins grandes ( . . . ) - du departement Vâlcea

ren ferment en soi-meme une multitude d ’aspects communs et
particuliers qui permettent â notre analyse une diagnose assez veridique
sur la mesure dans laquelle ces localites satisfont les exigences d ’un
developpement durable ”.
Gh. RĂBOACĂ
 BURIDAVA ROMANĂ (Râmnicu-Vâlcea - Stolniceni)

2. Reconstituire (la Muzeul Judeţean de Istorie „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea)

VIII
 CUVÂNT ÎNAINTE

Dacă strămoşii noştri îndepărtaţi, care au probat - arheologic - o civilizaţie avansată şi fără
întreruperi, ne-ar fi lăsat mai multe mărturii scrise despre remarcabilele lor realizări consemnate sporadic
de către istoricii şi scriitorii antici, istoria românilor şi, implicit, cunoştinţele noastre ar fi mult mai
bogate. O asemenea lipsă de ştiri şi documente ar fi de neînţeles în perioada actuală, când metodele şi
mijloacele de scriere şi înregistrare a informaţiei, nu numai că au cunoscut o diversificare nemaiîntâlnită,
dar stau la îndemâna majorităţii semenilor noştri.
Apariţia unei lucrări de anvergura şi ţinuta celei de faţă trebuie să constituie un eveniment major
nu numai pentru locuitorii acestui judeţ, ci pentru toţi conaţionalii noştri, căci avem de-a face cu o solidă
şi preţioasă „dare de seamă” a vâlcenilor în faţa posterităţii, despre principalele înfăptuiri trecute şi
prezente ale unei zone geografice binecuvântate, numită Vâlcea. Volumul acesta - al doilea, dintr-un
„serial” de trei - reflectă civilizaţia urbană a locuitorilor acestei zone, aşa cum s-a manifestat ea în mii de
ani de evoluţie a societăţii vâlcene, din care peste şapte secole sunt „mărturisite” în scris (v. 1247, în
Diploma Ioaniţilor - Cnezatul lui Farcaş). Au fost mai întâi (20 mai 1388) Călimăneştiul şi Râmnicul -
aşezarea care încă la 1389 avea statut de „oraşul domniei” lui Mircea cel Mare. S-au dezvoltat apoi, mai
lent, dar sigur, târgurile Ocna, Drăgăşani şi Horezu. La începutul perioadei contemporane, au obţinut
statut de oraşe, şi alte localităţi din judeţ, începând cu Băile Govora şi Călimăneşti. Despre toate acestea şi
încă despre multe altele, ne vorbeşte - documentat şi cu o impresionantă bogăţie de informaţii şi date -
acest volum, coordonat, ca şi cel anterior, de fon Soare, printr-o uriaşă trudă de benedictin.
Autorii sunt cărturari cu exerciţiu şi cu merite individuale deosebite în cercetarea ştiinţifică.
Conştienţi de utilitatea unei asemenea opere, ei au acceptat oferta de muncă în echipă, asumându-şi -
voluntar, ca nişte adevăraţi „doctori fără de arginţi” - efortul investigaţiilor ş i responsabilitatea unui
asemenea demers intens şi prelungit. Preţuirea noastră faţă de aceşti eroi sui generis ai cercetării socio-
umane vâlcene, este incomensurabilă şi nu se poate exprima prin cuvinte. Viitoarele tratate de istorie a
României nu vor putea ocoli această enciclopedie, căci aici este strânsă o cantitate apreciabilă de
informaţie privind trecutul şi prezentul oraşelor judeţului, în ceea ce acestea au avut şi au mai
semnificativ. Cu obiectivitate şi apelând frecvent la izvoarele documentare - inedite sau publicate în
corpusuri de documente - , precum şi la sursele bibliografice de referinţă, membrii acestei compacte
echipe de cercetători s-au străduit să surprindă şi să ofere cititorilor momentele de vârf ale dezvoltării
economico-sociale şi culturale, precum şi factorii de progres ai evoluţiei oraşelor vâlcene. Reperele
stabilite şi concluziile autorilor pot fi utilizate în mod eficient, şi pentru întocmirea proiectelor de
dezvoltare durabilă a judeţului Vâlcea, cu referiri concrete la localităţile urbane.
Structura lucrării în ansamblu şi a fiecărei „monografii de oraş ” în parte, aparatul ştiinţific utilizat
(coordonatorul şi autorii nu au recurs la formula - comodă şi facilă - a unei lucrări de popularizare),
ilustraţia cărţii şi inspirata copertă executată de graficianul Adrian Şuiu, sunt tot atâtea reuşite ale
volumului şi, totodată, atuuri care, nu ne îndoim, vor asigura perenitatea ei.
Considerăm că acest al doilea volum al Enciclopediei judeţului Vâlcea - Localităţile um ane
„dublează” şi consolidează cu succes „cartea de vizită” a judeţului, oferită de volumul I - Prezentare
generală. Atunci când, peste circa un an, va apărea şi voi. III - Aşezările rurale (aşa cum ne asigură
coordonatorul proiectului), vâlcenii se vor putea mândri cu faptul că judeţul lor va înregistra în
patrimoniul său spiritual întâia enciclopedie a judeţului şi una dintre primele realizate în ţară. Generaţiile
viitoare vor aprecia, cu siguranţă, efortul celei de azi şi îi vor continua şi îmbunătăţi opera - perfectibilă,
ca orice înfăptuire omenească.
Alexandru POPESCU - MIHĂEŞTI

IX
 ARGUMENT

Ne aflăm în faţa celui de-al doilea „tronson” al „drumului enciclopedic” pe care o echipă
alcătuită din membri ai Forumului Cultural al Râmnicului,şi ai filialelor sale din Călimăneşti
şi Brezoi, dar şi din alte oraşe ale Vâlcii, l-au proiectat şi au început să-l construiască în urmă
cu cinci ani (2007). De această dată, cercetătorii vâlceni au avut în vedere relevarea mai
amănunţită a naşterii şi evoluţiei localităţilor urbane din judeţ, contribuţia pe care acestea şi-
au adus-o de-a lungul timpului, la dezvoltarea materială şi spirituală a judeţului şi - implicit -
a ţării noastre.
Studierea şi prezentarea îndelungatului şi complexului proces de urbanizare a unor
localităţi din această zonă geografică, şi a întregului judeţ în ansamblu, sunt făcute după toate
regulile unui asemenea demers ştiinţific, autorii străduindu-se să aducă înaintea cititorului
vâlcean (dar nu numai) istoria oraşelor noastre, în strânsă legătură cu viaţa şi realizările
locuitorilor acestora - „patrimoniul viu” care a făurit toate produsele ştiinţifico-tehnice,
cultural-artistice ori de altă natură; aşa cum se poate constata, în semn de recunoştinţă şi de
preţuire a acestor făuritori de bunuri, fiecare monografie de oraş se încheie cu un capitol
special - mai mic sau mai amplu, în funcţie de situaţie - , dedicat personalităţilor locale.
Ca o constatare de simplu cititor, textul acestui volum este şi ilustrat, ceea ce constituie
încă un atu al lucrării şi totodată un imbold spre lecturare. Imaginile din lucrare sunt
semnificative, prezentând un echilibru evident între epocile mai vechi şi realizările din
perioada contemporană. Impresionează, de asemenea, în mod plăcut, grija redactorilor şi a
graficienilor, precum şi a autorilor copertei, pentru ţinuta grafică a cărţii.
Funcţiile sunt trecătoare, iar o parte dintre bunurile materiale sunt atinse de
perisabilitate. Realizările spirituale de genul acestei enciclopedii, stau, însă, sub semnul
perenităţii, îndeosebi atunci când sunt făcute cu competenţă, responsabilitate şi
conştiinciozitate. Alături de aceste calităţi, se constată la toţi autorii una în plus, la fel de
lăudabilă, dar având şi o componentă afectivă: dintre paginile cărţii, răzbate, ca dintre
brazdele unui pământ fertil şi ocrotitor, dragostea lor pentru oraşul natal, pasiunea şi căldura
cu care fiecare cercetător din echipă s-a străduit să-şi prezinte locul de origine.
Nu ne îndoim de faptul că şi acest al doilea volum al Enciclopedieijudeţului Vâlcea se va
bucura de aceeaşi primire atentă, ca şi volumul anterior, iar cel de-al treilea (şi ultimul)
„tronson” - Aşezările rurale va încheia cu brio această operă, cea mai complexă şi mai
impresionantă care s-a realizat vreodată, până astăzi, în spaţiul vâlcean şi la care instituţia
noastră este parteneră.

Ing. dr. Ion CÂLEA,

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea

X
 NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Lucrarea de fată reprezintă voi. II al Enciclopediei judeţului Vâlcea (al cărei prim „tronson ”, Voi. I
- Prezentare generală, a apărut în 2010), obiectul său de analiză fiind Localităţile urbane (municipiile şi
oraşele).
Formatul şi concepţia generală ale volumului anterior au fost menţinute, chiar dacă, prin forţa
împrejurărilor, o parte din „echipă ” a fost înnoită, întrucât a trebuit să se apeleze la cercetători locali din
toate oraşele judeţului. S-a păstrat, deci, caracterul enciclopedic al tuturor monografiilor, în sensul unor
analize (sincronice şi diacronice) cât mai apropiate de exhaustivitatea domeniilor vizate. CUPRINSUL
fiecărei „secvenţe” luate în parte, sprijină această afirmaţie. Criteriul prezentării informaţiilor este pe
domenii (aceleaşi ca în voi. I) şi, în cadrul acestora, cronologic (sau, uneori, numai logici); în cazurile
personalităţilor şi al bibliografiilor, s-a recurs la criteriul alfabetic.
Ca şi volumul I, nici acesta nu este o lucrare de popularizare, ci are toate atributele unui demers
ştiinţific, autorii străduindu-se să respecte, pe cât posibil, criteriile unei astfel de cărţi. Au fost utilizate, de
la autor la autor, ambele metode de trimiteri bibliografice: cea modernă - cu explicaţii (culese cu bold) între
paranteze, şi cea „tradiţională ” - cu numere / exponenţi „la umărul ” cuvintelor şi cu trimiteri la sursă; s-a
convenit ca explicaţiile acestora din urmă să nu se dea la subsol, ci la sfârşitul capitolelor sau
subcapitolelor; pe de altă parte, nu s-a folosit „automatul” (comanda Note de subsol,), pentru a se evita
schimbările numerelor de note în urma comasării secvenţelor monografice. Siglele şi abrevierile utilizate pot
H cercetate la fiecare monografie în parte, ca şi sursele bibliografice - menţionate la sfârşitul capitolelor
corespunzătoare; excepţie fac cele care reprezintă textele preliminare ale întregii lucrări şi care sunt
inserate, în mod logic şi necesar, înaintea acestora. Câte o BIBLIOGRAFIE GENERALĂ poate fi
consultată la sfârşitul fiecărei monografii.
Din raţiuni uşor de înţeles, s-a acordat prioritate celor două municipii ale judeţului - Râmnicu- Vâlcea
şi Drăgăşani - urmând apoi, în ordine alfabetică, celelalte localităţi urbane (oraşele). In ceea ce priveşte
spaţiul alocat fiecărei monografii, s-a urmărit o repartizare cât mai echitabilă a acestuia, în general
proporţională cu mărimea, vechimea şi importanţa aşezării urbane respective. Ca urmare, autorii au fost
nevoiţi să renunţe la unele informaţii de amănunt, pe care le vor folosi, desigur, în viitoare monografii, mai
ample, ale oraşelor în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea.
Aşa cum anunţam mai demult, indicii Enciclopediei judeţului Vâlcea vor fi alcătuiţi după finalizarea
proiectului, şi publicaţi în voi. III (Aşezările rurale), cu menţionarea tomurilor şi a paginilor
corespunzătoare.
Ion SOARE

XI
 SIGLE ŞI PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE

„B.O.” - „Buletinul Oficial”

Catagrafia 1831 - Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti
din 1831, Craiova, Editura Helios, 1999.
DEXI - Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, sub coord. Eugeniei Dima, Chişinău, ed. ARS şi
GUNIVAS, 2007.
Dicţionar enciclopedic - Mic dicţionar enciclopedic, voi. I-VII, Bucureşti, Editura Enciclopedică,
1993-2003.
DRH, B, I - Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Românească, voi. I.
Enciclopedia Vâlcea - Enciclopedia judeţului Vâlcea, voi. I, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Fortuna, 2010.
Indicele - Indicele comunelor României, după noua organizare a Legii comunale dată la 1864,
Bucureşti, Imprimeria Statului, 1865.
Instituţii feudale - Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coord. Ovid Sachelarie şi Nicolae
Stoicescu, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1988.
M I - Arhivele Statului, Bucureşti, Fondul Ministerul de Interne.
„M .O .” - „Monitorul oficial"
PJV DJVAN, Fondul Prefectura judeţului Vâlcea
Enciclopedia Cugetarea - Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material românesc - Oameni şi
înfăptuiri, Bucureşti, [Editura] Cugetarea - Georgescu Delafras, 1940; idem, sub titlul Enciclopedia
României. Cugetarea, Ediţia a Il-a - anastatică, Bucureşti, Editura SAECULUM I.O., Editura VESTALA,
1999.
Prim. Oc. Mari -Fondul arhivistic Primăria Ocnele Mari.
Recensământul 1899 - Rezultatele recensământului populaţiunei din decembrie 1899. Tablouri
generale, Bucureşti, 1899.
Recensământul 1967 - Direcţia Centrală de Statistică, Recensământul populaţiei din R. S. România -
Regiunea Piteşti, Bucureşti, 1967.

Alte abrevieri

Adr. - adresa
Arh. St. Buc. - Arhivele Statului - Bucureşti
Col. - Colecţia
coord. - coordonator
dec. - decembrie
DJVAN - Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale
dos. - dosar (ul)
etc. - et cetera (şi celelalte)
f. - fila
nr. - numărul
pag. - pagina, paginile
R. P. - Republica Populară
R. S. - Republica Socialistă
ş.a. - şi altele
v. - vezi
voi. - volumul

XII
 INTRODUCERE

1. Consideraţii privind geneza oraşelor vâlcene. Apariţia şi dezvoltarea aşezărilor urbane (târguri,
oraşe şi municipii) din judeţul Vâlcea, a constituit un proces de lungă durată, influenţat de o serie de factori -
istorici, geografici şi economici - care, de la caz la caz, le-au favorizat sau le-au încetinit devenirea.
Analizând oraşele României, geograful Vasile Cucu stabilea tipurile genetice ale aşezărilor urbane din
ţară, referindu-se şi la unele din judeţul nostru, care la data respectivă beneficiau de acest statut. Conform
clasificării sale, CETATEA SAU FORTĂREAŢA reprezintă „tipul cel mai vechi şi cel mai răspândit dintre
toate fenomenele urbane cunoscute pe teritoriul ţării noastre” (Cucu, 1970, 89). Printre acestea, el
menţionează şi Buridava dacică, localizată în Vâlcea, davele fiind „denumiri date de către daco-geţi, unor
aşezări mai evoluate de tip oppida (. . .), care aveau, alături de funcţiile militare, şi funcţii politice,
administrative şi, parţial, chiar comerciale ” (Ibidem, 90). Reamintim faptul că romanii numeau oppidum, un
oraş întărit sau o cetate. Mai târziu, în jurul vechii cetăţi dacice, va apărea, cu timpul, aşezarea rurală Ocnele
Mari (Vel Ocna, Ocna, Ocna cea Mare, Ocna de la Râmnic etc.), apoi târgul cu acelaşi nume (Târgul Ocnii,
Târgul Ocna şi Ocniţa, Târgul ş.a.) şi, în sfârşit, oraşul din zilele noastre. Aşezarea urbană Ocnele Mari este
considerată de acelaşi autor ca făcând parte din tipul ORAŞE - ÎNTEMEIATE INIŢIAL PE BAZA
RESURSELOR LOCALE, salinele fiind considerate cele mai semnificative centre urbane care se încadrează
în acest tip genetic.
Deşi nu le menţionează ca atare, staţiunile balneoclimatice din judeţ, devenite oraşe, s-ar putea încadra
în acelaşi tip genetic, datorită avuţiei pe care o reprezintă apele minerale de aici. Acelaşi lucru se poate spune
despre Berbeştiul cel bogat în cărbune, sau chiar despre Brezoi, bogăţia de bază a acestuia fiind lemnul (dar
nu numai, dacă luăm în consideraţie resursele de aur ori de mică, descoperite şi exploatate în zonă.
Chiar dacă cercetătorul menţionat nu le exemplifică, Drăgăşaniul, Bălceştiul şi Băbeniul pot completa
lista celor pe care el le include în tipul ORAŞE NOI, DECRETATE PE BAZA ANTECEDENTELOR
RURALE, COMERCIALE SAU ISTORICE.
Alături de Sibiu, Râmnicu-Vâlcea este inclus de autor în tipul genetic de TÂRG, subtipul d) - Oraşele
sau centrele urbane cu funcţii de schimb permanente sau periodice, ambele „fiind cunoscute ca importante
oraşe în timpul înfloririi comerţului din epoca feudală” (Ibidem, 90).
2. Repere urbanistice. Accepţia de „aşezare urbană” pe care mulţi cercetători şi cele mai noi
dicţionare ale limbii române o dau târgului (DEXI, 2007, 2023) şi chiar aceea de „oraş/ orăşel” (Dicţionar
enciclopedic VII, 2009, 44), ne-ar îndreptăţi să stabilim ca date de naştere ale unor oraşe vâlcene, anii în care
acestea sunt prezentate ca târguri. Uneori, nu se face cuvenita disociere între târg ca loc amenajat (într-o
localitate) în care se desfăşoară - permanent sau periodic - activităţi comerciale (vânzări şi cumpărări de vite
şi diferite alte produse) şi o aşezare care s-a urbanizat treptat, prin „dezvoltarea unor centre de schimb sau
târguri periodice” (Instituţii feudale, 1988, 343). De asemenea, trebuie să se ţină cont de declararea oficială
ca oraşe, a unor localităţi, şi considerarea acestora ca atare, de facto, aşa cum apare în documentele vremii
sau în dicţionare de referinţă şi alte texte scrise.
Râmnicu-Vâlcea. La numai un an de la prima atestare documentară a aşezării (hrisovul din 20 mai
1388), într-un alt hrisov, emis în această localitate la 4 septembrie 1389, domnul Mircea cel Bătrân numeşte
Râmnicul „oraşul domniei m ele” (DRH B, I, 1966, 28-30). în felul acesta, Râmnicul este menţionat ca al
treilea oraş din Ţara Românească, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel şi Slatina (Instituţiile
feudale, 1988, 344). De-a lungul secolelor străbătute, el apare cel mai frecvent cu statutul de oraş, în
comparaţie cu calificativul de târg, care i se atribuia sporadic.
Drăgăşani. în 1831, printre satele din Plasa Oltului de Sus, era înregistrat şi Bârsanul. Moşia pe care
se afla, se numea Drăgăşani, fiind stăpânită de Episcopia Râmnicului. „S-a deosebit, cu această numire, de
târgul Drăgăşani” ( Catagrafia 1831, 1999, 37). într-o cerere din l'851-a târgoveţilor din Drăgăşani, prin care
aceştia cereau emanciparea localităţii de sub tutela Episcopiei Râmnicului, petenţii subliniau „importanţa în
regat (sic!) a târgului, care ar forma un oraş din cele de căpetenie, dacă pe pământul pe care sunt n-ar fi o
proprietate ce după legi se opune unui comerţ slobod” (DJVAN, fond PJV, dos. 19/1852). Divanul Ţării
XIII
 Româneşti a fost receptiv la cererea drăgăşănenilor, căci în ianuarie 1852, cerea Cârmuirii Judeţului Vâlcea
să comunice ce urmări fiscale ar avea acest demers „când s-ar emancipa cuprinsul oraşului (sic !) pe
întinderea de 700 de pogoane în raionul său” (Arh. St. Buc., fond MI, dos. 503/1851). A doua ediţie a hărţii
ruseşti, completată şi editată în anul 1853, consemnează calitatea de târguri a localităţilor Drăgăşani şi
Ocna. Se presupune că răscumpărarea târgului de sub tutela Episcopiei va fi avut loc în 1861, întrucât în acel
an, „Consiliul municipal din Drăgăşani cerea acordul Ministerului de Interne şi nu aprobarea Episcopiei
Râmnicului, pentru a dărâma nişte prăvălii ale Episcopiei, care nu erau în bună stare şi închideau perspectiva
pieţei, ceea ce-i dezavantajează pe comercianţii locali” (Ionaşcu, 1934, 63). Prin reforma administrativă din
1864 a domnitorului Al. Ioan Cuza, au fost contopite satele Bârsanu, Gârdeşti şi Momoteşti şi ataşate la
Drăgăşani, desemnat prin lege „Comuna urbană Drăgăşani” (Indicele, 1865, 94), fiind alcătuită din cătunele:
Târgu-Drăgăşani, Bârsanu, Gărdeşti şi Momoteşti; va fi analizat ca atare şi în primul dicţionar geografic al
judeţului Vâlcea (Alessandrescu, 1893, 136). La Recensământul din 1899, era înregistrat ca oraş
(Recensământul 1899, 6).
Băbeni. Prin legea pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului R. P. Române din 22-
24 dec. 1960, odată cu Brezoi şi Râureni, comuna Băbeni-Bistriţa a fost inclusă în mediul urban. Declararea
sa oficială ca oraş, a fost făcută, însă, prin Legea nr. 429 din 27 iunie 2002 (M.O, nr. 497/ 2002). Satele
Bonciu, Capu Dealului, Pădureţu, Români, Tătărani şi Valea Mare aparţin oraşului Băbeni.
Băile Govora. Ca efect al Legii pentru organizarea administraţiei locale, promulgată prin Decretul
regal nr. 2712 / 29 iulie 1929 şi publicată în M.O. nr. 170, partea I-a din 30 august 1929, comuna rurală
Băile Govora (în componenţa Băi, Curături, Gătejeşti şi Prăjila) a fost declarată „comuna urbană (oraşul)
Băile Govora”, începând cu 1 ianuarie 7550 (DJVAN, fondul PJV, dos. 5/1930, f. 93 - adr. 7166/29 aprilie
1930).
Băile Olăneşti. în cadrul noii împărţiri administrative din 1950, oraşelor vâlcene existente li s-a
adăugat un nou oraş: Băile Olăneşti („B. O.” nr. 77/8 sept. 1950, 857). In anul 1956, la 21 februarie, cu
ocazia recensământului populaţiei, Băile Olăneşti era înregistrat, de asemenea, ca oraş, făcând parte din
raionul Râmnicu-Vâlcea, regiunea Piteşti (Recensământul 1967, 1967, 2).
Bălceşti. Localitatea a fost declarată oraş în data de 18 (6?) iunie 2002, prin Legea 353/ 6 iunie 2002
(M.O. nr. 425/ 18 iunie 2002), având în componenţa sa satele: Beneşti, Cârlogani, Chirculeşti, Goruneşti,
Irimeşti, Otetelişu, Preoţeşti şi Poeni.
Berbeşti. Calitatea sa de oraş a fost consfinţită prin Legea 410 din 17 octombrie 2003 („M.O.” nr. 740/
22 oct. 2003), în următoarea alcătuire: Dămţeni, Dealu Aluniş, Roşioara, Târgu Gânguleşti şi Valea Mare.
Este interesant faptul că în harta rusească din 1835, o parte a satului Slăveşti era înregistrată sub denumirea
Târgul. Este, de asemenea, semnificativă, denumirea pe care o poartă şi astăzi unul dintre satele componente
ale oraşului: Târgu Gânguleşti.
Brezoi. A fost inclus în mediul urban, prin Legea pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a
teritoriului R. P. Române din 22-24 decembrie 1960. în 1968, alături de alte şapte localităţi, a fost
înregistrat printre oraşele ju d eţu lu i V âlcea.
Călimăneşti - în virtutea Legii pentru Organizarea Administraţiei Locale, promulgată prin Decretul
regal nr. 2712/29 iulie 1929, Călimăneştiul a devenit „comună urbană”, cu acest nou statut administrativ,
fiind înregistrat la recensământul populaţiei din 6 aprilie 1930. La fel îl va menţiona şi Lucian Predescu în
Enciclopedia . . . sa din 1940 (Predescu, 1940, 155). După un deceniu, localitatea figura ca oraş, făcând parte
din raionul Loviştea - regiunea Vâlcea (Legea nr. 5/1950).
Horezu. într-un document din 9 ianuarie 1797, localitatea se menţionează sub forma târg. (DJVAN,
Col. DI, pach. XCVII/1). La 1864, comuna rurală cu acest nume mai era denumită şi Târgu Horezu - la
rubrica „Numirea cătunelor din care este compus” (Indicele, 1865, 91). în 1899, localitatea era asimilată
comunelor urbane (Recensământul 1899). La 1940, localitatea era înregistrată ca târg: Horez. Târgul
(Enciclopedia Cugetarea, 1940, 400). La începutul anului 1956, comuna Horezu a fost asimilată urbanului:
„populaţia stabilă (...) com une incluse în m ediul urban - 6251 [locuitori]” (Recensământul 1967, 2).
Prevederile Legii din 1968 transformă comuna Horezu în oraş. Acesta cuprindea oraşul propriu zis - Horezu
şi 6 sate aparţinătoare: Urşani, Ifrimeşti, Râmeşti, Tănăseşti, Romani de Sus, Romani de Jos.
Ocnele Mari. Nicio altă localitate din judeţ nu a cunoscut, ca aceasta, o asemenea fluctuaţie în ceea ce
priveşte denumirea, dar şi referitor la statutul său administrativ. Astfel, încă din secolul al XVII-lea,
renumitul călător Paul de Alep o prezenta ca pe „un târg unde este ocna de sare” (C ăpătaru, 2007, 30).
XIV
 Conscripţia (recensământul) familiilor contribuabile din Oltenia, din anul 1722, ordonată de Virmond,
cunoscută sub numele de Conscripţia vir(o)mondiană, înregistrează, printre cele 155 aşezări ale judeţului, şi
Ocna („Oppido o Borgo” - târg sau oraş!) cu 57 familii (Giurescu, 1944, 304-308).
La 12 noiembrie 1791, domnitorul Mihai Suţu semnează ordinul de numire a lui Iacov judeţ, „la oraşul
Domniei Mele Vel Ocna sud Vâlcea”. La 3 noiembrie 1832, “suptocârmuitorul plăşii Râmnic şi Ocna” (sic!)
se adresa Magistratului oraşului Vel Ocna în legătură cu cercetarea unui furt comis asupra comandantului
plutonului de soldaţi aduşi pentru paza arestanţilor de la ocna de aici (DJVAN, Prim. Oc. Mari, dos. 3/1832-
1835, f. 7). 1848, în actele oficiale, localitatea era considerată, alternativ, târg sau oraş: “Domnilor comisari
ai Târgului Ocna, mâine seară miercuri, este să vie acolo, la ORAŞUL Ocnii, D. Comisar, să sfinţească
steagurile [revoluţiei] (Ibidem, dos. 1/1848, f. 4. 20 iulie 1848). Oficial, însă, va fi declarat oraş mult mai
târziu. A doua ediţie a hărţii ruseşti, completată şi editată în anul 1853, consemnează calitatea de târguri a
localităţilor Drăgăşani şi Ocna. Intr-un document din iulie 1862, în antetul autorităţilor locale, apare
Municip.[alitateaJ Oraş [ului] Salin, [ele] Mari, care se adresează „Locuitorilor acestui oraş” (Ibidem, dos.
3/1862, f. 27). Prin Legea comunală din 1864, aşezării i se conferea statutul de comună urbană (Indicele,
1865, 92) fiind înregistrat ca atare şi de Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea (Alessandrescu, 1893,
271), precum şi în perioada care a urmat; de pildă, la recensământul din 1899, a fost înregistrat ca oraş
(Recensământul 1899, 360).
La recensământul din 1929, erau înregistrate 5 comune urbane (oraşe): Râmnicu-Vâlcea, Bâile
Govora, Călimăneşti, Drăgăşani şi Ocnele Mari („M.O.”, P. I, nr. 170/ 3 aug. 1929). La împărţirea
administrativă din 1950, acestora li s-a adăugat un nou oraş: Băile Olăneşti.
Prin Legea pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului R. P. Române din 22-24 dec.
1960, comunele Băbeni-Bistriţa, Brezoi şi Râureni au fost incluse în mediul urban (MO, nr. 1-4, 1961, 209-
218).
La ultima mare împărţire administrativă - cea din 1968, erau înregistrate, alături de municipiul
Râmnicu-Vâlcea, 7 oraşe: Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Călimăneşti, Drăgăşani, Horezu şi Ocnele
Mari (Legea nr. 2 din 16 febr. 1968, B. O. al M.A.N. nr. 17 / 17 febr. 1968).
3. Trepte spre o enciclopedie a oraşelor din judeţul Vâlcea. Aşa cum este normal, cercetarea şi
studierea localităţilor urbane din judeţ a stat de timpuriu în atenţia cercetătorilor români, în primul rând - a
celor de origine vâlceană. Numele acestora şi ale celor mai reprezentative dintre lucrările lor, sunt prezentate
în cadrul studiilor introductive prezente la monografiile de oraşe care alcătuiesc substanţa acestui volum.
Lucrări care să se ocupe în mod special de procesul şi aspectul urbanistic general în Vâlcea, altfel spus - de
toate oraşele de aici, sunt, însă, puţine şi răzleţe.
Scurte prezentări ale Drăgăşaniului, Ocnei şi Râmnicului-Vâlcea (sub forma şi grafia Romnicu), sunt
făcute de Dimitrie Frunzescu în cunoscutul său Dicţionar topografic şi statistic al Românie (Frunzescu,
1872; 173-174, 325, 407).
Se poate aprecia că Dicţionarul geografic aljudeţului Vâlcea,, alcătuit şi publicat de C. Alessandrescu
în anul 1893, este prima lucrare cu caracter ştiinţific, în care sunt menţionate toate oraşele („comunele
urbane”) din judeţul Vâlcea; desigur, cele care aveau, la vremea respectivă, acest statut, adică: Râmnicu-
Vâlcea, Drăgăşani, Horezu şi Ocnele Mari. In lucrarea menţionată, ultimele două sânt numite şi târguri:
Târgu-Horezu, Târgu-Ocna: Celelalte oraşe de astăzi sunt analizate sub denumirile de „comună rurală”, ceea
ce şi erau în acea perioadă. Criteriul alfabetic care stă la baza lucrării, se opune, desigur, aglutinării
respectivelor localităţi urbane, care sunt astfel prezentate, fiecare, la litera sa. Analizele s-au făcut judicios,
deşi sintetic, cu informările corespunzătoare la nivelul anilor ’90 din secolul al XlX-lea.
Reordonate alfabetic, „fişele” respective, ale oraşelor de atunci şi ale viitoarelor aşezări urbane vâlcene
sunt incluse, fără modificări, şi în Marele dicţionar geografic al României, (voi. I-V), publicat la Bucureşti
între anii 1898-1902 şi semnat de G. I.. Lahovari, C. I. Brătianu şi Grigorie G. Tocilescu
Principalele realizări economice, culturale şi arhitectonice ale locuitorilor din aceste aşezări, nu puteau
să scape unui cercetător scrupulos şi avizat de talia lui Lucian Predescu, marele intelectual român care, la
sfârşitul anilor ’30, şi-a propus - şi a realizat! - „o enciclopedie în care să pulseze (. . .) energia românească”:
cu scurte, dar reprezentative texte, el a prezentat toate localităţile din judeţ - oraşe, târguri şi sate - , cu
„oameni şi înfăptuiri” care le-au aparţinut.
în 1970, în lucrarea monografică Judeţul Vâlcea, un subcapitol separat din capitolul Populaţia şi
aşezările, este dedicat de Lucian Badea şi Constanţa Rusenescu, aşezărilor urbane şi rurale din judeţ; din
XV
 care primele 13 pagini (74-87) se referă la oraşe, Horezu şi Brezoi fiind considerate „ cele mai noi oraşe ale
judeţului” (pag. 76). Accentul analizelor este pus pe aşezarea geografică, pe specificul şi contribuţia fiecărui
oraş la economia Vâlcii.
Preţioase informaţii despre localităţile urbane ale Vâlcii, îndeosebi în ceea ce priveşte atestările
documentare ale oraşelor, precum şi bibliografia acestora şi ale monumentelor de arhitectură - laice şi
religioase - oferă istoricul Nicolae Stoicescu în monumentala sa lucrare Bibliografia localităţilor şi
monumentelor feudale din România. I - Ţara Românească, voi. I şi II ([Craiova], Editura Mitropoliei
Olteniei, 1970).
Succinte prezentări ale oraşelor vâlcene, figurează şi în volumul monografic Judeţul Vâlcea.
Monografie, publicat în anul 1980, cel mai mare spaţiu fiind repartizat, desigur, Râmnicului, care
beneficiazî şi de o hartă, cu menţionarea celor mai semnificative zone.
Sintetice descrieri ale oraşelor din judeţul Vâlcea, se pot întâlni în toate enciclopediile şi dicţionarele
enciclopedice româneşti (Dicţionar enciclopedic, I-VII, 1993-2003), în special în cele cu caracter geografic,
în acest sens, se cuvine menţionat volumul Elizei şi al lui Dan Ghinea, Localităţile din România. Dicţionar
(Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000), în care sunt menţionate toate aşezările din România, inclusiv satele
care au fost desfiinţate. Lucrarea are şi meritul de a menţiona, la o bună parte dintre localităţi, prima dată de
atestare documentară a acestora, precum şi codurile poştale. în ciuda unor inexactităţi (de pildă, despre
Râmnicu-Vâlcea se spune că este „menţionat documentar ca reşedinţă domnească în 1370”!) sau a unor
neactualizări privind informaţia, cartea îşi dovedeşte utilitatea nu numai pentru geografi, istorici şi
toponimişti, ci şi pentru factorii administrativi.
în ceea ce priveşte primele atestări ale oraşelor vâlcene (şi ale satelor componente), evoluţia în timp a
denumirilor lor, precum şi etimologiile toponimelor, de o mare utilitate se dovedeşte monumentala operă în
patru volume, Dicţionar toponimic al României. Oltenia, apărută la Editura Universitaria din Craiova, sub
egida Institutului de Lingvistică din Bucureşti, de pe lângă Academia Română, şi a Facultăţii de Litere şi
Istorie din cadrul Universităţii din Craiova, cărora, pe parcursul editării dicţionarului, li s-a alăturat Institutul
de Cercetări Socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din cadrul Academiei Române. Lucrarea a fost iniţiată
şi coordonată de strălucitul lingvist, lexicograf şi toponimist - regretatul prof. univ. dr. Gheorghe Bolocan, în
fruntea unui colectiv de cunoscuţi cercetători: Ecaterina Mihăilă, Christian Ionescu, Domniţa Tomescu, Ion
Penişoară, Ion Toma, Emilian Bureţea, Adrian Rezeanu, Mile Tomovici şi Radu Sp. Popescu. în plus, toate
informaţiile legate de aceste aspecte, sunt probate cu documente, indicându-se de fiecare dată sursele
acestora. Documentarea istorică şi bibliografia impresionantă - ambele creând impresia de exhaustivitate, fac
din această lucrare, după expresia entuziastă a lui Iorgu Iordan - marele lingvist care a prefaţat-o, „o operă
naţională în gradul cel mai înalt”. Un singur exemplu este edificator: pentru oraşul Călimăneşti, pe o
jumătate de pagină A4, cu literă corp 9, sunt trecute toate atestările documentare ale localităţii, începând cu
anul 1388 şi până la 1898 (Marele Dicţionar Geografic al României), cu menţionarea tuturor anilor, a
surselor documentare şi bibliografice, precum şi a grafiilor sub care apare aşezarea! în mod asemănător sunt
prezentate şi celelalte oraşe din judeţ, în frunte cu Municipiul Râmnicu-Vâlcea.
Dacă din cele aproape 150 de pagini alocate municipiilor şi oraşelor din judeţ, în primul volum al
lucrării sale, Vâlcea - ţara lupilor getici sau ţinutul vâlcilor (Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2007),
cercetătorul Eugen Petrescu ar fi editat un volum separat, am fi avut de-a face cu prima lucrare închinată în
mod exclusiv oraşelor vâlcene! Merită a fi subliniate diversitatea de informaţii şi bogata bibliografie, însoţite
în mod frecvent de notele corespunzătoare, care sporesc ţinuta ştiinţifică a lucrării, importanţa pe care autorul
o acordă atestărilor documentare ale oraşelor, spaţiile acordate toponimelor şi etimologiilor acestora
Aproximativ în aceeaşi perioadă, laboriosul cercetător Petre Petria edita volumul Vâlcea în timp şi
spaţiu. Fapte şi date (Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2008). Circa o treime din economia volumului
(384 pagini), este dedicată aşezărilor urbane din judeţ, numai Râmnicului alocându-i-se 60 de pagini
(oarecum disproporţionat faţă de celelalte oraşe, cărora li se acordă - împreună - doar 54!). Avându-1,
probabil, ca model pe Lucian Predescu (pentru a cărui Enciclopedie . . . nutreşte, ca şi noi, o admiraţie
declarată), Petre Petria s-a străduit să cuprindă cât mai multe înfăptuiri ale locuitorilor oraşelor, în special în
ceea ce priveşte instituţiile (dar şi alte structuri organizatorice) - religioase şi laice - şi monumentele, precum
şi alte aspecte ale vieţii culturale. Făuritorilor acestor bunuri materiale şi spirituale, autorul le acordă - spre
deosebire de Predescu - o importanţă redusă, mulţumind-se să-i enumere, „selectiv”, după criterii personale.
La sfârşitul volumului, este dată - selectivă, şi ea - bibliografia utilizată.
XVI
 La scurt timp, în 2005, Petre Petria va publica o nouă carte de popularizare închinată judeţului în care
trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea (localităţi urbane şi rurale, instituţii de cultură, monumente religioase şi
laice, trasee turistice, peşteri etc.): Itinerar spiritual vâlcean (Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys), în care
autorul şi-a propus, după propria mărturisire, să adune „la un loc (pe cât a fost cu putinţă) impresii, date,
imagini, despre lăcaşurile de cult şi tradiţionale” (pag. 7). Ideea este continuată, cu numeroase ilustraţii, în
volumul Vâlcea ieri şi azi în imagini comentate. Călăuză turistică (Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
2010). Deşi, în ansamblu, se înfăţişează ca un album de fotografii, autorul recurge, şi aici, la scurte descrieri
(inclusiv în engleză şi franceză) ale unor clădiri vechi şi noi din oraşele judeţului, fapte istorice sau de
cultură, locuri geografice şi trasee turistice etc.
Cunoştinţele şi experienţa pe care le acumulase în acest domeniu, Eugen Petrescu le va folosi, în
calitate de coautor, la editarea primei cărţi dedicate în mod exclusiv aşezărilor urbane din judeţul Vâlcea:
Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea. I - Oraşele (Craiova, Editura Sitech, 2009). Deşi, în
ansamblu, este o lucrare de popularizare, într-un stil sobru, dar limpid şi elegant, D icţionarul. . . prezintă
scurte istorii ale tuturor oraşelor vâlcene, de la apariţia acestora şi până în zilele noastre; cu menţionarea, în
toate cazurile, a anilor când au fost recunoscute (sau declarate) ca oraşe. Deşi accentul expunerii cade - aşa
cum suntem anunţaţi încă din titlu - pe analiza istorică, autorii ne oferă informaţii importante, multe -
esenţiale, despre primele atestări documentare, evoluţia demografică a acestor aşezări, situaţia economică,
organizarea administrativ-teritorială, învăţământul şi cultura etc. Ca la orice lucrare de popularizare (conform
proiectului iniţiatorului lucrării - istoricul Nicolae Stoicescu -, ne asigură coordonatorii), la sfârşitul fiecărei
monografii este prezentată o Bibliografie selectivă.
La începutul anului 2012, au apărut volumele I şi II din Istoria judeţului Vâlcea, autorii lucrării fiind
Corneliu Tamaş şi Emilian Valentin Frâncu. într-un capitol separat - ORAŞE ŞI TÂRGURI, dezvoltat pe
parcursul a 137 pagini (859-1096), autorii tratează geneza şi dezvoltarea oraşelor mai vechi ale judeţului:
Râmnicu-Vâlcea, Ocnele Mari, Horezu şi Drăgăşani. în general, analizele diverselor aspecte ale dezvoltării
acestora, sunt duse, însă, numai până la începutul epocii moderne, urmând ca acestea să fie continuate în
volumele - anunţate - care vor urma. Oraşele mai noi ale judeţului (Băbeni, Băile Govora, Băile Olăneşti,
Bălceşti, Berbeşti, Brezoi şi Călimăneşti), sunt analizate succint (pag. 206-209) în cadrul scurtului capitol
SATE VÂLCENE ÎN EVUL MEDIU (pag. 197-217).
Preţuind eforturile creatoare ale înaintaşilor în acest domeniu şi considerându-le tot atâtea exemple şi
surse de informare, autorii şi colaboratorii volumului II (Localităţile urbane) al Enciclopediei judeţului
Vâlcea s-au străduit să adâncească informaţia şi, totodată, au lărgit şi diversificat paleta cercetărilor lor,
abordând cvasitotalitatea domeniilor socio-urbane (aşa cum, de fapt, şi pretinde o cercetare cu caracter
enciclopedic): istoric, toponimic, demografic, administrativ, economic, cultural (sub toate aspectele -
popular, religios, cult), tehnico-ştiinţific, sanitar, turistic şi sportiv etc.; de asemenea, s-au acordat spaţii
corespunzătoare învăţământului şi prezentării personalităţilor din fiecare oraş.
Aşa cum spuneam mai sus, spaţiul relativ mic avut la dispoziţie nu ne-a permis, totuşi, decât sinteze
(cu dozele inerente de subiectivism, la selectarea informaţiilor) ale istoriei localităţilor urbane din Vâlcea.
Bogăţia de evenimente şi realizări din toate domeniile, de care dispun municipiile şi oraşele din judeţul
nostru, îşi vor găsi, cu siguranţă, reflectarea cuvenită în viitoare monografii mai extinse.

Bibliografie
1898-1902, Marele dicţionar geografic al României, (voi. I-V), coord. G. I. Lahovari, C. I. Brătianu, Grigorie G.
Tocilescu, Bucureşti.
1980, Judeţul Vâlcea. Monografie, coord. Gh. Cârstea, Dorel Constantinescu, Bucureşti, Ed. Sport-Turism.
1988, Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coord. Ovid Sachelarie şi Nicolae Stoicescu, Bucureşti,
Editura Academiei Republicii Socialiste România.
1993-2003, Dicţionar toponimic al României. Oltenia (DTRO), voi. I-IV, redactori responsabili - Gh. Bolocan,
Ecaterina Mihăilă, Christian Ionescu, Teodor Oancă; Craiova, Editura Universitaria.
1993-2003, Mic dicţionar enciclopedic, voi. I-VII, Bucureşti, Editura Enciclopedică.
2007, Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, sub coord. Eugeniei Dima, Chişinău, ed. ARS şi GUNIVAS.
2009, Dicţionar istoric al Judeţului Vâlcea. I. Oraşele, coord. Dkiică Ciobotea, Cezar Avram, Craiova, Editura
Sitech.

XVII
 C. Alessandrescu, 1893, Dicţionarul geografic aljudeţului Vâlcea, Bucureşti.
Lucian Badea, Constanţa Rusenescu, 1970, Judeţul Vâlcea, Bucureşti, Editura Academiej Republicii Socialiste
România.
Vasile Cucu, 1970, Oraşele României, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.
Direcţia Centrală de Statistică, 1967, Recensământul populaţiei din R. S. România, Regiunea Argeş, Bucureşti.
Dimitrie Frunzescu, 1872, Dicţionar topografic şi statistic al României, Bucureşti, Tipografia Statului - Hotelul
„Şerban-Vodă".
Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, voi. III, Bucureşti.
C. C. Giurescu, 1947,
Eliza Ghinea, Dan Ghinea, 2000,Localităţile din România. Dicţionar, Bucureşti, Editura Enciclopedică.
Eugen Petrescu, 2007, Vâlcea - Ţara lupilor getici sau Ţinutul vâlcilor, voi. I-II, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys.
Petre Petria, 2005, Itinerar spiritual vâlcean. Pas cu pas prin locuri memorabile vâlcene, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Conphys.
Petre Petria, 2008,Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys.
Petre Petria, 2010, Vâlcea ieri şi azi în imagini comentate. Călăuză turistică, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys.
Lucian Predescu, 1940, Enciclopedia Cugetarea. Material românesc - Oameni şi înfăptuiri, Bucureşti, [Editura]
Cugetarea - Georgescu Delafras; 1999, sub titlul Enciclopedia României, Cugetarea - Ediţia ed. a Il-a - anastatică,
Bucureşti, Editura SAECULUM I.O., Editura VESTALA.
Nicolae Stoicescu, 1970, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I - Ţara Românească,
voi. I şi II, [Craiova], Editura Mitropoliei Olteniei.
Corneliu Tamaş, Emilian Valentin Frâncu, 2012, Istoria judeţului Vâlcea, voi. I şi II, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Conphys.

P etre P etria EUGEN PET RESC U

meEfi
3BT3srpm§pma
M PTE $3 DiTTE

E d itu r a C on p h y s
R fim nicu V â lc ea - 2008

Două dintre lucrările care au acordat spaţii însemnate analizei tuturor oraşelor vâlcene

XVIII
 Coordonator: Ion SOARE
A u to r i: P r . C - t in C Â R S T E A , N . D A N E Ş , P a u l D I N U , G h . D U M I T R A Ş C U ,
D . D U M I T R E S C U , F l o r i n E P U R E , E m il ia n F R Â N C U , I o a n S t. L A Z Ă R ,
S o r in O A N E , M a r i a n P Ă T R A Ş C U , P e t r e P E T R I A , G h . P L O A I E ,
S ilv iu P U R E C E , I o n S O A R E

Colaboratori: G h . D E A C O N U , E d u a r d D U L Ă C IO IU , T iti M ih a i G H E R G H IN A ,
Io n M Ă L D Ă R E S C U , V a sile R O M A N , L a u r e n ţiu S T IL E A

Mun i cipiul
RÂMNICU-VÂLCEA

1
 Prima atestare documentară
a toponimului RÂ M N IC

Fragment din documentul datat 20 mai 1388, emis de Mircea cel Mare vv, în
care Râmnicul este atestat pentru prima oară: printre alte danii, domnul dăruieşte
M-rii Cozia - ctitoria sa, „la Râmnic, o moară, carea o au adaos Dan Voevod (...)
şi uliţa la locul Hinateştilor, care o au dat Tatul bisearichii" (rândurile 5 şi 7-8).

L tiM t

A * ^ J tx fC jtir IjA & k tF

ţLfxk* t ajfa-P& avtsA z z n & g l u 4 # 2 ;

îfî t / „€* / ,î . 5 ^ ’ tc p j . V 'C Î 7 * ’ f V '
t s A g r f d V j f & 6 U f* S -0 & & * V l  w ( f f U L z

KXAfr&âu eJAte&ţu%îV J t f ’ WUJ;

tn - W t-CS f ^ V £ <^ sp l M %

* > y Cl * *& r J
^JC O t A itlK >A> , ibtoA T U A s£< U 4M rj(?U U lz*fr& JU -
* / n. f Q \ u f , , ^ *f \ ( (P i / a ,r
v&f/ţds & aari tfl?uv$t.tc r J2XiX,$4-m.£2££<*siJL bîM/kdjy JaA. t ^ 4 ^
n ' / jb - A* *> ( ti. ^
< A4 f a > f i ± ţ i m&X J OJ t ~ 6 ? $ > U h & i f i &&â } / k A* '

... voevod, încă şi alt codru de loc, ce să împreună cu locurile lui Dude în
hotaru, şi cu altele ale Stanciului Corbeanul, carele le-au adaos frate-mieu
Vladul, şi viia aceaiaşi iaste în patru locuri, un răzor în hotarul Călimăneştilor,
iar doao răzoare în hotarul lui Voico, şi altul în hotarul [lui] Stanislav Oriov. Şi
la Râmnic o moară care o au adaos Dan voevod, şi o vie iar acolo, adaos dă
jupânul Buda pentru voinţa părintelui domnii meale Io Radul voevod. Şi Uliţa la
locul Hinateştilor, care o au dat Tatul bisearichii. Şi aceastea toate ce sânt mai /V

sus zise, să fie slobode de toate dăjdile şi slujbele domneşti. încă am mai . . .

DJVAN: Colecţia Manuscrise, ms. 86, f. 11 v - 12; Colecţia Microfilme,

c. 25-26.

Harta municipiului RÂMNICU-VÂLCEA

2
3
 Arhiepiscopia Râmnicului

Casa Memorială A N T O N P A N N

4
 C U P R IN SU L

S I G L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B I B L I O G R A F I C E ------------------------------------------------9
A lte a b r e v i e r i ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 11
S T U D I U I S T O R I O G R A F I C (I. S o a r e ) ------------------------------------------------------------- 13

C ap . I - C A D R U L N A T U R A L (Gh. P loaie) ------------------------------------------17

1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F I C Ă -------------------------------------------------------------------- 17
a ) D e l i m i t a r e a t e r i t o r i u l u i -------------------------------------------------------------------- 17
b ) V e c i n i -------------------------------------------------------------------------------------------------17
2. C A R A C T E R IZ A R E A G E O M O R F O L O G I C Ă ------------------------------------------17
3. C A R A C T E R IZ A R E A G E O L O G I C Ă ------------------------------------------------------- 18
4. R E Ţ E A U A H ID R O G R A F I C Ă ------------------------------------------------------------------ 19
5. C L I M A ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 20
6. S O L U R I L E ----------------------------------------------------------------------------------------------- 21
7. V E G E T A Ţ I A ------------------------------------------------------------------------------------------- 22
8. F A U N A ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 22
9. P R O T E C Ţ I A N A T U R I I ----------------------------------------------------------------------------23

C ap . II - IS T O R IA (Silviu Purece, Florin Epure,

Gh. Dumitraşcu, Sorin Oane, Ion S o a re -------------------------------------------------- 26
1. P R E IS T O R IA , I S T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă (Silviu
Purece, Io n S o a r e ) ------------------------------------------------------------------------------------- 26
2. R Â M N IC U L M E D IE V A L (Florin E p u r e ) ------------------------------------------------- 29
3. E P O C A M O D E R N Ă (Gh. D um itraşcu, S o rin Oane, Io n Soare) -------------------34
a ) R â m n i c u l şi R e v o l u ţi a d e la 1 8 2 1 -----------------------------------------------------34
b ) A n u l r e v o l u ţ i o n a r 1 8 4 8 -------------------------------------------------------------------- 35
c) R â m n ic e n ii î n p e r i o a d a d i n t r e „ M ic a U n i r e ” şi i n d e p e n d e n ţ a
d e s t a t ------------------------------------------------------------------------------------------------ 38
A,
d ) î n a n ii R ă z b o i u lu i d e I n d e p e n d e n ţ ă ------------------------------------------------39
e) V i a ţ a p o litic ă p â n ă la 1 9 1 8 -------------------------------------------------------------- 40
f) R â m n i c u l î n t i m p u l P r i m u l u i R ă z b o i M o n d i a l -------------------------------41
4. C E L E T R E I F E Ţ E A L E R Â M N IC U L U I C O N T E M P O R A N (S. Oane) --- 42
a ) R â m n i c u l c u l t u r a l / „ O r a ş u l p e n s i o n a r i l o r ” ( 1 9 1 8 - 1 9 4 4 ) --------------- 43
b ) R â m n i c u l i n d u s t r i a l / s o c ia lis t ( 1 9 4 4 - 1 9 8 9 ) ---------------------------------- 44
c) R â m n i c u l c o m e r c i a l (1 9 8 9 - p r e z e n t ) --------------------------------------------- 46

C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E (N. D an eş) -------------------------------- 52
1. D E L A ÎN C E P U T U R I, P Â N Ă L A 1 8 3 1 -----------------------------------------------------52
2. E V O L U Ţ IA O R G A N IZ Ă R II A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E A
O R A Ş U L U I îN E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------53
3. P E R IO A D A IN T E R B E L IC Ă Ş I P R I M I I A N I D E D U P Ă R Ă Z B O I ---------- 55
4. P E R IO A D E L E C O M U N IS T Ă Ş I P O S T D E C E M B R IS T Ă (1 9 4 9 -2 0 1 1 ) --- 56

5
 5. A S P E C T E T O P O N IM IC E (Ion S o a r e ) ---------------------------------------------------- 57

C ap . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă (Gh. Dumitraşcu, Sorin Oane,

Ion Soare) --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 64
1. C O N S ID E R A Ţ II E C O N O M IC O -S O C IA L E P R IV IN D P R E IS T O R IA
Ş I P R IM E L E S E C O L E D E E V M E D I U --------------------------------------------------- 64
a ) E x i s t e n ţ a şi c o n t i n u i t a t e a c o m u n i t ă ţ i l o r u m a n e ---------------------------- 64
b ) O c u p a ţ ii le î n p e r i o a d a p r e f e u d a l ă -------------------------------------------------- 64
c) H a b i t a t u l r u r a l şi c e l u r b a n ------------------------------------------------------------- 64
d ) A c t iv i ta t e a c o m e r c i a l ă ----------------------------------------------------------------------64
2. V IA Ţ A E C O N O M IC Ă Ş I S O C IA L Ă ÎN S E C . X V - X V I I I ---------------------- 65
a ) E c o n o m ia a g r a r ă ------------------------------------------------------------------------------ 65
b ) M e ş t e ş u g u r i le şi o c u p a ţi il e c a s n i c e ------------------------------------------------- 66
c) M i n e r i t u l şi p r e l u c r a r e a m e t a l e l o r -------------------------------------------------- 66
d ) T e h n i c a p r e l u c r ă r i i le m n u lu i şi a p i e t r e i ---------------------------------------- 66
e) M e ş t e ş u g u l z i d ă r i t u l u i ----------------------------------------------------------------------67
f) Ţ e s u tu l şi p r e l u c r a r e a ţ e s ă t u r i l o r -----------------------------------------------------67
g ) T ă b ă c ă r i a ----------------------------------------------------------------------------------------- 67
h ) A lte m e ş t e ş u g u r i şi o c u p a ţ i i ------------------------------------------------------------- 67
i) T â r g u l ( „ b â l c i u l ” ) d e la R â u r e n i ------------------------------------------------------ 68
j ) C ă ile d e c o m u n i c a ţ i e ------------------------------------------------------------------------- 68
k ) A c t iv i ta t e a c o m e r c i a l ă ----------------------------------------------------------------------69
l) S t r u c t u r i s o c ia le ------------------------------------------------------------------------------- 69
3. D E Z V O L T A R E A E C O N O M IC Ă ÎN E P O C A M O D E R N Ă ---------------------- 71
a ) E v o l u ţi a e c o n o m i c ă -------------------------------------------------------------------------- 71
b ) S t a b il im e n te i n d u s t r i a l e ------------------------------------------------------------------ 71
c) „ M a ş i n i l e ” a g r ic o le şi p ie ţe le d e d e s f a c e r e a p r o d u s e l o r --------------- 72
d ) C ă ile d e c o m u n i c a ţ i e ------------------------------------------------------------------------ 72
e) T e l e c o m u n i c a ţ i i l e ------------------------------------------------------------------------------ 72
f) S is te m u l b a n c a r şi d e c r e d i t ------------------------------------------------------------- 72
4. P E R IO A D A 1918 - 1 9 4 4 --------------------------------------------------------------------------- 72
a ) I n d u s t r i a ------------------------------------------------------------------------------------------ 73
b ) A s p e c te p r i v i n d a g r i c u l t u r a ------------------------------------------------------------ 73
c) T r a n s p o r t u r i l e ---------------------------------------------------------------------------------- 73
d ) C o m e r ţ u l ------------------------------------------------------------------------------------------- 73
e) S e c to r u l b a n c a r ------------------------------------------------------------------------------- 74
5. T R E C E R E A L A S O C IA L IS M ----------------------------------------------------------------- 75
a ) N a ţ i o n a l i z a r e a î n t r e p r i n d e r i l o r şi p l a n i f i c a r e a e c o n o m i e i -------------75
b ) P r i n c i p a l e l e r a m u r i i n d u s t r i a l e d in R â m n i c ---------------------------------- 75
c) C o m e r ţ u l ------------------------------------------------------------------------------------------- 76
d ) A c t i v i t a t e a b a n c a r ă ------------------------------------------------------------------------- 77
e) A s p e c te p r i v i n d c o le c ti v i z a r e a a g r i c u l t u r i i ------------------------------------ 77
f) P r i n c i p a l e l e r a m u r i a g r i c o l e ------------------------------------------------------------- 77
6. E C O N O M IA R Â M N IC E A N Ă D U P Ă R E ÎN F IIN Ţ A R E A J U D E Ţ U L U I -- 78
7. R Â M N IC U L P O S T D E C E M B R I S T -----------------------------------------------------------79
a ) R e f o r m a s o c ia l- e c o n o m ic ă ( p r i v a t i z a r e a ) şi e fe c te le e i ------------------79
b ) O b ie c tiv e e c o n o m ic e ------------------------------------------------------------------------ 79
6
C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L (Ion Soare, Emilian F râncu) 85
1. R O L U L E P I S C O P I E I R Â M N IC U L U I ÎN A P A R IŢ IA Ş I
D E Z V O L T A R E A ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L U I R Â M N IC E A N M E D IE V A L — 85
2. E V O L U Ţ IA ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L U I ÎN P R IM A P A R T E A E P O C I I
M O D E R N E ----------------------------------------------------------------------------------------------- 86
3. ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ÎN P E R IO A D A 1 8 6 4 -1 9 1 8 ------------------------------------------87
4. Ş C O A L A R Â M N IC E A N Ă ÎN P E R IO A D A I N T E R B E L I C Ă -------------------- 89
5. P E R IO A D A P O S T B E L I C Ă ----------------------------------------------------------------------91
a ) Î n p r i m i i a n i d e d u p ă r ă z b o i ------------------------------------------------------------ 91
b ) I n t e r v a l u l 1 9 4 8 -1 9 8 9 ------------------------------------------------------------------------ 91
c) Î n v ă ţ ă m â n t u l î n p e r i o a d a p o s t d e c e m b r i s t ă ------------------------------------95

C ap . V I - Ş T IIN Ţ A ŞI T E H N IC A (Ion Soare, Marian Pătraşcu) - 102

1. R E P E R E P R E I S T O R I C E ----------------------------------------------------------------------- 102
2. E V U L M E D I U ---------------------------------------------------------------------------------------- 102
a ) Ş tiin ţe , te h n i c i şi m e ş t e ş u g u r i î n a ş e z ă m i n t e l e r e l i g i o a s e -------------102
b ) A s p e c te ş tiin ţi f i c o - t e h n ic e d i n d o m e n i u l e c o n o m i c ---------------------- 102
c) Ş t ii n ţe s o c i o - u m a n e ------------------------------------------------------------------------- 103
3. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------- 103
4. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă ------------------------------------------------------------ 103
a ) T e h n ic i, o b ie c tiv e te h n i c o - ş t ii n ţi f ic e şi î n t r e p r i n d e r i
r e p r e z e n t a t i v e --------------------------------------------------------------------------------- 103
b ) C e r c e t a r e a ş ti i n ţi f i c o - t e h n ic ă i n s t i t u ţ i o n a l i z a t ă (M a ria n
P ă tra şc u ) ----------------------------------------------------------------------------------------- 104
c) A s o c ia ţii, s o c ie tă ţi şi a lt e o r g a n i z a ţ i i p r o f e s io n a l e
n o n g u v e r n a m e n t a l e ( c l u b u r i , c e r c u r i e t c . ) -----------------------------------109
d ) C e r c e t a r e a ş ti i n ţi f i c ă s o c i o - u m a n ă ------------------------------------------------ 112

C ap . V II - C U L T U R A (I. St. Lazăr, I. Soare, Florin E pure) ---------- 118

1. S P IR IT U A L IT A T E , C U L T U R Ă Ş I A R T Ă ÎN R Â M N IC U L
M E D IE V A L Ş I P R E M O D E R N (I. St. L a z ă r ) ------------------------------------------- 118
2. E P O C A M O D E R N Ă (1831-1918) (Ion S o a r e ) ------------------------------------------ 124
3. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă (Ion S o a r e ) ------------------------------------------------ 126
4. V A L O R I D E P A T R IM O N IU C U L T U R A L N A Ţ IO N A L ÎN
M U N IC IP IU L R Â M N IC U -V Â L C E A (Florin E p u r e ) ------------------------------- 134
a ) P a t r i m o n i u l c u l t u r a l im o b il --------------------------------------------------------- 134
b ) P a t r i m o n i u l c u l t u r a l m o b il ----------------------------------------------------------- 138
c) P a t r i m o n i u l c u l t u r a l i m a t e r i a l ------------------------------------------------------ 139
d ) M o n u m e n t e l e i s t o r ic e d in m u n ic ip i u l R â m n i c u - V â l c e a -------------- 139

C ap . V III - V IA Ţ A R E L IG IO A S Ă (Pr. C. Cîrstea, I. S oare) 146

1. Î N C E P U T U R I ----------------------------------------------------------------------------------------- 146
2. E P I S C O P I I R Â M N I C U L U I ------------------------------------------------------------------- 146
3. B IS E R IC IL E ----------------------------------------------------------------------------------------- 151

C ap . I X - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II (I. Soare, Sorin Oane) — 160

1. S C U R T E C O N S ID E R A Ţ II M E D IC A L E P R IV IT O A R E L A E P O C A
V E C H E ------------------------------------------------------------------------------------------------- 160
7
 2. ÎN G R IJ I R E A S Ă N Ă T Ă Ţ II ÎN E V U L M E D I U --------------------------------------- 160
3. A S IS T E N Ţ A M E D IC A L Ă ÎN E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------- 160
4. O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II ÎN P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă 163
a ) P e r i o a d a i n t e r b e l i c ă ------------------------------------------------------------------------ 163
b ) P e r i o a d a p o s t b e l i c ă ------------------------------------------------------------------------- 163
c) P e r i o a d a p o s t d e c e m b r i s t ă ---------------------------------------------------------------164

C ap . X - S P O R T U L (Ion Soare, Nicolae Dinescu, Paul Dinu,

Ed. Dulăcioiu, Laurenţiu S tilea ) -------------------------------------------------------------- 167
1. ÎN C E P U T U R IL E S P O R T U L U I I N S T I T U Ţ I O N A L I Z A T -----------------------167
2. S P O R T U L ÎN E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ------------------------------------------- 167
a ) P e r i o a d a i n t e r b e l i c ă ------------------------------------------------------------------------ 167
b ) P e r i o a d a p o s t b e l i c ă ------------------------------------------------------------------------ 168
c) A s p e c te a le s p o r t u l u i v â lc e a n d in p e r i o a d a p o s t d e c e m b r i s t ă 171
3. P R E Z E N T Ş I P E R S P E C T I V E ----------------------------------------------------------------175
a ) H a n d b a l ------------------------------------------------------------------------------------------- 175
b) F o t b a l ----------------------------------------------------------------------------------------------- 175
c) B a s c h e t --------------------------------------------------------------------------------------------- 176
d) V o l e i -------------------------------------------------------------------------------------------------176
e) A t l e t i s m --------------------------------------------------------------------------------------------177
f) C u l t u r i s m ----------------------------------------------------------------------------------------- 177
g ) H a l t e r e --------------------------------------------------------------------------------------------- 177
h ) A lte s p o r t u r i ------------------------------------------------------------------------------------ 178

C ap . X I - T U R IS M U L (Ion Soare, D. D um itrescu) -------------------------- 183

1. R E S U R S E L E T U R IS T IC E N A T U R A L E ------------------------------------------------ 183
a ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c a l r e l i e f u l u i ------------------------------------------------------ 185
b ) P o t e n ţ i a l u l c l i m a t o - t u r i s t i c ------------------------------------------------------------ 185
c) R e s u r s e l e t u r i s t i c e h i d r o g r a f i c e --------------------------------------------------- 185
2. R E S U R S E L E T U R IS T IC E B I O G E O G R A F IC E ------------------------------------ 186
a ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c a l v e g e t a ţ i e i ------------------------------------------------------ 186
b ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c a l f a u n e i -----------------------------------------------------------186
3. R E S U R S E L E T U R IS T IC E A N T R O P IC E --------------------------------------------- 186
a ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e i s t o r i c e -------------------------------------------------------------- 187
b ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e r e lig io a s e -------------------------------------------------------- 188
c) O b ie c tiv e t u r i s t i c e c u l t u r a l e ---------------------------------------------------------- 188
d ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e p r o p r i u - z i s e ----------------------------------------------------- 189
e) A c t iv i tă ţ i a n t r o p i c e c u f u n c ţ i i t u r i s t i c e ----------------------------------------- 190
4. R Â M N IC U -V Â L C E A , „ C E N T R U T U R I S T I C ” -------------------------------------- 191

C ap . X I I - P E R S O N A L IT Ă Ţ I R Â M N IC E N E (Ion Soare,
Petre Petria) --------------------------------------------------------------------------------------------------- 195

B I B L I O G R A F I E G E N E R A L Ă (Io n S O A R E ) -------------------------------------------- 230

S U M M A R Y ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 247
R E S U M E ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 248

8
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

A nuarul - Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, Tipografia Sf.
Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi Severinului, 1941.
„A. O .” - „Arhivele Olteniei”.
„AU Buc.” - „Analele Universităţii Bucureşti” .
„B. O .” - „Buletinul oficial” .
D E X I - Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, sub coord. Eugeniei Dima, Chişinău, ed. ARS şi
GUNIVAS, 2007.
D IR - Documente privind istoria României.
DOR - N. A. Constantinescu, Dicţionar onomastic românesc, Bucureşti, Editura Academiei RPR,
1963.
D LR - Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, Editura Academiei, 1979.
D RH - Documenta Romaniae Historica.
DTRO I I - Dicţionarul toponimic al României. Oltenia (DTRO), vol. 2, C-D, sub coord. lui Gh.
Bolocan; Craiova, Editura Universitaria, 1995.
Enciclopedia - Enciclopedia României, vol. II, Bucureşti, 1938.
Enciclopedia Vâlcea - N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I. St. Lazăr,
Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, P. Petria, Gh. Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu
Purece, I. Soare (coord.), Acad. Răzvan Theodorescu, Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare
generală, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
Indicatorul 1943 - Indicatorul localităţilor din România, Datele recensământului general al
populaţiei din 6 aprilie 1941, 1943, Bucureşti, Imprimeria de Stat.
Indicatorul 1954 - Indicatorul alfabetic al localităţilor din R.P. Română, Bucureşti, Ed. de Stat pentru
Literatură şi Ştiinţă, 1954.
Istoria Eparhiei Râmnicului - Gherasim Cristea, episcopul Râmnicului, Istoria Eparhiei Râmnicului,
Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2009.
Istoria judeţului - Sorin Oane, Istoria judeţului Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, <Râmnicu-
Vâlcea>, Ed. Conphys, 2007.
Istoria Râmnicului - C. Tamaş, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Ed. „Antim Ivireanul”, 1994.
Istoria Sportului - Nicolae Postolache, Istoria sportului românesc în date, Iaşi, Ed. Junimea, 1979.
Istoria ştiinţei - Ştefan Bălan, Nicolae Şt. Mihăilescu, Istoria ştiinţei şi tehnicii în România. Date
cronologice, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1985.
Itinerar cultural vâlcean - Ana M aria Munteanu, Itinerar cultural vâlcean, vol. I, Editura
Universităţii Transilvania din Braşov, 2008.
Împărţirea 1950, A nexa - împărţirea administrativă a teritoriului R.P.Române, în „B.O.” nr. 77/8
sept. 1950, Anexa la Legea nr. 5 /1950.
Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui - Corneliu Tamaş, Smarand Ţana, Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2004.
Liga Culturală - DJVAN, fondul Liga Culturală a Tuturor Românilor - filiala Vâlcea, dos. 1/1927­
1930.
Memorii - Constantin C. Popian, Memorii. O viaţă de om (1944-1965), vol. III, Sibiu, Ed. Agnos,
2010.
Memoriile - Nicolae Angelescu, Memoriile unui om obscur, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso,
2005.
„M . O .” - „Monitorul oficial” .
Monografia Drăgăşani - Monografia municipiului Drăgăşani, coord. C. Şerban, Constanţa, Ed. Ex
Ponto, 2004.
M onumente istorice - Ligia Elena Rizea, Ioana Ene, Monumente istorice din judeţul Vâlcea.
Repertoriu şi cronologie, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2007.

9
 OSCA I - Petre Petria, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, <vol. I>, Râmnicu-
Vâlcea, Ed. Conphys, 1997.
OSCA I I - Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, vol.
II, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2004.
Patrimoniul documentar - Gh. Deaconu, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea,
Râmnicu-Vâlcea, Ed. Patrimoniu, 2008; vol. II, 2010.
Recensământul 1956 - Direcţia Centrală de Statistică, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din R.
P. Română, Bucureşti, 1956.
Recensământul 1967 - Direcţia Centrală de Statistică, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din
R.S. România, din 15 martie 1966, vol. I, Regiunea Argeş, 1967.
Recensământul 2002 - W ikipedia, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România, din 18
martie 2002 şi datele estimative la 1 iulie 2011.
Situaţiunea Vâlcea 1898 - Situaţiunea judeţului Vâlcea espusă Consiliului general cu ocaziunea
deschiderii sesiunei ordinare din anul 1898, Râmnicu-Vâlcea, Tipografia Modernă „G. Sfetea & Comp.
421, 1898.
Situaţiunea Vâlcea 1900 - Espunerea situaţiunei judeţului Vâlcea presentată Consiliului general la
deschiderea sesiunei ordinare din anul 1900, Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria judeţului şi a comunei Râmnicu-
Vâlcea, Tipografia O. DEMETRESCU, 1900.
Situaţia Vâlcea 1908 - Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea, expusă consiliului judeţean în
sesiunea de la 15 octombrie 1908, Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea,
1908.
„SV ” - „Studii vâlcene” .
Teatrul Popular - Teatrul Popular Rm.-Vâlcea, 1921-1971. 50 de ani de teatru vâlcean, <Râmnicu-
Vâlcea>, <1971>.
Tezaur vâlcean - Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen M anea - Andreescu, Tezaur medieval vâlcean.
Catalogul documentelor de la Arhivele Statului - Filiala Râmnicu-Vâlcea (1388-1715), Bucureşti, 1983.
„T D ” - „Traco-dacica” .

10
 A lte a b r e v i e r i

A dr. - adresă c. r. - comună rurală

AN - Arhivele Naţionale CS - Clubul Sportiv
A O R - Academia Olimpică Română cult. - cultural(e)
a p r. - aprilie DCS - Direcţia Centrală de Statistică
ARCA - Asociaţia Română de D G FP - Direcţia Generală a Finanţelor
Cosmonautică şi Aeronautică Publice
A rhim . - arhimandrit dec. - decembrie
ASE - Academia de Studii Economice dir. - director
aug. - august DJV AN - Direcţia Judeţeană Vâlcea a
b - bărbaţi Arhivelor naţionale
BA R - Biblioteca Academiei Române Dl. - Dealul
B JA I - Biblioteca Judeţeană „Antim Dc - drumul comunal
Ivireanul” DN - drumul naţional
„B .O .” - „Buletinul oficial” dos. - dosar(ul)
B O R - Biserica Ortodoxă Română dr. - doctor(ul)
Buc. - Bucureşti ed. - editura
C - Celsius Ed. Şt. - Editura Ştiinţifică
c. - cadrul EFS -Educaţiei Fizică şi Sport
cal. - calorie e. n. - era noastră
cap. - capitolul etc. - et caetera
cca - circa f. - fila; femei
C E T - Centrala Electrică de Termoficare f. an - fără an
cf. - confer F.C .R. - Forumul Cultural al Râmnicului
C JC F S - Consiliul Judeţean de Cultură febr. - februarie
Fizică şi Sport F IA P - Federaţia Internaţională de Artă
C JC P C T - Centrul Judeţean pentru “Photografica”
Conservarea şi Promovarea Creaţiei Tradiţionale FID E - Federaţia Internaţională de Şah
C M - Campionatul Mondial (din franceză: Federation Internationale D ’Echec)
CN - Campionatul Naţional G A C - Gospodărie Agricolă Colectivă
CNEAA - Consiliul Naţional de Evaluare GAS - Gospodărie Agricolă de Stat
Academică şi Acreditare h - oră
CN EC - Campionatul Naţional pe Echipe h a - hectar(e)
CN EFS - Consiliul Naţional pentru H G - Hotărâre de guvern
Educaţie Fizică şi Sport ian. - ianuarie
CNFSN - Consiliul Naţional al Frontului IAS - Întreprindere Agricolă de Stat
Salvării Naţionale IC SI - Institutul de Criogenie şi Separări
CNM B - Colegiul Naţional “Mircea cel Izotopice
Bătrân” (din Râmnicu-Vâlcea) IE H - Întreprinderea de Echipament
colab. - colaborator(i) Hidraulic
com. - comună IH F - International Handbal Federation
conf. - conferenţiar IL F - Întreprinderea de Legume şi Fructe
cont. - continuare IM M - întreprinderi mici şi mijlocii
C O R - Comitetul Olimpic Român Im p r. Inst. Stat. - Imprimeria Institutului
C O SR - Comitetul Olimpic Sportiv de Statistică
Român IN C E R C H IM - Institutul de Cercetări
C P L - Combinatul de Prelucrare a Chimice
Lemnului ing. - inginer
CPUN - Consiliul Provizoriu de Uniune in te rn aţ. - internaţional
Naţională

11
 IU C F - Întreprinderea de Utilaj Chimic şi princ. - principal
Forţă p ro b . - probabilitate
iul. - iulie prof. - profesor
î. H r. - înainte de Hristos PV C - policlorură de vinil
JO - Jocurile Olimpice reşed. - reşedinţă
jud. - judeţ rev. - revistă
kg - kilograme Rm . - Râmnicu
km - kilometru (-i) R SR - Republica Socialistă România
loc. - locuitori s - secunde
lt. - locotenet SA - Societate pe Acţiuni
m - metri; minute SC - Societate Comercială
m m - milimetri SCDP - Staţiunea de Cercetare şi
M -re - Mănăstire Dezvoltare Pomicolă
M s. - manuscris sec. - secolul, secolele
M.S. - Maiestatea Sa sept. - septembrie
M un., m unic. - municipiu(l) Sf. - Sfântul, Sfânta
N aţ. - naţional SRL - Societate cu Răspundere Limitată
Nepag. - nepaginat SSR - Societatea Scriitorilor Români
n. n. - nota noastră STCAV - Societatea Tinerilor Creatori şi
n r. - număr Artişti Vâlceni
N.S. - noua serie S tr. - strada
O C L - Oficiul de Comerţ Local ş. a. - şi altele
O IP - Oficiul de Industrializare a Pieilor t - tone
O JT - Oficiul Judeţean de Turism TA PL - Trustul de Alimentaţie Publică
op. cit. - opera citată Locală
ord. - ordinul Tip. - Tipografie
org. - organizaţia UM - Unitatea Militară
p. - parte(a) Univ. - Universitatea
pach. - pachet univ. - universitar(ă)
pag. - pagina u rm . - următoarele
p aro h . - parohială USG - Uzinele Sodice Govora
P C R - Partidul Comunist Român v - verso
P J V - Prefectura Judeţului Vâlcea v. - vezi
P M R - Partidul Muncitoresc Român v. sl. - vechi(ul) slav
PN Ţ - Partidul Naţional Ţărănist vv - voievod
p r. - preot Vf. - Vârful
preş. - preşedinte vol. - volum

12
 S T U D IU IS T O R IO G R A F IC

Se poate afirma fără teamă de exagerare, că Râmnicul Vâlcii (în sensul de localitate apartenentă la
acest judeţ) se numără printre oraşele cele mai „răsfăţate” de către domni şi regi, de către călătorii străini şi
români care l-au vizitat şi de către scriitori; cercetătorii - istorici sau de alte formaţii - i-au dedicat, de
asemenea, numeroase cărţi şi studii de mai mare sau mai mică întindere, iar autorităţile locale, îndeosebi
edilii, au alcătuit mai multe albume şi ghiduri: aproape fiecare primar s-a simţit dator să nemurească acest
frumos oraş în câte o astfel de apariţie editorială. Aşezarea sa geografică inspirată, cadrul natural plăcut,
climatul echilibrat şi favorabil sănătăţii şi, nu în ultimul rând, poziţia sa strategică din intersecţia unor vitale
şi străvechi căi de comunicaţie - spre Transilvania, spre Piteşti (şi, mai departe, spre Bucureşti), spre
Drăgăşani şi spre staţiunile balneo-climatice vâlcene din ju r - toate acestea reprezintă preţioase „privilegii”
pe care natura şi oamenii i le-au acordat.
Ne apare astfel ca absolut meritată şi firească sintagma „oraş al domniei mele”, pe care domnitorul
Mircea cel Mare i-o dădea aşezării, într-un hrisov emis chiar în Râmnic, la 4 septembrie 1389, la puţin timp
după prima atestare documentară a toponimului (20 mai 1388). În veacurile următoare, i-au urmat exemplul
alţi voievozi; „După Argeş, care era însăşi capitala ţării, şi după Câmpulung, reşedinţă domnească de refugiu
(. . .), Râmnicul este v. şi al treilea târg vizitat de domni, uneori cu şedere mai îndelungată” (Sacerdoţeanu,
1972, 43-44; M ateescu, 1979, 41). Lista lor este mare, fie că au semnat acte aici, au căutat clima blândă a
oraşului pentru îngrijirea sănătăţii sau pentru recreere, au ridicat lăcaşe spirituale trainice pentru viitorime
(Episcopia Râmnicului, Biserica „Cuvioasa Paraschiva”), sau le-au purtat paşii pe aici, învolburatele
meandre ale istoriei: Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Pătraşcu cel Bun, Mihai
Viteazul, Constantin Brâncoveanu (Tam aş, 1994, 57-68), iar mai târziu - domnii şi apoi regii secolelor
XIX-XX: Barbu Dimitrie Ştirbei, Al. I Cuza, Carol I ş.a.
Informaţii interesante despre Râmnic, ne oferă vestitul călător Paul de Alep în memoriile sale
(Călătoria Patriarhului Macarie din Alep), scrise în urma călătoriei efectuate cu tatăl său - Macarie al III-
lea, patriarhul Antiohiei, în perioada 9 ianuarie 1653 - mai 1654 şi septembrie 1656 - 13 octombrie 1658, în
Ţările Române, când cei doi au vizitat (în intervalul 20 iunie - 9 iulie 1657) şi o serie de obiective din
Vâlcea, printre care Episcopia Râmnicului; cu ocazia vizitei în zonă, Paul de Alep a descris şi modul cum
extrăgeau localnicii aurul din râul Olt, în porţiunea dintre Râmnic şi Cozia (Călători străini VI - p. I, 1976,
180 şi urm .). Pe la jum ătatea veacului al XIX-lea, şi alţi călători străini, precum francezii Auguste Lancelot
şi Theodore Margot, vor avea cuvinte de laudă despre Râmnic (vezi G rigore, 1944, 11).
În cartea de memorialistică, devenită clasică, România pitorească (Bucureşti, Ed. „Cartea
Românească”, 1939), într-un capitol separat intitulat Râmnicu-Vâlcii,Valea Oltului,Alexandru Vlahuţă
zăboveşte cu condeiul inspiraţiei sale asupra câtorva obiective fundamentale ale oraşului reşedinţă de judeţ:
Episcopia, Dealul Capela, Parcul Zăvoi, „schituleţul” Cetăţuia, bisericile multe care „îşi înalţă titnurile
strălucitoare dintre copaci” ş.a. (V lahuţă, 1989, 72).
În Dicţionar geografic al judeţului Vâlcea (Bucureşti, 1893) - merituoasa lucrare a învăţătorului C.
Alessandrescu dedicată judeţului, un spaţiu relativ mare - 11 pagini (357-367) - este închinat Râmnicului.
Paginile menţionate reprezintă o autentică sinteză despre Râmnicul de la sfârşitul secolului al XIX-lea; de
fapt, avem de-a face cu prima micromonografie dedicată Râmnicului, căci niciun aspect nu scapă ochiului
atent al cercetătorului: aşezarea, explicarea numelui, „colorile şi stradele”, populaţia, Episcopia şi bisericile
oraşului, şcolile, „locurile de preumblare”, instituţiile, întreprinderile etc. Ea va trece ca atare şi în Marele
Dicţionar Geografic al României, I-V (coordonat şi semnat de George Ioan Lahovari, General C. I. Brătianu
şi Grigorie G. Tocilescu, Bucureşti, 1898-1902), care nu este altceva, decât o sumă a informaţiilor -
reordonate alfabetic - din toate dicţionarele judeţene alcătuite de diverşi autori. La vremea respectivă, oraşul
se compunea din următoarele „cătune”: Aranghelu, Cetăţuia, Ignăteşti (sic!), Ostroveni şi Râmnicu, şi făcea
parte din plasa Ocolu (Op. cit., 481).
Prima carte dedicată în mod exclusiv Râmnicului, va apărea abia peste circa o jumătate de secol:
Râmnicul-Vâlcii - Loc de amintiri şi recreere. Monografie - ghid (Editura Primăriei Oraşului Râmnicul-
Vâlcii, 1944), alcătuită de eminentul preot Constantin Grigore - „Preşedintele Oficiului Local de Turism” şi
fost director al Seminarului Teologic „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea. Aflăm din prefaţa semnată de C. G.

13
Ştefănescu-Tică, primarul oraşului, că „încă din primul primariat” (1934-1938, n.n., I. S.), Primăria
prevăzuse fonduri în bugetul său, „pentru realizarea unei Monografii a Râmnicului-Vâlcii ” (G rigore, 1944,
3). Putem aprecia că în exact 100 de pagini, autorul spune aproape toate lucrurile esenţiale (literaturizând pe
alocuri!) despre Râmnicul din vremea sa: aşezarea geografică, istoria, explicaţia (explicaţiile) denumirii,
lăcaşele religioase (Episcopia şi bisericile), celelalte instituţii (şcolile în frunte cu Liceul „Al. Lahovari”,
primăria, spitalul etc.), monumentele şi crucile de piatră, parcurile, vocaţia turistică a oraşului. Coincidenţă
interesantă: în acelaşi an, un alt preot - Petre Drăgoescu tipărea la Craiova o broşură de 16 pagini
cuprinzând conferinţa cu un nume asemănător: Râmnicu-Vâlcea, în care autorul descrie poziţia, starea
economică şi culturală a oraşului.
Putem aprecia că o parte apreciabilă a istoriografiei Râmnicului, aparţine scriitorilor! Astfel, Mira
Simian ne-a lăsat inspirate şi emoţionante texte despre Râmnicul natal. Din păcate, Cartea Râmnicului, care
promitea a fi una dintre cele mai documentate lucrări despre oraş, a rămas în manuscris; „locaţia” actuală a
acestuia este numai presupusă. Scriitoarei i-au apărut doar schiţele din volumul Fata lui Temelie -
combinaţie de memorialistică şi beletristică - şi mai multe poezii despre oraş, din care răzbat dureros
dragostea şi dorul de Râmnic.
În anul 1979, la editura „Sport-Turism” din Bucureşti apărea Memoria Râmnicului - cel mai frumos
monument literar de până atunci, care i se ridica Râmnicului. O lucrare demult intrată în clasicitate, o carte
devenită „populară”, adică citită sau măcar ştiută de majoritatea râmnicenilor, pe mulţi dintre cercetătorii
istoriei oraşului, ea inspirându-i cu adevărat (uneori, chiar prea mult!). Autorul este Constantin Mateescu,
născut (şi trăitor în mai multe perioade ale vieţii) la Râmnicu-Vâlcea, oraş pentru care a nutrit o afecţiune
statornică şi căruia i-a închinat şi alte cărţi: Râmnicul de odinioară - memorialistică (Râmnicu-Vâlcea,
Editura Almarom, 1993; formată din două părţi: Recursul la istorie şi Oraşul pensionarilor), şi Râmnicul,
Râm nicul. . . Jurnal indian (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 1994). În 1999, la editura „Silviu Popescu” din
municipiu, autorul publică volumul Cartea Râmnicului, în care, alături de Memoria Râmnicului (P. I) şi
Oraşul pensionarilor (P. a II-a) - reeditate, mai este adăugată şi o a treia secvenţă: Fragmente despre
Râmnic. Câteva titluri din această ultimă parte, sunt elocvente: Cafenelele, M ărunţelu, D uca la Râm nic,
T renul de O cniţa, Femeile oraşului, Iorga pe terasă, Cella D elavrancea, C oana M iţa, C ircul, C asa lui
A nton P ann la R âm nic, Sfântul C onstantin B râncoveanu etc. Toate aceste cărţi, în care documentarea
istorică face casă bună cu talentul de memorialist al scriitorului, sunt străbătute de un aer de irepresibilă
nostalgie după oraşul cel vechi, cu echilibrul şi liniştea sa de veşnicie blagiană şi încă după ceva inefabil;
este, poate, trecutul - al oraşelor, ca şi al oamenilor - care nu se mai întoarce! . . . Acelaşi aer nostalgic
străbate şi paginile conferinţei sale Râmnicul uitat, ţinută la „Casa Simian” în 2002 (12 septembrie) şi
publicată în acelaşi an. Dragostea şi ataşamentul pentru oraş, ale scriitorului, se manifestă şi în proza sa
beletristică: acţiunea unuia dintre romanele de succes ale lui Constantin Mateescu, Bal la Casa Ofiţerilor
(Craiova, Ed. „Scrisul Românesc”, 1984; ed. a II-a: Râmnicu-Vâlcea, Ed. „Antim Ivireanul”, 1997) se
petrece chiar la Râmnic.
Un alt râmnicean celebru, este profesorul şi avocatul Nicu Angelescu, cel care ne-a lăsat, printre
altele, un preţios tezaur documentar, ajuns în patrimoniul Muzeului Judeţean de istorie, sub forma a 14
caiete (şi a altor câtorva, cu variante şi completări la acestea), scrise de autor în anii 1959-1960. Ele au fost
publicate abia în 2005, într-o ediţie critică, de către Ion Soare şi Liliana Beu, la Editura Adrianso din
Râmnicu-Vâlcea, sub titlul dat de autor: Memoriile unui om obscur. Cele 400 de pagini tipărite se află, ca şi
în cazul Mirei, la graniţa dintre memorialistică şi beletristică, eseistica pe diferite teme fiind cea de-a treia
componentă stilistică. Subintitulat Contribuţii la istoria Râmnicului Vâlcii, volumul se constituie într-un fel
de „Viaţa de fiecare zi a Râmnicului”, pe durata a circa şase decenii (început de secol XX - anii ’60 ai
acestuia), conţinând preţioase informaţii despre Râmnic, din toate domeniile: istoria recentă a oraşului,
aşezarea privilegiată şi frumuseţile naturale ale acestuia, activitatea politicienilor locali, dar şi cea a
oamenilor de cultură, vicisitudinile celor două războaie ale secolului în reşedinţa de judeţ, instituţiile
Râmnicului, printre care - la loc de frunte - şcolile şi Baroul de avocaţi etc.
O pertinentă sinteză a Râmnicului medieval, realizează istoricul arhivist Aurelian Sacerdoţeanu în
amplul studiu intitulat Originea şi condiţiile social-economice ale dezvoltării vechiului oraş Râmnicul
Vâlcea, publicat în nr. 1 al revistei „Buridava” (Râmnicu-Vâlcea, Muzeul Judeţean Vâlcea, 1972, pag. 37­
56). În 20 de pagini format B5, fostul director al Arhivelor Statului, vâlcean la origine (din Costeştii Vâlcii),
face o analiză documentată a evoluţiei oraşului, de la apariţia acestuia şi până spre sfârşitul secolului al XVI-
lea, „în tot ce a fost mai caracteristic” (A.S.). Studiul reprezintă o contribuţie de seamă la cunoaşterea istoriei
oraşului, peste care niciun cercetător al problemei nu poate să treacă, fără a-l aprofunda şi cita.
14
 În planul cercetării ştiinţifice, cele mai multe cărţii şi studii i-a dedicat oraşului, istoricul Corneliu
Tamaş (singur sau în colaborare). În anul 1994, Editura „Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea îi va publica
Istoria Râmnicului.Într-un spaţiu de circa 350 de pagini, autorul prezintă succint (uneori, telegrafic), din
documente şi cărţi, o mare cantitate de informaţii şi date despre Râmnic. Cartea este prevăzută cu un indice
general (de nume şi materii) care facilitează utilizarea ei. Eforturile de prezentare a trecutului şi realizărilor
oraşului, sunt continuate de autor în Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys,
2006), un fel de „ediţie revăzută şi îmbunătăţită” a celei dinainte, mai puţin indicii (care, aici, lipsesc).
O lucrare încă puţin cunoscută şi, mai ales, rareori utilizată de cercetători, este catalogul de documente
Râmnicul medieval. Studii şi documente (Râmnicu-Vâlcea, editura Conphys, 1995), alcătuit de istoricii
Gheorghe Dumitraşcu şi Corneliu Tamaş. O bună parte dintre cele 350 de documente publicate sub formă de
regeste şi rezumate, nu au mai fost editate, sau au fost publicate doar parţial. Este vorba, mai ales, despre
cele care datează din jum ătatea a doua a secolului al XVII-lea, perioadă până la care au ajuns marile colecţii
de documente - DRH şi cataloagele documentelor Ţării Româneşti, publicate de Arhivele Naţionale. Printre
fondurile din care au fost studiate şi rezumate aceste documente, se numără Mitropolia Bucureşti şi
Episcopia Râmnicului, aflate în depozitele Arhivelor Naţionale din Bucureşti; au fost utilizate, de asemenea,
fondul arhivistic Tribunalul Judeţului Vâlcea şi colecţia Microfilme - ambele din depozitele DJVAN.
Catalogul de documente este făcut după toate „canoanele” acestui gen de lucrări; printre altele, bogaţii indici
de nume proprii şi de materii înlesnesc utilizarea lui.
Unul dintre cercetătorii cei mai asidui şi mai conştiincioşi ai istoriei oraşului, este profesorul
râmnicean Titi Mihai Gherghina, cel care şi-a dedicat mai mulţi ani ani din viaţă studierii documentelor din
arhivele vâlcene, privitoare la oraşul pentru care a nutrit întotdeauna o dragoste statornică, reflectată în
cărţile pe care i le-a închinat: Imagini cu parfum de epocă din Râmnicul de altădată (Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Almarom, 1998), Imagini citadine cu parfum de epocă din Râmnicul Vâlcii, sec. XIX-XX (Râmnicu-Vâlcea,
ed. Adrianso, 2003), Imagini citadine din Râmnicul de altădată (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2007) ş.a.
Cărţile sale „râmnicene” se disting prin acurateţea ilustraţiilor şi prin documentarea strictă. Bogatele liste
bibliografice alcătuite de fiecare dată, sunt tot atâtea mărturii în acest sens. Ca o curiozitate, însă, autorul
menţionează sursele, dar - în mod deliberat! - nu precizează şi paginile. Printre alte performanţe, nimeni,
până la el nu a făcut o descriere atât de meticuloasă şi documentată a majorităţii clădirilor vechi ale oraşului
- instituţionale şi particulare.
În anul 2000, la Editura „Oscar Print” din Bucureşti, a apărut o carte de referinţă în ceea ce priveşte
cultura veche a municipiului nostru: Veacul de aur al Râmnicului. Autorul acestei cărţi cu un titlu atât de
inspirat, este actualul director al Memorialului „Nicolae Bălcescu”: Nicolae Bănică-Ologu. Niciun aspect al
Râmnicului acelui secol n-a rămas în afara cercetării sale: istoria fostelor sate care au intrat demult în
componenţa oraşului, monumentele - religioase şi laice, structurile sociale, viaţa economică, cultura (un
spaţiu substanţial - Civilizaţia cărţii - fiind afectat tipăriturilor râmnicene), personalităţile acelui secol
(Râm niceni în slujba ţării) etc. O impresie - rară! - de exhaustivitate te însoţeşte până la ultima pagină. Pe
de altă parte, acribia ştiinţifică de care dă dovadă autorul, frizează uneori pedanteria. Un exemplu este
edificator: aproape 100 de pagini din totalul de 400, câte are cartea, sunt alocate notelor bibliografice!
„Cazul” său este rarism şi pilduitor, într-o vreme în care tot mai mulţi autori se întrec să alcătuiască şi să
scoată pe piaţă, „cărţi din cărţi” !
„Înrudită” oarecum cu lucrarea menţionată, este cea alcătuită în anul următor, de către Ion Soare şi
Aneta Bardaşu: Lumina cărţii la Râmnic (Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2001). În loc de orice
comentariu, spicuim din prefaţa lui Doru Moţoc: „Ce să fie ea, această lumină, pe care autorii o găsesc în
cărţile tipărite la Râmnic, ori în sufletele celor ce le-au izvodit, trecuţi sau prezenţi? (. . .). Oricum, ea vine să
configureze un fel de hartă a unor valori bibliofile şi literare ale Vâlcii (. . .) un ghid călăuzitor. El descrie
diverse forme de relief literar, măsoară cote, înregistrează niveluri de altitudine, uneori descrie peisaje ori
conturează profiluri, astfel că drumul prin acest ţinut care este literattura scrisă în Râmnic, capătă pregnanţă”
(Soare, B ardaşu, 2001, 5).
Un demers temerar au întreprins Ion Măldărescu şi Emilian Frâncu - doi râmniceni nativi - publicând
Râmnicu-Vâlcea. Mică Enciclopedie (Râmnicu-Vâlcea, Ed. „Anton Pann”, 2002). Lucrarea - alcătuită în
genul celor de popularizare - a fost structurată în patru volume, fiecare a câte circa 200 de pagini şi cu
subtitluri semnificative: I - Repere monografice, II - Oameni cunoscuţi ai Râmnicului de ieri şi de azi, III -
Instituţii publice, societăţi comerciale, asociaţii, cluburi sportive şi IV - Râmnicul în imagini. În ciuda unor
criterii discutabile privind proporţionalitatea unor secvenţe, precum şi introducerea unor personalităţi şi a
unor structuri economice ori de altă natură, cartea are meritul de a fi prima enciclopedie a oraşului. Bogata
15
şi expresiva (pe alocuri, picanta!) ilustraţie a volumelor (în special, a celui cu numărul ****) îi sporesc
atractivitatea la lectură, iar faptul că o bună parte din ea vizează Râmnicul contemporan, prezintă garanţia
autenticităţii unor aspecte şi momente cu care cei doi autori au fost (şi sunt) contemporani.
O emoţionantă declaraţie de iubire îi face Râmnicului său natal, peste decenii, Ioan Marius Marian,
inginerul stabilit „la capătul pământului” - în Canada. Titlul cărţii sale grăieşte de la sine: Prima dragoste,
pentru totdeauna (Râmnicu-Vâlcea, Editura Silviana, 2011). Un fel de „Amintiri din copilărie” . . . şi
adolescenţă ale unui citadin oltean, care îi au în vedere, în primul rând, pe râmnicenii de acum patru, cinci
decenii, în speţă - pe „copiii cartierului” Cerna (şi, implicit, pe părinţii acestora), dar şi instituţii ale oraşului
(în special, şcoli), locuri şi monumente istorice ale Râmnicului: Şcoala nr. 5, Liceul „Al Lahovari”, Cetăţuia,
Dealul Capela, Statuia Independenţei, Parcul Zăvoi, Cartierul şi Dealul Petrişor, rîul Olăneşti etc. În carte, îşi
au, desigur, locul cuvenit, o parte dintre profesorii fostului elev de la cele două şcoli menţionate. Scrise cu o
remarcabilă prospeţime/acuitate a (re)trăirilor, cu um or fin şi, totodată, cu o inefabilă nostalgie a unui trecut
care nu se mai întoarce, memoriile acestui talentat râmniceano-„vancuverian” reuşesc să ne redea -
înfrumuseţată şi înnobilată de o imaginaţie bogată şi de o aleasă sensibilitate - imaginea unui unui oraş în
care doar aparent „nu se întâmpla nimic”, căci, în realitate, sub ochii săi iscoditori, aici s-a format în timp,
comoara cea mai de preţ a autorului - „ceea ce ai căpătat de la cei din ju r (. . .), capacitatea omului de a dărui
dragoste” pe care a purtat-o cu el peste tot în lume şi care l-a ajutat să se descurce printre hăţişurile vieţii.
Un număr relativ mare de lucrări, alcătuite îndeosebi de râmniceni, se referă doar la anumite domenii
din viaţa trecută şi prezentă a oraşului, sau reprezintă monografii ale unor aşezăminte religioase (în primul
rând, ale Episcopiei Râmnicului), licee şi alte şcoli, instituţii culturale etc. La acestea, se adaugă câteva
ghiduri turistice, cu autori menţionaţi (Ion Nădrag, Râmnicu-Vâlcea, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1986; C.
Tamaş, Râmnicu-Vâlcea, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1989 ş.a.) sau fără autori, acestea din urmă fiind
editate la iniţiativele diverşilor primari ai Râmnicului: Sorin Zamfirescu, Mircia Gutău, Romeo Rădulescu.
Primăria municipiului editează şi o revistă, de care, în ultimii ani, s-a ocupat scriitorul Daniel Ionescu; ea se
intitulează chiar „Râmnicul”. În format A4 şi ilustrată color, ea reflectă activitatea primarului şi a
consilierilor în diferite perioade (mandate). Ar mai putea fi menţionate, desigur, o mulţime impresionantă de
studii şi articole, risipite prin periodice, mai ales prin cele vâlcene.
O carte specială pentru a prezenta Bibliografia Râmnicului, ar fi nu numai necesară, ci şi posibilă; cine
o va alcătui? Deocamdată, din raţiuni de spaţiu, nu ne-am putut îngădui să menţionăm decât principalele
cărţi şi studii de mai mari dimensiuni - separate sau incluse în volume - pe care i le-au dedicat Râmnicului
atâţia îndrăgostiţi de el. Am făcut acest gest din solidaritate cu dragostea revărsată de ei asupra urbei, din
respect şi recunoştinţă pentru marile sau micile monumente scrise pe care i le-au dăruit şi cu ajutorul cărora
s-a clădit această nouă zidire de suflet şi de cuvinte, dedicată „celui mai frumos oraş din lume”.

Ion SO ARE

B ibliografie
1976, Călători străini despre Ţările Române, vol. VI, p. I: Paul de Alep; Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Pr. Constantin Grigore, 1944, Râmnicul-Vâlcii - Loc de amintiri şi recreere. Monografie - ghid, Editura Primăriei şi Oraşului
Râmnicul-Vâlcii.
Constantin Mateescu, 1979, Memoria Râmnicului, Bucureşti, Ed. „Sport-Turism”.
Aurelian Sacerdoţeanu, 1972, Originea şi condiţiile social-economice ale dezvoltării vechiului oraş Râmnicul Vâlcea, în
„Buridava”. Studii şi materiale, Râmnicu-Vâlcea, Muzeul Judeţean Vâlcea.
Ion Soare, Aneta Bardaşu, 2001), Lumina cărţii la Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys.
C. Tamaş, 1994, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, ed. “Antim Ivireanul”.
Al. Vlahuţă, 1989, România pitorească, Bucureşti, Ed. „Sport.Turism”.

16
 C ap . I - C A D R U L N A T U R A L

1. A Ş E Z A R E G E O G R A F IC Ă

Oraşul Râmnicu-Vâlcea, cu o vechime despre care se poate presupune a fi bimilenară, a apărut şi s-a
dezvoltat pe malul drept al Oltului (Alutus), la confluenţa acestuia cu Râul Olăneşti. Din aceleaşi vremuri
vor fi datând şi toponimele Troian (Traian), Buridava, Alutus etc.
Din punct de vedere geografic, oraşul Râmnicu-Vâlcea este astăzi aşezat în regiunea dealurilor
subcarpatice pe ambele maluri ale Oltului la confluenţa acestuia cu pârâul Olăneşti, acolo unde se
intersectează paralela de 43 □ 7’ latitudine nordică, cu meridianul de 24□ 19’ longitudine estică. Altitudinea la
nivelul întâlnirii Râului Olăneşti cu Oltul, este de 232 m, dar altitudinea medie a municipiului este de 240­
280 m, acesta fiind înconjurat de dealuri cu înălţimi de 400-600 m.
Treptat, oraşul s-a extins pe direcţiile nord şi sud, astfel că astăzi ocupă o suprafaţă construită de 8866
ha şi include cartierele: Aranghel, Buda, Cetăţuia, CPL, Dealul Malului, Feţeni, Goranu, Inăteşti, Lespezi,
Libertăţii, Morilor, Nord, Ostroveni, Petrişor, Poenari, Săliştea, Sticlăria, Traian, Zăvoi. La acestea se adaugă
cartierele şi satele din sud: Căzăneşti, Valea Răii, Râureni, Stolniceni, Colonia Nuci şi Platforma chimică.
Deşi situat la cca 20 km de la ieşirea Oltului din defileu, oraşul este protejat în nord de înălţimile munţilor
Coziei (1668 m) şi de cele ale munţilor Căpăţânei, cu vârfurile Narăţu (1509 m) , Gera (1916 m), Preota
(1954 m) ş.a.

a) D e lim ita re a te r ito r iu lu i

Limita nordică a municipiului se situează, la nord, pe linia ce uneşte Vf. Trundin, Valea Bujoreanca,
lacul UHE Râmnicu-Vâlcea, Valea Rea, Vf. Livezii. Spre vest, limita se situează pe aliniamentul Vf.
Trundin, vest de Vf. Iuga, Dl. Colacu, Culmea Aranghel, Valea Buda, Dl. Castanul, oraşul Ocnele Mari
(Gura Suhaşului), Culmea Trăistarilor, Dl. Teiului şi Pădurea Bârsescu. La est, limita o constitue Valea
Sâmnicel până la cota 312 m, apoi Pădurea Gorănoaia şi dealul ce coboară în DN 7, la limita dintre Goranu
şi Racoviţa (Budeşti). În continuare, limita se menţine pe cursul Râului Olt, respectiv lacurile de acumulare
ale UHE Râureni şi UHE Govora. Spre sud, limita se situează pe şoseaua ce leagă intersecţia DN 67 cu Dc
128 de la Buleta, Dc 128 Buleta - Stupărei, apoi pe la sud de decantorul Combinatului chimic Oltchim.
Ca altitudine, oraşul Râmnicu-Vâlcea se află la 240-280 m (235m la nivelul podului Vinerii Mari), dar
teritoriul municipiului este înconjurat de înălţimi mai mari cum sunt: Vf. Trundin (625m), Dealul Iuga (574
m), Vf. Licura (462 m), Dl. Săliştii (618 m), Vf. Novac (570 m), Crucea Mierlei (495 m) ş.a. Altitudinea cea
mai mică se regăseşte în lunca Oltului, în aval de Combinatul Chimic.

b ) V e c in ii

Municipiul Râmnicu-Vâlcea se învecinează la nord cu comunele Bujoreni şi Dăeşti, între ele aflându-
se apele Lacului de acumulare Râmnicu-Vâlcea, la est cu satele comunei Goleşti Văratica, Blidari) precum şi
cu satele Comunei Budeşti (Racoviţa, Barza, Bârseşti, Ruda, Bercioiu). Între acestea şi municipiu se află
apele lacurilor de acumulare Râureni şi Govora. La sud, se învecinează cu satele Stupărei şi Buleta
aparţinând comunei Mihăeşti), iar la vest - cu oraşul Ocnele Mari, pe culmea dealurilor Teiului şi Coasta
Lacului. Tot pe latura vestică, se întinde comuna Vlădeşti.

2. C A R A C T E R IZ A R E A G E O M O R F O L O G IC Ă

Formele de relief predominante din jurul oraşului, sunt dealurile subcarpatice despărţite de Valea
Oltului. Dealurile reprezintă prelungirile sudice ale Munţilor Căpăţânii în sectorul din dreapta Oltului,
respectiv ale Munţilor Coziei - în sectorul din stânga. Ele fac parte din subunitatea distinct cunoscută sub
numele de Subcarpaţii Vâlcii, din cadrul Subcarpaţilor Getici (M ihaela Dinu, 1999, 14). Aceste forme de
relief au fost studiate de la începutul sec. 20 de către L. Mrazec (1900, Emm. de Martonne (1907), Gh.
Munteanu-Murgoci (1907), iar ulterior, de L. Badea (1963, 1967, 1981) şi Mihaela Dinu (1988, 1997, 1999).

17
Contribuţii de seamă la fundamentarea structurii reliefului, au adus şi geologi ca: I. Popescu-Voiteşti (1908),
V. Dragoş (1953, 1955), Gr. Popescu (1954) şi alţii.
Relieful deluros ce înconjoară municipiul Râmnicu-Vâlcea, prezintă o anumită ordonare a culmilor
dinspre nord spre sud, fragmentate de o reţea hidrografică oarecum paralelă dar, cu tendinţa de apropiere de
Râul Olt, impusă de nivelul său de bază mai scăzut. Modelările cuaternare puternice, pe fondul unei
constituţii geologice fragile, au condus la formele actuale care, acoperite de păduri, determină un peisaj
pitoresc în jurul oraşului.
În colţul nord-vestic al teritoriului, se ridică Vf. Trundin (625 m) ce domină spre nord Valea
Bujorencii (afluentul Valea cu Apă). De aici, coboară treptat spre sud-vest, marcată de vârfurile Iuga (564
m), Păturoaia (550 m) si Capela (340 m). Din Vf. Iuga, se desprinde spre nord-est culmea Toporani,
acoperită de livezi, precum şi culmea Dealul Malului (spre sud), pe care s-a dezvoltat recent cartierul de vile
cu acelaşi nume.
Spre sud - vest, vârful dominant este Licura (462 m), din care se desprind radiar o serie de culmi, ale
căror altitudini scad treptat spre văile din ju r (Dl. Petrişor, Dl. Troian, Dl. Hanciu, Dl. Măldăreasca etc.).
Culmea ce se întinde spre oraş, se situează pe aliniamentul Vârful Troian (386 m) -
Dl. Petrişor, apoi scade în trepte spre Valea Olăneşti. La nord-vest de Vf. Licura, se întinde o culme marcată
de vârfurile Coasta Înaltă, Olăneasca şi Dl. Castanului (455 m). La vest de Valea Racoviţa, teritoriul
municipiului include sectorul estic al dealurilor Muşa şi Iorgului ce constituie versantul stâng al văii.
Pe malul stâng al Oltului, linia dealurilor înalte se întinde mai spre est, lăsând loc unor terase întinse.
Rama nordică este marcată de Vf. Cornet (581 m) şi reprezintă capătul nordic al crestei dealului. În
continuare, spre vest, se desfăşoară Dealul Cornetului, complet împădurit, ce se continuă cu Dealul Cetăţii
(410 m) - un platou împădurit cu nume sugestiv. În colţul nord-estic, se ridică Vf. Săliştea (618 m), din care
coboară spre sud o culme prelungă ce ocoleşte bazinul Văii Stăncioiului, apoi se arcuieşte spre vest în
apropierea satului Feţeni, la vestul căruia se ridică vârful Crucea Mierlei (496 m). În continuare, culmea se
lărgeşte considerabil, fiind mascată de o terasă înaltă a Oltului (220-240 m), sfâşiată de văile Hogii şi
Grajdului. Pe această suprafaţă, se întinde vasta pădure Gorănoaia.
Aspectul de ansamblu al acestor dealuri, este tabular cu versanţii sudici uşor înclinaţi şi prelungi, în
timp ce versanţii nordici au înclinarea mai mare, pe alocuri abruptă, în care se observă veritabile cueste.
Această conformaţie a reliefului se datorează structurii geologice în care, aşa cum vom vedea mai departe,
domină straturile înclinate spre sud sau est, conferind un aspect monoclinal. Relieful apare, deci, în cea mai
mare parte, ca un relief structural. Pe alocuri, întâlnim întinse platouri înalte, cum este cazul în Dealul
Islazului-Goranu. Pâraiele au modelat forme ascuţite, uneori muchii înguste şi văi adânci sugerând existenţa
recentă a unor procese active de modelare, dar şi prezenţa unor depozite cu o consistenţă redusă. Forme
erozionale tipice întâlnim pe Valea Stăncioiului, în apropiere de satul Goranu, cunoscute sub numele de
„Şiroirile de Pământ de la Stăncioiu” .
De asemenea, forme de eroziune active întâlnim în Dealul Bujorenilor, situat pe acelaşi aliniament est-
vest cu Valea Stăncioiului. Pe versanţii sudici ai vârfului Licura, între Troianu şi Copăcelu, apar văi şi ogaşe
dezvoltate în depozitele de cenuşi vulcanice care constituie fundamentul acestor dealuri. Alunecările de teren
sunt frecvente, pe versanţii dealurilor. Dintre acestea, semnificative sunt cele de pe marginea nordică a
terasei Feţeni şi cele de sub Râpa Şoimului.
În general, formele actuale de relief constituie consecinţa interacţiunii dintre agenţii externi de
modelare si a substratului geologic format în principal din sedimente cretacice şi neozoice. Formele de
eroziune - acumulare, reprezentate prin terasele râului Olt, reprezintă, de asemenea, un relief caracteristic
pentru împrejurimile municipiului Râmnicu-Vâlcea. Râul Olt prezintă mai multe nivele de terase, dar nu
toate sunt vizibile în perimetrul oraşului. Terasa înaltă, Feţeni (300-400 m), este cea mai vizibilă şi se întinde
spre sud-est până în Valea Sâmnicel. Terasa medie (Coteana), situată între 80 şi 100 m, apare evidentă pe
malul stâng - în dreptul oraşului şi spre sud de acesta, fiind acoperită cu terenuri de cultură şi livezi. Terasa
joasă apare predominant pe malul drept al Oltului, aval de Râmnicu-Vâlcea, şi este acoperită cu terenuri de
culturi, grădini. Prin amenajarea hidroenergetică a Oltului, terasele joase au fost acoperite de ape, pe porţiuni
importante, dispărând ca element morfologic.

3. C A R A C T E R IZ A R E A G E O L O G IC A
Teritoriul municipiului Râmnicu-Vâlcea se dispune în avantfosa Carpaţilor Meridionali (sectorul
Dâmboviţa - Otăsău) a Depresiunii Getice şi cuprinde sedimente paleogene şi predominant neogene. Fiind
18
încadrat de Subcarpaţii Vâlcii, el se află într-o arie de înălţare puternică a sedimentarului postorogen, fiind
determinată de înălţarea blocului cristalin din nord şi de relativa afundare de la Băbeni (M ihaela Dinu,
1999, 34).
Constituţia litologică include aproape toată succesiunea şi varietatea depozitelor sedimentare din
Depresiunea Getică: conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrişuri etc. Sedimentele aparţin, în cea mai
mare parte, erei neozoice; mai exact, perioadei neogene. Astfel, burdigalianul apare la nord de Bujoreni, în
dealul Poiana Limpede, şi constă din conglomerate poligenice, uneori slab cimentate de matrice argiloasă,
nisipoasă, ce cuprinde elemente din cele mai variate formaţiuni (şisturi cristaline, calcare organogene,
pietrişuri şi nisipuri) ce includ dese intercalaţii de marne cenuşii.
Badenianul este reprezentat de conglomerate cu intercalaţii nisipoase, gresii, marne, pietrişuri, tufuri.
Se regăseşte în axul anticlinalului Feţeni-Schitul Matei, la est de Olt, în Dl. Crucea Mierlei. Depozitele
tortoniene sunt, de asemenea, bine reprezentate, fiind constituite din patru orizonturi. Orizontul Tufului cu
globigerine, reprezentat de tufuri albe, grosiere, compacte, cu intercalaţii de marne cenuşii, verzui, se
întâlneşte predominant la baza dealurilor Licura şi Petrişor. De asemenea, apar pe flancurile anticlinalelor cu
depozite badeniene marcate de prezenţa tufurilor şi, în vest, a sării. Semnificativ este depozitul de tufuri
detritice albe, sensibile la eroziune, care au format Dealul Cetăţii şi care se term ină la Olt, prin Malul Alb.
Orizontul şisturilor cu radiolari, aparţinând de asemenea tortonianului, este in general dispus deasupra
orizontului tufului cu globigerine, fiind reprezentat de şisturi argiloase negricioase, disodiliforme, ce conţin o
bogata faună de radiolari. În sfârşit, apare sporadic şi orizontul marnelor cu Spirialis, mai ales la vest de
Valea Oltului. Pe alocuri, formează abrupturi chiar în suprafeţele împădurite (Crucea Mierlei, Dealul Iuga,
Dl. Părăşeşti-Cuca, Dl. Bisericii etc.).
Sarmaţianul se dezvoltă peste marnele cu Spirialis sau în discordanţă, peste orizontul şisturilor cu
radiolari. Depozitele seriei inferioare cuprind marne nisipoase cu resturi de plante şi rare nivele de tufuri.
Peste aceste marne se dispune o alternanţă de nisipuri grosiere, conglomerate slab cimentate şi marne
nisipoase. În Dealul Capela, se dezvoltă un banc de tu f intercalat în pietrişuri şi conglomerate ce conţin
resturi de Mactra fabreanna. Depozitele terasei vechi a Oltului cuprind acumulări aluvionare de vârstă
pleistocenă, cu nisipuri grosiere, pietrişuri şi bolovănişuri rulate, nisipuri grosiere şi fine, luturi etc. Ele se
regăsesc şi pe culoarele văilor, ca şi în glacisurile de la baza versanţilor.
În ceea ce priveşte tectonica zonei, se pot menţiona falia Stăncioiului, pe care a evoluat valea
respectivă, falia Cetăţuia, falia Hogii şi falia Râureni (Dinu, 1999, 47). Structurile cutate sunt reprezentate de
anticlinalul Feţeni-Schitul Matei la est, dar şi la vest de Olt, şi de sinclinalul Râmnicu-Vâlcea care începe de
la Aranghel şi se întinde peste Valea Episcopiei, continuînd la est de Olt, pe Valea Stăncioiului, spre Săliştea.

4. R E Ţ E A U A H ID R O G R A F IC Ă

Principalul curs de apă care drenează regiunea, este râul Olt care străbate municipiul de la nord la s ud.
Caracteristicile sale fluviale au fost însă puternic modificate prin construirea în acest sector a două
hidrocentrale ale căror lacuri de acumulare reprezintă întinse suprafeţe acvatice. Aceste lacuri au adus nu
numai modificări ale peisajului natural, ci şi importante schimbări ale parametrilor fizico-climatici şi
ecologici ai apelor.
Un al doilea curs de apă îl reprezintă râul Olăneşti, care îşi adună apele de sub versanţii sudici ai
Munţilor Căpăţânii. Bazinul său hidrografic este relativ întins, ceea ce face ca debitul să înregistreze valori
mari in perioada viiturilor de primăvară. În dreptul satului Vlădeşti, pe cursul râului a fost construită o
microhidrocentrală, iar albia în aval a fost regularizată. Râul Olăneşti primeşte, pe stânga, mai mulţi afluenţi
de mică importanţă, dar cu putere mare de eroziune în timpul ploilor torenţiale. Pe partea dreaptă, la intrarea
în municipiu, se găsesc câţiva afluenţi mici: Valea lui Ilie Căldăraru, Valea Poenari, Valea Adâncă şi Valea
Inăteşti, care drenează versanţii nordici ai culmii Dl. Castanului - Licura - Petrişor. Pe partea stângă, îşi aduc
apele în Râul Olăneşti, Valea Aranghel, Valea Priba şi alte mici văi torenţiale, situate la sud-vest de Dl.
Capela.
În amonte de Râmnicu-Vâlcea, pe partea dreaptă, Oltul primeşte, în lacul de acumulare din nord,
Pârâul Bujoreanca, pe care se află hotarul comunei Bujoreni; pârâul îşi adună apele de sub Vf. Trundin (625
m) (Valea cu apă) şi Vf. Iuga (574 m). Urmează, în aval, Pârâul Cetăţuia, cu două izvoare, care se dispune la
sud de vârful ascuţit al Cetăţuii (316 m). Culmea Păturoaia - Capela este drenată de cîteva văi torenţiale care
se numesc, de la nord spre sud: Valea Teilor, Valea Silvei, Valea Mandei, Valea Episcopiei. Ele au săpat
jgheaburi adânci în trupul dealului, dar, prin împădurire, efectele erozionale au fost diminuate.
19
 Un alt afluent de dreapta al Oltului, este pârâul Sărata, care drenează depresiunea Ocnele Mari, apoi
pătrunde în partea sud-vestică a municipiului Râmnicu-Vâlcea, şerpuind printre construcţii şi terenuri de
cultură până la Olt. Aceasta primeşte pe stânga afluentul Gorunelul, aflat pe teritoriul Municipiului. Pe partea
stângă, Oltul primeşte ca afluenţi, în acest sector, ape de mai mică importanţă, precum Valea Rea, ce se varsă
în Olt. la Malul Alb. Are un bazin întins, cu izvoarele sub Piscul Neamţului şi Dl. Săliştea, iar în sectorul
inferior drenează platoul Dl. Cetăţii. Urmează pârâul Dumitrana, ce străbate satul Lespezi, apoi pârâul
Stăncioiu - cu cel mai larg bazin din zonă, ale cărui izvoare se întind spre Dl. Cornetului şi Dl. Săliştii, ca şi
sub satul Feţeni. În cursul său, s-au format în timp, prin eroziune, frumoase formaţiuni, cunoscute sub
numele de „Şiroirile şi piramidele de pământ”, declarate rezervaţie naturală în 1956.
Cel mai important pârâu, afluent al Oltului, tot pe stânga, este, însă, Pârâul Sâmnicel, care mărgineşte
parţial municipiul la est, separându-l de comuna Goleşti. Are debitul mai mare decât cele două descrise
anterior şi transportă mari cantităţi de aluviuni. Lunca sa este mai largă şi malurile - acoperite pe alocuri de
păduri de sălcii şi arini. Acest pârâu se varsă în Olt (de fapt, în lacul de la Goranu, în dreptul satului
Racoviţa).
În afară de cursurile de apă menţionate, se mai întâlnesc numeroase pâraie cu caracter mai mult sau
mai puţin permanent, care însă devin foarte active în timpul ploilor torenţiale, erodând terenul şi transportând
importante cantităţi de material aluvionar. Se pot aminti, pentru acest sector, de la vest spre est, Pârâul
Hoţului, Valea Hogii, Puioasa, pârâul Grajdului etc. Pe cursul unora dintre acestea, au fost efectuate lucrări
de reţinere a aluviunilor, sub forma unor baraje de patră sau beton, în scopul prevenirii colmatării lacurilor de
acumulare.
În sectorul sudic al oraşului, un afluent important al Oltului, pe dreapta, este Pârâul Sărat sau Sărata,
care, după ce drenează depresiunea Ocnele Mari şi se încarcă uneori cu destulă sare, intră pe teritoriul
Municipiului Râmnicu-Vâlcea, unde primeşte pe stânga Valea Gorunenii, care şi-a săpat cursul în depozitele
albe de tu f dacitic; apoi, şerpuieşte printre culturi agricole şi instalaţii industriale, până la unirea sa cu Oltul.

5. C L IM A
Pe ansamblu, climatul acestei zone este rezultatul interacţiunilor dintre factorii genetici-radiativi şi
dinamici - pe de o parte, şi factorii fizico-geografici şi antropici, pe de altă parte. Climatul este determinat şi
de poziţia oraşului, favorizată de adăpostul orografic al Carpaţilor Meridionali şi efectul de fohn dinspre
Munţii Căpăţânii şi Făgăraş. La acestea, se adaugă şi influenţa culoarului Oltului, care, uneori, reprezintă o
discontinuitate climatică între est şi vest. Fenomenele specifice iernii sunt moderate, ceea ce justifică
expresia de „climat de adăpost”, atribuită teritoriului oraşului Râmnicu-Vâlcea. În strânsă dependenţă de
valorile coeficientului de transparenţă a atmosferei, radiaţia totală directă poate atinge valori maxime de
peste 1,4 cal/cm2/minut - vara, şi de 1,1 cal/cm2/minut, iarna.
Vara, în lunile iulie-august, când atmosfera este predominant transparentă, sumele lunare ale radiaţiei
directe ajung la 10 kcal/m2, în timp ce iarna, când coeficientul de transparenţă al atmosferei scade, sumele
lunare ale radiaţiei directe ating valori de mai puţin de o calorie pe cm2. Un rol deosebit, îl are şi radiaţia
difuză care se intensifică în cazul creşterii opacităţii atmosferei.
Dintre formaţiunile barice care au un rol important asupra zonei în care se află oraşul Râmnicu-Vâlcea,
se pot menţiona: Anticiclonul Azorelor, Depresiunea barică islandeză, Anticiclonul siberian si Depresiunea
mediteraniană. Regimul precipitaţiilor este determinat, în cea mai mare parte, de interacţiunea dintre aceste
câmpuri barice. O influenţă deosebită, o au Carpaţii Meridionali, situaţi în nordul regiunii, care constituie o
barieră în calea maselor de aer provenit din zona bazinelor oceanice.
Temperatura aerului. Din datele existente, rezultă că temperatura medie anuală la Râmnicu-Vâlcea
este de 9°-10° C. În luna ianuarie, valorile medii ale temperaturii se situează sub 0°C, dar în unele zile, se
pot înregistra şi valori pozitive, care însă nu depăşesc decât foarte rar +2°C. Media anuală a temperaturii
lunii ianuarie, este de -2,4° C. În luna iulie, temperatura medie este de 21,1°C, având cea mai mare valoare
din tot cursul anului. Amplitudinea medie anuală a temperaturilor date de 23,4°C, demonstrează existenţa
unui climat continental. În cursul unui an, se înregistrează 199 zile cu temperaturi peste 10°C şi 50 zile cu
temperaturi peste 20°C. Cea mai scăzută temperatură, de - 27,0°, s-a înregistrat la Râmnicu-Vâlcea la
21.01.1963, iar cea mai ridicată, de 39,9° - la 17.08.1952. În ultimii ani, temperaturile medii din timpul verii
au avut valori mai ridicate, pe seama încălzirii globale, fiind asociate şi cu secetă.

20
 îngheţul. În ceea ce priveşte datele medii ale primului şi ultimului îngheţ, care au loc între 26
septembrie - 15 noiembrie şi - respectiv - între 24 martie şi 15 mai, rezultă în medie 165 zile de îngheţ pe an.
Uneori, îngheţul poate surveni chiar mai târziu, influenţând culturile agricole, mediul şi viaţa oamenilor.
Temperatura solului. Stratul de zăpadă din timpul iernii, ca şi învelişul vegetal (vara) influenţează
oscilaţiile valorilor temperaturilor solului. De aceea, amplitudinea medie anuală este de 28,6° C fiind mai
mare decât amplitudinea medie a temperaturii aerului.
Umiditatea aerului are valori moderate. O influenţă mare o au, în ultimii ani, şi lacurile de acumulare
amenajate pe râul Olt. În lunile de iarnă, umezeala relativă atinge valori de 8l-85%. Vara, în luna iulie, prin
supraîncălzirea aerului, valorile scad la 58%. Media anuală a umezelii relative, este de 66%, iar amplitudinea
variaţiei anuale a umezelii relative, este de 19%. Valorile medii ale nebulozităţii, se situează între 5,6 şi 6.1.
Valoarea maximă a nebulozităţii se situează în lunile noiembrie-decembrie.
Regimul precipitaţiilor. Valorile plurianuale ale precipitaţiilor căzute, se situează între 478-903
mm/mc. Media precipitaţiilor este de 718,5 mm. În perioada 1 aprilie - 30 septembrie, cade cea mai mare
cantitate de precipitaţii (62%), respectiv - 442,8 mm. În ansamblu, regimul precipitaţiilor este de tip
continental.
Luna iunie reprezintă oerioada cu cele mai bogate precipitaţii (valoarea medie: 99,1 mm). Cantitatea cea
mai mică de precipitaţii s-a înregistrat în anul 1925, aceasta fiind de 275 mm. Numărul zilelor cu ploaie
oscilează între 110 şi 120, iar numărul mediu al zilelor cu ninsoare, este de 15-20 zile. Stratul de zăpadă se
menţine în ju r de 40-60 zile, iar în ultimii ani, chiar mai puţin.
Presiunea atmosferică se situează la valoarea medie de 987,2 mb., oscilând între 991,6 mb. în
octombrie şi 985 mb în aprilie.
Vânturile. Cea mai mare frecvenţă o are vântul dinspre nord şi nord - vest (circa 30,4%), iar cea mai
mică, vântul dinspre nord - est, est şi sud - est. Toamna, însă, se constată o creştere a frecvenţei vântului din
sud şi sud - est. Viteza vânturilor este dependentă de mărimea gradientului baric, crescând pe direcţia nord şi
sud - vest. Trebuie avute în vedere şi vânturile diurne cauzate de diferenţa de altitudine dintre dealurile
subcarpatice şi Lunca Oltului. Aceste brize de deal apar în mod frecvent pe versanţii dealurilor subcarpatice
din jurul oraşului Râmnicu-Vâlcea.

6. S O L U R IL E
În porţiunea dealurilor înalte, solurile predominante sunt solurile brune de pădure ( cambisoluri), care
au caracter eubazic şi uşor acid după gradul de podzolire. În cadrul acestora, se diferenţiază solurile de
pădure slab podzolite, formate în condiţii de temperaturi medii anuale de 6-10 oC şi precipitaţii medii de 618­
800 mm. Au textură uniformă pe întregul profil; de aceea, rezistenţa la eroziune este considerabilă. Pe
alocuri, aceste soluri conţin cantitaţi însemnate de humus (mull), în special în partea superioară a orizontului
A (5-8%). Pe dealurile înalte, întâlnim spodosoluri cu textură grosieră pe întregul profil şi conţinut ridicat de
schelet şi rezistenţă scăzută la eroziune. Terasele şi sectoarele mai joase adăpostesc argiluvisoluri cu un
conţinut redus de humus. Pe luncile pâraielor, se întâlnesc soluri aluvionare şi soluri nisipoase slab evoluate,
care permit infiltrarea apelor de suprafaţă. Solurile cu conţinut ridicat de argilă de pe terasele înalte
(vertisoluri) favorizează dezvoltarea unor crăpături largi în perioadele secetoase. Pe versanţii înclinaţi, unde
pânza freatică se intersectează cu suprafaţa versanţilor, în apropierea unor izvoare, apar soluri hidromorfe. Pe
eroziuni şi alunecări de teren recente, se disting soluri incomplet formate, neevoluate (litosoluri, regosoluri)
sau soluri în curs de formare pe depozite de argile sau marne fărâmiţate ori fixate, sau pe suprafeţe de rocă
rămasă pe loc, descoperite prin alunecarea straturilor de deasupra şi acum bine înierbate. Ele constau dintr-un
orizont cu humus de 10-20 cm gălbui-brun sau cenuşiu-brun pînă la brun, sub care urmează un strat de argilă
sau marnă slab dezagreată, uneori numai de 5-10 cm grosime, apoi urmează roca compactă.
Solurile podzolice argilo-iluviale slab pseudogleizate întâlnite frecvent pe pantele dealurilor, sunt
formate în general pe roci acide (nisipuri, gresii si conglomerate silicioase), sunt soluri acide sărăcite în baze
de schimb, iar pe alocuri cu mull-moder, care au troficitate redusă. Atât pădurile, cât şi pajiştile instalate pe
astfel de soluri, sunt de calitate inferioară; în perioadele secetoase, la ele se remarcă lipsa apei, prin
îngălbenirea precoce a frunzelor.

21
 7. V E G E T A Ţ IA
În jurul municipiului Râmnicu-Vâlcea, se întâlnesc următoarele formaţiuni de vegetaţie: păduri, pajişti
şi fâneţe naturale, la care se adaugă terenurile cultivate cu pomi fructiferi. Altitudinal, pădurile fac parte din
zona nemorală şi etajul gorunului (300-700 m). Ele sunt dispuse mai ales pe dealurile din ju r şi sunt formate
predominant din gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru
(acer campestre), tei (Tilia cordata, T. plathyphylos), formând aşa numitele şleauri de deal. La nivel
arbustiv, întâlnim cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), păducel (Crataegus monogina, C.
pentagina), măceşul (Rosa canina), rugul (Rubus caesius) etc.
Pădurile de gorun care cuprind şi alte quercinee (cer, gârniţă) au avut largă răspândire în trecut, astfel
că ele au dus la crearea unor toponime (Dealurile Goruniş, Gorunet etc.). Sub influenţa acestui apelativ
denumind unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi copaci de la noi, chiar şi pădurea Gorănoaia (provenind,
evident, de la Goranu, sat inclus azi în aria municipiului), este numită - impropriu - Gorunoaia! În prezent,
datorită exploatării neraţionale, se întâlnesc mai mult păduri tinere, de 30-40 de ani. Pe alocuri, în special pe
culmile mai înalte şi pe versanţii nordici, cresc şi exemplare de fag (Fagus silvatica) sau ulm (Ulmus
campestris, U. foliacea).
Lunca Oltului şi ale unor afluenţi, acolo unde a scăpat de defrişări, mai adăposteşte arbori de plop,
salcie, arin negru - care alcătuiesc zăvoaie. În cuprinsul lacurilor de acumulare, s-au dezvoltat asociaţii tipice
de ape stagnante cu papură (Typha latifolia) şi stuf (Phragmites communis), în care îşi duc viaţa diverse
specii de păsări acvatice. Pe această cale, importante porţiuni de lacuri au aspectul tipic al luncilor largi de
altădată, sau chiar al Deltei Dunării!
Pajiştile adăpostesc specii de Poaceae (Agrostis tenuis, Dactylis glomerata, Festuca, Holcus lanatus,
Bromus tectorum etc.), Asteraceae (Inula, Centaurea, Chrysanthemum, Cichorium ş.a.), Fabaceae (Lotus,
Melilothus, Vicia, Onobrichis, Trifolium etc.).

8. F A U N A

Impactul antropic tot mai puternic de-a lungul timpului, a limitat existenţa animalelor din grupul
mamiferelor, în special carnivorele mari. Arareori se mai poate afla vreun urs sau vreun lup prin teritoriile
împădurite ale municipiului. În schimb, au răspândire mistreţii (Sus scrofa), căprioarele (Capreolus
capreolus), iepurii (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), dihorul (Mustella putorius), nevăstuica
(Mustella mustella), şoarecii de pădure (Apodemus silvaticus), cârtiţa (Talpa europaea), etc. Vidra (Mustella
lutreola) este atrasă de bogăţia peştelui din lacurile de acumulare. Alte animale (şoareci, şobolani, dihori
etc.), aflate în apropierea locuinţelor oamenilor, produc uneori neplăceri.
În schimb, păsările par a se afla în echilibru cu oamenii. Primăvara, răzbesc din pădurile din jurul
oraşului felurite triluri ale înaripatelor ascunse în păduri (cucul, mierla, sturzul, pupăza, gaiţa, ciocănitoarea,
piţigoiul, măcăleandrul, silvia, turtureaua, privighetoarea etc.), care produc încântare şi dovedesc faptul că
omul nu a distrus tot ce înseamnă viu în jurul său. Alte păsări (vrăbii, porumbei, guguştiuci, turturele,
cucuvele, iar mai nou - pescăruşi) coabitează cu locuitorii, oraşul oferindu-le adăpost şi hrană.
O menţiune aparte facem în legătură cu păsările acvatice care s-au instalat pe lacurile de acumulare din
jurul oraşului. Se pot observa aproape permanent lişiţe (Fulico atra), raţe sălbatice (Anas plathyrynchos),
cufundaci (Podiceps cristatus), cormorani (Phalacrocoras carbo), pescăruşi (specii de Larus ), stârci (Egreta
garzetta, Ardea cinerea, Botaurus stellatus). Rareori poposesc în largul apelor graţioasele lebede (Cygnus
cygnus). Ele s-au adaptat la noile habitate acvatice şi constituie astăzi un important culoar avifaunistic, de
nivel european. Oamenii le-au tolerat, astfel că avem în jurul oraşului veritabile oaze deltaice, iar o plimbare
pe falezele lacurilor din Râmnicu-Vâlcea constituie un prilej de admiraţie, încântare şi relaxare.
Dintre reptile, se întâlnesc şerpii de casă ( Natrix natrix) şi cei de apă (Natrix tesselata), ambele specii
fiind inofensive şi chiar utile în relaţia cu omul. Broaştele ţestoase (Emys orbicularis) se regăsesc în
apropierea lacurilor mai mari. Prin tufărişuri, se mai află ascuns şarpele de alun (Coronella austriaca), care
mai şi muşcă, dar nu este veninos. Tot prin tufărişuri, se întâlneşte şopârla verde sau guşterul (Lacerta
viridis), iar prin mirişti sau pe lângă drumuri şi alunecările de teren, vieţuieşte şopârla de câmp (Lacerta
agilis). Amfibienii, legaţi de mediul acvatic, sunt prezenţi sub forma exemplarelor de buhai de baltă
(Bombina bombina şi Bombina variegata), salamandre (Salamandra salamandra), iar primăvara, prin bălţi
pot fi zărite exemplare de triton (Triturus vulgaris). În lacuri, inclusiv în cele de acumulare, se întâlnesc
diverse specii de broaşte (Rana aesculenta, R. dalmatina ), iar prin grădini şi crânguri umede, trăiesc broaşte

22
râioase (Bufo bufo, B. viridis). În păduri, crânguri şi livezi, dă glas broasca verde sau brotăcelul (Hyla
arborea).
Lumea peştilor este, de asemenea, destul de bogată. În pâraiele mici, tot mai poluate de gunoaie, se
mai pot găsi arareori nisipariţe (Cobitis taenia). Lacurile de acumulare de pe Olt constituie însă un rezervor
important de peşte. După o perioadă de declin al speciilor acvatice, determinat de poluarea din perioada
socialistă, când impactul antropic asupra naturii era neglijat în faţa producţiei, s-a observat o revenire a
populaţiilor de peşte. Se găsesc, în aceste lacuri, specii de crap (Cyprinus carpio), caras (Carassius auratus),
plătică (Abramis brama), obleţi (Alburnus alburnus), somn (Silurus glanis), lin (Tinca tinca), ştiucă (Esox
lucius) etc.
Mai puţin cunoscută, este lumea nevertebratelor, formată din insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere,
himenoptere, heteroptere, odonate etc.), păianjeni, crustacei, viermi, moluşte - destul de răspândite în oraş şi
în împrejurimile acestuia. Ele au, desigur, un rol ecologic important.

9. P R O T E C T I A N A T U R II
Printre primele rezervaţii naturale create în judeţul Vâlcea, s-a numărat şi cea de pe Valea Stăncioiului,
afluent al Oltului. De atunci, aceasta a rămas singura arie protejată, inclusă acum pe teritoriul municipiului
Râmnicu-Vâlcea. Este cunoscută sub numele de Şiroirile şi piram idele de p ăm ân t din V alea Stăncioiului
(G oranu). Face parte din categoria rezervaţiilor geomorfologice şi se întinde pe o suprafaţă de 12 ha, la
altitudinea de 240 - 290 m. S-a înfiinţat prin Decizia 205/1966 a Sfatului Popular al fostei Regiuni Argeş, pe
baza Deciziei 659/1966 a Comitetul Executiv al Sfatului Raional Râmnicu-Vâlcea, fiind ulterior confirmată
prin Decizia 348/1983 a Consiliului Judeţean Vâlcea. Pârâul Stăncioiu, principalul afluent de stânga al
Oltului în dreptul oraşului Râmnicu-Vâlcea traversează straturile miocene de roci sedimentare cu un grad
diferit de cimentare (conglomerate, pietrişuri, nisipuri, marne, gresii). Prin interacţiunea dintre roci şi apele
de şiroire, apele din precipitaţii, climat, pantă, gravitaţie şi alţi factori, a rezultat un complex erozional
deosebit, cuprinzând o gamă largă de microforme de relief, între care se evidenţiază: şiroiri, piramide de
pământ, modelări cu aspect de căpăţâni de zahăr, creste, turnuri, creneluri şi chiar forme de tip „bad lands”,
spre care tinde peisajul. Existăt şase sectoare din malul drept, mai înclinat, al pârâului, în care se evidenţiază
aceste fenomene, mai semnificative fiind cele cunoscute sub numele de „La Ciuroaie” şi „Râpa roşie” .
Întreg ansamblul reprezintă un model geomorfologic extrem de interesant, a cărui prezenţă determină
un peisaj inedit, constituind o motivaţie turistică întemeiată. Este o rezervaţie destul de atractivă, uşor de
vizitat şi admirat, dar care este puţin cunoscută publicului larg. Se impun, deci, măsuri de conservare, de
promovare turistică şi de marcare a unor trasee de vizitare. Se ajunge la acest sit, din cartierul Goranu,
urmând şoseaua spre Dăeşti până la uliţa de lângă pârâul Stăncioiul. Acolo, rezervaţia este semnal(iz)ată
printr-un panou informativ. Se merge în susul pârâului Stăncioiu mai întâi pe malul drept, apoi se
traversează pe malul stâng ocolindu-se un vechi baraj de retenţie a aluviunilor şi pe o potecă, prin pădurea
largă de arini, se ajunge la prima râpă, unde se poate vedea modelul de geneză a şiroirilor. Puţin mai sus,
apare râpa „La Ciuroaie” în care predomină piramide de circa 6 m înălţime. Văzute de sus, unele au aspect
penat. Urmează un sector de piramide înalte şi roşcate, în partea superioară, datorită oxizilor de fier din roci.
***
Din lucrările care i-au fost închinate municipiului Râmnicu-Vâlcea, reiese caracterul pitoresc al
Râmnicului şi, implicit, potenţialul turistic pe care îl oferă. În zilele noastre, după o perioadă de dezvoltare
industrială în mare parte abandonată azi, se întrevăd mari perspective pentru valorificarea turistică a
municipiului, în context cu cea a judeţului Vâlcea. În jurul oraşului există numeroase locuri pitoreşti, ca şi
obiective turistice. O bogată reţea de drumuri şi poteci poate servi la dezvoltarea unui turism de agrement
pentru toate vârstele, dar cu condiţia să fie marcate trasee şi promovate prin publicaţii, ghiduri, pliante,
broşuri etc. Pe de altă parte, să nu uităm că ne aflăm în judeţul cu cele mai multe schituri şi mănăstiri din
România, că în jurul Municipiului Râmnicu-Vâlcea se află cele mai multe staţiuni balneare şi turistice
recunoscute, unele apreciate de peste două secole, că peisajul pitoresc şi divers include numeroase formaţiuni
geologice şi geomorfologice unice în ţară, iar covorul vegetal cunoaşte o largă biodiversitate. Nu se aşteaptă
decât iniţiative conduse cu spirit gospodăresc şi servicii de înaltă clasă care să aducă mulţumire vizitatorului
şi să-l determine să revină şi altădată . . .

23
 Bibliografie
Badea Lucian, 1971, Judeţul Vâlcea, Editura Academiei, Bucureşti
Badea Lucian, 1963, Depresiunea subcarpatică dintre Bistriţa Vâlcii şi Olt, Probleme de Geografie, volumul IX.
Badea Lucian,1967, Terrasses des subcarpathes Getiques, Revue Roumaine de Geographie, Geophysique et Geologie, serie
Geographie., XI, 2.
Badea Lucian, 1981, Contribuţii geomorfologice asupra văii subcarpatice a Oltului, Travaux scientifiques de Staţiunea
Stejarul, Geologie, Geographie, 7.
Ciurchea M aria, 1962, Analiza comparativă a elementelor florei vasculare din Râmnicu-Vâlcea. Contribuţii botanice,
161-170/1962, Cluj.
Ciurchea M aria, 1963, Flora teritoriului raionului Vâlcea din dreapta Oltului, Autoreferat 1-30/1963.
Dinu M ihaela, 1999, Subcarpaţii dintre Topolog şi Bistriţa Vâlcii, Editura Academiei Române, Bucureşti.
Dinu M ihaela, 1988, Profile geomorfologice prin Subcarpaţii dintre Topolog şi Bistriţa Vâlcii. Studii şi Cercetări, Geografie,
Geofizică, Geologie-Seria Geografie., XXXV.
Dragoş V., 1953, Cercetări geologice asupra regiunii dintre Topolog şi Olt, Dări de seamă, Comitetul geologic, 37,
(1949-1950).
Dragoş V., 1955, Asupra structurii geologice a regiunii dintre Topolog şi Valea Olăneştilor, Dări de seamă, Comitetul
geologic, 39, (1953-1954)
Drăgoiescu P., 1944, Râmnicul Vâlcii, Editura Ramuri, Craiova.
G rigore C., 1944, Râmnicul - Vâlcii, loc de amintiri şi recreiere, Editura Primăriei Oraşului Râmnicu-Vâlcea.
M razec L., 1900, Contribution a l ’etude de la depresion subcarpathique, Buletinul societăţii de ştiinţe, IX,6, Bucureşti.
Murgoci, G.M., 1907, Terţiarul din Oltenia cu privire la sare, petrol şi ape minerale, Analele Institutului Geologic al
României, I, 1, Bucureşti.
P ăun M., Popescu Gh., Rădoi Tr., 1974, Flora şi vegetaţia mlaştinii”Lacul Frum os” , jud. Vâlcea, Studii şi cercetări de
Biologie 26,3,171-177.
Ploaie Gh., 1999, Natura sălbatică din Vâlcea (Vâlcea wild life), Editura Prisma, Râmnicu-Vâlcea;
R ăuţ M., 1908, Monografia eclesiastică a judeţului Vâlcea, cu privire la monumentele religioase precum şi la viaţa
morală şi religioasă a poporului, alcătuită cu ocazia jubileului de 40 ani de domnie a M.S.Carol I-iu Regele României, Imprimeria
judeţului şi a comunei R.-Vâlcea.
Lăzărescu Gr., 1967, Şiroiri şi piramide de pământ în apropiere de Râmnicu-Vâlcea, „Ocrotirea naturii”, Editura
Academiei RSR, XI, 2.
Niculescu Gh., 1956, Contribuţii la studiul degradărilor de teren de pe Valea Stăncioiului (Râmnicu-Vâlcea), Analele
Universităţii „C.I.Parhon”, Seria Ştiinţele naturii, nr.10, Bucureşti.

R elief structural la nord-est de Râmnicu-Vâlcea (cu L acul R âu ren i în stânga sus) (1)

24
R elief structural la nord-est de Râmnicu-Vâlcea (cu L acul R âu ren i în stânga sus) (2)

RM.VÂLCEA - VEDERE DE PE DEALUL CORANULUI

Parcul ZĂVOI, cu un secol în urmă

Arhitectură modernă în peisaj: P alatul Copiilor şi statuia lui M ircea cel M are
în parcul din centrul municipiului
25
 C ap . II - I S T O R I A

1. P R E IS T O R IA , IS T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă

Se ştie, Vâlcea este considerată a fi fost - în urma descoperirilor (fragmente de oase de animale,
sparte/„prelucrate”) de la Bugiuleşti-Tetoiu - una dintre cele mai vechi urme de vieţuire umană din lum e.
Bogăţia regiunii în vânat se datora faptului că în această perioadă aici existau o serie de golfuri şi locuri
mlăştinoase ale marelui lac Getic, ce cuprindea o parte a Olteniei, Muntenia şi sudul M o ld o v ei1
Paleoliticul Inferior (cca 1.800.000/2.000.000 - 120.000 î. Hr.). V estigii datând dintr-o perioadă de
timp destul de apropiată, au fost puse în evidenţă şi în zona reşedinţei de judeţ: în urma săpăturilor făcute pe
raza municipiului Râmnicu-Vâlcea* - la Căzăneşti (în punctul „Fabrica”), au fost descoperite oase de elefant
(Elephans meridionalis), animal care a trăit cu 1.700.000 de ani în urmă2
Paleoliticul Superior (cca 35.000 - 10.000/8.000 î. Hr.). Odată cu această etapă cronologică, îşi face
apariţia omul deplin format, Homo sapiens. Imaginaţia a fost una dintre capacităţile pe care le-a câştigat
creierul uman în urma definitivării procesului evolutiv şi care îi va da lui Homo sapiens un ascendent în faţa
lui Homo Neanderthaliensis . Odată cu paleoliticul superior, mulţumită imaginaţiei, apar primele manifestări
artistice şi spirituale, unele dintre ele transpuse în splendide picturi rupestre. Până acum, avem doar o singură
descoperire încadrabilă în spaţiul cronologic al paleoliticului superior. Este vorba de un răzuitor din silex
maroniu descoperit la Căzăneşti.
Epipaleoliticul/M ezoliticul. Culturile epipaleolitice şi mezolitice se manifestă în intervalul cronologic
dintre 11.300 şi 6.500 î. Hr. Este perioada care face trecerea de la paleolitic la noua epocă a pietrei, ce va
aduce profunde transformări societăţii umane, neoliticul. Încălzirea treptată a climei va duce la împuţinarea
vânatului mare, la deplasarea unor comunităţi umane către nord în căutarea acestuia şi la adaptarea utilajului
folosit pentru vânătoare, la noile condiţii de mediu. Are loc începutul procesului de microlitizare (micşorare)
a uneltelor, folosirea tot mai pregnantă a lamelor, datorită noului tip de vânat, de mai mici dimensiuni, apărut
în urma schimbărilor climaterice. Pe raza municipiului Râmnicu-Vâlcea, descoperiri epipaleolitice şi
mezolitice, s-au făcut la Căzăneşti: câteva aşchii şi un nucleu de silex maroniu având bază trapezoidală, de
pe care s-au desprins microlite în tehnica romanelo-aziliană3.
Neoliticul. Neoliticul timpuriu (cca 6.600 - 5.500 î. Hr.) este reprezentat pe teritoriul judeţului Vâlcea
de cultura Starcevo-Criş. Materiale arheologice aparţinând acestei culturi, s-au descoperit în aşezarea de la
Valea Răii, situată la doar 5 km sud-est de Municipiul Râmnicu-Vâlcea4. Neoliticul dezvoltat (cca 5.500­
5.000 î. Hr.) a fost pus în evidenţă tot la Valea Răii; aici, ultimul nivel de locuire Criş este suprapus de
fragmente ceramice aparţinând purtătorilor culturii Boian, iar în aceeaşi regiune, pe terasa de pe partea
dreaptă a pârâului Sărat, în unghiul format de pârâu cu şoseaua ce duce de la Râmnicu-Vâlcea la Târgu-Jiu,
în partea opusă a aşezării menţionate de noi anterior, au fost relevate artefacte vinciene: fragmente ceramice,
lame de silex şi statuete antropomorfe. În aceeaşi zonă, au fost descoperite urme ale Eneoliticului timpuriu
(cca. 5000-4600/4500 î. Hr.), aparţinând ultimei faze a Culturii Boian5. Eneoliticul dezvoltat (cca
4600/4500-3800/3700 î. Hr.). Cultura Sălcuţa (denumită astfel după localitatea Sălcuţa din judeţul Dolj), s-a
răspândit şi în arealul Olteniei, materiale arheologice fiind puse în evidenţă în mai multe localităţi vâlcene,
printre care Căzăneşti-Fabrică şi Cetăţuia (Râmnicu-Vâlcea)6.
E poca bronzului. Este perioada în care, în spaţiul ocupat de civilizaţiile agricultorilor eneolitici vor
pătrunde treptat indo-europenii, cu o economie preponderent pastorală. Fondul lingvistic al indo-europenilor
va sta la baza principalelor limbi europene de mai târziu, printre care traca, albaneza şi latina. Aceste
comunităţi indo-europene s-au suprapus peste fondul local întâlnit şi au creat noi sinteze culturale, printre
care procesul de etnogeneză al tracilor.
Noua societate este una de tip patriarhal, clar stratificată din punct de vedere social, iar creşterea
vitelor capătă un rol primordial. Alimentaţia bazată pe consumul seminţelor de cereale sau legumi-noase,
preparate prin fierbere, a fost una dintre cauzele care vor determina comunităţile de agricultori din neolitic şi
eneolitic să dezvolte o ceramică cu proprietăţi deosebite, care va ocupa un loc însemnat, calitatea acesteia
scăzând, însă, în comparaţie cu cea din eneolitic. În planul vieţii spirituale, odată cu epoca bronzului, cultele
uraniene se impun în faţa celor htoniene practicate anterior, soarele căpătând un rol determinant, aşa cum îl

26
avusese pământul în perioada anterioară. Aceste schimbări sunt reflectate şi de practicile funerare, incineraţia
devenind ritul funerar preponderent. Alături de bronz, vor rămâne în uz şi uneltele de piatră. Bronzul
timpuriu (cca 3500-2300/2200 î. Hr.) s-a caracterizat, printre alte zone ale ţării, prin Cultura Coţofeni,
prezentă şi în regiunea Olteniei, în speţă - la Cetăţuia (Râmnicu-Vâlcea), Căzăneşti-Fabrică şi Săveasca
(com. Căzăneşti). Materialul arheologic provenit din aceste puncte este variat: vase ceramice întregi sau
fragmentare, idoli antropomorfi şi zoomorfi, topoare din piatră, lame de silex, râşniţe din piatră, dar şi
obiecte din cupru, descoperite la Căzăneşti: două cuţite şi două dălţi realizate din aramă. In câteva puncte din
împrejurimile localităţii Căzăneşti, printre care cel cunoscut sub numele de „Cărămidărie”, au fost
descoperite o serie de obiecte deosebite, cum ar fi: un topor-ciocan folosit la minerit, realizat dintr-o rocă
dură; o lamă de pumnal, o brăţară, o sulă şi un fragment din lama unui topor, toate aceste ultime obiecte fiind
realizate din cupru şi aparţinând Culturii Glina1. Bronzul mijlociu (cca 2300/2200-1500 î. Hr.). este
reprezentat de descoperirile de la Căzăneşti-Săveasca aparţinând Culturii Verbicioara8.
P rim a epocă a fierului. H allstatt-ul. Din această epocă, au fost făcute descoperiri aparţinând
Hallstatt-ului timpuriu (cca. 1200/1150-850/800 î. Hr.): la Căzăneşti, s-a descoperit o dăltiţă şi un mormânt,
singurul încadrabil în acest interval cronologic, dovedind practicarea ritului funerar al înhumării. Ritul
funerar practicat în acest caz este înhumarea. Necropola descoperită la Râureni, însă, mărturiseşte (ca şi cea
de la Brezoi) despre practicarea incineraţiei9. Hallstatt-ul mijlociu (cca. 850/800-650 î.Hr.) - Cultura
Basarabi, este reflectat de necropola tumulară - din păcate, puţin cunoscută - identificată în zona cartierului
Ostroveni al municipiului Râmnicu-Vâlcea.
A doua epocă a fierului. La Tene-ul dacic (cca 450 î. Hr.-106 d. H r.). Pe teritoriul judeţului Vâlcea,
au fost descoperite numeroase materiale arheologice aparţinând perioadei La Tene. Cu toate acestea, multe
dintre descoperirile făcute sunt izolate, fără a fi cunoscut contextul arheologic din care provin. Descoperirea
întâmplătoare a unor obiecte aparţinând celei de-a doua epoci a fierului, a fost foarte rar urmată de o
cercetare arheologică aprofundată. Cele mai multe informaţii referitoare la această epocă, le avem despre
dava (aşezare) dacică de la Ocniţa, Buridava - localitate aflată doar la câţiva kilometri de Râmnicu-Vâlcea.
Isto ria antică („Epoca veche”) este bogat reprezentată pe raza municipiului Râmnicu-Vâlcea, aceasta
şi datorită faptului că în cea de-a doua campanie a lui Traian împotriva lui Decebal, romanii vor folosi Valea
Oltului ca direcţie de expansiune în Dacia lui Decebal. Nu este exclus ca distrugerea davei Buridava să fie
legată de prezenţa corpului expediţionar de la Stolniceni, ce va participa la cel de-al doilea război împotriva
lui Decebal (vezi mai jos). Alegerea acestui punct pentru strângerea şi pregătirea trupelor romane în vederea
viitoarei campanii, se datorează, probabil, şi apropierii de importanta aşezare dacică de la Buridava.
Comanda corpului expediţionar a revenit guvernatorului Moesiei Inferior. Prezenţa sa aici este dovedită de
cărămizile ştampilate cu însemnele gărzii sale (P.S), pedites singulares. Detaşamente ale acestei unităţi de
infanterie specială de gardă au participat la construirea termelor (băi romane) mari şi a altor edificii din zonă,
la ridicarea cărora au fost folosite cărămizi cu însemnele unităţii10. Prezenţa la Stolniceni a unei armate
formate din unităţi ale Moesiei Inferior şi aflată sub comanda guvernatorului său, se datorează faptului că
teritoriul Olteniei dintre Olt şi Jiu intrase sub jurisdicţia acestei provincii.
Aşezarea romană de la Stolniceni. După plecarea armatei romane din zona de cantonare de la
Stolniceni, aici va înflori o aşezare ce va purta acelaşi nume - Buridava, ca şi dava dacică ce existase în
apropiere. Numele aşezării este atestat de Tabula Peutingeriana, renumita hartă romană din secolul III.
Obiceiul denumirii noilor aşezări romane cu nume purtate de davele dacice din zona învecinată, care îşi
încetează existenţa în perioada romană, este extrem de frecvent în Dacia romană. Aceasta dovedeşte
persistenţa (şi totodată importanţa!) în teritoriile ocupate, a unei însemnate populaţii dacice, de ale cărei
înfăptuiri - implicit denumirile aşezărilor acestora - ţineau cont chiar şi cuceritorii. Aşezarea romană de la
Stolniceni a preluat rolul avut în exploatarea sării, de cea dacică de la Ocniţa. Sarea era probabil transportată
aici, din zona Ocnelor Mari, şi încărcată pe plute, cu care mai apoi era coborâtă în aval pe Olt, până la
Dunăre11. Treptat, aşezarea a ajuns la un nivel de dezvoltare apropiat de cel al localităţilor de tip urban, unii
cercetători atribuindu-i o poziţie importantă în spaţiul nord-estic sau chiar al întregii Dacii Malvensis,
provincie apărută în urma reformei administrative din timpul împăratului Marcus Aurelius din anul 168,
mergându-se până la ipotetica identificare a acesteia cu enigmaticul oraş Malva, centrul administrativ al
provinciei12. Importanţa aşezării este demonstrată şi de impresionantele construcţii termale dezvelite în urma
cercetărilor arheologice desfăşurate aici, unele dintre cele mai mari din Dacia. Interesantă este descoperirea
la Stolniceni, a unui fragment din statuia de bronz realizată în mărime naturală, a unui împărat roman.
Aceasta, probabil, fusese comandată într-un atelier din afara provinciei. Paleta de obiecte romane descoperite
la Stolniceni, este foarte variată: materiale de construcţie, ceramică, obiecte folosite în activităţile casnice,
27
accesorii vestimentare etc. Au fost identificate la Stolniceni, 5 nivele de locuire romană13, delimitate astfel:
nivelul I, Traian - prima parte a domniei lui Antoninus Pius; nivelul II, ultima parte a domniei lui Antoninus
Pius, până la Commodus; nivelul III, perioada Commodus-Caracalla; nivelul IV, perioada Caracalla - Filip
Arabul; nivelul V, perioada Filip Arabul-Aurelian. Toate nivelurile de locuire păstrează urme de incendii şi
distrugere, cele mai puternice fiind constatate pentru nivelurile III şi IV. Odată cu jum ătatea secolului III,
după marele atac carpic din 245, aşezarea de la Stolniceni decade. Cea mai mare parte a termelor mari nu
mai sunt folosite, iar încăperile lor capătă o altă destinaţie, devenind locuinţe, probabil pentru militari. Au
fost descoperite în unele din încăperile termelor, pentru acest nivel cronologic, vârfuri de lance şi vârfuri de
săgeţi, ce vorbesc despre o prezenţă militară aici.
Prima dată când constatăm o ascundere masivă de tezaure în regiunea sud-carpatică, este la începutul
domniei lui Commodus (180-192). Foarte interesant este contextul de descoperire a tezaurului de la
Râmnicu-Vâlcea. Puşculiţa în care se aflau monedele, a fost găsită într-un strat de arsură, care este legat de
incendierea aşezării romane de aici, la un moment foarte apropiat de cel al ascunderii tezaurului14.
Distrugerea aşezării de la Râmnicu-Vâlcea coincide cu încheierea celui de-al doilea nivel de locuire din
aşezarea romană de la Stolniceni (Buridava romană) şi a fost datată în timpul lui Commodus.
Evenimente de după căderea în captivitate a lui Valerian (anul 260). Un moment extrem de
interesant din istoria Daciei romane, este reflectat de tezaurele descoperite pe teritoriul judeţului Vâlcea,
ascunse în contextul evenimentelor ce au avut loc imediat după ce împăratul Valerian (253-260) a căzut în
captivitatea sasanidă la Edessa (în Orient)15.
Pentru teritoriul din nord-estul Olteniei, se constatată o situaţia unică: este singura regiune a Daciei,
unde avem prezente două tezaure sigure şi recuperate aproape integral cu monedă de la Valerian, tezaurul de
la Stăneşti şi tezaurul de la Olteni; la acestea, putem adăuga tezaurul de la Râureni, dacă nu încheiat cu
monedă de la Valerian, măcar ascuns în acelaşi moment cronologic cu celelalte două.
P erioada postaureliană. Retragerea romană din anul 271 nu a dus la ruperea legăturilor dintre
teritoriile nord-dunărene ale fostei provincii Dacia şi Imperiu. Ofensiva romană la nordul Dunării va fi
reluată odată cu domnia lui Constantin cel Mare (285-337). Interesul împăratului este reliefat şi de
construirea unui pod peste Dunăre în dreptul Sucidavei (Corabia-Celei, jud. Olt)16. Deşi teritoriul de atunci al
viitorului judeţ Vâlcea a rămas în afara graniţelor Imperiului Roman, situarea lui în imediata apropiere a
frontierei şi creşterea importanţei drumului pe Valea Oltului au făcut ca locuitorii daco-romani de aici să aibă
legături strânse cu acesta.
Printre alte aşezări aparţinând secolelor III-IV, este atestată de mărturiile arheologice, şi cea de la
Stolniceni („Buridava romană”). Aceasta va fi menţionată, alături de cea de la Căzăneşti, şi mai târziu, în
secolele VI-VIII, în perioada revărsării slavilor la nord de Dunăre17; trebuie, de asemenea, să menţionăm din
nou necropola de la Râureni18.
La jumătatea secolului al VI-lea, prezenţa slavilor la nord de Dunăre, constatată atât arheologic, cât şi
documentar, era masivă. Prăbuşirea apărării romane de pe limesul dunărean în anul 602, în urma revoltei
conduse de Focas şi a deplasării trupelor bizantine de pe frontieră către Constantinopol, a permis invazia
slavilor la sud de Dunăre. O parte a comunităţilor slave vor continua să locuiască în spaţiul nord-dunărean
alături de populaţia de origine romanică. Având şi ei ocupaţii sedentare (cultivarea pământului, creşterea
vitelor etc.), influenţa slavilor asupra urmaşilor dacilor şi romanilor a fost, în mod corespunzător, mai
accentuată, chiar dacă, în cele din urmă, după o convieţuire relativ paşnică de circa patru secole, ei au fost
asimilaţi de autohtonii daci. Influenţa lor asupra localnicilor, s-a reflectat mai ales în vocabular, însăşi
denumirea Oraşului Râmnicu-Vâlcea fiind de origine slavă. Aceasta nu înseamnă că ele provin în mod
nemijlocit din limba slavilor, ci sunt formate pe teren românesc, din cuvinte existente deja în limba română,
acestea, la rândul lor, având origine slavă. Insistăm asupra acestui aspect ţinând de interpretare şi nuanţare,
întrucât se consideră, în mod nejustificat din punct de vedere lingvistic şi istoric, că cele două nume proprii
ar fi de origine slavă19. Ne-am pronunţat categoric împotriva acestei afirmaţii, întrucât toponimele
menţionate sunt, în realitate, formate pe teren românesc. Primul dintre ele provine de la apelativul românesc
„râmnic”, însemnând „eleşteu, lac, iaz cu peşte”; cuvântul a dispărut din graiul locuitorilor din fosta Ţară
Românească, dar s-a păstrat (şi ni s-a transmis) în denumirea reşedinţei de judeţ. Dovada lingvistică în
sprijinul afirmaţiei noastre este faptul că în Moldova, apelativul a supravieţuit, utilizându-se şi în zilele
noastre, cu acelaşi sens. În ceea ce priveşte a doua componentă a toponimului -Vâlcea, aceasta este explicată
de unii etimologi care au abordat problema, tot prin limba slavă, plecându-se de la versiunea din hrisoavele
slavo-române a denumirii judeţului: „Vlăce sudstvo” sau „Vliceskoe sudstvo” - „Judeţul Vâlcea”19, care a
mai fost tradus şi ca „Judeţul Lupilor” 20; se face astfel legătura (oarecum forţată, după opinia noastră!) cu
28
totemul dacic reprezentat de lup, care apărea în stindardul unor triburi ale daco-geţilor. Ar fi mult mai simplu
şi mai credibil, aşa cum aprecia filologul N. A. Constantinescu21, să se pornească de la antroponimul
Vâlcea, provenit, la rândul lui, de la Vâlcu - numele unui boier local menţionat în câteva dintre primele
documente emise la cancelaria lui Mircea cel Bătrân vv. Ipoteza a fost preluată şi dezvoltată de scriitorul
Constantin Mateescu22; ea este susţinută de existenţa hipocoristicului Vâlcea (^ V â lc u ), unul dintre vechile
nume de familie întâlnite relativ frecvent în zona Vâlcii, inclusiv în zilele noastre. Cele două sintagme
slavone, în special - a doua, ar putea fi traduse „Judeţul lui Vâlcea”, iar Vâlcea însuşi ar fi primul conducător
de judeţ, atestat documentar, odată cu judeţul23. În cazul acesta, Râmnicul Vâlcii - denumirea municipiului,
aşa cum apare în documentele din secolul XIX şi în prima jumătate a sec. XX - ar însemna „Râmnicul
judeţului (lui) Vâlcea” .

Note bibliografice
* În studiul de faţă, ca de altfel în întreg capitolul ISTORIA, se va avea în vedere, pe cât posibil, nu numai Râmnicul
„istoric”, ci - acolo unde va fi cazul - şi satele care intră în componenţa actualului municipiu: Aranghel, Căzăneşti, Copăcelu, Dealu
Malului, Feţeni, Goranu, Lespezi, Poenari, Priba, Râureni, Săliştea, Stolniceni, Troian
1. C. S. Nicolăescu-Plopşor, D. Nicolăescu-Plopşor, The possible existence o f the Proto-Hominids in Romania’s
Villafranchian, în „Dacia”, N.S., VII, 1963, pag. 9-25.
2. Gh. I. Petre-Govora, Vâlcea - vatră de vieţuire multimilenară a patriei noastre, în „Studii vâlcene”, V, 1982, pag. 10.
3. Gh. I. Petre-Govora, începuturile epocii bronzului în nord-estul Olteniei, în „Buridava”, II, 1976, pag. 10, fig. 5, nr. 4.
4. D. Berciu, Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti, 1967, pag. 72.
5. S. Purece, Atlas istoric Vâlcean, în “SV”, II, 1971, pag. 211.
6. Gh. P. Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, Râmnicu-Vâlcea, 1995, pag. 14-15.
7. Ibidem, pag. 18.
8. Ibidem, pag. 20.
9. Gh. I. Petre-Govora, Un orizontHallstattian timpuriu în nord-estul Olteniei, în “TD”, IV, 1-2, 1983, pag. 85-95.
10. Gh. Bichir, Centrul militar roman de la “Buridava”, în “TD”, VI, 1-2, 1985, 94-95.
11. V. Wollmann, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele de piatră în Dacia romană, Cluj-Napoca, 1996, pag. 244.
12. R. Ardevan, Viaţa municipală în Dacia romană, Timişoara, 1998, pag. 98-99.
13. Gh. Bichir, P. Bardaşu, Şantierul arheologic Stolniceni-”Buridava” (jud. Vâlcea), în MCA, XV, 1983, pag. 336.
14. A. Dumitraşcu, O puşculiţă cu denari romani imperiali descoperită la Râmnicu-Vâlcea, în “BSNR”, 140-141
(1992-1993), 1996, pag. 101-102.
15. A. Husar, Gesta deorumper romanos, Târgu-Mureş, 1999, pag. 182.
16. I. Barnea, O. Iliescu, Constantin cel Mare, Bucureşti, 1982, pag. 112.
17. Vâlcea - vatră de vieţuire milenară ..., pag. 16.
18. Gh. I. Petre-Govora, Govora de la primii oameni la contemporani, Rm Vâlcea, 2001, pag. 47-52.
19. Vezi: Iorgu Iordan, Toponimie românească, Bucureşti, 1963, pag. 98.
20. Vezi comentariul lui I. Soare pe această temă, în „Studiu introductiv” la Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Prezentare
generală, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, pag. 34 şi notele de la sfârşitul studiului, 11 şi 12.
21. Vezi: N. A. Constantinescu, Dicţionar onomastic românesc, [Bucureşti], 1963, pag. 180; v. şi Ion Soare, D in istoricul
localităţilor vâlcene. A rgum ente lingvistice şi documentare: Râmnicu-Vâlcea, în „Jurnalul de Vâlcea”, nr. 58, 15-24 martie 1996, pag. 6.
22. C. Mateescu, Memoria Râmnicului, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1979, pag. 19.
23. Ion Soare, Din istoricul localităţilor vâlcene. Argumente lingvistice şi documentare: Râmnicu-Vâlcea, în „Jurnalul de
Vâlcea”, Râmnicu-Vâlcea, nr. 58, 15 - 24 martie 1996, pag. 6.

2. R Â M N IC U L M E D IE V A L
La începutul Evului Mediu românesc, ţinutul de la poalele Dealului Capela, străbătut de bătrânul Olt,
era locuit de „urmaşii Romei”, expresia sintezei daco-romane, în situaţia de coabitare cu elementele
populaţiilor migratoare. Aşezările şi necropolele din perioada secolelor IX-XI, descoperite la Râmnicu-
Vâlcea, Râureni şi Stolniceni (Teodor, 1981, 68), atestă prezenţa unei populaţii ruralizate, bine organizată,
de religie creştin-ortodoxă, cultivatoare de plante şi crescătoare de animale şi furnizoare de tribut în natură
unor populaţii nomade aflate în trecere spre capitala Bizanţului. Descoperirile făcute în dreapta Oltului indică
un număr mare de monede bizantine din vremea împăraţilor Leon al VI-lea (886-912), Roman I (919-944) şi
Ioan Tzimiskes (969-976). Acest lucru atestă legăturile economico-politice între Imperiul Bizantin şi
populaţia existentă în aceste locuri (Petre-G ovora, 2001, 39).
În domeniul limbii, unul dintre cei mai buni cunoscători ai domeniului - Ovid Densuşianu spune că
influenţa slavă „a fost mult mai intensă şi variată decât aceea germanică asupra limbii italiene sau franceze”.
Însăşi denumirea oraşului are o origine indirectă slavă (Vezi com entariul infra, subcapit. 1). Râmnicul va fi
devenit oraş în secolul al XIII-lea, înainte de întemeierea statului feudal al Ţării Româneşti şi ca urmare a
procesului intern al dezvoltării societăţii noastre, proces care a avut ca esenţă creşterea necontenită a
29
producţiei şi a schimburilor de produse pe piaţa locală, aşezarea trecând prin fazele de sat, târg permanentizat
şi oraş (Tam aş, 2006, 59-60). Ca să ajungă oraş, „Râmnicul trebuie să fi avut un trecut mai mult decât
secular” - afirma Aurelian Sacerdoţeanu (A. Sacerdoţeanu, 1972, 32).
Părerea cercetătorilor este unanimă în privinţa existenţei, în secolele XII-XIII, a unei obşti teritoriale în
zona actualului oraş Râmnicu-Vâlcea, şi anume în perimetrul cuprins înspre nord, între Dealul Cetăţuia, râul
Olt spre est, dealurile Capela şi Troianu spre vest, iar spre sud - până la Stolniceni (D um itraşcu, Tam aş,
1995, 7). O legendă culeasă de Grigore Tocilescu vorbeşte despre o cetate puternic fortificată, din sec.
XIII-XIV, aflată în zona Malu Alb, şi despre o căpetenie locală, Olea (Bănică-O logu, 2000, 25). Se pare că
tradiţia este întărită de investigaţiile arheologilor: în 1980, cu prilejul unor lucrări de terasare amplasate în
imediata apropiere a oraşului Râmnicu-Vâlcea, în cartierul Goranu, au fost scoase la iveală două diademe din
aur. Depuse iniţial la Banca Naţională a României, ele au fost încredinţate Muzeului Naţional de Istorie.
(D um itru, 2001, 72-73).
Sub protecţia cavalerilor teutoni (1211-1225), încă din secolul al XIII-lea s-au stabilit în Râmnic
meseriaşi şi negustori saşi şi români din Transilvania (Theodorescu, 1974, 170).
Prim a atestare documentară a toponimului Râmnic, reşedinţa judeţului Vâlcea, apare într-un hrisov
emis de Mircea cel Mare vv, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruieşte
ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, şi „o moară la Râmnic [...] şi curtea Hinăteştilor”, să le fie
spre folos călugărilor de aici (AN B ucureşti, Condica M-rii Cozia, 244v-247), ceea ce mărturiseşte despre o
intensă populare relativ timpurie a acestei zone. Într-un alt hrisov, emis în Râmnic la 4 septem brie 1389,
domnul numeşte Râmnicul „oraşul domniei mele” (DRH B, I, 1966, 28-30). Astfel, Râmnicul apare ca al
treilea oraş, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş. Numele oraşului este citat
timp de două secole, sub forma de Râbnic, Ribnic sau Râm nic, uneori precizându-se că este „la Olt” (în
documentele slavo-române: «na Olte»). În hrisovul din 8 ianuarie 1392, apare şi prima menţionare
documentară a judeţului Vâlcea. Domnitorul mai dăruieşte şi o moară la Râmnic (AN B ucureşti, Condica
M-rii Cozia, n r. 712, f. 237-239). În document se menţionează şi „Uliţa la Râmnic”, vechi sat care se
suprapune cu Uliţa bisericii „Sf. Gheorghe”, cu drept de stăpânire al mănăstirii Cozia. În acelaşi document,
Hinăteşti apare ca sat, cu hotar până la Troian şi până în apa Râmnicului (D RH B, I, 1966, 44).
Documentele menţionează şi o curte feudală a lui Tatul, pe domeniul căreia se afla o biserică. A.
Sacerdoţeanu consideră că domeniul ar fi aparţinut unui mare boier, a cărui genealogie avea cel puţin două-
trei generaţii, şi, neavând moştenitori direcţi, domnul trece această proprietate în domeniul Coziei
(Sacerdoţeanu, 1972, 40-41). Cât despre cel de-al doilea component al toponimului, acelaşi istoric consideră
că Vâlcea va fi ajuns determinativ pentru Râmnic „pe la începutul secolului al XVI-lea, când începe să se
dezvolte Râmnicul Sărat (Slam-Râmnic), de care a trebuit să se deosebească” (Ibidem).
Aducâmd în sprijin mărturiile hrisoavelor, istoricul Corneliu Tamaş prezintă Râmnicul secolului al
XIV-lea ca pe un important centru economic, cultural şi religios, o aşezare unde se întâlneau negustorii cei
străini, veniţi de la nord de Carpaţi şi de la sud de Dunăre, dar mai ales cu numeroşi ţărani, locuitori ai
satelor de pe văile numeroaselor râuri ale ţinutului vâlcilor (Tam aş, 2004, 53-58; apud G orjan, 2012, 52)
Autorul, menţionând documente de arhivă, ne spune că oraşul era condus de un sudeţ (termen slav ce
însemna judecată) şi 12 pârgari, şi ne oferă numele sudeţilor sau judeţilor, astfel: la 1613, Stan judeţul; la
1623, Gheorghe judeţul; la 1625, Oprea judeţul; la 1626, Vancea judeţul; la 1627, Gheorghe judeţul; tot la
1627, Saacea judeţul, şi la 1631, Daniil judeţul; la 1638, Tudor judeţul; la 1639, Daniil judeţul; la 1652,
Proca judeţul; la 1635, Stoica judeţul; la 1657 Daniil judeţul; la 1661, Ion judeţul. Ultimul judeţ al
Râmnicului, după cum precizează autorul, este Ioan judeţul, menţionat la 1 ianuarie 1758 (Ibidem ).
Hrisoavele din veacul al XV-lea se referă la întărirea unor proprietăţi în Râmnic, de multe ori acestea
reprezentând danii acordate de domnitori ctitoriilor lor. Astfel, la 19 iunie 1421, la Creaţa, Radu al II-lea
Prasnaglava întăreşte mănăstirii Cozia, printre altele, „metohurile de la Râmnic cu 5 mori şi iarăşi 45 sălaşe
de ţigani şi satul Hinăteşti şi o ocnă de la Ocna de sus”. Dan al II-lea confirma şi el proprietăţi la Râmnic,
daniile anterioare făcute de Mircea cel Bătrân (D RH B, I, 1966, 99). Vlad Dracul emite documentul de la 16
septembrie 1440, unde apare Licura, care se afla peste râu de Uliţa, ca o prelungire dincolo de apa
Râmnicului. Basarab cel Tânăr - Ţepeluş cedează mănăstirii Cozia „moara domniei mele care este în târgul
Râmnicului pe Olt, pentru că am schimbat domnia m ea cu egumenul de au dat domniei mele morile care sunt
la Târgovişte să fie domneşti” (9 ianuarie 1478) (Ibidem, 316). Satul Copăcelul, este cunoscut dintr-un
document emis în cancelaria lui Radu cel Mare, la 14 aprilie 1496) (Ibidem, 431), pentru Mânăstirea Govora,
care avea vii la Copăcel încă din vremea lui Vlad Dracul. Radu cel Mare este cel care şi-a legat numele de
întemeierea celei de-a două Episcopii a Ţării Româneşti, la Râmnic, înlocuind-o pe cea de la Severin, prin
30
aducerea - cu probabilitate, în anul 1503 - a lui Nifon, patriarhul Constantinopolului, să păstorească ţara, din
cetatea de scaun de la Târgovişte. Reşedinţa noii Episcopii, numită chiar din secolul al XVI-lea, „a Noului
Severin”, a fost Biserica „Sfântul Nicolae” - ctitoria lui Dan I (1385-1386), fratele şi asociatul la domnie al
lui Mircea cel Bătrân. Primul conducător al Râmnicului, menţionat documentar şi cunoscut până în prezent,
este ,jupan Ştefin judeţ”, care are o îndelungată activitate politică şi comercială. De la el, ni s-a păstrat
primul sigiliu al Râmnicului, una din cele mai vechi matrice sigilare din Ţara Românească, aplicat pe o
scrisoare şi adresată pe la 1506, magistratului oraşului Braşov (Bogdan, 1902, 308). Neagoe Basarab s-a
îngrijit de Mânăstirea Bistriţa, care va fi pictată (1519) şi va primi, printre alte daruri, la 10 aprilie 1520, un
document de întărire a posesiunilor ei, între acestea aflându-se şi „viile de la Râmnic şi cu locul”, şi „via de
la Căzăneşti” (D RH B, II, 1972, 373-374).
Domnul Radu de la Afumaţi vv. a sfârşit asasinat în urma unui complot boieresc, la 2 ianuarie 1529.
Cea mai veche variantă păstrată a cronicii interne, arată că „vornicu Neagu şi postelnicul Drăgan s-au ridicat
împotriva lui şi au venit cu ostaşi în taină împotriva lui Radu-voievod. Domnul a prins de veste, dar n-a avut
vreme să-şi strângă ostaşii şi a fugit cu fiul său Vlad-voievod ca să se ducă la banii de Craiova. Dar când a
ajuns la Episcopia Râmnicului, boierii l-au ajuns din urmă, l-au prins, l-au legat şi i-au tăiat capul lui şi capul
fiului său Vlad-voievod şi i-au ucis împreună la Râmnic, în anul 7037 al lumii” (C ândea, 1970, 685). La 28
iulie 1529, Moise Vodă (ianuarie 1529 - iunie 1530) întăreşte Mănăstirii Ostrov, o cantitate de 200 vedre de
vin din vinăriciul domnesc de la Râmnic, 200 obroace de grâu şi 100 de orz din judeţul Vâlcea şi 1.000
bolovani de sare „din Ocnele de la Râmnic” (DIR, B , X V I , I, 73-74).
Mircea Ciobanul este considerat ctitor al bisericilor „Buna Vestire” (1510-1522) şi „Sf. Nicolae” din
Râmnic. Pătraşcu cel Bun (1554-1557), domnitorul care a îndrăgit mult Râmnicul, a zidit „din temelie”
biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1554-1557), cel mai vechi lăcaş care s-a păstrat la Râmnicu-Vâlcea (Bălan,
2005, 33). Încă din luna mai, el se afla la Râmnic pentru aer, îngrijit de un medic trimis de sibieni. La 5
octombrie 1564, Petru cel Tânăr vv. întăreşte Mănăstirii Arhanghelul „care este la Râmnic, Olt” nişte sate, în
urma unor judecăţi cu Ianachi stolnicelul, printre alte proprietăţi şi o ocină „cu vad de moară în oraşul
domniei, în Râmnic”; la 8 ianuarie al anului următor, mănăstirii i se acorda stăpânirea asupra moşiei din jurul
ei, „cu tot hotarul, însă din jos de Vlădeşti, la Gâlmele, apoi pe culme până la via lui Silea dinspre oraşul
Râmnic”. La 27 iunie 1569, Alexandru al II-lea Mircea vv. dăruieşte mănăstirii Ostrov 200 vedre de vin din
vinăriciul domnesc din Râmnic (DRH, B, VI, 190-191). În timpul domniei sale a avut loc o încercare
nereuşită de mărire a hotarului oraşului Râmnic. În anul 1576, episcopul Mihail termină de ctitorit biserica
Episcopiei Râmnicului şi a fostului schit Olteni. Petru Cercel (1583-1585) întăreşte Episcopiei Râmnicului,
la 8 ianuarie 1584, ocine le Bujoreni, la Uliţa şi la Copăcel, partea lui Seman (DRH, B , VI, 1985, 190-191).
Mihnea Turcitul măreşte domeniul de la Copăcelu al Episcopiei, prin actul de la 25 ianuarie 1575 şi prin
dania făcută de marele vistier Mitrea, ocină cumpărată cu 3.200 aspri de la Rada, fiica logofătului Radu din
Râmnic. Crucea Mişeilor, o piatră de hotar de la anul 1718, care era odinioară amplasată la Licura (astăzi se
află în curtea bisericii „Buna Vestire”), are înscrisă pe ea textul documentului din 25 iunie 1580, prin care
Mihnea Turcitul întăreşte mănăstirii Cozia „moşia de la Râmnic, pe hotarul cel bătrân de la M işei, până la via
lui Oprea Spăreatului” (Bălan, 2005, 796). În anul 1583, stareţul Amfilohie al Coziei clădeşte Paraclisul
mănăstirii Cozia (DIR, B, X V I , V, 1952, 53).
Ultimul deceniu al secolului al XVI-lea reprezintă, pentru românii de pretutindeni, epoca istorică
marcată de glorioasa domnie a lui Mihai Viteazul (1593-1601). S-a pus problema atribuirii meritului său la
isprăvirea bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din Râmnicu-Vâlcea, rămasă neterminată din cauza decesului
prematur al tatălui său Pătraşcu cel Bun. Savantul Nicolae Iorga înclină să atribuie lui Mihai Viteazul
terminarea construcţiei, dar documentele nu confirmă acest fapt. În Râmnic, are loc înfiinţarea unei „mori de
postav pe Uliţa” . Moara, care funcţiona în 1598, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, se pare că exista şi în
timpul domniei lui Matei Basarab. Primul document dat de Mihai Viteazul, emis pentru un locuitor din
Vâlcea, este cel conferit lui Oancea, la 3 mai 1594, prin care domnul îi întăreşte acestuia ocine, vii şi o casă
la Voinigeşti (DRH, B, XI, 1975, 567). La 5 iulie 1598, Mihai Viteazul va interveni şi în conflictul dintre
egumenul de la Cozia şi conducerea oraşului Râmnic, în legătură cu modul ilegal de percepere a birului de
către orăşeni asupra vecinilor din satul Uliţa. În cadrul judecăţii, Domnul a cercetat cărţile din timpul lui
Mircea Voievod cel Bătrân şi al altor domni, hotărând ca mânăstirea să-şi păstreze proprietatea pe vechiul
hotar „de la moara de postav pe Uliţa cu ţiganii şi până la Mişei şi cu Licura toată şi cu tot hotarul”.
Porunceşte judeţului şi celor 12 pârgari „din oraşul domniei mele de la Râmnic”, la vederea „cărţii, să nu
tragă pe vecini la bir, şi să dea domniei bir cu ţara”(DRH, B, XI, 1975, 411-412).

31
 După eşecul de la Mirăslău, domnul s-a retras spre apus, la Curtea de Argeş, „până la satul Ruda” . Aici
a ajuns Mihai Viteazul pe la 20 octombrie 1600, trecând prin Râmnic, unde a stat mai mult de o lună de zile.
La 25 noiembrie 1600, a trecut Oltul pe la Râmnicu-Vâlcea şi s-a îndreptat spre Craiova, unde a executat o
seamă de boieri trădători, l-a învins pe beiul de Vidin, la Dunăre, apoi a intrat în Transilvania, prin pasul
Vulcan şi de aici, spre Viena (Ştefănescu, M ureşanu, 2001, 636). În primăvara anului 1603, în urma
călătoriei întreprinse la Viena, cu ajutorul lui Radu Şerban, doamna Stanca şi fiica sa Florica s-au reîntors în
Ţara Românească. După ce a sosit în Râmnic, doamna Stanca s-a îmbolnăvit de ciumă, nesupravieţuind
acestei boli. A fost înhumată în curtea Episcopiei Râmnicului, cu cinstea cuvenită. Ceremonia s-a desfăşurat
sub cârmuirea episcopului Efrem, cu puţin timp înainte de 28 decembrie 1603. Împrejurările au făcut ca
mormântul soţiei voievodului, ca şi altele, să fie jefuite şi distruse în timpul războiului din 1736-1739. Piatra
de mormânt ce ar aparţine doamnei Stanca, spartă în mai multe fragmente, a fost păstrată la Seminarul din
Râmnic, apoi la Muzeul Mănăstirii Cozia şi adusă, în sfârşit, la Muzeul Judeţean Vâlcea, unde se păstrează şi
astăzi (Florea, 1992, 66-67).
În anul 1620, Mihail Moxa (călugărit sub numele Moxalie - „cel păcătos”) tipăreşte Chronograful
Ţării Româneşti, prima istorie universală în limba română, care narează istoria lumii de la creaţia biblică
până la anul 1489. Îndemnător la lucru, i-a fost cărturarul episcop al Râmnicului - Teofil (B ardaşu,
2002, 54-55).
Matei Basarab (1632-1654) este unul dintre cei mai apropiaţi domnitori ai meleagurilor vâlcene. Din
cronica lui Georg Kraus aflăm că Abaza paşa ar fi numit mai înainte ca domn pe un fals pretendent: tăbăcarul
Stănimir din Râmnicu-Vâlcea. Înainte de 1634, acesta a fost predat lui Matei Basarab care l-a „sluţit” pentru
cutezanţa sa (K raus, 1965, 88-89). Domnitorul i-a pedepsit pe boierii care în anumite împrejurări îi
deveneau ostili, aşa cum este cazul lui Chisar, paharnicul din Ruda Vâlcii (DRH, B, XXIV, 1974, 172).
Despre existenţa primei fabrici de hârtie din Ţara Românească, în vremea acestui domn, aflăm din prefaţa
scrisă în slavonă de către Udrişte Năsturel la Antologhionul tipărit la Câmpulung-Muscel în 1643. Autorul
laudă acţiunea domnului de a înfiinţa „moara făcătoare de hârtie”. Această „fabrică” se afla amplasată pe
iazul morilor, vecină cu biserica „Sf. Gheorghe” - situată în piaţa Râmnicului (Bianu, 1910, 2).
Matei Basarab a efectuat unele lucrări la complexul arhitectonic al Episcopiei. Un document austriac
din anul 1731, precizează că voievodul a construit „casa tipografiei cu pivniţa de sub ea“ (Sacerdoţeanu,
1960, n r. 5-6). În vremea când Matei Basarab se afla la „plimbare” peste Olt, în oraşul Râmnic, egumenul
Coziei a cerut să i se dea vinăriciul din Jiblea, în schimbul vinăriciului din Uliţa cea Mare din Râmnic, ceea
ce domnul aproba prin actul din 11 august 1638 (AN B ucureşti, Condica M-rii Cozia, pach. XLIX/9). În
lunile iunie-iulie 1657, Râmnicul este vizitat de diaconul sirian Paul de Alep, care îl însoţea pe tatăl său -
Macarie al III-lea Zaim, patriarhul Antiohiei. Oaspeţii sunt primiţi de Ignatie Grecul, episcopul de atunci al
Râmnicului şi vor sta aici în două rânduri: 20 - 28 iunie şi 30 iunie - 2 iulie. Călătorul sirian scrie în jurnalul
său de călătorie: „Am ajuns la Râmnicul mare, care este scaun episcopal. Palatul episcopal de aici seamănă
cu acela al mitropolitului din Târgovişte, atât prin clădirile şi grădinile sale, cât [şi] prin livezile şi heleşteiele
sale, numai că este mai mic (A lexandrescu-D ersca B ulgaru, 1970, 118 -120).
În primăvara anului 1656, domnul Constantin Şerban Basarab (1654-1658) ridică o cruce mare de
piatră în curtea Episcopiei Râmnicului, pe locul unde odinioară se întindeau viile lăcaşului: „[...] Şi a ridicat
această cruce, Io Constandin Şerban voievod şi doamna lui, Bălaşa, cu binecuvântarea părintelui Dionisie,
episcopul Râmnicului; luna martie 9, anul 7164” (Bălan, 2005, 823). În vremea lui Gheorghe Ghica
(1659-1660), Gabriel Tomasi se plângea la 1660 că la Râmnic, biserica catolică era ruinată „n-au mai rămas
decât zidurile, ar putea fi restaurată, dacă ar fi cu ce, şi ar fi de mare folos, pentru că aici vin mulţi catolici şi
s-ar înmulţi şi mai tare, mulţumită faptului că în apropiere se afla[u] ocnele de sare ale domnului. Alesul
apostolic, referindu-se la Râmnic, afirma că „de altfel, este un oraş bun” (Iorga, 1928, 8). La 2 mai 1677,
domnitorul Gheorghe Duca (1673-1678) acordă bisericii care începuse a se construi în acest an pe dealul
Cetăţuii, „via de la Cetate” şi o scuteşte de vinărici şi de dijma de stupi, conferindu-i dreptul de a ţine „un
vier, om strein, iertat de bir şi de seamă” (AN B ucureşti, Episcopia Râmnicului, pach. XXX, doc. 3).
Episcopul Teodosie ridică crucea de piatră „a lui Duca Vodă” (20 mai 1675), care se află astăzi în faţa
Muzeului de Istorie din Râmnicu-Vâlcea. La 26 martie 1679, Şerban Cantacuzino (1678-1688), domnitorul
care i-a însoţit pe turci la asediul Vienei (1683), reînnoieşte milele domneşti ale schitului Cetăţuia din
Râmnic. Pe Dealul Cetăţuia, pe locul unei biserici mai vechi, mitropolitul Teodosie a ridicat un schit, în
1677-1680, pe care-l înzestra cu moşii, „vaduri de moară, mertice de sare si robi”. La 20 martie 1682, în
partea de jos a Râmnicului se afla un vad de moară, pe care Vlad Vişinescu îl dăruieşte Episcopiei „aicea în

32
apa Râmnicului, pe pârâul despre oraş, din jos de biserica „Sf. Gheorghe”, mai jos de m oara lui Dima spătar
Bujoreanul (Ibidem, XLVI/11).
Domnul Ţării Româneşti - Constantin Brâncoveanu (1688-1714) îl aduce, de la Constantinopol, pe
Antim Ivireanul, care cunoştea, pe lângă arta tiparului, şi sculptura, pictura, gravura în lemn şi broderia. La
16 martie 1705, episcopul Ilarion al Râmnicului a fost înlocuit, pentru simpatii marcante faţă de catolici, cu
Antim, care a fost hirotonit arhiereu a doua zi, de către Teodosie, mitropolitul Ţării Româneşti. Cu sprijinul
domnului şi cu strădania noului ierarh, tiparniţa (adusă de Antim de la Snagov) cu posibilităţi de imprimare
în greceşte şi româneşte, va scoate de sub teascurile sale numeroase cărţi, ceea ce va face ca oraşul de la
poalele dealului Capela să fie perceput ca o adevărată „Capitală a tipografilor”(Iorga, 1969, 442). Prima
carte care apare în noua tipografie râmniceană, este una în greceşte - Tomul bucuriei (1705) - ripostă la
tendinţele de extindere ale catolicismului şi calvinismului. Antim va traduce în româneşte două cărţi
fundamentale pentru practica ecleziastică: Molitvenicul - rămas până aproape de epoca noastră în forma dată
de el - şi Octoihul, tipărit în 1706 cu sprijinul material al lui Mihail Cantacuzino.
Începutul secolului al XVIII-lea este dominat de conflictele din ce în ce mai deschise dintre cele trei
imperii central şi est-europene; pe de altă parte, turcii nu mai aveau încredere în domnitorii români şi au
înlocuit domniile pământene cu un nou regim, cel fanariot. Secolul fanariot a coincis cu intensificarea
ofensivei austriece şi ruse pentru adjudecarea spaţiului deţinut de Imperiul otoman aflat în regres. În urma
mazilirii lui Ştefan Cantacuzino, tronul Ţării Româneşti este luat de Nicolae Mavrocordat (1716;
1719-1730). In urma victoriei austriecilor împotriva Imperiului otoman, prin războiul început în 1716, şi
pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), învingătorii au ocupat nordul Serbiei cu Belgradul, Banatul şi
Oltenia. Antim Ivireanul va fi caterisit, pe nedrept, de către Patriarhia ecumenică, şi trimis în exil, spre M-rea
„Sfânta Ecaterina” de la muntele Sinai. Nu va apuca să ajungă la destinaţie pentru că, în urma unui ordin, a
fost ucis pe drum de ostaşii turci în dreptul localităţii Galiopi, după data de 22 septembrie, iar trupul i-a fost
aruncat în râul Tundja (Bulgaria), afluent al Mariţei, undeva în apropierea Adrianopolului (Ştrem pel, 1997,
362-370).
La 20 ianuarie 1717, căpitanul Schwantz se ocupa, la Râmnic, cu întocmirea unei hărţi a Olteniei. El
urmărea să deschidă şoseaua pe partea dreapta a Oltului de la Sibiu la Râmnic şi totodată să iniţieze lucrările
de întărire a mănăstirii Cozia, precum şi pe acelea de fortificare a episcopiei. O inscripţie pusă pe stânca
muntelui, pe şoseaua ce duce de la Câineni la Râul Vadului, ne spune despre vitejia comandantului Eugeniu
de Savoia şi despre construirea acestui drum - Via Carolina -, opera arhitectului Friederic Schwantius, la
anul 1717 (Bălan, 2005, 346). Domnitorul Ion Mavrocordat, venit în scaun cu voia turcilor, a trimis la
Braşov pe marele logofăt Iordache Creţulescu - ginerele lui Nicolae Mavrocordat, cu cinci pungi de bani,
insistând ca germanii să se retragă din zonele fortificate şi de la Mănăstirea din Râmnic. Imperialii, însă, nu
numai că nu se gândeau să părăsească Oltenia, ci erau hotărâţi chiar să o lege mai strâns de Transilvania
printr-o serie de măsuri administrative.
În anii 1715-1718, preotul catolic Antonie baratul cumpără de la orăşenii din Râmnic mai multe
proprietăţi, în vederea amplasării noii biserici. Imediat după 1718, în centrul oraşului se construieşte un
important lăcaş din piatră. La 29 noiembrie 1719, egumenii principalelor mănăstiri vâlcene - Ioan de la
Hurezi, Ştefan de la Bistriţa, Ştefan de Arnota şi Pahomie de la Govora, participă la „sinodul“ organizat la
Mânăstirea Hurezi de către episcopul Damaschin (1708-1725), care a cerut ridicarea Episcopiei Râmnicului
la rangul de mitropolie, precum şi înfiinţarea de şcoli în Râmnic şi în Craiova (BAR, CCLXV/90). Episcopia
Râmnicului a fost pusă sub jurisdicţia canonică a mitropolitului din Belgradul sârbesc.
Episcopii care vor urma în scaunul Episcopiei Râmnicului (Damaschin Voinescu, Inochentie, Climent
- confirmat de împăratul austriac), vor continua activitatea de tipărire a cărţilor bisericeşti. Oraşul a devenit
scenă pentru teatrul de război iscat între marile imperii ale timpului, cu urmări nefaste pentru istoria sa;
astfel, în timpul războiului turco-austriac din 1736-1738, „Pârjolul războiului a distrus reşedinţa episcopală
din Râmnic” (G herasim C ristea, 2009, 189). Cete de turci şi tătari au incendiat Râmnicul, răpind vite, luând
în robie pe locuitorii pe care i-au putut prinde, alţi oameni fugind prin munţi şi prin peşteri. Episcopul
Climent s-a refugiat şi el pe Valea Lotrului, unde se aflau 3.000 de militari austrieci.
Prin Pacea de la Belgrad (18 septembrie 1739), care a pus capăt războiului ruso-austro-otoman,
Imperiul habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia, readusă la hotarele Ţării Româneşti. Episcopul
Climent a început refacerea Episcopiei arse şi distruse de turci, a reclădit între 1739-1749 biserica mare, cu
clopotniţa şi cu casele dimprejur, precum şi biserica-bolniţă, clădită din temelie la 1745. Tot cu cheltuiala sa,
a fost ridicată biserica de la Goranu. Climent a tipărit, la Râmnic, multe din traducerile înaintaşului său
Damaschin, care rămăseseră în manuscris, a retipărit Cazania lui Varlaam (1748, cu anumite schimbări),
33
unele broşuri originale, precum şi câteva pastorale. În prefaţa din Evanghelia tipărită de el la Râmnic în
1746, se adresa domnului Constantin Mavrocordat, menţionându-se că aceasta s-a tipărit ca să lumineze „nu
numai celor din casă, adică din Ţara Măriei Tale, ci tuturor celor ce vorbesc limba rumânească” .
Luminile culturale din „veacul de aur al Râmnicului” au fost prelungite de ceilalţi episcopi renumiţi
care i-au urmat lui Climent: Grigore Socoteanu - ziditor al Paraclisului Episcopiei şi ctitor de biserici
râmnicene; Partenie - originar din Mihăeştii Vâlcii - , în timpul căruia s-au tipărit 7 cărţi; Chesarie - a cărui
operă de căpetenie o constituie tipărirea a 6 mineie, însoţite de strălucite prefeţe. Epoca de strălucire a
Episcopiei Râmnicului a fost continuată de Filaret, ales episcop la 3 martie 1780. Bun gospodar, el a facut
eleşteul Episcopiei şi - la 1 septembrie 1784 - fântâna de la Olt, mutată ulterior în curtea Episcopiei, unde se
află şi astăzi. În timpul păstoriei sale, s-au tipărit peste 25 cărţi, toate pe cheltuiala sa. Din cauza războiului
ruso-austro-turc, în 1788, activitatea tipografiei a încetat, episcopul refugiindu-se la Sibiu; activitatea
tipografică va fi reluată în 1792.
La 13 iunie 1790, se organizează serviciul poştelor la Râmnicu-Vâlcea, iar la 12 noiembrie 1791,
domnitorul Mihai Suţu semnează ordinul de numire a lui Iacov judeţ, „la oraşul Domniei Mele Vel Ocna sud
Vâlcea” - târgul Ocnele Mari care apare la 1700, în harta stolnicului Cantacuzino. Nectarie, grec de la
Moreea, a stat pe scaunul episcopal de la Râmnic douăzeci de ani (1792-1812), dar în această perioadă destul
de mare, nu s-au tipărit decât câteva cărţi, care fuseseră pregătite de tipar de către Filaret.
Dezintegrarea structurilor feudale din Ţara Românească, începută de pe la jum ătatea secolului al
XVIII-lea, a dus la apariţia naţiunii române moderne, afirmarea conştiinţei şi idealurilor naţionale. În plan
cultural, Şcoala Ardeleană a fost aceea care a trezit conştiinţele prin glorificarea trecutului şi prefigurarea
unui viitor prosper nu numai în Transilvania, ci pentru toţi românii. În plus, marea răscoală a ţăranilor
transilvăneni din 1784 şi în special revoluţia de la 1821, condusă de Tudor, nu au reprezentat episoade
sporadice, ci momente marcante de istorie naţională, fundamentul dezvoltării istorice, care au condus la
prăbuşirea feudalismului şi crearea statului modern român.

3. E P O C A M O D E R N Ă

a ) R â m n i c u l şi R e v o l u ţi a d e la 1821
Rolul judeţului Vâlcea în strategia geo-politică a revoluţiei din 1821, a fost intuit de Tudor încă din
anul 1819, pe când îndeplinea funcţia de vătaf de plai la Câineni. În acţiunile şi în drumul lor spre mănăstiri
şi spre sudul judeţului, Tudor şi oastea sa nu puteau, desigur, să ocolească Râmnicul. Un râmnicean care a
adus servicii mişcării revoluţionare şi s-a bucurat de încrederea lui Tudor, dovedind abilitate şi competenţă, a
fost stolnicul Constantin Borănescu din Râmnic, căruia i s-a încredinţat responsabilitatea de ,,trimis special”
pentru a purta tratative cu paşa din Silistra1.
Pentru a pune stavilă panicii şi fugii spre Transilvania, a boierilor, negustorilor şi înaltului cler şi a
tem pera spiritele prădalnice din rândurile oastei Eteriei, Tudor a trimis câteva detaşamente pentru protecţia şi
întărirea oraşelor Ocnele Mari şi Râmnic, în condiţiile în care Eteria îşi dezvăluia treptat intenţiile de
subordonare a oastei lui Tudor scopurilor lor şi transformarea Principatelor Române în cap de pod, în
confruntarea grecilor cu oastea otomană. Tudor intenţiona să treacă Oltul pe la Râmnic, hotărât să reziste,
conform planului, în mânăstirile din Vâlcea, „pe care le-am umplut cu zaherele şi panduri”2.
După uciderea mişelească a lui Tudor, la Goleşti, de către eterişti (21 mai/2iunie)”3 şi trecerea oştirii
sale, cu sprijinul complotiştilor, sub comanda Eteriei (ceea ce a dus la grabnica ei dezagregare), oastea
otomană care se îndrepta către Târgovişte, i-a înfrânt cu uşurinţă pe eterişti la Mânăstirea Nucet. Ipsilanti a
ordonat retragerea din Târgovişte spre Olt, grija sa principală fiind să-şi asigure refugierea în Transilvania.
Demoralizaţi, eteriştii s-au îndreptat spre Râmnicu-Vâlcea4. Mulţi dintre panduri nu aflaseră încă nimic
despre asasinarea conducătorului revoluţiei. Aşa se explică faptul că la Râmnicu-Vâlcea, „40 de oşteni, mai
toţi căpitani, rugară pe Protopopescu să le facă jalbă către prinţul Ipsilanti, rugându-l să le dea pe slugerul
Tudor, în care ei au încredere, şi la glasul căruia au năpustit casele şi s-au sculat cu armele ca să capete
drepturile ţării”5. Între cei trimişi cu această cerere, era şi autorul memoriului care va mărturisi, mai târziu,
despre diversiunea prin care Ipsilanti le-a ascuns căpitanilor lui Tudor moartea acestuia6.

Note bibliografice
1. Vâlcea. Monografie, Bucureşti, Editura „Sport-Turism”, 1980, pag. 51.

34
 2. C. D. Aricescu, Istoria revoluţiunii române de la 1821, Craiova, 1874, pag. 225; Istoria românilor, vol. VII, tom I,
Bucureşti, Editura Enclopedică, 2003, pag. 296.
3. D. Bălaşa, P. Purcărescu, Luptele pandurilor şi eteriştilor de pe Valea Oltului (1821), în „Buridava”, 1/ 1972,
pag. 295-320.
4. Istoria românilor, pag. 44; C. D. Aricescu, Op. cit., pag. 282-283.
5. C. Tamaş, Op. cit., pag. 184; v. şi D. Bălaşa, P. Purcărescu, Luptele pandurilor şi eteriştilor de pe Valea Oltului (1821), în
„Buridava”, 1972, pag. 311.
6. Ibidem.

b ) A n u l r e v o lu ţio n a r 1848

În concepţia Comitetului revoluţionar, şi apoi a Guvernului Provizoriu, Vâlcea a reprezentat un

important centru strategic al revoluţiei în zona Olteniei. Pentru faptul că revoluţia era proiectată să
izbucnească în mai multe locuri simultan1, atât în Muntenia, cât şi în Oltenia, Ocnele Mari trebuiau să
constituie un centru polarizator al forţelor revoluţionare din judeţele limitrofe, pentru ca în situaţii critice, să
se poată transforma într-un batalion de rezistenţă în faţă pericolului extern, prin Tabăra de la Râureni. De
asemenea, defileul Oltului şi cel al Lotrului ofereau condiţii favorabile unor confruntări armate în plan
,,închis” 2.
În ziua de 14 iunie, la doar câteva zile după ce ştirile despre evenimentele petrecute la 9 iunie 1848
prin lansarea Proclamaţiei de la Izlaz, au ajuns în spaţiul vâlcean, autorităţile judeţene făceau cunoscut
magistratului oraşului Râmnic despre începutul revoluţiei în ţară şi despre importanţa zilei de 11 iunie3.
Pretutindeni în oraşul Râmnicu-Vâlcea exista o atmosferă deosebită, iar locuitorii erau cuprinşi de pregătiri
festive ce se făceau în vederea apropiatei sărbători. La 20 iunie, aveau să fie organizată o ceremonie la
biserica ,,Toţi Sfinţii”, pentru „sfinţirea stindardului libertăţii naţionale după noua constituţie”, la care au
participat autorităţile revoluţionare locale şi mare parte a populaţiei4. Solemnitatea propriu-zisă în vederea
depunerii jurământului, s-a amânat mai bine de o lună, din cauza epidemiei de holeră care bântuia oraşul şi o
mare parte din judeţ. Abia la 29 iulie, comisarul extraordinar Dumitru Zăgănescu a putut organiza şi conduce
o impresionantă manifestaţie a vâlcenilor5. În frunte cu administratorul de district, cu toţi funcţionarii şi
Garda Naţională condusă de căpitanul Grigore Davidescu, locuitorii Râmnicului s-au îndreptat spre o
,,câmpia înconjurată de arbori” din marginea oraşului - locul unde mai târziu se va amenaja primul parc al
Râmnicului - „ZĂVOI”; aici, organizatorii ridicaseră ,,un umbrar şi o tribună” îmbrăcată în ramuri verzi şi
un arc de trium f împodobit cu ghirlande de flori ,,pentru persoanele ce se vor duce la acea solemnitate”6. În
entuziasmul general, sunt citite cele ,,21 de puncturi” ale Constituţiei revoluţionare, iar administratorul
districtului a ţinut o alocuţiune ,,cu cele mai vii expresii asupra drepturilor naţionale”, la care râmnicenii au
răspuns prin ovaţii: ,,Să trăiască Constituţia!” ... „Să trăiască poporul român şi guvernul!” . Garda naţională -
care se înfiinţase mai înainte la Râmnic, conform programului revoluţiei - a întărit aclamaţiile mulţimii, cu
salve ,,de arme detunătoare”7. La 26 iunie, Garda Naţională din Râmnicul Vâlcea era deja constituită,
conducătorul ei fiind căpitanul Grigore Davidescu8. Între cei 200 de oameni ai ei, se numărau şi austriecii
stabiliţi în oraş şi înrolaţi voluntar; în scurt timp, s-au înscris 409 persoane9. Procesul de organizare a gărzii
naţionale în Vâlcea a înregistrat succese, aceasta datorită administratorului Costache Cerchez, om devotat
revoluţiei, care, odată cu îndemnurile sale din 18 iulie, trimitea printr-o adresă magistratului din Râmnic, şi o
copie de pe instrucţiunea privind organizarea noii instituţii. În acordurile muzicale ale fanfarei locale,
participanţii la grandioasa manifestaţie au trecut apoi pe sub simbolicul arc de triumf împodobit cu flori şi
cu faldurile tricolore. Un eveniment de mare atracţie a zilei de 29 iulie, a constituit-o, însă, corul alcătuit din
învăţători, preoţi şi tineri seminarişti, condus de Anton Pann: ,Jntr-acest pompos constituţiu - va scrie mai
târziu comisarul Dumitru Zăgănescu în raportul său - aflându-se şi dumnealui Anton Pann, profesor de
muzichie, împreună cu câţiva cântăreţi de ace[e]aşi profesie, au alcătuit o muzică vocală cu nişte versuri
prea frumoase puse pe un ton naţional plin de armonie şi triumfal, cu care au ajuns entuziasmul de patrie în
inimile tuturor cetăţenilor”10. Istoricii vâlceni (dar nu şi cei din Braşov sau din alte zone ale ţării!) au
presupus că „versurile prea frumoase” aranjate pe muzică de Anton Pann, nu ar fi fost altceva, decât cântecul
Deşteaptă-te române!, pe versurile lui Andrei Mureşanu (Un răsunet)11, devenit unul dintre cele mai
populare imnuri ale României şi păstrat în actualitate ca imn naţional. Membrii Gărzii au cinstit noua ordine
revoluţionară prin salve de puşti trase cu ocazia depunerii jurământului pe noua Constituţie; a urmat o
fastuoasă sărbătoare, la care au participat întreaga populaţie a oraşului şi reprezentanţii gărzilor din
localităţile judeţului12.

35
 Alături de comisarii (Dumitru Zăgănescu, I. Procopiu, G. Râureanu ş. a.), numiţi pentru promovarea -
în Râmnic şi în restul judeţului - a scopului şi programului revoluţiei, un rol important în activitatea de
propagandă revoluţionară, l-a avut corul didactic de la Şcoala Normală din Râmnicu-Vâlcea, care, potrivit
instrucţiunilor ministeriale din 25 iunie, trebuia să adune în capitala judeţului pe toţi candidaţii de învăţători,
pentru a le citi Constituţia şi ,,să le facă explicaţii cu de-amănuntul”13. ,,Fă, d-le profesor, din învăţători,
organe fidele ale libertăţii, - se scria în circulara trimisă profesorului Costache Codreanu - trimite-i în sate a
lumina pe fraţii lor, fă dintr-înşii apostoli credincioşi ai libertăţii”14. Alături de Grigore Davidescu, Codreanu
va purta o corespundenţă susţinută cu Petrache Poenaru15.
După ce s-a întors de la Bucureşti, unde luase legătura cu fruntaşii revoluţiei, C. Codreanu, a convocat
la Râmnicu-Vâlcea pe toţi învăţătorii şi subrevizorii din judeţ pentru pregătirea acestora în vederea
desfăşurării activităţii de propagare a ideilor revoluţiei. El avea nobila misiune, aşa cum se arată în
instrucţiunile primite de la Ministerul Instrucţiunilor Publice, de a-i lumina pe candidaţi asupra Constituţiei,
de a explica „Proclamaţia liberatoare”, de a le insufla şi împrumuta „simţămintele” sale. La 20 august 1848,
Costache Codreanu trimitea Ministerului un important raport al cărui conţinut îl forma textul „desluşirilor
făcute de el învăţătorilor”16. printre altele, el aprecia că victoria a fost obţinută relativ uşor, îndemnând la
vigilenţă şi, eventual, la înarm are17. Unul dintre motivele desemnării zonei din dreapta Oltului ca bază
militară la Câmpul lui Traian (Râureni), lângă Râmnicu-Vâlcea, l-a constituit poziţia geografică şi strategică:
apropierea localităţii vâlcene de graniţa cu Transilvania oferea cele mai bune condiţii perspectivei colaborării
armatelor frăţeşti ale românilor dintr-o parte şi alta a Carpaţilor18. Dovadă în această privinţă, este
mărturisirea lui Ion Maiorescu privitoare la existenţa unui număr de partizani printre grăniceri, gata oricând
să constituie un ajutor substanţial unit din Transilvania19.
La 18 iunie, printr-un decret dat special în vederea organizării rezistenţei armate, Gheorghe Magheru a
fost numit „căpitan general al tuturor trupelor regulate de dorobanţi şi panduri din România şi inspector
general al tuturor gărzilor naţionale”20. Într-un timp record, generalul a creat cele mai bune condiţii
organizării unei armate revoluţionare în Oltenia, a cărei utilizare i-a dat prilejul să grăbească numirea unor
oameni de încredere în aparatul administrativ şi poliţienesc, să stingă focarele comploturilor reacţionare şi -
cel mai important aspect al inspecţiei făcute - să asigure revoluţiei antrenarea totală a populaţiei din această
provincie, „ca să poci îndeplini cu dânşii - scria el - misiunea cu care sunt însărcinat în cauza sacră”21.
Iniţial, în taberele de la Râureni s-au adunat 500 de dorobanţi22, cu care a venit însuşi Magheru. La sfârşitul
lunii august, numărul acestora se ridicase la 6000, însă pe mulţi dintre aceştia, din cauza hranei scumpe şi a
armelor insuficiente, Gheorghe Magheru a fost obligat să-i trimită acasă pentru 10 zile; jumătate dintre ei, la
întoarcere, trebuiau să vină fără cai, pentru economisirea furajelor23. Gheorghe Magheru a încercat să repare
toate armele vechi şi stricate, cu meşterii lăcătuşi din Râmnicu-Vâlcea şi din satele judeţului.
În faţa pericolului extern, a cărui apariţie a devenit iminentă, sfătuit de Nicolae Bălcescu şi Ion Ghica,
Magheru trebuia să-şi asume puteri extraordinare la momentul oportun, să facă totul pentru a încerca
rezistenţa armată în Vâlcea, iar dacă nu ar fi reuşit, să treacă munţi în Transilvania cu oameni săi şi să se
unească cu Avram Iancu şi alţi conducători revoluţionari români de peste munţi24. În acelaşi scop, Nicolae
Bălcescu l-a trimis pe fratele său Barbu cu scrisori de încurajare la Magheru şi s-a străduit, totodată, să
obţină din partea guvernului promisiunea că artileria şi cavaleria din capitală se vor alătura taberei de la
Râureni, pentru a o întări. Impresia produsă asupra lui Barbu Bălcescu, de formaţiunile militare aflate în
Tabăra de la Râureni, aşa cum rezultă din scrisoarea sa către N. Bălcescu, a fost deosebită 25.
Locotenenţa domnească acordă generalului Gheorghe Magheru puteri depline nu numai asupra
Olteniei, ci şi asupra judeţelor din Argeş şi Muşcel, căci armata organizată de el în tabăra de la Râureni,
rămăsese singura speranţă a revoluţiei, în condiţiile pătrunderii trupelor turceşti în ţară şi, mai ales, în urma
evenimentelor tragice ale confruntărilor cu acestea, a pompierilor din Dealul Spirii în ziua de 13 septembrie
1848. Prin proclamaţia către popor, lansată la 14 septembrie 1848, către dorobanţi, voluntari şi populaţie, el
îi încuraja şi îi îndemna la luptă pe toţi, cu orice fel de arme, pentru apărarea suveranităţii şi a drepturilor
lor26; pe de altă parte, el le cere administratorilor din judeţele Olteniei, din Argeş şi Teleorman, să nu se
supună noului guvern regulamentar. Evenimentele, însă, se precipită în defavoarea revoluţionarilor de la
Râureni, conduşi de Magheru: la 21 septembrie, el primeşte un ultimatum de la Căimăcămia Ţării
Româneşti, prin judecarea unei note a lui Fuad - efendi, prin care Magheru era somat să-şi risipească ostaşii;
nici aceasta, însă, nu-l descurajează pe general, deşi împotriva lui se îndreptau două divizii turceşti, una -
dinspre Bucureşti, iar cealaltă - dinspre Vidin27. Concomitent, o armată alcătuită din 5000 de ostaşi ruşi se
îndrepta spre Vâlcea sub comanda generalului Gustav de Hassfort. În astfel de împrejurări dramatice, mii de
ţărani din toate părţile Olteniei au alergat în tabăra militară de la Râureni, hotărâţi să apere cu sângele lor
36
libertatea şi pământul ţării. La 26 septembrie, numărul lor ajunsese la 30.000 de oameni28. Totuşi, în urma
intervenţiei consulului englez Robert G. Colquhoun, prin secretarul său Grand şi a unei scrisori primite din
partea lui Eliade şi Tell, care îi cereau ce insistenţă ,,să nu azvârle ţara într-un război fatal”, generalul
Gheorghe Magheru nu şi-a asumat răspunderea unei ciocniri armate cu ostaşii străini şi - la 28 septembrie
1848 - , după o consfătuire cu căpeteniile sale ostăşeşti, el dizolvă tabăra29, acţiune pe care avea s-o regrete
tot restul vieţii. A urmat, se ştie, restaurarea ordinii regulamentare de către conducătorii armatelor străine,
care, în paralel cu strângerea armelor de la locuitori, au trecut - prin jafuri şi cruzimi - la urmărirea, prinderea
şi arestarea celor care se făcuseră vinovaţi de aderare la ideile revoluţiei: C. Codreanu, Ion Nisipeanu,
părintele Veniamin, ierodiaconul Athanasie ş.a.30. Mai târziu, în martie 1849, grupuri mari de refugiaţi
români treceau graniţa pe la Câineni; în faţa unui asemenea aflux de populaţie, la Râmnicu-Vâlcea se va
crea un organ special pentru strângerea de fonduri din întreaga ţară, necesare sprijinirii „emigraţilor”31.
Astfel s-a încheiat unul dintre cele mai importante capitole ale revoluţiei paşoptiste, scris la Vâlcea, în
special - la Râmnic.

Note bibliografice
1. Reamintim că în programul Comitetului revoluţionar, declanşarea revoluţiei trebuia să aibă loc simultan la Bucureşti,
Telega (Prahova), Izlaz (Romanaţi) şi la Ocnele Mari (judeţul Vâlcea).
2. Vâlcea. Monografie, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1980, pag. 52.
3. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti
pe Topolog, 1978, pag. VIII.
4. Corneliu Tamaş, Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2006, pag. 208.
5. Ibidem, pag. 215.
6. Gh.Dumitrescu, Unele aspecte din activitatea slujitorilor şcolii vâlcene în timpul revoluţiei de la 1848, în „Studii vâlcene”,
nr. 8/1974, pag. 76
7. Ibidem.
8. Corneliu Tamaş, Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea ... pag. 210
9. Maria Totu, Garda civică din România, 1848-1884, Bucureşti, Editura Militară, 1976, pag. 35 şi 39.
10. D J V A N, Fond Magistratul oraşului Râmnic, dos. 107/1848, pag. 5 ;. cf. Corneliu Tamaş, op. cit. pag. 216
11. Ipoteza a fost lansată, pentru prima oară, de Dragoş Sterian (La Râmnicul Vâlcea s-a cântat pentru prima dată Deşteaptă-
te Române!, în „Orizont”, an. I, marţi, 20 febr. 1968) şi preluată apoi de majoritatea istoricilor şi cercetătorilor vâlceni: Curechianu
Dumitru, Rogaciu Trifon, Anton Pann la Râmnicul Vâlcea, în ,,Buridava”, nr. 1/1972, Muzeul Judeţean Vâlcea, pag. 399; Corneliu
Tamaş, Depunerea jurământului pe Contituţie la Râmnic, în „Orizont”, 8 mai 1973; Gh. Dumitraşcu, Unele aspecte din activitatea
slujbaşilor şcolii vâlcene în timpul revoluţiei de la 1848, în: „Studii vâlcene” , nr. 3/1974, pag.76; Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu,
Sergiu Purece, Horia Nestorescu - Bălceşti, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii
Muzeului Bălcescu », 1978, pag. IX; Vasile Roman, Deşteaptă-te române! - istoria unui cântec românesc, ed. a III-a revăzută şi
adăugită, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2001, pag. 7, 24, 72, 80 - 86, 108; , 119-120, 123-125, 140, 147-148, 163, 171-173.
12. Anul 1848 în Principatele Române, tom II, pag. 82; C. Tamaş, op. cit., pag. 215.
13. Gh. Dumitraşcu, Unele aspecte din activitatea slujitorilor şcolii vâlcene în timpul revoluţiei de la 1848, în „Studii
vâlcene” nr. 3/1974, pag. 74.
14. Idem, tom VI, pag. 6.
15. Gh. Dumitraşcu, Op. cit., pag. 77.
16. Florea Stănculescu, Şcoala din Ţara Românească în sprijinul revoluţiei de la 1848, în „Studii”, XXVI (1973), nr. 3,
pag. 462-463.
17. Gh. Dumitraşcu, Op. cit., pag. 80.
18. Apostol Stan, Încercări de organizare a unei rezistenţe armate în timpul revoluţiei muntene de la 1848, în „Studii” nr.
3/1963, pag. 621-623, 627.
19. Cornelia Bodea, Paul Cernovodeanu, Horia Nestorescu-Bălceşti, Vatra Bălceştilor, Bălceşti pe Topolog, 1971, pag. 50.
20. Anul 1848 în Principatele Române, vol. I, pag. 651.
21. Ileana Petrescu, Vladimir Osiac, Anul revoluţionar 1848 în Oltenia, Craiova, Editura „Scrisul Românesc”, 1973, pag. 84.
22. Corneliu Tamaş, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, pag. XXII.
23. Ibidem, pag. 217; Anul 1848. . ., vol. III, pag. 297.
24. Cornelia Bodea ş. a., Op. cit., pag. 176.
25. C. Tamaş, Op. cit., pag. XXIII.
26. Anul 1848. . ., vol. IV, pag. 355.
27. Ibidem, pag. 474.
28.D. Berindei, Contradicţiile de clasă în revoluţia munteană din 1848, în „Studii”, nr. 3/1958, pag. 48; C. Tamaş, Op. cit.,
pag. 220.
29. Corneliu Tamaş, Op. cit., pag. 221.
30. Gh. Dumitraşcu, Unele aspecte din activitatea slujitorilor şcolii vâlcene în timpul revoluţiei de la 1848, în „Studii
vâlcene” nr. 3/1974, pag. 81-83; C. Tamaş, op. cit., pag. XXVII.
31. C. Tamaş, Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea, pag. 224.

37
 c) R â m n ic e n ii î n p e r i o a d a d i n t r e „ M ic a U n i r e ” şi i n d e p e n d e n ţ a d e s t a t

Ca în întreaga ţară, în perioada premergătoare Unirii de la 1959 şi în vremea acesteia, în Vâlcea s-a
desfăşurat o susţinută activitate din partea administraţiei judeţene pentru clarificarea şi aducerea la cunoştinţa
locuitorilor, a prevederilor referitoare la participarea la alegeri1. Din partea intelectualităţii vâlcene,
profesorul Grigore Mihăiescu, care făcea parte din partida unionistă, era menţionat şi el pe lista de alegători
pentru Râmnicu-Vâlcea2. Orăşenii râmniceni l-au ales ca deputat pe Nicolae (Iancu) Iancovescu3. Alături de
alţi trei reprezentanţi ai Vâlcii (clucerul Costache Otetelişanu, Nicu Lahovary şi episcopul Râmnicului,
Calinic), Barbu Dimitrie Ştirbei va fi unul dintre solii judeţului care vor depune în urnă, la 24 ianuarie 1859,
votul lor pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti4. Ştirea alegerii aceluiaşi
domn pentru amândouă principatele, găseşte Râmnicul în straie de sărbătoare. Capitala judeţului arborează
haina festivă a marilor evenimente; se organizează o grandioasă slujbă religioasă la care participă autorităţile
locale şi un mare număr de locuitori ai oraşului5. Mulţimea a ieşit pe străzi cu torţe aprinse în mâini şi s-a
prins să joace Hora Unirii. Tot atunci, în saloanele Primăriei râmnicene s-au primit felicitări, iar elevii Şcolii
Secundare au dat un concert, în aplauzele asistenţei. Până seara târziu, fanfara oraşului a cântat Hora Unirii.
Mai târziu, la 5 februarie 1859, va avea loc, în prezenţa delegatului din partea domnitorului, a
maiorului Borănescu şi a tuturor oficialităţilor vâlcene, solemnitatea depunerii jurământului de credinţă de
către dorobanţii judeţului, cu care ocazie populaţia îşi exprimă simpatia şi adeziunea pentru noile destine ale
ţării6. la scurt timp, va avea loc vizita domnului Alexandru Ioan Cuza în judeţ; el va fi întâmpinat, în ziua de
duminică - 21 iunie, la bariera dinspre Olt a podului plutitor ce ducea în comuna Goranu, de un numeros alai
al locuitorilor oraşului, în frunte cu Ghiţă Golescu, administratorul judeţului, locuitorii Râmnicului, ieşiţi să-l
întâmpine, îşi vor manifesta adeziunea şi bucuria, oraşul îmbrăcând haine de sărbătoare7. Cu prilejul primirii
domnitorului, autorităţile oraşului de reşedinţă a judeţului fac o scurtă şi semnificativă prezentare asupra
vieţii economico-sociale a judeţului. Gazeta „Anunţătorul român” consemna că „Măria Sa a vizitat cu
aceeaşi solicitudine şi îngrijire stabilimentele publice, spitalul, şcoala. A trecut după aceasta în revistă
dorobanţii, cărora drept mulţumire, le-a făcut la toţi gratificaţii din caseta sa particulară, pe un unter-ofiţer l-a
înălţat în grad de sublocotenent şi unui dorobanţ de ordonanţă i-a acordat distincţia de a purta dragonă de aur,
acest soldat fiind un vechi pompier acoperit de rane la 48...” 8.
În anul 1862, domnitorul Unirii Principatelor va face o nouă vizită în Vâlcea. Cu acest prilej, se
creează în Râmnic un Comitet cetăţenesc care „în consideraţia marelui act naţional săvârşit de Măria sa
Domnitorul” deschide o listă de subscripţie „drept semn de recunoştinţă şi pentru aducerea aminte a
măreţelor fapte săvârşite”, prin care cetăţenii oraşului şi ai întregului judeţ îşi vor aduce contribuţia bănească
„după putinţă [pentru] a face Măriei Sale Domnitorului şi ţării un dar de un tun, astfel precum toate oraşele
şi districtele ţării au manifestat dorinţa lor”9.
Alături de ceilalţi vâlcenii, râmnicenii au trăit şi momentele nefericite care au dus la detronarea lui
Cuza (11 febr. 1866), dar şi atmosfera creată o dată cu aducerea pe tronul ţării a unui principe străin, în
persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, la 10 mai 186610; turcii ameninţaseră Principatele Române
cu invadarea, masând trupe la Dunăre, ceea ce a determinat reacţia românilor, prin pregătirea unor unităţi
militare, care vor fi vizitate, la 30 iunie 1866, de către generalul Gheorghe Magheru, comandantul Corpului
de voluntari; în discursul său, acesta va evoca şi momentul revoluţionar de la 184811. Prin măsurile
preventive luate de guvern, judeţul Vâlcea devine o „fortăreaţă” de rezistenţă, concentrând în toate
mânăstirile unităţi militare şi chiar la Episcopie, iar la Cetăţuia şi Troian se aşează importante depozite de
alimente şi m uniţii12. Se mai organizează 2 spitale militare cu cadre de specialitate şi mai multe călugăriţe
care se oferiseră ca voluntare. Treptat, pericolul extern este atenuat, apoi îndepărtat, prin abilitatea lui Carol I
şi inteligenţa diplomaţiei românesti. Va urma vizita prinţului în Vâlcea. Autorităţile oraşului şi ale judeţului
erau atenţionate din timp pentru a lua măsurile necesare în vederea curăţeniei oraşului şi a primirii lui Carol I
într-o atmosferă de siguranţă şi solemnitate13. În prima vizită a prinţului (25-27 aprilie 1867), Râmnicul a
fost primul dintre obiectivele vizitate de noul dom n14, ca şi în timpul celei de-a doua vizite (24 mai 1873),
când el a vizitat, printre altele, şi bâlciul de la Râureni15. Impresionat de frumosul peisaj vâlcean şi de
călduroasele primiri făcute de locuitorii acestei zone, prinţul va interveni ulterior, printr-o serie de decrete, în
sprijinul dezvoltării unor obiective din judeţ: construirea unui nou pod peste râul Râmnic, amenajarea
drumului Râmnicu-Vâlcea - Curtea de Argeş, construirea unui penitenciar în reşedinţa judeţului, lângă
tribunal etc.16. În anii următori, atât judeţul dar mai ales Râmnicul, au cunoscut procesul unei noi
modernizări urbanistice, dând posibilitatea râmnicenilor să-şi construiască imobile după proiecte realizate de
38
arhitecţi competenţi, să efectueze lărgirea străzilor, a trotuarelor, să beneficieze de existenţa unui iluminat
stradal permanent, o canalizare modernă şi o dotare cu apă potabilă suficientă pentru locuitorii oraşului17.
Toate acestea făceau parte dintr-o strategie urbanistică mai veche; stimulate cu perseverenţă de Carol I, ele
au avut drept urmare transformarea Râmnicului într-un oraş modern şi civilizat.

Note bibliografice
1. DJVAN, Fondul Prefectura Judeţului Vâlcea (în cont., PJV), dos. 88/1857, f. 91. Conform acestor acte normative, corpul
alegătorilor era împărţit în mai multe categorii: marii proprietari, care aveau peste o sută de fălci de pământ şi care desemnau câte
trei deputaţi pentru fiecare judeţ prin vot direct; micii proprietari, cu moşii de la 10 până la 99 de fălci, care desemnau câte un
deputat ales prin delegaţii plăşilor. Tot prin delegaţii aleşi pentru fiecare plasă îşi desemnau deputatul şi clăcaşii. Cea de-a patra
categorie, o reprezentau orăşenii, care alegeau un singur deputat din fiecare urbe, iar drept de vot aveau cei care posedau un venit sau
avere de cel puţin 8.000 lei anual. Vezi: Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, 1859 în judeţul
Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1982 (în cont., 1859 în Vâlcea) , pag. 8.
2. PJV, dos. 90/1857, f. 102-108; 109-112; 133-210. Cf. C. Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 9.
3. PJV, dos. 101/1857, f. 312, 328, 397, 402; Documente privind Unirea Principatelor, Bucureşti, Editura Academiei R. P.
R., 1963, pag. 585, C. Tamaş... op. cit. pag. 14.
4. PJV, dos. 3/1859, f. 11; Cf. Constantin Mateescu, Cartea Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Silviu Popescu,1999,
pag. 166.
5. PJV, dos. 3/1859, f. 11; 1859 în Vâlcea, pag. 17-18; Cf. Constantin Mateescu, op. cit., pag. 166; „AnunţătorulRomân”, nr.
56, din 15 iulie 1859; Dumitru Andronie, Alexandru Ioan Cuza pe meleagurile Munteniei şi Olteniei în anul Unirii, în “Studii
vâlcene”, nr. VII/1985, pag. 81-82.
6. PJV, f. 82; 1859 în Vâlcea, pag. 208-209.
7. Dumitru Andronie, Op. cit., în “Studii vâlcene”, nr. VII/1985, pag. 83.
8. Constantin Mateescu, Op. cit., pag. 83.
9. Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne şi guvernanţi (1866-1916), Bucureşti, 1994, pag. 16; Istoria Românilor, vol. VII, tom I,
Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003 (în cont., Istoria Românilor), pag. 553-558; Memoriile regelui Carol I, ediţia 1994, 1,
pag. 40.
10. PJV, dos. 127/1866, f. 6; Istoria Românilor, pag. 559; Petre Purcărescu, Personalitatea prinţului Carol I în documentele
vâlcene, în „Studii vâlcene”, serie nouă, nr. I (VIII) 2003, pag. 107.
11. PJV, dos. 62/1866, f. 11.
12. Corneliu Tamaş, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Ed. „Antim Ivireanul”, 1994, pag. 144.
13. PJV, dos. 125/1866, f. 172.
14. Ibidem.
15. Memoriile Regelui Carol I al României, vol. III, Editura “Universul”, 1909, Bucureşti, pag. 72.
16. Ibidem, pag. 72; Cf. Petre Purcărescu, Personalitatea prinţului Carol I în documentele vâlcene, în „Studii vâlcene”, serie
nouă, nr. I (VIII) 2003, pag. 113.
17. PJV, dos. 30/1874, f. 25.

d ) I n a n ii R ă z b o i u lu i d e I n d e p e n d e n ţ ă
Se ştie, zona afectată cel mai mult şi care a cunoscut greul războiului din anii 1877-1878, a fost
Oltenia, inclusiv judeţul Vâlcea. O parte însemnată dintre cei „chemaţi la arme”, a fost repartizată în
Regimentul 2 Dorobanţi, cu garnizoana la Râmnicu-Vâlcea. Ei erau cuprinşi în cele două batalioane de la
Râmnicu-Vâlcea şi Târgu-Jiu, comandate de colonelul Alexandru Papadopol. Odată cu începerea ostilităţilor,
regimentul a fost dislocat în localitatea Ghivici, apoi la Turnu-M ăgurele1.
În cadrul unei adunări publice, care a avut loc la 10 mai 1877, în reşedinţa judeţului - Râmnicu-
Vâlcea2, primarul oraşului - Nicolae Iancovescu, îşi declara, printre altele, încrederea în patriotismul
ostaşilor3. Din trupele care, la 20 august 1877, au trecut Dunărea pe podul de la Siliştioara, făcea parte şi
Regimentul 2 Dorobanţi. În perioada următoare, această unitate va participa, alături de alte unităţi, la marile
bătălii de la Plevna, Griviţa, Rahova, Smârdan, Opanez etc.4.
Alături de locuitorii din celelalte localităţi ale judeţului, râmnicenii vor contribui şi la susţinerea
materială a războiului, prin colectarea de bani pentru cumpărarea de arme Peabody, de îmbrăcăminte şi
alimente, prin rechiziţii şi transporturi etc. 5. În luna iunie 1877, Elena Florescu - directoarea Şcolii de Fete
din Râmnicu-Vâlcea, a înfiinţat un comitet de doamne, cu scopul de strânge bani şi alte ofrande pentru
ostaşi. Iniţiativa lor va fi urmată şi de femeile din Drăgăşani şi din alte localităţi vâlcene6. Alte categorii -
comercianţi, meseriaşi, târgoveţi etc. au avut iniţiative asemănătoare. La fel au procedat funcţionarii de la
diferite instituţii şi servicii ale judeţului şi oraşului7, precum şi doctorii - medicul primar al judeţului,
Zografos; doctorul C. Georgescu din Râmnicu-Vâlcea8, doctorul Gh. Iancovescu din Râmnic, doctorul
veterinar al judeţului - C. Mihăiescu şi alţii, care şi-au oferit „serviciile pentru ca aceşti suferinzi să nu fie

39
lipsiţi de ajutorul medical necesar9. Meseriaşii şi muncitorii10 şi-au adus şi ei o importantă contribuţie prin
donaţii în bani, lenjerie, muncă voluntară prestată pentru confecţionarea sau repararea mijloacelor de
transport, precum şi a întregului arsenal de construcţii transportabile.
La Râmnicu-Vâlcea, vestea - primită în seara zilei de 29 noiembrie - despre căderea Plevnei şi
prinderea lui Osman Paşa, a produs un entuziasm de nedescris. Primarul Nicolae Iancovescu, în telegrama
trimisă din partea cetăţenilor din localitate, atât domnitorului Carol, cât şi primului ministru I. C. Brătianu,
sublinia că, „acest măreţ act desăvârşit de armatele aliate” a produs o bucurie de nedescris în rândul
orăşenilor. iar această victorie se va „tipări cu litere de aur în istoria ţării”. A doua zi, victoria de la Plevna a
fost sărbătorită „prin Te-Deum la catedrala Episcopiei”, la care au participat notabilităţile, funcţionarii,
corpul didactic şi tinerimea. La Râmnicu-Vâlcea, ostaşii Regimentului 2 Dorobanţi11, 2 Călăraşi şi „călăraşii
escadronului”12, au fost întâmpinaţi, la 2 august 1878, de autorităţi şi de mulţimea locuitorilor, cu muzică,
urale şi aclamaţii. Primarul Iancovescu a oferit şi câte un leu de fiecare călăraş, o dată cu hrana ce a fost
distribuită de orăşeni, după care s-a dansat „Hora Unirii”, într-o ambianţă sărbătorească, toţi cei prezenţi
participând la această caldă şi însufleţitoare festivitate13.
Râmnicenii nu şi-au uitat niciodată eroii. „ Noi (. . .) cei care am împărtăşit bucuriile victoriei şi am
plâns pentru cei ce au m urit - scria dr. Gh. Sabin, participant la război, în Amintiri din Războiul
Independenţei - suntem datori să lăsăm pe pământ un semn care să amintească generaţiilor viitoare pe acei ce
şi-au dat viaţa pentru a ne da o patrie liberă” 14; la iniţiativa şi cu sprijinul său, a fost ridicată - la 17 m ai
1915 - Statuia Independenţei (autor - Ion Iordănescu) de pe dealul Capela din Râmnicu-Vâlcea.

Note bibliografice
1. Gheorghe Dumitraşcu, Epopeea Independenţei României în conştiinţa vâlcenilor, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom,
2003, pag. 78-79.
2. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, Fondul Prefectura judeţului Vâlcea (în cont., PJV), dos. 58/1877, f. 28.
3. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 86; Sergiu Purece, H o ria N estorescu-B ălceşti, Contribuţia ju d e ţu lu i Vâlcea la
susţinerea războiului de independenţă (1877-1878), B ălceşti pe T opolog, 1977 (în continuare, C ontribuţia ju d e ţu lu i
Vâlcea 1877), pag. 90.
4. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 91.
5. C ontribuţia ju d e ţu lu i Vâlcea 1877), pag. X IV -X V III; DJVAN, PJV, dos. 122/1877, pag. 7.
6. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 222.
7. PJV, dos. 19/1878, f. 82.
8. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 235.
9. PJV, dos. 44/1877, f. 392; dos. 121/1877, f. 163, 170, 171, 180; dos. 86/1877, f. 84; Cf. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit,
pag. 236.
10 . Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 286-337.
11. PJV, dos. 148/1878, f. 3.
12. Ibidem, f. 4.
13. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 160-161.
14. Ibidem, pag. 360.

e) V i a ţ a p o litic ă p â n ă la 1 9 1 8

P erioada instabilităţii politice (1866-1871). Printre evenimentele cele mai importante din această
perioadă, la care râmnicenii au participat, se numără combaterea efectelor marii secete care a zguduit ţara în
anul 1866, prevenirea infestării de holera care a secerat în ţară peste 24.000 de vieţi1, înfiinţarea, în 1867, a
Gărzii Naţionale - un fel de prelungire a armatei naţionale, iar instrucţia de aici, ca o bună pregătire militară
pentru evenimentele care urmau să vină (este vorba de războiul de independenţă dintre anii 1877-1878); în
acest sens, încă din 1868, avuseseră loc subscripţii pentru cumpărarea de arme, în special de puşti moderne
Peabody, amenajarea - în clădirile Schitului Cetăţuia, a unui depozit pentru muniţia aferentă, înfiinţarea de
spitale militare pentru unităţile militare care au trecut sau urmau să mai treacă prin judeţ etc.
Venirea domnitorului Carol în judeţ (1866), începută cu vizitarea Râmnicului, a mobilizat la maximum
autorităţile judeţene şi râmnicene. La 25 aprilie 1867, prinţul va face o nouă vizită în judeţ; la entuziasta
primire ce i s-a făcut la Râmnicu-Vâlcea, unde a citit un discurs, a participat şi prefectul judeţului - Costică
Lahovari. În 1874, s-au început lucrările de construire a podului de peste Olt spre Goranu (proiectant -
inginerul Sereşescu), ale cărui picioare fuseseră edificate încă din 1859. Recepţia s-a făcut în 18762. Printre
alte înfăpturiri demne de remarcat, se numără darea în funcţiune (1866) a primelor linii telegrafice, între
Râmnicu-Vâlcea şi Curtea de Argeş (ulterior, şi între Râmnicu-Vâlcea şi Sibiu, finalizate în 1874), crearea -
40
în Râmnic - a unei filiale a Societăţii „Transilvania” - iniţiativă pentru care prefectul Simulescu va primi
felicitări din partea lui Al. Papiu Ilarian3 ş.a.
În 1872, încep lucrările de construcţie a şoselei Râmnicu-Vâlcea - Curtea de Argeş, proiectul datând
din 1868. Tot acum, Consiliul Judeţean închiriază casa lui Stăncuţă Meculescu, pentru a muta aici spitalul
din Râmnic.
P erioada m arii guvernări conservatoare (1871-1876) se caracterizează prin evenimente culturale
semnificative, precum sosirea în Râmnic (1872, vara) a circului imperial din Constantinopol şi turneul trupei
de teatru „Drăgulici şi Anestin”, ale cărei spectacole vor avea o contribuţie importantă pentru impunerea
repertoriului teatral naţional în ţara noastră. Acestora din urmă, oficialităţile le-au pus la dispoziţie sala Elias,
ce se va numi mai târziu Adreani, situată pe locul viitorului cinematograf „Modern”, sală care timp de
aproape un secol va găzdui cele mai prestigioase colective artistice din România, în trecerea acestora prin
Râmnic4.
P erioada guvernării liberale (1876-1888). Ca şi în cazul autorităţilor judeţului, Primăria oraşului
(primar - Nicolae Iancovescu) a avut o problemă majoră: independenţa ţării; în mod concret - sprijinirea prin
toate mijloacele posibile a războiului, misiune care a fost îndeplinită cu conştiinciozitate şi succes de către
Comitetul de rechiziţii înfiinţat în cadrul Primăriei. Vestea proclamării independenţei, sosită în judeţ la 9
mai 1877, printr-o telegramă a Consiliului de Miniştri, a fost primită cu entuziasm de râmniceni. La 30
noiembrie 1878, generalul Mihail Cerchez, cel care primise capitularea lui Osman paşa, în fruntea
escadronului Vâlcea, din Regimentul 2 Călăraşi, în timpul întoarcerii vitejilor soldaţi vâlceni la casele lor, a
fost ovaţionat de râmniceni. În această perioadă, s-au construit marea hală din centrul oraşului Râmnic,
cazarma din oraş, Şcoala de Meserii din Râmnicu-Vâlcea (inaugurată, însă, la 17 ianuarie 18835) etc.
În perioada guvernărilor conservatoare (1888-1895), primari ai oraşului au fost Scarlat Călinescu şi
Ion C. Angelescu; ajutorul celui de al doilea şi ofiţer de stare civilă, fiind Victor N. Baldovin, iar secretar -
C. D. Rudeanu6. În intervalul octombrie 1894 - septembrie 1895, la conducerea instituţiei s-a aflat Ion. C.
Dimitrescu, zis Pomană (şi cu un al doilea mandat între 1895 - octombrie 1898, perioadă în care a fost
construit podul Vinerii Mari şi a fost adusă apa potabilă, pe conducte de bazalt fabricate în Belgia), secretar
fiind C. Popescu; din Comisia Interimară făceau parte I. C. Angelescu - preşedinte şi membrii: Ştefan
Georgescu, G. Brătăşanu, P. Slăvitescu şi N. Gh. Temelie. Iată şi numele primarilor din perioada „rotativei
guvernamentale” (1895-1918): Grigore Procopiu (noiembrie 1898 - mai 1899), Ion Dumitrescu (iunie 1899
- iunie 1901), G. I. Olănescu (iulie 1901 - decembrie 1904), V. Tretinescu (ianuarie 1905 - august 1906),
Al. Crăsnaru (septembrie 1906 - februarie 1907; din iniţiativa sa, a început împădurirea dealului Capela),
Grigore Procopiu (martie - decembrie 1907), în al cărui mandat s-a finalizat construirea Uzinei Electrice din
oraş, de către firma „Societatea Română de Electricitate Siemens Schuchert”, „pentru luminatul electric al
oraşului Râmnicu-Vâlcea”; Nicolae Iepure (ianuarie 1908 - decembrie 1910), N. Negoescu (ianuarie 1911 -
august 1912) - viitorul erou al Primului Război Mondial, în lupta de la Mărăşeşti; Vasile Tretinescu
(septembrie 1912 - decembrie 1912), Ion Cocorăscu (ianuarie - decembrie 1913), A. G. Boicescu (ianuarie
1914 - iunie 1916), Nicu Manolescu (august - noiembrie 1916), Franz Eitel (decembrie 1916 - martie 1917;
din martie, semnează acte ca prefect), M. Chiriachide (aprilie - septembrie 1917)7. În anii 1895 şi 1896 au
avut loc inundaţii pustiitoare: râul Râmnic (astăzi numit Olăneşti) a acoperit partea de jos a urbei, târgul de
săptămână şi Zăvoiul. Autorităţile au ridicat, cu mare efort, un dig în partea sudică, pentru a proteja oraşul.
Tot în această perioadă, a fost construit şi podul de fier de peste Olt, pe unde trece linia ferată Piatra Olt-
Sibiu8. În 1906, când prefect era (din 1904) medicul Gheorghe Sabin, iar primar - Al. Crăsnaru, s-a început
construirea clădirii liceului (actualul Colegiu Naţional) „Alexandru Lahovari”. Tot lui Gheorghe Sabin i se
datorează şi iniţiativa privind ridicarea, la poalele dealului Capela, a monumentului închinat soldaţilor
vâlceni căzuţi în războiul din 1877-1878. Inaugurată la 17 mai 1915, statuia este opera sculptorului Ion
Iordănescu. În această perioadă, se simt ecouri puternice ale mişcărilor sociale, fiind „monitorizaţi” chiar şi
doi potiomkinişti - Ioan Ivanciuc de 31 de ani, venit la Râmnicu-Vâlcea în august 1906, angajându-se ca
lucrător electrician, şi Pavel M izericof de 23 de ani, şi el electrician, venit în oraş în ianuarie 1907, angajat
la .Uzina Electrică9. Totuşi, focul răscoalei din 1907 nu va ajunge şi la Râmnicu-Vâlcea!

f) R â m n i c u l î n t i m p u l P r i m u l u i R ă z b o i M o n d ia l
În timp de pace, Râmnicul găzduia în garnizoană Regimentul 2 Dorobanţi şi Regimentul 48 Infanterie.
Având o situare geografică strategică în comparaţie cu alte judeţe („beneficiarul” unuia dintre căile
principale de acces spre Transilvania, vecinătatea cu aceasta etc.), în timpul războiului, teritoriul zonei,
41
incluzând reşedinţa de judeţ şi Valea Oltului intrase mai dinainte în planurile şi în strategia Marelui Stat
Major; pe aici vor mărşălui batalioanele române şi vor trece Carpaţii, în drumul lor spre Sibiu10.
La începutul anului 1916, în localul Şcolii de Meserii din Râmnicu-Vâlcea, au fost organizate ateliere
ale armatei, destinate servirii unităţilor concentrate la graniţă şi s-a iniţiat o acţiune de rechiziţionare a
cantităţilor de sârmă ghimpată existente în judeţ, necesare pentru întărirea punctelor fortificate din munţi. În
oraşul reşedinţă de judeţ, vestea despre intrarea României în război, a provocat stări de bucurie, dar şi de
îngrijorare. Iată cum descrie atmosfera unul dintre combatanţi, profesorul şi avocatul râmnicean Nicu
Angelescu: „Sosise în sfârşit clipa pe care o aşteptam de atâta amar de vreme. Nu m ă puteam dumiri, însă, de
ce nu e toată lumea mulţumită şi de ce a intrat, parcă dintr-o dată, spaima în sufletul fiecăruia (. . .)
pretutindeni în jur, vedeam numai feţe îngrijorate”11. Victorioase la început, trupele române au fost copleşite
de cele, mult mai numeroase, ale inamicului, care va invada circa două treimi din ţară. În ziua de 12-25
noiembrie, Râmnicu-Vâlcea a fost ocupat de trupele invadatoare. În vederea „administrării” Vâlcii, în
realitate - a stoarcerii de bogăţii a solului şi subsolului vâlcean, teritoriul judeţului a fost împărţit în două
jumătăţi: partea de nord (cu sediul în reşedinţa de judeţ) era controlată de Comandatura de etapă 270
germ ană12, care apoi a organizat o jefuire sistematică a zonei, de bogăţiile ei - vite, lactate, fructe proaspete
(sau de pădure) şi mai ales uscate sau conservate ori transformate în marmeladă şi dulceţuri; plante tehnice şi
medicinale, cherestea etc., pentru a fi trimise în Germania sau date spre folosinţă trupelor germane13.
Desigur, populaţia oraşului s-a opus exploatării, prin diferite metode, una dintre acestea fiind trenarea
îndeplinirii unor ordine; astfel, în 1918, Consiliul Comunal din Râmnicu-Vâlcea a tărăgănat cât a putut, sub
diferite pretexte, construirea uscătoriei de fructe, salvând astfel mari cantităţi de fructe care ar fi luat drumul
Germaniei14. La 27 martie/9 aprilie 1918, românii din Basarabia şi-au declarat dorinţa de unire cu ţara mamă
aflată în plin război. Vestea i-a bucurat nespus pe râmniceni; aceştia au trimis o telegramă primului ministru
al ţării, în care îşi exprimau bucuria şi adeziunea în legătură cu acest eveniment. În urm a înfrângerii Austro -
Ungariei, la la 18 noiembrie/ 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională, la care
s-a citit textul rezoluţiei de unire cu România „a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească”15. Grandioasele acţiuni desfăşurate la 9 octombrie 1919 în Râmnicu-Vâlcea şi în întreg judeţul,
Te-Deum-ul de la catedrala Episcopiei Râmnicului, manifestaţiile de pe străzile oraşului şi de la Statuia
Independenţei - toate acestea dovedeau bucuria şi satisfacţia râmnicenilor pentru concretizarea acestui vis
secular, la care îşi aduseseră şi ei o importantă contribuţie şi numeroase jertfe de sânge”16..

Note bibliografice
1. DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea (în cont., PJV), dos.73/1874, f. 18.
2. Idem, dos. 66 / 1866, f. 106.
3. Corneliu Tamaş, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”, 1994, pag. 147.
4. PJV, dos.72 / 1868, f. 208 şi dos. 217, f. 175.
5. Constantin Mateescu, Memoria Râmnicului, Bucureşti, Editura „Sport-Turism”, 1979, pag. 176.
6. Ion Soare, Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2000, pag. 59.
7. Ibidem, pag. 60-63.
8. PJV, dos. 50 / 1890, f. 42
9. PJV, dos. 46/1897, pag. 33.
10. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1916-1918 în Judeţul Vâlcea, Bălceşti pe
Topolog, 1979 (în cont., 1916-1918 în Vâlcea), pag. 11.
11. Nicolae Angelescu, Memoriile unui om obscur, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2005, pag. 112.
12. Sergiu Purece, Lupta maselor populare din judeţul Vâlcea împotriva ocupaţiei germano-austro-ungare (1916-1918, în
„Studii vâlcene”, IV, Bălceşti pe Topolog, 1980, pag. 63.
13. Ibidem, pag. 63-64.
14. Ibidem, pag. 68.
15. Istoria României în date, coord. C-tin C. Giurescu, Bucureşti, 1972, pag. 311.
16. 1916-1918 în judeţul Vâlcea, pag. 26.

4. C E L E T R E I F E Ţ E A L E R Â M N IC U L U I C O N T E M P O R A N
E tape de evoluţie. Râmnicul contemporan, cel de după 1918 şi până în prezent, cunoaşte trei etape de
dezvoltare, fiecărei etape corespunzându-i câte o „faţă”, ca urmare a multiplelor sale valenţe de care a dat
dovadă în perioada contemporană:
a) 1918-1944, este Râmnicul cultural (numit şi „oraşul pensionarilor”);
b) 1944-1989: Râmnicul industrial (avem de-a face, de fapt, cu oraşul comunist);

42
 c) 1989 - prezent, putem vorbi despre Râmnicul comercial (odată cu apariţia pe aceste meleaguri a...
societăţii de consum).
E voluţia populaţiei. După 1918, oraşul a crescut mereu sub aspect numeric, populaţional. Astfel, dacă
în jurul anului 1918 avea circa 10.000 de locuitori, în 1948 - adică la începutul regimului comunist - număra
17.000 suflete. La începtul regimului Nicolae Ceauşescu, în 1965, erau înregistraţi vreo 29.000 de oameni,
iar la 1989 - circa 110.000 de persoane. Creşterea populaţională cea mai mare a avut loc, deci, în
perioada Ceauşescu, şi asta datorită migraţiei ţărăneşti provocate de apariţia obiectivelor industriale din
oraş. În prezent, în municipiu trăiesc circa 120.000 de oameni.

a ) R â m n i c u l c u l t u r a l / „ O r a ş u l p e n s i o n a r i l o r ” (1 9 1 8 -1 9 4 4 )
O raşul interbelic, un fel de ... A rcadie p ierdută. Înaintea celui de-al doilea război mondial,
Râmnicu-Vâlcea era cunoscut ca „oraşul pensionarilor” . Principalele obiective, cu statut de locuri de
întâlnire şi orientare, erau Cofetăria „La Coana M iţa”, Terasa, Librăria „Atanasiu şi Georgescu” - în colţul
dintre Terasă şi strada Calea lui Traian, şi Farmacia Bejan, vizavi, pe colţul cu strada ce ducea la Parcul
Zăvoi, loc de aventuri şi odihnă al vâlcenilor. „Crucificat” de cele două artere principale, strada Calea lui
Traian şi Bulevardul Tudor Vladimirescu, şi supraveghat de Dealul Capela, oraşul era înnobilat de
asezământul episcopal al Râmnicului şi de şcoli cu bună reputaţie, precum: Liceul de băieţi „Alexandru
Lahovari”, liceul de fete, seminarul, liceul comercial şi liceul industrial. Case trainice înconjurate de grădini
cu flori, completau atmosfera de prosperitate şi linişte1. Perioada aceasta poate fi cel mai bine reconstituită,
cu nostalgie, dar şi cu o mare putere de evocare, din cărţile scriitorului Constantin Mateescu, originar din
Râmnicu-Vâlcea.
Instituţii culturale şi neculturale. În epoca modernă, dar în special în perioada interbelică, oraşul s-a
dezvoltat în jurul a două instituţii importante: Biserica şi Armata, respectiv Episcopia Râmnicului şi
Regimentul 2 Infanterie2. Să le analizăm succint pe amândouă.
Biserica. În toată istoria sa de până la 1918, dar şi în perioada interbelică, Râmnicul a evoluat, practic
în jurul Episcopiei Râmnicului. La 1 noiembrie 1939, însă, Episcopia Râmnicului - Noul Severin a fost
desfiinţată, iar în locul ei s-a înfiinţat Mitropolia Olteniei, Râmnicului şi Severinului, având reşedinţa la...
Craiova. Desfiinţarea Episcopiei a pricinuit multe nemulţumiri între preoţi şi credincioşii olteni, de aceea
aceştia au cerut stăruitor reînfiinţarea ei. Într-un patetic Memoriu adresat Parlamentului României în 1939,
vâlcenii scriau, printre altele, că „oraşul Craiova a fost întotdeauna centrul vieţii politice a Olteniei cu toate
feluritele ei manifestări, iar Râmnicul-Vâlcii, centrul vieţii religioase din totdeauna al acestui de Dumnezeu
binecuvântat ţinut3. Dorinţa li s-a împlinit însă abia la 20 aprilie 1945, cînd s-a desfiinţat Mitropolia Olteniei,
iar mitropolitul Nifon a fost pensionat. Pe aceeaşi dată şi-a reluat activitatea şi Episcopia Rîmnicului
Noului Severin.
Armata. La Râmnicu-Vâlcea, îşi avea sediul Regimentul 2 Infanterie (fost 2 Dorobanţi, stabilit aici în
1872). Regimentul se umpluse de glorie în Războiul de Independenţă, apoi în Primul Război Mondial, ca şi
în campania din 1919-1920 contra Ungariei comuniste a lui Bela Kun. În perioada interbelică şi în anii celui
de-al doilea război mondial, regimentul a fost, de asemenea, un fel de „vedetă” a oraşului. De pildă, în 1941,
râmnicenii au fost foarte mândri când generalul Constantin Voiculescu, ce fusese comandantul regimentului,
a ajuns guvernatorul Basarabiei.
Adevăratele atracţii culturale. De fapt, oraşul are acum două mari „atracţii” culturale: Liceul
„Alexandru Lahovari” şi Teatrul „Adreani”. Liceul „Lahovari” are acum profesori de mare valoare
intelectuală, precum Eliodor Constantinescu, cel care traduce pentru prima oară în limba română piesele lui
Plautus, dar le şi joacă (pentru toţi locuitorii oraşului), în premieră absolută în România, cu elevii săi. În
1943, la liceul „Lahovari” se va desfăşura cel mai mare Congres pedagogic din România de după 1918, la
acesta participând peste 600 de profesori din toată ţară. În 1944, aici va veni să lucreze, ca profesor de limba
română, eminentul profesor, filolog, scriitor şi folclorist Traian Cantemir.
Teatrul „Adreani”, cealaltă mare atracţie culturală a oraşului, găzduia cele mai celebre trupe din ţară,
cu cei mai în vogă actori. De aici, de la Râmnic (şi asta până la Al Doilea Război Mondial), îşi începeau
turneele prin ţară toate teatrele din Capitală. În 1920, la acest teatru a concertat şi George Enescu. Din 1912,
sala „Adreani” fusese amenajată şi pentru proiecţia de filme4, cinematograful care, însă, nu a durat prea
m ult timp. În 1924, liceul „Lahovari” a primit şi el un aparat de cinematograf propriu. Într-o sală a liceului,
se dădeau două-trei filme pe săptămână. Succesul a fost enorm. El va fi amplificat însă după apariţia filmului
sonor (1927).
43
 Câteva date despre economia oraşului. „Cazul” economic cel mai interesant pentru Râmnic, este cel
al atelierului de tăbăcărie al fraţilor Simian. După 1918, tăbăcăriile din oraşul Râmnicu-Vâlcea au fost
nevoite să-şi reducă activitatea, în special datorită lipsei de materii prime, piei şi extracţi de tanini, aceştia
din urmă procurându-se mai ales din import. Pentru a supravieţui, la Râmnic, mai multe ateliere de tăbăcărie
s-au unit, în 1923, sub firma Fabricile Unite de Tăbăcărie „Fraţii D. I. Simian şi f i i i ” (din 1925, se va numi
Întreprinderea Oprea Simian şi fiii). Se construieşte chiar o nouă tăbăcărie, înzestrată cu maşini moderne
aduse din Germania şi Austria. Începând din 1930, capacitatea tăbăcăriei este mărită simţitor. Pe lângă ea,
proprietarii construiesc o fabrică de încălţăminte şi una pentru cuie de lemn. În 1938, întreprinderea va
ajunge să posede cea mai mare tăbăcărie şi fabrică de încălţăminte din Oltenia. Tăbăcăria prelucra 3.360 tone
piei anual, din care se producea box, talpă, curele de transmisie, furdale etc. În 1940 a avut loc o modernizare
a întreprinderii şi înlocuirea maşinilor vechi, cu agregate noi. Tot atunci, s-a construit o nouă fabrică de
încălţăminte, cu o capacitate de 1.500 perechi pe zi. Începând din 1940, creşterea producţiei s-a făcut pe
seama comenzilor militare, întreprinderea lucrând numai pentru Ministerul Apărării Naţionale. Sporirea
producţiei determină întreprinderea să înfiinţeze în anul 1939, o sucursală la Cluj care, după Dictatul de la
Viena, este mutată la Arad5.
Primari ai perioadei. În 1919, primar al oraşului Râmnicu-Vâlcea devine profesorul de matematică de
la liceul „Lahovari”, Preda Antonescu (între anii 1919-1920), membru al partidului lui Nicolae Iorga,
Partidul Naţional Democrat. După alegerile din 1920, primar devine Alexandru Popa, membru al Partidului
Poporului. După alegerile din 1922: liberalul Mitică Simian (între anii 1922-1926). După alegerile din 1927,
ajunge primar al Râmnicului tot un liberal, Gogu Ştefănescu (1927-1928), iar după alegerile din 1928 - un
alt liberal, Dem. Berbescu (1928-1929), apoi naţional-ţărănistul Alexandru Dumitrescu-Colteşti (1929-1931).
După alegerile din 1931, primar redevine Mitică Simian (1931-1932) - din partea Uniunii Naţionale6. După
alegerile din 1932, câştigate de naţional-ţărănişti, primar redevine avocatul Dem. Berbescu (1932-1933),
trecut între timp la PNŢ7. În urma alegerilor din 1934, primar al Râmnicului a devenit liberalul Constantin
(Tică) Ştefănescu (1933-1938), după ce un timp scurt, ca primar delegat, a activat Gică Vasiliu - directorul
Băncii „Albina”8. În perioada dictaturii regale, au funcţionat ca primari: Gheorghe Petrescu (1938-1939) şi
Dan Procopiu (1939-1940), iar în perioada războiului, este reales ca primar Tică Ştefănescu, din 1941 până
în 1946. El este, cu siguranţă, cel mai bun primar al oraşului de până la venirea comuniştilor.

b ) R â m n i c u l i n d u s t r i a l / s o c ia lis t (1 9 4 4 -1 9 8 9 )
S curt tablou sinoptic al oraşului la începutul etapei comuniste. În 1948, din punct de vedere
administrativ , oraşu l avea în 1948 o suprafaţă de circa 2.400 ha şi cuprindea următoarele obiective
importante: Prefectura judeţului, Catedrala Râmnicului Noului Severin, 8 biserici ortodoxe, o biserică
catolică, o biserică protestantă, o sinagogă, Palatul Justiţiei (Tribunalul cu două secţii), Judecătoria de ocol;
palatele poştei, finanţelor şi primăriei; un liceu, un seminar, şcoli normale, şcoli secundare, de comerţ,
primare, de arte şi meserii.
Alimentarea cu apă se realiza din trei surse: 1) captările Pietrari-Vlădeşti; 2) staţia de pompare Hydros
din Zăvoi; 3) dealul Malului. Debitul total era de circa 1.500 mc în 24 de ore, cantitatea fiind insuficientă
pentru necesităţile oraşului. Igiena urbei lăsa de dorit, căci toate gunoaiele erau aruncate direct în râul
Râmnic (în prezent, râul se numeşte Olăneşti şi este una din sursele de alimentare cu apă ale oraşului).
Economia oraşului cuprindea o serie de târguri (pe 29 iunie - de Sf. Petru şi 14 octombrie - de Vinerea
Mare), un târg săptămânal (marţea), fabrici de încălţăminte, tăbăcărie şi tâmplărie, ateliere de cherestea, un
spital şi două sanatorii. Avea două pieţe: piaţa cu hala de alimente, în centrul oraşului şi piaţa din strada
Traian (în „Ţigănie”). Existau şi trei bănci: Banca Românească, Banca Naţională şi Banca Zăvoiul.
Cultura. Existau două săli de teatru: una - la Liceul teoretic de băieţi („Alexandru Lahovari”) şi alta -
la sala „Adreani” . Râmnicul avea şi trei parcuri: dealul Capela, grădina Zăvoiul şi parcul comunal (cel din
centrul oraşului). În Râmnic funcţionau şi două cinematografe: „Adreani” şi „Unirea” . În 1950, a luat fiinţă
Biblioteca Centrală Regională Vîlcea, iar în 1951 s-a constituit Muzeul Judeţean de Istorie, cu colecţii
importante de monede din epocile antică, feudală şi modernă. Ulterior, în fosta casă a lui Nae Simian, a fost
amenajată secţia de artă a Muzeului de Istorie Judeţean, care a fost înzestrată imediat cu colecţia
„Capeleanu” (78 de tablouri), luată de comunştii vâlceni de la liceul „Lahovari”, care deţinea colecţia din
anul 1921, cînd Esmeralda Capeleanu a donat-o liceului amintit. Muzeul mai deţinea şi tablourile „luate” de
comunişti din casele naţionalizate în anul 1950. Treptat, muzeul s-a îmbogăţit cu lucrări de Luchian,

44
Octav Băncilă, Ţuculescu, Ghiaţă, Tonitza, Steriade, Pallady etc. Televiziunea a ajuns la Râmnicu-Vâlcea în
anul 1960.
Aspecte militare. În oraş, existau patru cazărmi: 1. Turnu Roşu, 2. Carpaţi, 3. Sibiu şi 4. Cercul
Militar. Râmnicul era, deci, un important centru militar zonal şi un nod strategic.
Sportul. Stadionul „1 M ai” fusese ridicat prin muncă voluntară între anii 1947-1948 şi avea o
capacitate la tribune, de 3.000 de locuri. În 1958, Complexul sportiv „1 M ai” şi parcul de odihnă „V. I.
Lenin” (actualul parc „Zăvoi”) sânt reamenajate de către Institutul Regional de Proiectare, condus de
arhitectul Cezar Niculin9.
E tape com uniste de dezvoltare. În această perioadă, Râmnicul cunoaşte două etape de dezvoltare,
foarte clar delimitate: etapa Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965) şi etapa Nicolae Ceauşescu (1965-1989).
Etapa Gheorghiu-Dej poate fi considerată o etapă de stagnarea a oraşului. Motivul? Capitala jude/ului (şi
apoi a regiunii) Vâlcea a fost, până în 1952, oraşul Râmnicu-Vâlcea. După această dată, regiunea Argeş - în
care a fost inclus şi judeţul Vâlcea de astăzi - îşi m ută capitala la Piteşti. În perioada 1952-1968, Râmnicul a
stagnat din punct de vedere urbanistic, toate fondurile regiunii fiind canalizate spre Piteşti, oraşul capitală de
regiune. În perioada aceasta, s-au construit doar câteva blocuri de locuinţe, necesare muncitorilor care lucrau
la Uzinele Sodice Govora - uzină nou înfiinţată - şi la fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL), azi
desfiinţat. Lucrul acesta s-a întâmplat spre sfîrşitul anilor ’50. Oraşul devenea, treptat, unul industrial, cu
cartiere de blocuri, aşa numitele „cartiere-dormitor” .
Singurele performanţe ale culturii râmnicene, la începutul anilor ’60, au fost cele din p a rte a.o p e re te i.
La Palatul de Cultură din Râmnicu-Vîlcea, mai existau formaţii artistice de teatru popular, operetă, teatru de
păpuşi, teatrul de estradă, un grup vocal feminin şi echipă de dansuri, cu activitate inegală. În 1961, a avut
loc premiera operetei Crai nou de Ciprian Porumbescu, pe un libret de Vasile Alecsandri, regizor fiind
doctorul Constantin Georgescu; conducerea muzicală i-a aparţinut lui Eugen Ciorăscu, scenografia şi
decorurile fiind asigurate de avocatul Paul Angelescu.
Etapa Nicolae Ceauşescu începe, de fapt, din ... 1968, dată la care se reînfiinţează judeţul Vâlcea!
Perioada s-a desfăşurat, din punctul de vedere al dezvoltării oraşului, sub trei auspicii: naţionalismul, crearea
„centrelor administrative” şi cel al amenajării hidroenergetice a Oltului. Să analizăm pe rând importanţă
acestora.
- Naţionalismul. În 1965 s-a încheiat operaţiunea de schimbare a denumirilor staliniste pe care le
purtau mii de oraşe şi străzi din România. Evident, schimbarea s-a produs şi la Râmnic. Dar trebuie spus un
lucru interesant: din cele 108 străzi ale Râmnicului, doar două aveau rezonanţe ruseşti: „Lenin” şi „7
Noiembrie”; în plus, lucru curios, ambele şi-au menţinut vechile nume până în 199010. Exista însă şi o stradă
„C. I. Parhon”, care devine . . . „Crinului” . Principalele licee din oraş vor căpăta denumiri precum „Vasile
Roaită” (astăzi „Mircea cel Bătrân”) sau „Nicolae Bălcescu” (fost şi actual „Alexandru Lahovari”).
- Crearea noilor centre administrative ale judeţelor. În anul 1965, popula/ia oraşului ajunsese la
29.349 locuitori11. Râmnicul a fost „lovit” însă acum de efortul înnoitor al regimului, preocupat de crearea
unor centre administrative în toate judeţele ţării. În oraş, a început construirea cartierului Ostroveni. Este
drept, Râmnicul a fost declarat municipiu (1968) şi s-a început construcţia la noul sediu al Comitetului
judeţean de partid. Cele mai mari prefaceri au fost în perioada „Teodor Coman”, fost prim-secretar al
judeţului între anii 1974-1984. Din cele aproximativ 36.000 de apartamente construite în perioada 1968­
1989, peste jumătate se datorează acestei perioade. Acum apar blocurile din zona Zăvoi, Calea lui Traian,
Ana Ipătescu, cartierele 4, 5 şi 6 din Ostroveni. S-au mai realizat: sediul din Vâlcea al Arhivelor Statului,
Sala Sporturilor „Traian”, podul peste Olt. Chiar dacă talentul unor tineri arhitecţi a reuşit să dea o formă
acceptabilă noului centru al oraşului, regretul după farmecul vechiului oraş rămânea neşters în inima şi
mintea vâlcenilor, căci în proporţie de 80%, oraşul era reconstruit pe principii „noi” 12.
O altă realizare a mandatului de prim-secretar a lui Teodor Coman, a fost construirea Spitalului
Judeţean, inaugurat în 197213. Vâlcenii au rămas, însă, şi cu amintirea că echipa de fotbal Chimia a cucerit
„Cupa României” (1973) şi a promovat, pentru o vreme, în Divizia A. Teodor Coman a rămas şi pentru
altceva în amintirea vâlcenilor: în condiţiile în care în ţară începuse distribuirea alimentelor pe bază de
cartele, la Vâlcea se găseau . . . de toate. Vestea despre buna aprovizionare a magazinelor de aici ajunsese şi
în judeţele vecine. Veneau oameni de prin toată ţara ca să se aprovizioneze la Râmnicu-Vâlcea. Începând din
1980, realizările s-au înmulţit: la 30 aprilie a pornit apa de la sursa Cheia către Râmnicu-Vâlcea, la 2 mai a
avut loc inaugurarea Casei Ştiinţei, la 15 decembrie 1981 se face recepţia la Întreprinderea de Echipament
Hidraulic (IEH), denumită ulterior HERVIL, la 23 aprilie 1982 a intrat în producţie Fabrica de Aţă (FAVIL),
la 1 august 1983 se inaugura Fabrica de Neţesute (astăzi, MINET), iar la 1 iulie 1984 a fost inaugurat
45
Spitalul Materno-infantil din Râmnicu-Vâlcea13.
În tot avântul acesta constructiv, un rol interesant l-a jucat un ... bloc. În 1988, în centrul municipiului
Râmnicu-Vâlcea apăruse un bloc de locuinţe mai deosebit. Avea doar şase apartamente, fiecare cu o
suprafaţă mai mare decât prevedeau standardele, iar finisajele şi îmbunătăţirile erau tot peste media vremii.
Unul dintre beneficiarii celor şase apartamente, era Venerica Pătru, "şefă" peste judeţ între 1986-1989. După
limbajul de atunci, Venerica Pătru a fost acuzată de „încălcarea normelor eticii şi echităţii socialiste”, ceea ce
în exprimarea - corectă - de azi, ar însemna corupţie. O comisie de la Bucureşti s-a deplasat „în teritoriu”
pentru verificări. Concluziile anchetei au fost expuse în faţa soţilor Ceauşescu, de Emil Bobu, în timpul
şedinţei CPEx din dimineaţa zilei de 2 iunie 1989. Comisia i-a încunoştinţat pe cei prezenţi că acuzaţiile se
confirmă. Destituită din funcţia de prim-secretar, Venericăi Pătru i s-a interzis să mai ocupe doi ani de-atunci
înainte "funcţii de răspundere pe linie de partid şi de stat". Revoluţia din 1989, care i-a şters automat şi
pedeapsa, a găsit-o şef al comisiei culturale la Consiliul Judeţean al Sindicatelor Covasna.
- Amenajarea hidroenergetică a râului Olt. În 1970, ţara a fost devastată de mari inundaţii. Vâlcea a
fost şi ea lovită de urgia apelor dezlănţuite. Urmarea acestui eveniment a fost, totuşi, benefică pentru oraş. A
fost redactat urgent planul de protecţie împotriva inundaţiilor şi amenajarea hidroenergetică a râului Olt. Este
drept, acţiunea începuse ceva mai devreme, încă din anul 1969, prin construirea primei centrale
hidroelectrice la Râmnicu-Vâlcea, dată în funcţiune în 1974. Acum, însă, oraşul era în siguranţă, din punctul
de vedere al inundaţiilor.
P rim arii perioadei. Primul primar (mai-octombrie 1946) al regimului comunist, a fost Vasile Mânzu,
de profesie sobar, comunist din preajma lui 23 august 1944. Dovedindu-se incompetent în administrarea
oraşului, în ciuda originii sale „sănătoase”, va fi înlocuit după scurt timp. Au urmat: Gheorghe Zugrăvescu
(31 octombrie 1946 - decembrie 1947), Io sif Himler (ian. - sept. 1948), Gheorghe Drosu, (1948-1949),
Ladislau Suciu (1949-1951), Oprea Solomon (1951-1952), EduardŞularu (1954-1957), Mihai Mitrea (1958­
1962) şi Nicolae Matei (1962-1965) 15.
Primarii perioadei Ceauşescu, au fost următorii: Nicolae Răducu (1965-1968), Gheorghe Rizescu
(1968-1973), Gheorghe Stoica (1974-1979), Vasile Dumitrescu (1980-1983), Ion Molea (1983-1986) şi
Maria Aprodu (1987-1989).

c) R â m n i c u l c o m e r c i a l (1 9 8 9 - p r e z e n t )
Râmnicul, oraş comercial? Desigur. Dar ... nu numai. În ceea ce priveşte comerţul, acesta a fost foarte
dezvoltat, încă din perioada medievală, întrucât localitatea era (şi este şi acum) punct de întâlnire a diferitelor
drumuri comerciale. S-a ajuns însă ca în prezent, oraşul să dispună de mari magazine alimentare şi
industriale de tip supermarket, hypermarket şi mall, ale unor mari companii cum ar fi Kaufland, Carrefour,
Express, Plus, Domo, Interex, Billa, Flanco, Ambient, Flamingo şi altele. Există, de asemenea, depozite de
materiale „en gros” şi „en detail” cu materiale de construcţii, instalaţii, mobilier etc.
O radiografie generală16. Iată, pe scurt, ce oferă astăzi oraşul, în cele mai diverse domenii:
Transportul public. Transportul în comun se asigură cu autobuze, microbuze pe linii fixe şi taxi-uri.
Acesta se efectuează pe o infrastructură în general bună şi în continuă dezvoltare.
Sănătate. Sănătatea populaţiei este asigurată de prezenţa „Spitalului Judeţean de Urgenţă”, „Serviciul
de Ambulanţă” şi „Policlinică". La acestea se mai adaugă cabinetele medicale individuale ale medicilor de
familie, policlinicile şi cabinetele private.
Sport-turism. Municipiul este cunoscut şi datorită sportului de performanţă, handbalul, în special.
„Handbal-Club” Oltchim Râmnicu-Vâlcea, înfiinţat în 1973. Echipa de handbal a câştigat titlul naţional de
15 ori, din 1989 până în prezent; Cupa României de 13 ori începând cu 1984, şi Supercupa României, în
2007. La nivel internaţional, a câştigat două Cupe IHF (1984, 1989), Cupa Cupelor (2007), Supercupa
Europei (1984) şi Trofeul Campioanelor (2007). Oraşul mai dispune şi de două echipe de fotbal: „Club
Sportiv Municipal” (fosta „Chimia”) care evoluează în Liga a II-a şi „Club Sportiv Oltchim” . Echipa de
baschet-masculin a evoluat în prima ligă, în anul 2009, fiind acum retrogradată, iar echipa de baschet-
feminin, CET Govora evoluează în prima ligă.
Petrecerea, în mod plăcut şi util, a timpului liber, se poate face vizitând Biblioteca Judeţeană „Antim
Ivireanul” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul de Stat „Anton
Pann” (clădire nouă), Cinema Ostroveni, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Judeţean de Istorie, Muzeul
Satului Vâlcean, Parcul Zăvoi, noua Grădina Zoologică, ştrandul Ostroveni (cu apă sărată şi dulce) etc..

46
 P rim a ri ai perioadei. După revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, primari ai oraşului au fost
următorii: Traian Dumitraşcu (1990-1991), Eugen Iordache (1991-1992), Iosif Catană (1992-1996) -
candidat al FSN-ului - ales primar la primele alegeri locale din România de după Revoluţia din decembrie
1989 acestea fiind, totodată, şi primele alegeri locale libere din ţară, după mai bine de jumătate de secol;
Sorin Zamfirescu (1996-2000), Traian Sabău (2000-2004), Mircia Gutău (2004-2010) şi Romeo Rădulescu
(2010-prezent). Ziua 17 februarie 2010 a fost o zi tristă pentru Mircia Gutău, primar al oraşului Râmnicu-
Vâlcea în perioada 2004-2008 şi 2008-2010; în acea zi a primit ordinul prefectului de încetare a mandatului
său la Primăria Râmnicului, în urma unei condamnări. Rădulescu, în vârstă de 37 de ani, este de profesie
inginer. El a candidat cu sloganul „Să continuăm împreună” şi a anunţat că, dacă va câştiga alegerile, va
continua proiectele de infrastructură începute de Mircia Gutău. Şi le-a continuat . . . până la alegerile locale
din ziua de 10 iunie 2012, când fotoliul de primar a fost câştigat de liberalul Emilian Frâncu, propus de
alianţa USL (Uniunea Social-Liberală), pe fondul unei evidente scăderi de popularitate (eufemistic vorbind!)
a PDL-ului.
Evenim ente şi realizări postdecem briste. După 1989, Râmnicul a trăit câteva evenimente de
anvergură naţională (şi nu numai!), pe care le vom menţiona succint în cele ce urmează.
- Desemnarea zilei de 29 iulie ca „Zi a Im nului Naţional” - ziua de 29 iulie a fost desemnată, în
1998, Ziua Imnului Naţional al României. Istoricii vâlceni susţin că acel cântec, dirijat de Anton Pann, şi
intonat în menţionata zi a anului 1848 în parcul Zăvoi, ar fi fost chiar Deşteaptă-te, române! Imediat după
Revoluţia din decembrie 1989, vestitul cântec pe versurile lui Andrei Mureşan, a fost declarat Imnul Naţional
al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Ziua Imnului Naţional, sărbătorită în toată ţara, este
serbată la Râmnic an de an, cu mult fast.
- Mineriada din 1999. La 22 ianuarie 1999, după celebra „bătălie” de la Costeşti (de fapt o ciocnire
violentă între mineri şi poliţişti!), minerii au ajuns la Râmnicu-Vîlcea. Aici, peste 10.000 de persoane îi
aşteptau în stradă. În ziua următoare, însă, a avut loc „pacea de la Cozia”. Mineriada se încheiase.
Evenimentul, care marca sfârşitul „mineriadelor”, este legat, totuşi, de Râmnicu-Vâlcea.
- Eclipsa totală de soare. Ultima eclipsă totală de Soare a secolului XX (şi a mileniului II) a avut loc la
11 august 1999. Pentru România, eclipsa aceasta a prezenat un interes major, deoarece maximul ei s-a produs
exact pe teritoriul ţării noastre, mai precis la Ocnele Mari şi în apropiere de Râmnicu-Vâlcea. Umbra Lunii a
ajuns în punctul de maxim al eclipsei, în apropierea oraşului Râmnic la 14 h, 01m şi 58,8 s.
- Înfiinţarea Arhiepiscopiei Râmnicului. În anul 1990, reînfiinţându-se Episcopia Argeşului şi
Muscelului, cu sediul la Curtea-de-Argeş, Episcopia Râmnicului a rămas cu judeţele Vâlcea şi Olt. Începând
însă cu data de 1 februarie 2008, şi-a început activitatea nou înfiinţata Episcopie a Slatinei, Episcopiei
Râmnicului rămânându-i în jurisdicţie, de acum încolo, doar judeţul Vâlcea. Întâietatea episcopiei vâlcene
era pe deplin meritată, însă restrângerea ariei de jurisdicţie religioasă era, evident, un regres.
Desigur, s-au mai întâmplat şi alte evenimente importante pentru oraş, după 1989. De exemplu, sub
mandatul lui Sorin Zamfirescu s-au transformat, cu ajutorul CET-ului, centralele termice învechite,
consumatoare de gaz, în puncte termice moderne şi performante; oraşul a fost dotat cu 10.000 euro-pubele,
premieră în România; împreună cu Guvernul Flandrei, s-a realizat Centrul de Afaceri Flamando-Român, o
clădire valoroasă şi modernă, care însă nu-şi îndeplineşte rolul iniţial de pepinieră a IMM-urilor; s-au
modernizat trotuarele din zona centrală, prin soluţia ultramodernă, de absolută noutate în România -
montarea pavelelor ; s-a pus în funcţiune alimentarea cu apa de la sursa Brădişor; s-a repus în funcţiune şi s­
a modernizat Baza de Agrement Ostroveni, care fusese distrusă de o păguboasă concesiune privată
anterioară; s-a terminat execuţia sălii de spectacole a Liceului Pedagogic, a sălii de sport de la Liceul
Forestier şi modernizarea şcolii din Goranu; s-a modernizat valorosul sediu al Primăriei (fost sediu al
Prefecturii Judeţului Vâlcea); a fost efectuat pentru prima oară în România, un buget multianual; s-a preluat
în întreţinere şi administrare stadionul din Zăvoi; s-au achiziţionat şi montat ceasuri stradale, panouri de
afisaj iluminate modern, s-au refăcut şi modernizat staţiile de autobuz; s-a înfiinţat Teatrul Municipal
„Ariel” şi Filarmonica Municipală „Ion Dumitrescu”; s-a revenit la vechile denumiri ale străzilor, cu
inscripţionarea civilizată a acestora (primul oraş din ţară); s-au făcut amenajări multiple şi modernizări ale
parcului Zăvoi etc.
Dintre ele mai importanate realizări ale primarului Mircia Gutau. amintim: modernizarea podului de
peste râul Olăneşti, reabilitarea parcului „Mircea cel Bătrân”, modernizarea cinemato-grafului „Flacăra”,
modernizarea stadionului „Zăvoi ”, construirea depozitului ecologic de deşeuri de la Feţeni, amenajarea unei
frumoase Case a Căsătoriilor, modernizarea Târgului de la Goranu, pasajul rutier de sub calea ferată de
strada Bogdan Amaru, realizarea bulevardului Dem Rădulescu, un tronson de 2,2 km (inaugurat pe 26
47
noiembrie 2008); şcoala de sport modernizată de la Grupul Şcolar Oltchim, terenul sportiv cu nocturnă, de
la Liceul „Ferdinand”; amenajarea Parcului Rotary din zona Libertăţii; o nouă captare de apă din râul
Olăneşti, care avea menirea de a ieftini preţul la apă potabilă; modernizarea Pieţii Nord. Din anul 2005,
primăria realizează în luna decembrie a fiecărui an „Balul Primăriei”, un eveniment rafinat şi de bun gust,
eveniment la care sânt premiate valorile de peste an ale oraşului17.
Printre cele mai importante realizări ale mandatului de până acum ale lui Romeo Rădulescu, se
numără: modernizarea Căii lui Traian, cu sensuri giratorii în cascadă; inaugurarea noului pod peste râul
Olăneşti (în dreptul cartierului Buda); noul Pod peste râul Olaneşti în prelungirea străzii Carol I, inclusiv
legăturile cu Calea lui Traian şi Strada Morilor. Referitor la transformările funcţionale ale administraţiei
locale vâlcene, trebuie menţionată şi finalizarea fuziunii societăţilor distribuitoare de apă Apavil-Acvarim. O
serie de investiţii importante au fost finalizate în cursul anului 2010, de ele beneficiind numeroase unităţi
şcolare din municipiu: Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, Şcoala Generală nr. 14, Grădiniţa nr. 17,
Grupul Şcolar „Henri Coandă”, Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”, Şcoala Generală nr. 5,
Grădiniţa Ostroveni 2 ş.a. Începând cu partea a doua a anului 2010 s-au mai derulat şi alte lucrări, printre
care: reabilitarea termică de blocuri, modernizarea Halei Centrale etc. Luna martie a anului 2010 a însemnat
şi semnarea primului contract pentru un proiect cu finanţare externă nerambursabilă în procent de 98%,
respectiv pentru proiectul (aflat în derulare) Reabilitare şi modernizare clădire Colegiul Naţional
„Alexandru Lahovari”. În ceea ce priveşte transportul în comun, la nivelul municipiului a continuat
aplicarea hotărârilor de Consiliu Local prin care pensionarii cu vârsta de peste 62 de ani beneficiază de
gratuitate pe toate liniile operate de SC ETA SA, iar pensionarii cu vârsta până în 62 de ani şi o pensie mai
m ică de 550 lei, beneficiază de reducerea cu 50% a abonamentului lunar.
Fostul primar al municipiului, Romeo Rădulescu, primise undă verde de la Consiliul Local pentru a
demara procedurile de înfiinţare a Zonei Metropolitane Râmnicu-Vâlcea. Potrivit legii, numai municipiile de
rang I pot genera zone metropolitane. Râmnicu-Vâlcea este muncipiu de rang II, numărând sub 150.000 de
locuitori, însă, dat fiind potenţialul turistic şi situarea sa la distanţe aproximativ egale (şi relativ mici) între
cele patru staţiuni balneare, el dispune de toate atuurile pentru dezvoltarea unei zone metropolitane. La nivel
de oraşe, pe lângă Râmnicu-Vâlcea vor intra staţiunile Călimăneşti, Băile Olăneşti şi Băile Govora, aflate
fiecare la circa 20 de km distanţă de municipiu, precum şi Ocnele Mari, a cărui extremitate estică se află la o
depărtare de numai 4 km depărtare. Celelalte localităţi care vor face parte din zona metropolitană, sânt
comunele Bujoreni, Dăeşti, Runcu, Goleşti, Budeşti, Mihăeşti, Vlădeşti şi Păuşeşti-Măglaşi, toate situate în
vecinătatea municipiului Râmnicu-Vâlcea. Noul edil-şef - Emilian Frâncu, fost senator, a promis, la rândul
său, că va continua proiectele aflate în derulare. Proiectul de înfiinţare a zonei metropolitane are şanse de a fi
realizat în bune condiţii, mai ales că ing. Ion Câlea - preşedintele pesedist al Consiliului Judeţean Vâlcea - a
câştigat, fără prea mari emoţii, în cadrul alianţei USL, cel de-al doilea mandat la şefia judeţului.

Note bibliografice
1. Nicolae Radu, Memorie resuscitată. Idoli uitaţi. Portrete, Editura „Paralela 45”, Piteşti, 2007, pag. 117
2. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în cont., DJVAN.), fond Comitetul judeţean PMR Vâlcea, dos. 6 / 1949,
f. 103-121
3. Idem, fond Presă, nepag.
4. Nicolae Tărtăreanu, Cinematograful la Râmnicu-Vâlcea, în „Orizont”, Râmnicu-Vâlcea, 16 mai 1971, pag. 2.
5. Corneliu Tamaş, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Antim Ivireanul, 1994.pag. 178-179.
6. „Steaua Vâlcii”, nr.70 / octombrie 1933, p.1; vezi şi Ion Soare, Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys,
Râmnicu-Vâlcea, 2000, pag. 65.
7. Radu Livezeanu, Op. cit., pag. 28; vezi şi „Îndrumarea Vâlcei”, din 16 iunie 1932, pag.3.
8. „Îndrumarea Vâlcei”, nr.17-18/22 noiembrie 1933, pag.1 şi 2; Corneliu Tamaş, Op. cit., pag.197; vezi şi DJVAN, fond
Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 17/1933, f. 25.
9. DJVAN, fond Primăria Râmnicu-Vâlcea, dos. 17/1958, f. 1 şi 18.
10. Ibidem, dos. 11/1962, f. 32-35.
11. Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, Anuarul statistic al judeţului Vâlcea, 1971, pag. 34 (pentru anul 1965).
12. Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului României, Bucureşti, Editura Museion, 1994, pag. 71.
13. Cornel Tamaş, Smarand Ţana, Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2004, pag. 136.
14. Ion Ţuca, Dinăuntrul şi din afara „Casei Albe ”, Bucureşti, Editura Contrast, 2003, pag. 62.
15. Sorin Oane, Istoria judeţului vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2007.
16. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea
17. Începând din anul 2005, pe site-ul primăriei Râmnicu-Vâlcea există rapoarte ale primarilor, după fiecare an de mandat,
ceea ce facilitează urmărirea realizărilor instituţiei.

48
 Cele două diademe de aur, descoperite la Goranu, Râmnicu-Vâlcea (sec. XIII-XIV)

Generalul Gh. MAGHERU, organizatorul Obeliscul ridicat în cartierul Troianu

Taberei de la Râureni (Râmnicu-Vâlcea) în memoria evenimentelor din 1848
în timpul Revoluţiei de la 1848

49
Fostul Hotel „Bulevard” şi vedere spre Statuia Independenţei

50
 E ro i râ m n icen i ai R E V O L U Ţ IE I D I N 1989*

B E R B E C EL FLO R EA

Soldat în term en în G a rd a de
onoare prezidenţială,
sublocotenent post-m ortem .
N ăscut la 29.03.1969
în Râm nicu-V âlcea.
Ucis în Bucureşti,
p rin îm puşcare, în ziua de
22 decem brie 1989,

G H E O N O IU L A U R E N Ţ IU

Soldat în term en la G arnizoana

A eroportului Otopeni,
sublocotenent post-m ortem .
N ăscut la 29.09.1970
în Râm nicu-V âlcea.
Ucis la B ucureşti, în luna
decem brie 1989,
p rin îm puşcare

* După w w w .portalulrevolutiei.ro

51
 C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI
ÎM P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E

1. D E L A ÎN C E P U T U R I, P Â N Ă L A 1831
După părăsirea Daciei de către romani, în mileniul năvălirilor barbare, viaţa în Oltenia a continuat; în
condiţii grele, desigur, teritoriul acesta niciodată n-a rămas nelocuit. Din perioada romană, avem menţionat
tribul buridavensilor (cu centrul la Buridava, pe Olt, la doar câţiva kilometri de Râmnicu-Vâlcea), ce ocupa
nord-estul Olteniei (în zona de deal şi de munte) şi staţiile (cu castre) de-a lungul „limesului Alutan”
(...Rusidava, Pons Aluti, “Buridava”, Castra Traiana, Arutela, Praetorium, Pons Vetus) (Iordan, 2003, 9­
10). În Oltenia de nord-est şi Muntenia de nord-vest, se aflau Ţara Loviştei şi Cnezatul lui Farcaş -
precursoare, se pare, ale viitorului judeţ Vâlcea. Acest al doilea cnezat, va fi avut şi o reşedinţă - „capitală” -
, care ar fi putut să fie chiar pe locul actualei reşedinţe a judeţului!
Primele documente care amintesc de oraşul Râmnic şi Judeţul Vâlcea sunt cele din timpul lui Mircea
cel Bătrân. În secolele XIV - XVIII, judeţele erau grupări teritoriale cu funcţiuni juridice, căpătând ulterior
caracter administrativ. Târgurile şi oraşele constituiau municipalităţi şi se bucurau de independenţă şi
autonomie în administrarea intereselor lor obşteşti. În fruntea lor se aflau slujitori numiţi de stăpânire; mai
târziu, alături de aceştia apar autorităţi locale alese de către obştea poporului. Atribuţiunile - şi ale unora, şi
ale altora - erau însă mai mult de ordin judecătoresc, poliţienesc şi fiscal. De abia la începutul veacului al
XIX-lea, autorităţile locale încep să se îngrijească de unele nevoi generale: sănătatea, şcoala, drumurile şi
biserica (Legea ..., 1925, 1-15).
Numele judeţului Vâlcea, al oraşului Râmnic şi al localităţilor din apropierea sa, apar scrise în
numeroase documente emise de cancelariile domneşti, de la Mircea cel Bătrân până la Constantin
Brâncoveanu. Cea mai veche menţionare cartografică a judeţelor din Ţara Românească datează din anul
1700 şi se află în harta stolnicului Constantin Cantacuzino. Aceasta este „nu numai prima hartă care
menţionează judeţele, indicând denumirea lor, dar şi prima care arată delimitarea lor spaţială” (Toşa-
T u rd ean u , 1975, 189). La 1700, pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, reprodusă de Anton M aria del
Chiaro - fostul secretar al lui Constantin Brâncoveanu, în cartea sa Istoria delle moderne revoluzioni della
Valachia , cu informaţii mai bogate asupra judeţelor Romanaţi şi Vâlcea, printre aşezările din judeţul Vâlcea
se află Râmnicul („ville grosse”) şi Cetăţuia (mică mănăstire). Deosebit de vizibil este însemnat pe hartă
„drumul lui Troian” („A .O.” , n r. 2-3/1922, 149).
După pacea de la Passarovitz, din 1718, s-a hotărât ca Oltenia până la Olt să fie dată în stăpânirea
Austriei. După ocupare, autorităţile austriece au hotărât ridicarea unei hărţi amănunţite a acestei provincii.
Cu întocmirea lucrării, care s-a realizat între anii 1720-1722, a fost însărcinat Friedrich Schwantz, căpitan în
regimentul Heister. El înaintează, la 30 aprilie 1723, comandantului său de la Sibiu, şi o descriere a Olteniei,
ca anexă a hărţii. La sfârşitul descrierii se găseşte Registrul tuturor localităţilor înregistrate în acea h a rtă a
Olteniei. Districtul (judeţul) W ultzer (Vâlcea) avea 196 aşezări, grupate în patru plăşi, cu capitala la Rîmnik,
care era şi reşedinţă episcopală şi al doilea oraş al provinciei, după Craiova. În registru, la literele
corespunzătoare alfabetului, figurau şi Schitul Arhanghel, Casaneşti, Copăcel, Licu [ ra], Sevestreni pe Olt şi
Stolniceni pe Olt, astăzi localităţi componente ale municipiului Râmnicu-Vâlcea (Băcilă, 1924, 111-118).
Conscripţia (recensământul) familiilor contribuabile din Oltenia, din anul 1722, ordonată de Virmond,
cunoscută sub numele de Conscripţia vir(o)mondiană, înregistrează în judeţul Vâlcea 137 localităţi cu 6.320
familii, ordonate după gradul de aservire. Secretarul general austriac al provinciei - Nicolae Porta, în
scrisoarea din 26 mai 1728 transmisă superiorului său Koch, mai adaugă încă 18 aşezări. Între cele 155
aşezări ale judeţului, sunt cuprinse şi Rimnico („Borgo”) cu 416 familii şi Ocna („Oppido o Borgo”) cu 57
familii (G iurescu, 1944, 304-308).
Catagrafia cu titlul Catastihul de conscription sud Vâlcea, întocmită de ispravnicii Mihai Roşianu,
Vlăduţ Românescul şi Barbu Otetelişanu în anul 1731, menţiona că judeţul Vâlcea era împărţit în patru plăşi
(Muntele, Oltului, Olteţului şi Cernei), la fel ca celelalte judeţe oltene. Plasa Muntele se afla în nordul
judeţului, mărginind munţii şi cuprinzând 38 de sate şi un oraş, Râmnicul (Berciu-D răghicescu şi colab.,
1988, 81-89).

52
 În Memoriile Generalului von Bauer (1778), judeţul Multza (Wultza) era mărginit la răsărit de cel al
Argeşului la Olta, la miazăzi cu judeţul Romanazi şi Dolschi, la apus cu judeţul Gorsy şi la miazănoapte cu
muntele Kosi în Transilvania, spre cetatea Hermanstadt. Printre cele 128 localităţi înscrise pe hartă, se aflau:
Ribnic (Râmnic), oraş şi reşedinţa episcopului, cu mănăstire şi cinci biserici de piatră, o capelă, patru mori şi
vii, situat pe Olta, Czettesziwa (Cetăţeaua) şi Koporel (Copăcel), situate tot pe Olta şi Casanechti (Căzăneşti)
cu o moşioară (terroir), situat la apus de Olta („A .O .” n r. 14/1924).
Pe o hartă a judeţului Vâlcea de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu satele ce alcătuiau judeţul, erau
consemnate şi oraşele Râmnic (reşedinţă de judeţ) şi Ocna. În jurul Râmnicului se aflau: Uliţa, Stolniceni şi
Fântânele la nord şi Hinăteşti, Licura, Troian, Copăcel, Cacaleţi şi Căzăneşti la sud. Satele ce alcătuiau
harta, prin marcajul care îl aveau, erau împărţite în trei categorii: sigure, dispărute şi integrate. Copăcel şi
Căzăneşti erau marcate ca sate integrate, iar celelalte aveau semne de sate dispărute (vezi harta).

2. E V O L U Ţ IA O R G A N IZ Ă R II A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E
A O R A Ş U L U I îN E P O C A M O D E R N Ă
Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, efectuată în vederea aşezării impozitelor, stabileşte
categoriile de sate cu moşiile acestora, stăpânii moşiilor, numărul familiilor şi al feciorilor de muncă. În
judeţul Vâlcea existau 75 sate moşneşeşti şi 55 sate stăpânite de moşneni, boieri sau mânăstiri. Între acestea,
se află - în plasa Râmnic - Stolniceni (23 fam., 7 feciori) cu moşia Sevestreni, stăpânită de pitar Dinică
Borănescu, Ostroveni (47 fam., 10 feciori) cu moşia Ostrovul („ce-i zice Răstoaca”) a stolnicului Lahovari şi
Râureni (34 fam., 12 feciori) cu moşia cu acelaşi nume, stăpânită de Episcopia Râmnic şi schitul Slătioara.
Oraşele şi târgurile nu sunt menţionate în catagrafie (D onat şi colab., 1999, 38).
În harta rusească din 1835, îndreptată în 1853 după completările aduse în anul 1850 de ofiţerii de stat
major ai corpului V de infanterie, este menţionat oraşul Rîmnic de la Olt cu 651 de curţi şi staţie de poştă şi
satele Inăteşti cu 40 curţi, Râureni cu 57 curţi, Stolniceni cu 5-20 curţi şi Vale Răi[i] cu 58 curţi (Giurescu,
1957, Anexa).
La 1861, Indicele comuneloru orăşiane şi rurale din Muntenia, în judeţul Vâlcea, plasa Ocolu
consemnează: Râmnicu - oraş, cu 532 case şi 478 familii, Căzănesci - sat, cu 98 case şi 97 familii, Copăcelu
- sat, cu 83 case şi 85 familii, Inătesci - sat, cu 103 case şi 99 familii, Râureni - sat, în componenţa căruia
intră şi cătunul Stolniceni cu 54 case şi 49 familii, Valea-Răi[i] - sat în care este inclus şi cătunul Ostroveni
cu 91 case şi 87 familii (Indicele ..., 1861, 59-62).
La 31 martie 1864, prin Decretul nr. 394, se promulgă Legea pentru comunele urbane şi rurale, iar
prin Decretul nr. 399, din aceeaşi zi, se promulgă şi Legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene. Acestea
constituie primele aşezăminte administrative ale ţării, care consacră instituţiile şi libertăţile locale.
„Indicele comunelor României, după noua organizare a Legii comunale, dată la 1864 şi publicată în
1865, în judeţulu Vâlcea - plasa Ocolu” are înscrise, printre altele, următoarele localităţi: Râmnicu - comună
urbană compusă din: Oraşu Râmnicu şi cătunele Cetăţue şi Priba cu 736 case şi 1.150 familii, Căzănesci -
comună rurală cu 80 de case şi 80 familii, Copăcelu - comună rurală alcătuită din cătunele Copăcelu,
Râureni, Stolniceni şi Valea-Răi[i], cu 145 case şi 155 familii şi Inătesci - comună rurală, formată din
cătunele Inătesci şi Ostroveni, cu 108 case şi 108 familii (Indicele ..., 1865, 92).
În Tabloul de număru şi numirea comunelor Districtului Vâlcea, pe plăşi, alcătuită „aşa cum au cerut,
unele să fie întrunite şi altele destrunite, la împlinirea termenului de trei ani, care după dispoziţiile domneşti
prin Ordonanţa cu nr. 1472 de la 31 oct. 1864 au expirat la 31 octombrie 1867”, în plasa Ocolului se aflau:
Oraşu Râmnicu unit cu comuna Inăteşti, Căzăneşti - comună rurală şi Târgu Ocna - comună urbană întrunit
cu comuna Copăcelu + cătunele Borăneşti, Râureni şi Răstoaca. Unirea com. Inăteşti cu oraşul Râmnicu şi a
com. Copăcelu cu Târgu Ocna s-au făcut în urma cererii locuitorilor acestor comune „deoarece nu-şi pot
susţine cheltuielile administrative proprii” (DJVAN - PJV, dos. 139 /1867, 171-174). Doi ani mai târziu,
însă, în Tabloul cu plaiurile şi plasele şi componenţa acestora din 1869, în judeţul Vâlcea, plasa Ocolului
erau trecute 15 unităţi administrative de sine stătătoare, printre care şi Oraşu Râmnic - com. urbană
(reşedinţa prefecturii), Copăcelu - com. rurală, alcătuită din Copăcelu, Stolniceni şi Râureni, Inăteşti - com.
rurală, formată din satele Desrobiţi, Ostroveni, Troianu, Răstoaca, Poeana Lungă, Inăteşti şi Buda şi
Căzăneşti - com. rurală, cu satele Căzăneşti şi Făcăi (DJVAN - PJV, dos. 138 / 1869).
La 24 septembrie 1870, Prefectura Judeţului Vâlcea înaintează către Ministerul de Interne o listă
privind întrunirea unor comune. Astfel, din plasa Ocolu, com. rurală Inătesci şi satul Aranghelu din com.
Vlădeşti, să se întrunească cu com. urbană Râmnicu, iar com. rurală Copăcelu să se întrunească cu com.
53
urbană Ocna. Guvernul României, prin decretul din 3 februarie 1871, aprobă întrunirea solicitată (DJVAN -
PJV, dos. 82 /1870, 24).
Prin adresa nr. 12.119 din 7 /19 iulie 1871, Ministrul de Interne îi roagă pe prefecţii districtelor
(judeţelor) din ţară să chibzuiască împreună cu membrii comitetului permanent local şi cu subprefecţii
plăşilor, „care anume comune şi cătune astăzi în fiinţă ar fi bine să se întrunească, ca să fie pe viitor formate
cum mai sus am zis, de la 800 - 1000 familii, pentru ca prin acestu mod, cheltuielile ce cad în sarcina
comunelor să fie mai în raport cu starea materială a locuitorilor, iar osebitele cheltuieli ce se răsfrâng asupra
fie-căruea contribuabil, să fie mai redusă”. Această circulară a fost dată „spre a avea o idee mai exactă de
numărul comunelor ce s’ar forma în fiecare judeţ ... ca să am un argument mai mult în susţinerea proiectului
de lege ce am prezentat Camerei” . Adresa a fost discutată în comitetul permanent local şi astfel s-a hotărât să
se întocmească un „tablou” cu propunerile din Judeţul Vâlcea, pe care l-a înaintat corpurilor legiuitoare ale
ţării. La 1871, populaţia oraşului era de „5750 locuitori, ca la sfârşitul secolului (1899) să ajungă la 7300 de
locuitori” (Tam aş, 1994, 16).
Conform propunerilor judeţelor, în luna martie 1874 a fost promulgată Legea comunală, fiind tipărită
în 1876, pentru perioada de cinci ani: 1876 - 1881. Aşadar, Indicele comunelor pe periodul de cinci ani,
1876 - 1881, pentru Judegiu Vâlcea (District de Veltchea) consemnează 2 plaiuri, 5 plase, 3 comune urbane
şi 62 comune rurale. Plasa Ocolu (Arrondissement d ’Ocolou) cuprinde 2 comune urbane (Ocna şi Romnicu-
Vâlcea, în ortografia timpului) şi 4 comune rurale (Bârsesci, Bujoreni, Govora şi Surpatele). Componenţa
acestora este următoarea: Râmnicu-Vâlcea (Arhangelu, Cetăţuea, Inătesci, Râmnicu-Vâlcea, Ţigănia), Ocna
[Buda, Copăcelu, Cosota, Făcăi, Goronişi, Lunca, Ocna, Ocniţa, Răstoaca, Râureni, Sohoretu (Slătioarele),
Stolniceni, Ţeica, Trăistari, Voreţele], Bârsesci (Arsanca, Bârsesci, Brusturelu, Buleta, Capu-Dealului,
Căzănesci, Măgura, Mihăesci, Negreni, Rugetu, Stupărei, Tătărani, Ţigănia) (Indicele ..., 1876, 158).
În anul 1887, Indicatorul comunelor urbane şi rurale din Regatul României consemna pentru judeţul
Vâlcea, în plasa Ocolu - Otăsău: RÂMNICU - com. urbană, cu 628 contribuabili, formată din aşezările:
Arhanghelu, Cetăţuia, Inăteşti, Ostroveni, Priba şi Râmnicu* ; OCNA - com. urbană, cu 1.074 contribuabili,
alcătuită din satele Buda, Cosota, Copăcelu, Făcăi, Lunca, Ocna*, Ocniţa, Răstoaca, Râureni, Sohorătu,
Stolniceni, Ţeica, Valea-Răi[i]; Căzăneşti - com. rurală, formată din satul Căzăneşti (Indicatorul ..., 1887,
187-193).
La 1893, după Legea pentru fixarea circumscripţilor administrative, promulgată şi pusă în aplicare la
1 noiembrie 1892, Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea cuprindea:
„Căzănesci - com. rurală, plasa Ocolu, n-are niciun cătun alipit. Este situată pe un deal cu vedere
frumoasă, la 7 km de Râmnic şi 3 km de subprefectură (cu reşedinţa în com. urbană Ocna). Are 150 de case
şi o populaţie de 430 locuitori. O biserică zidită la 1441 şi reparată la 1802. Locuitorii s-au împroprietărit la
1864, cu 187 ha de pământ. Şcoală nu există. Suprafaţa totală a comunei este de 750 ha. Moşia Căzăneşti a
fost închinată de logofătul Vlad Căzănescu mănăstirii Horezu, la 7220 (1712) (. . .) Ocna - com. urbană,
plasa Ocolu, reşedinţa subprefecturii, alcătuită din: Buda, Copăcelu, Cosota, Făcăi, Lunca, Ocna* (Târgul),
Ocniţa, Răstoca (Răstoaca), Rîureni, Sohorătu, Stolniceni, Ţeica şi Valea-Rei (Răii), cu 4.059 locuitori” (. . .)
„Râmnicu - com. urbană, plasa Ocolu, reşedinţa prefectului, formată din Arhanghelu, Cetăţuia, Ignăteşti,
Ostroveni şi Râmnicu*, cu 5.007 locuitori” (A lessandrescu, 1893, 471-488).
Cu o organizare administrativă bine structurată, la primul recensământ al populaţiei, organizat pe baze
ştiinţifice, în anul 1899, într-o Românie modernă, s-au recenzat numărul gospodăriilor, populaţia stabilă,
religia şi cetăţenia. Astfel, Râmnicu-Vâlcea - com. urbană aflată în plasa Ocolu-Otăsău, era format/ă din 6
cătune, avea 1.669 gospodării, 17 aşezăminte sociale separate, 7.288 locuitori (4.117 bărbaţi, 3.171 femei),
din care: de religie ortodoxă - 6.287, mozaică - 245, catolici - 479, protestanţi - 254 şi mahomedani - 23;
cetăţenia: români - 5.571, germani - 10, italieni - 104, bulgari - 28, greci - 7, sârbi - 16 şi ruşi - 3. Ocna -
com. rurală, plasa Ocolu-Otăsău, alcătuită din 13 cătune, 1.041 gospodării, 1 aşezământ social, 4.374 loc.
(2.371 b., 2.003 f.), de religie ortodoxă - 4.354, mozaică - 1, catolică - 14, protestantă - 1, mahomedană - 4
şi de cetăţenie: români - 4.285, germani - 2, italieni - 5, bulgari - 21, greci - 4, sârbi - 7. Căzăneşti - com.
rurală, un singur cătun, 122 gospodării, 475 loc. (227 b., 248 f.), toţi de religie ortodoxă şi cetăţenie română
(Recensământul ..., 1899, pag. 452).
Legea pentru organizarea comunelor rurale şi administraţiunea plăşilor din 28 aprilie 1908, aduce
schimbări importante la nivelul comunelor rurale şi al plăşilor din întreaga ţară. Comuna rurală este
considerată persoană juridică. Aceasta nu se va putea constitui în viitor cu mai puţin de 200 contribuabili.
Comunele rurale situate până la o distanţă de 3 km de marginea oraşelor reşedinţe de judeţ, iau denumirea de
comune rurale suburbane. Mai multe comune reunite formează o plasă, în fruntea căreia se află un
54
administrator. Conform acestei legi, Judeţul Vâlcea este împărţit în 18 plăşi. Râmnicu-Vâlcea - comună
urbană, în alcătuirea de la 1893, face parte din plasa Cozia cu reşedinţa la Olăneşti. Ocnele - Mari - comună
urbană, în aceeaşi componenţă din 1893 şi Căzăneşti - comună rurală, formată din Bârseşti, Buleta şi
Căzăneşti, cu reşedinţa în satul Bârseşti, fac parte din plasa Govora, care are reşedinţa la Băile Govora
(DJVAN - PJV, dos. 179 /1908, 17-121).
O nouă organizare administrativ-teritorială produsă în urma Legii promulgate şi publicate în 27 martie
1909, micşorează numărul plăşilor judeţului la 14, iar cele trei unităţi administrative (Râmnicu-Vâlcea,
Ocnele-Mari şi Căzăneşti) fac parte din plasa Cozia, cu reşedinţa la Râmnicu-Vâlcea. În urma acestei
reorganizări com. Căzăneşti primeşte statutul de comună suburbană (DJVAN - PJV, 59 /1909).
La Recensământul general al populaţiei României din 19 dec. 1912, situaţia se prezenta astfel:
Râmnicu-Vâlcea - 13.588 loc., Ocnele-Mari - 6.733 loc. şi com. suburbană Căzăneşti - 1.613 loc
(Recensământul ..., 1938, 773-777).

3. P E R IO A D A IN T E R B E L IC Ă
ŞI P R IM II A N I D E D U PĂ R Ă Z B O I
Legea pentru unificarea administrativă promulgată prin înaltul decret regal nr. 1972 /13 iunie 1925, cu
modificările din 21 decembrie 1925, produce noi schimbări la nivel administrativ. Comunele urbane sunt
reşedinţe de judeţ şi nereşedinţe . Comunele urbane reşedinţe sunt cele în care se află prefectura judeţului.
Comunele urbane reşedinţe de judeţ care prin numărul locuitorilor şi prin importanţa lor economică sau
culturală au o mai mare înrâurire asupra dezvoltării generale a statului, se vor declara prin lege municipii,
luîndu-se în prealabil avizul consiliului administrativ superior.
Judeţul Vâlcea este împărţit în 9 plăşi, 3 comune urbane (Râmnicu-Vâlcea - reşedinţă de judeţ,
Drăgăşani şi Ocnele-Mari - nereşedinţe) şi 128 comune rurale. Râmnicu-Vâlcea cuprindea satele Ostroveni,
Arhanghelu-Buda, Inăteşti, Dealu-Malului - Priba şi cătunele Troian şi Cetăţuia, şi Ocnele-Mari la care au
fost alipite satele: Buda, Copăcel, Cosota, Făcăi, Gura Suhaşului, Lunca, Ocniţa, Râureni, Slătioarele,
Stolniceni, Ţeica şi Valea Răii, se află în plasa Cozia, cu reşedinţa la Călimăneşti, iar com. rurală Căzăneşti,
formată din satele Bârseşti, Buleta, Căzăneşti, cu reşedinţa în satul Buleta, face parte din plasa Govora, cu
reşedinţa la Băile Govora („M .O .” n r. 283 /22 dec. 1925, 101, 109-116, 309-314).
Conform Legii pentru organizarea administraţiei locale din 29 iulie 1929 şi publicată în M.O. nr. 170
din 3 august 1929, oraşele Râmnicu-Vâlcea şi Ocnele Mari se aflau în plasa Cozia, iar com. suburbană
Căzăneşti - în plasa Horezu, judeţul Vâlcea, directoratul Craiova. Prin această lege „se înfiinţează 7 centre de
administraţie şi inspecţie locală, numite directorate ministeriale locale, în următoarele reşedinţe: Bucureşti,
Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara” şi comunele rurale şi urbane mari, după criteriul
financiar. (M arinescu şi colab., 1930). Prevederile noii legi privind formarea comunelor de centru,
coroborate cu rezultatele Recensământului general al populaţiei din România de la 29 dec. 1930, prezintă
următoarea situaţie: Râmnicu-Vâlcea, înclusiv satele Bogdăneşti, Bujoreni, Feţeni, Goranu, Gura-Văii,
Lespezile, Lunca, Malu-Vârtop, Olteni, Siliştea, Sticlăria, Arhanghelu-Buda, Cetăţuia, Dealu-Malului,
Inăteşti, Ostroveni, Priba, Troian şi cătunele Malu-Alb şi Mosoroasa, avea o populaţie de 15.648 loc. (7.899
b., 7.749 f.) şi 3.532 gospodării, Ocnele Mari în componenţa Ocna Mare, Buda, Copăcel, Cosota, Făcăi,
Gura Suhaşului, Lunca, Ocniţa, Rîureni, Slătioarele, Stolniceni, Valea-Răi, cu 7.223 loc. (3.565 b., 3.658 f.)
şi 1640 gospodării şi Căzăneşti formată din Bârseşti, Buleta, Căzăneşti, cu o populaţie de 1.760 loc. (838 b.,
922 f ) şi 427 gospodării (Recensământul ..., 1938, 773-777; DJV AN - PJV, 5 /1930, ad r. 7.166 din 29
ap r. 1930). Menţionăm că fosta comună Bujoreni, jud. Vâlcea şi com. Goranu, din judeţul Argeş au fost
alipite la oraşul Râmnicu-Vâlcea.
În baza modificărilor aduse Legii pentru organizarea administraţiei locale prin Decretul regal nr.
2.536/ 1931 şi publicate în M.O. nr. 161/ 15 iulie 1931, precum şi a Ord. nr. 107 /1931 al Inspectoratului
Administrativ Regional Craiova şi a Deciziei nr. 126 /1931 a Prefecturii Judeţului Vâlcea, începând cu data
de 15 aug. 1931, comunele de centru, satele şi unităţile administrative se regrupează. Oraşul Râmnicu-Vâlcea
este com. urbană reşedinţă, cu satele Cetăţuia, Dealu-Malului, Inăteşti, Ostroveni, Priba şi Troian; Ocnele
Mari - com. urbană nereşedinţă, în componenţa anterioară, iar Căzăneşti - comună rurală, alcătuită din satele
Căzăneşti, Bârseşti, Buleta, cu reşed. La Buleta, se află în plasa Cozia, cu reşedinţa la Râmnicu-Vâlcea
(DJVAN - P JV , dos. 27 / 1931, f. 30-140).
Câţiva ani mai târziu, la 1 iul. 1937, Rm. Vâlcea (în ortografia timpului), reşedinţă a judeţului Vâlcea,
la care sunt încorporate şi cătunele: Troian, Inăteşti-Argintari, Poenari, Buda, Aranghel, Dealul Malului,
55
Priba şi Ostroveni, plasa Cozia, ţinutul Jiu, situat la altitudinea de 234 m, avea suprafaţa de 400 ha şi o
populaţie de 15.973 loc. Este considerat staţiune climaterică, vizitată tot timpul anului, vara pentru climatu-i
dulce şi iarna pentru practicarea sporturilor de iarnă, având minunate pârtii de bobsleigh şi ski (Enciclopedia,
1938, 512).
Vreme de aproape trei decenii, începând de la 15 aug. 1931, componenţa oraşelor Râmnicu-Vâlcea,
Ocnele Mari şi a comunei rurale Căzăneşti, nu s-a schimbat.
La recensămintele populaţiei din 6 apr. 1941 şi din 25 ian. 1948, situaţia se prezenta astfel:

Nr. D enum irea localităţii Plasa 1941 1948

crt. loc. loc.
1. Râmnicu-Vâlcea Rm. Vâlcea 15.653 17.238
2. Ocnele Mari Rm. Vâlcea 6.314 6.159
3. Căzăneşti Rm. Vâlcea 1.971 2.071

(In d ica to ru l 1943, 696-727; D JV A N - P JV , dos. n r . 15 /1948).

4. P E R IO A D E L E C O M U N IS T Ă Ş I P O S T D E C E M B R IS T Ă (1949 - 2011)

După instaurarea sa, regimul comunist a înlocuit vechea împărţire administrativ-teritorială a ţării,
întrucât „contribuia la menţinerea şi adâncirea înapoierii politico-economice şi social-culturale a poporului
român”, cu alta nouă care „să ajute la construirea socialismului în patria noastră şi la îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă ale poporului muncitor”. Astfel, împărţirea tradiţională în judeţe, plăşi, oraşe şi comune, a
fost înlocuită cu cea „după modelul sovietic” în regiuni, raioane, oraşe (de subordonare: republicană,
regională şi raională) şi comune. Prin Legea nr. 5 /1950, publicată în B.O. nr. 77 / 8 sept. 1950, pe cuprinsul
ţării apar 28 regiuni, 177 raioane, plus 8 raioane în capitala ţării. Printre acestea se află şi Regiunea Vâlcea
formată din 6 raioane, un oraş de subordonare regională, 5 oraşe de subordonare raională şi 129 comune.
Râmnicu-Vâlcea - oraş de subordonare regională, reşedinţă a regiunii Vâlcea şi a raionului Râmnicu-
Vâlcea, avea în componenţă satele Aranghel, Buda, Dealul Malului, Feţeni, Goranu, Inăteşti, Lespezi,
Ostroveni, Poenari, Priba, Săliştea şi Sticlăria.
Ocnele Mari - oraş de subordonare raională din raionul Râmnicu-Vâlcea, regiunea Vâlcea - era format
din satele Copăcelu, Coşota, Făcăi, Gura Suhaşului, Lunca, Ocniţa, Slătioarele, Ţeica şi Valea Răii.
Comuna Căzăneşti era alcătuită din satele Bârseşti, Buleta, Căzăneşti (reşedinţa comunei), Râureni şi
Stolniceni (Împăr/irea 1950, Anexa).
În anul 1952, prin Decretul 331/ 27 sept. 1952, privind modificarea Legii nr. 5/1950, raionarea
administrativ - economică a teritoriului R.P. Române se modifică. Numărul regiunilor s-a redus la 18, iar cel
al raioanelor a ajuns la 192. Regiunea Vâlcea a fost desfiinţată, iar localităţile sale au fost distribuite în
raioane nou formate din foste teritorii ale regiunilor Piteşti şi Craiova. Oraşul Râmnicu-Vâlcea, în aceeaşi
alcătuire, rămânea oraş de subordonare regională şi reşedinţă a raionului Râmnicu-Vâlcea, regiunea Piteşti.
Localităţile Ocnele Mari (oraş de subordonare raională) şi Căzăneşti (comună) în acelaşi format, rămân în
raionul Râmnicu-Vâlcea, regiunea Piteşti (Indicatorul 1954).
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 21 febr. 1956, în noua alcătuire administrativă, cu
teritoriul ţării împărţit în 16 regiuni, Râmnicu-Vâlcea - oraş de subordonare regională, reşedinţă a raionului
cu acelaşi nume (inclusiv populaţia localităţilor componente - Aranghel, Argintari, Cetăţuia, Dealu-Malului,
Inăteşti, Ostroveni, Poenari, Pribă şi Troian) - înregistra 18.984 loc. (9.122 b. şi 9.862 f.). Goranu - comună
reînfiinţată (compusă din satele Feţeni, Goranu-reşedinţă, Lespezi, Săliştea şi Sticlăria) avea 2.326 loc.
(1.047 b., 1.249 f.), iar Râureni - comună nou formată (alcătuită din satele Căzăneşti, Copăcelu, Rîureni-
reşedinţă, Stolniceni şi Valea-Răii) avea 4.282 loc. (2.379 b., 1903 f.). Toate localităţile se aflau în raionul
Râmnicu-Vâlcea, regiunea Piteşti (Recensământul 1956, 100-113).
Prin Legea pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului R.P.Române din 22-24
decembrie 1960, s-a recurs la o nouă împărţire administrativă. Teritoriul ţării a fost divizat în 16 regiuni, o
parte dintre acestea primind noi denumiri (ex.: Piteşti = Argeş, Craiova = Oltenia, Timişoara = Banat, Oraşul
Stalin = Braşov etc.), 2 oraşe republicane, 39 oraşe de subordonare regională, 146 raioane săteşti, 8 raioane
orăşeneşti (în capitală) şi 139 oraşe de subordonare raională. Oraşul Râmnicu-Vâlcea şi comunele Goranu şi
Râureni îşi păstrează aceeaşi configuraţie şi sunt situate în raionul Râmnicu-Vâlcea, regiunea Argeş („M .O .”
n r. 1-4, 1961, 209-218).

56
 La 15 martie 1966, recensământul populaţiei şi locuinţelor din R.S. România consemnează: Râmnicu-
Vâlcea - oraş de subordonare regională şi reşedinţă de raion, cu o populaţie de 23.867 loc. (11.817 b., 12.050
f.); Râureni - comună inclusă în mediul urban, era formată din satele Braviţa, Căzăneşti, Copăcelu, Râureni
şi Stolniceni, având o populaţie de 4.175 loc. (2.064 b., 2.111 f.), iar Goranu - comună în mediul rural, avea
în componenţa sa satele Goranu, Feţeni, Lespezi, Sălişte şi Sticlăria, însumând o populaţie de 3.136 loc.
(Recensământul 1967, 57-67).
Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, cu modificările ulterioare privind organizarea administrativă a
teritoriului R. S. România, stipulează la art. 1 CTCEP Legis că teritoriul R.S. România este organizat în
unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna. Prin această lege. se revine la unităţile
administratve tradiţionale. Astfel, în urma propunerilor făcute de Comisia judeţeană şi discutate de către
Consiliul Popular Judeţean Provizoriu într-o plenară comună cu Comitetul Judeţean al P.C.R., s-au aprobat
unităţile administrative aferente judeţului Vâlcea: un municipiu - Râmnicu-Vâlcea şi 7 oraşe cu 41 localităţi
componente ale municipiilor şi ale oraşelor, o comună suburbană - Goranu şi 78 comune alcătuite din 568 de
sate, din care 14 aparţin oraşelor.
Râmnicu-Vâlcea - municipiu, reşedinţă a judeţului Vâlcea, are ca localităţi componente: Oraşul
RÂMNICU-VÂLCEA, Aranghel, Căzăneşti, Copăcelu, Dealu Malului, Poenari, Priba, Râureni, Stolniceni,
Troianu. Goranu - comună suburbană , este formată din satele: Goranu - reşedinţă, Feţeni, Lespezi, Săliştea.
Satele Argintari, Cetăţuia, Inăteşti, Ostroveni au fost desfiinţate şi s-au contopit cu oraşul Râmnicu-Vâlcea,
Braviţa s-a contopit cu localitatea Copăcelu, iar Sticlăria s-a contopit cu satul Goranu („B. O .” , 1981).
Componenţa localităţilor va rămâne cea prezentată mai sus până la 20 mai 1996, când comuna Goranu
va fi desfiinţată şi înglobată în municipiul Râmnicu-Vâlcea. Satele Goranu şi Lespezi formează un cartier al
oraşului Râmnicu-Vâlcea, iar Feţeni şi Săliştea devin localităţi componente municipiului Râmnicu-Vâlcea
(„M . O .” , 1996).
Redresarea natalităţii în condiţiile unor măsuri ferme de politică demografică, aplicate în toamna
anului 1966, a determinat un salt substanţial al sporului natural al populaţiei, coroborat cu un spor migratoriu
foarte ridicat („exodul rural”), datorat dezvoltării industriale rapide. În consecinţă, populaţia municipiului
Râmnicu-Vâlcea cunoaşte o creştere spectaculoasă până în anul 1992, după care urmează o scădere lentă
până în anul 2002, apoi o stagnare până în anul 2011. Vin să confirme această dinamică recensămintele din 5
ian. 1977, 7 ian. 1992 şi 18 martie 2002 şi datele estimative pentru anul 2011.

A nul recens. L ocalitatea Total pop. B ărbaţi Femei

5 ian.1977 Mun. Râmnicu-Vâlcea 66.321 34.102 32.219
Com. suburb. Goranu 3.083 1.529 1.509
7 ian.1992 Mun. Râmnicu-Vâlcea 113.624 56.063 57.561
Com. Goranu 3.290 1.647 1.643
18 mart. 2002 Mun. Râmnicu-Vâlcea 107.726 51.955 55.771

(Daneş şi colab., 2006, 102-103; W ikipedia, Recensământul 2002)

La 1 iulie 2011, municipiul Râmnicu-Vâlcea avea o populaţie estimată la 107.656 locuitori, făcând
parte din categoria oraşelor din România cu peste 100.000 de locuitori (W ikipedia, 2011)

5. A S P E C T E T O P O N IM IC E
Datorită vechimii Râmnicului şi a unităţilor administrative care îl compun, majoritatea toponimelor
majore de pe raza oraşului prezintă interes atât din punct de vedere istoric, cât şi lingvistic. Le vom analiza
succint pe fiecare, în ordine alfabetică, pentru a facilita găsirea lor de către cititorul interesat de domeniu.
Aranghel. Denumirea acestui sat care a intrat în componenţa municipiului, provine din pronunţia
populară, care s-a impus, a Schitului Arhanghelul.
Capela (Dealul -) reprezintă unul dintre toponimele emblenatice ale oraşului. Provine de la o fostă
capelă catolică, „care se găsea încă, pe creasta dealului, în timpul ocupării Olteniei de austriaci” (G rigore,
1944, 53).
Căzăneşti - sat component al municipiului şi fostă comună. Este, la origine, un nume colectiv,
provenit de la antroponimul Cazan. Familii cu acest nume, se întâlnesc relativ frecvent, pe o rază destul de
mare, începând din oraş, până în Mihăeşti inclusiv şi chiar mai departe.

57
 Cetăţuia - cartier şi deal în nordul oraşului. Nu numai legenda, dar şi unele menţiuni documentare,
mărturisesc despre faptul că mai înainte, pe locul bisericii de azi, aici ar fi existat o cetate (Stoicescu, 1970,
559 - nota 61).
Copăcelu - fost sat (anterior, numit V alea Răii), în prezent - cartier al oraşului. Aflat într-o zonă cu
m ultă vegetaţie, proveninţa sa de la diminutivul copăcel („copac m ic”) nu ni se pare logică, deci nu putem fi
de acord cu etimologia dată de Gh. Bolocan şi colab. (DTRO, II, 1995, 189). Avem de-a face, mult mai
probabil, cu antroponimul Copăcel (Soare, 1985, 182), care, la rândul lui, provine de la n. pr. C opaciu -
nume întâlnit nu o dată în vechile hrisoave. Ambele antroponime - C opaciu şi Copăcel - sunt înregistrate
de DOR (C onstantinescu, 1964, 248). Situaţia formării acestui toponim, este asemănătoare cu cea a satului
din Măciuca, Oveselu (accentuarea corectă este pe cel de-al doilea e), format de la n. pr. Ovesea, la care s-a
adăugat sufixul diminutival -el.
Dealu M alului - fost sat, azi cartier al municipiului. Ambele părţi ale acestui „binom” toponimic se
referă, în mod evident, la forme de relief existente în zona respectivă.
Feţeni - sat în fosta comună Goranu, azi comasată cu municipiul. Numele este un fel de antonim al lui
Dosu şi se referă la poziţia aşezării faţă de lumina care vine de la soare; deci: locuitorii unui sat de pe o
coastă aşezată cu „faţa” către soare (Iordan, 1963, 152).
Goranu. Fostă comună suburbană şi sat; azi - cartier al municipiului. Şi acest toponim este tot de
origine antroponimică. Nu este înregistrat de DTRO, iar DOR îl derivă de la G rigoran (C onstantinescu,
1963, 71), prin afereză (căderea primelor sunete). Din punct de vedere formal, această explicaţie ar fi
posibilă, dar nu suficientă, cât timp nu este coroborată şi cu adevărul istoric: un Goran Olănescu logofătul a
avut proprietăţi anume pe raza comunei care îi va lua numele. Un deal din apropiere se numeşte şi azi
G orănoaia, denumire însemnând, evident „moşia lui Goran” sau, poate, „urmaşa (soţia, fiica) lui Goran” .
Numele de G orunoaia care i se dă, uneori, acestui deal, este greşit, fiindcă se face asocierea cu o realitate
botanică (apelativul „gorun”), ignorând-o pe cea istorică.
Lespezi - sat în fosta comună suburbană Goranu, în prezent - cartier al municipiului. Toponimul face
trimitere la mari pietre naturale neşlefuite, elemente geologice de relief, întâlnite deseori pe teritoriul
judeţului noastru.
Olăneşti - denumirea actuală a fostului râu Râmnic, care se numea astfel doar în dreptul oraşului. În
partea dinspre izvoare, ca şi în cea de la vărsare (v. infra, comentariul de la G oranu), boierii Olăneşti
(<Olănescu) vor fi avut, desigur, proprietăţi în toată zona. De altfel, documentele de arhivă din ultimele trei
secole, abundă de numele Olănescu - toţi cu funcţii înalte şi mari proprietari (v. mai departe, secvenţa despre
oraşul Băile Olăneşti, cap. ISTORIA).
Olt - râu cu nume legendar, care udă judeţul pe o porţiune apreciabilă şi traversează oraşul pe toată
întinderea lui, de la Nord la Sud. Hidronim cu formă parţial încă încifrată, despre care s-au scris zeci şi sute
de studii şi de pagini. Provenienţa lui din latinescul A lutus, este acceptată de majoritatea lingviştilor.
Dificultăţile apar atunci când trebuie explicată transformarea lui a în o, căci aceasta nu se poate explica prin
legile fonetice care au stat la baza evoluţiei latinei culte în latina vorbită şi apoi în limba română. Mai simplu
spus, a iniţial din latină (chiar neaccentuat) nu s-a transformat în o, în niciunul dintre cuvintele româneşti cu
etimoane latine. Precum se ştie, cuvintele intrate în limba română din alte limbi decât latina, s-au supus
aceloraşi reguli. Chiar dacă admitem că Hasdeu ar avea dreptate când pune denumirea râului în legătură cu
vocabula alt, care în limba sciţilor agatârşi însemna aur („râul de/cu aur”, deci!), tot nu se poate explica
închiderea lui a la o. S-a încercat şi explicarea printr-un intermediar slav (slavii îl pronunţă aproape identic);
unii îl consideră moştenire de la primii noştri strămoşi, ceea ce teoretic n-ar fi imposibil, însă dovezile
concrete lipsesc.
Ostroveni - fost sat separat, unit cu oraşul într-o perioadă mai veche. Astăzi este cartier al
municipiului. Mai înainte (cu circa jumătate de secol în urmă, situaţia încă exista), între acest sat şi Goranu,
Oltul se bifurca şi apoi, după câteva sute de metri, cele două braţe se reuneau, alcătuind o frumoasă insulă,
adică un ostrov, de la care îşi luase numele satul respectiv. Atunci, însă, când a început amenajarea Oltului,
insula a fost desfiinţată, râul căpătând configuraţia de astăzi. Amintirea pitoreştii insule s-a păstrat şi va
dăinui în învelişul sonor şi grafic al cuvântului.
Poenari - sat aflat în componenţa municipiului. Acest toponim ar avea două explicaţii, cu şanse egale
de acceptare: locuitorii de la poieni - formă de relief existând în zonă şi cei din neamul (sau urmaşii) unui
P oenaru - nume de familie, de asemenea, existent în zonă
Priba - sat aparţinând de Râmnicu-Vâlcea. Formal, este înregistrat de DOR ca nume masculin
(C onstantinescu, 1963, 353). Toponimul ar putea fi considerat ca făcând parte dintre acele toponime „al
58
căror gen gramatical diferă de al apelativelor corespunzătoare (. . .) sunt feminine şi ne-am aştepta să fie
masculine” (Iordan, 1963, 386). Chiar dacă pe acesta nu-l înregistrează, lingvistul aduce în discuţie două
sensuri ale cuvântului (de genul masculin) „priboi”, pe care nici Şăineanu şi nici DEXI nu le mai
menţionează şi care pot fi luate în consideraţie la explicarea cazului de faţă: „deal tinos” şi „loc unde stânca
muntelui dă de-a dreptul în apa râului” (Ibidem, 529).
Râmnicu-Vâlcea .Acest oiconim compus a suscitat numeroase discuţii din partea lingviştilor şi
istoricilor deopotrivă. Deşi l-am mai avut în atenţie la subcapitolul de istorie veche, vom readuce în
dezbatere „filiera” formării sale, în sensul că prima parte - R âm nicu(l) nu este, după opinia noastră, de
origine slavă, cum afirmă mai mulţi dintre cercetătorii care s-au ocupat de explicarea sa (v. bibl. la Io rd an ,
1963, 98), ci toponimul s-a format pe teren românesc, de la un apelativ - „râmnic” având înţelesul de
„eleşteu, iaz, lac/loc cu peşte” (v. şi DEXI, 2007, 1690) şi originea, într-adevăr, slavă (< “râbnic”<v. sl.
”râba” - “peşte”) şi nu neapărat ucrainiană sau bulgară, cum se scrie în DEXI. Problema aceasta de nuanţă,
care nu a fost luată în discuţie până acum, ni se pare importantă nu numai pentru vechimea apelativului, ci
chiar pentru cea a oraşului, întrucât atât în bulgară, cât şi în sârbă, de unde au împrumutat românii
substantivul, forma originală a acestuia este “riba” . Considerăm, aşadar, că forma de Râm nic<R âbnic<v. sl.
„râba” va fi fost anterioară celei cu grafia Ribnic, deşi aceasta apare documentar înaintea celeilalte
(„vodaniţa na Ribniţe” - „o moară pe/ la Râmnic”). În completarea acestei idei, reamintim că ambele limbi -
bulgara şi sârba - sunt „urmaşe” ale limbii slave vechi.
Ar mai fi de discutat problema grafiei din numele municipiului. Mai demult, oraşului i se spunea
„Râmnicul Vâlcii”, cu cratimă sau fără, ceea ce însemna „Râmnicul judeţului/ din judeţul Vâlcea” (desigur,
spre a-l deosebi de Slam R âm nic - R âm nicul S ărat, după cum constata cu îndreptăţire Sacerdoţeanu). De
pildă, titlul cărţii lui Constantin Grigore, scrisă în 1944, este Râm nicul-V âlcii.; după aproape 20 de ani,
lingvistul Iorgu Iordan, în cunoscuta sa carte Toponimia românească, îl analiza sub forma R âm nicul Vâlcei
(Iordan, 1963, 98). În ultimele decenii, se petrece un fenomen ortoepic îngrijorător, observat de C-tin
Mateescu. „Azi - constata scriitorul - sântem martorii alunecării centrului de greutate al denominaţiei
municipiului, spre Vâlcea, care desemnează şi localitatea şi judeţul în acelaşi timp, cuvântul Râm nic
auzindu-se din ce în ce mai rar pe buzele locuitorilor” (M ateescu, 1979, 21). Lucrurile se petrec aproape la
fel şi în ceea ce priveşte grafia numelui: citim, de ani de zile, în actele administrative, dar şi în lucrările unor
cercetători ... râmniceni, forme curioase în care este menţionat oraşul: Rm . Vâlcea, R. Vâlcea, Râm .
Vâlcea, R am . Vâlcea etc. Am atras nu o dată atenţia, în public (prin viu grai) sau în unele studii şi articole,
asupra pericolului pe care îl poate prezenta această practică: dispariţia toponimului R âm nic.
Râureni. „Înseamnă loc între râuri - ne asigură C. Alessandrescu - [satul] fiind situat între râurile
Govora, Ocna şi Olt” (A lessandrescu, 1893, 370-371). Părerea acestui cercetător este demnă de crezare, însă
lucrurile se complică atunci când trebuie să explicăm etimologia numelui de familie Râureanu, existent în
zonă, fiind aproape obligaţi să răspundem la vechea dilemă de natură etimologică: persoana şi-a luat numele
de la localitate, sau invers? Pentru prima situaţie, se iveşte o a doua întrebare, la fel de logică: de ce numai o
familie şi-ar fi luat numele - formă singularizată de la numele colectiv Râureni - şi nu mai multe, sau chiar
toate?! O cercetare extinsă, amănunţită şi pe bază de documente, ar trebui să stabilească, mai întâi, vechimea
acestor două nume - Râureni şi Râureanu.
Săliştea - denumirea satului care a aparţinut de fosta comună Goranu, azi intrată în componenţa
municipiului. Iordan încadra acest toponim, la secvenţa Toponimice care amintesc existenţa unor foste
aşezări omeneşti, întrucât sensurile cuvântului sunt de „vatra satului”, sau „loc unde a fost altădată un sat”
(Iordan, 1963, 253,257-258).
Sticlărie - fost sat în Goranu. Cercetătorii consideră că în locul numit „La Cetate” din cartierul
Sticlărie (fosta comuna suburbană Goranu din Râmnicu-Vâlcea), în vremea lui Matei Basarab, ar fi existat o
fabrică de sticlă (Rizea, Ene, 2007, ) de la care ar proveni şi denumirea locului.
Stolniceni - sat aparţinând de municipiul Râmnicu-Vâlcea. Iordan încadrează toponimul la categoria
Sociale, întrucît denumirea „păstrează amintiri despre funcţiuni şi ocupaţii din secolele trecute” (Io rd an ,
1963, 154; 212); îl analizează împreună cu Stolnici ş.a., considerând că toate provin de la stolnic - „dregător
care purta grija mesei domneşti, fiind şeful bucătarilor, al pescarilor şi al grădinarilor”. Pentru clarificarea
primului, autorul are dreptate, numai că în cazul satului nostru, etimologia este, totuşi, alta. Sufixul -eni
formează nume colective de la singulare terminate în - ean(u), care „derivă nume de familie de apartenenţă
locală, din toponime” (C onstantinescu, 1963, LV III). Aşadar, explicaţia ar fi următoarea: „Locuitori care se
trag dintr-un strămoş cu numele Stolniceanu”, o persoană care, la rândul ei, putea să provină dintr-olocalitate
cu numele Stolnici.
59
 Troian este o localitate componentă a municipiului, un sat aflat la circa 5 km de oraş, pe drumul spre
Drăgăşani. Numele lui, „se socoate că i se trage din forma prelungită a dealului pe care e aşezat, care n-ar fi
decât un val din cele construite de Traian” (G rigore, 1944, 33)
Zăvoi (Parcul -). Este (dacă nu luăm în consideraţie Dealul Capela - parc natural) cel mai mare parc al
municipiului. El a fost amenajat în anul 1850, în zăvoiul de pe marginea râului Olăneşti, zăvoi de la care i se
trage şi numele. Conform dicţionarului, acesta este o „pădurice la marginea unei ape, formată din diverse
specii de salcie, de plop, de arin etc. (DEXI, 2007, 2220). De râul menţionat, azi îl desparte strada Splaiul
Independenţei; pe vremuri, însă, zăvoiul şi apoi „grădina publică” se vor fi învecinat cu apa.

Parcul ZĂ V O I în zilele noastre

60
 7 ~ ? tJ
- îS
? ^ T 4 ♦/
<a i
„ sf
T i»

A î ţj ' jL ^ .

% w? ?;. / j f . k 3 f^ *

a
fi
w !■tJ
h M t .

■Va » j ■ j *# t2 ; ^
■'■ "■** —- -
I V y r y — vC 'A 4 t e

\ :? . --' Sfc

y
Î7« P lan a l orşului, de la 1857 (fra g m e n t)

F o stu l sediu a l Prim ăriei R â m nicu-V âlcea (azi, P a la tu l Copiilor)

61
Plan actual al Municipiului RÂMNICU-VÂLCEA

62
Fostul Palat administrativ-financiar, azi - sediul Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea

Actualul sediu al Primăriei M unicipiului Râmnicu-Vâlcea

63
 C ap . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă

1. C O N S ID E R A Ţ II E C O N O M IC O -S O C IA L E P R IV IN D
P R E IS T O R IA Ş I P R IM E L E S E C O L E D E E V M E D IU
În zona Râmnicului, loc central al arealului vâlcean şi având o poziţie geografică ideală, s-a desfăşurat
din timpuri străvechi, o viaţă economică intensă, aici dezvoltându-se o civilizaţie veche de peste 2000
de ani1.
a) Existenţa şi continuitatea com unităţilor um ane. Mărturiile pământului, bine păstrate, dovedesc
existenţa unui număr relativ mare de complexe meşteşugăreşti, în cadrul aşezărilor de la Stolniceni şi
Râureni, ele fiind oarecum diferenţiate2. Cele mai multe dintre aceste locuinţe - adâncite în pământ (bordeie)
şi locuinţe de suprafaţă - sunt situate în zonele de deal şi câmpie, de-a lungul văilor cu terenuri fertile,
dovedind o viaţă neîntreruptă în aceeaşi vatră a satului. Reţine atenţia, mai ales, nucleul de sate din zona
Râmnicu-Vâlcea3.
b) O cupaţiile în perioada prefeudală. Uneltele agricole - râşniţe pentru măcinatul cerealelor,
brăzdare, seceri ş.a. - descoperite în aşezări şi în cimitirele din zonă - Râureni (azi, cartier al Râmnicului),
Ocnele Mari ş. a. - dovedesc faptul că cele mai vechi ocupaţii de bază ale populaţiei sedentare din această
zonă, au fost cultura cerealelor şi creşterea animalelor4. Pomicultura şi viticultura, ca şi cultivarea
legumelor se reflectă în descoperirile din aşezări: sâmburi de fructe şi seminţe carbonizate, precum şi
cosoare de fier folosite cu precădere în viticultură.
Cultivarea plantelor textile. Prezenţa unor fusaiole, atât în aşezări, cât şi în cimitire, ori a greutăţilor
pentru războaiele de ţesut, sunt dovezi concrete ale cultivării plantelor textile şi a prelucrării lor în fire şi
ţesături, în scopul asigurării îmbrăcămintei cotidiene5. Unelte de pescuit - undiţe, harpoane de os, greutăţi de
la plase de pescuit etc. - descoperite în aşezările situate în preajma râurilor Olt, Lotru ş.a. mărturisesc despre
practicarea pescuitului. Creşterea animalelor în cadrul agriculturii din secolele VII-XI, este dovedită de
resturile osteologice descoperite la Stolniceni (cartier al Râmnicului de azi), provenind din sacrificarea unor
animale domestice: bovine, oi, capre, porcine, păsări.
Exploatarea resurselor miniere, în strânsă legătură cu prelucrarea metalelor (în special a fierului) şi
cu practicarea unor meşteşuguri specifice, sunt vechi şi îndelungate ocupaţii ale locuitorilor acestor
meleaguri. Ele au fost puse în evidenţă prin descoperirile din apropierea oraşului: Ocnele Mari - veche
aşezarea dacică6, Valea Răii, Căzăneşti etc. 7.
c) H abitatul ru ra l şi cel u rb an . Alături de alte zone din judeţ, grupările de sate din arealul
Râmnicului dovedesc începuturile şi apoi structurarea reţelei rurale de tip m edieval8. Obişnuita decalare, de
unu - două secole, dintre dovedirea arheologică a existenţei unui sat şi menţionarea sa documentară, ne
îndreptăţesc să presupunem că cele mai multe dintre marile concentrări de aşezări rurale din această zonă,
vor fi fost întemeiate înaintea constituirii cnezatului lui Farcaş în spaţiul vâlcean9. Cercetările arheologice au
dovedit că în această perioadă existau aşezări fortificate şi în zona Râmnicu-Vâlcea, la malul Alb - Goranu10.
Procesul istoric desfăşurat în secolele XIII-XIV la sud de Carpaţi, a făcut posibilă reanimarea şi aici a
vieţii urbane, a cărei dăinuire în etapa anterioară a fost înregistrată cu câteva centre submontane. Cât priveşte
urbanismul vâlcean, acesta are, de asemenea, vechime, dacă luăm în consideraţie aşezările de la Buridava şi
Ocnele Mari. A. D. Xenopol a avut temeiuri solide şi convingătoare când a afirmat că vatra oraşului
Râmnicu-Vâlcea se va fi ridicat încă din secolul al VI-lea, având pretenţii de centru administrativ11. În mod
cert, cu atestare documentară de localitate (20 mai 1388) şi - după numai un an - de oraş (1389), la sfârşitul
sec. al XlV-lea, Râmnicul era „oraş domnesc” şi al treilea oraş medieval românesc, în ordine cronologică12.
d) A ctivitatea com ercială. La târgurile periodice ţinute de regulă în oraş, dar şi în locuri care au
căpătat prin tradiţie un asemenea rol, participau şi locuitorii satelor apropiate, furnizori de produse
agroalimentare şi cumpărători ai mărfurilor meşteşugăreşti de care aveau nevoie. Alături de ştirile scrise
cunoscute până acum, descoperirile monetare întregesc imaginea relaţiilor comerciale pe care locuitorii
vâlceni le-au avut cu alte regiuni în decursul secolelor XIII-XIV. Paralel cu cursul apelor, pe văile acestora
(Olt, Lotru), drumuri importante străbăteau pământul din această zonă. Erau drumuri vechi, unele încă din

64
epoca romană, altele - din epoci ulterioare, la care se adăugau şi căile de comunicaţie de pe apa Oltului, atât
de necesare pentru valorificarea produselor prin intermediul activităţilor de comercializare.

2. V IA Ţ A E C O N O M IC Ă Ş I S O C IA L Ă ÎN S E C . X V - X V III
În secolul al XV-lea, ca şi în secolul anterior, cultivarea grânelor, pomicultura, creşterea vitelor mari
şi mici, albinăritul şi pescuitul reprezentau sectoarele esenţiale ale producţiei.
a) Econom ia ag ra ră . Informaţiile oferite de documente, ne confirmă faptul că principala ocupaţie a
locuitorilor din Râmnicu-Vâlcea în secolele XVI-XVIII, a constituit-o agricultura. Majoritatea locuitorilor
posedau loturi de pământ (moşii, ocine), mai aproape sau mai departe de vatra oraşului13, pe care se cultivau
cereale, în special grâu şi orz. Episcopia Râmnicului deţinea importante proprietăţi, nu numai în oraş, ci şi
în jurul acestuia, precum şi în alte localităţi din judeţ. În secolul al XVII-lea, prin cumpărări, danii şi
moşteniri, proprietăţile din Râmnic se extind, cuprinzând loturi pentru cultivat spre Cetăţuia şi Bujoreni - în
nord, spre Malul Alb şi Lespezi - în estul oraşului14. Inventarul agricol continuă să rămână tradiţional,
confecţionat pe plan local sau procurat din târgurile judeţului, de la negustorii transilvăneni: sape, săpăligi,
coase, seceri, pluguri cu brăzdar de fier15.
Pomicultura şi legumicultura. În jurul Râmnicului, se întindeau numeroase livezi de meri, peri, pruni.
Se mai plantau caisul, gutuiul, nucul, fiecare pom fructifer având o pondere însemnată în alimentaţia
locuitorilor. Aşa cum mărturisesc documentele timpului, în grădinile din vatra satelor, care, mai târziu, vor
intra în componenţa oraşului, se cultivau legume şi zarzavaturi şi se sădeau pomi fructiferi16.
Viticultura. Alături de boieri şi de mânăstiri, Episcopia Râmnicului se număra printre marii deţinători
de podgorii. În primul hrisov, cel din 20 mai 1388, pe care Mircea cel Bătrân îl destinează mânăstirii Cozia,
se aminteşte şi „via tot acolo dăruită de jupân Budu, după voia părintelui domniei mele Radu voevod17, vie
ce se află în dealul Hinăteştilor - viitorul cartier al Râmnicului. Numeroase documente din secolul XV
menţionează că dealurile Râmnicului erau pline cu vii, în special Troianul, care devenise zona viticolă cea
mai importantă a oraşului18. În harta sa publicată la Padova în 1700, stolnicului Constantin Cantacuzino,
consemnînd zonele viticole de tradiţie din Ţara Românească, menţionează şi dealurile Râmnicului19. În anul
1790, „în casa lui Gheorghe şi Ştefan” din Râmnic, era deschisă o cârciumă pentru „vânzarea vinului”20. Un
vizitator străin al oraşului, pe nume Paul Porrin, arată în memoriile sale că „vinul de Râmnic îmbată uşor”21.
Aşa cum rezultă din documente, albinăritul este o preocupare de veche tradiţie în zonă. La 12
octombrie 1675, ieromonahul Gherasim al Bistriţei îi vinde lui Tănase vătaful „un loc de la Troian de la
Râmnic, drept stupi zece”; Radu băcanul cupeţ lasă la moartea sa 12 stupi; proegumenul Iosif are, la 11 iunie
1875, un număr de 43 de stupi etc.22.
Sistemul hidrografic vâlcean, dominat de Olt şi afluenţii acestuia, printre care Râmnicul (actualul
Olăneşti), apoi mulţimea de lacuri, eleşteie şi bălţi, au prezentat condiţii favorabile pentru creşterea şi
65
înmulţirea peştelui. Într-o însemnare din 29 iulie 1779, Rafail Hurezeanu, descrie un fenomen meteorologic
ieşit din comun, petrecut la Râmnic, după „o ploaie repede cu multe strălucitoare fulgere, atâta peşte a fost
aruncat peste maluri, că s-au umplut uliţele Râmnicului” . Un alt contemporan descrie piaţa oraşului încărcată
cu produse ale acestei activităţi: „era şi peştele berechet, morun proaspăt de la Dunăre, ocaua patru parale, la
târg la scaune ocaua opt parale, crapu [şi] somnu cinci parale ocaua, cosacu şi alt peşte mărunt era o para
ocaua şi nici nu lua cineva, raci 20 o para, icre lescuite de morun 30 parale ocaua ...”23. Episcopia
Râmnicului avea numeroase heleşteie bine amenajate în eparhia sa până la Drăgăşani, iar în preajma
Râmnicului, spre sud, la Troian, ea exploata un mare eleşteu, pe care îl curăţa periodic, iar apa şi puietul erau
reîmprospătate24. De altfel, majoritatea cercetătorilor în domeniu consideră că denumirea oraşului provine de
la apelativul „râmnic” - cuvânt de origine slavă însemnând „eleşteu, iaz cu peşte” . Explicaţia se susţine
istoric, prin faptul că, din timpuri vechi, la vărsarea râului Râmnic (Olăneşti) în Olt, se forma un important
„zăton” - loc cu mult peşte. Acest punct constituie şi astăzi, mult timp după amenajarea celor două râuri, un
mic paradis al pescarilor25.
Creşterea vitelor cornute , mai cu seamă a celor mari, care ocupau un loc important în şeptelul vâlcean,
era, de asemenea, o ocupaţie de bază a vâlcenilor. Micile cornute - oile, erau crescute în turme mari pe
proprietăţile obştilor agrare, ale boierilor şi mânăstirilor, dar şi în gospodăriile ţărăneşti. Spre sfârşitul
secolului al XVII-lea, îi găsim menţionaţi documentar, în Râmnic, pe Ioan Cioban şi Stan Cioban (1687),
precum şi pe Ghin Cioban care, la 11 mai 1712, vindea o ogradă în câmpul de sus al oraşului26. La sfârşitul
veacului al XVIII-lea, Episcopia avea circa 1.500 de oi, iar la 9 mai 1792, Mihai Şuţu vv. scuteşte de oierit
150 de oi ale preoţilor franciscani din Râmnic. În gospodăria râmnicenilor existau cornute mari şi mici,
necesare pentru consumul propriu. Astfel, Radu cupeţ băcanul avea, la 1754, „doi boi şi o vacă”27, iar în
catastiful Episcopiei Râmnicului, din 1 noiembrie 1792, se găsesc menţionate toate categoriile de animale
domestice: oi, berbeci, capre, ţapi, bivoliţe, cai, iepe, boi, vaci, tauri etc. Documentele timpului, în special
cele de vânzare-cumpărare, mărturisesc, de asemenea, frecvent despre creşterea porcilor şi a păsărilor de
curte, acestea fiind de folos mai ales pentru consumul propriu, dar şi pentru piaţă.
b) M eşteşugurile şi ocupaţiile casnice. Morăritul. Existenţa numeroaselor cursuri de ape din judeţ a
oferit condiţii favorabile pentru amplasarea unor instalaţii de măcinat produsele agricole, de pive şi dârste
pentru prelucrarea ţesăturilor. Cea mai veche mărturie documentară cunoscută, referitoare la existenţa unor
mori în judeţul Vâlcea, este hrisovul lui Mircea cel Bătrân, din 20 mai 1388, prin care se întăreşte mânăstirii
Cozia, printre alte danii, „o moară la Râmnic (vodaniţa na Ribniţe), pe care a dăruit-o Dan voievod”28,
aceasta fiind prima moară care a funcţionat mai bine de un deceniu de la data actului menţionat. Sub Radu
Praznaglava, M-rea Cozia poseda în Râmnic cinci mori. Domnia mai avea în oraş, pe Râmnic (Olăneşti) sau
pe Olt, mori pe care le exploatau ispravnicii domneşti, în afara celor dăruite mânăstirii Cozia29. Alte mori de
pe apa Râmnicului, aparţineau M-rii Govora, aşa cum rezultă dintr-un hrisov al lui Neagoe Basarab, din 1
august 148630. În documente, sunt menţionaţi şi meşteri morari31 (deci, oameni specializaţi) care prelucrau
piatra, lemnul şi metalul, construiau şi reparau instalaţiile de măcinat şi de acţionare hidraulică a acestora.
c) M ineritul şi p relu c ra rea m etalelor. Bogăţia lanţului carpatic în depuneri de sare i-au impresionat
de timpuriu pe călătorii străini; Del Chiaro, de pildă, apreciază că rezervele salinelor româneşti erau foarte
mari, iar o mare parte din sarea obţinută la Ocnele Mari era exportată în ţările de peste Dunăre32. Printre
localităţile cele mai cunoscute pentru ocnele lor, Del Chiaro - secretarul domnesc notează în special pe cele
de la „Râbnic” (Ocnele Mari), localitate de altfel consemnată şi de stolnicul Constantin Cantacuzino în harta
sa de la sfârşitul secolului al XVII-lea33. Atrage atenţia faptul că apropierea de Râmnic a salinei de la Ocnele
Mari, l-a determinat pe renumitul călător să denumească şi să localizeze salinele ca fiind „de la Râbnic”.
O dezvoltare însemnată a cunoscut-o în epoca feudală, în Vâlcea, exploatarea şi prelucrarea metalelor
pre/ioase - aurul, argintul, sub cele două forme cunoscute: din filon şi prin spălarea nisipurilor aurifere ale
văilor. Una din primele menţiuni în această privinţă, datează de la începutul secolului al XV-lea şi se referă
la spălătorii de aur din Râmnic: în anul 1500 se importau de la Sibiu unelte de fier în valoare de 900 de dinari
pentru spălătorii de aur din Râmnic (auri lavalatores de Rybnigt)34. În prima jumătate a secolului al XVIII-
lea, Nicolo de Porta35 evoca vechimea acestei îndeletniciri la locuitorii din Râmnic, ocupaţie preluată, în
mare parte, la începutul secolului al XVIII-lea, de către ţiganii zlătari. Referitor la această zonă, el amintea,
în 1726, că „spălarea aurului se face de vreo sută cincizeci de familii de ţigani” . Cu ocazia călătoriei pe
Valea Oltului, Paul de Alep face o descriere cuprinzând extragerea aurului din Olt, în „întreaga regiune
dintre Râmnic şi mânăstirea Cozia” 36. Exemplele de mărturii documentare în acest sens, s-ar putea înmulţi.

66
 Extracţia metalelor şi prelucrarea lor după nevoile vremii au condus la dezvoltarea unor ocupaţii cum
ar fi meşteşugul fierăritului cel al potcovăritului, acestea fiind printre cele mai vechi meşteşuguri practicate
de vâlceni. La 25 iulie 1580 este identificat la Hinăteşti toponimul „Coasta de cărbuni”, iar la începutul
veacului al XVII-lea sunt menţionate „rude” sau „băi” pentru exploatarea fierului în câmpul de jos al
Râmnicului37. În secolul al XVIII-lea, numeroase documente atestă existenţa în Râmnic, ca şi în alte
localităţi din judeţ, a unor „potcovari”, mai multe dintre acestea amintind despre ţiganii Episcopiei, în nordul
oraşului38. Meşterii căldărari sunt atestaţi prin obiectele lucrate de ei pentru uz gospodăresc: oale de aramă,
cazane, tipsii de aramă sau cositor, căldări, tingiri cu capac sau fără capac.
d) T ehnica p relu crării lem nului şi a pietrei este cunoscută aici din cele mai vechi timpuri. Lemnul
necesar pentru utilităţile şi dependinţele gospodăreşti, pentru marile construcţii civile, militare şi bisericeşti
se găsea din abundenţă în jurul Râmnicului. Într-un document din timpul administraţiei austriece a Olteniei,
locuitorii sunt informaţi că din Costeşti „au tăiat pădurea şi cu lemnul de aici s-au construit toate casele din
Râmnic ”, iar Nicolae din Romani aduce 16.000 de bucăţi şindrilă, necesare Episcopiei râmnicene39. Găsim în
documente menţiuni despre meşteri lemnari care lucrau podini din lemn, şindrile şi buţi ori executau
adevărate opere de artă40. Despre acest meşteşug, istoricul Nicolae Bănică-Ologu precizează, în cartea sa
Veacul de aur al Râmnicului, că „Arta prelucrării lemnului se învăţa direct de la meşterii tâmplari, ca acest
Gheorghe Rizoiu Râmniceanu, talentat sculptor şi artist, miniaturist şi pictor de icoane, în jurul căruia s-au
format mulţi meşteşugari ai veacului al XVIII-lea. ( . . . ) la Episcopie a funcţionat, la jum ătatea veacului
menţionat, o şcoală de tâmplărie şi sculptură în lemn, Apostol dascălul tâmplar, fiind unul dintre pedagogii
străluciţi, pentru ca dânsul şi elevii săi să realizeze catapeteasma Paraclisului râmnicean, splendidă bijuterie
în lemn, unicat al artei lemnului din acest veac41. În ceea ce priveşte prelucrarea pietrei, pentru a argumenta
vechimea acestui meşteşug, înnobilat din generaţie în generaţie cu noi valenţe ale priceperii şi dragostei
pentru frumos, este suficient să amintim, alături de alte cetăţi şi clădiri din judeţ, construcţiile medievale de
la Malul Alb (Goranu) şi pe cele din centrul oraşul Râmnicu-Vâlcea (zidurile Parcului „Mircea cel Bătrân”).
e) M eşteşugul zidăritului este ilustrat de menţionarea în documente a pavării unor uliţe din Râmnic,
de pildă „uliţa cea pietroasă”. Râmnicul se distinge, faţă de alte oraşe din ţară, printr-un număr impresionant
de case din piatră, solide şi trainice, aceasta şi datorită materialului de construcţie care se găsea în mare
cantitate, dar şi meşterilor din acest domeniu: zidari, pietrari, cărămidari, varnici etc. În strânsă legătură cu
meşteşugurile din domeniul construcţiilor, în cursul secolului al XVIII-lea se dezvoltă zugrăvitul, activitate
cu vechi tradiţii în oraş. Dintre cei care practicau zugrăvitul, se cuvine să-i amintim pe Iane „zograf’ din
Râmnic, pe la 1 februarie 1635, Gheorghe Zugravul şi Dan Zugravul care a pictat altarul şi tinda bisericii
Cuvioasa Paraschiva42. Pentru respectarea tradiţiilor, a canoanelor religioase şi practicarea unui meşteşug de
calitate, episcopul Filaret dă o enciclică, în 1871, prin care fiecare zugrav trebuia să se prezinte spre a fi
examinat de către dascălii Şcolii de pictură de la Episcopie. Se remarcă la această şcoală Ioniţă Zugravul
dascălul, care, pentru că „învăţa copii la meşteşugul acesta”, primise importante scutiri din partea domniei43.
f) Alţi meşteşugari se ocupau cu Ţesutul şi p relu c ra rea ţesătu rilo r, atât a fibrelor vegetale (in,
cânepă), cât şi a celor obţinute din lână sau părul animalelor. Pe apa Râmnicului, dar şi pe Olt, erau montate
pivele la morile de postav identificate documentar şi care funcţionau la 5 iulie 1598, când Mihai Viteazul
hotărniceşte proprietăţile Coziei, menţionând vechiul hotar „de la moara de postav pe Uliţa cu ţigani ...44.
Ţesăturile groase realizate de aceştia la sate, erau finisate cu ajutorul pivelor şi dârstelor, pentru veacurile
XVII-XVIII fiind menţionate pive şi la Râmnic, dar şi în alte localităţi din judeţ, pe proprietăţile Episcopiei
Râmnicului, unde se lucrau postavuri pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte. Printre meşteşugari,
documentele meţionează şi activitatea în Râmnic a unor zăbunari şi işlicari, precum şi existenţa unor ateliere
pentru prelucrarea mătăsii şi comercializarea ei45.
g) T ăbăcăria. Meşteşugul prelucrării pieilor cunoaşte o mare dezvoltare în secolele XVII şi XVIII,
datorită activităţii negustorilor râmniceni care vindeau, printre altele, pe pieţele Transilvaniei mari cantităţi
de „cordovane” (piele fină de capră sau oaie, folosită pentru încălţăminte de lux şi marochinărie)46. Oraşul
avea un târg specializat în comerţul cu vite, numit Târgul Vechi. Numeroase documente fac referiri la
tăbăcarii din Râmnic. Sunt menţionaţi în documente, jupan Iovan cizmar din Râmnic, Ghiordie blănarul,
Radu Tăpescu cojocarul şi alţii47, iar mai târziu, în 1767, apar în documente curelarii şi şelarii, ale căror
produse erau destinate necesităţilor cu caracter militar, dar şi pastoral-agricol48. De altfel, în Râmnic este
atestată în secolul al XVIII-lea „mahalaua Tăbăcarilor”, ceea ce presupune practicarea acestui meşteşug de
cei mai mulţi dintre locuitori acelui cartier49.

67
 h) Alte m eşteşuguri şi ocupaţii. Olăritul, ocupaţie tradiţională a românilor, este practicat de vâlceni
în întregul Ev Mediu. Astfel, la 28 ianuarie 1682 este menţionată existenţa la Râmnic a unui Stroe Olarul, iar
la 10 decembrie 1783 se atestă documentar toponimul Locul O larului, ceea ce dovedeşte păstrarea în
conştiinţa şi amintirea locuitorilor, a vechiului meşteşug50. Pe la începutul secolului al XIX-lea, aproape în
fiecare localitate a judeţului exista câte un bărbier. Practicarea acestei meserii avea în vedere nu numai
păstrarea unei anumite estetici a chipului omenesc, ci şi efectuarea unor intervenţii de prim ajutor pentru
îngrijirea sănătăţii oamenilor, motiv pentru care aceştia activau, de regulă, pe lângă medicii din mediul
urban. Cei mai mulţi bărbieri vâlceni sunt menţionaţi ca participanţi voluntari în Războiul Independenţei din
1877-1878, alături de medicii spitalelor din Râmnic şi din târgurile judeţului51. Prelucrarea tutunului era
cunoscută încă din secolul al XVII-lea, în localităţile Râmnicu-Vâlcea şi Ocnele M ari52. Un loc aparte în
viaţa urbană şi rurală a Vâlcii, îl ocupau lăutarii, preţuiţi de localnici datorită cântecelor lor de petrecere:
într-un document din 15 mai 1789, este menţionat ţiganul Savu lăutarul din Râmnic53.
În secolul al XVII-lea, pe moşia boierilor Rudeni - localizată în apropierea bisericii “Sf. Gheorghe”
din Râmnic, funcţiona o moară de hârtie, la care lucrau meseriaşi/ manufacturieri pricepuţi la fabricarea din
cârpe a hârtiei filigranate folosite la tipărirea cărţilor şi ca suport pentru alcătuirea unor manuscrise şi
documente. Din această vreme datează şi “darea cârpei”54, instituită de domnie. Această manufactură de
hârtie a funcţionat de la 4 iunie 1642 - din vremea lui Matei Basarab vv. - până la sfârşitul veacului al XVII-
lea şi chiar după această dată, fiind singura fabrică de acest gen din Ţara Românească. Existenţa ei îl va
determina pe Antim Ivireanul să înfiinţeze tiparniţa de la Episcopia Râmnicului şi să stimuleze continuarea
activităţii de prelucrare a hârtiei55. Printre întreprinderile de epocă (manufacturi) care au funcţionat în
Vâlcea, se numără “şantierele” navale şi tipografiile. În şantierul naval aflat, probabil, pe malul Oltului, în
aval de oraşul Râmnic - la Ostroveni, sub vremelnica stăpânire a Imperiului Habsburgic (1718-1739),
autorităţile au construit, cu ajutorul unor meşteri locali, circa 20 de vase de navigaţie numite şăici (un fel de
şalupe). Câteva decenii mai târziu, în timpul războiului austro-ruso-turc, în 1877-1879, s-au construit nave
pentru a fi utilizate pe Olt, vase având dimensiunile de 7 sau 9 stânjeni lungime, mai mari decât cele din
perioada precedentă56.
În ceea ce priveşte tipografiile, atelierele meşteşugăreşti de profil s-au transformat, cu timpul, în
întreprinderi manufacturieră care cuprindeau un număr apreciabil de meşteri. Tipografi57.
i) T ârgul („bâlciul”) de la R âureni. Situat de-a lungul câtorva drumuri comerciale, mai important
fiind cel care duce spre Sibiu, Râmnicul a constituit un important factor pentru dezvoltarea bâlciurilor şi
târgurilor din judeţ. Astfel, târgul de la Râureni a reprezentat un loc unde schimburile de produse erau
frecvente şi intense. Acest târg58 continuă tradiţia veacurilor trecute, iar din secolul al XVIII-lea, Episcopia
organiza anual, în ziua de Sântă-Măria Mică (8 septembrie), pe moşia sa de la Râureni, un mare bâlci, care îi
asigura importante venituri. Pentru timpul respectiv, acesta era cel mai important bâlci de pe Valea Oltului,
în care îşi dădeau întâlnire negustori transilvăneni, munteni, sud-dunăreni, cu mărfuri venite din numeroase
state ale Europei. Renumele şi importanţa sa „strategică” de care se bucura, depăşiseră cu mult hotarele ţării,
căci era frecvent vizitat de negustori străini, cu manufacturi din cele mai căutate şi mai de calitate. Un episod
dramatic, care a afectat evoluţia firească a acestui târg, s-a petrecut în august 1802, când a fost jefuit şi ars de
bande înarmate ale unor turci din Vidin. În confruntarea iscată, au fost ucişi peste 20 de negustori, iar alţii au
scăpat cu viaţă fugind în pădurile din împrejurimile Govorei şi în munţii Bărbăteştilor59. Ulterior, autorităţile
locale au luat măsurile corespunzătoare pentru buna funcţionare a târgului, reconstruindu-l într-un spirit
modern şi atractiv şi întărind paza cu dorobanţi pentru întreţinerea ordinei. De asemenea, au fost asigurate
condiţii adecvate pentru târgul săptămânal, unde avea loc comerţul cu animale; târgul de vite se afla peste
râul Râmnic (azi, Olăneşti), în acelaşi loc unde - până prin anii ’60 ai sec. XX - s-au ţinut bâlciurile de Sf.
Petru şi Vinerea M are60. Podul de peste râul Olăneşti, care leagă centrul Râmnicului de partea de sud a
oraşului, se numeşte şi în prezent, „Podul Vinerii M ari”. În deceniile următoare secolului al XIX-lea, târgul
de la Râureni şi-a continuat intensa activitate, cunoscând o dezvoltare spectaculoasă, la dimensiunile unui
târg internaţional (european).
În Râmnic, locuitorii aveau două bâlciuri pe moşia lor de lângă oraş, iar în perimetrul oraşului - târgul
de săptămână, care se ţinea marţea, pe un teren - proprietate comună a locuitorilor, a stolnicului Ioan
Lahovari şi a mânăstirii franciscanilor. Vestitul bâlci de la Râureni a continuat să funcţioneze anual, în
aceeaşi zi de 8 septembrie, tot secolul al XIX-lea61 şi până târziu, în secolul XX.
j) Căile de com unicaţie. Precizam mai sus că Râmnicul a beneficiat din vechime, de o poziţie
privilegiată, aflându-se la intersecţia unor importante drumuri strategice din punct de vedere comercial -
situaţie privilegiată şi totodată favorizantă pentru efectuarea schimburilor de produse, atât pe plan intern, cât
68
şi extern. Până târziu, drumurile naturale din Vâlcea au fost greoaie şi uneori impracticabile; menţinerea unor
taxe de intrare în oraşe şi lipsa de siguranţă constituiau alte piedici pentru comunicaţii şi transporturi. Cel
mai vechi drum, cunoscut încă din epoca daco-romană, care străbătea judeţul de la un cap la altul, continua
să fie Valea Oltului, cu numeroase ramificaţii de acces peste apă. Este semnificativ în acest sens, hrisovul de
la 1 aprilie 1535, prin care Vlad Vintilă de la Slatina închină Episcopiei venitul „jumătate din podul de peste
Olt, Lângă Râmnic, pentru că l-a ţinut şi până acum la alţi domni care au fost înaintea domniei mele”62. În
Evul Mediu, cele mai frecventate drumuri porneau de la vadurile Dunării şi se îndreptau spre regiunea
deluroasă a podgoriei Drăgăşanilor şi - mai sus - a Ocnei, apoi spre munte, trecând pe Valea Oltului, după
ce la Râmnicu-Vâlcea drumul îşi schimba direcţia spre malul stâng şi străbătea Loviştea, pe la Câineni -
Turnu Roşu. Un alt drum unea Târgu-Jiul cu Râmnicu-Vâlcea, urmând un traseu prin Curtea-de-Argeş spre
Câmpulung şi apoi la Târgovişte63. Majoritatea podurilor de peste râuri, erau de lemn, mai rar - de piatră. În
paralel cu acest drum, navigaţia pe Olt va fi una dintre căile principale prin care se realiza comerţul de tranzit
dintre Transilvania şi lumea balcanică. Conform mărturiilor lui Antonio Posevino, navigaţia şi transportul se
făceau cu “un fel de plute mai curând, decât luntre, cu ajutorul cărora se transportă din ţară sarea sau alte
lucruri”64. Modernizarea navigaţiei pe Olt se va face în vremea stăpânirii austriece, prin intermediul
căpitanului Fr. Schwantz: se va trece la construcţia a 24 de vase “de către oamenii de aici, după modelul şi
sistemul lor”65. În perioada care a urmat Revoluţiei din 1821 şi anilor aplicării Regulamentului Organic, s-a
trecut la organizarea modernă şi întreţinerea principalelor artere de circulaţie, prin introducerea muncii
obligatorii (“prestaţia” de mai târziu) pentru săteni şi apoi şi pentru orăşeni. Autorităţile judeţului vor acorda
o atenţie deosebită lucrărilor de refacere şi întreţinere a drumului principal de la “oraşul Râmnicu-Vâlcea, pe
la Cozia, la schela Câinenilor” . În 1831, vor începe lucrările pentru construirea unui pod peste râul Olt, care,
după terminarea lui, va asigura legături comerciale eficiente cu Argeşul, Câmpulung Muscel, Piteşti ş. a. 66 În
1844, începând de la schela Goranu, va începe construirea şoselei Râmnicu-Vâlcea - Piteşti, iar în 1850 -
podul peste râul Olăneşti a fost refăcut, sub conducerea inginerului Vairah; tot atunci s-a trecut la amenajarea
şi modernizarea traficului pe şoseaua Râmnicu-Vâlcea - Târgu-Jiu. Un alt pod peste Olt, la Goranu, s-a
finalizat în anul 1876.
k) A ctivitatea com ercială. În secolele XV-XVII s-a produs o dezvoltare progresivă a comerţului,
maturizându-se instituţiile cu caracter economic şi realizându-se o evoluţie evidentă, atât în agricultură, cât
şi în meşteşuguri. O serie de hrisoave ale cancelariilor domneşti pun în evidenţă produsele vâlcene care
făceau obiectul comerţului: cereale, vinuri, peşte, sare, minereuri feroase şi neferoase etc. Continuă
schimburile directe între producători şi consumatori. Datorită poziţiei şi dezvoltării sale, încă de la începutul
secolului al XV-lea, Râmnicul era un centru comercial activ, la nivel de ţară, în condiţii de securitate sporită
a tranzitului asigurat de domnie67. Documentele mărturisesc despre tranzacţii ale negustorilor vâlceni cu
braşovenii, de la care aduceau diferite mărfuri68, în schimbul unor însemnate cantităţi de peşte69. Cu sibienii,
de asemenea, Râmnicul a avut vechi şi strânse legături comerciale, chiar dacă dovezile documentare sunt
relative tîrzii (1468)70.
În toate timpurile, podgoriile şi vinurile din Râmnic - alături de cele din Dealul Drăgăşanilor, Suteşti
etc. - au avut mare căutare, în special la transilvăneni; Cantităţile de vin comercializate erau mari: numai
Antonie Nicolantin - negustor din Râmnic, a vândut într-o singură toamnă, de pe viile sale din Râmnic şi
Suteşti, peste 3000 vedre de vin71. Pe la 1784, acelaşi Antonie Nicolantin îşi moderniza cu instalaţii noi
manufactura pentru pregătirea pieilor prin tăbăcire, cerându-i negustorului sibian Hagi Pop “meşteri cu grabă
dimpreună cu meşteşugul lor”72.
l) S tru ctu ri sociale. Specific pentru ţinutul Vâlcii, în părţile muntoase, dar şi în cele deluroase ale
judeţului, predominau numeric moşnenii - stăpâni pe mici loturi de pământ sau pe păşuni mai întinse, pe care
le foloseau în comun, aveând statut de ţărani liberi. Stabilirea la Râmnic a unor laici, clerici şi alţi oameni
înstăriţi, care găseau aici condiţii favorabile pentru desfăşurarea unor activităţi economice rentabile, a condus
la sporirea numărului locuitorilor Râmnicului, care ajunsese, spre sfârşitul secolului al XVI, la 2000 de
locuitori73
Din harta căpitanului austriac Friederich Schwantz, tipărită în 1723, aflăm că populaţia Râmnicului se
cifra, potrivit catagrafiei efectuate în 1728, la 416 familii74. Aceeaşi sursă informează că structura socială a
populaţiei din judeţ consta, în cea mai mare parte, din ţărani liberi (megieşi, moşneni), ţărani dependenţi,
orăşeni (negustori, meşteşugari, mineri, slujbaşi ai administraţiei imperial) şi reprezentanţi ai clasei
dominante: mari boieri, boiernaşi, clerici, aleşi şi sutaşi75. Stăpânirea moşnenească se grupa în zone
compacte din regiunea muntoasă, Loviştea ocupând un loc preponderent76.

69
 Pătura orăşenească din Râmnic - neputând alcătui o adevărată burghezie, în lipsa condiţiilor adecvate
- este reprezentată mai ales de negustori şi meşteşugari, precum şi de boierime, posesoare de privilegii şi
ţinând în mâini pârghiile administraţiei locale77. Era în creştere numărul ţiganilor, ei fiind întâlniţi şi pe
domeniile Episcopiei Râmnicului78. Comparativ cu alte oraşe ale Ţării Româneşti, rata de creştere a
populaţiei Râmnicului era destul de mare; ea a cunoscut în anul 1800, un spor spectaculos: circa 6000 de
locuitori, călătorii străini rămânând impresionaţi de mărimea aşezării. Este semnificativă aprecierea contelui
rus Alexandru Langeron care, în 1791, îl aşeza, ca mărime, pe locul IV, după Bucureşti, Târgovişte şi
Craiova79. În rândul locuitorilor de alte etnii, stabiliţi în Vâlcea, documentele timpului îi menţionează pe
greci, armeni, sârbi, evrei, saşi, bulgari etc. - veniţi aici mai ales în în secolele XVI şi XVII şi convieţuind
paşnic cu localnicii80.

Note bibliografice
1. Dumitru Berciu, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Statul geto-dac făurit de Burebista,
în „Buridava“ nr. 3/1979, Râmnicu-Vâlcea, pag. 7-11.
2. Istoria Românilor, vol. III, Genezele româneşti, Editura Enciclopedică, pag. 40-41; Şt. Olteanu, Societatea carpato-
danubiano-pontică în secolele I X - XI. Structuri demo-economice şi socio-politice, Bucureşti, 1977, pag. 148, 149, 150; vezi şi Harta
nr. 2.
3. Ibidem, pag. 151; v. şi Corneliu Tamaş, Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys (în
continuare, Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea), 2006, pag. 46.
4. Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 45.
5. Gheorghe Bichir, Continuitatea şi romanizarea populaţiei geto-dacice în lumina cercetărilor de la Stolniceni-Râmnicu-
Vâlcea, în “Studii vâlcene”, nr. 6/1983, Râmnicu-Vâlcea, pag. 13.
6. Istoria Românilor, vol. III, pag. 54.
7. Ibidem, pag. 177.
8. Istoria Românilor, vol. III, pag. 523.
9. Nicolae Bănică-Ologu, Structura habitatului în Râmnicu-Vâlcea, în „Buridava“ nr. 4/1982, Râmnicu-Vâlcea, pag. 74;
Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 48-53
10. Gheorghe Dumitraşcu, Corneliu Tamaş, Râmnicul medieval, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, pag. 5-6; Corneliu
Tamaş, op. cit., pag. 52.
11. Ibidem, pag. 8.
12. Ibidem, pag. 8-9, 21.
13. Monografia municipiuluiDrăgăşani, coordonator - Constantin Şerban, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2004 (în continuare,
Monografia municipiului Drăgăşani), pag. 41.
14. Nicolae Bănică-Ologu, Op. cit., pag. 128-129; Monografia municipiului Drăgăşani, pag. 447.
15. Nicolae Bănică-Ologu, Op. cit., pag. 129.
16. Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 71.
17. Gheorghe Dumitraşcu, Corneliu Tamaş, Râmnicul medieval, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 1995, pag. 21. Nicolae
Bănică-Ologu, op. cit., pag. 125.
18. Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 63; v. şi Veronica Tamaş, Mărturii documentare privind viticultura din judeţul Vâlcea în
timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în „Studii vâlcene”, serie nouă, I (VIII) 2003, pag. 53.
19. Istoria Românilor, vol. III, Bucureşti, Editura Academiei, 1944, pag. 44.
20. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 127.
21. Nicolae Iorga, Istoria Românilor prin călători, pag. 541; Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 202.
22. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 130.
23. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 129.
24. Ibidem, pag. 130.
25. Aurelian Sacerdoţeanu, Originea şi condiţiile social-economice ale dezvoltării vechiului oraş Râmnicul Vâlcea, în
„Buridava. Studii şi materiale”, Muzeul Judeţean Vâlcea, 1972, pag. 39.
26. Ibidem, pag. 127.
27. Monografia municipiuluiDrăgăşani, pag. 128.
28. Gheorghe Dumitraşcu, Corneliu Tamaş, Râmnicul medieval, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 1995, pag. 8, 21;
Nicolae Bănică-Ologu, Veacul de aur al Râmnicului, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000, pag. 101.
29. Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 72, 79.
30. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 101.
31. Monografia municipiului Drăgăşani, pag. 67.
32. S. Ionescu, P. Panait, Constantin Vodă Brâncoveanu, Bucureşti, 1969, pag. 79-80.
33. Ibidem; Constantin Giurescu, Material pentru istoria Olteniei sub austrieci, I, Bucureşti, 1943, pag. 427; Gheorghe
Dumitraşcu, op. cit., pag. 74.
34 G. Murgoci, T. Parcic, C. Osiceanu, V. Meruţ, R. Pascu, Industria minieră în România în 1907, Bucureşti, 1908, pag. 49.
35. Nicolae Iorga, Studii şi documente, V, pag. 356-357.
36. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 112.
37. Ibidem.
38. Ibidem.

70
 39. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 114.
40. Monografia municipiului Drăgăşani, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2004 (în cont., Monografia Drăgăşani), pag. 63,
68-69, 72.
41. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 114.
42. Ibidem, pag. 118.
43 .Ibidem, loc. cit.
44. Ibidem, pag. 109; C. Tamaş, op. cit., pag. 113.
45. Ibidem, pag. 110.
46. Ibidem, pag. 107.
47. Ibidem, pag. 108.
48. Ibidem.
49. Ibidem, pag. 107.
50. Ibidem, pag. 124.
51. Gh. Dumitraşcu, Epopeea independenţei României în conştiinţa vâlcenilor, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2003,
pag. 135.
52. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 125.
53. Ibidem, pag. 123.
54. Ibidem, pag. 124; v. şi Aurelian Sacerdoţeanu, Fabrica de hârtie din Râmnicu Vâlcii, în secolul al XVII-lea, în
„Buridava”, vol. IV, pag. 273-290.
55. Istoria Românilor, vol. IV, pag. 206.
56. Ibidem, pag. 212.
57. Ibidem.
58. Nicolae Bănică-Ologu, op. cit., pag. 140.
59. C. Tamaş, op, cit., pag. 178.
60. Ibidem, pag. 189, 233, 243.
61. Arhivele Naţionale Bucureşti (în cont., A.N.B.), fondul Vornicia din Lăuntru, dos. 2173/1839, f. 314-315; Mite Măneanu,
Op. cit., pag. 65-72.
62. Corneliu Tamaş, Op. cit., pag. 88.
63. Ibidem, pag. 73.
64. N. Bănică-Ologu, Op. cit., pag. 120.
65. Ibidem; v. şi Marian Pătraşcu, Nicolae Daneş, Op. cit., pag. 166.
66. Corneliu Tamaş, Op. cit., pag. 200.
67. Corneliu Tamaş, Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2006, pag. 72.
68. Ibidem, pag. 90-91; Aurelian Sacerdoţeanu, Op. cit., pag. 47.
69. Nicolae Iorga, Negoţul şi meşteşugurile, în vol. « Opere economice », Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982,
pag. 75; v. şi C. Tamaş, Op. cit., pag. 91.
70. N. Bănică-Ologu, Op. cit., pag. 132.
71. Ibidem.
72. N. Bănică-Ologu, Op. cit., pag. 138.
73. C. Tamaş, Op. cit., pag. 93 ; Istoria modernă a României, Bucureşti, 1978, pag. 308.
74. Ş. Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă, 1718-1739, Bucureşti, pag. 44-45.
75. Ibidem, pag. 143.
76. Ibidem, pag. 198, 213-219.
77. C. Tamaş, Op. cit., pag. 86.
78. 152. Atanasie Mironescu, Istoria Eparhiei Râmnicului - Noul Severin, Bucureşti, 1906, pag. 32-33; Monografia
Drăgăşani, pag. 55.
79. N. Bănică-Ologu, Op. cit., pag. 37.
80. Ibidem, pag. 40.

3. D E Z V O L T A R E A E C O N O M IC Ă ÎN E P O C A M O D E R N Ă

a) E voluţia economică. Potrivit catagrafiei din 1831, în Râmnic existau un număr 26 profesiuni, cu
187 de meseriaşi şi negustori; o pondere mare având-o calfele şi meseriaşii care practicau cojocăria,
cizmăria, tăbăcăria, croitoria şi brutăria; în această perioadă, apăruse şi în Râmnic instituţia breslei: sunt
înregistraţi aici 15 negustori de categoria a II-a, 77 de categoria a III-a, 2 meseriaşi de categoria a IV-a şi 73
de categoria a V -a1. Dintr-o altă situaţie statistică, alcătuită în 1835, cu referiri numai la negustori şi meşteri,
aflăm că în Râmnic existau 165 patentari; cele mai răspândite fiind profesiile de precupeţi (18), rachieri (22),
povarnagii (22), cizmari (17), braşoveni (9), cojocari (14) ş. a.2. În 1846, cojocarii, cizmarii, lemnarii, zidarii
şi boiangii din Râmnic cer magistratului (primarul de mai târziu) să le aprobe organizarea în bresle. Se
configura astfel „mica industrie” de mai târziu, în formele sale incipiente.
b) Stabilim ente industriale. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, încep să apară
ateliere de prelucrare a aramei, tăbăcării şi cărămidării, zalhanale perfecţionate, ateliere de fabricare a
oţelului, cazane speciale de produs ţuică în mari cantităţi, şi nenumărate mori de apă, care puneau în
funcţiune ateliere de confecţionat obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte (tăbăcării, manufacturi
71
„mecanizate” etc)3. Printre aceste stabilimente industriale, la Râmnicu-Vâlcea, funcţiona o tipografie
înzestrată cu toate utilajele necesare4. În aceeaşi perioadă, existau aici şi fabrici de bere. Totuşi,
m area industrie lipsea, aceasta având drept cauză principală lipsa independenţei naţionale;
câştigarea acesteia v a da un im puls deosebit dezvoltării econom iei. În 1881, „Fraţii Simian” deschid în
Râmnic o fabrică pentru confecţionarea de frânghii, curele şi opinci, bice şi încălţăminte diversă pentru
armată5, iniţiind astfel dezvoltarea ramurii industriale de tăbăcărie şi încălţăminte. Tot în domeniul
„producţiunii de pielărie şi opinci ”, fraţii Hanciu şi Moriţ Schland înfiinţează, în anul 1886, o fabrică
modernă, cu sortimente de calitate, necesare pentru uzul intern şi produse din piele pentru îmbrăcăminte,
destinate exportului6. Apar noi mori de apă, printre care „Andraşi Gheltsch” din Râmnicu-Vâlcea (1886).
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, se constată o intensificare a procesului de dezvoltare a industriei
vâlcene: în anul 1891, cu înfiinţarea unei fabrici de tăbăcărie, de către aceiaşi fraţi Simian; după 1900,
aceasta va deveni cea mai mare întreprindere industrială de acest gen, din judeţ7. Una din principalele ramuri
industriale care s-a dezvoltat în judeţ, a fost prelucrarea şi industrializarea lemnului , reprezentată iniţial în
Râmnic, prin înfiinţarea în 1889, a primei fabrici de cherestea a fraţilor Hanciu8. În producţia uneltelor
agricole tradiţionale, dar şi moderne, se afirmă atelierele mecanice „Frantz Eitel”, care iau fiinţă în anul
1890, iar producţia de unelte agricole sporeşte şi este comercializată prin comenzi ferme în câteva judeţe din
jur; spre sfârşitul secolului, îşi măreşte capacitatea de producţie prin înfiinţarea unor ateliere de tâmplărie.
Tot aici, în 1893, folosind o „tehnologizare” avansată, se deschide o secţie de confecţionat tablă de aramă şi
o alta de căciuli, a societăţii „Prosperitatea”9. La sfârşitul secolului al XIX-lea, în oraşul Râmnicu-Vâlcea
funcţionau aproape 100 de mici ateliere; existau şi numeroase prăvălii, hanuri, hoteluri şi restaurante110. În
timpul Primului Război Mondial, profilurile produselor devenite deja tradiţionale, sunt îndreptate de către
ocupanţii germani, spre nevoile frontului.
Conform unei sintetice şi interesante situaţii întocmite de prefectul P. N. Slăvescu, la începutul
secolului XX, industria mică din „comuna urbană Râmnicu-Vâlcea” era reprezentată de următoarele unităţi:
„2 olării, 5 cărămidării, 1 fabrică de ţiglă şi teracotă, 12 fierării şi potcovării, trei fierari onstructori şi
reparatori de trăsuri şi căruţe, două tapiţerii de trăsuri, trei lăcătuşerii, patru cuţitării, patru tinichigeri (sic!),
un armurier, o alămărie, două ceasornicării, trei dogării, cinci rotării, două strungării, zece tâmplării, două
fabrici de apă gazoasă, două tapiţerii de mobilă, o fabrică de dopuri de plută, opt tăbăcării, şase curelării şi
şelării, două bragagerii, nouă brutării, două covrigării şi plăcintării, patru cofetării, trei fabrici de mezeluri, o
fabrică de maţe uscate, trei frânghierii, 15 croitorii de dame, nouă croitorii de bărbaţi, şase cojocării, două
plăpumării, 17 cismării, o săpunărie, două fabrici de lumânări, două tipografii, două ateliere de fotografii, un
atelier de pictură pentru icoane şi biserici, două de zugrăvit case, două pieptănării, , două ateliere de
ploscărie, două pălărierii, cinci mori de apă, o pivă, zece povene, o giuvaergerie sistematică şi un joagăr”
(Situaţiunea Vâlcea 1908, 13-14).
c) „M aşinile” agricole şi pieţele de desfacere a produselor. În mod preponderent, locuitorii din oraş
şi din împrejurimi cultivau porumb şi grâu11. Pământul era lucrat cu unelte tradiţionale, recoltele depinzând,
în mare parte, de factorii naturali; desigur, ponderea agriculturii Râmnicului în economia judeţului era
neînsemnată, indiferent de sectorul la care ne referim - agricol propriu zis, viticol, zootehnic etc. De la
Ocnele Mari, se scurgeau importante cantităţi de sare, nu numai orin Râureni - spre Balcani, ci şi direct prin
Râmnic, spre alte diferite zone ale ţării.
d) Căile de com unicaţie care treceau prin Râmnic sau prin vecinătatea imediată, fie acestea navale
(transportul pe Olt), feroviare sau şosele obişnuite, şi-au intensificat activitatea, reparându-se sau
modernizându-se, atâta cât permitea nivelul de dezvoltare al tehnicii timpului: în 1879 încep lucrările de
refacere şi modernizare a a drumului Târgu Jiu - Horezu - Râmnicu-Vâlcea12, iar în anul 1876 s-a dat în
folosinţă şi „podul statornic pe apa Oltului, în dreptul oraşului Râmnic” (podul de la Goranu). Între 1880­
1887, a fost construită linia ferată Râmnicu-Vâlcea - Drăgăşani, tronson din linia Piatra-Olt - Râmnicu-
Vâlcea, inaugurată la 20 iunie 1887, după şapte ani de muncă, În 1890, se va începe construirea importantei
căi ferate Râmnicu-Vâlcea - Sibiu, prin defileul Oltului, după planurile şi sub coordonarea inginerului Mihai
Râmniceanu 13.
e) Telecom unicaţiile. În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunicarea la distanţă, nu
numai în incinta oraşului, ci şi în afara lui (din şi înspre el) a cunoscut o dezvoltare semnificativă. În afară de
existenţa în Râmnic a uneia dintre cele patru poşte care funcţionau în judeţ în vremea domnitorului Cuza,
autorităţile râmnicene vor înfiinţa şi două linii telefonice speciale în oraş (1855-1859)14. În 1864, s-a dat în
folosinţă linia de telegraf Râmnicu-Vâlcea - Drăgăşani15, iar în anul 1875 s-a înfiinţat o linie telegrafică şi în

72
nordul judeţului: Râmnicu-Vâlcea - Râul Vadului16. În felul acesta, Râmnicul se înscria în vestitul „Drum al
Olaculu”: Slatina - Drăgăşani - Râmnicu-Vâlcea - Sibiu.
f) Sistem ul b a n c ar şi de credit. La 2 decembrie 1887, serviciul de credit ale oraşului Râmnicu-Vâlcea
va începe să funcţioneze ca filială a sucursalei Băncii Naţionale din Caracal17. Abia în 1901, la 13 decembrie,
Consiliul General decide înfiinţarea la Râmnicu-Vâlcea a unei agenţii a Băncii Naţionale din România18, ea
intrând în funcţiune efectiv, în primele luni ale anului 190219, cu un b u g e t de venituri şi cheltuieli care
v a creşte de la an la an. Sucursala Vâlcea a Băncii Naţionale a României acorda credite importante
intreprinderii „Oprea Simian şi Fiii” şi SA „Carpatina” - Brezoi pentru diversificarea producţiei şi
modernizarea tehnologică a secţiilor intreprinderilor, pentru mediul de afaceri cu străinătatea. Nevoia de
finanţare a noilor intreprinzători vâlceni se reflectă şi în creşterea numărului de bănci de stat şi particulare.
Printre altele, în anul 1905, a început să funcţioneze Banca Râmnicului, sub forma unei societăţi bancare
pe acţiuni.

4. P E R IO A D A 1918 - 1944

Principala problemă care stătea în faţa râmnicenilor şi a celorlaţi vâlceni, după prima conflagraţie
mondială, era refacerea şi dezvoltarea economiei; alături de creşterea demografică, aceasta avusese mult de
suferit în timpul războiului şi al ocupaţiei germane. În Râmnic şi în zona înconjurătoare, industria locală
căpătase deja o anumită tradiţie, deşi locuitorii continuau să practice vechile lor îndeletniciri agricole, printre
care cultivarea porumbului: în anii 50 ai secolului trecut, lanurile de porumb se puteau încă vedea, pe
suprafeţe relativ mari, începând din vecinătatea fostului internat al Liceului „Al. Lahovari”, pe dreapta
bulevardului care ducea spre Bujoreni; doar vestita băcănie a lui Hoarcă, Alimentara „Jiul” din apropiere şi
alte câteva case (azi, dispărute) „ciupeau” din marginea de vest a tarlalei, lăsând-o apoi să continue spre
nord; un peisaj asemănător se putea admira peste râul Olăneşti (tot pe dreapta, dar înspre sud), acolo unde,
mai târziu, va lua naştere Cartierul „1 M ai”.
a) In d u stria. Societatea Anonimă pentru Exploatarea de Păduri „Lotru”, rezultată din fuzionarea mai
m ultor firme cu firma Guttmenn et Comp. ”20, avea depozite cu stive de cherestea în diferite oraşe din
sudul ţării, printre care şi Râmnicu-Vâlcea21. După război, şi-au reluat treptat activitatea vechile fabrici de
cherestea din judeţ (valea Lotrului), cu birouri şi depozite în Râmnic; de asemenea, aici, vor fi deschise
numeroase ateliere meşteşugăreşti şi mici întreprinderi noi, care îşi vor spori treptat capacitatea de lucru şi
productivitatea. P entru a supravieţui, m ai m ulte ateliere de tăbăcărie din R âm nic s-au unit, în 1923,
sub firm a „F abricile U nite de T ăbăcărie Fraţii D. I. Sim ian şi F iii “22, crescând şi num ărul de
m uncitori23. (din 1925, fabrica se v a num i „Întreprinderea O prea Sim ian şi F iii”); se construieşte
chiar o no u ă tăbăcărie, în zestrată cu m aşini m oderne aduse din G erm ania şi A ustria. În ciuda
progreselor înregistrate, comerţul cu produse industriale, inclusiv sectorul forestier vâlcean, va fi puternic
afectat de criza economică din anii 1929-1933, generatoare de scădere a producţiei şi de şomaj. Citim în
ziarul „Îndrumarea Vâlcii”: „Comerţul stagnează în lipsă de credit şi cerinţă, agricultura stă paralizată sub
silnicia datoriilor în care înoată ţăranii, iar industria piere sub concurenţa importurilor străine ’24. D u p ă
1930, pe lâng ă în treprinderea de tăbăcărie din R âm nic, proprietarii au construit o fabrică de
în călţăm inte şi u n a pentru cuie de lem n, în cep ân d să se ocupe şi de exploatarea pădurilor. În 1935,
producţia firmei „Oprea Simian şi Fiii” s-a dublat, în comparaţie cu anul anterior25. În 1938, întreprinderea
va ajunge să posede cea mai mare tăbăcărie şi fabrică de încălţăminte din Oltenia, aceasta devenind una
dintre cele mai puternice întreprinderi din judeţ, dacă ne raportăm la numărul de angajaţi: 321 de muncitori
(situându-se pe locul al doilea, după societăţile “Carpatina” şi „Vasilatul” de la Brezoi, la care lucrau peste
2500 de muncitori)26. În 1940, a avut loc o modernizare a întreprinderii, prin înlocuirea maşinilor vechi cu
agregate noi, şi s-a construit o nouă fabrică de încălţăminte, cu o capacitate de 1.500 perechi pe zi, comenzile
crescând simţitor în preajma şi datorită războiului. Sporirea producţiei a dus la înfiinţarea, în anul 1939, a
unei sucursal la Cluj, care, după Dictatul de la Viena, va fi mutată la Arad 27.
În vederea producerii şi distribuirii energiei electrice, în Râmnicu-Vâlcea luase fiinţă, în 1931,
Societatea de Electricitate Râmnicu-Vâlcea, cu participarea capitalului suedez, căruia i-au fost concesionate
vechile utilaje ale primăriei, pentru o perioadă de 30 de ani.
La sfârşitul anului 1938, anul de vârf al economiei capitaliste în ţara noastră, în Râmnic existau
următoarele unităţi industriale: 2 mori sistematice, o fabrică de sulfat de cupru, 5 fabrici de tăbăcărie şi
încălţăminte, o fabrică pentru cuie de lemn şi una pentru de dopuri de plută28.

73
 În 1942 este dată în exploatare Fabrica de conserve alimentare din Râureni a cărei producţie era
destinată exclusiv exportului29. Ca şi în Drăgăşani, la Râmnicu-Vâlcea era extinsă gama sortimentală a
producţiei industriei mici meşteşugăreşti, profilată îndeosebi pe confecţii şi furnituri destinate armatei30.
b) Aspecte privind agricultura. În perioada care a urmat Primului Război Mondial, această ramură
continua să ocupe un rol important în ansamblul economiei. P om icultura reprezenta unul dintre
sectoarele cele m ai bine dezvoltate. La 12 aprilie 1920, în Bucureşti se înfiinţase un sindicat al
proprietarilor de livezi de pruni din România, al cărui preşedinte a fost vâlceanul Alexandru Seltea. În
perioada interbelică, a început şi prelucrarea organizată a fructelor, prin înfiinţarea de distilării şi fabrici de
conserve la Râmnicu-Vâlcea, Bujoreni, Râureni etc. Fabrica de Marmeladă de la Râureni, înfiinţată în 1942,
va constitui baza viitoarei Fabrici de Conservare a Fructelor şi Legumelor31.
c) T ran sp o rtu rile. În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, aceasta cunoaşte în anii 1934-1938, unele
lucrări de întreţinere şi modernizare, îndeosebi pe traseele Râmnicu-Vâlcea - Sibiu, Râmnicu-Vâlcea -
Piatra-Olt, Râmnicu-Vâlcea - Ocniţa. Linia Râmnicu-Vâlcea - Craiova - Bucureşti va începe să joace un rol
important nu numai în sistemul feroviar al judeţului, ci şi în întreg sudul ţării.
d) C om erţul. Această ramură a economiei a cunoscut o dezvoltare remarcabilă, comparativ cu situaţia
antebelică: în cadrul economiei naţionale şi vâlcene, mărfurile râmnicene au depăşit limitele Olteniei,
circulând în toată ţara. În timpul războiului, un important volum de produse era îndreptat spre Germania.
Tipurile comerţului vâlcean interbelic. Comerţul practicat de râmniceni se încadra în cele patru feluri:
de tip troc, ambulant, privat cu amănuntul prin intermediul magazinelor sau prăvăliilor, şi de tip cooperativă
de consum; desigur, niciuna dintre aceste forme de comerţ nu existau „în stare pură”. Un mare rol în
desfăşurarea acestui tip de activităţi economice, l-au avut bâlciurile (târgurile) din Râmnic (unul de Sf. Petru
- la 29 iunie şi altul de Vinerea Mare - 14 octombrie) şi de la Râureni; în special la acesta din urmă, se
adunau târgoveţi din toată ţara. Aici, ţăranii satelor aduceau spre vânzare vite, cereale, produse ale
gospodăriei, cumpărând, după comercializarea acestora, mărfurile trebuincioase aduse de comercianţii
ambulanţi. O parte dintre comercianţii ambulanţi, de origine ardeleană, dar şi negustorii ambulanţi de origine
evreiască, armeană, greacă, albaneză etc., s-au stabilit în Râmnic şi în alte localităţi mai populate din judeţ,
continuându-şi aici activitatea comercială32.
Înfiinţarea Camerei de Comerţ şi Industrie a avut un rol important în intensificarea activităţii
comerciale, indiferent dacă a aparţinut de centre urbane mai mari (Craiova, Sibiu) sau a funcţionat în
Râmnic, ca unitate independentă. În 1930, la această unitate se aflau înregistrate un număr de 1800 firme
comerciale, o pondere însemnată având-o cele din Râmnicu-Vâlcea.
Cooperativele de consum au jucat şi ele un rol important în viaţa economică (în special după 1920).
Anterior perioadei de referinţă, în Râmnicu-Vâlcea fuseseră preluate 9 magazine evreieşti, constituindu-se,
din patrimonial lor, cooperativa legionară „Dezrobirea” . Perioada 1941-1944 se caracterizează prin epuizarea
stocurilor de mărfuri din cauza ocupaţiei de j a f germane. Una din consecinţe, a fost şi devalorizarea monedei,
până în august 1947, când a intervenit reforma monetară. Sistemul cooperatist, însă, a continuat să se
dezvolte, indiferent de natura sa - bănci populare orăşeneşti şi săteşti, cooperative de consum orăşeneşti,
coperative particulare, coperative viticole etc.33.
e) Sectorul ban car. Ca urmare a progreselor înregistrate în economia judeţului, se dezvoltă noi
instituţii bancare de credit, pe lângă cele cunoscute, cum au fost Banca „Vâlcea” şi „Banca Râmnicului”,
acestea cunoscând un curs ascendent şi devenind printre cele mai importante din judeţ34. În ansamblu,
contribuţia Râmnicului la dezvoltarea economică a judeţului, era, totuşi, una medie.

Note bibliografice
1. Vladimir Diculescu, Bresle, negustori şi meseriaşi în Ţara Românească (1830-1848), Bucureşti, 1973, pag. 112, 174-175.
2. Ibidem, pag. 189-190.
3. Corneliu Tamaş, Istoria Râmnicului, pag. 246.
4. Petre Bardaşu, Gheorghe Simeanu, Brezoi 1873-1973.100 de ani de industrie forestieră, Râmnicu-Vâlcea, 1973, pag. 30.
5. Darea de seamă: Situaţia judeţului Vâlcea din perioada 1 sept 1914-1 sept 1915, Râmnicu-Vâlcea, 1915, pag. 9-10.
6. Ibidem, pag. 10.
7. Darea de seamă: Situaţia judeţului Vâlcea din perioada 1 sept 1914-1 sept 1915, Râmnicu-Vâlcea, 1915, pag. 9-10.
8. Ibidem.
9. Corneliu Tamaş, Istoria municipiului Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2006, pag. 265.
10. Ibidem.
11. PJV,, dos. 14/1871, f. 102.
12. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, pag. 112.

74
 13. Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 265.
14. PJV, dos. 81/1859, f. 62-64; Corneliu Tamaş, Gh. Dumitraşcu, P.Bardaşu,S. Purece, Contribuţia judeţului Vâlcea la
Unirea Principatelor, Râmnicu-Vâlcea, 1982, pag. 7.
15. Ibidem.
16. Ibidem, dos. 128/1874, f. 7.
17. Mihaela Tone, Cristian Păunescu, Istoria Băncii Naţionale a României în date, vol. I, 1880-1914, Bucureşti, 2005,
pag. 243.
18. Ibidem, pag. 292.
19. Ibidem, pag. 296, 305, 306, 313, 314.
20. “Monitorul oficial”, nr. 7 din 10 sept 1901, pag. 882; P.Bardaşu, Din istoriculexploatărilor forestiere de pe Valea
Lotrului, în „Studii vâlcene“, nr. 1 din 1971, pag. 28.
21. P. Bardaşu, op. cit., pag. 21-22.
22. Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale, fond Camera de comerţ şi industrie Craiova (în continuare, Camera de
Comerţ şi Industrie Craiova), dos. 29/1922, f. 14.
23. PJV, dos. 16/1926, f. 16.
24. “Îndrumarea Vâlcii”, Râmnicu-Vâlcea, din 16-31 oct. 1931, f. 3.
25. Anuarul statistic al României din 1939-1940”, pag. 438; Camera de Comerţ şi Industrie Râmnicu-Vâlcea, dos. 1/1936,
f. 74; dos. 2/1940, f. 134.
26. Anuarul statistic al României,1939 - 1940, Bucureşti, 1940. f. 380-481 şi 438, vezi şi Camera de Comerţ şi Industrie
Râmnicu-Vâlcea, dos.1/1936, f. 74; dos.1/1938 f. 56; dos. 2/1940, f. 143
27. Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 178-179
28. Enciclopedia Vâlcea I, pag. 341.
29. PJV, dos. 139/1942, f. 142-143.
30. Camera de Comerţ şi Industrie Râmnicu-Vâlcea, dos. 23/1942, f. 117; dos. 73/1943, f. 679.
31. Ion Botu, Petre Purcărescu, Contribuţii la istoriculpomiculturii vâlcene, în „Studii vîlcene” V, 1982, pag. 155-159..
32. DJVAN, fond personal Petre Croce (în continuare, Fond Petre Croce), f. 118-119.
33. “Credinţa Noastră“, 18 dec. 1943, pag. 4.
34..PJV, dos. 23/1924, f. 25-26; Anuarul statistic al Râmnicului din 1930-1931, Bucureşti, 1933, pag. 298.

5. T R E C E R E A L A S O C IA L IS M
a) N aţionalizarea în tre p rin d e rilo r şi planificarea economiei. Starea industriei râmnicene în 1948.
Aşa cum rezultă din „Raportul asupra stării economice a judeţului”, întocmit la 30 decembrie 1947, de
Camera de Comerţ şi Industrie - Vâlcea, majoritatea firmelor râmnicene înmatriculate erau mici întreprinderi
şi ateliere a căror producţie avea un caracter meşteşugăresc, ponderi însemnate având unităţile cu profil
alimentar (mori, brutării, prese de ulei), cele ale industriei uşoare (darace, ateliere de prelucrarea pieilor) şi
ale industriei materialelor de construcţie (cariere, fabrici de cărămidă), în ele lucrând 5-20 muncitori1.
Alături de sectorul C.F.R. Râmnicu-Vâlcea, cele mai importante întreprinderi din oraş, erau: o fabrică de
încălţăminte („Oprea Simian şi fiii”), trei tăbăcării (Constantin Hanciu, Nicolae Lupaş şi ing. Lupaş), o
fabrică de cherestea (Nicolae Hanciu), cinci mori (Olga Geltsch, Nicolae Socu, Ghiţă Ştefănescu, Constantin
Hanciu, Gheorghe Dumitrescu) şi trei fabrici de tâmplărie (Gundisch, Bâscă şi Cooperativa „Lemnul”)2. În
privinţa specializării muncitorilor, aceştia erau calificaţi doar în proporţie de circa 30% 3.
Desfăşurarea naţionalizării. În dimineaţa zilei de 11 iunie 1948, la sediul judeţenei de partid din
Râmnicu-Vâlcea, a avut loc - în cel mai mare secret - şedinţa de constituire oficială a Comisiei judeţene de
naţionalizare, al cărei preşedinte era Bădică Marinescu4; comisia a luat cunoştinţă de „documentele de partid
şi de stat” privind naţionalizarea, apoi a convocat o şedinţă la care au participat secretarii organizaţiilor de
partid, reprezentanţii comitetelor sindicale şi noii directori, cu care prilej s-a făcut instructajul privitor la
preluarea întreprinderilor. Începând cu ora 14.00, s-a trecut la acţiune în întregul judeţ, transferându-se în
proprietatea statului principalele mijloace de producţie5. Prin mitinguri şi telegrame trimise către partid şi
guvern, alături de cei de la alte întreprinderi din Vâlcea, muncitorii de la întreprinderile râmnicene şi-au
exprimat satisfacţia şi adeziunea la „istorica hotărâre”6. În baza Legii din 13 august 1948, va urma dizolvarea
întreprinderilor bancare şi a instituţiilor de credit particulare, iar la 3 noiembrie 1948, au trecut în
proprietatea statului instituţiile medico-sanitare şi întreprinderile cinematografice. Conform legii, au fost
preluate de stat Sanatoriul „Dr. Theodor Nicolaescu - dr. Eugen Nicolaescu”7, cinematografele „Adreani” şi
„30 Decembrie” din Râmnicu-Vâlcea, precum şi „23 August” din Drăgăşani8; au urmat farmaciile din oraş şi
un laborator9, apoi - pe baza Decretului nr. 92 din 20 aprilie 1950 - au fost confiscate şi imobilele
„exploatatorilor” .
Aspecte privind planificarea economiei. Prin Decretul nr. 126 din 12 iulie 1948, în locul oficiilor
industriale fuseseră create centralele industriale cu multiple atribuţii în domeniul producţiei, investiţiilor,
procurării de utilaje, credite etc.10. Ca efect, fabrica de piele şi încălţăminte din Râmnicu-Vâlcea a fost

75
preluată (ca şi cea din Horezu) de către „Centrala Industrială a Pielăriei” 11. S-a trecut apoi la acţiunea de
comasare a întreprinderilor mici şi a atelierelor nerentabile, urmărindu-se crearea unor unităţi mai puternice,
cu o înzestrare tehnică superioară: întreprinderea „Oprea Simian şi Fiii” a înglobat trei întreprinderi de profil
vâlcene: „Inginer Lupaş”, „N. Lupaş” şi „C. Hanciu şi Fiii”. De asemenea, brutăriile, o moară şi fabrica de
gheaţă au fost comasate, primind denumirea de „Întreprinderile comerciale naţionalizate” 12. La 22 iunie
1948, Secţia financiară judeţeană propunea primăriei oraşului Râmnicu-Vâlcea „Înfiinţarea unui serviciu de
conducere al întreprinderilor deja naţionalizate, cât şi cele ce vor intra în patrimoniul obştei care să
funcţioneze sub directa îndrumare a primarului Io sif Himler”13. În conformitate cu Decizia primăriei nr. 288
din 3 iulie 1948, ca director al Serviciului amintit, a fost numit ajutorul de primar, Gheorghe Drosu.
b) Principalele ram u ri industriale din Râm nic. Exploatarea şi prelucrarea lemnului - ramură cu
vechi tradiţii pe aceste meleaguri, cu o pondere mare între ramurile industriei locale - era reprezentată, în
primul rând, de „Fabrica de placaj - Râmnicu-Vâlcea”, devenită ulterior „Combinatul de prelucrare a
lemnului Râmnicu-Vâlcea” . A fost primul obiectiv al industrializării comuniste din judeţ; a intrat în
funcţiune la 28 decembrie 1952, dezvoltându-se prin reorganizarea unei vechi întreprinderi, tutelată de
cooperativa forestieră de la Băbeni - Bistriţa. În 1965, acest combinat prelucra circa 130.000 mc masă
lemnoasă. Mai funcţiona Fabrica de Butoaie „23 August”, care înregistra, la început, o capacitate lunară de
160 butoaie de fag şi stejar, pentru piaţa externă şi export; iniţial, avea 140 salariaţi. Industria pielăriei,
blănăriei şi încălţămintei este o altă ramură cu tradiţii în istoria judeţului. Fabrica de Pielărie şi Încălţăminte
„11 Iunie” Râmnicu-Vâlcea (apărută în urma comasării tuturor firmelor de pielărie şi încălţăminte din
Râmnicu-Vâlcea) avea 603 lucrători şi o capacitate de producţie lunară de 18.000 kg piele şi 15.000 perechi
încălţăminte, performanţe obţinute în urma îmbunătăţirilor şi extinderilor succesive care i s-au adus:
introducerea unei instalaţii automate pentru uscat piei, înfiinţarea unei secţii de încălţăminte (1951),
construirea unei centrale termice proprii (1962) etc. Mai exista Fabrica de Butoaie „23 August”, cu 140 de
salariaţi, şi Uzina Electrică a oraşului14.
Între 1948-1965, la Râmnicu-Vâlcea, şi-a desfăşurat activitatea şi Cooperativa de producţie manuală
„Steagu Roşu”, cu o producţie lunară de 700 perechi încălţăminte şi având în ju r de 100 salariaţi.
Industria chimică._ Cel mai important obiectiv al industriei comuniste vâlcene, între 1948-1965, va fi
Uzina de Sodă de la Govora (azi - Uzinele Sodice Govora, aflate, din punct de vedere geografic şi
administrativ, pe raza municipiului Râmnicu-Vâlcea (str. Uzinei, nr. 2). Proiectul H.C.M. pentru amplasarea
fabricii de sodă calcinată de la Govora, are numărul 1470 şi a fost adoptat la 19 iunie 1952, dar ridicarea
uzinei a început abia în 1954 şi s-a terminat în anul 1959, ea urmând să valorifice calcarul de la Arnota şi
sarea de la Ocnele Mari. Combinatul de produse sodice Govora, amplasat pe platforma din sudul
municipiului Râmnicu-Vâlcea, a început să producă în 1959 - cu fabricile de sodă calcinată, iar în 1960 - cu
cea de sodă caustică. Uzina a fost proiectată să devină cel mai mare combinat chimic de sodă din sud-estul
Europei15. Capacitatea ei în faza întocmirii proiectului era de 90.000 tone sodă calcinată, dar, în 1960, prin
dezvoltarea uzinei, capacitatea producţiei a ajuns la 195.000 tone, ceea ce reprezenta jumătate din producţia
de sodă calcinată a ţării16. În 1965, la U.S.G. a intrat în funcţiune secţia de silicat de sodiu, cu o capacitate de
5.000 t anual17. Până la sfârşitul regimului Dej, combinatul a fost unicul exportator al ţării, de clor lichid,
izobutanol şi octanol. În acest răstimp, în totalul exporturilor ţării, chimia vâlceană a participat cu 54 % din
totalul pe ţară al exporturilor de sodă calcinată, cu 47 % sodă caustică şi cu 50 % PVC.
În această perioadă, industria alimentară era reprezentată, în principal, de două unităţi de profil. În
primul rând - de Fabrica de marmeladă şi conserve alimentare - de la Râureni (azi - sat aparţinând de
Râmnicu-Vâlcea), cu o producţie lunară iniţială de 100 t ; salariaţii permanenţi erau în număr de 46, dar
întreprinderea folosea mulţi sezonieri, mai ales în timpul verii, o bună parte din aceştia fiind elevi şi studenţi.
M oara „Muncitorul” - din Râmnicu-Vâlcea, avea o capacitate lunară de măciniş de 78 tone grâu şi 52 tone
porumb18. 41,3 % din producţia globală a judeţului, era obţinută la Râmnicu-Vâlcea19.
c) C om erţul. Comerţul după 1948. După 1948, Vâlcea nu a cunoscut o viaţă comercială prea
dezvoltată, deoarece conducătorii comunişti de la Bucureşti au privilegiat comerţul din centrele regionale
Craiova, Sibiu şi Piteşti, situate aproape la o distanţă aproximativ egală faţă de Râmnicu-Vâlcea.
Economatele. În 1948, fostele economate, înfiinţate în primii ani de după război, pentru a suplini lipsa
de resurse, au fost desfiinţate, activitatea lor fiind preluată de către cooperativele de salariaţi, cum s-a
întâmplat la Întreprinderea „Oprea Simian şi Fiii” din Râmnicu-Vâlcea.
Formele comerţului comunist . Din 1948, comerţul de stat şi cooperaţia au înlocuit treptat comerţul
particular20. Iniţial, însă, comerţul comunist a fost de trei feluri: 1) de stat, 2) cooperatist şi 3) colectivist -

76
„colhoznic”21.
- Comerţul de stat, care trebuia să aibă rolul hotărâtor, atât în comerţul cu amănuntul, cât şi în
comerţul cu ridicata, era reprezentat - în sectorul rural - prin următoarele unităţi, cu sediile principale la
Râmnic, dar activând în tot judeţul : ROMCEREAL - pentru comerţul cu cereale, SOVALCAR (devenit
ulterior COMCAR) - pentru colectarea şi desfacerea cărnii, OIP - pentru comerţul de piei, ROMLACTA
(mai târziu APROLACTA) - pentru comerţul de lapte şi brânză. Primele unităţi ale comerţului de stat în
sectorul urban - unde se distribuiau produse raţionalizate şi produse libere - au fost: I.C.S. Râmnicu-Vâlcea -
pentru comerţul de textile, pielărie, galanterie, confecţii etc., I.C.S. „Oltenia”- pentru comerţul de fieroase,
materiale de electricitate, cu magazine şi în Râmnicu-Vâlcea ; I.C.S. „Alimentara”- pentru comerţul
alimentar, de coloniale şi produse M.A.T, toate acestea având magazine nu numai în Râmnic-Vâlcea, ci şi în
alte localităţi mai mari din judeţ. Pentru comercializarea de cherestea şi a produselor lemnoase, au luat fiinţă
două depozite, în localităţile Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani.
În iunie 1948, s-au constituit societăţile comerciale integrate, cu caracter de centrale, pe ramuri de
activitate, care funcţionau prin magazinele Centrocom, specializate pe sortimente. Prin acest sistem, la
Râmnicu-Vâlcea exista şi o librărie. În cadrul comerţului de stat, a fost înregistrată şi activitatea desfăşurată
de GAS (ulterior, IAS) Râmnicu-Vâlcea, creată după 1948 prin naţionalizarea marilor proprietăţi agricole şi
având un aport important, mai ales în comerţul cu zarzavaturi, cereale, fructe, animale şi păsări de
reproducţie. În anul 1953, în cadrul măsurilor de consolidare a reformei băneşti, cea mai mare parte a
comerţului de stat cu amănuntul şi a alimentaţiei publice a trecut în subordinea directă a sfaturilor populare22.
S-au înfiinţat organizaţii comerciale locale (O.C.L. Râmnicu-Vâlcea) şi trusturi de alimentaţie publică locală
-TAPL Râmnicu-Vâlcea.
- Comerţul cooperatist a fost o altă formă de comerţ comunist. Acesta era realizat de întreprinderile
comerciale ale cooperaţiei de consum şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, cu sediile de bază în oraşul reşedinţă
de judeţ (“Federala Cozia”). Din comerţul de stat şi cooperatist, au făcut parte şi unităţile create prin
secţiunile de gospodării locale ale Comitetelor Provizorii, reprezentate în judeţ prin mai multe unităţi
existente în Râmnicu-Vâlcea: comerţul cu pâine - cu 6 unităţi, desfacerea comerţului cu cărămidă, 1
restaurant cu o sucursală sezonieră în staţiunea Călimăneşti, o întreprindere pentru comercializarea
combustibilului cu două depozite (în Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani), desprinsă din depozitul „Comlemn”-
Râmnicu-Vâlcea. Măcar teoretic, exista şi comerţul colhoznic, care s-a practicat şi în Vâlcea la începutul
acestei perioade. În acest domeniu, o însemnătate şi o pondere importante, au continuat să aibe târgurile
menţionate mai înainte, din Râmnicu-Vâlcea şi Râureni.
d) A ctivitatea b a n c ară . Preschimbarea banilor (rublele ruseşti ridicate din teritoriul Transnistriei) a
reprezentat o măsură dezastruoasă pentru instituţiile bancare româneşti, inclusiv pentru cele din Râmnicu-
Vâlcea, căci a dus la înjumătăţirea valorii acţiunilor.
Etatizarea băncilor. În 1949, în Vâlcea, mai rămăseseră doar trei bănci: Banca Românească, Banca
Naţională şi Banca „Zăvoiul”, toate, cu sediile principale în Râmnic, celelalte fiind lichidate sau în curs de
lichidare23. Băncile populare au fost însă obligate să fuzioneze cu cooperativele de aprovizionare. Au rezultat
„cooperativele de aprovizionare şi desfacere agricolă”24. Toate aceste fuziuni se făceau la Vâlcea sub
patronajul Federalei „Cozia” (care încă rezista), condusă de brezoianul Petre Croce - „părintele” sistemului
cooperaţiei vâlcene comuniste.
Reforma monetară din 1952 a întâmpinat şi la Râmnic aceleaşi probleme şi greutăţi ca în întreaga ţară
(de pildă, lupta împotriva « speculanţilor » - cei care au venit să schimbe sume mai mari de 7000 lei, suma
maximă de schimbat, admisă prin lege), măsura fiind urmată de o scădere a nivelui de trai şi de economisiri
drastice25.
e) Aspecte privind colectivizarea agriculturii. În cadrul caracterului predominant agricol al
judeţului, Râmnicul îşi aducea contribuţia prin cantităţi nu prea mari de cereale (porumb şi grâu), dar mai
ales prin culturile de pomi fructiferi existente pe dealurile din jurul oraşului, şi - în mai mică măsură - prin
cele de viţă de vie, care aminteau doar vag renumitele podgorii de altădată ale oraşului. Râmnicu-Vâlcea şi
Râureni se numărau printre localităţile în care se aflau centre de industrializare a pieilor şi lemnului şi,
respectiv, a fructelor. Printre cele 14 G.A.C.- uri înfiinţate în judeţ, s-a numărat şi “Partizanii Păcii” din
comuna Căzăneşti, raionul Râmnicu-Vâlcea, înfiinţată la 2 iulie 1950, de 46 de familii de ţărani. Ca sediu al
G.A.C, a fost folosită casa Mariei Pleşoianu - „chiabur”26. Printre cei care s-au opus colectivizării, în raionul
Râmnicu-Vâlcea, a fost şi Crăciunescu Ioan din Râmnicu-Vâlcea, str. Inăteşti.
f) Principalele ra m u ri agricole. Cultura cerealieră - răsfăţata regimului. Aşa cum s-a pus problema
la Adunarea eparhială a Episcopiei Râmnicului, ţinută la Râmnicu-Vâlcea, în această perioadă, accentul se
77
punea pe marea producţie la hectar în sectorul agricol27. Două aspecte importante au caracterizat acest
domeniu: ajutorul dat de salariaţi, elevi şi studenţi, la strângerea recoltelor şi exodul ţăranilor de la sate la
oraş, în speţă - la Râmnicu-Vâlcea - , unde dezvoltarea industrială oferea venituri mai atrăgătoare.
Creşterea vitelor. Din planul de măsuri al Comitetului raional de partid Râmnicu-Vâlcea, datat august
1958, aflăm astfel că în raion se constată o scădere alarmantă a şeptelului, faţă de 195428. Au fost luate unele
măsuri care încercau să rentabilizeze acest sector: înfiinţarea loturilor zootehnice pentru producerea
nutreţurilor necesare29 şi înfiinţarea, începând din 1959, a cercurilor zootehnice de învăţământ30.
Pomicultura. Păstrând „tradiţia”, judeţul Vâlcea continuă să aibă o poziţie deosebită în ţară, în sfera
pomiculturii. Îşi continuă activitatea, îmbunătăţindu-şi tehnologiile de la o perioadă la alta, Întreprinderea de
Conserve din Legume şi Fructe Râureni. Ca şi alte unităţi similare din judeţ, Întreprinderea de Legume şi
Fructe (ILF) Râmnicu-Vâlcea va juca un rol însemnat în achiziţionarea de legume şi fructe. În anul 1977 va
lua fiinţă Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Râmnicu-Vâlcea, având alocată la
înfiinţare o suprafaţă de 1050 ha de teren pe care să-şi desfăşoare activitatea31. Unitatea era profilată pe
culturile de prun, nuc, alun, castan, m ăr etc., având ca obiective principale, conservarea şi ameliorarea
genetică a soiurilor32.
Viticultura şi vinificaţia. În vederea stimulării şi dezvoltării viticulturii, la 1 martie 1968, a luat fiinţă,
cu sediul în Râmnicu-Vâlcea, Întreprinderea Vinalcool (. . .), transformată mai târziu în Combinatul
Industriei Alimentare Vâlcea ; ulterior, din motive de eficienţă, sediul principal se va muta la Drăgăşani33.

Note bibliografice
1. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în continuare, DJVAN), fond Camera de Comerţ şi Industrie (în
continuare, Camera de Comerţ şi Industrie), dos.110/1947, f.3.
2. Idem, fond Comitetul judeţean PCR. Vâlcea (în cont., Comitetul judeţen PCR), dos. 6 /1949, f. 104
3. Ibidem, dos. 30/1947, f.33, 83-88 şi 135.
4. Comitetul judeţean al P. M. R, dos. 3/1948, f.22
5. Ibidem, f. 203
6. „Înainte”, 16 iunie 1948, pag. 1
7. Comitetul judeţean P.M.R. Vâlcea, dos. 9/1948, f. 8, 34-35
8. Ibidem, f. 36, 120-121
9. Ibidem, f. 8-9, 12, 15-17
10. Decretul nr. 126pentru înfiinţarea Centralelor industriale, în „Monitorul oficial” nr. 158 din 12 iulie 1948
11. DJVAN., fond Primăria Râmnicu-Vâlcea, dos. 7/1948, f. 32
12. Primăria Rîmnicu Vâlcea, dos. 7/1948, f. 36
13. Idem, dos. 10/1948, f. 18
14. Comitetul regional P.M.R. Vâlcea, dos. 6/1949, f. 14
15. Comitetul regionalP.M.R. Vâlcea, dos. 1/1957, f. 37
16. L.Badea, C. Rusenescu, Judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1970, pag. 95
17. Comitetul raional P.M.R. Râmnicu-Vâlcea, dos. 1/1965, dos. 1/ 1965, f. 88.
18. Comitetul judeţean P.M.R. Vâlcea, dos. 6 /1949, f. 14
19. Anuarul statistic al judeţului Vâlcea 1971, pag. 98.
20. Comitetul regionalP.M.R.. Vâlcea, dos. 6/1949, f. 2.
21. Manual de economie politică, Bucureşti, Ed. de Stat pentru Literatura Politică, 1955, pag. 610.
22. H.C.M., nr. 400 din martie 1952.
23. Comitetul judeţean P.M.R. Vâlcea, dos. 6/1949, f. 105
24. DJVAN, fond Banca Populară „Dragostea” Creţeni, dos. 54/1948, nepag. (este un exemplu de fuziune); a se vedea şi
Decretul-lege 92 /1948 al Ministerului Comerţului, şi Decretul nr. 197, publicate în “Monitorul Oficial “ nr. 186 / 1948.
25. DJVAN, Comitetul Raional P.M.R. Brezoi, dos. 2/1952, f. 33.
26. Idem, Comitetul judeţean P.M.R. Vâlcea, dos. 1/1950, f. 150 şi 156
27. Arhiva Episcopiei Râmnicului, fo n d 1960, pachet 11, dos. 37, f. 117.
28. Comitetul judeţean P.M.R. Vâlcea, dos. 4/1958, f. 121.
29. „Buletinul Oficial al Sfatului popular regional”, nr. 2, 15 febr. 1951, pag. 3.
30. DJVAN, fond Inspectoratul statistic raional Râmnicu-Vâlcea, Secţia agricolă, dos. 75 /1963, f. 103.
3 1 .Marian Pătraşcu, De la cercetarea ştiinţifică zonală, la cea de-a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie (în cont.,
Cercetarea ştiinţifică locală), în „Forum-V”, nr. 1/2007, pag. 13.
32. Concurs de fructe nucifere, Simpozion „30 de ani de activitate a SCDP Râmnicu-Vâlcea”, 9 - 10 oct. 2007 (Invitaţie-
Program).
33. Monografia Drăgăşani, pag. 249.

6. E C O N O M IA R Â M N IC E A N Ă D U P Ă R E ÎN F IIN Ţ A R E A J U D E Ţ U L U I
78
 În 1970, odată cu întreaga ţară, Râmnicul a avut de suferit din cauza inundaţiilor. Urmare benefică
pentru judeţ, a fost elaborat planul de protecţie împotriva inundaţiilor, realizându-se sau continuându-se
lucrările demarate privind amenajarea hidroenergetică a râului Olt. Încă din 1969, începuse construirea
primei centrale hidroelectrice, la Râmnicu-Vâlcea (dată în funcţiune în 1974), care se încadra în sistemul de
amenajare în cascadă a râului Olt. Una dintre cele 30 de hidrocentrale care se vor amenaja, va fi cea de la
Râureni1. Totul a fost coordonat de Întreprinderea Electrocentrale Râmnicu-Vâlcea2; pe de altă parte, în
Râmnicu-Vâlcea îşi desfăşoară activitatea Sucursala Olt Superior (fostă Grupul de Şantiere « Olt Superior »,
înfiinţat în 1997) a S.C. Hidroconstrucţia SA, cu sediul în Bucureşti3.
Dezvoltarea industriei şi migrarea populaţiei spre oraş, a avut drept urmare creşterea ritmului de
construire a locuinţelor în Râmnic: a început construirea cartierului Ostroveni şi a blocurilor din Calea lui
Traian, Ana Ipătescu, zona Zăvoi, cartierele 4, 5 şi 6 din Ostroveni. De asemenea, s-au realizat: sediul
Direcţiei Judeţene Vâlcea a Arhivelor Naţionale (DJVAN), Arenele „Traian” şi noul pod de peste Olt, toate -
la Râmnicu-Vâlcea. O dezvoltare deosebită a activităţii edilitare din municipiu (dar nu numai) 4, a avut loc în
vremea când la cârma judeţului s-a aflat Teodor Coman (1978-1984). Manageriatul său ajunsese vestit nu
numai în judeţele vecine (care veneau să se aprovizioneze de aici5), ci şi în străinătate: circula - neoficial, ba
chiar clandestin, din motive „politico-strategice” - informaţia că o revistă occidentală s-ar fi exprimat astfel
la adresa frumosului municipiu de la poalele Capelei: „Râmnicul este un oraş capitalist, într-o ţară
socialistă”. Tot în această perioadă, au fost construite o serie de obiective industriale: Casa Ştiinţei
(inaugurată la 2 mai 1980), Intreprinderea de Echipament Hidraulic (IEH, denumită ulterior HERVIL) -
recepţionată la 15 decembrie 1981; Fabrica de Aţă (FAVIL), intrată în producţie la 23 aprilie 1982; Fabrica
de Neţesute, astăzi MINET, inaugurată la 1 august 1983 etc. Chimia a fost ramura cu dezvoltarea cea mai
spectaculoasă. În ciuda falsificăruu unor cifre (mai ales în privinţa producţiilor agricole), în perioada
menţionată, râmnicenii (ca toţi ceilalţi vâlceni) au dus-o mai bine decât alţi români.

7. R Â M N IC U L P O S T D E C E M B R IS T
a) R eform a social-economică (privatizarea) şi efectele ei. În primul deceniu de după revoluţie, un
accent important s-a pus pe privatizarea întreprinderilor economice, “operaţie” pe care au suferit-o o serie de
întreprinderi din Râmnic, (multe dintre acestea fiind de nivel judeţean), fie prin metoda licitaţiei publice -
Barreco Zimbrul, Barreco Macul Roşu Prefacon Râmnicu-Vâlcea, iar ulterior, în 1999, Comtrans Râmnicu-
Vâlcea, Setruvil Râmnicu-Vâlcea, Favil Râmnicu-Vâlcea, Imprest Râmnicu-Vâlcea etc., fie prin vânzarea
unor pachete de acţiuni pe piaţa de capital : S. C. Valmetex S. A. Râmnicu-Vâlcea, apoi - mai târziu, în anii
1998-1999 - Agrotransport Râmnicu-Vâlcea, Şcoala de Şoferi Amatori Râmnicu-Vâlcea, Agromec Râmnicu-
Vâlcea, Scavil Râmnicu-Vâlcea, Evenimentul Râmnicu-Vâlcea, Urban Râmnicu-Vâlcea, Conexvil Râmnicu-
Vâlcea, Construcţii Căi Ferate Râmnicu-Vâlcea, Mopariv Râmnicu-Vâlcea şi Comcereal Râmnicu-Vâlcea
etc.6. În anul 2000, a început şi acţiunea de privatizare a OLTCHIM-ului, prin publicarea ofertei de vânzare a
acţiunilor7. În vederea eficienţei activităţii de privatizare, au fost alcătuite şi aplicate o serie de programe de
restructurare şi retehnologizare pentru societăţile comerciale importante din judeţ, multe dintre acestea
desfăşurându-şi activitatea în Râmnicu-Vâlcea: SC Favil Râmniuc-Vâlcea, SC Foraj Sonde Râmnicu-Vâlcea,
SC Uzinele Sodice Govora SA Râmnicu-Vâlcea, SC Hervil SA Râmnicu-Vâlcea, SC CET Govora SA
Râmnicu-Vâlcea ş. a.
Paralel cu privatizarea întreprinderilor şi cu apariţia unor noi unităţi comerciale, s-a avut în vedere
restructurarea, în vederea eficientizării lor, a regiilor autonome din sectorul industrial; prin reorganizarea
Regiei Autonome de Distribuţie Regională a Apei Vâlcea, s-a înfiinţat Societatea Comercială „Apavil” SA
(având ca obiect de activitate captarea, tratarea şi distribuţia apei), „ca societate pe acţiuni deţinute de
Consiliul Judeţean Vâlcea, de consiliile locale ale oraşelor Brezoi, Călimăneşti, Băbeni, Băile Olăneşti şi ale
comunelor Bujoreni şi Dăeşti”8. Unui program de retehnologizare şi modernizare a instalaţiilor existente, a
fost supusă şi CET Govora (întreprindere subordonată Consiliului Judeţean Vâlcea), care asigură necesarul
de energie electrică şi termică pentru piaţa locală.
În ceea ce priveşte gradul de concentrare a producţiei pe număr de unităţi de producţie (firme), acesta
se prezintă astfel: industria chimică este concentrată în marea companie numită „Oltchim”, urmată de Uzina
de Sodă Govora - ambele de interes naţional; industria energetică este reprezentată de CET Govora, care
produce apă caldă şi abur pentru platforma chimică, precum şi de Hidroelectrica Râmnicu-Vâlcea, prin care
se valorifică energia potenţială a apei prin capacităţile instalate pe râurile Olt şi Lotru, însumând 1112 M W 9;

79
industria constructoare de maşini se realizează în firmele Vilmar, Hervil şi Uzina M ecanică Râmnicu-
Vâlcea - toate din municipiu; industria uşoară este concentrată în 6 întreprinderi: Favil, Minet, Traditex,
Proditex Lis, Agi&Co şi Socom „Sârguinţa”, iar industria alimentară din municipiu, este reprezentată de
firme precum Mopariv, Diana - Carvil, Boromir, Conservil - Râureni ş.a.10. Reşedinţa de judeţ a fost avută
permanent în vedere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea asfalturilor bituminoase de pe principalele artere de
circulaţie, dar şi turnarea unora noi, pe străzile periferice; de asemenea, s-a extins reţeaua electrică în unele
puncte mai izolate ale oraşului.
b) Obiective economice. Printre realizările importante ale perioadei 2000-2004, trebuie considerată
reabilitarea sistemului de aducţiune a apei potabile Brădişor - Râmnicu-Vâlcea (curăţirea conductei pe o
lungime de 55 km, în anul 2003). S-a realizat proiectul de fuziune a societăţilor „Apavil” şi „Acvarim”, în
beneficiul consumatorilor de apă din municipiul Râmnicu-Vâlcea şi din judet. Fostul preşedintele al
judeţului, Dumitru Buşe, a lansat ideea constituirii zonei metropolitane Râmnicu-Vâlcea şi a acţionat, până la
sfârşitul său prematur, pentru realizarea acestui proiect; zona ar urma să cuprindă municipiul reşedinţă de
judeţ şi localităţile din vecinătatea acestuia. Proiectul ar asigura o mai bună dezvoltare economică şi o
îmbunătăţire a infrastructurii: modernizarea drumurilor, a sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de
canalizare, alimentare corespunzătoare cu gaze naturale, modernizarea transportului în comun, construcţia de
noi locuinţe etc.
În agricultură , s-a în reg istrat o scădere sem nificativă a producţiei vegetale. T recerea
efectivelor de anim ale din proprietatea colectivă în cea privată, a fost în so ţită şi de elim inarea şi
sacrificarea anim alelor cu randam ent redus.
La începutul anului 2009, Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea a înmânat, la „Grand Hotel Sofianu”,
trofeele firmelor cu rezultate deosebite în anul 2008. Nicolae Vasile - vicepreşedintele Camerei de Comerţ a
României, participant la „bilanţ”, apreciind activitatea unor firme din Râmnic şi din judeţ, i-a încunoştinţat
pe cei prezenţi, că cea mai mare investiţie în cercetare din ţară, este în derulare la Institutul de Criogenie din
Râmnicu-Vâlcea. În acelaşi context, oficialul bucureştean a afirmat că hotelul-muzeu din Zăvoiul
Râmnicului, este unicat în lume. Pe de altă parte, primarul Râmnicului i-a informat pe cei prezenţi că în
acest an, a reuşit să atragă fonduri de peste 80 milioane euro pentru dezvoltarea municipiului Râmnicu-
Vâlcea şi 10 milioane euro pentru modernizarea străzii Calea lui Traian.
În urma clasamentului rezultat prin prelucrarea datelor pe calculator, analizat şi validat de Comisia
Topului de firme, numită în acest scop de către conducerea Camerei, au fost oferite distincţiile pentru
,,Topul firmelor’’, ,,Topul membrilor CCI Vâlcea’’ şi „Trofeul Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea’’.
După cifra de afaceri, clasamentul a fost următorul : Oltchim (4.199 de salariaţi şi o cifră de afaceri de
aproape două miliarde lei noi, Damila SRL (256 angajaţi şi o cifră de afaceri de 342.530.085 lei), CET
Govora şi Urban SA. În ceea ce priveşte profitul, lucrurile stau altfel: pe primul loc s-a situat Vilmar SA
(2.550 salariaţi şi un profit de 31.085.973 lei), locul II: - Forconcid SA (326 salariaţi şi 13.371.195 lei profit),
locul III: MW România SA (347 salariaţi şi 11.191.076 lei profit). Locuri de top în ceea ce priveşte
clasamentul pe domenii şi grupe de activitate, au ocupat următoarele societăţi: ICSI (Uzina G), Sarcom SRL,
Hardwood SRL, Edion SRL, Protectchim SRL, Vilmar SA, Hervil SA, Conphys SRL, Vel Pitar SA, Minet
SA, Megainvest SRL Şapte Spice SA, Davic Mob SRL, Carvil SA, Proimsat, Forconcid SA 11.
La sfârşitul lui 2011, ediţia pe acest an a Topului firmelor vâlce a acordat marele trofeu, CET Govora
(director - Mihai Bălan); premiul a fost înmânat de economistul Dan Niţu - managerul cunoscutei firme
DAMILA SRL.

Note bibliografice
1. Istoria ştiinţei, pag. 407.
2. Hidrocentrala Lotru, pag. 63.
3. Ibidem, pag. 79.
4. Cornel Tamaş, Smarand Ţana, Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui, Editura Conphys, Râmnicu -Vâlcea, 2004, p. 142.
5. Ion Ţuca, Dinăuntrul şi din afara „Casei A lb e”, Editura Contrast, Bucureşti, 2003, p.16-17.
6. Prefectura Judeţului Vâlcea, Cartea albă a administraţiei, 1997-2000, f. loc, f. an), pag. 23.
7. Ibidem.
8. Consiliul Judeţean Vâlcea, Cartea albă. Iulie 2004 - iunie 2008 (în cont., CJV, Cartea albă), Râmnicu-Vâlcea, 2008,
pag. 174.
9. După Dezvoltarea durabilă . . . , pag. 155.
10. Ibidem, pag. 155.11. Diana Tanislav, Topul firmelor vâlcene, în „Info-Puls”, nr. 1969 din 13 octombrie 2009.

80
Vechea Uzină Electrică a oraşului şi Băile Comunale (azi, demolate)

Vechiul pod de la Goranu, peste râul Olt

81
Hala oraşului, la începuturi

Fosta piaţă Traian

82
TERASA (de) altădată

83
Vechea clădire a Poştei

84
Vechea stradă M ihai Bravu (V edere dinspre P arcul central al oraşului)

„Cetatea” chimiei româneşti: OLTCHIM Râmnicu-Vâlcea

85
 C ap . V - Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L

1. R O L U L E P I S C O P I E I R Â M N IC U L U I ÎN A P A R IŢ IA
Ş I D E Z V O L T A R E A ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L U I R Â M N IC E A N M E D IE V A L
Deşi din punct de vedere documentar şi instituţional, până în secolul al XIV-lea nu putem vorbi despre
un învăţământ organizat pe teritoriul Ţării Româneşti, cunoaşterea de către strămoşii noştri a scrierii, în
diverse limbi şi cu alfabete diferite, a devenit demult o certitudine. Pe lângă marile lăcaşe bisericeşti cu
vechime vor fi existat şcoli - nu neapărat în formele clasice ale Evului Mediu sau în cele moderne din zilele
noastre - în care diecii şi grămăticii de mai târziu deprindeau meşteşugul scrisului şi al cititului, în vederea
alcătuirii viitoarelor manuscrise şi documente.
„Un rol deosebit în dezvoltarea învăţământului râmnicean în veacurile XVI şi XVII - apreciază
istoricul N. Bănică Ologu - îl joacă episcopia de la Râmnic ( . . . ). Şcoala de grămătici a Episcopiei a
funcţionat cu intermitenţe, probabil, datorită lipsei dascălilor şi, uneori, din cauza nivelului scăzut de
pregătire a acestora”1. Tot în apropierea episcopiei, se va forma şi o autentică şcoală de pictură, iniţiată de
zugravii care se formaseră în jurul lui Pârvu Mutu - vestitul zugrav din perioada lui Brâncoveanu. Această
şcoală „îi va da pe Mincul din Gârdeştii Vâlcii şi [pe] Gheorghe Popovici Râmniceanu (fiul lui Iacob
Râmniceanu, fost zugrav)”2. Cu ocazia Consiliului convocat la M-rea Hurezi în anul 1719, format din
reprezentanţi ai mânăstirilor din judeţ, sub preşedinţia lui Damaschin - episcopul de atunci al Râmnicului, s­
a pus şi problema înfiinţării unei şcoli româneşti la Râmnicu-Vâlcea, care urma să fie supravegheată direct
de către episcop3.
Demersurile de înlocuire a limbii slavone cu limba română s-a făcut în mod concertat, un mare rol
avându-l manualele tipărite, în acest scop, la Tipografia Episcopiei; printre acestea, s-a remarcat întâia
învăţătură pentru tineri (1726), care va fi utilizat şi la alte lăcaşe religioase din ţară. Un alt manual faimos
a fost Bucoavna pentru învăţătura pruncilor, tipărit la Râmnic (1749) de către ieromonahul Lavrentie de
la Hurezi. Tot la Râmnic, vor fi publicate învăţătura creştină (1764) şi Observaţii sau băgări de seamă
asupra regulelor şi orânduielelor gramaticii româneşti (1787). Printre „elevii” celebri de la M-rea Bistriţa,
se cuvine menţionat numele lui Chiriac Râmniceanu, născut la Râmnic şi descendent, după mamă, al
cuviosului Antonie de la Schitul Iezerul; viaţa şi opera acesuia vor fi făcute cunoscute de către arhim.
Veniamin Micle4.
Cercetătorii Nicolae Andrei şi Gh. Pârnuţă consideră că titlul de grămătic pe care îl purta copistul Vlad
de la Râmnic, în sec. al XVII-lea, presupune că acesta era laic şi fusese angajat de Episcopie nu numai ca să
copieze manuscrise, ci şi pentru a-i învăţa pe alţii să scrie şi să citească5. Tot aici, spre sfârşitul secolului
menţionat, lucra şi dascălul Alexandru, chemat (din Transilvania, de la şcoala din Şcheii Braşovului) de
acelaşi episcop, pentru a traduce mai multe cărţi; concluzia care se impune este că la Episcopia Râmnicului,
va fi existat, de asemenea, o şcoală. Între anii 1705-1708, în timpul cât a funcţionat ca episcop al
Râmnicului, Antim Ivireanul, moralist şi dascăl înnăscut, a acordat o atenţie deosebită cărţilor didactice care,
în concepţia sa, jucau un rol primordial în dezvoltarea învăţământului.
Activitatea de educaţie spirituală şi morală a vâlcenilor, va fi continuată de urmaşii săi în scaunul
episcopal al Râmnicului: Damaschin Râmniceanu care, printre numeroase realizări pe care le-a avut, a fost şi
iniţiator (în 1719) al unor proiecte de şcoli la Râmnicu-Vâlcea şi Craiova; Inochentie de la Brâncoveni
(1727-1735) care a reuşit, în condiţii destul de grele, să tipărească mai multe cărţi, printre care întâia
învăţătură pentru tineri; Chesarie Râmniceanu (1773-1780) - autor al faimoaselor Minee (şase la număr),
poliglot şi om de mare cultură, care a cheltuit însemnate sume de bani, printre altele, pentru tipărirea de cărţi.
Din mărturiile documentelor, aflăm că la 1746 se predau învăţături în lim ba română la o şcoală din Râmnic
ce fusese trecută în bugetul statului din anul 1741, ca şcoală de limbă slavonă6.
În ceea ce priveşte conţinutul învăţământului, acesta avea în vedere cu precădere - logic şi obligatoriu
- meşteşugul cititului şi scrisului, lectura cărţilor bisericeşti, exerciţii de socotit, în vederea rezolvării unor
probleme financiare; apoi - în funcţie de scopurile urmărite - arta caligrafiei şi a miniaturilor, meşteşugul
tipăririi cărţilor etc. În afară de cărţile religioase şi de manualele alcătuite special pentru a servi drept
manuale şi din care am amintit o parte mai înainte, „unui scop didactic au folosit şi lexicoanele alcătuite în

86
secolul al XVII-lea”7, printre care cunoscutul Lexicon slavo-român şi tâlcuirea numelor, alcătuit de Mardarie
Cozianul în 1649 şi reprezentând primul dicţionar (bilingv) autentic, alcătuit de un român.

2. E V O L U Ţ IA ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L U I
ÎN P R IM A P A R T E A E P O C I I M O D E R N E
Chiar dacă, la începutul secolului al XIX-lea, rolul marilor lăcaşe bisericeşti în promovarea
învăţământului va scădea treptat, Episcopia Râmnicului, alături de mânăstiri, va continua să sprijine
învăţătura vâlcenilor, iar unele şcoli înfiinţate în incinta acestora, îşi vor continua activitatea; o şcoală elină
la Episcopia Râmnicului este trecută în bugetul pe anul 1803, cu un dascăl grec - plătit cu 240 taleri şi unul
român, plătit cu 60 taleri anual8.
La 21 martie 1824, în oraşul reşedinţă de judeţ s-a deschis o şcoală catolică, la care se preda latineşte,
ungureşte, româneşte şi în italiană, profesorii fiind subvenţionaţi de mânăstirile catolice din Râmnic şi
Câmpulung Muscel9. Între 1826 şi 1828, tot în Râmnic, la o şcoală de muzică din cadrul Episcopiei, vestitul
Anton Pann a funcţionat ca dascăl10.
După 1831 - anul Regulamentului Organic (urmat de Regulamentul şcoalelor) - şcolile vor deveni, în
majoritatea lor covârşitoare, instituţii de stat. Un rol important în această nouă direcţie a învăţământului, îl va
avea noul Regulament al şcoalelor, redactat de vâlceanul Petrache Poenaru. La 23 septembrie1831, Sfatul
oraşului Râmnicu-Vâlcea hotărăşte ca în clădirea Episcopiei să se deschidă o şcoală, cea mai mare parte din
cheltuieli revenind locuitorilor oraşului, ai căror copii urmau să-i frecventeze cursurile (fiii celor înstăriţi
urmau la şcolile particulare sau la unele greceşti care încă mai funcţionau). Şcoala se va deschide la 7 martie
1832, cu 48 de elevi (orăşeni, dar şi de la sate: - băieţi şi fete, cu aprobare specială cerută Eforiei de către
profesor, pentru sistemul mixt), în casa profesorului Dimitrie Serghiade (Serghie), în locul unde acesta ţinuse
anterior o şcoală particulară; mai târziu, sediul instituţiei se va muta la Episcopie. Crescând numărul de elevi
(116 elevi în 1834, 174 - în 1846), sediul şcolii se va m uta în casa încăpătoare, cu etaj, a lui Ghiţă Vlădescu,
care intenţiona să o vândă „magistratului” (municipalităţii de atunci). Întrucât conducerea oraşului nu a dat
curs dorinţei sale, în 1834 proprietarul va evacua şcoala, consimţind, totuşi, s-o redeschidă, după mai multe
amânări. Şcoala se va închide, totuşi, redeschizându-se abia în iulie 1835, an în care va începe construcţia
noului sediu, pe un teren donat de medelnicerul Alecu Bujureanu11; clădirea (viitoarea „şcoală cu ceas”) va fi
terminată după doi ani, datorită şi contribuţiilor financiare ale unor proprietari12.
După mutarea lui Serghiade la şcoala din Giurgiu, în locul său a fost numit pitarul Toma Serghiescu,
care va activa până în luna octombrie 1844, când acesta se va muta la Piteşti; îi va urma Costache Codreanu -
viitorul revoluţionar de la 1848, profesor cu o pregătire şi responsabilitate superioare, care va avea un rol
important în creşterea calitativă a învăţământului vâlcean; din 1847, îl va seconda Ion Râureanu. După
redeschiderea cursurilor în 1851, primii profesori vor fi Nae Apostolescu şi Theodor Pascal13. Nici în noul
sediu nu vor exista condiţii prea bune. La marele incendiu din 1847, clădirea va fi mistuită de flăcări,
ajungându-se ca în vara anului respectiv, cursurile să se ţină în aer liber, în grădina lui Popa Roşu. În oraşul
reşedinţă de judeţ, va funcţiona (din 1836) şi un seminar, cu 32 de elevi, sub direcţia lui Radu Tem pea14, fost
pedagog al Braşovului.
Mobilierul specific al şcolilor vâlcene era ca peste tot: bănci lungi (fiecare dintre ele, pentru 14 elevi,
semicercuri, un dulap pentru bibliotecă, catedra, tablele de tinichea pentru scris etc. Dascălii proveneau
dintre cei mai buni şcolari de la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti. Regulamentul Şcoalelor stipula susţinerea
a două examene - câte unul pe semestru, iar după cel de-al doilea - un examen general, desfăşurat cu multă
solemnitate. Fluctuaţia învăţătorilor s-a dovedit destul de mare, întrucât erau prost plătiţi şi nu întotdeauna se
bucurau de sprijinul şi de respectul autorităţilor.
La Şcoala Publică din Râmnic, care, începând cu anul 1838, a primit numele de Şcoala Normală,
făceau pregătire candidaţii de învăţători de la sate. Pe lângă pregătirea de aici (timp de 3-5 veri la rând, câte 4
luni pe an, candidaţii de învăţători trebuiau să înveţe şi cântările bisericeşti, deoarece duminica şi în alte zile
de sărbătoare, aveau obligaţia să cânte în strană alături de elevii lor. În această perioadă, vor exista, în
paralel, şi şcoli particulare: între 1846-1849, la Râmnicu-Vâlcea funcţiona o şcoală greco-germană, cu 12
elevi, întreţinută de Mărgărit Gheorghiu15;
Activitatea şcolilor din oraşul reşedinţă de judeţ şi din judeţ, era condusă (ca în întreaga Oltenie,
inclusiv în judeţul Vâlcea) de un revizor şcolar, iar mai apoi, şi de un subrevizor de plasă (în urma înfiinţării,
în 1838, a corpului subrevizorilor şcolari. (de plasă). Obiectele predate, erau Citirea, Scrierea, Catehismul
legii creştineşti, Aritmetica elementară, Lucrarea pământului şi „Iconomia” casei, un accent însemnat
87
punându-se pe activităţile practice; ca manuale, se foloseau tablele lancasteriene de citit, de aritmetică şi de
catehism, dar au mai circulat şi alte manuale. Începând cu anul 1840 - când, în urma unei porunci a
Vorniciei din Lăuntru, Magistratul oraşului Râmnic a fost obligat să prevadă în buget fonduri (câte 200 lei
anual) pentru cumpărarea de cărţi, un rol important îl vor juca bibliotecile şcolare. Şcoala îi va influenţa pe
revoluţionarii de la 1848, când şcolile au fost închise; redeschiderea acestora făcându-se abia după doi ani,
prin ofisul domnesc din 17 octombrie 1850 şi în urma elaborării Programelor învăţăturilor publice, care
prevedeau ca învăţământul să se desfăşoare în trei trepte: primare, colegiale şi înalte sau ştiinţifice
(„speciale”), iar învăţătura să se predea numai în limba naţională - româna. În componenţa Eforiei Şcoalelor
vor intra, printre alţii, vâlcenii Ion Florescu şi Petrache Poenaru16. În paralel, se va desfăşura şi învăţământul
particular; astfel, în Râmnic, Teodor Pascal va conduce un pension bine organizat, iar începând din 1852,
Stăncuţa Pascal - soţia sa va conduce, tot aici, un pension de fete; din 1854, aici se va deschide un alt
pension de fete, cu 11 eleve, condus de Rozina Briot. Un alt pension de fete, va fi deschis în octombrie 1858,
de către pr. D. Nicolăescu şi soţia sa Elena17.
După revoluţie, au început să fie reînfiinţate şcolile de stat („publice”), prima fiind (la sfârşitul anului
1851) Şcoala primară de băieţi, de la Râmnicu-Vâlcea, unde vor preda institutorii Mihai Georgescu şi
Teodor Pascal; şcoala se va deschide în vechiul local - modificat şi extins - abia în luna decembrie. În 1859,
în locul lui Nae Apostolescu va fi numit Sterie Dimitrescu, care va da învăţământului o orientare mai
practică; din 1863, la această şcoală va funcţiona ca institutor, Ion Eliade18.

3. ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ÎN P E R IO A D A 1864-1918

Legea instrucţiunii publice din 25 noiembrie 1864 a reprezentat un mare progres pentru dezvoltarea
învăţământului din ţara noastră, în special prin statuarea celor două principii esenţiale: obligativitatea şi
gratuitatea acestuia. Se vor statua şi înfiinţa comitetele şcolare, formate din preoţi şi laici cu prestigiu şi
autoritate, toţi fiind ştiutori de carte 19.
Încă din 1848 (11 august), profesorul Şcolii Naţionale din Râmnic, Costache Codreanu propusese
Prefecturii să se construiască în Râmnic un liceu, pe un teren al M-rii Bistriţa20. V isul acestui em inent
p rofesor v a prinde contur abia după patru decenii: la 7 septembrie1891, începe să funcţioneze la Râmnic
un gimnaziu (este vorba de actualul Colegiu ,,Alexandru Lahovari”), cu o singură clasă cu 41 de elevi şi 2
profesori - A. Teodoru pentru partea literară şi A. Eliad - pentru cea ştiinţifică. Până în anul 1901, cursurile s­
au ţinut în diverse case particulare, apoi la Episcopie, în localul seminarului, care fusese temporar desfiinţat.
Abia în anul 1911, gimnaziul va căpăta un local propriu.
Gimnaziul (Liceul) „Alexandru Lahovari”. În toamna anului 1891, la Râmnicu-Vâlcea va lua fiinţă
Gimnaziul clasic, cu 42 de elevi, primii profesori fiind Alexandru Teodoru - pentru partea umanistă şi Anton
Eliade - pentru partea ştiinţifică (şi director); alţi profesori din perioada de început: N. Negoescu (director
între 1905-1908), Eliodor Constantinescu (viitor director), P. Crivăţ (la istorie), Tr. Bratu (la germană), P.
Niţescu (la română, Şt. Felioreanu (de franceză), Gr. Sinescu (de fizico-naturale), Chr. Georgescu (geografie)
C. Chiriţescu (latină) etc. Cursurile gimnaziului se vor deschide - mai întîi cu o singură clasă - la 7
septembrie 1891 în casele Angelescu din strada Mihai Bravu21. La început, instituţia era lipsită nu numai de
sediu propriu, ci şi de material didactic sau aparatură şi utilaje necesare unei şcoli de un asemenea nivel.
Treptat, însă, situaţia se va îmbunătăţi, gimnaziul (mai târziu, liceul) va deveni, cu timpul, o instituţie de
referinţă a învăţământului vâlcean, atât prin ţinuta cadrelor care au predat aici, prin nivelul elevat al
învăţământului şi prin rolul pe care absolvenţii acestui vestit liceu îl vor juca, decenii de-a rândul, în toate
domeniile spiritualităţii româneşti: cultură, ştiinţă, literatură, artă, învăţământ etc. Înfiinţarea, la scurt timp, a
Comitetului şcolar (în frunte cu prefectul judeţului) şi receptivitatea autorităţilor locale la cerinţele didactice,
concretizată prin deschiderea unor liste de subvenţii şi organizarea unor manifestări culturale, situaţia
gimnaziului se va îmbunătăţi. Odată cu creşterea numărului de elevi, va creşte şi cel al profesorilor.
La scurt timp de la înfiinţare, consiliul profesoral va propune, într-una din şedinţele sale de lucru, ca
gimnaziul să poarte numele de „Mircea Vodă”22. Nu se ştie cu exactitate dacă instituţia va fi purtat efectiv
acest nume, dar prin Decretul ministerial 2533/1899, gimnaziul primeşte dreptul de a purta numele de
„Alexandru Lahovari” - marele om politic originar din Râmnicu-Vâlcea, jurist, fost ministru de justiţie şi de
externe23.
Faima gimnaziului a fost dată şi de iniţiativele organizării în cadrul său, de către profesori competenţi
şi pasionaţi, a unor manifestări care s-au bucurat de succes şi au avut un mare rol în ridicarea nivelului de
cultură al elevilor. Printre acestea, s-au remarcat înfiinţarea fanfarei - în 1898, întemeierea Societăţii de
88
lectură „Vasile Alecsandri” (septembrie 1904) de către neobositul Eliodor Constantinescu, şi (în 1918) a
Cercului de educaţie artistică, condus de un alt profesor eminent - sculptorul C. Gh. Mihăilescu, (autor,
printre altele, al grupului statuar de la intrarea în parcul „Zăvoi” din Râmnicu-Vâlcea). Acelaşi Eliodor
Constantinescu va realiza, în 1909, primul Anuar al Gimnaziului „Alexandru Lahovari”. Alţi profesori ai
instituţiei vor participa la înfiinţarea, în 1906, a Şcolii de adulţi din localitate şi - în 1907 - a Societăţii de
cultură şi educaţie „Progresul”. Gimnaziul dispunea de o bibliotecă, de un cor faimos în epocă şi de o
echipă entuziastă de teatru, alcătuită din elevi, care a organizat mai multe spectacole de succes, sub
îndrumarea şi regia maestrului Constantin Popian24.
La 25 septembrie 1908, în clădirea care servise mai înainte drept sediu pentru Şcoala de subofiţeri
(1883-1903), se va reînfiinţa Seminarul Teologic „Sfântul Ierarh Nicolae”, care mai funcţionase la Râmnicu-
Vâlcea (1837-1847), M -rea Bucovăţul Nou (1847-1848), Craiova (1851-1853) şi din nou la Râmnicu-Vâlcea
(1854-1901), desfăşurându-şi activitatea aici până în anul 1911, când se va stabili definitiv la Râmnicu-
Vâlcea25. Cursurile seminarului vor fi urmate, printre alţii, de viitorii folclorişti Teodor Bălăşel şi Gh. N.
Dumitrescu-Bistriţa
Şcoli profesionale şi tehnice. În baza Legii asupra învăţământului secundar şi superior (23 martie
1898), La iniţiativa Societăţii culturale a judeţului Vâlcea, înfiinţată la 23 august 1898, vor lua fiinţă în judeţ
patru şcoli industriale, una dintre acestea fiind programată să se înfiinţeze la Râmnicu-Vâlcea, „în vechiul
palat administrativ ocupat odată şi de spital (. . . ), în care se vor deprinde fetele absolvente de curs primar la
următoarele meserii: lenjeria, croitoria, tricotagiul (sic!), ţesătoria (cu războaie sistematice) a inului, cânepei,
bumbacului, lânei şi borangicului, traforagiul, împletitul paielor, a răchitei, a papurei, a trestiei şi a
panglicelor de lemn şi grădinăritul”, aşa cum rezultă dintr-un raport datat 14 august 1901, al profesorului D.
Constantinescu - revizor şcolar şi preşedinte al Societăţii Culturale din Vâlcea26. Pe la sfârşitul secolului
XIX, este semnalată o şcoală de meserii la Râmnicu-Vâlcea, frecventată de 40 de elevi şi având secţii de
dogărie, fierărie, rotărie, strungărie şi tâmplărie. Şcoala avea o secţie şi la Drăgăşani.
Şcoli particulare au existat şi în această perioadă în Vâlcea, dar activitatea acestora era strict
controlată de stat, întrucât se constatase o anumită neglijare a unor aspecte, printre care - neaplicarea
întocmai a programei şcolilor publice. Astfel, la Râmnicu-Vâlcea, au funcţionat Şcoala Mixtă Bărăţia, a lui
Iosef Ronov - cu 40 elevi şi o şcoală de fete, condusă de Baldovin Hangiu, cu 21 de fete27. De asemenea, în
anu1 1878 fusese înfiinţată aici o şcoală catolică cu 41 de elevi; de altfel, învăţământul catolic avea tradiţie la
Râmnic: dintr-un document publicat de N. Iorga, rezultă că o şcoală catolică ar fi existat încă în 1824, unde -
alături de limba română - se preda latineşte, ungureşte şi în italiană28. În 1887, tot aici, va lua fiinţă Şcoala
primară mixtă „Bărăţia”, „cu program de educaţie al statului, iar în anul 1897 - Şcoala primară mixtă,
germano-luterană, cu program propriu”29. În anul şcolar 1913-1914, la şcoala catolică din reşedinţa judeţului,
erau înscrişi 58 de elevi, de naţionalităţi şi confesiuni diferite, printre care - 39 ortodocşi şi 18 catolici30. Aşa
cum am menţionat mai sus, în această perioadă se continuă activitatea de instrucţie elementară (obligatorie),
atât la oraşe, cât şi la sate, şcoala primară trecând de la durata de trei ani, la cea de patru ani; în Râmnic, era
activă Şcoala de băieţi din Râmnicu-Vâlcea, cu un efectiv total de 254 elevi, institutori fiind I. Petrescu, N.
Dumitrescu şi N. Apostolescu31. Tot aici, funcţiona o Şcoală Urbană de Fete32.
P rim a grădiniţă de copii. În baza proiectului de lege al lui Dimitrie A. Sturza, din 1886, privitor la
învăţământul preşcolar, prin procesul verbal din 20 aprilie 1908, la Râmnicu-Vâlcea, în curtea bisericii „Toţi
Sfinţii”, va fi înfiinţată „Grădina de copii”, la iniţiativa Societăţii Cooperative „Providenţa”, în principal - a
protoiereului şi parohului de atunci al aşezământului, Meletie Răuţu33,
Cadrele didactice din Râmnic au participat în mod direct la marile evenimente istorice, atrăgându-i şi
pe alţi râmniceni la aceste evenimente. A devenit istorie naţională cazul „profesorului de musichie” Anton
Pann: la 29 iulie 1848 - în parcul „Zăvoi” din Râmnic, unde se desfăşura solemnitatea citirii celor 21
„punturi” ale Constituţiei revoluţionare - , cunoscutul poet a dirijat corul ce a intonat un frumos imn,
presupus de unii cercetători (în special vâlceni) a fi fost chiar Deşteaptă-te, române! Am menţionat mai sus
contribuţia lui Costache Codreanu la pregătirea şi desfăşurarea evenimentelor revoluţionare de la 1848 în
Vâlcea, căruia trebuie să i-l adăugăm pe profesorul Grigore Davidescu34.
O serie de profesori şi învăţători râmniceni, au făcut suprema jertfă pe câmpurile de luptă ale Primului
Război Mondial. Semnificativă în acest sens şi exemplară pentru urmaşi, este situaţia unor profesori de la
Gimnaziul Clasic din Râmnic: Vasile Ionescu, Constantin Giurgescu, Nicolae Negoescu, Mircea Dulcescu,
Colibaş Popescu, Nicolae Drăghici, Moise Rădulescu - eroii menţionaţi pe Tabla de onoare din holul central
al Liceului „Alexandru Lahovari” . Un caz reprezentativ pentru perioada rspectivă, este cel al profesorului
Nicu Angelescu din Râmnic, participant la ambele războaie mondiale. Pe de altă parte, conflagraţia mondială
89
menţionată a avut efecte dezastruoase şi asupra unor localuri de şcoală, printre care - cea a gimnaziului
râmnicean. „Încăperile de jos ( . . . ) au servit câtva timp drept grajd pentru adăpostul cailor ocupanţilor.
Distrugeri s-au produs şi la arhiva care a mai rămas în şcoală, la muzeul de ştiinţe naturale, la cabinetul de
fizică şi chimie, la sala de gimnastică; a fost deteriorat mobilierul şi localul”35.
Activitatea cultural-obştească a dascălilor vâlceni. În urma orientărilor date de Spiru Haret şi chiar
mai înainte de acest strălucit reformator al învăţământului românesc, profesorii şi învăţătorii râmniceni vor
desfăşura numeroase activităţi extraşcolare, în vederea luminării părinţilor şi a celorlalţi locuitori, sau vor
acţiona prin diferite societăţi şi asociaţii, aceste iniţiative luând naştere la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutul celui de-al XX-lea. Astfel, în 1865, Constantin Codreanu - profesorul revoluţionar de la 1848, se
hotărâse să înfiinţeze o „asociaţie de cuget”, iar la 13 noiembrie 1866, el şi-a exprimat - printre primii din
ţară - adeziunea pentru înfiinţarea la Râmnic a secţiunii judeţene a „Societăţii pentru învăţătura poporului”,
în al cărei comitet vor fi incluşi mai mulţi profesori şi învăţători de frunte: Nae Apostolescu, Ion Predescu,
Dumitru Nicolaescu - profesori la Şcoala Primară din Râmnic; Elena Nicolaescu - de la Şcoala de Fete,
precum şi de la alte şcoli din judeţ36. În activităţile sale, societatea va pune accentul pe aspectele cultural şi
educativ, urmărind - printre altele, să militeze pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a şcolilor şi a calităţii
învăţământului37. Alte iniţiative asemănătoare ale dascălilor şi ale altor intelectuali râmniceni, vor fi
înfiinţarea - la iniţiativa pr. Meletie Răuţu - a filialei din Râmnicu-Vâlcea a Ligii pentru unitatea culturală a
tuturor românilor38; Societatea Culturală din Judeţul Vâlcea - înfiinţată la 23 august 1898 (la iniţiativa lui
D. Costantinescu, revizorul şcolar de Vâlcea, în sediul Şcolii primare nr. 1 din Râmnicu-Vâlcea, în prezenţa
lui Spiru Haret însuşi); Societatea „Steaua” - filiala Vâlcea, înfiinţată la 9 aprilie 1901 etc.

4. Ş C O A L A R Â M N IC E A N Ă ÎN P E R IO A D A IN T E R B E L IC Ă

Noile condiţii interne şi externe, apărute după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, au stimulat,
printre altele, şi dezvoltarea legislaţiei învăţământului, fiind elaborate o serie de legi importante în domeniu:
Legea privind organizarea învăţământului teoretic (1928, dr. C. Angelescu), Legea privind autonomia
universitară (1931, în timpul ministeriatului lui N. Iorga), Legea asupra învăţământului primar şi primar-
normal (1939, Petre Andrei) etc..
În această perioadă, se va acorda o atenţie mai mare învăţământului preşcolar: se continuă activitatea
grădiniţei de copii nr. 1, situată în curtea bisericii „Toţi Sfinţii”, în ciuda şi în condiţiile conflictului declanşat
în 1919 între biserică - pe de o parte şi - pe de altă parte - conducerea unităţii şcolare, autorităţile
municipale şi ministerul de resort, conflict ce a durat, cu scurte intervale de „armistiţiu”, câteva decenii, până
în zilele noastre39.
Prin Legea din 1924, se prevedeau îmbunătăţiri şi la programa şcolară: pentru clasele primare, se
prevedea, în general, aceeaşi structură, cu unele schimbări şi completări pentru cursul comple-mentar:
programa claselor V-VII va pune accentul pe activitatea practică a elevilor, desfăşurată în atelierele şcolare,
pe terenurile agricole etc., în funcţie de specificul zonei de reşedinţă a şcolii40. Cursurile de adulţi, organizate
cu părinţii deveniţi elevi, şi revistele cu profil şcolar şi-au adus, de asemenea, o contribuţie semnificativă la
dezvoltarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ, la luminarea locuitorilor, ca şi publicaţiile de
profil. Una dintre cele mai bune publicaţii apărute la Râmnicu-Vâlcea, a fost revista „Învăţătorul”, înfiinţată
de institutorul Teodor Geantă la 20 iunie 192541.
Învăţământul secundar va cunoaşte, de asemenea, o dezvoltare progresivă. Îşi continuă, cu succes,
activitatea fostul gimnaziu „Al. Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea, transformat în liceu, ca efect al Decretului-
lege din 5 septembrie 1919. Din aceeaşi perioadă, datează şi înfiinţarea Comitetului şcolar al liceului,
precum şi aprobarea pentru cumpărarea clădirii fostului căpitan C. I. Roşianu, de pe strada Praporgescu, în
vederea înfiinţării internatului pentru elevii acestei prestigioase instituţii. În anul 1935, liceul dispunea de 15
încăperi de clasă, un laborator, o sală de gimnastică, o bibliotecă a profesorilor, cu peste 2300 de volume, şi
una a elevilor - cu peste 3200 de cărţi, precum şi două colecţii (una - de instrumente muzicale şi Colecţia de
artă Capeleanu)42; instituţia se extinde, prin construcţia noii aripi dinspre strada Calea lui Traian („prin 1932”
- spune Nicu Angelescu43). În cadrul liceului, îşi continuă activitatea Societatea de lectură „Vasile
Alecsandri”, al cărei organ de presă - revista „Vasile Alecsandri” va apărea în ianuarie 1930. În afară de
Eliodor Constantinescu, în această perioadă activează aici o serie de profesori deosebiţi, printre care: Nicu
Angelescu (din 1927, la limba română), Atanasie Atanasiu (la fizico-chimice), Iancu Grecescu (ştiinţe
naturale), I. Botez (printre altele, autor de reuşite manuale de fizică şi chimie), talentatul sculptor şi
pasionatul profesor Constantin Mihăilescu, pictorul Emil Ştefănescu, Lucian Bădescu (de limba franceză;
90
plecat în străinătate şi stabilit la Paris, încă înainte de cel de-al doilea război mondial), Enache de la Olt (care
făcuse strălucite studii la Paris şi avea un doctorat la Sorbona) etc.44.
Prin Legea învăţământului secundar din anul 1928 (care a cunoscut modificări succesive în anii 1929,
1931, 1934, 1937 şi 1939), „s-a renunţat la cele trei secţii ale liceului, creându-se o şcoală unică, în care
predominau disciplinele umaniste”45. Totodată, legea introducea un obiect nou - lucrul manual şi desfiinţa
clasele extrabugetare (subvenţionate prin contribuţia comitetelor şcolare). Majoritatea inspecţiilor generale
care se vor desfăşura la Liceul „Al. Lahovari” din reşedinţa judeţului, vor scoate în evidenţă calitatea
învăţământului de aici 46.
În statisticile timpului, pe anul şcolar 1918-1919 apare menţionată şi Şcoala normală „Principele
Carol” din Râmnicu-Vâlcea. Era şcoală pentru băieţi, condusă de profesorul Eftimie Metaxa şi cuprindea, la
început, 89 de elevi, ca după numai un an, să fie înscrişi 213, din care au promovat 14947; ca profesori, apar
Ion Nisipeanu (ştiinţele pedagogice), D. Tomescu (limba română), C. Nisipeanu (igienă), Ion Grecescu
(ştiinţele fizico-chimice), Ion Andreescu (lucrul manual) ş. a. După C. Tamaş, ea a fost înfiinţată în 191448.
În primii ani ai deceniului al III-lea din secolul XX, se va începe, în cătunul Aranghel de la marginea de vest
a Râmnicului, construirea unui sediu propriu al Şcolii Normale de Băieţi din Râmnicu-Vâlcea (locaţia
viitoarei UM „de la Vlădeşti”), pentru care „s-au cheltuit câteva zeci de milioane, o sumă exorbitantă pentru
acel timp, ceea ce a trezit multe bănuieli (. . .), de vreme ce însuşi ministrul Constantin Angelescu, cu ocazia
inaugurării noului local, nu şi-a mai putut stăpâni revolta (. . . ) şi a aplicat câteva bastoane pe spinarea
arhitectului Antonio Copetti, rămas să fie el ţapul ispăşitor” 49.
Îşi continuă activitatea vechiul seminar „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, care în 1918 îl avea ca
director pe iconomul Gh. V. Nicolescu, ca spiritual - pe Gh. Sacerdoţeanu, iar dintre profesori - pe pr. Petre
Partenie (la religie), Eliodor Constantinescu (limba latină), I. Gr. Popescu (limba elină), Vintilă Olănescu
(agronomie), dr. C. Nisipeanu (igienă) ş. a.50. Începând cu anul şcolar 1923/1924, la Râmnicu-Vâlcea a
existat şi o şcoală cu profil comercial - Şcoala superioară de comerţ « Mihai Oromolu », cu 92 de elevi. Tot
la Râmnicu-Vâlcea, va funcţiona o Şcoală Inferioară de Meserii, cu patru secţii: tâmplărie, rotărie,
împletituri şi fierărie51.
O importanţă crescândă, se acordă învăţământului secundar şi profesional pentru fete. Începând cu anul
şcolar 1920-1921, în sediul liceului de băieţi din Râmnicu-Vâlcea (la etajul de sus, în orele de după amiază,
pentru a se evita întâlnirile cu băieţii!), va funcţiona prima Şcoală secundară de fete (directoare - Anastasia
Penescu, de la Şcoala Normală de Fete. Aşadar, cel puţin de facto, „la 15 septembrie, în localul Liceului
Alexandru Lahovari funcţiona şi liceul de fete”52. Prin decizie ministerială, la 1 septembrie 1919, la
Râmnicu-Vâlcea s-a înfiinţat şi o Şcoală normală de fete (54 de eleve; directoare - Elena Niţu); în anul
şcolar următor, în clasele I, II, V şi VI au fost înscrise 136 de eleve, din care au promovat 11953.
În perioada interbelică, şi-a continuat existenţa şi învăţământul particular din judeţ. Astfel, în anul
1922-1923, în strada Lt. Costescu funcţiona Institutul de fete „Maria A. Aslan”, condus de M aria Aslan;
şcoala avea şi un internat, care adăpostea (contra unei taxe anuale individuale de 6000 lei) 30 de fete. Tot la
Râmnic, Nicolae Creţu - profesorul de religie de la Liceul „Alexandru Lahovari” - va înfiinţa Institutul de
băieţi „Radu de la Afumaţi” - condus, la început, de preotul Gh. Creţu. La începutul anului şcolar 1942­
1943, conducerea instituţiei i-a fost încredinţată lui N. Creţu54.
În ciuda războiului care se afla în plină desfăşurare, în anul 1943 s-a ţinut la Râmnic, în sala festivă a
Liceului „Al. Lahovari”, Congresul Corpului Didactic, iar în anul următor, 1944 (luna iulie), liceul a fost
vizitat de însuşi mareşalul Ion Antonescu, nu în scopuri didactice, ci tot din raţiuni militare: căuta spitalul de
răniţi, care fusese instalat în localul liceului55.
În afara orelor de predare la catedră, cadrele didactice din Râmnic au avut susţinute preocupări în
munca de cercetare în domeniu şi s-au remarcat în alcătuirea de manuale şcolare, metodici, didactici şi
diferite studii de pedagogie şi psihologie; acestea vor servi, desigur, la îmbunătăţirea calităţii învăţământului
local şi uneori - chiar naţional, deoarece unele dintre ele s-au bucurat de recunoaştere şi difuzare în toată
ţara. Iată câteva nume de astfel de învăţători şi profesori-autori: C. Alessandrescu (Geografia judeţului
Vâlceai), Şt. Ionescu-Cheianu (Geografia judeţului Vâlcea), Ionel Geantă (în colaborare cu Teodor Geantă:
Carte de citire, Carte de aritmetică etc.), Dumitru Guşetoiu (Metodica predării istoriei în şcoala secundară,
Probleme de istorie naţională ) ş. a.

91
 5. P E R IO A D A P O S T B E L IC Ă

a ) În p rim ii a n i d e d u p ă ră z b o i
În ciuda dificultăţilor economice prin care trecea ţara după război, învăţământul românesc de toate
gradele a continuat să se dezvolte; în unele privinţe, chiar a obţinut rezultate notabile. Majoritatea şcolilor
care funcţionaseră mai înainte, atât urbane, cât şi rurale, şi-au continuat activitatea, străduindu-se ca
obligativitatea învăţământului primar să devină o realitate, în lupta pentru lichidarea analfabetismului care
cunoştea cote destul de ridicate (peste 4 milioane de analfabeţi - în 1945). În acest sens, în anul 1945 s-a
renunţat la vechiul ciclu inferior al şcolii secundare, înfiinţându-se gimnaziul unic, cu durata de 3 ani56; s-a
luat hotărârea ca taxele să fie stabilite în funcţie de situaţia materială a părinţilor, a crescut numărul de burse,
au sporit locurile în cămine şi cantine etc. Învăţământul comercial a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare
progresivă. În anul 1946, fostul gimnaziu comercial din Râmnicu-Vâlcea s-a transformat în Liceu comercial,
purtînd această denumire până în anul 1948 şi funcţionând în aceeaşi clădire de pe strada Carol I (fostă
Ştefan Gheorghiu şi apoi Argeş, azi - Carol I), unde ulterior va fi sediul OJT Vâlcea, iar în prezent - al
Loteriei Naţionale. Apoi, a apărut Şcoala Tehnică de Administraţie Economică (STAE), înglobând şi clasele
liceului, sub patronajul Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei. Sediul acestei şcoli era clădirea în care
funcţionase Seminarul „Sf. Nicolae” (desfiinţat în anul 1948). Din anul 1950, instituţia s-a numit Şcoala
Medie Tehnică de Comerţ (SMTC), cu sedii de evidenţă contabilă şi merceologie, sub patronajul
Ministerului Comerţului Interior; instituţia funcţiona în acelaşi local unde, după 1956, va fi Şcoala Medie nr.
2 şi Şcoala Medie nr. 3 (cu program de educaţie fizică), apoi Liceul Teoretic „Vasile Roaită”, Liceul
Industrial nr. 7 şi - azi - Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”. Directori ai acestei şcoli, au fost pe rând:
Traian Cantemir (1948-1950), Dumitru Zaparaniuc (1950), Ion Ceauşescu (1950-1952), Ilie Chiriţă (1952­
1953), Petre Purcărescu (1953-1956); sub conducerea acestuia din urmă, şcoala se dezvoltă, îşi câştigă
renume şi îşi construieşte baza sportivă57.
În ceea ce priveşte manualele, au continuat să fie folosite (cu unele adaptări) cele vechi, din vremea
„regimului burghezo-moşieresc” sau au început să fie traduse cele ruseşti, modelul sovietic pătrunzând şi
aici, ca în mai toate domeniile.

b ) I n t e r v a l u l 1 9 4 8 -1 9 8 9
În domeniul educaţiei, această importantă perioadă a fost marcată profund de Legea învăţământului,
adoptată la 3 august 1948, care statua „traducerea în viaţă a principiilor fundamentale ale învăţământului
democratic: etatizarea, laicizarea, caracterul unitar şi general al şcolii, orientarea realist-ştiinţifică pe baza
concepţiei materialist-dialectice despre natură, societate şi om ”58.
La 15 septembrie 1952, în Râmnicu-Vâlcea existau 4 şcoli elementare: Şcoala Elementară de Băieţi
nr. 1, Şcoala Elementară de Fete nr. 1, Şcoala Mixtă nr. 1 şi Şcoala Mixtă nr. 2. Tot aici, funcţionau 2 licee
(„şcoli de 11 ani”) - Liceul de Băieţi, cu 133 elevi înscrişi, Liceul de Fete - cu 103 eleve înscrise şi o Şcoală
Pedagogică - cu 113 eleve înscrise; pe lângă aceste şcoli medii, existau şi internate59.
Şi în această perioadă, Liceul „Alexandru Lahovari” îşi va păstra statutul de „navă-amiral” a
învăţământului vâlcean: o parte din vestiţii profesori de altădată (Nicu Angelescu, Dumitru Guşetoiu, Ion
Zamfirescu, Ştefan Popescu, Haralamb Dumitrescu) vor profesa aici în continuare, iar cei care vor veni din
urmă, se vor strădui (şi majoritatea, vor reuşi) să fie la înălţimea înaintaşilor: Traian Cantemir, Lucian
Mănescu, Constantin Gibescu, Nicolae Păun, Mihai Vişinescu, Ion Avramescu, Constantin Rădulescu,
Florea Rădulescu, Marin Trincă, Petre Darie, Radu Vişan, Grigore Lăzărescu ş. a. Aceasta, în ciuda
numeroaselor modificări privind structura învăţământului liceal (valabile pentru toate liceele teoretice din
acest timp) şi, în strânsă legătură, relativ frecventele schimbări de titulatură: renunţarea, în urma reformei
învăţământului din 1948, la învăţământul de 12 ani, în favoarea celui de 11 clase şi apoi, de 10 ani (1953­
1957, după sistemul sovietic, ca şi notarea cu note dela 1 la 5). Fostul liceu va purta acum numele de Şcoala
Medie (de) Băieţi (SMB); la 1 septembrie 1956 (colectivul de direcţie fiind compus din prof. Ilie Chiriţă,
Ceauşescu Ion şi Gheorghe Negoiţă), instituţia îşi începea activitatea cu un număr de 1361 elevi înscrişi. În
acelaşi an, la 31 mai, se încheia situaţia la învăţătură pentru 1234 de elevi, „între timp, transferându-se sau
retrăgându-se 124 de elevi”60. Cursul seral funcţiona cu 12 clase, începând cu 403 elevi, dintre care, „din
cauză de vârstă şi alte motive, s-au retras 87 de inşi. Din cei 316 elevi rămaşi la şcoală, au promovat 221, au
fost declaraţi corigenţi 82 şi repetenţi 13”61. Pasionaţi şi conştienţi de dificultăţile cu care se confruntau

92
 „seraliştii”, profesorii de la acelaşi liceu căutau căi şi metode de eficientizare a acestei formă de învăţământ:
„În cadrul cursului seral, s-a constituit un cerc tehnic condus de profesorii Iandola Elena şi Lăzărescu
Grigore, aplicându-se practic cunoştinţele teoretice de la ore”62. Se făcea „practică agricolă”; printre alte
unităţi, aceasta se desfăşura la GAS Ostroveni - fosta „grădină” legumicolă şi pomicolă a Râmnicului.
Din anul şcolar 1956-1957, începând cu clasa a VII-a, se va trece din nou la învăţământul de 11 ani, cu
un plan de învăţământ corespunzător, iar în 1958 se revine la sistemul de notare cu note de la 1 la 10; legarea
învăţământului de producţie, prin înfiinţarea unui atelier, prin amenajarea, în incinta liceului, a două ateliere
- de tâmplărie şi de lăcătuşărie; din 1959, se completează şi titulatura instituţiei - Şcoala Medie „Nicolae
Bălcescu”, tot în această perioadă introducându-se şi mixtarea claselor (promoţia 1959 a fost ultima serie
„fără fete”). Această instituţie a reprezentat - în aprecierea scriitorului Constantin Mateescu, fost absolvent
al liceului - „o adevărată pepinieră de valori. Intrarea în şcoală era deosebit de dificilă, iar promovabilitatea
nu depăşea în nici un an 60%. Se poate discuta fără retorică, de un anume elitism în rândul cadrelor
didactice, ce se repercuta şi asupra unei bune părţi dintre elevi”63.
În anul 1956, pe lângă şcolile medii 1 şi 2 din localitate, va lua fiinţă Şcoala Sportivă de Elevi din
Râmnicu-Vâlcea (fără sediu propriu), cu trei secţii: atletism, gimnastică şi baschet, care îşi desfăşurau
activitatea în sălile de gimnastică ale sălilor menţionate, în sala de la internatul şcoli medii nr. 1 şi pe
terenurile de sport ale acesteia. Sub îndrumarea unor profesori ca Marin Trincă, Petre Darie, Iulian Iovan,
Elena Stănărângă, Eugenia Stilea, soţii Şuteu, Virginia Dinescu, Laurenţiu Stilea, Octavian Enescu, Rusu
Ion, Radu Vişan, V. Stătescu ş. a., această şcoală a obţinut numeroase succese, multe - de răsunet naţional64.
De altfel, nici Şcoala Medie nr. 1 (ulterior, „N. Bălcescu”) nu s-a lăsat mai prejos; în această perioadă, echipa
de gimnastică a liceului, antrenată de regretaţii Marin Trincă şi Petre Darie, era vestită în toată ţara, ajungând
nu o dată (în anii 1957-1960) campioană naţională şi fiind medaliată cu aur la campionatele naţionale de
gimnastică masculină pe echipe şi individual compus.
În anul şcolar 1965-1966, se va reveni la durata de învăţământ de 12 clase, cu secţii reale şi umaniste,
cu anul şcolar împărţit în semestre; se introduc obiecte noi, în scopul întregirii culturii generale (la secţia
umanistă) şi a modernizării învăţământului (la secţia reală). Din 1990, noua titulatură va fi aceea de Liceul de
matematică-fizică „Alexandru Lahovari”, iar din 1997 - Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”; din
1995, director al liceului este Constantin Toma Drugan - profesor de matematică.
Îşi continuă activitatea, cu deosebite rezultate, şi liceul de fete din municipiu (care funcţiona ca şcoală
secundară de fete încă din anul şcolar 1920-1921 şi în continuare, ca liceu, după 1928). Ca şi alte şcoli,
instituţia a cunoscut mai multe schimbări de titulatură, începând cu anul 1956: Şcoala Medie nr. 2, apoi
Liceul Teoretic „Vasile Roaită”, Liceul Industrial nr. 7, Liceul „Mircea cel Bătrân” şi - din 1999 - Colegiul
Naţional „Mircea cel Bătrân”, ( . . . ) „având o populaţie şcolară de 1850 elevi, cu cca 50 săli de clasă,
laboratoare, cabinete metodice, peste 150 cadre didactice”65. Instituţia funcţionează în localul de pe strada
Popa Şapcă şi, prin tot ceea ce întreprinde (recte - prin rezultatele obţinute) reprezintă una din principalele . .
. „rivale” - în sensul cel mai bun al cuvântului - ale Colegiului Naţional „Al. Lahovari” .
Pe lângă şcolile menţionate, în Râmnic se vor înfiinţa sau vor funcţiona şi alte şcoli, după cu m
urmează:
1948, m artie: La iniţiativa Ministerului Justiţiei, În oraşul reşedinţă de judeţ va lua fiinţă Şcoala
juridică populară, în vederea pregătirii asesorilor şi procuratorilor populari. Ca director al şcolii, a fost numit
Octav Rotărăscu, prim-preşedintele Tribunalului Vâlcea din acea perioadă. Întâia serie de cursanţi va susţine
examenele de absolvire în zilele de 24-26 iunie 1948, preşedinte al Comisiei de examinare fiind Boris
Cazacu (preşedintele Curţii Craiova, Secţia Civilă)66.
1949: în acest an, la Râmnicu-Vâlcea (în fosta clădire a Sindicatului Învăţământ de pe bulevardul
Tudor Vladimiresci, azi demolată) funcţiona Şcoala de Surori de cruce Roşie. Conform mărturiilor
memorialistului Vasile Roman, « Dr. Năstase, medic pediatru, conducea un colectiv didactic format din
medici care se bucurau de autoritate profesională în Vâlcea »: dr. Dan Rădoescu - ORL, dr. Valeriu
Vlădescu - chirurgie, dr. Virgil Popescu - interne, dr. Aurelia Marinescu - contagioase, dr. Mişu Mazilu -
pediatrie şi alţii »67.
1950: o şcoală de partid de 3 luni, pentru regiunile Vâlcea (10 elevi), Dolj (15), Argeş (9), la care
cursanţii erau admişi după două criterii de bază: a) criteriul politic, care cuprindea originea socială, trecutul
politc al celui în cauză, dar şi al rudelor apropiate; b) criteriul profesional, privitor la aptitudinile
solicitantului pentru munca respectivă . În principal, « şcoala avea ( . . . ) un singur obiectiv: de a forma
agitatori care să dovedească superioritatea regimului comunist de inspiraţie sovietică şi să combată ideologia
burgheză ( . . . ), iar elevii participau la această comedie cu întreaga râvnă de care se putea da dovadă atunci
93
cînd miza jocului era o carieră politică promiţătoare”68. Au mai existat, desigur, diferite alte cursuri şi şcoli
de partid, de scurtă sau mai lungă durată, fără a mai vorbi despre faimosul “învăţământ politico-ideologic”
(sau “Învăţământul de partid”, cum va mai fi numit) din întreprinderi şi instituţii - toate acestea dăinuind
până în 1989.
1953: Liceul sanitar (din 1955, Grupul Şcolar Sanitar, cu forme de învăţământ profesional şi tehnic. În
anii '60, şcoala se va numi Liceul Şcolar Sanitar. În anul I şcolar 1968/1969 (directoare fiind dr. Vera
Sântu), aici urmau specializarea profesională (în profesiile surori medicale, inclusiv de pediatrie, şi moaşe)
110 fete, la care - în timpul anului - s-au mai adăugat 3, iar în anul II - 244, la care s-au mai adăugat 3 69.
Aceste „adăugiri” dovedesc seriozitatea pregătirii de aici şi faptul că şcoala se bucura de „audienţă” şi
prestigiu: nu numai că terminau toate cursantele, dar unele veneau (se înscriau) şi în timpul cursurilor. Din
1970, instituţia s-a transformat în Şcoală de Specialitate Postliceală care, din 1978, va funcţiona în paralel cu
liceul sanitar; din 1995, instituţia se va numi Grupul Sanitar „Antim Ivireanul”.
1954. În anul şcolar 1954-1955 va fi transferată la Râmnicu-Vâlcea, de la Curtea de Argeş (mutată aici
de la Timişoara, unde funcţionase din 1932, sub numele de Şcoala de Conducători Silvici „Casa Verde”),
Şcoala Tehnică Silvică. Din 1955, aceasta va deveni Centrul Şcolar Silvic, care va cuprinde: Şcoala de
Maiştri, Şcoala Profesională de Pădurari şi Şcoala Profesională de Ucenici. În 1960, Centrul. . . se unifică
cu Şcoala Profesională Metal-Lemn din localitate, desfăşurându-şi activitatea până în 1966 sub denumirea de
Centrul Şcolar Forestier Râmnicu-Vâlcea, cu 30 de clase, în care învăţau 876 de elevi. În 1966, ca efect al
Legii pentru înfiinţarea şi organizarea liceelor, apare pe lângă Centrul Şcolar Forestier, Liceul Industrial
Forestier (director, Vlad Stan), cu specializările Exploatări construcţii forestiere şi Silvicultură care, din
1977, sub denumirea de Liceul Industrial nr. 7, va îngloba şi Centrul70.
În anul şcolar 1968/1969, la secţiile Silvicultură şi Exploatare erau înscrişi 235 elevi, toţi cu situaţia
încheiată, dar din care au promovat doar 184. În acest an, instituţia s-a numit Grupul Şcolar Forestier şi
cuprindea următoarele unităţi şcolare: Şcoala profesională (pregătea mecanici de utilaje pentru construcţii
drumuri, mecanici de utilaje pentru exploatări forestiere şi pădurari), Şcoala Tehnică de Maiştri (specializa
maiştri în exploatări forestiere şi maiştri mecanici pentru construcţia drumurilor forestiere), Şcoala Tehnică
Postliceală (tehnicieni pentru exploatare şi transporturi forestiere), Şcoala Profesională de 4 ani (pentru
specializarea merceolog: 255 elevi), Şcoala Profesională de 2 ani (specializarea contabili - 63 elevi), Şcoala
Profesională de 2 ani (specializarea vânzător ospătar, 61 de elevi) şi Şcoala Profesională de Ucenicie
(pentru croitori şi cizmari, cu 61 şi - respectiv - 33 de elevi)71. Baza materială a şcolii era „corespunzătoare
sub toate aspectele ( . . . ). Pentru orele cu caracter aplicativ, s-au folosit cabinetele şcolare existente, parcul
dendrologic, pepiniera, parcul de utilaje şi funicularul Hyssen” (. . .) Atelierul şcoală, cu o suprafaţă totală de
162 mp, permite desfăşurarea activităţii concomitent cu trei grupe dintr-o serie”72. În anul şcolar 1990-1991,
acest adevărat complex de învăţământ se va numi Grupul Şcolar pentru Industrializarea şi Exploatarea
Lemnului, iar din 1991 - Grupul Şcolar Forestier.
1957: Şcoala de Muzică şi Arte Plastice. La început, aceasta „a funcţionat în casa fostului ministru
Tătărescu” (ulterior demolată). Aici au activat (după 1944), printre atâţia alţi profesori iluştri, Leca Morariu
şi soţia sa - Octavia Lupu Morariu (talentată pianistă şi interpretă vocală), ca profesori de violoncel şi pian.
Sub noua denumire - Liceul de Artă, instituţia funcţionează din 199073, într-un sediu propriu aflat vizavi de
Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, cu aceleaşi două profiluri de la început, adică muzică (instrumentală
- instrumente cu coarde, de suflat şi percuţie) şi arte plastice (sculptură, pictură, tapiserie, ceramică).
1963: De la Slatina, se mută la Râmnicu-Vâlcea, Centrul Şcolar Cooperatist, care va funcţiona, până
în anul 1993, în clădirea donată de căpitanul Nicolae Pleşoianu. În prezent, şcoala îşi desfăşoară activitatea
într-un local propriu, cu 20 de clase, construit de „Centrocoop” din fonduri proprii. Instituţia funcţionează pe
principiile autofinanţării, având o gamă bogată de nivele şi specializări: liceu - curs de zi şi seral, cu
pregătire în domeniul economic, finanţelor şi comerţului; liceu teoretic - cu profilul matematică-informatică;
şcoală de arte şi meserii (specializări: turism, alimentaţie publică, frizerie, coafură, manichiură, pedichiură
etc.)74.
1964: Şcoala Profesională Auto avea menirea să pregătească muncitori calificaţi în meseria de
mecanici auto. În anul şcolar 1968/1969, aici erau înscrişi (în anii I-II) 316 elevi, din care au promovat anul
193, celor din anul III urmând să li se încheie situaţia doar după „practica comasată în producţie”75. După
zece ani, în 1974, se înfiinţează şi Liceul industrial nr. 2 (cu pregătire în electromecanică, auto şi poştă-
telecomunicaţii), care, împreună cu şcoala profesională, va forma Grupul Industrial de Transporturi Auto ,
denumit ulterior - după 1990 - Grupul Şcolar „Henri Coandă”.
1966. Începând cu 1 sept 1966, a început să funcţioneze Liceul economic din Râmnicu-Vâlcea; „se
94
relua astfel tradiţia învăţământului economic de specialitate, după o întrerupere de zece ani, de la desfiinţarea
SMTC-ului. Pentru liceele economice, era stabilită durata de patru ani, spre deosebire de cele industriale şi
agricole, de cinci ani”76. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Liceului Teoretic „Vasile Roaită”,
până în anul 1970, când şi-a dobândit local propriu. Liceul şi-a început activitatea cu trei clase la zi, 2 pentru
anul I şi una pentru anul II şi o clasă de seral, cu 45 de elevi, în total - 173 de elevi. Primul director a fost
Ţuligă Simion - prof. de contabilitate. În anul 1969-1970, liceul avea 19 clase (15 de zi şi patru de seral)77.
1967: Şcoala Profesională şi Tehnică de Maiştri avea drept scop pregătirea de operatori chimişti şi de
maiştri în domeniu, pentru Combinatul Chimic din Râmnicu-Vâlcea, proaspăt înfiinţat. La început, a
funcţionat în incinta Şcolii generale nr. 5. În anul şcolar 1968-1969, la Grupul Şcolar Chimic din Râmnicu-
Vâlcea (director - Ion Diaconescu), funcţionau următoarele şcoli:
- Şcoala Profesională (cursuri de zi), cu 595 de elevi (12 clase) la anii I-III, din care la sfârşitul anului
şcolar 1968-1969, aveau situaţia încheiată 583, fiind promovaţi - 480;
- Şcoala Profesională Serală, cu 84 elevi în 1868, din care 72 rămăseseră înscrişi la sfârşitul anului
şcolar 1968-1969, 55 urmând să promoveze;
- Şcoala Tehnică de Maiştri - curs de zi cu 27 elevi, promovaţi - 27;
- Şcoala Tehnică de maiştri - curs seral, cu 111 elevi înscrişi, din care au promovat 61;
- Şcoala Tehnică de Specializare Postliceală, cu 25 elevi înscrişi şi 24 promovaţi.
Total general: 842 elevi înscrişi şi 647 promovaţi.
Corpul profesoral era format din 36 profesori, din care - 19 cu funcţia de bază aici şi 17 prin cumul -
toţi cu studii superioare; cu studii medii: 5 maiştri cu funcţia de bază aici şi 8 prin cumul, 3 laboranţi şi 6
pedagogi78.
Mutată în sediul propriu în anii '70, în 1971 şcoala a devenit liceu de chimie industrială. După 1991, a
fost denumită Grupul Şcolar Oltchim19 (sau Grupul Şcolar Chimic/de Chimie).
1969: Liceul Pedagogic, avându-l ca prim director pe Iulian Cornilescu, continua o veche tradiţie a
învăţământului vâlcean în acest domeniu. În anii 1969-1982, s-a numit Liceul Pedagogic; între 1982-1989,
instituţia a purtat titulatura Liceul Industrial nr. 8; între 1990-1992 - Liceul Pedagogic;,între 1992-1998, pe
aceea de Şcoală Normală, iar după 1999 - actuala denumire: Liceul Teoretic „Matei Basarab” (director -
Valerică Raşcu)80.
1970: Şcoala de Artă a funcţionat prin autofinanţare până în 1994 (cu secţii la Frânceşti şi Genuneni,
din 1992 şi 1996), când a trecut în subordinea Consiliului Judeţean Vâlcea. Anterior, şcoala a fost condusă
de prestigioşi dascăli şi de oameni de cultură şi artă, precum Traian Lungu (1970-1980), Gheorghe Deaconu
(1980-1985), Vasile M ustăţea (1985-1990) şi Maria Gaghel (1990-1998). Individualitatea şcolii este dată de
eterogenitatea de vârstă a cursanţilor - copii, tineri, adulţi - , de nivelul cursurilor (iniţiere, aprofundare,
perfecţionare) şi de bogata gamă a secţiunilor şi specializărilor: muzică (instrumentală, vocală, teoria muzicii
etc.), artă dramatică, pictură, desen, grafică, design vestimentar, ţesătorie, ceramică, coregrafie ş. a.81.
Începând cu anul 1998, destinul instituţiei este diriguit, cu foarte bune rezultate, de prof. Doina Gănescu
1972: Grupul Şcolar Industrial de Construcţii-Montaj (numit ulterior „Ferdinand I”) a luat fiinţă ca
liceu în 1972 la Băbeni, unde a funcţionat până în 1975, când a fost mutat la Râmnicu-Vâlcea, într-un sediu
propriu, cu toate utilităţile; din 1976, se va numi Liceul Industrial nr. 6, dar în paralel vor funcţiona aici şi
cursurile unei şcoli profesionale pentru pregătire în construcţii civile (din 1981), precum şi clase pentru
învăţământul gimnazial (din 1986). Transformat, după 1991, în grup şcolar, şi-a diversificat profilul, prin
înfiinţarea unor clase umaniste şi de informatică82.
1972: Liceul Industrial Energetic (patronat de către Ministerul Energiei Electrice), specializat pe
construcţii energetice. În primul an de activitate, va funcţiona în localul „Şcolii Normale” din Râmnicu-
Vâlcea, actualmente Liceul nr. 2 „Henri Coandă”, cu 2 clase de liceu a câte 36 de elevi, cu profilul
hidroenergetic şi construcţii hidroenergetice. În acelaşi an, s-a transferat aici o clasă de şcoală profesională
electricieni de la Grupul de şantiere TCH Lotru-Voineasa şi o clasă de postliceală cu specialitatea devize şi
măsurători în construcţii. Pentru încă două clase de şcoală profesională şi o clasă de postliceală, se dă
admitere în toamna anulu 197283. Astfel, anul şcolar 1972-1973 cuprinde un număr de 197 de elevi, cu
următoarea structură de şcolarizare:
- Liceu, anul I, 2 clase, hidroenergetică şi construcţii hidroenergetice, 72 de elevi.
- Şcoală profesională, anul I, 2 clase, sondori foraje şi mecanizatori auto, 36, respectiv 29 de elevi;
- Şcoală postliceală, o clasă devize şi măsurători în construcţii, anul I, cu 36 de elevi.
În acelaşi an şcolar, a început pregătirea documentaţiei pentru construirea unui local propriu;
Obiectivele şi termenele de dare în folosinţă erau următoarele:
95
 - Clădirea liceului, cu 24 săli de clasă; termen de punere în funcţiune - septembrie 1974;
- un cămin pentru cazarea a 300 de elevi, cu termen de punere în funcţiune - septembrie 1974;
- un (al doilea) cămin pentru cazarea a 300 de elevi, cu termen de dare în folosinţă - sptembrie 1975;
- atelier şcolar, cu termen de punere în funcţiune - septembrie 1975.
În etapa a II-a de dezvoltare, au fost prevăzute: o cantină a câte 300 locuri pe serie, centrala electrică şi
o sală de sport, toate trei fiind cuprinse în lipsa de investiţii pentru anul 1976 şi cu termen de punere în
funcţiune - sept 1977, primele 2 şi sept 1978, sala de sport84.
1973: Liceul Industrial pentru Construcţii de Maşini (devenit apoi Liceul Industrial nr. 1), subordonat
vechii Uzine de Utilaj Chimic (UZUC, ulterior IUCF, în prezent - VILM AR SA) Râmnicu-Vâlcea, a fost
înfiinţat (director - ing. Ion Stoica) la un an de la darea în funcţiune a întreprinderii. În prezent, poartă
numele Grupul Şcolar „GeneralMagheru”. Începând cu 1974, s-a deschis aici şi o şcoală profesională, iar
din toamna anului 1975 - cursurile serale ale liceului85.
Şcoala a fost considerată, pe bună dreptate, o „Citadelă a învăţământului tehnic românesc”, întrucât în
perioada 1974-1989, s-au angajat în producţie la IUCF şi IEH Râmnicu-Vâlcea, precum şi la numeroase alte
întreprinderi din ţară, aproape 4000 de muncitori calificaţi şi practicanţi provenind de aici, în meseriile de
prelucrător prin aşchiere (strungar-frezor-rabotor-mortezor-rectificator), sudor, forjor-tratamentist, lăcătuş
mecanic (pentru utilaj tehnologic), cazangiu, sculer-matriţer, mecanic maşini şi utilaje, electrician întreţinere
şi reparaţii instalaţii industriale etc.86.
1998. Sub egida şi cu sprijinul Fundaţiei „România de Mâine”, la Râmnicu-Vâlcea, în acelaşi local cu
Universitatea „Spiru Haret”, îşi începe activitatea Liceul Cozia (director: Irina Urea) - una dintre puţinele
instituţii particulare de învăţământ din judeţul nostru. Profiluri: matematică-informatică şi administraţie
publică87.

c) î n v ă ţ ă m â n t u l î n p e r i o a d a p o s t d e c e m b r i s t ă

Învăţământul preuniversitar. Reţeaua şcolilor care au funcţionat în această perioadă este, în general,
aceeaşi ca înainte de decembrie 1989, cu unele schimbări de denumiri şi, uneori, de profil. Astfel, liceul
sanitar devine - din 1994 - Grupul Sanitar „Antim Ivireanul”, în timp ce Liceul de Artă este „raportat” din
199288. Au apărut şi unităţi şcolare noi; spre exemplu, Şcoala Postliceală Sanitară Horezu, cu o durată de
trei ani, a fost înfiinţată în anul 1994, ca filială a Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” din Bucureşti89.
Numărul elevilor din învăţământul mediu cunoaşte, în schimb, o scădere îngrijorătoare90. Cauzele sunt
multiple: populaţia judeţului este şi ea în scădere, de la 438.600 în 1993, ea ajungând la 432.375 în 1998; în
mod corespunzător, numărul copiilor (populaţie stabilă) de vârstă liceală (15-19 ani), a scăzut - cu referire la
anii menţionaţi - de la 38.433 copii, la 31.443. Scăderi asemănătoare se înregistrează şi la populaţia din
învăţământul preşcolar (de la 16036 de copii în anul şcolar 1992/1993, la 11.868 - în 1997/1998), iar în
învăţământul gimnazial, de la 24.496 elevi, s-a ajuns la 21.434 în 199891; pe de altă parte, spectrul
absenteismului şcolar, cu corolarul său - analfabetismul, este din ce în ce mai puternic.
Parcă oarecum în compensaţie, dotarea unităţilor şcolare va atinge cote înalte de dezvoltare şi
modernizare92.
Activitatea profesorilor vâlceni din această perioadă şi condiţia lor de intelectuali, a fost sintetizată,
poate cel mai bine, de autorii monografiei învăţământul comercial din Vâlcea. Monografia Liceului
Economic: „Imediat după 1989-1990, despovăraţi de sarcinile politice şi obşteşti de mai înainte, profesorii
şi-au câştigat numeroase drepturi şi libertăţi, fiind organizaţi în sindicate active, în societăţi şi fundaţii
profesionale” (n. red.: în special în urma Legii învăţământului din 1995). Au fost stipulate în statut unele
drepturi, cum ar fi plata examenelor, a orelor suplimentare, dirigenţiilor, sporurilor de vechime, de fidelitate,
stres, recunoaşterea şi plata titlurilor ştiinţifice, acordarea salariilor şi a gradaţiilor de merit, a unor diplome
de excelenţă. Ceea ce deosebeşte fundamental activitatea cadrelor didactice în această etapă, cu toate
neajunsurile vieţii, ar fi emulaţia ştiinţifică, lansări de cărţi, judeţul Vâlcea fiind printre primele în ţară în
privinţa cărţilor tipărite; între autori se recunosc şi nume de dascăli vâlceni. Mulţi profesori sunt doctoranzi,
autori de programe şi manuale şcolare, culegeri de probleme, de teste literare, ghiduri şi îndrumătoare
metodice. În contextul reformei, profesorul are deplina libertate de a-şi concepe tematica şi strategia orei,
după nivelul claselor, respectând noua programă şcolară, cu o mai mare deschidere spre cunoaştere.
Profesorul decide în alegerea manualului potrivit clasei, din numărul exagerat de mare al manualelor
alternative, alcătuite după o programă unitară. Planurile de învăţământ cuprind o altă structură, obiectele
fiind grupate în arii curriculare, alături de disciplinele din trunchiul comun. Cu program pentru toate clasele,
96
apar şi disciplinele la decizia şcolii”93.
Şi totuşi, parcă ceva din pasiunea, entuziasmul şi responsabilitatea civică a „luminătorilor poporului”
din vremea haretiană şi chiar din cea antedecembristă, a dispărut pentru totdeauna! Doar ici şi acolo mai
întâlneşti asemenea profesori şi învăţători, majoritatea - din generaţii mai vechi. Se cuvin menţionate câteva
nume: Al. Popescu-Mihăeşti (prorector, ani de-a rândul, al Universităţii „Spiru Haret” - filiala din Râmnicu-
Vâlcea), Laurenţiu Stilea - „ctitorul” voleiului vâlcean, George Anca (directorul Bibliotecii Centrale
Pedagogice „I. C. Petrescu” din Bucureşti), Gheorghe Dumitraşcu (fost inspector şcolar general), Gheorghe
Deaconu, Petru Pistol (prof. univ. dr. la Universitatea din Piteşti şi la filiala din Râmnicu-Vâlcea a acesteia),
Ioan St. Lazăr (conf. univ. dr. - Universitatea „Spiru Haret” şi la filiala din Râmnicu-Vâlcea a Universităţii
din Piteşti), Nicolae Dinescu (printre multe altele: decan al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport a
Universităţii „Spiru Haret” - filiala din Râmnicu-Vâlcea şi director al Academiei Olimpice Române - filiala
Vâlcea), Ion Predescu, Elena Rotomeza, Ion Gava, Elena Dumitraşcu, Ştefan Bălan, Marinela Capşa, Floarea
Comănescu, Dumitru Dumitrescu (lector la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” - filiala Râmnicu-
Vâlcea), Ion Olteţeanu ş. a.
Exceptând nivelul universitar, învăţământul vâlcean de toate gradele (preşcolar, primar, gimnazial,
liceal, postliceal, profesional, complementar, şcolile de maiştri, de ucenici şi alternativ - W aldorf şi steep by
steep) este coordonat de Inspectoratul Şcolar Vâlcea (succesorul fostului Revizorat Şcolar Vâlcea),
conducerea actuală a acestuia fiind asigurată de Gabriela Ene, care i-a urmat la conducere lui Gheorghe
Ciucă şi adjuncţilor acestuia -Gheorghe Stanciu şi Florin Smeureanu.
Învăţământul universitar. „În anul 1972 au luat fiinţă în judeţul nostru primele unităţi ale
învăţământului tehnic superior, cu secţii serale de subingineri (cursuri serale, durata - 4 ani) pentru
specialităţile de industrializarea lemnului şi - între 1972-1977 - tehnologie chimică”94. Iniţiativa a aparţinut
ing. Gheorghe Alboiu - pe atunci director al CPL Râmnicu- Vâlcea şi, mai târziu, primar al oraşului,
concretizându-se în Facultatea de subingineri în domeniul industrializării lemnului, care aparţine de
Universitatea „Transilvania” din Braşov (care, cu puţine excepţii, asigura inclusiv cadrele didactice de
specialitate). În anul şcolar 1978/1979 încă funcţiona, îşi desfăşura activitatea în incinta Grupului Şcolar
Forestier, cursurile facultăţii fiind urmate de 120 de studenţi95. Tot aici, au învăţat o serie de cadre ale
fostului CPL şi din alte unităţi de profil din ţară, care nu aveau pregătirea de specialitate necesară96.
În anul 1991, a fost înfiinţată, la Piteşti, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, care îşi va forma
filiale la Brăila şi Râmnicu-Vâlcea. Filiala râmniceană (acreditată în anul 2002) îşi desfăşoară activitatea
într-un sediu propriu (recent, a cumpărat şi un al doilea sediu - fosta Şcoală profesională de meserii) dotat cu
tot ceea ce este necesar pentru buna funcţionare a facultăţilor sale cu profilurile: Management-marketing
economic (4 ani - învăţământ de zi şi 5 ani - învăţământ cu frecvenţă redusă), Informatică şi contabilitate de
gestiune, Economia comerţului, turismului şi serviciilor adiacente. În prezent, rectorul instituţiei este prof.
univ. dr. Alexandru Puiu, secondat de prof. univ. Marius Gust - prorector97.
În 1992, în municipiul Râmnicu-Vâlcea, Universitatea „Spiru Haret” şi-a înfiinţat o filială, care în anii
ce vor urma, se va diversifica şi dezvolta continuu: 1998, se autorizează pentru funcţionare, de către
CNEAA, Facultatea de Contabilitate şi Finanţe-Contabilitate, iar în 1999 - Facultatea de Drept (decan -
prof. univ. dr. Gheorghe Bonciu); - în anul 2006, s-a obţinut acreditarea specializării Contabilitate de
gestiune, a Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe a universităţii. În 1997, fusese autorizat pentru funcţionare
şi Colegiul Universitar Pedagogic de Institutori, avându-l ca director pe prof. univ. dr. Alexandru Popescu-
Mihăeşti, dar în 2003, colegiul a fost desfiinţat prin hotărâre ministerială.
Începând cu anul şcolar 2006-2007, în localul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” a început să
funcţioneze Facultatea Economie şi Administrare a Afacerilor, aparţinând Universităţii din Craiova (Centrul
Universitar Râmnicu-Vâlcea), iar în incinta Colegiului Tehnic Forestier din Râmnicu-Vâlcea - Facultatea de
Agricultură, cu specializarea în Silvicultură, a universităţii menţionate; în acelaşi timp şi cu aceeaşi locaţie,
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prin Fundaţia Universitară „Alma M ater” - Centrul pentru
Învăţământul la Distanţă, şi-a deschis, de asemenea, o secţie la Râmnicu-Vâlcea, care a funcţionat până
recent
Filiala din Râmnicu-Vâlcea a Universităţii din Piteşti, a fost înfiinţată în anul 2000, în urma
demersurilor şi insistenţelor prof. univ. dr. Ştefan Găitănaru (fostul decan al Facultăţii de Litere a
universităţii piteştene), vâlcean de origine, din Ocnele Mari. În prezent, în cadrul filialei funcţionează
următoarele facultăţi: Litere, Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii, Calculatoare şi Tehnologia
Informaţiei, Matematică-Informatică, Ştiinţele Educaţiei, Ştiinţele Administrative. Filiala şi-a desfăşurat
activitatea fără a avea clădire proprie, funcţionând - în principal - în fostul sediu al Centrului de Calcul
97
(imobil în proprietatea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Vâlcea), dar şi în alte locaţii, precum Grupul
Şcolar Chimic, clădirea Liceului Pedagogic etc. În luna februarie 2007, autorul acestor pagini, după mai
multe zile de cercetare în arhivele vâlcene, a întocmit documentaţia corespunzătoare, din care rezulta că
fosta clădire (dezafectată) a UM din cătunul Aranghel aparţinuse, iniţial, Şcolii Normale de Băieţi din
Râmnicu-Vâlcea, fiind construită în anii '30, special cu această destinaţie, de către Ministerul Instrucţiunii
Publice în parteneriat cu municipalitatea râmniceană. În urma eforturilor conjugate ale unor cadre didactice
şi intelectuali, vâlceni de origine - M ugur Isărescu, Ştefan Găitănaru, Ion Soare, Mircea Perpelea şi George
Rotaru, la începutul anului 2009, guvernul ţării a aprobat alocarea spaţiului menţionat; un rol substanţial în
obţinerea acestui aviz favorabil, l-a avut ec. dr. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României,
drăgăşănean de origine. După amenajarea corespunzătoare a unuia dintre corpurile clădiriilor, în toamna
anului universitar 2010-2011, Universitatea din Piteşti a deschis aici - în sediul vâlcean - cursurile Facultăţii
de Litere, specialitatea Română-Engleză,. La începutul lunii iunie 2011, aceasta a primit deja acreditare din
partea forurilor de resort. Urmează ca, în următorii ani, să se înfiinţeze şi alte facultăţi, punându-se astfel
bazele viitoarei universităţi de stat, independente, de la Râmnicu-Vâlcea
În anul 2007 fiinţau în judeţ 6 institute de învăţământ superior (toate aparţinând de învăţământul
privat), cu 3191 de studenţi (1207 băieţi şi 1984 fete), pregătiţi de 40 de cadre didactice universitare (10
bărbaţi şi 30 femei)98. Situaţiile statistice nu oferă şi cifre privitoare la învăţământul de stat (în speţă, de la
filiala râmniceană a universităţii piteştene); acestea, desigur, sunt înregistrate la Universitatea Piteşti.

Note bibliografice
1. Nicolae Bănică-Ologu, Veacul de aur al Râmnicului, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2000, pag. 157.
2. Ibidem, pag. 163.
3. Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţământului din Oltenia, vol. I, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1977, pag. 106.
4. Vezi Ion Soare, Chiriac Râmniceanu în „interpretarea” (şi editarea) arhimandritului Veniamin Micle, în „Povestea
vorbei”, nr. 3-4/2003, pag. 11.
5. Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit.,, pag. 83.
6. Gh. Moisescu, Istoria bisericii române, Bucureşti, 1952, pag. 247.
7. Gh. Pârnuţă, Din istoria culturii şi şcolii din judeţul Vâlcea (sec. XVI-XIX), în „Buridava. Studii şi materiale”, 2, (f. loc şi
an), pag. 144.
8. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag. 181.
9. N. Iorga, Studii şi documente, pag. 402.
10. Vezi: Constantin Mateescu, Drumurile lui Anton Pann, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1981, pag. 72.
11. Petre Manole, Şcoala Naţională din Râmnic, în „Studii vâlcene”, II, 1972, pag. 161; cf. Corneliu Tamaş, Istoria
Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2004, pag. 114, şi Corneliu Tamaş, Vasile Burdoază, Şcoala cu ceas.
Monografia şcolii cu clasele I-VIII „ Take Ionescu ” din Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1998, pag. 28-29.
12. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în cont., DJVAN), Fondul Prefectura Judeţului Vâlcea (în cont., PJV),
dos. 1/1840, f. 242.
13. Corneliu Tamaş, Vasile Burdoază, Loc. cit.
14. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag. 216, 229.
15. Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag. 236.
16. Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţământului din Oltenia, vol. II, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, pag. 30.
17. Ibidem, pag. 78-79.
18. N. Andrei şi Gh. Părnuţă, Op. cit., pag. 144.
19. DJVAN, PJV, dos. 27/1865, f. 206.
20. Corneliu Tamaş, Constantin Drugan, Gheorghe Tudor, Istoria Colegiului Naţional Alexandru Lahovari din Râmnicu-
Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000, pag. 14.
21. Corneliu Tamaş, Constantin Drugan, Gheorghe Tudor, Op. cit., pag. 19.
22. Mihail Voiculescu, Costea Marinoiu, Centenarul Liceului „Alexandru Lahovari” Râmnicu-Vâlcea, f. loc. şi ed., 1991,
pag. 16.
23. N. Daneş, Din trecutul liceului „Nicolae Bălcescu ”, în „Ramuri vâlcene”, Râmnicu-Vâlcea, 1/1986, pag. 8.
24. Corneliu Tamaş, Constantin Drugan, Gheorghe Tudor, Op. cit., pag. 30-32.
25. Arhim. Veniamin Micle, Op. cit., pag. 340.
26. DJVAN, RŞV, dos. 1/1901, f. 36.
27. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag. 361-362.
28. N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, Bucureşti, Ed. Ministerului de Instrucţie, vol. I-II, 1901, pag.
271; apud Corneliu Tamaş, Emilian Valentin Frâncu, Istoria comunităţii catolice din judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura
„Anton Pann”, 2007, pag. 183.
29. Corneliu Tamaş, Emilian Valentin Frâncu, Op. cit., pag. 181.
30. Ibidem, pag. 182.
31. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag. 373.
32. Ibidem., pag. 374-375.
33. Pr. Constantin Cârstea şi Doru Căpătaru, Istoria bisericii « Toţi S fin ţii» din Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
98
Adrianso, 2007, pag. 183-184.
34. Gheorghe Dumitraşcu, Unele aspecte din activitatea slujitorilor şcolii vâlcene în timpul revoluţiei de la 1848, în „Studii
vâlcene”, 3, Râmnicu-Vâlcea, 1974, pag. 77-84; v. şi G. D. Iscru, Figuri de învăţători din satele vâlcene în deceniul premergător
revoluţiei din 1848, în „Caietele Bălcescu”, Bălceşti pe Topolog, Aşezământul Cultural, IX-X, 1984, pag. 255-259; idem,
învîământul public în satele vâlcene (1838-1848), în „File vâlcene”, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu,
1972, pag. 127-144; despre Ion Nisipeanu, vezi P. Purcărescu, Portretul unui revoluţionar vâlcean de la 1848, în „Buridava. Studii
şi materiale”, Râmnicu-Vâlcea, Muzeul Judeţean Vâlcea, pag. 167-168.
35. Corneliu Tamaş, Din istoria arhivelor vâlcene, 1916-1918, în „Studii vâlcene”, V/1982, Râmnicu-Vâlcea, pag. 91.
36. Gheorghe Dumitraşcu, Societăţi şi asociaţii de tip haretian, pag. 1-2 (lucrare aflată în manuscris).
37. Ibidem, pag. 2 şi urm.
38. Veronica Tamaş, Contribuţia Ligii culturale din Rm. Vâlcea la desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român (1891­
1918), în „Studii vâlcene”, 1, 1971, pag. 35 şi urm.
39. Pr. Constantin Cârstea, Doru Căpătaru, Istoria Bisericii „Toţi Sfinţii” din Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Adrianso, 2007, pag. 183-189.
40. Istoria învăţământului din România . . . , pag. 261.
41. După DGLR - pag. 565.
42. Corneliu Tamaş, Constantin Drugan, Gheorghe Tudor, Istoria Colegiului Naţional Alexandru Lahovari din Râmnicu-
Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2000, pag. 126.
43. Nicolae Angelescu, Op. cit., pag. 263.
44. Ibidem, pag. 265-268.
45. Istoria învăţământului din România . . . , pag. 262, 264.
46. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag 196.
47. Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dos. 210/1922, f. 2.
48. C. Tamaş Istoria Râmnicului, pag. 156; idem, Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, îndrumător în Arhivele
Statului Judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1972, pag. 113.
49. Nicolae Angelescu, Op. cit., pag. 210.
50. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag. 217.
51. Ibidem, pag. 229-230.
52. Corneliu Tamaş, Constantin Drugan, Gheorghe Tudor, Op. cit., pag. 64.
53. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, Op. cit., pag. 255.
54. Ibidem, pag. 281-282.
55.Vezi Nicolae Angelescu, Memoriile), pag. 354-358).
56. Vezi. Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1463 din 28 nob. 1945, în „Monitorul Oficial” nr. 287 din 14 dec. 1945 (în
cont., Jurnalul CM 1463).
57. Apud Elena Simeanu, Gheorghe Drugan, Ion Mareş, Mariana Rădulescu, învăţământul comercial din Vâlcea. Monografia
Liceului Economic, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2001, pag. 44 - 49.
58. Jurnalul CM 1463.
59. DJVAN, Fondul Sfatul Popular al Raionului Râmnicu-Vâlcea, Secţia învăţământ (în cont., Sfatul Popular al Raionului
Râmnicu-Vâlcea), dos. 12/1952-1953, nepag.
60. Sfatul Popular al Raionului Râmnicu-Vâlcea, Secţia învăţământ, dos. 53/1956-1957, pag. 495.
61. Ibidem, pag. 497.
62. Ibidem.
63. C. Mateescu, Râmnicul de odinioară, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 1993, pag. 179.
64. Corneliu Tamaş, Constantin Drugan, Gheorghe Tudor, Op. cit., pag. 222 şi urm.
65. Petre Petria, Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2008, pag. 89.
66. Sorin Oane, Istoriajudeţului Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2007, pag. 170-171.
67. Mărturii şi evocări, pag. 39-40.
68. Ibidem, pag. 215-216.
69. Sfatul Popular al Raionalui Râmnicu-Vâlcea, dos. 80/1968-1969, nepag.
70. Petre Petria, Op. cit., pag. 95-96.
71. Sfatul Popular al Raionului Râmnicu-Vâlcea, loc cit.
72. Ibidem.
73. Petre Petria, Op. cit., pag. 93.
74. Ibidem, pag. 99.
75. Sfatul Popular al Raionului Râmnicu-Vâlcea, loc. cit.
76. Elena Simeanu, Gheorghe Drugan, Ion Mareş, Mariana Rădulescu, învăţământul comercial din Vâlcea. Monografia
Liceului Economic, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2001 (în cont., învăţământul comercial din Vâlcea), pag. 70.
77. Ibidem, pag. 78.
78. Sfatul Raional Râmnicu-Vâlcea, loc. cit.
79. Petre Petria, Op. cit., pag. 93.
80. Ibidem, pag. 98.
81. Ion Măldărescu, Emilian Frâncu, Râmnicu-Vâlcea. M ică enciclopedie, vol. III, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Anton Pann”,
2002 (în cont., Râmnicu-Vâlcea, Mică enciclopedie III), pag. 226-227.
82. Petre Petria, Vâlcea în timp şi spaţiu. Oameni şi fapte, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, pag. 97-98.
83. Alexandra Antigona Preda, Corina Graţiela Hăloiu, Ion Urea, Monografie. Grupul Şcolar Industrial Energetic, Râmnicu-
Vâlcea, 2002, pag. 6.
84. Ibidem, pag. 9.

99
 85. Cf. Dan Stănculescu, Maria Fiera (coordonatori), Grupul Şcolar General „GeneralM agheru”, 1973-2003. 30 de an de
rodnică activitate, f. loc, ed. şi an, pag. 3.
86. Ibidem.
87. Râmnicu-Vâlcea. Mică enciclopedie III, pag. 155.
88. Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, Anuarul statistic aljudeţului Vâlcea, ediţia 1998 (în cont., Anuarul 1998), pag. 123.
89. Istoria Horezului, pag. 178-179.
90. Anuarul 1998, pag. 36-38, 127.
91. Ibidem, pag. 127.
92. Mihaela Beleţ, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea a făcut bilanţul pe 2006, în „Viaţa Vâlcii” nr. 2836/5 ian. 2007, pag.
2.
93. Învăţământul comercial din Vâlcea, pag. 123.
94. Vâlcea '77. Ritmuri, înfăptuiri, perspective, Râmnicu-Vâlcea, 1977, pag. 52.
95. Vâlcea. Monografie, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1980, pag. 204.
96. Informaţiile ne-au fost furnizate de doamna profesoară - în funcţiune - Livia Geantă, care a absolvit cursurile acestei
facultăţi, promoţia 1976.
97. Râmnicu-Vâlcea. Mică enciclopedie III, pag. 235-236.
98. Anuarul statistic al Judeţului Vâlcea, 2007, pag. 76-80.

Liceul „Al. Lahovari”, pe vremea când era. . . gimnaziu

100
Vechiul sediu al Prefecturii (azi - Primăria municipiului) şi fostul Liceu de Fete,
pe locul căreia se află modernul sediu al Arhivelor Vâlcene

Universitatea „Spiru H aret” - Filiala din Râmnicu-Vâlcvea

101
 Palatul Copiilor, din Parcul „Mircea cel Bătrân”

A U P R E D A T Î N I N S T IT U Ţ II D E ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T R Â M N IC E N E

Prof. Prof. univ. dr. Prof. univ. dr.

Nicu ANG ELESCU Traian CANTEM IR Al. POPESCU-M IHĂEŞTI
(Lic. „Al. Lahovari„) (Lic. „Al. Lahovari„) (Univ. „Spiru Haret”)

102
 C ap . V I - Ş T IIN Ţ A ŞI T E H N IC A

1. R E P E R E P R E IS T O R IC E

A r h ite c tu r a civilă ş i m ilita ră . În situl arheologic „Buridava romană” de la Stolniceni, au fost

descoperite terme romane din sec. II-III d. Hr. Reprezentativ pentru tehnica romană a fortificaţiilor este
vestitul Limes Alutanus - sistem de apărare format din castre unite prin drumuri, aşezate, de regulă, de-a
lungul unor obstacole naturale (în speţă, Aluta - Oltul), dovedind „nivelul cel mai înalt atins de civilizaţia
antică greco-romană”1.

2. E V U L M E D IU

a ) Ş tiin ţe , te h n i c i şi m e ş t e ş u g u r i î n a ş e z ă m i n t e l e r e lig io a s e
Spuneam cu altă ocazie, că prima parte a evului mediu vâlcean străluceşte în primul rând prin
arhitectura sa religioasă, în strânsă legătură cu alcătuirea manuscriselor şi cu istoria tiparului2; aprecierea
este valabilă şi pentru Râmnicu-Vâlcea. Întrucât acestui aspect - ştiinţă şi artă totodată - i se acordă spaţii
semnificative şi la alte capitole din prezenta monografie vom trece în revistă, pe scurt, doar aspectele cele
mai semnificative aparţinând acestui domeniu.
Ştiinţa istoriei. În 1620, din îndemnul lui Teofil - episcopul Râmnicului, cronicarul Mihail Moxa(lie)
a alcătuit cunoscutul său Hronograf, intitulat De-nceputul lumieei dentâiu, rămas în manuscris, contribuţie
importantă la ştiinţa istoriei universale şi româneşti, prima istorie universală scrisă în limba română, publicat
pentru prima oară de B. P. Hasdeu, în 18783.
Tehnica xilogravurii. Peste circa o jumătate de secol, între 1705-1708, marele ierarh, cărturar şi orator
Antim Ivireanul, în timp ce era episcop la Râmnic, a tipărit în tipografia adusă de el la Episcopia Râmnicului,
mai multe cărţi, contribuind substanţial la dezvoltarea artei şi tehnicii tipăririi cărţilor, prin „ilustrarea cu
gravuri, realizarea unor frontispicii, de asemenea majusculele, vinietele, executate în xilogravură”4.

b ) A s p e c te ş ti i n ţi f i c o - t e h n ic e d in d o m e n i u l e c o n o m ic
Industria extractivă. În anul 1720, inginerul austriac Friedrich Schwanz remarca munca istovitoare
depusă de spălătorii de minereu, care adunau firişoare de aur din aluviunile nisipoase ale Oltului, pentru a le
preda stăpânirii5. Informaţiile călătorilor străini se referă, printre altele, şi la aluviunile Olăneştiului6 (râu care
în vechime se numea Râmnic).
Prelucrarea ţesăturilor. Aşa cum apreciază cercetătoarea Veronica Tamaş, „a doua jumătate a
secolului al XV-lea, pentru meşteşugarii orăşeneşti din domeniul ţesăturilor şi al prelucrării lor, a însemnat o
adevărată epocă de avânt”7. În 1598, la Râmnic funcţiona o moară de postav; este posibil ca postăvarii de
aici să fi fost activi şi mai târziu, în vremea lui Matei Basarab8. Cercetătorii consideră că în locul numit „La
Cetate” din cartierul Sticlărie (comuna suburbană Goranu din Râmnicu-Vâlcea), în vremea lui Matei Basarab
ar fi existat o fabrică pentru producerea sticlei 9, de la care ar proveni şi denumirea locului, iar un document
din 1673 consemnează un loc lângă Râmnicu-Vâlcea, „din sus de moara de h â rtie ”10.
Morărit. Municipiul reşedinţă de judeţ îşi datorează prima atestare documentară (20 mai 1388),
menţionării - printre altele - a unei mori: „vodaniţa na ribniţe” - o m oară la Râmnic (sau pe râul Râmnic!?).
Ambele - moara şi localitatea - sunt, însă, mult mai vechi, din moment ce în acelaşi document, domnitorul
emitent, Mircea cel Mare, menţionează „o moară pe care a dăruit-o Dan voievod” (1383-1386)12.
Viticultura. Cele mai vechi mărturii despre creşterea viţei de vie în judeţul Vâlcea, datează din vremea
lui Mircea, fiind atestate odată cu Râmnicul: în documentul din 20 mai 1388, printre alte danii făcute ctitoriei
sale - M-rea Cozia, Mircea cel Mare îi dăruieşte o vie “tot acolo” (i. e., la Râmnic) şi 10 buţi de vin14.

103
 c) Ş t ii n ţe s o c io - u m a n e
În domeniul lingvisticii, toţi cercetătorii acestui domeniu sunt unanimi în a aprecia că gramatica lui
Ienăchiţă Văcărescu (Observaţii sau băgări dă seamă asupra regulelor şi orânduielelor gramaticii
româneşti), tipărită în 1787 la Râmnicu-Vâlcea (în tipografia Episcopiei Râmnicului), este cea mai de seamă
contribuţie la cercetarea limbii române de la sfârşitul secolului al XVIII-lea15.

3. E P O C A M O D E R N Ă
Folosirea electricităţii. În anul 1906, în acelaşi timp cu Clujul, începe distribuţia electrică publică în
oraşul Râmnicu-Vâlcea”16.
Transporturi. O activitate laborioasă în acest domeniu, a desfăşurat ing. G. I. Lahovari (n. 1838 la
Râmnicu-Vâlcea): În domeniul poştei şi al telegrafului, el a adus multe îmbunătăţiri şi inovaţii; începând cu
anul 1893, el a încheiat - printre altele - primele convenţii poştale şi telegrafice cu diferite ţări şi companii
de căi ferate17.
Deschiderea căii ferate Râmnicu-Vâlcea - Râul Vadului avea loc la aceeaşi dată cu inaugurarea
podului de cale ferată din satul Proieni-Brezoi, realizare care, la acea dată, a constituit o revoluţie tehnică în
România, datorită curburii sale accentuate18.

4. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă

a ) T e h n i c i , o b ie c tiv e t e h n i c o - ş t ii n ţi f ic e şi î n t r e p r i n d e r i r e p r e z e n t a t i v e
O serie de realizări ale râmnicenilor, în sfere importante (chimia, hidroenergetica ş. a.) se bucură de
succes şi rezonanţă naţionale. Sub o formă sau alta, unele dintre acestea - prelucrarea lemnului şi chimia, de
pildă - continuă preocupări anterioare ale locuitorilor
Prelucrarea lemnului. În anul 1953, la Râmnicu-Vâlcea se înfiinţează Fabrica de Placaje şi Produse
Stratificate din Lem n19. Întreprinderea - devenită ulterior Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL)
Râmnicu-Vâlcea - a folosit ca specialişti, foşti absolvenţi ai Facultăţii de Industria Lemnului din Braşov,
care a conlucrat permanent şi fructuos cu Institutul de Cercetare şi Proiectare a Lemnului din Bucureşti. Ca
urmare, la CPL Râmnicu-Vâlcea au fost aplicate, decenii de-a rândul, tehnologii moderne de fabricare a
produselor stratificate şi aglomerate din lemn, precum şi ale fabricării mobilei şi ale altor produse finite din
lemn20. Din păcate, la câţiva ani după privatizare, CPL Râmnicu-Vâlcea a intrat în faliment.
Industria chimică. În anul 1955, în partea de sud a municipiului Râmnicu-Vâlcea, aproape de staţia
CFR Govora, începe construcţia primei unităţi de producţie din domeniul industriei chimice - Uzina de Sodă
Govora (USG), zona în care a fost amplasată devenind în timp, prin extindere, Platforma Chimică din
Râmnicu-Vâlcea. Unitatea, pusă în funcţiune în anul 1960, valorifică sarea (clorura de sodiu) din zăcământul
de la Ocnele Mari, transportată sub formă de saramură printr-un saleduct lung de 12 km 21. Din anul 1967,
aici începe să funcţioneze „cea mai mare instalaţie pentru fabricarea sodei calcinate din ţara noastră”23. Ca
rezultat al cercetării aplicative, din anii ’80, aici se produc şi diverse tipuri de site moleculare. Unitatea,
înregistrată în 1990 ca societate pe acţiuni sub denumirea SC Uzinele Sodice Govora SA, este astăzi (2011)
proprietea grupului polonez CIEH.
În anul 1966 începe construcţia Combinatului Chimic din Râmnicu-Vâlcea, devenit în scurt timp „unul
dintre cele mai mari şi mai moderne din ţa ră ...”22. În prima etapă, respectiv până în 1970, s-au pus în
funcţiune secţiile Electroliză I, Oxo-alcooli I, HCH-Lindan, Monomer I şi PVC I, toate construite pe licenţe
străine. În etapa a II-a de dezvoltare (1971-1975), s-au pus în funcţiune secţiile Produşi cloruraţi I şi II,
Electroliză III, Oxo-alcooli II, Monomer II şi PVC II, construite parţial sau total (Monomer, PVC) pe baza
unor tehnologii româneşti, iar cele cu acelaşi profil productiv cu cele de dinainte (I) la capacităţi de trei-patru
ori mai mari. Tot în această etapă, secţia Electroliză I este modernizată şi capătă denumirea de Electroliză II.
În cea de-a treia etapă de dezvoltare (1976-1985), s-au pus în funcţiune secţiile Propenoxid, Tiocoli, Fosgen,
Policarbonaţi, Pesticide I şi II, Electroliză IV. În toată această perioadă şi următoarea, până prin anul 2000,
producţia unităţii, devenită în 1990 societate pe acţiuni sub denumirea SC OLTCHIM SA, a fost continuu
diversificată, ca urmare a aplicării în producţie a rezultatelor obţinute în cercetare. După 1995, o parte din
producţia de PVC a început să fie prelucrată în secţii specifice, sub formă de granule ( OLTGROUP), panouri
(PANPLAST), profile pentru ferestre (RAMPLAST) şi ţevi, iar o parte din polioli - să fie utilizată la obţinerea
panourilor termoizolante de tip sandwich (OLTPAN). În 1999 a fost pusă în funcţiune secţia Apă oxigenată.
104
După anul 2000, s-au modernizat secţiile Electroliză IV şi Propenoxid şi staţiile de frig şi cele de tratare şi
obţinere a apei demineralizate.
Din păcate, începând cu anul 2005, din cauza unui management cel puţin deficitar, începe declinul
celui mai mare combinat chimic din România, OLTCHIM-ul ajungând astăzi (2011) să lucreze la mai puţin
de o treime din capaciatea sa de producţie, fiind grevat de datorii mari şi de imposibilitatea aprovizionării cu
două materii prime de importanţă vitală: etilena şi propilena.
Hidroenergetica. După finalizarea marii amenajări hidroenegetice de pe râul Lotru, ca un imperativ al
producţiei şantierelor hidrocentralei ce se dorea a fi valorificrea cercetării ştiinţifice24, s-au construit în
judeţ, pe râul Olt, o salbă de hidrocentrale. Printre perlele acesteia, se numără cele de la Râmnicu-Vâlcea -
46 MW (1974-1975), Govora - 46 MW (1975) şi Râureni - 48 MW (1977)25.
Industria constructoare de maşini. În 1971, pe Platforma Chimică era pusă în funcţiune Intreprinderea
de Utilaj Chimic şi Forjă (IUCF) Râmnicu-Vâlcea, actuala SC VILM AR SA, care aparţine grupului francez
GENOYER, întreprinderea vâlceană fiind cea mai importantă unitate de producţie a acestuia.
În anul 1981, în partea de nord a municipiului Râmnicu-Vâlcea, s-a pus în funcţiune Intreprinderea de
Echipament Hidraulic (IEH), una dintre cele mai moderne intreprinderi din ţările fostului bloc sovietic şi
chiar din Europa, pe atunci singura din ţară dotată cu maşini de prelucrare cu comandă numerică. Până în
1990 a fost cea mai eficientă întreprindere din judeţ şi chiar din ţară, producând echipamente unicat,
majoritatea valorificate la export.
Industria uşoară. În anul 1981 a luat fiinţă Intreprinderea de Textile Neţesute din Râmnicu-Vâlcea,
cea mai mare şi mai modernă unitate de acest fel din ţara noastră26.
Prin deceniul II al secolului trecut, fraţii Simian au înfiinţat la Râmnicu-Vâlcea o fabrică de
încălţăminte, meşteşugul fiind unul foarte răspândit în urbe (bazele întreprinderii fuseseră puse de ei încă din
deceniul al IX-lea al secolului al XIX-lea). După naţionalizarea din 1948, unitatea avea să devină Fabrica de
Piele şi încălţăminte „11 Iunie”, cunoscută mai apoi sub numele de VÂLCEANA care, în perioada de
dinainte de 1989 şi câţiva ani după, era un important furnizor al firmei vest-germane OTTER, pentru ca în
primul deceniu al mileniului III, să intre în stare de faliment. Între 2006-2009, terenul şi clădirile au fost
retrocedate moştenitorului Simienilor, Vlad Oprea Simian - nepot al fraţilor Aurel şi Nae Simian. În anul
2010, acesta a demarat lucrările celui mai mare centru comercial din judeţ, „o mare piaţă privată”
(w w w .adevărul.ro/locale/ram nicu-valcea)).
Industria alimentară. Reprezentative pentru acest domeniu, sunt firmele SC BOROMIR IND SRL şi
SC VELPITAR SA Râmnicu-Vâlcea, cu profil de morărit, panificaţie şi producţie de patiserie, şi care sunt
dotate cu utilaje moderne, deosebit de performante.
Ştiinţele medicale. În anii 20 ai secolului trecut, m edicul Ion P uţurianu, doljean de origine,
dar stabilit, după 1903, în R âm nic, a inventat serul şi vaccinul anti TB C, descoperire pe care a
popularizat-o prin m ai m ulte lucrări, fiind chiar p rem iat de către dr. O b reja27 „A cest m are m edic -
aprecia scriitorul prof. N icu A ngelescu - renunţase la practica unei profesiuni, h otărât să-şi închine
to ată viaţa luptei contra tuberculozei. C onstruise un sanatoriu la O lăneşti ( . . . ), bolnavii alergau
din toate părţile ţării la O lăneşti, ca la un lim an de m ântuire” 28. S-au mai ilustrat: în chirurgie şi
urologie - Ion Albescu (născut în Bucureşti, dar stabilit, după revoluţie, în Goranu, unde a înfiinţat Societatea
de Binefacere Straubing, având o mare contribuţie în îngrijirea sănătăţii râmnicenilor şi a altor vâlceni); în
ORL - Elvira Maria Liliana Popescu din Râmnicu-Vâlcea; în chirurgie generală şi urologie - Grigore
Schileru din Râmnicu-Vâlcea; în pediatrie - Dragoş Serafim (originar din Băbeni), cu contribuţii esenţiale,
de interes şi notorietate internaţionale, în domeniul mortalităţii infantile şi al protecţiei copilului29; în
stomatologie - C. Anastasiu, prin introducerea în Râmnic, în premieră, a tratamentului dentar prin
implantologie etc.; recent, medicul nefrolog Dionisie Dubinciuc a construit în Râmnic, în imediata vecinătate
a Spitalului de Urgenţe, un modern centru de dializă.

b ) C e r c e t a r e a ş ti i n ţi f i c o - t e h n ic ă i n s t i t u ţ i o n a l i z a t ă
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu-
Vâlcea. La 1 martie 1970, a luat fiinţă, prin hotărâre de guvern, Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară
(CSEN) - investit cu sarcina elaborării unui Program Nuclear Românesc menit să asigure independenţa
energetică a României. Tot atunci, se decide realizarea la Râmnicu-Vâlcea a unei uzine pilot de producere a
apei grele (oxid de deuteriu - D 2O) în România, ca parte integrantă a acestui program30. Întrucât anterior

105
anului 1970, Marius Peculea, universitar şi cercetător, doctor în termodinamică din 1966, membru titular al
Academiei Române din 1993, secretar al acesteia în perioada 1994 - 1999 (şi cetăţean al municipiului
Râmnicu-Vâlcea din 2008), obţinuse în cadrul Institutului de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (ITIM) din
Cluj-Napoca, rezultate promiţătoare în separarea apei grele, s-a decis ca România să producă energie
electrică nucleară utilizând filiera HWR (Heavy Water Reactor )31, astfel că la Râmnicu-Vâlcea a luat fiinţă
Uzina „G”, al cărei obiectiv era elaborarea tehnologiei româneşti pentru separarea şi producerea apei grele.
La conducerea noii unităţi, a fost numit Marius Peculea, care în anul 1970 se va stabili cu domiciliul la
Râmnicu-Vâlcea. În perioada care a urmat, distinsul om de ştiinţă îşi va dedica întreaga activitate studierii,
experimentării, verificării, proiectării şi realizării uzinei pilot de apă grea, care va fi pusă în funcţiune în anul
197232. Cercetările demarate la Uzina „G” s-au finalizat cu brevetarea unei tehnologii pentru separarea şi
producerea apei grele, tehnologie care s-a aplicat cu succes la construirea Uzinei de Apă Grea ROMAG de la
Drobeta-Turnu Severin33. După atingerea acestui obiectiv, Uzina „G” şi-a modificat statutul, devenind
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, sau Institutul de
Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) Râmnicu-Vâlcea, care face parte din categoria institutelor naţionale
din România, subordonate Autoritaţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
În anul 2008, în cadrul institutului a luat fiinţă Centrul de Cercetări pentru Hidrogen şi Pile de
Combustie. Primul pas în această direcţie a fost făcut în 2005, când ICSI a fost inclus în reţeaua europeană
Hydrogen Coordination (HY-CO), în grupul de lucru coordonat de Portugalia. Totodată, ICSI reprezintă
România în The Mirror Group o f The European Hydrogen and Full Technology Platform. La 19 ianuarie
2006, datorită activităţii ICSI în domeniul hidrogenului şi pilelor de combustie, România a fost admisă în
unanimitate ca partener în HY-CO ERA-NET. În ultimii ani, preocupările specialiştilor din cadrul ICSI
Râmnicu-Vâlcea, sunt canalizate pe următoarele direcţii: separarea izotopilor, studii şi cercetări privind
obţinerea şi stocarea hidrogenului şi producerea pilelor de combustie; criogenie34, separarea gazelor,
valorificarea în producţie a cercetărilor proprii, protecţie mediului etc.
De-a lungul timpului, institutul a obţinut numeroase acreditări, certificări şi autorizări pentru
competenţe în domeniul nuclear, pentru desfăşurarea de activităţi speciale şi, respectiv, pentru sistemul de
management al calităţii în domeniul nuclear.
În cadrul institutului, îşi desfăşoară activitatea 7 laboratoare şi 2 ateliere specializate, dotate cu
echipamente de ultimă generaţie. În anul 2008, în institut lucrau 31 de doctoranzi şi 14 doctori. Numeroşi
specialişti din cadrul ICSI Râmnicu-Vâlcea au efectuat stagii de pregătire în străinătate sau au lucrat efectiv
în afara ţării, în cadrul unor contracte internaţionale (Canada, SUA, Japonia, Brazilia, Portugalia). O
statistică realizată pentru anii 2003-2007, indică pentru ICSI Râmnicu-Vâlcea următoarele realizări, care îl
plasează pe un loc fruntaş nu numai în România, dar şi în lume35: 4 teze de doctorat, 170 lucrări publicate,
dintre care 69 în străinătate; 19 brevete de invenţie, dintre care 1 - internaţional; 335 de comunicări
prezentate la diferite manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate (mai mult de jumătate dintre ele); 40 de
premii internaţionale, 12 contracte internaţionale finalizate sau aflate în curs de finalizare (2007); 38 de
produse, tehnologii, standarde şi servicii dezvoltate; 813 modele, normative şi proceduri elaborate şi
omologate. Dintre cercetătorii care s-au format aici, sub atenta îndrumare a academicianului Marius Peculea,
şi care ulterior au confirmat printr-o rodnică activitate ştiinţifică, îi menţionăm pe Ioan Ştefănescu (prof.
univ., directorul ICSI), Vasile Stanciu (director ştiinţific), Gheorghe Ioniţă (preşedinte al Agenţiei Naţionale
pentru Deşeuri Radioactive în perioada 2005-2009), Dumitru Şteflea, Elena David, Gheorghe Tiţescu, Mihai
Culcer, Mariana Iliescu, Cornelia Croitoru, Floarea Pop şi Ioan Revelescu. Preocupările de viitor ale
cercetătorilor de la acest prestigios institut de cercetare-dezvoltare, privesc dezvoltarea procesului de
detritiere a apei grele, îmbunătăţirea tehnologiilor criogenice existente, fizica vidului, tehnologiile de
separare şi purificare a gazelor şi managementul deşeurilor radioactive.
În ziua de 9 mai 2008, în cadrul ICSI Râmnicu-Vâlcea, a fost inaugurat primul Centru de Cercetare
pentru Energii Neconvenţionale (hidrogen şi pile de combustie) din zona de est a Europei, centru care poate
plasa România printre ţările cu un mare potenţial de dezvoltare în privinţa folosirii şi chiar a exportului de
tehnologii energetice bazate pe surse regenerabile. Finanţată în întregime de Autoritatea Naţională pentru
Cercetare Ştiinţifică, investiţia, în valoare de 10 milioane lei, unitatea şi-a propus dezvoltarea unor sisteme
care să producă hidrogen din surse regenerabile, cum sunt biomasa, energia solară, eoliană sau hidrocarburi.
Acest gen de energie, care în prezent este fabricată mai ales în Statele Unite, poate fi folosită mai ales pentru
funcţionarea unor maşini electrice sau pentru avioane36.
Centrul de Cercetare OLTCHIMRâmnicu-Vâlcea. În anul 1970, a luat fiinţă Centrala Industrială de
Produse Anorganice (CIPA) cu sediul la Combinatul Chimic Râmnicu-Vâlcea, care până atunci fusese
106
inclus în Grupul Industrial de Chimie Piteşti. Din această centrală, mai făceau parte, pe lângă acesta, Uzina
de Sodă Govora şi Uzinele Chimice Ocna-Mureş, Târnăveni şi Turda, la care s-au adăugat, mai târziu,
Combinatul Chimic Giurgiu şi Uzina de Apă Grea Drobeta-Turnu Severin.
În anul 1969, în cadrul Combinatului Chimic Râmnicu-Vâlcea s-a înfiinţat Serviciul Cercetare, a cărui
activitate a fost orientată spre rezolvarea problemelor de calitate şi a celor legate de testarea şi valorificarea
produselor secundare 37. În strânsă legătură cu acest serviciu, în anul 1971 a luat fiinţă Serviciul Piloti, care s­
a specializat în experimentarea în instalaţii pilot, a unor tehnologii noi pentru dezvoltarea Combinatului
Chimic Râmnicu-Vâlcea, elaborate în faza de laborator, de către ICECHIM Bucureşti, Centrul de Chimie
Organică Bucureşti, Petrochim Ploieşti şi alte unităţi de cercetare în domeniul chimiei. Până în 1980, s-a
construit la Râmnicu-Vâlcea cea mai mare bază de instalaţii pilot din ţară, în care s-au pilotat peste 30 de
tehnologii noi, majoritatea - aplicate în cadrul Combinatului Chimic Râmnicu-Vâlcea38. Cele două servicii
desprinse din cadrul Combinatului Chimic, au constituit baza înfiinţării, în anul 1974, a Centrului de
Cercetări pentru Produse Anorganice (CCPA) Râmnicu-Vâlcea, unitate de cercetare separată de producţie şi
subordonată Institutului Central de Chimie. La înfiinţare, Centrul de Cercetări Râmnicu-Vâlcea a fost
organizat în două sectoare de activitate: Laboratorul „Cercetare P V C ” şi Laboratorul „Piloţi”, care
reflectau structura de fabricaţie de atunci a Combinatului Chimic Râmnicu-Vâlcea.
Statistic vorbind, în perioada 1976-1980, pe Platforma Chimică de la Râmnicu-Vâlcea au intrat în
funcţiune 23 capacităţi de producţie noi, din care 22 - concepute pe bază de cercetări proprii, iar în perioada
1981-1985, pentru CIPA Râmnicu-Vâlcea, au fost aplicate 55 de tehnologii noi în 38 de instalaţii
industriale39.
În 1991, Centrul de Cercetări devine societate comercială independentă, sub numele de SC
INCERCHIM SA Râmnicu-Vâlcea. În 1992, Colectivul „Cercetare PV C ” s-a transferat la SC OLTCHIM
SA, care a achiziţionat de la SC INCERCHIM SA spaţiile şi dotările aferente, devenind Laboratorul
„Cercetare PV C ”. Ceea ce a rămas, a constituit Laboratorul „Sinteze Organice”. În 1995, SC INCERCHIM
SA a fuzionat prin absorbţie cu SC OLTCHIM SA şi, împreună cu Serviciul Cercetare - înfiinţat in 1992 cu
sarcina de a coordona contractele de cercetare şi de a realiza cercetări pentru formularea unor pesticide -, a
format Centrul de Cercetare OLTCHIM. Activitatea centrului a fost organizată pe trei domenii principale de
activitate (laboratoare), ale căror denumiri oficiale erau: Laboratorul „Cercetare Sinteze Fine şi Aditivi de
Polimerizare a Clorurii de Vinil”;Laboratorul „Cercetare Produse Sodice, Clorosodice, Acid Silicic şi
Bioxid de Siliciu Am orf”; Laboratorul „Piloţi”. La acestea, s-a adăugat Laboratorul „Cercetare PV C ”
existent deja în cadrul SC OLTCHIM SA şi care, în 1996, a devenit Laboratorul „Cercetare Polimeri”. Din
anul 2000, activitatea Centrului de Cercetare OLTCHIM a fost organizată în patru laboratoare: Laboratorul
„Cercetare PVC şi Auxiliari pentru PV C ”; Laboratorul „Sinteze şi Inginerie”; Laboratorul „Cercetare
Polieteri ”; Laboratorul Analitic.
Centrul de Cercetări şi apoi SC INCERCHIM SA Râmnicu-Vâlcea au fost conduse, de la înfiinţare şi
până în 1994, de către Ştefan Curcăneanu. Până în 1981, Laboratorul „Cercetare PV C ” a fost coordonat de
Petru Gluck, un profesionist cu talent pentru cercetare, care, alături de Ştefan Curcăneanu, a format numeroşi
cercetători de valoare. Din 1981 şi până în 1992, conducerea laboratorului a fost asigurată de către Emilian
Georgescu, acesta fiind în continuare şef de laborator, dar pentru Laboratorul „Sinteze Organice” (după
transferul Colectivului „Cercetare P V C ” la SC OLTCHIM SA). Colectivul Cercetare PVC (devenit după
1992, Laboratorul „Cercetare PVC ”, apoi Laboratorul „Cercetare Polimeri”) a fost condus, până în 1984,
de către regretatul Paul Oşanu, iar de atunci încolo, până în 1999, cu o întrerupere de doi ani (1990-1991), de
către Marian Pătraşcu. Laboratorul Piloţi i-a avut ca şefi pe Ştefan Curcăneanu (până in 1974, când s-a
înfiinţat Centrul de Cercetări, al cărui director a devenit), Ilie Nistor, Constantin Uglea, Ioan M ina Sava şi
Alexandru Szakacs, cu Emil Anton şi Geta Almariei ca şefi de colective în domeniul anorganic. Începând cu
anul 2000, Emilian Georgescu a devenit directorul Centrului de Cercetare OLTCHIM iar Florentina
Georgescu, Constantin Teodorescu, Vasile Marinescu şi respectiv Daniela Marinescu - şefii laboratoarelor
menţionate mai sus. Din păcate, astăzi (2011), Centrul de Cercetare OLTCHIM se află într-o situaţie mai
precară chiar decât SC OLTCHIM SA (semnificativ este faptul că dacă în 1989 numărul angajaţilor din
cercetare era de 350, în 2008 acesta era de numai 47!).
De la început, activitatea de cercetare în domeniul PVC-S (suspensie) a fost orientată spre realizarea
următoarelor obiective: mărirea productivităţii autoclavelor de polimerizare a clorurii de vinil (CV) în
suspensie, inclusiv reducerea consumurilor energetice şi materiale, asimilarea unor aditivi de polimerizare
pentru reducerea sau eliminarea importurilor, îmbunătăţirea continuă a calităţii PVC-S şi diversificarea
sortimentelor sale şi protecţia sănătăţii oamenilor (CV este un produs cancerigen)40. Cele mai importante
107
îmbunătăţiri recepturale au fost: utilizarea iniţiatorilor rapizi in situ şi - ulterior - preformaţi, utilizarea
combinaţiei de iniţiatori rapid + lent, utilizarea de combinaţii de 2-4 agenţi de suspensie acvasolubili si
oleosolubili 41 etc. S-au brevetat tehnologiile de obţinere şi de utilizare a acestor auxiliari. Principalele
perfecţionări tehnologice realizate au fost: procedeul anticrustă original42, demonomerizarea, şaijarea caldă,
introducerea iniţiatorului rapid în amestecul de polimerizare preîncălzit la temperatura de polimerizare şi
controlul conţinutului de oxigen în amestecul de polimerizare.
Acelaşi colectiv de cercetare s-a ocupat, după 1985, şi de perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie a
polimerilor sulfidici lichizi (PSL sau tiocoli), realizând două îmbunătăţiri importante: eliminarea pierderilor
de PSL la spălare şi stabilizarea greutăţilor moleculare ale PSL. În domeniul prelucrării PVC, s-a elaborat o
compoziţie rigidă pentru profile transparente, înlocuind PVC-M (masă) cu PVC-S.
În domeniul chimiei organice, pe lângă elaborarea tehnologiilor de obţinere a unor auxiliari pentru
polimerizarea CV în suspensie, au fost elaborate şi o serie de tehnologii de obţinere a unor intermediari
pentru pesticide şi reţete de formulare a acestora.
Activitatea de cercetare în domeniul chimiei anorganice s-a concretizat în elaborarea tehnologiilor de
obţinere a unor săruri de înaltă puritate (carbonat de calciu, carbonat de magneziu, clorură de calciu, clorură
de amoniu, silicat de sodiu, silicat de magneziu) şi a 8 sortimente de bioxid de siliciu, precum şi a mai multor
tipuri de site moleculare.
De-a lungul timpului, în cadrul Centrului de Cercetări, respectiv a SC INCERCHIM SA Râmnicu-
Vâlcea s-au obţinut şi comercializat ca microproducţie, numeroase produse: pentaclorfenol (PECEFOL),
pentaclorfenolat de sodiu (PECEFONA), hexaclorbenzen (HCB), hexaclorbutadienă (HCBu), numeroase
sortimente de bioxid de siliciu (ROMSIL), un insecticid zootehnic pe bază de Lindan (LINDAVET), granule
de PVC-S plastifiată etc.
Încă din anul înfiinţării - 1974, Centrul de Cercetări Râmnicu-Vâlcea a început să organizeze anual o
Sesiune de Comunicări Ştiinţifice, care - în timp - şi-a câştigat un binemeritat prestigiu naţional şi chiar
internaţional, fiind singura manifestare ştiinţifică din domeniul chimiei, desfăşurată fără întrerupere în toţi
aceşti ani43. În anul 1997 (460 participanţi, cu 426 de lucrări prezentate), manifestarea a primit girul ştiinţific
al Academiei Române şi al Societăţii de Chimie din România, care au devenit co-organizatori. Începând cu
anul 2000, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Centrului de Cercetări Oltchim se transformă în Conferinţa
Naţională de Chimie, cu participare internaţională, organizată din 2 în 2 ani - necesitate impusă de
participarea străină şi de numărul mare de participanţi. Ediţia jubiliară din 2008 (a XXX-a) a reunit 450 de
participanţi români şi străini (Franţa, Germania, Japonia, Serbia şi Republica Moldova), numărul lucrărilor
prezentate fiind de 390, între care 10 conferinţe plenare.
Un bilanţ al activităţii ştiinţifice desfăşurate de la înfiinţare şi pînă în 2007 la Centrului de Cercetări
Râmnicu-Vâlcea, SC INCERCHIM SA şi, respectiv, Centrul de Cercetare OLTCHIM indică 148 de
tehnologii elaborate, 250 de brevete de invenţie obţinute, 90 de lucrări publicate în reviste de specialitate din
ţară (78) şi străinătate (12), 560 de lucrări prezentate la simpozioane, conferinţe şi congrese din ţară (530) şi
străinătate (20) şi 6 teze de doctorat susţinute.
Laboratorul de Cercetări Uzinale din cadrul CPL Râmnicu-Vâlcea. În domeniul industrializării
lemnului, s-a evidenţiat - în special înainte de 1989 - prin rezultate de prestigiu, Laboratorul de Cercetări
Uzinale care a funcţionat în interiorul Combinatului pentru Prelucrarea Lemnului (CPL) din Râmnicu-
Vâlcea. Cercetătorii şi inovatorii din cadrul acestui laborator au studiat şi au reuşit să rezolve teme complexe,
cu caracter aplicativ, privitoare la tehnologiile de fabricare a lemnului stratificat-densificat denumit lignofol
- material rezistent putând înlocui metalul în multe domenii: construcţiile de maşini, instalaţiile etc. De
asemenea, ei au pus în aplicare metode şi procedee noi privind utilizarea unor adezivi folosiţi cu succes la
fabricarea placajelor şi a plăcilor aglomerate din lemn (PAL), tratarea şi conservarea cherestelelor,
raţionalizarea transportului intern etc.44. Desigur, laboratorul şi-a încetat orice urmă de activitate, odată cu
falimentarea şi desfiinţarea combinatului, după 1989.
Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Râmnicu-Vâlcea. Staţiunea de Cercetare-
Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Râmnicu-Vâlcea a luat fiinţă în anul 1977, având alocată la înfiinţare
o suprafaţă de 1050 ha de teren pe care să-şi desfăşoare activitatea45. În prezent (la nivelul anului 2008),
suprafaţa deţinută de această unitate de cercetare-dezvoltare este de numai 310 ha, cu „perspective” de
diminuare. SCDP Râmnicu-Vâlcea este o instituţie publică, având personalitate juridică. Organul
administraţiei publice de profil - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, organul ierarhic
superior - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” Bucureşti, iar coordonarea
ştiinţifică se asigură de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti46.
108
 Activitatea staţiunii reiese chiar din denumirea sa - cercetare şi dezvoltare pentru pomicultură - , ea
fiind axată pe culturile de prun, nuc, alun, castan, măr, soc, trandafir şi rodie. Unitatea s-a specializat în
ameliorarea genetică şi conservarea resurselor genetice la plantele pomicole, dezvoltând baza genetică pentru
prun, nuc, alun, castan şi soc negru47. Activitatea de cercetare se desfăşoară în laboratoare şi în teren (câmp),
având alocată o suprafaţă de 148 ha, iar activitatea de dezvoltare se desfăşoară în câmp, dispunând de o
suprafaţă de 162 ha (la nivelul anului 2007); locaţiile unde se derulează această activitate sunt Râmnicu-
Vâlcea - Bujoreni (90 ha), unde se află şi sediul central, şi Râmnicu-Vâlcea - Căzăneşti (220 ha). Staţiunea
are 5 laboratoare specializate: Laboratorul de genetică, ameliorare şi conservare resurse genetice,
Laboratorul de înmulţire (biotehnologii), Laboratorul de protecţia plantelor, Laboratorul de tehnologii
pomicole şi Laboratorul de utilizare a resurselor naturale.
Activitatea de dezvoltare constă în producerea de material roditor şi dendrologic, evaluarea soiurilor şi
portaltoaielor şi verificarea tehnologiilor, inclusiv lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Bilanţul
realizărilor SCDP Râmnicu-Vâlcea în anul 2007, la 30 de ani de la înfiinţare, se prezenta astfel: 31770 de
hibrizi, din care 22000 hibrizi şi mutanţi de prun, 7500 hibrizi de alun, 1500 hibrizi de nuc, 350 hibrizi de
castan, şi 420 hibrizi din alte specii (măr, trandafir, pecan, rodie etc.); 20 de soiuri de portaltoaie, din care 10
de prun (Vâlcean, Andreea, Alutus, Oteşani 8, Oteşani 11, Rival, Miroval, Oltval, Corval, Pinval), 5 de alun
(Vâlcea 22, Cozia, Romavel, Uriaşă de Vâlcea, Arutela), 4 de nuc (Valcar, Valrex, Valmit, Portval) şi 2 de
soc negru (Ina, Nora); 1089 de resurse genetice aflate în conservare (bancă de gene) din care 750 de prun,
105 de alun, 70 de nuc, 33 de castan, 55 de măr, 34 de trandafir şi 42 de alte specii; 53 de clase, din care 20
de prun, 10 de alun, 10 de nuc, 6 de m ăr şi 7 de rodie; 5 tehnologii şi/sau verigi tehnologice; sortimente de
prun, măr, nuc, alun, cireş, castan, zmeur, căpşun.
Până în toam na anului 2008, s-au finalizat lucrările de creare, omologare şi brevetare în ţară a încă 13
noi soiuri şi portaltoaie, aşa încât la sfârşitul anului 2008, numărul acestora era de 33. Sunt în curs de testare
şi evaluare peste 150 de elite de mare valoare biologică. Soiurile, portaltoaiele şi clonele obţinute la SCDP
Râmnicu-Vâlcea, sunt apreciate nu numai în România, ci şi în alte ţări (Germania, Ungaria, Serbia etc.).
Aceste realizări practice au fost însoţite şi de importante realizări ştiinţifice48: 22 de tratate, monografii şi
buletine ştiinţifice, peste 250 de studii publicate în reviste de specialitate din ţară; 65 de studii apărute în
reviste internaţionale - dintre care 36 în publicaţii acreditate ISI (un sistem internaţional de informare
documentară); 10 teze de doctorat, 35 de articole de popularitate publicate, 4 broşuri tehnice, participarea cu
lucrări la 12 simpozioane şi congrese internaţionale şi - cu fructe - la 8 expoziţii naţionale şi 2 internaţionale.
La SCDP Râmnicu-Vâlcea, s-au format şi activează cercetători de înaltă valoare ştiinţifică: Ion Botu,
Gheorghe Achim, Silvia Preda, Mihai Botu, Rodica Negrescu, Andreea Giorgotă, Petruţa Fătu, Florina
Tărăşescu, Adina Vicol, Anca Neagoe şi Adela Cocioabă. Actualmente, SCDP Râmnicu-Vâlcea este singura
unitate de cercetare-dezvoltare viabilă în domeniul său de activitate, din Oltenia, şi printre cele 4-5 care mai
există în funcţiune în România.
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Industrială. (ECOIND) Bucureşti -
Sucursala Râmnicu-Vâlcea. În anul 1978 a luat fiinţă Institutul de Cercetare pentru Epurarea Apelor
Reziduale (ICPEAR) - Bucureşti49. Unitatea era coordonată de Ministerul Industriei Chimice (MICh) şi avea
atribuţii de coordonare şi realizare a programelor de cercetare-proiectare pentru tehnologii şi echipamente de
epurare a apelor uzate, rezultate din activităţi ale industriei chimice. În anul 1982, s-a înfiinţat la Râmnicu-
Vâlcea, pe platforma chimică, o filială a ICPEAR Bucureşti. De pe la mijlocul anilor ’80, activitatea din
cadrul ICPEAR s-a extins şi asupra apelor uzate provenite din alte ramuri industriale şi din staţiile de
tractare-epurare ale marilor unităţi industriale, dezvoltându-se concomitent şi componenta implicită de
control şi urmărire a poluării apelor prin metode fizico-chimice şi biologice.
După 1990, controlul s-a extins şi asupra poluării aerului şi a solului, astfel că au fost dezvoltate
activităţi specifice de evaluare a poluării mediului şi de management de mediu. În anul 1991, sectorul de
proiectare s-a separat de ICPEAR, dezvoltându-se ca unitate de sine stătătoare cu personalitate juridică,
institutul păstrându-şi structura organizatorică şi activităţile specifice de cercetare aprobate prin HG în urma
parcurgerii unui audit PHARE şi a procedurii de acreditare la nivel naţional. In aprilie 1999, institutul s-a
transformat într-o unitate de interes naţional în domeniul cercetării de mediu, în special în ceea ce priveşte
controlul, prevenirea şi combaterea poluării industriale; totodată, şi-a schimbat denumirea în Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (ECOIND). El dispune de două filiale: una la
Râmnicu-Vâlcea şi cealaltă - fără personalitate juridică - în cadrul Universităţii Tehnice din Timişoara. Are
implementat un sistem de management al calităţii, iar laboratoarele sale de control al poluării sunt acreditate
şi atestate de foruri competente în materie de mediu.
109
 Printre beneficiarii la care s-au aplicat lucrările de evaluare şi cercetare de mediu, se pot menţiona:
SC Oltchim SA, SC Uzinele Sodice Govora SA, SC Uzina M ecanică SA, SC Acvarim SA, SC Metalo-
Chimica SA ş.a. Cercetătorii de la ECOIND - filiala Râmnicu-Vâlcea, chimişti, ingineri chimişti,
biochimişti, biologi şi geologi, au elaborat peste 100 de tehnologii de epurare şi depoluare, metodologii de
analiză şi evaluare a poluării factorilor de mediu, bilanţuri de mediu şi studii de impact. De asemenea, ei au
participat la diferite manifestări ştiinţifice din ţară, unde au prezentat peste 40 de lucrări. Dintre specialiştii
care şi-au adus contribuţia la aceste realizări, îi menţionăm pe Nicolae Curcăneanu, Elena Preoteasa, Elena şi
Gheorghe Luca, Anica şi Dumitru Sărdărescu, Maria Ţarălungă, M aria Târşa, Elena Predatu, Elena Lupu,
Corin Dobrinescu, Mihaela Iordache, Larisa Roxana Mandoc ş. a.
Institutul de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Mecanică Fină şi Scule Bucureşti
- filiala Râmnicu-Vâlcea. În anul 1980, lua fiinţă în Râmnicu-Vâlcea o filială a Institutului de Cercetare
Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Mecanică Fină şi Scule (ICSITMFS) Bucureşti. Iniţial, obiectivul
aceste unităţi a fost acela de a asigura condiţiile pentru punerea în funcţiune cu succes, a Întreprinderii de
Echipament Hidraulic (IEH) Râmnicu-Vâlcea, actuala SC HERVIL SA, fapt petrecut un an mai târziu, când
o parte din personal a şi trecut în producţie. Întreprinderea a apărut în cadrul Centralei de M ecanică Fină
Bucureşti (director: Mihai Popa)50. Dintre realizările filialei, menţionăm proiectarea şi elaborarea
tehnologiilor de fabricaţie, inclusiv realizarea şi testarea prototipurilor pentru următoarele produse:
acumulatori pneumo-hidraulici şi cilindri hidraulici de diverse tipuri şi capacităţi; aparatura de ungere (ulei,
unsoare) pentru toate utilajele şi instalaţiile din România; aparatura de distribuţie proporţională şi servovalve;
supape de toate felurile; sisteme de etanşare de mare presiune, pompe de mare presiune, grupuri de pompare,
aparatură de dispozitivare pentru maşini - unelte; aparatură de dispozitivare pentru hidraulica de mare
presiune. În cadrul filialei şi al unităţii productive, s-a dezvoltat o puternică mişcare de inventică şi
inovare, cu rezultate remarcabile, apreciate în mod corespunzător (financiar) de către regimul comunist
antedecembrist.
Trebuie să mai adăugăm faptul că IEH Râmnicu-Vâlcea a fost prima întreprindere din România unde
au început să lucreze unele maşini automate cu comandă mecanică, iar specialiştii de aici erau preocupaţi de
proiectarea pe calculator, dezvoltând în acest sens o serie de programe situate, evident, la nivelul tehnicii de
calcul din anii aceia (’80). Interesant este faptul că profesioniştii care au urmat (printre care, Petre Chichirdan
şi Doina Glăvan) au intuit încă de pe atunci rolul calculatorului, nu numai în cercetare şi proiectare, ci şi în
artă, respectiv - în proiectarea şi elaborarea tehnologiilor de realizare a(le) unor sculpturi51.
*
În această perioadă a internetului şi a exploziei informaţionale şi de comunicaţii, informatizarea a
pătruns în toate instituţiile şi întreprinderile, fie acestea de stat sau particulare. Importante şi moderne dotări
în acest sens, s-au făcut nu numai la nivelul Consiliului Judeţean52, ci şi în cadrul Primăriei Municipiului
Râmnicului, al liceelor din municipiu şi al altor instituţii locale.

c) A s o c ia ţii, s o c ie tă ţi şi a l t e o r g a n i z a ţ i i p r o f e s io n a l e
n o n g u v e r n a m e n t a l e ( c l u b u r i , c e r c u r i e tc .)
Asociaţia Generală a Inginerilor din România - filiala Vâlcea, s-a înfiinţat în anul 1990, avându-l ca
preşedinte pe ing. dr. Toma Florin (din 2005 - pe ing. dr. C-tin Pârîianu) şi un număr de 47 membri activi.
Îşi are sediul la Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea. Organizarea şi funcţionarea sa sunt stabilite prin
statut. Ca şi asociaţia mamă (Asociatia Generala a Inginerilor din România - AGIR), ea este o organizaţie
apolitică, cu personalitate juridică, cu activitate non profit şi cu autonomie deplină; ea reprezintă una dintre
cele mai serioase şi mai prestigioase asociaţii profesionale, implicându-se eficient în viaţa economico-
socială a ţării. Este semnificativă tema-titlul uneia dintre manifestările planificate de filială în acest an -
2012: Hidroenergetica românească - perspectivele dezvoltării în condiţiile economiei de piaţă
(w w w .agir.ro/filiala.php). Cele mai bune dintre lucrările şi comunicările prezentate de membrii AGIR cu
diverse ocazii, au fost publicate in Buletinul AGIR, sau în revista “Univers ingineresc” a asociaţiei centrale.
Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) a fost înfiinţată în 1998 de către
Dumitru Popescu din Râmnicu-Vâlcea (inginer aerospaţial, preşedinte), împreună cu un grup de studenţi -
Teodor Diaconu din Râmnicu-Vâlcea - chimist (concepţia vehiculelor, dinamica zborului), Simona Popescu
din Drăgăşani - filolog PR manager) şi alţi împătimiţi (din alte judeţe) ai zborurilor cosmice. ARCA este o
organizaţie non-guvernamentală, lider naţional în domeniul cercetării aerospaţiale. Beneficiind de

110
sponsorizări generoase, ei au construit rachetele D em onstrator 2 şi 2B, cu care, în anul 2003, ARCA s-a
înscris în competiţia „Ansari X Prize”. Dumitru Popescu a reprezentat echipa la evenimentele importante din
cadrul competiţiei, precum: „X Prize Teams Meeting” (2004), „X Prize Gala” (2004) şi „X Prize Cup”
(2005, 2006). El a fost director de proiect şi de lansare pentru racheta D em onstrator 2B (echipată cu primul
motor rachetă din lume monopropelant, reutilizabil, din materiale compozite), lansată cu succes din
Poligonul Forţelor Aeriene de la Capul Midia, la data de 9 septembrie 2004, la Baza Forţelor Aeriene de la
Capul Midia, de pe ţărmul Marii Negre, precum şi pentru vehiculul suborbital pilotat Stabilo, coordonând
zborurile misiunilor 1 şi 2, şi testele la sol. În prezent, coordonează programul Haas-ELE şi departamentul de
propulsie al ARCA53. ARCA a participat, începând cu anul 2002, la cea mai prestigioasa competiţie
astronautică, Ansari X Prize, fiind unul dintre competitorii importanţi. ARCA a dezvoltat două mari
programe: D em onstrator şi Stabilo. Stabilo este un vehicul rachetă în două trepte, lansat din aer, care a
executat două zboruri până în acest moment. Prima treaptă este cel mai mare balon solar din lume, iar a doua
treaptă este un vehicul rachetă pilotat. Primele zboruri la joasă altitudine ale sistemului, au fost efectuate în
2006. În acelaşi an, Misiunea 1 a fost lansată la o altitudine de 14.700 m. În 2007, Misiunea 2 a fost lansată
la o altitudine de 12.000 m deasupra Mării Negre.
În ziua de 2 februarie 2009, la Râmnicu-Vâlcea, ARCA a lansat oficial Competiţia „Zece”, secţiunea
pentru aeronautică, oferind un premiu de 10000 € pentru realizarea unui aeromodel planor construit exclusiv
din hârtie şi/sau carton şi adeziv. Competiţia ZECE a comemorat 100 de ani de la primul zbor efectuat în ţară
de un român, Aurel Vlaicu, cu un aparat românesc; totodată, a avut caracter educaţional, transmiţându-le
tinerilor mesajul că, indiferent de categoria socială căreia îi aparţin şi de statutul social, doar învăţământul le
poate oferi un succes real54. În prezent, asociaţia desfăşoară Programul Spaţial al României (2012-2025).
Racheta orbitală H aas 2C, care a fost prezentată în Piaţa Victoriei din Bucureşti în perioada 1-3 iunie 2012,
va fi lansată de la sol în primăvara anului viitor, având ca obiectiv testarea la zbor a motorului E xecutor şi
atingerea orbitei, , devenind primul satelit relizat integral în România (w w w .dreptonline.ro/stiri).
În 1990, a luat fiinţă la Râmnicu-Vâlcea, Filiala Vâlcea a Societăţii Inventatorilor din România (SIR),
care îl avea ca preşedinte pe Dumitru Misăilescu Panu (preşedinte de onoare: ing. Marian Pătraşcu), iar ca
vicepreşedinţi - pe inginerii Petre Cichirdan şi Eugen Armăşoiu. Obiectivul de bază al organizaţiei este
stimularea creativităţii în domeniul inventicii. Concret, asociaţia a creat cadrul organizatoric pentru întâlnirea
inventatorilor din judeţ (D. M. Panu, M. Pătraşcu, P. Cichirdan, Eug. Armăşoiu, Emilian şi Florentina
Georgescu, Petre Vasilescu, Gheorghe Belgun, Petre Gluck, Ştefan Curcăneanu etc.), în scopul unor
schimburi de experienţă; a realizat contacte cu instituţii presigioase precum Universitatea din Bucureşti şi
diferite firme particulare şi a participat cu standuri la toate expoziţiile HERVEX. La această secvenţă, se
cuvine să menţionăm numele câtorva inventatori ai zonei şi ale unor invenţii ale acestora: Ioan Ştefănescu,
Petre Cichirdan, Dumitru Misailescu Panu, Marian Pătraşcu, Teofil Preda şi mulţi alţii. Inginerul Petre
Cichirdan, fost angajat la IEH Râmnicu-Vâlcea, este autor a peste patruzeci de invenţii şi inovaţii, printre
care Semaforizare mobilă pentru reabilitarea drumurilor naţionale şi Crearea de miniprocesori şi
postprocesori pentru proiectarea asistată de calculator a tehnologiilor pe maşinile unelte cu comandă
numerică (MUCM): soft - creată în 1978, prezentată public la sesiunea de cercetare ştiinţifică în domeniul
infromaticii, Sibiu - 1982, şi premiată în 1986 la Sesiunea naţională de informatică, de la Cluj-Napoca şi la
Maratonul tehnico-ştiinţific naţional din acelaşi an, prin lucrarea Sculptură cibernetică.
Liviu Sandu din Râmnicu-Vâlcea, este inventatorul motorului nepoluant, cu consum zero, pe bază de
magneţi. Din octombrie anul trecut (2007), vâlceanul a trimis documentaţia la OSIM, în vederea brevetării
invenţiei sale. Din spusele lui, rezultă că a primit deja vizitele unor reprezentanţi ai BMW şi Daimler-
Chrysler, care vor să-i cumpere invenţia55. Un lucru demn de menţionat: Bill Gates, şi alţi 9 investitori au
depus cereri privind brevetarea motorului electromagnetic şi a injectorului de plasmă!56
O invenţie originală îi aparţine cercetătorului (istoric de profesie) George Rotaru: Calendarul perpetuu
universal grego-rotarian. Invenţia a fost înregistrată la OSIM şi a stârnit deja interesul specialiştilor. După
propria mărturisire a autorului, punctul de plecare al ideii sale a fost calendarul de la Sarmizegetusa, care avea
ca scop măsurarea şi orientarea temporală pe baza elementelor cosmice. Concret, calendarul este alcătuit după
cele 72 de cruguri solare, respectiv 2016 ani, şi ia în consideraţie Pulsul Terrei sau Rezonanţa Schumann,
constituindu-se într-o adevărată reformă a vechiului calendar gregorian, din 1562, aplicat în ţara noastră din
1919 şi adoptat de Biserică abia în 1924. După părerea lui George Rotaru, acesta „nu mai este în rezonanţă cu
organismul uman, şi poate avea consecinţe nefaste asupra lui”.
În domeniul chimiei, cercetătorii vâlceni au obţinut rezultate remarcabile în ceea ce priveşte invenţiile.
La loc de frunte, se cuvine să reamintim57 rezultatele obţinute de Uzina G sub conducerea savantului Marius
111
Peculea şi de el personal: a elaborat tehnologii pentru separarea apei grele, separarea tritiului, separarea
azotului, a heliului etc. Invenţiile sale au fost cunoscute, recunoscute şi apreciate la nivel mondial, fiind
medaliate la saloanele internaţionale de inventică: 6 cu aur (Bruxelles - 1998, 1999; Geneva - 1999, 2000;
Ungaria - 2000), 4 cu argint (Bruxelles - 1998, 1999; Geneva - 1999) şi 2 cu bronz (Bruxelles - 1998;
Ungaria - 2000).
În perioada 5-9 aprilie 2006, Elveţia a găzduit cel de-"Al 34-lea Salon Internaţional al Invenţiilor,
Tehnicilor şi Produselor Noi". Printre cele 45 de ţări participante, s-a numărat şi România, cu invenţia
Metoda nepoluantă pentru curăţarea apelor reziduale, căreia Juriul de la Geneva i-a acordat medalia de aur.
Metoda, nepoluantă pentru mediu, a fost propusă de trei cercetători români de la Institutul de Criogenie şi
Separări Izotopice (ICSI) Râmnicu-Vâlcea: Elena David, Ioan Ştefănescu şi Petru Niculiţă. Invenţia a primit
şi Premiul special al Asociaţiei Inventatorilor din Ungaria. Prin aplicarea metodei brevetate de ei, rezultă o
apă curată şi un sediment care nu conţine componente toxice, fiind totodată bogat în fier, magneziu, fosfor -
componente esenţiale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. După opinia cercetătoarei Elena David,
„aceasta face posibilă utilizarea acestui sediment în agricultură, ca fertilizator pentru sol"58.
Un grup de cercetători de la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice
şi Izotopice I.C.S.I. Râmnicu-Vâlcea (INC-DTCI-ICSI Râmnicu-Vâlcea) - Ştefănescu Ioan, Tiţescu
Gheorghe ş.a. - au descoperit un nou tip de apă potabilă. Este vorba de un produs sută la sută românesc şi
care se caracterizează printr-un conţinut scăzut de deuteriu; de aceea, specialiştii o numesc apă sărăcită în
deuteriu sau prescurtat ASD. ”O apă microbiologic pură, mineralizată conform legislaţiei din România, cu o
concentraţie de 25 de părţi pe milion de deuteriu în compoziţie” - precizează prof. univ. dr. fiz. Ioan
Ştefănescu, directorul ICSI. Alţi şase cercetători de la INC, DTCI şi ICSI Râmnicu-Valcea - Mirică Dumitru,
Culcer Mihai, Pătularu Laurenţiu, Lazăr Roxana, Stoenescu Daniela şi Stanciu Vasile - sunt autorii invenţiei
Ansamblu de pile de combustie cu membrană polimerică schimbătoare de protoni , care are ca scop
îmbunătăţirea sistemului de răcire a pilelor de combustie cu membrană schimbătoare de protoni, prin
dispunerea optimizată a traseelor de fluide din interiorul ansamblului de pile59. Anterior, un grup de
cercetători (Marian Pătraşcu, Paul Oşanu, Radu Negrescu, Iulia Ichim, Ecaterina Moldovan, Emilian
Georgescu, Grigore Arnăutu şi Nicolae Chiroiu) de la Laboratorul „Cercetare PVC şi Copolimeri din cadrul
Centrului de Cercetări Râmnicu-Vâlcea, preocupaţi de perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie ale PVC-S
(policlorura de vinil - suspensie) şi PSL (polimeri sulfidici lichizi sau tiocoli) şi elaborarea unor noi
sortimente din produsele de mai sus (PVC-S de uz electrotehnic, nuclear, medical, biomedical, cu densitate
mărită, cu greutate moleculară mare, cu greutate moleculară joasă etc., au descoperit un nou Procedeu de
polimerizare, în suspensie, a clorurii de vinil, invenţie brevetată, pentru care au obţinut Certificatul de
inventator nr. 91256/26.08.198660. Alte teme de cercetare ale colectivului respectiv, s-au referit la domeniile
produselor clorosodice, pesticidelor şi apei oxigenate61.
Nu vom relua, redundant, realizările creative din sferele viticulturii şi pomiculturii, care au fost
evidenţiate la acest capitol, în secvenţa C ercetarea ştiinţifico-tehnică instituţionalizată . . . . Vom adăuga
doar activitatea susţinută pe care o desfăşoară Filiala Vâlcea (înfiinţată în anul 2000) a Asociaţiei
Crescătorilor de Albine din România (1958). - organizaţie profesională non-profit, care are drept scop
asigurarea cadrului organizatoric la nivel Judeţean, care să conducă la crearea şi dezvoltarea unei apiculturi
profesioniste sau de amatori, ca o activitate utilă societăţii”62. Conform informaţiilor furnizate de Petre
Moraru, preşedintele filialei vâlcene, în judeţul Vâlcea există aproximativ 2.000 de apicultori şi circa 60.000
de familii de albine. Pentru acest domeniu, menţionăm invenţia lui Teofil Preda (înscrisă la OSIM) - Electro-
freză pentru recondiţionat faguri uzaţi.
În Râmnicu-Vâlcea, îşi are sediul Asociaţia Profesională COGEN din România, al cărei preşedinte
este ing. Mihai Bălan - directorul general al SC CET Govora SA - societate care se numără printre membrii
fondatori ai asociaţiei. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2003; din ea fac parte o serie de societăţi similare
din ţară (importanţi operatori de termoficare) şi are drept scop, conform statutului, „crearea de parteneriate
cu persoane fizice şi juridice, inclusiv cu autorităţi publice, pentru facilitarea accesului la resurse private şi
publice, având drept ţintă promovarea unei politici de dezvoltare energetică şi protejarea mediului şi naturii (.
. .), în ideea de a promova tehnologia de cogenerare ca factor determinant pentru realizarea unui sistem
energetic naţional descentralizat, eficient în utilizarea combustibililor cu impact redus asupra mediului şi în
acord cu cerinţele şi practica Uniunii Europene”. La buna desfăşurare a activităţii asociaţiei, îşi mai aduc
contribuţia următorii vâlceni: Constantin Lepădat - director economic la CET Govora (CFI), ing. Alexandra
Andreescu (probleme de secretariat) şi ing. Ion Dina.

112
 În incinta complexului FEDERAL COOP din Râmnicu-Vâlcea, îşi desfăşoară activitatea Asociaţia de
Tineret pentru Învăţământ şi Ştiinţă SO LARIS Piteşti, filiala Râmnicu-Vâlcea, preşedintele ei fiind Ion
Viorel Mihalcea. Este o asociaţie implicată în programe de susţinere şi instruire a tineretului. Printre altele,
conducătorii ei organizează cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare în domeniul învăţământului.
Asociaţia Psihologilor Vâlcea. Şedinţa de constituire a Colegiului Psihologilor Vâlcea, a avut loc în
ziua de 21 decembrie 2005; ca preşedinte, a fost ales psihologul Gheorghe Ionescu. Scopul principal al
acestei organizaţiei este promovarea profesiei de psiholog, a calităţii şi eficienţei practicii psihologice în
România, prin servicii acordate tinerilor, comunităţii şi participarea la procesul de îmbunătăţire a calităţii
vieţii63.

d ) C e r c e t a r e a ş ti i n ţi f i c ă s o c io - u m a n ă

Reluând tradiţii vechi în această direcţie, în 1969 a luat naştere la Râmnicu-Vâlcea, Asociaţia
Folcloriştilor şi Etnografilor Vâlceni (AFEV; preşedinte - Gheorghe Deaconu), care a alcătuit şi a derulat o
serie de programe ştiinţifice şi metodologice de profil, aducându-şi o substanţială contribuţie la activitatea de
cercetare ştiinţifică, îndrumare metodică şi valorificare artistică pe raza judeţului Vâlcea. Printre cei mai
activi folclorişti şi etnografi, membrii sau colaboratori ai AFEV, în perioada de funcţionare a asociaţiei,
(1969-1989), se cuvin menţionate numele lui Traian Cantemir, Ioan St. Lazăr, Gheorghe N. Cârstoiu-
Frunzaru, Nicolae Ciurea-Genuneni, Eugen Deca, Aurelian Didicescu, Natalia Dobrinescu, Costea Marinoiu,
Cristina Nisipescu, Nicolae Gh. Popescu-Rebus, Petre Purcărescu, Elena Stoica, Ion Soare ş. a.
Asociaţia a activat, desigur, sub egida şi cu sprijinul CJCPCT Vâlcea, a cărui arhivă a constituit, de la
început, datorită strategiei directorului Centrului, Cabinetul de informare, documentare şi metodică artistică -
devenit pe parcurs Cabinetul metodic, iar după 1990 - Banca etnoculturală a Vâlcii - „cea mai autorizată şi
mai productivă sursă de cunoaştere a „istoriei” instituţiei şi, în general, a „istoriei” culturii tradiţionale din
Vâlcea, în ultimele patru decenii; istoria acestora constituie un capitol din istoria culturală a Vâlcii
contemporane64. În concepţia lui Gheorghe Deaconu, fostul manager al Casei Creaţiei Populare, Vâlcea ar fi
trebuit să devină, prin această instituţie, unul dintre centrele ştiinţifice şi metodologice de referinţă în ţară, cu
valoare modelatoare pe plan naţional în domeniu65.
Cercetarea istorică. În perioada de după 1960, în Râmnic şi nu numai, s-au afirmat istorici locali ca
Tamaş Corneliu, Horia Nestorescu-Bălceşti, Sergiu Purece, Bardaşu Petre, Gheorghe Dumitraşcu, Al.
Bălintescu (mai ales în domeniul arhivistic), Veronica Tamaş, Nicolae Bănică-Ologu (coordonator, printre
altele, al seriilor noi ale publicaţiilor „Studii vâlcene” - nr. IV-VII şi „Buridava” - nr. V) ş. a. Primii cinci au
realizat, printre altele, o colecţie esenţială pentru studierea istoriei locale: „Documentele Vâlcii”, în care au
apărut volume de documente (dar şi cu solide studii introductive cuprinzând interpretarea acestora) despre
principalele evenimente din istoria neamului (1821, 1848, 1877, 1907, 1914-1918), aşa cum s-au desfăşurat
ele în arealul vâlcean. Acţiunea lor a fost continuată de cercetătorii arhivişti Ion Soare, Dumitru Andronie,
Dumitru Garoafă, Doina Glăvan, Bogdan Aleca, Ionela Niţu ş. a. Alţi istorici locali care s-au afirmat în
ultimii ani, sunt pr. Ioan Gavrilă, Marian Pătraşcu, Nicolae Daneş; la Craiova, s-a afirmat cu strălucire
tânărul istoric Nicolae Mihai, râmnicean de origine.
Începând cu anul 1962, şi-a început activitatea Filiala Vâlcea a Societăţii de Ştiinţe Istorice din
România, „ce grupează cercetători, iubitori ai trecutului, unde se prezintă referate şi comunicate (sic!)
privind istoria locală şi se aniversează diferite evenimente ...”66.
Societatea de Ştiinţe Filologice - Filiala Vâlcea şi-a adus partea ei de contribuţie la promovarea acelor
ştiinţe în zona Vâlcii, la impulsionarea creativităţii filologilor şi lingviştilor. Din comitetul ales la 30 august
1984, făceau parte prof. Gheorghe Piţigoi - preşedinte şi prof. Dorina Constantinescu - secretar67.
Activitatea filialei cuprindea sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri etc., unele dintre acestea fiind
organizate în colaborare cu Societatea „Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu” şi cu Filiala Vâlcea a
Arhivelor Statului68.
S-a luat iniţiativa privind cercetarea domeniului culturii, al cărţii şi tipăriturilor, realizându-se o relativ
bogată documentare în vederea alcătuirii unei posibile enciclopedii a Vâlcii, cercetare la care „au contribuit
îndeosebi istoricii Horia Nestorescu-Bălceşti, regretaţii Petre Bardaşu şi Sergiu Purece, apoi Corneliu Tamaş,
Nicolae Bănică-Ologu, Gheorghe Dumitraşcu, Dumitru Andronie, profesorii Costea Marinoiu şi Ion Soare,
bibliotecari precum Petre Petria, preoţi ca regretaţii Gh. N. Cârstoiu-Frunzaru, Emil Nedelescu, Dorin Jacotă
şi, în mod deosebit, arhim. Veniamin Micle”69, iar în ultimii ani - Felix Sima, Dumitru Lazăr, Augustina
Sanda Constantinescu, Aneta Bardaşu ş.a. Realizarea proiectului Enciclopedia judeţului Vâlcea a devenit
113
 posibilă abia în anii din urmă, sub egida Forumului Cultural al Râmnicului şi cu sprijinul financiar al
Consiliului Judeţean Vâlcea: în anul 2010, a apărut vol. I al lucrării, Prezentare generală (Râmnicu-Vâlcea,
2010; format A4, 1056 pagini, 92 dintre acestea fiind ilustrate color), coordonat de Ion Soare şi alcătuit de un
grup de cunoscuţi cercetători ai Vâlcii şi ai ţării: acad. Răzvan Theodorescu, N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D.
Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I. St. Lazăr, arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, P.
Petria, Gh. Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece şi I. Soare; au mai colaborat: Gh. Deaconu, Nicolae
Dinescu, Ion Măldărescu, Laurenţiu Stilea, Eduard Dulăcioiu şi Eugen Petrescu. Este în curs de finalizare
vol. II al Enciclopediei judeţului Vâlcea - Localităţile urbane, care, în prezent, este depus la Editura Fortuna,
în vederea pregătirii sale pentru tipar (iulie 2012).
S-au impus, inclusiv pe plan naţional, volumele colective „File vâlcene”, „Studii vâlcene” (seriile
veche - nr. I-VII şi nouă - nr. I-IV (VIII-XI), „Buridava” - seriile veche şi nouă, şi altele, apărute la
Râmnicu-Vâlcea. Au fost, de asemenea, publicate un număr apreciabil de documentare biobibliografice ale
unor personalităţi locale de valoare, semnate de Petre Petria, Dumitru Mitrana, C. Tamaş, Ioan St. Lazăr
şi alţii70.
Centrul Naţional de Studii Medievale „Antim Ivireanul” (asociaţie fără personalitate juridică) a fost
înfiinţat în ziua de 27 septembrie 1999 în Râmnicu-Vâlcea, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, cu
sprijinul (patronajul) Episcopiei Râmnicului şi al autorităţilor locale, în organizarea Facultăţii de Filologie a
Universităţii din Bucureşti. Iniţiatorii principali au fost universitarii Dan Horia Mazilu şi Eugen Negrici;
primul dintre aceştia, împreună cu vâlceanul Ioan St. Lazăr, căruia i s-a raliat (din 2006) Ion Soare, s-au
străduit, în anii care au urmat, să pună în practică obiectivul principal al Centrului: stimularea cercetării în
general şi - în speţă - a culturii şi literaturii medievale. Aceasta s-a realizat în timpul unor tabere de creaţie
organizate cu studenţii de la facultăţile de filologie din Bucureşti şi, respectiv, Piteşti (filiala şi sediul
Râmnicu-Vâlcea); în cadrul întâlnirilor, s-au efectuat cercetări pe cărţile vechi şi manuscrisele aflate în
mânăstirile Cozia şi Bistriţa, sub îndrumarea de specialitate a lui Dan Horia Mazilu, Ioan St. Lazăr
şi Ion Soare.
Cele mai bune dintre studiile şi articolele alcătuite în cadrul Centrului, au fost prezentate în sesiuni
speciale de comunicări, sau publicate în revista „Lumina lumii”. Centrul a fost cooptat, ca organism special,
în cadrul Fundaţiei Culturale „Sfântul Antim Ivireanul”, care are personalitate juridică şi îi poate organiza
activitatea publică. În cei peste 10 ani de funcţionare, Centrul de Studii Medievale „Antim Ivireanul” a
propus peste 50 de studii noi, dedicate vieţii şi operei „Sfântului Antim Ivireanul” şi cam tot atâtea - dedicate
culturii medievale şi premoderne româneşti, polarizând în jurul Râmnicului şi al Vâlcii, o seamă de
importanţi cercetători ai culturii româneşti vechi.
Vastul domeniu al ştiinţei literaturii (critica literară, istoria literaturii, teoria literaturii) este bogat
ilustrat prin volume de referinţă semnate de Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Cornel Moraru, Dinu
Săraru, Constantin Mateescu, Marian Papahagi, Costea Marinoiu ş. a. În ultimii ani, s-au afirmat Petru Pistol,
Emil Istocescu, Florentin Smarandache, N. Bănică-Ologu, Ioan St. Lazăr, Ion Predescu, Ion Soare, Mihai
Sporiş, Constantin Deaconu, Gheorghe Deaconu. Începe să se afirme cu strălucire o generaţie tânără de
critici, istorici literari şi eseişti: Constantin (Costi) Mihai, Alina Nicola Veţeleanu ş. a.
Sociologia (politică) românească a fost îmbogăţită recent cu o consistentă lucrare - Structura
ficţiunilor comunitare (2007) reprezentând teza de doctorat a râmniceanului Răzvan Enache, iar în filozofie,
tânărul Andrei Carpeneanu, care a susţinut un reuşit doctorat în domeniu, a publicat volumele : Realism,
raţionalitate, relativism (2004); Evoluţie şi proces în filosofiile bergsoniană şi whiteheadiană (2006, teza de
doctorat) şi Understanding Journalism, Mediating the Message and the Power o f News (New York, 2009), în
paralel cu o serie de studii şi articole în publicaţii de prestigiu, internaţionale şi româneşti .
În cercetarea din domeniul teologiei, au elaborat lucrări şi studii de referinţă, ierarhii locului - IPS.
Gherasim şi IPS. Irineu, în prezent - mitropolit al Olteniei, iar în ultimul timp - PS Emilian Lovişteanul,
cărora li s-au adăugat pr. Ioan Gavrilă şi cărturarul mirean Ioan St. Lazăr
Au apărut o serie de monografii ale unor instituţii locale, semnate de cercetători precum C. Tamaş, Gh.
Deaconu, I. Soare, Costea Marinoiu, Elena Simeanu, pr. C. Cîrstea, Doru Căpătaru etc. Numeroase studii şi
articole ale râmnicenilor, pe teme din cele mai variate domenii, au fost semnate în reviste internaţionale,
centrale ori în reviste zonale şi locale precum „Renaşterea”, „Studii vâlcene”, „Buridava”, „Lumina lumii”,
„Povestea vorbei”, „Forum-V” ş.a.
Nu vom amănunţi acest aspect, fiindcă despre publicistica autorilor vâlceni s-ar putea scrie volume
întregi!

114
 Note bibliografice
1. Pentru amănunte, vezi Priorităţi vâlcene, pag. 31-40.
2. Vezi: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Prezentare generală, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, pag. 416.
3. Vezi ediţia contemporană îngrijită de acad. G. Mihăilă, cu un extins şi doct studiu despre savant: B. P. Hasdeu, Cuvente
den bătrâni, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983, pag. 299-425.
4. Florin Faifer, Antim Ivireanul, în DLR, pag. 43.
5. Istoria ştiinţei, pag. 48.
6. N. Maghiar, Şt. Olteanu, Din istoria mineritului în România, Bucureşti, 1970, pag. 134.
7. Veronica Tamaş, O moară de postav la Râmnic în timpul lui M ihai Viteazul, în „Studii vâlcene”, VI, Râmnicu-Vâlcea,
1983, pag. 39 - 42.
8. Ibidem, pag. 40-41.
9. Monumente istorice, pag. 157.
10. Pr. Ioan D. Ciucă, prof. Domniţa Ciucă, prof. Ion M. Ciucă, Priorităţi istorice vâlcene (în cont., Priorităţi vâlcene),
Complexul de Spiritualitate Creştin-Ortodoxă „Sf. Nicolae” - Câmpu-Mare, 2002, pag. 195.
11. Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Andreescu, Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului
din Râmnicu-Vâlcea, 1388-1715 (în cont., Tezaur medieval), Bucureşti, 1983, pag. 170, doc. nr. 462.
12. Tezaur medieval, pag. 19, doc. nr. 1.
13. Veronica Tamaş, Mărturii documentare privind viticultura din judeţul Vâlcea în timpul domniei lui Constantin
Brâncoveanu (1688-1714), în „Studii vâlcene”, I (VIII)/2003, pag. 52.
14. Vezi nota 9.
15. V., de pildă, Stănuţa Creţu, Văcărescu Ienăchiţă, în DLR, pag. 894.
16. Istoria ştiinţei, pag. 36.
17. DLR, pag. 484.
18. Monumente istorice, pag. 36-37.
19. Istoria ştiinţei, pag. 327.
20. vezi: www.mediafax.ro/sport
21. Istoria ştiinţei, pag. 355.
22. Ibidem, pag. 379.
23. Ibidem, pag. 383
24. “Lumina de pe Lotru”, An I, nr. 1, marţi 15 aug. 1967, pag.1.
25. Istoria ştiinţei, pag. 407.
26. Ibidem, pag. 437.
27. Vezi cap. Personalităţi vâlcene.
28. Memoriile unui om obscur, pag. 229.
29. Vezi cap. Personalităţi vâlcene.
30. Gh. Ioniţă, AcademicianulMarius Peculea - arc peste timp, în „Studii vâlceene”, V (12)/2009, pag. 368-369.
31. Marius Peculea, Apa grea - procese industriale de separare, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1984, pag. 9.
32. M. Peculea, Curriculum vitae - 2008, ICSI Râmnicu-Vâlcea.
33. x x x ICSI Râmnicu-Vâlcea, prospecte: 2000, 2005.
34. Vezi Nota 31.
35. Marian Pătraşcu, Scurtă istorie . . ., p. a II-a, în „Forum-V”, anul III, nr. 3(8)/2008, pag. 14 (în cont., Scurtă istorie II).
36 După E Valcea News.
37. Centrul de Cercetare Oltchim, prezentare pentru cea de a XXX-a Conferinţă Naţională de Chimie, Călimăneşti-Căciulata,
8-10 octombrie 2008.
38. Marian Pătraşcu, Priorităţi româneşti în domeniul policlorurii de vinil-suspensie (PVC-S), în „Forum-V”, anul I, nr.
1/2006, pag. 14.
39. Vâlcea. Monografie, pag. 207.
40. Marian Pătraşcu, M anual de recepturi pentru polimerizarea clorurii de vinil în suspensie, C. Ch. Râmnicu-Vâlcea,
1986.
41. Vezi nota 90.
42. Brevetul RO nr. 67.907 nu a fost publicat niciodată, fiind clasificat drept „Strict secret” . Timp de peste 10 ani, el a
reprezentat unul dintre cele mai eficiente procedee anticrustă, din lume. Din păcate, autorităţile timpului n-au fost în măsură să-l
valorifice şi în afara ţării.
43. Marian Pătraşcu, De la cercetarea ştiinţifică zonală, la cea de-a XXIX-a Conferinţă Naţională de Chimie (în cont.,
Cercetarea ştiinţifică locală), în „Forum-V”, nr. 1/2007, pag. 13.
44. Vâlcea. Monografie, pag. 123 şi 207.
45. Marian Pătraşcu, loc. cit.
46. SCDP Râmnicu-Vâlcea. Prezentare generală - prospect documentar pentru aniversarea a 30 de ani de activitate, 2007.
47. Concurs de fructe nucifere, Simpozion „30 de ani de activitate a SCDP Râmnicu-Vâlcea”, 9 - 10 oct. 2007 (Invitaţie-
Program).
48. I. Botu, SCDP Râmnicu-Vâlcea, prezentare făcută la masa rotundă „Cercetarea ştiinţifico-tehnică din judeţul Vâlcea -
actualităţi şi perspective”, Forumul Cultural al Râmnicului şi SCDP Râmnicu-Vâlcea, 20 oct. 2008.
49. M. Ţarălungă, INCD - ECOIND Bucureşti - Sucursala Râmnicu-Vâlcea,, prezentare la masa rotundă „Cercetarea
ştiinţifico-tehnică din judeţul Vâlcea - actualităţi şi perspective”, Forumul Cultural al Râmnicului şi SCDP Râmnicu-Vâlcea,
20 oct. 2008.
50. Vezi Fondul arhivistic personal Petre Cichirdan, dos. 1 (nenum.).

115
 51. Ibidem.
52. Consiliul Judeţean Vâlcea, Cartea albă. Iulie 2004-iunie 2008, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2008, pag. 116.
53. www.arcaspace.ro/orbital/ro; vezi şi www.dumitrupopescu.ro.
54. www.competitiazece.ro
55. Marius Jianu, Un vâlcean spune că a inventat motorul cu zero consum, în CLICK.RO. nr. 239, 4 febr. 2008, pag. 1.
56. www.inventatori.ro
57. V. mai sus, capitolul Cercetarea ştiinţifico-tehnică instituţionalizată
58. http//www.romania/Israel.com
59. „Romanian Tribune.net”, anul 6, nr. 24/ 30 nob. 2007, pag. 1; v. şi www.apasaracitaindeuteriu.ro
60. „Forum-V”, an I. nr. 1/2006, pag. 14.
61. Câineni, pag. 367.
62. Statutul ACAR, art. XIV.
63. http://www.tineretvl.go.ro/psihologi.html
64. Patrimoniul documentar, pag. 15.
65. Ibidem, pag. 21.
66. C. Tamaş, Istoria Râmnicului, pag. 247.
67. Societatea de Ştiinţe Filologice, “Buletinul Societăţii pe anul 1984”, redactor-şef - Ion Hangiu, Bucureşti, 1984,
pag. 145.
68. Ibidem, pag. 131.
69. I. St. Lazăr, Vâlcea alfresco, pag. 59.
70. Ibidem.

Sediul fostului Serviciu Tehnic al Judeţului Vâlcea (u lterior - Leagănul pentru Copii)

116
Cel mai mare laborator de criogenie din UE, se află la Institutul de Criogenie şi Separări
Izotopice (ICSI) din Râmnicu-Vâlcea. În centrul imaginii: fiz. dr. Ioan ŞTEFĂNESCU,
inventator de renume, directorul institutului

Roade ale cercetării, la Staţiunea Pomicolă Râmnicu-Vâlcea

117
 N oul sediu al Arhivelor vâlcene, inaugurat în anul 1982; la inaugurare,
au fo st prezenţi Teodor Coman şi g-ral Gh. Andreescu

D O U Ă C E R T IT U D IN I A L E C E R C E T Ă R II Ş T IIN Ţ IF IC E R A M N IC E N E

Andreea - Otilia ŞU IU - chimistă şi Ionuţ BU D IŞTEANU - informatician, programator

118
 C ap . V II - C U L T U R A

1. S P IR IT U A L IT A T E , C U L T U R Ă Ş I A R T Ă
ÎN R Â M N IC U L M E D IE V A L Ş I P R E M O D E R N
Situat între râul Olt şi arcul închipuit de dealul Capela, în apropiere de cetatea dacică Buridava şi de
castrul roman de la Stolniceni, de marele zăcământ de sare de la Ocnele Mari şi de vestitul târg antic de la
Râureni (unde se încărca pe plute sare pentru Balcani şi Orient), Râmnicul a putut fi, din vechime, un mic
târg, dar şi un sediu administrativ, cu o minimă viaţă culturală locală specifică (v. şi tezaurul numismatic din
timpul împăratului Commodus, 180-192 e .n.).
În epoca marilor migraţii cu care începe evul mediu românesc şi în care se produce ruralizarea totală a
civilizaţiei daco-romane, localitatea nu a dispărut, ci şi-a menţinut (desigur, diminuat) rolul economic şi
cultural tradiţional în zonă (v. diferite tezaure de monede bizantine, ca şi necropolele din secolele IX-XI,
descoperite aici şi în jur). Slavii, aşezaţi între timp, transpun în limba lor numele vechi locale; de acum,
probabil, şi numele Râmnicului (sl. râba = peşte;> râbnic> râmnic>râmnic) provenit de la apa Râmnicului, ca
râu de mori (de unde, până de curând, şi numele de Râul morilor), la vărsarea căruia se formau multe
heleşteie de peşti.
Cel mai vechi document cert privitor la Râmnicul medieval este din 20 mai 1388, un hrisov prin care
domnitorul Mircea cel Mare dăruieşte mânăstirii Cozia, între altele, „o moară la Râmnic” şi „curtea
Hinăteştilor” de peste apa Râmnicului (DRH, B, I, 1966, 28). În anul următor, la 4 septembrie 1389, Mircea
cel Mare atesta Râmnicul drept „oraşul domniei mele” (Sacerdoţeanu, 1972, 38) - marcând statutul acestuia
de a fi oraş domnesc, scaun de judecată, sediu (parţial) al cancelariei şi administraţiei domneşti, cu privilegii,
dar şi obligaţii speciale faţă de curtea voievodală.
Cu toate acestea, Râmnicul trebuie să fi avut un trecut mai mult decât secular - sublinia şi istoricul
Aurelian Sacerdoţeanu, afirmaţie întărită de unele documente săseşti, ungureşti, franciscane sau de unele
legende locale (Tam aş, 2006, 46-53 ş.a.).
Sediu al administraţiei domneşti ocupate cu exploatarea, depozitarea şi comercializarea produselor
minerale şi agrozootehnice din zonă, scaun de judecată şi, în curând, scaun episcopal, dar mai ales spaţiu
pentru schimbul curent între sat şi oraş, Râmnicul medieval şi-a îndeplinit, la proporţii relativ modeste, rolul
de a fi loc de întâlnire între civilizaţia rurală şi cea urbană de tipul epocii, între cultura orală şi cea scrisă;
locuitorii săi, în raport de potenţialul economic şi cultural propriu, au preluat şi ridicat la o scară urbană,
elemente din arealul etnografic vâlcean.
Arhitectura caselor a folosit cu predilecţie câteva din modelele locale - casa cu pridvor lateral sau
central, casa înălţată pe soclu ori casa înaltă; ocupaţiile râmnicenilor erau cele specifice zonei (agricultura,
pomicultura, viticultura, creşterea animalelor), precum şi meşteşugurile şi, mai ales, comerţul; meşterii,
provenind dintre cei ce şi-au epuizat rostul în sat sau la curtea feudală s-au aşezat la oraş, pe uliţe cu profil
profesional (tăbăcari, cizmari, cojocari, croitori, zăbunari ş.a., la care se pot adăuga şi zugravi), produsele lor
fiind destinate uzului local dar şi comerţului; portul râmnicenilor a avut, preponderent, compoziţiile şi
ornamentele de factură locală. Printre toate acestea, au apărut şi elemente de influenţă orientală sau
occidentală, datorate specificului epocii şi faptului că aici s-au aşezat şi alogeni: greci, aromâni, armeni, saşi.
Acestui probabil „tablou” medieval al locuitorilor Râmnicului i se adaugă şi purtătorii culturii scrise: copişti,
socotitori, grămătici, logofeţi, dascăli, tahigrafi ş.a., care se formau în cadrul administraţiei domneşti sau la
sediul episcopiei Râmnicului.
Viaţa şi traiul Sfinţiei Sale Părintele nostru Nifon, patriarhul Constantinopolului, scrisă de cărturarul
grec Gavriil Protul, este documentul în care se evocă hotărârea sinodului Mitropoliei Ungrovlahiei şi a
domnitorului Radu cel Mare de a înfiinţa, în anul 1503, Episcopia Râmnicului, consfinţită ca o continuatoare
a Mitropoliei Severinului - ceea ce va face ca, din acelaşi secol XVI, să fie numită Episcopia Râmnicului-
Noul Severin (P ăcu raru , 2005, 239-240). Penuria de documente a făcut ca, timp de două decenii, să nu se
cunoască primii episcopi râmniceni. O parte dintre istoricii bisericeşti îl consideră ca prim episcop al
Râmnicului pe monahul sârb Maxim Brancovici (chemat, probabil, de către Radu cel Mare în baza bunelor
sale relaţii cu cnezatul Serbiei); alţi istorici, între care, cel mai recent, arhim. Veniamin Micle (de la

119
mânăstirea Bistriţa), opinează că primul episcop al Râmnicului a fost Macarie, egumenul ctitoriei de la
Bistriţa a boierilor Craioveşti, aceştia fiind interesaţi ca, în scaunul de la Râmnic să aşeze un apropiat al lor
(Micle, 2005, 272-286). Neagoe Basarab, fost învăţăcel la Bistriţa, îl va ridica la rangul de mitropolit al ţării
şi de duhovnic personal, instituind astfel o tradiţie care va face ca mitropolitul Ţării Româneşti să fie ales, cu
predilecţie, din scaunul de la Râmnic).
Odată înfiinţată, Episcopia Râmnicului va deveni centrul în jurul căruia va constela viaţa cultural-
spirituală din Râmnic, atât şi aşa cum putea să aibă aceasta o consistenţă în evul nostru mediu. Dat fiind
întregul areal oltenesc pe care îl cuprindea nou înfiinţata episcopie, viaţa cultural-spirituală ce se va
desfăşura sub auspiciile acesteia va avea o anvergură largă şi se va realiza în strânsă conlucrare cu
aşezămintele de cult din Oltenia (Valahia mică), iar, mai aproape, cu lavrele Cozia şi Bistriţa, din rândul
cărora i-au fost aleşi cei mai mulţi şi destoinici ierarhi (episcopi, apoi mitropoliţi). În activitatea sa, Episcopia
Râmnicului a sprijinit politica cultural-spirituală a domnitorilor din răstimpul secolelor XVI-XVIII, dintre
care mulţi au fost legaţi în mod special de Râmnic (prin scaune de judecată, prin ctitorii, acordare de
privilegii, dar şi campanii militare): Radu cel Mare, Radu de la Afumaţi, Mircea Ciobanul, Pătraşcu cel Bun,
Mihai Viteazul, Radu Şerban Basarab, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.
Privitor la etapele devenirii Episcopiei Râmnicului, se poate spune că: secolul XVI a fost secolul
înfiinţării şi consolidării, secolul XVII - cel al personalizării şi al consacrării contribuţiei sale la viaţa
cultural-spirituală a ţării, în timp ce secolul al XVIII-lea a fost secolul marilor sale contribuţii la istoria
culturii şi spiritualităţii româneşti (L azăr, 2010, 501-503), pentru care Râmnicul a fost supranumit, de către
Nicolae Iorga, capitala tipografilor.
Veacul de aur al Râmnicului - sintagma pusă în circulaţie de către istoricul vâlcean Nicolae Bănică-
Ologu pentru secolul al XVIII-lea, va fi îndeosebi „veacul de aur” al Episcopiei Râmnicului, cu atât mai
semnificativ cu cât, ca o pasăre Phoenix, sub conducerea marelui episcop Climent, se va ridica din cenuşa
distrugerilor provocate de războiul turco-austriac din 1737. Cu deosebire, acest veac al XVIII-lea, marcând
personalizarea Râmnicului în viaţa cultural-spirituală a românilor, a fost bogat în înfăptuiri, ceea ce permite
secţionarea sa (analitică) în patru perioade inegale ca intensitate, dar nu mai puţin semnificative: 1. perioada
brâncovenească; 2. perioada postbrâncovenească; 3. epoca lui Chesarie (apud Nicolae Iorga); 4. perioada
premodernă (Ibidem, 504 şi urm.).
Îmbunătăţirea vieţii spirituale şi culturale în Râmnic, în Oltenia şi la nivelul ţării, cu aportul Episcopiei
Râmnicului-Noului Severin, s-a realizat prin:
I. Implicarea Episcopiei şi a Episcopului în viaţa publică (la scaunele de judecată, în oficierea de
slujbe speciale dar şi prin prezenţa în delegaţii diplomatice; pentru acestea din urmă, exemplificăm ca
memorabile: a) conducerea delegaţiei din Oltenia de către Episcopul râmnicean Damaschin Voinescu în
1717, la Curtea Imperială din Viena, care l-a şi decorat; b) iniţiativa de „făcător de pace” între turci şi
austrieci, luată de Episcopul Climent al Râmnicului, în 1738, apreciată de ambele părţi; c) prezenţa
Episcopului Chesarie Râmniceanul în delegaţia românească, din 1776, la Ţarina Rusiei (după ce tipărise o
carte despre războaiele ruso-turce);
II. Ctitorirea de noi lăcaşuri de cult şi preînnoirea (renovarea) altora, cu concursul ctitorilor -
domnitori, ierarhi, dregători, monahi, negustori ş.a. Astfel, în răstimpul în care, în arealul Vâlcii, au fost
ctitorite mânăstirile Cozia (şi Bolniţa ei), Govora, Dintr-un Lemn, Iezer, Arnota, Turnu, Hurezi, Surpatele,
Sărăcineşti ş.a., în Râmnicul medieval s-au construit (Apud Rizea-Ene, 2007, passim):
• Biserica episcopală (cu hramul „Sfântul Nicolae”): mai întâi, la 1384-1386, ctitor Dan I; apoi la
mijlocul secolului al XVI-lea, de către episcopii Eftimie şi Mihail; distrusă de turci în 1737; refăcută de către
episcopul Climent, în 1737-1745; distrusă din nou de incendiul din 1847; clădirea de azi - reconstruită de
către episcopul Calinic la mijlocul secolului al XIX-lea; • Biserica „Buna Vestire” a schitului Hinăteşti:
menţionată în 1388, în hrisovul lui Mircea cel Mare pentru mânăstirea Cozia; actuala clădire: din 1751,
ctitori: stareţul Rafail şi călugărul Vasile de la mânăstirea Cozia; • Biserica „Sfântul Dumitru”: datare
secolul al XV-lea; refăcută în secolul al XVII-lea şi în 1783-1784, de către dregători şi monahi locali; în
1804, după stricăciunile produse de oştiri otomane, refăcută şi zugrăvită de către Dionisie Eclesiarhul;
• Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Schitul Aranghel; datare 1489-1490; refăcută în 1521­
1522 de către Stoica paharnic, apoi în 1725, de către doi egumeni, şi, în 1811, de către negustori aromâni, un
dregător, un egumen ş.a. • Biserica „Buna Vestire”: ctitor, în 1509-1510, voievodul Mircea Pretendentul;
arsă de turci în războaiele cu austriecii, 1737, şi refăcută la 1747 de către dregători râmniceni şi sibieni, sub
oblăduirea episcopului Climent, cu unele adăugiri până la 1751, prin grija episcopului Grigorie Socoteanul; •
Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, cunoscută şi sub numele de biserica domnească: ctitor, în 1554-1557,
120
Pătraşcu Vodă cel Bun (pe locul unei alte biserici mai vechi, poate aceea construită de episcopii Eftimie şi
Mihail; există ipoteza că aceasta a fost părăsită după ce aici ar fi fost ucis domnitorul Radu de la Afumaţi, în
1529); adaosuri şi refaceri în secolul al XVIII-lea de către negustori aromâni din Chiprovaţ stabiliţi în
Râmnic şi de către proprietari râmniceni; • Biserica „Sfinţii Voievozi” a schitului Cetăţuia: ctitor, în 1677­
1680, mitropolitul Teodosie (Cozianul), originar din Râmnic; refăcută integral în secolul al XIX-lea de către
mitropolitul Nifon (care a girat şi scaunul episcopal de la Râmnic); e probabil că, pe locul ei, să fi fost, în
secolul al XVI-lea, o altă biserică (în care, la 1529, după alţi cercetători, ar fi fost ucis domnitorul Radu de la
Afumaţi, împreună cu fiul său); • Biserica „Sfântul Gheorghe”: ctitor, la sfârşitul secolului al XVII-lea,
mitropolitul Teodosie; refăcută, după distrugerile din războiul turco-austriac, în 1737, de către nepotul său
Mihail, stareţul Mănăstirii Cozia, nepot al mitropolitului; • Biserica „Toţi Sfinţii”: ctitor, în 1726-1764,
episcopul Grigorie Socoteanu, împreună cu stareţul Theodor (Dobruşa) şi negustorul Hagi Constantin
Malake; s-a păstrat prin timp; aici, la 1848, s-au sfinţit steagurile revoluţiei pentru oastea română condusă de
generalul Gheorghe Magheru şi cantonată la Râureni.
III. Înfiinţarea şi susţinerea de şcoli mănăstireşti - la Cozia, Bistriţa, Govora, dar şi la Episcopia
Râmnicului, şi anume: şcoli de copişti, grămătici, logofeţi, dascăli, de zugravi, de cântăreţi bisericeşti; mulţi
dintre aceştia erau destinaţi integrării în viaţa publică, în cancelaria şi administraţia domnească.
În fiecare secol sunt menţionaţi o seamă de copişti, logofeţi, grămătici sau zugravi, dar reţinem, de la
sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea pe logofeţii Rudeni (neamul boierilor din
Ruda, la 10 km de Râmnic), dintre care unul, Teodosie Rudeanu, va ajunge mare logofăt al domnitorului
Mihai Viteazul, căruia îi va scrie cronica domniei pentru anii 1593-1597 (nu s-au păstrat decât într-o copie în
limba latină). De asemenea, de la sfârşitul secolului al XVII-lea, trebuie menţionaţi Vlad Grămăticul şi
Alexandru Dascălul, aduşi de la Bistriţa la Episcopie de către episcopul Ilarion, sub oblăduirea căruia au
copiat câteva cărţi importante şi au condus şcoala episcopală. Cei mai mulţi şi importanţi cărturari
reprezentând şcolile mănăstireşti ca şi şcoala episcopală de la Râmnic s-au ilustrat în secolul al XVIII-lea:
Rafail (Hurezeanul), Anatolie ierodiaconul, Grigore Râmniceanul (viitor episcop al Argeşului), Ioan
Râmniceanul, Naum Râmniceanul, Niţă Logofeţelul, Dionisie Eclesiarhul, Chiriac Râmniceanul.
Cercetări recente - ale pr. prof. dr. Ion Gavrilă (G avrilă, 2010, passim , ş.a.) - au elucidat evoluţia
învăţământului bisericesc (şi cultural), din secolul al XVI-lea până în prima parte a secolului al XIX-lea, la
Râmnic, unde au funcţionat: • în secolul al XVI-lea: şcoala episcopală de cân tăreţi bisericeşti (cu textele
muzicale în limba slavonă), dar şi de copişti, grămătici şi logofeţi, care învăţau să citească şi să scrie în limba
română (cu alfabet chirilic); • în secolul al XVII-lea: şcoala episcopală, la care se învăţau: a) citirea şi
scrierea în limba slavonă (după Gramatica lui Meleţie Smotriţki, Lexiconul slavo-român din 1649 al lui
Mardarie Cozianul ş.a.); b) aritmetica, geometria, noţiuni de cronologie şi administraţie; c) cântările
bisericeşti (în slavonă) după cărţile de strană copiate (Octoih, Triod, Penticostarion, Ceaslov, Psaltire, Minee
- care vor intra, în secolul următor şi în producţia tipografică); • în secolul al XVIII-lea: 1. Şcoala în lim ba
ro m ân ă - înfiinţată de către episcopul Antim Ivireanul (1705-1708), cu caracter gratuit, pentru clerici,
cântăreţi şi grămătici, cu învăţăcei din eparhia Râmnicului, dar şi din Transilvania, având ca dascăl pe Ioan
Făgărăşanul; în baza aprobării stăpânitorilor austrieci asupra Olteniei, a fost reluată din 1719, în vremea
episcopului Damaschin (1708-1725), căruia, în 1726, i-a fost tipărit, postum, manualul întâia învăţătură
pentru tineri (cu rugăciuni, texte liturgice, cântări bisericeşti); acestui manual i se va adăuga, în 1749, în
timpul episcopului Grigorie Socoteanu, Bucoavna (alfabetar), „pentru învăţătura pruncilor întru care se
cuprind buchile şi slovele”, manual cu o structură bogată, luată drept model în ediţiile ulterioare de la Iaşi,
Viena, Blaj, Sibiu, Buda, Cernăuţi; 2. Şcoala dom nească de lim bă slavonă (1741-1755), iniţiată pentru a
contracara influenţa grecească în cultul ortodox românesc, dar transformată apoi în: 3. Şcoala rom ânească şi
grecească (1746 ...) - în care s-au format şi apoi au revenit ca dascăli: Rafail ieromonahul, Grigorie
Râmniceanul, Ioan Râmniceanul, Dionisie Eclesiarhul, Naum Râmniceanu, ultimii ilustrându-se şi ca autori
în perioada premodernă a literaturii române; 4. Şcoala rom ânească - în răstimpul 1800-1831 -, cunoscând o
anume fluctuaţie în programa de învăţământ, ca şi în plata dascălilor - fenomen inerent acestei perioade de
tranziţie.
IV. Contribuţia proprie a Episcopiei Râmnicului la stimularea şi dezvoltarea artei religioase
româneşti în perioada medievală şi în cea premodernă - contribuţie care, dacă adoptăm considerentele că
aici a fost, în secolele XIV-XV, sediul Mitropoliei Severinului, se întinde pe parcursul a cel puţin patru
veacuri, cu realizări deosebite marcate prin:
a) construcţia de lăcaşuri de cult, cu adoptarea succesivă a unor formule de arhitectură religioasă
sugerând evoluţia de la arhitectura ţărănească la aceea aulică propriu-zisă, de la însuşirea iniţială a stilului
121
athonit (biserica cu plan cruciform, trilobat - cf. Cozia) şi propagarea lui în forme creative locale până la
configurarea unui stil autohton (în vremea lui Matei Basarab) şi apoi, la constituirea stilului brâncovenesc
şi, în secolul al XVIII-lea, la extensia acestuia parţial barocă, manieristă ori ruralizantă.
Pentru acest „traseu”, în Râmnicu-Vâlcea, cu toate prefacerile survenite în timp, mai sunt mărturii
(parţiale) următoarele lăcaşuri: • biserica „domnească” „Cuvioasa Parascheva”, începută de Pătraşcu Vodă
cel Bun, la 1554-1557 şi târnosită, după legendă, de Mihai Viteazul, la 1587, în Râmnicul din Deal, după
modelul tradiţional rural în formă de navă şi fără turlă; astăzi, după multe prefaceri, are adăugate o turlă pe
naos şi un turn - clopotniţa peste pridvorul închis, adăugat şi el între timp; • biserica bolniţă „Adormirea
Maicii Domnului”, construită la Episcopia Râmnicului, în 1745, de către episcopul Climent şi care
perpetuează modelul bisericilor rurale în formă de navă şi fără turlă; • paraclisul „Sfântul Grigorie
Teologul”, ridicat la Episcopia Râmnicului, în 1750-1751, de către episcopul Grigorie Socoteanu, cu o
construcţie înaltă (amintind de tipul vâlcean al casei înălţate pe soclu), compusă din absida altarului şi naos,
cu o turlă pa acesta din urmă; • biserica „Buna Vestire” (în Râmnicul din Deal), ctitorită la 1509-1510, de
către voievodul Mircea Pretendentul (confundat de unii, în calitate de ctitor, cu Mircea cel Mare sau cu
Mircea Ciobanul); forma actuală este cea refăcută în intervalul 1747-1751, folosind modelul brâncovenesc al
bisericii cu două turle (pe naos şi pe pronaos) şi cu pridvor deschis; • biserica „Buna Vestire” a fostului schit
Hinăteşti, care, în forma actuală, a fost construită în 1751, în perioada postbrâncovenismului; deşi este de
mici dimensiuni, ca un paraclis, are un plan original şi pitoresc, cuprinzând altar, naos şi un pridvor, cu două
turle poligonale mici peste cele două absidiole ale altarului şi cu o turlă mai înaltă peste naosul cu două
abside; planul aduce cu cel cozian, cruciform, trilobat şi împodobit cu pridvor, constructorii înşişi fiind de la
mânăstirea Cozia; • biserica „Toţi Sfinţii” (în Râmnicul din Deal), construită în anii 1762-1764, sub
păstorirea episcopului Grigorie Socoteanu, în răstimpul extinderii stilului brâncovenesc, cu elemente creative
particulare; aici, biserica, înălţată pe verticală, are, ca şi la biserica mânăstirii Hurezi, o turlă pe naos şi două
turle pe pronaos, acestea din urmă, însă, imitând stângaci, dar pitoresc, turlele în torsadă de la biserica din
Curtea de Argeş, construită la începutul secolului al XVI-lea. Altor biserici din Râmnicu-Vâlcea, respectiv
„Sfântul Dumitru” (datată în secolul al XV-lea), apoi „Sfinţii Voievozi” a fostului schit Cetăţuia (datată în
secolul al XVII-lea), datorită multelor prefaceri, nu li se cunoaşte mai nimic din forma iniţială.
b) Stimularea funcţionării de şcoli de zugravi în aşezămintele mânăstireşti importante, precum şi la
Episcopia Râmnicului, pentru asimilarea codului erminic (teologic) al picturilor murale din biserici, precum
şi a stilurilor diferite de la secol la secol. În acest din urmă sens, s-a realizat treptat un proces de trecere de la
pictura simbolică (spiritualizată) de tip bizantin din secolul al XIV-lea, la una tot mai realistă, mai ales în
secolul al XVIII-lea; se poate remarca faptul că pictura din naos rămâne canonică, în timp ce aceea din
pronaos, unde apar ctitorii succesivi, este mai deschisă perspectivei realiste.
Printre realizările picturale semnificative din bisericile râmnicene, menţionăm: • în biserica „Cuvioasa
Parascheva” (secolul al XVI-lea), sfinţii anahoreţi de pe peretele de nord al pronaosului, unde se foloseşte
modelul cretan-bizantin de la biserica mare a mânăstirii Cozia (secolul al XIV-lea); tot aici în pronaos,
chipurile realiste ale lui Pătraşcu cel Bun şi Mihai Viteazul, precum şi ale altor ctitori ulteriori, realizate în
timpul prefacerilor de mai târziu; • pictura interioară din biserica „Buna Vestire” (a Râmnicului din Deal),
1747, împreună cu pictura din pridvor - în care este predominant modelul canonic bizantin al lui
Constantinos de la mânăstirea Hurezi, cu unele inovaţii realiste în fresca din pridvor a judecăţii de Apoi;
urmează, în pronaos, chipurile episcopilor Climent şi Grigorie Socoteanu, precum şi ale altor ctitori
(dregători, negustori) din secolul al XVIII-lea, evident mai realiste; • pictura interioară şi aceea din
pridvorul bisericii bolniţă de la Arhiepiscopia Râmnicului, realizată în anii 1747-1748, în stil
postbrâncovenesc şi păstrată intactă până azi; • pictura interioară şi cea exterioară de la paraclisul „Sfântul
Grigorie Teologul” de la Episcopia Râmnicului, executate în 1753 de către zugravul postbrâncovenesc
Grigorie Ranite din şcoala hurezeană; se remarcă în mod deosebit frescele exterioare cu filozofi şi sibile,
motiv cultural cuprinzând prevestitori ai cultului creştin, folosit aici pentru a face joncţiunea cu sfântul de
hram, precum şi pentru a „prevesti” victoria creştinilor asupra păgânilor otomani asupritori; un portret
interior al episcopului Antim Ivireanul poate fi un argument pentru ipoteza că acesta ar fi început construcţia
paraclisului; • pictura interioară şi aceea din pridvor de la biserica „Toţi Sfinţii” (1762-1764), realizate în
stil postbrâncovenesc; în pronaos, alături de episcopul Grigorie Socoteanu, apar şi alţi ctitori dintre cei ce l-
au sprijinit efectiv, precum şi dintre cei ce au contribuit ulterior la preînnoirea lăcaşului, evident, realiste; •
pictura interioară din biserica „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVII-lea), realizată în secolul al XVIII-lea de
către un zugrav din Piteşti, marcând tendinţele realiste din epocă; menţionăm, în pronaos, chipurile lui
Visarion Sarai şi Sofronie de la Cioara, conducători ai răscoalei ţăranilor ortodocşi din Transilvania din
122
acelaşi secol împotriva prozelitismului catolic oficial, imagine explicabilă prin aceea că Sofronie de la Cioara
şi-a găsit refugiul la Râmnic, sub protecţia Episcopului Grigorie Socoteanu (care l-a şi ajutat, după
înfrângerea răscoalei, cu o egumenie în Vâlcea, la Robaia). Încheiem amintind că în secolul al XVIII-lea,
zugravii formaţi în diferite centre, dar locuind în Râmnic, s-au organizat într-o breaslă proprie, apărându-şi
demnitatea şi drepturile în faţa unor abuzuri administrative la care erau expuşi. Pe de altă parte, episcopul
Filaret le cerea zugravilor să dovedească respectarea canoanelor erminice bisericeşti.
c) Stimularea funcţionării de şcoli de cântăreţi bisericeşti în aşezămintele mânăstireşti importante
(Cozia, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Govora), precum şi la Episcopia Râmnicului, unde se pregăteau pentru a
sluji în biserică (preoţi şi diaconi) şi tineri din Transilvania; aceste şcoli au avut importanţa lor în dezvoltarea
muzicii medievale pe teritoriul românesc, în speţă, muzica liturgică, ajungându-se la românizarea ei, precum
şi la creaţii muzicale (iniţiate la noi, încă de la începutul secolului al XV-lea, de către Filothei, monahul de la
Cozia, fost logofăt al lui Mircea cel Mare). Până în vremea păstoririi lui Antim Ivireanul, cântările bisericeşti
se învăţau în limba slavonă, dar de atunci (1705-1708),de la şcoala înfiinţată de Antim la Râmnic [unde „se
învăţa u cântările bisericeşti în limba română”, „pe cele opt glasuri”, „urmând să fie cântate şi în biserici”
(G avrilă, 2010, 87) şi mai ales după 1713, când Filothei sin Aga Jipei, fost monah la Hurezi, a reuşit să le
românizeze (adaptând tălmăcirile la specificul muzical al limbii române), în lucrările Psaltichia rumânească
(1713) şi Catavasierul (1714), tipărite la Târgovişte de către Antim, slujbele serviciului divin s-au învăţat în
româneşte, fiind tipărite de mai multe ori şi de către tipografii râmniceni. Episcopii râmniceni ulteriori, fără
excepţie, vor stimula tipărirea cărţilor de cult cu cântările în limba română: Catavasierul, Ceaslovul,
Antologhionul, Psaltirea, Triodul, Penticostarul, Octoihul şi Mineele, difuzându-le şi la românii din
Transilvania, din Moldova şi la cei din sudul Dunării.
Dascălii şcolilor muzicale din Eparhia Râmnicului au fost cărturari de seamă, psalţi care s-au
preocupat ei înşişi de copierea sau, în secolul al XVIII-lea, de tipărirea manuscriselor muzicale în limba
slavonă (până la Filothei sin Aga Jipei) şi în limba română (după el). Dintre aceştia au funcţionat la Râmnic:
Arsenie Cozianul, Vlad Grămăticul, Alexandru Dascălul (în secolul al XVII-lea), Ioan (Ivan) Făgărăşanul,
Clement Grădişteanul, Petru Papavici Râmniceanu, Dumitru dascălul, dascălul Constantin, Lavrentie
Dimitrievici, Constantin „ftori psalt”, Mihalache dascălul, Rafail ieromonahul, Grigorie Râmniceanu, Ioan
Râmniceanu, Chiru dascălul, Naum Râmniceanu (în secolul al XVIII-lea) şi Dionisie Eclesiarhul (la sfârşitul
secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea). O parte dintre aceştia au avut şi preocupări de
creaţie muzicală originală în genul psaltic, rămase, de regulă, în manuscrise. Astfel, de la Vlad Grămăticul
ne-a rămas un irmologhion; Clement Grădişteanul a compus un polihroniu pentru domnitorul Nicolae
Mavrocordat şi este autorul unei Psaltikii în limba greacă şi al unui alt manuscris muzical tot în limba greacă.
V. Promovarea tiparului ca strategie de influenţare spirituală şi culturală a publicului într-o perioadă
de ieşire din evul mediu şi ca strategie de cristalizare, identitate şi unitate confesională ortodoxă, în
confruntarea cu prozelitismul catolic şi protestant. În acest sens, tradiţia tiparului românesc consemnează
câteva momente semnificative petrecute în arealul Episcopiei Râmnicului: • 1508-1512 (Micle, 2008):
primele trei tipărituri româneşti (Liturghierul, Octoihul, Evangheliarul) realizate în vremea domnitorilor
Radu cel Mare, Mihnea cel Rău şi Neagoe Basarab, la mânăstirea Bistriţa, de către ieromonahul Macarie,
român de origine - conform cu ipoteza şi demonstraţia ei recentă de către arhim. Veniamin Micle
(mânăstirea Bistriţa), ipoteză ce urmează a fi validată; • 1636-1642: şase tipărituri religioase, între care şi
Pravila mică , la tiparniţa de la mânăstirea Govora, unde a funcţionat şi o „şcoală înaltă” de profil religios şi
cultural, care pregătea şi tipografi - promotor al acestora fiind Mitropolitul Teofil (fost episcop la Râmnic),
cu sprijinul domnitorului Matei Basarab şi al logofătului Udrişte Năsturel; • în 1705, odată cu venirea ca
episcop al Râmnicului, Antim Ivireanul, aducându-şi tipografia proprie de la mânăstirea Snagov, ctitoreşte
centrul tipografic al Râmnicului, tipărind în trei ani (1705-1707) nouă (zece) cărţi de profil religios, cu
sprijinul ucenicului său Mihail Iştvanovici; importanţa celor mai multe din acestea (Antologhionul sau
Floarea cuvintelor, 1705, Octoihul, Evhologhion [Molitvenic şi Liturghier], Adunarea slujbei a Născătoarei
de Dumnezeu, 1706 ş.a.) constă în aceea că reprezintă treapta superioară spre desăvârşirea transpunerii în
limba română a slujbelor de cult ortodox, recte spre autohtonizarea limbajului liturghic şi integrarea limbii
române între limbile sacre - proces început de înaintaşii săi, Coresi, Dosoftei şi Mitrofan şi care va fi
continuat, printr-o nouă serie de tălmăciri, de către succesorul său, episcopul Damaschin. Potrivit strategiei
politice şi culturale a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a mitropolitului Teodosie, tipăriturile
râmnicene ale lui Antim Ivireanul au fost răspândite şi la românii din Transilvania, expuşi prozelitismului
oficial de sorginte catolică sau protestantă (Bănică, 2000, 208 şi urm .; ş.a.).

123
 Subliniem că episcopii râm niceni din secolul al XVIII-lea, care au cunoscut direct două decenii de
asuprire austriacă şi mai multe confruntări militare între austrieci şi turci pe pământul Olteniei, au dobândit
acut conştiinţa identitară şi sentimentul de unitate naţională cu fraţii de neam, de limbă şi credinţă şi de
aceea, la Râmnicul de peste Olt, mai departe de capitala politică, Bucureşti, unde presiunea otomană şi
interesele spoliatoare ale multor domnitori şi demnitari fanarioţi nu erau favorabile, şi-au profilat producţia
tipografică în limba română spre folosul de obşte şi, în ciuda dificultăţilor, spre păstrarea legăturilor cultural-
spirituale tradiţionale cu ţinuturile locuite de români. În acest scop, ei s-au îngrijit să tipărească cele mai
necesare şi mai bune tălmăciri ale cărţilor de cult ortodox, să le prezinte şi comenteze în precuvântări
memorabile, să promoveze idei de coeziune sufletească, religioasă, culturală şi politică, să cultive limba
română literară (cu baza ei în limba bisericească) Fiecare dintre aceşti episcopi (Antim, Damaschin, Ştefan,
Inochentie, Climent, Grigorie Socoteanu, Partenie, Chesarie, Filaret, Nectarie şi, dincolo de anul 1800,
Galaction) are, în condiţiile cultural-istorice proprii, meritele sale speciale în acest sens; în timp ce
tipăriturile lui Antim, cel martirizat de turci şi caterisit de Patriarhia Ecumenică, erau prohibite, ei au folosit
cu predilecţie tipografia şi tălmăcirile lui Damaschin, „certificate” de prestigiul său cărturăresc şi eclezial; un
merit aparte are episcopul Chesarie Râmniceanul, care, într-o scurtă perioadă de păstorire, s-a dovedit
un cărturar cu viziune originală asupra istoriei românilor, marcând, la nivel de ţară, după opinia lui
Nicolae Iorga, „epoca lui Chesarie”, iar, în planul istoriografiei, Şcoala râmniceană de cultură, ale cărei
particularităţi se constituie predilect prin intermediul tipăriturilor (M arinoiu, 1981 şi 2008; Bănică,
2000 etc.).
În bună măsură, activitatea episcopilor râmniceni din secolul al XVIII-lea (Antim, Damaschin,
Inochentie, Climent, Grigorie Socoteanu, Partenie, Chesarie, Filaret, Nectarie) s-a sprijinit pe conlucrarea cu
importanţi c ă rtu ra ri ai vremii, dintre care s-au ilustrat, ca tălmăcitori şi diortositori de cărţi, la
Râmnic: Mitrofan Gregoraş, Gheorghi Maiota (colaboratori ai lui Antim), Samoil ierodiaconul, Radu
logofeţelul (colaboratori ai lui Damaschin), Ştefan, Mihalcea Litterati, Constantin dascălul, Lavrentie
ieromonahul, Anatolie ierodiaconul, Rafail Hurezeanul, Grigorie Râmniceanul, Dionisie Eclesiarhul, Naum
Râmniceanul ş. a.
Acestor cărturari, trebuie, de asemenea, să le alăturăm pe m arii tipografi ai acelui renumit secol
râmnicean: Mihail Iştvanovici (colaboratorul lui Antim Ivireanul), Ilie Cernavodeanul, Athanasie Papavici
Râmniceanul (fondatorul primei familii de tipografi râmniceni) cu fiii lui: Mihail, Constantin şi Gheorghe
Athanasievici, Constantin şi Dimitrie Mihailovici Popovici (fiii lui Mihail Athanasievici), Dimitrie Papavici
Râmniceanul şi Gheorghe sin Constantin Râmniceanul (tiparnicii Gramaticii lui Ienăchiţă Văcărescu); sunt
de menţionat şi Dimitrie Pandovici, Vasile Constantin Râmniceanul, Ioan Râmniceanul, Petru Papavici
Râmniceanul („cel mai mare dintre tipografii râmniceni ai veacului al XVIII-lea” - cf. Nicolae Bănică-
Ologu), Papa Constantin Tipograful, Vladul Gheorghievici, Radu Râmniceanul, care au lucrat şi în
tipografiile de la Blaj, Sibiu şi Bucureşti.
Prin cantitatea, dar şi calitatea tipăriturilor, îndeosebi cărţi de cult, dar şi cărţi didactice, prin larga lor
difuziune în cele trei provincii istorice româneşti, dar şi în sudul Dunării şi în Orient (la muntele Athos), prin
numărul mare de cărturari-diortositori, dar mai ales de tipografi valoroşi, care-şi transmiteau meşteşugul din
tată în fiu şi erau solicitaţi să lucreze şi în alte centre (Blaj, Sibiu, Bucureşti), Râmnicul a binemeritat
definirea de către marele istoric Nicolae Iorga drept capitala tipografilor români în secolul al XVIII-lea. Este
de menţionat faptul că aici Ienăchiţă Văcărescu şi-a publicat pentru prima dată, în 1787, lucrarea lui capitală
Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor gramaticii rumâneşti, adăugând, după modelul lucrărilor
baroce de acest fel, şi un capitol despre prozodie (ediţia a doua, la Viena). Tot în acest centru s-au tipărit cărţi
didactice (întâia învăţătură pentru tineri şi Bucoavna ) şi pentru şcoli sârbeşti de limba slavonă organizate de
Mitropolia din Karlovitz, la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar, în 1806, o carte de predici
( Chiriacodromion) în limba bulgară modernă, la comanda mitropolitului bulgar (în exil) Sofronie
Vraceanski. În ceea ce priveşte p erioada p rem o d ern ă (1780-1830), aceasta, la nivelul Episcopiei
Râmnicului, poate fi caracterizată prin câteva trăsături:
a) continuarea tradiţiei vieţii spirituale, culturale şi artistice, prin refacerea aşezămintelor de cult
afectate de evenimentele istorice şi de cele culturale, precum şi construirea de noi lăcaşuri, în care
postbrâncovenismul se îmbină armonios cu inovaţia de factură populară;
b) continuarea performantă a şcolilor de caligrafi şi miniaturişti, de pictură şi de muzică din
mânăstirile vâlcene şi din Episcopia Râmnicului. Între copiştii şi caligrafii de seamă ai perioadei trebuie să-i
menţionăm pe: Dionisie Eclesiarhul, care copiază, în 1786, documentele Episcopiei după originale „care sunt
astăzi în mare parte pierdute” (A thanasie M ironescu, 1906), pe Naum Râmniceanul, Grigorie Râmniceanul,
124
Chiriac Râmniceanul. Între zugravii râmniceni, Ioniţă, „dascălul şcolii de pictură”. Între muzicienii ce au
activat la Râmnic: Naum Râmniceanul - autor al unei Psaltichii (rămasă în manuscris), Chesarie
ierodiaconul, autorul unui Antologhion - Liturghier (1827), ucenic al lui Anton Pann şi apoi profesor la
seminarul din Râmnic;
c) continuarea - cu dificultăţi, întreruperi, dar şi cu stăruinţe - a activităţii tipografiei episcopale.
Episcopul Filaret, ales mitropolit, ia cu el „toate strumentele (sic!) tipografiei ... pentru trebuinţa sfintei
Mitropolii”, dar succesorul său la Episcopie, Nectarie, o reface şi scoate, la rândul lui, 20 de cărţi de cult,
între care şi Chiriacodromionul (culegere de cazanii) în limba bulgară modernă, pentru fraţii creştini din
Bulgaria. Episcopul Galaction (1812-1824) scoate puţine, dar însemnate lucrări: Bucoavna (1814) - o nouă
reeditare, Minunile Fecioarei Maria de Agapie Criteanul (1820) ş.a. Noul episcop din 1824, Neofit, vinde
tipografia episcopală unor mireni;
d) ieşirea cărturarilor vâlceni de seamă din spaţiul autarhic local, abordarea de către ei a unor subiecte
de interes naţional şi impunerea personală în cultura şi literatura română de atunci. Performeri, în acest sens,
cu lucrări originale rezonante: • G rigorie R âm niceanul, „cărturar iluminist, care ţine să întocmeasacă
arborele genealogic al centrului (cultural-spiritual) de la Râmnic” şi sesizează „deplasarea centrului de
greutate culturală din mănăstiri la oraşe” (cf. Al. Duţu). Ajuns episcop al Argeşului (1823-1828), exprima, în
prefeţele la cărţile tipărite de el, un spirit novator în epocă; după părerea lui, între alte zone ale lumii, Europa
se distingea prin realizările sale spirituale superioare, iar românii se străduiesc să ţină pasul cu celelalte
neamuri ale continentului (D uţu, 1968, 359-360). A realizat şi un tratat de Logică, primul de acest fel în
cultura română; • Dionisie E clesiarhul, cărturar şi artist polivalent, scrie, din 1814, Cronograful Ţării
Româneşti (de la prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti până la 1814), în care „darul de povestitor şi
evocator ... se asemăna cu acela al lui Neculce” (cf. Bălaşa, 2001 - 158, 166); • N aum R âm niceanul - autor
al lucrărilor: Hronologia domnitorilor Ţării Rumâneşti (de la 1290 până la 1834), Istoricul Zaverei în
Valahia - în greceşte, Tânguirea Valahiei asupra jafului şi dărăpănării ce i-au făcut tâlharii greci ş.a.; •
C hiriac R âm niceanul, născut în Râmnic, nepot al Sfântului Cuvios Antonie de la Iezer, căruia îi scrie o jitie
(hagiografie); duhovnic al lui Tudor Vladimirescu, scrie, deopotrivă cu multe pomelnice ale mânăstirilor
oltene, şi un pomelnic al conducătorului pandurilor, o Cronică a vremii prin care a trecut (mai mult o
autobiografie); alte lucrări ale sale: Proschinitarul Sfântului Munte Athos, Lexicon de numele Sfinţilor ...
(1824) şi Rânduiala cea bună a vieţii de sine (1818), „renumitul text isihast, care îl va consacra în Filocalia
românească” (cf. Micle, 2003, 70).
Aşadar, chiar şi numai cu aportul Episcopiei Râmnicului şi al şcolilor mânăstireşti patronate de ea, fără
nicio altă instituţie culturală specializată, Râmnicul reuşeşte să fie - în evul mediu, ca şi în perioada
premodernă - nu doar un oraş domnesc, ci şi un centru cultural-spiritual şi artistic rezonant în viaţa
românilor de pretutindeni.

2. E P O C A M O D E R N A (1831-1918)
În ansamblu, pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, preocupările culturale se rezumau - de
regulă - la recomandarea unor cărţi tipărite în capitală (Moralul creştinesc, Istoria Câmpulungului, colecţia
de Documente privitoare la istoria Românilor, Istoria insulei Hio, Ierusalimul eliberat) ş. a.
Tipografiile. Activitatea tipografiei episcopale continuă (cu unele întreruperi) şi în această perioadă,
chiar dacă ea nu va mai cunoaşte strălucirea de altădată. În 1866, episcopul Calinic a donat oraşului Râmnic
tipografia sa personală, cumpărată anterior prin mijlocirea mitropolitului Andrei Şaguna. Cu diferite
modificări ulterioare, aceasta a dăinuit până în anul 1944, fiind arendată diverşilor tipografi, printre care G.
Nicolantin şi Oprea Demetrescu. Astfel, între 1882-1887, în oraş a funcţionat Tipografia „Nicolantin”, iar la
sfârşitul secolului, Întreprinderea „Oprea Demetrescu” (Sim an, 1972, <10>).
Până la Primul Război Mondial şi după aceea, în Râmnic vor mai funcţiona: „Noua Tipografie” a lui
O. Thuringer (1907-1922), „Librăria Română Sfetea et Comp.” (1906-1907) şi Tipografia „Matei Basarab”
(perioada 1908 - după al doilea război mondial) (Ibidem, 12).
Biblioteci publice. Prima bibliotecă publică de la Râmnicu-Vâlcea, a fost înfiinţată ca urmare a unei
circulare emise la 1 iulie 1840 de către Vornicia din Lăuntru, prin care Magistratul (viitoarea Primărie)
Râmnic era obligat să sprijine financiar amenajarea unei biblioteci în incinta Şcolii Normale de aici; ea
servea nu numai elevilor, ci era şi publică (A ndrei-P ârnuţă, 1977, 449).
Biblioteca Episcopiei Râmnicului se îmbogăţise, de-a lungul timpului, cu o serie de cărţi importante,
din moment ce în 1885, Grigore Tocilescu ridica de aici 134 cărţi şi 28 manuscrise, pentru a le duce la
125
Bucureşti. În biblioteca secularului aşezământ religios vâlcean, vor mai fi rămas, desigur, destule alte cărţi
care să servească preoţilor şi cărturarilor de aici, precum şi ucenicilor care vor învăţa carte la şcolile care au
funcţionat, până târziu, în mănăstiri (O lteanu, 1992, 50).
Societăţi şi asociaţii culturale de tip haretian . Pe lângă impulsionarea învăţământului public într-un
spirit democratic, profesorul Constantin Codreanu - fostul revoluţionar paşoptist a hotărât, în epoca
reformatoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, să întemeieze, în anul 1865, o „asociaţie de cuget”, iar la
13 noiembrie al acelaşi an - să-şi exprime adeziunea pentru înfiinţarea la Râmnic, printre primele din ţară, a
secţiunii judeţene a „Societăţii pentru Învăţătura Poporului”, apărută la Bucureşti cu puţin timp înainte
(D um itraşcu, 1972, 43). La 1 martie 1891, „în cancelaria seminarului”, la iniţiativa preotului Meletie Răuţu,
s-a luat hotărârea înfiinţării la Râmnicu-Vâlcea, a uneia dintre primele secţiuni din Ţară a Ligii pentru
Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, avându-l ca preşedinte pe dr. I. Suciu, iar ca secretar general - pe G.
I. Gibescu. Pe lângă scopul politic declarat, filiala râmniceană va avea, ca şi asociaţia centrală, o activitate
socio-culturală intensă, desfăşurată prin intermediul conferinţelor pe diverse teme, al organizării de şezători
culturale şi al activităţii bibliotecii proprii, la a cărei înfiinţare şi dezvoltare îşi va aduce o contribuţie
susţinută institutorul C. Daniilescu - secretarul de mai târziu şi bibliotecar al Ligii) (V. Tam aş, 1971, 35-38;
C. T am aş, 1994, 173).
În 1898, în sala de festivităţi a şcolii primare nr. 1 din Râmnicu-Vâlcea, a luat fiinţă Societatea
Culturală din judeţul Vâlcea, în prezenţa ministrului instrucţiunii - Spiru Haret şi a peste 150 de persoane,
dintre care 135 erau directori de şcoli, profesori şi învăţători. La 9 aprilie 1901, tot la Râmnicu-Vâlcea, din
iniţiativa revizorului şcolar D. Constantinescu, se pun bazele unei filiale a Societăţii „Steaua” care,
subscriind la statutele „centralei” din Bucureşti, avea ca scop „a lucra pentru intinderea învăţăturei în
popor”, folosind ca mijloc esenţial „tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii m orale ’ (DJVAN, PJV,
dos. 4/1901 şi Anexa. Statutele, 1-22).
În anul 1904, la iniţiativa lui Eliodor Constantinescu, eminentul profesor de latină şi română de la
gimnaziul (viitorul liceu) „Al. Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea, în cadrul şcolii a luat fiinţă Societatea de
lectură a elevilor „Vasile Alecsandri”. Pe lângă lărgirea orizontului cultural al elevilor şi apropierea lor de
literatură şi artă, societatea organiza, cu concursul membrilor săi, conferinţe şi serbări publice (Apostol,
1898, 167).
Un important rol în viaţa culturală a Râmnicului şi a judeţului, îl va juca Societatea Preoţească
„Renaşterea”, înfiinţată în anul 1910, în cadrul Eparhiei Râmnicului - Noul Severin, unul dintre centrele
puterii executive ale asociaţiei aflându-se la Biserica „Toţi Sfinţii”; printre obiectivele principale cuprinse în
statutul acesteia, se număra acela referitor la „Publicaţiuni de tot felul, cu caracter cultural şi educativ şi presă
bisericească” (C ârstea, C ă p ă taru , 2007, 189-190).
Teatrul. Începând cu 1873, sala Elias, numită apoi Adreani (pe locul căreia se va construi
cinematograful „Modern” de mai târziu, iar în zilele noastre - Teatrul de Stat „Anton Pann”), va găzdui, timp
de peste o jumătate de secol, cele mai prestigioase teatre din ţară, „la trecerea lor prin Râmnic” (M ateescu,
1979, 176). În întreaga mişcare culturală în general şi teatrală în special, ale acestei perioade, un rol de seamă
l-a jucat Constantin Popian - regizor, scenograf, creator de costume, peruchier, machior şi, nu în ultimul
rând, dramaturg. În anul 1907, în acelaşi an cu Iaşul cultural, în sala teatrului Adreani din Râmnicu-Vâlcea
au rulat primele spectacole cu filme (M anea-A ndreescu, 1982, 135). După alţi cercetători, evenimentul s-ar
fi produs cu un mai înainte (T ă rtăre a n u , 1971, 2).
Muzica. În acest domeniu , se cuvin menţionate, în primul rând, contribuţiile preţioase aduse de Anton
Pann la dezvoltarea muzicii bisericeşti, atât în perioadele „bucureşteană” şi „braşoveană”, cât şi în intervalele
de timp petrecute în judeţul Vâlcea, în special la Râmnic: 1826-1828 (ca profesor la o şcoală de muzică din
cadrul Episcopiei Râmnicului), 1837, 1839-1840 etc. (poetul venea în fiecare vară la Râmnic, nu numai cu
„afaceri” de cărţi, dar şi pentru că îi plăcea oraşul). Constituie demult o pagină de istorie naţională, momentul
solemn când, la 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi al Râmnicului, un cor dirijat de „profesorul de muzichie”
Anton Pann a intonat un imn naţional, despre care se presupune, cu destule argumente istorico-literare şi
logice, că ar fi fost Deşteaptă-te, române”, pe versurile lui Andrei Mureşan şi muzica „Finului Pepelei”
(T am aş-B ardaşu-P urece, 1978, IX).
La 29 iunie 1907 se pun bazele Societăţii Muzicale din Vâlcea, iar în 1908 ia fiinţă, cu sprijinul
profesorilor de muzică din oraş, Societatea Filarmonică „Progresul”. Începând cu anul şcolar 1913/1914, la
Gimnaziul „Al. Lahovari” din Râmnic, este angajat ca profesor de muzică (şi secretar) Ion Sgondea - primul
cadru calificat în domeniu (absolvent al Conservatorului de Arte Frumoase din Bucureşti), care va funcţiona
şi la Seminarul Teologic din oraş (Vezi OSCA I, 362).
126
 Artele plastice. În 1908, eminentul profesor, latinist şi om de cultură Eliodor Constantinescu înfiinţa la
Râmnicu-Vâlcea „Ateneul de Conferinţe şi Producţiuni Artistice”, cu un important rol în stimularea şi
sprijinirea mişcării artistice locale. În capitala de judeţ, se vor afirma pictorii Constantin Iliescu (1899-1980),
Emil Ştefanescu şi sculptorul Constantin Mihăilescu, care a rămas cunoscut vâlcenilor (şi nu numai), mai
ales prin grupul statuar (cunoscut sub numele Renaşterea/Descătuşarea României) aflat în parcul „Zăvoi” al
Râmnicului. O realizare remarcabilă de sculptură (inaugurată la 17 mai 1915), a fost şi a rămas Statuia
Independenţei („Monumentul Eroilor”), creaţie a lui Ion Iordănescu, amplasată la poalele dealului Capela
(G rigore, 1944, 46).
Presa. Prim ul ziar local s-a n um it „V âlcea” şi a v ăzu t lum ina tiparului în anul 1876. În anii
care au urm at, num ărul ziarelor şi g azetelor v âlcene v a creşte spectaculos: „G azeta V âlcii” (1882),
„V âlceanul” (1896), „A devărul V âlcii” (1897), „R âm nicul” (1906) etc. (N e sto re sc u - B ă lc eşti,
1971, 75-184).
Literatura. „În atmosfera patriarhală şi primitoare a Râmnicului - apreciază scriitorul Constantin
Mateescu - ( . . . ) Anton Pann va avea răgazul să lucreze, din perioada aceasta datând o parte din „versurile
musiceşti” pe care le va tipări abia în 1830, şi unele „poezii diferite” (M ateescu, 1981, 73). În sejururile sale
râmnicene, el va locui în „Casa cu Foişor” („Casa papistăşească”) din apropierea centrului oraşului, devenită
astăzi „Casa M emorială Anton Pann” (DLR, 1979, 656).
Începând cu anul 1837, şi-a desfăşurat activitatea în Râmnic, interesantul cărturar şi om de cultură
Stanciu Căpăţâneanu (n. cca 1800 - m. 15 septembrie 1848, Râmnicu-Vâlcea), traducător şi militant pentru
promovarea limbii române (DLR, 1979, 176), iar G. N. Lahovari (n. În Râmnicu-Vâlcea, la 1 iun. 1838), a
publicat eseuri literar-istorice, traduceri, povestiri etc. (DLR, 1979, 684-685).
În paralel cu studiile de istorie, teorie şi practică a învăţământului, prof. Eliodor Constantinescu (n.
1878, Râmnicu-Vâlcea) va publica Discuţii în jurul clasicicmului în Franţa (1912) şi - mai ales - îşi va
începe activitatea de strălucit traducător din clasicii latini, în special din Plaut, aspect asupra căruia vom
reveni mai jos. Printre scriitorii care au activat în această perioadă, se numără avocatul şi omul politic Lazăr
Popescu, membru al Societăţii Scriitorilor Români, se pare - primul vâlcean cu această calitate, ale cărui
piese de teatru (Dreptarea de azi - 1909, Otrava societăţii - 1910 etc.) s-au bucurat de un oarecare succes în
epocă, cel puţin în Vâlcea. Ne-a rămas de la el o şi interesantă corespondenţă cu criticul literar şi esteticianul
Mihail Dragomirescu (Soare, 1984, 1).

3. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă
P erioada interbelică. La Râmnic, îşi continuă activitatea, cu foarte bune rezultate, secţiunea Vâlcea a
Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. Ca o recunoaştere a prestigiului de care se bucura
secţiunea râmniceană a Ligii, Râmnicul va fi ales de conducerea centrală a asociaţiei, ca loc de desfăşurare a
Primului Congres Naţional al Ligii Culturale, în iunie 1919 (DJVAN, Liga Culturală, dos. 1/1927-1930, 8).
În aceeaşi perioadă, acţionau la Râmnicu-Vâlcea şi Asociaţia Culturală a Judeţului Vâlcea, cu care
Liga avea legături de colaborare, „în dorinţa de a conlucra (. . .) la răspândirea culturii în masele poporului”
(Ibidem); Societatea Studenţilor Vâlceni, „Societatea „Renaşterea” a Eparhiei Râmnicul-Noul Severin, care
va edita şi prima serie a cunoscutei reviste „Renaşterea”, ş.a.; se cuvine menţionată, cu această ocazie, şi
intensa activitatea desfăşurată de elevii Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” (în special în perioada
conducerii acestuia de către pr. Constantin Grigore), nu numai în interior, ci şi în afara instituţiei. Mai existau
„Căminul cultural şi religios Buna Vestire” („înfiinţat în 1926, afiliat Fundaţiei Regale” şi Căminul cultural
„Constantin Brâncoveanu”, care funcţiona în raza parohiei „Cuvioasa Paraschiva”, „înfiinţat 1938”, „unul
singur . . . în tot oraşul R[âmnicu]-Vâlcii” (Anuarul, 1941, 676-678).
Biblioteci. În 1926, în urma demersurilor episcopului Vartolomeu Stănescu, a avut loc cea mai
importantă şi mai amplă reorganizare a bibliotecii Seminarului teologic râmnicean. Unul dintre obiectivele
importante ale filialei Vâlcea a „Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor”, a fost înfiinţarea unei
biblioteci, care va deveni, după aprecierea lui C. Daniilescu, bibliotecă publică ((DJVAN, Liga Culturală,
dos. 1/1927-1930, 18).. Între anii 1924-1925, în Râmnic (pe str. Mihai Bravu) a mai existat o bibliotecă
publică, purtând numele lui Alexandru Costeanu - un erou râmnicean din Primul Război Mondial; pe
lângă Căminul Cultural al oraşului Râmnicu-Vâlcea, funcţiona, de asemenea, o bibliotecă publică (B ardaşu,
2001, 139).
Teatrul. În 1921, la Râmnicu-Vâlcea, „o mână de tineri muncitori de diferite profesii, din diferite
bresle - vreo 30 la număr - au format Societatea Culturală „Muncitorul”, care îşi avea sediul său şi ziarul cu
127
acelaşi nume. Din această societate, s-a format o echipă de teatru, care, în acelaşi an, a prezentat piesa
Năpasta de I. L. Caragiale (Teatrul Popular, <1971>, 4). Începând cu luna septembrie 1923, la iniţiativa
episcopului Vartolomeu Stănescu al Râmnicului, Constantin Popian şi colaboratorii lui (P. C. Mardale,
preotul Tomescu, Teodor Geantă ş. a) au înfiinţat o echipă de teatru stabilă, a Episcopiei; aceasta şi-a
desfăşurat activitatea până spre anii 1938-1940 (Popian, 2010, 9-10). Viaţa teatrală din Vâlcea n-a stagnat
niciodată, întrucât - ca şi în perioada anterioară - renumite teatre din Bucureşti şi din alte oraşe mari ale ţării,
dădeau cu regularitate spectacole la Râmnicu-Vâlcea.
Artele plastice. Imediat după război, artistul plastic (sculptor şi pictor) prof. C. Mihăilescu a înfiinţat
un Cerc de educaţie artistică. Acelaşi artist o va convinge pe Esmeralda Capelleanu, soţia răposatului Paul
Capelleanu, să doneze Liceului „Al. Lahovari” colecţia de tablouri rămase de la soţul său cu care se va
înfiinţa un muzeu purtând numele donatorului ; mai târziu, tablourile din colecţia menţionată vor ajunge la
Muzeul Judeţean de Istorie (Muzeul de Artă - „Casa Simian”) (Angelescu, 2005, 266). În domeniul picturii,
s-a afirmat Emil Ştefănescu şi - în pictură şi peisagistică - Constantin Iliescu.
Muzica. În 1919, profesorul de muzică Dumitru Avramescu de la Gimnaziul „Al Lahovari”,
reînfiinţează - din elevi, profesori şi alţi iubitori de muzică din localitate - o orchestră ce se va transforma,
mai târziu, în „Asociaţia de Muzică a Oraşului” (Apostol, 1972, 170). În această perioadă, se va înfiinţa şi îşi
va desfăşura activitatea orchestra semisimfonică a oraşului, condusă de dr. Ion Puţurianu, care va da o serie
de spectacole de teatru muzical, de factură populară. Printre animatorii şi susţinătorii cei mai entuziasmaţi şi
cunoscuţi ai orchestrei, s-au numărat profesorii Ion Sgondea, Teodor Geantă, Constantin Popian şi alţii
(Tam aş, 1994, 190). Eugen Ciorăscu a compus numeroase cântece de muzică uşoară, unele - pe versuri
proprii; Împreună cu orchestra „Electrecord”, va cânta (cu N. Kiriţescu), ca solist, piese de Ion Vasilescu,
Gherase Dendrino, Ionel Fernic ş. a.
Presa. În perioada interbelică, presa vâlceană cunoaşte un număr mare de titluri: „Viitorul Vâlcii”
(1920-1939), „Muncitorul” (1924-1935), „Învăţătorul” (1925-1947), „Îndrumarea Vâlcii” (1927-1941,
condusă de drăgăşăneanul Emil Răuţ, stabilit la Râmnicu-Vâlcea), „Curierul muncii” (1929-1932), „Lupta
dreaptă” - editată de Nicu Angelescu (1931), „Observatorul” (1934), „Tribuna Vâlcii” (1936-1937) etc.
(Nestorescu-Bălceşti, 1971, 75-184). Una dintre cele mai bune periodice interbelice, a fost „Naţionalul
Vâlcii” (1928-1937), scoasă de Constantin Daniilescu şi scrisă, în bună parte, de el; spre deosebire de multe
altele, publicaţia acorda spaţii importante aspectelor culturale ale oraşului şi judeţului (Tam aş, 1994, 190).
Literatura. Îşi vor continua activitatea scriitorii care activaseră în acest domeniu şi înainte de 1918: în
1923, Eliodor Constantinescu va publica studiul Qualis Plauti tempore conditio mulieris fuerit (literar:
Condiţia femeii în vremea lui Plaut), iar peste doi ani - cea mai cunoscută lucrare a sa, care i-a adus o
notorietate naţională ca latinist: Comediile lui T. M . Plautus. Studiu. Amphitrio, urmată de Prologus la
comediile lui T. M. Plautus (1929, teză de doctorat) şi de competente traduceri din Tertulian (1930) şi
Comediile lui T. M. Plautus - Vol. I-III (1931-1933) (P etria, 1997, 99).
Pe lângă unele broşuri şi articole cu conţinut politico-social şi juridic, Lazăr Popescu continuă să
publice creaţii literare - nuvele (Ocna - 1929), dar mai ales piese de teatru: Fiul naturii (1924), Puterea
ochilor (1924), Maestrul vremii (1928), Nunta (1934). 2. Perioada postbelică.
P erioada postbelică. Pentru Râmnic (dar nu numai), în ceea ce priveşte perioada imediat următoare
celui de-al doilea război mondial, este foarte important intervalul pe care l-am putea numi Momentul Leca
Morariu, acesta stabilindu-se aici împreună cu soţia sa, Octavia, în urma ocupării Basarabiei de către ruşi. În
scurt timp, universitarul basarabean a devenit un moment de referinţă pentru viaţa culturală a Râmnicului. Pe
lângă contribuţia pe care şi-a adus-o - ca profesor de muzică - la alcătuirea unui ansamblu de cameră şi la
activitatea orchestrei semisimfonice de la Râmnic, casa sa de sub Capela a adăpostit şi colocvii literare, cu
care ocazie se comentau ultimele apariţii editoriale, noile orientări artistice, traducerile la modă pe atunci etc.
(C antem ir, 1980, 133).
Tipografiile. În martie 1945, la instalarea guvernului Groza, în Râmnicu-Vâlcea funcţionau două
tipografii: „Gutenberg” şi „Unirea. Tipografia „Gutenberg” se afla pe locul unde se înalţă acum colţul nord-
estic al hotelului „Alutus” . Aici s-a tipărit cu regularitate, la două luni, revista culturală „Naţionalul Vâlcii”,
scrisă aproape în întregime de directorul ei, Constantin Daniilescu; tot aici se imprimau „Învăţătorul” -
publicaţia Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Vâlcea, întemeiată de Teodor Geantă şi condusă o vreme de
Mihail Roşianu, foaia “ Pandurul” a lui D. C. Măldărescu şi alte gazete. Tipografia „Unirea” a funcţionat în
perioada 1944-1946; aparţinea primăriei râmnicene şi era instalată în nişte clădiri vechi din parcul orăşenesc,
care aparţinuseră cândva vestitei familii a Lahovarilor (C erna-R ădulescu, 1983, 93-105).
La 6 decembrie 1948, toate tipografiile din oraş au fost comasate, cu „acordul” proprietarilor
128
respectivi, formând „Întreprinderea Poligrafică Râmnicu-Vâlcea”, care va trece, în 1950, sub conducerea
„Întreprinderii Tiparul Roşu” din Sibiu. În anul 1951 se înfiinţează „Centrul Poligrafic nr. 9 Râmnicu-
Vâlcea”, pentru ca din 1956, odată cu reorganizarea Comitetului Regional pentru Cultură şi Artă, toate
tipografiile din cuprinsul regiunii Argeş să formeze o unitate poligrafică regională sub denumirea de
„Întreprinderea Poligrafică Argeş”, cu sediul în Piteşti (O ane, 2007, 183-184).
Instituţii de cultură. În domeniul cultural, îşi continuă activitatea mai vechile (antebelice) cămine
culturale, unele fiind rebotezate. Principalul cămin cultural din Râmnicu-Vâlcea, redenumit „Ştefan
Gheorghiu”, va fi reactivat de dr. C. Georgescu, devenind scena unor reuşite spectacole de teatru şi nu numai
(Tam aş, 1994, 241). În anul 1957 a fost înfiinţat Cercul Cultural „I. L. Caragiale” din Râmnicu-Vâlcea,
care îşi va desfăşura activitatea (reuniunile de lucru) în incinta Palatului de Cultură, sub conducerea
cărturarului Traian Cantemir (profesor, pe atunci, la Liceul „Al. Lahovari”) şi de poetul I. I. Alexandrescu;
mai târziu, li se va alătura şi Al. Mircescu; ulterior, cercul se va transforma în Cenaclul literar „Anton
Pann”, sub conducerea lui I. I. Alexandrescu şi apoi, a lui Doru Moţoc.
Sub egida fostului Comitet de Cultură şi Artă, În Râmnic se vor înfiinţa şi vor funcţiona mai multe
instituţii judeţene de cultură importante pentru întreg judeţul, precum Casa Judeţeană a Creaţiei Populare
(devenită ulterior Centrul Judeţean de îndrumare Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă, apoi
Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare (având în subordonare
Şcoala Populară de Artă şi o serie de asociaţii, societăţi, cluburi, cercuri etc.), întreprinderea
Cinematografică a Judeţului Vâlcea, Muzeul Judeţean de Istorie, Arhivele Naţionale - Filiala Vâlcea (apoi -
Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale; azi, Serviciul Judeţean Vâlcea al Arhivelor Naţionale, cu
un modern sediu construit în 1982, lângă primăria municipiului), Centrul de Librării Cenaclul UAP -
devenit Filiala Vâlcea a UAP (cu sediul principal la Galeriile Artă, aflate în centrul municipiului) etc.
La nivel de municipiu, un mare rol în promovarea culturii, îl va avea Casa de Cultură a Municipiului
Râmnicu-Vâlcea, în care, timp de mai mulţi ani, au funcţionat biblioteca orăşenească şi Teatrul Popular. Tot
aici, în anii ’50-’60, s-au organizat reuşite spectacole de estradă şi de operetă, organizate de Eugen Ciorăscu,
soţii Sandu şi Lili Iacobson, Paul Angelescu ş. a.; acest gen de spectacole a fost reluat la sfârşitul anilor ’70,
pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor (construită în 1975) (R om an, 2007, 140-142).
Teatrul. Tradiţia dramatică este ridicată pe o treaptă superioară în anul 1945, când pe scena Căminului
Cultural din Râmnicu-Vâlcea, la iniţiativa şi sub coordonarea dr. C. Georgescu, s-a închegat ceea ce avea să
devină, printr-o intensă activitate, Teatrul Popular de mai târziu. În cadrul Căminului „Ştefan Gheorghiu”,
colectivul a urcat pe treapta cea mai de sus a afirmării, prezentându-se, în 1955, la primul concurs
republican, organizat de Confederaţia Generală a Muncii, unde a obţinut premiul II şi medalia de argint, cu
comedia Gaiţele, de Al. Kiriţescu. Râmnicu-Vâlcea a intrat astfel în arena competiţională a teatrului de
amatori, fiind finalist în toate ediţiile Festivalului Bienal de Teatru „I. L. Caragiale” şi obţinând numeroase
premii (Ibidem, 5-6).
Ca o recunoaştere a meritelor talentatului şi pasionatului colectiv de interpreţi, acesta a fost ridicat de
forurile superioare la rangul de Teatru Popular al Palatului de Cultură din Râmnicu-Vâlcea , iar în 1990,
liderul său - regretatul Goange Marinescu - a reuşit să aducă teatrul vâlcean la condiţia de Teatru de Stat”,
care va fi denumit „Anton Pann”.
Muzica . La 14 mai 1961, din iniţiativa şi prin perseverenţa profesorului Vasile Roman, şeful Secţiei de
Învăţământ şi Cultură a raionului Râmnicu-Vâlcea, a avut loc premiera operetei Crai nou de Ciprian
Porumbescu, pe un libret de Vasile Alecsandri, regizor - doctor C. Georgescu, conducerea muzicală - Eugen
Ciorăscu, scenografia şi decorurile - av. Paul Angelescu. Între anii 1961-1973, colectivul Palatului de
Cultură a jucat patru operete (Crai nou de Ciprian Porumbescu, Mam 'zelle Nitouche de Florimond Herve,
Vânzătorul de păsări de K. Zeller şi Pericola de Offenbach), din care trei au fost distinse cu Medalia de
aur şi titlul de laureat (Ibidem, 121-122). Ulterior, orchestra s-a individualizat, devenind orchestră
semisimfonică, sub conducerea muzicianului deosebit care era Eugen Ciorăscu, apoi a talentatului Aurel
Popescu, şi el trecut prea devreme în împărăţia umbrelor. Orchestra condusă de Aurel Popescu şi corul de
cameră „Euphonia”, înfiinţat în 1982 şi condus de Mihail Ştefănescu, vor sta la baza viitoarei filarmonici
(M unteanu, 2008, 38).
În anul 1952, câţiva tineri intelectuali: Eugen Ciorăscu - directorul Bibliotecii judeţene, medicul
Sandu Iacobson - directorul Spitalului Pneumologic şi soţia sa Lili Iacobson, precum şi avocatul Paul
Angelescu, au abordat un alt gen de spectacol, estrada, atrăgând ca interpreţi tineri talentaţi, dornici de
afirmare scenică. Primul spectacol, Critica la microfon, a fost considerat un adevărat eveniment artistic şi s-a
jucat cu săli pline în stagiunea 1952-1953, fiind urmat de alte spectacole de succes.
129
 În anul 1975, în cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor, s-a hotărât reactivarea colectivului de estradă,
cu spectacolul La estradă. . . în doi timpi. În decursul a peste cincizeci de ani, pe scena Teatrului Adreani, a
Liceului „Al. Lahovari”, a Palatului de Cultură şi a Casei de Cultură a Sindicatelor, au jucat în formaţiile de
teatru, estradă, operetă şi alte genuri muzicale, peste o mie de artişti amatori din mai multe generaţii.
Societatea „Prietenii Muzicii şi ai Teatrului”, avându-l ca preşedinte pe Mihai Forăscu - secretarul
Primăriei Râmnicului, şi ca secretar ştiinţific pe Irina Şaţchi Popovici - profesoară la Şcoala de Muzică
Râmnicu-Vâlcea, a iniţiat, în 1976, o formă nouă, unică în România, de continuare sistematică şi de adâncire
a studiului interpretării vocale şi instrumentale de către elevi cu pespective de afirmare în domeniul muzicii
culte: Cursurile muzicale de vară.
În anul 1979, Uniunea Criticilor Muzicali din România a hotărât să iniţieze un festival naţional al
„Tinerelor talente”, care va deveni o manifestare tradiţională, un brand al vâlcenilor, având-o ca director
artistic, ani de-a rândul, pe regretata Rodica Sava - redactor şef la Radiodifuziunea Română (R om an, 2007,
125 şi urm .). La Râmnicu-Vâlcea, în anii 70 şi 80, s-au afirmat formaţii şi grupuri de muzică rock de
notorietate naţională, precum Lotus, Antract, Paradox ş. a., în care s-au produs artişti de talent, precum Nell
Ciorăscu, Paul Balanca, John Feraru ş. a. Trebuie menţionat că în anii ’80, la Râmnic a apărut şi s-a produs
succes de notorietate naţională, unul dintre puţinele festivaluri de rock autentice din ţară: „Constelaţii rock”.
M işcarea corală a luat şi ea amploare, fiind susţinută de nume de marcă, precum Ion Ionescu-Basu, Gabriel
Chaborschi, Gelu Stratulat, Mihai Ştefănescu, Miron Cernătescu ş.a. (Ibidem, 131-132).
Cinematografia. În această perioadă, în Râmnic au funcţionat două cinematografe: „Unirea” - situat în
incinta actualului colegiu „Al. Lahovari” (azi - sala de concerte a Filarmonicii „Ion Dumitrescu”) şi
„Cinema Modern” - într-o clădire proprie (în prezent, demolată, pentru a face loc modernului sediu al
Teatrului de Stat „Anton Pann”), ridicată aproximativ pe locul unde s-a aflat fostul teatru „Adreani”; odată
cu construirea şi darea în folosinţă a marelui cartier Ostroveni, aici s-a inaugurat cel de-al treilea
cinematograf al oraşului - „Flacăra”, reamenajat în zilele noastre şi servind (şi) drept (al doilea) sediu al
Teatrului Municipal „Ariel”. Un al doilea aspect care se merită subliniat, este cinefilia: În anii ’60, îşi
desfăşurau activitatea în judeţ mai multe cinecluburi. Printre cele mai active şi mai cunoscute, erau
Cineclubul „C. I. Nottara” (cel mai vechi din municipiu; condus de Traian Lungu) al Casei de Cultură din
municipiul Râmnicu-Vâlcea, Cineclubul „Dr. Suciu” (condus de dr. Romulus Popescu) al Sindicatului
sanitar şi cel al sindicatului de la Combinatul Chimic Râmnicu-Vâlcea.
Bibliotecile . După război, ca bibliotecă publică, mai funcţiona, încă, cea din cadrul Căminului Cultural
înfiinţat în Râmnic mai înainte şi numit după război, „Ştefan Gheorghiu”; acesta va fi reactivat de dr. C.
Georgescu, devenind scena unor reuşite spectacole de teatru şi nu numai. La 1 noiembrie 1950, ca urmare a
iniţiativei muzicianului şi omului de cultură Eugen Ciorăscu (viitorul director al instituţiei), aici se va înfiinţa
Biblioteca Orăşenească din Râmnicu-Vâlcea, care se va transforma, la scurt timp, în Biblioteca Centrală
Regională Vâlcea şi apoi - după raionarea fostei regiuni Argeş (Piteşti) - Biblioteca Centrală Raională
Râmnicu-Vâlcea, devenită - la 1 februarie 1968 - Biblioteca Municipală. La 4 martie 1974, instituţia va
primi statutul de bibliotecă Judeţeană, pe care îl are şi în zilele noastre, cu denumirea completată în urma
atribuirii - la 8 noiembrie 1991 - a numelui „Antim Ivireanul” : Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”
Vâlcea. În tot acest timp, director al instituţiei va fi chiar întemeietorul ei. De-a lungul anilor, instituţia şi-a
mutat sediul de mai multe ori, în localuri improprii, până în anul 2004, când s-a dat în funcţiune modernul
sediul al bibliotecii (B ardaşu, 2001, 116).
Muzee. În anul 1978, fosta Şcoală de Băieţi din Râmnicu-Vâlcea („Şcoala cu Ceas”) a fost amenajată
corespunzător, pentru a servi drept sediu Muzeului de Istorie al Judeţului Vâlcea, care are în subordine şi
celelalte unităţi muzeale (inclusiv casele memoriale) din judeţ; el adăposteşte circa 40.000 de obiecte, multe
dintre acestea făcând parte din patrimonial naţional. Muzeul de Artă Râmnicu-Vâlcea („Casa Simian) a fost
amenajat într-o clădire proiectată de arhitectul Simotta în stil renascentist hispano-maur, în anul 1940.
Muzeul expune lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Gheorghe Pătraşcu, Corneliu Baba,
Florin Niculiu, Gheorghe Vrăneanţu, Nicolae Mogoş, Constantin Cerăceanu etc. O seţie (etnografică)
importantă a muzeului, cunoscută în toată ţara, esteMuzeul Satului Vâlcean Bujoreni (R om an, 2007,
106-107). În municipiul Râmnicu-Vâlcea, se află una dintre clădirile emblematice ale acestuia: Casa
Memorială „Anton Pann” („Casa papistăşească”), construcţie datând din prima jumătate a secolului al
XVIII-lea - casă cu foişor şi pivniţă (utilizată azi în scopuri culturale), în care a trăit o vreme Anton Pann. În
iunie 1973, a avut loc inaugurarea Muzeului Taberei Militare Revoluţionare de la 1848, de la Troianu, şi
dezvelirea Obeliscului dedicat generalului Magheru şi armatei revoluţionare de la 1848. Cu această ocazie, s­

130
a reconstituit, pe Câmpul lui Traian de la Râureni, Tabăra militară a generalului Magheru; mii de participanţi
au intonat din nou, în acea zi, marşul Deşteaptă-te, române! (Ibidem, 208).
Literatura. În anii ’80, a urmat - paradoxal, în raport invers faţă de climatul ideologic al epocii! - o
nouă revigorare a mişcării literare locale, având ca nucleu Societatea Literară „Anton Pann” şi ca principal
promotor pe Doru Moţoc, secondat - cu consecvenţă şi pasiune - de Horia Nestorescu-Bălceşti şi Ioan St.
Lazăr. În acest climat, se vor afirma şi vor urca treptele succesive ale consacrării, alături şi adeseori, într-un
dialog fecund cu consacraţii literaturii contemporane vâlcene (I. I. Alexandrescu, Valeriu Anania, Gheorghe
Bobei, Traian Cantemir, Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, Eugen Negrici, Alexandru Oprea, Dinu
Săraru, Dragoş Vrânceanu), o multitudine de autori, din diferite generaţii, cultivând diverse genuri şi formule
literare, pe care - din cauze obiective - doar îi enumerăm: George Achim, George Anca, Silvia Arsenescu,
Lucian Avramescu, Emil Banţă, Ioan Barbu, Teodor Barbu, Marin Bulugea, Dora Cărbunescu, Mircea T.
Crişan, Traian Dobrinescu, Aurelian Drăguşin, Alfred Garoescu, Ion N. Georgescu, Elena Hogaş, Stela
Iliuţă, Ioan St.Lazăr (Ion Razeş, Ion Stâlpnic), Traian D. Lungu, Costea Marinoiu, Gheorghiţa Măleanu,
Alexandru Mircescu, Dumitru Mitrana, Florica Mitroi, Nicolae Moisiu, Cornel Moraru, Doru Moţoc,
Aurelian Pavelescu, Doina Pârşcoveanu, Petre Petria, Silviu Popescu, Dragoş Serafim, Felix Sima, Florentin
Smarandache (Ovidiu Florentin), Gheorghe Smeoreanu, Ion Soare, Ilie M. Stan, Gheorghe Stancu, Ion
Tălmaciu, Petre Tănăsoaica, Dumitru Tiţa, Mircea Tudose, Al. Florin Ţene, George Ţărnea, Dumitru
Udrescu, Teodor Văcărescu, Dumitru Velea, Laura Vega, George Voica, Constantin Zărnescu ş. a. Desigur
destinele acestora au fost diferite: unii dintre ei s-au afirmat puternic pe plan naţional şi - uneori - chiar
internaţional, alţii „s-au pierdut” ori au „migrat” spre alte domenii . . .
Artele plastice. În perioada postbelică, continuând valoroase tradiţii în domeniu, la Râmnicu-Vâlcea şi-
au desfăşurat activitatea o serie de artişti plastici autentici. În anul 1982, aici a luat fiinţă Cenacl ul UAP
Vâlcea, transformat ulterior în Filiala UAP Vâlcea. Cenaclul şi, mai apoi, uniunea au fost conduse succesiv
de Sergiu Sălişte, Constantin Neacşu, Tudor Popescu (http://www.danielstancu.ro/galerii_virtuale.html) şi,
din anul 1992 - de Gheorghe Dican.
Până în 1989, artele plastice vâlcene s-au dezvoltat într-o deplină comuniune spirituală între
profesionişti şi amatori, ale căror structuri de viaţă culturală - Cenaclul UAP (devenit apoi Uniunea Artiştilor
Plastici din România, Filiala Vâlcea) şi Asociaţia Artiştilor Plastici Amatori - s-au închegat şi s-au
consolidat printr-o fructuoasă colaborare, care a favorizat consolidarea a numeroase talente: Florin Bogoslov,
Traian Boicescu, Ion Cantea, Constantin Cerăceanu, Maria Crişan-Gaghel, Emil Darie, Gheorghe Dican,
Viorica Drăghici - Ciorâţă, Mariana Dina - Sima, Laurenţiu Ene, Emil Gaghel, Jeanina Giumală -
Bogorodea, Constantin Iliescu, Valeriu Ionescu, Vladimir Maruseac, Marius Mateescu, Gabriel Medvedov,
Elena Năstoiu, Constantin Neacşu, Olimpiu Orza, Ecaterina Popa, Victor Popescu, Sergiu Sălişte, Cristian
Sima, Emil Ştefănescu, Paul I. Ştefănescu (Paulis), Constantin Aurel Zorlescu - cei mai mulţi fiind azi nume
consacrate în arta plastică (Deaconu, 2008, 68-69). Desigur, aici - în reşedinţa de judeţ - s-au desfăşurat o
serie de acţiuni de interes judeţean şi, deseori, de rezonanţă naţională, ale tuturor instituţiilor judeţene de
profil, precum şi ale altor structuri organizatorice: Direcţia pentru Cultură a Judeţului Vâlcea, Centrul
Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare, Şcoala Populară de Artă, Casa de Cultură a Sindicatelor,
Societatea Literară „Anton Pann” etc.: reuniuni, simpozioane, dezbateri, festivaluri artistice ş.a.
P erioada postdecem bristă . După mai multe încercări infructuoase, în mai 1990 a fost înfiinţat, prin
decizie a prefectului de atunci, Teatrul de Stat din Râmnicu-Vâlcea (numit, ulterior, „Anton Pann”), primul
director al acestuia fiind Doina Migleczi. Alţi manageri au fost Goange Marinescu, Dan Micu şi - din anul
2000 - Adrian Roman. În ziua de 25 septembrie 2009, a avut loc inaugurarea oficială a noului sediu al
teatrului (proiectant - Cristinel Vlad de la ARHINET), pe care Mircea Cornişteanu, directorul teatrului
craiovean, invitat la eveniment, l-a apreciat drept unul dintre cele mai moderne teatre din ţară.
(http://www.pann.ro/desprenoi.html).
Cel de-al doilea teatru vâlcean - serios „concurent” al primului, este Teatrul Municipal Ariel din
Râmnicu-Vâlcea (patronat de Societatea Culturală „Ariel”), care a împlinit, la sfârşitul anului 2008, un
deceniu de la transformarea în „municipal” . Trupa din parcul Zavoi, condusă cu pricepere şi autoritate de
regizoarea Doina Migleczi, şi-a câştigat într-un timp relativ scurt, un frumos renume în ţară şi în străinătate.
Trupa s-a format în jurul lui Silviu Purcărete, în anii când regizorul începea la Vâlcea, cu Decameronul, o
carieră de excepţie. În anul 2008, în afara sediului din parcul Zăvoi al oraşului, primăria municipiului a făcut
un nou şi important cadou Arielului: Cinematograful Ostroveni, cu dublă funcţionalitate, localul urmând să
reprezinte (şi) al doilea sediu al Teatrului Municipal.

131
 Muzee. În anul 2007, autorităţile judeţene (Dumitru Buşe ş.a.) au prevăzut importante fonduri pentru
modernizarea Muzeului de Istorie şi pentru menţinerea (prin cumpărare) în patrimoniul judeţului şi al
municipiului, a „Casei Simian” (Muzeul de Artă)
Presa. În această perioadă, la Râmnic, au apărut o serie impresionantă de publicaţii, cu viaţă mai mult
sau mai puţin efemeră: „Orizonturi noi”, titlu semnificativ, care a înlocuit - imediat după revoluţie - oficiosul
judeţean antedecembrist, „Orizont”; „Reporter” (apărut la 13 ianuarie 1990); „Curierul de 7 zile” (17 martie
1990), magazin săptămânal, din care au apărut 24 numere), „Alutus” (17 martie 1990) - „Ziar bilunar (sic!)
independent social-politic, cultural-ştiinţific şi sportiv-turistic”, „Cronica vâlceană” - săptămânal
independent, scos (1990-1994) de S. C. Evenimentul; „Actualitatea vâlceană” (6 febr.1991), transformată
ulterior (1 sept. 1992) în „Informaţia zilei” , editată de SC Trado SRL; între (16-22 ianuarie) 1995 şi 5 mai
1999, a apărut „Jurnalul de Vâlcea” (220 numere) - „Săptămânal de atitudine economică, socială şi
culturală”, sub egida SC General Marker International, redactorul-şef al săptămânalului fiind ziaristul Ion
Stanciu; din 1999, a apărut, timp de câţiva ani, „Presa vâlceană” - „Săptămânal politic al judeţului Vâlcea”,
consilier editorial fiind Gheorghe Smeoreanu. Toate aceste publicaţii aveau şi pagini sau rubrici de cultură.
Alte publicaţii apar şi astăzi în Râmnicu-Vâlcea, majoritatea acestora vizând aspecte din întreg spaţiul
vâlcean, nu numai din reşedinţa judeţului. Cel mai „longeviv” dintre acestea este „Curierul de Vâlcea” (22
martie 1990) - „Primul cotidian privat apărut în România după 1989”, care rezistă şi în prezent, director fiind
scriitorul Ioan Barbu; „Info Puls” a fost întemeiat în 1998 de către Constantin Tanislav; din acelaşi an, apare
„Viaţa Vâlcii” - „cotidian independent”, editor-şef fiind scriitorul Petre Tănăsoaica, director onorific - poetul
George Ţărnea (cel care a dat şi numele ziarului); mai înainte, editorul a scos, timp de mai mulţi ani,
„Săptămâna vâlceană” (1994-1997). „Vocea Vâlcii” - „Săptămânal de informaţii şi luptă împotriva
corupţiei”, apare din 1999, redactor şef fiind Romeo Popescu. „Monitorul de Vâlcea” a apărut din 25 mai
2001, făcând parte, la început, din Grupul de Presă „Monitorul-Curentul” (azi, „Monitorul - Sport Expres”).
În anul 2003 a apărut săptămânalul „Arena vâlceană” (titlu definitiv, după mai multe denumiri fluctuante:
„Arena”, „Arena sportivă şi politică”, „Arena vâlceană - Sport şi politică” ş. a.). „Sport Expres”, editat în
2004, este tot un săptămânal, editat de „Monitorul de Vâlcea”; în 2005, a ieşit pe piaţă „Ziarul de Vâlcea”
(înfiinţat şi condus de Tiberiu Pârnău), iar în 2006, scriitorul Silviu Popescu, ziarist cu vechi „state de
serviciu” în presa vâlceană (şi nu numai), a înfiinţat cotidianul „Curierul de Râmnic”, după ce, anterior,
întemeiase publicaţia săptămânală „City Râmnicu-Vâlcea” - „Ziar popular european”. În ultimii ani au
apărut un număr important de alte cotidiene şi săptămânale, pe o piaţă a presei deja saturată: „PubliPro”,
„Ecran”, „EuroVâlcea”, „Obiectiv vâlcean” (după anteriorul „Obiectiv”, înfiinţat de Valentin Smedescu),
„Observator de Vâlcea”, „Radical de Vâlcea”, „Gazeta de Vâlcea”, „Realitatea vâlceană” ; „Ediţie specială”
etc. O bună parte dintre acestea au şi versiuni on line. Economia de piaţă îşi (va) spune, desigur, cuvântul şi
aici.
În domeniul revistelor de cultură, în această perioadă, la Râmnicu-Vâlcea, a apărut, de asemenea, un
număr relativ mare de publicaţii - săptămânale, lunare, bilunare, şi trimestriale, cu apariţie mai mult sau mai
puţin regulată, unele dispărând la scurt timp de la apariţie, altele rezistând mai mulţi ani: „Adevărul literar”
(1990 - două numere, continuare a vechii foi „Vâlcea literară”), „Corespondent” - editată de SC Regal SRL,
„Izvoraşul” (4 numere, sub egida CJCPCT) - continuare a vestitei reviste scoase de Gh. N. Dumitrescu-
Bistriţa, „Vâlcea literară” - 7 numere, „Pandurul” - serie nouă (17 numere) scoasă de Ion Măldărescu,
„Almarom” (1994, şase numere) - editată de editura şi tipografia cu acelaşi nume; „Magazin de la A la Z”
(Ed. Conphys şi RTV „Vâlcea 1”), „Casa cărţii vâlcene” (Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea),
precum şi câteva reviste satirico-umoristice: „Woody” şi apoi „Spinul” (Ed. Spinul), „Telehaz” etc.
Alte reviste de cultură apar şi în zilele noastre: „Lumina lumii” - publicaţie anuală editată de Fundaţia
Culturală „Sf. Antim Ivireanul”, din 1992 şi în prezent; „Povestea vorbei” - revistă a Societăţii Culturale
„Anton Pann” (din 1999), serie nouă; „Renaşterea” - serie nouă, publicaţie a Episcopiei Râmnicului (din
1990 şi în prezent); „Studii vâlcene” - serie nouă (anual, din 2003), „Forum-V” (trimestrial, din 2006) şi
anuarul „Forum” - publicaţii editate de Forumul Cultural al Râmnicului; „Vâlcea culturală” (scoasă de Intol-
Press SRL), „Semn” şi „Ţânţarul” (coligate; redactor-şef, G. Achim), „Aşii vâlceni”, „ART-EMIS” (on line),
editată de I.Măldărescu, ş. a.
Literatura. În afară de „clasicizaţii” de origine râmniceană trăitori la Bucureşti sau în alte localităţi ale
ţării (Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Dinu Săraru, Gabriel Liiceanu, regretaţii Marian Papahagi, Ilie
Purcaru etc.), la Râmnicu-Vâlcea îşi desfăşoară activitatea o serie de scriitori (unii dintre aceştia fiind
cunoscuţi la nivel naţional), cei mai mulţi dintre ei fiind membri ai filialelor USR: Doru Moţoc, Felix Sima,
Petre Tănăsoaica, Ioan Barbu, Petru Pistol, Ioan St. Lazăr, Gheorghe Smeoreanu, Ion Soare, Ilorian Păunoiu,
132
Constantin Mihai, Jeanina Georgeta Ţenea, Costea Marinoiu, Veronica Tamaş, George Achim, Nicolae
Mazilu, Traian Dobrinescu, Mihai Mihăiţă etc. O situaţie specială o deţine „veteranul” Constantin Mateescu
- râmnicean de origine, care, de decenii, îşi petrece câte o jumătate de an în oraşul de care este legat
biografic şi sentimental şi căruia i-a dedicat, ca nimeni altul, mai multe cărţi de succes.
Bibliotecile. Printre clădirile instituţionale construite după 1989 în Râmnic, se numără modernul sediu
al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”, inaugurat în anul 2004, care - printre altele - adăposteşte
Biblioteca de Etnologie „Mihai Pop” (întemeiată de etnologul şi folcloristul Gh. Deaconu). Instituţie de nivel
judeţean, Biblioteca (condusă în prezent de Augustina Sanda Constantinescu) găzduieşte săptâmânal o mare
parte dintre manifestările cultural-artistice organizate de oamenii de cultură şi artă din Râmnicu-Vâlcea,
aducându-şi o contribuţie substanţială la viaţa culturală a municipiului, secondată fiind, în această nobilă
misiune, de alte renumite instituţii de cultură cu sediul în municipiu : Direcţia Judeţeană pentru Cultură,
Culte şi Patrimoniul Naţional Vâlcea (director - Florin Epure, urmându-i lui Gheorghe Deaconu), Centrul
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea (director - Elena Stoica, urmându-i,
de asemenea, lui Gh. Deaconu), Muzeul Judeţean de Istorie (director - Claudiu Tulugea) ş. a.
Muzica. În anul 1995, a fost înfiinţată Filarmonica de Stat „Ion Dumitrescu” (director - dirijorul
Mihai Ştefănescu) - instituţie muzicală profesionistă cu două ansambluri artistice - orchestra simfonică
(„Sinfonietta”) şi corul academic („Euphonia”), ce susţine o stagiune permanentă, având 132 de angajaţi care
îşi desfăşoară activitatea într-un local propriu, cu o sală de concerte ce se înscrie din punct de vedere acustic
şi estetic între primele din România; instituţia funcţionează sub egida Primăriei Râmnicu-Vâlcea şi susţine o
stagiune permanentă, efectuând turnee şi în străinătate. Intrat în tradiţie (a ajuns la ediţia a XXX-a),
Festivalul muzical „Tinere talente” continuă să se desfăşoare tot la Râmnicu-Vâlcea, fiind găzduită, la toate
ediţiile, de Filarmonica „Ion Dumitrescu”, în organizarea Primăriei. În acest domeniu, fiinţează şi Societatea
„Vox Humana”, înfiinţată de muzicologul şi compozitorul Gelu Stratulat, care este şi dirijorul corului
Seminarului Teologic din Râmnicu-Vâlcea, unde funcţionează ca profesor.
Artele plastice. La Râmnicu-Vâlcea, îşi desfăşoară activitatea filiala vâlceană a UAP (condusă, din
1992, de Gh. Dican) - una dintre cele mai puternice şi mai cunoscute asociaţii de acest fel din România;
mulţi dintre membrii acesteia sunt cunoscuţi în ţară şi peste hotare: Gheorghe Dican, Tina Popa, Traian
Boicescu, Constantin Neacşu, Maria Crişan Gaghel, Corina Croitoru-Necşuleu, Daniel Stancu, Petti Velici,
Ion Cornea, Tudor Popescu, Viorica Drăghici-Ciorâţă, Mariana Dina-Sima, Cristian Sima, Olga Popescu ş. a.
Printre alte multe iniţiative valoroase, filiala a luat parte, ca partener, la proiectul internaţional „Arta în drum
spre muzeu”, organizat în Râmnicu-Valcea (1999), la care au participat peste 60 de artişti, iar la Muzeul
Satului din Bujoreni, a fost organizate patru ediţii ale simpozionului „Tradiţie şi postmodernitate” - la care
au fost prezente peste 80 de personalităţi culturale din ţară şi străinătate; în acest context, a fost editată
revista „Ianus” şi setul de monografii „Biserici de lemn din Vâlcea” . Ultimele două evenimente au fost
iniţiate de Fundaţia HAR Bucureşti; „protagoniştii” lor fiind Luiza Barcan şi Alexandru Nancu. La iniţiativa
pictoriţei Tina Popa şi cu sprijinul financiar al primăriei locale, la Râmnicu-Vâlcea se desfăşoară - de câţiva
ani - aproape în fiecare vară, Simpozionul de Creaţie „Dealul Malului” care în anul 2004 s-a finalizat cu o
mare expoziţie, organizată la Parlamentul European de la Bruxelles, dar şi la Bucureşti.
În afară de Galeria UAP, a mai fost înfiinţată în Râmnic şi funcţionează, începând cu anul 2006 (după
darea în funcţiune a noii aripi a clădirii administraţiei judeţene), Sala de expoziţii „Constantin Iliescu” a
Consiliului Judeţean Vâlcea, unde expun (pictură, sculptură, grafică) artiştii „amatori” din Vâlcea, sub egida
şi cu sprijinul CJCPCT (Elena Stoica). Printre alţii, aici a fost prezent artistul C. Aurel Zorlescu (cel care a
condus ani de-a rândul Asociaţia Artiştilor Plastici Amatori din Râmnicu-Vâlcea), Florin Bogoslov, Petre
Cichirdan, Daniel Medvedov, Dumitru Zamfira, Jeanina Ţenea ş. a. O altă galerie de artă a fost înfiinţată în
incinta Hotelului SOFIANU din Parcul Zăvoi.
Audiovizualul. Începând cu anul 1993, la Râmnicu-Vâlcea emit posturile de radioteleviziune
VÂLCEA UNU (înfiinţat de ing. Emilian Frâncu) şi SC ETALON SRL (întemeiat de Iulian Margu şi Dan
Tudor), iar din 2009 - VTV, post cu arie de cuprindere naţională, aparţinând oamenilor de afaceri Maria şi
Ion Tudor. Funcţionează, de asemenea, postul de radio „Metronom”, condus de George Chirca.
Societăţi şi asociaţii culturale. În municipiul - reşedinţă de judeţ, desfăşoară activităţi culturale o serie
de structuri organizatorice nonguvernamentale, apolitice şi nonprofit, care, alături de instituţiile de profil ale
statului, stimulează şi promovează cultura locală şi naţională:
- Fundaţia Culturală „Sfântul Antim Ivireanul” (1991), editoare a revistei anuale „Lumina lumii” şi
organizatoare a manifestării anuale „Zilele Sfântului M artir Antim Ivireanul”, dedicate Sfântului Antim
Ivireanul ca ocrotitor spiritual al Râmnicului”; din 1999, în cadrul acestei fundaţii funcţionează Centrul de
133
Studii Medievale „Antim Ivireanul”, care organizează sesiuni anuale de comunicări ştiinţifice;); „sufletul”
fundaţiei, ca şi al publicaţiei „Lumina lumii”, este scriitorul şi cărturarul Ioan St. Lazăr, preşedintele executiv
al asociaţiei;
- Societatea Culturală „Anton Pann” funcţionează din 1998 (fiind numită iniţial Societatea Literar-
artistică „Etalon”). Denumită ca atare în 1999, editează - din acelaşi an - revista de cultură „Povestea
vorbei”). La conducerea ei, s-au succedat Mihai Sporiş, Ioan St. Lazăr, Ion Măldăresacu, Costea Marinoiu.
- Forumul Cultural al Râmnicului a fost înfiinţat în anul 2001, în parteneriat cu Primăria Municipiului
Râmnicu-Vâlcea, la iniţiativa istoricului Gheorghe Dumitraşcu (secretar general) şi a fostului primar Traian
Sabău (preşedinte), preşedinte onorific fiind P. S. Gherasim - episcopul Râmnicului, iar preşedinte executiv -
P.S. Irineu Slătineanu. Datorită sprijinului permanent al Primăriei, acordat încă de la înfiinţare, Forumul
dispune de un sediu corespunzător şi de dotarea logistică necesară. Sub egida asociaţiei, apar anuarele
„Studii vâlcene” (începând din 2001) şi „Forum” (din 2007), iar din anul 2006 - revista trimestrială de
cultură „Forum-V”, care şi-a propus să-i unească - în spirit neoharetian - pe toţi creatorii vâlceni, într-un
dialog permanent cu autorităţile Râmnicului şi ale judeţului; în cadrul asociaţiei, fiinţează Clubul Oamenilor
de Ştiinţă, Cultură şi Artă, coordonat de Gh. Deaconu, având ca principal obiectiv promovarea valorilor
cultural-ştiinţifice ale Râmnicului şi ale judeţului; în prezent, conducerea Forumului este asigurată de
Al. Popescu-Mihăeşti - preşedinte, I. Soare şi P. Cichirdan - vicepreşedinţi, iar ca secretar general - acelaşi
Gh. Dumitraşcu.
- Societatea Tinerilor Creatori şi Artişti (STCA) - înfiinţată pe lângă CJCPCT în anul 1999 (preşedinte
- scriitorul Dragoş Teodorescu); Societatea „Ecostar” (întemeietor: Petre Cichirdan) etc.
La Râmnicu-Vâlcea, se desfăşoară o serie de manifestări de importanţă naţională sau zonală,
organizatea de instituţiile de cultură sau de primărie, ori cu sprijinul acesteia şi al autorităţilor judeţene:
Festivalul de Creaţie „Vâlcea Artistică”, Zilele Culturii si Ortodoxiei, Ziua Imnului Naţional, Festivalul de
Muzică Cultă „Tinere talente”, Târgul Meşterilor Populari, Zilele Sfântului Martir „Antim Ivireanului”, Ziua
(„Zilele”) Râmnicului etc., ale căror denumiri grăiesc de la sine despre conţinutul lor. În anul 2011, la
iniţiativa Primăriei Râmnicului, a fost organizată prima ediţie a Festivalului „Maria Ciobanu”, iar la iniţiativa
Forumului Cultural al Râmnicului - „Zilele DUMITRU DRĂGHICESCU” (ed. I, 2011), organizate în
parteneriat cu Fundaţia Culturală Dumitru Drăghicescu” din Măciuca (preşedinte - Dan Niţu). Toate acestea,
alături de structurile organizatorice din domeniul ştiinţelor şi de activităţile desfăşurate de ele, îmbogăţesc
permanent viaţa culturală a Râmnicului şi a judeţului, nu numai cantitativ, ci şi calitativ.

Bibliografie
Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, 1977, Istoria învăţământului din Oltenia, vol. I, Craiova, Ed. Scrisul Românesc.
C. Apostol, 1972, Activitatea Societăţii de lectură a elevilor „Vasile Alecsandri”, în „Studii vâlcene”, 2/1972, Râmnicu-
Vâlcea.
Aneta Bardaşu, 2001, Trei biblioteci publice la Râmnicu-Vâlcea, în perioada interbelică, în vol.: Ion Soare, Aneta Bardaşu,
Lumina cărţii la Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys.
Traian Cantemir, 1980, Leca Morariu la Râmnicu-Vâlcea (1944-1963), în „Studii vâlcene”, nr. 4/1980.. 133.
Pr. Constantin Cârstea, Doru Căpătaru, 2007, Istoria Bisericii „Toţi Sfinţii” din Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea,
ed. Adrianso.
Al. Cerna-Rădulescu, 1983, Tipografi şi tipografii din Râmnic, în „Studii vâlcene”, VI/1983.
Colecţia de documente „Av. Paul Angelescu” (neinv.)
Gheorghe Deaconu, 2008, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968-2008, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Patrimoniu.
1979, Dicţionar al literaturii române de la origini până la 1900 (abr. DRL), Bucureşti, Ed. Academiei RSR.
1901, DJVAN, Fond Revizoratul Şcolar Vâlcea (abr. RŞV), dos. 4/1901, f. 119; Statutele Societăţii Culturale din judeţul
Vâlcea, înfiinţată la 23 august 1898, Râmnicu-Vâlcea.
DJVAN, fondul Liga Culturală a Tuturor Rom ânilor- filiala Vâlcea, dos. 1/1927-1930, f. 8.
Gh. Dumitraşcu, 1972, Slujitorii şcolii vâlcene în revoluţia de la 1848, în “Buridava”, nr. 1/1972, Râmnicu-Vâlcea, Muzeul
Judeţean Vâlcea.
Pr. C-tin Grigore, 1944, Râmnicul-Vâlcii. Loc de amintiri şi recreiere. Monografie - Ghid, Editura Primăriei Oraşulu
DJVAN, fondul Liga Culturală a Tuturor Românilor- filiala Vâlcea, dos. 1/1927-1930, f. 8.
Carmen Manea-Andreescu, 1982, Contribuţii la istoria cinematografului vâlcean (I), în „Studii vâlcene”, V, Râmnicu-
Vâlcea, 1982.
Constantin Mateescu, 1981, Drumurile lui Anton Pann, Bucureşti, Editura Sport-Turism.
Constantin Mateescu, 1979, Memoria Râmnicului, Bucureşti, Ed. Sport-Turism.
Ana Maria Munteanu, 2008, Itinerar cultural vâlcean, vol. I, Editura Universităţii Transilvania din Braşov.
Horia Nestorescu-Bălceşti, 1971, Bibliografia presei vâlcene, în „Studii vâlcene”, I/1971.
Sorin Oane, 2007, Istoria Judeţului Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea.

134
 Virgil Olteanu, 1992, Din istoria şi arta cărţii. Lexicon, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992.
Constantin C. Popian, 2010, Memorii. O viaţă de om (1944-1965), vol. III, Sibiu, Ed. Agnos, 2010.
Vasile Roman, 2007, Mărturii şi evocări. Contribuţii la istoria culturii vâlcene, ed. a III-a, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Almarom.
Constantin Siman, 1972, Tipografii şi tipografi la Râmnicu-Vâlcea, în Tipografii şi tipografi la Râmnicu-Vâlcea, Râmnicu-
Vâlcea.
Ion Soare, 1984, Mihail Dragomirescu în corespondenţă cu scriitorul vâlcean Lazăr Popescu.în „Vâlcea literară”, martie
1984.
C. Tamaş, 1994, Istoria Râmnicului,Râmnicu-Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”.
Veronica Tamaş, 1971, Contribuţia « Ligii Culturale » din Râmnicu-Vâlcea la desăvârşirea unităţii naţionale, în „Studii
vâlcene”, I/1971.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1978. 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog,
Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”.
Nicolae Tărtăreanu, 1971, Cinematograful la Râmnicu-Vâlcea, în „Orizont”, 16 mai 1971.
<1971>, Teatrul Popular Rm.-Vâlcea, 1921-1971. 50 de ani de teatru vâlcean (abr. Teatrul Popular).
1941, Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei (abr. Anuarul), Craiova, Tipografia Sf. Mitropolii a Olteniei,
Râmnicului şi Severinului, 1941.
http://www.danielstancu.ro/galerii_virtuale.html
http://www.pann.ro/desprenoi.html

4. V A L O R I D E P A T R IM O N IU C U L T U R A L N A Ţ IO N A L
ÎN M U N IC IP IU L R Â M N IC U -V Â L C E A

Unul din cele mai vechi oraşe ale ţării, Râmnicu-Vâlcea a moştenit un considerabil tezaur patrimonial,
dacă ar fi să judecăm după numărul şi valoarea culturală, istorică şi artistică. Conform Listei Monumentelor
Istorice din 2010 şi listelor precedente acesteia, zestrea municipiului cuprinde un total de 54 coduri (85
subcoduri componente): 19 biserici, 11 instituţii publice, 4 case particulare, 9 monumente de for public, 4
cruci comemorative, 5 ansambluri urbane, 9 situri arheologice şi peste 10.500 de volume de carte veche.

a ) P a t r i m o n i u l c u l t u r a l im o b il

Această categorie de bunuri materiale constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului
cultural, atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a unor
componente extraculturale.
• Biserici şi ansam bluri m ănăstireşti. Nu vom insista, redundant, asupra descrierii lor, fiindcă ele
sunt prezentate în ceea ce au mai reprezentativ, la capitolul VIAŢA RELIGIOASĂ.
A n sa m b lu l A rhiepiscopal (sec. X V I-X IX , str. Carol, nr. 43) din R âm nicu-V âlcea, este
alcătuit din urm ătoarele edificii: Catedrala „Sf. N ic o la e”, „sfârşitul secolului X IV , refăcută de
M atei B asarab, arsă şi surpată în tim pul războiului din 1736-1737, prefăcută de episcopul C lim ent
1737-1745, arsă 1847, refăcută 1852-1852” (S to icescu 2, 1970, 540-541) de către episcopul C alinic
pe tem elia celei vechi; pictată de G heorghe Tattarescu. P alatul E piscopal - ridicat de episcopul
C alinic în anul 1850 şi refăcut la 1889; P araclisul “Sf. Grigore T eologul”, ridicat de episcopul
G rigorie III Socoteanu în anul 1751; B iserica-bolniţă „Adorm irea M aicii D o m n u lu i”, ctitorită de
C lim ent în tre anii 1745-1746; Clădiri anexe din sec. X IX -X X ; P ivniţele şi clădirile fostei tipografii
- ruine sec. X V I-X IX şi Turnul clopotniţă, construit în secolul al X V I-X IX .
V echea E piscopie a R âm nicului este cea de-a doua eparhie a Tării R om âneşti, m oştenitoare
şi continuatoare a M itropoliei Severinului. A ceasta din urm ă, înfiin ţată în anul 1370, şi-a avut
reşedinţa la Severin, dar a fost m utată, ulterior, datorită conflictelor vrem ii, la R âm nicu-V âlcea.
Între anii 1503-1504, în tim pul dom nitorului R adu cel M are, în am intirea m itropoliei dispărute, s-a
reînfiinţat E p isco p ia R âm nicului N oului Severin. În u rm a războiului austro-turc din 1737, clădirile
E piscopiei şi b iserica ridicată în tre 1576-1586, au fost arse com plet. C lădirile E piscopiei au fost
refăcute la 1749, dar au căzut pradă m arelui incendiu de la 1847, alături de ju m ă ta te din oraş;
S c h itu l Troianu (1843); schit de călugări, cu hram ul „T ăierea C apului Sfântului Ioan
B o tezătorul” . Începând cu 2 august 1848, G eneralul G heorghe M agheru şi-a stabilit aici tabăra
m ilitară - dizolvată la 28 septem brie, în u rm a intervenţiei arm atei turceşti în Ţ ara R om ânească. În
2008 s-a sfinţit piatra de tem elie a unei noi biserici a schitului, cu hram ul „Izvorul Tămăduirii ” ;

135
 Fostul Schit Cetăţuia, cu hramul „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil” (sec. XVI, 1677-1680, refăcut în
anii 1850-1853). Va fi avut şi rol de fortificaţie; documentele ne informează că aici a fost ucis voievodul
Radu de la Afumaţi, împreună cu fiul său Vlad, în urma unui complot boieresc, la 2 ianuarie 1529.
Fostul S c h it In ă teşti (sec. X IV ; 1751), aflat în curtea noii clădiri a Sem inarului T eologic „Sf.
N ico lae” ; are hramul „B una V estire” şi este atestat în hrisoavele lui Mircea cel Bătrân din 20 mai 1388 şi
din 1392.
Biserica „Buna Vestire” este ctitoria domnitorului Mircea Ciobanul (1545-1559); refăcută la 26 iunie
1747 de Radu Râmniceanu, Ion Moldoveanu şi jupan Grigore, ambii din Sibiu, şipictată de zugravul Dimitrie
ereu (1751). În curtea bisericii se află Crucea lui Mihnea Vodă, mai cunoscută şi sub numele de Crucea
Mişeilor, o piatră de hotar de la anul 1718.
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” a fost începută de către domnitorul Pătraşcu cel Bun în perioada
anilor 1554-1557 şi, după tradiţie, terminată de Mihai Viteazul; refăcută în anul 1740, de către negustorii
chiproviceni, apoi la anii 1840, 1844, 1879-1880.
Biserica „Toţi Sfinţii” este ctitoria Episcopului Grigorie Socoteanul, a negustorului Hagi Constantin
Malake şi a lui Theodor Ieromonahul, stareţul Mănăstirii Dobruşa, între 1 august 1762 şi 20 septembrie
1764. Pictura a fost executată de Dimitrie ierodiacon la anul 1758. Refaceri ale sfântului lăcaş s-au făcut în
anii 1893, 1933 (în acest an au fost reînhumate în biserică osemintele senatorului Constantin Lahovary),
1939-1943, 1986-1987, 1988-1989. În curtea acestei biserici au sfinţit râmnicenii steagurile revoluţiei
paşoptiste, la 20 iunie 1848. Aici se află racla cu Moaştele Sf. Mina.
Biserica „Sf. D um itru” pare să fie mult mai veche decât indică pisania de la 1784, care îi arată ctitori
pe Preda Bujoreanu, călugărit Pahomie şi fiul său Constantin. Tradiţia orală spune că aici ar fi fost o capelă
franciscană. Dionisie Ecleziarhul o reface şi îi adaugă o nouă zugrăveală în anul 1804. Alte refaceri sunt
înregistrate în anii 1815, 1914, 1937 şi 1942;
Biserica „Sf. Gheorghe” este ctitoria mitropolitului Teodosie, stareţul Mănăstirii Cozia; refăcută în
prima jumătate a secolului al XVII-lea şi restaurată în anii 1737-1738, 1779, 1857-1860, 1935-1945, 1949.
Biserica romano-catolică „Sf. Anton din Padova” (Bărăţia). Piatra de temelie a bisericii a fost pusă
la 5 iulie 1720, de Joseph Konigseg, comandant austriac al trupelor din Transilvania şi din regiunea
transalpină (Oltenia), pe locul unei mai vechi mănăstiri franciscane.
Biserica fostului Schit „Sfinţii Arhanghel” este ctitoria domnitorului Vlad Călugărul şi a
arhimandritului Petronie între anii 1489-1490; refăcută între anii 1521-1522 de vel paharnicul Stoica Petrini
şi apoi, în anul 1726, de către arhimandritul Petronie - stareţul Mănăstirii Şegarcea şi Gherman, egumenul
Arhanghelului.
Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, de la Râureni, a fost construită de preoţii Nicula şi Gheorghe, Filip,
Androne, şi Serafim la 2 septembrie 1746, în vremea domnitorului Constantin Mavrocordat. Restaurată de
către Dinu Râureanu;
Biserica „Sf. Gheorghe şi Sf. D um itru” de la Căzăneşti este zidită iniţial în anul 1788 de Ioniţă
Beştelei postelnicul şi stareţa Sofroniia. Cutremurul din anul 1802 a afectat serios biserica şi a trebuit să se
refacă din temelie, de vistierul Filip şi a fost sfiinţită la 20 iunie 1810. Pictura a fost realizată de zugravii
Manole din Craiova, Dinu, Anghel diaconu şi Constantin.
• C lădiri civile u rb an e şi ansam bluri u rbane. Monumentele civile, peste 15 case boiereşti şi 5
ansambluri urbane, sunt grupate în: construcţii administrative şi cu destinaţie economică (Primăria
Râmnicului, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Râmnicu-Vâlcea ş. a.), case (locuinţe) datând de la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi de la începutul secolului al XX-lea, semnificative pentru arealul oraşului.
M uzeul Judeţean de Istorie se află în clădirea fostei Şcoli Primare de Băieţi „Tache Ionescu” sau
„Şcola cu ceas” şi a fost construit în anii 1895-1896 de arhitectul mehedinţean Alexandru Săvulescu. A
fost modernizat recent, permiţând astfel o nouă abordare expoziţională şi achiziţionarea de materiale
competitive.
Casa Memorială „Anton P ann” (Str. Ştirbei Vodă, nr. 4). Clădirea cu parfum de epocă, prevăzută cu
foişor şi pivniţă, care adăposteşte expoziţia memorială Anton Pann este construită la jum ătatea secolului al
XVIII-lea, de către negustorii kiproviceni, stabiliţi la Râmnic ca refugiaţi politici din Bulgaria. Anton Pann a
locuit în ea cu chirie, între anii 1825 - 1827 şi 1835 - 1837, timp în care a fost profesor de muzică psaltică la
Seminarul Teologic. În anul 1952, Maria M. Petrescu şi Ion M. Petrescu, proprietarii de la aceea dată,
donează statului imobilul, în vederea organizării muzeului memorial „Anton Pann” . Între anii 1966 - 1970 s­
au efectuat lucrări de consolidare şi restaurare a clădirii. În anul 1982, ca urmare a lucrărilor de sistematizare
a centrului oraşului şi de lărgire a străzii Ştirbei Vodă, soluţia adoptată pentru păstrarea casei a fost
136
deplasarea acesteia pe un nou amplasament. Lucrarea a fost executată sub conducerea inginerului Eugeniu
Iordăchescu şi a constat în translarea clădirii pe o distanţă de 37,80 m. Este o construcţie emblematică a
Râmnicului.
M uzeul de Artă „Casa Sim ian” (Str. Carol I, nr. 25). Clădirea a aparţinut familiei Simian şi a fost
construită în perioada anilor 1937-1941 de arhitecţii Gheorghe I. Simotta şi Nicolae Lupu. Este plasată în
apropierea Muzeului de Istorie din centrul oraşului şi deţine o bogată colecţie de tablouri ale unor pictori
români celebri; după ce a fost revendicată şi obţinută în instanţă de către urmaşii Simienilor, a fost cumpărată
de la aceştia de către Consiliul Judeţean Vâlcea, intrând în patrimoniul oraşului şi al judeţului.
Primăria Râmnicului (1912), str. Praporgescu, general nr. 14, a fost sediu al Prefecturii judeţului
Vâlcea până în anul 1950 iar din 1970 este sediul Primăriei municipiului;
Judecătoria (1906-1907) - Fostul Palat Administrativ-Financiar (Scuarul Revoluţiei nr. 1).
Antreprenorul clădirii, care a servit iniţial Administraţiei Financiare, a fost inginerul Balasan, iar arhitect -
Henri Sousskind. Palatul a fost construit pe locul caselor Stăncuţei Meculescu, unde funcţionase cu chirie
şcoala primară de fete.
Parchetul Judeţului Vâlcea, strada Carol I, nr. 10, este o clădire construită la sf. sec. XIX.
Tribunalul (1898-1900) - Palatul de Justiţie - Fosta Casă de Cultură (Scuarul Revoluţiei nr. 2). Palatul
de Justiţie s-a construit de judeţ şi s-a inaugurat la 1 septembrie 1900. În acest edificiu, şi-a desfăşurat
activitatea tribunalul până în anul 1955, când imobilul a primit alte destinaţii, în local funcţionând Casa de
Cultură Rm.Vâlcea şi Biblioteca Judeţeană. Prin Decizia 121 din 23 februarie 1980, se transmite localul
Casei de Cultură şi Bibliotecii Judeţene Râmnicu-Vâlcea, precum şi terenul aferent, în administrarea directă
a Ministerului Apărării Naţionale, aici desfăşurându-şi activitatea Casa Armatei. Prin Sentinţa civilă din 26
martie 1997, s-a dispus evacuarea Garnizoanei Vâlcea din imobil, dată de la care clădirea a revenit în
proprietatea Ministerului Justiţiei.
Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” (1909-1911; Calea lui Traian, nr. 38A). Lucrările de
construcţie au început la 11 octombrie 1909 şi au fost terminate în martie 1911. Acest edificiu este opera
arhitectului N. Ghika Budeşti şi a arhitectului Alexandru Referendaru, conducător al lucrărilor.
Conacul Socoteanu-Lahovari (sec. XVIII) (Scuarul „Mircea cel Batrân” nr. 5). Logofătul Ghiorghiţă
Socoteanu a ridicat conacul şi hanul în parc, la jum ătatea secolului al XVIII-lea. Marele clucer Constantin
(Dincă) Socoteanu, fiu al lui Ghiorghiţă, a avut din căsătoria sa cu Stanca, fiica slugerului Ştefan Greceanu şi
Slăvitească dupa mamă, o singură fiică, pe Paraschiva (Bica) (1797-1870). Ea se va căsători, la anul 1816, cu
Ioan (Iancu) Lahovari, mare ispravnic de Vâlcea (1821-1823) şi deputat al Adunării Obşteşti (1832-1838).
De atunci, conacul devine proprietatea familiei Lahovary. La 11 septembrie 1909, primăria Râmnicului, a
cumpărat această proprietate a Lahovăreştilor de la Irina Sterian, fostă Herăscu, moştenitoare a lui
Constantin I. Lahovari. Din acest, an conacul a servit drept sediu al primăriei până după cel de-al doilea
război mondial. Din anul 1979 în Conacul Socoteanu-Lahovary funcţionează Casa Pionierilor şi Şoimilor
Patriei (azi, Palatul Copiilor RâmnicuVâlcea).
Hala (1902-1904) - Piaţa agro-alimentară centrală (str. Emil Avrămescu nr. 1). Lucrările începute de
antreprenorul N. Cuţarida, au început la 28 mai 1902 şi s-au finalizat la 17 iulie 1904; a fost restaurată şi
modernizată recent (2010).
Pavilionul Central al Spitalului Vechi (1890-1895) este una din cele mai vechi clădiri ale Râmnicului,
aflată pe B-dul G-ral Magheru nr. 4. A fost construită între anii 1890-1895, la iniţiativa doctorului Ioan
Suciu şi a medicului primar al oraşului - Gheorghe Sabin, care avea să ajungă prefect al judeţului Vâlcea,
ajutaţi de medicul Charles Laugier, inspector general sanitar la Craiova.
Casa Alexiu (1903), str. Regina M aria nr. 19. A fost construită de antreprenorul italian Antonio
Copetti, pentru Alecu M. Alecsiu, care deţinuse funcţiile de poliţist, dar şi de primar al oraşului. În diverse
perioade casa a servit drept sediu al Pompierilor oraşului, al Arhivelor Statului şi al Poliţiei Rutiere. Astăzi,
în aceast imobil, funcţionează Restaurantul „L'Accadem ia del Gusto”.
Poşta Veche (1907-1909), Bd. Tudor Vladimirescu nr. 6. Ambele clădiri ale Poştei au fost construite
pe locul caselor lui G. Elisăvescu, după planurile arhitectului Alexandru Referendaru, între anii 1907-1909.
Casa Slăvitescu (1909) - fostul sediu al BRD, Calea lui Traian, nr. 120, a fost construită în anul 1909
pentru sediul Băncii de Scont. Până în anul 1960, imobilul a fost proprietatea Băncii de Stat, apoi dat în
folosinţa Băncii de Investiţii - filiala Râmnicu-Vâlcea şi Băncii Agricole, filiala Vâlcea. În prezent, aici se
află în desfăşurare lucrări de restaurare, în vederea amenajării unui restaurant.
Casa Balotescu-Zamfirescu (1922-1923), B-dul Tudor Vladimirescu, nr. 19. Avocatul Balotescu, care
a fost şi primar al Râmnicului, împreună cu soţia sa Mariane, fiica mareşalului Parre, au ridicat această casă
137
între anii 1922-1923, după planurile arhitectului Grigore Cerchez şi ale arhitectului sibian Carol Ballreich. În
anul 1986 a fost cumpărată de familia Zamfirescu.
Fostul sediu al Şcolii Populare de Artă (încep. sec. XX), B-dul Tudor Vladimirescu, nr. 17.
Ansambluri de case, pe străzile Pătraşcu Vodă, Gabriel Stoianovici, Mihai Viteazul, Tudor
Vladimirescu şi V. Olănescu.
• M onum ente de for public. M onum entul Independenţei (1913-1916) din strada Carol I, este opera
sculptorului Ioan Iordănescu, realizat cu sprijinul doctorului Gheorghe Sabin, veteran al războiului
Independenţei, senator şi prefect de Vâlcea, care a demarat inţierea strângerii fondurilor necesare. A fost
inaugurat în dimineaţa zilei de 17 mai 1915 şi amplasat la baza Dealului Capela. Toată pietrăria de la acest
zid (adusă cu 29 de vagoane de tren, de la Albeşti şi în 5 vagoane de la Gura Văii), precum şi ornamentele au
fost cioplite şi lucrate cu m ultă grijă, de către lucrătorii în piatră italieni, sub conducerea antreprenorului
Antonio Copetti.
M onumentul domnitorului Barbu Ştirbei (1920), este ridicat în memoria domnitorului Barbu Ştirbei
(1849-1856) şi datează din anul 1920, fiind executat de către sculptorul Constantin Gh. Mihăilescu (1881­
1928). Pe placa din faţă a grupului statuar este inscripţionat textul: „În memoria Domnitorului Ţării
Româneşti Barbu D. Ştirbey, 1849 -1856“. Pe o altă placă, este consemnat numele sculptorului, iar pe o alta,
aflată în spatele monumentului, sunt scrise numele iniţiatorilor: „Ridicat din iniţiativa şi cu stăruinţa
Dumnealor Grigore Procopiu, Nicolae Iepure prin subscripţie publică, început la 1914“. Statuia exprimă
dorinţa de libertate şi independenţă a poporului român, exprimată prin efortul bărbatului de a descătuşa
Patria, reprezentată printr-o tânără femeie desprinsă pe jumătate din stâncă.
Fântâna lui Barbu Ştirbei a fost ridicată în anul 1853, în cinstea domnitorului Barbu Ştirbey care, prin
Ofisul domnesc din 9 august 1850, hotăra transformarea zăvoiului din marginea oraşului în loc de
„preumblare obştească“, domnitorul acordând 100 de icosari de aur din caseta personală. Cişmeaua a fost
restaurată la 24 aprilie 1913, la iniţiativa Ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice Constantin C. Dissescu.
Bustul lui Anton Pann (1967) a fost realizat de către sculptorul orădean Mircea Ştefănescu, în anul
1967, în cinstea „profesorului de muzichie ” care a intonat, cu corul său, pentru prima oară, într-un cadru
oficial, imnul „Deşteptă-te, Române!”. Statuia a fost amplasată iniţial în scuarul Mircea cel Bătrân, apoi în
faţa Palatului de Justiţie şi în cele din urmă în faţa Casei Memoriale „Anton Pann”, unde se poate vedea şi
astăzi;
Statuia domnitorului Mircea cel Bătrân (1968) din bronz, înaltă de 3 m, este opera sculptorului Ion
Irimescu. Monumentul a fost ridicat în anul 1968 şi aminteşte peste timp de cel care a emis hrisovul primei
atestări a oraşului şi al judeţului Vâlcea şi a ctitorit Mănăstirea Cozia.
Fântâna şi bustul domnitorului Constantin Brâncoveanu (1913), din strada Praporgescu, în faţa
Primăriei, este un monument istoric şi de for public inaugurat la 1913. Autorii acestei statui sunt sculptorul
Constatin Gh. Mihăilescu, cioplitorul italian Raimondo Lampone şi antreprenorul şi consilierul municipal
Antonio Copetti.
Fântâna de piatră a lui Filaret (1784) a fost ridicată de episcopul Filaret al Râmnicului, la 1
septembrie 1784 (conform inscripţiei săpate în piatră), pe malul Oltului, în dreapta podului de la Goranu,
apoi a fost dusă la Troianu şi astăzi se află în curtea Arhiepiscopiei Râmnicului.
Obeliscul Taberei de la 1848 a fost ridicat în anul 1973, în memoria taberei revoluţionare paşoptiste de
la Râureni, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la momentul 1848. Pe aleea ce duce spre schit, s-a montat o
placă de marmură cu istoricul locului: ,,Pe acest loc, în toamna anului 1848, generalul Gheorghe Magheru
şi-a instalat tabara militară revoluţionară de panduri şi voluntari” .
M onumentul Eroilor din Prim ul Război Mondial (1921-1923) a fost ridicat de Primăria Râmnicu-
Vâlcea între anii 1921-1923, în partea de nord a oraşului, în cimitirul de la Cetăţuia.
Crucea lui Constantin Şerban Basarab (1656). În primăvara anului 1656 domnitorul Constantin
Şerban Basarab (1654-1658) ridică o cruce mare de piatră în curtea Episcopiei Râmnicului, pe locul unde
odinioară se întindeau viile eparhiei: „[...] Şi a ridicat această cruce, Io Constandin Şerban voievod şi
doamna lui, Bălaşa, cu binecuvântarea părintelui Dionisie, episcopul Râmnicului; luna martie 9, anul
7164[1656]”.
Crucea lui Duca Vodă este o piatră de hotar cu hramul Sf. Nicolae ridicată de Episcopul Teodosie, la
20 mai 1675 care se afla odinioară în partea de nord a oraşului, mai sus de Arhiepiscopie şi a fost mutată, în
anul 1999, în faţa Muzeului de Istorie din Râmnicu-Vâlcea.
Crucea Mişeilor (1718) este o piatră de hotar cu hramul sfinţilor Mihail şi Gavriil, ridicată de stareţii
cozieni Serafim Ieromonahul şi Ghenadie Arhimandritul, în anul 1718. Era amplasată odinioară la Licura,
138
apoi a fost dusă în curtea casei cu nr. 54 de pe strada Traian şi astăzi se află în curtea bisericii „Buna
Vestire” . Are înscrisă pe ea textul documentului din 25 iulie 1580, prin care Mihnea Turcitul întăreşte
mănăstirii Cozia „moşia de la Râmnic, pe hotarul cel bătrân de la Mişei, până la via lui Oprea Spăreatului”.
La anul 1850 a fost refăcută de Anton Marinoiu.
Crucea cu hramul Sf. Nicolae din curtea bisericii Sf. Dumitru, datează din 1755-1756.
• M onum ente şi situri arheologice. Când vorbim despre monumentele istorice din municipiul nostru,
se impune o împărţire în trei mari grupe: 1) monumente şi situri arheologice; 2) monumente aparţinând
cultelor religioase; 3) monumente civile. Din cele 9 de monumente şi situri arheologice înscrise în „Lista
monumentelor istorice din judeţul Vâlcea”, acoperind paleoliticul inferior, neoliticul, epoca bronzului, epoca
fierului, cultura dacică şi cultură romană, mai reprezentative sunt rezervaţiile de la Copăcelu - Valea Răii,
Stolniceni, Goranu, Râureni şi Căzăneşti.
Importante descoperiri arheologice au dovedit existenţa locuirii umane în acest areal geografic încă din
cele mai vechi timpuri: Copăcelu - Valea Răii, Stolniceni, Goranu, Râureni şi Căzăneşti. Descoperirile
continuă la Copăcel, un sat de lângă Râmnicu-Vâlcea, unde au fost aduse la lumină materiale arheologice cu
o vechime de circa 8000 de ani. Perioada preistorică şi cea geto-dacă este bine reprezentată, mărturie stând
descoperirile din aşezările: „Cetăţuia” Epoca bronzului, Latene, cultura geto - dacică şi Epoca romană;
„Copăcelu (Valea Răii)” Aşezare din Neolitic şi Epoca bronzului; „Cartier Căzăneşti” Epoca bronzului,
Latene, cultura geto - dacică şi Epoca romană; - Situl arheologic de la Goranu cu Aşezare din Epoca
bronzului, Latene, cultura geto - dacică, sec. IV-VII şi Epoca medievală timpurie; „La Cetate”, Goranu,
cartier Sticlărie - aşezare din Epoca medievală; Situl arheologic de la Râureni cu Aşezare şi Necropolă de
Epocă Hallstatt; Situl arheologic „Buridava Romană” Stolniceni din sec II-IV, sec. III - IV Epoca daco-
romană, sec. II - IV Epoca romană, sec. II - III, Epoca romană; Aşezare din Neolitic, la Stolniceni, la Est de
DN 64 şi la V de râul Olt, în jurul cimitirului.

b ) P a t r i m o n i u l c u l t u r a l m o b il
În termeni strict legali, patrimoniul cultural mobil cuprinde doar bunurile culturale mobile clasate,
incluse, după valoarea lor, în două categorii juridice: Fondul patrimoniului cultural naţional, care cuprinde
bunurile culturale de valoare deosebită, şi Tezaurul patrimoniului cultural naţional, care cuprinde bunurile
culturale de valoare excepţională. De aceea, ne vom referi la muzee, instituţiile care protejează aceste bunuri:
M uzeul de Istorie a Judeţului Vâlcea se află chiar în centrul municipiului Râmnicu-Vâlcea, pe cea
mai circulată arteră şi în apropierea unor instituţii de cultură precum Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”,
Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, iar modernizarea sediului său a
permis o nouă abordare expoziţională şi achiziţionarea de materiale competitive - element cert al unei
viitoare expoziţii de bază atractive; are o tradiţie a manifestărilor de calitate, dar şi o bibliotecă de specialitate
(peste 19.000 volume), un laborator de restaurare-conservare, precum şi specialişti atestaţi (arheologi) ce
atrag fonduri prin descărcări de sarcină arheologică şi de protejare a siturilor. Muzeul de Istorie deţine 28
piese tezaur şi 4 piese fond, valori de patrimoniu cultural naţional.
Casa Memorială „Anton P ann” Râmnicu-Vâlcea este obiectivul cu cel mai mare număr de vizitatori
din întreaga reţea muzeală din judeţ. Expoziţia de bază ilustrează interiorul unei modeste locuinţe de târg din
secolul al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier (divan, bibliotecă, masă, scaune), obiecte
decorative din cositor, alamă, alpaca şi portrete ale unor personalitati din epocă precum Meletina, stareţa
mănăstirii Dintr-un Lemn sau tipograful Ion Popovici. Într-o altă cameră, este prezentat un interior în care se
află mobilier pictat, specific zonei transilvănene, evidenţiind legătura pe care Anton Pann a avut-o cu spaţiul
de peste munţi. În ultima încăpere a muzeului sunt prezentate lucrări muzicale, culegeri de folclor, poezii şi
povestiri ale lui Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Fabule şi istorioare, Bucureşti, 1841, Povestea
Vorbei, Bucureşti, 1847, Nastratin Hogea, Bucureşti, 1853 etc.), scoţând în valoare activitatea sa tipografică
şi literară;
M uzeul de Artă (Casa Simian) deţine o bogată colecţie de tablouri ale unor pictori români celebri
(Theodor Aman, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Camil Ressu, Ion Ţuculescu,
Corneliu Baba, Nicolae Tonitza şi alţii), o bogată colecţie de icoane vechi şi porţi împărăteşti (clasate la
categoria Tezaur); dispune de un atelier de grafică şi pictură, precum şi de o frumoasă curte interioară, care
găzduieşte o galerie originală de expoziţii temporare, dar şi diverse manifestări culturale, devenind un punct
de marcă în viaţa culturală locală.

139
 În Vâlcea se păstrează peste 10.500 de volume de carte veche, de patrimoniu cultural naţional, deţinute
de patru mari instituţii culturale Arhiepiscopia Râmnicului, Muzeul Judeţean Vâlcea, Biblioteca Judeţeană
“Antim Ivireanul” şi Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale. Biblioteca veche a Arhiepiscopiei
Râmnicului păstrează la loc de cinste cartea de patrimoniu, împărţită pe două secţiuni: carte veche
românească (1.524 volume) şi carte veche străină. În anul 1705, o dată cu venirea sa ca episcop al
Râmnicului, Antim Ivireanul îşi aduce tipografia proprie de la mânăstirea Snagov şi ctitoreşte centrul
tipografic al Râmnicului, tipărind în trei ani (1705-1707) nouă cărţi religioase. Activitatea tipografică a fost
continuată de episcopii Damaschin, Inochenţie, Climent, Grigorie Socoteanu, Partenie, Chesarie, Filaret,
Nectarie.

c) P a t r i m o n i u l c u l t u r a l i m a t e r i a l

Prin patrimoniul cultural imaterial se înţelege ansamblul de practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe,
abilităţi pe care comunităţile, grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte din moşte-nirea lor culturală,
transmisă din generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă. Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în
special în următoarele domenii: tradiţii şi expresii orale, principalul lor vector fiind limba, artele
spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici legate de natură şi univers
şi artizanatul tradiţional. Oraşele, aşa cum este Râmnicu-Vâlcea ca factor de civilizaţie, s-au înmulţit şi au
cunoscut o perioadă de înflorire. Toate privilegiile acordate mănăstirii Cozia şi Râmnicului, s-au păstrat şi în
vremea domnitorilor care vor veni după Mircea cel Bătrân, iar oraşul de la poalele Dealului Capela s-a
dezvoltat tot mai mult, devenind un centru comercial şi cultural de mare anvergură în perioada medievală.
Din anul 1999 la Râmnicu-Vâlcea s-a înfiinţat Orchestra profesionistă „Rapsodia vâlceană” iar în anul 2000
s-a constituit Grupul folcloric „Rapsozii Oltului”.
În Râmnicu-Vâlcea se desfăşoară anual manifestări culturale tradiţionale cum sunt: „Ziua Tradiţiei“,
manifestări prilejuite de tradiţiile populare ale întâmpinării Anului Nou de primăvară; Târgul meşterilor
populari din România din Parcul Zăvoi; „Din moşi-strămoşi”, festivalul obiceiurilor populare prilejuite de
sărbătoarea Naşterii Mântuitorului şi de întâmpinarea Anului Nou etc. Ca o recunoaştere a bogatului
patrimoniu cultural material din municipiu şi din judeţ este şi organizarea celui de-al IV-lea Seminar Anual
al Reţelei de Experţi în Domeniile Patrioniului Cultural Imaterial din S-E Europei, organizat de Ministerul
Culturii şi Patrimoniului Naţional, Biroul UNESCO de la Veneţia, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi
Patrimoniul Naţional Vâlcea şi Consiliul Judeţean Vâlcea în zilele de 3-7 mai 2010.

d ) M o n u m e n t e le i s t o r ic e d in m u n ic ip i u l R â m n ic u - V â lc e a

I. B iserici şi ansam bluri m ănăstireşti

1. ANSAM BLUL A R H IE PISC O PA L (sec. XVI-XIX), str. Carol I, nr. 43
1.1. Catedrala „Sf. Nicolae”;
1.2. Palatul Episcopal ridicat;
1.3. Paraclisul „Sf. Grigore Teologul”;
1.4. Biserica-bolniţă „Adormirea Maicii Domnului”;
1.5. Clădiri sec. XIX-XX;
1.6. Pivniţele şi clădirile fostei tipografii - ruine sec. XVI-XIX;
1.7. Turnul clopotniţă din sec. XVI-XIX.
2. SC H ITU L TRO IA N U strada Posada (Râureni);
3. FO STU L SC H IT C ETĂ ŢU IA Calea lui Traian;
4. FO STU L SC H IT IN Ă TEŞTI strada Antim Ivireanul, nr. 5;
5. Biserica „B una V estire” ;
6. Biserica „C uvioasa P araschiva” ;
7. Biserica „Toţi Sfinţii” ;
8. Biserica „Sf. D u m itru ” ;
9. Biserica „Sf. G heorghe” ;
10. Biserica rom ano-catolică „Sf. A nton din P adova” (B ărăţia);
11. Biserica fostului Schit „Sfinţii A rhanghel” ;
12. Biserica de lem n „Sf. Nicolae” de la R âureni;
13. Biserica „Sf. G heorghe şi Sf. D u m itru ” de la Căzăneşti.
140
 II. Clădiri civile urbane şi ansam bluri urbane
1. CASA M E M O R IA LĂ „ANTON PANN” (Str. Ştirbei Vodă, nr. 4);
2. M UZEUL DE A R TĂ - CASA SIM IA N (Str. Carol I, nr. 25);
3. P rim ă ria R âm nicului (1912), str. Praporgescu, general nr. 14;
4. Ju d ecăto ria (1906-1907) - Fostul Palat Administrativ-Financiar, Scuarul Revoluţiei nr.1;
5. P archetul Ju d eţului Vâlcea, strada Carol I, nr. 10;
6. T ribunalul (1898-1900) - Palatul de Justiţie - Fosta Casă de Cultură, Scuarul Revoluţiei, nr. 2;
7. Colegiul N aţional „A lexandru L ah o v ari” (1909-1911), Calea lui Traian, nr. 38A;
8. C onacul Socoteanu-Lahovari, azi - Palatul Copiilor (sec. X V III), Scuarul Mircea cel
Bătrân, nr. 5;
9. H ala (1902-1904) - Piaţa agro-alimentară centrală, str. Emil Avrămescu nr. 1;
10. Pavilionul C entral al Spitalului Vechi (1890-1895), B-dul G-ral Magheru, nr. 4;
11. C asa Alexiu (1903), str. Regina Maria nr. 19. Restaurantul „L'Accadem ia del Gusto”;
12. Poşta Veche (1907-1909), Bd. Tudor Vladimirescu nr. 6;
13. C asa Slăvitescu (1909) - Fostul sediu al BRD, Calea lui Traian, nr. 120;
14. C asa Balotescu-Zam firescu (1922-1923), B-dul Tudor Vladimirescu, nr. 19;
15. CASA Tetoianu - Fostul sediu al Şcolii P opulare de A rtă (încep. sec. XX), B-dul Tudor
Vladimirescu, nr. 17;
16. A nsam bluri de case pe străzile Pătraşcu Vodă, Gabriel Stoianovici, Mihai Viteazul, Tudor
Vladimirescu şi V. Olănescu.
A N S A M B L U R I D E L O C U IN Ţ E U R B A N E - m o n u m e n te d e c a te g o ria B (sfâ rş itu l
se co lu lu i al X IX -le a - în c e p u tu l se co lu lu i X X )
S tra d a P ătraşcu V odă (fost Mihai Bravu), nr. 2, 5, 8, 9, 10 (Cod LMI 2010: VL-II-s-B-09616)
S tra d a G abriel Stoianovici, nr. 5-19; 21-23; 24-27 (Cod LMI 2010: VL-II-s-B-09625),
S tra d a M ihai V iteazul, nr. 4, 8, 10, 12, 14, 16, 17, 18, 23, 24, 28, 32, 33 (Cod LMI 2010: VL-II-s-B-
09601).
B ulevardul T udor V ladim irescu (Cod LMI 2010: VL-II-s-B-09627)
S tra d a Vasile O lănescu, nr. 1, 3, 5, 10, 12 (Cod LMI 2010: VL-II-a-B-09620).

III. M o n u m en te de f o r p u b lic
M ON UM EN TUL IN D EPEN D EN ŢEI (1913-1916)
S tra d a C arol I - m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-III-m-B-09984)
M ON UM EN TUL D O M N ITO R U LU I BARBU ŞTIR B EI (1920)
P arcul Zăvoi - m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-III-m-B-09990)
FÂNTÂNA LU I BARBU ŞTIR B EI (1853)
P arcul Zăvoi - m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-III-m-B-09989)
BUSTUL LU I ANTON PANN (1967)
S tra d a Ştirbei V odă, n r. 4, în faţa Casei m em oriale „A nton P a n n ” - m onum ent de categoria B
(Cod LM I 2010: VL-III-m-B-09988)
STATUIA D O M N ITO R U LU I M IR C E A C EL BĂTRÂN (1968)
Scuarul M ircea cel B ătrân - m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-III-m-B-09985)
FÂNTÂNA ŞI BUSTUL LU I CO N STA N TIN BRÂNCOVEANU (1913)
S tra d a Praporgescu, în faţa P rim ăriei M unicipiului R âm nicu-V âlcea - m onum ent de categoria B
(Cod LM I 2010: VL-III-m-B-09987)
FÂNTÂNA DE PIA TR Ă A EPISC O PU L U I FIL A R E T (1784). A flată în cu rtea A rhiepiscopiei
R âm nicului - m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-III-m-B-09982)
O B ELISCU L R ID IC A T P E LO C U L TA BER EI DE LA 1848 (1973). B ulevardul C alea lui
T raian (T roianu) - m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-IV-m-B-9999)
M ON UM EN TUL ŞI C IM IT IR U L E R O IL O R DIN PR IM U L R Ă ZBO I M ON DIAL (1921-1923)
Bulevardul Calea lui Traian, nr. 216, în cimitirul Cetăţuia - m onum ent de categoria B (Cod LM I
2010:VL-III-m -B-09983)
C RUCEA DE PIA TR Ă A LU I CO NSTAN TIN ŞERBAN BASARAB (9 m artie 1656)
S tra d a C arol I, nr. 47, în cu rtea A rhiepiscopiei R âm nicului - m onum ent de categoria B (Cod
L M I 2010: VL-IV-m-B-100002)
141
 CRUCEA DE PIA TR Ă A LU I DUCA VODĂ (20 m ai 1675)
B ulevardul C alea lui T raian , nr. 143, în faţa M uzeului de Istorie al Ju deţului Vâlcea - m onum ent
de categoria B (Cod L M I 2010: VL-IV-m-B-100001)
CRUCEA M IŞ E IL O R (1718). M ircea cel B ătrân , n r. 3 (în curtea Bisericii „B una V estire“) -
m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-III-m-B-09986)
C RUCEA SFÂNTUL N IC O LA E (1755-1756). S tra d a C onstantin B râncoveanu, n r. 1 (în curtea
bisericii „Sfântul D u m itru “) - m onum ent de categoria B (Cod L M I 2010: VL-IV-m-B-10003).

Una dintre vestitele librării râmnicene de altădată

Renum itul Palat de Cultură din Râmnicu-Vâlcea;

în prezent - sediul Tribunalului Judeţean Vâlcea

142
 M uzeul de Artă („Casa Sim ian”) din Râmnicu-Vâlcea

N oul sediu al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea

143
 Două galerii de artă râmnicene: prima - aflată în centrul
municipiului şi cea de-a doua - în incinta Hotelului SO FIANU

144
 Grup de „forumişti” la una dintre şedinţele culturale ale asociaţiei. De la stânga la
dreapta: I. Soare, Marian Pătraşcu, Ion Predescu, Petru Pistol, Ioan St. Lazăr,
Ştefan Stăiculescu, N. Dobrică, Gh. Dumitraşcu, Al. Popescu-Mihăeşti

Un ANTOLOGHION tipărit la Râmnic . . . şi o revistă de cultură apărută tot aici,

în anul 1743 (7251) . . . în zilele noastre

145
 Omul de ştiinţă, scriitorul şi artistul Florentin SMARANDACHE, în anul sărbătoririi
semicentenarului (2004), între scriitorii Ion SOARE, Doru MOŢOC şi Costea M ARIN O IU

Lansarea unui volum de Adrian Georgescu, la „Casa Cărţii” vâlcene (BJA I Vâlcea).
De la stânga: A. G ., Sanda CONSTANTINESCU, Ioan B A R B U şi I. St. LAZĂR

146
 C ap . V III - V IA Ţ A R E L IG IO A S Ă

1. ÎN C E P U T U R I
U niversul cosmic şi spiritual al Râm nicului. „Râmnicul M are”, „Râmnicul de peste Olt”, „Râmnicul
Vâlcii” ori, simplu - „Râmnicul” ocupă un loc aparte în universul geografic românesc. Nu întâmplător i s-a
atribuit apelativul de Grădina Maicii Domnului, pentru că darurile pe care Atotputernicul le-a hărăzit
Râmnicului sunt deosebite. Sub „pogoanele de cer ale O ltului ”, Râmnicul şi-a fixat rădăcinile hrănite de un
spaţiu mirific (Theodorescu, 2001, 20). Mai mult, în cadrul judeţului şi al întregii Oltenii, aici a înflorit şi s­
a dezvoltat de timpuriu o viaţă creştin-ortodoxă, aşa cum ne mărturiseşte, în mod indirect, hrisovul de la 20
mai 1388, în care Râmnicul este atestat pentru prima oară şi în care se vorbeşte şi despre „curtea de la locul
Hinateştilor” . Or, „este ştiut - afirmă cu îndreptăţire istoricul Aurelian Sacerdoţeanu - că un mare feudal, la
curtea sa avea şi biserica sa, la care slujea preotul său (. . .) avem tot dreptul să credem că biserica aceasta era
tot aşa de veche” (Sacerdoţeanu, 1972, 41). Chiar dacă nu s-au păstrat documente mai vechi şi nici despre
deceniile următoare acestui hrisov, se poate presupune că locuitorii din vechime ai acestei zone „aveau o
viaţă liturgică practicată în biserici” (G herasim C ristea, 2009, 85).
Ţinutul Râmnicului se indivizualizeză printr-o anume înălţime a locului, o anumită cumpănă a
vremurilor şi a istoriei, o anumită putere a minţii omeneşti, constituindu-se în acel spaţiu al unicităţii, locul
unde s-a implantat un monahism românesc şi lumea marilor voievozi ctitori, dar şi al marilor anonimi ctitori
de cultură.
Dimensiunea materială şi spirituală a istoriei acestui ţinut, a conferit Râmnicului un statut privelegiat,
pentru că instalarea scaunului episcopal în urbea de sub poalele Capelei a favorizat ca acest areal al Vâlcii
să devină un adevărat focar de spiritualitate şi un centru de emulaţie culturală. Râmnicul şi împrejurimile
sale a constituit locul care a declanşat scânteia dătătoare de lumină, dar şi depozitare ale unui inestimabil
tezaur de arhitectură religioasă, dar şi puternicele centre ale Ortodoxiei româneşti, unde s-au creat primele
valori ale culturii naţionale. Episcopii de la Râmnic au fost nu numai în apărători ai credinţei strămoşeşti,
prea des încercate în vremurile trecute, ci şi adevăraţi părinţi ai culturii, alături de voievozii vremii.

2. E P IS C O P II RÂ M N ICU LU I
Documentele vremii nu amintesc şi numele primilor episcopi hirotoniţi pe seama acestei eparhii, iar
pomelnicul episcopiei nu dă nici o indicaţie, oricât de sumară, cu privire la timpul şi locul primilor episcopi.
Se socoteşte de unii, că cel dintâi episcop al Râmnicului, hirotonit chiar de patriarhul Nifon în anul 1503, a
fost Maxim Brancovici, aflat atunci în ţară şi ajuns, prin 1504, mitropolit al Ungrovlahiei (M ironescu, 1906,
16). Cu privire la identificarea primilor doi ierarhi - Ilarion şi Iosif - din pomelnicul episcopiei, nu avem
date certe.
L E O N T IE (1532 - 1534?) este primul episcop râmnicean despre care fac pomenire documentele
vremii - pomelnicele unor mănăstiri din Oltenia şi - de mai multe ori - hrisovuldin 1 aprilie 1535, prin care
voievodul Ţării Româneşti, Vlad Vintilă de la Slatina întărea Episcopiei Râmnicului mai multe proprietăţi
(G iurescu, 1943, 166).
PA ISIE (1534?, 1535, 1540 - ?) apare în în acelaşi document menţionat mai sus, când Vlad Vintilă
vv. întărea Episcopiei de la Râmnic şi„cinstitului părinte episcop chir Paisie”, stăpânirea peste diferite
proprietăţi. Urmaşul imediat al episcopului Paisie nu se cunoaşte. Acesta sau un altul, al cărui nume este
trecut poate în pomelnic - între cele neidentificate - va fi fost ucis în măcelul pus la cale de Mircea Ciobanul
în ziua de 3 martie 1558, căci Cronica ţării scrie aşa: „... cu meşteşug mare au chemat (Mircea)... şi pre
amândoi episcopii şi egumenii... de i-au tăiat pre toţi ... ” (Istoria Ţ ării R om âneşti, 1961, 117-118).
E F T IM IE (1558? - 1568). Potrivit arătării pisaniei bisericii episcopale şi a celei din satul Olteni-
Vâlcea, precum şi afirmaţiilor aflate într-o relaţie oficială privitoare la averile mănăstirilor din Oltenia,
întocmită de administraţia austriacă la 1731, în fruntea eparhiei de peste Olt a stat şi un ierarh numit „Eftimie
vlădica şi Mihail episcopul”, nume sub care, după unii, trebuie să vedem doi episcopi de Râmnic. Nicolae
Iorga crede în existenţa acestui episcop râmnicean, dar nu este hotărât asupra timpului când a păstorit. Va

147
ajunge mitropolit al Ungrovlahiei. Este zugrăvit pe pereţii bisericii Schitul Olteni, socotită şi ctitorie a sa
(D obrescu, 1906, 323).
M IH A IL (1568 - 1586). Se spune că era originar din Râmnic, sau din Olteni (Stănescu, 1925,
23-24). A ctitorit mai multe lăcaşuri , printre care biserica episcopală din Râmnic şi Schitul Olteni-Vâlcea
(Ibidem, 26-29). În 1586, Mihnea Vodă, găsindu-l „om bun şi cu chipul blândeţei şi cu inima umilită”, îl va
numi mitropolit al ţării. (D obrescu, 1911, 106-107).
E FR E M (1586 ? - 1593 ?). Mărturiile documentare despre el, sunt puţine şi sărace. Cea dintâi
mărturie documentară despre acest episcop, pare să fie cea din 25 mai 1590, păstrată într-un zapis al jupaniţei
Sora, soţia lui Udrişte postelnicul din Drăgoeşti, prin care aceasta dăruieşte Episcopiei de Râmnic satele
Voinigeşti şi Ogrinii (Şerbănescu, 1959, 763-765).
PA R TEN IE. Şi despre el, ştirile sunt extrem de sumare. Un document din timpul lui Mihai Viteazul
aminteşte de numele unui episcop Partenie, la Râmnic, înainte de episcopul Teofil (1594 -1601). Despre el
se spune că, împreună cu episcopul Luca de Buzău, l-a însoţit pe Mihail, mitropolit al Ungrovlahiei şi
fost episcop de Râmnic, în solia la Sigismund Bathory, principe al Transilvaniei (1581 -1597, 1598 -1599,
1601-1602).
T E O FIL (1594 - 1601?). Se presupune că ar fi fost una şi aceeaşi persoană cu egumenul Schitului
Olteni din Vâlcea, menţionat documentar la 8 martie 1592. Cea dintâi ştire despre el ca episcop de Râmnic
este din 26 martie 1594, când apare ca martor într-o „scrisoare” de danie a unui preot Anghel. (Şerbănescu,
1948, 73). Din documentele păstrate, rezultă că la mai puţin de trei luni după moartea eroului de la
Călugăreni, episcopia olteană avea un alt conducător (Panaitescu, 1936, 98).
E FR E M (1601 ? - 1613). Primul episcop al Episcopiei Râmnicului Noul Severin din acest secol a fost
Efrem. El este pomenit pentru prima dată de documente la 8 noiembrie 1601, când apare ca martor în cartea
de danie a monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, prin care aceasta închina Mănăstirii Cozia satele
Frăsinetul şi Studeniţa. După el urmează în scaun episcopal Dionisie.
D IO N ISIE (1615 - 1618 ?). Păstoria episcopului Dionisie a fost destul de scurtă. Actele vremii dau
puţine mărturii despre el. În cursul anului 1618, se pare, el a lăsat liber scaunul episcopal, care, în prima
parte a anului următor, 1619, era ţinut de Teofil.
T E O FIL (1618 - 1636). Acest al doilea episcop de Râmnic cu numele de Teofil, era român şi, înainte
de a fi adus la conducerea Episcopiei, a fost egumen la Mănăstirea Bistriţa din Vâlcea Rămâne la cârma
episcopiei de Râmnic până în toam na anului 1636, înaintea lunii octombrie, când este făcut mitropolit al
Ungrovlahiei. Teofil îndeamnă pe Mihail Moxa, traducătorul „Pravilei de la Govora”, să întocmească
cronograful său - în 1620. Conduce mitropolia peste un deceniu, dându-şi apoi obştescul sfârşit în primele
luni ale anului 1648 (Şerbănescu, 1961, 377-378).
IG N A TIE SÎRBUL (1636 - 1653). Era de fel din sudul Dunării. Rămâne în fruntea eparhiei
Râmnicului până în iulie 1653, când Matei Basarab, scoţând din scaun pe vlădica Ştefan, ca trădător, îl face
pe el mitropolit al ţării, căci era „om în vârstă şi cinstit şi vrednic de a cârmui” .
D IO N ISIE (1653 - 1657 ?), se pare că mai înainte fusese egumen la Cozia. Este amintit în mai multe
documente şi „pentru ultima oară, în mod sigur, în primăvara anului 1656, în inscripţia crucii de piatră
ridicată de voievodul Constantin Şerban şi soţia sa Bălaşa doamna, în grădina Episcopiei de Râmnic”
(G herasim C ristea, 2009, 163).
IG N A TIE G R EC U L (1657 - 1668). Apelativul de „grecul”, aflat chiar în actele din vremea sa şi
iscălitura lui în greceşte sunt indicii că a fost grec. Nu i se cunoaşte data morţii. (G herasim C ristea,
2009, 164).
SER A FIM (21 m artie 1668 - 1670) era „de loc şi de neam din Slatina Oltului”. Fost episcop de
Buzău (1648 - 21 martie 1668). (Bulat, 1961, 157-161).
ŞTEFAN (15 ian u arie 1673 - 1693). Fost egumen la M-rea Sadova. Înmormântat în ctitoria sa de la
Sărăcineşti, unde i se păstrează chipul zugrăvit pe pereţii bisericii. (Stănescu, 1924, 60-73).
IL A R IO N (18 iunie 1693 - 16? m artie 1705). A isprăvit lucrările de preînnoire de la Schitul Dobruşa
şi a prefăcut Schitul Iezerul, unde locuia schimonahul Antonie - cel cinstit de credincioşi ca sfânt - a cărui
viaţă a fost scrisă mai apoi de însuşi Ilarion.
Întrucât, în vremea sa, catolicii din Râmnic şi-au construit biserică în acest oraş şi tot în acest timp li s­
a îngăduit să-şi îngroape morţii în cimitirul episcopiei, s-a bănuit că nutreşte simpatii faţă de confesiunea
apuseană, fiind înlăturat de la episcopie şi caterisit, apoi trecut în rândul monahilor simpli (Ionaşcu,
1935, 74-85).

148
 AN TIM IV IREA N U L (16 m artie 1705 - 28 ianuarie 1708) era originar din Iviria (numele vechi al
Georgiei), din părinţii Ioan şi Maria. Numele lui de mirean, era Andrei. Căzut rob la turci, a fost răscumpărat
de conaţionalii săi. A trăit multă vreme la Constantinopol, uimindu-i pe toţi cu iscusinţa sa. Adus de
Brâncoveanu în ţară, a învăţat româneşte şi slavoneşte, lucrând la tipografia din Bucureşti, până în 1694,
când s-a mutat la M-rea Snagov, unde, cu ajutorul domnitorului, a înfiinţat o tiparniţă. La 16 martie 1705,
mitropolitul Teodosie şi sinodul arhieresc l-au ales episcop de Râmnic. Aici, a înfiinţat prima tiparniţă din
acest oraş, la care a imprimat mai multe cărţi: Antologhion - 1705, Tomul Bucuriei - 1705, Evanghelic -
1705, Evhologhion - 1706, Octoih - 1706, Cuvânt panegiric de la Sfântul Niculae de Radu Brâncoveanu -
1706, Slujba Născătoarei de Dumnezeu - 1706 şi Cuvânt la patima Domnului de Gheorghe Maiota - 1706.
În 1708, a fost ales mitropolit al Tării Româneşti. (Şerbănescu, 1956, 690-766).
DAM ASCHIN v O i NESCU (aprilie 1708 - 5 decem brie 1725). Originar dintr-o familie de moşneni
din satul Voineşti - Dâmboviţa. Mai înainte, fusese episcop de Buzău. S-a remarcat prin traducerea în
româneşte a cărţilor de slujbă, contribuind prin aceasta la dezvoltarea şi crearea limbii literare româneşti; a
făcut tiparniţă nouă la Râmnic şi a dat la lumină un Ceaslov şi o carte intitulată învăţătură despre şapte taine
şi Psaltirea. A lăsat mai multe manuscrise, multe dintre acestea fiind tipărite de succesorii săi. Chipul său se
află zugrăvit pe pereţii Mănăstirii Govora -V âlcea (C ocora, 1958, 869-873).
ŞTEFAN (15 octom brie 1726 - 20 august 1727) a fost propus pentru scaunul episcopal, de către
mitropolitul sârb Moise Petrovici (aflat sub ascultarea Curţii de la Viena). Mai înainte fusese egumen la
Arnota şi apoi la Govora. A murit - „se zice otrăvit” - de nişte oameni „fără frica lui Dumnezeu”
(E rbiceanu, 1895, 124-129).
IN O C H E N T IE (septem brie 1727 - 1 feb ru arie 1735). A avut strânse legături cu preoţii de la
biserica din Şcheii Braşovului. A început imprimarea manuscriselor episcopului Damaschin: întâia
învăţătură pentru tineri (numai slavoneşte), Molitfelnicul, Ceaslovul, Triodul, Liturghierul şi Catavasierul.
A lăsat M-rii Motru, „prin diată”, cea mai mare parte din bunurile agonisite (G iurescu, 1947, 315-318).
C L IM EN T (29 iunie 1735 - 8 m ai 1749) era originar din satul Pietrari-Vâlcea. Va milita pentru
ieşirea de sub stăpânirea austriacă. Pârjolul războiului turco-austriac a distrus reşedinţa episcopală din
Râmnic. După încheierea păcii, a reclădit biserica episcopală şi i-a reparat clopotniţa, a zidit bolniţa
episcopiei, a ridicat Schitul Pietrari din Vâlcea (pe o proprietate moştenită de la părinţi) etc. A tipărit mai
multe cărţi, unele fiind după manuscrisele episcopului Damaschin, dascălul său: Antologhionul (2 ediţii),
Octoihul, Penticostarul, Ceaslovul, Evanghelia, Psaltirea, Acatistierul, apostolul, Catavasierul, Liturghierul,
Molitfelnicul, Cazania, ş.a. Chipul său se află zugrăvit în bolniţa Episcopiei din Râmnic şi în biserica
Schitului Pietrari (P ăcu rariu , 1965, 22-49).
G R IG O R IE SO COTEAN U (8 m ai 1749 - 21 m ai 1764). Fost egumen al M-rii Cozia. Militant
pentru drepturile politice şi sociale ale neamului său. A zidit paraclisul Episcopiei Râmnicului, a făcut
reparaţii la mănăstirea Govora şi a câştigat pentru episcopie casele băneşti din Craiova, împreună cu biserica
Sfântul Dumitru. Episcopul Grigorie a continuat activitatea înaintaşilor săi, tipărind: Bucoavna, Preoţia,
Octoihul, Catavasierul, Psaltirea, Antologhionul, Carte osebită a Sfântului Grigorie Decapolitul, Ceaslovul,
Molitfelnicul, Liturghierul, Triodul, Pravila de rugăciuni a sfinţilor sârbeşti, precum şi o Gramatică
slavonă şi Carte sau lumină de Nil al Solunului. La 26 iulie 1770 este instalat mitropolit al Ţării Româneşti.
A stat în funcţie până în 1771, când în urma ocubării Bucureştiului de către ruşi, a plecat în Oltenia,
împreună cu domnul ţării. Întors peste Olt, a vieţuit, pare-se, la Schitul Sărăcineşti şi la Mănăstirea Govora
reparate de el. A murit la 28 decembrie 1777, fiind îngropat în tinda bisericii episcopale din Râmnic. Chipul
său se află zugrăvit pe pereţii paraclisului Episcopiei de Râmnic şi pe cei ai bisericii Schitului Crasna
(Stănescu, 1924, 141-146).
PA R TEN IE (21 m ai 1764 - 1771). Era, se pare, din satul Mihăeşti-Vâlcea. Ducând mai departe
activitatea culturală a înaintaşului său, episcopul Partenie a tipărit următoarele cărţi: Antologhion, 1776;
Penticostar, 1767; Slujba Sfântului Nicodim, 1767; Liturghier, 1767; Molitfelnic, 1768 şi Catavasier, 1769.
(Stănescu, 1924, 146-149).
C H ESA R IE (26 decem brie 1773 - m. 9 ian u arie 1780, la m etohul Episcopiei din B ucureşti) - fost
eclesiarh al Mitropoliei; numit episcop după un interimat de doi ani. S-a distins mai cu seamă prin activitatea
sa culturală, înfiinţând şcoli şi metocurile episcopiei din Bucureşti şi din Craiova, tălmăcind şi imprimând
multe cărţi în tipografia românească reorganizată de el: Mineiele pe şase luni, Octoihul, Triodul, Ceaslovul
şi Psaltirea. Opera sa de căpetenie o constituie Mineiele, cu vestitele lor predoslovii (D obrescu, 1916, 92).
FIL A R E T (m artie 1780 - 6 septem brie 1792). Era român sau aromân şi înainte de a veni la noi,
fusese ucenicul lui Partenie, mitropolitul Târnovei. A continuat activitatea începută de episcopul Chesarie,
149
tipărind Mineiele pe şase luni, Cazania, Molitfelnicul, Triodul, Octoihul, Psaltirea, Evanghelia,
Catavasierul, Ceaslovul, Acatistierul, Antologhionul, Apostolul, Penticostarul, Liturghierul, Slujba
Sfântului Stelian, Gramatica românească a lui Ienăchiţă Văcărescu, ş.a. Ales mitropolit la 6 septembrie
1792. (G heorghiu, 1934, 64-68).
N E C TA R IE (8 septem brie 1792 - 16 decem brie1812) era grec de la Moreea, fost econom şi
arhimandrit al acestei episcopii. Din cauza datoriilor instituţiei, a tipărit puţine cărţi: Molitfelnicul - 1793;
Psaltirea - 1793, Apostolul - 1794, Evanghelia - 1794, Chiriacodromion-ul - 1806, în limba bulgară
modernă, fiind tălmăcit din slavoneşte şi greceşte de Sofronie mitropolitul Vraţei, aflat atunci în ţara noastră;
Panihida - 1809 şi Octoihul - 1811. La 16 decembrie 1812, divanul ţării l-a ales mitropolit al Ungrovlahiei
(Bulat, 1923, 376-377).
G A LA C TIO N (25 ian u arie 1813 - 12 aprilie 1824). Nepot al lui Nectarie şi fost egumen al
mănăstirii Govora. După revoluţia din 1821, curentul naţional îşi făcuse loc tot mai mult şi din această cauză,
la 12 aprilie 1824, şi-a dat demisia, sub motiv însă că l-a ajuns „vârsta bătrâneţelor şi slăbiciunea” şi nu mai
„poate chivernisi eparhia” (Şerbănescu, 1961, 377-378).
N E O FIT (18 aprilie 1824 - 29 iunie 1840). Născut în Bucureşti în anul 1787, a fost o vreme
şi egumen al Mănăstirii Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. A condus Eparhia cu destule greutăţi, din
cauza datoriilor acesteia; în 1840, a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. După plecarea sa de la Râmnic,
scaunul episcopal de aici a rămas vacant zece ani de zile, în care timp treburile au fost ocârmuite tot de el.
(Ibidem, 818).
C A LIN IC (15 septem brie 1850 - 11 aprilie 1868). În septembrie 1850, domnitorul Barbu Ştirbei
(1849-1853; 1854-1856) dispune alegerea ca episcop al Râmnicului, a arhimandritului Calinic, stareţul
Mănăstirii Cernica. Episcopia aflându-se într-o stare jalnică (preoţi insuficienţi, catedrala distrusă, stare
m aterailă precară, seminarul închis etc.), a primit ajutor din partea domnitorului Barbu Ştirbei, ridicând o
nouă catedrală episcopală (terminată în 1856). A ridicat din banii săi mănăstirea Frăsinei şi Iubitor de carte şi
de cultură, episcopul Calinic a pus bazele unei tipografii, tipărind mai multe cărţi: Simţindu-şi sfârşitul
aproape, la 26 ianuarie 1867, a donat această tipografie oraşului Râmnic, cu tot inventarul ei şi cu toate
cărţile aflate în depozit. El a pus însă condiţia ca tipografia să poarte şi pe viitor numele său şi ca jumătate
din veniturile ei „să se întrebuinţeze în susţinerea şcoalelor oraşului şi a tinerilor studenţi în lipsă de mijloace
pecuniare pentru învăţătură, care s-ar găsi la acele şcoale cât şi la seminarul eparhial”, iar altă jumătate
pentru întreţinerea schitului Frăsinei din munţii Vâlcii, ctitoria sa. Şi-a petrecut ultimul an din viaţă (din mai
1867) la Cernica, trăind ca un simplu monah, în chilia lui de lângă paraclisul Sfântul Ioan (C iurea, 1963,
668-673).
ATANASIE STO EAN ESCU (18 ian u arie 1873 - 9 feb ru arie 1880). După moartea episcopului
Calinic, Episcopia Râmnicului a fot condusă de arhimandritul Inochentie Chiţulescu, acesta având titlul de
„orânduit vremelniceşte cu administraţia sfintei episcopii a eparhiei Râmnicului” (P ăcu rariu , 1981,
146-151). Şederea lui la conducerea ei a durat până în anul 1873, când s-a ales noul episcop titular la
Râmnic, în persoana arhiereului Atanasie Stoeanescu (n. în 1815 la Bucureşti, ca fiu al unui comerciant). În
această calitate, în anul 1877, el a întâmpinat armata română la Corabia, când a trecut Dunărea în Bulgaria,
pentru a participa la războiul contra turcilor. Înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cernica.
IO SIF BO BU LESCU (30 noiem brie 1880 - noiem brie 1886; +1890). A reclădit clopotniţa
episcopiei şi a dat la lumină unele lucrări istorice şi religioase ale lui Filaret Scriban, rămase în manuscris,
precum şi Viaţa şi petrecerea Sfântului Nicodim de la Tismana, după un vechi manuscris. Simţindu-se
bolnav, a renunţat de bunăvoie la funcţie, retrăgându-se la Botoşani (E rbiceanu, 1896, 319-332).
G H EN A D IE ENĂCEANU (10 decem brie 1886 - 14 ianuarie 1898) se trăgea dintr-o familie de
răzeşi din ţinutul Romanului. El a fost om de o vastă cultură, mai ales istorică. A întocmit manuale pentru
şcolile teologice şi a publicat remarcabile opere, în fruntea cărora stă Condica Sfântă a Mitropoliei
Ungrovlahiei, „operă de mare valoare pentru istoria Bisericii RomâneL-a prins ceasul din urmă în Neapole,
unde se dusese să-şi caute sănătatea. Rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în ţară şi înmormântate lângă
bolniţa Episcopiei Râmnicului. Din bogata sa bibliotecă, a dăruit o parte bibliotecii Internatului Facultăţii de
Teologie din Bucureşti, iar cealaltă parte, Bibliotecii Academiei Române (E rbiceanu, 1964, 106-114) .
ATHAN ASIE M IR O N ESCU (12 m artie 1898 - 5 feb ru arie 1909; + 9 octom brie 1931). A fost
hirotonit preot pe seama satului natal. Doctor în teologie al facultăţii de profil din Cernăuţi. În anul 1887 a
fost numit profesor la Catedra de morală de la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Academia Română l-a
ales membru de onoare, la 25 mai 1909. După moartea episcopului Ghenadie Enăceanu a fost ales în fruntea
Episcopiei Râmnicului. Şi-a dat contribuţia la alcătuirea şi a susţinut imprimarea unui interesant volum,
150
privind trecutul acestei străvechi episcopii. Între ianuarie 1909 şi 28 iunie 1911 (când şi-a dat demisia) a fost
mitropolit al ţării. A mai trăit până la 9 octombrie 1931, la M -rea Cernica, a cărei istorie a alcătuit-o. A
imprimat, într-o nouă ediţie, revăzută şi îmbunătăţită - Istoria bisericească universală, a profesorului
Eusebiu Popovici, pe care, în colaborare, o tradusese şi o tipărise mai înainte (Alegerea, 1321-1352).
G H EN A D IE G E O R G ESC U (22 m artie 1909 - 23 noiem brie 1912). Fiu de preot, n. în anul 1855 în
satul Petreştii de Sus, comuna Greci din judeţul Dâmboviţa. Ca episcop, „a făcut din administraţia eparhială
un exemplu de conducere corectă şi conştiincioasă. A încurajat mişcările filantropice şi a întemeiat revista
„Luminătorul” (G ârboviceanu, 1913, 848-862).
SO FR O N IE V U LPESCU (5 m ai 1913 - 18 iunie 1918, fiind demis; m. 6 septem brie 1923). A
înfiinţat o tipografie, în care a tipărit de câteva ori Calendarul Bisericii Ortodoxe. A dat la lumină şi unele
broşuri, ca: Viaţa şi opera lui Immanuel Kant, Viaţa Sfinţilor Ecaterina şi Ştefan, Viaţa Sfântului Nicolae,
Luther şi, în sfârşit, o nouă ediţie a Noului Testament. Şi-a donat biblioteca seminarului Nifon Mitropolitul
din Bucureşti, unde învăţase; în ultimii ani, aceasta a fost înglobată în Biblioteca Patriarhiei Române
(Scriban, 1922 X LI, 938).
AN TIM PE T R ESC U (3 iulie 1918 - 6 noiem brie 1918; m. 6 septem brie 1919) era originar din
satul Păuşeşti-Măglaşi, ca fiu al unui cântăreţ de biserică. A avut vădite preocupări culturale, traducând, mai
ales din limba germană, scrieri creştineşti, pe care apoi le-a tipărit. Tot lui i se datorează şi o retipărire a
Patericului. (Scriban, 1922, 462). Fost arhiereu vicar (din 1912) al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. Ca
episcop de Râmnic, nevoit la scurt timp să-şi dea demisia, a fost însărcinat să conducă mai departe eparhia
peste care păstorise, dar în curând, la doar 44 de ani, şi-a dat sfârşitul la reşedinţa sa episcopală din Râmnic
(G alaction, 1919, 1).
V A R TO LO M EU STĂNESCU (17 m artie 1921 - 1 noiem brie 1938; +2 noiem brie 1954). După
interimatul arhiereului Alexie Craioveanul (plecat la Iaşi, bolnav, şi decedat în 1921). A urmat un nou
interimat - cel al arhiereului Vartolomeu Stănescu, până în ziua de 17 martie 1921 (stil vechi), când a fost
ales episcop plin. A desfăşurat o bogată activitate misionară, culturală şi filantropică, unanim apreciată. I-a
grupat pe preoţi în societatea „Renaşterea” şi punându-i în contact unii cu alţii prin cercuri pastorale, a creat
revista „Renaşterea”, a făcut parte din Comitetul de redacţie al revistei „Biserica Ortodoxă Română”; în
Sfântul Sinod, a întocmit referatul de bază privind îndreptarea calendarului în 1924, a fost delegat din partea
Bisericii Române la Conferinţa ecumenistă de la Stockholm în anul 1925 etc. Pensionându-se, s-a retras la
Mănăstirea Bistriţa-Vâlcea, unde-şi construise o casă; după moarte, va fi îngropat în cimitirul mănăstirii.
IR IN E U M IH Ă LC ESC U a fost locţiitor de episcop între 1 noiem brie 1938 şi 1 noiem brie 1939.
Şederea sa la Râmnic a fost scurtă, din pricină că la 1 noiembrie 1939, înfiinţându-se (din interese politice)
Mitropolia Ortodoxă a Olteniei, Râmnicului şi Severinului cu reşedinţa în Craiova, Episcopia Râmnicului -
Noul Severin s-a desfiinţat. Conducerea nou înfiinţatei Mitropolii a fost încredinţată tot lui Irineu
Mihălcescu, devenit acum „locţiitor de mitropolit”, dar la 19 noiembrie, acesta este ales mitropolit al
Moldovei şi Sucevei. La 20 aprilie 1945, s-a reînfiinţat Episcopia Râmnicului cu reşedinţa în oraşul
Râmnicu-Vâlcea. Se repara astfel o nedreptate istorică! La conducerea reînfiinţatei eparhii a fost delegat, ca
locotenent de episcop, arhiereul ATHAN ASIE DINCĂ BÂRLĂDEANUL, care a rămas în fruntea ei
până la 11 martie 1948, când s-a retras. În aceeaşi zi, conducerea Episcopiei Râmnicului a fost încredinţată
episcopului IO SIF GAFTON, pe atunci - episcop al Argeşului. Timp de aproape un an de zile, el a cârmuit
cele două eparhii de pe malurile Oltului, ca unităţi administrative bisericeşti distincte.Din 1949, potrivit
noului Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, întocmit în toamna anului 1948,
Sfântul Sinod a făcut propuneri celor în drept pentru o nouă organizare a eparhiilor din cuprinsul Patriarhiei
Române. Cu acest an, între eparhiile Bisericii Ortodoxe Române apare şi o episcopie purtând titlul de a
„Râmnicului şi Argeşului” . Ea nu era o eparhie nou creată, ci una formată prin contopirea celor două, aflate
în hotar: cea a Râmnicului şi cea a Argeşului. Eparhia îşi avea reşedinţa la Râmnicu-Vâlcea şi, ca întindere,
conform împărţirii administrativ-teritoriale a ţării din acea vreme, cuprindea judeţele Vâlcea, Argeş, Olt şi
Romanaţi. În viitor va deveni şi sufragană (subordonată) a Mitropoliei Olteniei (Şerbănescu, 1962, 114-127;
V artolom eu, 1925, 306; C ristescu, 1935, 146).
IO S IF G A FTO N (24 feb ru arie 1949 - 9 iunie 1984) este primul episcop instalat în fruntea eparhiei,
care va purta numele de „a Râmnicului şi Argeşului. În timpul arhipăstoririi sale, s-a preocupat - atât cât s-a
putut - de restaurarea monumentelor istorice-bisericeşti din eparhie, de valorificarea patrimoniului cultural,
de ridicarea unor noi lăcaşuri de închinare şi de refacerea celor existente. A publicat broşuri de zidire
sufletească pentru credincioşi, articole pastorale şi predici în periodicele bisericeşti, remarcându-se ca un
apreciat predicator şi misionar. La 9 iunie 1984, orele 20,00 a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat lângă
151
Biserica Bolniţă a Episcopiei Râmnicului. A fost un om şi un ierarh de excepţie. (Iosif Gafton, 1984, 715­
718; Funeraliile, 1984, 420-421).
PS G H ER A SIM C R ISTEA (1 septem brie 1984 - ) - teolog (absolvent Magna cum laude al
Facultăţii de Teologie din Bucureşti), cercetător, publicist. De la condiţia de frate şi apoi de monah (1934), a
urcat toate cinurile bisericeşti, până la acela de arhiepiscop, calitate pe care o deţine şi în prezent. La toate
lăcaşele bisericeşti unde şi-a desfăşurat activitatea (m-rile Antim din Bucureşti, Căldăruşani etc.), a dovedit
calităţi organizatorice şi administrativ-gospodăreşti deosebite. Arhiereu-vicar la Râmnic Vâlcea, din 16 oct.
1975. În Eparhia Râmnicului, de numele său sunt strâns legate multe biserici, mânăstiri şi schituri străvechi,
cărora le-a acordat sprijinul, le-a reparat, le-a reclădit, le-a restaurat frescele sau le-a introdus lumina
electrică. De asemenea, i se datorează construirea noului sediu al Seminarului Teologic „Sf. Nicolae” din
Râmnicu-Vâlcea, Complexul spiritual-cultural „Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul”, Cantina socială şi multe
alte investiţii realizate în eparhie. Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, al municipiului Cluj-
Napoca şi - în 2006 - al judeţului Vâlcea. Din anul 2009, 14 noiembrie, Episcopia Râmnicului a fost
ridicată la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Râmnicului, precum şi ridicarea
Preasfinţitului Părinte Gherasim la demnitatea de A rhiepiscop al R âm nicului .
Cărţi publicate: Războiul de independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului (1977),
Preotul Popa Şapcă - omul şi opera sa (1978), Un paşoptist de seamă - preotul Popa Şapcă (1988), Istoria
Mânăstirii Govora (1995), Istoria Eparhiei Râmnicului (2009) (Enciclopedia judeţului Vâlcea, 2010, 810).

3. B IS E R IC IL E

Râmnicul - oraşul istoric şi satele sale componente nu dispun de nicio mânăstire. Bisericile, însă, în
număr relativ mare, reprezintă unul dintre titlurile de glorie şi de nobleţe ale oraşului, nu numai prin
vechimea lor şi prin arhitectura deosebită, ci şi prin comorile de artă pe care le adăpostesc. Ele dovedesc
bogata viaţă religioasă - în primul rând, creştin ortodoxă (dar nu numai) - a locuitorilor acestei zone. Le vom
menţiona mai jos, în ordine alfabetică, cu scurte prezentări, în limita spaţiului avut la dispoziţie. Atunci când
acestea nu se află în Râmnicul istoric, vom menţiona cartierul sau satul component în care se află biserica
respectivă.
• Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu-Vâlcea. Este unul dintre cele mai vechi monumente istorice -
clasa A - din municipiu şi reprezintă o adevărată oglindă a sufletului românesc, o reflectare a spiritului
ortodoxiei româneşti. A fost ridicată la începutul sec. al XVI-lea şi rezidită din temelie la 1747, într-un stil
specific vâlcean cu influenţe româneşti, ca şi a pieţii situată pe locul actualei terase din zona centrală a
oraşului (Tam aş, 1994, 47). Arsă în 1739, în timpul războiului dintre otomani şi austrieci, şi rezidită din
temelie în anul 1747; vechea temelie pare să fie înglobată în noua construcţie (Tam aş, N eţu, 2007, 31).
Pisania neclară a lăsat deschisă discuţia asupra ctitorului de origine, în ea se menţionează că ,,fost-au mai
întâi zidită de răposatul Mircea voievod şi nici acum nu se menţionează anul” (Bălaşa, 1967, 19). Istoricii
au păreri diferite, unii socotesc această ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, aşezată în cetatea de scaun a
Râmnicului şi rezidită înainte de februarie 1510 de Mircea Voievod, zis Mircea pretendentul, fiul lui Mircea
cel Rău. Alţi istorici o consideră ctitoria lui Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559).
În privinţa picturii, biserica ,,Buna Vestire” se încadrează în stilul brâncovenesc, dar în care îşi fac
drum unele influenţe greceşti. Ea a fost zugrăvită în timpul celor doi episcopi ai Râmnicului, Grigore
Socoteanu (1749-1764) şi Neofit (1824-1849). Monumentul bisericesc de pe „Terasa Râmnicului” reprezintă
o adevărată podoabă a municipiului, de pe malul drept al bătrânului Alutus şi din marea gradină a
spiritualităţii româneşti.
Paraclis arhiepiscopal din anul 2011. Preoţii slujitori ce deservesc Paraclisul arhiepiscopal sunt:
Pr. Gheorghe Mateescu, Pr. Nicolae Hodorogea şi Pr. Paul Stănciulescu.
• Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva este situată în centrul cartierului Feţeni din Râmnicu-
Vâlcea. Construcţia ei a început în anul 1896, fiind terminată în anul 1906 şi sfinţită în acelaşi an de către
episcopul Gherasim Timuş al Eparhiei Argeşului. A fost ridicată de fraţii Ion şi Dumitru Gr. Dobrică, care au
donat şi clopotul (8 septembrie 1906). Biserica este din lemn, iar pridvorul - din cărămidă. Iniţial biserica a
fost acoperită cu şiţă, care, în anul 1965, a fost înlocuită cu tablă galvanizată. În 1935, temelia şi o pare din
tencuielile interioare şi exterioare au fost reparate. În decursul timpului datorită solului alunecos, sătenii au
fost nevoiţi să construiască o clopotniţă de lemn lângă biserică. În anul 2008, în locul acesteia s-a construit o
alta nouă, din zidărie. Tot atunci, s-a înlocuit şi vechiul clopot - spart, cu unul nou, donat de Maria Grigoroiu.
În curtea cimitirului există o biserică construită din zidărie, ridicată pe locul vechii biserici, arse în anul
152
 1992. Vechea biserică din lemn data din secolul al XVI-lea. Actuala biserică păstrează arhitectura celei
vechi. La început biserica cu hramul „Sf. Cuv. Paraschiva” a funcţionat ca filie a Parohiei Racoviţa, fiind
cunoscută sub denumirea de Parohia Sâmnic. Din anul 1999, funcţionează ca parohie de sine stătătoare.
Preoţii care au slujit, începând de la jum ătatea secolului al XX-lea, au fost: Linte ion, Cîrstea Constantin,
Nica Marian, iar în prezent - Ionescu Ion.
• Biserica Cetăţuia II, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este situată în Cimitirul
Cetăţuie-Eroi. A fost construită în anul 1925 de credincioşii bisericii Cetăţuia pe terenul parohiei, servind
drept Capelă a cimitirului. Preot Paroh Leon Dură. Începând cu anul 2002, s-a extins şi funcţionează ca
unitate de sine stătătoare.
• Biserica „Înălţarea D om nului” - Ostroveni, Râmnicu-Vâlcea. Construcţia ei a început imediat
după revoluţia din 1990, într-un cartier masiv populat care nu avea un lăcaş de cult care să răspundă nevoilor
sufleteşi şi duhovniceşti ale locuitorilor săi. Preot paroh: Pr. Ioan Dincă şi preot slujitor Petre Veniamin
Avram. La data de 18 aprilie 1990 s-a înfiinţat primul Consiliu de iniţiativă în vederea ridicării bisericii
înălţarea Domnului, comitet alcătuit din preot Dincă Ion, Aslan Constantin, Purece Sergiu, Bănica Ologu
Nicolae, Bardaşu Petre, Popescu Gheorghe, Sinulescu Ion, Radu Nicolae si Răchitu Ion. La data de 25
aprilie 1990, PS Gherasim - episcopul Râmnicului - a pus piatra de temelie la această biserică care s-a ridicat
între anii 1993-2000 de SC Govora SA. Între anii anii 2002- 2007, a fost realizată pictura în tehnica fresco,
în stil neobizantin, de către fraţii Emil, Gheorghe şi Ionuţ Stoica. Slujba de sfinţire a fost săvârşită la data de
7 octombrie 2007, de Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Olteniei, Preasfinţitul Gherasim Cristea,
Episcopul Râmnicului şi Preasfinţitul Calinic, Episcopul Argeşului.
• Biserica „Înălţarea D om nului” - Troianu este amplasată în str. Copăcelu. P reot p a ro h : Popa
Florin Mihael şi preot slujitor Mihai Pretorian. Incepând din 1975, parohia Troianu a devenit de sine
stătătoare, anterior ea fiind filiala parohiei Trăistari (Ocnele Mari). Biserica cea veche, construită în anul
1742, reparată ultima oară în anul 1983, a devenit treptat neîncăpătoare pentru populaţia tot mai numeroasă a
cartierului Troianu. Ca urmare, la 2 aprilie 1994, s-a pus piatra de temelie a noii biserici, „în Cinstea şi
Memoria Eroilor Martiri ai Revoluţiei din 1989”, slujba fiind săvârşită de Preasfinţitul Gherasim, Episcopul
Râmnicului. Perioada de construcţie a fost scurtă pentru că forţa de muncă a fost asigurată de militarii şi
jandarmii de la unităţile din municipiul Râmnicu-Vâlcea. Pictura s-a realizat în tehnica frescă de către
pictorii Andrei şi Elvira Dăscălescu, iar pe 26 octombrie 1997 s-a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii de
către Preasfinţitul Părinte Episcop Gherasim Cristea.
• Biserica „Sfânta Muceniţă Filofteia” este o construcţie nouă, aflată în incinta Spitalului Judeţean de
Urgenţă - Vâlcea, cel mai mare spital din judeţul Vâlcea, situat pe Calea lui Traian nr. 201. Preot paroh:
Mihai Bălăceanu, Pr. II Emanoil Popescu. A fost ridicată între anii 2002-2007, pe un teren în suprafaţă de
700 mp dat în folosinţă gratuită de Consiliului Judeţean Vâlcea, pentru a veni în sprijinul bolnavilor internaţi
în unitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă-Vâlcea. Piatra de temelie s-a pus la data de 19 august 2002 de
către Preasfinţitul Părinte Gherasim, Episcopul Râmnicului. Printre ctitorii acestei biserici, se cuvine
menţionată şi Sfânta Mănăstire Frăsinei, reprezentată prin Preacuviosul Părinte Arhimandrit Neonil Ştefan -
stareţul acestei aşezământ monahal. Biserica s-a sfinţit în data de 5 septembrie 2010 de către Preasfinţitul
Emilian Lovişteanul, Episcoul Vicar, cu participarea şi a Inalpreasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul
Râmnicului.
• Biserica „Sfânta Parascheva” - monument istoric, clasa A, cu valoare de patrimoniu naţional şi
universal, este amplasată în centrul Râmnicului. Preot paroh - Predescu Ion, care le-a urmat pr. Cristian
Cristescu şi pr. II Sandu Cristescu. Biserica a fost zidită “din temelie de răposat domn Io Pătraşcu Voevod
ctitor”, aşa cum se arată în pisania din 1557. O desăvârşeşte - în anul 1587 - Mihai, viitorul voievod, pentru
ca episcopul Teofil I al Râmnicului să o sfinţească în anul 1593. Transformările ulterioare i-au schimbat mult
înfăţişarea iniţială. În secolul al XVIII-lea, aşa cum reiese din prefaţa pomelnicului bisericii, sfântul lăcaş a
fost reparat de neguţătorii chipovriceni. După răzmeriţa din 1738, biserica a fost prădată şi arsă, fiind
reparată şi înzestrată tot de neguţătorii chipovriceni. În urma războiului din 1788, dintre turci şi austrieci,
biserica a fost din nou reparată - de jupân Dumitrache Ievoiu cu neguţătorii. Biv vel Ceauşu Stere Iovipalie,
al cărui portret este pictat în pronausul bisericii a refăcut pictura. În 1849 i s-a făcut amvonul şi turla bisericii
de către enoriaşi, iar între anii 1879-1880, s-a construit turla centrală şi s-a zugrăvit cu cheltuiala credinciosei
Mariţa Măldărăscu. Biserica „Sfânta Parascheva” a fost din nou mărită în secolul al XIX-lea, când i s-a
adăugat un pridvor închis, s-a construit o turlă pe naos şi o clopotniţă masivă pe pridvor. Pisania biserici
precizează o parte din intervenţiile făcute pe parcursul vremurilor. Este zidită din cărămidă aparentă, aşezată
în stil bizantin, executată artistic. Catapeteasma bisericii este tot din piatră cu frumoase ondulaţii, care îi dă
153
un aspect frumos. Pictura bisericii executată în tehnica fresco a fost restaurată între anii 1990-1994 de
pictorul Tudor Popescu din Râmnicu-Vâlcea.
• Biserica „Sf. Apostol Andrei” din municipiu (Cartierul Morilor, str. Izvorului) are şi un al II-lea
hram: „Izvorul Tămăduirii” . Preot Paroh: Barbu Laurenţiu Daniel şi Preot II Dicui Ion Mirel. Piatra de
temelie a biserici s-a pus în anul 2002. Începând cu data de 30 noiembrie 2003, se slujeşte la demisol.
Continuă lucrările de pictură.
• Biserica „Sfântul D umitru” se află în centrul oraşului Râmnicu-Vâlcea, pe strada Constatin
Brâncoveanu nr 1, lângă Primăria Municipiului. Este atestată documentar la 23 mai 1670, document în care
se menţionează că la acea dată se afla în ruină; este şi cea mai veche ştire pe care o avem despre această
biserică. Din pisania datată 1822 şi publicată de Emil Vârtosu în anul 1933, rezultă că forma actuală a
biserici datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Între anii 1781-1782 a fost zidită şi s-a
zugrăvit cu osteneala lui Ioan Cornescu şi soţia sa Antimina în zilele măriei sale Mihai Şuţu, Domn al Ţării
Româneşti, episcop fiind Chirio-chir Filaret. Reparată, consolidată şi resfinţită de episcopul Vulpescu la data
de 26 octombrie 1914. În prezent, parohia are documentaţii întocmite pentru restaurarea totală a picturii.
Preot paroh: Emil Ionescu şi preoţi slujitori - pr. Victor Barbu şi pr. Septimiu Gheorghe Manu
• Biserica „Sfântul Gheorghe”, amplasată chiar lângă piaţa centrală a municipiului, este unul dintre
cele mai vechi lăcaşuri de cult. Părerile în privinţa întemeierii ei, sunt diferite. Documentar, ea este
menţionată la 18 februarie 1636. Cutremurele din 14 octombrie 1829, 13 noiembrie 1829, 1832, 11-12
ianuarie 1838 au slăbit foarte mult construcţia, producăndu-i stricăciuni. Între 15 martie 1857 şi 30 octombrie
1860, preotul Nicolae Simionescu ajutat de fostul epitrop Iocovache Bujoreanu, au rezidit biserica, aceasta
fiind sfinţită la 18 decembrie 1860, de Calinic, episcopul de atunci al Râmnicului. Incepând cu 1 septembrie
1933, a fost numit la Parohia ,,Sfăntul Gheorghe ’ ’, preotul Ion Marina, viitorul Patriarh al României, cel care
avea să facă o restaurare capitală a bisericii. Biserica este monument istoric. Preoţii acestei biserici sunt Ilie
Stuparu, Vasile Popa, Vasile Simion şi M ihăiţă Simion.
• Biserica „Sf. Gheorghe” - Nord s-a construit între anii 1998-1999 şi este primul lăcaş de cult
ortodox sfinţit în municipiul Râmnicu-Vâlcea, după 1989. S-a sfinţit în 3 iunie 1998 de către Preasfinţitul
Episcop Gherasim. Ideea şi contribuţia a aparţinut ctitorului ei, Gheorghe Ghiţulete din Stroeşti. Iniţial,
proiectul fusese prevăzut ca o Capelă necesară cimitirului. Aflată lângă cimitirul oraşului, intrarea spre sfânta
biserică se face dinspre centura oraşului ( Piteşti - Sibiu ). Preot paroh: Gabriel Vasile Neagoe.
• Biserica „Sf. Gheorghe şi Sf. D um itru” din Cartierul Căzăneşti, se află situată pe drumul spre
staţiunea Băile Govora. Preot Paroh Gheorghe Ne.Tradiţia spune că biserica „Sf. Gheorghe” din Căzăneşti
ar exista din 1488, dar stilul construcţiei, asemănător celui brâncovenesc, trimite spre sfârşitul secolului al
XVIII lea. Pisania precizează că după cutremurul devastator din 1802 biserica a căzut şi a fost refăcută de
către boierii Căzăneşti - Vasile, Grigore, Radu, Gheorghe, Zamfir şi sfinţită în ziua de 10 iunie 1810. Până în
1935, a fost filie a Parohiei Bârseşti-Buleta. După această dată s-a constituit în parohie de sine stătătoare.
• Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Râmnicu-Vâlcea a fost construită, din cărămidă, între anii 1912­
1922 de către enoriaşi, la stăruinţa preotului Dumitru Bănescu. Biserica veche, cu acelaşi hram, este
monument istoric de clasa B şi a fost construită în anul 1813 de jupân Dumitrache Iovoiu. În prezent, este
restaurată şi pusă în lumină prin osteneala pr. Ilie Ivan. Tot în curinsul acestei parohii, se află şi biserica
Schitului Inăteşti, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită din piatră, în anul 1751 de Vasile
monahul şi Rafail ieromonahul, năstavnicul Mănăstirii Cozia. Actualmente, aceasta se află în incinta
Seminarului Teologic Sf. Nicolae din Râmnicu-Vâlcea, fiind restaurată. Preot Paroh - Ilie Ivan şi pr. Nicolae
Proteasa.
• Biserica „Sfântul Mare M ucenic Pantelimon” are amplasamentul în incinta Spitalului Nr. 2 din
Municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe un teren de 600 m, atribuit de Consiliul Judeţean Vâlcea, în folosinţă
gratuită. Preot paroh este Dan Valentin Cîrstea. Această parohie a fost înfiinţata cu scopul de a veni in
întâmpinarea nevoilor sufleteşti ale celor aflaţi in suferinţă. În anul 2002 au început lucrările de construcţie
şi continuat până în anul 2010,sub coordonarea preotului Cîrstea Dan Valentin. Lăcaşul a fost sfinţit in luna
octombrie 2010 de către Preasfinţitul Emilian Lovisteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, cu
participarea Inaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului.
• Biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Municipiul Râmnicu-Vâlcea -
cartierul Libertăţii, este o construcţie nouă ce urmează stilul neobizantin, construită pe un teren, donat
Episcopiei de către M -rea Frăsinei. Preot paroh este Mihai Bădiţescu. Ridicarea ei a început cu patru ani în
urmă, în ziua de 22 septembrie 2007, când s-a pus piatra de temelie. Sufletul acestei iniţiative a fost omul de
afaceri Nicolae Sofianu, care a solicitat ca noua biserică să poarte şi hramul „Sf. Nicolae” . Înaltpreasfinţitul
154
Părinte Gherasim a hotărât ca subsolul să rămână închinat Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, iar biserica
propriu-zisă, Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei. Pictura, în stil bizantin, este realizată
în tehnica fresco. Biserica, începută în anul 2007, se doreşte a fi sfinţită în anul 2012.
• Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din cartierul Nord al oraşului, a fost ridicată imediat după
anul 1990. Preot paroh: Pr. Ioan Bănuţă şi preoţi coslujitori: Pr. Ioan Gavrilă, Pr. Cristian Bănuţă şi Pr.
Daniel Manafu. Sufletul acestei iniţiative, a fost vrednicul şi neobositul preot Ioan Bănuţă, secondat de pr.
Ioan Gavrilă, aşa cum se poate citi şi în pisanie. Construcţia noii biserici a început la 29 iunie 1991, iar
lucrările au durat până în 1997, fiind executate de către SC Hidroconstrucţia SA - Sucursala Olt Superior
Râmnicu-Vâlcea, iar o parte din cele exterioare - de SC Concit SRL şi SC Conexvil SA. Demisolul a fost
pictat (în tehnica tempera grasă) de către pictorul Dumitru Tecuci. Restul picturii s-a executat în stil
renascentist; în paralel, s-a sculptat catapeteasma, de către Nicolae Mariniţă Tătar. Slujba de sfinţire a fost
săvârşită la 29 iunie 2002, de Preasfinţitul Gherasim, Episcopul Râmnicului.
• Biserica catolică „Sf. Anton de Padova” a existat, conform mărturiilor documentare, „cu mult
înainte de 1717” (Tam aş, F râ n cu , 2007, 149). La 5 iulie 1720, s-a pus piatra de temelie a noii biserici, în
prezenţa autorităţilor locale şi a guvernatorului imperial al Transilvaniei, din Oltenia - contele de Konigseg,
sponsorul principal fiind negustorul Petru Duralia (Ibidem). Construcţia a fost terminată în trei ani. Sfinţirea
ei s-a efectuat în anul 1730, de către Nicolae Stanislavici - episcop de Nicopole şi administrator al Valahiei.
Încă de la începuturi, aici a funcţionat şi o şcoală; „profesor era călugărul, care cunoştea nu numai limba
oficială, ci şi latina (. . .). Învăţau să scrie, să citească şi să picteze miniaturi” (Ibidem, 181). În 1924, lăcaşul
a fost acoperit cu tablă, înlocuind astfel şindrila care dăinuia din 1884, când fusese adăugat şi un clopot. În
anii comunismului, regimul a lipsit biserica de casele care o înconjurau şi a construit în jurul ei blocuri şi
Hotelul „Alutus” . Începând cu anul 2003, aici slujeşte pr. Ioan Balint. Biblioteca parohiei dispune de un
bogat fond de carte, alcătuit din peste 500 volume.
• Biserica „Sfinţii Arhangheli” din cartierul Goranu, a fost construită prin străduinţa preotului
Gheorghe M ustăţea şi sfinţită în anul 1955, lângă biserica veche, ridicată în această zonă a oraşului
Râmnicu-Vâlcea, de către logofătul Radu Goran din Olăneşti şi de către Calistra, cea de a doua soţie a sa,
între anii 1760-1762. În anul 1974, de pe zidurile bisericii vechi, prin grija inginerului Dinu Moraru de la
INCERS Bucureşti, o parte din picturile în frescă au fost extrase pe pânze speciale şi depuse la Muzeul
Eparhial din Râmnicu-Vâlcea. Pr. Paroh Bălăceanu Ioan şi Pr. Cojocaru Mihai-Irinel.
• Biserica „Sfinţii Arhangheli M ihail şi Gavriil” se află în Cartierul Colonie Nuci. Piatra de temelie
s-a pus la data de 21 August 2007 şi lăcaşul se află încă în construcţie. Lucrările merg încet, din lipsă de
fonduri. Începând cu data de 4 noiembrie 2008, se slujeşte în demisolul bisericii. Preot paroh, este Dragomir
Constantin Gabriel.
• Biserica „ Sfinţii Arhangheli M ihail şi Gavriil”, fost schit de călugări, se află în partea de nord a
oraşului, pe dealul Cetăţuia. Preot paroh: Emanuel Bărbuţ şi preot II Piloiu Dumitru. Biserica este ctitoria
domnitorului Radu de la Afumaţi, voievodul Ţării Româneşti, supranumit „Domnitorul celor 20 de
războaie ’ sau „Radu cel Viteaz” . În lăcaşul pe care îl construise în anul 1525, el este ucis în anul 1529 de
către postelnicul Drăgan şi vornicul Neagoe (Stoicescu, 1970, 540). Biserica Schitului Cetăţuia a fost
reconstruită între 1677-1680, în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, prin stăruiţa preasfinţitului
Theodosie, mitropolitul Ţării Româneşti. Frescele din interiorul bisericii datează din 1853, fiind opera lui
Gheorghe Tattarescu, care a fost însărcinat în 1853 să execute pictura. După secularizare, fostul metoh al
Mitropoliei Ţării Româneşti a rămas în grija localnicilor, devenind biserică de mir. Pe pereţii din pronaos, se
află pictate figurile mitropoliţilor Teodosie şi Nifon, cu ajutorul cărora locaşul şi-a continuat existenţa până
în zilele noastre.
• Biserica Evanghelică Luterană este amplasată pe strada G-ral David Praporgescu, vizavi de
Primăria municipiului, răspunzând cerinţelor sufleteşti ale celor circa 60 de enoriaşi. Slujbele (în limba
germană) sunt ţinute lunar, de către dr. Gerhard Scullerus de la Cisnădie
• Parohia greco-catolică „Adormirea Maicii D om nului” şi „Sfânta Rita de Cascia”. Prin Procesul
verbal încheiat la 6 iulie 2001, s-a întemeiat Parohia greco-catolică din Râmnicu-Vâlcea, prim-curator al
Comitetului de conducere al parohiei, fiind Emilian Valentin Frâncu. În ziua de 22 mai 2005, PS Lucian
Mureşan - arhiepiscop major al Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolice, a sfinţit locul şi piatra de temelie a
bisericii greco-catolice menţionate. În Hrisovul alcătuit cu ocazia terminării şi sfinţirii bisericii, datat 1
octombrie 2006, se precizează, printre altele că noul aşezământ religios face parte „din Parohia Greco-
Catolică Râmnicu-Vâlcea, Protopopiatul Bucureşti” şi ea a fost ridicată „spre binele Sfintei noastre Biserici
Catolice şi a neamului nostru românesc!” (Ibidem, 339).
155
 • Biserica „ Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” de pe strada Ştirbei Vodă, nr. 263, este o construcţie
nouă, aflată în partea de vest a oraşului Râmnicul-Vâlcea, în hotar cu localitatea Vlădeşti. Construcţia ei a
început în toamna anului 1993, deoarece cea existentă, fostul schit de călugări al mănăstiri greceşti „Sfinţii
Arhangheli”, situată în cătunul Aranghel, datând din anii 1489-1490, era neîncăpătoare şi necorespunzătoare
desfăşurării cultului.
• Biserica parohială „Sfinţii Îm p ă raţi C onstantin şi E lena” este situată în partea de sud-vest a
Municipiului Râmnicu-Vâlcea, în Cartierul Ostroveni I. Preot paroh: Ioan Dinică şi proţi slujitori: Pr.
Augustin Firmilian Dinică, Pr. Ioan Rome Dinică şi Pr. Constantin Cosmin Dinică. Iniţiativa de a construi un
sfânt locaş în această zonă din municipiul Râmnicu-Vâlcea, a aparţinut preotului Ioan Dinică de la Catedrala
Episcopală, cu binecuvântarea şi sprijinul Preasfinţitrului Părinte Episcop Gherasim Cristea. Biserica a fost
construită între anii 1998-2003, după proiectul arhitectului Ion Andrei. Sfinţirea locului şi punerea pietrei de
temelie (22 noiembrie 1998), sfinţirea paraclisului (1999) şi sfinţirea bisericii (9 noiembrie 2003) au fost
săvârşite de Preasfinţitul Gherasim, Episcopul Râmnicului. Biserica este zidită din cărămidă, în formă de
cruce, cu abside de formă semicirculară în exterior. Construcţia este încununată cu două turle octogonale
situate pe naos şi pe pronaos. Catapeteasma, iconostasul şi stranele sunt executate din lemn de stejar de
meşterul nemţean Ioan Hantăr. Pictura, în ulei, este realizată în stilul neobizantin, de pictorii Ion Dumitru şi
Adrian Anescu. În naos, sunt pictaţi toţi sfinţii români canonizaţi până în 2003.
• Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Râureni (Râmnicu-Vâlcea). Preot paroh:
Nicolae State şi preot slujitor Gheorghe Ghebăruş. Înainte de anul 1996 Parohia Râureni avea o singură
biserica din lemn, pe malul Oltului, cu hramul Sfântul Ie ra rh Nicolae, construită în anul 1747 de ctitorii
Serafim Andronic, Gheorghe şi Nicolae, în zilele Domnului Constantin Voievod, cu blagoslovenia părintelui
Kir Climent. Biserica este construită din lemn de stejar, învelită cu tablă, în formă de corabie şi nu este
pictată, fiind renovată de mai multe ori. În anul 1996 tânărul preot paroh Marin Nicolae Tiberius, numit pe
seama acestei parohii, a hotărât, împreună cu Consiliul parohial şi enoriaşii parohiei, să ridice o nouă
biserică.
În luna octombrie 1996 s-a pus piatra de temelie a noii biserici, de către Preasfinţitul Gherasim,
Episcopul Râmnicului. Construirea edificiului a durat aproximativ 5 ani, printre cei care au contribuit fiind şi
Episcopia Râmnicului, alături de S.C Oltchim S. A. şi de alte firme. Noul locaş s-a sfinţit în ziua hramului -
20 mai 2001, de către Preasfinţitul Părinte Gherasim Cristea, episcopul Râmnicului, în fruntea unui numeros
sobor de preoţi.
• Biserica „ Toţi Sfinţii” este monument istoric de clasa A, cu valoare de patrimoniu naţional şi
universal. Hramuri: „Toţi Sfinţii” şi „Sf. Mucenic M ina”. Preot paroh: Constantin Cîrstea şi preot slujitor
Mihai Cîrstea. Biserica „Toţi Sfinţii” se află aşezată în centrul municipiului Râmnicu-Vâlcea, în cartierul cu
cele mai vechi şi reprezentative instituţii ale judeţului. A fost construită, între anii 1762-1764, de episcopul
Grigorie Socoteanu, Hagi Constantin Malake şi Theodor monahul, egumenul mânăstirii Drobuşa, cărora li
se adaugă mai târziu Ioan şi Bica Lahovary. Biserica ce poartă hramul ,, Toţi Sfinţii” şi ,,Sf. Mucenic
M ina”s-a impus în conştiinţa râmnicenilor, nu atât prin vechimea şi importanţa sa ca monument de
arhitectură religioasă, aşa cum şi-au dorit-o ctitorii, cât şi prin faptul că a devenit aproape de la începuturile
existenţei sale axa spirituală a Râmnicului, datorită integrării sale organice în toate sferele vieţii oraşului,
pe drept cuvânt, atribuindu-i-se numele de ,, biserica tuturor râmnicenilor” (Bălan, 2005, 837-838).
Reparaţiile capitale şi restaurările mai importante s-au făcut între anii 1892-1896; 1930-1942;1947-1948,
iar ultima reparaţie şi restaurare a picturii - între 2000-2004. de către preotul paroh Constantin Cîrstea şi s-a
resfinţit la 5 septembrie, 2004 când s-a sărbătorit şi împlinirea a 240 de la târnosire. După incendiul din anul
1847, care a devastat Râmnicului, inclusiv Centrul Eparhial, biserica a devenit catedrală a oraşului şi centru
religios pentru întreaga Oltenie. Sub bolţile ei, la 1848, s-au sfinţit şi binecuvântat steagurile armatei
revoluţionare din Bucureşti şi a Pandurilor conduşi de generalul oltean Gheorghe Magheru şi s-a
celebrat la 20 iunie 1848 Constituţia Tării Româneşti (Angelescu, 1957, 37). Este cel mai reprezentativ
monument istoric al veacului de aur al Râmnicului (XVIII), ce reliefează - în cea mai mare parte -
consacrarea stilului brâncovenesc în arhitectură, îmbinând armonios stilul neobizantin prin preluarea de
elemente arhitecturale de la mănăstirea Hurezi (turla centrală), de la Mănăstirea Curtea de Argeş (cele
două turle sub formă de spirală), de la Mănăstirea Dealul şi de la biserica mitropolitană de la Târgovişte.
Aici se găsesc moaştele sfinţilor mucenici : Sfântului Muc. Mina, Haralambie, Ioan Hrisostom, Mina şi
Paraschevia, depuse într-o raclă de argint aurit ce are inscripţionat textul ,,Este dăruirea lui Matake Ştefan
preotului Drarghia - 1854”, după care urmează pansonul meşterului argintar şi inscripţia ,,Paraskiva”.
Din toamna anului 2009, 11 noiembrie, cu prilejul prăznuirii Sf. Mucenic Mina, s-a sfinţit de către ÎPS
156
arhiepiscop Gherasim, noua raclă în care se află moştele expuse spre închinarea şi binecuvântarea
credincioşilor (C îrstea, C ă p ă taru , 2007). Prin osteneala aceluiaşi părinte paroh şi cu sprijinul Primăriei
Râmnicului, în curtea bisericii se reconstruieşte o nouă grădiniţă, cu şase clase, reînnodându-se tradiţia
moştenită de această biserică.
• Biserica Creştină Baptistă nr. 1 „Speranţa” (Str. Nicolae Bălcescu, nr. 1 din Râmnicu-Vâlcea).
Este o clădire nouă, construită cu ajutorul enoriaşilor. Este un adevărat complex bisericesc, cuprinzând o
spaţioasă casă de rugăciuni (la parter), o cantină pentru săracii oraşului, două cabinete medicale şi o farmacie
care să asigure alinarea durerilor celor suferinzi; camere pentru oaspeţi, bibliotecă etc. Pentru copii, a fost
amenajată o grădiniţă şi o şcoală duminicală (Tam aş, 1994, 279). În prezent, pastor este Ioan Pârvu Raca.
Reproducem mai jos, răspunsul din 5 martie 2008, dat de pastoral Ilie Mondoc la întrebarea unui internaut
baptist: „În Râmnicu-Vâlcea, există două biserici baptiste: „Speranţa” - pe strada N. Bălcescu (în zona
Traian - Sala Sporturilor) şi Biserica Baptistă Independentă „Filadelfia”, slujită de pastorul Ilie Mondoc.
Biserica „Filadelfia” îşi desfăşoară serviciile în localul Bisericii Lutherane (uşor de găsit, vis-a-vis de de
primăria municipiului)” (valceaevanghelica.w ordpress.com /biserici/biserici-baptiste).
• Bolniţa „Adormirea Maicii D om nului”. Al doilea hram este „Sf. Ierarh Nicolae”. A fost zidită în
incinta reşedinţei Episcopiei Râmnicului, de către episcopul Climent, în anul 1745 (2 octombrie), ajutat fiind
de cuviosul ieromonah chir Teodor, şi de monahul Pahomie. Din pisanie, reiese că picture bolniţei a fost
executată de „Zugravii Popa Gheorghe, Bădia diacon”. Din actul de fundaţie, aflăm că „Chir Teodor, care
fiind călugărit aici, la sfânta Episcopie, au adus cu ce au putut la această sfântă Bolniţă, şi au dat şi via lui de
la Malu, cu pimniţe şi casele de piatră, şi cu livezile dimprejur, ca să fie pentru chivernisirea fraţilor celor ce
se vor afla rugători către Dumnezeu la această Dumnezaiască casă şi spre a lui veacinică pomenire...” . În
pronaos, se află chipul ctitorului, episcopul Climent, înalt la statură şi cu figura blândă. Este îmbrăcat în
mantie arhierească, poartă potcap şi camilafcă, iar în mână cârja arhierească. În prezent, biserica este
deservită de preotul cu slujire mimico-gestuală care oficiază toate serviciile religioase pentru credincioşii cu
dizabilităţi de vorbire.
• Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” a schitului Troianu - fost metoc al
Mănăstirii Hurezi, datează din secolul al XVIII-lea. Stareţul schitului este arhim. Sava Pleşa. Biserica
schitului şi casa stăreţiei au fost refăcute de Hrisant Penetis (Hurezeanul), egumenul Mănăstirii Hurezi, în
anii 1840-1842. De numele schitului sunt legate evenimentele revoluţionare de la 1848. Atunci, cu acordul
autorităţilor bisericeşti, aici s-a aflat comandamentul militar al armatei de panduri şi voluntari, condusă de
Gheorghe Magheru, motiv pentru care în perioada 1970-1990, a fost transformat în Casa Magheru şi ulterior
în Muzeul Gheorghe Magheru. Un secol mai târziu, intră în proprietatea statului. Aflându-se pe lista
monumentelor de patrimoniu încă din 1966, întregul complex de clădiri va fi restaurat de Comitetul de
Cultură Vâlcea, între anii 1972-1975. Din 1973, a fost transferat în administrarea Muzeului Judeţean care
amenajează aici Muzeul „General Gheorghe Magheru” . Revoluţia din 1989 l-a găsit într-o stare avansată de
degradare. Schitul a fost redobândit în anul 2001 prin purtarea de grijă a PS Gherasim, Episcopul Râmnicului
şi restaurat de către arhim. Sava Pleşa, stareţul acestui aşezământ monahal.
• Capela M ilitară „Sfântul Dimitrie” se află amplasată în incinta Centrului de Instruire pentru Geniu,
EOD şi Apărare CBRN „Pnait Donici” din Râmnicu-Vâlcea. Este o biserică nouă, ridicată în incinta
Centrului de Instruire pentru Geniu, ce răspunde nevoilor sufleteşti şi duhovniceşi a celor ce deservesc şi se
instruiesc în acestă unitate. Preot paroh: Pr. Ioan Mihalache şi preot slujitor Dobrin Gheorghe-Viorel. A fost
construită între anii 2002-2008, iar sfinţirea ei s-a făcut de către Preasfinţitul Gherasim Cristea, Episcopul
Râmnicului, la 31 mai 2009, când s-au împlinit 150 de ani de la înfiinţarea armei geniu. Pictura a fost
executată în tehnica fresco de către pictorul Ţivrea Gheorghe în anul 2007. Şi-au adus contribuţia la
executarea construcţiei, fiecare dintre comandanţii care s-au succedat, în această perioadă, la conducerea
şcolii. Sponsorul principal al construirii Capelei „Sfântul Dimitrie”, a fost ing. Scrieciu Petre-Dorin, patronul
firmei SC Electronics SRL din Rmâmnicu-Vâlcea.
• Casa de Rugăciuni a Creştinilor Adventişti de Ziua a 7-a a fost ridicată (în str. Pătraşcu cel Bun, nr.
27) prin eforturile proprii ale credincioşilor acestei secte şi ale pastorului Sabinel Bancu, cu autorizaţia de
construcţie nr. 120, eliberată de Primăria Râmnicu-Vâlcea (w w w .creştinortodox.ro). În apropiere, într-o o
clădire specială, s-a construit Grădiniţa Adventistă „Micul Prinţ”, pentru copiii credincioşilor; instituţia şi-a
deschis cursurile în ziua de 17 septembrie 2007. Deţine o bibliotecă bine dotată. Nu demult, În Râmnicu-
Vâlcea s-a construit o a doua Casă de rugăciuni a adventiştilor, pe str. Crişan, nr. 9.

157
 • Catedrala Eparhială este situată la poalele dealului Capela din Municipiul Râmnicu- Vâlcea. A fost
ridicată pe temelia unor biserici mai vechi: una zidită între anii 1576-1586 de către episcopul Mihail al II-lea
şi dărâmată de turci în anul 1735, în timpul războiului austro-otoman; a doua - zidită între anii 1739- 1749 de
către episcopul Climent şi distrusă de un mare incendiu în 1847. Aşa cum se prezintă astăzi, edificiul a fost
ridicat la 3 noiembrie 1856 - după cum mărturiseşte şi pisania - de Sfântul Calinic de la Cernica, episcopul
Râmnicului (1850-1868) şi este opera arhitecturală a meşterilor ucenici ai Sfântului Calinic, care au zidit
bisericile de la Sfintele Mănăstiri Cernica, Pasărea şi Frăsinei. Cu osteneala şi purtarea de grija a
Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, după cutremurul din 1986, catedrala a fost consolidată şi în acelaşi
timp s-a refăcut pictura de către pictorul bisericesc Toma Lăscoi. În biserică, într-o raclă special amenajată,
sunt aşezate la loc de cinste părţi din moaştele Sfinţilor Carp, Teodor Stratilat şi Mercurie, iar din anul 2009
se află şi o părticică din moaştele Sfântului Calinic de la Cernica, dăruite de Preafericitul Părinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul ridicării Episcopiei Râmnicului la rang de Arhiepiscpie.
Dintre obiectele de mare preţ ce se regăsesc la Arhiepiscopia Râmnicului merită a fi menţionate o
Evanghelie slavonă cu ferecătură metalică deosebită, o colecţie de antimise, un sfânt epitaf cu literă
românească foarte frumos executat şi mai multe rânduri de sfinte vase lucrate în filigran.
• Parohia „Cuvioasa Paraschiva” - Feţeni, Râmnicu-Vâlcea. Construcţia bisericii a început în anul
1896, fiind terminată în anul 1906 şi sfinţită în acelaşi an de către episcopul Gherasim Timuş al Eparhiei
Argeşului. A fost ridicată prin strădania fraţilor Ion şi Dumitru Gr. Dobrică, care au donat şi clopotul.
Biserica este construită din lemn, iar pridvorul - din cărămidă. Iniţial biserica a fost acoperită cu şiţă, care, în
anul 1965, a fost înlocuită cu tablă galvanizată. În anul 1935 biserica a fost reparată radical - temelia şi o
parte din tencuielile interioare şi exterioare. În decursul timpului datorită solului alunecos, sătenii au fost
nevoiţi să construiască o clopotniţă lângă biserică. În locul acestei clopotniţe din lemn s-a construit, în anul
2008, una nouă din zidărie. Pictura bisericii, în ulei, este cea originală, datând de la începutul secolului al
XX-lea. În curtea cimitirului există o biserică construită din zidărie, ridicată pe locul vechii biserici, arse în
anul 1992. Vechea biserică din lemn data din secolul al XVI-lea. Actuala biserică păstrează arhitectura vechii
biserici. La început, biserica cu hramul „Sf. Cuv. Paraschiva” a funcţionat ca filie a Parohiei Sâmnic. Din
anul 1999, ea funcţionează ca parohie de sine stătătoare.
• Paraclisul „Sfântul Grigorie Bogoslovul”. Situat în partea de răsărit a palatului episcopal, acesta a
fost ridicat deasupra unui parter cu ziduri groase, în anul 1751, de către episcopul Grigorie Socoteanu.
Construcţia marchează, în timp, stadiul epocii postbrâncoveneşti. Pictura este cea originală, bizantină, a lui
Grigore Zugravu, iar tâmpla - opera lui Apostu Diaconu-Dascăl. În anul 1889, atunci când a restaurat Casa
Arhierească, Episcopul Ghenadie Enăceanu a consolidat şi paraclisul, fără să-i aducă vreo modificare. Între
anii 1966-1968, el a fost consolidat şi restaurat în condiţii tehnice şi de rezistenţă deosebită şi, totodată s-a
restaurat pictura. Cu acest prilej, la spălarea temperei aplicate ulterior, a apărut în tabloul votiv vechiul
paraclis, antecedent episcopului Grigore, cu pridvor deschis şi fără pictură exterioară. În anul 2003, cu
prilejul aniversării a 500 de ani de atestare documentară a Episcopiei Râmnicului, prin purtarea de griă a
Înaltpreasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, a fost restaurată pictura şi catapeteasma din lemn
de tei poleit cu foiţă de aur şi s-a confecţionat mobilierul.
• Schitul Arhanghel este unul din cele mai vechi chinovii din Oltenia. Se pare că exista în secolul al
XV-lea, căci Vlad Călugărul îi întăreşte stăpânirea pe o moşie în anul 1489-1490 (6998) pe locul unde se află
astăzi biserica. (M ateescu, 1979, 124). În anii 1521-1522 (7030) Stoica vel paharnic, strămoşul vestitei
familii olteneşti a Pârâienilor, zideşte din temelie biserica cu hramul „Sfinţii Îngeri”. O nouă atestare
documentară o întâlnim în anul 1667 când Radu Vodă Leon porunceşte episcopului Ignatie de Râmnic să nu
schimbe dreptul boierilor Pârâieni de a numi egumen la schitul Arhanghel, ctitoria lor, pentru că este pomană
de la moşi de la strămoşi, miluită tot cu bucatele lor . Schitul a fost nu numai altar de rugăciune, ci şi locaş de
cultură. Aici s-au şcolit acei dieci atât de necesari ca notari ai satelor noastre, care alături de monahi şi de
viitori preoţi au reuşit să deprindă primele noţiuni de cultură. Biserica cea nouă ce deserveşte această zonă a
fost sfinţită la data de 28 mai 2006.
În cadrul Episcopiei Râmnicului, prin existenţa lor multiseculară, bisericile din Râmnic şi-au îndeplinit
cu strălucire - mai ales prin activitatea conştiincioasă, competentă şi impresionantă a slujitorilor lor - rolul
lor de păstrătoare şi promotoare a valorilor spiritual-creştine ale Bisericii Ortodoxe Române.

158
Biserica „Cetăţuia” şi dealul cu acelaşi nume
159
IP S IRINEU, mitropolitul Olteniei, după primirea titlului de „Cetăţean de onoare al Râm nicului”

160
 C ap . I X - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II

1. S C U R T E C O N S ID E R A Ţ II M E D IC A L E
P R IV IT O A R E L A E P O C A V E C H E
Ca în întreaga ţară, vechii locuitori din arealul râmnicean vor fi apelat la practici medicale empirice,
unele - însoţite de descântece sau vrăji; deochiul, de pildă, care, sporadic, se mai întâlneşte şi azi. Daco-
geţii, trăitori şi în apropierea acestor locuri - la Buridava (Ocnele Mari), dovedeau îndemânare deosebită şi
ştiinţă în vindecarea bolilor, inclusiv prin medicamentaţie naturistă (plante medicinale), ceea ce îi
impresionase şi pe vechii greci (G iurescu, f. an, 53). De asemenea, în zonă (Poiana Bivolari, lângă
Căciulata; Ocnele Mari ş.a.) au existat din vechime ape termale şi minerale, care vor fi fost utilizate de
locuitori în scopuri terapeutice (Berbece, Botvinic, 1978, 16; Berciu, 1981, ).

2. Î N G R IJ I R E A S Ă N Ă T Ă Ţ II ÎN E V U L M E D IU

Menţionatele practici empirice şi tratamentele naturale, fie acestea plante medicinale sau ape termale şi
minerale, vor fi reprezentat, până în Evul Mediu târziu, singurele posibilităţi ale râmnicenilor privind
îngrijirea sănătăţii, înainte de a apărea instituţiile specializate. M edicina populară (etnoiatria) va dăinui multă
vreme, aspecte izolate ale acesteia întâlnindu-se chiar şi în zilele noastre.
În general, se consideră că bolniţele (cuvânt de origine slavă, însemnând „spital”) au reprezentat
primele sedii organizate pentru îngrijirea sănătăţii, un fel infirmerii sau aziluri pentru bolnavii din mânăstiri;
mai târziu, şi din alte aşezăminte, precum şi din afara acestora. Aici, unele feţe bisericeşti care aveau
oarecare cunoştinţe în domeniu, tămăduiau trupurile celor în suferinţă, aducându-le şi mângâiere sufletească”
(V aida, 1986, 42). În Râmnic, acest rol l-a jucat Bolniţa Episcopiei Râmnicului. Aceasta a fost construită de
către episcopul Climent în anul 1744, zugrăvită în 1748 şi apoi reparată în anii 1852-1857 (Stoicescu, II,
1970, 541).
Istoricul local C. Tamaş afirma că în vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti (1774-1782)
„orăşenilor” din Vâlcea li s-a angajat - pentru prima dată în Ţara Românească - un „dohtor cu plată, câte
taleri 50 pe lună, din cutia milostivirii”, care, desigur, îşi va fi avut domiciliul în reşedinţa de judeţ. După
opinia aceluiaşi istoric, primul medic oficial din Ţara Românească şi-a desfăşurat activitatea la Râmnic, în
zilele domnitorului Alexandru Ipsilanti vv. (1774-1782) (Tam aş, 1994, 102). Conform cercetărilor lui V.
Gomoiu, primul medic oficial din Râmnicu-Vâlcea, a fost un anume Adam Ulrich, pe care în 1792, episcopul
Râmnicului l-a numit chirurg (Gom oiu, 1943, 158).
Un spital la Râmnic este menţionat de Dionisie Eclesiarhul; atunci când, printre altele, renumitul
cronicar şi copist relatează despre confruntările ruso-turco-austriece dintre anii 1789-1791, când - scrie
cronicarul - „pe unii îi duceau şi în Râmnic, la spital, cu socoteală, că iaste acolo aer de m unte” (Dionisie
E clesiarhul, 1987, 59). Mai târziu, va fi menţionat „spitalul din casele Episcopiei Râmnicului” (unde la 1821
a fost transportat Hagi Prodan, rănit în luptele de la Drăgăşani, cu turcii (Monografia Drăgăşani, 2004, 189).

3. A S IS T E N Ţ A M E D IC A L Ă ÎN E P O C A M O D E R N Ă
În anii 1828-1829 (cu unele „replici” în anul care a urmat), bântuise în Ţara Românească o epidemie
năprasnică de ciumă, (a doua după cea din 1813 - „Ciuma lui Caragea”), „boală lipicioasă”, cum este
denumită în documente, adică infecţioasă. La 10 septembrie 1830, Căimăcămia Craiovei, care avea în
subordine judeţele din Oltenia, a poruncit „să să facă cuviincioasa întâmpinare” a molimei, astfel: „ Către
Dumnealor boierii ispravnici ot sud Vâlcea: „nu numai să puneţi carantine pe la cuviincioasele locuri, dar să
le şi întăriţi bine cu cinovnici şi alţi slujbaşi, oameni vrednici, şi pe nimeni din părţile acelor locuri să nu
îngăduiască a intra în judeţul dumneavoastră, fără a face carantină de nooă zile şi (. . .) curăţenie prin
afumare. Şi mai ales pe aceia ce acum, după stricarea bâlciului Râureni, să întorc pe la casele lor, să să ţină la
carantină nooă zile, afumându-li-se lucrurile ce vor avea cu dânşii” (PJV, dos. 2/1830, f. 4). La 24 august
1831, poliţaiul oraşului Râmnic se adresează otcârmuitorului judeţului cu propunerea ca, din porunca
acestuia, să fie procurate 20 de care cu câte doi boi şi doi oameni la fiecare, pentru a strânge cantitatea mare
161
de gunoaie, „de multă vreme adunate”, care exista atât în oraş, cât şi în împrejurimile acestuia (Ibidem, f.
504). Sunt trimise şi instrucţiuni scrise, cuprinzând îndatoririle fiecărui dregător în privinţa regulilor pe care
acesta trebuia să le păstreze „după pravila carantinii”.
Principatele Române se aflau atunci în plină ocupaţie rusească. Odată cu trupele ruseşti de ocupaţie, în
Ţara Românească bântuia un duşman cel puţin la fel de periculos: ciuma. La 29 aprilie 1832, „Dvornicia
Mare din Lăuntru a Prinţipatului Ţării Rumâneşti” îi trimite otcârmuitorului judeţului Vâlcea - pe atunci, M.
Golescu (Tam aş, Ţ ana, 2004, 84) poruncă „spre îndeplinirea tuturor măsurilor atingătoare de paza sănătăţii
de obşte”, la care otcârmuitorul trebuie să-i antreneze pe toţi locuitorii judeţului” (PJV , 78/1832, 7). Se dau
instrucţiuni precise în privinţa măsurilor care trebuie luate în situaţiile de deces ca urmare a epidemiei.
Pentru orice eventualitate, oamenii erau sfătuiţi „să facă şi rugăciuni la biserică” (Ibidem). Ca şi în cazurile
celorlalte subdiviziuni administrative, subocârmuitorul Plăşii Râmnic va fi obligat să trimită Comitetului
Carantinelor o situaţie nominală cu născuţii, morţii şi bolnavii din aşezările plăşii, inclusiv din Râmnic.
Prezintă interes denumirile bolilor - la bolnavi - sau menţionarea cauzelor deceselor: boală mare, bubă,
inimă, izbitură, moarte bună, lingoare, bătrâneţe, tusă lungă, mort pripit, moloşală, răceală etc.
În 1832 este atestată deschiderea în Râmnic a farmaciei „Salvator” de către spiţerul Miscoltz, despre
care medicul chirurg Francisc Albiner raportează inspectorului general al carantinelor că „a fost calfă de
spiţer în oraşul Deva” (Tam aş, 1994, 115).
Prin Ordinul cu nr. 6499/1832 al Departamentului Dinăuntru, păstrat la Direcţia Judeţeană Vâlcea a
Arhivelor Naţionale, se cere înfiinţarea şi în oraşul Râmnicu-Vâlcea (Judeţul Vâlcea. Monografie, 1980,
184), a unui spital „în care să vor aduce fămeile (sic!) publice şi după căutare, să fie oprite cele bolnave şi să
fie doftoricite în 4-5 săptămâni”. Spitalul a funcţionat într-o casă aparţinând lui Ghiţă Iovipale; ca
instrumentar, unitatea avea „un clistir cu două spriţuri: unul de parte bărbătească, altul de parte femeiască”
(Ibidem).
Primele circumscripţii sanitare, se vor numi ocruguri - cuvânt rusesc cu înţeles asemănător. Ca doctor
al Ocrugului II (Vâlcea şi Goij), este menţionat Francisc Albiner („Alghinerul”) (Gom oiu, 1943, 161). Mai
târziu, va fi menţionat, ca doctor de ocrug, „dohtorul Navara” . Deosebit de interesant în privinţa situaţiei
asistenţei medicale din această, ne apare memoriul din 23 iulie 1839 către episcopul de atunci al Râmnicului
(Nifon), semnat de mai mulţi locuitori ai oraşului (Aleco Bojoreanu, Toma Olănescu, C. Vlădescu, vistierul
N. Giulescu, Petrache Olănescu, Iordache Capeleanu, Ştefan Davidescu, C. Damiian, N. Milcoveanu şi I.
Vulturescu). Apreciind că „sănătatea nu se poate sprijini în vreme decât prin ajutorul dohtoricescu”,
petiţionarii constată că „din nenorocire, acest ajutor atât de trebuincios lipseşte mai de tot oraşului nostru,
căci d-lui, dohtorul Navara, deşi şade aici, se află îndeletnicindu-se mai în toată vremea prin judeţ, fiind de
ocrug. Iar dohtorul Vasilie, cu toate că se află petrecând în oraş, obştea nu se poate folosi de dânsul din
pricina puţinei socotinţe ce are către bolnavi şi a multei îngrijiri pentru interesul său. Osebit de aceasta, este
cunoscut de om supăralnic şi răzbunător, pentru orice bagateluri, pentru care şi cinstitul Comitet dohtoricesc
nu i-au putut încredinţa mai mult îngrijirea sănătăţii obştii. Şi dacă acum se află în căutarea Seminarului şi a
vreo cinci persoane din orăşani, pricina au fost, precum să ştie, oarecare recomandaţii în favorul său” (PJV,
dos. 47/1840, 21). Ei îl recomandă ca doctor al oraşului, pe doctorul Beneş, „cunoscut şi preaosfinţii voastre,
cu daruri bune, meşteşug lăudat, grabnic săritor la oricare bolnav”. Pe lângă acordul episcopului, solicitanţii îi
cer şi sprijinul financiar, întrucât „nu se pot însuma arătaţii bani numai de la noi, orăşanii” (Ibidem ).
Nu se ştie cum vor fi decurs „negocierile” mai departe, dar la începutul anului următor, Râmnicul încă
nu avea doctor, întrucât începutul anului următor găseşte oraşul tot fără doctor. Ca urmare, la 27 ianuarie
1840, Iordache Capeleanu înainta către ocârmuitorul judeţului Vâlcea o „referinţă” bună, pentru „bunele
purtări şi meşteşugul” doctorului Vasile Anania - „dohtor de ocrugu acestui judeţ”, la care s-a şi
„abonarisit”, el şi întreaga sa familie. Despre doctor şi competenţa acestuia, se interesase şi episcopul de
atunci al Râmnicului (Ibidem, f. 7). Dificultăţile legate de angajarea unui doctor se datorau, în primul rând,
posibilităţilor reduse de plată a acestora.
Aşa cum rezultă din documentele de arhivă, la începutul deceniului IV al secolului al XIX-lea, asistăm
la o adevărată competiţie privind angajarea în oraşul Râmnic, a unuia dintre doi doctori - Vasile Anania, fost
doctor „de ocrug” (de circumscripţie), şi Ţigler (Ziegler). În această luptă, sunt angrenate o bună parte dintre
personalităţile mai importante ale Râmnicului de atunci. Magistratul oraşului Râmnic şi Poliţia erau de partea
primului dintre cei doi, iar Episcopia şi alţi oameni din oraş, printre care stolnicul Ioan Lahovari, îl susţineau
pe medicul Ţigler, care, în cele din urmă, va fi acceptat. Contractul care se încheie cu acesta la 27 ianuarie
1840 (Ibidem), este deosebit de interesant prin conţinutul său, deoarece cuprinde - pe scurt şi chiar în mod
expresiv - informaţii preţioase despre posibilităţile şi modalităţile de plată a medicilor: „abonarisirea” a 39 de
162
fa m ilii, la u n d o c to r c a re v a fi p lă tit d e c ă tre M a g is tr a t c u o p t m ii d e le i a n u a l, p r in c o n tra c t în c h e ia t p e o
d u r a tă de p a tru a n i; d in s u m a s ta b ilită - 2 0 0 0 d e le i, v o r fi p lă tiţi d e c ă tre M a g is tra t. D u p ă e x p ira re a
te rm e n u lu i d e c o n tra c t, a c e s ta v a p u te a fi r e în n o it, c u c o n d iţia c a o ră ş e n ii s ă fi f o s t m u lţu m iţi d e s e rv ic iile
p re s ta te d e m e d ic ( Ibidem ).
D in c o n tra c t, m a i re ie s e c ă p e n tru a n g a ja re a m e d ic u lu i, se c e r e a a p r o b a re a M a rii D v o rn ic ii, ia r
h o tă râ re a e r a lu a tă n u n u m a i d e a u to rită ţile lo c a le , ci şi d e „ to ţi o r ă ş a n ii” , în tr u n iţi în a d u n a re o fic ia lă . P la ta
se fă c e a , în p r in c ip a l, d e c ă tre p o s ib ilii p a c ie n ţi, „ a b o n a r is iţi” la d o c to r, c o n tra u n e i s u m e d e b a n i p e c a re n u
i-o p lă te a u p e rs o n a l, c i p r in in te rm e d iu l M a g is tra tu lu i R â m n ic u lu i. H o tă r â to r p e n tru a n g a ja re a m e d ic u lu i, e r a
şi c u v â n tu l e p is c o p u lu i d e R â m n ic . D e s ig u r, c u u n s in g u r m e d ic la c e le c â te v a m ii d e lo c u ito ri a i R â m n ic u lu i,
n u se p o a te v o rb i, p e n tru a c e a s tă p e rio a d ă , d e s p re o a s is te n ţă m e d ic a lă p e rfo rm a n tă ! L u i Z ie g le r, îi v o r u r m a
d o c to rii S c h la c h te r (1 8 4 2 -1 8 4 7 ) şi R o th , „ r e fu g ia t în a c e s t o ra ş d in c a u z a re v o lu ţie i u n g u r e ş ti d in 1 8 4 8 ­
1 8 4 9 ” (Monografia Drăgăşani, 2004, 189) .
În tr-u n r a p o rt d in 2 6 m a rtie 1 850, a l p o liţa iu lu i d in R â m n ic , a p a re ia ră ş i n u m e le d o c to ru lu i S c h la c h te r:
se a r a tă c ă la u n d e c e d a t, d in c a u z a b ă u tu rii „ c a re s -a u a p rin s în tr - în s u l” , a v e n it în v iz ită „ d [o m n u l] d o h to r
Ş la h t” (PJV, dos. 78/1850, 9 ) .
În a d re s e le şi s itu a ţiile tr im is e d e s u b o c â rm u ito rii p lă ş ilo r, s u n t fre c v e n te re fe ririle la b o lile in fe c ţio a s e
( „ lip ic io a s e ” ) d in r â n d u l o a m e n ilo r şi, d e o p o triv ă , d e la an im a le ! (PJV, dos. 47/1840, 7). A s tfe l, la 15
se p te m b rie 1841, în tr - o situ a ţie c u d e c e d a ţii, p e c a re p o liţa iu l o ra ş u lu i R â m n ic o trim ite o c â rm u ito ru lu i, el îl
in f o rm e a z ă p e a c e s ta c ă „ h ă lă d u ito rii c e lă c u e s c în c o p rin s u l a c e s tu i o ra ş , să a f lă fe riţi d ă s p re lip ic io a s a b o a lă
( . . . ) d u p ă ş tiin ţa a d u s ă d ă v ă tă ş e i” (P J V , dos. V II (vol. II)/1841, f. 221 ), ia r la 21 s e p te m b rie a l a c e lu ia ş i
a n , Io rd a c h e O lă n e s c u - su b o c â rm u ito ru l p lă ş ii R â m n ic , c o m u n ic ă şi el O c â rm u irii c ă „ d u p ă ş tiin ţe le p rim ite
d e la a le ş ii s a te lo r ( . . . ), v ite le lă c u ito rilo r s ă a f lă s ă n ă to a s e ” ( Ibidem , f. 2 3 0 ) .
C a in s titu ţie ( a d ic ă n u n e a p ă r a t c a se d iu ), e x is te n ţa u n u i s p ita l în R â m n ic e s te m e n ţio n a tă la la 21
ia n u a rie 1857, c â n d C o m a n d ir u l P u n c tu lu i R â u -V a d u lu i îl tr im ite c u a d r e s ă „ O n o ra b ile i A d m in is tra ţii d e
V â lc e a ” , p e s o ld a tu l b o ln a v N ic o la e C io b o tă , p e n tru „ a -l a ş e z a şi p e d â n s u l în c ă u ta re a ( a d ic ă tra ta m e n tu l, n.
n ., I.S .) sp ita lu lu i a c e lu i o r a ş ” (PJV, dos. 81/1857, 221) . În a p lic a re a m ă s u rilo r d e o c ro tire a să n ă tă ţii, p o liţia
d ă d e a u n s p rijin n o ta b il: p o liţa iu l o ra ş u lu i R â m n ic a v e a , p rin tre a trib u ţii, s p rijin ire a , p r in m ijlo a c e s p e c ific e
m u n c ii lu i, a a c tiv ită ţii d e o c ro tire a s ă n ă tă ţii; a s tfe l, la 23 n o ie m b rie 1 8 5 0 , el c e r e a a p ro b a re C â rm u irii
ju d e ţu lu i în p r iv in ţa a n g a jă rii, d e c ă tre P o liţie , a d o i v ă tă ş e i, a c e ş tia f iin d n e c e s a ri şi p e n tru în c h e ie r e a u n o r
s itu a ţii „ p re c u m e p iz o [ o ]t(i) ia v ite lo r, în tâ m p la re a m o r ţilo r g r a b n ic e , fu g a ri s tră in i . . . p a z a b u n e i o r â n d u ie li”
(Ibidem, 242) .
În s c o p u l îm b u n ă tă ţir ii a c tiv ită ţii s a n ita re d in ju d e ţu l V â lc e a , v a fi a lc ă tu it, la R â m n ic , C o n s iliu l
M e d ic a l al ju d e ţu lu i ( o rg a n is m s im ila r, s u b o r d o n a t C o m ite tu lu i S a n ita r a l P rin c ip a tu lu i Ţ ă rii R o m â n e şti,
în te m e ia t la n iv e l c e n tra l), a c ă ru i în f iin ţa re v a fi s p r ijin ită f in a n c ia r d e c o m is iile lo c a lită ţilo r; a lă tu ri
d e c e le la lte c o m is ii, c o m is ia d e p e lâ n g ă M a g is tra tu l O ra şu lu i R â m n ic v a d e p u n e în c o n tu l re s p e c tiv ,
s u m a d e 5 0 le i - b a n i n e c e s a ri p e n tru „ le a fa s c r iito r u lu i (s e c re ta ru lu i) C o m is ii S p ita lu lu i ju d e ţu lu i” (Ibidem,
22) . O p a rte d in su m e le strâ n s e tr e b u ia tr im is ă M in is te ru lu i d in L ă u n tru , „ p e n tru s u s ţin e r e a s p ita le lo r
d in d is tric te , p o tr iv it le g iu irii d in a n u l 1 8 5 3 ” ; o ra ş u l R â m n ic tr e b u ia s ă d e a 1000 le i d in „ a c o n tu l” d e 2 1 0 0
le i (Monografia Drăgăşani, 189) . O a ltă le g e p r o m u lg a tă d e g u v e rn , a v e a în v e d e re în tr e ţin e r e a
s p ita le lo r p e n tru b o li v e n e ric e şi a S e rv ic iu lu i M e d ic a l d in P rin c ip a t; su m e le n e c e s a re în a c e s t s c o p , u rm a u
s ă fie a s ig u ra te to t d in fo n d u rile c a s e lo r c o m u n a le , in c lu s iv d in c e a a M a g is tra tu lu i R â m n ic (PJV, dos.
81/1857, 110).
S p e ra n ţa m e d ie d e v ia ţă a r â m n ic e n ilo r a p ă r e a d e s tu l d e m ic ă , ia r m o r ta lita te a in f a n tilă e r a în g r ijo r ă to r
d e rid ic a tă , c h ia r d a c ă la n a ş te re , c o p iii e ra u „ s d ra v e n i” , a d ic ă - e tim o lo g ic v o rb in d - să n ă to ş i, a ş a cu m
r e z u ltă d in s tu d ie r e a situ a ţie i n ă s c u ţilo r d in R â m n ic u -V â lc e a , la 1 8 6 4 , c â n d la fie c a re d in tre c e i 12 b ă ie ţi n o u -
n ă s c u ţi, se fa c e m e n ţiu n e a c ă e s te „ s d ra v ă n ” (Mitrice, N C M //1864, R âm nicu-V âlcea) .
E x is ta u a fe c ţiu n i p e n tru c a re S e rv ic iu l M e d ic a l al J u d e ţu lu i şi sp ita lu l d in R â m n ic n u le p u te a u r e z o lv a
p e p la n lo c a l; a c e s te a e ra u în d r e p ta te , c a şi în z ile le n o a s tre , sp re o ra şe m a ri, în p rim u l râ n d - B u c u re ş ti, d a r
şi C ra io v a - în p ro b le m e d e o fta lm o lo g ie (PJV , dos. 49/1865, vol. II, 169) .
În 1 872, C o n s iliu l J u d e ţe a n în c h ir ia z ă c a s a lu i S tă n c u ţă M e c u le s c u , p e n tru a m u ta a ic i s p ita lu l d in
R â m n ic . S itu a ţia a c e a s ta d e p r o v iz o r a t a c lă d irii fu n c ţio n a le a s p ita lu lu i d in R â m n ic , a d u r a t p â n ă în a n u l
1 896, c â n d s -a te rm in a t c o n s tru c ţia c lă d irii (d in „ S p ita lu l v e c h i” ) în c a re f u n c ţio n e a z ă a c tu a lm e n te se c ţiile
O fta lm o lo g ie şi O R L , d ire c to ru l s p ita lu lu i fiin d , în a c e a v re m e , d o c to ru l Io n S u ciu . În p e r io a d a 1 o c to m b rie
1 897 - 1 se p te m b rie 1 898, în a f a ra m e d ic u lu i m e n ţio n a t, la sp ita lu l d in R â m n ic m a i e ra u a n g a ja ţi u n
s u b c h iru rg in te n d e n t şi o m o a ş ă (Tam aş, 1994, 155) . S p ita lu l râ m n ic e a n f ă c e a p a rte d in tre c e le 4 u n ită ţi
163
spitaliceşti (alături de cele din Drăgăşani, Horezu şi Otetelişu) prin care îşi desfăşura activitatea Serviciul
Sanitar al Judeţului Vâlcea. Ca şi în celelalte localităţi din judeţ, bolile cele mai des întâlnite şi tratate în
unităţile spitaliceşti menţionate, erau: tusea convulsivă, febra tifoidă, tuberculoza pulmonară, sifilisul,
pelagra şi frigurile palustre (Situaţiunea judeţului Vâlcea, 1898, 24).
La începutul secolului XX, situaţia şi „schemele de încadrare” erau, în general, aceleaşi. Timp de 16
ani, ca medic primar al Serviciului Sanitar al Judeţului Vâlcea, a funcţionat dr. C. Constantinescu
(Situaţiunea judeţului Vâlcea, 1912, 22). Într-un raport profesional (şi profesionist), fostul prefect al
judeţului, dr. Gheorghe Sabin menţiona, printre altele, că Spitalul Râmnicu-Vâlcea „a funcţionat în localul
său propriu, care se găseşte în cele mai bune condiţiuni igienice; (. . .) 1258 bolnavi, morţi - 40” (Ibidem,
32-34).

4. O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II ÎN P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă
a) P erio ad a interbelică. Ca eveniment mai deosebit în acest interval, se cuvine menţionată
transformarea în spitale, în timpul celui de-Al doilea Război Mondial, a celor două licee din Râmnic, astăzi -
colegiile naţionale „Alexandru Lahovari” şi „Mircea cel Bătrân” . Serviciul Sanitar al Judeţului Vâlcea şi
cadrele medicale din Râmnic, ca şi din alte localităţi, s-au confruntat în continuare cu o serie de probleme
privind sănătatea, în special cu epidemiile cauzate de boli infecţioase precum febra tifoidă, tuberculoza
pulmonară, frigurile palustre (Situaţiunea judeţului Vâlcea, 1898, 28), situaţia sanitară a locuitorilor
Râmnicului, ca şi a celorlalţi vâlceni, neîmbunătăţindu-se prea mult faţă de perioada anterioară.
b) P erioada postbelică. În perioada care a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, s-au făcut
eforturi pentru consolidarea şi extinderea reţelei sanitare, precum şi pentru asigurarea cadrelor de specialitate
- cu pregătire medie şi superioară (o parte însemnată dintre acestea fuseseră mobilizate şi se întorseseră de
pe front), în condiţiile unei creşteri însemnate a populaţiei urbane. Mortalitatea va fi, în continuare, crescută,
în timp ce sporul natural al populaţiei se situa în ju r de 9 la mie (Comitetul PM R Vâlcea, dos. 1/1965, 109),
chiar dacă după război, natalitatea va creşte.
În luna mai 1948, la Râmnicu-Vâlcea este înfiinţat „Comitetul Naţional pentru Ocrotirea Copilului -
Filiala Vâlcea”, secretară a acesteia fiind Lucia Fortunescu. Misiunea principală a comitetului este să
înfiinţeze „centre de lapte” - spaţii în care tinerelor mame care nu aveau suficient lapte pentru bebeluşi, li se
punea la dispoziţie un supliment de lapte. În Râmnicu-Vâlcea, se afla un spital orăşenesc (pentru adulţi) cu
476 paturi şi un spital pentru copii (Anuarul statistic al judeţului Vâlcea, 1993, 122-123); aici, erau aduşi şi
suferinzi din celelalte zone ale judeţului, cu toate că la nivel central se luase hotărârea înfiinţării a câte unui
spital în fiecare reşedinţă de plasă.
Un important rol în educaţia sanitară a oamenilor, l-a avut înfiinţarea la Râmnic a filialei Vâlcea a
Crucii Roşii (secretară - Elena Moinea) (Comitetul PM R, dos. 2/1950, 140). Pe parcurs, rolul echipelor de
voluntari alcătuite şi instruite aici, va scădea, acest fiind înlocuit treptat cu profesionalismul plătit şi cu o
dotare tehnică superioară. În Râmnic, ca şi în restul judeţului, vor fi înfiinţate caravane sanitare care să
depisteze tuberculoza, precum şi unităţi profilactice curative şi staţionare, cu câte 5 paturi
Împotriva tuberculozei - boală molipsitoare, încă prezentă în judeţ - sunt organizate caravane sanitare
care s-o depisteze, acestea asigurând şi tratament gratuit celor care se aflau la depărtări mari de centrele
sanitare. Dispensarul materno-infantil şi alte dispensare de cartier din Râmnicu-Vâlcea, împreună cu cele
de/din întreprinderi contribuiau la o mai eficientă îngrijire a râmnicenilor şi o mai bună profilaxie a
tuberculozei şi a altor boli contagioase (Comitetul PM R Vâlcea, dos. 1/1951, 11).
În anul 1977, în Râmnicu-Vâlcea a fost înfiinţat un centru de medicină nucleară, cu un rol însemnat în
tehnica diagnosticării anumitor boli (Vâlcea 77. Ritmuri, înfăptuiri, perspective, 1977, 62-63). În această
perioadă, în municipiul Râmnicu-Vâlcea funcţionează Spitalul Judeţean Vâlcea, a cărui capacitate este de
1707 paturi, repartizate în două secţii de medicină internă, o secţie de chirurgie ce cuprinde şi specialităţile
traumatologie şi urologie, secţiile de maternitate, noi născuţi şi pediatrie, cardiologie, reanimare, psihiatrie 1
şi 2, neurologie, endocrinologie, boli infecţioase, ORL, oftalmologie, recuperare medicală. Unitatea are şi
secţii exterioare, în alte localităţi ale judeţului: Lădeşti, Călimăneşti etc. Spitalul judeţean este cuplat cu o
policlinică modernă, bine utilată, dispunând de 39 de cabinete de specialitate integrate în structura
corespunzătoare, orientate spre medicina preventivă şi de supraveghere a bolilor cronice (Judeţul Vâlcea.
Monografie, 1980, 186-187). Spaţiile existente erau destul de bine organizate şi utilizate, laboratoarele -
înzestrate din punct de vedere tehnic, iar calificarea cadrelor medico-sanitare corespundea cerinţelor vremii.

164
 Această structură de profil a asigurat asistenţa calificată în unităţi cu paturi pentru 97% din naşteri (faţă
de numai 43% în anul 1968). De o atenţie specială, s-a bucurat reţeaua pentru asistenţa copilului. De
asemenea, a crescut numărul de locuri în creşele sanitare, precum şi în Leagănul pentru Copii, din Râmnicu-
Vâlcea (Ibidem, 188). Tot în Râmnic, a fost înfiinţată şi a funcţionat, ca şi azi, o Staţie de Salvare, care îi
transporta în bune condiţii pe bolnavi, la unităţile spitaliceşti din judeţ şi din ţară. Repartizarea proporţională
şi eficientă a acestora, a constituit, de asemenea, un obiectiv de seamă al conducerii Staţiei.
În atenţia autorităţilor timpului, a stat şi asigurarea instituţiilor medicale şi a locuitorilor, cu cadre
medico-sanitare: în anul 1978, de pildă, în localităţile urbane din judeţ, revenea un medic la 729 de locuitori
(Ibidem, 189). Ca efecte benefice ale îmbunătăţirii asistenţei medicale în perioada menţionată, au fost
scăderea mortalităţii infantile şi creşterea mediei de viaţă a locuitorilor - la 70 de ani în 1978, faţă de 42 de
ani în perioada interbelică (Ibidem, 190).
c) P erioada postdecem bristă. În această perioadă, chiar dacă în Râmnic nu au fost construite noi
unităţi spitaliceşti, dotările materiale s-au îmbunătăţit. Filiala Judeţeană Vâlcea a Uniunii Societăţilor de
Ştiinţe Medicale coordonează activitatea ştiinţifică în care sunt angrenaţi numeroşi specialişti, remarcându-se
în special cei din domeniul sănătăţii publice, igienei, endocrinologiei, istoriei medicinii etc. Ca o noutate a
perioadei postdecembriste, în Râmnicu-Vâlcea, ca şi în alte localităţi ale judeţului, au fost înfiinţate o serie
de unităţi medicale particulare: policlinici, cabinete stomatologice (printre care, cel de implantologie - al
medicului Anastasiu, a fost primul din judeţ), laboratoare de tehnică dentară, cabinete medicale pentru
diferite alte specialităţi, unităţi farmaceutice (cele mai renumite fiind „Farmaciile Băjan” - nume cu vechime
în Râmnic şi în judeţ şi de rezonanţă în acest domeniu (Anuarul statistic al judeţului Vâlcea, 2007, 72). Ca
o realizare deosebită în sectorul privat, trebuie menţionat Centrul de Dializă din Râmnicu-Vâlcea, inaugurat
în ziua de 30 decembrie 2009. Acesta reprezintă o clinică ultramodernă de dializă privată, construită de
medicul (şi poetul) Dionisie Dubinciuc, cu ajutorul familiei Duţescu din Craiova; investiţia a costat peste 2
milioane euro.
O atenţie sporită se acordă ecologizării mediului înconjurător, pentru a contracara efectele factorilor
poluanţi produşi de industria chimică (Dezvoltarea durabilă a judeţului Vâlcea, 2006, 358-359), căci una
din cauzele mai multor boli, se consideră a fi inspirarea unui aer viciat Printre zonele critice din punct de
vedere al poluării, se numără Platforma Chimică Râmnicu-Vâlcea (Oltchim, USG, CET, Vilmar), Depozitul
de cenuşă şi zgură al CET Govora, Centrele urbane aglomerate - în primul rând, Râmnicu-Vâlcea - ,
drumurile naţionale ş.a. Pentru reducerea efectelor industrializării acestora, autorităţile judeţului şi ale
municipiului au luat o serie de măsuri, printre care - aceea de plafonare a şi de reducere a cantităţii de
poluanţi emişi (Ibidem, 361).
Şi în prezent, cea mai mare unitate spitalicească din municipiu este Spitalul Judeţean de Urgenţă
Râmnicu-Vâlcea („Spitalul Nou”), având următoarele secţii: ATI, Boli infecţioase, Cardiologie, Centrul de
dializă, Chirurgie, Chirurgie şi ortopedie infantilă, Dermatologie, Endocrinologie, Gastroenterologie,
Geriatrie, Medicală, Neurologie, NPI, Oftalmologie, Oncologie, ORL, Ortopedie-Traumatologie, Pediatrie,
Psihiatrie 1, Psihiatrie 2, Radiologie şi Imagistică Medicală, R M TF 1, RMTF 2, UPU şi Urologie.
Secţiile Psihiatrie 1 şi 2, Endocrinologie, Dermatologie, ORL, Oftalmologie, NPI, şi RMFT 1 sunt
găzduite în vechea clădire a spitalului, de pe Bul. N. Bălcescu, secţiile de Gastroenterologie, Oncologie şi
Geriatrie funcţionează în clădirea Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie, iar secţia RMFT 2 funcţionează în
oraşul Călimăneşti. Unitatea este dotată cu laboratoare, în linii mari corespunzătoare, în care se efectuează
analizele necesare. Lipsurile şi greutăţile care se perpetuează, în special după 1989, vizează existenţa
fondurilor necesare procurării de aparatură de specialitate şi de medicamente.
Un rol de seamă în ocrotirea mamei şi copilului, îl joacă, în continuare, modernul Spital Materno-
Infantil (înfiinţat la 1 iulie 1984). În anii 2007 şi 2008, instituţia a primit din partea ministerului de resort
aparatură medicală performantă: incubatoare pentru terapie intensivă nou-născuţi, aparate de monitorizare a
funcţiilor vitale, un aparat de radiologie digital, ultraperformant, un aparat Draeger de anestezie, pentru
blocul operator, un ecograf performant, cu sondă vaginală Dopller, color, o staţie nouă de sterilizare, precum
şi aparatură pentru blocul operator, 2 paturi pentru operaţie etc. Există preocupări şi proiecte pentru alte
dotări viitoare (trusă de laparoscopie, dotarea laboratorului de analiză medicală, lucrări de întreţinere a
clădirii şi de refacere a unor instalaţii vechi etc). Pentru a ne da seama de activitatea şi eficienţa acestei
unităţi spitaliceşti, menţionăm că în primele 6 luni ale anului 2008, aici au fost asistate 1.096 de naşteri
reuşite; totodată, au fost efectuate peste 600 de operaţii mari şi circa 700 de mici intervenţii (M ateescu,
interviu luat dr. Colţa: „ C u rieru l de R âm nic” , 17 iulie 2008, 1.

165
 Desigur, în condiţiile acute de criză economico-financiară, lipsa fondurilor băneşti limitează sau
întârzie, ca în întreaga ţară, modernizarea dotărilor şi asigurarea medicamentelor necesare.

Casa de Asigurări de Sănătate - Vâlcea

166
 M odernul Centru de Dializă din Râmnicu-Vâlcea

D O I D IN T R E M E D IC II V E S T IŢ I A I O R A Ş U L U I

Dr. I. SUCIU - fo st director al Dr. Dragoş SE R A F IM - pasionat

Spitalului nr. 1 din Râmnicu-Vâlcea apărător al drepturilor copilului

167
 C a p . X - SP O R T U L

Bibliografia sportului râmnicean este puţină; calificativul este valabil şi pentru arhivele instituţiilor cu
profil sportiv. Lipsa este suplinită, în bună parte, de publicaţiile editate în Râmnicu-Vâlcea, care au acordat
spaţii corespunzătoare sportului, iar după 1989, au apărut şi reviste profilate pe teme sportive: „Arena
vâlceană”, „Sport Express” etc.). Ca şi la volumul I al Enciclopediei ..., domnul Eduard Dulăcioiu -
directorul publicaţiei „Arena vâlceană”, ne-a pus la dispoziţie întreaga bază de date (online) a revistei, pe
ultimii ani (din iunie 2010 până la data definitivării acestei secvenţe).
În monografia de faţă, vom prezenta doar o sinteză a sportului râmnicean în perioadele modernă şi
contemporană, spaţiul neîngăduindu-ne să oferim prea multe amănunte şi nici să urmărim fenomenul sportiv
în toate structurile organizatorice şi la toate nivelele.

1. ÎN C E P U T U R IL E S P O R T U L U I IN S T IT U Ţ IO N A L IZ A T
Se poate aprecia că istoria sportului instituţionalizat din Râmnicu-Vâlcea începe cu un ilustru
râmnicean - generalul Ioan Emanuel Florescu, unul dintre primii organizatori ai armatei române (în vremea
domniei lui Al. I. Cuza). Lucrarea sa din 1863 - Ordonanţă asupra instrucţiunii gimnasticii prin corpuri şi
stabilimente militare, stă la baza introducerii obligatorii a gimnasticii în armată şi în şcolile militare; ea a fost
aprobată de „domnitorul Unirii” în acelaşi an, la 13 septembrie şi pusă în aplicare în Principatele Unite
(Postolache, 1979, 33).
Printre primele structuri organizatorice în domeniul sportiv, este considerată asociaţia cu nume
elocvent, „Razna” (se pare, cu profil de bază - turistic), despre care aflăm din relatările privitoare la
organizarea unor excursii în Grecia şi Egipt, în 1906; peste câţiva ani, în 1911, va lua fiinţă Societatea
„Sborul”, a cicliştilor din Râmnicu-Vâlcea (preşedinte - V. Săndulescu, secretar - Claudiu Dumitrescu), iar
în 1921, Societatea „Muncitorul” a avut iniţiativa constituirii unei societăţi sportive, la care vor adera Liceul
„Al. Lahovari” şi militarii Regimentului 94 Infanterie din Râmnicu-Vâlcea (Tam aş, 1994, 191-192).
În anul 1915), „din iniţiativa lui Gheorghe Arsenie, un animator al sporturilor de iarnă din ţara noastră,
a luat fiinţă C entrul de bob din Râmnicu-Vâlcea” (Postolache, 1979, 193).

2. S P O R T U L ÎN E P O C A C O N T E M P O R A N Ă

a) P e r io a d a in te rb e lic ă
Bob(sleigh) la Râm nicu-V âlcea. Sportul de performanţă din Râmnicu-Vâlcea este legat de rezultatele
obţinute în zilele de 12-15 februarie 1922, de echipa de bob Iorgu Arsenie din Râmnicu-Vâlcea, cu care
acesta a participat la prima ediţie a Campionatului Naţional de Bob şi Săniuţe, organizat la Sinaia, în cadrul
Campionatelor Naţionale ale României la sporturile de iarnă, unde a câştigat titlul la proba „echipe de club”
(Alexe, 2002, 234). Peste doi ani, Iorgu Arsenie şi Tită Rădulescu şi-au construit pe cont propriu un bob de
două persoane („Avalanşa”), „la atelierele Rodeanu din Târgul de săptămână al Râmnicului de altădată” (N.
Dinescu), şi au hotărât să participe (hors concours) la prima ediţie a JO de iarnă de la Chamonix din Franţa
(24 ianuarie - 4 februarie 1924), unde au cucerit trei cupe, cu un utilaj omologat, tip Bachmann, procurat de
acolo. „Participând în calitate de reprezentant al Comisiei de Constituire a Federaţiei Internaţionale de
Bobsleigh şi Tobboganning (FIBT) de la Chamonix, în 1924, Iorgu Arsenie obţine afilierea României la
acest organism sportiv internaţional” (Ibidem )22. În semn de preţuire a realizărilor obţinute de fraţii Arsenie
în acest domeniu, una din cupele puse în joc la Campionatul naţionat de schi, bob şi săniuţe din 2-13
februarie 1927, organizat la Sinaia, s-a numit „Cupa Arsenie” (Bucur-Ionescu, 1986, 151).
A intrat în istoria (uneori, în legendele!) sportului râmnicean, pârtia de pe dealul Capela, legată de
primele începuturi ale sporturilor vâlcene de iarnă. Construcţia (pârtia) a fost opera căpitanului Pleşoianu
care, în 1920, după război, fusese detaşat de la Reg. din Slatina, la Reg. 2 Vâlcea; fiind un mare animator şi
totodată practicant al sporturilor de iarnă, el a fost atras de poziţia ideală a Capelei şi de relieful dealului, care
se pretau la amenajarea unui astfel de traseu. Timp de aproape cinci decenii, această pârtie de bob a adus mai
168
mult bucurii vâlcenilor, fiind considerată, la timpul ei, printre primele amenajări de acest fel din ţară. Acelaşi
cunoscut om de sport ne informează că, datorită nesiguranţei şi slabei securităţi a traseului, dotării tehnice
insuficiente a echipajelor (echipament inadecvat, boburi rudimentare construite mai mult din lemn, fără o
protecţie solidă), dar şi absenţei frecvente a zăpezii, s-a produs diminuarea treptată a numărului de
antrenamente şi concursuri, ceea ce a avut repercusiuni în atragerea practicanţilor acestui sport. Ultimele
apariţii pe pârtie datează din anii 1965-1973. De fapt, paharul se umpluse în urma tragicului accident din
anul 1957, când, din cauze neelucidate până la capăt (s-au invocat implicaţii tehnice şi viteza excesivă), la un
antrenament neoficial, pilotul a pierdut controlul bolidului şi cei patru ocupanţi ai lui (toţi, liceeni la
„Lahovari”) şi-au găsit sfârşitul zdrobindu-se de un copac secular, după ce au reuşit să-l salveze pe cel de-al
cincilea însoţitor - un copil de nouă ani -, aruncându-l, din viteză, în nămeţii de pe marginea culoarului (N.
Dinescu).
În anul 1924, la Râmnic, a fost înfiinţată Societatea Sportivă „Vâlceana”, în cadrul căreia, în câţiva
ani, se va înfiripa echipa de fotbal „Vâlceana” (Ionescu, T udoran, 1984, 99), iar în 1926, cizmarul Anton
Diaconescu, “patriarhul” social-democraţiei vâlcene, a înfiinţat - împreună cu Alexandru Bertoli -
Societatea Sportivă a Muncitorilor, alcătuită din tineri meseriaşi ai Râmnicului, “care timp de trei ani, a
desfăşurat o frumoasă activitate cultural-sportivă” (Tam aş, 1994, 216).
Începând cu anul 1925, Mariana Kopetti s-a stabilit la Râmnicu-Vâlcea, împreună cu familia. Timp de
aproape patru decenii, tânăra - profesoară de fizică şi desen, care a predat la mai multe şcoli din Râmnicu-
Vâlcea - a reuşit, prin rezultatele deosebite obţinute la schi şi patinaj, să domine toate concursurile ce se
organizau pe plan naţional în perioada interbelică, dar şi după cel de-Al doilea Război Mondial.
Din memoriile aceluiaşi profesor şi fost sportiv pe care l-am menţionat mai sus (N. Dinescu), în
Râmnicu-Vâlcea s-a născut şi a trăit un renumit boxer de categorie grea, Gheorghe Lungu, care a strălucit pe
ringurile româneşti şi nu numai, timp de peste 15 ani, iar în anul 1930, generalul Virgil Bădulescu, de numele
căruia se leagă înfiinţarea primei Academii de Educaţie Fizică şi Sport din România, a pus bazele întâiului
poligon de tragere din zona Olteniei, aici, la Râmnicu-Vâlcea; în acelaşi an - 1930 - , s-a inaugurat ştrandul
din Parcul Zăvoi, care avea drept finalitate învăţarea înotului de către un număr cât mai mare de elevi şi
studenţi din oraşul nostru, dar şi din judeţ.

b ) P e r i o a d a p o s tb e l ic ă
Baza materială. Conform datelor furnizate de cercetători, „zestrea sportivă a municipiului Râmnicu-
Vâlcea se reducea, în anul 1945, la sediul asociaţie sportive, 5 echipe de elevi şi 2 baze sportive” (Tam aş,
1994, 218). În Râmnic, dezvoltarea unor sporturi, în special - a fotbalului şi atletismului, a fost stimulată de
construirea « prin muncă voluntară, între 1947-1948 », a stadionului «1 Mai » de lângă parcul Zăvoi (Oane,
2007, 241). Conform opiniei cercetătorului C. Tamaş, în aceşti ani a avut loc doar o îmbunătăţire a terenului,
precum şi reorientarea suprafeţei de joc a acestuia în direcţia actuală, sud-nord, întrucât el ar fi existat din
1937, dar era orientat pe axa est-vest (Tam aş, 1994, 218); spre aceeaşi realitate converg şi informaţiile
oferite de profesorul Laureniu Stilea, pe atunci - elev gimnazist. După 1948, „se constituie asociaţiile
„Flamura Roşie”, „11 Iunie”, „Locomotiva”, „Voinţa” şi „Progresul” şi se organizează un campionat de
fotbal judeţean în care activau 8 echipe de seniori şi 3 de juniori. Situaţia bazei materiale se va mai
îmbunătăţi şi ea: două terenuri de fotbal („Zăvoi” şi „Armata Râmnicu-Vâlcea”), 3 de volei („Tipografia”,
„11 Iunie”, „Zăvoi”), un ştrand (construit anterior) şi 2 săli de gimnastică - în incinta liceelor de băieţi şi fete
din oraş” (Ibidem).
În 1958, Complexul sportiv „1 M ai” şi parcul de odihnă „V. I. Lemn” (fostul şi actualul parc „Zăvoi”)
sunt reamenajate de către Institutul Regional de Proiectare, condus de arhitectul Cezar Niculin (O ane, 2007,
241). În acelaşi an, în ciuda bazei materiale precare, a avut loc pe râul Olt (în apropierea piciorului podului
care lega Râmnicu-Vâlcea de Goranu), primul concurs demonstrativ de schi nautic, cu participare
internaţională, care s-a bucurat de mare succes. La scurt timp, caiaciştii şi canoiştii locali care, sub comanda
prof. Dumitru Popescu, vor pune bazele primei secţii de specialitate din cadrul Liceului „Vasile Roaită” (azi,
Colegiul „Mircea cel Bătrân”). Zestrea sportivă a Râmnicului, până în anul 1989, în ordinea cronologică a
amenajării bazelor sportive, arăta astfel (Vâlcea. M onografie, 1980, 327):
• 1969 (în realitate - vezi mai sus - , datând din anii 1947-1948; după unii cercetători - chiar din 1937;
reamenajat în 1958 şi, din nou, în zilele noastre): Complexul Sportiv „1 M ai” Zăvoi din Râmnicu-Vâlcea,
bază multifuncţională în aer liber, cu 4 terenuri de handbal, 4 - de baschet, 4 - de tenis etc.; tribună cu 5000
de locuri (cifră valabilă pentru anul 2000, când apărea Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului - sursa
169
acestei informaţii; după reamenajarea din 2007 a stadionului, numărul de locuri a ajuns la aproape 14.000),
vestiare, grupuri sanitare, scenă pentru spectacole în aer liber, instalaţii pentru nocturne etc. Proprietari, sunt
MTS şi DTSJ Vâlcea.
• 1960: Baza Sportivă „Oltul” (ulterior, “Carpatina”) aparţinând de fostul Combinat de Prelucrare a
Lemnului (apoi, până la falimentul acesteia, S. C. “Carpatina” S. A. Râmnicu-Vâlcea): teren de fotbal
gazonat, tribună cu 1000 de locuri, sală de popice, sală de culturism - haltere, terenuri de tenis (cu zgură),
vestiare cu duşuri. În anul 2003, baza a fost cumpărată de omul de afaceri Ion Boby Marin - patronul de la
RARORA; după arestarea acestuia, baza a fost pusă sub sechestru şi nu a mai fost utilizată („Monitorul de
Vâlcea”, nr. 2939/ 20.11.2011, ediţia on line).
• 1977: Baza Nautică de Caiac-Canoe, din Râmnicu-Vâlcea; este alcătuită dintr-un hangar pentru
bărci, un atelier pentru întreţinere; pontoane. Proprietar: DTSJ.
• 1980: Complexul Sportiv „Oltchim” din Râmnicu-Vâlcea, proprietate a SC „Oltchim” SA; cuprinde
un teren de fotbal gazonat, terenuri de tenis bitumate şi cu zgură, sală de culturism; tribună cu o mie de
locuri, vestiare cu duşuri, centrală termică proprie.
• 1980: Sala Sporturilor „Traian”, proprietate a MTS-DTSJ, cuprinde o suprafaţă totală de 13.132 mp,
fiind alcătuită dintr-o sală multifuncţională pentru handbal, volei, baschet, lupte greco-romane, judo, karate,
scrimă, gimnastică, tenis de câmp, tenis de masă etc.; tribună cu 2000 de locuri, vestiare, saună, cabinet
medical, sonorizare, tabelă de afişaj electronic, instalaţie de iluminat PHILIPS, grupuri sanitare.
• 1980: Arenele „Traian” din Râmnicu-Vâlcea, proprietate a MTS-DJTS; reprezintă o bază
multifuncţională în aer liber, cu patru terenuri de handbal, patru - de baschet, patru - de tenis de câmp etc.;
tribună cu 5000 de locuri; vestiare, grupuri sanitare, scenă pentru spectacole în aer liber, instalaţie pentru
nocturne.
• 1980: Baza Sportivă „Capela”, a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, formată din sală de sport
pentru volei şi baschet, cu 500 de locuri; terenuri cu zgură; vestiare cu duşuri, posibilităţi de cazare a
sportivilor la internatul liceului. Proprietar este Ministerul Educaţiei şi Cercetării).
Cluburi şi asociaţii. În 1946 a fost înfiinţat Clubul Sportiv „Chimia” din Râmnicu-Vâlcea (Ibidem).
„În anul 1947, se găseau organizate un număr de 5 colective, care numărau între 80 şi 100 membri, precum
„Clubul Sportiv M uncitoresc” şi „Societatea Sport, Gimnastică şi Turism”, a liceului din Râmnicu-Vâlcea”
(Tam aş, 1994, 218). În anul 1973, după câştigarea Cupei României, a avut loc reorganizarea clubului
menţionat. La acea dată, el dispunea de două secţii - atletism şi fotbal; în 1979, va ajunge să aibă patru secţii,
afiliate la federaţiile naţionale de specialitate: atletism, caiac-canoe, fotbal şi volei, două dintre echipele
clubului participând la competiţiile republicane: fotbal divizia A şi volei feminin tineret - divizia B (Vâlcea.
M onografie, 1980, 327).
În anul 1953, pe Lângă Şcoala Medie de Băieţi (fostul şi actualul liceu „Alexandru Lahovari” din
municipiu), a luat fiinţă Clubul Sportiv Şcolar Râmnicu-Vâlcea, unitate devenită independentă începând cu
anul 1975. În anii ’50, numeroşi elevi de aici (Dan Gheorghe, Oncete Damian, Artropolescu Mircea, Nicolae
Stan, Pavel Mihai ş. a.), pregătiţi de talentatul profesor şi antrenor Petre Darie, au făcut gloria liceului în
domeniul gimnasticii, câştigând, cu echipa, mai multe concursuri şi campionate naţionale. Până în 1978, aici
şi-au desfăşurat activitatea cinci secţii (afiliate la federaţiile de specialitate): atletism, baschet, box, handbal
şi tenis de masă; începând cu anul 1978, prin integrarea în club a liceului cu program de educaţie fizică din
localitate, s-au mai adăugat următoarele secţii: voleiul, fotbalul, gimnastica sportivă şi gimnastica ritmică. În
1958, pe lângă Combinatul Chimic, a fost înfiinţată Asociaţia Sportivă „Chimistul”, având ca secţii: luptele,
fotbalul, şahul şi handbalul. Aceste asociaţii sportive au dat Vâlcii şi ţării renumiţi campioni, printre care: la
fotbal - Ion Alexandrescu, Florin Cheran şi Constantin Marinescu; la volei - Laurenţiu Dumănoiu şi Ioana
Liteanu; la atletism - Viorica Şuică-Enescu, Adrian Ghioroaie, Remus Cercel, M aria Barbu, Liliana Leau,
Ion Rizea, Marius Băieşu; Minodora Pluteanu; la caiac-canoe: Gavril Dinică, Vasile Stamatie, Vasilica
Mihai (Ibidem, 324 ).
Printr-o HCM din mai 1953, se înfiinţează în principalele localităţi din ţară, unde existau nuclee ale
mişcării sportive în rândul copiilor şi elevilor, unităţi de învăţământ sub denumirea de şcoli sportive de elevi.
Primul director al şcolii, a fost profesorul Petrică Darie, împreună cu mentorul său - prof. Marin Trincă; ei
au pus bazele sportului şcolar de performanţă din municipiu şi din întregul judeţ. Printre directorii care au
condus, cu excelente rezultate, sportul şcolar în cei 55 de ani de existenţă ai acestuia, se numără: Iovan Iulian
(care va fi şi întîiul director al Liceului cu program sportiv din Râmnicu-Vâlcea, înfiinţat în 1958), prof.
Elena Stănărângă (considerată, pe bună dreptate, părintele spiritual al handbalului vâlcean în şapte),
Constanţa Trincă - baschetbalista de aur a acestui sport vâlcean din deceniile 6-7 ale secolului trecut;
170
profesorul Dan Ceauşescu - un polisportiv în adevăratul sens al cuvântului, profesorul Vasile Stătescu ş.a.
Profesorul Laurenţiu Stilea este considerat artizanul marilor rezultate obţinute în voleiul vâlcean de
performanţă; de numele lui se leagă şi lansarea în circuitul internaţional, a unor mari personalităţi ale
voleiului nostru (printre acestea: Laurenţiu Dumănoiu - maestru emerit al sportului, jucător de bază şi
căpitan al echipei „Dinamo” Bucureşti şi al echipei naţionale a României, cu care a participat la trei ediţii ale
Jocurilor Olimpice de Vară - 1972, 1976 şi 1980; Radu Dumitrescu, Ion Popescu etc. La conducerea
clubului, s-au succedat profesorii Marius Mărgărit, Cristian Iancu, Niculina Sima, C-tin Alexandrescu ş.a.,
contribuind la dezvoltarea bazei materiale şi întărirea organizatorică şi logistică a unităţii. Profesorii Nico lae
Dinescu şi actuala directoare - Mihaela Truşcă au adus un nou suflu întregii organizări şi activităţi a
Clubului Sportiv Şcolar. Un moment de răscruce în activitatea Clubului Sportiv Şcolar, l-a constituit anul
1979, când liceele cu program sportiv s-au desfiinţat, întregul arsenal al bazei materiale şi cadrele didactice
trecând la şcolile sportive şi căpătând denumirea de cluburi sportive şcolare. Liceul cu Program de Educaţie
Fizică „Vasile Roaită” (azi - „Mircea cel Bătrân”), prin fuziune cu Clubul Sportiv Şcolar, va fiinţa sub
denumirea de Clubul Sportiv Şcolar Râmnicu-Vâlcea; acesta fusese înfiinţat în anul 1958, ca secţie a liceului
de matematică-fizică, apoi profilat, în urma hotărârii CNEFS, pe volei şi atletism, o altă secţie fiind
gimnastica. Liceul a excelat în volei, având două şi chiar patru echipe în divizia naţională de juniori. Printre
performanţele sale din această perioadă: 4 titluri de campioni republicani de juniori - la volei băieţi şi 7
titluri de campioni republicani la atletism juniori (Ibidem, 327-328).
Fotbal. O bună perioadă de timp, Clubul Sportiv „Chimia” din Râmnicu-Vâlcea s-a remarcat mai ales
prin „participarea echipei sale de fotbal (sub mai multe denumiri - succesive, n. n. -: Flamura Roşie, Unirea,
Şantierul Naţional Govora, Chimia), la campionatele diviziilor C, B şi A ” (Io n e sc u , T u d o r a n , 1984, 99).
La ediţia următoare a jocurilor (1947-1948), Vâlceana, devenită CSM Vâlcea, a ajuns ocupanta locului V în
divizia menţionată (Ibidem ).
În 1956, fotbalul vâlcean era reprezentat, în principal, de echipa „Flamura Roşie”, care juca în divizia
C (locul II în seria a IV-a); în anul fotbalistic următor (1957-1958), echipa - sub numele de „Unirea”, va
ocupa acelaşi loc, dar în seria a II-a, iar în ediţia 1958/1959 - „Şantierul Govora” (locul IV în seria a VI-a).
După un an de absenţă din campionatul ţării (1959-1960), echipa va fi din nou prezentă la competiţii, direct
în divizia B, sub numele de „Chimia Râmnicu-Vâlcea”, „echipă a cărei denumire s-a modificat de câteva ori:
Unirea Râmnicu-Vâlcea (1962), Oltul (1966) şi - din nou - Chimia Râmnicu-Vâlcea (1967)” (Ibidem ,
100). În anul competiţional 1972-1973 (mai exact, în 1973), Chimia (antrenată de D. Anescu) a realizat
prima mare performanţă a sa: a câştigat Cupa României, învingând în finală pe Constructorul Galaţi (cu 1-1
şi 3-0), după ce a eliminat pe rând următoarele echipe: Steagu-Roşu Braşov (1-0), CFR Cluj-Napoca (1-0), F.
C. Argeş (2-1) şi Metalul Bucureşti (7-6) - în urma loviturilor de la 11 m - , cu o echipă formată din
următorii jucători: Stana-Burlacu, Ciobanu, Pintilie, Petrică-Haidu, I. Ionescu-Şutru (Orovitz), Donose,
Gojgaru (H. Popescu), Iordache (Tifirel). În anul fotbalistic următor (1973-1974), echipa (sub preşedinţia lui
N. Dinescu şi antrenamentul lui Gh. Nuţescu şi D. Anescu) a reuşit - pentru prima dată - să promoveze în A
(Alexe, 2002, 322). Aici, ea s-a menţinut doar în prima ediţie care a urmat promovării (locul XVII), după
care a retrogradat din nou în B, unde, la sfârşitul campionatului 1977-1978, ocupa primul locul din seria a II-
a. În anul următor va reveni în A, unde se va menţine timp de şase ediţii, până în 1984. În acest din urmă an,
din structura organizatorică a echipei făceau parte Ilie Pleşanu - preşedinte, Ion Oblemenco şi D. Anescu -
antrenori, jucătorii fiind: Pavel, Roşca, Mârzea, Teleşpan, Basno, Udrea, Cincă, Iovan, Niculcea, Lazăr,
Carabageac, Udrică, Alexandru, Ancuţa, Verigeanu, Preda, Ciupitu, Vergu, Gângu, Palea, Buduru, Ologu,
Ciofâcă (Ionescu, T udoran, 1984, 101). În prezent, Râmnicul dispune de două echipe de fotbal: „Clubul
Sportiv Municipal (CSM)” (fosta „Chimia” Râmnicu-Vâlcea) care evoluează în Liga a II-a şi „Clubul
Sportiv Oltchim” (Liga a III-a). Dintre arbitri, în această perioadă (1940-1955), s-a remarcat avocatul Paul
Angelescu: „arbitru naţional de fotbal, handbal, baschet şi volei, unde, de asemenea, a avut funcţii de
conducere, neremunerate, ca preşedinte al unor secţii judeţene sportive şi antrenor la echipele de tineret
(elevi şi juniori), cu activitate permanentă în judeţul Vâlcea” (Enciclopedia Vâlcea, 805).
Volei. In anul 1979, în urma unui ordin de la conducerea ţării, au fost desfiinţate toate liceele şi clasele
cu program special de educaţie fizică şi sport. Secţiile au trecut cu profesorii şi întreaga bază materială
construită special pentru aceste secţii - sala de sport, terenul de atletism, de volei, materialul şi echipamentul
sportiv, cupe, diplome etc., - la CSŞ Râmnicu-Vâlcea, care a devenit unitate independentă. Clasele se vor
reînfiinţa abia în anul 1990, pe lângă Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, cu secţiile de atletism şi volei,
băieţi şi fete. Secţia cu program de educaţie fizică şi sport, înfiinţată la 1 septembrie 1958 şi având atunci

171
denumirea de Şcoala Medie nr. 3, a făcut parte din cele zece şcoli medii cu acest profil, care au existat la
acea vreme în ţara noastră. Secţia a avut patru categorii de discipline sportive: atletism, gimnastică sportivă
(grupa de fete se transformă ulterior în gimnastică ritmică modernă), fotbal (care se va desfiinţa mai târziu
din lipsa bazei materiale) şi volei. Rezultatele obţinute aici de tinerii sportivi, antrenaţi de profesori
competenţi şi pasionaţi, au făcut să se vorbească, cu îndreptăţire, de o autentică Şcoală vâlceană de volei
(http://w w w .voleivalcea.ro/istoric). 13 fete şi 27 de băieţi au fost selecţionaţi în loturile de volei juniori,
tineret sau seniori ale României. În plan internaţional, trei sportivi au făcut parte din loturile olimpice:
Laurenţiu Dumănoiu, Ioana Liteanu şi Radu Dumitrescu (Ibidem). Componenţa din 1964, a primei echipe de
campioni naţionali şcolari, era următoarea: Cheran Florin, Chiriţă Doru, Cristescu Lucian, Marinescu
Silvian, Mărgărit Mircea, Popescu Tiberiu, Stan Marin, Stănculescu Nicolae, Ţapolovici loan, Vasilescu
Caius, antrenor fiind prof. Laurenţiu Stilea. În anii următori, 1968-1989, sportivii de aici au obţinut
numeroase premii de nivel naţional, sun conducerea şi antrenarea unor excelenţi antrenori precum Laurenţiu
Stilea, Anton Săsăranu, Efrim Emil, Cristian Iancu, Marius Mărgărit şi Nicoleta Mărgărit. Din echipa care în
1978 a devenit campioană naţională junioare II - cadeţi, a făcut parte şi Ioana Liteanu
Handbal. În anul 1973, a fost înfiinţat „Handbal-Club Oltchim Râmnicu-Vâlcea, care, cu timpul, va
aduce municipiului şi judeţului o notorietate naţională şi mondială. În 1984, echipa feminină „Chimistul”
Râmnicu-Vâlcea a câştigat Cupa Federaţiei Internaţionale (de Handbal), antrenori fiind Constantin Popescu
şi Maria Ciulei, acelaşi trofeu fiind obţinut în 1989 (antrenori: Ioan Gherhard şi Gheorghe Ionescu) (Alexe,
2002, 605); câştigătoare a Ligii Naţionale de Handbal (1989, 1990, 1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997,
1998, 1999, 2000, 2002, 2007, 2008, 2009); câştigătoare a Cupei României (1984).
Schi alpin. Timp de aproape 13 sezoane (1947-1960), Madi Marotineanu-Bâră, fiica colonelului
Marotineanu - cdt. Regimentului 2 Dorobanţi Vâlcea, a dominat schiul alpin, pe plan naţional şi balcanic,
fiind pregătită de antrenorul prof. Petrică Darie. S-a căsătorit cu profesorul Bâră - fostul campion mondial la
schi alpin. S-a stabilit împreună cu familia la Braşov, unde îşi va afla şi sfârşitul (Inf. Nicolae Dinescu).
Patinaj artistic. Un mare sportiv al Vâlcii, multiplu campion naţional şi balcanic, a fost Dorin
Stănciulescu - vicecampion european în proba de patinaj artistic. A deţinut supremaţia naţională în perioada
postbelică, până către anii 1960. Era o mare plăcere pentru vâlceni să-i admire superbele evoluţii pe luciul
gheţii lacului din Zăvoi (N. D.).

c) A s p e c te a le s p o r t u l u i v â lc e a n d in p e r i o a d a p o s t d e c e m b r i s t ă
În această perioadă, viaţa sportivă din Râmnic s-a desfăşurat pe baza Programului propriu de acţiune,
mai ales după 1992, al Oficiului Judeţean pentru Tineret şi Sport Vâlcea, devenit în 1994 - Direcţia
Judeţeană pentru Tineret şi Sport Vâlcea. Cu sprijinul nemijlocit al Primăriei municipiului Râmnicu-Vâlcea
(primarul Mircia Gutău - fost sportiv de performanţă, dovedindu-se deosebit de receptiv la acest capitol, ca
şi primarii care i-au urmat - Romeo Rădulescu şi apoi Emilian Frâncu.
În luna noiembrie 2005, la Râmnicu-Vâlcea, a fost constituită filala Vâlcea a Academiei Olimpice
Române (aceasta fiind înfiinţată la 21 martie 1991). Directorul acesteia este inimosul profesor Nicolae
Dinescu (fost fotbalist şi arbitru de fotbal), iar director onorific, prof. univ. dr. Al. Popescu-Mihăeşti. Printre
numeroasele şi frumoasele iniţiative ale filialei, se cuvine menţionată înfiinţarea cercurilor şi cluburilor
olimpice din Râmnicu-Vâlcea, cărora li s-a dat numele unor mari personalităţi ale sportului vâlcean: Petre
Darie, Ion Petrică, Ion Rusu ş.a.
Consolidarea şi dezvoltarea bazei materiale. Direcţia pentru Sport a Judeţului Vâlcea a acordat o
atenţie deosebită întreţinerii şi funcţionării tuturor bazelor sportive din patrimoniul ANS care sunt în
administrare proprie, dar şi sprijinirii desfăşurării competiţiilor pe celelalte baze. DSJ a susţinut şi întărit
propunerea Prefecturii privind construirea a încă opt săli de acest gen, dintre care una - la Şcoala Generală
nr. 9 din Râmnicu-Vâlcea. S-a reluat şi propunerea de amenajare cu suprafeţe sintetice, a cinci terenuri în
incinta Arenelor „Traian”, şi de reamenajare a unora dintre terenurile existente, care au fost folosite intensiv
de către amatori de toate vârstele; a fost înaintată la ANS (devenită, în zilele noastre MTS - Ministerul
Tineretului şi Sportului) documentaţia necesară în vederea realizării unui parteneriat public pentru refacerea
totală a Arenelor „Traian”, în vederea transformării acestei baze într-un complex sportiv multifuncţional,
proiect pus în practică: Sala Sporturilor „Traian” - principala bază sportivă a judeţului, a fost complet
reamenajată şi modernizată, odată cu dotările din sala propriu-zisă de jocuri, din sala de judo, lupte şi karate,
şi finalizarea sălii de fitness şi forţă, precum şi a saunei, acestea din urmă - cu sprijinul direct al OLTCHIM,
prin C. S. „Oltchim” . În urma implicării directe a instituţiei Prefecturii, s-a reuşit achiziţionarea unei surse
172
neîntrerupte de energie electrică - UPS, a unei instalaţii de aer condiţionat şi a unei tabele electronice
moderne, toate aceste investiţii fiind făcute din venituri proprii ale Agenţiei Naţionale pentru Sport. În anul
2007, a fost reamenajat şi dat în folosinţă. terenul de fotbal din Căzăneşti. La începutul aceluiaşi an, se
vorbea chiar despre o gazetă a CSM-ului, după ce, mai înainte, avusese loc lansarea site-ului acestuia pe
Internet („A SP” , 2007, nr. 319, 9-15 ian.). De asemenea, au fost terminate modernele săli de sport din
Râmnicu-Vâlcea.
Fotbal. După 1987, timp de 10 ani, Chimia a jucat „numai în eşalonul secund, până în 1996, când a
mai făcut un pas în jos, ajungând în eşalonul trei (din 1994, sub denumirea de FC Vâlcea). În 1999, revine în
Divizia B sub numele FC „Flacăra Bere Alutus” Vâlcea, ieşind cu mari sacrificii din conul de umbră al
fotbalului românesc. (. . .) În campionatul 2000-2001 retrogradează, sub denumirea de FCM Vâlcea, şi va
activa, în anul 2001-2002, în Divizia C” (Alexe, 2002, 322). Cauzele depărtării echipei de marea
performanţă şi de gloria de altădată, au fo st mai multe: dificultăţile financiare, o coordonare şi organizare
slabe, frecventele schimbări de preşedinţi ai AJF etc. (Sim a, 2007, 7). Printre antrenorii buni ai fotbalului
râmnicean, mai menţionăm numele profesorului Nicolae Bugheanu - preşedintele Comisiei Tehnice, care
organizează, din partea Inspectoratului Şcolar, faza judeţeană a Campionatului Naţional al liceelor, la fotbal
în sală (G erea, 2003). În fotbalul judeţean, joacă Metalul IPPC Râmnicu-Vâlcea.
Ceea ce contează cel mai mult, după părerea noastră, este că nimeni din conducerea clubului şi a
echipei nu a renunţat (nici în returul şi apoi în turul din 2011, dar nici în 2012) la lupta pentru promovarea în
prima ligă a ţării: se procură fonduri, se caută judecători de valoare pentru a fi aduşi la CSM etc.
Fotbal juniori. Lucru firesc, oficialii şi antrenorii acordă o mare şi statornică atenţie promovării
fotbalului în rândul tineretului; printre activităţile desfăşurate în acest sens, se numără organizarea, începând
cu anul 2001, a Memorialului „Marian Cincă” - marele fotbalist vâlcean.
Fotbal şcolar. În 1991, datorită rezultatelor excelente obţinute pe linie fotbalistică de către elevii
Liceului Mecanic nr. 2 (azi, Grupul Şcolar „Henri Coandă” din Râmnicu-Vâlcea), aici s-au înfiinţat clase
vocaţionale cu profil sportiv - specialitatea fotbal, începând cu clasa a V-a în ciclu gimnazial şi clasa a IX-a
a ciclului liceal. Rezultatele au apărut foarte repede, de aici luându-şi zborul spre înalta performanţă,
elemente de certă valoare ca Sergiu Radu, Victoraş Iacob, Florin Costea etc., însă clasele respective au
dispărut treptat din oferta educaţională a liceului.
Fotbalul pe teren redus - iniţiat şi promovat de C. Vlaşcu (preşedintele Asociaţiei Judeţene „Sportul
Pentru Toţi”), Fotbalul în sală (Cupa ESO; vezi: H ereşeanu, 2003), Fotbalul-tenis /Tenis cu piciorul
(antrenor şi jucător, Cristi Lazăr), s-au bucurat, de asemenea, de atenţia instituţiilor de profil şi a sponsorilor.
La Fotbal feminin, s-a remarcat Ştefania Vătafu, descoperită şi pregătită de Viorel Ciofâcă. Este singura
vâlceancă din campionatul naţional de fotbal feminin; în numai doi ani, ea a devenit un nume de referinţă în
sportul cu balonul rotund, fiind jucătoare de bază la Protherm Clujana - campioana ţării în 2009 (Lucian
Corneci).
Volei. În perioada care a urmat evenimentelor din 1989, voleiul şcolar din Vâlcea s-a păstrat la aceleaşi
cote înalte ca în perioada anterioară, obţinând numeroase performanţe de nivel naţional, majoritatea - „de
podium”, dar şi de nivel internaţional: 1992 - locul I Marsilia - Franţa; 1994 - locul II, Nicosia - Cipru;
1995 - locul I, Larnaca - Cipru; 1996 - locul II, Nicosia - Cipru; 2002 - locul I, Oure - Danemarca.
O serie de sportive au făcut parte din lotul naţional: Ruxandra Dumitrescu, Ivona Silvilescu, Laura
Halus, Dumitrescu Daniela, Daniela Militaru etc., iar în anii 1991 (Portugalia), 1992 (Franţa şi Grecia) şi
1996 (Brazilia), lotul naţional al României a făcut turnee internaţionale cu sportive de la CNMB Râmnicu -
Valcea (h ttp ://w w w .v o le iv a lc e a .ro /b ila n t). Echipa Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” din
Râmnicu-Vâlcea, pregătită de soţii Nicoleta şi Marius Mărgărit, s-a calificat nu o dată în turneele finale de
volei feminin, categoria de vârstă - cadete.
Clubul Sportiv Şcolar. La Râmnicu-Vâlcea, au reapărut clasele de atletism şi volei (desfiinţate după
1989, odată cu cluburile şcolare) ce funcţionează şi în prezent cu rezultate excelente, în cadrul renumitului
Colegiu Naţional „Mircea cel Bătrân”; la Colegiul Tehnic Energetic Râmnicu-Vâlcea, fiinţează clase de
handbal care constituie o adevărată pepinieră pentru echipa reprezentativă de handbal feminin „Oltchim”
Râmnicu-Vâlcea. La sfârşitul anului 2005, a fost numită directoare a CSŞ, Truşcă Mihaela, care i-a urmat lui
C-tin Alexandrescu. Obţinând fonduri de la MEC şi de la autorităţile locale, în anul 2006, sediul clubului a
fost recondiţionat (Ciucescu, 2007, 10).
Centrul Naţional Olimpic de Excelenţă. În toamna anului 2007, s-au pus bazele primului Centru
Naţional Olimpic de Excelenţă pe linie de handbal feminin, fiind a doua unitate de acest fel din ţară, după
cea de la Sighişoara (2006), rezervată băieţilor. La aceste centre de excelenţă, au fost selecţionate şi
173
introduse în circuitul de pregătire spre înalta performanţă, cele mai valoroase elemente din ţară, cuprinse
între 14-18 ani, atât la fete, cât şi la băieţi.
Handbal. Clubul Sportiv „Oltchim” Râmnicu-Vâlcea este primul club profesionist de handbal din
România, care a dus faima judeţului nu numai la nivel naţional, ci şi internaţional, reuşind să cucerească
numeroase titluri. Clubul este axat exclusiv pe handbal feminin (celelalte secţii au fost transferate la C. S.
Chimia); tot prin intermediul acestui club, în cadrul Colegiului Tehnic „Energetic” funcţionează „Centrul
Naţional de Excelenţă în handbalul feminin” (condus până de curând de Lucian Râşniţă, care a trebuit să
plece). Echipa de junioare I a clubului şi-a confirmat şi ea valoarea, clasându-se de mai multe ori pe locul I.
La obţinerea frumoaselor rezultate ale C. S. Oltchim, şi-au adus, de asemenea, contribuţia managerul general
al clubului - ing. dr. Constantin Roibu, conducerea organizatorică şi tehnică a clubului, îndeosebi
preşedintele Ioan Gavrilescu. Pregătită ani de-a rândul, de Gheorghe Tadici şi apoi de Radu Voina (din
2008), echipa a obţinut o serie de rezultate remarcabile, atât în pălan intern, cât şi internaţional, câştigând în
numeroase rânduri Liga Naţională de Handbal şi Cupa României, sau clasându-se pe locuri fruntaşe în Liga
Campionilor, Cupa Campionilor, Cupa Cupelor, Challenge Cup etc. De multă vreme, preşedintele clubului
este Ioan Gavrilescu, vicepreşedinţi - Nicolae Luca şi Petre Berbecaru, membri în comitetul executiv -
Săndel Bârsan şi Dan Mutu. Nume ca Târcă, Torok-Verigeanu, Luca, Ardean-Elisei, Lecuşanu, Maier,
Gatzel, Dinu, Pâslaru ş.a. Pentru sezonul 2009-2010, lotul echipei a fost următorul: portari - Paula
Rădulescu-Ungureanu, Talida Tolnai, Mihaela Smedescu; extreme - Valentina Ardean, Ramona Maier,
Adriana Nechita-Olteanu, Iulia Puşcaşu; pivoţi - Oana Manea, Ionela Stanca; interi - Narcisa Lecuşanu,
Steluţa Luca, Valeria Beşe, Adina Fiera, Gabriela Szucs, Anastasiya Pidpalova, Clara Vădineanu, Patricia
Vizitiu; centri - Cristina Neagu, Roxana Gatzel, Regina Shymkute, Adriana Ţăcălie.
Handbal junioare. Nici tinerelor handbaliste vâlcene (dar, mai ales, antrenorilor lor), nu le lipseşte
ambiţia: la turneul final din 5-7 iunie 2009, echipa de handbal feminin Junioare IV, antrenată de Maria
Ciulei, a reuşit să câştige titlul de vicecampioană naţională; ea a fost întrecută doar în partida finală (15-18),
de către LPS Brăila
Baschet. Baschet masculin. În această perioadă, şi-a desfăşurat activitatea echipa de baschet masculin,
BC Râmnicu-Vâlcea (din anul 1995, antrenor - Cristian Achim), care în ultimul timp acţionase în primul
eşalon al baschetului românesc. În ultimul an, cunoscutul antrenor s-a ocupat de pregătirea echipei de
baschet masculin Phoenix CSS Râmnicu-Vâlcea (Ciucescu, 2007, 10). Echipa BC Râmnicu-Vâlcea,
pregătită de profesorul Cristi Achim, a încheiat turul campionatului din 2007, pe locul secund, în urma a
cinci victorii obţinute şi doar o singură înfrângere, în faţa liderului la zi al seriei (G erea, 2007).
Baschet feminin. Echipa de baschet-feminin, CET Govora, înfiinţată în anul 2000, a fost antrenată, în
cei nouă ani de existenţă, de Doru Moise, M anuela Cornea, Mihai Toma şi Antoaneta Toma, evoluând în
prima ligă. Cea mai bună clasare a formaţiei a fost în 2005, atunci când a cucerit medaliile de bronz
(Niculescu, 2009).
Atletism. Primii ani ai acestui deceniu au fost destul de buni pentru primul sport olimpic din judeţ şi
din lume. Atletismul râmnicean a avut rezultate remarcabile, acestea concretizându-se în locurile fruntaşe
obţinute de sportivii de la această ramură, înregistrate în topurile anuale întocmite de Direcţia Judeţeană de
Sport; astfel, în 2005, karatistul „chimist” Marian Totelecan l-a devansat pe campionul drăgăşănean Ştefan
Pătru, care fusese declarat cel mai bun sportiv al anului 2004.
Scrimă. Echipa de scrimă (fete şi băieţi) a CS Oltchim Râmnicu-Vâlcea, antrenate de profesoara
Luminiţa Marcu, a câştigat locuri fruntaşe la „Cupa Alutus”, precum şi la Bucureşti, în septembrie 2003, la
Cupa „Olimpia” (P reda, 2003).
Box. Antrenaţi de Eugen Petruş şi Nicolae Dobriţoiu, în această perioadă, s-au distins, printre alţii,
boxerii Mustaţă şi Gogoaşe de la clubul Oltchim, care s-au pregătit într-o sală modernă, dotată cu aparatură
nouă şi performantă.
Kick-boxing. În ultimii ani, la această formă de box s-a remarcat Mihai Barbu. A început cu boxul la
12 ani, iar după şase ani (în care a acumulat peste 60 de meciuri) a decis să facă saltul într-o altă disciplină:
kick-boxing, în care a obţinut mai multe rezultate de prestigiu. De câţiva ani, campionul s-a apucat de doi ani
de antrenorat, având deja grupe de copii despre care, peste ani, speră să-i calce pe urme. Nu de mult, a
câştigat „piramida” de 70 kg de la Ploeşti.
Şah. În urma decesului maestrului internaţional de şah - vâlceanul Constantin Rădulescu, oamenii de
sport din judeţ, în special şahiştii, au iniţiat, în cinstea regretatului campion, instituirea Memorialului „Prof.
Constantin Rădulescu”, care se desfăşoară an de an, spre stimularea şi dezvoltarea acestui sport. La acest
„sport al minţii”, s-a ilustrat maestrul federal Alexandru Manea din Râmnicu-Vâlcea (fost „elev” al lui C.
174
Rădulescu), care a câştigat mai multe concursuri şi trofee, ori s-a clasat pe locuri fruntaşe. S-au mai
remarcat: Eduard Russu; Daniel Câijan, Mrin Constantin ş.a. de la Şah Club Râmnicu-Vâlcea, Dacian
Pribeanu de la „Antares” (club înfiinţat de Dan Becşenescu - un alt fost elev al „Maestrului”) , iar la juniori -
Vlad Motounu şi Radu Dănuţ Nicolae - ambii de la Şah Club Râmnicu-Vâlcea, etc.
(http://sport_expres.ablog.ro/pagina/2/11.01.2007).
Şahul p rin corespondenţă s-a bucurat, de asem enea de o participare relativ m are, Ioan H ervig
V arlan şi T iberiu A niniş fiind printre printre principalii prom otori şi antrenori la această form ă de
şah. L a acest sport, au o bţinut frum oase rezultate, reflectate în titluri de cam pioni naţionali: V iorel
C răciuneanu - M S (cam pion naţional în 2002-2003, finala 37), F lorescu V irgil - M S (cam p. naţ.
2001-2002, finala 36, B erbece Severian - M S (c. n. 1993-1994, finala 28), M aria C aravan P lass ş.
a. În anul 2010, T iberiu A niniş a câştigat turneul naţional la acest sport, iar în acest an - 2011,
M arius H orvath s-a clasat pe locul III.
Bridge. Federaţia Română de Bridge (înfiinţată prin 1970), a fost reînfiinţată în anul 1998, odată cu
noua lege a sportului, cu ajutorul a şapte cluburi fondatoare, din care a făcut parte şi clubul „Vâlcea-75” din
Râmnicu-Vâlcea (sediul: Liceul „Ferdinand I”). În prezent, aici există un jucător clasificat în nivelul II
valoric, cu două trefle, şi alţi nouă jucători clasificaţi în nivelul III valoric, cu trei pici. Cu câţiva ani în urmă,
la turneul open din Oradea, „Vâlcea-75” a ocupat locul al treilea, iar în turneul asemănător de la Buşteni,
locul al doilea. În 2002, o echipă a clubului „Vâlcea-75” a fost în Divizia B, de unde a retrogradat însă
imediat, în eşalonul inferior (Ciucescu, 2003).
Tenis de masă. În luna decembrie 2007, tenismenele de la CSŞ Chimia, antrenate de Mihaela Truşcă,
au obţinut două victorii preţioase, de verificare, înaintea calificărilor pentru Divizia Naţională de juniori
(Mediaş - 20 şi 21 inuarie 2007). Cu aceeaşi antrenoare, ele învinseseră, în decembrie 2006, pe CSŞ
Râmnicu-Sărat şi pe CSŞ Slatina.
Scrimă. La începutul anului 2007, o echipă de floretă a Clubului Sportiv Chimia, pregătită de
profesoara Luminiţa Turcu, a participat la finala Campionatului Naţional de Copii de la Satu Mare.
Floretistele vâlcene au reuşit să devină campioane naţionale la proba pe echipe, izbutind să îmbunătăţească
astfel rezultatul din 2006, când cuceriseră doar medalia de argint (Ciucescu, 2007, 11).
Karate. Abia trecut de 30 de ani, maestrul emerit al sportului, Paul Dinu, a fost din nou nominalizat
printre primii 10 sportivi ai judetului, ocupând un onorant loc trei în ierarhia finală. După opinia acestuia,
“are cine să vină din urmă: Totelecan, Safta şi sunt mai mulţi” . Ca om şi chiar ca om politic (este
vicepreşedinte al PD-L Vâlcea), acelaşi admirabil sportiv afirmă că dacă ar ajunge vreodată la conducerea
sau în structurile ANS-ului, ar putea să facă multe pentru sportul românesc. În urma punctajului obţinut la
evaluarea organizată de către Ministerul Tineretului şi Sportului (fostul ANS), Paul Dinu a fost declarat
admis şi a ocupat, o vreme, postul de director coordonator al Clubului Sportiv Chimia.
Sport persoane cu dizabilităţi. Instituţiile de profil şi oamenii de sport din Vâlcea au acordat atenţie şi
acestei categorii, organizând mai multe ediţii ale Cupei „Speranţe” .
O serie de râmniceni au fost antrenaţi în P rogram ul „S portul p e n tru T oţi” , participând la mai multe
acţiuni cu caracter local şi chiar naţional, precum Cupa constructorilor, Cupa bugetarilor, Cupa industriilor,
Cupa comerţului, Supercupa Vâlcii pentru adolescenţi etc. Timp de cinci ani consecutiv, Asociaţia Judeţeană
„Sportul pentru toţi” a obţinut locul I la nivel naţional; în 2005 a primit „Premiul de excelenţă”, iar în 2007 s­
a aflat pe podium, alături de alte două asociaţii de profil din ţară.
Sportul şcolar. O atenţie susţinută i s-a acordat sportului şcolar, avându-se în vedere rolul de pepiniere
al şcolilor, pentru formarea viitorilor performeri în sport. Pentru aceasta, a existat o colaborare permanentă a
DSJ şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean, cu primăriile şi cu directorii unităţilor de învăţământ din judeţ,
precum şi cu profesorii de educaţie fizică şi sport.
*
Dintr-o „radiografie” a sportului râmnicean pe anul 2008, făcută de Adi Comănescu - fostul director al
Direcţia pentru Sport a judeţului Vâlcea, rezultă că în timpul acestui an de referinţă, s-au consolidat
asociaţiile judeţene pe ramuri de sport, respectiv - handbal, atletism, fotbal, sportul pentru toţi, karate, judo,
volei, tenis şi şah, „fiind în curs de definitivare a organizării A.J. Baschet şi A.J. Box” (DSJ, dos. 1/2008),
nepag.). Din Raportul prezentat de acesta, rezulta că „C.S.Chimia deţine - statistic vorbind - cele mai multe
rezultate la nivelul sporturilor individuale, (. . .) cu 110 de medalii (23 de aur, 40 de argint si 47 de bronz)
obţinute îndeosebi de sportivii secţiilor de karate, haltere, judo, box, atletism, handbal şi scrimă”, însă clubul

175
de elită al sportului vâlcean în anul 2008 este, indiscutabil, CS Oltchim (cu 8-10 jucătoare din naţională),
care a adus faimă judeţului atât pe plan naţional, cât şi internaţional „în handbalul feminin” (Ibidem).
Raportul preezentat scotea în evidenţă şi rezultatele obţinute în alte domenii şi de alte cluburi sau asociaţii
sportive din Râmnic. Colegiul Naţional „Mircea cel Batrân” - locul I la Campionatul Naţional de volei-
cadete; CS Chimia Râmnicu-Vâlcea - locul II la Campionatul Naţional de scrimă; Colegiul Naţional „Mircea
cel Bătrân” - locul II la ştafeta 4x100m, Campionatul Balcanic de Juniori Muntenegru etc. (Ibidem). A
continuat să deşfăşoare o activitate performantă, echipa de baschet feminin de divizia A, CET Govora (care a
luat fiinţă în anul 2001), încheind sezonul competiţional pe locul IV.
La şcoli generale şi licee, s-au creat condiţii adecvate pentru derularea etapelor judeţene ale
campionatelor şcolare, la cele circa 60 de cupe desfăşurate la nivel judeţean şi zonal, la sporturile - volei,
handbal, fotbal, baschet, oină, softball şi atletism, măturisesc despre activitatea sportivă susţinută care s-a
desfăşurat în acest an.

3. P R E Z E N T Ş I P E R S P E C T IV E

a) H a n d b a l
Clubul de elită al sportului vâlcean continuă să fie, indiscutabil, CS Oltchim Râmnicu-Vâlcea, care îşi
continuă seria succeselor de mare campioană. Echipa vâlceană este port-drapelul sportului din Vâlcea,
mândria vâlcenilor, un adevărat brand în ţară şi în lume. „Serialul” de performanţe obţinute an de an,
justifică aceste afirmaţii. Echipa de handbal feminin Oltchim Râmnicu-Vâlcea a fost campioana sezonului
2008-2009 şi a celor care au urmat. Ea se află la al 17-lea titlu naţional din istorie şi al cincilea consecutiv. A
obţinut, de asemenea, rezultate deosebite la întrecerile internaţionale, care o plasează printre cele mai bune
echipe ale lumii. Iată (după W ikipedia), câteva rezultate din ultimii ani: 2009/2010 - finalistă la Cupa
Campionilor; 2008-2009, semifinalistă la Cupa Campionilor; 2007-2008, locul 5 în faza a doua a grupelor,
la Cupa Campionilor; 2006-2007, câştigătoare a Trofeului Campioanelor şi a Cupei Cupelor; 2004-2005,
ajunsă în sferturile de finală ale Challenge Cup, etc. Printre măsurile vizate de conducătorii clubului şi ai
echipei, în primul rând - de antrenorul Radu Voina, în anul 2011, a fost aceea prind revitalizarea echipei prin
efectuarea unor transferuri („A rena vâlceană”, 2011, n r. 571). În anii 2010 şi 2011, echipa s-a clasat pe
locul I în Liga Naţională de Handbal, iar în anul 2011 a câştigat Cupa României la Handbal. La nivel
internaţional, în ediţia 2010-2011, a fost semifinalistă (locul III) la Cupa Campionilor Europeni, un rezultat
bun după cel de la ediţia anterioară, când s-a clasat doar pe locul VII (W ikipedia).
Anul acesta (2012), echipa a ratat calificarea la „Olimpicele” de la Londra; una dintre măsuri, a fost
înştiinţarea lui Radu Voina de către conducerea clubului, că în viitor nu vor mai colabora, contractul
antrenorului expirând la data de 30 iunie 2012. Noul antrenor a fost deja anunţat, în persoana lui Jakob
Vastergaard.
Tinerele handbaliste vâlcene au, de asemenea, pregătire, psihologie şi - ceea ce este cel mai important
- rezultate de campioane. Un exemplu este edificator: la Campionatul Naţional de Handbal, trei echipe din
seria I au participat, întrecându-se pentru poziţia de lider, la Campionatul Naţional de Handbal - Junioare III,
desfăşurat la Mediaş în zilele de 2-4 octombrie 2009: CSŞ Râmnicu-Vâlcea - antrenată de Maria Ciulei,
Grupul Şcolar Energetic - antrenată de Florina Petria şi HC Oltenia. În urma confruntărilor, cele trei echipe
vâlcene s-au aflat pe primele trei locuri, ceea ce, într-un fel, constituie o performanţă rară.

b ) F o tb a l

Parcă pentru a lega prezentul fotbalului vâlcean cu tradiţiile acestuia, în ziua de 20 aprilie 2009, la
baza Hidroelectricii din Nordul Râmnicului a avut loc prima ediţie a Memorialului „Dumitru Anescu”, de
numele căruia se leagă nu numai perioada de glorie a echipei Chimia Râmnicu-Vâlcea (promovarea, pentru
câţiva ani buni, în Divizia A şi câştigarea Cupei României), ci şi formarea unor mari antrenori - Costică
Ştefănescu, Ion Oblemenco - şi jucători: Victor Piţurcă, Gheorghe Ţălnar, Tibor Selimes ş. a. (Sima, 2009, în
http://w w w . arenavalceana.ro)
Prezent şi perspective la CSM Râmnicu-Vâlcea. În anul 2009, când s-au sărbătorit 5 ani de la
înfiinţarea clubului din Zăvoi, CSM Vâlcea a ratat din nou, din multiple cauze, promovarea pe prima scenă
fotbalistică a ţării, cu toate că acest club vâlcean nu duce lipsă de fotbalişti talentaţi; unii dintre aceştia au
plecat să cunoască gloria la alte echipe şi se află în atenţia microbiştilor din întreaga ţară. Este vorba în

176
primul rând de fraţii Florin şi Mihai Costea de la Universitatea Craiova, dar şi de Raul Rusescu, (fost)
campion al României cu Unirea Urziceni. Coleg de generaţie cu Mihai Costea (Universitatea Craiova) şi
Raul Rusescu (Unirea Urziceni), Mihai Deaconescu, fiul antrenorului de la FC Oltchim, a ajuns la Astra
Ploieşti (Sim ona Sima). Ionel Stoica, Bogdan Preda şi Octavian Marinescu au făcut, şi ei, senzaţie la Cupa
Regiunilor UEFA. Cei trei „chimişti” s-au remarcat la turneul din Croaţia, ajungând cu selecţionata Olteniei,
echipă formată din jucători amatori, de la nivelul Ligii a III-a, până în finala competiţiei. Din echipa de
tehnicieni făceau parte Alin Artimon - antrenor principal, M itică Teleşpan şi Roberto Ivan - antrenori
secunzi şi Robert Tufişi - antrenor cu portarii (Sport-Expres, 2009, 4). Ulterior, antrenorul Alin Artimon şi-a
dat demisia (printre cauze: neprimirea drepturilor salariale), criza financiară a lovit mai rău ca oricând, se
vântura ideea retrogradării şi perspectivele echipei erau sumbre.
La sfârşitul lunii mai 2011, când ne documentam pentru această lucrare, echipa se afla (cu 36 puncte; -
6) pe locul 7 în seria a doua a ligii secunde de fotbal. La aceeaşi dată, echipa de fotbal „Oltchim” Râmnicu-
Vâlcea (seria a IV-a din Liga a III-a; antrenor - Ion Lazăr) se afla pe locul 11, cu 31 puncte (-8) („A rena
vâlceană” , 575). În ediţia 2011-2012 a campionatului, după 29 de etape, echipa se află pe locul 11, cu 34 de
puncte, urmând ca în ziua de 2 iunie a.c., să joace etapa XXX, cu lidera grupei - Polin Timişoara. Anumite
emoţii nu sunte excluse . . . ! Chiar şi din aceste câteva „eşantioane”, cititorul îşi poate face o idee despre
nivelul şi şansele echipei.
În ceea ce priveşte fotbalul pentru tineri, menţionăm cele două grupe de juniori ale clubului Frăţia
Râmnicu-Vâlcea, pregătite de antrenorii Dan Zguroiu şi Lucian Giurcă, pot reprezenta garanţia
performanţelor de mâine. De asemenea, în ultimii ani s-a acordat mai multă atenţie fotbalului feminin:
renumitul antrenor de fotbal Nicolae Bugheanu a organizat (mai 2009) - pe stadionul CSŞ din nordul
municipiului Râmnicu-Vâlcea - cea de-a doua ediţie a Campionatului Judeţean de Fotbal Feminin
(competiţie înscrisă şi în calendarul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar). Din Râmnicu-Vâlcea, au
participat trei echipe. Locul I a revenit (după loviturile de departajare de la 7 metri) echipei Grupului Şcolar
Energetic Râmnicu-Vâlcea (antrenoare: Alina Munteanu şi Laura Haş).

c) B a s c h e t
Fosta echipă de baschet masculine BC Râmnicu-Vâlcea s-a desfiinţat oficial cu mai bine de un an în
urmă, chiar înainte de startul sezonului 2008-2009. Iubitorii acestui sport - jucători, antrenori, oficiali - au
continuat să promoveze baschetul; astfel, în ziua de 24 februarie 2009, Sala „Capela” din cadrul Colegiului
Naţional „Mircea cel Bătrân” a găzduit Memorialul „Cristian Boteanu” (fost jucător şi apoi antrenor de
baschet). Fostul antrenor al echipei de baschet masculin, Cristian Achim, a fost ales, la începutul lunii mai
2009, în Biroul Federaţiei Române de Baschet. Anterior, în 2007, Achim îl secondase pe sârbul Dragan
Petricevic la lotul naţional Under 20 (Nicolae Ciucescu) .
Baschet f eminin. Din păcate, Formaţia feminină de baschet CET Govora nu s-a mai înscris în ediţia
actuală de campionat, cei doi tehnicieni şi jucătoarele fiind anunţaţi că sunt liberi de contract. Motivul
invocat de conducere a fost lipsa banilor, dar se pare că la luarea deciziei au contat şi „discuţiile” care au
existat în timpul sezonului între jucătoarele străine şi tehnicieni (Niculescu, 2009). Este regretabilă
desfiinţarea echipei de baschet feminine (senioare), în condiţiile în care rezultatele obţinute de junioare -
antrenate de M anuela Cornea - au fost foarte bune. Proaspăta „tricoloră” nu este singura dintre valorile tinere
al baschetului vâlcean, fiindcă “vin din urmă” şi se afirmă noi speranţe în acest sport, în primul rând - dintre
elevele Manuelei Cornea: Alexandra Vâlcu, Adelina Andronache, Beti Neagoe etc.

d ) V o le i
Pentru valoarea lor, echipa CNMB a fost invitată să semneze un contract de fuziune cu clubul CET
Govora, astfel că în prezent, toate voleibalistele - de la speranţe şi până la senioare - joacă sub numele de
CET Govora - CNMB. Una dintre cele mai eficiente jucătoare pe care secţia de profil de la Colegiul
Naţional „Mircea cel Bătrân” din Râmnicu-Vâlcea le-a dat în ultimii ani, este Luiza Dinu, cea care a fost deja
cooptată de câteva ori la lotul naţional junioare (A rena vâlceană, 2009).

177
 e) A tle tis m

Dintr-un bilanţ întocmit de AJA Vâlcea (preşedinte: Mihai Şoimu) la sfârşitul anului 2008, a reieşit că
rezultatele obţinute de atletismul vâlcean au fost cel puţin mulţumitoare. Au obţinut medalii la concursurile
la care au participat, următorii sportivi: Adrian Mihăescu (CNMB) - la ştafetă, locul 1 la Campionatul
Balcanic de juniori; Ana M aria Roşianu (CNMB) - la 60 şi 100 metri, locul 1 la Campionatul Naţional de
juniori III; Valentina Delion (CS Chimia Râmnicu-Vâlcea) - la maraton, locul 2 la Campionatul Naţional;
Laura Dumitraşcu (CNMB) - triplusalt, locul 2 la CN de juniori II; Cristina Giugă (CNMB) - 300 de metri,
locul 3 la CN de juniori III; Adrian Mihăescu - (100 şi 200 metri, locul 3 la CN de juniori II; Marinela
Mazilu (CNMB) - 200 metri, locul 3 la CN de juniori II şi Aura Vătafu - 800 metri, locul 3 la CN de juniori
II. De la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, la proba de ştafetă (4x100m) s-au mai remarcat Trestianu,
Dumitraşcu, Rizea şi Mazilu (acesta din urmă - locul 1 la CN de juniori II); Istratie, Giugă, Rădoi şi Roşianu
(locul 2 la CN de juniori III), Cazacu, Dumitraşcu, Rizea şi Mazilu (locul 2 la CN de juniori I); Clavac,
Dumitraşcu, Rizea, Cazacu, Văduva, Vlad, Zgripcea şi Mihăescu (locul 3 la Campionatele Naţionale
şcolare). De la Clubul Sportiv Chimia, tot la proba de ştafetă, s-au evidenţiat Olaru, Ciocea, M. Rădescu şi C.
Rădescu - locul 3 la Campionatul Naţional. În perioada 8-12 iulie 2009, la Bressanone (Italia) s-a desfăşurat
Campionatul Mondial de atletism rezervat juniorilor II. Ultima întrecere de acest gen avusese loc în 1992,
atunci când Ionela Târlea a obţinut medalia de aur. La competiţia din acest an, au participat şi doi sportivi
legitimaţi la secţia de atletism a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” : Ana M aria Roşianu, pregătită de
antrenoarea Marinela Mirea şi Adrian Mihăescu, elev al profesoarei Rodica Tomoiagă (Corneci, 2009).
Atletism şcolar. La sfârşitul lunii mai 2009, pe Stadionul Tineretului din Bucureşti a avut loc
Campionatul Naţional Şcolar de atletism, la care au luat parte şi sportivi de la Colegiul Naţional „Mircea cel
Bătrân” din Râmnicu-Vâlcea. O performanţă deosebită a realizat Ana Maria Roşianu, sportiva antrenată de
Marinela Mirea reuşind să ocupe prima poziţie la proba de 100 metri plat. Echipa formată din M arinela
Mazilu, Simina Rizea, Laura Dumitraşcu şi Ana Maria Roşianu, a reuşit de asemenea să se remarce,
clasându-se pe locul 1 la proba de ştafetă 4x100 metri. La Campionatul Mondial din luna iulie, Ana Maria
Roşianu a participat alături de alte trei sportive din România, la ştafeta de 1, 2, 3, 4, unde a alergat pentru
proba de 100 metri plat. În urma rezultatelor obţinute, vâlceanca şi colegele sale de echipă au ocupat locul 3
şi au câştigat medalia de bronz (Dulăcioiu, 2009). Dintre toţi, s-a detaşat net aceeaşi Ana Maria Roşianu
(elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, pregătită de antrenoarea Marinela Mirea),
care a obţinut, numai în anul 2009, 10 medalii la diferite concursuri naţionale şi internaţionale. Alături de
colegul său Adrian Constantin Mihăescu, ea face parte din lotul Federaţiei Române de Atletism
(Ţ ârcom nicu, 2009). Dovedind o perseverenţă puţin obişnuită, ea a obţinut şi în anii care au urmat, rezultate
asemănătoare. Recent (23-24 iunie 2012), ea a participat la Campionatul Balcanic de Atletism din Turcia
(Eskisehir), unde a obţinut Medalia de argint la proba care a consacrat-o - 100 m plat; de asemenea, ea a
obţinut titlul balcanic, cu echipa de stafetă a României, la 4x100 m (A rena vâlceană, 26.06.2012).

f) C u l t u r i s m
Rezultate remarcabile la acest sport a obţinut multicampioana noastră naţională (2004- 2008) Mihaela
Pasăre. Anul 2009 i-a adus alte două medalii (una la individual şi cealaltă - cu echipa), apoi - de bronz, la
campionatele naţionale de culturism. Din cauza unui accidentări, a trebuit să renunţe la acest sport. Alţi
culturişti care au obţinut rezultate deosebite în ultimii ani, au fost soţii Augustin şi Floriana Dumitrescu. Ca
antrenor, Augustin a scos un vicecampion naţional, în persoana lui Cătălin Florescu. La juniori, s-a remarcat
Andrei Bran (CS Culturistul) - cat. 70 kg.

g) H a lte r e
În cadrul Clubului Sportiv Chimia, despre care se spune că ar fi „monopolizat” domeniul
performanţelor la diferite sporturi, printre secţiile sportive cu cele mai bune rezultate consemnate în ultimii
ani, se numără şi cea de haltere. Antrenorul Gheorghe Dinu (Clubul Sportiv Chimia) spune că generaţia
actuală pe care o pregăteşte este una de vârf, fiind mândru de ceea ce au demonstrat până acum elevii săi,
printre care s-au remarcat Aexandru Şandru - 17 ani, Daniel Moldovan - 20 de ani, Lucian Vlad - 19 ani,
Eliza Mureanu - 20 de ani şi Sorina Matei - 13 ani.

178
 La sfârşitul primăverii anului 2009, halterofilii de la Clubul Sportiv Chimia Râmnicu-Vâlcea s-au
deplasat la Bistriţa, unde au participat la calificările pentru finala Campionatului Naţional de juniori II şi la
Cupa României. Pe parcursul competiţiei, toţi sportivii pregătiţi de antrenorul Gheorghe Dinu au avut o
evoluţie frumoasă, însă cea mai mare performanţă a fost realizată de Sorina Matei (categoria 58 kg.), care în
afară de faptul că s-a calificat la finala Campionatului Naţional, a câştigat şi Cupa României. Aceeaşi Sorina
Matei a obţinut recent, la Campionatul Naţional de Tineret şi Juniori I (Oneşti, 29 septembrie - 3 octombrie
2009), Medalia de argint la stilul smuls şi două medalii de bornz - la aruncat şi la total. Tot la concursul
menţionat, Alexandru Şandru (69 kg.) a cucerit bronzul la toate cele trei categorii (smuls, aruncat şi total)
(Alexa, 2009, 28). Elevii lui Gheorghe Dinu şi-au confirmat valoarea şi la competiţia amicală desfăşurată în
ziua de 17 octombrie 2009 la Sala Polivalentă din Râmnicu-Vâlcea, obţinând 6 medalii de aur: Alexandru
Măndică (37 kg), Andrei Măndică (48 kg), Angel Abuziloaie (55 kg), Bogdan Popa (74 kg), Ovidiu
Cojocaru (96 kg) şi Ştefan Teodorescu 100 kg (Ibidem, 6).

h ) A lte s p o r t u r i

La lupte greco-rom ane, au strălucit componenţii echipa Clubului Sportiv Şcolar - Chimia Râmnicu-
Vâlcea, antrenată de Cornel şi Ilie Lupu (O. Dulăcioiu). Doi dintre tinerii luptători din echipă - Ovidiu
Cojocaru şi Radu Zarioiu - au fost selecţionaţi pentru centrele olimpice de juniori.
La înot, profesorul Silviu Grecu rămâne acelaşi pasionat antrenor, continuând să se ocupe cu
perseverenţă, de promovarea înotului în rândul copiilor.
O activitate consecventă şi pasionată la dans sportiv, desfăşoară antrenoarea Mihaela Runceanu,
iniţiatoarea, organizatoarea şi conducătoarea Clubului RU APOLLO. Dansatorii pregătiţi de ea au fost
recompensaţi nu o dată cu premii şi distincţii naţionale şi internaţionale.
În perioada ianuarie - decembrie 2009, sportivii legitimaţi la C.S. C H IM IA R âm nicu-V âlcea au
câştigat de la cupele şi campionatele naţionale şi internaţionale la care au participat, nu mai putin de 173
medalii din care 34 de aur, 61 de argint si 78 de bronz. Secţia de K arate, condusă de antrenorul emerit Paul
Dinu, a obţinut - prin sportivii: Paul Dinu, Marian Totelecan, Silviu Ghiţă, Andi Stifu, Daniel Păun, Nicolae
Stanciu, Mihai Mazilu, Bogdan Gogoloşi, Remus Vişan, Alin Florea, Andrei Florea, Andrei Rotaru, Iuliana
Avram, Andreea Bîlă, Raluca Frumuşelu, Cristina Ardeleanu, Diana Cocoşi şi Narcisa Căţea - 135 de
medalii, din care 33 de aur, 38 de argint şi 64 de bronz. Dintre acestea, la finala C am pionatului E uropean
au fost obţinute11 medalii, din care 2 - de aur, 1 - de argint şi 8 de bronz; la finala C am pionatului
N aţional: 41 de medalii, din care 13 - de aur, 7 - de argint şi 21 de bronz; la C upa Rom âniei: 28 de
medalii, din care 5 - de aur, 9 - de argint şi 14 de bronz; la cupe naţionale şi internaţionale: 55 de medalii,
din care 13 - de aur, 21 - de argint şi 21 - de bronz.
Secţia de H A LTER E, condusă de antrenorul G heorghe Dinu, şi-a înscris în palmares - prin sportivii:
Eliza Mureanu, Alexandru Şandru, Sorina Matei, Alexandru Tănăsie, Daniela Gonţan şi Daniel Moldovan -
11 medalii, din care 2 - de aur, 5 de argint si 4 de bronz, astfel: în finala C am pionatului N ational -10
medalii, din care 2 de argint şi 8 de bronz; la C upa Rom âniei - 7 medalii, din care 2 - de aur, 3 de argint şi 2
de bronz.
Secţia de JU D O , condusă de antrenorul Ion Luciu, a obţinut - prin sportivii: Viorel Pană, Andrei
Bărcan, Ionuţ Luciu, Denisa Luciu, Mădălin Buşagă, Ioana Mazilu, Marian Mihai, Bianca Buşagă, Eduard
Boloşteanu şi Andrei Sandu - 30 de medalii, din care 5 de aur, 9 de argint si 16 de bronz, după cum urmează:
la C am pionatul N aţional - 2 medalii de bronz; la cupe naţionale si internaţionale - 28 de medalii, din care
5 de aur, 9 de argint şi 14 de bronz.
Secţia de A T L E T ISM , condusă de antrenorii L elioara A lexandrescu, C laudiu C îrstea şi Angela
Popescu, a obţinut - prin sportivii Marius Florin Şerban, Cosmin Rădescu, Adrian Olaru, Alina Predescu,
Mădălin Neaţă şi Valentina Delion - 6 medalii, din care 2 de argint şi 4 de bronz (la C am pionatul N ational
- 2 de argint şi 1 de bronz, la cupe naţionale şi internaţionale -1 de argint şi 3 de bronz).
Secţia de SCRIM Ă , condusă de antrenorii L um iniţa M arcu şi Ion M ihai, au obţinut - prin sportivii:
Eliza Niţoi, Alexandra Gheorghe, Cătălin Tiţa, Petre Tudorache, Cosmin Cazacu, Ionuţ Ganciu şi Ştefan
Ivănoiu - 8 medalii: 1 de argint şi 4 de bronz la C am pionatul N aţional, iar la cupe naţionale şi
internaţionale -1 de argint şi 2 de bronz.
Secţia de LU PTE, condusă de antrenorul L upu Cornel, a obţinut - prin sportivii: Ovidiu Cojocaru,
Radu Zarioiu, Alexandru Măndică, Anghel Abuziloaie, Alin Bică şi Şerban Teodorescu - 11 medalii, din

179
care 1 de aur, 5 de argint şi 5 de bronz (la C am pionatul N aţional - 1 medalie de argint şi 2 de bronz, iar la
cupe naţionale şi internaţionale - 9 medalii, in care 1 - de aur, 4 de argint şi 4 de bronz.
Secţia de BOX, condusă de antrenorii D obriţoiu Nicolae şi M arius B ăluţă, a obţinut - prin sportivii:
Adrian Dicu, Alexandru Dicu, Ionuţ Augustin Banu, Mihai Daragiu, Răzvan Vâlcea, Alexandru Mătuşoiu,
Ionuţ Bica, Marian Popa, Radu Leonard, Ionuţ Pantea, Robert Dicu, Alexandra Nicula şi Narcisa Ghica - 22
de medalii, din care 12 de aur, 7 de argint şi 3 de bronz (la C am pionatul N ational - 3 medalii de bronz, iar
la cupe naţionale şi internaţionale - 19 medalii, din care 12 de aur şi 7 de argint).
Secţia de HANDBAL, condusă de către antrenoarele prof. Nicoleta L azăr, C ristina R ouă şi M aria
Rădoi, s-a calificat la turneele finale de junioare I şi II.
Secţia de TEN IS DE MASĂ, condusă de către antrenor prof. M ihaela T ruşcă, s-a clasat cu echipa pe
locul IV la Campionatul Naţional Divizia A feminin; Secţia de FO TBA L TEN IS, condusă de antrenorii
C ristian L a z ăr şi M arian C ăru n tu , a obţinut cu echipa locul IV la Cupa României; Sectia de ŞAH PR IN
CO RESPO N D EN ŢĂ , compusă din antrenor T iberiu Aniniş - MS şi sportivii: Plas Caravan - MMF, Viorel
Crăciuneanu - MS, Marius Horvat - MS şi Florin Duţu - MS, participantă la Campionatul European, nu
încheiase, până recent, competiţia, care - se ştie - durează 2 ani. S-a finalizat, însă, Cupa României la această
formă de şah; ediţia de anul acesta a fost câştigată de ing. vâlcean (de origine sibiană) Marius Horvath de la
CS Chimia, „aducând încă o dată clubul vâlcean în careul de aşi al ţării” 130. Din spusele maestrului Tiberiu
Aniniş, rezultă că se află în desfăşurare alte două finale de campionat naţional la această formă de şah:
ediţiile 42 şi 43, la care - în afară de el - mai participă şahiştii Marius Horvath şi Ştefan Ţicleanu. Sportivul
Viorel Crăciuneanu participă la Turneul Candidaţilor (fază intermediară între semifinale şi finale) din cadrul
Campionatului Mondial (la individual), care se apropie de finalizare. După aprecierea aceluiaşi „raportor”,
obţinerea acestor rezultate de către secţiile din cadrul Clubului - H andbal, Judo, Scrim ă, L upte, Tenis de
M asă, Box, H altere, A tletism , Şah, R adio, Fotbal-Tenis şi K arate, se datorează umor antrenori precum
Nicoleta Lazăr, Ion Luciu, Ion Mihai, Ilie Lupu, Mihaela Truşcă, Nicolae Dobriţoiu, Gheorghe Dinu,
Lelioara Alexandrescu, Tiberiu Aniniş, Florin Lupu, Cristian Lazăr, Constantin Daneş şi Paul Dinu.
Printre numeroasele sugestii şi propuneri ale proaspătului director al DSJT Vâlcea, Paul Dinu, menţionăm:
înfiinţarea mai multor centre de înot, gimnastică sportivă, gimnastică ritmică, ski, caiac-kanoe, polo, patinaj,
rugby, tir sau tir cu arcul - „discipline care au intrat într-un con de umbră nemeritat”; crearea unor secţii de
pregătire în mai multe oraşe din ţară, înfiinţarea unor „catedre” pentru campionii României, aducerea în prim
planul atenţiei, a unor personalităţi precum Ionela Târlea, Leonard Doroftei ş. a.
Considerăm că „simpla” enumerare a primilor zece sportivi, medaliaţi pentru performanţele obţinute în
anul 2011, mărturiseşte despre posibilităţile sportului râmnicean, despre sporturile şi disciplinele la care
sportivii noştri se prezintă cel mai bine: Locul 1. Andreea Bîlă (karate) - antrenor, Paul Dinu; Locul 2:
echipa de handbal feminin Oltchim - antrenor, Radu Voina; Locul 3: Nicolae Stanciu (karate) - antrenor,
Paul Dinu; Locul 4: Iuliana Avram (karate) - antrenor, Paul Dinu; Locul 5: Silviu Ghiţă (karate) - antrenor,
Paul Dinu; Locul 6: Anda Matei (haltere) - antrenor, Dinu Gheorghe; Locul 7: Adrian Mihăescu (atletism) -
antrenor, Rodica Tomoiagă; Locul 8: Daniel Moldovan (haltere) - antrenor, Dinu Gheorghe; Locul 9: Ana
Maria Roşianu (atletism) - antrenor, Marinela Mirea; Locul 10: Paul Dinu (karate) - antrenor, Constantin
Daneş.

180
 Handbalistele de aur ale României: Echipa OLTCHIM Râmnicu-Vâlcea

Echipa de aur a voleibalistelor de la CNMBRâmnicu-Vâlcea, flancată de doi antrenori

plămădiţi din acelaşi nobil metal: soţii prof. Nicoleta şi Marius M ĂRG ĂRIT

181
 OAMKM CARE AL SCRIS
PAGINI DIN ISTORIA SPORTULUI RÂMNICEAN

Marin TRlNCÂ - fostprofesor Lattrtnţiu STILEA

Ii antrenor emerit ia Lh rut „AL Ltkovmi" - artizanii wMuiiii râmnicean

lan CA I TtILESCI Ian ( R i f / / ’X ESCt Xicviar D/SESCl

- preţedim itt*„ 4e~o r/tffă wr al unui dintre m mai huni directorul Academiei Olimpice-
Ctubului Sp*\rttv „Oitchim " arbitri internaţionali dr fit/hal filiala t aicea. energic promotor
U H t o j ăicca__________________________________________ ai spartului rălccan______

182
Handbalista Maria TÂRCA Atleta Ionela TÂRLEA

Acasă la karatistul Paul D IN U şi l a . . . trofeele sale

183
 C a p .X I - T U R I SM U L

Vom avea în vedere, la această secvenţă, cele două sensuri (neglijându-l pe acela de 2. „autoturism” !)
ale noţiunii şi vocabulei: activitate cu caracter recreativ sau sportiv şi latură a sectorului economiei, unde
activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, de recreere sau a
deplasărilor de persoane în diferite scopuri (vezi DEXI, 2007, 2086). Desigur, aceste două laturi ale
turismului recreativ-sportivă şi economică - nu pot fi separate, ele influenţându-se şi întrepătrunzându-se
permanent. Dovezi în acest sens, sunt numeroasele şi interesantele mărturii rămase de la persoanele care au
vizitat, din vechime, Ţările Române, în diverse scopuri practice, dar s-au şi recreat totodată, văzând şi
admirând particularităţile geografice (naturale) şi antropice ale zonei Vâlcii, în speţă - ale Râmnicului.
Condiţia de bază pentru dezvoltarea activităţilor turistice o constituie existenţa pe un anumit teritoriu a
resurselor turistice atractive, o adevărată materie primă care, printr-o utilizare eficientă să se constituie într-o
ofertă corespunzătoare. Deosebit de importante sunt poziţia geografică a zonei în raport cu orientarea
generală a fluxurilor internaţionale, nivelul de dezvoltare economică şi socială a zonei, dezvoltarea
infrastructurii turistice, tradiţiile locului etc.
Putem afirma că încă de la începuturile sale de aşezare urbană („oraşul domniei mele”), Râmnicul a
îndeplinit condiţiile de bază pentru ca o localitate să se numească turistică. Ca argumente concrete pentru
vocaţia turistică a municipiului Râmnicu-Vâlcea, putem să enumerăm, cu toată certitudinea, următoarele;
- „arhitectura” extrem de potrivită a reliefului, propice dezvoltării turismului; un loc însemnat în acest
sens, îl ocupă înălţimile împădurite din jurul oraşului, între care Dealul Capela - denumire ce începe să
capete treptat o aură de legendă - ocupă un loc de seamă, aproape emblematic.
- climatul favorabil ce permite desfăşurarea activităţilor turistice pe tot parcursul anului; clima
echilibrată, fără ierni prea aspre şi nici cu veri excesiv de călduroase, este asigurată de dealurile ocrotitoare
care aproape că înconjoară oraşul, lăsând din vechime loc liber doar pentru aşternerea drumurilor strategic-
comerciale care pornesc din Râmnic spre toate cele patru puncte cardinale;
- o parte, printre cele mai reprezentative, din reţeaua hidrografică a judeţului - râul Olt şi afluentul său,
Olăneştiul (fost Râmnic) spre vărsarea sa în primul - susţine în mod revelator vocaţia turistică a judeţului,
alături de importantul rol istorico-documentar al celor două hidronime; structura lor geologică diversă şi
specifică, a imprimat organizării sistemelor de acumulare şi drenaj tente specifice, punându-şi amprenta
asupra valorificării recreativ-curativ a celor două ape curgătoare;
- un potenţial biogeografic de excepţie materializat prin cele două componente specifice ale cadrului
natural: vegetaţia şi fauna existente în arealul râmnicean;
- un fond turistic antropic caracterizat printr-o mare bogăţie, varietate şi originalitate.

1. R E S U R S E L E T U R IS T IC E N A T U R A L E

Între oraşele româneşti asemănătoare ca mărime, Râmnicul a ocupat dintotdeauna un loc de frunte,
datorită aşezării sale geografice privilegiate, chiar strategice, şi cadrului natural variat şi plăcut
(Enciclopedia I, 2010, 39 şi urm .), care au favorizat oraşul pe tot parcursul închegării şi apoi al dezvoltării
sale. Pitoreştile peisaje ale oraşului, transformate în timp şi puse în valoare de mâinile şi minţile locuitorilor
săi, atât în scopuri economice, cât şi recreative, situează municipiul Râmnicu-Vâlcea printre cele mai
importante puncte turistice ale judeţului şi ale ţării.
Cu mijloacele artei literare, aceste „atuuri” turistice ale Râmnicului sunt descrise într-un mod inspirat,
de către Constantin Mateescu - râmnicean de origine, cel care a iubit întotdeauna, cu impresionantă
statornicie, frumosul oraş de baştină, dedicându-i mai multe cărţi. „Între alte oraşe ale ţării - constată
scriitorul - Râmnicu-Vâlcea e hărăzit cu toate darurile. Aşezarea lui, ca a mai tuturor localităţilor vechi, a
căutat apa şi umbra ocrotitoare a dealurilor (. . . ). Alături de eforturile întru dăinuire (oraşul e aşezat la
intersecţia multor căi şi vaduri de comunicaţie şi în apropierea unui centru milenar de exploatare a sării şi de
culegere a aurului din nisipul Oltului), locuitorii de demult trebuie să se fi însufleţit, nu mai puţin decât
contemporanii noştri, la murmurul vrăjit al Oltului sau la reflexele de aur ale pajiştilor nicăieri frumoase ca
aici în dimineţile de primăvară” (M ateescu, 1979, 12-13).

184
 Numeroşi călători - străini şi români - au remarcat bogăţiile şi frumuseţile oraşului, în timpul
peregrinărilor lor prin Ţările Române şi apoi prin România. Astfel, Theodore Margot - unul dintre francezii
care, în 1859, au vizitat această veche aşezare, avea cuvinte de laudă pentru poziţia încântătoare a oraşului,
ceea ce îl determina să atribuie o etimologie interesantă - nu tocmai „ştiinţifică”, însă deosebit de
semnificativă, în ceea ce priveşte problema în discuţie: după părerea lui, denumirea oraşului „ar veni de la a
râmni - râmnitul, căci prin poziţiunea sa cea muntoasă şi mult pitorească, era un lucru adevărat de râmnit
pentru stabilirea unui oraş” (AO, V II, n r. 35, 1928, 6).
Frumuseţea unor case ale localităţii era remarcată de un alt francez - Auguste Lancelot - care, pe la
1860, remarca faptul că „Râmnicul are case pretenţioase”, dar care se ridicau „alături de colibe de lemn
comune oraşelor româneşti” (O prescu, 1926, 67).
La începutul secolului trecut, marele istoric Nicolae Iorga - călător pasionat şi neobosit prin România
şi prin lume, trecând prin Râmnic, îşi exprima „plăcerea de a te găsi într-un giuvaer de orăşel, într-una din
cele mai curate aşezări urbane din toată România. (. . .) O, minuni ale apei şi ale Noului Severin! Şi nu sunt
nici maidanuri, nici bordeie, ci case curate ce se înfrăţesc între ele, frumoase case gospodăreşti foarte
îngrijite. (. . .) Grădina publică, numită Zăvoiul, e frumoasă, cu podoabe de crengi, cu oale de flori
prinse nativ şi pitoresc în poartă. Sunt alei largi, podişte, pavilioane, straturi de flori bine îngrijite” (Iorga,
1904, 59).
Oraşul l-a impresionat şi pe scriitorul Alexandru Vlahuţă, care, vizitând Râmnicul, constata
„întipărirea plăcută a curatului oraş, cu arbori mulţi, cu frumoase bisericuţe reparate, împodobite cu turnuri
de zid” (V lahuţă, 1908, 108).
De altfel, nu a mai trecut mult de la vizitele prin Râmnic ale acestor faimoşi călători şi - pentru
frumuseţea şi pitorescul său - Râmnicul a căpătat, treptat, regim de staţiune balneoclimatică. După ce, în
1923, Râmnicul aderase la „Uniunea Oraşelor din România”, la 20 ianuarie 1937, primarul Râmnicului îi
cerea aprobare directorului general al Regiei Autonome CFR Bucureşti, ca persoanele care vizitează
Râmnicul în sezonul de iarnă, să beneficieze de o reducere de 50% la biletele de tren, întrucât acea reducere
era „recunoscută de dvs. tuturor staţiunilor pentru sporturile de iarnă” (A ndronie, 1994, 4). În aceeaşi
adresă, se menţiona că „prin deciziunea ministerială cu nr. 1389/1934 a Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor
Sociale (. . .), precum şi prin deciziunea Oficiului Naţional de Turism, oraşul nostru a fost încadrat ca
staţiune climaterică, atât pentru vară, cât şi pentru sporturile de iarnă, fără nicio restricţiune” (Ibidem).
La scurt timp după aceste prime tatonări şi iniţiative, s-a trecut la înfiinţarea structurilor organizatorice
de profil. Informaţii interesante despre acest aspect, ne furnizează eminentul profesor şi avocat Nicu
Angelescu în amintirile sale, întrucât el a fost rugat, la vremea respectivă, să se ocupe de ocupe de
organizarea unui oficiu local de turism, care avea ca scop să transforme Râmnicul într-unul dintre cele câteva
centre de turism din ţară. Inspectorul de la „Centru” care venise în reşedinţa de judeţ ca să facă demersuri în
acest sens, l-a informat că se hotărâse construirea la Râmnic a unui mare hotel turistic, urmând ca în bugetul
viitor să fie prevăzute, pentru Râmnic, şi alte investiţii vizând dezvoltarea turismului (Angelescu, 2005,
347). Profesorul şi-a luat rolul foarte în serios şi a propus un proiect frumos şi îndrăzneţ, care - dacă ar fi fost
realizat - ar fi făcut din Râmnic, într-adevăr, un minunat centru turistic: în opinia sa, oraşul „nu trebuia să fie
nici centru comercial, nici centru industrial, deşi regiunea noastră are şi ea destule posibilităţi industriale.
Râmnicul trebuie să rămână un loc de atracţie pentru toţi iubitorii de natură. Aceasta să fie preocuparea
edililor şi în direcţia aceasta urmează să se lucreze în viitor” (Ibidem). Citim, în continuare, în cartea
menţionată, emoţionante rânduri despre frumuseţea şi potenţialul turistic ale Râmnicului interbelic:
„Râmnicul are în jurul său numeroase staţiuni balneare şi localităţi istorice, precum şi nenumărate locuri cu
admirabile privelişti ale naturii. Oraşul nostru ar deveni, în scurt timp, principalul centru de turism al ţării,
dacă o administraţie pricepută şi harnică s-ar îngriji să creeze comunicaţii permanente cu toate aceste
localităţi, înlesnind turiştilor posibilitatea unor deplasări lesnicioase” (Ibidem, 347-348).
Cu acest proiect şi în condiţiile stipulate, Nicu Angelescu a primit oferta de a conduce Oficiul Local de
Turism. Din păcate, din toate promisiunile reprezentanţilor de la Bucureşti privind investiţiile, nu s-a ales
nimic, iar directorul idealist şi vizionar al noii instituţii a demisionat, dezamăgit, recomandându-l, în locul
lui, pe pr. Constantin Grigore, care a şi acceptat funcţia. Când, în 1944, scria Râmnicul-Vâlcii, Loc de
amintiri recreiere. Monografie - ghid în fapt, în fapt - prima lucrare cu caracter monografic despre oraş* - ,
autorul se subintitula, chiar pe copertă, „Preşedintele Oficiului Local de Turism”. În această carte de nici o
sută de pagini, încă insuficient cunoscută şi promovată (poate că ar trebui reeditată!), cititorul asistă la o
adevărată şi emoţionantă „Cântare a Râmnicului”, cu accent pe potenţialul său turistic: aşezarea şi
frumuseţile naturale, monumentele, crucile şi bisericile oraşului, parcurile etc. Un capitol special al cărţii este
185
intitulat chiar Râm nicul Vâlcii - centru turistic, unde autorul tratează legăturile (traseele spre) staţiunile din
judeţ, ceea ce îi oferă ocazia să analizeze succint şi staţiunile din jurul oraşului, precum şi traseele turistice
(G rigore, 1944, 71).
După război, şansele de realizare a dorinţelor şi previziunilor lui Nicu Angelescu se vor împuţina şi
mai mult, căci industrializarea oraşului, motivată de politica dusă „la vârf” şi local, dar şi de asigurarea unor
locuri de muncă, va întârzia dezvoltarea turistică a Râmnicului, deşi nici acest aspect nu va fi neglijat de
edili, care se vor strădui în permanenţă să pună în valoare virtuţile turistice ale frumosului oraş de „la Olt” .

a ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c a l r e lie f u lu i

Prin aşezarea sa geografică, Râmnicul se încadrează în zona dealurilor şi depresiunilor subcarpatice

care ocupă o însemnată întindere din judeţ. Nu vom insista, fiindcă descrierea amănunţită a delimitării
oraşului şi caracterizarea sa geomorfologică sunt date de către un specialist în domeniu, în cadrul primului
capitol al lucrării de faţă. Din punct de vedere al reliefului, la Nord se remarcă apele lacului de acumulare
Râmnicu-Vâlcea, iar la Sud - cele ale lacului Govora (Râurenii, împreună cu lacul său de acumulare, fiind
integrat în municipiu). Observăm doar, nu fără o anumită nostalgie, că vechea descriere şablon a oraşului
care s-ar afla „între Capela şi Olt”, este demult perimată şi inexactă, întrucât, în realitate, emblematicul Deal
Capela face parte integrantă din municipiul Râmnicu-Vâlcea, iar „luciul de apă” al Oltului se integrează, pe o
însemnată porţiune (din hotarul cu Bujorenii şi Dăeştii - la Nord şi până la hotarul dinspre sud-est, cu
Budeştii), în suprafaţa oraşului. Aşadar, atunci când se vorbeşte despre limita vestică a oraşului, trebuie
menţionate dealurile Vlădeştiului. Înspre est, de asemenea, Râmnicul „a trecut Oltul” demult, satul Sticlărie,
care făcea parte cândva din fosta comună suburbană Goranu (azi inclusă în municipiu), fiind - în cadrul
Goranului - un „simplu” cartier.
Pentru zona oraşului, ca pentru toţi Subcarpaţii şi Dealurile Piemontane, trebuie avut în vedere
turismul auto, cu dezvoltarea arterelor rutiere, dar şi turismul pedestru de interes local şi - pe cât posibil -
crearea unor staţiuni climaterice de altitudine medie. Luăm în consideraţie, de asemenea, legăturile şi
posibilităţile de circulaţie spre staţiunile şi alte centre turistice din jur: Călimăneşti (spre Sibiu), Ocnele Mari,
Băile Govora şi Horezu, Băile Olăneşti, dar şi spre oraşe mari, precum Bucureşti şi Piteşti.

b ) P o te n ţia lu l c lim a to -tu ris tic

Pentru turism, clima constituie o condiţie foarte importantă a desfăşurării vieţii umane (inclusiv a
turistului), resursă în procesul recreerii şi tratamentelor balneoclimaterice, mediu favorabil sau restrictiv în
desfăşurarea activităţilor turistice. Cu cât aceste aspecte sunt mai armonios îmbinate în teritoriu, cu atât
creşte valoarea potenţialului climatic pentru turism.
Climatul Râmnicului se încadrează în poziţia geografică generală a judeţului din care face parte, acesta
situându-se pe paralela de 45° latitudine nordică, poziţie foarte importantă pentru turism deoarece acest tip de
climat se caracterizează prin succesiunea cu regularitate, într-o echivalenţă temporală (3 luni) a celor patru
anotimpuri, determinând o permanentă schimbare a decorului în cursul anului. Izoterma anuală de 10°C, care
este caracteristică pentru cea mai mare parte a Câmpiei Române, se insinuează adânc pe culoarul Oltului
până la nord de Râmnicu-Vâlcea; pe menţionatul culoar al Oltului, zilele cu cer senin sunt, în medie, în
număr de 40 pe an (Enciclopedia I, 2010, 724).
Apariţia şi apoi persistenţa stratului de zăpadă constituie, de asemenea, o condiţie importantă pentru
turismul sportiv (schi, săniuş), având aceeaşi importanţă ca durata de strălucire a Soarelui pentru plajă şi ca
prezenţa cerului senin în zonele de munte şi de deal. Dacă în zonele muntoase al judeţului, acestea se
semnalează chiar înainte de 1 septembrie, de-a lungul culoarului Oltului, râu pe care se află Râmnicu-Vâlcea,
dara medie a apariţiei primelor ninsori se situează, în medie, între 11 şi 16 noiembrie.

c) R e s u r s e l e t u r i s t i c e h i d r o g r a f i c e
Resursele turistice ale apelor curgătoare de pe raza Râmnicului, sunt create de porţiunea din Olt
care traversează judeţul şi oraşul, de la Nord la Sud, dar şi de o parte a râului Olăneşti (fost Râmnic) care
traversează oraşul dinspre Est spre Vest, pe toată lăţimea oraşului, chiar spre vărsarea sa în Olt.

186
 L acurile din incinta municipiului constituie, de asemenea, importante puncte de atracţie în turism,
întrucât prezintă o notă aparte peisajului turistic. Avem în vedere, în primul rând, cele două lacuri de b araj
antropice - (de la) Râmnicu-Vâlcea şi Râureni.
În categoria acestor lacuri, le putem include şi pe cele sărate, de tipul celor două bazine cu apă sărată,
existente în incinta Bazei de agrement Ostroveni din municipiu, devenită o adevărată atracţie pentru turişti.
Mii de oameni de toate vârstele vin aici în fiecare vară, pentru a se bucura de proprietăţile curative ale apei
sărate. Prin conducte lungi de peste 12 kilometri, cele două bazine sunt alimentate cu apă sărată, direct de la
minele de sare de la Ocnele Mari

2. R E S U R S E L E T U R IS T IC E B I O G E O G R A F IC E

Includ două elemente caracteristice ale cadrului natural - flora şi fauna - care se întrepătrund şi se
intercondiţionează inseparabil. Legătura strânsă dintre vegetaţie şi lumea animală se regăseşte şi se reflectă şi
în planul recreativ, datorită posibilităţilor de diversificare a formelor de practicare a turismului.

a ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c a l v e g e ta ţie i
Vegetaţia existentă pe raza oraşului Râmnic are, de asemenea, un rol important în atractivitatea
turistică a acestuia; ea poartă amprenta majoră a solului pe care creşte, precum şi a condiţiilor climatice
specifice zonei. Elementele de vegetaţie, în general, şi mai ales pădurile, contribuie în mare măsură, în forme
extrem de variate, la sporirea pitorescului aşezării. Dealurile existente în estul şi vestul oraşului, sunt
împădurite cu esenţe de foioase (gorunet şi făget). Mai sunt prezente carpenul, teiul, jugastrul, ulmul,
păducelul, lemnul câinesc, alunul; stejarul are un rol predominant, având înălţimi medii de 20 m şi diametre
medii de 0,3 m (Berbece ş.a., 1976, 76). Pe teren u rile supuse eroziunii, au fost plan taţi salcâmi.
Coniferele (bradul argintiu, pinul, molidul) ocupă, de asemenea, un loc important printre celelalte specii,
inclusiv în parcurile oraşului, conferind Râmnicului un aspect plăcut de „oraş de m unte” şi contribuind la
ozonarea aerului. O serie de specii rare, din parcurile oraşului (în special din „Zăvoi”), sunt inscripţionate şi
ocrotite de lege. În parcuri şi în numeroase alte specii verzi din municipiu, sunt cultivate „panseluţele,
trandafirii, garoafele, lalelele, crizantemele ş.a. În ultimii ani, edilii au iniţiat plantarea speciilor decorative,
exotice, printre care se distinge magnolia. (Tam aş, 1994, 15)

b ) P o te n ţia lu l tu r is tic al fa u n e i
Dintre toate componentele mediului natural, fauna este elementul cel mai mobil, fapt ce se răsfrânge
asupra modului de integrare în grupa atracţiilor turistice şi a exploatării propriu-zise. Varietatea reliefului din
raza oraşului şi condiţiile climatice potrivite se reflectă direct în speciile şi varietatea faunei, care, printre
altele, favorizează turismul cinegetic, căci pentru o anumită categorie de turişti - vânătorii - , obiectul
principal al recreerii îl constituie prezenţa şi vânarea animalelor, fie acestea mamifere sau păsări.
Pădurile de pe raza oraşului adăpostesc specii precum căprioara (c a p r e o lu l c a p r e o lu s), vulpea ( V u lp e s
v u lp e s ), iepurele (L e p u s e u r o p a e u s ), ariciul (E r in a c e u s r o m a n ic u s i) etc. (S u rs a : D irecţia Silvică a judeţului
Vâlcea). Pădurile şi parcurile oraşului sunt populate de păsări precum privi-ghetoarea (L u s c in ia
m e g a r h y n c h o s ), rândunica (H ir u n d o r u s tic a ), vrabia ( P a s s e r d o m e s tic u s ), piţigoiul (P a r u s m a jo r ), scatiul
( C a r u d e la s p in u s ), cucuveaua (A th e n e n o c tu a ), ciocănitoarea (D e n d r o c o p u s m a jo r ), guguştiucul
(S tr e p to p e lia d e c a o c to ) ş.a.
Pescuitul (sportiv, dar nu numai!) atrage şi el nenumăraţi turişti, spre râurile Olt şi spre Olăneşti, dar şi
spre lacurile de acumulare de pe raza municipiului Râmnicu-Vâlcea. Sunt „vizate” speciile de peşte care
trăiesc aici: linul ( T in c a tin c a ), crapul (C y p r in u s c a p r io ), cleanul (L e u c is c u s c e p h a lu s ), mreana (B a r b u s
b a r b u s ), roşioara (S c a r d in iu s e r y th r o p h ta lm u s ), ştiuca (E s o x lu c iu s ), zglăvoaca (C o ttu s g o b io ) etc.

3. R E S U R S E L E T U R IS T IC E A N T R O P IC E
Spre deosebire de resursele turistice naturale, cele antropice reprezintă o însumare de elemente având
funcţia principală recreativă, create chiar de către oameni. Marea majoritate a acestor obiective nu au fost
create special pentru funcţia turistică, ci, dimpotrivă, ele au îndeplinit alte atribuţii (economice, culturale,
sociale). Calitatea de obiective turistice şi-au câştigat-o în timp, ajungând uneori să le depăşească chiar pe
cele naturale.
187
 P o te n ţia lu l tu r is tic d e n a tu r ă a n tro p ic ă al m u n ic ip iu lu i R â m n ic u -V â lc e a , se în c a d r e a z ă în u r m ă to a re le
c a te g o rii (îm p ă rţire c u o a n u m ită d o z ă d e re la tiv ita te , în tr u c â t u n e le d in tre o b ie c tiv e le m e n ţio n a te p o t fi
în c a d r a te în d o u ă c a te g o rii, s a u c h ia r în tre i):
- o b ie c tiv e tu r is tic e isto ric e ;
- o b ie c tiv e tu r is tic e re lig io a s e ;
- o b ie c tiv e tu r is tic e c u ltu ra le ;
- o b ie c tiv e tu r is tic e p ro p riu -z is e ;
- a c tiv ită ţi a n tro p ic e c u fu n c ţii tu ris tic e

a ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e is to r ic e
În a c e a s tă c a te g o rie e s te in c lu s ă o g a m ă v a r ia tă d e c o n s tru c ţii şi d o v e z i m a te r ia le a p a rţin â n d m ile n iilo r
şi s e c o le lo r tre c u te . L e p r e z e n tă m în c o n tin u a re , în o rd in e a lfa b e tic ă ( D upă Rizea şi Ene, 2007, 15-24).
- Casa Alexiu, c o n s tru ită în tr e 1 8 9 0 -1 8 9 5 . I n flu e n ţa tă d e a r h ite c tu ra fra n c e z ă d e la în c e p u tu l se c o lu lu i
X X . C lă d ir e a a s e rv it d r e p t se d iu al m a i m u lto r in stitu ţii, p rin tre c a re D ir e c ţia J u d e ţe a n ă V â lc e a a A rh iv e lo r
N a ţio n a le (în tre 1 8 6 7 -1 9 8 2 ) şi P o liţia R u tie r ă V â lc e a
- Casa Balotescu. D a te a z ă d in a n u l1 9 2 2 , f iin d p r o ie c ta tă d e a r h ite c tu l G rig o re C e rc h e z .
- Casa memorială „Anton P ann”, c o n s tru ită în stilu l a rh ite c tu rii r o m â n e ş ti tra d iţio n a le d in se c . al
X V III-le a . S e p r e s u p u n e c ă a ic i a r fi lo c u it A n to n P a n n , în p e rio a d e le sa le „ râ m n ic e n e ” . A m p la s a r e a
o r ig in a lă a c a s e i a fo s t lâ n g ă stra d ă . A tu n c i c â n d s - a s is te m a tiz a t s tr a d a (Ş tirb e i V o d ă ), e a a fo s t m u ta tă , p rin
tra n s la r e , p e a m p la s a m e n tu l a c tu a l.
- C lă d ir e a Parchetului Judeţului Vâlcea, c o n s tru ită la sfâ rş itu l se c o lu lu i al X IX -le a .
- Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”. A f o s t r id ic a t în tr e a n ii 1 9 0 9 -1 9 1 1 şi re f ă c u t în d e c e n iu l 9
a l s e c o lu lu i tre c u t. A rh ite c tu l p r o ie c tu lu i a f o s t a rh ite c tu l N ic o la e G h ic a - B u d e şti. O a n u m ită c o n trib u ţie la
c o n s tru ire a lo c a lu lu i, a a v u t-o şi a n tre p re n o ru l A n to n io C o p e tti.
- Conacul Socoteanu - Lahovari (Palatul Copiilor). A f la t în sc u a ru l „ M irc e a ce l B ă tr â n ” d in c e n tru l
o ra ş u lu i. E ste d a ta t se c o lu l al X V III-le a . C lă d ir e a
a a p a r ţin u t B ic ă i S o c o te a n u - c ă s ă to rită L a h o v a ri, ia r în
a n u l 1909 a f o s t v â n d u tă (p e n tru s u m a de 1 0 0 .0 0 0 le i a u r) P rim ă rie i R â m n ic u lu i. I n s titu ţia v a fu n c ţio n a în
a c e s t „ p a la t m u n ic ip a l” p â n ă în a n u l 1970 ( Soare, 2000, 42-43) . În u ltim ii a n i, e a a f o s t r e f ă c u tă şi în tă rită ,
f iin d p ă s tra te în c ă p e rile b o ltite şi so b e le d e te r a c o tă
o rig in a le .
- Crucea de piatră, zisă „A lui Duca Vodă”. A ş e z a tă în f a ţa M u z e u lu i J u d e ţe a n d e Is to rie , e s te u n u l
d in tre c e le m a i v e c h i m o n u m e n te is to ric e d in o ra ş (2 0 m a i 1 6 7 5 ), f iin d c tito r ia a r h ie p is c o p u lu i Ş te fa n al
R â m n ic u lu i - N o u l S e v e rin . R id ic a tă în tim p u l d o m n u lu i G h e o rg h e D u c a (1 6 7 3 -1 6 7 8 ), e a a f o s t în c h in a tă
S fâ n tu lu i N ic o la e .
- Crucea Mişeilor, a m p la s a tă î n c u r te a B is e ric ii „ B u n a V e s tir e ” d in P a rc u l „ M irc e a c e l B ă tr â n ” . A fo st
c tito r ită în a n ii 1 7 3 4 -1 7 3 5 , d e c ă tre S e ra fim şi G h e n a d ie - e g u m e n i ai M -rii C o z ia şi fix a tă in iţia l la L ic u ra .
- Hala de lâ n g ă p ia ţa o ra ş u lu i. D a te a z ă d in a n ii 1 9 0 2 -1 9 0 4 şi a f o s t r e f ă c u tă re c e n t.
- M uzeul de Artă Râmnicu-Vâlcea („Casa Sim ian”), d a ta t 1 9 3 7 -1 9 4 1 . A f o s t p r o ie c ta t d e a rh ite c ţii
G h . I. S im o tta şi N . L u p u . P o s e d ă , p rin tre a lte le , ta b lo u r i a le u n o r p ic to ri ro m â n i ce le b ri: G rig o re s c u ,
Ţ u c u le s c u , M o g o ş , V ră n e a n ţu , C e ră c e a n u etc.
- Pavilionul Central al Spitalului Vechi. C o n s tru it în tre a n ii 1 8 9 0 -1 8 9 5
- Poşta veche (d o u ă c o rp u ri d e c lă d iri). A fo s t c o n s tru ită la în c e p u tu l se c o lu lu i X X ( 1 9 0 7 -1 9 0 9 ), fiin d
p r o ie c ta tă d e c ă tre a rh ite c tu l A l. R e fe re n d a ru .
- Primăria M unicipiului Râmnicu-Vâlcea. A f o s t c o n s tru ită în a n u l 1 9 1 2 , se rv in d in iţia l c a se d iu
p e n tru P re fe c tu r a de a tu n c i.
- Situl arheologic „Buridava romană”, de la Stolniceni, d a ta t se c. II-IV . C e rc e tă rile a u p u s în
e v id e n ţă , a ic i, d o u ă g r u p u ri d e te rm e (b ă i) r o m a n e şi şa se n iv e le d e lo c u ire : c in c i - r o m a n e şi al ş a s e le a -
d a ta t d u p ă re tr a g e re a stă p â n irii r o m a n e d in d a c ia .
- Situl arheologic Copăcelu (Valea Răii), a fla t în ju r u l C ă m in u lu i C u ltu ra l d in C o p ă c e lu (sa t
a p a r ţin â n d d e r e ş e d in ţa ju d e ţu lu i) , în tr e P â r â u l S ă ra ta şi c a le a fe r a tă in d u s tria lă . D a te a z ă d in N e o litic u l
tim p u riu şi e p o c a b ro n z u lu i m ijlo c iu (s e c o lu l V î.e .n .). În lo c u in ţe le d e s c o p e rite a ic i, p re d o m in ă c e r a m ic a d e
u z c o m u n , d a r şi u n e lte d in sile x , to p o a re şi d ă lţi d in p ia tr ă etc.
- Tribunalul Judeţului Vâlcea (Judecătoria), c o n s tru it în tr e a n ii 1 8 9 8 -1 9 0 0 . M a i în a in te , a c e a s tă
c lă d ire a fo s t P a la tu l A d m in is tra ţie i F in a n c ia re a Ju d e ţu lu i V â lc e a .

188
 - Tribunalul Judeţean Vâlcea. C lă d ir e a (c o n s tru ită în 1 9 0 0 ) e s te u n a d in tre c e le m a i f ru m o a s e şi m a i
r e p re z e n ta tiv e p e n tru R â m n ic u -V â lc e a . A n te rio r, a ic i a f u n c ţio n a t C a s a d e C u ltu ră a M u n ic ip iu lu i R â m n ic u -
V â lc e a şi, în c â te v a în c ă p e ri d e la p a rte r, B ib lio te c a M u n ic ip a lă (a p o i R a io n a lă şi J u d e ţe a n ă ). U lte rio r, e a a
s e rv it d r e p t se d iu al G a rn iz o a n e i M ilita re lo c a le .

b ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e r e lig io a s e
Aşezăm intele religioase d in R â m n ic r e p r e z in tă o c a te g o rie d e o b ie c tiv e tu r is tic e d e o s e b it de
im p o rta n te şi d e v iz ita te . E le m a i p ă s tre a z ă în c ă , d e su te d e a n i, p ic tu rile o rig in a le sa u d e ţin în p a trim o n iu l
p r o p riu ic o a n e p ic ta te p e le m n , p â n z ă sa u stic lă , a i c ă ro r a u to ri a u fo s t a rtiş ti d e re n u m e . D e a ltfe l,
m a jo r ita te a lo r a u f o s t d e c la ra te m o n u m e n te is to ric e (Vezi Rizea, Ene, 2007, 9-14). M e n ţio n ă m , d in tre
a c e ste a :
- fo s tu l Schit Inăteşti se a f lă în c u r te a S e m in a ru lu i T e o lo g ic „ S fâ n tu l N ic o la e ” d in R â m n ic u -V â lc e a .
E ste c e l m a i v e c h i lo c a ş re lig io s d in o ra ş, a m in tit o d a tă c u R â m n ic u l, în d o c u m e n tu l d in 2 0 m a i 1 388;
b is e ric a a c tu a lă d a te a z ă d in a n u l 1751, c tito rii săi fiin d R a fa il - e g u m e n u l M -rii C o z ia şi V a s ile m o n a h u l -
c ă lu g ă r d e a c o lo .
- Ansamblul Episcopiei Râmnicu-Vâlcea e s te d a ta t d in s e c o le le X V I-X IX , a v â n d m a i m u lţi c tito ri
(e p is c o p i), su c c e siv i: E ftim ie , M ih a il II, C lim e n t, G rig o re S o c o te a n u , C a lin ic ş.a ., c a re a u re p a ra t sa u au
a d ă u g a t fie c a re c â te c e v a . C a te d ra la e p is c o p a lă „S f. N ic o la e ” a f o s t p ic ta tă în stil re n a s c e n tis t, d e c ă tre
p ic to ru l G h . T a tta re s c u . P a la tu l e p is c o p a l a f o s t c o n s tru it în 1850 şi re f ă c u t în 1 8 8 9 ; p a r a c lis u l „ S fâ n tu l
G rig o rie T e o lo g u l” ( 1 7 5 0 -1 7 5 1 ), c u p ic tu r a m u r a lă r e a liz a tă d e z u g ra v u l G rig o rie R a n ite în 1 7 5 3 -1 7 5 4 şi
re s ta u r a tă în 1969 d e p ic to ru l T re is to re a n u ; b is e ric a b o ln iţă c u h ra m u l „ A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i”
d a te a z ă d in 1 745, f iin d p ic ta tă în 1747 d e c ă tre G h e o rg h e e re u şi B a d ia ie ro d ia c o n .. T o t a ic i, m a i e x is tă (cu
tr a n s f o r m ă r i) p iv n iţe le şi c lă d irile fo s te i tip o g r a fii (s e c o le le X V I-X IX ), T u rn u l - c lo p o tn iţă (sec . (X V I-X IX ),
F â n tâ n a de p ia tră , c o n s tru ită d e e p is c o p u l F ila re t (1 se p t. 1 7 8 4 ) şi C ru c e a d e p ia tră , r id ic a tă (9 m a rtie 16 5 6 )
d e d o m n u l C o n s ta n tin Ş e rb a n şi s o ţia s a - D o a m n a B ă la ş a , în v r e m e a e p is c o p u lu i D io n isie ;
- Biserica „Buna Vestire”, lo c a liz a tă în S c u a ru l „ M irc e a ce l B ă tr â n ” d in c e n tru l o ra ş u lu i, a fo s t
c o n s tru ită în se c o lu l al X V I - le a ( 1 5 1 9 -1 5 1 0 , d e c ă tre M ir c e a C io b a n u l v v .), f iin d r e f ă c u tă în a n ii 1 7 4 7 şi
1 751, în tim p u l e p is c o p ilo r C lim e n t şi G rig o re S o c o te a n u ;
- Biserica „Cuvioasa Paraschiva” a fo s t c o n s tru ită în tr e a n ii 1 5 5 4 -1 5 5 7 şi r e f ă c u tă d e m a i m u lte o ri,
în p e rio a d e le c a re a u u rm a t. C o n s tru ire a ei a f o s t în c e p u tă d e P ă tra ş c u c e l B u n şi te rm in a tă d e fiu l s ă u -
M ih a i V ite a z u l. D e ş i a s u fe rit m a i m u lte m o d if ic ă r i, e a es te c o n s id e r a tă p rin tre c e le m a i în s e m n a te
m o n u m e n te re lig io a s e d in V â lc e a , d a to rită m o d u lu lu i ei a rh ite c to n ic in iţia l şi p r im ilo r c tito ri. În c u rte a
b is e ric ii, a f o s t a m p la s a tă o p ia tr ă d e m a rm u ră , c u o c a z ia îm p lin ir ii a 4 se c o le d e la s fâ rş itu l p ă m â n te s c al lu i
M ih a i V ite a z u l;
- Biserica „Sfinţii Voievozi” a fostului Schit C etăţuia e s te d a ta tă 1 6 7 7 -1 6 8 0 şi r e f ă c u tă în a n ii 1 8 5 0 ­
1 853. A a v u t d r e p t c tito ri, p e a rh ie p is c o p u l şi m itro p o litu l T e o d o s ie C o z ia n u l, fiin d r e f ă c u tă in te g ra l d e c ă tre
m itro p o litu l N ifo n . C o n fo rm tr a d iţie i (lo c a le , d a r n u n u m a i), la S c h itu l C e tă ţu ia a f o s t o m o râ t, în 1 529,
d o m n ito ru l R a d u d e la A fu m a ţi, d e c ă tre b o ie rii N e a g o e şi D ră g a n ;
- Biserica „Toţi Sfinţii” d a te a z ă d in a n ii 1 7 6 2 -1 7 6 4 , f iin d c tito r ită d e e p is c o p u l G rig o re S o c o te a n u , d e
H a g i C o n s ta n tin M a la k e şi T h e o d o r M o n a h u l - e g u m e n u l M -rii D o b ru ş a . E s te o c o p ie in te r e s a n tă a b is e ric ii
e p is c o p a le d e la C u r te a d e A rg e ş . P o rta lu l a f o s t s c u lp ta t d e A th a n a s ie - p ie tr a r d in J ib le a , ia r p is a n ia a fo s t
e x e c u ta tă d e e g u m e n u l P a rte n ie ;
- u n in te r e s a n t a ş e z ă m â n t re lig io s d e p e r a z a o ra ş u lu i, e s te Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, d e la
R â u re n i. C o n s tru c ţia ei a f o s t te rm in a tă la 2 se p te m b rie 1 7 4 6 , d e c ă tre p o p a N ic u la , p o p a G h e o rg h e , F ilip şi
A n d ro n ie . M a i tâ rz iu , a f o s t re în n o ită d e D in u R â u re a n u ;

c) O b ie c tiv e t u r i s t i c e c u l t u r a l e
A trib u te le a tra c tiv e a le e d ific iilo r c u ltu ra le - te a tre le , m u z e e le , c o le c ţiile d e a rtă , c a s e le m e m o ria le ,
m o n u m e n te le , in s titu ţiile de în v ă ţă m â n t etc. - p r o v in a tâ t d in e x e r c ita r e a fu n c ţie i lo r in iţia le , c â t şi d in
a rh ite c tu ra , u n e o ri in s o lită , c a re tre z e ş te in te re s u l tu r iş tilo r a tra ş i d e e s te tic a tr a d iţio n a lă sa u m o d e rn ă a
a c e s to ra . P rin tre o b ie c tiv e le tu ris tic e c u ltu ra le d in R â m n ic u -V â lc e a , m e n ţio n ă m :
a. m uzeele - M uzeul Judeţean de Istorie, M uzeul Satului Vâlcean - Bujoreni, Complexul
Muzeistic Troian;

189
 b. casele m em oriale: CasaMemorială„Anton P ann”;
c. teatrele: Teatrul ,,Anton P ann”, Teatrul Municipal ,,Ariel”;
d. Filarm onica Ion Dumitrescu, în f iin ţa tă în a n u l 1995;
e. m onum entele ; în a c e a s tă c a te g o rie in tr ă s ta tu ile , b u s tu rile , g ru p u rile s ta tu a re şi p lă c ile
c o m e m o ra tiv e c a re se g ă s e s c p e r a z a m u n ic ip iu lu i R â m n ic u -V â lc e a şi c a re , e v id e n t, p r e z in tă in te re s p e n tru
tu rişti:
- Bustul domnitorului Constantin Brâncoveanu, a m p la s a t în f a ţa se d iu lu i P rim ă rie i M u n ic ip iu lu i
R â m n ic u -V â lc e a . A u fo s t e x e c u ta te în 1 913, d e c ă tre s c u lp to ru l râ m n ic e a n C -tin M ih ă ile s c u , a rh ite c ţi (tre c u ţi
c a a ta re p e so c lu ) f iin d A n to n io C o p e tti şi R a im o n d o L a m p o n e
- Statuia Independenţei (m o n u m e n t c o m e m o ra tiv ) a fo s t in a u g u ra t în a n u l 1 915, a u to r f iin d sc u lp to ru l
c ra io v e a n Io n Io rd ă n e s c u , c a re c â ş tig a s e c o n c u rs u l la n s a t c u a c e a s tă o c a z ie . I n iţia tiv a i- a a p a r ţin u t m e d ic u lu i
G h . S a b in - f o s t p r e f e c t al o ra ş u lu i (1 9 0 4 -1 9 0 7 şi 1 9 1 0 -1 9 1 2 ) şi e ro u al R ă z b o iu lu i d e I n d e p e n d e n ţă d in a n ii
1 8 7 7 -1 8 7 8 .
- M onumentul Domnitorului Barbu Ştirbei, a m p la s a t în P a rc u l „ Z ă v o i” a l o ra ş u lu i. A f o s t r id ic a t în
a n u l 1 920, de c ă tre sc u lp to ru l C o n s ta n tin M ih ă ile s c u , în c in s te a d o m n u lu i c ă r u ia r â m n ic e n ii îi d a to ra u m u lt,
în p rim u l râ n d - e x is te n ţa p a rc u lu i m e n ţio n a t
- M onum entul Eroilor şi Cimitirul Eroilor din Prim ul Război Mondial ( m o n u m e n t c o m e m o ra tiv ).
A m b e le a u f o s t c o n s tru ite şi a m e n a ja te în a n u l 1923 - Bustul lui Anton Pann. R id ic a t în a n u l 1 9 6 8 , d e c ă tre
sc u lp to ru l M ir c e a Ş te fă n e sc u .
- Statuia domnitorului Mircea cel Bătrân e s te a m p la s a tă în P a rc u l „ M irc e a c e l B ă tr â n ” , d e p e te ra s a
m u n ic ip iu lu i. A f o s t e x e c u ta tă de sc u lp to ru l Io n Irim e s c u (1 9 0 3 -2 0 0 5 ) în a n u l 1968.
- Obeliscul ridicat pe locul Taberei de la 1848. E ste a m p la s a t în s a tu l T ro ia n u a p a rţin â n d d e R â m n ic u -
V â lc e a şi d a te a z ă d in a n u l 1973, fiin d o re a liz a re a s c u lp to ru lu i I o a n F lo ric a ; etc.

d ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e p r o p r i u - z i s e
D in a c e a s tă g r u p ă d e o b ie c tiv e tu r is tic e d e n a tu r ă a n tro p ic ă , fa c p a rte : p a rc u rile d e re c re e re şi a g re m e n t
şi fâ n tâ n ile d in m u n ic ip iu
a) P arcu rile de recreere şi agrem ent a u m e n ir e a s ă o fe re lo c u ito r ilo r d in o ra ş sa u tu r iş tilo r , u n c o lţ d e
n a tu ră , ,,o in s u lă d e v e r d e a ţă ” în c a re a c e ş tia s ă re g ă s e a s c ă a tm o s f e r a n e c e s a r ă d e s tin d e rii şi re c re e rii.
R e c r e e re a este a s ig u ra tă p r in p r e z e n ţa u n o r a ra n ja m e n te flo ra le şi fo re s tie re , d is p u s e în tr - u n c a d ru m a i m u lt
s a u m a i p u ţin a m e n a ja t, in te r c a la t c u sp a ţii d o ta te c u m ijlo a c e d e a g re m e n ta re d e s tin a te în sp e c ia l c o p iilo r.
A m in tim m a i j o s c e le m a i c u n o s c u te şi m a i m a ri a s tfe l d e sp aţii:
- Parcul (Scuarul) Mircea cel Bătrân situ a t p e ,,te ra s a ” d in c e n tru l o ra ş u lu i, u n d e se p r e s u p u n e a fi
f o s t lo c u l v e c h ii c u rţi d o m n e ş ti a d o m n ito ru lu i M ir c e a c e l B ă trâ n . În m ijlo c u l p a rc u lu i se m a i a f lă în c ă o
c lă d ire v e c h e c e a a p a rţin u t f a m ilie i L a h o v a ri ,,c e a m a i v e c h e c a s ă şi c e a m a i m a re d in o r a ş ” ( C e lla
D e la v r a n c e a - D in tr - u n s e c o l d e v ia ţă ).
- Parcul Zăvoi (în fiin ţa t în u r m a u n u i o fic iu d o m n e s c e m is în 1 8 5 0 ) e s te c e l m a i m a re p a rc d in ju d e ţu l
V â lc e a şi m a r to r al m u lto r e v e n im e n te is to ric e , s o c ia le , c u ltu ra le , d e s fă ş u ra te în a m b ia n ţa p ito r e a s c ă a
p a rc u lu i.
- Parcul Ostroveni a f o s t a m e n a ja t î n a p r o p ie re a la c u lu i d e a c u m u la re d e la R â u re n i;
- Dealul Capela - d e şi n u e s te a m e n a ja t sp e c ia l c a s ă fie in te g r a t în c a te g o ria p a r c u rilo r d e re c re e re ,
to tu ş i o f e r ă tu r iş tilo r p o s ib ilita te a u n o r p lim b ă ri d e a g r e m e n t p e a le ile d in p ă d u r e a d e fo io a s e şi c o n ife re .
b) Fântânile. A u n u n u m a i a trib u ţii stric t d e c o ra tiv e , c i şi u tilita re . D in tre n u m e ro a s e le fâ n tâ n i cu
v a lo a re tu r is tic ă e x is te n te în R â m n ic u -V â lc e a , m e n ţio n ă m :
- Fântâna lui Filaret, rid ic a tă la 7 se p te m b rie 1 7 8 4 (c e l m a i v e c h i m o n u m e n t d e a rtă , c u c a r a c te r la ic,
d in R â m n ic u -V â lc e a , a fla t, în p re z e n t, în in c in ta E p is c o p ie i R â m n ic u lu i, d u p ă ce a n te r io r a a v u t d o u ă lo c a ţii
d ife rite : c a p ă tu l p o d u lu i d e la G o ra n u şi a p o i in c in ta C o m p le x u lu i M u z e is tic d e la T ro ia n u ( Tam aş, 1994,
266-267 );
- Fântâna lui Barbu Ştirbei, c tito r ită d e d o m n u l în s u ş i, în a n u l 1 853, s itu a tă în O a rc u l Z ă v o i al
o ra şu lu i.
- Fântâna Turbatului, s itu a tă în a c e la ş i p a rc ;
- Fântâna de la monumentul lui Constantin Brâncoveanu, a fla tă , îm p r e u n ă c u b u s tu l d o m n ito ru lu i,
în f a ţa P rim ă rie i m u n ic ip iu lu i.

190
 e) A c t iv i tă ţ i a n t r o p i c e c u f u n c ţ i i t u r i s t i c e
În a f a ra o b ie c tiv e lo r tu ris tic e c a re s u n t c o n c re tiz a te în c a d ru l p e is a ju lu i p r in tr-o f o r m ă m a te ria lă ,
p o te n ţia lu l a tra c tiv d e o rig in e a n tro p ic ă în g lo b e a z ă şi a n u m ite a c tiv ită ţi şi m a n if e s tă ri d e s c u rtă d u ra tă , d e o
z i sa u c â te v a z ile , ra re o ri o să p tă m â n ă . C h ia r f ă r ă s ă a ib ă n e a p ă r a t c a r a c te r d e p e r m a n e n ţă , a c e s te a c o n trib u ie
la d iv e rs ific a r e a o fe rte i de a n s a m b lu . P e d e a ltă p a rte , u n e le m a n if e s tă ri tra d iţio n a le s u n t în s o ţite şi d e a c ţiu n i
c u s p e c ific fo lc lo ric , c a re a u c a e f e c t r id ic a r e a v a lo rii şi a tra c tiv ita te a tu r is tic ă a m a n ife s tă rii în a n s a m b lu .
E n u m e ră m , p rin tre a c e s te m a n ife s tă ri - to a te , d e s fă ş u ra te în R â m n ic u -V â lc e a - , c o n fo rm „ is to r ie i” c u ltu rii
p o p u la re v â lc e n e a lc ă tu ite d e e tn o lo g u l G h e o rg h e D e a c o n u (v. Deaconu, 2008, 97 şi u rm .) :
• 2 m a i 1971 - E x p o z iţia T ârgul de A rtă P o p u lară „M âini de A u r” , d e s fă ş u ra tă în P a rc u l „ M irc e a
c e l B ă tr â n ” ; a u p a r tic ip a t c u s ta n d u ri d e v â n z a re şi a te lie re d e m o n s tra tiv e , c o o p e ra tiv e m e ş te ş u g ă r e ş ti şi
m e ş te ri in d iv id u a li ;
• 19 -2 7 fe b ru a rie 1972: S ăptăm âna lite ra ră vâlceană - s u ită d e m a n if e s tă ri c u p r o fil lite ra r-a rtis tic ; a
c u p rin s e x p o z iţii, în tâ ln ir i c u sc riito ri, m e d a lio a n e p o e tic e , ş e z ă to ri lite ra re , s p e c ta c o le , c o n c e rte e tc ., la ca re
a u r ă s p u n s u n m a re n u m ă r d e p a rtic ip a n ţi - v â lc e n i şi d in ţa ră ;
• 15-23 m a rtie 1975: p rim u l Festival al C reaţiei O riginale „V âlcea A rtistică”, in iţia tiv ă a
C J ÎC P M A M , c u u n b o g a t p o r to fo liu d e m a n ife s tă ri, c a re a a n g r e n a t su te d e p a rtic ip a n ţi: d e z b a te ri, la n s ă ri d e
c ă rţi, e x p o z iţii, f in a liz a re a p rim e i e d iţii a c o n c u rs u lu i m e n ţio n a t e tc .;
• 7-8 a u g u s t 1976 ( R â m n ic u - V â lc e a şi B u jo re n i): R apsodia Plaiului Vâlcean - c o m p le x d e
m a n if e s tă ri e tn o fo lc lo ric e - ed . a III-a . M a n ife s ta re a a f o s t a x a tă p e T â rg u l a n u a l d e a r tă p o p u la ră v â lc e a n ă ;
• 4 -2 6 m a rtie 1978: „ P rid v o r vâlcean” - Festivalul C reaţiei P opulare şi al A rtei A m atoare; a u fo s t
o r g a n iz a te a c ţiu n i m e to d ic e , e x p o z iţii, sim p o z io a n e , s p e c ta c o le , r e c ita lu ri etc. L a fe s tiv a l, a u f o s t in v ita ţi
n u m e ro ş i fii şi p r ie te n i ai R â m n ic u lu i şi ai V â lc ii, c o la b o ra to ri ai in s titu ţie i, d in to a tă ţa ra ;
• 3 -6 a u g u s t 1978 - R â m n ic u -V â lc e a , C ă lim ă n e ş ti şi a lte lo c a lită ţi d in ju d e ţ: Festivalul de Folclor
„C ântecele O ltului” (ed . a X -a ). „ P rin d im e n s iu n i şi im p lic a ţii, a c e a s tă e d iţie a f o s t c e a m a i p r e s tig io a s ă
m a n if e s ta re a r tis tic ă d e v a lo rific a re a f o lc lo ru lu i în c o n te m p o r a n e ita te ” (G h . D e a c o n u );
• 7 -1 0 m a i 1979: Festivalul de In te rp re ta re a M uzicii C ulte „T inere T alente” , ed . I - e v e n im e n t d e
a n v e r g u ră şi im p o r ta n ţă n a ţio n a le , a l c ă ru i in iţia to r şi p rin c ip a l a n im a to r a f o s t I r in a Ş a ţc h i; la fe s tiv a l, au
p a r tic ip a t n u m e ro ş i m u z ic ie n i tin e r i, stu d e n ţi, e le v i etc.
• 18 d e c e m b rie 1992: e d iţia a I I- a a Festivalului de Colinde şi O biceiuri de C răciun „Din Moşi-
S trăm oşi” , c u p a rtic ip a re in te rju d e ţe a n ă , c u f o rm a ţii c o ra le şi c a m e ra le d in ju d e ţ;
• 1-2 a u g u s t 1998: P rim ul T ârg al M eşterilor P opulari din R om ânia - o in iţia tiv ă (in iţia to r şi
c o o r d o n a to r - E le n a S to ic a ) a „ C e n tru lu i d e C r e a ţie ” , c u sp rijin u l C J V â lc e a şi în p a r te n e r ia t c u IJ C V â lc e a şi
P rim ă r ia V â lc e a , r e u n in d c irc a 50 d e m e ş te ri p o p u la ri d in n u m e ro a s e c e n tre m e ş te ş u g ă r e ş ti a le ţă rii;
• 2 5 -2 7 se p te m b rie 1999: S erbările R âm nicului - m a n if e s tă ri p r ile ju ite d e în tâ ia p ră z n u ire a S fâ n tu lu i
I e ra rh M a rtir A n tim Iv ire a n u l, c a o c r o tito r s p iritu a l a l R â m n ic u lu i;
• 2 6 s e p te m b rie 2 0 0 0 , la R â m n ic u -V â lc e a a f o s t o r g a n iz a tă p r im a e x p o z iţie „M onahism şi A rtă ” -
„ p ro g ra m c u ltu ra l in iţia t d e C J C V T C P V â lc e a , re p r e z e n tâ n d c o n trib u ţia s p e c ific ă a in s titu ţie i la „ S e rb ă rile
R â m n ic u lu i” ( Deaconu, 2008, 151);
• 6 d e c e m b rie 2 0 0 2 : p r im a e d iţie (c o o rd o n a to r - B o g d a n P o p ia n ) a m a n ife s tă rii ” Ucenicii Thaliei” -
Festivalul-C oncurs de T eatru p e n tru T ineret - o n o u ă in iţia tiv ă a C J C V T C P V â lc e a , la c a re a u e v o lu a t o
se rie d e tr u p e de te a tr u a p a rţin â n d u n o r u n ită ţi ş c o la re d in ju d e ţ.
• 2 1 -2 3 m a i 2 0 0 4 : p r im a e d iţie a Festivalului de D ram aturgie „G oana după flu tu ri” e tc ., etc.
L a în c e p u tu l to a m n e i a c e s tu i a n (7 -8 s e p te m b rie 2 0 1 1 ), la R â m n ic u -V â lc e a s -a d e r u la t o n o u ă
m a n if e s ta re c u ltu ra l-a rtis tic ă : p r im a e d iţie a Festivalului „M aria C iobanu” , c a re a a d u n a t în p a rc u l „ Z ă v o i”
u n m a re n u m ă r de a rtişti d in ju d e ţe le O lte n ie i şi d e iu b ito ri ai m u z ic ii p o p u la re r o m â n e ş ti a u te n tic e .
M a i tre b u ie m e n ţio n a t fa p tu l c ă , d e a n i b u n , c u o c a z ia u n o r m a n ife s tă ri r â m n ic e n e d e v e n ite tra d iţio n a le
- Z iua (Zilele) R âm nicului (19-20 m ai), Z iua Im nului N aţional (29 iulie) şi Zilele p răzn u irii Sfântului
A ntim Ivireanul ca ocrotitor spiritual al R âm nicului (septem brie), „ C e l m a i fru m o s o ra ş d in lu m e ”
a d u n ă c a u n m a g n e t m ii d e p a rtic ip a n ţi d in j u d e ţ şi d in ţa ră , d a to rită sp rijin u lu i a c o r d a t la o r g a n iz a r e a a c e s to r
a n iv e rs ă ri, d e c ă tre m a jo r ita te a in s titu ţiilo r d e c u ltu r ă şi a O N G - u r ilo r c u p r o fil c u ltu ra l d in R â m n ic , u n m a re
ro l în a c e s t se n s a v â n d u -l in iţia tiv e le şi a c ţiu n ile C J C V T C P V â lc e a .

191
 4. RÂMNICU-VÂLCEA, „CENTRU TURISTIC”
A m a ş e z a t în titlu a c e a s tă s in ta g m ă in s p ira tă , p u s ă în c irc u la ţie c u a p ro a p e şa p te d e c e n ii în u rm ă , de
c ă tre u n m a re s lu jito r şi iu b ito r d e R â m n ic - p r. C o n s ta n tin G rig o re , p e n tru c ă , în tr - a d e v ă r , „ O ra ş u l d o m n ie i”
lu i M ir c e a c e l B ă trâ n a fo s t d ă r u it d e n a tu r ă şi d e p r im ii săi în te m e ie to ri, c u o f e r ic ită situ a re g e o g ra fic ă ,
p a r c ă m e n ită să -l în d r e p tă ţe a s c ă la u n a s e m e n e a su p ra n u m e . A firm a ţia p re o tu lu i c e r c e tă to r v e n e a la p u ţin
tim p d u p ă c e o ra ş u l fu s e s e d e c la ra t o fic ia l s ta ţiu n e c lim a te ric ă , la 1 iu l. 1 9 3 7 , în tr u c â t e r a v iz ita tă t o t tim p u l
a n u lu i, v a r a - p e n tru c lim a tu -i d u lc e şi ia r n a - p e n tru p r a c tic a r e a s p o rtu r ilo r d e ia rn ă , a v â n d m in u n a te p â rtii
d e b o b s le ig h şi sk i ( E n c ic lo p e d ia , 1938, 512 ).
E d ilii d in p e r io a d a c o n te m p o r a n ă s -a u în g r ijit p e r m a n e n t c a s ă d e z v o lte p o te n ţia lu l tu r is tic a l o ra ş u lu i
şi să i-l p u n ă în v a lo a re . A s tfe l, în S tr a te g ia lo c a lă d e d e z v o lta r e d u r a b ilă a m u n ic ip iu lu i R â m n ic u - V â lc e a
( 2001, 39) u n u l d in tre o b ie c tiv e le s itu a te la lo c d e fru n te , e r a V alorificarea su p erioară a condiţiilor de
m ediu existente şi creşterea ponderii turism ului în econom ia m unicipiului. R o m e o R ă d u le s c u - p rim a ru l
a c tu a l al R â m n ic u lu i şi m e m b r ii C o n s iliu lu i L o c a l, a c o r d ă o im p o r ta n ţă p r im o r d ia lă „ u n e i n o i d e z v o ltă ri
e c o n o m ic e a o ra ş u lu i, a lta d e c â t c e a le g a tă d e p r o d u c ţia in d u s tria lă : c e a a x a tă p e se rv ic iile u n u i o ra ş c u
d e s tin a ţie tu r is tic ă ” ( R ap o rtu l P rim aru lu i, 2010-2011, 1). P rin tre o b ie c tiv e le c o n c re te re a liz a te d e ja , se
n u m ă ră : o r g a n iz a r e a C e n tru lu i M u n ic ip a l de In fo rm a re T u ris tic ă , m o d e rn iz a r e a - la s ta n d a rd e e u ro p e n e - a
G ră d in ii Z o o lo g ic e , o r g a n iz a r e a u n o r e v e n im e n te p u b lic e d e re z o n a n ţă n a ţio n a lă etc. E ste în c u rs d e
re a liz a re , p r o ie c tu l d e a m e n a ja re m o d e r n ă a Ş tra n d u lu i O stro v e n i.
Se a f lă în tr - u n sta d iu a v a n s a t, d e m e rs u rile p e n tru c o n s titu ire a Z o n e i M e tro p o lita n e R â m n ic u -V â lc e a
( I b id e m ) , p r o ie c t la n s a t c u m a i m u lţi a n i în u rm ă , d e c ă tre D u m itru B u ş e - fo s tu l p r e ş e d in te al C J V â lc e a . În
p re z e n t, p rim a ru l m u n ic ip iu lu i, R o m e o R ă d u le s c u , a p r im it u n d ă v e rd e d e la C o n s iliu l L o c a l p e n tru a d e m a ra
p r o ie c tu l m e n ţio n a t. P o triv it le g ii, n u m a i m u n ic ip iile d e ra n g I p o t g e n e r a z o n e m e tro p o lita n e . R â m n ic u -
V â lc e a e s te m u n c ip iu d e ra n g II, su b 1 5 0 .0 0 0 d e lo c u ito ri, în s ă p o te n ţia lu l s ă u tu r is tic şi fa p tu l c ă se s itu e a z ă
la d is ta n ţe a p r o x im a tiv e g a le şi m ic i în tre c e le p a tru sta ţiu n i b a ln e a re d in ju d e ţ (B ă ile O lă n e ş ti, B ă ile G o v o ra ,
C ă lim ă n e ş ti şi O c n e le M a ri), îi p e r m it d e z v o lta re a u n e i a s tfe l d e z o n e . A c e a s ta u r m e a z ă s ă c u p rin d ă
m u n ic ip iu l re ş e d in ţă d e j u d e ţ şi lo c a lită ţile d in v e c in ă ta te . P ro ie c tu l v a a s ig u ra o m a i b u n ă d e z v o lta re
e c o n o m ic ă şi o îm b u n ă tă ţir e a in fra s tru c tu rii R â m n ic u lu i, d a r şi a lte d ir e c ţii d e d e z v o lta re , p re c u m :
p r o m o v a r e a u n o r p r o d u s e tu ris tic e p e n tru p ia ţa e x te rn ă : c e r a m ic ă d e H o re z u , a p e m in e ra le , ţe s ă tu ri etc.;
d e z v o lta re a tu r is m u lu i itin e ra n t c u v a le n ţe c u ltu ra le şi re lig io a s e (a ş e z ă m in te le re lig io a s e d in o ra ş şi d in
v e c in ă ta te ); tr a n s f o r m a r e a tu r is m u lu i d e tr a n z it în tu r is m s ta ţio n a r p e n tru tu r iş tii stră in i, şi în tu r is m d e w e e k -
e n d p e n tru tu r iş tii d in j u d e ţ şi d in ţa r ă etc. - o b ie c tiv e c a re se re g ă s e a u în S tr a te g ia d e d e z v o lta r e a tu r ism u lu i
v â lc e a n , a lc ă tu ită d e C o n s iliu l J u d e ţe a n V â lc e a în a n u l 2 0 0 7 , d e f in itiv a tă în 2 0 0 8 şi c o n tin u a tă , în c o n d iţii
d ific ile d e c r iz ă e c o n o m ic ă , în a n u l 2 0 0 9 şi u rm ă to rii (C a r te a a lb ă , 1980).
C e l m a i a p ro a p e d e m u n ic ip iu (la 12 k m ), se a f lă O c n e le M a ri - o ra ş a v â n d n u n u m a i re g im , ci şi
v ir tu ţi d e a d e v ă r a tă s ta ţiu n e , d a to rită a ş e z ă rii sa le p ito re ş ti, s tr a n d u r ilo r sa le c u a p ă s ă ra tă şi n ă m o lu lu i
s a p ro p e lic de la O c n iţa , a d e v ă ra te m ira c o le p e n tru s ă n ă ta te a n e n u m ă r a ţilo r tu r iş ti c a re v in s ă se re c re e z e şi să
se tr a te z e a ic i în fie c a re v a ră ; în c e p â n d c u a n u l 2 0 0 9 , u n p u n c t d e a tra c ţie d e o s e b it, îl c o n s titu ie C e n tru l
T u ris tic S a lin a O c n e le M a ri. A ş a d a r, de la R â m n ic u -V â lc e a , “to a te d ru m u rile d u c l a ” . . . re n u m ite sta ţiu n i
b a ln e a re d in ju d e ţ şi d in ţa ră , p e tr a s e e d e m u lt c o n s a c ra te ( M ăldărescu-F râncu, 2002, 98) :
R âm nicu-V âlcea - S taţiunea C ălim ăneşti - Cozia - Brezoi - S taţiunea Voineasa. O b ie c tiv e d e p e
tra se u : C a stru l ro m a n A ru te le , M - re a T u rn u , M - re a S tâ n iş o a ra , P o p a s u l T u ris tic S e a c a , M - re a F ră s in e i, M -
r e a C o z ia ;
• R âm nicu-V âlcea - Băile O lăneşti. O b ie c tiv e d e p e tra se u : S c h itu l Ie z e r, S c h itu l P a h o m ie ;
• R âm nicu-V âlcea - Băile G ovora;
• R âm nicu-V âlcea - Ocnele M ari.
D e ş i în c e le d e m a i su s a m f ă c u t o e v a lu a re a p o te n ţia lu lu i tu r is tic al m u n ic ip iu lu i R â m n ic u -V â lc e a ,
su n te m d e a c o rd c u c e i c a re s p u n c ă r e s u rs e le a c e s tu ia s u n t în c ă in s u f ic ie n t p u se în v a lo a re . C a f e rv e n ţi şi
sta to rn ic i iu b ito ri d e R â m n ic ce su n te m , a v e m , în s ă , în c re d e r e în e d ilii lo c a li şi în v iito ru l tu r is tic - la c o te le
c e le m a i în a lte - a l a c e s tu i fru m o s o ra ş al R o m â n ie i, u n u l d in tre c e le m a i v e c h i d in ţa ră .

* Dacă nu luăm în consideraţie (şi) conferinţa lui Petre Drăgoescu, Râmnicul Vâlcii, publicată la Craiova în acelaşi an, 1944.

192
 În ZĂVOIUL de odinioară

Râmnicu-Vâlcea, vedere de pe dealul Capela

193
. . . şi M uzeul Satului, secţia sa din „vecinătate” (Bujoreni)

194
Grupul statuar “Descătuşarea Rom âniei”, din Parcul Zăvoi; operă a
sculptorului C. Mihăilescu

195
 C ap . X I I - P E R S O N A L IT Ă Ţ I R Â M N IC E N E

D in tre cele aproape o m ie de p erso n a lită ţi vâ lcen e in c lu se în vol. I a l E n ciclo p e d iei ju d e ţu lu i V âlc ea
(R âm nicu-V âlcea , E d. F o rtu n a , 2010), circa 600 s u n t râ m n icen e, ceea ce dovedeşte p ă stra rea bo g a tei tradiţii a
oraşului, de „ capitală” culturală, în se n su l cel m a i la rg a l c u vâ n tu lu i. P en tru a n u opera o - în to td ea u n a - risca n tă
selecţie, a m p r e fe ra t să co n cen tră m la m a x im u m c o n ţin u tu l tu tu r o r fiş e lo r existente, în c erc â n d să cu p rin d em
m u ltu m in p a rv o , adică esenţa; totodată, a m re n u n ţa t la in clu d erea în a cest „ ca ta lo g ”, a acelor p e r so a n e care au
a v u t d oar o „ legătură trecătoare” şi fir a v ă cu oraşul, efectu â n d u -şi, d e p ild ă , stu d iile liceale (sau altă şcoală) aici. În
rest, a m p ă stra t ca valabile criteriile stabilite în lucrarea am intită, adică ap a rten en ţa celor p re ze n ţi la R â m n ic u -
Vâlcea (n ă scu ţi şi trăitori aici, n ă sc u ţi în R â m n ic, dar sta b iliţi în a lte localităţi d in ţa ră şi străinătate, p r o -v e n iţi din
alte ju d e ţe sau din alte localităţi vâlcene, şi d esfă şu râ n d u -şi activitatea aici - în a n u m ite p erio a d e sau p â n ă la
sfâ rşitu l vieţii); a l doilea criteriu im p o rta n t lu a t în consideraţie, a f o s t acela a l o b ţin erii u n o r p e r fo rm a n ţe (cu toată
relativitatea acestei n o ţiu n i!) în tr-u n d o m en iu sa u altul, cu a cc en t p e p erio a d ele „ râ m n ic e n e ”.
A şadar, reperele b iografice şi cele ale fi ş e i în a n sa m b lu , au f o s t red u se la m in im u m necesar: data, lo cu l
n a şterii (după caz, şi cel ale m orţii) şi p ro fe sia o b ţin u tă în u rm a absolvirii u n e i fa c u ltă ţi sau a altor fo r m e de
p regătire, acestea f i i n d u rm a te de m en ţio n a rea d o m en iu lu i/d o m en iilo r în care su b ie ctu l s-a afirm at; specializările
p r in doctorate sau alte fo r m e specifice, şi - în lim ita sp a ţiu lu i - u n a /trei realizări.

Achim, Gheorghe (George) (n. 30 mai 1950, com. Păuşeşti-Otăsău, jud. Vâlcea) - biblioteconomist; poet, prozator,
memorialist, întemeietor de reviste etc. Studii de actorie, regie şi estradă. Întemeietor de reviste: „Telehaz” (1990-1991), „Ţânţarul”
(1996), cuplată ulterior cu „Ochean” şi apoi cu „Semn” (din 1996) etc.; volume de proză şi poezie.
Adreani, Angelo (1840-1917) - proprietar şi patron al fostului teatru (şi cinema) „Adreani” din Râmnicu-Vâlcea (sf. sec.
XIX) (pe locul actulului teatru „Anton Pann”), cu rol însemnat în dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale din municipiu.
Agiu-Neacşu, Elena (n. 2 iun.1958 în com. Cetate, jud. Dolj) - filolog; poet, publicist. Autoare a volumul de versuri satirice
şi umoristice Patrioţi de ... trei parale (1998). Co-îngrijitoare a volumul O viaţă pentru o idee - Infinitul din palmă.
Albescu, Ion (n. la 14 febr. 1923 - Bucureşti) - doctor în ştiinţe medicale, cu teza Tuberculoza uro-genitală (1952); fost
campion naţional la talere. După 1989, a deschis prima policlinică particulară din judeţul Vâlcea - Policlinica Straubing Râmnicu-
Vâlcea. „Cetăţean de Onoare al Râmnicului”.
Alessandrescu, C-tin (n. 1 mart. 1856, Râmnicu-Vâlcea - m. ?). A elaborat dicţionare geografice, printre care cel al
judeţului Vâlcea (1893), care a primit „Premiul ALEXANDRU N. LAHOVARY pentru „cel mai bun dicţionar geografic . . . sub
raportul formei şi al conţinutului”. Autor de manuale şcolare de geografie.
Alexandrescu, R adu (n. 28 iul. 1951, Ardud - jud. Satu-Mare) - filolog poliglot; publicist (în reviste renumite din ţară şi din
străinătate). Masterand al Universităţii din Manchester (2001). Specialist în engleză. „Campion” al schimburilor educaţionale şi al
unor excursii de iniţiere euopeană. Cărţi: Ţara fără sărut (2002), Lumina dintre două lumi (2009) etc.
Alexandrescu, Cristian (n. 20 apr. 1953, Râmnicu-Vâlcea) - actor, poet. Marea lui pasiune a rămas teatrul, pe care îl slujeşte
cu har, de 34 ani (Teatrul Popular din Râmnicu-Vâlcea şi apoi Teatrul de Stat „Anton Pann”). A lucrat şi ca asistent de regie. Volume
de versuri publicate: Arhipelag fără îngeri, Ninsoare cu dinţi de var, Agonia câinelui de pază.
Alexandrescu, Doiniţa (n. 7 iun. 1952, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; publicist. Specializări postuniversitare. Carieră
didactică preuniversitară. Doctor în filologie, al Universităţii Craiova, cu teza Numele personajului în basm ul românesc
(2010).
Alexandrescu, Ion I (n. 1 sept. 1908, com. Cacova, azi Stoeneşti, jud. Vâlcea - m. 16 apr. 1981, Râmnicu-Vâlcea) -
folclorist, poet, animator cultural. Printre altele, a fost coîntemeietor şi conducător al cenaclului literar « I. L. Caragiale » din
Râmnicu-Vâlcea. Volume publicate: Melodii (1934), Folclor din Zmeurăt şi din alte vetre vâlcene (1991).
Almăşanu, Nicolae (n. 20 aug. 1907, Râmnicu-Vâlcea - m ?) - medic; cercetător. Doctor al Facultăţii de Medicină din
Bucureşti, cu teza Consideraţiuni asupra psihozelor la neoplazici, susţinută şi publicată în acelaşi an - 1938.
A nastasatu, Constantin (n. 2 sept. 1917, Corabia, jud. Olt - m. 25 iul. 1995, Bucureşti) - medic; cercetător, publicist; stabilit
în Râmnicu-Vâlcea în 1918. Dr. în ştiinţe medicale, membru titular al Academiei Române (din 1990). Cărţi publicate:
Pneumoftiziologie (1978), Chimioterapia şi chimioprofilaxia tuberculozei (1964) etc.
Andreescu, Iosif (n. 27 oct. 1885 în Văleni, jud. Muscel - m.?) - institutor şi om politic. Întemeietor, printre altele, al celei
dintâi şcoli industriale de ucenici din Oltenia (1919) şi al şcolii pentru pregătirea constructorilor de case ţărăneşti, unică în România
acelor ani; din 1939, director al Căminului Cultural Judeţean Vâlcea; fost prefect al judeţului.
Andreescu, Nicolae Ladmiss (n. 4 febr. 1907, Râmnicu-Vâlcea) - prozator; studii universitare nefinalizate, în aerodinamică
şi litere (1933-1935). Combatant în Al Doilea Război Mondial. Coîntemeietor al revistei „Lanuri” . A publicat: In ţara cerului -
nuvele (1939), Intre două fem ei (1942), Ochiul din neguri - nuvele (premiat de SSR în 1943) etc.
Andrei, Constantin (n. 20 apr. 1954, Râmnicu-Vâlcea) - muzician şi muzicolog, dirijor; animator cultural. Întemeietor şi
dirijor al Fanfarei « Gabriel Chaborschi » din cadrul Palatului Copiilor din Râmnicu-Vâlcea. Contribuţii la organizarea unor
festivaluri şi concursuri zonale şi naţionale : « Tinere talente », « Filofteia Lăcătuşu » ş.a.

196
 Androni, Vartolom eu (Valeriu) (n. 27 mart. 1952, com. Latinu, jud. Brăila) - teolog, publicist. Dr. în teologie, al Institutului
Teologic din Sibiu, cu teza Învăţătura despre întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos în teologia apuseană contemporană
(1992). Arhim. la M-rea Cozia (din anul 2000), fost director al seminarului teologic râmnicean (2003-2007).
Andronie, D um itru (n. 27 martie 1947, Genuneni - jud. Vâlcea) - istoric; muzeograf, arhivist, cercetător. Autor sau coautor
de publicaţii muzeistice şi arhivistice: Muzee şi monumente din judeţul Vâlcea (1986), Izvoare documentare vâlcene (1996), Arhivele
judeţului Vâlcea (2001), Un secol de învăţământ vâlcean (2001) etc.
Anescu, D um itru (n. 1935 - m. 4 apr. 2008, Râmnicu-Vâlcea) - fotbalist şi antrenor de performanţă. A format, ca antrenor,
marea echipă Chimia Râmnicu-Vâlcea, care a promovat în Divizia A şi a obţinut cea mai mare performanţă din istoria sa: câştigarea
Cupei României, în 1973.
Angelescu, Eugen I (n. 4 ian. 1896, Râmnicu-Vâlcea - m. 19 febr. 1968, Bucureşti) - chimist; cercetător; doctorat la Roma,
cu teza Studiul dulciurilor esenţiale izolate din plante (1922). Autor sau coautor al unor cărţi şi studii de chimie: Fizico-chimia
membranelor (1933), Introducere în chimia fizică (1940) etc.
Angelescu, M ircea Nicolae (n. 11 decembrie 1923, Râmnicu-Vâlcea - m. 5 mai 2010, Bucureşti) - medic specialist în boli
infecţioase şi epidemiologie; cercetător, scriitor. Dr. în medicină şi chirurgie (Bucureşti, 1949), cu teza Valoarea reacţiei Windal
calitative în sângele periferic şi sângele sternal. Autor de cărţi şi manuale de specialitate.
Angelescu, Nicolae („Nicu”) (n. 15 iun. 1894 - m. 15 iul. 1966, Râmnicu-Vâlcea) - filolog clasicist şi jurist (dublă licenţă);
avocat, cercetător, memorialist, animator cultural. Carieră didactică de excelenţă, la Gimnaziul - apoi Liceul - „Al Lahovari” şi la
Seminarul Teologic „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea. A scris Memoriile unui om obscur (2005).
Angelescu, Paul P etre (8 iul.1922, Râmnicu-Vâlcea) - jurist şi artist plastic (dublă licenţă), antrenor sportiv, arbitru naţional
polivalent, scenograf, animator cultural, publicist. Avocat strălucit (1945-2009). În anii ’50-’60 a desfăşurat o activitate culturală de
excelenţă, ca artist, scenograf şi regizor tehnic, apoi ca filatelist şi maximafilist.
Aniniş, Tiberiu (n. 16 nob. 1953, în Alimpeşti, jud. Gorj; stabilit în Râmnicu-Vâlcea din 1984) - istoric; muzeograf,
cercetător, sportiv de performanţă (maestru la şah prin corespondenţă), antrenor. A obţinut, cu echipa Clubul Sportiv „Chimia”), trei
titluri naţionale (între 1992-2002) şi performanţe individuale: Cupa « Paul Farago » etc.
A ntim Ivireanul (n. Andrei, c. 1660, în Iviria/ Georgia - m. 3 sept. 1716) - teolog, cărturar, scriitor, orator, xilogravor,
desenator, caligraf, editor, tipograf, traducător. Episcop al Râmnicului (1705-1708), perioadă în care a scos, la noua tipografie
instalată aici, mai multe cărţi: Tomul bucuriei (1705) ş.a. A introdus masiv, în biserică, limba română. Capodoperele care l-au
consacrat rămân predicile ţinute - Didahiile. Canonizat în Calendarul Ortodox (27 septembrie).
Apolzan, P etru N. (n. la 9 mart. 1900 la Sibiel - m. ? ). Fost profesor de filosofie şi drept la Liceul « Al. Lahovari » din
Râmnicu-Vâlcea. Între 1938-1940: inspector pentru judeţul Vâlcea, la Fundaţia Culturală Regală - Serviciul Social, a Ţinutului Olt.
Este autor (în colab.) de manuale şcolare, apreciate în epocă.
A rgeşanu, Constantin (n. 2 mai 1950, com. Stoileşti - jud. Giurgiu) - economist; om de afaceri (SC SCAVIL SRL),
prozator. Cărţi publicate: Blestemul cailor, proză scurtă (2003); Spânzurata, roman, vol. I-II (2008), Ultimul ţăran (2012).
A rgeşanu, George Nicolae, (n. 20 oct. 1975, Râmnicu-Vâlcea) - matematician, eseist. Doctorat la Univ.din Ohio, cu
dizertaţia Analiza de risc şi de acoperire de pe pieţele incomplete (2002); Monopolul suferinţei - versuri şi eseuri (1997).
Arsenescu, D orina (n. la 16 iun. 1958 în Horezu, jud. Vâlcea) - muzician, muzicolog, pianist (acompaniator), animator
cultural. Dr. în muzicologie, al Univ. Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu teza Cella Delavrancea - critic muzical (2010, publicată
în 2011). A iniţiat Concursul Naţional de Pian „Irina Şaţchi” şi Concursul „Cella Delavrancea”.
A spru, Octavian (n. 13 nob. 1953, com. Lădeşti - jud. Vâlcea) - informatician, analist programator. Cărţi publicate: Bazele
informaticii (1993), Pro 2.0 - Ghid de utilizare (1993), Grafică în Turbo C (1994), FoxPro 6.0 - Ghid de utilizare (1995) şi altele.
Avram, C ezar-G abriel (n. la 22 aug. 1946, Râmnicu-Vâlcea) - istoric; cercetător. Dr. în istorie (1999), cu teza Politici
agrare în Oltenia anilor 1949-1962. Mutaţii socio-economice în satul românesc. Autor a 14 cărţi, printre care Deceniul stalinist.
Colectivizarea în faţa istoriei (Premiul « Mihail Kogălniceanu », al Acad. Române, pe anul 2005).
Avram, Iuliana-Diana (n. 19 iul. 1995, Râmnicu-Vâlcea) - studentă la Drept şi cursantă a Şcolii Naţionale de Antrenori;
instructor sportiv Karate şi arbitru naţional de Karate. Legitimată la CS Chimia (antrenor - Paul Dinu). Palmares: câte 2 medalii de
bronz la CM. Şi CE; 9 medalii de aur, 11 de argint şi 22 de bronz la CN etc.. Centura neagră 1 Dan.

Badea, Oltea (n. la 13 ian. 1978, Râmnicu-Vâlcea) - violistă. A colaborat cu Filarmonica « George Enescu », orchestra
simfonică Giurgiu, Orchestra Filarmonicii din Craiova, filarmonica vâlceană „Ion Dumitrescu” ş.a. A efectuat turnee în Italia,
Elveţia, Belgia, Franţa, Germania etc.
Balanca, Paul (n. 24 iulie 1959, Cernavodă, jud. Constanţa) - subinginer construcţii edilitare, informatician, sportiv de
performanţă, solist vocal şi instrumentist rock, artist fotograf etc. Expoziţii de artă fotografică, locale, naţionale şi internaţionale;
premii.
Barbu, Ioan (n. 15 mai 1938, în satul Diaconeşti-Corbu - jud. Olt) - filolog; ziarist, scriitor. Cursuri postuniversitare de
ziaristică (1972-1972). Cofondator al Fundaţiei Culturale « Curierul de Vâlcea », care editează (din 19 ian. 1990) cotidianul omonim.
Membru USR (Sibiu). Cetăţean de onoare al Râmnicului (2007). Volume de reportaje (Călătorie spre izvoare - 1981, Vatra
românească sub trei episcopi - 1999 etc.), romane (Duba din noapte - 2008 ş.a.) etc.
Bardaşu, A neta (n. 15 iun. 1948, Târgu-Jiu) - filolog; bibliotecar; cercetător. A publicat Valori bibliofile din patrimoniul
cultural naţional în judeţul Vâlcea. Însemnări, autografe. În colab.: Lumina cărţii la Râmnic (2001), Cartea veche românească, sec.
XVII-XVIII. Catalog ilustrat (2007).
Bardaşu, Petre (n. 24 dec. 1946, Brezoi - m. 6 oct. 2000, Râmnicu-Vâlcea) - istoric; arhivist, muzeograf, cercetător,
publicist. Fost director al Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea. Preşedinte fondator al Fundaţiei „I. G. Duca” (1997). Coautor la
colecţia „Documentele Vâlcii”. Autor al volumului postum Studii de istorie (2001).

197
 Bădan, Nicolae (n. 24 sept. 1906 în Corabia, jud. Olt - m. 13 iun. 1964, Bucureşti; din 1918, s-a stabilit cu familia la
Râmnicu-Vâlcea) - chimist, cercetător. Carieră univ. A întemeiat discipline noi - Bazele filării şi Proiectarea maşinilor de filatură.
Lucrări publicate: Calcule la maşini din filatură (1943), Monografia învăţământului textil în România (1949) etc.
Bădescu, Lucian (n. <1910> - m. 1979, Paris) - filolog şi lingvist; istoric literar (al literaturii franceze), eseist, traducător.
Cursuri de perfecţionare la Paris (din 1937). Doctorat la Paris, cu teza Rolul intelectualităţii franceze la sfârşitul secolului al XlX-lea.
Prof. de limba franceză la Liceul „Al. Lahovari” din Râmnic (1934-1936, fiind destituit) şi la Sorbona.
Băduţ, Cristina (n. 13 mai 1969, Craiova; stabilită la Râmnicu-Vâlcea) - informatician; artist plastic, cercetător. Expoziţii
personale şi de grup; organizatoare a unor cursuri de instruire în proiectarea asistată pe computer. Lucrări în colab.: Bazele utilizării
şi programării calculatoarelor personale (1994), Calculatorul personal (1995) etc.
Băduţ, M ircea (n. 15 nob. 1967, Râmnicu-Vâlcea) - inginer electrotehnician şi informatician; cercetător. A dezvoltat
aplicaţia-nucleu pentru gestionarea fondului de carte de la BJAI Vâlcea. A creat conceptul editorial „...în trei timpi”: AutoCAD-ul în
trei timpi. Ghidul proiectării profesionale etc. Coautor la Ficţiuni familia(l)re (2011).
Bălan, M arin M (n. la 21 apr. 1927 în com. Fărcaşele, jud. Romanaţi) - inginer agronom. Iniţiative importante: construirea
de brutării în fiecare localitate vâlceană şi de bazine din ciment, pentru depozitarea prunelor.
Bălaşa, Nicolae (n. 2 ian. 1959, Băbeni - jud. Vâlcea) - teolog; cercetător, publicist. Doctor în teologie, cu teza Relaţia între
Biserică şi Euharistie în teologia ortodoxă contemporană. Implicaţiile acesteia (1994). A mai publicat: 160 de ani de la înfiinţarea
Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Nicolae" din Râmnicu-Vâlcea (1837-1997) (1997) ş.a.
Bălănescu, Gabriel (n. la 6 apr. 1913 în com. Berislăveşti, jud. Vâlcea - m. 1986, Santa Clara - California) - scriitor,
publicist. Fost membru al „Mişcării” şi luptător ca „partizan” în munţi. Cărţi publicate: Acteon - roman (1933), Satul Daba - poem
(1933), Cartea întunericului - confesiuni (1940) etc.
Bălănescu, Vasile (n. 11 iun. 1912, satul Rădăcineşti din fosta comună Dângeşti - jud. Vâlcea) - teolog, publicist. Cu
sprijinul patriarhului Justinian Marina, a transferat catapeteasma de la Mitropolia Târgoviştei, la biserica „Sf. Gheorghe” din
Râmnicu-Vâlcea. A publicat în colab. Istoria Bisericii „Sfântul Gheorghe " (1988).
Bălăşel, A drian (n. 1960) - matematician. Masterat în domeniul „Management în administraţie şi servicii publice” (2006).
Cărţi publicate: Probleme de matematică date în 1996 la examenul de admitere în învăţământul superior (1996), Probleme de
matematică date la examene şi concursuri pentru elevi şi profesori (1997) etc.
Bălintescu, A lexandru I (n. 9 ian. 1920, Costeşti-Ferigile - m. 26 nob. 1992, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; arhivist,
muzeograf; cercetător, publicist. A înfiinţat Muzeul de Artă (« Colecţia de artă plastică ») din Costeşti. Cărţi publicate: Problema
ţăranilor în Craiova, în secolul al XlX-lea (1967), Arhiva generalului Gheorghe Magheru (1968) ş.a.
Bănică-Ologu, Nicolae (n. la 21 nob. 1949 în com. Mischii, jud. Dolj) - istoric; muzeograf, cercetător, eseist, editor. Din
1988, director al Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu”. Întemeietor de reviste. Cărţi: Maria Tereza - micromonografie (1991),
Veacul de aur al Râmnicului (2000), Nicolae Bălcescu - roman istoric radiofonic (2005) etc.
Bîlă, A ndreea-Raluca (n. la 17 iun. 1992, Râmnicu-Vâlcea) - studentă la Drept şi cursantă a Şcolii Naţionale de Antrenori;
instructor sportiv Karate şi arbitru naţional de Karate. Legitimată la CS Chimia; antrenor - Paul Dinu. Palmares: 4 medalii de bronz
la CM, 1 medalie de aur şi 3 de bronz la CE, 6 medalii de aur, 11 de argint etc. la CN şi multe altele.
Bedreagă, Corina (n. 25 mai 1980, Râmnicu-Vâlcea) - arhivist, student la Drept; jurnalist, artist plastic (pictor de icoane pe
sticlă); expoziţii. Deţine una dintre cele mai bogate colecţii de costume populare olteneşti (68 de piese) şi obiecte tradiţionale de uz
gospodăresc din zona etno-culturală Drăgăşani.
Bengeanu, Constantin (n. 1935 în com. Urşi, jud. Vâlcea) - profesor EFS; sportiv de performanţă (la volei) şi antrenor. Ca
antrenor, a activat la « Ştiinţa-Poli » din Cluj (din 1964) şi la lotul naţional de volei - seniori (1976-1978). A publicat mai multe cărţi
de profil: Volei - curs de bază şi curs de specializare, Iniţiere în tehnica de bază ş.a.
Berceanu, M ircea R adu (n. 1953, Râmnicu-Vâlcea) - inginer construcţii spaţiale; sportivde performanţă (aeromdelism şi
navomodelism), om politic. Deputat în Parlamentul României (din 1990) şi apoi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ministru al
Industriei şi Comerţului (1996-2000), ministrul transportului (2009-2012).
Beu, Liliana (n. 11 ian. 1968 în satul Linia din com. Budeşti, jud. Vâlcea) - istoric; muzeograf, cercetător. Doctor în ştiinţe
istorice, cu teza I. Gh. Duca în viaţa social-politică a României (2009). Coeditor la Memoriile unuiom obscur, de Nicolae Angelescu
(2005) şi coautoare la I. Gh. Duca - Destinul unui om, memoria unor locuri (2008).
Bogorodea, Jeanina (n. 11 sept 1956, Tulcea; stabilită la Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic (pictor, grafician); studii
postliceale la Şcoala Populară de Artă din Tulcea (1979-1982). Expoziţii personale şi de grup. Colaborează cu Teatrul Ariel din
Râmnicu-Vâlcea şi cu Asociaţia Artiştilor Plastici din România.
Boicescu, T raian Ştefan (n. 31 oct. 1957, Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic. Membru al UAP din România, al INSEA
(International Society for Education trough Art), şi al ”International Lions Club”. Realizează tapiserie, pictură, grafică; carieră
didactică. Expoziţii personale şi de grup în ţară şi străinătate, de tapiserie şi pictură.
Bonciu, Gheorghe (n. 22 apr. 1951 în com. Mădulari, jud. Vâlcea) - istoric şi jurist (2 licenţe); cercetător. Dr. în istorie al
Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca” (1987) şi dr. în drept al aceleiaşi instituţii. Carieră univ. Cărţi: Istoria doctrinelor
juridice (1993), Elemente de drept comercial pentru contabili autorizaţi şi experţi contabili (1995) ş.a.
Bondoc, D um itru (n. 16 oct. 1949, în com. Costeşti din jud. Vâlcea) - inginer feroviar; cercetător. Studii postuniversitare în
specialitate (1996-1997). Cărţi publicate: Costeşti-Vâlcea. 45 secole de istorie (2002), Alexandru Bălintescu - artizanul Muzeului de
Artă din Costeşti (2007) etc.; monografii ale unor schituri şi biserici.
Borac, Silviu (n. în 1972, Râmnicu-Vâlcea) - matematician. Contribuţii importante în industria animaţiei, realizând efectele
tehnice ale binecunoscutelor filme de desene animate - Madagascar şi Shrek. La Hollywood, se apreciază că Silviu Borac este unul
dintre cei mai originali matematicieni şi ingineri software pentru Alias Maya.
Botu, Ion (n. 30 mart. 1945, com. Oteşani - jud. Vâlcea) - horticultor, cercetător, inventator. Doctor în agronomie, al
Universităţii din Craiova (1978). În ultimele trei decenii, a condus Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Vâlcea. Lucrări
publicate: Cultura intensivă a alunului (1978), Alunul (1986), Socul negru (1988) etc.

198
 Botu, M ihai (n. 24 iul. 1970, Sibiu) - inginer horticultor; cercetător, publicist. Doctor în horticultură al Universităţii din
Craiova. Cercetător la SCDP Vâlcea (1992-2004) şi conf. la Univ. din Craiova. Cărţi publicate : Pomicultura generală şi specială
(2004), Metode convenţionale şi moderne în ameliorarea plantelor horticole (2008) ş.a.
B rucăr, Teodor-M ărgărit (n. la 6 febr. 1956 în Râmnicu-Vâlcea) - filolog, bibioteconomist, ziarist (absolvent al Şcolii de
Jurnalism BBC-Bucureşti) şi muzicolog; specializare în catalogarea şi prelucrarea documentelor audio-vizuale (1982-1983).
Competent şi discret manager la diferite posturi de radio şi TV. Din dec. 2005 - director la Radio Kiss FM.
Brucăr-A rm and, M iron (n. 2 nob. 1921, Bucureşti - m. mai 1990, Râmnicu-Vâlcea, unde se stabilise din 1952) - medic
chirurg; cercetător, publicist. Doctor în medicină şi chirurgie, al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. I s-a publicat postum, volumul
de memorii şi evocări Strada Brutus 5 bis - memorii şi evocări (2010).
Bucă, Gheorghe Cornel (n. la 15 iun. 1944 în com. Lăpuşata, jud. Vâlcea) - tehnician construcţii maşini; curs de
specializare în domeniul Electricităţii; absolvent al Şcolii Populare de Artă din Braşov (1961-1963). Corealizator al unor filmele
documentare de etnografie şi folclor - Lacrimi peste satul meu (1988), Hobby (1988) ş.a.
Budişteanu, A lexandru A. (n. 10 iulie 1836, Râmnicu-Vâlcea - m ?) - chimist, geolog, general de armată; la 1877, pe când
avea gradul de colonel, a comandat un regiment de Dorobanţi în luptele de la Rahova. Lucrări publicate: Extract din înalta
Ordonanţă (1865), Cartea soldatului de infanterie (1875), Apărarea naţională (1898) etc.
Budişteanu, Ionuţ (n. 1 decembrie 1993, Râmnicu-Vâlcea). Elev CNMB Râmnicu-Vâlcea. „Geniu” al informaticii, cu premii
internaţionale. Lucrează în limbaje de programare avansate - Delphi, Pascal şi C; a creat softuri, utilitare şi educaţionale. Membru al
Clubului de Excelenţă, bursier al Fundaţiei „Dan Voiculescu” pentru Dezvoltarea României.
Budurescu, Nicolae P. (n. 28 iun. 1888, la Râmnicu-Vâlcea) - m. 6 apr. 1974) - jurist şi om politic, scriitor, traducător,
publicist. Funcţii de răspundere în instituţiile centrale. Deputat de Vâlcea în 3 legislaturi. Volume publicate: Poema navelor plecate
(1912); în colaborare: I. Gh. Duca (1934); traduceri din Merimee, Verlaine, Gautier ş. a.
Bulat, Toma Gh. (n. la 18 aug. 1887 în Tunari, jud. Olt - m. la 12 mai 1979, în Bucureşti) - teolog şi istoric. Studii la
Leipzig (1913-1914) şi Dijon (1914-1921). Doctor în istorie (1924) şi în teologie. Cărţi publicate: încercări de bibliografie a istoriei
românilor (1919), Contribuţiuni documentare la istoria Olteniei (1925) etc.
Bulucea, Constantin (n. 7 aug. 1940, Râmnicu-Vâlcea) - inginer; cercetător ştiinţific, inventator. Doctor în electronică al
Institutului Politehnic din Bucureşti. Coîntemeietor al teoriei privind tranzistorul cu inducţie statică. Lucrări publicate: The effect o f
the emitter-base lateral diode on double-diffusedplanar transistors current Gain ş.a.
Bulugea, M arin (n. 8 sept. 1942, Râmnicu-Vâlcea) - ziarist (cu studii de specialitate), scriitor, epigramist, umorist, enigmist.
Activitate de gazetar la fostul cotidian „Orizont” (1975-1990); între 1995-2000, redactor la „Curierul de Vâlcea” (între 1997-2000,
redactor-şef). Cărţi: Râsul moare, dar nu se predă (1997), Coincidenţe - roman (1999) etc.
Burghelea, Dan (n. 1942, Râmnicu-Vâlcea) - matematician; cercetător. Doctor în ştiinţe matematice, cu teza Topologie
matematică. A fost studentul preferat al lui Moisil şi apoi unul dintre prietenii acestuia. Stabilit în SUA (univ. din Ohio), este unul
dintre cei mai mari matematicieni din lume, în Teoria categoriilor, Algebra omologică, Topologie algebrică.
Busnea, Geani (n. în 1997 la Râmnicu-Vâlcea) - muzician virtuoz: solist instrumentist polivalent, de la 2 ani şi 8 luni,
cântând la fluier, tâlv şi ocarină (TV Etalon). La vârsta de 4 ani, în iarna anului 2001, a fost ales să însoţească pe Ion Iliescu,
preşedintele României, la Vatican, unde, împreună cu Papa Ioan Paul al II-lea, a aprins luminile Bradului de Crăciun.
Busnea, Toader (n. 30 martie 1955, în satul Cârligaţi, com. Pădureni, jud. Vaslui) - creator de instrumente tradiţionale
româneşti, rapsod popular, instrumentist, stabilit la Râmnicu-Vâlcea. Instrumentele alcătuite de el (fluier, caval, tilincă, ocarină,
cimpoi, pai ş.a.), sunt de mare calitate. Prezent alături de fii săi Daniel şi Geani, pe mari scene ale lumii.
Buşe, D um itru (n. la 4 iulie 1953 în Horezu, jud. Vâlcea - m. 4 iunie 2008, Buc.) - economist. Fost preşedinte al CJVâlcea
(2004-2008). I se datorează demararea lucrărilor la Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia (2005), sediul Teatrului de Stat
« Anton Pann » din Râmnicu-Vâlcea, finalizarea lucrărilor la BJAIVâlcea etc.
Buşe, M ihai (n. 28 mai 1947, com. Lădeşti - jud. Vâlcea) - filolog; animator cultural, editor, regizor amator de teatru. Între
anii 1990-1991 şi 1993-1997: consilier şef al fostului Inspectorat pentru Cultură al Jud. Vâlcea. Iniţiative: trupa de teatru „Pro
Artem” din cadrul CNMB, manifestarea „Ortodoxie şi cultură” etc. Antologii.

Câlea, Ion (n. 9 iulie 1944, în Ocnele Mari, jud. Vâlcea) - inginer agronom; om politic. Doctor în agronomie. După 2008,
preşedinte al CJ Vâlcea. Liderul filialei vâlcene a PSD, membru în Comitetul Central al acestui partid. A primit, printre altele,
Ordinul „Pentru Merit” în gradul de cavaler, acordat de preşed. României pentru dezvoltarea agriculturii.
Calinic de la Cernica (n. 7 oct. 1787, la Bucureşti, primind la botez numele de Constantin - m. 11 apr. 1868, la M-rea
Cernica). Membru al Divanului Ad-hoc care a pregătit Unirea şi al Adunării Elective a ţării, care l-a ales domn pe Cuza. Ca episcop
al Râmnicului (din 1850), a cumpărat o tipografie şi a întemeiat M-rea de călugări Frăsinei. Canonizat.
Cantem ir, Lorin (n. la 17 martie 1934, Zelena-Hotin, Basarabia; fiul profesorilor Tatiana şi Traian Cantemir). Doctor inginer
(din 1973), cu teza Contribuţii teoretice şi experimentale asupra motorului trifazat liniar de inducţie şi posibilităţi de utilizare
(1974). Autor a 20 brevete de invenţie. A publicat peste 15 cărţi, printre care Tracţiunea electrică.
Cantem ir, T raian (n. 7 sept. 1907, Pătrăuţi, jud. Suceava) - filolog şi lingvist; cercetător, scriitor, folclorist. Specialist în
cultura şi limba istro-românilor. Stabilit la Râmnicu-Vâlcea, ca profesor la „Al. Lahovari” şi la alte şcoli din oraş. A înfiinţat
Cenaclul „I. L. Caragiale”. Cărţi: Istroromânii (teza de doctorat, 1937). Ciripiri ciribire (1935), Folclor literar vâlcean (1979) etc.
Capşa, M arinela (n. 25 mai 1947 în com. Vişina, jud. Olt) - filolog; autor de manuale, publicist, animator cultural. În 1965­
1966, a urmat şi o şcoală de bibliotecari. Iniţiative didactice şi culturale. Colaboratoare la volumele: Aproape totul despre examenul
de capacitate şi performanţă şcolară (2000) şi Opere fundamentale ale literaturii române (2001).
Carabageac, Iacob (n. 12 iulie 1953 în com. Popeşti-Leordeni din jud. Ilfov) - fotbalist de performanţă. A jucat fotbal la mai
multe echipe, printre care « Chimia Râmnicu-Vâlcea » (1976-1979). În perioada 1980-1982 a purtat banderola de căpitan al echipei
de fotbal CHIMIA Râmnicu-Vâlcea. Maestru al Sportului.

199
 Caravan-Plass, M ariana (n. 28 martie 1969, Râmnicu-Vâlcea; din 1998, s-a stabilit în Germania) - matematician; şahistă de
performanţă şi antrenoare de şah; maestră FIDE la şahul practic, mare maestră la Şah prin corespondenţă. A făcut parte din echipa
campioanei naţionale Chimia Râmnicu-Vâlcea, la ed. CNEC-4; campioană naţională la ed. a XV-a (1999).
C arpeneanu, Andrei (n. 30 iulie 1976, Râmnicu-Vâlcea) - filosof, cercetător, publicist, traducător; coordonator proiecte de
cercetare şi traduceri. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti (2005). Cărţi publicate: Realism, raţionalitate, relativism
(2004); Evoluţie şi proces în filosofiile bergsoniană şi whiteheadiană (2006; teza de doctorat) ş.a.
C ârstoiu-Frunzaru, Gheorghe (n. 18 dec. 1912, Frunzaru, com. Sprâncenata, jud. Olt - m. 9 ian. 1987, Râmnicu-Vâlcea) -
teolog; folclorist, scenarist, dirijor, animator cultural (Casa de Cultură din Râmnicu-Vâlcea şi cămine culturale raionale (1959-1967).
În 1968, a prezentat, ca scenarist şi regizor, La bâlci în Ţara Loviştei - prima operetă populară.
Catrinoiu, Emil (n. la 21 iun. 1950 în com. Măciuca, jud. Vâlcea) - economist; editor. În anul 2002, a iniţiat editarea
Colecţiei bibliofile de succes - „Tezaur literar românesc”, apoi - în premieră vâlceană - hărţi ale judeţului şi ale ţării întregi. A editat
vol. I al Enciclopediei judeţului Vâlcea (2010) ş.a.
Călin, M atei (n. la 25 mart. 1933, în Drăgăşani, jud. Vâlcea) - ofiţer de carieră; publicist, animator cultural. A contribuit, ca
vicepreşedinte, la afirmarea filialei vâlcene a Asociaţiei Naţionale « Cultul Eroilor ». Lucrări de popularizare.
Călinescu, A lexandru (n. 18 mai 1889, Râmnicu-Vâlcea) - sculptor. Studii postuniversitare de specializare la Paris, cu
Antoine Mercier şi Jean Boucher (1923-1925). Membru al „Tinerimii artistice”, la al cărei salon ofical expune, începând cu anul
1917. Expoziţii personale şi de grup, în ţară şi în străinătate (Franţa, Belgia, Elveţia, Ungaria etc).
Căpăţână, Nicolae N. (n. la 19 sept. 1953 în satul Piatra din com. Ciofrângeni, jud. Argeş) - inginer agronom, profilul -
inginerie economică; cercetător. Doctor în agronomie. Autor de proiecte privind dezvoltarea zootehniei. A scris Turismul rural în
regiunea Subcarpaţilor Getici, spaţiul dintre Argeş şi Olt (2003).
Căpăţâneanu, Stanciu (n. c. 1800 - m. 15 sept. 1848, Râmnicu-Vâlcea) - traducător, publicist. Elev al lui Eliade Rădulescu,
ale cărui iniţiative culturale le va susţine. În 1837 a fost înlăturat din învăţământ (din Craiova) stabilindu-se la Râmnicu-Vâlcea. A
tradus din iluminismul francez: Biblioteca desfătătoare şi plină de învăţătură (1830).
Ceapă, Gheorghe (n. 11 ian. 1961, în Râmnicu-Vâlcea) - mecanic de maşini şi utilaje. În 1993, şi-a depus dosarul pentru
Şcoala de ofiţeri a fostei miliţii, dar a fost respins, din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea. În anul 2011, a publicat volumul
de versuri Doruri şi chipuri.
Cerăceanu, Constantin (n. la 29 oct. 1940 în Drăgăşani din jud. Vâlcea - m. 2000) - artist plastic. În anul 1996, pictorul
Gheorghe Dican şi alţi prieteni i-au organizat o expoziţie la Râmnicu-Vâlcea, prima şi ultima ieşire în public a artistului în timpul
vieţii sale, propulsându-l fulgerător în galeria marilor pictori ai ţării.
Cernătescu, Dalila (n. 4 dec. 1973, Bucureşti) - muzician şi muzicolog. Debut la 5 ani, în cadrul unei emisiuni realizate de
Tudor Vornicu, la TVR. Doctor (Summa cum laude) al Academiei de Muzică din Bucureşti; lector universitar la aceeaşi instituţie,
catedra de Nai. Premii internaţionale. Cetăţean de onoare al judeţului Vâlcea (din 1994).
Cernătescu, M iron (n. 1947 în com. - azi, oraşul - Bălceşti din jud. Vâlcea) - muzician şi constructor de instrumente
muzicale. Solist instrumentist polivalent: vioară, mandolină, ocarină, fluier, acordeon, ţambal, nai. La Liceul „Al Lahovari” , a
înfiinţat o orchestră şi a continuat să construiască naiuri performante, cu inovaţii recunoscute şi omologate.
Chaborschi, G abriel (1924-1990) - muzician, compozitor, dirijor, folclorist, animator cultural. Stabilit la Râmnicu-Vâlcea, a
înfiinţat orchestra simfonică de aici şi a pregătit fanfara elevilor şi apoi fanfara copiilor, de la fostul Palat al Pionierilor din
municipiu. A format echipa operetei Crai noi (prezentată în 1961) şi a pregătit opera Mam-zelle Nitouche.
Cheloiu, Liviu (n. 28 iun. 1975, Râmnicu-Vâlcea) - actor de teatru, televiziune şi film. Membru al UNITER, din 2005.
Angajat al Teatrului “Tony Bulandra” din Târgovişte şi colaborator al Teatrului “Ariel” din Râmnicu-Vâlcea. Animator sau
announcer la mai multe firme şi evenimente; autor de reclame la alte firme.
Cheran, Alin (n. 28 febr. 1975, Râmnicu-Vâlcea) - economist; artist plastic (grafician şi pictor). expoziţii colective şi
personale, cu grafică şi pictură „Premiul Fundaţiei Cult. „Vâlcea 1” pentru anul 2011); autor de povestiri suprarealiste.
Cheran, Florin (n. 5 apr. 1947, Bucureşti) - profesor EFS; atlet, voleibalist şi fotbalist, apoi antrenor de performanţă, A
practicat fotbalul, atletismul şi voleiul, la Liceul cu Program Special de Educaţie Fizică, din Râmnicu-Vâlcea, Campion republican la
înălţime (copii, 1959); câştigător cu echipa, al campionatului naţ. şcolar la volei (1962); fotbalist la Dinamo.
Chesarie de Râm nic (Râmniceanu) (n. c. 1720 Bucureşti - m. 9 ian. 1780, Râmnicu-Vâlcea) - cărturar, tipograf, traducător.
Ca episcop de Râmnic (1773-1780), a renovat tipografia de aici. A editat, între 1776-1779, 6 volume de Mineie (dar pregătind şi pe
următoarelor şase, tipărite de succesorul său - Filaret), completate cu vestitele sale prefeţe originale.
Chirca, George (n. 29 aug. 1959, Râmnicu-Vâlcea) - electroacustician (maestru de sunet, inginer de sunet). După 1989, a
înfiinţat pe lângă Fundaţia Culturală "Societatea Prietenii Muzicii şi Teatrului pentru Copii şi Tineret", al cărei membru fo ndator
şi preşedinte a fost, săptămânalul "7 Zile". A întemeiat postul de radio METRONOM FM.
Chiriac Râm niceanu (n. în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, la Râmnicu-Vâlcea - m. după 1827) - arhimandrit cărturar,
cronicar. Autor al unor manuscrise, descoperite şi publicate ulterior de către arh. Veniamin Micle, în anul 2003: Lexicon de numele
sfinţilor şi Cronica, 1811-1827.
Cichirdan, Modest (n. 13 apr. 1941, loc. Lipcani - jud. Hotin; stabilit de mic în Râmnicu-Vâlcea, cu familia) - muzician,
dirijor de renume internaţional. Şi-a început studiile muzicale în Râmnicu-Vâlcea (violoncel cu Leca Morariu şi Teodor Geantă).
Bogată activitate dirijorală, dar şi managerială: director (1986-1990) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova.
Cichirdan, P etre (n. 21 febr. 1951, Râmnicu-Vâlcea) - inginer în tehnologia construcţiilor de maşini, inventator, artist
plastic, scriitor, publicist. A iniţiat conceptul de programare computerizată. Autor al Monumentului foştilor deţinuţi politici (Ocnele
Mari). Autor de cărţi (poezie, proză) şi întemeietor de reviste („Cultura vâlceană” ş.a.).
Cincă, M arian (n. 1952 - m. 1992). A ajuns la „Chimia” în 1974, transferându-se de la „Rapid”. A făcut parte din echipa
care a promovat în Divizia A (după câştigarea în 1973 a „Cupei României”). De la Chimia, a plecat în Divizia C - la Viitorul
Drăgăşani, ca antrenor-jucător. În amintirea lui, în anul 2001 s-a înfiinţat Memorialul „Marian Cincă”.
Ciochină, Iuliana (n. la 18 mai 1961, în Caracal, jud. Olt) - economist, cercetător. Dr. al Univ. din Craiova, cu teza Mutaţii
în raportul de forţe pe plan economic internaţional (2000). Carieră univ. Cărţi publicate: Obligaţii fiscale - fiscalitatea (1993),
Noţiuni privind bursa de mărfuri (1993), Gestiune previzională (1993) ş. a.

200
 Ciorâţă -Drăghici, Viorica (n. 6 apr. 1950, Păuşeşti-Otăsău, jud.Vâlcea) - artist plastic şi muzeolog (dublă specializare).
Membră a Cenaclului Artiştilor Plastici din Bacău şi apoi a UAP - filiala Vâlcea. Expoziţii personale şi de grup. Lucrările sale,
apreciate de specialişti, au intrat în colecţii personale din ţară şi străinătate.
Ciorăscu, Eugen (n. 13 dec. 1915 la Turnu-Severin, jud. Mehedinţi - m. 23 ian. 1989, Râmnicu-Vâlcea) - compozitor,
dirijor, solist de muzică uşoară. A compus numeroase cântece de muzică uşoară, de succes. Din 1 nob. 1950, conduce Biblioteca
Orăşenească din Râmnicu-Vâlcea, devenită instituţie regională (Vâlcea), raională şi apoi judeţeană.
Ciorăscu, Nell (n. 27 decembrie 1947, Arad; din 1949, stabilit în Râmnicu-Vâlcea) - compozitor şi interpret - solist vocal şi
instrumentist - de muzică rock, performant în activităţile sale. A înfiinţat renumita formaţie de muzică rock LOTUS şi a realizat
sunetul şi luminile pentru zeci de filme şi spectacole regizate de mari regizori.
Ciurea-Genuneni, Nicolae (n. 21 aug. 1941, Genuneni, jud. Vâlcea) - filolog; folclorist, etnolog, ziarist, publicist. Preşedinte
al Asociaţiei Folcloriştilor Vâlceni (1972-1977). Cărţi: De la daci la români (1981; 2009), Un portret în filigran de suflet (2011,
coord.). Culegeri de folclor: Izvoare fermecate (1968), Comori (1969), Lovişte - mirific plai (1971).
Cîrstea, C onstantin (n. la 9 nob. 1957 în com. Racoviţa, jud. Vâlcea) - teolog; cercetător. Cărţi publicate (în colaborare):
Istoria bisericii "Toţi Sfinţii" din Râmnicu-Vâlcea (2007), Grădiniţa de copii a Bisericii "Toţi Sfinţii" din Râmnicu-Vâlcea (2009)
ş.a. Redactor şef la revista “Renaşterea”.
Climent (n. sf. sec. al XVII-lea, com. Pietrari, jud. Vâlcea - m. 31 ian. 1753) - episcop al Râmnicului - Noului Severin (
1735-1749). A reamenajat fosta tipografie de aici, la care, sub oblăduirea sa, vor fi tipărite mai multe cărţi: Octoih (1742),
Antologhion (1746), Penticostarion (1745), Psaltire (1746) etc.
Coameş, Ileana (n. 29 mai 1953 în fosta com. Zăvideni - azi, Prundeni - , jud. Vâlcea) - medic. Doctor în ştiinţe medicale,
cu teza Monitorizarea materno-fetală a tulburărilor prin deficit iodat în condiţiile iodării universale a sării (2007). A publicat poezii
din vol. în pregătire, intitulat Endocrinologia în versuri.
Codreanu, C onstantin (Costache) - profesor la Râmnicu-Vâlcea în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În 1844 a fost
numit profesor la Şcoala Normală din Râmnicu-Vâlcea. S-a implicat în mod direct în evenimentele revoluţionare de la 1848, suferind
- ulterior - persecuţiile regimului restaurat, inclusiv arestarea.
Coman, Teodor (n. 21 septembrie 1928 în com. Izvoru de Jos, jud. Argeş - m. ?) - economist; om politic (la nivel de vârf).
În urma fugii generalului Pacepa, a fost numit prim-secretar la « judeţeana » Vâlcea. În vremea sa, Râmnicul şi Vâlcea au cunoscut o
situaţie înfloritoare, în judeţ s-a construit masiv (industrial şi civil), iar „Chimia” a intrat în A!
Comănescu, A drian Cornel (n. 17 apr. 1974, Râmnicu-Vâlcea) - profesor EFS, arbitru de fotbal, manager sportiv. Cursuri
de perfecţionare (2002-2008) în domeniile Management sportiv ş. a. Din 2003, arbitru activ în lotul naţional şi lotul “A”. Din 2001:
director adj., director executiv (2003) şi director coord. (2009-2011) la Direcţia pentru Sport a Jud. Vâlcea.
Comănescu, Iulian (n. 19 iul. 1939 în fosta com. Izvoru Rece, azi - com. Vaideeni, jud. Vâlcea) - economist; om politic.
Fost prefect al judeţului (iulie-decembrie 1990, 1992-1996) şi preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea (2000-2004) - mandate în
cursul cărora, în judeţ s-au construit obiective importante.
Comănescu, M ioara (n. 15 oct. 1961 în com. Nicolae Bălcescu, jud. Vâlcea) - artist plastic; restaurator. Coordonează
sectorul de Artă plastică al CJCVTCP Vâlcea (inclusiv Cercul de pictură „Dialog plastic”, al Casei de Cultură „Dragoş Vrânceanu”
din Băbeni). Expoziţii personale şi de grup.
Constantin, D an (n. 11 martie 1959, Cluj-Napoca) - actor, regizor, textier. Fost actor la Teatrul de Revistă al Armatei, din
Cluj-Napoca. Între 1989 şi 1996, a jucat la Teatrul de Revistă « Fantasio » din Constanţa; a mai colaborat cu Centrul Cultural
„Nicolae Bălcescu” din Bucureşti, Teatrul Municipal Deva, iar din 2003 - cu Teatrul « Ariel ».
Constantin, Gheorghe (n. la 23 apr. 1951 în com. Gorgota din jud. Prahova; din 1979, s-a stabilit la Râmnicu-Vâlcea) -
subinginer electronist; fotbalist, arbitru de fotbal. Între 1979-1981, a jucat fotbal la echipa locală din Râmnicu-Vâlcea. Ca arbitru
internaţional, a arbitrat meciuri ale unor echipe de renume.
Constantin, M aria-Cam elia (n. 3 iun. 1965, Câmpia Turzii, jud. Cluj) - actriţă. Între 1991-1996, a jucat la Teatrul
« Fantasio » din Constanţa, în perioada 1996-2004, la teatrul de Păpuşi « Puck » din Cluj-Napoca, iar din iunie 2004 a început
colaborarea cu Teatrul « Ariel » din Râmnicu-Vâlcea (rolul Puck din Textul - înainte de toate de Doru Moţoc).
Constantinescu, A ugustina Sanda (n. 15 apr. 1948, Craiova) - filolog; cercetător, manager cultural. Iniţiatoare a unor
proiecte culturale. Din 2006: directoare a Bibliotecii Judeţene « Antim Ivireanul » Vâlcea. Lucrări publicate (în colaborare): Carte
veche românească, sec. XVII-XVIII. Catalog ilustrat (2007); Le franţais pour tous (2004) etc.
Constantinescu, Dorel M ihai (n. 26 iunie 1947 la Râmnicu-Vâlcea) - fizician şi economist (dublă licenţă), cercetător,
inventator. Doctor în fizică nucleară al Univ. « Babeş-Bolyai » din Cluj-Napoca. Coautor (cu Marius Peculea) la volumul Modelarea
proceselor de separare a apei grele. Studii şi cercetări de fizică. Premiul Academiei Române (1981).
Constantinescu, Dragoş (n. 10 martie 1952, Constanţa) - matematician, compozitor, publicist. Realizator al primei pagini
web de matematică din România (www.epsilon.ro). A pus bazele formaţiei de rock “Profu' de mate”, a compus peste 120 de piese
muzicale (balade folk şi alte genuri muzicale) şi a publicat peste 20 culegeri de probleme de matematică.
Constantinescu, Eliodor (n. 24 sept. 1878, Râmnicu-Vâlcea - m. 1935) - filolog; traducător, scriitor, publicist. Doctor în
Litere, al Univ. din Iaşi, cu teza Prologus la comediile lui Plautus (1929). În 1904, la Liceul „Al Lahovari”, a înfiinţat Societatea de
Lectură „Vasile Alecsandri”. Cărţi: De l ’esprit de l ’enseignement secondaire en Roumanie (1910), Problema învăţământului
secundar în Franţa (1911), Discuţii în jurul clasicismului în Franţa (1912) etc.
Constantinescu, Ioan Dorel Viorel (n. 15 iulie 1948, Râmnicu-Vâlcea) - economist; cercetător, ziarist. Doctor în economie
al ASE din Bucureşti (2002). Lector la Univ. „Constantin Brâncoveanu”. După 1989: printre iniţiatorii editării oficiosului vâlcean,
„Orizonturi noi”; red.-şef la „Cetatea” (1990-1991); coord. al vol. Judeţul Vâlcea. Monografie (1980).
Constantinov, R adu (n. la 28 martie 1961, Chişinău) - actor şi artist plastic. Roluri: Îngerul din Provocarea sau Zborul - ce
fericire! de Doru Moţoc (2002), Ion din Năpasta de Caragiale etc. (2007) etc. În paralel cu cariera de actor (în ultimii ani, la Teatrul
„Anton Pann”), a continuat să picteze: a participat cu tablouri în ulei, la expoziţii de grup.
Copetti, Antonio (n. 1871 la Tolmezo, regiunea Friuli din Italia - m. 1942 la Râmnicu-Vâlcea) - antreprenor. A construit,
după proiecte, clădiri sau monumente importante din acest oraş (pentru unele, executând şi proiectele): casa Alexiu, fosta şcoală
Normală de Băieţi din Ar(h)anghel, bustul lui Constantin Brâncoveanu vv. etc.

201
 Cornea, Ion (n. 13 apr. 1948, com. Cârjelari, jud. Tulcea) - artist plastic, publicist. Membru al UAP - filiala Vâlcea.
Expoziţii personale în Râmnicu-Vâlcea, expoziţii de grup în Râmnic şi în ţară. Expoziţii şi participări internaţionale: Franţa, China,
Belgia etc. Comunicări ştiinţifice în cadrul unor manifestări cultural-artistice, publicate în reviste de specialitate.
Cosmescu, W illiam A lexandru (n. 30 aug. 1959, Râmnicu-Vâlcea) - matematician, scriitor, ziarist, realizator de emisiuni
TV; specializări în jurnalism - ştiri, analiză politică, psihologie aplicată. Demnităţi masonice în Marea Lojă Naţională din România.
Volume publicate: Convorbiri cu Dinu Săraru - interviuri (2007), Ordinul templier (2009).
Costandin M ihai Râm niceanu - tipograf, gravor. Fiul lui Mihai Râmniceanu. S-a format ca tipograf şi gravor, ca şi fratele
său Dimitrie, la şcoala râmniceană. Lucrări: a tipărit Molitvenicul (1730); gravura David Proroc, în două ediţii ale Psaltirii de la
Râmnic, din anii 1764 şi 1784; gravura Sf. Ioan Damaschin figurează în Octoihul de la 1776, tipărit de el, etc.
Costandin, Râmniceanu. A lucrat la Râmnic, între anii 1745-1786, perioadă stabilită după cărţile în care i-a apărut numele în
calitate de tipograf şi gravor. Lucrările sale se încadrează cronologic între anii 1745-1782, după cărţile în care au apărut: Evanghelie
(1746), Cazanie (1748), Octoih (1750), Psaltire (1751), Ceaslov (1753), Triod (1761) etc.
Costeanu, Alexandru (n. la 3 martie 1889, Amărăşti, jud. Vâlcea - m. 21 aug. 1917, în lupta de la Mărăşeşti) - jurist,
prozator, memorialist. Avocat la Tribunalul de Vâlcea (1913-1917). A editat revista comico-satirică "Cinema", Râmnicu-Vâlcea.
Lucrări publicate: Nevinovaţii - proză (1916), Din amintirile trecutului în: "Pandurul", Râmnicu-Vâlcea, 1935.
Cotoranu, Ioana (n. la 1 febr. 1963, Râmnicu-Vâlcea) - inginer constructor; sportivă de performanţă (voleibalistă). A
activat la Clubul Sportiv Şcolar Râmnicu-Vâlcea (1976-1981), Clubul Sportiv Chimia Râmnicu-Vâlcea (1981-1987) etc., realizând
performanţe de nivel naţional şi internaţional. Maestru Emerit al Sportului (1994).
Crăciunescu, Ion (n. 27 sept. 1950, Craiova) - economist; arbitru naţional şi internaţional de fotbal. Fost jucător de fotbal la
Chimia Râmnicu-Vâlcea în anii 1960. În anii 1985, 1986, 1989, 1990, 1992, 1993, 1994 şi 1995 a fost declarat „Cel mai bun arbitru
de fotbal român”; tot în anul 1995 a ocupat locul al II-lea în lume. Cetăţean de Onoare al Râmnicului (1995).
Crăciunescu, Petre (n. 16 aug. 1902 în com. Drăgoeşti, jud. Vâlcea - m. 16 ian. 1992 în Râmnicu-Vâlcea) - jurist; publicist.
Carieră didactică în învăţământul preuniversitar. Lucrări publicate: Consideraţiuni sociale şi economice (1933); preocupări pentru
viaţa şi activitatea lui Nicolae Enache de la Olt şi Constantin Iliescu.
Creangă, M arian (n. la 1 apr. 1950 în com. Stoileşti, jud. Vâlcea - m. 29 dec. 1997, Râmnicu-Vâlcea) - jurist,
biblioteconomist. Iniţiator al publicaţiei "Vâlcea literară", al Fundaţiei Cult. „Sf. Antim Ivireanul” şi al construirii noului sediu al
Bibliotecii Judeţene Vâlcea (director, 1990-1997). Cărţi: Noua revoluţie agrară în judeţul Vâlcea (1983) etc.
Creţu, Nicolae (1885-1972) - teolog. Doctor în teologie, cu teza Fundamentul obiecţiei morale (Berlin, 1912). Persecutat şi
ameninţat cu moartea, după realizarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), va „emigra” la Râmnicu-Vâlcea; prof. de religie la
liceul „Al. Lahovari” (1940-1946). Autor de manuale şcolare - Abecedar, Aritmetică, Istorie etc.
Cristea, Gherasim (I. P. S. Gherasim) (n. 14 nob. 1914, com. Munteni-Buzău, judeţul Ialomiţa) - teolog, cercetător.
Episcop al Râmnicului (1984). Neîntrecut restaurator de lăcaşe bisericeşti. Cărţi publicate: Preotul Popa Şapcă - omul şi opera sa
(1978), Istoria Mânăstirii Govora (1995), Istoria Eparhiei Râmnicului (2009). Cetăţean de onoare al Râmnicului, al judeţului Vâlcea
şi al Clujului.
C rişan - Gaghel, M aria (n. 26 sept 1943, Lupeni - jud. Gorj) - profesor de desen, artist plastic, muzeolog. Fostă directoare a
Şcolii Populare de Artă din Râmnicu-Vâlcea. Expoziţii personale şi de grup în ţară şi străinătate. A realizat pliante, programe, albume
de artă şi a executat grafica mai multor lucrări de literatură, folclor şi artă plastică.
Criveanu, Nifon Craioveanu (n. la 20 febr. 1889 în com. Slătioara, fostul jud. Romanaţi, azi Olt - m. 14 iunie 1970,
Bucureşti, M-rea Cernica) - teolog, publicist. Arhimandrit-vicar al Episcopiei Râmnicului (1928) şi arhiereu-vicar cu titlul
Craioveanu (1929-1933). Lucrări publicate: Calea vieţii - studiu exegetic (1913), Spre fericire - studiu moral (1914) etc.
Croitoru Necşuleu, Corina (n. 19 sept. 1976, Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic. Membru al UAP - filiala Vâlcea. Expoziţii
personale şi de grup, în ţară şi străinătate: Expoziţia de atestat, la Prefectura Judeţului Vâlcea (1995) şi Expoziţia de diplomă de la
Casa Matei Corvin din Cluj (2001). Premiul I la Univ. de vară „Castelul Corvineştilor” - Hunedoara (1999).
Curcăneanu, D um itru (n. la 23 martie 1910, Valea-Rea, jud. Vaslui - m. în 1992, Râmnicu-Vâlcea) - inginer chimist,
cercetător. Doctor în chimie, cu lucrările Contribuţiuni la cunoaşterea acţiunii catalitice a clorurii de aluminiu asupra unor reacţii
de izomerizare şi Relaţiuni între efectul Raman şi constituţia substanţelor organice, publicate în 1938.
Curcăneanu, Ştefan (n. 18 ian. 1939, Bucureşti) - inginer chimist; cercetător, inventator. Doctor în chimie, cu teza Corelaţii
între posttratamentul pentru difuzia monomerului din policlorură de vinil - proprietatea şi structura polimerului (1980, publicată în
acelaşi an). Posesor a circa 80 de brevete de inventator. Premiul Academiei (1978).

Daneş, Constantin (n. la 27 iul. 1958 în com. Câineni, jud. Vâlcea) - medic veterinar; karatist. Specializare la Kempo-Şcoala
de Antrenori Bucureşti. Antrenor la Chimia Râmnicu-Vâlcea, după ce a practicat karate timp de mai mulţi ani, la Club Cozia Vâlcea
(1990-1994), la CS Chimia (1994-2009); din 2009, Kempo la CS Chimia. Antrenor emerit.
Daneş, M ircea (n. 10 febr. 1952 în satul Câinenii Mici din com. Câineni, jud. Argeş: azi - satul Câinenii Mici din com.
Câineni, jud. Vâlcea) - istoric; cercetător. A publicat, în colaborare, albumul Râmnicu-Vâlcea - „ Oraşul domniei m ele”, ed. I - 2006
şi ed. a II-a - 2012.
Daneş, Nicolae (n. la 14 febr. 1947 în com. Câineni, jud. Vâlcea) - geograf şi istoric, cercetător. Coautor la: Monografia
comunei Câineni, judeţul Vâlcea (2008), Trovanţii. Imnuri de piatră închinate perfecţiunii şi armoniei naturii (2009), vol. I din
Enciclopedia judeţului Vâlcea - Prezentare generală (2010) ş. a.
Danielescu, Constantin („Codin”) (n. 29 ian. 1880 în satul Blejani din com. Scundu, jud. Vâlcea - m. 1962, Râmnicu-
Vâlcea) - învăţător, cercetător, folclorist, traducător, publicist, animator cultural. Secretar şi bibliotecar al filialei Vâlcea a Ligii
Culturale. A editat „Naţionalul Vâlcii” (1928, 1937), în care a publicat Monografia comunei Scundu.
Darie, Petre (n. 4 sept. 1920, Câineni, jud. Vâlcea - m. 2007, Râmnicu-Vâlcea) - prof. EFS; instructor sportiv, arbitru
internaţional de schi. Autor de manuale. A antrenat numeroşi viitori campioni şcolari. Lucrări: îndrumări pentru activitatea sportivă
la sate (1956), Sistemul unitar de verificare şi apreciere în domeniul educaţiei fizice (f. an.).

202
 Drugan, Constantin (n. 21.01.1959, Mihăeşti) - matematician. Contribuţii la alcătuirea „Proiectului de reabilitare şi
modernizare a şcolii” (2010) pentru Colegiul „Al. Lahovari”, unde este director. Coautor la: Bacalaureat 2010; Probleme de
matematică date la examene şi concursuri (1997) etc. A pregătit numeroşi „campioni” la mate.
Deaconu, Gheorghe (n. 22 aug. 1944, Piatra - com Ciofrângeni, jud. Argeş) - etnolog, folclorist, scriitor etc. Doctor în
etnologie. A înfiinţat şi a condus, împreună cu Ioan St. Lazăr ş. a., structuri de viaţă culturală. Rol esenţial în promovarea şi
valorificarea spiritualităţii populare vâlcene şi naţionale. Cărţi: Mihai Pop - Discurs despre folclor. I. Conceptul (2007), II. Metoda
(2008), Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968-2008 (I - 2008, II - 2010) etc.
Deaconu, M ihaela (n. 12 febr. 1967, Râmnicu-Vâlcea) - psiholog şi pedagog (din 2008); scriitor, artist plastic animator
cultural. În cadrul CJCPCT Vâlcea, „conduce (...) sectorul de creaţie literar-artistică” coordonând festivaluri şi concursuri devenite
tradiţionale. A iniţiat STCAV.
Deleanu, D iana - pseudonimul artistic al Dianei - M ihaela Ciuruş (n. 18 febr. 1969, Râmnicu-Vâlcea) - ziaristă; cineast.
Realizatoare de filme şi de emisiuni TV. Din Filmografia sa: După chipul şi asemănarea sa (1993), Doctor Schileru (2005), Mama
Ghiţa (2006), Humoresca (2007) etc. Membră în jurii de profil. Numeroase premii naţionale şi internaţionale.
Deşliu, George (n. la 30 martie 1906, în oraşul Râmnicu-Vâlcea) - medic, cercetător. Doctor în medicină, al Universităţii din
Cluj. Medic-şef la Lădeşti şi Râmnicu-Vâlcea (1950-1969). Lucrări publicate în volume: Fracturile deschise ale gambei - teză de
doctorat (1935), Monografia sanitară a circumscripţiei Brezoi-Vâlcea (1947).
Diaconescu, Ligya (n. 14 iul. 1960, Bicaz - jud. Neamţ, stabilită la Râmnicu-Vâlcea) - economistă; ziaristă. Fost director
general al postului de radio « Metronom GX » din Râmnic. Întemeietor şi director general al revistei Româno-Canado-Americane,
“STARPRESS” care a realizat Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume (2010).
Diaconu, Ion (n. la 19 oct. 1944, în localitatea Nenciuleşti - Tetoiu, jud. Vâlcea) - filolog, scriitor polivalent. Coeditor al
revistelor „Excelsior" nr. 1-2 şi „Turnul de fildeş", din Grădinari - Giurgiu. Cărţi publicate: Ortocântece - poeme (1992), Logosul
mielului - poeme (1994), Retehnologizarea libertăţii - eseuri (1997) etc.
Dianu, Ioan N. (n. 20 dec. 1869, Râmnicu-Vâlcea - m. 25 febr., Buc.) - filolog şi lingvist; cercetător. Doctor în filologie al
Universităţii din Bucureşti. Lucrări publicate (selectiv): Istoria Legiunei X I Claudia şi originea oraşului Durostor - teză de doctorat
(1888), Tite Live. Etude et collation (Paris, 1895), Studiu asupra lui S i condiţional (1891) etc.
Dican, Gheorghe (n. 25 febr. 1960, com. Cernişoara - jud. Vâlcea) - artist plastic, grafician, caricaturist. Membru al UAP -
filiala Vâlcea şi preşedinte al filialei, dovedind calităţi de manager deosebite. Expoziţii personale şi de grup. Membru al Clubului
Rotary. Iniţiator şi coorganizator al unor proiecte şi programe artistice. Autorul albumului Dican (2010).
Dim itrie M ihai Râm niceanu (sec. XVIII-XIX, Râmnic) - xilograf. Dintre imaginile realizate: Vameşul şi fariseul din
Triodul de la 1777; Maica Domnului cu pruncul din Ceaslovul de la 1784; Deisis din Ceaslovul de la 1784; Mineele din anii 1778­
1780 etc. A tipărit 24 de cărţi apărute în decurs de 44 de ani şi a semnat două gravuri care îl atestă ca autor.
Dina-Sima, M ariana (n. 1 nob. 1948, Râmnicu-Vâlcea - m. 5 aug. 2000). Pictor şi istoric de artă. Expoziţii interne şi
internaţionale. Grafică de cărţi (în special coperte): Florile dalbe - culegere de colinde din Ţara Loviştei, de Ion Piloiu; Judeţul
Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă de Petre Petria, Tu să-mi spui de unde vii ... - poezii de Felix Sima etc.
Dinescu, Nicolae (n. 17 aug. 1943, Râmnicu-Vâlcea) - profesor EFS (spec. fotbal); fost fotbalist; arbitru divizionar (din
1964), antrenor cat. I, ziarist. Preşedinte al Clubului Chimia (1972-1974), perioadă în care Chimia a câştigat „Cupa României“ şi a
promovat în Divizia A. Director al Filialei Vâlcea a AOR, înfiinţată de el în noiembrie 2005.
Dinu, A ndreea (n. la 10 febr. 1988, Craiova; stabilită la Râmnicu-Vâlcea) - poetă. A scris versuri pentru copii: Despărţirea
de Moş Crăciun (1998), Daruri pentru buni şi răi (1999).
Dinu, Paul-Viorel (n. 15 sept. 1977, Râmnicu-Vâlcea) - jurist şi profesor; sportiv de performanţă (karatist), cu numeroase
premii naţionale şi internaţionale. Centura Neagră 3 DAN. Maestru al Sportului (2005), Antrenor emerit (2006). Director general al
Clubului Sportiv „Chimia” (2009-2011). Din 2011, director al DJST Vâlcea. Arbitru naţional de karate (Kata şi Kumite).
Dionisie, Eclesiarhul (după Algeria Simota, este n. c. 1759, com. Pietrari; aceeaşi cercetătoare revine asupra datei şi locului
naşterii: 1740, com. Stoeneşti, jud. Vâlcea - m. 1820, Craiova) - cronicar, memorialist, copist, caligraf, miniaturist, arhivar,
traducător poliglot. Opera sa principală este Hronograful Ţărei Rumâneşti de la 1764 până la 1815.
Dobrescu, M ihai (n. 3 apr. 1970, Călimăneşti) - sportiv de performanţă: boxer şi karatist (cu stagii de pregătire în Shotokan
- 4 dani, kumite - centura neagră, 8 dan). Între 1994-1997, instructor la Clubul „Cozia” din Râmnicu-Vâlcea, unde a obţinut rezultate
remarcabile. Din 2002: arbitru gr. A pentru kumite şi kata.
Dobrinescu, T raian (n. 23 mai 1949, Orleşti - jud.Vâlcea) - filolog, scriitor, publicist, om de afaceri. Coîntemeietor al
“Curierului de Vâlcea”, fondator şi director „Informaţia Zilei” (1992-1994). Conduce firma TRADO SRL. Cărţi:Cântec de
violoncel. 60 de texte lirice (2002), Urme - versuri (2007), Când Dumnezeu îmi spunea pe nume - roman (2009).
Dragomir, D um itru (Mitică) (n. 30 mai 1946, Bălceşti, jud. Vâlcea) - fotbalist şi antrenor, om politic. Fost preşedinte al C.
S. Chimia Râmnicu-Vâlcea, perioadă în care echipa a câştigat Cupa României şi a promovat în A. După 1993, funcţii de conducere în
LPF, şi FRF. Între 2000-2008), deputat de Vâlcea, pe listele partidului « România Mare ».
Drăghici, Ionuţ-Cosmin (n. la 19 febr. 1990 - Drăgăşani, jud. Vâlcea). Preş. al subfilialei Drăgăşani a Asociaţiei “Cultul
Eroilor” - Filiala Vâlcea (2009). A scris monografia Personalitatea lui Ştefan D. Filipescu-Drăgăşani (2009).
D răguţă, D um itru (n. 13 iulie 1951, com. Şelaru, jud. Dâmboviţa) - jurist; fost sportiv de performanţă la CS Piteşti. A lucrat
timp de 30 de ani la CS Chimia, ocupând funcţiile de preşedinte, director şi apoi de director general. Pentru activitatea depusă în
domeniul sportului vâlcean, a primit „Ordinul Muncii” cl. a III-a, din partea preşedinţiei României.
Dubinciuc, Dionisie (n. 29 ian. 1948 în com. Goicea din jud. Dolj) - medic; poet. În anul 2009 a construit un modern Centru
de Dializă, primul de acest fel din judeţul Vâlcea. Volume de versuri publicate: Un altfel de paradis (2003), Floarea din vis (2005),
La umbra sufletului (2008).
Dubinciuc, M arilena (n. 1950) - inginer hidrotehnician; voleibalistă de performanţă. A jucat volei numai în Divizia A,
debutând în perioada liceului (1966), la echipa « Penicilina » Iaşi, care chiar în acel an a cîştigat Campionatul Naţional deVolei.
După terminarea studiilor universitare, a practicat voleiul la Craiova până în 1983, când s-a mutat în Vâlcea.

203
 Duca-Torok (Verigeanu), M aria (n. 25 ian. 1959, or. Sf. Gheorghe - jud. Covasna) - handbalistă, antrenoare de handbal.
Maestru Emerit al Sportului. În 1982, s-a stabilit în Râmnicu-Vâlcea, activând la OLTCHIM. A fost supranumită „HAGI al
handbalului românesc“.
D ulam ă-Peri, Ion (n. 19 febr. 1934 în com. Peri din jud. Mehedinţi - m ?, Râmnicu-Vâlcea) - medic; cercetător, Doctor în
medicină al Universităţii din Bucureşti, cu teza Diabetul iatrogen (1989). Cărţi publicate: Eneruma. Anti-Marx (1993), 1330 -
Enigma defileului (1994), Ardealul - pământ, cuvânt şi suflet românesc (1995).
Dulcă, Gh. N. (n. 28 febr. 1866, în Muereştile, jud. Vâlcea - m ?) - tipograf, publicist. Fost secretar general al Uniunii
Sindicale a Lucrătorilor Tipografi. A redactat publicaţia "Viaţa sindicală" şi a condus revistele: "Munca grafică" şi "Gutenberg".
Lucrări publicate: Spicuiri din viaţa muncitorilor de la oraşe (1911), Reforma electorală (1932).
Dumas, Felicia (n. 2 iunie 1970, în Piteşti, jud. Argeş) - filolog, traducător (din franceză). Doctor al Institutului European din
Iaşi, cu teza Tehnici nonverbale de comunicare în liturghia ortodoxă (1998; publicată în anul 2000).
Dumănoiu, L aurenţiu (n. 1951, Râmnicu-Vâlcea) - economist. S-a iniţiat în volei la Liceul cu Program de EFS din oraşul
natal (antrenat de Laurenţiu Stilea). La Clubul “Dinamo” din Bucureşti”, secţia Volei, a câştigat de mai multe ori CN şi CCE. Peste
70 de cooptări în echipa naţională, cu performanţe inclusiv la nivel olimpic. Maestru Emerit al Sportului.
Dumitraşcu, Gheorghe (n. 19 apr. 1938, în Râmnicu-Vâlcea) - istoric, cercetător. Doctor în istorie (1984). Fondator de
reviste („Dascălul vâlcean”, „Studii vâlcene” ş.a.) şi structuri organizatorice culturale. Secretar general al FCR. Promotor al
neoharetismului. Cărţi: Epopeea Independenţei României în conştiinţa vâlcenilor (2003), Spiru C. Haret - apostol al conştiinţei
naţionale (2008) etc.
Dumitrescu, Augustin (n. 2 martie 1957, com. Lăpuşata, jud. Vâlcea) - culturist de performanţă, antrenor şi conducător al
secţiei de culturism din cadrul CS Oltchim Râmnicu-Vâlcea. Între 1982-2008, a obţinut numeroase performanţe, cupe şi trofee
naţionale, la concursurile organizate de FRCF.
Dumitrescu, Daniela A dina (n 1 dec. 1944 în Grădiştea, jud. Vâlcea) - inginer agronom şi biolog (dublă licenţă). « Romane
scurte » (A. D.): Shakerul cu bragă (2009), Umblă puţin la sonor (2010), Caruselul intenţiilor (2010), Aripa frântă (2010) etc.
Dumitrescu, D um itru („Florin”) (n. 12. sept 1948, com. Orleşti, jud. Vâlcea) - geomorfolog, cartograf ; cercetător; doctor
în geografie al Univ. Bucureşti. Cărţi: Carstificarea în regim climatic (2000), Resursele turistice ale judeţului Vâlcea (2005) ş.a.; în
colab.: Teste pentru bacalaureat (2008), Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I ( 2010) etc.
Dumitrescu, D um itru (Tică) (n. 6 oct. 1921, Drăgăşani, Vâlcea - m. în mai 2002, Râmnicu-Vâlcea) - actor. Component al
formaţiei de teatru din reşedinţa judeţului. Roluri: G. Duduleanu din Gaiţele de Al. Kiriţescu, Moş Toma din Vlaicu şi feciorii lui de
Lucia Demetrius, Iorgu Langada din ...Escu de Tudor Muşatescu etc; a jucat şi în estradă şi operete.
Dumitrescu, Floriana (n. 23 apr. 1967 în com. Bujoreni, jud. Vâlcea) - culturistă de performanţă şi antrenoare (instructoare)
de fitness; în 1997, împreună cu soţul său Dumitrescu Augustin, a câştigat - la Culturism perechi - medalia de bronz la « Cupa
României » (Oneşti). În anul 2006, s-a clasat pe locul VI la Campionatul Mondial de Culturism.
Dumitrescu, Ionuţ-G abriel (n. la 6 ian. 1981, în Râmnicu-Vâlcea) - istoric; etnograf, cercetătort. Doctor în ştiinţe umaniste
- specializarea Istorie (Universitatea din Oradea, 2009), cu teza Arhitectura tradiţională din Vâlcea - sec. XVIII-XX (publicată în
2011). Calităţi pedagogice şi, în egală măsură, de cercetător şi manager. Redactor la „Buridava”, seria nouă.
Dumitrescu, M ihai (Mişu) (n. 26 ian. 1933 în satul Cergăul Mic din com. Cergăul Mare, jud. Alba - m. martie 2012,
Râmnicu-Vâlcea) - militar de carieră: general de brigadă (r). În decembrie 1989, a fost numit preşedinte al CNFSN Vâlcea, apoi al
CPUN Vâlcea, până la 1 iunie 1990. Autor a două cărţi de memorialistică şi interviuri.
Dumitrescu, Trestian (n. 29 mai 1995, Râmnicu-Vâlcea) - elev la Liceul de Muzică “George Enescu” din Bucureşti;
violinist, pianist, vocalist, actor amator. A obţinut mai multe premii de interpretare la festivaluri şi concursuri zonale şi naţionale de
muzică, în calitate de interpret instrumentist la vioară.
Dură, Leon (n. 9 iulie 1959, satul Fedeleşoiu - com. Dăeşti, jud. Vâlcea) - teolog, scriitor. Are dublă cetăţenie, română şi
franceză. Volume publicate: închinare, poezie religioasă (1993), Schimbarea la faţă (1994), Cântarea cântărilor. Familia modernă
(2004). Pomul vieţii (2004), Evreii au prim it pe Hristos (2005), Inocenţa (2005), Am vorbit. I am spoken (2008) etc.
Duţu, Florin (n. 26 mai 1968, Râmnicu-Vâlcea) - şahist de performanţă. Candidat de Maestru la şahul practic. A făcut parte
din reprezentativa ţării noastre la semifinala Ediţiei a XV-a a Olimpiadei. A jucat pentru Chimia Râmnicu-Vâlcea în ediţiile CNEC 4
şi 5 şi este căpitanul echipei în Champions League.
Duţu, M ihaela (n. 30 mai 1967, în Bălceşti, jud. Vâlcea) - economist, cercetător. Doctor al ASE din Bucureşti, cu teza
Perspective economice ale economiilor ţărilor din Europa Centrală şi de E st (1998). Alte lucrări: Perspective economice ale ţărilor
din Europa Centrală şi de E st (1998); în colab.: Economie mondială - curs (1996).

Enache (“de la O lt”), Nicolae (n. 17 aug. 1875, în Tanislavi - Dozeşti/ azi, Fârtăţeşti, jud. Vâlcea - m. 30 sept. 1938,
Râmnicu-Vâlcea) - matematician, astronom, cercetător. Doctorat la Paris, în 1908, cu două teze - din hidrodinamică şi din mecanica
cerească. Cărţi: Chestiunea agrară în România (1907), Sur la theorie desplanetes (1908) etc.
Enache, Răzvan (n. 4 mai 1974, Râmnicu-Vâlcea) - ziarist; cercetător. Carieră universitară la Universitatea „Lucian Blaga”
din Sibiu. Cofondator al revistei « Alkemie ». Cărţi: Introducere în sociologia comunicării (2002, curs tipărit), Structura ficţiunilor
comunitare (2007), Relaţiile publice din perspectivă sociologică (2009).
Enăceanu, Ghenadie (n. 6 nob. 1837, Iaşi - m. 14 ian 1898, Neapole) - cărturar. Studii la Constantinopol şi Kiev (1861­
1865). Episcop de Râmnic (1886). Lucrări publicate: Meşterul Manole şi Petru Movilă (1882), Principele Antioh Cantemir ca
scriitor (1889), O vizită canonică în anul mântuirii una mie opt sute optzeci şi nouă . . . (1889) etc.
Enăcescu, Efrem (n. 21 mai 1893, satul Zăvoieni din com. Măciuca, jud. Vâlcea - m. 5 dec. 1968) - teolog, cărturar. Între
1922-1939, stareţ al M-rii Cozia şi întemeietor al muzeului de aici. Fost director al Seminarului Teologic din Râmnicu-Vâlcea. A
scris: Privire generală asupra monahismului creştin, vol. I-II (1933, 1934), Pe urmele strămoşilor (1938).

204
 Enăchescu, A dina (n. 25 aug. 1933, Râmnicu-Vâlcea) - matematician. Scriitoare prolifică în diferite genuri şi specii literare:
Dalii albastre - versuri (1998), Viaţa pe scenă - teatru pentru copii (1997); Un oltean în America - roman (1997), Miresme şi greieri
- haikuuri Urmele paşilor noştri - memorii (1998), Alexandra şi viaţa - povestiri (2000) etc.
Ene, G abriela (n. la 1953, în Râmnicu-Vâlcea) - matematician. A urmat numeroase cursuri deperfecţionare şispecializare,
printre care Curs Magister (2007) şi Master Management în administraţia publică (2006). În paralel cu profesoratul, conduce
Inspectoratul Şcolar al Jud. Vâlcea. Coautoare la şase culegeri de matematică.
Ene, Gheorghe (n. la 8 oct. 1923 în satul Bârseşti - Bercioiu, azi - Budeşti, jud. Vâlcea - jurist; publicist. Între 1948-1983:
judecător la Trib. Jud. Vâlcea. Fost colab. permanent la revista de profil „Jurisprudenţa”, care apărea la Bucureşti.
Ene, Ioana (n. 25 oct. 1950 în Iaşi; stabilită de timpuriu, cu familia, la Râmnicu-Vâlcea) - istoric şi teoretician al artei;
muzeograf, cercetător. Expert MCC în domeniul icoanelor din secolele XVI-XIX. Doctor în istoria artei (2008), cu teza Icoane
brâncoveneşti şi postbrâncoveneşti din judeţul Vâlcea (1680-1730), publicată în 2010.
Ene, Vasile - (n. la 22 iul. 1943 în Târgu-Jiu, jud. Gorj) - inginer constructor şi biolog; meşter popular (sculptor în lemn şi
os). Participant la numeroase festivaluri, expoziţii şi târguri de artă din ţară şi străinătate (Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Cluj, , Bucureşti,
Salzburg - Austria etc), obţinând mai multe premii.
Enescu, Octavian (Bobo) (n. la 1 ian. 1933 în Bucureşti) - profesor, antrenor de atletism. A obţinut numeroase performanţe,
cu sportivii, la Dinamo Bucureşti şi la şcolile Medie nr. 3 din Râmnicu-Vâlcea (1958-1963) şi „Mircea cel Bătrân” (1963-2003).
Profesor emerit şi antrenor de categoria A. Printre sportivii consacraţi de el: Viorica Enescu.
Enescu (Şuica), Viorica (n. 1945, Arad) - prof. de educaţie fizică şi sport); atletă de performanţă şi antrenoare. A debutat în
atletism în 1959, cînd a cucerit un loc I la 60 m garduri. Ulterior, se va dedica probelor de 100 m plat şi 100 m garduri. La acestea şi
la 4x100m, a obţinut 10 titluri de campioană naţională. Dintre sportivele antrenate de ea: Ionela Târlea.
Epure, Florin (n. 12 oct. 1972, Râmnicu-Vâlcea) - istoric; cercetător, publicist. Colaborator şi redactor de carte la volumul
Monumente istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie (2007); colab. la Destinul unui om, memoria unor locuri (2008) şi la
Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală (2010).

Farcaş (sec. XIII) - cneaz. A stăpânit ţinutul din dreapta Oltului, care se consideră a se fi întins aproximativ pe teritoriul de
mai târziu (şi de azi) al judeţului Vâlcea (cnezatul lui Farcaş). Conform ipotezei lui N. Iorga, denumirea judeţului provine de la
numele acestui cneaz, tradus în maghiară, ambele nume - maghiarul Farcaş şi românescul Vâlcu/Vâlcea - însemnând lup.
Farcaş-M ărculescu, C arm en (n. la 2 martie 1929 în Râmnicu-Vâlcea) - filolog şi lingvist; metodist, cercetător, istoric al
culturii şi literaturii, publicist. A fost unul dintre profesorii de elită ai învăţământului vâlcean, fixându-se în conştiinţa profesorilor şi
- deopotrivă - a elevilor, ca un model de dascăl.
Fărcăşanu, M ihail (n. la 10 nob. 1907 în Bucureşti - m. la 14 iul. 1987, Washington) - jurist. Declarat de către Ana Pauker,
„duşman al poporului”, va trăi în exil, la Paris, Washington şi New York. A publicat: Scrisori către tineretul român; Frunzele nu mai
sunt aceleaşi (1946) etc.
Filaret de Râm nic (n. 1742 - m. 1794, M-rea Căldăruşani din jud. Ilfov) - cărturar şi traducător. Episcop al Râmnicului
începând cu 3 martie 1780 şi mitropolit al Ţării Româneşti (1792-1793). A continuat opera lui Chesarie, traducând, tipărind şi
prefaţând seria mineelor începute de acesta.
Filip, Teodor (n. 23 martie 1943, Râmnicu-Vâlcea) - ofiţer de carieră; politolog, specialist (şi practician!) în probleme
militare de terorism şi antiterorism. Lucrări publicate: Problematica terorismului internaţional (1983), Războiul parapsihologic
împotriva României (1997), Secretele U.S.L.A. (1998) ş.a.
Florescu, Ioan Emanoil (n. 1819, Râmnicu-Vâlcea - m. 1893, Paris) - ofiţer de carieră şi om politic. Ministru de Război al
României în timpul lui Bibescu - cu a cărui fiică s-a căsătorit (1846), Al. Ioan Cuza (1862-1863) şi Carol I (1871-1876 şi în 1889). A
elaborat Ordonanţa asupra instrucţiunei gimnasticei prin corpuri şi stabilimente militare (1863).
Florescu, Ion (Jean) T. (n. 2 dec. 1871, Râmnicu-Vâlcea - m. 9 iun. 1950, Bucureşti) - jurist; om politic, scriitor. Membru
al Academiei Diplomatice Internaţionale din Paris. Din oct. 1935: ministru plenipotenţiar cl. I la Madrid; senator de drept; fondator şi
preşedinte al Partidului Liberal-Democrat. A publicat: Nuvele (1891), Gânduri şi amintiri (1940) etc.
Florescu, Teodor (n. la 4 aug. 1928, în comuna Obârşia, jud. Olt) - inginer construcţii căi ferate, drumuri şi poduri;
esperantist, traducător. Promotor al limbii esperanto în Vâlcea. Lucrări publicate: Esperanto pentru toţi (1991), Dicţionar esperanto
- român (1991), Dicţionar român - esperanto (2001). Vocabular minimal esperanto-român (2007).
Floroaica, M ădălina (n. 24 mart. 1978, Râmnicu-Vâlcea) - actriţă de teatru şi film. Realizatoare de reclame realizatoare şi
de videoclipuri TV. Roluri în filme de scurtmetraj şi de lung metraj (Maria Magdalena din Bani mărunţi de Dan Mihalcea; fotografa
din lungmetrajul Bartali de Alberto Negrin ş. a.).
Floroiu, M ariana (n. 16 aug. 1961, satul Stăneşti din com. Stoileşti, jud. Vâlcea) - desenator, poet. Premiul I pe ţară, pentru
poezie, la Festivalul Naţional « Cântarea României ». A scris în ţara numită Poveste - versuri (2011).
Frâncu, Cornel - licenţiat în litere şi jurist; om politic - subprefect de Caliacra şi Ploieşti (1940-1943) şi prefect de Alba
Iulia (1945-1947). Descendent al unor mari patrioţi români: Amos Frâncu şi Teofil Frâncu. A ridicat şi transportat cu trăsura, corpul
neinsufleţit al marelui savant Nicolae Iorga, din pădurea de lângă Ploieşti, unde acesta fusese asasinat.
Frâncu, Emilian V alentin (n. 13 febr. 1956, Râmnicu-Vâlcea) - inginer electronist şi jurist; ziarist, filatelist, şahist, om
politic etc. În 1993, a înfiinţat RTV VÂLCEA 1, cu trei „ramificaţii”. Parlamentar în 2 legislaţii. Coautor la: Râmnicu-Vâlcea. Mică
enciclopedie (2002), Istoria comunităţii catolice din judeţul Vâlcea (2007), Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I (2010), Istoria
judeţului Vâlcea (2012).
Frăţilă, Adela (n. 15 mart. 1979, Râmnicu-Vâlcea) - prof. EFS; şahistă. Maestră FIDE la şahul practic şi Maestră a Sportului
la şah prin corespondenţă. Două titluri de campioană naţională cu echipa Policolor Bucureşti (1997 şi 1998), finalistă cu echipa
României (la masa 1) la ed. a V-a a Olimpiadei feminine de Şah prin corespondenţă etc.

205
 Fuiorea, Claudiu (n. 5 aug. 1972, Râmnicu-Vâlcea) - jurist; jurnalist, poet, realizator filme. Premiii pentru filme
documentar-artistice, printre care: Premiul II pentru reportajul TV Bani mărunţi. Cărţi de versuri: Poezii (1997), Singurătatea
soldatului care nu poate f i mercenar (1999).

(Gafton), Iosif (n. 5 dec. 1896, com Puţeni, azi Poiana Mărului, jud. Galaţi - m. 9 iun. 1984, Râmnicu-Vâlcea) - teolog.
Episcop al Râmnicului şi Argeşului (1949-1984). S-a preocupat de restaurarea aşezămintelor religioase din eparhie. A fost « un om
milostiv şi blând » (Firmilian). Autor de broşuri cuprinzând articole, pastorale şi predici.
Gaghel, Emil (n. 1 febr. 1945, Râmnicu-Vâlcea - m. oct. 1995, Râmnicu-Vâlcea) - fizioterapeut; sculptor. Expoziţii
personale la Galeriile de Artă din Râmnicu-Vâlcea şi la expoziţii de grup din 1994, organizate în Franţa - la Antibes şi Marsilia.
Lucrări ale sale sunt prezente în instituţii şi colecţii particulare din SUA, Ucraina, Israel, Germania, Elveţia etc.
G aroafă, D um itru (n. 23 nob. 1952, Râmnicu-Vâlcea) - istoric, arhivist ; cercetător. A scris: Comuna Popeşti. Studiu istoric
şi documente (2007). În colab.: Un secol de învăţământ vâlcean (2001), Instituţia arhivelor în judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi,
Olt şi Vâlcea (2006). Coautor la albumul Din tezaurul Arhivelor vâlcene (2011).
Gavrilă, Ion, Pr. (n. 18 mai 1955 în com. Goleşti, jud. Vâlcea) - teolog, cercetător. Doctor în teologie cu teza Muzica
bisericească în ţinutul Vâlcii. Studiu monografic (2008), publicată în 2010. În colaborare: Seminarul Teologic Sf. Nicolae Rm. Vâlcea
- 160 de ani de la înfiinţare (1997), Dicţionarul muzical al muzicii bisericeşti la români (2011).
Gavrilescu, Ion (n. 14 martie 1941 - Focşani, jud. Vrancea) - inginer biochimist; manager sportiv. Preşedinte al Clubului
Sportiv Oltchim Râmnicu-Vâlcea, din 8 nob. 1978. Pentru activitatea sa de manager sportiv, a fost declarat „Cetăţean de onoare al
Municipiului Râmnicu-Vâlcea”.
Găvănescu, Trestian (n. la 2 aprilie 1945, in Sasca Montana, jud. Caraş-Severin) - medic; specializat în hematologie clinică;
artist fotograf, montaniard. Preşedinte al Fotoclubului „Floarea de colţ” din Râmnicu-Vâlcea (1985). Câştigător a numeroase premii
naţionale şi înternaţionale de prestigiu, pentru artă fotografică.
Geantă, Ionel T. (n. la 29 ian. 1913 în com. Goleşti din jud. Vâlcea - m. 6 febr. 1980, Bucureşti) - filosof şi muzicolog, cu
dublă specializare; autor de manuale şcolare: Carte de citire, Gramatică şi compuneri, Carte de aritmetică, Aritmetică şi geometrie
etc. Premiat pentru metoda de vioară « Geantă-Manoliu ».
Geantă, Teodor (n. 23 aug. 1890 în Bujoreni, jud. Vâlcea - m. 1968, Râmnicu-Vâlcea) - muzician, animator cultural, om
politic. Membru al orchestrei semisimfonice din Râmnic. Cărţi: Dicţionarul plantelor medicinale (1923), Pentru educaţia religioasă
a copiilor (1932), Graiul neamului pentru clasa a III-a primară (1928-1929) etc.
Georgescu, C onstantin („Tică”) (n. 25 febr. 1896, Bucureşti - m. 7 apr. 1965, Râmnicu-Vâlcea, unde sestabilise din 1937)
- medic şi om de teatru, regizor etc. Din dec. 1963, activitatea sa s-a desfăşurat în cadrul Teatrului Popular dinRâmnicu-Vâlcea,
regizând: Patima roşie de Mihail Sorbul, Toţi fiii mei - de Arthur Miller, Iarbă rea de Aurel Baranga etc.
Georgescu, Elena I (n. 17 martie 1939, Râmnicu-Vâlcea) - istoric; cercetător. Doctor în ştiinţe istorice (1970); cercetător şi
lector la Muzeul de Istorie a PCR. A publicat mai multe studii privind mişcarea antifascistă din anii 1933-1940, precum şi volumul
Tezaur din veacul trecut (1971); în colaborare: Mai, în România (1970).
Georgescu, Titu (n. 23 febr. 1929, la Corabia - judeţul Olt - m. iulie 2004, Râmnicu-Vâlcea) - istoric; cercetător, poet.
Doctor în istorie, cu teza Organizaţii antifasciste şi antirăzboinice (1960). Coiniţiator al revistei “Magazin istoric” (1967-1970).
Cărţi: Istoria românilor (1997), Istoria Craiovei (1975), Tot un fe l de istorie, I-III (2002-2004), Sentinţa -poezii (1998) etc.
Georgescu-Vâlcea, Al. (n. 1893, Râmnicu-Vâlcea - m. ?) - jurist; poet, ziarist. În 1920, a scos la Râmnicu-Vâlcea ziarul
„Zori noi”. A publicat în reviste din Brăila, în „Zori noi” şi în „Curierul Olteniei”. Volume: Poezii (1928), Nuvele (1929).
Gheorghie Constandin, Râm niceanu (sec. XVIII) - tipograf, gravor. După felul cum s-a iscălit pe cărţi, se poate deduce că
a fost fiul preotului Costandin tipograful şi s-a născut la Râmnic; Gravuri semnate de el, în Cazania de la 1781, iar în colab. cu
Climent Ieromonahul, în: Triod (1782), Evanghelie (1784), Pilde filosofeşti (1783), Penticostar (1785) etc.
Gheorghie Vlădescu (sec. XVIII-XIX) - tipograf, gravor. Fiul lui Dimitrie, deci nepotul lui Mihai Râmniceanu. Ca gravor,
s-a făcut cunoscut începând cu anul 1798, prin clişeul semnat „Gheorghe tip[ograful]”, reprezentând Spălarea picioarelor, care a
apărut în Triod. Alte gravuri în: Spălarea picioarelor, Sf. Treime, Sf. Vasilie, Sf. Cuminecătură etc.
Gherghina, M ihai Titi (n. 13 ian. 1931 în Râmnicu-Vâlcea) - sportiv, cercetător, colecţionar. A excelat în studierea istoriei
Râmnicului-Vâlcea, publicând mai multe cărţi: Imagini cu parfum de epocă din Râmnicul de altădată (1998), Imagini citadine din
Râmnicul de altădată (2007) ş.a.
Ghiţă, D um itru (n. la 13 iunie 1928 în com. Icoana din judeţul Olt; stabilit în Râmnicu-Vâlcea în 1956 - m. iunie 2010,
Râmnicu-Vâlcea) - diplomat în chimie; epigramist. Performanţe în pregătirea „olimpicilor” pentru chimie (“grupul din 1966”).
Ghiţă, Procopie (n. 2 ian. 1946, Pleşoiu, jud. Olt) - geograf; speolog, cercetător. Dr. în geografie, cu teza Potenţialul natural
al spaţiului carpatic şi subcarpatic dintre Olt şi Bistriţa vâlceană. Sinteze cartografice (2007). Iniţiative în profesie: Clubul de
Speologie NIPHARGUS ş.a. Trofeul „Emil Racoviţă” pentru descoperirea neoteniei la Salamandra din Buila. Alte lucrări: Palate de
sare din Carpaţi (2004), Judeţul Vâlcea. Întrebări şi răspunsur, I (2010) etc.; în colab.: Trovanţii (2009).
Ghiţă, Silviu (n. 27 mai 1989, Râmnicu-Vâlcea) - profesor EFS; karatist. Legitimat la CS Chimia. Performanţe: 1 medalie
de bronz la CM, 3 medalii de argint şi 4 de bronz la CM; 2 medalii de aur, 1 de argint şi 3 de bronz la Cupa României; 2 medalii de
aur la cupe europene; zeci de medalii la cupele naţionale.
Ghiţescu, Gheorghe (n. 23 dec. 1900, în Jiblea, jud. Vâlcea - m. 22 mart. 1984, Râmnicu-Vâlcea) - medic stomatolog.
Doctor în medicină, cu teza: Ambriose Pare şi medicina militară (1926). Erou de război (1941-1945), decorat.
Gibescu, C onstantin (n. 28 iun. 1919, com. Ciofrângeni, jud. Argeş - m. 28 ian. 1993, Bucureşti) - filolog; publicist.
Carieră didactică la „Al. Lahovari”. Profesor emerit. Fost preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice - filiala Vâlcea. În iunie 2009,
i-a apărut, postum, cartea Discurs despre ideal. Antologie de texte, ed. alcătuită şi îngrijită de Gh. Deaconu.
Gibescu, V ictoria (n. la 22 aprilie 1932 în com. Măciuca, jud. Vâlcea) - matematician; solist vocal şi actor amator. Cărţi
publicate: Structuri algebrice izomorfe şi neizomorfe (1968), Studiulpolinoamelor şi al ecuaţiilor algebrice în liceu (1976), Metodica
predării locurilor geometrice în gimnaziu şi în liceu (1978) ş.a.

206
 Gican, Gheorghe (n. la 29 ian. 1938, în com. Leleasca, jud. Olt; râmnicean, din 1961) - teolog, scriitor. Cărţi publicate:
Mutre de doi bani (1993), Cazuri şi necazuri în dragoste (1994), Ipostazele Sfintei Scripturi (1995) ş.a.
Gioroc, Florin (n. la 20 febr. 1949, în Râmnicu-Vâlcea) - muzician şi inginer electronist. Începând cu anul 1972, la Studioul
Armatei, a realizat coloana sonoră la peste 300 de filme documentare şi utilitare cu tematici militare.
Giosan, Victor (n. 12 oct. 1962, Râmnicu-Vâlcea) - cibernetician; cercetător, om politic. Din 2000, consultant la Banca
Mondială ş.a. În colab.: Manual de instruire în domeniul Finanţelor publice locale (ed. I - 1999; ed. a II-a - Managementul
schimbării, 2000).
Giurgiu, M aria-M arilena (n. 1 iulie 1939, comuna Goranu - jud. Vâlcea) - chimist şi filolog (dublă specializare); Dr. în
chimie al Univ. din Cluj-Napoca, cu teza Cinetica şi mecanismul reduceriipermanganatului de tiosulfat în soluţie apoasă (publicată
în „Studia”, 1971).
Glăvan, Doina (n. la 26 sept. 1957, com. Nămoloasa, jud. Galaţi) - informatician; cercetător. Inginer informatician la IEH
Râmnicu-Vâlcea, apoi arhivist la DJVAN - azi, serviciu judeţean - unde în prezent este şefa serviciului. Colaboratoare la volumele:
Instituţia arhivelor în judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea (2006) şi Din tezaurul arhivelor vâlcene. (2011).
Gogoaşe, M ihai Stelian (n. 11 ian. 1977, Călimăneşti) - karatist. Centura neagră 1 Dan, stilul Shotokan. A activat la Clubul
„Chimia” Râmnicu-Vâlcea, cu performanţe deosebite. În anii 1998-2000, a câştigat şase medalii de aur, individual sau cu echipa.
G orjan, Ilie (n. 21 iulie 1950, com. Orleşti - jud. Vâlcea; din 2008, stabilit în satul Ruda din com. Budeşti) - jurist şi ofiţer
de carieră (gral maior); cercetător, poet, prozator. Doctor Magna cum laude al Universităţii din Craiova (2004). Cărţi: Drept
administrativ (2005), Jandarmeria română şi ordinea publică (2001), M iez de lumină (2001), Liră şi scut (2001) etc.
G ram a, Gheorghe M ircea (n. la 25 oct. 1952, în oraşul Brezoi, jud. Vâlcea) - filolog, poet. Carieră didactică în
învăţământul preuniversitar. A obţinut mai multe premii literare pentru poezie. Volume de versuri publicate: Epicenturia (2001),
Retorica umbrei (2007).
Grecu, Silviu (n. la 29 iulie 1946 în satul Mazili din com Suteşti, jud. Vâlcea) - profesor EFS, fotbalist şi antrenor de
performanţă (volei, baschet şi înot). Ca profesor şi antrenor de înot, a învăţat să înoate peste 10.000 de copii, prin cursurile organizate
la ştrandurile din Râmnicu-Vâlcea, începând cu anul 1979.
Greere, Alina (n. 6 martie 1977, Râmnicu-Vâlcea) - teolog şi filolog. Carieră didactică. Volume publicate: Dincolo de mine,
versuri (2000).
Grevuţu, Vasile (n. la 1 sept. 1933, Constanţa; în 1961, stabilit în jud. Vâlcea) - medic veterinar; cercetător, publicist.
Contribuţii importante la dezvoltarea zootehnici în judeţul Vâlcea Cărţi publicate: Serviciul sanitar veterinar în judeţul Vâlcea de-a
lungul timpului (2011).
Grigore, Râm niceanu (c. 1763 - c. 1828) - cărturar şi traducător, diortositor (corector), copist, autor de importante prefeţe.
La 17 ani, era ierodiacon la Episcopia Râmnicului. Prefeţe la cărţi: Antologhion (1786), Cazanii (1792). Manuscrise lăsate:
Rugăciuni şiRânduiala călugăriei, Râmnicu-Vâlcea, 1780; Varlaam şi Ioasaf, Râmnicu-Vâlcea, 1783 şi 1784) etc.
Grigore, C onstantin (Curtea-de-Argeş) - teolog, cercetător. Fost director al Seminarului « Sf. Nicolae » din Râmnicu-
Vâlcea. Cărţi publicate: Anuarul Seminarului « Sf. Nicolae » din Râmnicul-Vâlcii, pe anii şcolari 1925-1929; Clipe - Album cu
fotografii din viaţa seminarului, 1926-1930 (1930); Râmnicul-Vâlcii. Loc de amintiri şi recreere (1944) etc.
Grigorescu, Lucian (n. la 12 oct. 1924, Râmnicu-Vâlcea - m. 16 aug. 1990, Bucureşti) - economist; secretar federal al
Federaţiei Române de Handbal, din 1950, timp de 38 ani, perioadă în care handbalul românesc avea să se afirme puternic, obţinându-
se 7 titluri de campioni ai lumii şi numeroase trofee europene şi regionale.
Grigorescu, Remus (n. 21 iulie 1970, Râmnicu-Vâlcea) - economist; cercetător, om politic. Dr. în ştiinţe economice al ASE
Bucureşti. Carieră univ. Între febr. - oct. 2009 - prefect al judeţului Vâlcea, din partea PSD. Cărţi publicate: Fundamentarea strategiei de
selectare a pieţelor de export (2003), Cercetări şi modelări în marketing (2005) etc.
Grigoriu, Ionel (n. la 27 dec. 1922, în com. Păuneşti, fostul judeţ Putna, azi Vrancea; din 1984, stabilit în Râmnicu-Vâlcea)
- ofiţer de carieră, scriitor. A luptat pe frontul din Franţa-Normandia (1944-1946).Cărţi publicate: Nunta visată, ed. a II-a (1998),
Frământări - poezii (1998), Baladă pentru vrânceni - poezii şi proză (1999) etc.
Grigoriu, Paul (n. la 20 febr. 1930, în Râmnicu-Vâlcea) - istoric; arhivist, cercetător, publicist. Contribuţii la studiul
învăţământului românesc din sec. al XIX-lea. Colab. permanent al postului naţional de televiziune (emisiunea „Şcoala şi viaţa”) şi al
postului naţional de radio - emisiunea „Memoria pământului românesc”.
Guşetoiu, D um itru (n. 15 apr. 1896, Băileşti - Dolj - m. 30 mai 1990, Râmnicu-Vâlcea) - istoric. Prof. la Şcoala Normală
din Râmnicu-Vâlcea (1930-1932) ş.a. Cărţi: Metodica predării istoriei în şcoala secundară (1936), Probleme de istorie naţională. I -
Dovezi despre originea poporului român. 2 - Drepturile noastre asupra teritoriilor ce ocupăm (1936).
Guşetoiu, Jean (n. la 26 nob. 1908, în Băileşti, jud. Dolj) - militar şi învăţător, animator cultural. Membru fondator al
Cooperaţiei Săteşti din Vlădeşti (preşedinte); iniţiator, fondator şi director al Căminului Cultural din comuna Vlădeşti - Vâlcea.
Organizator de manifestări specifice. A publicat volumul Pe firu l Oltului (1966).
Gutău, M ircia (n. 27 apr.1957, com. Satu Mare, jud. Suceava) - inginer mecanic, sportiv de performanţă (judo) şi antrenor.
În 1980, a făcut parte din Lotul Olimpic pentru Moscova. Între 2004-2008, primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea (reales, pentru
scurt timp, în 2009) pe listele PD-L.

Handel, K u rt Fritz (n. 9 mai 1941, Râmnicu-Vâlcea) - sculptor. Participant cu lucrări la expoziţii de artă în ţară şi
străinătate. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Wurttemberg şi al Inter-Art e.
Horezeanu, Alexandru, pseudonimul lui A lexandru U ngureanu (n. 18 ian. 1937 în Romanii de Sus, localitatea Horezu) -
scriitor şi editor autodidact. În 1996 a înfiinţat editura proprie, “Ecoul sufletului”, la care şi-a publicat toate cărţile sale (dar şi pe cele
ale unor confraţi !). Cărţi: Ecoul sufletului - poezii (1996), Aforisme şi cugetări (1996) etc.
Hozoc, A lexandru Gh. (n. 12 ian. 1882 în com. Nicoreşti-Tecuci - m. 18 martie 1952, Râmnicu-Vâlcea) - medic chirurg;
cercetător. Doctor în medicină şi chirurgie (1908), cu teza Hidramniosul în sarcina gemelară (publicată 1908). Alte cărţi: Darea de
seamă pe anul 1915 a Spitalului Cincu din Nicoreşti (1916), Tetanosul acut - vindecarea (1929) etc.

207
 Hugo Cernea, Alfred (n. 20 aug. 1883, Inzersdorf lângă Viena - m. 2 mart. 1968, Sibiu; înmormântat în Râmnicu-Vâlcea) -
arhitect şi inginer constructor. Participant, cu Regimentul 2 Vâlcea, la Primul Război Mondial; decorat. Fost profesor la Liceul
teoretic (1917-1920) şi apoi la Liceul industrial din municipiu (1929-1939). I se datorează arhitectura unor şcoli, lăcaşe religioase şi
case particulare din Râmnic (Casa paroh. „Sf. Gheorghe” ş.a.), unde a fost arhitect şef, şi din judeţ (Fişă întocmită pe baza
materialelor furnizate de av. Paul Angelescu).

Iancu, Cristian (n. 18 mai 1950, Râmnicu-Vâlcea) - profesor EFS; sportiv de performanţă (volei). Antrenor de volei la
Clubul Şcolar Vâlcea (1980-1990); din 1990, profesor la Liceul « Mircea cel Bătrân » din Râmnicu-Vâlcea. Rezultate de podium, ca
voleibalist şi antrenor: echipa CSM Chimia (Divizia A) - vicecampioană naţională (1988) etc.
Iancu, Gheorghe (n. la 15 febr. 1934, în Râmnicu-Vâlcea) - prozator, dramaturg. A scris piese de teatru (Dragoste la vârsta
a treia (1988) etc., romanul poliţist Din cimitir, la Majestic (1991), Vitralii şi Arcul timpului - poezii etc.
Iliescu, Constantin (n. 20 martie 1899, Râmnicu-Vâlcea - m. 24 iulie 1980, Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic; restaurator.
Membru al cercului „Pictori Olteni”, din Craiova (1927). Combatant şi prizonier în Al Doilea Război Mondial. Lucrări: Zgribuliţii
(ulei pe carton), Flori de pădure, Copii dormind, Autoportret etc.
Iliescu, Rodica (n. 30 sept. 1950, Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic. În 1970, se stabileşte la Paris, unde va expune la renumite
saloane şi expoziţii. A primit numeroase premii şi distincţii europene. Cetăţean de Onoare al Râmnicului (2004) şi Cetăţean de
Onoare al Republicii Momtmartre. În anul 2000, i s-a dăruit un întreg atelier de lucru în Paris.
Inochentie (sec. XVII-XVIII) - teolog; cărturar, animator cultural. În 1728 - confirmat ca episcop al Râmnicului (fiind
hirotonit de mitropolitul Belgradului!). Confruntări cu Curtea vieneză care, în urma ocupării Olteniei de către austrieci, acţiona în
sensul restrângerii drepturilor Bisericii Ortodoxe din Oltenia. A tipărit unele manuscrise ale lui Damaschin.
Ioan (Arhim andritul) (sec. XVII-XVIII) - cărturar, caligraf. Trecut mai întâi pe la Câmpulung, în anul 1705 a venit la
Episcopia Râmnicului. Pomelnicul Hurezului, terminat de el la 28 martie 1699 şi aflat în arhivele vâlcene, este o probă evidentă a
artei lui de caligraf. Pentru însuşirile sale, s-a bucurat de atenţia şi prietenia lui Constantin Brâncoveanu vv.
Ioan, Leonida Constantin (n. la 18 oct. 1908, în Tulcea- m. ? ; în 1909, familia sa s-a stabilit la Râmnicu-Vâlcea) - medic,
cercetător. Doctor în medicină, cu teza Contribuţiuni la studiul componentului hidro-carbonat din mycobacterium tuberculosis. Alte
lucrări: Manual tehnic de laborator de analize medicale (1946); în colab.: Dermatoglifologia (1971) ş.a.
Ionel, Vasile (n. la 24 nob. 1936 în com. Apa Sărată, jud. Argeş) - inginer mecanic, profesor. A lucrat şi în Ceylon, Congo
Brazaville, Nigeria. Cărţi publicate: întreţinerea utilajelor pentru lucrări în construcţii din sectorul forestier (1974), Gramatica
engleză pentru elevi şi studenţi (2011).
Ionescu, Constantin N. (n. la 1 mai 1899, în oraşul Râmnicu-Vâlcea) - dramaturg. Licenţiat în litere şi filosofie la
Universitatea din Bucureşti. A semnat şi cu pseudonimul C. Tortuzac. A publicat un volum de Teatru.
Ionescu, Daniel (n. la 1 martie 1969, în Râmncu-Vâlcea) - inginer construcţii de maşini; ziarist, prozator. Premiul pentru
debut în jurnalism (1996), premiul de debut în literatură (1997) etc. Cărţi publicate: Nu scuipaţi beţivii şi bolnavii - proză (1997),
Ghidul turistic al municipiului Râmnicu-Vâlcea (1999).
Ionescu, D im itrie (n. 25 oct. 1878, Râmnicu-Vâlcea - m. 28 mai 1969, Bucureşti) - medic farmacist; cercetător. Medic
militar la diferite spitale. În 1920, demisionează din armată şi se dedică muncii de cercetare. Cărţi: Organizarea sistemului
farmaceutic (f. an), Plantele medicinale, sursă de sănătate etc.
Ionescu, Gheorghe (n. 5 iulie 1944, com. Frânceşti, jud. Vâlcea) - psiholog, specialist în psihologie clinică şi logopedie;
ziarist. Între 1993 (septembrie) şi 2005, a scos (cu unele intermitenţe) publicaţia „Academia politică”. Între 2005-2009: redactor-şef
la săptămânalul « Ecranul vâlcean ».
Ioniţă, Isabella (n. 16.09.1969, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; cercetător. Elevii pregătiţi de ea au obţinut numeroase premii la
concursuri şi olimpiade şcolare. Cărţi: Limba română, ghid de învăţare rapidă (2006), Bac 2008. Sugestii de rezolvare pentru proba
de literatură română” (2008) etc.
Ioniţă, M ihai (n. 28 nob. 1968, Râmnicu-Vâlcea) - profesor EFS şi antrenor, specialitatea Karate. La Clubul CS Cozia: locul
I la CN karate şi CN Kumite individual (1994), locul I la CN Karate şi CN de Karate-Wuko, la Kumite etc. Arbitru balcanic la cat. A
- la Kumite şi B - la Kata. Din 2003, are club propriu: CS IONIŢĂ SPORT CENTER.
Iordache, Claudia - muzician (interpretă la nai şi flaut). A susţinut numeroase concerte în ţară şi peste hotare, alături de
orchestre simfonice din Franţa, Spania, Italia, Grecia, Austria, Germania, Coreea de Sud.
Iordache, Petre (n. la 19 ian. 1949 în localitatea Ocnele Mari, jud. Vâlcea) - jurist ; alte specializări : maistru mecanic,
instructor sportiv. Din 2008, primar la Ocnele Mari; printre alte realizări: inaugurarea Parcului turistic Salina Ocnele Mari (2009).
Iorgulescu, Elisabeta (n. la 16 febr. 1922, în satul Bârseşti din comuna Budeşti, jud. Vâlcea) - matematician; autor de
manuale, traducător. A tradus din colecţia “A lef 0”. Lucrări publicate, în colab.: Matematică, clasa a 3-a (1996),Matematică, clasa a
4-a (1996), Matematică. Probabilităţi (1998) etc.
Iosifaru, M ariana (n. 29 dec. 1948 în Ocnele Mari, jud. Vâlcea) - istoric, arheolog, publicist. În anii ’70, alături de istoricul
Dumitru Berciu, va participa la săpăturile arheologice de la Ocniţa (Cosota), unde au fost făcute desoperirile de importanţă naţională
privind existenţa cetăţii Buridava.
Iosifaru, T udor (n. la 29 mai 1965 în Râmnicu-Vâlcea - m. 24 mai 2009, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; ziarist, poet,
dramaturg. A lucrat ca reporter la BBC. Fost corespondent special al Agerpres (Rompres) şi preşedinte al Asociaţiei « Grupul
Contra ». Autor al piesei de teatru Iar mâine nu mai vine (2008).
Iova, Floriana-M aria I. (n. Moldoveanu, 3 iun. 1948, Râmnicu-Vâlcea) - fizician (optică-spectroscopie), cercetător. Dr. în
fizică. Carieră univ. Lucrări: Optica - probleme şi exerciţii (1986), Spectroscopia optică - lucrări practice (1976) etc.; în colab.:
Optica - lucrări practice de (1976).
Irineu Slătineanul, Irineu; pe numele de mirean - Popa, Ion) (n. 16 nob. 1957 în Spinu - com. Perişani, jud. Vâlcea) -
teolog şi jurist; cercetător. Doctor în teologie (Paris şi Craiova). Episcop vicar al Râmnicului (2000-2008) şi - din 2008 - arhiepiscop

208
al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei. Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea (2009). Cărţi publicate: Convorbiri despre
spovedanie (1996), Preoţi în cătuşe (1997), Iisus Hristos sau Logosul înomenit (1999) etc.
Ivan, Ilie (n. la 2 oct. 1954 în com. Perişani, jud. Vâlcea) - teolog, cercetător. Doctor în teologie. Fost profesor şi director la
Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea (1990-1996). Cărţi publicate: Cuvântul în slujirea mântuirii (2000),
Omiletica ortodoxă. Repere teoretice, metodice şi practice (1999). Îndrumător catehetic (2001).

Jivan, Nicolae (n. 5 iun. 1952, Râmnicu-Vâlcea) - inginer chimist, inginer energetician; om de teatru (actor şi regizor), om
politic. Dr. în ştiinţe inginereşti. Membru fondator al filialei Vâlcea a PNL (1990). Cărţi publicate: Careul din dreapta - editoriale
(2001).
Jugrăvescu, Cătălina N. (n. 29 iun. 1992, Râmnicu-Vâlcea) - fostă elevă la CNMB. A coordonat programe şcolare:
„Eco-Şcoala” şi „Şcoala curată”. În 2008, delegat al României la Programul Internaţional „Model European Parlament”. Premii la
concursuri, inclusiv la olimpiade (geografie).

Lahovari, George I (n. 1 iunie 1838 la Râmnicu-Vâlcea - m. 13 iunie 1909, Bucureşti) - inginer de poduri şi şosele, director
al „Direcţiei Generale a Poştelor şi Telegrafelor” - domeniu în care a adus multe îmbunătăţiri şi inovaţii. Sub coordonarea sa, a
apărut Marele Dicţionar Geografic al României, I-V (Bucureşti, 1898-1902). Preocupări literare.
Lazăr, D um itru (n. 23 ian. 1949, com. Nicolae Bălcescu - jud. Vâlcea) - filolog; istoric literar, monograf, editor. Doctor în
istorie (2010). Director al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanu” Vâlcea (1998 -2006), Cărţi dedicate lui C. Tamaş, P. Petria şi G.
Voica. A întemeiat revista „Casa cărţii”.
Lazăr, Ioan St. (n. 1 nob. 1943, Giurgiu) - scriitor, etnolog, folclorist, editor/îngrijitor de volume colective, publicist,
animator cultural etc. Carieră didactică preuniv. univ. Funcţii de conducere în diferite instituţii şi asociaţii; realizator proiecte cult.
Din 1992 - preşedinte al Fundaţiei „Sfântul Antim Ivireanul” şi redactor-şef la „Lumina lumii”. Cărţi: Măiastra - versuri (1996),
Sfântul Antim Ivireanul - vistierie de daruri. Omul, umanistul, artistul, sfântul (2000), Dioptricon (2009) etc.
Lazăr-Arsene, A nam aria Veronica (n. 25 febr. 1977, Râmnicu-Vâlcea) - filolog şi teolog, cercetător, eseist, traducător,
producător şi regizor de teatru. Masterat Literatura Română Modernă (2003). Lucrări: Hamlet. Caietul de regie al ultimului
spectacol semnat Vlad Mugur (2003); coautoare la English fo r law students - beginners (curs univ. 2003) etc.
Lăzărescu, Grigore I (n. 3 iulie 1909, Râmnicu-Vâlcea - m. 2006, Râmnicu-Vâlcea) - geolog; cercetător,publicist.
« Profesor Emerit » (1970) la liceele din Râmnicu-Vâlcea (1939-1971). Coautor la Monografia Liceului « Vasile Roaită », 1920­
1970 (1971).
Lăzăroiu, George (n. la 13 apr. 1971, Râmnicu-Vâlcea) - lingvist, cercetător. Studii de doctorat în filosofie-lingvistică la
Universitatea Bucureşti (2000). Volume publicate: Studii de limba şi literatura engleză (1997), Accuracy and Proficiency in English
(1998); în colaborare: Practica traducerii, vol. I (1999), vol. II (2001), vol. III (2001) ş.a.
Liiceanu, Gabriel (n. 23 mai 1942 la Râmnicu-Vâlcea, de unde se va muta la Bucureşti, cu părinţii, când avea doar doi ani) -
filosof, scriitor, publicist, eseist, traducător, editor; dr. în filosofie. Fondator şi director al Editurii Humanitas (1990). Cărţi publicate:
Încercări în politropia omului şi a culturii (1981), Jurnalul de la Păltiniş. Un model paideic în cultura umanistă (1983, 1991,
1996 ; în 1998 - ediţia franceză; Epistolar (coautor şi editor, 1987 ; Humanitas - 1996) etc.
Lisman, Nicoleta (n. la 20 nob. 1950 în Ineu - Arad; stabilită la Râmnicu-Vâlcea, în 1953, cu familia) - horticultor; pictor
amator (peisaje şi portrete). Expoziţii personale şi de grup, în Râmnicu-Vâlcea şi în alte localităţi din judeţ.
Livezeanu, Andrei (1873-1938) - jurist (magistrat); publicist şi om politic. Deputat de Vâlcea (1926-1927) şi senator de
Vâlcea (1928-1931, 1932-1933); şef al organizaţiei PNŢ după părăsirea acesteia de către Tătărescu.
Livezeanu, R adu (n. 11 sept. 1909 şi m. 21 aug. 1999, Râmnicu-Vâlcea) - jurist; om politic. În 1928 a înfiinţat org. de
tineret a PNŢ Vâlcea. Fost deţinut politic. În 1990, a reînfiinţat org. Vâlcea a PNŢCD. Deputat (1992-1996). A scris Scurtă privire
asupra vieţii Organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc din judeţul Vâlcea între anii 1919-1998 (1999).
Lungu, T raian D. (n. 18 dec. 1936, Târgu-Jiu - m. 6 mai 1993, Ploieşti) - filolog; scriitor, critic de artă. Director al Şcolii
Populare de Artă din Râmnicu-Vâlcea (1970). Creator şi animator cultural polivalent, „TDL” s-a manifestat cu talent în diverse
domenii culturale. I s-a publicat post-mortem Furie blândă - versuri şi evocări (1996).

M anasia, Ştefan (n. 18 mai 1977, Piteşti; stabilit de copil la Râmnicu-Vâlcea, împreună cu familia; în prezent, clujan) -
filolog; poet, eseist. Masterat în Filologie (2002). Fost redactor la « Echinox ». Cărţi: Dormez - vous? (1996), Amazon (2003 şi 2005)
Când tu vii. Etica Grunge (2006), Cartea micilor invazii (2008, premiul USR) ş.a.
M anea, A lexandru (n. 18 nob. 1981, Râmnicu-Vâlcea) - psiholog; şahist de performanţă. Maestru al sportului la şahul
practic (Elo 2307), titlu obţinut în 1998, şi la şah prin corespondenţă. Printre acestea: locul I la openul general al Memorialului
« Victor Ciocâltea » - Bucureşti, 2000 şi locul III la « Cupa României » - şah prin corespondenţă (1998).
Manole, P etre (n. 1 febr. 1930 în com. Goleşti, jud. Vâlcea) - filolog ; cercetător. Lucrări publicate (selectiv): Pagini de
istorie vâlceană (1969), Istoria învăţământului vâlcean din cele mai vechi timpuri până la 1864 (1975), Monografia comunei
Goranu - Vâlcea (1975) etc.; în colab.: Comuna Goleşti. File de monografie (2002).
Manolescu, Nicolae (n. 27 nob. 1939, Râmnicu-Vâlcea) - eseist, critic şi istoric literar, publicist, politician. Carieră
universitară. Dr. în filologie (1970). Director al rev. „România literară”. Membru coresp. al Acad. RSR (din 1997). „Cetăţean de
onoare al Râmnicului” (2000). Din 2005, preşedinte al USR. Din 2006, ambasador al ţării la UNESCO. A publicat peste 40 de
volume: Lecturi infidele (1966), Teme (1971-1988, 7 vol.), Istoria critică a literaturii române (2008) etc.

209
 Manoli, Constantin (n. la 11 ian. 1938, în com. Belăuţi, jud. Hotin, reg. Cernăuţi - Ucraina) - filolog; artist plastic -sculptor
în lemn (meşter popular). A participat la numeroase expoziţii colective de artă plastică în ţară şi peste hotare, fiind şi autor al unor
expoziţii individuale de succes.
M arcu, Gheorghe (n. 17 august 1926, Râmnicu-Vâlcea) - chimist; cercetător, inventator. Doctor în chimie (1964). Este
posesorul a peste 15 brevete de invenţii. Cărţi publicate: Chimia elementelor radioactive (1962; ed. a II-a, revăzută şi adăugită:
1971), Chimia metalelor (1979); în colab.: Chimia anorganică (1981).
M argu, Iulian (n. la 15 ian. 1958 în com. Muereasca din jud. Vâlcea) - dramaturg, scenarist, cineast. Vocaţie de întemeietor:
o cinematecă (anii ’80), revista satirico-umoristică « Spinul », Cinematograful « Etalon », Radio ETALON şi TV ETALON (1993)
etc. Urmând unor piese de teatru, filmografie (şi premii) de nivel naţional şi internaţional: Părul de capră, Amărăştenii, Cum bine
zis-a Caragiale, Eroi au fost, eroi sunt încă; Fiii satului, Mama Ghiţa, Humoresca ş.a.
M arian, Ioan M arius (n. 18 iul. 1957 în Turnu Severin, stabilit în Râmnicu-Vâlcea în 1959) - inginer Automatizări şi
Calculatoare. Specializare ca programator în cercetarea tehnico-ştiinţifică, cu lucrarea Post-calculul întreprinderii. Din 1997, s-a
stabilit împreună cu familia, la Vancouver (Canada). A publicat cartea Prima dragoste, pentru totdeauna (2011).
M arin, A lexandru (n. la 2 sept. 1954, în oraşul Târgu-Cărbuneşti, jud. Gorj; râmnicean din 1977) - pictor; absolvent al
Şcolii Militare de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate din Râmnicu-Vâlcea şi al Şcolii Populare de Artă din aceeaşi localitate (Secţia
Pictură, 1990). Carieră militară. Expoziţii de pictură, personale şi de grup. Cunoscut şi ca portretist.
M arina, Ioan (Iustinian) (n. 22 febr. 1901, com. Stăneşti, jud. Vâlcea - m. 26 martie 1977, Bucureşti) - teolog. A contribuit
la evadarea din lagărul de la Târgu-Jiu a lui Dej şi Maurer. Funcţii de conducere în biserică, până la cea de mitropolit al
Ungrovlahiei. A desfiinţat Biserica Română Unită cu Roma, integrând-o în BOR. A publicat 12 volume, sub titlul semnificativ de
Apostolat social (1948-1976); a reeditat cărţi fundamentale: Biblia sinodală, Noul Testament ş. a.
M arinescu, Constantin (n. la 23 iun. 1950, Râmnicu-Vâlcea) - fotbalist. A jucat la Chimia (juniori şi seniori, 1965-1969) şi
la Politehnica Iaşi (1969-1970). 12 selecţii în echipa naţională de juniori.
M arinescu - Goange, Gheorghe (n. la 18 mai 1947, în Râmnicu-Vâlcea - m. la 16 mai 2000, în aceeaşi localitate) - regizor
de teatru şi filolog. Director al Teatrului Popular din Râmnicu-Vâlcea (1976-1989); regizor la Teatrul de Stat din Sibiu (1989-1992,
1997-2000), director al Teatrului de Stat „Anton Pann” din Râmnicu-Vâlcea (1992-1997).
M arinescu, M ircea D oru (n. 4 iun. 1954, Iaşi) - inginer fizician; cercetător, inventator, editor. Coîntemeietor (1990) al
firmei „Almarom” (editură şi tipografie). Autor a 4 culegeri de probleme de fizică între anii 1984-1993 şi al revistei „Fizica de la A la
Z” (1992-1993). În 1993, coeditor la revista „Riviera vâlceană”, devenită ulterior „Almarom” (1994).
M arinescu, Silvian Gavril (n. la 28 iul. 1949 în Oradea;râmnicean din 1958) - inginer electronist; cercetător, editor, fost
sportiv de performanţă la volei. Codirector la Editura şi tipografia « Almarom » din Râmnicu-Vâlcea. Coeditor şi director la
publicaţia « Riviera vâlceană » (1993-1994), devenită în 1994 - « Almarom » - revistă de cultură.
M arinescu, Ştefan (n. la 20 ian 1929, în satul Rusăneşti din com. Fârtăţeşti, jud. Vâlcea) - medic, scriitor. Volume
publicate: Atac de cord - proză (1984), Trecutele iubiri - proză scurtă (1988), Păcate amestecate - epigrame (1991), Meditaţii -
versuri (1995), Medicul de fem ei - roman (1996), Reţete gratuite - epigrame (1997) etc.
M arinoiu, Costea (n. 16 iulie 1937, Valea Răii, azi. Râmnicu-Vâlcea - m. 18 dec. 2011 Râmnicu-Vâlcea) - filolog, istoric
literar şi al culturii, folclorist, cercetător, publicist. Preşedinte (cu întrer.), din 2002, al Societăţii Culturale ANTON PANN. Cărţi:
Folclor din Ţara Loviştei (1974), Istoria cărţii vâlcene, sec. XVII-XVIII. (1981), Drumuri pe Olt (1983) etc.
M arinoiu, Rozica (n. 9 ian. 1946, com. Berevoeşti, jud. Argeş - m. 27 dec. 2010, Râmnicu-Vâlcea) - învăţător, cercetător.
Autoare sau coautoare de lucrări didactice şi de popularizare: Enciclopedie didactică (1993), Ghid metodologic pentru aplicarea
programelor de Limba şi Literatura română (2002), Limba şi literatura română ... (2003) etc.
M ârzan, Emil (n. la 1 apr. 1931, Stăneşti, jud. Vâlcea - m. 6 nob. 1998, Râmnicu-Vâlcea) - inginer electrotehnician,
cercetător. Cărţi publicate: Hidrogeneratoare verticale 7-35 M W (1999), Maşini electrice în hidroenergetică (2000). În colab. cu
ISPH Bucureşti, a elaborat (1996-1998) şase volume conţinând instrucţiuni tehnice în domeniu.
Mateescu, C onstantin (n. 31 ian. 1929, la Râmnicu-Vâlcea, oraş pentru care a nutrit o afecţiune statornică, dedicându-i mai
multe cărţi) - prozator, critic şi istoric literar, dramaturg, memorialist. Cărţi: Rochia cu anemone - nuvele (1966), Auroaica - nuvele
(1967), Zborul de probă - roman (1968), Noaptea şi ziua - roman (1970), Memorial de lectură - critică literară (1972), Drumurile
lui Anton Pann (1981), C artea R âm nicului (1999), Jurnal, vol. I-V (1997-2001) etc.
Matei, Edit (n. Torok, la 16 oct. 1964, or. Sf. Gheorghe, jud. Covasna) - handbalistă de performanţă, Alături de Maria,
componentă a echipei de handbal a Clubului Sportiv „Chimistul” (1982-1991; 1995-1996). „Maestru Emerit al Sportului” (1984).
Cele peste 500 de goluri înscrise, o clasează printre cele mai eficiente handbaliste din lume.
Mazilu, Ilie M işu (n. 18 febr. 1926, Orleşti - jud. Vâlcea) - medic pediatru, cercetător. Dr. în medicină. Medic pediatru în
Râmnicu-Vâlcea (1951-1955), Spitalul de Copii din Piteşti (1955-1957) şi din nou la Râmnicu-Vâlcea, până la pensionare (1957­
1987). Lucrări: Astmul bronşic la adulţi şi copii; Contribuţii la anemia hipocromă la copii (1976).
Mazilu, Nicolae M. (n. 25 iul. 1927, com. Lăpuşata, jud. Vâlcea - m. mart. 2012, Râmnicu-Vâlcea) - gral de brigadă (r);
scriitor. Unul dintre principalii artizani ai Transfăgărăşanului. Cărţi: Enigma Transfăgărăşanului (1994), Hai să mai şi râdem (1995),
Dascălii mei dragi, memorialistică (1996), Figuri fără pereche, schiţe umoristice (1996) etc.
M ăldărescu, Ion (n. 19 febr. 1941, Râmnicu-Vâlcea) - energetician; cercetător, cineast amator, fotograf etc.. Fondator sau
membru activ al mai multor societăţi şi asociaţii, printre care „Fundaţia MAREŞALII ROMÂNIEI” şi ART-EMIS. A înfiinţat
revistei „Pandurul” (1993-2004). Coautor la Râmnicu-Vâlcea. Mică enciclopedie, vol. I-IV (2002).
Mănescu, Lucian Gh. (n. la 27 apr. 1906, com. Scorniceşti, jud. Olt - m. în 2000, Râmnicu-Vâlcea) - matematician; poet.
Unul dintre cei mai valoroşi profesori de matematică pe care i-a avut oraşul. „Profesor emerit” (1963) la Liceul "Al. Lahovari"
(1927-1928; 1946-1968) şi la alte şcoli. A scris Zbor de gânduri - versuri (1927).
M ărgărit, Marius-Vasile (n. 31 mai 1954, Râmnicu-Vâlcea) - profesor EFS; metodist şi antrenor de volei. Echipele de volei
ale CSŞ şi CNMB Râmnicu-Vâlcea, antrenate de el, au obţinut numeroase premii de prestigiu, printre care: 6 locuri I, 6 - II şi 4 -
locul III, cu CSŞ; cu echipa CNMB - locul I la Turneul Internaţional din Marsilia (Franţa, 1992) etc

210
 M ărgărit, Nicoleta (n. 6 decembrie 1954, Bacău) - prof. EFS, specializările Gimnastică ritmică şi Volei. Rezultate comune,
împreună cu Marius Mărgărit, ca antrenoare a echipei de fete a CNMB: Campioană naţională (medalie de aur) - 1989 Sibiu; 1992 -
Craiova şi Râmnicu-Vâlcea; 1993 - Brăila. Vicecampioană naţională : 1990 - Piteşti etc.
M ătăsaru, Nicolae (n. 18 dec.1950, Bucureşti) - antrenor lupte greco-romane. Secretar la AS Chimistul Râmnicu-Vâlcea
(unde e legitimat în prezent). Maseor la mai multe echipe din Râmnicu-Vâlcea. Locul IV la CN Juniori ăn 1968 şi locul I la CN
Junior, cu echipa, în 1970, locul II în 1972 etc. Maestru al Sportului (din 1981).
Medvedov Niţulescu, G reta (n. la 20 mai 1942, în Tighina, Republica Moldova) - artist plastic (pictură). Premiul I -
Sculptură la diferite concursuri de creaţie pe plan judeţean şi naţional (1987, 1989 etc.); Premiul al III-lea - Ceramică (1998) şi
Premiul al II-lea - Sculptură la Expoziţia Naţională (1999) a Şcolilor de Artă Piteşti, etc.
Medvedov, Corneliu (n. 17 febr. 1954, Râmnicu-Vâlcea) - cineast (scenarist, regizor, asistent de imagine etc.), fotograf
artistic, publicist, realizator de emisiuni TV, animator cultural. A semnat scenariul, regia şi imaginea la o serie de filme de
cineamator: Ultima privire (1972), Oraşul pensionarilor (1972) etc. A publicat Dicţionar al operatorilor români.
Medvedov, Daniel (n. 8 oct. 1951, la Slatina - judeţul Olt) - învăţat de renume internaţional, cu o paletă impresionantă de
specializări şi de preocupări: artist Zen, orientalist, teolog universalist, filosof, cineast, expert în grafologie şi semiotică, traducător de
prestigiu, specialist şi expert în cultura Maya, eseist, fost sportiv de performanţă etc. - cu lucrări, performanţe, funcţii şi premii în
toate aceste domenii! Doctor în filosofie, lingvistică comparată ş.a.
Micuţ, Ion (n. 14 febr. 1947, satul Bârseşti din com. Mihăeşti, jud. Vâlcea) - jurist; epigramist, publicist. Cursuri
postuniversitare de specializare. Fost procuror (1970-2007). Cărţi: Bancomatul cu epigrame (2008), Epigrame (2012).
Migleczi, Eugenia Doina (n. 16 decembrie 1952, Bucureşti) - filolog, profesor teatru (actorie), actor; regizor şi director la
„Ariel”. Între 1979-1989: actriţă la Teatrul Popular din Râmnicu-Vâlcea. Contribuţie importantă la înfiinţarea Teatrului de Stat din
Râmnicu-Vâlcea, al cărui director a fost în anii 1990 şi 1999. Turnee de succes peste hotare.
M ihai Râm niceanu (sec. XVIII, Râmnic) - tipograf şi gravor, « cel mai mare tipograf şi ilustrator al epocii » (N. Iorga). Se
cunosc, până acum, un număr de 7 cărţi ilustrate cu 33 de gravuri semnate de el: Liturghii, 1733 (Sf. Grigore, Sf. Vasilie, Sf. Ioan
Zlatoust); Catavasiiariu românesc, 1734 (Naşterea lui Iisus); Acatist, 1736 etc.
Mihai, Constantin (n. 6 nob. 1977, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; istoric al culturii, eseist. Specialist în domeniul imaginarului,
al perioadei interbelice din cultura română, al operei şi rolului lui Nae Ionescu. Dr. în filologie. Cărţi: Arca lui Nae. Perspective
culturale asupra generaţiei '27 (2004), La logique d'Hermes. Etudes sur l'imaginaire (2006) ş.a.
Mihai, G heorghe [n. la 14 iunie 1936 în com. Cremenari (azi, Galicea), jud. Vâlcea] - filolog (polonist şi romanist), poet,
publicist. Pe toată perioada didactică, a elaborat foi volante şi reviste şcolare (“Luminile chimiei”, “Luminile Oltului” etc.). Autor al
volumului de versuri Dimensiuni interioare (1998).
Mihai, M ihaela - actriţă. Roluri în teatru: Egipteanca din Brâncuşi/ Sărutul (2007, regia - Horaţiu Mihaiu), Cumnata lui
Pantagruel (2003), Domniţa Migdala din Pilafuri şi Parfum de măgar (2001), Donna Malgherida din Decameron 645 (1997) - toate,
în regia lui Silviu Purcărete; etc. Roluri în musichall-uri şi în filme.
Mihai, M ihăiţă - Lovişte (n. 24 ian. 1956, Boişoara - jud. Vâlcea) - ofiţer genist; scriitor, jurnalist. Fost director general la
RTV ETALON (1995-2008). Filme de scurt metraj şi documentare. Membru al USR (1999). Cărţi: O cruce prea grea, roman (1993),
Identităţi furate, roman (1994), Ucenicii cuvântului - roman (2009; versiunea engl. 2012) etc.
Mihai, Nicolae (n. 30 aug. 1976, Râmnicu-Vâlcea) - istoric; cercetător. Doctor în istorie. Redactor şef al seriei noi a revistei
„Suflet oltenesc” (2001-2002), devenită apoi „Arche” (2002-2003); redactor-şef la „SYMPOSIA” (2002-2003). Coautor la volumul
Un craiovean pe meridianele globului. Impresii de călătorie la cumpăna de veacuri XIX-XX (2007).
Mihăescu, A drian (n. 21 iunie 1992, Râmnicu-Vâlcea) - atlet de performanţă. Component al echipei de atletism de la
Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” şi al lotului naţional de juniori. A obţinut performanţe de ninel naţional şi balcanic. (Bronzul
la Balcaniada din Turcia, 2009). Beneficiar al unei burse olimpice oferite de Federaţia Română de Atletism.
Mihăescu, Grigore M. (n. la 5 martie 1921, în comuna Popeşti, jud. Vâlcea) - inginer horticultor, cercetător. Doctor în
horticultură, cu teza Contribuţii la studiul comportării piersicului în zona preorăşenească a capitalei (1960). Volume publicate:
Pomicultura specială (1961), Cultura piersicului (1966 şi 1981), Cultura căpşunilor (1970), Pomicultura, vol. II (1967) etc.
Mihăilescu, Constantin D. (n. 14 oct. 1881, com. Bereşti, jud. Putna - m. 24 iun. 1928, Râmnicu-Vâlcea) - sculptor; ajutat
moral şi material de dr. Procopiu, care l-a recomandat lui I. G. Duca. Carieră didactică de excepţie la Liceul „Al. Lahovari”.
Cunoscut îndeosebi ca realizator al Statuii lui Ştirbei din Zăvoi şi al bustului lui Constantin Brâncoveanu.
Mihăilescu, D um itru (n. 14 sept. 1940, Râmnicu-Vâlcea) - inginer locomotive şi trenuri electrice; doctor în acest domeniu.
Membru al Academiei Ruse de Transport. Cărţi publicate: Locomotive cu motoare sincrone. Sisteme moderne de comandă şi reglare
automată (2006), Sustentaţia şi propulsia magnetică. Concepţie - Metode - Realizări (2008).
Mircescu, A lexandru (n. la 15 mai 1925 în Târgovişte, jud. Dâmboviţa - m. noiembrie 2009, Râmnicu-Vâlcea, unde se
stabilise din 1947) - inginer în chimia alimentară; membru al USR (1993). Cărţi: Noul Adam - proză, Ciulini - epigrame, Culoarea
zâmbetului - epigrame, catrene, fabule; întoarcerea la Dumnezeu - eseuri, Lângă sunetul liniştii - versuri etc.
M irică, Ion (n. la 21 dec. 1941 în Râmnicu-Vâlcea) - filolog; diplomat. Cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale.
Funcţii diplomatice în Nigeria (1976-1980) şi Argentina (1992-1996). Importante donaţii de carte pentru bibl. DJVAN Vâlcea şi
BJAI Vâlcea.
Mitroi, Florica (n 15 febr. 1944, Râmnicu-Vâlcea - m. 14 mai 2002); alte surse dau ca loc de naştere Giurgiţa, jud. Dolj -
poet, pamfletar, publicist. În anii ’80 a emigrat în Israel, apoi în Canada. Cărţi publicate: Rugăciune către efemeră - versuri (1969;
premiul Uniunii Scriitorilor), Diapazon - versuri (1973), Intre cer şi Pământ - versuri (1976.
M iţaru, Anton (n. 7 august 1945) - inginer Tehnologia Poduselor Alimentare şi Tehnica Pescuitului, specialitatea Morărit-
Panificaţie; manager şi om politic. parlamentar (2000-2004). Iniţiative: declararea ca oraşe a localităţilor vâlcene: Băbeni, Bălceşti şi
Berbeşti, demararea lucrărilor la Biblioteca Judeţeană, înfiinţarea RADA, a Filarmonicii râmnicene etc.
M iuţă-Enea, D um itru (n. 6 martie 1951, satul Cârstăneşti - com. Oteşani, jud. Vâlcea) - operator chimist, interpret de
muzică populară. A debutat în 1971, la concursul “Floarea din grădină” (TVR). Realizatorul emisiunii de succes La Fântâna lui
Miuţă (din 9 febr. 1903, la TV Vâlcea 1). Merite deosebite în promovarea folclorului din zona Vâlcii.

211
 Moculescu, H oria Nicolae (n. la 18 martie 1937, Râmnicu-Vâlcea) - inginer de mine; muzician instrumentist, solist vocal,
dirijor şi compozitor. Membru al UCMR. Peste 200 de melodii în repertoriul Radiodifuziunii Române, două discuri de autor şi peste
100 de melodii incluse pe diverse discuri şi casete. Cetăţean de Onoare al Râmnicului.
Moisiu, Nicolae (n. 11 decembrie 1912, Bucureşti - m. 2000 ?, Râmnicu-Vâlcea) - medic; scriitor (prozator, istoric literar,
dramaturg; s-a remarcat ca epigramist). Doctor în medicină. Cărţi publicate: Lacrimi pentru ochii tăi - sonete (1940), Istoricul
epigramei vâlcene (1995), Salomeea - roman (1999); Spini în miniatură (1935), Moisisme (1995) etc.
Moldoveanu, Doina (n. 1 ian. 1945 în or. Horezu, jud. Vâlcea) - chimistă; poetă, publicistă. A întemeiat şi a îngrijit două
reviste: “Chimex” (1992) - 2 numere şi “Thalassa” (1993) - 4 numere. A publicat În ţara nimănui - versuri (1994).
Moldoveanu, Elena (n. la 28 martie 1919, în Râmnicu-Vâlcea - m ?) - farmacolog; cercetător, publicist. Doctor al Facultăţii
de Farmacie Bucureşti (1947), cu teza Contribuţiuni la studiul mecanismului de acţiune a unor substanţe antiseptice şi
bacteriostatice (susţinută în 1947 şi publicată în 1948).
Moldoveanu, Toma (n. 1916, Drăgăşani, jud. Vâlcea) - inginer; sportiv de performanţă (rugbist). Membru al Comitetului
Federal al Federaţiei Române de Rugby şi preşedintele Colegiului Central de Antrenori şi de Arbitri. A primit PremiuldeStat,
Ordinul Muncii cl. I şi Diploma de onoare, pentru merite deosebite în educaţie fizică şi sport.
Momcilo, Ilici (n. la 16 oct. 1949, în satul Rakovo Bara din ţinutul Timoc, Iugoslavia - m. 16 mai 2011, Râmnicu-Vâlcea) -
maistru electrotehnician; publicist; apărător al drepturilor românilor din Timoc. Stabilit în Stolniceni (Râmnicu-Vâlcea), a avut
iniţiativa înfiinţării Asociaţiei Culturale « Timocenii » (preşedinte fondator).
Monu, M ircea (n. 31 iul. 1948, com. Topraisar - jud. Constanţa) - fizician; cercetător, ziarist, animator cultural, îngrijitor de
ediţii. Fost redactor-şef la « Curierul de Vâlcea » şi apoi la „Monitorul de Vâlcea”; realizator al „Cafenelei culturale” - club de
dezbateri cultural-literare (2003-2006). A alcătuit mici antologii din poeţi vâlceni.
M orariu, Leca (Alexandru) (n. 25 iulie 1888, Cernăuţi - m 15 decembrie 1963, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; istoric literar,
folclorist şi memorialist. Doctor în filologie. În 1944 s-a refugiat cu familia la Râmnicu-Vâlcea, unde a desfăşurat o activitate
culturală remarcabilă. Manuscrise publicate post-mortem: Iraclie şi Ciprian Porumbescu (1986), Viaţă (2001) etc.
M orariu-Lupu, Octavia (n. la 22 sept 1903, Comăneşti, jud. Suceava) - pianist, solist vocal. Concerte în Italia;laureată a
Concursului Internaţional din Viena (1932). Alături de Leca Morariu, a contribuit la însufleţirea vieţii cultural-muzicale din
Râmnicu-Vâlcea. Lucrări:: culegerea de cântece populare din Bucovina, Frunză verde, dor şi floare (1944).
M oraru, Eugenia-Viorica (n. 3 nob. 1943, Râmnicu-Vâlcea) - filolog, bibliograf. Lucrări: Însemnări literare (1919) -
Indice de materii, alfabetic şi analitic (1971), Dimitrie Bolintineanu (1819-1872) - Biobibliografie (1972), Pagini moldovene (1932­
1933) - Indice pe materii, alfabetic şi analitic (1973) etc.
Moţoc, Cornelia D. (n. 3 nob. 1929, Râmnicu-Vâlcea; fiica acad. Dumitru Moţoc şi a Mariei Moţoc) - matematician şi
fizician. Doctor al Institutului de Fizică Atomică al Academiei (1958). Cărţi: Acţiunea radiaţiilor nucleare asupra corpului solid
(1964), Fizica solidului (1968), Introducerea în fizica cristalelor lichide (1968) etc.
Moţoc, D oru (n. 12 iunie 1939, Sibiu) - doctor (Cum laude) în filologie. Scriitor polivalent şi om de teatru, complet Membru
al USR (1979). Cărţi. În poezie: Ce-a mai rămas, Zece poeme de dragoste (Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Sibiu), etc.; teatru:
Înainte de revărsatul zorilor, Undeva - o lumină, Dialog nocturn despre o piesă nescrisă, Provocarea sau Zborul - ce fericire!, Foca
albastră etc. Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea (2008).
Moţoc, D um itru (Dem) (n. la 21 oct. 1913 în satul Câinenii de Argeş din com. Câineni, judeţul Vâlcea - m. la 7 nob. 1985)
- învăţător; animator cultural, actor amator, şahist (candidat de maestru), cercetător, publicist. Carieră didactică strălucită în
învăţământul primar. În anul 2003, i s-a publicat volumul Două studii.
Moţoc, M aria (n. 24 febr. 1900, Râmnicu-Vâlcea - m (?) Râmnicu-Vâlcea) - fiziciană şi chimistă, cercetătoare. Cărţi
publicate, în colaborare: Chimie alimentară (1962), Analiza apelor (1968), Ape industriale şi ape reziduale (1968).
M unteanu, G avril (n. 1812 la Vingard, jud. Alba - m. 28 dec. 1869, Braşov; văr cu Florian Aaaron) - cărturar, pedagog,
publicist, traducător. Este considerat unul dintre ctitorii şi marii dascăli ai şcolii de la Râmnic. Implicat în revoluţia din 1848. A
efectuat traduceri din Goethe - Suferinţele junelui Werter (1842), din Tacit - Viaţa lui C. J. Agricola (1858) ş.a.
M unteanu, Ion H oria (pseudonimul lui Ion N. Vasilescu; n. 17 oct. 1914, Râmnicu-Vâlcea - m. 26 sept. 1960, Bucureşti) -
jurist; poet. Împreună cu alţii, a fondat colecţia literară “Adonis”, în care îi apar o serie de volume: Versuri (Craiova, 1937), Ţărm
sacru (Bucureşti, 1938), M ia Hasdeu (Bucureşti, 1939), Soare pe Prut (Bucureşti, 1941) etc.
M unteanu, M aria (n. 17 aug. 1964, com. Stoeneşti - Vâlcea) - filolog; scriitor. A înfiinţat Cenaclul literar „Întoarcerea
Niebelungilor” (1998-2000). Cărţi: Insula Trestianei - roman (2000), Floarea de cristal - versuri (2001), Colinde - versuri (2003)
etc.
M ustăţea, Ioana (n. 1989). În anul 2005, a ocupat Locul I la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura română,
desfăşurată la Botoşani, şi Premiul special pentru maturitatea interpretării prozei postmoderne. Din anul universitar 2010-2011, este
studentă la Universitatea Tehnică din Darmstadt - Germania.
M ustăţea, M ihai (n. 2 oct. 1941, satul Bercioiu din fosta comună Bercioiu, azi Budeşti, jud. Vâlcea) - filolog şi lingvist,
eseist, critic şi istoric literar, om de afaceri. Patron al „S. C. Omnis SRL” (difuzare de carte şi presă). Cărţi: Curs de dialectologie
(2004); coord. la Dicţionar de referinţe critice asupra literaturii române şi universale (2003).

N aum Râm niceanu (n. 27 mai 1764, satul Corbi din jud. Argeş - m. 1838, la Cernica, jud. Ilfov) - cronicar, autor de versuri,
traducător. În 1776 este luat în grijă de către Filaret, pe atunci - arhimandrit la Mitropolia Ţării Româneşti, cu care vine, la 1780, în
Oltenia. Ne-au rămas de la el trad. de cronici, notiţe gramaticale, însemnări personale, discursuri etc.
Naumescu, V alentin (n. la 13 oct. 1970 în Râmnicu-Vâlcea) - medic endocrinolog, istoric şi europenist, cu licenţe în fiecare
dintre aceste domenii; politolog, cercetător. Din 2008, consul general al României, în Toronto. Cărţi: Politici sociale în Europa
postbelică (2000), Despre liberalism în România. Realităţi, dileme, perspective (2001) etc.

212
 Neacşu, Constantin (n. 27 iulie 1952, Bran - jud. Braşov) - artist plastic. Membru al UAP din România. Membru al
Clubului Rotary din Râmnicu-Vâlcea-Cozia. Expoziţii personale şi de grup, în ţară şi străinătate (Franţa, Germania, Cehia etc.).
Participant la mai multe simpozioane de creaţie. Lucrări în colecţii particulare şi de stat, din ţară şi străinătate.
Neamu, Ioan Gh. (n. la 5 oct. 1951, în com. Chechiş, jud. Sălaj) - medic generalist; publicist, manager. Dr. în medicină
legală (2008). Atestat în Managementul serviciilor de sănătate (2006). Administrator la S.C. ”Muntele Cozia S.R.L », cu profilul de
turism în Parcul Naţional Cozia. Coîntemeietor al revistei "Crimă şi pedeapsă" (1990-1991).
Negoiţă, Gheorghe N. (n. 9 mai 1922 în com. Popeşti, jud. Vâlcea - m. 1995, Râmnicu-Vâlcea) - biolog; cercetător,
publicist. Funcţii de conducere în învăţământul vâlcean. Profesor Emerit (1971). Coautor la Monografia Liceului « V. Roaită », 1920­
1970 (1971).
Negrici, Eugen (n. 28 nob. 1941, Râmnicu-Vâlcea) - eseist, critic, teoretician şi istoric literar; dr. în filologie. Carieră
universitară. Volume publicate: Antim. Logos şi personalitate (1971, 1997), Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron
Costin (1972), Expresivitatea involuntar (1977), Figura spiritului creator (1978), Literatura română sub comunism. Proza (2002),
Literatura română sub comunism. Poezia (2004), Iluziile literaturii române (2008) etc.
Nestorescu-Bălceşti, H oria (n. 16 iulie 1938, Bucureşti) - jurist; istoric, muzeograf, cercetător. A excelat ca „bălcescolog”.
Întemeietor de reviste. Cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993-1996); director al Centrului
Naţional de Studii Francmasonice (din 1996); pro Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Unite din România. Cărţi : Nicolae
Bălcescu. Bibliografie (1971), Enciclopedia ilustrată a Francmasoneriei din România (2005) etc.
Nica, Emilian; „Lovişteanul” (n. la 12 febr. 1972, Berezeni, jud. Vaslui) - teolog şi istoric. Dr. în istoria BOR (2009).
Episcop vicar al Râmnicului (din 28 oct. 2009). Cărţi: Aduceţi-vă aminte de înaintaşii noştri. Arhiepiscopia Iaşilor între anii 1900­
1948 (2009); în colaborare: Cetatea Sfintei Paraschiva - Catedrala şi ansamblul mitropolitan Iaşi (2007) etc.
Nisipeanu, Ioan (n. la 4 dec. 1885 în Bucureşti - m. 1942, Bucureşti) - filosof, psiholog; psihopedagog; cercetător. Doctor în
filosofie (1927). Profesor şi manager la şcoli din Râmnic. Cărţi: Pedagogia populară (1913), Către o nouă îndrumare a şcoalei
(1915), Pregătirea profesională a corpului didactic în Germania (1916) etc. Manuale şcolare.
Nisipescu, C onstantin (n. 18 martie 1882 în Zăvoieni, Vâlcea - m. 26 mai 1957, Râmnicu-Vâlcea) - medic; cercetător. Dr.
în medicină, Magna cum laude. Medic la mai multe spitale şi dispensare din Râmnic. A colab. cu dr. C. Parhon, l-a sprijinit pe dr.
Puţurianu. Lucrări: Contribuţiuni la studiul pathogeniei epilepsiei. Incercări de tratament (1908).
Nisipescu, C ristiana (n. 6 aug. 1922, Râmnicu-Vâlcea - m. 2000, Râmnicu-Vâlcea) - cercetător, folclorist. „Profesor
evidenţiat”. Coautoare la documentarul biobibliografic Ion Barnea (1972); colab. la Monografia Liceului „ Vasile Roaită" (1920 -
1970) (1971) şi, cu un număr de fişe, la OSCA I.
Niţescu, A ndreea (n. la 26 iulie 1992 în Râmnicu-Vâlcea). Ca fostă elevă la CNMB, a avut performanţe zonale şi naţionale
la disciplinele Geografie, Limba şi literatura română (creaţie: poezie şi dramaturgie). În 2009, a câştigat Concursul Naţional de
Poezie „George Ţărnea”, organizatorii (P. Tănăsoaica) publicându-i placheta Fata cu steluţe în loc de nume.
Niţă, Elena Clementina (n. 24 nob. 1976, Râmnicu-Vâlcea) - filolog şi lingvist; cercetător. Cursuri postuniversitare (2011­
2012) şi alte stagii de formare continuă. Masterat în domeniul „Ştiinţa şi practica traducerii” (2003-2005). Doctor în ştiinţe filologice.
(2010). Carieră universitară la Universitatea din Piteşti. Cărţi: Translation Practice fo r Advanced Students (2009) ş.a., în colab.
Niţu, D an (n. la 8 iunie 1970 în satul Botorani din com. Măciuca, jud. Vâlcea) - economist; întreprinzător; animator sportiv
şi cultural, sponsor. Preşedinte şi fondator al Asociaţiei Sportive „Damila” din Măciuca, preşedinte fondator al Fundaţiei „Dumitru
Drăghicescu” din Măciuca; a sprijinit financiar valoroase iniţiatice culturale.
Niţu, Ionela (n. la 31 ian. 1975, în Râmnicu-Vl.) - arhivist şi istoric; publicist. Cărţi (în colab.): Un secol de învăţământ
vâlcean. Revizoratul Şcolar Vâlcea. 1857-1950 (2001), Arhivele judeţului Vâlcea (2001), 1904. Centenar Aurelian Sacerdoţeanu
(2004).

Oancea, Nicolae (n. 7 mart. 1893, Râmnicu-Vâlcea) - compozitor, dirijor, folclorist. Dirijor al corului Teatrului de Stat de
Operetă din Bucureşti (1952-1959), al Corului Patriarhiei Române (1932-1948) etc. Muzică de teatru (Fetiţa orfană - 1922), de
operetă (Chemarea fericirii - 1925, Floare de cicoare - 1925 etc.) şi corală (La horă-n sat, I,II - 1935, 1955 etc.).
Oane, Sorin (n. la 15 febr. 1958, Braşov; stabilit în Vâlcea, din 1983) - istoric; cercetător, scriitor. Doctor în ştiinţe istorice
(2005). Cărţi: Istoria judeţului Vâlcea, 1948-1965. Studiu de caz (2007), Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari". O istorie, câteva
istorisiri şi o mulţime de personalităţi (2011); coautor la Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I (2010) ş.a.
Ochescu, M aria (n. 8 aug., Jimbolia, jud. Timiş) - istoric; cercetător. Masterate în management. Funcţii de conducere în
învăţământ. Manuale publicate: Istoria românilor - manual pentru clasa a IV-a (1998; tradus în limbile germ. şi maghiară); Istoria
universală modernă şi contemporană - manual pentru clasa a VII-a (1999; tradus în lb. maghiară) etc.
Olaru, Toma (n. la 27 febr. 1929 în satul Lupoaia din com. Pesceana, jud. Vâlcea) - învăţător şi inginer agronom. Doctor în
ştiinţe agricole. Contribuţii la modernizarea principalelor ramuri ale agriculturii vâlcene (îmbunătăţirea solului, creşterea producţiei
cerealiere, introducerea unor soiuri noi de pomi etc.), răsplătită cu diferite distincţii.
Olănescu, Gheorghe Al. (n. 17 sept. 1905 la Olăneşti, jud. Vâlcea - m. 1985, Bucureşti) - medic urolog. Doctor în medicină
şi chirurgie. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale (din 1969). Cărţi publicate: Insuficienţa renală acută (1959),
Litiaza renală (1960), Principii de terapeutică urologică (1967) ş. a.
Olteţeanu, Ana-Doina (n. la 21 martie 1958 în Galaţi; stabilită în Râmnicu-Vâlcea din 1981) - muzician (pianist). Elevii săi
(de la Liceul de Artă din Râmnicu-Vâlcea) au obţinut peste 60 de premii naţionale şi internaţionale. Membră în numeroase jurii ale
unor concursuri de muzică naţionale şi internaţionale (Sale, Totona, Arenzano, Foggia - Italia).
Olteţeanu, Ion (n. la 27 sept..1957, Râmnicu-Vâlcea) - muzician (pianist şi violonist), muzicolog. Doctor în estetică
muzicală. Violonist la Filarmonica din Râmnicu-Vâlcea (din 1995). Înregistrări, colaborări cu personalităţi artistice, ansambluri şi
posturi RTV de renume. Cărţi: Remember Ştefan Ruha (2007), Modalul în Teoria muzicii (2009) etc.

213
 Oromolu, M ihail (n. la 16 febr. 1875, Râmnicu-Vâlcea - m. la 29 mart. 1945, Bucureşti) - jurist; om politic (fost conducător
al PNL Dolj etc.). Fost guvernator al BNR (1922-1926). În anii celui de-Al doilea Război Mondial, preşedinte al Asociaţiei Amicii
Americii. Cărţi: Fundamentul moral al proprietăţii (1899), Problema monetară şi stabilizarea (1928).

Pann, Anton (n. 1796-1797, la Sliven în Bulgaria - m. 2 nob. 1854, Bucureşti) - scriitor, folclorist, muzician, muzicolog,
tipograf. Între 1826-1828: profesor de muzică la o şcoală a Episcopiei din Râmnic; în 1848, în Zăvoi, a dirijat corul ce a intonat un
imn revoluţionar. Cărţi: Poesii deosebite sau Cântece de lume (1831), Noul Erotocrit (1837), Culegere de proverburi sau Povestea
vorbii (1847), Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea (1853), O şezătoare la ţară sau Povestea lui Moş Albu (1851) etc.
Pantelimon, Gheorghe (n. la 24 nob. 1943, în satul Cremenari din com. Galicea, jud. Vâlcea) - geograf; ecologist şi
publicist. Coord. al Programului Internaţional pentru Mediu - « Eco-Şcoala » şi operator zonal Eco-Şcoala, pentru unităţile de
învăţământ din judeţele Olteniei. Coautor la Enciclopedia geografică pentru gimnaziu (2005).
Papahagi, M arian (n. la 14 oct. 1948 Râmnicu-Vâlcea - m. 18 ian. 1999, Roma) - filolog; eseist, critic şi istoric literar;
hispanist, portugalist, italienist; traducător. Fost director la Academia di Roma (Roma, 1998-1999). Dr. în litere (Roma, 1972) şi
filologie (Buc., 1975). Membru al USR (din 1979), membru fondator şi redactor şef la „Echinox” (1973-1983). Cărţi: Exerciţii de
lectură (1976), Eros şi utopie (1980) etc. Coautor la dicţionarul Scriitori români (1979).
Papiu, A lexandru H. (n. 23 sept. 1873, Râmnicu-Vâlcea - m. 26 febr. 1939, Bucureşti) - medic; cercetător. Doctor în
medicină, cu teza Consideraţiuni asupra acţiunii terapeutice a secarei cornute (1898, publicată în acelaşi an). Participant la primul
Război Mondial; general medic (1920). Cărţi: Higiena manutanţelor (1922), Sanatoriul pentru ofiţeri (1923) etc.
Papiu, V ictor Corvin (n. la 18 decembrie 1916, Bucureşti; stabilit în Râmnic, de mic) - naturalist; cercetător. Doctor în
ştiinţe naturale (1949). Cărţi: Petrografia rocilor sedimentare (1960), Geologie şi drumeţie (1965), Spre adâncurile globului
pământesc (1965), Erupţii vulcanice submarine (1966), Sedimentele marine actuale (1967) etc.
Parolea Moga, A lexandru (n. la 19 iun. 1951, în oraşul Piteşti, jud. Argeş; din 1983, stabilit la Râmnicu-Vâlcea) - gazetar,
scriitor. A înfiinţat Editura „Reporter” şi săptămânalul omonim. Cărţi publicate: Pelerin prin Elada - memorialistică (2003), Parafă
spre iad - roman (2010).
Pârşcoveanu, Doina Ligia (n. 27 mai 1943) - filolog şi lingvist; prozator, publicist. Ca profesoară la „Al. Lahovari”, a
iniţiat şi coordonat, împreună cu Emil Diaconescu, „seria a II-a” a revistei „Ramuri vâlcene”. Între 1985-1989, a fost deputat în
Marea Adunare Naţională. A iniţiat utilizarea calculatorului în procesul didactic.
Partenie, Petre (n. la 24 dec. în com. Şişesti, Mehedinţi - m. la 8 dec. 1946) - jurist şi teolog (dublă specializare); prozator,
publicist. Deputat de Vâlcea (1920); coîntemeietor al revistei craiovene "Ramuri" (1905). Volume de schiţe şi nuvele: Boierul
Drăguşin (1922), Nu e caz de divorţ (1930).
Pârvan, Gabriel Octavian (n. la 12 aug. 1947, în Râmnicu-Vâlcea) - filolog; critic şi istoric literar, traducător. Doctor în
filologie. Carieră universitară. Cărţi publicate: Verlaine. Poemes erotiques/Poeme erotice - traducere (1995), Traductions dirigees
(1997), Le Theâtre franţais au XX-e siecle (1998), Poetes franţais du XX-e siecle (1999) etc.
Pasăre, M ihaela (n. 25 mai 1972, Râmnicu-Vâlcea) - sportivă de performanţă la atletism şi culturism, cu performanţe de
nivel naţional şi mondial. A participat la peste 100 de concursuri de atletism şi culturism, obţinând peste 50 de medalii.
Păiuş, Alin (n. 26 iulie 1978, Râmnicu-Vâlcea) - actor (de teatru şi televiziune), economist, sportiv. Actor la Teatrul
Municipal „Ariel” din Râmnicu-Vâlcea şi realizatorul emisiunii „Fitness Club” la TV Vâlcea 1. Roluri: Fillipo din Angajare de
clovn de Matei Vişniec (regia - Doina Migleczi), Martin din Scenă in patru de Eugen Ionescu (regia - Ariana Şerban) etc.
P ătraşcu, M arian M. (n. 1 ian. 1953 în Grebleşti - Câineni, jud. Vâlcea) - chimist, cercetător, inventator, scriitor, publicist.
Contribuţii la perfecţionarea tehnologiilor PVC-S. Cărţi: Monografia comunei Câineni (2008; coautor), Viaţa ca o provocare - roman
(2010) etc. Coautor la Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I , Prezentare generală (2010).
Pătraşcu, V ictoria Gabriela (n. 15 iul.1970, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; prozator, dramaturg, eseist, publicist. În 2008, i s-a
difuzat piesa Stejarul pitic - cel mai bun tătic, iar piesa O poveste cu Bulbuc care intră în bucluc, i-a fost premiată de Teatrul “Ion
Creangă” din Bucureşti. Cărţi: Ziua în care a fugit somnul (2008), Broscuţa Bombina (2009).
Păun, Nicolae (1930-1983) - matematician; publicist. Activitate susţinută ca preşedinte al Filialei Vâlcea a Societăţii de
Ştiinţe Matematice din România şi ca redactor la publicaţia „Gazeta Matematică”. Apreciat de mari matematicieni ai ţării, precum
academicienii Gheorghe Mihoc, Grigore Moisil şi Nicolae Teodorescu.
Păunescu, Loredana (n. la 7 martie 1975, în Râmnicu-Vâlcea) - economist; poet. Publicist activ în presa locală. Volume
publicate: Adevărul despre primăvară (1997), Nostalgii - versuri (1998), Tratat de singurătate (1999).
Peculea, M arius Sabin (n. la 13 apr. 1926, Cluj-Napoca) - inginer; cercetător, inventator cu 12 premii internaţionale.
Carieră univ. Dr. în termodinamică (1966), doctor docent (1974), membru al Academiei (1993; secretar al acesteia între 1994-1999).
Director al uzinei „G” din Râmnicu-Vâlcea (1970-1994). 6 cărţi publicate, printre care Apa grea - procese industriale de separare
(1984), Interferenţă între ştiinţă şi tehnologie (1994).
Perpelea, Doina (n. la 17 oct. 1958, în com. Păuşeşti-Măglaşi, jud. Vâlcea) - matematician; cercetător. Dr. în matematică.
Coord. al Revistei de Matematică "Şcoala vâlceană" (2002); director al filialei Vâlcea a US Piteşti. Cărţi (în colab.): Lumină şi
culoare (2001), Şcoala vâlceană (2002), Matematică - Probleme alese pentru clasa a XII-a (2002) ş.a.
Perpelea, M ircea (n. 14 ian. 1956, com. Morunglav - jud. Olt) - inginer electroenergetician; cercetător, om politic; Doctor
în specialitate (1997). Fost prefect de Vâlcea (2000-2003) şi apoi consul la Marsilia (2004-2005). Cărţi publicate: Culegere de fizică
în sprijinul candidaţilor la concursuri şi examene, vol. I - Mecanică (1995) ş.a..
Persu, D um itru (n. la 26 ian. 1945 în com. Măldăreşti, jud. Vâlcea) - economist; om politic. Membru fondator al PDSR -
filiala Vâlcea (1992), membru în Consiliul Naţional al PSD (din 1993). Subprefect al judeţului Vâlcea (1993-1996), vicepreşedinte al
Consiliului Judeţean Vâlcea (din 2008).
P etraru, Constantin (n. la 9 sept. 1950, Râmnicu-Vâlcea) - ing. horticultor; cercetător. Doctor în ştiinţe ecologice (1995).
Primar al staţiunii Băile Govora între anii 1996-2000. Cărţi: Oraşul staţiune balneo-climaterică Băile Govora. Ghid balnear şi
turistic: 120 de ani de existenţă (1998), Aeroionizarea naturală şi implicaţiile ei în calitatea mediului (2000) etc.

214
 Petrescu, Antim (n. 28 nob. 1875, satul Vlăduceni, com. Păuşeşti-Măglaşi, jud. Vâlcea - m. 6 sept. 1919, Râmnicu-Vâlcea)
- teolog; traducător. Episcop al Râmnicului - Noul Severin (1918, iulie-nob.). Traduceri de scrieri creştineşti, din germană: Epistolă
către Diognet (1902), Din isprăvile papistaşismului. Inchiziţia (1907), Coşuleţul cu flori (1909) ş.a.
Petrescu, Corvin (n. în anul 1885, la Râmnicu-Vâlcea - m.?) - jurist; ziarist. Studii în Franţa şi Elveţia, diplomat al
Colegiului din Geneva. A activat în presa centrală. Cărţi: Albumul corpurilor legiuitoare (1910), Istoricul campaniei din 1913
(1914), Siluete, (1921, 5 vol.), Trădătorul (1921), Reforma administrativă (1924) etc.
Petrescu, Eugen (n. 12 nob. 1959, satul Mreneşti. com. Creţeni, jud. Vâlcea) - istoric; cercetător, editor; Din martie 2009 -
preşedinte al Filialei Vâlcea a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”. Cărţi: Vâlcea - Ţinutul vâlcilor sau Ţara lupilor getici, vol. I şi
II (2007; ed. a II-a, 2008), Judeţul Vâlcea. 615 ani de atestare documentare (2007) etc.; culegeri omagiale.
Petrescu, M ihail (n. la 30 iul. 1915, în Slobozia, jud. Ialomiţa - m. ?; stabilit la Râmnicu-Vâlcea, de la vârsta de 7 ani) -
artist plastic. Membru al UAP din România, filiala Braşov (1946). Expoziţii (personale sau de grup) cu caracter festiv, omagial,
retrospectiv, în ţară şi străinătate.
Petrescu, Zenovia (n. la 26 decembrie 1979, în Ruda - com. Budeşti, jud. Vâlcea) - jurist; poet. Master în « Instituţii de
drept privat român » (2004-2005, Univ. „Lucian Blaga” Sibiu). Cărţi: În umbra timpului - poezii (1997), Metamorfoze.
Petria, Petre (n. 22 febr. 1934, com. Titeşti - jud. Vâlcea) - bibliograf, istoric al culturii, prozator, folclorist, artist plastic
amator, animator cultural. Cărţi: Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar (vol. I - 1997, vol. II, 2004), Pagini din istoria
presei scrise vâlcene (2001), Itinerar spiritual vâlcean. (2005) etc. Povestiri memorialistice.
Piloiu, Ion Gh. (n. 24 oct. 1935 în satul Bumbuieşti din com. Boişoara, jud. Vâlcea) - învăţător şi muzicolog; folclorist,
animator cultural. Cărţi publicate: Folclor muzical din Ţara Loviştei (1981), Florile dalbe. Colinde din Ţara Loviştei (1996).
Pistol, P etru (n. 23 iun. 1944, în com. Scundu, jud. Vâlcea) - filolog (latinist şi grecist), poet şi eseist, cercetător, traducător
din greacă şi latină. Doctor în filologie (2000). Carieră univ. Cărţi: Lucius Cae(ci)lius Firmianus Lactantius, scriitor creştin şi
umanistpaideic (2000), Etimologicon (2004) etc. Trad.: Lactantius, „Instituţiile divine " (2004) ş.a.
Pîrnuţă, Ioana (n. 29 sept. 1951 în satul Mogoşeşti din com. Stoeneşti, jud. Vâlcea) - jurist, biblioteconomist, psihopedagog,
cercetător, bibliograf, publicist. Coautoare la antologia de versuri Iisus - 2000 (2000) şi la Catalogul cărţii editate în Vâlcea în
perioada 1990-2000 (2001).
Ploaie, Gheorghe (n. 18 mai 1948, Budurăşti - Stoeneşti, jud. Vâlcea) - biolog;;speolog, cercetător, ecolog. Dr. în ştiinţe
biologice (1982). A iniţiat manifestarea „Omul şi muntele”. Cărţi: Valea Lotrului (1983), Munţii Latoriţei (1987), Munţii Ştefleşti
(Lotrului) (1995) etc. Coautor la Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I (2010) ş.a.
Plop, Sergiu (n. la 1 ian. 1968 în Republica Moldova) - artist plastic. Membru al UAP din Moldova şi din România.
Expoziţii personale şi de grup în ţară şi străinătate. Coorganizator al taberei artistice „Rotonda Spaţiului Românesc” (2010).
Participat la simpozioanele de creaţie: “Memorialul Nicolae Bălcescu " (1993, 1995), Cozia (1994) ş.a.. Expoziţii.
Poenaru, Constantin (n. la 4 mai 1951, în com. Mociu, jud. Cluj) - ziarist şi filolog, publicist, istoric al culturii, traducător.
Bogată activitate redacţională la „Orizont” (Vâlcea, 1971-1977), “Revista română de drept umanitar” ş.a. Coautor, coeditor,
traducător şi îngrijitor de lucrări colective de drept constituţional, drept internaţional umanitar etc.
Popa, Ecaterina (n. 25 ian 1942 în com. Cosmeşti - satul Furceşti, jud. Galaţi) - artist plastic. Membră a UAP din România,
a Fundaţiei Har - filiala Vâlcea, a Clubului Rotary, a A. I. A. P. etc. A înfiinţat şi permanentizat (în casa proprie din Râmnicu-
Vâlcea) Tabăra de Creaţie Dealul Malului. Expoziţii personale şi de grup, interne şi internaţionale.
Popa, Nineta (n. 19 iulie 1959, Boişoara - jud. Vâlcea) - interpretă de muzică populară şi culegătoare de folclor. În 1995, se
angajează la Filarmonica din Râmnicu-Vâlcea - secţia Folclor. Multe din cântecele ei au devenit adevărate şlagăre: Bună ziua, maică
bună; Vino, dragă primăvară, Când era badea-n Cindrel, Am iubit o fa tă blondă etc.
Popa, T raian (n. 1 apr. 1928, Bucureşti - m. 2005, Râmnicu-Vâlcea) - fotbalist, apoi antrenor de fotbal şi alte sporturi.
„Antrenor Emerit”. Stabilit la Râmnicu-Vâlcea în 1955, în urma transferului său la CS Chimia. În cadrul CS Chimia, a antrenat
echipa Chimia divizionară „B” (între anii 1966-1971) şi „A” (1987).
Popescu, A na M aria - filolog; artist plastic, poet. A participat cu lucrări de pictură la expoziţii colective, în Râmnicu-
Vâlcea, Craiova, Bucureşti şi la galerii de artă din New York. În 1998, expoziţie personală la Muzeul de Istorie din Râmnicu-Vâlcea.
Prezentă cu lucrări proprii, în colecţii particulare din Canada, USA, Elveţia etc.
Popescu, Elvira-M aria-Liliana (n. 26 iulie 1937, Râmnicu-Vâlcea) - medic ORL; cercetător; doctor în ştiinţe medicale,
specialitatea ORL, cu teza Profilaxia supuraţiilor cronice auriculare şi a sechelelor acestora (1974). Din 1984, membră a Uniunii
Europene de Otopediatrie, iar din 1990 - a Uniunii Medicale Balcanice.
Popescu, Gabriel (n. la 18 nob. 1963, Râmnicu-Vâlcea) - actor de teatru şi film; profesor actorie, regizor. A profesat la
diferite teatre, printre care „Ariel” (din 2000). Roluri: ing. Guitan din Noaptea marilor speranţe de Tudor Popescu (regia - Silviu
Purcărete), Samsuga din Piaţeta de Goldoni (regia - S. Purcărete) etc. A regizat Bilet de călătorie dus şi întors.
Popescu, L azăr (n. la 3 febr. 1879, com. Racoviţa, jud. Gorj - m. 1965, Râmnicu-Vâlcea) - jurist; scriitor. Doctor în drept.
Membru al SSR. Senator (1920-1921). Lucrări: Răspuns (1912), Activitatea mitropolitului Andrei Şaguna (1915), Socialismul şi
proprietatea (1922) etc. Piese de teatru: Otrava societăţii (1909), Fiul naturii (1924) etc.; nuvele.
Popescu, Liviu - Florian (n. la 29 mart. 1976, Râmnicu-Vâlcea) - inginer hidromecanic; ziarist; scriitor, fotoreporter de
agenţie; realizator de emisiuni TV („Agenţia de presă”). Corespondent special (din 2009) la AGERPRESS. Scrieri: romanele
Universul ca teatru şi Păienjeniş (2012) şi volumul de versuri Toamna cu frunze întregi (2010).
Popescu, Olga (n. 9 aug. 1976, Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic. Masterat interdisciplinar, susţinut cu tema Teoria şi
practica imaginii (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de istorie, 2001-2003); doctor al Universităţii din Bucureşti (Facultatea de
Litere). Membru al UAP din România, filiala Vâlcea. Expoziţii personale şi de grup, interne şi peste hotare.
Popescu, P etre (n. la 8 febr. 1900 - m. la 22 aug.1986, în com. Căzăneşti, jud. Vâlcea) - poet. Participant la Al Doilea
Război Mondial; la întoarcerea de pe front, a iniţiat înfiinţarea Gimnaziului Unic Băile Govora. Cărţi publicate: Din substratul greu
(Filosofia timpului) - versuri (1928), Dedicaţie (În goana după muză sau soţie) - versuri (1928) etc.
Popescu, Romeo (n. la 25 iulie 1952, com.Lăpuşata, jud. Vâlcea) - economist; ziarist. În perioada 1993-1998, a făcut parte
din colectivul redacţional al cotidianului „Curierul de Vâlcea”; fost redactor-şef la „Săptămâna vâlceană”, „Viaţa Vâlcii” ş.a. Din
anul 1998, asociat unic al SC PROM MEDIA, prin care editează săptămânalul „Vocea Vâlcii”.

215
 Popescu, Rom ulus-Dorin (n. la 14 sept. 1920 în Bucureşti - m. 9 mai 1992, Râmnicu-Vâlcea) - medic endocrinolog şi
naturalist; cercetător, publicist, pictor amator. Doctor în medicină şi chirurgie (1949). Lucrări publicate: Quelques aspects de
psychopathologie dans la peinture religieuse roumaine du XVII-eme siecle (Montpellier, 1958) ş.a.
Popescu, Silviu (n. 1 ian. 1960, Horezu, jud. Vâlcea) - filolog; ziarist, scriitor, editor, om de afaceri. În 1998 a înfiinţat
Editura „Silviu Popescu”, care editează în prezent cotidianul „Curierul de Râmnic”, săptămânalul „City-Media” şi “Anunţul
vâlcean”. Cărţi: Un psalm şi câteva şoapte - versuri (1998), Profesia - ziarist de provincie (<2000>).
Popescu, Teodor - actor şi regizor, cu studii de specialitate în Italia. În iarna anului 1889, a inaugurat Teatrul „Adreani”,
închiriind clădirea de la Angelo Adreani - patron, proprietarul clădirii. Ulterior, a trebuit să-i amaneteze acestuia costumele şi
recuzita proprie, pentru plata chiriei şi a celorlalte cheltuieli privind organizarea spectacolelor (Memoriile, 35).
Popescu, T udor (n. 14 ian 1951, Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic. Specializări: muzeograf principal, restaurare pictură pe
pânză şi lemn, restaurare monumente de epocă etc. Membru al UAP. Expoziţii personale şi de grup. Lucrări: Mozaic ceramic „Fauna
dobrogeană” - Medgidia (1974), mozaic ceramic Bis. „Sf. Nicolae” din Olteni - Vâlcea (1996) ş.a
Popescu-Mihăeşti, A lexandru (n. 14 martie 1933, com. Mihăeşti, jud. Vâlcea) - filolog şi lingvist, psihopedagog;
cercetător. Doctor în pedagogie. Carieră universitară (din 1962). Funcţii de cond. în diferite instituţii şi asociaţii. Cărţi: Omonimia.
Dicţionar de omonime (1993; 1999), Probleme fundamentale ale instruirii şi educării (1993), Criterii psihopedagogice de
organizare eficientă a situaţiilor de învăţare (1995), Prelegeri de pedagogie (1998) etc.
Popescu-Rebus, Nicolae (n. 22 apr. 1909, com. Pietrari, jud. Vâlcea - m. nob. 2002, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; rebusist,
prozator, animator cultural. Este considerat întemeietorul mişcării rebusiste din România. A fondat şi condus revista „Rebus” (seria
veche, 1931-1939). Cărţi: Almanah rebusist (1930), Istoria rebusismului românesc (2001) etc.
Popescu-Urzică, Nicolae (n. 5 apr. 1921, com. Pojaru din jud. Gorj - m. 2001, Râmnicu-Vâlcea) - zootehnician; prozator
satiric, umorist, epigramist. Volume publicate: Zâmbete şi lacrimi - povestiri umoristice (1994), S-au întâmplat cândva în Ţara
Loviştei (1996), De vremea lui Radu Leon Vodă (1998).
Popian, Bogdan Florian (n. 26 mart. 1955, Râmnicu-Vâlcea) - tehnician proiectant; dramaturg, publicist, ziarist, rebusist.
Coord. de proiecte în cadrul CJCPCTV Vâlcea. Scrie piese de teatru. jucate de trupe de amatori): Adevărul despre Războiul Troiei
(1997; Premiul II, Sighişoara), Linişte şi Sistemul (1998), Imposibila reîntoarcere (2001) etc.
Popian, C onstantin (n. la 28 ian 1882 în Cartojani, jud. Vlaşca, astăzi Giurgiu - m. 9 aug. 1969, Râmnicu-Vâlcea) -
învăţător şi om de teatru, animator cultural. Între 1916-1918, prizonier în Germania. Artist total: scenarist, regizor, scenograf,
machior, peruchier, actor. A pus în scenă zeci de piese, a intepretat tot atâtea roluri şi a scris el însuşi teatru: Sânge nevinovat (1916),
Naşterea lui Cristos (1916), Goleştii (1923) etc. Postum: O viaţă de om, vol. I-IV (2008-2010).
Popian, Dinu (n. 22 sept. 1924 în Râmnicu-Vâlcea - m. 20 aug. 2009, Râmnicu-Vâlcea) - medic radiolog; memorialist.
sculptor amator (în lemn), regizor şi actor amator (cu premii zonale şi naţionale în domeniu). Cărţi de memorialistică publicate: Vraja
scenei (1998), Lumini şi umbre în vâltoarea vieţii (2006), Titi (2009).
Popilian, D imitrie I (n. la 1846, în Râmnicu-Vâlcea - m. la 20 decembrie1892, Craiova) - filolog şi lingvist, publicist. Cărţi
publicate: Dicţionarul latin-român (1892), Notiţe relative la gramatica limbei române pentru gimnasie şi licee (1890), Operile lui C.
Corn. Tacitu - lucrarea de licenţă (1876); Principie de stilu şi composiţiune (1879) etc.
Postelnicu, D um itru (n. la 21 mart. 1920, com. Urşi, jud. Olt - m. la 14 ian. 1978, Bucureşti) - medic endocrinolog;
cercetător, publicist. La vârsta de 9 ani, s-a stabilit la Râmnicu-Vâlcea. Doctor în medicină. Cărţi publicate: Contribuţii la
eredobiologia tireopatiilor - teză de doctorat (1949), Posibilităţile şi limitele endocrinologiei (1973).
Poşircă, Gheorghe (n. la 8 nob. 1956, Râmnicu-Vâlcea) - poet, prozator, publicist. Cărţi: Visul fetei de la ţară - basm
(1999), Călător pe lumea ailaltă (2000), Pe trepte de val - versuri (2002), Comoara hoţului - roman (2007, vol. II - 2012).
Pracsiu, Teodor (n. 2 iunie 1946, Râmnicu-Vâlcea) - filolog critic şi istoric literar şi de teatru, publicist. Membru al USR.
Cărţi publicate: Clepsidrele Thaliei (1985), Măştile lui Cronos (1995), Transparenţe critice (1997), Oglinzi paralele (2000), Clipa ca
permanenţă (2006), Coautor, coordonator şi prefaţator al unor antologii de umor.
Preda, Teofil (n. 4 ian. 1951, în satul Văratici din com. Runcu - jud. Vâlcea) - inventator, poet, apicultor. Autodidact. Cărţi:
Curriculum vitae (2006; ed. a II-a, 2009) şi al „Electro-freză pentru recondiţionat faguri uzaţi” (2004).
Predescu, A urelian Gr. (n. 8 febr. 1877 în Râmnicu-Vâlcea - m. 8 sept. 1916, Bucureşti) - poet şi publicist. A întemeiat -
în Bucureşti - revista „Luceafărul” (litografiată). În anul 1902, a publicat un volum de Versuri.
Predescu, Grigore (n. la 8 sept. 1852, Râmnicu-Vâlcea - m. la 3 iul. 1931, Râmnicu-Vâlcea) - preot seminarist, publicist.
Lucrări publicate: Critică asupra dispariţiei lui "U"final din ortografia română (1890).
Predescu, Ion (n. 12 nob. 1952, Bărbăteşti - jud. Vâlcea) - filolog şi istoric; critic şi istoric literar, eseist, publicist. Doctor în
filologie. A publicat, singur sau în colaborare, sinteze şi selecţii pentru bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior:
Bacalaureat (sinteze de literatura română) (1999, 2002), Balada (2000), Gramatica limbii române (2001) etc.
Predescu, M arin L. (n. 21 februarie 1891 în com. Măciuca din jud. Vâlcea - m. ?) - poet, publicist, ziarist. Fost cântăreţ la
Episcopia Râmnicului şi la alte biserici din judeţ. Volume publicate: Omagiu D-lui prof. I. Popescu-Pasărea - versuri (1927),
Cântăreţii stranei şi alte poezii (1935); Copiii, florile vieţii (1936).
Procopie (Procopiu), Ioan - comisar de propagandă în judeţul Vâlcea, în comisia condusă de Nicolae Bălcescu; numit
tribun datorită patriotismului şi calităţilor dovedite prin acţiunile sale desfăşurate în Munţii Apuseni. Originar din Transilvania, s-a
stabilit, după Revoluţia de la 1848, la Râmnicu-Vâlcea.
Procopiu, Grigore (n. 2 dec. 1859 la Câmpulung Muscel - m. 16 oct. 1930) - jurist, om politic liberal, edil. A ocupat de
mai multe ori funcţia de primar al Râmnicului; deputat şi senator în perioada 1914-1926. Supranumit « filosoful Vâlcii ». Lucrări
publicate: Parlamentul în pribegie (1916-1918). Amintiri, note şi impresii (1920).
Prodescu, Eugen (n. 30 mai 1939, în Râmnicu- Vâlcea) - prof. EFS; antrenor, publicist. La campionatele naţionale de
gimnastică, elevii pregătiţi de el au obţinut peste 40 medalii de aur, argint şi bronz. „Profesor evidenţiat”. Contribuţii la editarea
Studiului asupra potenţialului biomotric al preşcolarilor şi al elevilor de clasele I-IV şi IX-XII, editat de MEC.
Puia, Ionel (n. 4 iunie 1953, în Guşoianca, com. Guşoeni, jud. Vâlcea) - violonist, folclorist, orchestrator şi dirijor orchestre
de muzică populară. Dirijor al Orchestrei de muzică populară „Vâlceanca”, pe care o conduce până la dizolvarea ei în 1990; apoi, la
„Rapsodia Vâlceană”. Perioada 1995-2005 a petrecut-o în SUA.

216
 Puican, Florea (n. la 22 nob. 1950 şi m. ian. 2004, la Râmnicu-Vâlcea) - matematician; cercetător, publicist. Specializări
postuniversitare în analiza numerică. Cărţi: Geometrie analitică şi diferenţială - curs pentru uz intern (1993), Admiterea în
învăţământul militar de geniu, construcţii şi căi ferate - culegere de probleme (1994) etc. Manuale şcolare.
Puiu, Alexandru (n. 1 oct. 1933, Făgeţelu, jud. Olt) - economist, cercetător. Doctor în ştiinţe economice. Carieră
universitară. Fondator şi rector al Universităţii „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti (1991), cu o filială în Râmnicu-Vâlcea Vâlcea.
Cetăţean de onoare al jud. Vâlcea. Cărţi: Management internaţional, vol. I-II (1999), Management (2001) etc.
P urcaru, Ilie (n. la 5 nob. 1933, Râmnicu-Vâlcea - m. 11 oct.. 2008) - prozator, gazetar, poet. Membru USR. Fost
corespondent de război în Vietnam (cartea Focuri în junglă - 1967). Alte cărţi: Ev nou în Ţara Banilor (1961), Harpe şi ape. Album
dunărean (1962), Colocvii (1964), Escale spre noi înşine (1965), La Roumanie (1969) etc.
Purcărescu, Petre (n. la 25 sept. 1927, Râmnicu-Vâlcea) - economist şi istoric; cercetător. Membru UNESCO (1978-1986):
Contribuţii la la înfiinţarea Muzeului de la Bujoreni. Scrieri în colab.: Monografia comunei Laloşu - Vâlcea (1977), Vâlcea -
Monografie (1980), Istorie şi continuitate - Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea (2000).
Purece-Istrate, Sergiu (n. 7 oct. 1947, Râmnicu-Vâlcea - m. 20 martie 1997) - istoric, arhivist, muzeograf, grafician. Cărţi
publicate în colaborare: îndrumător în Arhivele Statului, Judeţul Vâlcea (1972), Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea
(1974), Contribuţia judeţului Vâlcea la susţinerea Războiului de Independenţă (1977) etc.
Purece-Istrate, Silviu (n. 9 aug. 1977, Râmnicu-Vâlcea) - istoric, arheolog. Doctor în istorie (Magna cum laude). Carieră
universitară. Coordonator proiecte de cercetare. Cărţi publicate: Tezaurul de la Stăneşti (2005), Moneda romană în.colecţiile
Muzeului Judeţean Vâlcea (2010); în colab.: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I (2010) ş.a.
P uţurianu, Ion (n. 23 febr. 1876, Bucovăţ - Dolj - m. 18 aug. 1933, Râmnicu-Vâlcea) - medic, cercetător. doctor în
medicina chirurgicală. Inventatorul serului şi al vaccinului antituberculos, pe care l-a şi aplicat. Premiat de dr. Obreja pentru studiul
Celula nervoasă din tuberculii quadrigemeni. Alte lucrări: Noi descoperiri asupra bacilului tuberculos (1925) etc.

R avici-Tătăranu, Nicolae-Ion (1942 febr. 16, Bucureşti) - inginer electrotehnician; cercetător bibliograf. Cărţi publicate: O
posibilă bibliografie pentru istoria Bisericii Ortodoxe din judeţul Vâlcea (2007; ed. a II-a, 2011), Judeţul Vâlcea în „Anuarul şi
Buletinul Comisiilor Monumentelor Istorice” - Bibliografie, 1908 - 1945 (2008) etc.
R ăban, Grigore (n. la 4 oct. 1941 în satul Slătioara din jud. Vâlcea) - topograf. Fost: deputat, pe listele FSN (1992-1996).
Din 2008, preşedinte al CARP Vâlcea. Contribuţii la alcătuirea suportului topo pentru colecţia de hărţi ale teritoriului vâlcean (aflate
la OCOTA).
Răboacă, Gheorghe I (n. 6 martie 1935, Păuşeşti-Măglaşi, jud. Vâlcea - m. 2007) - economist, cercetător. Doctor în ştiinţe
economice. Carieră univ. şi în munca de cercetare. Premiat de către Academia Română (1980). Cărţi: Repartizarea forţei de muncă
în profil teritorial (1961) ş.a. În colab.: Dezvoltarea durabilă a judeţului Vâlcea (2004; coordonator) etc.
R ădău, D um itru (n. la 9 martie 1947 în Căzăneşti din fosta comună Ocnele Mari, azi Râmnicu-Vâlcea) - tehnician arhitect
şi contabil; prozator. Cărţi publicate: Fructele furtunii - eseuri (1991), în căutarea sufletului geamăn - roman (2011).
Rădoescu, G rigore (n. 31 decembrie 1883 în satul Valea-Mare din com.Bâlta, jud. Gorj - m. 24 iunie 1975, Râmnicu-
Vâlcea) - teolog ; cercetător. Carieră didactică la şcoli din Râmnic, fost director al Liceului "Al. Lahovari" (1938-1941). Lucrări :
Pâinea de la noi de-acasă (f. an.), Puterea rugăciunii (f. an), Râmnicul Vâlcii (conferinţă publicată) etc.
Răducan, Gheorghe (Puiu) (n. 28 iul. 1951, în Ţepeşti - com. Tetoiu, jud. Vâlcea) - inginer energetician; scriitor. Cărţi:
Vorbe la . . . necaz (2005), Vă rog intraţi, nu bateţi (2006); Eu, tu şi astrele (Un alt mod de a ne cunoaşte) (2008), Fabule şi pamflete
cu zgârieturi mioritice (2009), femeia diavolului (2011) etc.
Rădulescu, Constantin (n. 31 mai 1940, la Călimăneşti, jud. Vâlcea - m. nob. 1995, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; şahist de
performanţă: maestru naţional (1969) şi internaţional de şah (1984); antrenor de şah al echipei Chimia. A înfiinţat Şcoala de Şah
«Karpov». Cărţi: Legile luiM urphy (1994); în colab.: Antologia sportului românesc contemporan (1985).
Rădulescu, Dem (n. 30 sept. 1931, Râmnicu-Vâlcea - m. 17 sept. 2000, Bucureşti) - unul dintre marii actori de comedie
români de teatru, film şi televiziune. Profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din
Bucureşti. Roluri în: Telegrame (1959), Pe litoral mi-a rămas inima (1961), Politică şi... delicatese (1963), Un surâs în plină vară
(1963), B.D. la munte şi la mare (1971), Astă-seară dansăm în familie (1972), Veronica (1973) etc.
Rădulescu, M agdalena (n. 1902 la Râmnicu-Vâlcea - m. 1903, Paris) - pictoriţă de notorietate europeană. Este considerată
singulară nu numai în arta românească, ci şi în cea europeană, refuzând încadrarea în vreo direcţie artistică sau un curent. A studiat la
Munchen cu profesorul Angerer şi la Paris, cu pictorii Boutet de Monvelle şi Prinet. Tema circului face parte dintre preocupările sale,
alături de lumea imaginaţiei populare, din care este interesată să reînvie mituri, tradiţii şi obiceiuri.
Răguşitu, Daniel (n. 9 iulie 1967, Râmnicu-Vâlcea) - pictor, designer. Membru al UAP. A colaborat la restaurarea vitraliilor
M-rii Mirăuţi din Moldova şi la cea a picturilor de la M-rea Frăsinei. A executat designul de la Linea Zeta (1993 - 1994) şi (între
1989-1990) la Teatrul de Comedie din Bucureşti (scena). Expoziţii personale şi de grup.
R ăutu, Meletie (n. 12 febr. 1858, com. Zlătunoaia, jud. Botoşani) - teolog, cercetător. Din 1888, se mută la Râmnic,
ocupând diferite funcţii la Episcopie, la seminarul de aici şi la alte şcoli şcoli şi biserici din Râmnic. Lucrări publicate: Monografia
eclesiastică a judeţului Vâlcea (1908), Cetatea cu monografia oraşului Soroca (1932).
Râmniceanu, Chiriac (n. cu prob. 1787, Râmnicu-Vâlcea - m., cu prob. 1833) - copist, zugrav şi cronicar, „restituit” şi editat
de V. Micle. Fost duhovnic al lui Tudor Vladimirescu. Lucrări: Ceaslovul (1805), Pomelnicul Schitului Topolniţa (1811), Pomelnicul
personal (1812), Rânduiala cea bună a vieţii de sine 1818), „Cronica ” (1818-1827) etc.
Roibu, Constantin (n. 16 mai 1952, com. Mihăeşti - jud. Vâlcea) - inginer chimist; inventator. Dr. în chimie. Din febr. 1990,
director general al SC Oltchim SA din Râmnicu-Vâlcea. Acţionar majoritar la SC Conphys SRL (din 1993). Cetăţean de Onoare al
Judeţului Vâlcea (2006)..
Roman, A drian (n. 4 apr. 1954, Bucureşti) - inginer proiectant, regizor de teatru şi scenograf, traducător. Din 1997, director
artistic delegat al Teatrului Anton Pann şi apoi director. Spectacole regizate şi scenografia: Nasul de Gogol (1990-1994), Militarul
fanfaron de Plaut (1995), Dansul morţii de Strindberg (1996), Moftul român - după Caragiale (2000) etc.

217
 Roman, Vasile (n. 8 iun. 1927, com. Bujoreni - jud. Vâlcea - m. oct. 2007, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; cercetător,
memorialist, animator şi manager cultural. Contribuţii la înfiinţarea unor instituţii vâlcene de cultură. Cărţi: "Deşteaptă-te, române ".
Istoria unui cântec românesc (3 ediţii: 1999, 2000, 2001), Mărturii şi evocări (2 ediţii: 2002, 2003) etc.
Roşca, Ion Gh. (n. la 12 apr. 1949, Râmnicu-Vâlcea) - cibernetician; cercetător, publicist. Doctor în cibernetică economică
(1982). Cărţi: Culegere de probleme în limbajul Assembler (1972), Culegere de probleme în limbajul Fortran (1972), Metodologie
de analiză şi proiectare a sistemelor informatice (1973) etc.
Roşianu, A na M aria (n. 14 sept. 1993, Râmnicu-Vâlcea) - sportivă de performanţă (atletă). Elevă la CNMB Râmnicu-
Vâlcea. A câştigat numeroase medalii, printre care, în 2009: aurul la Balcaniada din Turcia (60 de metri), bronzul - la Campionatul
Mondial din Italia (ştafetă), argintul - la individual şi bronzul - la ştafetă (Balcaniada, Grecia) etc.
R otaru, Constantin (n. 23 iul. 1955, Lăunele de Jos - Dănicei, jud. Vâlcea) - economist, cercetător, om politic. Dr. în
economie (2011). Manager la ROTAREXIM SA Râmnicu-Vâlcea. Între 1992-1996: deputat. Preşedinte PSM. Cărţi: Presiunea
fiscală şi efectele ei în economia de piaţă (2001), Socialism şi capitalism în teoria şi practica fiscală (2011).
R o ta r u , G eo rg e (n. 16 iun. 1949, L ăunele de Jos - D ănicei, ju d . V âlcea) - istoric, om de afaceri, inventator -
C alendarul p erpetuu universal rotarian (2000). Preş. al al A soc. de V exilologie „T ricolorul” (1998). Cărţi: E lem ente de
arborare a drapelelor naţionale (1998), Cartea tim pului m ilenar (2001) etc.
Rouă, Emilian (n. 9 martie 1942, în Titeşti - Titeşti, jud. Vâlcea) - inginer agronom; ziarist. Cursuri postunivesitare de
ziaristică (1977-1978). După 1989, a realizat şi emisiuni TV la „Vâlcea 1” (Instanţa presei) şi la VTV (din 2007, „Decupaj
cotidian”). Cărţi : Arhitectura bobului de grâu - reportaje (1982); în colab.: Monografia jud.O lt (1975) etc.
Rusen, Narcisa (n. 20 apr. 1977, Râmnicu-Vâlcea) - psihopedagog; artist plastic amator, impresar artistic. A ilustrat cărţi
pentru copii. În anul 2005, a înfiinţat firma de impresariat artistic “Narci’s Art”, prin care a promovat cu succes mai mulţi artişti din
Vâlcea şi din capitală, printre care Olga Popescu şi Daniel Stancu, cărora le-a editat şi albume de artă.
Rusu, Cornel Teodor Stelian (n. la 11 iulie 1946, în com. Fălcoi, jud. Olt) - filolog; publicist, ziarist. Fost director la Casa
de Cultură a Sindicatelor din Râmnicu-Vâlcea (1976-1980); director adj. al Studioului Teritorial de Radio Oltenia din Craiova (1999­
2010). Membru al UZPR (1994). Cărţi: Destine învolburate (2002), Pelerin în românitate (2006).
Rusu, Gheorghe (n. la 20 ian. 1948, în satul Cremenari, com. Galicea, jud. Vâlcea) - inginer metalurgist; prozator, publicist,
epigramist. Director al revistei duble « Semnal » - « Ţânţarul ». Cărţi: Surâs în negura suferinţei (2002) - vol. I.

Sabin, Gheorghe (n. 16 febr. 1853, satul Ghindăoani, jud. Neamţ - m. 1 dec. 1929, Râmnicu-Vâlcea) - medic, om politic,
memorialist, ctitor (Spitalul Horezu); doctor în medicină. Erou al răsboiului din 1877-1878. Prefect de Vâlcea (1904-1907, 1910­
1912). I se datorează Statuia Independenţei din Râmnic. A scris Amintiri din Războiul Independenţei (1912).
Sandu, D um itru (n. 9 iunie 1910, com. Berislăveşti - satul Rădăcineşti, jud. Vâlcea) - teolog. Protoiereu în fosta
plasă Loviştea, consilier administrativ la Episcopia Râmnicului etc. Cărţi: Monografia Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, vol. I-II
(1976) ş.a.
Sandu, August (n. 30 nob. 1925, Râmnicu-Vâlcea) - filosof; scriitor. Bogată carieră de ziarist. Red. - şef adjunct la
“România pitorească” (1972-1973). Cărţi: Arpegii pentru patru anotimpuri, vol. I - 1976 şi II - 1981, interviuri; în colab.: Secunde
tragice, zile eroice (1977) - reportaje despre cutremurul din 1977.
Sălişte, Sergiu (n. 25 aug. 1947, com. Orleşti - jud. Vâlcea) - sculptor. Membru UAP. Expoziţii personale şi de grup.
Sculpturi: „Olteancă cu vadra” - Râmnicu-Vâlcea (1983), „Gib Mihăescu” - Drăgăşani (1996), „Alexandru Lahovari” - Râmnicu-
Vâlcea (2001), „George Ţărnea” - Râmnicu-Vâlcea (2008), „I. Gh. Duca” - Râmnicu-Vâlcea (2009) etc.
Săndulescu, Şerban M atei Bujorel (n. la 25 ian. 1932 în Horezu, jud. Vâlcea) - m. 20 dec. 2000, Râmnicu-Vâlcea) -
inginer mecanic, cercetător ştiinţific, publicist, om politic (senator PNŢCD de Vâlcea, 2000-2004); doctor în aerodinamică (1970).
S ăraru, Dinu (n. 30 ian. 1932, com. Slătioara - jud. Vâlcea; scriitorul dă ca loc al naşterii, Râmnicu-Vâlcea) - romancier,
publicist, dramaturg, critic teatral etc. Membru USR. A condus Teatrul Mic şi Teatrul Foarte Mic (1977-2004) şi Teatrul Naţional din
Buc. (2001-2004). Întemeietor al Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţe Rurală „Nişte Ţărani”, organizatoare a Festivalului
Internaţionale „Eco-Etno-Folk-Film”. Cărţi: Nişte ţărani (1974), Clipa (1976), Iarba vântului (1993) etc.
Scăunaş, Aurel G. (n. 21 iulie 1939 în or. Călăraşi) - medic; cercetător. Din 1968, medic în Râmnicu-Vâlcea la Spitalul de
Adulţi. Fost director al Spitalului din Râmnicu-Vâlcea. Membru al Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România (din 1968).
Cărţi: Saturnismul cronic neprofesional - epidemiologie, etiopatologie (1965).
Schileru, Grigore (n. 3 apr. 1930, Râmnicu-Vâlcea) - medic specialist în chirurgie generală şi urologie, cercetător, poet. În
anii '50, în timpul şederii sale la Râmnicu-Vâlcea, unde a practicat chirurgia, a fost şi antrenor de box. Emigrat în SUA. A operat în
ţări de pe trei continente (1998). Cărţi publicate: Rupturi (versuri).
Serafim, Dragoş (n. 30 sept. 1938 în Băbeni, jud. Vâlcea - m. 2003, Râmnicu-Vâlcea) - medic, cercetător, scriitor; doctor în
ştiinţe medicale. Unul dintre cei mai mari apărători ai drepturilor omului, în special - ale copilului. Cărţi publicate: Cauzele medicale
sociale ale mortalităţii infantile... (1974), Cartea de la SaintMacaire (1998) etc.
Serghiade, D im itrie (sec. XIX) - profesor; ctitor de şcoală, serdar. De la 1 martie 1832, profesor la Şcoala Naţională
Începătoare din Râmnicu-Vâlcea. A sprijinit - inclusiv financiar - ridicarea unui locar propriu pentru şcoala din reşedinţa de judeţ.
A condus şcoala din Râmnic până la 13 iulie 1835, când s-a transferat la Giurgiu.
Sgondea, Ion (n. la 25 oct. 1879 în Râmnicu-Vâlcea - m. 1920, Râmnicu-Vâlcea) - dirijor şi compozitor; animator cultural.
Primul prof. de muzică şi secretar al Gimnaziului/ Liceului “Al. Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea; din 1905, prof. de muzică la
seminarul din Râmnicu-Vâlcea. A compus muzică simfonică, uşoară şi populară, muzică corală
Sima, C arm en-M aria (n. la 8 ian. 1962 în or. Corabia, jud. Olt) - filolog, cercetător. Carieră didactică în învăţământul
preuniversitar. Coord. reviste şcolare „Excelsior”, „Mărţişor” şi al cărţilor cu creaţii ale elevilor: Zăpada mieilor (2006), Metaforele
geometriei, geometriile metaforei (2007). Cărţi: Pasiuni asimetrice (1994) etc.

218
 Sima, Cristian Gh. (n. la 13 ian. 1956 în Craiova) - scenograf, pictor. Membru al Fondului Plastic, filiala Sibiu. Efectuează
grafică de carte, coperte şi ilustraţie la diferite publicaţii. Expoziţii personale şi de grup. A executat ilustraţiile şi copertele la cărţile:
Plai vâlcean de Petre Petria (1990), Tu să-mi spui de unde vii şi ce poezii mai ştii (1993) de F. Sima etc.
Sima, Gheorghe Felix (n. 6 iun. 1949, com. Mihăeşti, jud. Vâlcea) - biblioteconomist; poet, cercetător, artist plastic.
Membru USR (din 1993). Cărţi: Cineva mai tânăr (1978), înfriguratul fierbinte (1980), Casa de pământ (1992), Poarta raiului
(2000), Tu să-mi spui de unde vii şi ce poezii mai ştii (1993), Ridică-te, negură (1994), Poezii din vii (2001) etc.
Simeanu, Gheorghe (n. 27 nob. 1933, com. Ciofrângeni, jud. Argeş - m. iulie 2011, Râmnicu-Vâlcea) - istoric, cercetătort.
Doctor în istorie. Cărţi: 100 de ani de industrie forestieră pe Valea Lotrului (1973), File de istorie vâlceană (1976), Indrumător de
orientare profesională (1980), Judeţul Vâlcea. Monografie (1980) ş.a.
Smărăndoiu, Ştefan N. (n. 12 martie 1954 în satul Botorani din com. Măciuca, jud. Vâlcea) - matematician; cercetător, fost
fotbalist (diviziile A, C şi D) şi şahist de performanţă. A descoperit un caz nou de metodă grafică, pe care l-a denumit « dublu
raport ». Cărţi: Teste de matematică (2001), Magia performanţei (2010) etc.
Simian, Constantin (Dinu) (n. 22 oct. 1887, Sălişte, jud. Sibiu - m. 1955, închisoarea de la Sighet) - jurist (avocat) şi om
politic; deputat liberal (1922-1926). Rezident regal al Ţinutului Nistru (1940) şi apoi Olt. În funcţiile pe care le-a avut, a obţinut
fonduri pentru îmbunătăţirea sau construirea unor obiective sociale, administrative şi culturale din Vâlcea.
Simian, M ira (n. 16 mai 1920, Râmnicu-Vâlcea - m. 2 iulie 1978, Honolulu, Hawai - S.U.A; căsătorită, în 1945, cu
scriitorul Ştefan Baciu) - poetă, prozatoare, eseistă, graficiană, publicistă. Doctor în filologie. În Honolulu, va edita revista „Mele”.
Cărţi: Farmece - versuri (1966), Houla, Macoumba, Hora - versuri (1973), Fata lui Temelie - schiţe (1974) etc.
Smedescu, V alentin (n. 17 martie 1967, în or. Târnăveni - jud. Mureş) - jurist; ziarist, publicist. Bogată activitate în presă:
fost redacto-şef la „Curierul de Vâlcea”, apoi la „Obiectiv de Vâlcea”, editorialist manager la „”City Râmnicu-Vâlcea” etc. Începând
cu anul 2008 - coordonator al programului Biblionet - pentru Judeţul Vâlcea.
Smeoreanu, Gheorghe (n. la 27 aug. 1954, Râmnicu-Vâlcea) - psiholog (logoped) şi teolog; scriitor, ziarist. Fondator de
reviste - „Societatea argeşană”, „Criterii literare”, „Criterii politice” etc. Cărţi: Pasărea care ne strigă - poezii (1983), Exerciţii de
reînviere - versuri (2002), Ave, Maria - versuri (2004), Argeşul şi omul său - editoriale (2008), Insemnări din casa ei - roman
(2011) etc.
Soare, A ndreea-A lexandra (n. 14 iulie 1985, Râmnicu-Vâlcea; stabilită la Paris) - interpretă canto clasic şi muzicolog.
Precocitatea ei artistică polivalentă i-a adus, începând de la vârsta de 7 ani, numeroase premii zonale şi naţionale. Solistă a corului
Bisericii ortodoxe din Strassbourg - 2005. 2005-2007: solistă a Corului de Gospel „Ananais”.
Soare, Ion (n. 26 oct. 1941, Bârseşti - Budeşti, jud. Vâlcea) - filolog şi lingvist; scriitor, editor, animator cultural, întemeietor
de reviste: „Almarom”, „Povestea vorbei”, „Forum-V” etc. Dr. (Magna cum laude) în filologie. A îngrijit peste 150 de cărţi. Iniţiator
(2002) şi coord. al colecţiei TEZAUR LITERAR ROMÂNESC. Membru al USR. Cetăţean de onoare al Râmnicului. Autor de
romane, critică şi istorie lit., monografii etc.; coord. şi coautor al Enciclopediei judeţului Vâlcea.
Soare, Liliana-Delia (n. 25 martie 1971, Sibiu) - inginer; antroposof, publicist. Membru marcant al Societăţii Antroposofice
din România. Coîntemeietoare a revistei ilustrate de antroposofie (on line) “Pământ iubit”. Cărţi publicate: Studii şi articole de
antroposofie (2010).
Sporiş, M ihai (n. 29 iunie 1951, Robeşti - Câineni, jud Vâlcea) - inginer şi istoric; doctor în ştiinţe energetice şi în daco-
romanistică; cercetător, scriitor. Cărţi: Exploatarea optimă a acumulării Vidra (1981), Conducerea procesului de producţie într-o
filială de centrale hidroelectrice (1997). Amprente în marmura istoriei (1997), Miracole (1997), Spiritul civic (vol. I-IV, 1999, 2000,
2003, 2006), Printre oameni şi cărţi (2011), Semne şi sensuri ale sacrului în arta lui Constantin Brâncuşi (2012) etc.
Stanciu, Ion (n. la 15 nob. 1940 în com. Săpata din jud. Argeş) - filolog şi istoric; ziarist. Redactor la “Orizont” - publicaţia
oficială a judeţului Vâlcea (1968-1972), corespondent judeţean la “Scânteia (1972-1990). Între anii 2000-2005, a fost redactor şef al
publicaţiei “Jurnalul de Vâlcea”.
Stanciu, Nicolae (n. la 24 nob. 1993 în Râmnicu-Vâlcea) - elev; karatist; arbitru naţional de karate. Legitimat la CS Chima,
antrenat de Paul Dinu. Performanţe: 1 medalie de aur şi 2 de bronz la CM, 3 de argint şi 4 de bronz la CE, 6 de aur, 8 de argint şi 19
de bronz la CN; 3 de aur, 7 de argint şi 5 de bronz la CR, 1 medalie de aur la Cupe Europene etc.
Stancu, Daniel („Pepito”) (n. 10 mai 1977, Râmnicu-Vâlcea). Membru al UAP din România. Expoziţii personale şi de grup,
în ţară şi străinătate: Râmnicu-Vâlcea (1995, 1995), Bucureşti (1999), Constanţa (1999), Drobeta - Turnu Severin (2005), Belgia
(2003, 2004), Geneva - Elveţia (2006) etc.
Stancu, Gheorghe (n. 4 ian. 1948, com. Zăvideni - jud. Vâlcea) - filolog; ziarist, scriitor, cercetătător. Fost redactor-şef şi
apoi director la cotidianul „Evenimentul” (aparţinând de S. C. „Evenimentul” Râmnicu-Vâlcea) şi apoi la „Cronica”. Cărţi:
Chemarea destinului - roman (2007), Rondeluri şi catrene electorale (in)amicale (2008), Dosarul morţii (2009) etc.
Stancu, M ircea (n. 29 sept. 1931, Râmnicu-Vâlcea) - arhitect, grafician. Doctor în arhitectură. A elaborat proiecte de clădiri
la Oradea, Ploieşti, Constanţa, Costineşti, Mamaia, Dortmund, Freibourg, Tel Aviv, Annecy - Franţa, Arabia, Gabon etc. Asistent la
Institutul de arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti (1967-1973). Cetăţean de onoare al Franţei (1980).
State-Burluşi, Nicolae (născut 20 mai 1949, com. Ciofrângeni-satul Burluşi, jud. Argeş) - teolog, editor. Director al
Asociaţiei Ortodoxe „Pro-Vita” (Râmnicu-Vâlcea, 1992) şi al Editurii „Buna Vestire” (1991). Cărţi: Tatăl nostru comentat şi explicat
pentru copii (2002), Acatistierul de la Râmnic (2003) etc. În colab.: Preotul Dumitru Bălaşa ... (2001) etc.
Stănciulescu, Ion (n. la 10 oct. 1952, Deduleşti, jud. Argeş) - matematician; cercetător. Prof. (şi director) la Şcoala "Take
Ionescu" din municipiu. Cărţi: Matematică - manual pentru clasa a V-a (1996), Rezolvările exerciţiilor şi problemelor din manualul
de matematică pentru clasa a V-a (1996) etc.
Stănescu, A lexandra (n. 23 aug. 1944, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; prozatoare. Carieră în învăţământul preuniversitar şi apoi
ca biblioteconomistă la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. Cărţi - proză scurtă: Trei zile de anchetă (1982) şi
Singurătăţi (1985); romane: Regula paralelogramului (1983), Nu vă plecaţi în afară (1984) ş.a.
Stănescu, Gheorghe (n. 4 iulie 1926, com. Negru Vodă, jud. Constanţa - m. 6 ian. 2003, Râmnicu-Vâlcea) - scriitor. Fost
deţinut politic. În 1994, a înfiinţat Filiala Râmnicu-Vâlcea a Fundaţiei Culturale „Memoria”. Cărţi: Jurnal din prigoană (1996),
Pseudo-jurnale poetice (2000), Cabala tăcerii şi dreptul la replică (2000).

219
 Stănişor, Paul (n. 29 nob. 1956, Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic (sculptor în lemn, pictor), scriitor. Expoziţii colective la
Arhiepiscopia Râmnicului, Galeria „C-tin Iliescu”, BJAI Vâlcea etc. Cărţi de versuri publicate: Semnele părăsirii (2003), Imagini din
viaţă (2004), Convorbiri însingurate (2012).
Stilea, L aurenţiu (n. 26 apr. 1934, satul Foleştii de Sus din com. Tomşani, jud. Vâlcea) - profesor EFS; sportiv polivalent de
performanţă, antrenor, publicist. Este considerat artizanul voleiului vâlcean. "Antrenor emerit" (1994). Cărţi: Izvoare de lumină
(2001), Prof. Laurenţiu Stilea. Senior 75 (2009); colab. la Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I (2010).
Stoica, Elena (n. 24 apr. 1946 în com. Mihăeşti, jud. Vâlcea) - filolog; manager cultural. A condus Întreprinderea
Cinematografică Vâlcea şi, din 2003 - CJCPCT Vâlcea. Proiecte şi programe proprii: Târgul meşterilor populari din România
(1998), Monahism şi artă (2000, Ortodoxie şi artă (2008), Lăutarul (1998) etc.
Stoica, P etre (n. 23 iulie 1949, Râmnicu-Vâlcea) - inginer în automatică; cercetător. Dr. în automatică. Carieră universitară,
din 1972, la IPB. Contribuţii în domeniile prelucrării statistice a semnalelor şi identificării sistemelor. Premiul „Traian Vuia” al
Academiei Române (1977 şi 1980). Cărţi: Identificarea sistemelor - teză de doctorat (1979).
Stratulat, Florin (n. 6 apr. 1947, Râmnicu-Vâlcea) - inginer în automatică; cercetător. Dr. în automatică al IPB. Cărţi:
Contribuţii la analiza sistemelor cu eşantionare variabilă - teză de dr. (f.an), Analiza şi sinteza sistemelor cu eşantionare (1980),
Analiza şi sinteza sistemelor automate (1984); în colab.: Electronică industrială şi automatizări (1982).
Stratulat, Gelu (n. la 27 sept. 1949 în com. Nămoloasa, jud. Galaţi) - muzician, dirijor, compozitor. Din 1997, îşi desfăşoară
activitatea în cadrul Seminarului Teologic „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, ca profesor de muzică liniară şi corală. A înfiinţat
Societatea VOX HUMANA şi corul cu acelaşi nume. S-a ilustrat şi în calitate de compozitor.
Stroescu, Gheorghe (n. la 8 sept. 1905, Băile Olăneşti, jud. Vâlcea) - scriitor, autor de manuale. directorul Liceului "N.
Bălcescu" din Râmnicu-Vâlcea (1953-1956); profesor la Liceul "V. Roaită" din municipiu (1956-1966). Cărţi în colab.: Moş Chirică
- povestiri pentru copii (1938), Manual pentru definitivat şi înaintare (1939).
Szabo, M ihai (n. la 1 sept.1977, în localitatea Baia Borşa, jud. Maramureş) - artistplastic. Membru al UAPR. În anii cât a
lucrat la Râmnicu-Vâlcea, s-a dovedit o prezenţă deosebit de activă în plan artistic.A realizat scenografia, costumele şi grafica
pentru diferite spectacole de teatru din Craiova şi Râmnicu-Vâlcea. Exp. personale şi de grup, în judeţ şi în ţară.
Sztoika, Tiberiu Francisc (n. la 3 decembrie 1955 în Satu-Mare; stabilit în Râmnicu-Vâlcea din anul 1985) - inginer
electronist; editor. Codirector la Editura şi tipografia „Almarom” din Râmnicu-Vâlcea (din anul 1993). Coeditor şi director la
publicaţia « Riviera vâlceană » (1993-1994), devenită în 1994, „Almarom”.
Şahinian, Ioan Bagdassar (n. 20 oct. 1933, Răşinari, jud. Sibiu) - inginer construcţii hidrotehnice, filatelist, publicist. Unul
dintre cei mai pasionaţi filatelişti ai ţării, cu expoziţii interne şi internaţionale în domeniu. Cărţi: Construcţii de baraje în filatelie
(1979; ed. a II-a - 1994), Bălcescu în filatelie (1979), Luminile de pe Olt (1982) etc.
Şaţchi Popovici, Irina (n. 29 nob. 1909, Chişinău - m. 3 ian. 1988, Râmnicu-Vâlcea) - pianistă, prof. (de pian), animator
cultural; ctitorul Şcolii de Muzică din Râmnicu-Vâlcea şi al Societăţii „Prietenii Muzicii şi ai Teatrului”. A înfiinţat, condus şi
supravegheat „Cursurile muzicale de vară” şi o serie de ediţii ale Festivalului „Tinere talente”.
Şerban, A riana-A lexandra (n. 3 oct. 1976, Bucureşti) - actriţă (la Teatrul Municipal „Ariel” din Râmnicu-Vâlcea) şi
regizoare. Realizatoare a spectacolului “Genesis”, în colaborare cu “Collusion Company-Glasgow (1997-1998). Roluri: Maria din
Noaptea marilor speranţe de D. R. Popescu; Corifeul din Danaidele, Sonia din Unchiul Vania de Cehov etc.
Şerban, Nicolae Cornel (n. 10 sept. 1979, în oraşul Haţeg, jud. Hunedoara) - actor. Roluri interpretate (selectiv): Toboşarul
(Povestea unei poveşti de Dan Micu, regia - Doina Migleczi), Durand (Scena in 4 de Eugen Ionescu; regia - Ariana Şerban, Teatrul
Municipal „Ariel”) etc. Participant la mai multe turnee şi festivaluri peste hotare.
Ştefan al Râmnicului (n. în prima jumătate a sec. al XVII-lea, la Târnava, jud. Dolj - m. 1693, Râmnicu-Vâlcea) - teolog.
Între 1673-1693, episcop al Râmnicului. A mărit averea Episcopiei Râmnicului prin cumpărături, donaţii şi schimburi. A restaurat M-
rea Dobruşa. Ctitor al M-rii Sărăcineşti -Vâlcea (terminată la 28 sept. 1688), unde este îngropat.
Ştefănescu, A lexandru Virgil C. (n. 11 oct. 1901, Râmnicu-Vâlcea - m.?) - medic; cercetător, publicist. Doctor al
Institutului „Dr. Cantacuzino”, cu teza Cercetări asupra acţiunii iodurii de potasiu în infecţia tuberculoasă experimentală (1927). A
lucrat şi ca asistent străin la Clinica de boli infecţioase a spitalului „Claude Bernard” din Paris.
Ştefănescu, Emil (n. 3 martie 1899 în com Ţigăneşti din fostul judeţ Tecuci, azi Galaţi - m. 1993, Sibiu) - învăţător, artist
plastic (pictor), violonist. În 1927 s-a stabilit definitiv la Râmnicu-Vâlcea, ca profesor de desen şi caligrafie la Seminarul Teologic
“Sf. Nicolae” şi apoi la alte şcoli din oraş: Liceul “Al. Lahovari” etc. Pictor peisagist. Expoziţii de grup.
Ştefănescu, Febus-Viorel (n. 6 oct. 1933 în Râmnicu-Vâlcea) - artist plastic, scenograf. La solicitarea regizorului poet Radu
Stanca, a fost repartizat la Teatrul Dramatic din Sibiu, apoi - prin concurs - la Teatrul de Stat Constanţa (1958-1965), cu o scurtă
întrerupere pentru Teatrul de Stat din Bacău etc. A asigurat scenografia la peste 80 de spectacole.
Ştefănescu, Ioan (n. 17 nob. 1948, Târnăveni, jud. Mureş) - doctor fizician, cercetător, publicist, inventator de renume, cu
invenţii de nivel naţional şi internaţional: metodă ecologică de tratare a apei reziduale, un nou tip de apă potabilă etc. Director
general al ICSI Râmnicu-Vâlcea.
Ştefănescu, Mihail (n. 14 apr. 1956, Craiova) - muzician, dirijor. A înfiinţat corala « Euphonia » (1981). Contribuţii
substanţiale la înfiinţarea Filarmonicii de Stat « Ion Dumitrescu » din Râmnicu-Vâlcea (1995), al cărei director este şi în prezent. Ca
dirijor, a abordat cu dezinvoltură un vast repertoriu simfonic, din compozitori clasici şi contemporani.
Ştefănescu, P aul (Paulis) (n. 1906 în Turnu-Măgurele - m. 1985, Râmnicu-Vâlcea) - învăţător; pictor. În 1952 a venit la
Râmnicu-Vâlcea, unde s-a dedicat mai ales picturii. Expoziţii personale la Râmnicu-Vâlcea, Bucureşti (Sala Dalles), Sibiu etc. O
parte din lucrările sale se află la diferite instituţii din judeţ, printre care Biblioteca Judeţeană şi DJVAN Vâlcea.
Ştefănescu, Petrinel (n. 21 febr. 1955, Râmnicu-Vâlcea) - poet, ziarist, publicist. Bogată activitate de ziarist la diferite
publicaţii din Râmnicu-Vâlcea şi alte oraşe. Împreună cu Gheorghe Ionescu, a înfiinţat şi susţinut revista satirică “Academia politică”
(1998-2002). Poet de talent, dar boem, şi-a risipit versurile prin diferite periodice.

220
 Ştefănescu-Scagno, Liliana-Olim pia (n. 24 martie 1946, Râmnicu-Vâlcea; fiica lui Emil Ştefănescu) - solist instrumentist
şi interpret de muzică de cameră. Începând cu 1997, artista va activa în mai multe orchestre din Italia şi Elveţia. A dus departe, peste
hotarele ţării, faima cântecului popular românesc şi, mai ales, a colindelor noastre.
Şteflea, Rodica (n. 14 iun. 1952, Sibiu) - fizician; programator central de calcul şi realizator de programe (în FOX PRO)
pentru urmărirea procesului de producţie; autoare a unor culegeri de probleme de fizică; publicist, editor, manager de întreprindere.
Din 1998, director executiv la „Conphys SRL” - editură şi tipografie.
Ştifu, Andi-Gheorghe (n. la 13 ian. 1991, Râmnicu-Vâlcea) - student la Drept şi cursant al Şcolii Naţionale de Antrenori.
Legitimat la CS Chimia; antrenor - Paul Dinu. Performanţe: 1 medalie de argint şi 2 de bronz la CE; 7 de aur, 14 de argint şi 10 de
bronz la CN; 2 de aur, 4 de argint şi 4 de bronz - la Cupa României etc.
Şuiu, A drian (n. 24 oct. 1966, Râmnicu-Vâlcea) - ing. constructor de maşini, grafician, editor, tipograf. În 1999, a înfiinţat
Editura „Adrianso” şi - la scurt timp, subordonată acesteia - tipografia cu acelaşi nume, dovedind acurateţe şi grijă pentru editarea
cărţilor şi grafica lor.
Şuiu, Andreea-O tilia (n. 30 nob. 1992, în Râmnicu-Vâlcea) - elevă la CNMB Râmnicu-Vâlcea, profilul Matematică-
Informatică; cercetătoare, publicistă, prozatoare. S-a remarcat cu strălucire în mai multe domenii (chimie, literatură, biologie),
obţinând numeroase performanţe la concursuri şi olimpiade - naţionale şi zonale.
Şuiu, Camelia (n. 22 febr. 1969, Râmnicu-Vâlcea) - operator introducere prelucrare şi validare date; absolventă a Şcolii
Postliceale de Asistente Medicale. Ca angajată a firmei „Adrianso SRL”, excelează în lucrări de tehnoredactare, dar nu numai.
Revistele „Renaşterea” şi „Forum-V” - îi datorează tehnoredactarea, paginarea, grafica şi pregătirea pentru tipar.

Tamaş, Corneliu (n. 14 febr. 1933, Câmpulung-Muscel, jud. Argeş - m. mart. 2008, Râmnicu-Vâlcea) - arhivist, istoric,
scriitor pentru copii. Membru USR. Dr. în istorie. Coautor la colecţia „Documentele Vâlcii”: Îndrumător în Arhivele Statului, Judeţul
Vâlcea (1972), Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea (1974), Judeţul Vâlcea în anii primului război mondial, I-II (1979)
etc. Cărţi: Istoria Râmnicului - 1994, Istoria Ocnelor Mari - 1995, Istoria Horezului - 1995 etc.
Tamaş, Veronica M ioara (n. 1 iulie 1935, Fântâna Banului, jud. Dolj) - istoric; cercetător, scriitor, publicist. Dr. în istorie.
Membră a Uniunii Scriitorilor din România, din anul 2003. Volume publicate: Constantin Mavrocordat - monografie istorică (1980),
Mesaje nocturne - mic dicţionar al viselor (1993), Inimi rănite. Saga Mavrocordaţilor (1995) etc.
Târcă, M ariana (n. Oacă, la 9 oct. 1962 în Şercaia, jud. Braşov) - ing. constructor de maşini; handbalistă de performanţă.
Între 1989-1993, a jucat la CS Oltchim Râmnicu-Vâlcea); din 2000, antrenoare a „Oltchim” şi a lotului naţional feminin. „Maestru
Emerit al Sportului”. „Cetăţean de Onoare al oraşului Koprivnica” şi „Ordinul - Franje Bucara” (Croaţia).
Tănăsoaica, P etre (n. 16 iul. 1955, Bărbăteşti - jud. Vl.) - biblioteconomist, istoric de artă; scriitor, ziarist, editor. A înfiinţat
„Săptămâna vâlceană” (1994-1997), Editura „Petras SRL” şi cotidianul „Viaţa Vâlcii”. A iniţiat Festivalul Naţional de Poezie
„George Ţărnea”. Cărţi: La umbra maşinii de scris - versuri (1996), Banchetul figuranţilor - eseuri (2000), Durer, capitalistul - note
de călătorie (2001), Jurnal indian (Călătorie pe contrasens) (2008) etc.
Tănăsoiu, Cristina (n. la 25 decembrie 1960 în Drăgăşani, jud.Vâlcea) - inginer; cercetător, publicist. Lucrări publicate (în
colaborare): Vâlcea - oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, vol. II (2004).
Teodorescu, A na (n. 8 iunie 1929, com. Voineasa, jud. Vâlcea) - biolog, cercetător, publicist; carieră didactică. Cărţi
publicate: Trăire pe unde alfa (1999), Enigme ale stării de somn cu vise (1999), Să întârziem îmbătrânirea (2006); în colab.:
Natura şi matematica (2004).
Teodorescu, Dragoş Silviu (n. 22 dec. 1978, Râmnicu-Vâlcea) - arhivist, istoric; scriitor polivalent, publicist. Doctor în
istorie. Preşedinte al Societăţii Tinerilor Creatori şi Artişti (STCA), înfiinţată în 1999 sub patronajul CJCPCT Vâlcea. Volume de
versuri, publicate: Înluminare - versuri (1999), Zodia luminii (2000), Respirând (2002), Insomnii (2006) etc..
Teodorescu, Ioan (n. 25 ian. 1932, în Râmnicu-Vâlcea) - inginer construcţii hidrotehnice, cercetător. Doctor în construcţii
hidrotehnice. Cărţi: Secţiunea „Alimentări cu apă" din cadrul Manualului inginerului hidrotehnician (1969); Gospodărirea apelor
(1973), Tendinţe noi în gospodărirea apelor (1974) etc.
Tipei, N. (n. ? - m. în anul 1903) - profesor. Stabilit în Râmnicu-Vâlcea, unde a funcţionat ca profesor la Şcoala Normală de
aici (1860-1862), în locul lui Sterie Dumitrescu, dovedind competenţă, pasiune şi spirit organizatoric. Cărţi: Curs pentru negustori,
calfe şi ucenici; Curs pentru învăţarea, citirea şi scrierea cu litere străbune . . .
Toma (Barbu) A ntoaneta (n. 15 iul. 1966, Curtea de Argeş) - profesor EFS, jucător şi antrenor (baschet). Legitimată la CSS
Râmnicu-Vâlcea. Vicecampioană în Divizia A (1989), şi locul III, la CN Div. A în anii 1988 şi 1991. Coşgeteră la CN Div. A, 1985 -
1986. Din 2002, a antrenat naţionala U 16, din 2005 - U 18, iar în prezent, U 15.
Toma, M ihai - baschetbalist de performanţă, antrenor. După terminarea facultăţii, prof. la catedra de baschet a Clubului
Sportiv Şcolar Râmnicu-Vâlcea, unde a preluat o echipă de fete din generaţia 87-90, baza echipei de junioare a CET, care va fi
vicecamp. naţională (2005). Antrenor princ. la echipa de baschet CET Govora (generaţia 1987-1990) etc.
Tomoiagă (Alecsandrescu), Rodica (n. 3 ian. 1955, Arad; stabilită în Râmnicu-Vâlcea de la vârsta de 2 ani) - profesor EFS;
sportivă de performanţă, antrenoare la atletism. Profesor - antrenor la Clubul „Chimia” (1979-1985), la Clubul Sportiv Şcolar
(1986-1985) şi la CNMB Râmnicu-Vâlcea (din 1995), cu performanţe remarcabile..
Totelecan, M arian Ioan (n. 17. dec. 1983 în Huedin, jud.Cluj) - inginer; specializat la ANEFS în arte marţiale: profesor de
arte marţiale şi antrenor cat. a III-a. Legitimat la C.S. Chimia Râmnicu-Vâlcea. 3 medalii de argint si 1 de bronz la CN, 1 medalie de
aur (juniori), 2 medalii de argint si 1 de bronz la CE etc. Maestru emerit al Sportiului (din 2011).
T rană, D an M ircea (n. la 1 mai 1954, în com. Păuşeşti-Otăsău, jud. Vâlcea) - informatician. Doctor în informatică. Carieră
univ. (fost decan) la Filiala Vâlcea a Universităţii „Spiru Haret”. Cărţi: Instruirea asistată de calculator în studiul informaticii - teză
de doctorat (2003), Bazele informaticii - curs (2004); în colaborare: Bazele informaticii de gestiune . . .
Trincă, M arin (n. 24 martie 1911, la Scărişoara, jud. Olt - m. 24 dec. 2001, Timişoara) - profesor EFS. Fost preşedinte al
Oficiului Sportiv din Vâlcea şi iniţiator al reconstrucţiei stadionului sportiv din parcul Zăvoi. În 1953, a fondat Şcoala Sportivă de
Elevi din Râmnic şi Soc. Sportivă de Gimnastică şi Turism „Lic. Al. Lahovari din Râmnicu-Vâlcea”.

221
 Truşcă (Efrem) M ihaela (n. la 1 mai 1960 în com. Corbu, jud. Olt) - profesor EFS; tenismenă (de masă); masterat. În
prezent: director CSŞ Râmnicu-Vâlcea. A jucat tenis de masă în Divizia A (1976). Legitimată la CS Râmnicu-Vâlcea. Performanţe:
Locul V la Campionatul Naţional de Juniori.
Tudor, Dan (n. 11 aug. 1957 în com. Ioneşti, jud. Vâlcea) - scriitor polivalent, om de teatru, realizator de emisiuni TV,
publicist etc. A fondat agenţia de publicitate Open 3t advertising (1994), galeria concretă şi galeria virtuală de artă gallerya.ro
(2000), precum şi editura gallerya.ro (2003). Fondator-asociat al firmei Etalon. Cărţi: Hora de mână (2005).
Tudose, Nicoliţa (n. la 1 ian. 1948, în Râmnicu-Vâlcea) - filolog; prozator (în limbile română şi franceză). Cărţi publicate:
Souvenirs de vacances (1997), In trăsura timpului. Interferenţe (2009).
Tulugea, Claudiu (n. 15 nob. 1973, Drăgăşani) - istoric-arheolog; cercetător. Din 2006, director al Muzeului de Istorie
« Aurelian Sacerdoţeanu » din Râmnicu-Vâlcea. Dr. în arheologie. A iniţiat seria nouă a revistei „Buridava”, reuşind şi înscrierea
acesteia la CNCSIS.
Turluianu, A teiram (n. 4 mart. 1943 în satul Gura Văii - com Bujoreni, jud. Vâlcea) - filolog şi lingvist; poet, fabulist,
traducător (din lb. rusă). Carieră didactică în învăţământul preuniv. Este autoarea volumului de versuri Ferestre spre lumină (2012).

Ţ
Ţărnea, George (n. 10 nob. 1945, Ciorăşti - Şirineasa, jud. Vâlcea - m. 2 mai 2003, Bucureşti). Membru al USR (din 1972).
„Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea” (2002). Cărţi: Păsările miresei (1972), Testamentele înţeleptului (1974),
Starea de iubire (1975), Balade (1976), Drumul domnului de rouă (1977), înalta fidelitate (1977), Scrisori de fiecare zi (1980),
Baladă pentru vinul tânăr (1980), Fals tratat scatologic de bună purtare (2003) etc.
Ţenea, Jeanina Georgeta (n. la 19 nob. 1970, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; scriitor, artist plastic, designer. Prezentă în
volumele colective de proză (Iaşi - 2006, 2007). Cărţi: Viaţa între plus şi minus proză scurtă (2007), Poveşti pentru oameni mici şi
oameni mari (2011). Participantă la două expoziţii de grup (pictură).
Ţuca, Ion (n. 12 martie 1934, com. Orleşti - jud. Vâlcea) - ziarist; scriitor, publicist. Dr. în filosofie cu teza Contribuţii
româneşti în domeniul axiologiei (1979). A întemeiat „Mesagerul vâlcean” (1991-1996) şi „Mesager” (1996-2006). Cărţi: Scuzaţi-
mă, prieteni! (1997), Dinăuntru şi din afara Casei Albe (2003) etc.

Udubaie, Gigi (n. la 10 dec. 1952 în com. Bujoreni, jud. Vâlcea) - prozator. In 1993, a înfiinţat revista de publicitate
„Riviera vâlceană”. Cărţi: Tragedia unei vieţi - roman (1994), Intre două iubiri - roman (1998), Aventura unei existenţe -
memorialistică (2008).
Ungureanu, Elena (n. la 3 ian. 1950, în com. Albeştii de Muscel, jud. Argeş) - filolog şi lingvist; cercetător. Doctor în
ştiinţe umaniste. Membră a Grupului de lucru pentru limba şi literatura română, în cadrul Proiectului de Reformă a Învăţ. Preuniv.
Cărţi: Construcţia incidentă în limba română (2002) ş.a., în colab.
Ungureanu, M ihai Aristotel (n. la 9 iun. 1950, Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinţi) - economist. Doctor în ştiinţe
economice. Fost director general al DGFP Vâlcea. Carieră universitară (Universitatea Româno-Americană). Cărţi: Organizarea şi
conducerea Trezoreriei finanţelor publice . . . (1996), Finanţe publice - aplicaţii practice (1999) etc.
Ungureanu, P etre (n. la 15 apr. 1952 în com. Racoviţa, jud. Vâlcea) - jurist; avocat, ziarist (analist politic), om politic.
Membru fondator (19.01.1990) şi fost membru în Consiliul director al cotidianului “Curierul de Vâlcea”. Vicepreşedinte al PNL
Vâlcea (2002-2006). Fost prefect al jud. Vâlcea (oct.- 2009-iun.2012).
Urea, Ion (n. la 29 nob. 1939, Râmnicu-Vâlcea) - matematician; autor de manuale şcolare. Din 1990, director economic la
Fundaţia „România de Mâine” a Facultăţii "Spiru Haret" - filiala Vâlcea. Cărţi publicate: Culegere de probleme de geometrie. Clasa
a IX-a (1985), Culegere de analiză matematică vol. I şi II etc.
Ureche, A lexandru (n. la 25 iulie 1948, Râmnicu-Vâlcea) - inginer electronist; inginer de sunet. Începând cu anul 1981,
lucrează în străinătate. Filmografie: E atât de aproape fericirea (1977), Dincolo de orizont (1978), Drumuri în cumpănă (1978), Pe
firu l apei (1978), Cine mă strigă? (1979), Ultima frontieră a morţii (1979) etc.
Ursei, Nichi (n. la 9 febr. 1948, com. Stoileşti, jud. Vâlcea) - asistent medical; poet, actor amator, epigramist redutabil, cu
premii zonale şi naţionale. A organizat festivaluri şi concursuri de satiră şi umor. Prezent în culegeri şi antologii de epigrame. Cărţi:
Zâmbete în colţul gurii - proză umoristică şi poezie (1995) şi Singur printre epigramişti (1997).
U rşianu, V alerian (Demetrie) (n. apr. 1845, Râmnicu-Vâlcea - m. 15 mart. 1915, Buc.) - cercetător, poet. Doctorat la
Roma (1876). Deputat şi senator (1883, 1889 şi 1901). Cărţi: L ottapor dirito alla terra attraverso (Roma, 1878), Despre importanţa
dreptului internaţional (1881), Despre principiul de naţionalitate (1884), Afacerea Hallier (1900) etc.

V an Rees Zota, Ionela (n. 18 mart. 1977, în Comăneşti, jud. Bacău; stabilită în Râmnicu-Vâlcea din 1991; din 2007, trăieşte
în Germania, la Nurnberg) - jurist; jurnalist, scriitor. La Râmnicu-Vâlcea, a întemeiat revista (şi editura) “Aşii vâlceni”, iar în
Germania - “Aşii Români”. Cărţi: Cu dragoste, din dragoste, pentru dragoste - versuri (2000) etc.
Vancu, A na (n. 9 sept 1937, Râmnicu-Vâlcea) - fizician; cercetător, publicist, traducător. Dr. în fizică, cu teza Proprietăţi
optice ale semiconductorilor amorfi (1974). Trad. din franceză: Războiul soldaţilor necunoscuţi, Dicţionar cultural al Bibliei,;
Filosofia alchimiei - Marea operă şi modernitatea etc..
Vartolom eu (Valeriu), A ndroni (n. 27 mart. 1952, Latinu, jud. Brăila) - teolog; cercetător. Doctor în teologie, cu teza
învăţătura despre întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos în teologia apuseană contemporană (1999). Stareţ la M-rea Cozia
(din 2000); director interimar la Seminarul „Sf. Nicolae” (2003-2007). Cărţi: Mircea Eliade şi ortodoxia [1999].

222
 V artolomeu, Stănescu (n. în anul 1875 în Ciuperceni din - Flămânda, jud. Teleorman - m. 2 nob. 1954, M-rea Bistriţa) -
teolog şi jurist. Vicar (din 1913) şi apoi episcop de Râmnic între 1921-1938. A întemeiat revista “Renaşterea”. Cărţi: Cuvântare
(Buc. 1912, 1913 şi Râmnicu-Vâlcea, 1935), Scurte încercări de creştinism social (1913) etc.
Vasiliu, Gheorghe A. (n. 20 febr. 1907, Râmnicu-Vâlcea - m.?) - biolog, cercetător. Profesor secundar (1935-1947),
Premiul “Em. Teodorescu” al Academiei Române, pentru lucrarea Tratat de algologie, vol. IV (1981). A mai publicat: Monografia
zonei Porţilor de Fier, studiu hidrologic al Dunării şi al afluenţilor săi (1970).
Vasiliu, M aria A. (n. 7 iul. 1913, Râmnicu-Vâlcea - m. ?) - biolog, cercetător. În 1958, a publicat Catalogul colecţiei de
orthoptere "Arnold M uller” de la Muzeul Bruckenthal din Sibiu; în colab., albumul Muzeul de Istorie Naturală "Gr. A ntipa”. 1831­
1861. În 1969, într-o publicaţie germană, subspeciei unei insecte orthoptere, i-a fost dat numele ei.
V ăduva-Clavac, Camelia (n. 2 mai 1973, în Zătreni - jud. Vâlcea) - soprană. Lucrează la Filarmonica „Ion Dumitresscu”.
În repertoriu: Nunta lui Figaro (Susana), Flautul ferm ecat (Konigen der Nacht), Don Giovani (Donna Alba), Rigoletto (Gilda),
Lucia diLamermoor (Lucia) etc. A mai interpretat piese vocal-simfonice, arii din opere şi lieduri.
Vega, L aura (n. 12 apr. 1950, com. Goleşti, jud. Vâlcea) - juristă; scriitoare, cercetătoare, publicistă. Cărţi: Ţărmul Aurorei,
versuri (1986); Ecouri - articole, reportaje, poezii (1997); Moştenirea Iancului - versuri (1998); în lumea scriitorilor -
memorialistică (1999) etc.
Velici, P etti (n. 13 ian. 1953, satul Bâlvăneşti din com. Băseşti, jud. Mehedinţi) - artist plastic. Membru al Uniunii Artiştilor
Plastici din România. Expoziţii personale şi de grup. Expoziţii şi participări internaţionale: Galeriile de Artă „Cozia”, Hamme-Belgia
(2003), Kromeriz - Cehia (2005). Participant la mai multe tabere de creaţie naţionale.
Veţeleanu, Alina Nicoleta (n. 4 dec. 1973, Horezu, jud. Vâlcea) - filolog şi jurist; critic şi istoric literar. Dr. în filologie
(Magna cum laude) al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, cu lucrarea Idiostilul Marin Preda (2002, publ. 2008). Dir. rev.
„Educatorul”. Lucrări didactice.
Vişan, R adu (n. 22 mart. 1934 în Dăbuleni, jud. Dolj - m. 2008, Râmnicu-Vâlcea) - profesor, antrenor (Colegiul „Al.
Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea). Polisportiv: handbal, fotbal, baschet. În 1970, preşedinte al CJCFS Vâlcea. Fost inspector şcolar.
Vlădoianu, N. (n. 26 apr. 1895 în Râmnicu-Vâlcea - m. ?) - om de teatru, prozator. O parte din studiile universitare, le-a
urmat la Paris. A fost directorul Teatrului « Alhambra » din Bucureşti. Cărţi publicate: Fă economie ! - schiţe (f. an) ; în colaborare:
Amedeu Stânjenel (1925), Culegere de anecdote (1929).
Vlădoiu, Aurel (n. 27 ian. 1948, în com. Amărăşti, jud. Vâlcea) - economist; om politic. Fost primar al oraşului Băile
Olăneşti (1979-1982 şi 1983-1989) şi preşedinte al CJEFS Vâlcea (1982-1983), prefect al jud. Vâlcea (oct. 2003- dec. 2004), deputat
în Parlamentul României (2004-2008 şi reales în 2008).
Voiculescu, M ihai M. (n. 6 aug. 1944, Râmnicu-Vâlcea) - istoric şi jurist. Cărţi: Istoria economică a României (1994); în
colab.: Centenar. Liceul « Alexandru Lahovari » Râmnicu-Vâlcea. 1891-1991 (1991), Dicţionar şcolar pentru istoria universală
(2000) ş.a.
V reja, Ingrid-C ristiana (n. 26 sept. 1987, Râmnicu-Vâlcea) - biochimist; cercetător în domeniul biologiei moleculare.
Succese de prestigiu la numeroase concursuri şi olimpiade de prestigiu: Premiul I, excelenţă III la Concursul Naţional „Chimexport”
- faza naţională, plus calificarea în lotul lărgit al României (2004-2005) etc.

Zam fir, Zenovia (n. 2 iul. 1965, com. Măciuca, jud. Vâlcea) - juristă; prozatoare, cercetătoare. Cărţi: Vederi necenzurate -
proză scurtă (1998), Regrete târzii - roman (1999), Rătăcită în jungla vieţii - roman (2000), Zile şi n o p ţi. . . altfel - reportaje (2001)
etc.
Zam firoiu, Lilian (n. 3 mai 1963, Sibiu) - filolog; jurnalist, cercetător, diplomat. Fost profesor de limba română. În prezent,
ministru-consilier în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO. Dr. în istorie, cu teza Relaţii diplomatice româno-
italiene, 1918-1940 (2011).
Zeană, Corneliu (n. 12 apr. 1939, Râmnicu-Vâlcea) - medic cardiolog; cercetător. Dr. în medicină (1973). Membru al
European Society of Toxicology (1969) şi al Uniunii Medicale Balcanice (1970). Cărţi: Diagnosticul bolilor reumatismale (1972),
Corticoterapia în medicina internă (1976), Imunologia clinică (1980) etc.
Zisu, Gh. T. (n. în 1866 la Râmnicu-Vâlcea - m ?) - medic; cercetător, publicist. Lucrări publicate: Osteo-mielita cronică a
oaselor gambei (1892), Sursele de la Pucioasa şi Vulcana (1902).
Zorlescu, C onstantin (n. 4 mai 1922, Lăpuşata, jud. Vâlcea - m. 30 ian. 2009, Râmnicu-Vâlcea) - inginer în industria
lemnului; inventator, artist plastic. 8 certificate pentru inovaţii şi al unui brevet de invenţie (1968). Peste 60 din lucrările sale se află
în diferite colecţii particulare. Fost preşedinte al Asociaţiei Artiştilor Plastici Amatori din România.
Zugrăvescu, Elena (n. la 29 iunie 1911, în com. Păuşeşti-Măglaşi, jud. Vâlcea) - poetă, publicistă. A debutat în 1926, la
„Îndrumarea Vâlcii”. În colaborare cu Paul Ştefănescu, a editat revista „Slovar”. Cărţi publicate: Poezii (f. an).
Zugrăvescu, Gheorghe Dorel (n. 25 nob. 1930, Râmnicu-Vâlcea) - geofizician, cercetător. Dr. în ştiinţe tehnice, cu teza
Deformări periodice şi neperiodice ale globului terestr (1985). Membru al Academiei Române (din 1991). Funcţii de conducere:
Societatea Română de Fizică (1990), Societatea Regală de Astronomie - Belgia (1970) etc. „Doctor Honoris Causa” al Univ. din
Petroşani (2001).
Zugrăvescu, Paul-A m or (n. 22 octombrie 1933, Râmnicu-Vâlcea) - chimist; cercetător, publicist. Doctor în chimie (1978).
Cărţi: Analiza chimică a solurilor în vederea caracterizării fertilităţii (1959), Lucrările Conferinţei de chimie analitică de la Braşov
(1971).

223
 ,, UMBRE” LUMINOASE „PE PÂNZA VREMII”

A N T IM IVIREANU L - Frescă de CH ESARIE RÂM NICEANUL Episcopul CLIM ENT

la M-rea Govora (Fragm ent)

Anton PAN N George I. LAH O V ARI I. Emanoil FLORESCU Dr. Gh. S A B IN

C-tin ILIE SC U C-tin D AN IILESC U Irina ŞAŢC H I C-tin GEORGESCU

224
Magdalena RĂDULESCU Constantin PO PIAN Mira SIM IA N

Titus GEORGESCU G. M ARINESCU-GOANGE Corneliu TAM AŞ A urel ZORLESCU

225
 Sergiu PURECE Petre BARD AŞU Vasile RO M A N G-ral N. M A ZILU

C O N TE M P O R A N I I N O Ş T R I

IP S IR IN E U - mitropolit IP S GHERASIM P S Emilian LOVIŞTEANUL

G heorghe D E A C O N U E len a S T O IC A C onstantin M A N O L I

226
 Marius PECULEA M ihai SPO RIŞ Ion BO TU

Pr. N. STATE-BU RLU ŞI Horia NESTORESCU-BĂLCEŞTI Gh. DUM ITRAŞCU

Emilian FRÂNCU Sorin OANE Silviu PURECE

227
C-tin M A T E E S C U D oru M O Ţ O C Io a n B A R B U

Petre T Ă N Ă S O A IC A F elix S IM A Io n M Ă L D Ă R E S C U

228
George A C H IM Nichi URSEI Jeanina ŢENEA Dragoş TEODORESCU

229
M ihail ŞTEFĂN ESC U Camelia Ion OLTEŢEANU Gelu STRATU LAT
VĂDUVA-CLAVAC

230
 B IB LIO G R A FIE G EN ERA LĂ

S T U D IU I S T O R IO G R A F IC
1976, Călători străini despre Ţările Rom âne, vol. VI, p. I: P a u l de A lep; Bucureşti, E d itu ra Ştiinţifică şi
E nciclopedică.
Pr. C onstantin G rigore, 1944, R âm nicul-V âlcii - L o c de am intiri şi recreere. M onografie - ghid, E ditura
P rim ăriei şi O raşului R âm nicul-V âlcii.
C onstantin M ateescu, 1979, M em oria Râm nicului, Bucureşti, Ed. „S port-T urism ” .
A urelian Sacerdoţeanu, 1972, O riginea şi condiţiile social-econom ice ale dezvoltării vechiului oraş R âm nicul
Vâlcea, în „B uridava” . Studii şi m ateriale, R âm nicu-V âlcea, M uzeul Judeţean V âlcea.
Io n Soare, A neta B ardaşu, 2001, L um ina cărţii la Râm nic, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys.
C. Tam aş, 1994, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, ed. “A ntim Ivireanul” .
Al. V lahuţă, 1989, R om ânia pitorească, Bucureşti, Ed. „S port.T urism ” .

C a p . I - C A D R U L G E O G R A F IC
L ucian B adea. 1971, Ju d e ţu l Vâlcea, E ditura A cadem iei, B ucureşti
L ucian B adea, 1963, D epresiunea subcarpatică dintre B istriţa Vâlcii şi Olt, în „Problem e de G eografie”,
volum ul IX .
L ucian B adea,1967, Terrasses des subcarpathes G etiques, în „R evue R oum aine de G eographie, G eophysique et
G eologie”, serie G eographie., X I, 2.
L ucian B adea, 1981, C ontribuţii geom orfologice asupra văii subcarpatice a O ltului, în „T ravaux scientifiques de
Staţiunea Stejarul”, G eologie, G eographie, 7.
M aria Ciurchea, 1962, A n a liza com parativă a elem entelor flo re i vasculare din R âm nicu-V âlcea, .în „C ontribuţii
b otanice” , 161-170/1962, Cluj.
M aria Ciurchea, 1963, F lora teritoriului raionului Vâlcea din dreapta O ltului, A utoreferat 1-30/1963.
M ihaela D inu, 1999, Subcarpaţii dintre T opolog şi B istriţa Vâlcii, E ditura A cadem iei R om âne, B ucureşti.
M ihaela D inu, 1988, P rofile geom orfologice p rin Subcarpaţii dintre Topolog şi B istriţa Vâlcii, în „S tudii şi
Cercetări, G eografie, G eofizică, G eologie” - S eria G eografie., X X X V .
V. D ragoş, 1953, C ercetări geologice asupra regiunii dintre T opolog şi Olt, în „D ări de seam ă, C om itetul
geologic”, 37, (1949-1950).
V. D ragoş, 1955, A su p ra structurii geologice a regiunii dintre Topolog şi Valea O lăneştilor, în „D ări de seamă,
C om itetul geologic”, 39, (1953-1954)
P. D răgoiescu, 1944, R âm nicul V âlcii, C raiova,.E ditura R am uri.
C. G rigore, 1944, R âm nicul - Vâlcii, loc de am intiri şi recreiere, E ditura P rim ăriei O raşului R âm nicu-V âlcea.
L. M razec, 1900, C ontribution a l ’etude de la depresion subcarpathique, în „B uletinul Societăţii de Ştiinţe”, IX,
6, B ucureşti.
G. M . M urgoci, 1907, Terţiarul din O ltenia cu p rivire la sare, p e tro l şi ape m in era le, în „A nalele Institutului
G eologic al R om âniei”, I, 1, Bucureşti.
M. Păun, Gh. Popescu, Tr. Rădoi, 1974, F lora şi vegetaţia m la ştin ii"L a cu l F ru m o s" , ju d . Vâlcea, în „S tudii şi
cercetări de B iologie” 26,3,171-177.
Gh. Ploaie, 1999, N atura sălbatică din Vâlcea (Vâlcea w ild life), E d itu ra Prism a, R âm nicu-V âlcea;
M. Răuţ, 1908, M onografia eclesiatică a ju d e ţu lu i Vâlcea, cu p rivire la m onum entele religioase precu m şi la
viaţa m orală şi religioasă a poporului, alcătuită cu ocazia ju b ileu lu i de 40 ani de dom nie a M .S .C a ro l I-iu R egele
Rom âniei, Im prim eria judeţu lu i şi a com unei R [âm nicu].-V âlcea.
Gr. Lăzărescu, 1967, Şiroiri şi p iram ide de p ă m â n t în apropiere de R âm nicu-V âlcea, în „O crotirea naturii”,
E ditura A cadem iei RSR, X I, 2.
Gh. N iculescu, 1956, C ontribuţii la studiul degradărilor de teren de p e Valea Stăncioiului (R âm nicu-V âlcea), în
„A nalele U niversităţii „C. I. P arhon”, Seria Ştiinţele naturii, nr. 10, Bucureşti.

C a p . I I - I S T O R IA

1. P R E IS T O R IA

R . A rdevan, 1998, Viaţa m unicipală în D acia ro m a n ă , Tim işoara.

I. B arnea, 1982, O. Iliescu, Constantin cel M a re, B ucureşti.
231
 D. B erciu, 1967, Z orile istoriei în Carpaţi şi la D unăre, B ucureşti.
Gh. B ichir, 1985, C entrul m ilitar rom an de la “B uridava” , în “ T -D ”, VI, 1-2/1985.
Gh. B ichir, 1983, P. Bardaşu, Şantierul arheologic Stolniceni-”B uridava” (jud. Vâlcea), în M C A , X V /1983.
N. A. Constantinescu, 1963, D icţionar onom astic rom ânesc, [Bucureşti].
A. D um itraşcu, 1996, O p u şc u liţă cu denari rom ani im periali descoperită la R âm nicu-V âlcea, în “B S N R ”, 140­
141 (1992-1993), 1996.
A. H usar, 1999, G esta deorum p e r rom anos, Târgu-M ureş.
Iorgu Iordan, 1963, Toponim ie rom ânească, Bucureşti.
C. M ateescu, 1979, M em oria Râm nicului, Bucureşti, Ed. Sport-Turism .
C. S. N icolăescu-Plopşor, D. N icolăescu-Plopşor, 1963, The p o ssib le existence o f the P roto-H om inids in
R o m a n ia ’s V illafranchian, în „D acia”, N .S., V II/1963.
Gh. I. Petre-G ovora, 2001, G ovora de la p rim ii oam eni la contem porani, R âm nicu-V âlcea.
Gh. I. Petre-G ovora, 1976, A specte ale începutului epocii bronzului în nord -estu l O lteniei, în „B uridava”, II/
1976, pag. 7-33.
Gh. I. Petre-G ovora, Vâlcea - vatră de vieţuire m ultim ilenară a p a triei noastre, în „Studii v âlcene” , V, 1982.
G h. I. P . G ovora, 1995, O preistorie a nord-estului O lteniei, R âm nicu-V âlcea.
Gh. I. Petre-G ovora, 1983, Un orizont H allstattian tim puriu în nord-estul O lteniei, în “T -D ” , IV, 1-2/ 1983, pag.
85-95.
S. Purece, 1971, A tla s istoric vâlcean. Vâlcea, 600.000 - 271 î.e.n,, în „SV ” , II/ 1971, pag. 209-223.
Io n Soare, 1996, D in istoricul localităţilor vâlcene. A rg u m en te lingvistice şi docum entare: R â m n icu -V â lcea , în
„Jurnalul de V âlcea”, R âm nicu-V âlcea, nr. 58, 15 - 24 m artie 1996, pag. 6.
V. W ollm ann, 1996, M in eritu l metalifer, extragerea sării şi carierele de p ia tr ă în D acia romană, C luj-N apoca.

2. R Â M N IC U L M E D IE V A L

1966, D ocum enta R om aniae H istorica (DRH). B. Ţ ara R om ânească, IV, Bucureşti, E ditura A cadem iei; vol. II,
III, IV, VI, X I, X X IV , X XV.
A rhivele N aţionale (AN ) Bucureşti, E piscopia R âm nicului, pach. X X X , XLVI.
Petre Bardaşu, 2002, Studii de istorie, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys.
Constantin B ălan, 2005, Inscripţii m edievale şi din epoca m odernă a Rom âniei, Bucureşti, E d itu ra A cadem iei
Rom âne.
N icolae B ănică-O logu, 2000, Veacul de aur a l R âm nicului, B ucureşti, E ditura O scar Print.
Io n Bianu, N erva H odoş, 1910, B ibliografia rom ânească veche, to m II.
Ioan B ogdan, 1902, D ocum ente şi regeste privito a re la relaţiile Ţării R om âneşti cu B ra şo vu l şi U ngaria în
secolul X V şi X V I, B ucureşti.
Călători străini, 1976, vol. VI, îngrijit de M. M. A lexandrescu-D ersca B ulgaru, B ucureşti, E ditura Ştiinţifică şi
Enciclopedică.
V irgil C ândea, 1970, L etopiseţul Ţării R om âneşti (1292-1664) în versiunea arabă a lui M a carie Zaim , în
“ Studii” , X X III, nr. 4, B ucureşti.
D irecţia Judeţeană V âlcea a A rhivelor N aţionale (D JV A N ), C olecţia M anuscrise, ms. 149.
G heorghe D um itraşcu, Corneliu Tam aş, 1995, R â m n icu l medieval. Studiu şi docum ente, R âm nicu-V âlcea,
E ditura Conphys.
L um iniţa D um itru, 2001, Tezaurul de la G oranu, în „M agazin Istoric” , anul X X X IV - serie n ouă - nr. 8 (413)/
aug. 2001.
Alex. E lian şi colab., 1965, Inscripţiile m edievale ale R o m â n iei I. O raşul B ucureşti 1395-1800, B ucureşti.
M. Florea, 1992, O p ia tră de m orm ânt de la începutul veacului a l X V II-lea , în “B C M I” , III (1992), nr. 2.
Constantin C. G iurescu, 2001, Istoria R om ânilor, v ol I, E ditura A LL, B ucureşti.
N icolae Iorga, 1969, Istoria Literaturii R om â n e în secolul a l X V III-lea , vol. I, Bucureşti.
G herasim Cristea, 2009, Istoria E parhiei Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys,.
G herasim Cristea, 2003, M ânăstirea H urezu, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys.
G eorg K raus, 1965, C ronica Transilvaniei 1608-1665, Ed. G. D uzinchevici şi E. R eus M ârza, Bucureşti.
D oru M oţoc, 1980, O ipoteză n ouă despre locul uciderii lui R a d u de la A fum aţi, în „S tudii v âlcene” , IV, B ălceşti
pe T opolog.
Ştefan Pascu, R ăzvan T heodorescu (coordonatori), 2001, Istoria R om ânilor, vol. III, G enezele rom âneşti, E ditura
Enciclopedică.
G heorghe I. P etre-G ovora, 2001, G ovora - de la p rim ii oameni, la contem porani, R âm nicu-V âlcea, E ditura
Petras.
Constantin R ezachevici, 2001, Cronologia critică a dom nilor din Ţara R o m â n ea scă şi M oldova. a. 1324-1881,
vol. I (sec. X IV -X V I), Bucureşti, E ditura E nciclopedică, 2001.
A urelian Sacerdoţeanu, 1972, O riginea şi condiţiile social-econom ice ale dezvoltării vechiului oraş R âm nicu-
Vâlcea, în „B uridava”, R âm nicu-V âlcea, I/1972.
232
 A urelian Sacerdoţeanu, 1960, Tipografia E piscopiei R âm nicului (1705-1825), în „M itropolia O lteniei” , Craiova.
Io n Soare, 1996, D in istoricul localităţilor vâlcene. A rg u m en te lingvistice şi docum entare: R â m n icu -V â lce a , în
„Jurnalul de V âlcea”, R âm nicu-V âlcea, nr. 58, 15-24 m artie 1996.
Ştefan Ştefănescu, C am il M ureşanu (coordonatori), 2001, Isto ria R o m â n ilo r, vol. IV, G enezele rom âneşti,
B ucureşti, E ditura Enciclopedică.
G abriel Ştrem pel, 1997, A ntim Ivireanul, Bucureşti, E ditura A cadem iei R om âne, 1997.
C orneliu Tam aş, 2006, Istoria M unicipiului R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys.
C. Tam aş, I. Soare, C. M anea-A ndreescu, 1985, Com ori arhivistice vâlcene. C atalog de docum ente (1467 -
1800), vol. II, Bucureşti.
C. Tam aş, I. Soare, C. M anea-A ndreescu, 1983, Tezaur m edieval vâlcean. C atalogul docum entelor de la
A rhivele Statului din R âm nicu-V âlcea (1388-1715), B ucureşti.
D an Gh. Teodor, 1981, R om anitatea carpato - dunăreană şi B iza n ţu l în vecurile V - X I e. n., Iaşi, E ditura
Junim ea.
R ăzvan T heodorescu, 1974, Bizanţ, Balcani, O ccident - la începuturile culturii m edievale rom âneşti (sec. X ­
X IV ), B ucureşti, E ditura A cadem iei.
A rhim . G am alil V aida, 1986, M ânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui M ircea V oievod cel M are. 600 de ani de
existenţă, E ditura E piscopiei R âm nicului şi A rgeşului, R âm nicu-V âlcea.

3. EPO CA M ODERNĂ

A. Iz v o a re (fo n d u ri şi colecţii arh iv istic e)

1963, D ocum ente p riv in d Unirea P rincipatelor, Bucureşti, E ditura A cadem iei R. P. R.
D JV A N , fond C om itetul Judeţean P M R Vâlcea, dos. 6 / 1949.
D JV A N , F ond M a gistratul oraşului R âm nic, dos. 107/1848.
D JV A N , F ondul P refectura Judeţului Vâlcea, dos. 88/1857, dos. 90/1857, dos. 101/1857, dos. 3/1859, dos.
62/1866, 66/1866, dos. 125/1866, dos. 127/1866, dos.72/1868, dos. 30/1874, dos. 73/1874, dos. 44/1877, dos. 58/1877,
dos. 86/1877, dos. 121/1877, dos. 19/1878, dos. 148/1878, dos. 50/1890, dos. 46/1897, dos. 17/1933.
D JV A N , fond P rim ăria R âm nicu-V âlcea, dos. 17/1958, dos. 11/1962.
B. L u c r ă r i g e n e ra le
1972, Istoria R om âniei în date, coord. C -tin C. G iurescu, Bucureşti.
1994, M em oriile regelui C arol I al Rom âniei, B ucureşti, E ditura M achiavelli.
2003, Istoria rom ânilor, vol. VII, tom I, Bucureşti, E ditura E nclopedică.
C. D. A ricescu, 1874, Istoria revoluţiunii rom âne de la 1821, Craiova.
D. B erindei, 1958, C ontradicţiile de clasă în revoluţia m unteană din 1848, în „S tudii”, nr. 3/1958.
Io n C. B rătianu, 1902, A n u l 1848 în P rincipatele R om âne - A c te şi docum ente, to m III, Bucureşti, E ditura
„Institutul de A rte G rafice CA R O L GOBL.
D inu C. G iurescu, 1994, D istrugerea trecutului R om âniei, Bucureşti, E ditura M useion.
Io n M am ina, Io n B ulei, 1994, G uverne şi guvernanţi (1866-1916), B ucureşti, 1994.
N icolae R adu, 2007, M em orie resuscitată. Id o li uitaţi. Portrete, E ditura „Paralela 45”, Piteşti.
A postol Stan, 1963, încercări de organizare a unei rezistenţe arm ate în tim pul revoluţiei m untene de la 1848, în
„S tudii” nr. 3/1963.
Florea Stănculescu, 1973, Şcoala din Ţara R o m ânească în sprijinul revoluţiei de la 1848, în „S tudii”, X X V I
(1973), nr. 3..
C. L u c r ă r i speciale
1980. Vâlcea. M onografie, Bucureşti, E ditura „S port-T urism ” .
D um itru A ndronie, 1985, A lexandru Ioan Cuza p e m eleagurile M u nteniei şi O lteniei în a nul Unirii, în “ Studii
v âlcene” , nr. V II/1985, pag. 81-85.
N icolae A ngelescu, 2005, M em oriile unui om obscur, R âm nicu-V âlcea, E ditura A drianso.
D. B ălaşa, P. Purcărescu, 1972, L uptele p a n d u rilo r şi eteriştilor de p e Valea O ltului (1821), în „B uridava”, 1/
1972, pag. 295-320.
C ornelia B odea, P aul Cernovodeanu, H oria N estorescu-B ălceşti, 1971, Vatra Bălceştilor, B ălceşti pe Topolog,
1971.
D um itru Curechianu, T rifon R ogaciu, 1972, A n to n P ann la R â m n icu l Vâlcea, în „B uridava” , nr. 1/1972, M uzeul
Judeţean V âlcea.
D irecţia Judeţeană de Statistică V âlcea, A n u a ru l statistic a l ju d e ţu lu i Vâlcea, 1971.
G heorghe D um itraşcu, 2003, E popeea Independenţei R om âniei în conştiinţa vâlcenilor, R âm nicu-V âlcea,
E ditura A lm arom .
Gh. D um itrescu, 1974, U nele aspecte din activitatea slujitorilor şcolii vâlcene în tim pul revoluţiei de la 1848, în
„S tudii v âlcene” , nr. 8/1974, pag. 76
Ilie G oijan, 2012, D in istoria autorităţilor adm inistraţiei p u b lice ale ju d e ţu lu i Vâlcea, R âm nicu-V âlcea, E ditura
„A ntim Ivireanul” .
233
 Constantin M ateescu, 1979, M em oria R âm nicului, Bucureşti, E d itu ra „S port-T urism ” .
Constantin M ateescu, 1999, Cartea R âm nicului, R âm nicu-V âlcea, E ditura Silviu Popescu.
M em oriile R egelui C arol I a l R om âniei, vol. III, E ditura “U niversul”, 1909, B ucureşti.
Sorin O ane, Istoria ju d e ţu lu i vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys, 2007.
Ileana Petrescu, V ladim ir O siac, A n u l revoluţionar 1848 în Oltenia, Craiova, E ditura „Scrisul R om ânesc” , 1973.
Petre Purcărescu, 2003, P ersonalitatea prin ţu lu i C arol I în docum entele vâlcene, în “ Studii v âlcen e”, serie nouă,
nr. I (V III)/ 2003, pag. 103-114.
V asile R om an, D eşteaptă-te rom âne! - istoria unui cântec rom ânesc, ed. a III-a revăzută şi adăugită, R âm nicu-
V âlcea, E ditura Conphys, 2001.
Io n Soare, P rim ăria M unicipiului R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2000.
D ragoş Sterian, L a R âm nicul Vâlcea s-a cântat p en tru p rim a d ată D eşteaptă-te Rom âne!, în „O rizont” , an. I,
m arţi, 20 febr. 1968.
Corneliu Tam aş, D epunerea ju ră m â n tu lu i p e C ontituţie la R âm nic, în „O rizont” , 8 m ai 1973.
C orneliu Tam aş, Istoria R â m nicului, R âm nicu-V âlcea, E ditura „A ntim Ivireanul”, 1994.
C orneliu Tam aş, Istoria m unicipiului R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2006.
Corneliu Tam aş, Petre B ardaşu, Sergiu Purece, H oria N estorescu-B ălceşti, R evo lu ţia de la 1848 în ju d e ţu l
Vâlcea, B ălceşti pe T opolog, 1978.
Corneliu Tam aş, Sergiu Purece, G heorghe D um itraşcu, Petre Bardaşu, 1982, 1859 în Vâlcea, R âm nicu-V âlcea.
C orneliu Tam aş, G heorghe D um itraşcu, Sergiu Purece, Petre B ardaşu, 1982, 1859 în ju d e ţu l Vâlcea, R âm nicu-
V âlcea.
C. Tam aş, P. Bardaşu, Sergiu Purece, H oria N estorescu-B ălceşti, C ontribuţia ju d e ţu lu i Vâlcea la susţinerea
războiului de independenţă (1877-1878), B ălceşti pe T opolog, 1977.
Corneliu Tam aş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, H oria N estorescu-B ălceşti, 1916-1918 în Ju d eţu l Vâlcea, B ălceşti
pe T opolog, 1979 (în cont., 1916-1918 în Vâlcea), pag. 11.
Cornel T am aş, Sm arand Ţana, 2004, Ju d eţu l Vâlcea şi p refecţii lui, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys.
N icolae T ărtăreanu, C inem atograful la R âm nicu-V âlcea, în „O rizont”, R âm nicu-V âlcea, 16 m ai 1971, pag. 2.
M aria Totu, G arda civică din Rom ânia, 1848-1884, Bucureşti, E ditura M ilitară, 1976, pag. 35 şi 39.
Io n Ţuca, D inăuntrul şi din afara „C asei A lb e " , Bucureşti, E ditura C ontrast, 2003, pag. 62.
D. P e rio d ic e
„A nunţătorul R om ân” , nr. 56, d in 15 iulie 1859;
„Îndrum area V âlcei”, nr. 16/1932, nr.17-18/ 1937.
„S teaua V âlcii”, nr.70 / octom brie 19333.
E . S ite -u ri
http ://ro .w ikipedia.org/w iki/R % C 3 % A 2m nicu_V % C 3 % A 2lcea
w w w .p o r t a lu lre v o lu tie i.ro

C a p . I I I - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă Ş I
Î M P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E
1861, Indicele după ju d e ţe al com unelor orăşiane şi rurale din M u n ten ia , B ucureşti, O ficiul de Statistică.
1865, Indicele com unelor Rom âniei, după noua organizare a L egii com unale, dată la 1864..
1876, Indicele com unelor p e p erio d u l de cinci ani, 1876 - 1881, Bucureşti, T ipografia de Stat.
1887, Indicator al com unelor urbane şi rurale din R eg a tu l R om âniei, Bucureşti, Im prim eria de Stat.
1899, R ecensăm ântul g en era l a l populaţiei din R om ânia, Bucureşti.
1925, L egea pen tru unificarea adm inistrativă, 1925, în „M onitorul O ficial” nr. 283 /22 dec. 1925, Bucureşti.
1938, E nciclopedia R om âniei, vol. II, Bucureşti.
1943, Indicatorul localităţilor din R om ânia, D atele recensăm ântului g en era l a l p o p u la ţiei din 6 aprilie 1941,
B ucureşti, Im prim eria de Stat.
1950, Îm părţirea adm inistrativă a teritoriului R .P .R om âne, în „B .O .” nr. 77 / 8 sept. 1950, A nexa la L eg ea nr. 5
/1950.
1954, Indicatorul alfabetic al localităţilor din R.P. R om ână, Bucureşti, Ed. de Stat p entru L iteratură şi Ştiinţă.
1961, L egea pen tru îm bunătăţirea îm părţirii adm inistrative a teritoriului R.P. Rom âne, din 22 -2 4 dec.1960,
1961, în „M itropolia O lteniei” , nr. 1-4/1961.
1981, L egea nr. 2 din 16 fe b ru a rie 1968, republicată, p riv in d organizarea adm inistrativă a teritoriului R.S.
Rom ânia, în „ B uletinul O ficia l" nr. 54 d in 27 iulie 1981;
1995, D icţionarul toponim ic al Rom âniei. O ltenia (DTRO), vol. 2, C-D, sub coord. lui Gh. B olocan; Craiova,
E ditura U niversitaria.
1996, Legea nr. 35/18 m ai 1996, em isă de P arlam entul R om âniei şi p u b lica tă în „ M onitorul O ficia l" nr. 102/20
m ai 1996.

234
 1997, O catagrafie m ai p u ţin cunoscută din m artie 1831 referitoare la p la sa Râm nic, Ju d eţu l Vâlcea, 1997, în
„A rhivele O lteniei”, Serie nouă, nr. 12 /1997.
2007, D icţionar explicativ ilustrat a l lim bii rom âne, sub coord. E ugeniei D im a, Chişinău, ed. A RS şi G U N IV A S.
C. A lessandrescu, 1893, D icţionar geografic a l ju d e ţu lu i Vâlcea, B ucureşti.
M işu A lexandrescu, Filip M ihăilescu, Sabin Constantinescu, 1926, L egea p en tru Unificarea A dm inistrativă.
P rivire asupra adm inistraţiei locale a Ţării (din sec. al X III-lea p ân ă la 1864), Bucureşti.
Ioan C. Băcilă, O ltenia sub A ustriaci, 1718-1739. Un d o cum ent cartografic, în „A .O .” nr. 12 /1924.
A dina B erciu-D răghicescu, D inică C iobotea, 1988, Structuri adm inistrative, fis c a le şi socio-dem ografice în
O ltenia la începutul sec. al X V III-lea, în „A U ” Bucureşti, Istorie, X X X V III/1988.
T. G. B ulat, OLTENIA - după harta lui A nto n M a ria del Chiaro, 1922, în „A .O .” nr. 2-3 /1922.
N. A. Constantinescu, 1963, D icţionar onom astic rom ânesc, B ucureşti, Ed. A cadem iei RPR.
V asile Cucu, G eografia populaţiei şi aşezărilor u m a n e, 1981, B ucureşti, Ed. D idactică. şi Pedagogică.
N icolae D aneş, E lena D aneş, P rocopie Ghiţă, 2006, P opulaţia şi aşezările urbane din ju d e ţu l Vâlcea. Istoric.
E voluţie, în „S tudii V âlcene” , Serie nouă, nr. III (X)/2006.
D irecţia C entrală de Statistică, 1956, R ecensăm ântul p o p u la ţiei şi locuinţelor din R.P. R om ână, B ucureşti.
D irecţia C entrală de Statistică, 1967, R ecensăm ântul p o p u la ţiei şi locuinţelor din R.S. Rom ânia, d in 15 m artie
1966, vol. I., R egiunea Argeş,.
D JV A N , F ondul P refectura Judeţului Vâlcea, dos. 139/ 1867, dos. nr. 82 /1870, dos. 179 /1908, dos. nr. 59
/1909, dos. nr. 5 /1930, dos. nr. 27 /1931, dos. nr. 15 /1948.
Io n D onat, Io n Pătroiu, D inică C iobotea, 1999, C atagrafia obştească a Ţării R om âneşti din 1831, Craiova, Ed.
H elios.
D im itrie F runzescu, D icţionar topografic şi statistic, B ucureşti, T ipografia Statului - H otelul Şerban V odă, 1872.
C onstantin C. G iurescu, 1957, P rincipatele R o m â n e la începutul secolului X IX . C onstatări istorice, geografice,
econom ice şi statistice p e tem eiul hărţii ruse din 1835, Bucureşti, E ditura Ştiinţifică.
C onstantin C. G iurescu, 1988, Istoria O lteniei su p t austrieci, vol. II, Bucureşti.
C onstantin G rigore, 1944, R âm nicul-V âlcii. L o c de recreiere şi amintiri. M o n o g ra fie - ghid, E d itu ra Prim ăriei
O raşului R âm nicul-V âlcii.
N icolae Ilinca, 2004, G eografia um ană, B ucureşti, Ed. C.D. Press.
Io n Iordan, 2003, Rom ânia, încotro? Structuri adm inistrativ-teritoriale în R om ânia, Bucureşti, Ed. C. D. Press.
Iorgu Iordan, 1963, Toponim ia rom ânească, Bucureşti, Ed. A cadem iei RPR.
C onstantin I. K aradja (traduse şi publicate de -), 1924, O ltenia după M em oriile G eneralului von B auer (1778), în
„A rhivele O lteniei” nr. 14 /1924.
T. C. M arinescu şi colab., 1930, în d re p ta r A dm inistrativ, vol. I, Bucureşti.
L igia E lena R izea, Ioana Ene, 2007, M onum ente istorice din ju d e ţu l Vâlcea. R epertoriu şi cronologie, R âm nicu-
V âlcea, E ditura Conphys.
Io n Soare, 1985, C onsideraţii etim ologice p riv in d toponim ia m ajoră a ju d e ţu lu i Vâlcea, 1985, în „Studii
v âlcene” , nr. V II/1985, R âm nicu-V âlcea.
N icolae Stoicescu, 1970, B ibliografia localităţilor şi m onum entelor fe u d a le din Rom ânia. I - Ţara Rom ânească,
vol. 2: M -Z , E ditura M itropoliei O lteniei.
C orneliu Tam aş, 1994, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, Ed. „A ntim Ivireanul” .
A na T oşa-T urdeanu, 1975, Oltenia, G eografie istorică în hărţile secolului a l X V III-lea, Craiova, Ed. „Scrisul
R om ânesc” .
W ikipedia, 2011, R ecensăm ântul p opulaţiei şi locuinţelor din R om ânia, din 18 m artie 2002 şi datele estim ative
la 1 iulie 2011.

C a p . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă
A n u a ru l statistic al ju d e ţu lu i V âlcea 1971.
A n u a ru l statistic al R âm nicului din 1930-1931, Bucureşti, 1933.
A n u a ru l statistic al Rom âniei, 1939 - 1940, Bucureşti, 1940.
A rhiva E piscopiei R âm nicului, fo n d 1960, p a c h e t 11, dos. 37.
A rhivele N aţionale B ucureşti (A .N .B .), fondul V ornicia din Lăuntru, dos. 2173/1839.
L .B adea, C. R usenescu, Ju d eţu l Vâlcea, Bucureşti, 1970.
P. Bardaşu, D in istoricul exploatărilor fo re stie re de p e Valea L otrului, în „Studii vâlcen e“, nr. 1 d in 1971.
Petre Bardaşu, G heorghe Sim eanu, B rezoi 1873-1973. 100 de ani de industrie forestieră, R âm nicu-V âlcea, 1973.
N icolae B ănică-O logu, Structura habitatului în R âm n icu -V â lcea, în „B uridava“ nr. 4/1982, R âm nicu-V âlcea,
pag. 73-94.
D um itru B erciu, 2050 de ani de la crearea p rim u lu i sta t dac centralizat şi independent. Statul g eto -d a c fă u r it de
B urebista, în „B uridava“ nr. 3/1979, R âm nicu-V âlcea, pag. 7-11.

235
 G heorghe Bichir, C ontinuitatea şi rom anizarea p o p u la ţiei g eto-dacice în lum ina cercetărilor de la Stolniceni-
R âm nicu-V âlcea, în “ Studii v âlcene”, nr. V I/1983, R âm nicu-V âlcea, pag. 9-14.
Io n B otu, Petre Purcărescu, Contribuţii la istoricul p o m iculturii vâlcene, în „Studii vîlcene” V, 1982, pag.
155-159.
„B uletinul O ficial al Sfatului p opular regional” , nr. 2, 15 febr. 1951.
C oncurs de fru c te nucifere, Sim pozion „ 3 0 de ani de activitate a SC D P R â m n icu -V â lcea ”, 9 - 10 oct. 2007
(Invitaţie-P rogram ).
C onsiliul Judeţean V âlcea, Cartea albă. Iu lie 2004 - iunie 2008 (în cont., CJV, Cartea albă), R âm nicu-V âlcea,
2008.
“C redinţa N oastră“, 18 dec. 1943.
N. D aneş, Gh. D um itraşcu, D. D um itrescu, Fl. Epure, Em . Frâncu, I. St. L azăr, arhim . V eniam in M icle, Sorin
O ane, M arian Pătraşcu, P. Petria, Gh. Ploaie, Al. Popescu-M ihăeşti, Silviu Purece, I. Soare (coord.), acad. R ăzvan
Theodorescu, E nciclopedia ju d e ţu lu i Vâlcea, vol. I - P rezentare generală, R âm nicu-V âlcea, Ed. Fortuna, 2010 (ed. I).
D area de seam ă: Situaţia ju d e ţu lu i Vâlcea din p erio a d a 1 se p t 1914-1 se p t 1915, R âm nicu-V âlcea, 1915.
D ecretul nr. 1 2 6 pentru înfiinţarea centralelor industriale, în „M onitorul oficial” nr. 158 d in 12 iulie 1948.
D ecretul-lege 92 /1 9 4 8 al M inisterului Comerţului, publicat în “M onitorul O ficial “ nr. 186 / 1948.
D ecretul nr. 197/1948, publicat în “M onitorul O ficial “ nr. 186 / 1948.
Gh. R ăboacă (coord.), D ezvoltarea durabilă a ju d e ţu lu i Vâlcea, Bucureşti, E d itu ra F undaţiei „R om ânia de
M âine” , 2006.
V ladim ir D iculescu, Bresle, negustori şi m eseriaşi în Ţara R om ânească (1830-1848), Bucureşti, 1973.
D JD A N , fond C am era de C om erţ şi Industrie Craiova, dos. 29/1922, dos. 23/1924, dos. 23/1942, dos. 1 10/1947.
D JV A N , fond B anca Populară „ D ragostea” Creţeni, dos. 54/1948.
D JV A N , Fondul C am era de C om erţ şi Industrie R âm nicu-V âlcea, dos. 1/1936, dos. 1/1938, dos. 2/1940.
D JV A N , fond C om itetul Judeţean al P. M . R, V âlcea, dos. 3/1948, dos. 9/1948, dos. 6/1949, dos. 1/1950, dos.
4/1958, .
D JV A N , fond C om itetul Judeţean PCR. Vâlcea, dos. 30/1947, dos. 6 /1 9 4 9 .
D JV A N , Fondul C om itetul R a io n a l P.M .R. R âm nicu-V âlcea, dos. 2/1952, dos. 1/1965, dos. 1/ 1965.
D JV A N , Fondul C om itetul R egional P.M .R. Vâlcea, dos. 6/1949, 1/1957.
D JV A N , fond Inspectoratul statistic raional R âm nicu-V âlcea, Secţia agricolă, dos. 75 /1 9 6 3 .
D JV A N , fondul PJV, dos. 8 1 /1 8 5 9 , dos. 14/1871, dos. 16/1926, dos. 139/1942.
D JV A N ., fond P rim ăria R âm nicu-V âlcea, dos. 7/1948.
D JV A N , fondul personal P etre Croce.
Gh. D um itraşcu, E popeea independenţei R om âniei în conştiinţa vâlcenilor, R âm nicu-V âlcea, Ed. A lm arom ,
2003.
G heorghe D um itraşcu, Corneliu Tam aş, R â m n icu l m edieval, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys, 1995.
C onstantin G iurescu, M a teria l p en tru istoria O lteniei sub austrieci, I, Bucureşti, 1943.
H .C .M ., nr. 400 din m artie 1952.
S. Ionescu, P. Panait, Constantin Vodă B râncoveanu, Bucureşti, 1969.
N icolae Iorga, Istoria R om ânilor p rin călători, I-II, Bucureşti, 1929.
N icolae Iorga, N egoţul şi m eşteşugurile, în vol. « O pere econom ice », Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi E nciclopedică,
1982.
N icolae Iorga, Studii şi docum ente, VII, E ditura U niversităţii d in B ucureşti, 2005.
Istoria m odernă a Rom âniei, Bucureşti, 1978.
Istoria R om ânilor, vol. III, G enezele rom âneşti, E ditura E nciclopedică, Bucureşti, 2002.
Ştefan B ălan, N icolae Şt. M ihăilescu, Istoria ştiinţei şi tehnicii în R om ânia. D ate cronologice, B ucureşti, E ditura
A cadem iei RSR, 1985.
„Înainte” , 16 iunie 1948.
“Îndrum area V âlcii” , din 16-31 oct. 1931, R âm nicu-V âlcea.
M a n u a l de econom ie politică, Bucureşti, Ed. de Stat pen tru L iteratura Politică, 1955.
M ite M ăneanu, N oi date cu privire la bâlciurile şi târgurile din ju d e ţu l Vâlcea la începutul sec. al X IX -lea, în
„S tudii v âlcene”, III, R âm nicu-V âlcea, 1974, pag. 65-72.
A tanasie M ironescu, Istoria E parhiei R âm nicului - N o u l Severin, B ucureşti, 1906.
“M onitorul oficial”, nr. 7 din 10 sept. 1901.
M onografia m unicipiului D răgăşani, coordonator - C onstantin Şerban, Constanţa, E ditura E x P onto, 2004.
G. M urgoci, T. Parcic, C. O siceanu, V. M eruţ, R. Pascu, Ind u stria m inieră în R o m â n ia în 1907, Bucureşti, 1908.
Şt. O lteanu, Societatea carpato-danubiano-pontică în secolele I X - X I. Structuri dem o-econom ice şi socio-
p olitice, Bucureşti, 1977.
Ş. Papacostea, O ltenia sub stăpânirea austriacă, 1718-1739, B ucureşti, E ditura E nciclopedică, 1998.
M arian Pătraşcu, D e la cercetarea ştiinţifică zonală, la cea d e-a X X IX -a C onferinţă N a ţională de Chimie, în
„Forum -V ” , nr. 1/2007.

236
 Dr. Ing. C onstantin P ârâianu, ing. Ioan Şahinian, drd. Ing. V lad P ârâianu, dr. Ing. M ihai Sporiş, Felix Sima,
E m ilia Bălan, H idrocentrala Lotru. 40 de ani de la începerea lucrărilor, < R âm nicu-V âlcea> , Ed. Conphys, 2007..
P refectura Judeţului V âlcea, Cartea albă a adm inistraţiei, 1997-2000, f. loc, f. an.
A urelian Sacerdoţeanu, F abrica de hârtie din R âm nicu Vâlcii, în secolul a l X V II-lea, în « B urid av a », vol. IV,
pag. 273-290.
A urelian Sacerdoţeanu, O riginea şi condiţiile social-econom ice ale dezvoltării vechiului oraş R âm nicu-V âlcea,
în « B uridava », R âm nicu-V âlcea, I/1972, pag. 37-56.
C orneliu Tam aş, Istoria H orezului, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 1995.
C orneliu Tam aş, Istoria m unicipiului R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys, 2006.
Cornel T am aş, Sm arand Ţana, Ju d e ţu l Vâlcea şi prefecţii lui, E ditura Conphys, R âm nicu -V âlcea, 2004.
Corneliu Tam aş, Gh. D um itraşcu, P. B ardaşu, S. Purece, Contribuţia ju d e ţu lu i Vâlcea la Unirea P rin cip a telo r,
R âm nicu-V âlcea, 1982.
V eronica T am aş, M ărturii docum entare p riv in d viticultura din ju d e ţu l Vâlcea în tim pul dom niei lui Constantin
B râncoveanu (1688-1714), în „Studii vâlcene” , serie nouă, I (VIII) 2003, pag. 52-63.
D iana Tanislav, Topul firm e lo r vâlcene, în „Info-P uls”, nr. 1969 d in 13 octom brie 2009.
M ihaela Tone, C ristian Păunescu, Istoria B ăncii N aţionale a R o m â n iei în date, vol. I, 1880-1914, Bucureşti,
2005.
Io n Ţuca, D inăuntrul şi din afara „C asei A l b e " , E d itu ra C ontrast, B ucureşti, 2003.

C a p . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L
Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţământului din Oltenia, vol. I, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1977.
N icolae A ndrei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţăm ântului din Oltenia, vol. II, Craiova, Ed. Scrisul R om ânesc.
N icolae A ngelescu, M em oriile unui om obscur, R âm nicu-V âlcea, E ditura A drianso, 2005.
A n u a ru l statistic al Judeţului Vâlcea, 2007.
N icolae B ănică-O logu, Veacul de aur al Râm nicului, Bucureşti, E ditura O scar Print, 2000.
M ihaela B eleţ, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea a fă c u t bilanţul p e 2006, în „V iaţa V âlcii” nr. 2836/5 ian.
2007.
Pr. C onstantin C ârstea şi D oru Căpătaru, Isto ria bisericii « Toţi Sfinţii » din R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea,
E d. A drianso, 2007.
Pr. Ioan D. Ciucă, prof. D om niţa Ciucă, prof. Io n M . Ciucă, P riorităţi istorice vâlcene, C om plexul de
Spiritualitate C reştin-O rtodoxă „Sf. N icolae” - Câm pu-M are, 2002.
N. D aneş, D in trecutul liceului „ N icolae B ălcescu ", în „R am uri v âlcene” , R âm nicu-V âlcea, 1/1986.
G heorghe D um itraşcu, Unele aspecte din activitatea slujitorilor şcolii vâlcene în tim pul revoluţiei de la 1848, în
„S tudii v âlcene”, 3, R âm nicu-V âlcea, 1974, pag. 73-84.
D icţionarul g en era l al literaturii rom âne, A -B , C-D, coord. E u g en Simion, B ucureşti, Ed. U nivers Enciclopedic,
2004.
Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, Anuarul statistic al judeţului Vâlcea, 1998.
D JV A N , Fondul P refectura Judeţului Vâlcea (PJV), dos. 1/1840, dos. 27/1865.
D JV A N , RŞV, dos. 1/1901.
D JV A N , F ondul Sfatul P opular al R aionului Râm nicu-V âlcea, Secţia Învăţăm ânt, dos. 12/1952-1953, dos.
53/1956-1957, dos. 80/1968-1969.
G heorghe D um itraşcu, Societăţi şi asociaţii de tip haretian (lucrare aflată în m anuscris).
N. Iorga, Studii şi docum ente cu p rivire la istoria rom ânilor, Bucureşti, Ed. M inisterului de Instrucţie, vol. I-II,
1901.
G. D. Iscru, F iguri de învăţători din satele vâlcene în deceniul p rem erg ă to r revoluţiei din 1848, în „C aietele
B ălcescu”, B ălceşti pe Topolog, A şezăm ântul Cultural, IX -X , 1984. pag. 255-259.
G. D. Iscru, Învăţăm ântul p u b lic în satele vâlcene (1838-1848), în „File v âlcene”, B ălceşti pe Topolog,
Societatea „Prietenii M uzeului B ălcescu, 1972, pag. 127-144.
Istoria învăţăm ântului din Rom ânia. Com pendiu, Bucureşti, E d itu ra D idactică şi Pedagogică, 1971.
Jurnalul Consiliului de M iniştri nr. 1463 din 28 nob. 1945, în „M onitorul O ficial” nr. 287 d in 14 dec. 1945.
Petre M anole, Şcoala N aţională din Râm nic, în „S tudii v âlcen e”, II, 1972, pag. 161-165.
Constantin M ateescu, D rum urile lui A n to n Pann, B ucureşti, Ed. Sport-Turism , 1981.
C. M ateescu, R âm nicul de odinioară, R âm nicu-V âlcea, E ditura A lm arom , 1993.
Io n M ăldărescu, E m ilian Frâncu, R âm nicu-V âlcea. M ic ă enciclopedie, vol. III, R âm nicu-V âlcea, E d itu ra „A nton
P ann”, 2002.
A rhim . V eniam in M icle, M ânăstirea B istriţa olteană, Sfânta M ănăstire B istriţa - E p arh ia R âm nicului, 1996.
Gh. M oisescu, Istoria bisericii rom âne, B ucureşti, 1952.
Sorin Oane, Istoria judeţului Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2007.
Gh. Pârnuţă, D in istoria culturii şi şcolii din ju d e ţu l Vâlcea (sec. X V I-X IX ), în „B uridava. Studii şi m ateriale” , 2,

237
(f. loc şi an).
Petre Petria, Vâlcea în tim p şi spaţiu. F apte şi date, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys, 2008.
A lexandra A ntigona Preda, C orina G raţiela H ăloiu, Io n U rea, M onografie. G rupul Şcolar In d u stria l Energetic,
R âm nicu-V âlcea, 2002.
P. Purcărescu, P ortretul unui revoluţionar vâlcean de la 1848, în „B uridava. Studii şi m ateriale”, R âm nicu-
V âlcea, M uzeul Judeţean V âlcea, pag. 167-169.Ion Soare, C hiriac R âm niceanu în „ in terp reta rea ” (şi editarea)
arhim andritului Veniamin M icle, în „P ovestea v orb ei”, nr. 3-4/2003.
V asile Rom an, M ărturii şi evocări. C ontribuţii la istoria culturii vâlcene, ed a III-a, R âm nicu-V âlcea, E ditura
A lm arom , 2007.
E lena Sim eanu, G heorghe D rugan, Io n M areş, M ariana R ădulescu, în vă ţă m â n tu l com ercial din Vâlcea.
M onografia Liceului Econom ic, R âm nicu-V âlcea, E ditura O ffsetcolor, 2001.
D an Stănculescu, M aria F iera (coordonatori), G rupul Şcolar G eneral „ G eneral M agh eru ”, 1973-2003. 30 de an
de rodnică activitate, f. loc, ed. şi an.
Corneliu Tamaş, D in istoria arhivelor vâlcene, 1916-1918, în „Studii vâlcene”, V/1982, Râmnicu-Vâlcea.
Corneliu Tam aş, Istoria H orezului, R âm nicu-V âlcea, E ditura C onphys, 1995.
Corneliu Tam aş, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, E ditura A ntim Ivireanul, 2004.
C orneliu Tam aş, V asile B urdoază, Şcoala cu ceas. M ono g ra fia şcolii cu clasele I-V III „Take Io n e s c u ” din
Râm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, 1998.
Corneliu Tam aş, C onstantin D rugan, G heorghe Tudor, Isto ria C olegiului N a ţio n a l A lexa n d ru L ahovari din
Râm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys, 2000.
Corneliu Tam aş, E m ilian V alentin Frâncu, Isto ria com unităţii catolice din ju d e ţu l Vâlcea, R âm nicu-V âlcea,
E ditura „A nton P ann”, 2007.
V eronica Tam aş, C ontribuţia L igii culturale din Rm. Vâlcea la desăvârşirea unităţii naţionale a poporului
rom ân (1891-1918), în „Studii v âlcene” , 1, 1971, pag. 35-38.
Vâlcea. M onografie, Bucureşti, E ditura Sport-Turism , 1980.
Vâlcea '77. Ritm uri, înfăptuiri, perspective, R âm nicu-V âlcea, 1977.
M ihail V oiculescu, C ostea M arinoiu, C entenarul L iceului „A lexandru L a h o va ri” R âm nicu-V âlcea, f. loc. şi ed.,
1991.

C a p . V I - Ş T IIN Ţ A Ş I T E H N IC A
N icolae A ngelescu, M em oriile unui om obscur, R âm nicu-V âlcea, E ditura A drianso, 2005.
Ştefan B ălan, N icolae Şt. M ihăilescu, Istoria ştiinţei şi tehnicii în R om ânia. D ate cronologice, B ucureşti, E ditura
A cadem iei RSR, 1985.
I. B otu, SC D P R âm nicu-V âlcea, prezentare făcu tă la m asa rotundă „C ercetarea ştiinţifico-tehnică d in ju d eţu l
V âlcea - actualităţi şi perspective”, F orum ul C ultural al R âm nicului şi SCD P R âm nicu-V âlcea, 20 oct. 2008.
Centrul de Cercetare Oltchim, prezentare p en tru cea de a X X X -a C onferinţă N aţională de Chimie, Călim ăneşti-
C ăciulata, 8-10 octom brie 2008.
Pr. Ioan D. Ciucă, prof. D om niţa Ciucă, prof. Io n M . Ciucă, P riorităţi istorice vâlcene, C om plexul de
Spiritualitate C reştin-O rtodoxă „Sf. N icolae” - Câm pu-M are, 2002.
C oncurs de fru c te nucifere, Sim pozion „ 3 0 de ani de activitate a SC D P R â m n icu -V â lce a ”, 9 - 10 oct. 2007
(Invitaţie-P rogram ).
C onsiliul Judeţean V âlcea, Cartea albă. Iulie 2004-iunie 2008, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2008.
N. D aneş, Gh. D um itraşcu, D. D um itrescu, Fl. Epure, Em . Frâncu, I. St. L azăr, arhim. V eniam in M icle, Sorin
O ane, M arian Pătraşcu, P. Petria, Gh. Ploaie, Al. P opescu-M ihăeşti, Silviu Purece, I. Soare (coord.), acad. R ăzvan
Theodorescu, E nciclopedia jud eţu lu i Vâlcea, v o l. I - P rezentare generală, R âm nicu-V âlcea, Ed. Fortuna, 2010.
G h. D eaconu, P atrim oniul docum entar al culturii tradiţionale din Vâlcea, R âm nicu-V âlcea, Ed. Patrim oniu,
2008; vol. II, 2010.
D icţionarul literaturii rom âne de la origini p â n ă la 1900, B ucureşti, E ditura A cadem iei, 1979.
Fondul arhivistic personal P etre C ichirdan, dos. 1 (nenum .).
B. P. H asdeu, Cuvente den bătrâni, cu u n studiu introductiv de acad. G. M ihăilă; B ucureşti, E ditura D idactică şi
Pedagogică, 1983.
IC S I Râm nicu-Vâlcea, prospecte: 2000, 2005.
Gh. Ioniţă, A cadem icianul M arius P eculea - arc p este timp, în „S tudii v âlceene” , V (12)/2009, pag. 368-369.
M arius Jianu, Un vâlcean spune că a inventat m otorul cu zero consum, în C LICK .RO . nr. 239, 4 febr. 2008,
p ag. 1.
I. St. L azăr, Vâlcea al fre sc o , R âm nicu-V âlcea, Ed. A lm arom , 2003
“L um ina de pe L otru” , A n I, nr. 1, m arţi 15 aug. 1967.
N. M aghiar, Şt. O lteanu, D in istoria m ineritului în Rom ânia, B ucureşti, 1970.

238
 M arian Pătraşcu, D e la cercetarea ştiinţifică zonală, la cea d e-a X X IX -a C onferinţă N a ţională de Chimie, în
„Forum -V ” , nr. 1/2007, pag. 13.
M arian Pătraşcu, M an u a l de recepturi pen tru polim erizarea clorurii de vinil în suspensie, C om b. Chimic,
R âm nicu-V âlcea, 1986.
M arian Pătraşcu, P riorităţi rom âneşti în do m en iu lp o liclo ru rii de vinil-suspensie (PVC-S), în „F orum -V ” , anul I,
nr. 1/2006.
M arian Pătraşcu, Scurtă istorie a ştiinţei unui oraş, p. a II-a, în „F orum -V ” , nr. 3/2008, R âm nicu-V âlcea, pag. 14
şi 4.
M arian Pătraşcu, N icolae D aneş, M onografia com unei Câineni, ju d e ţu l Vâlcea, < R âm nicu-V âlcea> , Ed. Fortuna,
2008.
M. Peculea, C urriculum vitae - 2008, IC SI R âm nicu-V âlcea.
M arius Peculea, A p a g rea - p rocese industriale de separare, E d . Scrisul rom ânesc, Craiova, 1984.
L igia E lena R izea, Ioana Ene, M onum en te istorice din ju d e ţu l Vâlcea. R epertoriu şi cronologie, R âm nicu-
V âlcea, E ditura Conphys, 2007.
„R om anian T ribune.net”, anul 6, nr. 24/ 30 nob. 2007, pag. 1.
SC D P Râm nicu-Vâlcea. P rezentare genera lă - p ro sp e ct docum entar p en tru aniversarea a 30 de ani de
activitate, 2007.
Societatea de Ştiinţe F ilologice din R om ânia, “B uletinul Societăţii pe anul 1984” , red acto r-şef - Io n H angiu,
B ucureşti, 1984.
Statutul A C A R , art. XIV.
Corneliu Tam aş, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, E ditura A ntim Ivireanul, 2004.
C orneliu Tam aş, Ion Soare, C arm en A ndreescu, Tezaur m edieval vâlcean. C atalogul docum entelor de la
A rhivele Statului din R âm nicu-V âlcea , 1388-1715, B ucureşti, 1983.
V eronica Tam aş, M ărturii docum entare p r iv in d viticultura din ju d e ţu l Vâlcea în tim pul dom niei lui Constantin
B râncoveanu (1688-1714), în „Studii vâlcene” , I (V III)/2003, pag. 52-63.
V eronica Tam aş, O m oară de p o sta v la R âm nic în tim pul lui M ih a i Viteazul, în „Studii v âlcene” , VI, R âm nicu-
V âlcea, 1983, pag. 39 - 42.
M. Ţarălungă, IN C D - E C O IN D B ucureşti - Sucursala R âm nicu-V âlcea,, prezentare la m asa rotundă
„C ercetarea ştiinţifico-tehnică d in ju d e ţu l V âlcea - actualităţi şi perspective” , F orum ul C ultural al R âm nicului şi SCDP
R âm nicu-V âlcea, 20 oct. 2008.
V âlcea. M onografie, Bucureşti, E ditura Sport-T urism , 1980.
w w w .apasaracitaindeuteriu.ro
w w w .arcaspace.ro/orbital/ro
w w w .com petitiazece.ro
w w w .dum itrupopescu.ro.
w w w .inventatori.ro
w w w .m ediafax.ro/sport
w w w .rom ania/Israel.com
w w w .tineretvl.go.ro/psihologi.htm l

C ap . V II - C U L T U R A

1. S P IR IT U A L IT A T E , C U L T U R Ă Ş I A R T Ă ÎN R Â M N IC U L M E D IE V A L Ş I P R E M O D E R N

1966, D ocum enta R om aniae H istorica (abr. D RH ), B, vol. I, B ucureşti, Ed. A cadem iei RSR.
2001, P reotul D um itru Bălaşa, „ P atriarhul de D ră g ă şa n i”, la 90 de ani, R âm nicu-V âlcea, ed. „B una V estire” .
V aleriu A nania, 1990 şi 1998, Cerurile Oltului. Scoliile arhim andritului B a rt ... R âm nicu-V âlcea, E ditura
E piscopiei R âm nicului şi A rgeşului, ediţia I, şi E ditura „Pro” - ediţia a II-a.
N icolae B ănică-O logu, 2000, Veacul de aur a l R âm nicului. Bucureşti, E ditura „O scar P rint” .
D oru Bădără, Tiparul rom ânesc la sfârşitul secolului a l X V II-lea şi începutul secolului a l X V II-.lea. Brăila,
E ditura „Istros” , 1998.
P.S. G herasim Cristea, 2009, Istoria E parhiei R âm nicului. R âm nicu-V âlcea, E ditura „C onphys” .
N icolae D obrescu, 2006, Istoria bisericii rom âne din O ltenia în tim pul ocupaţiunii austriece (1716-1739), ediţia
a II-a, Slatina.
G heorghe D um itraşcu, Corneliu Tam aş, 1995, R â m n icu l m edieval. Studii şi docum ente. R âm nicu-V âlcea,
E ditura „C onphys” .
Al. D uţu, 1968, Coordonate ale culturii rom âneşti în secolul a l X V III-lea, Bucureşti, Ed. M inerva.
E piscopia R âm nicului - 500 de ani de la înfiinţare (1503-2003). R âm nicu-V âlcea, E ditura „A drianso”, 2005.
1976, E parhia R âm nicului şi A rgeşului - m onografie, coord. pr. D um itru Sandu, R âm nicu-V âlcea, 1976.
Pr. prof. dr. Ion G avrilă, 2010, M uzica bisericească în ţin u tu l Vâlcii. Studiu m onografic. B ucureşti, E ditura
„R oza V ânturilor” .
239
 Ioan St. L azăr, 2010, Cultura M edievală, în E nciclopedia Ju deţului Vâlcea, vol. I, coord. Io n Soare, R âm nicu-
V âlcea, E ditura „F ortuna” .
C ostea M arinoiu, 1981, Istoria cărţii vâlcene (1705-1830), R âm nicu-V âlcea, E ditura „O ffsetcolor” .
C onstantin M ateescu, 1979, M em oria R âm nicului, Bucureşti, E ditura „S port-T urism ” .
A rhim . V eniam in M icle, 2008, Ierom onahul M acarie, tip o g r a f rom ân (1508-1512), E parhia R âm nicului, Sfânta
M ănăstire Bistriţa.
A rhim . V eniam in M icle, 2005, P rim ul episcop a l R âm ncului - dem onstrarea unei ipoteze, în vol. E piscopia
R âm nicului, 500 de ani de la înfiinţare (1503-2003), R âm nicu-V âlcea, E ditura „A drianso” .
A thanasie M ironescu, 1906, Sfânta E parhie a R â m nicului-N oul Severin, în trecut şi în p re ze n t, B ucureşti.
M ircea Păcurariu, 2005, 500 de ani de la înfiinţarea E piscopiei R âm nicului (1503-2003), în vol. E piscopia
R âm nicului, 500 de ani de la înfiinţare (1503-2003). R âm nicu-V âlcea, E ditura „A drianso” , 2005.
C hiriac R âm niceanu, 2003, L exicon de num ele sfinţilor, E p arh ia R âm nicului, Sfânta M ănăstire Bistriţa.
L ig ia R izea, Ioana Ene, 2007, M onum ente istorice din Ju d eţu l Vâlcea. R epertoriu şi cronologie ... R âm nicu-
V âlcea, E ditura „C onphys” .
A urelian Sacerdoţeanu, 1972, O riginea şi condiţiile social-econom ice ale dezvoltării vechiului oraş dom nesc
R âm nicul Vâlcea, în „B uridava, 1, 1972, [R âm nicu-V âlcea], M uzeul Judeţean V âlcea, pag. 36-55.
A urelian Sacerdoţeanu, 1960, Tipografia E piscopiei R âm nicului, în: „M itropolia O lteniei”, Craiova, anul XII,
1960, nr. 5-6.
C orneliu Tam aş, 2006, Istoria m unicipiului R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys.
R ăzvan T heodorescu, 2001, Spiritul Vâlcei în cultura română, R âm nicu-V âlcea, E ditura „A lm arom ” .
R ăzvan T heodorescu, 2009. E piscopi şi ctitori în Vâlcea secolului a l X V III-lea, R âm nicu-V âlcea, E ditura
„P atrim oniu” .

2. E P O C A M O D E R N A (1831-1918)

1941, Viaţa bisericească în Oltenia. A n u a ru l M itropoliei O lteniei (abr. A nuarul), Craiova, T ipografia Sf.
M itropolii a O lteniei, R âm nicului şi Severinului.
1901, D JV A N , fond R evizoratul Şcolar Vâlcea (abr. R ŞV ), dos. 4/1901, f. 119; Statutele Societăţii C ulturale d in
ju d e ţu l V âlcea, înfiinţată la 23 august 1898, R âm nicu-V âlcea.
<1971>, Teatrul P opular R m .-V âlcea, 1921-1971. 50 de ani de teatru vâlcean (abr. Teatrul Popular).
1979, D icţionar al literaturii rom âne de la origini p â n ă la 1900 (abr. D RL), Bucureşti, Ed. A cadem iei RSR.
N icolae A ndrei, Gh. Pârnuţă, 1977, Istoria învăţăm ântului din Oltenia, vol. I, Craiova, Ed. Scrisul R om ânesc.
C. A postol, 1972, A ctivitatea Societăţii de lectură a elevilor „V asile A lecsa n d ri", în „S tudii v âlcene”, 2/1972,
R âm nicu-V âlcea.
A neta Bardaşu, 2001, Trei biblioteci p u b lic e la R âm nicu-V âlcea, în p erio a d a interbelică, în vol.: Ion Soare,
A neta Bardaşu, Lum ina cărţii la Râm nic, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys.
T raian C antem ir, 1980, L eca M orariu la R â m nicu-V âlcea (1944-1963), în „S tudii vâlcene” , nr. 4/1980, pag. 129­
134.
Pr. C onstantin Cârstea, D oru Căpătaru, 2007, Isto ria B isericii „Toţi S fin ţii" din R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-
V âlcea, ed. A drianso.
Al. C erna-R ădulescu, 1983, Tipografi şi tipografii din Râm nic, în „Studii v âlcene” , V I/1983.
C olecţia de docum ente „Av. P aul A ngelescu” (neinv.)
G heorghe D eaconu, 2008, P atrim oniul docum entar a l culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968-2008, R âm nicu-
V âlcea, E ditura Patrim oniu.
DJV AN , fondul L iga Culturală a Tuturor R o m â n ilo r - filia la Vâlcea, dos. 1/1927-1930, f. 8.
Gh. D um itraşcu, 1972, Slujitorii şcolii vâlcene în revoluţia de la 1848, în “B uridava” , nr. 1/1972, R âm nicu-
V âlcea, M uzeul Judeţean Vâlcea.
Pr. C -tin G rigore, 1944, R âm nicul-V âlcii. L o c de am intiri şi recreiere. M o n o g ra fie - Ghid, E d itu ra Prim ăriei
O raşulu D JV A N , fo n d u l Liga C ulturală a Tuturor R o m â n ilo r - filia la Vâlcea, dos. 1/1927-1930, f. 8.
C arm en M anea-A ndreescu, 1982, C ontribuţii la istoria cinem atografului vâlcean (I), în „S tudii v âlcene” , V,
R âm nicu-V âlcea, 1982.
Constantin M ateescu, 1981, D rum urile lui A n to n Pann, Bucureşti, E ditura Sport-Turism .
Constantin M ateescu, 1979, M em oria Râm nicului, Bucureşti, Ed. Sport-Turism .
A na M aria M unteanu, 2008, Itinerar cultural vâlcean, vol. I, E ditura U niversităţii T ransilvania d in Braşov.
H oria N estorescu-B ălceşti, 1971, B ibliografia p resei vâlcene, în „Studii v âlcene” , I/1971.
Sorin O ane, 2007, Istoria Judeţului Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, R âm nicu-V âlcea.
V irgil O lteanu, 1992, D in istoria şi arta cărţii. Lexicon, Bucureşti, E ditura E nciclopedică, 1992.
Constantin C. Popian, 2010, M em orii. O viaţă de om (1944-1965), vol. III, Sibiu, Ed. A gnos, 2010.
V asile Rom an, 2007, M ărturii şi evocări. Contribuţii la istoria culturii vâlcene, ed. a III-a, R âm nicu-V âlcea,
E ditura A lm arom .

240
 Constantin Sim an, 1972, Tipografii şi tipografi la R âm nicu-V âlcea, în Tipografii şi tipografi la R â m nicu-V âlcea,
R âm nicu-V âlcea.
Io n Soare, 1984, M ih a il D ragom irescu în corespondenţă cu scriitorul vâlcean L azăr P o p escu .ln „Vâlcea
litera ră ”, m artie 1984, pag. 1.
C. Tam aş, 1994, Istoria R âm nicului,R âm nicu-V âlcea, E ditura „A ntim Ivireanul” .
V eronica T am aş, 1971, C ontribuţia « L igii C ulturale » din R âm nicu-V âlcea la desăvârşirea unităţii naţionale, în
« Studii vâlcene », I/1971.
Corneliu Tam aş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, H oria N estorescu-B ălceşti, 1978. 1848 în ju d e ţu l Vâlcea, B ălceşti
pe T opolog, Societatea „Prietenii M uzeului B ălcescu” .
N icolae T ărtăreanu, 1971, C inem atograful la R âm nicu-V âlcea, în „O rizont”, 16 m ai 1971.
http://w w w .danielstancu.ro/galerii_virtuale.htm l
http://w w w .pann.ro/desprenoi.htm l

3. EPO C A CO N TEM PO RA N Ă

1941, Viaţa bisericească în Oltenia. A n u a ru l M itropoliei O lteniei (abr. A nuarul), Craiova, T ipografia Sf.
M itropolii a O lteniei, R âm nicului şi Severinului, 1941.
<1971>, Teatrul P opular R m .-V âlcea, 1921-1971. 50 de ani de teatru vâlcean (abr. Teatrul Popular).
1979, D icţionar al literaturii rom âne de la origini p â n ă la 1900 (abr. D RL), Bucureşti, Ed. A cadem iei RSR.
N icolae A ndrei, Gh. Pârnuţă, 1977, Istoria învăţăm ântului din Oltenia, vol. I, Craiova, Ed. Scrisul R om ânesc.
C. A postol, 1972, A ctivitatea Societăţii de lectură a elevilor „ V asile A le c sa n d ri”, în „S tudii v âlcene” , 2/1972,
R âm nicu-V âlcea, pag. 166-173.
A neta Bardaşu, 2001, Trei biblioteci pub lice la R âm nicu-V âlcea, în p erio a d a interbelică, în vol.: Io n Soare,
A neta Bardaşu, Lum ina cărţii la Râm nic, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, pag. 137-140.
T raian Cantem ir, 1980, L eca M orariu la R âm nicu-V âlcea (1944-1963), în „S tudii v âlcene” , nr. 4/1980, pag.
129-134.
Pr. C onstantin Cîrstea, D oru C ăpătaru, 2007, Isto ria B isericii „Toţi S fin ţii” din R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-
V âlcea, ed. A drianso.
Al. Cerna-R ădulescu, 1983, Tipografi şi tipografii din Râm nic, în „S tudii v âlcene”, V I/1983, pag. 93-105.
C olecţia de docum ente „Av. P aul A ngelescu” (neinv.)
G heorghe D eaconu, 2008, P atrim oniul docum entar a l culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968-2008, R âm nicu-
V âlcea, E ditura Patrim oniu.
D JV A N , fondul L iga Culturală a Tuturor R o m â n ilo r - filia la Vâlcea, dos. 1/1927-1930.
D JV A N , fondul R evizoratul Ş colar Vâlcea (abr. R ŞV ), dos. 4/1901.
Gh. D um itraşcu, 1972, Unele aspecte din activitatea slujitorilor şcolii vâlcene în tim pul revoluţiei de la 1848, în
„S tudii v âlcene”, nr. 3/1974, R âm nicu-V âlcea, M uzeul Judeţean V âlcea, pag. 73-84.
Pr. C -tin G rigore, 1944, R âm nicul-V âlcii. L o c de am intiri şi recreiere. M o n o g ra fie - Ghid, E d itu ra Prim ăriei
O raşului R âm nicul V âlcii.
C arm en M anea-A ndreescu, 1982, C ontribuţii la istoria cinem atografului vâlcean (I), în „Studii v âlcene” , V,
R âm nicu-V âlcea, 1982, pag. 135-142.
C onstantin M ateescu, 1981, D rum urile lui A n to n Pann, Bucureşti, E ditura Sport-Turism .
C onstantin M ateescu, 1979, M em oria Râm nicului, Bucureşti, Ed. Sport-Turism .
A na M aria M unteanu, 2008, Itinerar cultural vâlcean, vol. I, E ditura U niversităţii T ransilvania d in Braşov.
H oria N estorescu-B ălceşti, 1971, B ibliografia p resei vâlcene, în „S tudii vâlcen e”, I/1971, pag. 75-184.
Sorin O ane, 2007, Istoria Judeţului Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys.
V irgil O lteanu, 1992, D in istoria şi arta cărţii. Lexicon, B ucureşti, E ditura Enciclopedică.
C onstantin C. Popian, 2010, M em orii. O via ţă de om (1944-1965), vol. III, Sibiu, Ed. A gnos.
V asile Rom an, 2007, M ărturii şi evocări. C ontribuţii la istoria culturii vâlcene, ed. a III-a, R âm nicu-V âlcea,
E ditura A lm arom .
C onstantin Sim an, 1972, Tipografii şi tipografi la R âm nicu-V âlcea, în Tipografii şi tipografi la R âm nicu-V âlcea,
R âm nicu-V âlcea.
Io n Soare, 1984, M ih a il D ragom irescu în corespondenţă cu scriitorul vâlcean L a ză r P o p escu .ln „Vâlcea
litera ră ”, m artie 1984, pag. 1.
Statutele Societăţii C ulturale din ju d e ţu l Vâlcea, înfiinţată la 23 august 1898, R âm nicu-V âlcea.
C. Tam aş, 1994, Istoria R âm nicului,Râm nicu-V âlcea, E ditura „A ntim Ivireanul” .
V eronica T am aş, 1971, C ontribuţia « L igii C ulturale » din R âm nicu-V âlcea la desăvârşirea unităţii naţionale, în
« Studii vâlcene », I/1971, pag. 35-38.
C orneliu T am aş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, H o ria N estorescu-B ălceşti, 1978, 1848 în ju d e ţu l Vâlcea,
B ălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii M uzeului B ălcescu” .
N icolae T ărtăreanu, 1971, C inem atograful la R âm nicu-V âlcea, în „O rizont” , R âm nicu-V âlcea, 16 m ai 1971.
http://w w w . danielstancu. ro/galerii_virtuale. htm l
241
 http://w w w .pann.ro/desprenoi.htm l

4. VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL DIN MUNICIPIUL RÂMNICU-VÂLCEA

A rh iva D irecţiei pen tru C ultură şi P atrim oniul C ultural N a ţional Vâlcea.
B ardaşu, Petre, Studii de istorie, E diţie îngrijită de A neta Bardaşu, D um itru L azăr, H oria N estoresu-B ălceşti,
R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2002;
Bălan, C onstantin, Inscripţiile m edievale şi din epoca m odernă a R om âniei - ju d e ţu l istoric Vâlcea (sec. X IV -
1948), Bucureşti, Ed. A cadem iei R om âne, 2005;
B ălănescu, V asile, preot, Tam aş, Corneliu, Isto ria bisericii „Sf. G h eo rg h e” din R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-
V âlcea, Ed. Conphys, 1998;
Bulat, T.G ., Contribuţiuni docum entare la istoria Olteniei, sec. X V I, X V II, X V III; T ipografia Societăţii anonim e
„V iitorul V âlcei” , R âm nicu-V âlcea, 1925;
Catalogul prelim in a r al colecţiilor de carte veche din ju d e ţu l Vâlcea, T ipărit de D JC C PC N V âlcea, E ditura
A lm arom ,R âm nicu-V âlcea, 2001;
Cîrstea, C ostantin, C ăpătaru, D oru, C om ori de spiritualitate ale R âm nicului istoria B isericii "Toţi S fin ţii" din
R âm nicu-V âlcea , R âm nicu-V âlcea, E ditura A drianso, 2007;
Cristea, G herasim , E piscop, Istoria E parhiei R â m n icu lu i, E ditura Conphys 2009;
Cristescu, Sandu, B iserica C uvioasa P araschiva (Sf. Vineri), R âm nicu-V âlcea, Alm arom , 2004;
D onat, I., F undaţiunile religioase ale Olteniei. M ănăstiri şi schituri, Craiova, E d itu ra Scrisul R om ânesc, 1937;
D um itraşcu, G heorghe; Tam aş, Corneliu, B ibliografia istorică a ju d e ţu lu i Vâlcea-selectivă, R âm nicu-V âlcea,
Fundaţia D ascălul V âlcean, 1994;
G herghina M ihail, Titi, Im agini citadine din R â m n icu l de altădată, R âm nicu-V âlcea, E ditura A drianso, 2003;
G hika-B udeşti, N., E voluţia arhitecturii în M u n ten ia şi Oltenia, p a rte a I-I V ; V ălenii de M unte, 1927-1936
(B uletinul C om isiunii M onum entelor Istorice - BC M I, 1927, 1930, 1932, 1936);
G rigore, Constantin, R âm nicu-V âlcea. L oc de am intiri şi recreere. M onografie ghid, R âm nicu-V âlcea, E ditura
P rim ăriei O raşului R âm nicul-V âlcii, 1944;
Iorga, N., Inscripţii istorice din bisericile R o m â n iei, 2 vol., s.l., 1905-1908;
L ista M onum entelor Istorice aprobată p rin O rdinul nr. 2631 din 12 iulie 2010 a l m inistrului culturii şi cultelor;
M ironescu, A thanasie, Sfânta E piscopie a E parhiei R âm nicului N o u l Severin în trecut şi a cu m ; T ipografia
G utem berg, Bucureşti, 1906;
M onum entele istorice din ju d e ţu l Vâlcea: repertoriu şi cro nologie, T ipărită de D irecţia p entru C ultură şi
P atrim oniul C ultural N aţional V âlcea, R âm nicu-V âlcea, Conphys, 2007;
N eţu, E m anoil, preot, B iserica B una-V estire din R âm n icu -V â lcea , R âm nicu-V âlcea, E ditura C onphys, 2007;
O priş, Ioan, M onum entele istorice din R om â n ia (1850-1950), E ditura V rem ea, 2001;
Papacostea, Şerban, O ltenia sub stăpânirea austriacă, 1718-1739; E ditura A cadem iei R .S.R ., Bucureşti, 1971;
P opescu-C ilieni, Ion, Biserici, târguri şi sate din ju d e ţu l Vâlcea, Craiova, E ditura R am uri, 1941;
Predescu, L ucian, E nciclopedia Rom âniei. “C ugetarea ” - m aterial rom ânesc. O am eni şi înfăptuiri, Bucureşti,
E ditura Saeculum I.O ., E ditura V estala, 1999;
R ăuţu, M eletie, M onografia eclesiastică a ju d e ţu lu i Vâlcea, R âm nicu-V âlcea, 1908;
Sandu, D um itru, preot, E parhia R âm nicului şi A rgeşului, m onografie, R âm nicu-V âlcea, 1976;
Stoicescu, N icolae, B ibliografia localităţilor şi m onum entelor fe u d a le din R om ânia, I- Ţ ara R om ânească, vol.I-
II; M itropolia O lteniei, 1970;
Stoicescu, N icolae, B ibliografia m onum entelor fe u d a le din Ţara R om ânească, Bucureşti, 1966;
Tam aş, Corneliu, Istoria bisericii „Sf. D u m itru ”din R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys, 2004;
Tam aş, Corneliu; Frâncu, Em ilian, V alentin, Isto ria com unităţii catolice d in ju d e ţu l Vâlcea” R âm nicu-V âlcea,
E ditura Conphys, 2007;
Theodorescu, R ăzvan, E piscopi şi ctitori în Vâlcea secolului a lX V III-lea , E ditura Patrim oniu, 2009;
Theodorescu, R ăzvan, Spiritul Vâlcei în cultura rom ână, R âm nicu-V âlcea, E ditura A lm arom , 2001.

C a p . V I I I - V IA Ţ A R E L IG IO A S Ă
A legerea, investitura şi instalarea noilor m itropoliţi, 1999, în „B O R ” , X X X II (1908 -1909), Bucureşti.
Prof. Gh. A ngelescu, 1957, B iserica Cuvioasa P araschiva din R m .V âlcea, R âm nicu-V âlcea.
C onstantin B ălan, 2005, Inscripţii m edievale şi din epoca m odenă a Rom âniei, ju d e ţu l istoric Vâlcea(sec. X I V -
18489), Bucureşti, A adem ia R om ână.
D. B ălaşa, 1967, Cine e ctitorul bisericii B una Vestire din R âm nicu-V âlcea, în “ A rgeş”, nr. 10/1967, Piteşti.
T. G. Bulat, 1923, O carte de diaconie dela fo s tu l episcop de Râm nic, Nectarie, ajuns m itropolit, în „B O R ”, s.II,
an. X L I (1922 -1923), B ucureşti.
T. G. B ulat, 1961, Un m are episcop al B uzăului din secolul X V II: Serafim Slătineanul, în „ G lasul B ise ric ii”,
X X /1961.
242
 Pr. conf. Al. I. Ciurea, 1963, S fântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcop a l R âm nicului şi N oului Severin, în
„M itropolia O lteniei” X V (1963), Craiova.
Pr. C onstantin C îrstea şi D oru C ăpătaru, 2007, Isto ria bisericii,,Toţi S fin ţii" din R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-
V âlcea, Ed. A drianso.
Pr. G abriel C ocora, 1958, 250 de ani de la p ă sto rirea episcopului D am aschin la B uzău (3 oct. 1703 - 16 apr.
1708), în „ G la su lB ise ricii", X V II/ 1958.
G herasim Cristea, 2009, Istoria E parhiei Râm nicului, R âm nic-V âlcea, ed. Conphys.
Pr. D. Cristescu, 1935, Viaţa şi înfăptuirile P.S. E piscop D.D. Vartolom eu p â n ă la îm pliniea vârstei de 60 ani,
R âm nicu-V âlcea.
N. D obrescu, 1906, Istoria B isericii R om â n e din O ltenia în tim pul ocupaţiunii austriace (1716-1739), B ucureşti.
N. D obrescu, 1911, Istoria B isericii R om ân e.S eco lu l a l X V I-lea (curs litografiat), B ucureşti.
N . D obrescu, 1916, O scrisoare a episcopului de R â m n ic Chesarie către m itro p o lit, în „ Revista istorică", an
1916, Bucureşti.
2010, E nciclopedia ju d e ţu lu i Vâlcea, v o l. I, P rezentare generală, R âm nicu-V âlcea, Ed. Fortuna.
C. E rbiceanu, 1899, G henadie Enăceanu, E piscop de R â m n ic N o u l Severin (N ecrolog), în „BO R ", X X II (1898 -
1899), Bucureşti.
C. E rbiceanu, 1896, Viaţa şi activitatea P rea Sfinţitului I o s if B obulescu, fo s t episcop a l R âm nicului N o u l
Severin, în „B O R ”, X IX (1895-1896), Bucureşti.
1984, I o s if Gafton, episcopul R âm nicului şi A rg eşu lu i, în „B O R ”, an CII, nr. 11-12/1984), B ucureşti.
1984, F unerariile episcopului I o s if G afton a l R âm nicului şi A rg eşu lu i, în „M itropolia O lteniei” X X X V I, nr. 5 ­
6/1984), Bucureşti.
G ala G alaction, 1919, Vlădica A ntim , în „Chem area ", Bucureşti, II (1919).
N. A. G heorghiu, 1934, Un p ro c es eclesiastic sub episcopul F ila ret a l R âm nicului, în „Arhivele O lteniei", X III
(1934), Craiova.
C. C. Giurescu, 1943, Istoria Rom ânilor, II, 1, ed. a IV-a, Bucureşti.
C. C. G iurescu, 1947, M a teria l p en tru istoria O lteniei su p t austriaci, Bucureşti.
1961, Istoria Ţării R om âneşti de câ n d au d escălecat pravo sla vn icii creştini (Letopiseţul Cantacuzinesc), în
Cronicari m unten i, I .
P. G ârboviceanu, 1913, M oartea P.S. G henadie G eorgescu, episcopul R âm nicului N o u l Severin, în „B O R ” ,
X X X V I (1912 -1913).
I. Ionaşcu, 1935, Contribuţii la istoricul m ănăstirii H urez, Craiova.
A thanasie M ironescu, 1906, Sfânta episcopie a eparhiei R âm nicului N o u l Severin în trecut şi acum, B ucureşti.
P. P. P anaitescu, 1936, D ocum ente privitoa re la Isto ria lui M ih a i Viteazul, Bucureşti.
Pr. prof. M ircea Păcurariu, 1965, E piscopul C lim ent a l R âm nicului (1735 - 1748), în „ M itropolia O lteniei",
X V II (1965), Craiova.
Pr. prof. dr. M ircea Păcurariu, 1981, Istoria B isericii O rtodoxe Rom âne, B ucureşti.
A urelian Sacerdoţeanu, 1972, O riginea şi condiţiile social-econom ice ale dezvoltării vechiului oraş R âm nicul
Vâlcea, în „B uridava” . Studii şi m ateriale, 1, M uzeul Judeţean V âlcea, 1972.
A rhim . I. Scriban, 1922, E piscopii din vrem ea ocupaţiunii germ ane, în „B O R ” , s. II, X L (1921 -1922),
Bucureşti.
A rhim . I. Scriban, 1922, M oartea episcopului S o fro n ie, în „B O R ” , s. II, X L I (1921-1922), B ucureşti.
V artolom eu Stănescu, 1925, E piscopia R âm nicului N oului Severin. A n u a r p e anii 1921-1925, întocm it de-,
B ucureşti, T ipografiile R om âne Unite.
Pr. N iculae Şerbănescu, 1956, A n tim Ivirea n u l tipograf, în „B O R ”, L X X IV (1956), B ucureşti.
Pr. N iculae Şerbănescu, 1959, M itropoliţii Ungrovlahiei, în revista „B O R ”, nr. 7-9/1959, Bucureşti.
N iculae I. Şerbănescu, 1948, P olitica religioasă a lui M ih a i Viteazul, B ucureşti (m anuscris).
Pr. N iculae Şerbănescu, 1961, P recizări p riv in d cronologia m itropoliţilor U ngrovlahiei, în „B O R ”, LX X IX ,
Bucureşti.
Pr. N iculae I. Şerbănescu, 1962, B iserica O rtodoxă R o m â n ă şi M işca rea Ecum enică, în „O rtodoxia”, XIV,
Bucureşti.
C. Tam aş, 1989, Râm nicu-V âlcea. G hid de oraş, B ucureşti, Ed. “ S port-T urism ” .
C. Tam aş, 1994, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, ed. “A ntim Ivireanul”
C. Tam aş, Pr. E m anoil N eţu, 2007, B iserica „B una V estire” d in R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, E d Conphys.
C. Tam aş, E m ilian V alentin Frâncu, 2007, Isto ria com unităţii catolice din ju d e ţu l Vâlcea, R âm nicu-V âlcea, Ed.
„A nton P ann” .
R ăzvan T heodorescu, 2001, Spiritul Vâlcei în cultura rom ână, R âm nicu-V âlcea, Alm arom .
E piscop V artolom eu, 1925, A n u a ru l E parhiei R âm nicului N o u l Severin p e anii 1921-1925, Bucureşti.

243
 C a p . IX - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II
1980, Judeţul Vâlcea. M onografie, Bucureşti, Ed. „S port-T urism ” .
1993, A n u a ru l statistic al ju d e ţu lu i Vâlcea p e anul 1993, R âm nicu-V âlcea.
1898, Situaţiunea ju d e ţu lu i Vâlcea, espusă C onsiliului G eneral cu ocaziunea deschiderii sesiunei ordinare din
a nul 1898, R âm nicu-V âlcea, T ipografia „G. Sfetea et Comp.
1912, Situaţiunea Judeţului Vâlcea p e anul 1911-1912, R âm nicu-V âlcea, Im prim eria Judeţului şi a com unei R .-
V âlcea.
2004, M onografia m unicipiului D răgăşani, sub coord. lui C onstantin Şerban, Constanţa, Ed. „E x P onto” .
2006, D ezvoltarea durabilă a ju d e ţu lu i Vâlcea, coord. - Gh. R ăboacă, B ucureşti, Ed. F undaţiei „R om ânia de
M âine” .
2007, A n u a ru l statistic al ju d eţu lu i Vâlcea p e a nul 2007, R âm nicu-V âlcea.
D u m itr u B e rc iu , 1981, B u r id a v a d a c ic ă , E d itu r a A c a d e m ie i R o m â n e , B u c u re ş ti, 1981.
V. B erbece, V. B otvinic, 1978, C ălim ăneşti-C ăciulata, Bucureşti, E ditura Sport-Turism .
D ionisie E clesiarhul, H ronograful, 1864-1815, 1987, ed. D. B ălaşa şi N. Stoicescu, Bucureşti.
D JV A N , C olecţia M itrice, NC M /1864, R âm nicu-V âlcea.
D JV A N , fondul P refectura Judeţului Vâlce (PJV), dos.2/1830, dos. 78/1832, dos. 47/1840, dos. VII (vol.
II)/1841, dos. 78/1850, dos. 81/1857, dos. 49/1865, vol. II.
D JV A N , fondul C om itetul ju d e ţea n P.M .R. V â lc e a ,, dos. 2/1950, dos. 1/1951, dos. 1/1965.
C onstantin G iurescu, f . an, Istoria rom ânilor, B ucureşti, ed. „C ugetarea - G eorgescu D elafras S. A.
V. G om oiu, 1943, Viaţa m edicală a Olteniei, în vol. „O ltenia” , Craiova.
Interviu luat de Stelian M ateescu, m edicului C ristian C olţa - directorul Spitalului de O bstetrică şi G inecologie
R âm nicu-V âlcea, în „C urierul de R âm nic” d in 17 iulie 2008, pag. 1.
N icolae Stoicescu, 1970, B ibliografia localităţilor şi m onum entelor fe u d a le din R om ânia, vol. I, A -l, <C raiova>,
E ditura M itropoliei O lteniei.
C. Tam aş, 1994, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, E ditura „A ntim Ivireanul” .
C. Tam aş, Sm arand Ţana, 2004, Ju d eţu l Vâlcea şi prefecţii lui, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys.
A rhim andrit G am aliil V aida, 1986, M ânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui M ircea V oievod cel M are, ed. a III-a
revăzută şi adăugită, R âm nicu-V âlcea, E ditura E piscopiei R âm nicului şi A rgeşului.
Vâlcea ' 77. Ritm uri, înfăptuiri, perspective, 1977, R âm nicu-V âlcea.

C ap. X - SPO R TU L
1980, Vâlcea. M onografie, Bucureşti, Ed. Sport-Turism .
2008, R a p o rt p riv in d activitatea D irecţiei p en tru S p o rt a Judeţului Vâlcea in anul 2008, dos. nr. 1/2008.
2009, „A rena vâlceană” , 3 aug. 2009.
2009, S port Expres, 11-17 aug. 2009.
N icu A lexe (coord.), 2002, E nciclopedia educaţiei fiz ic e şi sportului, vol. I-IV , coord. N icu A lexe; Bucureşti,
E d. A ram is.
„A rena sportivă şi politică” („A SP”), anul VI, nr. 319/ 9-15 ian. 2007.
M aria B ucur-Ionescu ş.a., 1986, R om ânia la Jocurile Olimpice, Bucureşti, Ed. „Sport-Turism .
N icolae Ciucescu, 2007, D irectorul M ihaela Truşcă a declanşat g o a n a după m edalii la C lubul Sportiv Şcolar
(interviu), în “A SP”” , anul VI, nr. 318, 28 decem brie 2006 - 3 ian. 2007.
N icolae Ciucescu, 2007, D ragan P etricevic despre oferta B C R âm nicu-V âlcea, în “A SP”, anul VI, nr. 322, 2 3 ­
29 ian. 2007.
N icolae Ciucescu, 2007, F loretiste de aur la CS. Chimia, în „A S P ”, 23-29 ian. 2007.
N icolae Ciucescu, 2003, „ V âlcea-75” reprezintă ju d e ţu l în com petiţii naţionale, în “A rena vâlcean ă”, nr.
107/2003.
O. D ulăcioiu, 2009, în “A rena vâlceană” , 20 iulie 2009.
Ionel G erea, 2007, D eocam dată, obiectiv îndeplinit p en tru p ro feso ru l Cristi A chim : B aschetbaliştii de la
P hoenix au term inat turul p e locul secund, în “A rena vâlceană” , nr. 106/2007.
Ionel Gerea, 2003, P rofesorul N icu B ugheanu p reg ă teşte tineri fo tb a lişti p en tru fo tb a lu l mare, “A rena 105”,
decem brie 2003.
Ionuţ H ereşeanu, 2003, M iercuri, 10 decem brie (2003), în Sala Sporturilor Traian. D eb u tea ză Cupa E SO la
fo tb a l în sală, în “A rena” , 10 decem brie 2003.
M ihai Ionescu, M ircea Tudoran, 1984, F o tb a l de la A la Z. F o tb a lu l rom ânesc de-a lungul anilor, Bucureşti,
E ditura Sport-T urism .
A ndi N iculescu, 2009, C E T s-a retras din cam pionat, în “G azeta de Sud” , 2 iunie 2009.
Sorin O ane, 2007, Istoria Judeţului Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys.
N icolae Postolache, 1979, Istoria sportului rom ânesc în date, Iaşi, Ed. Junim ea.
E m il Preda, 2003, M icuţii scrim eri vâlceni cer ajutor financiar, în “A rena v âlceană”, nr. 105/2003.
244
 Sim ona Sima, 2009, F otb a l de Paşti, în m em oria lui D um itru A n escu , în http://www. arenavalceana.ro
Simona Sima, 2007, Preşedintele CJA Vâlcea, Grigore Tomoiagă crede că incertitudinea de la A JF a iscat haosul în fotbalul
judeţean, în “ASP”, anul VI, nr. 318, 28 decembrie 2006 - 3 ian. 2007.
C. Tamaş, 1994, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Ed. „Antim Ivireanul”.
Dorel Ţârcomnicu, 2009, Râmnicu-Vâlcea: Ana Maria Roşianu este atleta campioană care vrea să alerge şi după infractori,
în „Adevărul.ro”, 25 oct. 2009, ed. on line.
Dan Alexa, 2009, Criză-criză, dar tot au sosit cu medalii, în „Sport Expres”, nr. 225 din 6-12 oct. 2009.
Lucian Corneci, 2009, Cupa României la şah prin corespondenţă, câştigată de vâlceanul Marius Horvath, în „Arena
vâlceană” din 14.09. 2009.
http://www.sport_expres.ablog.ro/pagina/2/.11.01.2007.
http://www.voleivalcea.ro/bilant
http://www.voleivalcea.ro/istoric

C a p . X I - T U R IS M U L
2001, Strategia locală de dezvoltare durabilă a m unicipiului R âm nicu-V âlcea, B ucureşti, Ed. A gerpress Tipo.
D um itru A ndronie, 1994, R âm nicul - staţiune balneoclim atică, în „R iviera v âlcean ă” , anul III, nr. 2, febr. 1994,
R âm nicu-V âlcea, Ed. Alm arom .
„A rhivele O lteniei”, anul VII, nr. 35, ian. - febr., 1928.
G heorghe D eaconu, 2008, 2010, P atrim oniul docum entar a l culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968-2008,
R âm nicu-V âlcea, Ed. Patrim oniu; vol. I - 2008, vol. II - 2010.
Consiliul Judeţean V âlcea, 1980, Cartea albă..
D EXI, 2007, Chişinău, Ed. A BC şi G univas
E nciclopedia ju d e ţu lu i Vâlcea, vol. I - P rezentare generală, coord. I. Soare, 2010, R âm nicu-V âlcea, Ed.
F ortuna.
Pr. C onstantin G rigore, 1944, R âm nicul-V âlcii - L o c de am intiri şi recreere. M o nografie - g h id , E ditura
P rim ăriei şi O raşului R âm nicul-V âlcii.
N. Iorga, 1904, D rum uri şi oraşe din R om ânia, Bucureşti.
C onstantin M ateescu, 1979, M em oria Râm nicului, Bucureşti, Ed. „S port-T urism ” ..
Io n M ăldărescu, E m ilian Frâncu, 2002, R âm nicu-V âlcea. M ic ă enciclopedie, vol. I-IV , R âm nicu-V âlcea, Ed.
„A nton P ann”
G. O prescu, 1926, Ţările R om âne vizitate de artişti francezi, B ucureşti, C ultura N aţională.
L ig ia E lena R izea, Ioana Ene, 2007, M onum ente istorice din ju d e ţu l Vâlcea. R epertoriu şi cronologie, R âm nicu-
V âlcea, Ed. Conphys.
Io n Soare, 2000, P rim ăria m unicipiului R âm nicu-V âlcea, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys.
C orneliu Tam aş, 1994, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, Ed. „A ntim Ivireanul” .
A lexandru V lahuţă, 1908, R om ânia P itorească, B ucureşti, Ed. M inerva.

C a p . X I I - P E R S O N A L IT Ă Ţ I R Â M N IC E N E
A . F o n d u ri şi colecţii
C olecţia de docum ente „Av. P aul A ngelescu” (neinv.)
B. L u c r ă r i g e n e ra le
Jana B alacciu, R odica C hiriacescu, D icţionar de lingvişti şi filo lo g i rom âni, Bucureşti, E ditura A lbatros, 1978.
O ctavian Barbosa, D icţionarul artiştilor rom âni contem porani, vol. I-II, Bucureşti, E ditura M eridiane, 1976.
C ornel Cristea, B ujor T. R âpeanu, D icţionar cinem atografic, Bucureşti, E ditura M eridiane, 1974.
C ristina C orciovescu, B ujor R îpeanu, 1234 cineaşti rom âni, Bucureşti, E ditura Ştiintiţică, 1996.
V iorel Cosm a, M uzicieni rom âni. C om pozitori şi m uzicologi. Lexicon, Bucureşti, E ditura M uzicală, 1970.
Iordan D atcu, D icţionarul etnologilor rom âni, B ucureşti, Ed. Saeculum I. O., 2006.
Iordan D atcu, S. C. Stroescu, D icţionarul folcloriştilor. F o lclo r literar rom ânesc, Bucureşti, E ditura Ştiinţifică şi
E nciclopedică, 1979.
D icţionar cronologic. L iteratura rom ână, Bucureşti, E ditura Ştiinţifică şi E nciclopedică, 1979.
D icţionar de literatură rom ână. Scriitori, reviste, curente, B ucureşti, E ditura U nivers, 1979.
D icţionar enciclopedic, vol. I-V II, Bucureşti, Ed. E nciclopedică, 1993-2000.
D icţionarul gen era l al literaturii rom âne, A -B , C-D, Bucureşti, Ed. U nivers E nciclopedic, 2004.
D icţionarul literaturii rom âne de la origini p â n ă la 1900, Bucureşti, E ditura A cadem iei, 1979.
D icţionarul personalităţilor doljene, Craiova, E d. A ius, 1999.
E nciclopedia C ugetarea - L ucian Predescu, E nciclopedia Cugetarea, Bucureşti, 1940; ed. a II-a, 1999.
E nciclopedia istoriografiei rom âneşti, B ucureşti, E ditura Ştiinţifică şi E nciclopedică, 1978.
E nciclopedia „R om âni în ştiinţa şi cultura o ccid en ta lă ”, vol. 13, editată de A cadem ia R om âno-A m ericană de
Ştiinţe şi A rte (A m erican-R om anian A cadem y o f A rts an d Sciences), D avis, 1992.
F lorea Firan, D e la M a ce d o n ski la A rghezi, Craiova, Scrisul R om ânesc, 1975.
245
 A urelia Florescu. G ravura râm niceană (1705-1827), Craiova, E ditura A ius, 1998.
T iti M ihai G herghina, Im agini citadine din R â m n icu l de altădată, R âm nicu-V âlcea, Ed. A lm arom , 2007.
N apoleon T om a Iancu, D icţionarul actorilor de film , Bucureşti, E ditura Ştiinţifică şi E nciclopedică, 1977.
M ihai Ionescu, M ircea Tudoran, F otb a l de la A la Z. F otbalul rom ânesc d e-a lungul anilor, B ucureşti, E ditura
Sport-Turism , 1984.
Istoricul B ibliotecii - filia la Iaşi a A cadem iei R o m â n e, E ditura Stef, 2006.
C ătălina M ărăndiuc, D icţionar de scriitori rom âni, B ucureşti, Ed. Lucm an, 2007.
M i c dicţionar enciclopedic, ed. a II-a, Bucureşti, E ditura Ştiinţifică şi E nciclopedică, 1978.
P ersonalităţile R om âniei contem porane. N em uritorii academ icieni ro m â n i, Bucureşti, „ P agini aurii", 1995.
P etru P oantă, D icţionar de poeţi: C lujul contem poran, Cluj-N apoca, E ditura C lusium , 1999.
M arian Popa, D icţionar de literatură rom ână contem porană, ed. a II-a revăzută şi adăugită, B ucureşti, E ditura
A lbatros, 1977.
M arian Popa, Istoria literaturii rom âne de azi p e m âine,23 aug. 1944-22 decem brie 1989, vol. I-II, Bucureşti,
Fundaţia L uceafărul, 2001.
Ilie P opescu Teiuşanu, P edagogi şi oam eni de şcoală din Rom ânia. M ic dicţionar, Bucureşti, E d itu ra D idactică
şi Pedagogică, 1975.
N icolae Postolache, Istoria sportului rom ânesc în date, Iaşi, Ed. Junim ea, 1979.
Io sif Sava, L um iniţa V artolom ei, D icţionar de m uzică, Bucureşti, E ditura Ştiinţifică şi E nciclopedică, 1979.
Io n V lăduţiu, C reatori p opulari contem porani din R om ânia, B ucureşti, E ditura Sport-Turism , 1981.
C. L u c r ă r i speciale
N icolae A ngelescu, M em oriile unui om obscur, R âm nicu-V âlcea, E ditura A drianso, 2005.
B artolom eu A nania, D u-te vreme, vino vreme, ed. îngrijită de Io an St. L azăr, R âm nicu-V âlcea, E d.„B una
V estire” , 2001.
Catalog selectiv - A utori vâlceni, B iblioteca Judeţeană „A ntim Ivireanul” V âlcea, R âm nicu-V âlcea, 2001.
G heorghe D eaconu, O fru n te lum inată a cetăţii: Io n Soare, R âm nicu-V âlcea, Ed. A drianso, 2011.
F enia D riva, Călim ăneşti şi oam enii săi, R âm nicu-V âlcea, Ed. O ffsetcolor, 2006.
F enia D riva, D um itru M itrana, O am eni de ştiinţă, artă şi cultură. D icţionar, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys,
1999.
F orum ul C ultural al R âm nicului, B iblioteca Judeţeană „A ntim Ivireanul” V âlcea, P ersonalităţi culturale
vâlcene. D icţionar, R âm nicu-V âlcea, 2001-2008.
D um itru L azăr, Corneliu Tam aş la 70 de ani. B iobibliografie, R âm nicu-V âlcea, Ed. A lm arom , 2004.
D um itru L azăr, G eorge Voica - p o e t al m etaforei. R epere biobibliografice şi antologie de autor, R âm nicu-
V âlcea, 2005.
D um itru Lazăr, O viaţă închinată cărţii de un om a l cărţii: P etre P etria la 65 de ani de viaţă şi p este 40 de ani
de m uncă în bibliotecă, R âm nicu-V âlcea, 1999.
Ioan St. Lazăr, P reotul N icolae-State B urluşi - B adea Cârţan contem poran, la 60 ani, R âm nicu-V âlcea, 2009.
Cornel L ungu, O viaţă sub sem nul artei: A lfre d H u g o Cernea, în „T ransilvania” , nr. 5/2008, pag. 93-95.
T raian D. Lungu, D rum ul spre lum ină - C onstantin A u re l Zorlescu, în „File v âlcen e”, B ălceşti pe T opolog,
Societatea „Prietenii M uzeului B ălcescu, 1972, pag. 163-167.
Io n M ăldărescu, E m ilian Frâncu, R âm nicu-V âlcea. M ic ă enciclopedie , vol. II şi III, R âm nicu-V âlcea, Ed.
A nton Pann, 2002.
D um itru M itrana, B ogdan A m aru. Biobibliografie, în „File v âlcen e”, B ălceşti pe T opolog, Societatea „Prietenii
M uzeului B ălcescu, 1972, pag. 63-76.
M onografia m unicipiului D răgăşani, coord. C onstantin Şerban; C onstanţa, Ed. „E x Ponto” , 2004. (cap.
P ersonalităţi drăgăşănene, pag. 379-430) .
H oria N estorescu-B ălceşti, Vâlceni în dicţionare şi enciclopedii [p. I], în „Studii v âlcene” , IV, B ălceşti pe
T opolog, 1980, pag. 141-151.
H oria N estorescu-B ălceşti. F işe p en tru o enciclopedie a Vâlcii, în: “File v âlcene” , B ălceşti pe T opolog,
Societatea „Prietenii M uzeului B ălcescu”, 1972, pag. 179-201.
H oria N estorescu-B ălceşti, Vâlceni în dicţionare şi enciclopedii, [p. a II-a], în „S tudii v âlcene”, V, B ălceşti pe
T opolog, 1982, pag. 127-130.
Sorin O ane, C olegiul N aţional A L E X A N D R U LAH O VARI. O istorie, câteva istorisiri şi o m ulţim e de
personalităţi, R âm nicu-V âlcea, R H Printing SRL, 2011.
M arian Pătraşcu, N icolae D aneş, M onog ra fia com unei Câineni, ju d e ţu l Vâlcea, < R âm nicu-V âlcea> , Ed.
Fortuna, 2008.
E u gen Petrescu, Vâlcea - ţara lupilor getici sau ţin u tu l vâlcilor, vol. I, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2007
(capitolul O am eni ai Vâlcii, pag. 200-305).
Petre Petria, E ugen (Puiu) Ciorăscu, fo n d a to ru l B ibliotecii Judeţene Vâlcene. 85 de ani de la naştere, R âm nicu-
V âlcea, E ditura Conphys, 2000.
Petre Petria, P agini din istoria p resei scrise vâlcene, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2001.

246
 Petre Petria, P rezenţe fe m in in e afirm ate în dom eniul culturii şi a l ştiinţei naţionale. M ic dicţionar, R âm nicu-
V âlcea, Ed. O ffsetcolor, 2009.
Petre Petria, Vâlcea - oam eni de ştiinţă, cultură şi artă. D icţionar . vol. I, R âm nicu-V âlcea, E ditura Conphys,
1997.
Petre Petria, C ristina Tănăsoiu), Vâlcea - oam eni de ştiinţă, cultură şi artă. D icţionar , vol. II, R âm nicu-V âlcea,
E ditura Conphys , 2004.
Prof. univ. dr. B ianca P redescu, pr. iconom stavrofor Ion. D. Ciucă, prof. D om n ica Ciucă, prof. dr. Io n M . Ciucă,
A sp ecte p riv in d viaţa econom ică, socială şi p o litică a ju d eţu lu i Vâlcea în p erio a d a 1918-1940, D răgăşani, Ed.
K itcom , 2006.
Io n Soare, G heorghe D eaconu - Vocaţie şi devenire, R âm nicu-V âlcea, E ditura A lm arom , 1999.
C. Tam aş, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, Ed. A ntim Ivireanul, 1993.
C orneliu Tam aş, Sm arand Ţana, Ju d e ţu l Vâlcea şi p refecţii lui, R âm nicu-V âlcea, E ditura C onphys, 2004.
C orneliu Tam aş, Io n V asilescu, Locuri. Vremuri. Oameni. M o n ografia com unei Valea M a r e , R âm nicu-V âlcea,
E ditura Conphys, 1998.
E ugenia V asile, F lacăra m em oriei, E d. Petras, 2005.
U niunea A rtiştilor Plastici d in R om ânia - Filiala R âm nicu-V âlcea, P rim ăria M unicipiului R âm nicu-V âlcea,
A rtişti vâlceni, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, <2005>..
D. S ite -u ri
http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/87462.

247
 S U M M A R Y

R âm nicul, the capital of Vâlcea County, is one of the oldest and - at the sam e tim e - m ost
beautiful towns of our country. Lots of religious settings-churches and herm itages w ith rich printing
and difusing book trad itio n s as well as the institutional achievem ents in the field of arts and education
entitles it to proudly c a rry the sintagm of ’cultural tow n’. The m unicipality has the sam e stan d ard s in
term s of science as on its te rrito ry function two elite R om anian chemical units: O ltchim R âm nicu-
Vâlcea and G ovora Chem ical P lant. Not fa r away, in space and tim e, is The N ational R esearch and
Developing Institute for Creogenical and Isotopycal Technologies From R m âm nicu-V âlcea, founded
in 1970, u n d e r the nam e of ’G ’ P lant whose m ain objective is the production of the h a rd w ater. All
these and m any others are being reflected into the 225 pages of the present m onography.
A fter being presented into short analyses, the m ain books and studies which have been dedicated
to th is’spoiled’tow n along the tim e, the m unicipality is being presented in all its aspects, beginning
w ith its geographical location into a m irific fram ew ork, at a strategical crossing of some old
com m ercial roads, between the ribbon of the O lt riv er and the C apela N atu ral P a rk . The rich
ancestral history is being reflected in epochs, w ith the help of the archeological proofs and with
relevant docum entaries in all its significance; the different leaders’ and kings’connections w ith the
tow n are being relevated, as well as the participation of the people from Vâlcea to the m ain events of
ou r national history: the revolutions from 1821 and 1848, The Union of the Principates from 1859,
The Independence W a r (1877-1878) the two w orld w ars, the Revolution from 1899 etc.
The adm inistrative and te rrito ria l changes known by this town along the centuries reflect its
grad u al developm ent by the assim ilation and the urbanization of some neighbouring villages-a process
th a t is continuing nowadays. The town economy, closely connected w ith its dem ographical evolution,
is followed to the sm allest detail, both diacronically and syncronically. The rich trad itio n s of V âlcea’s
culture and education.are being developed by the au th o rs in dozens of pages, because in these two
dom ains, R âm nicul was shining for centuries. G enerous spaces are given to the scientific and technical
research, to the health care, sport and tourism . W hile going th ro u g h those chapters, the good- hearted
a n d th irty for knowledge read er, will draw an essential conclusion which will be im posed by the pow er
of evidence: th ere is no dom ain in which this w onderful tow n has no top achievem ents: the beautiful
religious settings featuring the R âm ic Diocese; an im pressive n u m b er of book titles p rin ted in the
R âm nic T yography, and later, in the other typographies from tow n.; its m onum ents, though not very
num erous b u t original and expressive; the Statue of Independence, at the foot of C apela Hill,
R om ania’s U nchaining, in The Zăvoi P a rk , the bust of C onstantin B râncoveanu, placed into the Town
H all Square, the bust of A nton P ann, in fro n t of his M em orial House, G rigore P rocopiu’s bust etc.;
lots of to u rist objectives-parks, m em orial houses, houses and old lordly houses, inscripted crosses,
archeological styles etc. - all these are m aking R âm nicu-V âlcea m unicipality a touristic point of
perm an en t attraction.
A separate ch ap ter from the m onography presents-w ith concise b u t representative cards - over
600 personalities from Vâlcea which, for m ore th an two centuries, have taken pains for the
developm ent, em belishing and the glory of R âm nic. The second conclusion imposes itself: for
illustrating all the beauties and heritage of this tow n, as well for the accom plishm ent of its diligent
inhabitants- an even larg er w ork w ould be necessary for the second encyclopedy!

(Translated into English by Radu ALEXANRESCU)

248
 R E S U M E

R âm nic, chef-lieu du departem ent de Vâlcea, est l’une des plus anciennes et - en m em e tem ps -
des plus belles villes du pays. L a m ultitude des endroits religieux - eglises et erm itages, ses riches
trad itio n s au niveau de l’im pression et de la diffusion des livres, ainsi que les realisations
institutionnelles concernant l’enseignem ent et les arts, justifient le syntagm e de ville culturelle. C ’est
aussi au dom aine des sciences que la ville est connue, car il y a deux unites industrielles d ’elite de la
chim ie roum aine: Oltchim R âm nicu-V âlcea et les Usines de soude de G ovora; ce n ’est pas loin d ’elles,
comm e espace et tem ps, que deroule son activite l ’Institut National de Recherche-Developpement pour
Technologies Cryogeniques et Isotopiques de Râm nicu-V âlcea, institut fonde en 1970, p a r decret de
gouvernem ent, sous le nom de Usine G, dont l’ţb je c tif principal etait (et est encore) de p ro d u ire de
l’eau lourde. T out cela et beaucoup d ’autres se retrouvent dans les 225 pages de cette m onographie.
A pres la presentation, p a r le biais des courtes analyses de contenu et de form e, des principaux livres et
etudes qui ont ete consacres, le long des annees, a cette choyee ville, le m unicipe est envisage sous tous
les aspects, a p a rtir de son heureux em placem ent geographique, au c arrefo u r strategique des
anciennes routes com m erciales, entre le ru b a n d ’O lt et le p a rc n atu rel C apela. Sa riche histoire
m illenaire est mise en evidence a tra v e rs les epoques, p a r les tem oignages archeologiques et les
docum ents significatifs; on a souligne aussi les liaisons des divers princes et rois avec la ville, ainsi que
la participation des h abitants de R âm nicu-V âlcea aux evenem ents principaux de l’histoire du peuple:
les Revolutions de 1821 et 1848, l’Union des Principautes de 1859, L a G u erre p o u r l’Independance
(1877-1878), les deux guerres m ondiales, la Revolution de 1989, etc.
Les changem ents adm inistratifs et territo ria u x subis p a r la ville le long des siecles refletent son
developpem ent graduel p a r l’assim ilation et l’urbanisation de certains villages voisins - processus qui
continue a present. L ’economie de la ville, en etroite relation avec l’evolution dem ographique, est
suivie d ’une m aniere detaillee, du point de vue diachronique et synchronique. Les riches trad itio n s de
l’enseignem ent et de la culture de R âm nicu-V âlcea sont developpees p a r les auteurs sur dizaines de
pages, la ville etan t brillante aussi dans ces deux dom aines, a tra v e rs les siecles. On accorde des
espaces genereux a la recherche scientifique et technique, a la preservation de la sante, au sport et au
tourism e. En p a rc o u ra n t ces chapitres, le lecteur de bonne foi et desireux de connaître tire ra une
conclusion essentielle qui lui s’im posera p a r le pouvoir de l’evidence: il n ’y du dom aine dans cette ville
m erveilleuse qui n ’ait de grandes realisations: les beaux endroits religieux, ayant en tete l’Eveche de
R âm nic : un nom bre im pressionnant de titres de livres qui ont ete im prim es a la typographie de
R âm nic, et plus ta r d a d ’au tres typographies de la ville ; ses m onum ents qui ne sont pas tro p
nom breux m ais qui attire n t p a r originalite et expressivite : La Statue de l ’Independance qui se trouve a
l’oree de C apela, la Liberation de la Roumanie - groupe statu aire qui se trouve dans le P arc Zăvoi, le
buste de Constantin Brâncoveanu - place devant l’Hotel de Ville, le buste d ’A nton P ann devant la
M aison M em orielle hom onym e, le buste de Grigore Procopiu, etc., la m ultitude des objectifs
touristiques - parcs, m aisons m em orielles, m aisons et anciens m anoirs, croix inscriptionnes, sites
archeologiques, etc. - tout cela faisant de R âm nicu-V âlcea un point touristique d ’a ttraction
perm anente. Un chapitre distinct de la m onographie presente - p a r des fiches concises, mais
representatives - plus de 600 personnalites issues de R âm nic qui, a tra v e rs plus de six siecles, ont
travaille p o u r le developpem ent, l’em bellissem ent et la gloire de la ville. Une deuxiem e conclusion
s’impose: p o u r la mise en evidence de toutes les beautes et la dot de cette ville, ainsi que pour la
decouverte des accom plissem ents de ses laborieux et doues h ab itan ts, un ouvrage beaucoup plus vaste
serait necessaire - peut-etre une deuxiem e encyclopedie!

(Traduit en frangais par Costi M IHAI)

249
 Coordonatori: Emil ISTO CESCU , Ion SOARE
A u to r i: T e o d o r B A R B U , P r . D - t r u B Ă L A Ş A , E m il I S T O C E S C U ,
I o n e l M I R E S C U , A lin P A V E L E S C U , I o n S O A R E ,
C - t in Ş E R B A N , I o n C o n s t a n t i n V A S I L E
Colaboratori: G h . C O N D E I, I o a n St. L A Z Ă R

Mun cipiul
DRĂGĂŞANI
 P r im a a te sta re d o c u m e n ta r ă a
lo c a lită ţii D R Ă G Ă Ş A N I

1535 (7043), iunie 7. H r is o v p r i n c a r e V la d V in tilă v v ., d o m n u l Ţ ă r ii R o m â n e ş ti, îi în tă r e ş te l u i

F â r ta t p â r c ă la b u l d in D r ă g ă ş a n i ş i f i i l o r lu i, o c in e în L ă le ş ti, D r ă g ă ş a n i ş i M u r g e ş ti.

+ „Din m ila lui D um nezeu, Io V lad voievod şi dom n a to ată ţa r a Ungrovlahiei, fiul m arelui şi
preab u n u lu i R adu Voievod, dă D om nia m ea această po ru n că a dom niei mele, cinstitului boier al
dom niei mele ju p an u lu i F â rta t p ârcălabul şi cu fiii lui, ca să-i fie în Lăleşti şi în D răgăşani şi în
M urgeşti, p e n tru că îi sunt drepte ocine dedine.
I a r du p ă aceea, au avut p â ră cu Stanca de la R âm nic în ain tea dom niei mele p e n tru cele de m ai
sus zise averi şi sate, de a p â râ t Stanca pe ju p an F â rta t, că este nepoata lui, făcută de fratele lui.
I a r dom nia m ea, în tru aceasta, am ju d ecat după lege, cu cinstiţii d regători ai dom niei mele şi am
d at dom nia m ea lege, 12 boieri Stancăi din R âm nic, ca să ju re dom niei mele că este făcută de fratele
m ai sus zisului boier al dom niei mele, ju p an F â rta t p ârcălab.
I a r ea n-a p u tu t să ju re , ci a răm as de lege în ain tea dom niei mele. De aceea am dat şi dom nia
m ea boierului dom niei mele ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nim eni neatins, du p ă spusa dom niei
mele. Ia tă şi m arto ri am pus dom nia m ea: ju p an D răghici fost vornic şi ju p a n Şerban m are vornic şi
ju p an Vlaicul m are logofăt şi D răghici sp ă ta r şi U drişte vistier şi R adul p ah arn ic şi Staico comis şi
V intilă stolnic şi B adea Aiaz m are postelnic.
Ispravnic, T atul logofăt. S-a scris în iunie 7 zile, în anul 7043 (1535).
+ Io V lad voievod, din m ila lui dum nezeu dom n” .
( D I R , B , X V I / I I , doc. 114, pag. 182-183)

250
Harta municipiului DRAGAŞANI

251
 P E P I N I E R A d in D r ă g ă ş a n i, a m e n a ja tă în 1 8 9 7
(Din 1943: „S taţiunea E xperim entală de V iticultură şi Enologie D răgăşani” ,
în u rm a contopirii cu fosta C ooperativă Viticolă)

T r e i m a r i f i i a i D r ă g ă ş a n iu lu i
GIB I. M IH Ă ESCU , p r. D U M ITR U BĂLAŞA şi acad. M U G U R ISĂ RESCU

252
 C U P R IN SU L

S I G L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B I B L I O G R A F I C E ------------------------------------------- 255
A lte a b r e v i e r i --------------------------------------------------------------------------------------------------- 256
S T U D I U I S T O R I O G R A F I C ( E m il Is to c e s c u , Io n S o a r e ) ------------------------------259
C ap . I - C A D R U L N A T U R A L (Ionel M irescu) --------------------------------- 263
1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F I C Ă ------------------------------------------------------------------- 263
2. R E L I E F U L ---------------------------------------------------------------------------------------------- 263
3. C L I M A ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 266
4. V E G E T A Ţ IA ---------------------------------------------------------------------------------------- 267
5. F A U N A ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 268
6. P A T R IM O N IU L N A T U R A L Ş I P E IS A G IS T . R E Z E R V A Ţ IA
A V I F A U N I S T I C Ă ----------------------------------------------------------------------------------- 269
C ap . II - IS T O R IA (Pr. Dumitru B ălaşa) -------------------------------------------- 271
1. P R E IS T O R IA , I S T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D I E V A L Ă ---------------------- 271
2. E V U L M E D I U ----------------------------------------------------------------------------------------- 274
a ) P r i m a a t e s t a r e a l o c a l it ă ţi i D r ă g ă ş a n i ------------------------------------------- 274
b ) „ D r ă g ă ş a n i i E p i s c u p i i ” ------------------------------------------------------------------- 274
3. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------- 276
a ) D r ă g ă ş a n i u l şi m i ş c a r e a r e v o l u ţ i o n a r ă d in 1821 -------------------------- 276
b ) A n u l 1 8 4 8 la D r ă g ă ş a n i ------------------------------------------------------------------- 278
c) Î m p r o p r i e t ă r i r e a „ lu i C u z a ” -----------------------------------------------------------279
d ) D r ă g ă ş ă n e n i i şi c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i --------------------------------------- 280
e) E c o u r i a le R ă s c o a le i d in 1 9 0 7 ----------------------------------------------------------281
f) P a r t i c i p a r e a la p r i m a c o n f l a g r a ţ i e m o n d i a l ă --------------------------------- 281
g ) A s p e c te p o l i t i c e -------------------------------------------------------------------------------- 283
4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ------------------------------------------------------------------- 283
a ) P e r i o a d a i n t e r b e l i c ă ------------------------------------------------------------------------ 283
b ) P e r i o a d a p o s t b e l i c ă ------------------------------------------------------------------------- 283
c) P o s t d e c e m b r i s m u l şi p l u r i p a r t i d i s m u l î n D r ă g ă ş a n i -------------------- 284
C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI A ÎM P Ă R Ţ IR IL O R
A D M IN IS T R A T IV E -----------------------------------------------------------------------------------287
1. E P O C A M E D I E ---------------------------------------------------------------------------------------287
2. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------- 288
3. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă ------------------------------------------------------------ 289
a ) D e n s i ta t e a p o p u l a ţ i e i -----------------------------------------------------------------------290
b ) M o b i l i t a t e a p o p u l a ţ ie i . M i ş c a r e a n a t u r a l ă şi s p o r u l n a t u r a l 290
c) S t r u c t u r a d e m o g r a f i c ă -------------------------------------------------------------------- 291
d ) Î m p ă r ţ i r i a d m i n i s t r a t i v e d e - a l u n g u l t i m p u l u i ------------------------------292
C ap . IV - E C O N O M IA ŞI S O C IE T A T E A (I. M irescu) ----------------- 294
1. D E L A ÎN C E P U T U R I, P Â N Ă L A 1831 --------------------------------------------------- 294
a ) S a t u l D r ă g ă ş a n i ------------------------------------------------------------------------------- 295
b ) T â r g u l D r ă g ă ş a n i - c e n t r u c o m e r c i a l şi m e ş t e ş u g ă r e s c ---------------- 295
2. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------- 297
253
 a) V i t i c u l t u r a - i m p o r t a n t ă r a m u r ă a a g r i c u l t u r i i d r ă g ă ş ă n e n e — 297
b ) D e z v o l ta r e a c o m e r ţ u l u i şi a m e ş t e ş u g u r i l o r ---------------------------------- 298
c) V e n i t u r i l e şi c h e ltu ie lile t â r g u l u i -----------------------------------------------------299
d ) E m a n c i p a r e a l o c a l i t ă ţ i i ------------------------------------------------------------------- 300
e) O ra ş u l D r ă g ă ş a n i ----------------------------------------------------------------------------- 301
3. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă -----------------------------------------------------------303
a ) A g r i c u l t u r a ---------------------------------------------------------------------------------------304
b ) V i t i c u l t u r a ----------------------------------------------------------------------------------------308
c) C o m e r ţ u l ------------------------------------------------------------------------------------------ 311
d ) A s p e c te i n d u s t r i a l e -------------------------------------------------------------------------- 313
C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L (Emil Istocescu) ----------------------------------- 317
1. Ş C O A L A ÎN E V U L M E D I U -------------------------------------------------------------------- 317
2. E P O C A M O D E R N Ă (1 8 3 1 -1 9 1 8 )------------------------------------------------------------3 1 7
3. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă ------------------------------------------------------------ 319
C ap . V I - V IA Ţ A C U L T U R A L Ă --------------------------------------------------------- 325
1. C U L T U R A P O P U L A R Ă -------------------------------------------------------------------- 325
a ) T r a d i ţ i i şi o b i c e i u r i ---------------------------------------------------------------------- 3 2 5
b ) C r e a ţ i a p o p u l a r ă ------------------------------------------------------------------------- 3 2 6
c) P o r t u l p o p u l a r d in z o n a D r ă g ă ş a n i --------------------------------------------- 3 2 6
d ) F o l c l o r i ş t i ------------------------------------------------------------------------------------- 3 2 7
2 . C U L T U R A S C R I S Ă ---------------------------------------------------------------------- 3 2 7
a ) B ib lio te c ile --------------------------------------------------------------------------------------- 327
b) C a r t e a şi p r e s a t i p ă r i t ă -------------------------------------------------------------- 328
c) C ă m i n u l c u l t u r a l ( C a s a d e C u l t u r ă ) ---------------------------------------------- 331
d) P r e s a a c t u a l ă ---------------------------------------------------------------------------------- 3 3 3
e) M u z e e le ------------------------------------------------------------------------------------------- 334
f) C i n e m a t o g r a f u l ---------------------------------------------------------------------------------335
C ap . V II- O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II ----------------------------------------------- 339
1. A S IS T E N Ţ A M E D IC O -S A N IT A R Ă ----------------------------------------------------- 339
2. S IT U A Ţ IA F A R M A C E U T IC Ă ------------------------------------------------------------- 346
C ap . V III - V IA Ţ A R E L IG IO A S Ă ------------------------------------------------------ 349
1. P A R O H I I L E O R T O D O X E ------------------------------------------------------------------- 349
2. A L T E C U L T E --------------------------------------------------------------------------------------- 350
C ap . I X - S P O R T U L (Alin Pavelescu, I. Soare, Em. Istocescu) --- 353
C ap . X - T U R IS M U L ------------------------------------------------------------------------------ 359
C a p . X I - P E R S O N A L I T Ă Ţ I D R Ă G Ă Ş Ă N E N E (Ion Soare,
Emil Istocescu) --------------------------------------------------------------------------------------------- 361
B I B L I O G R A F I E G E N E R A L Ă ------------------------------------------------------------------ 373
S U M M A R Y ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 377
R E S U M E --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 378

254
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

1 8 4 8 în V â lc e a - C o m e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti,

R e v o lu ţia d e la 1 8 4 8 în ju d e ţ u l V âlcea. S tu d ii ş i d o c u m e n te , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , S o c ie ta te a „ P rie te n ii
M u z e u lu i B ă lc e ş ti” , 1978.
1 9 0 7 în V â lc e a - T a m a ş C o rn e liu , B a rd a ş u P e tre , P u re c e S e rg iu , N e s to re s c u - B ă lc e ş ti H o ria , R ă s c o a la
ţă r ă n e a s c ă d in 1 9 0 7 în ju d e ţ u l V âlcea. S tu d ii şi d o c u m e n te , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , S o c ie ta te a „ P rie te n ii
M u z e u lu i B ă lc e s c u ” , 1974.
1 9 1 6 - 1 9 1 8 în V â lc e a - T a m a ş C o rn e liu , B a rd a ş u P e tre , P u re c e S e rg iu , N e s to re s c u - B ă lc e ş ti H o ria ,
J u d e ţu l V â lc e a în a n ii P r im u lu i R ă z b o i M o n d ia l, B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , S o c ie ta te a „ P rie te n ii M u z e u lu i
B ă lc e s c u ” , 1979.
A n u a r u l M itr o p o lie i - V ia ţa b is e r ic e a s c ă în O lte n ia . A n u a r u l M itr o p o lie i O lte n iei, C ra io v a .
T ip o g r a f ia Sf. M itro p o lii a O lte n ie i, R â m n ic u lu i şi S e v e rin u lu i, 1941.
„A .O ” - „ A rh iv e le O lte n ie i” .
D G L R - D ic ţio n a r u l g e n e r a l a l lite r a tu r ii ro m â n e , A -B , C -D , B u c u re ş ti, E d . „ U n iv e rs E n c ic lo p e d ic ”,
2004.
D I R - D o c u m e n te p r iv in d is to r ia R o m â n ie i.
D o c u m e n t e V - D o c u m e n te p r i v i n d is to r ia R o m â n ie i. R ă s c o a la d in 1 8 2 1 , v o l. V , B u c u re ş ti,
1 9 5 9 -1 9 6 2 .
D R H - D o c u m e n ta R o m a n ia e H is to r ic a .
E I R - E n c ic lo p e d ia is to r io g r a fie i ro m â n e ş ti, B u c u re ş ti, E d itu r a Ş tiin ţific ă şi E n c ic lo p e d ic ă , 1978.
G orjan-Suciu - G e n e ra l m a io r (r) c o n f. u n iv . dr. Ilie G o ija n , g e n e ra l d e b r ig a d ă (r) p ro f. I o a n P.
S u c iu , C o n tr ib u ţii la is to r ia J a n d a r m e r ie i R o m â n e . 6 5 d e a n i d e la e r o ic e le lu p te a le ja n d a r m ilo r în „ B ă tă lia
B u c u r e ş tilo r ” d in a u g u s t - s e p te m b r ie 1 944, R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a P e tre s c u , 2 0 0 9 .
I n d ic e le c o m u n e lo r 1 8 7 4 - I n d ic e le C o m u n e lo r p e p e r io d u l d e c in c i a n i, 1 8 7 6 -1 8 8 1 , a rt. 4 ş i 5 d in
L e g e a co m u n a lă , p r o m u lg a tă în lu n a m a r tie 1 8 7 4 , B u c u re ş ti, T ip o g r a f ia S ta tu lu i, 1876.
M a s te r p la n D r ă g ă ş a n i - A r h iv a P r im ă r ie i M u n ic ip iu lu i D ră g ă ş a n i, M a s te r p la n D ră g ă şa n i,
2 0 1 1 (n e in v .).
M E I - Io n M ă ld ă re s c u , E m ilia n F râ n c u , R â m n ic u -V â lc e a . M i c ă e n c ic lo p e d ie . Vol. I - O a m e n i
c u n o s c u ţi a i R â m n ic u lu i c o n te m p o ra n . R â m n ic u -V â lc e a , E d . „ A n to n P a n n ” , 2 0 0 2 .
O S C A I - P e tre P e tria , V âlcea. O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă ş i a rtă . D ic ţio n a r , < v o l. I> , R â m n ic u -
V â lc e a , E d . C o n p h y s , 1997.
O S C A I I - P e tre P e tria , C r is tin a T ă n ă s o iu , V â lcea . O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă ş i a rtă . D ic ţio n a r , v o l.
II, R â m n ic u -V â lc e a , E d. C o n p h y s , 2 0 0 4 .
P r e o t u l B ă la ş a - P r e o tu l B ă la ş a - „ P a tr ia r h u l d e D r ă g ă ş a n i ” la 9 0 d e ani, e d iţie în g r ijită d e I o a n St.
L a z ă r şi D u m itr u M iă ile s c u -P a n u , R â m n ic u -V â lc e a , E d . B u n a v e s tire , 2 0 0 1 .
R e c e n s ă m â n t u l 1 9 9 2 - C o m is ia N a ţio n a lă p e n tru S ta tis tic ă , R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i şi lo c u in ţe lo r
d in 7 ia n u a r ie 1 992, B u c u re ş ti, 1994.
S i tu a ţ iu e a 1 8 9 8 - S iu a ţiu n e a J u d e ţu lu i V â lcea , e s p u s ă C o n s iliu lu i G e n e r a l cu o c a z iu n e a d e s c h id e r ii
s e s iu n e i o r d in a r e d in a n u l 1 898, R .[â m n ic u ]-V â lc e a , „ T I P o g r a fia M o d e rn ă ” G . S F E T E A & C o m p . 4 2 1 ,
1898.
S itu a ţ iu n e a V â lc e a 1 9 0 0 - E x p u n e r e a s itu a ţiu n e i ju d e ţu lu i V â lc e a p r e s e n ta tă C o n s iliu lu i ju d e ţe a n în
s e s iu n e a d e la 1 5 o c to m b r ie 1 908, R â m n ic u -V â lc e a , Im p rim e r ia ju d e ţu lu i şi a c o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1900.
S itu a ţ ia V â lc e a 1 9 0 8 - E x p u n e r e a s itu a ţiu n e i J u d e ţu lu i V â lcea , e x p u s ă c o n s iliu lu i ju d e ţe a n în
s e s iu n e a d e la 1 5 o c to m b r ie 1 908, R â m n ic u -V â lc e a , Im p rim e r ia J u d e ţu lu i şi a C o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1908.
T a b lo u l a r h ite c ţilo r - T a b lo u l a r h ite c ţilo r , m e m b r i a i C o le g iu lu i A r h ite c ţilo r d in R P R , în sc r iş i în
C o le g iu p â n ă la 1 9 fe b r . 1 9 4 9 , B u c u re ş ti, 1949.

255
 A lte a b r e v i e r i

A cad. - academician gen. - general

ab r. - abreviat, abreviere gr. - grupa; gradul
A G EV A C O O P - Asociaţia Generală a H .C .M . - Hotărârea Consiliului de Miniştri
Vânzărilor Cooperatiste ha - hectar(e)
ap r. - aprilie hl - hectolitri
aprox. - aproximativ H r. - Hristos
A rh. St. - Arhivele Statului IC H V - Institutul de Cercetări Horti-
A.S.D. - Asociaţia Sportivă Drăgăşani Viticole (Drăgăşani)
av. - avocat(ul) IM A - Întreprinderea de Mecanizare a
B - bărbaţi Agriculturii
BAR - Biblioteca Academiei Române I.M .H . - Institutul de Meteorologie şi
BATM A - Baza de Aprovizionare Tehnico- Hidrologie
materială IA P - Întreprinderea de Aprovizionare
BT - Bun de tipar Publică
buc. - bucăţi IAS - Întreprindere Agricolă de Stat
Buc. - Bucureşti IC H V - Institutul de Cercetări Hortiviticole
C - Celsius (astronom şi fizician suedez) (Bucureşti-Băneasa)
CAP - Cooperativa Agricolă de Producţie ICV V - Institutul de Cercetări pentru
cm - centimetri Viticultură şi Vinificaţie (Valea Călugărească)
colab. - colaborator(-i, -ii) IM A - Întreprinderea de Mecanizare a
coord. - coordonator(i), coordonare Agriculturii
C P V IL F - Centrul de Producere, IVV - Întreprinderea Viei şi Vinului
Valorificare şi Industrializare a Fructelor înv. - învăţător(ul)
CS - Clubul Sportiv km - kilometru, kilometri
dec. - decembrie km p - kilometri pătraţi
DGAIA - Direcţia Generală pentru loc. - locuitori
Agricultură şi Industrie Alimentară m - metru, metri
DJDAN - Direcţia Judeţeană Dolj a M A I - Ministerul Afacerilor Interne
Arhivelor Naţionale max. - maxim(ă)
D JV AN - Direcţia Judeţeană Vâlcea a M .I. - Ministerul de Interne
Arhivelor Naţionale M IC M - Ministrul Industriei Construcţiilor
D JST - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi de Maşini
Tineret m in. - minim(ă)
DN - drumul naţional m m - milimetri
doc. - document(ul) M s. - manuscris(ul)
dr. - doctor(ul) N-E - Nord-Est
Ed. - Editura nenum . - nenumerotat
etc. - et caetera (şi celelalte) nr. - număr(ul)
F - femei N-S - Nord-Sud
f. - fila N-V - Nord-Vest
fam . - familii O.I.V.V. - Organizaţia Internaţională a
f. an - fără an Viţei şi Vinului (the International Organisation of
F.A .O. - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Vine and Wine)
Agricultură, de pe lângă ONU (Food and ONSŞ - Olimpiada Naţională a Sportului
Agriculture Organisation) Şcolar
FIN C A - Fabrica de Încălţăminte O R L - oto-rino-laringologie (familiar:
(Drăgăşani) „nas-gât-urechi”)
F.R .O . - Federaţia Română de Oină O R V LF - Oficiul Raional de Valorificare a
GAS - Gospodărie Agricolă de Stat Legumelor şi Fructelor

256
 pach. - p a c h e t(u l) R SR - R e p u b lic a S o c ia lis tă R o m â n ia
pag. - p a g in a , p a g in ile SCPVV - S ta ţiu n e a d e C e rc e tă ri şi
PDL - P a rtid u l D e m o c r a t L ib e ra l P ro d u c ţie V in i- v itic o lă
PJD - P r e fe c tu r a J u d e ţu lu i D o lj (fo n d u l S-E - S u d -E s t
a rh iv is tic - ) sec. - s e c o lu l, s e c o le le
P JV - P r e fe c tu r a J u d e ţu lu i V â lc e a (fo n d u l sect. - se c to ru l
a rh iv is tic - ) sept. - se p te m b rie
PNL - P a rtid u l N a ţio n a l L ib e ra l SMA - S ta ţiu n e a de M e c a n iz a re a
PN Ţ - P a rtid u l N a ţio n a l Ţ ă ră n e s c A g ric u ltu rii
P r. - p re o t(u l) SM T - S ta ţiu n e a d e M a ş in i şi T ra c to a re
P R M - P a rtid u l R o m â n ia M a re str. - s tra d a
(R), (r) - re z e rv is t, în re z e rv ă S-V - S u d -v e s t
R E A Z IM - R e g ia E x p lo a ta ţiilo r A g ric o le , ş. a. - şi a lte le
Z o o te h n ic e , a le I n d u s tr iilo r şi M a ş in ilo r A g ric o le TBC - tu b e r c u lo z ă - b a c ilu l K o c h
recens. - re c e n s ă m â n t v - v e rs o
red. - r e d a c ţia vol. - v o lu m
R P R - R e p u b lic a P o p u la r ă R o m â n ă

E d iţi e în g r ijită d e I o a n S t. L a z ă r , p r . N ic o la e S ta te - B u r lu ş i ş i
in g . D u m itr u M is ă ile s c u - P a n u (Râm nicu-V âlcea, Ed. B unavestire, 2001)

257
B u s t u l lu i G ib I . M ih ă e s c u , d in c e n tr u l m u n ic i p iu lu i

258
 S T U D IU IS T O R IO G R A F IC

U n o ra ş a tâ t de o rig in a l, c u u n tr e c u t p e m ă s u r ă d e b o g a t în e v e n im e n te , n u p u te a s ă n u a tra g ă a te n ţia

c e r c e tă to rilo r, p re c u m şi a c ă lă to rilo r c a re l- a u v iz ita t şi c a re , în im p re s iile lo r d e c ă lă to rie , a u a v u t c u v in te d e
a p re c ie re p e n tru u r b e a v itic o lă a D ră g ă ş a n ilo r (H a sd e u , Io rg a , V la h u ţă ş.a .). A p lic â n d p r in c ip iu l c ro n o lo g ic
al e x p u n e rii b ib lio g ra fie i, se c u v in e s ă d e s c h id e m e n u m e r a r e a c o n trib u ţiilo r m o n o g r a f ic e p riv ito a re la
D ră g ă ş a n i, c u e v id e n ţie r e a in te re s a n te i sc h iţe O r a ş u l D r ă g ă ş a n i - o c o n f e rin ţă p u b lic ă p e c a re G ib . I.
M ih ă e s c u a p r e z e n ta t-o în c a d ru l L ig ii c u ltu ra le lo c a le , în p e r io a d a 1 9 2 4 -1 9 3 0 , c â n d a p r a c tic a t a v o c a tu ra în
tâ rg u l n a ta l. In c ita n tă la le c tu ră , c o n f e rin ţa r e p r e z in tă o s in te z ă r e a liz a tă c u m ijlo a c e le a rte i lite ra re şi
p ig m e n ta tă c u u n u m o r d e c a lita te , a is to rie i şi p r o filu lu i o ra ş u lu i n a ta l; n u lip s e ş te d in e a n im ic d in lu c ru rile
şi fa p te le e s e n ţia le c a re a u fă c u t (şi fa c ) f a im a a c e s tu i f o s t tâ rg d e v itic u lto ri şi m e s e ria ş i: v e c h im e a is to ric ă
p r o b a tă d e d o c u m e n te , „ d a ru l” c a re i- a a d u s f a im a - v in u l, ro lu l j u c a t în r e v o lu ţia lu i T u d o r şi, n u în u ltim u l
râ n d , „ c u le s u rile v e s tite , c u lă u ta ri şi tă m b ă lă u , c u m u s t şi p a s tr a m ă ” ( Istocescu, 2010, 592-597).
În a n u l 1938, dr. G h . R o ş e s c u - m e d ic u l o ra ş u lu i f in a liz a o s c u rtă m o n o g ra fie a c o m u n e i u rb a n e
D ră g ă ş a n i, în c a re o f e r e a in fo rm a ţii in te re s a n te d e s p re s ta re a e c o n o m ic ă a lo c a lită ţii, p re c u m şi u n e le d a te
d e m o g ra fic e , in d ic a to rii d e s ă n ă ta te ai p o p u la ţie i şi d e p lo ra b ile le c o n d iţii ig ie n ic o -s a n ita re a le o ra şu lu i.
L a s fâ rşitu l c e lu i d e -a l I V - le a d e c e n iu al s e c o lu lu i tr e c u t, p r in o rd in al M in is te ru lu i A g ric u ltu rii, se
în f iin ţa S ta ţiu n e a O e n o lo g ic ă D ră g ă ş a n i. P rin c o n to p ir e a a c e s te ia , în 1 9 4 0 , c u P e p in ie r a D ră g ă ş a n i, n o u a
în tr e p rin d e re se v a n u m i „ S ta ţiu n e a E x p e r im e n ta lă d e V itic u ltu r ă şi O e n o lo g ie D ră g ă ş a n i” , c ă r e ia i se v a tă ia
p a n g lic a in a u g u ra lă la 14 se p te m b rie 1943. C u a c e s t p rile j, s - a tip ă r it r e v is ta r e v is ta „ R o m â n ia v itic o lă -
P o d g o ria D ră g ă ş a n i” (E d . „ B u c o v in a ” I. E . T o ro u ţiu , B u c u re ş ti, 1 9 4 3 ), c u u n c u v â n t in tr o d u c tiv s e m n a t d e
G . I o n e s c u -S is e ş ti, în c a re s a v a n tu l s c ria c ă „ in a u g u ră m a s tă z i p r im a s ta ţiu n e v itic o lă m o d e rn ă a R o m â n ie i,
în fru m o s u l p la i al D ră g ă ş a n ilo r, a ş a de b o g a t în a m in tiri, a ş a strâ n s le g a t d e v ic is itu d in ile is to rie i n o a s tre ” .
T o t c u a c e a s tă o c a z ie , p ro fe s o ru l I. C . T e o d o re s c u tip ă r e a p r im a lu c ra re m o n o g r a f ic ă a u n ită ţii - C o n trib u ţii
la c u n o a ş te r e a P o d g o r ie i D ră g ă ş a n i, în c a re s u n t ja lo n a te d ire c ţiile d e a c ţiu n e a le g e n e r a ţiilo r d e c e rc e tă to ri
d e a ici.
M e d ic u l G h . R o ş e s c u v a a lc ă tu i, d e a s e m e n e a , o M o n o g r a fie a C o o p e r a tiv e i V itic o le „ D r ă g ă ş a n i” (în
c a lita te d e p r e ş e d in te al a c e s te i in s titu ţii), c a re e s te in c lu s ă în p u b lic a ţia m a i su s m e n ţio n a tă . În a c e a s tă
m o n o g ra fie , a u to ru l a n a liz e a z ă c a u z e le c riz e i şi s ta g n ă rii e c o n o m ie i v itic o le d e d u p ă P rim u l R ă z b o i M o n d ia l:
e x tin d e r e a c u ltu r ilo r d e h ib riz i - p ro d u c ă to ri d ire c ţi, c a re a c o n d u s la s u p ra p ro d u c ţie şi c a lita te in fe rio a ră ,
lip s a de c a p ita l - c r e d it ie ftin şi p e te rm e n lu n g - p e n tru e x p lo a ta re , lip s a d e o rg a n iz a re a c o m e rţu lu i d e v in p e
p ia ţa in te r n ă şi c e a e x te rn ă , p e n u r ia de d e b u ş e u ri la e x p o r t d u p ă u n ire , p e n tru p ro d u s e le d in A rd e a l şi
B a s a r a b ia etc.
Î n tru c â t s ta ţiu n e a v itic o lă d in D ră g ă ş a n i a ju c a t u n ro l im p o r ta n t în e c o n o m ia o ra ş u lu i (în tr-o a n u m ită
m ă s u ră , u n e o ri se id e n tif ic a c u lo c a lita te a !), n u e s te d e m ira re c ă a c e s te ia i- a u f o s t d e d ic a te m a i m u lte lu c ră ri.
În 1 965, la În tre p r in d e r e a P o lig r a f ic ă d in S ib iu , a a p ă ru t lu c ra re a c u c a r a c te r m o n o g r a f ic (is to ric u l, a c tiv ita te
s p e c if ic ă şi im a g in i), in titu la tă S ta ţiu n e a e x p e r im e n ta lă v itic o lă D r ă g ă ş a n i, s e m n a tă d e in g . T o n y C io la c u
(d ire c to ru l s ta ţiu n ii) şi d e in g . G h e o rg h e C o n d e i şi a p ă r u tă su b e g id a C o n s iliu lu i A g ric o l a l R e g iu n ii A rg e ş ,
d e c a re a p a r ţin e a S ta ţiu n e a D ră g ă ş a n i. În 19 8 4 , a fo s t p u b lic a tă u n fe l d e e d iţie r e v ă z u tă şi a c tu a liz a tă a
a c e s te i lu c ră ri: o b r o ş u ră in titu la tă S ta ţiu n e a d e C e rc e ta re şi P r o d u c ţie V iti-v in ic o lă D r ă g ă ş a n i - su b e g id a
M in is te ru lu i A g ric u ltu rii şi I n d u s trie i A lim e n ta re , a A c a d e m ie i d e Ş tiin ţe A g ric o le şi S ilv ic e şi a I n s titu tu lu i
d e C e rc e tă ri p e n tru V itic u ltu r ă şi V in ific a ţie . În lu c ra re , e s te p r e z e n ta t u n is to ric a l p o d g o r ie i D ră g ă ş a n i,
p re c u m şi a l sta ţiu n ii. In tr-u n c a p ito l al c ă rţii, se v o rb e ş te şi d e s p re M u z e u l V ie i şi V in u lu i, c a re lu a s e fiin ţă
n u d e m u lt; s u n t in c lu s e im a g in i d in sta ţiu n e , în a lb -n e g ru .
În 1986, a a p ă r u t o m o n o g ra fie c o m p le x ă , in titu la tă S ta ţiu n e a d e C e r c e ta r e ş i P r o d u c ţie V iti-
v in ic o lă D ră g ă şa n i, la 5 0 d e a n i d e a c tiv ita te ş tiin ţific ă ş i 9 0 d e a n i d e p r o d u c ţie în s lu jb a v ie i şi v in ific a ţie i,
a v â n d u -i c a a u to ri p e G h . C o n d e i, P . B a n iţă , N . Z in c a , P. Io n e s c u , M . M ă rc u le s c u , M . E rc iu le s c u , D.
Io rd a c h e , A . N iţo iu şi T . C io la c u .
U n g h id p ra c tic , D r ă g ă ş a n i - 2 001 , a f o s t p u b lic a t în a n u l m e n ţio n a t, la E d itu r a C o n p h y s d in
R â m n ic u -V â lc e a ; a u to r - T e o d o r B a rb u .

259
 U n c a p ito l s p e c ia l d in v o lu m u l d e m e m o r ii A m râ s m u lt ş i a m p lâ n s p u ţin (B u c u re ş ti, E d . G a ra m o n d ,
2 0 0 5 ), sc ris d e A le x ie T . N ic u - d r ă g ă ş ă n e a n d e o rig in e , se in titu le a z ă O raşul m eu şi oam enii lui, a v â n d u n
c a r a c te r d o c u m e n ta r d e o s e b it d e v a lo ro s . E ste d e s c r is ă c u h a r, a tm o s f e r a d e e p o c ă d e d in a in te a u ltim u lu i
ră z b o i, m a i a ş e z a tă , m a i p ro s p e ră , c u o lu m e d e m n ă şi c u m s e c a d e , h a r n ic ă şi în d e s tu la tă ; c a s e le c u a s p e c t
a rh ite c to n ic în c â n tă to r - a d e v ă ra te b iju te rii; g r ă d in a p u b lic ă d in c e n tru l o ra ş u lu i, c u c e le d o u ă sta tu i - a lu i
B ră tia n u şi c e a a lu i S im u le sc u , e d ific iu l m o d e rn al p r im ă rie i, to a te a c e s te a c o n f e rin d u n a e r p a r tic u la r
v e c h iu lu i tâ rg al v itic u lto rilo r şi m e s e ria ş ilo r.
C u m a i m u lte d e c e n ii în u rm ă , m a i e x a c t - p rin a n ii ’7 0 , p e n tru o fic ia lită ţile D ră g ă ş a n iu lu i, c a şi p e n tru
is to ric ii şi c e rc e tă to rii d e a ic i, r e a liz a r e a şi tip ă r ir e a u n e i m o n o g r a f ii c o m p le te a o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, d e v e n is e
a p ro a p e o o b s e s ie - p r e o c u p a re ju s tif ic a tă p r in fa p tu l că, p e fu n d a lu l e d u c a ţie i p a trio tic e ţin tite , se a v e a în
v e d e re şi is to ria c o m p le x ă a a c e s te i a şe z ă ri. T re p ta t, in te re s u l p e n tru re a liz a r e a u n e i a s tfe l d e lu c ră ri d e
a m p lo a re a c ă p ă ta t c o n tu r, m a i c u s e a m ă c ă u r m a u s ă se îm p lin e a s c ă 1 7 5 0 d e a n i d e la a te s ta r e a d o c u m e n ta ră
a a c e s te i a ş e z ă ri. In iţia tă , r e d a c ta tă în m a re p a rte şi p r o p u s ă p e n tru e d ita re în c ă d in 1 9 7 4 , m o n o g r a f ia o ra şu lu i
a a v u t n e ş a n s a de a n u v e d e a lu m in a tip a ru lu i tim p în d e lu n g a t - tr e i d e c e n ii, d in v a rii c a u z e , a s u p ra c ă ro ra
m e r ită s ă in sistă m .
L a 21 fe b ru a rie 1974, c o n d u c e r e a o ra ş u lu i a e m is o d e c iz ie p r in c a re se c o n s titu ia u n c o le c tiv d e
re d a c ţie p e n tru re a liz a r e a m o n o g r a f ie i lo c a lită ţii ( L iţă P e tre , N ic o la e Ig n a t, M a rin C iu rd u c , D u m itru B ă la ş a
şi E u g e n iu E n e s c u ) şi o a d o u a „ e c h ip ă ” - d e a u to ri şi c o la b o ra to ri, c o m p u s ă d in 11 p e rs o a n e . D e c iz ia e ra
în s o ţită d e u n p la n al m o n o g ra fie i, p r in c a re se s ta b ile a u c a p ito le le , şi d e u n ta b e l n o m in a l c u a u to rii şi
c o la b o ra to rii. U n ii d in tre a c e ş tia e ra u c h ia r c a d re u n iv e rs ita re , p re c u m D u m itru B e rc iu şi D u m itru T u d o r, sa u
c e rc e tă to ri d e la R â m n ic u -V â lc e a şi C ra io v a . P o triv it a c e s tu i p la n , se p r e v e d e a c a p r e f a ţa m o n o g ra fie i s ă fie
s c ris ă d e g e n e r a lu l- m a io r G h . T itile a n u , d ire c to ru l d e a tu n c i a l A rh iv e lo r N a ţio n a le . U rm a c a lu c ra re a , a v â n d
c a titlu D e la R u s id a v a la D ră g ă şa n i, r e tr o s p e c tiv ă ş i a c tu a lita te , s ă fie d e ja tip ă r ită în 1 9 7 5 , c â n d se
îm p lin e a u 1750 d e a n i d e la a te s ta r e a d o c u m e n ta ră a lo c a lită ţii,
D e m e rs u rile p e n tru c o o r d o n a re a m u n c ii d e d o c u m e n ta re a u re v e n it lu i N ic o la e Ig n a t, v ic e p re ş e d in te le
C o m ite tu lu i E x e c u tiv , c a re ră s p u n d e a d e m u n c a c u ltu r a lă şi c u n o ş te a şi p e g e n e r a lu l T itile a n u , c a re a n te rio r
c o n d u s e s e s u b u n ita te a M .I. d in D ră g ă ş a n i. B a z â n d u -s e p e p r ic e p e re a , e x p e r ie n ţa şi a p o rtu l c e rc e tă to ru lu i
is to ric D u m itru B ă la ş a , în c a lita te d e s e c re ta r a l c o le c tiv u lu i d e r e d a c ţie , s - a tr e c u t la a d u n a r e a d a te lo r
n e c e s a re , în c e p â n d c u p a r te a is to ric o - s o c ia lă a tr e c u tu lu i lo c a lită ţii D ră g ă ş a n i. M a te ria lu l s trâ n s c u sp rijin u l
la rg u lu i c o le c tiv d e c o la b o ra to ri, a f o s t s tr u c tu ra t în c in c i v o lu m e d a c tilo g ra fia te la d o u ă râ n d u ri, în fo rm a t
A 4 , în s u m â n d p e s te 1300 de p a g in i, p lu s 2 63 a n e x e c u im a g in i a lb -n e g ru . Î n c ă d in lu n a a p rilie 1 9 7 4 , a u to rii
p r o p u s e s e ră lu c ra re a p e n tru tip a r.
P rin tr-o a d r e s ă s e m n a tă de V a s ile R o m a n , p r im ită d e la C o m ite tu l p e n tru C u ltu ră şi E d u c a ţie
S o c ia lis tă al J u d e ţu lu i V â lc e a , d a ta tă 23 a p rilie 1 9 7 4 , C o n s iliu l P o p u la r al O ra ş u lu i D ră g ă ş a n i e ra
în c u n o ş tin ţa t, în s ă , c ă „ n u se p o a te a p r o b a s u m a d e 7 0 0 0 le i - p l a t ă c o la b o r a to r i ”, în tr u c â t m o n o g r a f ia n u
a f o s t p r in s ă în p la n u l e d ito r ia l a p r o b a t p e n tr u a n u l 1 9 7 4 , u r m â n d c a e a s ă fie c u p r in s ă în p la n u l p e 1975.
D in v a rii şi in e x p lic a b ile m o tiv e , n ic i în 1975 (a n a n iv e r s a r p e n tru o ra ş ) n u s -a p u tu t o b ţin e a p r o b a re a de
fo n d u ri p e n tru tip ă rire , d a r . . . n ic i lu c ra re a n u fu s e s e fin isa tă ! D e a c e e a , a b ia la d a ta d e 2 6 d e c e m b rie 1975,
B iro u l E x e c u tiv al S fa tu lu i P o p u la r al O ra ş u lu i D ră g ă ş a n i a în a in ta t o a d r e s ă c ă tre D ir e c ţia P r e s e i şi
T ip ă r itu r ilo r V âlcea, p r in c a re se a n u n ţa te rm in a r e a m o n o g ra fie i, a ta ş â n d u -s e şi lu c ra re a , în c in c i m a p e ,
to ta liz â n d 1322 de p a g in i şi 2 6 2 d e ilu s tra ţiii (h ă rţi, fo to g ra fii, fo to c o p ii, ta b e le c u in d ic i şi d e s e n e în tu ş ). Pr.
D u m itr u B ă la ş a , c a re e r a in iţia to ru l, d a r şi s e c re ta ru l d e re d a c ţie al m o n o g ra fie i, a d u c e a a rg u m e n te
c o n s is te n te p e n tru a o b ţin e a p r o b a re a tip ă ririi. P rin tre a lte le , e ra u m e n ţio n a ţi şi o p a rte d in tre c o la b o ra to ri:
p ro f. u n iv . d r. d o c e n t D . T u d o r - B u c u re ş ti, I le a n a P e tre s c u - c e rc e tă to a re p r in c ip a lă la I n s titu tu l A c a d e m ic
d e C e rc e tă ri S o c ia le şi P o litic e d in C ra io v a ; C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u şi S e rg iu P u re c e - d e la F ilia la
V â lc e a a A rh iv e lo r S ta tu lu i, H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti - d ir e c to ru l M u z e u lu i „ N ic o la e B ă lc e s c u ” , p ic to ru l
S a b in B ă la ş a - d in B u c u re ş ti, fo lc lo ris tu l o c to g e n a r G h . N . D u m itr e s c u - B is triţa şi a lţii. P ro c e s u l v e rb a l a ta ş a t
la a d re s ă , e r a s e m n a t d e P e tre L iţă - p rim a ru l o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, M a rin C iu rd u c - p r e ş e d in te le C o m ite tu lu i
O ră ş e n e s c p e n tru C u ltu ră şi E d u c a ţie S o c ia lis tă şi D u m itru B ă la ş a - s e c re ta r d e re d a c ţie .
În p o f id a tu tu r o r a c e s to r e x p lic a ţii şi a rg u m e n te , B T -u l n u a fo s t p r im it şi m a n u s c r is u l a ră m a s
n e p u b lic a t. E ste d e p re s u p u s c ă u n a d in c a u z e v a fi fo s t fa p tu l c ă D u m itru B ă la ş a , c a re , d e ş i c o o rd o n a s e şi
c o n trib u is e în m o d c o v â r ş ito r la r e a liz a r e a m o n o g ra fie i, e r a s lu jito r al b is e ric ii şi fu s e s e d e ţin u t p o litic v re m e
d e m a i m u lţi a n i (1 9 5 9 -1 9 6 4 ).
A u tr e b u it s ă tr e a c ă 2 7 d e a n i, p e n tru c a p ro ie c tu l - în b u n ă p a rte , r e a liz a t - s ă p o a tă fi re lu a t:.în tre
2 0 0 2 -2 0 0 4 , d u p ă c o n s u m a r e a e v e n im e n te lo r d e s c ris e m a i su s, id e e a tip ă r irii m o n o g ra fie i a f o s t r e a d u s ă în
260
a c tu a lita te , e x is tâ n d a lte c o n d iţii, f ă r ă c o n s trâ n g e ri a le c e n z u rii şi f ă r ă r e s tric ţii fin a n c ia re . U n c o le c tiv
a lc ă tu it d in n u m a i tr e i m e m b ri e n tu z ia ş ti - C o n s ta n tin Ş e rb a n , E m il Is to c e s c u şi T e o d o r B a rb u - a d u s la b u n
s f â r ş it lu c ra re a la c a re tru d is e e c h ip a m e n ţio n a tă m a i su s, re s tr u c tu râ n d în tr e g u l m a te ria l şi a d ă u g â n d n o i
se c v e n ţe . M u n c a d e te h n o re d a c ta r e a re v e n it lu i C o n s ta n tin Ş e rb a n , t o t el fă c â n d şi o c o n s is te n tă p re fa ţă ,
p re c u m şi d e m e rs u rile le g a te d e im p r im a r e a ei, la e d itu r a E x P o n to d in C o n s ta n ţa . C a rte a s -a tip ă r it în 5 0 0
d e e x e m p la re , f o rm a t A 4 , şi a f o s t la n s a tă la 2 8 m a i 2 0 0 4 în a u la B ib lio te c ii m u n ic ip a le , e v e n im e n tu l
p r e z e n tâ n d e fe c tu l r e c u n o a ş te rii u n o r e fo rtu ri a n te rio a re şi b u c u r ia fire a s c ă a re a liz ă rii p rim e i m o n o g ra fii
a u te n tic e a D ră g ă şa n ilo r.
D u p ă p a tru a n i, Io n e l M ire s c u şi c o la b o ra to rii v o r p u b lic a M u n ic ip iu l D ră g ă şa n i. M o n o g r a fie
g e o g r a fic ă (V e rg u le a s a , E d . K itc o m , 2 0 0 8 ) - lu c ra re te m e in ic ă , a p r o p ia tă d e e x h a u s tiv ita te în p la n
g e o g ra fic , d a r a b o rd â n d în m o d fre c v e n t şi tr e c u tu l is to ric a l lo c a lită ţii.
A lte lu c ră ri şi stu d ii, sc rise în u ltim e le c in c i d e c e n ii, v o r a v e a în v e d e re , d in p u n c t d e v e d e re te m a tic ,
d o a r a n u m ite a s p e c te d in v ia ţa o ra şu lu i: în v ă ţă m â n tu l şi şc o lile (C h e lă re s c u G h ., E n e s c u E u g e n iu , A n to n ie
D o re l, P e rs u E m il, P e rs u E le n a , Is to c e s c u E m il, P o p e s c u N iţă , B râ n a ru M a rin , G h ile n c e a M a rin şi
N ic o la e s c u G h ., A n u a r u l L ic e u lu i T e o r e tic D ră g ă ş a n i, 1 9 6 9 ; P iţu ru F lo re n tin şi Ş te fa n P o ia tă , A n u a r u l
L ic e u lu i A g r ic o l D r ă g ă ş a n i, 1973; F lo re a N e a g o e , G e o rg e F lo ria n N e a g o e , S tu d iu m o n o g r a fic d e s p re
C o le g iu l N a ţio n a l „ G ib I. M i h ă e s c u ”, 2 0 0 7 ; G h . V ie ru , A r c p e s te tim p. D e la Ş c o a la P r im a r ă d e F ete, la
Ş c o a la „ T u d o r V la d im ir e s c u ”, 1997 e tc .); lă c a ş u rile r e lig io a s e (p r. D u m itru B ă la ş a , M ă n ă s tir e a D o b r u ş a -
stu d iu m o n o g r a f ic p u b lic a t în M O , a n X I, 1 9 5 9 , n r. 5 -6 , p a g . 3 4 1 -3 5 3 ), a s p e c te isto ric e (P r. Io n D . C iu c ă ,
D o m n ic a C iu c ă , Io n M . C iu c ă , 1821. D r ă g ă ş a n i - m o r m â n tu l r e g im u lu i fa n a r io t, 2 0 0 1 ş.a .), p e rs o n a lită ţi
(A l. V io re l P o p e s c u , M a ria n C. P o p e s c u , Io n M . C iu c ă , P r e o tu l p r o fe s o r G h e o rg h e S a c h e la rie , V e rg u le a s a ,
E d . K ittc o m , 2 0 0 9 ; I o n u ţ-C o s m in D ră g h ic i, P e r s o n a lita te a lu i Ş te fa n D . F ilip e sc u , 2 0 0 9 ş.a.) etc.
M o n o g r a f ia d e f a ţă re p r e z in tă o f o rm ă p re s c u rta tă , a d a p ta tă şi c o m p le ta tă , a c e le i m e n ţio n a te m a i sus,
r e d a c ta tă c u o p t a n i în u r m ă ( M o n o g r a fia D ră g ă şa n i, C o n s ta n ţa , E d itu r a „ E x P o n to ” , 2 0 0 4 ) d e u n c o le c tiv de
re d a c to ri f o rm a t d in E m il Is to c e s c u , T e o d o r B a rb u şi C o n s ta n tin Ş e rb a n (c o o rd o n a to ru l e d iţie i), p e b a z a u n e i
d o c u m e n ta ţii e fe c tu a te d e p r. D u m itr u B ă la ş a şi Io n C o n s ta n tin V a s ile , a ju ta ţi d e o se rie d e c o la b o ra to ri. L a
n o u a „ v e r s iu n e ” , a c e s to ra li s -a u a d ă u g a t Io n e l M ire s c u , A lin P a v e le s c u şi Io n S o a re ( c o a u to r şi
c o o rd o n a to r). S p a ţiu l f iin d lim ita t f a ţă d e te x tu l a n te rio r, s - a re n u n ţa t la o se rie d e a m ă n u n te , la r e p ro d u c e ri
d e d o c u m e n te şi la o b u n ă p a rte d in ilu s tra ţii, c a re în c ă r c a u lu c ra re a in iţia lă .
P e c â t a c e a s ta a f o s t p o s ib il, la m a i m u lte s e c v e n ţe , in f o rm a ţia s -a a d u s la zi şi a u f o s t c o m p le ta te u n e le
a s p e c te c a re lip s e a u , p re c u m S p o rtu l, T u ris m u l ş.a. D e a s e m e n e a , m o n o g r a f ia a f o s t re s tr u c tu ra tă în b u n ă
p a rte , p e n tru a se în c a d r a în s tr u c tu ra g e n e r a lă a v o lu m u lu i. T o to d a tă , s - a a c o r d a t o a te n ţie c o re s p u n z ă to a re
te x te lo r p re lim in a re şi stilu lu i d e re d a c ta re , în v e d e r e a a s ig u ră rii u n e i ţin u te ş tiin ţific e m a i rig u ro a se . C a
u rm a re , e a c o n ţin e , a s e m e n e a c e lo rla lte „ c a p ito le ” m o n o g ra fic e d in v o lu m , c o n s is te n te a n a liz e a le tu tu r o r
d o m e n iilo r v ie ţii e c o n o m ic o -s o c ia le d in tim p u ri m a i v e c h i şi p â n ă în z ile le n o a s tre : c a d ru l n a tu ra l, is to ria (cu
to a te p e rio a d e le sa le şi c u d a te le p riv in d a te s ta r e a s a te lo r c o m p o n e n te ), e v o lu ţia d e m o g ra fic ă şi a îm p ă r ţir ilo r
a d m in is tra tiv e , d e z v o lta re a e c o n o m ie i şi a s o c ie tă ţii, în v ă ţă m â n tu l şi c u ltu ra , a s is te n ţa m e d ic o - s a n ita ră , v ia ţa
re lig io a s ă în râ n d u l lo c u ito rilo r, s p o rtu l şi tu r is m u l, m e n ţio n â n d u -s e d e fie c a re d a tă , a c o lo u n d e a f o s t c a z u l
(şi a u e x is ta t in fo rm a ţiile n e c e s a re ), re a liz ă rile o b ţin u te d e lo c u ito rii u rb e i.
A u to r ii a u sc o s în e v id e n ţă a s p e c te le şi m o m e n te le is to ric e h o tă râ to a r e d in tr e c u tu l lo c a lită ţii:
c u ltiv a re a f ă r ă în tr e ru p e re a v iţe i d e v ie şi d e z v o lta re a v itic u ltu rii, ro lu l a ş e z ă rii în d e s fă ş u ra r e a şi s fâ rşitu l
R e v o lu ţie i d e la 1821, e lib e r a r e a tâ rg u lu i - la ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X IX -le a , c u p r o b a b ilita te în 1861 - d e
su b tu te la E p is c o p ie i R â m n ic u lu i (c a re , în tr - u n fe l, i- a în c e tin it d e z v o lta re a ). R e fe r ito r la a c e s t a s p e c t, a flă m
c ă în tr - u n d o c u m e n t d in 1729, fo s tu l sa t c u a c e s t n u m e se n u m e a „ D ră g ă ş a n ii E p is c u p ii” ; tr a n s f o r m a r e a
a c e s tu ia , d in tr-o f e u d ă a in s titu ţie i m e n ţio n a te , în tr - o lo c a lita te lib e ră , a a v u t e fe c te e c o n o m ic e şi e d ilita re
ra p id e şi c o m p le x e : la 1872, lo c a lita te a e r a d e ja „ c o m u n ă u r b a n ă ” ( Frunzescu, 1872, 173 ), c u to a te
c o n s e c in ţe le - p o z itiv e - ce v o r d e c u rg e d e a ici. A lte in fo rm a ţii şi d a te s e m n ific a tiv e se r e f e r ă la c o n trib u ţia
d r ă g ă ş ă n e n ilo r în s u s ţin e re a şi d e s fă ş u ra r e a r e v o lu ţie i p a ş o p tis te şi a p o i a c e lo r d o u ă ră z b o a ie m o n d ia le ;
m u lţi d in tre lo c u ito ri (p e ste 2 5 0 ) ş i-a u j e r t f it v ia ţa p e c â m p u rile d e b ă tă lie a le c o n fla g ra ţiilo r. O a te n ţie
c o r e s p u n z ă to a re le - a f o s t a c o r d a tă c r e a to r ilo r d in z o n a d r ă g ă ş ă n e a n ă , în tr u c â t d e a ic i s -a u r id ic a t o se rie de
p e r s o n a lită ţi d e r e n u m e n a ţio n a l (u n e le , c h ia r e u ro p e a n !), c a re a u c o n trib u it la a f ir m a re a m a te r ia lă şi
s p ir itu a lă a u rb e i şi - im p lic it - a ju d e ţu lu i, în v a rii d o m e n ii
Emil ISTO C ESC U
I on SOAR E

261
MONOGRAFIA
MUNICIPIULUI
DRĂGĂŞANI

P r im a m o n o g r a fie a D r ă g ă ş a n iu lu i, p u b lic a tă în a n u l 2 0 0 4

262
 C ap . I - C A D R U L N A T U R A L

1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F IC Ă
S itu a t în p a r te a c e n tr a l- s u d ic ă a R o m â n ie i, în s u d -e s tu l ju d e ţu lu i V â lc e a , p e m a lu l d r e p t a l c u rs u lu i
in f e r io r al b ă trâ n u lu i A lu tu s , în p r a g u l ju d e ţu lu i, c u m v ii d in s p re S la tin a , d in su d , m u n ic ip iu l D ră g ă ş a n i este
al d o ile a o ra ş c a m ă rim e , c a n u m ă r de lo c u ito ri şi c a d e z v o lta re e c o n o m ic o -s o c ia lă şi e d ilita r-g o s p o d ă re a s c ă ,
al u n ită ţii a d m in is tra tiv e d in c a re fa c e p a rte . L o c a lita te c u o e x is te n ţă m ile n a ră , r id ic a tă şi d e z v o lta tă în
a p r o p ie re a c a s tru lu i r o m a n R u s id a v a , a ş e z a r e a se d e s fă ş o a r ă p e te ra s e le d in L u n c a O ltu lu i, la n o r d -v e s t de
c o n f lu e n ţa r â u lu i O lt c u p â râ u l P e s c e a n a şi la n o rd d e lin ia d e c o n ta c t d in tre P o d iş u l G e tic şi C â m p ia
R om ână.
D in p u n c t d e v e d e re m a te m a tic , o ra ş u l se a f lă s itu a t în tr e p a ra le le le d e 44° 3 7 ' şi 44° 4 1 ' la titu d in e
n o rd ic ă ; d e c i, fo a rte a p ro a p e d e ju m ă ta te a d is ta n ţe i d in tre P o lu l N o rd şi E c u a to r şi în tr e m e rid ia n e le d e 24°
14' şi 24° 18' lo n g itu d in e e s tic ă , ia r în c a d ru l re ţe le i d e d ru m u ri d in R o m â n ia , e s te s itu a t la în tr e tă ie r e a D N
6 4 c u D N 6 7 B , la 53 k m su d d e R â m n ic u -V â lc e a - re ş e d in ţa ju d e ţu lu i V â lc e a ; la 75 k m s u d -v e s t d e P ite ş ti
- re ş e d in ţa ju d e ţu lu i A rg e ş , la 38 k m n o r d d e S la tin a - r e ş e d in ţa ju d e ţu lu i O lt, la 130 k m s u d -e s t d e T â rg u -
J iu - re ş e d in ţa ju d e ţu lu i G o rj, la 73 k m n o r d -e s t d e C ra io v a - r e ş e d in ţa ju d e ţu lu i D o lj şi la 2 2 0 k m v e s t d e
c a p ita la ţă rii, B u c u re şti.
S itu a tă la ră s c ru c e a ,,D ru m u lu i S ă rii” , ce c o b o r a d in n o rd , d in s p re O c n e sp re D u n ă re , c u c e l a l ,,b u ţii”
d in su d , c a re se în d r e p ta sp re T ra n s ilv a n ia în tr e tă in d u - s e c u d ru m u rile sp re P ite ş ti şi T â rg u -J iu , lo c a lita te a s-a
d e z v o lta t c a u n tâ rg c u im p o rta n te fu n c ţii c o m e rc ia le . E x is te n ţa d in tim p u ri s tră v e c h i a u n o r d ru m u ri ce
fă c e a u le g ă tu r a c u to a te c o m u n e le şi sa te le d in z o n ă , c a şi s ta tu tu l să u d e c e n tru u r b a n c u p o s ib ilită ti d e
d e z v o lta re a s c h im b u r ilo r d e p r o d u s e , i-a u c o n f e rit lo c a lită ţii D ră g ă ş a n i ro lu l d e c e n tru d e c o n v e r g e n ţă p e n tru
în tr e a g a z o n ă în c o n ju r ă to a re în s u m â n d p e s te 1000 k m p , p e c a re tr ă ie s c p e s te 1 0 0 .0 0 0 d e lo c u ito ri în a ş e z ă rile
ru ra le d in s u d u l ju d e ţu lu i V â lc e a şi d in n o rd u l ju d e ţu lu i O lt, c u d is ta n ţe d e p â n ă la 2 5 -3 5 k m .
Z o n a e s te u n b a z in v itic o l im p o rta n t, ia r o ra ş u l re p r e z in tă c e n tru l c e le i m a i v e c h i şi m a i m a ri p o d g o rii
a O lte n ie i: re n u m ita p o d g o rie a D ră g ă ş a n ilo r, s itu a tă în s u d u l ju d e ţu lu i V â lc e a , la lim ita d in tre c â m p ie şi
d e a lu rile j o a s e a le P o d iş u lu i G e tic , o c u p â n d o p a rte d in a c e s te d e a lu ri, c a re p o r n e s c d in ş e s u l O ltu lu i.
M u n ic ip iu l D ră g ă ş a n i o c u p ă o s u p r a f a ţă d e 4 8 ,2 1 k m p , c a re , la r e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in a n u l
2 0 0 0 , e r a lo c u it de 2 0 .7 9 8 p e rs o a n e . E ste c u p rin s în tre râ u l O lt, c e -l d e s p a rte d e c o m u n a V e r g u le a s a - la
e st, de c o m u n a V o ic e ş ti - la s u d -e st, d e c o m u n a Ş te fă n e şti - la s u d -v e s t, d e c o m u n a S u te şti - la v e s t şi d e
c o m u n a P ru n d e n i - la n o rd . D in a lc ă tu ir e a o ra ş u lu i, în a f a ră d e D ră g ă ş a n i, m a i fa c p a rte şi lo c a lită ţile
c o m p o n e n te : Z lă tă re i, V a le a C a s e lo r şi Z ă rn e n i, situ a te în p a r te a d e s u d -v e s t, d e z v o lta te c a m ic i a ş e z ă ri
d e s fă ş u ra te d e - a lu n g u l d r u m u rilo r p r in c ip a le (u ltim e le d o u ă , ia r p r im a - c u lo c u in ţe g ru p a te ), to a te a v â n d
a s p e c t ru ra l. M u n ic ip iu l se în s c rie în re ţe a u a d e tra s e e tu r is tic e d e p e V a le a O ltu lu i. P e d ir e c ţia n o rd -s u d , este
s tră b ă tu t d e c a le a f e r a tă P ia tr a O lt - S ib iu şi d e D N 6 4 , ia r d e la e s t la v e s t, d e D N 6 7 B , p e c a re se r e a liz e a z ă
le g ă tu ri le s n ic io a s e sp re R â m n ic u -V â lc e a , S ib iu , S la tin a , C ra io v a , T â rg u -J iu , P ite ş ti şi B u c u re ş ti

2. R E L IE F U L
O ra şu l D ră g ă ş a n i se a f lă a ş e z a t în P ie m o n tu l G e tic şi o c u p ă p ă rţi a tâ t d in V a le a O ltu lu i, în lu n c a şi p e
te ra s e le c ă r u ia se g ă s e ş te , c â t şi d in d e a lu rile su d ic e a le P la tfo rm e i O lte ţu lu i, p la n ta te c u v ii. Î n fă ţis a re a
a c tu a lă a P ie m o n tu lu i G e tic e s te re z u lta tu l e f e c tu lu i a g e n ţilo r e x te rn i c a re a u a c ţio n a t d e - a lu n g u l tim p u lu i şi
a c ţio n e a z ă şi a s tă z i, p re c u m şi a m o d u lu i d e d e z v o lta re a re g iu n ii în p e rio a d e le g e o lo g ic e m a i a p ro p ia te sa u
m a i în d e p ă r ta te d e n o i.
P riv it în a n s a m b lu , P ie m o n tu l G e tic e s te o r e g iu n e a lc ă tu ită d in d e p o z ite s e d im e n ta re d e re z is te n ţă
d if e r ită (a rg ile , m a rn e , p ie triş u ri, n is ip u ri, g r e s ii e tc .), p e c a re s -a u d e p u s c e le a lu v io n a re ; în a c e s te a , în e ta p e
r e la tiv re c e n te , a p e le a u s ă p a t v ă i a d â n c i şi la rg i, c u te ra s e se p a ra te p r in in te rflu v ii s e rv in d d r e p t c u m p e n e d e
a p e şi c a re n u a u f o s t sc u tite n ic i e le d e f ră m â n tă ri d e - a lu n g u l e v o lu ţie i g e o lo g ic e . O c a r a c te r is tic ă a a c e s te i
re g iu n i, e s te p r e d o m in a r e a u n u i r e li e f d e c o lin e şi s u p ra fe ţe ta b u la r e s c u lp ta te d e a p e le c u rg ă to a re . L a b a z a
p ie m o n tu lu i se a f lă o m a s ă d e c r is ta lin c a re a s u fe rit o s c u fu n d a re în p e r io a d a c re ta c ic ă , în u r m a c ă r e ia
m a r e a a p ă tru n s şi a c u p rin s în tr e a g a re g iu n e . D in s e n o n ia n şi p â n ă la sfâ rş itu l p lio c e n u lu i, m a r e a a o c u p a t
263
c u in te rm ite n ţe a c e a s tă z o n ă , p e n tru c a la în c e p u tu l c u a te rn a ru lu i s ă fie c o lm a ta tă d e a lu v iu n i şi să i se re d e a
c a ra c te ru l c o n tin e n ta l.
A fla tă la p e r if e r ia la n ţu lu i c a rp a tic , a c e a s tă z o n ă a d e v e n it o r e g iu n e d e a c u m u la re a m a te r ia le lo r
îm p r ă ş tia te de râ u ri p e în tin d e r i d e s tu l d e m a ri. O m iş c a re p e v e r tic a lă , c a re a a v u t lo c la s fâ rşitu l
p lio c e n u lu i, a fă c u t c a r e g iu n e a m u n to a s ă să se rid ic e c u c irc a 1 0 0 0 d e m e tr i şi, c a u rm a re , lin ia d e ţă rm să
se r e tr a g ă sp re s u d -e s t, p e d ir e c ţia C a la fa t-C ra io v a (I. Popescu - Voiteşti, 1935) .
M a jo rita te a c e r c e tă to r ilo r s u n t d e a c o rd c ă la s fâ rşitu l le v a n tin u lu i, în tr e a g a r e g iu n e d e v in e o c â m p ie
la c u s tră c u o în c lin a re g e n e r a lă sp re su d . P e a c e a s tă c â m p ie , p e m ă s u r a re tra g e rii la c u lu i le v a n tin , a u lo c
p ro c e s e d e a c u m u lă ri c o n tin e n ta le d a to rită a p e lo r to re n ţia le c a re v in d in n o rd şi c a re a d u c şi d e s fă ş o a r ă
e n o rm e c o n u ri de d e je c ţie , f o rm a te d in p ie triş u ri, a rg ile , n is ip u ri e tc. C o n u rile d e d e je c ţie fo rm a te ş i-a u u n it
m a rg in ile , ia r d in a c e s te a a u d e r iv a t a lte le sp re su d , c o n s titu in d m a i m u lte râ n d u ri. C e le ce s - a u f o rm a t în
z o n a n o a s tră , c o n s titu ie c o n u ri d e d e je c ţie m a rg in a le în f a ţa c â m p ie i. P e ste d e p o z ite le le v a n tin e c e se în tin d
p e în tr e g P o d iş u l G e tic , se g ă s e s c d e p o z ite d e n a tu ră a lu v io n a r ă fo rm a te d in p ru n d iş u ri, a c ă ro r ră s p â n d ire
o c u p ă a p ro a p e în în tr e g im e z o n a c e c o n s titu ie o b ie c tu l p r e z e n te i d e s c rie ri. În p a r te a s u d ic ă a P ie m o n tu lu i
G e tic , a c u m u lă rile flu v ia le a ş te rn u te p e a rg ile le şi m a rn e le c u a te rn a ru lu i m e d iu s u n t d in ce în ce m a i a s c u n s e
su b lo e s s u rile şi d e p o z ite le lo e sso id e .
T ră s ă tu rile p rin c ip a le a le a c tu a lu lu i r e li e f al o ra ş u lu i s u n t d a te d e a ş e z a r e a s a în V a le a O ltu lu i in fe rio r,
d in c a re o c u p ă te ra s e le şi lu n c a de p e p a r te a d r e a p tă şi p re lu n g irile s u d -e s tic e a le d e a lu r ilo r d in P la tf o r m a
p ie m o n ta n ă in fe rio r, c a şi p e a c e le a s u d -e s tic e a le d e a lu r ilo r d in P la tf o r m a P ie m o n ta n ă a O lte ţu lu i. R â u l O lt,
o d a tă p ă tru n s în P ie m o n tu l G e tic , îş i lă rg e ş te a lb ia , p a n ta se re d u c e , c u rs u l s ă u d e v in e m a i d o m o l şi d e s e o ri
m e a n d ra t, in c lu z â n d n u m e ro a s e o stro a v e d e d im e n s iu n i d ife rite . În z o n a o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, V a le a O ltu lu i
d e p ă ş e ş te 5 -8 k m , d in c a re 2-5 k m s u n t o c u p a ţi d e lu n c ă , c e a m a i jo a s ă te r a s ă a v ă ii.
În c o n tin u a re , sp re v e s t, se d is tin g în c ă d o u ă te ra s e , p re c u m şi u n ită ţi a d ia c e n te d e - a lu n g u l a flu e n ţilo r.
Z o n a c u lo a ru lu i O ltu lu i e s te c o n s id e r a tă de s p e c ia liş ti c a o fo a rte c la r ă a rie d e d is c o n tin u ita te g e o g ra fic ă .
V iile de p e d r e a p ta O ltu lu i, d in d e a lu rile D ră g ă ş a n ilo r, p o m e tu r ile , p ă d u rile , c u ltu rile d e p o ru m b şi fâ n e ţe de
p e a m b e le p ă rţi a le râ u lu i, sc o t şi m a i b in e în e v id e n ţă a c e s t g o lf, c u o v e g e ta ţie s te p iz a tă , c a re în a in te a z ă
p â n ă la su d d e R â m n ic u -V â lc e a (V. M ihăilescu, 1946).
În p a r te a d e n o r d -v e s t a o ra ş u lu i, se a f lă z o n a în a ltă a r e lie fu lu i, re p r e z e n ta tă d e D e a lu l O lt, a c ă re i
în ă lţim e m a x im ă a ju n g e la 3 0 4 m . I n te rflu v iu l a fla t în tr e V a le a O ltu lu i şi p â râ u l V e r d e a , p r e z in tă o o a re c a re
n e te z im e : a re o d ire c ţie n o rd -s u d , p a r a le lă c u a lb ia O ltu lu i, sc a d e în în ă lţim e , în a c e e a ş i d ire c ţie , şi se p ie rd e
în lu n c a P e s c e n ii, la su d -v e s tu l c ă r e ia se r id ic ă d e a lu rile G â r d e ş tilo r şi Z lă tă re ilo r.
D e a lu l O lt e s te f ra g m e n ta t î n m a i m u lte p ă rţi, d e a c ţiu n e a e r o z iv ă a to re n ţilo r , c a re a u d u s la fo rm a r e a
a n u m e ro a s e o g a ş e şi ra v e n e . V e rs a n ţii a u o în c lin a re e s tic ă m a i p r o n u n ţa tă sp re O lt şi m a i d o m o a lă sp re su d
şi su d -v e s t; a u p a n te d e f o rm ă v a ria tă , p r e z e n tâ n d c o n c a v ită ţi p e c a re s -a u d e z v o lta t fo rm e d e e ro z iu n e .
V ă ile , c a re n u m a i p e a lo c u ri a tin g 8 0 -1 0 0 d e m e tri, e x e r c ită o p u te r n ic ă în a in ta re re g re s iv ă , d a to ra tă fa p tu lu i
c ă z o n a a f o s t in te n s d e s p ă d u rită , p e n tru e x tin d e r e a c u ltu r ilo r a g ric o le ş i, în m o d s p e c ia l, p e n tru c u ltu rile de
v iţă d e v ie .
L a b a z a D e a lu lu i O lt se în tin d te ra s e le O ltu lu i, c a re re p r e z in tă c e le m a i re c e n te tr e p te d e re lie f, a c ă ro r
fo rm a re e a trib u ită a tâ t e ro z iu n ii la te ra le , c a re a f o s t p r e d o m in a n tă , c â t şi c e le i lin ia re , p ro c e s e d e s fă ş u ra te
în c e a m a i m a re p a rte in tim p u l v illa fra n c h ia n u lu i. In a c e a s tă z o n ă a u f o s t p u s e în e v id e n ţă tr e i te ra s e şi
a n u m e : te r a s a s u p e rio a r ă d e p lu s sa u m in u s 5 0 m ., te r a s a m e d ie d e 2 0 m şi te r a s a in f e r io a ră d e 10 m ( Coteţ,
1957 ). T e r a s a d e 4 0 -5 0 m se a p r e c ia z ă a fi d e v â r s ta G u n z - M in d e l. F iin d c e a m a i v e c h e , d e - a lu n g u l
tim p u lu i a s u fe rit u n în d e lu n g a t p ro c e s d e e ro z iu n e şi n u s - a c o n s e rv a t. A p a re p e p a r te a d r e a p tă a O ltu lu i şi
e s te r e p r e z e n ta tă p r in f ra g m e n te d is p a ra te în m ic i s u p ra fe ţe in te rp u s e în tre te r a s a a d o u a şi r e lie fu l c o lin a r,
f iin d p u te rn ic f ra g m e n ta tă d e v ăi.
T e r a s a a d o u a e s te b in e re p r e z e n ta tă p e te rito riu l o ra ş u lu i, m a i sla b p u s ă în e v id e n ţă în p a r te a d e n o rd ,
u n d e a re lă ţim e a d e 3 0 0 -4 0 0 m , şi m a i la rg d e z v o lta tă sp re su d , u n d e are c irc a 2 -2 ,5 k m lă ţim e . P r e z in tă u n
a s p e c t g e n e ra l p la n , p e a c e a s tă te r a s ă f iin d a ş e z a te sp ita lu l, m a te rn ita te a , C o le g iu l N a ţio n a l „ G ib M ih ă e s c u ” ,
g a r a şi u n ită ţile in d u s tria le d in p a r te a d e n o r d -v e s t a o ra ş u lu i, ia r su p ra fe ţe le d e te re n d in tre a c e s te a şi D e a lu l
O lt s u n t c u ltiv a te c u v iţă d e v ie şi, în p a rte , o c u p a te d e c o n s tru c ţii d e lo c u in ţe . În ju m ă ta te a n o r d ic ă a
o ra ş u lu i, p e a c e a s tă te r a s ă se a f lă şi c a le a f e r a tă P ia tr a -O lt - R â m n ic u -V â lc e a - S ib iu . F ru n te a te ra s e i a d o u a
ce tr a v e r s e a z ă o ra ş u l d e la n o rd la su d , d in c a u z a m o d if ic ă r ilo r a n tro p ic e (c o n s tru c ţii d e lo c u in ţe şi stră z i), a
f o s t m u lt m o d ific a tă . T re c e re a c ă tre te r a s a I se fa c e p r in tr -u n a b ru p t, c u e x p u n e re e s tic ă şi d im e n s iu n i ce n u
d e p ă ş e s c 8 -1 0 m e tri, c u so lu ri sla b e ro d a te . P o rn in d d e la p a s a ju l d e c a le f e r a tă d in n o rd , se p o a te u ş o r u rm ă ri
a b ru p tu l c a re în s o ţe ş te D N 6 4 , s tr a d a T u d o r V la d im ire s c u , p e la est, p â n ă la s tr a d a N ic o la e B ă lc e s c u , u n d e
264
tr e c e la v e s t d e ş o s e a u a n a ţio n a lă , p rin tre C o le g iu l N a ţio n a l „ G ib . I. M ih ă e s c u ” şi p o lic lin ic ă , p r in c a rtie ru l
d e b lo c u ri d in s tr a d a T ra n d a firilo r, d u p ă c a re se în d r e a p tă sp re v e s t, o c o lin d p e la s u d z o n a B ra n işte .
În p a r te a s u d ic ă a o ra ş u lu i, c u rg e p â râ u l P e s c e a n a , c a re ş i- a c r e a t u n r e li e f v e c h i şi - în z o n a te ra s e lo r -
o lu n c ă sla b d e z v o lta tă , c u u n a p â n ă la d o u ă te ra s e a v â n d d im e n s iu n i re la tiv e d e 3 -4 m , în c a d ru l te ra s e i a
d o u a a O ltu lu i. L u n c a p â râ u lu i P e s c e a n a se în tin d e d e o p a rte şi d e a lta a a lb ie i şi a re o f o rm ă a s im e tric ă ,
f iin d m u lt m a i d e z v o lta tă în p a r te a d e n o rd , u n d e a tin g e o lă ţim e d e 3 0 0 -4 0 0 m f a ţă d e c e a d in su d , u n d e e s te
m u lt m a i în g u s tă , d is c o n tin u ă , în tr e r u p tă d e v e rs a n ţii d e a lu rilo r, c a re a ju n g p â n ă în a lb ie .
T e r a s a I, c u a s p e c t p la n şi lă ţim e d e 8 0 0 -1 0 0 0 m , e s te c e a m a i n o u ă şi îş i m ă re ş te s u p ra fa ţa sp re su d ,
p r in re tr a g e re a sp re v e s t a te ra s e i a II-a . P e a c e a s tă te ra s ă , se a f lă c e a m a i m a re p a rte a z o n e i re z id e n ţia le a
o ra ş u lu i p rim ă ria , p ia ţa , p o lic lin ic a , fo s tu l IA S D ră g ă ş a n i, c a rtie re le M o m o te ş ti şi G â rd e ş ti, p la tf o rm a
in d u s tria lă d in sud.
T re c e re a sp re L u n c a O ltu lu i, se fa c e p r in tr -u n a b ru p t, m a i m u lt s a u m a i p u ţin în c lin a t, m a i e v id e n t în
p a r te a d e n o r d şi d in ce în ce m a i re d u s în p a r te a d e su d . F ru n te a a c e s te i te ra s e es te b in e c o n tu ra tă d e a c e a s tă
d if e r e n ţă d e n iv e l, p a r a le lă c u a lb ia O ltu lu i, c a re în s o ţe ş te p e la e s t s tr a d a T ra ia n , tr e c e p e la v e s t d e s ta d io n u l
o ra ş u lu i, p e la e s t d e p ia ţă şi d e G ru p u l Ş c o la r A g ric o l, u r m â n d u n tr a s e u p a ra le l c u D N 6 4 , p â n ă în lu n c a
p â râ u lu i P e s c e a n a . C â n d v a , în a n tic h ita te , a c e s t a b r u p t a în s o ţit d ru m u l c o n s tru it d e ro m a n i d e - a lu n g u l
O ltu lu i. L u n c a O ltu lu i în s o ţe ş te a lb ia m in o r ă p e s te to t, a v â n d o lă ţim e d e p e s te 2 k m şi f iin d d o m in a tă d e
f ru n te a p rim e i te ra s e . S u b a s p e c t m o rfo d in a m ic , lu n c a re p r e z in tă u n p ă ie n je n iş d e c u rs u ri a flu e n te , ce se
f o rm e a z ă în z o n a în a ltă , c u a lb ii şi m e a n d re p ă ră s ite . În lu n c ă , s tr a tif ic a ţia te re n u lu i e s te v a ria b ilă , d e la
n is ip u ri la a rg ile , f ă r ă a e x is ta o a n u m ită o rd in e d e se d im e n ta re .
P â n z a fre a tic ă se a f lă la a d â n c im i re d u s e (c ir c a 2 m e tri, şi c h ia r 3 m e tri în u n e le fo ra je , n iv e l ce p o a te
v a r ia în c u rs u l u n u i an . În u r m a a m e n a jă r ilo r fă c u te p e n tru c o n s tru ire a h id r o c e n tr a le lo r şi a la c u lu i d e
a c u m u la re , a lb ia m in o r ă a O ltu lu i a s u fe rit m o d ific ă ri în s e m n a te . P e te rito riu l o ra ş u lu i, se a f lă h id r o c e n tr a la
(d e la D ră g ă ş a n i), c u d ig u l a f e re n t şi o p a rte a la c u lu i d e a c u m u la re , c â t şi p a r te a te r m in a lă a la c u lu i
h id r o c e n tr a le i S tre je şti.
M odelarea actuală a reliefului. P ro c e s e le a c tu a le d e m o d e la re s u n t o c o n tin u a re a c e lo r d e s fă ş u ra te
în e ta p e le a n te rio a re , a m p lific a te d e in te r v e n ţia o m u lu i în m e d iu l în c o n ju ră to r. A c e a s tă a c ţiu n e a s u p ra
s c o a rţe i se p ro d u c e c o n tin u u , p r in tr -o g a m ă v a r ia tă d e a g e n ţi: a p e c u rg ă to a re , a p e d e in filtra ţie ,
p lu v io d e n u d a re : z ă p a d ă , v â n tu ri, in s o la ţie , în g h e ţ- d e z g h e ţ şi a lte p ro c e s e , în tre c a re p r e d o m in ă c e le d e
e ro z iu n e şi a c u m u la re . P rin u n e le d in e le m e n te le sa le (p lo i, z ă p e z i, v â n t, te m p e r a tu ră ), c lim a te m p e r a tă , su b a
c ă re i in f lu e n ţă n e a flă m , c o n s titu ie p r in c ip a lu l f a c to r d e c la n ş a to r al d if e r ite lo r tip u r i d e p ro c e s e
m o rfo m e tric e . P lo ile d e lu n g ă d u r a tă d in tim p u l to a m n e i şi al p r im ă v e rii, p r o d u c c r e ş te r e a n iv e lu lu i a p e i d in
râ u ri, s u p r a u m e c te a z ă so lu l şi ro c a , m o d if ic ă p o z iţia p â n z e lo r fre a tic e , a c ţio n â n d a s tfe l d ire c t şi a s u p ra
a lu n e c ă r ilo r d e te re n , f e n o m e n in tâ ln it d e s tu l d e d e s în d e a lu rile d e p e r a z a o ra ş u lu i. P lo ile to re n ţia le
fre c v e n te în tim p u l v e rii, fa v o r iz e a z ă s p ă la r e a so lu lu i d e p e in te rflu v iile în g u s te şi m a i a le s d e p e v e rs a n ţi,
d e te rm in â n d fo rm a r e a de o g a ş e şi ra v e n e , ce a d u c p re ju d ic ii c u ltu r ilo r a g ric o le , c o m b a te re a lo r n e c e s itâ n d
c h e ltu ie li m a ri. V e g e ta ţia e x is te n tă p e so l a re ro l d e e c ra n p r o te c to r a s u p ra s o lu lu i, p r in re d u c e r e a fo rţe i d e
iz b ire a p lo ilo r, d im in u a r e a e ro z iu n ii a re a le şi d e a d â n c im e , p r in m ic ş o r a r e a v ite z e i d e sc u rg e re a a p e i, d e
îm p r ă ş tie re a ş u v o a ie lo r ce se f o rm e a z ă p e te re n u rile în p a n tă şi d e îm p ie d ic a r e a f o rm ă rii d e rig o le , ra v e n e şi
o g a ş e , c u te n d in ţa d e a d â n c ire a p ie m o n tu rilo r, d e u n d e şi n e c e s ita te a în ie r b ă r ii u n o r a s e m e n e a te re n u ri.
O m u l, p r in u n e le d in a c tiv ită ţile sa le , a in te r v e n it în m o d if ic a r e a p e is a ju lu i g e o g r a fic ; a tâ t in d ire c t,
in flu e n ţâ n d d in a m ic a p r o c e s e lo r d e m o d e la re , c â t şi d ire c t - p r in a n u m ite c o n s tru c ţii rid ic a te . A s u p r a
p r o c e s e lo r a c tu a le , a u in flu e n ţa t şi a lţi fa c to ri d e te rm in a ţi d e o m , d in c a re d e s p ă d u rire a , d e s ţe le n ir e a şi
te ra s ă r ile s u n t c e i m a i im p o rta n ţi şi a u g e n e r a t e fe c te n e g a tiv e în s e m n a te . C o n s titu ţia g e o lo g ic ă , c u p r e d o ­
m in a r e a n is ip u rilo r, a n is ip u rilo r a rg ilo a s e şi a p ie triş u rilo r, a f o s t fo a rte fa v o ra b ilă în a in tă rii u n o r p ro c e s e d e
v e r s a n t d e s tu l de p u te rn ic e . Ş i în p re z e n t, a c e s te p ro c e s e se d o v e d e s c , p e a lo c u ri, d e o in te n s ita te d e o s e b ită ,
a tâ t su b f o rm ă d e p o rn itu ri, c â t şi su b f o rm ă d e e ro z iu n i to r e n ţia le , p r in o rg a n is m e d e o s e b it d e v ig u ro a s e . În
z o n ă , p ro c e s e le d e m o d e la r e s u n t a s o c ia te s c u rg e rii d ifu z e , ş ir o ir ilo r (rig o le , o g a ş e , ra v e n e ), to re n ţilo r,
a lu n e c ă rilo r, p r ă b u ş irilo r, s o liflu x iu n ilo r etc.
E x is te n ţa în tre c u t, d a r şi în p r e z e n t - c â n d p r in a p lic a re a L e g ii nr. 1 8 d in 1 9 9 0 p r i v i n d f o n d u l fu n c ia r ,
ţă ra n ii ş i-a u r e p r im it s u p ra fe ţe le d e te re n în p ro p rie ta te -, a lo tu r ilo r m ic i, în a g ric u ltu ră , m u lte d in tre e le - p e
te re n u ri în p a n tă , c u o rie n ta re d in d e a l în v a le , a a v u t o „ c o n tr ib u ţie ” în s e m n a tă la e v o lu ţia ra p id ă a e ro z iu n ii
s o lu rilo r. D in tre m ă s u rile c a re s u n t n e c e s a re p e n tru c o m b a te re a e ro z iu n ii şi d e g ra d ă rii s o lu rilo r, tr e b u ie lu a te
în c a lc u l: îm p ă d u r ire a v e r s a n ţilo r m a i a b ru p ţi, a o b â rş iilo r v ă ilo r şi ra v e n e lo r - c a n a le d e c o a s tă , e x tin d e r e a

265
liv e z ilo r c o m b in a te c u p e rd e le a n tie ro z io n a le , g a rd u ri v ii p e c u rb e le d e n iv e l, te ra s a r e a te r e n u r ilo r p la n ta te c u
v iţă d e v ie şi p o m i fru c tife ri, e fe c tu a re a lu c ră rilo r p e c u rb e le d e n iv e l etc.

3. C L IM A
Z o n a g e o g r a fic ă în c a re e s te s itu a t o ra ş u l D ră g ă ş a n i, a p a rţin e tip u lu i d e c lim a t te m p e r a t c o n tin e n ta l
m o d e ra t, c u sla b e in flu e n ţe m e d ite ra n e e n e . A c e s te c a ra c te ris tic i s u n t e x p rim a te în v a lo rile te rm ic e a le a n u lu i,
iz o te r m a d e + 1 0 °C tr e c â n d p r in a c e a s tă re g iu n e , p e lin ia T o p o lo v e n i-D r ă g ă ş a n i-S tr e h a ia , c u p ă tru n d e re
a d â n c ă d e - a lu n g u l O ltu lu i, p â n ă în z o n a d e a lu r ilo r s u b c a rp a tic e , la n o rd d e R â m n ic u -V â lc e a .
P e n tru a n a liz a r e g im u lu i te rm ic , s -a u f o lo s it v a lo rile în r e g is tr a te în p e r io a d a 1 8 9 6 -1 9 1 5 şi 1928 -1 9 5 5
la S ta ţia m e te o r o lo g ic ă a S ta ţiu n ii de C e rc e tă ri V itic o le şi în in te r v a lu l d e tim p 1 9 5 6 -2 0 0 5 , în r e g is tr a tă la
S ta ţia M e te o r o lo g ic ă D ră g ă ş a n i, s itu a tă la 4 4 ° 4 1 ' la titu d in e n o r d ic ă şi 2 4 ° 1 7 ' lo n g itu d in e e s tic ă , p e D e a lu l
O lt, la o a ltitu d in e de 2 8 0 m . D in s tu d ie r e a d a te lo r e x is te n te , re ie s e c ă m e d ia a n u a lă a te m p e r a tu rii în p r im a
p e rio a d ă , 1 8 9 6 -1 9 5 5 , a f o s t d e 10,4° C , ia r în c e a d e a d o u a s - a în r e g is tr a t o m e d ie d e 11,0° C , c u o
a m p litu d in e te r m ic ă d e 2 2,4° C.
M e d ia a n u a lă ş i lu n a r ă a te m p e r a tu r ii a e r u lu i (în ° C)

P e r io a d a I II III IV V VI V II V III IX X XI X II M e d ia
a n u a lă
1896-1955 -2,4 -0,5 4,8 10,9 16,2 19,8 21,9 21,1 17,0 11,2 5,2 0,0 10,4
1956-2005 -0,4 0,7 4,8 10,9 16,5 19,8 22,0 21,6 17,6 11,6 5,5 0,6 11,.0

V a lo rile m a x im e e x tre m e la D ră g ă ş a n i, a u f o s t de: + 4 0 ,2 ° C la 2 s e p te m b rie 1 946, + 4 0 ,7 ° C - în iu lie

2 0 0 0 , + 4 1 ,2 ° C - în iu n ie 1954 şi + 4 1 ,3 °C - în a u g u s t 1 952. A c e s te m a x im e d e te m p e r a tu ră s -a u p ro d u s în
c a z u l f a z e lo r d e în c ă lz ire p u te rn ic ă p e tim p se n in şi u s c a t în p a tru lu n i d ife rite : iu n ie , iu lie , a u g u s t şi c h ia r
se p te m b rie . T e m p e r a tu r a m in im ă a b s o lu tă a f o s t d e -3 3 .0 ° C ., în ia n u a rie 1 942. C o m p a ra tiv c u v a lo rile
m u ltia n u a le , d e - a lu n g u l a n ilo r, te m p e r a tu ra a p r e z e n ta t v a ria ţii n e p e rio d ic e d e s tu l d e m a ri, d e p e n d e n t d e
f re c v e n ţa şi in te n s ita te a a d v e c tic e , a le d if e r ite lo r m a s e d e ae r. A c e e a ş i in te r d e p e n d e n ţă în tr e fa c to rii g e n e tic i
şi p a rtic u la rită ţile su p ra fe ţe i a c tiv e , e s te p u s ă î n e v id e n ţă şi d e v a r ia ţia te m p e r a tu rii d e la o lu n ă la alta.
T e m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă d e + 1 1 °C ., o c a n tita te m e d ie d e p r e c ip ita ţii d e 6 0 0 m m , c u o m a x im ă
p r in c ip a lă în lu n ile m a i- iu n ie şi o a lta s e c u n d a ră , m a i r e d u s ă în n o ie m b rie , ce s u s ţin e a f ir m a ţia e x is te n ţe i
in f lu e n ţe lo r m e d ite ra n e e n e , c o n s titu ie a lte c a ra c te ris tic i a le c lim a tu lu i z o n e i, c o m p le ta te d e o m a re
in s ta b ilita te a v re m ii, a tâ t v a ra , c â t şi ia rn a . În tim p u l ie rn ii, p ă tru n d e rile d e a e r c a ld şi u m e d a lte r n e a z ă cu
g e ru rile a s p re , a d u s e d e a n tic ic lo n u l e u ra s ia tic sa u d e in v a z iile d e a e r re c e d e o rig in e p o la ră . P rim ă v a ra , d u p ă
c â te v a z ile d e în c ă lz ire b ru s c ă , se în r e g is tr e a z ă ră c iri şi în g h e ţu r i tâ rz ii, c u b ru m e c a re se p ro d u c u n e o ri p â n ă
la în c e p u tu l lu n ii m a i, a d u c â n d p a g u b e în s e m n a te le g u m ic u ltu rii, p o m ic u ltu r ii şi, m a i a le s, v itic u ltu rii, c a re
c o n s titu ie o c u p a ţia de b a z ă a lo c u ito rilo r.
D in s tu d ie r e a d a te lo r p r iv ito a re la te m p e r a tu rile a n u lu i, se p o a te re ţin e f a p tu l c ă în c e i 7 0 d e a n i la c a re
se fa c e re fe rire , a a v u t lo c o c re ş te re a te m p e r a tu rii m e d ii, d e la 1 0 ,4 °C în p e r io a d a 1 8 9 6 -1 9 5 5 , la 11 ,0 °C în tre
1 9 5 6 -2 0 0 5 şi s -a p r o d u s o c re ş te re a te m p e r a tu rilo r m in im e , d e la -3 3 ,0 ° la -1 8 .2 °C ; a s c ă z u t n u m ă ru l lu n ilo r
c u te m p e r a tu ri n e g a tiv e , c e e a ce su sţin e a firm a ţia , to t m a i d e s în tâ ln ită , c ă la n iv e l g lo b a l, a re lo c u n p ro c e s
c o n tin u u d e în c ă lz ire .

D im in u a r e a te m p e r a tu r ilo r e x tr e m e , v a r ia ţia lu n il o r c u
t e m p e r a tu r i n e g a tiv e în tr - u n a n . N u m ă r d e a n i c u d ife r ite te m p e r a tu r i n e g a tiv e

I n te rv a lu l T e m p e r a tu r a 0 C. N r. d e lu n i cu te m p e r a tu r i n e g a tiv e A n i cu te m p e r a tu r i °C
n r. m ed ie m ax m in 7 6 5 4 3 2 1 -30 -20 -10 -5 0
an i
1937-1955 19 10,9 41,3 -33,0 8 8 3 - - - - 1 1 9 6 2
1956-1980 25 10,8 39,0 -20,6 5 10 7 2 1 - - - 2 20 3 -
1981-2005 25 11,1 40,7 -18,2 2 2 6 7 4 3 1 - - 13 6 6

În p e r io a d a c e lo r 7 0 d e a n i, m edia m ultianuală a precipitaţiilor a f o s t d e 6 0 3 ,2 m m , c u d ife re n ţe de

la u n a n la a ltu l, c u v a ria ţii a p r e c ia b ile ; în u n e le c a z u ri, v o lu m u l d e a p ă c ă z u t d u b lâ n d u -s e sa u r e d u c â n d u -s e
la ju m ă ta te . Î n c e p â n d c u a n u l 1750, R o m â n ia a în r e g is tr a t 2 0 d e a n i fo a rte se c e to ş i, a d e v ă ra te c a la m ită ţi
n a tu ra le : 1 758, 1 794, 1 815, 1 831, 1873, 1894, 1 8 9 6 , 1 899, 1 9 0 3 , 1 9 0 4 , 1 9 0 7 , 1 9 4 3 , 1 9 4 5 , 1 9 4 6 , 1 9 5 0 , 1958,

266
1989, 1992, 1993, 2000. Cele mai scăzute precipitaţii din ultimii 50 de ani: 3320 mm (2000); 331,1 mm
(1945, 1992); 350,0 mm (1993) şi 357,2 mm (1989).
La celălalt pol, anii cu cele mai mari precipitaţii au fost: 2005 - cu 987 mm; 1980 - cu 972 mm; 1966 -
cu 899,0 mm. Cea mai redusă cantitate de precipitaţii, a căzut în anul 1907, fiind de numai 178,3 mm. Pe
luni, cea mai mare cantitate a căzut în lunile; mai - 725 mm, iunie - 729 mm şi iulie - 688 mm, iar cele mai
mici au fost de 288 mm - în martie, 43,6 mm - în septembrie şi 43,3 mm - în octombrie.

C a n tita te a m e d ie l u n a r ă ş i a n u a lă a p r e c ip ita ţiilo r

I n te rv a lu l I II III IV V VI V II V III IX X XI X II m u ltia n u a l

1896-1915
şi 36,8 32,4 30,6 46,6 74,7 82,6 50,7 47,2 41,3 51,3 46,3 37,8 578,8
1928-1955
1956-2005 36,8 35,4 29,8 49,4 75,8 72,9 68,8 52,5 42,6 43,3 50,7 44,8 603,2

Poziţia Carpaţilor Orientali: nord-est; sud-vest, face ca vânturile să fie abătute pe o direcţie NE-SV,
mult spre sud de zona în care ne aflăm, situându-se astfel într-o regiune adăpostită, de unde şi lipsa vânturilor
cu viteze mari din est, de tipul viscolelor. In raport cu vânturile care bat această porţiune de uscat, este
prezentă o interferenţă a maselor de aer, ce se deplasează în direcţii diferite: N, N-V, N-E, S-E, S-V. În
general, acestea au o anumită instabilitate, cu viteze cuprinse între 15 şi 12 m/secundă. La nivelul anului,
vântul dominant are o direcţie N-S, de-a lungul culoarului Oltului, cu o frecvenţă de 148,6 sau 22,4%.

4. V E G E T A Ţ IA
Vegetaţia actuală întâlnită pe teritoriul oraşului Drăgăşani, reprezintă rezultatul intervenţiei şi
modificării timp de mai multe milenii, din partea omului, a unora din componentele mediului înconjurător.
Urmările acestor intervenţii benefice pe unele suprafeţe, prin amenajările făcute şi printr-un anumit grad de
înfrumuseţare ce li s-a conferit, sunt însoţite de o serie de aspecte negative ce dau o notă dezolantă mediului
de aici. Indici istorici şi arheologici atestă faptul că în perioada de început a populării zonei, o suprafaţă de
60-70% din teritoriu era ocupat de pădure, care a fost folosită de primii locuitori pentru adăpost împotriva
invaziilor, ca sursă de hrană prin produsele sale (fructe, ciuperci, vânat etc.) şi folosirea materialului lemnos
pentru construirea locuinţelor şi combustibil.
„Înlocuirea” pădurii se făcea, la începuturi, pe întinderi restrânse, pentru aşezări şi terenuri de cultură.
Suprafeţele de pădure se întindeau din Dealul Oltului până în lunca sau de-a lungul râului, unde se aflau
zăvoaie formate din plopi, arini, sălcii etc. Acestea au fost înlocuite în a doua jumătate a secolului trecut,
pentru a face loc culturilor agricole. Aşezarea oraşului Drăgăşani în culoarul Oltului accentuează şi mai mult
caracterul de stepă sau stepizat, al vegetaţiei, cu înaintarea acesteia până mai sus de Râmnicu-Vâlcea. Alături
de vegetaţia naturală, care cuprinde areale din ce în ce mai mici, de cele mai multe ori insulare, suprafeţe
întinse sunt ocupate de plante de cultură, pomi fructiferi şi mai ales viţă de vie, care dă specificul regiunii şi
reprezintă sursa ocupaţiei de bază a majorităţii agricultorilor. Vegetaţia forestieră care nu a fost încă
înlocuită, prezintă, pe un perimetru restrâns, doar 0,9 din teritoriu, fără să formeze trupuri de pădure, fiind
formată din specii cu frunze căzătoare. Zăvoaiele, pe micile suprafeţe care au mai rămas în lunca Oltului sau
de-a lungul pârâului Pesceana, sunt formate din arbori de esenţă moale: plopul (p o p u lu s n ig r a ), plopul alb
(p o p u lu s a lb a ), alunul (u lm u s c a r p in ifo lia ), salcia (s a lix s p ).
Zăvoaiele s-au restrâns datorită defrişării şi amenajării lacurilor de acumulare pentru cele două
hidrocentrale, dar şi înţelegerii greşite de înlocuire a lor cu diferite culturi agricole, care, pe terenurile
nisipoase ce însoţesc cursul Oltului, dau randamente scăzute. Încercările de a planta răchită pe aceste
terenuri, necesară industriei locale, au fost şi ele sortite eşecului şi abandonate.
În zona dealurilor, cresc diferite specii de stejar, mai răspândite fiind; stejarul pedunculat (Q u e r c u s
lo b u r ), gârniţa (Q u e r c u s f r a i n e tt o ), gorunul (Q u e r c u s p e t r a e a ), cerul (Q u e r c u s c e r r is ), ca şi fagul (F a g u s
s ilv a tic a ), carpenul ( C a r p in u s b e tu lu s B e te lu s ), ulmul ( U lm u s c a m p e s tr is ), frasinul (F r a x in u s e x c e ls io r ), teiul
(T ilia p la ty p h y llo s ), arţarul (A c e r p la ta n o id e s ), paltinul (A c e r p s e u d o p la ta n u s ), mesteacănul (B e tu la
p e n d u l a ), jugastrul (A c e r c a m p e s tr e ), iar de-a lungul străzilor oraşului, castanul (A e s c u lu s h ip p o c a s ta n u m ).
Pe pantele abrupte şi pe râpi, sunt plantaţi salcâmi (R o b in ia p s e u d o a c a c ia ). În prezent, suprafeţele plantate
cu salcâmi se cultivă mai ales pentru fixarea terenurilor supuse alunecărilor.

267
 Ca arbuşti, în pădurile de deal, dar şi de-a lungul drumurilor, se întâlnesc: porumbarul (P r u n u s
s p in o s a ), măceşul (R o s a c a n in a ), alunul ( C o r ilu s a v e la r ia ), cornul ( C o r n u s m a s ), mălinul (P a d u s
r a c e m o s a ), socul (S a m b u c u s n ig r a ), păducelul ( C r o ta e g u s m o n o g in a ), cătina roşie ( T a m a r ix r a m o s is im a ),
lemnul câinesc (L ig u s tr u m v u lg a r e ), rugul (R u b u s s u lc a tu s ) etc.
Vegetaţia ierboasă caracteristică pădurilor este alcătuită din clopoţelul sau ghiocelul (G a la n th u s
n iv a lis ), toporaşul sau tămâioasa (V io la a d o r a ta ), lăcrimioara (C o n v a lla r ia m a ja lis ), spănişul de pădure
(F e s tu c a s p ) etc.
Pe versanţii însoriţi şi erodaţi, ca şi în locurile de pădure şi şes descoperite, prin fâneţe, apar nume­
roase elemente de stepă şi silvostepă, cum ar fi: păiuşul (F e s tu c a v a le r ic a ), golomătul (D a c tilu s g lo m e r a ta ),
vinariţa (A s p e r u c a a d o r a ta ), trifoiul mărunt (M e r id a g o lu p u lin a ), firuţa (P o a p r a te n s is ), coada vulpii
(A lo p e c u r u s p r a te n s is ), umbra iepurelui (A s p a r a g u s te n v ifo lis ), ovăsciorul (A r h e n a th e r u m e la tiu s ), meişorul
(M iliu m e ffu s u m ), trifoiul alb (T rifo liu m r e p e n s ), romaniţa mare sau mărgărita (C h r y s a n th e m u m
le u c a n th e m u m ), piciorul cocorului (R a n u n c u lu s a c e r ), clopoţelul ( C a m p a n u la r a n u n c u lo id e s ), pănişul mare
(M e d ic a s p ), ceapa ciorii (G a g e a p r a te n s is ), sunătoarea (H y p e r ic u m p e r fo r a tu m ), ciuboţica cucului (P r im u la
o ffic in a lis ), salvia de câmp sau jalea (S a lv ia p r a te n s is ) etc.
Pe ogoare, haturi şi mirişti, des întâlnite sunt: traista ciobanului (C a p s e la b u r s a p a s to r is ), steluţa sau
rocoina (S te la r ia m e d ia ), păpădia ( T a r a x a c u m o ffic in a le ) , rapiţa sălbatică (B r a s s ic a r a p a ), macul de câmp
(P a p a v e r r h o e a s ), neghina (A g r o s te m m a g itb a g o ), pălămida (C ir s iu s a r v e n s e ), rochiţa rândunelei sau volbura
( C o n v o lv u lu s a r v e r n s is ), mohorul (S e ta r ia v ir id is ), muşeţelul (M a tr ic a r ia c h a m o m illa ), ciuboţica cucului
(P r im u la o fic in a lis ), ceapa ciorii (M u s c a r i r a c e m o s u m ), coada şoricelului (A c h ille a s e ta c e a ), pirul gras
(C in o d o n d a c tilo n ) etc.
Vegetaţia ierboasă caracteristică luncilor, este formată din iarba câmpului (A g r o s tis s o lo m ife r a ),
rogozul ( C a r e x s p ), ciulinul ( C a r d u u s m u ta n s ), laptele cucului (E u fo r b ia m y g d a lo id e s ), peliniţa (A r tim is a
a u s tr ia c a ) şi altele. De-a lungul căilor de acces, se întâlnesc frecvent: laurul sau ciumafaia (D a tu r a
s tr o m o n iu m ), spinul ( C a r d u u s a c a n th h o id e s ), scaiul /ghimpele sau scaietele ( C irsiu m la n c io la tu m ),
măsălariţa (H y o s c y ia m u s n ig e r ), cucuta ( C o n iu m m a c u la tu m ), pătlagina mare (P la n ta g o m a jo r ), măzărichea
(V ic ia c r a c c a ), nalba mică (M a lv a s ilv e s tr is ), troscotul (P o lig a n u m a v ic u la r e ), ştirul (A m a r a n th u s
r e tr o fle x u s ), pirul (A g o p ir u m r e p e n s ) ş.a.
Vegetaţia acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini care plutesc
la suprafaţa apei, cum sunt numeroase specii de alge, lintiţa (L e m n a m in o r ), peştişoara (S a lv in ia n a ta n s );
plante fixate prin radăcini în mâlul din fundul apei, dintre care, unele sunt în întregime submerse, iar altele au
frunze şi flori plutitoare, cum sunt nufărul alb (N im p h a e a a lb a ), diferite specii de Potamogenom etc.
Vegetaţia palustră dezvoltată pe terenuri acoperite de un strat de apă puţin adâncă sau cu apă freatică
la mică adâncime, este alcătuită din stuf (P h r a g m ite s a u s tr a lis ), papură (T y p h a la tifo lia ), care se asociază cu
alte plante ca S c h o n o p le c tu s c h o n o p le c tu s, S p a r g a n iu m e re c tu m , S e n e d io p a lu d a s u s etc. Existenţa unor slabe
influenţe mediteraneene dă posibilitatea dezvoltării pe benzile înierbate de pe plantaţiile terasate ale Staţiunii
de cercetări viticole, a unor tufe de smochin.

5. F A U N A
Lumea animală din această regiune se încadrează în fauna caracteristică zonei de pădure, silvostepă şi
stepă. Fauna de pădure este reprezentată de mamifere, reptile şi, mai ales, de păsări. Ea este puţin numeroasă,
ca urmare a restrângerii suprafeţelor forestiere şi a vânatului iraţional, la care se adaugă frecvenţa activităţii
omeneşti în zonele de pădure sau apropiate acestora, care a dus la îndepărtarea anumitor specii de animale
mai sensibile la acţiunile şi la prezenţa omului.
În pâlcurile de arbori de pe marginea Oltului şi a Pescenii, ca şi în cele din zona dealurilor, se
întâlnesc, dintre speciile de interes cinegetic: iepurele (L e p u s e u r o p e a u s ), vulpea ( V u lp e s v u lp e s ), cu efective
în scădere, iar în pădurile din ju r trăiesc efective de căprioare ( C a p r e o lu s c a p r e o lu s ) şi de porc mistreţ care,
ocrotite de lege, se înmulţesc în număr mare, în primul rând porcul mistreţ, care provoacă daune culturilor
agricole. Lupul, altădată frecvent în pădurile noastre, s-a retras şi nu se mai întâlneşte pe o rază de 20-25 de
km.
Păsările din zona de pădure sunt reprezentate de: cuc ( C u c u lu s c a n o r u s ), turturica (S tr e p to p e lia
tu r tu r ), sturzul cântător ( T u r d u s p h ilo m e lu s ), piţigoi (P a r u s m a jo r ), ciocănitoarea pestriţă sau ticăitoarea
(D e n d r a c o p o s m a jo r ), potârnichia (P e r d ix p e r d ix ), rândunica roşcată (H ir o n d a d a u r ic a f e l d e g g ), mierla
neagră ( T u rd u s m e r u la ), cucuveaua pitică ( G la c id iu m p a s e r iu m ), eretele (fa lc o s u b b u te o ), în scădere
268
de efective, grauri pestriţi (s tu r n u s v u lg a r is ), care aduce pagube însemnate agriculturii, guguştiucul
(s tr e p to p e lia d e c a o c to ), venit din Peninsula Balcanică, aproximativ pe la 1933, trăieşte permanent la noi, e
comun în zonele locuite, urbane şi rurale.
Dintre reptile, notăm: şopârla verde sau guşterul (lacerta viridis), şarpele de casă (natix natrix0, şarpele
de baltă (natrix testolata), broasca săritoare(rana dalmatina), broasca ţestoasă de uscat (testudo hermani
hermani), şopârla de pădure (lacerta praticola pontica), şoarecele pitic (micromis minutus pratensis) etc.
Fauna frunzişului este destul de bogată şi variată, fiind reprezentată prin insecte, viermi hidrofili şi
miriapode. Pe suprafeţele cultivate şi în zonele joase, dintre păsări frecvente sunt: prepeliţa sau pitpalacul
(c o tu r n ix c o tu r n ix ), potârnichea (p e r d ix p e r d ix ), cârsteiul de câmp (c r e x c r e x ), ciocârlia (a la u d a a r v e n s is ),
pupăza ( u p u p a e p o p s ), eretele alb (c ir c u s m a c r o u r u s ), acvila de stepă (a q u ila r a p a x o r ie n ta lis ),
dumbrăveanca (c o r a c ia g a r r u lu s ), cucuveaua comună (a c th e n e n o c tu a ), buha (b u b o b u b o ), ciuful (a s io o tu s ),
fisa de câmp, vrabia (p a s e r d o m e s tic u s ), presura sură (e m b e r iz a c a la n d r a ), barza (c ic o n ia a lb a ), şorecarul
(b u te o b u fin is ) ş. a.
Pe aceleaşi suprafeţe, se întâlnesc rozătoare ca: hârciogul (c r ic e tu s c r ic e tu s ), popândăul (c ite lu s
c ite lu s ), şoarecele de câmp (m e s o c r ic e tu s n e w to n ), chiţcanul de câmp (c r o c id u r a le u d o c o n ), orbetele (s p a la x
le u d o c o n ), şoarecele mare (b u te o r u fin u s ), iar de interes cinegetic, iepurele de câmp (le p u s e u r o p e u s ), ca şi
dihorul (p u to r iu s p u to r i u s ), dihorul de stepă (m u s te la e v e r s m a n i ), dihorul pătat (v a r m e la p e r e g u s n a ),
nevăstuica (m u s te la n iv a lis ), cârtiţa ( ta lp a e u r o p e a ), viezurele (m e le s m e le s )
Au fost introduse involuntar unele insecte dăunătoare: filoxera (fil o x e r a v a s to r ix ), care s-a răspândit cu
mare repeziciune în ţara noastră şi a decimat plantaţiile de vii, inclusiv cele din podgoria Drăgăşani, la
sfârşitul secolului al XIXlea, iar din 1952, în Maramureş, a fost introdus gândacul de Colorado (le p tin o ta r s a
d e c e m lin e a ta ), care produce mari pagube culturii cartofului şi a dovedit o mare adaptabilitate la substanţele
chimice folosite pentru combaterea lui. Alte insecte sunt: păduchele de San Jose (k o a d r o s p id io tu s
p e r v ic io s u s ), dăunător al mărului şi părului, gărgăriţa fasolei ( a c a n th o s c e lid e s o b s o le tu s ), ca şi omida
păroasă (h x ip h a n d r ia c u m a ia ) etc. Dintre nevertebrate, se mai întâlnesc: greierul gras ( b ra d y p o r u s
m o n ta n d o n i ), călugăriţa (m a n tis r e lig io s a ), pârâitoarea (p s o p h u s s tr id u lu s ), ca şi coleopterele: scarabeii
(s a c a r a b e u s a ffin is ), cărăbuşul de stepă (a n o x ia v ilo s a ) etc.
Fauna de luncă şi cea acvatică este la fel de variată, predominând păsările sedentare, alături de care,
cele migratoare, al căror număr a crescut după amenajarea lacurilor de acumulare de pe Olt, care, în unii ani
mai puţin geroşi, iernează în zonă. Amintim dintre acestea: raţa sălbatică (a n a s p la tiy r h in c o s ), gâsca
sălbatică (a n s e r a n s e r ), lebăda de iarnă, (c y g n u s c y g n u s ), lişiţa (f u l i c a a s tr a ), păsări ce cuibăresc în mal,
prigoria (m e r o p s a p ia s te r ), lăstunul de mal, (r ip a r ia r ip a r ia ), codobatura (m o ta c illa a lb a a lb a ) sau păsări
care se hrănesc aici ca: barza, (c ic o n ia c ic o n ia ), pescăruşul.
Fauna ihtiologică răspândită în Olt, dar şi în bălţile din zona Abator, este relativ săracă, datorită
poluării parţiale pe anumite porţiuni, prin deversarea apelor reziduale de la diferite obiective industriale;
peştele din Olt sau din localităţile de pe malul râului miroase a clor, la care se adaugă şi pescuitul iraţional
practicat de braconieri, care folosesc ustensile interzise.
În apele Oltului, speciile cele mai des întâlnite sunt: scobarul (c h o n d r o s to m a n a s u s ), cleanul (le u r is c u s
c e p h a lu s ), mreana (b a r b u s b a r b u s ), obletul (a lb u r n u s a lb u r n u s ), crapul (c ip r in u s c a r p io ), plătica (a b r a m is
b r a m a ), carasul (c a r a s s iu s a u r a tiu s g ib e lio ), ştiuca (e x o s lu c iu s ), bibanul (p e r c a flu v ia ti lis ), linul (tin c a
tin c a ), nisipariţa (c o b itis c a s p io r o m a n ic a ), somnul (s ilu r u s g r a m is ), şalăul (lu c io p e c a lu c io p e c a ) etc.

6. P A T R IM O N IU L N A T U R A L Ş I P E IS A G IS T .
R E Z E R V A Ţ IA A V IF A U N IS T IC Ă

Valea Oltului Inferior cuprinde teritorii din judeţele Vâlcea, Olt şi Teleorman, la care municipiul
Drăgăşani participă cu 11% din suprafaţa sa la acest coridor ecologic. Acest sit găzduieşte efective însemnate
ale unor specii de păsări, dintre care 14 specii migratoare şi 81 specii periclitate. Situl este important în
perioada de migraţiune, când găzduieşte mai mult de 20000 exemplare de păsări de baltă pentru speciile:
a y tia n y ro c a , c ic o n ia c ic o n ia , ix o b r ic ia u s m in u tu s, b u r h in u s o e d ic n e m u s , c o r a c ia g a rrv iu s , m e r g u s a lb e llu s,
c y g n u s c y g n u s, p h a lo c r o c o r a x p y g m e u s , p h ilo m a c h u s p u g n a x , iar pentru iernat, următoarele specii:
p e le c a n u s crisp u s, c y g n u s c y g n u s, p h a la c r o c o r a x p ig m e u s , a n s e r a lb ifr o n s şi toate speciile de raţe.
Impactul antropic de modelare a albiei Oltului într-o salbă de lacuri, din punct de vedere al ornito-
faunei, se aseamănă cu Delta Dunării. Bogăţia acesteia se explică prin expunerea sudică în calea curenţilor
calzi care se fac simţiţi în partea sud-vestică a Peninsulei Balcanice.
269
 P ă s ă ri c a re n u a p a r ţin p o p u la ţiilo r a u to h to n e şi c a re , în m a r e a lo r m a jo r ita te , a p a r ţin o r d in e lo r
a n s e rifo rm e şi c h a ra d rifo rm e , u r m â n d tr a s e e le d e m ig ra ţiu n e , a ju n g în V a le a O p ltu lu i, c a re d e v in e u n
v e rita b il lo c d e ie rn a re , e a c o n s titu in d , în a c e la ş i tim p , u n c u lo a r d e m ig ra ţie , p e a ic i tr e c â n d tra s e e le
p ă s ă r ilo r c ă tre E u ro p a C e n tra lă şi d e N o rd , c a şi c e l d e p e V a le a S tru m a d in B u lg a r ia şi, în c o n tin u a re , sp re
M a re a E g e e . U n a lt e le m e n t r e m a rc a b il a l te rito riu lu i m u n ic ip iu lu i, îl re p r e z in tă p e is a ju l d e a lu r ilo r te ra s a te ,
p la n ta te c u v iţă de v ie , şi al c o n s tru c ţiilo r n e c e s a re e x p lo a tă rii, c u c o n a c e a ş e z a te p e c o a m a d e a lu r ilo r
(M irescu, 2008, 96-98, 100-101; M a s te r p la n D r ă g ă ş a n i, 51-53) .

B a r a j u l d e la D r ă g ă ş a n i, p e O lt

D ea lu l Viilor, din m unicipiu

270
 C ap . II - IS T O R IA

1. P R E IS T O R IA , I S T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă
Începuturile locuirii acestor meleaguri se pierd în negura timpurilor. Dovezile materiale - e adevărat,
nu prea numeroase - ne dau posibilitatea să facem aprecieri în legătură cu primii locuitori ai acestei zone.
Descoperirea - în a doua jumătate a secolului trecut, între localităţile Olanu şi Drăgoeşti - a unor unelte de
cremene, lucrate într-o tehnică primitivă, asemănătoare cu cele găsite lângă Lacul Victoria din Africa, a
condus la concluzia că „începuturile patriei noastre intră în zona celor mai vechi locuiri, pe la două milioane
de ani î. e. n.” (Berciu, 1974, 11-12).
Descoperiri mai recente au venit să documenteze prezenţa comunităţilor umane pe Valea Oltului
vâlceană, încă din paleoliticul inferior şi mijlociu şi, „prin aceasta s-a ridicat întunericul de pe o perioadă de
câteva sute de mii de ani şi s-a ajuns şi în judeţul Vâlcea la cunoaşterea urmelor omului paleolitic până acum
400 de mii de ani I. H r.” ( I b i d e m ).
La aceeaşi convingere ajunge şi Dumitru Tudor, care arată că „existenţa şi popularea zonei în care ne
găsim, se apreciază să fi început din a doua epocă a pietrei, când oamenii neolitici au ridicat aşezări paşnice,
precum şi cetăţi de apărare, pe terasele şi dealurile de la apus de Olt” (T udor, 1975, 19).
Pe arealul în care sunt cuprinse comunele şi satele Fumureni, Voiceşti, Zlătărei, Prundeni, Călina,
Mitrofani, Măciuca ş.a., au fost descoperite urme ale activităţii umane primitive care constau în unelte de
xilex (lame de cuţit, răzuşe, aşchii de cremene), dar şi cuţite vârfuite, răzuitoare din lamele aşchiate, lame cu
două tăişuri, folosite pentru curăţarea pieilor de mamut (Elephas primigenus ) - ai cărui colţi puteau fi văzuţi
în a doua jumătate a secolului trecut, nu departe de Drăgăşani, în punctul Groşarea din comuna Prundeni - ,
ca şi a pieilor de zimbru (Bison priscus).
Neoliticul, mult mai bogat în mărturii arheologice, aduce numeroase dovezi despre ocupaţiile
locuitorilor. Pe aceleaşi areale, dar şi pe altele mai noi, alături de vestigiile paleolitice, au fost găsite unelte
aparţinând neoliticului, epocii pietrei cioplite şi şlefuite (Şerban, 2004, 31) din xilex cioplit şi şlefuit,
ciocane cu formă şi dimensiuni diferite, cu corpul întreg sau perforat, dălţi şi dăltiţe, topoare, măciuci,
greutăţi din lut ars (I b i d e m ). Aşezarea oamenilor aici, în comuna primitivă, a fost favorizată de o serie de
factori, dintre care, cel mai important a fost cel legat de existenţa râului Olt, care, pe malul său drept, era
însoţit de un drum natural, străbătut deseori de ciobani cu turmele lor (I b i d e m ), ce pendulau între Carpaţi şi
Dunăre, între munte - vara, şi câmpie - iarna drumul a fost folosit. În vremuri mai apropiate nouă, drumul a
fost folosit şi de neguţători.
Existenţa drumului natural a fost favorizată şi de prezenţa unor condiţii naturale prielnice, legate de
coborârea lentă, pe Valea Oltului, lipsa unor obstacole naturale, a unor dealuri înalte sau a unor văi adânci
care să se interpună în calea sa, ceea ce l-a făcut practicabil pe întreaga porţiune, între ieşirea din munte -
Călimăneştiul de astăzi şi Dunăre; de asemenea, apa Oltului, domolită după strânsoarea muntelui, era
favorabilă transportului în aval a unor produse, cu plute sau mici ambarcaţiuni. Aceste premize, la care am
mai adăuga lunca largă şi mănoasă a Oltului, cu soluri fertile, surse bogate de apă şi condiţii climatice
prielnice, fără temperaturi extreme mari şi fără vânturi puternice, i-au determinat pe oamenii primitivi să se
aşeze şi să populeze această zonă.
Un rol însemnat în viaţa acestor comunităţi l-a avut pădurea, care, în aceste locuri, ocupa 60-70 % din
suprafaţă, cu numeroase poieni în interiorul său, ce s-au extins pe măsura creşterii numărului locuitorilor.
Existenţa unui relief accidentat către aceste luminişuri, îngreuna mult pătrunderea din afară şi a constituit un
element de siguranţă pentru aşezările omeneşti. În acest cadru, omul a creat sau a mărit poienile care
ascundeau ogoare şi sate.
Pe teritoriul României, primele forme ale modului de viaţă a locuitorilor au fost cele de vânătoare şi de
culegători paleolitici. Cele mai multe obiecte, datate din epoca neolitică, sunt vestigii de ceramică, folosită de
om pentru nevoile sale: pregătirea hranei sau păstrarea proviziilor. Numărul mare de obiecte ceramice ne
îndreptăţeşte să credem că a existat o sedentarizare a triburilor trăitoare pe acest teritoriu şi, graţie unor
condiţii din cele mai favorabile locuirii, completate de o evoluţie spre asocieri de tipul obştii libere, care,
mai târziu, potrivit documentelor istorice, au evoluat spre confederaţii (de obşti). In această zonă, cea mai

271
c u n o s c u tă c o n fe d e ra ţie a f o s t c e a a p o tu la te n s ilo r , c a re , p ro b a b il, se în tin d e a în d r e a p ta şi în s tâ n g a O ltu lu i.
D in g r u p a a c e s to r trib u r i, se p a re să fi fă c u t p a rte şi m ic u l tr ib al r u s ilo r , c u c e n tru l la R u s id a v a (Ibidem,
32). C o n ta c tu l p o p u la ţie i a u to h to n e c u a lte n e a m u r i a fla te în tr - o c o n tin u ă d e p la s a re , a re lo c în sec. IV î. d e
H r. C u tr e c e r e a a n ilo r şi c r e ş te r e a n u m e ric ă a p o p u la ţie i, a p a r p rim e le fo rm e d e o r g a n iz a re trib a lă , c a re
c o n s titu ia u g r u p u ri d e s tu l d e p u te rn ic e în c a re , tre p ta t, se d e lim ite a z ă fo rm e d e d iv iz iu n e a m u n c ii, m e m b rii
a c e s to r c o le c tiv ită ţi s p e c ia liz â n d u -s e în a n u m ite m e se rii: o ie rit, v â n ă to a re , p e s c u it, a g ric u ltu ră .
C e l m a i v e c h i d o c u m e n t c a re a te s tă e x is te n ţa R u s id a v e i, e s te T a b u la P e u tin g e r ia n a , o h a r tă a
d r u m u rilo r şi a lo c a lită ţilo r f o rtific a te , a le în tr e g ii lu m i c iv iliz a te d e a tu n c i şi, în s p e c ia l, c e le d in Im p e riu l
R o m a n - d in e p o c a d e m a x im ă e x p a n s iu n e a a c e s tu ia . În z ile le n o a s tre , v e c h e a R u s id a v a e s te a s o c ia tă m a i
în tâ i c u e x is te n ţa u n u i c e n tru d a c ic şi a p o i a u n u ia ro m a n , c a re d e p ă ş e a c a im p o r ta n ţa a ş e z ă rile a u to h to n e d in
z o n ă , d e z v o lta te în g o lu rile u n o r p ă d u ri sa u d e - a lu n g u l u n o r a p e c u rg ă to a re , ia r m a i tâ rz iu , d u p ă o c u p a r e a
d e c ă tre ro m a n i a D a c ie i, p e c e le lo c u ite d e c o lo n iş tii d in a c e s te ţin u tu ri.
T o p o n im u l R u s id a v a , în m o d c e r t de o rig in e g e to -d a c ă , n e a r a tă c ă a ic i e x is ta t o a ş e z a re a u to n o m ă ,
d e s tu l d e m a re p e n tru a c e le tim p u ri, d e v re m e c e ş i- a im p u s n u m e le şi d u p ă c o lo n iz a re a ro m a n ă , d a r a c ă re i
v a tr ă n u a f o s t în c ă lo c a liz a tă c u e x a c tita te , d o v e d ită m a te r ia l şi în r e g is tr a tă c a a ta re . În n ic i u n c a z , lo c u l
R u s id a v e i d a c ic e n u p o a te fi a c e la ş i c u al c a s tru lu i ro m a n şi n ic i p e a c tu a lu l te rito riu o c u p a t d e D ră g ă ş a n i,
c u m a p a re în u n e le lu c ră ri, în c a rtie re le şi sa te le c e -i a p a rţin , în a r ia d e c o n s tru c ţii u rb a n is tic e a c tu a le ,
în tr u c â t în a c e a s tă a rie n u a u f o s t d e s c o p e rite u rm e d a c ic e , ci n u m a i r o m a n e - în z o n a c a s tru lu i. F o rm u lă rile
d e g e n u l: „ M u n ic ip iu l D ră g ă ş a n i s - a d e z v o lta t p e lo c u l c a s tru lu i r o m a n R u s id a v a ” ; sau: „ O ra ş u l s -a r id ic a t p e
lo c u l şi în ju r u l v e c h iu lu i c a s tr u ro m a n R u s id a v a ” , s u n t ris c a n te , sa u c h ia r fa lse . L o c u l R u s id a v e i d a c ic e
tr e b u ie c ă u ta t şi id e n tif ic a t m a i sp re a p u s , p e te ra s e le O ltu lu i, sa u p e v r e u n v â r f d e d e a l, p o a te p e D e a lu l
G â r d e ş tilo r s a u al Z lă tă re ilo r, o c u p a te a z i d e p la n ta ţii v itic o le . A ş e z a r e a R u s id a v e i în tr - o z o n ă în a ltă , este
s u s ţin u tă şi de e x is te n ţa a lto r c e tă ţi d e a c e s t fe l în ju d e ţu l V â lc e a . M a i m u lţi c e rc e tă to ri v in s ă în tă r e a s c ă
a c e a s tă p re s u p u n e re , p r in c a re , „ d in c o n s e m n ă rile v e c h ilo r is to ric i, g e to -d a c ii fo lo s e a u p e n tru c ă i d e
c o m u n ic a ţii, m a i p u ţin v ă ile , p r e f e r â n d c u lm ile d e d e a l şi d e m u n te , u n d e îş i a v e a u c e tă ţile şi fo rtific a ţiile ”
(T oartă, 1979, 28). În le g ă tu r ă c u fe lu l în c a re e ra u c o n s tru ite c e tă ţile d a c ic e , H a d r ia n D a ic o v ic iu s p u n e a c ă
a c e s te a „ s u n t în c o n ju ra te d e o b ic e i d e z id u ri m a s iv e , g ro a s e d e tr e i m e tri, c o n s tru ite d in b lo c u ri d e p ia tră ,
în tr - o te h n ic ă in s p ira tă d e c e a e le n is tic ă . P a r te a s u p e rio a ră a z id u rilo r d e p ia tr ă c o n tin u a fie c u c ă ră m id ă ,
sla b a rsă , fie d in le m n . E x is tă şi c e tă ţi a p ă ra te n u m a i d e ş a n ţu ri şi d e v a lu ri d e p ă m â n t c u p a lis a d ă ”
( Daicoviciu, 1979, 46). R a d u V u lp e , v o r b in d d e s p re d a c i, se e x p r im ă a p ro a p e c u a c e ia ş i te rm e n i, a r ă tâ n d c ă
„ Im p r e s io n e a z ă p r in f re c v e n ţa lo r a ş e z ă rile fo rtific a te şi a g lo m e ra te d e tip u l o p p id u m , n u m ite d e lo c a ln ic i
d a v a ” ( Vulpe, 1970, 53) .
E xistenţa ro m an ă a Rusidavei. C a re v a fi f o s t s o a rta R u s id a v e i d a c ic e şi a lo c u ito r ilo r săi d u p ă
in s ta la re a stă p â n irii r o m a n e în D a c ia , e g r e u d e p re c iz a t. F ă r ă în d o ia lă , e x is te n ţa p o p u la ţie i g e to -d a c e a
d e p in s în p rim u l râ n d d e fe lu l în c a re s - a s u p u s sa u s -a îm p o tr iv it n o ilo r stă p â n i. În a s e m e n e a situ a ţii, u n e le
a ş e z ă ri d e b ă ş tin a ş i, situ a te în lo c u ri fe rtile , a u f o s t m u ta te în lo c u ri m a i să ra c e , p e n tru a fa c e lo c c o lo n iş tilo r
ro m a n i, v e n iţi o d a tă c u a rm a te le r o m a n e sa u în a lte situ a ţii, şi se p a re c ă R u s id a v a s -a a fla t în tr - o a ta re
situ a ţie : p o p u la ţia a u to h to n ă a ră m a s p e lo c şi a c o n v ie ţu it în a l lo r - v iito r! - G â rd e ş ti, a lă tu ri d e c o lo n iş tii
ro m a n i d in s e c o le le II-III d u p ă H r.
I n e x is te n ţa u n o r in d ic ii m a te ria le sig u re în le g ă tu r ă c u lo c u l u n d e a f o s t a ş e z a tă R u s id a v a d a c ic ă , n e
p o a te c o n d u c e la c o n c lu z ia c ă a c e a s ta a fo s t d is tru s ă d e a r m a ta ro m a n ă p â n ă î n te m e lii şi c o n s tru ită o a lta m a i
la e st, la lo c d e s c h is , a ş a c u m o b iş n u ia u ro m a n ii s ă p ro c e d e z e . L o c u l u n d e a f o s t id e n tific a t c a s tru l ro m a n
R u s id a v a , o p o z iţie d e s c h is ă c u p o s ib ilita te a d e o b s e rv a ţie la d is ta n ţă m a re , a tâ t sp re su d , c â t şi sp re n o rd ,
s p e c if ic ă şi c e lo rla lte c a stre d e p e O lt, în tă r e ş te a f ir m a ţia fă c u tă . P ă s tr a r e a d e c ă tre ro m a n i a n u m e lu i c e tă ţii
d a c ic e d e R u s id a v a şi p e n tru c a s tru l c o n s tru it d e e i, se d a to re a z ă şi fa p tu lu i c ă n u m ă ru l m a re d e a u to h to n i
d a c i p re z e n ţi a ic i şi ră m a ş i d u p ă c u c e r ir e a ro m a n ă , a im p u s fo lo s ir e a în c o n tin u a re a n u m e lu i a ş e z ă r ii lo r.
D o m in a ţia ro m a n ă se in s ta le a z ă în a c e a s tă z o n ă , c e l m a i tâ rz iu în p r im ă v a r a a n u lu i 102 d u p ă H r., c â n d
g a rn iz o a n e le im p e riu lu i c o n s tru ie s c c a s tre p e în tr e g u l c u rs a l O ltu lu i, d e la Iz la z la T u rn u R o ş u , R u s id a v a
f iin d u n u l d in tre a c e s te a . L o c u l c a s tru lu i a fo s t id e n tif ic a t în ru in e le ce se v ă d p e lo c u l P e ş te a n a d in tre
M o m o te ş ti şi D ră g ă ş a n i, la 2 5 0 m e tri e s t d e ş o s e a u a n a ţio n a lă şi la 1 k m v e s t d e O lt. P e a ic i, în tre
M o m o te ş ti, D ră g ă ş a n i şi O lt, tr e c e a d ru m u l r o m a n ce se v e d e la 2 m v e s t d e c a s tru (o d â r ă d e p ie triş).
S ă p ă tu rile - n e s is te m a tic e - a le u n o r in te le c tu a li p a s io n a ţi d in D ră g ă ş a n i, a u d a t p e s te p u te rn ic e te m e lii
d e z id ă rie , p e s te c ă ră m iz i r o m a n e d e d im e n s iu n e a 4 x 2 7 x 8 x 8 c m , d e v a s e r o m a n e în a lte d e 4 0 c m , d e u n
f ra g m e n t d e c ă r ă m id ă ş ta m p ila tă (S E 4 1 2 ), d e o fig u rin ă d e b ro n z în c h ip d e c ă lă re ţ, fra g m e n te d e te r r a
s ig illa ta , tu b u r i m a ri d e c a n a liz a re (lu n g i d e 5 0 -8 0 c m .), o a c v ilă d e b ro n z , tr a s e u l u n u i m a re c a n a l d e
272
scurgere spre Olt şi mai multe monede romane.Toate au pierit în 1940, în timpul incendiului de la Muzeul
din Drăgăşani, unde erau expuse. Aşezarea civilă se întinde la nord de castru şi se lăţeşte până la Drăgăşani
(I b i d e m ). Precizările făcute de D. Tudor se bazează pe „săpăturile diletantice ale unor amatori de antichităţi
din Drăgăşani (T udor, 1968, 59), făcute între cele două războaie mondiale, cu bune intenţii, cu care ocazie
au găsit la adâncime de 1 m, temeliile puternice ale unor ziduri, ce puteau fi ale unor ziduri de apărare ale
castrului roman Rusidava şi care au fost acoperite cu pământ provenit fie de la aluviunile aduse de Olt, la
care se adaugă particulele de praf purtate de vânt, ca şi lucrarea terenului şi folosirea lui agricolă” (I b i d e m ) .
Tuburile mari de canalizare (50-80 cm), ca şi urmele unui mare canal de scurgere spre Olt, probează
existenţa unei activităţi intense din interiorul castrului. Cu toate acestea, D. Tudor susţine că, din lipsa
dovezilor, nu se poate determina mărimea castrului şi nici numele unităţii care îl ocupa în sec. II - III, d. Hr.
Cetatea romană era de dimensiuni modeste şi fusese construită, ca toate castrele de pe Olt, la început -
numai cu val de pământ şi şanţ de apărare în faţa ei, iar mai târziu, s-a adăugat acest element defensiv, zidul
cel gros de cărămidă, între şanţ şi val. Aceste lucrări au fost realizate în vremea lui Hadrian (117-138) şi mai
târziu, sub Septimius Sever. În acelaşi timp cu ridicarea unor castre pe întreg cursul Oltului, romanii
construiesc şi drumul de pe malul drept al apei, drum ale cărui urme se mai pot vedea şi astăzi şi pe care a
trecut, probabil, şi împăratul Traian în anul 105, cu trupele spre Sarmisegetuza.
Cercetătorul Radu Vulpe susţine că drumurile construite de romani erau marcate din loc în loc cu
pietre miliare, ce indicau în mii de paşi, distanţa de la localitatea cea mai apropiată, iar la fiecare etapă de
mers (cca 18-20 km) se găsea câte o „statio” sau „mansio”, cu posturi de pază şi de întreţinere, cu hanuri, cai
de schimb şi depozite de provizii militare (Vulpe, 1970, 109-110). Săpăturile făcute de-a curmezişul acestor
căi, în mai multe puncte (la Sucidava, Romula, Buridava, Rusidava etc.), au confirmat că drumul a fost
construit din pietriş şi avea o lăţime de 5-5,6 m. În rest, pe anumite porţiuni, se mai poate observa şi astăzi,
intervenţia omului şi mai ales arăturile cu tractorul, care au dus la ştergerea urmelor acelei prime căi de
acces.
În sectorul Piatra-Olt - Râureni, acest drum a fost trecut şi pe Tabula Peutingeriana, astfel: de la
Acidava (Enăşeşti, jud. Olt) şi până la Rusidava (Momoteşti-Drăgăşani), harta antică înscrie o distanţă de
24000 paşi romani, adică 35,640 km, distanţă ce corespunde realităţii de pe teren; de la Rusidava la Pons
Aluti (Ioneştii Govorii), distanţa e de 14000 paşi romani, adică de 21 km, cifră ce depăşeşte cu aproape 1 km
situaţia din teren. Iată cum descrie inginerul Pamfil Polonic traseul acestui drum de acum zece decenii pe
fragmentul Drăgăşani: „urmând în continuare drumul, îl întâlnim la Voiceştii de Mijloc, la pârâul Putreda, la
pârâul Pesceana, până la Momoteşti (locul Rusidavei). El trece apoi pe marginea de răsărit a terasei ocupate
de oraşul Drăgăşani, pentru ca să treacă apoi pâraiele Drânga şi Bârsa, Gura Văii Hunia” (Berciu, 1966, 315­
316). În Drăgăşanii de azi, acest sector al drumului este cunoscut sub denumirile Drumul de Piatră sau Calea
lui Traian, străbătând oraşul pe la est, de la un capăt la altul, mergând paralel cu râul Olt, la o distanţă de cca
2 km. La sud, dinspre Voiceşti, după ce trece pârâul Putreda, ajunge la locul identificat al castrului Rusidava,
la 200 m est de DN 64, după care urmăreşte, prin partea de jos, fruntea primei terase a Oltului, pe la est de
fosta IAS, pe la vest de stadionul oraşului şi se continuă pe strada Împăratul Traian (de curând, cu denumirea
schimbată: strada Primăverii), continuând până la cartierul Bârsanu şi satul Călina, spre nord.
În perioada dintre cucerirea Daciei şi cea a părăsirii ei de către trupele şi administraţia romană, precum
şi de către coloniştii ce au însoţit-o, s-au realizat legături care au făcut posibilă convieţuirea acestora. S-au
încheiat căsătorii mixte care au contribuit la strângerea şi consolidarea relaţiilor dintre armata romană şi
populaţia autohtonă. Invaziile carpo-gotice din secolul III după Hr. şi atacurile îndreptate spre Limesul
Alutan s-au răsfrânt şi asupra Rusidavei, care a avut de suferit mult. În anii 245-247 d. Hr., când carpii au
distrus Romula şi Pons Aluti, după cum dovedesc tezaurele îngropate şi urmele de incendiere, Rusidava a
fost, la rândul ei, distrusă. Populaţia din zonă a găsit adăpost în pădurile vecine, de unde revenea în clipele de
linişte, perioade care, până la părăsirea Daciei de către armata romană, sunt din ce în ce mai rare. Ce a urmat
după aceea? Contrar teoriei potrivit căreia toată populaţia s-a retras la sud de Dunăre, odată cu armata
romană, Dacia a continuat sa fie locuită. Din Dacia, s-au retras armata romană şi, odată cu ea, toţi cei care au
fost angrenaţi în administraţia romană şi nu aveau motive să fie îndrăgiţi de populaţia de rând; la fel cei
bogaţi, care, cu banii lor, puteau trăi oriunde. Ca şi în restul Daciei, şi în zona noastră - a Drăgăşanilor de azi
-, au rămas pe loc: populaţia de origine dacă, acea populaţie care în timpul ocupaţiei romane şi-a păstrat
identitatea; era acea populaţie locuind în apropierea castrului, pe teritoriul Gârdeştilor de mai târziu; o parte
din urmaşii coloniştilor, veniţi în acelaşi timp cu armata romană, care primiseră pământuri şi îşi făcuseră o
stare materială bună, întemeiaseră familii mixte prin căsătorie cu femei dace.

273
 Populaţia rămasă şi-a continuat activitatea de până atunci, evitând contactul cu valurile de migratori ce
se succedau pe aici. Au fost şi cazuri când grupuri izolate de migratori au refuzat să-şi continue drumul şi au
rămas pe aceste locuri, intrând în contact cu populaţia băştinaşă, alături de care au convieţuit. Chiar dacă de
la aceştia a împrumutat unele elemente de vocabular sau obiceiuri, populaţia daco-romană, prin număr şi un
grad superior de dezvoltare, a avut capacitatea să-i asimileze. În secolele IV-VI, are loc o puternică
dezvoltare a acestor meleaguri, în planul vieţii economice şi social-politice. În mediul sătesc daco-roman, se
răspândeşte creştinismul, devenit factor de seamă în procesul de sudare a convieţuirii dintre daci şi romani.
Perioada de la retragerea aureliană şi până în secolul al X-lea, va avea o importanţă deosebită, deoarece este
perioada când se formează limba şi poporul român. Zonele de locuire mai densă s-au unit în stătuleţe
feudale, cnezate şi voievodate, care au devenit cu timpul Ţările Româneşti din Evul Mediu timpuriu.

2. E V U L M E D IU

a ) P r i m a a t e s t a r e a lo c a l it ă ţi i D r ă g ă ş a n i
Secole de-a rândul, documentele vremii nu amintesc nimic despre viaţa şi activitatea locuitorilor
acestei aşezări. Date despre Drăgăşani şi localităţile sale componente, aflăm din documente oficiale abia în
secolul al XVI-lea. Prima atestare documentară a localităţii Drăgăşani, cu această denumire, apare într-un act
oficial din 1535 (7043), iunie 7, prin care Vlad voievod, domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui jupân Fârtat
pârcălabul, câteva moşii şi sate. Actul original, scris în limba slavonă, a fost tradus în româneşte la începutul
secolului al XIX-lea şi are următorul conţinut:
„Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiu l marelui şi
preabunului Radu Voievod, dă Domnia mea această poruncă a domniei mele, cinstitului boier al domniei
mele, jupanului Fârtat pârcălabul şi cu fiii lui, ca să-i fie în Lăleşti şi în Drăgăşani şi în Murgeşti, pentru că
îi sunt drepte ocine dedine.
Iar după aceea, au avut pâră cu Stanca de la Râmnic înaintea domniei mele pentru cele de mai sus
zise averi şi sate, de a pârât Stanca pe jupan Fârtat, că este nepoata lui, făcută de fratele lui.
Iar domnia mea, întru aceasta, am judecat după lege, cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat
domnia mea lege, 12 boieri Stancăi din Râmnic, ca să jure domniei mele că este făcută de fratele mai sus
zisului boier al domniei mele, jupan Fârtat pârcălab.
Iar ea n-a putut să jure, ci a rămas de lege înaintea domniei mele. De aceea am dat şi domnia mea
boierului domniei mele, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată
şi martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fo st vornic şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul
mare logofăt şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi
Badea Aiaz mare postelnic.
Ispravnic, Tatul logofăt.
S-a scris în iunie 7 zile, în anul 7043 (1535).
+ Io Vlad voievod, din mila lui dumnezeu domn ” (DIR, B, X V I/II, doc. 114, pag. 182-183).

b ) „ D ră g ă ş a n ii E p is c u p ii”

Încă din secolul al XII-lea, în Ţara Românească, alături de proprietăţile domnitorilor, din care aceştia
puteau face danii slujitorilor de încredere sau bisericilor, apar noi forme de proprietate feudală şi laică,
provenite, în cea mai mare parte, din contopirea pământurilor ţărăneşti. De-a lungul secolelor XVI şi XVII,
se continuă trecerea pământurilor în stăpânirea câtorva feudali şi a bisericilor care, pe de o parte cumpără
mari suprafeţe de teren de la cei aflaţi în necazuri sau se folosesc de alte modalităţi ca donaţiile sau
închinările, pentru a-şi mări averile. „La sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea -
apreciază istoricii - , moşiile bisericeşti cuprindeau zeci de sate” (Pascu, 1966, 59). În urma acestor
cumpărări şi donaţii, Episcopia Râmnicului a devenit o mare proprietară de pământ şi, mai ales, de
suprafeţe cultivate cu viţă de vie. Satul Drăgăşani a ajuns proprietatea Episcopiei Râmnicului ca urmare a
donaţiilor de terenuri de către diverşi proprietari, pentru a fi trecuţi la „sfântul şi dumnezeiescul pomelnic, ca
să fie veşnică pomenire”, sau să fie înmormântaţi la Episcopie. Episcopul Atanasie Mironescu scria în 1906,
în Istoricul Episcopiei Râmnicului, că aceasta avea moşii şi vii în Drăgăşani, prin acte de danie şi hrisoave
domneşti din anii 7090 (1582) şi 7107 (1599) (M ironescu, 1906, 238). Un astfel de document a fost cel scris
între anii 1592 şi 1599, reprezentând un testament al călugăriţei Eufrosina din Drăgăşani, prin care aceasta

274
lă s a E p is c o p ie i R â m n ic u lu i p a r te a e i d e m o ş te n ire d in sa tu l C io ro iu (ju d . D o lj) şi d in D ră g ă ş a n i; to a te c e le
m e n ţio n a te , „le d ă ru ie ş te c a să -i fie p o m a n ă ei şi p ă r in ţilo r e i ” (Bălaşa, f. an, 34)
M ih a i V ite a z u l, în iu n ie 1 599, în tă r e a s tă p â n ire a E p is c o p ie i R â m n ic u lu i p e s te „ m o ş iile şi a v e re a şi
s ă la ş e le de ţig a n i c a re a p a r ţin u s e ră c ă lu g ă riţe i M a ria (a c e e a şi c u E u fro s in a ) d in D ră g ă ş a n i ... le -a în c h in a t şi
le - a d a t d e b u n ă v o ie sfin te i E p is c o p ii în c ă în a in te d e v r e m e ” a d ic ă a tu n c i „ c â n d a f ă c u t-o p e e a p r e a c in s titu l
şi p r e s fin ţitu l a r h ie p is c o p K ir T e o fil al R â m n ic u lu i, c ă lu g ă riţă în c in u l m a re lu i c h ip , e a a d a t to a te c ă rţile d e
o c in ă şi d e d e d in ă în m â n a p r e a c in s titu lu i p ă rin te . I a r a p o i a m v ă z u t şi d o m n ia m e a c ă rţile şi în to c m ir e a
m o n a h ie i c a re s -a z is m a i su s, to a te c â te se v o r a le g e , p ă rţile ei d e p r e tu tin d e n i” (D I R , B , X V I / V I, doc. 365,
pag. 356).
C â ţiv a a n i m a i tâ rz iu , în a n u l 1602 (7 1 1 0 ), iu n ie 2 , a c e e a ş i c ă lu g ă riţă M a ria d in D ră g ă ş a n i d ă o „ c a r te ”
E p is c o p ie i R â m n ic u lu i p r in c a re îi în tă r e ş te s tă p â n ire a , d u p ă în c e ta r e a ei d in v ia ţă , p e s te to a te a v e rile ei „d in
D ră g ă ş a n i” , p a r te a ei to a tă , „ ş i d in M o m o te ş ti (. . .) ia ră şi, p a r te a ei to a tă , „ şi d in ţig a n i, a n u m e N e a g o e , cu
să la ş u l şi P ă d u re şi R a d a c u d o i fii şi o f iic ă ” . T o a te , le d ă ru ie ş te c a să fie în g r o p a tă la E p is c o p ie (D I R , B ,
X V I I / I , doc. 94, pag. 92).
E p is c o p ia c o n tin u ă s ă c u m p e re şi s ă p r im e a s c ă d a n ii, a lte şi a lte te re n u ri, c e e a c e fa c e c a s ă a p a r ă o
se rie d e n e în ţe le g e ri în tr e n o u l p r o p rie ta r şi v e c in ii să i, fa p t c a r e - l d e te r m in ă p e e p is c o p u l Ig n a tie al
R â m n ic u lu i s ă in te r v in ă p e lâ n g ă d o m n u l Ţ ă rii R o m â n e ş ti - R a d u L e o n v o ie v o d ( 1 6 6 4 -1 6 6 9 ) c a re , în a n u l
1 667, h o tă ră ş te c a 12 b o ie ri s ă h o tă rn ic e a s c ă şi s ă îm p ie tr e a s c ă m o ş ia E p is c o p ie i, p a r te a ei d in D ră g ă ş a n i şi
M o m o te ş ti. C e i 12 b o ie ri u n e s c c e le d o u ă m o ş ii d in M o m o te ş ti şi D ră g ă ş a n i, lă s â n d „d e a u lu a t c e ila lţi
slu jito ri şi m e g ie ş i” , p a r te a lo r d e la m a r g in e . D in d o c u m e n t, re z u ltă c ă în a n u l 1 6 6 7 , m o ş ia E p is c o p ie i se
în tin d e a d in a p a O ltu lu i, u r c a în D e a lu l D ră g ă ş a n ilo r, a p o i p e c u lm e a d e a lu lu i p â n ă la M o m o te ş ti, şi d e a ici,
p r in p a r te a d e su d , p â n ă la O lt (Şerban, 2004, 65) . E a a v e a o lă ţim e d e 1700 d e m e tr i, în g lo b â n d şi sa tu l
D ră g ă ş a n i, c a re v a a v e a a c e s t s ta tu t p â n ă în 1 8 6 3 , tim p d e 2 6 5 d e a n i, c â n d a f o s t a d o p ta tă le g e a s e c u la riz ă rii
a v e r ilo r m â n ă s tire ş ti.
In u r m ă to rii 2 0 0 d e a n i, E p is c o p ia R â m n ic u lu i v a p rim i şi a lte d o n a ţii, v a c u m p ă r a m a i m u lte te re n u ri
şi v a d e v e n i c e a m a i m a re p ro p rie ta ră d in a c e a s tă z o n ă . In a f a ră d e v in ă ric i, E p is c o p ia m a i în c a s a „ o ta ş tin ă ” ,
c a re e r a „o v a d r ă d in d o u ă z e c i” , d e la to ţi p ro d u c ă to rii c a re a v e a u v ii p e p ă m â n tu l ei. V in ă ric iu l e r a o ta x ă în
n a tu r ă (m a i a p o i în b a n i) p e c a re to ţi d e ţin ă to rii d e v ii o d ă d e a u d in p ro d u c ţia a n u a lă d e v in . A c e a s tă ta x ă se
p e r c e p e a d e d o m n ie p r in v in ă ric e ri, ia r d o m n ito ru l a v e a la titu d in e a d e a o c e d a şi a lto r in s titu ţii f e u d a le , sa u
c h ia r d e a o v in d e . In d e c e m b rie 1 677, E p is c o p ia R â m n ic u lu i c u m p ă r ă d e la Io n D o ro b a n ţu d in C a lo m fire ş ti
m o ş ia „ S c a u n u l lu i T u d o r ” d in sa tu l N u c i, a fla t în n o rd u l D ră g ă ş a n ilo r. O a ltă d o n a ţie d e te re n u ri c ă tre
E p is c o p ie , e f ă c u tă d e P e tro n ie m o n a h u l la 6 a p rilie 1 6 8 4 (M ironescu, 1906, 68) .
In u r m a a tâ to r d a n ii fă c u te E p is c o p ie i R â m n ic u lu i şi c u m p ă r ă r ii m a i m u lto r te re n u ri, la 6 n o ie m b rie
1 714, se fa c e o n o u ă h o tă rn ic ie a m o ş iilo r, în s o ţită d e c o m a s ă ri d e te re n u ri. E p is c o p ia c u m p ă r ă p e s te to t, în
D ră g ă ş a n i, p r e c u m şi în ju r u l a c e s tu ia : în B e re n i, S u te şti, G u ş o e n i, A m ă ră ş ti, V o ic e ş ti, Z lă tă re i, C ă lin a e tc .
T e o d o r, is p ra v n ic u l m o ş ie i d in D ră g ă ş a n i a E p is c o p ie i, c a re c u m p ă ra s e în n u m a i 2 -3 a n i a p ro a p e to a tă
p r o p rie ta te a m o ş n e n e a s c ă a s ă te n ilo r d in sa tu l N u c i, tr e c e la c u m p ă ră ri m a s iv e în D ră g ă ş a n i şi G â rd e şti.
N u m e le a c e s tu i is p ra v n ic e în tâ ln it în z e c i d e z a p is e , în c a lita te d e c u m p ă r ă to r d e m o ş ii, în sp e c ia l d e la
m o ş n e n ii d in sa tu l N u c i, în u r m a u n o r d a to rii p e c a re a c e ş tia le f ă c u s e r ă la n e g u s to ru l C o n d ii M e la c h e d in
R â m n ic u -V â lc e a , d a to rii în c o n tu l c ă r o ra a m a n e ta s e r ă a v e r e a şi p e n tru c a re tr e b u ia u să p lă te a s c ă în fie c a re
a n d o b â n d ă , în c a re în g r o p a u t o t r e z u lta tu l m u n c ii lo r. T o a te m o ş iile p e r s o n a le a le is p ra v n ic u lu i T e o d o r, la 5
se p te m b rie 1753, tr e c în p r o p rie ta te a E p is c o p ie i R â m n ic u lu i. O d a tă c u a c e s te a , şi a lte le - c u m p ă ra te sa u
d o n a te p â n ă la a c e a s tă d a tă , f e u d a d in D ră g ă ş a n i a E p is c o p ie i R â m n ic u lu i se m ă re ş te sim ţito r.
În c a ta g ra fia d in 1 840, g ă s im în p r o p rie ta te a E p is c o p ie i R â m n ic u lu i, u rm ă to a r e le lo c a lită ţi: T â rg u l
D ră g ă ş a n i, sa tu l B â rs a n u , sa tu l M o m o te ş ti, sa tu l Z lă tă r e i - c u s c h itu l D o b ru ş a , sa tu l C ă lin a c u m a h a la u a
B e re n i, sa tu l P ru n d e n i - c u m a h a la u a D ă e ş ti, s a tu l A u re ş ti - c u m a h a la u a V e rd e a , s a tu l Ş u şa n i etc. (Popescu-
Cilieni, 1941; 7, 9, 11, 20) .
D o n a ţiile d e m o ş ii d in p a r te a d o m n ito rilo r sa u a u n o r p e rs o a n e p a r tic u la re , se e x tin d şi la a lte m â n ă s tiri
d in ju d e ţu l V â lc e a şi d in a lte ju d e ţe . A c e s te a d is p u n e a u d e p ro p rie tă ţi a stfe l: m â n ă s tire a H o re z u a v e a o v ie
în D e a lu l G â r d e ş tilo r şi c o le c ta v in ă ric iu l d o m n e s c d o n a t d e C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u , „ d in d e a lu l S u te ş tilo r i
N e m o iu i d e n d e a lu l G â r d e ş tilo r şi a l Z lă tă r e ilo r şi a l C r e ţe n ilo r ” (Fondul arhiv. M â n ă s tir e a H o r e z u , pach.
LX, doc. 1), M â n ă s tire a D o b ru ş a - în Z lă tă r e i şi în M ă z ă ra n i (p rin d o n a ţie sa u c u m p ă ra re d e la m o ş n e n i),
M â n ă s tire a G o v o ra - în D e a lu l D ră g ă ş a n ilo r, M â n ă s tire a B is tr iţa - în D e a lu l G â rd e ş tilo r, S c h itu l P ă p u ş a - în
D e a lu l D ră g ă ş a n ilo r, M â n ă s tire a D in tr-u n L e m n - în D e a lu l D ră g ă ş a n ilo r, M â n ă s tire a C o z ia - în D e a lu l

275
Drăgăşanilor, dar şi mânăstirea Sadova (care se află la numai 15 km de Dunăre), schitul Mărculeşti din fostul
judeţ Muscel, schitul Căluiu, mânăstirea Surupatele, Biserica romano-catolică din Râmnicu-Vâlcea.
Dependenţa de Episcopia Râmnicului, a satului şi apoi a târgului Drăgăşani, a menţinut, de-a lungul
celor peste 250 de ani, această stare a aşezării şi o evoluţie lentă care a depins numai de proprietar, acesta
aprobând sau nu, în raport cu interesele sale, construirea unor clădiri, sau a unor dotări edilitare.

3. E P O C A M O D E R N Ă

a ) D r ă g ă ş a n i u l şi m iş c a r e a r e v o l u ţ i o n a r ă d in 1821
M işcarea condusă de Tudor Vladimirescu, determinată de nemulţumirea profundă a ţărănimii
exploatate, manifestată în tot cursul secolului al XVIII-lea, izbucnită în 1821, îndreptată în acelaşi timp
împotriva orânduirii feudale şi a stăpânirii otomane, nu numai că a ajuns şi pe meleaguri drăgăşănene, dar
aici a avut loc şi unul dintre momentele principale ale ei: deznodământul!
În acest an revoluţionar, la Drăgăşani, s-au purtat lupte grele între formaţiunile de panduri şi turci,
după ce Tudor Vladimirescu fusese ucis mişeleşte la Goleşti (27 mai 1821) de către eterişti, la comanda
conducătorului acestora - Alexandru Ipsilanti. Luptele s-au desfăşurat în zilele de 29 mai - 7 iunie.
Localitatea Drăgăşani a fost aleasă pentru înfruntarea dintre panduri şi turci, şi datorită poziţiei strategice a
acesteia. Din documentele cartografice, reiese că Lunca Oltului avea locuri de pădure deasă în est şi sud,
care se prelungea cu pădurea de la Călina, Prundeni şi Zăvideni spre nord şi constituia un spaţiu prielnic
înaintării pandurilor. La Drăgăşani, era un punct unde se intersectau mai multe drumuri, care făceau legătura
între cele două maluri ale Oltului, cu vaduri ce se puteau trece cu uşurinţă şi cu ramificaţii în satele din
împrejurimi, putându-se asigura deplasări lesnicioase spre Slatina, pe ambele părţi ale Oltului, spre Craiova,
Râmnicu-Vâlcea şi Târgu-Jiu, la care se adaugă prezenţa strategică a mânăstirilor: Stăneşti, Mamu, Dobruşa
şi Şerbăneşti.
„Şi mergând la Drăgăşani - spune în relatarea sa polcovnicul Ion Solomon, care conducea pandurii
din garnizoana Craiova - am găsit oraşul pustiu, fugiseră toţi negustorii; şi şezând să prânzim, ne-am
pomenit că vin nişte negustoraşi la mine şi-mi spun că le-a venit poruncă de la Chihaia - bei să le gătească
de prânz turcilor, că peste puţin vor fi aicea; şi m-au rugat neguţătoraşii ca să-mi fa c pomană cu ei şi să mă
retrag din orăşelul lor mai iute, până nu vin turcii, căci o să li se întâmple fo c şi robie. Aşa că fiindu-mi milă
de dânşii, i-am ascultat şi m-am retras în satul Zăvideni, cale de jumătate de poştă de Drăgăşani; şi cum am
ieşit eu, pe loc au intrat turcii şi, după ce au mâncat, au plecat iute după noi şi ne-au ajuns acolo, la
Zăvideni ” (Solomon, 1933, 20).
Ajunşi la Zăvideni, pandurii fac popas într-o grădină de pruni („în ţarină”, sub un deal, probabil în
partea de nord-vest de biserica de la Bărbuceni, de unde se putea supraveghea valea Oltului până la
Drăgăşani) şi încearcă să se odihnească. Pe marginea Oltului, se văd cete de turci care veneau în fuga mare.
Lupta care a avut loc (la 26 mai 1821) s-a dat între circa 800 de panduri şi turci care erau peste 3000, aceştia
aducând cu ei şi tunuri, în timp ce pandurii nu aveau niciun tun; pe lângă asta, rămăseseră şi fără cai, pe care
îi împiedicaseră ca să pască şi care, la zgomotul împuşcăturilor, se împrăştiaseră. Pandurii s-au retras în nişte
vii şi au împuşcat mulţi turci; apoi au urcat pe un deal, unde a avut loc o luptă corp la corp, timp în care
pandurii s-au împrăştiat, mai ales că în timp ce turcii se înmulţeau „ai noştri” dăduseră fuga la coastă
(Ibidem). Din tabăra pandurilor, pieriseră peste 200 de oameni (Documente V, 1959-1962, 570-571). Văzând
că pandurii s-au risipit, turcii au luat-o înapoi spre Drăgăşani, iar pandurii s-au regrupat, au coborât în vale, la
Orleşti, şi s-au îndreptat spre Râmnic.
Turcii, întorşi la Drăgăşani, concentrează trupele în cele trei case principale din târg: Mânăstirea
Drăgăşani (în locul unde se află astăzi catedrala), casa şătrarului şi metohul Episcopiei Râmnicului, pe care
le-au întărit cu şanţuri de apărare. În această zi, la 21 mai 1821, turcii intraseră în Slatina, unde au dat lupte
cu garnizoana de panduri, care avea un număr redus de luptători, dintre care, cei mai mulţi, au căzut în
luptele cu forţele otomane, mult superioare. Auzind pârjolul făcut de turci, Hagi Prodan a pornit spre
Slatina, dar în acelaşi timp, primind ştirea că la Drăgăşani sosiseră 3000 de turci, a mers la Vultureşti, unde a
sosit şi oastea lui Macedonski, în noaptea de 27 spre 28 mai, poposind aici şi luând masa.
În acest timp, un român scăpat de la turci, din Drăgăşani, îi anunţă pe comandanţii pandurilor că turcii
au luat fete şi fugari creştini din Craiova şi Caracal, precum şi negustori din Drăgăşani, pe care îi ţin închişi,
ca să-i taie, bănuindu-i de „zavergii” (Aricescu, 1873, 284).

276
 D in 2 0 0 0 d e p a n d u ri, c â ţi s-a u o f e r it v o lu n ta ri c a să -i a ta c e p e tu rc i, H a g i P ro d a n a a le s 3 0 0 şi, d â n d u -
le m e rin d e , a rm e şi m u n iţii, a c e ş tia a u tr e c u t O ltu l sp re a p u s p r in tr e i p u n c te d ife rite , în n o a p te a d e 2 7 sp re 28
m a i, n u la a c e e a ş i o ră . O p e r a ţia p a n d u r ilo r a r e u ş it f ă r ă s ă se tr a g ă v re u n fo c d e a rm ă . P a n d u rii f u s e s e ră
in fo rm a ţi d e s p re p u n c te le în c a re e ra u c o n c e n tra te a rm a te le tu r c e ş ti şi s -a u a d u n a t în p a r te a d e a p u s şi
m ia z ă n o a p te a tâ rg u lu i, su s p e D e a lu l O lt. S -a u îm p ă r ţit, p e n tru r e z is te n ţă , în m a i m u lte „ c a s e m a r i” ,
îm p r e jm u ite c u g a rd u ri în a lte d in tr u n c h iu ri d e ste ja r, sp a rte în d o u ă şi în fip te a d â n c în p ă m â n t, u n d e a v e a u să
se r e tr a g ă în c a z d e a ta c d in p a r te a tu rc ilo r.
L a d o u ă o re d u p ă c e s -a lu m in a t de z iu ă , tu r c ii, o b s e rv â n d p r e z e n ţa p a n d u rilo r, s -a u în d r e p ta t sp re
D e a lu l O lt şi i- a u a ta c a t în p o z iţiile lo r. „ D u ş m a n ii se r e p e z e a u c u m a re în d r ă z n e a lă , p â n ă la m e te re z e le
n o a s tre - sc rie C h iria c P o p e s c u - d a r c u m a re v ă tă m a re s -a u în f r â n t în a p o i, d e c â te o ri a u d a t n ă v a lă p e s te
m e te re z u rile tr u p u lu i n o s tr u ” (Berindei - M utaşcu, 1962, 176) .
„ L u p ta a d u r a t to a tă z iu a d e 2 8 m a i ş i s - a s o ld a t cu p ie r d e r i d in a m b e le p ă r ţi; tu rc ii lă s â n d p e c â m p u l
d e lu p tă 8 6 d e m o r ţi ş i u n n u m ă r m a i m a r e d e ră n iţi, ia r d in r â n d u l c e lo r 3 0 0 d e p a n d u r i a u m u r it p e
c â m p u l d e o n o a r e 3 3 d e lu p tă to ri, ia r 1 7 a u f o s t r ă n iţi” ( Aricescu, 1873, 285 ).
În tim p u l d e s fă ş u ră rii c o n fru n tă rii, p a n d u rii ră m a ş i în s tâ n g a O ltu lu i a u tr e c u t, p e la P o g a n u , sp re lo c u l
d e lu p tă , p ro te ja ţi d e z ă v o iu l d e s a lc â m i şi p lu te d in lu n c ă . T u rc ii a u o b s e rv a t d e s tu l d e tâ rz iu a c e a s tă
m a n e v r ă şi im e d ia t s -a u re tra s în c e le tr e i c lă d iri d in s u d -e s tu l lo c a lită ţii. În frâ n ţi, m u lt re d u ş i c a n u m ă r, tu rc ii
a u d a t f o c tâ rg u lu i, lă s â n d n e a tin s e c e le tr e i c a s e în c a re se a fla u . I n c e n d iu l e r a fo lo s it d e tu r c i p e n tru a tim o ra
p o p u la ţia c a re -i s p rijin e a p e p a n d u ri.
„ A u a r s ş i p u te a o m u l d e tre i s fe r tu r i d e c e a s s ă v a z ă p a r a d e la f l a c ă r a c e a m a r e c a r e se u r c a s e v a l
în a e r ”- d e s c r ia C h iria c P o p e s c u in c e n d iu l D ră g ă ş a n ilo r ( Berindei - M utaşcu, 1962, 176). F o c u l d in
D ră g ă ş a n i a d u r a t to a tă n o a p te a . Î n c ă d in s e a r a d e 2 8 m a i, p a n d u rii, ră m a ş i în n u m ă r d e 2 5 0 , s -a u u n it cu
c o rp u l c e tre c u s e O ltu l, f ă c â n d u -ş i ta b ă r a to t în p a r te a d e n o r d -v e s t a tâ rg u lu i D ră g ă ş a n i, în c a s e le d e p e
D e a lu l O lt. În a c e e a ş i se a ră , so se şte la D ră g ă ş a n i şi s e rd a ru l D ia m a n d i, c a re a v e a su b c o m a n d ă în tr e a g a
c a v a le rie , f o rm a tă d in c irc a 1000 d e o a m e n i. ( D o c u m e n te V, 1959-1962, 313) . În d im in e a ţa d e 2 9 m a i, în
z o ri, u n g ru p d e c ă lă re ţi tu r c i c a re se c a z a s e r ă în in c in ta m â n ă s tirii şi în c a se le m a ri p e c a re p u s e s e r ă
s tă p â n ire , îi a ta c ă p e p a n d u rii lu i D ia m a n d i. În a c e s tă c o n fru n ta re , a u c ă z u t 56 d e tu rc i ( A ricescu, 1873,
286 ). În ră s tim p u l d e ră g a z c a re a u rm a t, D ia m a n d i e s te in f o rm a t d e a r e s ta r e a lu i T u d o r V la d im ir e s c u de
c ă tre M a c e d o n s k i, c a re se şi d e c la ră c o m a n d a n t a l p a n d u rilo r. În a c e s te îm p re ju ră ri, D ia m a n d i a în ţe le s c ă
f ă r ă T u d o r V la d im ir e s c u şi su b c o m a n d a lu i M a c e d o n s k i, n u m a i a v e a n ic i u n se n s s ă lu p te şi se re tra g e cu
c a v a le r ia la m â n ă s tire a H o re z u ( D o c u m e n te V, 1959-1962, 313 ).
În a d o u a p a rte a lu p te i, p a n d u rii, su b c o m a n d a lu i M a c e d o n s k i şi H a g i P ro d a n , a u strâ n s c e rc u l şi s-a u
a p r o p ia t d e c e le tr e i c a se în c a re se a fla u tu r c ii şi le -a u a s e d ia t. Î m p u ţin a ţi n u m e ric şi c u m u n iţie in s u fic ie n tă ,
tu r c ii a u s lă b it re z is te n ţa şi în n o a p te a d e 2 9 sp re 3 0 m a i s -a u re tra s sp re R â m n ic u -V â lc e a , la o „ p o z iţiu n e
d e p ă rta re d e 6 o re d e D ră g ă ş a n i” ( Ib id e m , 522) . T u rc ii a u lu a t r e tr a g e re a p a n d u r ilo r d r e p t ta c tic ă d e lu p tă “ şi
n u c u te z a u a ie şi d o u ă z ile d in m â n ă s tire şi d in c a s e le în c a re e ra u în c h iş i, d u p ă a c e e a r ă m â n â n d p u ţin i tu rc i
d e p a z ă la m â n ă s tire , c e ila lţi p le c â n d la C r a io v a c u ră n iţii lo r ” ( A ricescu, 1873, 285-286) .
C u c â te v a z ile în a in te d e 7 iu n ie , g r e u l a r m a te lo r tu r c ilo r so s ise d in n o u la D ră g ă ş a n i, în s p e ra n ţa d e a
în a in ta şi a c u c e ri O c n e le M a ri. În z iu a d e 7 iu n ie 1 8 2 1 , a re lo c lu p ta d in tre e te riş ti şi tu rc i. T u rc ii, în n u m ă r
d e 2 5 0 0 s -a u o p rit în sp a te le p ă d u rii d in p a r te a d e s u d -e s t şi 2 0 0 d e lii „ d in tre e i, s-a u a p r o p ia t d e o c â r c iu m ă
a rsă , c a re se a f la la o d is ta n ţă d e o b ă ta ie d e p u ş c ă d e lin ia a v a n g ă rz ii e te r iş tilo r ” ( Docum ente, R ăscoala
1821, 264 ). C e rc e tă to ru l D u m itru B ă la ş a a p r e c ia c ă lo c u l u n d e se g ă s e a c â rc iu m a , a r fi f o s t la in te r s e c ţia
a c tu a lă a s tr ă z ilo r D e c e b a l c u T u d o r V la d im ire s c u . Ip s ila n ti, c a re se a f la la R â m n ic în f ru n te a e te riş tilo r
p re z e n ţi a c o lo , l- a tr im is p e C a ra v ia s ă a fle c a re e r a s itu a ţia tu r c ilo r la D ră g ă ş a n i. D u p ă ce a c e s ta îl
in f o rm e a z ă c ă n u s u n t m u lţi tu r c i, se h o tă ră ş te tr im ite r e a a „o s a m ă d e a rn ă u ţi şi m a v ro f o r i la D ră g ă ş a n i, s ă
a p u c e p e tu r c i la re v ă rs a tu l z o r il o r ....ş i a ş a d â n d u -s e p o r u n c a a se g ă ti, d u p ă ce s-a u în to c m it c e i o râ n d u iţi a
m e rg e , a u şi p o r n it c u to ţii d in R â m n ic ” (Ib id e m , 260 ). A lte iz v o a re in f o rm e a z ă c ă la D ră g ă ş a n i a f o s t trim is
b a ta lio n u l sa c ru , în n o a p te a d e 1 iu n ie , su b c o m a n d a lu i I o rd a c h e şi a lu i C a ra v ia ( D o c u m e n te V, 1959-1962,
23) . B a ta lio n u l sa c ru , a ş e z a t în c a re u , c u c irc a 6 0 0 d e o a m e n i şi tr e i tu n u r i, o c u p ă p o z iţie d e lu p tă , p ro b a b il
p e a c tu a la s tr a d ă C a ro l. C ă p ita n u l I o rd a c h e îi o rd o n a s e lu i A ta n a s ie s ă tr e a c ă p e u n lo c m lă ş tin o s , c a să -şi
a ş e z e ta b ă r a în p a r te a d r e a p tă a d e a lu lu i, p e n tru a -i îm p ie d ic a p e tu r c i să d is tru g ă p o d u l.
T u rc ii, d e te a m ă s ă n u fie în c e r c u iţi, a u tr im is 150 d e c ă lă re ţi, c a re a u fo s t re s p in ş i şi siliţi s ă in tre d in
n o u în D ră g ă şa n i. R e tr a g e re a s - a fă c u t, c u a p ro x im a ţie , p e s tr a d a C a ro l şi în a c e s t fe l a u c ă z u t în sp a te le
b a ta lio n u lu i sa c ru . S ta re a de b e ţie în c a re se a fla u g re c ii, m u n iţia u m e d ă d e c a re n u s - a u p u tu t fo lo s i, a u f ă c u t

277
ca riposta acestora să fie slabă, iar călăreţii turci, aşa cum se vede în stampa cu lupta de la Drăgăşani, să
nimicească armata eteristă (Ibidem, 316, 434).
Din cei 600 de soldaţi ai batalionului sacru, au scăpat 100. Cea mai mare parte a pandurilor, nu au
participat la luptă alături de eterişti. La vestea morţii lui Tudor, ei se împrăştiaseră. O parte din panduri s-a
retras la Suteşti, „unde au continuat lupta, respingându-i pe turci, iar altă parte s-au îndreptat spre nord până
la podul Groşerii, la piscul ce-i zice Al Călinii, unde s-au dat ultimele lupte” (Documente V, 1959-1962, 98).
Pe 9 iunie, pandurii care i-au respins pe turci la Capu Dealului, se retrag în pădurea Măciuca, unde îngroapă
casa de bani a lui Tudor Vladimirescu, cu tezaurul mişcării.
Revoluţia de la 1821 a zguduit din temelii orânduirea feudală din Ţara Românească, punând capăt
regimului fanariot, restabilind domniile pământene, trecând mânăstirile sub conducerea egumenilor români.
Toate acestea au constituit paşi însemnaţi şi siguri pe calea cuceririi independenţei naţionale de mai târziu
(Osiac, 1974, 137). Ca omagiu adus evenimentelor petrecute la Drăgăşani, cu două veacuri în urmă, în
parcul din mijlocul municipiului, s-a ridicat bustul lui Tudor Vladimirescu, iar în cimitirul oraşului - un
monument în cinstea eroilor „batalionului sacru”, loc de perelinaj pentru grupurile de turişti greci care
vizitează România, ca şi pentru alţi călători străini şi români.

b ) A n u l 1 8 4 8 la D r ă g ă ş a n i
Revoluţia de la 1848 şi ideile ei au avut un puternic ecou, şi în rândul populaţiei drăgăşănene.
Aşezarea Drăgăşani, un târg dezvoltat la vremea respectivă, reşedinţă a Plăşii Oltul, şi-a trimis reprezentanţii
săi la Râmnicu-Vâlcea în seara zilei de 18 iunie, când s-a făcut depunerea jurământului pe „Constituţia
revoluţiei” . Costache Cerchez, desemnat administrator al judeţului, scria a doua zi: „ fie c a r e (participant) se
s o c o te a f e r i c i t a f a c e c e v a fr u m o s p e n tr u s in g u r u l iz v o r d e fe r ic ir e a l in im ii o m e n e ş ti” (Tam aş, 1971, 593).
Pe 2 august 1848, administratorul judeţului Vâlcea trece la măsuri administrative şi comunică Ministerului
din Lăuntru înlocuirea subadministratorului de la Drăgăşani, plasa Oltul, „p e n tr u n e în c r e d e r e a ce a u a v u t cu
Io n G re c e a n u , c a re „ a ş i in tr a t în lu c r a r e ” (BAR, M s. 3879, f. 213). În zilele ce au urmat, comisarul de
propagandă i-a strâns pe toţi locuitorii, le-a citit „punct cu punct” cele 12 „ponturi” ale Constituţiei, nu o
dată, ci în mai multe zile de-a rândul”, i-a convins să se înarmeze cu suliţe, lănci, coase, topoare, arme de
foc, „constituind garda naţională şi i-a îndemnat a apăra drepturile ce le-au dobândit, împotriva oricărei
năvăliri de streini” . În prezenţa lui, drăgăşănenii au depus jurământul, dând asigurări că vor fi credincioşi
„voinţei cauzei române, apărând-o din toate puterile împotriva oricărui atac şi asupriri şi că îşi vor jertfi chiar
viaţa pentru constituţie” (DJDAN, fond Magheru, pach. X IV bis, doc. nr. 4).
O contribuţie importantă a locuitorilor din Drăgăşani, a constituit-o aprovizionarea taberei militare de
panduri şi dorobanţi, organizată de generalul Gheorghe Magheru la Râureni. Un număr însemnat de
drăgăşăneni s-au înscris ca voluntari în rândul combatanţilor, fapt consemnat în documentele vremii
(Şerban, 2004, 109). Astfel, în bugetul de venituri şi cheltuieli din anul 1848, se precizează că „130 lei s-au
plătit la 36 de oameni în două rânduri ..., care au dus răcuţii la Râmnic”; aceeaşi precizare o întâlnim în
bugetul pe acelaşi trimestru al satului Zlătărei, unde o sumă de 22,00 lei, iarăşi luată din cutie, era destinată
pentru „leafa dorobanţilor Magherului” .
Precum se ştie, revoluţia paşoptistă a fost înăbuşită prin intervenţia armatelor imperiilor vecine -
otoman şi ţarist. La 5 octombrie 1848, cârmuitorul judeţului Dolj anunţa Departamentul din Lăuntru că
Mehmet paşa, abia venit în Craiova, aştepta sosirea, peste o zi, a unei oştiri turceşti de la Drăgăşani, cu un
efectiv „ca la o mie de ostaşi” (DJDAN - PJD, dos. 82/1848, f. 47). Spiritul dreptăţii şi libertăţii sociale, care
cuprinsese populaţia, a dăinuit încă multă vreme: locuitorii nu mai ascultau de ordinele vechiului regim şi
n-ar mai fi dorit revenirea acestuia. In satele din plasa Oltul, cu sediul la Drăgăşani, ţăranii nu încetaseră
acţiunile de nesupunere faţă de autorităţi nici anul următor. Au fost semnalate numeroase cazuri când ţăranii
refuzau să aprovizioneze cu cereale şi lemne armatele invadatoare externe, sau când cârmuitorii locali şi
dorobanţii erau alungaţi de săteni. La Drăgăşani, comisarul Barbu Dranoveţeanu este maltratat în plină piaţă,
atunci când îi anunţă pe locuitori de venirea în oraşul lor, a lui Omer Paşa. Sunt denunţaţi Ilie Breazul şi
Badea Cismarul fiind „mai isteţi la împotrivire” . Tot ei „l-au lovit în cap, cât au ieşit şi sânge”, pe comisarul
târgului (1848 în Vâlcea, 1978, 299). Prin porunca cu nr. 576 din 22 ianuarie 1849, Cârmuirea Judeţului
Vâlcea a cerut Subprefecturii Plăşii Oltul să facă raport asupra celor întâmplate şi să-i trimită la Râmnic pe
cei doi vinovaţi (Ibidem, 301). Printre revoluţionarii arestaţi după înfrângerea revoluţiei, figurează şi
Gheorghe Sutescu, originar din Drăgăşani, fost subrevizor şcolar în plasa Balta - jud. Dolj (Petrescu, 1969,
226). Trebuie menţionat şi faptul că un Ştefan Dumitru Nedelea din Zlătărei, militar făcând parte din
278
Regimentul nr. 2 Pompieri, a participat şi a fost rănit la lupta din Dealul Spirii, din Bucureşti ( 1 8 4 8 în
V â lc e a , 1978, 355).
Şi în anii următori, locuitorii din Drăgăşani au continuat să lupte împotriva stăpânirii, pentru dreptate
socială. În 1852 ei se revoltă, de data aceasta, împotriva lui Ion Solomon, care luase în arendă moşia
Drăgăşani de la Episcopia Râmnicului. Motivul revoltei lor l-a constituit faptul că Solomon le-a pretins, în
afara capitaţiei, pe care o achitaseră, şi alte sume mari de bani (DJDAN, dos. 19/1952, n e n u m ).
A,

c) î m p r o p r i e t ă r i r e a „ lu i C u z a ”
Un eveniment de mare importanţă pentru locuitorii oraşului Drăgăşani, l-a reprezentat împroprietărirea
ţăranilor, înfăptuită în baza legii agrare a lui Cuza din 1863, promulgată la 14 august 1864, care urma să intre
în vigoare la 23 aprilie/ 5 mai 1865, a cărei aplicare în teren, prin atribuirea pământului foştilor clăcaşi, a
început (abia) la 1 septembrie 1875. Prin aplicarea Legii rurale, s-a realizat şi secularizarea averilor
mânăstireşti, din care, numai Episcopia Râmnicului poseda aproape 3000 de pogoane. În iulie 1873,
inginerul Carol Forster a întocmit planul delimitării suprafeţelor cuvenite foştilor clăcaşi de pe moşia satului
Drăgăşani; s-au întrunit membrii comisiei de constatare a chiriaşilor din plasa Oltului, formată pentru
comuna Drăgăşani, care “au constatat numărul şi categoria clăcaşilor la fiecare proprietate în parte”, încheind
un proces-verbal în care se arată numele clăcaşilor, categoria lor, pământul acordat şi suma despăgubirii
cuvenite proprietarului” (DJVAN, P J V , d os. „ Îm p r o p r ie tă r ir e a 1 8 6 4 . P la s a O ltu l, c o m u n a D r ă g ă ş a n i”).
Din acest proces-verbal, rezultă că s-au împărţit 1899 pogoane şi 19 prăjini de la un număr de 18 proprietari,
din care: Episcopia Râmnicului - 1076 pogoane, 9 prăjini şi 15 stânjeni pătraţi la 27 de clăcaşi cu 4 boi; 158
de clăcaşi cu 2 boi şi 138 de clăcaşi cu braţele, stabilindu-se despăgubirea către proprietar la 25.689,19 lei
anual. Restul proprietarilor supuşi la expropiere, după ce li s-a oprit treimea legală, se aflau pe teritoriul
Gârdeştilor, care, la data întocmirii acestor lucrări, intrau în componenţa comunei Drăgăşani (I b i d e m ).
Suprafaţa expropriată în Gârdeşti, era de 824 pogoane, din care: la 31 clăcaşi li s-au acordat câte 400
de stânjeni pătraţi - loc de casă şi grădină, iar din fosta proprietate a Episcopiei, la 154 clăcaşi, li s-a acordat
aceeaşi suprafaţă (400 stânjeni pătraţi), pentru case şi grădină. Cu aceştia, numărul clăcaşilor împroprietăriţi
pe fosta proprietate a Episcopiei, a fost de 359, din care: 15 au primit câte 9 pogoane, 22 de prăjini şi 22 de
stânjeni pătraţi; 91 au primit câte 3 pogoane, 16 prăjini şi 11 stânjeni pătraţi; 99 au primit câte 6 pogoane, 6
prăjini şi câte 11 stânjeni pătraţi.
A fost întocmită Tabela A a comunei Drăgăşani, pe care sunt trecuţi 508 clăcaşi; în fapt, toţi locuitorii
care se aflau pe aceste moşii. Tabela a fost pusă în aplicare la 1 septembrie 1875, prin definitivarea şi
punerea în practică, în teren, a lucrărilor de atribuire a pamântului către foştii clăcaşi, prin documentul
intitulat A c t u l d e lim ită r ii ş i îm p ă r ţir ii p ă m â n t u l u i c e d a t d u p e le g e a r u r a lă d o m n ilo r lo c u ito r i, f o ş t i
c h ir ia ş i, d o m ic ilia ţi p e m o ş ia D r ă g ă ş a n i d in d is tr ic tu l V â lc e a , p la s a O ltu lu i, p r o p r ie ta te a s ta tu lu i,
întocmit de inginerul hotarnic Carol Forster (I b id e m ). Acest document este ultimul şi cel mai important act al
modului cum a evoluat proprietatea funciară a aşezării Drăgăşani, de-a lungul a aproape cinci secole de când
vechile obşti ţărăneşti şi-au pierdut libertatea prin aservirea lor, punându-se capăt acestei situaţii prin
înapoierea pământului stăpânilor lui de drept. Foştilor proprietari li s-au acordat despăgubiri pentru pământul
cedat, stabilindu-se în sarcina împroprietăriţilor cuantumul anual ce trebuia plătit şi care se ridica la suma de
25689 lei, din care, Episcopiei Râmnicului îi revenea suma de 14.703 lei, plătită de stat.
La Gârdeşti, în stăpânirea foştilor proprietari, au mai rămas peste 400 de pogoane, pe care aceştia le-
au lichidat prin vânzarea directă către locuitorii de aci. În Drăgăşani şi Bârsanu, rezerva rămasă era de 680
pogoane. Statul a trecut imediat la arendarea terenurilor ce compuneau rezerva sa, fie pe suprafeţe mari, fie
în loturi, considerând că va obţine venituri însemnate de pe aceste terenuri. Statul, prin reprezentanţii săi, s-a
dovedit un administrator ineficient, iar bunurile care constituiau rezerva rămasă statului din moşiile
expropiate, au generat numai pierderi, din care cauză s-a trecut la vânzarea lor, deoarece deveniseră un balast
pentru economie şi finanţe. De aceea, s-a părăsit orice criteriu de distribuire echitabilă şi s-a dat posibilitatea
unora să-şi adjudece suprafeţe însemnate de teren. Aşa a procedat Dimitrie Simulescu din Drăgăşani, care a
fost beneficiarul împroprietăririi, potrivit legii rurale din 1864, cumpărând, în 1871, când s-a ivit momentul
cel mai potrivit pentru astfel de afaceri, moşia Deleanca, cu trupurile Seaca şi Comăniţa, în suprafaţă de 90
de hectare, cu suma de 26.000 de lei, plătibilă în rate de câte 1040 lei pe timp de 25 de ani. Prin aceste
maşinaţiuni funciare, Dimitrie Simulescu a ajuns cel mai mare proprietar din Drăgăşani.
În procesul de împroprietărire, au existat şi o serie de nemulţumiri; acestea au generat plângeri ale
clăcaşilor cărora nu li s-a dat pământ sau nu au fost admişi la împroprietărire; în schimb, alţii care nu erau
279
în d r e p tă ţiţi, c a T . T M a rin o v ic i, G rig o re M a rin e s c u , D . S im u le s c u şi a lţii, a u p r im it lo tu ri d e p ă m â n t
( I b id e m ) . R e fo rm e le lu i A l. I. C u z a a u a v u t m e ritu l d e a sc o a te lo c a lita te a D ră g ă ş a n i d e su b p o v a r a r e la ţiilo r
f e u d a le , c e e a ce a a v u t c a e f e c t e m a n c ip a r e a a ş e z ă rii, c a re a p r im it s ta tu t d e c o m u n ă u rb a n ă , c re â n d u -s e a s tfe l
p re m iz e fa v o ra b ile p e n tru d e z v o lta re a s a u lte rio a ră .

d ) D r ă g ă ş ă n e n i i şi c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i
P o p u la ţia o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i şi-a a d u s c o n trib u ţia la c u c e r ir e a in d e p e n d e n ţe i n a ţio n a le , a tâ t d ir e c t -
p r in p re z e n ţa m ilita rilo r în r â n d u rile a rm a te i, c â t şi p r in s u s ţin e re a m a te r ia lă a ră z b o iu lu i, c u im p o rta n te su m e
d e b a n i d o n a te a rm a te i, p ro d u s e a g ro a lim e n ta re , a n im a le , îm b r ă c ă m in te , a te la je d e tr a n s p o r t e tc . O p a rte
în s e m n a tă a c o n trib u ţiilo r a f o s t d e s tin a tă p e n tru în tr e ţin e r e a s o ld a ţilo r ră n iţi şi a b o ln a v ilo r s o siţi în sp ita lu l
d e la D ră g ă ş a n i. O p r im ă f o rm ă d e s p rijin a r ă z b o iu lu i d e c ă tre p o p u la ţia o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, a f o s t a c e e a a
a c h iz iţio n ă rii d e a n im a le . A ş a c u m re ie se d in d o c u m e n te , a u f o s t re c h iz iţio n a te m a i m u lte a n im a le : 2 c a i şi
4 0 d e v ite m a ri, m a i a le s b iv o li, b iv o liţe şi m â n z a ţi. N e v o ia d e a rm e în tim p u l c o n fru n tă rilo r, s -a f ă c u t s im ţită
m a i a le s d u p ă lu p te le d e la G riv iţa . C u o c a z ia a c e s to r lu p te , s-a c o n s ta ta t c ă p u ş tile a rm a te i n o a s tre se
d e fe c ta u u ş o r şi p e r m ite a u in a m ic u lu i, c a re a v e a a r m a m e n t m o d e rn , s ă se a p ro p ie fo a rte m u lt d e p o z iţiile
s o ld a ţilo r ro m â n i.
M ih a il K o g ă ln ic e a n u , s u b lin iin d fa p tu l c ă „ a v e m b ra ţe , d a r n -a v e m p u ş ti“ (Istoria Rom âniei - IV,
1964, 609) , fă c e a u n a p e l c ă ld u ro s c ă tre în tr e a g a n a ţiu n e p e n tru a c o n trib u i b e n e v o l la c u m p ă r a r e a a rm e lo r
n e c e s a re fro n tu lu i. P â n ă la s fâ rşitu l lu n ii o c to m b rie 1 8 7 7 , lo c u ito rii d in 14 c o m u n e v â lc e n e o f e r is e ră 9 9 5 9 lei
p e n tru c u m p ă r a r e a d e a r m e ; în a c e s t sc o p , a u su b s c ris a tâ t p a rtic u la rii, c â t şi - d in b u g e tu l fie c ă re ia -
c o m u n e le u rb a n e , p rin tre c a re şi D ră g ă ş a n iu l. E c h ip a m e n tu l a rm a te i e ra , d e a s e m e n e a , d e fic ita r. P a rţia l,
îm b r ă c ă m in te a şi m a i a le s le n je r ia o s ta ş ilo r, a u f o s t c o m p le ta te p r in o fra n d e le fă c u te d e c e tă ţe n i, în d e o s e b i
o d a tă c u v e n ire a frig u lu i. A f o s t n e c e s a r ă c o n f e c ţio n a r e a d e c o jo a c e p e n tru so ld a ţi. J u d e ţu lu i V â lc e a i s -a u
c e r u t u n n u m ă r d e 2 0 0 0 d e c o jo a c e , c a re a u f o s t c o n fe c ţio n a te d e c o jo c a rii d in o ra ş e le D ră g ă ş a n i, R â m n ic u -
V â lc e a şi O c n e le M a ri, o p a rte d in p ie i fiin d r e c h iz iţio n a te p e p la n lo c a l. A u f o s t c u m p ă r a te 2 0 5 c o jo a c e , ia r
p e n tru c u m p ă r a r e a a r m e lo r „ o fr a n d e le s -a u u r c a t a p r o a p e la 7 0 0 0 fr a n c i, o s e b it D r ă g ă ş a n i şi cei
p a r tic u la r i ” (DJVAN - P J V , dos. 122/ 1877)
D u p ă în c e p e re a o s tilită ţilo r, a u a p ă r u t şi p rim e le v ic tim e a le ră z b o iu lu i, ră n iţii a v â n d n e v o ie d e o
în g r ijire m e d ic a lă c o r e s p u n z ă to a re , în sp a ţii sp e c ia l a m e n a ja te . L a D ră g ă ş a n i, s -a u o r g a n iz a t sp ita le în lo c a lu l
şc o lii şi în c o n a c u l m o ş ie i s ta tu lu i, c a re a n e c e s ita t re p a ra ţii. P e n tru a c e a s ta , a u f o s t r e c h iz iţio n a te 3 4 .0 0 0
c ă ră m iz i d in D ră g ă ş a n i; s - a fo lo s it p e n tru a c o p e riş ţig la p r im ită c a o f ra n d ă d e la 6 lo c u ito ri d in c o m u n a
V a id e e n i, ia r m o b ilie ru l n e c e s a r s - a a d u s d e la s ta ţiu n e a b a ln e a ră C ă lim ă n e ş ti şi d e la m â n ă s tire a B istriţa .
In tre 7 se p te m b rie 1877 şi 2 6 a p rilie 1 878, la s p ita lu l d in D ră g ă ş a n i a u f o s t in te rn a ţi 2 6 0 d e m ilita ri c a re , a ş a
c u m se a r a tă în tr - u n d o c u m e n t, „ a u f o s t fo a rte b in e p r im iţi d e c e tă ţe n i“ . T re b u ie a m in tită şi p a r tic ip a re a
p o p u la ţie i c iv ile , c a re a în g r ijit „ în m o d v o lu n ta r ră n iţii ro m â n i, şi r e lie f a tă a c tiv ita te a fe m e ilo r c a re „ a u d a t
d o v a d ă d e iu b ire a a p ro a p e lu i, d e d ă ru ire şi a b n e g a ţie “ . D o c u m e n te le v re m ii c o n f ir m ă c e le sp u se : „ p reg ă tiţi
a c i ( la R â m n ic u -V â lc e a , n. re d .) ş i la D ră g ă ş a n i, sp ita lu l, p e n tr u 3 0 0 b o ln a v i. M a te r ia lu l d e r u fă r ie şi
m e d ic a m e n te se v a d a d e la M in is te r u l d e R ă z b o i; c u to a te a c e ste a , f a c e ţ i a p e l ş i la c e tă ţe n i p e n tr u o fra n d e
d e r u f ă r i e ” (C ârstea-C onstantinescu, 1980); „ . î n t o c m i ţ i u n c o m ite t şi lis ta d e s u b s c r ip ţiu n e c a r e v a f a c e
a p e l c e tă ţe n ilo r d e a c i a f a c e o fr a n d ă p e n tr u b o ln a v i - o b ie c te n e c e s a re , c u m [ a r f i ] : p a tu r i, sc a u n e, m ese,
ru fă rie , sa lte le , s c a m ă ş i a lte le , a c e ste a , f ă r ă z ă b a v ă ” ( DJVAN, P J V , dos. 121/1877) . (. . .) s -a u lu a t m ă su ri
d e s - a u c o m p u s d o u ă c o m ite te : u n u l d e d a m e ş i a ltu l d e b ă rb a ţi, (. . .) a s tfe l în c â t b o ln a v ii, so sin d , s -a u p u t u t
în tr e b u in ţa şi în g riji c u a ju to r u l c e tă ţe n ilo r p â n ă a c u m (. . . ) . 5 4 s o ld a ţi b o ln a v i s o s iţi a s e a r ă li s -a d a t h r a n ă
d in o fr a n d e le lo c u ito r ilo r ş i p e n tr u a s tă z i şi p â in e d e d r u m c e lo r c e s u n t a p o r n i s p re R â m n ic (1 0 0 d e
b o ln a v i . (. . .)L a s p ita lu l în fiin ţa t în c o m u n a D r ă g ă ş a n i p e n tr u s o ld a ţii r o m â n i ş i c o n v a le s c e n ţi, s - a u f ă c u t
m a i m u lte o fr a n d e d e d ife r ite n a tu r i şi în tr e c â n d u -s e fie c a r e c e tă ţe a n d u p ă p u te r e a s a ş i în to t m o d u l, u ş u r a
s u fe r in ţe le a c e s to r m a r tir i a i R o m â n ie i ” ( u r m e a z ă o lis tă c u 6 9 n u m e ) (DJVAN, P J V , dos. 58/1877) .
M a i m u lţi c e tă ţe n i d in D ră g ă ş a n i, a u p r im it d e b u n ă v o ie în c a s e le lo r, c â te u n u l sa u d o i s o ld a ţi ro m â n i,
a s ig u râ n d u -le h r a n a şi to a te c e le n e c e s a re . L a s fâ rş itu l lu n ii ia n u a rie 1 9 7 7 , se c e r e a s ă se o rg a n iz e z e
in te r n a r e a a 3 0 0 d e o to m a n i (d in c e i 1 0 2 2 7 s o ld a ţi tu r c i lu a ţi p r iz o n ie ri d e a r m a ta ro m â n ă la c ă d e r e a P le v n e i)
la sc h itu l M a m u -Ş e rb ă n e ş ti şi în c o n a c u l m o ş ie i D ră g ă ş a n i, f iin d n e c e s a re c a r tir u ire a lo r şi a s ig u ra r e a h ra n e i
n e c e s a re . În tre 15 se p te m b rie - 1/13 d e c e m b rie 1 8 7 7 , a u in tra t în c u r a s p ita lu lu i D ră g ă şa n i: ră n iţi - 2 c a p o ra li
şi 4 so ld a ţi, ia r b o ln a v i - 8 s e rg e n ţi, 12 c a p o ra li şi 9 2 so ld a ţi. P rin tre m a la d ii, s -a u c o n s ta ta t: in to x ic a ţii,
a n e m ie , d iz e n te rie ; 4 o a m e n i a u m u r it d e p n e u m o n ie şi f e b r ă tifo id ă .

280
 Vestea proclamării independenţei României a generat un entuziasm fără margini în rândul cetăţenilor
din Drăgăşani, pe care subprefectul Ştefan Popescu îl descrie astfel, în telegrama din 10 mai 1877: „ Astăzi,
10 ore după Tedeumul cântat în biserica „Adormirea”, fiind prezente toate autorităţile, tot publicul din
oraş, mergând apoi la primărie, unde am prezentat felicitările întregului public, mă grăbesc în a vă anunţa
că entuziasmul a fo st fără margini, toiţi cetăţenii, fără excepţiune, sunt electrizaţi de bucurie şi fericire
pentru independenţa Patriei noastre române ” (DJVAN, PJV, dos. 58/1877).
Eroismul de care au dat dovadă pe câmpul de luptă, este ilustrat şi de faptul că foarte mulţi dintre
ostaşi au primit decoraţiile româneşti „Virtutea militară”, “Trecerea Dunării” sau medalia comemorativă
rusă.
e) E c o u r i a le R ă s c o a le i d in 1 9 0 7

În ju d eţu l V âlcea, răscoala din 1907 nu a luat form e deosebit de grave, iar la D răgăşani nu s-au
înreg istrat m işcări de am ploare, chiar dacă zo n a se afla în im ediata apropiere a u n o r focare de
revoltă din ju d eţe le O lt şi R om anaţi şi, desigur, nu departe de L alo şu - com una v âlcean ă în care
flacăra răscoalei a fost m ai puternică.
Conform relatării prefectului de judeţ, la 14 martie 1907, în piaţa oraşului Drăgăşani a fost adunată
multă lume, dar nu s-au înregistrat acte specifice răscoalei. Printre arestaţi, îl vom găsi, totuşi, pe Ilie Vătafu,
originar din Drăgăşani, căruia i s-au dresat acte de trimitere în judecată la 25 martie, fiind înaintat de
comandantul detaşamentului, la arestul preventiv. Nu se cunoaşte ce învinuiri i s-au adus. Agitaţie s-a
înregistrat şi la Momoteşti (cartier al oraşului), deşi a fost mai mult o alarmă din partea arendaşului moşiei
lui Ionel Brătianu, anume Ville, care s-a speriat de cele auzite; cerând măsuri preventive, el telegrafia
insistent la Bucureşti: „Ţăranii ameninţă proprietatea şi viaţa mea; daţi-mi sprijin” (1907 în Vâlcea ,
1974, 69). Într-o altă telegramă, cerea urgent armată, deoarece „am numai 10 soldaţi ” (Ibidem).
Deşi la Drăgăşani se credea că răscoala nu a luat amploare serioasă, în arhivele vâlcene, un document
găsit de cercetătorul Titu Georgescu consemnează evenimente grave. Amploarea pe care o luaseră
nemulţumirile ţăranilor din jurul orăşelului a depăşit măsurile luate pentru reprimare. Chiar a doua zi,
prefectul de Vâlcea telegrafia ministerului: „Am lăsat la Drăgăşani 2 companii” (Georgescu, 1974, 503).
Cu toate aceste măsuri, răscoala a izbucnit cu o violenţă care depăşea aşteptările autorităţilor şi nu numai în
comunele învecinate, dar chiar în oraş. Din Drăgăşani se telegrafia cu disperare: „Toate casele dimprejurul
gării, spre vii, sunt un incendiu” (Ibidem).
La 3 februarie 1908, prefectura judeţului Vâlcea (prefect: Al. Crăsnaru) raporta Ministerului de Interne
situaţia judeţului în 1907: „La ora 1 (în ziua de 14 martie, n. red.), cu un tren special, cu batalionul de
infanterie şi escadronul de călăraşi, sub ordinele comandantului său, am pornit la Drăgăşani, unde am ajuns
la 2, 1/2 a. m. Aici, populaţiunea se găsea în fierbere şi mare frământare, spăimântată de focurile care se
vedeau pe malul opus al Oltului, la comunele apropiate, cum şi la ivirea unei mulţimi de ţărani ce se strângea
din împrejurimi în piaţa oraşului. Ajunsesem la timp pentru a restabili ordinea, înainte ca ţăranii să se fi dedat
la niscaiva acte criminale” (1907 în Vâlcea, 1974, 391).
Ca urmare a acestor frământări sociale, s-a înregistrat fenomenul refuzului din partea ţăranilor, de a
încheia contracte de învoieli agricole cu moşierii, prevăzute în noua legislaţie, sau de a efectua muncile
stipulate în vechile contracte.

f) P a r t i c i p a r e a la p r i m a c o n f l a g r a ţ i e m o n d i a l ă
In noaptea de 15-16 august 1916, armata română a trecut la ofensivă de-a lungul Carpaţilor şi în numai
câteva zile, trupele române au pătruns adânc în Transilvania şi au eliberat oraşele Braşov, Sfântu Gheorghe,
Gheorghieni, Miercurea-Ciuc şi Orşova. Evenimentele desfăşurate pe frontul dobrogean, neonorarea
angajamentelor de către trupele aliate, au obligat comandamentul român să întrerupă ofensiva din
Transilvania; presate de contraofensiva armatelor germane şi austro-ungare, mult superioare, au fost nevoite
să se retragă. Lupte violente s-au desfăşurat în regiunea muntoasă, dar superioritatea numerică şi dotarea
tehnică, au dat posibilitaea armatelor inamice să înainteze şi să ocupe, până la sfârşitul anului 1916, două
treimi din suprafaţa ţarii, inclusiv capitala; şi, desigur, judeţul Vâlcea.
Primul Război Mondial i-a găsit pe locuitorii oraşului Drăgăşani animaţi de aceleaşi nobile idealuri:
independenţa şi unitatea naţională, dreptate socială pentru toţi românii. Chiar de la începutul conflagraţiei,
populaţia oraşului contribuise la susţinerea şi dotarea armatei, pentru necesităţile căreia, încă din 1916, se
rechiziţionaseră două biciclete, 40 de cai cu căruţe şi hamurile necesare, alţi 100 de cai şi 400 perechi de
281
h a m u ri, c e râ n d u -s e şi c o n f e c ţio n a r e a a 4 5 0 d e c o v iltire în p la s a D ră g ă ş a n i şi O lt, p e n tru d e ta ş a m e n tu l O lt-
L o tru . S -a s o lic ita t, în c o n tin u a re , d in p a r te a C e n tru lu i d e r e c ru ta re , r e c h iz iţio n a r e a u r g e n tă a 2 0 0 d e c ă ru ţe ,
4 0 0 d e p e re c h i d e h a m u ri şi 3 0 0 d e cai. C o n s e c in ţe le lu p te lo r a u în c e p u t s ă se a ra te şi la sp ita lu l d in
D ră g ă ş a n i, u n d e a u f o s t a d u ş i c irc a 5 0 0 d e ră n iţi, c a re a u b e n e f ic ia t d e în g r ijirile n e c e s a re .
L a 23 se p te m b rie 1916, M in is te ru l de In te rn e îi c e r e a P re fe c tu rii ju d e ţu lu i V â lc e a s ă ia m ă s u ri p e n tru
c a z a re a f u n c ţio n a r ilo r re fu g ia ţi d in T ra n s ilv a n ia , o d a tă c u re tr a g e re a tru p e lo r: „S u n t in fo r m a t c ă în lo c a lită ţi
se g ă s e s c r o m â n i d in T r a n s ilv a n ia c a r e a u f o s t m u ta ţi d e tru p e le n o a stre , în f u n c ţiu n i în o r a ş e le o cu p a te,
r e tr ă g â n d u -s e îm p r e u n ă cu tru p e le ; r o g a - i s p r ijin i şi în c a r tir u i în c o m u n a D r ă g ă ş a n i, p r o c u r â n d u - le to t ce
e s te n e c e s a r p e n tr u h ra n ă , îm b r ă c ă m in te ş i a v â n d p e n tr u ei to a tă b u n ă v o in ţa ” (DJVAN - P J V , dos.
21/1916, 359). În a c e e a ş i lu n ă , p e 2 8 , se s o lic ită o a m e n i şi d o u ă c a re în s c o p u l in s ta lă rii d e fire te le fo n ic e
în tr e P ia tra -O lt, R â m n ic u -V â lc e a şi T â rg u -J iu , p e n tru u ş u r a r e a c o n v o r b ir ilo r te le f o n ic e (Idem , d o s. 4 2 /1 9 1 6 ,
133) .
T e rito riu l ju d e ţu lu i şi al o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i a f o s t c o tro p it d e in a m ic în p r im a d e c a d ă a lu n ii n o ie m b rie
1 916. P rin tre p rim e le m ă s u ri lu a te d e o c u p a n ţi, se n u m ă ră in te r z ic e r e a c o m e rţu lu i c u p ro d u s e a g ro a lim e n ta re
şi o re c e n z a re s e v e r ă a tu tu r o r re s u r s e lo r d e a c e s t fe l, d e c a re d is p u n e a u p o p u la ţia şi in s titu ţiile sta tu lu i. A u
f o s t r e c h iz iţio n a te c a n tită ţile d e c e re a le şi d e b ă u tu ri a lc o o lic e d is p o n ib ile . P e n tru a n im a le le şi p ă s ă rile
d e ţin u te d e lo c u ito ri, s -a u s ta b ilit c a n tită ţi d e c a rn e , la p te şi o u ă, p e c a re a c e ş tia tr e b u ia s ă le p r e d e a la
re c h iz iţie . C a a c t r e f le x de c o n s e rv a re şi d e r e z is te n ţă , p o p u la ţia s - a o p u s m ă s u rilo r d e re c h iz iţio n a re ,
a s c u n z â n d p ro d u s e le şi a n im a le le .
L a 16 iu lie 1 917, P re fe c tu r a ju d e ţu lu i V â lc e a tr im ite a d m in is tra ţie i p lă ş ii D ră g ă ş a n i o a d r e s ă p r in c a re
se a tră g e a a te n tia a s u p ra n e m u lţu m irii c o m a n d a n tu lu i S ta ţiu n i d e e ta p ă (a r m a te lo r d e o c u p a ţie ) :
“d u m n e a v o a s tr ă , în c e e a c e p r iv e ş te a fa c e r ile d e se rv ic iu , lu c r a ţi p r e a în cet, n u e x e c u ta ţi o r d in e le în
te r m e n e le ce ru te , d in c a r e c a u z ă se p r o d u c n e m u lţ u m i r i’ (Idem , d o s. 1 4 /1 9 1 7 , 73) . S u s p e c ta t d e p r o p a g a n d ă
a n tig e rm a n ă , G h e o rg h e L u c u le s c u d in D ră g ă ş a n i e s te a re s ta t, in te rz ic â n d u -i-s e s ă f re c v e n te z e lo c a lu rile
p u b lic e şi să p ă r ă s e a s c ă o ra şu l. Îm p o tr iv ir e a p o p u la ţie i f a ţă d e fo rţe le d e o c u p a ţie a lu a t şi a lte fo rm e , c a de
p ild ă - s a b o ta r e a tra n s p o r tu lu i p r o d u s e lo r r o m â n e ş ti sp re G e r m a n ia şi A u s tro -U n g a ria . A s tfe l, la Z lă tă re i, s-a
c o n s ta ta t c ă „ în z iu a d e 2 2 a u g u s t 1 917, ră u fă c ă to ri a u v o it s ă în tr e r u p ă c irc u la ţia tre n u r ilo r , p u n â n d p e c a le a
f e r a tă u n stâ lp d e le m n . In a c e e a ş i zi, p e a c e e a ş i lin ie , s - a u lu a t ş u ru b u ri (c ra m p o a n e ) d e l a şin e le d e fier.
A c e s te în c e r c ă ri a r fi a v u t c a u rm a re u n a c c id e n t d e c a le fe ra tă , c a re a r fi p e r ic lita t in te re s e le m ilita re ” (Idem ,
d os. 1 1 /1 9 1 6 , 871-878).
A rm a ta g e r m a n ă a în c e r c a t s ă sp e rie p o p u la ţia p r in a p lic a re a d e a m e n z i c e lo r c a re a u în c ă lc a t o rd in e le
d a te d e o c u p a n ţi. A s tfe l, „S ta n c iu N ic o la e a f o s t a m e n d a t c u 5 0 0 d e le i p e n tr u c ă a p u s p u ţin m ă la i în p â in e ,
cu 2 0 0 d e le i p e n tr u c ă a v â n d u t o p â in e u n e i f e m e i d in Z lă tă r e i ş i cu în c ă 5 0 0 d e le i p e n tr u c a a d o s it 2 7 d e
s a c i c u f ă i n ă ş i c a r e i-a u f o s t c o n fisc a ţi; M a te i C ă lin e s c u a f o s t a a m e n d a t cu 2 0 0 d e le i p e n tr u c ă a ţin u t
p r ă v ă lia d e s c h is ă d u p ă o ra 9 se a ra , şi cu 5 0 d e le i p e n tr u c ă n u a d u s c a ii la r e c h iziţie ; A n d r e i I o n c u 8 0 0 le i
p e n tr u c ă a v â n d u t tutun, ia r M a r ia D o b r e s c u c u 3 0 d e le i p e n tr u c ă n u a d u s o u ă e tc . ” (Idem , dos. 3 9 /1 9 1 9 ,
423) .
In re tra g e re , s o ld a ţii g e rm a n i şi a u s tro -u n g a ri s-a u d e d a t, în lo c a lita te , la c e le m a i m a ri ja fu ri,
d e v a s tâ n d g o s p o d ă riile , f u râ n d d e p r in c a se b u n u rile o a m e n ilo r. P rim a ru l o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, în r a p o rtu l să u
d in 12 n o ie m b rie 1918, a d r e s a t P re fe c tu rii ju d e ţu lu i V â lc e a , sc ria : „ D o m n u le P r e fe c t, a m o n o a r e a a v ă
a d u c e la c u n o ş tin ţă D (o m n ie i) v o a s tr e c ă tr u p e le a u s tr o -g e r m a n ic e tr e c â n d în r e tr a g e r e p r in o r a ş u l n o stru ,
n e im p u n a le d a c a r e cu boi, c a i etc., a m e n in ţâ n d u -n e c ă d a c ă n u le p u n e m la d isp o z iţie , v a a m e n d a c o m u n a
cu c e a m a i m a r e a m e n d ă . A fa r ă d e a c e a sta , p r im im r e c la m a ţiu n i d in p a r te a lo c u ito rilo r , c ă li se r id ic ă v ite le
c a oi, boi, ca p re, p o r c i etc., f ă r ă a le p lă ti; c h ia r c a r u l c u d o i b o i a l c o m u n e i, a f o s t lu a t în n o a p te a d e 1 1 -1 2
c u r e n t d e c ă tr e s o l d a ţ i ” (Idem , dos. 9 /1 9 1 8 , 962-963) .

În a c e s t ră z b o i, şi-a u je r t f it v ia ţa 2 4 8 d e lo c u ito ri ai o ra ş u lu i, d in tre c a re îi m e n ţio n ă m p e u rm ă to rii:

m a io ru l m e d ic C o n s ta n tin Ş e te a n u , s u b lo c o te n e n tu l C ris te a A ta n a s ie , p r e c u m şi 10 s e rg e n ţi, 14 c a p o ra li, 2 2 2
s o ld a ţi şi o v ic tim ă c iv ilă . D e a s e m e n e a , în tr - o lis tă în to c m ită la 1 ia n u a rie 1 918, c u in v a liz ii d e ră z b o i, d in
D ră g ă ş a n i s u n t tr e c u ţi P ă tr a n a M a rin - c a p a b il d e m u n c ă d o a r în p ro p o rţie d e 2 5 % , p o s e s o r al u n e i su p ra fe ţe
d e A h a. p ă m â n t; S p ă lă ţe lu T o a d e r - c a p a b il d e m u n c ă 3 0 % şi p o s e s o r to t a u n e i ju m ă tă ţi d e h e c ta r d e
p ă m â n t; S tă n e s c u Io n - to ta l in c a p a b il d e m u n c ă , f ă r ă a v e re , şi Ş e rb ă n e s c u Ilie , c a re are 6 m in o ri şi e
in c a p a b il de m u n c ă ( 1916-1918 în Vâlcea, 1979, 219-235) .

282
 g) A s p e c te p o litic e
S u b filia la d in D ră g ă ş a n i a P artid u lu i N aţional L iberal (P N L ) a lu a t f iin ţă la s c u rt tim p d u p ă
în te m e ie r e a p a r tid u lu i p e p la n n a ţio n a l, d in in iţia tiv a lu i D im itrie S im u le sc u , c a re se a f la în re la ţii d e s trâ n s ă
p r ie te n ie c u Io n B ră tia n u şi c a re în to a te g u v e rn ă rile , a f o s t p r e f e c t d e V â lc e a . În a in te d e P rim u l R ă z b o i
M o n d ia l, ş e f al o rg a n iz a ţie i d ră g ă ş ă n e n e a f o s t Ş te fa n F ilip e s c u , ia r p r im a r al o ra ş u lu i - fra te le a c e s tu ia ,
lib e ra lu l G o g u F ilip e s c u . P rin tre fru n ta ş ii lib e ra li d in p la s a O ltu l (D ră g ă ş a n i), în p e r io a d a a n te b e lic ă , se
n u m ă ră p e rs o n a lită ţi p re c u m G h iţă T e o d o rin i, Ia n c u M a te e s c u , C o s tic ă P re d e s c u , p r o p rie ta ru l N a e P e tc u ,
a n g ro s is tu l şi d e p o z ita ru l d e v in u ri - Ia n c u R â m n ic e a n u , a v o c a tu l M iş u M ih a le s c u ş.a. În tim p u l P rim u lu i
R ă z b o i M o n d ia l, p r im a r al o ra ş u lu i a f o s t G o g u F ilip e s c u . D u p ă d e c e s u l f ra ţilo r G o g u şi Ş te fa n F ilip e s c u ,
p re ş e d in ţia p a rtid u lu i a f o s t p r e lu a tă de M iş u M ih a le s c u , ia r c a p r im a r in te rim a r, a f o s t n u m it M a rin
Ş e rb ă n e sc u .

4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă

a ) P e r io a d a in te rb e lic ă
P artidele politice. D in in iţia tiv a p r im a rilo r lib e ra li, în p e r io a d a in te rb e lic ă , s-a u în f ă p tu it în D ră g ă ş a n i
n u m e ro a s e şi se m n ific a tiv e o b ie c tiv e so c ia l-c u ltu ra le : în 1 9 1 9 , se în f iin ţe a z ă p r im a ş c o a lă g im n a z ia lă ce
p u r ta n u m e le „ G im n a z iu l B r ă tia n u ” , c lă d ir e a f iin d a m p la s a tă p e u n te re n d o n a t d e D in u B ră tia n u şi c o n s tru it
p e c h e ltu ia la fa m ilie i; în 1 9 2 5 -1 9 2 6 , se c o n s tru ie ş te u n n o u lo c a l d e şc o a lă , p e c h e ltu ia la f ru n ta ş u lu i lib e ra l
G h e o rg h e L u c u le s c u , în a m in tir e a fiic e i sa le d e c e d a te , lo c a lu l f iin d s itu a t p e str. C a ro l, c u n o s c u t su b
d e n u m ir e a d e „ Ş c o a la G e ta ” , a s tă z i Ş c o a la „ T u d o r V la d im ir e s c u ” . D in in iţia tiv a fru n ta ş ilo r lib e ra li, în
p e r io a d a in te r b e lic ă s -a u în f iin ţa t m a i m u lte b ă n c i p e n tru s p rijin ire a ţă ră n im ii şi n e g u s to rilo r d in o raş: B a n c a
C o m e rţu lu i, B a n c a V itic o lă , B a n c a Ţ ă ra n ilo r. T o t su b g u v e r n ă ri lib e ra le , s -a u c o n s tru it lo c a lu ri d e şc o li
p rim a re la M o m o te ş ti, C a p u l D e a lu lu i şi în o ra ş u l p r o p riu -z is - Ş c o a la „ N ic o la e B ă lc e s c u ” , d e m o la tă în u r m a
c u tre m u ru lu i d in 1977 şi r e c o n s tr u ită p e str. S a n d a N ic o liţă . În 1 9 2 1 , se în f iin ţe a z ă la D ră g ă ş a n i, d in
in iţia tiv ă lib e ra lă , „ S fa tu l N e g u s to rilo r ” , al c ă ru i p rim p r e ş e d in te a f o s t Ia n c u R â m n ic e a n u . În 1 9 2 8 , ia fiin ţă
U n ita te a M ilita ră d e J a n d a rm i, în a c tu a lu l lo c al.
În p e r io a d a in te rb e lic ă , a lte r n e a z ă la c o n d u c e r e a ţă rii c e le d o u ă p a rtid e isto ric e : P N L şi P N Ţ , p â n ă la
a p a r iţia m iş c ă rii le g io n a re . P e n tru a îm p ie d ic a re c ru ta re a tin e r e tu lu i în râ n d u rile m iş c ă rii le g io n a re , lib e ra lii
în f iin ţe a z ă o g ru p a re p e n tru tin e r e t d in c a re a u f ă c u t p a rte Ia n c u Ş e rb ă n e s c u , Io n A n c u ţa , av . D u m itru
L a z a ru , G iu s e p e B o g a rd o , Ia n c u R â m n ic e a n u ş.a. În a c e a s tă p e rio a d ă , se r e a liz e a z ă m a i m u lte o b ie c tiv e : se
r id ic ă o n o u ă c lă d ire p e n tru s p ita lu l o ră ş e n e s c , se re fa c e p a rc u l d in M o m o te ş ti, se c o n s tru ie ş te tu r n u l d e a p ă
d in p ia ţa o ra ş u lu i; se în fiin ţe a z ă , la C a p u l D e a lu lu i, „ S ta ţiu n e a O e n o lo g ic ă ” n e c e s a r ă r e a b ilită rii v itic o le d in
z o n ă ; în Z lă tă r e i se d ă î n fu n c ţiu n e p r im a b a ie p u b lic ă
În p r e a jm a c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, se in s ta u r e a z ă d ic ta tu ra re g a lă , c a re in te rz ic e p a rtid e le
p o litic e , şi se f o rm e a z ă „ F ro n tu l R e n a ş te rii N a ţio n a le ” .
P rim a ri ai D răgăşaniului în perioada interbelică. în c e p â n d c u a n u l 1 9 3 1 , o ra ş u l a f o s t c o n d u s de
u r m ă to rii ed ili: D u m itru D . N e c iu ( ia n u a rie -m a i 1 9 3 1 ), N .C . P o p e s c u -P o rtă re ş ti (iu n ie 1 9 3 1 - m a i 1 9 3 2 ),
D u m itr u D . N e c iu ( iu n ie -a u g u s t 1 9 3 2 ), N ic o la e P o p e s c u (s e p te m b rie 1 9 3 2 ), D u m itr u D . N e c iu (o c to m b rie
1 932 - d e c e m b rie 1 9 3 3 ), M ih a i M a te e s c u ( ia n u a rie -m a rtie 1 9 3 4 ), M ih a i (M iş u ) M ih a le s c u (a p r. 1 9 3 4 - d ec.
1 9 3 7 ), D u m itru D . N e c iu , (ia n u a rie 1 9 3 8 ), M ih a i M a te e s c u ( fe b ru a rie 1 9 3 8 ), G h . N . S to ia n (m a rtie -a p rilie
1 9 3 8 ), T ra ia n D o b riţo iu (m a rtie 1938 - m a rtie 1 9 3 9 ), M ih a i M a te e s c u (a p r. 1 9 3 9 - se p t. 1 9 4 0 ), Io n A v ră m u ţ
(o c to m b rie 1940 - ia n u a rie 1 9 4 1 ), P r. C. N e c ş u le s c u ( fe b ru a rie 1 9 4 1 - se p t. 1 9 4 2 ), G h . Ş e rb ă n e s c u (n o b . -
d e c e m b rie 1 9 4 2 ), S ilv iu C. Io n e s c u (ian . 1 9 4 3 - n o ie m b rie 1 9 4 6 ),

b ) P e r i o a d a p o s tb e l ic ă

P a r tid e le p o litice. D u p ă 23 A u g u s t 1 944, a u f o s t d e s fiin ţa te to a te p a rtid e le is to ric e , ră m â n â n d şi

a c tiv â n d d o a r p a rtid u l to ta lita r c o m u n is t, d e so rg in te le n in is t-s ta lin is tă .
P rim a rii D răgăşaniului în această perioadă. U n m e rit a l p r im a ru lu i S ilv iu C . I o n e s c u e s te f a p tu l c ă
a r e u ş it să c o n d u c ă o ra ş u l în tr - o p e r io a d ă fo a rte g r e a (ia n . 1943 - n o ie m b rie 1 9 4 6 ), a d ic ă a tâ t în a n ii
p re m e rg ă to r i a c tu lu i d e la 23 A u g u s t 1 944, în tim p u l d e s fă ş u ră rii a c e s tu ia , c â t şi d o i a n i d u p ă a c e e a . I-a u
u r m a t M ih a i M a te e s c u (d ec . 1946 - d e c . 1 9 4 7 ), C -tin M a z ilu (ia n . - fe b ru a rie 1 9 4 8 ), V a s ile C a lc a n (m a rtie

283
1948 - d e c . 1 9 5 0 ), G h e o rg h e Io n e s c u (ia n u a rie - d e c e m b rie 1 9 5 0 ), V a s ile D o b riţo iu (ia n u a rie 1951 - d ec .
1 9 5 4 ), I o a n U n g u re a n u (1 9 5 5 -1 9 6 5 ), Io n O iţă ( 1 9 6 6 -1 9 6 8 ), P e tre L iţă ( 1 9 6 9 -1 9 7 2 ), N ic o la e I g n a t ( 1 9 7 3 ­
1 9 7 5 ), P e tre L iţă (1 9 7 6 -1 9 7 9 ), V a s ile S u c iu ( 1 9 7 9 -1 9 8 0 ), V io re l B a rb u (1 9 8 0 -1 9 8 2 ), Io n B a n (1 9 8 3 -1 9 8 9 ),
Io n C ă p ita n u (1 9 8 9 ), N ic o la e T ă n ă s ie (1 9 9 0 ), Ilie N ic o la e ( 1 9 9 1 -1 9 9 2 ), S a b in D ic u le s c u ( 1 9 9 3 -1 9 9 6 ),
N ic o liţă S a n d a ( iu n ie -n o ie m b rie 1 9 9 7 ), Io n N e a c ş u (iu n ie 1 9 9 7 -2 0 0 0 ), G h e o rg h e I o rd a c h e (2 0 0 0 -2 0 0 8 ),
C ris tia n N e d e lc u (2 0 0 8 -).

c) P o s t d e c e m b r i s m u l şi p l u r i p a r t i d i s m u l î n D r ă g ă ş a n i
Im e d ia t d u p ă e v e n im e n te le d in d e c e m b rie 1 9 8 9 , a f o s t r e în f iin ţa tă o r g a n iz a ţia d in D ră g ă ş a n i a P N L -
u lu i, d in in iţia tiv a a v o c a tu lu i Ilie B o ia n g iu şi a lu i G h e o rg h e B ra n . În 1 9 9 0 p rim u l p r e ş e d in te al P N L
D ră g ă ş a n i a f o s t d r C e rn e a M ih a i, a p o i in g . A le x a n d r u S p irid o n . În 1 9 9 2 , P N L D ră g ă ş a n i a p a r tic ip a t la
p rim e le a le g e ri d e m o c ra tic e . D e la a c e a s tă d a tă , la p r e ş e d in ţia f o rm a ţiu n ii lo c a le se a f lă dr. C o s tic ă
P le ş o ia n u . L a a le g e rile d in 1 992, lib e ra lii o b ţin şa se p o s tu r i d e c o n s ilie ri lo c a li. L a a le g e rile d in 1 996,
lib e ra lii c a n d id e a z ă la a le g e rile lo c a le p e lis ta c o m u n ă a C D R . O b ţin p o s tu l d e p r im a r al o ra ş u lu i în p e r s o a n a
lu i N ic o liţă S a n d a şi u n p o s t d e c o n s ilie r d in c e le 4 a le C D R . L a s c u rt tim p d u p ă a le g e ri, p r im a ru l S a n d a
N ic o liţă d e c e d e a z ă , sp re r e g re tu l p r o fu n d al tu tu r o r d r ă g ă ş ă n e n ilo r c a re , în se m n d e p re ţu ire , a u d a t n u m e le
lu i, u n e i stră z i a o ra ş u lu i. L a a le g e rile lo c a le d in a n u l 2 0 0 0 , f o rm a ţiu n e a lib e r a lă c a n d id e a z ă c u lis te p ro p rii şi
c â ş tig ă d e ta ş a t fu n c ţia d e p r im a r şi şa se p o s tu ri d e c o n s ilie ri. T im p d e 8 a n i ( 2 0 0 0 -2 0 0 8 ), p r im ă ria l- a a v u t în
f ru n te a e i p e lib e ra lu l in g . G h e o rg h e Io rd a c h e
S u b filia la d r ă g ă ş ă n e a n ă a P a rtid u l N aţional Ţ ărănesc - f o rm a ţiu n e c u p ro g ra m ţă ră n is t, a a v u t la
D ră g ă ş a n i, d e - a lu n g u l tim p u lu i, p e u r m ă to rii fru n ta şi: d r. R o ş e s c u G h e o rg h e , f a rm a c is tu l D . N e c iu , P.
M ă c iu c e a n u , N ic u C o n s ta n tin e s c u , g e n e ra lu l T e o d o r T e o d o rin i, R a d u T e o d o re s c u , Ţ ic u S e rb ă n e s c u , av . Io n
N iţo iu , G h . C u re c h ia n u , în v . F a n e R ă d u le s c u , I. V â lc u , n e g u s to ru l D u m itru P o p e s c u , S ilv iu Io n e s c u , Io n
B ă ră g a n , dr. S to ic a , M a rin S p â rle a n u , C ic e ro n e R ă d u le s c u , Ilie G iu ra , S to ia n A p o s to le s c u (b u c ă ta ru l re g e lu i
M ih a i), N a e L a b ă , Ilie S to ic u le a s a , M itre Z a m fir, Io n Z a m fir, V a s ilo iu M in o d o r, D u m itra ş c u R ita.
P a rtid u l Social D em ocrat îl are c a p re ş e d in te p e V a s ile B le o tu , e c o n o m is t, d e p u ta t în m a i m u lte
le g is la ţii. Î n c e p â n d c u a n u l 2 0 0 8 , d in p a r te a a c e s te i f o rm a ţiu n i p o litic e , c o n d u c e p r im ă ria in g . C ris tia n
N e d e lc u . E ste f o rm a ţiu n e a p o litic ă c e a m a i p u te rn ic ă d in p u n c t d e v e d e re n u m e ric , d a r c a re n u a r e u ş it sa
a ju n g ă la p u te re d e c â t d u p ă a n u l m e n ţio n a t.
P a rtid u l D em ocrat, a p ă r u t în u r m a s c iz iu n ii d in P D S R , a f o s t c o n d u s d e in g . Io n N e a c ş u , c a re a f o s t -
tim p d e d o u ă le g is la ţii - v ic e p r im a r şi p r im a r al o ra şu lu i.
P a rtid u l D em ocrat L iberal (PDL) a f o s t c o n s titu it în tim p u l g u v e rn ă rii T ă ric e a n u , în u r m a p le c ă rii
în P D a lu i V a le riu S to ic a şi a lu i T ib e riu S to lo ja n . În D ră g ă ş a n i, P D L i- a a v u t, su c e s iv , c a p re ş e d in ţi, p e in g .
Io n N e a c ş u , p ro f. Io n e l M ir e s c u V ie r u G h e o rg h e , V ă ta fu T ib e riu , ia r î n p r e z e n t (2 0 1 1 ) - p e Z ă u le ţ A d ria n . În
c o m p o n e n ţa C o n s iliu lu i lo c a l, P D L a re 4 m e m b ri.
Alte p artid e, c u e x is te n ţă e fe m e ră : PR M (P artid u l R om ânia M are - c o n d u s d e in g . C o n s ta n tin
S tu p a ru , P a rtid u l Socialist U nit - c o n d u s d e Ilie N e a c ş u , P a rtid u l N oua G eneraţie - c o n d u s d e D . Z a m fir;
P artid u l C onservator, c o n d u s d e dr. N e lu F lo re s c u ; P artid u l U m anist Social L iberal c o n d u s d e dr.
v e te r in a r F lo ric e l M a te i; P artid u l F o rţa D em ocrată , c o n d u s d e I. S im io a n a .

F r a g m e n t d in r e n u m i ta T A B U L A P E U T I N G E R I A N A ,
în c a r e e s te m e n ţi o n a tă ş i a ş e z a r e a R U S I D A V A

284
M o n u m e n t u l d in D r ă g ă ş a n i a l e r o ilo r e te r iş ti ş i p a n d u r i
c ă z u ţi în 1 8 2 1 în lu p te le c u tu r c ii

285
Ş te fa n F ilip e s c u , f o s t o m p o lit ic (1 8 5 6 -1 9 2 1 ) G e n e r a lu l B u te r e z - e r o u d in c e l d e
A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l

C in s tir e a e r o ilo r J a n d a r m e r ie i d in D r ă g ă ş a n i

286
 C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI A
ÎM P Ă R Ţ IR IL O R A D M IN IS T R A T IV E

1. E P O C A M E D IE
A testările docum entare ale satelor com ponente şi explicaţiile denum irilor. D e s p re e x is te n ţa
o a m e n ilo r şi a a ş e z ă r ilo r p e te rito riu l lo c a lită ţii D ră g ă ş a n i şi în ju r , m ă rtu ris e s c v e s tig iile a rh e o lo g ic e d in
n e o litic , d e s c o p e rite în z o n ă . I n fo rm a ţii d e o rd in d e m o g ra fic , a u f o s t c o n s e m n a te în d o c u m e n te , a b ia în
se c o lu l a l X V I le a şi, o d a tă c u e le , d a te d e s p re a p a r te n e n ţa a c e s to r a ş e z ă ri l a d ife rite u n ită ţi a d m in is tra tiv e .
În s c ris u rile a c e s to r p e rio a d e su n t, în g e n e ra l, p u ţin e şi, c h ia r d a c ă , p e m ă s u ra în a in tă rii în tim p , d e v in
m a i n u m e ro a s e , în m a re p a rte , e le s u n t lip s ite d e v a lo a re s ta tistic ă . În m o d r e la tiv fre c v e n t, in fo rm a ţiile
p r o v in d in în s e m n ă rile d e c ă lă to rie a le u n o r v iz ita to ri s tră in i c a re fa c a p re c ie ri a s u p ra lo c a lită ţilo r p r in c a re
a u tr e c u t, în tre a c e s te a fig u râ n d şi D ră g ă ş a n iu l; m a i tâ r z iu (s e c o lu l a l X IX -le a ), in fo rm a ţii d e s p re lo c a lita te ,
v o r fi o fe rite d e d o c u m e n te f in a n c ia r-c o n ta b ile , p r e c u m b u g e te le d e v e n itu ri şi c h e ltu ie li, c a re se v o r re fe ri
d o a r la p lă tito rii d e im p o z ite şi la n u m ă ru l d e fa m ilii.
G ârdeşti (n u m e c o le c tiv d e la Gârdea). P rim e le m e n ţiu n i în le g ă tu r ă c u u n ită ţile a d m in is tra tiv e
e x is te n te p e a c e s t te rito riu , le a flă m d in în s c ris u ri e m is e d e d o m n ito rii Ţ ă rii R o m â n e ş ti p e n tru s ta b ilire a
d re p tu lu i de p ro p rie ta te , d if e r iţilo r b o ie ri în sa te c a re a c u m a p a r ţin m u n ic ip iu lu i. A s tfe l, la 2 iu lie 1505
(7 0 1 3 ), R a d u c e l M a re , d o m n al Ţ ă rii R o m â n e ş ti, p r in tr -u n hrisov,”întăreşte lui Bucur cu fiii săi - Stanca,
Stanislav, Neagoe şi Vladul - şi lui Stanciu şi lui Vâlcan, cu fiii lor, jumătate din satul Gârdeşti, pentru că le
este veche şi dreaptă moşie de moştenire” (D R H , B , I I , n r. 37, pag. 82-83).
S a tu l Z lătărei (p lu ra lu l d e la Zlătărelu - d im in u tiv d e la Zlătaru) e s te m e n ţio n a t p e n tru p r im a d a tă
în tr - u n d o c u m e n t d in a n u l 1519 (7 0 2 7 ), ia n u a r ie - a u g u s t 10, c â n d N e a g e B a s a ra b în tă r e ş te s tă p â n ire a lu i
ju p a n D ra g o m ir p e s te m a i m u lte m o ş ii, în tre c a re „ şi Z lă tă r e i ju m ă ta te ” ( D R H , B , I I , n r. 175, pag. 335-338) .
D e s p re M om oteşti (n u m e c o le c tiv d e l a Momotă - p ro v e n it, la râ n d u l să u , d e l a Momu/Moma + suf. -
otă), sa t a c ă re i e x is te n ţă e s te le g a tă d e lo c u l u n d e a u f o s t id e n tific a te u rm e le c a s tru lu i r o m a n R u s id a v a , se
v o rb e ş te în 12 iu n ie 1 527, c â n d R a d u V o ie v o d , d o m n al Ţ ă rii R o m â n e ş ti, îi în tă r e ş te lu i F â rta t, c lu c e ru l d in
M o m o te ş ti, a tr e ia p a rte d in d re p tu l lu i S to ia n şi a l lu i M a n e a , p e n tru c ă „ i-a u d a t şi a u a ş e z a t p e ju p a n F â rta t
p e s te o c in a lo r d e la M o m o te ş ti, p e s te a t r e ia p a r te ” ( D I R , B , X V I / I I , nr. 268, pag. 270) .
L o c a lita te a D răgăşani (n u m e c o le c tiv , f o rm a t d e la Dragăş + su f. -a n ; sc o s d e su b a c c e n t, p r im u l a se
tr a n s f o r m ă în ă) a p a re în tr - u n a c t o fic ia l d in 7 iu n ie 1 5 3 5 , p r in c a re V la d V in tilă v v le în tă r e ş te lu i F â rta t
p â rc ă la b u l şi f iilo r lu i, m o ş ii în L ă le ş ti, D ră g ă ş a n i şi M u rg e ş ti, în u r m a u n e i ju d e c ă ţi c u S ta n c a d in R â m n ic .
Satul B ârsanu, a fla t în p a r te a d e n o r d a m u n ic ip iu lu i, d e n u m it c a a ta re , tr e b u ie p u s în le g ă tu r ă cu
n u m e le d e p e r s o a n ă B ârsa ( la c a re s -a a d ă u g a t suf. - an), m e n ţio n a t în tr - u n d o c u m e n t d in 6 iu n . 1 582, c â n d
M ih n e a T u rc itu l v v . le în tă re ş te lu i O p re a b a n u l şi ju p â n iţe i V lă d a ia , o m o ş ie în D ră g ă ş a n i, „ d in p a r te a lu i
B ârsa, a tr e ia p a r te ” (D I R , B , X V I / V , n r. 61, pag. 59) . C u d e n u m ir e a d e a z i, to p o n im u l e s te m e n ţio n a t
r e la tiv tâ r z iu în d o c u m e n te ; sa tu l e s te a m in tit p r im a d a tă la 7 iu n ie 1 6 3 8 ; a ic i fu n c ţio n a „ S c a u n u l lu i T u d o r ”
c a re c o n s titu ia u n fe l d e „ c e n tru ” p e n tru p a r te a d e su d a ju d e ţu lu i, l a c a re se p r e z e n ta u c o n trib u a b ilii d in
sa te le d in j u r s ă -şi p lă te a s c ă d ă r ile ” (DJDAN, C a ta g r a fia E p is c o p ie i R â m n ic u l u i, 1840, 72 v-73). C u o
v e c h im e m u lt m a i m a re , a c e a s tă u n ita te a d m in is tra tiv ă e s te m e n ţio n a tă c â n d „ T u d o r, lo g o f ă tu l d in Ib ă n e ş ti
(c o m u n a U rlu ia s c a ) şi M a n e a Ş u v ă ilă d in O te ş ti (ju d . O lt) îi v â n d lu i D o b rin ,judecul din sat din Drăgăşani
ot sud Vâlcea, care se cheamă scaunul lui Tudor” ( Ib id e m ). În Catagrafia d in 1 8 4 0 , „ s a tu l B â rs a n u ” a p a re
c a p ro p rie ta te a E p is c o p ie i, în tr u c â t m o ş n e n ii d in s a t îi v â n d u s e r ă a c e s te ia p ă m â n tu rile lo r. P e n tru p e r io a d a
m a i v e c h e , c e rc e tă to rii l-a u id e n tif ic a t c u lo c a lita te a Nuci , c a re a p a re d o c u m e n ta r t o t în h o ta ru l D ră g ă ş a n ilo r,
a p ro x im a tiv în a c e la ş i lo c p e c a re se a f lă B â rs a n u : la 8 n o ie m b rie 1 7 4 2 , „ u n c h e a ş u N e a c ş u , m o ş n e a n u d in
N u c i” , şi fiii să i îi v â n d c ă lu g ă ru lu i T e o d o r - is p ra v n ic u l E p is c o p ie i R â m n ic u lu i, p a tru p r ă jin i „d e m o ş ie d in
N u c i” (A rh. St. B ucureşti, fondul E p is c o p ia R â m n ic u l u i, p a c h . L X V I I , doc. n r. 50) .
Prim ele inform aţii dem ografice. În a n u l 1 7 1 8 , d u p ă p a c e a d e la P a s s a ro w itz , O lte n ia tre c e în
a d m in is tra re a A u s trie i, c a re o o c u p ă im e d ia t şi se h o tă ră ş te „ s ă rid ic e o h a r tă a m ă n u n ţită a O lte n ie i” ( Băcilă,
1924, 111). C o n fo rm c o n s c rip ţie i v ir m o n tie n e în to c m ite în a n u l 1 722, D ră g ă ş a n iu l a v e a 165 d e f a m ilii şi e ra
p ro p rie ta te e p is c o p a lă , ia r în G â rd e ş tii - sa t m e g ie ş ie s c , lo c u ia u 115 fa m ilii ( Ib id e m ).

287
 Într-un document din 1729, „o statistică alcătuită în vederea perceperii impozitelor”, din care reiese că
Drăgăşaniul era un centru meşteşugăresc şi comercial şi purta denumirea de „Drăgăşanii Episcupii”;
localitatea se înregistra cu 273 de adulţi, din care 68 de moşneni şi birnici, 114 mărginaşi, 31 văduve sărace
şi nevolnici. La aceeaşi dată, Zlătăreii, care erau moşia lui Sergiu Fărcăşanu şi reprezenta, de asemenea, un
centru meşteşugăresc, aveau în total 43 de birnici, 10 mărginaşi şi 2 nevolnici, iar Gârdeştii, care în 1722
aveau 115 familii, acum erau înregistraţi doar cu 8 mărginaşi şi 4 birnici.

2. E P O C A M O D E R N Ă
Situaţia dem ografică. Date despre populaţia oraşului, ne sunt prezentate o sută de ani mai târziu,
când Gh. Bucşenescu, subocârmuitorul plăşii Oltului, consemnează într-o statistică din decembrie 1832, că
Târgul Drăgăşani avea 83 de familii, totalizând 378 suflete, dintre care 12 fac parte din clasa boierească, în
serviciul cărora sunt 12 slugi şi 34 de ţigani, 240 din clasa de mijloc, având şi acestea 83 de slugi.
E v o lu ţia n u m ă r u l u i d e f a m i l i i în p e r io a d a 1 7 2 2 -1 8 6 5

N r. S a tu l 1722 1832 1835 1839 1848 1861 1865

C rt.
1. Tg. D răgăşani 165 83 173 132 54 162
2. G ârdeşti 115 - - 104 128 180 614 (3070 suflete)
3. M om oteşti - - - 39 36 -
4. B ârsanu - - - - 119 116
5. Z lătărei - - - - 100 176 264
T o ta l 280 83 173 275 437 634 878

În aceeaşi perioadă, harta rusă din 1835, ale cărei date au fost culese de pe teren în anii 1831-1832,
de către topografii ruşi, vine să contrazică datele legate de numărul gospodăriilor prezentate de Bucşenescu,
arătând că Drăgăşanii figurează în rândul localităţilor sub 3000 de locuitori, iar din bugetul pe luna
octombrie a anului 1861, aflăm că Târgul Drăgăşani avea 162 de familii, Gârdeştii - 180 de familii, Bârsanu -
116 familii şi Zlătărei - 176 familii.
Prin legea organică privind organizarea administrativă a Principatelor Unite (L e g e a c o m u n a lă ), din
aprilie 1864, în urma contopirii cu Drăgăşani, a satelor Gârdeşti, Momoteşti şi Bârsanu, apare desemnată
comuna urbană Drăgăşani, iar în I n d ic e le c o m u n e lo r R o m â n ie i din 1865, se arată că Drăgăşanii erau o
comună urbană, alcătuită din satele Târgul Drăgăşani, Gârdeşti, Momoteşti, Bârsanu, şi avea 3070 de suflete,
800 de case şi 614 familii, iar comuna Zlătărei era compusă din satele Dobruşa şi Vrăjitorul, numărând 1230
suflete şi 220 de case.
După L e g e a p e n tr u f i x a r e a c ir c u m s c r ip ţiilo r a d m in is tr a tiv e din 1892, comuna urbană Drăgăşani care
era reşedinţa Plăşii Oltu de Jos, era alcătuită din satele: Bârsanu, Capu Dealului, Curăreşti, Drăgăşani,
Gârdeşti, Momoteşti şi Podu Pescenii.
C. Alessandrescu, în D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l ju d e ţu lu i V â lc e a , publicat în 1893, prezintă Drăgăşanii
din punct de vedere demografic, astfel: „comună urbană din plasa Oltu de jos, situată pe ţărmul drept al
râului Olt, ce avea o populaţie de 3930 de locuitori, din care bărbaţi - 1921 şi femei - 2009, în care intră şi 35
familii de ţigani, 6 evrei, 7 bulgari, 2 greci, 10 germani. Capi de familie sunt 1372, contribuabili 751 şi case -
985” (A lessandrescu, 1893, 136).
D a ta In te rv a l N r. de S p o r n r. lo cu it. Spor % C re ş te re C re ş te re m ed ie
re c e să m â n tu lu i an i lo c u ito ri în tr e recen s. în tr e recen s. m e d ie a n u a lă a n u a lă în %
1 ianuarie 1871 - 4300 - - - -
1 ianuarie 1899 28 4537 237 5,5 8 0,2
19 decem brie 1912 14 6710 2137 47,8 155 3,4
29 decem brie 1930 18 8462 1752 26,1 97 1,5
29 ianuarie 1948 17 9737 1275 15,0 75 0,9
21 februarie 1956 8 9963 226 2,3 28 0,3
15 m artie 1966 10 13275 3312 33,2 331 3,3
5 ianuarie 1977 11 15579 2304 17,3 209 1,6
7 ianuarie 1992 15 22348 6769 43,4 451 2,9
1 iulie 1997 5 22704 356 1,6 71 0,3
18 m artie 2002 5 20783 -1921 -8,4 -384 -1,7
288
 La 1898, conform datelor prezentate de conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea, „Comuna urbană
Drăgăşani”, în care se afla reşedinţa plăşii Oltu Olteţu de Jos, era populată de 4118 locuitori (Situaţiunea
1898, 8). Pentru a ne da seama cât mai bine despre evoluţia demografică a localităţii, după transformarea ei
în oraş, a se vedea mai sus un tabel comparativ cu situaţiile numerice ale locuitorilor, pe care le-am extras
din diferite revensăminte, efectuate între anii 1871-2002.
Începând cu anul 1871, informaţiile de ordin demografic ne sunt prezentate de recensămintele
populaţiei, care se realizează pe teritoriul întregii ţări, la aceeaşi dată. Urmărind evoluţia numerică a
populaţiei dintre recensământul efectuat în anul 1871 şi recensământul realizat în anul 2002, se constată că
numărul locuitorilor oraşului Drăgăşani a crescut de 4,8 ori în 130 de ani, cu o rată medie anuală de 126
persoane sau 0,6 %, ceea ce înseamnă o dezvoltare lentă pentru o localitate urbană. Cauza principală a unei
astfel de evoluţii, se explică prin aceea că, în cea mai mare parte a acestei perioade, o r a ş u l a avut un
pronunţat caracter agricol şi nu a prezentat interes deosebit pentru populaţia aşezărilor rurale din jur, iar
creşterea numărului populaţiei s-a făcut, în principal, pe seama sporului natural.
Examinarea evoluţiei numerice a populaţiei în perioada 1871-2002, a permis delimitarea mai multor
etape, în care ritmul de creştere a cunoscut un curs sinuos, determinat în primul rând de evenimentele
politico-sociale ce s-au derulat pe teritoriul ţării. O primă etapă, cuprinsă între 1871-1912, este caracterizată
printr-o creştere a numărului de locuitori de la 4300 la 6710 persoane, cu un ritm de creştere de 3,4%, -
valoarea maximă înregistrată pentru întrega perioadă luată în studiu. Acest aspect al evoluţiei numerice s-a
datorat atmosferei de destindere, de satisfacţie a societăţii româneşti, ca urmare a două evenimente care s-au
produs în viaţa poporului român: împroprietărirea lui Cuza, act care a făcut din foştii clăcaşi proprietari de
pământ şi a generat o creştere a bunăstării şi a modului de trai, precum şi câştigarea războiului pentru
independenţa ţării, care a condus la scăderea presiunii exercitate de monopolul turcesc asupra întregii
economii naţionale, la destindere economică şi extinderea comerţului. Peste aproape patru decenii, laolaltă cu
întreaga populaţie a ţării, drăgăşănenii au trebuit să facă faţă desfăşurării Primului Război Mondial, asigurării
materiale a armatei, prezenţei trupelor străine, restricţiilor impuse de ocupanţi şi rechiziţiilor de tot felul etc.

3. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă
Redresarea economică ce trebuia să se producă după încetarea ostilităţilor, a fost prelungită de o criză
economică gravă care a afectat serios bunăstarea populaţiei, criză continuată de cel de Al Doilea Război
Mondial, când s-au cerut mari eforturi pentru susţinerea trupelor de ocupaţie şi a celor proprii. Perioada de
redresare economică de după război, destul de grea, impusă de prezenţa trupelor ruseşti şi secătuirea
bogăţiilor ţării, de seceta pustiitoare din anii 1945-1946, ca şi de grave schimbări impuse întregului popor, au
bulversat întreaga viaţă economico-socială, influenţând decisiv şi evoluţia numerică a populaţiei.
Măsurile represive luate de puterea comunistă instaurată după încheierea războiului, la adăpostul
baionetelor ruseşti, au dus la instaurarea unei atmosfere de teroare în rândul populaţiei, întreţinută de
organele de securitate, la tensionarea şi crearea unor stări sufleteşti de nesiguranţă pentru ziua de mâine,
puţin favorabilă creşterii natalităţii, la care s-a adăugat o oarecare creştere a mortalităţii, determinată de
sechelele din timpul războiului şi de perioada de insecuritate ce a urmat. Toţi aceşti factori au condus la
scăderea sporului natural al populaţiei. Deşi numărul persoanelor crescuse de la 6710 în 1912, la 9963 în
1956, ritmul mediu anual de creştere scade de la 3,4% în 1912, la 1,5% în 1930, la 0,9% în 1948 şi la 0,3%
în 1956.
În intervalul de timp 1956-1966, se produce un nou reviriment în creşterea ritmului mediu anual de
creştere a populaţiei - de la 3% în 1956, la 3,3% în 1966, concretizat numeric de 9963 persoane în 1956, la
13275 în 1966. Etapa 1966-1977, deşi marcată de două evenimente cu consecinţe directe asupra creşterii
numerice a populaţiei - Decretul 770/1966, prin care se interziceau întreruperile de sarcină şi intrarea în
funcţiune a primului obiectiv industrial din oraş - , a înregistrat o nouă scădere a ritmului mediu anual: de la
3,3%, în 1966, la 1,7% în 1977. Faptul se explică prin aceea că intrarea în funcţiune în 1969 a Fabricii de
Talpă şi Încălţăminte din Cauciuc (FINCA), întreprindere care în scurt timp va ajunge la circa 3000 de
salariaţi, de abia a reuşit să absoarbă excedentul de forţă de muncă existent în oraş, iar numărul redus de
locuinţe disponibile, a limitat atragerea unor persoane din aşezările limitrofe, conducând, în schimb, la o
amplificare a navetismului. Măsura, represivă în esenţă, privind creşterea natalităţii prin aplicarea decretului
menţionat, nu s-a concretizat; ea a avut o oarecare influenţă doar în primii ani de la aplicare, după care
natalitatea a urmat un parcurs descendent, care s-a prelungit până în zilele noastre. În intervalul de timp
289
1 9 6 6 -1 9 7 7 , n u m ă ru l lo c u ito r ilo r a c r e s c u t d e la 132 7 5 la 1 5 5 7 9 p e rs o a n e , r e p r e z e n tâ n d o c re ş te re d e 15% , cu
o m e d ie d e 2 0 9 p e rs o a n e a n u a l.
În u r m ă to a r e a e ta p ă , 1 9 7 7 -1 9 9 2 , c a u rm a re a in tră rii în fu n c ţiu n e a n o i o b ie c tiv e in d u s tria le (F a b ric a
d e J a n te , O ltp la s t e tc .), se în r e g is tr e a z ă o n o u ă c re ş te re a ritm u lu i m e d iu a n u a l: d e la 1,69 % , în 1 9 7 7 , la
2 ,7 % în 1992; n u m ă ru l lo c u ito r ilo r c re şte d e la 1 5 5 7 9 , la 2 2 3 4 8 p e rs o a n e în 1 9 9 2 , sp o ru l f iin d de 6769
p e rs o a n e , c e e a ce re p r e z in tă o c re ş te re - d e s tu l d e s e m n if ic a tiv ă - d e 3 0 % în 16 an i. Î n c e p â n d d in 1 9 9 3 , a p a r
s e m n e le u n o r c re ş te ri d in ce în ce m a i re d u s e , a s tfe l c ă în a n u l re s p e c tiv , c r e ş te r e a n u m ă ru lu i p o p u la ţie i este
d e n u m a i 199 p e rs o a n e , în 1994 - d e 3 4 p e rs o a n e , în 1995 - d e 9 p e rs o a n e , c a în 1 9 9 6 c r e ş te r e a s ă fie d e
n u m a i 2 p e rs o a n e , d u p ă c a re , ritm u l m e d iu a n u a l d e v in e n e g a tiv şi se p ro d u c e d im in u a r e a n u m ă ru lu i
p o p u la ţie i d e la 2 2 7 0 4 p e rs o a n e în 1 997, la 2 0 7 8 3 p e rs o a n e în 2 0 0 2 , c u 1921 p e rs o a n e m a i p u ţin în tim p d e 5
a n i, c e e a ce re p r e z in tă o sc ă d e re d e 8,5 % d in n u m ă ru l to ta l. R itm u l m e d iu a n u a l d e c r e ş te r e sc a d e d e la 2 ,7
% în 1 992, la 0,3 % în 1997 şi d e v in e n e g a tiv , d e -1 ,7 % , în 2 0 0 2 .

a ) D e n s i t a t e a p o p u l a ţ ie i
D e n s ita te a p o p u la ţie i o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, e x p r im a tă în lo c u ito ri p e m e tr u p ă tra t, în p e r io a d a la c a re n e
re fe rim , a u r m a t c u rs u l a s c e n d e n t al c re ş te rii n u m ă ru lu i lo c u ito r ilo r în tr e 1971 - 1 9 7 7 şi s -a d im in u a t d u p ă
a c e a s tă d a tă . In 1871, d e n s ita te a p o p u la ţie i a f o s t d e 6 4 lo c u ito ri p e k m p şi a a tin s n iv e lu l d e 4 7 3
lo c u ito ri/k m p în 1977, d u p ă c a re a s c ă z u t la 4 3 3 lo c ./ k m p în 2 0 0 2 . P e te rito riu l o ra ş u lu i, c e a m a i m a re
d e n s ita te se în r e g is tr e a z ă în z o n a c e n tra lă , ia r o d e n s ita te s c ă z u tă , în lo c a lită ţile c o m p o n e n te : Z lă tă re i, V a le a
C a s e lo r şi Z ă rn e n i, p r e c u m şi în c a rtie re le m ă rg in a ş e - B â rs a n u , M o m o te ş ti, G â rd e ş ti şi C a p u D e a lu lu i.

b ) M o b i l i t a t e a p o p u l a ţ ie i . M i ş c a r e a n a t u r a l ă şi s p o r u l n a t u r a l
P rim e le d a te în le g ă tu r ă c u m iş c a re a p o p u la ţie i, n e s u n t p re z e n ta te d e C. A le s s a n d r e s c u în D ic ţio n a r u l
g e o g r a fic a l ju d e ţu lu i V â lc e a (1 8 9 3 ) c a re p r e c iz e a z ă că: „ În o ra ş u l D ră g ă ş a n i s -a u n ă s c u t 118 c o p ii le g itim i
(5 0 d e b ă ie ţi şi 68 fe te ) şi 34 n a tu ra li (1 4 b ă ie ţi şi 2 0 d e fe te ). S -a u c ă s ă to rit 2 2 flă c ă i c u fe te , u n f lă c ă u c u o
v ă d u v ă , tr e i v ă d u v i c u fe te , şi tr e i v ă d u v i c u v ă d u v e . A u m u rit, d u p ă s e x şi sta re c iv ilă : 89 n e c u n o s c u ţi (4 4 B
şi 45 F ) şi 13 v ă d u v i (7 B şi 6 F ) ” (A lessandrescu, 1893, 137) . L a o p o p u la ţie d e 3 9 3 0 lo c u ito ri, în a n u l
re s p e c tiv , r a ta n a ta lită ţii a f o s t d e 3 8 ,6 9 % , r a ta m o rta lită ţii - d e 3 3 ,0 % , ia r s p o ru l n a tu ra l - d e 5 ,6 % .
În p e r io a d a c e lo r d o u ă ră z b o a ie m o n d ia le , în p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i tr e c u t, r a ta n a ta lită ţii a
în r e g is tr a t v a lo ri s c ă z u te , c u n o s c â n d o a n u m ită c re ş te re în p e r io a d a 1 9 5 0 -1 9 5 7 , d a to rită m o d ific ă rii
fa v o ra b ile a a tm o s fe re i p s ih ic e , d u p ă c e le d e al d o ile a ră z b o i, c a şi m ă s u rile d e stim u la re a n a ta lită ţii. D u p ă
a n u l 1957, c u r b a n a ta lită ţii se în s c rie p e o lin ie d e s c e n d e n tă , d e te r m in a tă d e lib e ra liz a re a , în a n u l re s p e c tiv , a
a v o rtu rilo r. D u p ă 1 966, c â n d sta tu l m o d if ic ă - p r in d e c re tu l 7 7 0 - p o litic a d e m o g ra fic ă , r a ta n a ta lită ţii c re şte
d e la 6 ,4 % în 1 966, la 8,3 % în 1977 şi a ju n g e la 9 ,0 % în 1 9 8 0 , sa u , în c ifre a b s o lu te , d e la 85 n o u n ă s c u ţi
în 1966, la 131 în 1977 şi la 150, în 1980. Î n c e p â n d c u a n u l 2 0 0 2 , s p o ru l n a tu ra l d e v in e n e g a tiv , sp o ru l
m ig r a to r - în 2 0 0 7 - a ju n g e l a 8 ,2 % , c e l to ta l c re ş te l a -9 ,5 % , ia r p o p u la ţia to ta lă , d a c ă s -a m e n ţin u t a c e a s tă
te n d in ţă , în 2 0 1 0 se a f la su b p r a g u l d e 2 0 0 0 0 d e lo c u ito ri. C e se v a în tâ m p la în p e r io a d a u rm ă to a re şi ce e d e
fă c u t? L u â n d în c o n s id e ra re e v o lu ţia n u m e ric ă a p o p u la ţie i în u ltim ii 10 a n i, se p o a te a p r e c ia c ă în
p e r s p e c tiv ă , în c o n d iţiile a c tu a le , p ro c e s u l d e in v o lu ţie v a c o n tin u a ; re m e d iu l s ig u r a r fi d e z v o lta re a u n o r
o b ie c tiv e e c o n o m ic e v ia b ile , c u u n n u m ă r m e d iu d e sa la ria ţi, c a re s ă a s ig u re f o lo s ir e a fo rţe i d e m u n c ă
d is p o n ib ile , a n g a ja re a în a c tiv ita te a tin e r ilo r , c a re , ş tiin d u -ş i v iito ru l a s ig u ra t, a r fi în c u ra ja ţi să -şi în te m e ie z e
fa m ilii, s -a r s ta b ili în lo c a lita te şi s -a r c r e a c o n d iţii p e n tru c r e ş te r e a n a ta lită ţii.
D e - a lu n g u l tim p u lu i, în c e n tru l c o m e rc ia l şi m e ş te ş u g ă r e s c şi, m a i a p o i, în a ş e z a r e a u r b a n ă D ră g ă ş a n i,
s o s irile şi sta b ilirile d e d o m ic iliu a u n o r p e rs o a n e „ d in a f a ră ” , a u a v u t lo c în p e rm a n e n ţă . D u p ă p e r io a d a
sta b ilirii în o ra ş, r e c e n s ă m â n tu l d in 1 966, p r e z in tă p o p u la ţia astfe l:
- to ta l p o p u l a ţ i e ....................................................................... 1 3 2 2 7 8
- p o p u la ţie n ă s c u tă în o ra ş u l D r ă g ă ş a n i .............................7 1 8 7
- p o p u la ţie n ă s c u tă în a ltă lo c a lita te d e c â t în o ra ş u l D ră g ă ş a n i, în c a re d o m ic ilia z ă - 6 0 9 1 , d in care:
- în a in te d e 1 9 2 0 ............................................................... 2 0 0 p e rs o a n e
- în p e r io a d a 1 9 2 0 -1 9 2 9 ................................................. 3 4 9 p e rs o a n e
- în p e r io a d a 1 9 3 0 -1 9 3 9 ................................................. 3 4 6 p e rs o a n e
- în p e r io a d a 1 9 4 0 -1 9 4 4 ................................................. 2 2 7 p e rs o a n e
- în p e r io a d a 1 9 4 5 -1 9 4 9 ................................................. 4 0 7 p e rs o a n e

290
 - în p e r io a d a 1 9 5 0 -1 9 5 4 .................................................. 6 7 8 p e rs o a n e
- în p p e r io a d a 1 9 5 5 -1 9 5 9 -------------------------------------- 8 2 2 p e rs o a n e
- în p e r io a d a 1 9 6 0 -1 9 6 4 .................................................. 1908 p e rs o a n e
- în p e r io a d a 1 9 6 0 -1 9 6 4 (d u p ă 15 III) ............................ 823 p e rs o a n e
- n e d e c la ra te 331 p e rs o a n e
P rin u rm a re , d in to ta lu l p o p u la ţie i d e 1 3 2 7 8 p e rs o a n e , 7 1 8 7 p e rs o a n e s a u 5 4,1 % s -a u n ă s c u t în o ra ş,
în tim p ce 6 0 9 1 p e rs o a n e (4 5 ,9 % ) s-a u n ă s c u t în a lte lo c a lită ţi, d e c â t în c e a în c a re d o m ic ilia z ă - o ra ş u l
D ră g ă ş a n i. N u m ă r u l m a re d e so siţi şi sta b iliţi în o ra ş d u p ă 1 9 5 0 , a d ic ă 4 2 3 1 p e r s o a n e , în a f a r ă d e „ m ira ju l
o r a ş u lu i” e x is te n t în p e r c e p ţia m u lto ra d in m e d iu l ru ra l, l- a c o n s titu it şi fa p tu l c ă d u p ă c o le c tiv iz a r e a
a g ric u ltu rii, p ro c e s d e c la ra t „ în c h e ia t“ în 196 2 , s -a a s ig u ra t m e c a n iz a re a a n u m ito r lu c ră ri a g ric o le , c e e a ce a
g e n e r a t d is p o n ib iliz a r e a u n e i a n u m ite p ă r ţi d in f o rţa d e m u n c ă , şi a ş a e x c e d e n ta ră , în a g ric u ltu ră , ia r o p a rte
d in c e i c a re a u fo s t d e p o s e d a ţi d e p ă m â n t, s -a u c o n s id e r a t d e z m o ş te n iţi şi a u p re f e r a t s ă ia d ru m u l
“p r ib e g ie i” , s ă p le c e d in lo c u rile n a ta le , u n d e a u fo s t m a rg in a liz a ţi, m u lţi - c h ia r o r o p s iţi şi a u lu a t „ c a le a
o r a ş u lu i” , u n d e sp e ra u s ă d u c ă o v ia ţă m a i b u n ă . În a c e la ş i tim p , îm p ă r ţir e a a d m in is tra tiv ă c a re a a v u t lo c în
1 952, d u c â n d la c r e a r e a re g iu n ilo r şi ra io a n e lo r, a f ă c u t d in D ră g ă s a n i r e ş e d in ţă d e ra io n , u n c e n tru
a d m in is tra tiv p u te rn ic , c a re a a tra s d u p ă sin e în f iin ţa r e a u n e i stru c tu ri a d m in is tra tiv e c u ro l d e c o n d u c e re , cu
in s titu ţiile a fe re n te c a re a u n e c e s ita t u n n u m ă r a p re c ia b il d e p e rs o n a l, m a i a le s o se rie d e sp e c ia liş ti în d iv e rs e
d o m e n ii.
c) S t r u c t u r a d e m o g r a f i c ă
D in s tu d ie r e a r e c e n s ă m in te lo r p e r io a d e i 1 9 1 2 -2 0 0 2 , tim p d e a p ro a p e u n se c o l, p r im a c o n s ta ta re e ste
a c e e a c ă la d o u ă d in c e le o p t r e c e n s ă m in te , p o p u la ţia d e s e x m a s c u lin o d e p ă ş e ş te p e c e a d e s e x fe m in in .
A s tfe l, în 1 912, p o p u la ţia d e s e x m a s c u lin a r e p r e z e n ta t 5 6 ,9 % d in to ta l, ia r c e a fe m in in ă - d o a r 4 3 ,9 % .
A c e la ş i a s p e c t a f o s t în r e g is tr a t în a n u l 1948 , c â n d d if e r e n ţa d in tre c e le d o u ă se x e a fo st d e 5 ,6 p ro c e n te în
f a v o a re a b ă r b a ţilo r (5 2 ,7 % ), f a ţă d e 4 7 , 2 % , p e n tru fe m e i.
L a to a te c e le la lte r e c e n s ă m in te , p o n d e r e a p e r s o a n e lo r d e s e x fe m in in o d e p ă ş e ş te p e c e a a p e r s o a n e lo r
d e s e x m a s c u lin , d if e r e n ţa în s c riin d u - s e în tr e 2 ,2 p r o c e n te , în 2 0 0 2 şi 6 p ro c e n te în 1966.

S t r u c tu r a p o p u la ţi e i p e s e x e

D a ta T o ta l B ă rb a ţi In F em e i In O BS.
re c e n să m â n tu lu i p o p u la ţie p ro c e n te p ro c e n te
19 dec. 1912 6710 3759 56.0 2951 43,9
29 dec. 1930 8462 4136 48,8 4326 51,2
29 ian. 1948 9737 5140 52,8 4597 47,2
21 febr. 1956 9963 4788 48,0 5175 52,0
15 mart. 1966 13278 6348 47,0 6930 53,0
5 ian. 1977 15579 7360 47,2 8219 52,2
7 ian. 1992 22348 10720 47,9 11626 52,0
18 mart. 2002 20798 10074 48,2 10724 51,6

În c iu d a fa p tu lu i c ă n a ta lita te a m a s c u lin ă e s te s u p e rio a r ă c e le i fe m in in e , în c e a m a i m a re p a rte a

tim p u lu i, n u m ă ru l p o p u la ţie i fe m in in e e m a i m a re d e c â t al c e le i m a s c u lin e . A c e a s ta fa c e c a g ru p e le tin e re ,
sa u u n e le d in tre e le s ă fie d o m in a te d e b ă rb a ţi, în tim p ce g ru p e le s u p e rio a re s u n t d o m in a te d e fe m e i. A c e a s tă
c o n s ta ta re n e d u c e la c o n c lu z ia c ă m o r ta lita te a în râ n d u l se x u lu i m a s c u lu in e s te m a i rid ic a tă la g ru p e le m a i în
v â rs tă , c e e a c e d u c e la p o n d e r e a se x u lu i fe m in in la g ru p e le a d u lte şi v â rs tn ic e .
S tru c tu ra populaţiei pe grupe de vârstă. S tu d ie re a r e c e n s ă m in te lo r d in a n ii 1 9 3 0 , 1 9 7 7 şi 2 0 0 2
a s u p ra g r u p e lo r d e v â r s tă (tin e ri, a d u lţi, v â rs tn ic i) o f e r ă im a g in e a e v o lu ţie i p o p u la ţie i în u ltim e le tr e i s fe rtu ri
d e se c o l şi p o s ib ilita te a in tu irii p e r s p e c tiv e i n u p r e a îm b u c u r ă to a re , a d e z v o ltă rii v iito a re a a c e s te ia .

E v o l u ţia p o p u la ţi e i p e g r u p e m a r i d e v â r s tă , în p e r io a d a 1 9 3 0 -2 0 0 2

Anul Total G rupe de v â rstă

recens. populaţie 0-19 ani % 20-64 ani % Peste 65 ani %
1930 8462 3154 4 5 ,0 3633 5 1 ,8 215 3 ,0
1977 15 5 7 9 5521 3 5,3 8778 56,1 1348 8 ,0
2002 20798 5703 2 7 ,4 13012 6 2,5 2083 10,0

291
 Evoluţia numerică a populaţiei oraşului Drăgăşani în această perioadă (1930-2002), se caracterizează
prin scăderea la aproape jumătate, a ponderii grupei tinere, de la 45 %, la 27,4 %, prin creşterea grupei
adulţilor, care alcătuiesc actuala forţă de muncă, şi creşterea de peste nouă ori a numărului vârstnicilor, de la
215 persoane în 1930, la 2083 în 2002.

d ) î m p ă r ţi r i a d m in is tra tiv e d e -a lu n g u l tim p u lu i

Primul document cu caracter administrativ în care apare localitatea Drăgăşani, este renumita hartă a lui
Schwantz, în care, printre cele 196 de aşezări din judeţul Vâlcea („Wultzer District”), figurează şi satul cu
acest nume („A. O .” n r. 13/1924, pag. 234 - 238). Localitatea apare şi în M e m o r iile g e n e r a lu lu i v o n B a u e r ,
cu ortografiile T r e k o s c h a n i (?) („A .O ” , 14/ 1924, 303) şi D r a g a z a n i (Ibidem, 306).
În catagrafia din 1831, în plasa Oltul de Sus, este trecut satul „Bârsanul - moşia Drăgăşani stăpânită de
Episcopia Râmnic (. . .) 138 fam., 14 feciori”. Tot aici, apare o menţiune interesantă, nu lipsită de o anumită
ambiguitate: „S-a deosebit, cu această numire, de tâ r g u l Drăgăşani” (C atagrafia 1831, 37), ceea ce
înseamnă că moşia - care aparţinea Episcopiei Râmnicului - era foarte aproape de târgul Drăgăşani, făcând
aproape corp comun cu acesta, din moment ce s-a simţit nevoia departajării lor prin nume diferite! Spre
deosebire de Bârsanul, celelalte moşii (care vor fi incluse ulterior în vatra Drăgăşanilor) făceau parte din
plasa Oltul de Jos: moşia Momoteşti - stăpânită de stolnicul Iancu Lahovari şi Gărdeşti - moşie megieşască
stăpânită de-a valma pe 4 moşi (Ibidem, 38).
Ca efect al L e g ii c o m u n a le din aprilie 1864, Drăgăşani - reşedinţa subprefecturii Oltu, devenea
comună urbană, fiind alcătuit din cătunele: Târgu Drăgăşani, Bârsanu, Gărdeşti şi Momoteşti (Indicele,
1865, Anexa). În legea menţionată, se prevăzuse un anumit termen pentru ca noile unităţi administrative să-
şi dovedească viabilitatea şi, eventual, să se opereze unele comasări sau, dimpotrivă, destruniri de comune.
Această „clauză” va fi aplicată prin L e g e a c o m u n a lă d in m a r tie 1 8 7 4 , iar în urma promulgării acesteia, în
I n d ic e le c o m u n e lo r p e p e r io d u l d e c in c i a n i 1 8 7 6 - 1 8 8 4 , vor fi specificate modificările survenite. În cazul
Drăgăşanilor, singura modificare apărută, va fi una de natură denominativă: localitatea va fi numită simplu -
D r ă g ă ş a n i (Indicele Comunelor 1874, 1876).
În anul 1893, „comuna ubană” Drăgăşani era înregistrată cu cinci cătune: Drăgăşani, Griviţa, Bârsanu,
Panduri şi Momoteşti (A lessandrescu, 1893, 136). Ca efect al împărţirii administrative din 1968, oraşul
Drăgăşani era alcătuit din următoarele cartiere: Drăgăşani, Valea Caselor, Zărneni şi Zlătărei („B .O .” nr.
17/1968); probabil, vechile sate componente fuseseră asimilate complet de oraş, pierzându-şi până şi numele,
aşa cum s-a întâmplat şi în cazurile altor localităţi urbane româneşti.
P r in L e g e a nr. 72 d in 5 iu lie 1 9 9 5 , emisă de Parlamentul României şi adoptată de Camera Deputaţilor
şi Senat, oraşul D răgăşani din judeţul Vâlcea a fost declarat m u n ic ip iu .
Aceeaşi componenţă ca mai sus, va fi înregistrată pentru municipiul Drăgăşani şi în urma republicării
legii din aprilie 2008, care menţiona toate modificările şi completările ulterioare ce-i fuseseră aduse L e g ii nr.
2 /1 9 6 8 .

P rim ăria veche, dem olată d u p ă c u tre m u ru l din 1 9 7 7 ... . . . şi n o u l sediu a l in stitu ţiei

292
U n p la n a l o r a ş u lu i d in p e r io a d a p r e d e c e m b r is tă

293
 C ap . IV - E C O N O M IA ŞI S O C IE T A T E A

1. d e l a Î n c e p u t u r i , p â n ă l a 1831
P re z e n ţa râ u lu i O lt, c e a a s ig u ra t a p a n e c e s a r ă o a m e n ilo r şi m a i tâ r z iu - c u ltu rilo r, a r e p r e z e n ta t o c a le
p e c a re p rim ii lo c u ito ri a u p u tu t c o b o rî d in z o n a d e m u n te , c u a m b a rc a ţiu n i u ş o a re s a u c u p lu te . D e - a lu n g u l
c u rs u lu i de a p ă , s-a f o rm a t de tim p u riu u n d ru m n a tu ra l d e s tu l d e le s n ic io s , f ă r ă p r e a m u lte o b s ta c o le ,
s tră b ă tu t în a v a l şi în a m o n te de c io b a n i c u tu rm e le lo r, ia r m a i tâ r z iu - d e n e g u s to ri; lu n c a la rg ă a O ltu lu i,
a c o p e r ită în b u n ă p a rte de p ă ş u n i şi c u te re n u ri b u n e p e n tru c u ltu r a p la n te lo r, te ra s e le e x tin s e şi d e a lu rile
jo a s e , a c o p e rite în m a re p a rte d e p ă d u ri, d a r şi d e lu m in iş u ri, c u p ă ş u n i p e n tru c r e ş te r e a a n im a le lo r, cu
fre c v e n te p o r ţiu n i de „ v ie - p ă d u r e ” , to a te p u tâ n d a s ig u r a h r a n a d e c a re o a m e n ii a v e a u n e v o ie , d a r şi d e
a d ă p o s t în p e rio a d e d e re s triş te - a u re p r e z e n ta t fa c to rii p rin c ip a li c a re a u d u s la p o p u la re a a c e s te i z o n e . L a
în c e p u tu r ile lo c u irii, o a m e n ii se m u lţu m e a u c u v â n a tu l, d e s tu l d e a b u n d e n t, ia r în p ă d u rile c a re a c o p e re a u
m a i m u lt d e ju m ă ta te d in te rito riu , g ă s e a u c u u ş u rin ţă , c a şi în în tr e a g a r e g iu n e în c o n ju r ă to a re , fru c te c a re
a s ig u ra u şi c o m p le ta u h r a n a d e c a re a v e a u n e v o ie . În p ă d u ri se v â n a u : b o u ru l, z im b ru l, u rs u l, m is tre ţu l,
c e rb u l, c ă p rio a ra , ie p u re le - d e la c a re se fo lo s e a c a r n e a p e n tru h ra n ă , ia r b lă n u rile şi p ie ile - p e n tru
îm b r ă c ă m in te şi în c ă lţă m in te .
S e c u le g e a u a lu n e , n u c i şi jir , d in c a re se o b ţin e a şi u le i, d a r şi fra g i, m u re , z m e u ră , a fin e , m ă c e ş e , o ri
fru c te a le p o m ilo r p ă d u re ţi. În sfâ rş it, o m u l c u le g e a c iu p e rc i şi b u re ţi v in e ţi d e fa g , d e b ra d , g ă lb io ri,
m â n ă tă rc i, lă p ta ş i, g h e b e , z b â rc io g i e tc. P ă d u r e a c o n s titu ia , în a c e la ş i tim p , lo c d e re fu g iu şi a d ă p o s t în
p e rio a d e le u n o r in v a z ii sa u lu p te p e n tru c u c e riri o ri ja fu r i.
V iticultura, r a m u r ă s p e c ia liz a tă a a g ric u ltu rii, a c o n s titu it o în d e le tn ic ire m ile n a r ă a p o p u la ţie i
a u to h to n e . E x is te n ţa v iţe i d e v ie să lb a tic e (v itis s ilv e s tr is ), c u n o s c u tă în p o p o r c a „ lă u r u s c ă ” sa u „ c u r p e n ” ,
c r e s c â n d iz o la t în p ă d u rile se c u la re a le z o n e i, a g ă ţâ n d u -s e şi în c o v o in d u - s e p e tru n c h iu rile c e lo r m a i în a lţi
a rb o ri, a lc ă tu in d a c e a „ v ie p ă d u r e ” d e c a re v o r b e s c d o c u m e n te le v e c h i, a c o n trib u it în b u n ă m ă s u ră c a a te n ţia
o m u lu i, la în c e p u tu r ile sa le , s ă fie a tra s ă d e a c e a s tă p la n tă , c ă r e ia a p o i s ă -i d e a în g r ijir e a d e c a re a v e a n e v o ie ,
p e n tru a -i d e v e n i fo lo s ito a re .
P o d g o ria D ră g ă ş a n i, u n a d in c e le m a i v e c h i şi m a i re n u m ite p o d g o rii a le R o m â n ie i, în c u n u n e a z ă d in
tim p u ri stră v e c h i c o lin e le p ie m o n ta n e a le ju d e ţe lo r V â lc e a şi O lt. V e c h im e a v iilo r d e a ic i e s te g re u d e
p re c iz a t. C o n d iţiile f iz ic o -g e o g ra fic e fa v o ra b ile - o r e g iu n e a d ă p o s tită , d e a lu ri c u p a n te a v â n d e x p u n e re
su d ic ă , s u d - e s tic ă şi su d -v e s tic ă , u n so l p rie ln ic , te m p e r a tu ri m o d e ra te , c u p e rio a d e o p tim e d e s tră lu c ire a
so a re lu i în p e r io a d a d e c o a c e re a s tr u g u r ilo r - a u d e te r m in a t d e tim p u riu d e z v o lta re a c u ltu rii v iţe i d e v ie în
z o n a D ră g ă ş a n i. E g re u d e p r e c iz a t d a c ă m o d u l d e in tro d u c e re a p r im e lo r p la n ta ţii d e v iţă d e v ie în
D ră g ă ş a n i, e s te le g a t d e e x is te n ţa în tâ ilo r c u ltu ri v itic o le re a liz a te d e g e to -d a c i s a u c h ia r d e tra c i
(Teodorescu, 1966) . În lip s a d o c u m e n te lo r, e s te d e p r e s u p u s c ă în z o n a D ră g ă ş a n iu lu i, in d if e re n t d e n u m e le
c e tă ţilo r şi a ş e z ă r ilo r c a re v o r fi fo s t a ic i în v e c h im e , c u ltu r a v iţe i d e v ie se v a fi p r a c tic a t f ă r ă în tre ru p e re ,
c h ia r d a c ă , p e n tru p e rio a d e m a i v e c h i, lip s e s c m ă rtu riile a rh e o lo g ic e sa u d e a ltă n a tu ră .
H ris o a v e le d in s e c o le le X IV - X V I v o r b e s c d e s p re e x is te n ţa m o ş n e n ilo r d in s a tu l N u c i (B â rsa n u ),
o b lig a ţi d in c a u z a b ir u rilo r c a re n u se m a i p u te a u p lă ti, să -şi v â n d ă p ă m â n tu rile , c a şi m o ş n e n ii d in G â rd e ş ti
şi M o m o te ş ti, sa te d e c a re d o c u m e n te le a m in te s c m a i p u ţin ; lo c u ito rii a c e s to ra fiin d lib e ri şi c o n d u c â n d u -s e
sin g u ri, e x is te n ţa lo r n u in te r e s a p e n im e n i. D in a c te le e m ise d e c a n c e la riile d o m n e ş ti, r e z u ltă c ă tr ă s ă tu r a
c a r a c te r is tic ă a v ie ţii e c o n o m ic e a ţin u tu rilo r d e c a re n e o c u p ă m , în p e r io a d a s e c o le lo r X IV -X V I, e r a
e c o n o m ia n a tu ra lă . P rin c ip a le le ra m u ri a le e c o n o m ie i lo c a le c o n tin u ă s ă r ă m â n ă c u ltu r a c e r e a le lo r şi, s trâ n s
le g a tă d e ea, c r e ş te r e a a n im a le lo r, ia r în c a d ru l a g ric u ltu rii, o o c u p a ţie d e b a z ă o c o n s titu ie c u ltu r a v iţe i d e
v ie . D o c u m e n te le v re m ii m ă rtu ris e s c d e c u ltu r a v iţe i d e v ie , d e stă p â n ii s u p ra fe ţe lo r c u ltiv a te , d e d a n iile
fă c u te de d o m n ito ri m â n ă s tirilo r sa u s lu jito r ilo r c re d in c io ş i, d e im p o z ite le c a r e se p e r c e p e a u d e la
p r o d u c ă to ri etc. Î n tre a g a în to c m ir e a Ţ ă r ilo r R o m â n e p o r n e a d e la b a z a a g r a r ă c u c u ltu ri d e g râ n e , v iţă d e v ie ,
p o m e tu ri, c r e ş te r e a de v ite m a ri şi m ic i, în g r ijir e a a lb in e lo r şi p e s c u it. C re ş te re a p ro d u c ţie i în a c e a s tă
p e rio a d ă , se f ă c e a în c o n d iţiile e x tin d e rii s u p ra fe ţe lo r a ra b ile , p r in d e friş ă ri şi d e s ţe le n iri. „ C o n fr u n ta re a ”
d in tre o g o r şi p ă d u re s -a d e s fă ş u ra t se c o le d e - a râ n d u l, te re n u rile a g ric o le c o n tin u â n d s ă fie c u ră ţite cu
s e c u re a , c u s a p a şi c u fo c u l, în p ă d u r e a d e a s ă şi ta re , d u p ă c u m a m in te ş te u n d o c u m e n t m u n te a n d in 1545.

294
 C om erţul d r ă g ă ş ă n e a n a re v o c a ţie is to ric ă . Se p r e s u p u n e c ă în c ă d in a in te d e s o s ire a r o m a n ilo r p e
a c e s te m e le a g u ri, la Z lă tă re i a r fi e x is ta t u n tâ rg al a u ra rilo r, s u p ra v ie ţu in d a ic i p â n ă tâ rz iu , d e v r e m e ce în
se c o lu l al X V II -le a d e s c o p e rim în d o c u m e n te e x is te n ţa tâ rg u lu i s ă p tă m â n a l şi a u n u i n u m ă r r e la tiv m a re d e
n e g u s to ri lo c a li c a re se o p u n v e h e m e n t stră m u tă rii c u p r ă v ă lii c u t o t în tâ rg u l D ră g ă ş a n ilo r, tâ rg ce a p a r ţin e a
p e v r e m e a a c e e a E p is c o p ie i R â m n ic u lu i. C o m e rţu l se p r a c tic a lib e r în lim ita u n o r n o rm e im p u s e d e
p r o p rie ta ru l m o ş ie i, d a r şi d e a u to rită ţile v re m ii (v a m e şi, is p ra v n ic i, is p ră v n ic e i, a re n d a ş i). În tim p , c o m e rţu l
a ţin u t p a s u l c u n iv e lu l d e d e z v o lta re te h n ic o - m a te r ia lă a lo c u ito rilo r, p rin c ip a lu l c o n s u m a to r al p r o d u s e lo r
d e p e p ia ţă ( Ş erban - coord., 2004, 273) .
A gricultura. În se c o lu l a l X V II-le a , su b r a p o rt a g ric o l, tr e b u ie s u b lin ia tă in tr o d u c e r e a c u ltu rii g râ u lu i
d e to a m n ă , c u o p ro d u c tiv ita te r id ic a tă şi c a lită ţi n u tritiv e m u lt s u p e rio a re g râ u lu i d e p rim ă v a ră , c a şi în c e ­
p e r e a c u ltiv ă rii p o ru m b u lu i. R ă s p â n d ire a r e la tiv ra p id ă a c u ltu rii p o ru m b u lu i p e în tr e g te rito riu l ţă rii, se
e x p lic ă p r in a c e e a c ă m ă m ă lig a d in m ă la i sa u f ă in ă d e p o ru m b e s u p e rio a ră c a g u s t şi c a a p o r t n u tritiv
m ă m ă lig ii de m e i, p r e z e n tă f re c v e n t p e m a s a ţă r a n ilo r şi p e c a re p o p o ru l n o s tru o c u n o a ş te a lă tu ri d e p â in e a
d e g râ u , a c c e s ib ilă m a i a le s c e lo r a v u ţi, d in c e le m a i v e c h i tim p u ri, în c ă d in p re is to rie .
P re fe rin ţa p e n tru p o ru m b se e x p lic ă şi p r in p r o d u c tiv ita te a lu i s u p e rio a ră c e le i a g râ u lu i. D e a s e m e n e a ,
c â n d a p ă s a re a e x p lo a tă rii tu r c e ş ti şi a fis c u lu i a u c re s c u t, a tu n c i ţă ra n ii, c a o m ă s u ră d e a p ă ra re , a u în c e p u t să
c u ltiv e p o ru m b u l, c u ltu r a a c e s te i p la n te în tin z â n d u -s e în to a tă ţa ra , d a t fiin d c ă p o ru m b u l n u e r a c e r u t d e tu rc i
şi n ic i su p u s b ir u rilo r in te rn e , în p e rio a d e le d e în c e p u t a le c u ltiv ă rii sa le. P o ru m b u l s -a c u ltiv a t a tu n c i
în d e o s e b i p e te re n u rile n o i re d a te a g ric u ltu rii p r in d e s ţe le n ir e a p ă d u r ilo r d in z o n a lo c a lită ţii, c e e a c e a
a s ig u ra t o p ro d u c tiv ita te rid ic a tă . A s tfe l, el a d e v e n it p rin c ip a lu l şi a p ro a p e u n ic u l a lim e n t al p o p u la ţie i d e la
ţa ră .
a) S a tu l D ră g ă ş a n i
În p r im a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X V II-le a , a ş e z a r e a D ră g ă ş a n i, p r in m ă rim e , n u m ă r d e lo c u ito ri,
d e z v o lta re e c o n o m ic ă şi u rb a n is tic ă , e r a u n sa t în c a re c e a m a i m a re p a rte a p o p u la ţie i se o c u p a cu
a g r ic u ltu r a şi c r e ş te r e a a n im a le lo r. Î n c ă d e la s fâ rş itu l s e c o lu lu i al X V I-le a , p rin a c te d e d a n ie şi h ris o a v e
d o m n e ş ti d in a n ii 1582 şi 1599, sa tu l D ră g ă ş a n i tr e c e î n s tă p â n ire a E p is c o p ie i R â m n ic u lu i, d e v e n in d f e u d ă
e p is c o p a lă şi, îm p r e u n ă c u sa tu l M o m o te ş ti, v o r f o rm a m o ş ia D ră g ă ş a n i.
În a f a ră d e sa tu l D ră g ă ş a n i, în tâ ln it c u a c e a s tă titu la tu r ă în n u m e ro a s e d o c u m e n te , p e te rito riu l a c tu a l
al o ra ş u lu i, la v r e m e a re s p e c tiv ă , se m a i a fla u s a te le G â rd e ş ti, M o m o te ş ti şi B â rs a n u - c a re e ra u sa te d e
m o ş n e n i - şi sa tu l Z lă tă re i, c a re e r a m o ş ie b o ie re a s c ă . L a în c e p u tu l s e c o lu lu i al X V III-le a , r e g iu n e a
D ră g ă ş a n i e r a r e n u m ită în c u ltu r a v iţe i d e v ie . R e c o lte le d e v in d e c a lita te şi d e s tu l d e b o g a te fa c c a fe u d a lii
m a i în s tă r iţi sa u m a i m ă ru n ţi, c h ia r şi lo c u ito ri fă r ă p ă m â n t, s ă c u m p e re şi s ă p la n te z e v ii în D e a lu l
D ră g ă ş a n ilo r, p e p r o p rie ta te a lo r sa u a a lto ra , r e c u rg â n d la în v o ie li c u p ro p rie ta rii.
P ra c tic a r e a a g ric u ltu rii în se c o lu l al X V II I- le a e m e n ţio n a tă în tr - u n d o c u m e n t d in 1 7 2 9 - C a ta s tih d e
c o n s c r ip ţio n u l ju d e ţu lu i V â lc e a , în c a re s u n t m e n ţio n a ţi d o i m o r a r i la D ră g ă ş a n i - N e a g o e şi V la d - şi u n u l la
Z lă tă re i, c u m o ri p e O lt sa u P e s c e a n a , c a re , p r in în d e le tn ic ire a lo r, s c o t în e v id e n ţă sp e c ific u l a g ric o l de
c u ltu r ă a c e re a le lo r; 4 c io b a n i - D ră g h ic i, N e c u la , Ia c o b şi D u m itr a ş c u - c a re , p r in n u m ă ru l lo r, în ra p o r t cu
p o p u la ţia s a tu lu i c e n u d e p ă ş e a 3 5 0 d e lo c u ito ri, n e d a u p o s ib ilita te a s ă d e d u c e m c ă r a m u r a c re ş te rii o ilo r e ra
b in e d e z v o lta tă . M a i s u n t n o m in a liz a ţi 3 v ă c a ri - S im io n , Ş te fa n şi R a d u - şi u n ju g ă n a r , c a re a v e a u în g rijă ,
în a f a ra b o v in e lo r d in g o s p o d ă riile p ro p rii, u n n u m ă r m u lt m a i m a re d e a n im a le , ia r n o m in a liz a r e a în
Z lă tă r e i a u n u i u n ta r, c o n d u c e la c o n c lu z ia c ă p r o d u c ţia d e la p te e r a s u f ic ie n tă p e n tru a p ro d u c e şi u n t, ca re
s ă fie v â n d u t în tâ rg u l să p tă m â n a l. D o c u m e n tu l m a i a m in te ş te d e d o i p o rc a ri, c e e a c e d o v e d e ş te c ă în a fa ra
p o r c ilo r c re s c u ţi în g o s p o d ă rie , se c re ş te a u p o rc i în tu rm e , h r ă n iţi c u j i r şi g h in d ă , în g r ă ş a ţi p e n tru c o m e r ­
c ia liz a re în T ra n s ilv a n ia şi U n g a ria ; d in v â n z a r e a râ m ă to rilo r, se o b ţin e a u v e n itu ri im p o rta n te .

b ) T â r g u l D r ă g ă ş a n i - c e n t r u c o m e r c i a l şi m e ş t e ş u g ă r e s c
În z o n a c e n tr a lă d e az i a o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, în p a r te a d e s u d -e s t, în c ă d e la sfâ rş itu l se c o lu lu i al X V II-
le a , se g ă s e a u 3 c lă d iri, d in tre c a re , c e a m a i im p u n ă to a re e r a M e to c u l E p is c o p ie i sa u C a s a lu i F ila r e t (sa u
„ C a s a e p is c o p a lă ”), d u p ă n u m e le e p is c o p u lu i c a re a c o n s tru it-o , fiin d lo c u ită d e c ă lu g ă rii c a re în g r ije a u
m o ş ia e p is c o p ie i. D e s p re m e to h u l E p is c o p ie i, se v o rb e ş te în c ă d in 17 m a i 1 745, ia r u n d o c u m e n t d e la
în c e p u tu l se c o lu lu i a l X V III-le a , fa c e p re c iz ă ri p r iv ito a re la c o n s tru c ţia u n o r c lă d iri a le e p is c o p ie i d e c ă tre
e p is c o p u l F ila re t: „ p lă c â n d u -i lo c u l a c e s ta u n d e se a f lă a c u m tâ rg u l, a u z id it o p e r e c h e d e c a se c a s ă fie
sc a u n u l m e to h şi d u p ă fa c e r e a a c e s to r c a s e , a u tr e c u t v re m e d e m ijlo c p â n ă la le a tu l 1 7 9 1 ” ; c lă d irile

295
respective au fost folosite de turci în 1821 ca fortăreţe, în jurul cărora au săpat şanţuri în timpul luptelor
dintre panduri şi turci şi al asediului organizat de panduri. Se mai afla Casa Şetrarilor, casa negustorului
Băluţă Boltaşu din Craiova, care avea o pivniţă mare în care încăpeau 24 de buţi cu vin şi altele cu rachiu;
cea de-a treia clădire aparţinea bisericii „Adormirea”, restul construcţiilor locuitorilor aflându-se în nord-
vestul acestora, în zona străzilor de azi - Traian şi Bălcescu.
În anul 1778, generalul Von Bauer scrie în Memoriile sale, despre Drăgăşani: „sat cu o casă episcopală
şi o curte boierească, o biserică, vii, un târg şi o trecere peste Olta (sic!)” şi de „Slătărei (Zlătărei), sat cu o
biserică pe Olta” („A .O ” , 14/ 1924, 306). Consemnarea lui Von Bauer este prima menţiune cu privire la
târgul de la Drăgăşani, termenul de târg desemnând locul unde se fac schimburi de produse, iar ulterior,
denumind întreaga aşezare în care se desfăşoară activităţi de comerţ. Meşteşugarii îşi desfăceau produsele fie
direct prin prăvăliile proprii, fie la piaţă sau târg, prin intermediul negustorilor, în vreme ce ţăranii îşi
vindeau marfa la piaţă, direct sau prin intermediari.
De-a lungul secolelor XVII-XVIII, în toată ţara au luat fiinţă numeroase târguri periodice, de regulă
săptămânale şi, în unele cazuri, anuale. Târgurile săptămânale atrăgeau spre piaţa aşezărilor care le
organizau, un aflux de populaţie rurală din zonele înconjurătoare şi serveau la stabilitatea schimburilor de
produse. La aceste târguri veneau şi negustori din afara zonei şi chiar negustori străini. De altfel, populaţia
târgului era amestecată din punct de vedere social, dar elementul esenţial îl formează meseriaşii şi negustorii.
În aceste aşezări, s-au stabilit şi alte elemente etnice: greci, evrei, armeni, germani, bulgari etc.
Meşteşugarii şi, odată cu ei, negustorii, pentru a produce şi a vinde produsele, aveau nevoie de spaţii în
vederea producerii, depozitării şi desfacerii. Pentru aceasta, ei îşi construiesc, cu acordul proprietarului, în
cazul nostru - Episcopia Râmnicului, ateliere şi spaţii de prezentare şi desfacere a produselor, în care
meşterul are rolul principal, iar negustorii îşi construiesc prăvălii, contribuind în acest fel la dezvoltarea
urbanistică a localităţii. La rândul său, proprietarul moşiei îşi construieşte propriile prăvălii pentru a-şi
desface produsele obţinute pe terenurile sale, mai ales vin şi rachiu, obligându-i, în acelaşi timp, pe
negustori, să vândă, prin prăvăliile lor, produsele proprii. Hrisoavele domneşti referitoare la înfiinţarea de noi
târguri, cuprindeau, printre altele, şi obligaţia stăpânilor de moşii de a da locuitorilor locuri permanente
pentru case, prăvălii, şcoală şi izlaz pentru vite. Unele din aceste târguri periodice au devenit târguri perm a­
nente, aşa cum s-a întâmplat şi cu Drăgăşani, Găeşti, Vălenii de Munte etc. (Pomelnicul Drăgăşani).
O amploare mult mai mare decât târgurile săptămânale, o aveau târgurile anuale sau bâlciurile. La
Drăgăşani, în afara târgului săptămânal, se mai ţineau cinci târguri anuale sau bâlciuri: la Florii, la Sf. Petru
(29 iunie), la Sf. Maria (15 august), la Cârstovul viilor (14 septembrie) şi la Sf. Dumitru (26 octombrie), iar
la Zlătărei - şase bâlciuri. Într-un document din 1791, se prezintă o plângere a lui Filaret, episcopul
Râmnicului, prin care acesta cere ca Episcopia să poată vinde vin şi rachiu în târgul Drăgăşani. În acelaşi an,
după ce Divanul Craiovei întăreşte Episcopiei vama târgului ce începuse să se ţină la Drăgăşani, la 29
octombrie 1791, este emis de Mihai Şuţu, domn al Ţării Româneşti, un document special pentru Târgul
Drăgăşani, prin care se reglementa drepturile Episcopiei Râmnicului în acest domeniu: „Fiindcă au arătat
domniei mele sfinţia sa, iubitul de Dumnezeu, kir Filaret cum că târgul ce se face la Drăgăşani din sud
Vâlcea în câte o zi pe săptămână, este pe moşia sfintei Episcopii, ce se numeşte Batca, unde, după privilegiul
ce-l au stăpânii moşiilor, care se urmează în toată ţara, de a-şi vinde fiecare pe moşia sa vinurile i (şi; n.a.)
rachiurile sale, atât cele mânăstireşti, cât şi boiereşti, fiin d cu cale şi dreptate a-şi vinde sfânta Episcopie şi
la această moşie. 1791, octombrie 29 (U rechia, 1873, 606-607). Documentul este reînnoit de Alexandru
Moruzi vv., la 8 mai 1793.
Concomitent cu târgul de la Drăgăşani, tot o dată pe săptămână - duminica - şi cu şase târguri anuale,
funcţiona un târg şi la Zlătărei. Cum acesta îl concura pe cel de la Drăgăşani, ca să se evite concurenţa, mai
ales că cel de la Drăgăşani funcţiona pe moşia Episcopiei, episcopul Filaret cere negustorilor din Zlătărei să
se mute cu prăvăliile la Drăgăşani: „Şi nu am vrut nicidăcum să ne strămutăm din acel loc, căci ni se
întâmpla pagubă şi sărăcie. Aşadar, văzând preasfinţia sa răposatul Filaret, că cu voia noastră nu ne poate
muta, au dat jalbă mării sale Mihai Vodă Şuţul întru a doua domnie (1791-1793) şi au scos poruncă cu
mumbaşir dă ne-au dărâmat casele şi ne-au strămutat în Drăgăşani, unde ne aflăm cu locuinţa” (Stahl,
1959, 86).
În târgul de la Drăgăşani, se valorificau, în primul rând, produse locale: cereale, vite, vinuri, rachiuri,
piei, lână, covoare, pânză de in, oale de Lungeşti, vase de lemn (butoaie) de la Mădulari, precum şi produse
aduse de negustori români sau străini - stofe, mătăsuri şi pânzeturi de bumbac, articole de sticlărie, de
toaletă, coloniale, tutun, articole de fierărie, arme, coase, tesle, potcoave, sobe etc. Informaţii în legătură cu
ocupaţia locuitorilor din Drăgăşani, la aceste începuturi ale târgului, găsim în manuscrisul din 1794,
296
P o m e ln ic u l b is e r ic ii s a tu lu i D r ă g ă ş a n i d in ju d e ţ u l V â lc ea , sc ris d e c ro n ic a ru l D io n is ie E c le s ia rh u l, c a re îi
m e n ţio n e a z ă p e to ţi c e i c a re a u c o n trib u it la c o n s tru ire a a c e s te i b ise ric i: „ Ş i p e n tr u c a s ă se ştie, a u în c e p u t
z id ir e a a c e s te i sfin te b is e r ic i d in te m e lie la le a t1 7 9 3 , m a r tie 13. T o ţi n e g u s to r ii a u p u s m â n ă d e la m â n ă şi
a u c u m p ă r a t u n te re n d e 4 0 /4 0 s tâ n je n i p e c a r e a u z id it b is e r ic a cu h r a m u l „ A d o r m ir e a ” T o t a tu n c i, a u z id it
în c u r te a b is e r ic ii ş c o a la p e n tr u în v ă ţă tu r a c o p i ilo r ”.
În a c e s t p o m e ln ic , în tr e n e g u s to rii şi m e s e ria ş ii d in s a tu l D ră g ă ş a n i, s u n t e n u m e ra ţi: N ic o la e B ă c a n u ,
n e g u s to riu , G h e o r g h e B r a ş o v e a n u , n e g u s to r, T ă n a se cism a ru l, n e g u s to r ş i m e se ria ş, A n d r e i co jo c a ru l,
m e se ria ş, P e tr e B ra ş o v e a n u , n e g u s to r, D u m itr u lă c ă tu şu l, I a n e g re c u l, n e g u s to r, ju p â n D o b re , b ă c a n u l, Ia n i,
c io b a n u l, D ic u l m ă tă sa ru , M in c u l c o jo c a riu l, m e se ria ş, j u p a n T eo d o r, cism a ru l, ju p a n P red a , b o ia n g iu l,
ju p a n Ia n a c h e , cro ito ru l, H risto d o r, p o v a r n a g iu , n e g u s to r, C o m a n P o p o v ic i, n e g u s to r, K ir Io a n ,
C ra so v e a n u , D in c ă , co jo ca r, m e s e r ia ş ” etc. D e ş i s u n te m la sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X V III-le a , f ă r ă c a lis ta s ă fie
c o m p le tă , c o n s ta tă m c ă o p a rte în s e m n a tă d in tre m e s e ria ş i s u n t şi n e g u s to ri, d e c i îş i v â n d p r in p r ă v ă lii p ro p rii
p r o d u s e le o b ţin u te , m a jo r ita te a fiin d m e ş te ş u g a ri lib e ri ce se în d e le tn ic e a u c u c o n f e c ţio n a r e a d e o b ie c te de
îm b r ă c ă m in te şi în c ă lţă m in te : c ro ito ri, c o jo c a ri şi c iz m a ri. A lă tu ri d e ei, îş i d e s fă ş u ra u a c tiv ita te a d e c o m e rţ:
b r a ş o v e n ii, m ă tă s a rii, b ă c a n ii, b o ia n g ii şi c h ia r u n lă c ă tu ş . A c e s to r a li se a d a u g ă : c io b a n i, b u ta ri, d o g a ri,
a b a g ii, v ie ri, v ă c a ri, p o rc a ri şi u n p o v a rn a g iu .
Î n c e p u tu l s e c o lu lu i a l X IX - le a a f o s t m a i p u ţin fa v o ra b il p o p u la ţie i T â rg u lu i D ră g ă ş a n i, c a re , în 1803,
a f o s t je f u i t d e tu r c ii c o n d u ş i d e M a n a f Ib ra im . În 1 8 0 4 , în ju d e ţu l V â lc e a , z o n a D ră g ă ş a n i şi îm p r e ju rim i, se
p ro d u c e u n tâ rg m a i p u ţin o b işn u it: v â n z a r e a ţă r a n ilo r b irn ic i. D in p o r u n c a lu i C o n s ta n tin A l. Ip s ila n ti,
d o m n ito ru l fa n a rio t al Ţ ă rii R o m â n e ş ti (1 8 0 2 -1 8 0 6 ), d a tă la 13 a p rilie 1 804, a flă m d e s p re v â n z a r e a ţă ra n ilo r
b irn ic i l a d ife riţi c re d ito ri, c a re a u îm p r u m u ta t b a n i s a te lo r p e n tru p la ta b iru rilo r. O a s e m e n e a „ fa p tă
n e v r e d n ic ă ” , a ju n g â n d la u re c h ile d o m n ito ru lu i, i- a s tâ rn it in d ig n a re a , c e râ n d a se lu a m ă su ri: „ ...a c e a s tă
f a p t ă d â n d u -n e m u ltă tu lb u r a r e ş i m â h n ir e ş i n e p u tâ n d a su fe ri, a m trim is în tr -a d in s p e T u tu n g i- P a ş a a l
n o s tr u a c e r c e ta la f a ţ a lo c u lu i, c a r e le n e -a a d u s p lir o fo r ir e c ă d in în s ă ş i z a p is e le ce a u g ă s it în m â in ile
a c e s to r n e g u s to r i ş i b o ie r i ş i d e îm p r e u n ă cu a c e i lo c u ito r i s u p u ş i lo r, s -a u d o v e d it a d e v ă r a tă ...I n c e c h ip şi
c u m s - a u c u te z a t la o f a p t ă c a a c e a s ta c e e s te îm p o tr iv ă d e le g i ş i o m e n ir ii - a s u p u n e o m s lo b o d la ro b ie
(Tam aş - B ardaşu - Purece, 1977, 395, 420, 425) .
I p s ila n ti a lu a t m ă s u ri c o n s tâ n d în d is tru g e re a ( „ s p a rg e re a ”) z a p is e lo r, c a re a u fo s t a rs e c h ia r în c u r te a
p a la tu lu i; o a m e n ii a u fo s t trim iş i la lo c u rile lo r, ia r în c e e a c e p riv e ş te b a n ii îm p ru m u ta ţi, „ fă ră a m a i fi
în d a to r ire sa te le a le p lă ti” c e lo r c a re a u d a t c u îm p r u m u t. D ră g ă ş a n ii d a to ra - îm p r e u n ă c u G â rd e ş tii - 4 8 0
ta le ri, re p a rtiz a ţi p e 9 o a m e n i (p e sa te ). C re d ito ri d in D ră g ă ş a n i, erau : p o lc o v n ic u l C o d in o t D ră g ă ş a n i,
c ă p ita n D u m itru , c ă p ita n D in u şi T u d o s e lo g o f e ţe lu l - c re d ito ri c u 3 2 0 ta le r i l a 6 b irn ic i, d in 5 a ş e z ă ri - şi
p r o to p o p u l Io n o t G â rd e ş ti, c u 5 0 d e ta le ri. E ste in te r e s a n t d e m e n ţio n a t c ă p rin tre c re d ito ri se a fla u
m â n ă s tirile H o re z u , G o v o ra , C o z ia , D in tr-u n L e m n , S c h itu l S ă ră c in e ş ti şi E p is c o p ia R â m n ic u lu i (U rechia,
1901, 606-607) .
L u p te le c a re s -a u p u r ta t la D ră g ă ş a n i în tre p a n d u ri p lu s e te riş ti şi tu rc i, în 1 821, a u g e n e r a t m a ri
s u fe rin ţe şi p a g u b e p e n tru p o p u la ţia tâ rg u lu i. U n ii lo c a ln ic i a u f o s t lu a ţi p riz o n ie r i sa u a u f o s t u c iş i, tu rc ii
s-a u d e d a t l a ja f u r i şi d e v a s tă ri, d u p ă c u m le e r a o b ic e iu l, d â n d fo c o ra ş u lu i; m u lţi lo c u ito ri a u p le c a t d in tâ rg
p e n tru a se p r o te ja p e ei sa u b r u m a d e a v e re ce a u p u t-o lu a c u ei.
D u p ă s e m n a r e a tr a ta tu lu i d e la A d ria n o p o l, la 2 /1 4 se p te m b rie 1 8 2 9 , p â n ă în 1 8 3 4 , P rin c ip a te le
R o m â n e a u tr e c u t su b a d m in is tra re ru s ă , ia r fu n c ţia d e p r e ş e d in te p le n ip o te n ţia r al d iv a n u rilo r, a f o s t în c r e ­
d in ţa tă g e n e r a lu lu i ru s K ise le v .
În 1831, p rin tre sa te le d in P la s a O ltu lu i d e S u s, e r a în r e g is tr a t şi B â r s a n u l. M o ş ia p e c a re se a fla
a c e s ta , se n u m e a D ră g ă şa n i, f iin d s tă p â n ită d e E p is c o p ia R â m n ic u lu i. „ S - a d e o s e b it, c u a c e a s tă n u m ire , de
tâ rg u l D ră g ă ş a n i” (C a ta g r a fia 1 8 3 1 , 1999, 37 ).

2. E P O C A M O D E R N Ă

a) V itic u ltu ra - im p o r ta n tă r a m u r ă a a g ric u ltu rii d ră g ă ş ă n e n e

L a D ră g ă ş a n i, s - a c ris ta liz a t fo a rte d e tim p u riu u n c e n tru c u m a re f a im ă v itic o lă , n u m e ro ş i f iin d a c e ia
c a re -ş i d o re a u s ă a ib ă v ie în D e a lu l D ră g ă ş a n ilo r. P ro p rie ta rii, m a i m a ri sa u m a i m ic i, a u f o s t a c e ia c a re au
m e n ţin u t şi r id ic a t f a im a p o d g o r ie i şi - im p lic it - a c a lită ţii v in u r ilo r p ro d u s e a c i în tr - o c o m p e tiţie d e sp re
c a re , în d e o b ş te , n u se a m in te ş te p r e a d es.

297
 În 1 849, la D ră g ă ş a n i, p r im a fo rm u lă d e in d u s tria liz a re c o n c e n tra tă în v itic u ltu ră a p u s - o în p r a c tic ă
J o s e f C o n d e m in , u n c o m e r c ia n t f ra n c e z d e v in u ri şi d e le m n d e ste ja r, c a re în f iin ţe a z ă o s o c ie ta te a n o n im ă de
v a lo rific a re e u r o p e a n ă a v in u rilo r. M a rii p r o p rie ta ri e ra u in te re s a ţi în a - ş i v a lo rific a p r o d u c ţia şi a u a d e ra t
e n tu z ia ş ti la s is te m . În tim p , a u lu a t n a ş te re s o c ie tă ţi c o o p e ra tis te d e c r e d it p e te rm e n lu n g şi sc u rt, n u c le e
c a re a u d u s la a p a r iţia B ă n c ii c o o p e ra tis te şi a p o i a B ă n c ii a g ric o le . S fâ rş itu l se c o lu lu i al X I X - le a a c o n s titu it
a p o g e u l în m a te rie d e p r o d u c ţie şi d e v in u ri d e c a lita te , D ră g ă ş a n iu l f iin d u n c o n c u r e n t d e te m u t la e x p o z iţiile
d e v in u ri d e la P a ris , N a p o li sa u d in a lte o ra şe e u ro p e n e . V itic u ltu r a d ră g ă ş ă n e a n ă a în r e g is tr a t d o u ă p e rio a d e
is to ric e :
A . P e r io a d a p r e filo x e r ic ă : p â n ă în a n u l 1 890;
B. P e r io a d a p o s tfilo x e r ic ă , m a r c a tă d e in te r v e n ţia ş tiin ţe i în c u ltu r a v ie i, d a r şi în p r o d u c e re a d e
so rtim e n te d e v in u ri n o b ile .
P e r io a d a p r e f ilo x e ric ă d in v itic u ltu ra d r ă g ă ş ă n e a n ă e s te m a r c a tă d e in te re s u l p e r m a n e n t al
c u ltiv a to ru lu i, c lă c a ş sa u p ro p rie ta r, d e a v a lo rific a te re n u l în m o d e f ic ie n t şi d e a c u ltiv a a c e le so iu ri c a re s ă ­
i a s ig u re o p ro d u c ţie c e l p u ţin re z o n a b ilă . S o iu rile c o n s a c ra te , c u ltiv a te în a m e s te c , în p ro p o rţii c u n o s c u te de
p o d g o re n i şi p ra c tic a te în m o d tr a d iţio n a l, a u c o n f e rit p e rs o n a lita te u n o r v in u ri lo c a le , c a p a b ile s ă c o n c u re z e
p e c e le p ro d u s e d e sta te e u ro p e n e c u tr a d iţie r e c u n o s c u tă şi p re te n ţii în m a te r ie d e v in ific a ţie . T re b u ie
re m a rc a t, în s ă , c ă p â n ă la a p a r iţia f la g e lu lu i filo x e ric , m e to d e le d e v in ific a ţie şi te h n o lo g ia c u ltu rii v iţe i d e
v ie la D ră g ă ş a n i n - a u în r e g is tr a t p ro g re s e n o ta b ile ; m e to d e le m o d e rn e şi te h n ic ile a v a n s a te s -a u in s ta la t a b ia
d u p ă ce s o iu rile de v iţă a u tr e b u it s ă fie o b ţin u te c u e fo rtu ri su p lim e n ta re , c o n s tâ n d în se le c ţie , c u ltu ra
p o rta lto iu lu i, a lto ire a , p la n ta r e a c o n fo rm u n o r n o rm e te h n ic e p r e s ta b ilite , tra ta m e n te le p e n tru p ro te c ţie ,
v in if ic a ţia u n o r c a n tită ţi d in ce în ce m a i m a ri d e stru g u ri, c o n s e r v a r e a v in u lu i şi d e p o z ita re a . F e n o m e n u l
d e c la n ş e a z ă o c o n c u r e n ţă a c e r b ă p e n tru a c a p a ra re a d e p ie ţe d e d e s fa c e re , d a r şi p e n tru p e r f e c ţio n a re a c a lită ţii
v in u rilo r. S -a r p u te a sp u n e c ă M a re le R ă z b o i M o n d ia l în v itic u ltu ră s - a p u r ta t în a n ii 1 8 9 0 , in a m ic u l fiin d
filo x e ra . P e n tru lim ita re a d e z a s tru lu i, în 1 88 5 , se le g if e r e a z ă - la n iv e l e u ro p e a n - C o m is ia filo x e ric ă . În
R o m â n ia ,a c e a s ta e s te le g if e r a tă d e M in is te ru l A g ric u ltu rii şi D o m e n iilo r, în a n u l 1 891. M is iu n e a a c e s tu i
o rg a n is m e r a p r o d u c e re a v iţe lo r a lto ite şi re c o n s tr u c ţia v iilo r d is tru s e d e f la g e l, p r in în f iin ţa r e a p e p in ie r e lo r
v itic o le c a re s ă p u n ă la d is p o z iţia p o d g o r e n ilo r m a te r ia l s ă d ito r - în d e m n la a ta c u l filo x e ric .
D a ta n a ş te rii P e p in ie re i D ră g ă ş a n i e s te c o n tro v e rs a tă . U n ii su s ţin a p a r iţia e i în a n u l 1 8 9 5 , su b
c o n d u c e r e a lu i P a u l L a sc u , p rim e le v iţe f iin d a lto ite în 1 8 9 6 fo lo s in d p o rta lto i d e la P e p in ie r a C ă lim ă n e ş ti;
a lţii su s ţin în f iin ţa r e a ei în a n u l 1897, su b c o n d u c e r e a lu i V . S ilv ia n u , in s p e c to r al R e g iu n ii IV v itic o lă
D ră g ă ş a n i ( o rg a n iz a tă în c ă d in 18 8 8 ), p rim e le v iţe f iin d a lto ite în p r im ă v a r a a n u lu i 1 898. În o ric e ca z,
P e p in ie r a D ră g ă ş a n i, f iin d la în c e p u t d e d ru m şi lip s ită d e p e r s o n a l d e c e rc e ta re , d e m ijlo a c e d e in v e s tig a ţie şi
d e p o s ib ilită ţi p e n tru p la n ta ţii e x p e rim e n ta le , v a a v e a d e lu p ta t d in g r e u c u c o m p le x e le p r o b le m e g e n e ra te
d u p ă f la g e lu l d in 1 890; r e f a c e r e a p la n ta ţiilo r se fă c e a h a o tic , a p ro a p e e x c lu s iv c u h ib riz i p ro d u c tiv i d e
p r o a s tă c a lita te sa u c u a m e s te c u ri d e so iu ri în p ro p o rţii a le a to rii.
D o c u m e n te le sta tis tic e sp u n c ă în 1898 s - a u a lto it 2 2 2 .0 7 0 v iţe d in s o iu rile G o rd a n , C r â m p o şie ,
T ă m â io a s ă a lb ă , B r a g h in ă , M ie r le a s ă , C o a r n ă a lb ă , C o a r n ă n e a g r ă ş i N e g r u v â r to s p e p o r ta lto ii R ip a r ia
G lo ire , R ip a r ia G r a n d G la b re , R ip a r ia T o m e n to sa , R u p e stris , R ip a r ia R u p e s tr is 1 0 1 -1 4 .

b ) D e z v o l ta r e a c o m e r ţ u l u i şi a m e ş t e ş u g u r i l o r
U n a d in tre n o ile c a te g o rii fis c a le , e r a a c e e a a n e g u s to rilo r şi m e s e r ia ş ilo r c a re , în sc h im b u l u n o r ta x e
p lă tite v is tie rie i, p r im e a u o a u to riz a ţie d e p r a c tic ă a p ro fe s ie i, f ă r ă d e c a re n u p u te a u fa c e p a rte d in n ic i o
b re a s lă . O p r e o c u p a re d e o s e b ită , o c o n s titu ie e v id e n ţa m e s e r ia ş ilo r şi n e g u s to rilo r c a re f o rm e a z ă c a te g o ria
p a te n ta rilo r. D u p ă sta tis tic ile ju d e ţu lu i re fe rito a re la tâ rg u l D ră g ă ş a n i, a ic i e x is ta u 5 9 d e p a te n ta ri: a b a g ii,
b ra ş o v e n i, b ru ta ri, b lă n a ri, c iz m a ri, c ro ito ri, c o jo c a ri, c â rc iu m a ri, m ă tă s a ri, h a n g ii, m ă m u la ri, ta b a c i şi
a re n d a ş i. În a n ii u rm ă to ri, n u m ă ru l p a te n ta rilo r v a c u n o a ş te o c re ş te re ra p id ă , a ju n g â n d la 93 în 1835 şi la
167 în 1841, a d ic ă o c re ş te re d e 3 o ri în 6 an i. C o n c o m ite n t c re ş te rii n u m e ric e , sp o re ş te în tr - o m ă s u ră
c o n s id e r a b ilă p u te r e a lo r e c o n o m ic ă , p r in c r e ş te r e a c a n tită ţii d e p ro d u s e , c o n fe c ţio n a te şi v â n d u te , d e v re m e
ce a tâ t m e s e r ia ş ii, c â t şi n e g u s to rii îş i a n g a je a z ă a ju to a re : c a lfe şi u c e n ic i. A s tfe l, în c ă d in 1 8 3 3 , 10 d in ei
a v e a u c a lfe şi u c e n ic i, 10 a v e a u n u m a i u c e n ic i, 5 c is m a ri a v e a u c a lfe şi u c e n ic i, 3 c iz m a ri a v e a u 1- 3 u c e n ic i,
ia r A n to n ie sin P o p a B u to i a v e a tr e i c a lfe şi tr e i u c e n ic i, S ta n c u sin P re d a - c iz m a r a v e a o c a lf ă şi tre i
u c e n ic i, ia r u n b r u ta r a v e a d o i u c e n ic i. A m p lif ic a r e a a c tiv ită ţilo r p ro d u c tiv e şi d e d e s fa c e re a p r o d u s e lo r v a
d u c e la o d ife re n ţie re d in ce în ce m a i m a re a u n o r a d in tre p a te n ta ri, c a re , in a f a ră d e fa p tu l c ă d e v in m a i

298
în s tă r iţi, v o r a v e a p o s ib ilita te a a c u m u lă rii d e c a p ita l, d e v e n in d e le m e n te p rin c ip a le a le d e z v o ltă rii c a p ita lis te
v iito a re .
M o d ific ă ri im p o rta n te se p r o d u c şi în d o m e n iu l p r o fe s iilo r p ra c tic a te . D a c ă în 1 7 2 9 , în d o m e n iu l
a lim e n ta r lu c ra u 7 m e s e ria ş i, în 1 835, n u m ă ru l a c e s to ra a ju n g e la 13. În c ă d in 1 7 9 3 , s u n t e v id e n ţia ţi 2 b ă c a n i,
ia r d in 1831 - 2 b ru ta ri. În d o m e n iu l te x tile şi c o n f e c ţio n a r e a h a in e lo r, lu c re a z ă c e i m a i m u lţi m e s e r ia ş i şi
n e g u s to ri; în 1 8 31, n u m ă ru l a c e s to ra a ju n s e s e la 4 3 , d in c a re c o jo c a rii e ra u c e i m a i n u m e ro ş i (2 3 ), u rm a ţi
f iin d d e b o ia n g ii (1 1 ).
În a n u l 1 835, în a f a ră d e c r e ş te r e a n u m ă ru lu i p a te n ta rilo r, c a re a u a ju n s la 100, c re ş te şi n u m ă ru l
d o m e n iilo r în c a re lu c re a z ă a c e ş tia , se d iv e rs ific ă g a m a d e p ro d u s e ce se d e s fa c în tâ rg , în p ia ţă şi p rin
p ră v ă lii, ia r n u m ă ru l m ă m u la rilo r a ju n g e la 3 1 ; se m e n ţio n e a z ă şi e x is te n ţa u n u i h a n . D o c u m e n te le a te s tă
fa p tu l c ă a g r ic u ltu r a e r a r a m u r a de b a z ă a e c o n o m ie i tâ rg u lu i D ră g ă ş a n i, lu c ru d e m o n s tr a t şi d e n u m ă ru l
m a re d e m o ri p e O lt. În 1833 e x is ta u în D ră g ă ş a n i 5 m o ri, d in c a re 3 - p e m o ş ia e p is c o p ie i şi d o u ă p e m o ş ia
m o ş n e n ilo r d in P o g a n u , a c ă r o r p r o p rie ta te se în tin d e a şi d in c o a c e d e O lt, a ju n g â n d p â n ă la lin ia b ă lţilo r
a b a to ru lu i. L a M o m o te ş ti, m a i e ra u în c ă 2 m o ri c u a le rg ă to a re , ia r p e P e s c e a n a , în c ă 3 m o ri (A rh. St. Buc.,
fond Ministerul de Interne, dos. 513/1851, f. 5).
P ro b le m a c e a m a i im p o rta n tă , im p u s ă d e R e g u la m e n tu l O rg a n ic , o c o n s titu ia s ta b ilire a v e n itu r ilo r
tâ rg u rilo r, d in c a re , c u u ş u rin ţă , se p u te a c o n s ta ta p o n d e r e a e c o n o m ic ă a a ş e z ă rii. P o triv it u n e i p o ru n c i d in 1
iu lie 1832 a M a rii V o rn ic ii d in L ă u n tru , T â rg u l D ră g ă ş a n i a v e a o b lig a ţie d e b ir d e 4 1 0 le i şi 10 p a ra le , p e
tr im e s tr e le iu lie şi o c to m b rie 1831 şi ia n u a rie 1 8 3 2 . S u m a p e r c e p u tă d e la p a te n ta ri e r a d e 112 le i p e
tr im e s tr u , ia r d e la p lu g a ri - d e 2 4 ,3 0 lei. In a n u l 1 8 3 2 , s o c o te a la c u tie i, în to c m ită d e e p itro p ii tâ rg u lu i,
în c e p â n d c u iu lie 1831 şi d e f in itiv a tă în 1832, p r e v e d e a z e c iu ia lă d e 8 4 0 ,2 0 le i d e la p a te n ta ri şi d e 1 5 6 ,3 0 le i
- d e la p lu g a ri.
N e g u s to rii d e a liş v e riş u ri, m ă m u la rii, a b a g iii, b r a ş o v e n ii, b ru ta rii, n a s tra p a z ii, p a te n ta rii a u c r e a t o
ş c o a lă tr a d iţio n a lă în m a te r ie d e c o m e rţ, D ră g ă ş a n iu l f iin d c u n o s c u t m u ltă v re m e c a tâ rg . E m a n c ip a re a ,
re a liz a tă c u d e s tu lă g re u ta te a b ia p r in se c o lu l a l X IX -le a , n u s -a r e m a rc a t în v re u n fe l a p a rte şi în m a te rie d e
c o m e rţ, a c e s ta ră m â n â n d tr ib u ta r re g u lilo r sa le r e g la to a re , p ra c tic a te d e n e g u s to ri şi p r ă v ă lia ş i d e to t fe lu l.
În se c o lu l a l X IX - le a şi p â n ă d u p ă a l A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, D ră g ă ş a n iu l şi-a p ă s tr a t v o c a ţia şi
a s p e c tu l d e tâ rg , c u to a tă tr e n a d e p r o b le m e sp e c ific e : a s p e c t p a tria rh a l, c o n s e rv a to ris m a d m in is tra tiv , stră z i
in s a lu b re , a rh ite c tu ră u r b a n ă m o d e s tă , v ia ţă s o c ia lă l a lim ita in te rfe re n ţe i c u sa tu l c a re a lim e n ta o ra ş u l c u
p r o d u s e le sa le şi ai c ă ru i lo c u ito ri a v e a u le g ă tu r ă in d e s tr u c tib ilă c u a c tiv ită ţile ru ra le .

c) V e n i t u r i l e şi c h e ltu ie lile t â r g u l u i
L a 3 0 m a rtie 1 831, a fo s t p u b lic a t R e g u la m e n tu l O rg a n ic , c a re a m o d e rn iz a t v e c h ile se rv ic ii p u b lic e , a
c o n s titu it m iliţia n a ţio n a lă şi a m o d e rn iz a t s is te m u l fin a n c ia r. P e n tru a s ig u ra r e a v e n itu r ilo r tâ rg u lu i, s - a fă c u t
o r g a n iz a r e a „ c u tii o b ş te ş ti p e n tru b irn ic i, p lu g a ri şi m u n c ito r i” , p r in c a re se în c a s a z e c iu ia la d e l a p lă tito rii d e
im p o z ite . P e n tru e v id e n ţie r e a v e n itu r ilo r tâ rg u rilo r, a u f o s t în to c m ite c a ta g ra fii a n u a le , în c e p â n d c u 1 831, d in
c a re se p o a te c o n s ta ta c u m p r in c r e ş te r e a n u m ă ru lu i p a te n ta rilo r, c re s c v e n itu rile tâ rg u lu i şi, o d a tă c u e le ,
p u te r e a e c o n o m ic ă a a c e s tu ia , f a p t c a re a s ig u ră d e s fă ş u ra r e a u n o r a c tiv ită ţi d e îm b u n ă tă ţir i e d ilita re . A s tfe l,
în a n u l 1833, a u f o s t a lo c a ţi 1000 d e le i p e n tru a se a d u c e p ie triş „p e u liţa tâ r g u lu i” (a z i s tr a d a T ra ia n ), p e
c a re se g ă s e a u p r ă v ă liile n e g u s to rilo r; 2 5 0 le i p e n tru „ d r a g a r e a fâ n tâ n ii c a re e s te în m ijlo c u l a c e s tu i tâ rg ce
se c h e a m ă B a ric e a (B a tc a ); 5 0 d e le i p e n tru 10 fe lin a re . În a n u l 1 8 4 8 , în c e p e p a v a r e a a d o u ă stră z i şi a
p ie ţe i tâ rg u lu i, c u p ie triş d in z ă v o iu l d e la O lt (DJDAN, fond PJV, dos. 3758/1831, f. 98) .

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor din prima jum ătate a secolului

al XIX-lea, ale localităţilor care compun (azi) municipiul Drăgăşani
L O C A L IT A T E A ANUL V E N IT C H E L T U IE L I SO L D
(lei) (lei) (lei)
D ră g ă şa n i p ân ă în 3154 2383 Sume necheltuite, cum ulate
1833 1588.33 îm prum utate vorniciei
1834-1835 790.110 621.27 îm prum utate
1835-1836 796.110 1575.33 1000 lei îm prum utate
G â rd e ş ti 1835 293.10 198.10 52
M o m o teşti 1835 71.11 77.20 - 6.10
B â rs a n u 1835 302.30 290.30 12
D ră g ă şa n i 1836-1837 1158.30 1886.72 sum e cum ulate
299
 D ră g ă şa n i 1832-1838 1180.00 6553.42 sum e cum ulate
D ră g ă şa n i 1848 8084.00 5645.19 7859.00 54 fam ilii
G â rd e ş ti 1848 1139.50 882.80 128 fam ilii
M o m o teşti 1848 138.35 135.90 36 fam ilii contribuabile
B â rs a n u 1848 119 fam ilii
Z lă tă re i 1848 662.15 533.35 100 fam ilii
D ră g ă şa n i 1861 5469.17 585.36 162 fam ilii
G â rd e ş ti 1861 1037.30 763.02 180 fam ilii
M o m o teşti 1861 708.70 160.13 47 contribuabili
B â rs a n u 1861 1432.35 547.16 116 fam ilii
Z lă tă re i 1861 725.19 677.16 176 fam ilii

d ) E m a n c i p a r e a l o c a l it ă ţi i
Paşii importanţi ce se fac la nivelul întregii ţări în dezvoltarea economiei capitaliste, îi determină pe
târgoveţii din Drăgăşani să depăşească starea de dependenţă feudală împotriva căreia au desfăşurat diverse
acţiuni şi în anii anteriori, şi să ridice cu mai multă hotărâre problema emancipării târgului de sub stăpânirea
Episcopiei Râmnicului. Organizarea meseriaşilor în asociaţii profesionale, creşterea an de an a numărului de
patentari, contactul cu confraţii într-ale meseriei din alte târguri, au fost elemente care au contribuit la
conştientizarea dorinţelor lor şi a avantajelor economice ce ar fi decurs din existenţa liberă a localităţii în
care trăiau şi munceau. La acestea, se adaugă o serie de neînţelegeri care au loc între negustori şi Episcopia
Râmnicului în legătură cu neplata de către târgoveţi, către proprietar, a dreptului de proprietate, dar şi
datorită nemulţumirii acestora din cauza creşterii continue a dărilor şi de adăugare a altora noi, de
intensificare a asupririi din partea proprietarului şi a reprezentanţilor acestuia, ca şi de ameninţarea
permanentă cu închiderea şi distrugerea prăvăliilor. Toate acestea i-au determinat pe târgoveţii din Drăgăşani
să solicite, printr-o jalbă trimisă către domnie în anul 1851, emanciparea târgului de sub tutela Episcopiei
Râmnicului. Cererea a fost redactată de negustorii din târg, în care se menţiona: „importanţa în regat a
târgului, care ar forma un oraş din cele de căpetenie, dacă pe pământul pe care sunt, n-ar fi o proprietate ce
după legi se opune unui comerţ slobod”, subliniindu-se că „prin emancipare, negoţul va înflori” (DJDAN,
fond PJV, dos. 19/1852). La cererea de emancipare a târgoveţilor, s-au asociat şi alte categorii sociale.
Rezoluţia favorabilă dată de domnitor, care a cerut lămuriri în privinţa posibilităţilor materiale de
răscumpărare, a necesitat gruparea tuturor elementelor sociale interesate în obţinerea răscumpărării.
Printre semnatarii primelor răscumpărări, se numărau negustorii, meşteşugarii, micii boieri scăpătaţi,
arendaşii şi ţăranii. Divanul acceptă soluţionarea revendicării şi în anul următor, în ianuarie 1852, cere
cârmuirii judeţului să comunice urmările ce ar decurge din acest demers, „ce venit prinde Episcopia de la
acest târg, cu drepturile proprietăriceşti şi ce scădere la arendă s-ar pricinui într-adevăr, când s-ar emancipa
cuprinsul oraşului pe întinderea de 700 de pogoane în raionul său” (A rh. St. Buc., fond Ministerul de
Interne, dos. 503/1851). Imediat după începerea acţiunea de emancipare a târgului, s-au şi născut o serie de
contradicţii, determinate de poziţia faţă de câştigarea independenţei, ca şi de dezvoltarea ulterioară a aşezării.
Negustorii şi cea mai mare parte a meseriaşilor, care au fost la originea ideii de emancipare, nu erau
interesaţi în răscumpărarea terenurilor arabile, ci în crearea unui oraş de tip modern, fără moşii în zona
înconjurătoare. Tendinţa de creare a unui astfel de oraş era mai puternică decât cea de menţinere a aşezării
urbane de tip economic feudal. Cererea „obştii negustorilor” avea un număr mai mare de susţinători decât
cea a elementelor legate de economia rurală (C andea, 1864, 119-121). Unele elemente înstărite şi arendaşii
au încercat să susţină interesele care, în curând, nu vor mai fi în concordanţă cu cele ale negustorilor, cerând
să se stabilească „suma pogoanelor ce vor primi fiecare în parte, potrivit cu starea şi trebuinţa fiecăruia”
(Ibidem).
Ţăranii clăcaşi vedeau că la acea dată, când nu se întrezărea încă viitoarea lor împroprietărire, unica
posibilitate de a scăpa de situaţia lor înjositoare, era emanciparea prin răscumpărare a târgului şi a teritoriilor
învecinate care purtau denumirea de izlaz, reprezentând suprafeţe pentru păşunat, dar şi terenuri arabile
cultivabile. Divergenţe s-au manifestat şi la întrunirea din mai 1852, a tuturor târgoveţilor şi arendaşilor
convocaţi de cârmuirea judeţului Vâlcea. Un număr de 40 de locuitori, reprezentând mica boierime scăpătată,
câţiva meseriaşi şi clăcaşii, ridicaţi împotriva negustorilor care îşi doreau un oraş scos de sub tutela
Episcopiei, s-au adresat cu o jalbă cârmuirii judeţului. Plângerea a fost trimisă domniei, fapt care a condus la
întârzierea acţiunii de emancipare. Cu toate aceste divergenţe, obştea târgului s-a întrunit şi a stabilit prin
reprezentanţii săi ca veniturile Episcopiei de pe terenurile care ar urma să fie răscumpărate, se ridicau la
300
 17.322, 23 lei, în timp ce arendaşul moşiei prezintă un venit cu 15.628,7 lei mai mare. Stăpânirea a fost de
acord cu emanciparea târgului, domnitorul Tării Româneşti fixând despăgubirea cu titlul de răscumpărare la
120.000 lei, cu termen de achitare în şase luni.
În anul 1853, secretariatul statului a respins cererea de vânzare a pământului arabil în loturi şi a trimis
actele spre rezolvare Departamentului Credinţei, deoarece terenul era proprietate a Episcopiei; în acest fel,
răscumpărarea a fost amânată şi, momentan, a eşuat. Documentele vremii nu dezvăluie un moment esenţial,
cel al cumpărării târgului în întregimea lui. Este probabil ca târgul să se fi eliberat treptat, prin răscumpărarea
individuală a loturilor din vatra târgului. Este posibil ca această răscumpărare să fi avut loc în anul 1861,
deoarece, în anul respectiv „Consiliul municipal din Drăgăşani cerea acordul Ministerului de Interne şi nu
aprobarea Episcopiei Râmnicului, pentru a dărâma nişte prăvălii ale Episcopiei, care nu erau în bună stare şi
închideau perspectiva pieţei, ceea ce-i dezavantajează pe comercianţii locali” (Ionaşcu, 1934, 63). Cu ocazia
discuţiilor purtate in vederea emancipării Târgului Drăgăşani, se ridică, pentru prima dată, problema
sistematizării aşezării. Din cele 700 pogoane, cât reprezenta suprafaţa târgului, 100 de pogoane erau
destinate vetrei localităţii, iar „600 de pogoane urma să slujească drept izlaz, împrejurul oraşului” (DJVAN,
fondul PJV, dos. 83/1862).
Suprafaţa de 100 de pogoane, „al cărui ocol se va hotărî cu semne statornice, va fi supus
sistematizării” (Idem , dos. 15/1862). „Se va face plan de oraş, în cuprinsul acestui ocol, cu însemnare de
uliţe şi de piaţă” (Idem , dos. 67/1862). Aceasta a fost prima încercare de urbanizare a târgului, nefinalizată,
ca şi acţiunea de emancipare prin răscumpărare, care a eşuat, cu tot avizul domnitorului, datorită
disensiunilor greu de conciliat dintre diferitele grupuri ale membrilor aşezării, a impunerii unor interese
personale, a traficului de influenţă şi manipulării.
O altă încercare a fost propunerea făcută în 1861 de a alipi satul Bârsanu la Târgul Drăgăşani şi de
transformare a acestuia din urmă în oraş, dar propunerea a fost respinsă. (Pavel, 1968, 3). In anul 1862,
aflăm o serie de informaţii în legătură cu conflictul dintre arendaşul moşiei Drăgăşani a Episcopiei şi
negustorii care nu-şi plătiseră claca şi pe care nu-i lăsa să depoziteze vinul în târg, dovadă că răscumpărarea
nu avusese loc (A lessandrescu, 1893, 138).

e) O ra ş u l D r ă g ă ş a n i

Dezvoltarea economică a Târgului Drăgăşani în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creşterea

numărului de meşteşugari şi negustori, ca şi schimbarea aspectului urbanistic prin construirea de noi ateliere
în care lucrează calfe şi ucenici, cât şi noi spaţii de prezentare a mărfurilor, de prăvălii, au dat un nou aspect
aşezării şi au dus la creşterea puterii sale economice. Aspectul nou al târgului îi determină pe mulţi locuitori
şi chiar funcţionari ai administraţiei, să numească aşezarea „oraş”, fără o atestare oficială. În numeroase acte
oficiale şi documente ale vremii de la începutul secolului al XIX-lea, apare frecvent denumirea de „oraş”,
alături de cea de târg, care se păstrează încă mult timp, trecerea de la târg la oraş făcându-se pe nesimţite.
La vremea respectivă, condiţia ca o aşezare să fie trecută în rândul
localităţilor urbane, era să aibă una sau mai multe case fortificate, cu aspect
de cetate. Or, încă din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, Episcopia
Râmnicului, prin episcopul Filaret, construise o casă fortăreaţă, metocul
episcopiei, cu ziduri groase, precum şi o biserică, la fel de întărită, alături
de o a treia casă a negustorului Băluţă Boltaşu din Craiova. Clădirile
locuitorilor cu ateliere în curte şi prăvălii la stradă, întregeau aspectul
citadin al târgului. Pe măsura trecerii timpului, târgul capătă din ce în ce
mai mult aspectul de „mic oraş”. În anul 1852, erau menţionate în
Drăgăşani 129 de case, pe o suprafaţă de 198 pogoane şi izlaz de 700
pogoane. La recensământul din 1859, Drăgăşanii figurează în rândul
localităţilor având sub 3000 de locuitori; zece ani mai târziu, se vorbeşte despre pavarea a două străzi, a
pieţei, şi de alte lucrări edilitare. Se aminteşte de numirea unui medic şi se dau informaţii în legătură cu
desfacerea vinului de Drăgăşani, la Bucureşti (Ibidem)
În anul 1863, prin legea secularizării averilor mânăstireşti a lui Al. I. Cuza şi desfiinţarea feudei de la
Drăgăşani a Episcopiei Râmnicului, Târgul Drăgăşani iese de sub stăpânirea acesteia şi devine o aşezare
liberă. Devenind „slobod”, oraşul Drăgăşani se înscrie pe linia dezvoltării economico-sociale, pe care o
cunosc multe aşezări de pe cuprinsul întregii ţări. Prin reforma administrativă din 1864 a lui Cuza, au fost
contopite satele Bârsanu, Gârdeşti şi Momoteşti şi ataşate la Drăgăşani, desemnat prin lege drept „Comuna
301
u r b a n ă D ră g ă ş a n i” . În 1865, v iito ru l o ra ş îş i fă c u s e u n s ig iliu m e ta lic c u n o u a d e n u m ire . T e rm e n u l „ c o m u n ă ”
d in le g e n d a sig iliu lu i, a re , d e s ig u r, se n s u l d e „ c o m u n ă u r b a n ă ” , a d ic ă o ra ş. U n e v e n im e n t im p o rta n t, c a re v a
fa c e s ă c r e a s c ă ro lu l n o u lu i o ra ş în râ n d u l a ş e z ă r ilo r d in z o n ă , e s te în c e p e r e a c o n s tru c ţie i c ă ii fe ra te P ia tra -
O lt - R â m n ic u -V â lc e a , d in c a re , în 13 d e c e m b rie 1 866, se in a u g u re a z ă tr o n s o n u l P ia tr a -O lt - D ră g ă ş a n i, ia r
u n a n m a i tâ rz iu , c o n tin u a r e a a c e s te ia , p â n ă la R â m n ic u -V â lc e a .
L a p u ţin tim p d e la e m a n c ip a r e a T â rg u lu i D ră g ă ş a n i, la 1 ia n u a rie 1 8 7 1 , c o n fo rm s ta tis tic ii p u b lic a te
d e D im itrie F ru n z e s c u , în ju d e ţu l V â lc e a e x is ta u tr e i o ra şe : R â m n ic , O c n a şi D ră g ă ş a n i, a c e s ta d in u r m ă
a v â n d 3 0 7 0 d e su fle te şi u n d e se a f la şi o sta ţie „ te le g ra f o -p o ş ta lă ” ; d ic ţio n a ru l m a i m e n ţio n e a z ă c ă a ic i se
o rg a n iz a u b â lc iu ri la Sf. P e tre . S -ta M a ria şi Sf. D im itrie (Frunzescu, 1872, 173) . T re p ta t, ro a d e le e lib e ră rii
d e su b s tă p â n ire a m â n ă s tire a s c ă în c e p să se f a c ă sim ţite . În 1 8 7 7 , a f o s t in tro d u s la D ră g ă ş a n i p rim u l ilu m in a t
p u b lic d e a ic i, c u lă m p i d e p e tro l. În a c e s t sc o p , „ p rim ă r ia u rb e i D ră g ă ş a n i a a n g a ja t 2 la m p a g ii c u 3 0 d e le i
p e lu n ă şi a c u m p ă ra t, la 2 0 se p te m b rie 1 877 , 2 0 v e d re d e g a z p e n tru ilu m in a tu l p u b lic , 15 c o tu ri d e fitil d e
la m p ă şi 5 d u z in e d e c h ib r itu r i” ( Iorga, 1905) . În 1 8 8 2 , p r im ă ria îş i v a în n o i sig iliu l c u u rm ă to ru l te x t:
„ R e g a tu l R o m â n ie i, ju d e ţu l V â lc e a , P rim ă r ia c o m (u n e i ) u r b a n ă D ră g ă ş a n i, 1 8 8 2 ” . În ste m ă , v iz itiu l s tă p e
u n u l d in c a ii d e la r o a ta p o ş ta lio n u lu i. Z e c e a n i m a i tâ rz iu , în 1 8 9 2 , d u p ă o n o u ă îm p ă r ţir e a d m in is tra tiv ă , c a
şi în 1895, c â n d se fa c e o a ltă a ro n d a re (c u 5 p la s e , în lo c d e 10), în ju d e ţu l V â lc e a , D ră g ă ş a n ii e ra u tr e c u ţi în
râ n d u l c o m u n e lo r u rb a n e , a lă tu ri d e R â m n ic şi O c n e le M a ri. C o n tin u â n d s ă fie r e ş e d in ţa p lă ş ii O ltu l d e jo s ,
o ra ş u l e r a a lc ă tu it d in c ă tu n e le : D ră g ă ş a n i, B â rs a n u , C a p u -D e a lu lu i, C u ră re ş ti, G â rd e ş ti, M o m o te ş ti şi P o d u
P e s c e n ii, ia r c o m u n a Z lă tă r e i e r a a lc ă tu ită d in c ă tu n e le Z lă tă re i, D o b ru ş a şi V ră jito ru .
D e z v o lta re a e c o n o m ic ă l a a c e s t s fâ rş it d e s e c o l, se b a z a p e a g ric u ltu ră , m e ş te ş u g u ri şi p e p ro d u c ţia
a c e s to ra . In se c o lu l a l X V III-le a , c u ltu r a p o ru m b u lu i a c u n o s c u t o e x tin d e re şi m a i m a re , ia r în se c o lu l al
X IX -le a , a c e s ta o c u p ă lo c u l I în c u ltu r a c e re a le lo r. În p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l X IX -le a , d u p ă p a c e a d e la
A d ria n o p o l (1 8 2 9 ), se a s ig u ră lib e r ta te a n a v ig a ţie i p e D u n ă re şi M a re a N e a g ră , p re c u m şi lib e r ta te a
c o m e rţu lu i. U rm a r e a a f o s t o c e re re d in ce în ce m a i m a re p e n tru g râ n e le r o m â n e ş ti c a re , ie ftin e şi d e b u n ă
c a lita te , s u n t t o t m a i so lic ita te p e p ie ţe le E u ro p e i a p u s e n e . P ro d u c ţia d e g râ n e r o m â n e ş ti c re ş te , ia r o g o a re le
se în m u lţe s c , în d e trim e n tu l p ă d u r ilo r şi al p ă ş u n ilo r. P e n tru z o n a în c a re n e a flă m , p r e s iu n e a a s u p ra p ă d u rii a
f o s t şi m a i m a re , d a to rită fa p tu lu i c ă , în a c e la ş i tim p , l a fe l d e c ă u ta te e ra u şi v in u rile , d e u n d e n e c e s ita te a
e x tin d e rii s u p r a f e ţe lo r c u ltiv a te c u v iţă d e v ie . L a în c e p u tu l se c o lu lu i al X IX -le a , d o c u m e n te le v re m ii în c e p
s ă o fe re in fo rm a ţii şi d e s p re c r e ş te r e a a n im a le lo r. În 1 8 3 3 , d in c a ta g ra fia T â rg u lu i D ră g ă ş a n i, re ie s e c ă d in 83
fa m ilii b irn ic e , u n n u m ă r d e 63 a v e a u în g o s p o d ă rie c e l p u ţin o v a c ă , u n p o rc şi u n cal.
D u p ă ră z b o iu l d e in d e p e n d e n ţă , a g r ic u ltu r a a lu a t u n a v â n t d e o s e b it: a c r e s c u t s u p r a f a ţa în s ă m â n ţa tă şi
a s p o rit n u m ă ru l m a ş in ilo r a g ric o le (b a to z e şi se c e ră to ri), ia r d in 1865 fu s e s e p u s ă în a p lic a re r e f o rm a a g r a ră
a lu i C u z a , u r m â n d s e c u la riz ă rii a v e r ilo r m â n ă s tire ş ti, p r in c a re se d e s fiin ţe a z ă d e p e n d e n ţa T â rg u lu i
D ră g ă ş a n i f a ţă d e E p is c o p ia R â m n ic u lu i şi p r in c a re , p e s te 5 0 0 d e fa m ilii a u f o s t îm p r o p r ie tă r ite . D a te
p r iv ito a re la d o ta re a te h n ic ă a a g r ic u ltu rii în o ra ş u l D ră g ă ş a n i, n e p r e z in tă C. A le s s a n d re s c u , în D ic ţio n a r u l
g e o g r a fic a l ju d e ţu lu i V â lc e a , a p ă r u t în 1893, c a re p r e c iz e a z ă c ă în 1 8 9 1 , „ c a m a ş in i şi u n e lte a g ric o le , se
g ă s e s c în D ră g ă şa n i: o m a ş in ă d e tr e ie r a t c u a b u ri, o m a ş in ă d e s e m ă n a t, tr e i d e s e c e ra t, tr e i d e v â n tu ra t, u n a
d e b ă tu t p o ru m b c u a b u ri, d o u ă c u m a n iv e lă , 91 d e p lu g u r i d e fie r, d o u ă m u ş u r o ito a r e şi d o u ă trio a re
(A lessandrescu, 1893, 136) . D e şi m in im a liz e a z ă ro lu l p ro d u c ţie i m e ş te ş u g ă r e ş ti, a u to ru l m e n ţio n e a z ă c ă
„ L o c u ito rii, p e lâ n g ă a g r ic u ltu r ă şi v itic u ltu ră , se m a i o c u p ă c u in d u s tria şi c o m e r c iu l” (Ibidem ) . In d u s tr ia e r a
re p r e z e n ta tă p rin c â ţiv a c iz m a ri, c o jo c a ri şi fie ra ri; c o m e rţu l e ra , m a i c u se a m ă , ce l d e v in u ri.
În D ră g ă ş a n i, se o rg a n iz a u a n u a l c in c i b â lc iu ri, în a f a ră d e tâ rg u l s ă p tă m â n a l d e jo ia : d e F lo rii, de
Sf. P e tru , d e Sf. M a r ia ( la 15 a u g u s t), la 14 s e p te m b rie şi d e Sf. D u m itru - la 2 6 o c to m b rie . D e la a c e s te
b â lc iu ri, c o m u n a p e r c e p e a c â te 3 7 0 0 le i a n u a l. C a p i d e fa m ilie - 1 3 7 2 , c o n trib u a b ili 751 şi c a s e 9 8 5 . L a
în c e p u tu l d e c e n iu lu i 10 al s e c o lu lu i al X IX , D ră g ă ş a n iu l e r a „ C o m u n ă u rb a n ă , p la s a O ltu l d e jo s , s itu a tă p e
ţă rm u l d r e p t al râ u lu i O lt. A re 5 c ă tu n e : D ră g ă ş a n i, G riv iţa , B â rs a n u , P a n d u ri şi M o m o te ş ti, c u o p o p u la ţie d e
3 9 3 0 lo c u ito ri (1 9 2 1 b ă rb a ţi, 2 0 0 0 fe m e i), în c a re in tr ă şi 35 f a m ilii d e ţig a n i, 6 e v re i, 7 b u lg a ri, 2 g re c i, 10
g e r m a n i” (A nuarul Rom âniei, 1925) .
L a sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X IX -le a , m ic a in d u s trie d in D ră g ă ş a n i e r a f o rm a tă d in „2 fe ră rii, 4 tâ m p lă rii,
15 c o jo c ă rii, 2 a b a g [e r]ii, 5 c is m ă rii, 1 tă b ă c a r, 7 d o g ă ri[i], 2 tin ic h e g ii (sic !), o m o a r ă c u a b u ri e tc .”
(Situaţiunea 1898, 8 ) . În s tr â n s ă le g ă tu r a c u d e z v o lta re a d e m o g ra fic ă şi e c o n o m ic ă a o ra ş u lu i, c h ia r d a c ă
a c e s te a se d e s fă ş u ra u în tr - u n ritm r e la tiv le n t, v o r a p ă r e a şi s e d ii n o i a le u n o r in s titu ţii d e sta t. A s tfe l, în
a c e a s tă p e rio a d ă , a u to rită ţile o ra ş u lu i a u c o n tra c ta t u n îm p r u m u t d e 6 0 .0 0 0 le i, c u a ju to ru l c ă r o ra a c o n s tru it
u n lo c a l p r o p riu p e n tru P rim ă rie şi p e n tru J u d e c ă to ria d e P a c e D ră g ă ş a n i. D e a s e m e n e a , s - a în c e p u t
c o n s tru ire a p o d u lu i d e f ie r p e s te O lt, „ce v a fi te rm in a tă în c u rs u l a n u lu i v iito r ” , a d ic ă î n 1 8 9 9 (Ibidem ) .
302
 N ic o la e Io rg a v iz ite a z ă o ra ş u l în 1905 şi sc rie în S a te ş i m â n ă s tir i d in R o m â n ia : „ C u m ai ie ş it d in g a ră ,
s u n t stra d e (sic !) c u ră ţe le şi b in e p ie tru ite , c u c a s e m ic i, d a r fo a rte f ru m o a s e ” (Iorga, 1905) . L a
r e c e n s ă m â n tu l d in 1 912, c â n d D ră g ă ş a n ii s u n t c o n s id e ra ţi în râ n d u l o ra ş e lo r, se în r e g is tr e a z ă 1135 lo c u in ţe ,
d in c a re 109 n e lo c u ite , c e e a c e a r a tă o c re ş te re în s e m n a tă a c o n s tru c ţiilo r d e lo c u in ţe , a v â n d 1 4 1 2 fa m ilii şi o
p o p u la ţie de 6 7 1 0 lo c u ito ri, d in c a re 3 7 5 9 b ă rb a ţi şi 2 9 5 1 fe m e i. D in p u n c t d e v e d e re e d ilita r, se p r e c iz e a z ă
c ă a ş e z a r e a a re o s u p ra fa ţă d e 1420 d e h a. C ă ile d e c o m u n ic a ţie s u n t re p r e z e n ta te d e 15 stră z i, d o u ă
b u le v a rd e , d o u ă şo se le în lu n g im e d e 2 4 k m , c e e a ce c o n f ir m ă c a ra c te ru l u rb a n al a ş e z ă rii, ia r d e z v o lta re a
re ţe le i s tra d a le a d e v e re ş te e v o lu ţia p e o riz o n ta lă a o ra ş u lu i şi g r ija a u to rită ţilo r p e n tru d e z v o lta re a d o tă rilo r
e d ilita re . I lu m in a tu l lo c a lită ţii se fă c e a p r in e le c tric ita te ; fu n c ţio n a lâ n g ă c a le a fe ra tă , sp re C a p u D e a lu lu i, o
u z in ă e le c tric ă d o ta tă c u d o u ă m o to a re D ie s e l şi o b a te rie d e a c u m u la to ri, în tim p ce a lim e n ta r e a c u a p ă se
a s ig u ra d in fâ n tâ n i şi, în p a rte , e r a a d u s ă p r in tu b u r i, d in D e a lu l O lt. O ra şu l n u d is p u n e a d e s is te m e d e
c a n a liz a re . În p la n a d m in is tra tiv , lo c a lita te a e r a re ş e d in ţa p la s e i D ră g ă ş a n i. L a 1 9 1 2 , f u n c ţio n a u a ic i d o u ă
şc o li: u n a - e le m e n ta ră d e m e s e rii şi o a lta - p r o fe s io n a lă d e fe te ( S itu a ţiu n e a 1 9 1 2 , 50) , ia r sp ita lu l d in o ra ş
d is p u n e a d e u n m e d ic , u n a g e n t s a n ita r (Ib id e m , 30) .
În s e m n ă rile e c o n o m ic e se re f e r e a u la e x is te n ţa u n o r b ă n c i c o m e rc ia le , la fa p tu l c ă e r a c e n tru l
p r o d u c e rii v in u r ilo r d in r e n u m ite le p o d g o r ii a le D ră g ă ş a n ilo r, u n d e se g ă s e a u p iv n iţe şi d e p o z ite sis te m a tic e
d e v in u ri. C a o b ie c tiv e in d u s tria le , e ra u n o m in a liz a te : o f a b r ic ă d e c h e r e s te a şi d o u ă fa b ric i d e d o g ă rie , ia r la
d iv e rs e , e ra u tr e c u te 2 7 d e b ite d e b ă u tu ri sp irto a se .

3. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă
În a f a ra c e lo r e n u m e ra te , m a i s u n t a m in tiţi în d o c u m e n t: u n p e s c a r şi u n s tu p a r c a re re p r e z in tă
în d e le tn ic iri s tră v e c h i p r a c tic a te în ţa r a n o a s tră . În a f a ra c u ltu r ilo r d e v iţă d e v ie şi c e re a le şi d e c re ş te re a
a n im a le lo r, în c e p s ă se d e z v o lte şi să se d iv e rs ific e , în ra p o rt c u c r e ş te r e a n e c e s ită ţilo r p o p u la ţie i şi c u
a m p lif ic a r e a sc h im b u lu i d e p ro d u s e , m e ş te ş u g u rile . M e ş te ş u g a rii să te şti e ra u m e ş te ş u g a r i lib e ri, s p e c ia liz a ţi
în d ife rite ra m u ri, lu c râ n d a tâ t p e n tru ei, c â t şi p e n tru c o n c e tă ţe n ii lo r, b o g a ţi sa u să ra c i. O b ie c te le
c o n fe c ţio n a te d e a c e ş ti m e ş te ş u g a ri e ra u d in c e le le g a te d e n e v o ile z iln ic e a le o a m e n ilo r şi d e sp e c ific u l
e c o n o m ic : d o g a ri s a u b u ta ri, c a re c o n f e c ţio n a u b u tii sa u b u to a ie , c ro ito ri, c iz m a ri, c o jo c a ri, b lă n a ri, p â s la ri,
b ru ta ri, m ă c e la ri etc.
S p e c ific u l p re d o m in a n t v itic o l a l a c e s te i u rb e v a fi d e s c ris c u ta le n t d e G ib . I. M ih ă e s c u , m a i tâ rz iu , în
c o n f e rin ţa O r a ş u l D r ă g ă ş a n i, ţin u tă în c a d ru l „ L ig ii c u ltu r a le ” lo c a le , în p e r io a d a 1 9 2 4 -1 9 3 0 , c â n d a
f u n c ţio n a t c a a v o c a t în lo c a lita te a n a ta lă : „ O ra şu l D ră g ă ş a n i, a s c u n s în tr e d e a lu ri şi v ă i c u c ra m e şi ră s u n e t de
s fâ rle z e p u s e to a m n a d e g o s p o d a ri în v ii, p e lâ n g ă f a im a v in u lu i, a v e a d o a r c â te v a tr o tu a re p a v a te , c â te v a
c a se m a i ră s ă rite , o u z in ă e le c tric ă , c â te v a m o ri şi u n a s a u d o u ă fa b ric i d e sifo a n e ; în c o lo , n u c u n o a ş te d e c â t
in d u s tria m ic ă a m e ş te ş u g a rilo r: tă b ă c a r i, a b a g ii, c is m a ri (s ic !), c o jo c a ri e tc . C e n tru c o m e rc ia l: b ă n c i d e s tu le
şi p r ă v ă lii la t o t p a s u l. În sfâ rşit, o ra ş u l D ră g ă ş a n i e s te fo a rte b o g a t în p ro c e s e , d e ş i n u are d e c â t o ju d e c ă to rie
d e o c o l” (Istocescu, 2010, 592 ).
D e z v o lta re a m e ş te ş u g u rilo r şi n e c e s ita te a d e s fa c e rii p r o d u s e lo r a u d u s la a p a r iţia n e g u s to rilo r, a
a c h iz ito r ilo r şi v â n z ă to rilo r d e p ro d u s e lo c a le sa u a d u s e sp re c o m e rc ia liz a re d in a lte z o n e . A ş a a u a p ă ru t
b ă c a n ii, c a v â n z ă to ri de p r o d u s e a lim e n ta re ; m ă m u la rii-v â n z ă to ri a m b u la n ţi d e m ă ru n ţiş u ri, n u m iţi şi
m a rc h ita n i; b r a ş o v e n ii - n e g u s to ri d e a rtic o le d e fie ră rie ; b o ia n g iii - c u v o p s e le d e ţe s ă tu ri; su re c c iii -
n e g u s to ri d e v ite e tc . P e s tr a d a T ra ia n , se g ă s e a u a te lie re le , în d e o s e b i a le c r o ito rilo r şi c iz m a rilo r, ia r p e
s tr a d a D e c e b a l e ra u c o jo c a rii. C u to a te g re u tă ţile în tâ m p in a te în a n ii P rim u lu i R ă z b o i M o n d ia l, în p rim u l
s fe rt al s e c o lu lu i tre c u t, o ra şu l D ră g ă ş a n i a c u n o s c u t u n a v â n t e c o n o m ic d e o s e b it, m u ltitu d in e a şi d iv e rs ita te a
u n ită ţilo r c o m e rc ia le f iin d im p re s io n a n te , f a ţă d e ce i n u m a i 7 0 0 0 d e lo c u ito ri. L a 31 o c to m b rie 1 925,
A n u a r u l R o m â n ie i p e n tr u co m e rţ, in d u s tr ie ş i a g r ic u ltu r ă c o n s e m n a e x is te n ţa şi fu n c ţio n a r e a în D ră g ă ş a n i a
p e s te 3 7 0 d e u n ită ţi c o m e rc ia le şi d e p ro d u c ţie , a s tfe l: 2 7 b ă c ă n ii, 16 b ru tă rii, 3 c o m e rc ia n ţi d e m e z e lu ri, 2
c o m e rc ia n ţi de c e re a le , 14 p e s c a ri, 4 m ă c e la ri, 8 m o ri, u n c o f e ta r şi o sim ig e rie , 6 b irtu ri, o b o d e g ă , 3
b r a g a g e rii, o c a fe n e a , 6 2 c â rc iu m i, 5 re s ta u ra n te , 17 d e p o z ite d e v in u ri e n -g ro s , 5 fa b ric i d e sp irt, 16 a b a g e rii,
18 b r a ş o v e n ii, u n m a g a z in d e p ie lă rie , 4 m a g a z in e d e m a n u fa c tu ră , 2 4 c iz m a ri, 2 2 c o jo c a ri, 6 c ro ito ri, 4
tă b ă c a ri, u n ţe s ă to r d e tric o ta je , tr e i lib r ă rii-p a p e tă rii, u n m a g a z in c u m a ş in i d e c u s u t, 7 m a g a z in e c u fie ră rie ,
6 tin ic h ig ii, u n m a g a z in d e s tic lă rie şi p o rţe la n u ri, d o u ă d r o g h e rii, o fa rm a c ie , o p a rfu m e rie , u n la b o ra to r
c h im ic , u n c e a s o rn ic a r, u n friz e r, u n fo to g ra f, 8 h o te lu ri, 5 d e p o z ite d e c h e re s te a , o e x p lo a ta re fo re s tie ră , 5
d o g a ri, 2 tâ m p la ri, 4 a te lie re m e c a n ic e ” ( A n u a r u l R o m â n ie i , 1925)

303
 en groş iV a re ie Vlagazin U n iv e r s a l £n detail
Şt e f a n R ezerini, D r a g a ş a n i
D- P O m PERMA NENT DE TOT FELUL DE ARTICOLE CA :

M a g a z in u l u n iv e rs a l al lu i Ş te fa n R e z e rin i, u n fe l d e „ 1 0 0 1 a r tic o le ” d e - a v a lm a . In te r e s a n tă es te
„ d iv e r s ita te a ” m ă rf u r ilo r p u se la d is p o z iţia c u m p ă ră to rilo r: a lă tu ri d e b is c u iţi şi c a fe le stă te a u : (. . .) a n a lin a ,
p ia tr a v â n ă tă , c im e n tu l, tu c iu r ile , p u c io a s a , a m ic e le , b a r c h e tu l şi m u lte a lte le . D e m e n ţio n a t c ă în c ă n u se
in v e n ta s e O fic iu l p e n tru P ro te c ţia C o n s u m a to r ilo r! U lte rio r, m a g a z in u l a in tr a t în p r o p rie ta te a n e g u s to ru lu i
M u n te a n u , a v â n d p r o fil a lim e n ta r. A fo s t d e m o la t în 1 9 7 7 , d e ş i e r a o c lă d ire s o lid ă şi d ă d e a o n o tă
p a r tic u la ră o ra şu lu i.
S im p la în ş iru ir e a u n ită ţilo r c o m e rc ia le şi p ro d u c tiv e d in a c e s t o ra ş , n e d e z v ă lu ie fa p tu l c ă D ră g ă ş a n iu l
re p r e z e n ta u n p r ie ln ic c e n tru c o m e rc ia l c a re d e s e r v e a p o p u la ţia p r o p rie , d a r şi p o p u la ţia r u ra lă d in z o n a d e
c o n v e r g e n ţă c e g r a v ita sp re o ra ş. D in to ta lu l u n ită ţilo r c o m e rc ia le , 2 0 4 e r a u u n ită ţi d e d e s fa c e re a p ro d u s e lo r,
143 f u n c ţio n a u c a u n ită ţi p re s ta to a re d e se rv ic ii, 75 - u n ită ţi d e d e s fa c e re d e p ro d u s e a lim e n ta re , 53 - u n ită ţi
d e c o n fe c ţii, 104 v in d e a u b ă u tu ri şi, d e şi n u e r a u n c e n tru tu r is tic , o ra ş u l d is p u n e a d e 8 h o te lu ri şi d e 9 b ă n c i
c o m e rc ia le .
a) A g ric u ltu ra
M in is te ru l A g ric u ltu rii şi D o m e n iilo r a c u m p ă r a t a c tiv u l d e a p ro a p e 8 m ilio a n e le i a l fo s te i s o c ie tă ţi
c o m e rc ia le de v in u ri în f iin ţa tă în 1909 c a s o c ie ta te a n o n im ă (a c ă re i a c tiv ita te a f o s t în tr e r u p tă d e p r im a
c o n fla g ra ţie m o n d ia lă şi r e o r g a n iz a tă în 1925 c a s o c ie ta te a n o n im ă p e n tru v in u r i, c u s u c u rs a lă la B u c u re şti).
C u to a te c ă o ra ş u l D ră g ă ş a n i d e ţin e a şi o f a b r ic ă d e ş a m p a n ie , a c e a s ta d e v in e f a lim e n ta r ă (g o s p o d ă r ia a n e x ă
a B ă n c ii C o m e rţu lu i d in C ra io v a , p r in s u c u rs a la d e la D ră g ă ş a n i c a re d e ţin e a 2 /3 d in a c ţiu n i). O în c e r c a re d e
a s o c ie re a ţă r a n ilo r în tr - o f o rm ă o rg a n iz a tă , c a p a b ilă s ă în fru n te c o n c u r e n ţa d in c o m e rţu l d e v in u ri, a
c o n s titu it-o în fiin ţa re a , în 1 919, a sindicatului viticol, a v â n d u -i c a a n im a to ri p e d r. G h . R o ş e s c u şi G h .
T e o d o rin i. S in d ic a tu l v itic o l D ră g ă ş a n i, „ a s o c ia ţie p r o fe s io n a lis tă ” în c a re e ra u a d m iş i p r o p rie ta rii d e v ii şi
a re n d a ş ii, d e ş i a v e a c a s c o p in d u s tria liz a r e a şi c o m e r c ia liz a r e a în c o m u n a p r o d u s e lo r v itic o le , n - a r e u ş it să -şi
r e a liz e z e n ic iu n u l d in s c o p u rile p ro p u s e . L a n iv e l d e ţa ră , fu n c ţio n a a tu n c i U n iu n e a G e n e ra lă a S in d ic a te lo r
V itic o le .
În 1 929, a lu a t f iin ţă C ooperativa viticolă D răgăşani, a v â n d c a sc o p v a lo rific a r e a d e c ă tre m a rii
p ro p rie ta ri, a p ro d u c ţie i v itic o le . M ic ii p ro d u c ă to ri e ra u lă s a ţi la d is c re ţia s p e c u la n ţilo r şi a c o m e r c ia n ţilo r
o c a z io n a li. D u p ă c u m p ă r a r e a e i, M in is te ru l A g ric u ltu rii şi D o m e n iilo r a r e tra n s m is -o C o o p e ra tiv e i v itic o le ,
a lo c â n d u n f o n d d e r u lm e n t p e te rm e n lu n g şi f ă r ă d o b â n d ă , d e 1 m ilio n lei. B a n c a d e c re d it c o o p e r a tis tă a
a c o r d a t u n îm p r u m u t r a m b u rs a b il d e 2 m ilio a n e le i. E fe c tu l c riz e i e c o n o m ic e a fă c u t c a a c e a s tă c o o p e r a tiv ă
s ă f u n c ţio n e z e c u p ie rd e ri, r e d re s â n d u -s e a b ia în 1 9 4 1 -1 9 4 2 . C o o p e ra tiv a ş i-a c r e a t d e b u ş e e şi p e p ia ţa
e x te rn ă .
F in a n ţa r e a a g r ic u ltu rii a f o s t d e p e n d e n tă în to ta lita te d e p r e fa c e rile s o c ia l-e c o n o m ic e a le ţă rii, de
fo rm e le d e o rg a n iz a re a d o p ta te şi d e c o n d u c e r e a p o litic ă a sta tu lu i.
L a c r e d ita r e a a g ric u ltu rii d in D ră g ă ş a n i, a u c o n trib u it:
- B a n c a C o m e rţu lu i d in C ra io v a , p rin A g e n ţia d in D ră g ă ş a n (1 9 2 1 -1 9 4 8 );
- B a n c a P o d g o rie i D ră g ă ş a n i (1 9 0 7 -1 9 4 8 );
- B a n c a D ră g ă ş a n i ( 1 9 2 0 -1 9 4 7 );
- B a n c a O lte n ie i, C r a io v a - A g e n ţia D ră g ă ş a n i ( 1 9 2 0 -1 9 3 0 );
- B a n c a Ţ ă ra n ilo r, 1 9 2 1 -1 9 4 8 ( c o n tin u a tă c u B a n c a d e C re d it „ P o d g o r ia ”);
- B a n c a V itic o lă B u c u re ş ti - A g e n ţia D ră g ă ş a n i (1 9 2 1 -1 9 3 0 );
- B a n c a P o p u la r ă B â rs a n u (1 9 1 6 -1 9 3 0 );
- B a n c a N a ţio n a lă - A g e n ţia D ră g ă ş a n i, a p a rţin â n d d e s u c u rs a la Ju d . V â lc e a ( 1 9 4 8 -1 9 5 1 );
- B a n c a N a ţio n a lă a R o m â n ie i - F ilia la D ră g ă ş a n i (1 9 5 5 -1 9 6 0 );
- B a n c a A g ric o lă , d in 1968.
B ă n c ile p a rtic u la re c a p ita lis te a c o r d a u c re d ite p e te rm e n s c u rt, c u d o b â n z i m a ri, p e c a re p o d g o r e n ii n u
le p u te a u a c h ita la te rm e n , f iin d u n m ijlo c d e s p o lie re a a c e s to ra d e c ă tre b a n c h e ri. În „ R e v is ta v itic o lă ,
h o r tic o lă şi a g r ic o lă ” , c a re a p ă r e a su b c o n d u c e r e a lu i V . B . B re z e a n u , n r. 19 d in a p rilie 1 9 1 3 , se c o n s e m n a :
„ In tr -u n a d in z ile le tre cu te, a m c itit în tr -u n z ia r p o lit ic d e d im in e a ţă c ă o b a n c ă d in D r ă g ă ş a n i a f o s t n e v o ită
304
în c u r s u l u n e i s ă p tă m â n i s ă p r o te s te z e p o liţe în v a lo a r e d e p e s te 2 0 0 m ii le i a le p o d g o r e n ilo r d e a ici. M i s - a
u m p lu t in im a d e a m ă r ă c iu n e c â n d a m c itit in fo r m a ţia , tr e c u tă c a n e o b s e r v a tă d e a lţii. I m e d ia t m -a m g â n d it
d a c ă n u a m f ă c u t o g r e ş e a lă în d e m n â n d p e to ţi la o c u ltu r ă in te n s iv ă şi r a ţio n a lă a v i i l o r ”. P ro te s ta re a
p o liţe lo r în u r m a u n o r a n i v itic o li sla b i, e r a u n in s tru m e n t d e je f u ir e p r a c tic a t d e c ă tre u n g ru p d e a n g ro s iş ti,
in te rm e d ia ri ai b a n c h e rilo r. Se s p u n e a în c o n tin u a re : „ S ta tu l a r p u te a v e n i în a ju to r u l p o d g o r e n ilo r p r in
c r e d itu l v itic o l, c a r e s ă a c o r d e îm p r u m u tu r i p e te rm e n m a i lu n g s a u m a i sc u rt, c u d o b â n z i m a i m ic i d e c â t
b ă n c ile p a r t i c u l a r e ” (Ib id e m ).
D in sta tis tic ile e x is te n te în A rhiva P rim ăriei D răgăşani , g ă s im „ P r o d u c ţiu n e a m ijlo c ie la h e c ta r în
a n u l a g ric o l 1 9 3 7 -3 8 ” (Dos. 1937-1938, neinv. şi nenum .) :
- g r â u .................................. 1.200 k g
- p o r u m b ................................ 9 0 0 k g
- o rz to a m n ă 8 00 k g
- o rz p r im ă v a r ă .................. 7 0 0 k g
- ovăz 1 .000 k g
- lu c e r n ă 600 kg
- m a z ă re 900 kg
- c e a p ă .................................... 6 0 0 k g
- c a r to f i............................... 3 .0 0 0 k g
- f lo a r e a s o a r e lu i 600 kg
- tu t u n ...................................... 6 0 0 k g
- s tr u g u r i............................. 8 .0 0 0 k g
P e n tru a b e n e f ic ia d e p u ţin e le m ijlo a c e te h n ic e p o s ib il d e a c h iz iţio n a t în tr e 1 9 3 8 -1 9 4 1 , se o rg a n iz e a z ă
la Z lă tă re i, Asociaţia A gricolă „Bunii G ospodari” , c u p e s te 120 d e m e m b ri, a v â n d s ta tu t a u to riz a t d e
T rib u n a lu l ju d e ţu lu i V â lc e a . M a i tâ rz iu , a c e a s ta se v a n u m i „ O b ş te a A g ric o lă ” şi v a fi d o ta tă c u 2 tr a c to a r e şi
o s e m ă n ă to a re , p e n tru u ş u r a r e a m u n c ii în c o m u n a p ă m â n tu lu i.
O c o lu l a g ric o l al p lă ş ii D ră g ă ş a n i s -a tr a n s f o r m a t - în 1 9 4 7 - în „ O c o lu l v itic o l” , ia r în 1 9 4 9 , o d a tă cu
în f iin ţa r e a c o m ite te lo r p ro v iz o r ii c a re a v e a u în s u b o rd in e „ p u n c te le a g r ic o le ” c o m u n a le , e l d e v in e „ se c ţie
a g r ic o lă ” (s itu a ţie c a re v a d u r a p â n ă î n 1 9 6 2 ,c â n d v a lu a f iin ţă C o n s iliu l A g ric o l R a io n a l).
În a n ii ’50, în a g ric u ltu r a ţă r ilo r v e s t-e u r o p e n e se in s ta u r e a z ă s is te m u l c o o p e r a tis t p e b a z ă de
a c ţio n a ria t, s is te m c a re p e rm ite a p lic a re a te h n o lo g iilo r a v a n s a te în c u ltu ră , c u re z u lta te d e o s e b ite în
p ro d u c ţie . V irtu ţile u n e i a s tfe l d e a g ric u ltu ri a u a tra s a te n ţia şi c e lo rla lte ţă ri, d a r a p lic a re a sis te m u lu i s - a
f ă c u t c u im p lic a re a u n o r f o rm u le c o e rc itiv e , u r m â n d „ e x p e r ie n ţe ” s p o lia to a re . A g r ic u ltu ra în r e g is tr e a z ă u n
re v ir im e n t n u m a i d u p ă c r e a r e a c o n d iţiilo r d e c re ş te re a p r o d u c tiv ită ţii m u n c ii (c a d re c a lific a te , m e c a n iz a re ,
so iu ri s u p e rio a re , c h im iz a re , irig a ţii, a m e n a jă ri fu n c ia re , te h n o lo g ii a v a n sa te ).
IAS D răg ăşan i . D u p ă r e f o rm a a g r a ră le g if e r a tă d e g u v e rn u l d e m o c ra tic la 2 2 m a rtie 1 945,
p r o p rie ta te a a g r ic o lă d e s ta t c u p r in d e a p ă ş u n ile şi fâ n e ţe le d in z o n e le d e m u n te şi b a ltă , te re n u rile c a m e re lo r
ju d e ţe n e , a le f e r m e lo r a g ric o le a le M in is te ru lu i A g ric u ltu rii şi D o m e n iilo r şi o p a rte d in s u p ra fe ţe le
e x p ro p ria te d e v e n ite re z e rv e d e sta t, to a te l a u n lo c fo rm â n d p a trim o n iu l R e g ie i E x p lo a ta ţiilo r A g ric o le ,
Z o o te h n ic e , a le In d u s tr iilo r şi M a ş in ilo r A g ric o le (R E A Z IM )
GAS D răgăşani ia n a ş te re p r in D e c re tu l n r. 8 3 /1 9 4 9 , a v â n d u -l c a p rim d ir e c to r p e Io n A s la n . E a
u rm a , c a şi c e le la lte d in ţa ră , m o d e lu l s o v ie tic al so v h o z u lu i. U rm e a z ă T ig h in a şi V o ic e ş ti, Z lă tă r e i şi
c e le la lte c a rtie re a le D ră g ă ş a n ilo r, p r in în f iin ţa r e a d e „ în to v ă r ă ş iri” c a n u c le e in iţia le a le v iito a r e lo r G A C -u ri.
D u p ă în f iin ţa r e a şi la D ră g ă ş a n i a u n u i a s tfe l d e n u c le u , s - a u în te m e ia t „ b r ig ă z i” în fie c a re d in c a rtie re le
a m in tite , a s tfe l în c â t, în 1962, c â n d s -a „ s ă r b ă to r it” în c h e ie r e a p ro c e s u lu i d e c o le c tiv iz a re la D ră g ă ş a n i,
p ă m â n tu r ile o a m e n ilo r e ra u d e ja c u p rin s e în C A P şi în IA S ( a c e s te a a p ă r u s e r ă în c ă d in 1 9 4 9 ). C o n c o m ite n t,
S ta ţiu n e a d e C e rc e tă ri V itic o le p rim e ş te o s u p r a f a ţă m a i m a re d e v ie , p e n tru p ro d u c ţie . S ta tu l a v e a , d e -a c u m ,
in s tru m e n te le sa le de fo rm a re a f o n d u lu i c e n tra l şi a r e z e r v e lo r d e p ro d u s e a g ro a lim e n ta re . N u e d e m ir a re ,
d e c i, c ă p rin c ip a le le fin a n ţă ri în a g r ic u ltu r ă a u v iz a t c u p rio rita te a c e s te în tr e p rin d e ri. L a a n iv e r s a r e a a 25 de
a n i d e la în f iin ţa r e a IA S D ră g ă ş a n i, c o n trib u ţia s ta tu lu i la in v e s tiţiile d e a c i, se e s tim a u la 80 d e m ilio a n e lei.
IA S D ră g ă ş a n i a a v u t în a d m in is tra re c e a m a i m a re s u p r a f a ţă d e te r e n în a n u l 1 9 6 7 (4 6 3 5 h a ) c â n d
c u p r in d e a şi te rito riu l IA S S â m b u re şti. D u p ă în f iin ţa r e a IA S S â m b u re ş ti c u s p e c ific p r e p o n d e re n t p o m ic o l,
s u p r a f a ţa IA S D ră g ă ş a n i a ră m a s d e 3 .2 9 6 h a , d in c a re 2 .5 3 0 h a te re n a ra b il s itu a t a d m in is tra tiv p e te rito riu l
o ra ş u lu i şi al c o m u n e lo r P ru n d e n i, S u te şti, G u ş o e n i, C re ţe n i, L a lo ş u , B ă lc e ş ti şi T e to iu . S e c to ru l v itic o l
c u p r in d e a 8 3 0 h a , s e c to ru l p o m ic o l - 191 h a , s e c to ru l le g u m ic o l - 3 0 h a , p ă ş u n i şi fâ n e ţe n a tu ra le - 3 8 7 h a şi
te re n p e n tru c u ltu r a m a re - 1 .042 h a. În c e e a c e p riv e ş te s tr u c tu ra s e c to ru lu i v itic o l, a c e a s ta se p r e z e n ta astfe l:
305
v ii p e ro d - 7 9 6 h a (s o iu ri d e m a s ă - 6 6 h a ), p la n ta ţii p o rta lto i - 14 h a , ş c o a lă d e v iţe - 18 h a . S e c to ru l
p o m ic o l e r a c o n s titu it d in 136 h a c u m e ri, 12 h a c u p e ri, 38 h a c u p ru n i, 2 h a c u g u tu i şi 3 h a c u c ă p şu n i.
S e c to ru l z o o te h n ic se p ro fils e p e v a c i c u la p te şi tin e r e t b o v in la în g ră ş a t. E fe c tiv e le se a p ro p ia u de 8 0 0
c a p e te (6 0 0 v a c i şi ju n in c i) . B a z a f u ra je r ă e r a d e 7 6 0 h a. P e n tru c u ltu ri, IA S -u l b e n e f ic ia d e a p o rtu l
sis te m u lu i d e irig a ţii D ră g ă ş a n i- V o ic e ş ti- Ş te f ă n e ş ti p e n tru 187 h a a n u a l. S e c to ru l m e c a n ic d is p u n e a d e 4 6 de
tr a c to a r e ro m â n e ş ti, d istrib u ite în 10 fe rm e : D ră g ă ş a n i, D o b ru ş a , D e a lu l O ltu lu i, M itro fa n i, P ru n d e n i,
M ă g u re n i, S p â rle n i, L a lo şu , B ă lc e ş ti, T e to iu .
P ro d u c ţiile m e d ii re a liz a te e ra u , la g r â u - d e 6 3 0 to n e , o v ă z - 2 0 0 to n e , le g u m e - 6 0 0 to n e , s tru g u ri de
m a s ă - 2 5 0 to n e , v iţe a lto ite - 7 0 0 .0 0 0 b u c ., fru c te - 1.031 to n e , v in - 1 .8 0 0 d e to n e , p ru n e u s c a te - 2 0 d e to n e .
L a e x p o r t m e rg e a u a n u a l 100 d e to n e s tru g u ri d e m a s ă , 5 0 0 .0 0 0 v iţe a lto ite , 5 3 0 to n e d e fru c te , 2 0 d e to n e
fru c te d e s h id ra ta te (c a ise , p ru n e , m e re ), 25 to n e c a rn e , 1 .0 0 0 d e to n e d e v in so i p u r.
CAP D răgăşani. P rim e le fo rm e d e o rg a n iz a re c o o p e ra tis tă , c re a te în re g im u l s o c ia lis t, a u fo s t
în to v ă ră ş irile : în 1950 - „ S p ic d e g r â u ” la Z lă tă r e i şi în 1955 la M o m o te ş ti. În 19 fe b ru a rie 1 9 5 6 , se
in a u g u re a z ă G .A .C „ V ia ţă N o u ă ” la Z lă tă r e i (p re ş e d in te , Io n M in o iu ), ia r la 31 o c to m b rie 1 959, G A C
„ O c to m b rie R o ş u ” la B â rs a n u şi „ A X V - a A n iv e r s a re ” la M o m o te ş ti ( p re ş e d in te , Io n P e tric ă ). În 1 9 6 0 se
d e c la ră c o le c tiv iz a r e a c o m p le tă la Z lă tă re i şi, în 1 962, în to t o ra ş u l D ră g ă ş a n i. În 1 9 6 2 se u n if ic ă c e le d o u ă
G A C -u ri d e p e ra z a o ra şu lu i. În 1972 şi 1973 C A P D ră g ă ş a n i şi C A P Z lă tă re i a u f u n c ţio n a t în c a d ru l
A s o c ia ţie i in te rc o o p e ra tis te c u 2 fe rm e v itic o le , o f e r m ă le g u m ic o lă şi u n a z o o te h n ic ă . N o u a îm p ă rţire
a d m in is tra tiv ă a im p u s c a în to a m n a a n u lu i 1 973, C A P D ră g ă ş a n i şi Z lă tă re i să fu z io n e z e . L a n iv e lu l
o ra ş u lu i, s -a în f iin ţa t C o n s iliu l In te r c o o p e ra tis t c a re c u p r in d e a C A P -u rile d in c o m u n e le S u te şti, M itro fa n i,
Ş te fă n e ş ti, V o ic e ş ti, L u n g e ş ti şi F u m u re n i. Î m p re u n ă c u C A P V o ic e ş ti, Ş te fă n e ş ti şi L u n g e ş ti, C A P
D ră g ă ş a n i e r a c o p r o p r ie ta r la C o m p le x u l d e v a c i D ră g ă ş a n i.
S u p ra fa ţa to ta lă a C A P D ră g ă ş a n i e r a d e 2 .5 0 2 h a , 3 .0 5 0 m e m b ri d in c a re lu c ra u 2 .0 2 0 a lte rn a tiv , o
b u n ă p a rte d in tre ţă ra n i f iin d şi m u n c ito r i la F IN C A . S tru c tu ra te re n u lu i a g ric o l e r a u rm ă to a re a : 1 .2 0 6 h a
a ra b il, 2 0 3 h a p ă ş u n i şi fâ n e ţe n a tu ra le , 2 21 h a v ii, 5 h a liv e z i, 45 h a g r ă d in ă d e le g u m e , 2 5 0 h a c u ltu ri
fu ra je re . S e irig a u în j u r d e 5 3 0 h a. F e r m a z o o te h n ic ă a v e a 5 7 0 c a p e te b o v in e (d in c a re 3 0 0 v a c i şi ju n in c i) şi
p r o d u c e a a p ro x . 2 .5 0 0 h l la p te a n u a l. C o m p le x u l a v ic o l d e la Z lă tă re i p r o d u c e a a n u a l, în f lu x c o n tin u u ,
1 0 .0 0 0 d e p u i p e n tru c a rn e .
C o le c tiv iz a r e a fo rţa tă a a g ric u ltu rii a fo s t în s o ţită d e s a c rific ii şi fru s tră ri so c ia le im e n s e , d e m ig r a ţia
n e c o n tr o la tă a tin e r ilo r , d a r şi d irija tă , a p o p u la ţie i ru ra le c ă tre n o ile o b ie c tiv e in d u s tria le o ră ş e n e ş ti, e ro d a re a
tr a d iţie i a g ric o le d in z o n a ru ra lă , p ie rd e re a to ta lă , tr e p ta tă şi ir e v e rs ib ilă a in te re s u lu i p e n tru a c tiv ită ţile
a g ric o le , d e te rm in a te de „ p ro le ta riz a re a ” fo rţa tă a p r o p rie ta rilo r d e p ă m â n t, d e p o s e d a ţi d e m ijlo c u l d e
s u b z is te n ţă tra d iţio n a lă , lip s a o ric ă re i fo rm e d e r e e v a lu a re a p o te n ţia lu lu i p r o d u c tiv o fe rit d e f o rţa d e m u n c ă
d e v e n ită e x c e d e n ta ră etc. S u b p r e s iu n e a s lo g a n u lu i c a re în d e m n a la s c ă d e re a c u o ric e p r e ţ a n u m ă ru lu i c e lo r
o c u p a ţi în a g ric u ltu ră , a u fo st d e m a ra te c o n s tru c ţii d e n o i o b ie c tiv e in d u s tria le p e n tru o c u p a r e a c e lo r p le c a ţi
d e la sa te , c o n v e r s ia ţă ra n u lu i în m u n c ito r e fic ie n t s o ld â n d u -s e c u u n c o m p ro m is p ă g u b o s , p lă tit - în tr-o
e c o n o m ie to ta l c e n tr a liz a tă - c u m a ri s a c rific ii n a ţio n a le . A c e a s tă p o litic ă ş i- a a r ă ta t ro a d e le m a i p r e g n a n t
p r in a n ii 1 980, o d a tă c u îm b ă tr â n ir e a g e n e r a ţiilo r d e ţă ra n i tra d iţio n a li, c u r e fu z u l tin e r ilo r d e a re v e n i la
ţa ră , c o n s ta tâ n d u -s e în fin a l c ă n u m a i a re c in e m u n c i p ă m â n tu l, în p o f id a m ijlo a c e lo r m e c a n iz a te (şi a c e le a ,
n e p e rfo rm a n te ) d e c a re d is p u n e a u u n ită ţile a g ric o le . S -a in v e n ta t „ a c o rd u l g lo b a l” p e n tru a se d a im p re s ia
c o in te re s ă rii ţă ra n u lu i p e n tru p ro d u c ţie , d a r a c e s ta ş tia b in e c ă p ro d u c ţii m a i m a ri n u se m a i p u te a u o b ţin e ,
m a i a le s în v itic u ltu ră , d e ş i se re c u rs e s e (d u p ă 19 6 2 ) la r e v ig o r a r e a şi m o d e rn iz a r e a s u p ra fe ţe lo r v itic o le .
M u n c ile n u se e x e c u ta u la tim p şi e ra u fă c u te d e m â n tu ia lă . Ţ ă ra n ii o b s e rv a s e r ă c ă a lţii e ra u c e i c a re p ro fita u
d e ro a d e le m u n c ii lo r, c o n s ta ta re d e z a r m a n tă c a re i- a d e te r m in a t s ă p r iv e a s c ă c u d e z in te re s c a lita te a m u n c ilo r
p re s ta te . A c r e s c u t g ra d u l d e su p ra v e g h e re şi a u to rită ţile a u d isp u s re d u c e r e a şi m a i d r a s tic ă a s u p ra fe ţe i de
te re n a f la tă în p r o p rie ta te . S -a u re f ă c u t m ă s u ră to r ile în in tra v ila n şi te re n u l „ e x c e d e n ta r ” a f o s t a ra t cu
tra c to ru l, s c o ţâ n d u -s e p o m i şi v ie , la fo a rte m u lţi - p â n ă în sp a te le ca se i.
Com plexul de Vaci a in tra t în fu n c ţiu n e în a n u l 1 9 7 3 , c u 1 .2 0 0 c a p e te b o v in e , d in c a re v a c i d e la p te ,
6 5 0 c a p e te . P ro d u c ţia a n u a lă e r a d e 1 0 .0 0 0 h l la p te , d in c a re p r o d u c ţie m a r f ă - 8 .0 0 0 h l.
Staţiunea de M ecanizare a A griculturii. F o s tu l SM T D răgăşani s -a în f iin ţa t la 1 ia n u a rie 1951
(d ire c to r: C o n s ta n tin C io rte sc u , u r m a t d e M a te i A le x a n d r u şi - d e la 1 o c to m b rie 1958 - d e G h . M a rg h id a n ).
A fu n c ţio n a t c u d e n u m ir e a d e S M T în tr e 1 9 5 1 -1 9 6 7 , IM A în tr e 1 9 6 8 -1 9 7 0 şi S M A - d in 1 971. D e s e rv e a ce le
şa p te C A P -u ri a le C o n s iliu lu i In te r c o o p e ra tis t D ră g ă ş a n i.
C en tru l de Producere, V alorificare şi In d u strializare a F ru ctelo r (CPV ILF). U n ita te a a d e riv a t
d in fo stu l A G E V A C O O P , în f iin ţa tă în a n u l 1 9 5 2 p r in s e p a ra re a a c tiv ită ţii d e v a lo rific a re a f ru c te lo r şi
306
le g u m e lo r d in c a d ru l c o o p e ra ţie i. S a rc in a p r in c ip a lă a A G E V A C O O P - u lu i e r a d e a a c h iz iţio n a şi v a lo rific a
p e p la n in te rn p ro d u c ţia d e le g u m e şi fru c te d e la d ife riţi p ro d u c ă to ri.
D in a n u l 1950, în c e p e a c tiv ita te a d e in d u s tria liz a re a f ru c te lo r şi le g u m e lo r, în s c o p u l d e s fa c e rii
a c e s to ra la e x p o rt. În 1966, p r in f u z iu n e a F R U C T E X P O R T c u A G E V A C O O P , ia f iin ţă O fic iu l R a io n a l d e
V a lo rific a re a L e g u m e lo r şi F ru c te lo r (O R V L F ), a v â n d c a r a z ă d e a c tiv ita te fo s tu l ra io n D ră g ă ş a n i. C u a c e s t
p rile j, c re şte d e la 6 la 12 n u m ă ru l s o r tim e n te lo r in d u s tria liz a te şi v a lo rific a te la e x p o rt, în p a ra le l c u e x p o rtu l
d e p ro d u s e p ro a s p e te . D u p ă 1968, în u r m a r e o rg a n iz ă rii a d m in is tra tiv - te r ito r ia le a ţă rii, fo stu l O R V L F d e v in e
C e n tru l d e V a lo rific a re a L e g u m e lo r, f u n c ţio n â n d p â n ă în 1971.
C e n tru l d e P ro d u c e re , V a lo rific a re şi In d u s tria liz a re a L e g u m e lo r şi F ru c te lo r (C P V IL F ) ia f iin ţă în
1 971, c o n tra c tâ n d p ro d u c ţia d e la 2 4 d e C A P -u ri. C e n tru l, p r in s e c to a re le sa le , a v e a u rm ă to a r e le atrib u ţii:
- c o o r d o n a re a a c tiv ită ţii de p r o d u c ţie a le g u m e lo r şi f ru c te lo r la u n ită ţile c o n tra c ta n te ( p ro m o v a r e a
n o ilo r te h n o lo g ii la c u ltu rile h o rtic o le în v e d e r e a r e a liz ă rii in d ic a to rilo r d e p la n la fe rm e le s p e c ia liz a te sa u la
b r ig ă z ile m ix te ) - s e c to ru l H o rtic o l;
- c o n tra c ta r e a şi d e s fa c e re a p ro d u c ţie i a c h iz iţio n a te d e la p ro d u c ă to ri, in d u s tria liz a tă s a u p r o a s p ă tă ,
p r in m a g a z in e p ro p rii sa u la e x p o r t (în j u r d e 1 0 .0 0 0 d e to n e a n u a l, s e c to ru l A c h iz iţii).
- p r o d u c e re a a p e s te 2 0 d e s o rtim e n te d e fru c te şi le g u m e , p r in p ro c e s a re in d u s tria lă şi s e m iin d u s tria lă ,
p r o d u c ţie în c e a m a i m a re p a rte d e s tin a tă e x p o rtu lu i (fru c te , c a rto fi, m o rc o v i şi c e a p ă d e s h id ra ta te , su c u ri,
m a rc u ri şi p u lp e de fru c te , le g u m e m u ra te şi c o n s e rv a te ) - S e c to ru l In d u s tria liz a re . În tr- u n tim p r e la tiv sc u rt,
C e n tru l c ă p ă ta s e re c u n o a ş te re p e p la n e x te rn , c o m e n z ile e ra u în c re ş te re , c a şi c a n tita te a d e p ro d u s e
e x p o rta tă .
Baza de A provizionare T ehnico-m aterială (BATMA). U n ita te a a f o s t în f iin ţa tă p r in D e c iz ia
9 4 /1 9 6 6 , e m is ă în b a z a H .C .M 1 2 6 0 /1 9 6 6 , a v â n d s a rc in a d e a a s ig u ra a p r o v iz io n a r e a te h n ic o - m a te r ia lă a 42
u n ită ţi c o o p e ra tis te de p e te rito riu l fo s te lo r ra io a n e D ră g ă ş a n i, H o re z u şi R â m n ic u -V â lc e a . În tim p , a d e s e rv it
7 2 C A P -u ri, 3 IA S -u ri, 13 S M A -u ri, IV V D ră g ă ş a n i, F a b r ic a d e C o n s e rv e R â u re n i şi a lte 14 u n ită ţi d in
s u b o r d in e a D G A IA V â lc e a .
C en tru l de Protecţie a P lantelor a lu a t f iin ţă în a n u l 1 9 6 8 , d in f o s ta Secţie de P rotecţia P lan telo r , o
d a tă c u r e o r g a n iz a r e a a d m in is tra tiv -te rito ria lă . S a rc in a s a e r a d e a p re v e n i şi a c o m b a te b o lile şi d ă u n ă to rii
c u ltu r ilo r a g ric o le şi p ă d u rilo r. D e s e rv e a 23 d e C A P -u ri, g ru p a te în 4 su b c e n tre : D ră g ă ş a n i, O rle şti, G u ş o e n i
şi G lă v ile .
D ispensarul v eterinar. S e rv ic iu l s a n ita r- v e te r in a r d u r e a z ă d in a n ii 1 9 2 5 -2 6 , p r im u l s p e c ia lis t în a c e s t
d o m e n iu f iin d dr. D u m itru D in o v ic i. În p e r io a d a 1 9 3 2 -1 9 4 8 , d is p e n s a ru l c o o r d o n a a c tiv ita te a s a n ita r-
v e te r in a r ă d e p e r a z a a 38 d e c o m u n e , fie c a re a v â n d c â te u n a g e n t sa u te h n ic ia n v e te rin a r. În p e r io a d a 1 9 4 8 ­
1 959, d is p e n s a ru l D ră g ă ş a n i c o o r d o n a a c tiv ita te a d e p e r a z a a 18 c o m u n e , a p o i a 5 c o m u n e (1 9 5 9 -1 9 6 6 ), 4 în
p e r io a d a 1 9 6 6 -1 9 7 2 şi 2 d u p ă 1972 (D ră g ă ş a n i şi S u te şti).
Sistem ul de irigaţii. În c a d ru l p ro g ra m u lu i d e a m e n a ja re a râ u lu i O lt, e ra u p re v ă z u te în c ă d in 1 972,
im p o rta n te lu c ră ri e n e rg e tic e şi h id ro a m e lio ra tiv e . Se p r e v e d e a c a în tr e m ic ro h id ro c e n tra le le d in a v a l şi
a m o n te d e D ră g ă ş a n i, să se e x e c u te im p o rta n te a m e n a jă r i c u s c o p h id ro a m e lio ra tiv ; p ra c tic , in s ta la re a u n u i
sis te m d e ir ig a ţii şi a m e n a jă rile fu n c ia re c o re s p u n z ă to a re .
S is te m u l d e ir ig a ţii a f o s t d a t în fu n c ţiu n e în a n u l 1974 şi a c o p e r e a o s u p r a f a ţă d e 2 .6 2 7 h a a p a rţin â n d
C A P D ră g ă ş a n i (8 3 2 ), IA S D ră g ă ş a n i (1 9 2 ), C A P V o ic e ş ti (6 3 8 ), C A P Ş te fă n e ş ti (8 4 7 ) şi C A P S u te şti (3 9 ).
L u c ră rile d e a m e n a ja re a u c o s ta t, la a c e a v re m e , p e s te 33 m ilio a n e lei. L u c r a r e a u r m a a fi e x tin s ă p e n tru a
p u te a fi u tiliz a tă şi la ir ig a re a v iilo r.
Î n s u ş irile te rm ic e , f iz ic e şi c h im ic e a le s o lu r ilo r d e te rm in ă , în in te r d e p e n d e n ţa lo r, tr o fic ita te a
te re n u rilo r c a re s tă la b a z a z o n ă rii c u ltu r ilo r a g ric o le şi s ilv ic e , p re c u m şi a e la b o ră rii m ă s u rilo r d e p e d o lo g ie
a m e lio ra tiv ă - a m e n d a re , fe rtiliz a re , irig a re şi d re n a re , în v e d e r e a o b ţin e rii d e r a n d a m e n te m a x im e la p la n te le
d in c u ltu ră .
*
I m e d ia t d u p ă 1 989, în u r m a a p lic ă rii L e g ii n r 1 8 /1 9 9 1 - le g e c a re a în to rs a g r ic u ltu r a c u 80 d e an i
în a p o i, p r in fra g m e n ta re e x c e s iv ă şi a p o i p r in tr -u n d e z in te re s c o n d a m n a b il p e n tru e a , sim ţu l p ro p rie tă ţii a
f o s t re d e ş te p ta t, d a r în tr - o f o rm ă a p ro a p e m o n s tru o a s ă ; în o ric e c a z - p ă g u b o a s ă . F e n o m e n u l d e re s p in g e re a
c o le c tiv is m u lu i, m o c n it o ju m ă ta te d e se c o l în c o n c e p ţia ţă ra n u lu i tr a d iţio n a l, ş i- a a r ă ta t c o m p le t to a te
fa ţe te le : im e d ia t c e a f o s t re p u s în d r e p tu rile sa le d e p ro p rie ta te : p e v e c h ile a m p la s a m e n te , a u f o s t d istru se
a p ro a p e to ta l in s ta la ţiile d e irig a t, s - a u r e o r ie n ta t p a rc e le le c u ltiv a te p e p a n te , s -a re n u n ţa t la s o iu rile n o b ile
d e v iţă d e v ie , c o m p le tă rile f ă c â n d u -s e m a s iv c u h ib riz i p r o d u c tiv i, tra ta m e n te le fito s a n ita re , fe r tiliz a re a
c h im ic ă , p r e lu c ra re a m e c a n iz a tă a s o lu lu lu i şi a lte o p e ra ţiu n i f u n d a m e n ta le a u în c e p u t a fi e x e c u ta te c u
307
m ijlo a c e p rim itiv e sa u n u se m a i fa c d elo c! În p ro p o rţie d in ce în ce m a i m a re , su p ra fe ţe le a ra b ile a ju n g
p â rlo a g ă , p r o d u c ţiile tin d sp re c ifre în g r ijo r ă to r d e m ic i, c a re n u m a i a s ig u ră n ic i m ă c a r s u b z is te n ţa
p ro p rie ta ru lu i. P e n u r ia de m ijlo a c e te h n ic e p e n tru m u n c a s o lu lu i şi d e c re d ite p e n tru în f iin ţa r e a sa u re fa c e re a
u n o r e x p lo a ta ţii e fic ie n te , c o n c u r e a z ă la d e p r e c ie re a g a lo p a n tă a a c e s te i im p o rta n te ra m u ri e c o n o m ic e . În
n u m a i c â ţiv a a n i p o s tr e v o lu ţio n a ri, în tr e a g a ţa r ă a d e v e n it d e p e n d e n tă d e im p o rtu l d e p ro d u s e a g ric o le , ţa r ă
c a re o d in io a r ă e r a r e c u n o s c u tă d r e p t g râ n a ru l E u ro p e i.
Z o n a r e a c u ltu r ilo r a g ric o le e s te în f ă ţiş a tă d e h a r ta te rito riu lu i o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, în to c m ită la s c a ra 1:
5 0 .0 0 0 . Se d is tin g 3 m a ri z o n e d e c u ltu ră , p o tr iv it d is trib u ţie i c o n d iţiilo r e c o lo g ic e şi d e tr o fic ita te a s o lu rilo r
p e te rito riu l o ra şu lu i:
♦ Z o n a c u ltu r ilo r irig a te ( ş c o a lă d e v iţe , le g u m e şi p la n te fu ra je re ) situ a te p e so lu rile d e lu n c ă cu
te x tu r ă u ş o a ră , fe rtile şi b in e d re n a te ;
♦ Z o n a c u ltu r ilo r c e re a lie re (g râ u şi p o ru m b ), s itu a te p e s o lu rile d e p la tfo rm ă , c u te x tu r ă şi fe rtilita te
m ijlo c ie .
♦ Z o n a c u ltu r ilo r h o r tiv itic o le ( v iţă d e v ie şi p o m i fru c tife ri) situ a te p e s o lu rile d e p a n tă , m a i m u lt sa u
m a i p u ţin e ro d a te , sla b a p ro v iz io n a te c u e le m e n te n u tritiv e .
D u p ă c la s a d e fe rtilita te lo c a lă a s o lu rilo r, te rito riu l o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i se în c a d r e a z ă astfe l:
♦ c a te g o ria I de fe rtilita te : 1 .439 h a (3 2 ,8 % )
♦ c a te g o ria a I I - a d e fe rtilita te : 4 5 9 h a (1 0 ,5 % )
♦ c a te g o ria a I II -a d e fe rtilita te : 8 8 2 h a (2 0 ,2 % )
♦ c a te g o ria a I V - a d e fe rtilita te : 1.381 h a (3 1 ,5 % )
♦ c a te g o ria a V - a d e fe rtilita te : 5 9 h a (1 ,5 % )
♦ c a te g o ria a V I - a d e fe rtilita te : 75 h a (1 , 7 % )
♦ c a te g o ria a V I I - a d e fe rtilita te : 82 h a (1 ,8 % )
T e rito riu l D ră g ă ş a n i d is p u n e , a ş a d a r, d e c o n d iţii fa v o ra b ile d e z v o ltă rii u n e i b u n e şi d iv e rs ific a te
a g ric u ltu ri. D e z v o lta tă în tr - u n b a z in c u p o n d e re şi tra d iţie , v itic u ltu ra a c o n s titu it p r in c ip a la s u r s ă d e v e n itu ri
a lo c a ln ic ilo r, a lă tu ri de z o o te h n ie ( c r e ş te r e a a n im a le lo r, a lb in e lo r şi v ie rm ilo r d e m ă ta s e ).
D in s u p ra fa ţa to ta lă a lo c a lită ţii, d e 4 .8 2 1 h a , z o n e le c o n s tru ite re p r e z in tă 2 9 8 h a , te re n a ra b il - 1 .626
h a , d in c a re : 4 1 9 h a v ii şi p e p in ie r e v itic o le , 1 .455 h a te r e n silv ic , 3 9 3 h a a p e , b ă lţi, a lte te re n u ri (n e p ro d u c tiv
- 2 0 h a , d r u m u ri - 114 h a , c u rţi şi c lă d iri - 2 9 8 h a ), 6 2 h a p a rc u ri, sp a ţii şi z o n e v e rz i, 12 h a fâ n e ţe . S tru c tu ra
s u p ra fe ţe i a g ric o le e s te u rm ă to a re a : a ra b il - 1.971 h a (6 2 % ), p ă ş u n i şi fâ n e ţe 4 1 3 h a , v ii şi liv e z i - 4 1 9 h a.
S tru c tu ra in tra v ila n u lu i e s te u rm ă to a re a : a ra b il - 5 7 h a , p ă ş u n i - 4 h a , v ii - 2 9 h a , liv e z i - 10 h a , a p e - 2 h a,
c u rţi - 3 3 2 h a (d in c a re g r ă d in i fa m ilia le , 102 h a).
C u o c a z ia r e c e n s ă m â n tu lu i p o p u la ţie i şi a l lo c u in ţe lo r d in 7 ia n u a rie 1 992, în a g ric u ltu ră , s ilv ic u ltu ră
şi v â n a t, e ra u a n g re n a ţi 7 3 2 d e lo c u ito ri ai o ra ş u lu i, d in tre c a re 4 3 4 - b ă rb a ţi şi 2 9 8 - fe m e i, d in tr-u n to ta l d e
10 4 9 2 lo c u ito ri, c â ţi e ra u în r e g is tr a ţi la a c e a d a tă (Recensământul 1992, 1994, 686 ).
L o c u l o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i în a n s a m b lu l a g r ic u ltu rii ju d e ţu lu i V â lc e a e s te c o n c r e tiz a t în u rm ă to rii
in d ic a to ri: s u p r a f a ţa a g r ic o lă - 1 ,2 % , s u p r a f a ţa a r a b ilă - 2 % , s u p r a f a ţa p ă ş u n ilo r şi f â n e ţe lo r - 0 ,3 % , s u p ra fa ţa
v itic o lă - 8 ,8 % , s u p ra fa ţa le g u m ic o lă - 3 ,4 % , s u p r a f a ţa p o m ic o lă - 0 ,1 % şi e fe c tiv b o v in e - 1,3% .

b ) V itic u ltu ra
P e n tru a p re v e n i fe n o m e n e c a a c e la a l filo x e re i d e l a sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X IX -le a , la p ro p u n e r e a
I n s titu tu lu i de C e rc e tă ri A g ro n o m ic e al R o m â n ie i, M in is te ru l A g ric u ltu rii şi D o m e n iilo r a h o tă râ t în f iin ţa r e a
în a n u l 1 936, (d e şi fo a rte tâ r z iu în c o m p a ra ţie c u m ă s u rile lu a te d e a lte sta te e u ro p e n e !), a p r im e lo r S ta ţiu n i
v itic o le - l a D ră g ă ş a n i şi l a O d o b e ş ti, sta ţiu n i c a re în tr ă su b a u s p ic iile In s titu tu lu i d e C e rc e tă ri A g ro n o m ic e ,
c u m is iu n e a re o rg a n iz ă rii v itic u ltu rii r o m â n e ş ti p e b a z e ş tiin ţific e . S u b tu te la a c e lu ia ş i in s titu t, v a in tr a şi
P e p in ie r a D ră g ă şa n i.
L a 6 o c to m b rie 1938, M in is te ru l A g ric u ltu rii a c u m p ă r a t d e la a v o c a tu l B u la t d in C ra io v a 6 ,5 h a d e v ie
în p u n c tu l n u m it „ B ra n iş te ” sa u „ P o ia n a z â n e lo r ” , p e c a re le -a p u s l a d is p o z iţia S ta ţiu n ii O e n o lo g ic e
D ră g ă ş a n i, în f iin ţa tă p r in o rd in . P rin c o n to p ire a , în 1 9 4 0 , c u P e p in ie r a D ră g ă ş a n i, n o u a in s titu ţie se v a n u m i
„ S ta ţiu n e a E x p e r im e n ta lă d e V itic u ltu r ă şi O e n o lo g ie D ră g ă ş a n i” , c ă r e ia i se v a tă ia p a n g lic a in a u g u ra lă în
z iu a d e 14 se p te m b rie 1943. C u p rile ju l in a u g u ră rii, p r o fe s o ru l I. C. T e o d o re s c u a tip ă r it p r im a lu c ra re
m o n o g r a f ic ă - P o d g o r ia D ră g ă şa n i, în c a re s u n t j a lo n a te d ire c ţiile d e a c ţiu n e a le g e n e r a ţiilo r d e c e rc e tă to ri
d e aici.

308
 După forurile care i-au coordonat activitatea, staţiunea din Drăgăşani a cunoscut mai multe etape de
dezvoltare:
• Etapa 1896-1944, coordonată cel mai mult timp de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor;
• Etapa 1944-1957, coordonată de Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR) Bucureşti;
• Etapa 1957-1967, coordonată de Institutul de Cercetări Hortiviticole (ICHV) Bucureşti-Băneasa;
• Etapa 1967-1986, coordonată de Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie (ICVV)
Valea Călugărească.
În prima etapă, cumulând 48 de ani de existenţă, unitatea a funcţionat sub denumiri diferite: Pepiniera
viticolă (1896-1940), Staţiunea Oenologică (1936-1940) şi Staţiunea Experimentală de Viticultură şi
Oenologie (1940-1944). În această perioadă, se organizează şi se modernizează pepiniera ca unitate de
producţie, se pun bazele experimentelor ştiinţifice în cercetarea viti-vinicolă şi se realizează comunicarea cu
podgorenii, prin punerea la dispoziţia acestora, de asistenţă de specialitate, sfaturi practice şi materiale
informative.
Cu eforturi deosebite, s-au realizat dotările minime pentru activitatea de cercetare şi de producţie: s-a
construit clădirea administrativă (1943), sera de forţat viţele altoite (1925), grajduri, magazii şi locuinţe,
laboratoarele, crama, pivniţa, biblioteca şi staţia meteo din Dealul Oltului. În Lunca Oltului, s-a înfiinţat
plantaţiile de portaltoi, plantaţiile cu soiuri vinifere producătoare de coarde-altoi, pepiniera viticolă, livezi,
perdele de protecţie (salcâmi), aleea de plopi, aleea de duzi şi garduri vii.
În Dealul Oltului, s-a înfiinţat plantaţia ampelografică cu 300 de soiuri, colecţia de studii - cu 45 de
soiuri româneşti şi străine şi primele parcele experimentale pentru cercetare agrotehnică. Profesorul I. C.
Teodorescu, ataşat sufleteşte de noua instituţie, şi-a donat biblioteca personală, ca urmare a avarierii
clădirii ICAR Bucureşti de către bombardamentele din 4 aprilie 1944, fapt pentru care a fost proclamat
C etăţean de onoare al oraşului D răgăşani. Redăm în continuare, transcrierea, în ortografia epocii, a unui
fragment din înscrisul său de donaţie: în tr u c â t n u p u te a m r ă m â n e r e c e la a s tfe l d e m a n ife s tă ri, a d ă u g â n d şi
f a p t u l c ă eu în s u m i s u n t d e o r ig in e o lte a n ( n ă s c u t la C r a io v a ), ia r cu o c a z ia r ă z b o iu lu i d in 1 9 1 6 -1 9 1 8 a m
a v u t m is iu n e a s ă a p ă r, cu c o m p a n ia ce c o m a n d a m , p o d u l d e p e s te O lt d in f a ţ a D r ă g ă ş a n ilo r , m -a m h o tă r â t
s ă d o n e z S ta ţiu n ii E x p e r im e n ta le d e V itic u ltu r ă ş i O e n o lo g ie d in D ră g ă ş a n i, b ib lio te c a m e a p e r s o n a lă ,
c o n s tâ n d d in tr -u n n u m ă r d e 2 3 9 2 v o lu m e . . .
În această perioadă, conducerea pepinierei a fost asigurată de Paul Lascu, V. Silvianu, Al. Ionescu,
Tiberiu Anastasiu şi C. Răuţ, iar Staţiunea Oenologică - de către I. Slepeanu-Voinova şi C. Mărcuţă.
Publicaţia cea mai de seamă privind viticultura drăgăşăneană, capătă o nouă recunoaştere, iar monografia
P o d g o r ia D r ă g ă ş a n i, a prof. I. C. Teodorescu, se constituie într-un act revelator. Lucrarea este importantă
pentru că stabileşte, pentru prima oară în domeniu, căile de urmat în cercetarea ulterioară din viticultură,
fiind astfel un document programatic. Sintetizăm pe cele mai importante:
• necesitatea delimitării în podgoria Drăgăşani, a zonelor viticole şi a plantaţiilor cu denumire de
origine în conformitate cu hotărârea Congresului O.I.V.V. de la Paris din anul 1937;
• necesitatea examinării metodice a microclimatelor şi a tipurilor de sol, atât de variate în podgoria
Drăgăşani, în vederea stabilirii şi amplasării celor mai potrivite combinaţii de portaltoi pentru fiecare dintre
ele şi a tehnologiilor de cultură;
• necesitatea realizării unor vinuri standard care să corespundă cerinţelor comerţului internaţional,
integrând astfel faima vechiului sortiment de Drăgăşani;
• necesitatea stabilirii sortimentului optim de soluri în podgoria Drăgăşani, ea găsindu-se într-o
situaţie critică din acest punct de vedere, ca urmare a renunţării la soiurile locale şi despărţirii soiurilor cu
defecţiune florală, de polenizatorii lor consacraţi, după filoxeră;
• necesitatea aprofundării ştiinţifice a secretelor genetice ale viţei de vie, pentru găsirea de noi căi de
progres pe plan sortimental şi tehnologic, pentru aşezarea viticulturii româneşti alături de viticultura ţărilor
avansate din lume.
Acumularea de date şi experienţă s-a produs în mod firesc, spre finalul etapei.
În etapa 1944-1957, se continuă îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, se intensifică şi se amplifică
cercetarea ştiinţifică. Se trece la o nouă abordare, cercetarea planificată, metodică, în concordanţă cu
prefacerile politico-sociale din agricultura vremii. Staţiunea capătă o importanţă vitală depăşind planul local,
dacă avem în vedere faptul că era principalul producător de material biologic pentru plantaţiile de stat care se
înfiinţau în noul regim Se înfiinţează laboratoare noi de cercetare şi experimentare, iar suprafaţa staţiunii
creşte, ajungând la 229 de ha în urma colectivizării suprafeţelor agricole.

309
 A u f o s t in iţia te p rim e le stu d ii d e a m e lio ra re a v iţe i d e v ie p r in h ib rid a re şi s e le c ţie l a s o iu rile v in ife re
şi p o rta lto i, s -a u fă c u t p rim e le e x p e rie n ţe d e a m e lio ra re a g ro s ilv ic e în d o m e n iu l c o m b a te rii e ro z iu n ii,
irig a ţiilo r, f e rtiliz ă rii, în a g ro te h n ic ă , p e p in ie ris tic ă , p r o te c ţia p la n te lo r şi te h n o lo g ia v in ific a ţie i. C a u rm a re a
r e z u lta te lo r n o ta b ile o b ţin u te , s ta ţiu n e a a p r im it m is iu n e a d e a e f e c tu a r a io n a re a v itic o lă în to a tă re g iu n e a
P ite ş tiu lu i şi d e a e la b o r a d o c u m e n ta ţia ş tiin ţific ă n e c e s a r ă lu c ră rilo r u lte rio a re în a c e s t a re a l. R o d u l a c e s to r
e fo rtu ri a f o s t c o n c r e tiz a t în lu c ră rile : R a io n a r e a v itic u ltu r ii (1 9 5 8 ) şi S tu d iu l m ijlo a c e lo r a g r o te h n ic e d e
b a z ă c a r e c o n d iţio n e a z ă m ă r ir e a p r o d u c ţie i v iilo r d e r o d în R P R , p r e m ia tă în 1 9 5 9 d e c ă tre O rg a n iz a ţia
In te r n a ţio n a lă a V ie i şi V in u lu i. P e n tru re z u lta te le d e o s e b ite o b ţin u te , c â ţiv a c o la b o ra to ri ai s ta ţiu n ii a u
d e v e n it la u re a ţi a i P re m iu lu i d e S ta t (E m . P o p e s c u , G h . Ş te fă n e s c u , D . Iv ă n e sc u ).
În a c e a s tă e ta p ă , c o n d u c e r e a sta ţiu n ii a f o s t a s ig u ra tă d e C. I o n e s c u , C . D u m itre s c u , N . A le x a n d re s c u ,
M . N e a g u , E m . P o p e s c u , I. C ru c e ru , I. T u lp a n , A l. M u re ş a n , D . Iv ă n e sc u .
În e ta p a 1 9 5 7 -1 9 6 7 , c o o r d o n a re a S ta ţiu n ii a p re lu a t-o In s titu tu l d e C e rc e tă ri H o rtiv itic o le B u c u re ş ti-
B ă n e a s a . S u p ra fa ţa u n ită ţii se e x tin d e , a ju n g în d la 961 d e h a (în 1 9 6 4 ), o b lig â n d la în f iin ţa r e a d e s e c ţii şi
b rig ă z i te rito ria le , v iz â n d c o m b a te re a in te g r a tă a b o lilo r şi d ă u n ă to r ilo r v iţe i d e v ie şi c e r c e ta r e a se c v e n ţia lă ,
c a re a a v u t c a re z u lta t r e v o lu ţio n a r e a te h n o lo g ie i tr a d iţio n a le în d o m e n iile c re ă rii d e so iu ri n o i p r in h ib rid a re
s e x u a tă in te r şi in tra s p e c ific ă , s ta b ilire a te h n o lo g ie i d e c u ltu r ă p e p o r t în a lt a l v iţe i d e v ie , c h im iz a re a ,
tip iz a r e a v in u r ilo r şi d iv e rs ific a r e a s o r tim e n ta lă a a c e s to ra .
S -a tr e c u t l a a c ţiu n e a de m ic ro ra io n a re a v itic u ltu rii, p ro c e s în c e p u t în e ta p a a n te r io a r ă şi c o n tin u a t în
p e rim e tre le D ră g ă ş a n i, S la tin a , D ră g ă n e ş ti, V e d e a . În v e c h iu l c e n tru J ib le a -C ă lim ă n e ş ti s -a tr e c u t la r e c o n ­
s id e ra r e a şi r e a c tu a liz a r e a v itic u ltu rii.C o n d u c e r e a sta ţiu n ii a f o s t a s ig u ra tă în a c e a s tă e ta p ă d e c ă tre P e tre
B a n iţă şi T o n y C io la c u . În 1 965, S ta ţiu n e a p rim e ş te v iz ita c u r s a n ţilo r F A O d in B u c u re ş ti, p rile j d e
p o p u la riz a re a re z u lta te lo r c e rc e tă rii şi p ro d u c ţie i o b ţin u te ac i. În e ta p a 1 9 5 8 -1 9 8 6 , c a u rm a re a c o o rd o n ă rii
S ta ţiu n ii d e c ă tre In s titu tu l d e C e rc e tă ri p e n tru V itic u ltu r ă şi V in ific a ţie V a le a C ă lu g ă re a s c ă , a u fo s t re a liz a te
im p o rta n te in v e s tiţii în c o n s tru c ţii, p la n ta ţii n o i, d o tă ri c u a p a r a tu r ă d e c e rc e ta re , in s ta la ţii, te h n ic ă a g ric o lă .
S e d ă în fu n c ţiu n e u n n o u lo c a l c u la b o ra to a re p e n tru c e rc e ta re şi c o m p le x u l d e v in ific a ţie . În 1973 a fo s t
c o n s tru ită s e ra b io lo g ic ă p e n tru p r o d u c e re a m a te ria lu lu i s ă d ito r lib e r d e v iru s u ri şi m ic o p la s m e , ia r în
d o m e n iu l c e rc e tă rii, se a b o r d e a z ă n o i d o m e n ii, p re c u m e c o lo g ia v itic o lă , e c o n o m ia v itiv in ic o lă , m e to d o lo g ia ,
a g r o te h n ic a a n tie ro z io n a lă .
G ra ţie în a lte i c a lific ă ri, d a r şi te n a c ită ţii c e r c e tă to r ilo r d e a ic i, re z u lta te le v o r fi im p re s io n a n te :
o m o lo g a r e a u n u i m a re n u m ă r d e so iu ri n o i, s e le c ţia d e c lo n e n o i, e la b o r a r e a d e te h n o lo g ii m o d e rn e ,
a p lic a b ile în c a d ru l c u ltu r ilo r in te n s iv e şi v in ific a ţie i in d u s tria le . S u n t o m o lo g a te 4 so iu ri n o i şi 4 s e le c ţii
c lo n a le , 7 m e to d e şi s e c v e n ţe te h n o lo g ic e şi s u n t b re v e ta te 2 p r o d u s e n o i. C o le c tiv u l d e c e rc e ta re c o la b o r e a z ă
in te n s l a p u b lic a ţii d e sp e c ia lita te în ţa r ă şi în s tră in ă ta te b u c u r â n d u -s e d e re c u n o a ş te re u n a n im ă . C in c i
s p e c ia liş ti a i S ta ţiu n ii d e v in d o c to ri în ştiin ţe . P re s tig iu l ş tiin ţific al S ta ţiu n ii c re şte . În 1 9 6 8 , c a o f o rm ă d e
a p re c ie re a a c e s tu i fa p t, S ta ţiu n e a e s te v iz ita tă d e p a r tic ip a n ţii la C o n g re s u l a l X I I - le a O IV V c e a a v u t lo c la
B u c u re ş ti. P e r s o n a lu l d e sp e c ia lita te a l S ta ţiu n ii a p a r tic ip a t l a e la b o r a r e a u n o r lu c ră ri d e re fe rin ţă , p re c u m :
D e lim ita r e a a r e a le lo r v itic o le , L is ta s o iu r ilo r r e c o m a n d a te ş i a u to r iz a te d e v iţe şi p o r ta lto i, T ip iz a r e a
v in u r ilo r - lu c ră ri in iţia te d e O fic iu l N a ţio n a l al V ie i şi V in u lu i (O N V V ). În a c e a s tă e ta p ă , c o n d u c e r e a
S ta ţiu n ii a f o s t a s ig u ra tă d e c ă tre T . C io la c u , V . G re c u şi N . Z in c a .
S ta ţiu n e a D ră g ă ş a n i e s te p o s e s o a r e a a 8 a d e v e rin ţe d e o m o lo g a re a s o iu r ilo r şi s e le c ţiilo r c lo n a le n o i şi
a 2 b r e v e te d e in v e n ţie . I a tă c â te v a so iu ri şi se le c ţii c lo n a le o m o lo g a te : so iu l C râ m p o ş ie se le c ţio n a tă , so iu l
V ic to ria , s o iu l A z u r, so iu l C ă lin a , s e le c ţia C a b e rn e t S a u v ig n o n , s e le c ţia T ă m â io a s ă R o m â n e a s c ă 104, s e le c ţia
S a u v ig n o n P e tit 6 2 , s e le c ţia d e p o rta lto i D ră g ă ş a n i 5 7 d in p o p u la ţia B e rla n d ie ri x R ip a r ia T e le k i 8 B . P rin tre
b re v e te le şi in v e n ţiile e x iste n te : p ro d u s u l „ B io z in ” , p ro d u s u l „ R u s id a v a ” , s o iu l C ă lin a p e n tru sta fid e şi
d is p o z itiv u l „ În tin z ă to r d e s â rm e ” .
În p o d g o r ia D ră g ă ş a n i, d e - a lu n g u l e x is te n ţe i sale m ile n a re , a u f o s t c u ltiv a te p e s te 6 0 d e so iu ri lo c a le ,
a u to h to n e şi stră in e , d a r n u m a i a p r o x im a tiv o tre im e a u f o s t p ro m o v a te în v itic u ltu ra p re şi p o s t f ilo x e ric ă în
d ife rite le ei e ta p e , re s tu l fiin d c u ltiv a te te m p o ra r, c u o e x is te n ţă e fe m e ră , u n e le d in tre e le fiin d a z i d isp ă ru te .
S o iu rile r e c o m a n d a te a s tă z i su n t: C a rd in a l, V ic to ria , C h a s s e la s d o re , C h a s s e la s ro z , A fu z A li, M u s c a t de
H a m b u rg , M u s c a t d 'A d d a , C râ m p o ş ie s e le c ţio n a tă , R o ş io a ră , B ă b e a s c ă n e a g ră , S a n g io v e z e , F e te a s c ă re g a lă ,
R ie s lin g ita lia n , T ă m â io a s ă ro m â n e a s c ă , M u s c a t O tto n e l, S a u v ig n o n , C a b e r n e t S a u v ig n o n , M e rlo t, P in o t
n o ir.
I n tro d u c e r e a p ro g re s u lu i te h n ic în v itic u ltu ra z o n e i n - a r fi f o s t p o s ib ilă fă r ă c o n trib u ţia S ta ţiu n ii d e
O e n o lo g ie D ră g ă ş a n i. D u p ă a n ii ‘6 0 , c o m a s a re a te r e n u r ilo r v itic o le în e x p lo a ta ţii d irija te c o n fo rm n o r m e lo r
ştiin ţific e a le v itic u ltu rii m o d e rn e , p rin d e f r iş a re a v iilo r c u p o te n ţia l b io lo g ic s c ă z u t şi în f iin ţa r e a p la n ta ţiilo r
310
v itic o le in te n s iv e , p e so lu ri a m e lio ra te şi a m e n a ja te c o re s p u n z ă to r, a d u s la c r e ş te r e a p ro d u c ţie i d e s tru g u ri p e
u n ita te a d e s u p ra fa ţă , a n u l 1985 f iin d u n u l de re fe rin ţă . D e a ltfe l, Ju d e ţu l V â lc e a a o b ţin u t, în 1 9 8 5 , lo c u l I p e
ţa r ă la p r o d u c ţia m e d ie d e s tru g u ri la h a .
În p e r io a d a 1 9 8 1 -1 9 8 5 , a u fo s t în f iin ţa te în p o d g o r ia D ră g ă ş a n i, 6 1 5 h a p la n ta ţii n o i d in c a re 157 h a cu
so iu ri p e n tru m a să . D in a c e s te a , 122 h a a u fo s t p la n ta te c u n o ile c re a ţii a le S ta ţiu n ii D ră g ă ş a n i: C râ m p o şie
s e le c ţio n a tă , C a b e rn e t S a u v ig n o n 7, V ic to ria . S ta ţiu n e a a p a tro n a t L ic e u l A g ro in d u s tr ia l d in o ra ş,
a s ig u râ n d u -ş i fo rţa d e m u n c ă c u c a lific a re d e re fe rin ţă . S tu d e n ţii d e la f a c u ltă ţile d e h o r tic u ltu r ă d in m a rile
c e n tre u n iv e rs ita re s-a u s im ţit o n o ra ţi să -şi e fe c tu e z e p r a c tic a a ic i şi s -a u s tră d u it să -şi rid ic e n iv e lu l
c u n o ş tin ţe lo r, p e n tru a a c c e d e la u n p o s t de s p e c ia lis t în c a d ru l c o le c tiv u lu i d e c e rc e ta re a l S ta ţiu n ii.
L a 7 ia n u a rie 1 992, în in d u s tria p re lu c ră ră to a re d in D ră g ă ş a n i, în c lu s iv în v in ific a ţie , lu c ra u 4 9 1 9
o a m e n i, d in tre c a re 2 4 7 8 - b ă r b a ţi şi 2 4 4 1 fe m e i ( R e c e n s ă m â n tu l 1 9 9 2 , 1994, 686) .

c) C o m e r ţ u l
P e n tru a c o n tra c a ra s p e c u la p r a c tic a tă d e n e g u s to ri, la 6 d e c e m b rie 1 9 1 9 se în f iin ţa în D ră g ă ş a n i
C o o p e ra tiv a „ S fâ n tu l N ic o la e ” ( s ă r b ă to a r e a d in z iu a re s p e c tiv ă ). C u a c e s t n u m e , u n ita te a v a fu n c ţio n a p â n ă
în 1948. C o n s titu ir e a s -a f ă c u t c u 6 0 d e m e m b ri s o c ie ta ri şi a v e a u n s in g u r m a g a z in d e d e s fa c e re a p r o d u s e lo r
v itic o le şi d e la rg c o n s u m M ă rfu rile e ra u d is trib u ite e x c lu s iv m e m b r ilo r s o c ie ta ri, p e b a z ă d e ta b e le a p ro b a te
d e c o n d u c e re . F o n d u l so c ia l d e p u s d e m e m b ri c o n s titu ia m ă s u r a în c a re se p u te a u fa c e c o m e n z i d e m a rfă .
M a g a z in u l e r a d e s e r v it d e u n s in g u r g e s tio n a r. C o n d u c e r e a c o o p e ra tiv e i e r a a lc ă tu ită d in d ir e c to r şi u n
c o n ta b il, c o o r d o n a re a e fe c tu â n d u -s e d e u n c o n s iliu c o m p u s d in 5 m e m b ri. R a z a d e a c ţiu n e a c o o p e ra tiv e i a
f o s t la în c e p u t d e 4 c o m u n e : D ră g ă ş a n i, S u te şti, Z lă tă re i şi C ă lin a . F ie c a re c o m u n ă a v e a c â te u n re p r e z e n ta n t
în c o n s iliu . M ă rfu rile se a d u c e a u d ir e c t d e la p r o d u c ă to r, p r in C e n tra la c o o p e ra tiv e i d in B u c u re ş ti. P re ţu l
m ă rf u r ilo r e r a m u lt m a i m ic d e c â t c e l p r a c tic a t d e n e g u s to ri. P rim u l d ir e c to r al c o o p e ra tiv e i D ră g ă ş a n i, a fo s t
M a n o le s c u , ia r c o n ta b il - D u m itr u M a rin e s c u , a m b ii - p â n ă în 1 923. C o o p e ra tiv a a f u n c ţio n a t în c o n d iţii
g re le p â n ă a m ă rit f o n d u l so c ia l şi n u m ă ru l d e m e m b ri s o c ie ta ri. F o n d u l d e r u lm e n t a c r e s c u t p e r m a n e n t,
a ju n g â n d la o a c h iz iţie d e m a r f ă d e p e s te u n m ilio n lei.
În a n u l 1 9 2 2 -1 9 2 3 , c o o p e r a tiv a a c u m p ă r a t u n im o b il a fla t în in c in ta p ie ţii (u n d e a f o s t m a g a z in u l d e
în c ă lţă m in te , p e str. G ib M ih ă e s c u , c o lţ c u D e c e b a l n o rd -e s t), d e la Ilie C ră s n a ru - f o s t p r o p rie ta r d e v ii, cu
u n m ilio n le i, s u m ă p lă tită d in f o n d u l d e m ă rfu ri. L o c a lu l e r a o c u p a t la c u m p ă ra re d e a lţi tr e i c h iria ş i, ca re
a v e a u a c o lo m a g a z in e c u tr e i p ro filu ri d ife rite . C lă d ire a n e c e s ita r e p a ra ţii c a p ita le , c a re s -a u e x e c u ta t d e c ă tre
C e n tr a lă în 1 924, o d a tă c u e v a c u a re a c h iria ş ilo r. În 1 9 2 8 , s -a m a i c o n s tru it u n lo c a l, p e n tru b ru tă rie ; a c e a s ta
îi a p r o v iz io n a c u p â in e p e m e m b rii so c ie ta ri d in o ra ş şi d e la sa te , p r e c u m şi u n ită ţile m ilita re d in o raş.
P rim u l p re ş e d in te a l c o o p e ra tiv e i a f o s t Io n R ă d u le s c u d in G u ş o e n i. A c e s ta a în f iin ţa t s u c u rs a le la Z ă v id e n i,
O rle ş ti şi D o z e şti. P e tim p u l lu i, s -a în f iin ţa t e x p o z iţia r e g io n a lă c u s p e c ific z o o te h n ic -a g ric o l, a v ic o l,
p o m ic o l e tc . B a ia d e la E x p o z iţie e r a u tiliz a tă d e p u b lic şi d e sa la ria ţii b ru tă rie i. T o t în lo c a lu l c o o p e ra tiv e i, a
lu a t f iin ţă u n c lu b şi o c a f e n e a c u b ilia rd .
În 1 934, d e b itu l c o o p e ra tiv e i a ju n s e s e la 3 2 d e m ilio a n e . C o n d u c e r e a c o o p e ra tiv e i a f o s t în lo c u ită de
c ă tre C e n tra lă şi s -a d is p u s lic h id a re a a c e s te ia şi r a d ie re a d in re g is tru l J u d e c ă to rie i. În 1 9 3 5 , n o u a c o n d u c e re
(G h . S to e n e s c u - p r e ş e d in te şi D u m itr u M a rin e s c u - d ire c to r) r e fa c c a lc u le le şi c o n s ta tă c ă d e b itu l p ro v e n e a
d in d o b â n z i şi d in c r e ş te r e a p re ţu lu i m ă rfu rilo r. C e n tr a la a p r o b ă c o n tin u a r e a f u n c ţio n ă rii c o o p e ra tiv e i, în s ă
c u u n f o n d d e ru laj in s ig n ifia n t, d e 1,5 m ilio a n e lei. În a c e s te c o n d iţii g re le , f u n c ţio n e a z ă p â n ă în 1 949, c â n d
s -a r e s ta b ilit s itu a ţia d u p ă ră z b o i, ia r c o o p e r a tiv a p r im e ş e te d e n u m ir e a d e C o o p e ra tiv a d e A p ro v iz io n a re şi
D e s fa c e re D ră g ă şa n i.
Î n fiin ţa r e a de n o i m a g a z in e a a v u t c a e f e c t fa lim e n ta r e a şi d e s fiin ţa r e a tu tu r o r n e g u s to rilo r. În 1 9 4 8 ­
1 949, c o o p e r a tiv a a fu n c ţio n a t f ă r ă p r e ş e d in te , f iin d c o n d u s ă d o a r d e D . M a rin e s c u . În 1 9 4 9 , este n u m it
p r e ş e d in te I o n iţă S v ig n e sc u . S u b c o n d u c e r e a lu i, se în f iin ţe a z ă o b ru tă rie , a te lie re d e c ro ito rie , c o jo c ă rie etc.
D in 15 ia n u a rie 1 951, c o n d u c e r e a c o o p e ra tiv e i e s te d e o s e b it d e flu c tu a n tă , a u to rită ţile d e p a r tid re c u rg â n d la
s c h im b a re a in te m p e s tiv ă a p r e ş e d in ţilo r, p e m o tiv e d e o rig in e s o c ia lă „ n e s ă n ă to a s ă ” : la 15 ia n u a rie 1 9 5 1 ,
e s te n u m it H ris to d o r P in tilie ; în se p te m b rie , e s te n u m it G h . P re d u ţ; în o c to m b rie - C a ro l T o th ; în d e c e m b rie
1953 u r m e a z ă N ic o la e I o n e s c u ( p â n ă în se p te m b rie 1 9 5 4 ); în o c to m b rie 1 9 5 4 - d in n o u G h . P re d u ţ; în 1 956,
e s te n u m it R is te a P o p a (d in Z lă tă re i); în a u g u s t 1 9 5 7 - N ic o la e D e n g h e l (v ic e p re ş e d in te , Io n M o s o r); în 1959
e s te n u m it p r e ş e d in te N ic o la e Io n e s c u ; în iu lie 1961 - P e tre G rig o re s c u ; în n o ie m b rie 1961 - V a s ile P u i, ia r în
se p te m b rie 1965 - Io n M o so r.

311
 C u to a te a c e s te g r e u tă ţi şi f lu c tu a ţii d e p e r s o n a l c o n d u c ă to r, n u m ă ru l m a g a z in e lo r a c r e s c u t d e la 12 la
18. S e în f iin ţe a z ă u n m a g a z in şi la B â rs a n u . B r u tă ria e s te p r e d a tă la Î n tre p r in d e r e a d e p a n ific a ţie . În a n u l
1 951, c o o p e r a tiv a a v e a 14 u n ită ţi de a p ro v iz io n a re şi d e s fa c e re , d e s e rv ite d e 41 d e s a la ria ţi. În 1 958, e a ru la
la a p r o v iz io n a re 3 9 m ilio a n e le i, ia r la d e s fa c e re - 38 m ilio a n e le i, în 38 d e u n ită ţi (1 1 9 sa la ria ţi). În 1 9 6 9 , se
ru la u la a p ro v iz io n a re 119 m ilio a n e le i, ia r la d e s fa c e re - 118 m ilio a n e le i, în 2 2 u n ită ţi in d u s tria le , 2 9 u n ită ţi
a lim e n ta re şi 15 u n ită ţi d e a lim e n ta ţie p u b lic ă (3 1 0 sa la ria ţi). În 1 9 7 0 , se ru la u la a p ro v iz io n a re 140 de
m ilio a n e le i, la d e s fa c e re - 139 m ilio a n e le i, în 23 d e u n ită ţi in d u s tria le , 3 0 a lim e n ta re , 16 d e a lim e n ta ţie
p u b lic ă (3 2 5 d e sa la ria ţi).
În 1975 v o lu m u l d e a c tiv ita te al c o o p e ra tiv e i a lu a t p r o p o rţii, c a u rm a re a p r e lu ă rii a c tiv ită ţilo r
c o o p e r a tiv e lo r c o m u n a le (1 7 ), p r e c u m şi d in a c tiv ita te a c u rid ic a ta , u n ita te a d e v e n in d c o o p e r a tiv ă e c o n o m ic ă
z o n a lă , c u u n ru laj d e 2 8 5 m ilio a n e le i la a p ro v iz io n a re , 2 8 0 m ilio a n e le i la d e s fa c e re şi 3 9 2 m ilio a n e le i la
a c tiv ita te a c u rid ic a ta . N u m ă r u l u n ită ţilo r a c r e s c u t la 191, d e ţin â n d 19 d e p o z ite , d e s e rv ite d e 9 5 8 d e s a la ria ţi.
A c tiv ita te a c o o p e r a tiv e lo r c o m u n a le e r a c o o r d o n a tă d e 17 p re ş e d in ţi c o m u n a li. În m e d iu l u r b a n , e x is ta u şefi
d e m a g a z in e c a re c o n d u c e a u u n ită ţi m a i m ic i s u b o rd o n a te p e r a z a o ra şu lu i.
În 1957, s -a în f iin ţe a z ă Î n tre p r in d e r e a d e A p ro v iz io n a re P u b lic ă (IA P ) D ră g ă ş a n i, c a re a p r e lu a t to a te
r e s ta u ra n te le d e la c o o p e ra tiv ă , r e d u c â n d u -i a c tiv ita te a , a c e a s ta r ă m â n â n d n u m a i c u a p r o v iz io n a r e a şi
d e s fa c e re a m ă rfu rilo r. F u n c ţio n e a z ă în a c e s t fe l p â n ă î n o c to m b rie 1 9 5 8 , c â n d s -a d e s fiin ţa t IA P . c a re îi a v e a
la c o n d u c e re p e G h . D o m n ic a , Ia n c u B la im a n şi p e c o n ta b ilu l ş e f P ă d u ra ru . În 1 9 5 9 , e s te n u m it p re ş e d in te
N ic o la e Io n e s c u ; în iu lie 1 961, fu n c ţia de c o n d u c e re îi e s te în c re d in ţa tă lu i P e tre G rig o re s c u , în n o ie m b rie
1961 e s te n u m it V a s ile P u i, ia r î n s e p te m b rie 1965 - Io n M o s o r.
În a n u l 1 951, c o o p e r a tiv a a v e a 14 u n ită ţi d e a p ro v iz io n a re şi d e s fa c e re , d e s e rv ite d e 41 d e s a la ria ţi. În
1 958, în tr e p rin d e re a r u la la a p r o v iz io n a re 3 9 m ilio a n e le i, ia r la d e s fa c e re - 38 m ilio a n e le i, în 38 d e u n ită ţi
(1 1 9 s a la ria ţi). U n ita te a se v a d e z v o lta c o n tin u u : în 1 9 7 5 , v o lu m u l d e a c tiv ita te al c o o p e ra tiv e i a lu a t
p r o p o rţii, c a u rm a re a p r e lu ă rii a c tiv ită ţii c o o p e r a tiv e lo r c o m u n a le (1 7 ), p r e c u m şi d in a c tiv ita te a c u rid ic a ta ,
d e v e n in d c o o p e r a tiv ă e c o n o m ic ă z o n a lă , c u u n ru laj d e 2 8 5 m ilio a n e le i la a p ro v iz io n a re , 2 8 0 m ilio a n e le i la
d e s fa c e re şi 3 9 2 m ilio a n e lei la a c tiv ita te a c u rid ic a ta . N u m ă r u l u n ită ţilo r c re şte la 191 şi d e ţin e 19 d e p o z ite
d e s e rv ite d e 9 5 8 d e s a la ria ţi. A c tiv ita te a c o o p e r a tiv e lo r c o m u n a le e r a c o o r d o n a tă d e 17 p re ş e d in ţi c o m u n a li.
În m e d iu l u rb a n , e x is ta u şe fi d e m a g a z in e c a re c o n d u c e a u u n ită ţi m a i m ic i, s u b o rd o n a te p e r a z a o ra şu lu i.
N u m a i a c e a s tă s im p lă e n u m e ra re a u n ită ţilo r c o m e rc ia le şi p r o d u c tiv e , n e d e z v ă lu ie fa p tu l c ă o ra şu l
D ră g ă ş a n i r e p r e z e n ta u n p r ie ln ic c e n tru c o m e rc ia l c a re d e s e r v e a p o p u la ţia p ro p rie , d a r şi p o p u la ţia r u ra lă d in
z o n a de c o n v e r g e n ţă c e g r a v ita sp re o ra ş. D in to ta lu l u n ită ţilo r c o m e rc ia le , 2 0 4 e r a u u n ită ţi d e d e s fa c e re a
p r o d u s e lo r, 143 e ra u u n ită ţi d e p re s tă ri s e rv ic ii, 75 - u n ită ţi d e d e s fa c e re d e p r o d u s e a lim e n ta re , 53 - u n ită ţi
d e c o n fe c ţii, 104 v in d e a u b ă u tu ri şi, d e şi n u e r a u n c e n tru tu ris tic , o ra ş u l d is p u n e a d e 8 h o te lu ri şi d e 9 b ă n c i
c o m e rc ia le .
C r iz a e c o n o m ic ă d in p e r io a d a 1 9 2 9 -1 9 3 3 şi c e l d e A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l a u r e p r e z e n ta t fa c to ri
im p o rta n ţi c a re a u f râ n a t d e z v o lta re a e c o n o m ic ă a o ra ş u lu i şi a u m e n ţin u t p ro filu l a g ric o l b a z a t în p rim u l
r â n d p e p ro d u c ţia d e v in u r i şi p e c o m e r c ia liz a r e a a c e s to ra . În 1 9 4 5 , se v a p ro d u c e o n o u ă r e f o rm ă a g ra ră ,
c a re a d e s fiin ţa t m o ş ie r im e a şi a r e a liz a t o a ltă îm p r o p r ie tă r ir e a ţă ra n ilo r. O p a rte d in s u p ra fe ţe le p re lu a te d e
la m o ş ie ri, a u fo st tra n s f o r m a te în în tr e p rin d e ri a g ric o le d e sta t, c a re tr e b u ia u s u b v e n ţio n a te d in b u g e tu l
sta tu lu i. D u p ă 1 989, a c e s te a v o r d isp ă re a . T re p ta t, in c lu s iv d in c a u z a d a to riilo r a c u m u la te .
L a r â n d u l lo r, ţă ra n ii c a re a u f o s t îm p ro p r ie tă r iţi, în c e p â n d d in 1 9 4 9 , c â n d s - a d e c la n ş a t a c ţiu n e a de
c o le c tiv iz a re , a u f o s t o b lig a ţi să c e d e z e su p ra fe ţe le d e p ă m â n t p rim ite , în s c riin d u - le în C A P -u ri. În an ii
d ic ta tu rii c o m u n is te , a g ric u ltu r a a c u n o s c u t u n o a re c a re p ro g re s , d e te rm in a t d e o m a i b u n ă în z e s tra re cu
m a ş in i, tr a c to a r e şi a lte u tila je a g ric o le , a m e n a jă ri p e n tru irig a ţii, o m a i b u n ă fo lo s ire a în g ră ş ă m in te lo r,
f o lo s ir e a a s o la m e n te lo r etc. În a g r ic u ltu r a a c e lo r a n i, în D ră g ă ş a n i a u fu n c ţio n a t: În tre p r in d e r e a A g ric o lă d e
S ta t, în f iin ţa tă în c ă d in 1948, p r in n a ţio n a liz a re a m o ş ie i B ră tie n ilo r, c u 155 h e c ta re . P rin a lip ir e a a lto r
s u p ra fe ţe d e te re n în 1 954, p r o v e n ite d e la a b s e n te iş ti, c a re îş i p ă r ă s is e ră p ă m â n tu rile , a u n o r te re n u ri d in
re z e rv e le d e sta t, în 1 957, p e r io a d ă în c a re , în m o d p e r m a n e n t s -a u f ă c u t c o m a s ă ri, sc h im b u ri d e te re n c u
p r o p rie ta ri şi p r o p rie tă ţi d e g r u p (C A P -u ri, în to v ă r ă ş ir i a g ric o le ), IA S a a ju n s , în 1 9 6 9 , s ă d e ţin ă o s u p ra fa ţă
d e 3 2 9 6 h a , d in ca re: 2 5 3 0 h a te r e n a g ric o l ( s e c to r v itic o l - 83 h a , s e c to r p o m ic o l - 91 h a , s e c to r le g u m ic o l -
3 0 h a , p ă ş u n i şi fâ n e ţe n a tu ra le - 3 6 7 h a , te re n a ra b il - 1 0 4 0 h a ), s itu a tă a d m in is tra tiv p e te rito riu l lo c a lită ţii
D ră g ă ş a n i şi a l c o m u n e lo r P ru n d e n i, S u te şti, G u ş o ie n i, C re ţe n i, B ă lc e ş ti, T e to iu . E ra o r g a n iz a tă în 11 fe rm e ,
d in c a re 9 v e g e ta le , u n a z o o te h n ic ă şi a lta d e p re lu c ra re a stru g u rilo r.
C A P D ră g ă ş a n i, u n ita te c o o p e ra tis tă , d is p u n e a în 1976 d e 2 5 0 2 h e c ta re , d in ca re: te re n a ra b il - 1206
h a , p ă ş u n i şi fâ n e ţe n a tu ra le - 2 0 3 h a , v ii - 2 2 1 h a , liv e z i - 5 h a , c u ltu ri d e le g u m e - 5 h a şi c u ltu ri d e p la n te
312
fu ra je re - 2 5 0 d e h e c ta re . M a i d is p u n e a d e o f e r m ă z o o te h n ic ă , c u o c a p a c ita te d e 5 7 0 c a p e te b o v in e .
U n ita te a m a i e r a p a rte a c o m p le x u lu i de v a c i, g ru p a re in te rc o o p e ra tis tă , in tr a tă î n fu n c ţiu n e în 1 9 7 3 , c u 1300
c a p e te b o v in e , d in c a re - 6 5 0 v a c i c u la p te şi a sis te m u lu i d e irig a ţii, d a t în e x p lo a ta re în 1 974, a s ig u râ n d
ir ig a re a a 2 6 2 7 h a , d in c a re 8 3 2 h a la C A P D ră g ă ş a n i şi 191 h a , la IA S D ră g ă ş a n i.
S ta ţiu n e a d e C e rc e tă ri şi P ro d u c ţie V in i- v itic o lă (S C P V V ) d is p u n e a , în 1 9 7 6 , d e o s u p r a f a ţă to ta lă d e
6 2 0 d e h e c ta re , d in ca re: te re n u ri a ra b ile - 35 h a , p ă ş u n i şi fâ n e ţe n a tu ra le - 5 7 h a , v ii - 3 6 8 h a , v e g e ta ţie
f o re s tie ră - 38 h a , a p e şi stu fă riş u ri - 6 h a , te re n n e p r o d u c tiv - 23 h a , d ru m u ri - 31 h a , c o n s tru c ţii şi a lte
fo lo s in ţe , 15 h e c ta re . S u p ra fa ţa d e 3 6 8 h e c ta re , c u ltiv a tă c u v iţă d e v ie , d is p u n e a d e v ii p e ro d - 3 0 7 h a , v ii
tin e re - 23 h a , c â m p u ri c u h ib r iz i - 3 h a , p o r ta lto i - 2 2 h a , ş c o a lă d e v iţe - 8 h a . În e v o lu ţia m o d u lu i d e
f o lo s in ţă a te re n u rilo r, în p e r io a d a 1 9 7 9 -2 0 0 5 , n u a u in te r v e n it s c h im b ă ri s p e c ta c u lo a s e , a ş a c u m e r a de
a ş te p ta t. A s tfe l, su p ra fe ţe le a g ric o le s -a u p ă s tr a t a p r o x im a tiv la a c e le a ş i d im e n s iu n i, în tim p ce te re n u rile
n e p ro d u c tiv e a u c r e s c u t d e la 2 4 ,2 % , în 1 97 9 , la 2 8 % , în 2 0 0 5 . T e re n u rile a ra b ile fo lo s ite a u c u n o s c u t o
u ş o a ră c re şte re : d e la 63 % în 1 979, la 6 5 % în 2 0 0 5 .
L a în c e p u tu l a n u lu i 1 992, se p u te a c o n s ta ta c ă în c o m e rţ, a c tiv ita te a h o te lie ră şi d e a lim e n ta ţie p u b lic ă ,
e ra u a n g re n a te 9 93 d e p e rs o a n e , d in c a re 3 5 6 b ă rb a ţi şi 6 3 7 fe m e i ( R e c e n s ă m â n tu l 1 9 9 2 , 1994, 686) . În
a c e a s tă p e rio a d ă , c e a m a i e v id e n tă m o d if ic a r e a c u n o s c u t-o s u p ra fa ţa o c u p a tă c u v ii, c a re a s c ă z u t la m a i
m u lt d e ju m ă ta te în 2 0 0 5 , f a ţă d e 1 979, d e la 2 5 ,1 % (7 9 5 h a ), la 12,3 % (4 2 3 h a ). C a u z a p r in c ip a lă c a re a
d e te r m in a t a c e s t re g re s , a fo s t în p rim u l r â n d fa p tu l c ă p r o d u c ă to rii n u a u a v u t p o s ib ilita te a să -şi v a lo rific e
p r o d u s e le (s tru g u ri şi v in u ri), d in c a re c a u z ă a u re n u n ţa t s ă -ş i m a i m u n c e a s c ă to a te s u p ra fe ţe le c u v ii p e c a re
le d e ţin e a u şi a ş a a p ă r u t fe n o m e n u l d e p ă ră s ire a v iilo r, c a re a u f o s t c o p le ş ite , în s c u rt tim p , d e b ă lă rii. O a ltă
c a u z ă a f o s t d e te r m in a tă d e f a p tu l c ă p r in a p lic a re a L e g ii 1 8 /1 9 9 1 , c a re p r o m o v a p u n e r e a în p o s e s ie a
ţă r a n ilo r p e te re n u rile stă p â n ite d e ei în a in te d e 1 9 4 9 , o p o p u la ţie îm b ă tr â n ită şi f ă r ă m ijlo a c e le n e c e s a re d e
lu c ru al p ă m â n tu lu i, n u a m a i r e u ş it s ă f a c ă f a ţă lu c ră rilo r ce tr e b u ia u e x e c u ta te în v ii.
O situ a ţie a s e m ă n ă to a re d e d e s c re ş te re c o n tin u ă , s -a p ro d u s şi în c e e a ce p riv e ş te s u p r a f a ţa o c u p a tă d e
p ă d u ri. D e u n d e , în v re m u rile m a i în d e p ă r ta te , p ă d u rile o c u p a u 6 0 -7 0 % d in te rito riu , în 1 9 7 9 , a c e s te a m a i
re p re z e n ta u d o a r 4 ,6 % (2 0 6 h e c ta re ), s c a d în 1995 la 0,5 % (3 5 h e c ta re ) şi se în tin d e a u în 2 0 0 5 p e 4 6 h e c ta re
(0, 9 % ). E ste o situ a ţie c a re tr e b u ie s ă d e a d e g â n d it, m a i a le s c ă în c o n d iţiile a c tu a le , c â n d , în c e t, d a r sig u r,
se c o n s ta tă u n p ro c e s d e în c ă lz ire g lo b a lă a a tm o s fe re i te re s tr e , c a re v a a v e a u rm ă ri n e p lă c u te în p e r s p e c tiv a
m a i a p r o p ia tă sa u m a i în d e p ă rta tă , c â n d se v o r în re g is tra , în a f a ră d e c r e ş te r e a te m p e r a tu rii, sc ă d e ri ale
p r e c ip ita ţiilo r şi e x tin d e r e a s u p r a f e ţe lo r e x p u s e d e ş e rtific ă rii.

d ) A s p e c te i n d u s t r i a l e
În a in te d e a v o rb i d e s p re m a rile în tr e p rin d e ri a le a n ilo r ’7 0 , se c u v in e s ă s c o a te m în e v id e n ţă m e rite le
lu i M o ld o v a n Io n e l (1 9 2 5 -1 9 8 4 ) - r e p r e z e n ta n t n o ta b il al In d u s trie i c h im ic e lo c a le d ră g ă ş ă n e n e . P o rn in d d e
la o f a b r ic ă d e lu m â n ă ri, în f iin ţa tă în 1915 d e ta tă l s ă u - A c h im M o ld o v a n , v e n it a ic i d in S e b e ş u l d e Jo s, el a
c o n tin u a t şi d e z v o lta t o se c ţie c h im ic ă m e ş te ş u g ă r e a s c ă (p e n tru d ilu a n ţi, la c u ri şi v o p s e le ) c u p e s te 2 0 0 de
a n g a ja ţi. R e c u n o s c â n d u -i-s e m e rite le , în a n u l 1 9 7 4 a f o s t d e c o r a t c u „ O rd in u l M u n c ii” cl. a I II -a ( Inform aţii
furnizate de fiul său - M oldovan Io n ) .
D e s p re d e z v o lta re a u n o r o b ie c tiv e in d u s tria le , se p o a te v o rb i d o a r la sfâ rş itu l a n ilo r ’6 0 . A s tfe l, în
1 967, a u în c e p u t lu c ră rile d e c o n s tru ire a p r im u lu i o b ie c tiv in d u stria l: F a b r ic a d e T a lp ă şi Î n c ă lţă m in te d in
C a u c iu c , c a re a in tra t, p a rţia l, în f u n c ţiu n e la ju m ă ta te a a n u lu i 1969 şi v a p ro d u c e în c ă lţă m in te u ş o a ră d e la rg
c o n s u m : te n iş i, b a s c h e ţi, p a p u c i d e s tr a d ă şi d e c a să , p r e c u m şi în c ă lţă m in te d e p ro te c ţie (c iz m e h id ro iz o la n te
p e n tru m in e ri), a n tra c id e , e le c tro iz o la n te , s p o rtiv e şi p e s c ă re ş ti. A f o s t o m â n d rie p e n tru m u n c ito rii a c e s te i
fa b ric i n u m ite a b re v ia t F IN C A , fa p tu l c ă în 1 9 7 2 , f a b r ic a lo r a p ro d u s în c ă lţă m in te s p o r tiv ă şi i- a „ în c ă lţa t”
p e to ţi c o n c u re n ţii d e la O lim p ia d a de la M u n c h e n ! S e m a i p r o d u c e a u tă lp i, a rtic o le te h n ic e (fu rtu n u ri p e n tru
irig a ţii, p e n tru in c e n d ii, tu b u r i d e a e ra j). În a n u l 2 0 0 0 , im o b ile le f a b ric ii şi te re n u l a f e re n t a u f o s t c u m p ă ra te
d e „ S C A T C P S A ( A p p lic a tio n s T e c h n iq u e s d u C a o u tc h o u c e t P la s tiq u e ) - o f ilia lă a so c ie tă ţii fra n c e z e cu
a c e la ş i n u m e d in G a rg e s le s G o n e ss e . O b ie c tu l ei d e a c tiv ita te este p r o d u c e re a a r tic o le lo r te h n ic e d in
c a u c iu c , p e n tru d o m e n iile m in e ritu lu i, c e ra m ic ii, c im e n tu lu i c a r ie r e lo r d e p ia tr ă şi b a la s tie re lo r.
În a n u l 1980 s - a d is p u s , p rin d e c r e t p re z id e n ţia l, c o n s tru ire a u n e i n o i în tr e p rin d e ri - F a b r ic a d e Ja n te
A u to . In iţia l, p r o d u s e le fa b ric a te a ic i fă c e a u o b ie c tu l e c h ip ă rii a u to tu r is m e lo r p r o d u s e la u z in a „ D a c ia ” d in
P ite ş ti. D u p ă a c h iz iţio n a re a a lto r d o u ă lin ii d e p re s e m a n u a le d in R F G şi C e h o s lo v a c ia , s -a u s e m n a t a c o rd u ri
d e e x p o rta re a ja n te lo r p o lis a te , c ă tre S U A . D u p ă re tra g e re a , în 1 986, a c la u z e i n a ţiu n ii c e le i m a i fa v o riz a te ,
liv ră rile sp re S U A a u în c e ta t. D u p ă u n e le e x tin d e ri şi s c h im b ă ri d e n u m e (în 1 9 9 0 , fa b r ic a se n u m e a „ S C

313
R o ţi A u to S A ” ), a u u r m a t r e te h n o lo g iz ă ri, o p e râ n d u -s e şi m o d ific ă ri s tru c tu ra le şi m a n a g e ria le . În a n u l 2 0 0 0 ,
e a d e v in e , p r in p riv a tiz a re , „ S C M a g n e tto W h e e ls R o m a n ia S A ” , a c ţio n a r m a jo r ita r f iin d c o m p a n ia F e rg a t
S p A d in T o rin o , ce l m a i m a re p r o d u c ă to r e u ro p e a n d e ro ţi d in o ţe l” (Şerban, 2004, 269) . Î n tre p rin d e rile
m e n ţio n a te a u c â te u n n u m ă r d e p â n ă la 3 0 0 a n g a ja ţi. P e lâ n g ă c e le tr e i m a ri u n ită ţi in d u s tria le a n a liz a te m a i
su s, m a i p o t fi m e n ţio n a te u r m ă to a re le so c ie tă ţi:
- „ S C P e ric le S R L ” , c a re ş i- a în c e p u t a c tiv ita te a p r in c o m e r c ia liz a r e a e n g ro s , a b ă u tu rilo r a lc o o lic e şi
n e a lc o o lic e , d a r în 1994 s -a r e p r o fila t p e re c u p e r a r e a şi v a lo rific a r e a d e ş e u r ilo r fe ro a s e ; în 1 9 9 6 , a c u m p ă ra t
fo s tu l R E M A T D ră g ă ş a n i, ia r în 2 0 0 1 - o b ru tă rie şi 6 c e n tre d e v â n z a re a p â in ii, a p o i o m o a r ă şi 3 0 h a d e
p ă m â n t p e n tru a s ig u ra r e a sto c u lu i n e c e s a r de g râ u ;
- „ S C A X S R L - u n a d in tre p rim e le s o c ie tă ţi p riv a te în fiin ţa te în D ră g ă ş a n i d u p ă 1 9 8 9 , m a n a g e r fiin d
in g . G h e o rg h e Io rd a c h e , ia r o b ie c tu l d e a c tiv ita te - p r e p a ra re a d e la c u ri, g ru n d u ri, v o p s e le şi d ilu a n ţi. Ş i-a
în c e p u t a c tiv ita te a c u d o i a n g a ja ţi, d a r în 2 0 0 4 a v e a d e ja 36;
- r e s tu l în tr e p rin d e rilo r s u n t m ic i, c u c â te u n n u m ă r d e 10 p â n ă la 5 0 a n g a ja ţi, p r e c u m şi m ic ro -
în tr e p rin d e ri c u u n n u m ă r d e su b 10 a n g a ja ţi.
M ic a in d u s trie a m e s e r ia ş ilo r a re o f ru m o a s ă tra d iţie în a c e s t o ra ş, c o n s tâ n d în a te lie re d e c iz m ă rie ,
c ro ito rie , friz e rie , p ie lă rie , m e c a n ic ă etc. În 1 949, d u p ă fa im o a s a p le n a r ă d in 3 -5 m a rtie 1 949, c a re p re v e d e a
- p rin tre a lte le - a s o c ie re a m e s e r ia ş ilo r în c o m p le x e m e ş te ş u g ă re ş ti d e tip c o o p e ra tis t, în re ş e d in ţa p lă ş ii
D ră g ă ş a n i a u lu a t f iin ţă p r im e le c o o p e ra tiv e d e p ro d u c ţie : „ R ă s ă ritu l N o u ” şi „ S te a g u l R o ş u ” . În a c e la ş i an ,
45 d e m e s e ria ş i lo c a li a u f o s t in c lu ş i în C o o p e ra tiv a „1 M a i” , a lţi 3 6 - în c o o p e r a tiv a „ T im p u ri N o i” , ia r a p o i
3 6 (c iz m a ri) - în C o o p e ra tiv a „ A v â n tu l” . A u u r m a t şi a lte c o o p e ra tiv e : „ L u p tă to rii p ă c ii” , „ D e z r o b ir e a ” etc.
În a n ii c a re a u u rm a t, s -a u p r o d u s n u m e ro a s e fu z io n ă ri, s c in d ă ri şi r e o rg a n iz ă ri a le sis te m u lu i c o o p e r a tis t d in
D ră g ă ş a n i, tu te la t d e U C E C O M . In 1 963, a f o s t d a t în fu n c ţiu n e c o m p le x u l c o o p e r a tis t d in P ia ţa R e p u b lic ii,
ia r în 1969 - c e l al se d iu lu i. În 1973, a u fo s t in a u g u ra te c o m p le x u l p e n tru s e c ţiile d e c o v o a re şi c iz m ă rie şi
c lă d ir e a c u tr e i n iv e le , p e n tru a u to s e rv ic e şi c a rto n a je , d e p e s tr a d a G ib M ih ă e s c u ( Şerban, 2004, 268-269) .
L a n iv e lu l a n u lu i 2 0 0 4 , în D ră g ă ş a n i f u n c ţio n a u 1183 a g e n ţi e c o n o m ic i, d in ca re: 25 s o c ie tă ţi p e
a c ţiu n i, 6 0 4 s o c ie tă ţi c u ră s p u n d e re lim ita tă , o re g ie a u to n o m ă , 4 8 9 a s o c ia ţii fa m ilia le şi p e rs o a n e fiz ic e
in d e p e n d e n te , 6 4 fu n d a ţii şi d iv e rs e a s o c ia ţii. E ste d re p t, c ifr a m a re d e a g e n ţi e c o n o m ic i în re g is tr a ţi la
R e g is tru l C o m e rţu lu i, v in e în c o n tra d ic ţie c u c o ta rid ic a tă a şo m a ju lu i, d e 16, 6 % .
P e rs p e c tiv e le tra n sp o rtu lu i m u n ic ip a l. P rin tre p ro ie c te le im p o rta n te a le e d ililo r m u n ic ip iu lu i, se
n u m ă ră şi „ M o d e r n iz a re a s p a ţiilo r p u b lic e u rb a n e în D ră g ă ş a n i” , la n s a t şi a lc ă tu it în c a d ru l Program ului
O peraţional Regional 2007-2013. O b ie c tiv u l g e n e ra l al p ro ie c tu lu i, e s te să c o n trib u ie la r e g e n e r a r e a u r b a n ă
a D ră g ă ş a n iu lu i, p r in m o d e rn iz a re a , d a r şi p r in r e a b ilita r e a in fra s tr u c tu rii ru tie re î n z o n e l e c r i t i c e a le
a c e s te ia , u n u l d i n t r e o b i e c t i v e l e s p e c i f i c e f i i n d a c e l a d e a f l u i d i z a t r a f i c u l r u t i e r d i n o r a ş , d e a r e d u c e
ti m p u l d e t r a n s p o r t , d e a e l i m i n a b l o c a j e l e r u t i e r e şi d e a a s i g u r a t r a v e r s a r e a o r a ş u l u i î n c o n d i ţ i i d e
s ig u r a n ţă ( M a s t e r p l a n D r ă g ă ş a n i, 7 ).

O s tr a d ă p ie to n a l ă d in D r ă g ă ş a n i, a şa c u m v a a r ă ta d u p ă f i n a l i z a r e a u n u i
p r o ie c t a fla t în d e r u la r e (D upă M a s te r p l a n D r ă g ă ş a n i, 2011, pag. 7)

314
S o i u r i d e s tr u g u r i c u ltiv a te p e D e a lu l D r ă g ă ş a n ilo r

P ia ţa d e a ltă d a tă a o r a ş u lu i

315
A s p e c t d in tr -o s e c ţie a f o s t e i f a b r i c i F I N C A , a z i - C o m p a n ia F I N C A

316
 C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L

1. Ş C O A L A ÎN E V U L M E D IU
P re g ă tire a ş c o la ră la ic ă a fo s t p r e c e d a tă şi la D ră g ă ş a n i, c a p e s te to t în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , d e in s tru ire
p e lâ n g ă in s titu ţiile b is e ric e ş ti, m ă s u ră d ic ta tă d e n e v o ia a c e s to ra d e a - ş i c r e a slu jito ri p re g ă tiţi. D e
a lfa b e tiz a re , b e n e fic ia u la în c e p u t 2 -3 c o p ii, d in tre c a re u n u l a v e a s ă d e v in ă p r e o t ( „ p o p ă ” , în lim b a ju l
p o p u la r) ia r a ltu l - d a s c ă l sa u c â n tă re ţ A c e s t g e n d e şc o li n u a v e a u c a r a c te r p e r m a n e n t d e c â t în c a z u ri
e x c e p ţio n a le şi, de c e le m a i m u lte o ri, se în f iin ţa u c â n d îm b ă tr â n e a p r e o tu l sa u d a s c ă lu l şi se p u n e a p ro b le m a
în lo c u ir ii lo r c u c a d re n o i.
C o p iii în v ă ţa u s ă sc rie şi s ă c ite a s c ă d u p ă c ă rţile p r e o tu lu i, m u lte - sc ris e d e m â n ă . O ric e v iito r p r e o t
e f e c tu a u n s ta g iu o b lig a to r iu de d a s c ă l sa u „ ş c o a lă ” la s tra n ă . C o n d iţia o b lig a to r ie a „ c a n d id a tu lu i” la
d ă s c ă lie sa u p o p ie , e ra , d e c i, d e p rin d e re a s c ris u lu i şi a c ititu lu i; v iito ru l p r e o t tr e b u ia s ă sc rie şi s ă c ite a s c ă
p o m e ln ic e le şi să ră s p u n d ă la d ife rite o rd in e sa u c irc u la re p rim ite d e la e p isc o p .
B is e r ic a a a v u t te n d in ţa d e a g e n e r a liz a şi p e rm a n e n tiz a în v ă ţă m â n tu l, m ă rtu rie f iin d te s ta m e n tu l
m a re lu i c ă r tu ra r al v e a c u lu i al X V III-le a , A n tim Iv ire a n u l, în c a re m itro p o litu l a m in te ş te d e d a to ria p r e o ţilo r
d e a -i în v ă ţa c a rte p e c o p ii. In tr-o e n c ic lic ă e m is ă d e e p is c o p u l F ila r e t a l R â m n ic u lu i, a c e s ta îi în d e m n a p e
to ţi p r e o ţii şi d a s c ă lii d e p r in sa te „ să c r e e z e ş c o li p e lâ n g ă b is e r ic i p e n tr u în v ă ţă tu r a c o p iilo r, p r o m iţâ n d u - le
s c u tir i d e d ă r i ş i a lte a v a n ta je (. . .). Ş i p e la s a te le c e le m a ri, c a r i d in p r e o ţi v o r f i m a i is c u s iţi ş i m a i
îm p o d o b iţi la în v ă ţă tu ri, s ă se în d e m n e z c a s ă s tr â n g ă co p ii, s ă - i în v e ţe ş i a c e lu i p r e o t s ă i se a r a te c ă n u
n u m a i îl v o m a p ă r a d e d ă r ile c e le d e o b şte , ci îl v o m ş i m ilu i ”. Î n d e m n u l e p is c o p u lu i d e a se z id i şc o li p e
lâ n g ă b is e ric i, ş i- a g ă s it a p lic a re a n u m a i în c e n tre le m a i im p o rta n te , în tr e c a re şi D ră g ă ş a n ii d in p la s a
„ O ltu l” . A tu n c i c â n d sta tu l a în c e p u t s ă o rg a n iz e z e şi s ă su b v e n ţio n e z e ş c o lile , c e le b is e ric e ş ti e ra u so c o tite
p a rtic u la re . În c e p e a a s tfe l e m a n c ip a r e a şc o lii d e su b tu te la b is e ric ii. În 1 7 9 2 e x is ta p e lâ n g ă b is e ric a d in
D ră g ă ş a n i, o ş c o a lă c u o v e c h im e d e s tu l d e m a re . E p is c o p ii F ila r e t şi N e c ta r ie a i R â m n ic u lu i a u in iţia t şi
s p rijin it c o n s tru ire a u n u i lo c a l c o r e s p u n z ă to r p e n tru n e v o ile în v ă ţă m â n tu lu i d e p e lâ n g ă m e to h u l
D ră g ă ş a n ilo r. L o c a lu l s -a r id ic a t în 1 7 9 3 , o d a tă c u b is e ric a , şi a f u n c ţio n a t a s tfe l p â n ă p r in 1 8 3 0 , c â n d a
d e v e n it n e în c ă p ă to r p e n tru c e i 2 0 d e c o p ii c o n s e m n a ţi în d o c u m e n te .
Şcoala de Z ugravi, de la G ârdeşti. P rin tre p rim e le şc o li d e z u g ra v i d in ţa ră , o c o n s e m n ă m p e c e a d e
la G â rd e ş ti (a z i, c a r tie r în n o r d -v e s tu l o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i), fa p t in te r e s a n t p e n tru is to ria a r te lo r d in R o m â n ia .
I n fo r m a ţia o a flă m d in tr-o sc ris o a re tr im is ă d e m itro p o litu l U n g ro v la h ie i, D o s ite i F iliti ( 1 7 9 3 -1 8 1 0 ),
d o m n ito ru lu i A le x a n d r u M o ru z i v v ., la 21 a p rilie 1 8 0 0 , p r in c a re -i c e r e a să -i s c u te a s c ă d e d ă ri p e d a s c ă lii
şc o lii d e z u g ra v i d e la G â rd e şti. În a c e la ş i an , d o m n u l a p r o b ă s c u tir e a p r o p u s ă d e m itro p o lit. C e rc e tă to ru l I.
P o p e s c u -C ilie n i, v o r b in d d e s p re sa tu l G â rd e ş ti ( „ G ră d e ş ti”), m e n ţio n e a z ă c ă în a n u l 1 8 0 0 e x is ta la G â rd e ş ti
„o ş c o a lă d e z u g ră v e li a d a s c ă lu lu i M in c u ” .

2. E PO C A M O D ERN Ă (1831-1918)
C a o p a rtic u la rita te in te r e s a n tă a în v ă ţă m â n tu lu i d ră g ă ş ă n e a n , se r e m a rc ă fa p tu l c ă c e le m a i m u lte (şi
m a i im p o rta n te ) in s titu ţii d e în v ă ţă m â n t d in e p o c a m o d e rn ă ş i- a u c o n tin u a t a c tiv ita te a (c h ia r d a c ă u n e o ri
s c h im b â n d u -ş i n u m e le ) şi în p e r io a d a c o n te m p o ra n ă . V o m p ă s tra , în p r e z e n ta re a c r o n o lo g ic ă a în f iin ţă r ii lo r,
p e r io d iz a r e a g e n e r a lă p e c a re a m a p lic a t-o şi p â n ă a c u m .
Î n c e p â n d c u 1831, în v ă ţă m â n tu l p u b lic v â lc e a n se r e o r g a n iz e a z ă în c o n fo rm ita te c u p re v e d e rile
R e g u la m e n tu lu i O rg a n ic . L a 2 6 iu n ie 1 839, lo c u ito rii d in D ră g ă ş a n i s o lic ita u „ s ă se s lo b o a z ă b a n i(i) ce s u n t
a d u n a ţi d in z e c iu ia la p a te n ta r il o r ”. S u p e rio rii o c â rm u irii a u f o s t re c e p tiv i, ia r la 9 n o ie m b rie 1 8 3 9 , ş c o a la
e r a g a ta . A b ia în 1 861, ş c o a la în tr e ţin u tă d e E p is c o p ie îş i în c e te a z ă f u n c ţio n a re a , f iin d în lo c u ită d e ş c o a la d e
sta t. În tr- u n ra p o r t d r e s a t d e „ p r e g ă tito ru l” şc o lii, T . L e c u s te a n u , la 8 o ct. 1 8 4 9 , a c e s ta a r ă ta c o n d iţiile în c a re
s -a d e s fă ş u ra t în v ă ţă m â n tu l: c u „d e s tu lă a n e v o in ţă ” , p e n tru c ă în ş c o a lă s - a d e p o z ita t „p r o v ia n tu îm p ă r ă ­
te ş tilo r o ş tir i ş i c e le d o ă în c ă p e r i ce a u f o s t lă sa te, u n a p e n tr u lo c u in ţă şi a lta p e n tr u cla s, (. . .) m a i to a tă
v r e m e a , în to a te tr e c e r ile îm p ă r ă te ş tilo r o ştiri, a u f o s t o c u p a te d e c v a r tir u ir i” . D in ra p o rtu l a c e lu ia ş i
L e c u s te a n u , r e z u ltă c ă ş c o a la a f u n c ţio n a t c u d o u ă c la se , to ta liz â n d 2 9 e le v i, a i c ă r o r p ă rin ţi erau : 6 a re n d a ş i,

317
2 p ro p rie ta ri, 4 p lu g a ri, 5 „ s p e c u la n ţi” (n e g u s to ri), 4 p ră v ă lia ş i, 1 p re o t, 3 m e ş te ş u g a ri (1 b ă rb ie r, 1 c iz m a r, 1
b ru ta r) şi, în fin e , o v ă d u v ă - D o b riţa , a c ă re i p ro fe s ie n u e s te m e n ţio n a tă .
S itu a ţie o a re c u m c u rio a s ă , l a în c e p u tu l a c e s te i p e rio a d e : e x c e p tâ n d o ra ş u l r e ş e d in ţă d e ju d e ţ, în
D ră g ă ş a n i, c a şi în a lte „ o ra şe şi tâ rg u r i a le ju d e ţu lu i V â lc e a , a u e x is ta t n u m a i şc o li p a r tic u la re ” (P ă rn u ţă , f.
an, 182). În 1 833, d a s c ă lu l Ioannis G heorghiadis d in D ră g ă ş a n i, în u r m a a c ţiu n ii d e c o le c ta re d e fo n d u ri
n e c e s a re în f iin ţă r ii u n e i şc o li, în c e p u tă în c ă d in 1 831, r a p o r ta in tr a re a în fu n c ţiu n e a Şcolii greceşti. Ş c o a la a
în c e p u t la 1 d e c e m b rie 1 833, d a r n u a v e a lo c a l. E r a o in s titu ţie d e tip m e d iu şi re f le c ta în c e r c a r e a g r e c ilo r d e
a -şi p ă s tr a p r e p o n d e re n ţa d u p ă re v o lu ţia d in 1821. C u to a te c ă se n u m e a ş c o a lă g r e c e a s c ă , a ic i se în v ă ţa în
ro m â n e ş te , ia r c a lim b ă s tr ă in ă se p r e d a g re a c a , c e r u tă d e c o n ju n c tu r a s o c ia l-e c o n o m ic ă a v re m ii. D e a ltfe l,
d in c e i 8 şc o la ri, 5 e ra u ro m â n i, to ţi d in D ră g ă ş a n i. În 1 8 3 6 , e s te m e n ţio n a tă la D ră g ă ş a n i o ş c o a lă
p a rtic u la ră , c u 2 0 e le v i; în 1 838, n u m ă ru l a c e s to ra e r a m a i m u lt d e c â t d u b lu : 3 4 ( I b id e m ) .
O a ltă ş c o a lă „ g r e c e a s c ă ” a p a r ţin e a d a s c ă lu lu i Nicolas Ioanides , c u 15 e le v i, c a re fă c e a , în tr - u n fel,
c o n c u r e n ţă şc o lii d e sta t. În 1 850, ş c o a la lu i I o a n id e s n u m a i e p la c u l a u to rită ţilo r: în s e p te m b rie 1 850, E fo r ia
Ş c o a le lo r c e re C â rm u irii ju d e ţu lu i r e la ţii d e s p re „ ş c o a la p r iv a tă ” d in D ră g ă ş a n i, a d u c â n d u - i- s e la c u n o ş tin ţă
c ă „ în a c e l tâ rg D ră g ă ş a n i, p r ip ă ş in d u -s e u n c u ţo v la h , în v a ţă p e c o p ii lim b a r o m â n e a s c ă s c h im o n o s ită şi fa c e
in tr ig ă p e n tru în v ă ţă to ru l r o m â n ce e s te c u n o s c u t S fin te i E p is c o p ii” . O rd in u l E fo rie i se b a z a p e o re c la m a ţie
f ă c u tă de p r o to p o p u l p lă ş ii O ltu l şi O lte ţu l. D e ş i lo c u ito rii tâ rg u lu i i- a u lu a t a p ă r a r e a d a s c ă lu lu i şc o lii
g re c e ş ti, I o a n id e s a p ă r ă s it lo c a lita te a , ia r ş c o a la s a ş i- a în c e ta t a c tiv ita te a .
L a 10 o c to m b rie 1850, N . B ă lă ş e s c u , „ s e m in a r is t” , c o m u n ic a la j u d e ţ lis ta e le v ilo r „ Ş c o lii d in
D ră g ă ş a n i” , lis tă c a re c u p r in d e a 4 5 2 d e e le v i. C o m u n ic a re a p ă s tre a z ă d e n u m ir e a d e „ ş c o a lă p r iv a tă ” , d eşi
e s te v o r b a d e s p re ş c o a la de p e lâ n g ă E p is c o p ia R â m n ic u lu i. P ra c tic a a c e s to r ş c o li p a rtic u la re e m a i v e c h e ,
a ş a c u m e r a şi a d a s c ă lu lu i G h io rg h ia d is , d a r e ra u u n m ijlo c d e a ş c o la r iz a c o p iii p r in a n g a ja re a u n o r g ru p u ri
d e fa m ilii, d e d a s c ă li, p e n tru c u rs u ri şi v ă d e ş te d o r in ţa d e a în v ă ţa c a rte.
A ş a c u m r e z u ltă d in tr-o situ a ţie p r e z e n ta tă d e c ă tre p re fe c tu l A l C ră s n a ru C o n s ilu lu i g e n e ra l al
ju d e ţu lu i, la sfâ rş itu l s e c o lu lu i a l X IX -le a , e x is ta u în D ră g ă ş a n i „2 ş c o li p rim a re d e b ă ie ţi, 1 ş c o a lă p r im a ră
d e fe te , 1 ş c o a lă d e c ă tu n , u n a ş c o a lă d e v itic u ltu ră şi p o m o lo g ie ” ( S itu a ţi u n e a 1 8 9 8 , 8)
Şcoala de M eserii. În a n u l 1 901, s u b e g id a S o c ie tă ţii C u ltu ra le a ju d e ţu lu i V â lc e a , a lu a t f iin ţă şi în
D ră g ă ş a n i, o ş c o a lă d e m e s e rii. D e la 1 a p rilie 1 9 0 8 , a c e a s ta a tr e c u t la M in is te ru l In s tru c ţiu n ii şi C u lte lo r -
D ir e c ţia Î n v ă ţă m â n t P ro fe s io n a l şi P a rtic u la r. Ş c o a la a v e a se c ţiile : tâ m p lă rie , fie ră rie , le m n ă rie , frâ n g h ie rie ,
tin ic h ig e rie şi tra f o r a j, f iin d în c a d r a tă c u d o i m a iş tr i şi c o n d u s ă d e u n d irig in te . D e r e m a rc a t c ă în D ră g ă ş a n i
fu n c ţio n a s e , m a i în a in te , o ş c o a lă p r o fe s io n a lă d e d o g ă rie ( fa p t e x p lic a b il, d a t fiin d s p e c ific u l v itic o l al
z o n e i), d e s fiin ţa tă în 1 892, c a re n u a m a i f o s t în s ă a p r o b a tă d e M in is te ru l I n s tru c ţiu n ii şi C u lte lo r.
L a în s c rie r e a în ş c o a lă , p ă rin ţii p lă te a u în tr e ţin e r e a , ia r e le v ilo r li se r e p a rtiz a u b e n e fic ii d in v a lo a r e a
lu c ră rilo r e x e c u ta te şi v â n d u te . S u n t re c ru ta ţi e le v i d in ju d e ţe le V â lc e a , O lt, A rg e ş e tc . D u ra ta ş c o la riz ă rii e r a
d e tr e i a n i, ia r a b s o lv e n ţii lu c ra u p e c o n t p ro p riu . C u o c a z ia u n e i e x p o z iţii la B u c u re ş ti, Ş c o a la d e M e s e rii
d in D ră g ă ş a n i a p r e z e n ta t u n fu rg o n , o c ă ru ţă , o b riş c ă , o la d ă d e fie ră rie , u n ră z b o i d e ţe s u t, sa p e , g re b le ,
fu rc i. În 1915, la c o n d u c e r e a ş c o lii v in e G h e o rg h e S tă n e sc u , u n te h n ic ia n p ric e p u t, d in m â n a c ă r u ia a u ie ş it
m u lţi m e ş te ri b u n i. A c e s ta f iin d m o b iliz a t în 1 9 1 6 , ş c o a la s - a în c h is şi a f o s t re d e s c h is ă în 1 9 1 9 c u 2 0 e le v i,
m u lţi f iin d o rfa n i d e ră z b o i, r e p a rtiz a ţi d e S o c ie ta te a p e n tru O c r o tir e a O rfa n ilo r d e R ă z b o i, c a re le p lă te a şi
în tr e ţin e r e a , a fe c tâ n d u -s e to to d a tă , p e n tru n e v o ile d e p r a c tic ă şi s u b z is te n ţă , u n h e c ta r d e te re n d in m o ş ia
e x p r o p r ia tă a lu i I. B ră tia n u .
Şcoala generală n r. 3 Z lătărei. In 1 8 9 4 , la 2 9 a p rilie , r e v iz o ru l ş c o la r A . P o p ilia n c o n s e m n a în
re g is tru l de p ro c e s e v e rb a le , c ă a „ in sp e c ta t ş c o a la r u r a lă in fe r io a r ă [ d in ] c o m u n a Z lă tă r e i, ju d e ţ u l V âlcea,
p l a s a O ltu l d e J o s ”. R e z u ltă d e a ic i c ă în a c e a s tă c o m u n ă e x is ta tra d iţie ş c o la ră ; în s c h im b , c o n d iţiile
m a te ria le e ra u d e fic ita re , d in lip s a u n u i s p a ţiu c o re s p u n z ă to r. În a lt p ro c e s v e rb a l, d in 1 8 9 9 , se s p e c ific ă
u rm ă to a re le : „p e v iito r , a u to r ita te a c o m u n a lă v a m u ta P r im ă r ia în tr -a lt lo ca l, lă s â n d lib e r a c tu a lu l lo c a l
n u m a i p e n tr u ş c o a lă ” . D u p ă 1 907, a n u l ră s c o a le i ţa ră n e ş ti, c â n d are lo c o n o u ă r e f o rm ă a d m in is tra tiv ă ,
c o m u n a Z lă tă r e i se u n e ş te c u c o m u n a Ş te fă n e ş ti, s e p a râ n d u -s e d in n o u în 1923.
Şcoala Profesională de Fete „ L a u ra Sim ulescu” . Î n fiin ţa tă in iţia l în R â m n ic u -V â lc e a , în 1 894,
ş c o a la p r o fe s io n a lă d e fe te s -a m u ta t în a n u l ş c o la r 1 9 0 3 -1 9 0 4 , în D ră g ă ş a n i. C lă d ir e a a f o s t c o n s tru ită de
D im itrie S im u le s c u c u b a n ii d in te z a u ru l lu i T u d o r V la d im ire s c u , fa p t d e d u s şi d in r e la ta r e a lu i Ş te fa n
T ă tă r e s c u în M e m o r iu l cu p r iv ir e la c a s a d e b a n i a lu i T u d o r V la d im ir e s c u , în c a re a c e s ta re la te a z ă : „ O p a rte
d in te z a u r a b lo c a t-o c u d e s tin a ţia c o n s tru c ţie i în o ra ş u l D ră g ă ş a n i a u n u i in s titu t d e fe te c a re să p o a rte
n u m e le d e L a u r a S im u le s c u , c e e a ce s - a şi în d e p lin it” . L a 1 se p te m b rie 1 903, L a u r a S im u le s c u a lă s a t p rin
te s ta m e n t o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, c o n s tru c ţia c e a n o u ă a şc o lii - o c lă d ire m o n u m e n ta lă , c o n s tru ită d u p ă m o d e lu l
318
p a la tu lu i „ T r ia n o n ” d in P a ris - c u d e s tin a ţie p e n tru în v ă ţă m â n tu l p r im a r şi p r o fe s io n a l d e fete . Ş c o a la v a
f iin ţa c a in s titu ţie p a r tic u la ră p â n ă în 1 910, a p o i, p â n ă în 1 9 4 8 , v a fi f in a n ţa tă d e stat. În a n u l ş c o la r 1 9 1 5 ­
1 916, in s titu ţia şi-a în tr e ru p t a c tiv ita te a d in c a u z a ră z b o iu lu i: e le v e le a u f o s t tr im is e a c a s ă , ia r lo c a lu l -
o c u p a t d e c o m a n d a tu ra g e rm a n ă . D u p ă ră z b o i, la 9 s e p te m b rie 1 9 1 8 , a f o s t o r g a n iz a tă o se rb a re p e n tru
s tr â n g e r e a d e fo n d u ri, a c tiv ita te a ş c o la ră f iin d re lu a tă .
E le v e le p r o v e n ite d in m e d iile să ra c e , u r m a u m a i în tâ i c e le p a tru c la s e p rim a re , d u p ă c a re , tim p d e 1 -2
a n i se p r e g ă te a u în sp e c ia lită ţile c r o ito r ie , le n je r ie şi m e n a j. Ş c o a la e r a d o ta tă c u t o t in v e n ta ru l n e c e s a r c e lo r
tr e i s p e c ia lită ţi şi e r a in c lu s ă în tr e şc o lile p r o fe s io n a le d e g ra d u l I; a f u n c ţio n a t a s tfe l p â n ă în 1 9 3 7 , c â n d e ste
tr a n s f o r m a tă în g im n a z iu in d u s tria l de fe te , d u p ă c a re , în tr e 1 9 4 8 -1 8 4 9 , în ş c o a lă te h n ic ă p r o fe s io n a lă d e
fe te . A c tiv ita te a a c e s te i şc o li a în c e ta t în 1 9 4 9 , c a u rm a re a re fo rm e i în v ă ţă m â n tu lu i, lo c a lu l fiin d c e d a t
M in is te ru lu i A g ric u ltu rii, p e n tru a se în f iin ţa a ic i o ş c o a lă p r o fe s io n a lă v itic o lă şi d e v in ific a ţie . S itu a ţia
a c e a s ta a d u r a t p â n ă în 1957, c â n d lo c a lu l a f o s t d o b â n d it d e M in is te ru l În v ă ţă m â n tu lu i, r e v e n in d L ic e u lu i
te o re tic .
In u ltim e le d e c e n ii a le s e c o lu lu i al X IX -le a , p r o s p e r ita te a e c o n o m ic ă a tâ rg u lu i D ră g ă ş a n i a p e rm is
e d ililo r, p ă tu rii m a i în s tă r ite şi u n o r lo c a ln ic i b in e v o ito ri, c u m a u f o s t fra ţii N ic u le s c u ( d o n a to rii lo c a lu lu i
şc o lii d e b ă ie ţi d in p ia ţa p u b lic ă , p re c u m şi ai s p ita lu lu i), s ă in v e s te a s c ă în d e z v o lta re a şi m o d e rn iz a r e a
s p a ţiilo r şc o la re . V e c h e a c lă d ire a ş c o lii tâ rg u lu i, a ş e z a tă p e lo c u l p ie ţii d e a s tă z i, n e m a ic o re s p u n z â n d
c e rin ţe lo r, a f o s t în lo c u ită c u o a lta , m o d e rn ă , c a re a v e a p a tru să li d e c la s ă şi c a n c e la rie la p a rte r, d o u ă la etaj
şi u n h o l m a re p e n tru re c re a ţie , to t la p a rte r.
Şcoala de Subofiţeri de Ja n d arm i. L a 10 s e p te m b rie 1 9 1 4 , R e g im e n tu l 4 2 In fa n te rie d in R â m n ic u -
V â lc e a , şi-a m u ta t re ş e d in ţa la D ră g ă ş a n i. În a n u l 1 9 1 5 , a ic i s -a în f iin ţa t o c o m p a n ie d e ja n d a r m i c a re s ă
a s ig u re lin iş te a şi o r d in e a p u b lic ă . C u p u ţin tim p în a in te d e c e l d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, p e a c e a s tă
„ b a z ă ” , se v a î n f iin ţa Ş c o a la d e S u b o fiţe ri d e J a n d a rm i

3. P E R IO A D A C O N T E M P O R A N Ă
G rădiniţele. O a s tfe l de u n ita te ş c o la ră , a f o s t în f iin ţa tă , m a i în tâ i, la m â n ă s tire a B is triţa , în n o rd u l
ju d e ţu lu i V â lc e a , în c e p â n d c u a n u l ş c o la r 1 9 2 5 -1 9 2 6 ; în a n u l 1 9 2 6 , a c e a s ta a f o s t tr a n s f e ra tă la D ră g ă ş a n i,
f u n c ţio n â n d în lo c a lu l Ş c o lii P rim a re „ G e ta ” şi m a i a p o i în lo c a lu l Ş c o lii d e B ă ie ţi „ F ra ţii N ic u le s c u ” , a f la tă
în p ia ţa o ra ş u lu i. In s p e c ţiile d in 1936 şi 193 7 , e fe c tu a te la a c e a s tă g ră d in iţă , c o n s ta tă o a c tiv ita te p o z itiv ă ,
e d u c a to a r e a M a ria R ă d u le s c u f iin d lă u d a tă . În 1 9 5 9 , e a se v a p e n s io n a , f iin d u r m a tă d e I o a n a B u la c u .
O d a tă c u c r e ş te r e a n u m ă ru lu i de c o p ii, d a r şi a im p o rta n ţe i g r ă d in iţe lo r în c a d ru l sis te m u lu i d e
în v ă ţă m â n t p re ş c o la r, a u lu a t f iin ţă m a i m u lte in s titu ţii d e a c e s t g e n . A s tfe l, în a n u l 1948 şi-a în c e p u t
a c tiv ita te a G ră d in iţa c u O ra r P re lu n g it, a v â n d u -ş i se d iu l în str. N . B ă lc e s c u , n r. 4. E a s -a m u ta t a p o i, în 1 952,
p e str. 1 M a i, ia r în 1966 - în lo c a lu l fo s te i şc o li m e d ii d in str. 23 A u g u s t, d a to rită n e v o ii d e re fa c e re
c o m p le tă a v e c h iu lu i lo c a l. D in 1 9 8 0 , a c e a s tă g r ă d in iţă a b e n e f ic ia t d e u n n o u lo c a l, m o d e rn , p e str. N .
B ă lc e s c u (d e n u m ită m a i tâ r z iu „ S a n d a N ic o liţă ”). U lte rio r, s -a u m a i în f iin ţa t g ră d in iţe la Z lă tă re i, C a p u -
D e a lu lu i, B â rs a n u şi M o m o te ş ti. A c e a s ta d in u r m ă a f u n c ţio n a t în se d iu l f o s tu lu i IA S , c lă d ire c a re a p a rţin u s e
f a m ilie i B ră tia n u . D u p ă a n u l 2 0 0 6 , a c e s t s p a ţiu a f o s t r e c u p e r a t d e fo ş tii p ro p rie ta ri, ia r g ră d in iţe i i s -a
a m e n a ja t u n a lt s p a ţiu , în tr - u n c a r tie r s u d ic al o ra ş u lu i, f u n c ţio n â n d t o t c u p ro g ra m p re lu n g it.
D u p ă c o n s u m a r e a e v e n im e n te lo r P rim u lu i R ă z b o i M o n d ia l şi d u p ă ce e c o n o m ia se re s ta b ilis e ,
în r e g is tr â n d u - s e u n o a re c a re p ro g re s e c o n o m ic , ia r p o p u la ţia ş c o la ră c re s c u s e se m n ific a tiv , s - a p u s p r o b le m a
c o n s tru irii u n u i a lt lo c a l d e şc o a lă . P rim u l a u to r a l in iţia tiv e i a f o s t M a rin Ş e rb ă n e s c u , p r im a ru l d e a tu n c i al
D ră g ă ş a n ilo r, fu n d a ţia ş c o lii f iin d p u s ă în a n u l 1 921, p e u n te r e n d e n iv e la t, u n d e se fă c u s e o d in io a ră
c ă ră m id ă , p e s tr a d a Sf. Ilie , în a p r o p ie re a im e d ia tă a b is e ric ii c u a c e la ş i n u m e .
D in re g is tru l d e in s p e c ţii al Ş c o lii P rim a re M ix te n r. 1, e x is te n t în a r h iv a ş c o lii, r e z u ltă c ă a c e a s tă
ş c o a lă e x is ta în c ă d in 1899, c u u n lo c a l n e s a tis fă c ă to r, în c h ir ia t d e c o m u n ă , d a r n u se s p e c if ic ă la c e a d r e s ă
(stra d a ). Ş c o a la in tra s e în fu n c ţiu n e în 1 923, a ş a c u m r e z u ltă d in în s e m n a r e a lă s a tă în m a tr ic o la ş c o la r ă d e
c ă tre in s titu to ru l A le x a n d r u Z u g ră v e s c u : „ n e fiin d lo c p e n tru c la s a I - a şi a I II -a la ş c o a la d e b ă ie ţi (d in p ia ţă ,
a m in tită m a i su s), a c e s te c la se a u f u n c ţio n a t în n o u l lo c a l d in s tr a d a Sf. Ilie , su b d ir e c ţiu n e a lu i N . A . I lie ”.
E ra o ş c o a lă m ix tă , d e b ă ie ţi şi fe te , c u d e n u m ir e a n o u ă d e „ Ş c o a la M ix tă nr. 1 D ră g ă ş a n i” . A c e a s tă şc o a lă ,
n u m ită la în c e p u t „S f. I lie ” , f iin d m a i în tâ i u n „ s a te lit” al şc o lii d e b ă ie ţi d in p ia ţă , v a d e v e n i, d u p ă 1 944,
Şcoala generală n r. 1 ”Nicolae Bălcescu” . C irc u m s c rip ţia şc o lii c u p r in d e a şi c a rtie ru l B â rs a n u , d in p a r te a
d e n o r d a o ra ş u lu i, c a re v a b e n e f ic ia de u n lo c a l p r o p riu m u lt m a i tâ rz iu (1 9 6 3 ). În tru c â t c lă d ir e a a fo s t
rid ic a tă p e u n te r e n d e u m p lu tu ră , n e a v â n d fu n d a ţia şi te m e lia d u ra b ile , p re c u m şi d in c a u z a ta s ă r ilo r , au

319
a p ă ru t d e tim p u riu n u m e ro a s e fis u ri în z id ă rie , c o n s tru c ţia n e c e s itâ n d re n o v ă ri şi c o n s o lid ă ri re p e ta te : în
1 940 - în a in te d e c u tre m u ru l d in n o ie m b rie , a p o i în n o ie m b rie al a c e lu ia ş i a n , d u p ă c u tre m u r. C u u n e le
c o n s o lid ă ri, ş c o a la a m a i f u n c ţio n a t în a c e s t s e d iu p â n ă în a n u l 1 9 5 2 , c â n d d ir e c to ru l Io n M o re a n u a d isp u s
lu c ră ri d e c o n s o lid a re . C u tre m u ru l d in 1977 i- a p e c e tlu it so a rta , c lă d ir e a f iin d d e m o la tă . N o u l lo c a l, m o d e rn ,
c u 2 4 să li d e c la s ă şi la b o ra to a re , s -a rid ic a t în tr e 1 9 7 7 -1 9 8 0 , p e s tr a d a O ltu lu i (a c tu a lm e n te , str. S a n d a
N ic o liţă ), n o u a d e n u m ire fiin d d a tă î n m e m o r ia p r im a ru lu i c u a c e s t n u m e .
Şcoala de Ucenici. B a z e le a c e s te ia s -a u p u s în a n u l 1 9 2 1 , în tr - o a d u n a re g e n e r a lă a m e s e r ia ş ilo r
p a tro n i d in D ră g ă ş a n i, c o n v o c a ţi d e in s titu to ru l N . P . C e a u ş e a n u . S c o p u l ei e r a „ d e a r id ic a c a lita te a
m e s e r ia ş u lu i r o m â n şi d e a d u c e , im p lic it, la d e z v o lta re a in d u s trie i n a ţio n a le ” , c u m a r a tă o d a re d e s e a m ă
în to c m ită d e c o n d u c e r e a a c e s te i şc o li m a i tâ rz iu . C u rs u rile se d e s c h id la 2 0 d e c e m b rie 1 9 2 1 , c u d o u ă c la s e ,
fo rm â n d d o u ă se cţii: u n a - c o m p le m e n ta r ă , d e c u rs p rim a r, p e n tru a n a lfa b e ţi şi a d u lţi şi c u u n c u rs e le m e n ta r
n e te rm in a t, p e n tru „ în tâ r z ia ţi” - c e i c a re a v e a u n e v o ie d e c o m p le ta r e a c u n o ş tin ţe lo r e le m e n ta re ; a lta -
in d u s tr ia lă , p e n tru c u n o ş tin ţe e le m e n ta re în le g ă tu r ă c u p r e g ă tir e a p r o fe s io n a lă în d o m e n iu . C u rs u rile u rm a u
s ă se ţin ă s e a r a în tr e o re le 1 9 .0 0 -2 1 .0 0 , în lo c a lu l ş c o lii d e b ă ie ţi d in p ia ţă . M a jo rita te a e le v ilo r p r o v e n e a u d in
m e d iu l ru ra l, d ru m u l lo r sp re o ra ş fiin d im p u ls io n a t d e lip s a d e p ă m â n t şi d e p e r s p e c tiv e le m a i b u n e o fe rite
d e în v ă ţa r e a u n e i m e s e rii. D in d o c u m e n te le p ă s tra te în a rh iv ă , r e z u ltă c ă ş c o a la a în tâ m p in a t m a ri d ific u ltă ţi
m a te ria le , c a u z a te de lip s a fo n d u rilo r, d e ig n o r a r e a şi r e a u a v o in ţă a m u lto r p a tro n i, d e f re c v e n ta lo r
s c h im b a re şi de f re c v e n ţa n e r e g u la tă la c u rs u ri, fa p te c a re a u c o n d u s la s la b a p re g ă tire a u c e n ic ilo r.
Şcoala de Fete d e p e s tr a d a C a ro l (fo s tă 1 M a i), a f o s t c o n s tru ită în 1924 şi r e f ă c u tă c u n o i a d ă u g iri de
s p a ţiu , în a n ii1 9 6 8 -1 9 6 9 . C o rp u l v e c h i al ş c o lii, c e l d in 1 9 2 4 , a f o s t a f e c ta t d e c u tre m u ru l d in 1 9 7 7 , fa p t ce a
d e te r m in a t r e f a c e r e a şi m ă rire a în tr e g u lu i a n s a m b lu , în 1 993. C o n s tru c ţia d in 1924 (c u p a tru s ă li d e c la s ă , u n
h o l şi d o u ă c a n c e la rii), a fo s t d o n a ţia f a m ilie i G h e o rg h e şi E le n a L u c u le s c u , în m e m o r ia fe tiţe i lo r - „ G e ta ” ,
d e c e d a tă p re m a tu r, la v â r s ta d e şa se an i. Î n c e p â n d d in a n u l 1 9 2 7 , ş c o a la a f u n c ţio n a t su b d e n u m ir e a d e
„ Ş c o a la P rim a r ă de F e te G E T A ” , p â n ă în a n u l 1 947. D u p ă a c e a s tă d a tă , ş c o a la şi-a s c h im b a t n u m e le d e m a i
m u lte o ri: Ş c o a la E le m e n ta r ă „1 M a i” (1 9 4 8 -1 9 5 4 ), Ş c o a la d e 7 A n i „1 M a i” (1 9 5 4 -1 9 6 4 ), Ş c o a la G e n e ra lă
d e 8 a n i „1 M a i” (1 9 6 4 -1 9 7 0 ), Ş c o a la G e n e ra lă d e 10 a n i, n r. 2 ( 1 9 7 0 -1 9 8 7 ), Ş c o a la c u C la s e le 1 -V III n r. 2
(d in 1987).
D in 1 9 2 7 , Şcoala G enerală n r. 3 Z lătărei v a fu n c ţio n a în tr - u n lo c a l n o u , c u d o u ă să li d e c la s ă şi
c a n c e la rie . In 1 9 5 6 , i se m a i a d a u g ă în c ă d o u ă să li d e c la să , ia r în 1 9 7 2 - u n la b o ra to r şi d o u ă a te lie re . Ş c o a la
a e v o lu a t le n t: d e la u n în v ă ţă to r s u p lin ito r c u 33 d e e le v i în 1 8 9 3 , d o i în v ă ţă to ri în 1 9 1 2 (în tre c a re şi G h .
F ira , fo lc lo ris tu l) şi 4 în v ă ţă to ri în 1934. D e la 1 s e p te m b rie 1 9 4 9 , ş c o a la s -a d e z v o lta t p r in în f iin ţa r e a
c ic lu lu i II e le m e n ta r de 7 c la s e ( c a e f e c t al re fo rm e i în v ă ţă m â n tu lu i d in 1 9 4 8 ), a ju n g â n d u - s e , în tr - o p e r io a d ă
s c u rtă , la 16 c a d re d id a c tic e şi 2 6 0 e le v i.
Şcoala de Subofiţeri de Ja n d a rm i s -a în f iin ţa t în 1 938. În z ile le d e 2 1 -2 3 ia n u a rie 1 9 4 1 , d o u ă
c o m p a n ii d e la ş c o a la de s u b o fiţe ri ja n d a r m i d in D ră g ă ş a n i, a u p a r tic ip a t la în ă b u ş ir e a r e b e liu n ii le g io n a re . În
a p rilie 1 944, şc o a la , a v â n d u n e fe c tiv d e 9 95 d e e le v i, a f o s t d e ta ş a tă la B u c u re ş ti, c u m is iu n e a d e a p ă z i
o b ie c tiv e le şi in s titu ţiile e v a c u a te d in c a le a b o m b a rd a m e n te lo r a n g lo -a m e ric a n e . L a 23 A u g u s t 1 944,
e f e c tiv u l şc o lii s-a a fla t su b tir u l b o m b a rd a m e n te lo r d in p a rc u l C iş m ig iu ; c u a c e a s tă o c a z ie , s -a u în r e g is tr a t
p rim e le v ic tim e d in râ n d u l e le v ilo r. În z ile le d e 2 5 -2 7 a u g u s t 1 9 4 4 , e le v ii ş c o lii a u p a r tic ip a t la lu p te le d e la
B ă n e a s a . În se p te m b rie 1 944, ş c o a la d e su b o fiţe ri ja n d a r m i e s te d e s fiin ţa tă , ia r m a i tâ r z iu (1 9 4 5 -1 9 4 6 ), e a v a
fi p r e d a tă u n e i u n ită ţi s o v ie tic e d e m o to -m e c a n iz a te .
În p e r io a d a 1 9 4 7 -1 9 4 9 , în c a z a rm ă se in s tru ie ş te b a ta lio n u l 8 al M A I d e la T im iş o a ra , ia r la 3 0 iu n ie
1 949, B a ta lio n u l 8 d e S e c u rita te d e la T im iş o a r a îş i m u tă a ic i re ş e d in ţa . În a n ii 1 9 4 9 -1 9 5 6 , b a ta lio n u l a
a c ţio n a t la o rd in , în m u n ţii F ă g ă ra ş u lu i şi M e h e d in ţilo r, p e n tru n e u tra liz a r e a p a r tiz a n ilo r ro m â n i c a re se
o p u n e a u r e g im u lu i c o m u n is t. D e s f iin ţa tă în 1 9 5 6 , u n ita te a v a fi re în f iin ţa tă în a n u l 1 957. În 1 9 6 0 , c a z a rm a se
tr a n s f o r m ă în C e n tru l d e In s tru c ţie şi O p e ra ţii d e M iliţie , a v â n d c a sc o p p re g ă tir e a s u b o f iţe rilo r d e m iliţie . În
1 964, b a ta lio n u l d e se c u rita te v a fi re în fiin ţa t, a c tiv â n d a ic i p â n ă în 1 9 7 8 , c â n d v a fi m u ta tă , a p ro a p e to ta l, la
B u c u re ş ti. În p e r io a d a 1 9 7 8 -1 9 8 9 , a ic i a f u n c ţio n a t C e n tru l d e In s tru c ţie a T ru p e lo r d e S e c u rita te . În 1 990,
s -a în f iin ţa t C e n tru l de In s tru c ţie J a n d a rm i D ră g ă ş a n i, c a re a f u n c ţio n a t p â n ă la 2 4 ia n u a rie 2 0 0 0 , c â n d s-a
re în fiin ţa t, p u r tâ n d n u m e le în te m e ie to ru lu i ja n d a r m e r ie i ro m â n e : G rig o re A le x a n d r u G h ic a .
D u p ă 1989, la Şcoala G enerală n r. 3 Z lătărei ( in tra tă în c o m p o n e n ţa a d m in is tra tiv ă a o ra ş u lu i, o d a tă
c u c o m u n a Z lă tă re i), s-a u e x e c u ta t m o d e rn iz ă r i şi d o tă ri în s e m n a te . D in p ă c a te , în s ă , s ta re a d e m o g ra fic ă în
n e c o n te n ită sc ă d e re şi te n d in ţa lo c a ln ic ilo r d e a -ş i d u c e c o p iii la şc o lile d in o ra ş, a f ă c u t c a în a n ii 2 0 0 0 ,
p o p u la ţia ş c o la r ă să se r e d u c ă s im ţito r. A c e la ş i f e n o m e n a v e a s ă se p e tre a c ă şi c u ş c o lile d in c a rtie re le C a p u
D e a lu lu i, V a le a C a s e lo r şi C o lo n ia R u d a ri, în p o f id a fa p tu lu i c ă se r id ic a s e ră s p a ţii c o re s p u n z ă to a re
320
p ro c e s u lu i d e în v ă ţă m â n t. M a i m u lte şa n se a u a v u t şi m a i a u în c ă ş c o lile M o m o te ş ti şi B â rs a n u , u n d e
f u c ţio n e a z ă şi c la s e g im n a z ia le , ia r p o p u la ţia ş c o la r ă e s te în c ă s ta b ilă su b a s p e c t n u m e ric .
G im naziul „U nirea” . U n ir e a c e a m a re d in 1918 a c r e a t p re m is e le d e z v o ltă rii s o c ia l-e c o n o m ic e , fa p t
d e c a re a b e n e f ic ia t şi o ra şu l D ră g ă ş a n i, situ a ţie c o n c r e tiz a tă p r in tr -u n re v ir im e n t c o m e rc ia l şi m e ş te ş u g ă r e s c
im p o rta n t. M ic ii m e s e ria ş i şi n e g u s to ri îş i d ă d e a u c o p iii la ş c o a lă c u sc o p u l u n e i a s c e n s iu n i m a i u ş o a re în
a p a ra tu l d e sta t sa u sp re v â rfu rile b u rg h e z ie i. In lip s a u n e i şc o li d e n iv e l m e d iu în tâ rg u l lo r, îi d u c e a u p e
tin e r i la S la tin a , P ite ş ti, R â m n ic u -V â lc e a sa u C ra io v a .
S e s im ţe a n e v o ia în f iin ţă r ii u n u i g im n a z iu s a u c h ia r a u n u i lic e u , şi la D ră g ă ş a n i, m a i c u s e a m ă c ă
a s tfe l d e in s titu ţii şc o la re lu a s e r ă f iin ţă în to a te o ra ş e le m a i m a ri d in p ro v in c ie . În u r m a n u m e ro a s e lo r
in s is te n ţe d in p a r te a lo c u ito r ilo r o ra ş u lu i şi a c e lo r d in c o m u n e le v e c in e , M in is te ru l I n s tru c ţiu n iii P u b lic e
a p ro b ă , în a c e la ş i a n , în f iin ţa r e a g im n a z iu lu i d in D ră g ă ş a n i. C a e c o u al a c tu lu i is to ric d e la 1 d e c e m b rie
1 918, g im n a z iu l a p r im it n u m e le d e „ U n ir e a ” . În e v o lu ţia sa, in s titu ţia d e c a re n e o c u p ă m a c u n o s c u t
u rm ă to a r e le e ta p e şi sta tu te : g im n a z iu ( 1 9 1 9 -1 9 4 4 ), lic e u ( 1 9 4 4 -1 9 4 8 ), ş c o a lă e le m e n ta ră (1 9 4 8 -1 9 5 3 ),
ş c o a lă m e d ie d e 10 şi d e a p o i d e 11 a n i ( 1 9 5 3 -1 9 6 5 ), lic e u d e c u ltu r ă g e n e r a lă (1 9 6 5 -1 9 7 4 ), lic e u re a l-
u m a n is t (1 9 7 4 -1 9 7 7 ), lic e u in d u s tria l ( 1 9 7 7 -1 9 9 0 ), lic e u te o re tic ( 1 9 9 0 -1 9 9 7 ); în c e p â n d c u a n u l 1 997,
in s titu ţia se n u m e ş te C o le g iu l N a ţio n a l „ G ib . I. M ih ă e s c u ” .
G im n a z iu l „ U n ir e a ” ş i- a în c e p u t a c tiv ita te a la 2 8 o c to m b rie 1 9 1 9 , în lo c a lu l şc o lii p rim a re d in P ia ţa
R e p u b lic ii. A c tu l c a re a te s tă în f iin ţa r e a g im n a z iu lu i, e s te p r o c e s u l v e rb a l d in 2 7 o c to m b rie 1 9 1 9 al
c o n s iliu lu i p ro fe s o ra l, d in c a re r e z u ltă e x is te n ţa lo c a lu lu i, a m o b ilie ru lu i şi a n u m ă ru lu i d e e le v i c e r u t d e
re g u la m e n t. A c tiv ita te a g im n a z iu lu i a în c e p u t c u d o u ă c la s e d e e le v i, u n a b u g e ta r ă şi a ltă e x tra b u g e ta ră , în
to ta l - 114 e le v i, p ro v e n iţi în sp e c ia l d in c o m u n e le v e c in e . P rim u l d ir e c to r al şc o lii, a f o s t p r e o tu l G h e o rg h e
S a c h e la rie (1 9 1 9 -1 9 2 8 ), u r m a t d e V a s ile V e rm e ş a n u ( 1 9 2 8 -1 9 3 8 ), D u m itr u G u ş e to iu (1 9 3 8 -1 9 3 9 ), Io n
L u n g u (1 9 3 9 -1 9 4 0 ), Iu lia n M a te i ( 1 9 4 0 -1 9 4 1 ), Io n L u n g u ( 1 9 4 1 -1 9 4 3 ), Io n N e g r e a n u (1 9 4 3 -1 9 4 4 ),
G h e o rg h e P o p e s c u (1 9 4 4 , 3 lu n i), Iu lia n M a te i ( 1 9 4 4 -1 9 4 5 ), V ic to r M a te e v ic i (1 9 4 5 -1 9 4 6 ), R a u l B a rb e s c u
(1 9 4 6 -1 9 4 8 ).
D e n u m irile p u rta te d e ş c o a lă , a u fo s t u rm ă to a re le : „ L ic e u l B r ă tia n u ” (d in 1 9 4 4 ), L ic e u l „ G h e o rg h e
G h e o r g h iu - D e j” . Î n c e p â n d c u a n u l ş c o la r 1 9 4 4 -1 9 4 5 , g im n a z iu l a d e v e n it lic e u te o re tic . În 1 9 4 8 , e l v a c ă p ă ta
d e n u m ir e a L ic e u l „ G h e o rg h e G h e o r g h iu - D e j” . În to a m n a a c e lu ia ş i an , in s titu ţia se tr a n s f o r m ă în Ş c o a la
M e d ie T e h n ic ă V itic o lă , c a e f e c t al n o ii L e g i a în v ă ţă m â n tu lu i, a v â n d u -s e în v e d e re sp e c ific u l lo c a l al
e c o n o m ie i z o n e i. În tre 1 9 4 8 -1 9 5 3 , în D ră g ă ş a n i n u a m a i f u n c ţio n a t lic e u te o re tic . A b ia în 1 9 5 3 , se
în f iin ţe a z ă Ş c o a la M e d ie d e 10 a n i, c a re v a fu n c ţio n a în a c e la ş i lo c a l u n d e în u r m ă c u 55 d e a n i f u s e s e ră p u s e
b a z e le g im n a z iu lu i „ U n ir e a ” (a d ic ă , în c lă d ir e a d o n a tă d e f ra ţii N ic u le s c u !).
Î n c e p â n d c u a n u l ş c o la r 1 9 5 6 -1 9 5 7 , s -a d is p u s tr e c e r e a la în v ă ţă m â n tu l d e 11 c la se . Î n tru c â t lo c a lu l să u
d e v e n is e n e în c ă p ă to r , se d iu l lic e u lu i se v a m u ta în lo c a lu l fo s te i şc o li p r o fe s io n a le d e fe te „ L a u ra
S im u le s c u ” , u n d e v a fu n c ţio n a p â n ă în 1 9 6 3 , ia r d u p ă a c e s t a n , în se d iu l c e l n o u c o n s tru it lâ n g ă sp ita l, p e
s tr a d a B a g d a s a r, p u r tâ n d d e n u m ir e a L ic e u l d e C u ltu ră G e n e ra lă (a p o i, c e le la lte d e n u m iri n o ta te m a i su s). În
1 977, el s -a tr a n s f o r m a t în L ic e u l I n d u s tr ia l , c u d o u ă tr e p te ( p rim a c u p r in d e a c la s e le a I X - a şi a X -a , ia r
tr e a p ta u rm ă to a re - c e le la lte d o u ă c la se : a X I- a şi a X II-a ). In tra r e a sa u a d m ite re a în p r im a tr e a p tă , se fă c e a u
p e b a z a u n e i e x a m in ă ri n u m ite „ p r o b ă d e v e rific a re a c u n o ş tin ţe lo r ” , p r in c a re , în s ă , u n c a n d id a t p u te a a c c e d e
şi c u m e d ia u n u ! A d m ite r e a în tr e a p tă a I I- a im p u n e a c o n d iţia o b ţin e rii m e d ie i m in im e d e 5
Î n c e p â n d c u a n u l ş c o la r 1 9 8 0 -8 1 , c la s e le p rim a re şi g im n a z ia le a le lic e u lu i (in d u s tria l, c u m se n u m e a
a tu n c i) a u tre c u t, îm p r e u n ă c a o p a rte d in c a d re le d id a c tic e şi c u d o tă rile d e la b o ra to r, la ş c o a la „N .
B ă lc e s c u ” , la lic e u ră m â n â n d n u m a i c la s e le IX — X II şi se ra lu l. T o t a tu n c i, s -a r id ic a t c lă d ir e a u n u i n o u
in te r n a t în c u r te a lic e u lu i, ia r în im e d ia ta v e c in ă ta te s - a c o n s tru it o c lă d ire d e s tin a tă a te lie re lo r, c u c h e ltu ia la
U z in e i m e c a n ic e d in lo c a lita te , c a re d e v e n is e p a tro n u l lic e u lu i, p o tr iv it le g ilo r d in v r e m e a a c e e a .
S p e c ia liz ă rile p r o fe s io n a le a le e le v ilo r d e l a L ic e u l in d u s tria l, a u f o s t s tru n g ă ria şi te h n ic a e x tra g e rii
p e tro lu lu i. L ic e u l a v e a o d u b lă su b o rd o n a re : f a ţă d e M in is te ru l Î n v ă ţă m â n tu lu i şi f a ţă d e M IC M (M in is tru l
I n d u s trie i C o n s tru c ţiilo r d e M a ş in i), situ a ţie c a re a d u r a t d in 1 9 7 7 p â n ă în a n u l 1 989. D u p ă a c e a s tă d a tă ,
lic e u l a re v e n it la v e c h e a titu la tu r ă d e L ic e u l T e o re tic , ia r d in 1 9 9 7 a c ă p ă ta t s ta tu t d e c o le g iu n a ţio n a l, cu
d e n u m ir e a „ G ib M ih ă e s c u ” .
Şcoala M edie Viticolă a f o s t în f iin ţa tă la 1 s e p te m b rie 1 9 4 8 , în te m e iu l L e g ii r e fo r m e i
în v ă ţă m â n tu lu i, p rin d e s fiin ţa r e a lic e u lu i te o re tic , ia r se d iu l ş c o lii v a fi c e l în c a re fu n c ţio n a s e g im n a z iu l
„ U n ir e a ” - lo c a l m o d e rn , r id ic a t şi in a u g u ra t în 1 924, p ă s tr a t şi a s tă z i c a p r o p rie ta te a G ru p u lu i Ş c o la r
„ B ră tia n u ” , u rm a ş u l fo s te i Ş c o li d e A g ric u ltu ră d e la G ră d in a ri.

321
 În c e p u tu rile a c e s te i şc o li v itic o le a fo s t d e s tu l d e m o d e s t şi d e g re u . C e i 134 d e e le v i, v iito ri
p r o fe s io n iş ti în v itic u ltu ră , în d r u m a ţi d e c e le 13 c a d re d id a c tic e , a v e a u o b a z ă m a te r ia lă (te re n p e n tru p r a c tic ă
şi u n e lte ) m a i m u lt d e c â t m o d e s tă . D in a c e s t m o tiv , s -a c o n v e n it c a lu c ră rile p ra c tic e s ă fie fă c u te la S ta ţiu n e a
d e C e rc e tă ri V itic o le d in lo c a lita te . D e - a lu n g u l a n ilo r, in s titu ţia a p u r ta t u rm ă to a r e le d e n u m iri: Ş c o a la M e d ie
T e h n ic ă V itic o lă ( 1 9 4 8 -1 9 5 5 ), C e n tru l Ş c o la r A g ric o l ( 1 9 5 5 -1 9 6 6 ) - c u se c ţiile : h o r tic u ltu ră , c o n ta b ilita te
a g r ic o lă şi te h n ic ă a g ric o lă , în c e p â n d c u a n u l ş c o la r 1 9 6 4 -6 5 , c â n d C e n tru l A g ric o l Ş c o la r D ră g ă ş a n i s -a u n it
c u C e n tru l Ş c o la r A g ric o l V o ic e ş ti (G ră d in a ri); L ic e u l A g ric o l (d e la 1 se p te m b rie 1 9 6 6 ), c u d o u ă p ro filu ri:
h o r tic u ltu ră , c o n ta b ilita te şi m e rc e o lo g ie a g ric o lă . În c e p â n d d in 1 970, la L ic e u l A g ric o l se a f ilia z ă şi Ş c o a la
P ro f e s io n a lă d e M e c a n ic i A g ric o li, b e n e f ic iin d d e u n se d iu n o u , în im e d ia ta a p ro p ie re a S ta ţiu n ii d e M a ş in i şi
T ra c to a re , c a re o şi p a tro n a . D e - a lu n g u l a n ilo r, în c a d ru l lic e u lu i a m a i f u n c ţio n a t şi o ş c o a lă p r o fe s io n a lă d e
v in ific a ţie - s in g u ra ş c o a lă d in ţa r ă c u a c e s t p ro fil, c a re a p r e g ă tit v in ific a to ri p e n tru în tr e p rin d e rile d e v ie şi
v in d in to a tă ţa ra ; L ic e u l A g ro in d u s tria l, d in a n u l ş c o la r 1 9 7 5 -7 6 . M e s e riile în c a re se p r e g ă te a u e le v ii, e ra u
u rm ă to a re le : h o r tic u ltu ră , c o n ta b ilita te a g r ic o lă şi p r e p a ra to ri d e b ă u tu ri a lc o o lic e şi ră c o rito a re . Ş c o a la a fo s t
d o ta tă c o re s p u n z ă to r, c u m a te r ia l d id a c tic , tr a c to a r e şi u tila je a g ric o le şi c u 9 ,5 h a te re n a ra b il p e n tru
e f e c tu a re a p ra c tic ii. O p a rte în s e m n a tă d in a p lic a ţiile p ra c tic e , se d e s fă ş u ra în s e c to a re le d e p ro d u c ţie şi
c e rc e ta re a le S ta ţiu n ii E x p e rim e n ta le V itic o le c a re p a tro n a şc o ala .
În p re z e n t, lic e u l d is p u n e d e o m a re b ib lio te c ă (p e ste 2 0 0 0 0 d e v o lu m e ) c u c ă rţi d e s p e c ia lita te . O d a tă
c u tr e c e r e a la în v ă ţă m â n tu l o b lig a to riu d e 10 c la s e , a c tiv ita te a a c e s tu i lic e u a c r e s c u t c o n s id e ra b il, fiin d
r e f le c ta tă în s p o r ir e a n u m ă ru lu i d e e le v i şi d e c la s e în p r o fil a g ric o l, e c o n o m ic şi m e c a n ic . M u n c a in s tru c tiv -
e d u c a tiv ă a f o s t c o n d u s ă şi o r g a n iz a tă d e u rm ă to rii d ire c to ri: in g . G h e o rg h e L e o n id a ( 1 9 4 8 -1 9 5 1 ), in g .
A m z u Ilie (1 9 5 1 -1 9 5 8 ), in g . Ia c o b E m il ( 1 9 5 8 -1 9 6 9 ), in g . P o p e s c u N a p o le o n (1 9 6 9 -1 9 7 1 ), p ro f. P a v e l
G h e o rg h e (1 9 7 1 -1 9 8 4 ), in g . C o n d e i A n a ( 1 9 8 4 -1 9 8 6 ), p ro f. B in iş o r D a n (1 9 8 7 -1 9 9 0 ), p ro f. C o n s ta n tin
M a te i ( 1 9 9 0 -1 9 9 8 ), p ro f. B in iş o r D a n ( 1 9 9 9 -2 0 0 9 ), p ro f. V ă ta f u T ib e riu (d in 2 0 0 9 ).

G r u p u l Ş c o l a r B R A T I A N U , d in D r ă g ă ş a n i

322
 - *
D iplom ă acordată lui D u m itru D inovici, de către Şcoala Superioară Veterinară din Torino

Şcoala cu cl. I-V III„ T udor Vladimirescu” (fostă „Şcoala G E T A ” , „Şcoala 1 M ai” etc.),
al cărei local a fost construit în tre 1922-1926 şi donat oraşului, de G h. I. Luculescu,
în am intirea fiicei sale GETA , m o artă de tim puriu

323
 O s a lă d e c la s ă d in s e d iu l r e n u m i t u l u i c o le g iu n a ţio n a l „ G ib M i h ă e s c u ”

> k
5V

C a s a p r e o t u l u i p r o fe s o r ş i d ir e c to r a l g im n a z i u l u i B r ă tia n u , G h. S a c h e la r ie

324
 C ap . V I - V IA Ţ A C U L T U R A L Ă

D e la în c e p u t, se p o a te a p r e c ia c ă p e n tru u n o ra ş r e la tiv m ic c u m este D ră g ă ş a n iu l, c u ltu r a d e z v o lta tă

şi p r o m o v a tă a ic i, fie a c e a s ta p o p u la ră s a u sc ris ă , a f o s t şi c o n tin u ă s ă fie s u r p rin z ă to r d e d iv e rs ă şi d e b o g a tă ,
c u m a n if e s tă ri d e p re s tig iu şi c u p e r s o n a lită ţi d e v a lo a re în to a te d o m e n iile v ie ţii s p iritu a le . V o m tr e c e în
re v is tă , în c o n tin u a re , p rin c ip a le le p e rfo rm a n ţe , p e d o m e n ii (ş i/s a u s u b -d o m e n ii), ia r în c a d ru l lo r,
c ro n o lo g ic . A s u p r a r e p r e z e n ta n ţilo r a c e s to ra , se v a in s is ta m a i m u lt, la c a p ito lu l P ersonalităţi drăgăşănene.

1. C U L T U R A P O P U L A R Ă

a ) T r a d i ţ i i şi o b i c e i u r i

S e p o a te a p r e c ia c ă , în d iv e rs ita te a m a n if e s tă rilo r s p iritu a lită ţii r o m â n e ş ti d e f a c tu ră p o p u la ră ,

D ră g ă ş a n iu l şi lo c a lită ţile în v e c in a te c o n s titu ie o z o n ă d is tin c tă , c u o b ic e iu ri şi tra d iţii b in e fix a te în tim p , cu
u n e le e le m e n te a s e m ă n ă to a re c e lo r d in a lte z o n e a le ţă rii, d a r şi c u m u lte p a rtic u la rită ţi.
O biceiuri legate de viaţa om ului. U rsito rile (sa u U rsă to a re le ). L a tr e i z ile d u p ă n a ş te r e a c o p ilu lu i,
se p u n în a ş te r n u tu l a c e s tu ia d ife rite o b ie c te sim b o lic e c a re l- a r a ju ta în v ia ţă , d ire c ţio n â n d u -i-o sp re
d o m e n iu l re sp e c tiv : m o n e d e , c re io n , p ie p te n e , o g lin d ă etc.
B o te z u l. Se fa c e , o b lig a to riu , la şa se s ă p tă m â n i d e la n a ş te r e a c o p ilu lu i. În c r e d in ţa p o p u la ră , u n c o p il
n e b o te z a t e s te c o n s id e r a t im p u r, p ă g â n . C u o c a z ia b o te z u lu i c o p ilu lu i, m a m e i sa le i se fa c e o s lu jb ă (m o liftă )
d u p ă c a n o a n e le b is e ric e ş ti.
Î n c h i n a r e a c o p ilu lu i e s te u n ritu a l v e c h i, c o m u n m a i m u lto r c u lte (fiin d , se p a re , o r e m in is c e n ţă a
p e r io a d e i p re c re ş tin e , c â n d r itu a lu rile n o ii re lig ii a b ia se c ris ta liz a u ). S e p r a c tic ă im e d ia t d u p ă b o te z a re a
a c e s tu ia , c o n s tâ n d în în c h in a r e a lu i la ic o a n e , b ă ie ţii fiin d d u şi în altar.
T ă ie r e a m o ţu lu i. C o p iilo r p â n ă la u n an , n u li se tu n d e p ă ru l. L a îm p lin ir e a a c e s te i v â rs te , se o fic ia z ă ,
în fa m ilie , tă ie r e a m o ţu lu i. A c e a s ta c o n s tă în tă ie r e a u n u i sm o c d in c re ş te tu l c a p u lu i, c a re se le a g ă c u o fu n d ă
şi se p ă s tr e a z ă p â n ă c â n d c o p ilu l v a c re ş te şi v a fa c e n u n tă ; a tu n c i, m o ţu l v a fi d u s la b is e ric ă . N u se c u n o a şte
s e m n if ic a ţia a c e s tu i ritu a l, sa u p o a te c ă a c e a s ta s -a p ie rd u t (s -a u ita t), p ă s trâ n d u -s e n u m a i o fic ie re a .
O b ic e iu r i la le h u z ie . F e m e ia c a re a n ă s c u t, n u a v e a v o ie s ă ia s ă d in c a s ă tim p d e o lu n ă d e z ile , u n e o ri
- n ic i s ă c o b o a re d in p a t d ir e c t p e p ă m â n tu l g o l (c a se le n u e ra u p o d ite jo s ) . F e m e ia le h u z ă („ lă u z ă ”) p u te a să
se a ra te în p u b lic n u m a i d u p ă ce se i se f ă c e a u n m a s lu la d o m ic iliu , d e c ă tre u n a rh ie re u ; im e d ia t d u p ă a c e e a ,
tr e b u ia s ă m e a r g ă la b is e ric ă , p e n tru o s lu jb ă sp e c ia lă .
D a t u l d e g r in d ă al c o p ilu lu i, se fa c e în s e a r a sa u d im in e a ţa A n u lu i N o u , p e n tru p r u n c ii în v â r s tă d e
p â n ă la c in c i an i. E ste e f e c tu a t d e m o a ş ă (c e a c a re le - a tă ia t b u ric u l la n a ş te re ), la c a re p ă rin ţii p ru n c u lu i se
p r e z in tă c u u n p lo c o n s u b s ta n ţia l şi c u c a d o u ri: b a tis te , b ro b o a d e , c ă m ă ş i, p ro s o a p e etc. C o p ilu lu i i se p u n e a
p e c a p u n c o v rig , în c a re se în f ig e a u m o n e d e , flo ri şi o b u c a tă d e s lă n in ă , d u p ă c a re e r a r id ic a t şi lo v it de
g r in d ă d e tr e i o ri; fe tiţe le - d e c ă tre m o a ş ă , b ă ie ţii - d e c ă tre m o ş . M o ş u l şi m o a ş a e ra u şi ei o b lig a ţi s ă le d e a
d a ru ri m ic u ţilo r: a rtic o le d e îm b r ă c ă m in te şi în c ă lţă m in te .
O biceiuri calendaristice şi/ sau legate de m uncă. G h ic itu l. P ra c tic a t d e tin e ri, o b ic e iu l c o n s ta în
a d u n a r e a m a i m u lto r b ă ie ţi şi fe te în tr - o o d a ie m a i m a re d in tr-o c a să . A ic i, b ă ie ţii a s c u n d e a u su b n o u ă o a le ,
s tră c h in i s a u c ă c iu li, o b ie c te c u d ife rite s e m n ific a ţii: p ie p te n e , tu r tă (sa u p â in e ), z a h ă r, c ă rb u n e , in e l, p o ru m b
(ş tiu le te ), o g lin d ă , m ă rg e le , m o n e d e e tc ., fie c a re d in tre a c e s te a a v â n d a n u m ite s e m n ific a ţii: p ie p te n e le
în s e m n a c e a rtă , z â z a n ie , ră u ta te , d u ş m ă n ie ; ş tiu le te le - n e s e rio z ita te ; o g lin d a - fu d u lie (c o c h e tă rie ),
m ă rg e le le - b e ţie , b a n ii - n o ro c , să p u n u l - p ro s tie e tc . P a r te a d is tra c tiv ă c o n s ta î n e x tra g e re a , d e c ă tre fie c a re
d in tre p a rtic ip a n ţi, a o b ie c tu lu i c a re îi d e f in e a s a u îi v a m a r c a f ire a o ri c o m p o rta m e n tu l.
În tr-o a d o u a e ta p ă (s a u o a ltă v a ria n tă ), p a rte n e r ii la d is tra c ţie e ra u le g a ţi la o c h i şi c o n d u ş i la c e a m a i
a p r o p ia tă v ie , u n d e fie c a re îş i a le g e a , p e p a r te a d r e a p tă d e m e rs , 9 a ra c i, p e c a r e îi în s e m n a u c u a ţă c o lo ra tă ,
în m o d d if e r it p e n tru fie c a re . D im in e a ţa , se a d u n a u d in n o u şi m e rg e a u s ă -ş i v a d ă a le g e re a . D a c ă a ra c u l e ra
d re p t, în a lt şi b in e c io p lit, se p re v e d e a o c ă s ă to rie c u u n p a r te n e r p e m ă s u ră . Şi . . . in v e rs! O b ic e iu l g h ic itu lu i
m a i a v e a şi a lte v a ria n te .
F u r c ă r iile . E ra u u n fe l de c lă c i în a e r lib e r, d e s fă ş u râ n d u -s e fie la o ră s p â n tie d e d ru m u ri, fie la o
f â n tâ n ă sa u în tr - u n a lt lo c d e n o to rie ta te . Se a d u n a u o a m e n i d e d ife rite v â rs te şi d e a m b e le se x e ; fe te le şi
325
fe m e ile îş i a d u c e a u d e lu c ru , d e a c a s ă , „ m a te rie p r im ă ” c a re p u te a fi p re lu c ra tă în a s tfe l d e c o n d iţii: c â n e p ă ,
îm p le titu ri, lâ n ă d e to r s etc. În tim p u l lu c ru lu i, se sp u n e a u g h ic ito ri, le g e n d e , p ro v e rb e , b a s m e . C e i cu
în z e s tra re m u z ic a lă , c â n ta u c â n te c e p o p u la re , b ă ie ţii c â n ta u l a d ife rite in s tru m e n te , c e i m a i tin e r i d e p rin d e a u
a r ta jo c u lu i p o p u la r. C u a c e a s tă o c a z ie , se p u n e a u la c a le în ţe le g e r i p e n tru v iito a re m u n c i la c â m p . T o t a ic i,
se le g a u p rie te n ii tra in ic e , m u lte d in tre a c e s te a „ tra n s f o rm â n d u -s e ” în c ă să to rii. S e c o n s u m a p o ru m b fie rt,
fru c te , p o a m e u s c a te . P e la ju m ă ta te a s e c o lu lu i tre c u t, o b ic e iu l a a c e s ta a în c e p u t s ă p ia rd ă te re n şi s ă se
în d r e p te ire v e rs ib il sp re d is p a riţie ; p ro c e s n o rm a l, c a u z a t d e in d u s tria liz a r e a to t m a i a c c e n tu a tă , de
ş c o la r iz a r e a o b lig a to rie şi, d e c â te v a d e c e n ii b u n e , d e a c tiv ită ţile d is tra c tiv e c u c a r a c te r lu c ra tiv (d is c o te c ile ).

L a c e le d e m a i su s, se a d a u g ă o se rie d e c re d in ţe , m u lte d in tre a c e s te a a v â n d c o n o ta ţii re lig io a se : s ă n u

m u n c e ş ti j o i a d u p ă P a şti, f iin d c ă „e ră u d e tr ă s n e t” ; d a c ă b ă te a v â n tu l în z iu a d e M u c e n ic i (9 m a rtie ),
în s e m n a c ă v a m a i b a te în c ă 4 0 d e z ile ; p e tim p d e fu rtu n ă , se în f ig e a u n c u ţit în m ijlo c u l c u rţii, p e n tru a fe ri
c a s a d e tr ă s n e t; p e n tru z iu a d e R u s a lii, se p r e g ă te a u d in tim p e c h ip e d e c ă lu ş a ri - c e te d e fe c io ri c u fu n c ţie
a u g u r a lă p e n tru p ra c tic ile a g ric o le de p rim ă v a ră , în g e m ă n â n d ritu ri ta u m a tu rg ic e (v in d e c ă to a re ), d e fe rtilita te
şi fe c u n d ita te . D u p ă te r m in a r e a p e rio a d e i d e j o c (o să p tă m â n ă ), p r e c e d a tă d e d e p u n e r e a u n u i ju r ă m â n t (pe
ste a g u l f ie c ă re i c e te ), a v e a lo c „ în g ro p a re a c ă lu ş u lu i” , c o n c r e t - a ste a g u lu i, în tr - u n lo c se c re t; c r e d in ţa în
s trig o i etc. (Şerban - coord., 2004, 294-295).

b) C re a ţia p o p u la ră

F ă c â n d p a rte d in a r ia s u d ic ă a ju d e ţu lu i V â lc e a , în v e c in a tă c u z o n e le e tn o g ra fic e A rg e ş şi R o m a n a ţi,

o ra ş u l D ră g ă ş a n i - tâ rg m a re p r in tra d iţie , a c o n s titu it c a d ru l d e c o lp o rta re a p a trim o n iu lu i im a te ria l d in a c e s t
s p a ţiu , în d e o s e b i a fo lc lo ru lu i e p ic , is to ric şi liric ; în a c e s t se n s, s u n t d e m e n ţio n a t lă u ta rii L a c h e B â rs a n şi
D u m itr u U rs a ru , in fo rm a to ri ai m a re lu i f o lc lo ris t T e o d o r B ă lă ş e l (v . Bălăşel, 1967, passim ) , p re c u m şi
N ic o la e C o d re a n u M u s c a la g iu l, m u lt p r e ţu it d e c ă tre G ib . I. M ih ă e s c u , c ă r u ia îi c â n ta la v e c h iu l re s ta u r a n t
„ M ie lu l A lb ” (v. G ib . I. M ih ă e s c u , n u v e la L a G r a n d iflo r a ) . T o t d in D ră g ă ş a n i, e r a şi r e n u m itu l d ir ijo r d e
o r c h e s tr ă p o p u la ră P a ra s c h iv O p re a , în m e m o r ia c ă ru ia , în a n u l 2 0 0 6 , s - a in iţia t a ic i F e s tiv a lu l N a ţio n a l de
In te rp re ta re „ L ă u ta r u l” (Stoica, 2009, 794) .
L egenda Dom nului de Rouă. C e a m a i p o p u la ră d in tre le g e n d e le m ito lo g ic e c a re c irc u lă p rin tre
lo c a ln ic i, este a c e e a d e s p re Dom nul de R ouă, c o n s id e r a tă d e c ă tre d ră g ă ş ă n e n i, „d e s o rg in te lo c a lă ”
(Şerban - coord., 2004, 293). „ P e rs o n a ju l p r in c ip a l” al a c e s te i le g e n d e , se c o n s id e r ă a fi f o s t în s u ş i T ra ia n ,
c a re v a fi v iz ita t n u o d a tă c e ta te a ro m a n ă R u sid a v a . E l s - a r fi în d r ă g o s tit d e o f a tă d in a c e s te lo c u ri, în s ă
v iz ite le sa le tr e b u ia u să se p e tr e a c ă n u m a i n o a p te a , c â n d c ă d e a ro u a , şi s ă se s fâ r ş e a s c ă în a in te d e a p a r iţia
s o a re lu i, c a re - d a c ă l- a r fi s u rp rin s - l- a r fi u c is p e „ d o m n ” , c u ra z e le sa le . În re a lita te , d in c o lo d e a c e a s tă
in te rp re ta re e v h e m e ris tă (is to ris tă ), le g e n d a im p lic ă o f iin ţă m ito lo g ic ă a n c e s tra lă d in a c e e a ş i se rie cu
Z b u ră to ru l, D ra g o b e te le sa u B ru m ă re lu l. E a a c o n s titu it s u b ie c t d e in s p ira ţie p e n tru u n e le c re a ţii lite ra re ,
p rin tre c a re D r u m u l D o m n u lu i d e R o u ă , u n u l d in tre v o lu m e le d e v e r s u r i a le lu i G e o rg e Ţ ă r n e a ( Ib id e m ).
V alorificarea creaţiei populare d in z o n ă , în f o rm a s p e c ta c u la ră , s - a re a liz a t, în c e p â n d d in a n u l 1975,
p r in A n s a m b lu l F o lc lo ric „ S tr u g u re lu l” , al C a s e i d e C u ltu ră d in D ră g ă ş a n i (s c e n a riu l şi re g ia , Io n St. L a z ă r),
c a re a e f e c tu a t m a i m u lte tu r n e e în stră in ă ta te .

c) P o r t u l p o p u l a r d in z o n a D r ă g ă ş a n i

Fetele p o a r tă o c ă m a ş ă s c u rtă (ie , c iu p a g ) c u m o tiv e flo ra le , z o o m o rfe sa u d in m e d iu l n a tu ra l (fru c te ,

fru n z e , b ră d u ţi, g h irla n d e c o m b in a te ) c o lo ra te , d e re g u lă - m o n o c ro m e , c u s u te c u a m ic i s a u ţe s u te în ră z b o i,
p e p â n z ă su b ţire d e b u m b a c ţe s u tă în c a s ă sa u , m a i tâ rz iu , p r o c u r a tă d in c o m e rţ. P e ste ie, se p o a r tă fie o f u s tă
d in p â n z ă su b ţire ( p â n z ă to p ită , n u m ită în u n e le lo c u ri „ m ă tu ş ic ă ”), c u m o tiv e c u s u te p e ş o ld u ri şi p e p o a le ,
fie f o ta sa u v â ln ic u l, c a z în c a re f u s ta a re c u s ă tu ri o rn a m e n ta le p e p ă rţile la te ra le şi p e p o a le . C in g ă to a re a e s te
a lc ă tu ită d in b e te în g u s te , ţe s u te c u m o tiv e g e o m e tric e p e to a tă lu n g im e a , p e n tru a n u se c o n f u n d a c u ce le
b ă rb ă te ş ti. În p ic io a re , se p o a r tă c io ra p i m e rc e r iz a ţi (d e re g u lă , a lb i - sc u rţi sa u tr e i sfe rtu ri) şi o p in c i d in
p ie le d e v iţe l sa u d e p o rc . P e c a p , fe te le p o a r tă m a r a m ă d in b o r a n g ic ţe s u t în c a să , c u m o tiv e ţe s u te sa u
c u s u te la a m b e le c a p e te . În tim p u l lu c ru lu i, m a ra m a p o a te fi în lo c u ită c u c u u n b a tic d in m ă ta s e n a tu ra lă .
L a fem ei , p e s te c ă m a ş ă se îm b r a c ă o v e s tă d in c a tif e a n e a g ră , c u s u tă c u c ilic u ri b o rd a te c u m ă rg e le
p o lic ro m e . Z ă v e lc ile s u n t ţe s u te în ră z b o i, în s c o a rţă , c u m o tiv e d in „ a ţic ă ” sa u lâ n ic ă c o lo ra tă . În p ic io a re -
c io ra p i d in b u m b a c şi o p in c i. P e c a p , fe m e ile p o a r tă o „ c â rp ă ” (m a ra m ă ) d in b u m b a c în ă lb it, su b ţire , ţe su t.
326
Ia rn a , fe te le p o a r tă b a s m a le p o lic ro m e , c u m o tiv e flo ra le , ia r fe m e ile - tu lp a n e sa u te s te m e le n e g re o ri
v io le te în c h is . P â n ă la b râ u , se p o a r tă c ă m a ş ă d in p â n z ă d e b u m b a c ţe s u t în c a s ă , c u a ltiţă şi c u m o tiv e
flo ra le , p o lic ro m e . C ă m a ş a d e ia rn ă n u m a i e în n o b ila tă c u p a ie te , ci c u m ă rg e le . H a in e le g ro a s e s u n t
c o n fe c ţio n a te d in d im ie (a b a ) ţe s u tă în c a s ă şi d a te la p iu ă . S e m a i p o a r tă v e s tă d in a b a . V â rs tn ic e le îş i p u n p e
c a p o b r o b o a d ă d e lâ n ă sa u d in c a tif e a p lu ş a tă şi o h a in ă p â n ă la g e n u n c h i (s c u rte ic ă ), c u g u le ru l d in b la n ă .
S e m a i p o a r tă c o jo c e l f ă r ă m â n e c e , d in p ie lic e le d e m ie l, în c h is c u g ă ie ta n e d in p ie le îm p le tită . În p ic io a re :
c io ra p i d e lâ n ă c ro ş e ta ţi în tr - u n c â rlig sa u în p a tru c â rlig e , şi o p in c i.
C ostum ul p o p u lar bărbătesc. V a ra , p e c a p se p o a r tă p ă lă r ii d in fe tru sa u d in p â s lă s u b ţire , d e c u lo a re
în c h is ă . C ă m a ş a a lb ă e s te d in b u m b a c s u b ţire , c u p o a le u ş o r e v a z a te şi m â n e c i la rg i; c u s ă tu rile s u n t d e o b ic e i
flo ra le , p o lic ro m e , în d e o s e b i p e m â n e c i şi la p o a le . G u le ru l e în g u s t, c u s u t c u m o tiv e flo ra le în g h irla n d ă , ia r
p o a le le c ă m ă ş ii - c u m ă ta s e a lb ă c u s u tă în r e li e f (ş e b a c e ), sa u c u m o tiv e p o lic ro m e . C in g ă to a re a c o n s tă d in
b e te ţe s u te d in lâ n ă p o lic ro m ă , c u m o d e le g e o m e tric e , a v â n d la c a p e te c iu c u ri. A d u lţii p o a rtă , în lo c d e b e te ,
c h im ir la t d e p ie le . P a n ta lo n ii - f ă r ă b u z u n a re , s u n t d in p â n z ă , d in b u m b a c în ă lb it ţe s u t în ră z b o i, s a u d in a b a
- p o s ta v d e lâ n ă su b ţire , d e c u lo a r e a u n tu lu i. În p ic io a re - c io ra p i a lb i d in b u m b a c şi o p in c i.
Ia rn a , b ă rb a ţii p o a r tă c ă c iu lă d in b la n ă d e m ie l, n e a g ră , r a re o ri a lb ă sa u b ru m ă rie . P â n ă la b râ u -
p ie p ta r d in m ie l sa u o a ie , o ri c o jo c c u m o tiv e c u s u te p e p ie p t şi p e m a rg in i, s a u h a in e g ro a s e d e d im ie n e a g r ă
o ri se in ă ; c in g ă to a re a e s te a c e e a ş i c a v a ra . V â rs tn ic ii p o a r tă c ă m a ş ă sim p lă , c u s e m id e s p ic ă tu ră în c h is ă c u u n
s in g u r n a s tu re , sa u c u u n ş n u r c u c iu c u ri n e g ri. P e ste iz m e n e , se p o a r tă p a n ta lo n i (n ă d ra g i) d in d im ie a lb ă . P e
v re m e g e ro a să : şu b e lu n g i d in d im ie d e c u lo a re în c h is ă , c ă p tu ş ite c u b la n ă d e o a ie . În p ic io a re - o p in c i d in
p ie le d e p o rc , c u o b ie le d in d im ie sa u f la n e lă şi c io ra p i îm p le tiţi în tr - u n c â rlig s a u - m a i s u b ţiri - în p a tru
c â rlig e .
d ) F o lc lo r iş ii

T ră s ă tu rile s p e c ific e şi d iv e rs ita te a c u ltu rii p o p u la re d in z o n ă a u s tâ rn it d e tim p u riu in te re s u l

c e r c e tă to r ilo r în d o m e n iu , fă c â n d o b ie c tu l u n o r c u le g e ri d e f o lc lo r şi a l a lto r m a n ife s tă ri d e p ro fil, în c a d ru l
u n o r s tru c tu ri o rg a n iz a to ric e s p e c ific e . S e c u v in e s ă -l a m in tim m a i în tâ i p e c u n o s c u tu l fo lc lo ris t G h e o rg h e
F ira , o r ig in a r d in Z lă tă re i, c a re v a fa c e „ e c h ip ă ” b u n ă c u N . P o p e s c u , c u p r. T e o d o r B ă lă ş e l, p ro f. N ic o la e
M a rin e s c u ş.a.. N u m it în v ă ţă to r la Ş te fă n e ş ti, G h . F ir a se v a d ă ru i c u le g e rii d e fo lc lo r. În 1 9 1 6 , A c a d e m ia
R o m â n ă îi v a tip ă ri, în c ic lu l „ D in v ia ţa p o p o ru lu i r o m â n ” , u n v o lu m d e 78 d e c â n te c e o lte n e ş ti şi 4 6 d e h o re ,
ia r a p o i îi v o r a p ă r e a N u n ta în V â lc e a şi (în c o la b . c u G . F . C ia u ş a n u şi I. N . P o p e s c u ) C u le g e r e d e fo l c l o r
d in V â lc e a . L u i F ira , îi v o r u r m a la Ş te fă n e şti, p r. T e o d o r B ă lă ş e l şi Io n N . P o p e s c u . În 1 927, în lo c u in ţa d in
Ş te fă n e ş ti a lu i T e o d o r B ă lă ş e l - d e c a n u l fo lc lo riş tilo r d in z o n ă , se v o r p u n e b a z e le a s o c ia ţie i „ T o v ă ră ş ia
F o lc lo r iş tilo r O lte n i” , in iţia tă d e p ro f. dr. C . S. N ic o lă e s c u - P lo p ş o r - a rh e o lo g , e t n o g r a f şi fo lc lo ris t.
A s o c ia ţia v a tip ă r i şi o re v is tă . C riz a e c o n o m ic ă iv ită , v a a f e c ta a c tiv ita te a „ T o v ă ră ş ie i . . . „ şi v a d u c e la
d is p a riţia p u b lic a ţie i. În p e r io a d a p o s tb e lic ă , v a c u le g e f o lc lo r şi e m in e n tu l p r o fe s o r d e m u z ic ă M a rin
B râ n a ru , c a re p u b lic ă v o lu m e le : O lte a n m â n d r u şi v o in ic , C â n te c e d e p e O lt, S u n t o lte a n c ă d e p e O lt, în
u n e le d in tre a c e s te a in c lu z â n d şi p re lu c ră ri p e n tru fo rm a ţii v o c a le . (I b id e m , 285-286). T o t a s tfe l a p ro c e d a t,
m a i re c e n t, şi p r o fe s o ru l d e m u z ic ă şi in te rp re tu l p o p u la r C o n s ta n tin C e a u şu , în c u le g e rile sa le . D in
D ră g ă ş a n i, s - a ilu s tra t, p e lin ie fo lc lo ris tic ă , şi p ro fe s o ru l E m il Is to c e s c u , c a re a p u b lic a t în a n u l 2 0 0 9 ,
v o lu m u l d e c o r e s p o n d e n ţă F o lc lo r is tu l G h. N . D u m itr e s c u în re la ţie c u V â lcea .

2. C U L T U R A S C R IS Ă

a ) B ib lio te c ile
P rim a bibliotecă publică se în f iin ţe a z ă în 1 8 4 0 , c a u rm a re a d is p o z iţiilo r D e p a rta m e n tu lu i P ric in ilo r
d in L ă u n tru , c a re , p r in tr-o c irc u la ră , c e r e a c a la fie c a re c a p ita lă d e ju d e ţ s ă se în f iin ţe z e c â te o b ib lio te c ă la
şc o lile n o rm a le , c u c ă rţi în lim b a ro m â n ă sa u tra d u s e . S -a u s ta b ilit şi d im e n s iu n ile d u la p u lu i ,,în f o rm ă d e
b ib lio te c ă ” şi s -a o r d o n a t r e z e r v a r e a de f o n d u ri ,,d in b u g e tu l m a g is tr a tu rii, c â te 2 0 0 d e le i p e u n a n p e n tru
c u m p ă r a r e a d e c ă rţi n e c e s a re b ib lio te c ii“ . L a 2 6 iu lie 1 8 4 0 , O c â rm u irii J u d e ţu lu i V â lc e a i s - a d a t d e z le g a re
,,a se f a c e d u la p u r i d e b ib lio te c ă în ş c o a le le n a ţio n a le a le tâ r g u r ilo r D r ă g ă ş a n i ş i H u r e z u l “.
O bibliotecă p articu la ră . L a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X IX - le a - în 1 8 5 2 , în u r m a d e c e s u lu i n e g u s to ru lu i
f ra n c e z J o s e p h C o n d e m in e , c a re se s ta b ilis e în D ră g ă ş a n i, s -a in v e n ta ria t şi b ib lio te c a p e r s o n a lă (p riv a tă ) a

327
a c e s tu ia , c u 184 d e v o lu m e , în lim b ile fra n c e z ă , g re a c ă , ita lia n ă , d ic ţio n a re , a tla s e , p re c u m şi u n e x e m p la r
d in c a r te a G a r d a N a ţio n a lă (DJVAN, P J V , dos. 9 7 3 /1 8 5 2 , f. 13) .
*
S e ştie c ă la în c e p u tu l se c o lu lu i a l X X -le a , S p iru H a re t, în c a lita te d e s tr ă lu c it m in is tr u al I n s tru c ţiu n ii
P u b lic e , a d is p u s în f iin ţa r e a şi o r g a n iz a r e a u n u i n u m ă r m in im d e 10 b ib lio te c i în fie c a re ju d e ţ. D u p ă a c e s t
în c e p u t, re ţe a u a d e b ib lio te c i s -a d e z v o lta t fo a rte m u lt. D o c u m e n te le p ă s tra te în a rh iv e a r a tă c ă b ib lio te c a d in
D ră g ă ş a n i a f o s t g e s tio n a tă d e c a d re le d id a c tic e a le ş c o lii p rim a re „ F ra ţii N ic u le s c u ” , u n d e îş i a v e a şi se d iu l.
In 1 914, în z ia ru l lo c a l „ G a z e ta D ră g ă ş a n ilo r ” se a n u n ţa în f iin ţa r e a u n e i case de citit şi se a p e la la
d o n a ţii în b a n i s a u în c ă rţi, f a p t ce d o v e d e ş te p r e o c u p a r e a lo c u ito r ilo r p e n tru c u ltu ră . O ra ş u l a v e a tip o g ra fie
şi m a i m u lte c a s e de e d itu r ă („ C u r e c h ia n u ” ; „ A d a m e s c u ” ). U lte rio r, s -a în f iin ţa t L ig a C u ltu ra lă - S u b filia la
D ră g ă ş a n i, c a re s -a în g r ijit d e b u n u l m e rs al b ib lio te c ii, a ju n g â n d u -s e la 4 2 0 0 d e v o lu m e şi f u n c ţio n â n d a s tfe l
p â n ă în 1947. A u m a i fu n c ţio n a t sp o ra d ic Biblioteca ARLUS şi u n e le m ic i b ib lio te c i sin d ic a le . În a n u l 1 950,
a f o s t r e o r g a n iz a tă „ p e b a z e n o i” , Biblioteca publică orăşenească , c ă r e ia îi re v e n e a u a trib u ţii m e to d ic e
p e n tru în tr e g u l ra io n D ră g ă ş a n i, ia r d in n o ie m b rie 1 9 5 1 , a c e a s ta a f u n c ţio n a t d u p ă r e g u la m e n tu l b ib lio te c ilo r
ra io n a le . În tre 1 950 - 1954 b ib lio te c a şi-a d e s fă ş u ra t a c tiv ita te a în c a d ru l C a se i d e c u ltu ră , în s ă lile d e s tin a te
m a i a p o i c lu b u lu i, ia r d in 1954 - în tr - u n lo c a l a p ro a p e d e p a r c ( d e m o la t în 1 9 5 9 ), c a re a v e a şi s a lă d e le c tu ră
c u 4 0 d e lo c u ri, c u se c ţie d e îm p r u m u t şi u n d e p o z it d e c a rte c o re s p u n z ă to r.
În tre 1959 şi 1 9 6 4 , b ib lio te c a a f o s t m u ta tă d e tr e i o ri în m a i m u lte sp a ţii, ia r în 1 9 6 4 i s - a s ta b ilit
s p a ţiu în c a s a lu i M iş u M ih a le s c u , f o s t p r im a r al o ra ş u lu i, c a re fu s e s e n a ţio n a liz a tă . A ic i, a b e n e f ic ia t de
s p a ţiu c o r e s p u n z ă to r p â n ă în 2 0 0 3 , c â n d a f o s t m u ta tă în n o u l se d iu al P rim ă rie i, la e ta ju l a l d o ile a , p e u n
p a lie r a p ro a p e în tre g . S p a ţiu l c e l n o u a p e rm is a m e n a ja r e a u n e i z o n e p e n tru d e s fă ş u ra r e a d e c o n fe rin ţe ,
sim p o z io a n e , la n s ă ri d e c a rte , sp e c ta c o le a rtis tic e , şe d in ţe d e c e n a c lu e tc ., o a re c u m în d e f a v o a r e a u n u i sp a ţiu
p e n tru le c tu r ă (d e şi e x is tă s p a ţiu , s u n t p r e a p u ţin e m e s e !). O p a rte d in fo n d u l d e c a rte n u a m a i f o s t a ş e z a t p e
ra ftu ri, c i d e p o z ita t în tr - u n sp a ţiu n e c o re s p u n z ă to r; tr e b u ie lu a te m ă s u ri c o re s p u n z ă to a re şi c u a c e s te a , p e n tru
a n u fi su p u se d e g ra d ă rii.
C a n o u ta te , în c a d ru l b ib lio e c ii s -a în f iin ţa t Secţia de calculatoare conectate la In tern et, c o o r d o n a to r
d e r e ţe a f iin d in g . R o m e o Is to c e sc u .

b ) C a r t e a şi p r e s a t i p ă r i t ă
P resa tim pului. G azetarul Em inescu şi prefectul Sim ulescu . N u d e m u lt, e m a n c ip a tă d e su b
d e p e n d e n ţa p r o p rie ta rilo r f e u d a li d e p ă m â n t, la s fâ rşitu l s e c o lu lu i al X IX -le a , d u p ă o lu n g ă p e r io a d ă d e
a s e rv ire m e d ie v a lă , u r b e a D ră g ă ş a n ilo r tr ă ia in te n s p ro c e s c u l d e în n o ire , d e m u ta ţii c a lita tiv e , în s c riin d u -s e
d ir e c t în b e n e fic iu l p ro g re s u lu i s o c ia l-e c o n o m ic şi c u ltu ra l. În a c e s te c o n d iţii, se r e m a rc ă a p a r iţia u n o r
m a n ife s tă ri în d r e p ta te îm p o tr iv a lu i D im itrie S im u le s c u , d r ă g ă ş ă n e a n îm b o g ă ţit c v a s im is te rio s , a ju n s p r e f e c t
al ju d e ţu lu i V â lc e a , p r in c a m p a n ii s u s ţin u te d e p re s ă , d a r a lim e n ta te d e fa p te le p e rs o n a le a le o m u lu i p o litic .
A s tfe l, u n a n o n im , a u to r al b ro ş u rii G o a n a d u p ă in s tr u c ţiu n i a d o m n u lu i D im itr ie S im u le s c u , tip ă r ită la
B u c u re ş ti în 1883, d e m a s c ă te n ta tiv a a c e s tu ia d e a s u b tiliz a o im p o r ta n tă s u m ă d e b a n i, d o n a tă d e n e g u s to ru l
d ră g ă ş ă n e a n V ra n c e a Io a n o v ic i p e n tru c o n s tru ire a u n e i şc o li. ( Şerban - coord., 2004, 159).
C o m p o rta m e n tu l p r e fe c tu lu i de V â lc e a a ju n s e s e n o to riu , a ş a în c â t v a fi c r itic a t d e E m in e s c u în s u ş i (v.
z ia ru l „T im pul” , din 12 sept. 1882 ), c ă r u ia îi a ju n s e s e la u re c h i ş tire a c ă m â n ă s tire a C o z ia fu se se
tr a n s f o r m a tă în p u ş c ă rie : „ U n m o n u m e n t is to ric a p ro a p e e g a l în v e c h im e c u ţa r a - c e - a d e v e n it? P u şc ă rie !
T u rc ii şi a u s trie c ii a u o c u p a t ţă rile , d a r p u ş c ă rie , to c m a i d in a c e a s tă m ă n ă s tire , n -a u f ă c u t” . L a 23 d e c e m b rie
1 882, în tr - u n a lt a rtic o l, E m in e s c u r e ia a f ir m a ţia d e m a i su s, n u a n ţâ n d -o , p o le m ic , d e p e p o z iţii c o n s e r ­
v a to a re , în tr u c â t S im u le s c u e r a lib e ra l: „ a u m u r it p e n tru to td e a u n a M ir c e a - B ă trâ n u l şi Ş te fa n c e l M a re ; a u
m u r it a tâ t de m u lt în in im a tu tu r o r , în c â t u n S im u le s c u p o a te p r e fa c e în p u ş c ă rie m o rm â n tu l c e lu i d in tâ i, c u m
a r p r e fa c e şi p e -a l c e lu i d e al d o ile a ” . In sfâ rş it, în tr - u n al tr e ile a a rtic o l, d in 3 0 m a rtie 1 8 8 3 , p o e tu l m a i
su b lin ia : „ Î n c e p â n d c u C o z ia , lo c u l d e re p a u s al c e lu i m a i m a re d o m n al Ţ ă rii R o m â n e ş ti, p r e f ă c u t în
p u ş c ă rie p e n tru a c r e a o s in e c u r ă u n e i ru d e a S im u le s c u lu i” („T im pul”/30 m artie 1883).
Tipografiile. P e la în c e p u tu l a n u lu i 1908, d o i în tr e p rin z ă to ri în tr - a le tip o g r a fie i - I. A d ă m o iu şi N . M .
I o n e s c u p u n b a z e le u n e i tip o g r a fii lo c a le . A c e a s ta a f u n c ţio n a t p â n ă în p r e a jm a P rim u lu i R ă z b o i M o n d ia l,
r e u ş in d s ă s c o a tă la lu m in ă 11 c ă rţi (c e l p u ţin , a tâ te a a u a ju n s p â n ă la n o i!). F ă ră a fi b e n e fic ia ru l p r in c i p al,
p r im ă ria o ra ş u lu i v a tip ă ri a ic i, în a f a r a im p rim a te lo r, o se rie d e b r o ş u ri d e p o p u la riz a re : C o n d iţiile g e n e r a le
a s u p r a ilu m in a tu lu i p a r tic u la r cu e le c tr ic ita te în o r a ş u l D r ă g ă ş a n i (1 9 0 9 ), R e g u la m e n tu l p e n tr u fa b r ic a r e a
p â in ii şi v â n z a r e a ei în c o m u n a D r ă g ă ş a n i (1 9 0 9 ) etc. T ip o g r a f ia lu i A d ă m o iu şi N a e I o n e s c u , p re c u m şi
328
le g ă to r ia d e c ă rţi a u f u n c ţio n a t p â n ă în 1918, c â n d u r m a ş ii p ro p rie ta ru lu i a u v â n d u t a te lie ru l şi lib ră ria . C e l
c a re îş i v a tip ă r i a ic i m a jo r ita te a c ă rţilo r, a f o s t T a c h e G a z a n - m o ş ie r d e p e s te O lt, d in c o m u n a V e rg u le a s a ,
c a re , în tr - u n p r e lu n g it d ia lo g c u sin e în s u ş i, p u b lic ă fo a rte m u lt p e n tru v r e m e a a c e e a . În d e p o z itu l B ib lio te c ii
A c a d e m ie i R o m â n e , se p ă s tre a z ă d e l a el 17 c ă rţi (a u a u m a i f o s t şi a lte le , p ie rd u te ), d in c a re , l a D ră g ă ş a n i
a p a r c in c i titlu ri: Una alta - o b r o ş u ră d e 2 9 d e p a g in i, d in c ic lu l „In ore de nelucru şi urât: una-alta ” (1 9 0 9 );
Linguşitorii (1 9 1 0 ); In ore de nelucru, în ore de urât; Prăpădul lumii prin strigoi (1 9 1 1 ); Ultima pagină din
viaţa unui om (1 9 1 1 ); In ore de nelucru, în ore de urât şi La ce bun, oare? (1 9 1 2 ). P rin a n e c d o tic a şi e ro ii
să i, sc rie rile lu i Tache G azan e ra u d e s tu l d e g u s ta te d e c itito ri, a u to ru l m ă rtu ris in d c ă sc rie c a s ă -ş i
a s tâ m p e re u r â tu l şi s in g u ră ta te a . T o tu ş i, n u a n ţe le p o le m ic e şi so c ia le n u lip s e s c . N u m it d e c o m p a trio ţi C a z a n ,
d e o a re c e G a z a n a v e a re z o n a n ţe s tră in e , a c e s t a u to r p r o lif ic a f o s t p r o p rie ta r d e m o ş ii în C â m p u -M a re şi
V e r g u le a s a d in ju d e ţu l O lt, în im e d ia ta a p ro p ie re d e D ră g ă ş a n i, lo c a lită ţi d e s p ă rţite d o a r d e râ u l O lt. R e u ş in d
să -şi a s c u n d ă tr e c u tu l şi o b â rş ia , el a f o s t c o n s id e r a t b a lc a n ic (g re c s a u a lb a n e z ). A f o s t m a i în tâ i a re n d a ş p e
m o ş ia C iu le ilo r; s -a c ă s ă to rit c u Z o e , v ă d u v a lu i Ia n c u U ria n u şi a d e v e n it m o ş ie r, tr ă in d 9 0 d e a n i. N u se ştie
ce stu d ii a v e a , d o v e d in d u -s e , în s ă , u n a u to d id a c t d e m a rc ă . Se o r ie n ta a b il în p r o b le m e ju r id ic e , e r a s tă p â n p e
te x te d e le g e , p e c a re le m a n e v r a c u u ş u rin ţă , îş i p le d a s in g u r şi c u d e s tu l s u c c e s c a u z e le în c a re e r a im p lic a t,
a c e s te a n e f iin d p u ţin e ; a ju n s e s e o p e r s o a n ă c u n o s c u tă , c u ltiv â n d p r ie te n ia c u ju d e c ă to r ii d e p e l a to a te
in s ta n ţe le . P ro z a to ru l G ib . M ih ă e s c u îl v a tr a n s p u n e c a p e rs o n a j lite ra r, su b n u m e le d e T a c h e A s a n , în n u v e la
Noaptea focurilor , re fe rito a re la r ă s c o a la d in 1 907. C u n o s c ă to r al le g ilo r, el re u ş e ş te s ă o p r e a s c ă re v o lta ,
o fe rin d r ă s c u la ţilo r u n a c t p r in c a re c o n s im ţe a s ă le c e d e z e d e b u n ă v o ie p ă m â n t. O r, u n a c t e m is su b im p e riu l
fo rţe i, n e a v â n d v a la b ilita te , ţă ra n ii a u f o s t in d u ş i în e ro a re , ia r m o ş ie ru l ş i- a s a lv a t v ia ţa şi a v e r e a ( Ş erban -
coord., 2004, 160) .
U n în v ă ţă to r d in C ă lin a (c o m u n a în v e c in a tă , la n o rd , c u D ră g ă ş a n ii), c a re se n u m e a c h ia r C . P o p e s c u -
C ă lin a , tip ă r e ş te la T ip o g r a f ia C u re c h ia n u o p ie s ă d e te a tr u in titu la tă Şcoala face omul om şi altoiul pomul
pom (1 9 0 9 ), ia r fo s tu l s e rg e n t- s e c re ta r a l R e g im e n tu lu i 14 A rtile rie , G h e o rg h e B ă lă ş o iu , p u b lic ă în 1914
Războiul româno-bulgar compus în poezii. S e tip ă r e s c şi c ă rţi c u p r o fil te h n ic : in g in e ru l h o ta rn ic M ih a i
L a z a ru , a u to ru l m a i m u lto r c ă rţi d e p ro fil, tip ă r e ş te u n a c h ia r în o ra ş u l său: Carte de hotărnicie a proprietăţii
Măgureni, pendinte de comuna Spârleni, plasa Beica, judeţul Vâlcea, proprietatea d-lui C. D. Predescu
(1 9 1 0 ). D irig in te le şc o lii d e m e s e rii d in D ră g ă ş a n i, m a is tr u l Io n G ă v ă n e s c u , tip ă r e ş te Studiul pentru
modificarea sistemului de aplicare a contabilităţii şcoalelor elementare şi inferioare de meserii (1 9 1 1 ). T o t
în 1910, a ic i se tip ă r e ş te Dare de seamă despre mersul material şi moral al Societăţei (sic !) „Cultura
ţăranului ”din comuna Glăvile, judeţul Vâlcea pe anul 1911.
D u p ă în c e ta r e a a c tiv ită ţii tip o g r a fie i lu i A d ă m o iu şi N . C . Io n e s c u , p r in 1 9 2 0 , în u r m a tra n z a c ţie i
fă c u te d e a c e ş tia , a p a re al d o ile a a ş e z ă m â n t tip o g r a fic lo c a l şi a n u m e „ T ip o g ra fia D io n is ie D . C u r e c h ia n u ” ,
in s ta la tă p e a c tu a la s tr a d ă D e c e b a l. N o u a în tr e p rin d e re a în c e p u t s ă lu c re z e c u o m a ş in ă m a n u a lă tip
„ B o s to n ” , a p o i, în 1 924, p r o p rie ta ru l ş i- a p r o c u r a t o m a ş in ă d e tip ă r it p la n ă , d e p ic io r, ia r în 1 9 3 2 -1 9 3 3 -
în c ă o m a ş in ă d e tip ă r it z ia re , a c ţio n a tă m a n u a l. În 1 948, la n a ţio n a liz a re , a te lie ru l a f o s t lic h id a t, ia r u tila je le
- tr a n s f e ra te la R â m n ic u -V â lc e a . A ic i se v a re tip ă ri, în 1 9 2 5 , c a r te a a c e lu ia ş i M B ă lă ş o iu , in titu la tă Războiul
European compus în poezii.
D io n is ie C u re c h ia n u se o c u p a c u c o m e rţu l d e lib ră rie şi p a p e tă rie , ia r p e lâ n g ă tip o g r a fie , a v e a şi
le g ă to rie d e c ă rţi, c a re v o r fu n c ţio n a p â n ă în 1 947. În 1 9 3 8 , la tip o g r a f ia sa se p u b lic ă şi c a r te a lu i Io n N .
P o p e s c u , în v ă ţă to ru l fo lc lo ris t d e la Ş te fă n e şti, in titu la tă Hore cu strigări şi strigături. D a c ă Budgetul
general de venituri şi cheltuieli al Primăriei a p ă r e a c a tip ă r itu r ă în c ă d in 1 8 8 9 , p rim u l z ia r a l lo c u ito r ilo r d in
D ră g ă ş a n i tr e b u ie c o n s id e r a t „ V iito r u l” , sc o s d e G . I. L u c u le s c u . C u n o s c u tu l fo lc lo ris t - p r. T e o d o r B ă lă şe l
tip ă r e ş te b r o ş u ra Ion C. Brătianu , c u p r in z â n d d is c u rs u l ro s tit la 2 9 m a i 1921 în p ia ţa o ra ş u lu i, c u p rile ju l
c o m e m o ră rii a 3 0 d e a n i d e la d e c e s u l m a re lu i o m p o litic şi al d e z v e lire a u n u i b u s t d e m a rm u ră a l a c e s tu ia . În
1 907, la 12 a u g u s t, a a p ă r u t u n s in g u r n u m ă r a l u n u i z ia r „independent”, tip ă r it în tip o g r a fia lu i D a v id
B e n v e n is ti d in C ra io v a , c u a rtic o le s e m n a te d e d r ă g ă ş ă n e n ii G . I. L u c u le s c u şi I o n e s c u -O lt. T re i a n i m a i
tâ rz iu , a a p ă ru t z ia ru l „ D r ă g ă ş a n i” (1 n o ie m b rie 1 9 1 0 ), d in c a re s -a p ă s tra t u n s in g u r e x e m p la r. În c e rc a r e a
a p a rţin e d ire c to ru lu i p r o p rie ta r al lib r ă rie i şi c o p r o p r ie ta r al tip o g r a fie i d ră g ă ş ă n e n e , I. A d ă m o iu , c ă c i
r e d a c ţia şi a d m in is tra ţia se g ă s e a u în se d iu l a c e s te ia . E ste c o n s id e r a t p r im u l z ia r im p r im a t în D ră g ă ş a n i.
A rtic o le le s u n t n e s e m n a te . C u o v ia ţă c e v a m a i lu n g ă , a v â n d a p a riţie s ă p tă m â n a lă , s -a d o v e d it „ G a z e ta
D ră g ă ş a n ilo r ” , o rg a n d e p r e s ă al lib e r a lilo r lo c a li, c o n d u s d e u n c o m ite t f o rm a t d in G h . T e o d o rin i, D .
D ră g h ic e s c u , M . M ih a le s c u , C o n st. D . P re d e s c u , V ic to r N ic o la e s c u , M . C. L a z a ru , M ih a i I lie s c u şi D .
B râ n z e s c u . E x e m p la re le p ă s tra te , în n u m ă r d e p a tru , s u n t d in iu n ie -iu lie 1 9 1 4 (p rim e le tr e i), ia r u n al p a tru le a
- d in 6 ia n u a rie 1 9 1 9 . În a c e s ta d in u rm ă , se a r ă ta c ă p u b lic a ţia fu s e s e în tr e ru p tă în 1 9 1 6 d in c a u z a r ă z b o iu lu i.
329
 În 1933, apar la Drăgăşani două ziare: „Isbânda” şi „Aurora Vâlcei”. Primul este un organ liberal de
presă, cu apariţie bilunară, scos în tipografia lui Curechianu. În numărul 4 din aprilie 1933, se adaugă şi un
supliment literar intitulat „Isbânda literară şi artistică”, de două pagini. Aici întâlnim şi semnătura lui T.
Păunescu-Ulmu, care prezintă ciclul de versuri M ig n o n , într-un triptic cu adresă drăgăşăneană. La rubrica
„Conferinţe”, acelaşi autor publică conferinţa M . E m in e s c u - o p r o b le m ă n a ţio n a lă , ţinută la întrunirea
membrilor „Ligii culturale” locale. Autorul - poet, eseist şi critic literar cu studii la Paris, craiovean de
origine - era în acea vreme profesor la Gimnaziul din Drăgăşani.
Un alt drăgăşănean, profesorul Ion M. Negreanu, publică în supliment, un fragment din romanul său O
n o a p te şi pamfletul D e s fiin ţa r e a g im n a z iu lu i (fiind vorba de gimnaziul din Drăgăşani, desigur), în care se
demască politicianismul vremii, corupt şi venal. In paginile „Isbândei”, mai semnează: prof. V. Vermeşeanu
(alias N. Crângu), avocatul Mişu Mihalescu - cu pseudonimul Catone, care publică articolul S ă g e ţi ; Arcadie
Sterea, cu rubrica „Agricultura şi Cooperaţia”; Ion Şoimulescu - sub pseudonimul „Mariul”, semnând o
cronică politică în versuri. Mai apare o rubrică - „Isbânda la sate”, în care se publică folclor şi articolul
D e m a g o g ii al institutorului Nicolae Mazilu. Alţi semnatari sunt Şt. Velescu, P. Vasilescu şi N. Zamfirescu.
Publicaţia „Isbânda” se înscrie pe linia de continuare a unor preocupări iniţiate de scriitorul Gib. I. Mihăescu,
aflat atunci la Bucureşti, unde se mutase încă din 1930. Marele scriitor lăsase aici o bogată tradiţie, pe care
unele personalităţi locale încercau s-o păstreze, după puterile lor. Pe această linie, menţionăm revista
„Făclia”, ce apare la Craiova între 1937-38, al cărei co-director a fost drăgăşăneanul Mihai Bărăgan. Între
colaboratorii ei, deşi sporadic, îi întâlnim pe Ion M. Negreanu, Ion C. Vasile, M. Bărăgan şi alţii, din
Drăgăşani. În ordine cronologică, mai amintim gazeta „Pandurul”, tipărită la Drăgăşani încă din 1933, pînă
în 1942, sub conducerea lui D. C. Măldărescu, precum şi unele instrucţiuni şi anunţuri ce apăreau sub
auspiciile primăriei locale. In revista „Lotreanul”, publicaţie enciclopedică a învăţătorilor din judeţul Vâlcea,
care apărea între 1891-1892, au mai publicat C. Popescu-Călina, M. Măldărescu (autor al unei biografii a lui
Dimitrie Simulescu) şi Teodor Bălăşel. Redacţia avea sediul în comuna Zăvideni. La Voiceşti, apărea gazeta
„Luminătorul”, fiind condusă - între 1 septembrie 1928 şi decembrie 1929 - de Virgil Voicescu şi scrisă în
întregime de acesta. Virgil Voicescu era supranumit de cunoscuţi şi prieteni, „Boier Gile”; sub acest nume,
apare ca personaj episodic în romanul D o n n a A lb a , al lui Gib. Mihăescu. Portretul realizat de scriitorul
drăgăşănean în romanul său, corespunde întocmai cu personajul real, imortalizat astfel şi pe coperta cărţii
acestuia, intitulată D in to a te c â te ceva , publicată în Râmnicu-Vâlcea, la Tipografia „Gutemberg”,
în 1931 (Ibidem, 162).
Alte tipărituri ale vremii, privitoare la Drăgăşani şi împrejurimi, cu contribuţii de interes documentar
la cunoaşterea climatului de epocă, mai sunt: monografia D e s p r e ş c o a la e le m e n ta r ă d e a g r ic u ltu ră ,
Ş te fă n e ş ti-Ş e r b ă n e ş ti, a inginerului agricol Ernest Grinţescu, tipărită la Bucureşti, după un manuscris,
cuprinzând istoricul şcolii, care se afla, prin anii '50, în arhiva Şcolii de Agricultură de la Voiceşti -
Grădinari. Se mai tipăresc, pe la 1898, două broşuri cuprinzând măsuri edilitare şi sociale: R e g u la m e n tu l
p e n tr u c o n s tru c ţii, în g ră d iri, a lin ie ri, potrivit căruia oraşul se împărţea în zone, şi R e g u la m e n tu l p e n tr u
c o p iii n ă s c u ţi în a fa r ă d e c a s a p ă r in te a s c ă , cuprinzând unele măsuri de ordin umanitar şi social mai puţin
obişnuite pentru timpul respectiv şi pentru viata oraşului. Se mai cunosc o seamă de lucrări privitoare la
podgoria zonei, Drăgăşanii fiind în centrul ei; dintre acestea, amintim: P ie r d e r e a p ă m â n tu r ilo r c u o ta ş tin ă d e
p e D e a lu l D ră g ă ş a n ilo r , scrisă de dr. Urbeanu şi tipărită la Bucureşti în 1904, şi M e m o r iu l p o d g o r e n ilo r d in
D r ă g ă ş a n i şi c e le la lte p o d g o r ii d in ju d e ţ u l V â lcea , r e la tiv la m o n o p o lu l b ă u tu r ilo r s p ir to a s e - tipărită la
Râmnicu-Vâlcea în 1909. Un fost maistru al Şcolii de Meserii din Drăgăşani, Al. N. Stănciulescu, tipăreşte la
Râmnicu-Vâlcea, broşura intitulată I n d u s tr ia fr â n g h ie r ie i în R o m â n ia , cu interesante date despre această
ramură tradiţională a industrei casnice din acea vreme, autorul înfiinţând aici, în 1907, un atelier de
frânghierie care furniza şcolilor frânghii pentru porticurile de gimnastică.
În 1912, un drăgăşănean provenit, N. C. Popescu-Portăreşti - „viticultor şi comersant”, tipăreşte la
Râmnicu-Vâlcea o broşură de reclamă, intitulată U n elte p e n tr u v iti-v in ic u ltu r ă , a g r ic u ltu r ă şi c o m e r c iu ,
foarte necesară acelei perioade (Ibidem, 163). La 14 septembrie 1943, a apărut la Editura „Bucovina - I. E.
Torouţiu”, din Bucureşti, cartea intitulată P o d g o r ia D r ă g ă ş a n i, în cadrul revistei „România viticolă”, cu
prilejul inaugurării Staţiunii Experimentale de Viticultură şi Oenologie, în care publicau specialişti de
renume ai vremii, între care prof. dr. Gh. Ionescu-Siseşti, prof. I. C. Teodorescu, dr. Gh. Roşescu; inginerii
agronomi C. Ionescu, Ed. Miloiu, Ecaterina Hacman, Adrian Popescu, Teodor Martin, dr. S. Cogâlniceanu,
dr. Gh. Constantinescu-Ismail, aducându-şi cu toţii contribuţii deosebit de valoroase la studierea istoricului,
importanţei şi perspectivelor podgoriei locale (Ibidem) . În lucrare apare, ca o notă aparte de romantism
literar, şi poetul Radu Gyr, bun prieten al lui Gib. Mihăescu, cu poezia evocatoare I n D ră g ă şa n i, la v ie , una
330
din cele mai frumoase creaţii lirice ale poetului, asemănătoare cu cele ale lui Ion Pillat din ciclul Calendarul
viei: „Miroase Drăgăşanii a foi de nuc amare,/ a must, a pergamute(. . .). Bem în cerdac, la cramă./ Pocneşte
pe jăratic berbecele-n frigare,/ Se frige haiduceşte ciosvârta de pastramă” .
La Râmnicu-Vâlcea, se scoate în 1934 volumul „I. G. Duca”, dedicat omului politic asasinat în
condiţiile cunoscute la Sinaia, în 1933. În acest volum, este înserat şi cuvântul comemorativ rostit de
avocatul O. G. Bogardo din Drăgăşani şi, de asemenea, cel al lui Emil Răuţ, drăgăşănean stabilit în Râmnicu-
Vâlcea, unde conduce „Îndrumarea Vâlcii” . O. Giusepe Bogardo este şi autorul unui roman - Letiţia, inspirat
din viaţa Drăgăşanilor, publicat în foileton în ziarul central „Rampa”, precum şi al nuvelei Sclipirea , apărută
în „Universul literar”, în 1927. Se mai poate menţiona volumul de epigrame scrise de D. N. Stănescu, fost
impiegat la Staţia CFR Drăgăşani, tipărit la Craiova, în 1939, în care se găsesc poante savuroase la adresa
unor drăgăşăneni din epocă.

c) C ă m i n u l c u l t u r a l ( C a s a d e C u l t u r ă )
După 1944, activitatea Ligii Culturale a fost continuată de Căminul Cultural „Vasile Roaită” . Acesta a
avut sediul în diferite locuri (printre care, Şcoala Profesională „Metal-Lemn”); spectacolele artistice se
prezentau pe scena Cinematografului Tineretului din clădirea liceului cu ceas, iar vara - la grădina de vară
din parcul de lângă actuala Casă de Cultură. Conducerea Căminului cultural a fost asigurată de către
intelectualii oraşului, recrutaţi în special dintre cadrele didactice: înv. Costea Minu, Alexandru Drăghici,
Constantin Isărescu (tatăl lui M ugur Isărescu), Victor Măndoiu.
Din 1957, funcţionează actuala C asă de C u ltu ră din str. Decebal 6, rezultată din transformarea casei
lui Ştefan Filipescu. Instituţia dispune de o sală de festivităţi cu 360 de locuri, scenă cu deschiderea de 7 m,
instalaţie de sunet şi lumini, sală de club şi alte săli pentru desfăşurarea de activitţi specifice cabinetelor şi
cercurilor. Dintre activităţile Casei de cultură, se pot nominaliza:
• valorificarea creaţiei literar-artistice şi folclorice din zona Drăgăşanilor;
• organizarea de concursuri artistice diverse, în special cu ocazia „Sărbătorii recoltei”;
• constituirea de formaţii artistice, ansmbluri corale şi instrumentale şi manifestări ale acestora;
• desfăşurarea de activităţi cu specific cultural şi artistic: cercuri de pictură, balet, muzică instru­
mentală, folclor, cusături cu motive populare etc.
• organizarea de şezători literare în sediul propriu şi în cadrul căminelor culturale din judeţ.
Cenaclul L ite ra r „G ib M ihăescu” . A fost o structură organizatorică literară asupra căreia se cuvine
să insistăm, întrucât, timp de câteva decenii, a jucat un rol important în viaţa cultural-literară a
drăgăşănenilor. A început să funcţioneze sub denumirea iniţială de cerc literar, începând cu anul 1958, în
cadrul Casei de Cultură din Drăgăşani. Iubitorii de literatură şi creatorii literari din oraş (unii dintre aceştia
fiind, pe atunci, încă elevi; de pildă, Al. Florin Ţene) s-au unit în jurul profesorului Florin Mihăilescu, care
funcţiona la catedra de literatura română a Liceului Teoretic din Drăgăşani; restul normei şi-o completa la
clasele a III-a şi a IV-a, cu ore de limba română, unde se încerca un experiment, care nu a dat roade (predarea
orelor de matematică şi a celor de limbă, de către specialişti - licenţiaţi); ulterior, va primi o jumătate de
normă ca instructor artistic la Casa de Cultură din Drăgăşani. Era fiu de avocat din Slatina, plecat aşadar din
mediu intelectual, având şansa, ca student, de a fi remarcat de Tudor Vianu. Dovadă că era apreciat pentru
temeinica sa pregătire, după acest periplu pasager drăgăşănean, a fost primit în învăţământul universitar,
reuşind cu o teză de doctorat despre Eugen Lovinescu. Ca instructor de cenaclu, care a condus timp de mai
bine de un an destinele acestuia, formula observaţii pertinente, fiind el însuşi un autor modern de poezie. La
început, cenaclul a funcţionat sub denumirea de „Orizont”, apoi - “Grigore Alexandrescu” până la 21
decembrie 1965, când a căpătat denumirea de “Gib. Mihăescu “, în urma unei consultări cu mai mulţi
cunoscători ai problemei reconsiderării valorilor spirituale şi artistice locale, printre care şi Emil Istocescu.
La 18 octombrie 1961, la propunerea lui Liţă Ilie, directorul de atunci al Casei de Cultură, ca
preşedinte al cenaclului, a fost numit profesorul Niţă Popescu, iar profesorul Florin Mihăilescu - secretar. La
10 noiembrie 1964, potrivit unor instrucţiuni ale organismelor superioare de resort şi dat fiind că profesorul
Florin Mihăilescu obţinuse mult râvnitul transfer în Bucureşti, biroul de conducere al cenaclului s-a
reorganizat astfel: secretar - Niţă Popescu, responsabil organizatoric - Teodor Trăşculescu, responsabil cu
evidenţa şi îndrumarea creaţiei - Gheorghe Popescu. Se poate observa că responsabilul cenaclului nu se mai
numea preşedinte, ci secretar, iar fostul secretar avea acum denumirea de responabil cu creaţia. Ca
responsabil cu organizarea cenaclului, a fost interpus între cei doi profesori (oameni de cultură şi avizaţi
cunoscători ai literaturii şi chiar creatori de literatură, cum a fost Georgică Popescu), Trăşculescu. Întrucât
331
c u ltu r a n u e r a p u n c tu l să u fo rte , c o n s id e ră m c ă fu s e s e trim is , m a i d e g ra b ă , s ă s u p ra v e g h e z e a c tiv ita te a
c e n a c lu lu i, d a t f iin d c ă c e i d o i P o p e s c u - N iţă şi G e o r g ic ă - e ra u ţin u ţi su b s tr ic tă o b s e rv a ţie d e o rg a n e le d e
p a r tid şi se c u rita te , p e n tru c o n v in g e rile lo r p o litic e d in tre c u t.
D e - a lu n g u l tim p u lu i, l a c e n a c lu , a u p a r tic ip a t c a in v ita ţi, sc riito ri c u n o s c u ţi l a n iv e l n a ţio n a l, p rin tre
c a re A n g h e l D u m b ră v e a n u , D a n D e şliu , R a d u B o u re a n u , M ih a i N e g u le s c u , Io n H o re a , F lo rin M u g u r,
V ic to ria A n a T ă u ş a n , G h e o rg h e T o m o z e i ş.a. D u p ă m ă rtu ria lu i A l. F lo rin Ţ e n e , „ în 1 9 7 0 a a v u t lo c u n
f ru c tu o s sc h im b d e e x p e r ie n ţă c u C e n a c lu l L ite ra r „ A n to n P a n n ” d in R â m n ic u -V â lc e a , la c a re a u p a r tic ip a t
p o e ţii v â lc e n i G e o rg e Ţ ă rn e a , L u c ia n A v ra m e s c u , D o ru M o ţo c , Ilie M . S ta n , T ra ia n D . L u n g u , F e lix S im a şi
a lţii” . L a a c tiv ita te a c e n a c lu lu i, p a r tic ip a u şi se v o r a f ir m a tin e r i c o n d e ie ri p re c u m A le x a n d r u L iţă, E m il
Is to c e s c u , N a ta lia D o b rin e s c u , T itin a N ic a - Ţ e n e , E m il B a n ţă , D u m itr u C o n s ta n tin ş.a ., a le c ă r o r c re a ţii v o r fi
p u b lic a te în d ife rite re v is te c u ltu ra l-lite ra re a le v re m ii.
Ş e d in ţe le se ţin e a u să p tă m â n a l, la c a s a d e c u ltu ră . În g e n e r a l, o rd in e a d e zi v iz a p re z e n ta re a , în
le c tu r a a u to rilo r, a u n o r în c e r c ă ri d e c re a ţie lite ra ră , în m a jo r ita te a c a z u r ilo r - p o e z ii; u r m a u d e z b a te ri,
a p re c ie ri c ritic e , re c o m a n d ă ri e tc ., d e c a re a u b e n e fic ia t, în sp e c ia l, tin e r ii c e n a c liş ti p ro v e n iţi d e la c e le d o u ă
lic e e d in o ra ş. P rin tre p a rtic ip a n ţii p e r m a n e n ţi la ş e d in ţe le s ă p tă m â n a le , se a fla u p ro fe s o rii N iţă şi G e o rg ic ă
P o p e s c u , N a ta lia D o b rin e s c u , V ic to r M ih ă e s c u şi E m il Is to c e s c u - d e la lic e u l te o re tic ; V a s ile L u ţc a n -
p r o fe s o r de lim b a ro m â n ă la ş c o a la d in V e rg u le a s a , b a s a r a b e a n d e o rig in e , c u o b o g a tă a c tiv ita te p u b lic is tic ă
în re v is te le lite ra re d e p e s te P ru t, d in a in te d e u ltim u l ră z b o i; L iţă A le x a n d r u - u n fo a rte b u n v e r s if ic a to r
(tim p de m a i m u lţi a n i, a f o s t d ir e c to r a l C a se i d e c u ltu ră ); Io n C . V a s ile - a v o c a t (ta tă l v iito ru lu i m in is tru
R a d u V a s ile ), N ic o la e C o c h in e s c u - p r o c u ro r, A n g h e l D id u - p e n s io n a r, E m il B a n ţă - te h n ic ia n h o rtiv itic o l,
G h e o rg h e O p re a - fu n c ţio n a r, G h e o rg h e N iţu - p ro fe s o r, G h e o rg h e C io b a n u - p re o t; D u m itru V e le a , A l.
F lo rin Ţ e n e , V a s ile M ă n o iu , Io n C io fla n , A le x a n d r u R a ic iu , V io re l F lo ro iu , A u re lia n D ră g u ş in , C o n s ta n tin
D u m itru , A le x a n d r in a D id ic e s c u , M ir c e a N ă s ta s e şi N ic o la e M a n e a - e le v i; A le x a n d r u B le n d e a - fu n c ţio n a r,
T u d o ric ă B a rb u - u n re a l ta le n t liric (s a la r ia t la f a b r ic a lo c a lă d e în c ă lţă m in te , şe fu l a te lie ru lu i d e c re a ţie ) ş.a.
L a ş e d in ţa c e n a c lu lu i d in z iu a d e 6 iu lie 1 9 6 2 ( e x tin s ă la n iv e lu l u n u i sp e c ta c o l m a i la rg , c u u n
n u m e ro s p u b lic ) , a u f o s t p r e z e n ţi, c a o a s p e ţi d in p a r te a U n iu n ii S c riito rilo r, s c riito rii D a n D e ş liu , R a d u
B o u re a n u şi G h e o rg h e T o m o z e i, ia r d in p a r te a se c ţie i c u ltu ra le a re g iu n ii A rg e ş , a p a r tic ip a t p r o fe s o ru l
V a s ile Io sif. In a c e la ş i an , la 4 o c to m b rie , c e n a c liş tii şi c e tă ţe n ii d in D ră g ă ş a n i a u a v u t o n o a r e a s ă fie v iz ita ţi
d e u n a lt g ru p de sc riito ri, f o rm a t d in M ih a i N e g u le s c u , Io n H o re a , A u r o r a C o rn u , F lo rin M u g u r, C o n s ta n tin
N is ip e a n u şi V ic to ria A n a T ă u ş a n . P r a c tic a in v ită rii u n o r sc riito ri p e n tru a c u n o a ş te re a lită ţile d ră g ă ş ă n e n e
c u ltu ra le şi n u n u m a i, a c o n tin u a t şi în a n ii u rm ă to ri. A s tfe l, în 1 963, la 6 o c to m b r ie , a u v e n it la D ră g ă ş a n i,
H o r ia Z ilie ru , Io n F ru n z e tti, L iv iu C ă lin şi Io n B ă n u ţă , ia r în a n u l u rm ă to r, la 3 fe b ru a rie , a u f o s t o a s p e ţii
c e n a c lu lu i şi ai o ra ş u lu i, V la ic u B â rn a şi C ic e ro n e T e o d o re s c u . D in tre „ c e n a c liş ti” , a v e a u să se a firm e , cu
tim p u l, p e p la n n a ţio n a l D u m itr u V e le a , A l. F lo rin Ţ e n e , C o n s ta n tin D u m itru , A u re lia n D ră g u ş in , Ilie
G o rja n , N ic o la e C o c h in e s c u , D o ru C ă p ă ta ru şi alţii.
P rin tre c e i m a i a c tiv i m e m b ri ai c e n a c lu lu i, p r in a n ii 61 -6 6 , a m r e g ă s it în p ro c e s e le v e rb a le n u m e le
lu i I u lia n P o p o v ic i şi al F e lic ie i Is to c e s c u , a m â n d o i e le v i a i lic e u lu i şi b u n i p rie te n i. T o t în a c e a s tă p e rio a d ă ,
s -a a f ir m a t C o s te l Ş e rb a n (c o n s e m n a t în re g is tru l d e p ro c e s e v e rb a le la d a ta d e 15 o c to m b rie 1 9 6 4 , c itin d
p o e z iile L u i C o lu m b , L u i E m in e sc u , L u i S a d o v e a n u şi In d e m n , ia r la 2 m a rtie , în a n u l u rm ă to r, p re z e n tâ n d
p o e m e le S a lc ia , M e ta m o r fo z e ş i M u z ă d r ă g ă ş ă n e a n ă , p e n tru c a re a p r im it a p re c ie ri e lo g io a s e ). L a 2 6
o c to m b rie 1 965, a c e la ş i p r o lif ic şi ta le n ta t p o e t - C o n s ta n tin Ş e rb a n c ite a în ş e d in ţa c e n a c lu lu i p o e z ia
C r o n ic ă c â m p e n e a s c ă , în c h in a tă e v e n im e n te lo r d in 1 9 0 7 , ia r la 1 m a rtie 1965 - p o e z ia in titu la tă a lu z iv A ş
v r e a s ă -ţi f i u p ă s to r u l. Î n c e p â n d c u d a ta d e 8 d e c e m b rie 1 9 6 4 , a p ă ru s e şi s e m n ă tu ra lu i Io n C. V a s ile , u n m a i
v e c h i în d r ă g o s tit de lite ra tu ră , c a re tim p d e 7 a n i fu s e s e d e ţin u t p o litic , f iin d e lib e r a t în a c e l an , o d a tă c u to ţi
c e ila lţi c o le g i d in c a te g o ria m e n ţio n a tă .
F e n o m e n u l fire s c al f lu c tu a ţie i p a r tic ip a n ţilo r l a ş e d in ţe le c e n a c lu lu i s - a m a n if e s ta t şi în c a z u l
c e n a c lu lu i d ră g ă ş ă n e a n . N u c le u l d e b a z ă , f o rm a t d in c e l p u ţin 10 -1 5 p e rs o a n e , s -a d o v e d it în s ă v ig u ro s ,
v ia b il şi sta to rn ic , r e u ş in d să s tr â n g ă în ju r u l s ă u n o i şi n o i m e m b ri. I n c e tu l c u în c e tu l, c e n a c lu l lite ra r
d ră g ă ş ă n e a n a d e v e n it c u n o s c u t, d e a c tiv ita te r a şi re u ş ite le sale in te r e s â n d u -s e c h ia r şe fii c u ltu rii re g io n a le
a rg e ş e n e , d e c a re a p a r ţin e a r a io n u l D ră g ă ş a n i, a p o i - d u p ă r e f o rm a a d m n is tr a tiv -te r ito r ia lă d in 1968 - c e i d e
la R â m n ic u -V â lc e a . D u p ă m u ta r e a l a B u c u re ş ti a p ro fe s o ru lu i F lo rin M ih ă ile s c u , c o n d u c e r e a c e n a c lu lu i a
f o s t p r e lu a tă d e p ro f. N iţă P o p e s c u , c a re a ră m a s în a c e a s ta ip o s ta z ă d e ş e f al c e n a c lu lu i tim p d e z e c e an i,
p â n ă în 1 970, c â n d a c e a s tă m is iu n e i- a f o s t în c re d in ţa tă lu i E m il Is to c e sc u . E x p lic a ţia o f ic ia lă a sc h im b ă rii:
N iţă P o p e s c u se a p r o p ia d e v â r s ta p e n s io n ă rii. A d e v ă ra tu l m o tiv e r a î n s ă a ltu l: el fu s e s e e x c lu s d in p a rtid su b
p r e te x tu l c ă a v u s e s e le g ă tu ri c u m iş c a re a le g io n a ră , c u m u lţi a n i în u rm ă .
332
 N o u l c o n d u c ă to r al c e n a c lu lu i (E m . Ist.) a d e s fă ş u ra t a c tiv ita te p â n ă în 1 9 8 0 , c â n d a f o s t n u m it
d ir e c to r la L ic e u l te o re tic , u n d e p ro fe s a . I -a u r m a t în fu n c ţie fo s tu l să u e le v , r e g re ta tu l A u re lia n D ră g u ş in ,
c a re a v e a s ă c o n d u c ă c e n a c lu l tim p d e m a i b in e d e z e c e a n i, p â n ă p r in 1 9 9 1 , c â n d firu l v ie ţii i- a f o s t c u r m a t
fu lg e ră to r, sp re s u rp riz a si d u r e r e a tu tu ro ra . D in 1 9 9 1 , s a rc in a c ă lă u z irii c e n a c lu lu i d in D ră g ă ş a n i a fo s t
în c re d in ţa tă ta le n ta tu lu i p o e t T u d o ric ă B a rb u - u n c o n v iv p lin d e u m o r, c o m p e te n t s fă tu ito r al tin e rilo r.
P riv ită în a n s a m b lu , a c tiv ita te a d e s fă ş u ra tă în c a d ru l c e n a c lu lu i a f o s t fru c tu o a s ă , s p rijin in d u -i şi
s tim u lâ n d u -i p e tin e rii c u în c lin a ţii lite ra re , d e z v o ltâ n d u -le s p iritu l d e a p re c ie re c ritic ă . În a c e a s tă p e rio a d ă ,
a tâ t c o n d u c e r e a c e n a c lu lu i, c â t şi c e ila lţi m e m b ri a i a c e s tu ia , s - a u s tră d u it s ă se o p u n ă , p e c â t a c e a s ta a fo s t
p o s ib il, în c e r c ă rilo r a u to rită ţilo r d e a s u b o r d o n a a c tiv ita te a c u ltu r a lă şi lite ra ră , id e o lo g ie i şi p r o p a g a n d e i d e
p a rtid . U n e le d in tre c e le m a i re u ş ite a c ţiu n i a le c e n a c lu lu i a u f o s t c e le în c a re s - a u o r g a n iz a t c o m e m o ră ri sa u
a n iv e rs ă ri d e d ic a te s c riito ru lu i d r ă g ă ş ă n e a n G ib . I. M ih ă e s c u , la c a re a u f o s t in v ita ţi sc riito ri şi c ritic i litre ra ri
c u n o s c u ţi, p r e c u m D ra g o ş V râ n c e a n u , Io a n A le x a n d ru , N ic o la e C re v e d ia , N ic o la e M a n o le s c u , E m il M a n u ,
A l. O p re a , L a u re n ţiu U lic i, C o n s ta n tin Z ă rn e s c u , A l. A n d rie s c u - e d ito ru l o p e re i lu i G ib . M ih ă e s c u şi alţii.
C u e le v ii m a i m a ri d in c la s e le te rm in a le , d e p r o fil u m a n is t, d e la lic e u , a fo s t r e g iz a tă şi p r e z e n ta tă p ie s a
g ib m ih ă e s c ia n ă C o n fr a ţii, în c ă n e tip ă r ită şi n e ju c a tă p â n ă la a c e a d a tă , n ic ă ie ri în ţa r ă (te a tru l c la s ic u lu i
ro m â n o rig in a r d in D ră g ă ş a n i, a v e a s ă a p a r ă în v o lu m a b ia în 1 974, su b în g r ijir e a lu i L e o n B a c o n s c h i d e la
C lu j). M e rită a fi m e n ţio n a t şi u n r e u ş it „ s c h im b d e e x p e r ie n ţă ” c a re , d e fa p t, a fo s t n u m a i o d e p la s a re a
c e n a c liş tilo r d ră g ă ş ă n e n i la H o re z u , f ă r ă c a ce i d e a c o lo s ă le m a i în to a r c ă v izita!
D u p ă 1 989, a c tiv ita te a c e n a c lu lu i a m a i c o n tin u a t o b u n ă b u c a tă d e v re m e ; tr e p ta t, în s ă , e a s-a
d e s tră m a t şi, în c e le d in u rm ă , a su c o m b a t. În c e rc a r e a d e „ r e a n im a r e ” d in tre a n ii 2 0 0 0 -2 0 0 4 , a fo s t sc u rtă ,
c e n a c lu l s fâ rş in d p r in a se a u to d iz o lv a şi a d e v e n i isto rie . În a c e s t c e n a c lu , şi-a u f ă c u t u c e n ic ia A n g h e l
D u m b ră v e a n u , V irg il M a z ile s c u , A l. F lo rin Ţ e n e , D u m itr u V e le a , Ilie G o rja n ş.a., c a re , m a i tâ rz iu , se v o r
a f ir m a şi în p la n n a ţio n a l.
În C a d ru l C a se i d e C u ltu ră , în c e p â n d c u a n u l 1 9 8 4 , m e m b r ii c e n a c lu lu i, în p rim u l r â n d p o e ţii T e o d o r
B a rb u şi A u re lia n D ră g u ş in , a u e la b o r a t şi e d ita t, tim p d e m a i m u lţi a n i, r e v is ta „ C o n v o rb iri d ră g ă ş ă n e n e ” ,
a le c ă re i p rim e n u m e re a u a p ă ru t p r in h e lio g ra fie re sa u x e ro x a re . A ş a c u m se m e n ţio n e a z ă p e c o p e r ta n r. 6 -
se rie n o u ă , d in d e c e m b rie 1 993, p u b lic a ţia se d o r e a o „ R e v is tă d e o p in ie şi a titu d in e c u ltu r a lă ” . C a r e d a c to r-
ş e f al n u m ă ru lu i m e n ţio n a t, a p a re T e o d o r B a rb u , r e d a c to r - ş e f a d ju n c t fiin d F lo rin N e a g o e , ia r s e c re ta r
re s p o n s a b il d e re d a c ţie - M a ria n B ă ră sc u . În e d ito ria l, T e o d o r B a rb u , c o n s ta tâ n d c u a m ă ră c iu n e d is p e rs a re a
f o rţe lo r sp iritu a le a le o ra ş u lu i, îş i in f o rm e a z ă c itito rii d e s p re r e d e s c h id e re a „ s a lo n u lu i” (g h ilim e le le îi a p a rţin
e d ito ria lis tu lu i) „ d u p ă a p ro a p e u n d e c e n iu d e în tr e ru p e re , d a to ra tă a s p rim ii v r e m u r ilo r ” ( B arbu, 1993, 1) .
N u m ă r u l e s te in te re s a n t şi p r in fa p tu l c ă a n u n ţă în f iin ţa r e a F u n d a ţie i „ G ib M ih ă e s c u ” , c u u n n u m ă r in iţia l de
38 d e m e m b ri, c a re „ ş i-a p ro p u s sp re îm p lin ir e o b ie c tiv e g e n e ro a s e , în d ir e c ţia c u n o a ş te rii, v a lo rific ă rii şi
c e rc e tă rii o p e re i m a re lu i n o s tru s c riito r ”(Ibidem, 3); e ste p u b lic a t şi sta tu tu l fu n d a ţie i. R e v is ta a m a i a p ă ru t, o
v re m e , sp o ra d ic (în m a i 1 997, d e p ild ă , a p ă r e a n r. 8), a p o i a s u c o m b a t, în f a ţa n ă v a le i d e re v iste p riv a te
(m u lte d in tre a c e s te a , a v â n d o v ia ţă sc u rtă ) c a re a u in v a d a t p ia ţa .
F ă r ă a lu a în c o n s id e ra re e d ita re a , im e d ia t d u p ă c e l d e -a l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, a „ M o n ito ru lu i
c o m u n a l” al D ră g ă ş a n iu lu i, p u b lic a ţia ş c o la r ă „ P re lu d ii” a e le v ilo r d e la G ru p u l Ş c o la r B ră tia n u , o ri a p a r iţia
s p o r a d ic ă a u n o r fo i v o la n te , p u te m a p re c ia , f ă r ă te a m ă d e e x a g e ra re , c ă în p e r io a d a p re d e c e m b ris tă ,
„ C o n v o rb iri d ră g ă ş ă n e n e ” a f o s t p r in c ip a la p u b lic a ţie (d e c u ltu ră ) a o raşu lu i!

d ) P r e s a a c tu a lă

O d a tă c u lib e r a liz a r e a p ie ţe i c u ltu ra le , în c o n te x tu l c e le i p o litic e şi e c o n o m ic o -s o c ia le , a u a p ă ru t şi a ici

o se rie de p u b lic a ţii p o litic o -s o c ia le , c u ltu ra le şi s p o rtiv e ; u n e le , c u e x is te n ţe e fe m e re :
- Î n c e p â n d c u a n u l 1 992, a a p ă r u t la D ră g ă ş a n i p u b lic a ţia „ A c tu a lita te a d r ă g ă ş ă n e a n ă ” ; în tr e 1 9 9 2 ­
1 997, p rin tre re d a c to rii să i, tr u d e a şi c u n o s c u tu l p o e t, e p ig ra m is t şi a n im a to r c u ltu ra l lo c a l, T e o d o r B a rb u . În
p re z e n t, c o n d u c e r e a re v is te i este a lc ă tu ită d in A d ria n F u g ă re ţu - d ir e c to r g e n e ra l, A d ria n S a n d a - d ir e c to r
e x e c u tiv şi V io re l T ra n d a f ir - d ire c to r m e d ia , ia r d in re d a c ţie , fa c p a rte : r e d a c to r - ş e f - P e tru ţ D in c u le s c u şi
r e d a c to rii C la u d ia T ra n d a fir, C r is tin a M a rin e s c u şi F lo rin G e o rg e s c u , te h n o re d a c to r fiin d F lo rin N ă s tă s o iu .
- „ I n f o rm a ţia D ră g ă ş a n ilo r ” , „ G a z e tă in d e p e n d e n tă ” . N r. 1 d in d e c e m b rie 1 9 9 6 (A n u l I) îi are în c a s e ta
te h n ic ă p e D u m itr u C h iriţo iu (d ire c to ru l p u b lic a ţie i) şi F lo re a N e a g o e (s e c re ta r g e n e ra l d e re d a c ţie ), d in
re d a c ţie f ă c â n d p a rte M a ria n B u rla n , A d ria n F u g ă re ţu (v iito r r e d a c to r - ş e f a l re v is te i), O lim p iu O rz a şi Iu lia n
R o m a n . În c a s e ta n u m ă ru lu i 2 d in a c e e a ş i lu n ă , a p a re C o le g iu l d e re d a c ţie , f o rm a t d in C . D u m itru , D u m itru

333
C h iriţo iu , p r. D u m itr u B ă la ş a , dr. in g . G h e o rg h e C o n d e i, V a le riu D in c u le s c u , ec. D u m itr u Io rd a c h e , in g .
E u g e n A rm ă ş o iu şi in g . Io n N e a c ş u . L a B J A I V â lc e a , s -a u p ă s tr a t şi n u m e re d in a n u l 1997.
- Î n c e p â n d c u 1 996, a f o s t e d ita t s ă p tă m â n a lu l „ R o m â n ia d e a z i” - S ă p tă m â n a l n a ţio n a l d e in fo r m a ţii,
a n c h e tă ş i a n a liză . D ir e c to r g e n e ra l e r a D u m itr u C h iriţo iu , „ d ire c to r p u b lic a ţie ” - G e o rg e T u le a , d ire c to r
e x e c u tiv - Io n O la ru , ia r re d a c to r ş e f - I o a n a E lv ir a B ic a . P rin tre re d a c to ri: D u m itru C ă p ă ta ru (p e n tru ju d e ţu l
A rg e ş ); la 7 o c to m b rie 2 0 0 0 („ A n u l V ” ) a p ă r e a n r. 117 al p u b lic a ţie i.
- S e ria n o u ă a re v is te i « Ţ â n ţa ru l » ( d ire c to r - C o n s ta n tin P â rv u , re d a c to r ş e f - G e o rg e A c h im ,
r e d a c to r - ş e f a d ju n c t - N ic h i U rs e i), c a re v a a p ă r e a la R â m n ic u -V â lc e a , în c e p â n d c u a n u l 1 9 9 6 , a v e a şi
s u b re d a c ţii, u n a d in tre e le f iin d la D ră g ă ş a n i, şe fu l a c e s te ia e r a T h e o d o r B a rb u ; la m a jo r ita te a n u m e re lo r, n u
s u n t m e n ţio n a te d a te le d e ap a riţie ! Î n c e p â n d d in 1 9 9 8 , la D ră g ă ş a n i a a p ă r u t b ilu n a r u l „ R o m â n ia tu r is tic ă ” ,
a v â n d c o la b o ra to ri ( „ r e d a c to r i”) d in to a tă ţa ra . D ir e c to r g e n e ra l e r a a c e la ş i D u m itru C h iriţo iu , ia r r e d a c to r-
şe f, Iu ri D u ţă , p rin tre re d a c to ri (S e c ţia T u ris m c u ltu ra l şi is to ric ), n u m ă râ n d u -s e şi n e o b o s itu l D o ru C ă p ă ta ru .
- În a n ii 1 9 9 9 -2 0 0 1 , la D ră g ă ş a n i, se e d ita - c a s u p lim e n t la „ A c tu a lita te a d ră g ă ş ă n e a n ă ” - „ R u s id a v a
c u ltu r a lă ” . „ E c h ip a d e r e d a c ţie ” a s u p lim e n tu lu i, e r a a lc ă tu ită d in T e o d o r B a rb u , G h e o rg h e C o n d e i, E m il
Is to c e s c u şi G h e o rg h e P a v e l, r e d a c to r - ş e f al a c e s te ia f iin d p o e tu l, p u b lic is tu l şi e p ig ra m is tu l T e o d o r B a rb u .
D in r e d a c ţie , m a i fă c e a u p a rte G h e o rg h e P a v e l, E m il S to e n e s c u şi - c a re d a c to r p e n tru T ra n s ilv a n ia -
s c riito ru l d e o rig in e d r ă g ă ş ă n e a n ă , A l. F lo rin -Ţ e n e .
- În z iu a d e 2 9 iu n ie 2 0 0 1 , ie ş e a p e p ia ţă s e ria n o u ă a „ G a z e te i D ră g ă ş a n ilo r ” ( s e r ia v e c h e , 1 9 1 4 ). D in
„ E c h ip a d e r e d a c ţie ” , fă c e a u p a rte : T e o d o r B a rb u , G h e o rg h e C o n d e i, E m il I s to c e s c u şi G h e o rg h e P av el.
- L a 1 o c to m b rie 2 0 0 1 , D ră g ă ş a n iu l se îm b o g ă ţe a c u o n o u ă p u b lic a ţie : „ O r iz o n t r o m â n e s c ” - „ R e v is tă
n a ţio n a lă b ilu n a r ă d e in fo rm a re , tu ris m , c u ltu r ă şi c iv iliz a ţie r o m â n e a s c ă ” . C o n s iliu l d ire c to r e r a a lc ă tu it d in
F lo re a N e a g o e , Io n O la ru , M ih a e la T u rc u , M a rc e l T u le a , V a le n tin a L u n g u , G h iz e la C u rt şi D o ru C ă p ă ta ru ,
r e d a c to r - ş e f fiin d F lo re a N e a g o e , ia r s e c re ta r g e n e ra l d e re d a c ţie - M ih a e la T u rc u .
- S ă p tă m â n a lu l „ O r iz o n t s p o r tiv ” d in R â m n ic u -V â lc e a (n r. 0 , d a ta t 2 3 -3 0 a u g u s t 2 0 0 2 ), e d ita t d e S C
P A R T IZ A N S R L . (re d a c to r ş e f - G a b i C â rja liu , „ a d m in is tr a to r ” şi - o v re m e - şi re d a c to r şef, F lo rin M ă n o iu )
a v e a u n c o r e s p o n d e n t sp e c ia l în D ră g ă şa n i.
- L a sfâ rş itu l a n u lu i 2 0 0 6 , S C H O R IA P R E S S R L ( d ire c to r g e n e ra l - B o g d a n H o r ia H o d o ro a g ă ) a sc o s
s ă p tă m â n a lu l „ E x p re s u l d e D ră g ă ş a n i” , c a re „ fa c e d in G ru p u l d e p r e s ă „ M o n ito ru l d e V â lc e a -S p o r t E x p re s ” ;
d ire c to ru l p u b lic a ţie i e r a A d ria n S a n d a , r e d a c to r - ş e f - C ris tia n G lă m a n ; d in re d a c ţie , fă c e a u p a rte g a z e ta ri
c u n o s c u ţi, p rc u m A lin a R o g o b e te , G a b i C â ija liu , B o g d a n N ic u la şi A lin B a rb u , a p o i P e trin e l Ş te fă n e s c u ş.a.
Î n c e p â n d c u n r. 45 d in s e p te m b rie 2 0 0 7 , A lin B a rb u a d e v e n it r e d a c to r - ş e f al s ă p tă m â n a lu lu i, c a re are şi o
v e rs iu n e o n lin e.
L a c e le d e m a i su s, se a d a u g ă c â te v a re v is te ş c o la re , p rin tre c a re „ P re lu d ii” ( „ R e v is tă c u ltu ra l-
ş tiin ţif ic ă a e le v ilo r G ru p u lu i „ B ră tia n u ” D ră g ă ş a n i” ), a p ă r u tă d in 1 9 9 9 , - s e ria n o u ă a p u b lic a ţie i o m o n im e ,
a c ă re i se rie v e c h e a p ă r e a în tr e 1 9 6 9 -1 9 7 9 , şi „ T re p te - „ R e v is tă d e o p in ii c u ltu r a l-ş tiin ţific e şi d id a c tic e ” ,
p u b lic a ţie a Ş c o lii c u cl. I-V III „ T u d o r V la d im ir e s c u ” ; d ir e c to r al şc o lii şi al p u b lic a ţie i - p ro f. G h e o rg h e
V ie ru .
e) M u z e e le
P rim ul m uzeu. În D ră g ă ş a n ii d e a ltă d a tă , a e x is ta t u n în c e p u t d e m u z e u . Is to ric u l D . T u d o r
c o n s e m n a : „ U n m ic m u z e u ş c o la r p o s e d ă ş i Ş c o a la P r im a r ă d e B ă ie ţi d in D r ă g ă ş a n i, c r e a t d e d ir e c to r u l
ei, dl. I o a n P o p e s c u ”. S e c u n o ş te a d in m a n u a le le d e is to rie c ă a ic i se p re s u p u n e a a fi e x is ta t c a s tru l ro m a n
n u m it „ R u s id a v a ” , d a r n im e n i n - a a v u t - în tr e c u t - c u r io z ita te a să -l id e n tific e , să -i s c o rm o n e a s c ă la te m e lii
sa u s ă c o le c ţio n e z e v re o re lic v ă . P rin 1 952, în s u f le ţiţi d e is to ria lo c u lu i, p r e o tu l D u m itru B ă la ş a şi A le x a n d ru
L iţă - d ire c to ru l d e a tu n c i al C a se i d e C u ltu ră a u in iţia t o c o le c ţie m u z e is tic ă în f o s ta c a s ă A m z u le s c u (în
lo c u l c ă r e ia se a f lă a z i C o m p le x u l C o o p e ra ţie i d in P ia ţa R e p u b lic ii). In iţia tiv a a p r im it u n im p u ls şi d e la
S e c ţia M o n u m e n te şi M u z e e d in B u c u re şti.
În 1 957, p r e o tu l D u m itru B ă la ş a şi p r o fe s o ru l E m il P e r s u a u re a m e n a ja t, în tr - o m o d e s tă în c ă p e re d in
s tr a d a 23 A u g u s t (a z i, G ib M ih ă e s c u ), a f la tă p e lo c u l u n d e e s te a z i h o te lu l „ R u s id a v a ” , v e c h e a c o le c ţie
m u z e is tic ă , a d ă u g â n d u -i p ie s e n oi: c io c a n e d in p ia tră , c e ra m ic ă , fo sile p ie tr ific a te , n u m is m a tic ă şi
m a n u s c ris e . C o le c ţia a v e a u n r e g is tru d e in v e n ta r d u p ă m o d e lu l c e h o s lo v a c şi u n r e g is tru d e im p re s ii. D u p ă
d e m o la r e a c a s e i, c a u rm a re a a c ţiu n ii de m o d e rn iz a re a o ra ş u lu i, c o le c ţia a tr e c u t la L ic e u l te o re tic . A ic i, o
m a re p a rte d in p ie s e le a d u n a te c u g r e u şi c u r â v n ă d e c ă tre p r e o tu l B ă la ş a , a u f o s t fu ra te , a ju n g â n d în c o le c ţii
p riv a te sa u în s tră in a te .

334
 M uzeul Viei şi Vinului. După 1968 (anul desfiinţării raioanelor şi al reînfiinţării judeţelor), noua
conducere a oraşului a reluat problema înfiinţării unui muzeu cu specific viticol. Se emite chiar „delegaţia”
cu nr. 6184/septembrie 1973, din care cităm: „ C o m ite tu l E x e c u tiv a l C o n s iliu lu i P o p u la r a l O r a ş u lu i
D ră g ă şa n i, ju d e ţ u l V âlcea, d e le a g ă p e tov. M a r in e s c u N ic o la e , p r o fe s o r p e n s io n a r d in a c e s t o ra ş, p e n tr u a
c u le g e d a te, d o c u m e n te ş i o ric e o b ie c te n e c e s a r e o r g a n iz ă r ii M u z e u lu i O r a ş u lu i D r ă g ă ş a n i ”. Acţiunea de
depistare şi colectare a obiectelor pentru muzeu demarează şi, în câteva luni, se strâng peste o sută de piese,
locul depozitării devenind neîncăpător. Muzeul judeţean contribuie cu 13 vitrine metalice şi cu o colecţie de
tablouri. Clădirea, fiind în litigiu cu fostul proprietar, este câştigată de stat şi devine sediul Casei de Ajutor
Reciproc a Pensionarilor, începând cu aprilie 1974. Colecţia integrală este mutată în fostul local al ICHV,
care a suferit unele recondiţionări determinate de noua funcţie. Se punea accent pe specificul viticol al
muzeului, fapt care explică noul domiciliu. Au fost iniţiate trei secţii:
- S e c ţia V itic o lă (2 încăperi) cu documente vechi despre viticultura din zona Drăgăşanilor, ustensile şi
inventar viti-vinicol local (zdrobitori, teascuri, linuri, butoaie etc.);
- S e c ţia d e A r tă , cu 3 încăperi, în care au fost expuse tablouri ale pictorului Petru Mogoş din perioada
anilor 1920-1934 (portrete, peisaje vâlcene, de la câmpie şi de la munte);
- S e c ţia d e A r h e o lo g ie , cu 3 încăperi, cuprinzând 9 vitrine, în care erau expuse, în ordine cronologică,
unelte din piatră aparţinând diverselor epoci istorice arhaice, ceramică veche, cărămizi romane, tubulatură
din ceramică romană şi mozaic roman din majolică, fosile pietrificate de animale din cuaternar. Muzeul
putea fi vizitat de public.
În octombrie 1974, vicepreşedintele de atunci al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ion Jinga,
îndeamnă conducerea muzeului să solicite oficializarea muzeului, pentru a fi trecut în circuitul turistic
naţional. Solicitarea a fost înaintată imediat, fiind motivată de lipsa independenţei muzeului ca instituţie şi
greutatea întreţinerii acestuia din fondurile Staţiunii. În paralel, Consiliul Popular emite şi un act normativ
(Decizia nr.201/1974), prin care numeşte un colectiv responsabil de pregătirea şi amenajarea muzeului, care
urma să fie oficializat. Din colectivul numit, făceau parte: Petre Liţă - primarul oraşului; Nicolae Ignat,
vicepreşedintele Consiliului Popular; Gheorghe Burlan, Secretarul Consiliului Popular; Marin Ciurduc,
directorul Casei de cultură; Nicolae Marinescu, profesor pensionar; Dumitru Bălaşa, cercetător istoric; Eugen
Enescu, profesor de istorie; Gheorghe Pavel, profesor de istorie; Tony Ciolacu, directorul ICHV.
După câteva luni, a sosit şi decizia de oficializare a „M uzeului V iticulturii”. În prezent, se află în
derulare un „Proiect de reabilitare a Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani”,
proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, despre care se va amănunţi mai jos,
la capitolul TURISMUL.
f) C i n e m a t o g r a f u l
Despre cinematograf în Drăgăşani, cea mai veche informaţie datează din 9 octombrie 1921, când
Primăria oraşului cerea preşedintelui comisiei interimare a oraşului Râmnicu-Vâlcea, să-i comunice „dacă
cinematografele din oraşul Râmnicu-Vâlcea plătesc curentul electric cu preţul jum ătate” decât acela pe care-l
plătesc ceilalţi abonaţi. Din această adresă, reiese că în Drăgăşani, cinematograful funcţiona deja şi exista o
cerere de reducere a plăţii energiei electrice. Redăm integral - în ortografia expeditorului - răspunsul din 8
februarie 1922, dat de G. Şerbănescu din oraşul Drăgăşani: „Subsemnatul, conform planului depus la D-vs.
în baza uzinei oraşului, am construit în anul trecut, conform autorizaţiei date de către Consiliul Comunal, o
sală proprie de cinematograf şi teatru. În timpul când cinematograful meu a început să funcţioneze, nu mai
exista în oraş alt cinematograf. Cum eu însă am fost primul în această branşe (sic!) şi ţinând seama că localul
meu nu mai are alte venituri ca celelalte localuri din oraş, socotesc că este o măsură nedreaptă, obligându-mă
pe mine a întrerupe repre-zentaţiile şi a le da altora proprietatea. În atare caz, socotesc că este drept a avea
întâietate a alege zilele necesare mie pentru spectacole de cinematograf. Totodată, rog a avea în vedere şi
instalaţia făcută la mine, cum şi aparatul, care este un sistem din cele mai noi”. Semnează G. Şerbănescu,
Drăgăşani, proprietar local, C inem a T raian, str.(ada) Traian. În rezoluţia pusă pe corespondenţă, se arată că
se va ţine seama de „cererea de faţă a petiţionarului” . Rezultă că primul cinematograf în Drăgăşani, a fost
„C inem atograful T ra ia n ” înfiinţat în 1921, care funcţiona în localul special construit de G. Şerbănescu pe
str. Traian (unde, ulterior, va funcţiona magazinul de fierărie). La 12 februarie 1922, proprietarul adresa
preşedintelui Comisiei interimare a oraşului Drăgăşani o cerere, prin care făcea cunoscut că a hotărât ca în
fiecare duminică să dea „reprezentaţii de cinem atograf’ în sala „Cinema Traian”, proprietatea lui şi cerea
autorizaţie să se folosească de curentul electric de la uzina oraşului.

335
 A l d o ile a c in e m a to g r a f d in D ră g ă ş a n i, a f o s t c e l al lu i G u s ta v L e rc h şi M A m z u le s c u . E l fu n c ţio n a în
lo c a lu l lu i M A m z u le s c u . A flă m a c e a s ta d in tr-u n d o c u m e n t d a ta t 4 fe b ru a rie 1 9 2 2 , c â n d G u s ta v L e rc h
a d r e s a p re ş e d in te lu i C o m is ie i in te rim a re a o ra ş u lu i o c e re re p r in c a re s o lic ita c u re n t e le c tric „ n e c e s a r
f u n c ţio n ă rii c in e m a to g ra fu lu i d in lo c a lu l d -lu i M . A m z u le s c u , p e n tru z ile le d e j o i a şi d u m in ic a ” .
C. A d a m ia d e , p r e ş e d in te le C o m is ie i in te rim a re , c e r e a şe fu lu i u z in e i e le c tric e s ă o b s e rv e in s ta la ţia şi „ a fa c e
ra c o rd u l p e n tru a i se p u te a d a c u re n tu l e le c tric ” . L a a c e s t o rd in , ş e fu l u z in e i ră s p u n d e a , la 4 fe b ru a rie 1922,
c ă „ În tru c â t in s ta la ţia n u e s te p r e v ă z u tă c u a p a ra te le n e c e s a re u n u i c in e m a to g r a f şi c u m la m p a c in e m a ­
to g r a f u lu i e s te m a re c a a m p e ra g iu , n e este im p o s ib il a f u rn iz a c u re n t, d e o a re c e m a i a v e m u n c in e m a to g r a f în
lo c a lita te şi, c u m se ştie p r e a b in e c ă m o to r u l u z in e i e s te d e fe c t, n u p u te m p e rm ite d e c â t s ă jo a c e fie c a re p e
râ n d , a d ic ă în tr - o s e a ră u n u şi în a lta a ltu l, sa u u n c in e m a to g r a f s ă jo a c e d e la o r a 6 -8 şi c e lla n t (sic !) d e la
1 0 -1 2 se a ra , în a c e e a ş i z i” . R e fe ra tu l lu i A n to n C e rn e s c u , şe fu l u z in e i, a f o s t tr im is în c o p ie lu i G u s ta v L e rc h .
L a 6 fe b ru a rie 1 922, A . C e rn e s c u a d u c e a la c u n o ş tin ţă c ă n u m a i p o a te „ f u r n iz a c u r e n t e le c tric p e n tru
c in e m a to g ra f, a tâ ta tim p c â t c a p u l m o to r u lu i c e l m a re (d e c i e ra u d o u ă m o to a re ) v a fi sp a rt. În c a z c o n tra r,
s â n te m e x p u ş i a a g r a v a s p ă rtu r a m o to r u lu i s a u în c e l m a i e x tre m c a z s ă jo a c e p e râ n d , în s ă n ic id e c u m
a m â n d o i în a c e e a ş i z i” . P rim a ru l o ra ş u lu i - C . A d a m ia d e h o tă ră ş te c a s ă se p u n ă în v e d e re „ p ro p r ie ta r ilo r d e
c in e m a to g r a f a c e s t re fe ra t, sp re a lu a c u n o ş tin ţă d e c o p rin s u l lu i şi a se c o n f o r m a ” . P ro b a b il c ă p ro p rie ta rii
c e lo r d o u ă c in e m a to g ra fe a u c o n v e n it şi ş i-a u s ta b ilit u n p ro g ra m a lte rn a tiv . În to a m n a a c e lu ia ş i a n (1 9 2 2 ), la
5 n o ie m b rie , şe fu l u z in e i - E ftim ie (?) C o rn e s c u r a p o r ta p rim a ru lu i c ă „ p â n ă la o r a 10 s e a ra c în d n u s â n t
r e p re z e n ta ţii c in e m a to g ra fic e , f u n c ţio n e a z ă n u m a i u n m o to r. C â n d sâ n t r e p re z e n ta ţii c in e m a to g ra fic e , este
n e v o ie a fu n c ţio n a d o u ă m o to a re p â n ă la o r a 12 n o a p te a , u n u l s in g u r n e p u tâ n d d is trib u i f o r ţa n e c e s a r ă ” . În
c o n s e c in ţă , f iin d c ă u n m o to r tr e b u ia s ă f u n c ţio n e z e d o u ă o re m a i m u lt „ n u m a i p e n tru c in e m a to g r a f ” , p ro p u n e
c a „ s ă se m a jo re z e p la ta c u re n tu lu i d e la 5 0 d e le i la 100 d e le i d e re p r e z e n ta ţie ” . P rim a ru l a p ro b ă .
S e p a re c ă p r o p rie ta ru l c in e m a to g ra fu lu i „ T r a ia n ” a v e a m a i m u ltă „ tre c e re ” . L a 2 4 n o ie m b rie 1 922,
şe fu l u z in e i r a p o r ta p r im a ru lu i c ă n u m a i p o a te „ f u r n iz a c u re n t e le c tric c in e m a to g ra fu lu i D -lu i A m z u le s c u
d in a c e s t o r a ş ” , p â n ă ce m o to ru l c e l m a re n u v a fi m o n ta t. În c o n s e c in ţă , p ro p u n e a i se p u n e în v e d e re
„ a n tre p re n o ru lu i de c in e m a to g ra f, a n u m a i a d u c e film e şi d e c i a fa c e c h e ltu ie li z a d a r n ic e ” . În tre tim p ,
m o to ru l a f o s t m o n ta t. L a 25 d e c e m b rie 1 922 , G u s ta v L e rc h c e r e a p r im a ru lu i c a s a la c e are „ în a r e n d ă d e la
D -l M ih a i A m z u le s c u , s ă fie ilu m in a tă to ta l şi în s p e c ia l p e n tru r e p r e z e n ta ţia d e c in e m a to g r a f f (sic !) ce v a
a v e a lo c în se rile c a re se în c e p de j o i 2 6 c u re n t, s u c c e s iv ” . C e re r e a se a p ro b ă . P ro b a b il c ă c in e m a to g ra fu l
„ T r a ia n ” fu n c ţio n a s e în z ile le C ră c iu n u lu i. În tre tim p , u n c in e m a to g r a f (al lu i P e tre s c u ) a f u n c ţio n a t în c u r te a
c a s e lo r lu i T u d o ric ă Ilie sc u . D e a ic i, s-a m u ta t la C o o p e ra tiv a d e c o n s u m , u n d e u lte r io r a fo st o b ru tă rie (p e
str. L e n in ). S p o ra d ic , a u m a i r u la t film e şi în s a la d e r e c e p ţii a G im n a z iu lu i (v iito ru l lic e u a g ric o l). P rin 1 955,
fu n c ţio n a u n c in e m a to g r a f în s a la d e r e c e p ţii a Ş c o lii „ L a u ra S im u le s c u ” ( „ lic e u l c u c e a s ”). În a n u l 1 962,
c in e m a to g ra fu l s - a m u ta t în lo c a lu l p ro p riu , r id ic a t v iz a v i, p e str. 23 A u g u s t 3 5 , su b n u m e le de
C inem atograful „23 A ugust” , a p o i C inem atograful „P rogresul” - n u m e p e c a re îl p ă s tr e a z ă şi a z i, a v â n d
o c a p a c ita te d e 2 9 9 d e lo c u ri. În to a m n a a n u lu i 1 974, în v e c h e a s a lă d e sp e c ta c o le a L ic e u lu i T e o re tic , a
r e in tra t în fu n c ţiu n e „C inem atograful T ineretului” , c u o c a p a c ita te d e 2 0 0 d e lo c u ri. În u r m a c u tre m u ru lu i
d in m a rtie 1977, c lă d ir e a f iin d a fe c ta tă , c in e m a to g ra fu l a fo s t sc o s d in f u n c ţiu n e ; u n a n m a i tâ rz iu , el a fo s t
d e m o la t, îm p r e u n ă c u t o t e d ific iu l lic e u lu i. C in e m a to g ra fu l „ P r o g re s u l” , c a u rm a re a g e n e r a liz ă r ii e x p lo z iv e a
sis te m u lu i d e te le v iz iu n e , a fo s t e m in a m e n te p ă ră s it, n u m ă ru l s p e c ta to r ilo r a s c ă z u t d ra m a tic , n e m a ia s ig u râ n d
în c a s ă rile n e c e s a re su b z is te n ţe i. P e 10 iu n ie 2 0 1 1 , s -a in a u g u ra t u n n o u c in e m a to g ra f, c a u rm a re a re n o v ă rii
şi c o n c e s io n ă rii v e c h ii să li a b a n d o n a te a n i b u n i, d u p ă 1 989.

336
S c r iito r u l p r o f. E m i l I s to c e s c u , în v iz ită la c ă r tu r a r u l
A r h i m . V e n ia m in M ic l e d e la M - r e a B is tr iţa

337
 PRIM ĂRIA DRĂGĂŞAN I
C A S A D E C U L T U R Ă “ GIB M IH Ă E S C U ”

O R G A N IZ E A Z Ă
ÎN SALA “MUGUR ISĂRESCU”

EXPOZIŢIA DE COSTUME,
CUSĂTURI POPULARE SI
OBICEIURI

VERNISAJ - 29 IUNIE 2002, ORELE 16.31)

PERIOADA: 29 IUNIE - 29 IULIE 2002
U n a fiş p u b lic ita r d e s p r e u n a d in tr e r e n u m i te l e m a n ife s tă r i c u ltu r a le d in a n ii 2 0 0 0

338
 C ap . V II- O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II

1. A S IS T E N Ţ A M E D IC O -S A N IT A R Ă
P rim ii n o ş tri s tră m o şi, d a c o -g e ţii, tr ă ito ri şi p e a c e s te lo c u ri - la B u r id a v a (O c n e le M a ri), R u s id a v a , „în
z o n a d in tre D ră g ă ş a n i şi M o m o te ş ti” (S ilv iu P u re c e ) e tc . - „ în m e d ic in ă e ra u fo a rte m e şte ri: în v ă ţa ţii g re c i au
ră m a s u im iţi d e ş tiin ţa lo r ( a d a c ilo r, n. n ., I. S .), d e fe lu l c u m v in d e c a u b o lile . În sp e c ia l, i- a im p re s io n a t
fa p tu l c ă d a c ii p u n e a u în le g ă tu r ă s ă n ă ta te a tr u p u lu i c u c e a a s u f le tu lu i” ( G iurescu, f. an, 53).
În tr- u n a c t d e ju d e c a tă d in 1 704, a flă m d e s p re u n c o n f lic t în tre V la d lo g o fă tu l şi m o ş n e n ii d in
G â rd e ş ti, c a re s -a s o ld a t c u r ă n ir e a g r a v ă a lo g o fă tu lu i. În a c tu l d e ju d e c a tă , se v o rb e ş te d e fa p tu l c ă p o p ii
C h irc a şi G iu r a îm p r e u n ă c u d ia c o n u l D u m itra ş c u , re p re z e n ta n ţii m o ş n e n ilo r d e a ic i a u fo s t o b lig a ţi să-i
p lă te a s c ă lu i V la d b a n ii p e c a re a c e s ta „ a u c h e ltu i t p e b ă r b ie r ii” în tim p u l tra ta m e n tu lu i.
P re z e n ţa u n u i d o c to r F e ra ru e s te a te s ta tă în tim p u l r e v o lu ţie i lu i T u d o r V la d im ir e s c u , la 18 fe b ru a rie
1 821, d a r n u m a i c a r e f u g ia t d in C ra io v a . În a c e la ş i an , l a D ră g ă ş a n i, este m e n ţio n a tă e x is te n ţa u n u i d o c to r -
A n a s ta s ie H ris to p o l, în c ă d in 1 821; a c e s ta s tu d ia s e m e d ic in a în I ta lia şi, a ju n s la B u c u re ş ti, s - a în r o la t în
m iş c a re a e te ris tă , f iin d lu a t p r iz o n ie r d e c ă tre tu r c i în lu p te le d e la D ră g ă ş a n i ( Ş erban, 2004 , 189). E ste , de
a s e m e n e a , u til d e m e n ţio n a t, fa p tu l c ă H a g i P ro d a n - r e v o lu ţio n a ru l d e la 1 821, r ă n it g ra v la D ră g ă ş a n i în
lu p te le c u tu rc ii, a f o s t tr a n s p o r ta t la „ sp ita lu l d in c a s e le E p is c o p ie i R â m n ic u lu i” (Ib id e m ).
În p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l X IX -le a , to ţi m e d ic ii „d e o c r u g ” d e la R â m n ic u -V â lc e a , a u a c o rd a t
a s is te n ţă m e d ic a lă în în tr e g ju d e ţu l, in c lu s iv în D ră g ă ş a n i (Soare , 2010, 641-645) . A ic i, c a şi în a lte c e n tre ,
se a c o r d a şi o a re c a re a s is te n ţă c o n tra p la tă , în sp e c ia l p e n tru c a z u rile d e ră n iri d e c ă tre m e d ic i e m p iric i, în tre
c a re se n u m ă ra u b ă r b ie rii şi m o a ş e le
În p e r io a d a 1 8 6 2 -1 8 7 2 , ş i- a d e s fă ş u ra t o p a rte d in a c tiv ita te la D ră g ă ş a n i, c a m e d ic al a ro n d is m e n tu lu i
O ltu l şi O lte ţu l, d o c to ru l Io n T o ro k (T e re c ) - f o s t f e lc e r (Şerban , 2004, 190) . În a c e s t in te rv a l, la 2 9
n o ie m b rie 1 8 6 5 , are lo c re o r g a n iz a r e a sp ita lu lu i d in D ră g ă şa n i: în tr - o a d r e s ă d e r ă s p u n s a d r. N . Z o g ra p h o s ,
se m e n ţio n e a z ă p ro ie c tu l „ p e n tru c h e ltu ie lile in s ta lă rii p e r s o n a lu lu i S p ita lu lu i D ră g ă ş a n i” ( Ib id e m ). N u
c u n o a ş te m d a ta în f iin ţă r ii s p ita lu lu i d in D ră g ă ş a n i. A r h iv a a n u lu i 1 8 6 5 , n e o f e r ă u rm ă to a r e le d ate:
- la 10 m a i, su b p re fe c tu l S im u le s c u ră s p u n d e la O rd in u l 5 0 7 9 / 1 8 6 6 c u p riv ire la „ a lto ire a c o p iilo r ”
(e ste v o r b a d e s p re e f e c tu a re a v a c c in u lu i a n tiv a rio lic , e f e c tu a t d e „ m e d ic ii d e a r o n d is m e n t” );
- la 5 iu lie , se r a p o r te a z ă d e c ă tre p la s a D ră g ă ş a n i c u p riv ire la „ b o a la tu r b ă r ii” ;
- în a c e la ş i an , a d m in is tra to ru l p lă ş ii O ltu l (D ră g ă ş a n i) tr im ite a o lis tă c u c o m u n e le c a re a v e a u p o ru m b
stric a t, în le g ă tu r ă c u „ b o a la e p id e m ic ă a p o ru m b u lu i stric a t (p e la g ra ) ” ;
D u p ă p r o p rie ta te a s a d e la V u ltu re ş ti, d r. T o ro k se m a i n u m e a şi V u ltu re s c u . În lu c ră rile d e
îm p r o p r ie tă r ir e e fe c tu a te în tr e a n ii 1 8 6 5 -1 8 6 7 , în D ră g ă ş a n i îl g ă s im şi p e d r. V u ltu r e s c u „ c u m is ia d e m e d ic
d e a r o n d is m e n t”. L a 1 se p te m b rie 1875, d r. V u ltu r e s c u e s te tr e c u t c u 4 0 0 d e s tâ n je n i lo c d e c a s ă în
v a tr a tâ rg u lu i D ră g ă ş a n i. In 1 870, la s p ita lu l o ra ş u lu i e r a m e d ic p r o v iz o r iu I. Ira ş c u şi lo c u ito rii c e re a u
M in is te ru lu i d e In te rn e s ă le n u m e a s c ă m e d ic p e d r. în m e d ic in ă C . C riste sc u .
Î n c e p â n d c u to a m n a a n u lu i 1877, în sp ita l a u fo s t in te rn a ţi ră n iţi d in lu p te le p u rta te c u tu r c ii în
B u lg a ria . O te le g r a m ă tr im is ă d e p r e f e c t m in is tr u lu i a f a c e r ilo r e x te rn e , p r e c iz a c ă „ S o s in d la D ră g ă ş a n i 201
s o ld a ţi b o ln a v i şi ră n iţi, a u fo s t fo a rte b in e p rim iţi d e c e tă ţe n i, fo a rte b in e n u tr iţi, li s-a u o fe rit p ă tu ri, ru fă rie ,
a c o p e ră m in te ; se în tr e ţin 45 s o ld a ţi m a i u ş o r b o ln a v i, d e c ă tre lo c u ito rii d in D ră g ă şa n i: s -a u p r im it la R â m n ic
139, p e n tru c a re a c o lo s - a c o n trib u it d e c ă tre c e tă ţe n i c u to a te c e le n e c e s a r e ” . R ă n iţii fă c e a u p a rte d in a c e i
o s ta ş i d e s p re c a re c o r e s p o n d e n ţii z ia r e lo r „ B u n d ” (B e rn a ) şi „ G a z e ta d e C h ic a g o ” (S U A ), s c ria u la 2 7 a u g u s t
1877: „ n ic io d a tă n -a ş fi c r e z u t s ă v ă d a tâ ta b r a v u r ă la o tr u p ă . . . a r m a ta ro m â n ă m e r ită a fi p u s ă lâ n g ă o ric e
a r m a tă a E u ro p e i şi o ric in e p o a te fi m â n d ru d e so lii şi o fiţe rii ei c a re a u d a t p ro b e a tâ t d e s tră lu c ite d e
v ite jie ” . S a u a lt c o re s p o n d e n t s tră in d e s p re lu p te le d e la G riv iţa : „ C u în d â rjire d e n e c re z u t, s-a u a r u n c a t în
a c e a s tă v a le a m o rţii . . . a v a n s â n d m e re u . . . , lă s â n d în u r m a lo r u n lu n g ş ir d e m o rţi şi d e m u rib u n z i. A u
fo s t a c te de e ro is m c a re n u se p o t p o v e s ti” . C u s â n g e le lo r, a u c â ş tig a t in d e p e n d e n ţa . O s ta ş ii ră n iţi a u fo s t
tr a n s p o r ta ţi în in te rio ru l ţă rii. D in tre a c e ş tia , fă c e a u p a rte şi c e i ce se a fla u in te rn a ţi în s p ita lu l m ilita r d in
D ră g ă şa n i.

339
 Doctorul Condemin raporta prefectului de Vâlcea că „acest spital este compus din 52 de paturi” şi că
„are trebuinţă de 25 plapome de lână, 169 de cearceafuri, 104 feţe de pernă, 52 perechi de papuci” pentru
care insista să-i fie trimise de urgenţă, spre a nu suferi serviciul. La 22 octombrie 1877, Serviciul medical al
Spitalului Drăgăşani înainta „două state de prezenţă şi unul de solda personalului medical al Spitalului pe
luna octombrie 1877”, semnate de Dr. Condemin. Dr. Nicolae Condemin era fiul lui Josef Condemin,
negustor francez stabilit în România împreună cu alţii, după 1842. S-a născut la 24 decembrie 1850. A urmat
cursurile facultăţii de M edicină din Bucureşti, pe care le absolvă în mai 1875. Şi-a început activitatea
medicală în Drăgăşani. În 1881, dr. Condemin, de 31 de ani, figurează în „lista cu persoanele cu drept de a fi
alegători în Camera de comerciu”. În urma unui conflict local, s-a transferat la Craiova şi apoi la Piteşti.
Alexandru Odobescu menţionează că „nevasta lui Labouret (negustor francez de vin stabilit în Drăgăşani), e
fata lui Condemin”, deci sora doctorului Nicolae Condemin. Din state, aflăm că spitalul avea o moaşă (Elena
Popescu) plătită cu 100 de lei pe lună. Dr. Condemin primea 300 de lei, plus 100 de lei pentru deplasări. În
aceeaşi zi, i se raporta prefectului că în urma inspecţiei efectuate în spital de către medicul acestuia, s-a
constatat că unitatea „are mare necesitate de lemne şi d. antreprenor încă n-a depus lemnele trebuitoare” . El
cere ca antreprenorul să fie invitat „a depune lemnele la tempu (sic!), ca să nu sufere serviciul spitalului, căci
tempul ernei înaintează şi transportul va deveni mai dificil”. Semnează medicul menţionat.
La 20 noiembrie, acelaşi an, sunt înaintate statele pe luna noiembrie. În acestea, mai apare un medic,
Logiescu, plătit cu 99,96 lei lunar. Aşa cum rezultă dintr-un alt document, datat 24 noiembrie 1877 şi trimis
Consiliului de Hygenă şi Salubritate Publică Vâlcea, cuprinzând „compturile aquestui Spitalu pentru
bolnavi(i) civili pe luna octombrie...”; conturile sunt compuse din următoarele piese:
„- 1 Registru de nutrimentu (hrană, n. red.);
- 2 foi de cheltuieli;
- 1 Registru de medicamente;
- 2 liste specificate; 15 foi dietă;
- 34 de bilete de internare a bolnavilor;
- 31 de bonuri zilnice.
(ss) Medicul Spitalului, Dr. Condemin”.
Din document, rezultă că în cursul lunii octombrie 1877 fuseseră internaţi 34 de pacienţi, fapt care
evidenţiază că aici era o unitate activă şi destul de avansată.
La 10 octombrie 1878, spitalul Drăgăşani funcţiona într-o casă particulară; proprietarul acesteia era
Grigorie Vlădescu. La data de mai sus, acesta înainta preşedintelui Comitetului Permanent al judeţului
Vâlcea, următoarea cerere: „Subscrisul, văzând trebuinţa de un local pentru Spit(alul) Drăgăşani, declar că
dau în vânzare casele mele ce am în acel oraş, cu toate dependenţele şi teritoriul lor în care se găseşte chiar
astăzi spitalu, cu preţu redus pentru Cassa judeţului, 12.000franci. Astfelu că cu aceasta, judeţu ar scăpa de
o chirie anuală ce o plăteşte deja şi are să plătească în viitoru”. A doua zi, la 11 octombrie, Comitetul
Permanent cerea referinţe „d-lui inginer, care să meargă în localitate şi să dea relaţii cu privire la construcţia
caselor, soliditatea lor, cum sunt împărţite şi ce întindere are locul ce depinde de aceste case, precum şi cât ar
costa cumpărarea lor”.
Inginerul şef Sanchetti de la Serviciul Drumurilor, raporta prefectului, la 22 octombrie 1878, rezultatul
investigaţiilor făcute la faţa locului, însoţite de o schiţă a amplasamentului şi de sugestiile doctorului
Condemin. Obiectivul cu terenul aferent, este evaluat la 8.847 lei. Nu avem date cu privire la demersurile ce
vor fi urmat, însă din descriere, rezultă că proprietatea în speţă se afla unde este acum spitalul municipal. Se
pare că proprietatea lui Vlădescu a fost cumpărată de Mişu Filipescu şi acesta a făcut un schimb de teren cu
Costache Nicolescu.
Legea sanitară din 1881 statuează înfiinţarea spitalelor de stat, desăvârşind emanciparea instituţiilor
medicale şi a personalului deservent, de sub tutela bisericii. Conform Dicţionarului geografic al judeţului
Vâlcea, în 1891-1892, găsim spitalul desemnat ca fiind întreţinut de judeţ, având „15 paturi, cu un medic
primar al spitalului, un subchirurg econom. Cu întreţinerea personalului, se cheltuieşte anual 7.800 de lei,
iar cu hrana bolnavilor, iluminatul spitalului, medicamente, cumpărare de instrumente, încălzit, chiria
localului şi mobilier, se cheltuieşte anual până la 9.391 de lei. Oraşul Drăgăşani subvenţionează acest spital
cu 3.500 lei anual” (A lessandrescu, 1893, 138). Faptul că în 1891-1892 se plătea încă chirie, este o dovadă
că oferta lui Gr. Vădescu nu fusese acceptată.
Un spital cu local propriu, aflăm în Drăgăşanii anului 1895. Realizarea lui se datorează unei acţiuni
filantropice din anul 1887, când proprietarul - Costache Niculescu a lăsat prin testament, un teren în centrul
oraşului şi a depus - în bonuri rurale - suma de 100.000 de lei la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni din
340
B u c u re ş ti, p e n tru c o n s tru ire a u n u i sp ita l. T e s ta m e n tu l, a u te n tific a t d e T rib u n a lu l d in R â m n ic u -V â lc e a la 30
ia n u a rie 1887, p re v e d e rid ic a r e a u n u i sp ita l c u e ta j, p e te re n u l d o n a t d in p r o c e n te le re a liz a te tim p d e 3 a n i d e
la m o a r te a d o n a to ru lu i. T e s ta to ru l m a i c e re c a , d u p ă c o n s tru ire a sp ita lu lu i, s ă se în tr e ţin ă p e v e c i 10 p a tu ri în
sp ita l şi s ă se f a c ă îm b u n ă tă ţir ile şi r e p a ra ţiile p o s ib ile . P rim ă r ia o ra ş u lu i, în c a lita te d e lo c a ta ră , c o n s id e râ n d
c ă te re n u l d o n a t, f iin d în p lin c e n tru l o ra ş u lu i, e s te im p r o p r iu a ş e z ă rii u n u i s p ita l, a p r o c e d a t l a u n sc h im b d e
te re n şi a in tr a t în p o s e s ia a c tu a lu lu i te r e n - m u lt m a i m a re , c a re c u p r in d e a şi te re n u l p e c a re s - a c o n s tru it
lic e u l te o re tic şi c a re , la d a ta s c h im b u lu i, a p a r ţin e a m o ş ie ru lu i F ilip e sc u .
In a u g u r a r e a s p ita lu lu i s - a f ă c u t în a n u l 1 8 9 5 ; c lă d ir e a e r a c o m p u s ă d in tr-u n c o rp c e n tra l c u 2 sa lo a n e
m a ri, re z e rv e , c a n c e la rie , s a lă d e c o n s u lta ţii şi p a n s a m e n te , d e p o z it d e fa rm a c ie şi e fe c te , în c a d r a t d e lo c u in ţa
in te n d e n tu lu i la d r e a p ta şi b u c ă tă ria l a stâ n g a , c o rp u l c e n tra l a v â n d în sp a te m o r g a şi sp ă lă to ria . E ste
iz b ito a re a s e m ă n a r e a a c e s to r c lă d iri c u c e le a le lu i G r. V lă d e s c u , d e s c ris e d e in g in e ru l S a n c h e tti. N - a r fi
e x c lu s c a N ic o le s c u să fi c u m p ă r a t te re n u l şi c a se le lu i V lă d e s c u şi p r im ă r ia s ă fi f ă c u t re a m e n a jă ri!
În a in te de 1895, se m e n ţio n e a z ă c ă au funcţionat la S p ita lu l d in D ră g ă ş a n i, şi d o c to rii Popovici şi
F rie d m a n n . A m s u b lin ia t c u v in te le „ a u fu n c ţio n a t” , fiin d c ă d e s p re u n m e d ic c a re s ă fie a n g a ja t e x c lu s iv al
o ra ş u lu i D ră g ă ş a n i, se v a v o rb i m a i tâ rz iu . P e n tru a c e a s tă p e rio a d ă , s -a u m a i p ă s tra t în a r h iv a in s titu ţie i,
m e n ţiu n i ră z le ţe d e s p re dr. S o iu şi su b c h iru rg u l Io a n C o n s ta n tin e s c u . S in g u ru l a c t g ă s it, e s te u n p ro c e s v e rb a l
d e in s p e c ţie d in 1897 al dr. C. C o n s ta n tin e s c u , m e d ic p r im a r al ju d e ţu lu i, c a re fa c e a p re c ie ri p riv in d s ta re a
ig ie n ic o -s a n ita ră a sp ita lu lu i, m o d u l s a tis fă c ă to r al a d m in is tră rii d e c ă tre d r. S o iu şi m e n ţiu n e a c ă s -a u
în r e g is tr a t d o u ă c a z u ri d e c o n ju n c tiv ită g ra n u lo a s ă , iz o la te . D in p u n c t d e v e d e re n u m e ric , s itu a ţia
p e r s o n a lu lu i s a n ita r c a re a fu n c ţio n a t d e la 1 o c to m b rie 1 8 9 7 p â n ă la 1 se p te m b rie 1 8 9 8 , a f o s t u rm ă to a re a :
„ u n m e d ic al S p ita lu lu i J u d e ţe a n R â m n ic u şi [al] U rb e i D ră g ă ş a n i” , u n u l a l p lă ş ii O ltu - O lte ţu d e Jo s (a
c ă re i re ş e d in ţă e r a la D ră g ă ş a n i), u n a g e n t sa n ita r, u n s u b c h iru rg in te n d e n t şi o m o a ş ă ( S itu a ţi u n e a 1 8 9 8 ,
24) ; d in a c e e a ş i situ a ţie , a flă m c ă „ M e d ic u l u rb e i D ră g ă ş a n i a d a t 2 8 2 7 c o n s u lta ţiu n i g ra tu ite , d in tre c a re
2 6 7 7 la d is p e n s a re şi 151 - la d o m ic iliu l b o ln a v ilo r să ra c i; d in a c e ş ti b o ln a v i, 5 6 8 a u f o s t a tin ş i d e frig u ri
p a lu s tre , 8 - d e p e la g r ă şi 7 a c c id e n te s ifilitic e ; a u fă c u t d o u ă a u to p s ii m e d ic o - le g a le ” (I b id e m , 27) .
C a m ă s u ri p re c o n iz a te p e n tru v iito r, se sta b ile a u , p rin tre a lte le , u rm ă to a re le :
„1 . S ă se p r e v a d ă p e n tru a n u l v iito r, u n p o s t d e m e d ic al u r b e i, c o n fo rm le g ii sa n ita re , c ă c i s e rv ic iu l
m e d ic a l s -a în d e p lin it d e m e d ic u l sp ita lu lu i lo c a l (d in R â m n ic u -V â lc e a , n . re d .);
2. S ă p ro c u re in s tru m e n te le n e c e s a re m e d ic u lu i c o m u n e i, a g e n tu lu i s a n ita r şi m o a ş e i c o m u n a le ”
(Ib id e m , 35) .
U n p ro c e s v e rb a l d e in s p e c ţie d in 19 m a i 1 9 0 0 , m e n ţio n e a z ă c ă a u fo s t in te rn a ţi, p â n ă la d a ta
re s p e c tiv ă , 3 5 7 d e b o ln a v i şi c o n s u lta ţi 6 5 4 , c ă la trin e le s u n t d e fe c tu o a s e , n e e x is tâ n d in s ta la ţie d e a p ă şi n ic i
c a m e ră d e n e c ro p s ie , şi - ce e r a ce l m a i g r a v - se c o n s ta ta c ă lip s e ş te r u fă ria şi v e s e la . L a 1 9 0 0, su n t
m e n ţio n a ţi, a lă tu ri d e c a d re m e d ii, „1 m e d ic al s p ita lu lu i ju d e ţe a n D ră g ă ş a n i” şi 2 m o a ş e „ c u d ip lo m e ”
( S itu a ţi u n e a 1 9 0 0 , 21) . L a a c e a s tă d a tă , sp ita lu l d in D ră g ă ş a n i f u n c ţio n e a z ă c u 25 d e p a tu ri, a fla t în
în tr e ţin e r e a şi a d m in is tra re a ju d e ţu lu i, „ a v â n d o su b v e n ţie d e 3 5 0 0 le i a n u a lă , d e la u r b e a D ră g ă ş a n i,
d o n a ţiu n e a d e f.. N ic o lă e s c u , are u n lo c a l c u c o n s tru c ţie s is te m p a v ilio n a r, ig ie n ic , d a r n u a re to a te p ie s e le sa u
p ă rţile n e c e s a re u n u i s p ita l (. . .), n ic io in s ta la ţiu n e p e n tru b ă i c a ld e , n ic i re c i (. . .) n - a r e p a v ilio n p e n tru
b o ln a v i a tin ş i d e b o li c o n ta g io a s e , n - a r e c a m e ră m o r tu a ră . . . ” ( Ib id e m , 28) . A c e e a ş i situ a ţie n e in f o rm e a z ă
c ă sp ita lu l e r a c o n d u s de dr. S o iu - „ u n b u n şi in te lig e n t m e d ic , c a re -ş i în d e p lin e ş te b in e s e rv ic iu l, a v â n d u n
s u b c h iru rg , in te n d e n t şi, c a p e r s o n a l d e s e rv ic iu , 1 in f ir m ie r şi 4 s e rv ito ri” ( Ib id e m ). În a n u l 1 9 0 1 , se
m e n ţio n e a z ă c ă a u f o s t in te rn a ţi 6 8 2 d e b o ln a v i şi . . . a c e le a ş i lip s u ri c o n s ta ta te a n te rio r. În a n u l 1 9 0 2 , to t
in s p e c to ru l C o n s ta n tin e s c u C. m e n ţio n e a z ă „ n e c e s ita te a u n e i să li d e a ş te p ta re p e n tru b o ln a v ii a m b u la to ri
c a re , ia rn a m a i a le s, s u n t o b lig a ţi s ă a ş te p te în c u r te a sp ita lu lu i; a u n u i p u ţ a b s o rb a n t (fo s ă ), a u n u i m ic ro s c o p
şi a u n u i a p a r a t p e n tru d e z in f e c ţie ” . N u m ă r u l in te r n a ţilo r d in a c e s t a n , a f o s t d e 6 8 2 , ia r m o r ta lita te a în sp ita l
- d e 2 ,3 % . În a n u l 1903 a în c e p u t p la n ta r e a m o liz ilo r şi a p o m ilo r fru c tife ri în c u r te a sp ita lu lu i. A c e la ş i
m e d ic in s p e c to r c o n s ta tă in s u f ic ie n ţa p e r s o n a lu lu i d e s e rv ic iu şi in s a lu b r ita te a f a b r ic ilo r d e c ă r ă m id ă c a re
f u n c ţio n a u în f a ţa s p ita lu lu i. S u n t m e n ţio n a ţi b o ln a v i d e s c a r la tin ă şi a n g in ă d ifte ric ă . D o c to ru l s p ita lu lu i
în d e p lin e a şi s a rc in a d e d o c to r „ la u r b e ”. În a n u l 1 904, p â n ă la 8 d e c e m b rie , a u f o s t in te rn a ţi 881 d e b o ln a v i
şi c o n s u lta ţi 5 .5 8 6 . D e s e m n a la t o e p id e m ie d e f e b r ă tif o id ă în o ra ş şi în c o m u n e le Z lă tă r e i şi C ă lin a , în u r m a
c ă re ia , d in 5 9 d e b o ln a v i in te rn a ţi, a u m u r it 8. S -a u f ă c u t in s p e c ţii la d o m ic iliu l b o ln a v ilo r şi se re c o m a n d a
f ie r b e r e a a p e i d e b ă u t. F e b ra tif o id ă a c o n tin u a t şi în 1 9 0 5 , c în d a u f o s t in te rn a ţi şi 23 d e b o ln a v i c u s ifilis , ia r
2 - c u b le n o ra g ie .
T o t a c u m , se c o n s ta tă c ă p u ţu l d in c u r te a s p ita lu lu i tr e b u ie re p a ra t, c a şi a lte p ă rţi d in c lă d ire . D e şi
s u m a p e c a re te s ta to ru l o d ă d u s e p e n tru c o n s tru c ţia sp ita lu lu i a r fi f o s t s u f ic ie n tă p e n tru o c o n s tru c ţie s o lid ă
341
( a ş a c u m îi fu s e s e d o rin ţa ), lu c ra re a a f o s t e x e c u ta tă d in m a te ria le d e p r o a s tă c a lita te s a u a u f o s t re fă c u te
c lă d iri v e c h i, a s tfe l în c â t d u p ă 10 a n i d e fu n c ţio n a re , s p ita lu l a în c e p u t s ă se ru in e z e . N u în tâ m p lă to r , în
p r o c e s u l v e rb a l de in s p e c ţie d in 17 s e p te m b rie 1 9 0 5 , d r . Sabin , p re fe c tu l ju d e ţu lu i, scria: „ P e n tru a n u l v iito r,
e n e v o ie s ă se f a c ă o a re c a ri lu c ră ri d e re p a ra ţie ra d ic a le , p e n tru b u n u l m e rs al s e rv ic iu lu i” . C o n s ta ta re a şi
in d ic a ţia r e n u m itu lu i m e d ic , e ra u p e d e p lin ju s tif ic a te , d a c ă ţin e m c o n t d e c e rin ţe le p a c ie n ţilo r şi d e v o lu m u l
m a re d e m u n c ă al c a d r e lo r m e d ic a le . A s tfe l, î n 1 9 0 6 , a u f o s t in te rn a ţi n u m a i p â n ă în lu n a m a i 2 8 5 d e b o ln a v i,
d in c a re a u m u r it 5. N u m ă r u l d e c o n s u lta ţii s -a m e n ţin u t m a re : 1 .5 3 9 (8 9 7 b ă rb a ţi şi 6 4 2 fe m e i). În a c e la ş i
a n , se m e n ţio n e a z ă c a z u ri d e d iz e n te rie şi n e c e s ita te a tr a tă r ii a c e s to ra c u s e r d iz e n te ric , c e r u t D ire c ţie i
S a n ita re J u d e ţe n e . În 1907 a u e x is ta t 8 5 7 c a z u ri d e in te rn ă ri, c u o m o r ta lita te d e 4 % p e sp ita l. In s p e c to ru l
sp ita le lo r, dr. T a tu ş e s c u , c o n s ta ta , la 5 ia n u a rie 1 9 0 8 , n e c e s ita te a u n o r c lo se te s is te m a tic e şi c u ră ţe n ie m a i
a te n tă . În 1909, se m e n ţio n a u c a in te rn a ţi, şi b o ln a v i d in c o m u n a C o lib a ş i ce a p a r ţin e a d e ju d e ţu l R o m a n a ţi.
În g e n e ra l, p e n tru a n u r e p e ta d a te s im ila re re fe rito a re la s itu a ţia s p ita lu lu i şi a in d ic ilo r d e a c tiv ita te
m e d ic o -s a n ita re , m e n ţio n ă m c ă în fie c a re a n , m e d ic ii in s p e c to ri d e la D ir e c ţia S a n ita ră a u fă c u t n u m e ro a s e
in s p e c ţii, c o n s e m n â n d în p ro c e s e le v e rb a le în c h e ia te , s ta re a d e p lo ra b ilă a sp ita lu lu i, d o ta re a in s u fic ie n tă ,
lip s a de p r e o c u p a re a p rim ă rie i p e n tru r e m e d ie r e a d e fic ie n ţe lo r, fa p tu l c ă b o lile in fe c to - c o n ta g io a s e tr e n a u d e
la a n la an , m e n ţio n â n d u -s e d e f ie c a r e a d a tă n u m e ro a s e c a z u ri d e f e b r ă tif o id ă , tif o s e x a n te m a tic , s ifilis ,
b le n o ra g ie şi T B C . P e la g ra e r a u n a d in tre b o lile fre c v e n te în a c e l tim p . I n d ic e le m a re al m o rb id id ă ţii şi
f re c v e n ţa b o lilo r in fe c to -c o n ta g io a s e re lie f e a z ă s ta re a d e m iz e rie în c a re se a f la p o p u la ţia , n iv e lu l d e tr a i a fla t
su b lim ita d e c e n ţe i, lip s a in f o rm ţiilo r p riv ito a re la ig ie n ă , o c u ltis m u l - c o ro b o ra te c u o c r im in a lă lip s ă d e
m e d ic a m e n te . În a n u l 1 911, sp ita lu l se a f la d in n o u în re p a ra ţie . L a 14 m a rtie 1 912, d r. S o iu e r a s u p lin it de
dr. Ş e te a n u , ia r în se p te m b rie a c e la ş i a n , de dr. M o ln a r, în tr u c â t titu la r u l e r a c o n c e n tra t „ la m a n e v r e ” .
În tim p u l r ă z b o iu lu i d in 1916, a u f o s t in te rn a ţi a ic i 95 d e o sta ş i ră n iţi în lu p te le d e p e V a le a O ltu lu i.
D e la 1 n o ie m b rie 1 916, la c o n d u c e r e a s p ita lu lu i a tr e c u t, p e n tru 6 lu n i, d r. S im o n a T o m a , a p o i d r. Iu lia n
T e le s c u , d e o a re c e dr. S o iu fu s e s e m o b iliz a t. E l se re în to a rc e la s e rv ic iu în iu lie 1918 şi m a i lu c re a z ă d o a r 2
a n i, d c e d â n d în o c to m b rie 1 920, d u p ă ce c o n d u s e s e a c e s t sp ita l tim p d e 25 d e a n i, c u m u ltă r â v n ă şi
p ric e p e re . A c ă z u t la d a to rie , c o n tra c tâ n d d a la c (a n tra x ) d e la u n p a c ie n t p e c a re -l tra ta . L a 1 m a rtie 1 921,
c o n d u c e r e a s p ita lu lu i i se în c r e d in ţe a z ă m e d ic u lu i G h e o rg h e R o ş e s c u , c a re îl în lo c u ie ş te p e d r. G h .
R ă d u le s c u , p e n s io n a t (d u p ă p e n s io n a re , m e d ic u l se v a s ta b ili la O c n e le M a ri). D in „ m a n d a tu l” să u , a tra g e
a te n ţia - p e n tru s itu a ţia fin a n c ia r ă a s p ita lu lu i - a d r e s a s a d in 5 ia n u a rie 1 9 2 2 , p r in c a re a c e s ta c e r e a c a „ p la ta
c u re n tu lu i s p ita lu lu i s ă fie a m â n a tă p â n ă la 2 0 ia n u a r ie ” .
L a 2 fe b ru a rie 1 922, la c â r m a in s titu ţie i se n u m e ş te d e fin itiv d r. N ic o la e Z a m fire s c u . A c e s ta c o n d u c e
sp ita lu l p â n ă la 1 n o ie m b rie 1937 (fu n c ţio n a s e şi c o n d u s e s e sp ita lu l D ră g o e ş ti în tr e a n ii 1 9 1 9 -1 9 2 2 ). L a 18
a u g u s t 1922, p rim a ru l o ra ş u lu i îl a n u n ţa p e şe fu l p o liţie i c ă „ D -l m e d ic c o m u n a l lo c a l, p r in a d r e s a n r. 2 9 4 ,
c o m u n ic ă (sic !) c ă lo c u ito rii d in m a h a la u a C a p u D e a lu lu i, p e n d in te d e a c e a s tă c o m u n ă , n u -ş i v ă r u ie s c c a se le ,
ţin d e p o z ite de g u n o a ie în c u rţile lo r, fâ n tâ n ile (p u ţu rile ) n u s â n t s lă ite şi n u p u n p ie triş în j u r u l lo r, ia r în cel
m a i p r in c ip a l c a z , la c o n d u c ta d e a p ă a c o m u n e i, d e la C o z ia , d o u ă g u ri s u n t a s tu p a te p rin p u n e re d e g u n o a ie ”
(F â n tâ n a d in D e a lu l O ltu lu i, s itu a tă lâ n g ă v ia M â n ă s tirii C o z ia e r a a u rb e i D ră g ă ş a n i, n .n .). În n o a p te a d e
1 8 /1 9 o c to m b rie 1 922, r ă u fă c ă to rii a u in tr a t „ în c u r te a s p ita lu lu i şi a u s p a rt lo c u in ţa s u b c h iru rg u lu i, fu râ n d
m a i m u lte o b ie c te d e v a lo a r e ” . S e c e r e a a tu n c i in s ta la re a u n o r b e c u ri p e n tru lu m in ă . În 1 925, a c tiv a u c a
m e d ic i a i sp ita lu lu i, G heorghe Roşescu şi Ion Săndulescu.
În p a r a le l c u a c tiv ita te a S p ita lu lu i d in D ră g ă ş a n i şi a m e d ic ilo r m e n ţio n a ţi, în a c e a s tă p e r io a d ă (a n u l
1 9 2 5 ), e x is ta u în D ră g ă ş a n i şi u n e le in s titu ţii p u b lic e d e b in e fa c e re şi d e c a rita te : S p ita lu l c o m u n a l, S p ita lu l
is ra e lit, A z ilu l d e b ă trâ n i, A z ilu l c o m u n ită ţii is ra e lite p e n tru b ă trâ n i, S e c ţia S o c ie tă ţii I O V R şi S e c ţia
S o c ie tă ţii „ O c ro tire a O rfa n ilo r de R ă z b o i” .
În tre 1 9 3 5 -1 9 3 9 , e ra u „ la m o d ă ” o p e r a ţia d e a p e n d ic ită şi tra ta m e n tu l v e n e r ic ilo r p r in s p ă lă tu ri u re tra le
c u s o lu ţii d e z in fe c ta n te , în ş e lâ n d u -s e b u n a c r e d in ţă a o a m e n ilo r. D r. Io n B â ja , c a re p â n ă la v e n ire a d r. Io n
B ă lu ţă a f u n c ţio n a t d in 1936 p â n ă în 1937 c a c h iru rg la s p ita l, ş i- a d e s c h is a p ro a p e d e sp ita l u n s a n a to riu
p riv a t. În 1 937, d u p ă c e -ş i e x p e d ia s e b u n u rile p e rs o n a le , sa n a to riu l a lu a t fo c în m o d m is te rio s , n e p u tâ n d u -s e
s ta b ili c a u z a in c e n d iu lu i. D u p ă în c a s a r e a u n o r s u m e m a ri p e n tru c a re e r a a s ig u ra tă c lă d ire a , lo c a lu l a fo s t
v â n d u t.
În a n u l 1 937, b o ln a v ii e ra u p rim iţi în d o u ă sa lo a n e m a ri c u o c a p a c ita te d e 12 p a tu ri fie c a re şi o
r e z e r v ă c u 7 p a tu ri p e n tru c o n ta g io ş i. O r e z e r v ă a s p ita lu lu i s e rv e a c a lo c u in ţă p e n tru m o a ş a u n ită ţii. În
c e n tru l p a v ilio n u lu i p rin c ip a l, se g ă s e a u c a n c e la ria , s a la d e c o n s u lta ţii şi p a n s a m e n te , d o u ă re z e rv e c u c â te u n
p a t, o c a m e ră p e n tru fa rm a c ie şi u n c o rp în stâ n g a , c u a c e le a ş i d im e n s iu n i, a d ă p o s tin d b u c ă tă ria şi c a m e ra
p e n tru d e p o z ita t e fe c te . P a v ilio n u l p rin c ip a l e r a în c a d r a t în fa ţă , p e d re a p ta , d e u n c o rp c u tr e i c a m e re şi o
342
p iv n iţă , se rv in d c a lo c u in ţă p e n tru o fic ia n tu l s a n ita r a l s p ita lu lu i, şi u n c o rp în stâ n g a , c u a c e le a ş i d im e n s iu n i,
c u p r in z â n d c a m e ra p e n tru a lim e n te şi o c a m e ră d e lo c u it c u d o u ă p a tu ri p e n tru b u c ă tă re a s ă şi s p ă lă to re a s ă .
P e n tru d e p u n e r e a c a d a v re lo r, î n sp a te le sp ita lu lu i, sp re c a le a f e r a tă se g ă s e a m o rg a , c u u n p e re te d ă râ m a t
c o m p le t, „ c a d a v re le fiin d d e p u s e în tr - o m a g a z ie d e s c â n d u r i” . P e d e a ltă p a rte , „ .S p ă lă to ria , d in tr-o zi în a lta,
p o a te a c o p e ri su b d ă râ m ă tu ri p e s p ă lă to re a s ă ” .
În a c e la ş i a n - 1 937, se m a i c o n s ta tă că: „ S p ita lu l e s te lu m in a t c u lu m in ă e le c tric ă , a lim e n ta r e a c u a p ă
se fa c e de la c o n d u c ta o ra ş u lu i c a re e s te a d u s ă p â n ă în c u r te a s p ita lu lu i. M o b ilie ru l sp ita lu lu i e s te în v e c h it şi
d e te rio ra t, e fe c te le s p ita lic e ş ti, p a tu rile , ru fă ria , s u n t u z a te . N u e x is tă in s tru m e n ta r c h iru rg ic a l şi n u e x is tă
e tu v ă . N u e x is tă a u to c la v şi p u p in e l p e n tru ste riliz a re . V a ta şi tif o n u l s u n t s te riliz a te în c u p to ru l d e la
b u c ă tă rie . A c e a s tă sta re d e z a r m a n tă p e n tru o in s titu ţie d e a s is te n ţă s o c ia lă şi d e p r im a n tă p e n tru c o n d u c ă to ru l
să u , e x p lic ă , în p a rte , s ta g n a re a a c tiv ită ţii s p ita lu lu i.
L a 10 s e p te m b rie 1937, în m o m e n tu l „ a g o n ie i” , a p a re „ s a lv a re a ” : dr. C o s tin e s c u , m in is tru l să n ă tă ţii.
E l p u n e p r im a p ia tr ă la te m e lia n o u lu i p a v ilio n c u 5 0 d e p a tu ri. C u a c e s t p rile j, p u b lic a ţia „ În d ru m a re a
V â lc ii” c o n s e m n a : „ T o t în z iu a d e 10 se p te m b rie , s-a p u s , în p r e z e n ţa d -lu i d r. C o s tin iu , p ia tr a fu n d a m e n ta lă
a s p ita lu lu i c e se c o n s tru ie ş te t o t c u sp rijin u l d -s a le , în o ra ş u l D ră g ă ş a n i. C u t o t tim p u l n e f a v o ra b il, a u lu a t
to tu ş i p a rte o m u lţim e d e c e tă ţe n i d in o ra ş şi îm p re ju rim i. In iţia tiv a d e la D ră g ă ş a n i e s te fo a rte b in e v e n ită ,
d e o a re c e se c u n o a ş te s ta re a d e m iz e rie , r u in ă şi d e z o rg a n iz a re în c a re se g ă s e a p â n ă a c u m v e c h iu l sp ita l d in
a c e l o r a ş ” . L a 1 n o ie m b rie , dr. N ic o la e Z a m fire s c u , d u p ă o m u n c ă se 15 a n i, lu p tâ n d c u m u lte g re u tă ţi,
p ă ră s e ş te c o n d u c e r e a s p ita lu lu i, p e n tru o o d ih n ă b in e m e rita tă .
S c u rta m o n o g ra fie a c o m u n e i u rb a n e D ră g ă ş a n i, în to c m ită d e d r. G h . R o ş e s c u , m e d ic u l o ra ş u lu i, la
d a ta d e 2 0 s e p te m b rie 1 938, o f e r ă d a te in te re s a n te a tâ t d e s p re s ta re a e c o n o m ic ă a D ră g ă ş a n ilo r, c â t şi d e s p re
d e m o g ra fia p riv ito a re la lo c a lita te - in d ic a to rii d e s ă n ă ta te ai p o p u la ţie i şi d e p lo ra b ile le c o n d iţii ig ie n ic o -
s a n ita re a le o ra ş u lu i. D a c ă a r fi s ă n e re fe rim d o a r la m o r ta lita te a in f a n tilă c o n s e m n a tă în a c e a s tă m o n o g ra fie
p e a n u l 1 937, o b s e rv ă m c ă la o p o p u la ţie a o ra ş u lu i d e 7 .8 3 1 a u d e c e d a t 6 0 d e c o p ii d e 0-1 a n i, la s p ita lu l
o ra ş u lu i. D in lu c ra re , d e s p rin d e m : „ U n s p ita l d ă râ m a t, v e ch i, a ltu l n o u c o n s tr u it c a r e a ş te a p tă m o b ilie r u l şi
in s ta la ţiile d iv e r s e p e n tr u a f i p u s în f u n c ţ i u n e . ”, a ş te p ta re ce se p re lu n g e ş te p â n ă în a n u l 1940. D u p ă a c e a s tă
d a tă , v e c h iu l sp ita l e s te m e n ţin u t p e n tru iz o la re şi c a lo c u in ţă p e n tru p e rs o n a l.
În 1 938, m u n c ito r im e a în c e p u s e s ă se o rg a n iz e z e şi să -ş i c e a r ă d re p tu l la o v ia ţă m a i b u n ă . P o litic ie n ii
v re m ii, p e n tru a s a tisfa c e m ă c a r în p a rte r e v e n d ic ă rile , în f iin ţe a z ă d is p e n s a re d e o c ro tiri so c ia le . L a u n a s tfe l
d e d is p e n s a r, a f o s t titu la r dr. G h . R o ş e s c u . În a c e la ş i a n , f u n c ţio n a u în o ra ş a lţi d o i m e d ic i, d in tre c a re „ u n u l
a re şi in s ta la ţii d e ra z e X , c u c a re a c e s ta în ş e la m a i u ş o r n a iv ita te a s u f e r in z ilo r ” . D r. R o ş e s c u m a i
în r e g is tr e a z ă „ în o r a ş , o m o a ş ă o fic ia lă , d o u ă p a r t i c u l a r e ” şi lip s a s u r o rilo r d e o c ro tire „ d e c a r e este
n e v o i e ”. G ă s im a c i u n o f ic ia n t s a n ita r c u ş c o a lă sp e c ia lă . „ C o s tu l s ă n ă tă ţii p u b l i c e ” p e r c a p ita , s u b v e n ţie
p e n tru D is p e n s a ru l d e o c ro tiri so c ia le şi p e n tru s e c ţia d e p u e ric u ltu ră : 3 5 .3 0 0 d e lei! D is p e n s a ru l o fe re a
m u n c ito r ilo r o a re c a re a s is te n ţă în m o d g ra tu it. În a n u l 1 9 3 8 , sp ita lu l, f u n c ţio n â n d to t în lo c a lu l v e c h i, îş i
m ă re ş te c a p a c ita te a la 4 0 d e p a tu ri. În a c e s t a n , se o b ţin e şi o a u to c la v ă p e n tru s te riliz a r e a m a te ria le lo r,
in s tru m e n ta r c h iru rg ic a l, a p a ra te m e d ic a le , ru fă rie şi e fe c te d e s p ita l. P a v ilio n u l n o u e s te te r m in a t în 1 9 3 8 ,
d a r n u p o a te in tr a în fu n c ţiu n e , în tr u c â t in s ta la ţia e le c tric ă n u e r a m o n ta tă . În a n u l u r m ă to r ( 1 9 3 9 ), c o n d iţiile
d e lu c ru s -a u m a i a m e lio ra t şi d a to rită n u m e ro a s e lo r îm b u n ă tă ţir i a d u s e d e d r. B ă lu ţă , n o u l d ire c to r. A s tfe l,
p e lâ n g ă in s tru m e n ta ru l n e c e s a r să lii d e o p e ra ţie , s -a in s ta la t u n m ic la b o ra to r p e n tru a n a liz e m e d ic a le , s -a
o b ţin u t u n a p a ra t d e u ltra s c u rte , s -a u c o m p le ta t e fe c te le şi m o b ilie ru l d e sp ita l şi s -a u f ă c u t re p a ra ţii u rg e n te
la sp ita lu l c e l v e c h i, în v a lo a re d e 1 0 .0 0 0 d e le i. D in m a te ria lu l re z u lta t d e la d e m o la r e a m o r g ii şi s p ă lă to rie i,
s -a c o n s tru it u n lo c a l n o u , c u fu n c ţiu n e p ro v iz o r ie d e m o rg ă . În a c e s t a n , a u f o s t in te rn a ţi 1108 b o ln a v i, d in
c a re 195 b o li c o n ta g io a s e (o m a re e p id e m ie d e s c a rla tin ă ), tu b e rc u lo z ă - 4 7 , p e la g r ă - 3 9 e tc. L a c o n s u lta ţie ,
s-a u p r e z e n ta t 5 .3 5 0 d e b o ln a v i. S p ita lu l f u n c ţio n a , a c u m , c u 6 0 d e p a tu ri.
În 1 939, s p ita lu l e r a c o n d u s d e dr. B ă lu ţă şi fu n c ţio n a to t în lo c a lu l v e c h i. N o u l lo c a l a in tr a t în
fu n c ţiu n e în a n u l 1 940, sp ita lu l v e c h i f iin d f o lo s it în c o n tin u a re în c ă 3 -4 a n i, p e n tru iz o la r e a b o ln a v ilo r
c o n ta g io ş i. În tre a n ii 1 9 3 9 -1 9 4 4 , a u f u n c ţio n a t c u c a b in e te p a rtic u la re c â ţiv a m e d ic i p o lo n e z i re fu g ia ţi: d r
P ă tra ş S a m o ilă - sto m a to lo g (1 9 4 0 -1 9 4 6 ), d e n tis tu l S c h e rm a n O s c a r ( 1 9 3 8 -1 9 5 7 ), d r. Z a h a ria Z u b ( 1 9 4 2 ­
1 9 5 7 ) ş. a. P e n tru p e r io a d a r ă z b o iu lu i (1 9 4 0 -1 9 4 4 ) şi p â n ă în 1 9 5 1 , a r h iv a s p ita lu lu i a f o s t a r s ă d in o rd in u l
u n u i a d m in is tra to r, p e m o tiv c ă a v e a m u lte file sc ris e c u c e r n e a lă v e rd e (!).E ste e v id e n t c ă p re fa c e rile s o c ia l-
e c o n o m ic e şi p o litic e d in tim p u l d ic ta tu rii p ro le ta ria tu lu i, a u d u s la s c h im b ă ri şi în a c tiv ita te a s p ita lu lu i.
În a n u l 1 944, „ u n n u m ă r d e p a ra ş u tiş ti a m e ric a n i c a p tu ra ţi, ră n iţi, a u f o s t în g r ijiţi în sp ita lu l D ră g ă ş a n i,
în c o n d iţii fo a rte b u n e , d e dr. Io n B ă lu ţă , ş e fu l s p ita lu lu i” . S p ita lu l a ră m a s m ix t p â n ă la 1 o c to m b rie 1 9 4 5 ,
c â n d , în u r m a u n e i re o rg a n iz ă ri s a n ita re p r e c o n iz a te d e M in is te ru l S ă n ă tă ţii ( m in is tru - p ro f. d r. D im itrie
343
B a g d a s a r), s -a h o tă râ t s c in d a re a s p ita lu lu i m ix t în d o u ă se c ţii d e b a z ă - c h iru rg ie şi b o li in te rn e , c a re ş i-a u
îm p ă r ţit p a tu rile în m o d e g a l. D e la 1 o c to m b rie 1 9 4 5 , a v e n it în s p ita l, c a m e d ic se c u n d a r, d r. M ih a i Io n e s c u
(b o li in te rn e ) - p r im u l m e d ic s e c u n d a r d in D ră g ă ş a n i, c a re a fo s t c tito ru l a c e s te i s e c ţii a v â n d , in iţia l, 3 0 d e
p a tu ri. În 1 9 4 7 , n o u l s p e c ia lis t su sţin e c o n c u rs u l p e p o s t şi d e v in e m e d ic p r im a r d e in te rn e . P e r s o n a lita te a
m e d ic a lă p ro e m in e n tă , te n a c ita te a şi d in a m is m u l c a re -l c a r a c te riz a u p e d r. Io n e s c u M ih a il, a u f ă c u t c a
s p e c ia lita te a d e b o li in te rn e şi a c tiv ita te a m e d ic a lă d in D ră g ă ş a n i s ă c u n o a s c ă o e f ic ie n ţă d e o s e b ită . A m p u te a
s p u n e c ă m u n c a d e p u s ă d e e l a în s e m n a t în c e p u tu l a c tiv ită ţii m e d ic a le ş tiin ţific e şi m o d e rn e în o ra ş. A n te rio r,
fu s e s e e x te rn , in te rn şi s e c u n d a r l a s p ita le le E fo rie i d in B u c u re ş ti. P rin s o ţia sa, f a r m a c is ta M a rg a re ta
(n ă s c u tă R o s ig n o n ), c a re lu c r a l a D e p o z itu l C e n tra l al M in is te ru lu i S ă n ă tă ţii, a r e u ş it s ă a d u c ă la sp ita lu l d in
D ră g ă ş a n i p rim u l a p a r a t d e ste riliz a re , o m a s ă d e o p e ra ţie , u n a p a r a t R o e n tg e n , in v e n ta r m o a le şi m a te r ia le în
c a n tita te su fic ie n tă .
În 1947, dr. B ă lu ţă se m u tă la R â m n ic u -V â lc e a , ia r d ire c to r al s p ita lu lu i d e v in e d r. M ih a il Io n e s c u . În
a n u l 1948, în u r m a u n o r c o n flic te , dr. Io n e s c u e s te m u ta t la sp ita lu l B re z o i, d e u n d e re v in e la D ră g ă ş a n i în
1 951, ră m â n â n d ş e f d e se c ţie m e d ic a lă p â n ă în iu lie 1 9 6 8 , c â n d d e c e d e a z ă . În tre 1 9 4 8 -1 9 4 9 , sp ita lu l este
c o n d u s d e dr. T itu L a p te ş - m e d ic s p e c ia lis t c h iru rg , a p o i, în tr e 1 9 4 9 -1 9 5 2 , d e d r. M ir c e a B o te sc u . A u u r m a t
la c o n d u c e re : dr. Ş te fa n R ă d u le s c u - ra d io lo g ( 1 9 5 2 -1 9 5 3 ), d r. V a s ile T o n c e s c u - g in e c o lo g ( 1 9 5 3 -1 9 5 6 ), dr.
C e rn ă z ia n u P re o te a s a - g in e c o lo g (1 9 5 6 -1 9 5 7 ), d r. M ih a i P o p e s c u - g in e c o lo g ( 1 9 5 7 -1 9 6 7 ), d r. T ra ia n
M a re ş - c h iru rg ( 1 9 6 7 -1 9 6 8 ), dr. P e tre M iro iu - b o li in te rn e (1 9 6 8 ). D in 1 9 4 8 , în m e m o r ia p ro f. d r. D im itrie
B a g d a s a r, f o s t m in is tru , m o r t în a c e l an , s tr a d a sp ita lu lu i îi p o a r tă n u m e le . P â n ă a tu n c i, s tr a d a s -a n u m it
„ F ra ţii N ic o le s c u ” , d u p ă n u m e le d o n a to rilo r te re n u lu i p e n tru sp ital.
E ste in te r e s a n t de m e n ţio n a t fa p tu l c ă î n 1948 lu c ra u în ju d e ţu l V â lc e a n u m a i 87 d e m e d ic i, d in c a re în
m e d iu l u rb a n - 61 şi în c e l ru ra l - 2 6 . În D ră g ă ş a n i, s u n t m e n ţio n a ţi la d a ta r e s p e c tiv ă 7 m e d ic i: G h . R o ş e s c u ,
Io n B ă lu ţă , M ih a i Io n e s c u , Io n S tre tc u , V a le ria n P o p e s c u , Z a h a ria Z u b şi D im itriu E u g e n ia . În m e d iu l ru ra l
d e a ic i, n u m a i 1 m e d ic : T u d o s e M a n d a E le n a . N u m ă r u l d e p a tu ri în sp ital: d in 1 9 4 0 p â n ă în 1 9 4 7 - 6 0 d e
p a tu ri, îm p ă r ţite în m o d e g a l în tr e c h iru rg ie şi in te rn e . În o ra ş , e x is ta u n c a b in e t m e d ic a l şi u n d is p e n s a r d e
p u e ric u ltu ră . L a d is p e n s a r, fu n c ţio n a d r. Io n S tre tc u , c a re tr e c e în 1 9 4 9 c a m e d ic c o n s u lta n t, a p o i m e d ic
d ir e c to r al p rim e i p o lic lin ic i în f iin ţa te în D ră g ă ş a n i, p o lic lin ic ă ce a f u n c ţio n a t în lo c a lu l u n d e u lte r io r v a fi
s e c ţia d e b o li in fe c ţio a s e . D r. Io n S tă n e s c u a p le c a t d in o ra ş în 1 951. În 1 9 4 8 , în sp ita l e x is ta u 85 d e p a tu ri, în
1 949 - 120, ia r în 1950 - 135. În 1 9 5 0 , ia f iin ţă D is p e n s a ru l T B C c o n d u s d e d r. G h e o rg h e Io rd a c h e
(G e o rg ic ă ) şi, t o t a tu n c i, a p a re s e c ţia d e o b s te tric ă -g in e c o lo g ie c u 35 d e p a tu ri, c o n d u s ă d e d r. M ih a i
P o e n a ru , f o s t m e d ic s e c u n d a r c h iru rg (d in 19 4 9 ). În tre a n ii 1 9 4 9 -1 9 5 1 , a u m a i lu c ra t la s e c ţia d e in te rn e , c a
m e d ic i c o n s u lta n ţi, d r. Io n S tă n e s c u şi dr. Ş te fa n R ă d u le s c u . D in 1 953, f u n c ţio n e a z ă c a ra d io lo g d r. V a le ria n
P o p e s c u . D r. S to ic a C o n s ta n tin a lu c ra t la s e c ţia in te rn e în 1 958, n u m a i 3 lu n i.
C r e ş te r e a n u m ă ru lu i d e p a tu ri la 185 în 1 9 5 2 , s -a d a to ra t fin a liz ă rii u n e i n o i a rip i a c o rp u lu i c e n tra l,
c o n s tru c ţie în c e p u tă în 1950 d e în tr e p rin z ă to ru l d ir e c to r M ir c e a B o te s c u , ce l c a re a ră m a s în a m in tire a
s a la r ia ţilo r p e n tru e fo rtu rile d e m o d e rn iz a re şi e x tin d e re a s p ita lu lu i, în f ru n tâ n d ig n o r a n ţa şi d u ş m ă n ia u n o r
sa la ria ţi a d m in is tra tiv i c a re a u a ju n s p â n ă a c o lo , c ă p e n tru c o n s tru c ţia f ă c u tă a u d o rit s ă -l p riv e z e d e lib e rta te
p e n tru „ d e tu rn a re d e f o n d u ri” . A fo s t şi m o tiv u l p e n tru c a re a c e s t m in u n a t o m şi o r g a n iz a to r d e s ă n ă ta te a
p le c a t d in D ră g ă ş a n i, d u p ă ce T rib u n a lu l s u p re m a a n u la t o s e n tin ţă d e c o n d a m n a re d a tă în o ra ş u l p e n tru ca re
fă c u s e a tâ te a . T o t el a în c e p u t, în 1 950, c o n s tru c ţia p a v ilio n u lu i în c a re a v e a să fie p e d ia tr ia şi c a re e r a g a ta
c u p a r te ru l şi p r im u l n iv e l în c o n s tru c ţie , în 1 9 5 2 , c â n d in iţia to ru l lo r a p le c a t. A c e s t lo c a l s - a fin is a t a b ia în
1 954, su b n o u l d ire c to r, V a s ile T o n c e s c u . În u r m a H C M 4 3 2 0 /1 9 5 1 , sp ita lu l s - a u n if ic a t c u p o lic lin ic a şi
c a b in e tu l m e d ic a l u rb a n . A c e s t c a b in e t a f u n c ţio n a t in iţia l la P rim ă r ia o ra ş u lu i, a p o i, d in 1945 p â n ă în 1 9 4 9 -
la a c tu a la C a s ă de c u ltu ră . D in 1 9 4 9 , P o lic lin ic a a f u n c ţio n a t în lo c a lu l d in A le e a S ă n ă tă ţii n r. 1 (d e v e n it
lo c a l al d is p e n s a ru lu i u rb a n şi b a ie p u b lic ă ). D in 1 952, a ic i a lu a t f iin ţă S a n e p id u l. P o lic lin ic a s -a m u ta t în
lo c a lu l se c ţie i d e b o li in fe c ţio a s e , u n d e a f u n c ţio n a t p â n ă l a d a r e a în f o lo s in ţă a n o u lu i lo c a l al p o lic lin ic ii
(1 9 6 7 ). S e c ţia d e b o li in fe c ţio a s e se o r g a n iz e a z ă s e p a ra t, c u 15 p a tu ri, d e c a re se o c u p a dr. C h is a c o v M a te i şi
dr. M ih a i Io n e sc u .
L a S a n e p id (C e n tru l S a n ita ro -A n tie p id e m ic ) a u f u n c ţio n a t d r. D u m itr u M a n o le s c u , d ir e c to r ( 1 9 5 1 ­
1 9 5 2 ), d r. A le x a n d r u D ia c o n u , d ire c to r (1 9 5 3 -1 9 5 7 ), dr. E m il B o e re s c u (1 9 5 1 -1 9 5 7 ) c a re f iin d e p id e m io lo g
a in tr a t c u !4 n o r m ă la s e c ţia c o n ta g io a s e p e c a re , d in 1 9 5 7 , a r e o rg a n iz a t-o şi i- a d e v e n it şef; d r. E m a n o il
C re ţa n (1 9 5 6 -1 9 5 7 ), d u p ă ce a f u n c ţio n a t c â te v a lu n i c a m e d ic d e c irc u m s c rip ţie , a tr e c u t c a m e d ic c o n s u lta n t
la s e c ţia c h iru rg ie ; d r. I le a n a Ş te fă n e s c u , m e d ic d e la b o ra to r (1 9 5 3 -1 9 5 7 ), d r. E lv ir a P o p e s c u - m e d ic d e
la b o ra to r (1 9 5 3 -1 9 5 6 ), V ir g in ia R ă d u le s c u - c h im ist.

344
 O d a tă c u u n if ic a r e a sp ita lu lu i, se în f iin ţe a z ă în o ra ş d o u ă d is p e n s a re s a n ita re u rb a n e . În tre 1 9 5 2 -1 9 5 7 ,
lu c re a z ă la c irc u m s c rip ţiile u rb a n e d r. Io n S tre tc u , d r. I o s if F ra n ţ, d r. D u m itru R ă d u le s c u , dr. E d v ig a
D ia c o n u , d a tă d e la c a re a c e ş ti d o c to ri lu c re a z ă şi la s e c ţia d e b o li in te rn e . În tre 1 9 5 7 -1 9 5 9 , a f u n c ţio n a t la
c irc u m s c rip ţia u r b a n ă dr. M ir c e a D ia c o n u , dr. E m a n o il C re ţa n , d r. Io n B u h a ru (1 9 6 1 -1 9 6 4 ), d r. P e tre M iro iu
(1 9 6 1 -1 9 6 2 ), dr. R o m e o M ih ă e s c u (1 9 6 3 -1 9 6 7 ), d r. G a b r ie la L u p a ş c u (1 9 7 0 -1 9 7 1 ), d r. R o d ic a C o n d ie ri-
S c a rla t (1 9 6 9 -1 9 7 1 ), d r. E le n a R iz e a (1 9 7 1 -1 9 7 4 ), d r. M a ria In ţe (1 9 7 3 -1 9 7 4 ), d r. Io n T e o d o r S ta n (1 9 7 4 ),
dr. V io r ic a F lo c a (1 9 7 4 ), d r, V a le r ia n D in c u le s c u (1 9 6 9 -1 9 7 0 ), d r. C ris tin a P o d g o rn e i (1 9 6 9 -1 9 7 0 ), d r. L u c ia
R o m a n (1 9 6 9 -1 9 7 2 ), dr. F e lic ia Ş te fa n ( 1 9 6 9 -1 9 7 1 ). În 1 9 5 2 , c irc u m s c rip ţiile u rb a n e a v e a u în c o m p o n e n ţa
lo r 2 p u n c te s a n ita re şc o la re şi u n p u n c t s a n ita r d e în tr e p rin d e re , a s ig u ra t d e u n m e d ic c u 'A n o rm ă . S p ita lu l
a v e a a tu n c i 18 m e d ic i şi 4 9 d e c a d re s a n ita re m e d ii, ia r p rin tre a c tiv ită ţi şi re a liz ă ri: 5 .5 2 1 d e in te rn ă ri,
4 4 .9 8 9 z ile d e sp ita liz a re , 2 1 6 c o e f ic ie n t de u tiliz a re a p a tu rilo r, 8 z ile - d u r a ta m e d ie d e s p ita liz a re , 1 ,9 % -
m o rta lita te în s p ita l, 5 7 .5 8 2 c o n s u lta ţii şi tra ta m e n te , m o r ta lita te in f a n tilă - 4 7 ,8 la m ie , n a ta lita te - 2 3 ,4 la
m ie , m o r b id ita te g e n e r a lă - 8 ,5 8 0 la s u ta de m ii d e lo c u ito ri. S p ita lu l se e x tin d e c o n tin u u (1 5 0 d e p a tu ri în
1 953). În 1954, c â n d se f in a liz e a z ă n o u l p a v ilio n , se în f iin ţe a z ă s e c ţia d e p e d ia tr ie , c u 35 d e p a tu ri.
În 1 9 5 7 -1 9 5 8 se u n if ic ă şi d is p e n s a ru l T B C c u s p ita lu l, c a re a ju n g e a s tfe l la 2 2 5 d e p a tu ri. L a a p lic a re a
H C M 1 3 6 5 /1 9 5 7 , sp ita lu l D ră g ă ş a n i e r a în c a d r a t c u 171 s a la ria ţi (2 4 d e m e d ic i, 1 c h im is t şi 91 d e c a d re
m e d ii, d in c a re 7 fe lc e ri, 5 7 su ro ri, 1 o f ic ia n t sa n ita r, 11 m o a ş e , 2 la b o ra n ţi, 1 te h n ic ia n d e n ta r, 12 a lţi
s a la ria ţi. P e lâ n g ă f a r m a c ia c u c irc u it în c h is , f u n c ţio n a u în o ra ş a lte 2 f a rm a c ii p u b lic e , o b u c ă tă rie d e la p te
p e lâ n g ă c irc u m s c rip ţiile s a n ita re u rb a n e şi u n s e rv ic iu d e sa lv a re c u o a u to s a n ita ră . A c tiv ita te a în sp ital:
6 .4 2 5 in te rn ă ri, 91 d e d e c e s e în s p ita l, 3 0 4 c o e f ic ie n t d e u tiliz a re a p a tu rilo r, m o r ta lita te in f a n tilă - 7 6 la m ie ,
m o rta lita te g e n e r a lă - 4 9 ,4 5 0 la s u ta de m ii, n a ta lita te - 1 7 ,1 6 la m ie . L a s e c ţia d e b o li in te rn e , lu c ra u d r.
M ih a i Io n e s c u , dr. Io n S tre tc u , dr. D u m itr u R ă d u le s c u , d r. I o s if F ra n ţ şi G h . R o ş e s c u . D e la 15 o c to m b rie
1 962, a în c e p u t s ă lu c re z e d r. P e tre M iro iu . Î n c e p â n d c u a n u l 1 9 6 3 , d r. D u m itr u R ă d u le s c u tre c e la
P o lic lin ic ă , c a m e d ic p r im a r p â n ă în 1 968, c â n d re d e v in e ş e f d e se c ţie . D in 1 967, v in e în s e c ţie dr. C e c ilia
S ta n c iu , ia r în tr e 1 9 7 0 -1 9 7 2 , a lu c ra t a ic i d r. G h . V a s ile s c u . L a s e c ţia C h iru rg ie , a u lu c ra t: d r. V a le n tin
S c rip c ă (se p e n s io n e a z ă în 1 9 7 0 ), d r. Io n S to ia n o v ic i (1 9 5 2 -1 9 5 5 ), d r. S te lia n S lă b e s c u (1 9 5 5 -1 9 5 7 ), d r.
E m a n o il C re ţa n , dr. T ra ia n M a re ş (1 9 6 6 -1 9 6 7 ), d r. Ilie P â r ş c o v e a n u şi d r. A d ria n P o e n a ru . S e c ţia O b s te tric ă -
g in e c o lo g ie : dr. M ih a i P o p e s c u - ş e f d e se c ţie d in 1952 şi m e d ic p r im a r d in 1 962; d r. V a s ile T o n c e s c u , dr.
M a rin C e rn ă z ia n u -P re o te a s a , d r. G h . G o rz o (1 9 6 2 -1 9 6 4 ), d r. V a s ile T ă n a ş c u , dr. Ş te fa n S ta n c iu , dr. E u g e n
R o m a n , dr. C o n s ta n tin I lie s c u şi d r. Ş te fa n A n to n e s c u . S e c ţia p e d ia trie : d r. V ic to ria R a v a riu (B u c o v e a n u ) şi
dr. M a ria C h is a c o v , d r. M a ria P re o te a s a , dr. M a rin H o a ră , d r. A n g e lic a D ia c o n e s c u , d r. G o re l C e a u ş u , dr.
O lg a C o n s ta n tin e s c u , dr. L iv iu T o d e a , d r. V a le r ia n D in c u le s c u , d r. P e tre A d a m . S e c ţia C o n ta g io a se : d r. E m il
B o e re s c u şi dr. E m ilia n Io n e s c u (d in 1973).
În 1 9 5 8 -1 9 6 0 , sp ita lu l - d e s e r v it d e 198 d e s a la ria ţi - fu n c ţio n a c u 2 3 0 d e p a tu ri, în 1 9 6 1 -1 9 6 3 c u 2 4 0 ,
în 1 9 6 4 -1 0 6 8 c u 27 5 şi e r a d e s e r v it de 198 d e sa la ria ţi; în 1 964, u n ita te a a fo s t d o ta tă c u p rim u l
e le c tro c a rd io g ra f. În 1962, p o lic lin ic a a v e a 15 c a b in e te . În 1 9 6 7 , n u m ă ru l s a la r ia ţilo r s p ita lu lu i c re ş te la 275
(2 6 m e d ic i, 1 c h im is t, 6 7 - p e r s o n a l m e d iu s a n ita r, 7 7 - p e rs o n a l a u x ilia r, 51 - p e r s o n a l e le m e n ta r, 51 -
p e r s o n a l a d m in is tra tiv şi m u n c ito ri.
S ta ţia d e s a lv a re , în f iin ţa tă în 1 965, îl a re c a p rim d ir e c to r p e d r. P e tre M iro iu . E s te d o ta tă c u 11
a u to s a n ita re şi în 1967 a r ă s p u n s la 5 .0 0 0 d e c h e m ă ri. În f e b ru a rie 1 9 6 8 , s ta ţia se tr a n s f o r m ă în S e rv ic iu l d e
S a lv a re a l S p ita lu lu i. În 1 966, în p o lic lin ic ă v in d r. T ra ia n M a re ş (c h iru rg ) şi d r. C o n s ta n ţa M a re ş
(g in e c o lo g ). D r. V a s ile T ă n a ş c u în c e p e s ă lu c re z e la s e c ţia O b s te tric ă -g in e c o lo g ie , în lo c u l să u r ă m â n â n d c a
c h iru rg , d r. E m a n o il C re ţa n . În 1 967, se f in a liz e a z ă p o lic lin ic a c u tr e i n iv e le ; la d a ta in tră rii în fo lo s in ţă , e a
a v e a 2 c a b in e te d e b o li in te rn e , 1 c a b in e t c h iru rg ie , 1 c a b in e t p e d ia trie , 1 c a b in e t n e u ro lo g ie , 1 c a b in e t O R L ,
1 c a b in e t ra d io lo g ie , 1 c a b in e t sto m a to lo g ie , d is p e n s a r T B C , 1 la b o ra to r d e an a liz e .
În 1 968, s p ita lu l a v e a 3 1 0 p a tu ri, p r in p u n e r e a în fu n c ţiu n e a lo c a lu lu i c u d o u ă n iv e le , al f o s tu lu i se d iu
ra io n a l al P C R . M a te r n ita te a se m u tă în a c e s t lo c a l şi se a m e n a je a z ă a ic i 120 d e p a tu ri. S e c ţia in te rn e c re şte
la 75 d e p a tu ri, p e d ia tr ia - la 7 0 (5 p e n tru în s o ţito ri) c h iru r g ia - la 55 şi c o n ta g io a s e le - la 4 5 .
În 1 973, p rin a p lic a re a D e c re tu lu i 2 9 6 , s p ita lu l se r e o rg a n iz e a z ă , a d ă u g â n d u -i-s e s e c ţia M ă c iu c a , c u 35
d e p a tu ri d e m e d ic in ă g e n e ra lă . P rin c o n s tru c ţia şi d a r e a în f o lo s in ţă a u n e i c re şe c u 100 d e p a tu ri în 1973,
sp ita lu l a ju n g e , în iu lie a c e la ş i an , la 501 p a tu ri. C e le 17 d is p e n s a re ru ra le ră m â n , c a şi în 1 9 6 8 , în s u b o rd in e a
s p ita lu lu i D ră g ă ş a n i. În 1 974, la L ic e u l te o re tic , se a m e n a je a z ă şi in tr ă în fu n c ţiu n e 1 c a b in e t s to m a to lo g ic
(în c a d ra t d e dr. P â rv u M a rin ).
În p o lic lin ic ă , e x is tă 3 c a b in e te de b o li in te rn e (T a tia n a R o m a n - m e d ic ş e f al p o lic lin ic ii - d in a n u l
1973 şi d r. P a r a s c h iv a I n d rie ş ), 1 c a b in e t d e p e d ia trie (d r. L a u r e n ţiu H o le r g a şi d r. C ris tin a P o d g o rn e i), 1
345
c a b in e t d e ra d io lo g ie (d r. E le n a S a v u ), c â te 1 c a b in e t d e g in e c o lo g ie , O R L , n e u ro lo g ie - f ă r ă m e d ic , 1 c a b in e t
o fta lm o lo g ie (d r. N ic o la e N ic o la e ), 3 c a b in e te s to m a to lo g ie c u c â te 2 m e d ic i fie c a re ( m e d ic ii C o rn e l T u ţă ,
C o n s ta n tin C ă lin , O re s t M e c ic o v s c h i, R a d u P o p e s c u , A n a C ă lin e s c u , N ic o la e M e c ic o v s c h i, G rig o re
L o c u s te a n u , C r is tin a N ic a ), 1 c a b in e t p s ih ia trie (d r. Io n S ta n c a ), a p a r a t M R F , 1 la b o ra to r d e a n a liz e m e d ic a le
c e n tr a liz a t (c h im iş ti - V ir g in ia R ă d u le s c u , S m a r a n d a M o ra riu , R o d ic a D in c u le s c u şi 8 c a d re m e d ii sa n ita re ),
1 la b o ra to r d e e p id e m io lo g ie c u 4 a s is te n ţi d e ig ie n ă . L a 1 iu lie 1973 lu c ra u în s p ita l ( in c lu s iv la d is p e n s a re le
ru ra le , u rb a n e şi p o lic lin ic ă ) 6 2 d e m e d ic i, d in c a re 13 s to m a to lo g i şi 3 c h im iş ti, 2 6 9 p e rs o a n e c u stu d ii m e d ii
şi a u x ilia ri (1 1 3 a s is te n ţi, 9 9 su ro ri, 3 0 d e m o a ş e , 141 - a lte fu n c ţii a u x ilia re ). În tre 1 9 6 9 -1 9 7 3 , a c tiv ita te a
s p ita lu lu i a c u n o s c u t o d e z v o lta re fo a rte m a re , in d ic a to rii sp e c ific i d e s ă n ă ta te ilu s trâ n d r e z u lta te re le v a n te :

In dicat or 1969 1970 1971 1972 1973

N atalitatea 2 1 ,3 2 0 ,3 16,8 2 1,1 17,5
M o rtalitatea generală 7,1 7 ,2 6,8 6 ,4 7,5
M o rtalitatea infantilă %o 30,1 2 0 ,6 2 4 ,5 9,5 3 0 ,4
A v orturi ( la % de naşteri) 8 2 ,9 7 9 ,6 108 118 173
Spor n a tu ra l al populaţiei 10,4 13,3 10 14,8 10
U tilizarea patului 2 9 2 ,3 309 320 299 2 8 8 ,6
D u ra ta m edie de spitalizare 9,8 10,2 10,4 9,5 9 ,6
M o rtalitatea pe spital 0 ,9 2 0,71 0 ,5 0 0,41 0 ,4 4

În p re z e n t, se a f lă în d e ru la re p ro ie c tu l „ M o d e r n iz a re a in fra s tru c tu rii fiz ic e a s e rv ic iilo r so c ia le în

m u n ic ip iu l D ră g ă ş a n i” . P ro ie c tu l e s te f in a n ţa t în c a d ru l P ro g ra m u lu i O p e ra ţio n a l R e g io n a l 2 0 0 7 -2 0 1 3 şi
c o n s tă în a m e n a ja r e a sp a ţiu lu i n e c e s a r p e n tru fu n c ţio n a r e a u n u i C entru de zi destinat în grijirii
vârstnicilor. „ S e v a m a n s a r d a c lă d ir e a în c a re f u n c ţio n e a z ă la o r a a c tu a lă c a n tin a d e a ju to r s o c ia l (. . .)
c e n tru l d e zi v a a c o r d a se rv ic ii p e n tru 5 0 de v â r s tn ic i” ( M a s t e r p la n D r ă g ă ş a n i, 2) .

2. S IT U A Ţ IA F A R M A C E U T IC Ă
În D ră g ă ş a n i, p rim a farm acie a lu a t f iin ţă în a n u l 1 867. În a c e l an , la 3 ia n u a rie , fa rm a c is tu l
P a n te lim o n G e o rg e s c u d e p u n e a a c tu l d e d ip lo m ă şi c e r e a p rim a ru lu i d in R â m n ic a p ro b a re p e n tru a d e s c h id e
fa rm a c ie în tâ rg u l D ră g ă ş a n ilo r, u n d e „ în c ă n u e s te f a r m a c ie ” . C e re r e a a fo s t tr im is ă p r im a ru lu i d in
D ră g ă ş a n i, c a re a a v iz a t-o fa v o ra b il (DJVAN, fondul P J V , d o s. 9 9 /1 8 6 7 , f. 4) . Şi to tu ş i, n u lu i i s -a a p ro b a t
d e s c h id e re a f a rm a c ie i, ci lu i Iu liu s E ite l (s p iţe r c u d ip lo m ă d in V ie n a , e lib e r a tă în a n u l 1 8 6 6 ), fiu l
f a rm a c is tu lu i I o s if E ite l, c a re , în 1843, e r a s p iţe r în P ite ş ti „d e tr e i a n i” (Angelescu, 1904, 125) . În 1867,
Iu liu s e r a a ju to r d e fa r m a c is t la „ F a r m a c ia S a lv a to r” d in R â m n ic u -V â lc e a , p e c a re ta tă l să u o c u m p ă ra s e în
1 855. Ş a se lo c u ito ri d in a c e s t o ra ş a d e v e re a u c ă Iu liu s E ite l, n ă s c u t în a n u l 1 8 4 4 , e s te „ d in fa m ilie o n o r a b ilă
p ă m â n te a n ă ” . În tre a n ii 1 8 3 8 -1 8 4 0 , e x is ta u n fa r m a c is t F rie d ric h E ite l, su p u s a u s tria c , lo c u ito r în B u c u re ş ti
(Ib id e m , 93-94, 100) . P ro b a b il c ă Iu liu s e r a n e p o tu l a c e s tu ia şi I o s i f E ite l d o b â n d is e c e tă ţe n ia ro m â n ă .
Î n fiin ţa r e a p rim e i f a rm a c ii d in D ră g ă ş a n i s -a fă c u t în te m e iu l D e c re tu lu i d o m n e s c n r. 8 5 9 /2 7 m a i 1867
şi a O rd in u lu i D ir e c ţiu n ii S a n ita re n r. 1375 d in a c e la ş i an . În u r m a a c e s tu i d e c re t, Iu liu s E ite l a d e s c h is în
D ră g ă ş a n i p r im a fa rm a c ie , p e c a re a in titu la t-o „ L a S a lv a to r” , n u m e s u g e s tiv şi d ă tă to r d e s p e ra n ţe c e lo r
s u fe rin z i. D e m n d e m e n ţio n a t e s te fa p tu l c ă , la 8 n o ie m b rie 1 877, f a rm a c is tu l T e o fil P e tri r a p o r ta c o n tu rile
c u m e d ic a m e n te o fe rite g r a tu it b o ln a v ilo r să ra c i d in p la s a O ltu l. B a n ii se r id ic a u d in c a s a c o m u n a lă şi se
în a in ta u „ d (o m n u )lu i fa r m a c is t d in o ra ş u l D ră g ă ş a n i” . A u p r im it m e d ic a m e n te g ra tu it, b o ln a v i d in c o m u n e le
C re ţe n i, Ş u şa n ii d e Jo s, U ş u re i, A m ă ră ş ti, Iz v o ru , P ru n d e n i şi M ă d u la ri.
În a n u l f in a n c ia r 1 8 9 1 -1 8 9 2 , b u g e tu l sp ita lu lu i d in D ră g ă ş a n i a v e a p re v ă z u te , la c h e ltu ie li, s u m e
p e n tru „ m e d ic a m e n te ” şi „ c u m p ă ra re de in s tru m e n te (A lessandrescu, 1893, 138) . R e ie s e c ă b o ln a v ii e ra u
tr a ta ţi m e d ic a l şi a c e s t fa p t în tă r e ş te u tilita te a fa rm a c ie i.
P e s te a p r o x im a tiv 14 a n i, Iu liu s E ite l, p r in a c tu l a u te n tific a t d e T rib u n a lu l V â lc e a , la n r. 85 d in 1880,
v in d e fa r m a c ia „ L a S a lv a to r” , fa rm a c is tu lu i T e o fil P e tri. În a n u l 1 8 9 6 , a c e s ta d e c e d a s e şi m o ş te n ito rii lu i
a re n d e a z ă fa rm a c ia , f a rm a c is tu lu i B e lc o t A lb e rt, c a re o ţin e în a r e n d ă p â n ă în a n u l 1 911. M o ş te n ito rii
f a rm a c is tu lu i T e o fil P e tri, v â n d d re p tu l d e fa rm a c ie , p r in c o n tra c t a u te n tific a t d e tr ib u n a lu l I lfo v , S e c ţia
N o ta ria t, n r. 1 895, la 21 fe b ru a rie 1 9 1 1 , f a rm a c is tu lu i Io n B a la ş iu , c a re a f o s t re c u n o s c u t d e D ir e c ţia s a n ita ră
c a d irig in te şi p r o p rie ta r al f a rm a c ie i, c u a d r e s a n r. 2 8 .1 1 3 /2 9 m a i 1 913. În a n u l 1 9 1 6 , p e rs o n a lu l fa rm a c ie i

346
„ L a S a lv a to r” d in D ră g ă ş a n i e r a c o m p u s d in d irig in te - p ro p r ie ta r - B a la ş iu Io n , şi u n e le v f a r m a c is t -
T h e o d o r N a n c i. În o c to m b rie a l a c e lu ia ş i an , c e i d o i a u f o s t m o b iliz a ţi şi tr im iş i în M o ld o v a . D u p ă ră z b o i, în
1 919, B a la ş iu îş i r e ia a c tiv ita te a , d a r d u p ă c â te v a lu n i, se îm b o ln ă v e ş te d e tifo s e x a n te m a tic şi d e c e d e a z ă .
M o ş te n ito a re , ră m â n e E m a B a la ş iu , s o ţia sa; a c e a s ta a re n d e a z ă fa rm a c ia , lu i D u m itr u N e c iu , c a re v e n is e d in
M a c e d o n ia în 1918. E l a v u s e s e fa rm a c ie p e r s o n a lă în B ito lia , u n d e a f u n c ţio n a t şi c a p r o fe s o r d e c h im ie la
lic e u l ro m â n e s c . N a n c i T h e o d o r, şi el m a c e d o n e a n , fu s e s e e le v u l lu i N e c iu l a a c e l lic e u , în a in te d e 1913.
L a 10 iu lie 1921, E m a B a la ş iu a re n d e a z ă d in n o u fa rm a c ia , lu i T h e o d o r N a n c i. S e d iu l fa rm a c ie i e r a p e
a c tu a la s tr a d ă D e c e b a l, în fo s te le c a s e a le lu i C o s tic ă P o p a . D e a ic i, s -a m u ta t în c a se le lu i Ilie P o p e s c u ,
v iz a v i d e b is e ric a „ A d o r m ir e a ” (p e a c tu a la str. G ib M ih ă e s c u ). C a se le f u s e s e ră c o n s tru ite d e n e g u s to ru l
Ş te fă n e s c u G o ţa . A v în d n e f e ric ir e a să -i m o a r ă c o p iii, a c e s ta a a d u s -o p e s o r a sa M a ria D ră g o i d in A rd e a l,
îm p r e u n ă c u c e i tr e i c o p ii ai ei: S o riţa , D o b ra şi Ş e rb a n . S o riţa s - a c ă s ă to rit c u Ilie P o p e s c u . În 1 9 2 6 , lu i T h .
N a n c i i se a p r o b ă c u m p ă r a r e a fa rm a c ie i. În 1 9 4 8 , fa r m a c ia a f o s t n a ţio n a liz a tă , d e v e n in d „ F a r m a c ia n r. 2 1 ” .
P rin L e g e a s a n ita r ă d in 1 921, în D ră g ă ş a n i se în f iin ţe a z ă a d o u a fa rm a c ie , c a re e s te c o n c e s io n a tă
f a rm a c is tu lu i N e c iu D u m itru , r e c u n o s c u t c a d irig in te - p ro p r ie ta r al a c e s te ia . A s tf e l, în 1 9 1 9 , D . N e c iu a v e a
d o u ă fa rm a c ii. E l a c u m p ă r a t te r e n d e la n e g u s to ru l N a e P e tc u Io a n şi a c o n s tru it c lă d ir e a în c a re se a f lă a c u m
F a r m a c ia n r. 2 0 . L a 2 2 iu lie 1 922, m e ş te ru l E ftim ie C o rn e s c u a in s ta la t a ic i lu m in a e le c tric ă .
D . N e c iu a c o n d u s c e d e - a d o u a fa rm a c ie p â n ă în a n u l 1 9 3 4 , c â n d a a re n d a t-o fa rm a c is tu lu i G h e o rg h e
S to ia n (G o g u ), c a re a g e s tio n a t-o p â n ă în a n u l 1 9 4 1 , c â n d a o b ţin u t o fa rm a c ie la H u şi. p e c a re a a d m in is tra t-
o p â n ă în 1945. În a c e s t tim p , fa r m a c ia d in D ră g ă ş a n i e s te c o n d u s ă d e s o ţia s a p â n ă în 1 945. D e la a c e a s tă
d a tă , a u c o n d u s -o îm p re u n ă , p â n ă la n a ţio n a liz a re .
O a tr e i a fa rm a c ie , în f iin ţa tă la 1 o c to m b rie 1 9 4 5 , a v e a lo c a l p r o p riu şi e r a s itu a tă în c u r te a s p ita lu lu i
( a c tu a la F a rm a c ie n r. 80). În a n u l u rm ă to r, în D ră g ă ş a n i a u m a i f o s t c o n c e s io n a te d re p tu rile d e fu n c ţio n a re
p e n tru în c ă p a tru fa rm a c ii, f ă r ă s ă se m a i ţin ă c o n t d e n u m ă ru l lo c u ito rilo r:
1. F arm acia N atalia M ihăescu , m u ta tă d in c o m u n a L ă d e ş ti în f o s ta c a s ă în stil b iz a n tin , a lu i
A m z u le s c u ;
2. F arm acia E lena Bănescu, s itu a tă p e c o lţu l d e n o r d -e s t a l in te rs e c ţie i stră z ii G ib . M ih ă e s c u , c u str.
T . V la d im ire s c u ;
3. F arm acia M ihăiţa Popescu , s o ţia lu i N e s to r P o p e s c u - n o ta r p u b lic în D ră g ă ş a n i. E r a s itu a tă p e
a c tu a la s tr a d ă G ib . M ih ă e s c u , la v e s t d e lic e u l c u c e a s (L a u r a S im u le sc u );
4. F arm acia Ştefan Tatuşescu, s itu a tă p e str. T ra ia n .
C e le şa se f a rm a c ii a u f u n c ţio n a t p â n ă la 1 m a rtie 1 9 4 9 , c â n d a u f o s t n a ţio n a liz a te . D u p ă a c e a s tă d a tă ,
a u ră m a s fu n c ţio n a le d o a r tr e i fa rm a c ii, c e le m a i v e c h i: 2 0 , 21 şi 80. D u p ă 1 9 8 9 , n u m ă ru l f a r m a c iilo r a
s p o rit, to a te f iin d p a rtic u la re .

Reabilitare exterioară Dispensar

(Du p ă Master plan Drăgăşani, 2011, pag. 15)

347
348
 Cap. VIII - VIAŢA RELIGIOASĂ

1. P A R O H I IL E O R T O D O X E
După crearea Mitropoliei Olteniei, Râmnicului şi Severinului (1939), centrele parohiale au fost
reorganizate (1940-1941). În perioada menţionată, parohiile din teritoriul actual al municipiului Drăgăşani -
în număr de 3 - ţineau de centrul parohial Suteşti, care cuprindea parohiile de la Zlătărei, Momoteşti,
Drăgăşani, Adormirea Maicii Domnului, Suteşti, Călina, Voiceşti, Şerbăneşti, Morunglavu şi Ştefăneşti.
Organizarea parohiilor ortodoxe nu se suprapune perfect cu cea administrativă: astăzi, enoriaşii
municipiului ţin de nouă parohii, dintre care opt - în teritoriul administrativ al municipiului şi cea de a noua -
în teritoriul administrativ al comunei Prundeni, toate aparţinând de Protoieria Drăgăşani - pr. protopop, Iulian
Buşaga (w w w .arhiram .ro). Prezentăm în continuare, o sinteză a informaţiilor istorice de ordin general,
referitoare la cele 9 biserici parohiale menţionate.
• Biserica cu hramul „A dorm irea M aicii D om nului” - Drăgăşani, îi are ca preoţi pe Gheorghe
Curiman şi Alexandru Viorel Popescu. Prima biserică - Biserica Târgului - a fost construită de Dima
preotul, Stan vătaf şi alţii (1793-1798), zugrăvită în 1803 şi reparată în 1836. În anul 1870, turlele au fost
date jos şi biserica refăcută (Stoicescu, 1970, 286-287). În Primul Război Mondial, biserica a fost distrusă şi
în locul ei a fost construită o altă biserică („Catedrala”), între 1930-1936, după proiectul arhitectului Jean
Văleanu, diplomat din 1926 ( T a b lo u l a r h ite c ţilo r , 1949); pictura datează din perioada 1946-1947, fiind
opera artistului plastic Iosif Keber din Târgu-Jiu. Conform altor surse, construcţia ar fi fost realizată după
planul întocmit de prof. arhitect Alfred Mihăescu din Bucureşti (A n u a r u l M itr o p o lie i , 1941, 683-684). În
1941, parohia Adormirea Maicii Domnului era alcătuită din o parte a oraşului Drăgăşani (cu 1300 familii,
4153 suflete), a satului Călina (cu 123 familii, 400 suflete) şi Bârsanu (123 familii, 400 suflete), în total -
1259 familii, cu 4913 suflete. Biserica parohială nu era încă terminată, urmând să mai fie executate pictura şi
mobilierul (enoriaşii contribuind în mare măsură la reparaţia bisericii vechi şi la construirea celei noi,
inclusiv prin muncă); nu exista casă parohială. In parohie, funcţionau biserica filială „Sf. Ilie” şi biserica
filială „Sf. Nicolae” Bereni, ultima - cu cimitir propriu. Biserica parohială şi filiala „Sf. Ilie” foloseau
cimitirul oraşului. În parohie, existau 5 cantine şcolare, pentru circa 200 de elevi (I b i d e m ).
• Biserica „Sf. Ilie” Drăgăşani. Preoţi - Enache Cerbu şi Gheorghe Murguleţ. A fost construită în
secolul al XVIII-lea, de către Datco Cojocarul, Barbu Dranoviceanu postelnic şi alţii; refăcută în 1834 de
breslaşii cojocari, a fost apoi reparată în anii 1901 şi 1941 (Stoicescu, ib id e m ). În 1941, aceasta era biserică
filială a parohiei „Adormirea” din Drăgăşani, fără cimitir (A n u a r u l M itr o p o lie i, ib id e m ). Lucrări recente: în
anul 2010, parohul bisericii a reuşit să reabiliteze complet exteriorul lăcaşului, cu ajutorul unor fonduri
provenite de la enoriaşi şi din fonduri personale, lucrarea costând în jurul a două sute de milioane lei vechi
(M a s te r p l a n u l D r ă g ă ş a n i, 33-34).
• Biserica „Sf. G heorghe” - Izvoranu. Preoţi: Nicolae C. Olteanu şi Mihai Făurar. Biserica a fost
construită şi terminată recent, cu contribuţia financiară a deputatului Vasile Bleotu.
• Biserica „A dorm irea M aicii D om nului” - Capu Dealului. Preot: Daniel Stoica. Construită în 1824
(data pisaniei: 24 iunie 1824), de către Giurea, căpitan de panduri; reparată între 1870-1880, 1953-1957 şi
1981-1983; păstrează pictura originară (Stoicescu, ib id e m ). In 1941, aceasta era biserică filială a parohiei
Momoteşti-Drăgăşani, fără pământ, cu cimitir lângă biserică (A n u a r u l M itr o p o lie i, 1941, 684-685). În
cimitir, se află o groapă comună, în care au fost înmormântaţi numeroşi martiri ai evenimentelor din
Drăgăşani, din 1821. Biserica, cunoscută sub numele de „Biserica cu Cal” (D upă M a s te r p l a n u l D r ă g ă ş a n i ),
a fost construită între anii 1818-1821, cu o singură turlă, din lemn, învelită cu tablă. Atât turla, cât şi
acoperişul nu sunt cele originare, biserica suferind mai multe reparaţii. Până în 1898, biserica a fost acoperită
cu şiţă; după un an, aceasta a fost înlocuită cu tablă de cupru, care, în timpul legionarilor a fost luată
împreună cu clopotul, pentru a se completa biserica cea nouă, construită în oraş. Biserica a fost acoperită de
către un donator, în 1940, cu tablă neagră, negalvanizată, iar în anul 2006, în timpul preotului Stoica Daniel,
s-a înlocuit tabla veche cu alta nouă, galvanizată.
Între 1948-1949, biserica din Capu Dealului s-a unit cu biserica Gârdeşti, devenind filială. In 1949,
cele două biserici se unesc şi cu biserica din Momoteşti, situaţie care a durat doi ani. Intre 1950-2000,

349
b is e ric ile G â rd e ş ti şi C a p u D e a lu lu i a u ră m a s u n ite în tr - o s in g u ră p a ro h ie . D in a n u l 2 0 0 0 , b is e ric a d in C a p u
D e a lu lu i a d e v e n it b is e ric ă p a r o h ia lă d e sin e stă tă to a re (Ib id e m )
• B is e r ic a „S fânta T reim e” - M o m o te ş ti. P re o ţi: M ă d ă lin B u ş a g ă şi Irin e l D o v le a c . C o n fo rm p isa n e i,
lă c a ş u l a f o s t c o n s tru it în tr e 1 9 2 6 -1 9 2 8 , p r in c o n trib u ţia e n o ria ş ilo r, a P rim ă rie i D ră g ă ş a n i şi a lu i I. C.
B ră tia n u , p ic to r f iin d I. C o n s ta n tin e s c u ; a f o s t r e p a ra tă d u p ă c u tre m u re le d in 1 9 4 0 şi 1 977, ia r în tr e an ii
2 0 0 1 -2 0 0 7 , i s -a u f ă c u t r e p a ra ţii c a p ita le . În 1 9 4 1 , p a r o h ia M o m o te ş ti f ă c e a p a rte d in D ră g ă ş a n i şi fu n c ţio n a
p e n tru tr e i m a h a la le : M o m o te ş ti (2 9 9 fa m ilii, 1040 su fle te ), G â rd e ş ti (1 6 8 fa m ilii, 7 2 5 s u fle te ) şi C a p u
D e a lu lu i (2 0 1 fa m ilii şi 2 6 2 0 d e su fle te ).
B is e r ic a p a r o h ia lă p o s e d a 17,5 h a d e p ă m â n t (d e la 1 8 6 4 ), d a r n u a v e a c a s ă p a ro h ia lă . În p a ro h ie ,
e x is ta u 3 c im itire ( la M o m o te ş ti, G â rd e ş ti şi C a p u D e a lu lu i). P e lâ n g ă b is e ric ă , fu n c ţio n a o c a n tin ă ş c o la ră
d in 1929, p e n tru 3 0 d e c o p ii.
• B is e r ic a „Sf. Nicolae” - G â rd e ş ti. P re o t: d rd . L a u re n ţu R ă d o i. C o n s tru ită d e C h e ra G â rd e s c u la
1 826 (c o n fo rm p is a n ie i d in 1 8 3 5 ), p ro b a b il, p e lo c u l u n e i b is e ric i m a i v e c h i (sa tu l G â rd e ş ti fiin d p o m e n it în
1 548, ia r b is e ric a - în 1 582); b is e ric a a f o s t r e p a ra tă la 1 9 0 6 şi 1949 ( Ib id e m ). In 1 9 4 1 , e r a f ilia lă a p a ro h ie i
M o m o te ş ti - D ră g ă ş a n i, c u c im itir lâ n g ă b is e ric ă , c u 9 h e c ta re p ă m â n t d o n a ţie şi a lte 2 0 h a în c o m u n a
D o z e ş ti, p ă d u re , to t te re n u l f iin d d o n a t d e V a s ile C h e ra G â rd e s c u ; n u a v e a c a s ă p a ro h ia lă .
• B is e r ic a „Sf. Nicolae” - Z lă tă re i. P re o ţi: G h e o rg h e şi A u g u s tin P e tc u . B is e r ic ă d e le m n d in 1 822,
c lă d ită d in z id în tre 1 9 0 2 -1 9 1 0 şi s fin ţită în z iu a d e 10 o c to m b rie 1 910. A ş a c u m r e z u ltă d in p is a n ie , a fo st
c o n s tru ită d e lo c u ito rii sa tu lu i Z lă tă re i, la în d e m n u l p r e o ţilo r F lo re a şi Ilie P o p e s c u (p ic tu ra - e x e c u ta tă d e
Ilie I o n e s c u -D o z e ş ti şi d e z u g ra v ii P a v e l G rig o re s c u şi V ic to r F u lg e s c u ; r e s ta u r a tă în 1 977, d e c ă tre p ic to ru l
D u m itr u H a m p u , şi în 1 995, d e z u g ra v u l G e o rg e R o g o jin a ru ); c lă d ir e a a f o s t r e p a ra tă în 1 9 3 7 , 1 9 5 8 , 1 9 7 0 ­
1 977, 1986 şi 1995.
În 1 941, p a r o h ia Z lă tă re i - c u sa te le Z lă tă re i (3 0 6 fa m ilii, 1 3 5 0 su fle te ) şi D o b ru ş a (1 6 6 fa m ilii, 765
su fle te ) - to ta liz a 4 7 2 fa m ili şi 2 2 1 5 su fle te . B is e r ic a p a r o h ia lă s tă p â n e a 7 h a d e p ă m â n t; n u a v e a c a s ă
p a r o h ia lă ; în p a ro h ie , e x is ta u 2 c im itire (Z lă tă re i şi D o b ru ş a ) şi C ă m in u l c u ltu ra l „ I.G h . D u c a ” . P e lâ n g ă
b is e ric ă , f u n c ţio n a o c a n tin ă ş c o la ră d in 1938, p e n tru 2 0 d e c o p ii (Ib id e m )
În te rito riu l fo s te i c o m u n e Z lă tă re i, în sa tu l D o b ru ş a (a s tă z i, c o m u n a Ş te fă n e ş ti), se g ă s e ş te sc h itu l
D o b ru ş a c u h ra m u l „ In tra re a în b is e r ic ă ” , d a tâ n d d e la sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X V - le a s a u în c e p u tu l s e c o lu lu i al
X V I-le a , f o s t m e to h al E p is c o p ie i R â m n ic u lu i (Ib id e m ) , a p o i b is e ric ă d e m ir (d u p ă 1 8 6 4 ) şi - a ş a c u m re ie se
d in p is a n ia b is e ric ii „S f. T re im e ” d in M o m o te ş ti - s c h it d e c ă lu g ă ri (d in 1 9 3 4 ). U n m e to h a l E p is c o p ie i a
e x is ta t şi la D ră g ă ş a n i. E l se n u m e a c h ia r „ M â n ă s tir e a D ră g ă ş a n ilo r ” , f iin d a m p la s a t p e lo c u l u n d e se a flă
a c u m p ia ţa d e a lim e n te , şi a f o s t d e m o la t în 1948. In a n u l 1 7 9 3 , e p is c o p u l F ila r e t c o n s tru ie ş te a ic i u n lo c a l
p e n tru şc o a lă ; în 1821, m e to h u l e r a o c o n s tru c ţie so lid ă , c a re a v e a u n p a ra c lis c u p ic tu ri in te rio a re ;
c o n s tru c ţiile a u f o s t în c o n ju ra te c u şa n ţu ri d e a p ă ra re îm p o tr iv a a rm a te i o to m a n e c a re o c u p a s e o ra ş u l, în
sc o p u l r e p rim ă rii r e v o lu ţie i ( M a s t e r p la n D r ă g ă ş a n i, 34-35).
• B is e r ic a „ Sf. G heorghe” - C o lo n ie . P re o t, D a n ie l B â rn e a ţă . B is e r ic a a f o s t te r m in a tă în a n u l 2 0 0 5 ,
c u sp rijin u l f in a n c ia r al d e p u ta tu lu i V a s ile B le o tu , c a re a a c c e p ta t s ă fie p ic ta t p e p e re ţii b is e ric ii, în c a lita te
d e c tito r.
• B is e r ic a „ Sf. Nicolae” - B e re n i. P re o t: M ih a i C a trin a . B is e r ic a a f o s t c o n s tru ită d in z id , în 1 916, în
lo c u l a lte ia m a i v e c h i d in le m n şi a f o s t re p a ra tă în 1 939. În 1 9 4 1 , e r a f ilia lă a p a r o h ie i „ A d o r m ir e a M a ic ii
D o m n u lu i” , d in D ră g ă ş a n i, c u c im itir lâ n g ă b is e ric ă şi p o s e d â n d 5 h e c ta re d e p ă m â n t (Stoicescu, ib id e m ).

2. A L T E C U L T E
In a f a ra lă c a ş u rilo r de c u lt o rto d o x e , în m u n ic ip iu l D ră g ă ş a n i m a i e x is tă u rm ă to a r e le e d ific ii a le a lto r
cu lte:
• C a s a d e R u g ă c iu n e A dventistă de Z iua a Şaptea D ră g ă ş a n i, d in str. Ş e te a n u 18 (c o n s tru ită în
1 935);
• C a s a d e r u g ă c iu n e B aptistă, d in str. T . V ld im ire s c u , n r. 4 3 3 c o n s tru ită în 1 998;
• B is e r ic a Penticostală „ E m a n u e l” d in str. R e g e le C a ro l I, n r 68 ( a u to r iz a tă s ă f u n c ţio n e z e în tr-o
c a s ă în c h iria tă );
• S a la Regatului M a rto rilo r lui Iehova , d in str. D e c e b a l.
C o n fo rm in f o rm a ţiilo r o fe rite d e p r. B u ş a g ă , a r m a i e x is ta o a ltă b is e ric ă „ s io ” (p e n tic o s ta lă ? ) p e str.
N ic o liţă S a n d a , în b l. H şi o a lta - n e o p r o te s ta n tă , la C a p u D e a lu lu i.

350
 D in d a te le R e c e n s ă m â n tu lu i d in 2 0 0 2 , r e z u ltă c ă c e le d o u ă c o m u n ită ţi - b a p tis tă şi a d v e n tis tă - a v e a u
c â te 25 m e m b ri, ia r c o m u n ita te a p e n tic o s ta lă - 2 0 m e m b ri. Se p r e f ig u r e a z ă o c re ş te re a n u m ă ru lu i m e m b r ilo r
a c e s to r c u lte .

C a te d r a la m u n ic i p a lă D r ă g ă ş a n i c u h r a m u l C a v o u l f a m . Ş te fa n F ilip e s c u
„ A d o r m ir e a M a ic i i D o m n u l u i ” ( fo s t d e p u ta t ş i s e n a to r lib e r a l d e V â lc e a )

Capela din C im itirul „ E ternittea”, după reabilitare, şi o p ictu ră din interior

(D u p ă M aster p la n D răgăşani, 2011, p a g . 23)

351
B is e r ic a d in C a p u l D e a lu lu i, c u h r a m u l „ A d o r m ir e a M a ic i i D o m n u l u i ”

B is e r ic a „ S f. I l i e ”, r e a b ilita tă p r i n in s is te n ţe le P r. E n a c h e C e rb u
(D upă „P ro E x p res” D răgăşani)

352
 Cap. IX - SPORTUL
Din documentele de arhivă, atâtea câte s-au păstrat, din studierea lucrărilor cu profil sportiv, dar mai
ales din mărturiile contemporanilor - în special ale celor care au condus destinele sportului şi din cele ale
sportivilor înşişi - , rezultă că şi în acest domeniu, drăgăşănenii au obţinut rezultate de care pot să fie
mulţumiţi. Printre alte surse bibliografice, informaţii interesante despre activitatea sportivă din Drăgăşani, le-
am aflat din monumentala lucrare E n c ic lo p e d ia e d u c a ţie i fi z i c e şi s p o r tu lu i d in R o m â n ia , vol. I-IV
(Bucureşti, Ed. Aramis, 2002), coordonată de drăgăşăneanul Alexie Nicu.
M emoria documentelor a păstrat o informaţie potrivit căreia, în august 1922 exista la Drăgăşani
Societatea Sportivă „Oltul”: ca urmare a organizării şi desfăşurării unei serbări, aceasta consumase curent,
fiind debitată de primarul oraşului, cu suma de 80 lei (Şerban - coord., 2004, 182) . În anul 1952, în
Drăgăşani s-a construit Baza Sportivă “Petrolul”, cu sediul în Calea Pandurilor nr. 21, constând dintr-un
teren de fotbal gazonat, tribună cu 2000 de locuri, teren de fotbal pentru antrenament, terenuri bitumate
(baschet - handbal), vestiare, saună, bazin de înot, grupuri sanitare şi centrală term ică proprie (Judeţul
Vâlcea, 1980, 327) .
Rugby. Urmând criteriul cronologic al expunerii datelor, începem analiza noastră cu acest sport,
întrucât aici, un drăgăşănean - Toma Moldoveanu a obţinut rezultate excepţionale în prima jumătate a
secolului al XX-lea: între anii 1930-1942, el a cucerit patru titluri de campion naţional. Din 1942, în paralel
cu activitatea competiţională, a fost şi antrenor. Selecţionat în echipa naţională, între anii 1935-1955, T. M. a
participat la 12 întâlniri internaţionale, fiind - cel mai adesea - căpitanul echipei de rugby a României. A fost
arbitru de categoria A şi arbitru internaţional la acest sport (v. fişa sa, la capitolul Personalităţi
drăgăşănene ).
Fotbal. Primele încercări pentru formarea unei echipe de fotbal a oraşului, au apărut prin anii 1943-45,
când ia naştere A.S.D. (Asociaţia Sportivă Drăgăşani), cu tricouri de joc în culorile alb-negru, echipă care a
susţinut numeroase jocuri amicale cu formaţii similare din Râmnicu-Vâlcea, Piteşti, Slatina, Craiova şi alte
oraşe apropiate.După o perioadă de pionierat, se va ajunge la un fotbal organizat şi mai eficient (M orariu,
2011, 16). În mod organizat, fotbalul drăgăşănean datează de la începutul anilor ’50 (mai exact, 1952) ai
secolului trecut, de când s-a construit terenul de fotbal care făcea parte din Baza Sportivă „Petrolul” (Vâlcea
- Monografie, 1980, 327). La Campionatul Regional din 1955, când Dinamo Piteşti se situa pe primul loc şi
promova în Divizia C, din seria respectivă făcea parte şi „Progresul” Drăgăşani (ulterior, devenită „Unirea”
Drăgăşani), aflată atunci pe locul 10, din 14 echipe (http://w w w .sport365.ro/forum /fc-arges).
La Campionatul Regional din 1958-1959, fotbalul drăgăşănean a fost prezent cu două echipe „Unirea”
Drăgăşani - locul 6 (cu 25 p.) şi „Oltul” Drăgăşani - locul 11, cu 17 p. (Ibidem). La începutul anilor ’60,
profesorul Gh. Giuran a pus bazele unei noi echipe - „Tractorul”, în care a pregătit şi promovat o serie de
jucători tineri şi talentaţi. În aceste condiţii - de la participarea, ani de-a rândul, în campionatul regional,
echipa va aspira mai sus, spre Divizia C. Din păcate, în 1961, a pierdut meciul de baraj cu „Muscelul”
Câmpulung, pentru promovarea în C. În 1965, „Tractorul” va fuziona cu „Unirea”. Astfel împrospătată, noua
echipă, sub numele consacrat de „Unirea”, va termina pe locul I Campionatul regiunii Argeş din anul 1966,
promovând astfel în Divizia C şi împlinindu-şi un vechi vis (B arbu-M orariu, 2011, 16). În perioada care a
urmat, în afară de profesorul Giuran, de pregătirea tehnico-tactică a echipei, s-au mai ocupat antrenorul Vasi
Găbrie şi - în 1969-1970 - Mihai Nicolae, fosta extremă stângă de la „Dinamo” Bucureşti (Ibidem). Sub
numele de „Unirea” Drăgăşani, echipa apare menţionată în A n u a r u l fo tb a lu lu i ro m â n e s c , ed. 1971-1973
(M orariu, 2011, 16). Rezultatele obţinute în această perioadă, o îndreptăţeau la atenţia acordată de cronicarii
şi scriitorii sportivi. Astfel, activând în seria a VI-a, la finele ediţiei 1971-72, echipa ocupa un loc fruntaş în
clasament, iar în Cupa României, după ce învingea la Drăgăşani (16 iulie 1972), cu 2-0, pe U.T.A Arad, se
califica în optimile competiţiei, fiind însă eliminată (cu greu!) de Rapid-Bucureşti, echipă care, în final, va
câştiga şi trofeul cupei.
În toată această perioadă, în oraş activau şi alte echipe: „Voinţa” - echipa Cooperaţiei; „Dinamo” -
echipa militarilor din unitatea militară locală; „Tractorul” - echipa SMT Drăgăşani; „Cauciucul” - echipa
Fabricii de Talpă şi Încălţăminte din Cauciuc (FINCA) şi „Farul”, care mai apoi îşi va schimba numele în
„Autobuzul” (echipă care reprezenta Autobaza de Transport din localitate). De la toate aceste echipe, au fost
353
p ro m o v a ţi n u m e ro ş i ju c ă to r i în e c h ip a d e d iv iz ia „ C ” a o ra ş u lu i, ia r „ C a u c iu c u l” şi „ A u to b u z u l” c h ia r au
c â ş tig a t d e c â te v a o ri c a m p io n a tu l ju d e ţu lu i V â lc e a şi a u p a r tic ip a t la b a ra je d e p r o m o v a re p e n tru o c a te g o rie
s u p e rio a r ă (M orariu, 2011, 16).
P â n ă în 1959, jo c u r ile d e fo tb a l se d is p u ta u p e v e c h iu l şi u n ic u l te re n e x is te n t; în to a m n a a c e lu i a n , s-a
in a u g u ra t n o u l te re n - a m p la s a t p e lo c u l f o s tu lu i tâ rg s ă p tă m â n a l d in o ra ş. În p e r io a d a 1 9 7 9 -8 0 , a fo s t
c o n s tru ită tr ib u n a de b e to n şi s-a u m o d e rn iz a t v e s tia re le (lu c ru r e p e ta t şi în 1 9 9 3 ). d e c ă tre „ P e tro lu l” , c a re a
r e n o v a t şi in sta la ţiile .
În p e r io a d a 1 9 7 9 -8 9 , „ U n ire a ” a f u n c ţio n a t su b n o u a d e n u m ire d e „ V iito r u l” -D ră g ă ş a n i, r e u ş in d c a la
fin a lu l e d iţie i 1984, în c a lita te d e c o m p o n e n tă a d iv iz ie i „ C ” , s ă se c la s e z e p e u n lo c b u n . D u p ă 1 9 8 9 , s-a
re v e n it la tr a d iţio n a la d e n u m ire „ U n ir e a ” , d a r, o d a tă c u re o r g a n iz a r e a sis te m u lu i c o m p e tiţio n a l, e c h ip a s -a
a f u n d a t în a n o n im a tu l c a m p io n a tu lu i ju d e ţe a n , u n d e e v o lu e a z ă şi în p re z e n t. În a n u l 1 992, a lu a t f iin ţă e c h ip a
„ P e tro lu l” , p a tro n a tă d e s c h e la p e tro lie ră , e c h ip ă c a re a r e u ş it c a în 1 9 9 4 s ă p ro m o v e z e în d iv iz ia „ C ” , d a r
m a i a p o i v a r e tr o g r a d a d in c a u z a s c h im b ă rilo r c o n d iţiilo r e c o n o m ic e şi a p riv a tiz ă rii s o c ie tă ţii p e tro lie re
(M orariu, 2011, 16) .
C u d e n u m ir e a s c h im b a tă în C S M D ră g ă ş a n i, f o s ta e c h ip ă „ U n ir e a ” (c a re , o v re m e , a e v o lu a t şi în
D iv iz ia C , v a r e tr o g r a d a d in n o u în L ig a a IV -a , u n d e e v o lu e a z ă şi în p re z e n t. U n ii g a z e ta r i şi sp o rtiv i îi sp u n ,
în c ă , „ U n ir e a ” , m a i a le s d u p ă ce, în a n u l 2 0 0 6 , u n g ru p lo c a l d e iu b ito ri ai a c e s tu i s p o rt - d r. A lin P a v e le s c u ,
p r im a ru l d e a tu n c i - G h e o rg h e Io rd a c h e , S a n d u Ş o c u (fo s t s e c re ta r g e n e ra l a l A J F V â lc e a ) - ju r is tu l
p rim ă rie i ş.a. - a u lu a t in iţia tiv a în f iin ţă r ii C lu b u lu i S p o rtiv M u n ic ip a l (C S M ) „ U n ir e a ” D ră g ă ş a n i. S c o p u l
in iţia tiv e i e r a g e n e ro s: r e v e n ire a în L ig a a I II-a d e fo tb a l. L a d a ta m e n ţio n a tă , în D ră g ă ş a n i se p r e fig u ra u
p a tru e c h ip e d e fo tb a l la n iv e lu l se n io rilo r: „ P e tro lu l I I ” D ră g ă ş a n i şi „ A lm a L e x D ră g ă ş a n i” - a fla te în
D iv iz ia D , n o u în f iin ţa ta „ C S M U n ir e a ” D ră g ă ş a n i şi „ T r i u m f ’ D ră g ă ş a n i, p e c a re v o ia u s-o în f iin ţe z e tin e rii
a n tre n o ri N a r c is E n ă c h e s c u şi O c ta v ia n M â ţo c ! ( M ănoiu, 2006)
D in c o lo d e c la s a m e n te şi c la s ific ă ri, e c h ip a s - a s tră d u it p e r m a n e n t să -şi r e c a p e te g lo r ia d e o d in io a ră . În
a c e s t sc o p , a n tre n o rii O c ta v ia n M â ţo c şi N a r c is Z ă rn e s c u , m a i a p o i A lin D u m itre s c u , a u in v e s tit m u ltă
e n e rg ie , s tră d u in d u -s e p e r m a n e n t s ă în tin e r e a s c ă e c h ip a , c u e le m e n te tin e re p ro a s p e te şi s ă o c u p e p r im a
p o z iţie d in se rie , p e n tru a in tr a în c u r s a p e n tru m u lt râ v n ita p r o m o v a re în C . R e m iz a (1 -1 ) o b ţin u tă re c e n t, p e
te re n p ro p riu , în p a r tid a c u „ H id r o e le c tr ic a ” R â m n ic u -V â lc e a , i-a u m ic ş o r a t şa n se le , f a ţă d e riv a la s a P o s a d a
P e riş a n i, d e a fi ju c a t, în v a r a a c e a s ta , u n m e c i d e b a ra j p e n tru p ro m o v a re .
În a n u l 2 0 0 9 , la c e a d e - a d o u a e d iţie a C a m p io n a tu lu i J u d e ţe a n d e F o tb a l f e m in in , D ră g ă ş a n iu l a
p r e z e n ta t şi o e c h ip ă d e fo tb a l fe m in in , o r g a n iz a tă d e a n tre n o ru l N ic o la e B u g h e a n u p e sta d io n u l C S Ş d in
R â m n ic u -V â lc e a . În z iu a de 5 ia n u a rie 2 0 1 2 , la C lu b u l „ S ig n o r in a ” d in D ră g ă ş a n i, a u f o s t în f iin ţa te d o u ă
e c h ip e d e fo tb a l d e s a lă a le lic e e n ilo r d in D ră g ă şa n i: „ S te a u a ” D ră g ă ş a n i - e c h ip a lic e e n ilo r d e la C o le g iu l
N a ţio n a l „ G ib M ih ă e s c u ” - şi „ J u v e n tu s ” D ră g ă ş a n i - e c h ip a d e la G ru p u l Ş c o la r A g ric o l „ Io n I. C.
B r ă tia n u ” ( http://valentinandrei.ro/vlnew s/?p= 31). I n iţia tiv a şi s u s ţin e r e a fin a n c ia r ă s -a u d a to ra t lu i
V a le n tin A d ria n Ilie s c u - p e a tu n c i m in is tr u p e n tru r e la ţia c u P a rla m e n tu l, şi fă c e a u p a rte d in tr-u n p ro g ra m
c o m p le x d e s u s ţin e re şi e d u c a re a tin e r ilo r p r in sp o rt. F o tb a liş tii d e la C o le g iu l N a ţio n a l „ G ib M ih ă e s c u ” au
p r im it u n r â n d d e e c h ip a m e n t c o m p le t, în c u lo rile S te le i, r o ş u -a lb a s tru , ia r a d o u a e c h ip ă - c e a d e la G ru p u l
Ş c o la r „ Io n I. C . B r ă tia n u ” - a f o s t în z e s tr a tă c u e c h ip a m e n t a lb -n e g ru , c u lo rile J u v e n tu s -u lu i. C e le d o u ă
e c h ip e a u p r im it şi c â te u n site , p e c a re îş i v o r p u te a p o s ta fo to g ra fii d e la a n tre n a m e n te , jo c u r i şi a lte
m a n ife s tă ri sp o rtiv e .
Şcoli, cluburi şi secţii de sport. În 1 9 6 7 , în c a d ru l L ic e u lu i T e o re tic D ră g ă ş a n i s -a în f iin ţa t p r im a
g r u p ă d e a tle tism , p r o fe s o ri a n tre n o ri f iin d G h e o rg h e N ic o la e s c u şi G h e o rg h e G iu ra n . D u p ă d o i a n i (1 9 6 9 ),
a ic i se v o r p u n e b a z e le Ş c o lii S p o rtiv e d e E le v i, c a o se c ţie a f ilia tă a lic e u lu i, c o o rd o n a to ru l a c e s te ia fiin d
p r o fe s o ru l G h e o rg h e N ic o la e s c u . E le v ii sp o rtiv i e ra u p re g ă tiţi în u r m ă to a re le ra m u ri: a tle tis m , fo tb a l şi
h a n d b a l; a n tre n o r la h a n d b a l b ă ie ţi, e r a G h e o rg h e G iu ra n , ia r la h a n d b a l fe te - L iv iu B u rc e a . În a n u l 1 974,
e c h ip a d e h a n d b a l b ă ie ţi a o b ţin u t lo c u l V I p e ţa r ă în c a d ru l C a m p io n a tu lu i N a ţio n a l d e J u n io ri şi Ş c o la ri,
c â n d s -a a fla t în se rie c u e c h ip e le S te a u a , D in a m o şi E 2 B u c u re ş ti; e c h ip a d e fe te a o b ţin u t şi e a re z u lta te
m e rito rii. C o m p o n e n ţii e c h ip e i d e h a n d b a l b ă ie ţi, d u p ă c e a u a b s o lv it lic e u l, a u f o s t tra n s f e ra ţi în m a s ă la
e c h ip a d e se n io ri „ C a rp a ţi M â r ş a ” , ia r C io b a n u M a rin a fo s t s e le c ţio n a t în lo tu l n a ţio n a l d e tin e r e t al
R o m â n ie i.
În 1 972, S a la de s p o rt a C o le g iu lu i N a ţio n a l „ G ib M ih ă e s c u ” d in D ră g ă ş a n i, a f la tă în a d m in is tra re a
lic e u lu i, c o n ţin e a p o d iu m p e n tru h a lte re , b o x şi c u ltu ris m , te re n u ri d e h a n d b a l, v o le i şi b a s c h e t - b itu m a te ,
tr ib u n ă c u 3 0 0 d e lo c u ri, v e s tia re c u d u şu ri, g r u p u ri s a n ita re (Ib id e m ). În 1 976, e c h ip a d e h a n d b a l b ă ie ţi a
f o s t p r e g ă tită d e p ro f. M ir c e a S tă n c iu le s c u , ia r c e a d e fe te - d e p ro f. A d ria n D u m itre s c u . L a c e l d e -a l d o ile a
354
tu r n e u fin a l d in a n u l m e n ţio n a t, e c h ip a d e b ă ie ţi a o c u p a t lo c u l V III p e ţa ră . A m b e le e c h ip e a u e v o lu a t în
D iv iz ia N a ţio n a lă a J u n io r ilo r şi Ş c o la rilo r, p â n ă în a n u l 1 9 8 4 , c â n d C lu b u l S p o rtiv Ş c o la r D ră g ă ş a n i a fo s t
d e s fiin ţa t c a u n ita te in d e p e n d e n tă şi tr a n s f o r m a t în se c ţie , a f ilia tă p e lâ n g ă L ic e u l I n d u s tria l D ră g ă şa n i.
În a n u l 1 978, s -a în f iin ţa t C lu b u l S p o rtiv Ş c o la r D ră g ă ş a n i, c a u n ita te in d e p e n d e n tă , d ire c to ru l a c e s tu ia
f iin d G h e o rg h e G iu ra n (în tre 1 9 7 9 -1 9 8 4 : M a ria n B u n e a ); s e c ţiile s p o rtiv e în c a re se f ă c e a p r e g ă tir e a
v iito rilo r s p o rtiv i, era u : a tle tis m u l, fo tb a lu l, h a n d b a lu l, h a lte re le şi b o x u l. P re g ă tire a e le v ilo r se f ă c e a d e c ă tre
u r m ă to rii p ro fe so ri: M a ria n B u n e a şi G h e o rg h e N ic o la e s c u II - la a tle tis m , N ic o la e G o rg o rin - la fo tb a l,
M ir c e a S tă n c iu le s c u - la h a n d b a l b ă ie ţi, A d ria n D u m itr e s c u - la h a n d b a l fe te , M ih a i O ţo iu - la h a lte re şi
M a rc e l V u ltu r - la b o x .
În tre 1 9 6 9 -1 9 8 4 , la Ş c o a la S p o rtiv ă şi la C lu b u l S p o rtiv , a u m a i p r e d a t p ro fe s o rii: A l. M o r a r iu (fo tb a l),
G h e o rg h e N ic o la e s c u (fo tb a l), Io n S ta n c iu (fo tb a l), E le o n o ra B u n e a - a tle tis m (1 9 7 9 -1 9 9 1 ), A n to n io -
V a le n tin o D ră g a n (a tle tis m ), Io n B u d in o i (b o x ), Io n M ih ă e s c u (b o x ), L iv iu B u r c e a - h a n d b a l fe te ( 1 9 7 0 ­
1 9 7 6 ), A d ria n a T ru ş c ă ( h a n d b a l fe te ), Io n M e h e d in ţu (h a n d b a l b ă ie ţi).
În a n u l 1984, C lu b u l S p o rtiv Ş c o la r s - a d e s fiin ţa t c a u n ita te in d e p e n d e n tă ; în p rim u l râ n d - B o x u l şi
H a lte re le , a c e s te a f iin d c o n s id e ra te c a s p o rtu ri „ n e e d u c a tiv e ” , c e e a ce a a v u t c a u rm a re n e în d e p lin ire a
c rite riu lu i p riv in d n u m ă ru l d e g ru p e . În a c e la ş i a n - 1 984, în c a d ru l L ic e u lu i I n d u s tria l D ră g ă ş a n i s -a în f iin ţa t
o se c ţie de p r o fil a filia tă , p u r tâ n d a c e la ş i n u m e : C lu b u l S p o rtiv Ş c o la r. R a m u rile s p o rtiv e c a re se p ro m o v a u
a ic i, e ra u a tle tis m u l şi fo tb a lu l. În 1 990, s e c ţia d e a tle tis m a tr e c u t la Ş c o a la G e n e ra lă n r. 1 d in D ră g ă ş a n i,
p r o fe s o ri fiin d E le o n o ra B u n e a şi G h e o rg h e N ic o la e s c u II (în 1991: C o n s ta n tin T e o file s c u , M in o d o r a A d y
T e o file s c u , L id ia P e tc a n , L u m in iţa O rz a şi C ris tia n O rz a ); în a c e la ş i an , s e c ţia d e F o tb a l a C S Ş a d is p ă ru t şi
s-a u în f iin ţa t c la se s p e c ia le c u a c e s t p r o fil (F o tb a l).
În 1997, a lu a t f iin ţă A s o c ia ţia S p o rtiv ă „ O lim p ia D ră g ă ş a n i” , tr a n s f o r m a tă u lte r io r în C lu b u l S p o rtiv
„ O lim p ia D ră g ă ş a n i” , c o n fo rm le g is la ţie i s p o rtiv e în v ig o a re . P re ş e d in te le a s o c ia ţie i, d e la în te m e ie r e şi p â n ă
în p re z e n t, a f o s t R . T e le ş p a n , c a re a m a n if e s ta t p e rm a n e n t, p e lâ n g ă u n s p irit d e o rg a n iz a re c o re s p u n z ă to r,
e n e rg ie şi p a s iu n e .
D e - a lu n g u l u ltim e lo r d e c e n ii, o se rie d e sp o rtiv i d in D ră g ă ş a n i ş i-a u în s c ris n u m e le - c u lite re d e a u r,
d e a r g in t sa u d e b ro n z - în is to r ia s p o rtu lu i ro m â n e s c , o b ţin â n d n u m e ro a s e p re m ii d e n iv e l n a ţio n a l, la m a i
m u lte sp o rtu ri, d u p ă c u m u rm e a z ă :
Atletism Pluteanu Ady Minodora, f o s tă c o m p o n e n tă a lo tu lu i n a ţio n a l d e a tle tis m ; s - a p r e g ă tit şi a
c o n c u r a t la m a i m u lte p ro b e : 100 m , 2 0 0 m şi ş ta fe ta d e 4 x 1 0 0 m . P rin tre p e rfo rm a n ţe le o b ţin u te : m u ltip lă
c a m p io a n ă a R o m â n ie i, v ic e c a m p io a n ă b a lc a n ic ă şi lo c u l V în Cupa Europei;
Ungureanu Mioara - f o s tă c o m p o n e n tă a lo tu lu i d e a tle tis m al ţă rii; „ s p e c ia lis tă ” la 4 0 0 m g a rd u ri,
c a m p io a n ă a R o m â n ie i la a c e a s tă p ro b ă ; a o b ţin u t m e d a lii, şi la în tr e c e r i in te rn a ţio n a le ;
Roşu Elena - f o s tă c a m p io a n ă a ţă rii, la 3 0 0 m g a rd u ri;
Petcan Lidia Florentina a f o s t m e d a lia tă n a ţio n a l la 5 k m m a rş şi la m a ra to n . D u p ă te rm in a r e a
ju n io r a tu lu i, a f o s t tr a n s f e ra tă la C lu b u l S p o rtiv „ U n iv e r s ita te a B a c ă u ” , u n d e a o b ţin u t a lte p e rfo rm a n ţe
r e m a rc a b ile , p rin tre care:
- T itlu l d e c a m p io a n ă n a ţio n a lă ;
- c â ş tig ă to a re a m a ra to n u lu i „ P a r is ” ;
- m e d a lia tă la m a ra to n u l M a ra c h e s h (M a ro c );
- m e d a lia tă la m a ra to n u l P a lm a d e M a jo rc a ;
- p a r tic ip a n tă la U n iv e r s ia d a d e la F o u k o u k a (Ja p o n ia ).
Boroi Viorel - f o s t m e d a lia t n a ţio n a l la 4 0 0 m g a rd u ri.
Preduţ Ştefania - m e d a lia tă n a ţio n a l la 4 0 0 m p la t.
Teofilescu Constantin - m e d a lia t n a ţio n a l la 8 0 0 m şi la 1 5 0 0 m . D u p ă te rm in a r e a ju n io r a tu lu i, a fo s t
tr a n s f e ra t la C S S te a u a d in B u c u re şti.
Papa Ilie a o c u p a t lo c u l V la p r o b a d e 4 0 0 m p la t. P rin tre d is tin c ţiile c a re i s - a u a c o rd a t, a fo s t şi a c e e a
p r im ită „ P e n tru e ro is m şi d e v o ta m e n t a tle tic ” .
A u m a i f o s t m e d a lia ţi n a ţio n a l: Petcan Rodica - la m a rş , Cosac Valentin - la m a rş , Luţu Liliana - la
p ro b e c o m b in a te , Bolocan Nicolae - c ro s şi Munteanu Simona - la 4 0 0 m g a rd u ri.
În a n u l 2 0 0 8 , la ş ta fe ta d e 4 x 2 tu r u ri, c a te g o ria J u n io ri I, tin e r ii d in D ră g ă ş a n i s -a u c la s a t p e lo c u l III.
L a C a m p io n a tu l N a ţio n a l în A e r L ib e r, a u f o s t o b ţin u te u rm ă to a r e le p e rfo rm a n ţe :
- J u n io ri III: A u r a V ă ta f u s - a c la s a t p e lo c u l III la 8 0 0 m ;
- J u n io ri II: la ş ta fe ta 4 -3 -2 -1 (m ) - lo c u l III;
- J u n io ri I, ş ta fe ta d e 4 x 1 0 0 m - lo c u l IV .
355
 În 2 0 0 9 , la C a m p io n a tu l N a ţio n a l d e S a lă - J u n io ri II, A u r a V ă ta f u s - a c la s a t p e lo c u l III la 8 0 0 m , ia r
la ş ta fe ta 4 x 2 tu ru ri, a o c u p a t lo c u l II. A c e e a ş i ta le n ta tă s p o r tiv ă s - a c la s a t ( la 8 0 0 m ) p e lo c u l III la
C a m p io n a tu l N a ţio n a l Ş c o la r; u n lo c s im ila r a o b ţin u t la C a m p io n a tu l N a ţio n a l d e C ro s, ia r D a n ie l F iţo iu s -a
c la s a t p e lo c u l II.
P rin tre te h n ic ie n ii şi s p e c ia liş tii a fla ţi în s lu jb a a tle tis m u lu i d ră g ă ş ă n e a n , se c u v in m e n ţio n a te n u m e le
lu i C -tin T e o file s c u , a n tre n o r al lo tu lu i n a ţio n a l d e a tle tis m şi C ris tia n O rz a - u n a lt a n tre n o r al lo tu lu i
n a ţio n a l d e a tle tism .
O ina. S e c ţia a f o s t în f iin ţa tă p e lâ n g ă Ş c o a la „ N ic o la e B ă lc e s c u ” . S p o rtiv ii d e la a c e a s tă d is c ip lin ă au
o b ţin u t 7 titlu r i n a ţio n a le şc o la re şi d e ju n io r i (J u n io ri II şi J u n io ri I), d o u ă lo c u ri II şi d o u ă lo c u ri I II la
c a m p io n a te le n a ţio n a le , p re c u m şi u n lo c III l a „ C u p a F e d e r a ţie i” .
C o n d o iu I o n e l - f o s t ju c ă to r d e o in ă , a a c tiv a t c a m e m b r u în B iro u l F e d e ra l d e O in ă şi a f o s t a rb itru cu
e c u s o n F .R .O . (F e d e ra ţia R o m â n ă d e O in ă ); în a c e a s tă c a lita te , a f o s t d e s e m n a t m a i m u lţi a n i d e - a râ n d u l,
„ A rb itru l A n u lu i” .
Softball. S e c ţia a f o s t în f iin ţa tă în a n u l 2 0 0 3 . S p o rtiv ii d e la a c e a s tă se c ţie , p re g ă tiţi d e p r o fe s o rii-
a n tre n o ri B u n e a E le o n o ra şi B u n e a M a ria n , a u o b ţin u t n u m e ro a s e p e rfo rm a n ţe d e n iv e l z o n a l, n a ţio n a l şi
in te rn a ţio n a l, d in tre c a re le m e n ţio n ă m p e u rm ă to a re le : 16 titlu r i n a ţio n a le , 10 m e d a lii ( a rg in t şi b r o n z ) la
c o n fru n tă ri n a ţio n a le ; L o c u l II la C a m p io n a tu l E u ro p e a n - B d in D u s s e ld o r f - G e rm a n ia , d in 2 0 0 8 , s p o rtiv a
M o ra ru G a b r ie la f iin d d e s e m n a tă „ S p o r tiv a n r. 1 a E u ro p e i” p e a n u l 2 0 0 8 ; L o c u l I la C u p a B a lc a n ic ă d in
S e rb ia , L o c u l V la C a m p io n a tu l E u ro p e a n d e la M o s c o v a , L o c u l V la C a m p io n a tu l E u ro p e a n d e la V ie n a etc.
3 9 d e s p o rtiv e d e la a c e a s tă se c ţie , a u f o s t s e le c ţio n a te în lo tu rile n a ţio n a le d e p ro fil.
O m a re g r ijă a f o s t a c o r d a tă p r e g ă tirii e le v ilo r şi tin e rilo r. D e a ltfe l, c e le m a i m u lte s e c ţii şi c lu b u ri au
f o s t în f iin ţa te p e lâ n g ă şc o lile şi lic e e le d in o ra ş, c e e a ce g ră ie ş te d e l a sin e d e s p re „ m a te ria p r im ă ” a s u p ra
c ă r e ia s -a u e x e r c ita t p r e g ă tir e a şi e d u c a ţia sp o rtiv ă . E n e r g ia şi e n tu z ia s m u l s p e c ific e a d o le s c e n ţilo r şi
tin e r ilo r , s -a u r e fle c ta t în r e z u lta te le o b ţin u te , m a i a le s în u ltim ii a n i, l a sp o rtu rile c ă r o ra li s - a a c o rd a t
im p o r ta n ţă p r io rita r ă p r in în f iin ţa r e a s e c ţiilo r m e n ţio n a te la în c e p u tu l a c e s tu i c a p ito l.
A ş a c u m r e z u ltă d in tr-u n r a p o rt al p r e ş e d in te lu i D ire c ţie i d e S p o rt a J u d e ţu lu i V â lc e a p e n tru a n u l 2 0 0 8 ,
C o le g iu l N a ţio n a l „ G ib M ih ă e s c u ” d in D ră g ă ş a n i a o b ţin u t lo c u l I la C a m p io n a tu l N a ţio n a l d e S o ftb a ll
( Com ănescu, 2008, nepag. ). O c o n trib u ţie în s e m n a tă la d e z v o lta re a , s p rijin ire a şi p r o m o v a r e a a c e s tu i sp o rt,
o a u A lin P a v e le s c u - p r e ş e d in te le C o m is ie i p e n tru S p o rt şi m e d ic al L o tu lu i N a ţio n a l d e S o ftb a ll, E le o n o ra
B u n e a - f o rm a to r n a ţio n a l d e o in ă şi a n tre n o a re a lo tu lu i n a ţio n a l d e s o ftb a ll şi M a ria n B u n e a - a n tre n o r al
lo tu lu i n a ţio n a l d e so ftb a ll.
H andbal. Şi la a c e s t sp o rt, d r ă g ă ş ă n e n ii a u o b ţin u t, d e - a lu n g u l a n ilo r, re z u lta te n o ta b ile . E n u m e ră m ,
în o rd in e c ro n o lo g ic ă , c â te v a d in tre c e le m a i s e m n ific a tiv e .
• 2002 : - L o c u l I la h a n d b a l m a s c u lin , la m a n if e s ta re a C u p a A D O L E S C E N T U L , d e s fă ş u ra tă la
D ră g ă ş a n i (a n tr e n o r - p ro f. G h e o rg h e G iu ra n );
- L o c u l I, to t la h a n d b a l m a s c u lin , la F e s tiv a lu l H a n d b a lu lu i J u v e n il, d e s fă ş u ra t la B a ia M a re (p ro fe so r:
D u m itr u P re d ic a );
- L o c u l I la C u p a „ R u s id a v a ”, d e s fă ş u ra tă la D ră g ă ş a n i, la h a n d b a l b ă ie ţi (p ro fe s o r: G h e o rg h e
G iu ra n );
- L o c u l IV la T u rn e u l S e m ifin a l d e la C ă lă ra ş i, h a n d b a l b ă ie ţi (p ro f. G h . G .).
• 2003 : - L o c u l I la C a m p io n a tu l J u d e ţe a n d e H a n d b a l - ju n io a r e IV , d e s fă ş u ra t la R â m n ic u -V â lc e a
(p ro f. G h . G .);
- L o c u l I la C u p a A D O L E S C E N T U L , h a n d b a l m a s c u lin (p ro f. G h . G .);
- L o c u l II la f a z a n a ţio n a lă d e s fă ş u ra tă la O n e şti (h a n d b a l b ă ie ţi, p ro f.: D u m itr u P re d ic a ).
• 2004 : - L o c u l I la C a m p io n a tu l J u d e ţe a n d e H a n d b a l - ju n io a r e IV , d e s fă ş u ra t la R â m n ic u -V â lc e a
(p ro fe so r: G h . G .);
- L o c u l I (h a n d b a l b ă ie ţi) la F e s tiv a lu l H a n d b a lu lu i Ju v e n il, d e s fă ş u ra t la B a ia M a re (p ro f. D u m itru
P re d ic a ).
• 2005: - Ju n io a re III - L o c u l I la T u rn e u l d e s a lă o rg a n iz a t d e A s o c ia ţia J u d e ţe a n ă d e H a n d b a l O lt
(p ro f. G h . G .);
- H a n d b a l b ă ie ţi: L o c u l II la fin a la p e ţa ră , d e s fă ş u ra tă la S u c e a v a în c a d ru O lim p ia d e i N a ţio n a le a
S p o rtu lu i Ş c o la r (O N S Ş ); p ro fe so ri: D u m itr u P re d ic a şi V a le r ia n D ră g u şin .
• 2006: ju n io a r e III; - L o c u l II în c a d ru l C u p e i M e m o r ia lu l „ T iti C i n c ă ”, d e s fă ş u ra t/ă la R â m n ic u -
V â lc e a ( p ro fe s o r G h . G .);
- J u n io a re III: L o c u l I la C u p a „ R u s id a v a ”, D ră g ă ş a n i (p ro fe so r: V a le r ia n D ră g u şin .
356
 • 2008: - Locul I la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar (prof.: Dumitru Predica).
• 2009: Junioare III - Locul I la Festivalul Handbalului Juvenil, desfăşurat la Baia Mare (profesori
antrenori: Dumitru Predica şi Valentin Drăguşin).
• 2010: junioare III - Locul IV la Turneul Semifinal de la Iaşi (profesori: Dumitru Predica şi Valentin
Drăguşin.
Rezultatele bune obţinute de tinerele de la CS Olimpia şi Şcoala Generală „N. Bălcescu”, ambele din
Drăgăşani, au fost remarcate la nivel de judeţ, de către Adi Comănescu, fostul director al DJST Vâlcea
(DJST Vâlcea, R a p o r t p r i v i n d a c tiv ita te a D ir e c ţie i p e n t r u S p o r t a J u d e ţ u l u i V â lc e a in a n u l 2 0 0 8 , dos. nr.
1/2008, nepag.)
Şah. Turneul şahist „Trofeul Vâlcea 2006” a reunit la start peste 80 de iubitori ai şahului de toate
vârstele şi din toate colţurile ţării. Printre cluburile vâlcene care şi-au trimis reprezentanţi la acest turneu, s-a
numărat şi „Albatros” Drăgăşani. Juniorii drăgăşăneni s-au prezentat destul de onorabil: Alexandra Floroiu şi
Andrei Nicolae au obţinut câte cinci puncte. Maestrul Ion Dragu de la clubul din Drăgăşani, a făcut parte
dintre arbitrii întrecerii (w w w .http:// sport_expres.ablog.ro/pagina/2/. 11.01.2007).
La ediţia din 2008 (26-30 decembrie), organizată de Direcţia Judeţeană de Sport Vâlcea şi Şah Club
Râmnicu-Vâlcea şi dotată cu „Trofeul Vâlcea 2008”, au participat şi reprezentanţi ai SC „Albatros
Drăgăşani” . La junioare, la fete, M aria Cristina Stanciu de la Clubul de Şah „Albatros” Drăgăşani s-a clasat
pe locul al II-lea („V iaţa Vâlcii” , 25 oct. 2009, ed. o n lin e ).
În afară de participările şahiştilor locali la întrecerile judeţene, zonale şi naţionale, se desfăşoară
periodic Cupa Municipiului Drăgăşani la şah (aflată la ed. a III-a), destinată copiilor până la 14 ani -
întrecere omologată de Federaţia Română de Şah.
În prezent, activitatea sportivă din Drăgăşani se desfăşoară în următoarele structuri organizatorice:
1. Clubul Sportiv Municipal „Rusidava” (posedă certificat de identitate sportivă);
2. Clubul Sportiv Şcolar „Colegiul Naţional GIB MIHĂESCU”, cu secţiile de Fotbal (profesori: Florin
Lupu, Narcis Enăchescu şi Octavian Mâţoc) şi Softball (profesori: Eleonora Bunea şi Marian Bunea);
3. Clubul Sportiv Şcolar - Şcoala cu Clasele I-VIII „Tudor Vladimirescu”, secţia Atletism (profesori:
Luminiţa Orza şi Cristian Orza).

E c h ip a d e f o t b a l „ U n i r e a ” D r ă p a s a n i , î n 19511 In i m a g in e a p a r ;
Stroe, T oly M ihai, T e m e lie , M îtrache, M o ise Moraru. Uîa. Saruini,
C răescu, Zidaru. A ntrenor prof.G h, N ico la escu
( R e p r o d u c e r e , in c lu s iv te x tu l, d in p u b lic a ţia „ A c tu a lita te a d r ă g ă ş ă n e a n ă ”)

357
Ştrandul din Drăgăşani, în urma reabilitării
(D upă Master plan Drăgăşani, 2011, pag. 11)

Sala de Sport din municipiu

358
 Cap. X - TURISMUL
In comparaţie cu zona de nord a judeţului Vâlcea, care este deosebit de atractivă pentru frumuseţile
naturale, dar mai ales pentru monumentele religioase şi pentru multe alte obiective turistice, în sudul
judeţului, aparent, nu se găsesc puncte de atracţie turistică. Cu toate acestea, la Drăgăşani se poate vorbi de
trei variante de turism şi anume: viticol, cultural şi religios.
Dezvoltarea turismului viticol în zona Drăgăşani este de perspectivă, datorită fermelor particulare cu
acest profil, care s-au creat după 1989: Ferma Ştirbei (din Dealul Oltului), Ferma „Măr” a lui M ugur Isărescu
(din Dealul Oltului), Ferma „Iordache” (din Dealul Oltului) şi - Ferma „Valeriu Stoica” (din Dealul
Dobruşei). Toţi aceşti fermieri s-au asociat pentru a putea dezvolta culturile viticole, accesând fonduri
europene în valoare de 4 milioane euro şi investind 9 milioane euro pentru modernizare şi performanţe
calitative nemaiîntâlnite până acum în acest domeniu. S-au creat astfel premize pentru vizite de afaceri,
comercializarea produselor, simpozioane etc. Toate căile de acces spre aceste ferme, precum şi cărările
dintre parcelele de vii sunt asfaltate, iar sediile şi cramele sunt înzestrate cu cele mai moderne şi performante
utilaje şi instalaţii de preparare şi conservare a vinurilor.
În vederea dezvoltării turismului viticol, a fost alcătuit şi se află în derulare, un „Proiect de reabilitare
a Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani”, proiect finanţat în cadrul
programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivele specifice sunt următoarele:
- transformarea Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani, într-un motor pentru turism;
- creşterea contribuţiei la promovarea vinurilor de Drăgăşani ca brand de ţară;
- creşterea locurilor de muncă în municipiul Drăgăşani, în zonă şi regiune;
- angrenarea Muzeului în circuitul regional;
- transformarea turismului viticol la Drăgăşani, într-o componentă a dezvoltării regionale.
Un alt proiect lansat de edilii drăgăşăneni şi aflat în derulare, este „Promovarea potenţialului turistic al
Municipiului Drăgăşani, prin organizarea festivalului Anual al Vinului - FESTIVIN NOBILIAR”, proiect
alcătuit tot în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. O biectivul p rin c ip a l al acestui proiect
constă în organizarea Festivalului Anual al Vinului la Dr ăgăşani - „Festivin N obiliar D răgăşani”, care
presupune prom ovarea produselor locale, prin activităţi specifice de m arketing, rezultatul fiind o
valorificare optim ă a produselor şi o imagine bine definită şi atractivă a m unicipiului Drăgăşani, ca o
zonă viticolă principală a Rom âniei, avănd drept ţintă dezvoltarea şi consolidarea turism ului intern.
(Masterplan Drăgăşani, 3). Obiectivele specifice ale proiectului, sunt următoarele:
■ Crearea prem iselor la nivel local, pentru o prom ovare adecvată a specificului viticol al
m unicipiului Drăgăşani (prin asigurarea conlucrării tuturor factorilor locali, atât din spaţiul
public, cât şi din m ediul de afaceri, producători locali etc.).
■ Identificarea tuturor canalelor de prom ovare, în vederea asigurării derulării unor acţiuni
eficiente de prom ovare turistică a m unicipiului Drăgăşani.
■ Identificarea unui târg relevant la nivel naţional, pentru a asigura reprezentativitatea
specificului viticol al Drăgăşaniului într-un astfel de eveniment.
■ Planificarea, coordonarea şi derularea unui evenim ent anual la nivelul m unicipiului Drăgăşani
dedicat prom ovării şi m arketingului acestei zone, ca principal punct de referin ţă viticol la
nivelul Rom âniei (evenim entul Festivalul Anual al Vin ului la Drăgăşani « Festivin N obiliar -
D răgăşani”) (Ibidem, 4).
A doua perspectivă de dezvoltare turistică, este cea culturală. În Drăgăşani, se află Casa Memorială a
scriitorului Gib. I. Mihăescu, precum şi un bust (inaugurat în primăvara anului 1997) al acestui mare prozator
de valoare naţională, drăgăşănean de origine. De asemenea, în Drăgăşani se află Muzeul Viei şi Vinului, în
care există şi o importantă colecţie etnografică cu specific local.
Parcul din mijlocul oraşului are şi o valoare sentimentală, din două motive: în el se află un arbore
plantat în anul 1918, odată cu actul Marii Uniri, iar momentul amenajării lui după primul război mondial, a
fost imortalizat de Gib. Mihăescu în nuvela S c u a r u l , care l-a entuziasmat - printre alţii - pe criticul
Perpessicius.

359
 C lă d iri şi e d ific ii d e p a trim o n iu , p r e c u m c a s a P e tc u , lo c a lu l p a rc h e tu lu i, c lă d ir e a v e c h iu lu i se d iu al
S ta ţiu n ii d e C e rc e tă ri V in i-v itic o le , lo c a lu l L ic e u lu i a g ric o l (in a u g u r a r e a c ă r u ia s - a f ă c u t p e u n te re n d o n a t
d e f a m ilia B ră tie n ilo r, în 1 926, e v e n im e n t c o n s e m n a t d e G ib . M ih ă e s c u în tr - u n a rtic o l p ă s tr a t în m a n u s c ris în
a r h iv a c a s e i m e m o ria le ) - s u n t to t a tâ te a m o tiv e d e a tra c ţie tu ris tic ă .
V a r ia n ta tu r is m u lu i re lig io s este a s ig u ra tă d e m u z e u l b is e ric ii Sf. Ilie şi a s c h itu lu i D o b ru ş a . D e m a re
in te re s e s te C a te d ra la „ A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i” - o c o n s tru c ţie m o n u m e n ta lă c a re tr o n e a z ă în c e n tru l
lo c a lită ţii, c o n s titu in d u n m o tiv d e m â n d rie p e n tru d ră g ă ş ă n e n i şi d e a d m ira ţie - p e n tru v iz ita to ri.
În p e r s p e c tiv a d e v iito r (a p ro p ia t!), o ra ş u l v a b e n e f ic ia d e u n e d ific iu m o d e rn , d e s tin a t a c tiv ită ţilo r
c u ltu ra le : p a la tu l d e c u ltu r ă şi a rtă . U n p u n c t d e a tra c ţie p e n tru tu r iş ti, îl c o n s titu ie şi n o u l s e d iu al P rim ă rie i,
in a u g u ra t în 2 0 0 1 , în c a re se a f lă şi B ib lio te c a M u n ic ip a lă D ră g ă şa n i.
A c tu a lii fe rm ie ri şi p a tro n i a u lu a t în c a lc u l şi n e v o ia a s ig u ră rii u n o r s e ju ru ri tu r is tic e , a m e n a jâ n d
h o te lu ri şi p e n s iu n i m o d e rn e : H o te lu l de tr e i ste le M A X , d in c e n tru l o ra ş u lu i, h o te lu l S o fia n u , p e s tra d a
T ra ia n , h o te lu l D ia c o n e s c u , p e s tr a d a C a ro l - la k m z e ro , h o te lu l R u s id a v a - to a te a c e s te a d is p u n â n d şi d e
re sta u ra n te .

M u z e u l Viei şi V in u lu i D răgăşani,
aflat în reabilitare. Obiectivele specifice
ale iniţiativei, su n t transform area
m u ze u lu i într-u n adevărat m otor p en tru
tu rism , p r e c u m şi creşterea contribuţiei
acestuia la prom ovarea vinurilor de
D răgăşani, ca b rand de ţară (D u p ă
M aster p la n D răgăşani, 2011, p a g . 2)

A spect din P arcul C entral

a l oraşului, în u rm a reabilitării
acestuia (D u p ă M aster p la n
D răgăşani, 2011, p a g . 19)

360
 Cap. XI - PERSONALITĂŢI DRĂGĂŞĂNENE
B a ra c ta r u , M ih a i V. (n. la 18 apr. 1915 în com. O şeşti, ju d . V aslui) - inginer agronom ; inovator, cercetător,
publicist. A efectuat vizite de docum entare în U RSS şi U ngaria, pentru schim buri de experienţă. A lucrat ca şe f al
Secţiei A gricole din raionul O ceakov - T ransnistria (1943-1944), şe f al C entrului V iticol D răgăşani (1945-1947), şe f al
O colului V iticol D răgăşani (1948-1949), inginer agronom la Staţiunea V iticolă E xperim entală D răgăşani şi totodată -
şeful Secţiei A gricole şi vicepreşedinte al Sfatului P o p u lar al raionului D răgăşani (1958-1961) şi cercetător ştiinţific
principal la staţiunea vitico lă m enţionată (1961-1982). C a v eteran d in cel de-A l D oilea R ăzboi M ondial (a luptat p ân ă la
căderea O dessei), a fost decorat cu m edalia „B ărbăţie şi C redinţă”, iar p entru m eritele sale, a p rim it diferite alte m edalii
şi ordine, în num ăr de nouă. În perioada 1962-1965, a fost propus deputat în M area A dunare N aţională şi i s-a acordat
titlul de „E rou al M uncii Socialiste” . Contribuţii însem nate la refacerea v ech ilo r plantaţii de po m i şi la arm onizarea
speciilor, producerea m aterialului săditor în pepinierele proprii, extinderea suprafeţelor cu legum e şi zarzavaturi,
m icroraionarea viticulturii în P odgoria D răgăşani, producerea v iţelo r altoite etc. A participat la pregătirea şi
perfecţionarea specialiştilor, la centrele republicane de la Crevedia, Ploieşti-Stoineşti, Craiova, G alaţi etc. A p ublicat 12
b roşuri de îndrum are şi prom ovare (P roducerea viţelor altoite în R eg iu n ea A rg e ş - 1963, Viţa de vie de p e lângă casă -
1968 ş.a.), 24 de de studii în „A nale” şi în volum e colective, 5 pliante şi planşe etc. B revet de inovaţie pentru
„A daptarea grajdurilor şi m agaziilor la altoitul şi forţatul v iţelo r altoite” (1964).
B a rb u , T e o d o r (n. 14 oct. 1938, com . V oiceşti, ju d . V âlcea) - teh n ician constructor; poet, publicist, anim ator
cultural. T ehnician constructor la Institutul P roiect B ucureşti (1956-1957) şi la Institutul de Proiectare P roiect d in P iteşti
(1957-1958); şef atelier Proiectări la F IN C A (Fabrica de Încălţăm inte) D răgăşani (1968-1989). Între 1970-1980, a lucrat
ca profesor (cu o jum ătate de norm ă) la Ş coala G enerală „1 M ai” d in D răgăşani. Începând cu anul 1984, p ân ă în 1995,
s-a ocupat (îm preună cu A urelian D răguşin) de elaborarea şi editarea revistei „C onvorbiri drăgăşănene” , ale cărei prim e
num ere au apărut prin heliografiere sau xeroxare. R ed acto r-şef la „R usidava culturală” (2003-2004), redactor la
„A ctualitatea drăgăşăneană” (1992-1997). Între 1994-2004, a fo st preşedintele C enaclului „G ib M ihăescu” din
D răgăşani. M em bru fondator (din 1990) al Fundaţiei „G ib M ihăescu” - D răgăşani. R edactor şi colaborator la
M onografia m unicipiului D răgăşani (2004) şi la M onografia Şcolii „ Tudor V ladim irescu” din D răgăşani (2008).
În anul 2011, a publicat volum ul de versuri B alansoarul cu vise, bine prim it de confraţii drăgăşăneni.
B ă la şa , D u m itru M . (n. la 1 aug. 1911 în cătunul D ealu-M are d in com . G uşoieni, ju d . V âlcea - m. 22 decem brie
2002, D răgăşani) - teolog (absolvent M a gna cum laude al F acultăţii de T eologie d in B ucureşti); istoric, slavist, scriitor,
publicist, tracolog. În tim pul studiilor de sem inarist, a înfiinţat p ublicaţia „F oaia literară” . În 1939, s-a m utat la Craiova,
ca preo t la parohia „Sf. N icolae” - U ngureni. În tim pul celui de-A l D oilea R ăzboi M ondial, a fo st pe front, îndeplinind
cu h ar şi curaj m isiunea de preot m ilitar. D upă război, a fost urm ărit de fosta Securitate şi condam nat la 5 ani de tem niţă
grea, pentru „uneltire îm potriva statului” . S ecretar de redacţie la fosta revistă de istorie „O ltenia” (înfiinţată de el
îm preună cu m entorul său - N. Plopşor), secretar al Institutului de Istorie N aţională - filiala O ltenia, secretar de redacţie
la p ublicaţia M onografia ju d e ţu lu i D o lj (13 volum e), redactor (1967-1974) la revista „M itropolia O lteniei” (fiind invitat
special de F irm ilian - m itropolitul de atunci al O lteniei, ca să revigoreze revista); a răspuns, de asem enea, de
„M itropolia O lteniei” . În 1983, i-a fost confiscată bib lio teca personală şi o serie de m anuscrise. M em bru al A sociaţiei
Slaviştilor d in R SR , al Societăţii de Studii Istorice d in R om ânia, al Societăţii de Ştiinţe Filologice etc. C ercetător şi
creator polivalent şi prolific, cu lucrări de referinţă sau de notorietate în dom eniul istoriei bisericeşti, în cel al istoriei
laice, al literaturii, al slavisticii (a descoperit şi publicat, prim ul, C ronica m urală de la B u co vă ţ în lim ba slavă), al
tracologiei etc. În anul 1997 a întem eiat la Suteşti, îm p reu n ă cu pr. Io n M arinescu, F undaţia C ulturală „D okiana”, în
cadrul căreia au editat revista cu acelaşi num e. Principal prom otor al traco-dacism ului, pe linia lui N. D ensusianu şi
N apoleon Săvescu, dom eniu în care şi-a făcut num eroşi discipoli (şi im itatori), în special dintre vâlceni. P reşedinte de
onoare al A cadem iei D acorom âne.
L ucrări publicate: R egina nopţii - piesă de teatru (1930), D espre fa m ilia lui A lexa n d ru a l II-lea V oievod ...
(1944), Schitul Iezeru l (1948) ; M ânăstirea Tismana, vatră străbună (1983), D e la Z alm oxis la Iisu s H risto s (1993, ed.
a II-a - 2005), Codicele de la Suteşti (1999), D acii de-a lungul m ileniilor (2000), R o m a Veche. C ronică ortodoxă daco­
rom ână (1999), Ţara Soarelui sau Istoria D acorom âniei (2001; ed. a II-a, 2003, cu titlu inversat: Isto ria D acorom âniei
sau Ţara Soarelui), M arele atentat a l A pu su lu i p a p a l îm potriva independenţei daco-rom ânilor (2007);, Suteşti - R epere
istorice (1995; ed. a II-a, 2001). În colaborare (îm preună cu N. Stoicescu): D ionisie E clesiarhul. H ro n o g ra f (1764­
1815) (1987) (EIR, pag. 48; OSCA/1, pag. 43-45; M E I , pag. 15-16, P reo tu l B ălaşa - „ P atriarhul de D ră g ă şa n i” la 90
de ani, 2001; P ărintele D um itru B ălaşa - O viaţă în slujba crucii şi a neam ului D acoRom ân, 2009).
B ă lă şo iu , G h e o rg h e (n. 1887, în G ârdeşti - D răgăşani). C ântăreţ bisericesc, funcţionând succesiv la bisericile
d in Călina, Capul D ealului şi apoi la M ânăstirea D obruşa, de unde se v a pensiona. În 1913 şi 1925, i-au apărut la
T ipografia C urechianu din D răgăşani, două plachete de versuri în stil popular: R ă zb o iu l balcanic în versuri şi R ă zb o iu l
european com pus în poezii, cuprinzând ipostaze d in cam paniile petrecute de el în P rim ul R ăzboi M ondial şi alcătuite,

361
d upă m ărturisirile sale, „stâ n d cu p ie p tu l p e fu n d u l tranşeelor, p e fr o n t unde am lu a t parte, citindu-le la cam arazii m ei
câ n d aveam tim p disponibil şi m ulţum im lui D um nezeu că n e-a scă p a t şi am câştigat ceea ce d o re a m ”.
B o g a rd o (B o g o rd o ), A lfre d o (n. la 5 oct. 1908 în D răgăşani, pe aceeaşi stradă, fo stă M artiri, unde s-a născut
Gib; m. decem brie 1969, M ilano). P rintre altele, a studiat la şcoala C onfesională a B ărăţiei (catolice) d in R âm nic.
P ărinţii săi erau italieni, originari d in Loco R otondo - ţinutul B ari d in sudul Italiei. T atăl său - G iuseppe Iosif, cunoscut
ca antreprenor de construcţii, m eşter, „zidar”, „tâm plar”, „sculptor”, a deschis prim ul depozit de cherestea d in
D răgăşani - spun actele oficiale ce se păstrează d in acea vrem e - şi de la el ne-au răm as construcţii care au d ăinuit în
tim p. În 1920, A lfredo şi fratele său A rm ando v o r fi duşi de tatăl lo r în Italia, p entru a-şi continua studiile. A ici, îşi
term ină cu strălucire studiile liceale. În 1928, ocu p ă u n post de corector la M ilano, unde v a răm âne definitiv. În anul
1931, a publicat prim ul său rom an sportiv D alila inam orata, u rm at de Sportul în anul 2000 şi S-a fu r a t echipa naţională
(1932), C lasificarea fa ta lă (1935) - apărută în m ai m ulte ediţii, u ltim a în 1937 - şi M in g ea fe rm ec a tă în 1935. R om anul
Clasificarea fa ta lă a apărut şi în rom âneşte, în foileton, în ziarul „U niversul sport”, începând cu nr. 164/30 august 1938,
în traducerea lui T om a A lexandrescu, care îi face şi o prezentare interesantă rom ancierului „născut pe plaiurile noastre”,
luat ca m odel de scriitor dedicat integral literaturii sportive. În anul 1938, scriitorul a v en it la D răgăşani să-şi revadă
prietenii din copilărie şi să-şi perfecteze contractul pentru traducerea rom anului. În cele câteva zile cât a stat aici, a
colindat oraşul şi îm prejurim ile, căutându-şi prietenii de altădată. P urta cu sine o carte - P assagi rum eni a lui
G. G erenzani (tipărită la Torino în 1931), care prezen ta pitorescul ţării noastre şi u n v o lu m C andidat fă r ă noroc, al lui
D. D. P ătrăşcanu, prim a sa lectură literară rom ânească, d upă cu m m ărturisea atunci. Ţ inea şi u n ju rn al, cu unele
însem nări în rom âneşte. „ E atâta linişte şi senin aici la D răgăşani; nu se uită atâtea lucruri m inunate ... A m să revin,
poate, cândva, deşi nori g rei se ab a t desupra Europei, se întrevăd am eninţători, din ce în ce m ai mult... ” spunea el într-
0 scrisoare, după întoarcerea în Italia. D in păcate, n-avea să m ai revină; fiin d m obilizat, războiul i-a retezat această
posibilitate. A avut şansa să supravieţuiască regim ului M ussolini. D u p ă război, a fo st redactor la ziarul „A vanti” al
Partidului Socialist Italian al lui Pietro N eni. C u rom anele Q uesta m aladete g uerra şi A n co ra due ore d ’I talia, a abordat
u n gen nou, în care s-a dovedit a fi u n „m aestro” , ultim ul fiin d prem iat la u n concurs al rom anului m odern italian. A
m urit în decem brie 1969, departe de ai lui, păstrând la căpătâi fotografia casei cu plopi d in D răgăşaniul natal. D intre
u rm aşii fam iliei B ogardo, ne m ândrim astăzi cu com pozitorul F lo rin B ogardo, fiul lui O renze (decedat în 2010) - unul
dintre copiii lui G iuseppe.
B r â n a r u , M a rin (n. 15 m artie 1929, satul M azili - com . Suteşti, ju d . V âlcea) - teolog şi m uzicolog (cu dublă
licenţă); folclorist, anim ator cultural, diplom at în arte. Specializări postuniversitare (1955, 1967, 1969) la B ucureşti.
D iacon onorific la C atedrala m itropolitană „Sf. D um itru” d in Craiova. C arieră didactică în învăţăm ântul preuniversitar,
ca profesor de m uzică. M em bru în C onsiliul de conducere al Societăţii P ro feso rilo r de M uzică d in R om ânia (din 1972);
m em bru al A sociaţiei Folcloriştilor V âlceni; dirijor al C orului C asei de C ultură d in D răgăşani (1956-1991) etc.
Cărţi publicate (selectiv): F rum os curgi, A rgeş, la vale, culegere de cântece populare d in O ltenia şi M untenia,
însoţite şi de partiturile m uzicale (1968), O ltean m ândru şi voinic, cântece populare (1969), S u n t vâlceancă de p e O lt -
cântece interpretate de M aria C iobanu (1972), D e m ic m i-a p lă c u t să câ n t - cântece interpretate de I. D olănescu (1974),
C ântece de p e O lt (vol. I - 1974, vol. II - 1979), B alade p o p u la re rom âneşti (1984) etc. A îngrijit m ai m ulte culegeri de
folclor. P rem ii şi distincţii obţinute: P rem iul I pe ţară şi P rem iul special al M inisterului Învăţăm ântului şi E ducaţi ei, la
C oncursul artistic al form aţiilor corale şcolare (1971); P rem iul I şi T rofeul „Ion V idu” - la C oncursul form aţiilor corale
(Lugoj, 1972); M edalia de aur şi titlul de L aureat al C oncursului coral interjudeţean „Patrium C arm en”, organizat de
T V R pe durata a 4 ani (1971-1974) etc. (D F II, pag. 58-59; OSCA I, pag. 58-60).
B u c ă, M a rin (n. 22 iulie 1933, D răgăşani - V âlcea) - lingvist, cercetător, publicist. D o cto r în filologie al
U niversităţii d in B ucureşti, cu teza P roblem e actuale ale sinonim iei lexicale (1969). P rofesor la Facultatea de V est d in
Tim işoara, specialist în lexicologie şi sem antică. A îm pletit perm anent activitatea didactică, cu cea de cercetare
Cărţi publicate: D icţionar şcolar de neologism e (2003), D icţionar de antonim e (2005; ed. a II-a, 2008),
E nciclopedia gândirii aforistice rom âneşti (2006), D icţionar explicativ şcolar (2006), D icţionar de arhaism e şi
regionalism e (2007), D icţionar de m etafore (2007), D icţionar de epitete (2007), D icţionar de expresii rom âneşti
(2007), D icţionar de cuvinte com puse (2008), D icţionar de p a ro n im e (2009), D icţionar de antonim e (2009) etc. În
colaborare: G ram atica p ra c tic ă a lim bii ruse (1980), D icţionar de sinonim e rus-rom ân, A n to n im ele lim bii ruse
P roblem e de sem asiologie etc. (DLFR, pag. 79; OSCA I, pag. 64-65).
B u te re z , M a rin Ş tefan (n. 21 febr. 1906 în C ălăraşi - m. febr. 1999, înm orm ântat la D răgăşani) - general (r),
ju rist. A intrat în jandarm erie la 1 apr. 1930, după ce o vrem e (1929-1930) activase ca sublocotenent în R egim entul 10
V ânători T ighina F uncţii de conducere şi activitate didactică în dom eniu. Între 1 sept. - 20 dec. 1939, a funcţionat ca
profesor şi com andant la Şcoala de Subofiţeri Jandarm i D răgăşani, p erioadă în care a fo st detaşat de trei ori la
Bucureşti, participând la luptele îm potriva legionarilor; îm preună cu toată Şcoala de Subofiţeri d in D răgăşani, detaşată
la B ucureşti în ziua de 22 ian. 1941, unde, „în calitate de com andant al C om paniei a 3 -a E levi, a contribuit la lichidarea
rebeliunii legionare” (G o rja n -S u c iu , 2009, 159). În 1944, a fo st com andantul unui detaşam ent com pus d in com paniile
1 şi 5 elevi d in Şcoala de Subofiţeri de Jandarm i de la D răgăşani şi a dus greul luptelor d in zilele de 26, 27 şi 28 august,
contra trupelor hitleriste com andate de gen. G erstenberg, care v oiau să ocupe B ucureştiul şi să aresteze guvernul
Sănătescu pentru a instala u n altul, prohitlerist. D u p ă război, în 1947, noul sistem politic l-a îm pins la m arginea
societăţii, la fel cum a procedat cu m ulţi alţii: arestat - fără m andat - în 5 m ai 1947, apoi eliberat, a fo st disponibilizat,

362
urm ărit, interogat. Şi-a căutat slujbă, d ar la începu t i-a fo st refuzată, de team a urm ărilor. P rofesor suplinitor la Prundeni
şi Z lătărei (1948-1952). Între 1953 şi 1966, a lucrat ca m uncitor necalificat la Staţiunea de C ercetări V iticole d in
D răgăşani. O m ul cu form aţie intelectuală com plexă, n -a pu tu t răm âne neutru la problem ele dom eniului în care lucra de
circum stanţă şi a aprofundat cunoştinţe m ai vechi privind fiziologia v iţei de vie. D eşi nespecialist, a reuşit să descopere
o varietate de v iţă herm afrodită din soiul „C râm poşie”, descoperire excepţională, care a perm is realizarea de plantaţii
m onosoi. R ecunoaşterea m eritelor şi onorurile i-au v en it târziu, după 1972. D u p ă evenim entele d in decem brie 1989, a
fost avansat locotenent-colonel, iar în 1995 - general de b rig ad ă (G orjan-Suciu, Contribuţii, pag. 158-161).
C e a u şu , C o n s ta n tin (n. la 1 febr. 1950 în com . Prundeni, ju d . V âlcea) - prof. de m uzică; dirijor, com pozitor,
publicist. C arieră didactică: după ce, în 1973, a lucrat p u ţin tim p la L iceul d in M ăciuca, v a pred a la L iceul A gricol şi la
Şcoala G enerală nr. 5 din D răgăşani (1974-1979), apoi la Ş coala „1 M ai” , denum ită ulterior - „T udor V ladim irescu”
(din 1979; d in 2009, director adjunct). Între 1995-2008, a fost şi d irecto r la C asa de C ultură d in D răgăşani. În calitate de
m em bru al unor ju rii, de dirijor şi de solist instrum entist (fluier, ocarină, caval, cim poi, n a i), a participat la o serie de
festivaluri de m uzică naţionale şi internaţionale. Între 1972-2004: d irijo r al A nsam blului „Strugurelul” d in D răgăşani.
M em bru al C R ED ID A M şi colaborator al U niunii C om pozitorilor d in R om ânia. Sprijinitor şi p rom otor al tinerilor.
Înregistrări de CD -uri, la studiouri de renum e: „E lectrecord” , „R adio R om ânia” , „Ionescu” . A publicat: S u s p e
deal, la D răgăşani (1993) - prelucrări folclorice p entru grupuri vocale; C ântec din inim a m ea - creaţii proprii (2005),
Jos, p e Valea O ltului - p relucrări vocale (2008) ş.a.. Ca dirijor şi interpret, a obţinut num eroase prem ii (de regulă, I).
C e ră c e a n u , C o n s ta n tin (n. la 29 oct. 1940 în or. D răgăşani d in ju d . V âlcea - m. 2000) - artist plastic. A lucrat o
vrem e ca v o p sito r la C ooperativa „S ârguinţa” şi apoi la C om binatul pentru Industrializarea L em nului R âm nicu-V âlcea.
În perioada 1960-1966, a u rm at cursurile Institutului de A rte P lastice „N icolae G rigorescu” d in B ucureşti - secţia
Pictură. D in 1966, a lucrat ca p rofesor de desen la şcoala G enerală nr. 4 d in R âm nicu-V âlcea, definitivându-se aici în
învăţăm ânt (1969). În ianuarie 1992, s-a pensionat d in m otive de sănătate, cu pierderea capacităţii de m uncă, gr. II.
În anul 1996, pictorul G heorghe D ican şi alţi prieteni i-au organizat o expoziţie la R âm nicu-V âlcea, p rim a şi
ultim a ieşire în public a artistului în tim pul v ieţii sale; cu ocazia acesteia, M uzeul de A rtă „C asa Sim ian” din R âm nicu-
V âlcea i-a achiziţionat 4 tablouri. În anul 2003, G aleria 12 i-a organizat o im portantă expoziţie. (C onstantin C erăceanu
1940-2006, album ; f. a, loc, ed. şi an).
C iu că , Io n M . (n. 9 febr. 1950, com . D răgoeşti - ju d . V âlcea) - istoric, cercetător, publicist; d octor în istorie
(M agna cum laude) al U niversităţii din Craiova, cu teza Viaţa p o litică din ju d e ţu l Vâlcea în p erio a d a interbelică
(2007). C arieră didactică în învăţăm ântul preuniversitar. R ealizări (descoperiri) în dom eniul arheologiei zonei
D răgăşani.
P rem ii şi distincţii obţinute: P rem iul de excelenţă pentru volum ul P riorităţi istorice vâlcene (2006), D iplom a şi
m edalia „M ihai V iteazul”, acordată de Societatea de Ştiinţe Istorice din R om ânia, pentru contribuţii la studierea v ieţii şi
epocii lui M ihai V iteazul; gradaţia de m erit pentru activitatea didactică depusă (din 2000) etc. L ucrări publicate, în
colaborare (selectiv): L uceafăr prin tre luceferi: M ih a i V iteazul (2001), D răgăşani - m orm ântul regim ului fa n a rio t
(2001), Sate şi docum ente din zona C âm pu-M are (2003), P riorităţi istorice vâlcene (2002), Un A th o s rom ânesc p e
Valea O ltului (2003), Un m are ctitor ortodox, p r in ţ a l lim bii rom âne - M a tei B asarab (2004), P riorităţi istorice oltene
şi rom ănăţene (2006), Flăcări p e O lt - 1907 (2007), P ersonalităţi drăgăşănene; p reo tu l-p ro feso r G heorghe Sachelarie
(2009) etc.
C o n d e i, G h e o rg h e (n. 20 oct. 1933, D răgăşani - V âlcea) - inginer horticultor; cercetător, publicist. Specializări
la M ontpellier, C olm ar, B ordeaux şi A ngers; doctor în agronom ie, cu teza C ercetări p riv in d nutriţia m inerală cu a zo t a
viţei de vie şi fe rtiliza re a raţională cu acest elem en t. A lucrat în calitate de cercetător (unde a u rcat toate gradele acestui
dom eniu) la Staţiunea V iticolă d in D răgăşani. Îm preună cu ing. dr. V ictoria L epădatu, a brevetat - obţinând om ologarea
lor - soiurile vinifere de struguri „V ictoria” (1978, 1987) şi „A zur” (1984, 1987) şi d ouă secvenţe tehnologice: Sistem e
integrate de întreţinere a solului şi com baterea buruienilor din vii (1991); O rganizarea agrochim ică a relaţiei sol-viţă
de vie, p rin elaborarea tabelelor şi nom ogram elor agrochim ice (1992). M em bru al m ai m ultor organism e profesionale:
A SA S, SRH, ISTR O etc. D ecorat cu ordine ale Consiliului de Stat - „M eritul Ştiinţific” şi „M eritul A gricol” - şi
prem iat cu num eroase diplom e de onoare şi de excelenţă.
Cărţi publicate: Cultura p la n te lo r (agricultură) (1967); în colaborare: Tabele şi nom ogram e agrochim ice (1982)
ş. a. (M onografia D răgăşani, pag. 396).
C o rb u l, V in tilă (num ele întreg: P o p e sc u , V in tilă -C o rb u E co n o m u ) (n. 26 m ai 1916, B ucureşti - m. 30 ian.
2008, Paris) - jurist, istoric, rom ancier, publicist, scenarist, traducător. C opilăria şi tinereţea i-au fo st legate de
D răgăşani (unde părinţii şi m oşii săi au avut proprietăţi), vacanţele petrecându-le la conacul fam iliei d in satul C orbi-
Suteşti şi în oraşul D răgăşani - la B ibi D um itriu şi M ira D inovici, v erii lui prim ari. Tatăl său, C onstantin P opescu-
Corbul, general de artilerie, fost viceguvernator al T ransnistriei, a m urit în închisoarea de la V ăcăreşti în anul 1967. A
început să scrie încă din adolescenţă: B abel P alace este scris la 16 ani, ia r Sclavii p ă m â n tu lu i - al doilea rom an, la
num ai 18 ani, ... şi ultim a carte publicată înainte de a fi trecut de către com unişti pe lista scriitorilor interzişi. A părăsit
R om ânia în 1979, stabilindu-se la Paris. L a 12 m artie 2004, a fo st decorat de preşedintele R om âniei, Io n Iliescu, cu
O rdinul „M eritul C ultural” în grad de ofiţer.
Rom ane publicate (selectiv): C enuşă şi orhidee la N ew York, cu E u g en B urada (1969); C avalcadă în iad, - 2 vol.
(1982), C ăderea C onstantinopolului - 2 vol. (1976-1977, creaţia cu cel m ai m are succes, a lui V intilă Corbul şi,

363
totodată, cea m ai vândută carte din beletristica rom ânească, num ai la prim ul tiraj având v ân zări de 192.000 de
exem plare. E ditată în franceză, greacă, arabă, iar în F ranţa a fost difuzată şi sub fo rm ă de teatru radiofonic); D inastia
Sunderland - B eauclair - Id olii de aur - 3 volum e (1967-1979); Uragan asupra E uropei, cu E u g en B urada (1979);
B a b el P alace (1942); O am eni în R olls-R oyce, cu E ugen B urada (1993); Iubirile im posibile ale lui P etronius (1993);
G roaza vine de p retutindeni, cu E ug en B urada (1993) etc. Scenarii de film : N ea M ă rin m iliardar - 1979 (în colaborare
cu E ugen B urada şi A m za P ellea), R evanşa, Un com isar acuză, D uelul, M ilia rd e şi p icio a re lungi - ultim ul scenariu,
d upă cartea sa om onim ă, încă neecranizat. Traduceri (unele îm preună cu Ioana Corbul) d in D reiser, Sillitoe, N orm an
M ailer, B rom field ş. a. (D G LR, pag. 379-380).
D iac o n u , D u m itru (n. 25 sept. 1955, în com . A m ărăşti, ju d . V âlcea) - ju rist, cercetător. D o cto r în drept public
internaţional, al U niversităţii "B abeş-B olyai" d in C luj-N apoca, cu teza: D rep t internaţional p e n a l (1997). Învăţător la
A m ărăşti (1975-1980); avocet în B aroul P etroşani (1984-1985), procuror şi apoi ju d ecăto r la D răgăşani (1985-1995);
ju d e că to r la Tribunalul A rgeş (1995-1998); vicepreşedinte la C urtea de A pel P iteşti (din 1998). În paralel, activitate
universitară la U niversitatea „Spiru H aret” din B ucureşti - Facultatea de D rept, filiala R âm nicu-V âlcea şi la
U niversitatea d in Piteşti. L ucrări publicate: D rep t internaţional public, vol. I şi II (2005), P roblem atica p a lestin ia n ă
p â n ă la fo n d a re a statului Isra el (1998) D rep t internaţional p e n a l (1998), Curtea p en a lă internaţională. Istorie şi
realitate (1999). (OSCA II, pag. 113).
D inovici, D u m itru (n. la 16 iunie 1878 în com . G iurgiţa d in ju d . Dolj - m. la 21 febr. 1931, D răgăşani?) - m edic
veterinar. A fost trim is de Statul R om ân să studieze, ca bursier, la şcoala Superioară de M edicină V eterinară d in Torino
- Italia, pe care o absolvă la 15 iulie 1903, cu diplom ă de licenţă - D ottore in zooiatria, di lauri (D octor în m edicina
veterinară, cu lauri), echivalată, în ţară, în acelaşi an; se specializase îndeosebi în dom eniul b o lilo r contagioase la
anim ale. Între 1903-1913, a lucrat la Serviciul de C ontrol al L aptelui, d in Bucureşti. În 1913, la cererea sa, a fost
transferat ca m edic veterinar, la C ircum scripţia a II-a V eterinară d in D răgăşani - ju d . V âlcea, unde şi-a exercitat în m od
exem plar profesia. Aici, a divorţat de p rim a soţie, căsătorindu-se cu văd u v a E lena V oiculescu (fostă P opescu), cu care a
avut o fiică - P aulina (viitoarea soţie a generalului Buterez). În acelaşi an, a fost m obilizat şi a participat la toate
cam panile grele din acel an şi apoi d in 1916-1918. Condiţiile grele d in cam paniile de pe front, au dus la îm bolnăvirea
sa, prin contactarea unui em fizem pulm onar care i-a zdruncinat sănătatea, b o ala urm ărindu-l toată viaţa. O adeverinţă
eliberată şi sem nată de m edicul prim ar C onstantin B asarabescu - veterinaral oraşului R âm nicu-V âlcea, atestă, prntre
altele, că în anul 1930, dr. D um itru D inovici era m edic prim ar la C ircum scripţia a II-a V eterinară D răgăşani.
D ră g h ic i, Io n u ţ-C o sm in (n. la 19 febr. 1990 în D răgăşani, ju d . V âlcea) - student la U niversitatea din
Craiova, F acultatea de T eologie O rtodoxă; cercetător, publicist. M em bru fo n d ato r al C enaclului Ştiinţific “R usidava”
d in cadrul C N „G ib M ihăescu” D răgăşani şi redactor la revista de cultură „D okiana” . P entru scurt tim p, a îndeplinit
funcţia de preşedinte al subfilialei D răgăşani a A sociaţiei “Cultul E ro ilo r” - F iliala V âlcea (2009). I-au fo st acordate
D iplom a de excelenţă d in partea CN “ Gib M ihăescu” - D răgăşani şi D iplom a de m erit d in p artea Institutului de
Investigare a C rim elor C om unism ului. Este autorul m onografiei P ersonalitatea lui Ştefan D. F ilipescu - D răgăşani
(2009).
D ră g u şin , A u re lia n (n. la 16 m ai 1955 în C raiova - m. 8 sept. 1992; copilăria şi şcoala generală, în com.
M ădulari-B eica, ju d . V âlcea) - sociolog; poet, epigram ist, publicist, anim ator cultural. Ca licean la L iceul T eoretic din
D răgăşani, între 1970-1974, publică versuri în revista şcolii, la care susţine rubrica „P oşta redacţiei” . În 1974, a fost
laureat pe ţară la concursul literar „T inere condeie” . D u p ă absolvirea facultăţii, a lucrat la Şcoala nr. 2 d in D răgăşani
(actuala „T udor V ladim irescu”) şi la L iceul Industrial d in D răgăşani. C olaborează la revista „C onvorbiri drăgăşănene”,
încă de la apariţia acesteia (1982), al cărei director a fo st de la început, sem nând editorialele. În 1986, s-a transferat la
L iceul Industrial (în prezent, C olegiul N aţional „Gib M ihăescu”) d in oraşul vinului. În 1980, a preluat (de la Em il
Istocescu, num it director al liceului m enţionat) conducerea C enaclului literar „G ib M ihăescu” de pe lângă C asa de
C ultură din D răgăşani - instituţie la care se dovedeşte un fervent an im ato r cultural. D in 1991, a făcut parte din
colectivul M inisterului Învăţăm ântului şi Ştiinţei, care elabora program a de învăţăm ânt şi m anualele p entru licee, la
obiectul sociologie, ale acelei perioade. A scris scenarii pe texte pro p rii şi a realizat regia m ultor spectacole literar-
artistice: M a sa tăcerii, Coloana infinită, R ăzb o iu l Independenţei etc. „Ş i-a consum at existenţa arzând cu toată fiinţa şi
puterea de m uncă, precum o torţă” (Em. Istocescu). În 1989, a fost ales lid er al Sindicatului d in Învăţăm ânt şi
vicepreşedinte al celui sim ilar de la judeţ. Îşi doarm e som nul de v eci în cim itirul d in com una natală - M ădulari.
(M arin B ulugea, A urelian D răguşin. D ocum entar, R âm nicu-V âlcea, 1992, în colecţia „A ntologia artei vâlcen e”
(1). În afară de docum entarul propriu-zis, în paginile 7-12 sunt publicate Zece inedite - P oezii de A urelian D răguşin;
M arin B ulugea, In m em oriam A urelian D răguşin (1966-1992), în „A ctualitatea drăgăşăneană”/ 27 sept. 3 oct.
2011, pag. 12).
D u m itre sc u , D u m itru (T ică) (n. 6 oct. 1921, în oraşul D răgăşani, V âlcea - m. în m ai 2002, R âm nicu-V âlcea,
unde s-a stabilit cu fam ilia în 1929) - actor. A studiat arta teatrală la Şcoala P o pulară de A rtă d in R âm nicu-V âlcea (anul
absolvirii: 1970) şi Institutul de A ctorie din P iteşti (1975). Între 1945-1968, deţine diferite funcţii, printre care pe aceea
de şe f de cabinet la P refectura V âlcea (1946-1948). În anul 1945, pe când era responsabil cultural al Sindicatului
F uncţionarilor Publici, a luat legătura cu anim atorul teatrului d in R âm nicu-V âlcea, dr. C onstantin G eorgescu, care
închegase o form aţie de teatru. În urm a unor verificări interpretative, a fost adm is şi a devenit com ponent al form aţiei de
teatru din reşedinţa judeţului, calitate în care v a d a viaţă, cu m ult talent, unei serii întregi de personaje, printre care:

364
 G eorges D uduleanu din p iesa G aiţele de A lexandru K iriţescu, M oş T o m a d in Vlaicu şi fe cio rii lui de L u cia D em etrius,
Iorgu L angada din ...Escu de T udor M uşatescu, D ick Scott d in D incolo de zare de E ugene O ’ N eill, Jupân D um itrache
d in O noapte fu rtu n o a să de I. L. Caragiale, şeful de gară d in Steaua f ă r ă num e de M ihai Sebastian, inspectorul de
siguranţă din Înainte de revărsatul zorilor de D oru M oţoc ş. a. A fo st p rezent în spectacolele A nsam blului de Estradă:
C ritică la m icrofon; Cu estrada p e teren; Cântaţi cu noi; E strada în carnaval; M in ia tu ri p e p o rta tiv . Începând cu anul
1968, în regia lui D odo Ionescu de la Teatrul de O peră d in Bucureşti, au fo st puse în scenă: opereta M a m ’zelle
N itouche, de F lorim ond H erve, interpretând rolul directorului teatrului; opereta V ânzătorul de p ă să ri, de K arl Zeller,
(baronul W eps); com edia m uzicală Cele două orfeline, de H. M ălineanu (rolul lui M adam e F rochard, în travesti) ş.a.
L aureat al num eroase prem ii şi m edalii în cadrul diferitelor festivaluri şi concursuri naţionale ale form aţiilor artistice de
am atori, A re m eritul deosebit de a se fi num ărat printre acele num e de neuitat d in epoca teatrului v âlcean (M E II, pag.
61-62; OSCA II, pag. 135-136).
F ilip e scu , Ş tefan S. (n. 1856, la D răgăşani - 1921) - om politic, fruntaş al partidului liberal d in ju d eţ; deputat şi
senator, m are m oşier; a influenţat viaţa politică locală p ân ă în anul 1920. D e la el, a răm as o arhivă relativ bogată,
cuprinzând docum ente dintre anii 1886-1949. În preajm a m orţii sale, a lăsat p rin testam ent m unicipalităţii D răgăşani,
d ouă clădiri în oraş şi o m oşie în Livezile. (V D E/2, pag. 128; w w w .dragasani-vl.ro/).
F ira , G h e o rg h e (n. 12 m artie 1886 în com. Z lătărei d in ju d . V âlcea - m. nob. 1936, Fălticeni) - m uzicolog,
folclorist, cercetător, publicist. A funcţionat ca învăţător în com una Ştefăneşti (jud. V âlcea) tim p de 9 ani (1907-1916),
perioadă în care şi-a început activitatea de folclorist, favorizată şi de relativ frecventa schim bare a locurilor de m uncă
prin diferite localităţi d in ţară (Iaşi, Suceava, F ălticeni etc.); participant la P rim ul R ăzboi M ondial, fiind rănit; internat
în tr-un spital de cam panie, s-a îndrăgostit de sora care îl îngrijea, aceasta devenindu-i soţie şi determ inându-l să se
stabilească în Fălticeni, unde va lucra ca profesor de m uzică şi ca inspector şcolar, activând şi la Societatea „N. G ane”
d in localitate.
V olum e publicate, în colecţia „D in viaţa poporului rom ân” : Cântece şi hore (vol. X X X I - 1916), N unta în
ju d e ţu l Vâlcea, cu o prefaţă de C. B răiloiu (1928); în colaborare (cu G. C iauşanu şi C. N. Popescu): C ulegere de fo lc lo r
din ju d e ţu l Vâlcea şi îm prejurim i (1928). (D F, pag. 193-194; D M , pag. 80; M A , pag. 201; O SCA/1, pag. 151;
M onografia D răgăşani, pag. 399).
G a z a n („ C a z a n ”), T ache. În 1947, la naţionalizare, atelierul d in D răgăşani al T ipografiei C urechianu a fost
lichidat, iar utilajele transferate la R âm nicu-V âlcea. Cel care-şi v a tipări aici m ajoritatea cărţilor, a fo st T ache G azan
(num it de com patrioţi Cazan, deoarece G azan avea rezonanţe străine) - m oşier de peste O lt, d in com una V erguleasa,
care într-un soi de dialog cu sine însuşi, a publicat foarte m ult p entru v rem ea aceea. În depozitele B ibliotecii A cadem iei
R om âne, s-au păstrat de la el 17 cărţi (au m ai fost şi altele, pierdute), d in care, la D răgăşani, au ap ăru t cinci titluri: U na
alta - o broşură de 29 de pagini, din ciclul „In ore de nelucru şi urât: una-alta” (1909); L inguşitorii (1910); In ore de
nelucru, în ore de urât; P răpădul lum ii p rin strigoi (1911); Ultima p a g in ă din viaţa unui om (1911); In ore de nelucru,
în ore de urât şi L a ce bun, oare? (1912). P rin anecdotica şi eroii săi, scrierile lui, nu lipsite de accente polem ice şi
sociale, au fost destul de gustate în epocă. R euşind să-şi ascundă trecutul şi obârşia, el a fo st considerat balcanic (grec
sau albanez). A fo st m ai întâi arendaş pe m oşia C iuleilor; s-a căsătorit cu Zoe, v ăduva lui Iancu U rianu şi a devenit
m oşier, trăind 90 de ani. N u se ştie ce studii avea, în să a fo st u n autodidact de m arcă, descurcându-se foarte bine în
problem ele juridice. Prozatorul Gib. M ihăescu îl v a transpune ca personaj literar sub num ele de Tache A san, în nuvela
„N oaptea focurilor”, referitoare la răscoala din 1907 (M onografia D răgăşani, pag. 160).
G ica n , G h e o rg h e (n. la 29 ian. 1938, în localitatea Leleasca, ju d . O lt; stabilit în R âm nicu-V âlcea în 1961,
im ediat după term inarea Facultăţii de Teologie d in B ucureşti) - teolog, publicist. A lucrat ca m etodist la Casa de
C ultură D răgăşani, apoi ca im presar - organizator de spectacole. A em igrat în A ustria şi, d upă m ai m ulţi ani de căutări şi
experienţe, a revenit la R âm nicu-V âlcea (1990); b o g ata sa experienţă de viaţă, l-a îm pins către scris.
Cărţi publicate: M utre de doi bani (1993), Cazuri şi necazuri în dragoste (1994), Ipostazele Sfintei Scripturi
(1995), F aţetele preşedintelui ales sau m ăgarul lui „ B u rio la n ”, oscilând între sfinţenie şi ciolanul p rezid en ţia l (1996),
Un strop de viaţă liberă sub soare (1997), Traiectoria p ă tu rii p o litice (1999), D -ale râsu - p lâ n su lu i (2001). (OSCA II,
pag. 163.
G re v u ţu , V asile (n. la 1 sept. 1933, C onstanţa; stabilit în ju d . V âlcea, la 15 m artie 1961) - m edic veterinar;
cercetător, publicist. C ursuri de specializare în dom eniul creşterii şi exploatării v acilo r de lapte în sistem intensiv (IAS
„M ihai V iteazul” - Turda, 1971); m edic prim ar veterinar, d in 1982. A lucrat ca m edic v eterin ar la Circa Sanitară
V eterinară O lanu din jud. V âlcea (15 m artie 1961 - 1 aug. 1961), C irca Sanitară V eterinară O rleşti - ju d . V âlcea (1 aug.
1961 - apr. 1962), vicepreşedinte al Consiliului A gricol R aional D răgăşani (apr. 1962 - aug. 1968), m edic v eterin ar de
circum scripţie la D ispensarul V eterinar din D răgăşani (1968-1971), director la A sociaţia E conom ică Intercooperatistă
de Creştere şi E xploatare a V acilor de Lapte, a Judeţului V âlcea (iul. - oct. 1971), director general adjunct la D irecţia
G enerală pentru Industrie şi A gricultură V âlcea - D G A IA (oct. 1971 - m art. 1981), director la Întreprinderea de
Industrializare a L aptelui V âlcea (1981-1985), şe f la Com plexul A groindustrial - U nitatea A gricolă V âlcea (1985),
d upă care a revenit la D G A IA , pe acelaşi post de m ai înainte (1985-1995); inspector zonal la C entrul N aţional de
R eproducţie, Selecţie şi A m eliorare a A nim alelor B ucureşti-C orbeanca (1995-1996), m edic v eterin ar epizootolog la
IAS V âlcea (1996-1999), dealer autorizat la SC „R O M V A C ” V oluntari - Ilfov, D epozitul de M edicam ente de U z
V eterinar R âm nicu-V âlcea (2000-2009). P reşedinte al A sociaţiei C rescătorilor de A lbine (1972-1980), preşedinte al

365
A sociaţiei G enerale a M edicilor V eterinari din R om ânia - F iliala V âlcea (1971-1981) etc. A p ublicat în colaborare:
R ecom andări de zooigienă p en tru creşterea anim alelor din fe rm e le şi brigăzile zootehnice ale C A P -urilor din ju d e ţu l
Vâlcea (f. an). P entru calitatea activităţii sale profesionale, a prim it m ai m ulte distincţii, printre care: M edalia M uncii
(1965), O rdinul M uncii, C lasa a III-a (1971), M edalia „M eritul A gricol” (1974) etc.
Isă re sc u , C o n s ta n tin (n. 9 iunie 1913, com Şirineasa, ju d . V âlcea - m. 2006, D răgăşani) - învăţător (absolvent
al Şcolii N orm ale d in R âm nicu-V âlcea) şi econom ist; m em orialist. Printre altele, a lucrat ca învăţător în com. V alera -
ju d. C ernăuţi şi C reţeni - jud. V âlcea, din 1937 pân ă în 1940, când este chem at sub arme. D upă război, v a funcţiona ca
învăţător în Şirineasa şi se v a înscrie la A cadem ia de Înalte Studii Com erciale, pe care o v a absolvi în 1947, după care
v a lucra ca profesor şi inspector şcolar al raionului D răgăşani; inspector coordonator al B ăncii N aţionale - filiala
D răgăşani (1951-1957), inspector coordonator al U niunii C ooperativelor d in raionul D răgăşani (1958-1961), profesor
de contabilitate la L iceul A gricol din D răgăşani (1961-1975). D istins cu ordinele „C oroana R om âniei” şi „Steaua
R om âniei” . E ste autor al volum ului de m em orii 518 zile şi nopţi în linia întâi. Ju rn a l de fr o n t (ed. I - 1999, ed. a II-a -
2003). (M onografia D răgăşani, pag. 400).
Isă re sc u , C o n s ta n tin -M u g u r (n. 1 aug. 1949, D răgăşani, ju d . V âlcea) - econom ist; diplom at, cercetător (cu
parcurgerea tuturor etapelor acestui g en de activitate); d o cto r în econom ie, cu teza Tendinţe în p o litica guvernam entală
a cursurilor de schim b p e p la n internaţional şi incidenţa lor asupra relaţiilor econom ice externe ale R om âniei (1989);
m em bru titular al A cadem iei R om âne şi preşedinte al Secţiei de E conom ie, Sociologie şi Ştiinţe Juridice a acestei
instituţii. Specialist de înaltă com petenţă în cel pu ţin d ouă dom enii de b az ă ale econom iei: finanţe şi com erţ exterior. A
îndeplinit funcţii de răspundere la nivel naţional, im ediat d upă absolvirea cursurilor superioare, la Institutul de
E conom ie M ondială - IN SC IN (1973-1990), secretar I cu problem e econom ice şi m onetare, al A m basadei R om âne din
W ashington; expert financiar al părţii rom âne la întâlnirile periodice ale ţărilo r care au construit autostrada
transeuropeană N ord-S ud (TEM ) ş.a. G uvernator al B ăncii N aţionale a R om âniei (din 4 septem brie 1990 şi în
continuare), îndeplinind în paralel şi alte funcţii: guvernator pentru R om ânia în C onsiliul G uvernatorilor al Fondului
M onetar Internaţional, vice-guvernator pentru R om ânia în C onsiliul G uvernatorilor B ăncii M ondiale şi B ăncii E uropene
p entru R econstrucţie şi D ezvoltare etc.; p rim m inistru al R om âniei în p erioada 22 dec. 1999-28 dec. 2000; m em bru
fondator al SO R EC şi al F undaţiei “U n v iito r pentru R om ânia” . Între 1994-1998: preşedinte al F R de Şah, iar d in 2001 -
p reşedinte de onoare al F R de A tletism . M em bru al Clubului de la R o m a (din 1993) şi apoi preşedinte al A sociaţiei
R om âne a C lubului de la Rom a. D upă 1990, funcţionează şi ca profesor şi şef de catedră la cu rsu l “M onedă şi credit”
din cadrul A SE Bucureşti. E ste autorul unui plan econom ic liberal care a condus la redresarea R om âniei printr-o
p olitică m onetară inteligentă; printre alte iniţiative şi m ăsuri, în anul 2005 a introdus leul rom ânesc cel nou (RON),
d upă liberalizarea contului de capital. A susţinut ideea înfiinţării unei universităţi de stat la R âm nicu-V âlcea. A prim it
O rdinul „Serviciul credincios” în grad de m are ofiţer (2000), O rdinul „M eritul Industrial şi C om ercial” (2007), Steaua
R om âniei în grad de colan (2010), D octor H onoris C ausa al universităţilor din Craiova, Piteşti, B acău, Cluj, şi alte
num eroase prem ii şi distincţii. C etăţean de O noare al Judeţului V âlcea (din 2006) şi al m unicipiului Sibiu (2007).
A lături de M ihai T ănăsescu, este m em bru al cunoscutei Com isii T rilaterale.
L ucrări publicate (selectiv): D atoria externă (1977), A fa ceri şi căderi fin a n c ia re în lum ea capitalului (1979),
M etodologia prognozării cursurilor de schim b (1980); în colaborare: D atoria externă a ţă rilo r în curs de dezvoltare
(1977), A faceri şi căderi fin a n c ia re în lum ea capitalului (1979), D icţionar diplom atic (1979), A urul, m it şi realitate
(1981), R elaţii m onetare internaţionale (1989), D ezvoltarea recentă în R o m â n ia (1990), R eform a sistem ului fin a n c ia r
în R om ânia şi integrarea europeană (1996), B a n ca şi bancherul (1999) ş.a. (OSCA I, pag. 194-197; M onografia
D răgăşani, pag. 401-402; W ikipedia).
Isto cescu , E m il (n. 22 apr. 1933, com Costeşti, ju d . V âlcea) - filolog, critic şi istoric literar, publicist. C arieră
didactică în învăţăm ântul preuniversitar: după o p erioadă de 4 ani, când a activat ca inspector şcolar la Secţia de
Învăţăm ânt a R aionului D răgăşani (1955-1959), a funcţionat - tim p de 36 de ani - ca p rofesor de lim ba şi literatura
rom ână (şi director între 1980-1982), la L iceul Teoretic din D răgăşani (devenit ulterior liceu industrial şi, în zilele
noastre, C olegiul N aţional “Gib M ihăescu” ). În 1970 a obţinut gradul didactic I, cu o teză despre Viaţa şi opera lui Gib.
M ihăescu - p rim a lucrare alcătuită după război, despre acest m are scriitor de origine vâlceană. În plan cultural, a
participat la cenaclul literar de pe lângă C asa de C ultură, de la înfiinţare (1960) - ca m em bru, apoi ca responsabil (între
1970-1980). B ogată publicistică literară şi social-culturală. Între 2000-2008, a fo st ales m em bru în Consiliul Local,
participând la activitatea C om isiei pentru Stiinţă, Învăţăm ânt şi Cultură. În această calitate, şi-a adus o contribuţie
im portantă la finalizarea şi publicarea m onografiei D răgăşanilor, alcătuită, într-o prim ă fază, de pr. D um itru Bălaşa.
Cărţi publicate: F olcloristul Gh. N. D um itrescu în relaţie cu Vâlcea (2009), Gib. I. M ihăescu. Viaţa şi opera
(2010), P ublicistică literară şi social-culturală (2011); coredactor la M ono g ra fia m unicipiului D răgăşani (2004); în
colaborare: M arin Sorescu, „La L ilie c i" (2006), M a rin Sorescu - scrisori şi docum ente inedite, vol. I (2009), vol. III
(2011).
M a rin e sc u , N icolae (n. 19 nob. 1910 în com. M ihăeşti d in ju d . V âlcea - m. 2002) - învăţător şi apoi p rofesor de
m atem atică; folclorist, anim ator cultural de excepţie. A participat la cel de-A l D o ilea R ăzboi M ondial, căzând prizonier
în 1942, la C otul D onului, şi îndurând 4 ani de calvar în Siberia; d upă revenirea în ţară, a prim it decoraţia Coroana
R om âniei, cu spade în grad de Cavaler, cu panglică de V irtute M ilitară (1945, p rin Înalt D ecret). P ro feso r la şcoli d in
M ihăeşti, M om oteşti şi Z lătărei (aici, şi director), iniţiator (şi apoi director) al construirii C ăm inului cultural din

366
 Zlătărei, unde a desfăşurat o activitate entuziastă şi eficientă de anim ator cultural (ca folclorist, textier, regizor,
scenarist, d irijor şi prezentator). A contribuit substanţial la am enajarea M uzeului V inului şi V iei d in D răgăşani,
procurând obiecte şi docum ente adecvate (din dom eniul viticulturii) (M onografia D răgăşani, pag. 413-417).
M ielcioiu, Io n (n. 21 sept. 1934 în com. Zlătărei, ju d . V âlcea) - istoric; diplom at. Începând d in 1958, a fost
angajat în M inisterul A facerilor E xterne, unde a obţinut toate gradele diplom atice: ataşat, secretar III şi secretar II la
A m basada d in Sofia (1959-1965); consilier, p rim colaborator la A m basada d in V arşovia (1969-1974); m inistru-
consilier, prim am basador la A m basada din M oscova (1977-1986); am basador în R epublica A rabă Siriană (1990-1994),
am basador în R epublica Irak (iulie 1996 - sept. 1997). Între 1967-1996, a îndeplinit anum ite funcţii (director adjunct
sau director) şi în C entrala M A E. În afara sarcinilor „de serviciu” obişnuite, a fo st co au to r la elaborarea noului
R egulam ent de organizare şi fu n c ţio n a re a C entralei M A E şi a m isiunilor diplom atice şi consulare ale R om âniei (1995­
1996) şi a făcut parte din grupul de control şi îndrum are a activităţii m isiunilor diplom atice ale ţării noastre d in Cuba,
Colum bia, E cuador, M exic, SUA, V enezuela, A ustralia, China, R PD C oreeană, Indonezia, In d ia şi Japonia. Este
m em bru fondator al A sociaţiei A m basadorilor şi D iplom aţilor de C arieră; m em bru al F undaţiei E uropene „T itulescu” şi
al A sociaţiei de D rept Internaţional şi R elaţii Internaţionale.
V olum e în colaborare: D iplom aţia rom ână în slujba independenţei (1977), Independenţă, nealiniere, p a ce
(1989). (D iplom aţi ai R om âniei, pag. 221-224).
M ih ă e sc u , G ib ., I. (n. 23 apr. 1894, or. D răgăşani, ju d . V âlcea - m. 19 oct. 1935, înm orm ântat la D răgăşani) -
scriitor (prozator, dram aturg). În 1914, fără prea m are tragere de inim ă, întrucât se sim ţea atras către literatură, dar în
urm a insistenţelor tatălui său, s-a înscris la Facultatea de D rept d in Bucureşti, pe care a term inat-o ab ia după n ouă ani,
datorită - în principal - izbucnirii războiului; în tim pul studiilor, a frecventat şi unele cursuri la F acultatea de Litere. În
1919, este chem at de Al. B usuioceanu la redacţia revistei „L uceafărul” (seria a II-a, sub redacţia lui O. C. Tăslăoanu).
A ici îi v a cunoaşte pe scriitorii T udor V ianu, V asile V oiculescu, A rthur E năşescu, L u cian B lag a ş. a., care îl v o r
încuraja într-ale scrisului, şi tot aici v a citi p rim a versiune a n uvelei Vedenia.
B ogată activitate redacţională şi publicistică în reviste ale epocii d in diverse zone ale ţării. D u p ă 1924, scrie o
b u n ă parte dintre m arile nuvele ale sale (La „ G ra n d iflo ra ”, Vedenia - refăcută şi publicată în „G ândirea” etc.) şi
term ină piesa de teatru P avilionul cu um bre; începe rom anul B ra ţu l A ndrom edei, scrie com edia Confraţii, dram a
Sfârşitul (am bele fiind respinse de Teatrul N aţio n a l din B ucureşti) etc. În această p erioadă au loc faim oasele sale
cercetări astronom ice, prin luneta procurată, din turnul pe care şi-l construise special pe acoperişul casei; p o artă o
corespondenţă asiduă cu scriitorul C ezar Petrescu. Între 1926 - 1927, a fo st p rofesor şi avocat al „com unei” D răgăşani,
cu rugăm intea, din partea prim ăriei, „de a apăra interesele acesteia în orice proces” . L a 3 m artie 1928, la T eatrul
N aţional din B ucureşti, i se pune în scenă, cu m are succes, piesa P a vilionul cu umbre, regizată fiin d de vestitul regizor
Soare Z. Soare, printre interpreţi num ărându-se M arioara V entura, G eorge C alboreanu şi Al. P op M arţian. Începând cu
1929, pendulează - cu sufletul şi cu prezenţa - între locul natal şi m arile oraşe ale ţării. În 1934, Societatea Scriitorilor
R om âni îi acordă u n prem iu de 25.000 lei pentru R usoaica, ro m an care v a cunoaşte p atru ediţii. L a 19 oct. 1935, se
stinge d in v iaţă în plină ascensiune creatoare, la o zi d upă sfârşitul lui C. N ottara. A fost înm orm ântat la D răgăşani (22
oct.), fiind condus pe ultim ul drum de C ezar Petrescu, A drian M aniu, Al. Philippide, C ella D elavrancea, D ragoş
V rânceanu, N. Crevedia, P etru C om arnescu ş. a. Cărţi publicate antum : L a „ G ra n d iflo ra ”- nuvele (1928), Vedenia -
nuvele (1929), B raţul A ndrom edei - rom an (1930), R usoaica - rom an (1933), F em eia de ciocolată (1933), Zilele şi
nopţile unui student întârziat (1934), D onna A lb a (1935). (M ihail D iaconescu, Gib I. M ihăescu, Bucureşti, 1973; Petre
Petria, Gib. I. M ihăescu. B iobibliografie selectivă, R âm nicu-V âlcea, 1985; E m il Istocescu, Gib I. M ihăescu, R âm nicu-
V âlcea, Ed. Silvana, 2010 etc.).
M o ld o v e an u , T o m a (n. 1916, D răgăşani, ju d . V âlcea) - inginer; sportiv de perform anţă (rugbist). A în cep u t să
jo a ce fotbal de la vârsta de 10 ani (la „Tenis Club R om ân” - TCR ) şi rugby, to t la TCR, de la 14 ani; la acest al doilea
sport, între 1930-1942, v a cuceri 4 titluri de cam pion naţional. D in 1942, în paralel cu statutul de ju căto r, a fost şi
antrenor. Selecţionat în echipa naţională (1935), a susţinut cu aceasta, p ân ă în 1955, 12 întâlniri internaţionale, fiind, nu
o dată, căpitanul echipei. Tim p de 25 de ani, a fost arbitru de categoria A (şi prim ul arbitru rom ân care a arbitrat în
străinătate). M em bru al C om itetului F ederal al F ederaţiei R om âne de R ugby şi preşedintele C olegiului C entral de
A ntrenori şi de Arbitri. A prim it P rem iul de Stat, O rdinul M uncii cl. I şi D ip lo m a de onoare, pentru m erite deosebite în
educaţie fizică şi sport (E nciclopedia sportului, I, pag. 972-973).
N a n u , S a v a Io n (n. 13 apr. 1915, D răgăşani) - istoric şi teoretician al artei, ju rist (dublă specializare); cercetător.
M em bru al A cadem iei R om âne, m em bru corespondent al A cadem iei d in R om a, m em bru al A cadem iei Pontzen
(A cadem ia Internaţională) d in N apoli şi al altor instituţii asem ănătoare d in ţară şi străinătate. A profesat la F acultatea de
A rhitectură, Institutul de Construcţii, A cadem ia de Studii E conom ice şi A cadem ia M ilitară - toate d in Bucureşti. A
făcut cercetări asidue în m ai m ulte ţări europene şi asiatice (1938, 1961, 1969-1973), în dom eniul istoriei artei şi al
civilizaţiei universale, precum şi în istoria relaţiilor culturale dintre R om ânia şi alte ţări. P entru m onografia dedicată lui
B enjam in Franklin, a prim it elogii şi distincţii internaţionale.
V olum e publicate (selectiv): Un m onum ent istoric de artă - M ânăstirea A n tim (1961), R ela ţii în arhitectura
rom âno-georgiană în epoca fe u d a lă (1961, 1963; în lb. georgiană), R ela ţii în arhitectura rom âno-arm eană în epoca
fe u d a lă (1964, în lim bile rusă şi arm eană), Stem ele G eorgiei şi Ţării R om âneşti în epoca fe u d a lă (1966), Benjam in
F ranklin (1967), A rta rom ânească în secolul al X IX -lea (1971), D im itrie C antem ir - desenator, istoric de artă şi

367
arhitect (1974), B ibliografie rom âno-am ericană. Statele Unite ale A m ericii în lim ba rom ână (1975), A rhitectura
B ucureştiului etc. (M onografia D răgăşani, pag. 417-419).
N eagoe, F lo re a (n. la 24 oct. 1947 în D răgăşani, ju d . V âlcea) - filolog; cercetător, poet, eseist, publicist.
A ctivitate: director-coordonator la Şcoala G enerală Ştefăneşti, ju d e ţu l V âlcea (1980-1987); actualm ente, p rofesor la
C olegiul N aţional "Gib M ihăescu" din m unicipiul D răgăşani; consultant ştiinţific la stabilirea program ei activităţilor
educative în învăţăm ântul preuniversitar. A debutat radiofonic, la postul naţional „R om ânia - C ultural” B ucureşti
(1994). D ebutul editorial s-a produs în 1996, cu vo lu m u l de poezii Sosirea în P o esis. În 1995, îm preună cu D um itru
Chiriţoiu, a înfiinţat publicaţia săptăm ânală „Inform aţia D răgăşanilor” , devenită succesiv „L a G randiflora” şi
„G randiflora” .
A lte volum e publicate: Şarpele în m ito-folclor - eseu (2001), F lacăra unui zeu - poezii (2001), C ronicile lui
M ih a i Viteazul. A n u l revoluţionar 1821 în literatură - eseu (2001), N estem ate fo lc lo rice (2005); în colaborare:
S ăptăm âna în m ito-folclor (2005), C olegiul N aţional « Gib M ihăescu » D răgăşani. Studiu m onografic (2007) etc.
(OSCA II, pag. 257).
N e g re a n u , Io n M . (n. 8 ian. 1907 în D răgăşani, ju d . V âlcea - m. 4 ian. 1998, C raiova) - filolog; critic şi istoric
literar, publicist. D upă term inarea facultăţii, a m ai urm at Şcoala de O fiţeri de R ezervă la C etatea A lbă (1932) şi cursuri
la sem inarul P edagogic d in B ucureşti (1932. P articipant la războiul d in Răsărit. A lucrat la G im naziul „B rătianu” şi la
L iceul T eoretic d in D răgăşani (1934-1950), apoi la Institutul A gronom ic d in C raiova (lector, 1949-1951) şi la L iceul
„Fraţii B uzeşti” de aici (1951-1972). A colaborat la „R am pa” (1929-1933), “E poca” (1932-1935), apoi la publicaţiile
craiovene „Înainte” şi “R am uri” . T ot în Craiova, a desfăşurat o activitate intensă în cadrul Societăţii de Ştiinţe
F ilologice şi al U niversităţii P opulare, unde a condus cursul “A rta scriitorilor rom âni” . A fo st m em bru al A sociaţiei
P ubliciştilor R om âni d in B ucureşti.
Cărţi publicate: C ronici literare (1938), C onstantin L ecca - tip o g r a f şi p ro feso r (în “R ezonanţe cultural oltene” ,
I, Craiova, 1971; Vocaţia şi elogiu catedrei în 1882. C entenar - 1982. L iceu l de M a tem a tică -fizică „Fraţii B u z e ş ti”
(1884). În colaborare: Insem nări din trecutul unei tipografii şi cultura olteană (1969). (OSCA II, pag. 268; M onografia
D răgăşani, pag. 419-420; P ersonalităţi doljene, pag. 1, după var. on line: w w w .a m a n .ro /file s/d ig ita le /p e rso n a lita ti).
N icu, A lexie T.,(n. 1927, în cartierul B ârsanu d in D răgăşani, ju d . V âlcea) - p rofesor de EFS şi ju rist (licenţiat în
am bele dom enii); cercetător şi publicist, m anager sportiv. D octor în pedagogie, al Institutului de C ultură F izică şi Sport
d in L eningrad (1955). A contribuit la înfiinţarea prim ului centru de cercetări în dom eniul educaţiei fizice şi sportului
(ian. 1957- ian. 1959) şi a pus bazele CCPS (1967), pe care l-a condus p ân ă în 1982. În activitatea de cercetare, a ajuns
p ână la treapta de „cercetător ştiinţific gr. I ”, în urm a studiilor pe care le-a efectuat, îm preună cu colaboratorii, în
dom eniul potenţialului b iom otor al populaţiei şcolare. A realizat Sistem ul U nitar de V erificare şi A preciere (SU V A ) şi a
elaborat Sistem ul N aţional de Selectare şi P regătire a Copiilor. A acordat asistenţă de specialitate lo tu rilo r olim pice care
s-au pregătit pentru JO dintre anii 1972-1988. A efectuat cercetări şi a em is teorii originale în dom eniul antrenam entului
sportiv m odern. C arieră universitară la IEFS Bucureşti, Institutul Pedagogic şi la alte facultăţi cu profil sportiv din
Bucureşti. Între 1983-1990, a condus C entrul de P erfecţionare a C adrelor D idactice d in Sistem ul Sportiv N aţional şi
cursul de „Educaţie fizică şi Sport” (înfiinţat de el) al U niversităţii C ultural Ştiinţifice d in B ucureşti; preşedinte al FR H
(1972-1992) şi al C om isiei de Term inologie a A sociaţiei Internaţionale de Inform aţie Sportivă etc. A scris scenariile
p entru 11 film e didactice şi de prom ovare a educaţiei fizice şi sportului. D istins cu M edalia „Serviciul credincios” , cl. a
III-a (2000).
A redactat şi coordonat lucrări fundam entale p entru sportul rom ânesc şi m ondial: A n tren a m en tu l sportiv m odern
(1993), Term inologia educaţiei fiz ic e şi sportului (dicţionar poliglot); E nciclopedia educaţiei fiz ic e şi sportului, coord. -
A lexe N icu, vol. I-IV, Bucureşti, Ed. A ram is, 2002; A m râs m u lt şi am p lâ n s puţin. M em oriile unui oltean.
(E nciclopedia sportului, pag. 108-109).
O p re a , P a ra s c h iv (B ebe) (n. la 27 nob. 1937 În D răgăşani m. 21 m artie 2004) - dirijor, com pozitor şi interpret
de m uzică populară şi uşoară. A cordeonist, pianist, m uzică de cafe-concert, de estradă şi rom anţe. A debutat ca
instrum entist (acordeon), la vârsta de 16 ani, la orchestra „R apsodia R om ână” , pe care - m ai târziu - o v a conduce. L -a
urm at, la pupitrul O rchestrei de m uzică populară a R adioteleviziunii R om âne - Bucureşti, pe m aestrul Ionel Budişteanu.
A colaborat cu alte orchestre şi ansam bluri folclorice, în înregistrări şi spectacole radio şi TV. În m em oria sa, la
D răgăşani, a luat fiin ţă F estivalul „L ăutarul”, a cărui p rim ă ediţie s-a desfăşurat la sfârşitul lunii iunie 2006. (D E V,
pag. 78).
O rz a , O lim p iu (n. la 14 febr. 1944, în oraşul Turda, ju d . Cluj) - artist plastic (pictor şi grafician). A bsolvent al
Institutului de A rte P lastice "N icolae G rigorescu" d in B ucureşti - F acultatea de M uzeologie (1982). D in anul 1965 -
p rofesor de desen la D răgăşani, jud. V âlcea. M em bru al C enaclului U .A .P. d in R âm nicu-V âlcea. Începând cu anul
1966, a participat la expoziţiile colective ju d eţen e d in cadrul saloanelor de artă d in R âm nicu-V âlcea, la expoziţiile
om agiale sau tem atice „Zilele culturii drăgăşenene" şi „A rtele Râm nicului". E xpoziţii personale: D răgăşani - pictură
(1966, 1977, 1982), pictură şi grafică (1984), grafică (1984); G ovora - pictură (1968); R âm nicu-V âlcea - g rafică (1974,
1985) şi pictură (1984, 1988); C raiova - grafică (1984, 1985, 1986); Sebeş-A lba - grafică (1985); C luj-N apoca -
grafică (1986); B ucureşti - grafică (1986); F ranţa - grafică (1990); C ălim ăneşti - p ictu ră (1997). E xpoziţii de grup la
toate saloanele ju d eţen e de artă plastică: Sibiu; Franţa; Japonia. E xcursii docum entare: 1969 - U ngaria, A ustria,
G erm ania, Franţa; 1974 - Bulgaria; 1975 - fo sta Iugoslavie; 1990 - U ngaria, fo sta Iugoslavie, Italia, Franţa; 1993 -

368
U ngaria, A ustria, G erm ania, Franţa; 1995 - Franţa. L ucrări în colecţii particulare şi de stat, d in ţară şi d in străinătate.
(OSCA II, pag. 277-278).
P av elesc u , A lin (n. la 20 aug. 1951) - m edic O RL; cercetător, publicist, fotbalist, m anager sportiv. Începând cu
anul 1984, a lucrat ca m edic specialist şi apoi m edic prim ar la Spitalul M unicipal d in D răgăşani. A ju c a t fotbal la
„T ractorul” B ălceşti (cam pionatul regional). D in 2008, este şef al C om isiei de Sport şi C ultură d in cadrul C onsiliului
M unicipal D răgăşani, iar din 1990 - preşedinte al Clubului Sportiv M unicipal (CSM ) D răgăşani, care face parte din
L iga a IV -a (C am pionatul judeţean). A nim ator şi prom otor de b az ă al sportului drăgăşănean.
P îr n u ţă , I o a n a (n. 29 sept. 1951 în satul M ogoşeşti d in com . Stoeneşti, ju d . V âlcea) - ju rist, biblioteconom ist,
psihopedagog, cu specializări în fiecare d in cele trei dom enii; cercetător, bibliograf, publicist. C ursuri de specializare în
Franţa, ca bibliotecar (1991). A lucrat ca educatoare la G rădiniţa de C opii D răgăşani (1975-1980), b ibliotecară la
B iblioteca O răşenească din aceeaşi localitate (1981 -1982), iar d in 1983 desfăşoară activitate de b ib lio tecar la B iblioteca
Judeţeană V âlcea « A ntim Ivireanul ». E ste preşedinte al A sociaţiei N aţionale a B ibliotecarilor d in B ibliotecile Publice
d in R om ânia (A N B PR) - F iliala V âlcea. C oautoare la antologia de versuri Iisu s - 2000 (2000) şi la C atalogul cărţii
editate în Vâlcea în p erioada 1990-2000 (2001). A realizat, sub form ă de fişe, bibliografia ju d eţu lu i V âlcea, d in care a
publicat u n fragm ent elaborat: D in bibliografia istorică a localităţilor ju d e ţu lu i Vâlcea (în « Studii vâlcene », serie
nouă, nr. IV (XI), 2008, pag. 659-685).
P o p esc u , A le x a n d ru (n. 22 aug. 1921 la D răgăşani, ju d . V âlcea) - m ilitar de carieră; dram aturg. O fiţer la Sibiu,
Sfântu-G heorghe şi B raşov (1942-1952); între 1952-1965, a lucrat ca m aistru la Întreprinderea de Construcţii şi
M ontaje din Bucureşti. Ca dram aturg, a debutat cu p iesa de păpuşi Jucăriile M ih a elei (1962). A lte piese de teatru:
P rietenii M ihaelei, O rază de soare, A ric iu l albastru, Ia rm a ro cu l p iticu lu i Clip, Strop de ro u ă brotăcelul, O m uleţul de
puf, Sem nul m agic şi p itic u l Nas-potrivit. A m ai scris, cu succes crescut, C roitorii cei m ari din Valahia (1968) şi
N oaptea nechem ată (1971). (DLR, pag. 442).
R a ic iu , D u m itru (n. la 12 iunie 1944, la D răgăşani, ju d . V âlcea) - ing. horticultor; eseist, poet, au to r de rep o r­
taje. V olum e publicate: M etam orfoze p osibile (1984), D e rerum - versuri, Treziţi-vă seara - eseuri; P etarde - reportaje
(OSCA II, pag. 337-338).
Ş e rb a n , C o n s ta n tin I. (n. la 24 ian. 1948 în fo sta com. Zlătărei, azi - cartier al oraşului D răgăşani) - absolvent
al F acultăţii de Ştiinţele naturale. D upă term inarea studiilor, s-a angajat la D elfinariul d in Constanţa, apoi ca ofiţer în
M arina C om ercială R om ână şi salariat la T erm inalul A gigea-Sud. În anul 2010 s-a îm bolnăvit grav şi a fo st pensionat.
Fost participant activ, cu creaţii lirice şi epice notabile, la Cenaclul literar al C asei de C ultură d in D răgăşani.
Cărţi publicate: F als tratat de botanică (Pseudo-phiton) (1999), A l doilea E den - nuvele (2004). R edactor
principal („C oordonator ediţie”) al lucrării M o n o g ra fia m unicipiului D răgăşani (2004), pentru care a realizat şi
tehnoredactarea, prefaţa şi bibliografia. E ste şi autorul u n o r lucrări răm ase în m anuscris (Poezii, Tichete de existenţă -
cugetări etc.).
T ă n ă so iu , C r is tin a (n. la 25 decem brie 1960 în or. D răgăşani, ju d .V âlcea) - ing. industrie uşoară; cercetător,
publicist. Inginer la Întreprinderea de Tricotaje şi P erdele R oşiorii de V ede (1984), inginer la Întrepri nderea de T extile
N eţesute R âm nicu-V âlcea (1985-1998), bibliotecar la B iblioteca Judeţeană “A ntim Ivireanul” a Jud. V âlcea (din 1999).
M em bră a A sociaţiei N aţionale a B ibliotecarilor d in R om ânia - filiala Vâlcea.
L ucrări publicate (în colaborare): Vâlcea - oam eni de ştiinţă, cultură şi artă. D icţionar (vol. II, 2004).
T u lu g e a, C la u d iu (n. 15 nob. 1973, D răgăşani) - istoric-arheolog; cercetător, publicist. Între 1999 şi 2006, a
lucrat la Şcoala G enerală nr. 8 şi la L iceul Pedagogic d in R âm nicu-V âlcea. D in 2006, director al M uzeului de Istorie
„A urelian Sacerdoţeanu” din R âm nicu-V âlcea. M asterat în istorie al U niversităţii „L ucian B laga” d in Sibiu (1999-2001)
şi doctor în arheologie al aceleiaşi universităţi, cu teza P reistoria N ordului O lteniei (2007-2010). A reeditat şi
coordonat seria nouă a revistei „B uridava” (nr. 5/2008, 6/2009, 7/2009, 8/2010, 9/2011), reuşind şi înscrierea acesteia
la CN CSIS. În tim pul m anageriatului său la m uzeu, au fo st făcute m ai m ulte descoperiri arheologice în ju d e ţu l V âlcea,
unele - de im portanţă naţională. P rem ii obţinute, d in p artea F undaţiei Culturale „V âlcea 1” : M anagerul anului (2007),
P rem iul special pentru m anageriat (febr. 2011, pentru anul 2010); P rem iul special acordat de fundaţia m enţionată în
anul 2008, pentru reeditarea, după 25 de ani, a publicaţiei „B uridava” . A m ai p rim it P rem iul de excelenţă pentru
proiectele europene câştigate şi im plem entate la M uzeul Satului V âlcean - B ujoreni (M inisterul Culturii, 2009) ş.a.
Ţ ene, F lo rin A l. (n. la 13 iun. 1942 în D răgăşani, ju d . V âlcea) - poet, prozator, critic literar, eseist, ziarist. Studii
la Institutul Pedagogic din B aia M are; absolvent al Şcolii Tehnice de Poligrafie d in B ucureşti; studii tehnice de
contabilitate (1980). C a licean, a contribuit, sub conducerea profesorului F lo rin M ihăilescu, la înfiinţarea Cenaclului
L iterar „G ib M ihăescu”, pe lângă C asa de C ultură d in D răgăşani, iar ca student la B aia M are, a întem eiat Cenaclul
„N ord ” ; m ai târziu, a înfiinţat C enaclul literar „V asile Sav” d in Cluj - toate trei fiin d active şi astăzi. Z iarist (reporter)
pe şantierul de pe L otru-V oineasa (la foaia v olan tă „L um ina de pe L otru”), la „C etatea culturală” - C urierul prim ăriei
Cluj etc.; redactor la revista „F lagrant” din Bucureşti, pen tru zona Cluj, ca m erceolog etc. D in 1993, m em bru al
Societăţii A cadem ice R egale d in Belgia, a scriitorilor de lim bă franceză. În anul 2008, a înfiinţat „L iga Scriitorilor
R om âni” , al cărei preşedinte este, şi a iniţiat revista L igii, „A gora” , d in al cărui C onsiliu director face parte. P rem ii şi
distincţii obţinute: D iplom a de ju rn alist european, oferită de C om isia E uropeană (1996), M arele P rem iu de Poezie
(U zdin - Serbia, 2000), P rem iul pentru Poezie, al revistei „P oesis”, la Festivalul „L ucian B laga” (Sebeş, 2000) ş.a.

369
 Cărţi de versuri publicate: O chi deschis (1974), F uga statuilor (1979), N u cu l dintre două veacuri (1993),
Vitraliile m ării (1997), S ă ne unim m âinile, p rieten i! (1997, bilingv), Confesiunile unui navigator de u sca t (1998),
C erul m eu de hârtie (2001, bilingv), Sonată pen tru creşterea ierbii - P oem e (2010); rom ane: Chipul din oglindă
(1997), Insula viscolului (2000), O rbul din M u zeu l Satului (2002); teatru: Vă somez, D om nule D octor! (2003), Un
teatru câ t o inim ă - cronici de teatru (2008). A lte vol. : Cu inim a în p a lm ă - interviuri acordate (2010), Cărticica de d a t
în leagăn gâ n d u l - povestiri (2010), O chiul m agic al m etaforei (2010) etc. (M onografia D răgăşani, pag. 421-422).
Ţ ene, Io n u ţ (n. 23 febr. 1972, D răgăşani - ju d . V âlcea; fiul lui Al. Fl. Ţene şi al T itinei-N ica Ţ ene) - istoric;
cercetător, poet, publicist. Curs de adm inistraţie locală (O dense - D anem arca, 2001); m aster (1996) în Istoria
C ontem porană şi R elaţii Internaţionale, cu lucrarea C lujul Universitar. 1944 - 1948 şi doctor în istorie al U niversităţii
„B abeş-B olyai” din C luj-N apoca (2008), cu teza om onim ă. D in 1997, lucrează ca inspector de specialitate în cadrul
Serviciului Învăţăm ânt, C ultură şi Culte, al P rim ăriei m unicipiului C luj-N apoca. E ste vicepreşedinte al Societăţii
C ulturale „Z alm oxis” (1991-1996) şi preşedinte al F undaţiei C ulturale „S arm izegetusa” (din 1997). M em bru fondator al
L igii Scriitorilor din R om ânia şi director edito r al publicaţiei on line „N apocaN ew s” - proprietate a A sociaţiei
O am enilor de A faceri CLUB N A PO C A , Ionuţ Ţene fiin d unul dintre cei trei m em bri fondatori ai asociaţiei.
Cărţi publicate: B a l ca-n ia d - versuri (1993), R o şi de lună - versuri (1997), D e izvoare - v ersu ri (1999),
M anifestaţii studenţeşti anticom uniste la Cluj în 1946 - studiu istoric (1999), Su flet dac - versuri (2001), R eflecţii critice
despre o teologie a istoriei (2001), E legie om ului sim plu - versuri (2002), Capitala în A rd e a l (2002); C ronici de istorie
rom ânească - studiu istoric (2003), P oezia noastră cea de toate zilele, critică literară (2004); Viaţa m ea - v ersu ri (2007),
C lujul universitar în m em oria colectivă (1944-1948) (2010); în colaborare cu G eorge Băra: P e rom âneşte - editoriale şi
analize esenţiale N apocaN ew s (2009). (http://w w w .ionuttene.ro).
Ţ ene, T itin a -N ic a (n. la 10 iulie 1944 în satul U şurei d in com . Şuşani, ju d . V âlcea) - p o etă şi prozatoare.
Învăţătoare la T arna - jud. M aram ureş (1964-1965), îm piegat de m işcare la D răgăşani (1966-1977) şi apoi la IT A Cluj
(1978-1983), secretară dactilografă la revista « T ribuna » d in Cluj. M em b ră fondatoare a L igii S criitorilor Rom âni.
P rem ii şi distincţii obţinute: P rem iul ziarului „E coul” la Festivalul de poezie „G eorge C oşbuc” - B istriţa (1984),
P rem iul I la Festivalul de poezie „L iviu R ebreanu”, T ârgu-M ureş (1985), P rem iul secţiunii de poezie a concursului
„V ara visu rilo r m ele”, organizat de revista „A m urg sentim ental” (Bucureşti, 2002) etc.
V olum e publicate: B ucuria lucrurilor sim ple - poezii pentru copii (1989), R ecreaţia grădinii - p oezii (1997),
A m u rg de întoarcere - versuri (2002), P ietre de aducere am inte - povestiri (2004), P ovestiri p en tru copii (2011),
S caunul harului - poezii (2011), A no tim p u l jo c u lu i - poezii (2011). (OSCA I, pag. 401; P rezenţe fem inine, 118-119).
V ie ru , G h e o rg h e (n. la 23 sept. 1951, în satul P oganu d in com. V erguleasa, ju d . Olt) - m atem atician, cercetător,
publicist. A activat ca profesor de m atem atică; director la Ş coala „T udor V ladim irescu” d in D răgăşani (1990-2001);
inspector şcolar general al jud eţu lu i V âlcea (2001-2004). M em bru al Societăţii de Ştiinţe M atem atice (din 1976);
consilier ju d e ţea n în m ai m ulte legislaturi. D istins cu prem iul I la sesiunea de com unicări ştiinţifice studenţeşti (1973);
diplom ă pentru m erite deosebite, cu prilejul aniversării a 275 de ani de învăţăm ânt v âlcean în lim ba rom ână (1994);
diplom ă ju b iliară cu prilejul îm plinirii a 100 de ani de apariţie neîntreruptă a revistei „G azeta m a tem a tică ” (1995);
diplom ă de onoare pentru m erite deosebite obţinute cu elevii la faza naţională a O lim piadei şcolare (2001). D irector al
publicaţiei şcolare „T repte” - „R evistă de opinii cultural-ştiinţifice şi didactice” .
Cărţi publicate: A r c p e ste timp. M onografie. D e la Şcoala P rim ară de Fete, la Şcoala „ T udor V ladim irescu”
D răgăşani (1997), A lg eb ra în gim naziu şi liceu (2000), A ritm etica în clasele I - I V (2001), O lim piadele de m atem atică
1990-1998 (1999), C oncursul interjudeţean de m atem atică „ P itagora" (2001); în colaborare: G hid de p reg ă tire la
m atem atică, vol. I (2003). (M E III, pag. 149).
V u lp e, Ilie (n. 29 nob. 1942, D răgăşani - ju d . V âlcea) - istoric, arhivist; cercetător, publicist, sculptor am ator.
D octor în istorie al U niversităţii din Craiova, cu teza D ivanul C raiovei (2001). În p erioada sept. 1987 - ian. 1990, a fost
obligat să lucreze la T ransporturile L ocale (I. J. T. L ), fiin d acuzat de politică duşm ănoasă la adres a regim ului de atunci;
activitate universitară, în paralel cu funcţia de director adjunct al D JV A N D olj. Iniţiator şi redactor (din 1997) al reviste i
Oltenia. Studii. Culegeri. D ocum ente - serie nouă. A obţinut m ai m ulte prem ii şi distincţii, printre care O rdinul
„B ărbăţie şi C redinţă” în grad de ofiţer, acordat de preşedinţia R om âniei.
Cărţi publicate: D ivanul Craiovei, teza de doctorat (2002), M en ta lită ţi în O ltenia p erio a d ei regulam entare.
D ocum ente ju d ecă to reşti (2005); în colaborare: în d ru m ă to r în A rh ivele Statului, ju d e ţu l D olj (1976), A rh ivele Statului
din Craiova. 50 de ani de existenţă (1931 - 1918) (1981), Istoria ilustrată a C raiovei (1996), C raiova - p a g in i de istorie
şi civilizaţie: 150 de ani de la R evoluţia rom ână din 1848 (1998), C orespondenţa inedită a fa m ilie i A rg eto ia n u (2006),
Un craiovean p e m eridianele globului. Im presii de călătorie la cum păna de veacuri X IX -X X (2007), R ă zb o iu l pen tru
cucerirea independenţei de sta t a R om âniei (1877-1878). D ocum ente p riv in d contribuţia ju d e ţu lu i D o lj (2008) etc.
Z in c a , N icolae (n. 20 ian. 1932 la D răgăşani, ju d . V âlcea) - inginer horticultor; cercetător, inventator, publicist.
D octor în ştiinţe agricole. A lucrat la Staţiunea de Cercetare şi P roducţie V iti-vinicolă d in D răgăşani (director al acesteia
între 1981-1990). S-a rem arcat în cercetări de entom ologie, fitopatologie, testări pesticide etc. M em bru al O ficiului
N aţional al V iei şi V inului, al Societăţii R om âne de Protecţie a P lantelor şi al Societăţii R om âne a H orticultorilor. A
p ublicat peste 100 de lucrări ştiinţifice şi este autorul invenţiei num ite B iozin (brevetată în 1971) - produs biologic
u tilizat p entru tratarea cancerului la v iţa de vie. (M ono g ra fia D răgăşani, pag. 427-429).

370
Ilie V U L P E A le x ie N IC U M a rin B R ÎN A R U

371
„ A r b o r e le ” c e n a c liş tilo r d r ă g ă ş ă n e n i d e la 1 9 8 0

372
 B IB L IO G R A F IE G E N E R A L Ă

1876, Indicele C om unelor p e p erio d u l de cinci ani, 1876-1881, art. 4 şi 5 din L egea com unală, p ro m u lg a tă în
luna m artie 1874, Bucureşti, T ipografia Statului, pag. 156-162.
1877, D irecţia Judeţeană V âlcea a A rhivelor N aţionale (abr. D JV A N ), fo n d P refectura ju d e ţu lu i Vâlcea (abr.
P JV ), dos. 58/1877, 121/1877, 122/1877.
1898. S iu a ţiu n e a J u d e ţu lu i V â lcea , e s p u s ă C o n s iliu lu i G e n e r a l cu o c a z iu n e a d e s c h id e r ii s e s iu n e i
o r d in a r e d in a n u l 1 898, R .[â m n ic u ]-V â lc e a , „ T ip o g ra fia M o d e rn ă ” G . S F E T E A & C o m p . 4 2 1 .
1900, E spunerea situaţiunei ju d e ţu lu i Vâlcea p resen ta tă C onsiliului g en era l la deschiderea sesiunei ordinare
din anul 1900, R âm nicu-V âlcea, Im prim eria jud eţu lu i şi a com unei R âm nicu-V âlcea, T ipografia O. D E M E TR E SC U .
1908, E xpunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea, expusă consiliului ju d e ţea n în sesiunea de la 15 octom brie 1908,
R âm nicu-V âlcea, Im prim eria Judeţului şi a Com unei R âm nicu-V âlcea.
1941, Viaţa bisericească în Oltenia. A n u a ru l M itropoliei Olteniei, Craiova. T ipografia Sf. M itropolii a O lteniei,
R âm nicului şi Severinului.
1949, Tabloul arhitecţilor, m em bri ai C olegiului A rh itecţilo r din RPR, înscrişi în Colegiu p â n ă la 19 feb r. 1949,
Bucureşti.
1951, DIR, B, X V I/II, Bucureşti; 1953, DIR, B, X V I/V I, Bucureşti; 1951, DIR, B, X V II/1, B ucureşti.
1955-2000, C olecţia de B uletine m eteorologice lunare, Staţia m eteorologică D răgăşani.
1958, A n u a ru l m eteorologic al R om âniei, 1961-1975, I.M .H ., B ucureşti.
1959-1962, D ocum ente p riv in d istoria Rom âniei. R ăscoala din 1821, vol. V, B ucureşti.
1960, M onografia g eografică a R P R , vol. I, B ucureşti, Ed. A cadem iei RPR.
1960, M onografia g eografică a R. S. Rom ânia, I; G eografia fiz ic ă , Bucureşti, Ed. A cadem iei.
1964, Istoria R o m â n iei, vol. IV, Bucureşti, E d itu ra A cadem iei RPR.
1968, Clim a R.S. R om ânia, vol. I-II, Bucureşti.
1969, Judeţele R om âniei Socialiste, Bucureşti, Ed. Politică.
1972-1979, A tla su l R.S. R om ânia 1972-1979, sect. IV - Clim a, pl. 1-6, fasc. II 1, II 7, II 13, II 62-64, IV 25, IV
38, V 26, V I 13-14, B ucureşti, Ed. A cadem iei.
2001, P reotul B ălaşa - „ P atriarhul de D ră g ă şa n i” la 90 de ani, ediţie îngrijită de Ioan St. L azăr şi D um itru
M isăilescu-Panu, R âm nicu-V âlcea, Ed. B unavestire.
2004, M onografia m unicipiului D răgăşani, Constanţa, Ed. E x Ponto.
2009, P ărintele D um itru Bălaşa. O viaţă în slujba crucii şi a neam ului D acoRom ân, R âm nicu-V âlcea,
E ditura Petrescu.
2010, E nciclopedia ju d e ţu lu i Vâlcea, vol. I, R âm nicu-V âlcea, Ed. Fortuna.
A lessandrescu, C., 1893, D icţionar geogra fic a l ju d e ţu lu i Vâlcea, B ucureşti.
A lexe, N icu (coord.), 2002, E nciclopedia educaţiei fizice şi sportului din R om ânia, vol. I-IV (B ucureşti, Ed.
Aramis.
A ngelescu, N. I., 1904, A cte şi docum ente din trecutul fa rm a ciei în Ţările Rom âneşti, Bucureşti.
A n u a ru l R om âniei pen tru comerţ, industrie, m eserii şi agricultură (abr. A n u a ru l R o m â n iei), 1925, Bucureşti.
A rh iva P rim ăriei M unicipiului D răgăşani, M a ster p la n D răgăşani, 2011 (neinv.).
A rhiv. Statului, B uc., Fondul arhivistic M ânăstirea H orezu, pach. LX.
A rhiva E piscopia Râm nicului, p a c h e t LXVII, doc. 10.
A rhivele Statului, Bucureşti, fond M inisteru l de Interne, dos. 503/1851.
A ricescu, C. D ., 1873, Istoria R evoluţiei R om âne din 1821, B ucureşti.
A tla su l clim atic al R.S. Rom ânia, I 1, I 2, II 1, II 8, II 13.
Badea, L . 1955, C ontribuţii la studiul P iem ontului Getic. Câteva observaţii geom orfologice în regiunile O lăneşti
- Cheia, în „Problem e de geografie”, II/ 1955.
Badea, L., R usenescu, C., 1970, Jud eţu l Vâlcea, Bucureşti, Ed. A cadem iei RSR.
T eodor B arbu, Sandu M orariu, R em em ber fo tb a listic (II).E chipa „ U n ire a ” D răgăşani - 1966 - p rim a dată în
D ivizia C, în „A ctualitatea drăgăşăneană”/ 11-17 octom brie 2011, pag. 16.
Ioan C. Băcilă, 1924, O ltenia sub austriaci, 1718 - 1739, Un d o cum ent cartografic, în „A rhivele O lteniei” , nr.
12, (1924), pag. 111 - 118.
Bălaşa, D., f. an, D răgăşanii în ultim a decadă a secolului a lX V I-lea . M ih a i Viteazul, <D răgăşani> (ms.).
B ălăşel, Teodor, 1967, Cântece popu la re olteneşti, ed. îngrijită de G heorghe A lexe şi V asile D. N icolescu,
B ucureşti, E diţia p entru L iteratură, 1967 („Folclor d in O ltenia şi M untenia”, II).
B erciu, D., 1966, Zările istoriei în Carpaţi şi la D unăre, Bucureşti, Ed. Stiinţifică.

373
 B erciu, D ., 1974, D in istoria străveche a ju d e ţu lu i Vâlcea în lum ina cercetărilor locale din ultim a vreme, în
„Studii vâlcene” , nr. 3/1974, R âm nicu-V âlcea, pag. 11-18.
B erindei, D an; M utaşcu, Traian, 1962, A sp ecte m ilitare ale răscoalei p o p u la re din 1821, B ucureşti, Ed. M ilitară.
B iblioteca A cadem iei R om âne (BA R), M s. 3879, Bucureşti.
B ordei , Ion, N., 1980, Influenţa C urburii C arpaţilor asupra circulaţiei atm osferice, Bucureşti, Institutul de
G eografie (teză de doctorat).
C andea P., 1964, D in istoricul em ancipării oraşelor şi târgurilor, 1848-1868, în „R evista arhivelor”, V II/ 1964,
B ucureşti.
C ârstea G heorghe, C onstantinescu D orel (coordonatori), 1980, Vâlcea. M onografie, B ucureşti, Ed. Sport-
Turism.
Com ănescu, A drian, R a p o rt p riv in d activitatea D irecţiei pentru S p o rt a Judeţului Vâlcea în a nul 2008,
dos. nr. 1/2008.
C om isia N aţională pentru Statistică, 1994, R ecensăm ântul p o p u la ţiei şi locuinţelor din 7 ianuarie 1992,
B ucureşti.
Coteţ, P., 1955, P iem onturile de acum ulare şi im portanţa studiului lor, în „Problem e de geografie”, II/1955.
Coteţ, P., 1957, C âm pia O lteniei, B ucureşti, Ed. Ştiinţifică.
D aicoviciu, H., 1979, Istoria rom ânilor. C om pendiu, Bucureşti, Ed. D idactică şi Pedagogică.
D iaconescu M ihail, Gib I. M ihăescu, Bucureşti, 1973.
D irecţia Judeţeană D olj a A rhivelor N aţionale (abr. D JD A N ), fond M agheru, pach. X IV bis; fondul P refectura
Judeţului D olj (abr. PJD), dos. nr. 82/1848 - p. I şi 19/1852, Craiova..
D irecţia Judeţeană V âlcea a A rhivelor N aţionale (abr. D JV A N ), colecţia D ocum ente Istorice, pach. L X V II, doc.
105, 139, 140; idem , fondul P refectura Judeţului Vâlcea, dos. 3758/1831, dos. 19/1852, 15/1862, 67/1862, 83/1862.
D irecţia Judeţeană V âlcea a A rhivelor N aţionale (abr. D JV A N ), fondul P refectura Judeţului Vâlcea (abr. PJV),
dos. 99/1867, dos. 11/1916, 21/1916, 42/1916, 14/1917, 121/1917, 9/1918 şi 39/1919.
E nciclopedia istoriografiei rom âneşti, B ucureşti, E ditura Ştiinţifică şi E nciclopedică, 1978
F. an, M aster p la n m unicipiul D răgăşan, D răgăşani.
Frunzescu, D im itrie, 1872, D icţionar topografic şi statistic, B ucureşti, T ipografia Statului - H otelul Şerban
Vodă.
G eorgescu, Titu, 1967, R ăscoala în ju d e ţu l Vâlcea, în vol. M a rea răscoală a ţă ra n ilo r din 1907, Bucureşti, Ed.
A cadem iei RSR.
G eneral m aior (r) conf. univ. dr. Ilie G oijan, general de b rig ad ă (r) prof. Ioan P. Suciu, 2009, C ontribuţii la
istoria Jandarm eriei Rom âne. 65 de ani de la eroicele lupte ale ja n d a rm ilo r în „ B ătălia B u cu re ştilo r” din august -
septem brie 1944, R âm nicu-V âlcea, E ditura Petrescu.
Ionaşcu, I., 1934, Biserici, chipuri şi docum ente din Oltenia, Craiova.
Iorga, N., 1905, Sate şi m ânăstiri din Rom ânia, B ucureşti.
Istocescu, E m il, 2010, Gib I. M ihăescu, R âm nicu-V âlcea, Ed. Silvana.
Istocescu, E m il, 2010, Gib I. M ihăescu: ”O raşul D ră g ă şa n i” (Conferinţă p u b lic ă ţin u tă în cadrul „Ligii
C u ltu ra le” din D răgăşani, în „Studii v âlcene”, Serie nouă, nr. V I (X III)/2010, pag. 592-598.
L egea nr. 2 din 16feb r. 1968, în „B uletinul O ficial” al M .A .N . nr. 17 / 17 febr. 1968..
M ăldărescu Ion, F râncu E m ilian, 2002, R âm nicu-V âlcea. M ic ă enciclopedie. Vol. I - O am eni cunoscuţi ai
R âm nicului contem poran. R âm nicu-V âlcea, Ed. „A nton P an n ” .
F lorin M ănoiu, C S M Unirea D răgăşani va revoluţiona fo tb a lu l în su d u l ju d eţu lu i, în „A rena v âlceană” d in 1
august 2006
M ihăilescu, V., 1946, P iem ontul G etic, în „R evista geografică” , ICG P, an II, B ucureşti.
M ihăilescu, V., 1957, P iem onturile, com unicare A cadem ia RSR.
M irescu, I. şi colab., 2008, M unicipiul D răgăşani - M onografie geografică, V erguleasa, Ed. K itcom .
M ironescu, A tanasie, 1906, Isto ricu l E piscopiei R â m n icu lu i, B ucureşti.
M orariu, A lex, 2011, F ile de istorie sportivă. R em em b er fo tb a listic drăgăşănean, în „A ctualitatea
drăgăşăneană”/ 20-26 sept. 2011, pag. 16.
O ncescu, N ., 1969, Văile transversale din R om ânia, Bucureşti, Ed. A cadem iei.
O siac, V ladim ir, 1974, M ărturii docum entare oltene despre Tudor Vladimirescu, în „H istorica” , vol. III/1974,
B ucureşti, Ed. A cadem iei Rom âne.
P araschiv, D ., 1955, P iem ontul Cândeşti, studiu geom orfologic, studiu tehnic şi econom ic. C om itetul geologic,
seria H, nr. 2/1955.
Pascu, Şt. şi colab., 1966, Istoria Rom âniei, sec. X -X II, Bucureşti, Ed. D idactică şi Pedagogică.
Pârnuţă, Gh., f. an, D in istoria culturii şi şcolii din ju d e ţu l Vâlcea (sec. X V I-X IX ), în „B uridava”, nr. 3, f. a, pag.
133-276.
P etrescu, Ileana, 1969, D ocum ente p riv in d revoluţia de la 1848 în Oltenia, Craiova.
Petria, Petre, 1985, Gib. I. M ihăescu. B iobibliografie selectivă, R âm nicu-V âlcea.

374
 Petria, Petre, Vâlcea, 1997, O am eni de ştiinţă, cultură şi artă. D icţionar, <vol. I>, R âm nicu-V âlcea, Ed.
Conphys.
Petria, Petre, T ănăsoiu Cristina, 2004, Vâlcea. O am eni de ştiinţă, cultură şi artă. D icţionar, vol. II, R âm nicu-
V âlcea, Ed. Conphys.
P om elnicul satului D răgăşani din ju d e ţu l Vâlcea.
Popescu, Ad., C ontribuţii la cunoaşterea clim atului din p o d g o ria D răgăşani.
P opescu-C ilieni, Ion, 1941, Biserici, târguri şi sate din ju d e ţu l Vâlcea, Craiova.
Posea, Gr., 1973, P iem onturile din Rom ânia. G eneza şi evoluţia lor, în „R ealizări în geografia R om âniei”,
B ucureşti, Ed. Ştiinţifică.
Posea, Gr. şi colab., 1974, R eliefu l R om âniei, B ucureşti, Ed. Ştiinţifică.
R ădulescu, N ., Al.; V elcea, V., Popescu, N ., 1968, G eografia agriculturii R om âniei, Ed. Ştiinţifică, B ucureşti.
R ogobete, Alina, 2010, Gib M ihăescu. R em em ber, R âm nicu-V âlcea, Ed. O ffsetcolor.
R oşu, A., 1973, G eografia fiz ic ă a R om âniei, Bucureşti, Ed. D idactică şi Pedagogică.
Sim ion, E ugen (coord.), 2004, D icţionarul g en era l a l literaturii rom âne, A -B , C-D, B ucureşti, Ed. U nivers
E nciclopedic.
Solom on, Ion, 1933, A m intiri, Craiova, Ed. „CS N icolaescu-Plopşor” .
Stahl, H., H., 1959, C ontribuţii la studiul satelor devălm aşe rom âneşti,vol. II, Bucureşti.
Stoica Elena, 2009, L ăutarii - un patrim on iu spiritual rom ânesc, în vol. „Sinteze. 1994-2008”, editat de Centrul
N aţional pentru C onservarea şi P rom ovarea Culturii Tradiţionale, B ucureşti, 2009, pag. 792-794.
Stoicescu, N icolae, 1970, B ibliografia localităţilor şi m onum entelor fe u d a le din Rom ânia. I. Ţara R om ânească,
vol. I, Craiova; editată de M itropolia O lteniei.
Şerban, C onstantin (coord.), 2004, M onogra fia m unicipiului D răgăşani, C onstanţa, Ed. „E x P o n to ” .
Tam aş, Corneliu, 1971, A n u l 1848 în ju d e ţu l Vâlcea - C atalog de docum ente, în „S tudia et acta m usei N icolae
B ălcescu”, 1970/1971.
T am aş Corneliu, B ardaşu Petre, P urece Sergiu, 1977, P refectura ju d e ţu lu i Vâlcea. Inventar arhivistic, vol. I,
B ucureşti.
T am aş Corneliu, B ardaşu Petre, P urece Sergiu, N estorescu-B ălceşti H oria, 1977, Contribuţia ju d e ţu lu i Vâlcea la
susţinerea R ăzboiului de Independenţă (1877-1878). Studii şi docum ente, B ălceşti pe T opolog, Societatea „Prietenii
M uzeului B ălcescu” .
Tam aş Corneliu, B ardaşu Petre, Purece Sergiu, N estorescu-B ălceşti H oria, 1974, R ăscoala ţără n ea scă din 1907
în ju d e ţu l Vâlcea. Studii şi docum ente (abr. 1907 în Vâlcea), B ălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii M uzeului
B ălcescu” .
T am aş Corneliu, B ardaşu Petre, Purece Sergiu, N estorescu-B ălceşti H oria, 1979, Ju d eţu l Vâlcea în anii P rim ului
R ăzboi M o n d ia l (abr. 1916-1918 în Vâlcea), B ălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii M uzeului B ălcescu” .
Tam aş, Corneliu; Bardaşu, Petre; Purece, Sergiu; N estorescu-B ălceşti, H oria, 1978, R evo lu ţia de la 1848 în
ju d e ţu l Vâlcea (abr. 1848 în Vâlcea), B ălceşti pe T opolog, Societatea „Prietenii M uzeului B ălceşti” .
T eodorescu, C., I., 1933, Clim a R om âniei p riv ită din p u n c t de vedere a l agriculturii, B ucureşti.
T eodorescu, C. I., 1943, P odgoria D răgăşani, lucrare tipărită cu prilejul inaugurării staţiunii experim entale de
v iticultură şi oenologie d in D răgăşani (14 sept. 1943).
T eodorescu, C. I. şi colab., 1966, Viţa de vie şi vin u l de-a lungul veacurilor, B ucureşti, Ed. A gro-Silvică.
Toartă, M ., 1979, Sucidava-Sarm isegetusa, drum continuu, drum de m ilenii, în „S tudii v âlcene” , nr. 3/1974,
R âm nicu-V âlcea, pag. 19-34.
Tudor, D., 1968, O ltenia romană, ed. a III-a, B ucureşti.
Tudor, D ., 1975, P e drum ul rom an de la P ia tra -O lt la Râureni, cu p o p a s la R usidava, în R usidava-D răgăşani
205-1975, retrospectivă şi realitate.
U rechia, V. A, 1901, Istoria Rom ânilor, X III, B ucureşti.
„V iaţa V âlcii”, 25 oct. 2009, ed. on line.
V ulpe, Radu, 1970, D acia R om ană şi Sciţia M in o r, în vol. Isto ria p o p o ru lu i rom ân (sub red. acad. A ndrei
O ţetea), B ucureşti, Ed. Ştiinţifică.
W ikipedia
w w w .arhiram .ro
w w w .http:// sport_expres.ablog.ro/pagina/2/. 11.01.2007.
http://w w w .sport365.ro/forum /fc-arges
http://valentinandrei.ro/vlnew s/?p=31

375
376
 S U M M A R Y

The present m onography presents a shortened v a ria n t of the one p rin te d a few years ago (The
M onography of D răgăşani, C onstanţa. Ed. “Ex P onto” , 2004) by a p u blishers’ team m ade of Emil
Istocescu, T eodor B arbu and C onstantin Ş erban(the edition coordinator), on the basis of a
docum entation fo rm rd by Prof. D um itru B ălaşa and C onstantin Vasile. W ith the new edition, Alin
Pavelescu and Ion Soare - co-author and co o rdinator- w ere added to the project. Because of the m ore
lim ited space, the form er text was w ritten w ithout a series of details, docum ent reproductions and a
good deal of illustrations which overloaded the initial w ork.
W hen possible, in several sequences, the inform ation was up d ated and some m issing details w ere
com pleted, like sport, tourism etc. Also, the m onography was seriously restru cted in o rd er to suit the
general stru c tu re of the volume. A t the same tim e, a p ro p er attention was paid to the prelim inary texts
and to the prin tin g style w ith the view of giving it a m ore rigurous scientific aspect.
Consequently, it contains, like the other m onographical “ ch ap ters” from the volum e, thorough
analysis of all the dom ains of the economical and social life from old tim es to the present day: n a tu ra l
fram ew ork, history (with all its periods and attesting data of the com ponent villages), the
dem ographical evolution and adm inistrative divisions, the developm ent of economy and society,
education and culture, m edical and sanitary care, people’s religious life, sport and tourism ,
m entioning each tim e, if the case, the achievem ents obtained by the tow n’s inhabitants.
The authors highlighted decisive historical m om ents and aspects from the past of the place: the
continuous grow ing of vineyards and the developm ent of viticulture, the im portance of the place in the
developm ent of the Revolution from 1821, its liberation -at the h alf of the 19th century, p robably in
1861 - from u n d er the guardship of the Vălcea Diocese (which, in a way, stopped its developm ent)
F u rth e r to this point, we find out th a t in a docum ent from 1729, the fo rm er village w ith this
nam e was called ”D răgăşanii Diocese” ; its tran sfo rm atio n , from a fief of the above m entioned
institution, into a free place, had fast complex economical and edilitary effects: in 1872, the place was
already an ‘u rb a n com m une’(Frunzescu, 1872, 173), w ith all the resulting consequences. Som e other
significant inform ation and d a ta refer to the contribution of the people from D răgăşani to the suport
and developm ent of the Revolution from 1848, and then, to The W a r of Independence from 1877-1878;
its in habitants also actively particip ated to th e fights from The F irst W orld W ar,w hen 248 of them
sacrificed th eir lives on the w a r battlefields.
As expected, a special attention was given to the creators of the m aterial and spiritual goods
from D răgăşani area, as several nationally fam ous personalities(som e of them E uropean) em erged
from here. They contributed to the spiritual em ancipation of the place and -im plicitely-of the county
in various dom ains: Prof. D um itru Bălaşa-in the field of theology, slavistics and history; A lfred
Bogardo-novelist and publisher of Italian origins, M arin B rânaru-m usicologist and folklorist,
C onstantin C erăceanu-plastic artist(p ain ter), V intilă C orbul-w riter, D um itru Tică D um itrescu-actor,
G heorghe Fira-m usicologist, C onstantin M ugur Isărescu-econom ist and diplom at, Gib M ihăescu-
w riter, Paraschiv O prea-conductor, com poser and soloist (vocal and instrum ental), O lim piu O rza-
plastic artist, A l.Florin Ţ ene-w riter, Ilie V ulpe-historian researcher and m any others.

(T ranslated into E n g lish by R adu A L E X A N D R E S C U )

377
 R E S U M E

C ette m onographie represente une form e abregee de celle redigee il y a quelques annees (L a
M o n o g r a p h ie d e D r ă g ă ş a n i , C onstanţa, Ex Ponto, 2004), p a r un collectif form e d ’Em il Istocescu,
T eodor B arbu et C onstantin Ş erban (celui qui a dirige l’edition), s’ap puyant sur une docum entation
effectuee p a r le p re tre D um itru B ălaşa et Ion C onstantin Vasile. A cette nouvelle v e r s io n se sont
ajoutes Alin Pavelescu et Ion Soare, coauteur et coordonnateur. A cause de l’espace restrein t, p a r
ra p p o rt au texte an terieu r, on a renonce a un bon nom bre de details, de reproductions de docum ents,
ainsi q u ’a une p a rt d ’illustrations qui pesaient sur l’ouvrage initial.
L ’inform ation a ete reactualisee p o u r la p lu p a rt des sequences, dans la m esure du possible et
certains aspects qui m anquaient tels que: le Sport, le Tourism e etc. ont ete completes. De m em e, la
m onographie a ete restru ctu ree p o u r la p lu p a rt en vue de s’en cad rer dans la stru c tu re du tom e. En
m em e tem ps, on a p rete l’attention aux textes prelim inaires et au style de redaction p o u r assu rer la
dim ension academ ique plus rigoureuse de l’ouvrage. P a r consequent, l’ouvrage com prend des analyses
consistantes sur tous les dom aines de la vie econom ique et sociale des les anciens tem ps ju sq u ’a nos
jo u rs: l’environnem ent, l’histoire (avec toutes ses periodes et ses dates d ’attestation des villages),
l’evolution dem ographique et les divisions adm inistratives, le developpem ent de l’economie et de la
societe, l’enseignem ent et la culture, l’assistance m edicale et sanitaire, la vie religieuse des habitants, le
sport et le tourism e, en m entionnant chaque fois ou c’etait le cas les accom plissem ents des h abitants de
la ville.
Les auteurs ont mis en evidence les aspects et les m om ents historiques decisifs du passe de la
localite : la cultivation sans cesse de la vigne et le developpem ent de la viticulture, le role de l’endroit
dans le deroulem ent et la fin de la Revolution de 1821, la liberation du bourg - la fin du X IX e siecle,
probablem ent en 1861 - de la tutelle de l’Eveche de R âm nic (qui lui a ralenti l’essor). Q u an t a cet
aspect, on a p p ren d que dans un docum ent de 1729, l’ancien village p o rta n t ce nom s’appelait
D r ă g ă ş a n ii E p is c u p ii ; sa tran sfo rm atio n d ’un fief de l’institution ci-dessus m entionnee dans une
localite libre a eu des effets econom iques et edilitaires rapides et complexes : en 1872, la localite etait
deja nom m ee c o m m u n e u r b a in e (Frunzescu, 1872, 173), avec toutes les consequences qui en resultaient.
D ’au tres inform ations et donnees significatives se rap p o rten t a la contribution des h abitants de
D răgăşani au soutient et au deroulem ent de la Revolution de 1848 et puis de la G u erre de
l’Independence (1877-1878); ce sont aussi les h abitants de D răgăşani qui ont participe activem ent aux
luttes d u ra n t la P rem iere G u erre M ondiale, 248 d ’en tre eux sacrifiant leu r vie sur les cham ps de
bataille de la conflagration.
C om m e il sied, on a accorde une attention p articuliere aux createurs de la region de D răgăşani,
des personnalites qui se sont rem arques sur le plan national (et voire europeen!), con trib u an t a
l’affirm ation spirituelle de la ville : le p re tre D um itru B ălaşa - dans le dom aine de la theologie, de la
slavistique et de l’histoire ;Alfredo Bogardo - rom ancier et publiciste d ’origine italienne; M arin
B râ n a ru - musicologue et folkloriste; C onstantin C erăceanu - plasticien (peintre); V intilă C orbul -
ecrivain; D um itru (Tică) D um itrescu - acteur; G heorghe F ira - m usicologue et folkloriste; C onstantin
M ug u r Isărescu - economiste et diplom ate; Gib M ihăescu - ecrivain; Paraschiv O p rea - chef
d ’orchestre, com positeur et soliste (vocal et instrum ental); O lim piu O rza - plasticien; A l-Florin Ţene -
ecrivain; Ilie Vulpe - chercheur en histoire e t a lii .

( T r a d u c tio n e n fr a n g a i s p a r C o n s ta n tin M I H A I )

378
A u to r i: N e lu B A R B U , I o n S O A R E
C onsilier etnolog: I o a n St. L A Z Ă R

Oraş ul
B Ă B E N I

379
 Prima atestare documentară a localităţii B A B E N I

„C a r te a d u m n e a lu i B a r b u l c a r e a z id it d in te m e lie ş i a u r id ic a t S fâ n ta M â n ă s tir e B is tr iţa şi a u

în z e s tr a t c u m o ş ii vii, ş i ţig a n i, c u m v a a r ă ta în c a r te a d u m n e a lu i d e d a n ie ş i d e în tă rire , le a tu l 7 0 0 0 (1 4 9 1 ­

1 4 9 2 ) şi a u d ă r u it m â n ă s tir ii s a tu l B A B E N I p e j u m ă t a t e "

f Insă să să ştie cu ce am adaos şi am în tărit şi am m iluit sfînta m ănăstire

B istriţa, eu, robul lui Dumnezeu, Barbul banul Craiovescul, cu sate, cu ţigani,
sfînta m ănăstire ce se cliiam ă B istriţa , hramul ugpenii al preacinstitei născă­
toarei de Dumnezeu, cum am d at să fie vecinică pomenire, mie şi părinţilor
miei, să dobindim înpăxăţiia ceriului întru H ristos, amin.
în să satele anum e: Plăvicenii de la Şuaş cu to t hotarul şi cu viile şi cu
zeciuiala din vii, pe cum să cade otaştina, oricîtă s-ar afla peste acele h otară,
rnoşiia GJbiudcnii şi V ăd astra, ce le-am cum părat de la Yladul, drept 15.000
de aspri g a ta ; moşiia Potelul şi B a lta Albă şi Pariul to t, Bodgăneştii de Cot-

D upă aceia şi ţiganii, anum e: Curchi cu ţiganca lui şi Mela cu ţigan ca

lui, Iovan cu ţigan ca lui şi frate-său Dode şi D ija cu ţigan ca lui şi B ra n cn
ţiganca lui şi Tudor cu ţigan ca lui şi N ovac cu ţigan ca lui şi cu feciorii lor,
Şam cu ţigan ca lui, Curchi cu ţigan ca Iui şi Chita cu ţigan ca lui, lan e cu
ţigan ca lui, B ria cu ţigan ca lui şi iar alt Brie cu ţigan ca lui. A ceştea to ţi i-au
dat jupan Barbul vel ban şi cu fraţii lui jupan Pîrvul şi jupan Danciul, ca sa
fie sfintei m ănăstiri B istriţii, ce e m ai sug num ită.
Ia r după aceia, veri cine s-ar scula, după m oartea dumnealui jupan Barbului
banul, dintr-ai dumnealui nepoţi, strenepoţi ori to ate cîte au adaos şi au dat
sfintei m ănăstiri Bistriţii, ori sate, Ori ţigani, să fie n em işcate; că ori cine s-ar
ispiti ca să Ie facă supărare satelor au ţiganilor, ce sînt date sfintei m ănăstiri,
unul ca acela să fie supt m are blestem şi supt groaznică afurisanie şi să-l b ată
preacu rata m aica lui Dumnezeu, parte şi lăcaş să aibă Ia un loc cu Iu d a şi cu
afurisitul A ria, cela ce nu v a în tări sfînta m ănăstire, precum scrie m ai sus.
Şi iar am adaos sfintei m ănăstiri satul Băbenii pe ju m ă ta te , Tism ana pe
ju m ătate si vam a di vad pe ju m ătate. Şi T ism ana iar pe ju m ătate, ce să vă
afla pînă ce va fi banul viu, să o stăpînească, iar după m oartea dumnealui, să
răm îe sfintei m ănăstiri. I a r ai Iui nepoţi nicidecum să nu să atingă cu ce au
în tărit stm ta m ănăstire şi pe sfîntul Grigorie D ecapolitul; ruga m aicăi precistei

D upă DRH, B, I, pag. 400-401, doc. n r. 246, cu data < Înainte de 1494 m artie 16 >.

380
Harta oraşului BĂBENI

381
Ungurenii. . . la Băbeni: port, artă şi ocupaţii tradiţionale

Câmp de sonde la Băbeni

382
 C U P R I N S UL

S I G L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B I B L I O G R A F I C E -------------------------------------------- 385
A lte a b r e v i e r i ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 387
S T U D I U I N T R O D U C T I V ------------------------------------------------------------------------------- 388

C a p . I - A Ş E Z A R E A G E O G R A F I C Ă ------------------------------------------------- 390
1. C O O R D O N A T E Ş I V E C I N I ------------------------------------------------------------------ 390
2 . C A D R U L N A T U R A L ----------------------------------------------------------------------------- 390
a) V e g e ta ţia ----------------------------------------------------------------------------------------- 391
b ) S o lu rile ------------------------------------------------------------------------------------------- 391
c) P r o te c ţia n a t u r i i --------------------------------------------------------------------------------392
d ) M ic ro c lim a tu l l o c a l ---------------------------------------------------------------------------392

C a p . I I - I S T O R I A ------------------------------------------------------------------------------------- 393
1. C O N S ID E R A Ţ II P R IV IN D P R E IS T O R IA , IS T O R IA
A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă ------------------------------------------------------------- 393
2. B Ă B E N IU L ÎN D O C U M E N T E M E D I E V A L E -------------------------------------- 393
3. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------ 395
a ) P a r t i c i p a r e a l o c u i t o r i l o r la „ M ic a U n i r e ” d in 1 8 5 9 --------------------- 395
b ) Î n t i m p u l c u c e r i r i i i n d e p e n d e n ţ e i d e s t a t a R o m â n ie i
( 1 8 7 7 - 1 8 7 8 ) ------------------------------------------------------------------------------------ 396
c) R ă s c o a la d e la 1 9 0 7 ------------------------------------------------------------------------- 397
d ) A l d o ile a r ă z b o i b a lc a n i c d in a n u l 1 9 1 3 ---------------------------------------- 398
e) P a r t i c i p a r e a l o c u i t o r i l o r la R ă z b o i u l d e R e î n t r e g i r e a
N e a m u lu i ( 1 9 1 6 - 1 9 1 8 ) ---------------------------------------------------------------------398
4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ----------------------------------------------------------------- 400
a ) A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l ( 1 9 4 1 - 1 9 4 5 ) ------------------------------------------400
b ) P e r i o a d a s o c i a l i s t ă ------------------------------------------------------------------------- 400
c) R e v o l u ţi a d i n D e c e m b r ie 1 9 8 9 ------------------------------------------------------ 401
d ) E v o lu ţii p o s t d e c e m b r i s t e ----------------------------------------------------------------402

C a p . I II - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă Ş I ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M I N I S T R A T I V E D E - A L U N G U L T I M P U L U I -------------------------405
1. E V O L U Ţ IA D E M O G R A F I C Ă ---------------------------------------------------------------405
2. Î M P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E D E -A L U N G U L
T IM P U L U I ------------------------------------------------------------------------------------------- 406
3. T O P O N IM IA E S E N Ţ IA L Ă ( M A J O R Ă ) ------------------------------------------------ 408

C a p . I V - V I A Ţ A E C O N O M I C Ă -----------------------------------------------------------411
1. Î N C E P U T U R I ----------------------------------------------------------------------------------------- 411
2. E V U L M E D I U ---------------------------------------------------------------------------------------- 411
3. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------- 412
4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ------------------------------------------------------------------ 413

383
 a ) P e r i o a d a i n t e r b e l i c ă ------------------------------------------------------------------------ 413
b ) V i a ţa e c o n o m ic ă d u p ă c e l d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d i a l 413

C a p . V - Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L -------------------------------------------------------------------- 419

C a p . V I - Ş T I I N Ţ A Ş I T E H N I C A --------------------------------------------------------- 423

C a p . V I I - C U L T U R A ------------------------------------------------------------------------------- 425
1. C U L T U R A P O P U L A R Ă ------------------------------------------------------------------------ 425
a ) P a r t i c u l a r i t ă ţ i a le g r a i u l u i l o c u i t o r i l o r -----------------------------------------425
b ) P o r t u l ----------------------------------------------------------------------------------------------- 426
c) O b i c e iu r i şi d a t i n i ----------------------------------------------------------------------------427
d ) C â n t e c u l şi j o c u l p o p u l a r --------------------------------------------------------------- 429
2. C U L T U R A S C R I S Ă ------------------------------------------------------------------------------- 430
a ) P u b l i c a ţ i i ----------------------------------------------------------------------------------------- 430
b ) S c r i i t o r i , c e r c e t ă t o r i şi c ă r ţ i ----------------------------------------------------------430
3. A R T E L E ------------------------------------------------------------------------------------------------ 430
a ) A r t a i n t e r p r e t a t i v ă ------------------------------------------------------------------------- 430
b ) A r t a d e c o r a t i v ă ------------------------------------------------------------------------------- 430
4. M A N IF E S T Ă R I C U L T U R A L -A R T IS T IC E Ş I L I T E R A R E -------------------431
5. I N S T IT U Ţ II D E C U L T U R Ă ------------------------------------------------------------------- 432
a ) B ib lio te c a c o m u n a l ă ---------------------------------------------------------------------- 432
b ) C ă m i n u l c u l t u r a l -------------------------------------------------------------------------- 432
c) C a s a d e C u l t u r ă ----------------------------------------------------------------------------- 432

C a p . V I I I - V I A Ţ A R E L I G I O A S Ă -------------------------------------------------------- 435

C a p . I X - O C R O T I R E A S Ă N Ă T Ă Ţ I I -------------------------------------------------- 437

C a p . X - S P O R T U L ----------------------------------------------------------------------------------- 439

C a p . X I - T U R I S M U L -------------------------------------------------------------------------------- 441
a ) R e s u r s e t u r i s t i c e n a t u r a l e ------------------------------------------------------------- 441
b ) R e s u r s e t u r i s t i c e b io g e o g r a f ic e ----------------------------------------------------- 441
c) R e s u r s e t u r i s t i c e a n t r o p i c e ------------------------------------------------------------ 441

C a p . X I I - P E R S O N A L I T Ă Ţ I ---------------------------------------------------------------- 443

B I B L I O G R A F I E S E L E C T I V Ă ---------------------------------------------------------------------- 447
S U M M A R Y ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 449
R E S U M E ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 450

384
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

1848 în Vâlcea - C o m e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, 1978,

1 8 4 8 în ju d e ţ u l V â lc e a , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1978.
1859 în Vâlcea - C o rn e liu T a m a ş , G h e o rg h e D u m itra ş c u , S e rg iu P u re c e , P e tre B a rd a ş u , C o n tr ib u ţia
ju d e ţu lu i V â lc e a la U n ire a P r in c ip a te lo r , R â m n ic u -V â lc e a , 1982.
1877 în Vâlcea - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, 1 8 7 7 în
ju d e ţ u l în V âlcea, B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1977.
1907 în Vâlcea - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e g iu P u re c e , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, 1974,
1 9 0 7 în ju d e ţ u l V â lc e a .
1916-1918 în Vâlcea - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e g iu P u re c e , H o ria N e s to re s c u -B ă lc e ş ti,
1 979, 1 9 1 6 -1 9 1 8 în ju d e ţ u l V â lcea , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g .
A lessandrescu - C. A le s s a n d re s c u , D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l J u d e ţu lu i V â lc e a , B u c u re ş ti, 1893
A nuarul băncilor 1904 - A n u a r u l B ă n c ilo r P o p u la r e d in R o m â n ia , B u c u re ş ti, 1904.
A nuarul băncilor 1907 - A n u a r u l B ă n c ilo r P o p u la r e d in R o m â n ia , B u c u re ş ti, 1907.
Arta populară din Vâlcea - D r. G e o r g e ta S to ic a , E le n a S e c o ş a n , d r. Io n V lă d u ţiu , d r. P a u l P e tre s c u ,
A r ta p o p u la r ă d in V âlcea, < R â m n ic u -V â lc e a > , C J IC P M A M V â lc e a , 1972.
A SJV - A n u a r u l s ta tis tic a l ju d e ţu lu i V â lcea .
Băcescu - E u g e n B ă c e s c u , D a r e d e s e a m ă a s u p r a a c tiv ită ţii ş i r e a liz ă r ilo r d in j u d e ţ în in te r v a lu l d e la
1 5 n o ie m b r ie 1 9 3 3 - 1 m a r tie 1 937, < R â m n ic u -V â lc e a > , I m p rim e r ia J u d e ţu lu i V â lc e a , 1937.
Băcilă, 1924 - I o a n C. B ă c ilă , O lte n ia s u b a u str ia c i, 1 7 1 8 - 1 7 3 9 , U n d o c u m e n t c a r to g r a fic , în
„ A rh iv e le O lte n ie i” , n r. 12/ 1924, p a g . 111 - 118.
Butoescu - D u m itr u B u to e s c u , M o n o g r a fia c o m u n e i B ă b e n i, B ă b e n i, < 1 9 5 5 > (m a n u sc ris).
Catalog I I - M a ria S o v e ja , D o in a D u c a -T in c u le s c u , R e g h in a D ra g o m ir, C a ta lo g u l d o c u m e n te lo r Ţ ă rii
R o m â n e ş ti, d in A r h iv e le S ta tu lu i, v o l. II (1 6 0 1 -1 6 2 0 ), B u c u re ş ti, 1974.
Catagrafia 1831 - Io n D o n a t, Io n P ă tro iu , D in ic ă C io b o te a , C a ta g r a fia o b ş te a s c ă a Ţ ă rii R o m â n e ş ti
d in 1 8 3 1 , C ra io v a , E d . H e lio s , 1999.
D ănuleţ - Io n I. D ă n u le ţ, D e la J in a la B ă b e n i - p u n te p e s te C a r p a ţi şi v e a c u ri, R â m n ic u -V â lc e a ,
E d itu r a A d ria n s o , 2 0 0 8 .
Deaconu - G h e o rg h e D e a c o n u , P r e z e n ţe v â lc e n e p e s te h o ta re , 1 9 6 9 -1 9 7 8 , în „ S tu d ii v â lc e n e ” , IV ,
B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1 980, p a g . 1 5 2 -1 7 0 .
D IR X V I/I - Io n I o n a ş c u , L . L ă z ă re s c u - Io n e s c u , B a rb u C â m p in a , E u g e n S tă n e s c u , D o c u m e n te
p r i v i n d is to r ia R o m â n ie i, B, Ţ a r a R o m â n e a s c ă , v e a c u l X V I, v o l. I (1 5 0 1 -1 5 2 5 ), B u c u re ş ti, E d itu ra
A c a d e m ie i, 1951.
D RH I - D o c u m e n ta R o m a n ia e H isto r ic a , B, I, Ţ a ra R o m â n e a s c ă , B u c u re ş ti, E d itu ra A c a d e m ie i
R S R , 1966.
DTRO I - D ic ţio n a r u l to p o n im ic a l R o m â n ie i. O lte n ia (D T R O ), v o l. I, A -B , su b r e d a c ţia lu i G h .
B o lo c a n ; C ra io v a , E d itu r a U n iv e rs ita ria , 1993.
DTRO I I - D ic ţio n a r u l to p o n im ic a l R o m â n ie i. O lte n ia (D T R O ), v o l. 2 , C -D , su b c o o rd . lu i G h.
B o lo c a n ; C ra io v a , E d itu r a U n iv e rs ita ria , 1995.
FPB - F o n d P r im ă r ia B ă b e n i.
FFL - fo n d F ilip L a h o v a ry .
FSRB - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă V â lc e a a A r h iv e lo r N a ţio n a le , F o n d S fa tu l R a io n a l B ă b e n i.
C. C. G iurescu - I s to r ia R o m â n ie i în d a te, e la b o r a tă d e H o r ia C. M a te i, F lo rin C o n s ta n tin iu , M a rc e l
D . P o p a , N ic o la e C . N ic o le s c u şi G h e o rg h e R ă d u le s c u , su b c o n d u c e r e a lu i C o n s ta n tin C . G iu re s c u ,
B u c u re ş ti, E d itu r a E n c ic lo p e d ic ă R o m â n ă , 1972.
Indicele comunelor 1864 - I n d ic e le c o m u n e lo r R o m â n ie i d u p ă n o u a o r g a n iz a r e a L e g ii c o m u n a le ,
B u c u re ş ti, I m p rim e r ia S ta tu lu i, 1865.
Indicele 1876-1881 - I n d ic e le C o m u n e lo r p e p e r io d u l d e c in c i a n i, 1 8 7 6 - 1 8 8 1 , a rt. 4 ş i 5 d in Legea
comunală , p r o m u lg a tă în lu n a m a r tie 1 874, B u c u re ş ti, T ip o g r a f ia S ta tu lu i, 1 8 7 6 , p a g . 1 5 6 -1 6 2 .

385
 K a ra d ja - C o n s ta n tin I. K a ra d ja , Oltenia după Memoriile Generalului von Bauer (1778), tr a d u s e şi
p u b lic a te d e - , în „ A rh iv e le O lte n ie i” , n r. 14/ 1 9 2 4 , C ra io v a .
M D G R - G e o rg e I o a n L a h o v a ri, G e n e ra l C . I. B ră tia n u , G rig o rie G . T o c ile s c u , Marele dicţionar
geografic al României, v o l. I-V , B u c u re ş ti, 1 8 9 8 -2 0 0 2 .
M ircea - Io n R a d u M irc e a , Catalogul documentelor româneşti, 1369-1600, B u c u re ş ti, C a rte a
R o m â n e a s c ă , 1947.
„M .O .” - „ M o n ito ru l o f ic ia l” .
Popescu - C r is tin a A n a P o p e s c u , Oraşul Băbeni - Studiu de geografie regională, C lu j-N a p o c a , 2 0 0 6 .
Purece - S e rg iu P u re c e , Din istoricul exploatării sării în judeţul Vâlcea (1864-1900), în „ S tu d ii
v â lc e n e ” III, R â m n ic u -V â lc e a , 1 974, p a g . 8 5 -9 8 .
Revoluţia de la 1821 - C o rn e liu T a m a ş , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, Revoluţia de la 1821 în judeţul
Vâlcea, B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1980.
Rizea-Ene - L ig ia E le n a R iz e a , I o a n a E n e , Monumente istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi
cronologie, R â m n ic u -V â lc e a , E d .C o n p h y s , 2 0 0 7 .
Satul Băbeni-Ungureni - Io n D ă n u le ţ, Scurt istoric al satului Băbeni-Ungureni din localitatea
Băbeni, judeţul Vâlcea, R â m n ic u -V â lc e a , E d . C o n p h y s , 2 0 0 5 .
Situaţiunea Vâlcea 1898 - Siuaţiunea Judeţului Vâlcea, espusă Consiliului General cu ocaziunea
deschiderii sesiunei ordinare din anul 1898, R .[â m n ic u ]-V â lc e a , „ T ip o g ra fia M o d e rn ă ” G . S F E T E A &
C o m p . 4 2 1 , 1898.
Situaţiunea Vâlcea 1900 - Expunerea situaţiunei judeţului Vâlcea presentată Consiliului judeţean în
sesiunea de la 15 octombrie 1908, R â m n ic u -V â lc e a , Im p rim e r ia ju d e ţu lu i şi a c o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1900.
Situaţia Vâlcea 1908 - Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea, expusă consiliului judeţean în
sesiunea de la 15 octombrie 1908, R â m n ic u -V â lc e a , I m p rim e r ia J u d e ţu lu i şi a C o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1908.
Soare - Io n S o a re , Consideraţii etimologice privind toponimia majoră a judeţului Vâlcea, în „ S tu d ii
v â lc e n e ” V II, R â m n ic u -V â lc e a , 1 985, p a g . 1 7 9 -1 9 0 .
Tezaur medieval - C o rn e liu T a m a ş , Io n S o a re , C a rm e n A n d re e s c u , Tezaur medieval vâlcean, 1 3 8 8 ­
1 715, B u c u re ş ti, 1983.
Vâlcea - Vâlcea - 30 de monografii, v o l. II, R â m n ic u -V â lc e a , E d . P e tra s , 2 0 0 7 .

Situl arheologic din Zona Gării Băbeni, „DealulRumânilor”, datat din

sec. II-I î.Hr., cultura La Tene dacică

386
 A lte a b r e v i e r i

A pr. - a p rilie î.H r. - în a in te d e H ris to s

aug. - a u g u s t înv. - în v ă ţă m â n t
C A P - C o p e ra tiv a A g ric o lă d e P ro d u c ţie ju d . - ju d e ţ
cap. - c a p ito l km p - k ilo m e tr u p ă tra t
CD R - C o n v e n ţia D e m o c r a tă R o m â n ă m p - m e tr u p ă tra t
CFSN - C o n s iliu l F ro n tu lu i S a lv ă rii N - n o rd
N a ţio n a le n. - n ă s c u t
cit. - (se) c ite ş te nenum - n e n u m e r o ta t
C JÎC PM A M - C e n tru l J u d e ţe a n de n. fam . - n u m e fa m ilia l
În d ru m a re a C re a ţie i P o p u la re şi a M iş c ă rii nepag. - n e p a g in a t
A rtis tic e d e M a s ă V â lc e a . n r. - n u m ă r
com. - c o m u n ă OMV - s ig la c o m p a n ie i a u s trie c e
conf. - c o n f e re n ţia r O s te rre ic h is c h e M in e ra lo lv e rw a ltu n g
CPUN - C o n s iliu l P ro v iz o riu d e U n iu n e (A d m in is tra ţia M in e ra lă A u s tr ia c ă ) , c u se d iu l în
N a ţio n a lă V ie n a ; c o m p a n ie in te r n a ţio n a lă d e p e tro l şi g a z e
CUASC - C o n s iliu l U n ic A g ro in d u s tr ia l d e pag. - p a g in ă
S ta t şi C o o p e ra tis t PD A R - P a r tid u l D e m o c r a t A g r a r d in
dec. - d e c e m b rie R o m â n ia
DGAS - D ir e c ţia G e n e ra lă a A rh iv e lo r PD (FSN) - P a rtid u l D e m o c r a t (F ro n tu l
S ta tu lu i S a lv ă rii N a ţio n a le )
d.H r. - d u p ă H ris to s PDL - P a rtid u l D e m o c r a t L ib e ra l
D J - d ru m (u l) ju d e ţe a n PNL - P a rtid u l N a ţio n a l L ib e ra l
D JV A N - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă V â lc e a a P E C O - C O m p a n ia R o m â n ă d e P E tro l
A rh iv e lo r N a ţio n a le P R M - P a rtid u l R o m â n ia M a re
DM CC - D e p o z itu l de M a te ria le de p r. - p re o t(u l)
C o n s tru c ţii C iv ile prof. - p r o fe s o r
DN - d ru m u l n a ţio n a l PSD - P a rtid u l S o c ia l D e m o c ra t
dos. - d o s a r r. - ro m â n e s c ( d o c u m e n t în lim b a ro m â n ă )
dr. - d o c to r R SR - R e p u b lic a S o c ia lis tă R o m â n ia
E - est S - su d
e.n. - e ra n o a s tră sept. - s e p te m b rie
ed. - e d itu r ă SMA - S ta ţiu n e a de M e c a n iz a re a
EFS - E d u c a ţie F iz ic ă şi S p o rt A g ric u ltu rii
etc. - e t c e te ra subl. n. - s u b lin ie r e a n o a s tră
fam . - fa m ilii suf. - s u fix (u l)
FD R - F o rţa D e m o c r a tă d in R o m â n ia ş.a. - şi a lte le
f. f. - f ă r ă fre c v e n ţă ŞAM - Ş c o a la d e A rte şi M e s e rii
FN C - F a b r ic a de N u tr e ţu r i C o n c e n tra te ş.a.m .d. - şi a ş a m a i d e p a rte
F C R - F u n d a ţiile C u ltu ra le R e g a le UE - U n iu n e a E u ro p e a n ă
h a - h e c ta r U FET - U n ita te a F o re s tie ră d e E x p lo a ta re şi
IA M C - În tre p r in d e r e a d e A p a ra te de T ra n s p o rt
M ă s u ră şi C o n tro l UM B - U z in a M e c a n ic ă B ă b e n i
IE FS - I n s titu tu l d e E d u c a ţie F iz ic ă şi S p o rt univ. - u n iv e rs ita r
IF - În tre p r in d e r e a F o re s tie ră USR - U n iu n e a S c r iito rilo r d in R o m â n ia
IFB - În tre p r in d e r e a F o re s tie ră B ă b e n i V - vest
IP IL - În tre p r in d e r e a p e n tru P re lu c r a r e a v. sl. - v e c h iu l sla v
I n d u s tr ia lă a L e m n u lu i v ar. - v a r ia n tă
ISC IP - Î n tre p r in d e r e a d e S ta t p e n tru vol. - v o lu m
C re ş te re a şi In d u s tr ia liz a re a P o rc ilo r

387
 S T U D IU IN T R O D U C T IV

P re z e n ta m o n o g ra fie f u rn iz e a z ă şi in te r p re te a z ă in fo rm a ţii d e s p re lo c a lita te a B ă b e n i, în d ru m u l sp re

tr a n s f o r m a r e a ei în o ra ş. P rim a sc rie re v a lo rific a tă d e n o i, r ă m a s ă în tr - u n m a n u s c r is n e d a ta t, p ă s tr a t în a rh iv a
P rim ă rie i, este M o n o g r a fia c o m u n e i B ă b e n i-B is tr iţa , a lc ă tu ită d e D u m itru B u to e s c u (1 8 8 5 -1 9 6 7 ), f o s t p r im a r
şi n o ta r în p e r io a d a in te rb e lic ă . L u c r a r e a m e n ţio n a tă , a m d a ta t-o c a fiin d s c ris ă în a n u l 1 9 5 5 , p e b a z a
s itu a ţiilo r ş c o la re - în tre ru p te în a n u l ş c o la r 1 9 5 4 -1 9 5 5 . În m o d fo a rte su c c in t, a u to ru l p r e z in tă o a d e v ă ra tă
b o g ă ţie d e in fo rm a ţii d in d ife rite d o m e n ii p riv ito a re la is to ric u l lo c a lită ţii, fă r ă , însă, s ă m e n ţio n e z e n ic io d a tă
s u r s e le u tiliza te . A flă m , a s tfe l, d a te in te re s a n te d e s p re re fo rm e le a d m in is tra tiv e im p o rta n te c a re a u in c lu s şi
B ă b e n iu l, d e s p re d e z v o lta re a în v ă ţă m â n tu lu i d e a ic i, g r ija a u to rită ţilo r p e n tru s ă n ă ta te a lo c u ito r ilo r e tc . D e
a s e m e n e a , a p a r in fo rm a ţi in e d ite d e s p re v iz ite le lu i A le x a n d r u Io a n C u z a p e şa n tie ru l b is e ric ii „ S fin ţii M ih a i
şi G a v r il” - U n g u re n i, p e n tru c a re d o m n ito ru l a d o n a t o im p o r ta n tă s u m ă d e b a n i şi a h o tă râ t c a s a tu l B ă b e n i
s ă d e v in ă c o m u n ă , la 1863 (Butoescu, 1955, 3 ) . O id e e in te re s a n tă , d a c ă n u - in c ita n tă , a a u to ru lu i, e ste
a c e e a c o n fo rm c ă re ia , la u n m o m e n t d a t, c o n s tru ire a u n o r o b ie c tiv e s o c io -e c o n o m ic e (fo s tu l se d iu al
P re fe c tu rii V â lc e a ) şi, în g e n e ra l, d e z v o lta re a lo c a lită ţii a r fi c o n s titu it m o tiv e d e d is p u tă c u a u to rită ţile
re ş e d in ţe i ju d e ţe n e : „ P r o g re s a re a B ă b e n ilo r - a f ir m ă a u to ru l - c r e d e a u ei c ă b a te în s o a rta o ra ş u lu i R â m n ic u -
V â lc e a ” ! (Butoescu, 1955, 7) ; d a c ă a m fi d e a c o rd c u id e e a sa, a m m a i p u te a a d ă u g a şi d is p u te le p ro v o c a te
d e a m p la s a r e a a lto r o b ie c tiv e , p re c u m U z in a M e c a n ic ă , U F E T , IS C IP - B ă b e n i, A v ic o la etc.!
U n stu d iu u til d e s p re B ă b e n i, e s te a c e la a l p ro fe s o a re i E b ra ş u S u n a m ita - M o n o g r a fia c o m u n e i B ă b e n i
- ju d e ţ u l V â lc e a , lu c ra re m e to d ic ă a lc ă tu ită p e n tru o b ţin e r e a g ra d u lu i d id a c tic I (B u c u re ş ti, 1 9 7 6 ). O lu c ra re
e la b o r a tă în a c e la ş i sc o p , e s te O r a ş u l B ă b e n i - s tu d iu d e g e o g r a fie r e g io n a lă (C lu j-N a p o c a , 2 0 0 6 ),
a p a r ţin â n d p ro fe s o a re i C ris tin a A n a P o p e s c u . D e ş i c e le d o u ă m o n o g r a f ii - p ă s tra te în m a n u s c r is - n u a u o
ţin u tă ş tiin ţif ic ă rig u ro a s ă , a s e m e n e a m u lto r lu c ră ri d e g ra d , ci r e p r e z in tă m a i m u lt n işte lu c ră ri de
p o p u la riz a re , e le a u m e ritu l d e a se în s c rie p rin tre p rim e le lu c ră ri c u c a r a c te r m o n o g r a f ic p riv ito a re la
lo c a lita te a d e p e B is triţa O lte a n ă . O a tr e ia lu c ra re m o n o g r a f ic ă d e s p re B ă b e n i, a n te r io a r ă c e lo r d o u ă
m e n ţio n a te m a i su s, a f o s t a c e e a a p r o fe s o ru lu i C o n s ta n tin G rig o re ; d in p ă c a te , în s ă , a c e a s ta s - a p ie rd u t. O
s o a rtă a s e m ă n ă to a re a a v u t-o stu d iu l p e a c e e a ş i te m ă , a lc ă tu it d e r e g re ta tu l N ic o la e D e s p o iu - f o s t v ic e -
p rim a r. I n fo rm a ţii p re ţio a s e d e s p re lo c a lita te , a m a fla t şi în lu c ra re a d e lic e n ţă G r a iu l d in s a tu l B ă b e n i-
U n g u ren i, c o m u n a B ă b e n i , j u d e ţ u l V â lc e a , a u to r - p r o fe s o r A lin a I u lia n a P o p e s c u (T im iş o a ra , 2 0 0 7 ).
U n n u m ă r d e 3 7 d e p a g in i ( 1 3 3 -1 7 0 ), îi d e d ic ă o ra ş u lu i B ă b e n i, c o le c tiv u l d e a u to ri ai lu c ră rii d e
p o p u la riz a re D ic ţio n a r u l is to r ic a l lo c a lită ţilo r d in ju d e ţ u l V âlcea, I - O r a ş e le (C ra io v a , E d . S ite c h , 2 0 0 9 ),
v o lu m c o o rd o n a t d e D in ic ă C io b o te a şi C e z a r A v ra m , a p ă ru t su b e g id a I n s titu tu lu i d e C e rc e tă ri S o c io -
U m a n e „C . S. N ic o lă e s c u - P lo p ş o r ” d in C ra io v a .
A u f o s t c e rc e ta te şi a lte m ic ro m o n o g ra fii, a rtic o le şi d o c u m e n te is to ric e d e s p re p rin c ip a le le m o m e n te
a le is to rie i n a ţio n a le - 1821, 1848, 1 859, 1 8 7 7 -1 8 7 8 , 1 9 0 7 , 1 9 1 2 -1 9 1 4 , 1 9 1 6 -1 9 1 8 , 1 9 4 1 -1 9 4 5 - , p re c u m şi
d e s p re R e v o lu ţia d in D e c e m b rie 1989. D e u n re a l fo lo s, n e - a u f o s t c ă rţile p u b lic a te d e c e rc e tă to ru l lo c a l -
în v ă ţă to ru l Io n I. D ă n u le ţ: S c u r t is to r ic p r iv in d o r ig in e a s a tu lu i B ă b e n i-U n g u r e n i d in lo c a lita te a B ă b e n i,
ju d e ţ u l V â lc e a ( R â m n ic u -V â lc e a , E d . C o n p h y s , 2 0 0 5 ), I n c u r s iu n e în is to r ia p ă s to r itu lu i, P ă s to r itu l v â lc e a n
în lu m in a isto rie i, D e la J in a la B ă b e n i-p u n te p e s te C a r p a ţi şi v e a c u r i .
În m o n o g r a f ia de fa ţă , n e - a m s tră d u it să a d u c e m n o u tă ţi în to a te d o m e n iile v ie ţii e c o m ic o -s o c ia le . În
p r im u l râ n d , a p a r in fo rm a ţii d e s p re s itu r ile a r h e o lo g ic e d e s c o p e rite în a c e a s tă z o n ă ( V a le a M a re , R o m â n i şi
P ă d u re ţu ), d a tâ n d d in s e c o le le II-I î.H r. şi II-III d .H r., p e rio a d e le g e to -d a c ic ă şi r o m a n ă (D u p ă Rizea-Ene,
2007, 158-159) . D e a s e m e n e a , s u n t p re z e n ta te d a te n o i p riv ito a re la p rim e le a ş e z ă m in te r e lig io a s e c re ş tin e
d in z o n ă , c u m a r fi b is e ric a C ire d a ru -C ilid a ru , d e s p re c a re u n ii c e rc e tă to ri lo c a li p r e s u p u n c ă în f o rm a sa
in iţia lă , a c e a s ta a r p u te a să d a te z e d e la sfâ rş itu l se c o lu lu i a l X IV -le a , m a i a le s în u r m a d o v e d irii fa p tu lu i c ă
lă c a ş u l a f o s t r e z id it d e m a i m u lte ori! S e a re în v e d e re , d e s ig u r, e x is te n ţa s itu lu i a r h e o lo g ic d e s c o p e rit în
a p r o p ie re a b is e ric ii m e n ţio n a te şi d a ta t d in s e c o le le II-I î. H r. În c e e a ce p riv e ş te in fo rm a ţiile şi d a te le -
u n e o ri c o n tra d ic to rii - p r iv ito a re la c o n s tru ire a lă c a ş u rilo r re lig io a s e d e p e r a z a lo c a lită ţii, a m o p ta t p e n tru
a te s tă rile d o c u m e n ta re a ş a c u m a p a r a c e s te a în s itu a ţia a lc ă tu ită (şi tip ă r ită ) d e D ir e c ţia J u d e ţe a n ă p e n tru
C u ltu ră şi P a trim o n iu l N a ţio n a l V â lc e a , u n d e s u n t m e n ţio n a te şi a n a liz a te u r m ă to a re le m o n u m e n te is to ric e
d in lo c a lita te : b is e ric a „ S fin ţii V o ie v o z i” d in B ă b e n i-S lă v ite ş ti, c o n a c u l f a m ilie i M ă ră c in e d e lâ n g ă c a le a

388
ferată şi bisericile: „Cuvioasa Paraschiva”- Capu Dealului (construită din lemn) şi „Sfântul Dumitru” din
Valea Mare (Ibidem, 25-26).
Localitatea Băbeni, devenită oraş în urma referendumului de la 10 iulie 2002, a fost şi este un tărâm
binecuvântat, aflat la intersecţia unor mari drumuri comerciale, dar şi o zonă importantă de interferenţă
culturală şi socială. Monografia aduce informaţii inedite privin formarea satelor prin roire. Din cele mai
vechi timpuri, oamenii zonei şi-au creat aşezări (vezi siturile arheologice) ferite de asuprirea celor veniţi de
aiurea, la poalele dealurilor: Braia, Valea Împăratului, Grecilor, Guleraţi şi Pădureţu, în partea centrală a
Vâlcii, la confluenţa Bistriţei, Luncavăţului şi Topologului cu Oltul, chiar pe fosta Via Traiana, la
încrucişarea drumurilor care leagă municipiile Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani, pe Valea Oltului şi mai departe
- cu Cetatea Băniei şi Banatul Severinului, actualul DN 64. Tot prin Băbeni, se face legătura şi cu oraşele
Bălceşti, Horezu, Curtea-de-Argeş, Piteşti şi Slatina.
Din punct de vedere geologic, oraşul Băbeni se încadrează în depresiunea Getică, cuprinzând
însemnate resurse petroliere. Luncile conţin soluri aluvionare noi, fauna şi flora sunt armonioase, dealurile -
acoperite cu păduri de foioase. Poetul Dragoş Vrânceanu le-a denumit, metaforic, „loc sfinţit de mişcare”.
Evoluţia demografică, în anul 2011, a înregistrat 9752 locuitori şi 3214 locuinţe.
Din punct de vedere administrativ, localitatea a evoluat de la cătun al satului Valea Mare, la sat
(Băbeni-Români) şi apoi la comună (Băbeni). În decursul timpului, a făcut parte sau a fost centru de plasă
pentru plasele Otăsău, Ocolu-Otăsău, Bistriţa, Oltul şi Oltul de Sus, Cozia, Horezu şi Băbeni-Bistriţa.
Viaţa economică a pulsat aici din cele mai vechi timpuri, iar începând cu cea de-a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea, se constată o specializare mai accentuată a locuitorilor, pe ocupaţii şi meserii
(diviziunea muncii). După anul 1765, prin migraţiile în valuri ale românilor din Transilvania (Mărginimea
Sibiului), sub conducerea călugărului Sofronie, s-a format satul Ungureni, actualul centru civic al oraşului.
După inundaţiile din 1848, în satul Valea Mare au apărut şi 9-10 familii de rudari aurari şi lucrători în lemn.
În urma unei vizite a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1863), localitatea a căpătat statutul de comună. În
1950, ea a devenit reşedinţă de raion (Băbeni-Bistriţa), din nou comună - în 1962, iar în anul 2002,
localitatea a fost declarată oraş. După 1950, aici se pun bazele unor întreprinderi agroindustriale puternice:
UFET Băbeni, Schela de Extracţie, Avicola, ISCIP, Uzina Mecanică (3) etc. Astăzi, aici există peste 160 de
agenţi economici.
Prima şcoală a luat fiinţă în anul 1838 (P â rn u ţă , 1976, 253); conform tradiţiei, ungurenii şi-ar fi adus
dascăli din Transilvania, începând cu anul 1765 (Butoescu, 1955, 9). În prezent, în Băbeni funcţionează 10
unităţi de învăţământ (grădiniţe, şcoli generale, liceu) cu circa 170 de cadre didactice, la un num ăr de peste
1500 elevi. Există importante şi specifice tradiţii culturale populare, o parte însemnată dintre acestea
aparţinând ungurenilor (Sânzienele, Dragobetele), sau rudarilor de aici: Gurbanul. Băbeniul a dat culturii
româneşti personalităţi de seamă precum Dragoş Vrânceanu, Mircea Vrânceanu, Dragoş Serafim şi alţii;
poeţii: George Ţărnea, George Voica şi Ion Tălmaciu şi-au efectuat aici studiile liceale, iar profesorii
universitari Al. Popescu-Mihăeşti şi Grigore Botoi au urmat clasele gimnaziale în Băbeni. Pentru ocrotirea
sănătăţii locuitorilor, în oraş funcţionează un spital special, un dispensar şi cabinete medicale private, cu un
număr de peste 20 de cadre medicale. Oraşul Băbeni prezintă numeroase obiective turistice care aşteaptă să
fie vizitate: siturile arheologice, biserici, conace boiereşti, zone de agrement sportiv şi vânătoare, obiective
culturale precum C asa de sub p ă d u re (de facto, casa memorială „Dragoş Vrânceanu”) ş.a. Din toate
punctele de vedere, oraşul Băbeni reprezintă o zonă de interes naţional, fie acesta economic, cultural sau
turistic, evidenţiindu-se prin câteva aspecte semnificative: formele de relief, resursele naturale, tradiţiile şi
istoria, dar şi dezvoltarea agroindustrială, precum şi perspectivele dezvoltării turismului religios, cultural şi
agrar. În ceea ce priveşte structura lucrării, am respectat capitolele stabilite de către coordonatorul volumului,
dar am introdus şi subcapitole noi, specifice localităţii noastre, sau chiar zonei (particularităţile graiului local,
portul); ni s-a părut important, de pildă, să acordăm un spaţiu mai mare nunţii ungureneşti de la Băbeni,
diferită de nunţile din Vâlcea sau din restul Olteniei.
Sperăm ca prin publicarea acestei prime monografii autentice a Băbeniului, să atragem atenţia asupra
frumuseţii şi importanţei acestei localităţi, stimulând, astfel, turismul local - pe de o parte, iar pe de alta -
interesul istoricilor şi al altor cercetători, pentru studierea în profunzime a istoriei zonei şi a oraşului.

A U TO R II

389
 C ap . I - A Ş E Z A R E A G E O G R A F IC Ă

1. C O O R D O N A T E Ş I V E C IN I

Localitatea se află situată în zona centrală a judeţului Vâlcea. S-a format de o parte şi de alta a Bistriţei
spre nord-vest, iar la sud, până la limita cu Otăsăul. La est - până la confluenţa Topolugului cu Oltul, iar spre
vest - până la limita cu satele Mălăieţu şi Firijba, care aparţin comunei Frânceşti. Toate însemnările despre
aşezarea geografică a oraşului Băbeni, consemnează că localitatea se află situată la confluenţa Bistriţei
vâlcene cu Oltul, dar prin m ărirea suprafeţei sale, ajunge şi la confluenţa Otăsăului şi Topologului, cu Oltul.
Oraşul Băbeni se află şi la încrucişarea unor drumuri comerciale şi strategice: vechiul D r u m a l S ă r ii de
la Ocnele Mari, legătura prin Horezu cu Valea Jiului, prin Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani - cu Valea Oltului,
spre Ardeal în nord sau spre Cetatea Băniei - Craiova şi, mai departe, spre Banatul Severinului, în sud. Pe
Valea Topologului, prin localităţile Galicea şi Nicolae Bălcescu, ocoleşte Dealul Negru şi face legătura cu
municipiul Piteşti, prin stânga; spre dreapta, prin Galicea, Olanu, Drăgoieşti - spre Vedea şi Slatina. Prin
comunele Şirineasa şi Popeşti, pe lângă râul Otăsău, apoi, traversând apa, face joncţiunea cu Lădeştii şi toate
localităţile, până la oraşul Bălceşti, cu care este oarecum „înrudit” prin numele de Băbeanu (neam care a dat
numele localităţii Băbeni de Olteţu). Din punct de vedere geografic, oraşul Băbeni este situat pe DN 64, între
km 93+500 şi km 101+50, iar pe DJ 646, între km 0 şi km 6 ( Vâlcea, 2007, 24-34).
Localităţile vecine sunt următoarele: la est - comuna Galicea şi satul Cremenari; la vest - satul Ciorăşti
din comuna Popeşti, la sud - satul M arcea din comuna Ioneşti, la sud-vest - satul Slăviteşti din comuna
Şirineasa; la nord-vest, satele Mălăieţu şi Firijba din comuna Frânceşti, iar în nord - satele Măgura, Arsanca
şi Munteni din comuna Mihăeşti.

2. C A D R U L N A T U R A L
Relieful, climatul, hidrografia şi, nu în ultimul rând, omul, sunt factorii care au condiţionat cadrul
natural, vegetaţia, fauna şi flora, dar mai ales solurile oraşului Băbeni. În ceea ce priveşte formele de relief,
predomină câmpia: pe lângă râul Olt - lunca Oltului, aşa cum este cunoscută, de la pârâul canalului Focşa, pe
ambele laturi ale Bistriţei şi pe cele ale pârâurilor Stăncălău, Ranga, Braia, Berbeniţa şi Valea Mare, până la
râul Luncavăţ.
Spre nord-vest, se ridică dealurile aflate în cadrul platformei Olteţului, cu înălţimea de până la 297
metri (Ibidem). Dealurile pe care se situează oraşul Băbeni, sunt dispuse în trepte. Partea cea mai de sus, o
formează treapta (palierul) dealului Pădureţu, pe care se află şi satul cu acelaşi nume. Urmează treapta
dealului Rumânilor (Români) pe care se află satul omonim, despărţit de pârâul Stăncălău, care izvoreşte din
dealul pe care se află pădurea Valea Împăratului (după o tradiţie locală, ar fi vorba despre împăratul roman
Galba!). Palierul al treilea, îl formează dealurile Bonciu şi Braia. Acestea sunt despărţite de pâraiele Braia şi
Berbeniţa. Pe primul deal, se află satul Bonciu, iar în continuare - pădurea Deju şi cătunul „La Vladu”. Satul
Băbeni-Ungureni se află aşezat în continuarea satelor Pădureţu, Români şi Bonciu, pe câmpia de la poalele
dealului Braia, între Bistriţa şi Stăncălău, până la pârâul Braia. Satul Valea Mare este situat în lunca Oltului
şi lunca Otăsăului, la poalele dealului Grecilor, iar satele Capul Dealului şi Tătărani - pe partea stângă a
Bistriţei, până la pârâul Focşa, la poalele dealului Guleraţi, denumirea acestuia din urmă provenind de la de
la fizionomia dealului, adică de la formele de relief.
Microclimatul local este determinat de aşezarea oraşului pe paralela 45 latitudine nordică (Ibidem), la
graniţa cu comuna Frânceşti, pe direcţia Cremenari - Băbeni - Frânceşti - Ciorăşti - Popeşti. În general,
relieful s-a păstrat, dar a cunoscut şi modificări; de pildă, au apărut lacurile de acumulare ale hidrocentralei
Băbeni. Clima este blândă şi ferită de furtuni sau geruri puternice. Se resimte influenţa mediteraneeană, mai
caldă, o climă de trecere de la influenţele sudice la cele nordice, mai umedă şi mai răcoroasă. Condiţiile
naturale sunt excelente, deoarece, din punct de vedere geologic, oraşul Băbeni se află încadrat în depresiunea
Getică (Ibidem), adică depresiunea Oltului, la 15 km sud-vest de municipiul Râmnicu-Vâlcea, având, cu
aproximaţie, o orientare est-vest.
Hidrografia zonei Băbeni, o formează colectarea afluenţilor mari ai Oltului: Bistriţa, Luncavăţul - la
sud, pe partea dreaptă a bazinului colector al hidrocentralei Băbeni, şi Topologul - la nord-est, pe partea
390
s tâ n g ă a O ltu lu i. A lte p â ra ie sun t: B ra ia , B e rb e n iţa , F o c ş a , R a n g a , S tă n c ă lă u şi V a le a M a re . E le se v a r s ă în
O lt sa u în B istriţa . În d e c u rs u l tim p u lu i, a p e le O ltu lu i (în v e c h im e : A lu tu s ), d e s p le tin d u -s e , a u f o rm a t m a i
m u lte o s tro v u ri şi re n ii, p rin tre c a re O s tro v u l R â io a s a , B a lta C ă ră m iz ii s a u R u d a ri ( a f o s t lo c u it d e ru d a ri, în
d r e p tu l sa tu lu i V a le a M a re ). C â n d v a , O ltu l e r a fo lo s it şi p e n tru n a v ig a ţie şi tr a n s p o rt. P e v r e m e a ro m a n ilo r,
se fo lo s e a u a m b a rc a ţiu n i m ic i p e n tru tr a n s p o r tu l s ă rii d e la O c n e le M a ri. „ D ru m u l s ă r ii” c o m p le ta p e c e l d e
u s c a t „ V ia T ra ia n a ” şi, o ric u m , tr e c e a p r in B ă b e n i ( Purece, 1974, 95) .
P rin v a lo rific a r e a r e s u r s e lo r e n e rg e tic e , la c u l d e a c u m u la re a l h id r o c e n tr a le i B ă b e n i re p r e z in tă o
a d e v ă r a tă re z e rv a ţie n a tu ra lă p riv in d flo ra , fa u n a , o rn ito lo g ia şi p is c ic u ltu ra , a s e m ă n ă to a re D e lte i D u n ă rii.
B is tr iţa e s te a flu e n tu l O ltu lu i; d e ea, e s te le g a tă în tr e a g a v ia ţă e c o n o m ic ă şi s p ir itu a lă a o ra ş u lu i. D e la lim ita
c u lo c a lita te a F râ n c e ş ti şi p â n ă la T ă tă ra n i şi O lt, d e -o p a rte şi a lta a B is triţe i, s-a u a m e n a ja t p u ţu ri d e a p ă
p o ta b ilă şi tr e i sta ţii d e p o m p a re în p u n c te le A v ic o la , T ă tă r a n i şi O lt. E a c o n f lu e a z ă c u O ltu l în p u n c tu l
„ Is la z u l B o b o a c a ” , fo rm â n d c e a m a i m ă n o a s ă lu n c ă a lo c a lită ţii.
S tă n c ă lă u l îş i are iz v o a re le în d e a lu l Ş irin e a sa , c a re re p r e z in tă u n e le te rm in a ţii a le G ru iu rilo r
B â rlo g u lu i. În p a r te a s tâ n g ă a B is triţe i, d e a lu l G u le ra ţi re p r e z in tă şi el te rm in a ţii a le G ru iu lu i D u m b ră v iţa ,
d in s is te m u l d e g ru iu ri d in tre L u n c a v ă ţ şi T o p o lo g , f ra g m e n ta te d e v ă i a d â n c i d e s p rin s e d in p la tf o rm a G e tic ă .
Z o n a B ă b e n i în d e p lin e ş te c o n d iţiile o p tim e p e n tru în m a g a z in a re a a p e lo r su b te ra n e , d e o a re c e c u p rin d e lu n c ile
şi te ra s e le O ltu lu i, B is triţe i şi L u n c a v ă ţu lu i, d e u n d e p r o v in im p o rta n te c a n tită ţi d e a p ă p o ta b ilă p e n tru
a lim e n ta r e a o ra ş u lu i B ă b e n i şi a m u n ic ip iu lu i R â m n ic u -V â lc e a . În a n u l 2 0 1 1 , în sa tu l V a le a M a re s -a d a t în
f o lo s in ţă u n iz v o r d e a p ă p o ta b ilă .
a ) V e g e t a ţ ia

E ste , în g e n e ra l, a r b o r e s c e n tă şi a c o p e r ă în m a re p a rte v e rs a n ţii, a s tfe l în c â t a p e le n u p r o d u c p a g u b e

m a te r ia le d e c â t în îm p r e ju ră ri c u to tu l e x c e p ţio n a le . D e a lu l B ra ia , o te r a s ă s u p e rio a r ă a O ltu lu i, s in c ro n ă c u
c e a de p e p a r te a stâ n g ă , a f o s t c â n d v a a c o p e r ită d e p ă d u r i d e ste ja ri. E ste s tr ă b ă tu tă d e p â ra ie le B r a ia şi
B e rb e n iţa . P la to u l te ra s e i e s te is la z , ia r o p a rte , sp re U z in a M e c a n ic ă , e s te a ra b il. D e a lu l G u le r a t (G u le ra ţi)
a re o f o rm ă s e m is fe ric ă şi e s te a c o p e r it c u p ă d u r i d e fo io a s e în a m e s te c c u v e g e ta ţie a rb o re s c e n tă , c a re
p r o te je a z ă v ă ile p e p e r io a d a p r e c ip ita ţiilo r d e n s e . L u n c a O ltu lu i e s te a lc ă tu ită d in s o lu ri n o i, fo rm a te p rin
d e p u n e ri a lu v io n a re , ia r în u n e le z o n e , v e c h iu l so l s - a d e g r a d a t în u r m a d e s p ă d u r ir ilo r e x c e s iv e . S o iu rile de
a rb o ri în tâ ln ite p e te rito riu l lo c a lită ţi, sun t: fa g u l, s te ja ru l, g o ru n u l, g â rn iţa , te iu l, c a rp e n u l, p lo p u l, fra sin u l,
u lm u l, a rţa ru l, p ă r u l p ă d u re ţ, c ire ş u l s ă lb ă tic , m e riş o ru l e tc. C e i m a i r ă s p â n d iţi a rb u ş ti su n t: a lu n u l,
p o r u m b a ru l, so c u l, m ă c e ş u l, c o rn u l, sâ n g e ru l, le m n u l c â in e s c şi m u ru l.
F lo ra e s te d iv e rs ific a tă : u r z ic a m o a rtă , m u ş e ţe lu l, c o a d a şo ric e lu lu i, p ă p ă d ia , la p te le c u c u lu i, u m b ra
ie p u re lu i, iz m a d e b a ltă , tr e s tia , p a p u ra , tr o s c o tu l, s u n ă to a r e a etc. P e p la tf o rm a B ra ia , se în tâ ln e s c
e fe m e ro id e le : v io re a u a , f lo a r e a p a ş te lu i, g ă in u ş e le şi p a s tiţa , ia r în p ă d u ri - fe rig a , le u rd a şi slă b ă n o g u l. În
lo c u rile d e friş a te , a p a r a s o c ia ţii d e p la n te s e c u n d a re : tr if o iu l, p ă iu ş u l, tre m u ră to a re a . D in tre e rb a c e e , se
în tâ ln e s c : ro g o z u l, d ro b u ş iru l, ia r b a d e u re c h i, p u fu le a ţa , sâ n z ie n e le g a lb e n e , ie d e r a z â n e lo r, fra g u l, c o a d a
ş o ric e lu lu i, g h io c e lu l, c iu c u re lu l, o ră s tic a , f e r ig a c o m u n ă . P e iz la z u ri, v e g e ta ţia e s te f o rm a tă d in g ra m in e e ,
g h iz d e i, p ă p ă d ie , sc a i d e v â n t, p e lin etc. P e lâ n g ă c u ltu rile a g ric o le , c re s c z â rn a , f lo a r e a g râ u lu i, s c â n te iu ţa ,
c iu m a fa iu l, u r z ic a m a re . P e m a r g in e a d ru m u rilo r, p e lâ n g ă g o s p o d ă rii şi c a le a fe ra tă , se în tâ ln e s c : m u ş e ţe lu l,
ta lp a g â ş tii, s u lfin a , b o z u l, c u c u ta , tr a is ta c io b a n u lu i, n u - m ă - u ita , ro s to p a s c a , şte v ia . P e lâ n g ă a p ă sa u în ap ă ,
p e c a n a le le de irig a ţi şi d e s e c ă ri, cre sc : m ă ta s e a b ro a ş te i, stâ n je n e lu l d e b a ltă , c o a d a c a lu lu i, c o a d a v u lp ii,
p a p u ra .
F au n a e s te c e a c a r a c te r is tic ă p ă d u r ilo r d e fo io a se . P o t fi în tâ ln ite g â z e , p ă s ă ri şi m a m ife re . D in tre
in s e c te , m e n ţio n ă m : g â n d a c ii d e fra sin , p lo ş n iţe le d e p ă d u re , flu tu rii, u r e c h e ln iţe le , r ă g a ş te le , c ro ito rii,
fu rn ic ile , g re ie rii, râ m e le . În z o n e le a c v a tic e , tr ă ie s c v id ra , şo b o la n u l d e a p ă şi b r o a s c a ţe s to a s ă , ia r d in tre
m a m if e r e - v u lp e a , lu p u l, v e v e riţa , v ie z u re le , d ih o ru l, p o rc u l m is tre ţ şi ie p u re le . P rin tre p ă s ă rile c a re
h a b ite a z ă în z o n ă , a m in tim : p riv ig h e to a re a , c u c u l, g ra u ru l, c io c â rlia , c in te z a , tu rtu ric a , c io a ra , g a iţa ,
c u c u v e a u a , b u f n iţa , e re te le , p r e p e liţa , fa z a n u l, p o tâ rn ic h e a . P e la c u l d e a c u m u la re al h id r o c e n tr a le i, se
în tâ ln e s c s p e c ii de d e ltă : ra ţe şi g â ş te , b e rz e , p e s c ă ru ş i, e g re te , stâ rc i e tc ., ia r p is c ic u ltu r a e s te re p r e z e n ta tă d e
c a ra s, c ra p , ştiu c ă , c le a n , ş a lă u , b ib a n . P rin p ă d u ri, tr ă ie s c c ă p rio a re , m is tre ţi, v u lp i şi lu p i, p re c u m şi ie p u rii
- m e n ţio n a ţi m a i sus.
b ) S o lu r ile
S u n t s p e c ific e u n u i c lim a t u m e d şi v e g e ta ţie i fo re stie re : g re s ii, m a rn e , n is ip u ri, a rg ile , p ru n d u ri,
a lu v iu n i. S e p o t c la s ific a a stfe l: s o l b ru n d e p ă d u r e , s o l b r u n d e lu n c ă , s o l c r u d a lu v io n a r , s o l a lu v io n a r

391
evoluat, sol crivină (lipicios - în Braia). E le se a m e s te c ă în fu n c ţie d e s o lă şi f o rm a te re n u lu i. A s tfe l se
în tâ ln e s c soluri brune şi brun-acide de pădure (combisoluri), brun-roşcate (argiluvisoluri) şi p e p o rţiu n i
re s trâ n s e locoviştile (soluri hidromorfe, soluri aluvionare evoluate şi neevoluate şi soluri de luncă)
( Popescu, 2006, 21).
R e s u rse le so lu lu i şi s u b s o lu lu i su n t le g a te d e s tr u c tu ra g e o lo g ic ă a D e p re s iu n ii G e tic e şi su n t
r e p re z e n ta te p r in petrol şi gaze naturale , roci de construcţie, m a te ria l le m n o s , c u ltu ri c e re a lie re , p o m i
fru c tife ri, v iţă d e v ie , ia r î n a lb iile râ u rilo r, n is ip u ri şi p ie triş u ri. În z o n a B ă b e n i-T ă tă ra n i se a f lă în e x p lo a ta re
u n z ă c ă m â n t d e ţiţe i şi g a z e n a tu ra le d in B urdigalian , Helveţian, p re c u m şi u n z ă c ă m â n t d e g a z e d in
Helveţianul Superior. In d ic a ţii d e ţiţe i şi g a z e n e in d u s tria le a u f o s t o b ţin u te şi în Oligogen. P e fla n c u l stâ n g
a l o ra ş u lu i e x is tă zăcăminte de gaze libere .

c) P r o t e c ţ i a n a t u r i i
M ic ro c lim a tu l z o n e i B ă b e n i fa c e p a rte in te g r a tă d in z o n a c u lo a ru lu i O ltu lu i şi e s te a f e c ta t d e poluarea
cu pulberi în su s p e n s ie şi se d im e n ta b ile , c a re se d a to re a z ă a c tiv ită ţilo r a n tro p ic e c â t şi c o n d iţiilo r
m e te o ro lo g ic e . D a to r ită a c tiv ită ţilo r d e la IS C IP şi A V IC O L A , c a re n u a u s ta ţii s e p a ra te d e e p u ra re , p o lu a re a
e s te în c re ş te re , a p e le r e z id u a le r e v ă rs â n d u -s e în a p r o p ie re a s u rs e lo r d e a p ă u rb a n e .
R â u rile B is tr iţa şi O lt s u f e r ă d e p o lu a re d a to rită a c tiv ită ţii g ru p u lu i in d u s tria l O L T C H IM şi a a lto r
s o c ie tă ţi c o m e rc ia le ( C E T G O V O R A , E L V IL L A , V I L M A R e tc .), d a r şi a c a n a liz ă rii d e fe c tu o a s e a o ra şu lu i.
În c e e a ce p r iv e ş te p o lu a re a c u n itra ţi, z o n a se a f lă p e lis ta c u p ro b le m e , p e n tru c ă c e tă ţe n ii îm p ră ş tie
în g r ă ş ă m in te le n a tu ra le şi d e v e r s e a z ă a p e le re z id u a le la în tâ m p la re . F o s e le s u n t im p ro v iz a te , ia r e d u c a ţia
e c o lo g ic ă , d e fic ita ră .
d ) M i c r o c l i m a t u l lo c a l
F iin d o z o n ă d e tr a n z iţie c ă tre u n c lim a t m a i u m e d şi m a i ră c o ro s , te m p e r a tu ra m e d ie a n u a lă e s te d e 10,
4 g r a d e C e lsiu s . M a x im a a b s o lu tă s -a în r e g is tr a t în s e p te m b rie 1 9 4 6 şi a f o s t d e 4 2 ,5 g ra d e C e lsiu s , ia r
m in im a a b s o lu tă d e -3 0 g ra d e C e ls iu s a f o s t în r e g is tr a tă în ia n u a rie 1 9 4 2 (I b id e m , 10) . C o n d iţiile
m e te o ro lo g ic e s u n t fa v o ra b ile p ra c tic ă rii p o m ic u ltu rii, v itic u ltu rii şi a c u ltu rii c e r e a le lo r şi z a rz a v a tu rilo r.
P e rio a d e le d e în g h e ţ: tim p u rie , 2 6 s e p te m b rie -1 5 n o ie m b rie şi tâ rz ie , 5 -1 0 a p rilie . N u m ă r u l m e d iu a n u a l d e
z ile se n in e : 6 0 -7 0 , ia r n u m ă ru l m e d iu a n u a l d e z ile c u c e r a c o p e rit, 1 0 0 -1 1 0 . N e b u lo z ita te a m e d ie lu n a r ă este
d e 5 ,8 -5 ,9 z e c im i, ia r s o a re le s tră lu c e ş te c irc a 2 0 0 0 d e o re a n u a l. N u m ă r u l m e d iu d e z ile c u p lo a ie : 1 0 0 -1 1 0 .
V a lo a r e a m e d ie a p r e c ita ţilo r e s te d e 7 0 0 -8 0 0 m m . A n u l 2 0 0 5 e s te c o n s id e r a t u n u l d in tre c e i m a i p lo io ş i,
p lo ile p ro v o c â n d în z o n ă şi in u n d a ţii c a ta s tro fa le . P re c ip ita ţiile c e le m a i b o g a te se în r e g is tr e a z ă în lu n ile m a i-
iu n ie , ia r c e le m a i să ra c e - în fe b ru a rie .

392
 Cap. II - ISTORIA
1. C O N S ID E R A Ţ II P R IV IN D P R E IS T O R IA , IS T O R IA
A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă
Semnificative pentru primele urme ale culturii şi civilizaţiei, sunt s itu r ile a r h e o lo g ic e : Valea Mare,
Români şi Pădureţu. Cea mai veche aşezare a fost localizată în vatra fostului sat Valea Mare, între Valea
Dunavăţului şi DJ 677A. Ea datează din perioada La Tene, c u ltu r a g e to -d a c ic ă , epoca fierului, secolele II - I
î.Hr. (Rizea-Ene, 2007, 158-159). Un alt sit din perioada c u ltu r ii d a c ic e , epoca fierului La Tene, secolele II
- I î.Hr., a fost localizat în Dealul Rumânilor, în spatele Gării Băbeni, pe terasa Dealului Braia (Ibidem, 26 şi
158). Obiectele descoperite sunt executate din ceramică cărămizie (lucrată cu mâna) şi cenuşie (lucrată la
roată). S-a descoperit un fragment dintr-o strachină cu buza în afară. Aşezarea a fost distrusă în timpul
războaielor daco-romane.
O aşezare din p e r io a d a ro m a n ă , secolele II-III d.Hr. (Ibidem , 26 şi 159) a fost localizată în satul
Pădureţu, la SV, pe hotarul cu localitatea Şirineasa, în pădurea Valea Împăratului, deasupra Uzinei
Mecanice. Vestigiile ei au fost descoperite întâmplător, de către pădurarul Cerbu Ion: două tezaure monetare
romane. S-au recuperat aproximativ 3000 de monede cu efigia împăratului Caracala. Tezaurul a fost
repartizat astfel: 50 monede - Cabinetului Numismatic de Arheologie Bucureşti, 600 - Muzeului de Istorie
Piteşti, 1500 - Muzeului Brukenthal din Sibiu, şi 850 - Muzeului Judeţean Vâlcea. Dumitru Butoescu a
deţinut un tezaur monetar roman republican, din argint, format din 40 monede şi o salbă, dar i s-au furat
(informaţie primită de la prof. Petre Purcărescu, fost director al Muzeului Judeţean Vâlcea). Dinarii romani
de argint se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti. Localitatea era străbătută de drumul roman „Via
Traiana”, care se întretăia cu Drumul Sării.

2. B Ă B E N IU L ÎN D O C U M E N T E M E D IE V A L E

P rim a atestare docum entară, ca sat, a localităţii Băbeni, este dintre anii <1491- 1494> (v. mai sus,
pag. 380), când Barbu - banul Craiovei, consemnează satele şi sălaşele de ţigani aservite, pe care le-a dăruit
mânăstirii Bistriţa. Între ele, este menţionat şi satul Băbeni (actualul sat Români), sat hotarnic. Băbeniul mai
cuprindea satele Bonciu şi Valea Mare: „ C a r te a d u m n e a lu i B a r b u l c a r e a u z id i t d in te m e lie ş i a u r id ic a t
S fâ n ta M â n ă s tir e B is tr iţa şi a u în z e s tr a t c u m o şii, v ii ş i ţig a n i, c u m v a a r ă ta în c a r te a d u m n e a lu i d e d a n ie şi
d e în tă rire, le a tu l 7 0 0 0 (1 4 9 1 ), şi a u d ă r u it m â n ă s tir ii s a tu l B ă b e n i p e j u m ă t a t e ” (D RH I, 1966, 400)
În perioada feudală, teritoriul actualului oraş făcea parte, probabil, din cnezatul lui Farcaş (consemnat
în D ip lo m a c a v a le r ilo r I o a n iţi - 2 iunie 1247). La începutul secolului al XVI-lea, satul Băbeni aparţinea tot
Mânăstirii Bistriţa. Domnitorii Radu cel Mare şi Neagoe Basarab fac în continuare donaţii mânăstirii Bistriţa,
întărind vechile danii (vezi Băbeni):
„ I o R a d u V o ie v o d ş i d o m n , f i u l m a r e lu i şi p r e a b u n u lu i V la d vo ie v o d , d in m ila lu i D u m n e z e u ş i cu
d a r u l lu i D u m n e ze u , a m d ă r u it D o m n ia M e a p r e a c in s titu lu i v la s te lin P e tr u ş i fiilo r , s a te (. . . ) ş i ju m ă ta te d in
s a tu l B ă b e n i . . . (DIR X V I/I , 1951,11-12).
În data de 10 aprilie 1520, la Târgovişte, Neagoe Basarab emitea un hrisov prin care scutea de slujbe şi
dări satele Mânăstirii Bistriţa, între care şi Băbeni:
„ . . . s tă p â n ir e a M â n ă s tir ii B istr iţa , e g u m e n u lu i M a r c o a s u p r a d a n iilo r f r a ţ i l o r C r a io v e ş ti şi ju p a n
R a d u , j u p a n P â rv u , j u p a n D a n c iu . . . ” (Catalog II, 1974, 45; 48).
La 21 decembrie 7082 (1573), egumenul Eftimie de la Mânăstirea Bistriţa încheia un memorandum
prin care scria că s-au cheltuit pentru iazul de la Moara Nedii din Băbeni, în timpul lui Alexandru Vodă: „ . .
. 3 8 0 0 a sp ri, 1 0 v a c i g ra se , 1 0 oi, 1 2 r â m ă to r i g ra şi, 4 b iv o li şi 2 0 0 o b r o a c e d e g r â u ş i a lte b u c a te
m â n c ă to a r e , c ă s - a m u n c it m u lt cu o a m e n ii m â n ă s tir ii. . . ’ (M ircea, 1947, 151).
Aşa cum rezultă din hrisoavele secolelor XVI-XVIII (în nu mai puţin de 23 documente!), Băbenii - sat
al M-rii Bistriţa - erau o localitate importantă, părţile de moşii de aici constituind în mod frecvent obiectul a
numeroase tranzacţii:
- la 10 aprilie 1520 (7028), Târgovişte, Neagoe Basarab întăreşte jumătate din Băbeni, Mănăstirii
Bistriţa (Tezaur medieval, 1983, 42);
393
 - la 9 ianuarie 1531 (7039), Târgovişte, Vlad Înecatul, fiul lui Vlad vv. întăreşte Mănăstirii Bistriţa
stăpânirea asupra unei jumătăţi din Băbeni, dăruită de Barbu ban (I b id e m , 48);
- la iunie 1545 (7053), Bucureşti, Mircea Ciobanul vv. întăreşte Mănăstirii Bistriţa satul Băbeni şi-l
scuteşte de orice dajdie sau slujbă, în afară de haraciu şi oaste (I b id e m , 54);
- la 21 decembrie 1573 (7082), Eftimie - egumenul M-rii Bistriţa consemnează cheltuiala făcută cu
iazul morii Neda de la moşia Băbeni (I b id e m , 51, 68);
- la 10 mai 1611(7119), Bucureşti, Radu Mihnea vv., fiul lui Mihnea vv., împuterniceşte pe logofătul
Zaharia de la Băbeni să asiste la întărirea ocinei din Frăsinetul de Câmp (I b id e m , 9 2 ) ;
- la 2 aprilie 1612 (7120), Târgovişte, Radu Mihnea vv. întăreşte lui Radul din Băbeni şi fiilor acestuia,
o ocină în Mihăieşti, iar la 2 decembrie 1593 (7102), Mihail Voievod, domnul Ţării Româneşti întăreşte
stăpânirea jupânului Radu din Băbeni, fost spătar, asupra moşiei Cioroiu (s.n., N. B.: în Câmpia Găvanu
Burdea, satul Burdea) (I b id e m , 93);
- la 12 mai 1529 (7037), Băbeni-Slăviteşti, Moise Voevod - domnul Ţării Româneşti scuteşte satul
mănăstirii Bistriţa, anume Băbeni, de toate slujbele şi dările şi îi dăruieşte venitul domnesc al căşeriei din
munţii Vâlcii (I b id e m , 56);
Alte documente în care apare oraşul Băbeni:
• 9 martie 1502 (7010), Târgovişte. Hrisovul prin care Radu voievod, domnul Ţării Româneşti,
întăreşte stăpânirea jupânului Radu şi a fratelui acestuia - Petru, asupra satului Băbeni (I b i d e m ) ;
• 20 aprilie 1520, Târgovişte. Hrisovul prin care Basarab Vodă, Domnul Ţării Româneşti întăreşte
stăpânirea mănăstirii Bistriţa şi egumenului Marco asupra daniilor fraţilor Craioveşti: jupân Barbu ban, jupân
Pârvu - mare dvornic, jupân Danciu - mare armaş şi jupân Radu, asupra satului Băbeni (I b id e m , 45);
• 4 septembrie 1642 (7151). Document care stabileşte o hotărnicie făcută de mai mulţi boieri, printre
care - „ şi Iane, paharnic din Băbeni” (I b id e m , 158);
• 14 ianuarie 1644. Hrisov prin care Matei Basarab vv. consfinţeşte că logofătul Zaharia din Băbeni
vinde moşia Frăsinetul de Câmpie, judeţul Romanaţi, egumenului Ştefan de la Mănăstirea Cozia şi altor
călugări (I b id e m , 164);
• 1 mai 1644 (7152). Document prin care Gheorghie, clucerul din Băbeni, apare ca martor şi asistă la
vânzarea moşiei din Bărbăteşti, lui Matei Basarab, Domnul Ţării Româneşti (I b id e m , 165).
O concluzie se impune cu puterea evidenţei: Satul Băbeni, prin boierii săi, era cunoscut (şi chiar
reprezentat!) până la domnitorul ţării, realitate care reiese atât din unele documente menţionate anterior, cât
şi din cele de mai jos. Astfel, din documentul datat 18 aprilie 1645 (7153), aflăm că Ene şi Iscru - paharnici,
feciorii lui Zaharia din Băbeni vând o altă moşie în Frăsinetul de Câmpie (I b id e m , 166); în 1654 (7162),
Goran - feciorul lui Andrei din Băbeni, vindea lui Tănasie, paharnic din Sărăcineşti, două funii de moşie în
Mihăeşti (I b id e m , 183);
• 17 aprilie 1667 (7175). Poruncă a lui Radu Leon vv., dată boierilor Slăviteşti pentru moşia Băbeni
(I b id e m , 218);
• la 23 mai 1676 (7184). 1 2 b o ie r i h o ta r n ic i între care şi Slăviteştii din Băbeni, se judecau cu maicile
de la Mănăstirea Dintr-un Lemn (I b i d e m );
• Din 27 aprilie 1636 (7144), datează o poruncă domnească dată boierilor din Slăviteşti pentru Iazul
morii din Băbeni (I b id e m , 141);
• La 26 septembrie 1681 (7190), Udrea căpitan din Slăviteşti vinde M-rii Bistriţa şi egumenului
Partenie 267 stânjeni din moşia Băbeni, cu vad de moară (I b id e m , 260);
• 24 mai 1682 (7190). Porunca lui Şerban vv., Domnul Ţării Româneşti, în n u m e le a ş a s e b o ie ri
h o ta rn ic i, pentru moşia Băbeni din judeţul Vâlcea (I b id e m , 263);
• La 22 august 1682 (7190), Radu logofăt, fiul lui Vlad Oteteleşanu spătar, vinde unchiului său -
Udrea Slăvitescu, căpitan, 100 stânjeni din moşia Băbeni (I b id e m , 264);
• Din 22 august 1682 (7190), datează un testament prin care Ghioca Slăvitescul logofăt lasă m-rii
Bistriţa tot ce s-ar afla după moartea sa: mori, ţigani, vii, case, în afară de zestrea soţiei, ca să fie înhumat în
biserică şi pomenit. Dacă va avea urmaşi, va lăsa mănăstirii toată partea sa de moşie din Băbeni (I b i d e m ) ;
• 22 august 1682 (7190). Document prin care Ghioca Slăvitescul cu verii lui - Zota şi Neacşa şi cu
Nepotul Radu mărturisesc m-rii Bistriţa şi egumenului Partenie că Udrea Slăvitescul căpitan a vândut 267
stânjeni din moşia Băbeni (I b i d e m ) ;
• 1 mai 1713 (7221). Document prin care 1 2 b o ie ri h o ta r n ic i aleg stânjenii cuveniţi lui popa Brânzanu
şi verilor săi Băbeni pentru h o ta r u l B ă b e n i şi Bălcioţeni (n.n., N. B.: Bălteni de Tătărani) (I b id e m , 350).

394
 3. EPOCA MODERNĂ
În urma întâlnirii de la Colentina, dintre Tudor şi conducătorul Eteriei, cei doi conducători conveniseră
ca judeţele dinspre munte (în care se încadra şi Vâlcea) să treacă sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia şi
judeţele de câmpie - sub cea a a eroului din Vladimiri (C. C. G iurescu, 1972, 168). Ecoul proclamaţiei din
martie 1821, se va fi făcut auzit peste tot, inclusiv printre locuitorii satelor din Băbeni, căci Tudor s-a adresat
„Către toţi locuitorii satelor vâlcene, de orice treaptă, adică neamuri, postelnici, mazili, breslaşi, ruptaşi,
birnici, scutelnici, slujitori . . . ” (Revoluţia de la 1821, 1980; 13, 121).
Din cauza penuriei de documente, pentru prima jumătate a secolului al XlX-lea, nu se pot face
aprecieri definitive privind participarea concretă, efectivă, a locuitorilor din Băbeni, la mişcarea condusă de
Tudor Vladimirescu şi nici - mai târziu - la revoluţia paşoptistă. Relativ numeroasele persoane purtând
numele Băbeanu, participante la Revoluţia de la 1848, locuiau toate - aşa cum mărturisesc indubitabil
documentele din arhivele vâlcene - în plasa Olteţu de Jos (mai târziu: Plasa Bălceşti), deci în fosta comună
Băbeni de Olteţu, chiar dacă determinativele de (Băbeni) „rumâni şi rudari” pot crea confuzii suplimentare
faţă de cele toponimice propriu-zise (1848 în Vâlcea, 1978, 379). Or, Băbenii „de Bistriţa” făceau parte din
plasa Otăsău, aflată la câteva zeci de kilometri distanţă. Ar fi necesar un studiu aprofundat, pentru a dovedi
presupuse (şi posibile) legături de sânge ale proprietarilor cu numele Băbeanu, din cele două localităţi. S-ar
putea constata astfel - teoretic vorbind - şi dacă acel polcovnic Băbeanu, un colaborator apropiat al
generalului Magheru, locuia (sau nu!) în comuna analizată. Pentru răspunsul afirmativ, ar pleda apropierea
geografică a localităţii, de sediul taberei de la Râureni.

a ) P a r t i c i p a r e a l o c u i t o r i l o r la „ M ic a U n i r e ” d in 1 8 5 9
Locuitorii din Băbenii „de Bistriţa” au fost receptivi la marele eveniment al Unirii din 1859, luând
parte, într-un fel sau altul, la toate momentele pregătitoare ale desfăşurării acesteia. La 30 iunie 1857, Vasile
Bonciu din Băbeni Români, apare - la nr. 7 - pe lista proprietarilor de moşii din judeţul Vâlcea cu 10-99 fălci,
făcând parte dintre acei „alegători în al doilea grad”. Votul era cenzitiv. Alegătorii stabiliţi „erau în drept să
aleagă dintre dânşii un deputat pentru Divanul Ad-hoc, după art. 3 din Înaltul împărătesc firman” (1859 în
Vâlcea, 1982, 77).
Din Plasa Otăsău, făceau parte şi satele: Valea Mare, Băbeni-Ungureni şi Băbeni - Rumâni (Ibidem,
68) (ream intim faptul că form a de organizare num ită „com ună” v a fi legiferată abia peste câţiva ani,
la 1864). Un raport din 1 iunie 1857, al Subcârmuitorului Plăşii Otăsău (cu sediul în Băbeni) - Ion
Olănescu, cu moşii şi terenuri intravilane în Băbeni-Ungureni , dovedeşte suficientă conştiinţa patriotică, dar
şi un anumit grad de cultură şi de civilizaţie, al generaţiei Unirii de la 1859 (1859 în Vâlcea, 68).
Documentele păstrate în arhivă dezvăluie frământările băbenarilor, receptivitatea locuitorilor satelor amintite,
patriotismul funciar şi încrederea lor în unire. Pe liste, figurează şi săteni din Băbeni (sat de clăcaşi): 61
alegători din satul Ungureni şi 96 din satul Români (Ibidem, Anexa). În frunte cu colonelul Băbeanu,
fruntaşii unionişti ai locuitorilor polarizau şi satele vecine, dar nu numai. Descoperim nuanţele confruntării
dintre unionişti şi antiunionişti. Cârmuitorul C.I. Lahovari şi proprietarul Vasile Bonciu erau pentru unire,
iar împotrivă era subcârmuitorul Iancu Olănescu, antiunionist (Ibidem, 68). El îi întocmeşte raport lui Vasile
Bonciu pentru că „a venit în satul Ciorăşti (n.n., I. S.: în prezent, satul aparţine de comuna Popeşti), a pretins
de la slujbaşii săteşti a-i aduna pe locuitorii satului, punându-i să iscălească „un program” al unui „comitet”
intitulat naţional ... punând sigiliul satului”, după care „îşi îndreaptă calea” prin toate satele plăşii (Ibidem,
63). Vasile Bonciu era un unionist convins. Poziţia subcârmuitorului Ion Olănescu era ambiguă: „sătenii să
rămâie neutri la acele lucrări, lăsând slobode voinţele şi propagarea ideilor între oameni” (Ibidem). O notă de
constatare întocmită de administratorul Judeţului Vâlcea C. I. Lahovari la 5 iunie 1857 „pune la arest în
cancelaria acestei cârmuiri pentru 24 de ore” pe Iancu Olănescu, subcârmuitor al Plăşii Otăsău pentru că „a
voit fără de urme şi în contra tuturor luminatelor afişe a impune ca dregător prin faptă vreo opinie a sa celor
din cercul plăşii sale”; martor - Traşcă, boierul de neam care „a văzut cum îi bătea[u] la drumul mare, pe
deputaţii satului Ciorăşti, oamenii lui Olănescu” (Ibidem).
În decembrie 1858, pe lista dregătorilor primari din judeţul Vâlcea, cu venit de 1000 galbeni (venit al
pământului) şi cei cu capital de 6000 galbeni, apar din Băbeni pe lista de şaisprezece oameni cu drept de a fi
aleşi în orice parte şi colegiu: clucerul Nicolae Lahovari, paharnicul Costache Lahovari şi pitarul Costache
Slăvitescu (Ibidem, 63 - Anexa). La 2 ianuarie 1859, într-un Raport al Administraţiei Judeţului Vâlcea,
înaintat Ministerului Interior, se fac cunoscute listele cu proprietarii din judeţ asimilaţi în colegiul
395
a le g ă to rilo r p rim a ri şi d ire c ţi. C e i tr e i a p a r în A nexa I d in d o c u m e n t, c a „ A le g ă to ri d ir e c ţi” în o ric e p a rte de
c o le g iu , d e ş i p ro p rie tă ţile lo r se a fla u în B ă b e n i. L a n r. 9 se a f lă C o s ta c h e S lă v ite s c u - p ita r, în v â r s tă d e 48
a n i; v e n itu l: 1000 g a lb e n i (Ibidem, 157-159) . P r e z in tă in te re s şi u n p r o c e s - v e r b a l d in 10 ia n u a rie 1 8 5 9 al
C o le g iu lu i a le g ă to rilo r şi p r o p rie ta rilo r d in ju d e ţu l V â lc e a , în n u m ă r d e z e c e , p r in c a re lo g o f ă tu l Io n
O te te le ş a n u e s te a le s c u 7 v o tu ri. C e i c a re -l s e m n e a z ă , s u n t C .I. L a h o v a ri, N . L a h o v a ri şi C . S lă v ite s c u - m a ri
p r o p rie ta ri în B ă b e n i (Ibidem, 180) . În a d r e s a T rib u n a lu lu i J u d e ţu lu i V â lc e a , c u tr im ite r e la M in is te ru l
J u s tiţie i, în A n e x a d in 16 ia n u a rie 1 859, în r e g is tr a tă la n r. 9 /2 7 d e c e m b rie , la r u b ric a N u m e le a p e la n ţilo r ,
a p a re „d. P ita r Io rg u O ro m o lu ” (Ibidem, 186) .
O ra şu l B ă b e n i a a v u t o a c tiv ita te s u s ţin u tă în D iv a n u rile A d -h o c . A s tfe l la 21 d e c e m b rie , la n r. 5 d in
A n e x a a m in tită „d. P ita r C o s ta n d in (sic ) S lă v ite s c u d - a se în s c rie p e lis te le e le c to ra le ” (Ibidem ) . D in a c e e a ş i
A n e x ă c u a d r e s a d in 16 ia n u a rie 1 859, la n r. 2 4 d in 31 d e c e m b rie , a flă m c ă „d. C lu c e r C. O te te le ş a n u
c o n te s tă p e d. C o s ta n d in L a h o v a ri şi I o a n G ă n e s c u (Ibidem, 187) .
P e n tru a c tu l d e la 2 4 ia n u a rie 1 859, în tr e g u l ju d e ţ V â lc e a e r a în fo rfo tă . P ro p rie ta rii d e m o ş ii d in
B ă b e n i - p re fe c tu l Ia n c u O ro m o lu şi a d m in is tra to ru l d is tric tu lu i V â lc e a - C . L a h o v a ri o rg a n iz e a z ă , la
s o lic ita r e a e p is c o p u lu i e p a rh ie i R â m n ic , C a lin ic , c u a d r e s a d in 17 ia n u a rie 1 8 5 9 , p r e g ă tir e a tr ă s u r ii c u o p t ca i
d e p o ş tă „ s p re a n u se în tâ m p la v re o z ă tic n ir e ” şi a a ju n g e la tim p , „ p e n tru 2 2 a le lu n ii c u r e n te ” , la B u c u re ş ti
(Ibidem, 189) . P le c a r e a a a v u t lo c p e 19 ia n u a rie . P re z id e n tu l A d u n ă r ii Ţ ă rii d e la 2 4 ia n u a rie 1 8 5 9 e r a În a lt
P r e a s f in ţia S a, p ă rin te le M itro p o lit. D u p ă 9 0 d e a n i, B ă b e n ii v o r d a ţă rii u n m itro p o lit, p e Iu s tin ia n M a rin a .
L a 3 f e b ru a rie 1859, a c e ia ş i o rg a n iz a to ri s e m n e a z ă p ro c e s u l- v e r b a l d e c o n s titu ire a d e le g a ţie i c a re v a d u c e
f e lic ită rile v â lc e n ilo r, D o m n u lu i A le x a n d r u I o a n C u z a . E ra u d e s e m n a ţi c â te d o i re p re z e n ta n ţi d in p a r te a
p ro p rie ta rilo r, o r ă ş e n ilo r şi p r e o ţilo r şi c â te u n u l d in p a r te a ţă r a n ilo r şi în v ă ţă to rilo r, u ltim ii fiin d re p re z e n ta ţi
d e G h iţă Io a n C o p ă c e a n u d in sa tu l B u n e ş ti (Ibidem, 197) .
În D a r e a d e s e a m ă a s u p r a s tă r ii j u d e ţu lu i , în to c m ită la 2 0 iu n ie 1859 în R â m n ic u -V â lc e a , d e c ă tre
a d m in is tra ţie - Ia n c u O ro m o lu şi C . L a h o v a ri - , p e n tru a fi e x p u s ă lu i A le x a n d r u Io a n C u z a c u o c a z ia v iz ite i
d o m n ito ru lu i în ju d e ţ, se p r e c iz e a z ă c ă în lo c a lita te a B ă b e n i v o r fi v iz ita te u rm ă to a re le o b ie c tiv e : S ta ţia de
P o ş tă , T â rg u l d e la S lă v ite ş ti şi V a d u l d e P o d p lu tito r d e la S lă v ite şti. V iz ita se v a r e p e ta în 1 8 6 3 , c â n d îi
b ă b e n a r ii se a fla u p e şa n tie ru l B is e ric ii „ B u n a V e s tir e ” , a s tă z i „ S fin ţii M ih a il şi G a v r il” d in c e n tru l o ra şu lu i.
„ C u o c a z ia v iz ită rii m ă n ă s tirilo r B is tr iţa şi H o re z u d e c ă tre D o m n ito ru l C u z a V o d ă , 1 8 6 3 , v iz ite a z ă şi
b is e ric a lo c a lă , c a re e r a p e te rm in a te , c u c a re o c a z ie fa c e o b s e rv a ţie lo c u ito r ilo r c ă d e s ’a u a p u c a t s ă f a c ă o
c lă d ire a ş a de m a re - c â n d n u a v e m s p ita le şi şc o a le , to tu ş i a a ju ta t b is e ric a p e lo c c u o în s e m n a tă s u m ă de
b a n i” ( D u p ă Butoescu, 1955, 3) .
A c tu l U n irii a ră m a s m u ltă v re m e v iu în m e m o r ia a f e c tiv ă a lo c u ito r u ilo r d in B ă b e n i. B ă trâ n ii
p o v e s te a u c ă b u n ă s ta r e a c o m u n e i lo r se d a to ra , în b u n ă m ă s u ră , d o m n ie i lu i C u z a V o d ă . D u p ă m o a rte a
d o m n u lu i, m u lte f a m ilii a u tr e c u t la p o m e ln ic u l lo r d e m o rţi, p e n tru p o m e n it în b is e ric ă , şi p re n u m e le
D o m n ito ru lu i: „ A le x a n d r u ” . P rin le g e a a g r a ră d in 1 8 6 4 s-a u îm p r o p r ie tă r it lo c u ito rii d in sa tele: U n g u re n i,
R o m â n i, B o n c iu , R â io a s a , V a le a M a re şi B ă lte n i z is T ă tă ra n i. D in tre lo c u ito rii a c e s to r sa te , „ ...n u m a i c e i d in
sa te le V a le a M a re şi B o n c iu a u f o s t c lă c a ş i p e m o ş iile b o ie re ş ti, c a re a u a v u t m u lt d e în d u r a t, re s tu l e ra u
c lă c a ş i p e m o ş iile m ă n ă s tire ş ti; la îm p r o p r ie tă r ir e a d in 1 8 6 4 , a u b e n e f ic ia t d e c irc a 2 5 0 h e c ta re , lo c u ito rii d in
sa te le U n g u re n i şi R o m â n i, p u ţin i „ s tre in i, d a r n ic iu n u l d in sa tu l V a le a M a r e ” (Ibidem, 5-6) .

A,
b ) I n t i m p u l c u c e r i r i i i n d e p e n d e n ţ e i d e s t a t a R o m â n ie i ( 1 8 7 7 -1 8 7 8 )
E s te e v e n im e n tu l m e m o r a b il c a re a c o n trib u it la c o n s o lid a re a R o m â n ie i m o d e rn e . L o c u ito rii s a te lo r
c o m u n e i B ă b e n i a u c o n trib u it c u o rfa n d e , r e c h iz iţii p e n tru s o ld a ţi şi je r tf e o m e n e şti. R e d ă m în c o n tin u a re , în
o rd in e c ro n o lo g ic ă , d o a r c â te v a e x e m p le se m n ific a tiv e .
- În p r o c e s u l v e rb a l d in 31 m a i 187 7 , al C o m is ie i M ix te d e R e c h iz iţii a ju d e ţu lu i V â lc e a , su n t
c o n s e m n a te 10 c a re d in B ă b e n i, d in c e le 100 a le ju d e ţu lu i, r e c h iz iţio n a te p e n tru „ tre b u in ţa a rm a te i r o m â n e ”
(1877în Vâlcea, 1977, 101).
- U n ta b e l d in iu n ie 1877 c u o fra n d e p e n tru a rm a tă , în a n im a le şi b a n i, to t p e n tru tr e b u in ţa a rm a te i
ro m â n e , c o n s e m n e a z ă , la n r. 9, p e N A E B O N C IU , c u c h it.n r. 7 4 , n a tu r a o fra n d e i f iin d u n c a l (Ibidem, 146) .
- O lis tă d in 17 se p te m b rie 1 877, c u lo c u ito rii c o m u n e i B ă b e n i d in P la s a O tă s ă u , ju d . V â lc e a c a re au
f ă c u t o f ra n d ă a rm a te i r o m â n e 2 8 5 g ra m e s c a m ă (lâ n ă ). T a b e lu l e s te în to c m it d e c ă tre p rim a ru l I o s if
V o ic u le s c u . În ta b e l, a p a r u r m ă to rii d o n a to ri: N ic o la e Irim e s c u - 7 0 g r., G rig o rie B râ n z a n - 3 0 g r., M a ria
M o is e D ă n u le ţ 45 g r., N ic o la e N ic o le s c u - 5 0 g r., I o s if N ic u le s c u -5 0 g r. şi E le n a Io a n P o p e s c u 4 0 g r. T o ta l
= 2 8 5 g r. (Ibidem, 306) .

396
 - Prin adresa nr. 467 din 18/30 septembrie 1877, Compania nurierilor de artilerie solicită Prefecturii
jud. Vâlcea să-l trimită pe caporalul rezervist Ionescu Stan din Pădureţu-Români, la Corp, la unitatea 1868
Bucureşti (I b id e m , 309-310).
- Prin procesul verbal din 23 septembrie 1877, al Comisiei Mixte de Rechiziţii a judeţului Vâlcea, se
hotărăşte rechiziţionarea a 1000 care de fân de la arendaşii moşiilor satelor. Din Plaşa Otăsău - Băbeni,
Ioneştii Govorii şi Slăviteşti - , s-au rechiziţionat 143 „care bune, mari cu patru boi şi câte doi oameni de car;
tălpi şi furci, câte două de car, prăjini pentru legat fânul deasupra şi frânghii, prin grija domnului Slăvitescu
(I b id e m , 355-356).
- Un raport al subprefectului din 25 sept. 1877 unde la nr. 3, apare Frosa Băbeanu din comuna Băbeni,
care cedează 150 dramuri scamă. O omonimă apare şi la Băbeni-Olteţu, dovadă a legăturilor dintre cele două
localităţi, dintre cele două neamuri (I b id e m , 368-369).
- Raportul cu nr. 5688 din 30 septembrie 1877, al Subprefecturii Plăşii Otăsău-Băbeni, informează
prefectura judeţului Vâlcea că „a trimis la Turnu Măgurele 300 ovine rechiziţionate: 300 berbeci şi oi”
(I b i d e m ). Din Băbeni - Ungureni, subprefectul A.M. Angelescu îi menţionează pe Ion Dănuleţ, Moise
Dănuleţ şi Ion Irimescu, cu câte un berbec;
- La 3 octombrie 1877 Subprefectura Otăsăului încarcă fânul „de la arendaşul de la moşia Băbeni”
(I b i d e m ). O telegramă din 17/29 octombrie 1877, trimisă de către medicul primar dr. Zografos de la
Drăgăşani, îl informează pe prefectul Judeţului Vâlcea despre etapele străbătute de soldaţii bolnavi de la
Drăgăşani la Râmnicu-Vâlcea; se menţionează că micul dejun l-au primit la Orleşti, iar prânzul - la Băbeni.
Băbenarii le-au dat celor 90 soldaţi bolnavi şi câte „o pâine” . La Râmnic, urmează să fie primiţi 50, iar la
Ocnele Mari - 40, pentru a li se da prânzul în ziua următoare (I b id e m , 431).
Dovadă că Băbenii aveau putere economică, o reprezintă şi faptul că la masa de bază - prânzul,
locuitorii de aici i-au cazat pe toţi soldaţii şi le-a mai dat şi câte o pâine, pe când Râmnicu-Vâlcea n-a cazat
decât 50 din 90. Parcurgând procesul-verbal din 23 octombrie 1877, impresionează plăcut cinstea,
profesionalismul şi seriozitatea membrilor Comisiei de Rechiziţii Băbeni - Plasa Otăsău, constituită conform
art. 10 din Regulament şi formată din Ion Duţu - primar, George Ilioiu şi Iosif Niculescu - consilieri, Ion N.
Rosu (Români) şi N. Lupaş (boier) - locuitori. Ei consemnează cu lux de amănunte rechiziţiile făcute de la
arendaşul moşiei Băbeni, G.A. Boicescu:
a) un bivol de mijloc negru, coada albă, unul ceva mai mic, breaz şi pintenog (70 şi 60 lei);
b) un bivol negru, coada albă (100 lei);
c) două bivoliţe de mijloc, una brează în frunte şi pintenoagă şi una neagră (75 lei) Total: 380 lei
(I b id e m , 447-448).
- Un proces-verbal al aceleiaşi comisii de rechiziţii a comunei Băbeni, Plasa Otăsău, din 10 noiembrie
1877, rechiziţionează 21 care cu fân în valoare de 630 lei, tot de la arendaşul moşiei Băbeni, G.A. Boicescu
(I b id e m , 482-483).
- În Raportul nr. 17693 din 21 decembrie 1877 al Prefectului Judeţului Vâlcea, trimis Ministerului de
Interne, la nr. 13 şi 14 din tabel, este înscris primarul din Băbeni - Ion Duţu, cu următoarele donaţii pentru
cumpărare de arme: 80 lei şi 99 bani (recipisa 4191/15.11.1877) şi 63 lei şi 99 bani (recipisa
4192/15.11.1877) (I b id e m , 516 - Anexa).
- Băbenii au adus şi jertfe de sânge, prin decesul soldatului Zamfir(escu) Constantin; un omonim al
acestuia, întâlnim şi la Băbeni-Olteţu (I b id e m , 531-532).
- La punctul nr. 9 dintr-un tabel cu rechiziţiile făcute în judeţul Vâlcea pentru armată, datat aprilie
1878, apare comuna Băbeni, cu 170 oca de fân la preţul de 8 lei şi 50 bani, însemnând „întreţinerea a 67 vite
pentru armată, la 31 martie” (I b id e m , 585-586). Rechiziţiile se plăteau.
Un tablou cutremurător, după care se poate scrie un scenariu de film, îl reprezintă tabelul cu eroii
(soldaţii morţi) în Campania 1877-1878 din judeţul Vâlcea. Din plaiul Horezu, sunt daţi morţi şi dispăruţi 83
soldaţi, fiecare cu povestea lui, majoritatea fiind morţi de răceală, de degerături, de răni, ori după spitalizare;
unii aveau copii, alţii - părinţi bătrâni, neputincioşi sau bolnavi. Din Băbeni, apar soldaţii: Iosifescu Ion şi
Simionescu Toma - căzuţi la datorie, iar Marinescu Ion, dispărut (I b id e m , 626-644).

c) R ă s c o a la d e la 1 9 0 7
„Prea mare ignoranţă la sate, prea mare mizerie economică de la sate.... lipsa de pământ, de cultură şi
islaz, regimul silnic al învoielilor agricole, exploatarea tiranică a arendaşilor”101 - au fost cauzele mişcărilor
ţărăneşti din 1907 şi în Băbeni, pe care le amintea de fiecare dată Ştefan Nicula, învăţător, intelectual rural,
397
c u o c a z ia în tr u n ir ilo r c u ţă ra n ii. E ra s u s ţin u t şi d e G . D id ic e s c u , în v ă ţă to ru l c a re îş i a v e a d o m ic iliu l în Io n e ş ti
-F iş c ă lia . Î n v ă ţă to rii d in B ă b e n i şi Io n e ş tii G o v o rii ţin e a u , în c a d ru l c e r c u r ilo r d e p o p u la riz a re a ş tiin ţe i şi cu
o c a z ia în tr u n ir ilo r c u ţă ra n ii, c u v â n tă ri p r in c a re în d e m n a u la n e s u p u n e re f a ţă d e B a z a c liu , a re n d a ş u l m o ş ie i
V a le a M a re - L a h o v a ry . C e i m a i n ă p ă s tu iţi, e ra u ţă ra n ii d e p e v a le a O tă s ă u lu i şi L u n c a v ă ţu lu i, p â n ă la
Z ă v id e n i. A u to rită ţile d e a tu n c i, a u în f iin ţa t la B ă b e n i, c e n tru d e p la s ă , J a n d a r m e r ia c ă la re , a v â n d d re p t
o b ie c tiv su p ra v e g h e re a , d e p is ta re a c a p ilo r r ă s c u la ţilo r şi tr im ite r e a lo r la R â m n ic .
Ţ ă ra n ii d in B ă b e n i s-a u ră z v ră tit (m a i m u lt m iş c ă ri d e p ro te s t, f ă r ă a m p lo a re ) su b c o n d u c e r e a
în v ă ţă to ru lu i Ş te fa n N ic u la . P rin tre p ro te s ta ta ri, se a fla u N is to r N B ă b e a n u şi I o n iţă C o n s ta n tin A n d re i,
s u s ţin u ţi şi d e ş e fu l g ă rii, C h iriţe s c u . L a 18 m a rtie 1 9 0 7 , a c e s ta tr im ite o te le g r a m ă p r in c a re in f o rm e a z ă
p r e f e c tu ra ju d e ţu lu i V â lc e a c ă „ s p irite le s u n t a g ita te şi p o a te iz b u c n i r ă s c o a la d in s p re F râ n c e ş ti- M â n ă s tir e ş ti”
(Ibidem, 146) .
P ro te s te le s -a u în c h e ia t c u a re s tă ri. L a 2 4 m a rtie 1 9 0 7 , ş e fu l p lu to n u lu i d e ja n d a r m i B ă b e n i c o m u n ic ă
p re fe c tu lu i: „ a m tr im is la R â m n ic u V â lc e a p a tru a re s ta ţi îm p r e u n ă c u a c te le d re s a te , c a in s tig a to ri la
r ă s c o a lă ” (Ibidem, 206) .
L a lo c u in ţe le în v ă ţă to r ilo r Ş te fa n N ic u la şi G . D id ic e s c u , s-a u f ă c u t p e rc h e z iţii, d a r n u s-a u g ă s it
m a te r ia le p r o p a g a n d is tic e , şe fu l p o liţie i c o n s e m n â n d c ă a c e ş tia a u f o s t p re v e n iţi şi a u d is tru s d o v e z ile , de
a c e e a tr e b u ie s u p ra v e g h e a ţi în c o n tin u a re : „ N u s u n t s tră in i d e a c e a s tă a fa c e re (. . .), „ s -a u te m u t c ă a re s ă li se
f a c ă a s e m e n e a p e rc h e z iţie şi a u ş tiu t s ă ia m ă s u ri sp re a d is tru g e to a te p u b lic a ţiile c e i- a r fi c o m p ro m is ”
(Ibidem, L X I) . E ra v o r b a d e s p re „ R e v is ta în v ă ţă to rilo r ” , e d ita tă d e A ta n a s ie (Ş te fa n ) N ic u la şi d is trib u ită în
B ă b e n i şi îm p re ju rim i.
S -a p ă s tr a t o situ a ţie s ta tis tic ă c u n u m ă ru l ţă r a n ilo r d in lo c a lita te c a re ş i-a u a r e n d a t p ă m â n tu l în a n u l
1 907 şi m o tiv e le :
14 lo c u ito ri a u a r e n d a t p ă m â n tu l d e la 2 la 11 a n i, 6 2 ,6 2 % d in s u p r a f a ţa d e ţin u tă , c u p re ţu l d e 11
le i/h a /a n ;
4 lo c u ito ri a u a r e n d a t „ d in n e v o ia d e b a n i” ;
8 lo c u ito ri a u a r e n d a t d a to rită „ c a u z e lo r d e f o r ţă m a jo r ă ” ;
1 lo c u ito r ş i- a g ă s it a ltă o c u p a ţie şi are d o m ic iliu l în a ltă p a rte ;
1 lo c u ito r, d e ş i îm p r o p r ie tă r it, n u s -a m u ta t în B ă b e n i. (Ibidem, 220) .
M a i e x is ta u 15 a re n d a ş i c a re a c a p a ra s e r ă p ă m â n tu r ile c e lo r d in z o n ă , m o tiv e le f iin d „ n e v o ia a c e s to ra
d e b a n i” (Ibidem ) .
M o ş ie ru l G rig o re N L a h o v a ry d e ţin e a în B ă b e n i-B is tr iţa 6 0 0 h a , d e c a re ră s p u n d e a a re n d a ş u l C. P.
B a z a c liu d in Ş irin e a s a (Ibidem, tabelul n r. 5) .
D in 10 a p rilie 1 9 0 7 , d a te a z ă şi u n d o c u m e n t p rin c a re in s p e c to ru l c o m u n a l al p lă ş ii B is triţa
in f o rm e a z ă d e s p re o a ltă p e rc h e z iţie şi r e z u lta te le e i, „ e f e c tu a tă la în v ă ţă to ru l Şt. N ic u la d in c o m u n a B ă b e n i”
(Ibidem, 257-258) .

d ) A l d o ile a r ă z b o i b a lc a n i c d in (1 9 1 3 )
În R o m â n ia a f o s t d e c la ra tă m o b iliz a re a g e n e ra lă , to ţi c o n te m p o ra n ii f iin d d e a c o rd c u a c e a s tă
h o tă râ re , s e m n ific â n d r e f a c e r e a le g ă tu r ilo r c u p u te rile c e n tra le . T ru p e le r o m â n e a u tr e c u t D u n ă re a , a u în a in ta t
p â n ă a p ro a p e d e S o fia , B u lg a r ia fiin d n e v o ită să c a p itu le z e . A u c ă z u t la d a to rie se rg e n tu l P o p e s c u Ilie şi
so ld a ţii: P o p e s c u N ic o la e , G re c u Io n , G ro ş e n o iu D u m itru - to ţi, d in B ă b e n i (V e z i „C asa E roilor - Băbeni)

e) P a r t i c i p a r e a l o c u i t o r i l o r la R ă z b o i u l d e R e î n t r e g i r e a N e a m u lu i (1 9 1 6 -1 9 1 8 )

D u p ă d o i a n i d e n e u tra lita te (1 9 1 4 -1 9 1 6 ), la c e r e r e a F ra n ţe i - „ a c u m o ri n ic io d a tă ” , R o m â n ia a in tr a t în
ră z b o i c o n tra G e rm a n ie i. V a le a O ltu lu i, ju d e ţu l V â lc e a , c ă ile fe ra te şi ru tie re a u fo s t a n g re n a te în c o n fla g ra ţie
o d a tă c u p rim e le d iz lo c ă ri d e tr u p e , c a şi V a le a Jiu lu i. P e O lt, s -a u d a t lu p te g re le D e v iz a „ P e a ic i n u se
tr e c e ” a f o s t p e c e tlu ită c u sâ n g e d e v â lc e n i. A u c ă z u t 1 0 1 7 9 so ld a ţii o fiţe ri, su b o fiţe ri d in ju d e ţu l n o s tru , ia r
d in B ă b e n i - 111: 1 p lu to n ie r m a jo r, 2 s e rg e n ţi m a jo ri, 4 s e rg e n ţi, 4 c a p o ra li, 100 so ld a ţi ( 1916-1918 în
Vâlcea, 1979, 9-10) .
În p e r io a d a o c u p a ţie i g e rm a n e , c o m u n a B ă b e n i a tr e c u t p r in m o m e n te d e o s e b it d e g re le . A s tfe l, la 14
o c to m b rie 1 9 1 6 , li s-a u c o n f is c a t v ite le , su b f o rm ă d e re c h iz iţii, o d a tă c u c e le a le lo c u ito r ilo r d in c e le la lte
lo c a lită ţi v â lc e n e (Ibidem, 104-105) , ia r la 12 a u g u s t 1 9 1 7 , m a i m u lţi lo c u ito ri d in B ă b e n i - V a le a M a re (Io n
G o ra n , N e g r e a P e tre , N ic o la e J a rd e a , P a r a s c h iv a I. G re c u , M a ria Ş te fa n Ilie , L in a I. N iţu B ic a , E le n a

398
D [u m i]tru B o jin , E le n a N .R . S ta v re sc u , P e tr ia I. Z a m fir, S o lo m ia D in c ă B o jin , B ic a M a rin T ă ră ş ilă ,
G h e o r g h iţa I.B . T ă r ă ş ilă şi M a r ia I.P . T ă ră ş ilă ) se p lâ n g d e ,ju g u l d o m n u lu i a re n d a ş C o n s ta n tin C. B a z a c liu
d in a c e a s tă c o m u n ă ” , c ă ru ia , în tim p u l o c u p a ţie i g e rm a n e , tim p d e n o u ă lu n i d e z ile , i- a u m u n c it m o ş ia -
„ 5 0 0 p o g o a n e : a ra t, s e m ă n a t, se c e ra t, lu c ru la m a ş in ă , c u b ra ţe le şi c u b o ii etc. şi n ic i p â n ă în p re z e n t, n u n i s ­
a f ă c u t n ic io p la tă ” (Ibidem, 169-170) . L a 14 a u g u s t 1 9 1 8 , a lţi 9 2 d e lo c u ito ri, în fru n te c u M a rio a r a St.
N e c u la - p ro p rie tă re a s ă , se p lâ n g C o m a n d a tu rii E ta p e i 2 7 0 , d in c a u z a a b u z u r ilo r c o m is e d e c e i în s ă rc in a ţi cu
re c h iz iţio n a r e a v ite lo r (Ibidem, 331).
L a 25 iu lie 1 917, d o u ă fe m e i d in B ă b e n i - m a m a lu i D u m itru T o m e s c u şi m a m a lu i G h e o rg h e G h.
Z a r io iu - se p lâ n g P re fe c tu rii ju d e ţu lu i V â lc e a c ă în tim p ce se a fla u c u v ite le la p ă ş u n e în m u n ţii R o b u
G lig o m a n u , tru p e a u s tro -u n g a re „ a u p ă tru n s în m u n te , a u c a p tu r a t (sic !) 2 0 0 o i şi b e r b e c i, p re c u m şi 3 ca i, ia r
p e so ţii D im itrie T o m e s c u şi G h e o rg h e G h . Z a rio iu , c u m şi [pe] fiu l c e lu i d in tâ i - T o m a D . T o m e s c u ” , i-a u
lu a t s ă în s o ţe a s c ă v ite le ; „ s u n te m in fo rm a te c ă n u m iţii s - a r a f la la B u d a p e s ta , d e ţin u ţi a c o lo ” (Ibidem, 163) .
S o lic ită s ă in te r v in ă s ă le a d u c ă so ţii, ”f iin d s in g u ru l n o s tru s p rijin îm p r e ju ră rilo r c ritic e în c a re n e g ă s im ,
îm p o v ă r a te d e g r e u tă ţi f a m ilia le şi a ju n s e în m iz e r ie d in c a u z a lip s e i d e e x is te n ţă ” (Ibidem, 163-164) .
O p e tiţie a n to lo g ic ă , d in 14 a u g u s t 1 9 1 8 , c u o in d is c u ta b ilă v a lo a re is to ric ă , fo rm u la tă în lim b ile
g e r m a n ă şi ro m â n ă , e s te c e a în a in ta tă de m a m a M a rio a r a şi s o ţia lu i Ş te fa n A ta n a s ie N e c u la - în v ă ţă to r d in
B ă b e n i (ta tă l lu i D ra g o ş V râ n c e a n u ), c a re se a f la m o b iliz a t p e fro n t. F o rm u la tă la p id a r, p lâ n g e r e a g lă s u ie ş te
a stfe l:
O n o r C o m a n d a tu r ii E ta p a 2 7 0 R. V â lcea . A v e m o n o a r e a a v ă a d u c e la c u n o ş tin ţă c ă p r in tr - o g r e ş ită
in te r p r e ta r e a o r d in e lo r d [ u m n e a ] v o a s tr ă , n i s - a [ u ] r id ic a t a p r o a p e to a te v ite le c o r n u te d in c o m u n a B ă b e n i-
B istr iţa , ju d [ e ţu l] ) V â lc ea ; a ş a c ă a z i a b ia a u r ă m a s în to ta l d e 1 2 0 p e r e c h i d e boi, p e n tr u 8 0 0 f a m ili i ş i c â te
o v a c ă cu la p te ş i la p te le îl d u c e m în to td e a u n a la lă p tă r ie . C r e d e m c ă n u în a c e s t s e n s s u n t d a te o r d in e le
d [ o m n ie i] v o a s tr e , c i în s ă r c in a ţii d e a fa c e ri, p r in tr - u n e x c e s d e zel, c o n tr a r iu o r d in e lo r d [u m n e a ] v o a s tr ă ,
d istru g â n d , p r in r e c h iz iţio n a r e a ce fa c , u ltim a n o a s tr ă s u r s ă e c o n o m ic ă , n e m a ia v â n d c u ce m u n c i în v iito r
c â m p u r ile ş i c o m p lic ă m ijlo a c e le d e e x iste n ţă . D e c i, cu re sp e c t, v ă r u g ă m s ă b in e v o iţi a o r d o n a ş i d is p o z a ca
p e v iito r ş i c h ia r d e la d a ta a c e a sta , s ă f i m s c u tiţi d e r e c h iz iţia v ite lo r m a ri c o rn u te , f i i n d r e d u s e la ex trem .
N ă d ă jd u im în d r e a p ta d [ u m n e a ] v o a s tr ă j u d e c a tă şi u m a n ita te , d e la c a r e a ş te p tă m u n r ă s p u n s g r a b n ic şi
fa v o r a b il.
C u to a tă s tim a ,M a r io a r a St. N e c u la - p r o p r ie tă r e a s ă ( U r m e a z ă is c ă litu rile a 91 d e s e m n a ta ri (Ibidem,
331) . L o c u ito rii c o m u n e i B ă b e n i c e re a u s ă se lu c re z e f ă r ă p ă rtin ire şi, to to d a tă , f ă r ă a b u z u ri, c â n d se fă c e a u
r e c h iz iţii, în tr u c â t d in d o c u m e n te re ie s d o u ă c o n c lu z ii: a ) C ă a u to rită ţile c o m u n a le n u r e s p e c ta u n ic io n o r m ă
în a le g e re a v ite lo r sa u a o b ie c te lo r ce se c e r e a u a fi p re d a te a u to rită ţilo r m ilita re d e o c u p a ţie şi b ) C ă se lu a u
d e la u n e le p e rs o a n e , în sp e c ia l de la c e i s ă ra c i, a p ro a p e to tu l, p e c â n d a lţii, în m a re p a rte - d in tre c e i c u d are
d e m â n ă , a d ic ă m a i in flu e n ţi în c o m u n ă , e ra u f a v o riz a ţi (PJV, dos. 9/1919, 188) .
P rim a ru l B ă b e n ilo r în tim p u l ră z b o iu lu i, a f o s t A d a m C o m ă n e s c u , d e la „ o c u p a ţiu n e ” p â n ă în lu n a m a i
1 918, c â n d d e m is io n e a z ă , m o tiv â n d - p r in p e tiţia 2 2 2 d in 11 a u g u s t 1918 - c ă „ a v â n d p ro p rie tă ţi în m a i m u lte
lo c a lită ţi” , n u le m a i p u te a „ a d m in is tra a ş a c u m tr e b u ie ” . C a u z e le e ra u în s ă c u to tu l a lte le , u n a d in tre e le fiin d
a b u z u rile d in B ă b e n i: „ p r e o c u p a ţia n o a s tră p r in c ip a lă - lo c u ito rii d in B ă b e n i - e s te c ă , n e o c u p ă m cu
c r e ş te r e a a n im a le lo r, c a a ta re su b s e m n a tu l a a v u t 951 o i, d in c a re n i s -a u r e c h iz iţio n a t în p r im ă v a r a a n u lu i
c u re n t, u n n u m ă r d e 179 o i, c a re m i s -a u rid ic a t d e A u to rită ţile - M ilita re d e o c u p a ţie ” f ă r ă p la tă . D in
m u n te le C o c o ra , i s-a u m a i r id ic a t 175 o i d e c ă tre r e p re z e n ta n ţii lă p tă rie i d in R â m n ic u -V â lc e a „ s u b p re te x tu l
c ă n u a r fi p r e d a t c a n tită ţi d e b r â n z ă s u f ic ie n te ” . L a c e re re , a n e x e a z ă şi o c h ita n ţă p r in c a re d o v e d e ş te c ă a
p r e d a t 2 7 4 k g d e b r â n z ă de b u r d u f şi u n t. V ite le e ra u ţin u te în c o n d iţii im p ro p rii în c o m u n a F o le ş ti şi se
îm b o ln ă v is e r ă d e g ă lb e a z ă (Ibidem, 419) . R e z o lu ţia n r. 3 6 5 2 d in 13 a u g u s t 1918 a p re fe c tu lu i, d ă c â ş tig de
c a u z ă p rim a ru lu i: „ c e le s e s iz a te f iin d a d e v ă ra te , r o a g ă p e D o m n u l K o m a n d a n t al E ta p e i 2 7 0 R m . V â lc e a , c a
în b a z a c e r c e tă r ilo r s ă i se re s titu ie o ile (Ibidem, 420) . C u p e tiţia n r. 3 6 7 2 d in 14 a u g u s t 1918 „ u n n u m ă r d e
2 7 lo c u ito ri, în n u m e le c o m u n e i B ă b e n i-B is tr iţa p r o te s te a z ă c o n tra a re s tă rii, p e n e d re p t, a p r im a ru lu i şi
n o ta r u lu i” (Ibidem, 421) . D in a c e s t p ro te s t, d e s p rin d e m şi c a u z e le a re stă rii: a) „ p rin a b u z d e p u te r e ” d in
o rd in u l D o m n u lu i V a is s , în s ă rc in a tu l c u a fa c e ri al C o m a n d a tu rii; b ) D in s p ir it d e a c a p a ra re şi in te r p re ta r e a
o r d in e lo r C o m a n d a tu rii, „ n u m a i în sc o p u l d e a d is tru g e c u to tu l v ia ţa e c o n o m ic ă a b ă b e n a rilo r, lu â n d u -le su b
f o r m ă d e re c h iz iţie şi u ltim e le v ite , a b s o lu t n e c e s a r, c u m s u n t b o ii d e la ju g şi v a c ile d e p ră s ilă ; c) „ a re s ta re a
le z e a z ă d e m n ita te a d e r o m â n ” (Ibidem, A nexa) .
În a c e s t ră z b o i, to a te sa te le c a re a p a rţin e a u d e B ă b e n i ş i- a u a v u t m o rţii lo r. E i n u p o t fi a m in tiţi to ţi,
d a r e n u m e r a r e a c â to r v a îi re p r e z in tă p e to ţi e ro ii a n o n im i. D in B ă b e n i-U n g u re n i: B e b e ş e l Io n , B e b e ş e l
N ic o la e , D ă n u le ţ Io n I, I o s if G h e o rg h e , S e ra fim G h e o rg h e , B a rb u Io n F ., B a rb u P a v e l I., B ă rb u ş Io n D .,
399
Bărbuş Nicolae L., Bârzan Nicolae V., Coreanu Gheorghe, Dănuleţ Gheorghe, N., Groşanu Ion, Niculescu
Nicolae, Niculicea Ion I., Novăceanu Nicolae, Petrică Dumitru, Ştefănoiu Simion, Tomescu Dumitru,
Tomescu Toma.
Din Băbeni-Români: Bădiţoiu Gheorghe, Vasile Vasile, Achim Dumitru, Alexandru Ion, Bonciu
Dumitru, Humă Gheorghe, Mutu Gheorghe, Papoiu Dumitru, Ion Roşu Ion, Stănciucu Ion, Gheorghe Nic.,
Trăistaru Ion Constantin, Vlăsceanu Constantin.
Din Băbeni -Valea Mare: Ştefănescu Ion, Dumitru Bojin Dumitru, Brumaru Marin, Cocoş Constantin,
Crăciun Gheorghe Ghiţă, Didiu Ion, Dobre Dumitru, Dobrescu Constantin, Ghiţă Petre, Grecu Constantin,
Nicolae Petre, Ilioiu Nicolae, Pleşa Constantin Dumitru, Simulete Ion, Stroescu Nicolae, Tărăşilă Marin,
Biculescu Ion.
Din Băbeni-Bonciu: Buleteanu Constantin, Stoica Achim.
Din Băbeni-Pădureţu: Văcaru Nicolae, Stancu Ion.
Din Băbeni-Tătărani şi Capu Dealului, 34 eroi: Bălteanu Ion, Bălteanu Gheorghe, Bălteanu Nicolae,
Bălteanu Marin, Iditoiu Gheorghe, Iditoiu Nicolae, Anghel D. Ion, Amici Aurel ş.a. Situaţiile informative au
fost luate de pe plăcile memoriale ale celor patru monumente ale eroilor, situate pe raza oraşului, în cartierele
Băbeni, Tătărani, Români şi Valea Mare (v. şi 1916-1918 în Vâlcea, vol. I I - Eroii, 1979, 9-10).

4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă

a ) A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l (1 9 4 1 -1 9 4 5 )

După Marea Unire din 1918 şi formarea României Mari, comuna Băbeni a cunoscut o vizibilă
transformare economico-socială şi culturală. În 1937, ea făcea parte din Plasa Cozia şi avea reprezentant
special (învăţătorul Dumitru Nacea) la congresele oierilor, care se ţineau la Sibiu, sub patronajul regelui
Carol al II-lea. Şi a venit cel de-Al Doilea Război Mondial . . .!
În timpul celei de a doua conflagraţii mondiale, comuna Băbeni a avut parte de un primar
întreprinzător - avocatul Dumitrescu. El a rămas cunoscut, printre altele, pentru un gest al său din timpul
războiului: din proprie iniţiativă şi discret, primarul en titre a pus la intrarea în localitate, o pancartă pe care
scria: „Comună contaminată!” Atât nemţii, cât şi ruşii, se opreau, citeau şi mergeau mai departe. Prin
evitarea cantonării trupelor germane şi ruseşti în Băbeni, primarul a rămas în conştiinţa oraşului ca unul
dintre cei mai inteligenţi şi întreprinzători edili. Localitatea şi-a pierdut la datorie 78 de ostaşi din toate
satele. Un monument special al eroilor din curtea bisericii „Sfinţii Mihail şi Gavril” Băbeni, ni-l aminteşte
pe învăţătorul Dumitru Vâlceanu, fost locotenent în Batalionul 3 Vânători, om de un curaj deosebit. Pe placa
din Casa Eroilor, sunt menţionaţi sergenţii: Bârzan Gr. Ion, fraţii Păvăloiu Dumitru şi Păvăloiu Pavel,
caporalul Niculescu Nicolae şi zeci de soldaţi: Iosif Dumitru, Groşenoiu Dumitru, Buleteanu Constantin,
Bârlan Gheorghe, Iacob Nicolae, Mutu Nicolae ş.a. La bisericile din Băbeni, Români, Capu Dealului, Valea
Mare, Ciredaru şi Pădureţu (o bisericuţă mai mică, o capelă), se află monumente ale Eroilor şi plăci
comemorative. Din satele Capu Dealului şi Tătărani, au murit 33 de eroi: Nicula Constantin, Nicula
Gheorghe, Nicula Nicolae, M ihăilă Ion, Mihăilă Gheorghe, Tătăranu Ion, Mărăcine Ion ş.a.

b ) P e r i o a d a s o c ia lis tă

Ca şi în celelalte localităţi ale judeţului (şi, implicit, ale ţării), în această perioadă, în ciuda unor
abuzuri comise de regim (mai ales în intervalul 1947-1962), în Băbeni, s-au produs, totuşi, salturi însemnate,
atât cantitativ, cât şi calitativ, în toate domeniile vieţii economico-sociale: dezvoltarea industriei şi a
agriculturii (înfiinţarea UFET Băbeni, Schela de Extracţie, construirea Hidrocentralei, Uzina Mecanică
ISCIP, Fabrica de Nutreţuri Concentrate, Ferma Zootehnică, introducerea apei potabile şi a canalizării,
sistematizarea oraşului, construirea a peste 700 de apartamente, edificarea stadionului şi a Parcului
Tineretului şi Teatrului de Vară şi etc.), înfiinţarea liceului din localitate şi a altor unităţi şcolare (inclusiv
pentru învăţământul special), construirea Policlinicii şi a Spitalului de Neuropsihiatrie, Casa de Copii
Preşcolari, Casa de Cultură „Dragoş Vrânceanu”, amenajarea Pavilionului Cultural Băbeni şi a Căminului
Cultural Români etc.
În domeniul cultural, s-au obţinut, de asemenea, succese de rezonanţă cel puţin judeţeană: înfiinţarea
Cenaclului „Casa de sub Pădure”, sub patronajul scriitorului Dragoş Vrânceanu, preşedinte de onoare fiind
laureatul Premiului Nobel - Eugenio Montale; în 1972, s-a înfiinţat Ansamblul Folcloric „Dor”, cu turnee

400
naţionale şi internaţionale; în cadrul Liceului Teoretic Băbeni, a fiinţat Corul Mixt, dirijat de profesorul
Corneliu Voştinescu, iar pe lângă Şcoala Coordonatoare Români, trupa de teatru coordonată de prof. Nelu
Barbu - directorul de atunci al şcolii. Nu vom intra în detalii în cadrul acestor succese ale „băbenarilor”,
întrucât vom relua analiza lor în cadrul capitolelor corespunzătoare, de mai jos.
Ca urmare a acestor înfăptuiri, Băbeniul a devenit nu numai un puternic centru agroindustrial, ci -
putem afirma fără team ă de exagerare - şi unul cultural, pentru zona în care se află. În marea lor majoritate,
locuitorii comunei au fost receptivi la „indicaţiile” şi directivele autorităţilor timpului, îndeosebi în perioada
cât Băbeniul de Bistriţa a fost reşedinţa raionului cu acelaşi nume, lor datorindu-li-se creşterea gradului de
cultură şi de civilizaţie a comunităţii.
Manifestările de „opoziţie” ale unora dintre ei, în special în prima parte a perioadei, au fost sporadice
şi nesemnificative şi au venit în special din partea unor intelectuali care au înţeles că trebuie să-şi apere
demnitatea şi conştiinţa de om, într-o epocă tulbure, cauzată de abuzurile exercitate din partea „urmaşilor”
celor impuşi la conducere de cunoscutele tancuri! . . . Desigur, cu consecinţele de rigoare: învăţătorul
Nicolae Bebeşel a fost dat afară din învăţământ pentru că într-o adunare populară din 1948, când a fost impus
un primar ţigan în fruntea ungurenilor, a declarat: „Nu poate fi condusă comuna noastră de un asemenea
primar cu porecla de Maţe-Fripte”. Mircea Vrânceanu, dat şi el afară din învăţământ, a redactat petiţii,
expunându-se - pentru binele public - alături de fruntaşii satului Valea Mare-Slăviteşti: Ion D Rizea şi Ion
Gh. Negrea, pentru că solicitaseră să nu li se demoleze moara Oromolu; dimpotrivă, ei propuneau
amenajarea ei pentru producerea curentului electric (DJAVN, Fond Sfatul Raional Băbeni, dos. nr. 2/1956,
3). Elena N Dănuleţ, soţia învăţătorului Nicolae Dănuleţ, exclus din învăţământ, solicită sprijin pentru
restituirea casei, confiscată abuziv, unde se instalase M iliţia Raională, toate bunurile din casă fiind degradate
(Ibidem , 54). Intelectualii protestau şi faţă de modul în care se făcea „culturalizarea” prin intermediul
caravanelor cinematografice: „s-au prezentat beţi”, făcând mai mult educaţie negativă (Ibidem, 102).
În această perioadă, o practică nefastă pentru viaţa comunităţii, au constituit-o colectările şi cotele -
măsuri impuse de comunişti pentru a-l distruge pe ţăranul independent, pe aşa zisul „chiabur”: la 6 ianuarie
1956, localitatea preda statului 97 tone carne vită, 10 tone carne porc, 753 hl de lapte de vacă, o însemnată
cantitate de lână la DCA şi alte produse agroalimentare (Ibidem, ad r. 45, pag. 23, 80, 241).
Erau consideraţi chiaburi, persecutaţi şi exploataţi, următorii băbenari: Adam şi Ion Comănescu,
Nicolae şi Ana Dănuleţ, Dumitru şi Nicolae Zarioiu, Alexandru Păvăloiu, Bogdan Ion, Neamţu Gh. Ion,
Leon Georgescu, Popescu A. Ion, Negrea Gh. Pavel, Straulea Nicolae, Petrică P. Ion, Bivolaru Gheorghe,
Zarioiu Gheorghe, Bârzan N. Grigore, Bârzan V. Moise, Săraru Alexandru, Ştefănoiu Moise, Mărăcine
Dumitru, Achimescu Petre, Bebeşel Elena, Papoiu C Ioana, Ionescu Spiridon, Iacob Ieremia Iacob, Bebeşel
Gh. Elisabeta ş.a. Au rămas celebre cuvintele activistului de partid Udeci din Bogdăneşti, care răspundea de
Băbeni în perioada colectivizării: ”Ori la colectiv te treci, ori te spânzuri, ori te-neci, deci nu poţi să treci...” .
Elevi şi studenţi eminenţi au fost daţi afară din licee şi facultăţi. Au fost forţaţi să urmeze şcoli profesionale
sau să se încadreze de timpuriu în muncă pentru a învăţa totuşi, dar la cursurile serale sau fără frecvenţă,
m ult mai slabe calitativ. Alţii au trebuit să se reprofileze, precum preotul Gică Opriţescu, dat afară de la IEFS
Bucureşti.
c) R e v o l u ţi a d in D e c e m b r ie 1 9 8 9
De la 1821, 1848, 1907, 1916-1918, Vâlcea - prin mai multe localităţi ale sale - dobândise vocaţie
patriotică şi revoluţionară. Din acest punct de vedere, localitatea Băbeni nu a rămas mai prejos de reşedinţa
judeţului şi de alte aşezări vâlcene. În timpul evenimentelor din 1989, s-a organizat o mare adunare populară
pe platoul Casei de Cultură „Dragoş Vrânceanu”, înfiinţându-se filiala locală a Consiliului Frontului Salvării
Naţionale, care şi-a prezentat programul. Preşedinte al consiliului FSN local şi primar al comunei, a fost ales
prof. Barbu Nelu, de la Liceul Băbeni.
Cel mai important obiectiv al noii puteri locale a fost evitarea vendetei şi a distrugerilor bunurilor
materiale ale cetăţenilor, ale întreprinderilor şi ale instituţiilor. Preîntâmpinarea vandalizărilor a fost o reuşită
totală. Pentru acest lucru, au fost preluate 43 arme din depozitul miliţiei Băbeni (conform Legii nr 14) şi, cu
ajutorul unităţilor militare Frânceşti şi Vlădeşti, conduse de locotenenţii colonei Popa, Sălceanu şi Copilu -
delegaţi pentru Băbeni, au fost înarmaţi (de către Nelu Barbu - preşedintele CFSN) 43 de revoluţionari
patrioţi voluntari, şi repartizaţi să facă filtre în principalele intersecţii din zonă: pe Calea lui Traian - la
Punctul de control Tătărani şi în intersecţia Slăviteşti; la ISCIP şi AVICOLA Băbeni, la limita cu localitatea
Frânceşti, la intrările în Băbeni - Blocuri, la Petrol şi PECO, Gară şi la intersecţiile spre Români-Pădureţu şi
Tătărani-Mihăeşti. De asemenea, s-a întărit paza la toate obiectivele de pe raza oraşului: baza furajeră a CAP,
401
S M A , H id r o c e n tra la B ă b e n i, F N C , IA M C , IS C IP şi A V IC O L A , U z in a M e c a n ic ă d e A rm a m e n t şi IF B ă b e n i.
L a p rim ă rie şi in s titu ţiile s o c ia l-c u ltu ra le , p a z a a f o s t d u b la tă .
P re ş e d in te le şi p rim a ru l d in B ă b e n i a u f ă c u t p a rte şi d in C F S N al ju d e ţu lu i V â lc e a , a lă tu ri d e a lţi
p a rtic ip a n ţi la R e v o lu ţia d in d e c e m b rie 1989. T o ţi lu c ră to rii d e m iliţie d e a tu n c i, în fru n te c u şe fu l p o s tu lu i -
S tă n c iu le s c u M a rin , a u d e p u s ju r ă m â n tu l d e lo ia lita te în f a ţa C F S N B ă b e n i.
D in B ă b e n i, s u n t în r e g is tr a ţi şi d o i e ro i m a rtiri - so ţii F irc u le te d in R o m â n i, îm p u ş c a ţi în B u c u re ş ti,
c in c i lu p tă to ri c u m e rite d e o s e b ite şi n o u ă s p re z e c e p a rtic ip a n ţi la R e v o lu ţia d in d e c e m b rie 1989.

d ) E v o l u ţi i p o s t d e c e m b r i s t e

În tre 2 2 - 2 4 d e c e m b rie 1 989, s -a a lc ă tu it C o n s iliu l F ro n tu lu i S a lv ă rii N a ţio n a le , p r e ş e d in d e f iin d ale s

N e lu B a rb u , c a re a în d e p lin it şi fu n c ţia d e p r im a r in te rim a r. D in p r im ă v a r a a n u lu i 1 9 9 0 şi p â n ă în to a m n ă , a
f o s t p ro p u s p r im a r in te r im a r in g in e ru l N ic o la e B ă rb u ş . O d a tă c u d e s fiin ţa r e a C P U N -u lu i (31 a u g u s t 1 9 9 0 ), a
f o s t n u m it p r im a r in g in e r G h e o rg h e R o ib u , p â n ă în a p rilie 1 991. În tre 1 9 9 1 -1 9 9 2 , a f o s t n u m it p r im a r Io n
(Iv a n ) N ic u lic e a - a s is te n t m e d ic a l. A u u r m a t p rim a rii a leşi: B ă rb u ş N ic o la e (1 9 9 2 -1 9 9 6 ) - in d e p e n d e n t,
v ic e p r im a r - Io n (Iv a n ) N ic u lic e a d in p a r te a P D ; V ă c a r u N ic o la e - C D R ( 1 9 9 6 -2 0 0 0 ), v ic e p r im a r - N ic o la e
N ic u le s c u - P S M ; B ă rb u ş N ic o la e - P D A R (2 0 0 0 - 2 0 0 4 ), v ic e p r im a r (2 a n i) - Io n -S o rin B â z â c , A N şi
M o is e D ă n u le ţ - F D R , 2 a n i; Io n B ă rb u ş - F D R (2 0 0 4 — 2 0 0 8 ), v ic e p r im a r - M o is e D ă n u le ţ F D R ; Ş te fa n
B o g d a n - P D L (2 0 0 8 -2 0 1 2 ), v ic e p r im a r - M o is e D ă n u le ţ P D L . L a a le g e rile d in 10 iu n ie 1 912, d u p ă o
„ lu p tă ” s tr â n s ă (p rim a ru l în fu n c ţie a f o s t d e v a n s a t c u 2 7 d e v o tu r i! ), a ie ş it c â ş tig ă to r Io n (S o rin ) B â z â c , d in
p a r te a A lia n ţe i E le c to ra le P S D + P N L , v ic e p r im a r f iin d n u m it M o is e D ă n u le ţ, d in a c e e a ş i fo rm a ţie .
D in tre r e a liz ă rile p r im a rilo r p o s td e c e m b riş ti, m e n ţio n ă m : in tr o d u c e r e a g a z e lo r n a tu ra le în în tr e g u l o ra ş
(1 9 8 9 ); în f iin ţa r e a p ie ţe i a g ro in d u s tria le (2 0 0 4 ), a s fa ltă ri d e d ru m u ri în C a p u D e a lu lu i, P ă d u re ţu , V a le a
M a re , R o m â n i ( 1 9 8 9 -2 0 1 1 ); c o n s tru ire a S ă lii P o liv a le n te (2 0 0 8 ); a m p la s a r e a b u s tu lu i lu i D ra g o ş V râ n c e a n u
(2 0 1 1 ) e tc . S -a u r e n o v a t şc o lile şi u n e le b is e ric i, iz la z u rile a u f o s t p re v ă z u te c u a d ă p ă to ri, s -a a m e n a ja t u n
p ă r c u le ţ c e n tra l şi a lte sp a ţii v e rz i etc.
În le g is la tu r a 2 0 0 8 -2 0 1 2 , C o n s iliu l L o c a l a f o s t c o m p u s d in 15 c o n s ilie ri (P D L -5 , P N L -3 , P S D -4 ,
P R M -3 , ia r v ic e p rim a ru l e r a d e la P D L ). În u ltim a le g is la tu ră , s-a u a s fa lta t în în tr e g im e fo s te le sa te V a le a
M a re , C a p u D e a lu lu i şi P ă d u re ţu , şi s -a u p a v a t tro tu a re le d in c e n tru l c iv ic . O p rio rita te p e n tru e d ili, ră m â n e
în c o n tin u a re e x tin d e r e a sis te m u lu i d e c a n a liz a re în t o t o ra şu l. În le g is la tu r a în c e p u tă c u a n u l 2 0 1 2 , C o n s iliu l
L o c a l e s te c o m p u s d in 15 c o n s ilie ri (6 - P D L , 3 -P S D , 3 - P N L şi 3 - P C )

Placa de marmură din curtea bisericii „Sf. Nicolae”, cu eroii din Băbeni,
căzuţi în timpul celor două războaie mondiale

402
Eroi cvasianonimi ai istoriei Băbeniului: trei generaţii din neamul Opriţeştilor

403
 O pagină de istorie contemporană: A sociaţia rom âno-franceză, înfiinţată la Băbeni
în anul 1990. În im agine, de la stânga, la dreap ta: prof. Nelu Barbu - preşedintele asociaţiei,
Georges Mougeot - primarul oraşului francez Maurepas şi Nicolae Bărbuşi - primarul
de atunci al localităţii

Ilustraţie din revista franceză „Maurepas Actualites”, cu următoarea explicaţie: „Băbeni.

Delegaţia franceză şi prietenii săi români, reuniţi după plantarea copacului libertăţii,
în piaţa de la Casa de Cultură”

404
 C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T IM P U L U I

1. E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă
S a tu l U n g u re n i a lu a t n a ş te re în a n u l 1 7 6 5 , c a u rm a re a m ig ra ţie i ro m â n ilo r a rd e le n i p ro v e n iţi d in
M ă rg in im e a S ib iu lu i, c a re s -a u s ta b ilit in iţia l în p u n c tu l „ L a C o a m a S te ja ru lu i” , lo c u l a c tu a l al b is e ric ii
„ S fin ţii M ih a il şi G a v r il” , d e friş â n d p ă d u r e a „ P u tr e d a ” - a z i s tr a d a U n irii, p â n ă p e s te d e a lu l B ra ia . S atu l
O lte n i a f o s t în f iin ţa t d e lo c u ito ri ai c o m u n e i F râ n c e ş ti în se c o lu l al X IX -le a , p e p â râ u l F o c şa , în tr e T ă tă ra n i,
O lt şi p o d u l sp re C re m e n a ri. S a tu l R â io a s a , s itu a t p e D J 6 4 , în tr e B ă b e n i şi V a le a M a re (fo s ta m o ş ie C a ra d a ),
s-a în f iin ţa t în a d o u a ju m ă ta te al se c o lu lu i al X IX -le a , ia r d u p ă A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, i s -a u a d ă g a t
ru d a rii (în p re z e n t, m a jo rita ri), d iz lo c a ţi d in o s tro v u l d in tre B ă b e n i şi G a lic e a . A m a i p u r ta t d e n u m ir e a de
B ă b e n i-C a r a d a şi V a le a M a re II ( Inform aţie de tip trad iţio n al, p rim ită de la b ă trâ n ii Ion Z arioiu şi Ion
Achim escu - în v â rstă de 100 ani). D e - a lu n g u l tim p u lu i, lo c u ito rii d in a re a lu l c a re a s tă z i se n u m e şte
R o m â n i, v o r fi m ig ra t, fo rm â n d a ş e z ă rile d im p re ju r, n u m ite a s tă z i P ă d u re ţu şi B o n c iu (se c o le le II-III d .H r.).
G ru p a re a p o p u la ţie i d in B ă b e n i, p e c ă tu n e şi sa te , s -a r e a liz a t a stfe l: p â n ă în se c o lu l al X V I-le a , a u
e x is ta t c ă tu n e p e p ă m â n tu r ile m â n ă s tirilo r H u re z , B is tr iţa şi D in tr -u n L e m n . F iin d v o r b a d e s p re o lo c a lita te
d e lu ro a s ă , m ă rim e a c ă tu n u lu i, u lte r io r - a s a tu lu i re s p e c tiv , su b r a p o rtu l n u m e ric al lo c u ito rilo r, e r a în fu n c ţie
d e s itu a ţia lo r s o c ia lă : d e la 3 0 la 100 d e p e rs o a n e , a tâ t în sa te le lib e re , c u m e r a V a le a M a re , c â t şi ce le
a s e rv ite , p re c u m R o m â n i. U n e le m e n t c a r a c te ris tic p e n tru B ă b e n i, a f o s t a d ă p o s tire a în p ă d u rile d e d e a l -
V a le a Î m p ă ra tu lu i s a u D e a lu l G re c ilo r, fie d e -a lu n g u l (P ă d u re ţu ), fie la r ă s c ru c e a a c e s to ra ( V a le a M a re ), ia r
în p o ie n i (U n g u re n i, T ă tă ra n i), v e c h ile v e tre a u d e v e n it a ş e z ă m in te le d e a s tă z i. U n e le p o ie n i a u f o s t n a tu ra le
( V a le a M a re ), a lte le - g e n e ra te d e c o n d iţii lo c a le ( U n g u re n i), u n d e c e i v e n iţi d in M ă rg in im e a S ib iu lu i, s-a u
a ş e z a t în p u n c tu l „ L a C o a m a S te ja ru lu i” , lo c u l b is e ric ii d e a s tă z i, d e friş â n d p ă d u re a .
U n a lt e le m e n t/ p ro c e s c a r a c te ris tic în fo rm a r e a c o m u n e i B ă b e n i, s -a p ro d u s p r in ro ir e . E ste c a z u l
U n g u re n i, c a re a d e v e n it sa t d a to rită fa p tu lu i c ă c io b a n ii, p r in fa m iliile lo r tra d iţio n a le - 10 fa m ilii, c u 190 de
in d iv iz i - a u p r im it în v a lu ri - v a lu ri, a lte f a m ilii d in T ra n s ilv a n ia , p ă s trâ n d u - ş i to tu ş i o b ic e iu rile , lim b a şi
p o rtu l, d a r c o a b itâ n d şi c u lo c a ln ic ii. C a u z e le a u f o s t d e n a tu r ă e c o n o m ic ă . D a to r ită unui anum it echilibru ,
s p iritu lu i o r g a n iz a to ric şi c h iv e rn is e lii, „ e m ig ra n ţii” s -a u im p u s în f a ţa a u to h to n ilo r (ro m â n ilo r) d in D e a l sa u
d in V a le a M a re şi T ă tă ra n i.
L a m a rg in e a s a te lo r T ă tă ra n i şi V a le a M a re , s -a p r o d u s d is ta n ţa re a f a ţă d e s a tu l m a tc ă . A ş a a u lu a t
n a ş te re sa te le O lte n i, p e p â râ u l F o c şa , în lu n c a O ltu lu i, la 1,5 k m d is ta n ţă d e sa tu l T ă tă ra n i, sp re p o d u l
C re m e n a ri, d u p ă la c u l d e p e ş te d e a s tă z i. T o t a ş a s - a f o rm a t şi sa tu l R â io a s a (R u d ă ria ), d e v e n it u lte r io r V a le a
M a re II, c a m la a c e e a ş i d is ta n ţă d e sa tu l V a le a M a re I, a p ă ru t din vechim e , la p o a le le D e a lu lu i G re c ilo r.
A m b e le sa te e ra u în c o n ju r a te d e z ă v o a ie şi d e p ă d u ri d e e s e n ţă m o a le , d e u n d e ru d a rii ş i- a u p r o c u r a t d e - a
lu n g u l tim p u lu i, m a te r ia p r im ă p e n tru c io p litu ri în le m n , ia r s p ă lă to rii d e g a liu (n is ip a u rife r) lo c u ia u în
o s tro v u l d in tre B ă b e n i şi G a lic e a , n u m it B a lta C ă ră m iz ii.
D u p ă al d o ile a ră z b o i m o n d ia l, în d e c e n iu l al V -le a , r u d a rii a u f o s t sc o ş i c u fo rţa d in b o rd e ie le d in
o s tro v u l O ltu lu i şi îm p r o p r ie tă r iţi p e fo s te le m o ş ii b o ie re ş ti (C a ra d a , L a h o v a ry , C o m ă n e s c u , O lă n e sc u ,
g e n e r a lu l O p re s c u ş.a.) în ju r u l m o r ii lu i G h e rz a n şi D a ra c u lu i d e lâ n ă . L id e ru l r u d a r ilo r d e v in e c o m e rc ia n tu l
S a im , v e n it t o t d in M ă rg in im e a S ib iu lu i, în a c ă ru i c a s ă a f u n c ţio n a t ş c o a la R â io a s a p â n ă la c o n s tru ire a c e le i
n o i d in sa tu l V a le a M a re II, în ju r u l a n ilo r 1 9 7 0 -1 9 7 2 , su b in im o s u l p r im a r Ilie J id o v e a n u .
C a u rm a re a e m a n c ip ă rii b ă b e n a rilo r, p rin c r e ş te r e a g ra d u lu i lo r d e c u ltu r ă şi d e c iv iliz a ţie , s -a p ro d u s
f e n o m e n u l p e c a re a m p u te a să -l n u m im ro ir e o s m o tic ă , a d ic ă o d ire c ţie d u b lă d e ro ire a p o p u la ţiilo r în
B ă b e n i, a tâ t în se n su l p la to u r ilo r d in s p re R o m â n i şi P ă d u re ţu , c â t şi in v e rs - sp re U n g u re n i şi sp re L u n c a
O ltu lu i (T ă tă ra n i şi V a le a M a re ). T o tu ş i, n u se p o t s ta b ili re g u li în a c e a s tă p riv in ţă . S e p o t fa c e d o a r n u a n ţă ri.
P e n tru a -i in tu i d e v e n ire a , a m p r iv it o ra ş u l d in d o u ă d ire c ţii: u n a - d e a p ro p ie re , c e a la ltă - d e d e ta ş a re , de
o b ie c tiv a re . C ă tu n u l, a p o i sa tu l n o u al u n g u re n ilo r, a l „ tă r h u ilo r ” ( p o re c la d a tă d e r o m â n i u n g u re n ilo r), a fo s t
n u m it „ D in V a le ” , ia r sa te le m a tc ă , R o m â n i şi P ă d u re ţu , „ D in D e a l” , a le „ g o la n ilo r ” - p o r e c lă d a tă d e
u n g u re n i: D e a lu l R u m â n ilo r şi D e a lu l P ă d u re ţe n ilo r.

405
 În cazul satului Râioasa (Valea Mare II), roirea s-a făcut spre amonte, de jos în sus, din ostrovul
Oltului, spre satul din Dealul Grecilor (Valea Mare I). De aceea, satul Valea Mare II este denumit şi astăzi
„Satul venit cu pluta”, în urma inundaţiilor de la 1848. Un fenomen interesant s-a produs cu satul matcă
R o m â n i ( R u m â n i) , aşezare despre care se presupune a fi foarte veche, în tru c â t pe raza ei, a fost
dew scoperit un sit din secolele II-I î.H r. (După Rizea-Ene, 2007, 158).Locuitorii vechii aşezări ar fi putut
să roiască în ambele sensuri: 1) spre arealul satului Pădureţu de mai târziu (form ând astfel satul din
p erioada culturii epocii rom ane, despre care depune m ă rtu rie situl arheologic din secolele II-III d.Hr.,
şi 2) spre viitorul sat Ungureni (după 1760), spre luncă. Neavând putere economică, infrastructură şi poziţie
comercială, satele mai mici - Bonciu, Capul Dealului, Pădureţu şi o parte din Români vor fi migrat spre satul
de centru - Ungureni, formând actualul centru civic al oraşului, fenomen aflat şi astăzi în plină desfăşurare,
după ce au fost parcurse etapele administrative cunoscute: comuna Băbeni, plasa Băbeni, raionul Băbeni,
oraşul Băbeni. Este semnificativ faptul că toate cele peste 780 de apartamente din blocurile construite în
centrul civic al oraşului, sunt locuite de cetăţeni din toate cartierele oraşului (fostele sate şi nu numai!) şi
formează cartierul cunoscut sub numele de B ă b e n i-B lo c u r i.
În ultimii 20 de ani, populaţia oraşului Băbeni a crescut datorită migraţiei dinspre municipiul Râmnicu
Vâlcea, dar şi din alte zone. Populaţia stabilă la 1 iulie 1994, era de 9133 locuitori (4563 - de sex masculin şi
4570 - sex feminin); conform recensământului din 7 ianuarie 1992, evoluţia demografică a oraşului Băbeni
depăşea media judeţului, de 76 locuitori/kmp, având 260, 3 locuitori/kmp (Popescu, 2006, 37). În prezent,
există un proces de îmbătrânire demografică a populaţiei, cu consecinţe negative pentru evoluţia demografică
şi socială, pentru vitalitatea oraşului şi - implicit - a judeţului Vâlcea şi a naţiunii.
Cu ajutorul documentelor statistice, putem face comparaţie cu fenomenul demografic de-a lungul
timpului. Astfel, în 1955, populaţia, pe sate, era următoarea: Bonciu - 99 locuitori, Capul Dealului - 194,
Români - 1104, Tătărani - 501, Ungureni - 1829, Valea Mare - 1946 locuitori (adică un total de 5673
locuitori (DJVAN, Fond Sfatul Raional Băbeni, dos. 42/1955, f. 40). În fostele sate (azi, cartiere) Pădureţu,
Români, Tătărani şi Capul Dealului, numărul de copii este în continuă scădere; din această cauză, în
Pădureţu şi Tătărani s-au desfiinţat şcolile cu clasele I-IV şi o grădiniţă, din lipsă de copii. Ponderea copiilor
sub 15 ani este de 27, 3%, depăşind media judeţului. O parte dintre locuitorii periferici şi-au părăsit
proprietăţile şi s-au mutat în centrul civic al oraşului. Există şi alte aspecte demografice negative: numărul
femeilor văduve este mai mare de 4,7 ori ca al bărbaţilor văduvi. Femeile divorţate sunt de 1,8 ori mai multe
decât numărul bărbaţilor divorţaţi. Fetele se căsătoresc la o vârstă mai tânără decât băieţii, fenomen specific
ungurenilor din Băbeni. Alt factor de demografie negativă, este fertilitatea feminină. Femeile nasc doar unul
sau doi copii, datorită factorilor sociali, economici, legislativi şi de comportament al famililor mai ridicate
din punct de vedere intelectual. Efectul se observă prin numărul de copii născuţi vii. Din 1989 încoace, o
treime dintre femeile de 15-45 ani, nu au mai născut. Prognoza este clară: reducerea, în perspectivă, a
populaţiei, situţie dovedită şi prin recensământul din 2011, când s-a înregistrat o scădere a populaţiei
oraşului, cu peste 380 de locuitori. Scăderea nu este chiar atât de mare, dar deficienţele de organizare ale
recensământului au dus la excluderea unor persoane nerecenzate. Aproape întreaga populaţie este de
naţionalitate română.
S-au produs mutaţii în rândul populaţiei active, datorită transformărilor economice. A scăzut procentul
celor care lucrează în industria mecanică şi în cea prelucrătoare a lemnului, agricultură, sivicultură şi
extractivă, crescând în schimb numărul angajaţilor comerciali. Raportul s-a inversat în defavoarea populaţiei
active, multe persoane sunt în căutarea unui loc de muncă, greu accesibil, şi în ţară, şi în străinătate.
La recensământul din 20-31 octombrie 2011, situaţia s-a prezentat astfel: Locuitori - 8752, Locuinţe -
3213, Clădiri - 2392, Locuinţe convenţionale - 3180, Unităţi de locuit - 205, Camere de locuit - 9287,
Suprafaţa locuibilă - 143409 mp, Populaţia stabilă - 8050, Băbeni - 5276.
Populaţia pe cartiere era următoarea: Bonciu - 141 (locuitori), Capu Dealului - 180, Tătărani - 349,
Români - 831, Valea Mare - 1062 şi Pădureţu - 211.

2. ÎM P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E
D E -A L U N G U L T IM P U L U I

Se ştie, după pacea de la Passarovitz (1718), Oltenia a intrat în stăpânirea Austriei (până în 1739).
Fiind ocupată imediat, austriecii au hotărât ridicarea unei hărţi amănunţite a Olteniei (Ioan C. Băcilă, O lte n ia
s u b a u str ia c i, 1 7 1 8 - 1 739, U n d o c u m e n t c a r to g r a fic , în „Arhivele Olteniei”, nr. 12, (1924), pag. 111 - 118)
În harta menţionată, printre satele părăsite de locuitori din cauza apăsării cizmei grele a ocupanţilor, se
406
număra şi un B ă b e n i, fără alte precizări. Nu putem avea certitudinea că este vorba despre Băbenii de pe
Bistriţa sau despre localitatea omonimă de pe Olteţu.
M e m o r iile g e n e r a lu lu i v o n B a u e r, apărute în anul 1778, reprezintă o lucrare de referinţă pentru istoria
judeţului nostru, întrucât în ele apar menţionate nu numai această unitate administrativ-teritorială - Judeţul
W u ltz a , dar şi aşezările care intrau în alcătuirea ei. Printre localităţile care apar în vestitele M e m o r ii, este
menţionat şi satul Băbeni, însă cel de „pe Olteţul (K arad ja, 1924, 307). Judecând după „compania” în care
se află denumirea satului, s-ar părea că este vorba despre Băbenii din sudul judeţului („- pe Olteţ”). Îi
acordăm, totuşi, atenţia cuvenită, având în vedere faptul că, aşa cum rezultă din documentele timpului,
membrii neamului Băbeanu au stăpânit proprietăţi atât pe Bistriţa, cât şi pe Olteţu.
În anul 1831, s-a organizat catagrafierea satelor din Ţara Românească şi Moldova. Scopul iniţiativei
autorităţilor era unul de natură fiscală, acţiunea fiind efectuată în vederea stabilirii impozitelor. Catagrafia
alcătuită cu această ocazie stabileşte şi categoriile de sate (moşii): moşneneşti/moşteneşti (sate locuite de
moşneni/moşteni) şi mixte (moşneneşti - boiereşti; moşneneşti - mănăstireşti; moşneneşti - boiereşti -
mănăstireşti).
Din catagrafie, reiese că judeţele se împărţeau în p lă ş i şi p la iu r i, conduse de subocârmuitor
(Catagrafia 1831, 1999, 29-39). Din plasa Otăsăului de Jos, făcea parte, printre altele, „Băbeni - moşie (. . .)
a m-rii Bistriţa şi a casei postelnicului Gheorghe Bonciul, iar moşia Râioasa - a m-rii Dintr-un-Lemn”
(Ibidem, 30). La data respectivă, în localitate, trăiau 235 fam., cu 60 „feciori de muncă” (Ibidem).
I n d ic e le c o m u n e lo r R o m â n ie i d u p ă n o u a o r g a n iz a r e a L e g ii c o m u n a le , dată în a p r. 1 8 6 4 ş i p u b lic a tă
în 1 8 6 5 , cuprinde 33 judeţe, 62 oraşe (comune urbane) şi 3018 comune rurale, împărţite în 164 plăşi (din
care 14 plaiuri). În A n e x a la lege, este dată şi componenţa J u d e ţu lu i V â lcea , pe plase, comune şi sate.
Comuna rurală B ă b e n i făcea parte din Plassa O tăşău (sic!) şi era alcătuită din 261 familii (cu 286 de case),
care locuiau în satele Băbeni, şi Valea-Mare. La rubrica „Numirea ce mai au aceste cătune din vechime), sunt
trecute Băbeni-Români şi Ungureni (Indicele comunelor 1864, 1865, 94).
L e g e a c o m u n a lă din 1864 prevedea un termen de trei ani de întrunire sau destrunire a satelor şi a
comunelor rurale şi urbane nou închegate. După întrunirile făcute şi recunoscute oficial, la împlinirea
termenului de trei ani, care după dispoziţiile domneşti a expirat la 31 oct. 1867, unele sate au înaintat cereri
de întrunire cu comunele vecine şi altele - de destrunire, din cauză că nu-şi puteau susţine cheltuielile
administrative proprii, sau nu le convenea forma de organizare. În virtutea acelei clauze a legii menţionate, a
fost declarată (şi acceptată) dezlipirea cătunului Băbeni-Ungureni, de Băbeni-Români. Prevederea a devenit
aplicabilă prin L e g e a c o m u n a lă d in m a r tie 1 8 7 4 , iar în urma promulgării acesteia, în I n d ic e le c o m u n e lo r p e
p e r io d u l d e c in c i a n i 1 8 7 6 -1 8 8 4 (156-162). În actul normativ menţionat, plasa O tăşeu (sic!) cuprindea,
printre altele, comuna B ă b e n i, alcătuită din satele: Băbeni-Români, Băbeni-Ungureni (reşedinţă de comună),
Ciorăşti, Şirineasa, Slăviteşti şi Valea-Mare.
La 1 noiembrie 1892, a fost promulgat un nou act normativ - L e g e a p e n tr u fi x a r e a c ir c u m s c r iţiilo r
a d m in is tr a tiv e . Conform acesteia, judeţul Vâlcea s-a împărţit în 10 plăşi, care aveau în alcătuirea lor
4 comune urbane şi 162 comune rurale, în al căror cuprins intrau 448 cătune, respectiv - 3 oraşe
(A lessandrescu, 1893, 471-488). Pe la 1890, comuna Băbeni aparţinea de plasa Oltu de Sus şi număra „1400
loc. (. . .) în care intră şi 20 familii de ţigani”; făcea parte din plasa Oltu-de-Sus şi era alcătuită din satele:
B ă b e n i-U n g u r e n i, B ă b e n i-R o m â n i, V a le a M a r e , R â io a s a şi B o n c iu (Ibidem, 17-18).
P r im u l r e c e n s ă m â n t a l p o p u la ţie i, organizat după toate exigenţele timpului, s-a efectuat în a n u l 1 8 9 9
(R e c e n s ă m â n tu l g e n e r a l a l p o p u la ţie i d in R o m â n ia , Bucureşti, 1899, pag. 452 - 456. Conform datelor
recensământului, comuna Băbeni făcea parte din plasa Ocolu-Otăsău şi era alcătuită din 6 cătune, cu un
număr total de 1660 de locuitori (Recensământul, 1899, 452).
Prin L e g e a d in 1 9 0 8 privind M o d ific a r e a le g ii d e o r g a n iz a r e a c o m u n e lo r r u r a le (DJVAN, P J V ,
dosar nr. 179/1908, f. 117-121), publicată în “Monitorul Oficial” nr. 22 din 29 apr. 1908, judeţul Vâlcea era
împărţit în 18 plase. Una dintre acestea se numea Bistriţa şi cuprindea comunele: B ă b e n i-B is tr iţa (reşedinţa
plasei), Dăeşti, Frânceşti, Mănăstireni, Şirineasa, Mihăeşti şi Marcea. În premieră, localitatea apare însoţită
de determinantul B is tr iţa (pentru a o deosebi de comuna omonimă - B ă b e n i de Olteţu) şi avea 2193 locuitori,
din care 1041 bărbaţi şi 1152 femei. (Situaţiunea Vâlcea 1908, 1908, 5).
În baza art. 380 din L e g e a p e n tr u u n ific a r e a a d m in is tr a tiv ă (în „Monitorul Oficial” nr. 283 din 22 dec.
1925, pag. 109-116.), promulgată prin D e c r e tu l r e g a l nr. 1 9 7 2 /1 4 iu n ie 1 9 2 5 - publicat în „Monitorul
Oficial” nr. 128/14 iunie 1925, cu modificările care i s-au adus prin Decretul regal nr. 3832/21 dec.1925 şi
publicat în „Monitorul Oficial” nr. 283/22 dec. 1925, dintre cele 9 plăşi care intrau în alcătuirea judeţului,

407
cea de a 8-a se numea O ltu şi cuprindea, printre altele, comuna Băbeni-Bistriţa. Prin legea menţionată,
aceasta era compusă din satele Bonciu-Râioasa, Români, Ungureni (reşedinţa comunei) şi Valea Mare.
Legea pentru Organizarea Administraţiunii Locale, promulgată prin Decret Regal nr. 2712/29 iulie
1929 („Monitorul Oficial” nr. 170, Partea I, din 3 aug. 1929), cu modificările ulterioare, aducea, printre alte
noutăţi de ordin administrativ - limitarea plăşilor la 5 etc. - , introducerea noţiunilor (şi realităţilor) de
„comune rurale de centru” şi „comune rurale m ici” (în număr de 145). Printre cele 18 comune rurale de
centru, se număra şi Băbeni-Bistriţa, alături de Mihăeşti, Dăeşti, Şirineasa ş.a.
Dovadă a realităţii că Băbenii erau o aşezare importantă a judeţului, este faptul că la Recensământul
din 25 ian. 1948, aşa cum rezultă din Tabelul de comunele şi plăşile din Judeţul Vâlcea (DJVAN. Vâlcea,
Fondul Prefectura Judeţului Vâlcea, dos. nr. 15 / 1948), comuna Băbeni-Bistriţa era din nou reşedinţa plăşii
omonime, având în componenţa ei 14 comune.
Legea nr. 5 /1950, publicată în Buletinul Oficial nr. 77 din 8 sept. 1950, aducea schimbări esenţiale în
împărţirea administrativ-teritorială a judeţului, introducând - după modelul sovietic - regiunile şi raioanele.
Ca efect al acestei noi împărţiri, V Â LCEA devenea regiune, având în componenţa sa 6 raioane, cu
reşedinţele acestora, şi un oraş de subordonare regională (dar, în acelaşi timp, şi raională): Râmnicu-Vâlcea.
Unul dintre raioane se numea Râm nicu-V âlcea, având reşedinţa în oraşul RÂMNICU-VÂLCEA, şi
cuprindea, printre alte localităţi, comuna BĂBENI BISTRIŢA. Aceasta, la rândul ei, era alcătuită din satele:
Bonciu, Capul Dealului, Români, Tătărani, Ungureni (reşedinţa comunei) şi Valea Mare.
Decretul 331 din 27 sept. 1952 , privind modificarea Legii nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ -
economică a teritoriului R.P. Române, a adus modificări majore în împărţirea administrativ - economică a
ţării. Numărul regiunilor s-a redus la 18, iar cel al raioanelor a ajuns la 192 (Indicatorul Alfabetic al
Localităţilor din R.P.Română, Bucureşti, Ed. de Stat pentru Literatură, Ştiinţă, 1954). Regiunea Vâlcea a fost
desfiinţată, componenţa acesteia fiind atribuită regiunilor Piteşti (Raioanele: Băbeni-Bistriţa, Drăgăşani,
Horezu, Loviştea, Râmnicu Vâlcea) şi Craiova (Raionul Bălceşti, cu denumirea de Raionul Olteţu). Raionul
Lădeşti a fost desfiinţat. Localitatea Băbeni va „avansa”, deci, la un nou statut administrativ - acela de
reşedinţă de raion, căruia îi va da şi numele.
În urma promulgării Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului R. S. România
(Legea nr. 2 din 16 febr. 1968, Buletinul Oficial al M.A.N. nr. 17 / 17 febr. 1968), şi a modificărilor făcute
acesteia între febr. - mai 1968, s-a revenit la vechea formă de organizare administrativ-teritorială: împărţirea
pe judeţe şi, în cadrul acestora, pe municipii, oraşe şi comune. Conform noii legi, comuna Băbeni era
alcătuită din satele Băbeni, Bonciu, Capu Dealului, Pădureţu, Români, Tătărani şi Valea Mare.
Prin Legea pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului R. P. Române din 22-24 dec.
1960, odată cu Brezoi şi Râureni, comuna Băbeni-Bistriţa era inclusă în mediul urban. Declararea sa ca oraş
se va produce, însă, abia după o jumătate de secol: Legea nr. 429 din 27 iunie 2002 (M .O. 497/ 2002), emisă
şi adoptată de Parlamentul României, prevede la art.: „Comuna Băbeni, judeţul Vâlcea, se declară oraş.
Satele Bonciu, Capu Dealului, Pădureţu, Români, Tătărani şi Valea Mare aparţin oraşului Băbeni”.
Iată, aşadar, cum un sat cu frumoase tradiţii şi cu oameni vrednici - între care Ungurenii şi-au adus o
importantă contribuţie - a parcurs, de-a lungul a mai multor secole de dezvoltare istorică nu lipsită de
sinuozităţi şi evenimente învolburate, drumul lent, dar sigur, de la o modestă aşezare, la oraşul de astăzi.

3. T O P O N IM IA E S E N Ţ IA L Ă (M A J O R Ă )
Istoricii problemei au fost de acord cu faptul că de-a lungul istoriei, localitatea a avut şi are legături
culturale şi economice cu Mărginimea Sibiului, cu Ţara Loviştei şi Oltenia Subcarpatică. Cu Ţara Moţilor şi
Munţii Apuseni, legăturile au fost mai slabe sau au lipsit cu totul. Poate doar ciobanii, în transhumanţa lor
milenară, să fi trecut pe acolo!
În mod evident, denumirea aşezării Băbeni este un nume colectiv provenind de la n. fam. Băbeanu.
Boieri - proprietari cu acest nume sunt menţionaţi în documente relativ târziu; această lacună documentară
nu dovedeşte, însă, faptul că numele de persoană nu va fi existat şi mai înainte, el fiind inclus, aşa cum se
poate constata, chiar în unele forme grafice sub care apare atestată localitatea de-a lungul timpului. Între
1491 şi 1862, aşezarea apare sub numele de Băbeni şi în variantele: Băbenii (1642), Bobenii, Băbe(n) (1616),
Băbene (1620), Băbea(n) (1642-1645), Hotarul Băbenilor r. (1676), „Hotarul în lungul moşiei Băbenilor”
(1838-1853), Săliştea Băbenilor r. (1682), Hotarul Bobenilor (1766), Bobeni r. (1785-1795), Babeni cr.
(1853), (1853-1858), Boben (1722), Bobeny (1790), Bobaeny (1790), Bobany, Bebany (1796), Bobany
(1817), Babeni (1837-1864) (DTRO, 1993, 274). Între 1886-1898, comuna se numea Băbenii (sau Râioasa),

408
în paralel cu . . . Băbani). Este înregistrat ca sat în plasa Otăsăului. A făcut parte din comunele Băbeni (1861­
1896) şi Băbeni-Bistriţa (1906-1932). Între 1932-1968, Băbeni-Ungureni (prin contopire cu satul Ungureni).
La împărţirea administrativă din 1968, se revine la numele de Băbeni. Într-un document din 1785, se spune
„Bobenii ... este sat şi de români şi este alt sat, de ungureni...”
Formele cu grafia Bobeni par a fi fost formate prin etimologie populară, datorită asocierii cu vocabula
„bob”. De unde provine, la rândul său, numele familial Băbeanu, aceasta constituie o altă problemă;
cercetătorul Ion Soare consideră că el ar putea avea la origine unul din multele toponime existente în judeţul
vecin - Gorj, purtând numele Baba, care denumesc un deal, un pârâu, un munte şi o pădure; o persoană
provenind din zona respectivă, s-ar fi putut numi (cel puţin formal!), într-un timp nedeterminat, B ăbeanu
(Soare, 1985, 181).
În toate documentele referitoare la satul Băbeni, de la prima atestare documentară - cea din 16 martie
1491, când Barbu, banul Craiovei, donează mânăstirii Bistriţa satul de hotar Băbeni, şi până la cele de la
ultima împărţire administrativă din 1968, localitatea Băbeni este prezentată ca un punct de hotar, de legătură,
aflat la confluenţa râurilor Bistriţa, Topolog, Luncavăţ şi Olt.
Numele de Băbeni este un nume de grup, băbeni(i) sunt oamenii de pe hotar, de pe sălişte, aşa cum
denumirea neoficială a satului Ungureni vine tot de la grup, ungurenii (ciobanii din Mărginimea Sibiului -
hotarul dintre Austro-Ungaria şi Ţara Românească). Comuna a făcut parte din plasele Otăsău, Ocolul Otăsău
(până în 1908), Bistriţa (1908-1912), Oltu (1912-1926), Cozia (1927-1931), Horezu (1932-1940) şi Băbeni
(1941-1943).
Între 1941-1943, plasa Băbeni era formată din 67 sate, începând cu Arsanca şi terminând cu
Vulpuieşti15. Denumirile satelor apărţinătoare provin:
Bălteni este un nume colectiv provenind de la n. fam. Bălteanu, foarte frecvent şi în zilele noastre;
Bistriţa. Lingviştii sunt de acord în unanimitatea că acest nume (întâlnit şi în alte zone ale ţării) este de
origine slavă, având sensul de „râul/ apa repede” .
Bonciu , de la antroponimul nume de persoană Bonciu (boier); reamintim faptul că un Vasile Bonciu a
fost unul dintre fruntaşii unionişti de la 1859.
Denumirea satului Capu Dealului se referă, desigur, la forma de relief a în care se află situată aşezarea;
un lucru asemănător, se poate spune şi despre toponimul Guleraţi.
Focşa - pârâu care curge pe teritoriul oraşului. Denumirea este, evident, de origine antroponimică,
numele de familie Focşa fiind relativ frecvent în onomastica românească.
În ceea ce priveşte denumirea râului Olt, pe care se află oraşul, acceptarea etimologiei acesteia din
latinescul Alutus, este îngreunată de transformarea lui a în o, căci aceasta nu se poate explica prin legile
fonetice ale evoluţiei limbii române: a iniţial din latină (chiar neaccentuat) nu s-a transformat în o, în
niciunul dintre cuvintele româneşti cu etimoane latine. S-a încercat şi explicarea printr-un intermediar slav
(slavii îl pronunţă aproape identic); unii îl consideră ca aparţinând substratului traco-dacic, însă dovezile
concrete lipsesc (vezi, pentru amănunte, comentariul mai sus, în M unicipiul Râmnicu-Vâlcea, pag. 58).
Luncavăţ. Hidronimul provine de la v. sl. „aoHkaB't” (cit. „loncav”) - „şiret, viclean” + suf. ^ (-ăţ)
(Soare, 1985, 184);
Olteni. Satul era aşezat la vărsarea râului Bistriţa în Olt. Fiind situat în mijlocul Fermei legumicole
care tocmai se înfiinţase în lunca menţionată, după 1970, localitatea a fost desfiinţatş din ordinul (verbal) al
fostului şef al Inspectoratului de Poliţie Vâlcea; în afară de faptul că aşezarea era mică (de fapt, un cătun cu
circa 15 familii), printre principalele motivaţii ale măsurii luate, au fost acelea că se fura masiv din recoltele
şi averea fermei, iar localitatea era depărtată de linia electrică, precum şi de alte instituţii ale comunei. Pe de
altă parte, cătunul era ameninţat anual de revărsările pârâului Focşa, deplasările oamenilor fiind îngreunate
de noroaiele apărute cu aceste ocazii.
Pădureţu poate avea două explicaţii: una antroponimic-eponimă - de la n. fam. P ă d u reţu , existent în
zonă, iar cealaltă - de la cadrul natural existent, sensul fiind acela de „sat existent în interiorul unei păduri
(„Pădurea Zmeoaica”);
Fostul sat Râioasa , a cărui denumire (păstrată - neoficial - şi în prezent) provine de la balta cu acelaşi
nume (populată de broaşte râioase). Anterior, aşezarea s-a numit Carada, de la moşia omonimă a
cunoscutului om politic. La înfiinţarea fostului raion Băbeni-Bistriţa, satului i s-a dat denumirea de Valea
Mare II, pentru ca la reorganizarea pe judeţe (1968), aşezarea să fie inclusă în satul Valea Mare (fostă Valea
Mare I).
Români, anterior - numit şi Rumâni, provine de la etnonimul „român” („rumân”) şi a fost atribuită
pentru a-i deosebi pe locuitorii săi, de „ungureni” .
409
 Tătărani este un nume colectiv de la n. fam. Tătăranu (cu var. T ătărean u ), familie care a trăit în zonă
până la Al Doilea Război Mondial. Până în anul 1950, când a fost efectuată (după „modelul” sovietic) n oua
reformă administrativă, cu împărţirea ţării în regiuni şi raioane, satul s-a numit Bălteni.
Topolog. Forma iniţială a hidronimului a fost Topolov - cuvânt slav cu sensul „de plop”, „cu plopi”,
„al plopilor” (<v. sl. „topol” - „plop”). (Iordan, 1963, 581; Soare, 1985, 186).
Ungureni. La început, numele neoficial al satului era acela de Băbeni-Ungureni; începând cu anul
1896, el s-a numit Ungureni, până în anul 1968, când şi-a schimbat numele în Băbeni (DTRO, 1993, 275).
Denumirea provine de la forma de plural a lui „ungurean” şi reflectă o realitate istorică: emigrările românilor
din Transilvania, începând din secolul al XIII-lea (după Ştefan Meteş); în cazul Băbenilor - Ungureni,
migraţia s-a produs în valuri, începând cu anul 1760.
Toponimul Valea Mare are la origine denumirea apei şi valea cu acelaşi nume.

S C APAVIL SA, aflată în vechea clădire a Primăriei

N oul sediu al Primăriei oraşului Băbeni

410
 Cap. IV - VIAŢA ECONOMICĂ

1. ÎN C E P U T U R I
V ia ţa e c o n o m ic ă a p u ls a t p e a c tu a lu l te rito riu al o ra ş u lu i B ă b e n i d in c e le m a i v e c h i tim p u ri. C o n fo rm
a p re c ie rii m o n o g r a f is tu lu i D u m itr u B u to e s c u , „ A c e s te a ş e z ă ri d e la g u rile B is triţe i şi L u n c a v ă ţu lu i su n t
fo a rte v e c h i, p o a te m a i v e c h i d e c â t a ş e z a r e a D a c ilo r, d a r a c e s te a ş e z ă ri v e c h i a u f o s t d is tru s e d e n ă v ă lito rii
a s ia tic i în d ru m u l lo r sp re c e n tru l E u ro p e i” (Butoescu, 1955, 1) . A u to ru l m e n ţio n a t n e e x p lic ă c u m s-a
în f ir ip a t v ia ţa e c o n o m ic ă în a c e a s tă p a rte a v ă ii O ltu lu i: „ T e re n u l u n d e se a f lă a s tă z i sa tu l d e re ş e d in ţă
U n g u re n i şi sa tu l R o m â n i, e r a a c o p e rit d e p ă d u r i s e c u la re şi în d o su l a c e s to r p ă d u ri, p e lâ n g ă p ă d u r e a
Ş irin e a sa , a z i „ V a le a Î m p ă r a tu lu i” , e r a a ş e z a t sa tu l B ă b e n i, a z i sa tu l R o m â n i; la re v ă rs a re a râ u lu i B is tr iţa în
O lt şi a râ u lu i L u n c a v ă ţ a (u ) f o s t a ş e z ă ri s tră v e c h i d e sa te , p o a te s ă fi f o s t c h ia r în tă rite p e n tru p a z a a c e s to r
d o u ă v ă i, c a re p ro b a b il e ra u c e le m a i p o p u la te , fiin d c ă a m â n d o u ă f o rm a u d ru m u l d e le g ă tu r ă în tr e S e rb ia şi
Ţ a r a R o m â n e a s c ă , a ş a c ă în lo c u l a c e s to r a ş e z ă ri, d e m u lte o ri d is tru s e , se a f lă a s tă z i la g u r a B is triţe i sa tu l
C a p u l D e a lu lu i ( a ş e z a t p e v e c h iu l d ru m al să rii d e la O c n e le M a ri şi al tâ rg u lu i d in s p re H o re z u sp re
S lă v ite şti, su b l. n ., N . B .), fiin d c ă râ u l B is tr iţa îş i a v e a c u rs u l p e lâ n g ă sa tu l U n g u re n i (a z i, re g u la riz a t),
re v ă rs â n d u -s e a p ro a p e p e to a tă m o ş ia , la e s t d e ş o s e a u a n a ţio n a lă (D N 6 4 , C a le a lu i T ra ia n , n .n ., N .B .) p â n ă
la r e v ă rs a re a în O lt; râ u l L u n c a v ă ţ, d u p ă ie ş ir e a d in v a le a sa , m e r g e a la e s tu l sa tu lu i S lă v ite ş ti, p e su b d e a l,
p â n ă în d re p tu l P rim ă rie i C o m u n e i M a rc e a , u n d e se v ă r s a în râ u l O lt, ia r o a ş e z a re o m e n e a s c ă la g u r a v ă ii, a r
fi fo s t p e te re n u l sa tu lu i V a le a M a r e ” (Ib id e m ).
C o m e rţu l c u sa re , le m n e şi a lte p ro d u s e a în tr e ţin u t v ia ţa e c o n o m ic ă a a ş e z ă rii şi a z o n e i B ă b e n i, d in
v r e m u r i im e m o ria le şi p â n ă a s tă z i. U n e le a ş e z ă ri o m e n e ş ti d e p e r a z a c o m u n e i, v o r fi f o s t d is tru s e d in c a u z a
n ă v ă lir ilo r a lto r n e a m u ri. O p a rte d in tre lo c a ln ic i se v o r fi m u ta t în sp a te le fo s te i p ă d u ri B ra ia , fo rm â n d sa tu l-
c ă tu n B o n c iu , ia r o a ltă p a rte s - a c o n to p it c u s a tu l B ă b e n i, a d ic ă sa tu l R o m â n i d e a s tă z i. S e p o a te p re s u p u n e ,
c u d e s tu le te m e iu ri, c ă a c tiv ita te a e c o n o m ic ă d in z o n ă a f o s t n e în tre ru p tă .

2. E V U L M E D IU

B o g a ta im a g in a ţie a c e r c e tă to ru lu i D u m itr u B u to e s c u r e c o n s titu ie m o d u l c u m se v a fi p ro d u s f o rm a re a

s a tu lu i U n g u ren i: d u p ă 1 765, „ v re o 2 0 d e fa m ilii (d e jin a r i m ă rg in e n i, su b l. n ., N .B .) v in p e O lt în su s (d u p ă
c e p r ib e g is e r ă p r in îm p r e ju rim ile C ra io v e i, su b l.n ., N .B .), c e r o s p ita lita te la e g u m e n u l M ă n ă s tirii H o re z u ,
p r o p rie ta ra m o ş ie i B ă b e n i, c a re în c u v iin ţe a z ă a ş e z a r e a lo r în lo c a lita te , u n d e a u fă c u t c a s e le şi g o s p o d ă ria d in
le m n e le a fla te p e te r e n ” ( Ib id e m ). D u p ă a c e e a , a u m ig r a t a ic i în v a lu ri su c c e siv e . V e n ir e a u n g u r e n ilo r în
B ă b e n i, a în s e m n a t o m a n ă c e r e a s c ă p e n tru z o n a O lte n ie i S u b c a rp a tic e . V ia ţa e c o n o m ic ă a f ă c u t u n s a lt
c a lita tiv , a in tr a t în tr - u n ritm a r d e le n e s c (. . .). E i s in g u ri a u tr a s a t s a tu l d u p ă m o d e lu l s a te lo r d e m u n te d in
T ra n s ilv a n ia , c u stră z i c â t d e m u lte , p ă tra ţii d e c a se c u g ră d in i, d u p ă c a re v e n e a al d o ile a r â n d d e g ră d in i.
A s tă z i, te re n u l e ste o c u p a t n u m a i d e c a se , u r m â n d a se d e s c h id e n o i s tră z i, c a s e le s u n t m a ri, m a i to a te
s p a ţio a s e , c u g o s p o d ă rii fo a rte b u n e ” (I b id e m , 2 ).
O d a tă c u v e n ire a u n g u re n ilo r, a f o s t r e la n s a tă v ia ţa e c o n o m ic ă d in a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al
X V III-le a , p ra g u l a c e s te ia c o n s titu in d u -l d iv iz iu n e a m u n c ii: u n g u re n ii p r o d u c e a u lâ n ă , b râ n z ă , la p te , p ie i şi
c a rn e , p e c a re n u le m a i fo lo s e a u - p re c u m „ r u m â n ii” - n u m a i p e n tru su b e x is te n ţă , c ă c i ei a v e a u s u rp lu s. A u
d e s c h is c a le a c o m e rţu lu i şi a u în f iin ţa t tâ rg u r ile d e la S lă v ite ş ti şi d e la B ă b e n i, lâ n g ă p o d u l B is triţe i, sp re
T ă tă ra n i, la in te rs e c ţiile : G a lic e a - Ş ir in e a s a -I o n e ş ti- M a r c e a , M ih ă e ş ti- M ă g u r a - T ă tă ra n i- M u n te n i-S e v e s tr e n i-
C re m e n a ri şi S to ln ic e n i-O c n e le M a ri (a l d o ile a tâ rg ) , p e n tru a ţin e le g ă tu r a c u T â rg u l R â u re n i.
L a r â n d u l lo r, a u to h to n ii p r o d u c e a u c h e re s te a . A u în f iin ţa t sa u a u m o d e rn iz a t m o rile . E x is tă la B ă b e n i,
u n ic în a c e a s tă z o n ă , u n Ia z al M o r ilo r şi jo a g ă r e lo r d e a p ă . P ă d u re ţe n ii e ra u o a m e n ii p ă d u rilo r. L u c ra u cu
c a re le şi b o ii la p ă d u ri, fă c â n d a p r o v iz io n a r e a z o n e i. R o m â n ii e ra u îm p ă r ţiţi în d o u ă : c ă tu n e le P a p o e ş ti şi
G ro z e ş ti lu c ra u la p ă d u re , ia r „ P e s te V a le ” , fă c e a u a g r ic u ltu r ă p e P la to u l B ra ia . U n g u re n ii a u c u m p ă r a t
p ă m â n tu r i în lu n c a O ltu lu i şi B is triţe i, p ă m â n t p e c a re -l lu c ra u t o t c u a ju to ru l „ ru m â n ilo r ” , p e b a n i sa u
p ro d u s e . V ă lim ă re n ii m u n c e a u p e m o ş iile b o ie re ş ti - C a ra d a , L a h o v a ri şi S lă v ite ş ti, ia r b ă lte n ii se o c u p a u c u
g r ă d in ă ritu l. E i d e s c h id şi p rim u l h a n - p o p a s p r in T ă tă re a n u . În to a te sa te le , a p a r p r o p rie ta rii d e m o ri: V a le a
M a re - M o a ra lu i G h e rz a n ; R o m â n i - M o a ra N e d ii; T ă tă ra n i - M o a ra lu i S p e ria tu ; U n g u re n i: M o a ra lu i
411
Popescu, Moara lui Neamţu, Moara lui Comănescu - un întreg iaz al Morilor (pârâuri şi devieri ale Bistriţei),
iar în Valea Mare exista şi un darac de lână. Ungurenii păstrau o legătură permanentă cu locuitorii din
M ărginimea Sibiului. Acolo tăbăceau pieile şi prelucrau lâna pentru dimie şi aba, pentru covoare şi cioltare,
produse pe care le vindeau în toate satele, inclusiv rudarilor urcaţi şi ei „cu pluta” pe Olt şi stabiliţi între
Galicea şi Valea Mare, într-un Ostrov din Balta Cărămizii. Aceştia din urmă contribuiau şi ei la diviziunea
muncii, producând cele necesare gospodăriilor: mese şi scaune joase ţărăneşti, albii, troace, fuse. Alţii erau
aurari sau cărămidari. În Băbeni, în cătunul Ţigănie, spre Frânceşti se pripăşiseră potcovarii, fierarii şi
lăutarii, iar în centru - cojocarii, croitorii, frizerii, tâmplarii, nelipsiţii cârciumari şi negustori: Dănuleţ - în
piaţă, Bebeşeii - pe Calea lui Traian, Polifronie - la gară, Saim - în Valea Mare, Sâvu - în Români, Tomeştii -
lângă primărie.

3. E P O C A M O D E R N Ă
Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, satul Băbeni era, cum scrie Butoescu, „bine format”, din moment
ce, la scurt timp după Unirea din 1859, îl primea de două ori în vizită pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza
(1859, 1863), iar în perioada interbelică, fostul prim-ministru I. Gh. Duca era nelipsit din casa primarului Ion
Comănescu, fiul cel mare al lui Adam Comănescu, cel care a fost primar în timpul Primului Război Mondial.
Un alt fiu mai mic - Adămuţu Comănescu, tatăl lui Bebe Comănescu, va funcţiona şi el ca primar, sub Carol
al II - lea..
Pe la începutul deceniului X al secolului al XIX.lea, lucrările de specialitate ale timpului ne informau
că vechii locuitori de aici se ocupau cu agricultura, în timp ce „cei din Băbeni-Ungureni se ocupă cu
creşterea oilor, având mai fiecare locuitor câte un ciopor de oi, de la care obţin brânză şi lână, cu care fac
comerţ” (A lessandrescu, 1893, 18)
Prin împroprietăririle făcute de-a lungul timpului, viaţa economică din Băbeni a cunoscut schimbări în
bine. Prin legea agrară din 1864, s-au împroprietărit locuitorii satelor: Ungureni, Români, Bonciu, Râioasa,
Valea Mare, Capul Dealului şi Bălteni, zis Tătărani. reamintim că prin Legea comunală din 1864, va lua
fiinţă comuna Băbeni-Bistriţa, dar fără satele Tătărani şi Capul Dealului, care fuseseră trecute la Mihăeşti.
Au fost împroprietăriţi prin legea lui Cuza, 185 locuitori; pe moşia Băbeni-Bistriţa. Li s-au dat 742 ha
pământ, iar 105 locuitori au cumpărat cealaltă parte din moşie care s-a vândut în loturi. Produsele de Băbeni,
inclusiv cele meşteşugăreşti, se desfăceau şi erau foarte căutate în bâlciul de la Râureni (Ibidem).
La 1881, s-a făcut o altă împroprietărire, în loturi de 5 ha la însurăţei, cei tineri care nu erau clăcaşi,
circa 250 ha din Ungureni şi Români, fără Valea Mare, iar în 1895 - a treia împroprietărire, dându-se loturi
de 5 ha - circa 500 ha, numai pentru satele: Ungureni, Români, puţini din Bonciu şi niciunul din Valea Mare,
Români şi Râioasa. Împroprietăririle s-au făcut din moşia satului, luată de la mânăstiri, prin Legea
secularizării. Reformele iniţiate de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza în domeniul economic, vor fi
continuate de către regele Carol I şi apoi de către Ferdinand.
Înfiinţarea, tot în 1864, a Plasei Otăsău, cu reşedinţa în Băbeni, a dus la intensificarea diviziunii
muncii şi la înflorirea vieţii economice prin înfiinţarea unor instituţii: Jandarmeria călare cu secţie la Băbeni
(1894), Compania de Dorobanţi, teritorială (1894), Ocolul silvic (1890), Judecătoria (1908): „ în fine vedem
toate autorităţile în Băbeni, dar nu era pe placul celor din Rm. Vâlcea - credea băbenarul Butoescu prin anii
’50 - , pentru că Băbenii aveau deschidere mai largă, bancă mai mare şi era susţinut de Districtul Olteţ”
(Butoescu, 1955, 7).
Un rol important în economia locuitorilor, l-au avut cooperativele săteşti şi Banca Populară „Băbeni”.
Înfiinţată „după 1 iulie 1904” (Anuarul băncilor 1904, 1904, 1452), aceasta era pe locul doi în judeţ, după
Bătăşani şi Cerna, din 64 localităţi, şi deţinea un activ de 49616, 65 lei (Anuarul băncilor 1907, 1907, 216).
Avea un capital social de 4089,50 lei, dădea şi dividende (349 lei), dobânda era de 5,35 lei, iar fondul de
rezervă - 185,20 lei. Cel mai important lucru: avea prevăzut şi un fond cultural de 40 lei! În 1907, banca avea
98 acţionari (85 plugari, 2 comercianţi, 1 meseriaş, 3 funcţionari, 3 proprietari, 1 preot şi 3 învăţători), iar în
1908 - 115 acţionari, 4 proprietari, 1 comerciant (Leon Georgescu) şi 105 plugari (Situaţiunea, 1898, 9). În
1909, unitatea avea 135 acţionari; activul şi pasivul crescuseră, încât conducătorii ei îşi permiteau să aloce
490 lei pentru mobilier şi 70,40 le - fond cultural. În 1910, erau înregistraţi 150 membri, din care 138 -
plugari, iar în 1911 - 180 membri, din care 176 - plugari, doi comercianţi, un preot şi un învăţător.
În pragul războiului balcanic, câţiva se retrăseseră, în 1912 rămânând doar 153 de membri: 141
plugari, 4 comercianţi, 4 proprietari, 3 funcţionari şi 1 învăţător. (Anuarul băncilor 1907, 1907, 216).

412
 4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă

a) P e r io a d a in te rb e lic ă
În aceşti ani, autorităţile judeţene şi comunale au acordat o atenţie sporită îngrijirii drumurilor, în
special - a porţiunii din localitate care face parte din DN Corabia-Râmnicu-Vâlcea-Sibiu, inclusiv a podului
peste râul Bistriţa, precum şi repararea altor poduri şi podeţe de pe raza localităţii (Băcescu, 1937; 55, 63).
În vederea dezvoltării zootehniei, s-a construit şi aici un grajd comunal, cu subvenţii de la Camera
Agricolă Vâlcea şi de la Eforia de Păşuni (Ibidem, 72).
La Reforma agrară din 1920-1922, a fost împroprietărit tineretul din Băbeni, M arcea şi Şirineasa,
niciunul din Valea Mare, iar la Reforma agrară din martie 1945, a fost expropriată moşia Lahovari.
Reamintim faptul că în anul 1950, satele Tătărani şi Capul Dealului au revenit la comuna Mihăeşti, însă din
punct de vedere al legăturilor feroviare, de transport, şcoală şi biserică, aparţineau tot de Băbeni.
Din cercetarea A n u a r u lu i B ă n c ilo r P o p u la r e şi F e d e r a le pe anul 1919, se pot desprinde câteva
concluzii: deşi Băbenii fuseseră loviţi de vicisitudinile războiului, precum întreaga României, activul şi
pasivul băncii era de 7642,23 lei, numărul membrilor se menţinuse la 134, profitul net era de 2380,10 lei, iar
fondul cultural crescuse la 134,05 lei. Cea mai mare energie, lucrătorii băncii o depuneau pentru înfrăţirea
claselor sociale şi pentru consolidarea economică a localităţii Băbeni-Bistriţa. Era o instituţie bancar-
cooperatistă de credit sătesc pivot pentru judeţ şi pentru România, bancă populară unitară şi omogenă.
Membrii cooperatori erau plugari şi ciobani. Banca lucra în aşa fel, încât nu promova niciun conflict între
muncă şi capital şi se preocupa de refacerea şi consolidarea avuţiei localităţii după război (Anuarul
Băncilor, 1919, 113).
M eşteşugurile. În prima jumătate a secolului al XX-lea, practicarea meşteşugurilor în judeţul Vâlcea,
era foarte răspândită, „de ordinul zecilor, în multe sate, constituind adevărate centre meşteşugăreşti. În
Băbeni (. . .), existau mai mult de (. . .) 50 de meşteşugari” (Artapopulară din Vâlcea, 1972, 13).
Şi au mai adus ungurenii din Transilvania, un dar nepreţuit: pe lângă lucrul bine făcut, membrii
comunităţii nu cunoşteau noţiunea şi termenul de „corupţie” ! Plugarii, meseriaşii, comercianţii, funcţionarii,
preoţii şi învăţătorii participau ca la o mare sărbătoare, la adunările generale ordinare şi extraordinare.
Registrele şi actele de portofoliu se ţineau cu regularitate. Cei din Consiliul de conducere îşi pregăteau în
mod conştiincios oamenii. Banca avea locaţie proprie. În cele din urmă, a fost desfiinţată de regimul
democrat - popular şi transformată în cinematograf. În prezent, s-au obţinut fonduri europene pentru redarea
ei în circuitul social-cultural al oraşului: un centru de asistenţă socială.

b ) V i a ţ a e c o n o m ic ă d u p ă c e l d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l
In d u stria. În anul 1950, se pun bazele primelor întreprinderi industriale. Prima este Fabrică de
cherestea, cunoscută sub denumirile: IPEIL, UIL, IF, UEIL, UFET şi acum - FOREST Cozia (Întreprinderea
pentru Exploatarea şi Industrializarea Lemnului; Unitatea de Exploatare şi Industrializare a Lemnului;
Unitatea Forestieră de Exploatare şi Transport). Astăzi, în urma privatizării ei, unitatea s-a restructurat,
secţiile Desfacere, Parchete, Lăzi, Buşteni, Cherestea, Tâmplărie, Hala gatere, Expediţie, M ecanică s-au
desfiinţat. Au mai rămas: Mic mobilier şi reprofilarea secţiei Hala gatere - circulare. Din 1700 muncitori, au
mai rămas 50-60.
În 1957, s-a înfiinţat Schela de Extracţie a Petrolului, care valorifică zăcămintele de petrol şi gaze
înmagazinate prin cele cinci parcuri de sonde, o staţie de dezbenzinare şi două secţii de compresoare. Ţiţeiul
este trimis la rafinării şi rezervele de gaze - la OLTCHIM Râmnicu-Vâlcea. Şi această unitate s-a restructurat
după 1989, iar cantina, ca şi în cazul întreprinderii forestiere, s-a desfiinţat. De asemenea, cluburile,
bibliotecile şi aproape toate serviciile (Aprovizionare, Desfacere, Protecţia muncii, Planificare, Contabilitare
s.a.). Câţiva salariaţi fac de toate. În prezent, schela funcţionează sub patronajul OMV Drăgăşani.
În 1979, în urma vizitei preşedintelui ţării - Nicolae Ceauşescu, s-a înfiinţat Uzina M ecanică Băbeni,
cunoscută sub denumirea generică de Uzina de armament, astăzi S.C. Uzina M ecanică SA, care a funcţionat
cu secţiile: Mecanică, Tehnică militară (Pirotehnie), Ambalaje, Atelier mecano-energetic, iar după 2004 - cu
secţiile: Mecanică, Tehnică, Tâmplărie şi Atelier cherestele.
Şi aici se resimt efectele „reformelor” de după 1989: restructurarea, desfiinţarea unor echipamente şi
secţii şi vinderea la fier vechi, până şi a căii ferate care făcea legătura uzinei cu gara Băbeni. O altă unitate
de mare importanţă în judeţ şi în Oltenia, este FNC BĂBENI, construită între anii 1975-1978 şi dată în

413
folosinţă la 15 iunie 1978. S-a mai numit FNC OLTCHIM S.A. BĂBENI. Astăzi, întreprinderea este
privatizată, dar primeşte în continuare cereale din Olt şi Teleorman, Dolj şi Vâlcea.
AVICOLA BĂBENI - a mai purtat numele de SC OLTCHIM AVICOLA SA (din 1995). A fost
înfiinţată în 1982, având ca obiect de activitate creşterea puilor de carne, posedând în acest scop ferme pentru
pui şi abator pentru tăierea păsărilor. Actualmente, se află privatizată, numărându-se printre unităţile
economice vâlcene profitabile.
O altă unitate economică inclusă în triunghiul FNC - AVICOLA - Complexul de îngrăşare a porcilor,
a fost ISCIP Băbeni. Această unitate de creştere şi îngrăşarea porcilor a fost înfiinţată în 1982 cu scopul
amintit. S-a aflat în conservare până în toamna anului 2011 când a fost retehnologizată şi populată la
capacitate. Acestea sunt unităţile mari ale oraşului agroindustrial Băbeni. În prezent, în Băbeni există peste
160 agenţi economici.
Ocolul Silvic Băbeni, subordonat direcţiei Silvice Râmnicu-Vâlcea, cu veche tradiţie şi cu mai multe
sectoare de producţie: Modova - râul Cernişoara; Dăieşti - Popeşti - râul Luncavăţ; Şirineasa, Otăsău;
Govora, a fost înfiinţat pe raza satului Băbeni -Ungureni, în anul 1885. Are două clădiri proprii. În cea veche
a funcţionat până în 1988. Actualul sediu se află pe Calea lui Traian. Gospodărirea fondului naţional -
pădurile, se întinde pe 13.000 ha. La Ioneşti, are şi pepinieră proprie (puieţi de gorun, plop, paltin, cireş,
frasin, stejar, salcâm etc) pentru judeţele Vâlcea, Olt, Sibiu, Gorj şi Mehedinţi.
Centrul de Colectare a Fructelor de Pădure Băbeni - unitate subordonată Ocolului Silvic din localitate,
a fost înfiinţat în anul 1974; exporta: mure, zmeură şi afine, în Germania şi Austria. Actualmente, centrul mai
dispune de nişte spaţii pentru împletituri din răchită şi de o secţie de sucuri din zmeură, pentru valorificare
internă. Are şi instalaţii pentru o fabrică de gheaţă;
Staţia de Petrol şi Gaze (PECO) Băbeni, s-a înfiinţat la începutul anilor ’40; în 1997, s-a construit
staţia de benzină-motorină; astăzi, aceasta s-a desfiinţat, pentru că şi secţiile de distribuire a buteliilor s-au
desfiinţat, ele distribuindu-se de către alţi agenţi economici.
Autobaza 3 Comerţ, astăzi S.C. COMTRANS Băbeni, înfiinţată în 1960, repară autobuze, camioane,
debranşează pe cele uzate. Firma posedă parc de maşini, ateliere proprii, strunguri, prese şi rampe; IAMC
Băbeni - înfiinţată în 1975 odată cu FNC Băbeni, s-a restructurat şi ea, deservind în continuare FNC.
AVICOLA Băbeni, prin asigurarea transportului; HATY SA - înfiinţată după 1995 - efectuează prelucrarea
brută a lemnului, producând cherestea şi semifabricate din lemn; DECO DESIGN S.A. - înfiinţată în 1996,
asigură intermedieri în comerţul cu material lemnos şi de construcţii, producând şi cherestea. Industria
morăritului şi panificaţiei este reprezentată de Moara de la Gherzan, Moara primăriei (în dezafectare) şi două
mori particulare. Mai există două brutării şi un laborator de patiserie.
Industria energetică este foarte bine reprezentată la nivelul oraşului Băbeni, prin Hidrocentrala de pe
Olt. Are unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din ţară, care s-a transformat într-un fel de deltă
interioară, în sensul că reprezintă una dintre cele mai mari rezervaţii piscicole şi ornitologice ale judeţului
Vâlcea, împreună cu Pescăria de la Băbeni-Tătărani.
Industria alimentară are secţii proprii de prelucrare şi desfacere a cărnii de pui şi a altor produse, fiind
grupată pe lângă AVICOLA şi ISCIP Băbeni, cea de panificaţie - la fostul Centru de desfacere şi fructe
pentru prelucrare de la Petrol, iar produsele de cofetărie - la unitatea de pe Calea lui Traian.
La fostul IMCC, funcţionează o secţie a unei firme franceze care construieşte case şi cabane ecologice,
atât pentru uz intern, cât şi pentru export.
În condiţiile de recesiune economică, oraşul Băbeni se menţine, fiind pe locul al doilea după
Municipiul Râmnicu-Vâlcea, în ceea ce priveşte producţia globală industrială;
A gricultura. Locuitorii din Băbeni s-au ocupat dintotdeauna cu agricultura şi creşterea anim alelor.
Până la 1864, cei din Valea Mare şi Bonciu erau clăcaşi pe moşiile boiereşti: Lahovari, Carada, Bonciu,
Slăviteşti, iar cei din Băbeni - Români munceau pe moşiile mănăstireşti (Bistriţa, Horezu, Dintr-un Lemn).
Pe lângă moşierii amintiţi, au apărut şi bogătaşii cu peste 25 ha: Comănescu şi Dănuleţ - în Băbeni-
Ungureni, Ion Popescu - în Băbeni-Români, Tătăranu - în Bălteni-Tătărani, Nică Vladu şi Leon Georgescu -
în cătunul La Deju şi în satele Râioasa şi Bonciu, Oromolu - în Valea Mare şi, nu în ultimul rând, Băbeanu..
Majoritatea populaţiei deţinea de la 0,25 ha (ce avea în jurul casei) până la 4-5 ha, mai ales după
împroprietăririle de la 1864, 1881, 1895, 1922. Locuitorii munceau pe moşiile amintite, inclusiv în arendă,
pământul era lucrat cu mijloace rudimentare şi după metode înapoiate. Se practica o agricultură de
subzistenţă. Şi sectorul zootehnic era slab; ungurenii mai plecau în transhumanţă, rasele de vite erau
inferioare.

414
 D u p ă sta tis tic ile d in 1928 (Anuarul, 1907, 216, 230) , s u p r a f a ţa a g r ic o lă e r a r e p a rtiz a tă a s tfe l p e sate:
B o n c iu - 61 h a , V a le a M a re - 2 3 6 h a , R o m â n i - 3 6 6 h a , ia r U n g u re n i - 1075 h a. S u p ra fa ţa to ta lă e r a d e 2 7 3 8
h a te re n a ra b il, 86 h a p ă d u re (c e a a u n g u re n ilo r, f iin d c u m p ă r a tă d e la b o ie ru l N ic ă V la d u ) şi 196 h a d e isla z
în B r a ia ( U n g u re n i), la S te jă re t (R o m â n i), în R o v in ă şi D e ju ( V a le a M a re ). S a te le C a p u D e a lu lu i şi T ă tă ra n i-
B ă lte n i-O lte n i a p a rţin e a u d e M ih ă ie ş ti.
Obştea Sătească a Oierilor din Băbeni a f o s t în f iin ţa tă c u c irc a u n se c o l în u rm ă , d e lo c u ito rii d in
U n g u re n i. Se ştie în m o d sig u r, c ă în tre a n ii 1 9 2 4 -1 9 2 6 , e i c u m p ă r a t m u n ţii d in C â in e n i. C o n fo rm tra d iţie i
o ra le , în 1936, r e p re z e n ta n tu l (şi fo n d a to ru l) a c e s te ia - D u m itru N a c e a a p a r tic ip a t şi a lu a t c u v â n tu l la
C o n g re s u l O ie rilo r de la S ib iu , u n d e îş i a v e a s e d iu l O b ş te a N a ţio n a lă a O ie rilo r, al c ă re i p r e ş e d in te d e o n o a re
e r a în s u ş i re g e le C a ro l al II-le a . În 1948, a u m a i f o s t p rim ite în o b ş te 13 fa m ilii d in C â in e n i, p e n tru a se
d im in u a s u p ra fe ţe le d e ţin u te , c a să n u fie n a ţio n a liz a te . O b ş te a f iin ţe a z ă şi a s tă z i, p r e ş e d in te le e i fiin d
P o m p iliu N a c e a - n e p o tu l lu i D u m itru . În p re z e n t, e a se a f lă în p ro c e s c u R O M S IL V A , p e n tru s ta b ilire a
h o ta re lo r. O b ş te a e s te a c tiv ă , p rim e ş te d e la s ta t s u b v e n ţiile le g a le şi p o s e d ă p ă ş u n i în M u n ţii C â in e n ilo r.
P rim ă v a ra , tu r m e le u n g u r e n ilo r d in B ă b e n i s u n t v ă z u te d e lo c u ito rii d in sa te le c o m u n e i M ih ă e ş ti, c u m
în a in te a z ă (g re u !), p e a s fa ltu l b ă trâ n e i C ă i a lu i T ra ia n , sp re m u n ţii C a rp a ţi, în tr - u n ritu a l v e c h i d e m ile n ii.
*
L o c u ito rii d in R o m â n i se d e p la s a u c u c ă ru ţe le c u sa re p r in s a te le d e c â m p ie şi se în to r c e a u c u c e re a le ,
ia r u n g u re n ii c u m p ă r a u fâ n d in B ă lte n i şi S e v e s tre n i-M ih ă ie ş ti. C e i lip s iţi c o m p le t d e p ă m â n t, v ă d u v e le şi
v e te r a n ii d e ră z b o i a u p r im it c â te 0 ,2 5 h a , p r in e x p r o p ie re a m o ş ie i L a h o v a ri la r e f o rm a a g r a ră d in 2 2 m a rtie
1 945. F iin d şi la d is ta n ţă m a i m a re - 6 k m , d e sa tu l U n g u re n i şi la 8 k m f a ţă d e sa tu l R o m â n i, c u ltu rile s-a u
d iv e rs ific a t. Î m p ro p rie tă riţii c u ltiv a u lu c e rn a , trif o iu l şi g h iz d e iu l, ia r în T ă tă ra n i şi C a p u l D e a lu lu i - şi
le g u m e le (v a rz ă , ro ş ii şi a lte le ). A lă tu ri d e a c e s te c u ltu ri, se m ă re s c s u p ra fe ţe le c u v iţă d e v ie şi p o m i
f ru c tife ri, sp re R o m â n i- P ă d u r e ţu şi V a le a M a re .
Î n c e p â n d c u 1 954, în B ă b e n i s -a u în f iin ţa t d o u ă în to v ă r ă ş ir i, fo rm e le in iţia le ale g o s p o d ă rii a g ric o le
c o le c tiv e : „1 M a i” şi „7 N o ie m b r ie ” ; în a n u l 1 9 6 2 , a c e s te a s -a u u n ific a t. P rin c o le c tiv iz a r e a lo c a lită ţii,
o a m e n ilo r le - a m a i ră m a s d o a r lo tu rile a ju tă to a re , d e 0 ,3 0 h a . A u f o s t şi ţă ra n i c a re a u r e z is ta t tă v ă lu g u lu i
c o le c tiv iz ă rii: fa m iliile P a p o ie ş tilo r (R o m â n i), a le N ic u le ş tilo r ( U n g u re n i) ş.a., d a r li s-a u s c h im b a t
a m p la s a m e n te le te re n u rilo r lo r, d â n d u -li-s e lo tu ri sp re O rle şti; ei, în s ă , n u s -a u m a i d u s la e le , ră m â n â n d cu
in tra v ila n u l - g r ă d in i m a ri, d e 1-2 h a , şi a s tfe l a u s u p ra v ie ţu it. D in d a te le s ta tis tic e a le a n u lu i 1 9 7 0 (DJVAN,
Fond Primăria Comunei Băbeni, Situaţia statistică 1928 - cap Agricultura - în b r o ş u ră nepag.) re ie s
u rm ă to a r e le s u p ra fe ţe u n ific a te : 7 4 ,6 % te re n a g ric o l, 6 5 ,7 % te r e n a ra b il, 2 9 ,1 % p ă ş u n i şi fâ n e ţe , 5 ,2 % v ii şi
liv e z i. C a şi a s tă z i, c e a m a i m a re s u p r a f a ţă a te re n u lu i a ra b il se a f la în lu n c ile râ u r ilo r B is tr iţa ( M o a r a N e d ii,
În tre A p e , P e ste R â u , L a P a la g h ia , D u p ă A n in i, P e s te B is tr iţa şi F o c ş a ), O lt (V iz u in i, S te rp u , În tre G â rle ,
B a lta C ă ră m iz ii şi R o v in ă ) şi L u n c a v ă ţ (p a r te a s tâ n g ă p â n ă în D J Ş irin e a s a - B ă b e n i şi în s tâ n g a D N 64
(C a le a lu i T ra ia n ), ia r te r e n de p la to u , d e la U z in a M e c a n ic ă d e a s tă z i, în tr e C o a s ta T iru lu i, V a le a
Îm p ă ra tu lu i, D e a lu l D o n d a şi Is la z u l B ra ia . În tre a n ii 1 9 6 0 -1 9 8 9 , a g r ic u ltu r a a d e v e n it r a m u r a d e b a z ă a
lo c a lită ţii, ia r c o m u n a B ă b e n i a f o s t d e c la ra tă c e n tru a g ro in d u s tria l. A lă tu ri d e c u ltu r a c e re a le lo r, l a F e rm a
R o m â n i s -a u în f iin ţa t p la n ta ţii d e p ru n i în d e a lu l P ă d u re ţu lu i (re a liz a te în ju r u l a n u lu i 1 9 7 0 , d e c ă tre e le v ii
Ş c o lii c o o rd o n a to a re B ă b e n i-R o m â n i, in a u g u ra tă în a c e la ş i a n ) şi p la n ta ţii d e v ie p e d e a lu rile R â p e a n c a
(B o c e ş ti) şi D o n d a . A lă tu ri d e m e m b rii c o o p e ra to ri, m u n c ile se e fe c tu a u şi c u e le v ii în d r u m a ţi d e tâ n ă ru l
c o le c tiv d e c a d re d id a c tic e , c a re a v e a sa rc in i s p e c ia le în a c e s t se n s (p ro fe s o rii A n a Iv ă n o iu , V a s ilic a
Ş te fă n o iu , A n a E n o iu , A n g e la D in te , V a s ile V lă d u ţ, A ro n B â rz a n ; d ir e c to r c o o rd o n a to r, e r a p r o fe s o ru l N e lu
B a rb u ). F e r m a d in sa tu l R o m â n i e r a c o n d u s ă d e in g . T u d o r M a r ia şi d e ţin e a c e l m a i m a re şi m a i b u n c a z a n
d e ţu ic ă ; re s p o n s a b il f iin d A le x a n d r u (S a n d u ) P ă v ă lo iu . În V a le a M a re , se a f la o a ltă f e r m ă m o d e l, c a re
d ă d e a p ro d u c ţii m a ri d e c e re a le şi c a rto fi, d a r se p ro fila s e şi p e c u ltu r a c ă p ş u n u lu i, p ru n u lu i (fo s ta m o ş ie
O ro m o lu ) şi în d e o s e b i a m ă ru lu i (fo ste le m o ş ii L a h o v a ri şi C a ra d a ). E ra u , p o a te , c e le m a i în tin s e şi d e so i
liv e z i d in ju d e ţu l V â lc e a . M e re le şi p ru n e le se c u le g e a u , în m a re p a rte , c u e le v ii lic e u lu i şi a i ş c o lilo r
g e n e ra le V a le a M a re şi R o m â n i-B ă b e n i în p e r io a d a p ra c tic ii a g ric o le , d a r şi p r in c o n tra c t, şc o lile p rim in d
im p o rta n te s u m e d e b a n i. F e r m a T ă tă ra n i e r a p r o fila tă p e le g u m ic u ltu r ă (ro şii, v a rz ă , a rd e i, v in e te , c a s tra v e ţi
şi c a rto fi), d a r şi p e c u ltu r a c ă p ş u n u lu i şi p is c ic u ltu ră . A m b e le fe rm e e ra u c o o rd o n a te d e in g in e rii P a u l
G o v o re a n u , Io n B iv o la ru , C o n s ta n tin E n u ţă şi in g in e ru l ş e f E m il F o tta (o p r e z e n ţă p ito r e a s c ă în m ijlo c u l
c o o p e r a to r ilo r şi n u n u m a i!). T o t în a c e a s tă p e rio a d ă , s-a u a m e n a ja t p ă ş u n i şi fâ n e ţe şi s -a u m o d e rn iz a t
iz la z u rile d in : B ra ia , B o b o a c a şi „ În tre S o n d e ” (B ă b e n i-U n g u re n i), D e ju (B ă b e n i-R â io a s a ), R o v in ă (B ă b e n i-
V a le a M a re ), F o c ş a şi „ P e s te B is tr iţa ” ( B ă b e n i-T ă tă ra n i), G u le ra ţi (B ă b e n i-C a p u D e a lu lu i), S te jă re t şi C o a s ta
T iru lu i (B ă b e n i-R o m â n i), p r e c u m şi Iz la z u l B ă b e n i-P ă d u re ţu .
415
 Între anii 1970-1975, au fost valorificate toate suprafeţele considerate altădată neproductive, cu vii şi
livezi sau plantaţii de duzi, anini sau plopi canadieni. Pădurile „După Anini” şi Măcăneaţa şi toţi duzii de la
intrarea în Băbeni, plopii, paltinii, prunii şi nucii de pe Calea lui Traian şi nu numai, inclusiv pădurile de
răşinoase şi de castan comestibil din satul Bonciu şi cătunul Ciumeşti (deasupra actualei Uzine Mecanice),
au fost plantate de tineretul şi elevii şcolilor, prin muncă patriotică.
În perioada colectivizării, începută cu întovărăşirile şi continuată cu CAP-urile (1954-1989),
colectivizarea) structura culturilor şi a solurilor s-a modificat. Prin înfiinţarea staţiilor de apă de la Tătărani,
de la Olt şi de la ISCIP Băbeni, s-au înfiinţat peste 50 puţuri de forare la adâncime, iar prin Staţia de irigaţii
din vărzărie - Tătărani, s-au construit şi canale de irigaţii, de desecări sau de scurgere a apei în Focşa şi
„Peste Bistriţa” (Tătărani),„După Anini” şi „Între Gârle” (Băbeni), Deju şi Rovină (Valea Mare). O mare
pondere au căpătat culturile de cartof, legume, cereale şi fructe (mere, prune, struguri, castane), căpşunul şi
în mod special plantele furajere: lucerna, trifoiul, ghizdeiul, fânul şi sfecla furajeră.
Floarea soarelui se cultiva intercalată cu porumbul, iar în solarii - căpşunul, ardeiul, ceapa, varza,
usturoiul şi fasolea. Cultivarea lor se continua în câmp deschis. În aceea vreme, CAP. Băbeni avea una dintre
cele mai moderne ferme zootehnice din judeţ, în trei puncte: Valea Mare, Români şi Băbeni-Ungureni.
Primele două erau profilate pe vaci cu lapte, iar la centru aveau, pe lângă acestea, şi îngrăşătorii de tăuraşi.
Terenurile au fost parcelate şi amenajate cu adăposturi pentru animale, în punctele La Buduroi („La
Majoaica”), la Deju şi la Fântâna Lupului (Moara Nedii) - pentru oi, iar în Braia şi La Plutele lui Ene - pentru
vaci. În fiecare primăvară, se efectua igienizarea izlazurilor şi se aplicau îngrăşăminte pentru refacerea
covorului ierbos. Tradiţie veche în Băbeni, oieritul era continuat cu transhumanţa în Muntele Vemeşoaia,
unde CAP-ul urca, din 1971, o turm ă impresionantă: 3821 oi, împărţite pe adăposturi.
De-a lungul anilor, numărul cailor a scăzut de la 303 - în 1962, la 180 - în 1991, iar astăzi - ju r de 100.
Cauza o reprezintă mecanizarea agriculturii şi îmbătrânirea forţei de muncă juvenilă, care „cultiva” (iubea)
caii. Astăzi, în Băbeni mai există o singură pereche de boi (proprietar - Militaru, din Pădureţu) şi o singură
vacă (a lui Gore Uscatu, din Ungureni) care mai trag în jug. Numărul vacilor de lapte a crescut, însă: în 1997
acestea erau 1400, cele mai multe - în Băbeni-Ungureni, urmat de Băbeni-Români, şi - în ordine - de Valea
Mare, Pădureţu, Capu Dealului, Tătărani şi Bonciu. In prezent, există 1700 bovine, din care 800 - matcă
(nucleu de reproducere). Prin sprijinul pe care îl acordă astăzi statul, numărul vacilor a crescut şi prin
înfiinţarea unor miniferme şi prin repartizarea gratuită de la fostul CAP, a unor adăposturi. Între cei care-şi
conduc fermele proprii de vaci, menţionăm familiile: Iustinian şi Nicolae Bălaşa (Români) - în adăpostul de
la ISCIP Băbeni (40 vaci şi 100 de oi), Ştefănoiu - adăpost propriu, la Punctul de control Munteni-Tătărani
(25 vaci + porci), Ciobănică - în Valea Mare, fostele grajduri ale CAP Băbeni. Zeci de familii au de la două-
trei până la zece vaci şi se gospodăresc singure, învoindu-le în izlazurile amintite.
Ovinele au scăzut numericeşte. În Băbeni, mai sunt astăzi cca 3000 oi, dar mai există câţiva crescători
de vite şi anume: familia Dr. Ştefan Bogdan - fostul primar al oraşului, cu 400 oi şi 50 capre, cu adăpost pe
fosta moşie Lahovari; familia ing. Ion Gavrilă - şeful Ocolului Silvic Băbeni, cu 500 oi, cu adăposturi
moderne pe fosta moşie „Carada”, ulterior - „Comănescu”, în Valea Mare-Râioasa (Balta Cărămizii); familia
Ciobanului Dumitru Bărbuşi (Turnă) cu copiii şi cumnatul Dumitru Zarioiu (Turnă), cu adăposturi private
în Deju, 300 oi; vărul Oane Iacob (Bălu) cu 450 de oi în transhumanţă în munţii Loviştei; familia Croitoru
(Fulga) din Tătărani, pensionar cu 130 oi, familia Costel Chebaru - chirigiu din cătunul „La Vadu”, cu 80 oi.
În Valea Mare, familia pensionarului Ion Slătineanu are o turm ă de 70 oi, pe care o paşte prin împrejurimi.
Mai există o turm ă de 120 de oi - a lui Şoaică, cu adăpost bine întărit, o gospodărie pe malul stâng al
Bistriţei, până la intrarea în satul Capu Dealului, la poalele dealului Gulerat (Guleraţi). Restul cetăţenilor
cresc capre sau oi, amestecate, cum este familia Ciurea din Români, în ju r de 50 capre. În Valea Mare,
oamenii au pe lângă case şi 1-2 capre sau câteva oi, 10-15. O altă familie - Marinică din acelaşi sat, are în jur
de 50 oi (Inform ator, dr. Ştefan Bogdan - fostul primar).
Creşterea porcilor a fost şi a rămas o ocupaţie de bază. Majoritatea gospodăriilor au crescut în fiecare
an porci de carne şi grăsime, predominând rasele: Marele Alb, Landras, Bazna şi Mangaliţa. ISCIP
(SUINPROD) a avut şi are un rol foarte mare pentru întreaga ţară, inclusiv în asigurarea porcilor. Creşterea
cailor a avut şi mai are încă răspândire în Băbeni. Ei sunt folosiţi pentru transport şi lucrări agricole şi
forestiere, în transhumanţă, precum şi acolo unde nu pot pătrunde utilajele. În fiecare turmă, ciobanii au şi
câţiva măgari. În ceea ce priveşte creşterea păsărilor, localitatea a cunoscut o largă dezvoltare, mai ales prin
AVICOLA Băbeni. Fiecare curte, inclusiv o parte dintre cei care locuiesc la blocuri, au păsări în curţi sau la
coteţe (nişte anexe ale blocurilor). Albinăritul are un rol secundar, totuşi există vreo 7-8 crescători de albine,
printre care familiile Militaru (Pădureţu), Popescu (Români) şi Tilioiu (Ungureni).
416
 În 1989, CAP Băbeni se întindea pe o suprafaţă de 1536 ha, avea 3980 cooperatori şi era organizată pe
ferme şi brigăzi de câmp. Se propuseseră schimbări şi restructurări Suprafeţele brigăzilor erau repartizate
astfel: Pădureţu - 180 ha, Români - 284 ha şi Valea Mare - 320 ha. Ferma zootehnică mixtă (ovine-porcine-
taurine) deţinea 115 ha cultivate cu plante furajere şi păşuni naturale, iar ferma horticolă - 80 ha teren, din
care 50 ha - cu legume şi 30 ha - cu pomi. SMA (Staţiunea de Mecanizare Agricolă) Băbeni a avut, la
început, cinci tractoare. Numărul crescuse la zece numai pentru Băbeni, zece semănători, zece combine,
grape, balotiere de paie, motocositoare. Toate acestea compuneau secţia de mecanizare Băbeni. Unitatea
avea, însă, secţii în toate localităţile care aparţineau CUASC Băbeni (Frânceşti, Popeşti, Şirineasa, Galicea,
Drăgoeşti, Olanu). Cooperativa mai avea în dotare 21 perechi de boi şi 12 perechi de cai, folosiţi pentru
diferite munci (aratul loturilor intravilane în folosinţă, transportul furajelor ş.a.).
Situaţia terenurilor astăzi este următoarea: arabil, 1722 ha; păşuni, 609 ha; fâneţe, 73 ha; vii, 24 ha;
livezi, 50 ha; ape şi ape cu stufăriş, 348 ha; căi de comunicaţie şi căi ferate, 85 ha; curţi construcţii, 177 ha;
terenuri degradate şi neproductive, 28 ha; total terenuri agricole, 2478 ha; total terenuri neagricole, 10092 ha;
total terenuri oraşul Băbeni, 3570 ha (Ibidem, pe 1970 - cap Agricultura - în preambul, nepag.).
C om erţul. Târgul, piaţa locală a oraşului Băbeni şi a zonei centrale a judeţului ca o condiţie sine qua
non a comerţului în această parte a Olteniei, ca o necesitate a schimbului de produse, o formă primitivă a
vieţii urbane şi rurale, aşa după cum consemnrează Constantin Cantacuzino la 1700, a existat din vremuri
imemoriale. Satul Băbeni-Slăviteşti a fost un sat-târg, cu resurse economice şi comerciale complementare,
pentru a-şi exercita rolul de „piaţă comună” în depresiunea Oltului (târg de vite, de produse agricole, de
îmbrăcăminte şi încălţăminte, produse semifabricate din lemn ş.a., târg periodic: de toamnă, de primăvară,
săptămânal). În prezent, târgul de la Slăviteşti se află pe teritoriul comunei Ioneşti. Comerţul cu sare, lemne
şi alte produse, a întreţinut, din vechime, viaţa economică a aşezării şi a zonei Băbeni.
În anul 1960, calculate în procente, circulaţia mărfurilor şi mercurialul pe luna noiembrie erau, din
punct de vedere statistic, îndeplinite faţă de plan: la mărfuri alimentare - 98%, nealimentare - 107%,
alimentaţie publică - 95%. Populaţia aflându-se în creştere, autorităţile locale solicitau regiunii Piteşti
suplimentarea cu următoarele mărfuri: încălţăminte, laminate, produse MCC, ţesături lână groasă, mărfuri
industriale, tuburi Bergmann, maşini de cusut, vase emailate, rochiţe, maiouri, stofe, pantaloni, cămăşi, zefir,
parchet etc. De asemenea, solicitau aprobare pentru înfiinţarea unor magazine de reduceri pentru mărfurile
greu vandabile. Cooperativa Băbeni desfăcea pâine neagră, intermediară, făină albă şi integrală, mălai etc.
Între lipsuri, era menţionată şi aprovizionarea neritmică. Piaţa ţărănească funcţiona permanent şi datorită
acesteia, populaţia se putea aproviziona cu cele necesare traiului zilnic (cartofi, zarzavaturi, lactate, ouă.
(DJVAN, Fond Sfatul Raional Băbeni, dos. 78/1960, pag. 1, 69). Astăzi, comerţul se bazează pe produse
agricole, alimentare, industriale, materiale de construcţie ş.a. Există magazine de desfacere (Euromarket,
Clio, Diana, Anabella etc.), brutării şi patiserii, unităţi comerciale şi de prestări de servicii (Cozia Forest,
Decent, Petrom, Lukoil, Comtrans, IAMC, Haty SA, Deco Design SA etc.). În mare măsură, comerţul este
privatizat. Reprezentativi, sunt Daniel Munteanu, Barbu Nicolae, Novăceanu Dan, Andronache Constantin,
familiile Bălan Constantin, Postelnicu Gheorghe ş.a. Comerţul asigură un număr important de locuri de
muncă; de pildă, numai la firma Euromarket lucrează peste 200 de angajaţi, firma extinzându-se spre
Horezu, Drăgăşani şi Lădeşti, mai ales prin înfiinţarea de depozite en-gross.
Oraşul deţine şi o piaţă agroindustrială, unde locuitorii din comunele vecine, dar şi autohtonii procură
sau îşi desfac produsele
agricole, animaliere,
produse finisate sau nu,
din piele şi lemn,
feneceuri şi îngrăşă­
minte naturale, animale
vii, flori etc.
Operaţiunile comer­
ciale se bucură şi de
prezenţa instituţiilor
bancare (BCR, BRD,
R E IF F E I S SEN
BANK).

417
Comerţ modern şi civilizat, în oraşul de pe Bistriţa

418
 Cap. V - ÎNVĂŢĂMÂNTUL
Istoria învăţământului în oraşul Băbeni, este istoria unui şir neîntrerupt de elevi şi de dascăli aplecaţi
asupra uneia dintre cele mai frumoase îndeletniciri umane: învăţătura de carte. Instrucţia publică a început în
Băbeni „pentru cultura poporului, tot pe lângă biserică: preoţii şi dascălii (cântăreţii) strângeau tineretul
(băieţi), pe care îi învăţau să scrie şi să citească slovele, după care, alăturându-se pe lângă logofeţii satului, se
perfecţionau la scris” (Butoescu, 1955, 9). Băbenarii au făcut din învăţătură o nobilă armă, iar din şcoală - o
tribună de luptă paşnică. O pleiadă de elevi şi de dascăli, cu dragoste de ţară, a scris istoria şcolii din Băbeni,
cu pasiune şi nobilă modestie. Corifeii şcolii de aici şi ucenicii lor au dovedit un plus de prestanmţă şi
personalitate, devenind reprezentanţi de seamă ai tradiţiilor şi culturii populare, ai ştiinţei şi culturii
româneşti şi europene. Între aceştia pe primul plan se situează Dragoş Vrânceanu, scriitor, profesor
universitar, om a două culturi, română şi italiană. Lui îi preced fraţii săi Mircea şi Eugen, profesorii
universitari Grigore Botoi şi Alexandru Popescu-Mihăeşti, cercetătorii Dumitru Vasilescu, Cristina Nacea
(Sima) şi Maria Niculescu.
Printre absolvenţii din Băbeni, îi enumerăm pe George Ţărnea, Ion Dănuleţ, Dumitru Lazăr, Nelu
Barbu ş.a.. Alţii au devenit ziarişti - Bogdan Nicula, Daniel Nicolescu, medici - Dragoş Serafim), pictori -
Ion Tălmaciu), muzicieni - Ion Niculicea, ofiţeri superiori de armată - Ion Iacob, Pavel Iosif;, animatori
culturali (Dumitru Niculicea, Nicolae Iosif, Nicolae Zarioiu, Pavel Păvăloiu), preoţi - Emil Rădulescu,
Nicolae Bălaşa, Iustinian Bălaşa, Emilian Groşenoiu, Petre Popa; economişti - Ion Modoi, Ion Nacea;
ciberneticieni - Lucian Ionuţ Barbu, ingineri Gheorghe Comănescu, Nicolae Barbu, Ion Gavrilă, Vasile
Iacob; oameni de afaceri - Daniel Munteanu, Liviu Stan) etc.
Aşa cum spuneam în studiul introductiv, prima şcoală de stat din localitate, a luat fiinţă în anul 1838,
în satul Băbeni-Ungureni, învăţător fiind Dumitru Georgescu, originar din Mihăeşti, care intrase candidat la
Şcoala Naţională din Râmnic, în data de 23 aprilie 1838 (P â rn u ţă , 1976, 253, 258-259). Afirmaţia este
susţinută şi de Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea, elaborat în jurul anului 1890: „Şcoala datează de 52
ani (. . .) clădirea e bună, proprietatea comunei. Se frecvent[eaz]ă de 34 copii, din numărul de 174”
(A lessandrescu, 1893, 18); conform unei tradiţiii locale, fixate în scris de către D. Butoescu, ungurenii şi-ar
fi adus dascăli din Transilvania, mult mai înainte, începând cu anul 1765, ca să le înveţe copiii (Butoescu,
1955, 9). După informaţiile furnizate de acelaşi monografist, prima şcoală din satul Ungureni ar fi fost
înfiinţată după model ardelenesc, pe la 1846, de către Oprea Gosa - un învăţător emigrat din Săliştea
Sibiului, bunic după mamă al familiei Irimescu, din care se trag Vrâncenii,. Al doilea învăţător ar fi fost
căpitanul Stroe Drăgoescu din Regimentul II Dorobanţi, originar din Păuşeşti-Măglaşi. Au urmat: Ilie
Şerbănescu cu soţia, Atanasie Nicula, Leon Georgescu, Dumitru Nacea, Nicolae Bebeşel, Ion Serafim,
Ariton Elena, Enoiu Gheorghe, Petrică Ion, Buteaţă Niculaie, Ivănoiu Ana, Popescu Ion, Viorel Ariton,
Gheorghe Brânzilă, Iacob Ionescu (şi directori de şcoli); Emil Diaconescu, Gheorghe Creangă, Marin
Bănescu, Constantin Grigore, Silvia Duşceac, Ion Florescu, Ion Muja, Păunescu Rodica, Vlăduţ Vasile,
Mihaela Stănică, Elena Bădiţoiu (directori de liceu); Nelu Barbu, Marinescu Antim (directori coordonatori);
învăţători, profesori, educatoare, personal specialzat recuperatoriu, personal administrativ şi auxiliar etc.
La începutul secolului al XX-lea, aici funcţionau 4 şcoli primare: Băbeni-Ungureni (înfiinţată în 1846),
Băbeni-Români (1868; refăcută în 1921), Băbeni-Tătărani (1923) şi Valea Mare (1928). După 40 de ani de la
înfiinţarea primei şcoli, apare generaţia şcolilor normale (1889). Acum se înfiinţează şcoala obligatorie cu
două posturi, condusă de Ilie Şerbănescu, ajutat de soţia sa, iar în satul Ungureni, ia fiinţă „Centrul şcolar”
pentru toată comuna şi comunele vecine. Frecvenţa la şcoala primară era mai mult „pentru culturalizarea
tineretului” (Ibidem, 9). Este o perioadă de acomodare cu instituţia cursului primar, după care se înfiinţează
„gimnaziul de patru clase secundare” (Ibidem), la fel ca în Râmnic.
În anul 1904, gimnaziul a fost transformat în „liceu de opt clase” (Ibidem, 10), însă foarte puţini au
terminat cursurile superioare, „aşa că până la instaurarea guvernului de democraţie populară în ţara noastră
1944, din tot tineretul comunei, au ieşit din universităţi, şcoli secundare şi medii-speciale, doar 1 magistrat, 3
avocaţi, 4 normalişti, 1 notar, 1 agent sanitar, 1 m oaşă” (Ibidem, 10). Tineretul făcea practică la cancelaria
comunală, sub îndrumarea notarului: în ju r de „35-40 tineri din posturile absolut sărace” (Ibidem, 10).
Absolvenţii completau posturile de funcţionari de la judecătorie, finanţe, silvicultură.
419
 Perioada interbelică aduce în prim plan figuri luminoase: Ion şi Florica Serafim, Ioan Marina, Ion şi
Nicolae Bebeşel, Leon Georgescu, Dumitru Vâlceanu (erou de război, căzut la datorie) etc. Şcoala Generală
I-VIII a fost construită în 1957-1958 (primul director: Duşceac Silvia), transformată în anul 1959 în liceu,
sub aceeaşi conducere. Şcoala Generală din satul Români, a fost înfiinţată în 1965 (director - Ana Ivănoiu),
transformată ulterior (1969) în şcoală coordonatoare (director - Nelu Barbu). Şcoala Generală din satul Valea
Mare s-a înfiinţat în 1972, primul director al acesteia fiind Gheorghe Brânzilă; în prezent, aici se află Şcoala
Coordonatoare (director: Antim Marinescu).
Evoluţia învăţământului de-a lungul timpului a fost fluctuantă, atât numeric, cât şi calitativ. În anul
şcolar 1897-1898, frecventau şcoala 34 de copii din 175 (24 băieţi, 19 fete). Statul cheltuia 2592 de lei, iar
comuna, 35 lei. Ştiau carte 570 bărbaţi şi 30 femei. Şcoala avea în proprietate 8,5 ha de pământ (, 259-260).
La 24 ianuarie 1909, în vederea diminuării analfabetismului şi a realizarea obiectivelor haretiene, învăţătorul
V. Vasilescu din Băbeni şi revizorul şcolar de Vâlcea, Ştefan Chiriţescu, scot revista lunară „Şcoala
poporană a Olteniei” (Ibidem, 542).
În anii şcolari de după cel de-al doilea război mondial frecvenţa era următoarea: în anul şcolar
1948/1949, au frecventat şcoala 109 elevi, în 1949/1950 - 107, 1950/1951 - 99, 1951/1952 - 98, 1952/1953
- 83, 1953/1954 - 87, iar în 1954/1955 - 72 copii. Dintre aceştia, 40 au urmat şcoli medii, 10 - şcoli
superioare, iar 27 s-au încadrat în câmpul muncii, după absolvire. Statuarea localităţii ca raion, a polarizat
aici toate şcolile din zonă: 65 cu învăţământ primar, 18 şcoli generale, 262 clase cu 3032 de elevi I-IV şi 76
de clase cu 1545 de elevi la şcolile generale. Cu această ocazie, în 1952, se aprobă înfiinţarea liceului din
Băbeni (DJVAN, Fond Inspectoratul Statistic al Raionului Băbeni, dos. 45/1955, f. 7).
În 1957-1958, s-a construit localul actualului liceu, iar din 1959, instituţia a început să funcţioneze la
capacitate integrală. În jurul anului 1970, s-au făcut reparaţii capitale la şcolile din Pădureţu, Tătărani,
Români şi Ungureni (şcoli cu clasele I-IV) şi s-au înfiinţat trei localuri noi de şcoală în satele Români, Valea
Mare I şi Valea Mare II. Tot în această perioadă, a fost lichidat fenomenul absenteismului şcolar şi s-au
organizat cursuri serale şi fără frecvenţă pentru completarea studiilor pe cicluri de învăţământ: I-IV, V-VIII,
IX-XIII. Din 1963, Grupul Şcolar „George Ţărnea” (denumirea de mai târziu a liceului) a funcţionat cu clase
paralele. Ulterior, în curtea liceului s-au mai construit: o grădiniţă cu 4 săli de activităţi educative, încă 3 săli
de clasă şi două ateliere. În 1972, liceul - căruia i s-a adăugat al doilea corp de clădiri - a fost transformat în
G r u p u l Ş c o la r I n d u s tr ia l d e C o n s tr u c ţii- M o n ta j , funcţionând astfel până în 1975, când a fost mutat la
Râmnicu-Vâlcea, într-un sediu propriu, cu toate utilităţile şi cu denumirea schimbată: „Ferdinand I”.
Până în 1990, instituţia a rămas şcoală cu clasele I-X , cu profil agricol şi secţie liceală serală, afiliată
la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovary” din municipiul Râmnicu-Vâlcea. În 1990, s-a reînfiinţat liceul cu
profil industrial-agrar, iar din 2007, acesta s-a transformat în grup şcolar cu profilurile: electrotehnică, petrol
şi gaze, mecanică, ştiinţe, şcoala de arte şi meserii ş.a. În anul 2008, alături de clădirea liceului, s-a construit
o modernă sală de sport, polivalentă, care a dus la revigorarea mişcării recreative şi sportive.
Şcoala cu clasele I-IV Tătărani a fost transformată, în anul 2011, în cămin-grădiniţă cu program
prelungit. Începând cu anul şcolar 2011-2012, la Şcoala cu Clasele I-VIII Valea Mare, s-a înfiinţat forma de
învăţământ „A doua şansă”, primar şi secundar inferior; în prezent, aici funcţionează trei clase cu 64 de elevi
din categorii sociale dezavantajate (rudari). Această formă de învăţământ este finanţată printr-un program în
cadrul „PHARE” , cuprinzând accesul la educaţie pentru grupuri dezavantajate, prin proiectul „Toţi diferiţi-
toţi egali”. În cadrul atelierelor şcoală, se confecţionează obiecte din lemn, pentru învăţarea unei meserii.
Elevii participă la diferite manifestări şi concursuri, obiectele sculptate de ei obţinând câteva rezultate
notabile.
Învăţământul actual din Băbeni este desfăşurat pe patru strategii: dezvoltarea unei oferte educaţionale
adaptată nevoilor identificate ale copiilor-elevilor-adulţilor şi nevoilor corespunzătoare societăţii; întărirea
parteneriatului şcoală-comunitate prin promovarea consilierii părinţilor şi implicarea lor în activităţi formale
şi nonformale; asigurarea unei ambianţe şcolare plăcute în condiţii materiale corespunzătoare; un învăţământ
de calitate, astfel încât elevii să se simtă, la şcoală, sprijiniţi şi valorizaţi; se urmăreşte asigurarea şcolii cu
resurse umane formate pe principiile educaţiei inclusive. În cadrul Şcolii Ajutătoare, sunt amenajate săli de
clasă speciale, pentru meditaţii, de sport, cabinete de logopedie şi recuperare, iar Grădiniţa Specială cuprinde
trei pavilioane cu dormitoare, săli de mese şi săli de studiu. Un pavilion special este destinat activităţilor
ludice. „Casa Pinochio”, amenajată pe lângă UFET Băbeni, este destinată preşcolarilor cu dizabilităţi.
Populaţia şcolară este relativ stabilă şi în creştere, după 1989, în circumscriipţiile liceului şi şcolii cu clasele
I-VIII Valea Mare, dar în descreştere - în cartierele Pădureţu şi Tătărani şi în circumscripţia şcolii cu clasele
I-VIII Români. Situaţia statistică, fără învăţământul special şi preşcolar, dovedeşte acest lucru:
420
 An Elevi C ad re didactice
1989 960 52
2000 1008 58
2003 1047 60
2006 1600 80
2011 1451 106

În p re z e n t, în v ă ţă m â n tu l d in B ă b e n i e s te r e p r e z e n ta t d e u r m ă to a re le u n ită ţi: G ă d in iţe le R o m â n i,

B ă b e n i, T ă tă ra n i şi V a le a M a re (c o p ii - 152, e d u c a to ri - 11); Ş c o a la c u C la s e le I-IV V a le a M a re (e le v i - 5 0 ,
în v ă ţă to ri - 2 ); şc o lile c u c la s e le I-V III d in sa te le R o m â n i (e le v i - 9 5 , p r o fe s o ri - 10) şi V a le a M a re (e le v i -
2 1 8 , p ro fe s o ri - 18); G ru p u l Ş c o la r In d u s tria l „ G e o rg e Ţ ă r n e a ” (p re ş c o la ri - 173, e d u c a to ri - 8, e le v i I-IV -
174, în v ă ţă to ri - 7, e le v i V -V III, 2 2 4 ; e le v i lic e u - 3 0 8 , e le v i Ş A M - 2 9 , e le v i f.f. - 3 7 , p r o fe s o ri - 5 2 ); Ş c o a la
A ju tă to a r e (e le v i - 2 0 0 , p e r s o n a l d id a c tic şi a u x ilia r - 7 0 ); G ră d in iţa .A ju tă to a re (e le v i - 5 0 , p e r s o n a l - 2 0 ); -
C a s a P in o c c h io (e le v i - 3 5 , p e rs o n a l - 15).

O recreaţie „ istorică”

la Ş coala din B ă b en i, în

a n u l şcolar 1933-1934

Clasa a XII-a de la Liceul

„George Ţărnea” din
Băbeni, în anul şcolar
2007/2008, anul pensionării
dirigintelui ei - prof. Nelu
Barbu (în centrul imaginii)

421
422
U" fl><
 C ap . V I - Ş T IIN Ţ A ŞI T E H N IC A

Aşa cum mărturisesc descoperirile arheologice din siturile Valea Mare, Români, şi Pădureţu,
preocupări privind prelucrarea ceramicii şi confecţionarea uneltelor, au existat de pe timpul geto-dacilor. De­
a lungul timpului, locuitorii din Băbeni s-au specializat în diferite domenii: cei din Tătărani şi Capu Dealului
- în grădinărit, ungurenii - în tehnica prelucrării lânii şi a ţesăturilor, precum şi în tehnica prelucrării
derivatelor din laptele de oaie. Rudarii sunt cunoscuţi prin arta prelucrării lemnului (linguri, castroane,
tocătoare etc.). Românii s-au axat pe dulgherit şi morărit. Băbenarii au folosit forţa apei pentru punerea în
funcţiune a mai multor mori pentru cereale, pe apele: Bistriţa, Stăncălău, Ranga şi Focşa. La începutul
secolului al XX-lea, a apărut prima moară cu aburi, tot pentru cereale - „Moara lui Gherzan”, în Valea Mare.
Aceasta funcţionează şi în prezent, dar cu ajutorul curentului electric. Au existat darace de lână, în prezent
funcţionând doar unul singur - în cartierul Râioasa. Tehnica populară este reprezentată prin existenţa
războaielor de ţesut, cu ajutorul cărora femeile produceau haine şi textile de interior, necesare traiului
cotidian, dar şi comerţului. În gospodăriile băbenarilor, existau (şi mai există) şi cazane pentru producerea
alcoolului de consum casnic. În anul 1957 existau 12 proprietari de cazane de capacitate mare (DJVAN,
Fond Sfatul Raional Băbeni, dos. 6/1957 , fila 96). Au exitat diferite mici ateliere de reparaţii şi
confecţionări (cismărie, croitorie, mecanice etc.). Pe teritoriul oraşului, se află şi câteva unităţi care asigură
servicii şi reparaţii tehnico-industriale (maşini, televizoare, calculatoare etc.).
În prezent, există o fabrică de prelucrare a lemnului (mobilier interior şi exterior) şi trei societăţi
comerciale care produc semifabricate (Forest Cozia, Haty, Uzina 3). La Uzina Mecanică se prelucrează
feroasele pentru utilaj industrial şi tehnică militară. Cercetarea ştiinţifică şi tehnică are un reprezentant de
seamă în persoana domnului prof. univ. dr. Grigore Botoi, specializat în cercetarea economiei mondiale,
comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, având peste 60 de lucrări publicate, studii, cursuri
universitare sub genericul „România încotro?” . În calitate de cercetător principal şi de reprezentant al
României la Institutul de Cercetări Economice Internaţionale ale CAER, a impus principiul ca fiecare ţară să-
şi poată valorifica pe piaţa respectivă produsele importante specifice ţării corespunzătoare (cărbune, oţel,
energie electrică, maşini unelte etc.). Ca reprezentant în Departamentul Guvernamental de Prognoză privind
Economia Mondială, a publicat lucrarea C o m e r ţu l e x te r io r şi d e z v o lta r e a e c o n o m ic ă in te r d e p e n d e n tă , cu
nuanţări importante privind situaţia din ţările africane. Sub egida Academiei Române - Institutul de
Economie Agrară, a publicat lucrările P a r tic u la r ită ţile r e fo r m e i a g r a r e în R e p u b lic a M o ld o v a şi P o s ib ilită ţi
d e e x tin d e r e a c o la b o r ă r ii R o m â n ie i cu R e p u b lic a M o ld o v a . Inginerul Vasilescu Dumitru a fost cercetător în
cadrul Asociaţiei Inventatorilor Români, filiala Iaşi, programele şi invenţiile sale fiind implementate în mai
multe unităţi industriale, iar .profesorul Constantin Grigore a făcut cercetări privind geografia fizică a
judeţului Vâlcea. Cercetările teoretice şi practice ale conf. univ. dr. M aria Niculescu (n. Drăghici) vizează
domeniul ştiinţelor educaţiei, iar conf. univ. dr. Cristina Sima-Nacea s-a specializat în economia mediului.

423
 Fabrica de Nutreţuri Concentrate

Barajul Hidrocentralei de la Băbeni şi lacul de acumulare

424
 Cap. VII - CULTURA
1. C U L T U R A P O P U L A R Ă

a ) P a r t i c u l a r i t ă ţ i a le g r a i u l u i l o c u i t o r i l o r
A ş e z a r e a g e o g r a fic ă a o ra ş u lu i B ă b e n i în n o r d -e s tu l O lte n ie i, a r p r e s u p u n e in c lu d e r e a g ra iu lu i
lo c u ito r ilo r să i în s u b d ia le c tu l m u n te a n , c o n fo rm îm p ă r ţir ii c o n s a c ra te f ă c u tă d e lin g v iş ti. În c a z u l
b ă b e n a rilo r, în s ă , a v e m o situ a ţie a tip ic ă , în tr u c â t, d in c o lo d e p r in c ip iu l g e o g ra fic , a ic i in te rv in e şi c a d ru l
s o c io -is to ric . R o m â n ii („ R u m â n ii” ) s u n t a ic i d in tim p u ri im e m o ria le , p e V ia T ra ia n a , d e - a d r e a p ta şi d e -a
s tâ n g a O ltu lu i. R u d a rii p r o v in d in z o n a M e h e d in ţu lu i p ă s trâ n d u - ş i g r a iu l d in a c e e a re g iu n e . U n g u re n ii au
a d u s g r a iu l d in T ra n s ilv a n ia d e c e n tru şi d e su d , d in J in a S ib iu lu i. P rin f o rţa îm p r e ju ră rilo r is to ric e , s-a u
p r o d u s - m a i a le s în p la n u rile fo n e tic şi le x ic a l - in te rfe re n ţe în tr e g ra iu rile o lte n e s c , r u d ă re s c şi a rd e le n e s c ,
s p e c ific b ă b e n a rilo r. M a i e x a c t, p e s te g r a iu l o lte n e s c al lo c a ln ic ilo r d in B ă b e n i, se v o r g r e f a c â te v a in flu e n ţe
c â te v a in flu e n ţe s e m n ific a tiv e , în s p e c ia l în p la n fo n e tic şi le x ic a l, a le g ra iu lu i u n g u re n ilo r, c a re , în g e n e ra l,
îş i p ă s tre a z ă v o r b ir e a s tr ă m o ş ilo r a rd e le n i, su fe rin d p e ic i, p e c o lo , u n e le d e v ia ţii, sp re o in f lu e n ţă o lte n e a s c ă
sa u , u n e o ri, m a i m u lt, sp re u n a lite ra ră , n o rm a tă . În B ă b e n i-U n g u r e n i, n u se v o rb e ş te id e n tic c a în
M ă rg in im e a S ib iu lu i, n u se v o rb e ş te n ic i c a în O lte n ia , c i a m b e le in flu e n ţe c o n v ie ţu ie s c a rm o n io s în tr - u n g ra i
în c a re p a rtic u la rită ţile fo n e tic e s u n t c o n c lu d e n te , în c a z u l d o v e d irii a m e s te c u lu i d e in flu e n ţe d in g ra iu l
b ă b e n a rilo r. A s tfe l, v e rb e c a a în c o n ju ra , a m ă s u r a , n u c o n s e r v ă a c c e n tu l p e tu lp in ă - c a în M ă rg in im e a
S ib iu lu i, ci p e te rm in a ţie . P rin a c e a s ta , g r a iu l se a lă tu r ă s u b d ia le c tu lu i m u n te a n , fo lo s in d in d ic a tiv u l p re z e n t,
p e rs o a n e le I şi a I I - a s in g u la r şi p e r s o a n a a I lI-a , s in g u la r şi p lu ra l. C o n ju n c tiv u l p r e z e n t al a c e le ia ş i
p e r s o a n e , e s te fo lo s it c a la in d ic a tiv : s ă în c o n jo r , s ă în c o n jo r i, s ă în c o n jo a re .
P re z e n ţa p a r tic ip iilo r sc u rte la u n e le v e rb e d e tip u l: g ă ste , ve n te , v in te , îş i m e n ţin a c c e n tu l p e p r im a
s ila b ă , c a u rm a re a s in c o p ă rii v o c a le i d in s ila b a a d o u a: g ă st, p i e r t , s u n t s p e c ific e g ra iu lu i d in M ă rg in im e a
S ib iu lu i şi g r a iu r ilo r n o rd ic e , în g e n e ra l. C a o p a rtic u la rita te , a lă tu ri d e a c e s te fo rm e v e rb a le , în v o r b ire a
U n g u re n ilo r d e a ic i, c o e x is tă şi fo rm e le lite ra re (m u n te n e ş ti) a le p a r tic ip iilo r re s p e c tiv e , a c c e n tu a te p e
te rm in a ţie : a m vă zu t, a m g ă s it etc.
În lo c u l lu i a a p a re ă - m ă d ă sc ă lţ; a n e a c c e n tu a t în p o z iţie p ro to n ic ă tr e c e la ă - p ă h a r , d ă to r, tăbac,
ză d a r, d a r se f o lo s e s c şi f o rm e le p a h a r /p a h a r ă , c a în s u b d ia le c tu l m u n te a n ; ă n e a c c e n tu a t e tim o lo g ic se
p ă s tre a z ă n e a s im ila t - b lă stă m a t, p ă r a ie , n ă ro c ; ă n e a c c e n tu a t p r e c e d a t d e p , d e v in e o - p o s ta ie (p ă sta ie ); e
d e v in e ă în p lu ra lu l u n o r s u b s ta n tiv e - c ă r ă (c a re ); d u p ă la b ia la e se p ă s tre a z ă n e tre c u t la ă - b e şic ă , beut,
b eu to r, p e ta t; d e p a la tiz a r e a d u p ă la b ia le (d is p a riţia io tu lu i) d in d ifto n g u l ie - p e p t, p e le , p e p te n e .
H a p lo lo g ia (s c u r ta re a c u v in te lo r) în tâ ln ită în M a ra m u re ş e s te s p e c ific ă u n g u r e n ilo r - o v in t (a v e n it), o
g ă s t (a g ă s it) o f o ( a fo st). V e la r iz a re a lu i e în c a d ru l u n o r p r e p o z iţii - d ă ( d e ) ,p ă (p e ), sa u a u n o r d e riv a te cu
p r e f ix u l d e s - d ă sp a r t; e d e v in e e a s a u ă - tin e re a ţă , b ă trâ n e a ţă , viţă l, să c, să m n . F o rm e le n e lite ra re , le
f o lo s e s c p e rs o a n e le v â rs tn ic e : uşe, ţig a r e , c ă p u ş e , m ă tu şe . S e în tâ ln e ş te şi u n i e p e n te tic - h ir e a n (h re a n ), ia r
d u p ă s, z, t, la fe l c a în M ă rg in im e a S ib iu lu i, i a c c e n tu a t şi n e a c c e n tu a t d e v in e â - sâ tă , zâ d , cu ţâ t, s tr â c a t .
C u v â n tu l la c r im ă se în r e g is tr e a z ă m a i a p ro a p e d e e tim o n c a în T ra n s ilv a n ia d e c e n tru şi d e s u d -
la c ră m ă . O in iţia l d e z v o ltă u n u s e m iv o c a lic - n u ă r (n o r ) , ia r e d e v in e ă - lă c u ie s c (lo c u ie sc ). Î n tâ ln im şi
fo rm e le : a m d u rm it, a m a u zită ră , a m v ă z u tă ră , c a în d ia le c tu l m u n te a n , c e e a ce d e m o n s tr e a z ă a m e s te c u l de
g ra iu r i în B ă b e n i. În p r iv in ţa d ifto n g ilo r, în c a z u l lu i -e a se în tâ ln e s c fo rm e p e n tru v o c a la a - u r m e a z ă s ă se
v e a ză . D e p a la tiz a re a p r in c a re a d e v in e o - m -o trim is, m -o dat, m -o sp u s.
În s is te m u l c o n s o n a n tic , e p e n te z a e s te s p e c if ic ă z o n e i: sc la v , sc lă n in ă , ia r r d is p a re d in g ru p u rile
c o n s o n a n tic e în c a re e s te al d o ile a e le m e n t, în c u v in te le a to n e : s ă f i e d e - a l n o st, n u d e - a l v o s t , a d ic ă d e -a l
u n g u r e n ilo r, n u al ro m â n ilo r. S e în tâ ln e ş te u n h p ro te ic - h a ra c , h o d a ie , h ă lă la n t . C â te v a le g i fo n e tic e d e v in
în g r a iu l lo c a l a c c id e n te f o n e tic e g e n e ra le - d is im ila re a - c o r a s lă (c o ra stă ); e p e n te z a , s in c o m p a re a - d e ş t
(d e g e t); a f e re z a - s fe ş ta n ie (fe ş ta n ie ); m e ta te z a - c r ă tin ţă (c a trin ţă ), p o lic r ă , p o le r c ă (p o re c lă ), im in ă
(in im ă ), c a d e tr ă (c a te d ră ), sp re d e o s e b ire d e f o rm a lo c a lă p o p u la ră c a tre d ă .
În m o rfo lo g ie şi s in ta x ă , s u b s ta n tiv u l d e g e n u l fe m in in e u tiliz a t p e n tru m a s c u lin - f l u i e r ă (flu ie r),
s a la m ă (s a la m ), ta r a g o a tă (ta ra g o t) , d ă s a g e (d e s a g i), d a r şi f o r m ă c ă ş i (c a se ), c a r ă (c a re ). C a z u l d a tiv e ste
e x p r im a t p r in tr -o c o n s tru c ţie d e a c u z a tiv : d a u a p ă la c a i . G e n itiv u l fe m in in e s te u tiliz a t c u a rtic o lu l p ro c litic ,
425
c a la m a s c u lin - tr im it v o r b ă lu m a m a , ia r v o c a tiv u l fe m in in se te rm in ă c u ă: M ă r in ă , C h ivă , L e a n ă , în s ă
m a s c u lin u l e s te „ n o r m a l” , a d ic ă în e : M ă r in e , Io a n e , Ş te fa n e . A d je c tiv u l la g ra d u l s u p e rla tiv a b s o lu t, este
f o rm a t c u a ju to ru l a d v e rb u lu i c a (în lo c u l lu i d e c â t ) : îs m a i m a re c a I o n . A d v e rb u l c e l m a i în tr e b u in ţa t e s te o
ţâ r ă - „ p u ţ in ” . P re p o z iţiile se f o lo s e s c c u a s p e c t fo n e tic d if e r it d e lim b a lite ra ră : c ă tr ă (c ă tre ), d i la, p i la.
ia r c o n ju n c ţile c o m p u s e s u n t d e tip u l: c ă une, c ă ce, c ă d i ce, c ă p i n t u ce, c ă d i c e . I n te rje c ţile s p e c ific e sunt:
n a c h ia ! (o a re ), m a a a ! (a ş a o fi), c ţă ! (n u p o t s ă c re d !, n u -m i sp u n e c ă a ş a e!).
L e x ic u l e s te in te re s a n t, lo c u ito rii u tiliz â n d c u v in te c a re în a lte z o n e ai a ltă se m n ific a ţie : f i ş t e i c ă - fe lie
su b ţire de m ă m ă lig ă , m â n z a r e - o a ie c a re n u a re m ie l, c ă lţu n - c io ra p i d e lâ n ă , c â r la n - m ie l d e p rim ă v a ră ,
a p le c ă to a r e - o a ie c a re a lă p te a z ă a lt m ie l.
În c e e a c e p r iv e ş te a n tro p o n im e le u tiliz a te , p r e d o m in ă p re n u m e le b ib lic e : Ia c o b , Io s if, A v ra m . . ., sa u
d e sfin ţi: Ş te fa n , N ic o la e , G h e o rg h e , M ih a il, G a v ril ş.a.
S is te m u l fo n e tic p a rtic u la riz e a z ă , to tu ş i, g r a iu l lo c a ln ic ilo r. V o c a la ă d e v in e e d u p ă c o n s o a n e le ş şi j,
c a re se ro s te s c m u ia t: ia şte b ru n e tă , c o le a şe , n ă n a ş e (sin g u la r), je le , ş e le A c e s t fe n o m e n , n e s p e c ific
g r a iu r ilo r tr a n s ilv ă n e n e , a p ro p ie g r a iu l lo c a ln ic ilo r d e g r a iu l s u b m u n te a n , d u p ă c u m o b s e rv ă şi c e rc e tă to a re a
A lin a I u lia n a P o p e s c u , în lu c ra re a s a G r a iu l d in s a tu l B ă b e n i-U n g u r e n i, c o m u n a B ă b e n i, ju d e ţ u l V â lc e a
( T im iş o a ra 2 0 0 7 ). V a s ile F ră ţilă p r e c iz e a z ă în P r o b le m e d e d ia le c to lo g ie r o m â n e a s c ă , fa p tu l c ă a r ia a c e s tu i
fe n o m e n lin g v is tic c u p rin d e m a i a le s c e n tru l şi e s tu l M u n te n ie i, z o n ă u n d e , d in p u n c t d e v e d e re g e o g ra fic , se
a f lă şi B ă b e n i-U n g u re n i (A p u d Popescu, 2007, 119 ).
O p a rtic u la rita te a g ra iu lu i, c u p rin d e fo rm e le c u v in te lo r f ă r ă a n tic ip a r e a e le m e n tu lu i p a la ta l: p â n e ,
m â n e, c â n e , c a re s u n t s p e c ific e g ra iu lu i d in M ă rg in im e a S ib iu lu i.
F e n o m e n u l p a la ta liz ă r ii la b ia le lo r, s p e c ific g ra iu lu i M ă rg in im ii, n u se în tâ ln e ş te în z o n a B ă b e n i, cu
d o u ă e x c e p ţii: v e rb u l a se a b ţin e şi s u b s ta n tiv u l a b ţin e re .
În g r a iu l lo c u ito r ilo r d e a ic i, se în tâ ln e s c şi fo rm e s p e c ific e g ra iu lu i o lte n e s c , c h ia r la u n u l şi a c e la ş i
v o rb ito r. A s tfe l, d e ş i to tu l p a re să p u n ă , la p r im a v e d e re , în o p o z iţie c e le tr e i c o m u n ită ţi, d e fa p t, lo c u ito rii
c o n v ie ţu ie s c în a rm o n ie , p ă s trâ n d u - ş i fie c a re g r a iu l şi tr a d iţiile , d a r lă s â n d u -le lo c , în g ă d u ito r i, şi
c o n s ă te n ilo r c u a lte „ o b â r ş ii” , să -şi e ta le z e p ro p riu l g ra i, p r o p ria c u ltu ră .

b) P o rtu l
În a c e a s tă p riv in ţă , c e rc e tă to rii d o m e n iu lu i a u c o n s ta ta t c ă „ În a n s a m b lu l ţe s ă tu r ilo r d e c a s ă lu c ra te d in
fib re v e g e ta le , e x is tă o u n ita te p e în tr e g u l te rito riu al V â lc ii, în c e e a ce p riv e ş te c a te g o riile d e o b ie c te şi
m o d u l lo r d e u tiliz a r e ” (Arta populară din Vâlcea, 1972, 100) . „ C o s tu m u l fe m e ie s c d in V â lc e a a re a c e e a ş i
c o m p o n e n ţă : îm b r ă c ă m in te a c a p u lu i - d in c â r p ă sa u m a ra m ă , c ă m a ş ă p u s ă d ire c t p e c o rp , b râ u l şi b e te le
în c in s e la m ijlo c , ia r de la ta lie în j o s (p rin s e d e m ijlo c ), fie z ă v e lc ile (. . .), fie o p re g u l, p u r ta t s in g u r sa u c u o
z ă v e lc ă în faţă : în p ic io a re , în c ă lţă m in te ; c o jo c u l şi şu b a . T â n ă ra fe m e ie p o a r tă c a p u l d e s c o p e rit, fiin d
a c o p e r ită d o a r a d o u a z i d u p ă n u n tă , c u c â r p a sa u m a ra m a , d e c ă tre n a ş ă , c a re o in tro d u c e a s tfe l în râ n d u l
f e m e ilo r (Ibidem, 115) . V e ş m in te le b ă rb ă te ş ti s u n t m a i re d u s e şi c u u n d e c o r m a i s im p lu , d e c â t c e le fe m in in e
şi p r e z in tă o m a i m a re u n ifo rm ita te : c ă c iu lă s a u p ă lă rie , c ă m a ş ă , c io a re c i (n ă d ra g i s a u iţa r i) , b râ u , b e te şi
în c ă lţă m in te (Ibidem, 127) . D e s c rie r e a e s te v a la b ilă p e n tru m a jo r ita te a s a te lo r (c a rtie re lo r) o ra ş u lu i B ă b e n i.
C a şi în a lte d o m e n ii, s -a u e x e r c ita t şi a ic i in flu e n ţe d in p a r te a u n g u r e n ilo r e m ig ra ţi, a le c ă r o r tr a d iţii s-a u
p ă s tr a t în p o rt, c a şi în a lte d o m e n ii: d a n s u ri, o ra ţii, m e ş te ş u g u ri, o b ic e iu ri etc.).
P o rtu l s p e c ific b ă b e n a r ilo r - u n g u re n i, c a re s e a m ă n ă iz b ito r c u al c e lo r d in M ă rg in im e a S ib iu lu i, „se
d e o s e b e ş te d e c e l v â lc e a n p r in e le m e n te d e c ro ia lă , m a te ria l şi o r n a m e n ta ţie ” (Ibidem, 128) . „ C u p riv ire la
îm b r ă c ă m in te - a p r e c ia z ă c e rc e tă to ru l Io n D ă n u le ţ - , u n g u r e n ii d in B ă b e n i a u p o rtu l jin a r ilo r d e azi,
a s e m ă n ă to r c u al p o ie n a rilo r, u n d e p r e d o m in ă c u lo rile a lb şi n e g r u ” ( Satul Băbeni-Ungureni, 2005, 28) .
A s tfe l, b ă rb a ţii d in J in a p o a r tă „ c ă m a ş ă a lb ă c u m o tiv e a rh a ic e p e s te p a n ta lo n i a lb i d e c â n e p ă , c h im ir
c u m o tiv e c u o b ro d e rie p e p ie le , p ă lă rie m ic ă , c ă m ă ş i sim p le , f ă r ă o rn a m e n te , s tiliz a te , p ie p ta r şi c o jo a c e
s im p le i (. . .) n ă d ra g i d in d im ie a lb ă (c io a re c i) ţe s u tă d in lâ n ă în c a să , p ă lă rii n e g re c u b o r u ri în g u s te , c ă m ă ş i
c u s u te c u a m ic i n e g r u şi p e p ie p t şi sp a te p r e v ă z u te c u c ru c e . I a rn a , se p o a r tă p ie p ta r şi c o jo a c e , c ă c iu li şi
o p in c i c u o b ie le d in lâ n ă . În u ltim u l tim p , în p ic io a re se m a i p o a r tă şi b o c a n c i. În a n u m ite p e rio a d e ale
a n u lu i, b ă rb a ţii f o lo s e s c c ă m ă ş o i p e su b c ă m a ş ă şi, p e s te a m b e le , v e s ta c o n f e c ţio n a tă t o t d in d im ie .
F ru m u s e ţe a la b ă rb a ţi, o c o n s titu ie c h im iru l d in p ie le , o r n a t c u d ife rite m o tiv e flo ra le . În tim p ră c o ro s , m a i cu
s e a m ă to a m n a şi p rim ă v a ra , a tâ t b ă rb a ţii c â t şi fe m e ile , în lo c d e c o jo a c e , f o lo s e s c f la n e lu l d in d im ie d e lâ n ă ,
n e a g r ă sa u m a ro n ie ” (Ibidem ) .

426
 Referitor la femei, Ion Dănuleţ face următoarele precizări: „...femeile au şi ele o îmbrăcăminte
specifică ungurenilor şi mult atrăgătoare: cămaşă albă (ciupagul), brodată cu arnici negru, mânecile până la
cot, înfoiate ca o coadă de păun, peste poale se poartă „şurţe” negre, cu vergi orizontale, pe cap - cârpa
neagră cu ciucuri, aşa numitele proboade. De mână, se poartă o frumoasă trăistuţă (săculeţ), în care-şi ţine
ungureanca batista şi eventual banii” (Ibidem, 29). Şi portul acestora coincide cu cel al femeilor din
M ărginimea Sibiului.
Ungurenii „au exercitat, după cum demonstrează o gamă largă de mărturii etnografice, o influenţă
constantă asupra creaţiei artistice locale, preluând, la rândul lor, valori artistice făurite de populaţia satelor şi
adaptându-le la necesităţile lor spirituale” (Artapopulară din Vâlcea, 1972, 15).

c) O b i c e iu r i şi d a t i n i

N unta. Dintre obiceiurile satului, nunta a fost, întotdeauna, văzută ca un prilej de bucurie şi distracţie
în viaţa satului. Ca şi în cazurile altor obiceiuri, nunta din Băbeni-Ungureni, aşa cum se desfăşoară ea, se
aseamănă cu cea din M ărginimea Sibiului. Mai întâi, are loc peţitul. De regulă, sunt peţite fetele din sat şi, în
unele cazuri, fete din sate de ungureni: de la Vaideeni, Şirineasa, Mihăieşti-Măgura şi chiar din Mărginimea
Sibiului. Băiatul merge în peţit, în seara unei zile de sărbătoare, însoţit fiind de o rudă a sa. Au loc discuţii pe
marginea zestrei fetei; uneori, peţitul - trebuie s-o spunem! - se transformă într-o târguială între părinţii
ambelor familii. Fata nu participă la discuţii. În final, este întrebată dacă este de acord cu căsătoria. Peţitul se
încheie cu o gustare şi un pahar de vin. Apoi urmează aşa-zisa logodnă, care se desfăşoară în casa viitoarei
mirese. Participă rudele cele mai apropiate, precum şi naşul. Între viitoarea mireasă şi ginere, se face un
schimb de daruri, care constau din ştergători şi verighete, ele simbolizând legătura închegată între tineri. La
logodnă, până în momentul când se face schimbul de daruri, fata stă separat într-o cameră, iar în momentul
când se face acest schimb de daruri, ea plânge cu bocet, după care se aşează la masă, dar nu mănâncă.
Nunta propriu-zisă reprezintă momentul cel mai important din „spectacolul” întregii ceremonii. În
cadrul nunţii din satul Ungureni, sunt redate fragmente din Oraţia de nuntă, la care participă cei doi vornici,
din partea ginerelui şi a miresei. Pregătirile pentru nuntă încep de joi. În acest timp, se taie oi (carnea de oaie
este nelipsită), se prepară cozonacii, se aduce băutura. Lăutarii sunt arvuniţi imediat după logodnă, când se
cunoaşte data nunţii. Înainte de nuntă (sâmbătă), mireasa îşi adună fetele din sat, care lucrează cununi
(coroniţe) pentru nuntaşi, florile şi beteala, precum şi cercul pentru băiat. Sâmbăta pe zi, naşii pregătesc
steagul, pe care-l duc, sâmbăta seara, în casa ginerelui. Steagul este asemănător unui drapel, fiind format
dintr-o prăjină de brad de 2-2,5 m, învelită în bete; în partea superioară a lui, sunt cusute trei basmale, de
culori diferite; în vârf, prăjina are un clopoţel şi un mănunchi de busuioc, iar în partea inferioară, se agaţă o
batistă frumoasă sau un şervet, pentru cel care urmează să poarte steagul. Sâmbătă către seară, atât din partea
ginerelui, cât şi din partea miresei, câte un chemător colindă satul şi îi pofteşte la nuntă pe cei invitaţi,
trecând din casă în casă. Petrecerea de nuntă începe în seara de sâmbătă, după asfinţitul soarelui. În timpul
horei de atunci, tinerii joacă împreună. Mireasa este jucată, de obicei, de mai mulţi băieţi, aşa cum şi ginerele
joacă mai multe fete. Înainte de terminarea horei, mireasa le invită în casă pe toate fetele, cărora le împarte
bucăţele dintr-un colac numit p u p ă z ă . Fiecare fată doreşte să guste din această p u p ă z ă , având credinţa că va
avea parte de o căsătorie cât mai grabnică şi cu noroc. În acest timp, mireasa, plângând, le îmbrăţişează pe
toate fetele, după care îşi îmbrăţişează părinţii şi rudele.
După ce tinerii se retrag de la horă, atât în casa ginerelui, cât şi în cea a miresei, are loc „masa de
sâmbătă seara”. Ginerele, care s-a aflat la hora de la casa miresei, împreună cu lăutarii lui, însoţit şi de câţiva
prieteni apropiaţi - băieţi, se indreaptă spre casa sa (a ginerelui), unde va începe o petrecere separată de cea a
miresei. Atât la ginere, cât şi la mireasă, rolul conducător al ceremoniilor de nuntă îl are câte un vornic.
Vornicul de la ginere este, de obicei, cel mai cunoscător, în această ceremonie, din tot satul. Înainte de
dezlegarea mesei, din casa ginerelui, se dă lupta pentru batista sau şervetul de la steag, pe care, de cele mai
multe ori, o/îl ia un băiat mai isteţ şi mai în vârstă, cu învoirea naşului. Masa tradiţională constă în: pâine,
varză cu carne de oaie, piftii, vin şi ţuică. De regulă, mâncarea de varză, pentru nunta ungurenească, este
pregătită de două femei în vârstă şi mai pricepute ( co lc e riţe ), cu p is ă tu r ă , înţelegându-se prin aceasta, osânză
sau slănină veche, tocate cu barda şi amestecate cu ceapă. Tot colceriţele pregătesc şi restul felurilor de
mâncare: ciorba de oaie sau de vită şi „tocanul” de oaie. Înainte, la sfârşitul mesei, se mai servea şi brânză de
burduf. Pentru dezlegarea mesei, vornicul rosteşte rugăciunea T a tă l n o stru , urmată de o oraţie. După servirea
mesei, cei mai tineri ies la joc, distracţia prelungindu-se până aproape de ziuă. Dintre jocuri, nu lipsesc
In v â r tita , H a ţe g a n a , J ie n e a sc a , precum şi sârbe şi hore de mână.

427
 D u m in ic a , f o a rte d e v re m e , m irii, în s o ţiţi d e n a ş i şi d e tin e re t, se d u c la o f ic ie r e a c u n u n ie i re lig io a s e ,
d u p ă c a re m irii se d u c fie c a re la c a se le lo r. D u p ă o f ic ie r e a c ă s ă to rie i re lig io a s e , tin e r e tu l m e rg e la g in e re sau
la m ire a s ă , d u p ă c u m a u f o s t in v ita ţi. D e re g u lă , b ă ie ţii s u n t c ă lă re ţii c a re f o rm e a z ă a la iu l n u n ţii şi ei p rim e s c
c â te o c u n u n ă (c o ro n iţă ) p e c a re şi-o p u n p e p ă lă rie sa u c ă c iu lă , şi b e te a lă - se m n e d is tin c te p e n tru n u n ta şi.
G in e re le se b ă rb ie re ş te c u lă u ta ri, d u p ă ce se îm b r a c ă în a ş a -n u m ite le h a in e d e g in e re , c ă m a ş a f iin d lu c ra tă
d in tim p şi d ă r u ită d e m ir e a s ă s â m b ă tă se a ra , c â n d g in e re le îi d ă ru ie ş te , în sc h im b , o p e r e c h e d e p a n to fi.
H a in e le g in e re lu i s u n t c o m p u s e d in c ă m a şă , n ă d ra g i, b o c a n c i s a u g h e te , v e s tă d e d im ie s a u p o s ta v ş i c h im ir,
ia r p e c a p , în fu n c ţie d e v re m e , el îş i v a p u n e p ă lă r ie s a u c ă c iu lă cu c u n u n ă În p a r te a d re a p tă , se c o s tre i
m o n e d e de a r g in t şi, la c h im ir, se p u n e o b a s m a sa u u n ş e rv e t, c u fru m o a s e lu c ră tu ri. C u n u n a e lu c ra tă de
m ire a s ă .
A la iu l - c u strig ă te şi v e s e lie - , în s o ţit d e lă u ta r, fa c e o c o lu l s a tu lu i la d u s şi în to rs , a v â n d u -s e în v e d e re
s ă n u se în to a r c ă p e a c e la ş i d ru m . Iu re ş u l d e v e s e lie şi s trig ă te le n u n ta ş ilo r v e s te s c , la c a s a m ire s e i, s o s ire a
m ire lu i. L a v e s te a v e n irii a c e s tu ia , se b a r e a z ă p o rţile d e la c a s a m ire s e i. N u n ta ş ii d in p a r te a m ire s e i o p u n
r e z is te n ţă , c ă ţă râ n d u -s e p e g a rd u ri şi p o rţi, n e p e r m iţâ n d in tr a re a în c u rte a g in e re lu i c u n u n ta ş ii lu i. În tim p u l
a c e s te i în v ă lm ă ş e li, c â n d se f a c sc h im b u ri d e g lu m e , în tr e n u n ta ş ii d e a m b e le p ă rţi, u n n u n ta ş m a i is te ţ d in
p a r te a g in e re lu i se fu riş e a z ă în c u rte şi d e s c h id e p o a rta , d u p ă c a re în le s n e ş te in tr a re a c e lo rla lţi. În c u rte a
m ire s e i, în p a r te a d r e a p tă a p o rţii, se g ă s e ş te o fe m e ie d in tre ru d e le m ir e s e i, c u g ă le a ta c u a p ă şi b u s u io c ,
s tro p in d u -i p e n u n ta ş i la in tra re , c a s im b o l d e B u n v e n it! D u p ă p ă tru n d e re a în c u rte , d in c ă r u ţă c o b o a r ă n a şii,
g in e re le şi v o rn ic u l, c a re m e rg sp re in tra re a în c a să . P e s c a ra c a s e i, se a f lă v o rn ic u l m ire s e i; în sp a te le lu i, p e
p ra g , s tă m ire a s a , în c o n ju r a tă d e m a i m u lte fe te , d o u ă d in tre a c e s te a ţin â n d u n c o la c ; în m ijlo c u l lu i, este
a ş e z a t in e lu l d e sc h im b , p r in c a re m ir e a s a p r iv e ş te sp re g in e re . În tre c e i d o i v o rn ic i, în a in te d e in tr a re a în
c a să , se fa c e u n s c h im b de c o lă c e ri.
O d a tă te rm in a tă c e r e m o n ia în tr e c e i d o i v o rn ic i, n u n ta ş ii d in p a r te a m ire lu i s u n t p o ftiţi s ă m ă n â n c e . Se
s e rv e şte o m a s ă su m a ră , în s o ţită d e m u ltă v o ie b u n ă . În tim p ce n u n ta ş ii s u n t o s p ă ta ţi, m ir e a s a si fe te le se
re tra g în tr - o c a m e ră s a u la o c a s ă v e c in ă , u n d e d e c u rg e u n c e re m o n ia l al d e s p ă rţirii. A ic i, m ire s e i i se c â n tă
d e c ă tre fe te , o b iş n u itu l c â n te c al m ire s e i, Ia -ţi, m ire a să , z iu a b u n ă ! A p o i, m ir e a s a e s te lu a tă d e c ă tre n a ş i şi,
a lă tu ri d e e i, se a f lă fe c io ru l c a re a lu a t şi p u r ta t c e rc u l c u c a re în c h in ă m ire a s a , tr e c â n d - o , a p o i, d e tr e i ori,
p r in el. A p o i, ie s a fa ră , în c u rte , u n d e se g ă s e s c p ă r in ţii m ire s e i, în f a ţa c ă ro ra , a m â n d o i m ir ii în g e n u n c h e a z ă ,
u r m â n d a ş a -n u m ite le Ie r tă c iu n i, ro s tite d e v o rn ic u l m ire lu i. D u p ă a c e a s tă ie rtă c iu n e , m ir e a s a s ă ru tă m â n a
p ă r in ţilo r, a n a ş ilo r şi a r u d e lo r a p ro p ia te , lu â n d u -ş i z iu a -b u n ă , c a se m n d e d e s p ă rţire d e ei, tr e c â n d în tr - u n a lt
m o d d e v ia ţă . Se u rc ă , d u p ă a c e e a , în c ă ru ţă ; a ic i p rim e ş te u n p a h a r c u v in , d in c a re în c h in ă d e tr e i o ri, d u p ă
c a re îl a r u n c ă p e s te ca p . În sp a te le ei, fă r ă s ă fie v ă z u te , se a f lă 2 -3 fe m e i, c a re în c e a rc ă s ă p r in d ă p a h a r u l în
p o a lă . În c a z u l c ă e s te p rin s , a c e s ta e s te u n s im b o l d e v ia ţă fe ric ită , ia r d a c ă n u îl p rin d , a c e s ta e u n s e m n ră u
p e n tru v ia ţa n o u ă a tin e r e i m ire se .
D u p ă a c e s t în tr e g c e re m o n ia l, n u n ta ş ii se în d r e a p tă sp re c a s a g in e re lu i, p e u n d ru m o c o lit, d e d a ta
a c e a s ta , în s ă , f iin d în s o ţiţi d e m ire a s ă . A ju n g â n d la g in e re , n u n ta ş ii in tr ă în c u r te a lu i, f iin d stro p iţi c u u n
m ă n u n c h i de b u s u io c , c e e a c e s im b o liz e a z ă u r a r e a d e b u n -v e n it. M ir e a s a se d ă jo s d in c ă r u ţă p e o m a s ă , p e
c a re se în v â rte ş te d e tr e i o ri şi, la fie c a r e în v â rtitu r ă , se s ă ru tă c u so a c ra . D u p ă ce c o b o a ră , e s te c o n d u s ă în
c a s ă la m e s e n i, în c a d r a tă de d o i tin e ri, c a re a u a m b ii p ă rin ţi în v ia ţă şi c a re îi ţin d e a s u p r a c a p u lu i o p â in e , cu
b r â n z ă şi sa re . În f a ţa m e s e n ilo r, v o rn ic u l o în tre a b ă : „C e a i, m ire a s ă , în c a p ? ” L a a c e a s tă în tr e b a r e , ce se
r e p e tă d e tr e i o ri, e a n u ră s p u n d e , ci r ă s p u n d în tr - u n g la s , d o a r la a tr e ia în tr e b a r e , c e i tr e i fe c io ri: „ P â in e ,
b r â n z ă şi c u sa re . C in s te a m e s e i d u m n e a v o a s tr ă ! ” D u p ă a c e a s ta , în c e p e s e rv ire a m e s e i, la c a re n u p a r tic ip ă
m ir e a s a şi g in e re le . E i s u n t c o n d u ş i d e n a ş ă în tr - o c a m e ră a lă tu ra tă , u n d e s u n t se rv iţi c u v in şi p â in e , d in tr-u n
b lid , şi c u o s in g u r ă lin g u ră . În tre tim p , tin e r ii m a i tr e c p e la m e s e , c in s tin d c u m e s e n ii d in v in şi p r im in d
u r a r e a d e „ V ia ţă lu n g ă şi f e r ic ită ” . C ă tre s fâ rş itu l m e s e i, m ir e a s a îm p a rte d a ru rile ru d e lo r m a i a p ro p ia te
g in e re lu i, în c e p â n d c u n a ş ii. U rm e a z ă a p o i c in s tir e a m ir ilo r d e c ă tre m e s e n i, c u s u m e d e b a n i şi d a ru ri,
a c e a s tă c in s tire f iin d d e n u m ită d a re a . O d a tă d a r e a în c h e ia tă , v o rn ic u l şi n a ş u l to ta liz e a z ă s u m e le d ă ru ite de
m e s e n i şi a n u n ţă c â t a ie ş it c in s te a m ire lu i şi a m ire s e i.
În c o n tin u a re , p e tre c e re a se p re lu n g e ş te c h ia r şi p â n ă lu n i d im in e a ţă . L u n i d im in e a ţa , g in e re le şi
m ir e a s a se în c h id în tr - o c a m e ră f ă r ă lu m in ă , ia r la f e re a s tră , m u z ic a n ţii şi tin e r e tu l le c â n tă tin e r ilo r Z o rile.
D u p ă a c e s t c â n te c , tin e r ii v in , d in n o u în m ijlo c u l n u n ta ş ilo r, p e tre c â n d , în c o n tin u a re , ia r m ire a s a , îşi
s c h im b ă h a in e le . N u n ta de la g in e re se în c h e ie p r in v e c h iu l o b ic e i d in b ă trâ n i: se fa c e u n fo c m a re , la p o a r tă
s a u în c u rte . T in e rii ră m a ş i p â n ă la a c e a s tă o r ă d a u o c o l fo c u lu i, fie c a re d in tre ei a ju tâ n d la fa c e r e a u n e i
m ă m ă lig i m a ri, în tr - u n tu c i f ix a t p e c ră c a n e . L a fo c , se frig b u c ă ţi d e c a rn e d e o a ie , în frig ă ri d in le m n .
U n e o ri, se p re g ă te ş te şi „ to c a n ” , în tr - u n tu c i, to t d in c a rn e d e o a ie . D u p ă c e s u n t to a te p re g ă tite , se r ă s to a rn ă
428
m ă m ă lig a p e o m a s ă m a re şi se se rv e şte c u to c a n u l; u n e o ri, şi c u b r â n z ă d e b u rd u f. O d a tă în c h e ia tă şi a c e a s tă
m a s ă , n u n ta ş ii ră m a ş i p â n ă lu n i d im in e a ţa , se îm p ră ş tie , ia r m ir e a s a în s o ţită d e o f a tă m a i m ic ă , d u c e a p ă la
n a ş i tim p d e tr e i z ile , în c ă ld a re a p r im ită î n d a r d e la a c e ş tia s â m b ă tă se ara.
A tâ t la m ire a s ă , c â t şi la g in e re , se o b iş n u ie ş te c a lu n i se a ra , s o c rii m ic i şi m a ri s ă -i in v ite la m a s ă p e
c e i c a re a u a ju ta t la n u n tă , p r e c u m şi p e ru d e le c e le m a i a p ro p ia te , în fru n te c u n a ş ii şi v o rn ic ii. In p r e z e n t, a u
a p ă r u t şi in flu e n ţe stră in e u n g u r e n ilo r, p re c u m fu ra tu l şi d e s p ă g u b itu l m ire s e i.
L a lo c u ito rii d in c e le la lte sa te , n u se fo lo s e ş te s te a g u l, ci b r a d u l - s im b o lu l v ie ţii, ia r d im in e a ţa e x is tă
o b ic e iu l „ A p a m ir e s e i” (c o lin d a tu l îm p r e u n ă c u tin e r ii d in s a t p e la fâ n tâ n i, d e u n d e s c o t a p ă şi o a d u c
a c a s ă ).
În m o rm ân tarea. L a u n g u re n i, d u p ă ce se a d u c e ste a g u l la c a s a d e c e d a tu lu i, v in ru d e le şi c u n o s c u ţii cu
s ă c u le ţe p lin e d e a lim e n te (a rp a c a ş, p â in e , o re z , u le i e tc .), p e c a re le d a u g a z d e i, c u e x p r e s ia „ D u m n e z e u să-l
ie rte ! ” G a z d a ră sp u n d e : „ S ă -l ie rte D u m n e z e u şi D u m n e z e u să p r im e a s c ă ! ” Se a p rin d lu m â n ă ri.
T im p d e d o u ă z ile , se o r g a n iz e a z ă p riv e g h i, ia r în z iu a în m o r m â n tă r ii, d u p ă ce se s c o a te m o rtu l în
c u rte , a re lo c o b ic e iu l „ d a tu lu i p e s te c a p ” (tro n , m o rt, m a i m u lte v a ria n te ), p rile j c u c a re se îm p a r t ru d e lo r şi
v e c in ilo r h a in e le d e c e d a tu lu i, s trig â n d u -s e n u m e le f ie c ă r u ia şi în m â n â n d u - i- s e p a c h e tu l p e s te sic riu l
m o rtu lu i. P e d ru m u l sp re b is e ric ă , se fa c slu jb e la fie c a re in te rs e c ţie şi se a r u n c ă m o n e z i. În tim p u l slu jb e i, se
îm p a r t c e lo r p re z e n ţi lu m â n ă ri, b a tis te şi p ro s o a p e . S lu jb a se în c h e ie c u „ ie r tă c iu n ile ” (u ltim a s ă ru ta re ) şi
e v e n tu a l se ţin m ic i n e c ro lo g u ri d e c ă tre p r ie te n i s a u ru d e . Se îm p a r t p a c h e te (p o m a n ă ) şi la ie ş ir e a d in
b is e ric ă se d a u b a n i şi v in . T o ţi p a rtic ip a n ţii îş i ia u a d io p r in a r u n c a r e a u n u i p u m n d e ţă r â n ă p e s te sic riu .
U rm e a z ă m a s a d e p o m e n ire , la c a re p a r tic ip ă to ţi. B u c a te le s u n t slu jite şi b in e c u v â n ta te d e p r e o t în a in te de
se rv ire .
A d o u a zi se o rg a n iz e a z ă u n p r â n z d e b u ca te, p e b a z a u n e i lis te în to c m ite d e c ă tre fa m ilie . D u p ă
în m o r m â n ta r e , se ţin o b ic e iu rile tă m â ie r ii şi c ă ra tu lu i a p e i tim p d e şa se s ă p tă m â n i. S e fa c p o m e n ir i la
te rm e n e le r e lig io a s e , p â n ă la şa p te ani.
L a c e ila lţi lo c a ln ic i, n u se îm p a r t a c u m h a in e le p e s te tr o n , ci la şa se s ă p tă m â n i. În p lu s , se îm p a r t p ie s e
d e m o b ilie r, c o s tu m e n o i şi a lte d ife rite o b ie c te (p re s u p u s e c a n e c e s a re m o rtu lu i p e lu m e a c e a la ltă ).
P o m e ln ic e şi p a r a s ta s e , se fa c to t tim p u l a n u lu i, c u p rile ju l s ă rb ă to r ilo r re lig io a se .
Botezul n u d if e r ă d e m a n if e s tă rile s im ila re d in ţa ră , n u a re n im ic sp e c ific , ia r retezul n u se o b iş n u ie ş te
şi la u n g u re n i. O b ic e iu l D atului de g rindă al c o p ilu lu i, d e a s e m e n e a , n u p r e z in tă d e o s e b iri f a ţă d e a lte
lo c a lită ţi d in z o n ă .
O biceiuri de peste an. A lim ă r ile s a u O ş te te lu l s im b o liz e a z ă v e c h iu l c u lt al so a re lu i, p u r ific a re a
sp iritu a lă , v e n ire a p r im ă v e r ii şi a re lo c la lă s a tu l se c u lu i d e P a ş ti (P o stu l m a re ). T in e rii se a d u n ă în ju r u l u n u i
fo c , u n d e c â n tă şi d a n s e a z ă , jo c u r ile f iin d în s o ţite d e strig ă tu ri.
S â n z ie n e le , s ă rb ă to a re p o p u la ră c a re a re lo c p e 2 4 iu n ie . I se m a i sp u n e şi D răgaică . T in e rii c u le g flo ri
d e c â m p , fa c c o ro n iţe p e c a re le p u n la g â tu l o ilo r, p e n tru in v o c a r e a u n u i a n b o g a t şi ro d ito r. L a m u n te , se
p u n c o ro n iţe de g â tu l o ilo r c a re in tr ă p rim e le în s tru n g ă şi p e f ru n te a f e te lo r c e lo r m a i fru m o a se .
G u r b a n u l - o b ic e i r u d ă re s c d e v in d e c a re a b o lilo r, p r in s a c rific a re a u n u i m ie l în tr - o p ă d u re şi
în g r o p a r e a re s tu r ilo r în p ă m â n t. G u rb a n u l se p r a c tic ă d e su te d e a n i în p r e a jm a S ă rb ă to rilo r S fin te d e P a ş ti şi
În ă lţa re . E x is tă ritu a l d e d e s c â n te c e şi n u se p e rm ite p r e z e n ţa stră in ilo r.
C o lin d e le lo c a le n u s u n t o r ig in a le , p re z e n tâ n d in flu e n ţe e x te rn e . L a ru d a ri, d e p ild ă , c o lin d ă to ţi,
in d if e re n t d e v â rs tă ; la u n g u re n i - d o a r c o p iii.
M a i e x is tă şi u n e le o b ic e iu ri p a s to ra le , c a d e p ild ă u rc a tu l şi c o b o râ tu l o ilo r, fă ră in te n s ita te a d in alte
z o n e ; n u d e m u lt, se m a i ţin e a u şi ş e z ă to ri (fu rc ă rii) ş.a.

d ) C â n t e c u l şi j o c u l p o p u l a r
S u n t s p e c ific e d o in e le , h a ţe g a n e le , în v â rtite le , jie n e le şi jo c u r i o lte n e ş ti (sâ rb e le ), h o r a d e m â n ă .
Î n v â rtite le se j o a c ă în p e re c h i sa u în p a tru ...
În B ă b e n i, e x is tă u n f o n d e tn o g ra fic p a s to ra l, s p e c ific M ă rg in im ii S ib iu lu i şi în r u d it c u to a te z o n e le
lo c u ite d e u n g u re n i (N o v a c i, B a ia de F ie r, P o lo v ra g i (G o rj), Ş u g a g (A lb a ), Jin a , T iliş c a , G u ra R â u lu i (S ib iu ),
C o rb i (A rg e ş ); V a id e e n i şi V o in e a s a (V â lc e a ) etc.
In s tr u m e n te p o p u la r e . În sa te le B o n c iu şi B ă b e n i-R o m â n i, in s tru m e n tu l p rin c ip a l e r a şi e s te c o b z a , ia r
în B ă b e n i-U n g u re n i - f lu ie ru l şi c a v a lu l. În p re z e n t, a u a p ă ru t şi in s tru m e n te m u z ic a le d e s o rg in te u rb a n ă :
a c o rd e o n u l, o r g a etc. În V a le a M a re , s u n t s p e c ific e v io a ra , to b a (d u b a c u p ie le d e c a p ră ) şi ţa m b a lu l.

429
 2. CULTURA SCRISĂ

a ) P u b l ic a ţi i
După modelul revistei „Sămănătorul” (1901), a lui Nicolae Iorga, învăţătorul Atanasie Necula a scos
„Revista învăţătorilor” (1902), care se distribuia în cercurile culturale şi în şezătorile populare organizate în
judeţul Vâlcea, de către învăţătorul Mihai Popescu şi inspectorul Kiriţescu.
În anul 1970, a apărut revista „Muguraşi”, editată de Liceul Băbeni, care cuprindea atât contribuţii ale
elevilor, cât şi ale profesorilor.
De-a lungul timpului, au mai fost editate publicaţiile: „Casa de sub pădure” (mai 2004, director - Nelu
Barbu, redactor - Achim George); „Unu şi unu”, redactor - Cristina Popescu (2007); „Impact”, redactor şef -
Bogdan Popian (2007); „Identitatea”, director - Emil Rădulescu (2010).

b ) S c r i i t o r i , c e r c e t ă t o r i şi c ă r ţ i
O serie de scriitori şi cercetători vâlceni sunt originari din Băbeni. Întrucât toţi aceştia sunt prezentaţi
la capitolul PERSONALITĂŢI LOCALE, cu fişe relativ dezvoltate, îi vom menţiona aici doar succint, cu
principalele lor realizări:
• Dragoş Vrânceanu (1907-1977) poet, eseist şi traducător; mentor al Cercului literar „Casa de sub
pădure”, care a promovat - în perioada 1972-1977 - generaţia de tineri scriitori vâlceni, incluşi în antologia
„Casa de sub pădure”, pe care a îngrijit-o editorial. Din opera sa, amintim C lo ş c a cu p u i i d e aur, P o e m e le
tr a n s h u m a n ţe i”, C â n te c e le C a s e i d e s u b p ă d u r e , în tâ ln ir i cu s c r iito r ii ita lie n i ş.a.
• Ion I. Dănuleţ, învăţător, autor de cărţi cu caracter monografic despre ungureni.
• Nelu Barbu, profesor, autor de piese de teatru inspirate din tradiţiile populare: (A lifa n tu l,
J u r ă m â n tu l, S â n zie n e le , C o a m a s te ja r u lu i) .
• Maria Drăghici (căsătorită Niculescu) - profesor, autoare a unui volum de poezii (F lo r i d e d o r ).
• Nicolae Bălaşa, preot, autor al lucrării cu caracter monografic T o p o n im ia lo c a lită ţii B ă b e n i şi al
lucrării R e la ţia în tre B is e r ic ă ş i E u h a r is tie în te o lo g ia o r to d o x ă c o n te m p o ra n ă . Im p lic a ţiile a c e s te ia - teza
de doctorat (1999).
• Elena Lavinia Niculicea a publicat volumul de versuri şi eseuri, P lo a ie d e g â n d u r i (2012).

3. A R T E L E

a) A rta in te rp re ta tiv ă
De-a lungul timpului, în Băbeni au funcţionat mai multe formaţii: Formaţia de fluieraşi (1956, UFET
Băbeni), corul (1960, UFET), corul liceului (1967), trupele de teatru „Contemporanii” (1969, Şcoala
Români), „Histrionii” (1997, Casa de Cultură, director Nelu Barbu, regizor Bogdan Popian), „Arlechin”
(Casa de Cultură, 2005; director - Emil Rădulescu, regizor - Bogdan Popian), ansamblurile de dansuri şi
cântece populare „Dor” (1973) şi „Doruleţ” (1983), formaţia de dansuri populare (1990, Avicola), trupa de
dans modern a Casei de Cultură (2005).
În anii ’70, au funcţionat pe lângă diversele instituţii şi întreprinderi, brigăzi artistice de satiră şi umor.
Interpreţi individuali: Văcaru Nicolae - Pălae (lăutar, vioară şi voce), Mircea al Dălichii (cobză), Dumitru
Niculicea şi Nicolae Zarioiu - rapsozi fluier), Nicolae Bărbuşi şi Zarioiu Alexandru (dansatori), Maria
Drăghici, Mihaela Mihalcea şi Adelina Serafim (solo voce). În prezent, ansamblul „Dor” o are ca solistă pe
Ana Maria Iorga, originară din Vaideeni.

b ) A r ta d e c o ra tiv ă
De asemenea, pe lângă Casa de Cultură „Dragoş Vrânceanu”, funcţionează un cerc de arte plastice
„Dialog plastic”, axat în mare măsură pe arta iconografică; instructor - Mioara Plop, care organizează anual
tabere de pictură, iar lucrările realizate cu aceste ocazii, sunt expuse în cadrul unor expoziţii prilejuite de alte
manifestări culturale tradiţionale: Festivalul „La izvorul fermecat”, concursurile de poezie „Dragoş
Vrânceanu” şi „George Ţărnea” ş.a.

430
 4. MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE ŞI LITERARE
D e -a lu n g u l tim p u lu i, în B ă b e n i a u e x is ta t m a i m u lte a s o c ia ţii şi s tru c tu ri o r g a n iz a to ric e d e c u ltu ră :
„ S e c ţiu n e a lo c a lă a L ig ii c u ltu ra le B ă b e n i” , p r e ş e d in te - L e o n G e o rg e s c u , c e l c a re la 3 m a i 1 9 1 9 s ă rb ă to re a
R e v o lu ţia d e la 1848; C e rc u l C u ltu ra l B ă b e n i, d ir e c to r - A ta n a s ie N e c u la (1 9 0 3 ); S o c ie ta te a C u ltu ra lă a
F e c io rilo r, p r e ş e d in te - N ic o la e B e b e ş e l (m a rtie 1935).
În a n ii ’7 0 , la in iţia tiv a p o e tu lu i D ragoş V rân cean u , s-a u p u s b a z e le c re ă rii u n e i m a n ife s tă ri a m p le , ce
ş i- a d o rit s ă fie u n d ia lo g în tr e a r ta c u ltă şi fo lc lo ru l a u te n tic ro m â n e s c , s ă p u n ă în v a lo a re in te rfe re n ţe le
b e n e fic e d in tre tr a d iţie şi n o u ta te . În a n u l 1 9 7 2 , s -a d e s fă ş u ra t p r im a e d iţie , su b titu la tu r a „ V ie rs d e flu ie r
c io b ă n e s c ” , s c h im b a tă u lte r io r în „ L a Iz v o ru l F e r m e c a t” - e d iţia a II-a , ia r în a n u l 2 0 0 4 - în „ L a Iz v o ru l
D o ru lu i” . P rim e le e d iţii a u s ta t su b „ p a tr o n a ju l” m a re lu i s c riito r D ra g o ş V râ n c e a n u şi a c e n a c lu lu i „ C asa de
sub p ă d u re ” , a v â n d o te n tă e x c lu s iv a c a d e m ic ă şi lite ra ră . E d iţiile m a n ife s tă rii a u în s e m n a t t o t a tâ te a
s im p o z io a n e şi ş e z ă to ri lite ra re d e o s e b ite , o n o ra te d e re n u m ite p e r s o n a lită ţi - m e m b ri ai U S R şi c h ia r ai
A c a d e m ie i R o m â n e . P e rs o n a lită ţi p r e c u m E u g e n J e b e le a n u , Io a n A le x a n d ru , D ra g o ş V râ n c e a n u , Z o e
D u m itre s c u B u ş u le n g a , P a u l A n g h e l, M a lv in a U rş ia n u , A le x a n d r u O p re a , C o rn e l R e g m a n , Ilie P u rc a ru ,
N e g o iţă Irim ie , V o ic u B u g a riu , S e rg iu N ic o la e s c u (c ritic u l lite ra r), N ic o la e F lo re s c u , V la d F lo re a , G h e o rg h e
P itu ţ, A le x a n d r u B a la c i, N ic o la e D ra g o ş , O v id iu P a p a d im a , D a n Z a m fire s c u , I o a n a P o s te ln ic u , V ic to r E rn e s t
M a ş e k , C o rn e l M o r a r u etc. a u în n o b ila t f e s tiv a lu l şi i- a u c o n f e rit p r e s tig iu n a ţio n a l. L a re u ş ita a c e s to r
re u n iu n i, şi-a u a d u s c o n trib u ţia o f ic ia lită ţile v re m ii şi r e s p o n s a b ili c u ltu ra li p re c u m V a s ile R o m a n , G h e o rg h e
D e a c o n u , Io n St. L a z ă r ş.a.
D in p ă c a te , în a n ii ’80, c o lo c v iile lite ra re a u f o s t în lo c u ite t o t m a i d e s c u s im p o z io a n e p o litic e şi
a g ra re , c o m fo rm p o litic ii v re m u rilo r. T o t a tu n c i, m a n if e s ta re a a f o s t c o m p le ta tă d e s p e c ta c o le f o lc lo ric e cu
c a r a c te r n a ţio n a l. A n s a m b lu ri d in A rad, Timiş, A lba, G orj, Dolj, Braşov, H unedoara, A rgeş, Vâlcea etc.
a u p r e z e n ta t c â n te c e şi jo c u r i tr a d iţio n a le z o n e i lo r. D u p ă 1 9 8 9 , c a ra c te ru l f e s tiv a lu lu i a d e v e n it a p ro a p e în
e x c lu s iv ita te p a s to ra l (în p r iv in ţa s p e c ta c o lu lu i fo lc lo ric ), f iin d u n re a l p rile j d e re în tâ ln ire p e s te a n i, a tu tu r o r
u r m a ş ilo r c io b a n ilo r d in M ărginim ea Sibiului .
T o to d a tă , fe s tiv a lu l ş i- a re c ă p ă ta t v a le n ţe le c u lte , p r in r e lu a re a s im p o z io a n e lo r lite ra re , p rin
d e z v o lta re a u n o r c o n c u rs u ri n a ţio n a le d e lite r a tu r ă („ Al. O p re a ” , „ D ragoş V rânceanu ” , „ G eorge Ţ ă rn e a ”),
p r in in tr o d u c e r e a p e a g e n d a f e s tiv a lu lu i, a e x p o z iţiilo r d e p ic tu r ă „ Dialog Plastic ” şi „ O rtodoxie şi a r tă ” -
r o a d e al ta b e r e lo r d e c re a ţie o rg a n iz a te d e C asa de C u ltu ră „ D ragoş V rânceanu ” şi C JC P C T V âlcea , p rin
r e c ita lu rile d ra m a tic e s u s ţin u te d e tr u p a d e te a tr u „ A rlechin ” a Casei de C u ltu ră d in B ă b e n i . A lă tu ri de
sc riito ri im p o rta n ţi ai lite ra tu rii r o m â n e - Nicolae D ragoş, Sergiu Nicolaescu (c ritic u l lite ra r) e tc ., la
re u ş ite le m a n if e s tă rilo r a rte i c u lte , şi-a u a d u s c o n trib u ţia o se rie d e in te le c tu a li v â lc e n i r e p re z e n ta tiv i, p re c u m
E lena Stoica, D oru M oţoc, Felix Sim a, Ioan St. L azăr, G heorghe Deaconu, George Voica, Ion Soare,
Costea M arinoiu, Ion Predescu, D ragoş Teodorescu şi alţii.
C u tim p u l, fe s tiv a lu l a f o s t în c a d r a t în tr - o m a n if e s ta re m a i a m p lă , d e s fă ş u ra tă p e p a r c u rs u l m a i m u lto r
z ile , su b g e n e r ic u l „ Zilele oraşului B ăbeni ” . În c o m p le ta re , a u a p ă r u t în tr e c e r i s p o rtiv e („ M em orialul
G heorghe O priţescu ”), e x p u n e ri p riv in d v iito ru l lo c a lită ţii, d e z b a te ri e c o n o m ic e şi so c ia le .
F e s tiv a lu l „ L a Izvorul F erm ecat ” a d e v e n it şi o ra m p ă d e la n s ă ri e d ito ria le p e n tru a u to rii lo c a li (Io n
D ă n u le ţ, N e lu B a rb u e tc .). T im p d e 4 0 d e a n i, la a c e a s tă m a n if e s ta re a u f o s t p r e z e n te m a ri p e r s o n a lită ţi
c u ltu ra le a le ţă rii şi s-a u re în tâ ln it - d u p ă se c o le d e p r ig o a n ă şi d e s p ă rţiri - u rm a ş ii c e lo r d in M ărginim ea
Sibiului; ş i-a u d a t în tâ ln ir e v iito rii p o e ţi, c re s c u ţi su b s e m n u l m a re lu l s c riito r D ragoş V râ n c ea n u . C e e a ce
c o n s titu ie u n lu c ru d e o s e b it d e im p o rta n t, e s te fa p tu l c ă id e e a m a e s tru lu i n u a f o s t n ic io d a tă a b a n d o n a tă ,
u rm a ş ii să i d u c â n d c u c in ste m a i d e p a rte , u n e o ri c u s a c rific ii, a c e a s tă in e g a la b ilă în te r fe re n ţă a a rte i c u lte cu
tr a d iţia p o p u la ră , în b e n e f ic iu l c o m u n ită ţii.
În 1 972, u rm a re a in iţia tiv e i lu i D ra g o ş V râ n c e a n u , s -a în f iin ţa t A n s a m b lu l F o lc lo r ic „ D o r ” d in B ă b e n i,
c a re a c ă p ă ta t, în s c u rt tim p d e la a p a riţie , o n o to rie ta te n a ţio n a lă şi e u ro p e a n ă . D u p ă a p r e c ie re a e tn o lo g u lu i
şi f o lc lo ris tu lu i G h e o rg h e D e a c o n u , a c e s t g ru p , „ g r e fa t p e m a i v e c h e a f o rm a ţie d e f lu ie ra ş i d in lo c a lita te , es te
c e l d in tâ i a n s a m b lu c u p r o fil p ă s to re s c d in R o m â n ia , c a re e v o lu e a z ă în s tră in ă ta te şi, to to d a tă , p rim u l
c o le c tiv v â lc e a n d in m e d iu l ru ra l, c a re p r e z in tă sp e c ta c o le p e s te h o ta r e ” (Deaconu, 1980, 161) . A u to ru l se
re fe re a , în m o d c o n c re t, la tu r n e u l d in Ita lia (P isa , F lo re n ţa , P o n te d e rra , C a lc i), e f e c tu a t d e a n s a m b lu în
p e r io a d a 4 -1 4 iu lie 1973
În p re z e n t, se d e s fă ş o a r ă - a n u a l - d o u ă fe s tiv a lu r i- c o n c u rs u ri d e lite ra tu ră , c u c a r a c te r n a ţio n a l:
„ G e o rg e Ţ ă r n e a ” (în n o ie m b rie ) şi „ D ra g o ş V râ n c e a n u ” (în a u g u s t).

431
 5. INSTITUŢII DE CULTURĂ

a ) B ib lio te c a c o m u n a l ă
În d e c e n iu l al IV - le a al se c o lu lu i tr e c u t, b is e ric a p a r o h ia lă d in sa tu l U n g u re n i, c u h ra m u l „ B u n a
V e s tire ” , d e ţin e a o b ib lio te c ă p a r o h ia lă (A nuarul 1941, 689-690) . B is e r ic a p a r o h ia lă „S f. N ic o la e ” d in sa tu l
R o m â n i, a v e a , de a s e m e n e a , o b ib lio te c ă p a r o h ia lă (Ibidem, 690) .
B ib lio te c a c o m u n a lă p r o p riu -z is ă , a f o s t fo n d a tă d u p ă 1 9 0 0 , f u n c ţio n â n d în c a s a f a m ilie i în v ă ţă to ru lu i
A ta n a s ie N ic u la şi a M a rio a re i Irim e s c u (N ic u la ). D u p ă c e l d e -A l D o ille a R ă z b o i M o n d ia l, o v re m e , a fo s t
b ib lio te c a r M a rio a r a Irim e sc u . A u r m a t T u ia G o v o re a n u , ia r b ib lio te c a s - a m u ta t în c a s a p a r o h ia lă d in s a tu l
U n g u re n i. B ib lio te c a a f o s t p r e lu a tă d e S a lo m e e a B ă lă ş o iu (P o p e s c u ), f u n c ţio n â n d în c a s a lu i G e o rg e s c u Io n
( fo s ta c a s a T ă n ă s e s c u , d e m o la tă ). A c tu a lm e n te , b ib lio te c a , c u u n f o n d d e c a rte im p re s io n a n t, f u n c ţio n e a z ă p e
lâ n g ă C a s a d e C u ltu ră „ D ra g o ş V râ n c e a n u ” , b ib lio te c a r f iin d B a lo ţe a n u L ilia n a .

b ) C ă m in u l c u ltu r a l
A f o s t în f iin ţa t în c e n tru l c o m u n e i B ă b e n i, în a n u l 1 935, su b n u m e le d e „ P a v ilio n u l C u ltu ra l
U n g u re n i” , c o n s tru it p r in c o n trib u ţie v o lu n ta r ă d e c ă tre 4 7 d e tin e ri, su b c o o r d o n a re a în v ă ţă to ru lu i N ic o la e
B e b e ş e l - p r e ş e d in te le d e a tu n c i al S o c ie tă ţii C u ltu ra le a F e c io rilo r, în f iin ţa tă în a c e la ş i an . În a n u l 1 938, el a
f o s t a f ilia t la F C R (F u n d a ţiile C u ltu ra le R e g a le ). D u p ă 1 9 4 8 , a f o s t p r e lu a t d e c ă tre în v ă ţă to rii S e ra fim Io n şi
D ă n u le ţ Io n . În tre 1 9 5 0 -1 9 6 0 , a u f o s t n u m iţi d ire c to ri p ro f. G rig o re C o n s ta n tin şi în v ă ţă to ru l D in c u le s c u Io n .
D u p ă 1 960, a c tiv ita te a c u ltu r a lă a f o s t c o n d u s ă d e p r o fe s o rii C re a n g ă G h e o rg h e şi D u m b r ă v e s c u E m il.
A c tiv ita te a a c o n tin u a t o d a tă c u c o n s tru c ţia C a s e i d e C u ltu ră . M a r e le d ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l R o m â n ie i
c o n s e m n e a z ă fu n c ţio n a re a , în c e p â n d c u a n u l 1 9 1 5 , a u n o r c ă m in e c u ltu ra le să te şti p e lâ n g ă b is e ric ile
p a r o h ia le d in sa te le V a le a M a re , B ă b e n i-R o m â n i şi B ă b e n i-U n g u re n i. În 1 960, în sa tu l R o m â n i s -a c o n s tru it
u n c ă m in c u ltu ra l r e p a rtiz a t ş c o lii g e n e ra le . În tre 1960 şi 1 987, a c tiv ită ţile c u ltu ra le se d e s fă ş u ra u în tr e i
lo c a ţii: C ă m in u l C u ltu ra l B ă b e n i - în f o s ta c a s ă p a ro h ia lă , C ă m in u l C u ltu ra l R o m â n i (d ire c to ri - în v ă ţă to r
P o p e s c u Io n , p r o fe s o r B a rb u N e lu ) şi P a v ilio n u l B ă b e n i - p e n tru h o re d u m in ic a le , n u n ţi, b a lu ri, s e ra te etc.,
o r g a n iz a to rii a c tiv ită ţilo r fiin d în v ă ţă to ru l D ă n u le ţ Io n şi p r o fe s o ru l D u m b r ă v e s c u E m il.

c) C a s a d e C u l t u r ă
A f o s t c o n s tru ită în a n u l 1987, d ir e c to r f iin d p ro f. E m il D u m b ră v e s c u . I-a u su c c e d a t: B iriş Io n , C â rs te a
Io n , P e tr ic ă N ic o la e (P ie rre ), p ro f. N e lu B a rb u şi p r. E m il R ă d u le s c u . L a 2 9 a u g u s t 1 9 9 1 , a f o s t în f iin ţa tă
S o c ie ta te a C u ltu ra lă „ D o r-D ra g o ş V râ n c e a n u ” (p re ş e d in te - p ro f. N e lu B a rb u ), c a re e d ite a z ă r e v is ta „ C a s a
d e su b p ă d u r e ” (d in 2 0 0 4 ), al c ă re i r e d a c to r - ş e f e s te s c riito ru l şi e d ito ru l G e o rg e A c h im .
In p re z e n t,
e d ilii o ra ş u lu i au
g ă s it fo n d u ri
( c ir c a 3 0 m ilia rd e
le i v e c h i) p e n tru
re a b ilita r e a
c lă d irii - a c ţiu n e
a f la tă în p lin ă
d e s fă ş u ra re . În
c e n tru l c lă d irii,
f u n c ţio n e a z ă şi
s in g u ra s a lă de
in te r n e t d in o ra ş,
cu acces lib e r
p e n tru to ţi
lo c u ito rii.
(w w w .publipro.
ro/proexpres-
cultural)

432
 Casa de Cultură „Dragoş Vrânceanu”, inima vieţii culturale din oraş

RĂZBOIUL TROIEI
tlf
IKKpDAN FLORI AN 1*0 PIAN
în i n t i r p r r l ; | rcii i n t p c l d c i r a t n l

H I S T R I O N I I

u i s m i B i [T i a î

A REN-Al Iun Puly

X I E N A - C r b iln a G y |* tu
AKTEM I V D m l f t a TdfldfT
PlîOM Kr KU*CI au dtu C o j v t n
III K C L I .E - L u c l* * UJtamltţ
IEf >M h K -M iu o n a B S r b u ţl
Z K l A N O N IM I: K n lu ty D Sw cii,
U on iu n j M th lfo f, R f l i m i C iltflu o lo .
A n a T r U n a m ,M * * d iilţ T ) a î> o b r « ţ ii

BEiGIAfll SCBNWfkAVIA : I H . I 'O H a N (WtM l O I t N1JAJ HARUL f

A fiş pentru unul din spectacolele Trupei de teatru « Histrionii »

433
Locuinţa de vacanţă a lui Dragoş Vrânceanu: C asa de sub p ăd u re

Coperta Programului-pliant, al Ansamblului „Dor”, pentru

turneul din Italia (4-14 iulie 1973)

434
 Cap. VIII - VIAŢA RELIGIOASĂ
C o n fo rm u n e i tra d iţii lo c a le ( p re lu a tă şi d e Butoescu, 1955, 2) , c e a m a i v e c h e b is e ric ă d in lo c a lita te a r
fi c e a d e C ire d a ru (C ilid a ru ), c u h ra m u l „ C u v io a s a P a r a s c h iv a ” , s itu a tă p e lo c u l a c tu a le i b is e ric i c u a c e la ş i
n u m e , c a re a r fi d a tâ n d d e „ p e tim p u l d o m n ie i lu i M ir c e a B a s a ra b (. . .). „ A c e a s tă b is e ric ă - sc rie B u to e s c u -
a a rs, f iin d d e le m n , ia r c a ta p e te a s m a , t o t d in le m n , sc u lp ta tă , s c ă p a tă d e la fo c , a f o s t a ş e z a tă la b is e ric a
T re is ta ri d e la G u ra V ă ii - O c n e le M a ri, c a re d a te a z ă d in tim p u l v o ie v o d u lu i M ih a i V ite a z u l (1 5 9 3 -1 6 0 1 ) ”
(Ibidem ) . A d o u a b is e ric ă , c o n s tru ită to t d in le m n , ră m â n â n d p u s tie în m ijlo c u l c â m p u lu i f ă r ă a ş e z ă ri
o m e n e ş ti, a f o s t d ă r â m a tă şi în tr e b u in ţa tă la f a c e r e a ş c o liii d in sa tu l U n g u re n i, 1 8 8 9 -1 8 9 0 ” ( D ănuleţ, 2008,
45-121) .
• Biserica „Sfînta Cuvioasa Paraschiva” - C ire d a ru , în f o rm a s a a c tu a lă , a f o s t re z id ită d in te m e lie ,
p e v a tr a v e c h e , „ în 1 948, p e ru in e le b is e ric ii C ire z a rilo r” (Rizea-Ene, 2007, 26) d e c ă tre lo c u ito rii d in
B ă b e n i-G a ră , B o n c iu şi C o lo n ia U F E T , în stil ita lia n . A c a d e m ic ia n u l A le x a n d r u B a la c i, v iz itâ n d b is e ric a , a
o b s e rv a t c ă s e a m ă n ă c u su ro rile ei ita lie n e d in n o rd u l T o s c a n e i şi a p ro p u s a u to rită ţilo r lo c a le s ă a lc ă tu ia s c ă
fo rm e le p e n tru a fi d e c la ra tă m o n u m e n t is to ric e u ro p e a n . A s tă z i, a ic i slu je ş te p r e o tu l R o b u G a b rie l. P re c iz ă m
c ă lă c a ş u l se a f lă în a p r o p ie re a „ C a se i d e su b P ă d u r e e ” , p e A le e a D e ju lu i, şi la s lu jb e le o fic ia te în b is e ric ă , d e
p r e o ţii Io n şi G h e o rg h e (G ic ă ) O p riţe s c u , a u p a r tic ip a t în to td e a u n a c e i d in „ N e a m u l V r â n c e n ilo r ” (L e o n
G e o rg e s c u , M a ria (M a rio a ra ) Irim e s c u ; M irc e a , D ra g o ş şi E u g e n (M ic u ) V râ n c e a n u ş.a.
• Biserica „Sfinţii Voievozi” (d a tâ n d d in 3 0 s e p te m b rie 17 5 0 ) - m o n u m e n t is to ric , a f o s t c tito r ită d e
Io n S lă v ite s c u şi ju p â n e a s a B ă la ş a , f iic a C h irc ă i R o ş ia n u V o rn ic u . E s te s itu a tă p e s tr a d a L u c e a fă ru lu i, p e
m o ş ia f o s tu lu i c o n a c L a h o v a ry (a stă z i, d e m o la t). L ă c a ş u l r e p r e z in tă o re a liz a re a r h ite c to n ic ă d e o s e b it d e
v a lo ro a s ă . Î n c e p â n d c u a n u l 1 999, a u f o s t e fe c tu a te lu c ră ri u rg e n te d e c o n s o lid a re a a c e s te ia , în v e d e r e a
sto p ă rii p ro c e s u lu i d e ru in a re , c u f o n d u ri a lo c a te d e la M in is te ru l C u ltu rii şi C u lte lo r. În u n e le d o c u m e n te
is to ric e , e s te d a t c a a n d e c o n s tru c ţie a l ei, 1 72 1 , în s ă d a ta e s te e r o n a tă (Rizea-Ene, 2007, 25) .
• Biserica „Sfinţii Arhangheli M ihail şi Gavril” (2 7 se p te m b rie 1 8 6 4 ), c o n s tru ită d e u n g u re n i şi
s f in ţită d e P S C a lin ic C e rn ic a n u l, e p is c o p al R â m n ic u lu i şi N o u lu i S e v e rin . În a n u l 1 863, d o m n ito ru l
A le x a n d r u Io a n C u z a a d o n a t o s u m ă im p o r ta n tă d e b a n i p e n tru te rm in a r e a c o n s tru c ţie i. A f o s t r e n o v a tă de
m a i m u lte o ri, în a n ii 1 902, 1 910, 1 923; în 1 9 4 1 , i s -a a d ă u g a t o n o u ă c a ta p e te a s m ă . A f o s t c o n s tru ită p e
f u n d a ţia u n e i a lte b is e ric i - „ B u n a V e s tire ” , r id ic a tă în 1 7 6 5 , „.. d in n u ie le în g r ă d ite c u p ă m â n t..” ( Butoescu,
1955, 2) . B is e r ic a „ S fin ţii A rh a n g h e li M ih a il şi G a v r il” e s te c o n s tru ită în stilu l b is e ric ilo r o rto d o x e ro m â n e ş ti
d in M ă rg in im e a S ib iu lu i, m o d e lu l s ă u f iin d b is e ric a d in J in a , d a r n u se r id ic ă la în ă lţim e a a c e s te ia . P ic tu ra
re s p e c tă ic o n o g ra fia c o n te m p o r a n ă ro m â n e a s c ă . L a 19 m a i 1 7 7 7 , sta re ţu l m â n ă s tirii B is tr iţa a re fă c u t
a ş e z ă m â n tu l în f o rm a în c a re se g ă s e ş te şi a s tă z i. A f o s t s fin ţită la 2 7 s e p te m b rie 1 8 6 4 şi r e n o v a tă în a n ii
1 9 0 2 -1 9 1 0 şi 1 923, ia r în 1941 s -a fă c u t o n o u ă c a ta p e te a s m ă în stil b iz a n tin . În tre 1 9 4 1 -1 9 4 5 , în sâ n u l
c o m u n ită ţii s - a f o rm a t g r u p a r e a „ O a s te a D o m n u lu i” . L a a c e a s tă b is e ric ă , a u s lu jit p re o ţii: T o m a , V a s ile
D ă e s c u , Io a n O p riţe s c u , G h e o rg h e (G ic ă ) O p riţe s c u şi V a s ile G e o rg e s c u , ia r d in 1976 - N ic o la e R ă d u le s c u şi
fiu l s ă u E m il R ă d u le s c u (d in 2 0 0 0 ). A c e a s tă b is e ric ă are d o u ă h ra m u ri: ” B u n a V e s tire ” („ B la g o v e ş te n iile ” ) şi
„ S fin ţii A rh a n g h e li M ih a il şi G a v r il” .
• Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” ( c o n s tr u ită în 1 7 9 9 ) se a f lă s itu a tă în sa tu l (c a rtie ru l) C a p u
D e a lu lu i şi e s te m o n u m e n t is to ric ; stilu l să u se a s e a m ă n ă c u c e l al M â n ă s tirii D in tr-u n L e m n .
B is e r ic a „ C u v io a s a P a r a s c h iv a ” - C a p u D e a lu lu i a f o s t r e f ă c u tă în 1 948. C lo p o tu l a f o s t d o n a t în 1818
d e G h e o rg h e R a s u şi e s te in s c rip ţio n a t c u lite re c h irilic e . P re o ţi: C iu c ă G rig o re şi M iu le s c u R a d u (în z ile le
n o a s tre ).
• Biserica „Sfântul D um itru” (1 8 4 9 ) d in sa tu l V a le a M a re , e s te , d e a s e m e n e a , m o n u m e n t isto ric . A
f o s t c tito r ită d e m a re le c lu c e r I o a n L a h o v a ry ; în 1 886, a f o s t în c h is ă şi re in tro d u s ă în c u lt a b ia în 1 925, p rin
s tr ă d a n ia p re o tu lu i Io a n M a rin a (v iito ru l p a tria rh Iu s tin ia n ), c a re fu s e s e n u m it p r e o t a ic i, la 14 o c to m b rie
1 924. R e p ic ta tă în tr e 1 9 3 3 -1 9 3 5 . L ă c a ş u l e s te c o n s tru it în stil b r â n c o v e n e s c . În tre 1 9 3 0 -1 9 4 0 , b is e ric a a a v u t
şi o c a n tin ă ş c o la ră , c o r şi b ib lio te c ă , ia r c a p r e o t p a ro h , fu n c ţio n a Io a n O p riţe s c u . P ic tu r a a c tu a lă d a te a z ă d in
1 968, f iin d o p e r a p ic to ru lu i Io n D ia c o n u ; p r e o t p a ro h , e s te C h irilă S a n d u . A u m a i s lu jit a ic i p r e o ţii A v ra m şi
V io r e l A le x a n d ru ; în p re z e n t, a ic i o f ic ia z ă p r. T ic u ţă P o p a.

435
 • Biserica „Sfântul Nicolae” (1 6 2 5 ) e s te c tito r ia d o m n ito ru lu i A le x a n d r u C o c o n u şi a f o s t rid ic a tă p e
m o ş ia m â n ă s tirii B is triţa , s itu a tă î n sa tu l R o m â n i. R e fă c u tă în 1 7 7 9 d e R a d u S ă rd a ru şi d e p o lc o v n ic u l M a te i.
În 1915, b is e ric a a f o s t r e c o n s tr u ită în tre flă , c u a x id e la te ra le , d in c ă ră m id ă , ia r p ic tu r a a fo s t r e f ă c u tă în
1 987, d e c ă tre p ic to r iţa C a m e lia D ă s c ă le s c u . M o b ilie ru l c e l n o u s -a lu c ra t la Ş c o a la S p e c ia lă B is triţa -
C o s te şti. A u s lu jit în a c e s t lo c a ş p r e o ţii V a s ile G e o rg e s c u şi P a v e l; în p re z e n t, a ic i o f ic ia z ă N ic o la e B ă la ş a şi
Iu s tin B ă la ş a - fiu l să u . În sa tu l P ă d u re ţu , e x is tă o c a p e lă a p a r ţin â n d d e b is e ric a m e n ţio n a tă , p e n tru slu jb e
o c a z io n a le ; în p re z e n t, în a c e s t c a r tie r se c o n s tru ie ş te o b is e ric ă n o u ă .
În m a r e a lo r m a jo rita te , b ă b e n a r ii a p a rţin c u ltu lu i o rto d o x . E x is tă şi o m in o rita te c a to lic ă , f ă r ă b is e ric ă ,
p re c u m şi c â te v a g r u p u ri d e s e c ta n ţi a d v e n tiş ti, „ M a rto rii lu i I e h o v a ” şi „ O a s te a D o m n u lu i” ; a c e ş tia
re p r e z in tă m u lt su b 1% d in p o p u la ţia o ra şu lu i.

Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”,

ctitorită de d o m nitorul A lexa n d ru Coconu
vv. în a n u l 1625; este situată în
sa tu l (cartierul) R o m â n i

Biserica cu hramul
„Sfinţii Arhangheli M ihail şi Gavril”,
construită în 1864, de u n g u ren i şi
sfinţită de de Sf. C alinic Cernicanul,
episcopul de a tu n ci a l R â m n icu lu i

436
 C ap . I X - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II

Despre băbenari, se spunea şi se spune şi astăzi, că sunt „vitoşi” (adică plini de viaţă). Pentru ei, forma
arhaică de ocrotire a sănătăţii, a fost călirea naturală organismului. De mici copii, erau puşi să facă mişcare şi
să îngrijească animalele, practicând echitaţia cu mult înainte ca acest sport să fie denumit cu termenul
menţionat. De asemenea, vecinătatea Oltului şi a afluentului său - Bistriţa, au favorizat dintotdeauna
învăţarea şi practicarea înotului. Pe de altă parte, plantele medicinale şi alte „leacuri populare” făceau parte
din „trusa medicală” . Mai târziu, au apărut sanitarii (fe lc e rii”), care făceau de toate. Cu timpul, numărul
cadrelor medicale de specialitate a crescut, acestea venind în întâmpinarea nevoilor şi aspiraţiilor locuitorilor.
Totuşi, până la 1900, mortalitatea infantilă era ridicată, iar bolile epidemiologice (rujeola, scarlatina,
tifosul etc) făceau ca decesele timpurii să ajungă la un proces foarte ridicat. Femeile erau considerate „ o
industrie producătoare de copii”, iar dintre micuţi, mulţi mureau din lipsa îngrijirilor medicale, familiile
având alte priorităţi. Starea sănătăţii copiilor era precară, iar la sugari, anemiile făceau numeroase victime. {n
1898 , din 61 de comune din judeţul Vâlcea, în privinţa mortalităţii infantile, Băbeniul se afla printre primele
zece (Situaţiunea 1898, 9)
La 15 octombrie 1915, în situaţia prezentată de prefectul judeţului - Gr. Oteteleşanu în sesiunea
ordinară a conducerii instituţiei, pentru comuna Băbeni-Bistriţa, care făcea parte din plasa Oltul, se prezintă
astfel starea de sănătate a localităţii: 47 de bolnavi, 41 vindecaţi, 6 morţi. Pentru îmbunătăţirea situaţiei,
judeţul acorda venituri de 6514 lei şi dreptul la împrumuturi asociative de 12000 de lei pentru ocrotirea
sănătăţii (Ibidem).
Cu ocazia recensământului general al populaţiei României din 1898, se menţionează că în Băbeni,
centrul plasei Ocolului-Otăsău, pe lângă numărul mare de analfabeţi - 1057, sunt şi mulţi cu boli cronice sau
cu sechele, înregistrându-se 8 infirmi (Recensământul 1898, 1906, 452).
În anul 1955, s-a înregistrat un mic record: la 60 de naşteri, nu a existat niciun caz de deces infantil
(DJVAN, Fond Sfatul Popular al Raionului Băbeni, dos. 42/1955, f. 4).
La 25 martie 1957, pe teritoriul comunei, s-au înregistrat 7 surdo-muţi şi doi orbi din accidente, care se
aflau în îngrijirea medicilor locali (Ibidem, dos. 2/1957, f. 9). În acelaşi an, prin intermediul staţiei de
radioficare, populaţia primea sfaturi pentru prevenirea bolilor infecţioase şi epidemice (Ibidem,
dos. 6/1961, f. 11).
În 1958, a luat fiinţă Dispensarul Raional de Copii Băbeni, ulterior - Policlinica de copii, astăzi Casa
Copilului (Fondul Primăria Băbeni-Bistriţa, dos. 11/1961, nenum .). Prin decizia nr.8 din 30 ianuarie 1961,
pentru a evita bolile trensmisibile prin consumul de carne de oaie şi porc, Sfatul Popular al comunei Băbeni a
înfiinţat Serviciul Veterinar (După Butoescu, 1955, 2), iar la 24 mai 1961, s-au pus bazele Circumscripţiei
Sanitare Băbeni, în localul Policlinicii de Copii. Tot în acelaşi an, se va înfiinţa Casa de Naşteri şi
Dispensarul Uman IF Băbeni (Fondul Primăria Băbeni-Bistriţa, dos. 6/1958, nenum .).
Situaţia logistică, încadrarea şi starea de sănătate erau printre cele mai bune din regiunea Piteşti, în
sensul că toate compartimentele fuseseră încadrate cu personal medical, care se dovedise competent: Andrei
M arina şi Elias Stela - medici la circumscripţia sanitară Băbeni; Ruşcă Oprea - medic şef, unul dintre cei mai
renumiţi din regiune şi Brucăr Miron - medic chirurg de la policlinica Băbeni; Govoreanu Paula, medic la
Casa de naşteri Băbeni; Mutu Ioan - medic internist, Simionescu Niculina - stomatolog şi Aslan Constantin -
tehnician dentar de la minipoliclinica dispensarului IF Băbeni.
În 1960, s-a construit un dispensar aparţinând Schelei de Extracţie Băbeni; în prezent, acesta este
desfiinţat. Există şi un spital pentru minori cu handicap sever, cu 250 paturi, 3 medici şi 14 asistenţi.
Grădiniţa specială este dotată cu 60 paturi, micuţii fiind îngrijiţi de 2 medici şi 4 asistenţi.
În anul 1980, s-a construit actualul Dispensar Medical pe strada Dragoş Vrânceanu, având 10 saloane,
cu specialităţile: Pediatrie, Stomatologie şi Medicină generală (Fondul Primăria Băbeni-Bistriţa, dos.
11/1961, nenum .). Asistenţa medicală a fost asigurată fără întrerupere. Până în 1989 au existat puncte
sanitare în satele Români, Valea Mare şi Tătărani.
În zilele noastre, oraşul Băbeni dispune de un număr de 20 cadre medicale specializate - 8 medici şi 12
asistenţi, precum şi de 6 angajaţi ca personal auxiliar. În oraş funcţionează şase cabinete medicale

437
p a r tic u la re , c a re a s ig u r ă se rv ic ii d e m e d ic in ă g e n e ra lă , e c o g ra fie , a n a liz e , s to m a to lo g ie şi p e d ia trie , tre i
fa rm a c ii p riv a te şi d o u ă p u n c te sa n ita r-v e te rin a re .

O aripă din clădirea Centrului pentru Protecţia Copilului

438
 Cap. X - SPORTUL
De-a lungul timpului, activitatea sportivă din Băbeni a avut o evoluţie sinuoasă. Până la cel de-Al
Doilea Război Mondial, cei care promovau sportul erau învăţătorii şcolii. După reforma învăţământului din
anul 1948, s-au introdus ore obligatorii de educaţie fizică şi sport, iar pe lângă Şcoala Generală Băbeni, s-au
înfiinţat şi cercuri sportive, însă în timpul liber, sportul se rezuma la jocuri cu mingi primitive pe izlazurile
comunale sau în Poiana Bisericii, şi prin curse hipice.
În anul 1955, cu ocazia desfăşurării Spartachiadei Satelor (3 ianuarie), s-au înregistrat următoarele
rezultate: la atletism, au participat 380 de concurenţi, din care 118 femei, iar din Băbeni s-au calificat pentru
faza regională, 11 bărbaţi şi 4 femei; la gimnastică, au participat 347 concurenţi, din care 157 femei; la trântă
- 167 bărbaţi; la volei - 206 concurenţi, din care 46 femei. (DJVAN, Fondul Primăria Băbeni-Bistriţa, dos.
45/1955 , fila 1).
Odată cu înfiinţarea UFET Băbeni (1956), s-a amenajat şi un stadion raional, prin grija preotului
Gheorghe Opriţescu, în calitate de jucător şi antrenor. Cu sprijinul şi contribuţia lui, s-a înfiinţat echipa de
fotbal „Forestierul”. În anii ’60, exista o emulaţie sportivă la nivelul raioanelor aparţinătoare regiunii Piteşti.
Pe stadionul „Forestierul”, au jucat echipele raionale din: Potcoava, Slatina, Brezoi, Horezu, Râmnicu-
Vâlcea, Câmpulung Muscel, Costeşti etc. Dintre primii fotbalişti, îi amintim pe Ion Ivănoiu, Visarion Ion,
Constantin Grigore, Gică Opriţescu ş.a. Au mai jucat, în anii 1950-1970: Vali Eremia, Măncică Jianu, Ion
Niculicea (Ivan), Gică Brânzilă ş.a. Cu aceşti jucători, echipa promovase în divizia C.
A treia generaţie (1970-1989) a menţinut echipa în campionatul judeţean, pe locuri fruntaşe, cu
jucători precum Didiu, Bălteanu, Bărbuşi (Bungău), M itică Mastraghin, Ionel Iosif, Petrică (Ozon) ş.a.
Suspendarea preotului Gică Opriţescu din biserică şi interdicţia care i s-a aplicat de a mai activa ca antrenor,
a avut drept efect dispersarea jucătorilor la alte echipe. Cel mai longeviv antrenor, cu intermitenţe, după
Opriţescu, a fost Ştefan - cel care, sub primarul Gheorghe Răban, a revigorat fotbalul local. Era o perioadă
când se emancipase întreg fotbalul vâlcean, având echipe în diviziile A şi B.
Deşi după revoluţia din 1989 s-au acordat fonduri asociaţiei sportive, performanţele au întârziat să
apară. În prezent, există două echipe de fotbal: una a Primăriei oraşului, condusă de Florian David, şi cealaltă
- a cartierului Valea Mare, antrenată de medicul veterinar Rotaru. Această echipă are şi stadion propriu,
omologat în anul 2011. Terenul stadionului oraşului de la Forest Cozia, a fost pierdut în instanţă, prin
revendicare. Cele două echipe de fotbal activează în diviziile inferioare (campionatul judeţean). Practic, în
prezent nu există sport de performanţă.
În fiecare an, se desfăşoară un memorial fotbalistic în luna august, cupa „Preot Gheorghe Opriţescu” -
fost jucător în divizia A (la „Pandurii Tg.-Jiu” şi „Chimia Râmnicu-Vâlcea”), cu participare o ld -b o y s (a
veteranilor).
În anul 2011, în Băbeni s-a înfiinţat filiala locală „Gheorghe Opriţescu”, a „Academiei Olimpice
Române - Filiala Vâlcea” (director: Nicolae Dinescu), care are ca obiective: procurarea de echipamente şi
materiale sportive, dotarea sălii de sport cu aparatură sportivă, organizarea de întreceri sportive între elevi
etc.
Elevii din Băbeni participă la întreceri sportive organizate de Inspectoratul Şcolar Vâlcea (competiţii
între elevi) la disciplinele: volei, handbal, tenis, atletism, şah etc.
În momentul de faţă, oraşul dispune de un teren de fotbal şi de o sală de sport. De asemenea, în
localitate funcţionează un cerc de şah, condus de Pătraşcu Bucur.
Un sportiv reprezentativ al oraşului, este L a u r e n ţiu B ă la n , practicant de lupte marţiale.
În concluzie, sportul de masă a cunoscut o anume amploare doar pe vremea compertiţiilor
antedecembriste obligatorii - Spartachiada şi Daciada. În prezent, sportul se desfăşoară mai ales la nivel
şcolar, fără performanţe notabile.

439
N oul stadion de fotbal, al oraşului

440
 Cap. XI - TURISMUL

a) R e s u rs e tu ris tic e n a tu r a le

O ra şu l B ă b e n i d is p u n e d e s p a ţii e x te rio a re p r ie ln ic e m a n if e s tă rilo r d e tip p ic n ic (p o ie n i, lu n c i, d e a lu ri

- G u le ra ţi şi D e ju ), a p e p e n tru p ra c tic a r e a p e s c u itu lu i ( B is triţa şi O lt, la c u l h id ro c e n tra le i B ă b e n i). P e to t
p a r c u rs u l a n u lu i, d a r c u d e o s e b ire în z ile le se n in e , lo c u ito rii fa c e x c u rs ii şi ie ş iri în a e r lib e r p e m a lu rile
r â u r ilo r B is triţa , O lt şi L u n c a v ă ţ, fie la p e s c u it, fie la ia r b ă v e rd e .
E x is tă d o u ă p u n c te p re fe ra te : la iz v o ru l G u le ra ţi, d e la p o a le le d e a lu lu i c u a c e la ş i n u m e , în p a r te a de
n o rd , şi la iz v o ru l D e ju , n u m it şi I z v o r u l F e r m e c a t, d e la p o a le le p ă d u rii d in c a rtie ru l „ L a V la d u ” .
C e i d in R o m â n i p r e f e r ă p la to u l d e p e d e a lu l C o a s ta T iru lu i, d e a s u p r a U z in e i M e c a n ic e , în m ijlo c u l
p ă d u r ii V a le a Î m p ă ra tu lu i - u n a d e v ă r a t p a r c n a tu ra l al flo re i şi fa u n e i lo c a le . P re fe rin ţe le c e lo r d in P ă d u re ţu
se în d r e a p tă sp re p ă d u r e a Z m e o a ic a , c u iz v o a re le ei, ia r a le c e lo r d in V a le a M a re - sp re D e a lu l G re c ilo r,
u n d e a u o p riv ile g iu l s ă a d m ire o p a n o r a m ă d e o s e b ită a n a tu rii în c o n ju ră to a re .
În p ro p o rţie d e 7 5 % , p e s c u itu l se p r a c tic ă p e b a ra ju l h id ro c e n tra le i B ă b e n i şi p e râ u rile m a i su s
a m in tite . E le v ii iu b e s c d ru m e ţiile la „ C a s a d e su b p ă d u r e ” , ia r în a n o tim p u l p rim ă v e r ii, ei se în d r e a p tă sp re
d e a lu l B ra ia , p e n tru a c u le g e flo ri tim p u rii.

b ) R e s u r s e t u r i s t i c e b io g e o g r a f ic e
A ş e z a r e a g e o g r a fic ă a o ra ş u lu i a f ă c u t c a a c e s ta s ă d is p u n ă d e o a rie d e ră s p â n d ire e c h ilib ra tă şi, în
a c e la ş i tim p , d iv e rs ific a tă , a flo re i şi a fa u n e i.
În c a d ru l o ra ş u lu i, se în tâ ln e s c c u ltu ri d e p la n te m e d ic in a le (s o c u l, c o a d a şo ric e lu lu i, su n ă to a re a ,
m u ş e ţe lu l, ro s to p a s c a , e tc .) şi fru c te d e p ă d u r e (m ă c e şe , c ire ş e să lb a tic e , a lu n e , jir , c o a rn e , m u re , fra g i e tc ) :
D e a s e m e n e a , la V a le a Îm p ă ra tu lu i şi F â n tâ n a L u p u lu i, se a f lă u n f o n d d e v â n ă to a re re la tiv b o g a t, f o rm a t d in
m a m if e r e (ie p u ri, p o rc i m is tre ţi, lu p i, v e v e riţe , v u lp i ş.a.) şi p ă s ă ri: fa z a n i, p o tâ rn ic h i, u lii, ra ţe şi g â ş te
s ă lb a tic e , d ife rite a lte p ă s ă ri d e d e ltă , a c lim a tiz a te p e la c u l d e a c u m u la re al H id r o c e n tra le i B ă b e n i.
În V a le a M a re , e x is tă u n iz v o r de a p ă p la tă , ia r în sa tu l (c a rtie ru l) T ă tă ra n i f u n c ţio n e a z ă o u n ita te
p is c ic o lă , u n d e , c o n tr a u n e i su m e r e z o n a b ile d e b a n i, se p o a te p r a c tic a p e s c u itu l.
T u ris m u l.n a tu ra l şi b io g e o g ra fic , în f o rm a s a p r im itiv ă , e s te p r a c tic a t a tâ t d e lo c u ito rii o ra ş u lu i, c â t şi
d e v iz ita to ri d in a lte z o n e g e o g ra fic e (A rg e ş , O lt şi D o lj), c u p re c ă d e re p e n tru p e s c u it şi v â n ă to a re .

c) R e s u r s e t u r i s t i c e a n t r o p i c e
U n c u n o s c u t o b ie c tiv tu r is tic is to ric , e s te C o n a c u l B ă b e n i („ C a s a M ă ră c in e ” , str. D ra g o ş V râ n c e a n u n r.
3 ). C lă d ire a a re c r a m ă la s u b so l şi o f â n tâ n ă c u iz v o r ( în c e p u tu l a n ilo r 1 900).
D e a s e m e n e a , p r e z in tă in te re s tu r is tic situ rile a r h e o lo g ic e d e la V a le a M a re , R o m â n i şi P ă d u re ţu .
P e r a z a lo c a lită ţii se p o t v iz ita m o n u m e n te le re lig io a s e is to ric e , b ise ric ile : „ C u v io a s a P a r a s c h iv a ” ,
„ S fâ n tu l D u m itr u ” şi „ S fin ţii V o ie v o z i” .
D in tre obiective turistice cu ltu rale , m e n ţio n ă m C a s a m e m o r ia lă D r a g o ş V r â n c e a n u - „ C a s a d e su b
p ă d u r e ” , c u m m a i e s te c u n o s c u tă , d in c ă tu n u l D e ju ( „ L a V la d u ” ), c o le c ţia e tn o g ra fic ă d e la C a s a d e C u ltu ră ,
b u s tu l s c riito ru lu i D ra g o ş V râ n c e a n u (în p a rc u l d in f a ţa P rim ă rie i). E x is tă şi d o u ă p lă c i c o m e m o ra tiv e : e fig ia
s c riito ru lu i D ra g o ş V râ n c e a n u , d e p e p e re te le d in f a ţă a l C a se i d e C u ltu ră , şi p la c a d e d ic a tă p o e tu lu i G e o rg e
Ţ ă rn e a , a m p la s a tă p e fro n tis p ic iu l G ru p u l Ş c o la r In d u s tria l c a re i- a p r im it n u m e le .
D in p ă c a te , s -a p ie rd u t, p rin d e m o la re , u n o b ie c tiv a rh ite c tu ra l în s e m n a t - C u la O lte n e a s c ă „ B u to e s c u ” ,
E x is te n ţa e i s - a r p u te a m a rc a p r in tr-o p la c ă .
O ra şu l B ă b e n i se a f lă p e tr a s e u l c a re d u c e c ă tre c â te v a im p o rta n te m o n u m e n te is to ric e c u c a ra c te r
re lig io s: M â n ă s tire a D in tr-u n L e m n , „ M â n ă s tir e a S u ru p a te le , M - re a B is tr iţa şi M - re a H u re z i.

441
 Vedere parţială a oraşului

„ Izvorul fe r m e c a t” din B ă b en i —o apă cu virtuţi

potabile deosebite (fă r ă nitraţi), cunoscută de
turiştii din toată ţara

442
 Cap. XII - PERSONALITĂŢI
B arbu, Nelu (n. 1 fe b r. 1944, sa tu l B u r d e a d in c o m . C ă ld ă ra ru - ju d . A rg e ş ; s ta b ilit în B ă b e n i - ju d e ţu l
V â lc e a , în c e p â n d c u a n u l 19 6 0 ) - filo lo g ; c ritic şi is to ric lite ra r, d ra m a tu rg , e s e is t, p u b lic is t, c e rc e tă to r,
a n im a to r c u ltu ra l). C a rie ră d id a c tic ă în în v ă ţă m â n tu l p re u n iv e rs ita r: Ş c o a la C o o rd o n a to a re B ă b e n i-R o m â n i
(1 9 6 9 -1 9 8 0 ) şi L ic e u l „ G e o rg e Ţ ă r n e a ” d in B ă b e n i ( 1 9 8 0 -2 0 0 8 ). A în f iin ţa t tr u p a d e te a tr u „ H is trio n ii” (c a
d ir e c to r in iţia l al a c e s te ia ). B o g a tă a c tiv ita te d e a n im a to r c u ltu ra l în c a d ru l lo c a lită ţii B ă b e n i; d ir e c to r al
C a se i de C u ltu ră „ D ra g o ş V r â n c e a n u ” în p e r io a d a 1 9 9 3 -2 0 0 0 ; a o b ţin u t, 4 a n i la râ n d , L o c u l I la F e s tiv a lu l
J u d e ţe a n „ T in e re ţe f ă r ă b ă trâ n e ţe ” . În te m e ie to r (şi d ire c to r) al re v is te i „ C a s a d e su b p ă d u r e ” (d in 1997);
p r e ş e d in te le F u n d a ţie i C u ltu ra le „ D o r - D ra g o ş V râ n c e a n u ” , în f iin ţa tă în 1991 (şi in s tru c to r al a n s a m b lu lu i
f o lc lo ric „ D o r ” în tr e a n ii 1 9 9 0 -2 0 0 0 ). P re ş e d in te al A s o c ia ţie i „ C u ltu l E ro ilo r ” - f ilia la B ă b e n i; c o n s ilie r
o r ă ş e n e s c în tr e i le g is la tu ri, în tr e a n ii 1 9 9 2 -2 0 0 0 şi 2 0 0 8 -2 0 1 2 ; p r e ş e d in te şi a p o i s e c re ta r a l C o m is ie i p e n tru
C u ltu ră (1 9 9 2 -2 0 0 0 , 2 0 0 8 -2 0 1 2 ). A o b ţin u t n u m e ro a s e p re m ii şi d is tin c ţii, p rin tre ca re: D ip lo m a „ G h e o rg h e
L a z ă r ” cl. I p e n tru în tr e a g a a c tiv ita te d id a c tic ă (2 0 0 4 ), „ D ip lo m a d e e x c e le n ţă ” p e n tru p r o m o v a r e a tr a d iţiilo r
p o p u la re p r in m ijlo c ire a s c ris u lu i, a c o r d a tă d e F u n d a ţia C u ltu ra lă „ V â lc e a 1” (2 0 1 1 , p e n tru a n u l 2 0 1 0 );
P re m iu l I n te rn a ţio n a l d e L ite ra tu r ă „ M ih a i E m in e s c u ” - ed . a X X I-a , s e c ţiu n e a T e a tru , a c o r d a t d e U S R
(2 0 1 2 ) etc. In a n u l 2 0 1 0 , a p u b lic a t p a tru v o lu m e d e te a tru : A lifa n tu l, J u r ă m â n tu l, S â n z ie n e le şi C o a m a
s te ja ru lu i. În c o la b o ra re : I n m e m o r ia m D r a g o ş V râ n c e a n u . 1 9 0 7 - 2 0 0 7 (2 0 0 7 ), P ă s to r itu l v â lc e a n în lu m in a
is to r ie i (2 0 0 8 ), G e o rg e Ţ ă r n e a la “O r iz o n t” (2 0 0 8 ).
B ădălan, M aria (Viţa) (n la . . . în B ă b e n i, ju d . V â lc e a ) - m e ş te r p o p u la r: s c u lp to r în le m n şi
d e c o ra to r. În z ile le d e 14-15 iu lie 2 0 1 0 , a c o n d u s a te lie ru l d e m o n s tra tiv p riv in d d e c o r a r e a o b ie c te lo r d in
le m n , la M u z e u l în A e r L ib e r d in D u m b r a v a S ib iu lu i (w w w .m uzeulastra.com /2012_07_01_archive.htm l) .
Bălaşa, Nicolae (n. 2 ian. 1 959, B ă b e n i - ju d . V â lc e a ) - te o lo g ; c e rc e tă to r, p u b lic is t. D o c to r în
te o lo g ie , c u te z a R e la ţia în tre B is e r ic ă ş i E u h a r is tie în te o lo g ia o r to d o x ă c o n te m p o r a n ă . Im p lic a ţiile a c e s te ia
(1 9 9 4 ). H ir o to n it d ia c o n şi a p o i p r e o t (1 9 8 6 ) la p a r o h ia “ S fâ n tu l N ic o la e ” d in B ă b e n i, u lte r io r - p r o fe s o r d e
V e c h iu l şi N o u l T e s ta m e n t, d e I s to r ia B is e ric ii U n iv e rs a le şi L im b a g re a c ă , la S e m in a ru l T e o lo g ic „ S fâ n tu l
N ic o la e ” d in R â m n ic u -V â lc e a ; d ir e c to r al a c e s tu ia în tre a n ii 1 9 9 4 -2 0 0 4 . A lte lu c ră ri p u b lic a te : 1 6 0 d e a n i d e
la în fiin ţa r e a S e m in a r u lu i T e o lo g ic L ic e a l „ S fâ n tu l N i c o l a e ” d in R â m n ic u - V â lc e a (1 8 3 7 -1 9 9 7 ) (1 9 9 7 ),
R e la ţia în tr e B is e r ic ă ş i E u h a r is tie în te o lo g ia o r to d o x ă c o n te m p o r a n ă . Im p lic a ţiile a c e s te ia - te z a de
d o c to ra t (1 9 9 9 ); a p u b lic a t o se rie d e stu d ii şi a rtic o le c u c a r a c te r re lig io s , în re v is te d e p ro fil. ( M E I I , p a g .
16; O S C A I I , p a g . 3 8 -3 9 ).
Bebeşel, Nicolae (n. la 5 d ec . 1907 în sa tu l U n g u re n i d in c o m . B ă b e n i - m . 1 9 6 7 ) - în v ă ţă to r; a n im a to r
c u ltu ra l ( d irijo r d e c o r, o r g a n iz a to r d e sp e c ta c o le p o p u la re e tc .). A f u n c ţio n a t c a în v ă ţă to r în sa tu l n a ta l, a p o i
în ju d e ţu l S ib iu , ia r în u ltim ii d o i a n i d e v ia ţă - în c o m u n a F râ n c e ş ti (v e c in ă c u B ă b e n iu l). În a n u l 1 9 3 5 , a
în f iin ţa t „ S o c ie ta te a C u ltu ra lă a F e c io rilo r ” , ia r în p e r io a d a 1 9 3 6 -1 9 3 8 , c u f o n d u ri p ro p rii s a u d in d o n a ţii, a
c o n s tru it „ P a v ilio n u l d e j o c ” al s a tu lu i d e c e n tru d in c o m u n a B ă b e n i (d u p ă m o d e lu l c e lo r d in sa te le a fla te
în M ă rg in im e a S ib iu lu i, u n d e a f u n c ţio n a t c a în v ă ţă to r şi d ir e c to r d e şc o a lă ) (S a tu l B ă b e n i-U n g u r e n i, p a g .
7 2 -7 3 )
Botoi, G rigore (n. 6 a p rilie 1 928, B ă b e n i) - e c o n o m is t; c e rc e tă to r. C a rie ră u n iv e rs ita ră : a u r c a t to a te
tr e p te le şi titlu r ile c o re s p u n z ă to a re , p â n ă la a c e la d e p r o fe s o r u n iv e rs ita r d o c to r.
C ă rţi p u b lic a te : P a r tic u la r ită ţile r e fo r m e i a g r a r e în R e p u b lic a M o ld o v a , C o m e r ţu l e x te r io r şi
d e z v o lta r e a e c o n o m ic ă in d e p e n d e n tă a ţă r ilo r a fric a n e , P a r tic u la r ită ţi d e e x tin d e r e a c o la b o r ă r ii R o m â n ie i
c u R e p u b lic a M o ld o v a etc.
Butoescu, D um itru (n. 14 o ct. 1885 în c o m . B ă b e n i, ju d . V â lc e a - m . 25 m a i 1 9 6 7 în B ă b e n i) -
fu n c ţio n a r; a u to d id a c t. În p e r io a d a in te rb e lic ă , a în d e p lin it s u c c e s iv fu n c ţiile d e p r im a r şi n o ta r a l p rim ă rie i
c o m u n e i B ă b e n i. A fo s t p r o p rie ta ru l c e le i m a i f ru m o a s e c u le o lte n e ş ti, d e m o la tă d e a u to rită ţile so c ia lis te , d in
ra ţiu n i d e sis te m a tiz a re . N e - a ră m a s d e la el, în m a n u s c ris , M o n o g r a fia c o m u n e i B ă b e n i-B is tr iţa - o lu c ra re
r e d u s ă c a d im e n s iu n i, n e a v â n d u n c a r a c te r ş tiin ţific rig u ro s (n o te le b ib lio g ra fic e şi b ib lio g ra fia lip s e s c cu
d e s ă v â rş ire !), d a r a n a liz â n d m a jo r ita te a a s p e c te lo r is to ric e , e c o n o m ic o -s o c ia le şi c u ltu ra le le g a te d e c o m u n a
n a ta lă . A u to ru l d o v e d e ş te m u ltă im a g in a ţie şi u n „ p a trio tis m lo c a l” p e m ă s u ră ; el d e s c rie re a lită ţile c a u n

443
m e m o r ia lis t c a re a tr ă it e v e n im e n te le , m a i p u ţin p e rio a d e le m a i v e c h i, la a c ă ro r p r e z e n ta re v in e c u id e i şi
c o n s id e ra ţii în d r ă z n e ţe , fă ră , în s ă , s ă c ite z e su rs e le , sa u s ă a d u c ă în s p rijin d o v e z i d o c u m e n ta re .
Com ănescu, G heorghe (Bebe) (n. la 6 a p rilie 1928 în lo c a lita te a B ă b e n i - B is triţa , d in ju d e ţu l V â lc e a
- m . B u c u re ş ti). E l ş i- a m a n if e s ta t în c ă d in tin e r e ţe o p ţiu n e a p e n tru d o c trin e le d e m o c ra tic e , fiin d a n g a ja t
a c tiv p o litic în o r g a n iz a ţia d e tin e r e t a P N Ţ C D . P e n tru a ta ş a m e n tu l s ă u f a ţă d e v a lo rile d e m o c ra ţie i şi sta tu lu i
d e d re p t, a s u f e r it rig o rile u n o r le g i s trâ m b e , f iin d în c a r c e ra t p o litic tim p d e 10 a n i. E lib e ra t d in în c h is o rile
c o m u n is te , el ş i- a d e f in itiv a t s tu d iile , o b ţin â n d d ip lo m a d e in g in e r c o n s tru c to r. D u p ă 1 9 8 9 , G h e o rg h e
C o m ă n e s c u ş i- a re lu a t a c tiv ita te a p o litic ă , f iin d a le s d e p u ta t P N Ţ C D , în le g is la tu r a 1 9 9 2 -1 9 9 6 . A d m is în
r â n d u rile F ra n c m a s o n ilo r în a n u l 1 994, „ P re a R e s p e c ta b ilu l F ra te G h e o rg h e C o m ă n e s c u a p a rc u rs to a te
tr e p te le in iţie rii în m is te re le n o a s tre şi a f o s t a le s şi în v e s tit m a i în tâ i c a M a e s tru V e n e ra b il, a p o i c a M a re
M a e s tr u şi, în c e le d in u rm ă , a f o s t c o n s id e r a t d e m n d e c e a m a i în a ltă d e m n ita te a M a rii L o ji N a ţio n a le d in
R o m â n ia , a c e e a d e M a re M a e s tru . P e p a r c u rs u l c e lo r d o u ă m a n d a te d e M a re M a e s tru c a re i- a u fo s t
în c re d in ţa te , R e s p e c ta b ilu l n o s tru F ra te a c o n trib u it e s e n ţia l la r e c o n s tr u c ţia m iş c ă rii m a s o n ic e d in R o m â n ia
şi la re in te g r a r e a ei în L a n ţu l U n iv e rs a l al M a s o n e r iilo r R e g u la re . (. . .) G h e o rg h e C o m ă n e s c u a fo st, d e c i, al
p a tru le a M a re M a e s tr u al M a rii L o ji N a ţio n a le d in R o m â n ia , d u p ă N ic u F ilip , A d ria n D o h o ta r u şi S e v e r
F re n ţiu . S u b c o n d u c e r e a lu i, M a re a L o jă N a ţio n a lă a o b ţin u t p e s te 120 d e re c u n o a ş te ri d in p a r te a a lto r m a ri
lo ji re g u la re d in în tr e a g a lu m e ” . ( ww w.tem plul m asonic.blogspot.ro) .
D ănuleţ, Ion (n. 8 iu lie 1 925, în sa tu l B ă b e n i-U n g u re n i, c o m . B ă b e n i, ju d . V â lc e a ) - în v ă ţă to r;
c e rc e tă to r, a n im a to r c u ltu ra l. C ă rţi p u b lic a te : S c u r t is to r ic a l s a tu lu i B ă b e n i-U n g u r e n i d in lo c a lita te B ă b e n i,
ju d e ţ u l V â lc e a (2 0 0 5 ), I n c u r s iu n i în is to r ia p ă s to r itu lu i (2 0 0 6 ), P ă s to r itu l v â lc e a n în lu m in a is to r ie i (2 0 0 7 ),
D e la J in a , la B ă b e n i - p u n te p e s te C a r p a ţi ş i v e a c u r i (2 0 0 8 ), S a tu l B ă b e n i-U n g u r e n i, tr e c u t ş i p r e z e n t
(2 0 0 8 ), B ă b e n i-U n g u r e n i - L ă s ta r m io r itic d in M ă r g in im e a S ib iu lu i (2 0 1 0 ).
G rigore, C onstantin (n. 2 6 o c to m b rie , 1 9 3 5 , B ă b e n i-R o m â n i) - p r o fe s o r d e g e o g ra fie ; c e rc e tă to r.
A u to r d e m a n u a le .
C ă rţi p u b lic a te : V â lc e a - c a d r u l n a tu ra l. M o n o g r a fie (1 9 8 0 ); N a tu ra , ş tiin ţă ş i d iv e r tis m e n t (1 9 6 6 ),
C a ie t d e m u n c ă in d e p e n d e n tă . G e o g ra fie , c la s a a I I I - a (1 9 8 8 ). În c o la b o ra re : J u d e ţu l V â lc e a - h a r ta f i z i c ă şi
h a r ta e c o n o m ic ă - m a n u a l (1 9 8 6 ).
Niculescu M aria (n. 4 a p rilie 1 962, B ă b e n i-U n g u re n i) - filo lo g ; c e rc e tă to r, d o c to ra t în d o m e n iu l
ş tiin ţe lo r e d u c a ţie i, p o e t. C a rie r ă u n iv e rs ita r ă (c o n f. u n iv . d r.). C ă rţi p u b lic a te : F lo r i d e d o r - v e rs u ri; L im b a
şi lite r a tu r a p e n tr u c la s a a V III-a (2 0 0 5 ), A b ilită ţi şi te h n ic i m a n a g e ria le . G h id d e b u n e p r a c tic i , p a r te a a II-
a (2 0 0 9 ), C o m p e te n ţe m a n a g e r ia le - p e r s p e c tiv e a le c a lită ţii în e d u c a ţie (2 0 1 0 ), D e z v o lta r e a c o m p e te n ţe lo r
m a n a g e r u lu i ş c o la r în c o n te x tu l fo r m ă r i i c o n tin u e (2 0 1 0 ), G h id d e p r a c tic ă p e d a g o g ic ă p e n tr u tu to r i -
m e n to r i (2 0 1 0 ). T e ste f in a l e p e n tr u c la s a a V III-a , lim b a şi lite r a tu r a ro m â n ă , c o o r d o n a to r (2 0 0 4 ), G h id d e
p r a c tic ă p e d a g o g ic ă - s p e c ia liz a r e a lim b i m o d e r n e (2 0 1 0 ).
Niculicea, D um itru I.S.P. (n. la 4 au g . 1 9 2 0 în sa tu l U n g u re n i d in c o m . B ă b e n i) - s o lis t in s tru m e n tis t.
A lu a t p a rte la c e l d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, lu p tâ n d p e a m b e le fro n tu ri; a f o s t d e c o r a t şi d e c la ra t
v e te r a n d e ră z b o i. N e în tre c u t c â n tă re ţ d in flu ie r, c a lita te p e n tru c a re a f o s t n u m it in s tru c to r a l F o rm a ţie i d e
flu ie ra ş i d in c a d ru l „ A n s a m b lu lu i F o lc lo ric D O R ” d in B ă b e n i (S a tu l B ă b e n i-U n g u r e n i, p a g . 80).
O priţescu G heorghe (n. 1929 în G ă u ric iu , ju d . T e le o rm a n - m . 1 9 7 6 , B u c u re ş ti) - p r e o t s e m in a ris t (în
B ă b e n i, 1956 - 19 7 6 ) şi p r o fe s o r d e E F S ( d u b lă s p e c ia liz a re ); s p o rtiv d e p e r f o rm a n ţă - fo tb a lis t şi a n tre n o r,
a tle t; fo lc lo ris t. Î n d ră g o s tit d e fo lc lo r, a s tu d ia t c o m p a ra tiv c r e a ţia p o p u la ră d in lo c a lită ţile B ă b e n i, V a id e e n i
şi J in a S ib iu lu i. În 1 971, îm p r e u n ă E le n a D ă n u le ţ, D u m itru N ic u lic e a , Io n D ă n u le ţ, Ilie J id o v e a n u ş.a., a p u s
b a z e le A n s a m b lu lu i F o lc lo ric D O R , p e n tru c a re a s c ris şi u n s c e n a riu , in titu la t P a s to r a la C a r p a ţilo r.
A n s a m b lu l s - a r e m a rc a t d e p a rte d e g r a n iţe le c o m u n e i, la n iv e l n a ţio n a l şi c h ia r e u ro p e a n . În 1 9 7 3 , în u r m a
tu r n e u lu i d e su c c e s d in Ita lia , G h e o rg h e (G ic ă ) O p riţe s c u a f o s t d is tin s d e fo ru rile c u ltu ra le c e n tra le a le ţă rii,
c u M e d a lia d e A u r.
A j u c a t c a în a in ta ş , tim p d e m a i m u lţi a n i, la e c h ip e le „ C h im ia ” R â m n ic u -V â lc e a şi „ P a n d u r ii” T â rg u -
J iu (d iv iz iile A şi B ), p r e c u m şi la „ F o r e s tie r u l” B ă b e n i (D iv iz ia C ) (S a tu l B ă b e n i-U n g u r e n i, p a g . 6 9 -7 1 ).
Serafim , Dragoş (n. 3 0 se p t. 1938 în B ă b e n i - U n g u re n i, ju d . V â lc e a - m . 2 0 0 3 , R â m n ic u -V â lc e a ) -
m e d ic , c e rc e tă to r ş tiin ţific , s c riito r, p u b lic is t; d o c to r în ş tiin ţe m e d ic a le , al IM F B u c u re ş ti, c u lu c ra re a
C a u z e le m e d ic a le s o c ia le a le m o r ta lită ţii in fa n tile - s tu d iu p o p u la ţio n a l p e 4 0 .0 0 0 co p ii, lo n g itu d in a l
r e tr o s p e c tiv (1 9 7 2 ). D in 1991 şi p â n ă la sfâ rş itu l v ie ţii, a c o o r d o n a t p ro g ra m e le d e a s is te n ţă m e d ic a lă şi
p r o te c ţie a m a m e i şi c o p ilu lu i în ju d e ţu l V â lc e a ; m e m b r u în C o n s iliu l d e P e d ia trie a l M in is te ru lu i S ă n ă tă ţii,
m e m b r u titu la r al „ S o c ie tă ţii R o m â n e d e Isto rie a M e d ic in e i” , m e m b r u a l S o c ie tă ţii In te rn a ţio n a le d e Is to rie a
M e d ic in e i, m e m b r u al G ru p u lu i E u ro p e a n p e n tru C e rc e tă ri în P e d ia trie A m b u la to rie - G E R P A (a le s în p le n
444
la Congresul de la Lausanne - 1991), consilier temporar al consiliului Mondial al Sănătăţii pentru tematica
„Factorii de risc ai copilăriei”, coordonator al programului pilot pentru România (CMS, Ministerul Sănătăţii
din România) „Strategie pentru sănătatea copilului” (1991-1995). Unul dintre cei mai mari apărători ai
drepturilor omului, în special - ale copilului, fiind nominalizat ca atare, alături de Nelson Mandela. A fondat
„Asociaţia Română pentru Drepturile Copilului”.
Cărţi publicate: C a u z e le m e d ic a le s o c ia le a le m o r ta lită ţii in fa n tile - s tu d iu p o p u la ţio n a l p e 4 0 .0 0 0
co p ii, lo n g itu d in a l r e tr o s p e c tiv (1974), P r o g r a m u l p o p u la ţie - d e z v o lta r e - C e n tr u l D e m o g r a fic O N U
R o m â n ia (1990), C a r te a d e la S a in tM a c a ir e - tablete (1998) etc.; în colaborare: J u d e ţu l V â lcea . M o n o g r a fie
(1980). Prezent cu versuri şi proze în culegerile: C u v in te p e n tr u o m (1967), T re p te (1972) , C a s a d e su b
p ă d u r e (1976). ( O S C A I , 358-362; M E I , 152-153).
Sim a, C ristina-N acea (n. 10 decembrie 1969, Băbeni-Ungureni) - conferenţiar universitar, cu doctorat
în economie; cercetător, publicist. S-a specializat în economia mediului, în legislaţie şi ecologie, în economia
agrară şi în managementul acesteia. Îndeplineşte funcţii executive în diferite fundaţii şi ONG-uri
(ARGESSIS - Piteşti, GEC-Argeş etc.). Activitate ştiinţifică şi cercetare prodigioasă; predă disciplinele:
Economia şi legislaţia mediului, Managementul şi economia mediului, Dezvoltarea durabilă şi protecţia
mediului, Managementul conflictelor şi dialog social şi Marketing agro-alimentar. Este fondatoare a primului
colegiu ecologic din Argeş (2005).
Cărţi publicate: E c o lo g ie . E v a lu a r e a a v a n ta je lo r d e m e d iu (1999), A g r ic u ltu r a c o n te m p o r a n ă şi
m e d iu l a m b ia n t - în tre a r m o n ie ş i c o n flic t (2002), G h id d e s fa tu r i p r a c tic e p r ie te n o a s e m e d iu lu i (2005). În
colaborare: E c o lo g ie şi p r o te c ţia m e d iu lu i în c o n ju r ă to r (2003, 2005, 2007, 2009), V a lo r ific a r e a r e s u r s e lo r
n a tu r a le , v o l I I I - M a n a g e m e n tu l c r e ş te r ii e fic ie n ţe i v a lo r ific ă r ii r e s u r s e lo r n a tu r a le (2005).
Vasilescu D um itru (n. în Băbeni, jud. Vâlcea) profesor universitar, cercetător. Fost cercetător în
cadrul Asociaţiei Inventatorilor din România - filiala Iaşi. Programele şi invenţiile sale au fost implementate
în mai multe unităţi industriale.
V rânceanu, Dragoş (n. la 14 febr. 1907 în satul Băbeni-Ungureni din Băbeni, jud. Vâlcea - m. la 4
mai 1977, Bucureşti) - poet, publicist, eseist, traducător, diplomat. Studii superioare şi doctorat (în litere şi
filosofie) la Florenţa. Redactor în presă şi profesor de limba italiană la Academia de Înalte Studii Comerciale
(până în 1949). În anii ’50, a fost colaborator al Institutului de Folclor şi al Institutului de Lingvistică din
România. În Italia, a lucrat în calitate de corespondent de presă, ataşat cultural pe lângă Consulatul General
Român din Milano, profesor la Universitatea din Urbino, colaborator al Radiodifuziunii Române pentru
cronica România-Italia. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Iniţiator al Cercului literar „Casa de
sub pădure” (găzduit, cu predilecţie, în locuinţa sa cea nouă din Băbeni). A promovat iniţiativa organizării
unui festival artistic la Băbeni, care a fost festivalul „La izvorul fermecat” . A stimulat ideea realizării
ansamblului folcloric „Dor” din Băbeni, pe care l-a însoţit în turneul din Italia (1973). Începând cu anul
1977, a fost sărbătorit în fiecare an, la Băbeni şi la Râmnicu-Vâlcea, unde s-a organizat şi Concursul
Naţional de Poezie „Dragoş Vrânceanu” . Volume publicate: C lo ş c a cu p u ii d e a u r (1934, Premiul Uniunii
Scriitorilor şi aprecieri elogioase din partea lui G. Călinescu), C o lu m n a (1965), P o e m e le tr a n s h u m a n ţe i
(1968), P o e z ii (1968), P o e z ii (1970), în tâ ln ir i cu s c r iito r i ita lie n i (1972), M ig d a lu l în flo r it a d o u a o a r ă
(1972), C â n te c e le c a s e i d e s u b p ă d u r e (1973), C r e io a n e c o lo r a te - versuri pentru copii (1974), C â n te c u l
v r e m ilo r (1975), C lo ş c a c u p u i i d e a u r şi a lte p o e z ii - antologie de autor (1975), M a te r ia lite r a r ă şi
id e a lu r ile ei (1976), P r iv e ş te s p r e o r a ş (1976), E x p e d iţiile lu i . . . A le x a n d r a c e a m ic ă - poveste în versuri
(1978) etc. (DCLR, pag. 256; DDLR, pag. 424-425; DLRC/1, pag. 661-662; DLRC/2, pag. 619-620; D S R ,
pag. 518). La centenarul naşterii sale, Fundaţia „Dor” din Băbeni a publicat volumul C a s a d e s u b p ă d u r e II.
I n m e m o r ia m D r a g o ş V râ n c e a n u (1 9 0 7 -2 0 0 7 ), îngrijit de Ioan St. Lazăr, în colaborare cu Nelu Barbu,
Costea Marinoiu şi Felix Sima, cu concursul pr. Emil Rădulescu.
V rânceanu M ircea (n. 1904 în Băbeni - m. 18 oct. 1972, Băbeni), frate cu Dragoş Vrânceanu;
profesor universitar. Intelectual cu o vastă cultură şi de o rară modestie. Carieră didactică în învăţământul
universitar şi preuniversitar, unde a probat calităţi pedagogice excepţionale. Persecutat de regimul comunist
pentru convingerile sale antidictatoriale, a făcut şi închisoare. Printre altele, a predat (de nevoie, ca învăţător)
la şcoala din satul Slăviteşti şi apoi - ca profesor de română şi franceză - la Liceul din Băbeni. Ultimii ani de
viaţă şi i-a petrecut în căsuţa sa de sub pădure, în pitorescul loc numit „La Vladu”.
Cărţi publicate: în s e m n ă r ile u n u i r e n e g a t (S a tu l B ă b e n i-U n g u r e n i, pag. 82-83).

445
Dragoş VRÂNCEANU Gheorghe (Gică) OPRIŢESCU

446
 B IB L IO G R A F IE S E L E C T IV Ă

1. IZVOARE ŞI CORPUSURI DE DOCUMENTE

Dumitru Andronie, Ion Soare, 1996, Izvoare documentare vâlcene, 1605 - 1821, vol. III, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1996.
Arhiva Primăriei Băbeni (1958-2011).
Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale:
- Fondul Camera Agricolă a Judeţului Vâlcea (1921-2011)
- Fondul Inspectoratul Statistic 1955-2011.
- Fondul Judecătoria Băbeni (1875-1962).
- Fondul revizoratul şcolar al Judeţului Vâlcea (1857-1950).
- Fondul Sfatul Raional Băbeni (1955-1962).
- Fondul personal FilipLahovary, structura II, dos. 38/1933.
Ion Ionaşcu, L. Lăzărescu - Ionescu, Barbu Câmpina, Eugen Stănescu, 1951, Documente privind istoria României, veacul al
XVI-lea, Ţara Românească, vol. I, 1501-1525, Bucureşti, Editura Academiei.
Ion Radu Mircea, 1947, Catalogul documentelor româneşti, 1369-1600, Bucureşti, Cartea Românească.
Ştefan Pascu, Constantin Cihodaru, Damaschin Mioc, Ioan Caproşu, Aurel Răduţiu, 1981, Documenta Romaniae Historica
(DRH), B. Ţara Românească, vol. IV, Bucureşti, Editura Academiei RSR.
Maria Soveja, Doina Duca Tinculescu, Reghina Dragomir, 1977, Catalogul Documentelor Ţării Româneşti din Arhivele
Statului, vol. II, 1369-1600, Bucureşti.
Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Andreescu, 1983, Tezaur medieval vâlcean (1388-1715), vol. I, Bucureşti.
Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Manea Andreescu, 1985, Comori arhivistice vâlcene (1467-1800), vol. II, Bucureşti.

2. LUCRĂRI G ENERALE
1965, Indicele comunelor României după noua organizare a Legii comunale, Bucureşti, Imprimeria Statului.
1876, Indicele Comunelor pe periodul de cinci ani, 1876-1881, art. 4 şi 5 din Legea comunală, promulgată în luna martie
1874, Bucureşti, Tipografia Statului, 1876, pag. 156-162.
1899, Recensământul general al populaţiei din România, Bucureşti.
1919, Anuarului Băncilor Populare şi Federale pe anul 1919, Bucureşti.
1941, Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova.
1993, Dicţionarul toponimic al României. Oltenia (DTRO), vol. I, A-B, sub redacţia lui Gh. Bolocan; Craiova, Editura
Universitaria
1995, Dicţionarul toponimic al României. Oltenia (DTRO), vol. II, C-D, sub redacţia lui Gh. Bolocan; Craiova, Editura
Universitaria
2007, Vâlcea - 30 de monografii, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Petras.
Nicolae Andrei, Gheorghe Pârnuţă, 1977, 1981, 1994, 1998, Istoria învăţământului din Oltenia, vol. I-IV, Craiova, Editura
„Scrisul Românesc”.
Anuarul Băncilor Populare din România, Bucureşti, 1904.
Anuarul Băncilor Populare din România, Bucureşti, 1907.
Eugen Băcescu, 1937, Dare de seamă asupra activităţii şi realizărilor din judeţ în intervalul de la 15 noiembrie 1933 - 1
martie 1937, <Râmnicu-Vâlcea>, Imprimeria Judeţului Vâlcea.
Ioan C. Băcilă, 1924, Oltenia sub austriaci, 1718 - 1739, Un document cartografic, în „Arhivele Olteniei”, nr. 12, (1924),
pag. 111 - 118.
Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, 1999, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, Ed. Helios.
Constantin C. Giurescu, 1944, Istoria Olteniei sub austrieci, II, 1726-1732, Bucureşti.
Constantin C. Giurescu., Dinu C. Giurescu, 1971, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, Bucureşti,
1971.
Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1970, Istoria românilor, vol. I, Bucureşti.
Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1976, Istoria românilor, vol. II, Bucureşti.
Iorgu Iordan, 1963, Toponima românească, Bucureşti.
Constantin I. Karadja, 1924, Oltenia după Memoriile Generalului von Bauer (1778), traduse şi publicate de - , în „Arhivele
Olteniei”, nr. 14/ 1924, Craiova.
G. I. Lahovary, C, I. Brătianu, Gr. Tocilescu, 1898-1902, Marele Dicţionar Geografic al României, vol. I-V, Bucureşti.
Ştefan Meteş, 1971, Emigrări româneşti din Transilvania în secolul alXVIII-lea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.
Ligia Elena Rizea, Ioana Ene, 2007, Monumente istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Conphys.
Alexandru Roşu, 1973, Geografia fizică a României, Bucureşti.
Ion Soare, 1985, Consideraţii etimologice privind toponimia majoră a judeţului Vâlcea, în „Studii vâlcene”, VII/1985, pag.
179-190.
Maria Soveja, Doina Duca-Tinculescu, Reghina Dragomir, 1974, Catalogul documentelor Ţării Româneşti, din Arhivele
Statului, vol. II (1601-1620), Bucureşti.
S. Spulbereanu, I. Bănescu, 1928, Geografia judeţului Vâlcea, ediţia a II-a, Craiova.

447
 Dr. Georgeta Stoica, Elena Secoşan, dr. Ion Vlăduţiu, dr. Paul Petrescu, 1972, Arta populară din Vâlcea, <Râmnicu-Vâlcea>,
CJICPMAM Vâlcea.
Corneliu Tamaş, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1980, Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1978, 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog.
Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, 1982, 1859 în judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1977, 1877 în judeţul în Vâlcea, Bălceşti pe
Topolog.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1974, 1907 în judeţul Vâlcea.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1979, 1916-1918 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe
Topolog.
Ana Toşa Turdeanu, 1975, Oltenia, geografie istorică în hărţile secolului XVIII, Craiova, Editura „Scrisul Românesc”.

3. LUCRĂRI SPECIALE
2007, Casa de sub pădure, **. In memoriam Dragoş Vrânceanu (1907-2007), antologie de texte îngrijită de Ioan St. Lazăr,
redactori iniţiatori - Nelu Barbu, Ioan St. Lazăr, Costea Marinoiu şi Felix Sima; Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor.
2009, Dicţionarul Istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea, I - Oraşele, coord. Dinică Ciobotea şi Cezar Avram, Craiova,
Editura Sitech.
Dumitru Butoescu, Monografia comunei Băbeni - Bistriţa, <1955> (manuscris).
Ion Dănuleţ, 2005, Scurt istoric al satului Băbeni-Ungureni din localitatea Băbeni, judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Conphys.
Ion I. Dănuleţ, 2008, De la Jina la Băbeni - punte peste Carpaţi şi veacuri, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso.
Gheorghe Deaconu, Prezenţe vâlcene peste hotare, 1969-1978, în „Studii vâlcene”, IV, Bălceşti pe Topolog, 1980,
pag. 152-170.
Sunamita Ebraşu, 1997, Monografia comunei Băbeni, judeţul Vâlcea, Bucureşti.
Cristina Ana Popescu, Oraşul Băbeni - Studiu de geografie regională, Cluj-Napoca, 2006.Sergiu Purece, 1974, Din istoricul
exploatării sării în judeţul Vâlcea (1864-1900), în „Studii vâlcene” III, Râmnicu-Vâlcea, 1974, pag. 85-98.

iun D Î M I f l

CASA DE SUB PĂDURE

In memoriam
DRAGOS VRÂNCEANU
( 1907-20 0 7 )

Editura Offsetcolor
HămnJcu Vâlcea. 2QQ7 Hu \ ik n IOT
i__________________________________

448
 S U M M A R Y

The town of B abeni is situated in the m iddle of Valcea County, in the north-w est of the O ltenia
region, at the foot of the C arpethian m ountains, in the Getic Depression, on DN64, betw een the city of
R am nicu Valcea (17 km ) and the tow n of D ragasani (37 km ), at the confluence of B istrita, L uncavat
and Topolog rivers w ith the Olt river.
The oldest vestigies of life on this te rrito ry are to be found at the V alea M are site (La Tene
culture, II - I centuries B.Ch.), at R om ani ( L a Tene culture, II - I centuries B.Ch.), and a R om an fort
at P ad u retu (II - III centuries OE). The town is attested in docum ents on M arch 16 1491-1492 when
B arbul the Ban of C raiova “ ...bestow ed the village of B abeni to the B istrita m onastery” . The town
underw ent constant developm ent from a ham let to village, to an im p o rta n t p a rt of a larg er county and
now adays a flow ering town. A fter 1760 a n u m b er of 19 fam ilies, th a t is m ore th a n 190 people came
from J in a Sibiului and settled at the point known as “ C oam a S tejaru lu i”. Thus the new village of
U ngureni was born, form ing the civic centre of the town.
The town has always been an im p o rtan t economical, ag ricu ltu ral and tra d e centre and after
W orld W a r Two the town developed from the ind u strial point of view (wood processing, extraction,
m echanics, etc.). A nnually, th e tow n hosts the national poetry festival “D ragos V ran cean u ” alongside
w ith the P astoral Festival “ The E nchanted Spring” . People originating at M arginim ea Sibiului, who
have in tim e settled in Valcea, Sibiu, Arges, H unedoara, G orj and A lba counties, always come to take
p a rt in the festivities of the festival.
The town of B abeni is located at th e crossroads tow ards im p o rtan t religious m onum ents: the
m onasteries of D intr-un Lem n, S urupatele, B istrita, H urezi etc.
The spiritual p a tro n of the town is DRAG OS VRANCEANU (1907-1977), “the poet of
tra n sm ig ratio n ” who built The House Beneath the Woods in Babeni and set up the litera ry circle
bearing the sam e nam e. M any cultural personalities of Valcea, now fam ous for th eir literary activity,
w ere form ed at this litera ry circle.
Based on a vast docum entation, the present m onograph points out the evolution of the town from
its earliest tim es to present, w ith respect to the economical and social developm ent: geography, history,
local adm inistration, economy, culture, health, sports, tourism etc. F u rth e rm o re , the issues of
education, religion and particularities of the local dialect have also been dealt w ith. L ast b u t not least
the im p o rtan t personalities who have contributed to the developm ent of the town have been
m entioned: Dragos V ranceanu, Dragos Serafim , G heorghe Com anescu, Nicolae Balasa, etc.

(T ranslated into E n g lish by S a n d a M A C A E Ţ I)

449
 R E S U M E

L a ville de Băbeni, est situee au centre du d epartem ent de Vâlcea, au N-E des Sous C arpates de
l’Oltenie, dans la depression G etique, au DN 64, entre les m unicipes R âm nicu Vâlcea (17 km ) et
D răgăşani (37 km ), a la confluence des rivieres B istriţa, L uncavăţ et Topolog avec l’Olt.
Les plus anciennes traces de vie se retrouvent ici dans les sites de Valea M are (La Tene, II-I
siecles) R om âni (la Tene, II-I siecle av. H r.) et un vieil h a b ita t hum ain d atan t de la periode rom aine, a
P ă d u reţu (II-III apres H r.).
L ’attestation docum entaire de la ville est faite le 16 m ars 1491-1492 quand B arbul - "b a n u l" de
C raiova a fait don au m onastere de B istriţa le village Băbeni. Son evolution ascendante m arq u e les
etapes de ham eau, village, com m une, arrondissem ent de Vâlcea, district de la region Piteşti et, a
present, ville.
A pres 1760, 19 fam illes com ptant pres de 190 personnes de Jin a Sibiului se sont etablies sur
l’endroit appele "C oam a S tejaru lu i", donnant ici naissance au village U ngureni, l’actuel centre
civique de la ville. Depuis les plus anciens tem ps, sur le te rrito ire de la localite ont existe des relations
econom iques et des activites com m erciales, agricoles, m etiers pres la Seconde G u erre M ondiale la
localite a pris un essor econom ique (l’industrie du bois, de l’extraction, m ecanique etc.). C haque annee
y a lieu un Festival N ational de Poesie "D ragoş V rân cean u " et en m em e tem ps un Festival C ham petre
"L a Izvorul F erm ecat" („A la source enchantee”) ou particip en t tous les originaires de M ărginim ea
Sibiului, etablis au long des annees dans les departem ents Vâlcea, Argeş, H unedoara, G orj et A lba. La
ville de Băbeni est situee au c arrefo u r des routes qui am enent vers d ’im portants m onasteres D intr-un
lem n (Le M onastere d ’un Seul Bois), Surpatele, B istriţa, H urezi etc.
Le p a tro n spirituel de la ville est Dragoş V rânceanu (1907-1977) "le poete de la tran sh u m an ce",
qui a fonde a Băbeni "L a m aison des pieds de la foret " et le cenacle litteraire au m em e nom. C ’est ici
que beaucoup de personnalites culturelles de Vâlcea, en pleine force creatrice a u jo u rd ’hui, se sont
form ees.
Basee sur une riche bibliographie, la presente m onographie m et en evidence l’evolution de la
localite depuis les plus anciens tem ps ju sq u ’ a nos jo u rs, visant tous les aspects du developpem ent
econom ique - social, geographie, histoire, adm inistration, culture, sanitaire, sport, tourism e, etc. Les
problem es de l’enseignem ent, religion et les particu larites de la langue locale y sont presentes aussi. Au
final de l’ouvrage, l’a u te u r laisse la place aux personnalites locales dont la contribution dans les
differentes dom aines de l’activite, d u ra n t le tem ps, sont m eritoires: Dragoş V rânceanu, Dragoş
Serafim , G heorghe Com ănescu, Nicolae B ălaşa et beaucoup d ’autres encore.

(Traduit en frangais par Sanda Augustina CONSTANTINESCU)

450
 A u to r : N ic o la e D A N E Ş

Colaboratori: P ro c o p ie G H IŢ Ă , Io n S O A R E

Oraş ul
BĂILE GOVORA

451
 P r im a a te sta re d o c u m e n ta r ă a to p o n im u lu i G O V O R A

1488 (6 9 9 6 ) f e b r u a r i e 4. H risov p rin care V lad C ălugărul vv. dăruieşte M -rii G o v o ra ,

egum enului D orotei de acolo şi celorlalţi slujitori, m oşia H inţa, pe care dom nul o cum părase de la

Stanciul de la Ocne şi de la Dan Vâlcul din Glod.

D in m ila lu i D u m n e z e u , I o V la d V o ie v o d ş i d o m n a to a tă ţa r a U n g r o v la h ie i, f i u l m a r e l u i V la d

V o ie v o d . D ă d o m n ia m e a a c e a s tă p o r u n c ă a d o m n ie i m e le , s f â n t u l u i h r a m ş i lo c a ş u lu i p r e a s fin te i ş i

c u r a te i ş i p r e a b in e c u v â n ta te i s tă p â n e i n o a s tr e , n ă s c ă to a r e d e D u m n e z e u , p u r u r i fe c i o a r e i M a r ia ş i

s lă v ite i e i u s p e n ii, m â n ă s tir ii d e la G o v o r a ş i n a s ta v n ic u lu i lo r, p ă r in t e le I o s if, ş i e g u m e n u lu i - p o p a

D o r o te i, ş i t u tu r o r c e lo r în H r is to s f r a ţ i c e s e a flă în a c e a m ă n ă s tir e , c a s ă le f i e o c in a n u m i t ă H i n ţ a c u

to t h o ta r u l, p e n t r u c ă a c u m p ă r a t d o m n ia m e a a c e a o c in ă d e la S ta n c iu l, f i u l l u i V o in e a d e la O c n e , ş i d e

la D a n V â lc u l d in G lo d , p e n t r u 1 .5 0 0 a s p r i ş i a d a t-o d o m n ia m e a s f i n t e i m ă n ă s tir i ş i d u m n e z e ie ş tilo r

c ă lu g ă r i, d e h r a n ă p e n t r u v e ş n ic a p o m e n i r e a s fâ n tr ă p o s a ţilo r p ă r i n ţ i a i d o m n ie i s a le ş i a d o r m itu lu i f i u

a l d o m n ie i m e le , I o V la d V o ie v o d , c a s ă f i e în p o m e l n i c u l a c e le i s fi n te m â n ă s tir i în v e c ii v e c ilo r , a m in .

Ş i m a r to r i p u n e d o m n ia m e a : j u p â n D r a g o m ir a l l u i U d rişte, j u p â n N e a g o e a l l u i B o r c e a , j u p â n

V in tilă F lo r e s c u l, j u p â n D r ă g h ic i a l l u i S to ic a , j u p â n C â r s tia n f o s t v o r n ic , j u p â n P â r v u l m a r e v o r n ic ,

j u p â n S to ic a lo g o fă t, D a n c i u l s to ln ic , C o lţe a p a h a r n ic , S to ic a v is tie r , V la d is la v s p ă ta r ş i A l b c o m is ,

R o d e a ş i N e a g s tr a to r n ic i. Ş i e u , I a n ă ş g r ă m ă tic , a m s c r is în lu n a f e b r u a r i e 4 ş i în a n u l 6 9 9 6 (1 4 8 8 ) în

c e ta te a B u c u r e ş ti.

I o V la d V o ie v o d , d in m ila l u i D u m n e z e u , d o m n ” .

( D o c u m e n ta R o m a n i a e H is to r ic a , B , Ţ a r a R o m â n e a s c ă ,

vol. I, B ucureşti, Ed. Academ iei RSR, 1966, pag. 335).

452
Harta oraşului BĂILE GOVORA

453
 M â n ă s tir e a G O V O R A

B ă i l e G o vo ra . H o t e l P A L A C E

454
 C U P R IN SU L

S I G L E B I B L I O G R A F I C E Ş I A B R E V I E R I -------------------------------------------------- 457
S T U D I U I N T R O D U C T I V ------------------------------------------------------------------------------------

C ap . I - C A D R U L G E O G R A F I C -----------------------------------------------------
1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F IC Ă Ş I C Ă IL E D E A C C E S -----------------------------------
2. C A D R U L N A T U R A L -----------------------------------------------------------------------------------
A l c ă t u i r e a g e o lo g ic ă şi r e f l e c t a r e a e i î n r e l i e f ----------------------------------------
3. C L I M A ---------------------------------------------------------------------------------------------------------
a ) T e m p e r a t u r a a e r u l u i ----------------------------------------------------------------------------
b ) P r e c i p i t a ţ i i l e a t m o s f e r i c e --------------------------------------------------------------------
c) V â n t u r i l e -----------------------------------------------------------------------------------------------
4. A P E L E ---------------------------------------------------------------------------------------------------------
a) A p e le s u b te r a n e ------------------------------------------------------------------------------------
b ) A p e le de s u p r a f a ţ ă --------------------------------------------------------------------------------
5. P O T E N Ţ IA L U L F I T O G E O G R A F I C ----------------------------------------------------------
6. P O T E N Ţ IA L U L Z O O G E O G R A F I C -----------------------------------------------------------
7. S O L U R I L E --------------------------------------------------------------------------------------------------
8. T O P O N I M I A -----------------------------------------------------------------------------------------------

C ap . II - IS T O R I A ----------------------------------------------------------------------------
1. P R E IS T O R IA , I S T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D I E V A L Ă ---------------------------
2. E V U L M E D I U ----------------------------------------------------------------------------------------------
3. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------------
4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă -----------------------------------------------------------------------
5. S T A Ţ IU N E A B Ă IL E G O V O R A - I S T O R IC , E V O L U Ţ I E -------------------------
a ) P e r i o a d a d e p i o n i e r a t --------------------------------------------------------------------------
b ) P e r i o a d a I d e c o n s t r u c ţ i e ( 1 9 1 0 - 1 9 1 5 ) ------------------------------------------------
c) P e r i o a d a a I I - a d e r e f a c e r i şi c o m p l e t ă r i ( 1 9 2 0 - 1 9 4 0 ) -----------------------
d ) P e r i o a d a p o s b e lic ă , c o m u n i s tă ( 1 9 4 8 - 1 9 8 9 ) ---------------------------------------
e) P e r i o a d a p o s t r e v o l u ţ i o n a r ă ( 1 9 9 0 - 2 0 1 1 ) --------------------------------------------

C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T I M P U L U I --------------------------
1. D E L A ÎN C E P U T U R I P Â N Ă L A L E G E A C O M U N A L Ă D IN 1 8 6 4 -------------
2. A P A R IŢ IA IN S T I T U Ţ II L O R A D M IN IS T R A T IV E M O D E R N E
(1 8 6 4 -1 9 2 5 )---------------------------------------------------------------------------------------------------
3. P E R IO A D A I N T E R B E L I C Ă -----------------------------------------------------------------------
4. P E R IO A D A P O S T B E L IC Ă , E P O C A C O M U N IS T Ă Ş I P E R IO A D A
P O S T D E C E M B R IS T Ă (1 9 4 5 -2 0 1 1 )-------------------------------------------------------------
5. A D M IN IS T R A Ţ IA L O C A L Ă ---------------------------------------------------------------------

455
C ap . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă --------------------------------------------
1. A G R I C U L T U R A -------------------------------------------------------------------------------
2. IN D U S T R IA --------------------------------------------------------------------------------------
3. T R A N S P O R T U R IL E ------------------------------------------------------------------------
4. C O M E R Ţ U L -------------------------------------------------------------------------------------
5. T U R IS M U L B A L N E A R --------------------------------------------------------------------
P r o f i l u l s t a ţ i u n i i -----------------------------------------------------------------------------

C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ---------------------------------------------------
1. Ş C O A L A ÎN E V U L M E D I U ---------------------------------------------
2. E P O C A M O D E R N Ă -------------------------------------------
3. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă -------------------------------------------------------------

C ap . V I - A S P E C T E C U L T U R A L E ---------------------------------------
1. C IN E M A T O G R A F U L , C Ă M IN U L C U L T U R A L Ş I C A S A D E
C U L T U R Ă ----------------------------------------------------------------------------------------
2. B IB L IO T E C A -----------------------------------------------------------------------------------
3. M U Z E U L - C O L E C Ţ IA D E A R H E O L O G IE , A R T Ă R E L IG IO A S Ă
Ş I C A R T E V E C H E ---------------------------------------------------------------------------

C ap . V II - V IA Ţ A R E L I G I O A S Ă -------------------------------------------
L Ă C A Ş U R IL E D E C U L T (M Â N Ă S T IR IL E Ş I B IS E R IC IL E ) --------------

C ap . V III - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II---------------------------------

C ap . I X - S P O R T U L ----------------------------------------------------------------

C ap . X - T U R IS M U L ----------------------------------------------------------------------------
a ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c n a t u r a l -------------------------------------------------------
b ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c a n t r o p i c -----------------------------------------------------
c) O b ie c tiv e t u r i s t i c e lo c a le -----------------------------------------------------------
d ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e d in î m p r e j u r i m i -----------------------------------------

C ap . X I - P E R S O N A L IT Ă Ţ I L O C A L E

B I B L I O G R A F I E -----------------------------------------------
S U M M A R Y ------------------------------------------------------
R E S U M E -----------------------------------------------------------

456
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

A nuarul - V ia ţa b is e r ic e a s c ă în O lte n ia . A n u a r u l M itr o p o lie i O lte n ie i, Craiova, Tipografia Sf.

Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi Severinului, 1941.
„A .O .” - „Arhivele Olteniei” (revistă)
„B.O .” - „Buletinul Oficial”
„M .O .” - „Mitropolia Olteniei” (revistă)
„S.V.” - „Studii vâlcene” (revistă)
D RH - D o c u m e n ta R o m a n ia e H is to r ic a
F.C.A.V. - Fondul C a m e r a A g r ic o lă V â lc e a
F.P.C.M. - Fondul P r im ă r ia C o m u n e iM ih ă e ş ti
F.P.B.G. - Fondul P r im ă r ia B ă ile G o v o r a
PJV, - Fondul P r e fe c tu r a J u d e ţu lu i V â lc e a
F.S.G -C. - Fondul S o c ie ta te a G o v o r a -C ă lim ă n e ş ti
„M .O .” - „Monitorul Oficial”
F.P.B.G. - Fondul P r im ă r ia B ă ile G o v o r a
Situaţiunea 1898 - S itu a ţiu n e a ju d e ţu lu i V â lc e a e s p u s ă C o n s iliu lu i G e n e r a l cu o c a z iu n e a d e s c h id e r ii
s e s iu n e i o rd in a r e d in a n u l 1 898, R.[âmnicu]-Vâlcea, „Tipografia M odernă” Gh. SFETEA & Comp. 421,
1898.
Tezaur medieval - Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Andreescu, T e z a u r m e d ie v a l vâ lce a n .
C a ta lo g u l d o c u m e n te lo r d e la A r h iv e le S ta tu lu i d in R â m n ic u - V â lc e a (1 3 8 8 -1 7 1 5 ), Bucureşti, 1983.
Toponimie - Iorgu Iordan, T o p o n im ie ro m â n e a s c ă , Bucureşti, Editura Academiei RPR, 1963.

A lte a b re v ie r i

Aug. - august F.D.P. - Frontul Democrat Popular

DJVAN - Direcţia Judeţeană Vâlcea a febr. - februarie
Arhivelor Naţionale h - oră
C. - Celsius I.G .G .B. - Institutul de Geologie şi
C F R - Căile Ferate Române Geografie Bucureşti
C.C.S. - Consiliul Central al Sindicatelor I.G .R . - Institutul Geologic Român
C.G.M . - Consiliul General al Muncitorilor impoz. - impozite
cl. - clasa, clasele inf. - informator, informaţii
c.r. - comună rurală
c.u. - comună urbană ing. - inginer
colab. - colaboratori(i), colaborare IR TA - Întreprinderea Regonală de
com. - comună Transporturi Auto
conf. - confort IT A - Întreprinderea de Transporturi Auto
D.C.S. - Direcţia Centrală de Statistică IU C F - Întreprinderea de utilaj Chimic şi
d ir. - director Forjă
D JT A - Direcţia Judeţeană de Transporturi înv. - învăţământul; învăţător(ul)
Auto km - kilometri
Dl. - Dealul l - litri
DN - drumul naţional loc. - locuri; locuitori
dos. - dosar (ul) m - metri
d r. - doctor M FA - Ministerul Forţelor Armate
E - Est m p - metri patraţi
ETA - Exploatarea de Transporturi Auto N; NE; NV. - Nord; Nord-Est; Nord-Vest
ex. - exemplu nr. - numărul
f. - fila P.N.L. - Partidul Naţional Liberal
457
 pag. - p a g in a sept. - se p te m b rie
pop. - p o p u la ţie S.M.B.
precip. - p re c ip ita ţii s.m., s.f., s.n. - s u b s ta n tiv m a s c u lin ,
P.S.D.R. - P a rtid u l S o c ia l D em o crat s u b s ta n tiv f e m in in , s u b s ta n tiv n e u tru
R om ân SRL - S o c ie ta te a c u R ă s p u n d e re L im ita tă
prof. univ. dr. - p r o fe s o r u n iv e rs ita r d o c to r Şc. - Ş c o a la
reg. - re g is tru U.G.S.R. - U n iu n e a G e n e ra lă a
reşed. - r e ş e d in ţă S in d ic a te lo r d in R o m â n ia
S; SE; SV. - S u d ; S u d -E st; S u d -V e s t V - V est
SC - S o c ie ta te a C o m e rc ia lă

S ig la c u n o s c u tu l u i F e s tiv a l F L O R I L E G O V O R E I , c a r e s e
o r g a n iz e a z ă în f i e c a r e a n , în lu n a a u g u s t, c u o c a z ia
s ă r b ă to r iir ii z ile i o r a ş u lu i

452
 S T U D IU IN T R O D U C T IV

C u o isto rie d e s tu l d e tâ n ă ră , d e 125 a n i, fo n d a t d a to rită a p e lo r m in e ra le tă m ă d u ito a r e d e s c o p e rite p e

v a le a p â r â u lu i H in ţa , în tr - u n lo c lin iş tit şi o d ih n ito r d in a p r o p ie re a s itu rilo r c u m a re în c ă r c ă tu r ă is to ric ă
( B u rid a v a -d a c ic ă , B u rid a v a -ro m a n ă , D ru m u l r o m a n - L im e s A lu ta n u s şi D ru m u l S ă rii), oraşul Băile
G ovora s -a b u c u ra t, la în c e p u t, de a te n ţia u n o r c e rc e tă to ri în d o m e n iu l h id r o g e o lo g ie i (in g . d e m in e P a p o n
d e L a rn e ig n e şi Ira n lic B o c h e t, fra n c e z i de o rig in e , c a re fa c p rim e le c a p tă ri a le iz v o a r e lo r , în 1 8 8 0 -1 8 8 1 ,
re s p e c tiv - 1 8 8 9 ), c h im ie i (A . B e rn a th - 1 88 2 , A .O . S a lig n y , R . P a s c u - 1 8 8 9 ), a p o i în d o m e n iu l m e d ic a l
( m e d ic i b a ln e o lo g i), c a re a u s tu d ia t şi a n a liz a t c o m p o z iţia şi e fe c tu l c u r a tiv al a p e lo r m in e ra le d e aici.
A u u r m a t in v e s tito ri, a rh ite c ţi p e is a g iş ti, in g in e ri c o n s tru c to ri, c o m e rc ia n ţi, ju r iş ti, s o c ie tă ţi, c o rp o ra ţii,
firm e , m e te o ro lo g i, g e o g ra fi, a rh e o lo g i, isto ric i, te o lo g i, so c io lo g i, e c o n o m iş ti, ju r n a liş ti, re d a c to ri, s c riito ri,
o a m e n i d e a rtă , a c to ri, m u z ic ie n i, p o litic ie n i, m ilita ri şi c iv ili, ro m â n i şi stră in i, sim p li tu riş ti, in d iv id u a l şi în
g r u p u ri o rg a n iz a te , c a re a u f ă c u t so n d a je şi fo ra je , s ă p ă tu ri, sc h iţe şi f o to g ra fii, a n a liz e d e la b o ra to r, a p lic a ţii
p ra c tic e , stu d ii şi c e rc e tă ri, a s u p ra a p e lo r m in e ra le şi e f e c te lo r lo r c u ra tiv e d e a ic i, a so lu lu i şi s u b s o lu lu i, a
re lie fu lu i, a c o m p o z iţie i a e ru lu i, e le m e n te lo r şi f e n o m e n e lo r m e te o ro lo g ic e , c lim e i, flo re i şi fa u n e i, a
p e is a ju lu i, a m e d iu lu i n a tu ra l şi a n tro p ic , a is to rie i lo c u rilo r, tip u r ilo r d e a rh ite c tu ră a c o n s tru c ţiilo r,
d e m o g ra fie i, c o m e rţu lu i, d a tin ilo r şi o b ic e iu rilo r, o c u p a ţiilo r lo c u ito r ilo r etc. T o ţi a c e ş tia a u r e a liz a t h ă rţi,
p la n u ri şi p ro ie c te p e n tru c o n s tru c ţii b a ln e a r-tu ris tic e , a m e n a jă ri p e is a g is tic e , in s ta la ţii şi lu c ră ri e d ilita r-
g o s p o d ă re ş ti, p re c u m şi lu c ră ri ş tiin ţific e d e s p e c ia lita te şi d e p o p u la riz a re , g h id u ri m e d ic a le şi tu ris tic e ,
a lb u m e şi ilu s tra te , a rtic o le p e n tru re v is te şi z ia re , re p o rta je p e n tru ra d io şi te le v iz iu n e , în c a re a u p r e z e n ta t
fru m u s e ţe a lo c u rilo r, b in e fa c e rile tă m ă d u ito a r e şi e fe c te le m e d ic a le şi c u ra tiv e a le a p e lo r m in e ra le , a e ru lu i
p u te rn ic io n iz a t, o d ih n ito r şi lin iş tito r d in s ta ţiu n e a b a ln e a ră B ă ile G o v o ra .
P rim u l m e d ic c a re în c e a rc ă , p r in a p lic a ţii p ra c tic e şi o b s e rv a ţii d ire c te , s ă s tu d ie z e p e p r o p ria p e r s o a n ă
şi p e p a c ie n ţi c o la te ra li şi să d e s c rie în lu c ră ri ş tiin ţific e , d a r şi d e p o p u la riz a re , e fe c te le c u ra tiv e şi
tă m ă d u ito a r e a le a p e lo r m in e ra le d e la B ă ile G o v o ra , a f o s t g e n e ra lu l d o c to r N ic o la e P o p e s c u -Z o rile a n u , cel
c a re a f o s t p rim u l m e d ic d ir e c to r al sta ţiu n ii G o v o ra -B ă i, în tre a n ii 1 8 8 6 -1 9 1 4 .
S tu d iu l şi a n a liz a e f e c te lo r c u ra tiv e a le a p e lo r m in e ra le şi c o n firm ă rile a n a liz e lo r d e la b o ra to r fă c u te în
la b o ra to a re le U n iv e rs ită ţii d in B u c u re ş ti şi S o rb o n a d in P a ris , în c e p u te în a n u l 1 8 8 6 , s -a u c o n c r e tiz a t a b ia în
a n u l 1903, p r in c o o r d o n a re a şi tip ă r ir e a p e r io d ic u lu i „ G o v o ra - b u le tin al sta ţiu n ii b a ln e a re G o v o ra ” , în c a re
e ra u p u b lic a te re c la m e , in d ic a ţii d e tr a ta m e n t şi lis te c u v iz ita to ri. În a n u l 1 9 0 4 , se tip ă r e ş te p rim u l g h id
m e d ic a l al sta ţiu n ii - Govora şi chestionarul ei , ia r în a n u l 1 908, e f o rtu rile ş tiin ţific e a le m e d ic u lu i-d ire c to r
se c o n c r e tiz e a z ă în p r im a lu c ra re d e a m p lo a re d e s p re B ă ile G o v o ra , în lim b a fra n c e z ă , Govora et ses eaux
minerales ( Govora şi apele sale minerale), a p ă r u tă la Im p rim e ria şi L ito g r a f ia J. V e n tre , N ic e - F ra n ţa , u n d e
s u n t d e s c ris e p e la rg , în u r m a u n e i e x p e rie n ţe d e p e s te 2 0 d e a n i, tip u rile d e a p e m in e ra le , c o m p o z iţia ,
m e to d e le fo lo s ite în a p lic a re a lo r p e d ife rite c a te g o rii d e b o ln a v i, e fe c te le c u ra tiv e şi b e n e fic e a le a c e s to ra .
A c tiv ita te a ş tiin ţific ă şi d e m a n a g e ria t la B ă ile G o v o ra , a d o c to ru lu i N . P o p e s c u -Z o rile a n u , s -a în c h e ia t
în a n u l 1914, p r in tr -u n Raport în a in ta t S o c ie tă ţii B a ln e a re G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti, în c a re a u to ru l d e s c rie
r e z u lta te le n o ilo r a n a liz e fă c u te a p e lo r m in e ra le d in s ta ţiu n e , p re c u m şi u n e le m ă s u ri n e c e s a re d e z v o ltă rii în
c o n tin u a re a sta ţiu n ii.
S o c ie ta te a B a ln e a r ă G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti, c a re a lu a t în c o n c e s iu n e s ta ţiu n e a în a n u l 1 9 1 0 , p e o
p e r io a d ă d e 4 0 a n i, c o n trib u ie şi e a , în p e r io a d a in te rb e lic ă , la c e r c e ta r e a şi p o p u la riz a r e a a p e lo r m in e ra le şi a
m e d iu lu i n a tu ra l d in s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra , a ju tâ n d la tip ă r ir e a lu c ră rii c o n f. u n iv . d r. F l. S ă ră ţe a n u d e s p re
Izvorul Ferdinand, p re c u m şi la re a liz a re a u n e i lu c ră ri d e Climatologie a Băilor Govora, r e a liz a tă d e
C e s ia n u , in s p e c to r la I n s titu tu l M e te o ro lo g ic B u c u re ş ti, în a n u l 1 9 3 7 (DJVAN, F.S.G -C., dos. n r. 51 /
1937). În a c e e a ş i p e rio a d ă , 1 9 3 2 , a p a re lu c ra re a România Balneară şi Turistică, r e a liz a tă d e E m il Ţ e p o s u şi
d r. V a le r iu P u ş c a riu , în c a re a c e ş tia s itu e a z ă s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra p rin tre s ta ţiu n ile b a ln e a re c e le m a i
c ă u ta te d in R o m â n ia , d a to rită e f e c te lo r b in e fă c ă to a r e a le a p e lo r sa le m in e ra le , a le p e is a ju lu i m in u n a t d a t d e
a s p e c tu l s ă lb a tic , şi a le a e ru lu i c u r a t şi p u te rn ic io n iz a t d in z o n ă , p re c u m şi d e c o n d iţile d e o s e b ite c e le o fe ră
a ş e z ă m in te le b a ln e a re d e aici.

452
 D e ş i a p a rţin e d o m e n iu lu i lite ra r, e s te d e m e n ţio n a t V ia ţa r o m a n ţa tă a B ă ilo r G o v o r a , a lu i B o g d a n
A m a ru , în c a re , p rin tre a lte le , se sc rie : ,f i a d r e a p ta şo se le i, o b is e r ic u ţă str ă v e c h e în g e n u n c h ia tă p e u n d â m b
- p e c a r e lo c a ln ic ii o n u m e s c T r o iţa - n e a r a tă cu b r a ţu l u n e i tu rle fu n d ă tu r a u n d e s ta u a s c u n s e B ă ile
G o vo ra . L a stâ n g a , a p a H in ţe i se p r e lin g e p e lâ n g ă r e g im e n te le d e s ă lc ii şi v e r d e le g r ă d in ii d e z a r z a v a t ’
(A p u d M ecu, 2008, 2). D u p ă al d o ile a ră z b o i m o n d ia l, c â n d s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra c u n o a ş te c e a m a i
m a re d e z v o lta re , stu d iile şi c e rc e tă rile c u c a r a c te r m e d ic a l, b a ln e o lo g ic , a rh e o lo g ic , is to ric o -g e o g ra fic ,
tu r is tic , a rh ite c tu ra l şi s o c io lo g ic , d e s p re s ta ţiu n e şi îm p re ju rim i se în m u lţe s c .
U n stu d iu a p r o f u n d a t a s u p ra f a c to rilo r c u ra tiv i şi tr a ta m e n t b a ln e o - c lim a tic d in s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra
se v a m a te r ia liz a d e c ă tre I. S tr o e s c u ş i D . S tr o e s c u , în lu c ra re a G o v o r a - fa c t o r i c u ra tiv i, tr a ta m e n t b a ln e o -
c lim a tic , 1957, în c a re s u n t p re z e n ta ţi în d e ta liu f a c to rii c u ra tiv i n a tu ra li şi p r o c e d e e le m e d ic a le , in d ic a ţi în
tr a ta m e n tu l b a ln e o - c lim a tic p e tip u r i d e a fe c ţiu n i. A c e s ta e s te c o m p le ta t d e a rtic o lu l lu i M a r ia n P o p e s c u ,
„ In d ic a ţia p r o c e d e e lo r c r e n o te r a p e u tic e în a fe c ţiu n ile c ă ilo r r e s p ir a to r ii în s ta ţiu n e a B ă ile G o v o r a ” , 1983.
L u c ră ri în d o m e n iu l m e d ic a l şi b a ln e o lo g ic s u n t re a liz a te şi d e a lţi s lu jito ri ce a u d e p u s ju r ă m â n tu l lu i
H y p o c ra te . A s tfe l, dr. V irg il G e ic u le s c u , m e d ic şi d ir e c to r al s ta ţiu n ii B ă ile G o v o ra , tim p d e a p ro a p e 2 0 d e
a n i, în u r m a e x p e rie n ţe i c ă p ă ta te zi d e zi în c a b in e tu l m e d ic a l şi la b a z a d e tr a ta m e n t, a r e a liz a t lu c ra re a
B io te r a p ia , e d ita tă şi r e e d ita tă în d o u ă v o lu m e , la c in c i e d itu ri d in B u c u re ş ti, Ia şi şi C ra io v a , p r im a e d iţie în
a n u l 1988, lu c ra re c e -i în c u n u n e a z ă în tr e a g a c a rie ră , îm b o g ă ţin d în a c e la ş i tim p şi b ib lio g ra fia d e s p e c ia lita te
a sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra . L a a c e a s ta se a d a u g ă şi c e le p e s te 117 lu c ră ri ştiin ţific e , c o m u n ic ă ri, a rtic o le şi
re fe ra te s u s ţin u te c u o c a z ia n u m e ro a s e lo r c o n s fă tu iri, s im p o z io a n e şi c o n g re s e la c a re a p a rtic ip a t, p a rte
d in tre e le p u b lic a te în re v is te d e sp e c ia lita te şi d e p o p u la riz a r e tu r is tic ă , b ro ş u ri şi z ia re d in ţa r ă şi d e p e s te
h o ta re .
C e rc e tă ri m e d ic a le şi b a ln e o lo g ic e în s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra a u fă c u t şi p ro f. u n iv . d r. Şt. N ic o la u ,
p ro f. u n iv . d r. D a n ie lo p o lu , p ro f. u n iv . dr. B ă ltă c e a n u , p ro f. u n iv . d r. P . N ic u le s c u , c o n f. u n iv . d r. F l.
S ă ră ţe a n u , g - ra l dr. C. Ilie s c u , dr. P .I. P o p o v ic i, d r. V . T e o d o ru , dr. V . P ă n c iu le s c u c a re , p r in re z u lta te le
p o z itiv e o b ţin u te , a u c o n trib u it la c u n o a ş te re a şi p o p u la riz a r e a sta ţiu n ii în ţa r ă şi s tră in ă ta te .
În d o m e n iu l c e rc e tă rii isto rie i, a rh e o lo g ie i, c u ltu rii, o b ic e iu r ilo r şi d a tin ilo r lo c a le , u n lo c a p a rte îl
o c u p ă p r. p a r o h G h. P e tr e - G o v o r a c a re p e s te 80 d e a n i d in v ia ţă , d in c e i 102 p e c a re i- a tră it, a r e a liz a t o
o p e r ă d e o v a lo a re ş tiin ţific ă şi c u ltu r a lă e x e m p la ră , o p a rte a p re c ia b ilă d in a c e a s ta , f iin d d e d ic a tă z o n e i
G o v o ra : D e s c o p e r ir i a r h e o lo g ic e d in e p o c a f ie r u lu i în j u d e ţ u l V â lc e a ( G ă te je ş ti-G o v o r a (1 9 7 9 ), „G o v o r a -
d e la p r im ii o a m e n i la c o n t e m p o r a n i’ (2 0 0 1 ), „ P ra v ila b is e r ic e a s c ă d e la G o v o r a ” (o a d u c e re la zi a P ra v ile i
M ic i, tip ă r ită la M ă n ă s tire a G o v o ra în 1640, re v iz u ită şi p u b lic a tă c u c a ra c te re la tin e d e A c a d e m ia R o m â n ă
în 1884, a d u s ă la zi d e p r. G h e o rg h e I. P e tr e - G o v o ra la a n u l 2 0 0 4 ) e tc . (Deaconu, 2010, p. 32).
O a n u m ită c o n trib u ţie p riv in d c u n o a ş te re a is to rie i lo c a le , o a d u c e şi A u r e lia n S a c e r d o ţe a n u , p rin
a rtic o lu l „f l i n ţ a ş i G lo d u l d o u ă s a te d is p ă r u te d in V â lc e a ”, 1968.
În u ltim e le d e c e n ii a le s e c o lu lu i al X X -le a şi în c e le d e în c e p u t a le se c o lu lu i al X X I-le a , d e s p re B ă ile
G o v o ra a p a r n u m e ro a s e a rtic o le p u b lic a te în re v is te d e sp e c ia lita te , în p r e s a c e n tr a lă şi lo c a lă , lu c ră ri d e
p o p u la riz a re g e n e ra le şi s p e c ia le , m a i a le s în d o m e n iu l tu r is m u lu i b a ln e a r şi tu r is m u lu i d e m a să , p re c u m şi
lu c ră ri m o n o g ra fic e şi lite ra re . S u n t d e m e n ţio n a t stu d iile : B ă ile G o v o r a , a l lu i M ih a i O g rin ji (1 9 8 5 ) şi U n
s e c o l la B ă ile G o v o r a , al d r. V . G e ic u le s c u (1 9 8 6 ), la r u b ric a „ D ic ţio n a ru l s ta ţiu n ilo r d in re v is ta R o m â n ia
p ito r e a s c ă ” ; C ă lim ă n e şti, C ă c iu la ta , B ă ile O lă n e şti, B ă ile G o v o r a , r e a liz a tă d e C o s tin Ş te fă n e s c u şi A l.
G â r n e a ţă (1 9 6 8 ); O ra şe ş i p r iv e liş ti, G O V O R A ş i O L A N E Ş T I (1 9 6 8 ), G h id u l s ta ţiu n ilo r b a ln e o c lim a te r ic e
d in R o m â n ia , a lc ă tu it d e I. M u n te a n u , C . S to ic e s c u , I. G rig o re (1 9 7 8 ), V â lc e a - g h id tu r is tic şi B ă ile G o vo ra ,
B ă ile O c n e le M a r i , re a liz a te d e V a s ile B e rb e c e şi c o la b .(1 9 7 8 , re s p e c tiv - 1 9 8 2 ); S ă n ă ta te p e n tr u fie c a r e .
S ta ţiu n ile d e o d ih n ă ş i tr a ta m e n t b a ln e a r ” , r e a liz a tă d e C o n s iliu l C e n tra l al U .G .S .R . (1 9 8 2 ); d r. V .
D in c u le s c u , in g . C. P e tra ru , B ă ile G o v o r a - s ta ţiu n e b a ln e o -c lim a te r ic ă (1 9 9 2 ); V . D o lfi, M . M e c u , R.
G e ic u le s c u şi p r. C . M a te i, B ă ile G o v o r a - g h id tu ris tic (2 0 0 9 ).
C o n s ta n tin D e a c o n u , în c a r te a s a G o v o r a - A r h ite c tu r ă în p e i s a j (1 9 9 9 ), fa c e o m in u ţio a s ă ra d io g ra fie
a r h ite c tu ra lă , in te r io a r ă şi e x te rio a ră , a p r in c ip a le lo r o b ie c tiv e b a ln e a re şi tu r is tic e d in B ă ile G o v o ra (H o te lu l
P a la c e , S ta b ilim e n tu l B ă ilo r, H o te lu l B a ln e a ra , P a rc u l C e n tra l, B is e r ic a Sf. Io a n B o te z ă to ru l ş.a.).
L a c a p ito lu l m o n o g r a f ii, se în s c riu M o n o g r a fia s o c io lo g ic ă a o r a ş u lu i B ă ile G o v o r a , r e a liz a tă d e p ro f.
u n iv . D u m itru O to v e s c u -c o o rd o n a to r, îm p r e u n ă c u d o u ă g r u p u ri d e s tu d e n ţi ai U n iv e rs ită ţii d in C ra io v a , şi
B ă ile G o v o r a - d a te şi im a g in i în tim p (s c h iţă m o n o g ra fic ă ), în to c m ită d e M . M e c u , V . D o lfi, R . G e ic u le s c u
(2 0 0 8 ). În a n u l 2 0 0 9 , la E d itu r a S IT E C H d in C ra io v a , a a p ă r u t - su b e g id a In s titu tu lu i d e C e rc e tă ri S o c io -
U m a n e „C . S. N ic o lă e s c u P lo p ş o r ” d in C ra io v a , a l A c a d e m ie i R o m â n e - D ic ţio n a r u l is to r ic a l lo c a lită ţilo r

453
din judeţul Vâlcea. I - Oraşele, alcătuit de un colectiv de cercetători doljeni şi vâlceni, coordonat de Dinică
Ciobotea şi Cezar Avram. Oraşului Băile Govora, îi sunt închinate 11 pagini (143-154).

C ap . I - C A D R U L G E O G R A F IC

1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F IC Ă Ş I C Ă IL E D E A C C E S
Oraşul Băile Govora se află situat în partea central-estică a judeţului, în Subcarpaţii Getici (Subcarpaţii
Vâlcii), la intersecţia paralelei de 450 5’ 49’’ latitudine nordică, cu meridianul de 240 9’ 20’’ longitudine estică,
având ca vecini comunele Buneşti (N şi NE), Mihăeşti (E, SE), Frânceşti (S), Păuşeşti-Otăsău (SV) şi
Stoeneşti (NV).
Staţiunea propriu-zisă se dezvoltă între 330-385 m altitudine absolută, pe valea pârâului Hinţa ce
izvorăşte de pe versantul estic al Dealului Păuşeşti şi se varsă în pârâul Govora, având ca afluenţi pe stânga
pâraiele Bârlogeanu şi Valea lui Ţigănilă, împreună drenând microdepresiunea subcarpatică Govora.
Staţiunea se află într-o poziţie încântătoare, înconjurată de dealuri acoperite cu păduri de stejar, fag şi de
amestec, fiind închisă pe trei părţi, ca într-un semicerc, rămânând deschisă numai în partea dinspre sud.
Oraşul Băile Govora este situat la 18 km sud - vest de municipiul Râmnicu-Vâlcea (reşedinţa
judeţului), 120 km - de municipiul Sibiu, 119 km - de municipiul Craiova, 90 km - de municipiul Tg. Jiu şi
200 km - de municipiul Bucureşti (capitala ţării).
Accesul în staţiune se face pe cale rutieră folosind DN 67 (Râmnicu-Vâlcea - Tg. Jiu), DN 64
(Râmnicu-Vâlcea - Drăgăşani) - ambele desprinzându-se din E 81 la Râmnicu-Vâlcea şi pe calea ferată
(Sibiu - Piatra Olt) prin gara Govora (12 km) sau Râmnicu-Vâlcea (20 km). Oraşul este deservit de
autobuze care circulă pe traseul Râmnicu-Vâlcea - Gara Govora - Băile Govora şi retur.

2. C A D R U L N A T U R A L

A l c ă t u i r e a g e o lo g ic ă şi r e f l e c t a r e a e i î n r e l i e f
Subcarpaţii Vâlcii aparţin părţii de nord a Depresiunii Getice, fiind influenţaţi de înălţarea cristalinului
Carpaţilor Meridionali, dar şi de zona de subsidenţă existentă pe culoarul Oltului între Râmnicu-Vâlcea şi
Băbeni. Coloana stratigrafică a acestui areal cuprinde aproape toată succesiunea şi diversitatea litologică
caracteristică Depresiunii Getice, de la Eocen la Holocen (Harta geologică, F. Piteşti, 1968).
Relieful dezvoltat în arealul oraşului Băile Govora este sculptat în sedimente neogene (miocene şi
pliocene), acumulate în fâşii aproape paralele, de la est la vest. Varietatea acumulărilor care aflorează (apar
la zi) a creat un relief divers în raport cu rezistenţa rocilor la eroziune (dealuri joase, prelungi, rotunjite/sau
plate, traversate prin înşeuări coborâte şi largi), ce fac posibilă o legătură lesnicioasă între culoarele de vale
(Govora-Otăsău, Govora-Olăneşti) şi unităţile depresionare (Băile Govora - Ocnele Mari, Băile Govora -
Păuşeşti-Măglaşi, Băile Govora - Frânceşti-Băbeni şi Băile Govora - Păuşeşti-Otăsău - Horezu) (G hiţă,
2007, 45).
Puţin conservate în relief, distruse în prezent de profunde procese erozionale, formaţiunile
burdigaliene ocupă areale restrânse în vestul staţiunii (spre Valea Otăsăului).
Formaţiunile badeniene (constituite din conglomerate cu intercalaţii nisipoase, gresii, marne, argile,
pietrişuri, tufuri vulcanice) sunt dispuse transgresiv peste cele burdigaliene (cu litologie asemănătoare) care
acoperă suprafeţe restrânse în axul anticlinalului Ocnele Mari - Govora - Stoeneşti(Dl. Piscupia, Dl.
Pietrarilor).
Acumulările tortoniene (Harta geologică, F. Râmnicu-Vâlcea , 1978) apar în continuitate de
sedimentare pe flancurile anticlinalelor cu depozite badeniene în ax şi sunt marcate de prezenţa tufurilor
vulcanice dacitice, iar pe alocuri a sării (Dl. Coasta Marea, Dl. Baba Floarea, Dl. Piscupia). Acumulările
sedimentare tortoniene au în componenţă patru orizonturi: orizontul cu marne şi tufuri vulcanice dacitice cu
globigerine pe care se dezvoltă abrupturi mari - pe interfluviile Govora-Oc. Mari şi Govora-Otăsău;

454
o riz o n tu l d e p o z ite lo r la g u n a re , d e p o z ite le c u sa re (G hiţă, 2002, 20-28) ; o riz o n tu l ş is tu rilo r c u R a d io la ri;
o riz o n tu l m a rn e lo r c u S p iria lis.
S a r m a ţia n u l a f lo r e a z ă p e stru c tu rile a n tic lin a lu lu i O c n e le M a ri-G o v o ra -S to e n e ş ti, fiin d c o n s titu it d in
n is ip u ri, p ie triş u ri, c o n g lo m e ra te sla b c im e n ta te , in te rc a la te c u stra tu ri s u b ţiri d e m a rn e n is ip o a s e , b o g a te în
re s tu ri d e p la n te , tu f u ri v u lc a n ic e d a c itic e şi c o n c re ţiu n i g re z o a s e ( tr o v a n ţi ). P e a c e s te d e p o z ite e r o z iu n e a
to r e n ţia lă a s c u lp ta t m a lu ri c u v e r s a n ţi a b ru p ţi şi ra v e n e (Badea, 1966, 3; G hiţă, 2007, 50).
În a re a lu l o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra , p e a rii re s trâ n s e , în tâ ln im şi d e p o z ite s e d im e n ta re p lio c e n e c o n s titu ite
d in n is ip u ri, m a rn e şi a rg ile . P e a c u m u lă rile p lio c e n e s-a u f o rm a t d e a lu ri jo a s e , c u a ltitu d in i în tre 4 0 0 şi 6 0 0
m , ex .: D l. C u ră tu rile (Dinu, 1999, 41).
D e p o z ite le m e o ţie n e , p o n ţie n e ş i d a c ie n e a fla te p e a rii fo a rte re s trâ n s e p r e c e d C u a te r n a r u l a lc ă tu it d in
n is ip u ri, p ie triş u ri ru la te , m â lu ri, a c o p e rite d e lu tu ri lo e s s o id e su b ţiri. A c e s te a s u n t p r e z e n te p e C u lo a r u l
G o v o r e i (u n d e a lc ă tu ie s c lu n c a şi te ra se le ), c â t şi în c o m p o n e n ţa g la c is u r ilo r (G hiţă, 2007, 55).
M o r fo s tr u c tu r a l, lo c a lita te a B ă ile G o v o ra , se a f lă în U n ita te a d e a lu r ilo r şi d e p r e s iu n ilo r s u b c a r ­
p a tic e g e tic e c u ta te , cu d ia p ir e ( H a r ta g e o lo g ic ă , F. P ite ş ti, 1968) .
D a c ă în n o rd u l D e p re s iu n ii G e tic e , la c o n ta c tu l S u b c a rp a ţilo r c u C a rp a ţii, s tru c tu ra d e p o z ite lo r
s e d im e n ta re se p r e z in tă c a u n m o n o c lin a c c e n tu a t, în a re a lu l lo c a lită ţii B ă ile G o v o ra , s tru c tu ra e s te u ş o r
c u ta tă , o su ită d e a n tic lin a le şi s in c lin a le , a p r o x im a tiv p a ra le le şi o rie n ta te , în g e n e ra l, d e la e s t sp re v e st,
fa l i a t e a tâ t lo n g itu d in a l, c â t şi tra n s v e rs a l.
L in ia s tr u c tu r a lă m a jo r ă a r e lie fu lu i o re p r e z in tă a n tic lin a lu l O c. M a ri - S lă tio a re le - G o v o ra -
S to e n e ş ti - P ie tra ri. În c a d ru l ei a p a r in d iv id u a liz a te : a n tic lin a lu l G o v o r a m a rc a t d e a lte c u te , a n tic lin a le
s e c u n d a r e (G ă te je ş ti), d e s p ă rţite d e sin c lin a le s e c u n d a r e . C o n c o rd a n ţa r e lie fu lu i c u s tr u c tu ra a n tic lin a le lo r
e s te e v id e n tă în : D l. C o a s ta M a re , D l. P is c u p ia , D l. C u ră tu rile , d a r şi în s tr u c tu ra s in c lin a lă d e - a lu n g u l c ă r e ia
a e v o lu a t C u lo a ru l G o v o ra (G hiţă, 2007, 63).
M o b ilita te a a c tu a lă a r e lie fu lu i re f le c tă fe n o m e n u l p r in c a re e x o n d a r e a z o n e i s-a d e s fă ş u ra t tr e p ta t d e
la n o rd sp re su d . S -a a p r e c ia t c ă S u b c a rp a ţii, în g e n e ra l, şi in d ir e c t a re a lu l s u b c a rp a tic G o v o ra se a f lă în fa z a
d is tru g e rii s tr u c tu rilo r s p e c ific e , e ta p ă în c a re v ă ile se a d â n c e s c c o n tin u u şi re lie fu l s u p o rtă o fra g m e n ta re
a c c e n tu a tă , a tâ t la su p ra fa ţă , c â t şi în a d â n c im e (Badea, 1966, 4).
A d â n c ir e a re ţe le i h id ro g ra fic e în c u v e rtu ra p ie tr iş u r ilo r s -a d e s fă ş u ra t ritm ic şi în c â te v a fa z e d istin c te .
În p r im a f a z ă s -a u tr a s a t lin iile d e c u rg e re a p r in c ip a le lo r v ă i. A p o i, a u r m a t „ fa za e r o z iu n ii e r o ic e ”
(M ih ă ile s c u , 1 9 45, p. 4 ), c a re , p ro b a b il, c o re s p u n d e P le is to c e n u lu i in fe r io r . A u r m a t P le is to c e n u l m e d iu ,
tim p în c a re a u f o s t s c u lp ta te te r a s e le ( în c e p â n d c u n iv e lu l d e 180 - 2 0 0 m alt. re la tiv ă ). În P le is to c e n u l
s u p e r io r V a le a p â râ u lu i G o v o ra se a d â n c e ş te m u lt şi s u n t sc u lp ta te te r a s e le in fe r io a r e . În a m o n te d e
c o n f lu e n ţa c u p â râ u l H in ţa , v a le a f o rm e a z ă u n s e c to r s c u rt d e c h e i în tr - o b a r ă d e tu f u ri v u lc a n ic e (G hiţă,
2007, 71).
M o b ilita te a a c tu a lă a re lie fu lu i e s te în s o ţită d e a p a r iţia a n u m e ro a s e fo rm e d e r e li e f s p e c ific e lito lo -
g ie i (d e p o z ite d e tu f u ri v u lc a n ic e şi m a rn o - a rg ilo a s e ). A s tfe l, p e tu fu rile v u lc a n ic e d a c itic e (c u n o s c u te şi
su b n u m e le d e „ c in e r ite ” , ro c i m a g m a tic e p r in n a tu ra lo r m in e r a lo g ic ă şi s e d im e n ta re p r in m o d u l d e
fo rm a re ), c â t şi p e d e p o z ite le m a rn o - a rg ilo a s e s-a u d e z v o lta t d iv e rs e tip u r i m o rfo lo g ic e d e relief: to ren ţi,
a b ru p tu r i, h o rn u ri, b a d la n d s-u ri, a re n e , u ltim e le s p e c ific e tu f u rilo r v u lc a n ic e (B ălteanu, 1978, 5).
P rin c ip a le le fo r m e d e r e lie f d in a re a lu l B ă ile G o v o ra s u n t r e p re z e n ta te d e u n sis te m d e in te r flu v ii şi
v ă i. In te rflu v iile e x is te n te în S u b c a rp a ţii G e tic i (S u b c a rp a ţii V â lc ii) s u n t p r in c ip a le şi s e c u n d a r e (m u lt m a i
n u m e ro a s e d e c â t p rim e le ).
T e rito riu l o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra c u p rin d e c o m p o n e n te a le in te r flu v iilo r p r in c ip a le O tă s ă u - G o v o ra şi
G o v o ra - O lă n e şti, c u o rie n ta re g e n e r a lă n o r d -v e s t - s u d -e st, c u în ă lţim i c e sc a d tr e p ta t p e a c e e a ş i d ire c ţie ,
c â t şi d e la n o r d sp re su d . A c e s te a s u n t re z u lta tu l m o d e lă r ii C u a te r n a r e s tim u la tă d e fa z e le o r o g e n e z e i
V a la h e , c â t şi d e m iş c ă rile n e o te c to n ic e (Dinu, 1987).
F o rm a ţiu n ile se d im e n ta re a le D e p re s iu n ii G e tic e s -a u d e p u s p e s te u n f u n d a m e n t c a re ţin e a d e C a rp a ţii
M e rid io n a li şi c a re s -a u s c u fu n d a t la în c e p u tu l S e n o n ia n u lu i, d u p ă f a z a d e c u ta re a a c e s to ra . S e d im e n te le
d e p u s e d e m a re a c a re a in v a d a t D e p re s iu n e a G e tic ă p o t fi c o n s id e ra te p o s t- te c to n ic e f a ţă d e f a z a p rin c ip a lă
d e c u ta re . D in a c e s te m o tiv e , e le n - a u f o s t a fe c ta te d e c â t p a rţia l, p e z o n e re s trâ n s e , d e m iş c ă rile o ro g e n ic e ale
p a r o x is m e lo r te rţia re .
H a r ta n e o te c to n ic ii d in A tla s u l g e o g r a fic al R .S .R o m â n ia , E d . A c a d e m ie i (1 9 7 5 ), in c lu d e a re a lu l
s tu d ia t în te rito riile c u m iş c ă ri v e rtic a le p o z itiv e , m a n ife s ta te în P lio c e n u l s u p e r io r şi C u a te r n a r .

455
 H a r ta m iş c ă r ilo r c r u s ta le v e r tic a le r e c e n te d in R o m â n ia , s c a r a 1 :1 .0 0 0 .0 0 0 , I.G .G . B u c ., E d . A c a d .,
(V isarion şi colab., 1977) p r e z in tă z o n a c a f iin d a f e c ta tă d e r id ic ă ri c ru s ta le c u in te n s ită ţi d e + 0 ,2 - + 0,5
m m /a n . P e a lin ia m e n tu l B re z o i - O lă n e ş ti - G o v o ra s u n t id e n tific a te e p ic e n tre a le u n o r se ism e lo c a le cu
m a g n itu d in i d e 3 - 4 g ra d e R ic th e r, la a d â n c im i d e 10 - 15 k m .
H ip s o m e tria , fra g m e n ta r e a re lie fu lu i, p a n ta şi e x p o z iţia v e r s a n ţilo r r e p re z in tă e le m e n te le d e fin ito rii ale
re lie fu lu i a c tu a l.
a) H ip s o m e tr ia r e lie fu lu i d in a re a lu l B ă ilo r G o v o ra a r a tă c ă a c e s ta se d e s fă ş o a r ă în tr e alt. d e 2 7 0 m
(lu n c a p â râ u lu i G o v o ra - la G ă te je ş ti) şi 5 3 4 ,5 m (V f. B a b a F lo a re a ), a v â n d o a m p litu d in e d e 2 6 4 , 5 m .
R e lie fu l c u a ltitu d in i c u p rin s e în tre 4 0 0 - 6 0 0 m e s te în tâ ln it în : D l. P is c u p ia , D l. M a re , D l. T ă ta ru , D l.
C u ră tu ri, D l. P ă u şe şti. A c e s te în ă lţim i iz o la te s u n t „ m a r to r i d e e r o z iu n e , s p a ţii r ă m a s e p e s te tim p d in tr -u n
n iv e l m a i v e c h i în a lt ş i m a i e x tin s u n d e e r o z iu n e a a a c ţio n a t c â n d lent, c â n d v io le n t, r e d u c â n d u - l” . R e lie fu l
c u a ltitu d in i c u p rin s e în tr e 2 0 0 - 4 0 0 m se d e s fă ş o a r ă d e - a lu n g u l V ă ii G o v o ra şi V ă ii H in ţa . În c a d ru l
a c e s to r tre p te d e re lie f, v ă ile (G o v o ra , H in ţa ) se lă rg e s c fo rm â n d b a z in e te d e p r e s io n a r e d e o b â r ş ie (V a le a
H in ţa ) ş i lă r g ir i c a ra c te ris tic e c u lo a r u lu i d e p r e s io n a r (V a le a G o v o r a ) .
b ) F r a g m e n ta r e a r e lie fu lu i se im p u n e p rin : d e n s ita te a fr a g m e n tă r ii ş i a d â n c im e a fr a g m e n tă r ii
re lie fu lu i. D e n s ita te a f ra g m e n tă rii re lie fu lu i în a re a lu l o c u p a t d e B ă ile G o v o ra a re v a lo ri c u p rin s e în tre 4 - 6
k m /k m 2, fă r ă a fi a b s e n te şi v a lo rile d e 6 - 8 k m /k m 2 şi c h ia r în tre 0 - 2 k m /k m 2.
A d â n c im e a fra g m e n tă rii re lie fu lu i de la u n lo c la a ltu l a re v a lo ri d ife rite . A s tfe l, v a lo rile d e 2 0 0 - 2 5 0
m s u n t în r e g is tr a te în D l. P isc u p ia . În c u lo a ru l G o v o re i, a c e s t e le m e n t m o r fo m e tr ic are v a lo ri c u p rin s e în tre
5 0 - 2 0 0 m , c â t şi su b 5 0 m (lu n c a şi te ra s e le p â râ u lu i G o v o ra ).
c) P a n te le v e r s a n ţilo r a u e v o lu a t în tr - u n d ia p a z o n c u p rin s în tr e 1 - 4 5 0. P a n te le s u n t în tr - o s trâ n s ă
e v o lu ţie c u a d â n c im e a f ra g m e n tă rii re lie fu lu i, d a r şi c u tip o lo g ia r o c ilo r d in zo n ă .
P a n te le c u în c lin ă ri c u p rin s e în tr e 1-50 s u n t c a ra c te ris tic e c u lo a ru lu i G o v o ra , p la to u r ilo r n e te z ite şi
ju m ă tă ţii d e e s t a b a z in e tu lu i d e p r e s io n a r de o b â rş ie B ă ile G o v o ra , ia r c e le c u v a lo ri d e 5 - 1 0 0 ju m ă tă ţii de
v e s t a a c e lu ia ş i b a z in e t d e p re s io n a r, c â t şi c o n u r ilo r d e d e je c ţie .
V e rs a n ţii c u p a n te în tr e 15 - 2 5 0 a u o la r g ă ră s p â n d ire , e le a f e c tâ n d d e a lu rile c u o s u c c e s iu n e v a r ia tă de
ro c i m o i (m a rn e , a rg ile , n is ip u ri, tu f u ri v u lc a n ic e ).
V a lo ri m a ri a le în c lin ă rii p a n te lo r, în tr e 25 - 4 5 0, se în tâ ln e s c în ju m ă ta te a s u p e rio a ră a v e rs a n ţilo r, în
c a d ru l r â p e lo r d e d e s p rin d e re , a a lu n e c ă r ilo r şi a le p r ă b u ş ir ilo r d e te re n , în p e rim e tru l ra v e n e lo r, c â t şi al
m a lu r ilo r a b ru p te .
d ) E x p o z iţia v e r s a n ţilo r , în p a ra le l c u s u c c e s iu n e a a n o tim p u r ilo r şi tip u l d e c lim ă , d a r m a i a le s to p o -
c lim a te le , re p r e z in tă fa c to ri im p o rta n ţi în d e te r m in a re a a p o rtu lu i d e in s o la ţie . A v â n d în v e d e re e x p o z iţia
v e rs a n ţilo r, în z o n ă , se d is tin g m a i m u lte re g im u ri d e în s o r ir e - u m b rire : n o rd ic ă , su d ic ă , e s tic ă şi v e s tic ă .
C e le m a i m a ri s u p ra fe ţe d in p e rim e tru l sta ţiu n ii a u e x p u n e re s u d ic ă şi e s tic ă , d a r şi n o rd ic ă , ia r v e rs a n ţii cu
e x p u n e re v e s tic ă o c u p ă su p ra fe ţe re d u se . E x p o z iţia v e r s a n ţilo r im p u n e în c ă lz ir e a d if e r ită a s u p ra fe ţe lo r,
in f lu e n ţe a z ă re z e rv e le d e a p ă d in so l, im p u n â n d u -s e , a s tfe l, m a i m u lte tip u r i d e to p o c lim a te .
I n te r flu v iu l p r in c ip a l O tă să u - G o v o r a a re o lu n g im e to ta lă d e cc a. 25 k m , c u o rie n ta re su d - e st, c u o
s u c c e s iu n e d e v â rfu ri şi şe i la rg i şi jo a s e , situ a te la a lt. a b s. d e 5 0 0 - 5 5 0 m . În a r e a le le u n d e a flo re a z ă
c o n g lo m e ra te şi g re s ii, v â rfu rile c a re se im p u n su n t: D l S o rb e tu (5 5 0 m ), D l. P is c u p ia (5 2 4 m ), D l. P ă u ş e ş ti
(5 0 0 m ), D l. B a b a F lo a r e a (5 3 4 m ). I n te r flu v iile se c u n d a r e ce se d e s p rin d sp re p â râ u l G o v o ra c u d e z v o ltă ri
s in u o a s e a u lu n g im i d e 3 - 5 k m şi în c a d r e a z ă s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra , la n o r d p r in d e a lu rile : S to g ş o r (3 6 0
m ), T u rc u (4 0 3 m ), T ă ta ru (3 7 5 m ), M a lu l C o rb u lu i (4 0 7 m ), ia r la su d , d e a lu rile : B a b a F lo a r e a (5 2 4 m ),
C u ră tu rile (4 8 0 m ), D e a lu l M a re (4 5 0 m ).
I n te r flu v iu l p r in c ip a l G o v o ra - O lă n e şti e s te p r e z e n t p r in D l. C o a s ta M a re (5 3 8 m ) ce f la n c h e a z ă sp re
n o r d sa tu l G ă te je şti.
P rin c ip a le le v ă i c e d re n e a z ă te rito riu l o ra ş u lu i su n t: G o v o r a şi H in ţa . V a le a G o v o r a e s te re z u lta tu l
a c ţiu n ii de e ro z iu n e a p â râ u lu i c u a c e la ş i n u m e , s c u lp ta tă în tr e in te rflu v iile p rin c ip a le G o v o ra - O tă s ă u şi
G o v o ra - O lă n e ş ti, p e o lu n g im e to ta lă d e 2 8 k m (d in c a re 2 6 k m s u p ra p u n â n d u -s e u n u i sin c lin a l). P e
p a r c u rs u l să u p â râ u l a re n u m e ro a s e m e a n d ră ri, lă rg iri (m a i a le s în p u n c te le d e c o n flu e n ţă ) şi u ş o a re
s c h im b ă ri d e d ire c ţie ( la G ă te je ş ti şi G o v o ra -s a t). În s p a ţiu l o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra , v a le a e s te la rg ă , u n
a d e v ă r a t s e g m e n t de c u lo a r d e p re s io n a r, ce se d e z v o ltă a tâ t sp re N V p â n ă la S to e n e şti, c â t şi sp re S E p â n ă la
c o n f lu e n ţa c u O ltu l.
V a le a H in ţa , re z u lta tă p r in e ro z iu n e , e x p lo a tâ n d p r e z e n ţa u n u i s in c lin a l s e c u n d a r, f o rm e a z ă u n b a z in e t
d e p r e s io n a r d e o b â r ş ie , în c a re e s te a ş e z a tă s ta ţiu n e a p r o p riu - z is ă B ă ile G o v o ra .

456
 V ă ile s e c u n d a r e a u în p a r te a s u p e rio a r ă (p e c u lm ile in te rflu v iilo r) şei jo a s e şi la rg i (sp re O c n iţa ,
F râ n c e ş ti, P ă u ş e ş ti-O tă s ă u , S to e n e ş ti-B â rlo g u ).

3. C L IM A

A re a lu l g e o g ra fic g o v o re a n b e n e f ic ia z ă d e u n c lim a t b lâ n d , te m p e r a t c o n tin e n ta l m o d e ra t, d e tr e c e r e de

la ce l m e d ite ra n e e a n la c e l c o n tin e n ta l, fă ră s c h im b ă ri b ru ş te d e te m p e r a tu ră şi u m id ita te , c a r a c te r iz a t p rin
ie rn i p u ţin a s p re şi v e ri c e v a m a i ră c o ro a s e . A e ru l, d a to rită v a ria b ilită ţii re d u s e în te n s iu n i e le c tric e şi
c o v o ru lu i v e g e ta l, e s te o zo n a t, usca t, c u r a t şi ră c o rito r. L o c a lita te a e s te f e rită d e c u re n ţi, n u a re b ă lţi şi ap e
stă tă to a re , p r in u rm a re e s te s c u tită d e m ia s m e (Popescu, 1983, 235-241).

a) T e m p e r a tu r a a e ru lu i
T e m p e r a tu r a m e d ie m u ltia n u a lă e s te d e 1 0 ,2 0 C . U rm ă r in d te n d in ţa şi r e p a rtiţia în e v o lu ţia
te m p e r a tu rilo r m e d ii a n u a le , se c o n s ta tă c ă a c e a s ta e s te în tr - o c re ş te re u ş o a r ă (1 9 6 0 - 2 0 1 0 ). C e a m a i re c e
lu n ă d e ia rn ă e s te ia n u a rie , c u te m p e r a tu ra m e d ie m u ltia n u a lă d e - 1,8 0C , u r m a tă în o rd in e c re s c ă to a re d e
lu n a fe b ru a rie (c u o d ife re n ţă d e 0 ,5 0C ) şi d e lu n a d e c e m b rie (c u o d ife re n ţă d e 10 C ). C e a m a i m ic ă
te m p e r a tu r ă m e d ie a lu n ii d e c e m b rie a f o s t în r e g is tr a tă în 1948 (- 6 ,1 0 C ), ia r c e a m a i m a re , în a n u l 1960
( 5 ,7 0 C ). P e n tru lu n a ia n u a rie , c e a m a i m ic ă te m p e r a tu ră m e d ie a fo s t în r e g is tr a tă în a n u l 1941 (- 9 ,1 0 C ), ia r
c e a m a i m a re , în a n u l 1947 (3 ,5 0 C ). P e n tru lu n a fe b ru a rie , c e a m a i m ic ă te m p e r a tu ră m e d ie a fo s t
în r e g is tr a tă în a n u l 1953 (- 7 ,8 0 C ), ia r c e a m a i m a re , în a n u l 1994: 5 ,1 0 C (A lexandrescu şi colab.,
2002, 3 - 5) .
În tre g ire a c a ra c te ru lu i r e g im u lu i te rm ic al ie rn ilo r, se fa c e p r in p r e z e n ta re a te m p e r a tu rilo r e x tre m e
în r e g is tr a te în d e c u rs u l tim p u lu i. A n a liz a f lu c tu a ţiilo r te rm ic e d in tim p u l v e r ilo r în a re a lu l o ra ş u lu i B ă ilo r
G o v o ra r e f le c tă c ă te m p e r a - tu r a m e d ie a o s c ila t în tre 1 8 ,1 0 C (1 9 3 3 ) şi 2 3 ,0 0C (1 9 4 6 ), m e d ia m u ltia n u a lă a
v e r ilo r fiin d de 2 0 ,2 0C (1 9 3 0 - 2 0 1 0 ). T e n d in ţa d e e v o lu ţie a te m p e r a tu rilo r d e v a r ă e ste c re s c ă to a re ,
în c ă lz ir e a f ă c â n d u -s e m u lt r e s im ţită d u p ă a n u l 1 987. În lu n a iu n ie c e a m a i m a re c re ş te re a te m p e r a tu rii s -a
în r e g is tr a t în a d o u a ju m ă ta te a sec. X X , r e z u ltâ n d o te m p e r a tu r ă m e d ie lu n a ră d e 2 1 ,7 0 C (1 9 9 6 ), p e n tru lu n a
iu lie 2 3 ,9 0 C (1 9 4 6 ), ia r p e n tru lu n a a u g u s t 2 4 ,1 0 C (1 9 4 6 şi 1 9 9 2 ). C e le m a i im p o rta n te s c ă d e ri d e
te m p e r a tu r ă s -a u p r o d u s în iu n ie 1933 şi în a u g u s t 1 976, c â n d te m p e r a tu ra m e d ie lu n a ră a f o s t d e 1 5 ,9 0 C şi,
re s p e c tiv , de 1 6 ,8 0 C . C e a m a i re c e lu n ă iu lie a f o s t în a n u l 1979 ( 1 8 ,8 0 C ).
T e m p e r a tu r i m e d ii z il n ic e : c e le m a i m a ri v a ria ţii a le te m p e r a tu rii m e d ii d e la o z i la a lta (p e s te 10 C ) se
p ro d u c ia rn a (d u p ă G eografia fizică a Rom âniei, vol. I, 1983 ). În lu n a ia n u a r ie , c u v a lo ri su b - 1 ,8 0 C,
c o b o râ n d c h ia r la - 9 ,1 0 C , în a n ii g e ro ş i, p e c â n d în a n ii c ă ld u ro ş i, te m p e r a tu rile c re s c p â n ă la 3 ,4 0 C . În lu n a
iu lie , v a lo rile m e d ii z iln ic e m u ltia n u a le s u n t c u p rin s e în tr e 2 0 0 C şi 2 5 0 C. P rim a zi c u te m p e r a tu ri m e d ii
z iln ic e m a i m a ri sa u e g a le c u 0 0 C a p a re în in te rv a lu l 16 f e b ru a rie - 01 m a rtie , ia r u ltim a zi c u te m p e r a tu ri
m e d ii z iln ic e m a i m a ri sa u e g a le c u 0 0 C se p la s e a z ă c ă tre s fâ rş itu l d e c a d e i a d o u a a lu n ii d e c e m b rie (d u p ă
A tlasul R.S.R., 1972 - 1979).
T e m p e r a tu r ile ex tre m e : T e m p e r a tu r a m a x im ă a b s o lu tă a f o s t d e 3 7 ,1 0 C (3 0 iu lie 1 9 3 6 ), ia r te m p e r a ­
tu r a m in im ă a b s o lu tă a f o s t d e - 2 7 0 C (2 4 - 25 ia n u a rie 1942).
N u m ă r u l z ile lo r d e v a r ă c u te m p e r a tu ri m a i m a ri s a u e g a le c u 2 5 0 C a f o s t d e 18 z ile în a u g u s t (1 9 2 0 -
2 0 1 0 ). N u m ă r u l z ile lo r în c a re se în r e g is tr e a z ă te m p e r a tu ri m a i m a ri s a u e g a le c u 3 0 ° C (z ile tr o p ic a le ) e s te
d e 5 - 6 z ile în lu n a a u g u s t şi 10 z ile în lu n a iu lie . D u p ă 1 9 8 7 s -a s e m n a la t o c re ş te re r e m a rc a b ilă a fre c v e n ţe i
a c e s to r zile: 2 7 z ile în a u g u s t 1 992, 17 z ile în 1 9 9 3 , 18 z ile în 1 9 9 4 , 17 z ile în iu lie 1987 şi 1 988. În lu n a
iu n ie p r e d o m in ă z ile le c u te m p e r a tu ri c u p rin s e în tr e 1 5 ,1 0 C şi 2 0 0 C , ia r în lu n ile iu lie şi a u g u s t c e le m a i
m u lte c a z u ri se g r u p e a z ă în tr e 2 0 ,1 0 C şi 2 5 0 C . S u m a a n u a lă a te m p e r a tu rilo r m e d ii z iln ic e m a i m a ri sa u
e g a le c u 100 C a tin g e v a lo ri d e 2 0 0 0 - 30 0 0 0. R a d ia ţia g lo b a lă în k c a l /c m 2 în s u m e a z ă a n u a l 122,5 k c a l /c m 2,
ia r p e s e m e s tre , re s p e c tiv s e m e s tru l c a ld 87,5 - 9 0 k c a l /c m 2, ia r în c e l re c e p â n ă la 35 k c a l /c m 2.
C a n tita te a d e v a p o ri d e a p ă (u m id ita te a ) e x is te n tă în a tm o s f e r a o ra ş u lu i B . G o v o ra e s te in flu e n ţa tă a tâ t
d e p a r tic u la rită ţile fiz ic e ale m a s e lo r d e a e r în m iş c a re , c â t şi d e c a r a c te ris tic ile lo c a le a le su p ra fe ţe i a c tiv e .
A s tfe l, v e g e ta ţia (p ă d u rile d e s te ja r şi fa g , liv e z ile şi fâ n a ţu rile ) c o n s titu ie o s u r s ă im p o r ta n tă d e
e v a p o tra n s p ira ţie , fa p t ce d e te r m in ă c r e ş te r e a n a tu ra lă a u m e z e lii a e ru lu i. A c e a s ta o s c ile a z ă d e la 7 2 - 8 0 % ,
în se z o n u l c a ld f iin d d e 64 - 7 2 % (B e rb e c e şi c o la b ., 1 9 8 2 , p . 8). E v o lu ţia d iu r n ă a u m e z e lii re la tiv e
e v id e n ţia z ă u n m a x im în tim p u l n o p ţii şi sp re d im in e a ţă (cc a. 85 % ), u n m in im la a m ia z ă şi sp re s e a r ă (cca.

457
7 0 % ). U m id ita te a re la tiv ă la o r a 1400 este: ia rn a (3 5 -4 0 % ), p r im ă v a r a (1 0 -1 5 % ), v a r a 5 -1 0 % ) şi to a m n a (2 0 ­
21 % ). U m id ita te a m e d ie a a tm o s fe re i f iin d d e a p r o x im a tiv 7 4 % c o n s titu ie o c o n d iţie fo a rte p ro p ic e s ă n ă tă ţii
(p e n tru c ă ile re s p ira to rii, în sp e c ia l).
N e b u lo z ita te a e s te re d u să . A c e s t te rito riu , a flâ n d u -s e su b in f lu e n ţa c o m b in a tă a c ic lo n ilo r
m e d ite ra n e e n i şi a a n tic ic lo n u lu i e s t-e u ro p e a n , c u n o a ş te u r m ă to a re le e v o lu ţii a n e b u lo z ită ţii to ta le
c a r a c te r iz a tă p rin : în ia n u a rie în tr e 6 ,0 - 6,5 z e c im i, în a p rilie în tr e 5,5 - 6,5 z e c im i, în iu lie în tr e 4 ,0 - 4,5
z e c im i, ia r în o c to m b rie în tr e 4 ,5 - 5,5 z e c im i. Ia rn a , în ia n u a rie , a tâ t la o ra 7 00, c â t şi la o ra 1300,
n e b u lo z ita te a are v a lo ri de a p r o x im a tiv 7 ,0 z e c im i, ia r v a ra , în iu lie , la a c e le a ş i o re , n e b u lo z ita te a se re d u c e
p â n ă la 3 ,0 - 3,5 z e c im i. C e l m a i m a re n u m ă r d e z ile c u c e r se n in se în r e g is tr e a z ă în p r im a ju m ă ta te a
to a m n e i (sep t. - o c t.), c â n d m e d ia e s te d e 7 ,0 - 9 ,5 z ile /lu n a r, ia r c e a m a i m ic ă f re c v e n ţă a z ile lo r c u c e r
s e n in se o b s e rv ă în lu n ile m a i şi iu n ie , în tr e 1,5 - 3 ,0 z ile /lu n a r. C e le m a i m u lte z ile n o r o a s e se p ro d u c în
p e r io a d a m a i - iu n ie - iu lie , în m e d ie 2 0 ,5 - 2 2 ,5 z ile /lu n a r. D u ra ta s tră lu c irii s o a re lu i în s u m e a z ă 2 0 0 0 -
2 1 0 0 o re a n u a l, n u m ă ru l z ile lo r c u c e r se n in v a r iin d în tre 6 0 - 80 z ile /a n , ia r al c e lo r c u c e r a c o p e r it în tr e 80
- 100 z ile /a n .
b ) P r e c i p i t a ţ i i l e a t m o s f e r ic e
C a n tita te a m e d ie m u ltia n u a lă a p r e c ip ita ţiilo r la B ă ile G o v o ra e s te d e 6 9 8 ,6 m m , c u c e le m a i m a ri
c a n tită ţi a n u a le d e p p . (su b 1000 m m ), în c e i m a i m u lţi an i. A u f o s t în s ă şi a n i fo a rte p lo io ş i, în ca re
c a n tită ţile d e p p . a u f o s t m u lt m a i m a ri, de 1 2 2 6 ,0 m m (1 9 3 7 ), ia r c e le m a i m ic i c a n tită ţi a n u a le d e p p . s - a u
în r e g is tr a t în p e rio a d e le 1896 - 1 907, 1945 - 1 9 4 6 , 2 0 0 0 - 2 0 0 2 , d a to rită a c tiv ită ţii p re d o m in a n t a n tic i -
c lo n a le şi a a d v e c ţiilo r a e ru lu i tro p ic a l. A n u l ce l m a i se c e to s p e n tru B ă ile G o v o ra a f o s t 1 9 0 7 , c â n d v a lo a r e a
c a n tită ţilo r d e p p . a f o s t d e 3 6 8 ,0 m m .
A tu n c i c â n d o ra ş u l B . G o v o ra se a flă su b in f lu e n ţa m a s e lo r d e a e r o c e a n ic (d in v e s tu l E u ro p e i) şi
m e d ite ra n e a n (d in s u d u l c o n tin e n tu lu i) c a n tita te a d e p p . c re şte fo a rte m u lt. C a u rm a re , m a x im u l d e p p . se
p ro d u c e la sfâ rş itu l p rim ă v e rii şi în c e p u tu l v e rii, c â n d c a n tita te a m e d ie lu n a r ă d e p p . d e p ă ş e ş te 80 - 100 m m .
S e în r e g is tr e a z ă u n m a x im p lu v io m e tr ic în m a i - iu n ie şi u n m in im p lu v io m e tr ic în fe b ru a rie - m a rtie . În
c u rs u l u n u i a n c a n tita te a m e d ie lu n a ră m u ltia n u a lă d e p p . v a r ia z ă d e la 3 5 ,7 m m (în m a rtie ), la 9 2,1 m m (în
iu n ie ). C e a m a i m a re c a n tita te d e p p . d in s e z o n u l c a ld a f o s t d e 6 2 1 ,2 m m (1 9 7 9 ). C a n tita te a m a x im ă în 2 4
d e o re s -a în r e g is tr a t în lu n a iu n ie d in a n ii 1 9 6 3 , 1 9 6 5 , 1 9 6 7 , 1 9 7 3 , 1 9 7 5 , 1 9 9 3 , 1 9 9 7 şi 1 999. C e a m a i
in te n s ă p lo a ie to r e n ţia lă c ă z u tă la B ă ile G o v o ra a f o s t în 19 m a i 1930 (1 1 ,5 m m , în 3 m in u te ).
I a r n a a n u lu i 1984 - 1985 a în r e g is tr a t c e a m a i m a re c a n tita te d e p re c ip ita ţii, m a i a le s su b f o rm ă de
n in s o a re , s tra tu l d e z ă p a d ă a ju n g â n d la 1,10 m g ro s im e . M a x im u l is to ric îl re p r e z in tă a n u l 1 9 5 4 , c â n d
g r o s im e a stra tu lu i d e z ă p a d ă a f o s t d e p e s te 1,80 m .

c) V â n t u r i l e
V â n tu rile se d e fin e s c p r in d o u ă e le m e n te : d ir e c ţia d in c a re b a t şi v ite z a - a m b e le c o m p o n e n te e x tre m
d e v a ria b ile în tim p şi sp a ţiu . V â n tu rile d o m in a n te s u n t c e le d in N şi N V , d ire c ţio n a te în lu n g u l c u lo a ru lu i
p â r â u lu i G o v o ra (1 4 ,1 % şi, re s p e c tiv , 1 6 ,6 % ). S e r e s im t e le m e n te le d e fo e h n , d e la sfâ rş itu l ie rn ii şi
în c e p u tu l p rim ă v e rii.
P e a n o tim p u ri, în s e z o n u l re c e , p e lâ n g ă v â n tu rile d in N şi N V , s u n t c a ra c te ris tic e şi v â n tu rile d in E
c a re -ş i a u o r ig in e a î n m a x im u l d e p r e s iu n e a tm o s f e r ic ă e u r o - a s ia tic ă (c a re în ia n u a rie şi f e b ru a rie a d u c frig şi
u s c ă c iu n e ). În se z o n u l c a ld , c irc u la ţia d in N V se m e n ţin e d o m in a n tă (3 1 ,0 % ), d u p ă c a re u r m e a z ă c irc u la ţia
d in s p re V (13 % ). D in d a te le m e d ii o ra re re z u ltă : v ite z a m e d ie a v â n tu rilo r în 2 4 d e o re p r e z in tă u n
m a x im u m în tim p u l d u p ă a m ie z ii (în tre o re le 1400 - 1700) şi u n m in im n o a p te a (în tre o re le 0 00 - 5 00); c e le m a i
m ic i v ite z e m e d ii o ra re se în r e g is tr e a z ă în in te rv a lu l iu lie - o c to m b rie , c â n d d o m in a n t d e v in e a n tic ic lo n u l
A z o r e lo r (T opor şi colab., 1965, 4).
D in tre a c e s te a , u n in te re s d e o s e b it p e n tru c a lita te a m e d iu lu i şi p e n tru tu r is m îl p r e z in tă v â n tu rile cu
v ite z e m a i m a ri d e 10 m /s. C e l m a i m a re n u m ă r d e c a z u ri, 6 c a z u ri, s - a în r e g is tr a t în a p rilie 1 997; c e l m a i
m ic n u m ă r d e c a z u ri, 1 c a z , în ia n u a rie 1989, 1 9 9 1 ,1 9 9 2 ,1 9 9 7 ,1 9 9 8 , în fe b ru a rie 1 992, 1 9 9 5 , în m a rtie 1 9 9 0 ,
1 992, în a p rilie 1 991, 1992, 1996 etc. (M ateescu şi colab., 2002).
S u n t în re g is tra te şi d iv e rs e f e n o m e n e şi p ro c e s e m e te o im p o rta n te : în g h e ţ, b ru m ă , c h ic iu ră , p o le i,
d e p u n e ri d e z ă p a d ă s a u g h e a ţă , n in s o a re , c e a ţă , p â c lă , ro u ă , g rin d in ă , o ra je , se c e te , p lo i to re n ţia le . P rim a zi
d e în g h e ţ a p a re la ju m ă ta te a lu n ii o c to m b rie , ia r u ltim a la ju m ă ta te a lu n ii a p rilie .

458
 F e n o m e n e le d e o ra je s u n t fre c v e n te în s e z o n u l c a ld , a v â n d o in te n s ita te m a i m a re în lu n ile m a i - iu n ie .
M a n ife s tă rile m e te o ro lo g ic e d e o s e b ite s u n t fo a rte ra re , d a r o d a tă a p ă ru te p r e z in tă o v io le n ţă m a re p e n tru
a c e a s tă z o n ă . În v a r a a n u lu i 2 0 0 5 , în lu n a iu lie , a a v u t lo c c e a m a i d e o s e b ită m a n ife s ta r e m e te o (p lo a ie
to r e n ţia lă c u 75 - 9 0 l /1 ,5 h , în s o ţită d e u n v â n t fo a rte p u te rn ic ), p ro d u c â n d p a g u b e m a te r ia le s u b s ta n ţia le
( re ţe a d e te le f o n ie d is tru s ă - 4 8 0 m l, stâ lp i d e d is trib u ţie şi ilu m in a t c ă z u ţi - p e o d is ta n ţă d e 3 5 0 m l, r e ţe a d e
g a z e n a tu ra le a fe c ta tă , 25 a rb o ri d o b o râ ţi în P a rc u l C e n tra l şi 156, la n iv e lu l o ra ş u lu i etc.).
T o p o c lim a tu l, c lim a t lo c a l d e te r m in a t d e m o d ific ă ri in d u s e c lim a tu lu i c o m p le x e lo r g e o g ra fic e , se
m a n if e s tă p r in v a ria ţii a le e le m e n te lo r c lim a tic e (te m p e ra tu ră , p r e c ip ita ţii, u m id ita te , n e b u lo z ita te e tc .),
d a to ra te p a r tic u la rită ţilo r su p ra fe ţe i te re s tr e a c tiv e .
M ic r o c lim a tu l e s te a n s a m b lu l v a r ia ţiilo r ce c a r a c te r iz e a z ă e le m e n te le c lim a tic e în r e g is tr a te în stra tu l de
a e r in f e r io r (d e o b ic e i su b 2 m în ă lţim e ), c a e f e c t a l in f lu e n ţe lo r d ire c te a le p r o c e s e lo r ce a u lo c a ici
( a c tiv ita te a o m u lu i, a n im a le lo r, p la n te lo r, în s trâ n s ă le g ă tu ră c u so lu l, ro c a , a p a ) (Ielenicz, 1999, 265, 425).
În lim ite le a d m in is tra tiv e a le o ra ş u lu i B .G o v o ra se m a n ife s tă : to p o c lim a tu l d e v e r s a n t şi c u lm e , to p o -
c lim a tu l f o rm e lo r n e g a tiv e d e r e lie f (b a z in e te d e p re s io n a re , c u lo a re d e v a le ), c â t şi m ic r o c lim a te le d e p ă d u re
şi al p a jiş tilo r (fâ n e ţe lo r, p ă ş u n ilo r şi p o ie n ilo r) (G hiţă, 2006, 79-83).
T o p o c lim a te le şi m ic r o c lim a te le d in z o n ă o f e r ă c a ra c te ris tic ile u n u i c lim a t d e a d ă p o s t, d e c a lm a tm o s ­
fe ric şi d e u n ifo rm ita te te rm ic ă , d e u n d e re z u ltă c a ra c te ru l m o d e ra t a l c lim e i, c a re e s te d e c ru ţa re , se d a tiv ,
în tă r ito r şi u ş o r stim u le n t, f iin d fa v o ra b il tu r is m u lu i şi în sp e c ia l tr a ta m e n tu lu i b a ln e a r - c lim a te ric în to t
tim p u l an u lu i.

4. A P E L E
A p e le d in a re a lu l o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra s u n t a p e s u b te ra n e şi a p e d e s u p ra fa ţă , p rim e le d in tre a c e s te a
f iin d d e o s e b it d e im p o rta n te p e n tru p ro filu l şi im p o r ta n ţa sta ţiu n ii c u a c e la ş i n u m e .

a ) A p e le s u b t e r a n e
C o m p le x ita te a te c to n ic ă şi c e a g e n e tic ă a fo rm a ţiu n ilo r g e o lo g ic e , c o n d iţiile c lim a tic e , d e te rm in ă
d iv e rs ita te a a p e lo r su b te ra n e . În sp a ţiu l su b c a rp a tic d in tre O lt şi O lte ţ, se c u n o s c c c a 2 0 lo c a lită ţi c u p e s te
100 iz v o a re n a tu ra le şi so n d e , ia r d in c e le 11 c a te g o rii d e iz v o a re c u n o s c u te în R o m â n ia , 5 c a te g o rii d e ap e
( c lo ru ro -s o d ic e , io d u ra te , b r o m u ra te , s u lfu ro a s e şi su lfa ta te ) se re g ă s e s c şi la B ă ile G o v o ra .
A p e le c lo r u ro -so d ic e , io d u ra te , b r o m u r a te c u d e g a jă ri d e g a z e (h id ro c a rb u ri u ş o a re p rin tre c a re p r e d o ­
m in ă m e ta n u l) s u n t a p e de a d â n c im e c u c o n c e n tra ţie m a re , e x p lo a ta te p r in so n d e .
A p e le c lo r u r o -s o d ic e s u n t a p e c a re c o n ţin c e l p u ţin u n g r a m d e c lo ru r ă d e so d iu p e litru , re s p e c tiv 393
m g N a /l şi 6 0 7 m g C l/l, o r ig in e a lo r f iin d le g a tă d e ro c ile se d im e n ta re b o g a te în sa re . A c e s te a p e m in e ra le
s u n t ra re o ri p u re , de c e le m a i m u lte o ri f iin d m ix te , u tiliz a te a tâ t în c u r a e x te rn ă , c â t şi în c e a in te rn ă . C e le d e
la O c n e le M a ri şi B ă ile G o v o ra a u o c o n c e n tra ţie fo a rte m a re .
A p e le io d u ra te , b r o m u r a te tre b u ie s ă c o n ţin ă c e l p u ţin 1 m g io d /l şi c e l p u ţin 1 m g b ro m /l. E le s u n t de
re g u lă , şi c lo ru ro -s o d ic e , ia r io d u l se m a i p o a te în tâ ln i şi în a p e le a lc a lin e sa u s u lfu ro a se . A p e le ce c o n ţin io d
şi să ru ri s u n t fo lo s ite n u m a i în c u r a e x te rn ă . A c e s te a se g ă s e s c n u m a i la B ă ile G o v o ra şi c o n ţin în tr e 1,0 -
7 4 ,0 m g io d /l şi în tr e 4,3 -1 1 5 ,0 m g b ro m /l. A tâ t io d u l c â t şi b ro m u l s u n t d e o rig in e o rg a n ic ă , re z u lta te d in
p u tr e z ir e a m ic ilo r a lg e . C a lc iu l c u u n c o n ţin u t în tr e 16,0 - 6 .6 9 8 ,0 m g /l şi m a g n e z iu c u 2 ,7 - 1 .3 3 2 ,7 m g /l s ­
a r d a to ra n is ip u rilo r şi g r e s iilo r d in a d â n c u ri. E s te d e m e n ţio n a t p r e z e n ţa a m o n iu lu i şi n u c o n ţin h id ro g e n
s u lfu ra t. S u n t a p e c a p ta te în so n d e , p r in 9 fo ra je , la a d â n c im i d e la 9 0 - 1 .8 6 0 m , c u u n d e b it în tr e 4 0 - 160
m 3, în 2 4 h (M unteanu şi colab., 1978). A p e le io d u ra te p ro d u c v a s o d ila ta ţie şi re s o rb ţie , f iin d in d ic a te în
a f e c ţiu n ile r e u m a tis m a le c ro n ic e , în a rte rite , a n e x ite c ro n ic e , a f e c ţiu n i p a ra z ita r e a le p ie lii. G a z e le c e în s o ţe s c
a p e le m in e ra le a ju tă la e x tra c ţia a c e s to ra fă r ă in te rv e n ţia p o m p e lo r.
A p e le s ă r a te s u lfu r o a s e c a p ta te p r in 6 p u ţu ri, s u n t le g a te g e n e tic d e d e p o z ite le c u sa re , m io c e n e , d in
b a z in u l O c n e le M a ri - G o v o ra şi de o riz o n tu l ş is tu rilo r c u R a d io la ri (ş is tu ri a rg ilo a s e ), b o g a te în s u lfa t d e
fie r. S u n t în m a g a z in a te în sis te m e fis u ra le , p e fra c tu ri şi fe ţe le d e stra tific a ţie şi s u n t a p e c a re se
m in e r a liz e a z ă p e p a r c u rs u l c irc u la ţiilo r în s u b te ra n la c o n ta c tu l c u r o c a şi p r in a m e s te c , în a n u m ite p r o p o rţii
c u a p a d e z ă c ă m â n t c e m ig re a z ă sp re s u p ra fa ţă d e - a lu n g u l fis u rilo r. M in e ra liz a ţia a c e s to ra a ju n g e p â n ă la
160 g /l, ia r c e le c u u n c o n ţin u t d e h id r o g e n s u lfu ra t, d e p â n ă la 0 ,3 5 0 g /l. D e b itu l e s te d e 3 0 0 m 3, în 2 4 h . D e
d e p o z ite le sa rm a ţie n e a lc ă tu ite d in m a rn e n e g ric io a s e , n is ip u ri, in te rc a la te c u g re s ii, s u n t le g a te a p e le s u lfu -

459
roase slab mineralizate, folosite pentru cura internă, precum şi pânza de apă dulce. Efectul benefic al curelor
balneare îl constituie utilizarea apelor minerale sub formă de cură internă (ingestii, inhalaţii) şi externă (băi).
Apele sulfuroase au efecte asupra formelor de astm, bronhopneumonie obstructivă, pentru regenerarea
mucoasei respiratorii, în reglarea secreţiei bronhice, sunt antialergice şi antiinfecţioase, produc o echilibrare
a sistemului nervos şi ameliorează metabolizarea sulfului în organism.
Aceste ape apar în vestul staţiunii fie sub forma unor emergenţe naturale (izvoarele 1, 2, 3) sau
emergenţe captate prin puţuri de captare cu diametre mari. Acestea se pot aşeza pe aceeaşi linie cu cele mai
renumite ape minerale sulfuroase cunoscute în Europa de la Amelie, Barages, Eaux Bosines, Aix şi rivali­
zează cu cele de la Grosswerdain.
A p e le s u lfa ta te au o răspândire redusă. Sunt ape minerale în care domină amoniul sulfatat cu peste 200
miliechivalenţi, la o mineralizare a apei de peste 1 g/l. Au originea în zonele sedimentare bogate în ghips şi
în carbonat de magneziu. La Băile Govora, izvorul „30 Decembrie” aduce la suprafaţă astfel de ape
(R ăboacă-coord, 2006, 95-97).
Staţiunea Băile Govora dispune de 30 izvoare de ape minerale extrase prin izvoare naturale, cu ajutorul
puţurilor săpate şi cu ajutorul sondelor de foraj. Dintre acestea menţionăm: Complexul „Ferdinand”(cu 3
izvoare), „30 Decembrie”; Puţurile 1, 2, 3, 4, 5, 6; Sondele 2, 4, 7, 601, 605, 606, 607, 608, 617, 618, 619;
Foraj Valea Hinţei. Acestea se pompează în rezervoare, încălzite în mod ritmic şi special, de unde sunt
dirijate spre pavilioanele de băi. Mineralizarea lor constă în cantităţile de minereuri pe care - în proporţii
diferite - pe care le prezintă în mod natural: clor, brom, iod, sulf, sodiu, litiu, potasiu, calciu, magneziu, acid
metasalicilic, acid metaboric, dioxid de carbon, dioxid sulfurat etc., cu diferenţe în cantităţi de minereuri, de
la izvor la izvor (Pentru amănunte, vezi I. Munteanu, C. Stoicescu, I. Grigore, G h id u l s ta ţiu n ilo r
b a ln e o c lim a te r ic e d in R o m â n ia , Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1978). Redăm în continuare, caracteristiceile
principalelor trei izvoare de ape minerale din Băile Govora.
Izvorul F e rd in a n d a fost divizat în trei şuvoaie, în funcţie de locul de naştere, de compoziţia chimică
şi virtuţi vindecătoare. Fiecare izvor e însoţit de către o tăbliţă indicând compoziţia chimică a apei care va fi
consumată după indicaţia medicului curant.
I z v o r u l nr. 1 conţine apă sulfuroasă, clorurată, slab bicar-bonatată, calcică, magneziană, hipotonă. În
ceea ce priveşte indicaţii terapeutice, poate fi folosită ca bazin de înot. M ineralizarea este de 1.379,3 mg la
un litru de apă.
I z v o r u l nr. 2: apă: sulfuroasă, sulfatată, bicarbonată, sodică, calcică, hipotonă. Se recomandă în cură
externă: reumatism cronic degenerativ, reumatism articular. Mineralizare - 1.575,9 mg/l apă.
I z v o r u l nr. 3: apă: sulfuroasă, bicarbonatată, sodică, calcică. Indicaţii terapeutice (cu avizul medicului):
gastroduo-denite cronice hipoacide, hiposecretorii; În cură externă: reumatism cronic degenerativ, reumatism
articular. Mineralizare - 1599,8 mg/l (I b id e m ).
Luând în consideraţie concentraţia în sulf şi iod a apelor minerale obţinute din foraje şi puţuri,
staţiunea Băile Govora poate fi aşezată alături de staţiunile cu renume mondial ca Bains, La Bonzboule
(Franţa), Bad Hali (Austria), Salmaggiore (Italia), Marianske Lazne (Cehia).
N ă m o lu r ile te r a p e u tic e . Nămolul utilizat la Băile Govora este preparat din nămolul mineral antrenat
din adâncuri de apele minerale şi colectat pe fundul bazinelor unde se depozitează apele minerale după
extragerea lor cu ajutorul sondelor. Pentru folosinţă este amestecat cu marna argiloasă scoasă din malul
pârâului Hinţa şi cu nămolul sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari. Nămoloterapia este folosită pentru
tratarea leziunilor inflamatorii ale pielii şi mucoaselor, cu bune rezultate, pentru bolile reumatice cronice şi
ginecopatiile cronice, afecţiunile ortopedice înainte sau după operaţie, afecţiunile cronice ale sistemului
nervos periferic, însoţite de pareze, paralizii, parestezii-atrofii musculare, afecţiuni ale aparatului locomotor
etc (Berbece şi colab., 1982, 29-31).

b ) A p e le d e s u p r a f a ţ ă

R e ţe a u a h id r o g r a fic ă d e s u p r a fa ţă este tributară Oltului şi este alcătuită din p â r â u l G o v o r a care

primeşte ca afluent p â r â u l H i n ţ a . P â r â u l G o v o r a se formează prin confluenţa p â r â u lu i D o b r ic e n i , cu
izvoarele în Dealul Mare-Bărbăteşti (998 m), situat la poala sudică a masivului Buila-Vânturariţa, ce se
orientează spre sud şi străbate satele Gruieri, Budurăşti şi Mogoşeşti şi a p â r â u lu i C a c o v a , ce izvorăşte din
Dealul Piciorul Mărului, îndreptându-se în aceeaşi direcţie sudică şi străbate satele Suseni, Gruiu şi
Stoeneşti. După confluenţă, pârâul Govora se orientează spre sud-est, străbate în continuare teritoriul
460
comunei Stoeneşti, pe o mică porţiune, vestul comunei Buneşti, nord-estul oraşului Băile Govora (satul
Gătejeşti), comuna Mihăeşti, de la nord-vest spre sud-est, şi se varsă în Olt, la nord de localitatea Tătărani
(componentă a oraşului Băbeni), după ce parcurge o distanţă de 28 km. Pârâul Govora are afluenţi scurţi ce-
şi au obârşia în dealurile din jur, afluenţi care devin torenţiali în timpul ploilor, încărcând albia cu numeroase
aluviuni. Referitor la denumirea acestuia, la 1700, pe harta Stolnicului Cantacuzino, apare sub numele
Bârseştii care „este mai mare decât Râmnicul” („A.O., n r. 2-3/1922, 149-155), în documentele sfârşitului de
secol XVII purta numele de Bârsa („A.O.”, nr. 14/1924), iar în cele ale anilor 1920 - 1940, era menţionat cu
denumirea de Bârsescu (DJVAN, F.C.A.V. com. M ., dos. n r. 50/1922, 23-24).
P â r â u l H in ţa îşi trage izvoarele din dealurile Păuşeşti şi Baba Floarea, străbate staţiunea Băile Govora
de la vest la est şi confluează, după 5,2 km, cu pârâul Govora, pe teritoriul satului Govora (com. Mihăeşti),
fiind cel mai important afluent al său (Berbece şi colab., 1982, p. 9-10). Acesta, la rândul său, în scurtul drum
pe care îl parcurge, primeşte ca afluenţi alte pâraie mai mici: Budeanu, Nedelcu, Mătăsaru, Turcului, Valea
lui Anghel, Bârlogeanu, Rogojinoiu, Valea lui Gheorghe, Curaturilor, Ţigănilă ş.a.. Pentru a controla viiturile
şi a micşora puterea de eroziune, în staţiunea Băile Govora, pe o lungime de 1,8 km, s-au realizat lucrări de
îndiguire şi canalizare. Suprafaţa totală a luciului de apă a oraşului Băiule Govora (inclusiv localităţile
componente) este de 22 ha.

5. P O T E N Ţ IA L U L F IT O G E O G R A F IC
Teritoriul Oraşului Băile Govora, din punct de vedere al caracteristicilor vegetale, a p a r ţin e p r o v in c ie i
d a c ic e , diviziune a s u b r e g iu n ii e u r o -s ib e r ie n e . Din acest motiv se disting diverse elemente de vegetaţie.
E le m e n tu l e u r o p e a n e reprezentat de diferite esenţe de s te ja r (Q u e r c u s ro b u r, Q. ce rris, Q. fr a in e tto ,
Q. c u b e sc e n s, Q. p e t r a e a ) care constituie c e n o z e vegetale închegate. Alte specii lemnoase, ex.: f a g u l (F a g u s
s y lv a tic a ), c a r p e n u l (C a r p in u s b e tu lu s ) şi a lu n u l (C o r y llu s a v e lla n a ) sunt codominante în biocenozele aflate
în acest areal. Arboretul din pădurile de foioase este constituit şi din elemente eurpoene cu afinităţi
mediteraneene: ulmul ( U lm u s la evis, U. p r o c e r a ), teiul (T illia co rd a ta , T. p la ty p h y lio s ) şi arbuştii: păducelul
(C r a ta e g u s p e n ta g y n a ), mărul pădureţ (M a lu s s y lv e s tr is ), cornul ( C o r n u s m a s ); Liliaceae (A lliu m u rsin u m ,
P o ly g o n a tu m la tifo liu m ); Gramineae (F e s tu c a d ry m e ia , F. v a g e n a ta ) care dau abundeţa şi diversitatea
acestor păduri.
E le m e n tu l e u r o -a s ia tic este bine reprezentat de pin (P in u s s y lv e s tr is ), mesteacăn (B e tu la v e lu c o s a ) ,
care formează areale restrânse pe versanţii dealurilor şi de arinul alb şi negru (A ln u s a lb a , A . g lu tin o sa ),
plopul alb şi negru (P lo p u s a lb a , P . n ig r a ), diferite specii de salcie (S a lix fr a g ilis , S. p u r p u r e a , S. tr ia n d r a ) -
toate întâlnite în lunca pârâului Govora, a pârâului Hinţa şi afluenţilor acestora.
E le m e n tu l p o n tic este reprezentat printr-un număr redus de specii şi familii: L ilia c e a e , G ra m in e a e ,
F a b a c e a e , C o m p o sita e . Cele mai multe exemplare ni le oferă plantele din genurile: I r is şi A lliu m , cu
biotopuri propice ce se dezvoltă îndeosebi pe versanţii estici ai dealurilor din zonă.
E le m e n tu l n o r d ic (boreal şi alpin) este reprezentat frecvent de merişor ( V a c c in iu m v itis - id a e a ) -
element circumboreal din familia E r ic a c e a e .
E le m e n tu l s u b m e d ite r a n e e a n ş i m e d ite r a n e e a n îşi face prezenţa prin speciile lemnoase: Q u e rc u s
ce rris, U lm u s fr in e tto , Q e rc u s p u b e s c e n s , C a s ta n e a sa tiv a , F r a s in u s a u g u s tifo ria , F. o rn u s, Sorbus
d o m e stic u s, S. g ra e c a , C a r p in u s o rie n ta lis.
E n d e m is m e le , plante ale căror areale sunt cuprinse în întregime între frontierele ţării noastre sau le
depăşeşte foarte puţin (Flora R.S.R., 1972), sunt reprezentate prin: castanul comestibil (C a s ta n e a v e s c a ),
brusturul negru (S y m p h y tu m c o r d a tu m ), D e n ta r ia g la d u lo s a , P a p a v e r p y r e n ic u m , ssp . C o r o n a -s te p h a n i, I r is
d a c ic a , G a liu m b a illa n i, P a e o n ia p e r e g r in a , P . r o m a n ic a (M ohanu şi colab., 1980).
R e lic te le , plante care au avut o răspândire largă în perioadele mai vechi ale Pământului şi care acum se
regăsesc sporadic, în unele teritorii asigurând o continuitate floristică (F lora R.S.R., 1972) sunt reprezentate
prin: arborele pagodelor ( G in k g o b ilo b a ), ienupărul de Virginia (Juniperus virginiana), arborele de lalea
(L ip io d e n d r o n tu lip iflo r a ), salcâmul japonez (S o p h o r a ja p o n ic a ), magnolia (M a g n o lia y u la n , M . litiflo r a ),
formând vegetaţia parcurilor şi grădinilor.
F lo r a o r n a m e n ta lă din parcurile staţiunii cuprinde numeroase specii lemnoase, dintre care amintim:
tisa ( T a x u s b a c c a ta ), bradul argintiu (A b ie s c o n c o lo r ), molidul (P ic e a a b ie s ), zada (L a r is d e c id u a ), arţarul
(a c e r n e g u n d o ), platanul (P la ta n u s a c e r ifo lia ), castanul sălbatic (A e s c u lu s h ip p o c a s ta n u s ), liliacul (S y r in g a

461
v u lg a r is ). Etajul arborescent al aleilor parcurilor este format din: arborele vieţii (T h u ja o r ie n ta lis ), ienupărul
(J u n ip e r u s c o m m u n is ), chiparosul (P o ly a n th u s tu b e r o s a ), clopoţelul galben (F h o r s y th y a s u s p e n s a ) şi altele.

6. P O T E N Ţ IA L U L Z O O G E O G R A F IC
Fauna este cea specifică pădurilor de foioase şi amestec. Speciile caracteristice sunt reprezentate de
căprior ( C a p r e o lu s c a p r e o lu s ), arici (E r in a c e u s r o u m a n ic u s ), pisica sălbatică (F e lis s ilv e s tr is ), mistreţul (S u s
s c r o fa ), pârşul (E lio m y s q u e r c in u s ), veveriţa (S c iu r u s v u lg a r is ), iepurele (L e p u s e u r o p a e u s ), şoarecele de
pădure (A p o d e m u s s y lv a tic u s ) etc.
Dintre păsările care populează pădurile oraşului şi aleile staţiunii amintim: privighetoarea (L u s c in ia
m e g a r h y n c h o s ), măcăleandrul (E r y th a c u s r u b e c u la ), fâsa de pădure (A n th u s tr iv ia lis ), piţigoiul (P a r u s
m a jo r ), cojoica ( C e r th ia fa m ili a r is ), scatiul ( C a r d u e lis s p in u s ), sturzul ( T u r d u s v is c iv o r u s ), mierla (T u rd u s
m e r u la ), uliul păsărelelor (A c c ip ite r n is u s ), pupăza ( U p u p s e p o p s ), ciocănitoarea (D e n d r o c o p u s m a jo r ) şi
altele. Prin speciile sale, fauna completează decorul natural al staţiunii (Berbece şi colab., 1982, 10-12).
Pe teritoriul oraşului Băile Govora nu există elemente fito- şi zoogeografice care să facă obiectul unor
rezervaţii sau monumente naturale.

7. S O L U R IL E

În funcţie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor, materialul parental, formele
de relief, clima şi activitatea biologică, solurile din arealul oraşului Băile Govora se înscriu în varietatea
solurilor existente pe teritoriul judeţului Vâlcea.
În depresiunile subcarpatice şi pe dealurile ce le înconjoară solurile predominante sunt cele brune de
pădure, brune-acide şi argiloiluviale brune podzolite, favorabile culturilor de plante furajere, pajiştilor
naturale, livezilor de pomi fructiferi (prun şi măr), culturilor de porumb şi leguminoaselor (Vâlcea-
m onografie, 1920, 28-30).
Pe dealurile, văile şi în lunca pârâului Govora, se găsesc: pseudorendzine, soluri cernoziomoide, soluri
brune eu-mezobazice şi local, soluri negre clinohidromorfe, soluri brune luvice, soluri brune (argiloiluviale)
şi luvisoluri albice - din categoria m o lis o lu r i ; soluri brune eu-mezobazice, soluri brune acide şi soluri brune
luvice - din categoria c a m b is o lu r i ; soluri aluviale şi protosoluri aluviale - din categoria s o lu r ilo r n e e v o lu a te
sau tr u n c h ia te (G enana şi colab., 1986).

8. T O P O N IM IA
Toponimia oraşului Băile Govora se remarcă, asemănător întregului judeţ Vâlcea, printr-o mare
bogăţie şi varietate de nume topice, neexistând loc, ridicătură de teren, curs de apă, suprafaţă acoperită cu
pădure sau lipsită de aceasta, care să nu aibă un nume. Situarea oraşului Băile Govora într-o zonă de dealuri,
a făcut ca numele geografice populare şi toponimice să fie foarte numeroase, alături de care aşezăm şi
fantezia inegalabilă a locuitorilor în designarea acestora. Dacă toponimia majoră a mai suferit schimbări
impuse de cauze mai mult sau mai puţin obiective, toponimia minoră, aşa cum ştim că este ea credincioasă
realităţilor vii, a fost păstrată nealterat din generaţie în generaţie. Din raţiuni de spaţiu şi pentru a păstra
echilibrul necesar în ceea ce priveşte proporţionalitatea secvenţelor tematice, ne vom opri, în prinicipal,
atenţia - fără să intrăm în amănunte de specialitate - asupra toponimelor majore de pe raza oraşului; în ceea
ce priveşte toponimele minore (cea mai numeroasă şi mai diversă categorie) ale locului, le vom menţiona
doar pe acelea care prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, lingvistic sau de altă natură.
Băile Govora. Denumirea oraşului s-a format din apelativul băi şi numele propriu Govora. Primul
provine de la „funcţia” pe care localitatea o îndeplineşte (aceea de staţiune balneo-climaterică), iar cel cel de­
al doilea poate trimite atât la numele mânăstirii, cât şi la cel al pârâului. Vestitul aşezământ religios şi-a luat
numele de la râul care curge prin apropiere - G o vo ra , care, la rândul lui, îşi are obârşia în vechiul cuvânt slav
g o v o r = vo rb ă , su su r, m u rm u r, z g o m o t ), cu referire la apa care face zgomot, susură, murmură (Soare, 2010,
223-224; O tovescu-coord., 2002, 57-59).
Curăturile - sat component al oraşului, situat în SV-ul staţiunii, probabil - continuator al vechiului sat
Hinţa. Toponimul provine de la „Curătură” - loc curăţit (defrişat) de arbori şi arbuşti, în vederea
transformării lui în teren agricol (arătură, fâneaţă, livadă de pomi etc.).

462
 D e a lu d ă S u n ă şi D e a lu la S e r s e a n ta ( S e r g e a n ta ) , s itu a te p e ra z a sa tu lu i G ă te je ş ti. Î n v e liş u l s o n o r al
a c e s to r d e n u m iri, g ră ie ş te d e la sin e. P rim u l n e a m in te ş te d e u n e x c e le n t v e r s e m in e s c ia n d in S c r is o a r e a a
III-a : „ N u m a i-n z a r e a d e p ă rta tă , s u n ă c o d rii d e s te ja ri” . C e l d e -a l d o ile a a re re z o n a n ţe is to ric o -m ilita re , g re u
d e p r e c iz a t sa u d e d o c u m e n ta t.
D e a lu l P is c u p ia - d e a l în p a r te a d e n o r d -v e s t a s ta ţiu n ii B ă ile G o v o ra . D e n u m ire a fa c e tr im ite r e la o
v e c h e p r o p rie ta te a E p is c o p ie i (în p ro n u n ţie p o p u la ră , P is c u p ie ).
D r u m u l M o r ii se a f lă în tre D l. T ă ta ru şi D l. G u g i, sp re râ u l G o v o ra , u n d e , c u z e c i d e a n i în u rm ă ,
e x is ta o m o a ră (B ă ile G o v o ra ),
D r u m u l S ă r ii - v e c h i d ru m c e p o r n e a d e la O c n e le M a ri, p r in S u b c a rp a ţii O lte n ie i, sp re s c h e la d e la
M e h e d in ţi. .
F a g u l c u L u m i n ă - lo c p e d ru m u l ce le a g ă B ă ile G o v o ra d e G ă te je ş ti. P e u n fa g se a g ă ţa , p e tim p d e
c e a ţă , u n f e l i n a r , p e n tru a se o b s e rv a d ru m u l.
F ie r b ă to r i - a p e la tiv în s e m n â n d ., „ lo c c u g ro p i în c a re c lo c o te a a p a d a to rită e m a n a ţilo r d e g a z e v e n ite
d in a d â n c u r i” . Î n ru d it c u e l, e s te L a F ie r b e a - lo c c u s o n d e p e n tru e x tra g e r e a a p e lo r m in e ra le io d u ra te
(G ă te je şti).
G ă te je ş ti - sa t c o m p o n e n t o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra , s itu a t în N E -u l sta ţiu n ii, d e o p a rte şi d e a lta a râ u lu i
G o v o ra . D e n u m ire a p ro v in e d e la a n tro p o n im u l (e x is te n t c a a ta re în z o n ă ) G ă te a jă - o p o r e c lă , d e s ig u r;
a c e a s ta , la râ n d u l ei, îş i a re o r ig in e a în a p e la tiv u l „ g ă te j” (fo lo s it m a i a le s la p lu ra l; a ic i, i s -a d a t o f o rm ă de
f e m in in ), în s e m n â n d le m n e , v r e a s c u r i p e n tru fo c.
E tim o n u l to p o n im u lu i G lo d u l - e s te s. n . g lo d („ s o l a rg ilo s , h u m o s , c a re în c o n ta c t c u a p a p ro v e n ită
d in p re c ip ita ţii, se tr a n s f o r m ă în lu t” . R e p re z in tă d e n u m ir e a u n e i v e c h i m o şii, s tă p â n ită d e M - re a G o v o ra
p â n ă p e la 1864. P e te rito riu l a c e s te i p r o p rie tă ţi, s -a a f la t „ s a tu l G lo d u ” ; a m b e le s u n t m e n ţio n a te în m a i m u lte
d o c u m e n te , a lă tu ri d e m o ş ia şi sa tu l H in ţa , p e te rito riu l c ă r o ra a u a p ă ru t sa tele: B â r se şti, G o v o r a şi
G ă te je şti, re s p e c tiv P r a jila şi C u ră tu rile .
G o v o r a , M â n ă s tire a - e s te s itu a tă p e m a lu l d r e p t a l râ u lu i G o v o ra , la o d is ta n ţă d e 5 k m S f a ţă d e
c e n tru l sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra . În o p in ia m a jo rită ţii c e r c e tă p to r ilo r în d o m e n iu , e tim o lo g ia c u v â n tu lu i G o v o ra
v in e d e la sla v o n u l „ g o v o r ” - v o rb ă , su su r, m u rm u r, z g o m o t ( O tovescu-coord., 2002, 45-46 ). A ş a c u m
s p u n e a m m a i su s, în re a lita te , a c e s ta e s te e tim o n u l p e n tru p â râ u l c u a c e la ş i n u m e ; râ u l e s te c e l c a re a d a t
n u m e le m ă n ă s tirii.
H i n ţ a - p â râ u l c a re s tră b a te o ra ş u l B ă ile G o v o ra d e la N - V sp re S -E , a flu e n t p e d r e a p ta al p â râ u lu i
G o v o ra ; u n f o s t s a t şi m o ş ia M -rii G o v o ra , p â n ă la s e c u la riz a re a a v e r ilo r m â n ă s tire ş ti (1 8 6 4 ). C e rc e tă to rii s­
a u o p r it m a i p u ţin a s u p ra e tim o lo g ie i a c e s tu i c u v â n t. D u p ă p ă r e re a n o a s tră , o r ig in e a s a e s te to t
a n tro p o n im ic ă , a v în d la b a z ă n u m e le H in /H in u - a n tro p o n im c a re se re g ă s e ş te şi în d e n u m ir e a fo s tu lu i sat
H in a te ş ti (a z i - In ă te ş ti, c a r tie r al R â m n ic u lu i). Se p o a te p r e s u p u n e o f o rm ă m a i v e c h e , s a u p a r a le lă
( d is p ă r u tă p e p a rc u rs ) - H in ţe a .
L a B o r d e i - lo c în D e a lu l O b o a r e lo r (B ă ile G o v o ra ) u n d e , c o n fo rm tr a d iţie i p o p u la re , s - a r fi a fla t
„ b o r d e ie le ” h a id u c ilo r; L a H o ta r - C u lm e a c e a m a i în a ltă a d e a lu r ilo r ce d e s p a r t o ra ş u l B ă ile G o v o ra , de
c o m u n a P ă u ş e ş ti-O tă s ă u ; L a L a c u l M o r i i - d e n u m ir a u n u i te r e n a ra b il b ă lto s , tr im iţâ n d g â n d u l la o fo s tă
m o a ră ; L a c u l c u L i n ţ i - m la ş tin ă c u lin te (o p la n tă a c v a tic ă ie rb o a s ă ), în tr - o p ă d u re d e la G ă te je şti;
H u d u d o i u c u R a c i şi H u d u d o iu M i e r l i i . H u d u d o i: „ v a le s c u rtă şi a d â n c ă , c u s c u rg e re to r e n ţia lă ” ; L a
P ă m â n t u l A l b - te re n a ra b il în B ă ile G o v o ra . S o lu l e s te b o g a t în t u f v u lc a n ic .
P r a jila - sa tu l p e te rito riu l c ă r u ia s -a f o rm a t S ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra şi c a re a f o s t re ş e d in ţa c o m u n e i
ru ra le şi a p o i c o m u n e i u rb a n e ( p â n ă la 19 2 7 ) B ă ile G o v o ra . L a o r ig in e a o ic o n im u lu i se a f lă a p e la tiv u l
„ prăjilă, c u se n su l d e „ a rsu ră , p â rlitu ră , te r e n d e frişa t. D in m o tiv e fo n e tic e , n u p o a te fi lu a tă în c o n s id e ra ţie
v a r ia n ta d a tă d e O to v e s c u , c a re p u n e în d is c u ţie şi u n a lt e tim o n : p r ă ji n ă - „ u n ita te d e m ă s u ră p e n tru
m ă s u ra r e a s u p ra fe ţe lo r d e te r e n ” ( O tovescu-coord., 2002, 66 ).
T o p o n im e le Z i u a A l b ă (p o ia n ă ) şi Z i u a N e a g r ă (lo c în tu n e c o s în p ă d u re ) d o v e d e s c re su rse le
in e p u iz a b ile a le s e n s ib ilită ţii şi f a n te z ie i p o e tic e a le ro m â n ilo r, în s p e ţă - a le lo c u ito r ilo r a c e s te i z o n e .
N u m e r o a s e to p o n im e „ g o v o r e n e ” r e p r e z in tă m ă rtu rii lin g v is tic e e lo c v e n te d e s p re v e c h ile o c u p a ţii ale
lo c u ito rilo r, f a u n a z o n e i, d e s p re p ito re s c u l şi v a ria tu l r e li e f al a c e s te i fru m o a s e s ta ţiu n i, p re c u m şi d e s p re
v e g e ta ţia ei: C ir e ş u l u i O a ie, C o a s ta l u i D u r ă , C o a s ta T e ilo r , D e a lu c u A n i n i A lb i, D e a lu C o r n iş , D e a lu
M e r ilo r , D e a lu O b o a re lo r, D e a lu P is c u C a ilo r , L a C o ş a re , G r o ta L u p u l u i , L u n c a , P is c u c u R u g i, D e a lu l
Z a p o z ii, R â p a A lb ă , R â p a H u n ie i , B e u c a , L a P â r a ie , F â n tâ n a d in I z la z , V a le a P ie tr e i, V a le a S e a c ă ,
V â lc e a u a C u r ă tu r ilo r , C r â n g u Ş c h i o p u lu i, L a M e s te c e n i, P o ia n a A r s ă , Z ă v o i e tc.; a lte le a u p a r f u m de

463
le g e n d ă is to ric ă sa u re lig io a să : G ro ta H a id u c ilo r , G o r u n u l c u I c o a n a . O lu c ra re în tr e a g ă s - a r p u te a a lc ă tu i,
n u m a i c u to p o n im e le d in B ă ile G o v o ra !

V e d e r e g e n e r a lă a o r a ş u lu i

464
 Peisaj govorean

C ap . II - IS T O R IA

Istoricul oraşului staţiune Băile G ovora nu este milenar, precum cel al oraşelor staţiuni Băile
Herculane, Călimăneşti-Căciulata-Cozia, Băile Felix, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, ajungând până la romani.
El se leagă de cel al Mânăstirii Govora şi al moşiilor cu satele ce le aparţineau, din apropiere, care au fost
închinate sub formă de danii de către Domnitorii Ţării Româneşti de la începutul zidirii acesteia („de la
începutul Ţării Româneşti”) până la secularizarea averilor mânăstireşti în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (la
1864).
1. P R E IS T O R IA , I S T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă
Condiţiile unui cadru natural propice (dealuri joase cu pante domoale ce mărginesc văi şi depresiuni
destul de largi), cu resurse naturale din abundenţă (vânat, lemn, piatră, păşuni, apă, sare, ape sărate şi
minerale), au constituit elemente de atracţie pentru apariţia primelor manifestări de locuire pe cursul inferior
al pârâului Govora şi a afluenţilor săi, din vatra localităţii Govora şi împrejurimi.
Dovezile arheologice aflate în colecţiile muzeelor vâlcene, Muzeul Judeţean Vâlcea şi Muzeul de
Arheologie şi Carte Veche din oraşul Băile Govora, atestă existenţa omului în arealul vâlcean încă din
Paleolitic, însă pe raza oraşului Băile Govora şi a satelor din jurul Mânăstirii Govora (Govora-sat,
Gurişoara, Scărişoara, Vulpueşti, Bârseşti, Buleta, Buneşti, Căzăneşti, Mihăeşti, Valea Răii, etc.) din
Neoliticul timpuriu, Eneolitic, epoca Bronzului, perioada traco-geto-dacică, a convieţuirii daco-romane şi
ulterior după această perioadă .
Neoliticul timpuriu şi dezvoltat (6.600 - 5.000 î. Hr.), reprezentat pe teritoriul judeţului Vâlcea prin
elemente ale culturii Starcevo-Criş (ceramică pictată, unelte din piatră şi silex, statuete antropomorfe şi
zoomorfe, secera din corn de bovideu cu lame de silex), descoperite în mai multe puncte ale judeţului, dar
cercetate sistematic numai în punctul Râmnicu-Vâlcea - Valea Răii (Purece, 2010, p. 101), este materializat,
în arealul satului Govora, prin descoperirea în punctul „Sub Coş”, pe malul râului Govora, a unui topor de

465
p ia tră , ia r în p u n c tu l „S to g ş o r ” , fra g m e n te d e c e r a m ic ă c u p le a v ă în a m e s te c u l p a s te i s p e c ific a c e s te i c u ltu ri
(Petre-G ovora, 2001, 11).
E n e o l itic u l d e z v o lta t ( 4 .6 0 0 /4 .5 0 0 - 3 .8 0 0 /3 .7 0 0 î. H r . ) , s p e c ific u n e lte lo r d in p ia tr ă şi a ra m ă
a p a r ţin â n d c u ltu r ii S ă lc u ţa , e s te r e p r e z e n ta t p r in m a te ria le d e s c o p e rite în p u n c tu l „ T r e im e ” , în g o s p o d ă riile
lo c u ito r ilo r G h e o rg h e Ia c o b M u ră ru ş i şi S ib ia n A rv in te (G o v o ra -s a t), c u o a rie d e ră s p â n d ire p e m a i m u lte
h e c ta re , C o a s ta U n g u r e n ilo r şi C o s o ta (O c n e le M a ri), F a b r ic a d e c ă r ă m id ă (C ă z ă n e ş ti), C e tă ţu ia (R â m n ic u -
V â lc e a ) e tc. (Petre-G ovora, 2001, 11).
E p o c a B r o n z u l u i tim p u r i u ( 3 .5 0 0 - 2 .3 0 0 /2 .2 0 0 î.H r . ), re p r e z e n ta tă d e c u ltu r a C o ţo fe n i, e s te a te s ta tă
d e n u m e ro a s e d e s c o p e riri a rh e o lo g ic e p e te rito riu l o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra şi în lo c a lită ţile d in îm p re ju rim i. P e
în ă lţim ile a p ă ra te n a tu ra l, c u m s u n t v â rfu rile d e d e a lu ri d in p u n c te le D l.G ă te je ş ti, D l. S to g ş o r (o r. B ă ile
G o v o ra ), D l. S ă p u n a r u (G o v o ra -s a t), D l. C h ic iu r la (B â rs e ş ti, c o m . M ih ă e ş ti), D l. B u n e ş tilo r (B u n e ş ti), Z d u p ,
C o so ta , C o a s ta U n g u r e n ilo r (O c . M a ri), C e tă ţu ia ( R â m n ic u - V â lc e a ) sa u o c u p â n d te ra s e a le r â u r ilo r la
C ă z ă n e ş ti (R â m n ic u - V â lc e a ), C o z ia V ec h e (O r. C ă lim ă n e ş ti) e tc ., a u f o s t d e s c o p e rite v a s e c e ra m ic e în tre g i
s a u f ra g m e n ta re , id o li a n tro p o m o rfi şi z o o m o rfi, to p o a re d in p ia tră , la m e d e s ile x , râ ş n iţe d e p ia tră , o b ie c te
d in c u p ru , p re c u m şi e x p lo a ta re a să rii p rin b ric h e ta re (Petre-G ovora, 1982, 11-17) .
F o rm e de v ie ţu ire s p e c ific e c u ltu r ii G lin a a u f o s t d e s c o p e rite în g o s p o d ă ria lo c u ito ru lu i D . C h iţă ş i (s a t
G u rişo a ra , co m . M ih ă e ş ti) , p e te r a s a râ u lu i G o v o ra , în p u n c tu l „ P o e n i”, în is la z u l d in R u n c u r i, „ S a n a to riu l
M ilit a r ” , a s tă z i H o te l B e lv e d e re (or. B ă ile G o v o ra ) şi R â m n ic u -V â lc e a -C ă z ă n e ş ti - c ă r ă m id ă r ie (Petre-
G ovora, 2001, 13).
B r o n z u l m ijlo c iu ( 2 .3 0 0 /2 .2 0 0 - 1 .5 0 0 î.H r . ) e s te r e p r e z e n ta t p r in c u ltu r a V e rb ic io a ra . G r u p u l
c u ltu r a l O rle şti - G o rn ea , r e p r e z e n ta t p rin e le m e n te d e a s o c ie re a c e ra m ic ii stria te c u c e a d e c o r a tă cu
o rn a m e n te te x tile şi în f o rm ă d e fa g u re , v e n it d in s p re E u ro p a C e n tra lă , a f o s t id e n tif ic a t în a ş e z ă ri d in
p u n c te le S â le a (c o m . O rle şti), „ T r e im e ” (s ă p ă lig ă d e le m n , G o v o ra - sa t), Z d u p (O c . M a ri). A c e s t g ru p
c u ltu ra l a s ta t la b a z a f o rm ă rii c u ltu r ii V e rb ic io a r a c a re , în O lte n ia , a e v o lu a t p e p a r c u rs u l a c in c i fa z e b in e
in d iv id u a liz a te , p rim e le tr e i în p e r io a d a B ro n z u lu i M ijlo c iu , ia r u ltim e le d o u ă în B ro n z u l tâ r z iu (Berciu,
1961, 152-153; Purece, 2010, 103) .
B r o n z u l tâ r z iu ( 1 .5 0 0 - 1 .2 0 0 /1 .1 5 0 î. H r .) e s te r e p r e z e n ta t d e a ş e z ă ri m a s iv e în ju r u l O c n e lo r M a r i şi
G o v o r a , in c lu s e d e u n ii c e r c e tă to ri în tr - u n a n s a m b lu c u ltu ra l a p a rte , o r iz o n tu l c u ltu r a l G o v o r a . O riz o n tu l
c u p rin d e d e p o z itu l a lc ă tu it d in 23 v a s e fru m o s o rn a m e n ta te c u „ m e a n d r e ” , „m o tiv u l s o la r ” , „d in te d e lu p ” ,
h a ş u ri triu n g h iu la r e , to r ţe su p ra în ă lţa te , d e s c o p e rite în g o s p o d ă ria lo c u ito ru lu i P a n d e le S to ic a (G o v o r a - S a t),
fra g m e n te c e ra m ic e , s e c e ră d in b ro n z d e tip u l „ cu c â r lig ” şi o la m ă d e c u ţit, d e s c o p e rite în g o s p o d ă riile
lo c u ito r ilo r G h e o rg h e M ih a i şi Io a c h im C o n s ta n tin e s c u . A lă tu ri, e x is tă u n a re a l c u s u p ra fa ţa d e p e s te d o u ă
h e c ta re , c u v e tre d e lo c u in ţe , a rs u ră , c h irp ic i şi fo a rte m u ltă c e ra m ic ă , în p u n c tu l „H u id u ” , în a c e e a şi
lo c a lita te , p re c u m şi v a s e m ic i d e tip „ o p a iţ”, „ p ic io r u m a n ” , re p r e z e n tâ n d „o p in c a ” , d e c o ra te c u c e rc u l s o la r
în ju r u l g le z n e i şi m o tiv e flo ra le . U rm e a le p u r tă to rilo r a c e s te i c u ltu ri, a u m a i f o s t d e s c o p e rite şi în p u n c te le
V a le a B ă ştio a r e i, Ş te fa n M a r ic a (G o v o ra -s a t), B is e r ic ă (B u le ta ), Ş in c u le s c u (B â rs e ş ti) şi S ă v e a s c a
(C ă z ă n e ş ti) (Petre-G ovora, 2001, 14) .
E p o c a F ie r u lu i, îm p ă r ţită în H a lls ta tt ( c c a .1 .2 0 0 - 4 5 0 î. H r . ) p e r io a d a tr a c ic ă şi L a T e n e (c c a . 4 5 0 î.
H r. - 106 d. H r .) p e r io a d a g e to -d a c ic ă , p e a re a lu l d e d e z v o lta re a v iito a r e lo r a ş e z ă ri G o v o ra -s a t şi B ă ile
G o v o ra , c u n o a ş te o in te n s ă lo c u ire f ă r ă în tre ru p e ri.
P e n tru p r im a e p o c ă a fie ru lu i H a lls tta t, în O lte n ia s u n t c u n o s c u te e le m e n te le g r u p u lu i c u ltu r a l V â rto p
(H a lls ta tt-u l tim p u riu , c c a .1 .2 0 0 /1 .1 5 0 - 8 5 0 /8 0 0 î.H r.), c u ltu r a B a s a r a b i ( H a lls ta tt-u l m ijlo c iu , cc a. 8 5 0 /8 0 0
- 6 5 0 î.H r.) şi g r u p u l c u ltu r a l F e r ig ile - B â r s e ş ti, d e n u m ire p r o v e n ită d e la lo c a lită ţile F e rig ile - c o m .
C o s te ş ti şi B â rs e ş ti - c o m . M ih ă e ş ti, ju d e ţu l V â lc e a ( H a lls ta tt-u l tâ rz iu , c c a .6 5 0 - 4 5 0 î. H r.) (Purece, 2010,
104).
U rm e d e lo c u ire ce se în c a d r e a z ă în p r im a e p o c ă a fie ru lu i (H a lls ta tt) a u f o s t d e s c o p e rite în p u n c tu l
„ T re im e ” , u n d e a u fo s t id e n tific a te d o u ă lo c u in ţe d in c a re s -a u re c o lta t c e ra m ic ă , o fu s a io lă (g re u ta te d e la
ră z b o iu l d e ţe s u t), o a s e d e a n im a le şi m u lt c h irp ic d in p e r e ţii lo c u in ţe lo r, ars fo a rte p u te rn ic . A lte u rm e d e
lo c u ire a u m a i f o s t id e n tific a te în tr - o a ş e z a re d e s c o p e rită la p o a r ta M ă n ă s tirii G o v o ra , în g o s p o d ă ria
lo c u ito ru lu i A le c u S a v a ,d in c a re s -a u sc o s f ra g m e n te d e c e r a m ic ă şi u n v a s c u a p u c ă to ri, ia r p e is la z u l d e p e
d r e a p ta p â râ u lu i H in ţa , la in tr a re a în o ra ş u l B ă ile G o v o ra , s -a u d e s c o p e rit c â ţiv a tu m u li (m o rm in te tra c ic e ),
d in c a re s -a u r e c u p e r a t o u r n ă în tr e a g ă şi v a s e d e c e r a m ic ă a d ia c e n te .
A c e le a ş i u rm e d e lo c u iri tra c ic e s - a u d e s c o p e rit şi în p u n c tu l „B is e r ic ă ” (B â rs e ş ti) şi F e r ig ile -C o s te ş ti
( n e c ro p o lă d e in c in e ra ţie tu m u la r ă - 1 5 0 tu m u li). T o a te a c e s te a a te s tă c ă lo c u ito rii a r e a lu lu i g o v o re a n , ce

466
fă c e a u p a rte d in m a re le n e a m al tr a c ilo r (H e r o d o t 4 8 4 - 4 2 5 î. H r .), se o c u p a u c u a g ric u ltu ra , c re ş te r e a
a n im a le lo r, a v â n d şi în d e le tn ic iri c a s n ic e , d a r a v e a u şi m o b ilita te r ă z b o in ic ă d e o a re c e în a ş e z ă ri, p e lâ n g ă
c e ra m ic ă , s -a u d e s c o p e rit a rm e , p s a lii, a p lic e şi p o d o a b e d e lu p tă to ri (Petre-G ovora, 2001, 17) .
A d o u a e p o c ă a fie ru lu i L a T e n e - u l d a c ic (cc a. 4 5 0 -1 0 6 î. H r .) se s p r ijin ă p e a ş e z ă ri şi n e c ro p o le
d e s c o p e rite s is te m a tic în a re a lu l su b c a rp a tic v â lc e a n , in c lu s iv c e l g o v o re a n . D e s c o p e riri ce a p a rţin a c e s te i
p e rio a d e s -a u f ă c u t în p u n c te le „ P o e n i”, „ G ă te je ş ti” şi „ S a e le ” (o r. B ă ile G o v o ra şi G o v o ra -s a t). A u fo s t
s c o a s e la iv e a lă m a te ria le c e ra m ic e lu c ra te c u m â n a şi la ro a tă . C e ra m ic a lu c ra tă c u ro a ta o la ru lu i d e s c o p e rită
la G o v o ra in firm ă ip o te z e le c o n fo rm c ă ro ra p o p u la ţia a u to h to n ă tr a c o -d a c ic ă n o r d -d u n ă re a n ă n u a c u n o s c u t
a c e s t m e ş te ş u g în a in te d e p ă tru n d e re a c e lţilo r în D a c ia , a d ic ă în a in te d e sec. III î. H r. (Petre-G ovora,
2001, 20) .
D e s c o p e ririle fă c u te în a n u l 1 990, în a ş e z a r e a d in p u n c tu l „ R u n c u r i” , c u lo c u in ţe id e n tific a te p e d o u ă
n iv e lu ri d e lo c u ire , a te s tă o lo c u ire d e lu n g ă d u ra tă . A s tfe l, a u fo s t d e s c o p e rite o v a tr ă c u ltic ă c u fra g m e n te
c e ra m ic e d e c o ra te c u a p u c ă to ri, fra g m e n te c e ra m ic e lu c ra te c u ro a ta , z g u ră m e ta lic ă şi c re u z e te în c a re
lo c a ln ic ii to p e a u şi p r e lu c ra u p o d o a b e d e a r g in t şi b ro n z (fib u le d in b ro n z ) s a u a rm e , to a te d a ta te d in s e c o le le
IV - I î. H r. L a a c e s te a se a d a u g ă s a lb a d e m ă rg e le d in c h ih lim b a r, p ro v e n ită p ro b a b il d in im p o r t şi te z a u re le
d e m o n e d e d a c ic e d e tip te tr a d r a h m e c u c a p „ja n if o r m ” şi P r u n d u - J ib le a , te tr a d r a h m e d e tip F ilip a l I I - le a şi
A n in o a s a - D o b r e ş ti, d e s c o p e rite în a n u l 1 922 , 1 9 3 3 , 1 9 5 2 , 1 957, în p u n c te le ,,/n u r i” (G o v o ra -s a t), „ O g ra d a
B ă t r â n ă ” (B ă ile G o v o ra ), „M â n ă s tir e a G o v o r a ” şi „ G ă t e j e ş t i ’ (D um itraşcu, 1982, 29-35) , p re c u m şi
p u n c te le stra te g ic e a ş e z a te p e în ă lţim i, c u m e s te „ C o ş u l” d in sp a te le M â n ă s tirii G o v o ra , D l. C h ilim iile şi D l.
C o m o r ilo r d in C o a s ta T e iu ş u lu i. D a c ii şi b u r ii lo c a ln ic i c a re e ra u p o s e s o rii u n e i e c o n o m ii d e s tu l d e a v a n s a tă
c u n o ş te a u m e ta lu rg ia şi o rfe v ră ria , e ra u b u n i a g ric u lto ri, se o c u p a u c u c o m e r c ia liz a r e a să rii d in z o n ă , a u lu a t
d e s ig u r p a rte şi la e v e n im e n te le is to ric e p e tre c u te su b m a rii re g i g e to -d a c i (Petre-G ovora, 2001, 24-26) .
D a c ă p e n tru p e rio a d e le p r e r o m a n ă ( se c. I î.H r .- se c. I d .H r . ) şi r o m a n ă ( se c .II - III d .H r .) în a re a lu lu i
g o v o r e a n n u se g ă s e s c fo a rte m u lte d o v e z i a rh e o lo g ic e , d o a r c â te v a fra g m e n te d e „ a m fo r e r o m a n e ” şi
„ m o n e d e im p e r ia le ” d e s c o p e rite în p u n c tu l „P o e n i” (G o v o ra -s a t), a s ta n u în s e m n e a z ă c ă a c tiv ita te a d e
lo c u ire a în c e ta t. E x is te n ţa în im e d ia ta a p ro p ie re a c e lu i m a i im p o r ta n t c e n tru p o litic şi e c o n o m ic d in D a c ia
d e la su d d e C a rp a ţi, B u r id a v a d a c ic ă şi, u lte r io r a c e lu i m a i im p o r ta n t c e n tru m ilita r d in D a c ia In fe rio r
(M a lv e n s is ), B u r id a v a ro m a n ă , a „ d ru m u r ilo r s ă r ii” şi a „ L im e s u lu i a lu ta n ” a u c o n s titu it t o t a tâ te a m o tiv e
p e n tru lo c u ito rii a ş e z ă r ilo r d e p e c u rs u l in f e r io r a l p â râ u lu i G o v o ra să fie p e r m a n e n t în m ijlo c u l
e v e n im e n te lo r d e n a tu r ă e c o n o m ic ă , p o litic ă şi m ilita ră d in a c e a v re m e .
D u p ă în c h e ie re a o p e r a ţiu n ilo r m ilita re d a c o -ro m a n e , te rito riile o c u p a te d e I m p e r iu l R o m a n a u fo s t
c o n s titu ite în P r o v in c ie r o m a n ă şi o rg a n iz a te d in p u n c t d e v e d e re m ilita r, e c o n o m ic şi p o litic . A c ţiu n e a
s is te m a tic ă d e c o lo n iz a re c u c o lo n iş ti a d u ş i d in „ to a tă lu m e a r o m a n ă ” („ ex to to o r b e R o m a n o ”), D a c ia şi
p o p o r u l d a c in tr ă în tr - o n o u ă f a z ă a e v o lu ţie i sa le . E s te fa z a d e c o n v ie ţu ire şi c o n tin u ita te a e le m e n tu lu i
a u to h to n a lto it p e o n o u ă c iv iliz a ţie c a re a s ta t la b a z a f o rm ă rii şi a firm ă rii p o p o ru lu i ro m â n .
Î n tin s a a ş e z a re d a c ic ă d in p u n c tu l „ L a P lu tă ”, s itu a tă p e a re a lu l f o s tu lu i sa t G lo d u a l M â n ă s tirii
G o v o ra , în c a re to a te lo c u in ţe le p re z e n ta u in c e n d ii p u te rn ic e , d in c a re s - a re c o lta t u n b o g a t m a te ria l
a rh e o lo g ic , c o n f ir m ă ip o te z a c ă d a c ii a u o p u s re z is te n ţă tr u p e lo r c u c e rito a re , fa p t ce n u se m a i c o n s ta tă în
a ş e z ă rile d a c o -ro m a n e d in a p ro p ie re . În tre a n ii 1 0 2 -1 0 5 , u n d e ta ş a m e n t al C O H .II. F L . B . ( C o h o r ta a I I - a
F la v ia B e s s o r u m - în c a r tir u ită în B u r id a v a ro m a n ă ) fa c e d e p a z ă în a ş e z a r e a d a c ic ă m e n ţio n a tă m a i su s, ia r
la re tra g e re o d is tru g e p r in in c e n d ie re ( Petre-G ovora, 2001, 30 ).
D u p ă c o lo n iz a re a ro m a n ă , p e te rito riu l a r e a lu lu i o c u p a t d e O r a ş u l B ă ile G o v o r a , sa te le fo s te i c o m u n e
G o v o r a şi îm p r e ju rim i, în u r m a d e s c o p e rir ilo r a r h e o lo g ic e e fe c tu a te în z ile le n o a s tre , a p a r v e tre şi lo c u in ţe
c u o p o p u la ţie d a c o - ro m a n ă c e n u p r e z in tă a s p e c tu l d e „p â r jo l ir e ” , ci d e c o n tin u ita te în c o n v ie ţu ire a c e lo r
d o u ă e le m e n te d e in f ra s tr u c tu ră a e tn o g e n e z e i p o p o ru lu i ro m â n , d a c ic şi r o m a n p e a c e e a ş i „v a tr ă ” şi în
a c e le a ş i a ş e z ă ri (Petre-G ovora, 2001, 31) .
În lo c u in ţa d e tip „ b o r d e i” s ă p a tă în tu f u l d a c itic d e s c o p e rită p e lo c u l a c tu a l a l L ic e u lu i B ă ile G o v o r a ,
în a ş e z ă rile d a c o -r o m a n e d in p u n c tu l G u r iş o a r a (p e m a lu l d r e p t al râ u lu i G o v o ra ) şi B u le ta (s p a te le Ş c o lii cu
cls. I-V III), s -a u re c o lta t fra g m e n te c e ra m ic e d e f a c tu ră d a c o - ro m a n ă (u n v a s în tr e g lu c ra t c u m â n a , d e
p r o v e n ie n ţă d a c ic ă , u n v a s - c a s tr o n d e f a c tu ră ro m a n ă , p r e c u m şi fra g m e n te a le u n u i v a s d a c ic s p a rt şi
o fra n d e < o a se d e p a s ă re > ), c a ra c te ris tic e s e c o le lo r I I-III d .H r. (Petre-G ovora, 2001, 34) .
Î n c e p â n d c u d e c e n iu l p a tru al se c o lu lu i III d .H r. a d m in is tra ţia ro m a n ă d in D a c ia se c o n f r u n tă cu
n u m e ro a s e in c u rs iu n i a le p o p o a r e lo r m ig r a to a r e şi a le d a c ilo r lib e ri. În f a ţa a c e s to r n o i situ a ţii, a d m in is tra ţia
ro m a n ă e s te o b lig a tă la o r e o rg a n iz a re a a p ă ră rii şi o re d u c e re a c o n tro lu lu i m ilita r în p ro v in c ia d e la n o rd de

467
D u n ă re . A c e a s ta v a c u lm in a c u r e tr a g e r e a a r m a te i ş i a d m in is tr a ţie i r o m a n e , d e c is ă în 2 7 1 d e îm p ă r a tu l
A u r e lia n (2 7 0 -2 7 5 ) la su d d e D u n ă re , p u n â n d c a p ă t p e r io a d e i d e e x is te n ţă a P r o v in c ie i D a c ia . P o p u la ţia
d a c o - r o m a n ă a ră m a s p e lo c , în c e p â n d u n p ro c e s d e r u r a liz a r e in te n s ă şi o d e c ă d e re e c o n o m ic ă şi c u ltu r a lă a
a c e s te ia .
Î n fru n tâ n d sa u a c c e p tâ n d , în fu n c ţie d e situ a ţie , c o n d iţiile im p u s e d e v a lu rile su c c e s iv e a le p o p o a r e lo r
m ig ra to a re c e s -a u p e r in d a t d in s p re n o rd şi e s t (p a r ţii, g o ţii - o s tr o g o ţii ş i v izig o ţii, h u n ii, g e p izii,
lo n g o b a rz ii, s la v ii ş i a v a r ii), c a re a u f o s t re s p in s e sa u a s im ila te p e râ n d , p re c u m şi a ta c u rile v e n ite d e la su d
d e D u n ă re a le a r m a te lo r I m p e r iu lu i R o m a n d e R ă s ă r it, su b îm p ă r a ţii C o n s ta n tin c e l M a r e (2 8 5 -3 3 7 ),
A n a s ta s iu s I (4 9 1 -5 1 8 ) şi J u s tin ia n (5 2 7 -5 6 5 ), în tr e s e c o le le IV - V III d. H r., la n o r d d e D u n ă re se c o n s titu ie
în c a d ru l r o m a n ită ţii o rie n ta le u n p o p o r r o m a n ic (p r o to r o m â n ii), d is tin c t d e c e le la lte p o p o a re ro m a n ic e
(Purece, 2010, 114-115) .
C e rc e tă rile a rh e o lo g ic e în tre p rin s e în n o r d u l O lte n ie i şi la G o v o r a a u d u s şi a ic i la d e s c o p e rire a a
n u m e ro a s e a ş e z ă ri ru ra le d in a c e a s tă p e rio a d ă , a trib u ite lo c a ln ic ilo r. A c e s te a s u n t c e le d e la A r s a n c a , B u le ta ,
S to e n e şti, O c n e le M a r i, C ă ză n e şti, S to ln ic e n i, M ih ă e ş ti şi R â u r e n i (n e c ro p o lă ), în c a d r a te în c u ltu r ile d e tip u l
C h ilia -M ilita r i şi S â n ta n a d e M u r e ş - C e r n e a h o v p e n tru se c. III-IV d. H r. şi c u ltu r a I p o te ş ti- C â n d e ş ti p e n tru
se c. V -V I I d .H r. (Petre-G ovora, 1982, 11-17). În a f a r a m a te r ia lu lu i c e ra m ic , c a re a re v ă d ite tr a d iţii d a c o -
ro m a n e , s -a u d e s c o p e rit o se rie d e fib u le d e b ro n z c u b u to n i şi m o n e d e r o m a n e a c ă r o r in te rp re ta re
a r h e o lo g ic o - n u m is m a tic ă a d u c e n o i c o n trib u ţii la d o c u m e n ta re a c o n tin u ită ţii e le m e n tu lu i a u to h to n (P e tre -
G o v o ra , 2 0 0 1 , p. 3 7 -3 9 ). F ib u le de tip u l „ ca p d e p a s ă r e ”, „ c a p d e c e a p ă ”, „ c u c in c i d e g e t e ’ a u fo s t
d e s c o p e rite la C ă z ă n e ş ti-c ă r ă m id ă r ie , ia r m o n e d e ( m o n e d ă d e a u r d in tim p u l lu i Iu s tin ia n ) în s a tu l M ă g u r a ,
com . M ih ă e ş ti (Petre-G ovora, 2001, 39).
În sp rijin u l p r e z e n ţe i şi c o n tin u ită ţii e le m e n tu lu i d a c ic în a in te , su b s tă p â n ire a ro m a n ă şi d u p ă
re tr a g e re a a u r e lia n ă d in D a c ia , este s u fic ie n t s ă a m in tim a ic i p r e z e n ţa u n u i u n ic a t c u ltu ra l, c a re e s te „ că ţu ia
d a c ic ă ” , f re c v e n t p r e z e n tă în a ş e z ă rile d a c ic e d e la G o vo ra , la fe l c a în T ra n silv a n ia , M a r a m u r e ş şi în to a tă
Ţ a r a R o m â n e a s c ă . L a a c e a s ta se a d a u g ă n u m ă ru l e x tra o rd in a r d e m a re (p e ste 2 .2 0 0 ) al in s c rip ţiilo r la p id a re
la tin e , a s a rc o fa g e lo r d in c ă ră m id ă , d in p ia tr ă sa u d in p lu m b şi a in s c rip ţiilo r şi s c u lp tu r ilo r fu n e ra re (P e tre -
G o v o ra , 2 0 0 1 , p. 53 ). „ D e a ic i re ie s e c r e d e m c la r c ă lo c u ito r ii a r e a lu lu i g o v o r e a n , a s e m ă n ă to r o a m e n ilo r
p ă m â n tu lu i ro m â n e s c , a u lo c u it f ă r ă în tr e r u p e r e d in c e le m a i v e c h i tim p u r i v e tr e le lo r c a u r m a ş i a i g e to -
d a c ilo r ro m a n iza ţi, la c a r e d e s ig u r s - a u a d ă u g a t şi a lte p o p u la ţii a s im ila te în c u r g e r e a v r e m u r ilo r ” (Petre-
G ovora, 2001, 55).

2. E V U L M E D IU
A lă tu ri d e a lte n u m e ro a s e to p o n im e d in ju d e ţu l V â lc e a (B istr iţa , L u n c a v ă ţ e tc ) , n u m e le G o v o r a este
c o n s id e r a t d e o rig in e s la v ă , re p re z e n tâ n d d o v e z i lin g v is tic e a le c o n v ie ţu irii ro m â n ilo r (tim p d e c irc a p a tru
s e c o le ) c u p o p u la ţia s la v ă m ig ra to a re , s ta b ilită la su d şi la n o rd d e D u n ă re , in c lu s iv p e te rito riu l O lte n ie i -
V la h ia M ic ă d e az i (D răgan, 1993, 74) . D e n u m ire a a re s e n s u l d e „ Z g o m o to a s a ” . (Iordan, 1963, 188;
E p u re, 2010, 116-119), su n t n u m a i c â te v a d in tre „d e n u m ir ile ” ce c o n f ir m ă c e le s u s ţin u te a n te rio r.
D e la sfâ rş itu l se c. a l I X - le a p â n ă la în c e p u tu l se c. al X II I -le a lo c u ito rii s p a ţiu lu i d in tre C a rp a ţi şi
D u n ă re a u in tr a t în c o n ta c t c u u ltim u l v a l d e m ig ra to ri n o m a z i p ă tru n s d in s p re A s ia C e n tra lă şi E u ro p a
R ă s ă rite a n ă , r e p r e z e n ta t d e c ă tre u n g u r i, p e c e n e g i, uzi, c u m a n i şi tă ta ri. A p a r iţia a c e s to r p o p o a re tu rc o -
m o n g o le şi fo rm a r e a S ta tu lu i U n g a r în P a n o n ia şi a H o a r d e i d e A u r în ste p e le n o rd -p o n tic e a j u c a t u n ro l
fo a rte im p o r ta n t p e n tru s o a rta r o m a n ită ţii n o rd -d u n ă re n e .
P e n tru a în c h id e u n a d in p o rţile d e a c c e s a le tă ta r ilo r sp re in im a „ re g a tu lu i u n g a r ” , r e g e le B e la a l I V -
le a în c e a rc ă să -i a ş e z e , în 1 247, p e C a v a le r ii I o a n iţi în Ţ a r a S e v e rin u lu i c a re c u p r in d e a o p a rte d in B a n a t şi
v e s tu l O lte n ie i. D in d ip lo m a a c o r d a tă c a v a le r ilo r c u a c e s t p rile j a flă m d e s p re e x is te n ţa m a i m u lto r fo rm a ţiu n i
p o litic e ro m â n e şti: „ V o ie v o d a tu l” (n o u ă d e n u m ire s ta ta lă ) lu i L ito v o i, ce c u p r in d e a Ţ a r a H a ţe g u lu i şi a p ro a p e
to a tă O lte n ia , V o ie v o d a tu l lu i S e n e s la u , la r ă s ă rit d e O lt şi în Ţ a r a F ă g ă ra ş u lu i şi „ C n e z a te le ” (sta te m a i m ic i)
a le lu i I o n şi F a r c a ş situ a te în tre a c e s te a , d e o p a rte şi a lta a O ltu lu i (D răgan, 1993, 76).
A c e s te f o rm a ţiu n i p o litic e v o r d u c e lu p ta p e n tru c r e a r e a p rim u lu i s ta t fe u d a l r o m â n e s c d e la s u d d e
C a rp a ţi („ V a la h ia ” = Ţ a r a R o m â n e a s c ă ), a i c ă re i lo c u ito ri, r o m â n ii, v o r lu p ta îm p o tr iv a m a g h ia rilo r, în
b ă tă lia d e la P o s a d a (n o ie m b rie 13 3 0 ) su b c o n d u c e r e a m a re lu i v o ie v o d B a s a r a b I (c c a .1 3 1 0 -1 3 5 2 ), c â t şi
îm p o tr iv a tă ta rilo r.

468
 În a c e s t c o n te x t p o litic şi m ilita r, ro m â n ii a u c r e s c u t n u m e ric e ş te , o c u p â n d u -s e c u c r e ş te r e a a n im a le lo r,
c u ltiv a re a p ă m â n tu lu i şi d iv e rs e m e ş te ş u g u ri, p rin tre c a re şi c e l al a rm e lo r, s - a u a ş e z a t în lo c u ri fa v o ra b ile
fo rm â n d a ş e z ă ri, m a i m u lt sa u m a i p u ţin s ta b ile , n u m ite s a te (d e la la tin e s c u l ,.fo s s a tu m ” )
S a tu l (fo stu l „f s a t ”ce r e p r e z in tă „ v a tra d e p lă m ă d ire a p s ih ic u lu i n a ţio n a l ro m â n e s c p e f u n d a m e n tu l
o b ş tii s ă te ş ti” - D răgan, 1993, 83) m e d ie v a l G o v o ra , ia r m u lt m a i tâ rz iu o r a ş u l B ă ile G o v o r a , a u a p ă r u t şi
a u e v o lu a t p e fo ste le m o ş ii a le M â n ă s tirii G o v o ra , H in ţa ş i G lo d u l, îm p r e u n ă c u s a te le lo r c e p u r ta u a c e la ş i
n u m e . A c e s te a o c u p a u „ h o ta r u l” s itu a t d e o p a rte şi d e a lta a p â râ u lu i G o v o ra , în tre „ h o ta r e le ” s a te lo r
B u n e ş ti ( la n o rd -e s t), P ă u ş e ş ti d e O tă s ă u ( la v e s t), M ih ă e ş ti ( la s u d -v e s t), B â rs e ş ti - C ă z ă n e ş ti (la s u d -e s t) şi
O c n a (la est).
În tim p u l d o m n ie i lu i V la d Ţ e p e ş (1 4 4 8 ; 1 4 5 6 -1 4 6 2 ; 1 4 7 6 -1 4 7 7 ), v is tie r u l A lb u c e l M a r e , o rig in a r d in
p ă rţile R â m n ic u lu i, în c e r c â n d să a ju n g ă d o m n , c o tro p e ş te sa te le M â n ă s tirii G o v o ra , G lo d u l şi H in ţa „p e c a r e
le a v e a [ . . . ] d e la în c e p u tu l Ţ ă rii R o m â n e ş ti [ . . . ] p u s ti in d şi M â n ă s tir e a G o v o r a ”. A lb u c e l M a r e e s te în fr â n t
„[■■■] şi l- a p r in s ş i l-a tăiat, p e e l ş i p e to t n e a m u l lu i” ( E p u re, 2010, 126 ).
P rim u l d o c u m e n t p ă s tr a t p â n ă a s tă z i, e s te h r is o v u l d a ta t 4 fe b r u a r ie 1 4 8 8 , p r in c a re V la d C ă lu g ă ru l
v v . d ă ru ie ş te M -rii G o v o ra , e g u m e n u lu i D o ro te i d e a c o lo şi c e lo rla lţi slu jito ri, m o ş ia H in ţa , p e c a re d o m n u l
o c u m p ă ra s e d e la S ta n c iu l d e la O c n e şi de la D a n V â lc u l d in G lo d ( D R H , I, 1966, 335) .
O in fo rm a ţie in te r e s a n tă a flă m d in h r is o v u l e m is la d a ta d e 3 n o ie m b rie 1 5 3 5 , d e c ă tre V la d V o ie v o d
V in tilă ( 1 5 3 0 -1 5 3 5 ), c a re m e n ţio n e z ă d e s p re G lo d u l şi H in ţa , „ c ă -i s u n t G o v o r e i d e d in e , d e c â n d e s te Ţ a ra
R o m â n e a s c ă şi d e c â n d s -a z id it în tâ i s fâ n ta M ă n ă s t i r e ’ (a p u d Petre-G ovora, 2001, 63).
R a d u c e l M a r e ( 1 4 9 5 -1 5 0 8 ), fiu l m a re lu i V la d V o ie v o d C ă lu g ă r u l, în p r im u l a n d e d o m n ie , d in c e ta te a
d e s c a u n T â rg o v iş te , în tă r e ş te s fin te i M â n ă s tiri G o v o ra , „ H in ţa to a tă p e n tru c ă ju m ă ta te a c u m p ă ra t-o d o m n ia
m e a d e la S ta n c iu l, fiu l lu i V o in e a , p e n tru 7 0 0 a s p ri, ia r c e a la ltă ju m ă ta te a c u m p ă ra t-o S to ic a lo g o f ă t d e la
D a n , fiu l lu i A lb V is tie r şi d e la C â r s te a d in G l o d ’ (I b id e m , 68) . În a n u l u r m ă to r - 1 4 9 6 , o d a tă c u r e z id ire a
şi în n o ir e a m â n ă s tirii, d o v e d ită p r in p is a n ia v e c h e a m â n ă s tirii „ a c e a s tă b is e r ic ă c in e a z id it-o n u se ş tie [ ...] ,
ia r R a d u c e l M a r e [ . .. ] a u d ir e s -o ş i a u în fr u m u s e ţa t-o [ . . . ] ” ( E pure, 2010, 126) , d o m n u l îi d ă ru ie ş te
m â n ă s tirii sa te , m o ri, m u lte tr u p u ri d e v ii, v in ă ric iu l R â m n ic u lu i, să la şe d e ţig a n i şi „ H in ţa to a tă , sa tu l n u m it
G lo d u l to t, c u t o t h o ta ru l, sc u tin d u -le d e d ă jd ii şi s lu jb e ” .
În h ris o v u l d in 13 d e c e m b rie 1500 şi c e l d in 3 m a i 1 5 0 2 , R a d u ce M a re în tă r e ş te d in n o u d a n iile
M â n ă s tirii G o v o ra , „ s ă le fie sa te le n u m ite B â r s e ş tii to ţi şi ia r să le fie G lo d u l to t şi c u o c in a sa şi H in ţa
to a tă ” , „ s c u tin d u -le d e v a m a o ilo r şi d e v a m a p o rc ilo r, d e a lb in ă r it şi d e g ă le tă rit şi d e v in ă ric i şi d e d ijm ă rit
şi d e v ă m e ş it, d e c o s itu l fâ n u lu i d e p o d v o a d e , d e c ă r ă tu r ă şi d e ta lp e şi d e a lte le ” (Petre-G ovora, 2001, 69).
S a te le G lo d u l şi H in ţa s u n t în tă r ite M â n ă s tirii G o v o ra şi d e v o ie v o d u l M i h n e a c e l R ă u (1 5 0 8 -1 5 0 9 ),
a p o i de N e a g o e B a s a r a b (1 5 1 2 -1 5 2 1 ) în h r is o v u l d a ta t 3 0 o c to m b rie 1 5 1 7 , sc ris în sc a u n u l v e c h ilo r d o m n ii,
în C u r te a d e A r g h iş , „ s e liş te a ce se c h e a m ă H in ţa şi G lo d u l, to t c u to t h o ta ru l şi B â r s e ş tii to ţi, p e n tru c ă s u n t
o c in ă d e d in ă a s fin te i m â n ă s tiri, sc u tin d u -le d e to a te s lu jb e le şi d a jd iile ce se a f lă în ţa r ă d e sin e stă tă to a re şi
în s tă p â n ire a d o m n ie i sa le . Şi n im e n i s ă n u în d r ă z n e a s c ă a tu lb u r a s a u a îm p ie d ic a d in tre slu g ile sa u d in tre
d re g ă to rii d o m n ie i sa le , ... c ă v a p rim i m a re ră u şi u rg ie d e la d o m n ia m e a . . . ” (Petre-G ovora, 2001, 69) .
D o c u m e n te le s e c o lu lu i a l X V I- le a n u o f e r ă p r e a m u lte in fo rm a ţii re fe rito a re la M â n ă s tire a G o v o ra şi
m o ş iile c u sa te le d in j u r ce e ra u stă p â n ite d e a c e a sta . L a în c e p u tu l s e c o lu lu i al X V II -le a , o d a tă c u în c e p u tu l
d o m n ie i lu i R a d u Ş e r b a n (1 6 0 1 ; 1 6 0 2 -1 6 1 0 ; 1 6 1 1 ), m ă n ă s tire a a f o s t p u s tiită , c a a p o i s ă r ă m â n ă în ru in ă.
D u p ă c u m m e n ţio n e a z ă u n d o c u m e n t d in 2 n o ie m b rie 1635 (7 1 4 4 ), d a t d e c ă tre M a te i B a s a ra b (1 6 3 2 -1 6 5 4 ),
„ în tă re ş te m â n ă s tir ii G o v o r a şi e g u m e n u lu i M e le tie , o m o ş ie şi v e c in i în N ă n ă ş e ş ti” . S a tu l a f o s t d a t
m â n ă s tirii d e c ă tre V la d vv. şi fiu l s ă u R a d u v v . În tim p u l lu i Ş e r b a n vv., „ m â n ă s tir e a a ră m a s p u s tie în u r m a
ja f u lu i c e l- a a v u t de la < u n g u ri şi d e le ş i> ” ( T e z a u r m e d ie v a l, 1983, 140).
M a te i B a s a r a b (1 6 3 2 -1 6 5 4 ), în tim p u l c ă r u ia Ţ a r a R o m â n e a s c ă c u n o a ş te o p e r io a d ă d e în flo rire
c u ltu r a lă şi e m a n c ip a r e a ei d in v e ş m â n tu l sla v o n , în u r m a u n o r lu c ră ri d e r e c o n s tru c ţie , re c o n s o lid a re şi
e x tin d e re a le M â n ă s tir ii G o v o ra , în tă r e ş te p r in n o i d a n ii m o ş iile , sa te le , m o rile , b ă lţile , s ă la şe le d e ţig a n i şi
to a te d re p tu rile c e le -a a v u t d e la s tră m o ş ii să i, re fă c â n d şi s a tu l G o v o r a , ai c ă ru i să te n i se v o r fi îm p r ă ş tia t în
u r m a p u s tiirii m â n ă s tirii. În h r is o v u l d a ta t 6 ia n u a r ie 1 6 3 4 , im e d ia t d u p ă u r c a re a s a în s c a u n u l d o m n e s c , la
în s c ă u n a re a ie r o m o n a h u lu i M e le tie M a c h id o n e a n u l (c ă lu g ă r a to n it, d e o rig in e r o m â n d in M a c e d o n ia , u c e n ic
a l m itro p o litu lu i P e tru M o v ilă , la K ie v ) c a s ta re ţ al M â n ă s tirii G o v o ra , „ în tim p u l c ă r u ia a fă c u t- o c e a m a i
r e n u m ită ş i m a i b o g a tă a ş e z a r e m o n a h a lă a a c e lu i v e a c ” , sp u n e c ă „a a d u n a t cu m u ltă o s te n e a lă o a m e n i
r u m â n i c a r e a u f o s t f u g i ţ i d in s a te le s fin te i m â n ă stir i, d in s a t d in G lo d u l ş i d in B â r s e ş ti ş i d in M ih ă e ş ti ş i d in
N ă n ă ş e ş ti ş i d in S to ic e n i ş i a lţi o a m e n i lă tu r a ş i c a r e a u v r u t s ă f i e în a c e s t s a t în p a c e ş i s c u tiţi d e d ă r ile d e

469
m a i în a in te'’”. În a c e la ş i h ris o v , d o m n u l s p e c ific ă „ că -i d ă m â n ă s tir ii u n s a t a p r o a p e d e ea, a n u m e G o vo ra , p e
c a r e îl s c u te ş te d e to a te d ă r i l e ’ (Petre-G ovora, 2001, 69-70). E s te p r im a a te s ta re d o c u m e n ta ră a s a tu lu i
G o v o r a şi a e x is te n ţe i sa le c u n u m e le to p ic d e „ G o v o r a ”. L o c a liz a r e a s a tu lu i c a re a s tă z i p o a r tă a c e a s tă
d e n u m ire e s te p e te rito riu l fo s te i m o ş ii G lo d u l c a re se a fla s itu a tă p e p a r te a s tâ n g ă a râ u lu i G o v o ra .
O a ltă c o n firm a re d e s p re e x is te n ţa s a tu lu i G o v o r a în tim p u l lu i M a te i B a s a ra b e s te d a tă şi d e m a te ria lu l
a rh e o lo g ic e x tra s (u n u r c io r c u to a rtă , u n c a s tr o n şi o tig a ie d in lu t c u tr e i p ic io a re şi to a r tă tu b u la r ă ) d in tr-o
lo c u in ţă d in a p r o p ie re a M â n ă s tirii G o v o ra , în u r m a u n u i so n d a j în p u n c tu l „ N u c i” d in I n u r i , s p e c ific
s e c o lu lu i al X V II -le a (Petre-G ovora, 2001, 70).
În tim p u l d o m n ie i lu i M a te i B a s a ra b , la M â n ă s tire a G o v o ra s - a in s ta la t c e a d e - a d o u a T ip o g ra fie
c u n o s c u tă în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , d u p ă c e a d e la M â n ă s tire a C â m p u lu n g . A c e a s ta a f o s t c u m p ă r a tă d e c ă tre
M e le tie M a c e d o n e a n u l, tr im is d e d o m n îm p r e u n ă c u ie ro m o n a h u l N e c ta r ie şi c u fiu l a c e s tu ia Ş te fa n la P e tru
M o v ilă m itro p o litu l K ie v u lu i, c a re tr im ite o tip a r n iţă „ c o m p le tă ” , îm p r e u n ă c u o e c h ip ă d e tip o g r a fi b in e
in s tru iţi, în a n u l 1637 (Petre-G ovora, 2001, 90).
D e su b te a s c u rile a c e s te i tip o g r a fii v o r ie şi lu c ră ri im p o rta n te a le c u ltu rii m e d ie v a le ro m â n e ş ti,
„ p re c u m P s a ltir e a s la v o n e a s c ă (în d o u ă e d iţii: 1 6 3 7 şi 1 6 3 8 ), E v a n g h e lia în v ă ţă to a r e (1 6 4 2 ) şi, m a i a le s,
p r im a lu c ra re tip ă r ită î n lim b a ro m â n ă : P r a v ila b is e r ic e a s c ă c u n o s c u tă şi su b n u m e le d e P r a v ila c e a M ic ă
d a to rită f o rm a tu lu i e i, m ic , d e b u z u n a r sa u P r a v ila d e la G o v o r a (1 6 4 0 ), tr a d u s ă în ro m â n e ş te , d in sla v o n ă ,
d e c ă tre n u m a i p u ţin v e s titu l M ih a i M o x a ( lie ) d e la M â n ă s tire a B is tr iţa ” . C a rte a e s te o „c u le g e r e d e le g i
c a n o n ic e şi civile, f ă c u t ă d u p ă o tra d u c e r e s la v o n ă a u n u i n o m o c a n o n d e o r ig in e b iz a n tin ă ” . E s te tip ă r ită în
d o u ă e d iţii, u n a p e n tru Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi a lta p e n tru T ra n s ilv a n ia . M itro p o litu l T e o fil al Ţ ă rii R o m â n e ş ti
a r a tă sc o p u l a c e s te i tip ă ritu ri. „ S o c o tit-a m c ă m a i to a te lim b ile a u c a r te p r e lim b a lor. C u a c e e a c u g e ta i şi
eu, r o b u l D o m n u lu i M ie u I [ is u ] s H [ risto ]s, s ă s c o t a c e a s tă ca rte, a n u m e P r a v ila , p r e lim b a r u m â n e a s c ă
[ ... ] ” (E pure, 2010, 137).
O p e r a a re o P r e d o s lo v ie (p a g in ă d e titlu ) s c ris ă d e U d rişte N ă s tu r e l (m a re c ă r tu ra r şi c u m n a t al lu i
M a te i B a s a ra b ) şi îm p o d o b ită c u sp le n d id e g ra v u ri. P e v e r s o - u l p a g in ii d e titlu se a f lă S te m a B a s a r a b ilo r ,
v u ltu r u l c u c ru c e în c io c , a v â n d s o a re le în f a ţă şi lu n a c u ste le le în ju r , d e a s u p ra m itra a rh ie re a s c ă , ia r d in
v â rfu l c ru c ii p le c â n d în p ă rţi sp ic e le d e g râ u . În p a r te a d e su s a s te m e i s tă scris: „ L a p r e a lu m in a ta s te m ă a
m ilo s tiv ilo r D o m n i B a s a r a b ”, ia r p e la te ra le lite re sla v o n e ce în s e m n e a z ă „ C u m ila lu i D u m n e z e u , M a th e iu
B a s a r a b u V o ievo d , d o m n u Ţ e re i R o m ă n e s c i” (Petre-G ovora, 2001, 91-94).
În a c e e a ş i p e r io a d ă M a te i B a s a ra b în f iin ţe a z ă p r im a „ m o a ră fă c ă to a r e d e h â rtie, d in c â r p e ş i d in
le m n ” , p e ia z u l m o rilo r, v iz a v i d e b is e ric a Sf. G h e o rg h e , d in R â m n ic , c a re a p r o v iz io n a c u m a te r ie p r im ă
tip a r n iţe le d e la M â n ă s tire a G o v o ra , d a r şi c e le d e la T â rg o v iş te , M â n ă s tire a D e a lu l şi C â m p u lu n g . F a b r ic a
d e h â r tie a f o s t d o m n e a s c ă , d a r m a i a p o i a v e a să fie p r e lu a tă d e b o ie rii R u d e n i c a re a u ţin u t-o p â n ă la 1 6 7 2 ­
1 673, c â n d a u în c h in a t-o m itro p o litu lu i V a rla a m ş i M â n ă s tir ii d in F e d e le ş o iu , îm p r e u n ă c u b is e ric a „S f.
G h e o r g h e ” d in R â m n ic (E pure, 2010, 138).
În a n u l 1 635, M a te i B a s a ra b în te m e ia z ă la M â n ă s tire a G o v o ra p r im a Ş c o a lă d e c u ltu r ă g e n e r a lă d in
Ţ a r a R o m â n e a s c ă . D e s p re în f iin ţa r e a şi e x is te n ţa a c e s te ia a flă m d in tr-o s c ris o a re ( d a ta tă 9 a u g u s t 16 3 6 ) a
p a tria rh u lu i I e ru s a lim u lu i, T eo fa n , tr im is ă d o m n ito ru lu i M a te i B a s a ra b sp re a lă u d a m ă re ţu l g e s t şi b u n a
c h iv e rn is ire a 1 .000 d e g a lb e n i p e c a re d o m n ito ru l îi d ă e g u m e n u lu i M â n ă s tirii G o v o ra , M e le tie , „ p en tru
în tr e ţin e r e a şc o lii, a tip o g r a fie i, a tip ă r itu rilo r, c â t ş i p e n tr u p la ta c ă lu g ă r ilo r ş i a d a s c ă lilo r ” . D in s c ris o a re
re ie s e c ă to a te a c e s te a s ă se f a c ă „din c e p r is o s e ş te p e s te m ia d e g a lb e n i (a d ic ă ) d in d o b â n z ile ce s e v o r
a d u n a , ia r c a p ita lu l, c e i o m ie d e g a lb e n i, to td e a u n a s ă ră m â n ă , s ă se a fle a c o lo ş i s ă se f o lo s e a s c ă d e ei
[ .. .] , c a s ă n u ră m â n ă , îm p o tr iv in d u -s e cin ev a , n e fo lo s ită şi s ă se p i a r d ă a c e a s tă s u m ă [ . . . ] ” (Petre-G ovora,
2001, 98).
Ş c o a la d e la G o v o r a e s te im p o r ta n tă d e o a re c e este p u s ă d e c ă tre m itro p o litu l T e o fa n p e a c e la ş i n iv e l
c u g im n a z iu l lu i P e tru M o v ilă d e la K ie v . P e n tru a m b e le şc o li se „ in te r v in e p r in s c r is o r i p a tr ia r h a le p e n tr u
a lin ie r e a lo r la p e r c e p te le B is e r ic ii C r e ştin e d e la C o n s ta n tin o p o l”. Ş c o a la a f o s t p u s ă d ire c t su b s u p r a ­
v e g h e r e a m itr o p o litu lu i Ţ ă rii R o m â n e ş ti, T eo fil, f o s t e p is c o p d e R â m n ic , a c ă ru i o b lig a ţie e r a a c e e a d e „ a
a v e a g r ijă ş i a s u p r a v e g h e a a tâ t a s u p r a s u r s e i fin a n c ia r e a s ig u r a tă d e c ă tre d o m n , c â t şi a r e s p e c tă r ii
p a r c u r g e r ii ş tiin ţe lo r c a r e se p r e d a u a ic i” . E le v ii şc o lii se n u m e a u „s tu d e n ţi” (s p u d e i), ia r ş tiin ţe le p re d a te , în
ră d ă c in i, era u : G ra m a tic a , R e to ric a , D ia le c tic a , A r itm e tic a , M u z ic a , G e o m e tria , A s tr o n o m ia şi c e a m a i
im p o r ta n tă T e o lo g ia (Petre-G ovora, 2001, 99).
N u e x is tă d o c u m e n te p riv ito a re la tim p u l c â t a f u n c ţio n a t şc o a la , d a r a c e a s ta a a v u t o im p o rta n ţă
c o v â rş ito a re d e o a re c e a p r e g ă tit v iito ri slu jito ri ai b is e ric ii s a u ai c a n c e la rie i d o m n e ş ti, v o rb ito ri şi s c riito ri în

470
limba vie neamului românesc, lim b a g e to -d a c ă sau v la h a , continuatoarea lim b ii tr a c o -p e la sg ilo r, „ lim b a
la tin ă v e c h e sau la tin a p r im a r ă ” (Voica, 2010, 133-134).
Ca tipografi, dar şi ca profesori, alături de bunul gospodar, conducător şi coordonator al şcolii, M e le tie
M a c e d o n e a n u l , au lucrat aici călugărul Ş te fa n „ . c a ostenitor tipograf al Pravilei de la Govora”,
ieromonahul S ilv e s tr u , care „ . a izvodit şi a premenitu de pe limba rusească pe limba românească P r im a
C a z a n ie , apărută în teascurile tiparniţei de la Govora la anul 1642”. Împreună cu U d rişte N ă s tu r e l care „ . a
venit şi el în al unsprezecile ceas la lucrul Domnului”, au mai lucrat ieromonahul Ş te fa n d e O h r id a şi
călugărul oltean M ih a il M o x a lie care a tradus şi a scris cel mai vechi c r o n o g r a f (manual de Istorie Universală
din Ţara Românească) cunoscut în limba românească, în anul 1620, după cronograful lui M a n a s e s şi după
alte cronografe bizantine, cum şi din cronicile sârbeşti (Petre-G ovora, 2001, 100-101).
Din documentele prezentate anterior reiese că satele cu locuitorii lor din jurul Mânăstirii Govora au
fost aproape permanent aservite mânăstirii, fiind scutite de toate dările şi taxele. Astfel, se poate vorbi că
ţăranii ce locuiau aceste sate nu făceau parte din categoria ţăranilor liberi (moşneni), ci din categoria celor
aserviţi („rumâni”). În zona Govorei apar destul de târziu (sfârşitul sec. XVII) menţionări privind existenţa
satelor locuite de moşneni (O tovescu-coord., 2002, 28-29).
Harta Ţării Româneşti alcătuită de Stolnicul Constantin Cantacuzino, în anul 1700, prima lucrare
cartografică realizată de către un român, cuprinde împărţirea pe judeţe (17), oraşe (23), sate (526) şi
mânăstiri (28). Pe hartă se află trecut şi judeţul Vâlcea ce făcea parte din Oltenia, împreună cu încă patru
judeţe. În judeţul Vâlcea sunt înscrise 33 sate, două oraşe (Râmnic, Ocnele Mari) şi 11 mânăstiri. În
apropierea M â n ă s tir ii G o v o r a sunt menţionate satele: G o v o ra , Titireci, Cacova, Păuşeşti (de Otăsău)
(G iurescu, 1944, 17-19).
În prima jumătate a secolului al XVIII-lea Oltenia ajunge sub stăpânirea Imperiului Habsburgic,
aproape 20 de ani (21 iulie 1718 - 18 septembrie 1739), ca urmare a păcii de la Passarovitz. Această
perioadă este benefică deoarece administraţia austriacă d is p u n e realizarea unei h ă r ţii detaliate a Olteniei, a
în r e g is tr ă r ii sistematice a satelor şi populaţiei Olteniei, c o n s tr u c ţia d e d r u m u r i (Via Carolina) şi a unor
lu c r ă r i pentru întărirea mânăstirilor în vederea apărării în caz de un eventual atac din afara graniţelor
imperiului.
Conscripţia virmontiană , din anul 1722, care reprezintă cea mai veche statistică a populaţiei Olteniei,
(primul recensământ al populaţiei realizat în Ţara Românească şi M oldova efectuându-se abia în 1838),
înregistrează în judeţul Vâlcea un număr de 137 localităţi, la care secretarul austriac Nicolae Porta adăuga -
în anul 1728 - un număr de încă 18 aşezări. Din totalul satelor, 7 aparţineau Episcopiei, 26 - unor mânăstiri,
iar restul (102 sate şi 2 oraşe) erau megieşeşti sau stăpânite de diverşi stăpâni.
Satul aparţinând Mânăstirii Govora cu numărul familiilor acestuia menţionat în conscripţie era
V a le b u le ş ti (probabil astăzi Vulpueşti, n.a. - 52 fam.), iar G lo d u l şi S e u e s tr ia n i aparţineau Episcopiei (del
medemo) (G iurescu, 1944, 304-308).

3. E P O C A M O D E R N Ă

R e g u la m e n te le O r g a n ic e ale V a la h ie i (1831) şi M o ld o v e i (1832), prevedeau catagrafii periodice,

organizate şi îndrumate de către Departamentul Trebilor din Lăuntru. În anul 1831 s-a organizat catagrafierea
satelor din Ţara Românească şi Moldova, scopul fiind cel fiscal, în vederea aşezării impozitelor. În catagrafie
satele sunt stabilite după categorii: moşneneşti/moşteneşti şi mixte (moşneneşti-boiereşti, moşneneşti-
mânăstireşti şi moşneneşti-boiereşti-mânăstireşti). M â n ă s tir e a G o v o r a , din plasa Râmnic, judeţul Vâlcea
stăpânea satele: G o vo ra , B u le ta , şi G ă te je ş ti (cu moşiile P r a jilile şi H in ţa ) (Donat şi colab., 1999, 29-39;
„A .O .” , 1997). Catagrafia consfinţeşte apariţia în zonă a satului Gătejeşti (denumire nouă) cu moşiile
Prajilile (denumire nouă) şi Hinţa, toate pe teritoriul actual al Oraşului Băile Govora. Denumirea de Prajilile
= Prajila va purta satul de reşedinţă al staţiunii Băile Govora, iar moşia şi satul Hinţa împreună cu Glodul vor
dispărea ca denominaţii din nomenclatorul judeţului Vâlcea.
R e v o lu ţia d e la 1 8 2 1 , din Ţara Românească, a marcat începutul unor mişcări de eliberare naţională, dar
mai ales socială, care se amplifică în deceniile următoare. Una din ideile „pandurului” Tudor Vladimirescu
era de a face din mânăstiri adevărate bastioane, menite să-i ofere lui şi tovarăşilor săi refugiu în momentele
dificile. În acest scop Tudor face o vizită în luna ianuarie a anului 1821 la mânăstirea Govora (Petre-
G ovora, 2001, 130).

471
 U n ire a P r in c ip a te lo r d e la 1 8 5 9 , M o ld o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă , c r e e a z ă o sta re d e e fe rv e s c e n ţă în
râ n d u l p o p u la ţie i, a s tfe l, c ă n u m e ro a s e d e le g a ţii re p r e z e n tâ n d sa te le şi o ra ş e le d in c e le d o u ă p ro v in c ii s-a u
d e p la s a t la B u c u re ş ti sp re a -ş i m a n if e s ta b u c u r ia f a ţă d e a c tu l u n ir ii şi s p e ra n ţa în tr - o v ia ţă m a i b u n ă . D in
sa tu l G o v o ra a u p a r tic ip a t 8 d e le g a ţi (c lă c a ş i) în f ru n te a c ă r o ra îi g ă s im p e Io n S in Z a c h ia şi R a d u F ilip
„ e x p r im â n d u -şi e n tu z ia s m u l a lă tu r i d e c e i v e n iţi d in în tr e a g a ţa r ă ” . D e le g a ţia e s te d e s tu l d e im p o r ta n tă
a v â n d în v e d e re f a p tu l c ă „ssa tu l G o v o r a n u m ă r a 2 6 4 lo c u ito r i în v â r s tă d e p e s te 2 0 a n i p e lis te le c e lo r c a r e
a le g e a u d e p u ta ţii în D iv a n u l A d -H o c , f i i n d a s tfe l c e l m a i p o p u la t s a t d in p la s a O c o lu l şi u n u l d in tr e c e le m a i
m a r i d in în tr e g j u d e ţ u l ” (Petre-G ovora, 2001, 131).
În r ă z b o iu l d e in d e p e n d e n ţă d e la 1 8 7 7 , p e c â m p u rile d e lu p tă d e la P le v n a a u ră m a s şi e ro ii G o v o rii:
I o a n a D u m itru , r e g im e n tu l n r. 2 - V â lc e a , s o ld a t G h e o rg h e C o n s ta n tin , r e g im e n t 2 - L in ie , s o ld a t d in
G o v o ra (fă ră n u m e ), în s c riş i p e m o n u m e n tu l I n d e p e n d e n ţe i d in R â m n ic u -V â lc e a . A v e n it a c a s ă s o ld a tu l
G h . M a te e s c u d e c o r a t d e D o m n ito ru l C a ro l c u „ C ru c e a T re c e re a D u n ă r ii” şi c u m e d a lia „ A p ă ră to rii
In d e p e n d e n ţe i” în a n u l 1878, a p o i c u a tr e ia d e c o ra ţie „ M e d a lia J u b ilia r ă ” , d a tă d e R e g e le C a ro l în a n u l
1 906, în c a lita te d e v e te r a n (Petre-G ovora, 2001, 134).
1 9 0 7 la G o v o r a . L a G o v o ra , re v o lta a f o s t p a şn ic ă . In tr-o s c ris o a re a d r e s a tă m in is te ru lu i C u lte lo r şi
in s tru c ţiu n ii P u b lic e d e c ă tre d ire c to ru l şc o lii G o v o ra , G h e o rg h e M a te e s c u , tr im is d e p re fe c tu l ju d e ţu lu i p rin
sa te p e n tru p o to lire a sp irite lo r, îm p r e u n ă c u c o n ta b ilu l b ă n c ilo r p o p u la re , G îrd e iu - r e la te a z ă re u ş ita m is iu n ii
sa le . D in sc ris o a re se re ţin e c ă s itu a ţia d e la G o vo ra , u n d e d e ş i a f o s t lin işte , s - a u o p e r a t 3 -4 a re stă ri.
L in iş te a s-a d a to ra t fa p tu lu i c ă p r in in te rm e d iu l a c tiv ită ţii B ă n c ii P o p u la re s ă te n ii a u lu a t în a r e n d ă m o ş ia
„ V a tr a S c h itu lu i G o v o r a ”. S c ris o a re a e s te d a ta tă d in 23 m a rtie 1 907. L a G o v o ra B ă i, f ă r ă a se c o n firm a ,
c irc u la u z v o n u ri c ă ţă ra n ii ră s c u la ţi îm p o triv a a re n d a ş u lu i A le x a n d r u Ilie s c u v o r să a ta c e şi v ila a c e s tu ia d in
sta ţiu n e . I n tră în p a n ic ă şi ş e fu l g ă rii G o v o ra c a re c e re e n e rg ic tr im ite r e a a rm a te i. C o m p a n ia m ilita r ă d e la
M ih ă ie ş ti a p r im it m is iu n e a s ă p a tru le z e la G o v o ra (Petre-G ovora, 2001, 132).

4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă
L u p te le p u rta te d in c o lo d e D u n ă re în tim p u l R ă z b o a ie lo r B a lc a n ic e d in 1913 şi c e le d e la O lt, Jiu ,
M ă ră ş ti, O itu z şi M ă ră ş e ş ti d in P rim u l R ă z b o i M o n d ia l (1 9 1 6 -1 9 1 8 ) ş i-a u lu a t p rin o s d e sâ n g e şi d in
lo c a lită ţile G o v o ra şi B ă ile G o v o ra , p r in n u m ă ru l m a re d e e ro i (8 4 ) c ă z u ţi la d a to rie p e n tru în tr e g ire a
n e a m u lu i r o m â n e s c (Petre-G ovora, 2001, 135-136).
Ş i tu c a m a r a d e s o ld a t M a r ic a P e tre , a i lu a t p a r te la e r o ic a b ă tă lie d in tr e N ip r u ş i M a r e a A zo v . P r in
v ite jia ta şi e r o is m u l tău, d u ş m a n u l a f o s t în frâ n t, u r m ă r it ş i d istru s. S ă p o v e s te ş ti c u m â n d r ie e r o ic e le fa p t e
d e a r m e s ă v â r ş ite d e tin e ş i d e c a m a r a z ii tă i v â n ă to r i d e m u n te . C u a c e s te c u v in te în c e p e o rd in u l d e zi p e
u n ita te , n r. 177 d in 14 o ct. 1 941, a c o r d a t s o ld a tu lu i M a ric a P e tre d in sa tu l G o v o ra , s e m n a t d e g e n e ra lu l de
d iv iz ie G h e o rg h e A v ra m e s c u . S o ld a tu l n u s -a m a i în to r s a c a s ă u n d e îl a ş te p ta s o ţia şi u n c o p il. A ră m a s a c o lo
e r o u c a a tâ ţia a lţii d in sa tu l lu i (3 1 ) şi d in ţa r a lu i (Sacerdoţeanu, 1968, 13) . A lţii (3 0 ), în s c h im b , s-a u în to rs
ră n iţi, in v a liz i, d a r p lin i d e g lo rie şi c u p ie p tu rile p lin e d e d e c o ra ţii, c o n trib u in d a lă tu ri d e g e n e ra ţii şi
g e n e r a ţii d e e ro i la je r t f a d e sâ n g e d a tă de p o p o r u l ro m â n d e - a lu n g u l s e c o le lo r p e n tru p ă s tra r e a fiin ţe i de
n e a m şi ţa ră .

5. S T A Ţ IU N E A B Ă IL E G O V O R A - I S T O R IC , E V O L U Ţ IE

a) P e rio a d a d e p io n ie ra t
V e c h ile h r is o a v e a d u c p rim e le m e n ţiu n i d e s p re iz v o a re le c u a p e m in e ra le d e p e V a le a H in ţe i. În tr-u n
d o c u m e n t d a ta t 21 se p te m b rie 1494, e m is d e c ă tre R a d u c e l M a re în c a re e ra sc ris c ă „ h o ta re le o c in e i H in ţa ,
în tă r ită lă c a ş u lu i m o n a h a l G o v o ra s u n t fix a te p â n ă în V â rfu l c a r e f i e r b e , s itu a t p e c o a m a d e a lu lu i d in tre
P ră jila şi G â te je ş ti” . A s tă z i a c e s t lo c p o a r tă n u m e le d e F ie r b e a , s itu a t p e te rito riu l s a tu lu i G ă te je ş ti, u n d e
e x is tă o s o n d ă c a re e x tra g e io d (O tovescu-coord., 2002, 31).
F ă c â n d o a n a lo g ie în tr e in f o rm a ţia d o c u m e n ta ră „ V â rfu l c a r e f i e r b e ” c u tr a d iţia o ra lă , se p o a te a p re c ia
c ă a p e le m in e ra le de p e V a le a H in ţe i a u f o s t fo lo s ite e m p iric în c ă d in tim p u ri s tră v e c h i. A s tfe l, în tr - u n
d o c u m e n t d in a n u l 1934, „ M e m o r ia lu l is to r ic a l s ta ţiu n ii B ă ile G o v o r a ” , a f la t în f o n d u l p rim ă rie i o ra ş u lu i, se
a f ir m ă c ă „ssta ţiu n e a a lu a t f i i n ţ ă în m o d p r im it iv d e p e la a n u l 1 8 4 8 ” (O tovescu-coord., 2002, 32) .

472
 D u p ă s e c u la riz a re a a v e r ilo r m ă n ă s tire ş ti p rin L e g e a r u ra lă d in 1 8 6 4 , o c in e le H in ţa şi G lo d u l, c a şi
c e le la lte p ro p rie tă ţi a fla te în s tă p â n ire a M â n ă s tirii G o v o ra a u in tr a t în a d m in is tra re a M in is te ru lu i D o m e n iilo r
p e n tru c a m a i a p o i a c e s ta sa -i îm p r o p r ie tă r e a s c ă p e fo ş tii c lă c a ş i m â n ă s tire ş ti.
A p e le m in e ra le e x is te n te p e a c e s te m e le a g u ri a u m e ta m o rf o z a t lo c u rile „ m lă ş tin o a s e şi c a p r ic io a s e ”
c a re d ă d e a u b ă tă i d e c a p lo c u ito r ilo r d in z o n ă , în tr - o S t a ţi u n e în f lo r ito a re , c u n o s c u tă şi a p r e c ia tă n u n u m a i în
R o m â n ia , ci şi în în tr e a g a E u ro p ă .
D e s c o p e r ir e a şi v a lo rific a r e a m ir a c u lo a s e lo r a p e este a trib u ită ţă ra n u lu i G h e o r g h e T e o d o r e s c u zis
C iu r e a (a l lu i C iu r e a ) , d in sa tu l C e r n e le , d e p e V a le a O tă s ă u lu i, c a re a v e a p e v a le a H in ţe i, în lo c u l n u m it
V a le a G h in ii, lo c d e a r ă tu ră p e c a re m a i tâ rz iu îl v in d e sta tu lu i p e n tru în te m e ie r e a v iito a re i sta ţiu n i (inf. R.
Geiculescu, 2011) . În v a r a a n u lu i 1876 G h e o rg h e T e o d o re s c u z is C iu re a n - a în tâ r z ia t s ă p r o b e z e c u ...
c h ib ritu l „s m â r c u r ile ” şi „ b ă lto a c e le ” d e p e v a le a p â r â u lu i H in ţa c a re a v e a u o c u lo a re v in e ţie , „ p ig m e n ta tă ”
c u p e te a lb ă s tru i c a re e m a n a u u n p u te rn ic m iro s d e g a z şi, v ă z â n d c ă „ a p a ” c â to rv a iz v o a re d in p re a jm a
a c e s to ra a rd e , n u p e s te m u lt tim p , în c e p e să o c a re în b u to a ie şi s-o v â n d ă în tâ rg u l d in R â m n ic u V â lc e a
p e n tru a fi fo lo s ită la ilu m in a t (O grinji, 1985, 9).
L o c u ito rii d in z o n ă , se a r a tă în tr - u n d o c u m e n t d in F o n d u l P re fe c tu rii ju d e ţu lu i V â lc e a , d a ta t în a n u l
1 870, p r e z in tă c ă tre p r e f e c tu ra ju d e ţu lu i V â lc e a p lâ n g e ri le g a te d e „ a p ele s ă r a te ş i p u c i o a s e ” c a re le stric ă
c u ltu rile d e p r in g r ă d in i (O tovescu-coord., 2002, 32). A s tfe l, p u te m c o n c lu z io n a c ă a c e s te a p e e ra u
c u n o s c u te lo c a l d e fo a rte m u ltă v re m e , în s ă e fe c tu l m ir a c u lo s al a c e s to ra v a fi c u n o s c u t c e v a m a i tâ rz iu .
S o c ie ta te a d e p e tro l c u c a p ita l a u s tria c K la u s s & C o ., c u se d iu l în R â m n ic u V â lc e a , p rin d e d e v e s te , se
d e p la s e a z ă în z o n ă şi în c e p e să fa c ă p ro s p e c ţiu n i în v e d e r e a e x p lo a tă rii ţiţe iu lu i. A n u l e x a c t în c a re a c e a s tă
s o c ie ta te în c e p e lu c ră rile de fo ra j n u e s te fo a rte c la r, u n e le d o c u m e n te m e n ţio n e a z ă p e r io a d a 1 8 7 9 -1 8 8 1 ,
a lte le c h ia r m a i în a in te , 1874 (Petre-G ovora, 2002, 137). S o c ie ta te a ia m ă s u ri p e n tru p a z a p u ţu r ilo r fo ra te ,
a s tfe l, în tr - u n d o c u m e n t d a ta t 15 fe b r. 1 879, a p a r n u m e le a tr e i p a z n ic i: D u m itr u I o n Ţ iţir ig ă - d in G â te je ş ti,
Z a m fir T u d o r Z e fte r şi I o a n C u r n e ţu , c a re e ra u p lă tiţi p e n tru lu n a o c to m b rie 1878 (O tovescu-coord., 2002,
33) . În lo c de ţiţe i, în p u ţu rile fo ra te se a c u m u le a z ă a p ă d e c u lo a re n e a g r ă c u c o n ţin u t d e sa re şi io d . D a to r ită
a c e s tu i fa p t, s o c ie ta te a a b a n d o n e a z ă lu c ră rile d e fo ra j, m o tiv p e n tru c a re p u ţu rile a u f o s t p ă ră site .
P rim e le în c e r c ă ri te ra p e u tic e a le a p e lo r d e p e V a le a H in ţe i se fa c d e c ă tre lo c a ln ic i, ia r v e s te a b in e f ă ­
c ă to a re a a c e s to ra în c e p e să se ră s p â n d e a s c ă . B o ln a v i c u a fe c ţiu n i r e u m a tis m a le a c u te sa u c ro n ic e , c a z a ţi în
c h iliile M â n ă s tirii G o v o ra în c e a r c ă p u te re a tă m ă d u ito a r e a a c e s to r iz v o a re m in e ra le , a p e le f iin d a d u s e cu
s a c a u a la m â n ă s tire .
În a n ii d in u r m ă ai d e c e n iu lu i o p t d in se c o lu l a l X IX -le a , a c ţiu n e a te r a p e u tic ă a a p e lo r m in e ra le d in
ju r u l „ b ă lţii s ă r a te ” d e p e V a le a H in ţe i în c e p e s ă fie r e c u n o s c u tă d e c ă tre s p e c ia liş ti şi a s tfe l în c e p
d e m e rs u rile p e n tru în te m e ie r e a v iito a r e i sta ţiu n i b a ln e a re .
U n e le su rse s u s ţin c ă în c e p â n d d in a n u l 1879 s u n t a m e n a ja te c â te v a b a r ă c i p e n tr u b ă i, f iin d s o lic ita t în
a n ii u rm ă to ri (1 8 8 0 -1 8 8 1 ) u n h id r o lo g fra n c e z ( in g in e r d e m in e ), P a p o n d e L a r n e ig n e , c a re fa c e p rim e le
c a p tă ri a le iz v o a r e lo r (O tovescu-coord., 2002, 33). În a n u l 1 883, g u v e rn u l c o n d u s d e I.C .B r ă tia n u p ro p u n e
C o m is ie i L e g iu ito a re u n p r o ie c t (fin a n ţa t c u u n m ilio n d e le i) p r in c a re p ă m â n tu rile ţă r a n ilo r să fie tre c u te în
p r o p rie ta te a M in is te ru lu i D o m e n iilo r. L a 14 m a i 1 884, A d m in is tra ţia G e n e ra lă a D o m e n iilo r şi P ă d u rilo r
S ta tu lu i s o lic ită b a n i p re f e c tu lu i d e V â lc e a (4 0 0 le i) p e n tru a m e n a ja r e a c â to rv a p u ţu ri şi e s te tr im is ă sp re a fi
a n a liz a tă „o b u te lc ă c u p e t r o le u m ” d o m n u lu i A . B e rn a th , c r o a t la o rig in e (1 8 8 2 ), c o n d u c ă to ru l L a b o ra to ru lu i
d e C h im ie a l U n iv e rs ită ţii d in B u c u re ş ti c a re c o n s ta tă c ă a c e s ta c o n ţin e m u ltă sa re şi io d la litru l d e ap ă.
În a n u l 1886, în c e p e a c ţiu n e a g e n e r a lu lu i d o c to r N i c o la e P o p e s c u - Z o r ile a n u , a b s o lv e n t al F a c u ltă ţii
d e M e d ic in ă d in M o n p e llie r (F ra n ţa ), d e v e n it m e d ic g e n e r a l al a rm a te i ro m â n e , d ire c to ru l In s titu tu lu i
m e d ic o - m ilita r d in B u c u re ş ti şi ş e f d e se c ţie la S p ita lu l M ilita r d in c a p ita lă , s p e c ia lis t în d e rm a to lo g ie ,
s ifilig ra fie şi b a ln e o lo g ie , c a re u lte r io r a f o s t n u m it m e d ic - d ir ig e n t al sta ţiu n ii G o v o ra -b ă i (Dr. Geiculescu,
1986, 15).
G e n e ra l d o c to r N . P o p e s c u Z o rile a n u a ju n g e p r in V â lc e a c u o a m b u la n ţă m ilita ră r u ra lă în d ru m sp re
H o re z u şi îl g ă s e ş te p e I.C .B ră tia n u , p rim u l m in is tr u al g u v e rn u lu i, u n u l d in p ro p rie ta rii m o ş ie i M ih ă e ş ti d in
a p ro p rie re , c a re , f iin d b o ln a v d e re u m a tis m c ro n ic g u to s , în c e r c a e f ic ie n ţa b in e fă c ă to a r e a a p e lo r d in
a p r o p ie re a M -rii G o v o ra p e n tru a m e lio ra re a d u re rilo r. Im e d ia t, m e d ic u l m ilita r N . P o p e s c u Z o rile a n u
h o tă ră ş te să c o n s ta te e fic ie n ţa te ra p e u tic ă a a p e lo r d e a ic i p rin a p lic ă ri a s u p ra p a c ie n ţilo r (m ilita ri v e te ra n i d e
ră z b o i, c â ţiv a p e la g ro ş i a d u ş i d e p e s te M ilc o v ) d in a m b u la n ţa p e c a re o a d u s e se . În s u ş i m e d ic u l N . P o p e s c u
Z o rile a n u a f o lo s it c u m a re s u c c e s e fe c te le b in e fă c ă to a re a le a p e lo r m in e ra le d in V a le a H in ţe i.

473
 I a tă c u m d e s c rie e fe c te le b in e fă c ă to a r e a le a p e lo r m in e ra le d e a ic i, în lu c ra re a s a „ Govora et ses euax
minerales” ( Govora şi apele sale minerale), a p ă r u tă în a n u l 1 9 0 8 , la I m p rim e r ia şi lito g ra fia J. V e n tre , N ic e
- F ra n ţa : „ fn timpul războiului între români, ruşi şi turci (1877 - 1878), am căzut grav bolnav de reumatism
la genunchi. Am folosit toate tratamentele posibile şi cunoscute de medicină, dar fără nici un rezultat. Timp
de 10 ani am fo st sclavul acestei boli şi numai după ce am găsit apele minerale de la Govora şi după o cură
de trei ani, am fo st complet vindecat, fără a bea cea mai mică cantitate de iod pe cale gastrointestinală ” . Ia r
„apele minerale au fo st experimentate şi studiate de mine, pentru prima oară în anul 1 8 8 6 ” (Dr. Geiculescu,
1986, 15). În a c e la ş i a n , generalul doctor Nicolae Popescu - Zorileanu e ste n u m it d e c ă tre g u v e rn u l c o n d u s
d e I .C .B ră tia n u d ir e c to r u l v iito a re i s ta ţ iu n i b a ln e a r e G o v o ra . N u m e le v a fi lu a t d e la m â n ă s tire a a f la tă în
a p ro p ie re .
O m u l d e s p e c ia lita te a ju n s în s itu a ţia d e a n u m a i şti ce tr a ta m e n t să f o lo s e a s c ă s -a a p le c a t cu
se rio z ita te şi rig o a re ş tiin ţific ă a s u p ra a c e s to r a p e , le -a s tu d ia t c o m p o z iţia , a u r m ă r it e fe c te le , a d e te rm in a t
c a p ta re a lo r şi rid ic a r e a p r im e lo r s ta b ilim e n te , a ţin u t o s tric tă e v id e n ţă a b o ln a v ilo r tr a ta ţi şi, m a i m u lt d e c â t
a tâ t, a d o r it c a a c e a s tă s ta ţiu n e m ir a c u lo a s ă să fie c u n o s c u tă d e în tr e a g a lu m e m e d ic a lă .
R e z u lta te le c e r c e tă r ilo r sa le d e te r m in ă c a p ta re a iz v o a re lo r, ia r în c a re se n s e s te fo rm a tă o comisie d in
c a re fă c e a u p a rte : ing. francez Iranlic Bochet, c e l c a re a c a p ta t iz v o a re le d e la v e s tite le sta ţiu n i fra n c e z e
V ic h y , A ix şi B a in s , ing. chim. A. O. Saligny, R. Pascu şi a lţii. A p e le s u n t d in n o u a n a liz a te şi d e n o u a
c o m is ie şi re z u lta te le f iin d p o z itiv e , în c e p f ă r ă z ă b a v ă p rim e le în jg h e b ă r i a le v iito a r e i sta ţiu n i.
D o c to ru l N . P o p e s c u - Z o rile a n u a re m e ritu l d e a fi p io n ie r, „căci nimic nu se afla aici şi de toate era
nevoie” . S p irit d in a m ic , d a r şi m e to d ic , e l in iţia z ă p rim e le lu c ră ri b a ln e a re d in v a le a H in ţe i. C u în to c m ir e a
p ro ie c tu lu i lu c ră rilo r e s te d e le g a t in g in e ru l m in ie r Iralnic Bochet, u n s p e c ia lis t c u re n u m e m o n d ia l a d u s d in
F ra n ţa .
P rim e le c o n s tru c ţii în c e p re p e d e să -ş i p ro file z e silu e te le . C u cărămida d e la M â n ă s tire a d in tr-u n L e m n
şi c u piatra d in tr-o c a rie ră a p ro p ia tă , M in is te ru l D o m e n iilo r rid ic ă p rim u l e d ific iu al b ă ilo r ( Stabilimentul
balnear) în tr e a n ii 1887 - 1 889, su b c o n d u c e r e a in g in e ru lu i f ra n c e z Papon de Larneigne, d o ta t c u 2 0 c a b in e
şi 2 b a z in e , f iin d inaugurat la 1 iulie 1889, c â n d a u f o s t in tro d u s e a p a p o ta b ilă şi ilu m in a tu l p u b lic c u lă m p i
d e p e tro l în în tr e a g a sta ţiu n e .
În tre a n ii 1890 - 1 894, s ta ţiu n e a în c e p e s ă c a p e te a s p e c tu l c u n o s c u t p r in c o n s tru ire a d e hoteluri, u n
stabiliment de băi, a m e n a ja r e a parcului şi c a p ta re a d e fin itiv ă a izvoarelor. U n u l d in p u ţu rile p ă ră s ite (d e
s o c ie ta te a K la u s s & C o .) e s te a m e n a ja t fru m o s şi a d â n c it p â n ă la 5 0 m e tri, iz b u tin d u - s e s ă i se a s ig u re u n
d e b it d e 9 m 3 în 2 4 de o re. A p a e s te s c o a s ă a c u m c u a ju to ru l pulsometrului şi e s te p o m p a tă a p o i în re z e rv o ru l
s ta b ilim e n tu lu i. A ic i e s te în c ă lz ită c u aburi şi a p o i r e p a rtiz a tă în c a b in e .
Se m a i c a p te a z ă şi a lte iz v o a re c u a p ă io d u r a tă d e s c o p e rite în tr e tim p d e d r. P u ş c a riu , fo rm â n d u - s e alte
d o u ă fâ n tâ n i.
D u p ă c u m sc rie dr. Z o rile a n u în lu c ra re a sa „ Govora posedă două surse diferite de ape minerale:
cloruro-sodice iodurate şi cloruro-sodice sulfuroase perfect separate. Două sonde şi un puţ procură staţiunii
o mare cantitate de apă iodată şi un puţ de apă sulfuroasă, cantitate ce se poate mări după voinţă, prin
instalarea de noi sonde, dată fiin d marea cantitate de săruri iodate şi sulfuroase pe care le conţine bazinul
Hinţa. Apele minerale de la Govora pot fi administrate prin sistemul balnear pe cale gastro-intestinală,
irigaţie, inhalaţie şi prin injecţii intravenoase şi intramusculare” . A c e s te a „ sunt recomandate cu succes în
perioada staţionară a bolilor cronice şi la vârste între 3 ani şi 70 de ani. Durata curei balneare la Govora
este de 15 zile (cura mică), 25 zile (cura mijlocie) şi de 40 zile (cura mare), cu întrerupere de 10 zile după
primele 20 de băi” (Dr. Geiculescu, 1986, 15) .
P e lâ n g ă stabilimentul balnear r e a liz a t d e M in is te ru l D o m e n iilo r S ta tu lu i, M in is te ru l d e In te rn e trim ite
o ambulanţă c u 3 0 0 d e p a tu ri, ia r M in is te ru l d e R ă z b o i c o n s tru ie ş te n iş te barăci de nuiele tencuite p e n tru
a lte 180 d e p a tu ri.
O d a tă c u c o n tu ra re a sta ţiu n ii se d e z v o ltă şi se c to ru l p a r tic u la r p r in c o n s tru ire a d e h o te lu ri şi v ile d e
o d ih n ă . În a n u l 1 8 9 4 , g u v e rn u l h o tă re ş te c a n o u l a ş e z ă m â n t b a ln e a r s ă p o a rte n u m e le d e S ta ţi u n e a b a ln e a r ă
G o v o ra , d u p ă n u m e le M â n ă s tirii G o v o ra . În tre a n ii 1895 - 1 8 9 7 e x is ta u trei hoteluri c o n s tru ite d e sta t, ia r
stabilimentul de băi a v e a u n h o l m a re , u n b a z in c u tre p te u n d e b ă rb a ţii şi f e m e ile a v e a u o re fix e p e n tru b ăi,
p e g ru p u ri, p e n tru fie c a re sex . P e lâ n g ă a c e s te a , d ife riţi în tr e p rin z ă to ri p a rtic u la ri a u c o n s tru it vile şi hoteluri,
c e le m a i m a ri în e p o c ă e ra u Vila „Bunescu ” şi Hotelul „Ştefănescu ”( c u n o s c u t u lte r io r su b n u m e le d e V ila n r.
11), în p r e z e n t f iin d în c u rs d e re n o v a re şi re c o n d iţio n a re . În tim p u l c e lu i d e -a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l, în
h o te lu l „ Ş te fă n e s c u ” , în tr - u n s e if d e b a n c ă , a u fo s t d e p o z ita te b iju te riile şi o b ie c te le d e v a lo a re ale

474
r e f u g ia ţilo r p o lo n e z i c a z a ţi în B ă ile G o v o ra (în tre a p rilie 1 9 3 9 - a u g u t 1 9 4 0 ), t o t în a c e a s tă p e rio a d ă , a ic i a
f o s t a m e n a ja t su b s o lu l d e c ă tre B a n c a N a ţio n a lă , în v e d e r e a f u n c ţio n ă rii m o n e tă rie i sta tu lu i. A s tfe l, la B ă ile
G o v o ra a u a v u t lo c d o u ă e m is ii m o n e ta re , ia r m o n e tă r ia a f u n c ţio n a t p â n ă în a n u l 1952.
În a n u l 1893, în D ic ţio n a ru l g e o g r a fic al ju d e ţilu i V â lc e a se m e n ţio n e a z ă : G o v o ra - iz v o r c u a p ă
m in e ra lă , la 4 k m d e p ă rta re d e c o m u n a G o v o ra , în s p re S V , p e m a r g in e a şi în m a tc a g â rle i n u m ită H in ţa . A ic i,
p e u n p la to u fru m o s s -a c o n s tru it p r im u l „ S ta b ilim e n t b a ln e a r ” d e o a re c e se d e s c o p e ris e r ă a p e m in e ra le
s u lfu ro a s e c a re r iv a liz e a z ă c u re n u m ite a p e m in e r a le d in E u ro p a (A m e lie , B a re g e s , E a u x B o n n e s şi
G ro s s w e rd e in ). T o t te re n u l a p a r ţin â n d sta tu lu i d e la s ta b ilim e n tu l b a ln e a r sp re G o v o ra s -a p a r c e la t şi s-a
v â n d u t î n lo tu ri p e n tru c o n s tru c ţia d e c a se . S ta ţiu n e a s -a in a u g u ra t în 1889 (A lessandrescu, 1893, 54).
În tre a n ii 1900 - 1910 se c o n s tru ie s c m a jo r ita te a v ile lo r p a rtic u la re : D r .Ţ ă ra n u , A l. I lie s c u (a c tu a lu l
s e d iu al B ib lio te c ii O ră şe n e şti), E sm e r a ld a , I v a n o v ic i (M o ra riu ), C e cille, C o n s ta n ţa -M a r ie ta , B e re şte a n u ,
D r. P o p o v ic i, A n a , B u n e sc u , B u tta , A n to in e tte , P a u lin e s c u , E ftim iu , M in u c a c h i e tc . (P rim ăria B.G., 2009, 7­
13). A s tă z i c e le m a i m u lte d in tre e le n u m a i e x is tă , d is p ă râ n d şi fa rm e c u l s ta ţiu n ii d e a ltă d a tă . Se a m e n a je a z ă
P a r c u l sta ţiu n ii de c ă tre arh . P in a r d t, v e n it t o t d in F ra n ţa . Se c o n s tru ie ş te u n b u le v a r d c e n tr a l, se a ş te rn a le i,
se fa c d iv e rs e a m e n a jă ri p o d u lu i d in ju r u l iz v o a r e lo r c ă ru ia i se d ă n u m e le d e N u - m ă -u ita (Pr. G rigore,
1944, 73).
P io n ie ra tu l n u v a fi f o s t u ş o r, d a r te n a c ita te a , p r o b ita te a ş tiin ţific ă , p r e s tig iu l p r o fe s io n a l şi m a i a le s
în s ă n ă to ş ir e a c h ia r a m e d ic u lu i-p a c ie n t a u în v in s r e tic e n ţe le sa u n e în c re d e re a . A s tfe l, d a c ă în p rim u l a n a u
f o s t tr a ta ţi 117 b o ln a v i, n u m ă ru l lo r a c r e s c u t c o n s id e ra b il în a n ii u rm ă to ri. În tre 1 8 8 6 -1 9 0 4 , în e p o c a d e
fo n d a r e a s ta ţiu n ii, c u m n u m e ş te a c e a s tă p e r io a d ă d r. N . Z o rile a n u , s -a u tr a ta t 2 2 .4 1 4 b o ln a v i, c o n s ta tâ n d u -
se 6 .4 4 4 v in d e c ă ri, 9 .3 2 5 a m e lio ră ri, 945 sta ţio n ă ri şi 5 .7 0 0 „ re z u lta te n e c u n o s c u te ” .
C o n c lu z io n â n d r e z u lta te le d e m a i su s, în lu c ra re a sa, d r. Z o rile a n u a firm ă : „ G o v o ra e s te o a d e v ă r a tă
c o m o a r ă a s ă n ă tă ţii şi o s ta ţiu n e b a ln e a r ă ca re, în p u ţin tim p , a r p u te a d e v e n i c h ia r in te r n a ţio n a lă , c ă c i
a c e s te a p e m in e ra le , d in tr e c e le m a i c o n c e n tr a te c u n o s c u te şi s u fic ie n te c a n tita tiv , s u n t s p e c ia le ş i s p e c ific e
c o n tr a s ifilis u lu i ş i b o lilo r c r o n ic e ” (Dr. Geiculescu, 1986, 15).
L u c ră ri ştiin ţific e , d a r şi d e p o p u la riz a re s e c o n d a u p a s c u p a s stră d u in ţe le d e p e te re n . D ia g ra m e ,
s c h e m e , ta b lo u ri, sc h iţe , f o to g ra fii, sta tis tic i in te rc a la te în b ro ş u ri şi tra ta te c o m p le ta u c o m u n ic ă rile şi le
c o n f ir m a u în c h ip u l c e l m a i s u g e stiv , în sp e c ia l s ta re a p a c ie n ţilo r d in a m b u la n ţa m ilita ră (în a in te şi d u p ă
tra ta m e n t) a f o s t c o m p le t e d ific a to a re . N u m e r o a s e c a z u ri g r a v e d e a fe c ţiu n i a le a p a ra tu lu i lo c o m o to r
re z o lv a te s p e c ta c u lo s s u n t p e s te p u tin ţă să n u im p re s io n e z e şi să n u c o n v in g ă . P ro fe s o rii f a c u ltă ţilo r d e
m e d ic in ă d e la S o rb o n a le a p lic ă şi e x p e r im e n te a z ă în p o lic lin ic ile d in P a ris (P rim ăria B.G., 2009, 20).
În E x p u n e r e a S itu a ţie i ju d e ţu lu i V â lc e a p e a n u l 1 9 0 8 , p re fe c tu l P .N . S lă v e s c u a r ă ta r e f e r ito r la
sta ţiu n ile b a ln e a re d in ju d e ţu l V â lc e a c ă a c e s t j u d e ţ p r in p o z iţ ia s a ş i p r in d iv e r s ita te a b o g ă ţiilo r s a le e ste
c h e m a t a j u c a u n r o l p r e p o n d e r e n t în d e z v o lta r e a ţă re i. F r u m u s e ţe a p o z iţiilo r sa le , în d e o b ş te c u n o sc u tă ,
f a c e c a în tim p u l v e r e i o m u lţim e d e v iz ita to r i d in to a te u n g h iu r ile ţă rii, s ă vie, s ă - ş i d e a tr ib u tu l d e
a d m ir a ţie p ito r e ş te lo r p o z iţii ce e l a sc u n d e , ia r iz v o a r e le d e să n ă ta te , c e G o vo ra , C ă lim ă n e şti, O lă n e ş ti şi
O c n e le M a r i le tr a n s m it s u fe rin zilo r, f a c c a n u m e le a c e s tu i ţin u t, s ă f i e p r o n u n ţa t c u d r a g o s te d e c ă tr e to ţi f i i
ţă r e i (DJVAN, F.Pf.J.V ., E xpunerea ..., 1908, 79).

b ) P e r i o a d a I d e c o n s t r u c ţ i e (1 9 1 0 -1 9 1 5 )
S ta ţiu n e a îş i c o n tin u ă d e z v o lta re a , a s tfe l c ă , în a n u l 1 909, S ta tu l r o m â n h o tă ră ş te tr e c e r e a s ta ţiu n ilo r
B ă ile G o v o ra şi C ă lim ă n e ş ti - C ă c iu la ta în c o n c e s iu n e a u n e i s o c ie tă ţi n o i d in B u c u re ş ti, c a re v a p u r ta n u m e le
d e „ S o c ie ta te a G o v o r a - C ă l im ă n e ş ti’. P rin D e c re tu l R e g a l c u n r. 1 .1 2 4 d in 11 a p rilie 1 9 0 9 , p u b lic a t în
M o n ito ru l O fic ia l c u n r. 15 d in 18 a p rilie 1 90 9 , „ e x p lo a ta r e a s ta ţiu n ii G o v o r a tre c e în c o n c e s iu n e a S o c ie tă ţii
G o v o r a -C ă lim ă n e ş ti, c a r e p r i n le g e a d e m a i s u s a rt. 2, s ta tu l p u n e la d is p o z iţia m e n ţio n a te i s o c ie tă ţi
iz v o a r e le d e a p e m in e r a le , c o n s tru c ţiile , in sta la ţiile , m o b ilie ru l, in v e n ta r u l n a tu r a l a l s ta tu lu i şi te re n u r ile
s a le d e la G o v o ra , f i x â n d c a S o c ie ta te a s ă r e v in ă cu u n c a p ita l d e le i 5 .0 0 0 .0 0 0 a d m is a f i s u b s c r is d e
p a r tic u la r i p r in a c ţiu n i, c a r e p â n ă în a n u l 1 9 2 1 a f o s t s p o r it cu n o i e m i s i u n i ’. C o n c e s io n a r e a e r a f ă c u tă
p e n tru 4 0 d e an i. D u p ă c o n c e s io n a re , S o c ie ta te a a lc ă tu ie ş te u n C o n s iliu d e a d m in is tr a ţie f o rm a t d in n o u ă
c o n s ilie ri şi tr e i c e n s o ri. P a tru d in tre a c e ş tia s u n t n u m iţi d e sta t. A fa c e rile s u n t în c re d in ţa te u n u i d ire c to r.
F ie c a re s ta ţiu n e a re o a d m in is tra ţie p ro p rie c o n d u s ă d e u n a d m in is tra to r, a ju ta t d e m a i m u lţi f u n c ţio n a ri
(DJVAN, F.S.G -C, dos. n r. 62/1942, f. 1-6) . P rim u l c o n s iliu d e a d m in is tra ţie a f o s t f o rm a t d in : C o n s ta n tin
D is s e s c u - p re ş e d in te , V in tilă I .C .B r ă tia n u (c a re d u p ă z e c e a n i se v a re tra g e ) - v ic e p re ş e d in te , d r. H . B o te s c u

475
- a d m in is tra to r d e le g a t, I o n G. C a n ta c u zin o , C. G â r le ş te a n u , P a u l L a ză r , C. N e a m ţu , G r ig o re P r o c o p iu şi
P e tr e S lă v e s c u - m e m b rii (DJVAN, F.S.G -C, dos. nr. 7/1911). D u p ă c o n c e s io n a re , în c e p e d e f a p t a d o u a
e p o c ă d e d e z v o lta r e a s ta ţiu n ii.
S o c ie ta te a a p r im it d e la s ta t u r m ă to a re le b u n u ri fix e: s ta b ilim e n tu l d e b ă i (d ă râ m a t c o m p le t, în lo c u l
lu i c o n s tru in d u -s e a ltu l n o u ); h o te lu rile n r. 1, 2, şi 3 (h o te lu l n r. 2 a f o s t d ă râ m a t, în lo c u l lu i s - a c o n s tru it
h o te lu l P a la c e ); c lă d ir e a a d m in is tra ţie i, d in p a ia n tă , r e f ă c u tă d e s o c ie ta te ; c a s a m a ş in ilo r - 2 0 x 7 m p
( d ă r â m a tă c o m p le t şi în lo c u ită c u u z in a d e m a ş in i) ; C a s a p o m p e lo r d in B a rc a n i, s o c ie ta te a a a d a u g a t lo c u in ţa
m e c a n ic u lu i; c a s te l p e n tru a p ă , d ă r â m a t c o m p le t; s e ră p e n tru flo ri, c a re a f o s t îm b u n ă tă ţită , ia r s o c ie ta te a a
m a i c o n s tru it a lte d o u ă ; c lă d ir e a sp ă lă to rie i, e x is te n tă şi a s tă z i (n. a. - 1 9 4 2 ); c a s a d e lo c u it a g ră d in a ru lu i
(d in p a ia n tă ) - a ars în tim p u l r ă z b o iu lu i d in 1 9 1 6 -1 9 1 8 ; c lă d ir e a a te lie r e lo r ( a f o s t d ă râ m a tă ); g r a jd p e n tru
a n im a le , d ă râ m a t, p e o p a rte d in te r e n tr e c e s tr a d a V . A le c s a n d ri; „ g ru p u l s a n ita r ” d e lâ n g ă a d m in is tra ţie ;
b a r ă c i şi c o n s tru c ţii d in le m n p e n tru m u z ic ă , v â n z a r e flo ri, o b s e rv a ţii a s tro n o m ic e ; so n d e le n r. 2 şi 3
( S o c ie ta te a a c o n s tru it so n d e le n r. 4, 5, 6 şi 7 ); re z e rv o a re - u n r e z e r v o r c o le c to r d e 1 0 0 0 m c d e lâ n g ă u z in ă ,
d o u ă re z e rv o a re (d in b e to n ) d e lâ n g ă h o te l P a la c e , re z e rv o ru l d e la C a s a O ş tirii (V ila M ilita ră ); re z e rv o a re
m ic i p e n tru p ă c u r ă şi m o to r in ă (D J V A N , F .S .G -C ., d o s. n r. 6 2 /1 9 4 2 , f. 8 0 -8 1 ).
În p e r io a d a 1911 - 1 914, s o c ie ta te a n o u - în fiin ţa tă c o n tin u ă d e z v o lta re a sta ţiu n ii p r in c o n s tru c ţia u n e i
u zin e d e a p ă - e x tin z â n d r e ţe a u a d e a p ă p o ta b ilă ; u z in a te r m o -e le c tr ic ă - ilu m in a tu l p e b a z ă d e p e tro l v a fi
în lo c u it c u c e l e le c tric ; v e c h iu l s ta b ilim e n t d e b ă i e s te r e n o v a t şi e s te c o n s tru it în c ă u n s ta b ilim e n t n o u
(P a v ilio n u l C e n tr a l d e b ă i c u 146 d e c a b in e şi lo c u ri d e b a ie ); u n I n s titu t d e fiz i o l o g i e ; H o te lu l P a la c e -
e m b le m a s ta ţiu n ii - d u p ă p r o ie c tu l c o n tra c ta t d e d r. B o te s c u şi in g . G e rm a n i, a v â n d c a m o d e l u n h o te l d in
s ta ţiu n e a I o a c h im s ta ll, E lv e ţia , p r o ie c ta t d e a r h ite c tu l E . D o n e a u d şi c o n s tru it d e firm a P u k lic k y & C -ie d in
B u c u re ş ti şi in g . N . B ră d e s c u , c u 2 4 0 în c ă p e ri d in tre c a re 143 c a m e re d e în c h iria t, c u to a le tă , u n h o l c e n tra l,
o s a lă d e le c tu r ă şi u n re s ta u r a n t în c o n ju r a t d e te ra s e , c a re p o t p r im i p â n ă la 3 0 0 0 d e c lie n ţi. L a s u b s o l, s-a u
c o n s tru it 17 c a b in e d e b ă i c u a p ă io d a tă , a n a lo g c u h o te lu rile d in s ta ţiu n ile s im ila re stră in e şi în s p e c ia l d in
A ix , B a in e şi W ie s b a d e n , b u c ă tă rie , s a lo a n e p e n tru m u z ic ă , 6 liftu ri e tc. A re p a r tic u la r ita te a c a fie c a re
c a m e ră s ă a ib ă ce l p u ţin o o r ă so a re p e zi. Se sp u n e c ă „la G o vo ra , se în c h ir ia S o a r e le cu o r a ” ; T u n e lu l de
3 0 0 m p e n tru c o n d u c te le ce tr a n s p o r tă a p e le m in e ra le şi c o m u n ic a ţia în tr e U z in a T e r m ic ă - P a v ilio n u l d e b ă i-
H o te lu l P a la c e ; s -a d e s ă v â rş it a m e n a ja r e a P a r c u lu i d u p ă p r o ie c tu l arh . P in a rd t, c o m p le tâ n d u -s e c u o s e r ă
p r o p rie s ta ţiu n ii; s -a in s ta la t u n c i n e m a to g r a f p e n tru d is tra c ţia p u b lic u lu i; s - a p r o c e d a t la n o i c a p tă r i d e apă:
u n p u ţ p e n tru a p ă s u lf u r o a s ă şi o s o n d ă p e n tru a p ă io d a tă în v a le a H in ţe i, „ în j o s d e h o te lu l n r. 1” ; s - a tr e c u t
la în c ă lz ir e a c u p ă c u r ă p e o ric e tim p . În a n u l 1 9 1 2 s -a u e f e c tu a t la G o v o ra 9 4 .1 9 7 b ă i, d in c a re 7 6 .3 7 2 - c u
p r e ţ în tr e g , 7 .7 8 9 - c u p r e ţ re d u s şi 1 0 .0 3 6 - g ra tu ite (DJVAN, F.S.G -C., dos. n r. 16/1912). Se d e s c h id e
p r im a F a r m a c ie d e c ă tre A n g h e l V â r c o lic i - f a r m a c is t d e p ro fe s ie , în tr - u n im o b il c a re îi a p a r ţin e a şi se
f o re a z ă n o i s o n d e şi p u ţu r i p e n tru c a p ta re a a p e lo r io d u ra te şi s u lfu ro a s e . T o a te a c e s te lu c ră ri s - a u e fe c tu a t
su b c o n d u c e r e a d r. B o te s c u - a d m in is tra to r d ir ig e n t (O tovescu-coord., 2002, 35).
În a n u l 1913, S ta ţiu n e a G o v o ra d is p u n e a d e 1 .3 0 9 c a m e re p e n tru c a z a re , d in ca re: 3 8 8 în h o te lu rile n r.
1, 3 şi P a la c e , 1.021 în a lte h o te lu ri şi v ile , ia r 124 în c a se ţă ră n e ş ti (Pr. G rigore, 1944, 74-75).
C e l c a re a c o n trib u it în m o d d e o s e b it c a S ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra s ă d e v in ă r e n u m ită a f o s t g e n e r a lu l
d o c to r N ic o la e P o p e s c u - Z o r ile a n u , g o s p o d ă rin d s ta ţiu n e a tim p d e a p ro a p e tr e i d e c e n ii (1 8 8 6 -1 9 1 4 ), a tâ t d in
p u n c t d e v e d e re m e d ic a l, c â t şi a d m in is tra tiv , d e v e n in d m e d ic u l d ir ig e n t al sta ţiu n ii.
P rin tre m ă s u rile sa le a d m in is tra tiv e m e n ţio n ă m : în f iin ţa r e a u n u i s e rv ic iu d e p a z ă (13 se p t. 1 9 0 3 ),
c o o r d o n a re a şi tip ă r ir e a p e rio d ic u l G o v o r a -b u le tin a l s ta ţiu n ii b a ln e a r e G o v o r a , în c a re e ra u p u b lic a te
re c la m e , in d ic a ţii d e tr a ta m e n t ş i lis ta cu v iz ita to r i, ia r în 1 904, e f o rtu rile ştiin ţific e a le m e d ic u lu i N .
P o p e s c u -Z o r ile a n u se c o n c r e tiz e a z ă în p rim u l g h id m e d ic a l al sta ţiu n ii „ G o v o r a ş i c h e s tio n a r u l e i ” . D in m a i
1 905, în tre s ta ţia C .F .R . G o v o ra şi S ta ţiu n e ( d is ta n ţă d e cc a. 12 k m ), în c e p e s ă f u n c ţio n e z e u n „ se rv ic iu d e
b r ic u r i şi tr a m c a r e ”, o rg a n iz a t d e M . R ă d u le s c u - C h is la n c e a d in C ra io v a . În a c e la ş i a n d r. N . Z o rile a n u
s u s ţin e p e a c e la ş i tra s e u , in tr o d u c e r e a u n u i „ se rv ic iu d e tr a n s p o r t cu a ju to r u l a u to m o b ile lo r , m o tiv â n d : ...
p â n ă a ic i tr a n s p o r tu l se f ă c e a cu b ir ji lip s ite d e c o n fo r t în c a r e n u în c a p c o m o d d e c â t d o u ă p e r s o a n e ce s u n t
s u p u s e la s u p lic iu l u n e i z d r u n c in ă tu r i n e p lă c u te tim p d e a p r o a p e o o r ă ş i ju m ă ta te p e a r ş iţa s o a r e lu i d e
va ră , p e n tr u s u m a d e 6 - 8 lei. C u a u to m o b ilu l, tr a ie c tu l d u r e a z ă 2 0 d e m in u te şi e m u lt m a i a g re a b il, c o s tâ d
a c e la ş i p r e ţ în c a r e se c u p r in d e şi tr a n s p o r tu l a 5 0 kg. d e b a g a je d e p e r s o a n ă ce se v o r f a c e cu c ă r u ţe
a n g a ja te ”. T o t în a n u l 1905, e s te f o rm a t C o m ite tu l d e ig ie n ă ş i s a lu b r ita te al S ta ţiu n ii B ă ile G o v o ra
(O tovescu-coord., 2002, 74-75) , ia r în a n u l 1 908, a p a re la I m p rim e r ia şi L ito g r a f ia J. V e n tre , N ic e - F ra n ţa ,
c e a m a i im p o r ta n tă lu c ra re d e s p re B ă ile G o v o ra a d r. N . P o p e s c u -Z o r ile a n u , „ G o v o ra e t s e s e a u x m in e r a le s ”

476
( „ G o v o r a şi a p e le s a le m in e r a le ”) şi c e a d in tâ i ce d e s c rie e f ic ie n ţa te ra p e u tic ă a a p e lo r d e a ic i (Dr.
Geiculescu, 1986, 15).
În lu n a se p te m b rie a a n u lu i 1 914, dr. Z o rile a n u e f e c tu e a z ă n o i a n a liz e a le a p e lo r n a tu ra le şi în to c m e ş te
u n r a p o r t ce îl în a in te a z ă S o c ie tă ţii G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti, în c a re e ra u d e s c ris e r e z u lta te le a n a liz e lo r fă c u te şi
u n e le m ă s u ri n e c e s a re d e z v o ltă rii în c o n tin u a re a s ta ţiu n ii. E ste u ltim a c o n trib u ţie a in im o s u lu i m e d ic
d e o a re c e în a c e la ş i a n se p e n s io n e a z ă . L a şa p te a n i d e la p e n s io n a r e şi l a 10 a n i d e la în fiin ţa r e , în a n u l 1 921,
p e n tru d ă r u ir e a şi m e rite le sa le , S o c ie ta te a G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti îi a c o r d ă o g r a tific a ţie în v a lo a re d e 5 .0 0 0 lei.
În a c e la ş i a n , d a to rită v â rs te i în a in ta te , d a r şi a u n o r s u fe rin ţe v e c h i, g e n e ra lu l d o c to r N ic o la e P o p e s c u -
Z o rile a n u se stin g e d in v ia ţă , lă s â n d în u r m a s a re a liz ă ri d e o s e b ite în d o m e n iu l b a ln e o lo g ie i r o m â n e ş ti şi
in te rn a ţio n a le . D u p ă g e n e ra l d o c to r N . P o p e s c u -Z o rile a n u , c a m e d ic - d ir e c to r al sta ţiu n ii u r m e a z ă d o c to r
D id o n a Ţ in c , ia r în p e r io a d a in te r b e lic ă d o c to r P e tre N ic u le s c u (DJVAN, F.P.B.G., dos. n r. 3 /1027, f.7).
L a sfâ rş itu l a n u lu i 1 915, S o c ie ta te a G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti a v e a în g e s tiu n e la G o v o ra c o n s tr u c ţii p r o p r i i :
h o te lu l P a la c e , s ta b ilim e n tu l d e b ă i (c u to a te a rip ile ), tu n e lu l b ă i-h o te l P a la c e -u z in a d e a b u ri, a u to g a ra ju l,
b a z a re , la trin e p u b lic e , a m e n a jă ri la v e c h ile h o te lu ri şi re s ta u ra n t; in s ta la ţii: u z in a d e m a ş in i şi c a z a n e , b ă i la
h. P a la c e , a s c e n s o a re la h. P a la c e , lu m in ă în h o te lu rile v e c h i şi d iv e rs e , f iz io te ra p ie , u z in a d e a p ă B a rc a n i,
sp ă lă to rie , p o m p e şi so n d e , re ţe a u a e le c tric ă şi ilu m in a tu l p u b lic , c a n a liz ă ri şi c o n d u c te d e a p ă , re z e rv o a re ,
s o n d e şi iz v o a re d e a p e m in e ra le , p a rc şi p e p in ie re , p o d u ri şi d ig u ri. B ă i s e rv ite : 1911 - 8 0 .5 0 6 ; 1 9 1 2 -
9 4 .1 9 7 ; 1913 - 4 4 .6 8 8 ; 1914 - 6 6 .2 7 0 ; 1915 - 7 3 .3 8 3 . N u m ă r u l b ă ilo r d in u ltim ii tr e i a n i s -a d a to ra t
e v e n im e n te lo r şi c o n d iţiu n ilo r a n o rm a le p e c a re le -a u p ro d u s (ră z b o a ie le b a lc a n ic e şi în c e p u tu l p rim u lu i
ră z b o i m o n d ia l, n .a .). S o c ie ta te a p r o p u n e a se re a liz a , c u a ju to ru l s ta tu lu i, o c a le f e r a t ă (D e c a u v ille ) ce v - a
le g a h a lta C .F .R . d e B ă ile G o v o ra şi c a n a liz a re a p â râ u lu i H in ţa (DJVAN, F.S.G -C., dos. n r. 27 /1915).
C a le a f e r a tă c u e c a r ta m e n t în g u s t (D e c a u v ille ) a f o s t c o n s tru ită în a n u l 1 9 1 9 şi a f u n c ţio n a t p â n ă în a n u l
1 927. În tim p u l p r im u lu i r ă z b o i m o n d ia l, tr e c e r e a f ro n tu lu i in a m ic p r in ju d e ţu l V â lc e a a a v u t u rm ă ri n e fa s te
şi p e n tru s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra , d o tă rile şi sp a ţiile d e c a z a re f iin d fo lo s ite p e n tru so ld a ţii ro m â n i ră n iţi şi
re fu g ia ţii d in z o n a fro n tu lu i. A u fo s t rid ic a te d in s ta ţiu n e to a te m a te ria le le d e e x p lo a ta re şi re p a ra ţii, to a te
o b ie c te le d in b ro n z , a ra m ă , a la m ă , f o n tă şi p a rte d in le n je rie . S -a u d is tru s se re le d e flo ri, ia r in s ta la ţiile şi
c o n d u c te le de a p ă , n e g o lite în tim p u l ie rn ii a u p le s n it d e g e r, d is tru g â n d u -s e . M u lte d in in s ta la ţii s-a u r u in a t
p r in lip s a d e în g r ijire în tim p u l o c u p a ţie i (DJVAN, F.S.G -C., dos. n r. 62/1942, f. 159-169).

c) P e r i o a d a a I I - a d e r e f a c e r i şi c o m p l e t ă r i ( 1 9 2 0 -1 9 4 0 )
D u p ă ră z b o i, re fa c e re a sta ţiu n ii a d u r a t m a i b in e d e tr e i a n i, f iin d n e v o ie s ă se r e fa c ă m a i în tâ i
s tric ă c iu n ile şi a p o i să se c o n tin u e c u c o m p le tă rile şi lip s u rile , p e r io a d ă în c a re a f u n c ţio n a t sp o ra d ic ,
în tâ m p in â n d m a ri d ific u ltă ţi.
S u b u n C o n s iliu d e a d m in is tra ţie f o rm a t din: C .G . D is s e s c u - p r e ş e d ., p ro f. d r. N . M ă ld ă re s c u -
v ic e p re ş e d in te , in g . D . G e rm a n i - a d m in is tra to r d e le g a t, D . A rţă re a n u , p ro f. d r. D . D a n ie lo p o l, G r. P ro c o p iu ,
c o l. Şt. H ă n ic e a n u , V . T re tin e s c u , I. N ic u le s c u (p re fe c tu l ju d . V â lc e a )- m e m b r ii, M . Z e n tle r, a rc h . C.
C re tz o iu , P . S to e n e s c u -c e n z o ri, d u p ă p e r io a d a d e r e f a c e re , s ta ţiu n e a c u n o a ş te o n o u ă e p o c ă d e d e z v o lta re . Se
f o re a z ă n o i s o n d e d e io d (nr. 3 şi n r. 4 ), s -a u s ă p a t d o u ă p u ţu ri d e s u lf (1 9 2 4 ), se c o n s tru ie s c p o d u l d e b e to n
p e s te H in ţa , d e la in tr a re a p a r c u lu i (1 9 2 6 ), n o i v ile şi a lte c lă d iri p a rtic u la re . S -a u c o n s tru it 2 re z e rv o a re d in
b e to n p e n tru a p ă io d a tă , c u o c a p a c ita te d e 8 0 0 .0 0 0 litri (1 9 2 8 ), s - a în c e p u t c o n s tru c ţia u n u i lo c a l d e te a tr u -
c in e m a şi s e rb ă ri c u o s u p r a f a ţă d e 5 3 7 m p şi se a m e n a je a z ă o g r ă d in ă în te ra s e la h o te l P a la c e (1 9 2 8 ). P â n ă la
1 9 2 8 u m ă ru l v iz ita to rilo r c re ş te , a ju n g â n d la p e s te 5 .0 0 0 , a n u a l, la fel şi n u m ă ru l b ă ilo r se rv ite a c e s to ra
(DJVAN, F.S.G -C., dos. nr.: 34/1923, 37/1927, 39/1928).
C a u rm a re a re fa c e rii şi d e z v o ltă rii sa le , în a n u l 1 927, S ta ţi u n e a B ă ile G o v o r a e s te tr e c u tă în râ n d u l
c o m u n e lo r u r b a n e , ia r la s fâ rşitu l a n u lu i 192 9 p rim e ş te titlu l d e o ra ş , d e v e n in d a s tfe l, oraşul Băile G ovora .
În n o u l oraş Băile G ovora, c u u n C o n s iliu d e a d m in is tra ţie al S o c ie tă ţii b a ln e a re G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti, în tr-o
n o u ă c o m p o n e n ţă (prof. dr. D . D a n ie lo p o lu - p r e ş e d ., în u r m a d e c e s u lu i lu i C .G . D is s e s c u , in g . A .G .
Io a c h im e s c u -v ic e p re ş e d in te , D . G e r m a n i-a d m in is tr a to r d e le g a t, R o m u lu s A n g e le s c u , d r. O . B u rile a n u , N .
B u d u re s c u , D . N e c iu , in g . A . S im ia n , G . T e to ia n u - p re f e c t al ju d . V â lc e a - m e m b rii, G .I. P ro to p o p e s c u , dr.
G h . R o ş e s c u , M a x Z ă n o a g ă - c e n z o ri), a p a r n o i c o n s tru c ţii: V ila S y lv a , S a n a to r iu l m ilita r (tra n s f o rm a t în
S a n a to riu p e n tru m ilita rii so v ie tic i ce s ta ţio n a u p e te rito riu l R .P .R o m â n e - în tr e 1 9 4 9 -1 9 5 6 , a p o i în S a n a to riu
p e n tru c o p ii - p â n ă în a n u l 1 989, a c tu a lm e n te H o te l B e lv e d e r e - d e tr e i ste le ); V ila B ă n c ii N a ţio n a le şi
H o te lu l B a ln e a r a (a c tu a lu l „„Parc”, c o n s tru it în tr e 1 9 3 3 -1 9 3 6 , u n a d in p rim e le c lă d iri c u a r h ite c tu ră c u b is tă

477
din România, achiziţionat de la Societatea „Balneara”, îmediat după începerea construcţiei - 1933), S o la r iu l
din faţa hotelului nr. 1, pe malul Hinţei (format din două terase cu nisip, în suprafaţă de 1500 mp, pentru cura
de soare, cu 26 cabine pentru dezbrăcat şi 2 cabine pentru duşuri; P a v ilio a n e le iz v o r u lu i F e r d in a n d (pentru
izvor şi pentru cura de apă - 1933); T e r e n u l d e s p o r t (situat în spatele hotelului nr. 3, cu o suprafaţă de 5000
mp, extins apoi până la 6000 mp - 1933-1934). S-a adâncit S o n d a nr. 4 şi s-a săpat S o n d a nr. 7 (de io d ) , a
fost terminată s e r a nouă, s-au construit peste 1.200 mp tro tu a r e cu asfalt şi dale de ciment, s-a introdus a p ă
c u r e n tă pe strada V. Alecsandri (nou amenajată), s-a început c a n a liz a r e a străzii Regele Ferdinand (pe cca.
800 ml), s-a achiziţionat un a u to b u z (cu 17 locuri şi locuri pentru bagaje) pentru transportul vizitatorilor de la
gara Govora în staţiune, s-a construit localul pentru b ir o u l d e in fo r m a ţii pe str. Regele Ferdiand şi un c h io şc
de lemn pentru adăpostul vizitatorilor la Baba Floarea, s-a început amenajarea unui d r u m tu r is tic spre
Curături şi Mânăstirea Surpatele, s-a ajutat comuna de către societate pentru p ie tr u ir e a străzii I.G.Duca, între
piaţă şi vila Sylva, s-a achiziţionat împreună cu primăria o a u to s tr o p ito a r e , 1936-1937 (DJVAN, F.S.G-C.,
dos. nr.: 42/1932, 43/1933, 46/1934, 51/1937).
La acestea se adaugă şi lucrările edilitare efectuate de primărie în anul 1935: canalizarea străzilor V.
Alecsandri - 250 ml şi G-ral Praporgescu - 100 ml; terasamente pe str. G-ral Praporgescu - 120 ml şi str.
I.Gh. Duca - pentru a lega satul Curături de staţiune; canalizare şi terasamente pe str. Bisericei; terasamente,
înălţare de rambleu pe str. Regele Ferdinand I pe o lungime de 200 m şi lungirea podului de beton armat, de
peste pârâul Hinţa, cu 10 m; s-a continuat canalizarea pe str. Regele Ferdinand I, cu tuburi de beton; s-a
instalat conducta de apă pe str. Regele Ferdinand I - 300 ml; s-a executat un zid protector de piatră pe str.
Regele Ferdinand I, la intrarea în staţiune; s-au executat lucrări de umplutură în zona pieţei, făcând o piaţă
spaţioasă şi higenică; s-au pietruit străzile cu 400 m3 piatră; s-a reparat acoperişul localului primăriei; s-a
reparat podul de lemn „cel m are” de peste râul Govora, din satul Gătejeşti şi s-au împietruit stră-zile din
acelaşi sat; s-a construit o cameră de locuit la şcoala nr. 2, Gătejeşti; toate aceste lucrări s-au făcut din
fondurile administraţiei locale (DJVAN, F.P.B.G., dos. n r. 16 / 1930-1940, f. 44).
Prin serviciile lor şi cercetările medicale efectuate, la faima şi renumele staţiunii au contribuit
numeroşi medici (profesori şi conferenţiari universitari): p r o f. Şt. N ic o la u , p r o f. D a n ie lo p o lu , p r o f.
B ă ltă c e a n u , p r o f. P . N ic u le s c u , conf. univ. F l. S ă r ă ţe a n u , g e n e r a l C. Ilie sc u , dr. P .I. P o p o v ic i, dr. V.
T e o d o ru , dr. V. P ă n c iu le s c u şi a lţii (Dr. Dinculescu şi colab., 1992, 21-22).
Într-o staţiune înfloritoare de la un an la altul, statisticile consemnează şi ele creşterea afluenţei de
vizitatori: de la 31 în anul 1917, la 5.254 în anul 1927, 3000-4000 anual, între 1930-1934 (datorită crizei
economice mondiale); în anul 1938, numărul vizitatorilor atinge cifra record de 5.730, după care afluenţa
scade, datorită pregătirilor şi declanşării celui de-al doilea război mondial, când, în anul 1941, staţiunea se
închide.
În perioada 1910-1941, Societatea Govora-Călimăneşti, în 30 de ani de custodie, din cei 40 de ani
conveniţi prin contract, a construit şi achiziţionat în Staţiunea Govora-Băi, o serie de obiective importante:
H o te lu l P a la c e , S ta b ilim e n tu l b ă ilo r (cu I n s titu tu l d e fiz io te r a p ie ), U zin a te r m o -e le c tr ic ă , care înlocuiesc 3
clădiri mult mai mici; T u n e lu l d e 3 0 0 m care leagă Uzina termo-electrică-Stabilimentul de băi cu Hotelul
Palace; P a v ilio n u l şi C h io ş c u l de la izvorul Ferdinand, c lă d ir e a teatrului - cinema, g a r a ju l cu 11 boxe pentru
maşini, m a g a z ia de materiale cu 3 boxe de garaj, H o te lu l B a ln e a ra , un local pentru b ir o u l d e in fo rm a ţii,
două s e r e de flori; S o la r iu l de pe malul Hinţei, cu două terase cu nisip (1200 mp), împrejmuit cu gard de
scândură şi cu instalaţii pentru plajă; p o d u l d e b e to n (în formă de clopot), 20 ml, peste pârâul Hinţa, la
intrarea în parc; 4 p o d u r i d e le m n , peste p. Hinţa (2 - pentru pietoni, 2 - pentru vehicule); 1500 ml rig o le d e
p ia tr ă , în parc; 1200 mp p a v a j de asfalt, beton şi piatră, în parc şi în jurul clădirilor cu destinaţie balneară;
Sondele 4, 5, 6, 7 (pentru apă iodată) şi 2 puţuri (pentru apă sulfuroasă); refacerea captării iz v o r u lu i
Z o r ile a n u , un c h io ş c d e le m n pe colina Baba Floarea; S ta d io n u l (6000 mp) de lângă hotelul nr. 3;
C a n a liza re , c o n d u c ta d e ap ă , in s ta la ţia e le c tr ic ă aeriană şi subterană din zona balneară; contribuţie
financiară foarte importantă, la c a n a liz a r e a pe strada Regele Ferdinand; amenajarea şi repararea unor
d r u m u r i şi p o te c i prin pădure, pentru plimbarea vizitatorilor; 3 r e z e r v o a r e d in b e to n pentru apa iodată (400
m3- lângă hotelul Palace, 380 m3, 200 m3- lângă hotelul nr. 3); un r e z e r v o r d in b e to n (E d ilita te a ) pentru apa
oraşului (1200 m 3 - lângă hotelul Palace); 2 r e z e r v o a r e m e ta lic e (18.000 l - pentru motorină şi 500 m 3-
pentru păcură); procurarea unui a u to b u z (cu 17 locuri) pentru transportul vizitatorilor, de la gara CFR, în
staţiune. De asemenea, au fost achiziţionate maşini, pompe, cazane şi instalaţii pentru incălzirea apei,
transportul acesteia şi producerea de energie electrică, precum şi aparatură şi instalaţii necesare tratamentului
balnear (DJVAN, F.S.G-C., dos. nr. 62/1942, f. 105-108).
478
 În tim p u l c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, s ta ţiu n e a a f o s t în c h is ă d e o a re c e h o te lu rile , v ile le ce le
m a i im p o rta n te şi b a z a d e tr a ta m e n t a u f o s t r e c h iz iţio n a te d e c ă tre M a re le S ta t M a jo r al A rm a te i p e n tru
c a z a r e a r ă n iţilo r g e rm a n i şi o c u p a te d e S p ita le m ilita r e g e r m a n e . A lu n e c ă ri d e te re n d a to ra te p lo ilo r
to r e n ţia le d in se z o n u l 1941 a u a f e c ta t c o n d u c ta d e a p ă c e a lim e n ta o ra ş u l, p re c u m şi c e a d e a d u c ţiu n e d e la
u z in a de la B a rc a n i. M ijlo a c e le de tr a n s p o r t (a u to b u z u l şi a u to tu ris m u l) a u fo s t r e c h iz iţio n a te d e a rm a tă ,
a s tfe l, tra n s p o r tu l c ă lă to rilo r d e la g a r a G o v o ra , la sta ţiu n e , e r a im p o s ib il. D a to r ită în c h id e r ii p e n tru tu r iş ti a
sta ţiu n ii, S o c ie ta te a G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti a ju n g e în im p a s f in a n c ia r şi e s te n e v o ită s ă v â n d ă h o te lu l B a ln e a r a
(în a n u l 1943), I n s titu tu lu i g e n e r a l d e a s is te n ţă , e c o n o m ie şi c r e d it al f u n c ţio n a r ilo r şi p e n s io n a r ilo r p u b lic i
(Idem , dos. nr. 57/1941).
A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l şi-a lă s a t p r o fu n d a m p re n ta a s u p ra s ta ţiu n ii, a ş a c u m se re m a rc a în tr - o d are
d e s e a m ă d in a n u l 1945. P rin tre a lte le se a r a tă c ă , f a ţă d e a n u l 1 938, d o a r 5 0 % d in c a p a c ita te a b a ln e a ră este
u tiliz a b ilă . D u p ă ră z b o i, s ta ţiu n e a şi-a re d e s c h is p o rţile , fu n c ţio n â n d s e z o n ie r, la c a p a c ita te re d u să .

d ) P e r i o a d a p o s tb e l ic ă , s o c ia lis tă ( 1 9 4 8 -1 9 8 9 )
D in a n u l 1948, to a te b u n u rile m o b ile şi im o b ile a le s ta ţiu n ii in tr ă în p a trim o n iu l sta tu lu i c o m u n is t, p rin
n a ţio n a liz a re . S ta ţiu n e a d e v in e p e r m a n e n tă , a c o rd â n d a s is te n ţă m e d ic a lă şi e fe c tu â n d tr a ta m e n t b a ln e a r în
to a te a n o tim p u rile , d e c i n u m a i e s te se z o n ie ră . D e a tu n c i în c e p e o n o u ă p e r io a d ă d e m o d e r n iz a r e şi
d e z v o lta r e , p rin d o ta re a c u a p a r a tu r ă d e e le c tro te ra p ie m o d e rn ă a b a z e i d e tr a ta m e n t şi rid ic a r e a g ra d u lu i de
c o n f o r t p e n tru c a z a re şi s e rv ic ii. S e a d a u g ă s e c ţii d e: h e lio te r a p ie , k in e to te r a p ie , s ă li d e c u ltu r ă f i z i c ă
m e d ic a lă . Se p e r m a n e n tiz e a z ă to a te p a v ilio a n e le m a ri şi m u lte v ile p r in in tr o d u c e r e a în c ă lz ir ii c e n tra le . Se
f o r e a z ă şi se p u n în fu n c ţiu n e n o i so n d e d e io d (6 0 1 , 601 b is , 6 0 6 , 6 0 6 , 6 0 7 , 6 0 8 , 6 1 7 , 6 1 8 , 6 1 9 ) şi în c ă 4
p u ţu ri d e a p ă su lfu ro a s ă . S -a u fă c u t lu c ră ri p e n tru a s ig u ra r e a c u a p ă p o ta b ilă d e b u n ă c a lita te p e n tru sta ţiu n e ,
la u z in a d e a p ă d in sa tu l B a rc a n e le (c o m . P ă u ş e ş ti-O tă s ă u ), s itu a tă la o d is ta n ţă d e 6 k m . C a p ta re a se fa c e d in
iz v o a re şi p u ţu ri, se a d u c e în sta ţiu n e , e s te d e p o z ita tă în tr - u n b a z in c u o c a p a c ita te d e 6 0 .0 0 0 m 3, d e u n d e
a p o i se d is trib u ie în s ta ţiu n e p r in tr-o r e ţe a d e c o n d u c te .
În f e lu l a c e s ta , s -a u c r e a t p o s ib ilită ţi d e a c o rd a re d e tr a ta m e n te şi p ro c e d u ri b a ln e a re şi fiz io te ra p e u tic e ,
p e p ro filu ri d e c u r ă u n u i n u m ă r s p o rit d e v iz ita to ri.
În a c e a s tă p e rio a d ă , s ta ţiu n e a a f o s t c o n d u s ă în c a lita te d e d ir e c to r m e d ic a l c u d ra g o s te , d ă ru ire , s p irit
g o s p o d ă re s c şi d e o s e b ită r e s p o n s a b ilita te , o lu n g ă p e r io a d ă d e tim p , d e m e d ic u l p r im a r d r. V irg il G e ic u le s c u
(1 9 5 7 -1 9 7 1 ), re a liz a to r şi in iţia to r a l m u lto r lu c ră ri e d ilita r-g o s p o d ă re ş ti şi d e în f ru m u s e ţa r e a sta ţiu n ii în
fo lo s u l v iz ita to rilo r v e n iţi la o d ih n ă s a u p e n tru a -ş i c ă u ta s ă n ă ta te a în B ă ile G o v o ra . P e lâ n g ă c a lită ţile sa le
d e b u n m a n a g e r, d r. V . G e ic u le s c u a f o s t şi u n b u n p ro fe s io n is t. C u n o ş tin ţe le c ă p ă ta te în p r a c tic ă le - a
a ş te r n u t p e h â rtie , r e a liz â n d lu c ră ri d e m a re v a lo a re ştiin ţific ă . P rin tre a c e s te a m e n ţio n ă m B io te r a p ia V o l. I şi
II, e d ita tă în c in c i e d iţii la B u c u re ş ti, Ia şi şi C ra io v a , ( p rim a e d iţie în E d . Şt. şi E n c ., B u c ., 1 9 8 8 ) p r e c u m şi
p e s te 117 lu c ră ri ştiin ţific e d e s p e c ia lita te , c o m u n ic ă ri şi a rtic o le d e s p re a p e le m in e ra le d e la B ă ile G o v o ra şi
im p o r ta n ţa lo r b io te ra p e u tic ă , p r e z e n ta te c u o c a z ia u n o r c o n s fă tu iri, s im p o z io a n e şi c o n g re s e a tâ t în ţa r ă , c â t
şi p e p la n e x te rn , m a re p a rte d in tre a c e s te a p u b lic a te în re v is te c u c a r a c te r m e d ic a l şi tu r is tic d in ţa r ă şi
s tră in ă ta te (inf. R. Geiculescu, 2011). A f o s t u r m a t d e m e d ic ii p rim a ri dr. C o n s ta n tin N ă s ta s ie , d r. E d u a rd
S p u lb e r, dr. E m il Jia n u , ec. M ir c e a U d re s c u -d ir. e c ., fie c a re c u p a r te a lu i d e c o n trib u ţie la d e z v o lta re a şi
b u n u l m e rs al sta ţiu n ii.
D in p u n c t d e v e d e re e d ilita r, s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra c u n o a ş te o n o u ă re v ig o ra re . A s tfe l, s -a r e a liz a t
re ţe a u a d e c a n a liz a re , a f o s t ra c o rd a tă la s is te m u l e n e rg e tic n a ţio n a l, a u f o s t a s fa lta te s tră z ile p rin c ip a le le ,
p re c u m şi a lte le s e c u n d a re . A u f o s t c o n s tru ite n o i e d ific ii, c lă d ir e a n o u ă a lic e u lu i, b lo c u ri d e lo c u in ţe , ia r în
a n u l 1 977, s ta ţiu n e a a f o s t r a c o rd a tă la s is te m u l d e te le f o n ie a u to m a tă .
Î n c e p â n d c u a n u l 1 968, s-a u c o n s tru it şi în fiin ţa t: C a s a d e c u ltu r ă , c in e m a to g r a fu l , b ib lio te c i , c lu b u r i
şi să li d e le c tu r ă , c a re a u f o s t f u n c ţio n a le p â n ă la fin e le a n u lu i 1 9 8 9 . S -a a m e n a ja t u n M u z e u d e is to r ie ve ch e,
a r h e o lo g ie ş i c a r te v e c h e (s e c ţie a M u z e u lu i ju d e ţe a n V â lc e a ), p rin s tră d a n ia şi m ă rin im ia p re o tu lu i şi
is to ric u lu i G h e o r g h e P e tr e - G o v o ra , c a re s tă la d is p o z iţia v iz ita to rilo r şi a s tă z i. S -a u a m e n a ja t te re n u ri d e
s p o rt (v o le i, te n is , h a n d b a l, fo tb a l), m o d e rn iz a t şi a ra n ja t r e ţe a u a c o m e r c ia lă p r in c o n s tru c ţia d e m a g a z in e
n o i, re s ta u ra n te , fa rm a c ii, lo c a lu l d e p o ş tă şi te le f o a n e , c a m p in g u l S ilv a ( în tr-u n lo c p ito re s c d in p ă d u r e a ce
în c o n jo a r ă s ta ţiu n e a ) (Dr. Dinculescu şi colab., 1992, 22). I m p o rta n te in v e s tiţii a u f o s t d e s tin a te a m e n a jă rii
p â r â u lu i H in ţa şi a f lu e n ţilo r să i, c a re p e te rito riu l sta ţiu n ii a u f o s t s u p u ş i u n o r a m p le lu c ră ri d e în d ig u ire şi
d re n a re în v e d e r e a stă v ilirii a p e lo r to re n ţia le , p re c u m şi o a m p lă şi im p o r ta n tă a c ţiu n e d e îm p ă d u r ire în

479
e x tra v ila n u l o ra şu lu i. P rin lu c ră rile e fe c tu a te a n d e an , a s p e c tu l e d ilita r al o ra ş u lu i - s ta ţiu n e s -a s c h im b a t
c ă p ă tâ n d f o rm a u n e i a d e v ă ra te u rb e .
P e n tru tu riş tii şi v iz ita to rii sta ţiu n ii, s - a c o n s tru it în a n u l 1 9 7 3 , s a tu l d e v a c a n ţă „ S ilv a ” , c u 100 d e
lo c u ri d e c a z a re , H o te lu l O lte n ia (fo s t U .G .S .R ., in a u g u ra t în a n u l 1 9 8 5 ), ş tr a n d u l „ S a lu s ” (in a u g u r a t în a n u l
1 9 8 8 ) şi C lu b u l S p o r tiv „ A d ite n ” .

e) P e r i o a d a p o s t r e v o l u ţ i o n a r ă (1 9 9 0 - 2 0 1 1 )
L a n iv e lu l a n u lu i 1993, u n ită ţile c a re a s ig u ra u s e rv ic iile tu ris tic e şi b a ln e a re e ra u e x p lo a ta te d e c ă tre
d o u ă s o c ie tă ţi c o m e rc ia le : S C B ă ile G o v o r a S .A . şi S C S in d . R o m â n ia S .R .L ., F ilia la G o v o r a . F ie c a re a v e a u
în p a trim o n iu sp a ţii d e tr a ta m e n t, c a z a re şi a lim e n ta ţie p u b lic ă . A s tfe l, S C B ă ile G o v o r a S .A . d e ţin e a 4
h o te lu ri („ P a la c e ” , „ P a r c ” , „ S ilv a - 1 M a i” şi „ Z o r ilo r ” ), 14 v ile (B râ n d u ş a , D r. S tu rd z a , D o i B ra z i, D r.
Z o rile a n u , L ilia c u l, F a g u lu i, C rin u l P a n s e lu ţa , C riz a n te m a , B u jo ru l, B ra d u l, L a le le lo r, G h io c e lu l şi N u şa ,
p o p a s u rile S y lv a şi O riz o n t şi ştra n d u l-c a m p in g „ S a lu s ” . S C S in d . R o m â n i a S .R .L . F ilia la G o v o r a d e ţin e a
h o te lu l „ O lte n ia ” , c u 4 11 c a m e re d e c a z a re
În a n u l 1998, se in a u g u re a z ă n o u l se d iu al a d m in is tra ţie i p u b lic e lo c a le (p rim ă ria ) şi b lo c u rile d e
lo c u in ţe L 1 , L 2 , L 3 , ia r în p e r io a d a im e d ia t u rm ă to a re , b lo c u l K ( la p a rte ru l c ă r u ia se a f lă se d iile : C .E .C . B a n k
şi A g . B R D ). S o c ie tă ţile c a re a s ig u ră s e rv ic iile tu r is tic e şi b a ln e a re s u n t a p r o x im a tiv a c e le a ş i în a n u l 2 0 0 0
f a ţă d e a n u l 1993, la fe l şi a s tă z i, 2 0 1 1 , în u r m ă to a r e a c o m p o n e n ţă :
SC Băile G ovora S.A . E s te o so c ie ta te p riv a tă , sa la ria ţii d e ţin â n d 6 6 % d in a c ţiu n i. P o a te fi
c o n s id e r a tă „ m o ş te n ito a r e a ” f o s te i s o c ie tă ţi „ G o v o ra - C ă lim ă n e ş ti” , d e la c a re a p r e lu a t b a z a m a te ria lă
(d e s tu l de v e c h e ). P ro filu l a c e s te i so c ie tă ţii e s te , în p rin c ip a l, tr a ta m e n tu l b a ln e a r şi m a i p u ţin d e s tin a t
tu r is m u lu i. B a z a m a te r ia lă a s a este c o n f ig u r a tă astfe l:
C o m p le x u l P a la c e , d in c a re fa c p a rte : H o te lu l P a la c e - a c ă ru i c o n s tru c ţie a f o s t în c h e ia tă în an u l
1 914, a f o s t r e s ta u r a t în a n u l 1967, în p r e z e n t a flâ n d u -s e în p lin p ro c e s d e r e n o v a re /r e re s ta u ra re în v e d e r e a
rid ic ă rii g ra d u lu i de c o n f o r t şi a d iv e rs ific ă rii se rv ic iilo r. E ste c o n s id e r a t e m b le m a sta ţiu n ii şi are 172 lo c u ri
/c a z a re - c o n f o r t I, 6 6 lo c . - c o n f. II, 2 2 lo c . - c o n f. III., g r a d d e c o n f o r t * (o ste a ), r e s ta u r a n t c a te g . a I l- a (3 0
lo c .), b a r; b a z ă d e tra ta m e n t.
V ila C r iz a n te m a - g ra d d e c o n f. * * *, 16 lo c . d e c a z a re ; V ila B r â n d u ş a - g ra d d e c o n f. * * *, 14 lo c.
d e c a z a re ; V ila B u jo r u l - g r a d d e c o n f. * * *, 14 lo c . d e c a z a re (2 a p a rta m e n te a 2 c a m e re şi 1 c a m e ră
m a tr im o n ia lă , c o n f. I, 2 c a m e re m a trim o n ia le şi 2 c a m e re a c â te 1 lo c - c o n f. II); V ila D r. Z o r ile a n u - g ra d
d e c o n f. * *, 6 6 lo c . d e c a z a re , în c a m e re a 2 lo c u ri, to a te c o n f. I.
C o m p le x u l P a r c , în u r m ă to a r e a c o m p o n e n ţă : H o te lu l B a ln e a r a (P a r c ) - c o n s tru it în a n u l 1933 şi
r e s ta u r a t în a n u l 1988. D is p u n e d e 196 lo c u ri d e c a z a re - c o n f. I şi 2 8 lo c . - c o n f. II în 95 d e c a m e re ,
r e s ta u r a n t c a te g . I (1 6 0 lo c .), b a r ( 2 0 lo c .), te r a s ă (6 0 lo c .), b a z ă d e tra ta m e n t, f riz e rie , p o s ib ilită ţi d e a
în c h ir ia e c h ip a m e n t sp o rtiv , sp a ţiu de p a rc a re (25 lo c .); V ila C r in u l - g r a d d e c o n f. * *; 2 4 lo c . d e c a z a re (2 0
lo c . - c o n f. I, 4 lo c. - c o n f. II); V ila P a n s e lu ţa - g ra d d e c o n f. * *; 4 8 lo c . d e c a z a re , to a te c o n f. I.
C a m p in g u r i: P o p a s u l tu ris tic S ilv a , c o n s tru it în a n u l 1 972. G ra d d e c o n f. *, 84 lo c . d e c a z a re ,
r e s ta u r a n t c a te g . I (1 8 0 lo c .), te r a s ă (8 4 lo c .); P o p a s u l tu r is tic O rizo n t, c o n s tru it în a n u l 1 990. G ra d d e co n f.
*, 3 0 lo c. d e c a z a re , r e s ta u r a n t (6 0 lo c .), te r a s ă (1 2 0 lo c .), s p a ţiu d e p a rc a re ; Ş tr a n d u l S a lu s , c o n s tru it în a n u l
1 990, c u u n g ra d d e c o n f. *, 18 lo c . d e c a z a re (în 9 c ă s u ţe a c â te 2 lo c .) şi s p a ţiu p e n tru a m p la s a r e a a
a p ro x im a tiv 5 0 c o rtu ri; b a z in m a re (3 0 0 m 3), a lim e n ta t c u a p ă io d u ra tă , re c o m a n d a tă p e n tru tr a ta r e a
r e u m a tis m u lu i; 2 b a z in e m ic i (4 0 m 3), a lim e n ta te c u a p ă c u re n tă ; c a b in e d e d u şu ri; r e s ta u r a n t c a te g . a I I- a
(2 4 lo c .) şi te ra s ă .
SC Sind Rom S.A . (a s tă z i - S C S i n d B a ln e o T u r is m S .R .L . B u c . P u n c t d e lu c r u B ă ile G o v o r a ) este
o so c ie ta te c o m e r c ia lă c u se d iu l în B u c u re ş ti, ce d e ţin e şi H o te lu l O lte n ia . G ra d u l d e c o n f. * *, 3 8 6 lo c . d e
c a z a re , r e s ta u r a n t (7 0 lo c .), b a r de z i (1 0 lo c .), te r a s ă (8 0 lo c .), p is c in ă (1 7 0 m 2).
Pensiuni şi hoteluri p riv a te : M a r a (1 6 lo c . c a z a re , c o n f. * * *, lo c u ri d e j o a c ă p t. c o p ii, a u to n o m ie
to ta lă ), M ă tă s a r u (1 2 lo c . de c a z a re , c o n f. * * * ), I r is ( 12 lo c ., c o n f. * * *), L ili (1 2 lo c ., c o n f. * * *), F lo r
M e d (9 lo c . d e c a z a re , c o n f. * * *, p e n s iu n e c u p re s tă r i se rv ic ii b a ln e a re ), h o te l B e lv e d e r e (co n f. * * * , b a z ă de
tr a ta m e n t p ro p rie ) (Otovescu şi colab., 2002, 204-209).
D u p ă a n u l 2 0 0 0 , a p a r p rim e le s tru c tu ri d e c a z a re tu r is tic ă p riv a te : M a ra , L ili, M ă tă s a ru , Iris , c la s ific a te
la 3 ste le , c e o f e r ă c o n d iţii d e c a z a re şi s e rv ire a m e s e i la s ta n d a rd e le şi n o rm a tiv e le im p u s e , h o te lu l
B e lv e d e r e (fo s t S a n a to riu p e n tru c o p ii, c o n f o r t tr e i ste le , c u b a z ă d e tr a ta m e n t p ro p rie ), u n m in i h o te l p r iv a t

480
(s itu a t în sp a te le h o te lu lu i P a la c e ), n o i b lo c u ri d e lo c u in ţe p e n tru tin e ri (A .N .L .), r e a b ilita r e a şi d o ta re a cu
la b o ra to a re şi m a te ria le d id a c tic e a L ic e u lu i te o re tic , p r in tr -u n p ro g ra m f in a n ţa t d e B a n c a M o n d ia lă . A s tfe l,
n o ii e d ili a u c ă u ta t să m e n ţin ă şi să îm b u n ă tă ţe a s c ă a s p e c tu l p lă c u t şi fru m o s al sta ţiu n ii, în s ă m a re p a rte
d in tre v ile le şi h o te lu r ile c o n s tru ite în a in te d e n a ţio n a liz a re a c o m u n is tă , d in 1 948, r e v e n d ic a te d e u rm a ş ii
f o ş tilo r p ro p rie ta ri, a u f o s t sc o a se d in c irc u itu l tu r is tic şi al tr a ta m e n tu lu i b a ln e a r, c ă p ă tâ n d u n a s p e c t
d e z o la n t. E s te d e a ş te p ta t c a a d m in is tra ţia lo c a lă d e a s tă z i să se im p lic e m a i h o tă râ t, p r in re a liz a r e a şi
im p le m e n ta re d e n o i p r o ie c te , fin a n ţa te d e U n iu n e a E u ro p e a n ă şi a lte in s titu ţii fin a n c ia re şi g u v e rn a m e n ta le ,
p e n tru a re fa c e a s p e c tu l p lă c u t d e a ltă d a tă al sta ţiu n ii c a re să c o n d u c ă la a tra g e re a c â t m a i m u lto r v iz ita to ri,
a tâ t p e n tru tu r is m , c â t şi p e n tru tr a ta m e n t b a ln e a r şi a r e d a re n u m e le n a ţio n a l şi in te rn a ţio n a l, c e l v is a t d e
g e n e ra l d o c to r N . P o p e s c u -Z o rile a n u , în a n ii d e p io n ie ra t, al sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra .
Î n c e p â n d c u 15 o c to m b rie 2 0 1 1 , O ra ş u l B ă ile G o v o ra a p r im it d e la G u v e rn u l R o m â n ie i „ S ta tu tu l d e
s ta ţiu n e b a ln e o c lim a te r ic ă ” , f iin d p rin tre c e le 10 sta ţiu n i d in R o m â n ia c u a c e s t sta tu t, tr e i s itu â n d u -s e în
ju d e ţu l V â lc e a .

C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T IM P U L U I

În d e c u rs u l is to rie i, p o p u la ţia s -a a ş e z a t şi a c r e a t lo c a lită ţi (h a b ita te ) în fu n c ţie d e o se rie d e fa c to ri

s o c ia li, e c o n o m ic i, n a tu ra li, is to ric o - p o litic i e tc . S -a a ju n s a s tfe l la c r e a r e a d e sa te şi o ra şe , d e lo c a lită ţi d e
d ife rite m ă rim i, c u d iv e rs e c a ra c te ris tic i g e o g ra fic e şi e c o n o m ic e . În a c e s t c o n te x t se în s c rie şi o ra şu l B ă ile
G o v o ra , o a ş e z a re m ic ă , a tâ t c a s u p ra fa ţă , c â t şi c a n u m ă r d e lo c u ito ri, a le c ă re i fu n c ţii p r e d o m in a n te su n t
b a ln e o - c lim a te r ic ă şi tu ris tic ă .

481
 P rim e le a ş e z ă ri c a re a u sta t la b a z a fo rm ă rii v iito ru lu i h a b ita t B ă ile G o v o ra se p ie rd în n e g u r a tim p u lu i.
A c e s te a a u f o s t d o v e d ite a r h e o lo g ic p e n tru p e rio a d e le v e c h e şi fo a rte v e c h e , ia r în c e p â n d c u p e rio a d a
m e d ie v a lă şi p â n ă în z ile le n o a s tre , p r in in te rm e d iu l d o c u m e n te lo r sc ris e (h ris o a v e , z a p is e , d a n ii, h ă rţi e tc .).

1. D E L A ÎN C E P U T U R I P Â N Ă L A L E G E A C O M U N A L Ă D IN 1864
L o c a lita te a G o v o r a şi o r a ş u l B ă ile G o v o r a s-a u f o rm a t p e d o u ă v e c h i a ş e z ă ri G lo d u l şi H in ţa , s itu a te la
v r e m e a r e s p e c tiv ă p e m o ş iile c u a c e la ş i n u m e , stă p â n ite d e M â n ă s tir e a G o vo ra .
P rim u l d o c u m e n t d e a te s ta re s c ris ă e s te c e l e m is d e c ă tre V la d V o ie v o d C ă lu g ă ru l (1 4 8 1 ; 1 4 8 2 -1 4 9 6 ),
d a ta t 4 fe b ru a rie 1 488, p r in c a re d ă M â n ă s tirii G o v o ra „o c in a n u m ită H in ţa cu to t h o ta ru l, p e n tr u c ă a
c u m p ă r a t d o m n ia m e a a c e a o c in ă d e la S ta n c iu l, f i u l lu i V o in e a d e la O cne, ş i d e la D a n V â lc u l d in G l o d ,
... ş i a d a t-o d o m n ia m e a s fin te i m â n ă s tir i”(D RH , I., 1966, 335).
R a d u c e l M a re (1 4 9 5 -1 5 0 8 ), la 1496, o d a tă c u re z id ir e a şi în n o ir e a m â n ă s tirii în tă r e ş te d a n iile fă c u te
d e c ă tre p ă rin te le să u V la d V o ie v o d , „„H in ţa to a tă , ş i s a tu l n u m it G lo d u l tot, cu to t h o ta r u l ... ” (Petre-
G ovora, 2001, 68).
M a te i B a s a ra b ( 1 6 3 2 -1 6 5 4 ), p r in h ris o v u l d a ta t 6 ia n u a rie 1 6 3 4 , „ . îi d ă m â n ă s tir ii u n s a t a p r o a p e d e
ea, a n u m e G o v o r a ”, r e fă c â n d u -l „ . c u o a m e n i r u m â n i c a r e a u f o s t f u g i ţ i d in s a te le s fin te i m â n ă s tir i . . . ”
(Petre-G ovora, 2001, 69-70 ). I a tă că, la c e le d o u ă sa te G lo d u l şi H in ţa , se a d a u g ă şi s a tu l G o v o r a , c u a c tu l
d e a te s ta re d in a n u l 1634.
P e v e tre le a c e s to r lo c a lită ţi s -a u d e z v o lta t v iito a re le c o m u n e ru ra le : G o v o r a (1 8 6 5 ) şi B ă ile G o v o r a
(1 9 0 8 ), c a a p o i, c e a d in u rm ă , s ă d e v in ă c o m u n ă u r b a n ă , a d ic ă o r a ş .
D e s p re în c e p u tu r ile o r g a n iz ă rii a d m in is tra tiv - te r ito r ia le în ju d e ţu l V â lc e a , a v e m c u n o ş tin ţe în c e p â n d cu
p r im ii z o ri ai se c o lu lu i al X V III-le a , d in H a r ta s to ln ic u lu i C o n s ta n tin C a n ta c u z in o („A.O., n r. 2-3/1922,
B ulat, 149-155), u n c h iu l şi m e n to r u l lu i C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u , ce în s o ţe a lu c ra re a ita lia n u lu i D e l C h ia ro ,
I s to r ia d e lla m o d e r n e r e v o lu z io n i d e lla V a la c h ia , tip ă r ită la P a d o v a în 1 7 0 0 , în c a re O lte n ia e r a îm p ă r ţită în
c in c i ju d e ţe : D o lj, R o m a n a ţi, M e h e d in ţi, G o rj şi W u lc ia (V â lc e a ). J u d e ţu l V â lc e a c u p r in d e a 33 sa te , 2 o ra şe
şi 11 m â n ă s tiri. P rin tre c e le 33 sa te se a f lă în s c ris şi G o v o r a . În lis ta c u lo c a lită ţi m â n ă s tire a G o v o ra n u e ste
m e n ţio n a tă .
D u p ă p a c e a d e la P a s s a ro v itz (1 7 1 8 ), O lte n ia in tr ă su b s tă p â n ire a u s tria c ă . A d m n is tra ţia im p e r ia lă
h o tă re ş te c a im e d ia t s ă se în to c m e a s c ă o h a r tă a m ă n u n ţită a O lte n ie i („A.O., n r. 12/1924, Băcilă, 111-118).
D e a c e a s ta , p re c u m şi d e c o n s tru c ţia d r u m u lu i d e p e v a le a O ltu lu i, V ia C a r o lin a , se v a o c u p a c ă p ita n u l
in g in e r to p o g r a f F r ie d r ic h S w a n tz în tr e a n ii 1 7 1 8 -1 7 2 2 . H a r ta c u p rin d e fo rm e d e r e li e f (m u n ţi, p la iu ri, v ăi
m a i m ic i), f lu v iu l, râ u ri, fo rtu ri, o ra şe , c a s te le , sa te d u p ă c a te g o ria d e a s e rv ire , sa te p ă r ă s ite , e p isc o p ii,
m â n ă s tiri m a ri, m â n ă s tiri m ic i (sc h itu ri), m o ri, fie r, c u p ru , sa re , te rm e (ap e te rm a le ), d ru m u ri etc. H a r ta este
în s o ţită de u n R e g is tr u c u îm p ă r ţir e a p e ju d e ţe ( c in c i) şi to a te lo c a lită ţile c e le a p a rţin . J u d e ţu l V â lc e a
(W u ltz e r) c u p rin d e u n n u m ă r d e 196 a ş e z ă ri, g ru p a te în p a tru p lă ş i, c u c a p ita la la R â m n ic . P rin tre a c e s te a
s u n t în s c ris e şi M â n ă s tire a G o v o ra , G o v o ra , G lo d u l şi S e v e s tre n i la O lt.
În a c e e a ş i p e r io a d ă (1 7 2 2 ) a d m in is tra ţia im p e r ia lă d ă o r d in s ă se e fe c tu e z e o c a ta g ra fie re a f a m iliilo r
s o lv e n te d in lo c a lită ţile O lte n ie i. A c e a s ta e s te c u n o s c u tă su b d e n u m ir e a d e C o n s c r ip ţia V ir (o )m o n tia n ă , d u p ă
n u m e le c e lu i c a re a d a t o rd in a se e f e c tu a (G iurescu, 1944, 304-308) , p r im a s ta tis tic ă a p ro x im a tiv ă a
lo c a lită ţilo r şi p o p u la ţie i d e p e te rito riu l Ţ ă rii R o m â n e ş ti ( re s p e c tiv O lte n ia ). E a c o n s e m n e a z ă u n n u m ă r de
135 lo c a lită ţi g ru p a te în c a te g o rii d e a s e rv ire şi n u m ă ru l f a m iliilo r s o lv e n te d in fie c a re lo c a lita te . S ate la
d is p o z iţia ju d e ţu lu i (V e s c o n a to in q e s to D is tre tto ) - 7; sa te a p a r ţin â n d E p is c o p ie i şi m â n ă s tirilo r - 2 4 ; sa te
m e g ie ş e ş ti - 7 6 ; sate s tă p â n ite d e b o ie ri (c h e h a n n o P a d ro n i) - 2 6 şi o ra şe (B o rg o ) - 2. În c e a d e a d o u a
c a te g o rie s u n t în s c ris e V a le b u le ş ti (p ro b a b il V u lp u e ş ti - d e l M - re a G o u o ra ) - 5 2 fa m ., S e v e s tria n i (d el
m e d e m o ) - 14 fa m ., G lo d u l (d e l m e d e m o ) - 86 fa m . şi T itire tz u l (d e l M - r e a T itire tz u l) - 25 fa m .. P rin
s c ris o a r e a d in 2 6 m a i 1728, N ic o la e P o rta (s e c re ta r a u s tria c ) c o m u n ic ă lu i K o c h , L is ta s a te lo r d in
c o n s c r ip ţiu n e a o r d o n a tă d e V ir m o n d , la c a re a d a u g ă în c ă 18 lo c a lită ţi, fă r ă n u m ă ru l fa m iliilo r. În to ta l,
ju d e ţu l V â lc e a , a v e a 153 sa te şi 2 o ra şe c u u n n u m ă r d e 8 .9 9 2 fa m ilii.
P e h a r ta şi în M e m o r iile G e n e r a lu lu i v o n B a u e r (1 7 7 8 ), tr a d u s e şi p u b lic a te d e C o n s ta n tin I. K a r a d ja
(„A .O ” ., nr.14/1924) , Ju d e ţu l M u ltz a (W u ltz a ) a v e a 128 lo c a lită ţi p o z iţio n a te p e a p e le d e c a re e ra u
stră b ă tu te , c u b is e ric i şi a v e r e a a c e s to ra . E ste m e n ţio n a t şi s a tu l G o w a k a (G o v o ra ), s itu a t p e râ u l B â rs a .
C a ta g r a fia O b ş te a s c ă a Ţ ă rii R o m â n e ş ti d in 1 8 3 1 , r e a liz a tă c o n fo rm R e g u la m e n tu lu i O rg a n ic d in Ţ a ra
R o m â n e a s c ă , p r im u l a ş e z ă m â n t a l ţă rii ce a c u p rin s d is p o z iţiu n i p re c is e p e n tru a d m in is tra re a c o m u n e lo r,

482
plăşilor şi judeţelor, precum şi catagrafii periodice („period”, fixate la şapte ani), organizate şi îndrumate de
Departamentul Trebilor din Lăuntru în vederea aşezării impozitelor, menţionează în Judeţul Vâlcea plasa
Râmnic, satul G o v o r a cu 132 familii şi 14 feciori de muncă şi satul G â te je ş ti (cu moşiile P r a jilile şi H in ţa ),
cu 61 familii şi 9 feciori de muncă, stăpânite de Mânăstirea Govora (Donat şi colab., 1999, 29-39). De
observat, prima atestare scrisă a satului G â te je ş ti cu moşia P ra jilile . Putem afirma că anul 1831 este a n u l d e
n a ş te r e (scris) al viitorului o r a ş -s ta ţiu n e B ă ile G o vo ra .
H a r ta r u s e a s c ă de la 1835 (republicată la 1853) a Ţării Româneşti redă împărţirea pe plăşi a judeţelor,
cu hotarele clar trasate, munţii acoperiţi de păduri, goluri alpine, apele (şi cele mai mici pâraie, gârle, lacuri,
iazuri, bălţi, fântâni şi puţuri, izvoarele minerale), localităţile cu numărul de gospodării, mânăstiri, schituri,
stâni, târle, coşere, odăi, cîşle, saele, mori şi ferăstraie, cârciumi, hanuri, manufacturi, drumuri şi poduri,
urme arheologice şi amintiri istorice, silişti şi locurile satelor părăsite, ruine de cetăţi, mânăstiri ruinate şi
valurile de pământ. În judeţul Vâlcea erau însemnate 255 aşezări, 14 mânăstiri, două sate fără nume, o
mănăstire fără nume, o staţie de poştă fără nume, 17 stâni în munţi, 3 mori, în total 295 aşezări. Printre
acestea se află şi s a tu l G o v o r a (Glogova) cu 1 17 familii, iar în apropiere a p e m in e r a le s u lfu r o a s e (G iurescu,
1957, 21-25).
La 1861, în I n d ic e le d u p ă j u d e ţe a c o m u n e lo r o r ă ş ia n e ş i ru r a le d in M u n te n ia , Judeţul Vâlcea era
format din 2 plaiuri, 5 plăşi, 1 oraş, 3 târguri, 199 sate cu 221 cătune înglobate. P la s a O c o lu care cuprindea
şi s a tu l G o v o r a cu 302 case şi 327 familii, era formată din 23 sate, 1 oraş şi 1 târg (Indicele ..., 1861, 4-8,
24-26, 59-62).

2. A P A R IŢ IA IN S T I T U Ţ II L O R A D M IN IS T R A T IV E M O D E R N E (1864 - 1925)
La 31 martie 1864, prin decret nr. 394, se promulgă L e g e a p e n tr u c o m u n e le u r b a n e ş i c o m u n e le
r u r a le , în care se stipulează „ .t o a t e satele, oraşele şi orăşelele (târgurile) României vor forma pe viitor
c o m u n e in d e p e n d e n te supuse legii de faţă” . C o m u n a va îngriji singură interesele sale şi se va administra
singură la marginea legilor. Ea formează p e r s o a n a j u r i d i c ă . P r im a r u l comunei rurale se alege d ir e c t de către
alegători şi se confirmă de prefect. Comunele au de acum înainte un b u g e t de venituri şi cheltuieli. Satele şi
oraşele României vor forma în viitor comune independente. Pentru constituirea unei comune este nevoie de
cel puţin 100 familii sau 500 locuitori (Indicele ..., 1865, 1-7, 62, 91-104).
Legea comunală de la 1864 deschide o nouă eră în administraţia României. În I n d ic e le c o m u n e lo r
R o m â n ie i, după noua organizare a L e g ii c o m u n a le , dată la 1864 şi publicată în 1865, România este împărţită
în ju d e ţe (33), p lă ş i (164, din care 14 plaiuri), c o m u n e u r b a n e -o r a ş e (62) şi c o m u n e r u r a le (3018).
J u d e ţu l V â lc e a este împărţit în 7 plăşi (din care 2 plaiuri), 3 comune urbane şi 164 comune rurale. În
cadrul p la s e i O c o lu care numără 13 comune rurale şi 2 comune urbane, c o m u n a r u r a lă G o v o r a este alcătuită
din satele G o vo ra , T e iu şu şi T itire c iu , cu 491 case şi 535 familii.
Conform Legii comunale toate localităţile au la dispoziţie, prin ordonanţă domnească, tre i a n i pentru a
se în tr u n i sau d e s tr u n i în comune rurale şi comune urbane. La împlinirea termenului de 3 ani (31 oct. 1867),
cătunele T e iu şu şi T itire c iu s-au d e s tr u n it de la comuna Govora, fiind numite c o m u n e s e p a r a te (DJVAN, F.
Pf. V., dos. 139/1867, f. 171-174; dos. 24/1868).
La cinci ani de la promulgarea Legii comunale,1869, în T a b lo u r ile c u p la s e le (p la iu r ile ) şi
c o m p o n e n ţa a c e s to r a , c o m u n a r u r a lă G o v o r a se afla în plasa Ocolu şi avea în alcătuire satele: G o v o r a cu
140 case - r e ş e d in ţă d e c o m u n ă , Ţ ig ă n ia - 160 case, P r a jila - 30 case, G â te je ş ti - 30 case, B u n e şti, T itir e c iu
- 40 case, T e iu şu - 100 case şi M o c ila - 22 case (DJVAN, P JV , dos. 138/1869).
Ideea de a se micşora numărul comunelor în vederea reducerii cheltuielilor, s-a realizat prin L e g e a
c o m u n a lă din luna martie 1874, sub ministrul Lascăr Catargiu. Pentru a se constitui o c o m u n ă r u r a lă se cer
cel puţin 500 contribuabili. Comunele se pot despărţi în mai multe secţii sau se pot alipi între ele pentru
susţinerea unor anume servicii sau sarcini. În I n d ic e le c o m u n e lo r p e p e r io d u l d e c in c i a n i (1876 - 1881), la
art. 4 şi 5 din L e g e a c o m u n a lă , promulgată în 1874 şi publicată în 1876, J u d e ţu l V â lc e a avea în componenţa
sa: 7 plase (din care 2 plaiuri), 3 comune urbane şi 62 comune rurale. C o m u n a r u r a lă G o v o r a , din p la s a
O c o lu , avea în alcătuire satele: B u n e şti, G ă te ze sc i, G o v o r a - re şed . co m ., M o c ila , P r ă jila , P r e d e s c i, T eiu şu ,
Ţ ig ă n ia , T itir e c iu ş i V e lc a n i (Indicele ..., 1876, 4-9, 156-162).
În anul 1887, I n d ic a to r u l c o m u n e lo r u rb a n e ş i ru r a le d in R e g a tu l R o m â n ie i , c o m u n a r u r a lă G o v o r a ,
din p la s a O c o lu -O tă ş ă u (în a cărei componenţă se aflau 2 comune urbane şi 32 comune rurale) era formată
din satele: G o v o r a - reşed . co m ., C u ră tu ri, G ă te je ş ti ş i P ră jila . Comuna Govora apare într-o nouă

483
c o m p o n e n ţă , in c lu z â n d şi sa tu l C u r ă tu r i , ia r re s tu l s a te lo r in trâ n d în c o m p o n e n ţa a lto r c o m u n e ( I n d ic a to r . . . ,
1887, 187-193).
În D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l J u d e ţu lu i V â lc e a , d e la 1 893, G o v o r a e s te c o m u n ă r u r a lă , în p la s a O c o lu ,
c o m p u s ă d in 3 c ă tu n e şi 4 m a h a la le . E s itu a tă p e lâ n g ă g â r la G o v o ra , la 17 k m d e R â m n ic u -V â lc e a şi 7 k m
d e O c n e le M a ri. C o m u n a a re 1760 lo c u ito ri şi 4 5 0 c a se (1 2 2 f a m ilii d e ţig a n i). În sa t e x is tă o b is e r ic ă şi
M â n ă s tir e a ( fă ră a n u l fo n d ă rii). L o c u ito rii s -a u îm p r o p r ie tă r it la 1 8 6 4 (2 7 7 lo c . c u 7 8 5 h a d e p ă m â n t). Ş c o a la
e x is tă d in tim p u l d o m n ie i lu i A le x a n d r u G h ic a . V a tr a c o m u n e i are 3 0 7 h a , ia r s u p ra fa ţa to ta lă 7 8 5 h a.
D e a lu ri: T a rn iţa , C io c lo v in a , S c ă r işo a ra , G a v r ilă ş i C o r b u . V ă ile : G o vo ra , S lă tio ra , H in ţa , T ig ă n ia şi V a le a
S ă r a tă (A lessandrescu, 1893, 471-488) .
D u p ă L e g e a p e n tr u fix a r e a c ir c u m s c r ip ţiilo r a d m in is tr a tiv e , p r o m u lg a tă şi p u s ă în a p lic a re la 1
n o ie m b rie 1 892, c o m u n a G o v o r a se a f la în p la s a O c o lu , fo rm a tă d in sa tele: C u r ă tu ri, G â te je şti, G o v o r a -
re şed . şi P r ă jila (A lessandrescu, 1893).
În a n u l 1 8 9 9 , s -a e f e c tu a t R e c e n s ă m â n tu l g e n e r a l a l p o p u la ţie i d in R o m â n ia , p e b a z e ş tiin ţific e , în tr-o
n o u ă o rg a n iz a re d in p u n c t d e v e d e re a d m in is tra tiv . R e c e n s ă m â n tu l s -a r e a liz a t la n iv e l d e ju d e ţ, p la să ,
c o m u n ă şi s -a u re c e n z a t n u m ă ru l c ă tu n e lo r (s a te lo r) d in fie c a re c o m u n ă , n u m ă ru l p e r s o a n e lo r sin g u re şi
fa m iliile ce f o rm e a z ă g o s p o d ă riile , p o p u la ţia s ta b ilă (b ă rb a ţi / fe m e i), r e lig ia şi c e tă ţe n ia a c e s to ra .
În p l a s a O c o lu - O tă să u d in J u d e ţu l V â lc e a , c o m u n a r u r a lă G o v o r a e r a a lc ă tu ită d in 4 c ă tu n e (sa te ),
c u 501 fa m ilii, în s u m â n d 1785 lo c u ito ri (9 0 6 b ă rb a ţi / 8 7 9 fe m e i); 1 7 4 9 a v â n d re lig ie o rto d o x ă , 2 re lig ie
m o z a ic ă şi 3 4 re lig ie c a to lic ă . D in to ta lu l lo c u ito rilo r: 1 7 4 7 s u n t ro m â n i, 2 2 s u n t a u s tro - u n g a ri, ia r 14 su n t
ita lie n i ( R e c e n s ă m â n tu l . . . , 1899, 452-456).
În T a b lo u l d e n o ile c o m u n e d in J u d e ţu l V â lc e a , în to c m it d u p ă L e g e a d in 1 2 m a r tie 1 9 0 6 şi p u b lic a tă în
M .O . n r. 2 7 9 d in 18 m a rtie 1 906, c o m u n a r u r a lă G o v o r a , d in p la s a B is tr iţa , e r a f o rm a tă d in 4 sate: G o v o r a
c u re ş e d in ţa (p rim ă ria ) lâ n g ă ş c o a la n o u ă , P ră jila , G â te je ş ti şi C u r ă tu ri, c a re s -a d e z lip it d e la c o m . P ă u ş e ş ti-
O tă s ă u (D.DJVAN, P JV , dos. 179/1908).
P o triv it L e g ii d e o r g a n iz a r e a c o m u n e lo r r u ra le ş i a d m in is tr a ţiu n e a p l ă ş i lo r , d in 2 8 a p rilie 1 9 0 8 , în
T a b lo u l d e c o m u n e le ru ra le, cu s a te le ş i c ă tu n e le ce le c o m p u n ş i d e p lă ş ile d in ţa r ă p e j u d e ţ e , în Ju d e ţu l
V â lc e a (c u 18 p lă ş i, 110 c.r. şi 3 c .u .), a p a re P la s a G o v o r a , c u r e ş e d in ţa în com una ru ra lă Băile G ovora ,
a v â n d în a lc ă tu ire c o m u n e le : B ă ile G o vo ra , B u n e şti, C ă ză n e şti, G o v o ra , S to e n e şti, Z m io râ tu , ş i O c n e le -M a r i
(c o m u n ă u rb a n ă ). C o m u n a r u r a l ă B ă ile G o v o r a are în a lc ă tu ire sa tele: B ă i (re şe d . c o m .), C u r ă tu ri,
G ă te je şti, P r ă jila şi c a s e le ce ţin de P ă u ş e ş ti- O tă s ă u p â n ă la D e a lu l O tă s ă u ( T a b lo u . . . , 1908, 3-4, 139-145,
216-226). C o m u n a r u r a lă G o v o r a ră m â n e în c o m p o n e n ţa s a n u m a i c u sa tu l G o vo ra . D a c ă a c tu l d e n a ş te re al
S ta ţiu n ii B ă ile G o v o r a e s te a n u l 1 889, c â n d a a v u t lo c in a u g u ra re a a c e s te ia , c a u n ita te a d m in is tr a tiv -
te r ito r ia lă (la în c e p u t c o m u n ă r u ra lă şi re ş e d in ţă d e p la s ă ), c u a c te le g a le , a ju n g e a b ia în a n u l 1908
(D.DJVAN, F.Pf.V, dos. 179/1908).
P rin L e g e a p r o m u lg a tă şi p u b lic a tă în M .O . d in 2 7 m a rtie 1 9 0 9 , d e m o d ific a r e a c ir c u m s c r ip ţiu n ilo r
m a i m u lto r c o m u n e r u ra le ş i p lă ş i d in ţa r ă , P la s a G o v o r a a re în c o m p o n e n ţa s a c o m u n e le : B ă rb ă te s c i,
B o d e s c i, P e tra rile , P ă u ş e ş ti-O tă s ă u , B ă ile G o v o r a (re şe d . p la s ă ), G o v o ra , B u n e s c i, S to e n e s c i şi D o b ric e n i
(DJVAN, PJV , dos. 59/1909).
L a R e c e n s ă m â n tu l g e n e r a l a l p o p u la ţie i R o m â n ie i d in 19 d e c . 191 2 , p o p u la ţia c o m u n e i ru r a le B ă ile
G o v o r a (în c o m p o n e n ţa : C u ră tu ri, G ă te je ş ti, P ră jila ), p la s a C o z ia , e r a d e 7 9 9 lo c u ito ri, ia r c o m u n a r u r a lă
G o v o r a ( fo r m a tă d in sa tele: G u riş o a ra , M a h a la u a -M a re , Ţ ig ă n ia şi V u lp u e ş ti), p la s a C o z ia , a v e a 1 .340
lo c u ito ri ( R e c e n s ă m â n tu l . . . , 1938, 773-777) .

3. P E R IO A D A IN T E R B E L IC Ă
L e g e a p e n tr u u n ific a r e a a d m in is tr a tiv ă ş i p e n tr u o r g a n iz a r e a a d m in is tr a ţiu n ii c o m u n a le a o ra şu lu i
B u c u r e ş ti d in 13 iu n ie 1925, c u m o d ific ă rile d in 21 d e c . 1 9 2 5 , te rito riu l R o m â n ie i M a ri e s te îm p ă r ţit în 71
ju d e ţe , ia r ju d e ţe le c u p rin d 4 9 8 p lă ş i şi 8 .8 7 9 c o m u n e . J u d e ţu l V â lc e a este îm p ă r ţit în 9 p lă ş i, 3 c o m u n e
u rb a n e şi 128 c o m u n e ru ra le . P la s a G o v o r a c u r e ş e d in ţa în c o m u n a r u ra lă B ă ile G o v o ra , c u p r in d e a 14
c o m u n e ru ra le , în tr e c a re se a f la B ă ile G o v o r a c u sa tele: C u ră tu rile , G â te je ş ti şi P r a jil a * şi G o v o r a cu
sa te le : G u rişo a ra * , M a h a la u a - M a r e , Ţ ig ă n ia şi V u lp u e şti (A lexandrescu, L e g e a . . . , 1925, 101-129).
L e g e a p e n tr u O r g a n iz a r e a A d m in is tr a ţie i lo c a le , p r o m u lg a tă c u d e c r e t re g a l n r. 2 7 1 2 / 2 9 iu lie 1 9 2 9 şi
p u b lic a tă în M .O . n r. 170, p a r te a I - a d in 3 0 au g . 1 9 2 9 , p r e v e d e c a T e rito riu l R o m â n ie i s ă fie îm p ă r ţit d in

484
p u n c t d e v e d e re a d m in is tra tiv în ju d e ţe şi ju d e ţe le în c o m u n e . Ju d e ţe le s u n t d iv iz a te în p lă ş i, ia r c o m u n e le
p o t fi s u b d iv iz a te în se c to a re . C o m u n e le se îm p a r t în c o m u n e ru ra le şi c o m u n e u rb a n e . Se în f iin ţe a z ă 7 c e n tre
d e a d m in is tra ţie şi in s p e c ţie lo c a lă , n u m ite D ir e c to r a te m in is te r ia le lo c a le . J u d e ţe le d in O lte n ia a u fo s t
c u p rin s e în D ir e c to r a tu l C r a io v a . C o m u n e le d e c la ra te p r in le g e a s p e c ia lă c a s ta ţiu n i b a ln e o -c lim a te r ic e p o t
o b ţin e re c u n o a ş te re a d e c o m u n e u r b a n e p r in in iţia tiv a c o n s iliu lu i re s p e c tiv , a v â n d a p r o b a re a c o m ite tu lu i
lo c a l d e re v iz u ire şi c o n f ir m a re a d ire c to ra tu lu i m in is te ria l. C o m u n a r u r a lă e s te o u n ita te a d m in is tra tiv ă ca re
a re o p o p u la ţie d e m in im 1 0 .0 0 0 lo c u ito ri, f o rm a tă d in u n u l s a u m a i m u lte sa te. O r a ş e le s u n t a c e le c o m u n e
u rb a n e c a re a u m a i p u ţin d e 5 0 .0 0 0 lo c u ito ri şi n u s u n t c la s ific a te c a m u n ic ip ii (M arinescu şi colab., 1930).
A s tfe l, c o n fo rm a c e s te i le g i, c o m u n a r u r a lă B ă ile G o v o r a , în u r m a in iţia tiv e i c o n s iliu lu i lo c a l, a fo s t
d e c la ra tă com una u rb a n ă (oraşul) Băile G ovora , în c e p â n d c u 1 ia n u a r ie 1 9 3 0 (DJVAN, F.Pf.V, dos. nr.
5/1930, f. 93; A dr. 7166/29 ap r. 1930). În b a z a n o ii le g i a d m in is tr a tiv e s-a u c r e a t c o m u n e le m a ri. J u d e ţu l
V â lc e a e r a a lc ă tu it d in 5 p lă ş i, 5 o ra şe , o c o m u n ă s u b u r b a n ă şi 18 c o m u n e d e c e n tru . O r a ş u l B ă ile G o v o r a se
a f la în P la s a C o z ia (re şe d . la R â m n ic u -V â lc e a ), în c o m p o n e n ţa B ă i, C u ră tu ri, G ă te je ş ti ş i P r ă jila ( DJVAN,
P JV , dos. nr. 16/1930, f. 33-39) , ia r sa te le c o m u n e i ru r a le G o v o r a (G u riş o a ra , M a h a la u a -M a re , Ţ ig ă n ia şi
V u lp u e ş ti) a u f o s t in c lu s e în c o m u n a d e c e n tru S to e n e ş ti (c u c e n tru la S to e n e ş ti) în u r m ă to a r e a c o m p o n e n ţă :
B o d e ş ti (B o d e ş ti, B â rz e ş ti), B â r lo g u , B u n e ş ti (B u n e ş ti, F ire ş ti, T itire c iu , T e iu ş u ), D o b r ic e n i (B u d u ră şti,
D o b ric e n i, G ru e ri, M a rin e ş ti, S u su ri, Ţ ig ă n ia ), G o v o r a (G u riş o a ra , M a h a la u a -M a re , Ţ ig ă n ia , V u lp u e ş ti),
P ă u ş e ş ti- O tă s ă u (B a rc a n e le , O tă s ă u -U rs ă re ş ti, P ă u ş e ş ti-O tă s ă u , S o lic e şti, V ă le n i), P ie tr a r ii d e J o s
(A n g h e le ş ti, C o a s te le -C e rn e i, M a n ta , M o te ş ti, P ie tra rii d e J o s), P ie tr a r ii d e S u s (A lb o ta , C u c u lic iu , P ie tra rii
d e S u s, S ă ra ta , V â rto a p a ), S to e n e ş ti (M o g o ş e ş ti, S to e n e şti).
L a r e c e n s ă m â n tu l g e n e r a l a l p o p u la ţie i R o m â n ie i , d in 2 9 d e c . 1 930, o r a ş u l B ă ile G o v o r a a v e a 9 1 0 lo c.
(4 4 3 b ., 4 6 7 f.), 2 5 3 g o s p o d ă rii, ia r G u riş o a r a (sa tu l d e re ş e d in ţă al c o m . ru ra le G o v o ra , 4 4 9 lo c ., 117
g o s p o d ă rii), M a h a la u a -M a re - 3 7 7 lo c ., 91 g o s p o d ă rii, Ţ ig ă n ia - 3 5 3 lo c ., 100 g o s p o d ă rii şi V u lp u e ş ti - 2 2 4
lo c ., 6 0 g o s p o d ă rii ( R e c e n s ă m â n tu l . . . , 1938, 773-777).
În a n u l 1931, s - a re v e n it la c o n f ig u r a ţia a d m in is tra tiv ă d in 1925 d a to rită n u m e ro a s e lo r c o n te s ta ţii şi
m e m o rii a le lo c u ito r ilo r s a te lo r şi c o m u n e lo r d in to a tă ţa ra , c u re fe rire la o rg a n iz a r e a a d m in is tra tiv ă d in
1 930, d e re a liz a re a c o m u n e lo r d e c e n tr u . P rin d e c iz ia n r. 1 2 6 /1 9 3 1 d a tă d e P r e fe c tu r a J u d e ţu lu i V â lc e a ,
c o m u n e le d e c e n tru , sa te le şi u n ită ţile a d m in is tra tiv e se r e g r u p e a z ă p e n tru a f o rm a n o i c o m u n e ru ra le . A s tfe l,
se re v in e la c o m u n a r u r a lă G o v o r a , în c o m p o n e n ţa G u riş o a r a (re şe d . c o m u n e i), M a h a la u a -M a re , Ţ ig ă n ia şi
V u lp u e ş ti (DJVAN, PJV , Tablou ..., 1931, 56-67, 93, 140) .
În 1 936, B ă ile G o v o ra , p la s a C o z ia , ju d e ţu l V â lc e a , ţin u tu l J iu (c u r e ş e d in ţa la C ra io v a ) e s te c o m u n ă
u rb a n ă , f o rm a tă d in sa te le C u ră tu ri, G ă te je ş ti şi P ră jila , a ş e z a tă în tr - o r e g iu n e d e lu ro a s ă sp re m ijlo c u l
ju d e ţu lu i. E ste sta ţiu n e b a ln e a r ă d e în tâ iu l o r d in a re 9 8 7 lo c u ito ri (1 iu lie 1 9 3 6 ) şi 1001 lo c u ito ri (1 iu lie
1 9 3 7 ), b u g e tu l o ra ş u lu i p e e x e r c iţiu 1 9 3 5 -1 9 3 6 (v e n itu ri şi c h e ltu ie li) d e 1 .2 3 0 .3 0 0 le i, 2 b ă n c i (u n a
p o p u la ră ), se c ţie a L ig ii C u ltu ra le , o b ib lio te c ă p o p u la ră , u n c in e m a to g ra f, 2 b is e ric i o rto d o x e , 2 şc o li
p rim a re , p rim ă rie , s e rv ic iu sa n ita r, s e rv ic iu v e te rin a r, p o liţie , o fic iu P .T .T ., o fic iu te le f o n ic , p e rc e p ţie , u n
s a n a to riu m ilita r şi u n d is p e n s a r d e sta t. C o m u n a r u r a lă G o v o r a a v e a în c o m p o n e n ţă sa te le : G o v o ra (re şe d .
c o m u n e i), G u riş o a ra , M a h a la u a M a re , Ţ ig ă n ia , V u lp u e ş ti ( E n c ic lo p e d ia R o m â n ie i , 1938, 513-514).
În b a z a L e g ii a d m in is tr a tiv e p u b lic a tă în M .O . n r. 187 d in 14 au g . 1 9 3 8 , în T a b lo u l d e îm p ă rţir e
a d m in is tr a tiv ă a Ju d e ţu lu i V â lc e a , s itu a t în Ţ in u tu l O lt (c u re şe d . la C ra io v a ), B ă ile G o v o r a e r a c o m . u r b a n ă
n e r e ş e d in ţă , d in c a re fa c p a rte in te g r a n tă lo c a lită ţile : C u ră tu ri, G ă te je ş ti şi P ră jila , ia r co m . r u r a lă G o v o r a e r a
f o rm a tă d in sa tele: G o v o ra ( M a h a la u a M a re ), G u riş o a r a (re şe d . c o m u n e i), Ţ ig ă n ia şi V u lp u e ş ti (DJVAN,
M .O ., T a b lo u . , 1939, 3772-3832).
P rin D e c r e t-le g e p e n tr u d e s fiin ţa r e a R e z id e n ţe lo r R e g a le ş i r e o r g a n iz a r e a p r e fe c tu r ilo r d e j u d e ţ ,
ţin u tu rile se d e s fiin ţe a z ă , ia r ju d e ţe le d e v in c irc u m s c rip ţii te rito ria le c u p e rs o n a lita te ju r id ic ă . A s tfe l, în
T a b lo u l cu îm p ă r ţir e a a d m in is tr a tiv ă p e p lă ş i, c o m u n e ş i s a te d in Ju d e ţu l V â lc e a , o r a ş u l B ă ile G o v o r a ,
s ta ţiu n e b a ln e o -c lim a te ric ă , se a fla în p la s a R â m n ic u V â lc e a , f iin d a lc ă tu it d in lo c a lită ţile : C u ră tu ri,
G ă te je ş ti, P ră jila şi G o v o ra -b ă i, ia r c o m u n a r u r a lă G o v o r a ră m â n e în c o m p o n e n ţa d in 1938 (M .O. nr.
221/22 sept. 1940, 5530).
L a r e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in 6 a p r ilie 1 9 4 1 , o r a ş u l B ă ile G o v o r a a v e a 1581 lo c u ito ri şi 3 7 2 c lă d iri,
ia r p e n tru c o m u n a r u r a lă G o v o r a s-a r e c e n z a t n u m a i p o p u la ţia s a tu lu i G o v o ra ( M a h a la u a M a re ) c a re a v e a
4 1 7 lo c u ito ri şi 108 c lă d iri. În s itu a ţia s ta tis tic ă a r e c e n s ă m â n tu lu i p o p u la ţie i e s te n o tific a t: s a tu l G o v o ra
în g lo b a şi sa te le G u riş o a ra , M a h a la u a -M a re , Ţ ig ă n ia şi V u lp u e ş ti (Îm p ă r ţir e a . . . , 1943, 697-762), ia r în
T a b lo u l cu îm p ă r ţir e a a d m in is tr a tiv ă p e p lă ş i a ju d e ţu lu i V â lc e a , la d a ta d e 1 a p rilie 1 944, o r a ş u l B ă ile

485
G o v o r a , c â t şi c o m u n a r u r a lă G o v o r a se a fla u în a c e e a ş i c o m p o n e n ţă d in a n u l 1941 (DJVAN, PJV , dos. nr.
31/1944, f. 88-93) .

4. P E R IO A D A P O S T B E L IC Ă , E P O C A C O M U N IS T Ă Ş I P E R IO A D A
P O S T D E C E M B R IS T Ă (1945-2011)
În a n u l 1946, în u r m a u n o r a d re s e c ă tre M in is te ru l A fa c e rilo r In te rn e , a le P re fe c tu rii J u d e ţu lu i V â lc e a ,
p r iv in d re în f iin ţa r e a a d o u ă p lă ş i ( re s p e c tiv B ă b e n i-B is tr iţa şi B re z o iu ), c o n f ig u r a ţia J u d e ţu lu i e s te u r m ă ­
to a re a : p lă ş i - 8, c o m . u rb . r e ş e d in ţă - 1, c o m . u rb . n e r e ş e d in ţă - 4 , c o m . ru r. - 128, sa te - 4 5 5 . O r a ş u l B ă ile
G o v o r a şi com . r u r a lă G o v o r a , în c o m p o n e n ţa d in a n ii a n te rio ri, ră m â n în p la s a R â m n ic u V â lc e a (DJVAN,
P JV , T a b lo u . . . , dos. n r. 23/1946).
L a r e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i R .P .R ., d in 25 ia n u a rie 1 9 4 8 , o r a ş u l B ă ile G o v o r a a v e a 1 .1 5 6 lo c . şi 3 4 9
g o s p . (C u ră tu rile - 114 lo c ., G ă te je ş ti - 3 3 2 lo c ., P ra jila - 7 1 0 lo c .), ia r com . rur. G o v o r a n u m ă ra 1 4 8 0 lo c.
( G o v o r a - 391 lo c ., G u riş o a r a - 4 4 9 lo c ., Ţ ig ă n ia - 4 1 8 lo c ., V u lp u e ş ti - 2 2 2 lo c .) (DJVAN, PJV ,
O r g a n iz a r e a . . . , dos. n r. 37/1948).
Î n c e p â n d c u a n u l 1950, s is te m u l in s titu ţio n a l a d m in is tra tiv n a ţio n a l a f o s t s c h im b a t c u sis te m u l
s o v ie tic al r e g iu n ilo r şi ra io a n e lo r . A s tfe l, c o n fo rm L e g ii n r. 5 /1 9 5 0 , te rito riu l R .P .R o m â n e este îm p ă r ţit în
2 8 re g iu n i şi 177 ra io a n e . O r a ş u l B ă ile G o v o r a (s ta ţiu n e b a ln e o -c lim a te r ic ă d e c a te g o ria I-a , d in a n u l 1 9 4 7 ),
în c o m p o n e n ţa : B ă ile G o vo ra , C u r ă tu rile , G ă te je şti, P r ă jila şi c o m u n a G o v o r a c u sa te le : G o vo ra ,
G u rişo a ra , Ţ ig ă n ia , V u lp u e şti, a p a rţin e a u r a io n u lu i R â m n ic u V â lc e a , r e g iu n e a V â lc e a (“B.O .” nr. 77/ 8
sept. 1950).
P rin D e c r e tu l 331 d in 2 7 sep t. 1 9 5 2 , se a d u c m o d ific ă ri m a jo re în s tr u c tu ra a d m in is tra tiv - e c o n o m ic ă a
te rito riu lu i R .P .R o m â n e . N u m ă r u l d e re g iu n i s - a re d u s d e la 2 8 la 18, ia r c e l al ra io a n e lo r a c r e s c u t d e la 177
la 192. R e g iu n e a V â lc e a a f o s t d e s fiin ţa tă , r a io a n e le a c e s te ia fiin d d is trib u ite în r e g iu n e a P ite ş ti şi r e g iu n e a
C ra io v a . O r a ş u l B ă ile G o v o r a şi c o m u n a G o v o r a , în a c e e a ş i a lc ă tu ire , fa c p a rte d in ra io n u l R â m n ic u V â lc e a
(fo r m a t d in 17 c o m u n e şi 4 o ra ş e ), r e g iu n e a P ite ş ti ( I n d ic a to r u l . . . , 1954 ).
D e c r e tu l nr. 1 2 d in 1 0 ian. 1 9 5 6 şi L e g e a p e n tr u îm b u n ă tă ţir e a îm p ă r ţir ii a d m in is tr a tiv e a te r ito r iu lu i
R .P .R . d in 2 2 - 2 4 dec. 1 9 6 0 , c h ia r d a c ă a d u c m o d ific ă ri s tru c tu ra le în a d m in is tra ţia ţă rii, (n u m ă ru l r e g iu n ilo r
se v a re d u c e la 16, c e l al r a io a n e lo r la 146, ia r u n e le re g iu n i v o r p rim i d e n u m iri is to ric e < P ite ş ti = A rg e ş,
C r a io v a = O lte n ia > ), n u a f e c te a z ă c o m p o n e n ţa şi a r o n d a re a a d m in is tra tiv ă a o r a ş u lu i B ă ile G o v o r a (o ra ş de
s u b o rd o n a re ra io n a lă ). C o m u n a G o v o r a v a fi d e s fiin ţa tă , sa te le a c e s te ia s u n t a ro n d a te c o m u n e i B u le ta
(c o m u n ă n o u f o rm a tă , a v â n d în c o m p o n e n ţă sa tele: B îrs e ş ti, B u le ta , G o v o ra , G u riş o a ra , S c ă rişo a ra ,
V u lp u e ş ti) f ă c â n d p a rte d in ra io n u l R â m n ic u V â lc e a , r e g iu n e a A rg e ş (“B.O .” n r. 1/10 ian. 1956; L e g e a . . . ,
1960, 209-218).
R e c e n s ă m in te le p o p u la ţie i ş i lo c u in ţe lo r d in 21 fe b . 1 9 5 6 şi 1 5 m a r tie 1 9 6 6 c o n s e m n e a z ă p e n tru o r a ş u l
B ă ile G o vo ra : 1 .590 lo c . (7 2 8 b ., 8 6 2 f.), re s p e c tiv 2 .1 8 9 lo c . (1 .0 2 8 b ., 1.161 f.); C u ră tu rile (1 4 3 lo c .),
G îte je ş ti (3 7 3 lo c .), P ra jila (1 .6 7 3 lo c .), p e n tru a n u l 1966. C o m u n a B u le ta (2 .9 3 8 lo c ., re s p e c tiv 3 .0 2 0 lo c .);
B îrs e ş ti (4 4 2 lo c .; 5 6 4 lo c .), B u le ta -re şed . (9 8 7 lo c .; 9 8 2 lo c .), G o v o ra (4 0 0 lo c .; 3 8 4 lo c .), G u riş o a r a (4 3 5
lo c .; 4 41 lo c .), S c ă riş o a ra (4 3 8 lo c .; 3 85 lo c .), V u lp u e ş ti (2 3 6 lo c .; 2 6 4 lo c .) (D.C.S., R e c e n s ă m â n t u l . . . ,
1956, 100-113; 1967, 51, 57-67,110).
P rin L e g e a nr. 2 d in 1 6 fe b r . 1 9 6 8 şi m o d if ic ă r ile fă c u te în tre fe b ru a rie -m a i 1 9 6 8 , p r iv in d o r g a n iz a r e a
a d m in is tr a tiv ă a te r ito r iu lu i R. S. R o m â n ia , se re v in e la v e c h e a f o rm ă d e o rg a n iz a re a d m in is tra tiv -te rito ria lă ,
îm p ă r ţir e a p e ju d e ţe . J u d e ţu l V â lc e a (c u re ş e d . în m u n ic ip iu l R â m n ic u -V â lc e a ) are în c o m p o n e n ţa sa:
1 m u n ic ip iu , 7 o ra ş e , 1 c o m u n ă s u b u r b a n ă şi 7 7 c o m u n e ru ra le . O r a ş u l B ă ile G o v o r a ră m â n e în a c e e a şi
c o m p o n e n ţă (C u ră tu rile , G ă te je ş ti, P ra jila ). C o m u n a B u le ta se d e s fiin ţe a z ă şi v a fi în g lo b a tă în c o m u n a
M ih ă e ş ti, c u u rm ă to a r e a c o m p o n e n ţă : B u le ta -r e ş e d ., A rs a n c a , B îrs e ş ti, G o v o ra , G u riş o a ra , M ă g u ra , M ih ă e ş ti,
M u n te n i, N e g re n i, R u g e tu , S c ă riş o a ra , S tu p ă re i, V u lp u e ş ti. C e le d o u ă u n ită ţi a d m in is tra tiv e a u ră m a s în
a c e e a ş i c o m p o n e n ţă p â n ă a s tă z i, 2 0 1 1 (C.T.C .E., L e g is , 1968; „B.O .” n r. 54/27 iul. 1981) .
R e c e n s ă m in te le p o p u la ţie i ş i lo c u in ţe lo r d in 1 977, 1 9 9 2 ş i 2 0 0 2 m e n ţio n e a z ă p e n tru o r a ş u l B ă ile
G o v o r a u r m ă to a re le d ate: 2 .7 4 9 lo c .(1 .2 9 4 b .; 1 .455 f.); 3 0 2 3 lo c . (1 .4 5 3 b .; 1 .5 7 0 f.); 2 .9 5 0 lo c . (1 .4 3 1 b .;
1 .5 1 9 f.) (Daneş şi colab., „S.V .” , 2006, 87-111). D in p u n c t d e v e d e re n u m e ric , p o p u la ţia lo c a lită ţii , a com.
ru ra le Băile G ovora şi a p o i a oraşului Băile G ovora , a e v o lu a t astfe l:
• C om una ru ra lă G ovora. În a n u l 1 89 9 , a v e a 1785 lo c u ito ri, ia r în 1912 - 1 3 4 0 lo c u ito ri.
• C om una ru ra lă Băile G ovora. În a n u l1 9 1 2 , e r a în r e g is tr a tă c u 7 9 9 lo c u ito ri.
486
 • O raşul Băile G ovora. În a n u l 1930, n u m ă ra 9 1 0 lo c u ito ri, în 1941 - 1 5 8 1 , în 1948 - 1 1 5 6 , în 1 9 5 6 -
1 590, în 1966 - 2 1 8 9 , în 1977 - 2 7 4 9 , în 1992 - 3 0 2 3 , în 2 0 0 2 - 2 9 5 0 , în 2 0 0 8 - 2 8 6 8 şi în 2 0 1 0 - 2 8 8 7 .
D in p r e z e n ta re a d a te lo r d e m a i su s, se o b s e rv ă o e v o lu ţie n u m e ric ă fo a rte le n tă a p o p u la ţie i lo c a lită ţii
B ă ile G o v o ra . S a te le c a re a u s ta t la b a z a fo rm ă rii sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra , f iin d p e r m a n e n t a c e le a ş i, a u a v u t o
p o p u la ţie re d u să , ia r f a p tu l c ă tu r is m u l b a ln e a r a r c o n s titu i o o c u p a ţie im p o rta n tă , d in c a re se v a p u te a o b ţin e
u n v e n it s ig u r p e n tru e x is te n ţa z iln ic ă , a f o s t p u ţin în c re z ă to r. O c re ş te re m a i s e m n ific a tiv ă a p o p u la ţie i se
re a liz e a z ă în p e r io a d a 1956 - 1 989, c â n d s ta tu l s o c ia lis t a f ă c u t in v e s tiţii im p o rta n te în b a z e le d e tr a ta m e n t şi
d e c a z a re , a tră g â n d u n n u m ă r c e v a m a i m a re d e lo c u ito ri sta b ili. D u p ă a n u l 1 9 9 2 , p o p u la ţia o ra ş u lu i c u n o a ş te
o sc ă d e re d in ce în c e m a i m a re , d a to rită tr e c e r ii b a z e i d e c a z a re şi tr a ta m e n t c ă tre n o i p r o p rie ta ri ce n u au
f o s t in te re s a ţi a in v e s ti în tu r is m u l b a ln e a r, c â t şi in te re s u lu i re d u s al p o p u la ţie i d in ţa r ă f a ţă d e b in e fa c e rile
m ira c u lo a s e b a ln e a re a le s ta ţiu n ilo r d in R o m â n ia p o s tre v o lu ţio n a ră . L ip s in d a c e a im p u ls io n a re d a to ra tă
d e z v o ltă rii in d u s tria le , c re ş te r e a n u m e ric ă s -a b a z a t în sp e c ia l p e in d ic a to rii d e b a z ă , n a ta lita te , m o rta lita te ,
s p o r n a tu ra l. S p o ru l m ig r a to riu de c a re a u b e n e f ic ia t to a te lo c a lită ţile u rb a n e d in ţa r a n o a s tră în u ltim a
ju m ă ta te a se c o lu lu i al X X - le a a a v u t o c o n trib u ţie fo a rte re d u s ă (D JV A N , R e c e n s ă m â n t u l 1993, 43-61;
W ikipedia, 2002) .
D in p u n c t de v e d e re a l stru c tu rii p o p u la ţie i p e se x e , p o p u la ţia o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra se c a r a c te riz e a z ă
p r in tr -o u ş o a ră p r e d o m in a re a p o p u la ţie i de s e x fe m in in , d e ţin â n d p ro p o rţii în tr e 5 1 ,3 % ( 1 930, a n u l c u cel
m a i m ic p r o c e n t) şi 5 4 ,2 % (1 9 5 6 , a n u l c u c e l m a i m a re p ro c e n t). În s tr u c tu ra p e g ru p e d e v â r s tă se o b s e rv ă o
m u ta ţie s e m n if ic a tiv ă sp re u n p ro c e s d e îm b ă tr â n ir e d e m o g ra fic ă , p e s te 4 0 % d in p o p u la ţia o ra ş u lu i B ă ile
G o v o ra e s te r e p r e z e n ta tă de p o p u la ţia de v â r s ta a tre ia . A c e a s ta se d a to re a z ă u n u i fe n o m e n p r e z e n t d u p ă a n u l
1 989, d e m ig ra re a p e r s o a n e lo r în a in ta te în v â r s tă (p e n s io n a ri) c ă tre o ra ş u l B ă ile G o v o ra , f iin d g e n e r a tă d e
c a ra c te ru l c u r a tiv şi lin iş tit a l a c e s tu i o ra ş.
L a n iv e lu l d in a m ic ii p o p u la ţie i, în o ra ş u l B ă ile G o v o ra , se c o n s ta tă c a ra c te ris tic i s im ila re c u c e le d e la
n iv e lu l în tr e g ii ţă ri. A s tfe l, n a ta lita te a ( 4 ,7 % 0) e s te m a i m ic ă d e c â t m o r ta lita te a ( 1 0 ,6 % 0), s p o ru l n a tu ra l fiin d
n e g a tiv (- 5 ,9 % 0, f a ţă d e - 1 , 5 % în r e g is tr a t p e ţa ră , în a n u l 1 9 9 8 ). In d ic e le m o rta lită ţii in fa n tile , în m e d ie p e
u ltim ii a n i, e s te d e 11,6 la 1000 d e n o u - n ă s c u ţi, s itu â n d u -s e su b m e d ia p e ţa ră , c a re es te d e 2 0 ,5 la 1 0 0 0 d e
n o u - n ă s c u ţi (în a n u l 2 0 0 0 ). D in p u n c t d e v e d e re m e d ic a l, p rin c ip a le le c a u z e a le m o rta lită ţii p o p u la ţie i se
r e g ă s e s c în a fe c ţiu n ile : b o li c a rd io v a s c u la re , a f e c ţiu n i r e s p ira to rii, n e o p la s m u l (c u d iv e rs e lo c a liz ă ri),
d ia b e tu l (b o li d e n u triţie şi m e ta b o lis m ).
D in a m ic a c ă s ă to riilo r şi a d iv o r ţu r ilo r c u n o a ş te o c u r b ă d e s c e n d e n tă (1 9 9 5 - 3 2 c ă s ă to rii, 7 d iv o rţu ri;
2 0 0 0 - 14 c ă s ă to rii, 4 d iv o rţu ri; 2 0 0 7 - 2 0 c ă s ă to rii, 3 d iv o rţu ri). În o ra ş u l B ă ile G o v o ra , p o tr iv it lib e re i
d e c la ra ţii a p e r s o a n e lo r r e c e n z a te p riv in d a p a r te n e n ţa la o a n u m ită n a ţio n a lita te s a u e tn ie , la re c e n s ă m in te le
p o p u la ţie i d in 1 992 şi 2 0 0 2 , s -a u în r e g is tr a t 3 6 , re s p e c tiv , 102 p e rs o a n e d e e tn ie rro m ă . A c e a s tă m in o rita te
e s te lo c a liz a tă în p rin c ip a l în sa tu l G ă te je ş ti, m a i p u ţin în s ta ţiu n e şi în sa tu l C u ră tu ri. În sa tu l G ă te je ş ti e x is tă
o ş c o a lă d e s tin a tă ro m ilo r, p re c u m şi u n p r o g r a m c a re v iz e a z ă r e a liz a re a u n e i b a z e d e d a te , e v a lu a re a
p ro ie c te lo r, d is e m in a re a in fo rm a ţiilo r, in te g r a r e a r ro m ilo r d in o ra ş u l B ă ile G o v o ra în c o m u n ită ţi p rin
p ro m o v a r e a u n e i p o litic i d e m e d ie re c o m u n ita ră , m o n ito riz a re a , p r e v e n ire a şi c o m b a te re a f o rm e lo r de
d is c rim in a re , p re c u m şi in te g r a r e a tin e r ilo r şi c o p iilo r d e rro m i în tr - u n c a d ru o r g a n iz a t d e p e tre c e re a
tim p u lu i lib e r. În c e e a ce p riv e ş te s tr u c tu ra d u p ă re lig ie , se e v id e n ţia z ă p o n d e r e a p o p u la ţie i d e re lig ie c re ş tin -
o rto d o x ă , re p r e z e n tâ n d p e s te 9 9 ,5 % d in to ta lu l p o p u la ţie i.
În p r iv in ţa f e n o m e n u lu i d e ş o m a j, a c e s ta a c u n o s c u t în o ra ş u l B ă ile G o v o ra o r a tă a s c e n d e n tă în c ă d in
a n u l 1 996, r a p o r ta t la p r o c e n tu l p o p u la ţie i a c tiv e e s te d e 1 4 % , în a n u l 2 0 0 1 (O tovescu-coord., 2002, 67-72).
L a n iv e lu l a n u lu i 2 0 0 7 , s tr u c tu ra p o p u la ţie i se p r e z in tă a s tfe l: n r. p o p u la ţie - 2 .9 2 0 lo c .; d e n s ita te a
m e d ie : 2 2 7 lo c . / k m 2; s tr u c tu ra p o p . p e g r. d e v â rstă : 0 -1 9 a n i(6 2 7 lo c .), 2 0 -5 9 a n i (1 8 7 8 lo c .), p e s te 6 0 a n i -
4 1 5 lo c .; s tr u c tu ra p o p . p e se x e: b ă r b a ţi - 1.4 0 8 , fe m e i - 1 .5 1 2 ; n ă s c u ţi v ii - 18; n ă s c u ţi m o r ţi - 1; d e c e d a ţi -
2 9 ; c ă s ă to rii - 2 0 ; d iv o rţu ri - 3; S tru c tu ra p o p . p e n a ţio n a lită ţi: ro m â n i - 2 .8 1 8 ; r ro m i - 102; g e r m a n i - 2;
s tr u c tu ra p o p . p e re lig ii: o rto d o c ş i - 2 .8 9 8 ; c a to lic i - 2 ; a d v e n tiş ti - 2 0 ; n r. p o p . a c tiv e (1 8 - 6 2 a n i) - 1.7 6 8 ;
n r. s a la r ia ţilo r - 5 7 8 (a g ric . - 7, in d . - 35, c o n s tr. 12, c o m e r ţ - 3 0 2 , tra n s p . - 10, fin a n ţe , b ă n c i, a sig . - 2 6 ,
a d m in . p u b l. - 6 0 , în v . - 4 7 , c u lt. a r tă - 3, să n ă t. şi a sist. m e d . - 7 9 ); n r. ş o m e rilo r - 2 3 6 . n r. lo c u in ţe lo r -
1 .1 2 6 , c u o s u p ra fa ţă lo c u ib ilă d e 3 8 .0 0 0 m 2 (P.B.G., Fişa statistică, 2010).

5. A D M IN IS T R A Ţ IA L O C A L Ă

487
 La înfiinţarea staţiunii balneare Govora-Băi, inaugurată în anul 1889, din punct de vedere
administrativ-teritorial, aceasta a aparţinut de comuna rurală Govora, plasa Ocolu-Otăsău, din care făceau
parte satele: Curături, Gătejeşti, Govora - reşed. com. şi Prăjila. Casele situate pe dealul Palangine, la vest de
staţiune, erau cuprinse în comuna rurală Păuşeşti-Otăsău. Din primăvara anului 1908, în urma unei
reorganizări administrative, se formează comuna rurală Băile Govora, în componenţa Băile Govora - reşed.
com., Curături, Gătejeşti, Prăjila, în plasa Govora, cu reşedinţa în Băile Govora. Satul Govora, format din
patru mahalale, formează comuna rurală Govora.
La început, neavând un local propriu pentru primărie, autorităţile locale nou formate funcţionează în
localul primăriei din Govora. Însă, acesta devenind neîncăpător deoarece în el funcţionau mai multe instituţii,
primăria com. Băile Govora s-a mutat în vila „Antoinette”, cumpărată la 6 iunie 1923 de la proprietarul lt.
col. I.N. Negulescu. Clădirea compusă din 12 camere, din care 6 complet mobilate, anexa şi terenul din jurul
său cu suprafaţa de peste 1900 mp, au fost dobândite şi trecute în proprietatea statului, în numele comunei
Băile Govora, prin actul de vânzare-cumpărare legalizat, încheiat între proprietar şi reprezentantul comunei,
primarul Petre D. Popescu (D ecret Regal n r. 11174 /20 m artie 1923, publicat în „M .O .” n r. 6/1923). Din
anul 1923, strada pe care se afla clădirea primăriei s-a numit strada Primăriei, iar după 1950 strada Sfatului,
denumire ce o poartă şi în prezent (M ecu şi colab, 2008, 16). În acelaşi local, se afla sediul primăriei în anul
1929, când prin Înaltul Decret Regal nr. 4036 din 7 dec. 1929, publicat în M.O. nr. 274 din 9 dec. 1929, com.
Băile Govora, din judeţul Vâlcea este declarată c o m u n ă u r b a n ă (o r a ş ) (DJVAN, F.P.B.G., dos. n r. 10/1930,
f. 81), iar la parter, în două camere funcţiona şi D is p e n s a r u l m e d ic a l al cercului Pietrari, ulterior al cercului
Govora şi în final al oraşului Băile Govora. Din 18 aug. 1957, primăria se mută în fosta vilă „Farmache”, de
pe str. T. Vladimirescu, nr. 80, artera principală a oraşului, unde funcţionau Clubul şi Biblioteca „M.
Sadoveanu”. Mutarea s-a făcut în baza Ord. M.S.P.S. nr. 524 / aug. 1957, perfectată prin procesul verbal
încheiat la 24 oct. 1958. Aici a funcţionat până la 26 sept. 1998, când s-a inaugurat n o u l ş i a c tu a lu l lo c a l a l
p r im ă r i e i , situat pe str. T. Vladimirescu, nr. 75-77, beneficiind de spaţii corespunzătoare şi dotări din cele
mai moderne. Acesta este construit pe o suprafaţă de 1.200 mp în stil arhitectonic alsacian, după proiectul
arh. Doina Negoiţă. Clădirea este structurată pe mai multe nivele, compusă din două corpuri unite printr-un
turn şi corespunde celor mai exigente cerinţe (M ecu şi colab., 2008, 17).
Printre p rim a rii ce au condus destinele com. rurale şi oraşului Băile Govora, enumerăm: Topârceanu
Grigore, Petre D. Popescu, N.C. Popescu, Eutropiu Berbescu - în perioada interbelică, Stoenescu Ion,
Constantinescu Ilie - imediat după Al Doilea Război Mondial, I. Tudorică, Gheorghe Popa, prof. Florenţa
Colgiu, C. Aprodu, Elena Ghebu - în perioada comunistă şi Nicolae Chituc (F.D.P., 1990-1992), Constantin
Petraru (P.S.D.R., 1992-2000), Mihai Mateescu (P.N.L., 2000 - în prezent), în perioada de tranziţie demo­
cratică (Inf. R. Geiculescu, 2011).
În prezent, se derulează trei proiecte de reabilitare a infrastucturii turistice a staţiunii balneoclimaterice
Băile Govora, finanţate de Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Guvernul României. Unul dintre acestea
se derulează pe AXA 5 şi se referă la refacerea Parcului Central. Staţiunea Băile Govora a primit 22.777.014
lei din Fondul European de Dezvoltare Regională, din care 98 % nerambursabili, iar 2 % din fonduri locale,
pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii turistice. „Vrem ca într-un an, când lucrările vor fi gata,
noile spaţii modernizate să aibă agresivitate (?) şi să incite curiozitatea şi interesul turiştilor, dar în acelaşi
timp staţiunea să adauge o nouă poveste locului”, spunea primarul localităţii, Mihai Mateescu. Cu aceşti
bani, vor fi refăcute: fîntâna arteziană de la intrarea în parc (cu lumini decorative), chioşcul de muzică (care
să arate ca la începutul secolului al XX-lea), pasarelele pietonale şi aleile către izvoarele minerale (a căror
apă este astăzi „pe bani!!”, spunea un vizitator de 62 ani) şi se va construi un minianfiteatru în aer liber
(pentru spectacole şi discoteci).
Un alt proiect în derulare, vizează refacerea şi modernizarea şenalului pârâului Hinţa şi a zonei
adiacente acestuia, pe o distanţă de peste 1,5 km, de la izvorul Ferdinand până la ieşirea din staţiune, iar prin
cel de-al treilea proiect, finanţat de Guvernul României, sunt în derulare lucrări de introducere a canalizării, a
apei potabile şi refacere a infrastucturii rutiere pe căteva străzi din oraşul Băile Govora.

488
U n p l a n a l o r a ş u lu i, d in p e r io a d a c o n te m p o r a n ă

489
 Cap. IV - VIAŢA ECONOMICĂ
O ra şu l B ă ile G o v o ra , s ta ţiu n e b a ln e o - c lim a te r ic ă d e in te re s n a ţio n a l şi e u ro p e a n , are c a ra m u ră
im p o r ta n tă a e c o n o m ie i lo c a le tu r is m u l, a s o c ia t c u v a lo rific a r e a p r o p rie tă ţilo r te ra p e u tic e a le a p e lo r m in e ra le
şi a e ru lu i p u te rn ic io n iz a t şi d e c ru ţa re d in o riz o n tu l lo c a l. P e n tru lo c a lită ţile c o m p o n e n te (G ă te je ş ti şi
C u ră tu ri) a c tiv ită ţile d e b a z ă s u n t a g r ic u ltu r a d e s u b z is te n ţă (c u ltu ra p la n te lo r, c r e ş te r e a a n im a le lo r,
p o m ic u ltu r a ) şi e x p lo a tă r ile fo r e s tie r e (o c a z io n a l). P a ra le l c u a c e s te a p a rte d in lo c u ito rii o ra ş u lu i d e s fă ş o a r ă
a c tiv ită ţi în c a d ru l s o c ie tă ţilo r c o m e r c ia le c u p ro fil b a ln e a r-tu ris tic , sa u a c e lo r s p e c ia liz a te în c o m e rţu l cu
a m ă n u n tu l, p r a c tic a t p e r m a n e n t s a u s e z o n ie r p e n tru s u s ţin e r e a a c tiv ită ţilo r d e b a z ă d in sta ţiu n e .
P rin tre r e s u rs e le n a tu ra le lo c a le c a re fa c o b ie c tu l a c tiv ită ţilo r e c o n o m ic e d in z o n ă m e n ţio n ă m : a p e le
m in e ra le (io d u ra te , b ro m u ra te , c lo ru ra te , s u lfu ro a s e ), s a re a (n e e x p lo a ta tă ), tu f u ri v u lc a n ic e , a rg ile şi b a la s t
(în a lb ia p â râ u lu i G o v o ra ) şi le m n u l.
Iz v o a re le m in e ra le de a ic i s u n t le g a te d e fo rm a ţiu n ile g e o lo g ic e m io c e n e , în c a re se a f lă z ă c ă m in te le
d e sa re d in B ă ile G o v o ra (n e e x p lo a ta te ) şi d in a p r o p ie re (O c n iţa - O c. M a ri, în e x p lo a ta re ). D in c a u z a
v a r ie tă ţii d e o s e b ite a r o c ilo r d in s u b s tra t şi a e x is te n ţe i h id r o c a rb u r ilo r lic h id e şi g a z o a s e , c o m p o z iţia c h im ic ă
a a p e lo r e s te d e a s e m e n e a fo a rte v a ria tă . D in tre a c e s te a fa c p a rte a p e le c lo ru ro s o d ic e şi c lo ru ro s o d ic e
io d u ra te , c a re a p a r în z o n a m a s iv u lu i d e sa r e d e la O c. M a ri - G o v o ra , p e u n a lin ia m e n t ce se d e s fă ş o a r ă p e
te rito riu l lo c a lită ţilo r: O c. M a ri - O c n iţa - T e iu ş - G o v o ra - B u le ta - B ă ile G o v o ra - P ă u ş e ş ti-O tă s ă u -
B u n e ş ti - S to e n e şti - D o b ric e n i - P ie tra ri şi m a i d e p a rte sp re v e s t. E le p r o v in d in a p e le d e p re c ip ita ţii
in filtra te în s c o a rţă şi m in e ra liz a te p r in d iz o lv a r e a să rii în tâ ln ită în stra tu rile c u c a re v in în c o n ta c t.
E x p lo a ta r e a a p e lo r m in e ra le f o lo s ite în tra ta m e n tu l b a ln e a r se r e a liz e a z ă d e c ă tre c e le d o u ă s o c ie tă ţi
c o m e rc ia le : S C B Ă IL E G O V O R A S .A . şi B .N . S IN D B A L N E O T U R I S M S R L . B U C U R E Ş T I, F ilia la
B Ă IL E G O V O R A , c a re d e ţin sp a ţii d e c a z a re şi tr a ta m e n t în u n ită ţi s p e c ia liz a te .
A c tiv ita te a e c o n o m ic ă se d e s fă ş o a r ă î n c a d ru l a 5 0 u n ită ţi c o m e rc ia le , d in c a re p e s te 6 0 % a u c a o b ie c t
d e a c tiv ita te e x c lu s iv c o m e rţu l c u a m ă n u n tu l, p r a c tic a t în n u m e ro a s e m a g a z in e , m in im a rk e tu ri, p ră v ă lii,
c h io ş c u ri, te ra s e , c a fe n e le , re s ta u ra n te , p ia ţă , sp a ţii p e n tru c o m e r ţ a m b u la n t.

1. A G R IC U L T U R A

D e la în f iin ţa r e a c o m u n e i ru ra le B ă ile G o v o ra şi p â n ă în p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X X -le a ,

a g r ic u ltu r a c o n s titu ia p r in c ip a la o c u p a ţie şi s u r s ă d e v e n it a lo c u ito rilo r. În a n u l 1 9 0 0 , c o m u n a G o v o ra a v e a
în c o m p o n e n ţă 501 fa m ilii, m a jo r ita te a f iin d a g ric u lto ri, 25 m e s e r ia ş i (d u lg h e ri, o la ri, tâ m p la ri, fie r a r i) şi
ţig a n i lă u ta ri. T e re n u l a ra b il e r a d e 7 85 h a , o b ţin u t în b a z a L e g ii a g ra re d in 1 8 6 4 d e c ă tre 2 7 2 c a p i d e fa m ilie
a i c o m u n e i. A c tiv ita te a a g ric o lă c e a m a i p r a c tic a tă e r a p o m ic u ltu r a (se o b ţin e a u în tr e 2 0 0 - 4 5 0 h l
ţu ic ă /a n u a l), u r m a tă d e c r e ş te r e a a n im a le lo r (e x is ta u 3 0 7 b o i, 4 8 0 v a c i, 5 5 4 p o rc i) şi c r e ş te r e a a lb in e lo r (1 9 4
d e stu p i) (A lessandrescu, 1893, 471-488).
În a n u l 1 927, B ă ile G o v o ra d e ţin e a : 2 7 9 c o rn u te m a ri, 2 9 c a i, 53 o i, 9 c a p re , 142 p o rc i, 7 7 7 p ă s ă ri, 14
s tu p i, a v â n d o s u p r a f a ţă d e 71 h a p ă ş u n i (D J V A N , F .P .B .G ., d o s. n r. 3 /1 9 2 7 , f. 14). D u p ă a n u l 1930,
a g ric u ltu r a d e ţin e a p o n d e r e a c e a m a i m a re d in tre o c u p a ţiile lo c u ito rilo r, d e ş i su p ra fe ţe le a g ric o le e ra u re la tiv
m ic i, în s ă o p a rte d in tre lo c u ito ri lu c ra u te m p o r a r în c a d ru l S o c ie tă ţii G o v o ra - C ă lim ă n e ş ti sa u la d ife riţi
p ro p rie ta ri, n u m ă ru l a c e s to ra c re s c â n d c o n s id e ra b il d u p ă 1 9 4 8 , c â n d s ta ţiu n e a c a p ă tă fu n c ţio n a lita te
p e rm a n e n tă .
D in p r o c e s u l v e rb a l de in s p e c ţie al p rim p re to ru lu i p la s e i C o z ia , c ă p ita n u l G e o rg e Z a v rig e s c u , la d a ta
d e 8 fe b r. 1936, re ie s e c ă „ s ta r e a e c o n o m ic ă a c o m u n e i u rb a n e B ă ile G o v o ra e s te b u n ă , o c u p a ţiu n e a d e
c ă p e te n ie a lo c u ito r ilo r e ste a g r ic u ltu r a , c ă ră u ş ia , p o m ic u ltu r a şi p ro p rie ta ri d e c a s e d e în c h ir ia t c a m e re p e
tim p u l s e z o n u lu i. S ta re a s a n ita r v e te r in a r ă b u n ă , n u e s te n ic i o e p iz o tie ” (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr.
16/1930-1940).
În a n u l 1 941, f iş a c o m u n e i u rb a n e n e r e ş e d in ţă B ă ile G o v o ra , la c a p ito lu l a g r ic u ltu r ă p r e z in tă o
s u p r a f a ţa to ta lă d e 16 0 9 ,5 h a , d in ca re: a ra b il - 175,5 h a , fâ n e ţe n a tu ra le - 4 0 ,2 5 h a , p ă ş u n i - 188 h a , p o m i

490
fru c tife ri - 35 ,5 h a , v ii - 0 ,5 0 h a , p ă d u r i - 1003 h a , v e tre d e s a t - 130 h a , d ru m u ri - 7 h a , te re n d e g ra d a t - 18
h a , a p e , b ă lţi - 11,75 h a ; s u p ra fa ţa c u ltiv a tă c u g râ u - 9 0 h a , ia r c u p o ru m b - 8 5 ,5 h a ; s u p r a f a ţa iz la z u lu i
c o m u n a l - 8 6 ,4 h a (M lă c i - 5 4 ,8 h a , p e c a re p a s c 2 6 8 v ite , C u ră tu ri - 3 1 ,6 h a , p e c a re p a s c 170 v ite ); c a i -
17, ie p e - 9, b o i - 12, v a c i - 110, v iţe i - 168, b e rb e c i - 17, o i - 165, c a p re - 12, p o rc i - 8 0 , s c ro a fe - 67,
g ă in i - 3 2 0 , ra ţe - 4 0 , g â ş te - 6 0 , c u rc i - 18. T â rg s ă p tă m â n a l - în fie c a re jo i, tr a n z a c ţii d e v ite m ic i în
sp e c ia l (DJVAN, F.P.B.G., dos. n r 20/1941, f. 2-9).
L o c a lita te a f iin d s itu a tă în tr - o z o n ă d e lu ro a s ă , c u o s u p ra fa ţă a g r ic o lă re s tr â n s ă şi a v â n d so lu ri slab
p r o d u c tiv e , în B ă ile G o v o ra n u s -a c o n s titu it u n ita te C .A .P ., ci d o a r o în to v ă r ă ş ir e ( „ 3 0 D e c e m b r ie ” - f o n d a tă
în a n u l 1960). P e te re n u l a c e s te ia , în tre a n ii 1 9 6 0 - 1 964, s -a u p la n ta t 72 h a c u p o m i fru c tife ri, ia r în an u l
1 968, p e o s u p ra fa ţă d e 3 0 h a se în f iin ţe a z ă F e r m a p o m ic o lă G o v o ra , în c a d ru l S ta ţiu n ii d e C e rc e ta re şi
P ro d u c ţie P o m ic o lă V â lc e a , d e s fiin ţa tă d u p ă 1 991. A s tă z i, s u p r a f a ţa f o n d u lu i f u n c ia r e s te d e 1 3 3 2 h a , d in
c a re : s u p r a f a ţă a g r ic o lă - 531 h a , re p r e z e n tâ n d 4 0 % d in s u p ra fa ţa o ra ş u lu i (a ra b il - 141 h a , p ă ş u n i - 185 h a,
fâ n e ţe - 98 h a , liv e z i - 106 h a , v ii - 1 h a ), in tra v ila n - 2 2 2 h a (c o n s tru c ţii - 98 h a , d ru m u ri, p o te c i - 2 3 h a,
s u p r a f a ţă a c o p e r ită c u a p e - 2 0 h a ), fo n d f o re s tie r - 6 2 6 h a , a lte c a te g o rii d e te re n u ri - 132 h a.
E fe c tiv e le d e a n im a le s u n t u rm ă to a re le : b o v in e - 2 6 0 , p o rc in e - 4 3 0 , o v in e , c a p rin e - 9 6 , p ă s ă ri -
5 0 0 0 (P rim ăria B.G., Fişa localităţii, 2010).

2. IN D U S T R IA
D a to r ită sp e c ific u lu i lo c a lită ţii, în o ra ş u l B ă ile G o v o ra , n u s -a u d e s fă ş u ra t a c tiv ită ţi in d u s tria le d e
a n v e rg u ră . În o rd in e c r o n o lo g ic ă , a c tiv ită ţile d e s fă ş u ra te a u f o s t u rm ă to a re le :
P ro d u c ţia d e a p ă p o ta b ilă şi d is trib u ire a a c e s te ia c ă tre a g e n ţii e c o n o m ic i şi p o p u la ţie se r e a liz a p rin
„ U zin a d e a p a ” d in sa tu l B a rc a n e , c o m . P ă u ş e ş ti-O tă s ă u , s itu a tă la d is ta n ţa d e 6 k m v e s t d e sta ţiu n e . În tre
a n ii 1913 - 1949 a c e a s ta a a p a r ţin u t S o c ie tă ţii G o v o ra - C ă lim ă n e ş ti, în tr e 1949 - 1 9 6 0 , D ire c ţie i
S a n a to riilo r B a ln e a re G o v o ra , d in 1960 p â n ă în 1962 - Î n tre p rin d e rii E c o n o m ic e R e g io n a le B a ln e a re
G o v o ra , ia r d in 1962 a tr e c u t în a d m in is tra re a I.G .O . G o v o ra , tr a n s f o r m a t în G A S C O M S .A . B ă ile G o v o ra ,
ia r în p r e z e n t se a f lă în a d m in is tra re a A P A V IL S .A . R â m n ic u -V â lc e a .
P ro d u c ţia d e e n e rg ie e le c tric ă fu rn iz a tă d e „ U zin a e le c tr ic ă ” c a re a f u n c ţio n a t în tr e 1910 - 1 953,
p r o d u c e a c u r e n t e le c tric la te n s iu n e a d e 110 v o lţi, a lim e n ta P a v ilio n u l c e n tra l d e B ă i, H o te lu l P a la c e şi
a s ig u ra ilu m in a tu l p u b lic . L a u z in ă f u n c ţio n a u d o u ă g e n e ra to a re e le c tric e A E G , a c ţio n a te d e d o u ă m o to a re
d ie s e l m o n o c ilin d r u o riz o n ta l tip D E U T Z , fa b ric a te în a n u l 1910.
L a n iv e lu l o ra ş u lu i, în a n u l 1931, în tr - u n „ ta b lo u d e n u m e le ş i p r o n u m e le in d u s tr ia ş ilo r şi
m e s e r ia ş ilo r ” fig u ra u : 3 m e c a n ic i (E m il V a le g n e r, G h e o rg h e B u lo a ie , P a n d e le M ih a il), u n f ie r a r (T u d o r
G u n ie ), u n r o ta r (N . M ă tă s a ru ), 4 tâ m p la ri (C . Io n e s c u , V ilii M a n d , V in tilă St. A n g h e l, D u m itru
G e o ic u le s c u ), 3 b r u ta r i (A le x a n d ru S a ic u , D .M . D u m itru , C. E n ă c h e s c u ), 2 c ro ito ri (Io n M ile a , I o s if F o lte a ),
3 c is m a ri (Io n B ă lu ţă , M a rin C o n s ta n tin e s c u , G h . G rig o re s c u ) şi u n friz e r (Io n N . Io rd a c h e ) (DJVAN,
F .P .B .G ., dos. n r. 9 /1 9 3 1 , f. 12). T ip u rile d e m e s e r ii în c a d r e a z ă r e s p e c tiv ii m e s e ria ş i în c a te g o ria c e lo r ce
p r e s te a z ă se rv ic ii şi n u în râ n d u l in d u s tria ş ilo r.
L a 10 a n i d u p ă d e c la ra re a sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra c o m u n ă u rb a n ă , în fiş a lo c a lită ţii, la c a p ito lu l
în tr e p rin d e ri, e ra u m e n ţio n a te : f a b r ic a d e a p e g a z o a s e „ G h . O rb a n ” , c u o c a p a c ita te d e p ro d u c ţie d e 1500
stic le /2 4 h , f a b r ic a d e a p e g a z o a s e „D . I o n iş o r ” , c u o c a p a c ita te d e p r o d u c ţie d e 2 0 0 0 s tic le /2 4 h ,
s ta b ilim e n tu l b a ln e a r, u z in a e le c tric ă , u n c u p to r d e u s c a t fru c te , 4 c a z a n e d e ţu ic ă , 3 b ru tă rii, u n a b a to r, 2
m ă c e lă rii, 2 b ă c ă n ii, 4 c â rc iu m i, u n re s ta u ra n t, 2 c a fe n e le , 2 p r ă v ă lii şi 2 friz e rii (DJVAN, F .P .B .G ., d o s. n r.
2 0 /1 9 4 1 , f. 2-9). S im p la le c tu ra re a a c e s to ra e v id e n ţia z ă stric t p ro filu l o ra ş u lu i, d e s ta ţiu n e b a ln e a ră .
S e c ţia d e p a n ific a ţie s itu a tă p e str. E ro ilo r, n r. 2 , în f iin ţa tă în a n u l 1 9 5 2 a f u n c ţio n a t p â n ă în a n u l 1988.
În a n u l 1990 s - a d a t în fo lo s in ţă o n o u ă F a b r ic ă d e p â in e p o z iţio n a tă la in tr a re a în s ta ţiu n e p e str. T.
V la d im ire s c u , n r. 2, p r e lu a tă de „ M o p a r iv ” R â m n ic u -V â lc e a , c a re d in 1 998, şi-a în c e ta t a c tiv ita te a . D u p ă
a n u l 1 990, în B ă ile G o v o ra ş i- a d e s fă ş u ra t a c tiv ita te a S o c ie ta te a T e c h n o H o u s e C o L td . S .R .L . c u s e d iu l în
R â m n ic u -V â lc e a , c a re p r o d u c e a p ie s e m e ta lic e (fla n şe d in in o x ) o b ţin u te p rin a ş c h ie re , a v â n d în tr e a g a
p r o d u c ţie d e s tin a tă e x p o rtu lu i, în p r e z e n t în c e tâ n d u -ş i a c tiv ita te a .
În sa tu l G ă te je ş ti îş i d e s fă ş o a r ă a c tiv ita te a S C „ L a n d B e rtin i” S .R .L . c a re p ro d u c e m a te r ia le de
c o n s tru c ţii şi se m ifa b ric a te d in b e to n . S ta ţia d e b e to a n e a firm e i S C „ O lte n ia S a n to u r” S .R .L . c a re v a lo rific ă
re s u rs e le n a tu ra le d in z o n ă ( b a la s t d in a lb ia p â râ u lu i G o v o ra ), c u o c a p a c ita te d e 100 m c / o ră , se a f lă s itu a tă
p e m a lu l p â r â u lu i G o v o ra , în a v a l d e sa tu l G ă te je ş ti (P rim ăria B.G., Fişa localităţii, 2010) . A lte firm e ce

491
d e s fă ş o a r ă a c tiv ită ţi in d u s tria le sun t: V A L ID O S S R L B ă ile G o v o ra (re p a ra ţii a u to ), C a s m ix im p e x S R L
C a z a c u (p a n ific a ţie ), C a m ira C o m S R L B ă ile G o v o ra (c o n s tru c ţii), R a l - I m p e x S R L B ă ile G o v o ra
(p a n ific a ţie ), C o m T a n s p o r t S R L F lo ric e l (e x p lo a tă ri fo re s tie re ), F u n d a ţia D a liv (p re s tă ri s e rv ic ii) etc..

3. T R A N S P O R T U R IL E
C h ia r d a c ă S ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra e s te s itu a tă în tr - o z o n ă a p a r e n t iz o la tă în tre d e a lu rile su b c a rp a tic e
v â lc e n e , le g ă tu rile c u te rito riu l ţă rii a u e x is ta t d in to td e a u n a , a tâ t p e c a le a f e ra tă , c â t şi p e c ă i ru tie re . L a
în c e p u tu l a c tiv ită ţii b a ln e a re , a c e s te a a u c o n s titu it to tu ş i o p ro b le m ă c â n d a c c e s u l sp re s ta ţiu n e se fă c e a p e u n
d r u m d e ţa r ă c a re u r m a c u rs u l p â râ u lu i G o v o ra şi le g a m â n ă s tire a G o v o ra d e h a lta C F R şi m o ş ia B ră tie n ilo r.
S itu a ţiu n e a ju d e ţu lu i V â lc e a d in a n u l 1898 - 1 9 0 0 , p r e z e n ta tă d e p re fe c tu l ju d e ţu lu i A l. C ră s n a ru , în
A d u n a r e a g e n e r a lă a C o n s iliu lu i J u d e ţe a n m e n ţio n a la c a p ito lu l D r u m u r i c ă „s - a te r m in a t cu to tu l v a r ia n ta
d in B ă ile G o v o r a ” ( S itu a ţiu n e a 1 8 9 8 , 61) . M ijlo a c e le d e tr a n s p o r t fo lo s ite e ra u c e le c u tr a c ţiu n e a n im a lă :
b irje, tră su ri, ca re, c ă r u ţe , ia r a p e le m in e ra le e ra u tra n s p o r ta te c u s a c a le le .
D in a n u l 1 905, în tr e h a lta C .F .R .G o v o ra şi B ă ile G o v o ra , a f u n c ţio n a t „ u n s e r v ic iu r e g u la t d e b r ic u ri
şi tr a m c a r e ” , o rg a n iz a t d e M . R ă d u le s c u G h id a rc e a , p r o p rie ta r al „S o c ie tă ţii d e tr a m c a r e ” d in C ra io v a , la
în d e m n u l dr. N . P o p e s c u - Z o rile a n u şi a c e lo r m a i im p o rta n ţi p r o p rie ta ri d in B ă ile G o v o ra (B u n e s c u ,
Ş te fă n e s c u , B e re ş te a n u ) şi în a c e la ş i a n p r o p rie ta ru l d e a u to m o b ile H e n r y A u g u s t s o lic ită şi o b ţin e a p r o b a re a
p re fe c tu rii p e n tru a în f iin ţa p e a c e la ş i tr a s e u „ u n s e r v ic iu cu d o u ă a u to m o b ile ” c a re u r m a s ă a s ig u re şi
se rv ic iu p o ş ta l. A c e s te a a u f o s t p re m iz e le c o n s tru irii c â ţiv a a n i m a i tâ r z iu a u n e i lin ii d e c a le f e r a t ă în g u s tă
(D e c o v ille ) în tr e g a r a C F R G o v o ra şi B ă ile G o v o ra . L a c a p ă tu l a c e s te ia , p e lo c u l u n d e a s tă z i se a f lă b a z a
s p o r tiv ă „ A D IT E N ” , se a f la o h a ltă şi u n d e p o u . C o n d iţiile p re c a re o fe rite c ă lă to rilo r, d e s e le re c la m a ţii
v e n ite d in p a r te a p r o p rie ta rilo r d e p la n ta ţii d in v e c in ă ta te a lin ie i, m o d e rn iz a r e a şo s e le i şi c o n c u re n ţa
p u te rn ic ă d in p a r te a ta x i- u r ilo r a u d u s la d e s fiin ţa r e a a c e s tu i m ijlo c d e tra n s p o r t, în a n u l 1 927. În a n u l 1935,
S o c ie ta te a G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti a c h iz iţio n e a z ă u n a u to b u z c u 17 lo c u ri şi c u lo c u ri d e s tin a te b a g a je lo r, c a re a
f u n c ţio n a t c u e x c e p ţia p e r io a d e i 1 9 4 0 -1 9 4 4 , c â n d a f o s t r e c h iz iţio n a t d e a rm a tă , p â n ă în a n u l 1955.
D u p ă a n u l 1955, tr a n s p o r tu l p a s a g e rilo r d in tre g a r a C F R G o v o ra şi S ta ţiu n e a f o s t a s ig u ra t c u
m ijlo a c e le de tr a n s p o r t în c o m u n (IR T A ., D J T A ., IT A ., E T A ). În tre a n ii 1 9 5 7 - 1 9 6 5 , D ir e c ţia S a n a to riilo r
B a ln e a re G o v o ra a p u s în a c e la ş i sc o p la d is p o z iţia p a c ie n ţilo r c e tr e b u ia u să a ju n g ă în sta ţiu n e , u n a u to b u z
d e c a p a c ita te m e d ie c a re n u a m a i f o s t în lo c u it d u p ă s c o a te re a d in u z (Mecu şi colab., 2008, 26). În tre a n ii
1 990 - 2 0 1 0 , tra n s p o r tu l în tr e R â m n ic u -V â lc e a - g a r a C F R G o v o ra - B ă ile G o v o ra , a f o s t a s ig u ra t c u
a u to c a re de firm e le : R a ro ra S R L R â m n ic u -V â lc e a , D a c o s S R L R â m n ic u -V â lc e a , I o n e s c u S R L R â m n ic u -
V â lc e a , V ile x tu r S R L R â m n ic u -V â lc e a , S C C o m tra n s S .A . R â m n ic u -V â lc e a şi S C O lte n ia S a n to u r - F ilia la
G o v o ra . În p r e z e n t tr a n s p o r tu l c ă lă to rilo r c e d o re s c să a ju n g ă în B ă ile G o v o ra e s te a s ig u ra t c u p le c a re d in
R â m n ic u -V â lc e a , p r in g a r a C F R G o v o ra , d e S C M a tD a n S R L - P ite ş ti, A rg e ş sa u c u a u to m o b ile p e rs o n a le .
A lte a c tiv ită ţi d e tr a n s p o r t s u n t d e s fă ş u ra te d e n u m e ro a s e firm e d in lo c a lita te , c u m su n t: S C O c ta g o n
L o g is tic S R L , O lte n ia S a n to u r, O c ta le x S R L B ă ile G o v o ra , M a g tra n s S R L , A n d itr a n s 2 0 1 0 S R L , C o m
T ra n s p o r t S R L F lo ric e l ş.a. (P rim ăria B.G., Reg. impoz. 2010).
O ra şu l B ă ile G o v o ra e s te s tr ă b ă tu t în p a r te a d e E , d e D N 6 7 (R â m n ic u - V â lc e a - T g . Jiu ) p e o d is ta n ţă
d e 7 0 0 m , d in c a re se d e s p rin d e D J 6 4 9 şi s tră b a te s ta ţiu n e a p e o d is ta n ţă d e 6 ,2 k m , p e d ir e c ţia E - N V .
L u n g im e a to ta lă a d r u m u rilo r e s te d e 23 k m , d in ca re: 12 k m - d ru m u ri m o d e rn iz a te şi 11 k m - cu
îm b r ă c ă m in ţi a s fa ltic e u ş o a re (PBG, Fişa localităţii, 2010) .

4. C O M E R Ţ U L

În c e p u tu rile a c tiv ita ţii b a ln e a r- tu r is tic e la G o v o ra -B ă i a tra g e im p lic it şi p r a c tic a r e a u n o r a c tiv ită ţi
c o m e rc ia le d e se z o n , c a re v o r în f lo r i şi p e r m a n e n tiz a o d a tă c u d e z v o lta re a s ta ţiu n ii. C o m e rţu l c u a m ă n u n tu l
se o f ic ia liz e a z ă a tu n c i c â n d s ta ţiu n e a d e v in e u n ita te a d m in is tra tiv ă d e sin e stă tă to a re ( c o m u n ă r u ra lă şi ap o i
u r b a n ă ), p r in a p a r iţia p r ă v ă liilo r, b ă c ă n iilo r, p ie ţe i, tâ rg u lu i s ă p tă m â n a l sa u b is ă p tă m â n a l. D o c u m e n te le
m e n ţio n e a z ă în a n u l 1940, fu n c ţio n a r e a u n u i tâ rg să p tă m â n a l (în fie c a re jo i) , în f iin ţa t în a n u l 1 9 2 4 , u n d e se
fă c e a u „ tra n z a c ţii de v ite m ic i în s p e c ia l” , c a re a p o i v - a fu n c ţio n a b is ă p tă m â n a l (jo i şi d u m in ic ă ) şi e x is te n ţa
a 3 b ru tă rii, 2 m ă c e lă rii, 3 c â rc iu m i, u n re s ta u ra n t, 2 c a fe n e le , 2 b ă c ă n ii, 2 p ră v ă lii, p ia ţa d e le g u m e şi fru c te
( „ p ia ţă s p a ţio a s ă şi h ig e n ic ă ”), p ia ţa d e p ă s ă ri (DJVAN, F.P.B .G ., dos. n r. 16 / 1930-1940, f. 84; dos. n r. 20
/1941, f. 2-9). L a n iv e lu l a n u lu i 1 993, în o ra ş u l B ă ile G o v o ra , f u n c ţio n a u 33 u n ită ţi c o m e rc ia le cu

492
a m ă n u n tu l, d in ca re: 7 m a g a z in e a lim e n ta re , 5 m a g a z in e c u m ă rf u r i n e a lim e n ta re , 7 m a g a z in e m ix te , 4
c o n s ig n a ţii, 10 c h io ş c u ri şi p ia ţă a g ro -a lim e n ta ră . A s tă z i, a c tiv ita te a c o m e r c ia lă b a ln e a r- tu r is tic ă este
d e s fă ş u ra tă în p r in c ip a l d e c e le d o u ă so c ie tă ţi: S C B ă ile G o v o ra S .A . şi S C S in d R o m . S .R .L . B u c .,
s o c ie tă ţi c u c a p ita l m a jo r ita r p riv a t, la c a re se a d a u g ă s o c ie tă ţi d e p re s tă r i se rv ic ii p e n tru p o p u la ţie , u n ită ţi
a d m in is tra tiv e şi c o m e rc ia le R o m te le c o m S A , P ro im s a t S R L , A p a v il S A , U rb a n S A şi I n te rg a z S R L .
C o m e rţu l c u a m ă n u n tu l şi rid ic a ta şi a lim e n ta ţie p u b lic ă e s te p r a c tic a t d e S .C .V a lm e te x , S C S c a v il R â m n ic u -
V â lc e a , S C Iu ra d S .R .L ., G o -A c o p ro s S R L , A g o s tn o ris S R L ., P la c in d o S R L , B irim a r C o m e rţ S R L , M a rv i
S R L , N a u tilu s C o m S R L , N im b u s S R L B ă ile G o v o ra , S ta e lc o S R L , D a n A n d r a I m p e x S R L , C a s m ix im p e x
S R L C a z a c u , C a m ir a C o m S R L B ă ile G o v o ra , H e rm e s C o m I m p e x S R L , Iu lc o m S R L V â lc e a , 1001 S R L
B ă ile G o v o ra , M o d a S â rg u in ţa S C M V â lc e a , M a rc o m e x S C M R â m n ic u -V â lc e a , M a rk e t o f S R L , K a liv m a r
S R L , N o rc o o r S R L , E m m a G e t S R L , C a n te m ir T o u r S R L , R o m a r ta S R L S u c u rs a la V â lc e a , D e c o r Iris S R L ,
Iu ra d - B u r c e a S R L , R o m T ra d in g C o m p a n y A ld i L u x S R L , F u n d a ţia T ro c a d e ro , F u n d a ţia P a n d a , F u n d a ţia
Y u l- C r is - N ik , A d ite n S p o rt S R L e tc . c a re o f e r ă p r o d u s e g e n e ra le , a lim e n ta re şi p re p a ra te a lim e n ta re (P.B.G.,
Reg. impoz., 2010) .
C o n fo rm d a te lo r o fe rite d e p r im ă ria o ra ş u lu i, în B ă ile G o v o ra e x is tă p e s te 7 0 m ic i s o c ie tă ţi
c o m e rc ia le s p e c ia liz a te p e c o m e r ţ c u a m ă n u n tu l şi s e rv ic ii p e n tru p o p u la ţie , o p ia ţă c e n tr a lă (c u o su p ra fa ţă
d e 2 .5 0 0 m 2 şi c u o c a p a c ita te d e 17 m e s e ) şi u n s p a ţiu p e n tru c o m e r ţ a m b u la n t d e 100 m 2, a fla t în
v e c in ă ta te a p a rc u lu i c e n tra l a l o ra şu lu i.

5. T U R IS M U L B A L N E A R

C o m p o n e n ta e c o n o m ic ă a tu r is m u lu i e s te p u te rn ic r e p re z e n ta tă , a tu n c i c â n d v o rb im d e s p re s ta ţiu n e a
B ă ile G o v o ra . T u r is m u l b a ln e a r c o n s titu ie ra m u ra de bază a economiei o ra ş u lu i, c e a m a i m a re p a rte d in tre
v e n itu r ile a c e s tu ia , p ro v e n in d d in e x p lo a ta re a p o te n ţia lu lu i să u b a ln e a r - b ă ile c u ra tiv e p r a c tic a te d e
p e rs o a n e le v e n ite a ic i d in to a tă ţa ra , p e n tru a -şi tr a ta d ife rite a fe c ţiu n i.

P ro filu l s ta ţiu n ii
D a to r ită f a c to rilo r n a tu ra li şi te ra p e u tic i, c lim e i şi a p e lo r m in e r a le e x is te n te , s ta ţiu n e a b a ln e o ­
c lim a te r ic ă B ă ile G o v o ra e s te p r o fila tă şi r e c o m a n d a tă p e n tru tra ta m e n tu l b o lilo r a p a ra tu lu i r e s p ir a to r şi al
c e lo r o to - rin o -la rin g o lo g ic e (n a s, g â t, u re c h i), al a f e c ţiu n ilo r e n d o c rin e şi c a rd io v a s c u la re , p r e c u m şi p e n tru
b o lile c ro n ic e a le a p a ra tu lu i lo c o m o to r, c a p ro file d e b a z ă .
C o n d iţiile b io c lim a tic e d in to a te a n o tim p u rile s u n t fa v o ra b ile p e n tru tr a ta m e n tu l b a ln e a r şi c lim a tic .
A e r o -io n iz a re a d in sta ţiu n e , u n u l d in fa c to rii s e z o n ie ri d o m in a n ţi în p e r io a d a d e a c lim a tiz a re , e x e r c ită o
a c ţiu n e s e d a tiv ă a s u p ra a p a ra tu lu i c a rd io -v a s c u la r şi a s u p ra v a s o -m o tric ită ţii. A c lim a tiz a re a se d e s fă ş o a r ă
f ă r ă re a c ţii e v id e n te d e tip e r g o tro p în tr - o p e r io a d ă d e 1-2 z ile d e la v e n ire a în sta ţiu n e . P re z e n ţa io d u lu i în
a tm o s f e r ă îi c o n f e ră s ta ţiu n ii u n ic ita te în tre s ta ţiu n ile v â lc e n e , fiin d r e c o m a n d a tă în te r a p ia a f e c ţiu n ilo r
re s p ira to rii. P e lâ n g ă io n iz a r e a n e g a tiv ă în io d , c lim a tu l b lâ n d , c u c e r s e n in c o n s ta n t, c u p u ţin e z ile p lo io a s e
şi c e ţo a s e d u c e la u ş u r a r e a r e s p ira ţie i şi la d is p a riţia c r iz e lo r d e a s tm . R a p o rtu l d in tre a e ro io n ii n e g a tiv i şi ce i
p o z itiv i e s te e g a l c u 1. A c e s t ra p o r t c o n f ir m ă fa p tu l c ă a e ru l a tm o s fe ric a lă tu ri d e tr a ta m e n tu l m e d ic a l
c o n trib u ie la v in d e c a re a a f e c ţiu n ilo r r e s p ira to rii, s itu â n d s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra , d in a c e s t p u n c t d e v e d e re ,
p e lo c u l în tâ i p e ţa ră . B io c lim a tu l sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra a re , d e c i, a c ţiu n e n e s p e c ific ă , to n ic ă şi se d a tiv ă ,
f a c to r im p o r ta n t în tr a ta m e n tu l b a ln e a r. T o p o c lim a tu l şi m ic r o c lim a tu l e s te fa v o ra b il. N u e s te e x p u s ă p o lu ă rii
a tm o s fe ric e , are iz v o a re c u a p e m in e ra le c e s u n t fo lo s ite p e n tru tr a ta r e a b o lilo r r e s p ira to rii şi re u m a tis m a le ,
d is p u n e d e o b a z ă m o d e rn ă d e tr a ta m e n t şi e s te d e s e r v ită d e u n c o rp m e d ic o - s a n ita r s p e c ia liz a t (Dr.
Dinculescu şi colab., 1992, 24) .
A p e le m in e r a le , de z ă c ă m â n t, s u n t a te rm a le , h ip o to n e , iz o to n e , h ip e rto n e şi re p r e z in tă f a c to rii n a tu ra li
d e b a z ă în tr a ta m e n tu l b o lilo r in d ic a te . A c e s te a s u n t h ip e r to n e c u o m in e r a liz a r e to ta lă d e 4 0 0 -8 0 0 m g /litru ,
io d u ra te , b ro m u ra te , s u lfu ro a s e , c lo ru ra te , so d ic e şi c o n c e n tr a te (c lo ru ro -s o d ic e şi s u lfu ro a s e ) c u o c o n c e n ­
tr a ţie de h id r o g e n s u lf u r a t d e 2 0 0 -4 0 0 m g /litru , h ip o to n e p e n tru c u r a e x te r n ă şi p e n tru c u r ă in te r n ă c u a p ă
sla b m in e r a liz a tă s u lfu ro a s ă , su b 2 0 0 m g /litru h id r o g e n s u lfu ra t, sla b b ic a rb o n a tă , s u lfa ta tă , c a lc in a tă so d ic ă ,
m a g n e z ia n ă . E ste s in g u r a s ta ţiu n e d in ţa r ă c a re are a c e s te fe lu ri d e a p e şi a d o u a d in E u ro p a , d u p ă
P e c h e le b ro n n e d in A ls a c ia -F r a n ţa (Popescu, 1983, 235-241; Otovescu şi colab., 2002, 76-82). A c e s te a ,
d u p ă e x tra g e re , s u n t p o m p a te în re z e rv o a re , în c ă lz ite în m o d ritm ic şi s p e c ia l, d e u n d e s u n t d irija te sp re

493
p a v ilio a n e le d e b ă i. E fe c tu l te ra p e u tic a l a p e lo r m in e ra le d e p in d e d e g ra d u l d e p u lv e riz a re . E le s u n t fo lo site
p r in p r o c e d e e le in h a la to rii (in h a la ţii şi a e ro s o li in d iv id u a li) în a fe c ţiu n ile c ă ilo r re s p ira to rii. D in p u n c t de
v e d e re al te m p e r a tu rii, p u lv e riz a ţiile s u n t p ro c e d u ri re c i, la te m p e r a tu r a c a m e re i, ia r in h a la ţiile şi sp ă lă tu rile
s u n t p ro c e d u ri c a ld e . F a c to rii c r e n o te ra p e u tic i, d u ra ta , te m p e r a tu r a şi c o n c e n tra ţia se v o r g r a d a c e lo r 3 s ta d ii
te ra p e u tic e : a. s ta d iu l d e in d u c e re ; b. s ta d iu l d e b a z ă ; c. s ta d iu l d e s e d a re . În sta ţiu n e . s u n t o rg a n iz a te şi
tr a ta m e n te f iz ic a le , sp e c ia le , d e k in e to te ra p ie , h id ro te ra p ie , e le c tro te ra p ie m o d e rn ă , c o n trib u in d la c re ş te re a
in te re s u lu i p e n tru v a lo rific a r e a p o te n ţia lu lu i n a tu ra l c â t şi c e l m e d ic a l.
Indicaţii terapeutice. A fe c ţiu n i O .R .L .: r in o s in u z ite c ro n ic e (a lu z iv e , h ip e rtro fic e , o z e n o a s e , c a ta ra le );
sin u z ite ; r in o fa rin g ite c ro n ic e h ip e rtro fic e ; la rin g ite ; m ic o z e o ro fa rin g ie n e .
A fe c ţiu n i r e s p ir a to r ii: b r o n ş ită c ro n ic ă ; tr a h e o b ro n ş ită ; B .P .O .C .; e m fiz e m p u lm o n a r; b ro n ş in e c ta z ii
f ă r ă e p is o a d e h e m o p to ic e ; a s tm u l b r o n ş ic a le rg ic , in fe c ţio s , in f e c to -a le rg ic ; s e c h e le p o s tp n e u m e c to m ii (n u
p e n tru tu m o r i m a lig n e ).
A fe c ţiu n i a le a p a r a tu lu i lo c o m o to r: r e u m a tis m e d e g e n e ra tiv e (s p o n d ila rtro z e , g o n a rtro z e , c o x a rtro z e ,
a rtro z e p e rife ric e ); re u m a tis m s e c u n d a r in fe c ţio s ; d is fu n c ţii p o s tra u m a tic e ; a fe c ţiu n i n e u ro lo g ic e (p e rife ric e ,
c e n tra le ).
A fe c ţiu n i a so c ia te : g a s tro d u a o d e n ite c ro n ic e , d is p e p s ii g a s tro -in te s tin a le , a fe c ţiu n i h e p a to -b ilia re ca re
n e c e s ită c u re d e c o le re z ă , a f e c ţiu n i a le a p a ra tu lu i re n a l c a re n e c e s ită c u re d e d iu re z ă , a f e c ţiu n i m e ta b o lic e
(h ip o tiro id a , g u ta , d ia b e t z a h a r a t tip 2, o s te o p o ro z a e tc .), se c h e le d e r a h itis m , n e v ro z e a s te n ic e , b o li c a u z a te
d e stres.
T ip u ri d e p r o c e d u r i: In h a lo te ra p ia : u ltra s o n o a e ro s o li, p u lv e riz a ţii, in h a la ţii c u a p e m in e ra le ; b ă i c u a p e
m in e ra le , c u e s e n ţe d e b ra d , d u ş s u b a c v a tic ; e le c tro te ra p ie : c u re n ţi d e j o a s ă şi m e d ie fre c v e n ţă , b ă i g a lv a n ic e ,
u n d e sc u rte , m a g n e to te ra p ie , u ltra s u n e t, u ltra v io le te ; k in e to te ra p ie , m a s a j, c u ra in te r n ă c u a p e m in e ra le , c u ra
d e te re n .
C o n tr a in d ic a ţii te r a p e u tic e - b o lile al c ă ro r tr a ta m e n t e s te c o n tra in d ic a t p r in c u r ă b a ln e a ră ; a c e s te a
su n t: to a te fo rm e le d e tu b e rc u lo z ă p u lm o n a r ă a c tiv ă , m ic o z e le p u lm o n a r e , s ilic o tu b e rc u lo z a , n e o p la s m e le
p u lm o n a re , a s tm u l b r o n ş ic în sta tu s a s tm a tic u s , b ro n ş ie c ta z iile c u fo rm e h e m o p to ic e se v e re , in s u fic ie n ţa
re s p ira to rie se v e ră , c o rd u l p u lm o n a r d e c o m p e n s a t, s a rc o id o z e le , fib ro z e le p u lm o n a re in te rs tiţia le d ifu z e .
T e r a p ia m e d ic a lă se re a liz e a z ă în b a z e le d e tr a ta m e n t a filia te h o te lu r ilo r P a la c e , P a rc , O lte n ia şi B e lv e d e re .
T ratam en tu l curativ. C u r a in te r n ă cu a p e m in e r a le : a e r o s o lo te ra p ia e s te m e to d a d e b a z ă în tr a ta r e a
a f e c ţiu n ilo r r e s p ira to rii şi p r e s u p u n e p u lv e riz a r e a p rin d ife rite te h n ic i a a p e lo r s u lfu ro a s e şi io d u ra te , a v â n d
e fe c te te ra p e u tic e d e o s e b ite a s u p ra u m id ific ă rii m u c o a s e i b ro n h ic e , re v ita liz ă rii e p ite lu lu i v ib ra til,
v a s o d ila ta ţie i c u re fa c e re a tr o fic ită ţii m u c o a s e i, e f e c t b a c te rio s ta tic p rin in te r fe ra re a m e ta b o lis m u lu i
m ic ro b ia n , e f e c t sp a s m o litic , e f e c t a n tiin fla m a to r, a m e lio re a z ă d e fic itu l c r e a t p rin e lim in a re a p r o d u ş ilo r d e
s e c re ţie p a to lo g ic ă , c re şte re z is te n ţa la frig a m u c o a s e i c ă ilo r re s p ira to rii (p e n tru a p e le s u lfu ro a s e ) şi e fe c t
a n tia le rg ic , ro l tr o fic a s u p ra m u c o a s e i, e f e c t în tr a ta r e a m ic o z e lo r şi e f e c t în f lu id iz a r e a s e c r e ţiilo r v â s c o a s e
(p e n tru a p e le io d u ra te ).
C u r a e x te r n ă c u a p e m in e r a le se r e a liz e a z ă p r in in te rm e d iu l in s ta la ţiilo r p e n tru b ă i c a ld e c u a p e
m in e ra le io d u ra te sa u s u lfu ro a s e la v a n ă , b a z in p e n tru k in e to te ra p ie , in s ta la ţii p e n tru a p lic a ţii c u n ă m o l c a ld ,
in s ta la ţii d e h id r o te ra p ie , a v â n d e fe c te te ra p e u tic e în : v a s o d ila ta ţii a rte ria le şi c u ta n a le , îm b u n ă tă ţir e a
c irc u la ţie i p e r ife ric e , m o d if ic a r e a m e ta b o lis m u lu i, s c ă d e re a g lic e m ie i, flu id iz a re a lic h id u lu i a r tic u la r, e fe c t
a n a lg e z ic , re fa c e re a d in a m ic ii a rtic u la re , e f e c t la n iv e lu l tiro id e i şi h ip o fiz e i, re fa c e re a s c h im b u rilo r
in tra a rtic u la re , e f e c t a s u p ra r e u m a tis m u lu i d e g e n e ra tiv a s o c ia t c u h ip e rte n s iu n e a a r te ria lă o s c ila n tă , a fe c ţiu n i
g in e c o lo g ic e in f la m a to rii şi m ic o z e . A p lic a r e a a c e s to r c u re c u a p e m in e ra le , a re c a re z u lta t: a m e lio ra re a n e tă
a s im p to m a to lo g ie i s u b ie c tiv e în c a re d is p n e e a d e e f o r t e s te s e m n u l c e l m a i im p o rta n t; a m e lio ra re a fu n c ţiilo r
r e s p ira to rii p â n ă la n o r m a liz a re a v a lo rilo r fa z e lo r s a n g u in e , ră rire a p u s e u rilo r in f e c to -in fla m a to rii d in
p e r io a d a se z o n u lu i re c e , în c e tin ire a e v o lu ţie i b o lii c u s ta b iliz a r e a ei şi s c h im b a re a p ro g n o s tic u lu i b o lii.
R e z u lta te le b e n e fic e n u se d a to re a z ă u n e i sin g u re c u re b a ln e a re , ci u n o r tr a ta m e n te re p e ta te . R e v e n ire a în
s ta ţiu n e e s te in d ic a tă p e rio d ic , d a c ă e s te p o s ib il d e c e l p u ţin d o u ă o ri p e a n (Stroescu şi colab., 1957;
P.B.G., 2009, 18-20) .
S u b a s p e c tu l f a c to rilo r te ra p e u tic i p e n tru p ro filu l d e b a z ă , re s p e c tiv a fe c ţiu n ile r e s p ira to rii şi o to r in o -
la rin g o lo g ic e , s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra e s te c o ta tă p rin tre p rim e le 16 sta ţiu n i b a ln e a re d in E u ro p a şi în tre
p rim e le 3 0 d in lu m e , în d e p lin in d n o rm e le p re v ă z u te d e F e d e r a ţia I n te r n a ţio n a lă d e T e rm a lis m şi
C lim a to lo g ie (F IT E C ). B a z e le de tr a ta m e n t a le h o te lu r ilo r P a la c e , P a rc , O lte n ia şi B e lv e d e re , c u p rin d :
c a b in e te m e d ic a le d e c o n s u lta ţii, să li d e k in e to te ra p ie şi m e c a n o te ra p ie , c a b in e te d e in h a la ţii, p u lv e riz a ţii,

494
u ltra s o n o a e ro - s o lo te r a p ie , p o s tu r i d e b ă i g a lv a n ic e , c a b in e d e b a ie ( h id ro te ra p ie ), b a z in e d e r e c u p e ra re , E K G
c o m p u te riz a t, E X -p ro b e f u n c ţio n a le re s p ira to rii, s a ta ţio n a r cu o x ig e n o te ra p ie , L a s s e r-te ra p ie ,
u ltra s o n o a e ro s o li, c a b in e te d e d u ş su b a c v a l, c a b in e te p a ra fin ă , c a b in e te e le c tro te r a p ie -m a s a j, c a m e re de
g a rd ă . S e rv ic iile s u n t e fe c tu a te d e m e d ic i şi a s is te n ţi s p e c ia liz a ţi B .F .T ., c u în a ltă c a lific a re şi u n p e rs o n a l
a u x ilia r a te n t şi c o m p e te n t.

C e n tr u l o r a ş u lu i (c u s e d iu l P r im ă r ie i în m ijlo c )

495
 H o te l P A R C

C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L

1. Ş C O A L A ÎN E V U L M E D IU
P e m e le a g u rile v â lc e n e , v a tr ă c u b o g a te tr a d iţii is to ric e şi c u ltu ra le , d o c u m e n te le a te s tă e x is te n ţa şc o lii
în c ă d in s e c o le le X IV -X V . L a m â n ă s tirile C o z ia , B is triţa , G o v o ra , H u re z i, R â m n ic a ars f la c ă r a s a c r ă a
c u ltu rii. M e ş te ri, c o p iş ti şi tip o g r a fi, m in ia tu riş ti, tr a d u c ă to r i, z u g ra v i ai tim p u lu i (p ic to ri d e b is e ric i),
p a s io n a ţi o a m e n i d e c u ltu ră , în d e m n a ţi şi s u s ţin u ţi d e c ă tre c u rţile d o m n e ş ti sa u d in p ro p rie in iţia tiv ă a u d u ra t
o p e re tr a in ic e , în s c riin d în p a g in ile a c e s to ra lim b a v ie ro m â n e a s c ă .
D e e x is te n ţa u n e i şcoli la Govora (m ă n ă s tire ) a v e m m ă rtu rii d o c u m e n ta re în c ă d in tim p u l lu i M a te i
B a s a ra b , c â n d p a tria rh u l T e o fa n a l Ie ru s a lim u lu i m e n ţio n e a z ă în tr - o sc ris o a re la 9 a u g u s t 1 636, c ă fu n c ţio n a
a ic i o şcoală p e n tru „ deprinderea meşteşugului tipografic” , ia r b a n ii d a ţi d e c ă tre d o m n ito r s ă fie c h iv e rn is iţi
„ pentru întreţinerea şcolii, a tipografiei, a tipăriturilor, cât şi pentru plata călugărilor şi a dascălilor ”.
E le v ii şc o lii se n u m e a u studenţi ( spudei), ia r ş tiin ţe le p r e d a te e ra u gramatica, retorica, dialectica, aritmetica,
muzica, geometria, astronomia şi teologia ( Petre-G ovora, 2001, 98-99).
În ş c o a la d e la G o v o ra se în v ă ţa româneşte, slavoneşte, p re c u m şi meşteşugul tiparului. D e p e b ă n c ile
a c e s te ia se v o r r id ic a v e s tiţi m e ş te ri ca: Proca Stanciovici şi Tudor Dumitrovici d in R â m n ic , Lupin
Dumitrovici-Popeşti (d e p e L u n c a v ă ţ), ia r în se c o lu l u r m ă to r Ştefan, c o r e c to r al „ dialectului slavon şi al
cuvintelor româneşti " la c a r te a „Întâia învăţătură pentru tineri ", tip ă r ită la R â m n ic în a n u l 1 7 2 6 , în lim b ile
s la v o n ă şi ro m â n ă (P ărn u ţă, 1976, 140).
T re b u ie a m in tită şi a c tiv ita te a d e s fă ş u ra tă d e c ă rtu ra ru l Meletie Macedoneanul, e g u m e n , tip o g ra f,
tra d u c ă to r , d a s c ă l şi a u to r d e m a n u a le , c u o v a s tă e x p e r ie n ţă c ă p ă ta tă în C e n tru l c u ltu ra l al O rto d o x ie i d e la
K ie v c a re , în tim p u l lu i M a te i B a s a ra b , p u n e b a z e le c e le i d e - a d o u a tip o g r a fii (a d u s ă d e la K ie v ) d in Ţ a ra

496
R o m â n e a s c ă (1 6 3 6 ), d e su b te a s c u rile c ă r e ia v o r ie şi c â te v a c ă rţi d e im p o r ta n ţă d e o s e b ită în c u ltu r a
re lig io a s ă şi la ic ă ro m â n e a s c ă . P rin tre a c e s te a se r e m a rc ă P r a v ila d e la G o v o r a (1 6 4 2 ) sa u P r a v ila M ic ă
( d u p ă f o r m a tu l ei m ic, „ d e b u z u n a r ”), tr a d u s ă d e M o x a lie , c e a d in tâ i c a r te d e le g i în lim b a r o m â n ă şi
E v a n g h e lia în v ă ţă to a r e s a u C a z a n ia (1 6 4 2 ) ( P e t r e - G o v o r a , 2 0 0 1 , 9 1 ). În se c o lu l a l X V III-le a , în v ă ţă m â n tu l
e r a p u te rn ic le g a t d e b is e ric ă , p u s în s lu jb a in te r e s e lo r d e c la să .

2. E P O C A M O D E R N Ă
În se c o lu l al X IX -le a , c a în în tr e a g a ţa ră , şi în G o v o ra se în r e g is tr e a z ă u n p u te rn ic a v â n t al
în v ă ţă m â n tu lu i. În a n u l 1838, a n u l d e în c e p u t al în v ă ţă m â n tu lu i la ic la sa te , e s te m e n ţio n a tă şi Ş c o a la d e la
G o v o r a (p la s a O c o lu lu i), în f iin ţa tă d in tim p u l d o m n ie i lu i A le x a n d r u G h ic a (1 8 3 4 - 1 8 4 2 ), f iin d în c h is ă în tre
1853 - 1 859, ia r d in a n u l 1862 şi p â n ă în z ile le n o a s tre a fu n c ţio n a t f ă r ă în tre ru p e re . E s te m e n ţio n a tă p e L is ta
d e s a te le u n d e a u lu a t f i i n ţ ă ş c o li în V â lc e a ( P ă r n u ţ ă , 1 9 7 6 , 2 33).
O b lig a tiv ita te a in s tru c ţie i e le m e n ta re a f o s t s ta b ilită în p r im a le g e ş c o la r ă „L e g e a In s tr u c ţiu n ii
P u b lic C ”, e la b o r a tă în c o n d iţiile sta tu lu i n a ţio n a l ro m â n şi p r o m u lg a tă î n 1864 d e d o m n ito ru l A le x a n d r u Io a n
C u z a . E a p r e v e d e a c a „ în fi e c a r e c o m u n ă s ă fu n c ţio n e z e c e l p u ţin o ş c o a lă cu u n în v ă ţă to r ”, p re c u m şi
„in s tr u c ţie e g a lă p e n tr u b ă ie ţi ş i f e t e ”.
L a 1 d e c e m b rie 1909 se în f iin ţe a z ă o Ş c o a lă a l c ă re i lo c a l în c h ir ia t p e s tr a d a D ra g a lin a , n r.3 , e r a o
în c ă p e re d e 5 x 3 m . A ic i în v ă ţa u c o p ii d in sa te le P ră jila şi C u ră tu ri. D u p ă a n u l 1 9 1 0 e s te în c h ir ia t u n a lt
lo c a l d e p e s tr a d a T u d o r V la d im ire s c u , n r. 124, o c a s ă r u ra lă c u c e rd a c (p ro p rie ta te a ilu s tre i în v ă ţă to a re
R o g o jin o iu ), a s tă z i d e m o la tă .
C h ia r d a c ă tr e c u s e r ă p e s te 5 0 d e a n i d e la o b lig a tiv ita te a in s tru c ţie i e le m e n ta re a tu tu r o r c o p iilo r de
v â r s tă ş c o la ră , p r in „L e g e a in s tr u c ţiu n ii p u b lic e ” d in 1 8 6 4 , în v ă ţă m â n tu l p r im a r ru ra l se a f lă în tr - o situ a ţie
d e z a s tru a s ă , d u p ă c u m re ie s e d in S itu a ţiu n e a ju d e ţu lu i V â lc e a , p e a n u l 1 9 1 1 -1 9 1 2 . D in a p r o a p e 3 0 .0 0 0 c o p ii
c e fo r m e a z ă p o p u la ţia ş c o la r ă a ju d e ţu lu i V âlcea , p e s te ju m ă ta te a u f o s t în sc r iş i la şc o a lă , ia r n u m ă r u l c e lo r
a b s o lv e n ţi e ste d e 1 .388, a d ic ă n im ic . A c e s t lu c r u s e d a to r e a z ă fa p tu l u i c ă p ă r in ţii n u se o c u p ă c u în v ă ţă tu r a
c o p iilo r lor, c ă u tâ n d c h ia r s ă -i d is tr a g ă d e la a c e a sta , o c u p â n d p e c o p ii cu m u n c ile şi s e r v ic iile d e c a r e a u
n e v o ie p e lâ n g ă g o s p o d ă r ia lor. în v ă ţă to r ii şi s u p lin ito r ii c a u tă m a i m u lt a şi c r e a o s itu a ţie d e c â t a şi f a c e
d a to ria , n u -ş i d a u s e a m a d e m e n ir e a c e a u în m ijlo c u l p o p u la ţiu n e i r u r a le ş i d e a c e e a se a ju n g e la re z u lta te
u im ito r e d e in fe rio a re . În c o n tin u a re , în S itu a ţiu n e a ju d e ţu lu i V â lc e a p e a n u l 1 915, se a r a tă c ă în z e s tr a r e a cu
m o b ilie r în d e s tu lă to r m a i to a te ş c o lile a c e s tu i j u d e ţ s ta u c â t se p o a te d e rău, ia r s ta r e a ig ie n ic ă a lo c a lu r ilo r
la s ă m u lt d e d o rit, f i e d in n e g lije n ţă s a u d in lip s a m ijlo a c e lo r d e în tre ţin e re .
În j u r u l şc o lii f u n c ţio n a u şi a lte in stitu ţii: Ş c o a la d e a d u lţi d e la G o v o r a , B ib lio te c i p o p u la r e , C o r u r i ce
o rg a n iz a u s e r b ă r i ş c o la r e c u s p e c ta c o le p e n tru C r u c e a R o ş ie şi F a m ilia L u p tă to r ilo r , C a se d e ec o n o m ie ,
G r ă d in i ş c o la r e ( d e le g u m e şi z a rz a v a tu ri), B ă n c i p o p u la r e , O b ştii p e n tru a r e n d a r e a d e te re n u ri. O b ş te a d e la
G o v o r a e r a f e lic ita tă p e n tru c e le 2 0 0 h a a re n d a te ( S itu a ţiu n e a ...,1 9 1 1 - 1 9 1 2 , 1 9 1 5 ).

3. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă
P r im u l lo c a l p r o p riu d e ş c o a lă s -a c o n s tru it şi d a t în fo lo s in ţă d u p ă p rim u l ră z b o i m o n d ia l, în a n u l
1 921, p e u n p la to u su b P is c u l c u D o a g e , u n d e la m ic ă d is ta n ţă e r a a m p la s a tă şi p rim ă ria . N u to td e a u n a
a d m in is tra ţia lo c a lă şi d ire c to ru l şc o lii a v e a u g r ijă c a a c e s ta s ă a ra te b in e sa u m u lţu m ito r. În u r m a in s p e c ţie i
d r. M a r ia M ih ă e s c u , m e d ic u l c irc u m s c rip ţie i P ie tra ri, la 14 d ec . 1 9 3 5 , în p r o c e s u l v e rb a l în c h e ia t c u a c e a s tă
o c a z ie , m e n ţio n a c ă „ lo c a lu l şc o a le i c o n tin u ă s ă fie n e v ă r u it şi te n c u ia la ta v a n u lu i c ă z u tă în tr - o c la s ă e s te
n e re p a ra tă . S -a u g ă s it tr e i c a z u ri de sc a b ie , s -a u d a t s fa tu rile d e d e p a ra z ita re n e c e s a re şi s -a u lu a t m ă s u rile de
iz o la r e ” . În tr-u n a lt p ro c e s v e rb a l, d in 2 ia n . 1 936, se m e n ţio n a că: „ s -a in s p e c ta t Ş c o a la d e la B ă ile G o v o ra
u n d e s -a g ă s it lo c a lu l b in e în tr e ţin u t, şc o la rii s u n t în g r ijiţi, s u n t d o u ă c a z u ri d e sc a b ie p e c a le d e v in d e c a re .
Ş c o a la de la G ă te je ş ti e s te în c o n d iţii h ig ie n ic e b u n e . E le v ii s u n t să n ă to ş i, c â ţiv a p r e z in tă u ş o a re la r in g ite ”
( D J V A N , F .P .B .G ., dos. n r. 1 6 / 1 9 3 0 - 1 9 4 0 , f. 4 0 -4 1 ). I a tă c ă d u p ă o a te n ţio n a re d ir e c tă lu c ru rile a u in tra t
p e fă g a ş u l lo r n o rm a l.
C u o c a z ia in s p e c ţie i p rim p re to r u lu i p la s e i C o z ia , la 8 fe b r. 1 9 3 6 , a c e s ta m e n ţio n a în p ro c e s u l v e rb a l
în c h e ia t c u a c e a s tă o c a z ie c ă „ sta re a c u ltu r a lă a o r a ş u lu i e s te b u n ă , d o m n ii în v ă ţă to r i îşi f a c d a to ria , p ă r in ţii
e le v ilo r s u n t m u lţu m iţi, n u e s te n ic i o r e c la m a ţiu n e în c o n tr a d o m n ilo r. L o c a lu r ile d e ş c o a lă s u n t a p r o ­
v iz io n a te cu le m n e , c o ta c o m ite tu lu i ş c o la r e s te p lă ti tă în în tr e g im e ” ( F .P .B .G ., dos. 1 6 /1 9 3 0 -1 9 4 0 , 4 2 -4 3 ).

497
 L a in iţia tiv a şi p r in m u n c a C o m ite tu lu i ş c o la r d in B ă ile G o v o ra (2 6 o ct. 1 9 3 9 ), s -a d e s c h is C a n tin a
şc o la ră , în tr - o c a m e ră d in v ila C o s m e s c u (fo s tă G a n e a ). C u o r g a n iz a r e a a c e s te ia s - a în s ă r c in a t M a ria
D ră g u lin e s c u , m o a ş a C e rc u lu i sa n ita r, ia r c a s ie r g e n e ra l a f o s t n u m it G h . C o lu m b - d irig in te le O fic iu lu i
p o ş ta l (Idem , dos. n r. 1 6 /1 9 3 0 - 1 9 4 0 , f. 82). L a 2 6 m a rtie 1 9 4 0 , u n n o u p ro c e s v e rb a l, c o n s e m n a : ş c o lile
p r im a r e fu n c ţio n e a z ă c u lo c ţito r ii d e în v ă ţă to ri, d e o a r e c e în v ă ţă to r ii s u n t c o n c e n tra ţi. C a n tin a ş c o la r ă
fu n c ţio n e a z ă în b u n e c o n d iţiu n i (Idem , d os. n r. 1 6 / 1 9 3 0 - 1 9 4 0 , f. 84).
În a n u l ş c o la r 1940 - 1 941, în o ra ş u l B ă ile G o v o ra fu n c ţio n a u : Ş c o a la n r. 1 B ă ile G o v o ra (P ra jila ) c u 3
p o s tu ri, 126 e le v i, 2 să li d e c la să . L a c a n tin a ş c o lii, lu a u g u s ta re a 4 0 -6 0 e le v i. Ş c o a la a v e a 3 ,5 h a te re n
a g ric o l, îm p ro p rie tă rire d in 1 924; Ş c o a la n r. 2 G ă te je ş ti, c u u n p o s t, 4 0 e le v i. L a c a n tin a ş c o lii, lu a u g u s ta re a
16 e le v i. Ş c o a la a v e a u n te re n a g ric o l în s u p ra fa ţă d e 3 ,5 h a , îm p r o p r ie tă r ir e d in 1 9 2 4 (DJVAN, F .P .B .G .,
d os. n r. 2 0 /1 9 4 1 , f. 2-9).
În tre 1945 - 1948 ş c o a la f u n c ţio n e a z ă c a u n G im n a z iu u n ic -m ix t, ia r în 1 9 4 8 , e a d e v in e Ş c o a lă
e le m e n ta r ă (c u c la s e le I - V II) c u in te r n a t (c c a 4 0 p a tu ri). În 1 9 5 3 , sp a ţiu l d e ş c o la riz a re se e x tin d e p rin
a d ă u g a r e a a lto r d o u ă să li de c la s ă la c e le d o u ă e x is te n te . D in a n u l 1 9 5 6 , a ic i f u n c ţio n e a z ă o s e c ţie s e r a lă de
lic e u , ia r d in 1961 - L ic e u l d e C u ltu r ă G e n e r a lă . L a în c e p u tu l a n u lu i ş c o la r 1960 - 1 9 6 1 , în sa tu l C u ră tu rile ,
lo c a lita te c o m p o n e n tă a o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra , s -a d a t în fo lo s in ţă u n lo c a l d e ş c o a lă p e n tru Ş c o a la
e le m e n ta ră c u c la s e le I - I V , ia r în a n u l 1 963, p e lâ n g ă S a n a to riu l d e c o p ii (s itu a t în c lă d ir e a fo s tu lu i
S a n a to riu m ilita r) se în f iin ţe a z ă o Ş c o a lă S a n a to r ia lă c u c la s e le I - IX ; c u rs u rile se d e s fă ş u ra u d u p ă -a m ia z a
şi e ra u a s ig u ra te d e c ă tre 3 c a d re d id a c tic e şi 3 p e d a g o g i. În a c e la ş i an , în fa ţa v e c h iu lu i lo c a l al lic e u lu i, se
v a d a în fo lo s in ţă u n n o u lo c a l, c u o p t să li d e c la să , d o u ă la b o ra to a re şi s p a ţii p e n tru a d m in is tra ţie . T o t a tu n c i,
a f o s t în f iin ţa tă şi b ib lio te c a lic e u lu i , c u u n f o n d d e c a rte d e 4 0 0 v o lu m e (p e s te 1 4 .0 0 0 v o lu m e în 2 0 0 0 ).
În a n u l ş c o la r 1 9 6 5 -1 9 6 6 , în o ra ş u l B ă ile G o v o ra fu n c ţio n a u : L ic e u l d e c u ltu r ă g e n e r a lă , în n o u l lo c a l
c u 13 să li, d in c a re 8 să li d e c la să , u n la b o ra to r, o s a lă d e s tin a tă e x e r c iţilo r fiz ic e şi 3 c a m e re p e n tru m a te ria l
d id a c tic ; In te r n a tu l ş c o la r c u 5 0 e le v i, 2 d o rm ito a re , o s a lă d e m e d ita ţie , s a lă d e m e s e , b u c ă tă rie , sp ă lă to rie ,
m a g a z ii d e a lim e n te ; Ş c o a la s a n a to r ia lă c u 100 d e c o p ii, in s tru iţi d e 4 e d u c a to a re , 2 în v ă ţă to ri şi 3 p ro fe s o ri
d e sp e c ia lită ţi d ife rite ; Ş c o a la g e n e r a lă d e 4 a n i G ă te je ş ti c a re fu n c ţio n a în tr - u n lo c a l n o u c u 2 s ă li d e c la să ,
c a n c e la rie şi h o l; Ş c o a la g e n e r a lă d e 4 a n i C u ră tu ri c u 2 s ă li d e c la s ă ; G r ă d in iţa d e c o p ii B ă ile G o v o ra c u 3
g ru p e şi u n e fe c tiv d e 5 9 p re ş c o la r i (DJVAN, F .P .B .G ., d o s. n r. 1 6 /1 9 6 6 , f. 80-81).
În 1974, n o u lu i lo c a l al lic e u lu i, i se a d a u g ă în c ă p a tru să li d e c la s ă şi d o u ă a te lie re p e n tru a c tiv ită ţile
p ra c tic e . În tre tim p , d e ta ş a t d e c o rp u l in s titu ţie i, se c o n s tru ie ş te o s a lă d e g im n a s tic ă .
L a în c e p u tu l a n u lu i ş c o la r 1978 - 1979 L ic e u l d e c u ltu r ă g e n e r a lă e s te tr a n s f o r m a t în L ic e u I n d u s tr ia l
c u p r o fi l m e c a n ic (c u c la s e le V - X I I ) şi c u s e c ţie s e r a lă , p a tro n a t d e IU C F R â m n ic u -V â lc e a . În tre p r in d e r e a
p a tro n a to a re a m e n a je a z ă 2 a te lie re ş c o a lă şi u n in te r n a t p e n tru e le v ii d in a fa ra lo c a lită ţii, c a re a fu n c ţio n a t
p â n ă în a n u l 1991. P a ra le l, în lo c a lu l v e c h i c a re s u fe ră o r e d im e n s io n a re , f u n c ţio n e a z ă Ş c o a la G e n e r a lă (c u
c la s e le I - IV ) şi G r ă d in iţa d e c o p i i . U lte rio r, lic e u l d e v in e G r u p Ş c o la r I n d u s tr ia l c a re în a n u l 1 9 9 6 îş i m a i
a d a u g ă o c la s ă p o s tlic e a lă d e fiz io te ra p ie , ia r în to a m n a a n u lu i 2 0 0 0 re d e v in e L ic e u T e o r e tic . În a n u l ş c o la r
1 989 - 1990 G ru p u l Ş c o la r I n d u s tria l G o v o ra a v e a în s c riş i 9 6 4 e le v i, d in ca re: 143 e le v i (cls. I- IV ), 2 0 3
e le v i (cls. V - V III ), 9 6 e le v i (cls. IX - X II, p r o fil te o re tic ), 3 2 4 e le v i (cl. IX - X II, p r o fil in d u s tria l ), 159
e le v i (c la se se ra le , p r o fil in d u s tria l), 3 9 e le v i ( c la s ă p ro fe s io n a lă ) (Mecu şi colab., 2008, 19-20).
D in p u n c t d e v e d e re a rh ite c tu ra l, c lă d irile lic e u lu i se în c a d r e a z ă în tip u l s ta n d a rd d e c o n s tru c ţie şc o la ră
a l tim p u lu i. L o c a lu l v e c h i a s u fe rit m o d ific ă ri f a ţă d e a s p e c tu l in iţia l p e n tru d e s tin a ţia c e i s - a d a t, c a in te rn a t
şi c a n tin ă ş c o la ră . R e v e n ire a la v e c h e a lu i fu n c ţie c a u rm a re a c re ş te rii p o p u la ţie i ş c o la re a im p u s e x e c u ta re a
u n o r lu c ră ri c u c a r a c te r d e p r o v iz o r a t p â n ă în 1 9 9 6 , c â n d , p r in e x tin d e re , i se a d u c şi îm b u n ă tă ţir i stru c tu ra le .
P e n tru n o u l lo c a l, te re n u l p o v â r n it a f o s t o riz o n ta liz a t a tâ t la fa ţa d ă , u n d e s -a a m e n a ja t u n p a rc în te ra s e , c â t
şi în sp a te , u n d e to t în te ra s e s p rijin ite d e z id u ri, s -a d e s c h is o b a z ă s p o rtiv ă . A ic i a u m o d e la t şi c iz e la t cu
d r a g o s te şi m ă ie s trie , su fle te şi in im i, d a s c ă li p re c u m M ih a il S ă n d u le sc u , P e tr iş o r P o p e s c u , Io n S ă fto iu ,
E u g e n ia R o g o jin o iu (G e n e l), G h . Z a m fir e s c u (G e ta ), M ih a i C h itu c , I. Io n e s c u , F l. G o g â le a , I. G iu c u le s c u ,
T a is ia B a c iu , M ih a i C in c ă , V a le r şi L u c r e ţia M ih ă e s c u , T ra ia n M u s ta ţă , A le x a n d r u şi L u c ia L e o n tin , S o rin
O a n e , R a d u G e ic u le s c u ş. a. (Deaconu, 1999, 137-139).
În a n u l ş c o la r 2 0 0 6 /2 0 0 7 , şc o lile şi g r ă d in iţe le o ra ş u lu i a v e a u în s c riş i u n n u m ă r d e 5 3 6 e le v i şi 106
p re ş c o la r i în 6 c la se p rim a re , 6 c la se g im n a z ia le , 8 c la s e lic e a le şi 4 g ru p e d e g ră d in iţă , p re g ă tiţi d e 37
în v ă ţă to ri şi p r o fe s o ri şi 4 e d u c a to a re . În a n u l 2 0 0 7 s itu a ţia s ta tis tic ă a în v ă ţă m â n tu lu i d in B ă ile G o v o ra se
p r e z e n ta a s tfe l: u n ită ţi d e în v . - 1; p re ş c o la r i - 7 6 ; e le v i (to ta l) - 3 5 0 , d in ca re: în în v . p r im a r - 9 7 , în v .
g im n a z ia l - 103 şi în v . lic e a l - 150; p e rs o n a l d id a c tic - 3 3 , d in ca re: e d u c a to a re - 5, în v ă ţă to ri - 6, p ro f.

498
g im n a z iu - 9 şi p ro f. lic e u - 13; să li d e c la s ă - 14; să li d e g im n a s tic ă - 1; te re n u ri d e s p o rt - 1 (P.B.G., F iş a
lo c a lită ţii, 2010). C o le c tiv u l d id a c tic e r a f o rm a t d in p ro fe s o rii: M e c u M a ria - d ire c to r, C ă lin o iu N ic o la e -
d ir a d j., L ă c ră m io a ra Îm p ă ra tu , M a rg a re ta Io rd a c h e , Io n D u m b ră v e s c u , V io re l P a ra s c h iv , R ita M a ria U d re a ,
M a r ia M a n u , E le n a M ih a i, C a rm e n D o s p in a , L a v in ia M is tre a n u , D a n ie la C h itu c , C a m e lia P a v e le s c u -
G h e o rg h e , C r is tin a P le ş e a , M ih a e la C io b a n u , N a d ia C h e ra n , Io n e la B ă n ic ă , R a lu c a Ilie s c u , în v ă ţă to rii: A lin a
M e c u - c o n s ilie r e d u c a tiv , E le n a P e tre s c u , M a r ia O n u ţ, S ilv ia U n g u re a n u , I u lia n a B ă la ş a şi e d u c a to a re le :
M io a ra D ră g u le s c u , G e o r g e ta P ă tru , E le n a Io rg u le s c u , V a s ilic a L u p u . P rin tre d ire c to rii u ltim ilo r a n i, îi
m e n ţio n ă m p e C ă lin o iu N ic o la e (1 9 9 0 - 2 0 0 0 ), D ră g h ic i E le n a (2 0 0 0 - 2 0 0 3 ), M e c u M a ria (2 0 0 3 - 2 0 0 9 ) şi
Îm p ă r a tu L ă c ră m io a ra (2 0 0 9 - în p re z e n t). A c e ş tia a u f o s t a ju ta ţi d e u rm ă to rii d ire c to ri ad ju n c ţi:
D u m b r ă v e s c u Io n , P a ra s c h iv V io re l şi C ă lin o iu N ic o la e (Inf. M a ria M ecu, 2011) .

L i c e u l d in B ă ile G o v o ra

C ap . V I - A S P E C T E C U L T U R A L E

1. C IN E M A T O G R A F U L , C Ă M IN U L C U L T U R A L Ş I C A S A D E C U L T U R Ă
Î n c ă d e la în c e p u t a d m in is tra to rii sta ţiu n ii G o v o ra -B ă i s-a u în g r ijit s ă o r g a n iz e z e a c tiv ită ţi „ p e n tru
d is tra c ţia p u b lic u lu i v iz ita to r ” , c o n s tru in d sa u in s ta lâ n d m ijlo a c e le a d e c v a te a c e s to r a c tiv ită ţi.
P rim u l C in e m a to g r a f „ p e n tru d is tra c ţia p u b lic u lu i” la B ă ile G o v o ra s -a in s ta la t în a e r lib e r, p e te ra s a
d in f a ţa P a v ilio n u lu i de b ă i n o u , în a n u l 1912 (DJVAN, F.S.G -C., dos. n r. 16/1912). În P a rc u l c e n tra l, a fo s t
c o n s tru it (d in le m n ) u n P a v ilio n d e m u zic ă , în a in te d e a n u l 1 9 0 0 ( în lo c u it c u a ltu l n o u , to t d in le m n , d e 32
m p , în a n u l 1 9 2 3 ), u n d e f a n f a r a şi a lţi m u z ic ie n i in v ita ţi în sta ţiu n e , p r e z e n ta u s p e c ta c o le p e n tru v iz ita to ri. In
a n u l 1 928, s -a în c e p u t c o n s tru c ţia u n u i lo c a l d e T e a tr u -c in e m a ş i s e r b ă r i p e o s u p r a f a ţă d e 5 3 7 m p , c lă d ire
s o lid ă d in z id , c u o s a lă d e sp e c ta c o le (1 0 x 2 0 m + b a lc o n ) p e n tru 4 5 0 sp e c ta to ri, c a re s - a te r m in a t şi
in a u g u ra t în a n u l 1930. D e o a re c e p e p ia ţa c in e m a to g ra fie i a a p ă ru t film u l so n o r, în a n u l u rm ă to r, n o u l
c in e m a -to g ra f s u fe ră m o d ific ă ri p e n tru a „ re p re z e n ta film e s o n o r e ” , in s ta lâ n d u -s e şi a p a r a tu r a n e c e s a r ă
p e n tru p r o ie c ţia a c e s to ra . În p a rc , lâ n g ă c h io ş c u l m u z ic e i, în a n u l 1 9 3 2 , s -a fă c u t o p la tfo r m ă d e b e to n cu
d a le d e m o z a ic p e n tru d a n s în a e r lib e r, ia r p e n tru a a s ig u ra o „p r o ie c ţie ş i a u d iţie m a i b u n ă a f i l m e l o r ” , în
a n u l 1 936, a p a ra te le d e tip D ic h to n p e n tru r e d a re a s u n e te lo r a u f o s t în lo c u ite c u a lte le m a i m o d e rn e
(DJVAN, F .S .G -C ., dos. n r. 3 9 /1 9 2 8 ; d os. n r. 6 2 /1 9 4 2 , f. 4-10). A c tiv ita te a c in e m a to g ra fu lu i e s te în tr e ru p tă
im e d ia t d u p ă n a ţio n a liz a re , în s ă d u p ă in s ta la re a re g im u lu i c o m u n is t, în c e p â n d c u 6 a u g . 1 949, s - a a p ro b a t

499
fu n c ţio n a r e a „ C in e m a to g ra fu lu i M u n c ito r e s c ” d in G o v o ra -b ă i, în a d m in is tra re a S o c ie tă ţii d e s ta t „ R o m film ”
( D J V A N , F .P .B .G ., dos. n r. 1 2 / 1 9 4 9 , f. 1 3 -1 4 ).
În p e r io a d a in te rb e lic ă , a v e a u lo c n u m e ro a s e „s e r b ă r i c u ltu r a le ” o rg a n iz a te d e c ă tre a d m in is tra ţia
lo c a lă şi şc o lile d in lo c a lita te . S p re e x e m p lu , în a n u l 1 9 3 7 , a u a v u t lo c se rb ă rile : „S e r b a r e a s ă d ir ii a r b o r e l u i ’
- 1 a p rilie , la c a re a u p a r tic ip a t c a in v ita ţi p r e o tu l o ra ş u lu i (M . B ă lă n o iu ), r e p re z e n ta n tu l p o liţie i, în v . E u g .
R o g o jin o iu - Ş c. n r. 1 B ă ile G o v o ra , în v . d ir. A l. B o ş o n e a - Şc. n r. 2 G ă te je ş ti, re p re z e n ta n tu l O c o lu lu i
S ilv ic B ă b e n i, r e p re z e n ta n ţi ai in tr e p rin d e rilo r p a rtic u la re şi c e tă ţe n i ai o ra şu lu i. S -a o f ic ia t se rv ic iu l d iv in ,
d u p ă c a re p e str. F e rd in a n d I şi ş o s e a u a V in tilă B ră tia n u , e le v ii ş c o lilo r s u p ra v e g h e a ţi a u p la n ta t p u ie ţi de
sa lc â m d in p e p in ie r a O c o lu lu i S ilv ic B ă b e n i; „S ă r b ă to a r e a N a ţio n a lă a In d e p e n d e n ţe i R o m â n i e i ’ - 10 m a i,
u n d e s -a o f ic ia t u n te d e u m la b is e r ic a d in lo c a lita te , c u p a r tic ip a re a p e r s o n a lită ţilo r lo c a le ; „ Z iu a a p e lo r ” -
2 7 iu n ie 1 937; „Z iu a M a r in e i” - 15 a u g ., s ă rb ă to r ită p r in tr-o s lu jb ă re lig io a s ă la B is e r ic a Sf. Io a n B o te z ă to ru l
d in o ra ş, p e n tru p o m e n ir e a e r o ilo r m a rin a r i c ă z u ţi p e n tru p a trie în ră z b o a ie le d in 1 8 7 7 , 1 9 1 3 , 1 9 1 6 -1 9 1 8 ;
„ A n iv e r s a r e a n a ş te r ii M .S . R e g e le C a r o l a l I I - le a ” - 16 o c t., s -a s ă rb ă to rit p r in tr -u n se rv ic iu d iv in la to a te
b is e ric ile ; „Z iu a n u m e lu i M .S . M a r e lu i V o ie v o d M ih a il d e A lb a I u l i a ” - 8 n o ie m b rie , s -a s ă rb ă to rit p rin
o f ic ie r e a u n u i te d e u m la b is e ric ă ( D J V A N , F .P .B .G ., dos. n r. 6 /1 9 3 7 , f. 1 2 -2 8 ).
C ă m in u l c u ltu r a l B ă ile G o v o ra , s p u n d o c u m e n te le , e s te în f iin ţa t la s fâ rş itu l a n u lu i 1 949. În să , A n u a ru l
M itro p o lie i O lte n ie i, d in a n u l 1 941, m e n ţio n e a z ă e x is te n ţa u n u i c ă m in c u ltu r a l p e lâ n g ă B is e r ic a p a r o h ia lă
c u h ra m u l Sf. I o a n B o te z ă to ru l. „ D is p u n e d e b ib lio te c ă p a r o h ia lă c u 2 0 0 v o lu m e şi c ă m in c u ltu r a l”
( A n u a r u l, 1 9 4 1 , 6 8 6 ). F u n c ţio n e a z ă p â n ă în a n u l 1958 în c â te v a în c ă p e ri şi o s a lâ d e la p a rte ru l v ile i
,,B u n e s c u ” (str. T . V la d im ire s c u , n r.1 0 1 ), c lă d ir e a fiin d d e m o la ta în 1 960. În lo c u l a c e s te ia s - a c o n s tru it
a c tu a la T re z o re rie .
În a n u l 1950 a lu a t f iin ţa şi c ă m in u l c u ltu r a l d in lo c a lita te a c o m p o n e n ta G ă te je ş ti. În 1 9 5 3 , c e le d o u a
lă c a ş u ri se c o m a s e a z ă şi f u n c ţio n e a z ă su b n u m e le d e C ă m in u l c u ltu ra l B ă ile G o v o ra - G ă te je ş ti. În trim . III,
a l a n u lu i 1953, a c tiv ită ţile c u ltu ra le o r g a n iz a te a u fo st: 5 ş e z ă to ri, 3 se ri c u ltu ra le , 8 c o n fe rin ţe şi 150 c itito ri
la b ib lio te c ă . U n p r o g r a m s ă p tă m â n a l a r a ta a stfe l: lu n i - s e a r ă c u ltu r a lă în c a re to v . p ro f. M a rta lo g E le o n o ra ,
v a c o n f e re n ţia d e s p re „ L u p te le m u n c ito r ilo r c e fe riş ti d in 16 fe b r. 1 9 3 3 ” ; m a r ţi - a c tiv ita te c u ltu ra l e d u c a tiv ă
( d is tr ib u ir e a d e c ă rţi, jo c u r i d e şah , a u d iţie ra d io ); m ie r c u r i - a c tiv ita te c u ltu ra l e d u c a tiv ă (p rim ir e a c ă r ţilo r
d e la c itito ri, v iz io n a r e a re v is te lo r şi fo to m o n ta j şi le c ţii c u a n a lfa b e ţi); jo i - a c tiv ita te c u ltu ra l e d u c a tiv ă
(a u d iţie ra d io , jo c u r i d e şa h ); v in e ri - a c tiv ita te c u ltu ra l e d u c a tiv ă (le c ţii c u a n a lfa b e ţii, p e c e n tre , c ititu l
z ia ru lu i în c o le c tiv ); s â m b ă tă - a c tiv ita te c u ltu ra l e d u c a tiv ă ( ş e d in ţă c u c o le c tiv u l d e m u n c ă , re p e tiţii la
e c h ip e le a rtis tic e ); d u m in ic ă - c o n f e rin ţa „35 a n i d e la în f iin ţa r e a g lo rio a s e i a rm a te s o v ie tic e ” , ţin u tă d e to v .
R ă d u ţ V .; d u p ă m a s ă - h o re să te şti, m u z ic ă , d a n s ( D J V A N , F .P .B .G ., d o s. n r. 5 /1 9 5 3 , f. 5 -5 3 ).
P rim ii c o n d u c ă to ri şi în d r u m ă to ri ai a c tiv ită ţilo r c u ltu ra le d in a c e s te in s titu ţii a u f o s t în v ă ţă to rii
G h e o rg h e Z a m fir e s c u (1 9 5 1 -1 9 5 4 ), V a le r iu M ih a e s c u , C la u d ia Ş o m a n d ra (1 9 5 7 -1 9 5 8 ), p r o fe s o rii L u c ia
L a b a şi T ra ia n M u sta ţa . A c tiv ita te a d in a c e s te c ă m in e c u ltu ra le a v e a la b a z a c u rs u ri d e a lfa b e tiz a re , în v ă ţă ­
m â n t a g ro z o o te h n ic d e m a s a , se ri c u ltu r a l- d is tr a c tiv e p e n tru tin e re t, se ri d e d a n s, a c tiv ită ţi c a re se re s trâ n g
tr e p ta t şi în c e te a z ă c u d e s ă v â rş ire d u p ă 1964. A c tiv ita te a c u ltu r a l- e d u c a tiv a şi s p o r tiv a se d e s fă ş u ra în sp e c ia l
în c a d ru l C lu b u lu i şi B ib lio te c ii M ih a il S a d o v e a n u , în f iin ţa te în 1 9 5 0 , c a re a u f u n c ţio n a t p â n ă în a n u l 1 9 5 7 în
c lă d ir e a d in s tr a d a T .V la d im ire s c u , n r. 80. B a z a m a te r ia la şi s u s ţin e r e a fin a n c ia r a e ra u a s ig u ra te d e D ire c ţia
B a ln e o lo g ic a d in M in is te ru l S ă n ă tă ţii şi P re v e d e rilo r S o c ia le c a re a o rg a n iz a t în a c e s t sc o p , în c a d ru l s ta ţiu n ii
b a ln e a re G o v o ra , u n r e s o r t c u ltu r a l a lc ă tu it d in tr-u n c o le c tiv d e 4 p e rs o a n e , c o n d u s d e o rg a n iz a to ru l c u ltu ra l
V a le r iu C ră c iu n e s c u , u r m a t d e G h e o rg h e P re d a .
În a n u l 1 957, p r in a p lic a re a H .C .M . 1365, se în f iin ţe a z ă C o n s iliu l C u ltu ra l al S ta ţiu n ii B ă ile G o v o ra
su b c o n d u c e r e a d ire c to ru lu i d r. V irg il T . G e ic u le s c u . C o n fo rm D e c iz ie i n r. 3 8 4 /2 4 se p t. 1968 a C o m ite tu lu i
E x e c u tiv a C o n s iliu lu i p o p u la r ju d e ţe a n p r o v iz o r iu V â lc e a , C lu b u l d in s ta ţiu n e a b a ln e a ră G o v o ra se
tr a n s f o r m ă în C a s ă de c u ltu ră . „ C lu b u r ile d in s ta ţiu n ile b a ln e a r e G o vo ra , O lă n e ş ti ş i C ă lim ă n e ş ti se
tr a n s fo r m ă în C a se d e c u ltu r ă o ră şe n e şti. I n v e n ta r u l c lu b u r ilo r se tr a n s m ite d in a d m in is tr a r e a s ta ţiu n ilo r în
a d m in is tr a r e a C o n s iliilo r p o p u la r e a le o ra şe lo r. C o n s iliile p o p u la r e v o r p r e lu a in v e n ta r u l a c tiv ş i p a s i v ce
a p a r ţin e a a c tiv ită ţilo r c u ltu r a le p e n d in te d e S e r v ic iu l M e d ic a l B a l n e a r ”. P e lis ta d e in v e n ta r e ra u c lă d irile :
T e a tr u l-c in e m a „ C a z in o u ” , C lu b u l S o v lo v e ria n u ( v ila Ilie s c u ), C lu b u l d e v a r ă d in p a rc u l b ă ilo r şi C h io ş c u l
d e m u z ic ă ( D J V A N , F .P .B .G ., dos. n r. 5 /1 9 6 8 , f. 4 ). A c tiv ita te a C lu b u lu i şi a p o i a C a s e i d e C u ltu ră „ M ih a il
S a d o v e a n u ” s -a u d e s fă ş u ra t p e b a z a u n u i re g u la m e n t e la b o r a t şi a p r o b a t în a p rilie 1 9 5 8 , in s titu ţia
f u n c ţio n â n d în lo c a lu l d in str. S fa tu lu i, n r. 12 (lo c a lu l a c tu a l). A c tiv ita te a se d e s fă ş u ra c u p re c ă d e re în
in te re s u l c e lo r v e n iţi la tr a ta m e n t şi o d ih n ă , a v â n d u n p r o n u n ţa t c a r a c te r c u ltu r a l- e d u c a tiv şi d e d iv e rtis m e n t.

500
 În tre 1 9 5 7 - 1 9 7 0 a c t i v i t a t e a a a v u t u r m ă t o a r e a e v o l u ţie . R e z u lta te le c e le m a i v a lo ro a s e a u fo s t
o b ţin u te d e C o le c tiv u l d ra m a tic : L o c u l III p e ţa r â în 1961 c u p ie s a „ T ita n ic V a ls ” d e T u d o r M u ş a te s c u , lo c u l
I p e r e g iu n e a A rg e ş în 1960. G r u p u l v o c a l a o b ţin u t lo c u l II p e ţa râ , la f e s tiv a lu l „ C â n ta r e a R o m â n ie i” -
1 974 şi to t în a n u l 1974, s -a o b ţin u t lo c u l I p e ţa ră , c u u n m o n ta j lite r a r - a r tis tic . P rin c ip a lu l m e rit în
o b ţin e r e a a c e s to r re z u lta te l- a u a v u t M ir c e a D u m itre s c u , a n im a to ru l şi în d r u m ă to ru l c o le c tiv u lu i d ra m a tic d in
c a re fă c e a u p a rte : A m a lia şi M ir c e a D u m itre s c u , L u c re ţia şi V a le r iu M ih ă e s c u , F lo ric a G o g île a , G h e o rg h e
Z a m fire s c u , M ir c e a P lo ie ş te a n u , C a rm e n G e ic u le s c u , T ra ia n M u s ta ţă , M a ria M e c u , L ia n a G h iu rc ă , T a is ia
B a c iu şi p ro fe s o ru l G e lu S tra tu la t d e la lic e u l d in lo c a lita te , c o n d u c ă to ru l a n s a m b lu lu i c o ra l.
P â n ă în a n u l 1968, a c tiv ita te a c u ltu r a l- a r tis tic ă şi s p o r tiv ă d e m a s ă se d e s fă ş u ra în c in c i c lu b u ri şi e ra
a s ig u ra tâ d e u n o r g a n iz a to r c u ltu ra l (d in 1957, G h e o rg h e P re d a ), 2 r e s p o n s a b ili d e c lu b , 2 b ib lio te c a ri, 1
ra d io fo n is t, 1 în g r ijito r (p e rs o n a l a n g a ja t p e rm a n e n t). D u p ă a n u l 1968 a c tiv ita te a c u ltu r a lă e r a o r g a n iz a tă şi
c o n tro la tă d e c o m ite tu l o ră ş e n e s c P .C .R ., p r in in te rm e d iu l C o n s iliu lu i c u ltu r a l f o rm a t d in 17 m e m b rii,
s p rijin it de u n c o le c tiv d e 4 6 d e p e rs o a n e . S p e c ta c o le le şi p rin c ip a le le m a n if e s tă ri c u ltu ra le se d e s fă ş o a r ă
în tr - o sa lâ , a m e n a ja tâ şi p e n tru c in e m a to g ra f, în c lă d ir e a c o n s tru itâ în tr e 1 9 2 8 -1 9 3 0 , d u p ă p la n u rile p rim e i
fe m e i a r h ite c t d in R o m â n ia , V ir g in ia H a r e t - A n d re e sc u .
A v â n d d e s tin a ţia in iţia lâ d e T e a tr u -C in e m a C a zin o , c o n s tru c ţia (ră m a s ă n e te rm in a tâ ) are o s a lâ c u 4 2 0
d e lo c u ri, fo s â p e n tru o rc h e s trâ , c a b in e d e m a c h ia j p e n tru a c to ri şi p r e z in tă o a c u s tic â e x c e le n tâ . P rin
m o d if ic a r e a b a lc o n u lu i (1 9 3 1 ) a f o s t a m e n a ja tâ o c a b in â d e p ro ie c ţie , ia r p e s c e n â a f o s t in s ta la t u n e c ra n
r u la n t d e c ă tre I.R .C .S . P ite ş ti. D e o a re c e n u e r a p re v ă z u tă c u n ic i u n s is te m d e în c ă lz ir e , S .M .B . G o v o ra
(p rim u l p ro p rie ta r) a c o n s tru it so b e c u c o m b u s tib il so lid , ia r d u p ă 1965 a f o s t in tr o d u s â în c ă lz ir e a c e n tra lâ .
P e lo c u l d e s tin a t C a z in o u lu i p r o p riu -z is a f o s t a m e n a ja t u n te a tr u în a e r lib e r , p r e v ă z u t c u b ă n c i şi o s c e n â
d in le m n a c o p e r itâ c a re a f o s t d e m o la tă d u p ă a n u l 1985.
În u r m a a p lic ă rii D e c iz ie i n r .1 8 7 /2 5 .0 4 .1 9 7 7 a C o m ite tu lu i E x e c u tiv al C o n s iliu lu i P o p u la r J u d e ţe a n
V â lc e a , c lă d ire a şi în tr e g u l in v e n ta r a u tr e c u t în a d m in is tra re a d ir e c tâ a I n tre p rin d e rii C in e m a to g ra fic e a
ju d e ţu lu i V â lc e a .
L a sfâ rş itu l a n u lu i 1 978, C a s a de C u ltu râ a o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra a tr e c u t în a d m in is tra re a P rim ă rie i
o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra . D in tre m a n ife s tă rile c u ltu ra le o rg a n iz a te d e C a sa d e C u ltu râ , c e a m a i im p o r ta n tâ a
ră m a s şi se m e n ţin e c o m p le x u l d e m a n if e s tă ri « F lo rile G o v o re i », in iţia t la 14 iu lie 1 972, m a n ife s ta re
d e v e n itâ tr a d iţio n a lâ şi a v â n d c a r a c te r z o n a l.
În a c e a s tă p e rio a d ă , e s te r e în n o it c o le c tiv u l d ra m a tic , a c ă ru i a c tiv ita te a f o s t re c o m p e n s a tă p r in p re m ii
o b ţin u te la c o n c u rs u rile ju d e ţe n e şi n a ţio n a le o rg a n iz a te su b e g id a f e s tiv a lu lu i „ C â n ta r e a R o m â n ie i”. A s tfe l,
în 1 986, c o le c tiv u l d in c a re fă c e a u p a rte F lo ria n şi M a ria A n a M o is e , D in i R a d u , N ic u Ş te fa n , R o d ic a
S tă n o iu , C ă tă lin Ş te fă n e sc u , L ilia n a L ă z ă re s c u , C a rm e n R o ş u , D a n D u m b ră v e s c u , F rid e ric h A n d re e , A d ria n
Ş e la ru şi M ih a e la D o lfi a o b ţin u t, c u p ie s a „ C â n te c d e le a g ă n p e m u z ic ă r o c k ”, s c ris ă şi r e g iz a tă d e Iu lia n
M a rg u , s e c o n d a t d e G o a n g e M a rin e s c u , lo c u l II, la F e s tiv a lu l d e te a tr u d e la D ro b e ta - T u rn u S e v e rin . În
a c e e a ş i p e rio a d ă , a u m a i f o s t p u s e în s c e n ă : U n d e v a o lu m in ă d e D o ru M o ţo c , D u lc e a ip o c r iz ie a b ă r b a tu lu i
m a tu r de T u d o r P o p e s c u , C a r ia d in te lu i d e a u r d e Iu lia n M a rg u .
D u p ă 1990 tr e c â n d p r in c o n d iţii m a te ria le d ific ile , a c tiv ita te a n u m a i a tin g e n iv e lu l a n ilo r 1 9 7 0 -1 9 8 0 ,
n e r e u ş in d s ă se a d a p te z e c o n d iţiilo r tr a n z iţie i. S u b so lu l c lă d irii f o lo s it c a d e p o z it d e m a te ria le e r a p a rţia l
in u n d a t, p u n â n d în p e ric o l in te g r ita te a c lă d irii, ia r in s ta la ţia d e în c ă lz ire se d e g ra d a s e a p ro a p e în to ta lita te . În
f a ţa a c e s te i s itu a ţii, n o u l d ir e c to r R a d u G e ic u le s c u a a p e la t la p rie te n ii şi ru d e le d in G e r m a n ia c a re au
r ă s p u n s c u p r o m p titu d in e s o lic ită rii şi în lu n a n o ie m b rie 1993 a u d o n a t o in s ta la ţie d e în c ă lz ire c o m p u s â d in :
c e n tr a lâ p ro p rie , c o rp u ri d e în c ă lz ir e , in s ta la ţii s a n ita re şi a p a r a tu r â e le c tro n ic â . A c e s te d o n a ţii a u f o s t p u s e în
fu n c ţiu n e d e în d a tă , a s ig u râ n d u -s e a s tfe l în c ă lz ir e a in s titu ţie i şi în a n o tim p u l rec e.
C o m p le x u l d e m a n ife s tă ri F lo r ile G o v o r e i c a re a u lo c în a d o u a p a rte a lu n ii iu lie , în 2 0 1 1 a v â n d lo c
c e a d e - a 4 2 -a e d iţie , s-a d e s fă ş u ra t în fie c a re a n d u p ă u n p ro g ra m re în n o it în p e rm a n e n ţâ , p ă s trâ n d u - s e în s ă
m a n ife s tă rile d e v e n ite tr a d iţio n a le . A n u a l, s -a u o rg a n iz a t c e rc u ri d e a r tă p la s tic ă , a r tă fo to g ra fic ă , şah ,
d ife rite c o n c u rs u ri. În tre a n ii 1 9 9 3 -1 9 9 5 a a c tiv a t o f o rm a ţie in s tru m e n ta lâ g e n t a r a f şi c e n a c lu l c u ltu r a l-
ş tiin ţific F o c u l V iu. P a rtic ip â n d la în tre c e rile o r g a n iz a te în tr e in s titu ţiile d e c u ltu ră , fo rm a ţiile C a se i d e
c u ltu r ă a u o b ţin u t lo c u l III p e ju d e ţ. În p re z e n t, c lă d ir e a se a f lă în tr - u n s ta d iu a v a n s a t d e d e g ra d a re . C o n s iliu l
lo c a l B ă ile G o v o ra a fă c u t n u m e ro a s e d e m e rs u ri p e lâ n g ă p r o p rie ta ru l a c tu a l - M in is te ru l C u ltu rii şi C u lte lo r
- c a a c e s t im o b il s ă re v in ă p a trim o n iu lu i o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra , în s ă f ă r ă su c ce s.

2. B IB L IO T E C A
501
 În ju r u l a n u lu i 1 8 9 1 , în B ă ile G o v o ra f u n c ţio n e a z ă sp o ra d ic o se c ţie a L ig ii p e n tr u u n ita te a c u ltu r a lă a
tu tu r o r r o m â n ilo r c a re a v e a şi o b ib lio te c ă . L a p r e lu a re a sta ţiu n ii în a n u l 1 9 1 0 , S o c ie ta te a G o v o ra -
C ă lim ă n e ş ti o rg a n iz e a z ă şi e a o b ib lio te c ă în c a d ru l c lu b u lu i d e la H o te l P a la c e . În a n u l 1 9 4 1, este
m e n ţio n a tă b ib lio te c a p a r o h ia lă c u 2 0 0 v o lu m e a B is e ric ii Sf. I o a n B o te z ă to ru l, d in B ă ile G o v o ra ( A n u a r u l,
1 9 4 1 , 6 8 6 ). D u p ă a n u l 1948, în B ă ile G o v o ra f u n c ţio n e a z ă o b ib lio te c ă c u c c a 7 0 0 d e v o lu m e a v â n d s e d iu l la
v ila S ilv a ( fo s tă 1 M a i) şi b ib lio te c a ri - p e M ir c e a Ţ ig ă n ilă şi M a rg a re ta D a b ija . În a n u l 1 9 5 2 , se în f iin ţe a z ă
B ib lio te c a p u b lic ă d in B ă ile G o v o ra , a v â n d c a b ib lio te c a r p e I le a n a G h iu r c ă c a re lu c re a z ă în a c e a s tă fu n c ţie
p â n ă în a n u l 1 982, c â n d se p e n s io n e a z ă . Î n c e p â n d c u a n u l 1 9 7 0 , b ib lio te c a d in B ă ile G o v o ra d e v in e
b ib lio te c ă o r ă şe n e a sc ă , c u u n f o n d d e 2 6 .0 0 0 d e v o lu m e , a s ig u râ n d n e c e s ită ţile d e in fo rm a re şi d e le c tu ră ,
a tâ t a le lo c a ln ic ilo r, c â t şi a le v iz ita to rilo r v e n iţi în s ta ţiu n e la o d ih n ă şi tra ta m e n t.
În B ă ile G o v o ra , a u f u n c ţio n a t d e - a lu n g u l tim p u lu i m a i m u lte p u n c te d e îm p r u m u t c a rte , a p a rţin â n d
d iv e rs e lo r in s titu ţii c a re îş i d e s fă ş u ra u a c tiv ita te a şi p e te rito riu l o ra şu lu i: C .F .R , M .F .A ., M in is te ru l S ă n ă tă ţii
şi C .G .M . (u lte rio r tr a n s f o r m a t în C .C .S . - C o n s iliu l C e n tra l al S in d ic a te lo r). L a p u n c tu l d e îm p r u m u t d e la
" V ila S ilv a " , b ib lio te c a ri e ra u Ş te fa n D u m itre s c u şi M a ria n a P o p a , ia r m â n u ito r d e c a rte E u g e n C îm p e a n u .
L a p u n c tu l d e îm p r u m u t de la H o te l P a la c e , e ra u b ib lio te c a ri A le x a n d r in a P o p e s c u şi E le n a B o d e s c u , ia r
m â n u ito r d e c a rte - V a s ile D o b rin . În a n u l 1 9 7 7 , d u p ă c u tre m u ru l d in 4 m a rtie , b ib lio te c a îş i m u tă s e d iu l de
la C a s a d e C u ltu ră , în f o s ta v ilă D r. Ţ ă ra n u , d in str. T u d o r V la d im ir e s c u n r. 174, u n d e f u n c ţio n e a z ă şi în
p re z e n t. D in a n u l 1 962, lu c re a z ă c a b ib lio te c a r şi A n g e la N is to r, p â n ă în a n u l 1 9 9 2 c â n d se p e n s io n e a z ă .
D u p ă p e n s io n a r e a , în a n u l 1982 a Ile n e i G h iu rc ă , a f o s t în c a d r a t c a b ib lio te c a r P e tre T ă n ă s o a ic a - sc riito r,
c a re a lu c ra t p â n ă în a n u l 1 9 8 8 , c â n d e s te în c a d r a tă m â n u ito r d e c a rte M a ria C ă rp in iş , c ă r e ia i- a u rm a t, d in
1 990, M ih a e la D o lfi, ia r A n g e le i N is to r (d in 19 9 2 ) - V a le n tin D o lfi. O d a tă c u d e s fiin ţa r e a p u n c te lo r d e
îm p r u m u t d e la V ila S ilv a şi H o te l P a la c e în a n u l 1 9 7 7 , fo n d u rile d e c a rte in tr ă în f o n d u l p r in c ip a l al
b ib lio te c ii o ră ş e n e ş ti. P e lâ n g ă c o le c ţia de p e rio d ic e , b ib lio te c a a re în m o m e n tu l d e f a ţă 5 6 .0 0 0 d e v o lu m e ,
c u p r in z â n d e n c ic lo p e d ii, d ic ţio n a re , lite r a tu r ă ş tiin ţif ic ă şi te h n ic ă , b e le tr is tic ă şi c ă rţi c u a u to g ra fe le u n o r
sc riito ri c e a u v iz ita t s ta ţiu n e a . În a n u l 2 0 0 5 , b ib lio te c a a f o s t m u ta tă la p a rte ru l C a se i d e c u ltu r ă d e o a re c e
im o b ilu l în c a re a f u n c ţio n a t a f o s t r e v e n d ic a t şi c â ş tig a t în in s ta n ţă d e c ă tre m o ş te n ito rii f o s tu lu i p ro p rie ta r.

3. M U Z E U L - C O L E C Ţ IA D E A R H E O L O G IE ,
A R T Ă R E L IG IO A S Ă Ş I C A R T E V E C H E

În a n u l 1 970, se in a u g u re a z ă „ C o le c ţia d e a rh e o lo g ie , a r tă re lig io a s ă şi c a rte v e c h e ” , a p re o tu lu i

G h e o r g h e P e tr e - G o v o r a , u n n e o b o s it c e rc e tă to r şi a rh e o lo g lo c a l. C o le c ţia , d o n a tă M u z e u lu i J u d e ţe a n
„ A u re lia n S a c e rd o ţe a n u ” V â lc e a , c u p rin d e p e s te 4 0 0 0 d e p ie s e , o b ie c te d e s c o p e rite p e r a z a G o v o re i şi a
ju d e ţu lu i V â lc e a , în c e p â n d c u p e r io a d a p re g la c ia ră , r e p r e z e n ta tă p rin e x p o n a te fo s ile d e m a m u t, u r su s
a rc tic u s, u r s u s s p e la e u s , d in P a le o litic u l S u p e rio r, E p o c a N e o litic ă , p e r io a d a d e tr a n z iţie sp re b ro n z ,
în c e p u tu l şi E p o c a B r o n z u lu i c la s ic , p r im a şi a d o u a E p o c ă a F ie ru lu i, p re c u m şi u n b o g a t m a te r ia l
a r h e o lo g ic ce d o c u m e n te a z ă fo r m a r e a , c o n tin u ita te a ş i p r e z e n ţa p o p o r u lu i r o m â n în h o ta r e le lu i fir e ş ti.
M u lte d in tre e x p o n a te s u n t u n ic a te , d e o v a lo a re ş tiin ţif ic ă d e o s e b ită , c a re a te s tă lo c u ir e a p e r m a n e n tă p e
a c e a s tă v e c h e v a tr ă v â lc e a n ă d e la în c e p u tu r i, p â n ă în p re z e n t. D in tre m a te ria le le a r h e o lo g ic e m a i im p o rta n te ,
tr e b u ie a m in tite c e le s p e c ific e C u ltu rii C riş (N e o litic u l tim p u riu ), p r o v e n in d d e la V a le a R ă ii, O c n e le M a ri,
r e p re z e n ta te p r in c e ra m ic ă , c e r a m ic ă p ic ta tă , u n e lte c a s n ic e , a rm e d e v â n ă to a re , p la s tic ă şi râ ş n iţe m a n u a le .
C u ltu ra C o ţo fe n i, C u ltu ra G lin a , O rle ş ti şi C u ltu ra V e r b ic io a r a (E p o c a B ro n z u lu i) s u n t r e p re z e n ta te p rin
c e r a m ic ă o rn a m e n ta tă , id o li z o o m o rfi şi u n e lte d in r o c ă d u ră . E p o c a d a c o - ro m a n ă d e e tn o g e n e z ă şi d e
c o n tin u ita te e s te re p r e z e n ta tă p rin e x p o n a te p r o v e n in d d in a ş e z ă rile d e la S to ln ic e n i ( B u rid a v a ro m a n ă ),
C ă z ă n e ş ti, O c n e le M a ri, R â u re n i şi G o v o ra -s a t. L a etaj se a f lă e x p o z iţia d e a r tă b is e ric e a s c ă (ic o a n e p e le m n
şi stic lă ) şi c a rte v e c h e ro m â n e a s c ă , c o n ţin â n d p e s te 85 d e e x e m p la re , p rin tre c a re re m a rc ă m C a z a n ia lu i
V a rla a m (1 6 4 3 ), P r a v ila M a r e d e la T â rg o v iş te , B ib lia lu i Ş a g u n a (1 8 5 8 ) şi u n L itu r g h ie r tip ă r it d e A n tim
I v ire a n u l (1 7 1 3 ) (D e a c o n u , 2 0 1 0 , p. 2).
În a n u l 1 995, la îm p lin ir e a a 25 d e a n i d e la în f iin ţa r e a m u z e u lu i, p r. G h e o rg h e P e tr e - G o v o ra p u b lic a
su b e g id a M u z e u lu i J u d e ţe a n V â lc e a - lu c ra re a „O p r e is to r ie a n o r d -e s tu lu i O lte n ie i” . În p re fa ţă , p ro f.
D u m itr u B e rc iu re m a rc a : „ C u n o s c lu c ra re a p ă rin te lu i G h e o rg h e P e tre -G o v o ra , c u a tâ t m a i b in e c u c â t am
v ă z u t-o în a in te de a fi a ş te r n u tă p e h â r tie şi d e a se f o rm u la c o n c lu z iile n e c e s a re u n e i în c a d r ă r i is to ric e ,
ş tiin ţific e . E a se s p r ijin ă p e o e x c e p ţio n a l d e b o g a tă d o c u m e n ta re a d u n a tă d e a u to r în d e c u rs d e o v ia ţă
în tre a g ă . E ste c e a m a i f ru m o a s ă m o ş te n ir e p e c a re o a d u c e la c e i 85 d e a n i îm p lin iţi a n u l a c e s ta şi p e c a re o

502
în c re d in ţe a z ă o ra ş u lu i c a o d o v a d ă a p re ţu irii p e n tru p ă s tra r e a lu i în c a d ru l u n u i a ş e z ă m â n t, c a M u z e u l d e la
G o v o ra ” (Mecu şi colab., 2008, 22-28).

F o a ia d e titlu a f a i m o a s e i a c ă r ţii P ravila A s p e c t d e la “F lo r ile G o v o r e i 2 0 1 2 ” (1 8 -1 9 a u g u s t)

. . . d irep tăto riu de leage, tip ă r ită la G o v o ra , m a n ife s ta r e d e v e n ită tr a d iţio n a lă , o r g a n iz a tă în f i e c a r e
în v r e m e a d o m n ito r u l u i M a te i B a s a r a b vv. a n c u o c a z ia s ă r b ă to r ir ii z ile i o r a ş u lu i

C ap . V II - V IA Ţ A R E L IG IO A S Ă

L Ă C A Ş U R IL E D E C U L T (M Â N Ă S T IR IL E Ş I B IS E R IC IL E )
M â n ă s tirile a tra g n u n u m a i p r in p ito re s c u l lo r, d a r şi p r in a r ta p ă s tra tă în tr e z id u rile lo r, m a i to a te fiin d
a ş e z a te în tr - u n lo c fru m o s , c u îm p r e ju rim i c â n d a s p re , d e a p ă ra re , c â n d b lâ n d e c a p e n tru c o n te m p la re .
M â n ă s tir e a G o v o r a se a f lă s itu a tă în s a tu l S c ă riş o a ra , c o m . M ih ă e ş ti, a p ro a p e d e c o n f lu e n ţa p â râ u lu i
H in ţa c u p â râ u l G o v o ra , p e m a lu l d r e p t al a c e s to ra , la u m b r a c o d r ilo r d e s te ja r ce a c o p e r ă D e a lu l M a re .
D e la r a m ific a ţia D N 6 7 ( R â m n ic u - V â lc e a - T G . Jiu ), la k m . 17, c e d u c e sp re B ă ile G o v o ra , p e
te rito riu l s a tu lu i G u riş o a ra , c o m . M ih ă e ş ti, în a p r o p ie re a b is e ric ii sa tu lu i, se d e s p rin d e sp re stâ n g a , u n d ru m
lo c a l c a re d u p ă ce ş e rp u ie ş te 2 k m , p r in sa te le G u riş o a r a şi S c ă rişo a ra , p e su b p o a le le D e a lu lu i M a re , a ju n g e
la M â n ă s tire a G o v o ra - a f la tă la 5 k m d e c e n tru l sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra şi la 15 k m d e R â m n ic u -V â lc e a .
R e tr a s ă p riv ir ii şi a ş e z a tă în tr e d e a lu ri, e v o c ă s e m n if ic a ţia a c e s tu i a ş e z ă m â n t a s u p ra c u ltu rii n e a m u lu i
ro m â n e s c . E x is te n ţa s a e s te s o c o tită d in s e c o le le X IV - X V d in v r e m e a lu i V la d D ra c u l, r e f ă c u tă d e V la d
C ă lu g ă ru l şi R a d u c e l M a re ( 1 4 9 2 -1 4 9 6 ). A c e a s tă m ă n ă s tire a f o s t f o n d a tă d e R a d u al V - le a c e l M a re la
1 496, p e ru in e le u n e i v e c h i m â n ă s tiri f ra n c is c a n e , f o s tă a u n e i c o lo n ii b u lg a re „ b o g o m ilii” (v e z i P r. G h .
P e tre -G o v o ra , p a g .8 0 -8 4 ), c a to lic e , e m ig r a tă în p ă rţile a c e s te a în v r e m e a lu i P e tru şi A s a n (p e la 1 3 8 0 -
1 3 9 0 ). A f o s t r e s ta u r a tă d e M a te iu V o d ă B a s a ra b şi te rm in a tă re s ta u r a r e a d e C o n s ta n tin V o d ă B râ n c o v e a n u
503
c a re a z u g ră v it-o . P is a n iile e x is te n te în b is e ric ă a r a tă m o m e n te le d e în c e p u t a le m â n ă s tirii. A s tfe l, p is a n ia de
d e a s u p r a u ş ii m e n ţio n e a z ă , p rin tre a lte le , c ă d in tr u în c e p u tu l ei a c e s tă b is e r ic ă c in e a zid it-o , n u s e sc ie. P e
c e a d e la T ra p e z a v e c h e , se p o a te c iti c ă L a a n ii 1 2 9 0 R a d u N e g r u D u c e a l A lm a ş u lu i şi F ă g ă ra şu lu i,
tr e c â n d C a r p a ţii cu fa m i l i a s a ş i cu s u ită n u m e ro s ă , se o p r e s c e la m o n a s tir e a G o v o r a g ă s in d - o ... p u s tie ...
şi s tr ic a tă ... tre c e ... o t ... C â m p u - L u n g , u n d e a u z id it m o n a stir e a , ia r c e a d e d e a s u p r a c lo p o tu lu i, n e
in f o rm e a z ă c ă L a a n ii 1 7 7 0 c â n d f l a c ă r a ră z b o iu lu i a r d e a în tre R u s ia ş i O to m a n i, f i i n d e g u m e n K ir S te fa n
M o n a s tir e a n u l, d e f r i c ă în c h id e n d u -s e a u v e n it F lo r e a H o ţu ş i s p ă r g â n d z id u l a u tă e t f e r u l ş i s tâ lp ii u şe i ...
şi a ş a r ă m ă s e s e str ic a tă , ia r a c u m s - a în v o it, d u p ă c u m s e ve d e, d e c u v io s u l K i r A n a to lie E r o m o n a c h ,
E g u m e n u m o n a s tir e i G o v o r a p e v r e m e a p r e a S fin ţitu lu i K ir iu K ir F ila r e t E p is c o p u l R â m n ic u lu i, D o m n u l
ţă r e i f i i n d p r ă p ă d itu l a tu n c e N ic o la e M a v r o g h e n i V o evo d , a n u l 1 7 8 7 , lu n a M a iu (A lessandrescu, 1893,
170).
În p e r io a d a d o m n ie i lu i V la d Ţ e p e ş , u n p r e te n d e n t la sc a u n u l d o m n e s c , b o ie ru l A lb u c e l M a re , ia în
stă p â n ire sa te le şi m o ş iile m â n ă s tirii, ia r p e a c e a s ta , p u s tiin d -o . În tr-u n h r is o v al lu i M ir c e a C io b a n u l, d a ta t 1
a p rilie 1551, se a m in te ş te e v e n im e n tu l: „ . . . a c e s t b o ie r A lb u c e l M a r e s - a r id ic a t d o m n p e s te c a p u l lu i V la d
Ţ ep eş, ia r V la d V o ie v o d a ie ş it cu o a ste îm p o tr iv a lu i ş i l- a p r in s ş i l-a tă ia t p e e l ş i p e to t n e a m u l lu i”. Se
c re d e c ă m o m e n tu l s - a r fi p e tre c u t în u ltim e le z ile d e d o m n ie ( a u g u s t 1 4 4 8 ) a lu i V la d Ţ e p e ş. A s tfe l, a v ă z u t
V la d V o ie v o d s f â n ta m ă n ă s tire p u s tie , d e a c e e a a m ilu it c u s a te le G lo d u l şi H in ţa p e n iş te slu g i a le sale.
A c e s t e p is o d a te s tă e x is te n ţa m â n ă s tirii în c ă d e p e v r e m e a lu i V la d D ra c u l, d a c ă n u c h ia r el s ă fie p rin c ip a lu l
c tito r c a re îi d ă ru ie ş te o m o a ră în R â m n ic , c u m e to h u ri şi o v ie la C o p ă c e lu , p r im a d a n ie v o ie v o d a lă
c u n o s c u tă şi în tă r ită d e R a d u c e l M a re p r in z a p is u l d in 23 m a rtie 1 497. C lo p u tu l e x is te n t în m u z e u l
m â n ă s tirii are o în s c rip ţie în s la v o n ă şi d a ta d e la a n u l 6 9 6 5 (1 4 5 6 ), d in tim p u l lu i V la d is la v a l II-le a , sa u a
d o u a d o m n ie a lu i V la d Ţ e p e ş (A p u d P etre-G ovora, 2001, 74).
În c e e a ce p riv e ş te d e n u m ir e a m â n ă s tirii, lin g v is tu l Io rg u I o rd a n o p u n e în le g ă tu r ă c u c u v â n tu l sla v
„ g o v o r ” , în s e m n â n d „ z g o m o t, m u r m u r ” ; e a a r în s e m n a a s tfe l, în tra d u c e r e ro m â n e a s c ă , Z g o m o to a sa , v o rb in d
d e s p re râ u l c u a c e la ş i n u m e ( T o p o n im ie , 1963, 56). E d ific iu l c e n tra l în p la n tr e f la t (b is e ric a ) a re p rid v o ru l
s p rijin it p e c o lo a n e sc u lp ta te c u m o tiv e v e g e ta le , ia r p ro n a o s u l d is p u s tr a n s v e r s a l şi a c o p e r it c u b o ltă în
c a lo tă sfe ric ă . P e n a o s e s te o s in g u r ă tu r lă d e c o r a tă în e x te r io r c u u n b r â u şi c o r n iş ă z im ţa tă . F e re s tre le m ic i
a u a n c a d ra m e n te d in p ia tr ă sc u lp ta tă , d u b la te d e u n c h e n a r p ic ta t c u m o tiv e v e g e ta le şi g e o m e tric e . În
in te r io r se a f lă o p re ţio a s ă p ic tu r ă e x e c u ta tă d e in s tru iţii m e ş te ri ai lu i V o d ă B râ n c o v e a n u . A ş a c u m este
a s tă z i m â n ă s tire a , e d e p e v r e m e a lu i C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u . În ă u n tr u se p o a te v e d e a p ia tr a d e m o r m â n t a
z id ito ru lu i v e c h ii m â n ă s tiri, ia r la s u b s o l se a f lă lo c u l u n d e a f o s t in s ta la tă tip o g ra fia , la 1 6 3 6 , p e v r e m e a lu i
M a te i B a s a ra b . L a 3 0 ia n u a rie 1637 s - a tip ă r it p r im a c a rte - P s a ltir e a în lim b ile s la v o n ă şi ro m â n ă d e c ă tre
E g u m e n u l M e le tie M a c e d o n e a n u l c a re la a n u l 1 6 4 0 im p r im ă şi P r a v ila M ic ă . În a n u l 1638 se v o r tip ă ri
P s a ltir e a s la v o n ă c u C e a s lo v d e c ă tre ie ro m o n a h u l Ş te fa n d e O h rid a şi to t în a c e la ş i a n v a a p ă r e a u n C e a s lo v
s la v o n e s c te rm in a t d e M e le tie M a c e d o n e a n u l. În a n u l 1 6 3 9 se v a tip ă r i „ P a r a c lis u l P r e c is te i” în lim b ile
ro m â n ă şi s la v o n ă , la 1642 C a z a n ia , ia r M e lc h is e d e c , E g u m e n u l M â n ă s tirii C â m p u lu n g , tr a d u c e şi im p r im ă
a ic i la a n u l 1 642, C u v â n tă r i b is e r ic e ş ti (O tovescu-coord., 2202, 45). P e n tru p r e g ă tir e a c e lo r c a re se v a
o c u p a d e tip o g ra fie , M a te i B a s a ra b a în f iin ţa t a ic i şi o ş c o a lă d e tip o g r a fi în c a re se în v ă ţa u şi a lte ştiin ţe
(m a te m a tic a , re to ric a , re lig ia , filo z o fia ), fiin d c o n s id e ra tă d e fo a rte m u lţi d r e p t p r im a ş c o a lă d e c u ltu r ă
g e n e r a lă d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă .
B is e r ic a cu h r a m u l S fâ n tu l I o a n B o te z ă to r u l d in B ă ile G o v o r a s itu a tă p e D e a lu l M ia lc ii, în s ta ţiu n e a
G o v o ra - B ă i, p o a r tă h ra m u l „ S fâ n tu l I o a n B o te z ă to r u l” . În c e p u tu rile c o n s tru c ţie i a c e s tu i lă c a ş d e c u lt
d a te a z ă d in n o ie m b rie 1909 c â n d lo c u ito ru l N ic o la e C h itu c d o n e a z ă c o m u n e i G o v o ra u n te re n în p u n c tu l
S to g şo r, în v e d e r e a a m e n a jă rii u n u i c im itir. C o n s tru c ţia b is e ric ii, d in z id , a f o s t în c e p u tă în a n u l 1 9 1 1 , c â n d
e p is c o p al N o u lu i R â m n ic e r a S o fro n ie , şi s -a în c h e ia t în a n u l 1923 p e v r e m e a e p is c o p u lu i B a rto lo m e u
S tă n e sc u . L a rid ic a r e a lă c a ş u lu i d e c u lt a u p a r tic ip a t p r in d o n a ţii m a i im p o rta n te : C o n s ta n tin şi Ia c o b L e a u ,
P e tre P o p e s c u , Io n R o g o jin o iu , N ic o la e C h itu c , p r. Io a c h im N ic o la e s c u , Io a n P le ş o ia n u , co l. M . Iv a n o v ic i,
D u m itr u S tă n e sc u , dr. M . Z o rile a n u , I o s if C io b a n u , Io n N iţo i, M . C h itu c şi a lţi b in e v o ito r i şi e n o ria ş i d in
u r b e a G o v o re i p re c u m şi d e a iu re a . A re tr e i c im itire c u c a p e lă n o u ă , d is p u n e d e b ib lio te c ă p a r o h ia lă c u 2 0 0
v o lu m e şi c ă m in c u ltu ra l. P a tr u in te le c tu a li rid ic a ţi d in p a ro h ie , to ţi fii d e ţă ra n i (A n u a ru l M .O ., 1 9 4 1 , p.
6 8 6 ). P ic tu ra b is e ric ii s - a r e c o n d iţio n a t în a n u l 1 956, ia r în a n u l 1 9 6 2 s -a re p ic ta t a m v o n u l şi f a ţa d a
p rin c ip a lă d e c ă tre p ic to ru l S ta n H e r m e n e a n u şi p r in g r ija p re o tu lu i p a r o h M a te i B ă lă n o iu . R e c o n d iţio n ă r i ale
p ic tu rii s -a u m a i r e a liz a t şi în p e r io a d a 1 9 8 6 -1 9 8 8 , ia r în tr e 1 9 9 5 -2 0 0 0 s -a c o n s tru it d in c ă r ă m id ă o n o u ă
c lo p o tn iţă , v e c h e a c lo p o tn iţă d in le m n fiin d d e g r a d a tă (Otovescu-colab., 2002, 46-47). C o n s tru c ţia în p la n

504
tr ilo b a t r e a liz a tă p e o s u p ra fa ţă de 2 7 x 15 m , c u a r tic u la ţii tr a d iţio n a le , a re u n p r id v o r c o n s tru it d in b lo c u ri
p ris m a tic e d e p ia tr ă c io p lită , s p rijin it p e şa se c o lo a n e c u b a z ă şi c a p ite lu ri d o ric e , d e c o ra te în m o tiv e
g e o m e tric e . În in te r io r c a ta p e te a s m a e s te s c u lp ta tă în le m n d e p ă r c u m o tiv e b o ta n ic e (v re ji, fru n z e , flo ri şi
o v e ) în a lto r e lie f sa u d e c u p a te la u şile de in tra re în a lta r, p r e c u m şi m o b ilie ru l, o p e ra a r tiş tilo r p o p u la ri d in
ş c o a la c o n s tru ită la m â n ă s tirile B is tr iţa şi H o re z u . Ic o n o s ta s u l p ic ta t d e S. H e rm e n e a n u , o f e r ă o d is p u n e re
ic o n o -g r a f ic ă d e o s e b ită : R ă s tig n ire a c u S fâ n ta tr e im e (D u m n e z e u - T a tă l, D u m n e z e u - F iu l şi D u h u l S fâ n t);
M a ic a D o m n u lu i c u c e i şa se p ro o ro c i, c â te tr e i d e fie c a re p a rte ; D re p tu l ju d e c ă to r a v â n d d e o p a rte şi d e a lta
p e c e i d o is p re z e c e e v a n g h e liş ti; C in a c e a d e ta in ă f la n c a tă d e c e le d o u ă s p re z e c e p ra z n ic e îm p ă ră te ş ti,
în c e p â n d c u N a ş te r e a M a ic ii D o m n u lu i; C e le p a tru ic o a n e îm p ă r ă te ş ti (M a ic a D o m n u lu i, Isu s, Sf. Io a n
B o te z ă to ru l şi Sf. N ic o la e ). S u b ele: sc e n e in s p ira te d e m in u n ile r e s p e c tiv u lu i p e rs o n a j b ib lic . Î n tre a g a
a r h ite c tu ră a b is e ric ii re p r e z in tă p e r s o n if ic a r e a s p iritu lu i şi stilu lu i a u to h to n , fă u r it în c u rs u l m ile n iilo r de
v ie ţu ire în a rm o n ie c u s p a ţiu l g e o g r a fic (Deaconu, 1999, 127-136). În a n u l 2 0 0 8 , a f o s t in a u g u ra tă c a n tin a
s o c ia lă c a re f u n c ţio n e a z ă p e lâ n g ă P a r o h ia B ă ile G o v o ra , ia r în lu n a iu lie 2 0 0 9 , a f o s t s fin ţită c a p e la cu
h r a m u l „ A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i” , s itu a tă în c e n tru l o ra ş u lu i, v iz a v i d e in tr a re a în p a rc .
B is e r ic a d in s a tu l C u r ă tu r i e s te o c o n s tru c ţie d in le m n . A c e s t m ic s a t n u a a v u t b is e ric ă , ci d o a r u n
c im itir f ă c u t în a n u l 1931 şi r e n o v a t în a n u l 1 9 6 6 c u s p rijin u l e n o r ia ş ilo r c e m e rg e a u la s lu jb e , la b is e ric a d in
G o v o ra -B ă i. R id ic a re a b is e ric ii în c u r te a c im itiru lu i, în c e p e în to a m n a a n u lu i 2 0 0 0 , c u fo n d u ri d in d o n a ţiile
e n o r ia ş ilo r lo c a ln ic i şi se în c h e ie în a n u l 2 0 0 1 . A c e s t s f â n t lă c a ş p o a r tă h ra m u l „ S f â n ta M a ria ” şi a în c e p u t
să -ş i p r im e a s c ă e n o ria ş ii la 15 a u g u s t 2 0 0 1 (O tovescu-coord., 2002, 55) .
B is e r ic a d in s a tu l G ă te je ş ti c e p o a r tă h ra m u l „ A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i” e s te n o u ă . C o n s tru c ţia
lă c a ş u lu i s - a r e a liz a t în p e r io a d a 1994 - 1 999 , e x c e p ţie f ă c â n d p ic tu r a in te r io a r ă şi m o b ilie ru l. În p r im ă v a r a
a n u lu i 2 0 0 0 a în c e p u t p ic ta r e a in te r io a r ă d e c ă tre p ic to r u l-r e s ta u r a to r T e c u c i P ă ltin e a n u D u m itru , în stil
n e o b iz a n tin şi s -a în c h e ia t în v a r a lu i 2 0 0 1 . P la n u l ic o n o g ra fic al b is e ric ii e s te s tric t o rto d o x , c u a c c e n t a s u p ra
S fin ţilo r lo c a li H a ra la m b ie , A n tim , A n d re i. M o b ilie ru l s c u lp ta t în le m n d e te i e s te d o n a t d e a lte b is e ric i şi
e n o ria ş ii d in lo c a lita te . L ă c a ş u l s - a r id ic a t c u fo n d u ri p r o v e n ite d in d o n a ţii, p rin tre d o n a to ri e n u m e râ n d u -s e :
d r. C io c o iu , d r. R o ib u , d r. B a n u , p r. C iu ric a n u G h e o rg h e , d - n a A io a n e i A d ria n a . C tito rii S fâ n tu lu i lă c a ş su n t
E p is c o p ia R â m n ic u lu i şi M â n ă s tire a F ră s in e i (O tovescu-coord., 2002, 56).
T r o iţa c u h r a m u l „ S fin ţii Îm p ă ra ţi C o n s ta n tin şi E le n a ” s itu a tă la ju m ă ta te a d ru m u lu i d in tre G o v o ra -
B ă i şi G ă te je ş ti, c o n s tru ită d in le m n în a n u l 2 0 0 0 , d e c ă tre p r e o tu l M a te i C o n s ta n tin îm p r e u n ă c u p re o tu l
M ih a i F lo re a , s f in ţită la d a ta de 19 m a i 2 0 0 1 . În tr o iţă se g ă s e s c ic o a n e p ic ta te a le S fin te i T re im i, I c o a n a
S f. Îm p ă ra ţi C o n s ta n tin şi E le n a , Sf. A p o s to l A n d re i, Sf. Ie ra rh N ic o la e , N a ş te r e a , B o te z u l, Î n v ie r e a şi
Î n ă lţa r e a lu i Isu s H ris to s (O tovescu-coord., 2002, 56-57).

505
U n u l d in tr e c e le m a i r e n u m i te lă c a ş u r i r e lig io a s e d in ţa r ă : M - r e a G o v o ra

506
 Cap. VIII - OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
L a n iv e lu l lo c a lită ţii B ă ile G o v o ra d e la în c e p u tu r i şi p â n ă î n p e r io a d a in te rb e lic ă , s e rv ic iu l d e a s is te n ţa
m e d ic a lă d e sin e s tă tă to r n u a e x ista t. N a ş te r ile se fă c e a u a c a s ă şi e ra u a s is ta te d e m o a ş e c o m u n a le , f ă r ă o
p r e g ă tire s p e c ia lă în d o m e n iu , c u n o s c ă to a re d o a r d in e x p e r ie n ţa tr a n s m is ă d e la o g e n e ra ţie la alta.
J u d e ţu l V â lc e a e r a îm p ă r ţit în C e r c u r i s a n ita r e (c ir c u m s c r ip ţii), ia r c o m u n a B ă ile G o v o ra f ă c e a p a rte
d in C e r c u l s a n ita r G o v o r a , c u se d iu l la d is p e n s a ru l m e d ic a l C ă z ă n e ş ti, su b c o n d u c e r e a u n u i m e d ic d e p la să .
P e rs o n a lu l s a n ita r c a re a f u n c ţio n a t în ju d e ţu l V â lc e a în tr e 1 o ct. 1898 - 1 o c t. 1900 e r a f o rm a t d in : u n
m e d ic p r im a r al ju d e ţu lu i - şe fu l s e rv ic iu lu i, 5 m e d ic i d e p la s ă , u n m e d ic a l S p ita lu lu i ju d e ţe a n D ră g ă ş a n i, u n
m e d ic al u r b e i D ră g ă ş a n i, 5 a g e n ţi sa n ita ri v a c c in a to r i la u rb e le D ră g ă ş a n i şi O c n e le M a ri, 5 a g e n ţi sa n ita ri
v a c c in a to r i d e p lă ş i, 3 su b c h iru rg i in te n d e n ţi la S p ita le le D ră g ă ş a n i, O te te liş şi L ă d e ş ti, 2 a g e n ţi sa n ita ri d e
p la s ă în c o m b a te re a e p id e m iilo r şi 5 m o a ş e c u d ip lo m ă . M e d ic u l p la s e i O c o lu -O tă s ă u în c a re se a f la şi
c o m u n a B ă ile G o v o ra a v iz ita t d e 135 o ri c o m u n e le d in p la s a sa , a d a t 157 c o n s u lta ţii, to a te la d o m ic iliu l
b o ln a v ilo r (5 2 b o ln a v i d e frig u ri p a lu s tre , 6 p e la g ră , 1 sifilis ), a c o m b ă tu t e p id e m ii în 6 c o m u n e şi a f ă c u t 2
a u to p s ii. În p la s a O c o lu l - O tă s ă u a u f o s t v a c c in a ţi 1 5 1 2 p e rs o a n e d in 3 1 3 6 în s c riş i în c a ta g ra fii, 1415 cu
s u c c e s, 103 f ă r ă s u c c e s, ia r 13 n e p re z e n ta ţi la c o n tro l. E p id e m ii: a n g in a d ifte ric ă , s c a rla tin a , ru je o la , p u s tu ’a
m a lig n ă (d a la c u l), tu s e a m ă g ă re a s c ă , sc a b ia . (DJVAN, S itu a ţ iu n e a . . . , 1900, 18-33).
E p id e m iile ce b â n tu ia u la s fâ r ş itu l s e c o lu lu i a l X I X - le a e r a u : r u je o la (p o ja ru l), tu s e a c o n v u lsiv ă ,
im p a lu d is m u l, d a to r ită r e le lo r c o n d iţiu n i h y g e n ic e în c a r e tră ia u ţă r a n ii ş i c o p ii lor, a lim e n ta r e in s u fic ie n tă
şi la tim p ş i m a i a le s lip s a d e s p ita le d e is o la r e p e n tr u b o a le le in fe c ţio a s e . M o r ta lita te a p e ju d e ţ e r a în tr e 2 ­
7 % (1 8 9 7 ) şi 1 4 % (1 8 9 8 ) (DJVAN, S itu a ţ iu n e a 1 8 9 8 , 30-32).
P e n tru iz o la r e a b o ln a v ilo r d e b o li m o lip s ito a re a u f o s t c re a te 2 8 d e in fir m e r ii în to t ju d e ţu l, p rin tre
a c e s te a şi u n a la G o v o ra c a re a a v u t 113 in te rn a ţi d e s c a rla tin ă , tu s e c o n v u ls iv ă şi f e b r ă tif o id ă , 109
v in d e c a ţi, 4 m o rţi, c u 2 .0 5 7 z ile d e in te rn a re (DJVAN, S i t u a ţ iu n e a . . . , 1910-1911, 1912).
D u p ă ră z b o iu l d in 1916 - 1918 în ţa r ă a p a r şi a lte e p id e m ii, la fe l şi în ju d e ţu l V â lc e a . P rin p u b lic a ţia
n r. 581 /1 9 2 7 a p rim ă rie i B ă ilo r G o v o ra , „se a d u c e la c u n o ş tin ţă tu tu r o r lo c u ito r ilo r şi c o m e r s a n ţilo r d in
c o m u n a B ă ile G o v o ra c ă , p e n tru în tâ m p in a re a m o lim e i d e tifo s e x a n te m a tic c a re a a p ă r u t în c â te v a c o m u n i şi
o ra ş e d in ju d e ţu l V â lc e a , s u n t d a to ri fie c a re şi în sp e c ia l c o m e rc ia n ţii, d e a p r o c u r a g a z . .. , sp re a se u n g e p e
p ie le şi s p ă la sc â n d u rile c a m e rilo r în c a re lo c u ie s c . A u to rită rile lo c a le şi c e le s a n ita re d e c irc u m s c rip ţie
im p u n lo c u ito r ilo r şi c o m e r c ia n ţilo r c u r ă ţir e a c u r ţilo r d e g u n o a ie , v ă r u ir e a g a r d u r ilo r şi s tr ă z ilo r c o m u n e i,
p e n tru a n u se ră s p â n d ii m o lim e şi in f e c ţii” (DJVAN, F .P .B .G ., d o s. n r. 3 /1 9 2 7 , f. 19; dos. n r. 4 /1 9 2 8 ,
f. 16).
D u p ă s c h im b a re a s ta tu tu lu i d in c o m u n ă r u ra lă în c o m u n ă u r b a n ă (9 d e c . 1 9 2 9 ), c o n fo rm art. 89 d in
L e g e a p e n tru O rg a n iz a r e a a d m in is tra ţie i lo c a le , a d m in is tra ţia lo c a lă o r ă ş e n e a s c ă B ă ile G o v o r a a p ro b ă
R e g u la m e n tu l p e n tru fu n c ţio n a r e a s e rv ic iu lu i c u ră ţe n ie i g u n o a ie lo r p e stră z i şi stro p itu l s tr a d e lo r c o m u n a le
(s e rv ic iu l d e s a lu b riz a re ) şi R e g u la m e n tu l p e n tru h ig ie n a h o te lu rilo r, v ile lo r, c a s e lo r ţă ră n e ş ti, re s ta u ra n te lo r,
b o d e g ilo r, c o fe tă riilo r, c â rc iu m ilo r, f ru c tă riilo r, lă p tă r iilo r etc. C e le d o u ă r e g u la m e n te c u p rin d re g u li stric te
p r iv in d h ig ie n a s ta b ilim e n te lo r b a ln e a re şi u n ită ţilo r d e a lim e n ta ţie p u b lic ă , p re c u m şi p r o g ra m u l d e
s a lu b riz a re al o ra ş u lu i (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr. 10/1930, f. 81).
În a n u l 1 935, o ra ş u l B ă ile G o v o ra se a f la su b s u p r a v e g h e re a m e d ic ilo r d e c irc u m s c rip ţie C ă z ă n e ş ti (d r.
E u g e n N ic o la e ) şi c irc u m s c rip ţie i P ie tra ri (d r. M a ria G ro s u ) - c u se d iu l în B ă ile G o v o ra . D is p e n s a ru l d e
c irc u m s c rip ţie fu n c ţio n a în d o u ă c a m e re la p a r te ru l lo c a lu lu i p rim ă rie i.
D a to r ită m ir o s u lu i n e p lă c u t c e se d e g a jă d in s c u rg e re a a p e lo r r e z id u a le ce se c o le c te a z ă în şa n ţu ri,
fă c â n d im p o s ib ilă lo c u ir e a în v ile le e x is te n te d e - a lu n g u l s tră z ilo r, d r. M a ria G ro s u re c o m a n d ă a u to rită ţilo r
a d m in is tra tiv , a se c o n f o r m a art. 3 2 4 al L e g ii s a n ita re , p e n tru a lu a m ă s u ri s ă se f a c ă „ c a n a liz a r e a în c e l m a i
s c u rt tim p p o s ib il, p e n tru a n u s tric a b u n u l m e rs al sta ţiu n ii, p e n tru a n u p e r ic lita s ă n ă ta te a b o ln a v ilo r c a re au
n e v o ie şi d e a e r c u ra t şi p e n tru a fe ri s ta ţiu n e a d e c o n ta g iu n e a c u a n u m ite b o li ce se p o t tr a n s m ite ” (DJVAN,
F .P .B .G ., d os. n r. 1 6 /1 9 3 0 -1 9 4 0 , f. 37).

507
 În a p rilie 1936 p r im ă ria d in B ă ile G o v o ra în f iin ţe a z ă „ S e r v ic iu l d e a s is te n ţă ” f o rm a t d in tr-u n m e d ic ,
u n a g e n t s a n ita r şi o m o a ş ă c o m u n a lă . În a n u l 1 937, d in iu lie p â n ă în n o ie m b rie , a f u n c ţio n a t c a m e d ic titu la r
a l c irc u m s c rip ţie i P ie tra ri, c u se d iu l în B . G o v o ra , d r. N ic o la e V . A s tra tin e i, c a re a în f iin ţa t D is p e n s a r u l
m e d ic a l al c o m u n e i u rb a n e G o v o ra B ă i, ia r în c e p â n d c u lu n a iu n ie 1 9 3 8 , s - a în f iin ţa t c ir c u m s c r ip ţia s a n ita r ă
B ă ile G o v o ra , al c ă re i m e d ic a f o s t n u m it dr. Ş te fa n M . C â rc iu m ă re s c u . I m e d ia t a u f o s t lu a te n o i m ă s u ri p e
lin ie h ig ie n ic o -s a n ita ră . „ T o a te v ile le d e p e s tră z ile c a n a liz a te să fie o b lig a te a se le g a d e a c e a s tă c a n a liz a re ,
ia r c lo s e tu l să a ib ă in s ta la ţie m o d e rn ă c u sifo n şi a p ă .C o te ţe le d e p ă s ă ri s ă fie c o n s tru ite ig ie n ic e , u ş o r d e
c u r ă ţa t şi c â t m a i d e p a rte d e lo c u in ţe . P e tim p u l s e z o n u lu i n u se m a i a d m ite c r e ş te r e a p o r c ilo r în sta ţiu n e , ci
n u m a i în z o n a d e s u d a o ra ş u lu i u n d e se m a i p e rm ite şi c r e ş te r e a a lto r a n im a le v a c i, c a i e tc.. S ta ţia d e tră s u ri
s ă fie a m e n a ja tă î n d o su l P o ş te i p e m a lu l H in ţe i, p e n tru a se p u te a c u r ă ţa şi s p ă la u ş o r te r e n u l” .
V a c c in a re a a n titu b e rc u lo a s ă c u v a c c in u l B .C .G ., p e n tru c o p iii n o i n ă s c u ţi se fa c e în m o d c o n ş tiin c io s .
A f o s t în c e p u tă în c u rs u l a n u lu i 1935 şi c o n tin u ă p r o g re s iv p â n ă a s tă z i. P ro c e n tu a l: 1935 - 3 3 % , 1936 -
7 8 % , 1937 - 8 9 % , 1938 - 9 0 % ( D J V A N , F .P .B .G ., dos. n r. 1 6 /1 9 3 0 -1 9 4 0 , f. 5 8 , 6 5 , 7 0 ).
D r. Ş te fa n C â rc iu m ă re s c u p ro p u n e , la d a ta d e 17 m a i 1 941, n e c e s ita te a c o n s tru c ţie i în o ra ş a u n u i
d is p e n s a r şi a u n e i b ă i c o m u n a le , p e n tru c a re s a şi s trâ n s s u m a d e 5 0 .0 0 0 le i. P rim a ru l o ra ş u lu i E u tro p iu
B e rb e s c u o f e r ă u n lo c p e n tru c o n s tru c ţie „ c e l ce s e rv e şte d e p ia ţă p e n tru v â n z a r e a p ă s ă r ilo r ” . D is p e n s a ru l
o ra ş u lu i, la a c e a d a tă f u n c ţio n a to t în lo c a lu l p rim ă rie i şi e r a d e s e r v it d e u n m e d ic , u n a g e n t s a n ita r (M ih a i I.
C io b a n u ) şi o m o a ş ă (M a ria D ră g u lin e s c u ) ( D J V A N , F .P .B .G ., d o s. n r. 1 5 /1 9 4 1 , f. 9 ).
L a 15 se p t. 1 944, d r. Şt. C â rc iu m ă re s c u a r a tă c ă D is p e n s a r u l m e d ic a l e s te s u fic ie n t d e u tila t cu
in s tru m e n te u z u a le şi s u fic ie n t a p r o v iz io n a t c u m e d ic a m e n te . P o s e d ă u n c u p to r d e d e p a ra z ita re şi în p r e z e n t
e s te te r m in a tă o b a ie p o p u la r ă c u 8 d u şu ri. S e rv ic iu l e s te a s ig u ra t d e u n m e d ic , a g e n t sa n ita r, s o r ă d e o c ro tire
şi m o a şă . N u a u f o s t c a z u ri d e tif o s e x a n tim a tic . E x is tă d e c la ra tă o e p id e m ie d e s c a rla tin ă c u 2 c a z u ri, iz o la te
în tr - o c a s ă sp e c ia l a m e n a ja tă la m a rg in ile o ra ş u lu i şi lo c u in ţe le d e s in fe c ta te ( D J V A N , F .P .B .G ., d o s. n r.
7 /1 9 4 4 , f. 5 5 ).
L a 4 o ct. 1949 s - a în f iin ţa t S a n a to r iu l b a ln e a r B ă ile G o v o ra , c a re a re c a s e d iu l şi V ila I lie s c u -O lt, c u
p e r s o n a l c a lific a t şi s u fic ie n t şi P o lic lin ic a b a ln e a r ă c u d o i m e d ic i şi fa rm a c ie p ro p rie . S -a fă c u t p ro p u n e r e a
p r iv in d m u ta r e a D is p e n s a r u lu i m e d ic a l d in v ila Ilie s c u -O lt, în u n a d in c o m u n e le c e a lc ă tu ie s c c irc . s a n ita ră
G o v o ra , p e n tru a d e s e rv i c â ţi m a i m u lţi c e tă ţe n i (c c a . 4 .0 0 0 , n u 1 .3 0 0 c â t a re G o v o ra -B ă i). L o c u ito rii
o ra ş u lu i s -a u o p u s, m o tiv â n d c ă D is p e n s a r u l d in c o m . G o v o ra -B ă i e x is tă în a c e a s tă lo c a lita te d e p e s te 10 an i
şi a f o s t f ă c u t c u m a ri sa c rific ii d e n o i lo c u ito rii c o m u n e i ( D J V A N , F .P .B .G ., dos. n r. 1 2 /1 9 4 9 , f. 5 9 , 6 7 -7 0 ).
D is p e n s a r u l m e d ic a l, în tr e a n ii 1957 - 1983 f u n c ţio n e a z ă în tr - u n lo c a l d in s tra d a T . V la d im ire s c u , n r.
156 (V ila n r. 17), ia r în tr e a n ii 1983 - 1996 în lo c a lu l d in s tr a d a S fa tu lu i, n r. 4 (V ila n r. 13 - V ila
M ih ă lc e s c u ) c â n d se v a m u ta în lo c a lu l p r o p riu (n o u c o n s tru it) d in s tra d a T u d o r V la d im ire s c u , n r. 154, u n d e
f u n c ţio n e a z ă şi în p re z e n t.
În a n u l 1966, la P o lic lin ic a b a ln e a ră , p e lâ n g ă m e d ic ii d e s p e c ia lita te e x is te n ţi, a u m a i f o s t a d u ş i u n
m e d ic O .R .L . şi u n u l g in e c o lo g . L a C irc a S a n ita r ă u rb a n ă , c u o p o p u la ţie d e 2 .1 0 0 lo c u ito ri, c o le c tiv u l
m e d ic o - s a n ita r e r a f o rm a t d in tr - u n m e d ic , o so ră d e o c ro tire , o m o a ş ă , u n te h n ic ia n d e n ta r şi u n a g e n t
d e z in fe c to r. B o lile r e p re z e n ta tiv e e ra u re u m a tis m u l, b o li c a r d io v a c u la re şi g r ip a (se z o n ie r). S -a a c o r d a t u n
n u m ă r de 2 .9 7 6 c o n s u lta ţii şi tr a ta m e n te , d in ca re: 1.433 - a d u lţi, 5 2 4 - c o p ii şi 1 .0 1 9 - s to m a to lo g ie . S -a
a c o r d a t a te n ţie d e o s e b ită p e n tru a s is te n ţă m e d ic a lă p r o fila c tic ă şi c u r a tiv ă m a m e i şi c o p ilu lu i. B o li ale
c o p iilo r id e n tific a te : r a h itis m - 5, d is tro fie - 7, T .B .C . - 8, re u m a tis m - 4 , h e p a tită e p id e m ic ă - 3,
p o lio m ie lită - 1. V a c c in ă rile a n tip o lio m ie lită , T A B , B C G , T B C e tc ., a u f o s t e fe c tu a te c o n fo rm n o r m e lo r
M .S .P .S . A c tiv ita te a m e d ic a lă b a ln e a ră a s ig u ra tă p r in S .M .B . şi I.R .E .B ., în 4 lu n i a le a n u lu i 1 966, s -a
m a te r ia liz a t p r in tr a ta r e a a 7 .3 3 1 b o ln a v i, 2 9 .9 9 7 c o n s u lta ţii la n iv e lu l S a n a to rilo r, 8 .9 5 4 la n iv e lu l
P o lic lin ic ii şi 2 6 3 .8 9 7 tr a ta m e n te fiz io b a ln e a re . A m e lio r a r e a a f e c ţiu n ilo r b o ln a v ilo r s - a r e a liz a t în p ro p o rţie
d e 9 8 % ( D J V A N , F .P .B .G ., d os. 1 6 /1 9 6 6 , f. 1 5 1 -1 5 9 ). În a n u l 1989 s e rv ic iu l m e d ic a l e r a a s ig u ra t d e 2
m e d ic i şi 5 a s is te n ţi, ia r în a n u l 1994 d e c ă tre 3 m e d ic i şi 3 a s is te n ţi. A s tă z i, c e le 2 c a b in e te m e d ic a le
in d iv id u a le c e f u n c ţio n e a z ă în lo c a lu l d in s tr a d a T . V la d im ire s c u , n r. 154, s u n t d o ta te c u e le c tr o c a r d io g r a f,
a p a r a tu r ă p e n tr u a n a liz e d e la b o ra to r, a c u p u n c tu r ă ş i e c o g r a f. În a c e la ş i lo c a l, f u n c ţio n e a z ă şi u n „ S erv iciu
m e d ic a l d e p e r m a n e n ţă ” , a s ig u ra t - tim p d e 2 4 o re - d e m e d ic ii d in o ra ş şi d in lo c a lită ţile lim itro fe .
În a n u l 2 0 0 7 , D ire c ţia J u d e ţe a n ă d e P ro te c ţie S o c ia lă a d a t în fo lo s in ţă C e n tr u l d e R e c u p e r a r e şi
R e a b ilita r e B ă ile G o v o r a , p r o ie c t f in a n ţa t p r in p r o g ra m u l P h a re .
P e n tru p a c ie n ţii so siţi la tr a ta m e n t şi c u r ă b a ln e a ră , a fu n c ţio n a t P o lic lin ic a B a ln e a r ă , d in s u b o rd in e a
S e rv ic iu lu i M e d ic a l B a ln e a r, c o n d u s ă d e dr. C iu n g a n L e o n id a , c a re a v e a în c o m p o n e n ţă : u n c a b in e t d e

508
r a d io lo g ie , la b o r a to r d e a n a liz e m e d ic a le , c a b in e t d e s to m a to lo g ie ş i fa r m a c ie . În lu n a m a i 1 9 7 0 , a fo s t
p r e lu a tă c u în tr e g p a trim o n iu l de În tre p r in d e r e a E c o n o m ic ă R e g io n a lă B a ln e a r ă G o v o ra . S e rv ic iu l d e u rg e n ţă
e r a a s ig u ra t d e o C a m e r ă d e g a r d ă c a re a v e a la d is p o z iţie p e r m a n e n t o a m b u la n ţă p ro p rie . În a n u l 1975,
P o lic lin ic a a tr e c u t în s u b o rd in e a D ire c ţie i S a n ita re J u d e ţe n e V â lc e a , ia r d in a n u l 1 9 9 0 în s u b o rd in e a SC
B Ă IL E G O V O R A S .A ., p â n ă în a n u l 2 0 0 0 , c â n d a f o s t în c h is ă .
A c tiv ita te a f a r m a c e u tic ă în c e p e în a n u l 1 9 0 9 , c â n d A n g h e l V â rg o lic i - fa r m a c is t a u to riz a t, p rim e şte
a p ro b a re d e în f iin ţa r e şi fu n c ţio n a re a u n e i F a r m a c ii p e s tr a d a p r in c ip a lă (în f o s ta v ilă E ftim iu ). L a c â ţiv a an i
d e la d e s c h id e re , a c e a s ta e s te m u ta tă în p r o p r ia c a să , u n d e f u n c ţio n e a z ă p â n ă în a n u l 1 9 5 0 , c â n d e s te
n a ţio n a liz a tă . P â n ă în a n u l 1 9 9 3 , f u n c ţio n e a z ă c a fa rm a c ie d e sta t, f iin d p r e lu a tă în lo c a ţie d e g e s tiu n e d u p ă
c a re , în a n u l 1 995, se p riv a tiz e z ă , d e v e n in d S C M e lis e F a rm S .R .L .
În a n u l 2 0 0 0 , se d e s c h id e a d o u a fa rm a c ie p a rtic u la ră , p e s tr a d a T . V la d im ir e s c u , n r. 130. P e n tru
p a c ie n ţii so siţi la tra ta m e n t, În tre p r in d e r e a R e g io n a lă B a ln e a r ă G o v o ra , la sfâ rş itu l a n u lu i 1 9 4 9 , în f iin ţe a z ă o
F a rm a c ie c u c irc u it în c h is , c a re în p r e z e n t n u m a i f u n c ţio n e a z ă (Mecu şi colab., 2008, 20).

Izv o ru l F E R D IN A N D

509
 O c u r ă c u tă m ă d u ito a r e le a p e m in e r a le d e la B ă ile G o v o ra

C ap . I X - S P O R T U L

P e n tru p e rio a d e le m a i v e c h i, d e s p re s p o rt şi a c tiv ită ţi s p o rtiv e la n iv e l d e p e r f o rm a n ţă în o ra ş u l B ă ile

G o v o ra , n u se p o a te v o rb i. C e le m a i c u n o s c u te s p o rtu ri e ra u „ p lim b a re a ” şi p ro b a b il „ a le rg a tu l” , p r in P a rc u l
sta ţiu n ii, sa u p e c ă r a r e a p rin p ă d u re , ce le g a s ta ţiu n e a d e d e a lu l B a b a F lo area .
În a n u l 1 934, S o c ie ta te a p e n tru E x p lo a ta r e a B ă ilo r G o v o ra - C ă lim ă n e ş ti a h o tă r â t c a în sp a te le
H o te lu lu i n r. 3, s itu a t p e D e a lu l C u c u rig u în p a r te a d e v e s t a P a rc u lu i, să a m e n a je z e (p rin n iv e la re ) o p a rte
d in te re n u l d e s tin a t a c tiv ită ţilo r sp o rtiv e , în s u p ra fa ţă d e 5 0 0 0 m p , d in tr-o s u p r a f a ţa to ta lă d e p e s te 7 0 0 0 m p .
L a fin e le a n u lu i 1 9 3 6 , s -a te r m in a t n iv e la r e a te re n u lu i d e fo tb a l la d im e n s iu n ile c e ru te p e n tru a c e s t s p o rt. În
p r im ă v a r a u rm ă to a re (1 9 3 7 ), s -a c o n tin u a t a c ţiu n e a n iv e la re a te re n u lu i, o b ţin â n d u -s e o s u p ra fa ţă p la n ă de
c irc a 6 0 0 0 m p , u n d e se v o r a m e n a ja lo c u ri p e n tru d ife rite sp o rtu ri. P e n tru a a v e a a c c e s u ş o r la a c e s t te re n ,
a tâ t d in s p re ş o s e a u a m a re , c â t şi d in s p re te rito riu l sta ţiu n ii, s - a a m e n a ja t u n d ru m d e le g ă tu r ă şi p e n tru
v e h ic u le . În a n u l 1 938, p e a c e s t te re n s -a in s ta la t o p o m p ă c e n tr if u g a lă e le c tric ă p e n tru p o m p a t a p a d e s tro p it
(DJVAN, F.S.G -C., dos. n r. 62/1942, f. 1-11). A c e s t te re n a f o rm a t p rin c ip a la b a z ă s p o r tiv ă a sta ţiu n ii, d in
a n u l 1 936, p â n ă la fin e le s e c o lu lu i al X X -le a , c â n d s -a m a i a d ă u g a t o b a z ă s p o rtiv ă , fo rm a tă d in d o u ă te re n u ri
d e te n is , p e z g u ră , a le C lu b u lu i s p o rtiv p r iv a t „ A d ite n ” . A lă tu ri d e a c e s te a , e x is tă şi b a z a s p o rtiv ă ş c o la ră
( s a lă şi te re n d e sp o rt) d e p e lâ n g ă L ic e u l T e o re tic B ă ile G o v o ra .
P â n ă la in s ta u r a r e a re g im u lu i c o m u n is t, a c tiv ită ţile s p o rtiv e s -a u d e s fă ş u ra t s p o ra d ic , n e o rg a n iz a t, fă r ă
c a e le s ă fie su b p a tro n a ju l v r e u n u i c lu b sa u a s o c ia ţie . Î n c e p â n d c u a n u l 1 9 4 9 , to a te in s titu ţiile d e s ta t şi
o r g a n iz a ţiile d e tin e r e t a u f o s t o b lig a te s ă în f iin ţe z e a s o c ia ţii sp o rtiv e , c u se c ţii şi f o rm a ţii (e c h ip e ) d e
a m a to ri, p e d ife rite d is c ip lin e sp o rtiv e . A ş a a lu a t f iin ţă A s o c ia ţia s p o r tiv ă „ S ă n ă ta te a G o v o r a ” , p a tro n a tă d e
S .M .B . G o v o ra , c u s e c ţii de fo tb a l, v o le i, h a n d b a l, şa h , a tle tis m etc. c a re a fu n c ţio n a t p â n ă în a n u l 1 990. C e a
m a i c u n o s c u tă fo rm a ţie e ste e c h ip a de fo tb a l „ S ă n ă ta te a G o v o ra ” , c a re a a c tiv a t în d iv iz iile in fe rio a re (ra io n ,
ju d e ţ) a le c a m p io n a tu l n a ţio n a l de fo tb a l.
T in e rii şi e le v ii sp o rtiv i a m a to ri d in B ă ile G o v o ra a u p a r tic ip a t la în tr e c e r i sp o rtiv e o r g a n iz a te în c a d ru l
c o n c u r s u rilo r „ S p a rta c h ia d a ” , „ D a c ia d a ” şi „ C u p a R o m â n ie i” , ce a v e a u lo c la n iv e l lo c a l, z o n a l, ra io n a l,
r e g io n a l s a u ju d e ţe a n şi re p u b lic a n . E c h ip e şi s p o rtiv i c a re s ă o b ţin ă p e rfo rm a n ţe d e o s e b ite (titlu ri d e
c a m p io n i, m e d a lia ţi o lim p ic i) la n iv e l n a ţio n a l sa u in te rn a ţio n a l, d in o ra ş u l B ă ile G o v o ra , n u s u n t c u n o s c u te .
A s tă z i, o ra ş u l B ă ile G o v o ra se b u c u r ă d e v iz ite le u n o r e c h ip e s p o rtiv e c a re o rg a n iz e a z ă c a n to n a m e n te
în h o te lu rile şi b a z e le d e tr a ta m e n t d in s ta ţiu n e , p r e c u m şi d e tu r n e e le d e te n is (c o p ii, ju n io r i şi se n io ri),

510
o r g a n iz a te a n u a l d e C lu b u l S p o rtiv A d ite n , p re c u m şi d e c o n c u rs u rile s p o rtiv e la c a re p a r tic ip ă tin e rii sp o rtiv i
ş c o la ri d in lo c a lita te .

B a z a s p o r tiv ă A D I T E N S P O R T C L U B

C ap . X - T U R IS M U L
U n c o lţ d e ra i re tra s şi lin iş tit, c u iz v o a re d e a p e m in e ra le iz b ă v ito a re , c u u n S o a r e n u to c m a i fie rb in te ,
o p ă d u re ce c r u ţă şi o z o n e a z ă a e ru l, b ă i de a e r p u te rn ic io n iz a t şi să ra t, ia tă p o te n ţia lu l n a tu r a l c a re a
în d e m n a t o m u l (s o c ie ta te a ) în re a liz a r e a u n u i m in u n a t o b ie c tiv tu ris tic , S ta ţiu n e a B ă ile G o v o r a , p e n tru
r e c re e r e a c e lo r o b o s iţi şi su rm e n a ţi, c h ia r f ă r ă a fe c ţiu n i r e u m a tic e sa u a le c ă ilo r re s p ira to rii.
„ N a tu ra a f o s t d a r n ic ă c u s ta ţiu n e a B ă ile G o v o ra p r in p ă d u rile d in j u r şi p a rc u rile sa le a m e n a ja te . B ă ile
G o v o ra p r e z in tă o îm b in a re fe ric ită a a p e lo r le c u ito a re c u o g lin d a m in ţii şi c u p lă c u ta m â n g â ie re a o c h ilo r.
D e j u r îm p r e ju r p r iv ir e a se ro te ş te n u m a i p e e c ra n u l în v io r ă to r al v e rd e lu i v ig u r o s d e p ă d u re . C â n d îi rid ic i în
su s în tâ ln e ş ti a lb a s tru l c e ru lu i in v a ria b il d a r r e c re a to r d in to a te p u n c te le d e v e d e re . V e rd e şi a lb a s tru su n t
c e le d o u ă c u lo ri f u n d a m e n ta le c a re p ă tru n d , în tă r e s c tr u p u l, d a r şi s u f le tu l” . A s tfe l d e s c r ia p ro f. I.
S im io n e s c u ( p re ş e d in te le fo s te i S o c ie tă ţii „ G o v o r a - C ă lim ă n e ş ti”) a c e s te lo c u ri m in u n a te a le G o v o re i.

a ) P o te n ţia lu l tu r is tic n a tu r a l
P e is a ju l în c â n tă to r d in z o n a c e n tr a lă a ju d e ţu lu i V â lc e a , f o rm a t d in d e a lu ri şi d e p re s iu n i s u b c a rp a tic e
a c o p e rite de p ă d u r i d e s e d e fo io a s e , b o g a te în v â n a t, in te rc a la te d e p o ie n i c u fâ n a ţu ri, p ă ş u n i şi liv e z i d e p o m i
fru c tife ri, c u u n c lim a t b lâ n d d e a d ă p o s t, c u iz v o a re d e a p e m in e ra le şi te rm o m in e r a le iz b ă v ito a re , c a re la
c o n ta c tu l c u m u n te le d e v in e s p e c ta c u lo s p r in a p a r iţia v e r s a n ţilo r a b ru p ţi, a v ă ilo r în g u s te c u c h e i şi d e file u ri
p r in c a re c u rg a p e c ris ta lin e ce îş i a u o b â r ş ia su b c re s te le a s c u ţite a le a c e s to ra ,c o n s titu ie f a c to rii p rin c ip a li ai
c a d ru lu i n a tu ra l, în a m b ia n ţa c ă ru ia a u a p ă r u t şi s -a u c o n s e r v a t n u m e ro a s e o b ie c tiv e tu r is tic e , n a tu ra le şi
a n tro p ic e . T o a te a c e s te a , d a r m a i a le s v a r ie ta te a iz v o a r e lo r c u a p e m in e ra le şi te rm o m in e r a le c u o v a lo a re
te ra p e u tic ă (c u ra tiv ă ) d e e x c e p ţie a u s ta t la b a z a a p a riţie i s ta ţiu n ilo r b a ln e o - c lim a te r ic e d in ju d e ţu l V â lc e a ,
p rin tre c a re şi B ă ile G o v o ra .

b ) P o te n ţia lu l tu r is tic a n tr o p ic

P o te n ţia lu l tu r is tic n a tu ra l, n e c e s ită ţile v ie ţii d e zi c u zi (p e n tru a d ă p o s t şi a p ă ra re , o c u p a ţie şi

s tă p â n ire , p u te re şi a s e rv ire , ru g ă c iu n e şi m â n tu ire , a lin a re sa u v in d e c a re , în d o u ă c u v in te , su p ra v ie ţu ire şi

511
p e rp e tu a re ) a u f a c ilita t a p a r iţia în ju d e ţu l V â lc e a a u n o r o b ie c tiv e tu r is tic e m a jo re , c u u n im p o r ta n t ro l isto ric ,
re lig io s , c u ltu ra l, re c re a tiv şi c u r a tiv (Berbece, 1982, 52-109; D um utrescu, 2010, 720-736) .
O ra şu l - s ta ţiu n e b a ln e o c lim a te r ic ă B ă ile G o v o ra se în s c rie e l în s ă ş i în c a te g o ria a ş e z ă r ilo r c u fu n c ţie
tu r is tic ă p r o p r iu - z is ă , d a to rită n u m e ro a s e lo r iz v o a re c u a p e m in e ra le c u a c ţiu n i tă m ă d u ito a re şi iz b ă v ito a re şi
a p e is a ju lu i c a re o în c a d re a z ă . A lă tu ri d e a c e s te a m a i b e n e f ic ia z ă d e e x is te n ţa p e te rito riu l şi în ju r u l să u d e
n u m e ro a s e o b ie c tiv e tu ris tic e : is to r ic e (c e ta te a B u r id a v a d a c ic ă - C o s o ta , O c n e le M a ri şi C a s tr u l ro m a n de
la S to ln ic e n i), r e lig io a s e şi d e h a b ita t (m â n ă stirile : G o vo ra , S u rp a te le , d in tr -u n L e m n , B istr iţa , A r n o ta ,
H o re z u , C o zia , sc h itu rile : J g h e a b u r i şi P ă tr u n s a ) , c u ltu r a l - e d u c a tiv e (M u z e u l d e a r h e o lo g ie ş i c a r te v e c h e
şi a r tă fe u d a l ă d in lo c a lita te , M u z e u l tr o v a n ţilo r d e la C o s te ş ti, T â rg u l o la r ilo r d e la H o re z u , m u n ic ip iu l
R â m n ic u - V â lc e a c u o b ie c tiv e le sa le in te re s a n te ), re c re a tiv e , c u r a tiv e ş i p e is a g is tic e (p lim b ă ri p r in P a rc u l
b a ln e a r, s c u rte e x c u rs ii p rin p ă d u rile d e p e te rito riu l lo c a lită ţii şi e x c u rs ii în îm p re ju rim i, în a f a ra lo c a lită ţii,
la: E v a n ta i, L a c u l D o a m n e i, la c u r ile s ă r a te , s a lin a şi ş tr a n d u l c u a p ă s ă ra tă d e la O c n e le M a ri; p e v a le a
B is tr iţe i v â lc e n e c u s ă lb a tic e le c h e i a le sa le ; în P a r c u l n a ţio n a l B u ila - V â n tu ra riţa ; tu r u l s ta ţiu n ilo r: B ă ile
O lă n e ş ti - C ă lim ă n e ş ti - C ă c iu la ta - C o z ia etc.).

c) O b ie c tiv e le t u r i s t i c e lo c a le
C o n s tru c ţiile c a re a u d a t u tilita te sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra , p rin a rh ite c tu ra lo r, c o n s titu ie a d e v ă ra te
o b ie c tiv e tu ris tic e . D in tre a c e s te a e n u m e ră m : P a rc u l C e n tra l, P a v ilio n u l d e b ă i, H o te lu l P a la c e , H o te lu l
B a ln e a r a (P a rc ), H o te lu l B e lv e d e re , C in e m a to g ra fu l, Iz v o ru l F e rd in a n d ; v ile le : S ilv a , Ş te fă n e s c u , Ilie s c u
( C a s a d e C u ltu ră ), D r. P o p o v ic i e tc .; sta tu ile : D r. N . P o p e s c u -Z o rile a n u , M ih a i E m in e s c u , M a ia k o v s k y ,
I .L .C a ra g ia le , D r.H a ra la m b ie B o te s c u , Ţ ă r ă n c u ţă c u v a d ră , T rip tic u l d in p a rc , M o n u m e n tu l E ro ilo r.
P a r c u l C e n tr a l - se a m e n a je a z ă în p e r io a d a a n ilo r 1 8 9 0 - 1 8 9 4 , în f o rm ă d e ro m b , c u u n v â r f în s p re
e s t în B u le v a rd u l c e n tra l, d in c a re p o rn e ş te o a le e c e n tr a lă s tr ă ju ită d e o c o lo a n ă d e te i, ia r c e lă la lt v â r f su b
D e a lu l C u c u rig u , c u n u m e ro a s e te ra s e (p e c a re s -a u c o n s tru it P a v ilio n u l d e B ă i, C in e m a to g ra fu l şi H o te lu l
P a la c e , d is p u s e în tr - u n tr iu n g h i c u v â rfu l o r ie n ta t p e v e rtic a lă ), sc ă ri în e v a n ta i, a le i şi s tră d u ţe în s e rp e n tin e ,
c u la m p a d a re d in f o n tă în f o rm a lu je ru lu i d e flo a re , c u ra m ific a ţii în in f lo r e s c e n ţă (a s tă z i d is p ă ru te în
to ta lita te ), ce d a u s e n z a ţia d e e c h ilib ru şi s ta b ilita te p r in tr-o p e r f e c tă in te g ra re în p e is a j. D e s ă v â rş ire a
a m e n a jă rii s - a r e a liz a t d u p ă p ro ie c tu l a rh ite c tu lu i P in a rd , în p e r io a d a 1911 - 1 9 1 4 c â n d i s -a a d ă u g a t şi o s e ră
p ro p rie .
În p a rc , s-a u p la n ta t p e s te 4 0 0 sp e c ii d e a rb o ri şi a rb u ş ti o rn a m e n ta li c a re a u re p r e z e n ta t d e - a lu n g u l
tim p u lu i o a d e v ă r a tă o a z ă de ră c o a re p e n tru p lim b a re , o d ih n ă şi re c re e re .
C o n ife re le s u n t re p re z e n ta te de: m o lid (P ic e a a b ie s ), m o lid a rg in tiu (P. a rg e n te a ), b r a d a rg in tiu (A b ie s
c o n c o lo r), p in n e g r u (P in u s n ig ra ), p in s ilv e s tru (P. silv e s tris ), p in stro b (p . stro b u s ), la ric e (L a rix d e c id u a ),
d u g la s v e rd e ( P s e u d its u g a ta x if o lia ) , c h ip a ro s d e C a lif o r n ia ( C h a m a e c y p a ris la w s o n ia n a ), c h ip a ro s d e b a ltă
(T a x o d iu m d is tic h u m ), tis ă (T a x u s b a c c a ta ), a rb o re le v ie ţii (T h u ia o rie n ta lis ), tu ie (T . o c c id e n ta lis ), ie n u p ă r
c o m u n (J u n ip e ru s c o m m u n is ), ie n u p ă r d e V ir g in ia (J. v irg in ia n a ).
D in tre fo io a s e m e n ţio n ă m : ste ja ru l r o ş u (Q u e rc u s b o re a lis ), ste ja ru l (Q . ro b u r), g o ru n u l (Q . p e ta e a ),
g â r n iţa (Q . fra in e tto ), c e ru l (Q . c e rris ), s te jă ric a s a u tu f a - a lb ă (Q : p u b e s c e n s ).
A c e s te sp e c ii tr ă ie s c îm p r e u n ă c u c a rp e n u l (C a rp in u s b e tu lu s ), a rţa ru l ( a c e r p la ta n o id e s ), ju g a s tr u l
(A c e r c a m p e s tre ), u lm u l (U lm u s m in o r), f ra s in u l (F ra x in u s e x c e ls io r), m o jd re a n u l (F. o rn u s ), te iu l a lb ( T ilia
to m e n to s a ), te iu l c u f ru n z a m a re (T . p la tip h ilo s ), f o rs iţia ( F o r s e th ia v irid is s im a ), c lo p o ţe lu l g a lb e n (F.
s u s p e n s a ), te iu l p u c io s (T . c o rd a ta ), u lm u l d e m u n te (u lm is m o n ta n a ), c a s ta n u l p o rc e s c (A e sc u lu s
h ip p o c a s ta n u s ) ; p lo p u l e u ro -a m e ric a n (d e C a n a d a ), sa lc â m u l ( R o b in ia p s e u d o c a c c ia ), fa g u l (F a g u s silv a tic a ),
s a lc â m u l ja p o n e z ( S o p h o ra ja p o n ic a ) , G lă d iţa ( G le d ith ia tr ia c a n to s ), p lo p u l ( P o p p u lu s a lb a ), a rin u l n e g ru
( A ln u s g lu tin o s a ), a rţa ru l a m e ric a n (A c e r n e g u n d o ), p la ta n u l (p la ta n u s a c e rifo lia ), C h ip a ro s u l (P o ly a n tu s
tu b e ro s a ) , s a lc ia p lâ n g ă to a re (S a lix b a b y lo n ic a ), s a lc ia a lb ă (S . a lb a ), s a lc ia p le s n ito a re (S. fra g ilis ), s a lc ia
e x o tic ă (S. to r tu o s a ) etc..
C o v o ru l a r b u s tife r şi flo ra l e s te f o rm a t d in g lic in ă (V is ta ria s in e n s is), b u x u s (B u x u s s e m p e rv ire n s ),
je n u p ă r u l h ib r id ( Y u n ip e ru s n a n a ), le m n u l c â in e s c , c a ta lp a ( C a ta lp a b ig n o m o id e s ), c o rc o d u ş i o rn a m e n ta li
(p ru n u s p is a rd i), s ă lc io a r ă (E le g a m u s a n g u s tip h o lia ), H ib is c u s s iria c u s, g u tu iu l ja p o n e z ( C y d o n ia ja p o n ic a ),
c lo p o ţe lu l g a lb e n ( F o rs h ith y a su s p e n s a ), s a lb a m o a le ( E v o n im u s e u ro p e a ), tr â m b iţa (T e c o m a ra d ic a n s ),
c a p rifo iu l ( L o n ic e ra ta tr ic a ) e tc..

512
 P a rc u l C e n tra l îş i d a to re a z ă în c ă r c ă tu r a d e s p irit o m u lu i c a re i- a s p o rit se m n ific a ţiile p rin c â te v a lu c ră ri
d e s c u lp tu r ă m o n u m e n ta lă : g r u p u l s ta tu a r d in p ia tr ă c u tre i m a m e în ă lţâ n d u -ş i p r u n c ii în s o a re , s ta tu ia d in
b r o n z a g e n e ra lu lu i dr. N . P o p e s c u -Z o rile a n u , b u s tu l d in b ro n z al dr. H a ra la m b ie B o tte s c u , o p e re ale
sc u lp to ru lu i D . M ă ţă o a n u , b u s tu r ile lu i M . E m in e s c u şi I .L .C a ra g ia le , „ Ţ ă ră n c u ţa cu v a d r a ” şi M o n u m e n tu l
E r o ilo r (Deaconu, 1999, 24-35, 41-52).
H o t e l u l P a la c e e s te c o n s tru it în tr e a n ii 1911 - 1 9 1 4 , d u p ă p r o ie c tu l c o n tra c ta t d e d r. B o te s c u şi in g .
G e rm a n i, a v â n d c a m o d e l u n h o te l d in s ta ţiu n e a I o a c h im s ta ll, E lv e ţia . P ro ie c tu l e s te r e a liz a t d e c ă tre
a r h ite c tu l E . D o n e a u d şi c o n s tru it de f irm a E . P u k lic k y & C -ie d in B u c u re ş ti. A m p la s a t p e u n p la to u la
p o a le le D l. C u c u rig u , c u o rie n ta re E -N V , e d ific iu l a re şa p te n iv e le , 195 d e în c ă p e ri, to a te lu m in a te d e c ă tre
S o a re în tim p u l u n e i z ile . G o lu rile d in z id ă rie (u şi şi fe re s tre ) în s u m e a z ă n u m ă ru l d e 3 6 5 z ile , a le u n u i an.
In s ta la ţiile in te rio a re (a p ă , b ă i, a b u ri, c a n a l, în c ă lz ir e , v e n tila ţie ) s u n t fu rn iz a te d e f irm a S c h a ffs ta e d t d in
G ie s se n . B u c ă tă r ia c u to a te in s ta la ţiile fu rn iz a te d e f irm a S e n k in g d in H ild e s h e im (DJVAN, F.S.G -C., dos.
n r, 12 / 1912). În a n s a m b lu l ei, fo rm u la c o m p o z iţio n a lă d ă s u g e s tia d e so lid ita te , s im e trie , e c h ilib ru şi
a r m o n ia f o rm e lo r şi e le m e n te lo r, în tr - o p e r f e c tă in te g ra re în p e is a j. N u m e r o a s e le p a rtic u la rită ţi ţin d e stilu l
ro c o c o , ia r b a ro c u l ră z b a te p r in b o g ă ţia o r n a m e n ta ţie i (Deaconu, 1999, 41-52).
P a v i lio n u l d e B ă i e ste c o n s tru it în a c e e a ş i p e r io a d ă c u H o te lu l P a la c e , în lo c u l a ltu ia m a i v e c h i, d u p ă
p la n u rile a c e lu ia ş i a rh ite c t şi d e a c e ia ş i in g in e ri c o n s tru c to ri, în f o rm a lite re i E , d is p u s p e tr e i n iv e le ,
a m p la s a t p e o te r a s ă la rg ă , în tr - o p o z iţie p r iv ile g ia tă a P a rc u lu i C e n tra l.
P a r tic u la rită ţile a rh ite c tu ra le in d ic ă a p a r te n e n ţa e d ific iu lu i la s tilu l ro c o c o ce re p r e z in tă u ltim a f a z ă de
e v o lu ţie a a rh ite c tu rii b a ro c e . U n ro c o c o te m p e r a t to tu ş i d e u n c la s ic is m re n a s c e n tis t, v ă d it în e c h ilib ru şi
s im e tr ia v o lu m e tric ă , în s o b r ie ta te a şi s im p lita te a f o rm e lo r a rh ite c tu ra le (Deaconu, 1999, 53-58). D e la
p r im u l n iv e l rid ic a t la cc a . u n m e tr u d e la so l se fa c e p r in tr -u n tu n e l c o m u n ic a re a c u H o te lu l P a la c e şi U z in a
T e rm ic ă .
H o t e l u l B a ln e a r a (a c tu a lu l H o t e l P a r c ) c o n s tru it în tre a n ii 1933 - 1 9 3 6 e s te u n a d in tre p rim e le c lă d iri
c u a r h ite c tu ră c u b is tă d in R o m â n ia .
V ila Ş te fă n e s c u c o n s tru ită în a n u l 190 0 a f o s t p rim u l h o te l p a r tic u la r d o ta t şi a m e n a ja t c o r e s p u n z ă to r
c e r in ţe lo r v re m ii. C o n s tru c ţia c o m b in ă e le m e n te d e a rh ite c tu ră m e d ie v a lă (b a s tio a n e , tu r n u ri) c u a s p e c te ale
a rh ite c tu rii ţă ră n e ş ti (v e ra n d e c u b a lc o a n e , c h io ş c u ri, d e c o ra ţiu n i sc u lp tu ra le ). În a c e s t h o te l a u fu n c ţio n a t
p r im u l g h iş e u p o ş ta l, o c o fe tă rie , u n r e s ta u r a n t şi o s a lă d e sp e c ta c o le . În tim p u l c e lu i d e -a l d o ile a ră z b o i
m o n d ia l a ic i a f o s t d e p o z ita tă o p a rte d in te z a u ru l P o lo n ie i şi, t o t a ic i, a fo s t a m e n a ja t s u b s o lu l în v e d e r e a
f u n c ţio n ă rii m o n e tă rie i sta tu lu i u n d e a u a v u t lo c d o u ă e m is ii m o n e ta re (Otovescu şi colab., 2002, 37-42) .
A c tu a lm e n te se a f lă în s ta d iu l d e re n o v a re /re a b ilita re .
A lă tu ri d e a c e s te a e x is tă şi a lte c o n s tru c ţii (v ile , lă c a ş u ri d e c u lt, c a se p a rtic u la re e tc .) c a re p rin
a r h ite c tu ră şi d e s tin a ţie în tr e g e s c p o te n ţia lu l tu r is tic a n tro p ic a l sta ţiu n ii B ă ile G o v o ra .

d ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e d in î m p r e j u r i m i
- M u n ic ip iu l R â m n ic u - V â lc e a - s itu a t la o d is ta n ţă d e 2 0 k m e s t-n o r d - e s t d e B . G o v o ra , o f e r ă o b o g a tă
p a le tă tu r is tic ă , c o m e r c ia lă şi p e n tru d istra c ţii.
- O c n e le M a r i - o r a ş -s ta ţiu n e , se a f lă la 6 k m e s t d e B . G o v o ra , o f e r ă sp re v iz ita re : C e ta te a d a c ic ă
„ B u rid a v a ” d e p e d e a lu l C o s o ta , S a lin a O c. M a ri ( a m e n a ja tă şi in tr a tă în c irc u itu l tu r is tic în a n u l 2 0 0 8 ),
Ş tra n d u rile c u a p ă s ă ra tă O c. M a ri şi O c n iţa , R â p a p e t u f v u lc a n ic „ E v a n ta i” , L a c u rile să ra te d e la O c n iţa şi
Ţ e ic a .
- M â n ă s tir e a S u r p a te le - s itu a tă la 4 k m v e s t d e B .G o v o ra , d is ta n ţă ce se p o a te p a rc u rg e su b f o rm ă d e
d ru m e ţie p e d ru m u l ce le a g ă sa tu l C u ră tu ri d e sta ţiu n e , fo n d a tă în se c .X V .
- M â n ă s tir e a D in tr - u n L e m n - s itu a tă la 10 k m v e s t d e B ă ile G o v o ra , în c o m . F râ n c e ş ti. R id ic a tă d e
P r e d a B râ n c o v e a n u , în tre 1 6 3 4 -1 6 3 5 , d in tr u n c h iu l u n u i s in g u r c o p a c (u n s te ja r u ria ş).
- M â n ă s tir e a B is tr iţa - s itu a tă în sa tu l B is triţa , c o m . C o s te ş ti, la cc a. 15 k m n o r d -v e s t d e B ă ile G o v o ra ,
f o n d a tă la sfâ rş itu l sec. X V d e B a rb u C ra io v e s c u (1 4 9 1 ), a ju ta t şi d e fra ţii săi P â rv u , D a n c iu şi R a d u , „ c a re şi
B ă s ă ră b e ş ti se c h ia m ă ” (A lessandrescu, 1893).
- M â n ă s tir e a A r n o ta - s itu a tă p e v e rs a n tu l s u d -v e s tic al M a s iv u lu i B u ila - V â n tu ra riţa , p e te rito riu l co m .
C o s te ş ti, la cc a. 19 k m d is ta n ţă d e B ă ile G o v o ra , c tito rie a lu i M a te i B a s a ra b (1 6 3 4 ).
- M â n ă s tir e a H u r e z i - a f la tă p e te rito riu l sa tu lu i R o m a n ii d e jo s , c o m p o n e n t al o ra ş u lu i H o re z u , la 2 0
k m n o r d -v e s t d e B ă ile G o v o ra . C tito rie a lu i C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u şi r id ic a tă în tr e 1 6 9 0 - 1697.

513
 - C h e ile B is tr iţe i c u p e ş te rile : L ilie c ilo r (G rig o re D e c a p o litu l) şi P e ş te ra M a re .
- M u z e u l T r o v a n ţilo r - C o s te ş ti - o rg a n iz a t la in tr a re a în c o m . C o s te ş ti, în im e d ia ta a p ro p ie re a D N 67
R â m n ic u -V â lc e a - T g . Jiu , în tr - o c a r iră d e e x p lo a ta re a n is ip u lu i.
- B a z a r u l O la r ilo r - lo c a liz a t la in tr a re a în lo c a lita te a H o re z u d in s p re R â m n ic u -V â lc e a , la 2 0 k m v e s t
d e B ă ile G o v o ra .

T r a ta m e n te le b a ln e a r e - a tr a c ţia d e b a z ă a s ta ţiu n ii

C o c h e te le v ile p e n s i u n i

514
 U n u l d in tr e r e n u m i te l e s tr a n d u r i a le s ta ţiu n ii

C ap . X I - P E R S O N A L IT Ă Ţ I L O C A L E

P e r s o n a lită ţile c a r e ş i- a u le g a t n u m e le d e c e l a l G o v o r e i s u n t n u m e r o a s e , d e la d o m n ito r ii M a te i

B a s a r a b , C o n s ta n tin B r â n c o v e a n u , la I .C .B r ă tia n u s a u d e la M e le tie M a c e d o n e a n u l la g e n e r a l dr. N .
P o p e s c u Z o r ile a n u (1 8 4 8 - 1 9 2 1 ). Î n tim p u r ile c e a u u r m a t, n u m e r o ş i o a m e n i, s p e c ia liş ti în d ife r ite
d o m e n ii (m e d ic a l, a r h ite c to n ic , p e is a g is tic , ş tiin ţific , c u l tu r a l - a r tistic , r e lig io s , m u z ic a l e tc .) s - a u n ă s c u t
s a u a u tr ă it p e a c e s te m e le a g u r i, c o n t r ib u in d s u b s t a n ţia l la c r e a r e a ş i a fir m a r e a s p ir itu a lită ţii r o m â n e ş ti
p e to a te p la n u r i le , c u im p lic a ţii d ir e c te d e o p o tr iv ă ş i în d e z v o lta r e a lo c a lită ţii.

Boskoff, W ladim ir (n. în a n u l 1914, la G e n e v a , E lv e ţia ) - in g in e r, a b s o lv e n t al F a c u ltă ţii P o lite h n ic e ,

s e c ţia M e c a n ic ă d in B u c u re ş ti, c e tă ţe a n d e o n o a re al o ra ş u lu i B ă ile G o v o ra . D in 1 9 5 6 p â n ă în 1962 a fo s t
şe fu l S e rv ic iu lu i T e h n ic B a ln e a r d in B ă ile G o v o ra . În a n u l 1956 s - a c ă s ă to rit c u M a ria C e rn e a n u c a re tim p
d e 3 2 d e a n i a f o s t m e d ic s to m a to lo g în B ă ile G o v o ra . În p e r io a d a 1 9 6 2 - 1968 a f ă c u t p a rte d in C o rp u l d e
C o n tro l a l M in is te ru lu i S ă n ă tă ţii. În a n u l 196 9 s - a p e n s io n a t p e c a z d e b o a lă . S -a r e a n g a ja t în a n u l 1 9 7 7 la
U z in a d e s o d ă G o v o ra , u n d e a lu c ra t p â n ă în a n u l 1 983, a n în c a re s - a p e n s io n a t d e f in itiv (O tovescu-coord.,
2002, 186-187).
Boskoff, W ladim ir Georges (n. 2 6 o ct. 1 9 5 8 , în o ra ş u l B ă ile G o v o ra , ju d . V â lc e a ), fiu l lu i W la d im ir
B o s k o f f şi al M a rie i C e rn e a n u - m a te m a tic ia n , c e rc e tă to r; d o c to r în m a te m a tic i. C ă rţi p u b lic a te : P r o b le m e d e
g e o m e tr ie (1 9 8 5 ), G e o m e tr ia d ife r e n ţia lă (1 9 9 9 ), A n a liz e d iv e r s e şi a p lic a ţii (2 0 0 0 ), H ip e r b o lic G e o m e tr y
a n d B a r b ili a n S p a c e s , U S A , H a n d r o n ic P re ss, H P In c . F I, 1 9 9 6 ( E n c ic lo p e d ia . . . , 2010, 743).
Dolfi, V alentin (n. 3 a u g . 1961 în R â m n ic u -V â lc e a ) - p o e t, p ro z a to r, c e rc e tă to r, p u b lic is t. L u c r e a z ă c a
b ib lio te c a r la B ib lio te c a o ră ş e n e a s c ă d in B ă ile G o v o ra . A d e b u ta t c u p o e z ie în a n u l 1 9 8 9 în r e v is ta „ F la c ă ra ” ,

515
în r u b ric a „ A te lie ru l lite r a r ” c o n d u s d e D a rie N o v ă c e a n u . A m a i p u b lic a t în re v is te le „ C o n tr a p u n c t” ,
„ E c h in o c ţiu ” , „ C o n te m p o ra n u l - id e e a e u r o p e a n ă ” , „ L u c e a fă ru l” (se rie n o u ă ), „ V ia ţa R o m â n e a s c ă ” . E ste
in c lu s î n a n to lo g ia de p o e z ie r o m â n e a s c ă c o n te m p o r a n ă „ S T R E I F L I G H T ” (L u m in ă la te ra lă ). În a n u l 1 999, a
p u b lic a t v o lu m u l d e v e rs u ri „B u n c ă r u l d e h â r tie ” , p r im in d p r e m i u l d e d e b u t al E d itu rii „ C a r te a R o m â n e a s c ă ”
şi al re v is te i „ T o m is ” (Otovescu, 2002, p. 191; E n c ic lo p e d ia . . . , 2010, 837).
H erm eneanu, Iulian (n. 1 ia n . 1923 în B ă ile G o v o ra , ju d . V â lc e a ) - r e g iz o r în c a d ru l s tu d io u lu i
„ A n im a f ilm ” , B u c u re şti. R e g iz o r şi re a liz a to r a u n o r film e d e d e s e n e a n im a te , d in c a re a m in tim : C iu b o ţe le le
o g a r u lu i (1 9 5 7 ), T e r m o m e tr u l a re f e b r ă (1 9 5 9 ), C ă lu ţu l d e f o c (1 9 6 0 ), O p o v e s te c o lo r a tă (1 9 6 1 ), Z â n a d e
c e r n e a lă (1 9 6 2 ), M ă tu r a n ă z d r ă v a n ă (1 9 6 2 ), M o ta n u l în c o s m o s (1 9 6 8 ), R ă p ir e a (1 9 7 0 ), P la n e ta s u r p r iz e lo r
(1 9 7 1 ) e tc .; în c o la b o ra re : O p o v e s te cu u r s u le ţi (1 9 5 5 ), S tic le te le (1 9 6 5 ) ( E n c ic lo p e d ia . . . , 2010, 878).
M ihail, M oxalie (sec. a l X V II - le a ) - te o lo g , m a re d a s c ă l, tr a d u c ă to r u l „ P ra v ile i d e la G o v o r a ” şi a
c e lu i m a i v e c h i „ C r o n o g r a f ’ c u n o s c u t î n lim b a ro m â n ă ( E n c ic lo p e d ia . . . , 2010, 771).
P r. Petre-G ovora, G heorghe I. (n. 23 a p r. 1 9 1 0 , c o m . O rle şti, ju d . V â lc e a - m . 2 0 1 0 ) - te o lo g şi
is to ric (a rh e o lo g ), c e rc e tă to r, fo lc lo ris t, m u z e o g ra f, p u b lic is t, c o le c ţio n a r d e c ă rţi şi o b ie c te re lig io a s e ; p r e o t
a l p a ro h ie i „S f. N ic o la e ” d in G o v o ra -s a t d in a n u l 1 9 3 1 ; lic e n ţia t în te o lo g ie şi titr a t al S e m in a ru lu i
u n iv e rs ita r, a v â n d r e lig ia şi isto ria , c a stu d ii d e b a z ă ; m e m b r u a c tiv al I n s titu tu lu i N a ţio n a l d e T ra c o lo g ie şi
în te m e ie to r al M u z e u lu i d e Is to rie d in o ra ş u l B ă ile G o v o ra , c a re îi p o a r tă n u m e le . M u n c a s a d e o v ia ţă în
d o m e n iu l a rh e o lo g ie i, a a d u n a t-o , a c a ta lo g a t-o şi a o rg a n iz a t-o în tr - o c o le c ţie : „ C o le c ţia d e a rh e o lo g ie , a r tă
re lig io a s ă şi c a rte v e c h e ” c u m a f o s t d e n u m ită o fic ia l, c a re c u p rin d e p e s te 4 0 0 0 d e p ie s e , a d ă p o s tită la
în c e p u t în b is e ric a p a r o h ia lă d in G o v o ra -S a t, a p o i în p r o p r ia lo c u in ţă . D in a n u l 1 9 7 3 , c â n d a u to rită ţile lo c a le
d in B ă ile G o v o ra îi p u n la d is p o z iţie v ila „D r. Ţ ă r a n u ” , a ic i s -a o rg a n iz a t u n m u z e u (se c ţie a M u z e u lu i
J u d e ţe a n V â lc e a ) c a re , d in a n u l 1 977, se m u tă în v ila P ă n c iu le s c u d in str. T u d o r V la d im ir e s c u n r. 109, u n d e
se g ă s e ş te şi a s tă z i. C o le c ţia c u p rin d e e x p o n a te „ fo sile d e m a m u t, u r s u s a r c tic u s şi u rs u s s p e la e u s , u n b o g a t
m a te r ia l a rh e o lo g ic , ic o a n e p e le m n şi s tic lă şi c a rte v e c h e r o m â n e a s c ă ce d o c u m e n te a z ă fo rm a re a ,
c o n tin u ita te a şi p r e z e n ţa p o p o r u lu i r o m â n în h o ta re le lu i fire ş ti” (Deaconu, 2010, 2). C o n trib u ţii de
n o to rie ta te n a ţio n a lă şi e u ro p e a n ă la c u n o a ş te re a p re is to rie i ju d e ţu lu i V â lc e a (şi a ţă rii în a n s a m b lu ). D istin s
d e p a tria rh u l Iu s tin ia n M a r in a c u < C r u c e a P a tria rh a lă > , ia r în a n u l 2 0 0 4 i s - a a c o r d a t O rd in u l < M e ritu l
C u ltu ra l> în g r a d d e c a v a le r, c a t. E . D in p a r te a s ta tu lu i Is ra e l, a p r im it titlu l „ D r e p t în tr e p o p o a r e ” p e n tru
a ju to ru l d a t e v r e ilo r în tim p u l c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l.
C ă rţi p u b lic a te : O p r e is to r ie a n o r d - e s tu lu i O lte n ie i (1 9 9 5 ), G o v o r a - d e la p r im ii o a m e n i la c o n te m p o r a n i
(2 0 0 1 ), A u r e ii im p e r ia li d in D a c ia r o m a n ă (2 0 0 3 ), P r a v ila b is e r ic e a s c ă d e la G o v o r a ... a d u s ă la z i d e p r.
G h. I. P e tr e - G o v o r a la a n u l 2 0 0 4 ; în c o la b o ra re : V â lcea . M u z e e şi m o n u m e n te (1 9 8 6 ).
Popa, Nicolae N. (n , 1 se p t. 1939 în G o v o ra -s a t, ju d . V â lc e a ) - ju r is t, c e rc e tă to r. S p e c ia liz ă ri
p o s tu n iv e r s ita re la S a lz b u rg (1 9 7 3 ); d o c to r în d r e p t (1 9 7 5 ), c u te z a „ F re n ţi, c o n ţin u t şi f o rm ă în d r e p t” .
P ro f e s o r u n iv e rs ita r la U n iv e r s ita te a d in B u c u re şti. P re ş e d in te al S e c ţie i Ş tiin ţific e d e T e o r ia şi Is to r ia
D re p tu lu i, d in c a d ru l C o n s iliu lu i C e n tra l al A s o c ia ţie i J u r iş tilo r d in R o m â n ia . A o b ţin u t, p rin tre alte
n u m e ro a s e p re m ii, P re m iu l < S im io n B ă rn u ţiu > al A c a d e m ie i R o m â n e (1 9 7 3 ).
C ă rţi p u b lic a te : S is te m u l p o lit ic a l R o m â n ie i (1 9 7 9 ), D in a m ic ă ş i p e r s p e c tiv ă (1 9 8 0 ), D e m o c r a ţia .
R e a lită ţi ş i p e r s p e c tiv e (1 9 8 3 ) etc. ( E n c ic lo p e d ia . . . , 2010, 781).
Popescu, O ctavian (n. la 2 7 se p t. 1934, în B ă ile G o v o ra ) - m e d ic , c e rc e tă to r, p u b lic is t. D o c to r în
m e d ic in ă al F a c u ltă ţii d e M e d ic in ă d in B u c u re ş ti, c u te z a „ T im u s u l şi im u n ita te a la s u g a r ” (1 9 7 1 ). D in a n u l
1985 a p a rc u rs to a te e ta p e le c a rie re i m e d ic a le , d e s fă ş u râ n d u - ş i a c tiv ita te a la c irc a s a n ita ră d in c o m . C re ţe n i,
V â lc e a , la S p ita lu l „ G h e o rg h e M a rin e s c u ” şi S p ita lu l d e c o p ii „ C a r a im a n ” d in B u c u re ş ti. D is tin s c u „ M e d a lia
M u n c ii” , în a n u l 1983.
L u c ră ri p u b lic a te (se le c tiv ): S in d r o a m e în p e d ia tr ie (1 9 7 4 ), D e la s im p to m la s in d r o m în p a to lo g ia
p e d ia tr ic ă (1 9 8 0 ), C o p ilu l ş i u n e le d in tr e b o lile s a le (1 9 8 5 ), C r e ş te r e a ş i e d u c a r e a c o p ilu lu i (1 9 8 6 ),
C u r io z ită ţi m e d ic a le . C a le id o s c o p m e d ic a l d e v a c a n ţă (1 9 9 2 ), C o p ilu l s ă n ă to s ş i b o ln a v ( M e d ic u l d e fa m ilie )
(1 9 9 8 ), D e la H ip o c r a te -n c o a c e . C a le id o s c o p m e d ic a l (1 9 7 9 ) e tc.; în c o la b o ra re : A c tu a lită ţi în p e d ia tr ie
(1 9 7 9 ), M ir a c o le te r a p e u tic e a le p la n te lo r (1 9 9 3 ), E lix ir e le d r a g o s te i - ilu z ie s a u r e a lita te (1 9 9 4 ) ş.a.
(Enciclopedia ..., 2010, 783).
Popescu - Z orileanu, Nicolae (n. la Z o rile n i, Ju d e ţu l G o rj, în a n u l 1 848, d. la B u c ., în a n u l 19 2 1 ) -
m e d ic g e n e ra l al a rm a te i ro m â n e , m e d ic -d irig e n t, c e rc e tă to r, p u b lic is t. A b s o lv e n t a l F a c u ltă ţii d e m e d ic in ă
d in M o n tp e llie r, F ra n ţa , a d e v e n it m e d ic g e n e ra l al a rm a te i ro m â n e , d ire c to ru l I n s titu tu lu i m e d ic o - m ilita r d in
B u c u re ş ti şi ş e f d e se c ţie la S p ita lu l M ilita r d in C a p ita lă , s p e c ia lis t în d e rm a to lo g ie , sifilig ra fie şi

516
b a ln e o lo g ie . A f o s t n u m it m e d ic u l d irig e n t şi d ire c to r (1 8 8 6 -1 9 1 4 ) al s ta ţiu n ii B ă ile G o v o ra , d u p ă c e , în
1 886, în c e p u s e s tu d ie r e a r ig u ro a s ă a e f e c te lo r b in e fă c ă to a re a le a p e lo r m in e r a le d e a ic i. A p a r tic ip a t c a m e d ic
m ilita r în ră z b o iu l ru s o -r o m â n o -tu rc d in 1 8 7 7 -1 8 7 8 .
L u c ră ri p u b lic a te : G o v o ra şi c h e s tio n a ru l ei (1 9 0 4 ), G o v o ra e t se s e a u x m in e r a le s ( G o v o ra şi a p e le
sa le m in e ra le ) (1 9 0 8 ), p e rio d ic u l G o v o ra - b u le tin al s ta ţiu n ii b a ln e a re G o v o ra , c u re c la m e , in d ic a ţii d e
tr a ta m e n t şi lis ta c u v iz ita to ri (1 9 0 3 -1 9 0 5 ), tra ta te şi b r o ş u ri c u d ia g ra m e , s c h e m e , ta b lo u r i, sc h iţe , fo to g ra fii,
sta tis tic i, c o m u n ic ă ri (1 9 0 0 - 1 9 1 4 ), R a p o rt c u n o i a n a liz e a le a p e lo r n a tu ra le , r e z u lta te le a n a liz e lo r fă c u te şi
u n e le m ă s u ri n e c e s a re d e z v o ltă rii în c o n tin u a re a sta ţiu n ii G o v o ra , în a in ta t S o c ie tă ţii b a ln e a re G o v o ra -
C ă lim ă n e ş ti (1 9 1 4 ) (Dr. Geiculescu, 1986, 15).

G -ra l. dr. N ic o la e P O P E S C U P r. G h. P E T R E - G O V O R A V a le n tin D O L F I

- Z O R IL E A N U

B I B L I O G R A F I E

1898, Situaţiunea judeţului Vâlcea espusă Consiliului General cu ocaziunea deschiderii sesiunei ordinare din anul 1898,
R.[âmnicu]-Vâlcea, „Tipografia Modernă” Gh. SFETEA & Comp. 421, 1898.
C. Alessandrescu, Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea, Buc., 1893.
Bogdan Amaru, Viaţa romanţată a Băilor Govora,
V. Anania, Cerurile Oltului, Râmnicu-Vâlcea, 1990.
Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, Tipografia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi
Severinului, 1941.
Arhiva Primăriei oraşului Băile Govora, Fişa localităţii, 2010.
Atlasul R.S. România, Bucureşti, Ed. Academiei, 1972, 1979.
L. Badea, C. Russenescu, Judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1970.
V. Berbece şi colab., Băile Govora, Băile Ocnele Mari, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1982.
V. Berbece şi colab., Vâlcea - ghid turistic, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1976.
Colecţia „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922, 1924, 1926.
Colecţia „Mitropolia Olteniei”, Craiova, 1961.
Colecţia „Monitorul Oficial” 1990, 1995, 1996, 2002, 2003, 2004. I. Conea, Toponimia. Aspectele ei geografice,
Monografia geografică a R.P.R., vol. I., Bucureşti, Ed. Academiei, 1960.
Gherasim Cristea arhiep, Mănăstirea Govora, Râmnicu-Vâlcea, 1994.
V. Cucu, Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981.
Nicolae Daneş şi colab., Populaţia şi aşezările urbane din judeţul Vâlcea, Istoric. Evoluţie, „Studii Vâlcene”, nr. III (X),
Râmnicu-Vâlcea, 2006.
C. Deaconu, Govora - Arhitectură în peisaj, Bucureşti, Ed. Planeta, 1999.
Gh. Deaconu, Pr. Gh. Petre-Govora, Căutător, trezorier şi ocrotitor de mărturii, Râmnicu-Vâlcea, 2001.

517
Gh. Deaconu, Pr. arheolog GHEORGHE PETRE-GOVORA - 100 de ani de la naştere, în „Forum-V”, nr. 2 (15)/ Trim. 2,
2010.
V. Dinculescu şi colab., Băile Govora - Staţiune balneo-climaterică, Arad, Ed. Mirador, 1992.
Mihaela Dinu, Subcarpaţii dintre Topolog şi Bistriţa vâlceană, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 1999.
DJVAN, Fondul Prefectura Judeţului Vâlcea - Dări de seamă şi Situaţiile Judeţului Vâlcea (1898-1937).
DJVAN, Fondul Primăria Băile Govora (1927-1968).
DJVAN, Fondul Societatea Balneară Govora - Călimăneşti (1911 - 1947).
DJVAN, Fondul Camera Agricolă Vâlcea (1915 - 1968).
Documenta Romaniae Historica, B., Ţara Românească, vol. I., Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1966.
Valentin Dolfi, M. Mecu, R. Geiculescu, C. Matei, Băile Govora - Ghid turistic, Băile Govora, 2009.
I. Donat şi colab., Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, Ed. Helios, 1999.
Gheorghe Dragu, Toponimia geografică, Curs litografiat, Partea I, Centrul de multiplicare al Univ. Bucureşti, 1973.
Iosif C-tin Drăgan, Istoria Românilor, Bucureşti, Ed. Europa Nova, 1993.
D.S.J.V., Anuarul statistic al judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1977, 1993.
Enciclopedia României, vol. II, Bucureşti, 1938.
Florin Epure, Evul Mediu, în Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Fortuna, 2010.
Flora R. S. României, vol. XIII, Bucureşti, Editura Academiei, 1972.
Gh. Florescu şi colab., Pe firu l Oltului, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1966.
Geografia României, vol. I, II, II, IV, Bucureşti, Editura Academiei, 1983, 1984, 1987, 1992.
Dr. Virgil Geiculescu, Un secol la Băile Govora, în „România Pitorească” nr. 6, 1986.
Procopie Ghiţă, Potenţialul natural al spaţiului carpatic şi subcarpatic dintre Olt şi Bistriţa vâlceană. Sinteze
cartografice., „Teză de doctorat”, Universitatea Bucureşti, 2007.
Cl. Giurcăneanu, C. Mocanu, Valea Oltului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967.
C. C. Giurescu, Istoria Olteniei supt austrieci, vol. II, Bucureşti, 1944.
Constantin Grigore pr., Râmnicul-Vâlcii. Loc de amintiri şi recreere, Monografie-ghid, Râmnicu-Vâlcea, 1944.
Mihai Ielenicz şi colab., Dicţionar de Geografie fizică, Bucureşti, Ed. Corint, 1999.
I.G.R., Harta Geologică, foaia Piteşti, 1968.
Idem, Foaia Râmnicu-Vâlcea, 1978.
Indicele după judeţe al comunelor rurale şi urbane din România, Bucureşti, 1871.
Indicele comunelor României, Bucureşti, 1865.
Indicele comunelor României, Bucureşti, 1876 - 1881.
Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti, 1943.
Iorgu Iordan, Toponimie românească, Bucureşti, Editura Academiei RPR, 1963.
Judeţele patriei, Vâlcea (monografie), Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1980.
Marcela Mihaela Marinescu, Poluarea aerului în zona Govora - Râmnicu-Vâlcea, „Geografia Jud. Vâlcea - Teorie şi
practică”, vol. 3, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2003.
Elena Mateescu şi colab., Cercetări privind regimul precipitaţiilor eficiente pentru agricultură în judeţul Vâlcea, în
„Geografia Jud. Vâlcea - Teorie şi practică”, vol. 4, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004.
Mihai Mecu, Valentin Dolfi, Radu Geiculescu, Băile Govora - date şi imagini în timp (schiţă monografică), Băile Govora,
2008.
Vintilă Mihăilescu, Subcarpaţii şi depresiunile marginale ale Transilvaniei. Ţara Praidului, în Rev. Geogr. Rom. I.C.G.R.,
I., 1945.
I. Munteanu, C. Stoicescu, I. Grigore, Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din România, Bucureşti, Ed. Sport - Turism,
1978.
Mihai Ogrinji, Dicţionarul staţiunilor - Băile Govora, în „România Pitorească”, nr. 6, 1985.
Oraşe şi privelişti, GOVORA Ş I OLĂNEŞTI, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1968.
D-tru Otovescu (coord.), Monografia sociologică a oraşului Băile Govora, Craiova, Ed. Beladi, 2002.
Prof. dr. Gheorghe Părnuţă, Din istoria culturii şi şcolii din judeţul Vâlcea, sec. X V I - XIX, „Buridava - Studii şi materiale”
nr. 2, Râmnicu-Vâlcea, 1976.
Constantin Petraru, Băile Govora - Ghid balnear şi turistic, Arad, Ed. Mirador, 1998.
Pr. Gh. Petre-Govora, Aspecte ale începutului epocii bronzului în nord-estul Olteniei, „Buridava”, nr. II, Râmnicu-Vâlcea,
1976.
Pr. Gh. Petre-Govora, Aureii imperiali în Dacia romană, Râmnicu-Vâlcea, 2004.
Pr. Gh. Petre-Govora, Descoperiri arheologice din epoca fierului în judeţul Vâlcea (Gătejeşti-Govora), „M.C.N.” nr. 9,
1979.
Pr. Gh. Petre-Govora, Flacăra memoriei. Dialog cu preotul şi arheologul Gh. Petre-Govora, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Petras,
2005.
Pr. Gh. Petre-Govora, Govora de la primii oameni la contemporani, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Petras, 2001.
Pr. Gh. Petre-Govora, Noi descoperiri aparţinând culturii Coţofeni în nord-estul Olteniei, „Buridava”, nr. IV, Râmnicu-
Vâlcea, 1982.
Pr. Gh. Petre-Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Petras, 1995.
Pr. Gh. Petre-Govora, Pravila bisericească de la Govora, Rm.Vâlcea, 2005.
Pr. Gh. Petre-Govora, Vâlcea vatră de vieţuire milenară, „Studii vâlcene”, nr. V, Râmnicu-Vâlcea, 1982.
M. Popescu, Indicaţia procedeelor crenoterapeutice în afecţiunile căilor respiratorii în staţiunea Govora, „Studii
Vâlcene”, nr. VI, Râmnicu-Vâlcea, 1983.
518
 Gh. Răboacă (coord.), Dezvoltarea durabilă a Judeţului Vâlcea, Bucureşti, Ed. Fundaţiei „România de Mâine”, 2006.
Recensământul general al populaţiei din România, Bucureşti, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992,
2002.
Al. Roşu, Geografia fizică a României, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973.
Aurelian Sacerdoţeanu, Hinţa şi Glodul două sate dispărute din Vâlcea, „S.U.”, Bucureşti, 1968.
Sfânta Mitropolie a Olteniei, Râmnicului şi Severinului, Viaţa bisericească în Oltenia, Anuarul M.O., Craiova, 1941.
I. Soare (coord.), Enciclopedia Judeţului Vâlcea, vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
I. Soare, Particularităţi ale graiului locuitorilor din Vâlcea, în „Studii vâlcene”, Serie nouă, nr. VI (XIII), Râmnicu-
Vâlcea, 2010.
I. Stroescu, D. Stroescu, Govora - factori curativi, tratament balneo-climatic, Bucureşti, Editura Medicală, 1957.
Costin Ştefănescu, Al. Gârneaţă, Călimăneşti, Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1968.
Emil Ţeposu, Valeriu Puşcariu, România Balneară şi Turistică, 1932.
U.G.S.R., Consiliul central, Sănătate pentru fiecare. Staţiunile de odihnă şi tratament balnear. Lucrare editată pentru
activitatea Balneo-Climaterică, Bucureşti, 1982.
Vâlcea, vol. III, 30 de monografii (ale comunelor şi oraşelor din judeţul Vâlcea), Râmnicu-Vâlcea, Ed. Petras, 2007.
George Voica, Tăbliţele de la Tărtăria. Inelul de la Ezerovo. Latina primară, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2010.

duui ,mmm v iiim u fa Q -*i * p « ţ i un

H A KU v H A B*Tf p M A G M m TIMP

S U M M A R Y

Băile G ovora belongs to the fam ous of V âlcea a re a resorts along the Olt Valley. I tis situated in

the same nam ed depression, at the cross of the 450 5’ 49’’ parallel n o rth e rn latitude w ith the 240 9 ’20’’

m eridian easthern longitude. The reso rt is crossed by the H inţa b rook th a t flows into the G ovora river.

Bisdes the reso rt th ere are also G ătejeşti and C u ră tu ri villages neighborhoods of this u rb a n area.

S u rround ed, as a fortress, by a n a tu ra l g u ard of hills, B. G ovora has as its neighbors Buneşti

com m une to north-east, M ihăeşti com m une to south-east, P ăuşeşti-O tasa and F rânceşti com m unes to

south-w est and Stoeneşti com m une to north-w est.

519
 H aving an ascensorial relief, B. G ovora’s heights range betw een 330 and 385 m. The m ost

im p o rtan t are Piscupia, B orţa, Dealul M ialcii, Dealul B aba F loarea, Stogşor as well as Dealul C erbului

- Bodeanca.

The m ain m eans of tra n sp o rt: tra in , car or bus.

The reso rt is 12 km fa r from G ovora railw ay station, 110 km fa r from Sibiu, 119 km from

C raiova, 75 km from P iatra-O lt and 200 km from B ucharest.

It is 3 km fa r from D.N. 67 (the highway 67) - R âm nicu-V âlcea - Tg. Jiu, the tra n s p o rt being assured

the ETA R âm nicu-V âlcea and A ntares buses to G ovora railw ay station and R âm nicu-V âlcea and by

Dacos buses (only from R âm nicu-V âlcea ) to B ucharest, Piteşti and G ovora (N. D.)

R E S U M E

L a ville de Băile G ovora (La ville d ’E au de Govora) fait partie du groupe des celebres stations

balneaires et clim atiques du segm ent du dep artam en t de Vâlcea de la Vallee de l’Olt.

Elle est situee dans la depression su b k arp atiq u e hom onym e, du croisem ent de parallele 450 5’

49’’ - latitude nordique - avec le m eridien 240 9’ 20’’ - longitude estique, etan t traversee du ruisseau

de H inţa, qui, a la sortie, conflue avec le ruisseau de G ovora.

520
 En plus de la station proprem ent-dite, la ville de Băile G ovora englobe aussi les villages de

G ătejeşti et de C u ră tu ri, a u jo u rd ’hui - des q u a rtiers de la m em e cite urbaine.

E ntouree, pareille a une cite, d ’une enceinte naturelle form ee des collines environnantes, la

station avoisine au nord-est, la com m une de Buneşti, au sud-est la com m une de M ihăeşti, au sud la

com m une de Frânceşti, au sud-ouest la com m une de Păuşeşti - O tăsău, m ais, au nord-ouest la

com m une de Stoeneşti.

Possedant un relief m ontant, la localite enregistre des altitudes situees entre 330 et 385 m etres -

les plus im portantes h a u te u r etan t Piscupia, B orţa, Dealul (Colline) M ialcii, Dealul (Colline) B aba

Floarea, Stogşor et Dealul C erbului (Colline de Serf) - Bodeanca.

L ’acces dans la station sefait: 1. p a r la voie ferree, la ville etan t situee su r la route de B ucarest

- Sibiu - C luj-N apoca, a une distances de 12 km de la G are C.F.R. (des Voies Ferrees Roim aines) de

G ovora, a 110 km de distances de Sibiu, a 119 km de distances de C raiova, a 75 km de distances de

P iatra-O lt et, enfin, a une distance de 200 km de B ucarest; 2. p a r la chaussee, la ville de Băile G ovora

se tro u v a n t a une distance de 3 km de la R oute N ationale 67 (R âm nicu-V âlcea a T ârgu Jiu), le

tra n s p o rt etan t assure, vers la G are de G ovora et vers R âm nicu-V âlcea, p a r les autobusz des societes

com m erciales de tra n sp o rt ETA R âm nicu-V âlcea et A ntares, m ais, sur la route de B ucarest - Piteşti -

R âm nicu-V âlcea - G ovora, le tra n sp o rt est assure p a r les autobuz de societes de Dacos (celle-ci,

seulem ent de Râm nicu-V âlcea) (N. D.).

521
A u to r i: I o n A l. P O P E S C U , A l e x a n d r a - E l e n a P O P E S C U

C o la b o ra to r: I o n S O A R E

525
 P rim a atestare docum entară a localităţii O L Ă N E Ş T I

1 5 2 7 (7 0 3 5 ) iu lie 19, T â r g o v iş te . H risov p rin care dom nitorul R adu de la A fum aţi vv. le întăreşte

lui G oran sp ătar, fratelui său A lbul, unchilor lor Vlaicul şi D anciul şi fiilor lor ju m ă ta te din
Iaroslăveşti, ocină pe care o aveau de m oştenire, p e n tru că R adul G oran şi Iarciul se în fră ţiseră peste
toate averile din Olăneşti.

„. . . Şi ia r să le fie p a rte a lui V ladul din Iaroslăveşti, toate, şi din ocină şi din m oară, ju m ătate.
P e n tru că a răm as acea p a rte a lui V ladu - prădalică, încă din zilele p ărintelui dom niei mele R adul
voievod, iar R adul G oran a căpătat acea ocină p rin d rea p tă şi credincioasă slujbă, de la părintele
dom niei mele.
Şi du p ă aceea, G oran sp ă ta r şi cu fraţii săi şi cu unchii săi au avut p â ră cu fratele său Iarciul
în ain tea dom niei mele, p e n tru m ai sus zisa ocină din Iaroslăveşti. Astfel, Iarciul a p â râ t pe G oran cu
fraţii săi, ca să-i scoată din m oşia sa de la Iaroslăveşti. I a r dom nia m ea am ju d ecat cu toţi cinstiţii
boieri ai dom niei mele, du p ă d rep tate şi după lege şi am aflat dom nia m ea că s-au în fră ţit R adul
G oran cu Iarciul peste toate averile câte au avut R adul G oran şi în O lăneşti şi pretutindeni. P en tru că
aşa s-au întocm it încă în ain tea răposatului părin te al dom niei mele R adul voievod, de îi va da
Dum nezeu lui R adul G oran fii, aceştia să fie nedespărţiţi peste toate sus zisele averi, cu Iarciul, . . .”

(D upă D o c u m e n t a R o m a n ia e H is to r ic a , B - Ţ a r a R o m â n e a s c ă , vol. III, B ucureşti, Ed. Academ iei

RSR, 1985, doc. N r. 40, pag. 6 6 ).

526
Harta oraşului BĂILE OLANEŞTI

527
 R e n u m itu l IZ V O R nr. 24

Hotelul “Olăneşti - Riviera

528
 C U P R IN SU L

S IG L E ŞI P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E
A lte a b r e v i e r i -------------------------------------------------------
S T U D I U I N T R O D U C T I V ----------------------------------

C ap . I - C A D R U L N A T U R A L ---------------------------------------------------------
1. A Ş E Z A R E A -------------------------------------------------------------------------------------------------
2. C Ă IL E D E A C C E S -------------------------------------------------------------------------------------
3. R E L I E F U L --------------------------------------------------------------------------------------------------
4. G E O L O G I A ------------------------------------------------------------------------------------------------
5. C L I M A --------------------------------------------------------------------------------------------------------
6. H I D R O G E O G R A F I A ---------------------------------------------------------------------------------
7. S O L U R I L E -------------------------------------------------------------------------------------------------
8. F L O R A şi F A U N A --------------------------------------------------------------------------------------
9. P A R C U R I N A Ţ IO N A L E . R E Z E R V A Ţ I I N A T U R A L E ------------------------------
C ap . II - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E ------------------------------------------------------------------------
T O P O N IM IE L O C A L Ă ----------------------------------------------------------------------------------
C ap . III - I S T O R I A --------------------------------------------------------------------------
1. I N C E P U T U R I ---------------------------------------------------------------------------------------------
2. A T E S T A R E A D O C U M E N T A R Ă ---------------------------------------------------------------
3. S T Ă P Â N II P Ă M Â N T U L U I: B O IE R I Ş I Ţ Ă R A N I --------------------------------------
4. P R IN C IP A L E L E E V E N IM E N T E I S T O R IC E D IN T R E 1 8 2 1 -1 9 1 8 -------------
5. P E R IO A D A 1 9 1 8 -1 9 4 4 --------------------------------------------------------------------------------
a ) A g r i c u l t u r a ------------------------------------------------------------------------------------------
b ) O b ş t il e d e m o ş n e n i d in C h e i a şi O l ă n e ş t i ------------------------------------------
c ) P a r t i d e l e p o litic e ----------------------------------------------------------------------------------
6. P E R IO A D A 1 9 4 5 -1 9 8 9 --------------------------------------------------------------------------------
A c tiv ita te a p o l it ic ă -------------------------------------------------------------------------------------
7. P E R IO A D A 1990 - P R E Z E N T --------------------------------------------------------------------
8. S C U R T I S T O R IC A L S T A Ţ IU N II B A L N E O C L IM A T E R IC E -------------------
C ap . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă ----------------------------------------------------
1. A G R IC U L T U R A ÎN A IN T E D E 1 9 4 4 ----------------------------------------------------------
2. B Ă N C IL E P O P U L A R E ÎN P R IM A JU M Ă T A E A S E C . A L X X - le a -----------
3. „ T R A N S F O R M A R E A A G R IC U L T U R II” L O C A L E ----------------------------------
4. S E R V IC II ----------------------------------------------------------------------------------------------------
a ) P o ş t a . T e le f o n ia . R a d i o f i c a r e a ----------------------------------------------------------
b ) Î n t r e p r i n d e r e a d e G o s p o d ă r i e C o m u n a l ă , L o c a ti v ă si d e P r e s t ă r i -
C o n s t r u c ţ i i ( I . G . C . L . P . C . ) ----------------------------------------------------------------------
c) D e z v o l ta r e a r e ţe le i c o m e r c i a le d u p ă 1 9 4 4 -----------------------------------------
C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ŞI Ş T IIN Ţ A D E -A L U N G U L
T IM P U L U I ---------------------------------------------------------------------------------------------------------
529
 1. Ş C O A L A D in O L Ă N E Ş T I S A T , „ D U M IT R U B Ă D E S C U ” -----------------
2. Ş C O A L A C U C L A S E L E I - V II I ,,IO N E S C U -C H E IA N U ” d in C H E IA
3. G R U P Ş C O L A R E C O N O M IC ,,JU S T IN IA N M A R IN A ” --------------------
4. G R Ă D IN IŢ A B Ă IL E O L Ă N E Ş T I -------------------------------------------------------
5. Ş C O A L A D IN P I E T R IŞ U --------------------------------------------------------------------
6. Ş C O A L A D IN C O M A N C A ------------------------------------------------------------------
7. Ş C O A L A D IN G U R G U IA T A --------------------------------------------------------------
8. Ş C O A L A S A N A T O R IA L Ă C O M A N C A ---------------------------------------------
C ap . V I - C U L T U R A -----------------------------------------------------------------
1. B IB L IO T E C A -------------------------------------------------------------------------------------
2. C A S A D E C U L T U R A Ş I C Ă M IN E L E C U L T U R A L E -------------------------
3. C IN E M A T O G R A F U L -------------------------------------------------------------------------
4. L IB R Ă R IA ------------------------------------------------------------------------------------------
5. L E G E N D E -------------------------------------------------------------------------------------------
6. P O R T U L P O P U L A R ----------------------------------------------------------------------------
7. A R H IT E C T U R A P O P U L A R Ă ------------------------------------------------------------
8. O B IC E IU R I P O P U L A R E --------------------------------------------------------------------
a ) N a ş t e r e a . B o te z u l -------------------------------------------------------------------------
b ) N u n t a -------------------------------------------------------------------------------------------
c) Î n m o r m â n t a r e a ----------------------------------------------------------------------------
d ) A lte o b i c e i u r i -------------------------------------------------------------------------------
C ap . V II - V IA Ţ A R E L I G I O A S Ă ---------------------------------------------
B I S E R IC I Ş I S C H IT U R I -------------------------------------------------------------------------
C ap . V III - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II-----------------------------------
1. A S IS T E N Ţ A M E D I C A L Ă -------------------------------------------------------------------
2. A N A L IZ A P O T E N Ţ IA L U L U I B A L N E A R ------------------------------------------
a) A p e le m i n e r a l e -----------------------------------------------------------------------------
b) M o d a l i t ă ţ i d e e x p l o a t a r e şi v a l o r i f i c a r e -------------------------------------
c) I n d i c a ţ i i t e r a p e u t i c e --------------------------------------------------------------------
d) P r o t e c ţ i a r e s u r s e l o r h i d r o m i n e r a l e --------------------------------------------
e) B i o c li m a t u l z o n e i -------------------------------------------------------------------------
f) T r a t a m e n t u l c u a p e m i n e r a l e ------------------------------------------------------
3. B A Z A D E C A Z A R E -----------------------------------------------------------------------------
C ap . I X - S P O R T U L ------------------------------------------------------------------
C ap . X - T U R IS M U L -----------------------------------------------------------------
1. P O T E N Ţ IA L U L T U R I S T I C ---------------------------------------------------------------
2. T R A S E E P E N T R U C U R A D E T E R E N ------------------------------------------------
3. T R A S E E T U R IS T IC E P IE M O N T A N E Ş I M O N T A N E ------------------------
C ap . X I - P E R S O N A L I T Ă Ţ I----------------------------------------------------

B I B L I O G R A F I E -------------------------------------------------------------------------------------------
S U M M A R Y ----------------------------------------------------------------------------------------------------
R E S U M E --------------------------------------------------------------------------------------------------------

53 0
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

Acte documentare vâlcene - C o rn e liu T a m a ş , Io n C o n s ta n tin V a s ile , A c te d o c u m e n ta r e v â lc e n e .

C a ta lo g d e d o c u m e n te 1 4 0 4 - 1 8 1 6 , E d itu r a C O N P H Y S , R â m n ic u -V â lc e a , 1999.
A N I C - A rh iv e le N a ţio n a le Is to ric e C e n tra le .
,,A O ” - ,,A r h iv e le O lte n ie i” .
Aspecte Vâlcea 1918-1940 - B ia n c a P re d e s c u , Io n D . C iu c ă , D o m n ic a C iu c ă , Io n M . C iu c ă , A s p e c te
p r i v i n d v ia ţa e c o n o m ic ă , s o c ia lă ş i p o lit ic ă a J u d e ţu lu i V â lc e a în p e r io a d a 1 9 1 8 - 1 9 4 0 , E d itu r a K IT C O M ,
D ră g ă ş a n i, 2 0 0 6 .
„ B C M I ” - „ B u le tin u l C o m is iu n ii M o n u m e n te lo r I s t o r i c e ”.
„ B u r i d a v a ” - „ B u rid a v a ” . S tu d ii şi m a te ria le . R â m n ic u V â lc e a .
Comori arhivistice - C o rn e liu T a m a ş , Io n S o a re , C a rm e n M a n e a -A n d re e s c u , C o m o r i a r h iv is tic e
vâ lc e n e . C a ta lo g u l d o c u m e n te lo r d e la A r h iv e le S ta tu lu i d in R â m n ic u - V â lc e a (1 4 6 7 -1 8 0 0 ). Vol. II, B u c u re ş ti,
1985.
D E X - D ic ţio n a r u l e x p lic a tiv a l lim b ii r o m â n e . E d iţia a II-a, E d . U n iv e rs E n c ic lo p e d ic , B u c u re ş ti,
1996.
D IR - D o c u m e n te p r i v i n d I s to r ia R o m â n ie i. B. Ţ a ra R o m â n a sc ă .
DJCCPCNV - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă p e n tru C u ltu ră , C u lte şi P a trim o n iu l C u ltu ra l N a ţio n a l V â lc e a .
D RH - D o c u m e n ta R o m a n ia e H isto r ic a . B. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .
DTRO - D ic ţio n a r u l to p o n im ic a l R o m â n ie i. O lte n ia . Vol. 1 A -B ; vol. 2 C -D ; vol. 3 E - I . S u b r e d a c ţia
p ro f. u n iv . d r. G h e o rg h e B o lo c a n , E d . U N IV E R S IT A R IA , C ra io v a , 2 0 0 2 .
,,F V ” - ,,F ile V â lc e n e ”.
Inscripţii medievale - C o n s ta n tin B ă la n , I n s c r ip ţii m e d ie v a le ş i d in e p o c a m o d e r n ă a R o m â n ie i.
J u d e ţu l is to r ic V â lc e a (sec. X I V - 1 8 4 8 ) , E d . A c a d e m ie i R o m â n e , B u c u re ş ti, 2 0 0 5 .
Izvoare documentare - D u m itr u A n d ro n ie , Io n S o a re , Iz v o a r e d o c u m e n ta r e v â lc e n e . C a ta lo g u l
d o c u m e n te lo r d e la A r h iv e le N a ţio n a le d in R â m n ic u - V â lc e a (1 6 0 5 -1 8 2 1 ), B u c u re ş ti, 1996.
,,M O ” - ,,M itr o p o lia O lte n ie i”.
Momente documentare - C o rn e liu T a m a ş , Io n C o n s t. V a s ile , M o m e n te d o c u m e n ta r e vâ lcen e.
C a ta lo g d e d o c u m e n te 1 4 1 8 -1 8 3 0 , E d itu r a A L M A R O M , R â m n ic u -V â lc e a , 2 0 0 0 .
Monumente arhivistice - C o rn e liu T a m a ş , Io n C o n s t. V a s ile , M o n u m e n te a r h iv is tic e vâ lcen e.
C a ta lo g d e d o c u m e n te 1 3 9 2 -1 8 1 1 , E d itu r a C O N P H Y S , R â m n ic u -V â lc e a , 1998.
OSCA. I - P e tre P e tria , V â lc e a . O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă ş i a rtă . D ic ţio n a r. Vol. I , E d . C O N P H Y S ,
R â m n ic u -V â lc e a , 1997.
OSCA. I I - P e tre P e tria , C ris tin a T ă n ă s o iu , V â lcea . O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă şi a rtă . D ic ţio n a r. Vol.
II, E d . C O N P H Y S , R â m n ic u -V â lc e a , 2 0 0 4 .
P J V - P re fe c tu r a Ju d e ţu lu i V â lc e a .
R Ş V - R e v iz o ra tu l Ş c o la r V â lc e a .
SJV A N - S e rv ic iu l J u d e ţe a n V â lc e a al A r h iv e lo r N a ţio n a le .
,,S V ” - ,,S tu d ii V â lc e n e ”. V o l. I-V II 1 9 7 1 -1 9 8 5 . S e ria n o u ă , V o l. I (V III)-V II (X IV ) 2 0 0 3 -2 0 1 1 .
Tezaur medieval - C o rn e liu T a m a ş , Io n S o a re , C a rm e n A n d re e s c u , T e z a u r m e d ie v a l v â lc e a n .
C a ta lo g u l d o c u m e n te lo r d e la A r h iv e le S ta tu lu i d in R â m n ic u - V â lc e a (1 3 8 8 -1 7 1 5 ), vol. I, B u c u re ş ti, f. ed .,
1983.

53 1
 A lte a b r e v i e r i

a c a d . - academ ician J u d . - Judeţ(ul)

a lt. - altitudine la t.- latitudine
a r t. cit. - articolul citat loc. - locuitori
B A L D - B locul pentru A părarea lo n g . - longitudine
L ib ertăţilo r D em ocratice m â n . - m ânăstire
B P D - B locul P artidelor D em ocratice M . - M untele, M unţii
cap. - capitol m - m etru
C A M - C asa A u to n o m ă a M onopolurilor m . p. - m etru pătrat /m etri pătraţi
C A P - C ooperativa A gricolă de M A I - M inisterul A facerilor Interne
P roducţie M A N -- M area A dunare N aţională
C C - C om itetul C entral M F A - M inisterul F orţelor A rm ate
cca - circa m â n . - m ânăstire
C C A S - C asa C entrală a A sigurărilor M s., M s. - m anuscris(ul)
S ociale M ., M -ţii - m unte, m unţii
col. - colonel n. - nota
C N - C olegiul N aţional n. n. - nota noastră
C N I - C olegiul N aţional de Inform atică n e p a g . - nepaginat
C om . - C om una n p - num e de persoană
conf. - conferenţiar n r . - num ăr(ul)
c o o rd . - coordonator O N T - O ficiul N aţional de T urism
C P A D M - C ooperativa de Producţie, op. cit. - opera citată
A chiziţii şi D esfacerea M ărfurilor o rig . - original
C P C - C onsiliul P olitic C om unal p a g . - pagină
ed. - editură p r . - preot
f. - filă p ro f. - profesor
F a c . - F acultatea P C d R - P artidul C om unist din R om ânia
f. a n - fără an P C R - Partidul C om unist R om âan
f. ed. - fără editură P M R - Partidul M uncitoresc R om âan
f. loc - fără loc P N L - P artidul N aţional L iberal
F N D - F rontul N aţinal D em ocrat P N P - P artidul N aţional P opular
f. z. - fără zi P N Ţ - P artidul N aţional Ţ ărănesc
G A C - G ospodăria A g rico lă C olectivă P T T - P o ştă - T eleg raf - T elefon
g en . - general R eg. - R egiune(a)
g r. - grad (ul) SA - S ocietate pe A cţiuni
h a - hectar(e) S C - Societate C om ercială
I C P - Întreprinderea de C onstrucţii şi sec. - secol(ul)
Prestări SM B - Serviciul M edical B alnear
I L F - Întreprinderea de L egum e şi Soc. - Societatea
F ructe ş. a. - şi altele
ing. - inginer to p . - toponim (ic)
IR E - Întreprinderea de R eţele E lectrice U n iv . - U nivesitatea
izv. - izvor, izvoare vol. - volum
în v . - învăţător vv. - voievod

53 2
 S T U D IU IN T R O D U C T IV

- R e p e re is to rio g ra fic e -
O m o n o g ra fie d e s p re o ra ş u l B ă ile O lă n e ş ti, c a re s ă tr a te z e is to ria lo c a lită ţii su b d ife rite a s p e c te , n u s-a
sc ris p â n ă a c u m . D a c ă n u lu ă m în c o n s id e ra re d ife rite p lia n te şi b ro ş u ri d e p o p u la riz a r e a s ta ţiu n ii b a ln e a re ,
p r im a a p ă r u tă în 1907 (B ă ile O lă n e ş ti în 1 9 0 7 . S ta ţiu n e a b a ln e a r ă ş i c lim a te r ic ă O lă n e ş ti-V â lc e a ) şi
te rm in â n d c u a c e le lu c ră ri n u m ite p re te n ţio s ,,m o n o g r a fie ”, re a liz a te d in d is p o z iţia f o s te i S e c ţii d e
P r o p a g a n d ă a C o m ite tu lu i J u d e ţe a n P C R V â lc e a , p u te m s o c o ti c a p r im ă în c e rc a re d e e la b o ra re a u n e i
m o n o g r a f ii a o ra ş u lu i lu c ră rile s o ţilo r m e d ic i C a trin a S e rg iu -C o s te l şi V e ro n ic a . A ju ta ţi d e s p e c ia liş ti d e la
S e rv ic iu l J u d e ţe a n V â lc e a a l A rh iv e lo r N a ţio n a le , d e la B ib lio te c a J u d e ţe a n ă şi a lte in s titu ţii, c e i d o i m e d ic i
b a ln e o lo g i a u p u b lic a t, în 1982 şi 1 992, d o u ă lu c ră ri d e s p re s ta ţiu n e a b a ln e a ră B ă ile O lă n e ş ti, u n d e
v a lo rific a u în p rim u l rîn d lu c ră rile lo r d e d o c to ri în m e d ic in ă 1. N e f iin d sp e c ia liş ti în a lte d o m e n ii, c a p ito le le
d e isto rie , a c tiv ita te e c o n o m ic ă şi c a d ru n a tu ra l, p r e z in tă u n e le la c u n e . S c u rte p a g in i d e s p re is to ria lo c a lită ţii
su b d ife rite a s p e c te , a u f o s t a b o rd a te d u p ă 1 9 9 0 şi în a lte lu c ră ri (c a re a u p r e lu a t in fo rm a ţii şi d in lu c ră rile
n o a s tre ): 8 p a g in i la P e tre P e tria , V â lc e a în tim p ş i sp a ţiu . F a p te ş i d a t e ”; 16 p a g in i în lu c ra re a ,,D ic ţio n a r u l
is to r ic a l lo c a lită ţilo r d in J u d e ţu l V âlcea. I. O r a ş e le ”, v o lu m r e a liz a t d e u n c o le c tiv d e c e rc e tă to ri c o o rd o n a t
d e D in ic ă C io b o te a şi C e z a r A v ra m şi a p ă r u t la C ra io v a în 2 0 0 9 su b e g id a I n s titu tu lu i d e C e rc e tă ri S o c io -
U m a n e , ce se v r e a u n în d r e p ta r p e n tru v iito a re le m o n o g ra fii; u n u l d in tre a u to rii c ă rţii, E u g e n P e tre sc u ,
a c o rd a s e m a i în a in te , sta ţiu n ii B ă ile O lă n e ş ti, 15 p a g in i în tr - o a ltă lu c ra re a s a 2.
P re z e n ta lu c ra re , d e ş i c u lim ita re d e p a g in i, im p u s ă d e s p a ţiu l tip o g r a fic , a b o r d e a z ă is to ria lo c a lită ţii
su b d ife rite le ei a s p e c te , a ş a c u m c e re o lu c ra re d e tip e n c ic lo p e d ic . P re c iz ă m c ă e a e s te , în p rin c ip a l,
re z u lta tu l c e r c e tă r ilo r n o a s tre d e p e s te 35 a n i p r iv in d is to ria a c e s to r m e le a g u ri. R o d u l a c e s to r c e rc e tă ri s -a
m a te r ia liz a t p â n ă a c u m în e la b o r a r e a şi tip ă r ire a a 5 lu c ră ri p u b lic a te în tr e 1 9 9 6 -2 0 0 9 3. M u lţi c o n fu n d ă
s ta ţiu n e a b a ln e o c lim a tic ă B ă ile O lă n e ş ti, c a re d in p u n c t d e v e d e re a d m in is ta tiv se n u m e ş te lo c a lita te a
L iv a d ia , c u o ra ş u l B ă ile O lă n e ş ti; în re a lita te , a c e s ta e s te f o rm a t d in 3 fo s te c o m u n e - C h e ia , O lă n e ş ti S a t şi
B ă ile O lă n e ş ti-L iv a d ia , 5 sa te - C o m a n c a , G u rg u ia ta , M o s o ro a s a , P ie triş , T is a - şi 2 c ă tu n e - Ie p u re ş ti şi
V u lp o ie ş ti. În p r im a n o a s tră lu c ra re , a p ă r u tă în 1 9 9 6 , a m c ă u ta t s ă în lă tu r ă m a c e a s tă a m b ig u ita te sa u
c o n fu z ie . C o n c e p u tă s ă a p a r ă în 2 v o lu m e , d in c a u z a lip s e i fo n d u rilo r a a p ă r u t d o a r p rim u l v o lu m , c a re în
c e le 10 c a p ito le tr a te a z ă a s p e c te p r iv in d c a d ru l n a tu ra l, is to ria lo c u rilo r, g e n e a lo g ia b o ie rilo r O lă n e ş ti,
is to ric u l sta ţiu n ii b a ln e a re , tr a ta m e n tu l b a ln e a r, m o n u m e n te le r e lig io a s e , c a d ru l a d m in is tra tiv , p e rs o n a lită ţile ,
tr a s e e le tu r is tic e , im p re s ii d e s p re sta ţiu n e .
P e lin ia e x tin d e rii a b o r d ă rilo r p riv in d d ife rite a s p e c te d in is to ria lo c a lită ţii, a m p u b lic a t lu c ra re a d e s p re
m o n u m e n te le r e lig io a s e şi g h id u l b a ln e a r şi tu r is tic a l s ta ţiu n ii, a p ă r u t în 3 e d iţii p â n ă a c u m şi c a re - o
sp u n e m fă ră fa ls ă m o d e s tie - a f o s t a p r e c ia t d e s p e c ia liş ti, d a r şi d e tu riş ti. R e s p e c tu l f a ţă d e în a in ta ş i şi
d e o n to lo g ia d e c e rc e tă to ri n e o b lig ă să p re c iz ă m c ă a c e s te 5 lu c ră ri a le n o a s tre n - a u a p ă r u t p e te re n g o l.
Î n a in te a n o a s tră , o se rie d e a u to ri a u p u b lic a t s e rio a se c o n trib u ţii ş tiin ţific e , c ă rţi, stu d ii şi a rtic o le , p riv in d
d ife rite a s p e c te d in is to ria a c e s to r lo c u ri p r iv in d c a d ru l n a tu ra l, g e o lo g ia , flo ra şi fa u n a , tr a ta m e n tu l b a ln e a r
şi p ro p rie tă ţile c u ra tiv e a le iz v o a r e lo r m in e ra le , re la ţiile d e p r o p rie ta te , g e n e a lo g ia b o ie rilo r O lă n e ş ti, is to ria
în v ă ţă m â n tu lu i, m o n u m e n te le re lig io a s e , v ia ţa u n o r p e rs o n a lită ţi, tr a s e e tu r is tic e e tc. - to a te a c e s te a fiin d
m e n ţio n a te în b ib lio g ra fia u tiliz a tă . D e a s e m e n e a , in fo rm a ţii p re ţio a s e - c o ro b o ra te , a tu n c i c â n d a m a v u t
p o s ib ilita te a , c u d o c u m e n te le d e a r h iv ă - n e - a u f o s t fu rn iz a te d e m a i m u lţi lo c a ln ic i, in te re s a ţi c a în tâ m p lă ri
d in v ia ţa lo c a lită ţii şi a o lă n e ş te n ilo r, s ă n u tr e a c ă în u ita re . L e m u lţu m im p e a c e a s tă c a le , c a şi tu tu r o r c e lo r
c a re n e - a u o f e r it d a te , in fo rm a ţii şi su g e s tii p e n tru r e a liz a r e a a c e s te i m o n o g r a f ii s in te tic e d e s p re m ir if ic u l c o lţ
a l n a tu rii, n u m it B ă ile O lă n e şti.

IO N A L . P O P E S C U
A L E X A N D R A -E L E N A P O P E S C U

52 5
 Note bibliografice
1. Catrina Sergiu-Costel, Catrina Veronica, Băile Olăneşti, izvor de sănătate, Editura Junimea, Iaşi, 1982; Catrina Sergiu-
Costel, Catrina Veronica, Băile Olăneşti, Casa Editorială pentru Turism şi Cultură ,,Abeona”, Bucureşti, 1992.
2. Petre Petria, Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2008, pag. 124-132; Dicţionarul
istoric al localităţilor Judeţului Vâlcea. I Oraşele, Ed. Sitech, Craiova, 2009, pag. 155-170; E. Petrescu, Vâlcea - ţara lupilor getici
sau ţinutul vâlcilor. Vol. I - Călător prin istoria milenară a plaiurilor vâlcene, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2007, pag. 179-194.
3. Ion Al. Popescu, Nicolae Gorgan, Băile Olăneşti. File de Istorie, Ed. Quark, Bucureşti, 1996; Ion Popescu, Nicolae
Gorgan, Băile Olăneşti. Ghid balnear şi turistic. Ediţia I, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2002; ediţia a Il-a, Ed. Almarom, Râmnicu-
Vâlcea, 2005; ediţia a IlI-a, Ed. Almarom, Râmnicu-Vâlcea, 2009; Ion Al. Popescu, Nicolae Gorgan, Emilian Groşenoiu, Vetre de
spiritualitate românească. Monumentele religioase din Băile Olăneşti şi împrejurimi, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2003.

4.

6. Peisaj de toam nă la baza m u n telu i Claia Străm bă

526
 Cap. I - CADRUL NATURAL

1. A Ş E Z A R E A

O ra şu l B ă ile O lă n e ş ti e ste a ş e z a t î n n o rd -e s tu l O lte n ie i în Ju d . V â lc e a în m ijlo c u l u n o r d e a lu ri

su b c a rp a tic e , la o alt. m e d ie d e 4 5 0 m e tri, s tră b ă tu t d e râ u rile O lă n e ş ti şi C h e ia . D in p u n c t d e v e d e re
g e o g r a fic o ra ş u l e s te s itu a t la in te r s e c ţia p a ra le le i 4 5 01 3 ’ 15” lat. n o r d ic ă c u m e rid ia n u l 2 4 01 3 ’3 0 ” lo n g .
e s tic ă . O ra şu l se în v e c in e a z ă la N - E c u o ra ş u l B re z o i, la E c u o ra ş u l C ă lim ă n e ş ti şi c o m . M u e re a s c a , la S -E
c u c o m . V lă d e ş ti, la S -V c u c o m . B ă rb ă te ş ti şi S to e n e şti, la V c u c o m . C o s te şti, la N c u c o m . M a la ia 1.

2. C Ă IL E D E A C C E S

F e ro v ia re : G a r a R â m n ic u -V â lc e a , p e lin ia P ia tr a O lt - P o d u O lt, a p o i c u m ic ro b u z e le şi a u to b u z e le
S o c ie tă ţii d e T ra n s p o r t ,,A N T A R E S ” s a u c u a u to c a re ,,A N T A R E S ” şi ,,D A C O S ” v e n ite d e la B u c u re şti.
R u tie re : D . N . 7 (E 81) B u c u re ş ti - R â m n ic u -V â lc e a (1 7 5 k m ) + D . N . 6 4 A p â n ă î n sta ţiu n e ; D . N . 67
T g . J iu - R â m n ic u -V â lc e a (1 1 6 k m ) + D . N . 64 A ; D . N 6 4 D ră g ă ş a n i - R â m n ic u V â lc e a + D . N . 6 4 A .

3. R E L IE F U L
D e p re s iu n e a în c a re e s te a ş e z a t o ra ş u l a re o d e s c h id e re sp re S, în tim p c e la N şi V e s te în c h is ă d e
c re s te le c a lc a ro a s e a le M u n ţilo r C ă p ă ţâ n ii: C â n d o a ia (1 .4 0 5 m ), S to g u l (1 .4 9 4 m ), C ă p ră r e a ţa (1 .7 9 9 m ),
A lb u l (1 .8 0 9 m ), c u lm e a B u ila - V â n tu r a r iţa (1 .8 6 3 m ), G e r e a (1 .8 5 5 m ), V io re a n u (1 .8 9 0 m ) 2.

4. G E O L O G IA
D in p u n c t d e v e d e re g e o lo g ic s ta ţiu n e a b a ln e a ră a fo s t c e r c e ta tă în c ă d e la s fâ rşitu l se c o lu lu i al X IX -
le a d e c ă tre m a ri g e o lo g i r o m â n i3, c a G rig o re C o b ă lc e s c u , G re g o riu Ş te fă n e s c u , G h e o rg h e M u n te a n u -
M u rg o c i ş.a. D u p ă a n u l 1945 d e s tu d iu l c o n s titu ţie i g e o lo g ic e a z o n e i s -a u o c u p a t şi a lţi s p e c ia liş ti de
re n u m e , d in tre c a re e n u m e ră m p e V ic to r P a p iu , A rte m iu P ric ă ja n , Ş te fa n A irin e i, G rig o re P o p e s c u , M irc e a
F e ru , M ih a il V e rn e s c u . N u m e r o a s e le iz v o a re m in e ra le d in sta ţiu n e s a u d e la C h e ia a u o m a re v a rie ta te
c h im ic ă , a c e a s ta f iin d în d ire c tă le g ă tu r ă c u s tru c tu rile g e o lo g ic e p e c a re le s tră b a t a p e le d e in filtra ţie
îm p r e u n ă c u c e le de z ă c ă m â n t. A p e le m in e ra le d in z o n ă s u n t a c u m u la te în c o n g lo m e ra te le e o c e n e
(m a jo rita te a iz v o a r e lo r şi fo ra je le nr. 1, 2, 3, 4 ) şi o lig o c e n e (iz v o a re le d in V a le a C h e ii) p re c u m şi în g re s iile
s e n o n ie n e (fo ra ju l n r. 5 şi iz v o ru l n r. 31).
5. C L IM A
A v â n d u n r e li e f a c c id e n ta t, c u în ă lţim i c u p rin s e în tre 3 0 0 -2 .0 0 0 m , c u v ă i a d â n c i şi f ra g m e n tă ri d e
c u lm i şi c o lin e , c u v e rs a n ţii e x p u ş i c ă tre S şi E - to a te a c e s te a c o n trib u ie la u n c lim a t d ife rit, îm p r e u n ă cu
c irc u la ţia a e ru lu i a tm o s fe ric . S ta ţiu n e a p r o p riu - z is ă b e n e f ic ia z ă d e u n c lim a t b lâ n d , c u te m p e r a tu ri m e d ii
a n u a le d e + 9 oC , în c a d ru l u n o r m e d ii m in im e d e - 1 ,5 oC şi m e d ii m a x im e d e + 1 9 ,6 oC. T e m p e r a tu r a a tin g e
m a x im + 2 1 ,2 oC în iu lie , ia r m a x im a lu i ia n u a rie , c e a m a i f rig u r o a s ă lu n ă d e ia rn ă , e s te d e - 3 , 8 oC.
P r e c ip ita ţiile c e le m a i a b u n d e n te se în r e g is tr e a z ă v a ra , în lu n ile m a i- iu lie , d e 1 0 0 ,7 l/m .p , ia r c e le m a i re d u se
în m a rtie : 2 1 ,2 l/m .p ; m e d ia a n u a lă a p r e c ip ita ţiilo r d e p ă ş e ş te 7 3 0 l/m .p . P r e s iu n e a a tm o s fe r ic ă s tă la b a z a
c e lu i d e al d o ile a f a c to r g e n e tic al c lim e i: c irc u la ţia g e n e r a lă a a e ru lu i. E a e ste m a x im ă în lu n a d ec . (7 4 0 ,2
m m c o lo a n ă de m e rc u r) şi m in im ă în iu lie (7 3 0 m m c o lo a n ă d e m e rc u r). P re s iu n e a a tm o s f e r ic ă m e d ie a n u a lă
la B ă ile O lă n e şti e s te d e 9 6 4 ,7 m ilib a r. D a to r ită a ş e z ă rii s ta ţiu n ii în tr - o d e p re s iu n e , v â n tu r ile lo c a le b a t d in
d ir e c ţia N N V -S S E . V ite z a v â n tu lu i n u d e p ă ş e ş te în lo c a lita te 3 m /s , f iin d m a i rid ic a tă p r im ă v a r a ia r to a m n a
(în sp e c ia l n o a p te a ) în tâ ln im c e le m a i re d u s e v ite z e a le v â n tu lu i. U m id ita te a e s te r e la tiv rid ic a tă , c u m a x im e
d e 8 7 % în n o b .-d e c . şi m in im e d e 6 8 % în iu n ie -a u g . R o u a şi b ru m a , f e n o m e n e fre c v e n te m a i a le s în s ta ţiu n e
şi la C h e ia , c o n trib u ie la c r e ş te r e a c a n tită ţii d e a p ă p e c a re o p rim e ş te so lu l. N e b u lo z ita te a v a r ia z ă în c u rsu l
a n u lu i su b f o r m a u n e i c u rb e c u m a x im a în tim p u l ie rn ii şi m in im a la sfâ rş itu l v e r ii (a u g .-s e p t.). M e d ia a n u a lă

527
p e n tru B ă ile O lă n e şti e s te d e 6 ,0 z e c im i. D u ra ta a n u a lă d e s tr ă lu c ir e a S o a r e lu i e s te d e 2 .0 2 5 ,6 o re , cu
m in im e în d ec . şi m a x im e în iu lie ; d e o b ic e i, S o a re le s tră lu c e ş te in te n s v a r a şi to a m n a , p â n ă la 10 o re p e zi.

6. H ID R O G E O G R A F IA
R e ţe a u a h id r o g e o g r a f ic ă e s te b in e d e z v o lta tă , în tr e a g a r e g iu n e f iin d s tr ă b ă tu tă d e m a i m u lte ap e.
P rin c ip a lu l c u rs d e a p ă e s te râ u l O lă n e ş ti c a re a re o lu n g im e d e 38 k m , ia r s u p r a f a ţa b a z in u lu i d e c o le c ta re a
a p e lo r e s te d e 2 31 k m 2; iz v o ră ş te d in M . C ă p ă ţâ n ii şi c u rg e în d ir e c ţia S S E , v ă r s â n d u -s e în râ u l O lt, în
d r e p tu l m u n ic ip iu lu i R â m n ic u -V â lc e a , p e c a re îl s tră b a te d e la V la E . P rim u l a f lu e n t e s te p â râ u l C â in e lu i,
c a re se v a r s ă în el în d re p tu l lo c a lită ţii C o m a n c a ; u r m e a z ă a flu e n ţi m a i m ic i c a P ic io ru l P o rc u lu i, T isa ,
A rg e le lo r, V a le a A d â n c ă şi râ u l C h e ia , p e p a r te a d re a p tă . U ltim u l a re o lu n g im e d e 2 4 k m , ia r s u p r a f a ţa s a d e
c o le c ta re e s te d e 88 k m 2. P e p a r te a stâ n g ă , în râ u l O lă n e şti se v a r s ă V a le a R a d iţe i, V a le a B a c e i, C o m a n c a ,
R ă p u ro a s a , V a le a P ie tre i, V a le a G o ru n ilo r, V a le a U rs u lu i şi V a le a S c a u n e lo r. N u tre b u ie u ita te n ic i la c u rile ,
u n e le c re a te p r in in te r v e n ţia o m u lu i: c e le d o u ă c u n u fe ri a lb i şi g a lb e n i d e lâ n g ă S a n a to riu l „1 M a i ”, la c u l
d in O lă n e ş ti S a t şi la c u l d in d e a lu l C h e ii; p e râ u l O lă n e ş ti, lâ n g ă c a b a n a B a c e a , c u a n i în u r m ă a fo s t
a m e n a ja t u n la c p o p u la t c u p ă s tră v i şi lo s triţe , d a r a c u m e s te c o lm a ta t. Şi p e râ u l C h e ia , în a m o n te d e S c h itu l
Ie z e r, a e x is ta t u n lac: d e fa p t , ,i e z e r ” e s te u n la c d e m u n te . T o t a c o lo e x is ta şi to p o n im u l „ Ia z u l S a ş i l o r ”4.

7. S O L U R IL E
D e o a re c e te rito riu l lo c a lită ţii c u p rin d e , d in p u n c t d e v e d e re g e o m o rfo lo g ic , d o u ă tre p te d e r e l i e f - c e a
d e lu ro a s ă şi c e a m o n ta n ă -, v o m p r e z e n ta p rin c ip a le le tip u r i d e s o lu ri z o n a le în o rd in e a s u c c e s iu n ii lo r
a ltitu d in a le şi in tra z o n a le . S u n t so lu ri r e la tiv u n ifo rm e , c u o s u c c e s iu n e a ltitu d in a lă d e o b ic e i r e g u la tă 5.
S o lu r i z o n a le : a ) D e d e a lu ri : c e le b ru n e d e p ă d u re s u n t s o lu rile z o n a le c e le m a i r ă s p â n d ite în re g iu n e a
d e lu ro a s ă ; so lu rile b ru n e d e p ă d u re p u te rn ic p o d z o lic e s u n t s o lu rile d e p e p a n te le d e su b p ă d u r e a d e g o ru n ;
s o lu rile p o d z o lic e a rg ilo -ilu v ia le , c u n o s c u te şi su b d e n u m ir e a d e p o d z o lu ri s e c u n d a re , o c u p ă m a ri su p ra fe ţe
în z o n ă ; b ) D e m u n te : s o l u r i l e b r u n e a c i d e m o n t a n e s e g ă s e s c î n p ă d u r i l e d e f a g d e p e v a l e a p â r â u l u i
M â n z u ; s o l u r i l e b r u n e g ă l b u i a c i d e s e î n t â l n e s c s u b p ă d u r e a d e f a g şi b r a d d e p e M . S to g u ; s o l u r i l e
b r u n e a c i d e s a u b r u n o - g ă l b u i p o d z o l i c e h u m i c o - f e r i i l u v i a l e s e î n t â l n e s c p e M - ţ i i C ă p r ă r e a ţ a , F o le a ,
C u l m e a B u i l e i ; î n e t a ju l s u b a l p i n s e î n t â l n e s c p o d z o l u r i l e s u b a lp in e ; s e a f l ă p e p a n t e u ş o r î n c l i n a t e
s a u p e t e r e n u r i p l a n e p e M - ţ i i C ă p r ă r e a ţ a , G e r e a , P r e o t a , B o g d a n u , B ă r b ă t e s c u şi I o n a ş c u .
S o lu r ile in tr a z o n a le : s u n t so lu ri d e c u lo a re n e a g ră , b o g a te în h u m u s , c u re a c ţie sla b a c id ă sa u n e u tră ,
în tâ ln ite su b p a jiş tile d e p ă iu ş ro ş u şi d e p ă r u ş c ă d e p e s tâ n c ă rii. În z ă v o a ie le d e a n in a lb d e p e v ă ile O lă n e ş ti
şi C h e ia se g ă s e s c so lu ri a lu v io -c o lu v ia le , c o n s titu ite d in m a te r ia l d e p u s d e a p e le c u rg ă to a re şi d e şiro ire .
S o lu rile a lu v ia le g le ic e , c a rb o n a ta te , se g ă s e s c f re c v e n t su b z ă v o a ie le d e a n in n e g ru .

8. F L O R A şi F A U N A
În b a z in u l O lă n e ş ti s u n t p r e z e n te d o u ă z o n e d e v e g e ta ţie : z o n a d e p ă d u re sa u f o re s tie ră şi z o n a a lp in ă .
T e rito riu l în d is c u ţie se îm p a r te în : E ta ju l s u b a lp in c u p rin d e c u lm ile c e le m a i în a lte a le M - ţilo r G e re a ,
Io n a ş c u , P re o ta , B o g d a n u , B ă rb ă te s c u , C ă p ră r e a ţa - în tr e alt. d e 1 .7 0 0 -1 .9 7 9 m . S u n t p re z e n ţi a rb u ş ti c a je p i,
ie n u p ă r, ie n u p ă ru l p itic , a fin , m e riş o ru l d e m u n te sa u a fin u l ro şu , s m ird a ru l sa u b u jo ru l d e m u n te . E ta ju l
b o r e a l (a l m o lid iş u r ilo r sa u a l c o n ife r e lo r ) e s te s itu a t în tr e 1 .3 0 0 -1 .7 0 0 m . S p e c iile le m n o a s e s u n t re la tiv
p u ţin e , d o m in ă m o lid u l ia r b ra d u l e ste m a i r a r în tâ ln it. T o t în a c e s t etaj v e g e te a z ă şi a lte sp e c ii le m n o a s e c a
fa g u l, a n in u l d e m u n te , a n in u l a lb , so c u l ro ş u , s m e u ru l, p a ltin u l, a fin u l e tc . E ta ju l b o r e a l o c u p ă o s u p ra fa ţă
d e p e s te 7 6 0 h a , în tr e alt. d e 1 .4 9 4 m (M . S to g u ) şi 1 .9 7 9 m (M . C ă p ră re a ţa ). E ta ju l n e m o r a l ( a lp ă d u r ilo r d e
fo io a s e ) , c u p rin d e te rito riile m u n to a s e s itu a te la lim ita in f e r io a ră a p ă d u r ilo r b o re a le şi o m a re p a rte a
d e a lu rilo r. L im ita s u p e rio a r ă se s itu e a z ă p e o lin ie ce d e s p a rte m o lid iş u r ile d e p ă d u rile a m e s te c a te d e
ră ş in o a s e şi fa g (1 .4 9 4 m a lt. - M -ţii S to g u şi S to g şo a re ). L im ita in f e r io a ră se s itu e a z ă la c c a . 3 0 0 m a lt.,
a p ro a p e d e V a le a C h e ii. În e ta ju l n e m o ra l se d e lim ite a z ă u r m ă to a re le su b e ta je : S u b e ta ju l p ă d u r ilo r
a m e s te c a te d e r ă ş in o a s e (m o lid , b ra d ) ş i fa g , c u o s u p r a f a ţă d e p e s te 8 9 0 h a. S u b e ta ju l p ă d u r ilo r d e fa g : în
z o n ă fă g e te le o c u p ă u n te rito riu de c c a 1 0 .0 0 0 h a. L im ita s u p e rio a ră se a f lă la 1 .1 0 0 -1 .2 0 0 m alt. ia r lim ita
in f e r io a ră c o b o a r ă în z o n a d e lu ro a s ă p â n ă la 4 5 0 m alt. - sta ţiu n e . A lă tu ri d e fa g se în tâ ln e s c şi p a ltin u l d e
m u n te , b ra d u l, u lm u l d e m u n te , c a rp e n u l, a lu n u l, m e s te a c ă n u l, p lo p u l tre m u ră to r. S u b e ta ju l g o r u n e te lo r

528
o c u p ă în z o n ă o s u p ra fa ţă d e 3 0 h a , se a f lă în tr e alt. 4 0 0 m - sa tu l O lă n e şti şi 6 0 0 m - sa tu l M o s o ro a s a .
P re d o m in ă g o ru n u l, a p o i u lm u l d e m u n te , fra sin u l, c a rp e n u l, p ă ru l p ă d u re ţ, m ă ru l p ă d u re ţ, m ă c e ş u l,
p o ru m b a r u l, s â n g e ru l, a lu n u l etc. În p ă d u ri în tâ ln im s p e c ii d e b u re ţi şi c iu p e rc i c o m e stib ile : m â n ă ta rc a ,
iu ţa rii, g h e b e le , r â ş c o v u l s a u b u re te le d u lc e , b u re ţii d e fa g , g ă lb io r ii, c iu p e rc ile d e c io a tă ; c iu p e rc i
o tră v ito a re : m u s c a r iţa s a u b u re ţii p e s triţi - fo a r t e to xici, h rib u l d ra c u lu i şi p ă lă r ia ş a rp e lu i6. C a p ă s ă ri g ă s im
p riv ig h e to a re a , p iţig o iu l m a re , p iţig o iu l d e liv a d ă , p iţig o iu l a lb a s tru , c io c ă n ito a re a p e s triţă , c u c u v e a u a ,
ş o im u l r â n d u n e le lo r, ia r c a m a m ife re : a ric i, p â rş , v u lp e , c ă p rio a ră , v ie z u re , j d e r u l d e c o p a c şi d e p ia tră , p is ic a
s ă lb a tic ă , lu p , m istre ţ. În râ u rile O lă n e ş ti şi C h e ia se p o t p e s c u i: p ă s tră v u l d e m u n te , c le a n u l şi m r e a n a - a le
c ă r e i ic re n e g r e s u n t o tră v ito a re , z g lă v o a c a sa u m o a c a . În la c u rile a m e n a ja te a u f o s t a c lim a tiz a ţi c a ra su l,
ro ş io a ra , m a i r a r c ra p u l, c ra p u l o g lin d ă sa u c ra p u l c h in e z e s c , c o re g o n u l sa u p e ş te le fito f a g 7.

9. P A R C U R I N A Ţ IO N A L E . R E Z E R V A Ţ IIL E N A T U R A L E
P rin H o tă r â re a G u v e rn u lu i R o m â n ie i, n r. 2 .1 5 1 /2 0 0 4 , p u b lic a tă în ,,M o n ito r u l O fic ia l a l R o m â n i e i ’,
A n u l 173 (X V II), N r. 3 8 , 12 ia n 2 0 0 5 , p. 1, 7 -9 , s -a in s titu it re g im u l d e a rie n a tu ra lă p r o te ja tă p e n tru P a rc u l
N a ţio n a l B u ila -V â n tu ra riţa , d e p e ra z a o ra ş u lu i, în s u p ra fa ţă d e 4 .1 8 6 h a. A lte re z e rv a ţii: a) R e z e r v a ţia d e
tis ă (T a x u s b a c c a ta ) d in c h e ile râ u lu i C h e ia ; b) R e z e r v a ţia n a tu r a lă S to g u d in M a s iv u l B u ila -V â n tu ra riţa ;
c) R e z e r v a ţia R a d iţa - M â n z u d in M . C ă p ă ţâ n ii; d ) R e z e r v a ţia L a c u l F r u m o s d in M o s o ro a s a : o m la ş tin ă m e z o -
o lig o tro fă , im p o r ta n tă p r in p r e z e n ţa m u ş c h iu lu i S p h a g n u m şi a p la n te i c a rn iv o re D r o s s e r a r o tu n d ifo lia (ro u a
c e ru lu i); e) P e ş te r ile d in z o n a O lă n e ş ti a u f o s t p ro p u s e şi c u p rin s e în lis ta o b ie c tiv e lo r g e o lo g ic e o c ro tite d e
le g e . În C h e ile C h e ii se află : p e ş te r a M u n te a n u -M u rg o c i, u n d e se a f lă c e a m a i m a re c o lo n ie d e lilie c i d in
p e ş te r ile d e a ic i; p e ş te r a c u L a c - se d if e r e n ţia z ă p r in tr-o b o g a tă f a u n ă c a v e rn ic o lă ; p e ş te r a P a g o d e lo r - d e ţin e
o m a re c a n tita te d e a r g ilă fo silă ; p e ş te r a C a p re lo r - p r e z in tă d iv e rs ita te şi b o g ă ţie d e c o n c re ţiu n i c a lc a ro a s e ;
p e ş te r a c u P e rle - a d ă p o s te ş te fo s ile a le u rs u lu i d e p e ş te ră ; p e ş te r a R a c - u n d e s u n t p re z e n te f o s ile d e U r su s
s p a e le u s ; în p e ş te r a C lo p o t s u n t c e le m a i m a ri sta la g m ite d in tre to a te p e ş te rile v â lc e n e ; î n C h e ile F o le a -
O lă n e ş ti se a f lă p e ş te r a A rn ă u ţilo r, c u o b o g a tă f a u n ă c a v e r n ic o lă şi p u n c te fo s ilife re ; f ) P e d r u m u l d in tr e
V ila P lo p u l ş i V ila ,,1 M a i ” s u n t c e le d o u ă la c u ri c u n u fe ri a lb i şi g a lb e n i, o a d e v ă r a tă sp le n d o a re a N a tu rii;
g ) I n p a r c u r ile o r a ş u lu i în tâ ln im sp e c ii ra re d e a rb o ri şi a rb u ş ti, p re c u m L ir io d e n d r o n tu lip ife r a (a rb o re le de
la le a ), G in k g o b ilo b a (a rb o re le p a g o d e lo r) şi A b ie s c o n c o lo r (b ra d u l a r g in tiu ) 8.

Note bibliografice
1. Catrina Sergiu-Costel, Catrina Veronica, Băile Olăneşti, Bucureşti, Casa Editorială pentru Turism şi Cultură ,,Abeona”,
Bucureşti, 1992.
2. Vâlcea. Monografie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980, pag 16; Nae Popescu, Munţii Căpăţânii. Ghid turistic, Ed. Sport-
Turism, Bucureşti, 1977, passim etc.
3. Artemiu Pricăjan, Substanţele minerale terapeutice din România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, passim;
Mihail Vernescu, Apele minerale. Captare, transport prin conducte, condiţionare, înmagazinare, distribuţie, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1988, passim.
4. Catrina Sergiu-Costel, Catrina Veronica, op. cit., pag. 39-40.
5. Impresii şi constatări asupra Sanatoriului ,,Dr. Puţurianu” din Băile Olăneşti (Vâlcea), Tipografia Nicu Miloşescu, Tg.
Jiu, f. an, pag. 103 şi 109; C. Alessandrescu, Dicţionarul geografic al Judeţului Vâlcea, 1893, pag. 87.
6. Eugenia Eliade, Mihai Toma, Ciuperci. M ic Atlas. Ediţia a II-a revizuită, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
7. Harta solurilor României. Scara 1: 500.000, Institutul Geologic, Bucureşti, 1970.
8. Lorin Popescu, Comori naturale ale Judeţului Vâlcea, în ,,SV”, nr. 6/1983, pag. 209-226; Traian Rădoi, Probleme privind
cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor naturii în Bazinul Olăneşti, în „Studii şi cercetări”, Râmnicu-Vâlcea, 1973, etc.

■■I. " ’X 1 '■

Profil geologic între Cozia şi Govora, cu Olăneştii la mijloc ( după M ircea F eru ).
52 9
 C ap . II - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI
ÎM P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV E

În c o m p o n e n ţa o ra ş u lu i B ă ile O lă n e şti in tr ă 8 fo s te c o m u n e şi sate: C h e ia , C o m a n c a , G u rg u ia ta ,

L iv a d ia , M o s o ro a s a , O lă n e ş ti, P ie triş , T isa . D e - a lu n g u l v r e m u r ilo r se c o n s ta tă o c re ş te re le n tă , d a r
p r o g re s iv ă , a p o p u la ţie i p â n ă la ju m ă ta te a d e c e n iu lu i 8 al se c. al X X -le a , a p o i se în r e g is tr e a z ă o sc ă d e re a
n u m ă ru lu i lo c u ito r ilo r o ra ş u lu i, m a i a le s la C h e ia . C e le m a i v e c h i d a te p riv in d p o p u la ţia a ş e z ă r ilo r d in z o n ă ,
s u n t p r e z e n ta te de C o n s c r ip ţia v ir m o n tia n ă d in 1722: sa te le d e m o ş n e n i d in O lte n ia a v e a u o m e d ie d e 36
fa m ilii, c o m p a ra tiv c u m e d ia d in ju d e ţu l V â lc e a , c a re e r a d e 6 6 f a m ilii1. O lă n e ş ti a v e a 5 6 fa m ilii, f iin d în
p r o p rie ta te a lu i R a d u O lă n e sc u ; C h e ia a v e a 6 4 fa m ilii şi e r a „ o c u p a tă ” d e c o n s ilie ru l Ilie Ş tirb e i - a m b e le
e ra u sa te d e m o ş n e n i; C o m a n c a , sa t m e g ie ş e s c , a v e a 2 2 f a m ilii2. A c e e a ş i situ a ţie o in d ic a s ta tis tic a d in 1 731,
c a re e s te m a i a m p lă : sa te le d e m o ş n e n i C h e ia şi O lă n e ş ti s u n t în r e g is tr a te c u o p o p u la ţie tr ip lă fa ţă d e sa tu l
a s e r v it - C o m a n c a . O lă n e şti fă c e a p a rte d in P la iu l M u n te lu i, a v e a 11 m e g ie ş i, 3 0 b irn ic i, 5 v ă d u v e şi
n e v o ln ic i. C h e ia , g r a f ia t K ă ia , sa tu l lu i Ilie Ş tirb e i şi d e m e g ie ş i, to t d in P la iu l M u n te lu i, a v e a 10 m e g ie ş i, 39
b irn ic i, 4 n e v o ln ic i şi 2 v ă d u v e 3. D a te le sta tis tic e o fe rite d e h a r ta r u s ă d in 1835 su n t: C h e ia ( g ra fia t C h e e a ) -
109; O lă n e şti - 2 0 3 ; c ifre le n u se r e f e r ă la in d iv iz i, ci la g o s p o d ă rii sa u c u rţi şi p e n tru a o b ţin e n u m ă ru l
in d iv iz ilo r tr e b u ie în m u lţită c u 5 c ifr a f a m iliilo r4. L a 1865 s itu a ţia era: C h e ia , c o m . ru ra lă , c o m p u s ă d in
c ă tu n e le C h e ia şi G u rg u ia ta , a v e a 195 c a se şi 167 fa m ilii. C o m . r u ra lă M u ie re a s c a d e S u s e r a f o rm a tă d in
M u ie re a s c a d e S u s, C o m a n c a şi P ie triş u , a v e a 2 2 5 c a se şi 198 fa m ilii. O lă n e ş ti, c o m . ru ra lă , e r a c o m p u s ă d in
c ă tu n e le O lă n e şti, L iv a d ia , M o s o r o a s a şi T isa , a v e a 2 3 4 c a s e c u 2 3 1 fa m ilii. R e ş e d in ţa P la iu lu i C o z ia a fo s t
s ta b ilită în c o m . O lă n e ş ti d u p ă a p a r iţia L e g ii c o m u n a le d in 1 a p r. 1 8 6 4 5. ,,D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l J u d e ţu lu i
V â lc e a ” de C. A le s s a n d r e s c u (B u c u re ş ti, 18 9 3 ) p r e z in tă o situ a ţie m a i a m p lă : C h e ia , c o m . r u ra lă în P la iu l
C o z ia , e r a c o m p u s ă d in 2 c ă tu n e : C h e ia şi G u rg u ia ta , a v â n d o p o p u la ţie d e 8 0 4 lo c . D in c o m . M u e re a s c a d e
S u s, fă c e a u p a rte sa te le C o m a n c a c u o p o p u la ţie d e 2 6 4 lo c . şi P ie triş - 95 lo c . M o s o ro a s a , sa t a l c o m . ru ra le
B u jo re n i, a v e a o p o p u la ţie d e 55 lo c .; o a ltă p a rte a s a tu lu i e r a c o m p o n e n tă a c o m . ru ra le O lă n e ş ti, c u o
p o p u la ţie d e 4 2 lo c ., a t r e ia p a rte ţin e a d e c o m . P ă u ş e ş ti M ă g la ş i, d a r n u i se d ă p o p u la ţia . O lă n e ş ti e r a c o m .
ru ra lă , re ş e d in ţă a S u b p re fe c tu rii P la iu lu i C o z ia , c o m p u s ă d in 4 c ă tu n e : O lă n e ş ti, L iv a d ia , T isa ; se a d ă u g a o
p a rte a s a tu lu i M o s o r o a s a c u 4 2 lo c . În to ta l, c o m . r u ra lă O lă n e şti n u m ă ra 1.453 lo c . (7 1 5 B , 7 3 8 F ), în ca re
in tra u ,,şi 10 fa m ilii d e ţig a n i, c a re se o c u p a u c u m u z ic a şi lu c ra re a f ie r u lu i” . C o n fo rm R e c e n s ă m â n tu l
g e n e r a l a l p o p u la ţie i R o m â n ie i d in d e c . 1899 , C h e ia c u p r in d e a 2 c ă tu n e , c u o p o p u la ţie d e 8 7 1 ; O lă n e ş ti, c u
p a tru 4 c ă tu n e , n u m ă ra 1 .437 lo c . C o m . O lă n e ş ti n u m a i e r a r e ş e d in ţa S u b p re fe c tu rii P la iu lu i C o z ia , ia r p rin
În a ltu l D e c re t R e g a l N o . 1 .5 9 4 /1 8 9 6 s -a f ix a t c o m . C ă lim ă n e ş ti c a r e ş e d in ţă a P la iu lu i6. L a R e c e n s ă m â n tu l
g e n e r a l a l p o p u la ţie i d in 1930 C h e ia a v e a 8 2 7 lo c ., C o m a n c a - 111, L iv a d ia - 2 4 6 , M o s o r o a s a - 7 3 , O lă n e şti
- 1 .4 3 0 , P ie triş u - 177, T is a - 72. L a r e c e n s ă m â n tu l d in 6 a p r.1 9 4 1 , în C h e ia e x is ta u 2 4 5 c lă d iri, ia r p o p u la ţia
s ta to r n ic ă n u m ă r a 9 6 7 lo c .; în G u rg u ia ta , e x is ta u 4 4 c lă d iri şi 165 lo c . (sa tu l in c lu d e a şi c ă tu n u l Ie z e ru l); în
L iv a d ia e ra u 165 c lă d iri şi 2 9 7 lo c .; se p r e c iz a c ă în 1 9 3 0 o ra ş u l R â m n ic u -V â lc e a c u p r in d e a şi c ă tu n u l
M o so ro a s a : g r u p u l d e c a se M o s o ro a s a , ce f u s e r ă re c e n z a te s e p a ra t în 1 9 3 0 c a sa t, f o rm a t d in 2 c ă tu n e n u m ite
M o s o r o a s a (d in c o m . B u jo re n i şi O lă n e ş ti, r e c e n z a te s e p a ra te în 1 9 1 2 c a s im p le c ă tu n e ), în 1941 e ra u in c lu se
în lo c a lita te a D o s u ; O lă n e ş ti a v e a 4 2 7 c lă d iri şi 1 .4 4 8 lo c .; P ie triş u - 45 c lă d iri şi 178 lo c .; la sa tu l S ă ră c in e şti
se m e n ţio n a c ă în 1 930, a c e s ta ţin u s e d e c o m . O lă n e ş ti, ia r în 1941 a p a r ţin e a d e c o m . P ă u ş e ş ti M ă g la ş i7.
R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in 21 fe b r. 1956 c o n s e m n a : o ra ş u l B ă ile O lă n e şti fă c e a p a rte d in R e g . P ite ş ti,
a v â n d o p o p u la ţie d e 3 .8 3 6 lo c . (1 .8 0 0 B + 2 .0 3 6 F ); a ic i in tra u in c lu s iv 16 lo c . d in sa tu l M o s o r o a s a şi
p o p u la ţia lo c a lită ţilo r c o m p o n e n te C h e ia , C o m a n c a , G u rg u ia ta , L iv a d ia , O lă n e ş ti S at, P ie triş u şi T isa.
M o s o r o a s a şi P le a ş a e ra u d e c la ra te sa te ; p â n ă la 10 ia n . 1 9 5 6 f u s e s e ră c ă tu n e a le s a tu lu i D o s u - c o m .
V lă d e ş ti. În 1956 p o p u la ţia s a tu lu i M o s o r o a s a a f o s t re c e n z a tă la o ra ş u l B ă ile O lă n e ş ti (1 6 lo c .), la fe l P le a ş a
(1 0 6 lo c .) şi V lă d u c e n i (51 lo c .) - d e c i M o s o r o a s a a v e a 173 lo c . P o p u la ţia o ra ş u lu i a c r e s c u t în tr e 1 9 6 6 -1 9 7 6 ,
p e n tru c a în tr e 1 9 7 7 -1 9 7 9 s ă d e s c r e a s c ă le n t. S c ă d e r e a s p e c ta c u lo a s ă d e p o p u la ţie ( d ife r e n ţă d e - 4 8 7 în tre
a n ii 1976 = 5 .1 3 1 lo c . şi 1977 = 4 .6 4 4 lo c .) se d a to re a z ă p le c ă rii m a s iv e a tin e r ilo r sp re o ra ş u l R â m n ic u -
V â lc e a m a i a le s, d a r şi sp re a lte lo c a lită ţi d in ju d e ţ şi d in ţa ră . D u p ă re c e n s ă m â n tu l d in 1 9 5 6 n u s -a u m a i
p u b lic a t d a te sta tis tic e p r iv in d n u m ă ru l p o p u la ţie i, f iin d c o n s id e ra te s e c re te 8. O ra şu l B ă ile O lă n e şti a v e a la
53 0
r e c e n s ă m â n tu l c lă d ir ilo r şi a l p o p u la ţie i d in 7 ia n . 1992 o p o p u la ţie d e 4 .7 7 7 lo c .9. În 1995 p o p u la ţia o ra ş u lu i
a fo s t d e 4 .8 3 5 lo c ., d in tre c a re 4 .7 3 9 p o p u la ţie sta b ilă . L a r e c e n s ă m â n tu l d in 18 m a rtie 2 0 0 2 s-a u în r e g is tr a t
4 .6 5 9 lo c.: 2 .2 5 1 B şi 2 .4 0 8 F 10. R e z u lta te le p ro v iz o rii a le re c e n s ă m â n tu lu i d in tre 2 0 -3 1 o ct. 2 0 1 1 r e le v ă c ă
o ra ş u l n u m ă ră 4 .3 4 7 lo c ., c e e e a ce d o v e d e ş te o sc ă d e re d r a m a tic ă a n u m ă ru lu i p o p u la ţie i d a to rită sp o ru lu i
n a tu ra l n e g a tiv şi p le c ă rii m u lto r c e tă ţe n i la lu c ru în stră in ă ta te . D e a s e m e n e a s u n t 1 .8 1 2 c lă d iri, d in tre ca re
5 6 sp a ţii c o le c tiv e d e lo c u it.
A z i, o r a ş u l-s ta ţiu n e B ă ile O lă n e ş ti are o s u p ra fa ţă d e 1 6 .6 5 0 h a , d in c a re 4 .0 0 0 h a c o n s titu ie z o n a
tu ris tic ă . D in 1 6 .4 3 4 h a c â t to ta liz e a z ă fo n d u l fu n c ia r, 136 h a s u n t te r e n a ra b il, 1 .8 2 6 h a p ă ş u n i, 4 3 4 h a
fâ n e ţe , 2 3 0 h a liv e z i, 1 3 .2 7 4 h a p ă d u re , 138 h a a p e , 61 h a d ru m u ri, 140 h a c o n s tru c ţii şi 195 h a
n e p r o d u c tiv 11.

T O P O N IM IE L O C A L Ă

a) C H E IA - V a le în g u s tă , lip s ită d e a lb ie m a jo ră , în tr e d o i p e re ţi în a ţi şi a b ru p ţi, a c o lo u n d e a p a râ u lu i,

în tâ ln in d ro c i c o m p a c te , e x e r c ită o p u te rn ic ă e ro z iu n e în a d în c im e - D E X , p . 166. D e a ic i d e r iv ă a lte
to p o n im e : C h e ile C h e ii; C h e ile S c o c u lu i - D T R O . V o l. 2 C -D , p a g . 93.
b ) C O M A N C A - n u m ită în u n e le d o c u m e n te şi C O M Ă N C IL E - C O M A N C A D E J O S , C O M A N C A
D E S U S - et. to p . „ C O M A N C A ” + d e te rm . C o n fo rm tr a d iţie i, lo c u ito rii s -a u re f u g ia t a ic i d in C o m u n a
C o m a n c a de R o m a n a ţi, la o d a tă n e p re c iz a tă ; et. n p (= n u m e d e p e rs o a n ă ) C o m a n c a - D T R O . V o l. 2 C -D ,
p . 1 7 4 -1 7 5 .
c) G U R G U IA T A - g u r g u i - v â rfu l u n u i d e a l sa u al u n u i m u n te ; p a r te a d in v â r f a o p in c ii, s tr â n s ă cu
n o jiţe - D E X , p. 4 3 9 ; g u rg u ia t, -ă - c a re a re f o rm a u n u i g u rg u i, ţu g u ia t c a u n g u rg u i - D E X , p . 4 3 9 ; D T R O .
V o l. 3 E -Î, p. 1 8 8 -1 8 9 ; Io rd a n , T o p o n im ia , p. 3 0 , 4 6 5 .
d ) L IV A D IA - et. liv a d ă - s u p r a f a ţă d e te r e n p la n ta tă c u p o m i fru c tife ri; în tin d e r e d e pă m â n t p e ca re
se la s ă să c r e a s c ă ia r b ă p e n tru c o s it sa u p e n tru p ă ş u n a t - D E X , p . 5 7 8 .
e) MOSOROA s A - et. p ro b a b il n p M O S O R ia r MOSO r Oa SA e s te s o ţia lu i.
f) O L Ă N E Ş T I- et. p ro b a b il d e la b o ie rii O lă n e şti.
g ) P IE T R IŞ U - în v .; şi p o p . - p ă m â n t p ie tro s şi n is ip o s , n e p r o d u c tiv - D E X , p . 7 9 2 .
h ) T IS A - a rb o re sa u a r b u s t ră ş in o s c a re p o a te a tin g e p e s te 1 .0 0 0 d e a n i, c u fru n z e lu n g i, a c ic u la re ,
lu c ito a re , c u le m n u l ta re şi fo a rte p re ţio s - „ T a x u s b a c c a ta ” - D E X , p . 1094.
i) A L T E T O P O N IM E :
- la C h e ia : P IS C U P IA - lo c ce a p a rţin u s e fo ste i E p is c o p ii a R â m n ic u lu i; U R Z IC I - lo c u n d e c re ş te a u
d in b e lş u g a c e s te p la n te ;
- la O lă n e ş ti Sat: G L Ă M E IE - d e la ,,G â lm ă ” - m ic ă r id ic ă tu r ă d e p ă m â n t f ă c u tă p e n tru a se rv i c a
s e m n d e h o ta r - D T R O . V o l. 3; G h . B u lg ă r, G h . C o n s ta n tin e s c u -D o b rid o r, D ic ţio n a r d e a r h a is m e ş i r e g io ­
n a lis m e . Vol. I , E d . S A E C U L U M V IZ U A L , B u c ., 2 0 0 3 , p . 178 - d â m b , m o v ilă ; to p . C Â R T O A G E - sg.
,,c â r to g ” - a s c u n z ă to a re a a n im a le lo r s ă lb a tic e , b â rlo g , v iz u in ă - G h . B u lg ă r, G h . C o n s ta n tin e s c u - D o b rid o r,
op. cit., v o l. I, p . 6 2 ; G R O A P A B O C Â - te re n c e a p a rţin u s e a c e s tu i p e rs o n a j m e n ţio n a t în u n e le d c u m e n te
is to ric e - D T R O . V o l. 3; T e z a u r m e d ie v a l v â lc e a n , p . 3 2 6 , d o c. n r. 1 0 7 9 d in 2 o ct. 1 7 0 0 - „ p ă d u r e a lu i
S im io n B o c e a ” ; C o m o r i a r h iv is tic e v â lc e n e , p . 2 7 8 , d o c . n r. 1241 d in 3 iu n ie 1795 - „ G r o a p a B o c ă i” ;
S U IT O R I - lo c p e u n d e se u r c a sp re a lte te re n u ri a g ric o le ; A R G E L E - ră z b o i d e ţe s u t s a u c o n s tru c ţie
r u d im e n ta r ă în c a re v a r a se a ş a z ă ră z b o iu l d e ţe s u t - cf. D E X , p . 5 7 ; D T R O . V o l. 1.

Note bibliografice
1. H. H. Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, vol. I, Ed. Academiei, Bucureşti, 1958, pag. 36.
2. C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, vol. II (1728-1732), Bucureşti, 1944, pag. 304-305.
3. Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale, fond Bruckenthal, dos. L 1-5, f. 210.
4. Constantin C. Giurescu, Principatele Române la începutul secolului XIX. Constatări istorice, geografice, economice şi
statistice pe temeiul hărţii ruse din 1835, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1957, pag. 177, 182, 284-285.
5. Legea comunală a fost decretată şi promulgată la 31 martie şi, respectiv, 1 aprilie 1864 prin Decretul nr. 394; cf. Codicele
Române. Supliment, pag. 99, 100, Editura 1873, pag. 57, 58; Ioan M. Bujoreanu, Collecţiune de legiuirile României vechi şi noi, care
s-au promulgat până la finele anului 1870, Bucureşti, 1873, pag. 884.
6. Situaţiunea Judeţului Vâlcea din anul 1898, Râmnicu-Vâlcea, 1898, pag. 9; motivul: marile distrugeri provocate la
Olăneşti de inundaţia din 23/24 iunie 1895.
7. Indicatorul localităţilor din România - Recensământul din 6.04.1941, Institutul Central de Statistică. Director: Dr. Sabin
Manuilă, Bucureşti, Imprimeria Institutului Statistic, 1943, pag. 114, 160, 204, 227, 286, 323, 377, 696.
53 1
 8. Caiet statistic al oraşului Băile Olăneşti, nr. 2, f. loc, f. ed., f. an.
9. Anuarul statistic al jud. Vâlcea, 1993, pag. 40; în presa judeţeană a apărut cifra de 4.779 locuitori; cf. ziarul „Curierul de
Vâlcea” din 17 iunie 1992, pag. 1-2.
10. Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, Rezultatele preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 18
martie 2002 în judeţul Vâlcea.
11. Informaţii oferite de dl. jurist Nicolae Gorgan, secretarul oraşului, căruia îi mulţumim şi pe această cale.

j . 1 1, A ■‘v - i i i U I

Fragment din renumita Hartă a lui SCHWANTZ, cu menţionarea Iezerului

Actualul sediu al Primăriei oraşului

53 2
 Cap. III - ISTORIA

1. ÎN C E P U T U R I
C o m p a ra re a c o n d iţiilo r d e m e d iu d in z o n a O lă n e şti c u a c e le a d in a lte lo c u ri a p e rm is s p e c ia liş tilo r să
e m ită ip o te z a c ă te rito riu l d e a ic i a f o s t lo c u it în c ă d in c e le m a i v e c h i tim p u ri. N u s -a u fă c u t s ă p ă tu ri
a rh e o lo g ic e , d a r p r in c e rc e tă rile p ro f. C . D ră g u ş in şi a le p r. G h e o rg h e I. P e tre s -a u d e s c o p e rit m ă rtu rii d in
P a le o litic /E p o c a V e c h e a P ie tre i, m a te ria liz a te p r in c â te v a ră z u ito a re d e s ile x g ă s ite în tâ m p lă to r 1. D in
M e z o litic şi N e o litic d a te a z ă u n to p o r d e p ia tr ă p e r f o ra t g ă s it în G u rg u ia ta , a ltu l c u d o u ă tă iş u r i g ă s it în
C o m a n c a şi u n to p o r d e a r a m ă g ă s it p e V a le a A rg e le lo r. P e ş te rile d in M a s iv u l c a lc a ro s B u ila - V â n tu ra riţa , în
c a re s -a u g ă s it fo sile d e U rsu s s p a e le u s , a u a d ă p o s tit v â n ă to ri ta rd e n o a z ie n i, tră ito ri în M e z o litic .

2. A T E S T A R E A D O C U M E N T A R Ă
A c tu a lu l o ra ş B ă ile O lă n e ş ti c u p rin d e în tr e h o ta re le sa le 10 fo ste c o m u n e , sa te şi c ă tu n e , d e v e n ite azi
lo c a lită ţi c o m p o n e n te (L iv a d ia , O lă n e ş ti şi C h e ia ) şi stră z i. În o rd in e a lfa b e tic ă e le su n t: C h e ia , C o m a n c a ,
G u rg u ia ta , Ie p u re ş ti, L iv a d ia , M o s o ro a s a , O lă n e ş ti, P ie triş u , T is a şi V u lp o ie ş ti.
C e a m a i v e c h e lo c a lita te a te s ta tă e s te C H E IA , în tr - u n d o c u m e n t d a ta t 3 m a i 1 502, p r in c a re R a d u cel
M a re v v în tă r e a m â n . G o v o ra sa te şi p ă rţi d e sa te , m u n ţi, m o ri, v ii, g ă le ţi d e g r â u şi o r z : ,,Ş i ia r s ă le f i e la
C h e a e a p a tr a p a r te , o r ic â t e s te p a r te a lu i Iu g a , p e n tr u c ă a d ă r u it-o I u g a S fin te i M â n ă s ti r i ...”2. A d o u a
a te s ta tă e s te O L Ă N E Ş T I, la 19 iu lie 1527, c â n d R a d u d e la A fu m a ţi v v în tă r e ş te ju p a n u lu i G o ra n s p ă ta r şi
fra te lu i să u A lb u l p ă rţi d e m o ş ie în Ia ro s lă v e ş ti şi O lă n e şti: , , . ş i în O lă n e ş ti şi p r e t u tin d e n i”3. A tr e ia
lo c a lita te e s te C O M A N C A , p e c a re m u lţi c e r c e tă to ri o c r e d a te s ta tă p r im a d a tă în tr - u n h r is o v d in 6 iu lie 1596
p r in c a re M ih a i V ite a z u l în tă r e a m a i m u lto r lo c u ito ri o c in e şi lo c u ri în d ife rite p ă rţi, p rin tre c a re şi la
C o m a n c a 4. A p a tr a lo c a lita te în o rd in e a a te s tă rii este P IE T R IŞ U , a m in tit în tr - u n d o c u m e n t d in 15 iu lie 1619
p r in c a re G a v r ilă M o v ilă v v în tă r e a lu i O p re a c u m p ă r ă tu r ă în C o m a n c a : ,,ia r în C o m a n c a u n lo c su b
C a m e n iţa C ă c ă s to r iu lu i” ( în lb. s la v o n ă ,,k a m e n i” în s e a m n ă p ia tr ă - e s te o p in ia p r. D . B ă la ş a ). L o c a lita te a
T IS A e s te m e n ţio n a tă p r im a d a tă la 12 fe b r. 1631 c â n d S tro ie d in C h e ia d ă d e a z e s tre fiic e i sa le O p re a m a i
m u lte b u c ă ţi d e m o ş ie în tr e c a re ,,u n lo c la T i s a ”5. S a tu l M O S O R O A S A e s te a m in tit p r im a o a r ă în tr - u n a c t
d in 2 o c t. 1700 p r in c a re C h iriţă , p â rc ă la b u l d in S ă ră c in e ş ti (lâ n g ă P ă u ş e ş ti M ă g la ş i), lă s a f e c io rilo r săi m o ş ie
în R u n c u l S a şiu lu i d in M o s o r o a s a 6. G U R G U IA T A e s te p r im a o a r ă a m in tită în tr - u n d o c u m e n t d in 21 ap r.
1768 p r in c a re P o p a M a te i c u fra ţii să i v â n d s c h itu lu i d e la B r a d ,,u n lo c s tă t ă to r ” d in G u rg u ia ta c e a M a re ,
ţin u tu l C h e ii7. U ltim a a te s ta tă e s te L IV A D IA , p e la 1 821, c â n d m u lţi o a m e n i a u v e n it să se a ş e z e a ic i, ia r u n ii
b o ie ri s -a u re fu g ia t în z o n ă d e f ric a e v e n im e n te lo r d in tim p u l R e v o lu ţie i lu i T u d o r . În z ile le n o a s tre
lo c a lita te a e s te c u n o s c u ta s ta ţiu n e b a ln e o c lim a tic ă B ă ile O lă n e ş ti şi s e d iu l P rim ă rie i o ra şu lu i.

3. S T Ă P Â N II P Ă M Â N T U L U I: B O IE R I Ş I Ţ Ă R A N I
C e rc e tă to rii c re d c ă lo c a lită ţile C h e ia şi O lă n e ş ti s u n t m a i v e c h i d e c â t o a te s tă a c te le is to ric e ră m a se ,
d e o a re c e u n e le d o c u m e n te s p e c ific a u c ă d a n iile şi în tă ririle d o m n e ş ti s -a u f ă c u t d u p ă c e s-a u v ă z u t h ris o a v e le
m a i v e c h i. F oarte im p o rta n t p e n tru istoria acestor locuri este docum entul din 19 iulie 1527 p rin care
voievodul R adu de la A fum aţi în tă re a ju p an u lu i G oran sp ătaru l (fiu l lu i R a d u G o ra n f, ,,s lu g ă
d o m n e a s c ă ”, fra te lu i să u A lb u l şi u n c h ilo r să i V la ic u l şi D a n c iu l, ju m ă ta te d in m o ş ia Ia ro s lă v e ş ti ,,p e n tr u c ă
le e s te v e c h e ş i d r e a p tă m o ş te n ir e ”. M o ş ia O lă n e şti e r a în p a rte b o ie re a s c ă , în p a rte m o ş te n e a s c ă . În 1583
m o ş n e n ii lo c a li a u c e r u t lu i M ih n e a T u rc itu l v v s ă le în tă r e a s c ă s tă p â n ire a u n o r p ro p rie tă ţi. A c tu l d o v e d e ş te
e x is te n ţa o b ş tii la a c e a d a tă şi fa p tu l c ă lo c u ito rii e ra u d e ja îm p ă r ţiţi p e ,,,f u n i i ”8. D in 1 5 9 2 d o c u m e n te le
is to ric e în c e p s ă v o r b e a s c ă d e boierii O lăneşti . L a 4 fe b r. 1 5 9 2 Ş te fa n S u rd u l v v în tă r e a s a tu l O lte n ii
e g u m e n u lu i T e o d o s ie al m â n . O lte n i, lu i S ta n c iu , S tro e şi c e ta ş ilo r lo r - în u r m a u n u i p ro c e s c u Vlad
logofătul din O lăneşti 9. L a 12 fe b r. 1619 G a v r ilă M o v ilă v v în tă r e a lu i S tă n ilă d in C a c o v a o c in e c u v e c in i în
C a c o v a , v ii şi s e lişti şi d o i v e c in i d in B â rz e ş ti; în a c t s u n t a m in tite to p o n im e c e se în tâ ln e s c şi a z i la C h e ia 10
L a 2 8 ia n . 1625 A le x a n d r u C o c o n u l v v în tă r e a lo g o fă tu lu i G o ra n d in O lă n e şti o c in e în O lă n e şti, d in V a le a lu i

53 3
M ic în su s p â n ă î n h o ta ru l C o m ă n c ii şi în îm p r e ju rim i; i se m a i în tă r e a u stă p â n irile p r o v e n ite p r in c u m p ă ra re ,
p e s te v a d u ri d e m o a r ă şi ţig a n i. G o ra n p o a r tă e p ite tu l d e „ s lu g ă d o m n e a s c ă ” şi a p a re c a u n m a re fe u d a l, sp re
d e o s e b ire d e p re c e d e n ţii lo g o fe ţi. P rin a c e s t d o c u m e n t se d e m o n s tr e a z ă c ă p e lâ n g ă ţă ra n ii lib e ri (m o ş n e n i),
în lo c a lita te e ra u şi ţă ra n i a s e rv iţi, c a re p u te a u fi v â n d u ţi s a u s c h im b a ţi, s in g u ri sa u c u m o ş iile p e c a re
lo c u ia u . A m in tire a v a d u r ilo r d e m o a ră , c e a te s tă şi e x is te n ţa u n o r m o ri în fu n c ţiu n e , r e le v ă o v ia ţa e c o n o m ic ă
s ta b ilă şi p ro s p e ră . P e d ife rite c ă i, b o ie rii O lă n e ş ti d a r şi a lţi f e u d a li la ic i şi r e lig io ş i (b o ie rii B u jo re n i,
S ă ră c in e ş ti şi P ă u ş e ş ti, c o n s ilie ru l Ilie Ş tirb e i, E p is c o p ia R â m n ic u lu i c a şi sc h itu rile C o m a n c a , Ie z e r, B ra d u ,
c e l d in R â p a B ra d u lu i, S ă ră c in e ş ti, b is e ric ile d in O lă n e şti S a t şi C h e ia ) a u in tra t în p o s e s ia u n o r te re n u ri ale
să te n ilo r. A c tu l lu i A le x a n d r u C o c o n u l v v d in 1 6 2 5 , p r in c a re se în tă r e s c b o ie rilo r B u jo re n i ,,a tr e ia p a r te d e
p e s te to t h o ta r u l d in f u n i a M ă n e a s c ă ş i d in f u n i a B ră n e a s c ă , p a r te a R a d u lu i B ra n , ş i o s iliş te cu s e m n e le ei,
0 f a l c e d in V a le a P a c u lu i ş i u n lo c d e v ie ” 12, a te s tă s tă p â n ire a d e c ă tre b o ie ri s tră in i a u n o r p ă m â n tu ri la
O lă n e şti. P ro c e s u l d e a s e rv ire a m o ş n e n ilo r c u n o a ş te o a m p lo a re m a i m a re în p r im a ju m ă ta te a sec. a l X V II-
le a. L a 31 m a i 1648 M a te i B a s a ra b în tă r e a lu i P â rv u lo g o fă t d in O lă n e ş ti şi f iilo r săi u n ru m â n , B o g d a n , c a re
1 s -a v â n d u t lu i, u n lo c la o g r a d a T ro ia n u lu i, u n lo c la B o g d ă n e ş ti, u n lo c şi o fa lc e la C io ro iu l M u e re ş te n ilo r
şi a lte fă lc i la la z u l S trâ m b ii, c u m p ă ra te d e la 3 lo c u ito ri d in M u e re a s c a 13. L a 5 iu n ie 1657 u n V â ls a n v in d e
lu i Io n p a r te a lu i d e m o ş ie d in C o m a n c a d e M u n te . D in a d o u a ju m ă ta te a sec. al X V II -le a C o m a n c a a
d e v e n it u n sa t a s e r v it al E p is c o p ie i R â m n ic u lu i, s tă p â n ire a te s ta tă d in 1659: o p a rte e s te c u m p ă r a tă d e la u n
B a rb u ia r a ltă p a rte e s te d o n a tă E p is c o p ie i d e b o ie rii S ă ră c in e ş ti. D e p o s e d a r e a ţă r a n ilo r a c o n tin u a t în tr - u n
ritm in te n s , a s tfe l c ă u n a c t d in 1724 m e n ţio n a c ă în a c e s t s a t „ n u a m a i r ă m a s n ic i u n m o ş te a n c u m o ş ia lu i
n e v â n d u tă ”. U lte rio r, ru m â n ii d in a c e s t s a t s -a u ră s c u m p ă ra t, în s ă n u m a i c u c a p e te le , f ă r ă m o ş ie , c u m a ra tă
a c e la ş i d o c u m e n t 14. E x is te n ţa u n o r m â n ă s tiri şi s c h itu ri în v e c in ă ta te a s a tu lu i C h e ia a c o n s titu it u n p e r m a n e n t
p e r ic o l p e n tru lib e r ta te a lu i, c a şi a s a te lo r v e c in e , m a i m a re c h ia r d e c â t d in p a r te a u n o r fe u d a li la ic i : 15. L a
sfâ rş itu l se c. a l X V II -le a şi în c e p u tu l se c. al X V II I- le a a c o n tin u a t p ro c e s u l d e d e p o s e d a re a ţă r a n ilo r de
p ă m â n t. D in p e r io a d a 1 6 7 7 -1 7 2 2 a m id e n tific a t 12 a c te d e v â n z a r e a u n o r p ă rţi d in m o ş ia s a tu lu i C h e ia de
c ă tre ţă ra n i, in d iv id u a l sa u în g r u p 16. Şi p e n tru sa tu l O lă n e ş ti s itu a ţia e s te c a m a c e e a ş i. O b ştile d in C h e ia şi
d in O lă n e ş ti in tr ă în c a te g o ria c e lo r n u m ite , c o n v e n ţio n a l, m ix te . S p re d e o s e b ire d e sa te le a s e rv ite , p ă rţi d in
m o ş iile a c e s to r sa te s u n t s tă p â n ite d e f e u d a li la ic i şi re lig io ş i: b o ie rii O lă n e ş ti în sa tu l O lă n e şti, c o n s ilie ru l
Ilie Ş tirb e i şi m a i tâ r z iu s c h itu l Ie z e r l a C h e ia . D o c u m e n te d in p rim e le d o u ă d e c e n ii a le se c. a l X V II I- le a
d o v e d e s c u n in te n s p ro c e s d e d e s tră m a re a o b ş tii s ă te şti a s e rv ite . L a 3 0 ap r. 1711 d o m n ito ru l C. B râ n c o v e a n u
p o r u n c e a l a 6 b o ie ri h o ta rn ic i s ă m e a r g ă l a O lă n e ş ti şi să a le a g ă p ă rţile d e m o ş ie a le lu i p o p a V la d u l cu
n e p o tu l s ă u p o p a O p re a ,,ş i a le c e ta ş ilo r lo r şi a le a lto r p ă r ta ş i d e a c o l o ”11. O lte n ia a ră m a s su b
a d m in is tra ţia a u s trie c ilo r tim p d e 21 d e a n i ( 1 7 1 8 -1 7 3 9 ); p o tr iv it C o n s c rip ţie i v ir m o n tie n e d in 1 7 2 2 , sa te le
m o ş n e n e ş ti d in O lte n ia a v e a u o m e d ie d e 3 6 fa m ilii. P e n tru Ju d . V â lc e a m e d ia fa m iliilo r s a te lo r lib e re şi
a s e rv ite e r a d e c irc a 6 6 19. S a tu l O lă n e şti a v e a 5 6 fa m ilii, e r a s tă p â n it d e R a d u O lă n e s c u ia r C h e ia c u 56
f a m ilii e r a o c u p a tă d e c o n s ilie ru l Ilie Ş tirb e i 20. C o m a n c a e r a sa t m e g ie ş e s c , a v e a 2 2 f a m ilii 21. S ta tis tic a
în to c m ită 9 a n i m a i tâ rz iu in d ic a c u a p ro x im a ţie a c e e a ş i situ a ţie . A s tfe l, în „ C a ta s tih u l d e C o n s c r ip ţio n a lu l
ju d e ţu lu i V â lc e a d e V a la h ia ” sa tu l O lă n e şti a v e a 41 f a m ilii c o n trib u a b ile ia r C h e ia 4 9 22. C e re rile b o ie rilo r c a
s ă li se r e c u n o a s c ă v e c h ile p riv ile g ii n u s u n t a c c e p ta te d e g e n . V ir m o n d t şi ţă ra n ii d e p e n d e n ţi s u n t sc o şi d e
su b ju r is d ic ţia is p ra v n ic u lu i de p la s ă şi a v o r n ic u lu i d e ju d e ţ 23. L o c a ln ic ii se o c u p a u c u a g r ic u ltu r a şi
c r e ş te r e a v ite lo r, p ă m â n tu l f iin d p r in c ip a la s u rs ă d e tr a i. S a te le d in z o n ă , a ş e z a te la p o a le le M - ţilo r B u ila -
V â n tu r a riţa şi C ă p ă ţâ n ii, a v e a u p u ţin e lo c u ri p ro p ic e a g ric u ltu rii. D o a r u n e le p ă r ţi în s a tu l O lă n e ş ti şi lu n c ile
r â u r ilo r O lă n e ş ti şi C h e ia f o rm a u o z o n ă b u n ă p e n tru s e m ă n ă tu ri. T e re n u rile f u s e r ă tra n s f o r m a te în o g o a re d e
c ă tre v e c h ii lo r stă p â n i p r in c u ră tu ri, lă z u iri, ja r o ş ti, se c ă ri şi d e s e c ă ri, tă ie r e a p ă d u r ilo r - d in c a re d o a r
a m in tir e a lo r s - a m a i p ă s tra t în to p o n im e le „ C u r ă tu r i”, „ L a z u l b o ie r ilo r ”, „ J a r o ş t e ”. O a m e n ii c u ltiv a u m e i,
se c a ră , o rz şi c â n e p ă . O s u rs ă de v e n itu ri o c o n s titu ia u fru c te le : p ru n e , m e re , p e re - v â n d u te l a tâ rg u r ile d in
îm p r e ju rim i (S ă ră c in e ş ti, R â m n ic u -V â lc e a , R â u re n i) în sta re p r o a s p ă tă o ri c a p o a m e sa u ţu ic ă . O im p o r ta n tă
s u r s ă d e c â ş tig şi d e a c h ita re a d a to riilo r c ă tre S ta t şi b o ie ri o c o n s titu ia şi c r e ş te r e a v ite lo r m a ri şi m ic i. D in
c a u z a stă p â n irii u n g a re şi a u s trie c e , în se c. al X V II I- le a şi la în c e p u tu l se c. al X IX - le a v in s ă se s ta b ile a s c ă în
O lă n e ş ti şi C h e ia f a m ilii d e o ie ri tr a n s ilv ă n e n i 24. T ra d iţia a r a tă c ă lo c u ito rii d in P ie triş şi C o m a n c a a u v e n it
d in C o m a n c a d e R o m a n a ţi, ia r în c ă tu n u l V a le a d e C a s e d in O lă n e ş ti S a t s -a u s ta b ilit o a m e n i v e n iţi d in
s tâ n g a O ltu lu i, fu g iţi d in c a le a tu rc ilo r. P e h a r ta în to c m ită în tr e 1 7 2 0 -1 7 2 2 d e c ă tre c ă p ita n u l a u s tria c F r.
S c h w a n z a p a r şi lo c a lită ţile O lă n e ş ti şi C h e ia 25. E le s u n t c o n s e m n a te şi în c a r te a d e m e m o rii a g e n . v o n
B a u e r: O lă n e ş ti a p a re su b d e n u m ir e a ,,O lo n e s c h ti”, sa t c u o b is e ric ă , s itu a t p e râ u l O lă n e ş tilo r, ia r C h e ia
a p a re g r a f ia t K o e sa u K e ja , sa t c u o b is e ric ă d e p ia tr ă şi u n a d e le m n , d a r e s itu a t g r e ş it p e râ u l
53 4
,,O lo n e ş tilo r ”26 (în lo c d e râ u l C h e ia ). T o t în p e r io a d a p rim e i s tă p â n iri a a u s trie c ilo r în O lte n ia în c e p s ă se
d e lim ite z e h o ta re le în tre lo c a lită ţi. D in 2 2 a p rilie /3 m a i 1725 a v e m u n a c t p r in c a re b a n u l G h . C a n ta c u z in o d ă
o r d in la 12 b o ie ri c a să c e rc e te z e şi s ă h o tă ra s c ă m o ş iile C o m a n c a şi M u e re a s c a ale E p is c o p ie i R â m n ic u lu i 27.
U n d o c u m e n t d in 1726 a te s tă c ă d o i e g u m e n i a u c e r c e ta t şi a u s ta b ilit c a re s u n t h o ta re le în tr e s a te le C h e ia şi
O lă n e ş ti, d u p ă m ă rtu riile o a m e n ilo r b ă trâ n i şi a c te le p re z e n ta te . L a 3 0 se p t. 1711 se m a i fă c u s e o h o tă rn ic ie .
D in 13 iu n ie 1737 a v e m o c a rte d e h o tă rn ic ie a lu i D ră g h ic i B u jo re a n u c a re îm p r e u n ă c u tr e i b o ie ri a le g
h o ta ru l m o ş ie i C h e ia p e tr e i m o ş i, în tr e i fu n ii: P u ia s c ă , B â rz ă c e a s c ă ( B ă z ă c e a c ă - n . n .) şi M ă g h e re a s c ă ,
îm p ă r ţin d - o p e m o ş n e n i 28. C o m a n c a d e v in e u n sa t d e c lă c a ş i d u p ă ce la 5 a u g u s t 1 7 4 6 d o m n ito ru l C.
M a v ro c o rd a t a b o le a ru m â n ia în Ţ a r a R o m â n e a s c ă 29. L a 12 a u g u s t 1771 a re lo c h o tă rn ic ia lu i M a te i B ă b e a n u
p o lc o v n ic u l şi a a lto r b o ie ri p e n tru h o ta ru l C h e ia , în te m e ia tă p e h o tă rn ic ia a 4 b o ie ri d in 13 iu n ie 1 7 3 7 30. L a
11 iu n ie 1781 S a v a ie ro m o n a h u l d e la s c h itu l B ra d u şi m o ş n e n ii A n g h e le ş ti d in f u n ia B ă z ă c e a s c ă c e r b o ie ri
h o ta rn ic i sp re ,,a se d e o s e b i”. L a 3 iu n ie 1795 c lu c e ru l V lă d u ţ T e to ia n u şi v is tie ru l C o n s ta n tin S o c o te a n u
h o tă rn ic e s c m o ş ia O lă n e şti, la c e re re a p o lc o v n ic u lu i Ilie O lă n e s c u . A c u m se a le g şi fu n iile B r ă n e a s c ă şi
B ă d o ia s c ă . L a 3 iu lie 1795 c lu c e ru l şi v is tie ru l, în u r m a p o ru n c ii lu i A le x a n d r u C o n s ta n tin M o ru z i v v 31, a le g
h o ta re le m o ş ie i O lă n e ş ti (u n d e s tă p â n e a u şi b o ie rii B u jo re n i), c â n d s - a p r e z e n ta t şi u n z a p is d in 1 n o v . 1711.

4. P R IN C IP A L E L E E V E N IM E N T E IS T O R IC E D IN T R E 1821-1918
În tim p u l re v o lu ţie i d e la 1821, la O lă n e ş ti s -a u a d ă p o s tit m a i m u lţi b o ie ri, d a to rită a ş e z ă rii m a i re tra s e
şi c o n d iţiilo r n a tu ra le fa v o ra b ile , c a re a u a f la t d e p u te re a v in d e c ă to a re a „ a p e lo r m ir a c u lo a s e ”, p e c a re u n ii
d in tre ei le -a u fo lo s it, şi a s tfe l s -a r ă s p â n d it în ţa r ă v e s te a d e s p re e fe c tu l lo r tă m ă d u ito r. A v e m p u ţin e ştiri
d e s p re p a r tic ip a re a lo c u ito r ilo r d in z o n ă la r e v o lu ţia d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 . G u v e rn u l in s ta u r a t d u p ă 13 se p te m b rie
1848 a lu a t m ă s u ri p e n tru d e z a r m a re a p o p u la ţie i ţă r i i 32. L a 3 o c to m b rie 1848 a d m in is tra ţia ju d e ţu lu i c e r e a să
se ia g ra b n ic e m ă s u ri p e n tru ,, s tr â n g e r e a a r m a m e n tu lu i şi m u n iţie i r ă m a s e d e la p a n d u r i ş i v o lu n ta r i ” 33.
Î n s u fle ţită d e u n în a lt s e n tim e n t p a trio tic , p o p u la ţia d in z o n a O lă n e ş ti a p a r tic ip a t c u e n tu z ia s m la a c ţiu n ile
p r e m e rg ă to a re m a re lu i a c t n a ţio n a l - U N IR E A d in 1 859. L a 3 0 iu n ie 1857 s - a în to c m it o lis tă a s a te lo r
c lă c a ş e d in j u d e ţ c u n u m ă ru l a le g ă to rilo r. D in P la iu l C o z ia la n r. 6 a p a re şi sa tu l O lă n e şti, c a re a v e a 87 d e
lo c u ito ri în v â r s tă d e p e s te 3 0 de an i; n u ştim d e ce n u fig u re a z ă a ic i şi sa tu l C h e ia 34. În d ec . 1858 a fo s t
în to c m ită L is ta d e a le g ă to ri p r im a ri c u v e n it d e p e s te 1 .0 0 0 d e g a lb e n i şi c e i c u c a p ita l d e 6 .0 0 0 d e g a lb en i,
p rin tre c a re f ig u re a z ă la P la iu l C o z ia şi s e rd a ru l I o rd a c h e O lă n e s c u d in O lă n e ş ti. V e n itu l d e p e s te 1 .0 0 0 de
g a lb e n i îi p e r m ite a lu i Io rd a c h e O lă n e s c u s ă fie a le s în o ric e p a rte şi în o ric e c o le g iu 35. L a n u m a i c â te v a lu n i
d e la m a re le a c t al U n irii, d o m n ito ru l A l. I. C u z a p le c a în tr - o c ă lă to rie d e c u n o a ş te re a ţă rii, itin e ra riu l să u
in c lu z â n d şi z o n a v â lc e a n ă . G h iţă G o le s c u , a d m in is tra to ru l ju d e ţu lu i, a p r e z e n ta t o a m p lă in fo rm a re a s u p ra
v ie ţii e c o n o m ic o -s o c ia le , c u p rile ju l p rim irii d e c ă tre d o m n u l U n irii a a u to rită ţilo r o ra ş u lu i. L a p u n c tu l 35 se
v o r b e ş te de lo c a lită ţi c u a p e m in e r a le , c itâ n d şi O lă n e ş tii 36. P rin r e f o rm a a g r a ră d in 1 8 6 4 în sa tu l O lă n e ş ti, p e
m o ş iile lu i P e tre M u n te a n u şi I o rd a c h e O lă n e s c u , a u f o s t îm p r o p r ie tă r ite 114 fa m ilii d e c lă c a ş i c u o s u p ra fa ţă
to ta lă d e cc a. 2 1 0 h a , la C o m a n c a 16, ia r la C h e ia a u b e n e f ic ia t d e a c e a s tă le g e n u m a i 4 f a m ilii 37. În P la iu l
C o z ia m o ş ie r ii şi a re n d a ş ii a u r e u ş it să e x c lu d ă d e la îm p r o p r ie tă r ir e m u lţi ţă ra n i c lă c a ş i sa u s ă le d e a p ă m â n t
m a i p u ţin . A u fo s t şi c a z u ri, c a la O lă n e ş ti şi S ă ră c in e ş ti, u n d e îm p r o p r ie tă r ir e a s - a f ă c u t su b p r e s iu n e a
ja n d a r m ilo r şi d o ro b a n ţilo r, d e o a re c e u n ii ţă ra n i a u re f u z a t s ă p r im e a s c ă p ă m â n tu l r e p a rtiz a t, p e n tru c ă e ra d e
p r o a s tă c a lita te 38. L o c u ito rii d in z o n ă a u p a r tic ip a t c u în s u f le ţir e la al tr e ile a m a re e v e n im e n t a l Isto rie i
ro m â n ilo r d in se c. al X IX -le a : R ă z b o iu l p e n tru n e a tâ rn a re d in 1 8 7 7 -1 8 7 8 . În lu n a m a i 1 8 7 7 11 lo c . d in c o m .
O lă n e ş t a u o f e r it c a o f ra n d ă p e n tru n e v o ile a rm a te i 11 b e rb e c i: p rim a ru l Io n F o le s c u , p r. N ic o la e P â rv u le s c u
ş.a .; u ltim u l a d o n a t p e n tru tr u p ă şi a rtic o le d e îm b r ă c ă m in te 39. D in s u m a to ta lă d e 1 0 .5 6 4 le i d e p u ş i c a
o f ra n d ă p e n tru c u m p ă r a r e a d e a rm e , 120 d e le i a u f o s t s trâ n ş i d e lo c u ito rii d in C h e ia , ia r v a lo a r e a o fra n d e i
lo r s - a r id ic a t la 6 0 d e le i 40. N u în to td e a u n a s ă te n ii se p r e z e n ta u s ă p r e s te z e o b lig a ţiile ce le re v e n e a u . L a 16
n o ie m b rie 1877 su b p re fe c tu l P la iu lu i C o z ia , C a to p o l, c e r e r a P re fe c tu rii ju d . s ă a p ro b e p r o c e s u l v e rb a l d e
a m e n d a re a 15 p r im a ri c a re n u a u r e c h iz iţo n a t c ă ru ţe le n e c e s a re tr a n s p o r tă rii fâ n u lu i d e la S ă ră c in e ş ti la
S la tin a , p rin tre c a re şi p rim a rii c o m . O lă n e şti şi C h e ia 41 . În ră z b o i a u d e c e d a t O p re a N ic o la e d in C h e ia ,
s o ld a t în R e g . 2 D o ro b a n ţi V â lc e a , şi B ră n e s c u T o m a d in O lă n e ş ti S at, s o ld a t în R e g . 2 lin ie . L a lu p te le d e la
P le v n a a p a r tic ip a t şi G o rg a n Io n , c a re m a i tâ rz iu ş i- a s c h im b a t n u m e le în O lă n e sc u . P e n tru e ro is m u l a fo s t
r ă s p lă tit c u m a i m u lte d e c o ra ţii şi c u m e d a lia ,,A p ă r ă to r ii I n d e p e n d e n ţe i”452. R ă s c o a la d in 1907 n u a a v u t
e c o u ri p u te rn ic e , a ş a c u m s-a în tâ m p la t în a lte lo c a lită ţi d in ju d e ţ, d e o a re c e tr a iu l lo c u ito r ilo r d in O lă n e ş ti şi
C h e ia n u e r a a tâ t d e g re u c a în a lte p ă rţi. În tre 1 9 1 6 -1 9 1 8 în lu p ta p e n tru a p ă r a r e a p ă m â n tu lu i stră b u n

53 5
o lă n e ş te n ii şi-a u a d u s d in p lin c o n trib u ţia . C a şi a lţi v â lc e n i, ei a u f o s t în r o la ţi în R e g . 2 D o ro b a n ţi R â m n ic u -
V â lc e a s a u R e g . 4 8 in fa n te rie D ră g ă ş a n i p re c u m şi î n a lte u n ită ţi m ilita re . O c u p â n d ju d e ţu l, a rm a te le
in v a d a to a re a u c o m is ja f u r i şi c h ia r o m o ru ri. C o m . O lă n e ş ti şi C h e ia a u c ă z u t în r a z a d e a c tiv ita te a
C o m a n d a tu rii E ta p e i 2 7 0 g e rm a n e . S -a tr e c u t la d is trib u ire a p e b a z ă d e c a r te lă a p r o d u s e lo r d e p r im ă
n e c e s ita te , s -a u r e c h iz iţio n a t c a n tită ţile d e c e re a le şi d e b ă u tu ri a lc o o lic e d is p o n ib ile , s-a u c u m p ă r a t cu
p re ţu r i d e riz o rii m u lte a n im a le . A u fo s t re c h iz iţio n a te şi sta ţiu n ile b a ln e a re O lă n e şti, C ă lim ă n e ş ti şi G o v o ra ,
u n d e tim p d e d o u ă se z o a n e s-a u o d ih n it şi tr a ta t m ilita ri g e r m a n i43. P r. C. G ă ic u le s c u d in c o m . O lă n e ş ti a fo s t
b ă tu t şi in s u lta t d e o p a tru lă d e ja n d a r m i g e rm a n i, ia r p r im a ru l c o m . C h e ia , I. D . O g re z e a n u , a f o s t a r e s ta t şi
d e ţin u t 8 z ile în a re s tu l P re fe c tu r ii44. D â n d u -ş i s e a m a d e v a lo a r e a p ă d u rilo r, o c u p a n ţii a u im p u s e x p lo a ta re a
m a s iv ă a c e lo r d in n o rd u l ju d e ţu lu i. U n n u m ă r d e 63 lo c u ito ri d in C h e ia a u re f u z a t s ă m e a r g ă la B re z o i
p e n tru a lu c ra la f a b ric ile d e c h e re s te a , ia r 15 s ă te n i d in O lă n e ş ti ş i-a u p ă r ă s it lo c u rile d e m u n c ă u n d e e ra u
f o rţa ţi să lu c re z e . R e fu z u l c h e ie n ilo r i- a a tra s p r im a ru lu i c o m u n e i p e d e a p s a c u 7 z ile d e în c h is o a re 45.
P re ţu l v ic to rie i fu s e s e sc u m p p lă tit d e ro m â n i. P rin tre ei, 38 d e c h e ie n i şi 168 o lă n e ş te n i a u c o n trib u it
c u p r e ţu l v ie ţii la re a liz a r e a m a re lu i v is: 1 c ă p ita n , 4 se rg e n ţi, 4 c a p o ra li, 158 s o ld a ţi şi 1 v ic tim ă c iv ilă 46.

5. P E R IO A D A 1918-1944
F in a lu l P rim e i c o n fla g ra ţii m o n d ia le şi re a liz a re a M a rii U n iri d e la 1918 a u m a rc a t şi p e n tru z o n a
O lă n e ş ti sfâ rş itu l o c u p a ţie i in a m ic e şi în c e p u tu l u n e i p e rio a d e d e re fa c e re , în c a re lo c u ito rii îş i fă c e a u m a ri
p la n u ri d e v iito r. A n ii 1 9 1 6 -1 9 1 8 a d u s e s e ră d e s tu le p ie rd e ri u m a n e şi m a i a le s m a te ria le . D a r p e r io a d a
in te r b e lic ă n - a f o s t d e lo c u ş o a ră p e n tru o a m e n ii d e a ic i, e i a v â n d d e lu p ta t c u d ific u ltă ţi e c o n o m ic e , c u in e rţia
şi c h ia r ră u tă ţile u n o r a u to rită ţi d a r şi c u m e n ta lită ţi s p e c ific e z o n e lo r ru ra le , m a i p u ţin d is p u s e să a c c e p te
n o u l. V ia ţa e c o n o m ic ă în c o m . O lă n e ş ti şi C h e ia a f o s t d o m in a tă d e a g ric u ltu ră , a c tiv ită ţi in d u s tria le z o n a le
ia r în s ta ţiu n e de a c tiv ita te a b a ln e a ră şi d e c o m e rţ.

a ) E x p r o p r i e r i şi î m p r o p r i e t ă r i r i

R e c e n s ă m â n tu l g e n e ra l a l p o p u la ţie i d in 2 9 d e c . 1930 a te s tă c ă m a jo r ita te a p o p u la ţie i d in c e le d o u ă

c o m u n e tr ă ia m a i a le s d in e x p lo a ta re a so lu lu i. S itu a te în tr - o z o n ă d e d e a l şi m u n te , a ş e z ă rile n u d is p u n e a u de
s u p ra fe ţe s a tis fă c ă to a re p e n tru a g ric u ltu ră . C o m ite tu l lo c a l d e îm p r o p r ie tă r ir e d in O lă n e ş ti a tr e c u t la
în to c m ir e a lis te i c e lo r p ro p u ş i la îm p r o p r ie tă r ir e c u o s u p r a f a ţă d e 3 6 h a 3 .4 7 2 m .p ., re d a c tîn d u n p ro c e s
v e rb a l la 4 sep t. 1921. L a 5 se p t. se în c h e ie a lt p ro c e s v e rb a l d u p ă „ tr a g e r e a ş o r ţ u r ilo r ”; e ra u în d r e p tă ţiţi 38
ţă ra n i, d in c a re 18 c a te g . 1 şi 2 0 c a te g . 3. D in p r o c e s u l v e rb a l d a ta t 9 a p r. 1 9 2 2 re ie s e c ă 3 c e tă ţe n i a u fo s t
e x c lu ş i, d e a c e e a s-a u în to c m it n o i ta b e le c u c e i c u d r e p t la îm p ro p rie tă rire : 2 4 4 la O lă n e ş ti, 4 7 la L iv a d ia ,
17 la C o m a n c a , 4 8 la P ie triş u şi 9 la M o s o r o a s a - p a r te a d e c ă tu n c a re ţin e a d e c o m . O lă n e şti. P rin A d re s a n r.
4 4 3 /1 7 n o ie m b rie 1923 C o n s ilie ra tu l A g ric o l al ju d e ţu lu i tr im ite a p r im a ru lu i „ P la n u l d e c u ltu r ă p e n tr u a n u l
a g r ic o l 1 9 2 3 /1 9 2 4 ” p r in c a re r u g a să ia to a te m ă s u rile c a s ă fie în s ă m â n ţa te c u p o ru m b 19 h a d in te re n u l
e x p r o p r ia t47. În lip s a lo c u rilo r a ra b ile e x is ta şi v a r ia n ta c re ş te rii a n im a le lo r, în s ă p e n tru a c e a s ta e r a n e v o ie de
p ă ş u n i şi fâ n e ţe . În 1 9 2 1 -1 9 2 2 d e la p r o p rie ta ru l D -tru G h . B ă d e s c u şi d e la S oc. „ M a r m o r o s c h B l a n k ” s-a u
e x p r o p r ia t 55 h a te re n u ri p e n tru islaz: 3 0 h a p e n tru O lă n e ş ti, 25 h a p e n tru T isa ; d e la b is e ric a sa tu lu i
C o m a n c a s -a u e x p r o p r ia t 1 6,50 h a p e n tru c e l d e la P ie triş u , ia r d e la M in is te ru l D o m e n iilo r - 2 0 h a p e n tru ce l
d e la C o m a n c a - în to ta l 9 1 ,5 0 h a. U n ta b e l d in 11 o ct. 1 9 2 4 , s e m n a t d e p r im a ru l G h . B ră n e s c u , c u p rin d e 2 1 0
c r e s c ă to ri d e v ite d in c o m . O lă n e ş ti c a re s u n t lip s iţi d e is la z c o m u n a l. P rin p ro c e s u l v e rb a l în c h e ia t la 18 n o v .
1935 în tr e T e o d o s ie T e o d o s iu -p rim a ru l c o m . C h e ia , şi C -tin I. Ilie s c u - p rim a r u l c o m . O lă n e şti, sa tu l
S ă ră c in e ş ti a tr e c u t d e la C h e ia la O lă n e ş ti; d in a c t re z u lta c ă sa tu l a v e a 4 8 h a ia r C h e ia 121 h a g o l d e m u n te
- Ş te v io a ra , A lb u l, C lin u l48. În 1928 s itu a ţia a n im a le lo r lo r în c o m . O lă n e ş ti e r a u rm ă to a re a : 5 4 c a i, 6 6 7
b o v in e (2 3 4 v a c i c u la p te ), 1 .3 7 6 o v in e , 2 4 3 c a p re , 5 2 2 p o r c i49. B ru tă rii e x is ta u la C h e ia , O lă n e ş ti, L iv a d ia .
În c e e a c e p riv e ş te m o rile , la P ie triş u e ra u d o u ă : m o a r a lu i Io n P . S e lte a şi m o a r a b is e ric ii P ie trişu . În co m .
O lă n e ş ti m o a r a a p a r ţin e a lu i G h . F. O lă n e s c u 50.

b ) O b ş t il e d e m o ş n e n i d in C h e i a şi O l ă n e ş t i
R e g le m e n ta r e a o f ic ia lă şi le g a lă a e x is te n ţe i şi f u n c ţio n ă rii u n o r o b şti d e m o ş n e n i d u p ă 1 9 0 0 51 s -a f ă c u t
p r in C o d u l S ilv ic v o ta t d e P a r la m e n t în 1 9 1 0 52. A d o p ta r e a le g ii s -a im p u s d e o a re c e o b ş tile d e m o ş n e n i şi

53 6
m a rii p r o p rie ta ri în c e p u s e ră e x p lo a ta re a p e s c a r ă la rg ă a p ă d u r ilo r se c u la re . P re ş e d in te le C o n s iliu lu i de
a d m in is tra ţie a l o b ş te i a f o s t Io n D . T e şe a , a le s la 19 a p r. 1921 şi re a le s la 8 iu lie 193 8 53, ia r a d m in is tra to r a
f o s t o p e r io a d ă G h . C . T e o d o re s c u . O lis tă c u m e m b rii o b ş te i a r a tă c ă d in O lă n e ş ti e ra u 5 3 , d in P ie tr iş u 4 5 ,
d in C o m a n c a 2 4 , d in T is a 6, d in G u rg u ia ta 2 , d in S ă ră c in e ş ti 11 ia r d in M u e re ş tile 115. C o n s iliu l de
a d m in is tra ţie a l o b şte i a d is c u ta t c u sp e c ia liş ti d e la B u c u re ş ti în tr e 9 -1 2 m a rtie 1 9 3 6 P la n u l d e situ a ţie cu
p e r im e tr u l de a m e lio ra re B ă ile O lă n e ş ti-L iv a d ia p e n tru a s ig u ra r e a p e r m a n e n tă a d e b itu lu i iz v o a re lo r
m in e ra le . D e le g a ţii o b ş te i a c c e p tă a c e s t p e r im e tr u d e p ro te c ţie , d in c a re c e a m a i m a re p a rte e r a p e
p r o p rie ta te a o b ş te i, a v â n d în v e d e re c ă S oc. B a ln e a r ă O lă n e ş ti d e ţin e a 2 6 .1 8 0 d re p tu ri în o b şte şi d o a r 75
titu la r i a v e a u p e s te 100 d re p tu ri. P rin D e c re tu l R e g a l n r. 1 .9 3 6 /1 9 3 6 s -a d e c la ra t c a z o n ă d e p ro te c ţie
s u p r a f a ţa d e 85 h a d in p ă d u r e a O lă n e şti, tru p u l R ă p u ro a s a 54. P e 25 a p rilie l9 3 7 e s te c o n v o c a tă o n o u ă
a d u n a re a C o n s iliu lu i d e c o n d u c e re al o b ş tii p e n tru a re d is c u ta m o d a lita te a d iv iz ă rii în tr e m o ş n e n i a tr u p u lu i
d e m o ş ie R ă p u ro a s a şi U lm i - să se v â n d ă în lo tu ri te re n u rile d in p u n c te le T a n g iu şi F ra n g u . M in is te ru l
A g ric u ltu rii şi D o m e n iilo r d ă a v iz u l nr. 35 5 la 2 7 m a i 1937: ,,P ă d u r e a O lă n e ş ti e s te p r o p r ie ta te a o b şte i şi
e s te c o m p u s ă d in 3 tru p u r i: T r u p u l M a r e , R ă p u r o a s a ş i T r u p u l M ic , c u s u p r a fa ţa to ta lă d e 3 .9 1 1 ,2 5 h a ”55.
În c e e a ce p riv e ş te O b ş te a C h e ia u n p ro c e s v e rb a l a r a tă c ă T rib u n a lu l V â lc e a la 11 d ec . 1919 a a s c u lta t
31 c e re ri a le u n o r p e tiţio n a ri d in C h e ia c a re a u f ă c u t a p e l c o n tra D e c iz ie i n r. 2 6 p e n tru s ta b ilire a d re p tu rilo r
d e p r o p rie ta te d in 2 0 se p t. 1915. S -a u p r e c iz a t d re p tu rile S ta tu lu i în u n ii m u n ţi, în stâ n je n i: 158 în B o g d a n u ,
95 în C h e ia , 165 în C ă p ră re a ţa , 2 4 7 în C o m a rn ic e le , 155 în V io re a n u , 4 7 în A lb u şi 2 3 2 în P la iu l d e ră să rit;
p ro p rie tă ţile S ta tu lu i e x c lu s iv în M -ţii Io n a ş c u , L e s p e z ile , Ş te v io a re şi P la iu l d e A p u s - m â n ă s tire a Ie z e ru l.
H o tă r â re a d a tă se b a z a p e s e n tin ţe le T rib u n a lu lu i V â lc e a N r. 4 /1 8 4 6 , N r. 2 7 /1 8 4 9 , N r. 8 1 /1 8 5 7 , p e D e c iz ia
C u rţii d e A p e l C ra io v a N r.4 8 / /1 8 6 1 , p e A c tu l d in 25 iu n ie 1 8 5 6 d in c a re se c o n s ta tă c ă S ta tu l e s te p r o p rie ta r
e x c lu s iv p e M -ţii Io n a ş c u , L e s p e z ile , Ş te v io a re şi P la iu l d e A p u s şi c o p r o p r ie ta r c u m o ş n e n ii c h e ie n i în M -ţii
B o g d a n u , C h e ia , C ă p ră re ţe le e tc . U n p ro c e s v e rb a l d in 15 iu lie 1915 p r e c iz a d re p tu rile S ta tu lu i şi ale
m o ş n e n ilo r: m o ş n e n ii re c u n o ş te a u c ă S ta tu l a v e a 1/6 d in în tr e a g a p ro p rie ta te . A ltă ju d e c a tă s - a ţin u t la 4 d ec.
1 919, c â n d îm p ă r ţir e r a d r e p tu r ilo r e s te f ă c u tă p e m o ş i, d a r m o ş n e n ii n - a u f o s t m u lţu m iţi d e h o tă râ re şi au
f ă c u t re c u rs . În d o s a r e s te şi o T a b e lă d e fin itiv ă , ce fa c e p a rte in te g r a n tă d in s e n tin ţa c iv ilă N r. 1 8 9 /1 9 1 9 ,
p r in c a re se s p e c ific ă d re p tu rile d e p r o p rie ta te a le m o ş n e n ilo r d in O b ş te a C h e ia . D o s a ru l c u p rin d e şi
A ş e z ă m â n tu l O b ş te i C h e ia , c u a v e r e a d e ţin u tă şi v e c in ă tă ţile . T o ta lu l d r e p tu r ilo r m o ş n e n ilo r e r a d e
8 2 .7 9 8 ,1 0 . A u f o s t a le ş i în a d m in s tr a r e a o b şte i: Io n A n to n e s c u , G h . T e o d o s iu , Io n N iţe s c u , Io n C . C o to ra şi
G h e o rg h e Io n P o p a M a rin - to ţi d in c o m . C h e ia , a le ş i p e 3 a n i 56. U n ta b e l a r a tă c ă în 1 9 2 8 p ă ş u n ile o b ş te i d in
C h e ia a v e a u o s u p ra fa ţă d e 100 h a şi a p a r ţin e a u la 6 5 2 c o p r o p r ie ta r i 57.

c) P a r t i d e l e p o litic e

D u p ă 1918 o p re o c u p a re d e b a z ă a u n o r f ru n ta ş i d in z o n ă a f o s t şi im p lic a re a în a c tiv ită ţi p o litic e .

M a jo rita te a a u d e v e n it m e m b ri a i P N L şi P N Ţ C u to tu l sp o ra d ic şi în n u m ă r m ic , u n ii o lă n e ş te n i a u p a r tic ip a t
şi la a c tiv ita te a a lto r p a rtid e p o litic e . D in râ n d u rile ţă r ă n iş tilo r a u f ă c u t p a rte 3 m e m b ri ai f a m ilie i L iv e z e a n u ,
c u s tră m o ş i d in O lă n e şti: A n d re i L iv e z e a n u şi fiii săi O c ta v şi R a d u . C o l. Şt. T ă tă r e s c u n u e r a o r ig in a r d e
a ic i d a r a v e a p ro p rie tă ţi - în s ta ţiu n e u n C a z in o u ia r la C o m a n c a p ă m â n tu ri şi v ile 58. A le g ă to r ii d in c e le 3
c o m u n e m e rg e a u s ă v o te z e la S e c ţia d e la P ă u ş e ş ti M ă g la ş i. În p r e a jm a a le g e rilo r c e i a fla ţi la p u te re se
lă u d a u c u r e a liz ă rile , ia r o p o n e n ţii lo r c u ce a v e a u d e g â n d să fa c ă , c u d e n ig ra re a a d v e r s a r ilo r şi d e m a s c a r e a
ile g a lită ţilo r c o m is e de a c e ş tia . C re d e m c ă e x e m p lu l c e l m a i c o n c lu d e n t e s te c a r a c te r iz a re a f ă c u tă fo s tu lu i
p r im a r lib e ra l C . I lie s c u d in O lă n e şti: ,,T o a te m işe liile , fă r ă d e le g ile şi s a m a v o ln ic iile s -a u a b ă tu t p e s p in a r e a
c o m u n e i d e c â n d e p r im a r C o s tic ă Ilie sc u , d e s c e n d e n t d in tr -u n s u r u g iu d e c u r te b o ie re a sc ă ... C. I lie s c u e
tip u l s p e c u la n tu lu i o rd in a r, r e c u n o s c u t cu a c e s te a p u c ă tu r i d in c o p ilă r ie ; a f o s t a r g a t la c u r te a fila n tr o p u lu i
B ă d e sc u , a p o i lo g o fă t, b ă ia ş ş i a re n d a ş, în c e le d in u r m ă g o n it c a n e c in s tit ş i ş n a p a n , s fâ r ş in d în 1 9 2 5 cu
p r o c e s e ş i a s tă z i în cu rs, f i i n d c ă n u -i d ă d e a s tă p â n u lu i p a r te a c u v e n ită d in v e n itu l m o şie i. D e s e r v ic iu l
m ilita r a f o s t d is p e n s a t: ia r în r ă z b o i a m e rs la s e d e n ta ră , a tâ t e l c â t ş i f r a t e l e lu i D -tr u Ilie sc u , a c tu a lu l
p e r c e p to r , cu c a r e îm p a rte p u n g ă ş iile la p r im ă r ie ...A c ă ş u n a t cu fa m i l i a lu i p e b u n u r ile c o m u n e i: e l
c â r c iu m a r, p r im a r ş i n e g u s to r d e o ri ce; ta tă l s ă u la b a n c a p o p u la r ă , îi s to a r c e b u g e tu l c a v ic e p r e ş e d in te , u n
f r a t e p e r c e p to r , a ltu l f a c t o r ş i u n u l m ă c e la r. A u u m b la t în to a te p a r tid e le , ş i d in to a te a u d e z e rta t, p e n tr u c ă
n u li s -a u s a tis fă c u t d o r in ţe le . . . ” 59. C â n d a v e a u o c a z ia n a ţio n a l-ţă ră n iş tii v â lc e n i se lă u d a u c u v iito a re le
r e a liz ă ri d e o a re c e e x is ta u fo n d u ri: p rim ă rii în c u rs d e c o n s tru c ţie , p rin tre c a re şi c e a d e l a O lă n e ş ti, r e p a ra re a
u n u i p o d p e ş o s e a u a P ă u ş e ş ti M ă g la ş i-B ă ile O lă n e ş ti (p ro b a b il p e s te râ u l C h e ia ) 60. Şi lib e ra lii v â lc e n i se

53 7
lă u d a u c u to t fe lu l d e re a liz ă ri s a u in te n ţii de b in e . În ,,D a r e a d e s e a m ă ” a p re f e c tu lu i lib e ra l E u g e n B ă c e s c u
p r iv in d a c tiv ita te a în tre 15 n o b . 1 9 3 3 - 1 m a rtie 1 9 3 7 d e s p re z o n a O lă n e ş ti se sp u n e a : p rim ă rie în c o n s tru c ţie
la B ă ile O lă n e ş ti - L iv a d ia , s u m a c h e ltu ită f iin d d e 1 6 9 .4 6 9 le i, şi la C h e ia - 8 0 .2 1 3 le i; fu s e s e te rm in a tă
p r im ă ria d in O lă n e ş ti- S at, s u m a c h e ltu ită f iin d d e 4 3 .5 8 3 lei. A ju to a re d e la ju d e ţ d a te p r im ă riilo r: 1 6 .0 0 0 la
O lă n e ş ti - L iv a d ia şi c â te 2 0 .0 0 0 le i la O lă n e ş ti - S a t şi C h e ia . D in c e i 1 .2 5 0 .0 0 0 le i d a ţi J u d e ţu lu i d e M in is te ru l
In s tru c ţiu n ii se a c o r d a s e ră 4 .0 0 0 le i p e n tru ş c o a la d in O lă n e ş t i- S a t 61. P e n tru lu c ră ri la b is e ric i n o u c o n s tru ite
se a lo c a s e r ă p e n tru c e a d in B ă ile O lă n e ş ti - L iv a d ia 5 1 .0 0 0 le i şi 1 5 .2 2 0 lei p e n tru c e a d in B ă ile O lă n e ş ti -
T is a 62. V ia ţa c e lo r c a re fă c e a u p o litic ă n u e r a d e lo c u ş o a ră . D e e x e m p lu , lib e ra lii a fla ţi la p u te re a u c ă u ta t
p r in to a te m ijlo a c e le s ă îm p ie d ic e m e m b r ii şi s im p a tiz a n ţii P N Ţ s ă p a r tic ip e la în tr u n ir e a d in 2 fe b r. 1 9 2 8 de
la R â m n ic u -V â lc e a . L a O lă n e ş ti ja n d a r m ii m a io ru lu i H o c iu n g a u a r e s ta t f ru n ta ş i ţă r ă n iş ti 63. P N L -G h .
B ră tia n u n u a v e a m u lţi m e m b ri a ic i. Z ia ru l , ,V i a ţ a N o u ă ”, o rg a n u l p a r tid u lu i d in V â lc e a , a n u n ţa o a c ţiu n e d e
p la n ta re a n u c ilo r la O lă n e ş ti, ia r la n o i în s c riş i d e a ic i îl m e n ţio n a p e G h . C . U n g u re a n u 64. Z ia ru l d e m a s c a şi
e l a b u z u rile a le ş ilo r; î n a rtic o lu l „ R e zu lta te . D in O lă n e ş ti- V â lc e a ” e r a c r itic a t p r im a ru l B ă d o i c a re a r fi
în c ă r c a t d e v iz u l d e 2 5 0 .0 0 0 le i c u lu c ră rile d e la p rim ă rie şi ,,c a s ă se p o a tă c iu p i c e v a p r im a r u l o lu c r e a z ă
în re g ie cu d e v iz e p a r ţ i a l e ”65. P a rtid u l N a ţio n a l al lu i N ic o la e I o rg a a v e a şi e l p u ţin i a d e re n ţi la O lă n e şti.
Z ia ru l ,,io r g h is t” ,,N a ţio n a lu l V â lc ii ” 66 a n u n ţa c ă n u m a i s u n t o rg a n iz a ţii c o m u n a le în m u lte lo c a lită ţi, p rin tre
c a re B ă ile O lă n e ş ti - L iv a d ia şi C h e ia . L a a le g e rile p e n tru C a m e ră d in 2 0 d ec . 1937 a c a n d id a t p e L is ta N r. 4
C e tă ţe n e a s c ă şi C -tin B ă d o i d in O lă n e şti; e l şi a lţi 4 c a n d id a ţi a u o b ţin u t d o a r 5 4 d e v o tu r i 67. P C d R n - a a v u t
m u lţi a d e re n ţi în z o n ă . E x is tă o s in g u r ă m ă rtu rie s c ris ă d e s p re e x is te n ţa u n e i c e lu le c o m u n is te , c u 3 m e m b ri,
la C h e ia î n p e r io a d a in te r b e lic ă 68. S e c ţiu n e a B A L D a v e a c o n s titu ite c o m ite te c o m u n a le la O lă n e ş ti şi C h e ia 69.
O a c tiv ita te d e s tu l d e v ie a u d e s fă ş u ra t le g io n a rii şi s im p a tiz a n ţii lo r; în z o n ă a p a r c u ib u ri le g io n a r e ,u n c u ib
a v â n d în tre 3 -1 3 p e rs o a n e . N u m ă r u l lo r a c r e s c u t m a i a le s d u p ă a le g e rile d in 1937. U n e le re la tă ri a r a tă c ă la
re b e liu n e a le g io n a r ă d in 2 1 -2 3 ia n . 1941 a u p le c a t m a i m u lţi le g io n a ri c u c â te v a a u to b u z e fu ra te d e la S oc.
O lă n e ş ti; n u se ştie c â ţi a u p le c a t, d o a r G h . C io b a n u a r e c u n o s c u t c ă a p ie rd u t a u to b u z u l sp re B u c u re ş ti 70.

6. P E R IO A D A 1945-1989
E v e n im e n te le im e d ia te c e a u u r m a t d u p ă lo v itu ra d e s ta t d e la 23 a u g u s t 1 9 4 4 n - a u tu lb u r a t p r e a m u lt
v ia ţa a c e s te i lin iş tite lo c a lită ţi. S p irite le în c e p s ă se a g ite a tu n c i c â n d s -a u p u s în a p lic a re p re v e d e rile
re fo rm e i a g ra re d e c r e ta tă d e G u v e rn u l p r o c o m u n is t c o n d u s d e d r. P e tru G ro z a la 23 m a rtie 1 945. În z o n a
O lă n e ş ti d e ţin e a u p ă m â n t m o ş ie r ii m a io r A le x a n d r u S ă lte a la C o m a n c a şi Io n A n to n e s c u c u 150 h a la C h e ia .
L o r li s-a c o n f is c a t t o t p ă m â n tu l, m o ş iile le -a u f o s t e x p ro p ria te , c o n fo rm a rt. 3 d in L e g e a a g r a ră c e p re v e d e a
c ă e ra u e x p ro p ria te p ro p rie tă ţile c e lo r c a re n u - ş i c u ltiv a s e r ă p ă m â n tu rile în re g ie p r o p rie în u ltim ii 7 a n i 71.
A u f o s t şi e x c e p ţii, m ă s u ră d e c a re în z o n ă a u b e n e f ic ia t Io n S ă lte a c u 5 0 h a , f iic a s a C o rş o re a n u F ilo f te ia cu
2 0 h a şi D . B ă d e s c u c u 5 0 h a . C u o c a z ia a p lic ă rii re fo rm e i s -a u fă c u t şi a b u z u ri. L a 10 m a i 1945 P re fe c tu ra
tr im ite a p r im a ru lu i c o m . O lă n e ş ti o a d r e s ă în c a re r e la ta c ă Io n S e lte a , d o m ic ilia t în C o m a n c a , re c la m a s e
C o m ite tu l L o c a l d e Î m p ro p rie tă rire c a re n u r e s p e c ta s e h o tă râ re a C o m is ie i P lă ş ii R â m n ic u -V â lc e a p r in c a re se
re c u n o s c u s e p e tiţio n a ru lu i d re p tu l le g a l d e 6 0 h a 72. S -a u e x p r o p r ia t te re n u ri în s u p ra fa ţă d e 3 .3 2 5 .2 8 5 m . p .,
tra n s f o r m a te în lo tu ri in d iv id u a le , isla z , lo t d e c a s ă 73. D in m o ş ia lu i Io n P . S ă lte a a u f o s t îm p r o p r ie tă r ite 83
p e rs o a n e c u 25 h a , ia r d in te re n u l e x p r o p r ia t d e la S o c. O lă n e ş ti a u p r im it p ă m â n t 41 p e rs o a n e c u 12, 3 h a
(1 2 3 p e rs o a n e c u c â te 3 .0 0 0 m . p a g . şi 1 p e r s o a n ă c u 4 .0 0 0 m . p ). D in te re n u rile e x p ro p ria te d e la Io n S e lte a
a u f o s t îm p r o p r ie tă r ite 146 p e rs o a n e c u 125 p a r c e le 74. U n T a b e l n o m in a l a r a tă c ă 2 6 lo c u ito ri a u p r im it lo tu ri
d e c a s ă ( c a v a r ia u în tr e 6 0 0 m . p . - 3 .9 0 0 m . p .) în p u n c te le C e a iru şi G ră d in a c u M e ri (s u p ra fe ţe le m a ri le -a u
lu a t m e m b rii C o m ite tu lu i L o c a l d e Î m p ro p rie tă rire ); a lt T a b e l a r a tă c ă d in f o s ta p r o p rie ta te a S o c. O lă n e ş ti a u
f o s t îm p r o p r ie tă r iţi 3 0 lo c u ito ri. T e re n u l d in p u n c tu l F ra n g u în s u p r a f a ţă d e 1 1 .1 8 0 m . p a g . fu s e s e d a t la 5
lo c . 75 D e la P la s ă se p rim e s c d is p o z iţii p e n tru în s ă m â n ţa r e a te re n u rilo r; î n to a m n a a n u lu i 1 9 4 6 f u s e s e ră
în s ă m â n ţa te 3 h a c u g r â u 76. M e m b rii C o m ite tu lu i L o c a l d e Î m p ro p rie tă rire şi p r im a ru l A l. M a rin e s c u îş i
p e r m it c h ia r s ă f a c ă d o n a ţii d e te re n u ri: ,,p e n tr u s e r v ic iile a d u s e c o m u n e i d e c ă tre p r . p a r o h N . R a d o v ic i şi
p lu t. m a jo r G h. P o p a , ş e fu l P o s tu lu i d e J a n d a r m i a l C o m u n e i O lă n e ş ti ”, c a re a u p r im it fie c a re u n lo t d e c a s ă
d e c â te 5 .0 0 0 m . p . 77. În s ta ţiu n e a c tiv ita te a îş i u r m a c u rs u l n o rm a l. O fic iu l L o c a l d e C u ră şi T u ris m B ă ile
O lă n e ş ti tr im ite p r im a ru lu i a d r e s a n r. 2 9 /3 V I 1 9 4 7 în c a re , p e n tru e v ita r e a e v a z iu n ilo r fis c a le d in p a r te a
v iz ita to rilo r şi a p r o p rie ta rilo r d e la ta x e le le g a le , c e re a s ă se e m ită o o r d o n a n ţă d e c ă tre p rim ă rie c a re să
s p e c ific e o b lig a ţiile p r o p rie ta rilo r p e 1947. R e g im u l p e n tru h o te lu ri, v ile , p e n s iu n i şi c a s e p a rtic u la re d in
sta ţiu n ile b a ln e a re se s ta b ile a la B u c u re ş ti d e D ir e c ţia S a la rii şi T a rife d in M in is te ru l I n d u s trie i şi

53 8
C o m e rţu lu i. S ta ţiu n ile e ra u îm p ă r ţite în 4 c a te g o rii, B ă ile O lă n e ş ti in tr a în c a te g . I şi av e a : 11 h o te lu ri şi v ile
în c a te g . , ,L u x ”, 3 0 v ile în c a te g . I, 17 v ile c a te g . II, 5 2 v ile c a te g . I II 78. D e la P la s ă se c e r d ife rite situ a ţii. O
a d r e s ă a P rim ă rie i c ă tre P la s ă m e n ţio n a c ă la în c e p u tu l a n u lu i 1 9 4 7 în c o m . O lă n e ş ti e ra u 8 5 6 lo c u ito ri - 855
e ra u ro m â n i. O situ a ţie d in 25 m a rtie 1947 re le v a : c o m u n a a v e a 55 h a te re n a ra b il, 121 h a f â n e ţe n a tu ra le , 80
h a p ă ş u n i, is la z u ri şi g o lu ri d e m u n te , n u s u n t v ii, 160 h a s u n t c u p o m i fru c tife ri, 5 .5 9 8 h a p ă d u ri, 3 0 h a
te re n u ri o c u p a te c u c lă d iri şi c u rţi ia r 1.486 h a te re n u ri n e u tiliz a te p e n tru a g ric u ltu ră ; to ta lu l se r id ic a la 7 .5 9 5
h a . L a A d re s a N r.1 6 3 /3 0 iu lie 1947 a P lă ş ii se ră s p u n d e c ă n u s u n t tîr g u r i sa u b â lc iu ri în c o m u n ă , ci n u m a i
p ie ţe z iln ic e în tim p u l se z o n u lu i de v a ră , d e la 15 iu n ie la 15 se p te m b rie ; p ia ţa z iln ic ă se ţin e a în sa tu l
L iv a d ia ia r sa te le c a re p a r tic ip a u în m o d r e g u la t era u : C h e ia , O lă n e ş ti, M u e re ş tile , T isa , C o m a n c a , P ie triş u
d in P la s a R â m n ic u -V â lc e a 79. O a ltă situ a ţie p r e z e n ta tă d e p rim ă rie a ra tă c ă în lo c a lita te e r a u 2 m o ri,
p r o p rie ta te a lu i Io n . P. S e lte a şi a b is e ric ii P ie tr iş u 80. Ş i v ia ţa p o litic ă a lo c u ito r ilo r e r a d e s tu l d e a g ita tă . C u m
P C R a v e a p u ţin i p rim a ri în c o m u n e , se tr e c e la c r e a r e a C o n s iliilo r P o litic e C o m u n a le , c a re v o r în lo c u i v e c h ii
p rim a ri. P e n tru a le g e rile d in 1946 c o m u n iş tii ia u m ă s u ri d e în f iin ţa r e a u n o r p a rtid e sa te lit, c u m a f o s t P N P ,
c u r e p re z e n ta n ţi în C P C ; la O lă n e ş ti tr im is u l e r a D -tru S a n d a 81. L a a le g e rile p a rla m e n ta re d in to a m n ă p rin tre
c e i c a re n u a u p r im it d r e p t d e v o t a f o s t şi C io v ic ă Şt. d in O lă n e ş ti82. Î n v in o v ă ţiţi d e fa ls ific a r e a a le g e rilo r a u
f o s t m u lţi p re ş e d in ţi de la se c ţiile d e v o ta re , p rin tre c a re şi C -tin H a n d o re a n u , v iito r p r im a r la B ă ile
O lă n e ş ti83, a c u m m e m b ru al B iro u lu i P o litic J u d e ţe a n 84. F a c e p a rte d in C o m ite tu l J u d e ţe a n al P M R ca
re s p o n s a b il al C o m is ie i ţă r ă n e ş ti85. A d e v ă ra te p iru e te c u n o s c şi c e i n u m iţi sa u c a re d o re a u s ă o c u p e fu n c ţii
a d m in is tra tiv e şi p o litic e , p rin tre c a re şi c e a d e p rim a r. L a c o m . O lă n e ş ti, la în c e p u tu l a n u lu i 1945 p r im a r a
f o s t N . C e a u ş e lu ia r n o ta r - G h . I. N in c iu le a n u . În a u g .-n o v . 1 9 4 6 p r im a r e r a A l. M a rin e s c u ia r n o ta r - A l.
S tă n e sc u . În 2 7 iu n ie 1947 O rd o n a n ţa n r. 8 a P rim ă rie i c o m . B ă ile O lă n e ş ti e s te s e m n a tă c a p r im a r d e N .
C e a u ş e lu ia r c a n o ta r d e A ro n S tro e sc u . P rin A d re s a N r. 8 1 /2 1 ia n u a rie 1987 a P re tu rii P lă ş ii c ă tre P rim ă rie
se p r e c iz a c ă S e v e r G h . B e rb e c e fu s e s e n u m it a ju to r d e p r im a r p r in D e c iz ia P re fe c tu rii N r. 3 2 9 /1 7 ia n . 1947
- şi n u G h . B e rb e c e , c u m g r e ş it se în ţe le s e s e la O lă n e ş ti86. L a în c e p u tu l a n u lu i P N P a n u n ţa p r in A d re s a N r.
1 4 /1 6 ia n . 1947 c ă A n to n A . B ră n e s c u e r a d e le g a t în C P C B ă ile O lă n e ş ti87. U n p ro c e s v e rb a l d in 14 iu n ie
1 947 a r a tă c ă la B ă ile O lă n e ş ti a v e n it V a le r ia n H a n c iu , P rim P re to ru l P lă ş ii, p e n tru a a lc ă tu i lis ta
p e r s o a n e lo r c a re p o t fa c e p a rte d in C o m is iu n e a I n te r im a ră C o m u n a lă . D in c e le 18 s ta b ilite a u f o s t a le ş i c a
m e m b ri N . C e a u ş e lu , A le x . M a rin e s c u , M ih a i S tic la ru , S. B e rb e c e , Io n N . C re ţa n (a 3 -a is c ă litu r ă es te
in d e s c ifra b ilă ). P rin A d re s a N r. 2 7 7 2 / 21 iu lie 1947 a M A I c ă tre p r im a ru l S ta ţiu n ii B a ln e o -C lim a tic e
O lă n e ş ti se p r e c iz a c ă ,,o d a tă c u c o n s titu ir e a C o m is iu n ii In te r im a r e e x e r c ita r e a a tr ib u ţiilo r în n u m e le ei d e
c ă tre P r im a r în c e te a z ă ”88. P re fe c tu l ju d . îl p ro p u n e la 4 se p t. 1947 c a a ju to r d e p r im a r la B ă ile O lă n e ş ti p e
A . B ră n e s c u în lo c u l lu i S. B e rb e c e , s e c re ta ru l o rg a n iz a ţie i c o m . P C R , c a re şi e l fu s e s e n u m it p r o v iz o r iu d e
p r e f e c t în a u g . în lo c u l lu i Io n A . C re ţa n t o t p r in d e c iz ie a m in is tr u lu i T . G e o rg e s c u . P rim a r e r a N . C e a u ş e lu
ia r n o ta r - A . S tro e sc u . D a r d in B u c u re ş ti se a n u n ţa c ă p r in D e c iz ia m in is te ria lă N r. 1 2 .2 6 4 /2 0 n o b . 1 9 4 7 în
lo c u l lu i N . C e a u ş e lu fu s e s e n u m it G h . T is e a n u c a p r im a r al c o m . B ă ile O lă n e ş ti89. O p r o b le m ă im p o r ta n tă ce
tr e b u ia r e z o lv a tă d e a u to rită ţile c o m u n e i e r a c a z a re a u n o r m ilita ri s o v ie tic i în sta ţiu n e . U n p ro c e s v e rb a l d in 5
m a i 1946 s e m n a t d e A l. M a rin e s c u , p rim a ru l c o m . B ă ile O lă n e ş ti, p lu t. M a j. G h . P o p a , şe fu l P o s tu lu i de
J a n d a rm i, A n to n M u n te a n u - d ir e c to ru l s ta ţiu n ii şi N . C e a u ş e lu - a d m in is tra to ru l B ă ilo r, a r a tă c ă s -a u p u s la
d is p o z iţia U .M . S o v ie tic e N r. 0 6 1 9 2 ,,H o te lu l N r. 1 ” c u d e p e n d in ţe le , p ro p rie ta te a C C A S , şi a lte v ile
r e c h iz iţin a te , ai c ă r o r p r o p rie ta ri lo c u ia u p r in ţa ră , m a i a le s la B u c u re ş ti.U ltim ii m ilita ri s o v ie tic i a u p le c a t
d in s ta ţiu n e în m a rtie 1 9 4 7 90. U n a d in c e le m a i d u re ro a s e m ă s u ri lu a te d e re g im u l c o m u n is t a fo s t
n a ţio n a liz a re a h o te lu rilo r, v ile lo r şi a lto r s p a ţii d e c a z a re ; n u tre b u ie u ita t c ă p e n tru m u lţi p r o p rie ta ri d in
s ta ţiu n e v e n itu rile o b ţin u te p r in în c h ir ie r e a u n o r s p a ţii la tu r iş ti c o n s titu ia u s in g u r a s u rs ă d e tra i. În 1948 a u
f o s t n a ţio n a liz a te v ile le ce n u tr e c u s e r ă în p r o p rie ta te a S ta tu lu i în 1945: 34 im o b ile c u 3 5 9 d e c a m e re şi 6 5 2
p a tu ri. D u p ă n a ţio n a liz a re , 12 v ile a u f o s t a trib u ite S in d ic a te lo r. D in tr -u n d o s a r r e z u ltă c ă 25 v ile c u 1 .300
lo c u ri d e c a z a re a p a r ţin e a u C C A S 91. P e 10 a p rilie 1948 a u f o s t in s ta la te C o m ite te le P ro v iz o rii c a re tr e b u ia u
s ă c o n d u c ă p â n ă la a le g e re a S fa tu rilo r P o p u la r e 92. L a B ă ile O lă n e ş ti m e m b r ii C o m is ie i In te rim a re e ra u M ih a i
S tic la ru , G h . C. Ş e rb a n , Io n G h . B â rle te , A n to n A . B ră n e s c u , G h . G h . B a ic u 93. L a 2 8 a u g u s t 1 9 4 9 p re ş e d in te
e r a G h . G h . D u ţă , d a r in s ta la re a se fă c u s e la 8 iu lie 1 9 4 9 c â n d îl în lo c u is e p e G h . T is e a n u 94. O s a rc in ă
im p o r ta n tă p u s ă în f a ţa a u to rită ţilo r lo c a le e r a în s ă m â n ţa r e a p ă m â n tu rilo r, c o n s titu in d u -s e C o m is ia C o m u n a lă
d e În s ă m â n ţă ri c o m p u s ă d in p rim a r, n o ta r, şe fu l P o s tu lu i d e M iliţie , şe fi d e se c to a re d e la p rim ă rie . L a 31
m a rtie 1949 P re tu ra P lă ş ii tr im ite a A d re s a N r. 4 1 7 p r in c a re tr a s a s a rc in a c a p â n ă la 2 a p rilie în tr e a g a
s u p ra fa ţă a ra b ilă a g o s p o d ă riilo r n a ţio n a liz a te p r in D e c re tu l N r. 8 3 /1 9 4 9 să fie a r a tă şi în s ă m â n ţa tă p o tr iv it
p la n u lu i d e c u ltu ră ; se v o r fo lo s i a te la je le p ro p rii, ia r ,,d a c ă n u s u n t d e s tu le se v o r lu a d e la c h i a b u r i”95.
53 9
C o m u n iş tii în c e p în f o rţă şi a c ţiu n e a îm p o tr iv a p r o p rie ta rilo r d e te re n u ri m a i m a ri d e 10 h a. P rim ă r ia co m .
F iş c ă lia tr im ite a la P rim ă r ia c o m . B ă ile O lă n e ş ti A d re s a N r. 4 4 1 /2 a p rilie 1949 p r in c a re c e r e a s itu a ţia lu i
S ă lte a P. Io n , c a re a re p r o p rie ta te şi la F iş c ă lia şi a r fi in tra t în p re v e d e rile D e c re tu lu i N r. 8 3/1 m a rtie 1949,
p e n tru c a te re n u rile lu i să fie tre c u te în p r o p rie ta te a S ta tu lu i96. U n P ro c e s v e rb a l d in 19 m a rtie 1 9 4 9 al
p rim ă rie i a r a tă c ă m e m b r ii C o m ie i lo c a le p e n tru c o le c ta r e a lâ n ii a u v e r if ic a t p ro p rie ta rii d e o i, c o n fo rm
O rd in u lu i N r. 3 1 6 /1 9 4 9 al P re tu rii R â m n ic u -V â lc e a ; e r a u 157 să te n i c a re a v e a u 1 .1 5 4 o i97. U n ta b e l a r a tă
lo c u ito rii c a re f u s e s e ră îm p r o p r ie tă r iţi c u te re n a g ric o l şi lo t d e casă: 124 d e ţin e a u fie c a re c â te 0, 3 0 0 h a ia r
4 9 c â te 0 ,5 0 0 h a 98. L a 15 d ec . 1955 p r im ă r ia în to c m e ş te u n ta b e l c u c h ia b u rii şi s u p ra fe ţe le d e p ă m â n t a v u te ;
la O lă n e şti: B ă d e s c u E c a te r in a 7 ,8 3 h a , B ră n e s c u N . Io a n 6 h a , C o n s ta n tin e s c u D . C -tin 5 h a , C o n s ta n tin e s c u
D . N ic o la e 8,15 h a , Ilie s c u I. D u m itr u 9,6 5 h a , O lă n e s c u G h . 15,55 h a , O lă n e s c u C - tin 1 2 ,7 0 h a ; la C h e ia :
A n to n e s c u Io n 2 6 ,2 5 h a , P o p e s c u G h . G h . 9 h a , T e o d o s iu S. P e tre 3 3 ,5 0 h a , T e o d o s iu T u d o s e 2 8 ,1 2 h a 99.
P rin r e f o rm a a g r a ră d in 1 945, r e le v ă a d re s a , 198 fa m ilii a u f o s t îm p ro p r ie tă r ite c u p ă m â n t d in p r o p rie tă ţile
d e ţin u te d e m o ş ie r ii O g re z e a n u la C h e ia , B ă d e s c u la O lă n e ş ti S a t şi S e lte a la C o m a n c a şi P ie trişu .

A c t iv i ta t e a p o litic ă
L a sfâ rş itu l a n u lu i 1989 la n iv e lu l o ra ş u lu i B ă ile O lă n e ş ti e x ista u : 9 6 0 m e m b ri P C R , c u p rin ş i în 16
o rg a n iz a ţii d e b a z ă şi 2 c o m ite te de p a r tid - la C o m p le x u l B a ln e a r şi l a C A P , su b o rd o n a te d ire c t C o m ite tu lu i
O ră ş e n e s c P C R L a în v ă ţă m â n tu l p o litic o - id e o lo g ic în a n u l d e în v ă ţă m â n t 1 9 8 9 /1 9 9 0 se o r g a n iz a s e ră 87
c u rs u ri şi se s ta b ilis e r ă c u rs a n ţii. U rm a u s ă p a rtic ip e 2 .3 3 9 c u rs a n ţi d in ca re: 1 .1 8 0 la în v ă ţă m â n tu l P C R , 4 2 9
la S in d ic a t, 3 9 6 la U T C şi 3 3 4 l a O D U S . L a n iv e lu l o ra ş u lu i fu n c ţio n a d in 1 9 8 9 o f ilia lă a U n iv e rs ită ţii
P o litic e şi d e C o n d u c e re c u 2 8 c u r s a n ţi100.

7. P E R IO A D A 1990 - P R E Z E N T
A ş a - z is a R e v o lu ţie d in d e c e m b rie 1 989 , în f a p t o lo v itu ră d e S ta t101 d u b la tă d e o re v o ltă p o p u la ră , a
d e b u ta t t r is t p e n tru o ra ş u l n o s tru . L a B r ă ila a f o s t î m p u ş c a t m ilita ru l în te rm e n M u n te a n u G h . C o n s ta n tin , d in
T isa , p ro c la m a t a p o i ,,E r o u a l R e v o lu ţie i” - s la b ă c o n s o la re p e n tru f a m ilia s a 102. D u p ă 1 9 9 0 în c e p e o
fu rib u n d ă c a m p a n ie d e d e m o la re a r e a liz ă r ilo r d in tim p u l r e g im u lu i c o m u n is t. L a m o d u l p ro p riu , n u d o a r
f ig u ra tiv , s - a tr e c u t la ,,lic h id a r e a ” b u n u r ilo r f o s tu lu i C A P : c e n u s -a v â n d u t, d e m u lte o ri p r in lic ita ţii
a ra n ja te , s -a f u ra t o ri s - a d istru s. P rin a c e le a ş i s u rp riz e a tr e c u t şi C P A D M . O lă n e ş te n ii a u a v u t şi s u r p riz a
n e p lă c u tă să c o n s ta te c ă , tre p ta t, o se rie d e fo s te sp a ţii c o m e rc ia le a u f o s t v â n d u te u n o r p a rtic u la ri, d e ş i e ra u
c o n s id e ra te b u n u ri o b ş te ş ti, p re c u m fo s tu l C o m p le x d e S e rv ic ii sa u u n e le sp a ţii c o m e rc ia le , d e v e n ite
H o te lu ri. În e u f o r ia c a re i-a c u p rin s p e m u lţi, d in tre c a re u n ii v is a u în m o d s in c e r la r e a liz ă ri în fo lo su l
tu tu r o r , n u d o a r al u n o r ,,d e s c u r c ă r e ţi ” c a re s -a u o r ie n ta t ra p id p r o fitâ n d d e lip s a le g is la ţie i d e tre c e re r e a lă şi
e f e c tiv ă l a o e c o n o m ie d e p ia ţă sa u d e la c u n e le le g ilo r a p ă ru te , m u lte sp a ţii şi-a u s c h im b a t s u b it d e s tin a ţia , a
în c e p u t f e b r a „ p r iv a tiz ă r ilo r ” f ă r ă o fu n d a m e n ta re s e rio a s ă şi f ă r ă a se ţin e c o n t d e sp e c ific u l o ra ş u lu i şi d e
n e v o ile o a m e n ilo r; a u în c e p u t şi c o n s tru c ţii c a re n - a u f o s t fin a liz a te n ic i p â n ă a c u m , d e ş i s -a u c h e ltu it su m e
m a ri d e b a n i, p r e c u m p re c o n iz a tu l H o te l ,,C A S C O M ”, ia r a lte c o n s tru c ţii d e ja re a liz a te se d e g r a d e a z ă p e zi
c e tre c e , p r e c u m e ta ju l I d e la fo s tu l C o m p le x C o m e rc ia l sa u fo s tu l r e s ta u r a n t ,,C a s c a d a ”.
D e s tin e le o ra ş lu i a u f o s t c o n d u s e în tr e 1 9 9 0 -fe b ru a rie 1 9 9 2 d e o e c h ip ă în fru n te c u p rim a ru l in g .
V io r e l T a tu , in d e p e n d e n t a p o i s im p a tiz a n t F S N A f o s t o p e r io a d ă tu lb u r e , în c a re p rin tre p rio rită ţi a u fo s t
r e v e n ire a tr e p ta tă l a n o rm a l d u p ă ce şi a ic i a u a v u t lo c u n e le c o n v u ls ii le g a te d e s c h im b a re a u n o r şe fi de
in s titu ţii şi în tr e p rin d e ri - n e a g re a ţi d e u n ii s u b o rd o n a ţi s a u d e lo c a ln ic i, a s ig u ra r e a a p ro v iz io n ă r ii p o p u la ţie i
c u le m n e , c ă rb u n i, a lim e n te şi b u te lii d e a ra g a z - în p rim u l rîn d p e n tru lo c u ito rii d e la b lo c u ri -, în to c m in d u -s e
lis te lu n a re p e n tru c e i în d r e p tă ţiţi. În tre 1 9 9 2 -1 9 9 6 c o n d u c e r e a o ra ş u lu i a f o s t a s ig u ra tă d e o e c h ip ă în fru n te
c u ju r is tu l N ic o la e G o rg a n , in d e p e n d e n t. D in tre r e a liz ă ri, n o tă m : p r o m o v a re p r o ie c t in tro d u c e re g a z e
n a tu ra le , a p ro b a re şi în c e p e r e a lu c ră rilo r, n e te rm in a te ; in tro d u c e re ilu m in a t în P ie triş , C o m a n c a , T isa ,
G u rg u ia ta - lu c ră ri te rm in a te în m a n d a tu l u r m ă to ru lu i p rim a r; a d u c ţiu n e d e a p ă p o ta b ilă p rin c ă d e re lib e r ă -
H o tă r â re d e G u v e rn n e re a liz a tă , d e ş i se a lo c a s e r ă b a n ii n e c e s a ri; a s fa lta re a A le ii Iz v o a re lo r, c u b a n i a lo c a ţi
d e G u v e rn u l N ic o la e V ă c ă ro iu ; p ie tru ire d ru m u ri v ic in a le , a ju tâ n d c u fo n d u ri şi O fic iu l d e Îm b u n ă tă ţiri
F u n c ia re ; s ta ţie P E C O - n e d a tă în fo lo s in ţă d in c a u z a a lu n e c ă r ilo r d e te re n p ro v o c a te d e p lo i; c o n s o lid a re
v e r s a n ţi râ u l O lă n e ş ti; c a n a liz a re p r in c ă d e re lib e ră , p e p o r ţiu n e a p o p a s tu r is tic - p o d u l fo re s tie r; c o n c e s io n a re
te re n p e n tru c o n s tru ire a b is e ric ii n o i c u h ra m u rile ,,I z v o r u l T ă m ă d u i r ii’ şi ,,A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i”.

540
În tre 1 9 9 6 -2 0 0 0 p r im a r e ste in g . C io te a n u V io re l-V a s ile , m e m b r u P D . A c o n tin u a t lu c ră rile la in tro d u c e re a
g a z e lo r în o ra ş , a în c e p u t c o n s tru c ţia u n e i C a se d e C u ltu ră şi a u n e i B ib lio te c i P u b lic e , c u fo n d u rile o b ţin u te
s -a c o n s o lid a t str. F o re s tie rilo r, a f e c ta tă d e a lu n e c ă ri d e te re n . În tre 2 0 0 0 -2 0 0 4 p r im a r e s te e c o n o m is tu l
P o p e s c u N ic o la e , in d e p e n d e n t. C a re a liz a re n o ta b ilă n o tă m în to c m ir e a d o c u m e n ta ţie i ,,S tu d iu p e n tr u
a te s ta r e a o r a ş u lu i B ă ile O lă n e ş ti c a s ta ţiu n e tu r is tic ă ” . R e a liz ă rile n -a u f o s t p r e a m u lte , p rin tre c a u z e le
p r in c ip a le f iin d şi n e în ţe le g e rile d in tre c o n s ilie rii lo c a li. În tre 2 0 0 4 -2 0 0 8 e c h ip a p rim ă rie i e s te c o n d u s ă de
in g . C io te a n u V io re l-V a s ile , m e m b r u P D , tr e c u t a p o i la P S D în c a m p a n ia e le c to ra lă . D in tre r e a liz ă ri, n o tă m :
c o n s tru ire a u n u i p o d d e b e to n p e s te râ u l C h e ia în p u n c tu l V a le a lu i C io c a n ; a p ro b a re p r o ie c t p e n tru
,,D e z v o lta r e a in te g r a tă a S ta ţiu n ii B ă ile O lă n e ş ti”; tr a n s f o r m a r e a n o ii c lă d iri, d e s tin a te c a s e i d e c u ltu ră , în
b a z ă d e tr a ta m e n t, p a rc a re s u p r a e ta ja tă şi p is c in ă a c o p e r ită - p e n tru a în c e p e lu c ra re a c u f o n d u ri e u ro p e n e ;
m o d e rn iz a r e a p a r c u lu i ,,U n i r i i ”; re p a ra ţii, m o d e rn iz ă r i şi d o tă ri la u n ită ţile d e în v ă ţă m â n t. D in 2 0 0 8 p â n ă în
2 0 1 2 e c h ip a p rim ă rie i a re în fru n te p e p ro f. C iu c ă G h e o rg h e . S -a u c o n tin u a t şi fin a liz a t în m a rtie 2 0 1 0
lu c ră rile la p ro ie c tu l ,,D e z v o lta r e a in te g r a tă a S ta ţiu n ii B ă ile O lă n e ş ti”- v a lo a r e a p r o ie c tu lu i a f o s t d e 3,3
m ilio a n e E U R O , s u r s a de fin a n ţa re - f o n d u ri P H A R E 2 0 0 5 -2 0 0 6 ; p ie tr u ire a c u p a v e le d e b e to n a A le ii
I z v o a re lo r; p o a te c ă r e a liz a r e a c e a m a i im p o r ta n tă e s te d e m e rs u l fin a liz a t c u H o tă r â re a N r. 1 0 1 6 d in 12 o ct.
2 0 1 1 a G u v e rn u lu i R o m â n ie i, p r in c a re s - a a c o r d a t ,,s ta tu tu l d e s ta ţiu n e b a ln e o c lim a tic ă ” lo c a lită ţii B ă ile
O lă n e ş ti, a lă tu ri d e a lte 5 d in ţa ră . L a a le g e rile d in 10 iu n ie 2 0 1 2 p r im a r a d e v e n it V a s ila c h e V a s ile -S o rin ,
e c o n o m is t. P ro ie c te le d e in v e s tiţii 103 a p ro b a te d in le g is la tu r a tr e c u tă ,- p e n tru u n e le s-a u o b ţin u t şi fo n d u rile ,
d e c i tre b u ie c o n tin u a te şi fin a liz a te -, s u n t a m b iţio a se : l. D e z v o lta re a stru c tu rii d e a g r e m e n t în B ă ile O lă n e şti,
c u p rin d e : c e n tru d e in fo rm a re tu r is tic ă , 3 p is c in e în a e r lib e r c u a p ă su lfu ro a s ă , b a z ă d e k in e to - te ra p ie ,
c e n tru m u ltif u n c ţio n a l; re a b ilita re str. F o re s tie rilo r în tr e Iz v o a re le 3 b is şi 2 4 ; 2. ,,I z v o a r e le d e a u r d e la
B ă ile O lă n e ş ti” - u n p r o ie c t d e p r o m o v a re a S ta ţiu n ii; 3. P ro ie c t ,,R e a b ilita r e a in fr a s tr u c tu r ii r u tie r e în
S ta ţiu n a B ă ile O l ă n e ş t i ”, c u p rin d e : re a b ilita r e a tu tu r o r c e lo r 23 d e s tră z i d in S ta ţiu n e (a s fa lta re , a p ă , c a n a l),
c r e a r e a u n u i P a rc c u fâ n tâ n i a rte z ie n e - lâ n g ă P rim ă rie , m o d e rn iz a r e a P a rc u lu i d in f a ţa v e c h ii P o şte ; 4.
C o n s tru ire B lo c d e lo c u in ţe so c ia le c u 3 2 d e a p a rta m e n te , în S tr. B ă ilo r n r. 2 2 ; 5. R e a b ilita re a şi d o ta re a
C ă m in u lu i C u ltu ra l C h e ia ; 6. C o n s tru ire a u n u i d ru m d e le g ă tu r ă în tr e s ta ţiu n e a B ă ile O lă n e ş ti şi c o m u n a
M u e re a s c a , sp re m â n ă s tire a F ră s in e i; 7. R e a liz a re a u n e i b a z e s p o rtiv e în T isa.
P r im a r ii o ra ş u lu i B ăile O lă n e şti, d i n 1 9 6 3 : P e tr ic ă E m ilia n , H a n d o r e a n u C -tin , M ih a lc e a
D u m itru , D ra fta G h e o rg h e , H o re lu G h e o rg h e , V lă d o iu A u re l, P o p e s c u D . Io n , V lă d o iu A u re l, F u lg a
C o n s ta n tin , T a tu V io r e l (d in ia n u a rie 1 9 9 0 ), G o rg a n N ic o la e , C io te a n u V io re l-V a s ile , P o p e s c u N ic o la e ,
C io te a n u V io re l-V a s ile , C iu c ă G h e o rg h e , V a s ila c h e V a s ile -S o rin .
V ic e p rim a rii o ra ş u lu i, d i n d e c e m b r i e 1 9 6 8 : M ih a lc e a D u m itru , P o p e s c u N ic o la e , Z a m fir V a s ile ,
N ic o lă e s c u Io n , P o p e s c u A l. Io n (se p t. 1990 -fe b r.1 9 9 2 ), S p o riş N ic o la e , B a rb u G h e o rg h e , P o e n a ru D u m itru ,
N o a je A le x a n d r u P e tre , V a s ila c h e V a s ile - S o rin , P o p a T ite l.
S e c re ta rii S f a tu lu i P o p u l a r , C o n s i l i u l u i P o p u l a r , P r i m ă r i e i , O r a ş u l u i ( d in 1 9 6 3 ) : P e tc o f f D a n -
C o n s ta n tin , P o p e s c u C o n s ta n tin , G o rg a n N ic o la e .

8. S C U R T I S T O R IC A L S T A Ţ IU N II B A L N E O C L IM A T E R IC E
P o triv it le g e n d e i, p u te r e a b in e fă c ă to a re a a p e lo r m in e ra le d e la B ă ile O lă n e ş ti a f o s t c u n o s c u tă în c ă d in
tim p u l ro m a n ilo r, d e la c a re se c re d e c ă a u ră m a s n iş te z id u ri v e c h i d in p ia tr ă în a p r o p ie re a iz v o a r e lo r 104.
U n ii a u to ri c a re a u sc ris d e s p re s ta ţiu n e s p u n c ă în tr - u n h r is o v d in 1 7 6 0 se fa c p rim e le r e fe riri la iz v o a re le
m in e ra le d e p e m o ş ia v e l-c lu c e r u lu i T o m a O lă n e s c u 105. S e c o n s id e r ă c ă a c tu l d e n a ş te r e a l u n e i s ta ţiu n i este
în g e n e r a l d a ta c â n d s - a f ă c u t p r im a a n a liz ă c h im ic ă a a p e i m in e ra le , c a r e în z ile le n o a s tr e s e r v e ş te în
n u m e r o a s e c a z u r i şi c a d o c u m e n t d e a te s ta r e a m o m e n tu lu i d e d e c la r a r e a lo c a lită ţii r e s p e c tiv e c a lo c d e
c u r ă b a ln e a r ă 106. P e n tru a c la r if ic a to a te a s p e c te le le g a te d e p ro b le m e le s ta ţiu n ilo r b a ln e o c lim a tic e şi
b a ln e a re , la 12 o ct. 2 0 1 1 a a p ă r u t H o tă r â re a d e G u v e rn N r. 1016 p riv in d a c o r d a r e a s ta tu tu lu i d e s ta ţiu n e
b a ln e o c lim a tic ă p e n tru 6 lo c a lită ţi d in R o m â n ia , p rin tre c a re şi B ă ile O lă n e ş ti 107. În 1821 la O lă n e ş ti s-a u
r e f u g ia t m a i m u lţi b o ie ri, o c a z ie c u c a re a u a f la t d e „ a p e le m ir a c u lo a s e ” p e c a re u n ii d in tre ei le -a u f o lo s it şi
a s tfe l s -a ră s p â n d in d it în ţa r ă v e s te a d e s p re e fe c tu l lo r tă m ă d u ito r. A te s ta r e a a p e lo r m in e ra le d e la O lă n e şti
p r in a n a liz ă c h im ic ă se d a to re a z ă lu i A l. D . G h ic a , c a re în s ă rc in e a z ă în a n u l 1 8 2 9 p e m e d ic u l m ilita r J o h a n n
N e p o m o u c M a y e r s ă c a u te „ p e te r e n to a te iz v o a r e le n o i d e c u r ă d in M u n t e n i a ”, c o n c lu z iile a c ţiu n ii fiin d
p u b lic a te în 1830 în „ C u r ie r u l R o m â n e s c ” 108. P rim e le a n a liz e c h im ic e a u f o s t fă c u te în 1 8 2 9 -1 8 3 0 d e dr.
f a r m a c is t K . F. S ille r, c a re a p r im it în s ă rc in a re a s ă c e rc e te z e şi s ă a n a liz e z e to a te iz v o a re le c u a p e m in e ra le
54 1
d in n o rd u l O lte n ie i. S ta ţiu n e a e r a f o lo s ită în p rim u l râ n d d e S e rv ic iu l S a n ita r M ilita r, c a re u tiliz a a p e le d e la
O lă n e ş ti în tra ta m e n te , d in 1832 şi p â n ă la ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l X IX -le a . D e ş i p â n ă în d e c e n iu l 6 al
s e c o lu lu i a l X IX - le a n e situ ă m în tr - o p e r io a d ă d e s ta g n a re în p r iv in ţa d o tă rii şi e v o lu ţie i sta ţiu n ii b a ln e a re ,
c h ia r d in d e c e n iu l 4 se p o a te c o n s id e r a c ă O lă n e ş tiu l e r a c o n s titu it c a sta ţiu n e , c o n fo rm lu c ră rii lu i Ş te fa n
V a s ile E p is c o p e s c u - ,,A p e le m e ta lic e a le R u m â n ii M a r i ", a p ă r u tă la B u z ă u în 1 837, p r in c a re se p o p u la riz a u
şi c a lită ţile te ra p e u tic e a le a p e lo r m in e r a le d e la O lă n e şti. D in 1 8 3 0 , d u p ă ce T o m a O lă n e s c u , p r o p rie ta ru l
lo c u rilo r şi a l iz v o a re lo r, a c o n s tru it c a m e re şi b ă i p e n tru c e i v e n iţi la tra ta m e n t, p u te re a b in e fă c ă to a r e a
a p e lo r de la O lă n e ş ti a fo s t c u n o s c u tă în to a tă O lte n ia şi M u n te n ia şi c h ia r a d e p ă ş it h o ta re le ţă rii. E l a
c o n s tru it „ n a m e s tiile ” (= c lă d irile ) c u c a m e re d e lo c u it şi b ă i p e n tru tr a ta m e n t p e c a re , c o n tra u n e i su m e
p lă tite d e S tat, le - a p u s la d is p o z iţia m ilita rilo r b o ln a v i a d u ş i c u a m b u la n ţe le m ilita re . În tim p u l o c u p a ţie i d in
1 8 2 9 -1 8 3 4 ru ş ii în c e p c a ta g ra fie r e a b o g ă ţiilo r s o lu lu i şi s u b so lu lu i. Iz v o a re m in e r a le s u n t n o ta te în c â te v a
lo c u ri p e h a r ta f ă c u tă în a in te d e 1 835; la N d e s a tu l O lă n e ş ti c itim „ a p e m in e r a le ” 109. E ste p e n tru p r im a o a ră
c â n d în tr - o h a r tă a lo c u rilo r n o a s tre e le s u n t se m n a la te . C lu c e ru l T o m a O lă n e s c u , îm p r e u n ă c u u n c h ii săi,
fra ţii Io rd a c h e şi G rig o re O te te liş a n u , p e n tru o m a i p r e c is ă c u n o a ş te re a c o m p o z iţie i c h im ic e a tu tu r o r
iz v o a r e lo r m in e ra le şi p e n tru a fa c e r e c la m ă sta ţiu n ii, c h e a m ă în 1 8 3 7 p e d r. Şt. V . E p is c o p e s c u s ă f a c ă o
n o u ă a n a liz ă 110. C e rc e tă rile sa le d e s p re to a te iz v o a re le e x is te n te le - a p u b lic a t c h ia r în a c e l an . D in Ju d .
V â lc e a c a r te a p o p u la riz e a z ă c a lită ţile te ra p e u tic e a le a p e lo r m in e ra le d e la O lă n e ş ti şi C ă lim ă n e ş ti 111.
Oricum, după apariţia lucrării, băile de la Olăneşti erau recunoscute drept cele mai bune din ţară. T o m a
O lă n e s c u a a c c e p ta t s ă c o n s tru ia s c ă p e m o ş ia s a o c lă d ire c u 5 în c ă p e ri p e n tru „ a d ă p o s tir e a p e g r a tis a
b o ln a v ilo r m ilita r i r o m â n i ce v o r a v e a n e c e s ita te d e b ă i m in e r a le ”, c o n s tru c ţie te r m in a tă în 1840. D in a c e s t
a n d a te a z ă p r im u l s a n a to riu b a ln e a r 112. U rm e a z ă o p e r io a d ă d e c â ţiv a a n i în c a re in fo rm a ţiile d o c u m e n ta re
r e fe rito a re la b ă i lip s e s c . M a s in c a , u n ic a f iic ă a lu i T o m a O lă n e s c u , m o r t în 1 8 4 9 , se c ă s ă to ris e c u p a r u c ic u l
ru s A l. R u jin s k i ia r a c e s ta se o c u p a d e to a te p ro p rie tă ţile c e le a v e a c a z e stre , în sp e c ia l d e b ă ile d e la
O lă n e şti. P re o c u p a re a s tă p â n ilo r m o ş ie i O lă n e ş ti p e n tru d e z v o lta re a lo c a lită ţii se v e d e şi d in fa p tu l c ă au
d e te r m in a t o c â r m u ir e a ju d e ţu lu i s ă m u te la O lă n e şti tâ rg u l să p tă m â n a l d e d u m in ic ă 113. În lu n ile m a rtie -m a i
1851 a a p ă ru t u n a fiş tip ă rit, a p r e c ia t d r e p t p r im u l a fiş d in R o m â n ia c a re f ă c e a r e c la m ă u n e i sta ţiu n i
b a ln e a re - n u m ită ,,B ă ile A le x a n d r is k i” 114. N e c e s ita te a sta b ilirii p r o p rie tă ţilo r te ra p e u tic e a im p u s e f e c tu a re a
u n o r n o i a n a liz e a le a p e lo r m in e ra le d e a ic i d e c ă tre P . P o e n a r u în 1853 şi a p o i d e c ă tre A le x e M a rin în 1 8 5 3 ­
1 8 5 4 115. D in în d e m n u l lu i P e tra c h e P o e n a ru , r u d ă c u b o ie rii O lă n e ş ti, p ro f. A le x e M a rin v in e la O lă n e ş ti şi
a n a liz e a z ă to a te iz v o a re le m in e ra le , în n u m ă r d e 2 0 , c o n s ta tâ n d c ă e le s u n t su p e rio a re m u lto ra d in c e le a fla te
p e s te h o ta re 116. În a c e a s tă p e r io a d ă s ta ţiu n e a b a ln e a ră O lă n e ş ti e r a fo a rte b in e o rg a n iz a tă . P e lâ n g ă b irt,
c a fe n e a , m u z ic ă , lo c u ri d e e x c u rs ii etc. se m a i g ă s e a u n h o te l c o m p u s d in 2 8 d e c a m e re p e n tru b ă i 117. În m a i-
iu n ie 1855 Ju d . V â lc e a e s te v iz ita t de d r. C a ro l D a v ila , ,,O b e r şta b d o h to r ” a l D e p a rta m e n tu lu i O stă şe sc ,
c a re v in e şi la O lă n e ş ti u n d e a c e r c e ta t „ b ă ile p e n tr u îm b ă ie r e c a ş i a lte tr e b u in c io a s e c o m o d ită ţi” 118.
Im p re s io n a t, dr. D a v ila p r o p u n e a în f iin ţa r e a şi la C ă lim ă n e ş ti a u n u i s ta b ilim e n t b a ln e a r p e n tru m ilita ri,
a s e m ă n ă to r c u c e l în fu n c ţiu n e la O lă n e ş ti 119. L a în c e p u tu l lu i 1 8 6 0 s ta ţiu n e a d is p u n e a de: „ u n s ta b ilim e n t cu
3 3 în c ă p eri, c a z in o cu b ilia rd , b u c ă tă rie , h a n şi to a te c e le tre b u in c io a s e p e n tr u f ă c u t u l b ă i l o r ”120. M ilita rii
a v e a u la d is p o z iţie în c ă p e ri d e z id , c u 6 9 d e p a tu r i 121. S ta ţiu n e a s -a b u c u r a t şi d e v iz ita p r in ţu lu i C a ro l I al
R o m â n ie i la 2 6 a p rilie /8 m a i 1867. D o c u m e n te le a fla te la S JV A N s u n t c o m p le ta te d e m e m o riile re g e lu i
C a ro l I, c a re d e s c riu a c e s te v iz ite : la d a ta d e 2 6 a p rilie /8 m a i se c o n s e m n e a z ă c ă ,,L a O lă n e ş ti s u n t c a r ie r e d e
m a rm u ră , a c ă r o r e x p lo a ta r e a r p u te a f i d e m a r e im p o r ta n ţă ”122. În 1868 e le v ii m e d ic in iş ti şi f a rm a c iş ti d in
B u c u re ş ti, v e n iţi la O lă n e ş ti în e x c u rs ie d e stu d ii, a u d e s c o p e rit 4 0 iz v o a re c u a p e m in e ra le . În 1 8 6 9 dr.
D a v ila l- a d e le g a t p e c h im is tu l B e rn a th L e n d w a y s ă f a c ă a n a liz e le c h im ic e a le a c e s to r iz v o a r e 123. În au g .
1 869 d r. B e rn a th te r m in ă a n a liz a iz v o a re lo r, p e s te 4 0 la n u m ă r. C o m u n ic a şi u n ta b lo u c o m p a ra tiv al a p e lo r
d e a ic i f a ţă d e a lte iz v o a re m in e r a le s tră in e , a r ă tâ n d c ă a p e le d e la O lă n e ş ti s u n t m a i p u te rn ic e în p riv in ţa
p u c io a s e i d e c â t c e le d e la Z a iz o n , H e ilb ro n , W y s h b a d e tc . ia r în p r iv in ţa io d u lu i şi m a i p u te rn ic e d e c â t
M e h a d ia , B a d e n (V ie n a ), S c h la g e n b a d , W e ilb a c h , N ip h o n , C ă lim ă n e ş ti, B o b o c i e t c . 124 În 1 8 7 0 d r. D a v ila
v in e a d o u a o a r ă la O lă n e şti îm p r e u n ă c u e le v ii Ş c o lii d e M e d ic in ă şi re c o m a n d ă c e lo r s u fe rin z i a c e s te b ăi.
În e p o c ă , O lă n e ş tii d e v e n is e ră u n a d in ce le m a i im p o rta n te sta ţiu n i r o m â n e ş ti a s e c o lu lu i al X I X - le a 125. În
1873 proprietarul Petre Munteanu, după îndemnul Dr. Davila şi al medicului băilor, trimite sticle cu ape
minerale de Olăneşti la Expoziţia Internaţională de la Viena (1873) unde, după ce sunt din nou examinate
(cercetate), obţin Medalia de Aur. A firm a r e a şi în p la n e u ro p e a n a s ta ţiu n ii O lă n e ş ti a fă c u t c a e a s ă fie
v iz ita tă şi de b o ln a v i d in a lte ţă ri. În a c e a v re m e se z o n u l d u r a d e la 1 iu n ie la 15 se p t. A p e le m in e ra le d e a ici
s u n t stu d ia te d in p u n c t d e v e d e re a l a c ţiu n ii fiz io lo g ic e şi te ra p e u tic e d e d r. S tre h ă ia n u , c a re -ş i su s ţin e te z a d e
542
d o c to ra t „ L e s e a u x m in e r a le s D ’O lă n e s c i- V â lc e a ” 126 în 1 8 8 0 la F a c u lta te a d e M e d ic in ă d in M o n tp e llie r -
F ra n ţa . În 1882 g e n . d r. N . P o p e s c u -Z o r ile a n u p u b lic a r e z u lta tu l s tu d iilo r sa le şi m o d u l d e fo lo s ire a a c e s to r
a p e în lu c ra re a „ A p e le m in e r a le d e la O lă n e ş ti”. T o t a c u m , şi d r. V ă le a n u c e r c e te a z ă a p e le m in e ra le d e la
O lă n e ş ti 127. D o c to rii Z o rile a n u şi V ă le a n u a u v e n it c u d e ta ş a m e n te d e m ilita ri la tra ta m e n t. În 1 8 8 7 G rig o re
C o b ă lc e s c u s tu d ia z ă a p e le m in e ra le d e la O lă n e ş ti şi C ă lim ă n e ş ti în a rtic o lu l „ S o r g in ţiile m in e r a le d e la
C ă lim ă n e ş ti ”. E ste c e l m a i v e c h i stu d iu h id r o g e o lo g ic a s u p ra a p e lo r m in e r a le , c u u n c o n ţin u t ştiin ţific , e d ita t
în 1887 în „ B u le tin u l s o c ie tă ţii d e m e d ic i ş i n a tu r a l iş ti” n r. 1 /1 8 8 7 . În 1 8 9 3 m u r in d M a s in c a M u n te a n u ,
m o ş ia O lă n e ş ti a ră m a s c e lo r tr e i fiic e E c a te r in a T u fe a n u , A le x a n d r in a Ia n c o v e s c u şi A n a L e h liu , c a re p e n tru
p a rta j a u p u s -o în v â n z a r e p rin lic ita ţie p u b lic ă la 5 m a rtie 1 8 9 4 , a d ju d e c a tă d e f ra ţii C -tin , G h . şi D . B ă d e s c u
c u 4 5 5 .0 0 0 le i. E i a u in tr a t în p o s e s ia ei în 1897. În s ta ţiu n e se z o n u l b a ln e a r în c e p e a la 2 0 m a i şi ţin e a p â n ă la
15 se p t. În epocă Băile Olăneşti erau staţiunea balneară cea mai importantă din ţară 128, lu a s e r ă u n m a re
a v â n t, re p u ta ţia lo r c r e ş te a şi p o a te c ă a r fi d e v e n it c e le m a i im p o rta n te b ă i d in R o m â n ia î n p r a g u l se c. al X X -
le a , d a c ă „ u n f e n o m e n ” n u a r fi d is tru s în c â te v a o re o m u n c ă d e a n i d e z ile 129. În n o a p te a d e 2 3 /2 4 iu n ie
1895 o p lo a ie to r e n ţia lă p ro d u c e m a ri p a g u b e a tâ t sta ţiu n ii c â t şi lo c a lită ţilo r d e p e v a l e a r â u r ilo r O lă n e şti,
C h e ia şi v a le a M u e re ş tilo r. În sa tu l L iv a d ia n - a m a i ră m a s în p ic io a re d e c â t o s in g u r ă c lă d ire , p a g u b e le
m a te r ia le la O lă n e ş ti s -a u c ifr a t la 1 3 6 .6 0 0 le i, ia r c a v ic tim e 12 d e c e d a ţi g ă s iţi, în tr e c a re şi în tr e a g a fa m ilie
a în v ă ţă to ru lu i P e tre Ilie s c u , c a şi d o i m o r ţi d in c o m . O lă n e ş ti, n e g ă s iţi şi d a ţi d is p ă ru ţi. M e ritu l p rin c ip a l în
r e n a ş te r e a sta ţiu n ii îi re v in e in g . D -tru B ă d e s c u c a re p r in a c tiv ita te a d e p u s ă p e n tru r e a d u c e r e a s ta ţiu n ii în
c irc u itu l b a ln e a r p o a te fi c o n s id e r a t c a al d o ile a c tito r al B ă ilo r O lă n e şti. În 1 8 9 9 d r. Ş te fa n M in o v ic i a p u tu t
s ă fa c ă a n a liz a d o a r a tr e i su rse d e a p ă m in e ra lă : iz v o ru l Sf. D u m itru (a z i iz v . n r. 1), su rs e le A şi B (izv . n r. 7
şi n r. 14). În 1902 D . B ă d e s c u ră m â n e s in g u r p r o p rie ta r al m o ş ie i O lă n e şti, d e c i şi al b ă ilo r m in e ra le , p rin
c u m p ă r a r e a p ă rţii f ra te lu i să u G h e o rg h e şi p a rta ju l fă c u t c u f ra te le s ă u C o n s ta n tin . D â n d u -ş i s e a m a de
v a lo a r e a te ra p e u tic ă şi e c o n o m ic ă a a p e lo r m in e ra le , a ju ta t şi d e P rim ă r ia R â m n ic u -V â lc e a , în c e p e r e f a c e r e a
sta ţiu n ii, c a re a d u r a t p e s te l0 an i. E l r e z e r v ă p e n tru re fa c e re u n c a p ita l d e 8 6 8 .0 0 0 l e i 130. În 1 9 0 2 iz v o a re le
s u n t d in n o u a n a liz a te c h im ic d e p ro f. d r. G rig o re P fe iffe r, c a re le - a şi n u m e ro ta t p e n tru p r im a o ară .
R e z u lta te le le -a p u b lic a t în b r o ş u ra „ A n a liz a s u m a r ă a a p e lo r m in e r a le d in O lă n e ş ti”, B u c .,1 9 0 4 . În 1904
a ic i e x ista u : u n h o te l c u 4 0 c a m e re , a lt h o te l d e p a ia n tă c e a v e a u n sa lo n m a re p e n tru re s ta u ra n t, u n sa lo n
p e n tru c a fe n e a , b u c ă tă rie , o s a lă m a re c u 12 c a b in e p e n tru b a ie 131. D in 1 9 0 5 -1 9 0 6 în c e p e s ă se c o n s tru ia s c ă
u n s ta b ilim e n t p e n tru b ă i c u 6 0 d e c a b in e , te r m in a t în 1 910, c a re f u n c ţio n e a z ă şi a z i. În 1905 îş i în c e p e
a c tiv ita te a în s ta ţiu n e d r. Io n P u ţu re a n u . C o n ş tie n t d e e f ic a c ita te a iz v o a r e lo r şi d e im p o r ta n ţa c e p u te a s-o
a ib ă p e v iito r sta ţiu n e a , în 1905 d r. P u ţu re a n u în c e p e c o n s tru ire a u n u i s a n a to riu a p ro a p e d e iz v o a re le
m in e ra le d e p e V a le a T is e i, p e u n te re n p r o p rie ta te a in g . D . B ă d e s c u . T e r m in a t în 1 9 1 2 , s a n a to riu l a v e a c a
a n e x e u n r e s ta u r a n t şi o u z in ă e le c tric ă . P e n tru a c e le v r e m u ri s a n a to riu l e r a a p r e c ia t d r e p t u n u l d in tre c e le
m a i m o d e rn e d in ţa ră : c a m e re m a ri, sp a ţio a s e , m o b ila te în stil e n g le z e s c , în c ă lz ite c u c a lo rife r, lu m in a te
e le c tric , a p ă , a s c e n s o r e le c tric , o te r a s ă p e n tru p la je . L a p a r te r a v e a la b o ra to r d e a n a liz e c h im ic e , b io lo g ic e ,
b a c te rio lo g ic e , s a lă d e c h iru rg ie u n d e lu c r a d r. V a s ile M ilita ru , c u m n a tu l d r. P u ţu re a n u , in s ta la ţii de
e le c tro te ra p ie , h id ro te ra p ie , ra z e R o e n tg e n . S e a p r e c ia z ă c ă a f o s t p r im a c lă d ire d in ju d e ţ d o ta tă c u li f t 132.
T o a te c o n s tru c ţiile , re n o v ă rile şi in s ta la ţiile a u c o s ta t p e s te 5 0 0 .0 0 0 le i, o s u m ă e n o r m ă p e n tru a c e le v re m u ri.
În tre 1 9 0 5 -1 9 1 2 B ă d e s c u a c o n s tru it 2 h o te lu ri c u p a r te r şi e ta j, fie c a re c u o c a p a c ita te d e c c a 100 p a tu ri.
S ta ţiu n e a în c e p e s ă fie t o t m a i c ă u ta tă d e b o ln a v i şi p e n tru a o fa c e c u n o s c u tă şi c e r c u r ilo r m e d ic a le dr.
P u ţu re a n u v a a s ig u ra to a te c o n d iţiile d e s fă ş u ră rii C o n g re s u lu i m e d ic ilo r b a ln e o lo g i, ţin u t a ic i la 2 iu n ie 1910.
I m e n s e le c h e ltu ie li n e c e s ita te d e c o n s tru c ţiile re a liz a te a u d u s la în g lo d a r e a în d a to rii a d r. P u ţu re a n u şi a in g .
B ă d e s c u . D u p ă 1918 p ro p rie ta rii sta ţiu n ii n u p o t în c e p e p e c o n t p r o p riu a c tiv ita te a d e m o d e rn iz a re şi re fa c e re
a sta ţiu n ii, d e re lu a re a a c tiv ită ţii b a ln e a re . D e a c e e a , în d e c . 1 9 1 9 d r. P u ţu re a n u e s te n e v o it s ă v â n d ă 2 /3 d in
s ta ţiu n e B ă n c ii M a rm o ro s c h -B la n k , ia r 1/3 B ă n c ii d e S c o n t a R o m â n ie i 133. In g . B ă d e s c u e s te n e v o it să v â n d ă
B ă n c ii M a rm o r o s c h -B la n k m o ş ia O lă n e şti; a c tu l d e v â n z a r e m e n ţio n e a z ă şi s ta ţiu n e a . În 1925 c e le d o u ă
b ă n c i în f iin ţe a z ă s o c ie ta te a p e a c ţiu n i „ O lă n e ş ti S. A . ” ( M o n ito r u l O fic ia l n r. 1 0 9 /m a i 1 9 2 5 ). D r. P u ţu re a n u
e s te în lă tu r a t d in p o s tu l d e d ir e c to r şi în lo c u l să u e s te a d u s d r. H o e n ig , e v re u . În tre 1 9 2 2 -1 9 2 4 e s te lo tiz a tă
to a tă m o ş ia c u m p ă r a tă d e la D . B ă d e s c u 134. A c ţiu n e a d e re c o n s tru c ţie a sta ţiu n ii a f o s t în tr e p r in s ă d e o a m e n i
d e s p e c ia lita te - b a ln e o lo g i şi in g in e ri. S o c ie ta te a „ O lă n e ş ti S. A . ” a f ă c u t m a ri in v e s tiţii p e n tru m o d e rn iz a r e a
s ta ţiu n ii 135. În a n u l 1919, în u r m a s tu d iilo r g e o lo g ic e a le re g iu n ii fă c u te d e g e o lo g u l v ie n e z d r. K n e tt 136 şi a
u n o r n o i a n a liz e c h im ic e ale tu tu r o r iz v o a r e lo r m in e ra le fă c u te d e In s titu tu l G e o lo g ic d in B u c u re ş ti şi p ro f.
K riz a n d e la In s titu tu l d e C h im ie d in P ra g a , în c e p lu c ră rile d e re c a p ta re , te rm in a te în 1922. N u m ă ru l
iz v o a r e lo r c e rc e ta te e r a d e 3 0 137. În tre 1 9 2 4 -1 9 2 5 a p e le m in e ra le a u f o s t re a n a liz a te c h im ic d e c ă tre M e ta şi
54 3
S c h w a rtz în c a d ru l I n s titu tu lu i G e o lo g ic B u c u re ş ti. D r. V a s ile B ia n u c e r c e te a z ă r a d io a c tiv ita te a iz v o a r e lo r în
1 925, a r ă tâ n d c ă u n e le a r fi m a i ra d io a c tiv e d e c â t c e le d e la G o v o ra şi C ă lim ă n e ş ti-C ă c iu la ta , ra d io a c tiv ita te
c a re se în c a d r e a z ă în s ă în lim ite le a d m is e p e n tru o m 138. D r. C. M ih ă ile s c u fa c e d in n o u u n s tu d iu a m ă n u n ţit
a s u p ra iz v o a r e lo r î n c e e a ce p riv e ş te r a d io a c tiv ita te a , în v a r a a n u lu i 1 9 2 5 139. O d a tă c u c a p ta re a iz v o a re lo r
m in e r a le s -a u f ă c u t şi c a p ta re a a p e i p o ta b ile , c a n a liz a re a s ta ţiu n ii, ta lu z a r e a m a lu r ilo r r â u lu i O lă n e şti. În
p e r io a d a 1 9 2 0 -1 9 4 0 s-a u r id ic a t n u m e ro a s e v ile , a tâ t p e p a r te a d r e a p tă d a r şi p e p a r te a s tâ n g ă a râ u lu i
O lă n e ş ti, m a jo r ita te a e x is tâ n d şi a s tă z i. D in 1925 f u n c ţio n e a z ă S a n a to riu l M ilita r p e n tru O fiţe ri, în v ila
în c h ir ia tă d e la Şt. T ă tă ră s c u , c o n d u s d e p ro f. d r. C. M ih ă ile s c u p â n ă în a n u l 1 937, ia r p â n ă în 1 9 5 7 d e d r.
L e o n id a A le x iu . P e n tru r e s p e c ta re a u n o r c o n d iţii ig ie n ic o -s a n ita re şi p e n tru p r o te ja r e a iz v o a r e lo r m in e ra le ,
în c e p â n d c u a n u l 1927 s -a s ta b ilit p e rim e tru l d e p r o te c ţie a z o n e i iz v o a r e lo r m in e ra le p rin D e c re tu l R e g a l n r.
2 .8 8 9 /5 oct. 1 9 2 7 140. N u m ă r u l v iz ita to rilo r d e p ă ş e a în u n ii a n i c ifr a d e 3 .0 0 0 , d a r a u f o s t şi p e rio a d e c â n d au
v e n it în s ta ţiu n e su b 1.000 p e rs o a n e , c u m s -a în tâ m p la t în 1 9 3 3 , c â n d d o a r 7 0 0 p a c ie n ţi s -a u tr a ta t la
O lă n e şti. D in 1936 c o o r d o n a re a a c tiv ită ţii b a ln e a re s -a fă c u t d e c ă tre C o m ite tu l O fic iu lu i L o c a l d e C u r ă şi
T u r is m 141, c o n d u s d e u n m e d ic , ia r c a m e m b r i in tra u p r im a ru l c o m u n e i, in g in e ru l silv ic al z o n e i, m e d ic u l
d is p e n s a ru lu i, r e p re z e n ta n tu l p r o p rie ta rilo r d e h o te lu ri şi p e n s iu n i, re p re z e n ta n ţii c o m e rc ia n ţilo r. E ra u n
c â ş tig p e n tru s ta ţiu n e d e o a re c e C o m ite tu l şi-a p r o p u s şi a r e a liz a t v a lo rific a r e a în c o n d iţii t o t m a i b u n e a
p o te n ţia lu lu i b a ln e a r, s o ld a t şi c u im p o rta n te b e n e fic ii e c o n o m ic e p e n tru S o c. „ O lă n e ş ti S. A . ”. În o ct. 1940
s ta ţiu n e a a in tr a t su b a d m in is tra ţia C e n tru lu i N a ţio n a l d e R o m â n iz a re d e o a re c e p ro p rie ta rii S o c ie tă ţii
„ O lă n e ş ti S. A . ” a B ă n c ii M a rm o r o s c h -B la n k e ra u e v re i. A a v u t a c e s t s ta tu t p â n ă la 23 a u g . 1 9 4 4 142. În 1945
s ta ţiu n e a a fo s t v â n d u tă C C A S şi a f u n c ţio n a t su b d e n u m ir e a A d m in is tra ţia B ă ilo r şi I z v o a re lo r M in e ra le
O lă n e ş ti-V â lc e a . În tre 1 9 4 5 -1 9 4 8 a u fo s t n a ţio n a liz a te şi tr e c u te în p r o p rie ta te a s ta tu lu i v ile le d in sta ţiu n e ,
c o m is iile d e in v e n ta rie re p re lu â n d t o t in v e n ta ru l c e lo r 3 4 im o b ile şi p a v ilio n u l d e b ă i m in e ra le c u 6 0 c a b in e .
C a p a c ita te a v ile lo r e r a de 6 2 0 lo c u ri p e se rie ia r a p e n s iu n ilo r d e 5 0 0 p e rs o a n e . S ta ţiu n e a a v e a c a ra c te r
s e z o n ie r, fu n c ţio n â n d în tr e 15 m a i - 15 se p t. În se z o n u l b a ln e a r 1948 (1 m a i-1 se p t.) p r im ă ria a în r e g is tr a t
5 .1 0 9 d e v iz ita to ri. În u r m a n a ţio n a liz ă rii d in 11 iu n ie 1948 u n n u m ă r d e v ile s u n t a trib u ite s in d ic a te lo r. D in
d o c u m e n te r e z u ltă c ă 25 d e v ile , c u o c a p a c ita te d e 1 .3 0 0 d e lo c u ri, ţin e a u d e C C A S . L a în c e p u tu l a n u lu i
1 949, c o n fo rm L e g ii n r. 10 p e n tru O rg a n iz a re a A s ig u r ă r ilo r S o c ia le d e S ta t 143, 15 sta ţiu n i b a ln e a re d e in te re s
re p u b lic a n , p rin tre c a re şi B ă ile O lă n e şti, a u f o s t c e d a te M in is te ru lu i S ă n ă tă ţii. D in a c te le d e p r e lu a re r e z u ltă
c ă s ta ţiu n e a a v e a o c a p a c ita te d e 8 49 p a tu ri. P e rs o n a lu l A d m in is tra ţie i S a n a to riu lu i B a ln e a r O lă n e ş ti-V â lc e a
e r a f o rm a t d in 7 9 lu c ră to ri p e r m a n e n ţi, d in c a re 3 m e d ic i, la c a re se a d ă u g a u 9 7 lu c ră to ri s e z o n ie ri, în c a re
e ra u c u p rin ş i şi 6 m e d ic i. S e z o n u l b a ln e a r în c e p e a la 15 a p r. şi se te r m in a la 15 o c t. În 1951 ia fiin ţă
„ în tr e p r in d e r e a B a ln e a r ă d e S ta t O lă n e ş ti”, s u b o r d o n a tă M in is te ru lu i S ă n ă tă ţii şi P re v e d e rilo r S o c ia le , ce
a v e a în a d m in is tra re 13 v ile c u 6 65 lo c u ri şi to a te b a z e le d e tr a ta m e n t 144. Din 1953 staţiunea are activitate
b a ln e a ră p e rm a n e n tă . În a f a ră d e Î n tre p r in d e r e a B a ln e a r ă d e S ta t O lă n e ş ti îş i d e s fă ş o a r ă a c tiv ita te a şi alte
u n ită ţi b a ln e a re c u o c a p a c ita te d e c irc a 3 0 0 lo c u r i 145. În 1 9 6 0 a re lo c o n o u ă r e o rg a n iz a re a s is te m u lu i
a d m in is tra tiv al sta ţiu n ii p rin în f iin ţa r e a a d o u ă în tre p rin d e ri: I E B R - În tre p r in d e r e a E c o n o m ic ă B a ln e a r ă d e
S u b o rd o n a re R e g io n a lă O lă n e ş ti,- c a re se o c u p a d e c a z a re a şi a lim e n ta ţia tu riş tilo r; S e rv ic iu l M e d ic a l
B a ln e a r O lă n e ş ti (S M B ) - u n ita te b u g e ta ră , o c u p â n d u -s e d e tra ta m e n t, d a r c a re d e ţin e a şi u n s p a ţiu p r o p riu de
c a z a re d e 2 0 0 lo c u ri (v ile le 18 şi 2 0 ). L a p r e lu a re a b u n u r ilo r I E B R a d m in is tra 8 2 9 p a tu ri, d in c a re d o a r 431
p u te a u fi fo lo s ite şi ia rn a . În 1960 c a p a c ita te a d e c a z a re a sta ţiu n ii e r a d e 1 .0 4 9 p a tu ri ( IE B R şi S M B ). P â n ă
în 1966 s -a u f ă c u t m o d e rn iz ă ri la v ile , s - a in tro d u s în c ă lz ir e a c e n tr a lă în v ile le n r. 9 şi 15, a c r e s c u t g r a d u l d e
c o n f o r t al tu tu r o r v ile lo r, s - a m ă rit şi c a p a c ita te a d e c a z a re a I E B R la 9 1 4 lo c u ri. A u f o s t a s fa lta te a lte stră z i
d in sta ţiu n e , a u a p ă ru t C o m p le x u l c o m e rc ia l şi c e l d e s e rv ic ii, L ib r ă r ia (1 9 6 4 ), n o u l lo c a l al ş c o lii, O fic iu l
P T T R (1 9 6 8 ); în O lă n e ş ti S a t este c o n s tru ită o B ru tă rie . În p e r io a d a 1 9 7 1 -1 9 8 0 s -a m ă rit c a p a c ita te a de
c a z a re a sta ţiu n ii p r in a d ă u g a r e a u n u i etaj la f o s ta v ilă ,,1 M a i ” şi s -a c o n s tru it u n p a v ilio n al ţă ra n ilo r
c o o p e ra to ri c u o c a p a c ita te d e 100 lo c u ri, d u p ă 1 9 9 0 a d ă u g â n d u - i- s e în c ă u n c o rp to ta liz â n d 2 2 0 lo c u ri, fiin d
c u n o s c u t şi su b d e n u m ir e a d e H o te l ,,L iv a d ia ”. D u p ă 1 9 8 0 c o n tin u ă s ă c r e a s c ă b a z a m a te r ia lă a s ta ţiu n ii p rin
d a r e a în f o lo s in ţă a H o te lu lu i „ O l ă n e ş ti” al M in is te ru lu i T u ris m u lu i la 3 0 ap r. 1 9 8 4 c u 4 2 5 lo c u ri, ia r în au g .
1 987 H o te lu l „ P a r â n g ” (a l S in d ic a te lo r) c u 7 6 0 lo c u ri. În 1 9 9 4 şi 1995 s ta ţiu n e a B ă ile O lă n e ş ti a o c u p a t
lo c u l a l I I- le a p e ţa r ă în c e e a c e p riv e ş te g ra d u l d e o c u p a re a lo c u rilo r d e c a z a re şi to t lo c u l al II- le a la
se rv ic iile o fe rite tu riş tilo r. În p e r io a d a p o s t- d e c e m b ris tă a p a r h o te lu ri p a rtic u la re d e 1, 2 , 3 şi 4 stele:
E lisabeta, Latina, Stogu, Tisa, Alice, P odium , Select, P resident, C entral, Suprem , N ina, P rem ier, B IT U ; vilele: Ana,
Ally, A le x a n d ra ; pensiunile: Luana, H odan, Bebe, M aria, C a sa Io a n a ş. a.

544
 C a d ire c to ri ai C o m p le x u lu i B a ln e a r O lă n e ş ti a u f u n c ţio n a t d u p ă 1970: U ru c Io n , T r ic ă Iu lia , B o c ic ă
D u m itru , I a ta n R a d u , C is m a ru Io n , Ilie Io n , N ic o la e M a rin , Z a m fir V a s ile . D in ia n u a rie 2 0 0 1 a c tiv ită ţile
fo s te i în tr e p rin d e ri a u f o s t p riv a tiz a te , tr e c â n d în p r o p rie ta te a p a tro n ilo r M a ria şi Io n T u d o r.
Note bibliografice
1. Gheorghe Petre, O preistorie a N-E Olteniei, Ed. Petras, Râmnicu-Vâlcea, 1995, pag. 37.
2. DRH, vol. II (1501-1525), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1972, doc. nr. 15, pag. 43-48.
X I,
3. DIR, Veacul v vol. II (1526-1550), doc. nr. 32, pag. 34-35; DRH, B. Ţara Românească, vol. III, doc. nr. 40, pag. 66.
4. DIR, Veacul XVI, vol. VI. B. Ţara Românească (1591-1600), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1953, doc. nr. 242,
pag. 225-227; DRH, vol. XI, doc. nr. 180, pag. 236-238.
5. Pentru Pietrişu vezi Catalogul documentelor Ţării Româneşti. Vol. II. 1601-1620. Întocmit de Maria Soveja, Doina Duca-
Tinculescu, Reghina Dragomir, Bucureşti, 1974, doc. nr. 996, p. 499; pentru Tisa vezi DRH, vol. XIII (1630-1632), Editura
Academiei Române, Bucureşti, 1969, doc. nr. 207, pag. 336-337.
6. Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Andreescu, Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului
din Râmnicu Vâlcea (1388-1715). Vol. I, Bucureşti, 1983, doc. nr. 1079, pag. 326.
7. Toma G. Bulat, Contribuţiuni documentare la istoria Olteniei. Secolul XVI, X V II şi XVIII, Râmnicu-Vâlcea, 1925, pag.
54-81.
8. Tezaur medieval, vol. I, doc. nr. 173, pag. 73; Henri H. Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti. Vol. I-
1958; vol. II-1959; vol. III-1960, Ed. Academiei, Bucureşti; Dinică Ciobotea, Istoria moşnenilor. Vol. 1. Partea I (1829-1912), Ed.
Universitaria, Craiova, 1999; Gheorghe Pârnuţă, Ştefan Trâmbaciu, Istoria obştei de moşneni din Comuna Rucăr-Muscel, Judeţul
Argeş, Ed. Semne, Bucureşti, 2001.
9. Dumitru Bălaşa, Oameni şi fapte din istoria localităţii Olăneşti, în „Buridava”. Studii şi materiale, Râmnicu Vâlcea, nr.
4/1982, pag. 101-108.
10. Tezaur medieval, Vol. I, doc. nr. 256, pag. 103-104.
11. Şt. Ştefănescu, D. Mioc, Ţărănimea din Ţara Românească şi Moldova în veacul al XVII-lea, în „Revista de Istorie”, Tom
32, nr. 12/1979, pag. 2285-2302; Constantin Bălan, Structuri în regimul proprietăţii obştilor săteşti din Ţara Românească în a doua
jumătate a secolului al XVII-lea şi la începutul veacului următor, în „Revista de Istorie”, Tom 39, nr. 10/1986, pag. 962-981.
12. Tezaur medieval, vol. I, doc. nr. 281, p. 112; DIR, vol. IV, sec. XVII, pag. 481-482.
13. Comori arhivistice, vol. II, doc. nr. 58, pag. 28.
14. ANIC, fond Episcopia Râmnic, pachet LXV, doc. nr. 32; vezi şi Şucu I. Ion, Actele Serviciului documente istorice.
Episcopia Râmnicului Noului Severin, Bucureşti, 1954, nr. 472, pag. 42.
15. Ion Al. Popescu, Nicolae Gorgan, Băile Olăneşti. File de istorie, Ed. Quark, Bucureşti, 1996, pag. 48; Victoria Stătescu,
Ion Stătescu, Contribuţii la cunoaşterea obştilor săteşti de pe valea râului Olăneşti (Vâlcea), în „Studii vâlcene’’, VII/1985,
Râmnicu-Vâlcea, pag. 57-65.
16. ANIC, fond Episcopia Râmnic, pachet LX-bis, doc. nr. 8, 9, 12, 14, 16; Idem, mss 447, f. 297.
17. Tezaur medieval, vol. I, doc. nr. 1160, pag. 348.
18. Şerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739), Ed. Academiei, Bucureşti, 1971; Ediţia II-a, Ed.
Enciclopedică, Bucureşti, 1998; Alexandru Al. Vasilescu, Oltenia sub austriaci. 1716-1739. Vol. I. Istoria politică a Olteniei sub
austriaci, Tipografiile Române Unite, Bucureşti, 1929; Veronica Tamaş, Administraţia Olteniei în timpul ocupaţiei austriece (1718­
1739), în „Buridava”, Râmnicu-Vâlcea, nr. 4/1982, pag. 119-125.
19. H. H. Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti. Vol. I, Ed. Academiei, Bucureşti, 1958, pag. 36.
20. C. Giurescu, op. cit., vol. II (1726-1732), Bucureşti, 1944, pag. 304-305 - Lista satelor din conscripţiunea ordonată de
Virmondt la 1722.
21. Ibidem, pag. 309.
22. Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale, fond Bruckenthal, dos. L 1-5, fila. 210.
23. Şerban Papacostea, op. cit., Ediţia a II-a, pag. 191.
24. Veronica Tamaş, art. cit.; Corneliu Tamaş, Smarand Ţana, Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea,
2004, pag. 59-81.
25. Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, passim.
26. Ana Toşa-Turdeanu, Oltenia. Geografie istorică în hărţile secoluluii XVIII, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1975, pag.
121 şi 163; Ioan C. Băcilă, Oltenia sub austriaci. 1718-1739. Un document cartografic, în ,,AO”, Anul III, nr. 11, ian.-febr. 1924,
pag. 111; ibidem, nr. 13, mai-iunie 1924, pag. 235.
27. Vezi ,,AO”, nr. 14, iulie-august 1924, pag. 300-304, art. ,,Oltenia după memoriile generalului von Bauer (1778), traduse
şi publicate de Const. I. Karadja”.
28. ANIC, fond Episcopia Râmnic, LXV/22; apud Alexandru Al. Vasilescu, op. cit., pag. 133.
29. Comori arhivistice, vol. II, doc. nr. 318, pag. 83; probabil că de la acest fapt real a rămas în Cheia o legendă după care
localitatea a fost înfiinţată de 3 fraţi: Magher, Puiu şi Bârzâche sau Bâzâc.
30. Florin Constantiniu, Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea, Ed. Academiei Române, Bucureşti,
1972, pag. 134-135.
31. Comori arhivistice, vol. II, doc. nr. 686, pag. 162.
32. Corneliu Tamaş, Măsuri pentru dezarmarea populaţiei vâlcene şi a soldaţilor participanţi în Tabăra lui Magheru, în
„Revista Arhivelor”, vol. XXXV, nr. 2/1973, pag. 324.
33. SJVAN, fond Subprefectura Plăşii Ocolul-Otăsău, dos. 1/1848, f. 12.
34. Idem, fond Primăria oraş Râmnicu Vâlcea, dos 183/1857, f. 31.
35. Ibidem.
545
 36. SJVAN, fond Prefectura Judeţului Vâlcea, dos. 8/1865, f. 198-216.
37. SJVAN, Ibidem, dos. 8/1865, f. 232.
38. SJVAN, fond PJV, dos. 30/1866, f. 76; P. Poni, Statistica răzeşilor, Bucureşti, 1921, pag. 187-188.
39. SJVAN, fond PJV, dos. 13/1878, f. 88-89 (copie); C. Tamaş, Contribuţia clerului din judeţul Vâlcea la susţinerea
războiului de independenţă, în ,,MO”, XXIX, nr. 4-6/1977, aprilie-iunie, pag. 373-375.
40. SJVAN, fond PJV, dos. 11/1878, f. 38-39.
41. SJVAN, fond PJV, dos. 131/1878, f. 87-88.
42. Pentru cei doi eroi morţi vezi: Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Eroii Războiului de Independenţă.Tabelă de
ostaşii morţi în războiul din 1877-1878, Bucureşti, 1898, p. 1-133; SJVAN, fond PJV. dos. 131/1878, f. 87-88; Informatori Maria
Diaconu şi Puiu Pavelescu, strănepoţi ai eroului; ultimul deţine şi un testament al eroului, privind unele proprietăţi în Bucureşti.
43. Idem, fond Primăria Comunei Păuşeşti Otăsău, dos. 1/1917, f. 189; mărturii orale culese de noi cu ani în urmă de la
învăţătorii Niţescu Gheorghe şi Bâldea Nicolae, în prezent decedaţi.
44. SJVAN, dos. 98/1919, f. 181-191, concept.
45. Idem, fond PJV, dos. 9/1918, f. 591, orig.
46. Corneliu Tamaş şi colab., Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial, Bălceşti pe Topolog, 1979, vol. II - EROII,
pag. 12-14; Cartea de aur a Comunei Olăneşti - cu Eroii căzuţi în războaiele neamului; o copie xerox a listei se află în arhiva noastră
personală; Monumentul Eroilor, aflat în Olăneşti Sat, ridicat în 1925; cei 3 locuitori din Cheia, menţionaţi mai sus ca invalizi, au fost
cuprinşi la Eroi, fiind decedaţi în primii ani de după război datorită rănilor de pe front; în ziarul judeţean „Naţionalul Vâlcii” No.
70/oct. 1933, pag. 4 şi No. 71/nov. 1933, pag. 3 am mai descoperit numele a încă 2 eroi (netrecuţi în alte statistici), decedaţi în lagărul
Ostfi Aszonyf, lângă Papa în Ungaria: Albul Alexandru din Cheia (+ 23.3.1917) şi Sterpu Ioan din Olăneşti (+13.8.1917).
47. SJVAN, fond Primăria Băile Olăneşti, dos. 2/1921-1924 relativ la lucrările de împroprietărire făcută în Comuna Olăneşti.
Parcelare. Revizuire. Deposedare. Precizăm că nu posedăm multe documente pentru Com. Cheia deoarece ele ar fi fost distruse din
neglijenţa autorităţilor (mărturie orală de la Lice Angelescu).
48. Ibidem, dos. 1/1921-1942, pag. 8, 10, 14, 41, 46, 51, 64-65, 81, 83, 85, 98-100, 102-103, 111, 122, 126, 128.
49. Ibidem, dos. 3/1921-1925, f. 5-6, 8, 24, 38, 40, 45, 86, 132, 136, 144, 158, 167, 170, 189, 191, 193, 203, 207.
50. Ibidem, dos. 1/1933, f. 47.
51. SJVAN, fond Obştea Olăneşti şi Obştea Cheia.
52. H. H. Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti. Vol. II, Ed. Academiei, Bucureşti, 1959, pag. 193-196,
296-302.
53. SJVAN, fond Obştea Olăneşti, dos. 3/1931-1035 - Proces verbal din 19 aprilie 1921 - preşedinte al Consiliului Obştei
este ales Ion D. Teşea.
54. SJVAN, fond Obştea Olăneşti, dos. 1/1929; fond Primăria Băile Olăneşti,dos. 2/1936, f. 4 şi 5.
55. SJVAN, fond Primăria Băile Olăneşti, dos. 4/1935-1937, f. 9, 31-35, 53-63, 79.
56. SJVAN, fond Obştea Cheia, dosar 1, f. 1, 14, 36 v.-37, 62, 72 v.
57. SJVAN, fond Primăria Băile Olăneşti, dos. 3/1921-1935, f. 170.
58. Ion Al. Popescu, Monografia istorică a oraşului Băile Olăneşti - Judeţul Vâlcea. Teză de doctorat, Târgovişte, 2009
(lucrarea, pregătită pentru tipărit în 2012, are o consistentă Bibliografie), Capitolul IX - Personalităţi, pag. 203-214; Sorin Oane,
Schiţa partidelor şi doctrinelor politice din Jud. Vâlcea în perioada interbelică, în ,,SV”. Serie nouă, Nr. I (VIII)/2003, pag. 152-188.
59. Autorii art. ,,Din ilegalităţile Prefectului de Vâlcea şi Primarul din Olăneşti” erau de la ţărănişti, I. Bădoi şi Ion Teşea;
vezi „Cercul. Foaia Partidul Naţional-Ţărănesc din Vâlcea”, Anul II, No. 12, 15 martie 1928, pag. 4.
60. „Cercul. Foaia Partidului Naţional-Ţărănesc din Vâlcea”, martie-iunie 1933, pag. 2.
61. Prefectura Judeţului Vâlcea, Dare de seamă asupra activităţii şi realizărilor din judeţ în intervalul dela 15 noembrie 1933 -
1 martie 1937 întocmită de Eugen Băcescu Prefectul Judeţului Vâlcea, Imprimeria Judeţului Vâlcea, 1937, pag. 14, 15,16, 26.
62. Ibidem, pag. 35, 5, 52, 65, 89, 91, 93.
63. „Cercul. Foaia Partidului Naţional Ţărănesc din Vâlcea”, No. 10/15 februarie 1928, pag. 2.
64. „Viaţa Nouă”. Organ al Partidului Naţional-Georgist din Vâlcea, Anul VII, Nr. 5-6, mai-iunie 1936, pag. 2 şi 3.
65. „Viaţa Nouă”, Anul IV, No. 3-4 August-Sept. 1933, pag. 3.
66. „Naţionalul Vâlcii”, Anul V, No 49-50 ian.-febr. 1932, pag. 4; Idem, Anul VI, No 71, noiembrie 1933, pag. 1- articolul
,,Avem 58 partide”.
67. Bianca Predescu, Ion D. Ciucă, Domnica Ciucă, Ion M. Ciucă, Aspecte privind viaţa economică, socială şi politică a
Judeţului Vâlcea în perioada 1918-1940, Ed. Kitcom, Drăgăşani, 2006, pag. 346 şi 352.
68. Gheorghe Dumitraşcu, Principalele obiective ale activităţii organizaţiei Vâlcea a P.C.R. desfăşurată în perioada 1934-
1940, în ,,SV”, Nr. IV/1980, pag. 71.
69. SJVAN, fond personal Vasile Oproiu - dos. Despre frământările muncitoreşti din preajma instalării dictaturii regale, f. 7;
SJVAN, fond Legiunea de Jandarmi Vâlcea, dos. 48/1941, f. 181; Petre Bardaşu, Din lupta comuniştilor vâlceni pentru stăvilirea
pericolului fascist (1934-1940), în ,,SV”. Vol. III, Râmnicul Vâlcii, 1974, pag. 106.
70. Informaţii orale oferite nouă de Puiu Pavelescu, Sever Berbece, Gheorghe Tiseanu, Gheorghe Ciobanu.
71. SJVAN, fond PJV, dos. 8/1945, f.5.
72. SJVAN, fond Primăria Băile Olăneşti, dos. 6/1945, f. 7.
73. Ibidem, f.25.
74. Ibidem, f. 35-39.
75. Ibidem, f. 42, 46, 51.
76. Idem, dos. 5/1946, f. 8.
77. Ibidem, f. 21-23 şi f. 24 - Deciziunea nr. 662/27 iunie 1946.
78. Idem, dos. 3/1947, f. 13, 16; la f. 24 şi 67 - Ordonanţa tipărită nr. 8/1947 a Primăriei Comunei Olăneşti Judeţul Vâlcea,
semnată de primarul Nicolae Ceauşelu şi notarul Aron Stroescu, cu regimul tarifelor.
54 6
 79. Idem, dos. 4/1947, f. 7,l1,19,21,27.
80. Idem, dos. 7/1847, f. 26.
81. SJVAN, fond PJV, dos. 30/1946, f. 103.
82. Idem, dos. 17/1946, f. 175-191.
83. Idem, fond Comitetul Judeţean PMR Vâlcea, dos. 5/1946, f. 149-150.
84. Ibidem, dos. 1/1948, f. 40.
85. Ibidem, dos. 1198, f. 72; Idem, fond Comitetul Regional PMR Vâlcea. Comisia de verificare, dos. 13/1949, f. 159-166.
86. SJVAN, fond Primăria Băile Olăneşti, dos. 7/1947, f. 26. 27.
87. Ibidem, f. 31.
88. Ibidem, f. 83, 91.
89. Ibidem, f. 100-103 şi 115.
90. Idem, dos. 9/1947, f. 1-17, 26-34, 37-47, 52-60, 82-108.
91. Idem, dos. 1/1948 cuprinde în întregime toate actele naţionalizării imobilelor respective.
92. Nicoleta Ionescu-Gură - Stalinizarea României. Republica Populară Română 1948-1950. Transformări instituţionale,
Editura BIC ALL, Bucureşti, 2005, pag. 170 şi urm.
93. SJVAN, fond Primăria Băile Olăneşti, dos. 13/194, f. 9.
94. Idem, dos. 8/14, f. 125.
95. Ibidem, f. 218, 417.
96. Ibidem, f. 402.
97. Ibidem, f. 412.
98. Idem, dos. 8/1950, f. 39, 41, 91-93.
99. Idem, dos. 1/1955, f. 232.
100. Informaţii de la Elena Dulcă, fostă secretar adjunct cu Propaganda al Comitetului orăşenesc PCR Băile Olăneşti.
101. Considerăm că una din cele mai bune lucrări scrise despre evenimentele din decembrie 1989 este cea a lui Corvin Lupu,
România 1989: de la revolta populară la lovitura de Stat, Sibiu, Ed. Techno Media, 2010.
102. Datele despre eroul Munteanu Gh. Constantin au fost culese de la părinţi, rude, colecţia ziarului judeţean „Orizont” şi
din Suplimentul ziarului „Jurnalul Naţional”, privind Eroii Revoluţiei din Decembrie 1989. Când lucrarea era deja redactată a apărut
cartea ,,Teroriştii printre noi. Adevărul despre ucigaşii Revoluţiei” de Grigore Cartianu, Cristian Delcea, Mihai Voinea, Andrei
Crăciun, Bucureşti, Ed. Adevărul Holding, 2011 unde la p. 96-97 este descrisă inutila şi penibila moarte a eroului: împuşcat din
neatenţie de un alt militar, Ionel Bocăneţ, care s-a apucat să danseze, având arma în mână şi, probabil ameţit, a tras un foc din
greşeală, Munteanu decedând în drum spre spital.
103. Informaţii de la jurist N. Gorgan - secretarul oraşului şi jurist Claudiu Noaje - cărora le mulţumim şi pe această cale.
104. Dr. I. Puţurianu, Efectele fiziologice şi proprietăţile terapeutice ale apelor minerale din staţiunea Olăneşti (Vâlcea),
Craiova, 1910, pag. 5.
105-de la prenumele ţarului rus Alexandru al II-lea sau al lui Alexandru Rujinski, decedat la 28 februarie 1858 - vezi SJVAN,
Fond Tribunalul Judeţean Vâlcea, dos. 109/1858, nepaginat (f.5 r.- n. n.); pentru afiş vezi SJVAN, Fond Pretura Plăşii Bălceşti, dos.
11/1849, f. 448.
106. Dr. Eugenia Costin-Deleanu, Apele minerale de la Olăneşti, în ,,Studii şi cercetări de balneologie şi climatologie”, Ed.
Meridiane, Bucureşti, 1967, pag. 335.
107. Art. Pricăjan, Substanţele minerale terapeutice din România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, pag. 108.
108. Vezi „Monitorul Oficial” Nr. 743 din 24 octombrie 2011.
109. Paul Cernovodeanu, Nicolae Vătămanu, Date inedite şi mai puţin cunoscute din biografia doctorului Johan Nepomuk
Meyer (1803-1873), în Din tradiţiile medicinii şi educaţiei sanitare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1978, pag. 273-281.
110. C. C. Giurescu, op. cit., pag. 50
111. Şt. V. Episcopescu a trăit între 1777-1850; vezi V. Gomoiu, op. cit., pag. 401-402 ; Emil Gheorghiu, Memoria de taină a
lui Şt. V. Episcopescu, în Trecut şi viitor în medicină, Ed. Medicală, Bucureşti, 1981, pag. 303-320.
112. Şt. V. Episcopescu, Apele metalice ale Rumânii Mari, Tipografia Episcopiei Buzăului, Buzău, 1837.
113. Costea Marinoiu, Itinerare vâlcene, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1987, pag. 135.
114. SJVAN, fond Prefectura Judeţului Vâlcea, dos. 63/1851, pag. 136 şi dos. 72/1855, pag. 18.
115. Olăneşti. Staţiune balneo-climatică, f. l., f. e., 1939, pag. 4; Dr. Poldy Braunstein, Băile Olăneşti. Din punct de vedere
balneo-climatic. Indicaţii şi contraindicaţii, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti, 1946, pag. 5.
116. Al. Şaabner-Tuduri, op. cit., pag. 264.
117. Ibidem, pag. 263.
118. SJVAN, fond PJV, dos. 33/1855, pag. 147.
119. Dr. Gh. Mămularu, Un secol de istorie a staţiunii Călimăneşti-Căciulata, în „Buridava”. Studii şi materiale, Râmnicu-
Vâlcea, nr. 4/1982, pag. 157-161; Dr. Gh. Mămularu, Contribuţia Dr. Carol Davila la studiul şi valorificarea apelor minerale de la
Călimăneşti-Căciulata-Cozia, în „Studii vâlcene”, Nr. VII/1985, pag. 91-94.
120. SJVAN, fond PJV, dos. 13/1858, pag. 55.
121. Ibidem, dos. 2/1861, pag. 316.
122. Memoriile regelui Carol I al României. Vol. III, Ed. Universul, Bucureşti, 1909, pag. 72; vezi şi Memoriile regelui Carol
I al României. De un martor ocular. Volumul I. 1866-1869. Ediţia a doua şi prefaţă de Stelian Neagoe, Ed. Machiavelli, Bucureşti,
1944, pag. 165.
123. SJVAN, fond PJV, dos. 27/1864, p. 428; dos. 28/1864, pag. 20; Al. Şaabner-Tuduri, Apele minerale..., pag. 264.
124. Ibidem, pag. 271.
125. A. Pricăjan, op. cit., pag. 116.
126. La Artemiu Pricăjan apare Stribăianu (sic !), cu data 1860; a trăit între 1836-1924, a venit în ţară în 1862.
54 7
 127. Dr. I. Puţurianu, Efectele fiziologice..., pag. 8; Al. Şaabner-Tuduri, op. cit., pag. 264-265.
128. Dr. Eugenia Costin-Deleanu, art. cit., pag. 336.
129. De remarcat că toate lucrările consultate fac aceeaşi greşeală, dând ca dată a catastrofei luna mai. La SJVAN există
dosarul nr. 57/1895 destinat integral acestei mari catastrofe.
130. Al. Şaabner-Tuduri, op. cit.; Olăneşti în 1907, passim.
131. Dr. I. Puţurianu, op. cit., pag. 9-10.
132. Vezi lucrarea citată mai sus, passim, cu fotografiile doveditoare.
133. Prof. C. Drăguşin, Sanatoriul balnear..., lucrare în mss, copie dactilografiată în arhiva noastră.
134. SJVAN, Memoriul ,,Amenajamentul pădurii Olăneşti”, dos. nr. 558/1918, pag. 36, 78.
135. SJVAN, Memoriul Olăneşti S. A..
136. Olăneşti. Staţiunea Balneo-Climatică. 1939, f.l., f.e., f.a., pag. 5; Dr. Eugenia Costin-Deleanu, art. cit., pag. 337.
137. Olăneşti. Staţiunea Balneo-Climatică. 1939, f. loc., f. ed., f. an., pag. 5.
138. Dr. Dumitru Buzagiu, Cura de Olăneşti, Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1930, pag. 6.
139. Dr. Dumitru Buzagiu, op. cit., pag. 6.
140. „Monitorul Oficial” nr. 234/21 octombrie 1927.
141. Registrul de procese verbale se află la SJVAN, acoperă perioada 10. 06. 1936-22. 04. 1948.
142. SJVAN, fond Primăria oraşului Băile Olăneşti, dos. Căi de comunicaţie, inv. nr. 226, pag.52.
143. „Monitorul Oficial” nr. 1/ianuarie 1949.
144. Buletinul Oficial” nr. 46/17 aprilie 1951.
145. SJVAN, fond Primăria Olăneşti, ,,Registru de deciziuni”, 1950-1955, pag. 56.

M onum entul Eroilor, din Olăneşti-Sat Ion GORGAN-OLĂNESCU, erou al

Războiului de Independenţădin 1877-1878

Mareşalul Antonescu în staţiune, în anul 1944

548
 Cap. IV - VIAŢA ECONOMICĂ

1. A G R IC U L T U R A ÎN A IN T E D E 1944
A g ric u ltu ra şi c r e ş te r e a v ite lo r a u f o s t p rin c ip a le le o c u p a ţii a le lo c u ito r ilo r d in z o n a O lă n e ş ti d e o a re c e
p ă m â n tu l le e r a s in g u ra s u r s ă d e tra i. E ra u p u ţin e lo c u ri fa v o ra b ile p e n tru se m ă n ă tu ri, to a te f u s e s e ră
tra n s f o r m a te d in v e c h im e în lo c u ri a ra b ile p r in tă ie r e a a rb o rilo r, d e n u m ite în a c te c u ră tu ri, ja r iş ti. În tr- u n a c t
d in 10 iu n ie 1793 p o lc o v n ic u l Ilie O lă n e s c u se p lâ n g e a d o m n ito ru lu i A l. M o ru z i c ă m o ş n e n ii fa c c u ră tu ri
u n d e v o ie sc . În tr- u n a lt a c t d in 25 iu n ie 1793 c ă lu g ă ru l C lim e n t d ă d e a u n z a p is la m â n a lu i D in u B o jo re a n u
p e n tru n iş te liv e z i şi c u ră tu ri d e la O lă n e ş ti1. În tr-u n d o c u m e n t d in 23 m a i 1 8 1 7 L a m b a B ă d o i d in O lă n e şti
v in d e a u n c o d ru d e lo c d in C u r ă tu ra (to p o n im la O lă n e ş ti) 2. În 16 iu n ie 1799 A n to n ie s c h im b ă c u E ftim ie
B ră n e s c u d in O lă n e ş ti o liv a d ă în C io ro i c u u n a în P â rlo a g e ; în 16 iu n ie 1 7 9 9 M a r ia B ră n e s c u d in O lă n e şti îi
d ă c u m n a tu lu i să u u n lo c în F u rc itu ri în sc h im b u l c e lu i d in P â r lo a g e 3. P e te re n u rile p r e g ă tite p e n tru c u ltu r ă
o a m e n ii c u ltiv a u m e i, se c a ră , o rz , p u ţin g r â u şi c â n e p ă . D u p ă in tr o d u c e r e a c u ltu rii p o ru m b u lu i în ţa ră , a c e s ta
v a o c u p a p rim u l lo c în p r o d u c ţia c e r e a lie r ă a z o n e i. S p re s fâ rş itu l sec. al X V II I- le a şi în c e p u tu l c e lu i u r m ă to r
d r e p tu l d e lib e r ă fo lo s in ţă a p ă m â n tu lu i d e c ă tre ţă ra n i în c e p e s ă fie în g ră d it: b o ie rii o c u p ă c u ră tu rile
m o ş n e n ilo r şi le a c a p a re a z ă p ă m â n tu rile . C e a m a i s im p lă şi m a i ,,p a ş n ic ă ” m e to d ă f o lo s ită e r a c u m p ă r a r e a
m ic ilo r lo tu ri a le ţă ra n ilo r, p r o fitâ n d d e lip s u rile în c a re se z b ă te a u a c e ş tia . D ă m u n s in g u r e x e m p lu :
p o s te ln ic u l I o n iţă B ă rb ă te s c u d in B ă rb ă te ş ti c u m p ă r ă m u lte te re n u ri a le u n o r ţă ra n i d in C h e ia , p e l a în c e p u tu l
se c. al X IX - le a 4. În g ră d in ile d in ju r u l c a s e i ţă ra n ii c u ltiv a u le g u m e , f iin d s tim u la ţi şi d e fa p tu l c ă p e n tru
le g u m e n u se p e r c e p e a d ijm ă . În tin s e su p ra fe ţe în z o n ă e ra u a c o p e rite c u p o m i fru c tife ri, în p rim u l râ n d
p ru n i, d a r şi n u c i, m e ri, p e r i etc. L a 2 0 m a rtie 1809 L ă p ă d a t R a fa il d in C h e ia lă s a p r in d ia tă f iilo r săi să
s tă p â n e a s c ă fră ţe ş te p ă rţile lu i d in m u n te , d in p la i şi d in s ă lişte , c u m e rii, p e rii, n u c ii d e p e e le 5. L a 5 m a rtie
1 820 N ic a O lă n e s c u v ă ta fu l lă s a p r in d ia tă so ţie i sa le M a n d a , în tre a lte le , s ă s tă p â n e a s c ă o liv a d ă în h o ta ru l
O lă n e ş tilo r 6. L a 21 au g . 1826 G rig o re O lă n e s c u f ă c e a d a n ie b is e ric ii c u h r a m u l N a ş te r ii D o m n u lu i o
liv e jo a ră d e ,,c in c i o a m e n i c o s itu r ă ” p e a n , c a s ă fie p o m e n ir e 7. L a 25 d e c . 1813 Ilie lo g o fă tu l şi A n d re i
T o re a v în d lu i N ic o la e M e ş te ru l d in C h e ia o fa lc ie d e p ă m în t d e la A n in i c u n u c ii ce se g ă s e s c p e ea. L a 23
iu n ie 1815 U ţa lu i Ilie T o re s c u d in C h e ia d ă r u ia p o s te ln ic u lu i Io a n B ă rb ă te s c u u n n u c în P a d in i, lâ n g ă
liv e z ile p o s te ln ic u lu i, c u m p ă ra te de l a să te n i d in C h e ia 8. M u lte so iu ri d e fru c te c u le s e sa u u s c a te e ra u v în d u te
d e ţă ra n i la tâ rg u r ile d in ju r : O c n e le M a ri, R â u re n i, S ă ră c in e şti şi c h ia r l a O lă n e ş ti d in l8 5 0 . În se c. al X V III-
le a fru c te le în c e p s ă a ib ă o n o u ă în tre b u in ţa r e , c e a d e fa b ric a re a ra c h iu lu i, în lo c u in d c e re a le le c a re se
e x p o rtă . În iu lie 1810 A n a D u le a s c a su b c h e z ă ş ia s o re i sa le I o a n a d in C h e ia se o b lig e s ă p r e d e a lu i A l.
O lă n e s c u d in O lă n e ş ti 5 0 v e d re d e ra c h iu , p r im in d b a n ii în a in te . L a 10 a u g . 1810 G h e o rg h e fiu l lu i B a rb u ,
D u m itr u şi D in c ă C riv e a n u d in O lă n e ş ti p r im e s c d e la v is tie r u l A l. O lă n e s c u 4 0 0 le i p e n tru 2 0 0 v e d re d e
ra c h iu . L a 2 4 au g . 1810 A n d re i P â rc ă la b u l d in O lă n e ş ti d a z a p is v is tie ru lu i A l. O lă n e s c u p e n tru 9 0 le i ce a
lu a t p e ra c h iu , c u to c m e a lă v a d r a p e ta le r i 2. U n a c t d in 1 8 1 0 a r a tă c ă N ic o la e fiu l lu i D u m itr u P o p e s c u ,
G h e o rg h e fiu l lu i B a rb u şi D in u C r iv ă ţ d in O lă n e ş ti d a to ra u c u z a p is ta tă lu i v is tie ru lu i I o rd a c h e O lă n e s c u
2 0 0 d e v e d re d e ra c h iu . A lt a c t to t d in 181 0 a r a tă c ă A n d re i p â rc ă la b u l d in O lă n e şti p rim is e d e la ta tă l
v is tie ru lu i Io rd a c h e O lă n e s c u 2 0 0 lei p e n tru 100 v e d re d e ra c h iu . U n a c t d in 1 8 1 0 a r a tă c ă A l. d in O lă n e ş ti
i- a d a t lu i A n d re i p îr c ă la b u l C e a u ş u l 9 0 le i, c u z a p is, s ă -i a d u c ă 45 d e v e d re d e r a c h iu 9. C u ltu ra v iţe i d e v ie
c u c o ro la ru l ei p r e lu c ra re a v in u lu i c o n tin u ă c u su c c e s v e c h ile tr a d iţii a le a c e s te i în d e le tn ic iri m ile n a re , p o m ii
şi v iile f iin d o c ro tite p r in le g i. În 7 m a rtie 1678 lo g o fă tu l S ta n C ă rp in iş ta ru l v in d e a v ă ta fu lu i T ă n a sie
S ă ră c in e s c u l to a tă p a r te a lu i d e m o ş ie d in C h e ia , ce c u p r in d e a v ie , liv e z i şi h e le ş te u d e m o a ră . L a 2 0 n o v .
1725 m o ş n e n ii d in C h e ia v in d e a u d o u ă p ă rţi d in m o ş ia lo r c o n s ilie ru lu i Ilie Ş tirb e i, c u m u n ţi, is la z u ri, liv e z i,
v ii şi v a d u ri d e m o a ră . D in tr-o re c la m a ţie a u n o r lo c u ito ri d in C h e ia d a ta tă 16 se p t. 1731 r e z u ltă c ă Ilie
Ş tirb e i c o n s ilie ru l a v e a m o a r ă l a C h e ia . În tr- u n a lt a c t d in 15 iu lie 1 7 3 7 se v o rb e ş te d e m o a r a ră p o s a tu lu i
Ş tirb e i. U n a c t d in 12 au g . 1781 v o rb e ş te d e u n v a d d e m o a r ă 10. În tr-u n z a p is d in 15 m a i 1 8 1 4 d e v â n z a r e a
u n e i liv e z i d in C h e ia c a h o ta r e s te m e n ţio n a tă şi o v i e 11. M ă rtu r ii p e n tru s u p ra fe ţe le c u ltiv a te c u c e re a le su n t
şi m e n ţio n ă rile d e s p re e x is te n ţa m o r ilo r sa u a u n o r v a d u ri d e m o a r ă l a C o m a n c a , O lă n e ş ti şi C h e ia . C re ş te re a

54 9
v ite lo r o c u p a u n lo c în s e m n a t în a g ric u ltu r a lo c u ito r ilo r d in z o n ă . A n im a le le , c a o i şi v a c i, a p a r m e n ţio n a te în
a c te le d e v â n z a re sa u în d ie te , în fo i d e z e s tre sa u în p re ţ. P rin f o a ia d e z e s tre d in 12 fe b r. 1631 S tro e d in
C h e ia în z e s tr a p e f iic a s a O p re a c u m a i m u lte lo c u ri, o v a c ă c u la p te , a p a tr a p a rte d in v a d d e m o a r ă 12. L a 6
iu lie 1797, p r in tr -o fo a ie de z e s tre , B u jo re a n u d in O lă n e ş ti d a fiic e i sa le M ă riu ţa 8 b o i, 6 v a c i, 8 ie p e , 25 o i,
25 râ m ă to ri, 11 stu p i, v ia d e la M a l c u p iv n iţa ei, p o m e t, 1 c a z a n d e ţu ic ă , 1 ca l d e g in e re şi a lte lu c r u r i13. L a
21 m a rtie 1 833, p e n tru ie p e le v â n d u te , N ic u V lă d e s c u d ă d e a c h ita n ţă p e n tru a c o n tu l c e a p r im it d e la T o m a
O lă n e s c u 14. C re ş te re a p o r c ilo r e r a în c u ra ja tă şi d e fa p tu l c ă p e n tru ei n u se d ă d e a d ijm ă . D in m a i m u lte
d o c u m e n te a flă m c ă Io rd a c h e şi fra te le să u T o m a O lă n e s c u f ă c u s e r ă în 1838 o to v ă ră ş ie d e c re ş te re a
r â m ă to r ilo r şi d u p ă 1839 in s is ta să o d e s fa c ă , fa p t p e tre c u t în iu lie 1 8 4 0 15. C u ltu ra c e r e a le lo r e s te în tr-o
c o n tin u ă d e z v o lta re în Ju d . V â lc e a . A s tfe l, la 1831 în P la iu l C o z ia , d in c a re fă c e a u p a rte şi sa te le ce c o m p u n
a z i o ra ş u l B ă ile O lă n e ş ti, se c u ltiv a u c u p o ru m b 2 .8 5 6 p o g o a n e . P e lâ n g ă p o ru m b se m a i c u ltiv a u g râ u , o rz,
o v ă z , m e i16. În c e e a ce p riv e ş te v ia ţa e c o n o m ic ă în s a tu l C h e ia , la 1 8 3 2 s - a u o b ţin u t 4 9 .4 4 0 o c a le d e p o ru m b ,
în 1833 - 2 1 8 .8 8 0 o c a le de p o ru m b , d e p e 8 9,5 p o g o a n e , în 1834 d o a r 2 8 .1 0 0 o c a le d e p o ru m b , d a to rită
s e c e te i, în 1842 - 1 2 .9 8 0 o c a le d e g r â u şi s e c a ră şi 4 0 .6 2 6 o c a le d e p o ru m b , d e p e 2 0 0 p o g o a n e s e m ă n a te cu
p o ru m b . În 1854 s -a u în s ă m â n ţa t 2 6 4 ,5 p o g o a n e c u p o ru m b , 18 p o g o a n e c u g r â u d e p r im ă v a r ă şi 5 9 p o g o a n e
c u g râ u de to a m n ă . În a n u l 1892 în tr e g u l h o ta r al c o m . C h e ia , ce c u p r in d e a sa tu l C h e ia şi c ă tu n u l G u rg u ia ta ,
a v e a 4 .5 0 0 h a , d in c a re v a tr a s a tu lu i c u p r in d e a 150 h a . În a c e l a n s -a u o b ţin u t u rm ă to a r e le p ro d u c ţii : 3 3 0 k g
p o ru m b , fo a rte p u ţin g râ u , 100 c a re d e fâ n , 6 .0 0 0 dl. ţu ic ă , ia r în c o m u n ă e x is ta u 1 .5 6 0 d e m e ri, p e ri, c ire şi.
R e fe r ito r la c r e ş te r e a a n im a le lo r, în 1832 e ra u în r e g is tr a te 3 8 0 b o v in e , 98 c a b a lin e , 7 2 5 o v in e , 4 0 0 c a p rin e ,
ia r în 1892 e ra u 3 15 b o v in e , 2 3 5 c a p rin e şi 1 .2 5 0 o i. L a sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X I X - le a în C h e ia e x is ta u 3 p iv e ,
3 m o ri-râ ş n iţe , o c a r ie r ă d e c a lc a r şi u n fe ră s tră u ( jo a g ă r ) - to a te p e râ u l C h e ia . I a tă s in te tic d a te le c e p riv e s c
v ia ţa e c o n o m ic ă a lo c a lită ţii O lă n e şti: în 1832 s -a u o b ţin u t 9 4 .8 0 0 o c a le d e p o ru m b , în 1833 - 3 4 1 .2 8 0 o c a le
d e p o ru m b , d e p e 2 3 5 p o g o a n e c u ltiv a te , în 1834 d o a r 1 0 1 .4 9 0 o c a le d e p o ru m b , d in c a u z a s e c e te i, în 1 8 4 2 -
1 5 8 .1 5 0 o c a le d e p o ru m b , d e p e 2 5 6 ,5 p o g o a n e ; d a to rită se c e te i n - a u r o d it c e le 14,5 p o g o a n e s e m ă n a te cu
g r â u ; în 1854 s -a u în s ă m â n ţa t 194,5 p o g o a n e c u p o ru m b şi 4 p o g o a n e c u g râ u . În 1 8 9 2 , c â n d h o ta ru l co m .
O lă n e ş ti, c o m p u s ă d in sa te le O lă n e ş ti, T isa , L iv a d ia şi M o s o ro a s a , a v e a 1 .2 5 0 h a , d in c a re 3 0 0 h a
re p re z e n ta u v a tr a sa tu lu i, s-a u o b ţin u t, în m e d ie , 4 0 0 k g d e g râ u şi 6 0 0 k g d e p o ru m b la p o g o n , d in liv e z i s ­
a u strâ n s 7 0 0 c a re d e fâ n şi d in p ru n e s-a u o b ţin u t 1 0 .0 0 0 d l. d e ţu ic ă . În c o m u n ă lo c u ito rii p o s e d a u 6 0 0
m e ri, 3 0 0 p e ri, 3 .0 0 0 n u c i, 2 .5 0 0 c ire şi. În 18 9 2 s - a u o b ţin u t 5 0 k g m ie re şi 5 0 k g c e a r ă d e la 100 d e stu p i.
R e fe r ito r la c r e ş te r e a a n im a le lo r, a ră tă m că: în 1 8 3 2 e ra u 8 7 4 b o v in e , 151 c a b a lin e , 2 1 0 o v in e ; în 1843 e ra u
5 2 0 b o i şi 6 0 2 v a c i; în 1845 e r a u în c o m u n ă 160 d e b o i - in c re d ib ilă sc ă d e re !, şi 2 2 0 v a c i; în 1892 e ra u în
c o m u n ă 4 8 c a i, 3 1 0 b o i, 3 7 0 v a c i, 4 b iv o li, 160 c a p re , 4 2 0 o i, 190 p o rc i. R e fe r ito r la a c tiv ită ţile in d u s tria le ,
în 1839 p e râ u l O lă n e ş ti e ra u a te s ta te 3 m o ri, fie c a re c u c â te 2 ro ţi - u n a a v is tie r n ic u lu i I o rd a c h e O lă n e s c u
ia r c e le la lte d o u ă a le c lu c e ru lu i d e a rie T o m a O lă n e s c u ; în 1 8 9 2 în c o m u n ă se a fla u 4 m o ri şi o p iv ă 17. C a u n
f a p t d e m n d e re m a rc a t, şi în O lă n e ş ti se p r a c tic ă d u p ă r e f o rm a a g r a ră d in 1864 c u ltu r a d u d u lu i şi c re ş te re a
v ie rm ilo r d e m ă ta s e . În 1868 p r o p rie ta ru l P e tre M u n te a n u d in 8 d ra m u ri (1 d ra m = 3 ,1 8 -3 ,2 3 g r ) d e s ă m â n ţă
o b ţin u s e 1 ,3 0 0 o c a (1 o c a = c c a . 1,25 k g ) g o g o ş i; în 1 8 6 9 a c e la ş i p r o p rie ta r d in 8 d ra m u ri o b ţin u s e to t 1 ,300
o c a g o g o ş i, p e c a re n u le e x p o rta s e şi d in c a re a tr a s b o ra n g ic ; sp re c o m p a ra ţie , S ta tie Ilie s c u d in C ă lim ă n e ş ti
o b ţin u s e d in 2 d ra m u ri t o t d e s ă m â n ţă m ila n e z ă n u m a i 0 ,1 8 0 o c a g o g o ş i18. În c e e a c e p riv e ş te p o s ib lita te a
v â n z ă rii d e p ro d u s e în z o n ă , p re c iz ă m c ă d in 1 8 3 9 - d a r c u s ig u ra n ţă d a tâ n d c u m u lt în a in te d e a c e a s tă
m e n ţiu n e -, p e lâ n g ă m â n . S ă ră c in e ş ti e ste a te s ta t u n b â lc i a n u a l ce se ţin e a la l5 a u g .19 În 1 8 5 1 , p r in h o tă râ re a
O c â rm u irii Ju d . V â lc e a la O lă n e ş ti s -a m u ta t tâ rg u l s ă p tă m â n a l d e d u m in ic ă 20.
D a te in te re s a n te p r iv in d d ife rite a s p e c te a le v ie ţii e c o n o m ic e , s o c ia l-p o litic e , a d m in is tra tiv e , c u ltu ra le
şi re lig io a s e s u n t p r e z e n ta te şi în ra p o a rte le p re fe c ţilo r. P re fe c tu l A l. C ră s n a ru p r e c iz a în 1898 c ă la O lă n e şti
fu n c ţio n a u n fe r ă s tră u c u tu r b in ă p e n tru tă ia t le m n e d e b ra d , a p a r ţin â n d f ra ţilo r B ă d e s c u , ia r în C h e ia u n a ltu l
a p a r ţin â n d lu i Io n T h e o d o s iu şi a lto r lo c u ito ri b o g a ţi. C re d e m c ă d in tre c e le 6 0 m o ri p e a p ă şi 13 p o v e rn e
p e n tru ţu ic ă a fla te în P la iu l C o z ia , c e l p u ţin c â te u n a fu n c ţio n a şi la O lă n e şti şi C h e ia , a d ic ă îş i c o n tin u a u
a c tiv ita te a a c e s te in s ta la ţii in d u s tria le e x is te n te a n te rio r. C a şi în a lte c o m u n e a le ju d e ţu lu i, lo c u ito rii se
o c u p a u m a i a le s c u fa b r ic a re a v a ru lu i şi e x p lo a ta re a le m n u lu i. L a O lă n e ş ti se în r e g is tr a s e o e p id e m ie d e tu s e
c o n v u ls iv ă . P e ş o s e a u a R â m n ic u -V â lc e a - O lă n e ş ti se fă c u s e u n p o d d e 2 7 m p e s te râ u l C h e ia , la S ă ră c in e şti,
şi a lt p o d m ix t d e 10 m p e s te V a le a P e tr o a s a p e ş o s e a u a R â m n ic u -V â lc e a - O lă n e ş ti; p e e x e rc iţiu l b u g e ta r
1 8 9 8 /1 8 9 9 se p r o p u n e a s ă se e x e c u te te rm in a r e a v a ria n te i d e ş o s e a R â m n ic - O lă n e ş ti şi ş o s e a u a sp re B ă ile
O lă n e ş ti21. D in R a p o rtu l p e a n u l 1900 p r e z e n ta t d e p r e fe c tu l C. N . H e r e s c u a flă m c ă la O lă n e ş ti fu n c ţio n a u
m a i m u lte fe ră s tra ie c u tu r b in ă (n u se p r e c iz e a z ă c â te ) p e n tru tă ia t le m n e d e b ra d . În t o t P la iu l C o z ia
55 0
f u n c ţio n a u 113 m o ri p e a p ă , 16 p o v e rn e p e n tru f a b r ic a t ţu ic ă şi 31 p iv e - se în ţe le g e c ă şi la O lă n e ş ti şi
C h e ia . L a O lă n e ş ti f u s e s e ră c â ţiv a b o ln a v i d e sc a b ie (râ ie ), c a re s - a u v in d e c a t22. În 1908 p re fe c tu l P .N .
S lă v e s c u d ă d e a u rm ă to a re le d ate: la O lă n e şti a u f o s t 3 b o ln a v i d e p o ja r, c a re se în s ă n ă to ş is e ră ; la S ă ră c in e şti
fu n c ţio n a u n tâ rg s ă p tă m â n a l, u n d e s ig u r v in d e a u p ro d u s e şi lo c u ito ri d in O lă n e ş ti, C h e ia şi a lte s a te ; p e
tim p u l se z o n u lu i b ă ilo r fu n c ţio n a u n s e rv ic iu d e c o n tro l al a lim e n te lo r; în p e r io a d a d e b ă i, la O lă n e ş ti e ra
a b s o lu tă n e v o ie d e a se în f iin ţa tă ie to r (= m ă c e lă rie ) d e v ite ; lin ii te le f o n ic e e ra u la p rim ă riile O lă n e ş ti şi
C h e ia ; p r in lu c ră ri c u p re s ta ţii se f ă c u s e r ă u n p o d d e le m n d e 3 m şi u n u l d e l m d e s c h id e re p e ş o s e a u a
R â m n ic - O lă n e ş ti, ia r p rin lu c ră ri c u b a n i - 2 p o d u ri d e p ia tr ă d e 3 m d e s c h id e re c u ta b lie r d e b e to n a rm a t p e
a c e e a ş i şo se a ; se m a i p r e c iz a c ă la O lă n e ş ti e ra u ,,iz v o a r e d e s ă n ă ta t e ”23. În 1 9 0 9 a c e la ş i p r e f e c t S lă v e sc u
r a p o r ta u rm ă to a re le : v e n itu r ile b u g e ta re a le c o m u n e i C h e ia e ra u d e 3 .4 9 6 le i ia r c h e ltu ie lile t o t d e 3 .4 9 6 lei,
n u e x is ta e x c e d e n t b u g e ta r, n u se c o n tra c ta s e n ic i u n îm p r u m u t ia r c a p ita lu l c o n s u m a t e ra d e 7 4 9 ,7 2 le i; la
O lă n e ş ti v e n itu r ile şi c h e ltu ie lile se c ifra u la 5 .5 7 9 le i, n u e x is ta e x c e d e n t b u g e ta r, se c o n tra c ta s e u n
îm p r u m u t d e 1 2 .0 0 0 le i, ia r c a p ita lu l c o n s u m a t e r a d e 5 ,81 le i; d e f e b r ă tif o id ă f u s e s e ră 7 b o ln a v i la O lă n e ş ti,
d in c a re 6 se în s ă n ă to ş is e ră ia r u n u l d e c e d a s e ; la C h e ia fu s e s e d o a r u n b o ln a v ; fu n c ţio n a u n tâ rg a n u a l d e
v ite la S ă ră c in e şti; lin ii te le f o n ic e le g a u c o m u n e le O lă n e ş ti şi C h e ia c u c a p ita la ju d e ţu lu i; în p e r io a d a 1 9 0 9 ­
1 910 u r m a u a se în lo c u i u n ii stâ lp i te le f o n ic i24. D in S itu a ţia ju d e ţu lu i V â lc e a p e p e r io a d a 1 9 1 0 -1 9 1 1
p r e z e n ta tă d e p re fe c tu l d r. G h . S a b in a flă m u rm ă to a re le : în d o m e n iu l in d u s trie i c a s n ic e f u n c ţin a u fie ră rii,
d o g ă rii, ro tă rii, tâ m p lă rii; e p id e m ii d e s c a r la tin ă şi d e p o ja r la O lă n e ş ti şi C h e ia ; d e tu s e c o n v u ls iv ă şi de
f e b r ă tif o id ă la O lă n e şti; în tr e 1 o ct. 1910-1 o ct. 1911 la O lă n e şti fu n c ţio n a s e o in firm e rie c u 3 0 in te rn a ţi,
d in tre c a re 2 8 se v in d e c a s e r ă , ia r 2 d e c e d a s e ră ; n u m ă ru l z ile lo r ,,d e c ă u t a r e ” fu s e s e d e 6 0 2 ia r c o s tu l
în tr e ţin e r ii in firm e rie i se c ifra la 3 6 9 ,4 5 le i; tâ rg s ă p tă m â n a l f u n c ţio n a la S ă ră c in e ş ti d a r şi la O lă n e ş ti; se
re p a ra s e tr a s e u l te le f o n ic R â m n ic -O lă n e ş ti25. D in S itu a ţia p e a n u l 1 9 1 1 /1 9 1 2 p r e z e n ta tă d e a c e la ş i p re f e c t
re ie s e că: sa tu l S ă ră c in e ş ti fu s e s e d e s lip it de c o m . O lă n e ş ti şi tr e c u t la c o m . C h e ia ; d a to rită e p id e m iilo r, în tre
1 o ct. 1 9 11-1 oct. 1912 f u s e s e ră în f iin ţa te in firm e rii la S ă ră c in e ş ti şi C h e ia , u n d e a u f o s t tr a ta ţi 16 in te rn a ţi,
c h e ltu ie lile se c ifra s e ră la 2 2 3 , 2 0 le i; în s ta ţiu n ile c lim a te ric e e ra a b s o lu tă n e v o ie d e u n c o n tro l s a n ita r; u n
tâ rg a n u a l fig u ra d o a r la S ă ră c in e şti; ş o s e a u a O lă n e ş ti-C o m a n c a e r a în c u rs d e fin a liz a re ; se e x e c u ta s e ră
lu c ră ri d e r e p a ra re şi c o n s o lid a re a lin iilo r te le f o n ic e p e tr a s e u l P ă u ş e ş ti M ă g la ş i-S ă ră c in e ş ti-C h e ia -O lă n e ş ti;
r e f e r ito r la b u g e t se in f o rm a c ă v e n itu rile şi c h e ltu ie lile la C h e ia se c ifra u la 3 .8 0 0 le i, c a p ita lu l c o n s u m a t e ra
d e 3 5 2 ,3 1 le i ia r la O lă n e ş ti v e n itu rile şi c h e ltu ie lile fu s e s e ră d e 1 4 .5 0 0 le i26. D in R a p o rtu l p e a n u l 1915 al
p re f e c tu lu i G rig o re O tte te liş a n u re z u lta : v e n itu r ile şi c h e ltu ie lile c o m . C h e ia f u s e s e ră d e 4 .3 8 8 le i ia r
îm p r u m u tu rile fă c u te la a s o c ia ţi d e 4 .5 0 0 lei; la O lă n e şti v e n itu rile se c ifr a s e r ă la 7 .8 4 9 le i, c h e ltu ie lile la
7 .5 4 9 le i, e x c e d e n tu l e r a de 3 0 0 le i, îm p r u m u tu ri la C a s a Ş c o a le lo r d e 1 2 .0 0 0 le i, la a s o c ia ţi d e 1 5 .0 0 lei; la
C h e ia to ta lu l îm p r u m u tu rilo r e r a d e 4 .5 0 0 le i ia r la O lă n e ş ti d e 2 7 .0 0 0 le i; r e f e r ito r la s ta re a d e s ă n ă ta te , la
O lă n e ş ti c e i 2 b o ln a v i d e s c a r la tin ă n u se v in d e c a s e ră ; c e i d o i b o ln a v i d e la C h e ia d e f e b r ă tif o id ă se
v in d e c a s e r ă ia r to t la C h e ia d in 2 8 b o ln a v i d e tu s e c o n v u ls iv ă se v in d e c a s e r ă 2 7 ia r u n u l d e c e d a s e 27.

2. B Ă N C IL E P O P U L A R E ÎN P R IM A J U M Ă T A T E A S E C . A L X X -lea

C u sc o p u l d e c la ra t d e a r e z o lv a „ c h e s tiu n e a ţă r ă n e a s c ă ”, la în c e p u tu l se c o lu lu i al X X -le a s-a u f ă c u t

d e m e rs u ri te o re tic e şi p ra c tic e p e n tru a fi im p lic a t şi S ta tu l R o m â n fie p r in îm p r o p r ie tă r ir i fie p r in a c ţiu n i
a s o c ia tiv e m o d e rn e , a ş a c u m a f o s t o r g a n iz a r e a m iş c ă rii c o o p e ra tis te d e c ă tre S p iru H a re t, su b tr ip lă
„ în fă ţiş a r e in s titu ţio n a lă : b ă n c ile p o p u la r e , c a s e le ru r a le şi o b ş tile ţă r ă n e ş t i ” . L a 14 ia n u rie 1 9 0 2 S. H a r e t a
d a t o c irc u la r ă c ă tre p re fe c ţi p r in c a re le a r ă ta c ă m in is te ru l d e p u n e s ilin ţă c a p r in re v iz o rii ş c o la ri, p r in p re o ţi
şi în v ă ţă to ri, c o n s id e ra ţi lu m in ă to rii şi în d r u m ă to rii sa te lo r, să în d e m n e la în f iin ţa r e a d e s o c ie tă ţi e c o n o m ic e
în lo c a lită ţile lo r 28. Şi la O lă n e ş ti se în f iin ţa s e la 15 m a i 1902 B a n c a P o p u la r ă „ O l ă n e ş ti”, c a re lu c r a c u C a s a
C e n tra lă , fă c e a o p e ra ţiu n i în c o m . O lă n e ş ti, S ă ră c in e ş ti, C h e ia şi P ă u ş e ş ti-M ă g la ş i. A în c e p u t o p e ra ţiu n ile la
1 iu lie 1902, c u 4 0 m e m b ri şi u n c a p ita l d e 2 .8 5 6 lei. În 1 9 0 4 c a p ita lu l s o c ia l su b sc ris e r a d e 1 0 .4 0 5 lei,
c a p ita lu l so c ia l v ă r s a t e r a d e 2 .6 4 3 ,0 7 le i ia r fo n d u l d e r e z e r v ă şi d e p u n e rile sp re fru c tific a re se c ifra u la
2 9 0 4 ,2 4 le i; la 1 iu lie 1904 n u m ă ru l m e m b r ilo r a s o c ia ţi e r a d e 7 8 29. În A n a r u l B ă n c ilo r P o p u la re d in 1907
a p a re b a n c ă şi la c o m . C h e ia , în f iin ţa tă în l9 0 5 ; c a p ita lu l su b sc ris e r a d e 5 .4 3 0 le i, b a n c a a v e a 3 6 d e m e m b ri;
b a n c a d in O lă n e ş ti a v e a u n c a p ita l su b s c ris de 1 2 .0 0 0 le i, n u m ă ru l m e m b r ilo r se r id ic a la 1 2 7 30. În a n u l 1908
b a n c a d in C h e ia a v e a u n c a p ita l su b s c ris de 4 .3 2 0 le i şi 35 d e m e m b ri; la 31 d e c e m b rie 1908 b a n c a d in
O lă n e ş ti a v e a u n c a p ita l su b s c ris d e 17.205 le i şi 149 d e m e m b r i31. În A n u a ru l p e a n u l 1909 se a r a tă c ă
b a n c a de la C h e ia a fu z io n a t c u b a n c a d in O lă n e ş ti d e la 1 ia n . 1 9 1 0 , c a p ita lu l su b s c ris e r a d e 4 .8 2 0 le i şi

55 1
a v e a 35 m e m b r i; b a n c a d e la O lă n e ş ti a v e a la 31 d e c e m b rie 1 9 0 9 u n c a p ita l s u b s c ris d e 1 8 .5 4 0 le i şi 157
m e m b r i32. L a 31 d ec . 1910 b a n c a d in O lă n e ş ti a v e a u n c a p ita l su b s c ris d e 2 5 .5 1 9 ,6 9 le i şi 187 m e m b r i33. În
A n u a r u l p e 1911 se a r a tă c ă b a n c a d in O lă n e ş ti a v e a la 31 d e c . 1911 u n c a p ita l su b s c ris d e 2 5 .6 8 5 ,0 6 le i şi
199 m e m b r i34. L a 31 d e c . 1912 b a n c a d in O lă n e şti a v e a u n c a p ita l su b s c ris d e 3 1 .7 4 3 le i şi 2 0 8 m e m b r i35.
D u p ă ră z b o i, în A n u a r u l p e 1919 a p a re la C h e ia b a n c a „ U n i r e a ” în f iin ţa tă în 1 9 1 8 , c u 154 m e m b ri, u n
c a p ita l de 9 .6 7 5 ,9 5 le i, u n p r o f it n e t d e 1 .4 5 8 ,2 0 le i ia r to ta lu l b ila n ţu lu i d e 1 9 .1 5 6 ,5 5 le i. B a n c a d in O lă n e şti
a v e a 193 d e m e m b ri şi u n to ta l b ila n ţ d e 2 5 8 .1 7 4 ,5 8 le i36.

3. „ T R A N S F O R M A R E A A G R IC U L T U R II” L O C A L E

C o n fo rm in d ic a ţiilo r de l a ju d e ţ, şi în z o n a O lă n e ş ti s -a u c o n s titu it G A C -u ri, d e v e n ite m a i tîr z iu C A P -

u ri: la 15 a p rilie 1956 la O lă n e ş ti a f o s t în f iin ţa tă G A C ,,1 M a i ” ia r la 23 a p rilie 1 9 6 0 la C h e ia a lu a t fiin ţă
G A G ,,D r u m u l b e lş u g u lu i”. L a în f iin ţa r e G A C -u l d in O lă n e ş ti S a t a v e a 33 d e f a m ilii c u o s u p r a f a ţă to ta lă de
5 0 , 75 h a p ă m â n t, c a u n in v e n ta r re d u s, re a liz â n d la în c e p u tu l a n u lu i 1957 u n fo n d d e b a z ă d e 2 1 6 ,3 2 le i ia r
v e n itu ri d e 9 5 .7 4 6 lei. L a sfâ rş itu l a n u lu i 196 2 n u m ă ru l fa m iliilo r a c r e s c u t la 8 1 8 , c u 2 .7 9 3 m e m b ri ( 1 .3 3 9
a p ţi d e m u n c ă ), a v â n d o s u p ra fa ţă d e 1 .257 h a te r e n a g ric o l, d in ca re: 114 h a a ra b il (8 irig a te ), 4 1 2 h a p ă ş u n i
n a tu ra le , 3 8 0 h a fâ n e ţe n a tu ra le şi 3 5 0 h a liv e z i c u p o m i. D in tre p o m i, în z o n ă c e i m a i r ă s p â n d iţi s u n t m e rii,
d in c a re C A P a v e a o p la n ta ţie d e 2 3 7 h a , şi p ru n ii p e o s u p ra fa ţă d e 168 h 37. L a în c e p u tu l a n u lu i 1 9 8 0 la
O lă n e ş ti S a t e x is ta şi u n p u te rn ic S e c to r z o o te h n ic c u 3 5 0 b o v in e , 1 .4 8 7 o v in e - d i n c a re 5 8 6 c u lâ n ă
se m ifin ă , 2 0 c a p e te c a b a lin e şi 190 f a m ilii d e a lb in e . În tre 1 9 6 0 -1 9 6 6 v a lo a r e a z ile i-m u n c ă p e n tru m e m b rii
C A P -u lu i s - a c ifr a t la 2 3 -2 7 lei. D a c ă în 1962 a v e r e a o b ş te a s c ă a C A P O lă n e ş ti S a t se r id ic a la p e s te 5 0 .0 0 0
le i, p â n ă în 1980 u n ita te a a a ju n s la o a v e re o b ş te a s c ă d e 14 m il. le i, fiin d fo rm a tă d in b o v in e , o v in e , fa m ilii
d e a lb in e , p la n ta ţii d e m ă r şi p ru n . În 1980 C A P C h e ia c u p r in d e a 4 0 2 f a m ilii c u o s u p r a f a ţă d e 1 .4 4 4 h a te re n
a g ric o l. În fe b r. 1981 C A P O lă n e ş ti s - a u n if ic a t c u C A P C h e ia şi a to ta liz a t o a v e re o b ş te a s c ă d e 2 4 m il. lei.
În 1986 a v e r e a o b ş te a s c ă a u n ită ţii se rid ic a la 3 7 m il. le i ia r în 1 9 8 9 a ju n s e s e la 45 m il lei. D u p ă u n ific a re ,
p r e ş e d in te a f o s t n u m it T u d o r N ic o la e ia r in g . ş e f C o s m e s c u P e tre ; m a i tîr z iu , d e v in e p r e ş e d in te in g . N e a g o e
C -tin , d u p ă d e c e s u l lu i T u d o r N . C o n fo rm in d ic a ţiilo r p rim ite d e l a o rg a n e le ju d e ţe n e d e p a r tid şi d e sta t,
e fe c tiv e le d e a n im a le a u c re s c u t a n d e an. În 1 9 8 9 , f a ţă d e 1 9 6 5 , e ra u 1 .3 0 0 b o v in e f a ţă d e 7 6 0 , 6 .3 0 0 o v in e
f a ţă d e 1 .2 0 0 , 2 5 0 p o rc in e - în 1965 n u a v e a n im ic , 6 2 5 f a m ilii d e a lb in e f a ţă d e 150. P ro d u c ţia m e d ie d e
la p te p e c a p d e v a c ă f u ra ja tă a f o s t d e 1.70 0 litri în 1965 şi 4 .8 0 0 litri în 1989. F o n d u rile d e in v e s tiţii în
a g r ic u ltu r ă în 1989 a u f o s t a p ro a p e e g a le c u c e le re a liz a te în p e r io a d a 1 9 5 6 -1 9 6 9 . V a lo a r e a p ro d u c ţie i
in d u s tria le la in d u s tria m ic ă se r id ic a în 1989 la l0 m ilio a n e le i, f a ţă d e 2 ,5 m ilio a n e în 1 985. C A P O lă n e şti,
c o n s id e r a tă o u n ita te a g r ic o lă f ru n ta ş ă p e ju d e ţ, r e a liz a în 1989 o p ro d u c ţie g lo b a lă a n u a lă d e p e s te 33
m ilio a n e le i c u u n b e n e f ic iu a n u a l în tr e 1 9 8 1 -1 9 8 9 d e la 7 0 0 .0 0 0 le i la l,4 m ilio a n e lei. În 1 9 8 7 C A P O lă n e şti
a o b ţin u t titlu l ,,M e r itu l A g r i c o l ” C la s a I p e n tru p r o d u c ţia d e la p te o b ţin u tă p e c a p d e v a c ă f u ra ja tă d e 4 .8 0 0
litri, ia r în 1 989, d u p ă d a te le ra p o rta te şi c e n tra liz a te , C A P O lă n e ş ti se s itu a t o t p e lo c u l I p e ju d e ţ.
D e la în fiin ţa r e , p re ş e d in ţi l a C A P O lă n e ş ti a u f o s t T â r c ă A le x a n d ru , a p o i in g C o s m e s c u P e tre în tre
1 9 6 1 -fe b r. 1981 ia r in g in e r ş e f C o s m e s c u V ic to ria în tr e 1 9 6 1 -1 9 8 1 . L a C h e ia p re ş e d in ţi a u f o s t D e a c o n u
G h e o rg h e , z is ,,B r a ic ă ”, şi T u d o r N ic o la e ia r in g in e r ş e f S tă n c iu le s c u C o n s ta n tin 38.

4. S E R V IC II

a ) P o ş t a . T e le f o n ia . R a d i o f i c a r e a
D in a fişu l tip ă r it d e A l. R u jin s k i şi d if u z a t în lu n ile m a rtie - m a i 1851 a flă m c ă la d is p o z iţia c e lo r
in te re s a ţi în c u r a d e O lă n e ş ti stă te a , p rin tre a lte fa c ilită ţi, şi u n o fic iu p o şta l: ,,7. P o ş tă în to c m ită în tr -a d in s
p e n tr u c o m u n ic a ţie cu o r a ş u l R â m n ic u l s a u ş i cu a lte lo c u r i în v e c in a te ”29. În p e r io a d a in te r b e lic ă s e rv ic ii
p o ş ta le e ra u o fe rite tu r iş tilo r în tim p u l se z o n u lu i e s tiv a l c a re ţin e a d e la 1 iu n ie la 15 s e p t.40. A c tiv ita te a
p o ş ta lă a f o s t s e z o n ie ră p â n ă în 1 9 4 4 /1 9 4 5 . A fu n c ţio n a t u n se rv ic iu d e p o ş tă în v ila n r. 2 0 , a p o i în v ila ,,D r.
B u z a g i u ” p â n ă în 1950. D in 1951 a c tiv ita te a p o ş ta lă d e v in e p e rm a n e n tă . L a 2 8 feb r. 1968 se rv ic iu l p o ş ta l şi
te le f o a n e le se m u tă în tr - o m o d e r n ă c lă d ire ; d in 2 0 0 0 s e rv ic iu l p o ş ta l s -a m u ta t în a ltă c lă d ire , p rin d e s p ă rţire a
a c tiv ită ţii d e p o ş tă d e te le f o n ie ; d in 2 0 0 2 a în c e ta t a c tiv ita te a te le f o a n e lo r , s o lic ită rile a b o n a ţilo r fiin d
re z o lv a te d e c e n tr a la z o n a lă d e la C ra io v a . D u p ă 1 945, p rim u l d irig in te al P T T a f o s t L u c h ia n A l. p â n ă în
1 953; a u u r m a t J a rd e s c u G a v ril p â n ă în 195 5 , M iliţo iu D -tru p â n ă în 1 9 5 6 , B ră n e s c u C o rn e l ( 1 9 5 6 -1 9 5 8 ),
55 2
O n o le a ţă G h. (1 9 5 8 -1 9 7 4 ), S o a re G h. (1 9 7 5 -1 9 7 7 ; 1 9 8 7 -2 0 0 4 ), C o s te s c u A le x a n d r u (1 9 7 8 -1 9 8 6 ),
A p o s to lo iu T ra ia n (2 0 0 4 -2 0 0 6 ), S a n d a M a ria d in 2 0 0 6 . P rim ii fa c to ri ru ra li a u f o s t B â ld e a C -tin , Ilie s c u
N ic o la e , C ă p ra ru Ilie . În 1 9 4 3 -1 9 4 4 f u n c ţio n a u c a te le fo n is te P e s c o v ic i E c a te r in a şi P o p e s c u C a te la ; s e rv ic iu l
e r a a s ig u ra t d o a r p e s e z o n u l e s tiv a l, c â te 3 lu n i p e an . D in a n u l 1 9 5 0 s -a a s ig u ra t p e r m a n e n ţa te le f o n ic ă în
c lă d ir e a p rim e i L ib ră rii a g e n . G h . M ih ă ile s c u . În 1 9 7 2 e ra u 112 te le fo a n e p a r tic u la re 41. R a d io fic a r e a a fo s t
in tr o d u s ă la l7 iu n ie 1953. In iţia l, S ta ţia d e R a d io fic a re a f u n c ţin a t în c a s a N in c iu le a n u . R e d a c to ri a u fo s t
N ic u la D -tru , I lie s c u C -tin , B u c u re s c u V a le riu , p ro f. D ră g u ş in C -tin d in 1 9 6 1 , a p o i D e a c o n u M a ria şi C e a u ş u
E lis a b e ta 42. În 1989 f u n c ţio n a u 67 8 d ifu z o a re în in stitu ţii, u n ită ţi e c o n o m ic e şi la p a rtic u la ri. În 1973 e ra u
3 5 7 a p a ra te d e ra d io ia r în 1989 e ra u 9 2 2 a b o n a ţi. În 1973 e ra u 3 6 7 a b o n a ţi T V ia r în 1 9 8 9 e ra u 8 7 4 . D u p ă
1 980 în c e p e în tr e c e r e a p e n tru c u m p ă r a r e a d e te le v iz o a re c o lo r. R e le u l T V a f o s t in s ta la t în 1 9 6 8 43.

b ) î n t r e p r i n d e r e a d e G o s p o d ă r i e C o m u n a l ă , L o c a ti v ă
şi d e P r e s t ă r i C o n s t r u c ţ i i ( I .G .C .L .P .C .)

U n ita te a IG O - În tre p r in d e r e a d e G o s p o d ă rie O ră ş e n e a s c ă - a f o s t în f iin ţa tă la 1 iu lie 1960 a v â n d c a

a c tiv ită ţi d e b a z ă : în tr e ţin e r i d e p a rc u ri şi z o n e v e rz i; c u ră ţitu l c ă ilo r p u b lic e ; c o le c ta r e a şi tr a n s p o rtu l
g u n o iu lu i m e n a je r; în tr e ţin e r e a r e ţe le lo r d e a p ă şi c a n a l; c u r ă ţir e a c o ş u rilo r la lo c u in ţe , u n ită ţi e c o n o m ic e şi
in s titu ţii; g a te r m o b il p e n tru tă ie r e a le m n e lo r p e n tru în c ă lz it la p o p u la ţie ; în tr e ţin e r e a r e ţe le lo r d e ilu m in a t
p u b lic , p re s tă ri c o n s tru c ţii; a u m a i f u n c ţio n a t m ic i a te lie re d e re p a ra ţii a u to , fie ră rie , s u d u r ă e le c tric ă şi
a u to g e n ă , tr a n s p o r tu l în c o m u n p e r u ta S ta ţiu n e - C h e ia , c u 2 a u to b u z e ce fă c e a u 7 -8 c u rse p e zi. P rim u l
d ir e c to r a f o s t G e a m ă n u G h ., d in 1962 T iţu le s c u D -tru , ia r d in 1963 H a n d o r e a n u C -tin . În 1963 a c tiv ita te a
d e p re s tă ri c o n s tru c ţii a tr e c u t la IC P R â m n ic u -V â lc e a ia r a c tiv ita te a d e în tr e ţin e r i re ţe le e le c tric e a tr e c u t la
IR E A rg e ş. C e le la lte a c tiv ită ţi a u ră m a s la IG O O lă n e ş ti, tr a n s f o r m a tă în 1965 d in în tr e p rin d e re în su b u n ita te
a IG O R â m n ic u -V â lc e a . D in 1967 a c tiv ita te a d e sp a ţii v e rz i a tr e c u t la C o n s iliu l P o p u la r al o ra ş u lu i B ă ile
O lă n e şti. C o n d u c ă to ri d e s u b u n ita te a u fo st: F iş c u L u c ia n , Io n N ic o la e , B o ş m a n N ic o la e , E fre m Io n . În o ct.
1 970 a lu a t f iin ţă IG C L P C O lă n e ş ti c u u rm ă to a r e le a c tiv ită ţi d e b a z ă : e n e rg ie e le c tric ă ; s a lu b rita te ; a p ă şi
c a n a l; tr a n s p o r t în c o m u n ( s e rv ic iu d e s fiin ţa t în 1 9 8 1 ); c o le c ta r e a şi tr a n s p o r tu l g u n o iu lu i; în tr e ţin e r e a
f o n d u lu i lo c a tiv d in s u b o rd in e ; p re s tă ri c o n s tru c ţii; ş tra n d şi a c tiv ita te h o te lie ră . D ir e c to r a fo s t n u m it
R u d ă re a n u Io n . D a c ă în 1960 p la n u l de p r o d u c ţie a f o s t d e 7 5 6 .0 0 0 le i şi s -a u r e a liz a t d o a r 7 3 5 .0 0 0 le i, p â n ă
în a n u l 1972 (c â n d a v e m d a te sta tis tic e c o m p le te ) s a rc in ile d e p la n s - a u r e a liz a t în to ţi a n ii - m a i p u ţin în
1 964 c â n d u n e le a c tiv ită ţi a u f o s t p re lu a te d e a lte u n ită ţi d in R â m n ic u -V â lc e a . D in tre şe fii IG O a m in tim p e
I o r g a P e tre (1 9 7 7 -1 9 7 8 ), N ic o la e s c u M ih a il ( 1 9 7 8 -1 9 8 2 ), T e o d o re s c u G h e . (1 9 8 2 -1 9 8 4 ), C ă lin a C -tin (1 9 8 4
-1 9 9 0 ). În 1989 p la n u l u n ită ţii e r a de 1 1 .0 9 0 .0 0 0 le i şi se p re c o n iz a s ă se r e a liz e z e 12 m ilio a n e le i, d in ca re
5 ,8 m ilio a n e la c o n s tru c ţii, 4 ,9 la g o s p o d ă rie c o m u n a lă şi 0 ,5 la T E S A 44.

c) D e z v o l ta r e a r e ţe le i c o m e r c i a le d u p ă 1 9 4 4
În a n u l 1945 în s ta ţiu n e f u n c ţio n a u 2 b ă c ă n ii şi 3 b u fe te d e a lim e n ta ţie p u b lic ă , u n ită ţi c a re p e tim p u l
se z o n u lu i e s tiv a l im p ro v iz a u g r ă d in i d e v a r ă - t o t c o m e rţu l a p a rţin â n d s e c to ru lu i p a rtic u la r. D u p ă 1 9 4 6 -1 9 4 7
tr e p ta t a u lu a t f iin ţă m a i m u lte m a g a z in e c u p ro fil d iv e rs d e m ă rfu ri: u n m a g a z in d e te x tile şi în c ă lţă m in te , u n
b u f e t d e a lim e n ta ţie p u b lic ă , o g ră d in ă -r e s ta u r a n t - e le a p a rţin e a u C o o p e ra ţie i d e C o n s u m , u n ită ţile
c o m e rc ia le d e s fă ş u râ n d u -ş i a c tiv ita te a în fo s te le sp a ţii c o m e rc ia le p a rtic u la re n a ţio n a liz a te d u p ă 1 948. În
1 950 u n ită ţile c o m e rc ia le a u f o s t p re lu a te de C o m e rţu l d e S ta t c a re a în fiin ţa t: o u n ita te a lim e n ta ră , 4 u n ită ţi
n e a lim e n ta re (c o n fe c ţii, în c ă lţă m in te , te x tile şi tric o ta je ). C e le 2 u n ită ţi d e a lim e n ta ţie p u b lic ă ş i-a u m ă rit
sp a ţiu l de d e s e rv ire p r in e x tin d e r e a g ră d in ii-re s ta u ra n t, ia f iin ţă şi u n re s ta u ra n t, m ă rin d u -s e s p a ţiu l şi la
B u fe tu l C h e ia . În 1955 ia f iin ţă şi o L ib ră rie (c a u n ita te d e S tat) ia r în c a d ru l C o o p e ra ţie i M e ş te ş u g ă re ş ti au
lu a t f iin ţă 4 s e c ţii p re s ta to a re d e se rv ic ii: F riz e rie , C o a fu ră , C ism ă rie , F o to . În a n u l 1 9 6 0 s - a u c o n s tru it u n
C o m p le x C o m e rc ia l şi u n C o m p le x M e ş te ş u g ă re s c , c u su m e p u s e la d is p o z iţie d in F o n d u l d e in v e s tiţii al
S ta tu lu i, lu â n d f iin ţă şi 2 u n ită ţi IL F . În 1964 s - a c o n s tru it o L ib ră rie d in fo n d u rile S ta tu lu i. În 1 9 6 5 -1 9 6 6 a u
f o s t a m e n a ja te n o i sp a ţii c o m e rc ia le : u n b u f e t ,,I n tim - B a r ” , b u f e t la C h e ia , a lim e n ta r a ,,M io r iţa ” p e n tru
b râ n z e tu ri şi p re p a ra te d in c a rn e . În 1 9 7 0 -1 9 7 1 s-a u a m e n a ja t o p ia ţă p e n tru se c to ru l p a r tic u la r şi 4 sp a ţii
c o m e rc ia le p e n tru le g u m e -fru c te . În 1972 re ţe a u a c o m e r c ia lă c u p rin d e a : S e c to r a lim e n ta r - u n m a g a z in
a lim e n ta r c u a u to s e rv ire , u n m a g a z in a lim e n ta r b râ n z e tu r i- m e z e lu r i, u n m a g a z in p e n tru c a rn e , 2 u n ită ţi
p e n tru p â in e ; S e c to r n e a lim e n ta r: u n C o m p le x C o m e rc ia l c u 7 ra io a n e p e n tru ţe s ă tu ri, c o n fe c ţii, c o s m e tic e ,

55 3
m u z ic ă , fo to , tric o ta je , m e rc e rie şi în c ă lţă m in te ; u n m a g a z in e le c tric e şi e le c tro te h n ic e ; u n m a g a z in fie ră rie ,
m e n a j, c h im ic a le ; d o u ă u n ită ţi C A M (d e b ite d e tu tu n ); S e c to r a lim e n ta ţie p u b lic ă : u n r e s ta u r a n t c a te g . I, o
c o fe tă rie c u la b o ra to r p ro p riu , u n b u f e t c a te g . I, u n b u f e t c a te g . II, u n c h io ş c p e n tru v â n z a r e d u lc iu ri şi
b ă u tu ri r ă c o rito a re ; S e c to r le g u m e -fru c te : 2 m a g a z in e IL F , u n m a g a z in in te rc o o p e ra tis t, u n m a g a z in IA S .
C O O P E R A Ţ IA M E Ş T E Ş U G Ă R E A S C Ă a v e a în 1975 u rm ă to a r e le s e c ţii p re s ta to a re d e se rv ic ii: friz e rie ,
c o a fu ră , c is m ă rie , fo to , c e a s o rn ic ă rie , c r o ito rie b ă rb a ţi, r e m a ia t c io ra p i d a m ă , re p a ra ţi R a d io -T V , se c ţie
p e n tru c o v o a re , 2 m a g a z in e d e a rtiz a n a t. V o lu m u l d e d e s fa c e re a m ă rf u r ilo r n u m a i p r in u n ită ţile c o m e rc ia le
a p a r ţin â n d c o m e rţu lu i d e S ta t a f o s t în a n u l 1971 d e 1 9 .8 6 7 .0 0 0 le i f a ţă d e 1 6 .7 4 7 .0 0 0 le i în 1 9 7 0 45.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Comori arhivistice, doc. nr. 1144 şi 1145, pag. 257.
2. Momente documentare, doc. nr. 262, pag.80.
3. Comori arhivistice, doc. nr. 1388, p. 309 şi doc. nr. 1398, pag. 312
4. Vezi doc. nr. 443, 450, 550, 562, 608, 640, 641, 645, 6654, 662, 663, 688, 743, 887, 902 în Izvoare documentare.
5. Izvoare documentare, doc. nr. 385, pag. 84.
6. Momente documentare, doc. nr. 628, pag. 166.
7. Izvoare documentare, doc. nr. 641, pag. 133.
8. Acte documentare, doc. nr. 705, pag. 185.
9. Acte documentare, doc. nr. 228- pag. 75, nr. 233 şi 235- pag. 77, nr. 263,264,265- p. 84-85.
10. T. G. Bulat - Contribuţiuni documentare la istoria Olteniei. Secolul XVI, X V II şi XVIII, Râmnicul-Vâlcea, 1925, doc.
nr. LIV, pag. 56, nr. LX, pag. 61, nr. LXII, pag. 64, nr. LXIII, pag. 66, nr. LXXII, pag. 77 şi 78.
11. Izvoare documentare, doc. nr. 562, pag. 119.
12. DRH. Vol. XXIII (1630-1632). Volum întocmit de Damaschin Mioc, Ed. Academiei, Bucureşti, 1969, doc. nr. 207,
pag. 336-337.
13. Muzeul Judeţean Vâlcea, Colecţia George Potra, nepaginat.
14. Ibidem.
15. Vezi documentele datate 20 martie 1839, 15 iulie 1840, 16 iulie 1840, 20 iulie 1840, în Colecţia George Potra de la
Muzeul Judeţean Vâlcea.
16. SJVAN, fond PJV, dos. 4/1831, f. 292 v.
17. SJVAN, fond PJV, dos. 7/1832, 75/1832, 115/1834, 49/1838, 36/1840, 41/1842, 48/1843, 21/1845, 45/1845, 43/1851,
78/1853, 84/1853 - passim; C. Alessandrescu - Dicţionarul geografic al Judeţului Vâlcea, Bucureşti, Tipografia şi fonderia de litere
Thoma Basilescu, 1893, pag. 87-89, 281-283.
18. Ibidem, dos. 110/1866, f. 5, 9; dos. 126/1867, f. 1, 7, 17, 22; dos. 132/1869, f. 1, 6, 7, 11, 12, 16, 17.
19. ANIC Bucureşti, fond Vornicia din Lăuntru, dos. 2.173/1839, f. 315.
20. SJVN, fond PJV, dos. 63/1851, pag. 136 şi dos. 72/1855, pag. 18.
21. Situaţiunea Judeţului Vâlcea espusă Consiliului General cu ocaziunea deschiderii sesiunii ordinare din anul 1898, R.
Vâlcea, „Tipografia Modernă” G. Sfetcu & Comp., 1898, pag. 9-10, 17, 19, 31, 62 şi 66.
22. Espunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea prezentată Consiliului General la deschiderea sesiunei ordinare din anul 1900,
Râmnicu-Vâlcea, Tipografia O. Demetrescu, 1900, pag. 8-9, 34.
23. Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea expusă Consiliului Judeţean în sesiunea de la 15 octombrie 1908, Râmnicu
Vâlcea, Tipografia Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea, 1908, pag. 27, 58, 59-60, 71, 78-79.
24. Situaţia Judeţului Vâlcea pe anul1910-1911. Prezentată Consiliului Judeţean în sesiunea ordinară dela 15 octombrie
1911, Imprimeria Judeţului şi a Comunei R.-Vâlcea, 1911, pag. 4, 5, 14, 22, 24, 40-41, 55.
25. Expunerea situaţiunii Judeţului Vâlcea expusă Consiliului Judeţean în sesiunea de la 15 octomvrie 1909, Râmnicu-
Vâlcea, Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea, 1909, pag. 6, 44, 58, 67, 72.
26. Situaţiunea Judeţului Vâlcea pe anul 1911-1912. Prezentată Consiliului Judeţean în sesiunea ordinară de octombrie
1912, Imprimeria Judeţului şi a Comunei R.-Vâlcea, 1912, pag. 9, 10 29, 39, 40-41, 43, 48, 53.
27. Situaţiunea Judeţului Vâlcea pe anul 1915. Presentată Consiliului Judeţean în sesiunea ordinară dela 15 octombrie
1915, Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea, 1915, 1915, Tabel venituri şi cheltuieli, pag. 65, 66, 68.
28. Gheorghe Dumitraşcu - Haretismul în actualitate. Vol. II - Haretismul în cultura românească (Judeţul Vâlcea), Ed.
Fântâna lui Manole, Râmnicu-Vâlcea, 2008, pag. 408, 411.
29. Anuarul Băncilor Populare din România pe anul 1904, Bucureşti, 1904; în tabelul BăncilorPopulare dinJudeţul
Vâlcea înfiinţate până în luna august 1904, Banca Populară Olăneşti din Comuna Olăneşti este la nr. 37.
30. Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti din România pe anul 1907, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice
„Universala” I. Ionescu, pag. 216 la nr. 18 este banca din Comuna Cheia iar la nr. 43 este banca din Comuna Olăneşti (ca an de
înfiinţare apare 1904 !!).
31. Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti pe anul 1908, Institutul de Arte Grafice „Universala”, pag. 248 la
nr. 15 - Cheia, pag. 230 la nr. 50 - Olăneşti.
32. Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti pe anul 1909, Stabilimentul Grafic Albert Baer, Fabrica de
Cartonaje, Bucureşti, 1911, pag. 230, la nr. 15- Cheia; pag. 233, la nr. 52- Olăneşti.
33. Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti din România pe anul 1910, Institutul de Arte Grafice
„Universala”, Iancu Ionescu, Bucureşti, 1912, pag. 242 nr. 54 - Olăneşti.
34. Anuarul..., tipărit în 1913, p. 246 nr. 59 Olăneşti.

55 4
 35. Anuarul..., tipărit în 1914, p. 250 nr. 63 Olăneşti.
36. Anuarul Băncilor Populare şi Federalelor din Vechiul Regat al României pe anul 1919, Institutul de Arte Grafice
„Lupta”, Bucureşti, 1921, pag. 200 - Cheia şi pag. 202 - Olăneşti (se precizează că fusese înfiinţată la 1904 !!).
37. Informaţii de la ing. Cosmescu Petre, fost preşedinte al CAP-ului din Olăneşti Sat, apoi inginer şef alCAP-ului unificat
38. Informaţii de la Tudor Nicolae şi ing. Neagoe Constantin - foşti preşedinţi ai CAP Olăneşti unificat.
39. SJVAN, fo n d Pretura Plăşii Bălceşti, dos. 11/1849, f. 448.
40. Emil Ţeposu, Valeriu Puşcariu, România balneară şi turistică, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1932, pag. 220.
41. Informaţii de la Mihăilescu Aurel, înv. Bâldea Nicolae (în prezent decedaţi) şi bibliotecara Ungureanu Elena.
42. Informaţii de la prof. C-tin Drăguşin, Elisabeta Ceauşu (în prezent decedaţi), Maria Deaconu şi din arhiva personală.
43. Informaţii de la Gh. Onoleaţă, Gh. Soare, Alexandru Costescu (în prezent decedaţi), foştii diriginţi ai PTT Olăneşti.
44. Informaţii de la sing. Constantin Călina, ing. Vasile Ţâroiu şi ing. GeorgetaTatu.
45. Informaţii de la Gheorghe Bădoi şi Deaconu Aurel, foşti responsabili ai Complexului Comercial local.

G r u p d e ta x im e tr iş ti d in s ta ţiu n e , în a n ii ’3 0

C o le c tiv iş ti d e la C A P O lă n e ş ti, în a n ii ’60. d e f ilâ n d

p r i n f a ţ a P a r c u l u i U n irii, c u o p a r te d in r o a d e le m u n c i i lo r

55 5
 C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ŞI Ş T IIN Ţ A
D E -A L U N G U L T IM P U L U I

D e ş i c a in s titu ţie p u b lic ă ş c o a la în Ju d e ţu l V â lc e a a p a re m a i tâ rz iu d e se c o lu l al X V II -le a , p re o c u p ă rile

p e n tru în v ă ţă tu r a d e c a rte s u n t m a i v e c h i. L a sa te le d in z o n ă ş tiin ta d e c a rte n u p u te a p ă tru n d e d e c â t p rin
s lu jito rii B ise ric ii. D e e x e m p lu , 3 d o c u m e n te d in 14 a p rilie 1651 şi 1652 a u f o s t sc ris e d e ,,p o p a V la d u d in
O lă n e ş ti”. T o t p r e o tu l f ă c e a ja lb e le d e n e m u lţu m ire tr im is e c ă tre D o m n ie sa u D iv a n ; s c ria d ia te , a d ic ă
te s ta m e n te le b ă trâ n ilo r fă c u te c u sc o p u l de a n u lă s a u r m a ş ilo r c e rtu ri sa u d e z b in ă ri, şi fo ile d e z e s tre ,
în to c m ite la c ă s ă to ria fe te lo r. D o c u m e n te le is to ric e a te s tă d in p lin a c e s te în d e le tn ic iri. Ş iru l lu n g d e lo g o fe ţi
d in f a m ilia b o ie rilo r O lă n e ş ti a u în v ă ţa t c a rte p ro b a b il la m â n ă s tirile d in ju d e ţ, d a r şi p e lâ n g ă b is e ric ile d in
sa tu l lo r, a p o i ş i-a u d e s ă v â rş it p r e g ă tir e a în C a n c e la ria D o m n e a s c ă a tu n c i c â n d a u fo s t lu a ţi, d e g ră m ă tic ii
c o n s a c ra ţi, p e fu n c ţia de lo g o fe ţe i, a ju n g â n d la râ n d u l lo r p re ţu iţi sc riito ri d e d o c u m e n te . C o le c ţiile de
d o c u m e n te p u b lic a te n e d a u n u m e le a o s e a m ă d e lo g o fe ţi, sc riito ri d e d o c u m e n te d in v e s tita fa m ilie a
b o ie rilo r O lă n e ş ti1. Î n c e p â n d c u s e c o lu l al X V I - le a în u n e le a c te is to ric e s u n t în tâ ln iţi lo g o fe ţi d in O lă n e şti,
sc riito ri d e d o c u m e n te , m a rto ri în p ro c e s e , b o ie ri h o ta rn ic i, ju r ă to r i, tr im iş i d o m n e ş ti s ă ju d e c e d ife rite
p ric in i. D e c i b o ie rii c a re se o c u p a u c u m ă s u ra tu l a v e a u n e v o ie d e ş tiin ţa d e c a rte c a să f a c ă h o tă rn ic ii,
m ă s u ră to ri d e te re n , c a ta g ra fii. În c e e a ce p riv e ş te m e d iu l ru ra l, în a c e s tă p e r io a d ă în v ă ţă tu r a d e c a rte s -a
r ă s p â n d it şi m a i m u lt, a c r e s c u t în m a re m ă s u r ă n u m ă ru l s c riito rilo r d e d o c u m e n te şi al c o p iş tilo r d e
m a n u s c r is e , a c r e s c u t in te re s u l p e n tru ş tiin ţa d e c a rte în râ n d u rile lo c u ito r ilo r d e la sa te , în c e p s ă se
în to c m e a s c ă a c te m a i m u lte : z a p is e d e v â n z a re , d e c u m p ă ra re , d e z ă lo g ire , d ia te , c ă rţi d e h o tă rn ic ii etc.
S p re sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X V II -le a la O lă n e ş ti fu n c ţio n a o ş c o a lă s la v o n ă ia r în v ă ţă to ru l şc o lii e ste
I v a n D e a n o v ic i, v e n it a ic i îm p r e u n ă c u c â ţiv a c o lo n iş ti c a to lic i d in K a p ilo v ic i, d e lâ n g ă S a lo n ic . P ro b a b il c ă
ş c o a la a f u n c ţio n a t c u m u lt în a in te d e a n u l 1 6 9 7 , d e o a re c e D e a n o v ic i e r a b ă trâ n la 1 7 0 5 , c â n d îş i s c ria
te s ta m e n tu l la C â m p u lu n g M u s c e l2. L a 25 n o ie m b rie 1843 T o m a S e rg h ie s c u , ,,p r o fe s o r u l Ş c o a le i N o r m a le
d in J u d e ţu l V â lc e i”, a în to c m it şi a în a in ta t E fo rie i Ş c o a le lo r c u r a p o rtu l n r. 4 4 0 d in 8 d e c e m b rie 1843
L IS T A c u sa te le u n d e a u lu a t f iin ţă şc o li în V â lc e a ; p r in tr e c e le în fiin ţa te în a n u l 1838 f ig u re a z ă şi a c e le a d in
C h e ia la n r. 6 şi O lă n e şti la n r. 13 - lo c a lită ţi f ă c â n d p a rte d in P la iu l C o z ia .

1. Ş C O A L A D IN O L Ă N E Ş T I S A T , „ D U M IT R U B Ă D E S C U ”

S p re a p u te a f u n c ţio n a , şc o lile d e la sa te a v e a u n e v o ie d e lo c a l şi m o b ilie r. C a şi p la ta în v ă ţă to ru lu i,

lo c a lu l şi m o b ilie ru l a u in tr a t to t în s a rc in a ţă ra n ilo r. L a O lă n e ş ti, c o n fo rm m e m o r ie i b ă trâ n ilo r şi p u ţin e lo r
d o c u m e n te p ă s tra te ce fa c re fe rire la c lă d ire , în 1 8 4 2 s - a c o n s tru it u n lo c a l d e ş c o a lă d in n u ie le îm p le tite
lip ite c u p ă m â n t. În a c e s t lo c a l se v a d e s fă ş u ra în v ă ţă m â n tu l p â n ă în a n u l 1 848, c â n d şc o lile s -a u în c h is d in
c a u z a re v o lu ţie i. L a 16 ia n u a rie 1847 p ro f. C o s ta c h e C o d re a n u d e la Ş c o a la N o r m a lă d in R â m n ic u -V â lc e a
s u b lin ia în ra p o rtu l să u a s u p ra c e lo r c o n s ta ta te c u p rile ju l c o n tro lu lu i e f e c tu a t în tr e 2 8 d e c e m b rie 1 8 4 6 şi 11
ia n u a rie 1847 c ă la m a jo r ita te a ş c o lilo r a g ă s it ,,m u lţi c o p ii în a in ta ţi”. L a O lă n e ş ti e le v ii a u d e m o n s tr a t c ă
ş tia u ,,s ă d e z le g e ” p r o b le m e şi re g u la d e tre i. P ro fe s o ru l C . C o d re a n u l- a re m a rc a t în m o d d e o s e b it p e în v .
S im io n S tro e sc u . E x a m e n e le c o n s titu ia u u n p rile j d e a c r e a o s tr â n s ă le g ă tu r ă în tre ş c o a lă şi fa m ilie . În tr-u n
ra p o r t d in 8 m a i 1847 a d r e s a t E fo rie i Ş c o a le lo r, p r o fe s o ru l C o s ta c h e C o d re a n u r e la ta p rin c ip a le le re z u lta te şi
c o n c lu z ii d e s p rin s e în u r m a e x a m e n u lu i d in 25 m a rtie . L a O lă n e şti, s e rd a ru l T o m a O lă n e s c u , in v ita t d e
în v ă ţă to r, v e n is e în s o ţit de to a tă f a m ilia şi a s ta t p â n ă a u fo s t e x a m in a ţi to ţi ş c o la rii. În v . S. S tro e s c u ,
s u b r e v iz o r a l P la iu lu i C o z ia , a a v u t la e x a m e n o a s is te n ţă d e o s e b ită . E ra p rim u l e x a m e n ţin u t la ş c o a la d in
O lă n e şti. U rm a s e ră ş c o a la 5 0 d e c o p ii d a r la e x a m e n n u v e n is e r ă to ţi ,,d in în d ă r ă tn ic ia p ă r i n ţ i l o r ”3.
M u lţu m it d e ră s p u n s u rile e le v ilo r, s e rd a ru l T o m a O lă n e s c u , ,,c e l m a i în s e m n a t p r o p r ie ta r a l s a t u l u i ”, a
d ă r u it e le v ilo r u n g a lb e n ia r f iic a sa, ,,d o m n iş o a r a ”, c â te o c o r o a n ă la 7 e le v i p r e m ia n ţi4. În fe b ru a rie 1848
s u b r e v iz o r ş c o la r în P la iu l C o z ia e r a în v ă ţă to ru l S im io n S tro e s c u 5. C u m în v ă ţă to rii a u lu a t p a rte a c tiv ă la
e v e n im e n te le d e la l8 4 8 re g im u l re a c ţio n a r in s ta u r a t d u p ă în ă b u ş ir e a r e v o lu ţie i a lu a t h o tă râ re a d e a în c h id e
şc o lile d e la sa te şi d e a r e a d u c e p e în v ă ţă to ri în s itu a ţia d e d in a in te d e 1 838. Î n v ă ţă m â n tu l a v e a să -şi re ia
c u rs u l la sa te în 1 857, d u p ă 8 a n i d e în tre ru p e re . Ş c o a la d e la O lă n e ş ti s - a re d e s c h is în tr - u n lo c a l n o u ,

55 6
c o n s tru it şi a c e s ta t o t d in n u ie le . Î n v ă ţă to r e r a a c u m p r. N ic o la e P â rv u le s c u . În d a r e a d e s e a m ă în to c m ită în
u r m a c o n tro lu lu i e f e c tu a t în şc o lile ju d e ţu lu i d e C . M a n o le s c u , la c a p ito lu l ,,s ta r e a m o r a lă ” se a p r e c ia z ă c ă
d e s fă ş o a r ă o a c tiv ita te , ,b u n ă ” şi ş c o a la d e la O lă n e ş ti6. În A N U A R U L Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L U I p e a n u l 1864
în , , T a b e lu l c u în v ă ţă to r ii ş c o lilo r c o m u n a le d in ju d e ţ u l V â lc ii p e a n u l 1 8 6 3 - 6 4 ” în P la iu l C o z ia c u 2 2 de
c o m u n e la nr. 19 f ig u re a z ă p r. N . P â rv u le s c u la ,,O lă n e s c i”. În s itu a ţia s ta tis tic ă a ş c o lilo r d in ju d e ţu l p e
1865 la r u b ric a ,,S ta r e a m a te r ia lă a lo c a lu r ilo r d e ş c o a l ă ” la n ic i u n a d in şc o li n u e s te f ă c u tă m e n ţiu n e a
„ fo a r te b u n ă ” d a r p rin tre c e le 43 c a te g o ris ite c a , ,b u n e ” f ig u re a z ă şi c e a d in O lă n e ş ti7. În lo c a lu l rid ic a t la
1 857, r e p a ra t d e m a i m u lte o ri, se v a d e s fă ş u ra p r o c e s u l d e în v ă ţă m â n t p â n ă în 1 892, c â n d se c o n s tru ie ş te u n
a lt lo c a l d in b â rn e şi le m n d e fa g , c u d o u ă să li d e c la să . D re p t c a n c e la rie se f o lo s e a o c a m e ră d e la p rim ă rie .
A l tr e ile a lo c a l d e ş c o a lă a f o s t fo lo s it p â n ă în 1 9 1 2 c â n d a in tr a t în f u n c ţiu n e , la l5 m a rtie , a c tu a lu l lo c a l c u
p a tru să li de c la să , s a lă p e n tru b ib lio te c ă ş c o la ră , c a n c e la rie şi s a lă p e n tru m a te ria l d id a c tic . L o c a lu l a s u fe rit
c â te v a r e p a ra ţii în a n ii u rm ă to ri: p rin tre a lte le , s -a în c h is c u g e a m c o r id o ru l şc o lii. O re p a ra ţie c a p ita lă , cu
lu c ră ri d e c o n s o lid a re , a în r e g is tr a t ş c o a la în v a r a a n u lu i 2 0 0 1 . A s tfe l d e lu c ră ri s -a u r e a liz a t şi la G ră d in iţă .
C a d ire c to ri a u fu n c ţio n a t: E c o b ic i D u m itru , D ia c o n u P e tre , D ă n c ă u P e tre , B ă ia ş u C ris tin a -E le n a .

2. Ş C O A L A C U C L A S E L E I - V II I ,,IO N E S C U -C H E IA N U ” , D IN C H E IA
C o n fo rm u n e i le g e n d e lo c a le , c e c u p rin d e şi u n sâ m b u re d e a d e v ă r isto ric , lo c u ito rii lo c a lită ţii C h e ia de
a z i, f o s tă c o m u n ă , s u n t u r m a ş ii a 3 fra ţi c a re a u în fiin ţa t-o : M a g h e r, P u iu şi B â rz â c h e . C e i d in tâ i lo c u ito ri
c a re ş i-a u tr im is n e p o ţii să în v e ţe c a rte la m â n ă s tirile Ie z e r, B ra d u , S ă ră c in e ş ti a u fo st, sp u n b ă trâ n ii s a tu lu i,
n e p o ţii lu i M a g h e r, c a re d o re a u să se fa c ă p re o ţi, şi d in a c e l m o ş s -a u tr a s c e i m a i m u lţi p r e o ţi şi d ia c o n i în
sa t. P rim u l d in tre tin e r ii c a re a u u r m a t ş c o a la la m â n ă s tire a Ie z e r a a ju n s p r e o t în sa t su b n u m e le d e p o p a
P re d a , u n u l d in c tito rii b is e ric ii , , S f în g e r i ” d in C h e ia . G h e o rg h e , fiu l lu i p o p a P re d a , fiin d u n c ă r tu ra r is c u s it
şi a ju n g â n d d ia c o n , a în c e p u t să în v e ţe c a rte n e a m u rile sa le d in sat, c a să n u m a i p ia rd ă tim p u l m e rg â n d la
m â n ă s tire a Ie z e r. U n e le v a l d ia c o n u lu i G h e o rg h e , a n u m e D in c ă , fiu l ie ro m o n a h u lu i V is a rio n , a c o n v in s
s ă te n ii să -şi d e a c o p iii la ş c o a la ce o v a în f iin ţa el. A ş a c ă a d e v ă r a ta ş c o a lă s ă te a sc ă , p a rtic u la ră , a lu a t fiin ţă
la 1831 p r in s tă ru in ţa lu i D in c ă sa u C o s ta n d in V is a rio n e s c u , lo g o fă tu l sa tu lu i. A c e a s tă ş c o a lă e r a c u p la tă ,
d u p ă s ta re a p ă r in ţilo r c o p ilu lu i, şi a f u n c ţio n a t p â n ă la 1 8 3 4 - c â n d fru n ta ş ii s a tu lu i şi u n ii p ă rin ţi a u h o tă râ t
în f iin ţa r e a u n e i şc o li s ă te ş ti c u în v ă ţă to r p lă tit d e sa t, n u n u m a i d e c e i c a re d o re a u s ă în v e ţe c a rte . L a C h e ia
ş c o a la p u b lic ă ia f iin ţă la 1838. Î n v ă ţă to r a f o s t n u m it C o n s ta n d in V is a rio n e s c u , d e 2 4 a n i, în s u r a t, fiu d e
b irn ic , c u p ă rin ţii d in c ă tu n u l V (i)e z u ri. E l a m u ta t ş c o a la î n c a s a s ă te a n u lu i fru n ta ş B e z n ă , u n d e a fu n c ţio n a t
p â n ă în 1848, c â n d s -a în c h is p â n ă la 1850. L a 1 8 5 7 s -a re d e s c h is ş c o a la p u b lic ă şi la C h e ia . În tr- u n T A B E L
N O M IN A L c u p e r s o n a lu l d id a c tic r e p a rtiz a t la u n ită ţile şc o la re d in Ju d . V â lc e a în a n u l 1858 în P la iu l C o z ia
p r im u l, la p o z iţia 17, e s te p r. N ic o la e P â rv u le s c u , p e n tru O lă n e ş ti; al d o ile a , la p o z iţia 18, p e n tru S ă ră c in e ş ti
şi C h e ia , e s te p r. I. S tate . În A N U A R U L p e 1 8 6 4 la S ă ră c in e ş ti a p a re la n r. 2 0 p r . S ta te , c u 2 0 e le v i. L a
C h e ia f ig u ra c a în v ă ţă to r (la p o z iţia 2 9 ) G . G . P o p e s c u ia r ş c o a la fu s e s e re p a ra tă . În tr- o situ a ţie s ta tis tic ă p e
a n u l 1865 a R e v iz o ru lu i Ş c o la r a l ju d e ţu lu i, la r u b ric a f ig u ra c a ,,b u n ă ” şi c e a d e la C h e ia , c a şi c e a d in
O lă n e ş ti8. P â n ă la 1880 la Ş c o a la C h e ia a u f u n c ţio n a t c a în v ă ţă to ri n u m a i a b s o lv e n ţi a 4 c la se p rim a re , d u p ă
G h . P o p e s c u v e n in d Io n T e o d o s iu d in c o m . C h e ia şi G h . Io n e s c u d in sa tu l C a c o v a . D e la 1 8 8 0 a în c e p u t s e ria
în v ă ţă to rilo r d in tre a b s o lv e n ţii S e m in a ru lu i , , S f N i c o l a e ” d in R â m n ic u -V â lc e a . C e l d in tâ i a f o s t Io n M .
A n to n e s c u . D u p ă e l a u rm a t, c u în tr e ru p e ri, p r. I. G e o rg e s c u , p â n ă în 1904. E l a f u n c ţio n a t p â n ă în 1894,
c â n d e s te m u ta t, ia r în lo c u l lu i v in e E liz a C o m ă n e s c u p â n ă în 1895. A p o i re v in e p r. I. G e o rg e s c u , c a re stă
p â n ă la 1 904, c â n d se tr a n s f e r ă o c u p â n d p o s tu l a l p a tr u le a d e în v ă ţă to r în 1 9 0 6 la c o m . P ă u ş e ş ti M ă g la ş i9, în
lo c u l să u v e n in d c a în v ă ţă to r G h e o rg h e T e o d o s iu ; a c e s ta s tă d e la 1904 p â n ă la 1916. În 1913 se în f iin ţe a z ă
p o s tu l al d o ile a d e în v ă ţă to r, p e c a re v in e G h . P o p e sc u . L a 1 ia n u a rie 1 9 1 6 se tr a n s f e r ă G h .T e o d o s iu şi v in e
în lo c u l lu i Io n I. A n to n e s c u , c a re v a fi m a i a p o i d ire c to ru l şc o lii. L a 1 ia n u a rie 1928 s - a în f iin ţa t p o s tu l al
tr e ile a , p e c a re a f o s t n u m ită c a titu la r ă E u g e n ia P e tre s c u , a b s o lv e n tă c u d ip lo m ă a Ş c o lii N o rm a le .
C a d ire c to ri a u fu n c ţio n a t d u p ă 1960: Io n e s c u Io n , A v rin te G h e o rg h e , D e liu L u c re ţia , B u n e s c u E le n a ,
I o n e s c u G h e o rg h e -D a n , B ă ia ş u C ris tin a -E le n a .

3. G R U P Ş C O L A R E C O N O M IC ,,JU S T IN IA N M A R IN A ”
L a 1 o c to m b rie 1921 în lo c a lita te a L iv a d ia ( a c tu a la s ta ţiu n e b a ln e o c lim a te r ic ă şi r e ş e d in ţa o ra ş u lu i) se
în f iin ţe a z ă în c a s a lu i A n to n B ră n e s c u d in S tra d a ,,L iv a d ia ” ş c o a la , c a re n u a a v u t u n lo c a l p r o p riu ci a m a i

55 7
f u n c ţio n a t î n d o u ă c a se p a rtic u la re to t p e a c e e a ş i s tr a d ă p â n ă în a n u l 1 929. În 1 9 2 2 şc o lile O lă n e ş ti-L iv a d ia şi
O lă n e ş ti-P ie triş u c u n o s c p r im a in s p e c ţie c u r e n tă e fe c tu a tă d e re v iz o ru l ş c o la r al ju d e ţu lu i10. D e v in e ş c o a lă
u r b a n ă în a n u l ş c o la r 1 9 2 2 /1 9 2 3 , c u u n s in g u r în v ă ţă to r la 4 c la s e c u 4 8 e le v i în s c riş i d in tre c a re 41 au
f re c v e n ta t şc o a la . În a n u l ş c o la r 1 9 2 3 /1 9 2 4 a p a re şi c la s a a V - a c u rs c o m p le m e n ta r, f u n c ţio n â n d în
c o n tin u a re c la s e le a V I - a şi a V II-a , to t c u rs c o m p le m e n ta r, c u u n s in g u r în v ă ţă to r. În a n u l ş c o la r 1 9 2 5 /1 9 2 6
a u a p ă r u t c u rs u ri d e a d u lţi n e ş tiu to r i d e c a rte . În a n u l ş c o la r 1 9 2 6 /1 9 2 7 , d in c a u z a lip s e i d e în v ă ţă to ri, ră m â n e
ia r c u c la s e le I-IV . D in a n u l ş c o la r 1 9 2 7 /1 9 2 8 şi p â n ă în a n u l ş c o la r 1 9 4 l/1 9 4 2 ş c o a la a f u n c ţio n a t c u 2
în v ă ţă to ri. L ip s a u n u i lo c a l p r o p riu f a v o r iz a şi a b s e n te is m u l e le v ilo r. P e 2 0 s e p te m b rie 1 9 2 9 , în c a d ru l u n e i
s e rb ă ri fe s tiv e , s - a d a t în fo lo s in ţă lo c a lu l şc o lii, d in c ă ră m id ă , n u m ită a z i ,,Ş c o a la V e c h e ”, u n d e
f u n c ţio n e a z ă B ib lio te c a p u b lic ă a o ra ş u lu i; a v e a 2 să li d e c la s ă şi c a n c e la rie . D e a c u m a în c e p u t s ta b ilita te a
c a d r e lo r d id a c tic e , d e s fă ş u ra r e a n o r m a lă şi c u r e z u lta te b u n e a p ro c e s u lu i d e în v ă ţă m â n t. L a 1 se p te m b rie
1 960 se în f iin ţe a z ă c ic lu l g im n a z ia l c u c la s e le I-V II la B ă ile O lă n e ş ti, c u e le v i p ro v e n iţi p e n tru c la s e le V -V II
d e l a B ă ile O lă n e ş ti (L iv a d ia ), P ie triş u şi G u rg u ia ta . În c la s a a V - a în a n u l ş c o la r 1 9 6 0 /1 9 6 1 a u f o s t în s c riş i
3 4 e le v i. D e la 1 se p t. 1965 s -a tr e c u t la în v ă ţă m â n tu l g e n e r a l şi o b lig a to riu d e 8 an i. L a ş c o a la d in sta ţiu n e
p r o c e s u l d e în v ă ţă m â n t s - a d e s fă ş u ra t în 2 sc h im b u ri în c e le d o u ă să li d e c la s ă p â n ă în a n u l 1 965. În t o t a c e s t
tim p s-a u f ă c u t in te rv e n ţii re p e ta te , in c lu s iv p â n ă la c e l m a i în a lt n iv e l, p e n tru o b ţin e r e a d e a p r o b ă ri şi
f o n d u ri n e c e s a re c o n s tru irii u n u i lo c a l de ş c o a lă c o re s p u n z ă to r. În u r m a v iz ite lo r fă c u te în a n ii 1 9 6 2 şi 1963
d e a c a d . Ilie M u rg u le s c u (1 9 0 2 -1 9 9 1 ), m in is tr u l Î n v ă ţă m â n tu lu i şi C u ltu rii, şi d e p a tria r h u l J u s tin ia n M a rin a
(1 9 0 1 -1 9 7 7 ), de la p rim u l s -a u o b ţin u t a c o rd u l şi p r o ie c tu l tip al u n e i şc o li c u 8 să li d e c la s ă ia r d e la al
d o ile a s u m a de 1 0 0 .0 0 0 le i d in c a re s -a u p lă tit 2 2 .0 0 0 le i p e n tru a u to riz a ţii şi re s tu l d o c u m e n ta ţie i, ia r cu
r e s tu l d e 7 8 .0 0 0 le i s - a c o n s tru it lo c a lu l şc o lii d in C o m a n c a în a n u l 1 964. L u c ră rile a u în c e p u t p e 2 m a rtie
1965 şi s-a u te r m in a t p e 31 a u g ., p e 15 se p t. s -a u p u tu t d e s c h id e c u rs u rile în tr - u n c a d ru fe stiv . A c r e s c u t an
d e a n şi n u m ă ru l c o p iilo r şc o la riz a ţi, p â n ă în 1 9 7 5 , a p o i s - a m ic ş o r a t n u m ă ru l lo r d a to rită s c ă d e rii n u m ă ru lu i
p o p u la ţie i o ra şu lu i. D a c ă în 1921 ş c o a la n u m ă ra 4 8 e le v i în c la s e le I-IV şi u n în v ă ţă to r, în a n u l ş c o la r 1 9 9 4 ­
1995 e ra u 129 e le v i în c la s e le I-IV c u 5 în v ă ţă to ri, 116 e le v i în c la s e le V -V III, 85 e le v i în c la s e le IX -X II, 11
c a d re d id a c tic e . P â n ă î n 2 0 0 9 ş c o a la a a v u t 10 în v ă ţă to ri d ire c to ri şi 9 p r o fe s o ri d ire c to ri; a u f o s t ş c o liţi p e s te
2 .8 0 0 d e e le v i şi p e s te 2 0 0 d e a d u lţi p r in c u rs u ri d e a lfa b e tiz a re . D u p ă în f iin ţa r e a c ic lu lu i g im n a z ia l în 1961
ş c o la r iz a r e a a f o s t a n u a l d e 100 % ia r p ro c e n tu l d e p r o m o v a b ilita te a f o s t p e s te 9 5 % . L a 1 se p t. 1969 se tre c e
la în v ă ţă m â n tu l g e n e ra l d e 10 c la se ; a p a re c la s a a I X - a c u rs d e zi. L a 1 se p t. 1985 a p a re c la s a a I X - a se ra l,
p r o fil m a te m a tic ă -fiz ic ă , e m b rio n u l v iito ru lu i lic e u te o re tic . În a n u l ş c o la r 1 9 8 6 -1 9 8 7 a p a r 2 c la se d e ş c o a lă
p ro fe s io n a lă , p ro fil m e c a n ic , c u 6 0 e le v i. N u m ă r u l e le v ilo r în a c e s t a n ş c o la r e s te d e 3 5 2 . În a n u l ş c o la r
1 9 9 0 -1 9 9 1 a u f re c v e n ta t ş c o a la 4 2 4 d e e le v i. L a 1 se p t. 1991 s -a în f iin ţa t L ic e u l te o re tic B ă ile O lă n e ş ti, cu
p r o fil re a l ( m a te m a tic ă -fiz ic ă ), c u rs d e z i, c u c la s a a IX -a . În a n ii ş c o la ri 1 9 9 5 /1 9 9 6 şi 1 9 9 7 /1 9 9 8 n u a m a i
f o s t r e p a rtiz a tă c la s a a IX -a . D in a n u l ş c o la r 1 9 9 7 /1 9 9 8 lic e u l a re c la s a a I X - a c u p r o fil c h im ie -b io lo g ie -
m a te m a tic ă -fiz ic ă , în 1 9 9 8 -1 9 9 9 c la s a a I X - a c u p r o fil ştiin ţe a le n a tu rii, la fe l şi în a n u l ş c o la r 2 0 0 0 /2 0 0 1 .
D in 2 0 0 1 a re p ro fil tu r is tic , d in 2 0 0 4 a re p r o fil e c o n o m ic . În u r m a e v a lu ă rii in s titu ţio n a le d in lu n a ia n . 2 0 0 0
L ic e u l te o re tic B ă ile O lă n e ş ti a d e v e n it „ U n ita te r e p r e z e n ta tiv ă ”, p r in O rd in u l M . E . N . N r.
3 2 9 6 /0 1 .0 3 .2 0 0 0 . În p r im ă v a r a a n u lu i 2 0 0 6 C o n s iliu l L o c a l a a p r o b a t n o u a d e n u m ire a şco lii: G r u p Ş c o la r
E c o n o m ic ,,J u s tin ia n M a r in a ”. B ă ile O lă n eşti. J u d e ţu l V âlcea.
D ire c to rii şc o lii d in s ta ţiu n e a u fo st: T u d o r V a s ile , S p o riş N ic o la e , B e rb e c e C o n s ta n tin , R ă d o i T ra ia n ,
H o d o ro g e a A n tig o n a , M a te i C o n s ta n tin , C iu c ă G h ., G ro ş e n o iu N o ric a , d in 1 .0 4 .2 0 0 5 -c a re c o o r d o n e a z ă şi
a c tiv ita te a ş c o lilo r c u c la s e le I-V III d in O lă n e ş ti S a t şi C h e ia .

4. G R Ă D IN IŢ A B Ă L E O L Ă N E Ş T I
În a n u l 1954 s -a în f iin ţa t G ră d in iţa c u o r a r p r e lu n g it în v ila ,,M a r ia n a ”, u n d e f u n c ţio n e a z ă şi a z i, d e şi
v ila a f o s t re v e n d ic a tă d e p ro p rie ta ri. A c tiv ita te a a în c e p u t c u 2 g ru p e d e c o p ii şi 2 e d u c a to a re . În a n u l 1 9 7 9 a
lu a t f iin ţă în c ă o g r ă d in iţă , c u p r o g ra m re d u s , în v ila ,,L iv e z e a n u ”, f u n c ţio n â n d p â n ă în 1 985, c â n d se m u tă
în tr - o s a lă d e c la s ă a şc o lii g e n e r a le d in sta ţiu n e ; în 1994 G ră d in iţa c u o r a r re d u s s -a m u ta t în a c e e a ş i c lă d ire
u n d e fu n c ţio n a şi g r ă d in iţa c u o r a r p re lu n g it. A m in tim n u m e le u n o r e d u c a to a re c a re a u f u n c ţio n a t a ic i d e -a
lu n g u l a n ilo r: T u d o r C o n s ta n ţa şi O p re s c u T e o d o r a - d e la în f iin ţa r e a g r ă d in iţe i, S ă n d e s c u C o n s ta n ţa , Isp a s
O rta n s a , G h e o rg h e Io n ic a ; a s is te n tă m e d ic a lă a f o s t p e s te 25 d e a n i G o g o lo ş E le n a ; a c tu a la a s is te n tă
m e d ic a lă e s te C io rg a n C ristin a . D in 1974 d ire c to a re e ste C â rje D u m itra .

55 8
 5. Ş C O A L A D IN P IE T R IŞ U
Ş c o a la a f u n c ţio n a t p r im a d a tă în c a s a p a r o h ia lă a b is e ric ii P ie triş u u n d e p r. S e v e r N ic o la e s c u a p u s la
d is p o z iţie g r a tu it o c a m e ră . C u rs u rile a u în c e p u t la 1 se p t. 1 9 1 9 , ş c o a la a v â n d u n e fe c tiv d e 56 c o p ii, în c la s a
I-a , c u v â r s te în tr e 7 -1 3 an i. P rim u l e le v tr e c u t p e m a tr ic o la a n u lu i ş c o la r 1 9 1 9 /1 9 2 0 e s te C re ţa n A . Io n .
P rim u l în v ă ţă to r a f o s t E m il G e o rg e s c u , c a re a fu n c ţio n a t c a s u p lin ito r d e la 1 se p t. 1 9 1 9 p â n ă la 1 sep t.
1 920, c â n d a f o s t în lo c u it d e S e b a s tia B is tric e a n u . S -a c o n s tru it a p o i u n lo c a l d e ş c o a lă d in le m n , c u 2 să li d e
c la s ă şi c a n c e la rie u n d e în v ă ţa u şi c o p iii d in C o m a n c a d e S u s. D u p ă 1945 s -a c o n s tru it u n n o u lo c a l d e
ş c o a lă , d e z id , c u o s a lă d e c la să , o c a n c e la rie şi u n h o l, d a t în f o lo s in ţă la 2 9 m a i 1 9 4 9 11. În 1 9 8 7 ş c o a la
fu n c ţio n a c u 18 e le v i, lu c râ n d u -s e s im u lta n c u 4 c la s e , ia r p r e d a re a se fă c e a d e c ă tre u n s in g u r în v ă ţă to r - a ş a
c u m s-a p r o c e d a t în to ţi a n ii d e la în fiin ţa re şi p â n ă în 1 987. Ş c o a la a f o s t a f e c ta tă d e c u tre m u ru l d in 4 m a rtie
1 977 şi m a i a le s d e c e l d in 1986. C lă d ir e a şc o lii a f o s t d e m o la tă în 1988 d in d is p o z iţia p r im a ru lu i o ra ş u lu i ia r
m a te r ia le le re c u p e ra te a u f o s t fo lo s ite d e p rim a rie p e n tru r e p a ra re a a lto r c lă d iri. D u p ă 1 9 8 7 c o p iii d e la
P ie triş u a u v e n it să în v e ţe la ş c o a la d in sta ţiu n e . L a a c e a s tă ş c o a lă a u fu n c ţio n a t 2 8 d e c a d re d id a c tic e în tre
1 9 1 9 -1 9 8 7 . U ltim a în v ă ţă to a r e a ş c o lii, B le n d e a E lis a b e ta , a fu n c ţio n a t a ic i 2 0 d e a n i, în tr e 1 9 6 7 -1 9 8 7 .

6. Ş C O A L A D IN C O M A N C A
A lu a t f iin ţă în 1921 în tr - o c a s ă p a rtic u la ră . N u a f u n c ţio n a t p e r m a n e n t d in lip s ă d e c o p ii. În v a r a 1960
a c a d . Ilie M u rg u le s c u , a c o n s ta ta t g re u ta ţile e le v ilo r g e n e ra te d e d is ta n ţa d e s tu l d e m a re d in tre C o m a n c a şi
P ie triş u şi a d is p u s în f iin ţa r e a şi f u n c ţio n a r e a p e r m a n e n tă a u n e i şc o li la C o m a n c a c u m in im u m 5 -6 e le v i. A
f u n c ţio n a t în tr - o c a s ă p a r tic u la ră p â n ă în a n u l ş c o la r 1 9 6 3 /1 9 6 4 , c â n d s - a c o n s tru it şi s - a d a t în fo lo s in ţă u n
lo c a l p r o p riu d e ş c o a lă c u b a n i p ro v e n iţi d in tr-o d o n a ţie a p a tria rh u lu i J u s tin ia n M a rin a . În 1988 ş c o a la s -a
d e s fiin ţa t d in lip s ă d e e le v i, d e o a re c e m u lţi lo c u ito ri ş i-a u c o n s tru it c a s e în s ta ţiu n e ia r în C o m a n c a a u ră m a s
d o a r b ă trâ n ii; şi în v ă ţă to ru l L ă z ă ro iu D u m itru s - a p e n s io n a t, d u p ă ce a f u n c ţio n a t a ic i p e s te 25 d e an i.

7. Ş C O A L A D IN G U R G U IA T A

A f u n c ţio n a t d in 1927 în tr - o c lă d ire d e le m n , c u 3 în c ă p e ri, d a r n u p e r m a n e n t d in lip s ă d e c o p ii şi c h ia r

d e c a d re d id a c tic e , c a re re fu z a u să m e a r g ă în tr - u n s ă tu c iz o la t a fla t la 7 k m d e p a rta re d e sta ţiu n e . C a
în v ă ţă to ri a u a c tiv a t m a i a le s d u p ă 1965 a b s o lv e n ţi d e lic e u , lo c u ito ri ai o ra ş u lu i, c a d re le d id a c tic e c a lific a te
re f u z â n d s ă p ro fe s e z e a ic i. În 1984 ş c o a la s - a d e s fiin ţa t d in lip s ă d e e le v i ia r lo c a lu l a tr e c u t în p a trim o n iu l
f o s tu lu i C A P - c a re n u l- a în g r ijit, s -a d e g ra d a t şi a f o s t d e m o la t d in d is p o z iţia p r im a ru lu i o ra şu lu i.

8. Ş C O A L A S A N A T O R IA L Ă C O M A N C A
A f u n c ţio n a t în p e r io a d a a n ilo r 1 9 7 2 -1 9 7 6 în v ile le n a ţio n a liz a te a le co l. Ş te fa n T ă tă ră s c u . În 1 9 6 0 a
lu a t f iin ţă o ta b ă r ă ş c o la r ă c u c a r a c te r n a ţio n a l, tr a n s f o r m a tă la 23 m a i 1972 în ş c o a lă s a n a to r ia lă u n d e se
tr a ta u şi în v ă ţa u p e se rii d e 18-21 d e z ile e le v i c u s e c h e le h e p a tic e v e n iţi d in ţa ră . A lte rn a u se rii d e fe te cu
se rii d e b ă ie ţi, c u e le v i d in c la s e le I-V III. În p e r io a d a d e s a n a to riz a re şi şc o la ră , 15 se p te m b rie -1 5 iu n ie , în
s a n a to riu se d e s fă ş u ra p r o c e s u l d e ş c o la riz a re d a r şi d e e d u c a ţie a e le v ilo r . Ş c o a la a f o s t s u b o r d o n a tă S e c ţie i
d e În v ă ţă m â n t a f o s tu lu i ra io n R â m n ic u -V â lc e a a p o i I n s p e c to ra tu lu i Ş c o la r J u d e ţe a n . D u p ă p e r io a d a d e
sa n a to riz a re şi ş c o la riz a re , p e n tru fie c a re e le v se e lib e r a o a d e v e r in ţă c u s itu a ţia la în v ă ţă tu ră , a c t ce se
tr im ite a la ş c o a la d e u n d e p ro v e n e a p e n tru c o m p le ta r e a s itu a ţie i şc o la re p e trim e s tr u l r e s p e c tiv 12.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Gh. Pârnuţă, Din istoria culturii şi şcolii din Judeţul Vâlcea (sec. XVI-XIX). Extras, Râmnicu Vâlcea, f. ed., 1976, pag.
244, n. 23; Nicolae Bănică-Ologu, Râmniceni în slujba ţării. Logofeţii, în „Studii vâlcene”, nr. V/1982, pag. 4-46.
2. Ilie Bărbulescu, Curente literare la români în perioada slavonismului cultural, Bucureşti, f. ed., 1928, pag. 361.
3. G. D. Iscru, Începutul învăţământului public la sate în Judeţul Vâlcea, în ,,FV”, Bălceşti pe Topolog, 1972, pag. 140.
4. Gh. Pârnuţă, op. cit., pag. 232.
5. Ibidem, pag. 218.
6. Ibidem, pag. 180.
7. SJVAN, Fond RŞV, Dos. 3/1865, f. 24.
8. Ibidem.
9. Ibidem., Dosar 14/1918-1919, f. 24, 57, 119.
10. Ibidem, Dosar 1/1922, f. 73, 74.
55 9
 11. SJVAN, fond Primăria Băile Olăneşti, Dosar ,,Taxe şi impozite”, dos. 330/1950, pag. 330.
12. Informaţii culese pe teren de autori; unele informaţii au fost oferite de prof. Dăncău Petre, prof. Marcu Eugenia şi de
înv. Marcu Stelian - cadre didactice din Băile Olăneşti care au funcţionat la această şcoală.

G r u p u l Ş c o l a r „ I u s tin ia n M a r in a „ d in B ă ile O lă n e ş ti

I n g . P e tr e C o s m e s c u , v e r if ic â n d m o d u l c u m s u n t p l a n ta ţ i p u i e ţ i i d e
m ă r d in n e n u m i t u l s o i « I o n a ta n d e O l ă n e ş t i »

56 0
 Cap. VI - CULTURA
1. B I B L I O T E C A

D o c u m e n te le v re m ii n e d a u ra re in fo rm a ţii d e s p re e x is te n ţa b ib lio te c ilo r în z o n ă în a in te d e a n u l 1900.

D in sp u se le b ă trâ n ilo r re ie se c ă în c a s e le c e lo r a v u ţi, m a i a le s la b o ie rii O lă n e ş ti, in g . D . B ă d e s c u , d r. I.
P u ţu re a n u e ra u b ib lio te c i. L o c u ito ri b o g a ţi a u a ju ta t c u b a n i la tip ă r ir e a u n o r c ă rţi ia r în d o c u m e n te le p ă s tra te
în tâ ln im şi n u m e le u n o r p r e n u m e ra n ţi (a b o n a ţi) d in Ju d . V â lc e a , re s p e c tiv d in lo c a lita te a O lă n e ş ti, d in tre c a re
u n ii a u d e p u s , c h ia r în a in te d e a p a riţie , p r e ţu l d e c o s t al e x e m p la re lo r p e n tru c a re s -a u în s c ris , p e n tru c a în
a c e s t fe l să se a s ig u re şi s ă se g r ă b e a s c ă ie ş ir e a d e su b tip a r a c ă r ţilo r re s p e c tiv e . E x e m p lific ă m p rin
p r e n u m e ra n ţii c a re s -a u în s c ris p e n tru tip ă r ir e a ,,C r o n ic ii” lu i G h . Ş in ca i. R a p o rtu l d in ju d e ţu l V â lc e a , d in 15
a p rilie 1 844, c u p rin d e 9 2 în s c riş i d in m a i m u lte lo c a lită ţi a le ju d e ţu lu i, p rin tre c a re şi d in O lă n e ş ti şi C h e ia ,
d in tre c a re se d e ta ş e a z ă n u m e le d e O lă n e s c u p e n tru a c e s te lo c u r i1. D in a fiş u l p u b lic ita r tip ă r it în m a i 1 851,
p r in c a re A le x a n d r u R u jin s k i f ă c e a p u b lic ita te s ta ţiu n ii ,,B ă ile A le c s a n d r e s c h i s a u O lă n e ş ti”,r e ie s e c ă
v iz ita to rii a v e a u la d is p o z iţie , p rin tre ,,c o m o d ită ţile c e p o a te a fla c in e v a la a c e s te b ă i ”, şi ,,6. U n c a z in cu
ca fe n e a , g a ze te , m u z ic ă ş i a lte tre b u in c io a s e p e n tr u p la c e r i ş i r e c r e a ţie ”. P ro b a b il c ă la C a z in o u se g ă s e a u şi
c ă rţi la d is p o z iţia p a c ie n ţilo r 2. D in tre v â lc e n i s - a o c u p a t c u n e g o ţu l d e c a rte şi I o n iţă O lă n e s c u . P e
,,A n to lo g h io n u l” tip ă r it în 1717 la R îm n ic şi a fla t la S ă p â n ţa e sc ris c ă a f o s t c u m p ă r a t c u 2 7 z lo ţi d e la
lo g o fă tu l I o n iţă O lă n e s c u d in Ju d . V â lc e a 3. A v o c a tu l P e tre A . M ă in e s c u , ju r is t şi p u b lic is t d e re n u m e ,
c ă s ă to rit c u M a ria G . I. O lă n e sc u , d e s c e n d e n tă a b o ie rilo r O lă n e ş ti, a m o ş te n it b ib lio te c ile u ltim ilo r b o ie ri
G o le ş ti şi O lă n e ş ti, c a re a u tr a it şi a u lo c u it în R â m n ic u V â lc e a în a d o u a ju m ă ta te a sec. al X I X - le a şi în
p r im a ju m ă ta te a se c. a l X X -le a . O p a rte d in c ă rţi a u f o s t d u s e la a c tu a lu l S e rv ic iu J u d e ţe a n V â lc e a al
A rh iv e lo r N a ţio n a le ia r re s tu l la B ib lio te c a J u d e ţe a n ă ,,A n tim Iv ire a n u l”4. Şi fa im o s u l d r. Io n P u ţu re a n u , ca re
a a c tiv a t la B ă ile O lă n e ş ti în m o d p e r m a n e n t în tre 1 9 1 2 -1 9 2 5 , a p o i a tr e b u it să p le c e la R â m n ic u -V â lc e a
d e o a re c e fu s e s e în lă tu r a t d in fu n c ţie d e p ro p rie ta rii e v re i ai S o c ie tă ţii ,,O lă n e ş ti S A ” , şi-a c r e a t o f ru m o a s ă
b ib lio te c ă , d u s ă în v ila rid ic a tă în tre R â m n ic u -V â lc e a şi B u jo re n i, c a s ă d e u n d e s o ţia şi c e le d o u ă fiic e a u fo s t
a lu n g a te în 1949 de f u n c ţio n a ri c o m u n iş ti, ia r c ă rţile a u f o s t c o n fis c a te şi p r e d a te B ib lio te c ii R e g io n a le
V â lc e a 5. O f ru m o a s ă b ib lio te c ă a a v u t la B ă ile O lă n e ş ti şi p o litic ia n u l co l. Şt. T ă tă re s c u ; c e n u a r e u ş it s ă
m u te la B u c u re ş ti a f o s t c o n f is c a t de a u to rită ţile c o m u n is te , d o v a d a f iin d u n P ro c e s v e rb a l d e in v e n ta rie re a
c ă r ţilo r lu i, d a r n u se ştie u n d e a u a ju n s - la o b ib lio te c ă p u b lic ă d e la R â m n ic u -V â lc e a sa u în a c e e a a u n u i
,,o m d e b i n e ” c a re p o a te şi a z i se la u d ă c u ,,c o le c ţia a d u n a tă cu m a ri g r e u tă ţi ş i s a c r ific ii”. În 1 9 04 e ste
s e m n a la tă e x is te n ţa u n e i b ib lio te c i la Ş c o a la d in O lă n e ş ti S at. În 1945 la C ă m in u l c u ltu ra l a f o s t în f iin ţa tă o
B ib lio te c ă p u b lic ă . În S ta ţiu n e , p rim e le ştiri d e s p re o B ib lio te c ă p u b lic ă d a te a z ă d in 1 947, c â n d în c a s a
T ră is ta r u T e o d o r a fu n c ţio n a o b ib lio te c ă în tr - o c a m e ră ia r în h o lu l c a s e i fu n c ţio n a u n c lu b . A ic i se o rg a n iz a u
jo c u r i d e c lu b , ş e z ă to ri lite ra re , în tâ ln ir i c u tin e r e tu l şi a lte a c ţiu n i c u ltu ra le s p e c ific e . D ir e c to r a l c lu b u lu i şi
b ib lio te c a r e r a B a rb u G e o rg e ta . P rin 1950 b ib lio te c a şi c lu b u l a u f o s t m u ta te la p a r te ru l v ile i n r. 5 (fo s ta v ilă
Şt. T ă tă ră s c u ), u n d e c lu b u l a v e a s c e n ă p e n tru sp e c ta c o le şi e c ra n d e c in e m a . Z iu a ru la u d e 2 -3 o ri film e p e
b a n d ă în g u s tă , p r o ie c ţio n is t f iin d în v . D -tru L ă z ă ro iu , ia r s e a r a se o rg a n iz a u a c tiv ită ţi c u c a r te a şi d e clu b .
D u p ă n a ţio n a liz a re a d in 1948 C lu b u l şi B ib lio te c a a u fo s t p re lu a te d e S e rv ic iu l C u ltu ra l a l S M B . B ib lio te c a ră
e r a D in c ă F lo ric a , r e s p o n s a b il d e c lu b e r a L ip io a ie D -tru . În p r im ă v a r a a n u lu i 1952 B ib lio te c a şi C lu b u l a u
f o s t m u ta te în P a rc u l C e n tra l, în tr - o c lă d ire d in sc â n d u ră . În to a m n ă , B ib lio te c a şi C lu b u l a u f o s t m u ta te în
v ila n r. 18, o c u p â n d t o t e ta ju l I. În p e r io a d a 1 9 5 4 -1 9 5 7 fo n d u rile d e c a rte d e la b ib lio te c ile C C S , M F A şi
M A I a u f o s t p re lu a te d e B ib lio te c a S M B . În v a r a a n u lu i 1 9 5 7 B ib lio te c a şi C lu b u l a u f o s t m u ta te d in n o u la
C a z in o u : C lu b u l şi C in e m a to g ra fu l la p a rte r, ia r B ib lio te c a la e ta ju l I. D in 1971 a în c e p u t a n g a ja re a u n o r
b ib lio te c a ri c u stu d ii d e s p e c ia lita te - Ş c o a la P o s tlic e a lă d e B ib lio te c o n o m ie d in B u c u re ş ti: m a i în tâ i P o p e s c u
Io n , a p o i P â rv u le s c u N ic o la e şi M a te e s c u A d ria n . C e i 3 b ib lio te c a ri a u lu c ra t la B ib lio te c ă p â n ă în a p r. 1974
c â n d a u f o s t tra n s f e ra ţi la C a s a d e C u ltu ră c a ,,in s tr u c to r i c u l tu r a li”. T o t a tu n c i C a s a d e C u ltu ră , B ib lio te c a
O ră ş e n e a s c ă şi C ă m in e le C u ltu ra le O lă n e ş ti S a t şi C h e ia tr e c în s u b o rd in e a C o n s iliu lu i P o p u la r. L a
B ib lio te c ă a u ră m a s d o a r 2 sa la ria ţi: b ib lio te c a r - ş e f şi m â n u ito r d e c a rte . În u r m a in c e n d iu lu i d in 19 a p r. 1975
C lu b u l şi B ib lio te c a a u f o s t d in n o u m u ta te d in C a z in o u la p a rte ru l p e n s iu n ii n r. 2 şi în v ila n a ţio n a liz a tă G h .

56 1
O lă n e sc u . În a p r. 1 986, p r in tr-o d is p o z iţie v e r b a lă a c o n d u c e rii d e p a r tid ju d e ţe n e , v ila u n d e e r a b ib lio te c a a
f o s t re p a rtiz a tă O c o lu lu i silv ic B ă ile O lă n e şti. C lu b u l şi B ib lio te c a p u b lic ă a u f o s t n e v o ite să îş i d e s fă ş o a re
a c tiv ita te a în 2 în c ă p e ri d e la p a r te ru l p e n s iu n ii n r. 2 ce a p a r ţin e a C o m p le x u lu i B a ln e a r O lă n e ş ti. D in m a rtie
1991 c o n d u c e r e a S .C . O lă n e ş ti S .A . n u a m a i în c h ir ia t s a la p e n tru C lu b . B ib lio te c a ş i- a d e s fă ş u ra t a c tiv ita te a
în c o n d iţii im p ro p rii. D in 1998 B ib lio te c a p u b lic ă s -a m u ta t în tr-o s a lă d in Ş c o a la v e c h e , u n d e în c ă
fu n c ţio n e a z ă , n u se ştie p â n ă c â n d . L a sfâ rş itu l a n u lu i 1 9 8 9 f o n d u l d e c a rte e r a d e 4 0 .5 3 2 v o lu m e şi a u fo s t
p ro c u ra te 66 1 v o lu m e . În 1989 n u m ă ru l d e c itito ri a f o s t d e 7 .7 2 6 şi a u c o n s u lta t 3 5 .3 5 7 p u b lic a ţii; în 1990,
sc ă z â n d n u m ă ru l tu riş tilo r , n u m ă ru l d e c itito ri a s c ă z u t la 3 .1 7 7 . L a sfâ rş itu l a n u lu i 2 0 1 1 f o n d u l d e c a rte al
b ib lio te c ii se c ifr a la 4 1 .6 3 6 v o lu m e . U n n u m ă r d e 196 c ă rţi a u in tr a t în b ib lio te c ă ia r c itito ri/u tiliz a to ri
în s c riş i e ra u 4 4 5 , a u f o s t îm p r u m u ta te şi c itite d e lo c a ln ic i şi tu r iş ti 1 2 .5 5 1 c ă rţi, re v is te , z ia re . În tim p au
f u n c ţio n a t c a b ib lio te c a ri la b ib lio te c ile C G M , M F A , M A I, S a n a to riu l ,,1 M a i” , h o te lu r ile „ P a r â n g ” şi
,,L iv a d ia ” , c ă m in e le c u ltu ra le d in O lă n e şti S a t şi C h e ia , c e le tr e i şc o li g e n e ra le d in O lă n e ş ti B ă i, O lă n e ş ti S a t
şi C h e ia , b ib lio te c a o ră şe n e a sc ă : B ru ta ru M a ria , C ă p ra ru M a rin e la , Ş te fa n i E le n a , C re ţa n M a ric ic a , D ra g o m ir
A n a , C re ţa n R o d ic a , B ă z ă v a n E m ilia , N o a je A le x a n d r u -P e tr e , T o m e s c u Ilie , P ra le a E le n a , B ă d e s c u S ab in ,
B â ld e a N ic o la e , A v rin te M a ria , D e liu L u c re ţia , U n g u re a n u E le n a , P o p e s c u A l. Io n , D o g a r u -P â r v u le s c u N .,
M a te e s c u A ., D in e s c u E le n a , G h e o n o iu C o rn e lia , Ia n c u M a g d a , P o p e s c u R o d ic a , M e s e a M a rie ta 6.

2. C A S A D E C U L T U R Ă Ş I C Ă M IN E L E C U L T U R A L E
În 1937 ş i- a în c e p u t a c tiv ita te a C ă m in u l C u ltu ra l d in C h e ia , ia r în 1 9 3 9 C ă m in u l C u ltu ra l d in O lă n e şti
S at. În 1969 s - a d a t în fo lo s in ţă u n n o u lo c a l d e C ă m in C u ltu ra l la C h e ia , p rin tre c e le m a i m a ri d in ju d e ţ, ia r
C ă m in u l C u ltu ra l d in O lă n e şti S a t ş i- a c o n tin u a t a c tiv ita te a în v e c h iu l lo c a l al p rim ă rie i. L a 2 4 ia n u a rie 1939
în s ta ţiu n e a în c e p u t s ă fu n c ţio n e z e C ă m in u l C u ltu ra l L iv a d ia , fă ră lo c a l p ro p riu . L a 1 a p rilie 1 9 3 9 a re lo c
u n ir e a c u c e l d in O lă n e şti S at, d e o a re c e şi c e le d o u ă c o m u n e se u n ific ă . C a r e s p o n s a b ili e ra u n u m ite c a d re
d id a c tic e . D e la 1 m a i 1974 c ă m in e le c u ltu ra le O lă n e ş ti S a t şi C h e ia , c a re p â n ă a tu n c i a v e a u c â te u n
re s p o n s a b il c u ju m ă ta te de n o r m ă ( în v ă ţă to rii B â ld e a N ic o la e la O lă n e ş ti S a t şi N iţe s c u G h . la C h e ia ), p lă tit
d e C o n s iliu l P o p u la r, tr e c c a filia le a le C a se i O ră ş e n e ş ti d e C u ltu ră , ia r d e a c tiv ita te a lo r r ă s p u n d in s tru c to ri
c u ltu ra li d e la a c e a s tă in stitu ţie : P o p e s c u A l. Io n , M a te e s c u A d ria n , D o g a r u -P â r v u le s c u N ic o la e , C e a u şu
E lis a b e ta , C ă lin e s c u Io n . D u p ă 1948 în c a d ru l Î n tre p rin d e rii B a ln e a re d e S ta t O lă n e ş ti e x is ta şi u n „ S e c to r
C u l tu r a l” c u u n s a la ria t c a re se o c u p a d e B ib lio te c ă şi a c tiv ită ţi d e C lu b . În 1965 a lu a t f iin ţă C a s a d e C u ltu ră
B ă ile O lă n e şti, c a re p â n ă la 3 0 a p rilie 1974 a a p a r ţin u t d e Î n tre p r in d e r e a B a ln e o -C lim a te r ic ă O lă n e şti. D e la
1 m a i 1974 C a s a d e C u ltu ră , c e le d o u ă c ă m in e c u ltu ra le şi B ib lio te c a o r ă ş e n e a s c ă a u tr e c u t în s u b o rd in e a
C o n s iliu lu i P o p u la r O ră şe n e sc , a v â n d c a în c a d r a r e u n d ir e c to r d e c a s ă d e c u ltu ră , 4 in s tru c to ri c u ltu ra li ia r la
B ib lio te c a O ră ş e n e a s c ă e ra u d o u ă b ib lio te c a re ( U n g u re a n u E le n a , G h e o n o iu C o rn e lia ). C a d ire c to ri ai C a se i
d e C u ltu ră a u fu n c ţio n a t: în v . B o ja n Ilie , în v . Io n e s c u Io n , p ro f. T u tilă M a rile n a , în v . B ă ia ş u P a u l, p ro f.
Ş te fă n e s c u N ic o la e , p ro f. dr. P o p e s c u A l. Io n . D in 1968 C lu b u l şi B ib lio te c a a u f u n c ţio n a t în d o u ă v ile
a p a r ţin â n d d e C o m p le x u l B a ln e a r O lă n e şti. L a 19 a p rilie 1975 c lă d ir e a în c a re îş i d e s fă ş u ra u a c tiv ita te a
B ib lio te c a şi C in e m a to g ra fu l a d is p ă ru t în u r m a u n u i in c e n d iu . A c tiv ită ţile c u ltu ra le se d e s fă ş u ra u în fo s tu l
C a z in o u a l M A I şi în v ila f o s tă se d iu a l C o m ite tu lu i O ră ş e n e s c P C R . D u p ă 1 9 9 0 s p a ţiile c u ltu ra le s-a u
re s trâ n s d e o a re c e C o m p le x u l B a ln e a r, d e v e n it S C O lă n e ş ti S .A ., n u a m a i a c c e p ta t p r e lu n g ire a c o n tra c tu lu i
d e în c h ir ie r e şi a lă s a t d o a r o s in g u ră în c ă p e re în p e n s iu n e a n r. 2 (fo stu l C a z in o u M A I). C o n fo rm
r e g u la m e n te lo r d e f u n c ţio n a re a le c lu b u rilo r şi c a s e lo r d e c u ltu ră , a c e s te in s titu ţii e ra u o b lig a te să d e s fă ş o a re
p e r io d ic a c tiv ită ţi sp e c ific e : a n iv e r s a r e a u n o r z ile fe s tiv e d in I s to r ia P a trie i şi a P M R /P C R , in s tru ie a u n o r
fo rm a ţii a rtis tic e c a re p a r tic ip a u la d ife rite c o n c u rs u ri şi p r e z e n ta u sp e c ta c o le în f a ţa tu r iş tilo r şi a
lo c a ln ic ilo r, a c tiv ită ţi d e e d u c a ţie a a d u lţilo r în c a d ru l U n iv e rs ită ţii C u ltu ra l-Ş tiin ţific e ( re s p o n s a b ili p ro f. dr.
R ă d o i T ra ia n , p ro f. dr. P o p e s c u A l. Io n ), o r g a n iz a r e a u n o r se ri d is tra c tiv -re c re a tiv e . D e - a lu n g u l a n ilo r, la
C a s a d e C u ltu ră , la u n ită ţi e c o n o m ic e şi in s titu ţii a u e x is ta t f o rm a ţii a rtis tic e a i c ă ro r m e m b ri, s a c rific â n d d in
p u ţin u l tim p lib e r, d a r c u d ra g o s te p e n tru C u ltu ră şi r e s p e c t p e n tru O ra ş u l în c a re lo c u ia u ş i/sa u lu c ra u ,
p a r tic ip a u la a c ţiu n ile p r o g ra m a te , p ro p u s e d e ei sa u im p u s e d e o rg a n e le d e p a r tid şi d e stat: c o ru ri, c o ra le ,
b rig ă z i a rtis tic e d e e d u c a ţie , fo rm a ţii d e te a tr u , d a n s m o d e rn , d a n s u ri p o p u la re , m u z ic ă p o p u la ră , m u z ic ă
u ş o a ră , m u z ic ă fo lk , e c h ip ă d e flu ie ra ş i, re c ita l p o e tic , re c ita to ri. D ă r u ir e a şi sa c rific iu l a c e s to r iu b ito ri de
fru m o s a u f o s t r e c o m p e n s a te c u n e n u m ă ra te p re m ii la c o n c u rs u rile la c a re a u p a rtic ip a t:,, C h e ia o r a ş e lo r
v â l c e n e ”, „ C â n ta r e a R o m â n ie i”, „ C â n te c e le O ltu lu i”, „ F lo r ile G o v o r e i”, „ A r m o n iile O lă n e ş tiu lu i”,
d ife rite fe s tiv a lu ri fo lc lo ric e , e m is iu n i p e n tru ra d io şi te le v iz iu n e 7.

56 2
 3. CINEMATOGRAFUL
D e s p re a c tiv ita te a c u film u l la s ta ţiu n e a v e m ştiri sig u re d o a r d in p e r io a d a in te r b e lic ă a se c o lu lu i al
X X -le a . D in in fo rm a ţii o ra le c u le s e d e la S e v e r B e rb e c e , N ic o la e M u r e a n u şi P u iu P a v e le s c u r e z u ltă c ă m a i
a le s tu riş tii v e n e a u la s p e c ta c o le le de film d e la c in e m a to g ra fe le d e la C a z in o u l c o lo n e lu lu i Ş te fa n T ă tă re s c u
şi la H o te lu l B ă ilo r. D u p ă 1945 se p r e z e n ta u tu r iş tilo r d a r şi lo c a ln ic ilo r film e p e b a n d ă în g u s tă d e 16 m m
în tr - u n lo c a l im p r o v iz a t în p a rc u l sta ţiu n ii d e c ă tre o p e ra to ru l L ip io a ie D u m itru . F ilm e p e b a n d ă n o r m a lă de
35 m m ru la u d o a r în lo c a lu l f o s tu lu i C a z in o u c e fu s e s e n a ţio n a liz a t. În 1953 s -a c o n s tru it G ră d in a d e v a ră ,
d e s c o p e rită , u n d e d in 1954 se p re z e n ta u d e ja film e p e b a n d ă n o rm a lă . D in tre o p e ra to ri a m in tim p e L ip io a ie
D -tru , P u rd e a N ic u , G h e o rg h e C tin - v e n it în 1 9 6 4 , S im a Io n d in 1 9 6 8 , M u re a n u N ic o la e , D a n e ş C o s tin ,
B u ş a A le x a n d ru . D u p ă c o n s tru ire a S a n a to riu lu i ,,l M a i” v o r r u la şi a ic i film e p e n tru tu r iş ti, m a jo r ita te a fiin d
a c tiv iş ti d e p a rtid , d e s ta t şi d in a lte d o m e n ii. G ră d in a C in e m a , c u o c a p a c ita te d e 6 7 0 lo c u ri (p rin tre c e le m a i
m a ri d in ţa r ă la a c e a v re m e ), a f o s t a c o p e r ită în 1 974, r e n o v a tă în tr e 1 9 7 8 -1 9 7 9 ia r în 1 9 8 4 - d i n d is p o z iţia
p e r s o n a lă a E le n e i C e a u ş e s c u -, s -a tu r n a t ş a p ă d e b e to n şi s -a u in s ta la t s c a u n e d in stic lă . A ic i a u a v u t lo c
m u lte a c tiv ită ţi e d u c a tiv e c u film u l, C in e m a to g ra fu l d in B ă ile O lă n e ş ti s itu â n d u -s e p e lo c u l I p e ju d e ţ în
a c e a s tă p riv in ţă . L a G ră d in a d e v a r ă a u a v u t lo c la n s ă ri în p re m ie ră , d e e x e m p lu în 1 9 8 0 f ilm u l ro m â n e s c
, , T r a n d a fir u l g a l b e n ”, r e g iz o r D o ru N ă s ta s e , s a u ,,P ă c a lă I I ”, r e g iz o r G e o S a iz e sc u ; la a lte a c tiv ită ţi c u
f ilm u l a u p a r tic ip a t a c to ri d e fru n te c a D e m R ă d u le s c u , M a ria P lo a e , S e b a s tia n P a p a ia n i ş. a. C in e m a to g ra fu l
d in fo s tu l C a z in o u s - a în c h is în tr e 1 9 7 5 -1 9 8 0 , d u p ă ce lo c a lu l a a rs în 19 a p rilie 1975. În a p rilie 1 9 8 0 s -a d a t
în fo lo s in ţă u n n o u lo c a l a l C in e m a ,,D a c ia ” c u 2 4 0 lo c u ri. D u p ă d a r e a în f o lo s in ţă a H o te lu lu i ,,P a r â n g ” şi
a ic i ru la u film e p e b a n d ă n o r m a lă în tr - o s a lă d e s p e c ta c o le c u 2 2 0 lo c u ri. F ilm e p e b a n d ă în g u s tă d e 16 m m
ru la u s ă p tă m â n a l şi la C ă m in e le c u ltu ra le O lă n e ş ti S a t şi C h e ia . T o t a ic i ru la u film e d e e d u c a ţie m a te ria lis t-
ştiin ţific ă , d o c u m e n ta re is to ric e , lite ra re , d e a rtă , în c a d ru l a c tiv ită ţilo r c u ltu ra le re a liz a te d e lu c ră to ri d e la
C a s a o ră ş e n e a s c ă d e c u ltu ră . D u p ă e v e n im e n te le d in 1 9 8 9 a c tiv ita te a c u film u l în s ta ţiu n e a B ă ile O lă n e ş ti n u
a în c e ta t, a ş a c u m s -a în tâ m p la t în c e le la lte s ta ţiu n i b a ln e a re v â lc e n e 8.

4. L IB R Ă R IA
M e m o ria u n o r lo c u ito ri v â rs tn ic i şi c ă rţile p o ş ta le a te s tă fa p tu l c ă d u p ă 1918 în s ta ţiu n e e x is ta o
L ib ră rie , la S a n a to riu l M ilita r al c o l. Ş te fa n T ă tă re s c u , d e u n d e p u te a u fi c u m p ă ra te z ia re , c ă rţi, c ă rţi p o ş ta le
şi a lte a rtic o le d e p a p e tă rie . E r a o in s titu ţie d e c u ltu r ă c a re v e n e a în a ju to ru l tu r iş tilo r şi al lo c a ln ic ilo r, m a i
a le s al e le v ilo r. C a lita te a s e rv ic iilo r o fe rite c e tă ţe n ilo r c u n o a ş te u n s a lt c a lita tiv d u p ă ce în 1 9 6 4 e s te d a t în
f o lo s in ţă în c e n tru l sta ţiu n ii u n lo c a l p r o p riu d e lib ră rie , ce se e v id e n ţia p r in tr-u n m o d e r n stil a rh ite c tu ra l.
D u p ă n u m ir e a c a ş e f d e lib ră rie a lu i F ilip M u n te a n u v â n z a r e a d e c a rte şi d e a lte p ro d u s e d e p a p e tă rie
c u n o a ş te n o i v a le n ţe . În c o la b o ra re c u lu c ră to ri d e la C a s a d e c u ltu r ă şi d e la B ib lio te c a o r ă ş e n e a s c ă s-a u
o r g a n iz a t re u ş ite a c tiv ită ţi c a re su n te m sig u ri c ă a u ră m a s în m e m o r ia tu r iş tilo r şi a lo c a ln ic ilo r, în d e o s e b i
e le v i. D in tr -u n lu n g ş ir d e a s e m e n e a fa p te e v id e n ţie m „ la n s ă rile d e c a r te ” la c a re a u p a r tic ip a t s c riito rii
A le x a n d r u M itru , D u m itru A lm a ş , C o s te a M a rin o iu , is to ric u l A u r ic ă S im io n , c ritic u l lite r a r V a le r iu R â p e a n u ,
d ip lo m a tu l A u re l P re d a - M ă tă s a ru şi m u lţi a lţii. D u p ă d e c e s u l lib ra ru lu i a c tiv ita te a c u n o a ş te o s c ă d e re
d ra m a tic ă , d a to rită e v e n im e n te lo r p e tre c u te d u p ă 1989 d a r şi d e z in te re s u lu i fo ru lu i tu te la r ju d e ţe a n . P e n tru
re a liz a r e a p la n u lu i, c e le 2 lib ră re s e e ra u n e v o ite s ă v â n d ă a lte p ro d u s e ( c h im ic a le , p a rfu m e rie , p ro d u s e d e u z
c a s n ic , m e rc e rie ). S u s p e c t d e re p e d e c lă d ire a a f o s t v â n d u tă u n o r în tr e p rin z ă to ri c a re a u tr a n s f o r m a t-o în b a r
d e n o a p te ia r a c u m este se d iu l lo c a l al B .R .D . şi b a r. T ris t s f â r ş it al u n e i in s titu ţii d e c u ltu r ă în e p o c a
p o s td e c e m b ris tă , c a re v in e s ă c o n firm e , sp re r e g re tu l iu b ito rilo r d e c itit, c u v in te le g ra m a tic u lu i la tin
T e re n tia n u s M a u ru s d in sec. al I II -le a î.e .n .: ,,H a b e n t s u a f a t a l i b e l l i ” - ,,C ă r ţile îşi a u d e s tin u l l o r ”.

5. L E G E N D E
M e m o ria b ă trâ n ilo r m a i p ă s tre a z ă în c ă m a i p ă s tre a z ă v ii u n e le e v e n im e n te is to ric e , al c ă r o r în ţe le s s - a
d ilu a t p e m ă s u r a tr e c e r ii tim p u lu i; c u m s -a d e m o n s tr a t în s ă d e c ă tre u n ii s p e c ia liş ti, e le p ă s tr e a z ă în s ă u n
s â m b u re d e a d e v ă r isto ric . A lte le s -a u şte rs d in m e m o r ia c o le c tiv ă , d a r a u f o s t c o n s e m n a te în sc ris în se c o lu l
a l X IX - le a d e c ă tre u n ii m e m o ria liş ti. D in tre c e le c u le s e d in c ă rţi sa u a u z ite d e la u n ii lo c u ito ri (în v ă ţă to rii
G h . N iţe s c u şi N . B â ld e a , O c n e ru M a rio a ra , M u re a n u G h ., Ş o re g a E lis a v e ta , O n o le a ţă G h e o rg h iţa , R ă d u ţ
A le x a n d rin a , F ră ţilă E lis a b e ta , L ip io a ie M a ric ic a ) n e v o m re fe ri la c â te v a . P e d ru m u l ce d u c e d in V a le a
56 3
T is e i sp re fo s tu l sa t T is a se a flă p e ş te r a A rn ă u ţilo r: se sp u n e c ă în v e c h im e , la o p e r io a d ă n e p re c iz a tă , a ici
s ă lă ş lu ia u n g ru p d e h a id u c i c a re p ră d a u c a se le lo c u ito r ilo r a v u ţi d in sa te le d in ju r u l lo c a lită ţii O lă n e şti.
P o v e s te a p o a te a v e a u n s îm b u re d e a d e v ă r d a c ă o ra p o r tă m şi la c e le re la ta te d e is to ric u l V . A . U re c h ia în
,,I s to r ia R o m â n ilo r ”, T o m X (X III), B u c u re ş ti, 1 8 9 8 , p . 160: în se p te m b rie 1819 d o i h o ţi s -a u în c h is în tr-o
c a m e ră a sc h itu lu i Ie z e r ,,o m o r â n d ş i 3 p o te r a ş i cu f o c u r i ce d a u d in lă u n tr u ”. D o m n n ito ru l A le x a n d r u S u ţu
a a p r o b a t să se d e a fo c o d ă ii în c a re se în c h is e s e r ă h o ţii, n u m a i d a c ă n u se p r im e jd u ie ş te c u p rin s u l s c h itu lu i şi
s ă a r d ă n u m a i o d a ia . Is to ric u l n u m a i p r e c iz e a z ă c a re a f o s t sfâ rş itu l e v e n im e n tu lu i. R e fe r ito r la s c h itu l Ie z e r,
s c riito ru l A le x a n d r u O d o b e s c u ( O p e re , v o l. II, B u c u re ş ti, 1 9 6 7 , p . 1), c a re în iu lie 1 8 6 0 a v iz ita t b is e ric a
, , S f N i c o l a e ” d in O lă n e şti şi s c h itu rile Ie z e r, P a h o m ie şi P ă tru n s a , scrie: ,,P e lâ n g ă I e z e r se z ic e c ă a r f i f o s t
m in e d e a u r e x p lo a ta te d e s a ş ii d in A r d e a l. L a a c e a s tă m â n ă s tir e se p ă s tr e a z ă tr a d iţia c ă M ih a i v o d ă
V ite a z u l lă sa s e a c o lo r e z e r v a v is tie r ie i sa le c â n d p le c ă la r ă z b o i în A r d e a l ş i că, d u p ă c e îl u c ise ră , u n g u r ii
c ă lc a r ă m â n ă stir e a , o m o r â n d 3 0 0 d e c ă lu g ă r i ce lo c u ia u p e a tu n c i în tr-în s a , je f u i r ă c o m o r ile ş i p u s ti ir ă to t
l o c u l ”. T o t O d o b e s c u a m in te ş te şi d e s p re ,,is to r ia cu h o ţ i i ”, n e d e s c ris ă p e la rg d a r r e la ta tă p ro b a b il în
m a n u s c ris e le lu i p ă s tra te la B ib lio te c a A c a d e m ie i R o m â n e . O le g e n d ă c o n s e m n a tă în sc ris d e ie ro m o n a h u l
C h iria c R â m n ic e a n u la 1806 v o rb e ş te d e u n ,,n e m e ş p ă g â n ” v e n it d e p e s te m u n ţi, c u c a re f a ta c e a m a re a
M irc io a ie i ( d o a m n a C h ia jn a , s o ţia v o ie v o d u lu i M ir c e a C io b a n u l, c e l s o c o tit c tito ru l a c tu a l a l s c h itu l), fu g ise
p e n tru a se ră z b u n a p e p ă rin ţi, p e n tru c ă o c ă s ă to ris e r ă p e s o r a ei m a i m ic ă în a in te a ei. ( M ir c e a P o s p a i -
L o c u r i ş i le g e n d e în N o r d u l O lte n ie i, E d . S p o rt-tu ris m , B u c u re ş ti, 1 9 8 7 - ca p . ,,P u te r e a d r a g o s te i sa u
p o v e s te a D o m n iţe i A n c a ”, p. 1 2 2 -1 3 4 ). E a i- a p o v e s tit a c e lu i n e m e ş c ă ta tă l să u , c â n d a fă c u t a c e a m â n ă s tire ,
a z id it în e a u n c a z a n c u b a n i d e a u r ,,c a s ă f i e p e n tr u c â n d se v a r u in a s ă o rid ic e d in n o u ”. A tu n c i p ă g â n u l
u n g u r a v e n it n o a p te a c u o c e a tă d e o ş te n i, a d ă r â m a t p â n ă la te m e lie m â n ă s tire a p e n tru a g ă s i b a n ii, ia r p e
c ă lu g ă ri i- a o m o râ t. D u p ă o a ltă le g e n d ă c ă lu g ă rii a r fi f o s t u c iş i m a i j o s d e m â n ă s tire , la u n lo c n u m it
,, C r u c ile M o ş i l o r ”, a fla t la c c a 5 0 0 m d e a c tu a le le c lă d iri. D e o a re c e p ă g â n ii u n g u ri n u a u p u tu t sc o a te ta in a
c o m o rii d e la c e i ,,v r e o 3 0 0 d e c ă l u g ă r i” p e c a re i-a u c h in u it c u m p lit, i- a u u c is p e to ţi p e c â n d în c e r c a u să
sc a p e c u fu g a . T o t d in le g e n d e le p o v e s tite d e lo c a ln ic i re ie se c ă p rin tre c e i 3 0 0 d e ,,m o ş i ” u c iş i n u se a fla u
n u m a i c ă lu g ă ri ci şi s ă te n i a fla ţi la s lu jb a d e la b is e r ic a s c h itu lu i. C e rc e tă to rii c a re s -a u o c u p a t d e is to ric u l
s c h itu lu i c re d c ă le g e n d e le p o t a v e a u n m ie z d e a d e v ă r d a c ă le a d ă u g ă m şi to p o n im e le ,,I a z u l S a ş i l o r ”, situ a t
p e râ u l C h e ia , m a i su s d e sc h it, şi ,,C r u c ile M o ş i l o r ”, d e n u m ire p ă s tra tă în m e m o r ia c o le c tiv ă a 4 c ru c i
s ă p a te în s tâ n c a d in m a lu l stâ n g al râ u lu i C h e ia şi u n d e c u o c a z ia u n o r să rb ă to ri re lig io a s e c ă lu g ă riţe le d e la
s c h it d a r şi tu r iş ti c re d in c io ş i a p rin d lu m â n ă ri. O se rie d e le g e n d e lo c a le se r e f e r ă la v ia ţa şi fa p te le
m ira c u lo a s e a le S fâ n tu lu i A n to n ie de la Ie z e r, a c e l ,,s fâ n t r o m â n e s c d in v e a c u l a l X V I I I - l e a ” - c u m l-a
c a r a c te r iz a t m a re le n o s tru is to ric N ic o la e Io rg a 9. E l a f o s t u n p e rso n a j is to ric re a l, c a re a c o n trib u it cu
e p is c o p u l Ila rio n a l R â m n ic u lu i la r e f a c e r e a sc h itu lu i I e z e r în tr e 1 6 9 3 -1 7 0 5 . D u p ă te r m in a r e a lu c ră rilo r s-a
re tra s la c irc a 5 0 0 m d e p ă rta re de sc h it, u n d e în tr - o p e ş te r ă sp re e s t a d ă ltu it o c h ilie şi o b is e ric u ţă tim p d e 3
a n i; a ic i a tr ă it 2 8 a n i în tr - o a s c e z ă d e s ă v â rş ită şi a r ă p o s a t la 9 2 a n i în z iu a d e lu n i 23 n o ie m b rie 1 720. O
a ltă le g e n d ă d in p a r te a lo c u lu i v o rb e ş te d e s p re în te m e ie to ru l S c h itu lu i P a h o m ie , c a re n u a r fi a ltu l d e c â t
m a re le b a n B a rb u C ra io v e sc u , u n c h iu l v o ie v o d u lu i N e a g o e B a sa ra b .

6 . P O R T U L P O P U L A R 10

M ă rtu rie a u n u i tr e c u t m ile n a r d a r şi u n s im b o l a l p r e z e n tu lu i în c a re tră im , c o s tu m u l p o p u la r a re o

v e c h im e c a re se p ie rd e în tim p . P re z e n tă m p e s c u rt c o s tu m u l p u r ta t în z o n a B ă ile O lă n e ş ti, fă c â n d p r e c iz a re a
c ă e x is ta u m a i m u lte v a ria n te , m a i a le s în ce p riv e ş te a s p e c tu l lu i o rn a m e n ta l. C o s tu m u l p o p u la r fe m e ie s c
c u p rin d e m a i m u lte p ie se . M a ra m a , p u r ta tă d e fe m e ile c ă s ă to rite , e s te ţe s u tă d in b o ra n g ic , a v â n d m o d e le
flo ra le şi fire au rii. M a ra m a n u e r a d o a r o s im p lă p o d o a b ă d e p o rt, ci s im b o liz a tr e c e r e a d e la o s ta re c iv ilă la
a lta , a d ic ă d e la tâ n ă r ă n e c ă s ă to r ită la fe m e ie m ă rita tă . M a ra m a e s te o p ie s ă lu n g ă d e cc a. 1,5 m ( m ă rim e ce
d e p in d e d e în ă lţim e a fe m e ii), e s te a le a s ă în r ă z b o iu l d e ţe s u t. I ia e s te lu n g ă p e s te g e n u n c h i, ţe s u tă to t în
ră z b o i, u n e le c u p rin d şi m ă rg e le d e c u lo ri d ife rite ; p r e c iz ă m c ă m ă rg e le le f o lo s ite în o r n a m e n ta ţia c o s tu m u lu i
p o p u la r a u a p ă r u t m a i tâ rz iu , p ro b a b il în se c o lu l al X IX -le a , c â n d p ro d u s e le in d u s tria le p ă tru n d p e la rg în
z o n a ru ra lă . În p ă rţile la te ra le a le iie i s u n t m o tiv e flo ra le c u s u te în c ru c e , n u m ite „ m u ş te ” . G u le ru l iie i e ste
c u s u t c u m â n a , e s te b o g a t îm p o d o b it, în c r e ţit şi se în c h id e c u n a s tu re . U n e le c o s tu m e a u g u le ru l îm p o d o b it c u
m ă rg e le , d e lim ite a z ă a ltiţa , c a re e s te p a r te a ce c u p rin d e m â n e c a s u p e rio a ră şi u m ă ru l c ă m ă ş ii. Şi m a rg in e a
m â n e c ii c u p rin d e u n o r n a m e n t n u m it c o lţişo r. I ia are u n m o d e l p e p ie p t, p e sp a te le e i s u n t d o a r c u s ă tu rile
„ c h e iţe i” , e s te o c u s ă tu r ă c a re îm b in ă în m o d fru m o s to a te p ă rţile c o s tu m u lu i. În z ile le n o a s tre , a tâ t iia c â t

56 4
m a i a le s r ă z b o iu l de ţe s u t a u d e v e n it p ie s e d e m u z e u . P re c iz ă m c ă iile m a i s u n t p u rta te d o a r d e f e m e ile în
v â r s tă şi c u o c a z ia u n o r e v e n im e n te d e o s e b ite d in v ia ţa lo r. B e te le s u n t a c e le c in g ă to ri ţe s u te d in b u m b a c sa u
lâ n ă şi a u d e o b ic e i u n m o d e l v iu c o lo ra t. D e o a re c e ră z b o a ie le d e ţe s u t şi fe m e ile c a re m a i ştiu s ă lu c re z e la
e le a u d e v e n it o a d e v ă r a tă ra rita te , e s te m a i c o m o d să se c u m p e re lu c ră ri d e a rtiz a n a t. Z ă v e lc a sa u şo rţu l e s te
c o n f e c ţio n a tă d in p â n z ă a lb ă d e f o rm a t d re p tu n g h iu la r, îm p o d o b ită c u m o tiv e flo ra le d if e r it c o lo ra te .
Z ă v e lc ile c u m p ă ra te şi c u o v e c h im e n u p r e a m a re s u n t îm p o d o b ite c u p a ie te d e c u lo a re g a lb e n ă , a p lic a te d in
p lin p e în tr e a g a su p ra fa ţă . P e m a rg in ile z ă v e lc ilo r s u n t o rn a m e n te -c o lţiş o ri, lu c ra ţi d e m â n ă . În z o n a n o a s tră
u n c o s tu m p o p u la r a re d o u ă z ă v e lc i d in p â n z ă , c a re se le a g ă l a b râ u , u n a în f a ţa fe m e ii, c e a la ltă în sp a te le ei,
ia r le g ă tu ra e ste a s c u n s ă de b e te . C o s tu m u l p u r ta t d e b ă r b a ţi e s te m a i s im p lu şi m a i p u ţin o r n a m e n ta t d e c â t
c e l al fe m e ilo r. E l se c o m p u n e d in tr-o c ă m a ş ă c u p o a le , c a re are o c u s ă tu r ă o r n a m e n ta lă n u m ită ,, ş a b a c ” , ia r
p e m a rg in e c ă m a ş a a re o c u s ă tu r ă v iz ib ilă , d a r fo a rte m ă ru n tă , n u m ită tig h e l. C ă m a ş a b ă r b ă te a s c ă se în tin d e
p â n ă la g e n u n c h i. P a n ta lo n ii s u n t fă c u ţi d e o b ic e i d in a b a , o ţe s ă tu r ă g r o a s ă d e lâ n ă , n u m ită şi d im ie , c a re are
d e o b ic e i c u lo a r e a a lb ă . B râ u l b ă r b ă te s c a re m o d e l şi e s te c o n f e c ţio n a t d in b u m b a c sa u lâ n ă . P re c iz ă m c ă
în a in te v re m e îm b r ă c ă m in te a d e lu c ru , a tâ t la fe m e i c â t şi l a b ă rb a ţi, se d e o s e b e a d e c o s tu m u l p u r ta t la
să rb ă to ri, p r im u l tip f iin d c o n f e c ţio n a t d in m a te ria le ie ftin e şi fă ră p r e a m u lte o rn a m e n te .

7. AR H I T E C T U R A P O P U L A R Ă 11

D e o a re c e o ra ş u l B ă ile O lă n e ş ti e s te s itu a t în tr - o z o n ă d e d e a l-m u n te , u n d e le m n u l şi p ia tr a se g ă s e s c

d in b e lş u g , lo c u ito rii d e a ic i ş i-a u c o n s tru it c a se d in le m n , p e te m e lie d e p ia tră . M ă rtu riile u n o r in fo rm a to ri
tr e c u ţi d e 80 d e a n i a te s tă c ă d in sp u s e le p ă r in ţilo r şi b u n ic ilo r lo r u n ii lo c u ito ri, p u ţin i la n u m ă r şi e v id e n t cu
o sta re m a te r ia lă p re c a ră , a u lo c u it şi în b o rd e ie . O c a s ă d e le m n c u p r in d e a te m e lia , p e r e ţii şi a c o p e rişu l.
T e m e lia e r a f ă c u tă d in b o lo v a n i d e p ia tr ă d e râ u , a ş e z a ţi u n u l p e s te a ltu l în tr - u n ş a n ţ c e e v id e n ţia p e rim e tru l
v iito a re i lo c u in ţe , în ă lţâ n d u -s e d e a s u p r a so lu lu i la 1-1,5 m e tri, b o lo v a n i le g a ţi în tr e e i c u u n a m e s te c d e v a r
şi n isip . E x is ta u m a i m u lte tip u r i de c a s e în fu n c ţie d e s ta re a m a te r ia lă a lo c u ito rilo r, d a r şi d e p o z iţia
te re n u lu i- lo c şe s sa u în c lin a t. M a jo rita te a c a s e lo r e ra u c o n s tru ite p e u n s in g u r n iv e l, c u d o u ă c a m e re , a v e a u
în f a ţă o p ris p ă . T e m e lia c a s e i a v e a o f o rm ă d re p tu n g h iu la ră , p e c e le 4 la tu ri se a ş e a z ă c â te o b â r n ă d e le m n
c io p lită în 4 p ă rţi, f a ţa d e su s şi d e j o s e ra u m a i la te , e le a lc ă tu ia u ta lp a c a s e i. P e s te ta lp a c a s e i se r id ic a u
p e r e ţii fă c u ţi t o t d in b â rn e d e le m n , c io p lite în 4 p ă rţi şi a ş e z a te u n a p e s te a lta în d u n g ă p â n ă l a în ă lţim e a d e
2 -2 ,5 m e tri. B â rn e le se în c h e ia u la c o lţu ri în v in c lu o ri e ra u tă ia te la c a p e te în f o rm ă d e lim b ă şi se
in tr o d u c e a u în sc o b itu rile s tâ lp ilo r d e su s ţin e re , fix a ţi şi l a c a p e te le p e re te lu i d e s p ă r ţito r d in tre c e le d o u ă
c a m e re . D e a s u p ra p e r e ţilo r c a m e re lo r se p u n e a c â te o b â rn ă , p e s te e a se a ş e z a a lta m a i la tă , c a re s u s ţin e a u
c a p e te le c ă p rio rilo r. P e b â rn e le d e le m n a le c a m e re lo r se a ş e z a u în z ig -z a g la in te r io r şi la e x te r io r b u c ă ţi
s u b ţiri d e le m n d e e s e n ţă m o a le (a lu n , p lu tă , m e s te a c ă n , b ra d ), c a re a lc ă tu ia u c e r c u ia la c a se i. D u p ă c e se
m o n ta şi a c o p e riş u l, p e s te c e r c u ia lă se a p lic a te n c u ia la , u n s tra t d e n is ip , v a r şi ap ă . A p o i c a s a e r a v ă r u ită în
in te r io r şi la e x te rio r. T o a m n a tâ r z iu sa u la în c e p u tu l p rim ă v e rii se tă ia u le m n e le fo lo s ite la c o n s tru c ţia
c a s e lo r, d e o a re c e a tu n c i c o p a c ii a u m a i p u ţin ă s e v ă şi p o t fi c o jiţi m a i u ş o r p e n tru a se u s c a m a i re p e d e .
C a se le c u d o u ă c a m e re a v e a u c â te d o u ă u şi l a in tra re , ia r în tre c e le d o u ă c a m e re m a i e x is ta o u ş ă d e
c o m u n ic a re . În v e c h im e , u ş ile se fă c e a u d in 2 - 3 b â rn e c io p lite , ia r m a i a p o i d in tă b lii/ sc â n d u ri fru m o s
îm p o d o b ite c u o rn a m e n te şi in tro d u s e p r in s c o b itu ri în a lte le d e la e x te r io r n u m ite friz u ri. P e n tru s e c u rita te a
lo c u in ţe i, u ş ile e ra u p rin s e d e to c u ri re z is te n te c u b a la m a le d in f ie r şi se z ă v o ra u . F e re s tre le e ra u s im p le , de
d im e n s iu n i m ic i şi se a fla u p e p e re ţii lu m in a ţi d e S o are. În lo c d e g e a m , se f o lo s e a b ă ş ic ă d e b o u sa u d e p o rc .
V e n in d sp re tim p u rie n o a s tre , fe re s tre le c a s e lo r e ra u d e d im e n s iu n i m a i m a ri, a v e a u g e a m , ia r p e n tru c a
lo c u ito rii s ă n u fie p ră d a ţi d e h o ţi în to c u rile f e r e s tre lo r se a ş e z a u d ru g i d in fie r. C a se le lo c u ito r ilo r în s tă riţi
a v e a u şi o b lo a n e d in le m n la fe re s tre , b in e în c h is e p e d in ă u n tru . T a v a n u l c a s e lo r e r a f ă c u t d in g r in z i a te n t
c io p lite , a ş e z a te p e b â r n a c a s e i p u s ă p e g rin z ile d e la p a r te a s u p e rio a ră a p e re te lu i; p e g rin z ile p u s e d e -a la tu l
c a m e re lo r se b ă te a s c â n d u ră c a re se c e rc u ia , a p o i se te n c u ia . T a v a n e le c a s e lo r o a m e n ilo r să ra c i e ra u fă c u te
d in n u ie le , a p o i te n c u ite . A c o p e riş u rile c a s e lo r se fă c e a u în în tr e g im e d in le m n . Ş iţa /ş in d rila e r a d in le m n d e
s te ja r, fa g sa u b ra d . D in in fo rm a ţiile o ra le re ie s e c ă u n a s e m e n e a a c o p e riş a v e a o d u r a tă d e 3 0 - 4 0 d e an i. În
v e c h im e , p e n tru f ix a r e a le m n e lo r m a i g ro a s e se fo lo s e a u c u ie d e le m n , a lă tu ri d e s c o a b e d in fie r, ia r p e n tru
ş iţă e ra u u tiliz a te c u ie m a i s u b ţiri, t o t d in fie r.M u lte c a se a v e a u în f a ţa p ris p e i o r id ic ă tu r ă p e su b c a re se in tr a
în p iv n iţa s itu a tă la su b s o lu l lo c u in ţe i. U rc a tu l p e p r is p ă se fă c e a p e o s c a r ă c io p lită în tr e p te , d in tr-u n c o p a c ,
ia r l a c a p ă tu l sc ă rii se g ă s e a u u n a s a u d o u ă p o rtiţe p rin s e în b a la m a le d e n iş te s tâ lp i d e l a p rid v o r. P ris p a a v e a
m a i m u lte u tilită ţi - lo c d e in tra re în c a să , lo c u n d e se d e p o z ita u le m n e le p e n tru fo c , u n d e se a fla u g ă le a ta cu

56 5
a p ă si u n h a m b a r c u m ă la i, u n d e se p ă s tra u o a le le c u m â n c a re a g ă tită . În m u lte c a z u ri, p e p r is p ă e r a a ş e z a t şi
u n p a t u n d e d o r m e a u u n ii d in tre m e m b r ii fa m ilie i re s p e c tiv e , p e v r e m e c ă ld u ro a s ă . A ic i e r a d e p o z ita t şi
p o r u m b u l c u le s to a m n a , p e n tru a fi d e p ă n u ş a t şi a p o i u r c a t în p o d u l c a se i. T o t p e p ris p ă , în z ile le d e
să rb ă to a re , lo c u ito rii c a s e i m â n c a u sa u stă te a u d e v o r b ă c u ru d e , v e c in i, p rie te n i.

8. O B IC E IU R I P O P U L A R E

Se c u n o a ş te fa p tu l c ă Ju d . V â lc e a , p r in e le m e n te le d e c u ltu r ă m a te r ia lă şi s p iritu a lă , se în c a d r e a z ă în
a r ia e tn o g ra fic o - fo lc lo r ic ă a O lte n ie i. E v o lu ţia s o c ia l-e c o n o m ic ă a c e lo r 8 lo c a lită ţi c o m p o n e n te , c a re d e -a
lu n g u l Is to rie i a u fă c u t p a rte d in u n ită ţi a d m in is tra tiv e d ife rite a p e rm is in te r fe ra re a f o n d u lu i e tn o g ra fic o -
f o lc lo ric lo c a l c u a lte z o n e v e c in e c u c a re s - a v e n it în c o n ta c t d ire c t. D e - a lu n g u l v r e m u r ilo r în z o n a O lă n e ş ti
s -a u a ş e z a t şi o a m e n i v e n iţi d in a lte p ă rţi : lo c u ito rii d in C o m a n c a a u v e n it d in C o m a n c a d e R o m a n a ţi ; la
C h e ia s -a u a ş e z a t g r u p u ri d e o ie ri v e n iţi d in z o n a S ib iu lu i ; în fo s tu l c ă tu n V a le a d e C a se d in O lă n e şti S at
s -a u a ş e z a t o a m e n i fu g iţi de fric a tu rc ilo r, v e n iţi p ro b a b il d e u n d e v a d in z o n a d e c â m p ie d in s tâ n g a O ltu lu i.
Ş i în z o n a O lă n e şti d e s c o m p le ta re a f a m ilie i p rin d e c e s sa u p r in c ă s ă to ria u n e i fe te şi c o m p le ta r e a ei p rin
n a ş te r e a u n u i c o p il s a u p r in s o s ire a n u ro rii în c a s a s o c rilo r m a ri e ra u r e z o lv a te p r in tr -u n s is te m în c h e g a t de
n o rm e tra d iţio n a le . C u e x c e p ţia n a ş te rii g e m e n ilo r, o m u l se n a ş te şi m o a re sin g u r. C u to a te a c e s te a , la
in tră rile lu i în e x is te n ţă (n a ş te re a ), p r e e x is te n ţă (a c tu l n u p ţia l) şi p o s te x is te n ţă (m o a rte a ) p a rtic ip ă , d ir e c t sa u
in d ire c t, în tr e a g a c o m u n ita te . M o d u l d e im p lic a re a s ă te n ilo r e ste în s ă d ife rit: fo a rte a c tiv ă la n iv e lu l fa m ilie i
în d o lia te şi a f a m ilie i p r o c re a to a re , a c tiv e la n iv e lu l n e a m u lu i şi m u lt d im in u a tă la n iv e lu l sa tu lu i.

a ) N a ş t e r e a . B o t e z u l 12
N a ş te r e a c o p ilu lu i e ra şi e s te în c ă m a rc a tă d e o se rie d e p r a c tic i şi o b ic e iu ri ce a u m e n ir e a s ă -l a ju te să
se in te g re z e în fa m ilie , n e a m şi c o m u n ita te a ru ra lă . P e n tru p r o te ja r e a sa rc in ii şi u ş u r a r e a n a ş te rii, p ra c tic ile
c u c a r a c te r a p o tro p a ic în c e p e a u în c ă d in p e r io a d a p r e n a ta lă . F e m e ia g r a v id ă tr e b u ia s ă ţin ă s e a m a d e
n u m e ro a s e in te rd ic ţii m e n ite s ă a s ig u re v e n ire a p e lu m e a u n u i c o p il s ă n ă to s , f ă r ă d e fe c te f iz ic e sa u p s ih ic e ,
s ă p r e v in ă p e ric o le le ce îi p u te a u p r im e jd u i u lte r io r v ia ţa . V iito a r e a m a m ă tr e b u ia s ă re s p e c te să rb ă to rile , să
ţin ă p o s tu rile , s ă se f e r e a s c ă d e e v e n tu a le le in flu e n ţe n e g a tiv e a le v ie ţii c o tid ie n e . S e u r m ă r e a a tra g e re a
p r o te c ţie i fo rţe lo r b e n e fic e şi în d e p ă r ta r e a a c ţiu n ii f o rţe lo r m a le fic e . F e m e ile n ă ş te a u a c a s ă sa u la m u n c ă , ce l
m a i a d e s e a p e p ă m â n t, în g e n u n c h i, în f a ţa v e tre i fo c u lu i s a u lâ n g ă p a t, p e u n s tra t/b ra ţ d e fâ n . P la c e n ta se
în g r o p a în c a să , su b p a t, d u p ă u ş ă s a u în g ră d in ă . N a ş te r e a e r a a s is ta tă d e o fe m e ie p ric e p u tă , n u m ită m o a ş ă
d e n e a m - ru d ă c u f a m ilia în c a re se n ă ş te a c o p ilu l. M o a ş a a ju ta f e m e ia la n a ş te re , tă ia b u ric u l c o p ilu lu i, îl
s c ă ld a şi, în c a z u ri e x tre m e (c â n d e x is ta p e ric o lu l să m o a ră ), îl b o te z a p e lo c . M o a ş a e r a r e s p e c ta tă to a tă v ia ţa
d e c o p ilu l m o ş it şi de fa m ilia a c e s tu ia , i se a d u c e a u p lo c o a n e în a n u m ite z ile a le c a le n d a ru lu i p o p u la r.
C re ş tin a re a c o p ilu lu i şi in tr a re a în c o m u n ita te a s ă te a s c ă e ra a s is ta tă d e n a ş ii d e b o te z . O b ic e iu l p ă s tră rii
n a ş ilo r în fa m ilie e ra s tric t re g le m e n ta t, n a ş ii d e b o te z a i m ire lu i c u n u n a u şi a p o i b o te z a u to ţi c o p iii u n e i
fa m ilii. N a ş ii a v e a u în d a to r iri m u ltip le f a ţă d e c o p il: îi p u n e a u n u m e le , îl b o te z a u , îi a d u c e a u d a ru ri, îi tă ia u
m o ţu l la u n a n sa u la tr e i a n i, se în g r ije a u d e c r e ş te r a c o p ilu lu i şi îl c u n u n a u c â n d se c ă s ă to re a .

b ) N u n t a 13
C o m p le x c e re m o n ia l ce m a rc h e a z ă în m o d s ă rb ă to re s c s c h im b a re a s ta tu tu lu i e x is te n ţia l al u n u i tâ n ă r
c u p lu , n u n ta in c lu d e a şi in c lu d e şi a z i în s c e n a riu l să u d e d e s fă ş u ra re n u m e ro a s e m o m e n te ritu a le , p r in c a re
e s te r e g la tă „ tr e c e r e a ” d in tr-o e ta p ă î n a lta a v ie ţii, în c e p â n d c u m o m e n te le p re -n u p ţia le , p e ţitu l sa u lo g o d n a ,
şi s fâ rş in d c u o s p e ţe le u lte rio a re . I a tă c a re e ra u p rin c ip a le le s e c v e n ţe ale s c e n a riu lu i u n e i n u n ţi:
p re g ă tir e a e ta p e lo r p re -n u p ţia le : p e ţitu l, lo g o d n a , în ţe le g e r e a a s u p ra z e s tr e i şi p le c a re a lă z ii d e z e s tre d in c a s a
m ir e s e i, c h e m a re a la n u n tă ; s ta b ilire a u n o r ro lu ri p re c is e p e n tru c e i c a re a ju tă la b u n a d e s fă ş u ra re a n u n ţii,
m e m b ri sa u n e m e m b ri d e fa m ilie : sta tu tu l n a ş u lu i ( c o n s id e r a t p ă rin te le sp iritu a l al m ir ilo r şi c o n d u c ă to ru l
n u n ţii d in p u n c t d e v e d e re sp iritu a l) şi ro lu l s o c ru lu i m a re , c o n s id e r a t t o t c o n d u c ă to ru l n u n ţii, d a r d in p u n c t
d e v e d e re e c o n o m ic ; a lţi m e m b ri ai f a m ilie i c u s ta tu t sp e c ia l su n t: s o a c r a m a re , s o c rii m ic i, fra te le d e g in e re ,
s o r a de m ir e a s ă (a le şi în m a jo r ita te a c a z u r ilo r d in tre p rie te n i); u tiliz a re a u n o r o b ie c te ritu a le c u s e m n ific a ţie
s p e c ia lă în stra te g ia m a g ic o -ritu a lă : b ra d u l, a p a a d u s ă d e m ir e a s ă în d im in e a ţa n u n ţii, c o la c u l - e le v iz e a z ă
p u rita te a , f e rtilita te a , r e g e n e ra re a ; a lte p ra c tic i c o m p o n e n te a le s c e n a riu lu i c e r e m o n ia lu lu i d e n u n tă : o r a ţia de
56 6
n u n tă sa u ie rtă c iu n e a , p le c a r e a lă z ii d e z e s tre , d a ru rile p e c a re m ir e a s a le o f e r ă tu tu r o r ru d e lu i m ire lu i, d a r şi
p r im ir e a d e c ă tre e a a n u m e ro a s e d a ru ri, m a s a m a re s a u m a s a d a ru lu i o f e r ir e a u n e i g ă in i frip te n a ş u lu i.

A . .

c) î n m o r m â n t a r e a 14
L a în m o r m â n ta r e c e le m a i o b iş n u ite s u b s titu te a le s o ţu lu i s a u s o ţie i, p o s tu m e , e ra u b ra d u l tă ia t
(s a c rific a t) d u p ă u n a n u m it ritu a l şi îm p o d o b it c a l a n u n tă , ia r p e n tru m o r t m ă s u rile , m a i a le s to ia g u l d e c e a ră
şi c io m a g u l d a t de p o m a n ă , c r u c e a sa u stâ lp u l fu n e ra r îm p lâ n ta t la c ă p ă tâ i. L a în m o r m â n ta r e a tin e r ilo r
n e c ă s ă to r iţi n u n ta m o rtu lu i, r e z o lv ă c e a m a i g r a v ă în c ă lc a r e a o rd in ii fire ş ti d in c ic lu l v ie ţii: m o a rte a în a in te a
m a n if e s tă rii p le n a re a c ă s ă to rie i şi p ro c re ă rii. G rija o m u lu i p e n tru d e s fă ş u ra r e a c u s tric te ţe a o b ic e iu r ilo r la
în m o r m â n ta r e şi, u n e o ri, p re g ă tirile şi c h e ltu ie lile fă c u te în a in te , în tim p u l şi d u p ă în m o r m â n ta r e d e p ă ş e s c c u
m u lt p e c e le e fe c tu a te la a lte m o m e n te d e ră s c ru c e d in v ia ţa s a - n a ş te r e a şi c ă s ă to ria . D u p ă m o a rte ce l
d e c e d a t e s te sc ă ld a t, g ă tit c u h a in e le c e le m a i b u n e . U n s is te m b in e s ta b ilit d e ritu ri fu n e ra re p ă s tra te cu
s fin ţe n ie d in m o ş i-s tră m o ş i se d e s fă ş o a r ă în z ile le ce p r e c e d în h u m a r e a tru p u lu i, în tim p u l în m o r m â n tă r ii, la
4 0 d e z ile , a p o i la d ife rite d a te - p â n ă l a 7 a n i, c â n d m o rtu l se in te g r e a z ă în râ n d u l ru d e lo r d e c e d a te a n te rio r
lu i şi c a u rm a re v a fi p o m e n it îm p r e u n ă c u a c e s te a . C re d in ţa în s u p r a v ie ţu ir e a s u fle tu lu i d u p ă m o a rte e s te u n
r e p e r al s p iritu a lită ţii r o m â n ilo r d e p re tu tin d e n i.

d ) A lte o b i c e i u r i
P ă s tra te d e t o t m a i p u ţin i o a m e n i, p r iv e s c să rb ă to rile c u d a tă f ix ă (C ră c iu n u l, A n u l N o u , M ă rţiş o ru l,
S â n z ie n e le , M o ş ii de p e s te a n ), s ă rb ă to rile c u d a tă m o b ilă (P a ş te le , C ă lu ş a rii - v e n iţi d in a lte z o n e -,
p a p a ru d e le (to t o b ic e i « im p o rta t» ) sa u v ia ţa c o m u n ita ră (în to v ă ră ş iri la m u n c ă , c la c a , ş e z ă to a re a , h o r a
sa tu lu i, s tr ig a re a p e s te sa t, o b ic e iu ri le g a te d e c o n s tru c ţii, s a lu tu l15.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Informaţii de la regretatul nostru unchi, prof. univ. dr. Gheorghe Pârnuţă, + 19 iulie 2009, căruia îi mulţumim şi pe această
cale; relatări şi în articolul lui George Potra - Prenumeranţi din Oltenia la tipărirea „Cronicii" lui Şincai, în ,,MO”, Anul XXXI, Nr.
4-6, aprilie-iunie 1979, pag. 395-401.
2. SJVAN, Fond Pretura Plăşii Bălceşti, dos. 11/1849, f. 448.
3. Gheorghe Pârnuţă, Nicolae Andrei, Istoria cărţii, presei şi tiparului din Oltenia, Ed. Oltenia / Scrisul Românesc, Craiova,
1994, pag. 135, 147, 172.
4. SJVAN, Fond familial Măinescu; informaţii orale de la prof. Constantin Şorega; vezi şi: Ion Soare, Aneta Bardaşu -
Lumina cărţii la Râmnic, Ed. CONPHYS, Rânicu Vâlcea, 2001, p. 81 şi 126; Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul” Vâlcea - la 60
de ani - File de monografie, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2010, p. 17.
5. SJVAN, Fond Puţureanu Ion; informaţii orale de la conf. univ. dr. Corneliu Tamaş, Ion Sanda, înv. Nicolae Bâldea şi
Ecaterina Iliescu, fiica vizitiului dr. Ion Puţureanu.
6. Informaţii din arhiva Bibliotecii orăşeneşti, din arhiva mea personală - prof. dr. Ion Al. Popescu; informaţii orale de la
fostele bibliotecare şefe Elena Ungureanu, Elena Dinescu şi de la actuala şefă - Marieta Mesea.
7. Informaţii din arhiva Casei orăşeneşti de cultură şi din arhiva mea personală; informaţii orale de la Liviu Moraru, Bojan
Ilie, Ionescu Ion, Niţescu Gheorghe, Bâldea Nicolae - foşti responsabili culturali (în prezent decedaţi).
8. Informaţii din arhiva personală dar şi orale culese de la Mitică Lipioaie, Gheorghe Constantin şi mai ales Sima Ion.
9. Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea, vol. II, Bucureşti, 1901, pag. 382; Arhim. Veniamin Micle,
Sfântul Antonie de la Iezerul, Sfânta Mânăstire Bistriţa, Eparhia Râmnicului, 1994.
10. Elena Secoşan, Portul popular, în Arta populară din Vâlcea. Monografie album, 1972, pag. 113-177; Paul Petrescu,
Georgeta Stoica, Arta populară românească, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977, passim; Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Maria
Bocşa, Dicţionar de artă populară, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, passim; vezi şi: Nina Florea, Croiul şi
ornamentaţia cămăşii femeişti din microzona Horezu-Vâlcea, în ,,Buridava”. Studii şi materiale, Nr. 4/1982, pag. 217-224; Elena
Stoica, Tipologia costumului popular vâlcean contemporan, în ,,Studii Vâlcene”. Serie nouă, Nr. III (X)/2006, pag. 182-197.
11. vezi Arta populară din V âlcea., pag. 53-87 - Arhitectura, şi pag. 89-95; Georgeta Stoica, Arhitectura interiorului
locuinţei ţărăneşti, Muzeul din Râmnicu-Vâlcea, 1974; Gh. Iordache, Unitate şi diversitate socio-etnografică, Ed. Scrisul Românesc,
Craiova,1977, cap. II - Aspecte ale evoluţiei gospodăriei, pag. 62-88 şi cap. III- Locuinţa, pag. 89-141.
12. Ion Ghinoiu - Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997, pag.135-136;
Ion Ghinoiu - Panteonul românesc. Dicţionar, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, pag.133-134; Academia Română. Institutul de
Etnografie şi Folclor ,,C. Brăiloiu” - Corpus de documente etnografice. Sărbători şi obiceiuri. Răspunsuri la chestionarele Atlasului
Etnografic Român. Volumul I : Oltenia, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, pag. 7-60; S. Fl. Marian - Naşterea la români. Studiu
etnografic de..., Ed. Grai şi Suflet - Cultura Naţională, Bucureşti, 1995.
13. I. Ghinoiu - Obiceiuri..., pag. 138-139; I. Ghinoiu - Panteonul..., pag. 122, 136-137; S. Fl. Marian - Nunta la români.
Studiu istorico-etnografic comparativ, Ed. Grai şi Suflet - Cultura Naţională”, Bucureşti, 1995.

56 7
 14. I. Ghinoiu - Obiceiuri..., pag. 125-127; I. Ghinoiu - Panteonul.., pag. 123-124; S. Fl. Marian - înmormântarea la
români. Studiu etnografic de..., Ed. Grai şi Suflet - Cultura Naţională, Bucureşti, 1995.
15. I. Ghinoiu - op. cit., passim; Sărbători şi obiceiuri, passim; Simion Fl. Marian - Sărbătorile la români. Studiu etnografic.
Vol. I - Cârnilegile; Vol. II - Păresimile; Vol. III - Cincizecimea, Ed. Grai şi Suflet - Cultura Naţională, Bucureşti, 2001.

B r ig a d a a r tis tic ă d e a g ita ţie a C ă m in u l u i C u ltu r a l d in O lă n e ş ti S a t ( în c e p u tu l a n i l o r ’6 0 )

P o r t p o p u l a r f e m e i e s c d in z o n ă , în a n i i '4 0 D o u ă g e n e r a ţii, d o i is to ric i: p r o fe s o r ii

D . A L M A Ş ş i I o n P O P E S C U ( iu n ie 1 9 8 5 )

568
 Cap. VII - VIAŢA RELIGIOASĂ

B I S E R IC I Ş I S C H IT U R I

În lo c a lita te a O lă n e ş ti S a t e x is tă 3 b is e ric i, d e c la ra te m o n u m e n te is to r ic e 1. C e a m a i v e c h e e ste

B IS E R I C A C U H R A M U L ,,Sf. N i c o l a e ”. D u p ă le g e n d ă şi tr a d iţia lo c a lă p r im a c o n s tru c ţie a r d a ta d in 1551
s a u 1555. C u tr e c e r e a tim p u lu i a c e a s tă b is e ric u ţă s - a ş u b re z it şi sp re sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X V II -le a a ju n s e s e o
ru in ă . D in a c e a s tă c a u z ă , la în d e m n u l p re o tu lu i G h in e a , fiu al lo g o fă tu lu i S tro e O lă n e s c u şi a l so ţie i sale
P ă u n a , s -a u strâ n s b a n i p e n tru z id ir e a a lte ia n o i la 1718 c u c h e ltu ia la J u p â n u lu i C ă p ita n D ră g h ic i O lă n e s c u şi
a J u p â n e s e i lu i, E c a te r in a d e O te te liş , în z ile le d o m n ito ru lu i Io a n M a v ro c o rd a t, e p is c o p al R â m n ic u lu i fiin d
K ir D a m a s c h in . C tito rii şi ru d e le lo r s u n t în f ă ţiş a ţi în ta b lo u l v o tiv a fla t d e a s u p r a u ş ii d e la in tra re şi p e
p e r e ţii la te ra li: în to ta l 3 7 p e rs o a n e p ic ta te 2. P is a n ia , c u f ru m o a s e s ă p ă tu ri în p ia tră , are u rm ă to ru l c u p rin s:
,,C u v r e r e a T a tă lu i şi c u a ju to /r iu l F iiu lu i ş i cu s ă v â r ş ir e a S fâ n tu lu i D u h , a m in . Z id itu - s - a u a c e a s tă s fâ n tă
b e s ia r ic ă / în tr u c in s te a ş i la u d a s fâ n tu lu i a r h ie r e u N ic o la e , / d in te m e lie cu c h e lt(u )ia l(a ) r o b u lu i (lui)
D (u )m n n (e )z ă u , J u p a n D r ă g h ic i C ă p (ita n ) O lă n e s c u i ju p ( â ) n ia s e i lui, E c a te r in ii d e O teteliş, v ă d n i ,/ Io n
I o a n u V o e v o d ş i E p is c o p R (â )m n (ic u lu i), c h ir D a m a s c h in ; is p r a v n ic p o p a / G h in e a ; iu l(ie ) 20, le ( a ) t 7226.
P is p o p a T h e o d o s ie ”. P o rtre te le c tito r ilo r s u n t re p re z e n ta te în p ro n a o s , p e p e re ţii d e la S u d , V e s t şi N o rd . U n
f a p t n e m a iîn tâ ln it la a lte b is e ric i d in O lte n ia e r a p r e z e n ţa u n u i p e rso n a j s tră in d e a c e s te lo c u ri, p ic ta t p e
p e re te le d in d re a p ta : g e n e ra lu l Ş te fa n S te in v ille . C e rc e tă to rii c re d c ă p r e z e n ţa lu i în tr e b o ie rii O lă n e ş ti p ic ta ţi
se d a to re a z ă fa p tu lu i c ă ei ş i-a u p ă s tra t p r iv ile g iile şi a u d e ţin u t c h ia r fu n c ţii în tim p u l s tă p â n irii a u s trie c e
d in tre 1 7 1 8 -1 7 3 9 : R a d u O lă n e s c u a f o s t v o rn ic al Ju d . D o lj în 1 7 3 0 şi al Ju d . V â lc e a în 1733 şi 1 7 3 5 3.
P ic tu r a e s te r e m a rc a b ilă şi s-a p ă s tr a t in ta c tă . V a lo r o a s ă e s te şi u ş a o r ig in a lă d e la in tra re , d in le m n d e n u c ,
p e c a re a p a r în d o u ă m e d a lio a n e in iţia le le , ,D O ” (D ră g h ic i O lă n e s c u ) şi , , C O ” ( C a trin a O lă n e sc u ). În a c e s t
lă c a ş d e c u lt, în d re a p ta , la in tra re a în p ro n a o s , se a f lă o le s p e d e d e m o rm â n t, c u in s c rip ţia d e te rio ra tă , p e c a re
în a n ii ’3 0 se m a i c ite a în c ă v ă le a tu l ,,M (a r tie ) 7 1 4 0 ” (1 6 3 2 ) 4. D u p ă p r. Ilie G h . D ia c o n e s c u şi O c ta v G e o rg e
L e c c a 5 to t a ic i a r fi fo s t în g r o p a t şi v o rn ic u l R a d u O lă n e s c u , d e c e d a t a n te 1780: ,,M u rin d , f u în g r o p a t la
b is e r ic a d in O lă n e şti, d u p ă c u m a m in te ş te u n a c t p o s te r io r d in 1 7 8 0 ”. N o i n u a m d e s c o p e rit a d o u a p ia tră
to m b a lă î n b is e ric ă şi n ic i a lţi c e r c e tă to r i 6. P re o t p a r o h - P o m e n e ş te G e o rg e , d r. în T e o lo g ie .
B IS E R IC A C U H R A M U L , , S f Io a n , Sf. N ic o la e şi Sf. G h e o r g h e ”, c u n o s c u tă d e lo c a ln ic i şi su b n u m e le
d e ,,B is e r ic a d in C o r m o ş e ş ti”. D in p is a n ia d e la in tra re , a flă m c ă lă c a ş u l s -a z id it c u c h e ltu ia la şi o s te n e a la
„ r o b ilo r lu i D (u )m n e z ă u , b o e r i/ G h (e )o r g h e B r ă n e s c u o t O lă n e ş ti i B a r b u b r a t eg o , I o s i f a r h im a (n )d r itu
S ă r ă c in e sc u , f i ( i ) n d D (o )m n a l ţă ri(i), I o A lic s a n d r u N ic u la e S u ţi v ( o e )v (o ) d / şi cu b la g (o )s l(o )v e n iia
p r ia s fin ţi( i) (sa )le iu b ito r iu l(u )i d e D (u )m /n e z ă u , c h ir G a la c tio n a r h ie p is c u p R â m n ic ( u ) l( u ) i; / le a t 7328, ia r
d e la H (r isto )s, 1 8 2 0 a v g (u s t) 2 ”. În in te r io r şi la e x te r io r p ic tu rile a u f o s t e x e c u ta te d e z u g ra v ii Ilie şi Io a n
d in T e iu ş 7. C tito rii s u n t p ic ta ţi in in te rio r, în p r o n a o s , d e a s u p r a u ş ii d e la in tra re şi p e p e re ţii d e la S u d , V e s t
şi N o rd . P ic tu r a e s te d e b u n ă c a lita te , d o v e d in d f ru m o a s a ş c o a lă tr a d iţio n a lă . În 1 8 3 2 b is e ric ii i s -a a d ă u g a t
p rid v o ru l (tin d a ). În tre 1 9 6 6 -1 9 6 7 s -a re a c o p e r it b is e ric a c u şiţă , ia r î n 1 9 9 0 c u ta b lă g a lv a n iz a tă . P rin D e c re t
R e g a l, în a n u l 1916 a d e v e n it b is e ric ă p a r o h ia lă p e n tru B ă ile O lă n e ş ti p â n ă la 1 ia n u a rie 1 980, c â n d a f o s t d in
n o u r e tr o c e d a tă d e p a ro h u l d e a ic i p r. Io a n P ro is to ş e s c u , c u a p r o b a re a E p is c o p ie i şi la in te r v e n ţia n o u lu i
p a r o h d in O lă n e şti S at, p r. C -tin M a ric a , p a ro h ie i O lă n e şti Sat.
B IS E R IC A C U H R A M U L ,,S fin ţii V o ie v o zi M ih a il ş i G a v r i l” se a f lă în fo s tu l c ă tu n V a le a d e C a se ,
rid ic a tă în al d o ile a d e c e n iu al se c. al X I X - le a d e c ă tre lo c u ito rii c ă tu n u lu i, îm p r e u n ă c u p r o to p o p u l Io n
A rm ă c (e )a n u l; a c o n trib u it c u s u m e s u b s ta n ţia le şi p a h a rn ic u l A le x a n d r u O lă n e sc u , al I II -le a lo g o fă t. P is a n ia
b is e ric ii a r a tă c ă a f o s t z id ită în tim p u l d o m n ito ru lu i A le x a n d r u N ic o la e Ş u ţu la 2 8 iu lie 1 8 2 0 : ,,C u a ju to r u l
lu i D (u m )n e z e u , d in te m e lie s -a u z id i t a c e ( a )s tă s f( ă ) n tă b is e r ic ă în tr u s la v a sfin ţilo r, m a i m a r i/lo r
V o i(e )v (o )z i M ( i h a ) i l şi G a vril, d e ro b u (l) lu i D (u ) m n e z e u p r o to p o ( p ) I o /n A r m ă c e (a ) n u ş i d u m (n e a lu i)
tre t(i) lo g (o fă t) A lic /s a n d r u O l(ă n e s)c u , în z ile le b in e c r e d (i)n c io s u lu (i) d o m n , I o A le c s a n d r u N ic ( o la ) e S u ţu
v o e v o d , le a t 1 8 2 0 iu lie 2 8 . P e p e re ţii d e la S u d şi d e la V e s t d in p r o n a o s s u n t p ic ta te c h ip u rile c tito rilo r.
L ă c a ş u l p ă s tre a z ă p ic tu r a o rig in a ră . În c e e a c e p riv e ş te p ic tu r a e x te rio a ră , fra p e a z ă f a ţa d a p r in c ip a lă a
p rid v o ru lu i, b o g a t d e c o r a tă şi c u o a d m ir a b ilă p ro s p e ţim e a c o lo ritu lu i. S -a re f ă c u t p ic tu r a in te r io a r ă şi

56 9
e x te r io a r ă ia r d e a s u p ra u ş ii d e la in tra re în p ro n a o s , în in te rio ru l b is e ric ii, s - a p u s în c ă o P isa n ie : ,,Z id itu -s -a
a c e s t s fâ n t lă c a ş în A n u l D o m n u lu i 1 8 2 0 în v r e m e a A r h im a n d r itu lu i I o a n A r m a c iu S ă r ă c in e s c u d e c ă tre
b o ie r A l. O lă n e s c u . A fla tă în tr -o s ta r e d e d e g r a d a r e a v a n s a tă , b is e r ic a a f o s t r e s ta u r a tă în a n u l 1 9 9 8 în
v r e m e a p ă s to r ir ii P . S. G h e r a s im C r is te a ş i a P . S. V ic a r I r in e u S lă tin e a n u l cu o s te n e a la P . C. P r e o t p a r o h
P o p a N ic o la e , a C â n tă r e ţu lu i R u s V a le n tin ş i a E p itr o p u lu i R ă d u ţ G h e o r g h e îm p r e u n ă c u c o n s ilie r ii p r in
c h e ltu ia la e n o r ia ş ilo r d in p a r o h i e ”. P re o t p a ro h P o p a I. N ic o la e , s tu d ii su p e rio a re ; c â n tă re ţ P o p a T ite l.
B IS E R IC A S C H I T U L I C O M A N C A cu h r a m u l ,,T o ţi S f i n ţ i i ” a f o s t c tito r ită la 1 7 3 5 -1 7 3 6 c u c h e ltu ia la
lu i P a h o m ie B u jo re a n u l ie ro m o n a h , f o s t P re d a B u jo re a n u v o rn ic u l, T e o d o s ie O lă n e s c u ie ro m o n a h , f o s t p r.
T e o d o r d in O lă n e ş ti şi a lţii, a ju tâ n d şi C lim e n t e p is c o p u l R â m n ic u lu i la în z e s tra re a s c h itu lu i c u m u lte c ă rţi d e
s lu jb ă şi o d o a re sfin te . D a te d e s p re c o n s tru ire a b is e ric ii a p a r p r im a o a r ă în d o c u m e n te le d in 8 şi 10 a u g u s t
1 7 4 6 9 şi în tr - u n P o m e ln ic d in 1 7 4 8 10. C lă d ir e a e ste r id ic a tă p e te m e lie d e b o lo v a n i d e râ u , în e c a ţi în m o rta r
d e v a r şi n is ip a s p ru . D u p ă o p in ia s la v is tu lu i D a m ia n B o g d a n e s te ,,u ltim a b is e r ic ă d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă
r e p ic ta tă la în c e p u tu l sec. X X cu lite r e c h i r ili c e ”11. P is a n ia : „ S f(â ) n tu l S c h it C o m a n c a e s te f ă c u t d e
r ă p o s a tu l P a h o m ie e r (o )m o n a h B o j( o )r e a n u l ş i d e T e o d o r e r (o )m o n a h i d e G rig o r ie e r (o )m o n a h , c u le a t
7244; h r a m u (l) T u tu r o r S f(in )ţilo r . A r e ş i c a p a tr u z ile d e a ră tu ră . A u m a i d a t p r e o s fin ţiia s a c h ir C lim e n t
o d o (a )r ă le s f(in )te i b (ise ric i), a d e c ă u n A n tim is , u n T rio d , u n M in e iu , u n M o li(t)fe n ic , o L itu r g h iie , o
P sa ltir iie , u n C a ta v a sie ri, c a în v e c i s ă s ă p o m e n e a s c ă ”. P o rtre te le c tito r ilo r s u n t r e p re z e n ta te în p ro n a o s , p e
p e re te le d e la V e s t - is to ric u l C -tin B ă la n c re d e c ă in s c rip ţiile a u f o s t p ro b a b il re tu ş a te la 1 7 8 5 -1 7 8 6 .
În s ta ţiu n e , lo c a lita te a L iv a d ia , s lu jb e le se ţin a tâ t în b is e ric a n o u ă d e lâ n g ă P rim ă rie , c ît şi în
B IS E R I C A C U H R A M U L ,,N a ş te r e a M a ic ii D o m n u lu i ş i S fâ n tu l P a n te lim o n ”, z is ă şi ,,B is e r ic a lu i H o r e a d in
A l b a c ” - a d u s ă a ic i în 1954, f iin d r e c lă d ită p e u n d e a l, în E s tu l a s ta ţiu n ii. B is e r ic a a f o s t c lă d ită p rin
c o n trib u ţia ţă r a n ilo r ro m â n i d in sa tu l A lb a c , la 1746. C re s c â n d n u m ă ru l lo c u ito rilo r, s ă te n ii a u h o tă râ t la
în c e p u tu l se c. al X X -le a să z id e a s c ă o b is e r ic ă d e p ia tră , ia r p e c e a v e c h e d e le m n s-o v â n d ă u n e i a lte a ş e z ă ri
lip s ită d e b is e ric ă . În tâ m p la r e a a f ă c u t c a Io n I. C . B ră tia n u să a fle d e s o a rta ce i se p re g ă te ş te b is e ric u ţe i. În
1 907 o c u m p ă r ă p e b a n ii lu i şi o tr a n s p o r tă la c o n a c u l B r ă tie n ilo r d e la F lo ric a . În a n u l 1954 p a tria rh u l
J u s tin ia n M a rin a a h o tă râ t m u ta r e a ei la B ă ile O lă n e ş ti, r e f ă c u tă în f o rm a in iţia lă şi d in a c e le a ş i m a te ria le ,
îm p o d o b ită c u p ic tu r ă n o u ă şi în z e s tra tă c u o b ie c te d e cu lt. P is a n ia n e în ş tiin ţe a z ă c ă b is e ric a „a f o s t c lă d ită
d in e v la v ie ş i c u o b o lu l c r e d in c io ş ilo r ţă r a n i r o m â n i în s a tu l A lb a c d in M u n ţii A p u s e n i în a n u l d e la IS . H S.
1 746. î n a c e a s tă b is e r ic ă a a s c u lta t H o r ia c u v â n tă r ile c ă lu g ă r u lu i r e v o lu ţio n a r S o fr o n ie d e la C io a r a ş i a
lu a t p a r te c u to ţi c e i d in A lb a c , A b ru d , Z a ra n d , C â m p e n i, B o b â ln a , Z la tn a , R o ş ia etc. în r e v o lu ţia c o n d u s ă
d e S o fr o n ie în a n ii 1 7 4 4 -1 7 6 1 p e n tr u lib e r ta te a r e lig io a s ă a r o m â n ilo r o r to d o c ş i d in T ra n silv a n ia . L u p ta a
c o n tin u a t-o H o ria , c o n d u c ă to r u l r e v o lu ţie i d in 1 7 8 4 . î n c u r g e r e a a n ilo r, în m u lţin d u -s e n o ro d u l, s - a z id i t d in
p ia tr ă o a ltă b is e r ic ă în A lb a c , ia r a c e a s ta a f o s t m u ta tă în s a tu l F lo r ic a d e lâ n g ă o r a ş u l P ite şti, în a n u l
1 907. D r e p tc r e d in c io ş ii d in îm p r e ju r im i a u n u m it- o b is e r ic a lu i H o ria , p e n tr u c ă în e a s - a r u g a t H o r ia
p e n tr u lib e r ta te a n o r o d u lu i a rd e le a n . î n a n u l 1 9 5 4 a f o s t c e r c e ta tă d e P r e a F e r ic itu l P a tr ia r h J u s tin ia n şi
P r e a S fin ţitu l E p is c o p I o s i f a l R â m n ic u lu i ş i A r g e ş u lu i şi, g ă s in d - o f ă r ă în tr e b u in ţa r e ş i ru in a re, a u h o tă r â t
m u ta r e a ei a ic i în B ă ile O lă n e şti, u n d e a f o s t r e c lă d ită d in te m e lie , îm p o d o b ită c u p i c tu r ă ş i în z e s tr a tă cu
sfin te o d o a r e cu c h e ltu ia la S f(in te i) P a tr ia r h ii, s fin ţin d u - s e în a n u l 1 958, lu n a o c to m b r ie , c â n d s - a u îm p lin it
z e c e a n i d e la r e în tr e g ir e a B is e r ic ii O r to d o x e g r e c o - c a to lic e în s â n u l B is e r ic ii m a m e s u b p ă s to r ia P r e a
fe r ic itu lu i P a tr ia r h J u s tin ia n , a m in . Z u g r ă v itu -s -a u a c e a s tă b is e r ic ă d e m e ş te r ii z u g ra v i, D . D im itr iu -
N ic o la id e ş i O r ta n s i a M a s i c h ie v ic i”. D e c i, s f in ţire a b is e ric ii a a v u t lo c d u m in ic ă 12 o c t. 1 9 5 8 , p r. p a ro h fiin d
N ic o la e R a d o v ic i12.
B IS E R IC A N O U Ă D I N S T A Ţ I U N E A R E H R A M U R I L E ,,I z v o r u l T ă m ă d u ir ii” şi ,,A d o r m ir e a M a ic ii
D o m n u lu i” . C o n s tru c ţia e i a în c e p u t în 1993 şi s - a te r m in a t în 2 0 0 3 , fiin d s f in ţită în lu n a m a i a a c e lu i an.
P ic to ri a u f o s t N ic h ita Io n şi Ip a te S o rin , ia r ic o n a r G h iţă M a rin ic ă d in B ă ile O lă n e şti. P a ro h a l P a ro h ie i
B ă ile O lă n e ş ti p e b is e ric ile , ,H o r e a ”, ,,C o m a n c a ” şi b is e ric a n o u ă e s te p r e o tu l E m ilia n G ro ş e n o iu , f o s t v ic a r
a d m in is tra tiv a l E p is c o p ie i R â m n ic u lu i. P re o ţi II s u n t B â c u N ic o la e -M irc e a şi V iş a n V a le n tin , c u stu d ii
s u p e rio a re , ia r c â n tă re ţ b is e ric e s c - F lo a r e a V a s ile .
În lo c a lita te a c o m p o n e n tă C h e ia , în m ijlo c u l sa tu lu i, se a f lă B IS E R IC A P A R O H I A L Ă C U H R A M U L
,,S fin ţii î n g e r i ”, z id ită în f o r m ă de c o ra b ie , d in p ia tr ă şi c ă ră m id ă , c u c h e ltu ia la c r e d in c io ş ilo r s a tu lu i în a n ii
1 7 7 0 -1 7 7 8 . N u s -a p ă s tr a t p is a n ia o rig in a ră a b is e ric ii, d e a c e e a d a ta r e a s - a f ă c u t în a c e s t in te rv a l d e tim p p e
b a z a u n o r in s c rip ţii d e p e ic o a n e (1 7 7 2 -1 7 7 3 ), c lo p o t (1 7 7 5 ), in s c rip ţie d in p ro n a o s (1 7 7 7 -1 7 7 8 ) 13. P u rtă to ri
d e g r ijă şi şi a rh ite c ţi d e o c a z ie a u f o s t p o p a P re d a c u N e a c ş a , p o p a M a te i C h e ia n u c u Ilin c a şi a lţii, c a re se
a f lă z u g ră v iţi în in te rio ru l b is e ric ii, îm b r ă c a ţi în ra se d in c o jo a c e d e o a ie , fa p t c e a te s tă o rig in e a lo r de
57 0
c io b a n i. A lţi c tito ri s u n t s c riş i în p o m e ln ic u l d e la p ro s c o m id ie , to ţi fa c p a rte d in n e a m u r i d e p r e o ţi d e la
sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X V II I- le a şi în c e p u tu l se c o lu lu i a l X I X - le a 14. P o rtre te le c tito r ilo r s u n t r e p re z e n ta te în
p r o n a o s p e p e re ţii d e la S u d , V e s t şi N o rd . P â n ă în a n u l 1 9 3 7 tu r la b is e ric ii, c o n s tru ită d in le m n , s e rv e a şi
d r e p t c lo p o tn iţă . În a c e l an , p r in s tă ru in ţa p r. G h e o rg h e Io n e s c u , s tră n e p o t al p r. G h e o rg h e C h e ia n u , s -a
c o n s tru it în f a ţa b is e ric ii o c lo p o tn iţă c u c h e ltu ia la a rh im a n d r itu lu i In o c h e n tie T ă n ă s o iu , c a re d o n e a z ă şi
c lo p o tu l c e l m a re . R e p a r a tă în tr e 1 9 9 8 -2 0 0 0 p r in g r ija p r. C . L ic a . P e o E v a n g h e lie c e a a p a r ţin u t b is e ric ii,
p r. c e rc e t. is to ric D u m itru B ă la ş a a d e s c o p e rit o în s e m n a re c o n fo rm c ă r e ia P a ra s k iv a , m a m a e p is c o p u lu i
C lim e n t, e r a d in C h e ia . P re o t p a r o h - L ic a C o n s ta n tin , p r e o t II- L ic a N ic o la e - a m b ii c u s tu d ii su p e rio a re .
B IS E R IC A D I N T IS A C U H R A M U L , , S f N ic o la e d e la M ir a L i c h i e i ” e s te f ilia lă a P a ro h ie i C h e ia .
D in tr -u n is to ric r e a liz a t d e p r. S tro e N . D u m itru , d in d o c u m e n te d e e p o c ă şi d in in fo rm a ţiile o ra le c u le s e de
la G h . T is e a n u şi în v . N iţe s c u G h , a m r e ţin u t c â te v a d a te d e s p re tr e c u tu l a c e s te i b is e ric i. În sa tu l T is a p â n ă în
1 942 lo c u ia u 2 4 d e f a m ilii 15 c a re n u a v e a u b is e ric ă şi c im itir. P e n tru n e v o ile c u ltu lu i s ă te n ii m e rg e a u în
c ă tu n u l G u rg u ia ta sa u c o b o ra u în sa tu l C h e ia . D in a c e s t m o tiv , în tr e 1937 şi 1 9 4 2 fa m iliile B a ic u N ic o la e şi
T is e a n u Io n , c u lo c u ito rii d in s a t şi c u a ju to a re b ă n e ş ti d e la tu r iş ti a u rid ic a t a c e a s tă b is e ric ă . P ic tu r a a fo s t
e x e c u ta tă d e p ic to ru l Ilie D u m itr a ş c u d in C o s te ş ti - V â lc e a . L a in tr a re a în b is e ric ă e s te o P is a n ie c a re r e z u m ă
tr e c u tu l b is e ric ii: ,,C u v r e r e a ta tă lu i, c u a ju to r u l F iu lu i şi c u p u te r e a D u h u lu i S fâ n t r id ic a tu - s - a d in te m e lie
a c e a s tă Sf. B is e r ic ă cu h r a m u l Sf. E r a r h N ic o la e p r in s â r g u in ţa e n o r ia ş ilo r s a tu lu i T isa ş i a lto r b in e v o ito r i
c r e ş tin i d in în p r e ju r im i (sic !) şi s - a s fin ţit la 3 0 a u g u s t 1 9 4 2 , (c u v â n t şte rs, p ro b a b il n u m e le M a re ş a lu lu i Io n
A n to n e s c u - n .n .) c o n d u c ă to r a l s u fle te lo r o lte n e ş ti f i i n d I. P . S. S. A r h ie p is c o p şi M itr o p o lit N ifo n C r iv e a n u .
S lu jb a s fi(n )ţir i(i) s - a s ă v (â ) r ş ( i) t d e P .C .S . P r e o tu l A l. Z a m fir e s c u p r o to ie r e u l ju d e ţu lu i V â lcea. S u b
p ă s to r ia p r . p a r o h G h. I o n e s c u -C h e ia şi cu s tă r u in ţa d - lo r N . C. B a ic u ş i I. A l. T is a n u p r im i s tă r u ito r i la
r id ic a r e a sf. lă c a ş. 3 0 a u g u s t 1 940. Z u g r a v I lie D u m itr e s c u - C o s te ş ti- V â lc e a ”. C tito r ii s u n t s c riş i la in tra re :
Io n T is a n u , M a ria Io n T is a n u , N ic u la e B a ic u , M a ria N ic u la e B a ic u . P re o t p a r o h e s te L ic a C o n s ta n tin .
L a 5 k m d e p a rta re d e C h e ia , sp re m u n te , se a f lă M Ă N Ă S T I R E A IE Z E R , c u n o s c u tă şi su b d e n u m ir e a de
,,S c h itu l I e z e r u l ”, c u h ra m u l ,,I n tr a r e a în b is e r ic ă ”. E s te c o n s id e r a tă c a fiin d c e l m a i iz o la t c e n tru m o n a h a l
d in n o rd u l O lte n ie i 16. C o n fo rm o p in ie i s p e c ia liş tilo r, în a p r o p ie re a a c tu a le i m â n ă s tiri a e x is ta t p e v re m u ri u n
s c h it m a i v e c h i, a te s ta t d o c u m e n ta r în a n ii 1 4 9 5 -1 5 0 1 . C o n fo rm p rim e i P isa n ii, s c h itu l/m â n ă s tir e a a fo s t
c o n s tru it/ă d e M ir c e a C io b a n u l v v şi d e s o ţia s a D o a m n a C h ia jn a p e la a n ii 1 5 5 2 -1 5 5 3 : ,,A c e a s tă s f( â ) n tă
b is ia r e c ă u n d e s ă p r ă z n u ia ş t/e V â v e d e n iia fă c u tu - o - a u d i(n )tr u (în )tâ i r ă p o s a /tu M ir c e a V ()ie )v o d cu
d o ( a )m n a s a K e a şn a , 7074; ş i p r i n v re m i, d i(n ) n e c ă u ta r e s - a u su rp a t, ia r m a i / p r e u r m ă s - a u p r e fă c u t d e
iu b ito r iu l d e D u m n e z e u K ir Ila r io n e p isc o p u (l), a jito r â n d ş i / A n to n ie sk im o n a (h ). I a r a c u m în zile le
p ă r i( n ) te l/u i k ir D a m a s k in e p is c o p u l R â m n ic u lu i s - a z u /g r ă v it şi s -a u în fr u m u s ă ţa tp e d in lă u (n )t/r u a ş a ş i p e
d in n a fa r ă d e s m e r itu l în tr /u e r m o n a ş (i) k ir N ik o la e s in N ik o li o t T e/iu ş(i), m ia s ( e ) ţa m a rtie , d n i 9, l( ia ) t
7 2 2 8 (= 1 7 2 8 , -n. n .) ”. A c te e m is e în c a n c e la ria v o ie v o z ilo r R a d u c e l M a re şi N e a g o e B a s a ra b în lă tu r ă o ric e
d u b iu p riv in d v e c h im e a Ie z e ru lu i. U n d o c u m e n t d a ta t 2 4 m a rtie 1495 a te s tă c ă ie ro m o n a h u l M a c a rie d o n e a z ă
m â n . G o v o ra o p o d g o rie d e la O c n e le M a ri: , , . . . d u p ă m o a r te a lu i I e r e m ia d e la Ie z e r , s ă n u la s lo c u l s ă s te a
p u s tiu , ci s ă lo c u ie s c a c o lo ş i s ă a m m e r tic p e f ie c a r e a n o g ă le a tă ş i ju m ă ta te d e g r â u . . . ” 17. D o c u m e n te le
d o v e d e s c c ă la în c e p u tu l sec. a l X V I- le a Ie z e ru l e r a m â n ă s tire d e c ă lu g ă ri, c ă tr e c e a p r in p e rio a d e d e să ră c ie
şi c ă sta re ţii se s tră d u ia u să ia s ă d in n e c a z u ri a p e lâ n d la m ila d o m n ito rilo r. L a c ir c a ju m ă ta te d e v e a c d u p ă ce
Ie z e ru l s c ă p a s e d e n e c a z u ri d a to rită in te rv e n ţie i v o ie v o z ilo r, d o c u m e n te le p r o b e a z ă c ă a ic i f iin ţa u n a lt sc h it,
c u h ra m u l ,,I n tr a r e a în b is e r ic ă ” (= V â v e d e n ia ), r id ic a t d e M ir c e a C io b a n u l şi D o a m n a C h ia jn a , s o ţia sa.
M ir c e a C io b a n u l v v a în c e p u t r id ic a r e a l a I e z e r a u n e i b is e ric i m ic i, d in p ia tr ă d e râ u , în f o rm ă d e n a v ă , fă r ă
tu rlă , a lta r h e p ta g o n a l, n a o s c u d o u ă fe re s tre , c a ta p e te a s m ă d e zid . L ă c a ş u l are p rid v o ru l a d ă u g a t, p e re ţi
s im p li, te n c u iţi, d e c o ra ţi l a e x te r io r c u c o r n iş ă a p a r e n tă d in ţa tă . B is e r ic u ţa a f o s t te r m in a tă în a n u l 7 0 7 6
(1 5 6 7 -1 5 6 8 ), d u p ă m o a rte a lu i M irc e a , d e fiu l să u P e tru c e l T â n ă r, ia r d a ta 7 0 7 6 e s te p ă s tra tă în p is a n ia d in
1 720. A tâ t M ir c e a c â t şi a lţi d o m n i a u p u r ta t în d e a p r o a p e d e g r ijă m â n ă s tirii Ie z e r, în z e s trâ n d -o c u d a n ii şi
m ilu ir i (m o ş ii, v ite , c ă rţi, o b ie c te d e p o d o a b ă ). În c e i c â ţiv a a n i ce tr e c u s e r ă d e la c o n s tru ire Ie z e ru l
p ro s p e ra s e . L ip s a d o c u m e n te lo r is to ric e i- a d e te r m in a t p e u n ii s p e c ia liş ti s ă a p re c ie z e c ă Ie z e ru l a s u fe rit u n
d e z a s tru în se c o lu l al X V I I - le a 18, d e o a re c e n u m a i e s te în tâ ln it în a c te . O p in ia n o a s tr ă e ste c ă n u s-a u
d e s c o p e rit d e c â t p u ţin e a c te , d a r c a re in f ir m ă a s e rţiu n ile c ă m â n ă s tire a e r a p u s tie în a d o u a ju m ă ta te a sec. al
X V II-le a . D a r lip s a m a i m u lto r r e fe riri d ire c te la I e z e r în se c. a l X V II -le a d ă d e g â n d it şi o p in ă m c ă a c e s t
lă c a ş d e c ă z u s e , d in tr-o c a u z ă n e c u n o s c u tă p â n ă a c u m d e s p e c ia lişti. În 1 6 9 2 a flă m m â n ă s tire a ,,d e to t p u stie ,
n e lă c u in d m ă c a r u n c ă lu g ă r a u a lt o m p ă m â n te a n ş i b is e r ic a f i i n d s u r p a tă d e to t19”. R e fa c e re a Ie z e ru lu i s-a
p e tre c u t în tr e a n ii 1 6 9 3 -1 7 0 5 ia r a u to ru l p r in c ip a l al n o ilo r r e p a ra ţii a f o s t A n to n ie S c h im o n a h u l 20, ,,a c e l
57 1
s fâ n t r o m â n e s c d in v e a c u l a l X V I I - l e a ”, c u m l- a d e n u m it m a re le is to ric r o m â n N ic o la e Io rg a 21. L a 2 0 iu n ie
1 992 S in o d u l B .O .R . l- a sa n c tific a t, f iin d s ă rb ă to r it în fie c a re a n la 23 n o ie m b rie c a , , S f C uv. A n to n ie d e la
I e z e r u l- V â lc e a ”. D u p ă p ie rd e re a sc a u n u lu i e p is c o p a l d e c ă tre Ila rio n , b ă n u it a fi p a r tiz a n al ,,U n ia ţie i”22,
Ie z e ru l ră m â n e ia r f ă r ă v e n itu ri şi s tă n e z u g r ă v it p â n ă la 1 7 2 0 , c â n d su b p ă s to rire a e p is c o p u lu i D a m a s c h in
V o in e s c u e s te în f ru m u s e ţa t ,,p e d in lă u n tr u ş i p e d in a f a r ă ” d e c e l n u m it d e p is a n ie ,,s m e r itu l e r (o )m o n a h u l
c h ir N ic o la e s in N ic o li o t T e iu ş ”, c u o p ic tu r ă p o lic ro m ă , în stil b iz a n tin . D e c i în 1 7 1 9 -1 7 2 0 b is e ric a a fo s t
„ p r e fă c u tă şi z u g r ă v ită ”, i s-a u r e f ă c u t c lo p o tn iţa şi c h iliile p rin g r ija s c h im o n a h u lu i A n to n ie , a ju ta t şi de
e p is c o p . În se c. al X V II I- le a Ie z e ru l a c u n o s c u t o c o n tin u ă în f lo r ir e ia r e g u m e n ii lu i a p a r în m a i m u lte a c te d e
v â n z ă r i şi îm p ă r ţir i d e m o ş ii23. În tim p u l o c u p a ţie i a u s trie c e a O lte n ie i c ă p ita n u l F r. S c h w a n tz a lu c ra t o h a r tă
a O lte n ie i în tre 1 7 2 0 -1 7 2 2 . P e ste u n an , lo c o te n e n tu l B e rn d fa c e o c o p ie u n d e în Ju d . ,,V u l s a ” a p a re şi
Ie z e r u l24. În 1772 B a u e r în r e g is tr e a z ă Ie z e ru l c a m â n ă s tire : Y e z o r (V ie z u ri), lâ n g ă s a tu l C h e ia ; p re c iz ă m c ă
n u e s te v o r b a d e c ă tu n u l V ie z u ri şi de b is e ric a a c e s tu ia , c a re este c lă d ită m a i tâ r z iu 25. L a 12 au g . 1771 are lo c
o h o tă rn ic ie p e n tru h o ta ru l C h e ia , p r in c a re s - a f ix a t h o ta ru l în tr e m o ş n e n ii c h e ie n i şi m â n ă s tire a Iez er.
C a ta g ra fia E p is c o p ie i R â m n ic u lu i, f ă c u tă la 2 8 n o v . 1 8 2 4 d e lo g o fă tu l N ic o la e d in p o r u n c a e p is c o p u lu i
N e o f it al R â m n ic u lu i a r a tă c ă la a c e a d a tă s c h itu l Ie z e ru l e r a m e to h al E p is c o p ie i. A v e a şi el c a m e to a c e
s c h itiş o ru l B ra d u , b is e ric a d in sa tu l V ie z u ri-V â lc e a , s c h itu l P a h o m ie . În 1 881, d in in iţia tiv a s ta re ţu lu i
N ic a n d r u şi c u b in e c u v â n ta r e a e p is c o p u lu i I o s if B o b u le s c u se fa c a lte lu c ră ri: r e s ta u r a r e a p ic tu rii (d e c ă tre
M o is i z u g ra v ), în z e s tra re a c u m o b ilie r - c u m se c o n s ta tă d in P is a n ia d e la in tra re . A lte re p a ra ţii s -a u f ă c u t în
1 912 d e Io il L a s c u , p r o to s in g h e l şi s u p e rio r al s c h itu lu i, p e v r e m e a e p is c o p u lu i G h e n a d ie G e o rg e s c u al
R â m n ic u lu i, a ş a c u m se a r a tă în a tr e i a P is a n ie , s c ris ă d e Io il la 1 n o ie m b rie 1912. P rin D e c re tu l R e g a l n r.
1703 d in 1924, s c h itu l a f o s t tr e c u t c a m e to h al E p is c o p ie i R â m n ic u lu i26. În tru c â t se im p u n e a c o n s e r v a r e a
v e c h ii b is e ric i a sc h itu lu i, s -a c o n s tru it o n o u ă b is e ric ă u n d e se fa c s lu jb e le . D in p is a n ie , a flă m c ă b is e ric a „
s - a r e a liz a t c u s p r ijin u l g e n e r o s a l B ă n c ii N a ţio n a le a R o m â n ie i, g u v e r n a to r f i i n d p r o f. u n iv. dr. M u g u r
I s ă r e s c u în p e r io a d a p ă s to r ită d e P r e a S fin ţia S a G h e r a s im E p is c o p a l R â m n ic u lu i, cu o s te n e a la s ta r e ţe i
E v s e v ia I a n c o v e s c u ş i M ih a e la P o p a cu s o b o r u l în tre a n ii 1 9 9 6 -1 9 9 9 , sp r e s la v a lu i D u zm n e ze u .
C o o r d o n a to r lu c r a r e A u r e l V lă d o iu . C o n s tr u c to r C -tin Ş te fa n . P ic to r N ic o la e V â lc u ”. A ic i v ie ţu ie s c p e s te 30
c ă lu g ă riţe 27. C ă rţile v a lo ro a s e d in b ib lio te c ă a u f o s t d u s e la A r h ie p is c o p ia R â m n ic u lu i.
S C H IT U L B R A D U sa u S C H IT U L D I N R Â P A B R A D U L U I c u h r a m u l ,,N a ş te r e a Sf. Io a n B o te z ă to r u l”
a f o s t z id it la 17 84 p e lo c u l u n e i b is e ric i m a i v e c h i, a u n u i s c h it n u m it ,,s u b R â p a B r a d u lu i ”28. C tito ria v e c h e
o a flă m în 15 iu lie 1737 c â n d în tr - o c a rte a p a tru b o ie ri h o ta rn ic i p e n tru p ă rţi d in h o ta ru l C h e ia g ă s im te x tu l
:,,S -a u tra s ş i în G u rg u ia ta , în livezi, în P la iu (l) c u ţă p ile , d in f a g u l c e s - a u în s e m n a t p â n ă în V a le a S c h itu lu i,
s u n t s t(â n je n i) 2 31 ( ...) d in m u c h ia B r a d u lu i în la t p â n ă la p â r â u l c e l m a r e 29”. B is e r ic a s c h itu lu i, a ş a c u m
s -a p ă s tra t, e s te o c o n s tru c ţie d e z id , rid ic a tă ,,d in te m e lie d e p ă r in te le S a v a ie r o m o n a h ş i a m a i a ju ta t şi
p r e o tu l G r ig o r e ”, în a n u l 1 7 8 3 -1 7 8 4 , g ră ie ş te P is a n ia lă c a ş u lu i. C tito ru l, ie ro m o n a h u l S av a, e s te m e n ţio n a t
în a c te le d e h o tă rn ic ie a le m o ş iilo r Ie z e ru l, B ra d u l şi S ă ră c in e ş ti c a v e c h il al E p is c o p ie i R â m n ic u lu i p e s te
a c e le m o şii. T o t el a r id ic a t şi sc h itu l V ie z u r i d in fo s tu l c ă tu n V a le a C h e ii, r u in a t în a n ii ’2 0 ai sec. a l X X -le a .
H ra m u l , , S f I o a n B o te z ă to r u l” e s te p ă s tra t d e la s f in ţir e a b is e ric ii. P is a n ia m ă rtu ris e ş te c ă b is e ric a a fo st
z id ită d e „S a v a ie r (o ) m o n (a ) h ,/ şi d e c e i ce s - a u m a i în d u r a t a m a i a ju ta , p r e c u m s ă v e d e / ş i la p o m e ln ic u l
c e l m a re p u ş i şi u n i(i) c (a re ) a u d a t m o ( ş ia ) / d e d a n ie d in h o ta r iu l a c e sta , C h eia , d in f u n i a B â ( z ă c e a s c ă ) ,/
ju m ( ă ) ta te ş i d in c e le la lte 2 fu n ii, M a /g h e r e a s c ă şi P u ia sc ă , p r e c u m s ă v ă d z a p is ile / lo r ş i la p o m e ln ic p u ş i;
ia r a lţii a u v â n d u t p e b (a n i) / S c h itu lu i C h eia , în z ile le lu m in a tu lu i d o m n , I o / . . . ( 7 2 9 2 ) ”. P o rtre te le c tito r ilo r
se v ă d în p ro n a o s , p e p e re ţi; la S ud: ,,C lim e n t m o n a h ; S a lo m iia m o n a h iia ,/ m u m a e g u m e n u lu i”; la V est:
,,d ( u )h o v n ic u l S a v a e g u m e n ,/ c t i t o r ” ţin e în m â in i b is e ric a îm p r e u n ă c u ,,J u p a n Z a n f i r ”; ,,G h e o r g h ie lo g o fă t
a l S fin te i E p is c u p ii ”; la N o rd : ,,F ila r e t e p is c u p u l/ a (l) R â m n ic u lu i ”. B ra d u a f o s t s c h it d e c ă lu g ă ri, cu
în tr e ru p e ri, p â n ă în 1999. D in a c e s t a n la sc h itu l B ra d u s -a s ta b ilit o o b ş te d e 10 m ă ic u ţe v e n ite d e la s c h itu l
Ie z e r, în fru n te c u m o n a h ia A rs e n ia M a x im , a c tu a la e g u m e n ă . P re c iz ă m c ă s c h itu l B ra d u , z id it d e
ie ro m o n a h u l S a v a în 1784 şi a v â n d h ra m u l „ S f. I o a n B o t e z ă t o r u l ”, se g ă s e ş te în fo s tu l c ă tu n G u rg u ia ta ; e l n u
tr e b u ie c o n f u n d a t c u s c h itu l G u rg u ia ta , d in a c e la ş i f o s t să tu c , a m b e le m e n ţio n a te în , , C a ta g r a fia ” a n u lu i
1 840. A c e s t s c h itu le ţ e s te a m in tit şi în „ L ista d e lu c r ă r ile şi c h e ltu ie ile s c h itu lu i S ă r ă c i n e ş t i ’ p e 1 8 2 5 , fiin d
tr e c u t d u p ă sc h itu l B ra d u l, d a r s e p a ra te 30. U n a c t d e v â n z a re a u n e i liv e z i, d in 13 fe b ru a rie 1 808, m e n ţio n e a z ă
şi o liv a d ă d ă r u ită sc h itu lu i G u rg u ia ta 31.
S C H IT U L P A H O M IE /P A H O M N E A s a u S C H IT U L ,,IZ V O R U L F R U M O S ” c u h ra m u l , , S f P r o o r o c
I l i e ”32, s ă rb ă to r it la 2 0 iu lie , e s te a trib u it d e tra d iţie m a re lu i b a n B a rb u C r a io v e s c u ( 1 5 1 9 -1 5 2 0 ), c a re s-a
c ă lu g ă rit c u n u m e le d e P a h o m ie . T o t tr a d iţia sp u n e c ă s c h itu l a r fi f o s t r e c tito r it în 1 6 8 4 în tim p u l d o m n ie i lu i
57 2
C . B râ n c o v e a n u , d e c ă tre P a h o m ie m o n a h u l şi S a v a h a id u c u l. În C a ta g ra fia E p is c o p ie i R â m n ic u lu i d in 17
d e c e m b rie 1824 d e lu c ru rile ,,m iş c ă to a r e ş i n e m iş c ă to a r e ” a le s c h itu r ilo r Ie z e ru l, B ra d u l şi V ie z u ri, se
v o r b e ş te şi d e s p re s ta re a s c h itu lu i ,,Is v o ru l F ru m o s ” , m e to h al Ie z e ru lu i, c a re n u e r a p r e a stră lu c ită :
s c h im n ic u l d e a ic i ră p o s a s e în a in te d e 182 4 , ,,B is e r ic a se a flă sp r e d ă r ă p ă n a r e cu t o t u l ”, c h iliile se
s tric a s e ră , ia r ,,L iv e z ile d in p r e ju r s ă s tă p â n e s c d e P o lc (o v n ic u l) I o a n B ă r b ă te s c u în s il n ic i e ”33. L a 1 871,
sc h itu l e r a î n ru in e ia r la 1880 a f o s t p ă r ă s it d e c ă lu g ă ri şi c lă d irile s -a u r u in a t c u to tu l. În 1945 se m a i z ă re a u
d o a r o p a rte d in z id u ri şi te m e liile a 3 c h ilii. În 1 9 5 6 , p r in g r ija p r e o ţilo r C o n s ta n tin B o b o a c ă d in B ă rb ă te ş ti,
Io n D e liu d in P ă u ş e ş ti M ă g la ş i şi c u b a n i d in p a r te a c re d in c io ş ilo r, a e p is c o p u lu i I o s if al R â m n ic u lu i şi
A rg e ş u lu i şi a p a tria rh u lu i J u s tin ia n M a rin a , s -a r e c tito r it a c e s t s c h it34, c o n s tru in d u -s e b is e r ic a d u p ă f o rm a
c e le i o rig in a le , ia r p ic tu r a a f o s t f ă c u tă d e S ta n H e rm e n e a n u . A ic i v ie ţu ie s c 5 c ă lu g ă ri. În a p ro p ie re , se a f lă o
c a s c a d ă şi u n iz v o r c u o e x c e le n tă a p ă d in m u n te , d e u n d e şi d e n u m ir e a d e S c h itu l ”I z v o r u l F r u m o s ”.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. DJCCPCNV, Monumentele istorice din Judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2007,
pag. 28-31.
2. Vezi Ion Al. Popescu, Nicolae Gorgan, Emilian Groşenoiu, Vetre de spiritualitate românească. Monumentele religioase
din Băile Olăneşti şi împrejurimi, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2003, pag. 34-42; Bălan Constantin, Inscripţii medievale şi din
epoca modernă a României. Judeţul istoric Vâlcea (sec. XIV-1848), Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2005, pag. 167-175.
3. Veronica Tamaş, Administraţia Olteniei în timpul ocupaţiei austriece (1718-1739), în „Buridava”. Studii şi materiale.
Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, nr. 4/1982, pag.119-125; Corneliu Tamaş, Smarand Ţana, Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui,
Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, pag. 64.
4. Făcând întregirea după Lecca, istoricul C. Bălan a citit: ,,Sub această piatră odihneşte robul lui D(u)mnezeu, căpitan
Drăghici Olănescu, decembrie 14, 7240 (1732) ”.
5. Ilie Gh. Diaconescu, art. cit., pag. 72; O. G. Lecca, Familiile boereşti române, pag. 375.
6. C. Bălan, Judeţul istoric Vâlcea, pag. 171.
7. Radu Creţeanu, Zugravii din Teiuş, în „Magazin Istoric”, Anul IV, nr. 12(45), decembrie 1970, pag. 14-19.
8. Întregire după Enache Ionescu.
9. ANIC Bucureşti, fond Episcopia Râmnic, LXV/24 şi LXV/25.
10. N. Stoicescu, op. cit., vol. I, pag. 259, n. 192 spune că Pomelnicul se află la Biblioteca Academiei, ms. 2213.
11. Damian P. Bogdan, Album de paleografie româno-chirilică, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1976, pag. 45.
12. Pr. Emil Nedelescu, Sfinţirea bisericii ,,Horia” din Olăneşti-Vâlcea, în ,,MO”, Anul XI, nr. 7-8, iulie-august 1959, pag.
474-478.
13. C. Alessandrescu, Dicţionar geografic al Judeţului Vâlcea, Bucureşti, 1893, pag. 87; Marele dicţionar geografic al
României, vol. I, Bucureşti, 1898, pag. 352-353 ; Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor si monumentelor feudale din România.
Vol. I., pag. 154.
14. Istoricul bisericii Sf. Îngeri din Cheia, întocmit de pr. sachelar Dumitru Stroe, copie în arhiva noastră.
15. Recensământul din 1941.
16. Arhim. Veniamin Micle, Schitul Iezerul, în „Telegraful Român”. Foaie religioasăeditată deArhiepiscopia Ortodoxă
Română a Sibiului. Anul 136, Sibiu, 15 iunie 1988, nr. 23-24/1988, pag. 1-2.
17. D. R. H. B. Ţara Românească, vol. I (1247-1500). Întocmit de P. P. Panaitescu şi Damaschin Mioc, Ed. Academiei,
Bucureşti, 1966, doc. nr. 252, pag. 411-412.
18. Este opinia lui Nicolae Stoicescu, Bibliografia. Vol. 1: A-L, p. 387, n. 6, unde zice: ,,Vezi şi documentul din 1661 aprilie 5
(Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, LXII/3), din care rezultă că, după domnia lui Mircea Ciobanul, schitul se pustiise şi fusese părăsit”.
19. Ion Al. Popescu, Nicolae Gorgan, Băile Olăneşti. File de Istorie, pag. 317.
20. Arhim. Veniamin Micle, Sfântul Antonie de la Iezerul, Sfânta Mânăstire Bistriţa. Eparhia Râmnicului, 1994, pag. 33-35.
21. Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în veacul alXVIII-lea. Vol. II, Bucureşti, 1901, pag. 381, n. 3.
22. Pr. Niculae Şerbănescu, Episcopii Râmnicului, în ,,MO”, Anul XVI, nr. 3-4, martie-aprilie 1964, pag. 188-189.
23. Toma G. Bulat, Contribuţiuni documentare, pag. 64, 71, 74, 76, 77, 78.
24. T. G. Bulat, O hartă a Olteniei din timpul ocupaţiunii austriace (1718-1739), în ,,AO”, Anul V, nr. 25, mai-august 1926,
pag. 175-178.
25. Vezi ,,A O ”, Anul III, Nr. 14, iulie-august 1924, pag. 303.
26. Eparhia Râmnicului Noului Severin. Anuar pe anii 1921-1925, Bucureşti, 1924, pag. 314 şi 622.
27. Informaţie orală de la actuala stareţă, Mihaela Popa.
28. Nicolae Stoicescu, Bibliografia, pag. 86.
29. Toma G. Bulat, Contribuţiuni documentare, doc. nr. LXXII, pag. 78.
30. Ibidem.
31. Izvoare documentare vâlcene, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 1996, doc. nr. 352, pag. 77-78.
32. Arhim Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, 1999, passim.
33. ANIC, Episcopia Râmnic, pachet 62, doc. nr. 33; Pr. I. Popescu-Cilieni, O veche catagrafie a Episcopiei Râmnicului, în
„Revista de Istorie Bisericească”, Anul 1, nr. 1 aprilie-iulie 1943, pag. 142-143.
34. Informaţii orale de la pr. Constantin Boboacă, pr. Ion Proistoşescu, pr. Dumitru Stanca (în prezent toţi sunt decedaţi).

57 3
 B is e r ic a „ S f. Î n g e r i ” d in O lă n e ş ti- S a t, B is e r ic a „ S f. N i c o l a e ” d in B ă ile O lă n e ş ti
c a r tie r u l V a le a d e C a s e

C tito r i ( fă r ă n u m e ) , îm p r e u n ă c u c o p iii lo r, la S c h itu l IE Z E R U L

B is e r ic a „ S f. V o ie v o z i”

57 4
 Cap. VIII - OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

1. A S IS T E N Ţ A M E D IC A L Ă

P rim e le m a n ife s tă ri d e a s is te n ţă m e d ic a lă se p ie rd în tim p . D e s ig u r c ă şi a ic i c e i b o ln a v i e ra u tr a ta ţi c u

m e to d e e m p iric e , m o ş te n ite d in v e c h im e . P rim a m e n ţiu n e s c ris ă d e s p re u n a s e m e n e a tr a ta m e n t a v e m în tr - u n
a c t d in 1838 c a re d e s c rie c h e ltu ie lile ce s -a u fă c u t la O lă n e ş ti c u c o n s tru c ţiile b ă ilo r p e n tru m ilita ri. În tim p u l
lu c ru lu i la tă ia tu l c o p a c ilo r în p ă d u r e p e s te ţă ra n u l V a s ile B ru ta ru a c ă z u t u n b u ş te a n . D u p ă o b ic e iu l lo c u lu i,
s-a tă ia t im e d ia t u n b e r b e c m a re , p lă tit c u 9 le i, p e n tru a i se lu a p ie le a c u c a re a f o s t în f ă ş u r a t a c c id e n ta tu l
sp re a i se tr a g e u m f lă tu ra şi v in e ţe a la c o r p u lu i1. În c e e a ce p riv e ş te e fe c tu l c u r a tiv al a p e lo r m in e ra le , cu
m u lt în a in te d e a n u l 1830 e le n u e ra u c u n o s c u te , d u p ă sp u s e le b ă trâ n ilo r ,d e c â t d e s ă te n ii d in O lă n e ş ti,T is a şi
C o m a n c a . D in s p irit d e e c o n o m ie , p e n tru a n u m a i fo lo s i sa re ei u tiliz a u a p e le m in e r a le la g ă titu l
m â n c ă ru rilo r. C u tim p u l a u o b s e rv a t c ă a p e le m in e r a le v in d e c a u a n im a le le d e d ife rite b o li, d e a c e e a le
fo lo s e a u şi ei în tr a ta r e a a n u m ito r a fe c ţiu n i. C u a p e le ,,v e r z i c u m ir o s u r â t îşi s p ă la u ră n ile, c e i o lo g i îşi
s ă p a u g r o p i în a in te a izv o a re lo r, îşi m u ia u p ic io a r e le p â n ă la g e n u n c h i, s tă te a u în b ă ta ia S o a r e lu i şi se
v i n d e c a u ”2. D u p ă 1830 s ta ţiu n e a e r a fo lo s ită în p rim u l r â n d d e S e rv ic iu l S a n ita r M ilita r al A rm a te i c a re
u tiliz a a p e le m in e r a le p e n tru tr a ta r e a m ilita r ilo r b o ln a v i, c a re e ra u în s o ţiţi d e u n m e d ic . În a n u l l8 5 l, cu
o c a z ia v iz ite i în o ra ş u l R â m n ic , d o m n ito ru l B a rb u Ş tirb e i a g r a tific a t p e m e d ic u l b ă ilo r p e n tru re z u lta te le
o b ţin u te în v in d e c a re a m ilita rilo r b o ln a v i tr a ta ţi la O lă n e ş ti. În m a i 1851 a a p ă ru t u n a fiş d in in iţia tiv a lu i
A l. R u z in s c h i, p r o p rie ta ru l b ă ilo r, p r in c a re a n u n ţa c ă s - a în ţe le s c u u n d o c to r c a re a v e a m is iu n e a ,,c a p e to t
tim p u l b ă ilo r s ă se v iz ite z e ş i s ă se p o v ă ţ u ia s c ă p ă tim a ş ii în c u r a lor, d u p ă tr e b u in ţă ”3. L a 19 m a rtie 1852
A l. R u jin s c h i tr im ite a o j a l b ă c ă tre d o m n ito r în c a re îl r u g a s ă d is p u n ă tr im ite r e a u n u i d o c to r c a re s ă s te a în
s ta ţiu n e p e p e r io a d a c â t se tr a te a z ă m ilita rii, fin d d e fo lo s n u n u m a i lo r ,,c i ş i c e lo r la lţi în b ă ie to ri, c ă c i c e a
d in tâ i tr e b u in ţă a u n u i a s e m e n e a a ş e z ă m â n t e s te r e z id e n ţa p e r m a n e n t a D o fto r u lu i p e to a tă v r e m e a b ă i l o r ”.
În tre 1 9 0 9 -1 9 1 2 dr. Io n P u ţu re a n u r id ic ă u n m o d e rn sa n a to riu , a p r e c ia t c a u n u l d in c e le m a i m o d e rn e d in
ţa ră , f iin d d o ta t p rin tre a lte le c u la b o ra to r d e a n a liz e c h im ic e , b io lo g ic e , b a c te rio lo g ic e , s a lă d e c h iru rg ie
u n d e lu c r a c u m n a tu l s ă u dr. V a s ile M ilita ru . D in sp u se le lo c a ln ic ilo r c a re m a i tr ă ia u la în c e p u tu l a n ilo r ’70
re ie s e c ă dr. P u ţu re a n u tr a ta g r a tu it p e c e i să ra c i, d e a c e e a a şi f o s t s u p ra n u m it ,,D r. P o m a n ă ”. D u p ă 1918
e s te în f iin ţa tă şi o fa rm a c ie , a s tfe l c ă ,,E n c ic lo p e d ia R o m â n ie i”, v o l. 2 ( l9 3 6 -l9 3 8 ) s c ria d e s p re O lă n e şti:
„ ...S a n a to r iu M ilita r . M e d ic i. F a r m a c i e . ”. D in 1925 în s ta ţiu n e în c e p e s ă fu n c ţio n e z e S a n a to riu l M ilita r
p e n tru o fiţe ri, în v ila în c h ir ia tă d e la co l. Şt. T ă tă ră s c u . În l9 5 l s -a în f iin ţa t u n s ta ţio n a r c u 2 0 d e p a tu ri în c a s a
lu i Ia c o b P â rv u le s c u . Se v a d e s fiin ţa în 1957 c â n d a p a re C irc a S a n ita ră c u d is p e n s a r m e d ic a l în tr - o v ilă
n a ţio n a liz a tă ce a p a rţin u s e d r. D u m itru B u z a g iu . F u n c ţio n a u 4 c a d re m e d ii şi u n m e d ic ; în 2 0 0 1 e ra u 3
m e d ic i şi 6 a s is te n te m e d ic a le , c a re a s ig u ra u a s is te n ţa m e d ic a lă la D is p e n s a ru l d in s ta ţiu n e şi la p u n c te le
s a n ita re fix e d e la O lă n e şti S a t şi C h e ia , şi u n c a b in e t s to m a to lo g ic . D u p ă 1 9 9 0 o ra ş u l a p ie rd u t 1 m e d ic
s to m a to lo g , p r in p r iv a tiz a re a a c e s tu i se rv ic iu - u n n o u c a b in e t re în fiin ţâ n d u -s e a b ia în 2 0 1 1 -, şi ce a f o s t m a i
d u re ro s 2 c a m e re d e g a r d ă şi s e rv ic iu l d e sa lv a re -, re a p ă r u t şi el în 2 0 1 0 . În 2 0 1 2 f u n c ţio n e a z ă 3 c a b in e te
m e d ic a le , c a re a s ig u ră tr a ta r e a lo c a ln ic ilo r d a r şi a u n o r tu r iş ti ce fa c a p e l la se rv ic iile c e lo r 3 m e d ic i şi 3
a s is te n te m e d ic a le . M a rile h o te lu ri - ,,O lă n e ş ti- R iv ie r a ”, ,,P a r â n g ”, ,,L iv a d ia ”, S a n a to r iu l ,,1 M a i ” d is p u n
d e p r o p ria b a z ă de tr a ta m e n t b a ln e a r, ia r u n e le v ile p a rtic u la re d e m in ib a z e d e tra ta m e n t.

2. A N A L IZ A P O T E N Ţ IA L U L U I B A L N E A R

a ) A p e le m i n e r a l e
C e rc e tă rile h id ro -g e o lo g ic e e fe c tu a te a s u p ra z ă c ă m â n tu lu i h id r o -m in e r a l d e la B ă ile O lă n e şti au
e v id e n ţia t e x is te n ţa a d o u ă c a te g o rii d e a p e su b te ra n e : 1 .A p e s u b te r a n e fr e a tic e , a c u m u la te în d e p o z ite le
c u a te rn a re d e p e v e rs a n ţii v ă ilo r d in z o n ă , la b a z a a c e s to ra p re c u m şi în lu n c a râ u lu i O lă n e ş ti. G ro s im e a m a re
a d e p o z ite lo r a p e rm is a c u m u la re a a c e s to r a p e , a v â n d c a s u r s ă d e a lim e n ta re p r e c ip ita ţiile a tm o s fe ric e .
A n a liz e le c h im ic e e fe c tu a te p e p ro b e r e c o lta te d in fâ n tâ n i c a r a c te r iz e a z ă a p e le c a f iin d sla b m in e r a liz a te ( 0 ,4
- 0,5 g /litru ), b ic a rb o n a ta te , c a lc ic e , c u c o n ţin u t r e la tiv b o g a t în s u lfa ţi, d a to ra t c o n ta c tu lu i în d e lu n g a t al
57 5
a p e lo r c u s ă ru rile c o n ţin u te d e d e p o z ite le p e c a re le tr a v e rs e a z ă . D e p o z ite le a lu v io n a re d in lu n c a râ u lu i
O lă n e ş ti c o n ţin a c u m u lă ri d e a p e fre a tic e , d a r fă ră im p o r ta n ţă d a to rită r e z e r v e lo r m ic i ; 2 . A p e s u b te r a n e
m in e r a le : s u n t lo c a liz a te în d e p o z ite e o c e n e ( c o n g lo m e ra te ) d e u n d e a p a r la s u p ra fa ţă , su b f o rm ă d e iz v o a re ,
s a u în d e p o z ite c re ta c ic e , e x p lo a ta te p rin fo ra je , d e p o z ite c a re a lc ă tu ie s c s u p o rtu l g e o lo g ic al z o n e i B ă ile
O lă n e şti. C irc u la ţia şi a c u m u la re a a p e lo r în a c e s te fo rm a ţiu n i e s te a s ig u ra tă d e p r e z e n ţa u n o r r e ţe le d e falii
s a u fis u ri şi d e in f iltra re a a p e lo r p e z o n e m a i p u ţin c im e n ta te s a u p r in p o ri. A lim e n ta re a a c e s to r a c v ife re se
fa c e d in p re c ip ita ţii, ia r a s c e n s iu n e a e s te fa v o r iz a tă d e p r e z e n ţa g a z e lo r lib e re , în sp e c ia l m e ta n .
În z o n ă a p a r u n n u m ă r m a re d e iz v o a re c u d e b ite v a ria b ile (0 ,8 3 m c -3 1 m c /z i). O riz o n tu rile a c v ife re
m in e ra le a u f o s t in te rc e p ta te şi p r in fo ra je , c u o c a p a c ita te d e d e b ita re c u p r in s ă în tre 2 2 m c /z i - 2 8 8 m c /zi.
S tu d iile h id r o g e o lo g ic e şi a n a liz e le c h im ic e c o m p le x e a u s ta b ilit c ă a p e le m in e r a le d in z o n a O lă n e şti,
d e tip ,,a p e de z ă c ă m â n t’’ se p o t g r u p a d u p ă m in e ra liz a ţie în : a) su rse c u a p ă o lig o m in e r a lă ( su b 1g/l să ru ri)
- iz v o a re le n r. 11, 12, 2 4 ; b )s u rs e c u a p ă m in e r a lă ( p e s te 1g/l să ru ri): - c u c o n c e n tra ţie m ic ă ( 1-3 g /l să ru ri)
- iz v o a re le nr. 10, 13, 14; - c u c o n c e n tra ţie m e d ie ( 3 -9 g /l să ru ri) - iz v o a re le n r. 3, 5, 7, 9, 15, 19) şi fo ra je le
F 5 , F 5 b is ; - c u c o n c e n tra ţie m a re ( p e s te 9 g /l s ă ru ri) - fo ra je le F 1 , F 2 , F 3 , F 4 . D u p ă c o n c e n tra ţia io n ilo r (C l_,
H C O 3 _, I_, B r_, N a + ) c a re c o n f e ră şi u tilita te a lo r te ra p e u tic ă , a p e le m in e ra le d e la B ă ile O lă n e ş ti se g ru p e a z ă
în : a) a p e b ic a rb o n a ta te , s u lfa ta te , so d ic e , c a lc ic e , m a g n e z ie n e , s u lfu ro a s e - iz v o a re le n r. 11, 12, 2 4 , 3 1 ;
b ) a p e a p e c lo ru ra te , b ic a rb o n a ta te , b ro m u ra te , io d u ra te , so d ic e , s u lfu ro a s e - iz v o a re le n r. 10, 13, 14 şi
fo ra ju l F 5 b is ; c) a p e c lo ru ra te , b ro m u ra te , io d u ra te , so d ic e , c a lc ic e , m a g n e z ie n e , s u lfu ro a s e - iz v o a re le n r. 3,
4 , 5, 7, 8, 9, 15, 16, 17, 18, 19, 2 0 , 2 3 , 2 7 , 3 0 şi fo ra je le F 1 , F 2 , F 3 , F 4 , F 5 .

b ) M o d a l i t ă ţ i d e e x p l o a t a r e şi v a l o r i f i c a r e
Z ă c ă m â n tu l h id ro -m in e r a l B ă ile O lă n e ş ti e s te e x p lo a ta t p rin iz v o a r e şi fo r a je , ale c ă ru i re z e rv e a u fo s t
o m o lo g a te d e C o m is ia R e p u b lic a n ă de R e z e rv e G e o lo g ic e . În p re z e n t, d in c e le 28 d e su rse h id r o -m in e r a le ,
16 s u n t în e x p lo a ta re (1 4 iz v o a re , 2 fo ra je ), 11 s u n t în r e z e r v ă (8 iz v o a re , 3 fo ra je ) şi u n a e s te d e te rio ra tă
(F o ra ju l F 1 ). I z v o r u l n r . 5 e s te r e c o m a n d a t în c u r a in te rn ă ; d e re g u lă , a p a iz v o ru lu i se r e c o m a n d ă să se b e a
în c ă lz ită u şo r. P e m a lu l d r e p t al râ u lu i O lă n e şti, n u d e p a rte d e h o te lu l ,,L iv a d ia ’’, se a f lă G R U P U L D E
I Z V O A R E M I N E R A L E 7, 15, 16 şi 19 - a m e n a ja te în tr - u n p a v ilio n c o m u n . B u v e te le c e lo r 4 iz v o a re s-a u
a m e n a ja t în p e r io a d a 1 9 8 4 -1 9 8 6 , a p a fiin d a d u s ă în a c e s t P a v ilio n n r . 2 c u a ju to ru l u n o r c o n d u c te d in P V C ,
b in e p ro te ja te îm p o tr iv a c o n ta m in ă rii c u d iv e rş i p o lu a n ţi. N u d e p a rte d e h o te lu l ,,L iv a d ia ”, p e p a r te a s tâ n g ă
p â r â u lu i T isa , a u f o s t c a p ta te şi m o d e rn a m e n a ja te în p e r io a d a 1 9 7 3 -1 9 7 5 iz v o a re le n r. 8, 9, 10, 11, 12, 13,
14, a le c ă r o r b u v e te s u n t a m p la s a te în P a v ilio n u l n r . 1 - c a re f o rm e a z ă G R U P U L C E N T R A L D E
IZ V O A R E . I z v o r u l nr. 2 4 e s te c e l m a i în d e p ă rta t, fiin d s itu a t la c irc a l,5 k m d e p ă rta re d e s ta ţiu n e ; c a p ta t
p r im a d a tă în 1 921, în 1963 iz v o ru l a f o s t r e a m e n a ja t în tr - u n p a v ilio n s e p a ra t, c u o a rh ite c tu ră m o d e rn ă ,
im a g in e a lu i d e v e n in d e m b le m a sta ţiu n ii; a p a a re e fe c te d iu re tic e p e n tru c ă sc a d e c o le s te ro lu l, tr ig lic e rid e le ,
b iliru b in a - a c ţiu n e fa v o r a b ilă f u n c ţie i h e p a tic e ; e fe c tu l d iu re tic a ju tă la în lă tu r a r e a in fe c ţie i u rin a re .

c) I n d i c a ţ i i t e r a p e u t i c e
A te s ta r e a te ra p e u tic ă şi re c o m a n d ă rile m e d ic a le a s u p ra a p e lo r m in e ra le d e la B ă ile O lă n e ş ti a u fo s t
sta b ilite d e I n s titu tu l N a ţio n a l de R e c u p e ra re , M e d ic in ă F iz ic ă şi B a ln e o -C lim a to lo g ie . D in c e le 23 d e su rse
h id ro -m in e ra le c u re z e rv e o m o lo g a te în 1980 s u n t în e x p lo a ta re 16, d in c a re 13 s u n t u tiliz a te în c u r a in te rn ă
şi 3 în c u r a e x te rn ă , a s tfe l : c u r a in te rn ă : iz v o a re le n r. 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 2 4 , 3 0 ; c u r a e x te rn ă :
iz v o ru l n r. 19, fo ra je le F 2 , F 4 . P rin c u r a in te r n ă s u n t tra ta te :
1. B o li a le a p a ra tu lu i u rin a r: litia z ă re n a lă , in fe c ţii u rin a re - iz v o a re le n r. 10, 11, 12, 13, 14, 24.
2. B o li a le a p a ra tu lu i d ig e stiv : g a s tro d u o d e n ite c ro n ic e h ip o a c id e , e n te ro c o lo ite c ro n ic e n e s p e c ific e ,
a le rg o z e d ig e s tiv e , d is c h in e z ie b ilia ră , c o le c is tite c ro n ic e n e litia z ic e , d ia b e t z a h a r a t c o m p e n s a t, h ip e r-
u ric e m ie , g u tă , o b e z ita te , s e c h e le d u p ă o p e ra ţii p e c ă ile b ilia re - iz v . n r. 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 2 4 .
3. A fe c ţiu n i a s o c ia te : b o li c a rd io -v a s c u la re (iz v . n r. 7, 15); a f e c ţiu n i g in e c o lo g ic e (iz v . n r.7 , 15).
P rin c u r a e x te r n ă - iz v . n r. 19 şi fo ra je le F 2 , F 4 - se tra te a z ă : re u m a tis m c ro n ic d e g e n e ra tiv ,
re u m a tis m c ro n ic a b a rtic u la r, s e c h e le m u s c u lo - a r tic u la r e , se c h e le p o s t-tra u m a tic e , a f e c ţiu n i n e u ro lo -
g ic e p e rife ric e , m a la d ii d e n u triţie , n e v r o z ă a s te n ic ă , a f e c ţiu n i g in e c o lo g ic e , m a la d ii O R L , a f e c ţiu n i d e r m a to ­
lo g ic e , a le rg ii, b o li p ro fe s in a le ( in to x ic a ţii c ia n ic e c u m e ta le g re le ; M g , P b , Z n ).

57 6
 d ) P ro te c ţia re s u r s e lo r h id ro m in e ra le
V a lo a r e a d e o s e b ită a p o te n ţia lu lu i b a ln e o - te r a p e u tic al lo c a lită ţii B ă ile O lă n e ş ti im p u n e s ta b ilire a u n o r
m ă s u ri se v e re c a re s ă p r e în tâ m p in e in f e s ta r e a a p e lo r m in e ra le , a tâ t în z o n a p a v ilio a n e lo r c â t şi în z o n a d e
c o le c ta re a s u rs e lo r h id ro m in e ra le . D e o a re c e a p e le d e s u p ra fa ţă , în p rin c ip a l V a le a O lă n e ş ti, şi c e le de
in filtra ţie lo c a lă p a r tic ip ă c u u n p r o c e n t im p o r ta n t la a lim e n a ta re a z ă c ă m â n tu lu i h id r o -m in e r a l, m a jo r ita te a
iz v o a r e lo r m in e ra le p r e z in tă o m a re v u ln e ra b ilita te la p o lu a re , e x is tâ n d p e r ic o lu l c o n ta m in ă rii a n tro p ic e .
P e r im e tr u l d e p r o te c ţie h id r o - g e o lo g ic ă in s titu it p e n tru p r o te c ţia z ă c ă m â n tu lu i d e a p e m in e ra le c u p rin d e o
p a rte d in b a z in u l h id r o g ra f ic al râ u lu i O lă n e şti, în tr e V a le a C ră c iu n e lu lu i ( în a m o n te ) şi V a le a U rs u lu i (în
a v a l), P e rim e tru l a s tfe l in s titu it a re o s u p r a f a ţă d e 4 ,1 8 k m p . D e a s e m e n e a e s te in s titu it p e r im e tr u l d e
p r o te c ţie s a n ita r ă , c u re g im d e r e s tr ic ţie - c a re c u p rin d e s ta ţiu n e a şi z o n e le a d ia c e n te , ia r în ju r u l c a p tă rilo r
e s te u n p e rim e tru d e p ro te c ţie c u r e g im sever.

e) B i o c li m a t u l z o n e i

P o z iţia g e o g r a fic ă şi c a d ru l n a tu ra l d in s ta ţiu n e a B ă ile O lă n e ş ti c r e e a z ă u n b io c lim a t se d a tiv , d e

c ru ţa re , f a v o ra b il o r g a n is m u lu i t o t tim p u l a n u lu i, a tâ t su b a s p e c t c u ta n a t c â t şi re s p ira to r, a c ţio n â n d p r o f i­
la c tic şi te ra p e u tic . D e a s e m e n e a , p r in s o lic ita r e a f o a rte s la b ă a s is te m u lu i n e rv o s c e n tra l şi v e g e ta tiv p re c u m
şi a g la n d e lo r c u s e c re ţie in te r n ă se re a liz e a z ă o r a p id ă a c lim a tiz a re a c e lo r v e n iţi în s ta ţiu n e p e n tru tr a ta m e n t
şi o d ih n ă . C a f a c to r n a tu ra l d e c u ră , b io c lim a tu l d in s ta ţiu n e e s te c a r a c te r iz a t p rin : n u m ă ru l d e m e d iu
n u m ă ru l d e m e d iu lu n a r c u c o n f o r t te rm ic , lu n a iu lie , la a m ia z ă , este 10, ia r c e l d e z ile c u in c o n fo r t p rin
în c ă lz ir e e s te 11 ; stre s u l b io c lim a tic c u ta n a t p r e z in tă u n in d ic e m e d iu a n u a l re d u s , c u lu n ile a p rilie -m a i şi
s e p te m b rie - o c to m b rie re la x a n te , a tâ t su b a s p e c t c u ta n a t c â t şi re s p ira to r; in d ic e le d e stre s b io c lim a tic
p u lm o n a r m e d iu a n u a l are v a lo a r e a 2 5 ; in d ic e le d e s tre s s b io c lim a tic to ta l d in c u rs u l u n u i a n e ste d e 35,
c a r a c te r iz a t a s tfe l c a a v â n d u n b io c lim a t se d a tiv , d e c ru ţa re .

f) T r a t a m e n t u l c u a p e m i n e r a l e
I n s ta la ţiile de tr a ta m e n t a le sta ţiu n ii s u n t s p e c ia liz a te d u p ă tip u l d e c u ră , in te r n ă sa u e x te rn ă .
P e n tru c u r a in te r n ă /c r e n o te r a p ia su rse le d e a p e m in e ra le a u f o s t a m e n a ja te în p a v ilio a n e in d iv id u a le
(iz v o a re le n r. 3, 5, 2 4 ) sa u în p a v ilio a n e c o m u n e ( p a v ilio n u l n r. 2 c u iz v o a re le n r. 7, 15, 16, 19; p a v ilio n u l
n r. 1, c u iz v o a re le n r. 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14; şi p a v ilio n u l iz v o a r e lo r n r. 16, 17, 18). P a v ilio a n e le p e n tru
c r e n o te ra p ie s u n t m o d e rn iz a te d u p ă 1990, în ce p riv e ş te a c c e s u l sp re su rse (sc ă ri b e to n a te c u b a lu s tra d e , alei
b e to n a te ), c â t şi in te rio ru l şi in s ta la ţiile c a a ta re . P e re ţii in te rio ri s u n t p la c a ţi c u m a rm u ră , ia r ilu m in a r e a e s te
p e r m a n e n tă - z iu a c u lu m in ă n a tu ra lă , ia r n o a p te a d e la ilu m in a tu l p u b lic . P e n tru fie c a re s u rs ă e s te m o n ta t u n
p a n o u c u in fo rm a ţii p riv in d tip u l de a p ă , c o m p o z iţia c h im ic ă , p H -u l, te m p e r a tu ra . P e n tru c u r a e x te r n ă e x is tă
S ta b ilim e n tu l de b ă i m in e ra le , o c lă d ire c o n s tru ită în 1 910. E ste d o ta tă c u 6 0 d e c ă z i, ia r a p a e s te în p r e a la b il
în c ă lz ită în tr - o c e n tr a lă te r m ic ă p ro p rie . M a i e x is tă 2 b a z in e a c o p e rite în 2 0 0 9 , în a p r o p ie re a a c e s tu i
sta b ilim e n t. L a S a n a to riu l ,,1 M a i’ ’ s u n t 4 c ă z i, c a re f u n c ţio n e a z ă c u a p ă m in e r a lă s u lf u r o a s ă a d u s ă d e la
fo ra ju l F 2 . În a f a ră d e h id ro te ra p ie , s ta ţiu n e a d is p u n e d e in s ta la ţii p e n tru e le c tro te ra p ie ( g a lv a n o -io n iz ă ri,
c u re n ţi d ia d in a m ic i, c u re n ţi e x p o n e n ţia li, c u re n ţi in te rfe re n ţia li, u n d e s c u rte ), a e ro s o lo te ra p ie , c h in e to te ra p ie ,
f o to te ra p ie , m a g n e to d ia flu x , c o m p a rtim e n te p e n tru m a sa j şi tr a ta m e n te c u p a ra fin ă . Se f o lo s e s c c a m o d de
tr a ta m e n t şi in je c ţiile c u a p ă m in e r a lă s u lfu ro a s ă iz o to n ă , p e n tru d e s e n s ib iliz a r e a o r g a n is m u lu i l a d iv e rse
a f e c ţiu n i a le rg ic e . A c e a s ta re p r e z in tă o p r e m ie r ă m o n d ia lă în d o m e n iu , ia r re z u lta te le s u n t s p e c ta c u lo a s e .
C a p a c ita te a d e tr a ta m e n t a s ta ţiu n ii d e 1 4 .7 0 0 p ro c e d u ri/ zi p o a te a s ig u ra în c o n d iţii d e s o lic ita re m a x im ă -
100 % a c a p a c ită ţii d e c a z a re - u n n u m ă r d e 1 4 .7 0 0 / 2 .9 3 3 = 5 p r o c e d u ri/ tu r is t/ zi, a s p e c t ce d o v e d e ş te o b u n ă
d im e n s io n a re a a c e s te ia . S e rv ic iu l m e d ic a l e s te a s ig u ra t p r in c a b in e te d e sp e c ia lita te , c u p e r s o n a l a d e c v a t.

3. B A Z A D E C A Z A R E

B a z a te h n ic o - m a te r ia lă a tu r is m u lu i d in s ta ţiu n e a B ă ile O lă n e ş ti ( s tr u c tu r a d e p r im ire ) c u p rin d e

to ta lita te a m ijlo a c e lo r m a te r ia le d e c a re se fo lo s e ş te tu r is m u l p e n tru re a liz a r e a f u n c ţiilo r sa le e c o n o m ic e şi
s o c ia le . În a c e s t c o n te x t se a u în v e d e re a tâ t m ijlo a c e le m a te ria le s p e c ific e tu r is m u lu i c â t şi c e le c o m u n e ,
a p a r ţin â n d a lto r ra m u ri. În c a d ru l b a z e i te h n ic o - m a te r ia le u n ro l im p o r ta n t îl o c u p ă b a z a d e c a z a re şi b a z a d e
tra ta m e n t, a lă tu ri d e a lim e n ta ţia p u b lic ă , a g r e m e n t şi c ă ile d e c o m u n ic a ţie . B a z a d e c a z a re e s te o c o m p o n e n tă
57 7
e s e n ţia lă a b a z e i te h n ic o - m a te r ia le , a v â n d u n ro l d e o s e b it în s u s ţin e r e a tu tu r o r f o rm e lo r d e tu ris m ; c u p rin d e
to ta lita te a f o rm e lo r d e c a z a re , d e la c e le „ c la s ic e ’’ ( v ile , h o te lu ri, p e n s iu n i, c a se ) şi p â n ă la c e le m o d e rn e (
h a n u ri, p o p a s u ri), a d a p ta te f u n c ţio n ă rii u n o r n o i fo rm e d e tu r is m d e m a s ă c u m o b ilita te a c c e n tu a tă , c a re
a s ig u ră o d ih n a tu r iş tilo r p e o a n u m ită p e r io a d ă d e tim p , în b a z a u n o r ta rife d e te rm in a te : h o te lu ri, v ile ,
h a n u ri, p o p a s u ri tu r is tic e , c a b a n e , c a m p in g u ri, c ă s u ţe . C e i c a re v in în s ta ţiu n e , m a i a le s la o d ih n ă , fo lo s e s c
p e n tru c a z a re fie c a m p in g u rile sp e c ia l a m e n a ja te , fie c a s e le lo c a ln ic ilo r. D a c ă în 1 9 8 6 e x is ta u în s ta ţiu n e 3
h o te lu ri, 19 v ile tu r is tic e , 2 c a b a n e şi 3 p o p a s u ri tu ris tic e , în 2 0 1 2 n u m ă ru l tu tu r o r u n ită ţilo r d e c a z a re
tu r is tic ă se r id ic ă la 4 9 , în a f a r ă d e c a se le p a rtic u la rilo r. M a jo rita te a u n ită ţilo r d e c a z a re a p a r ţin u n o r
în tr e p rin z ă to ri p a r tic u la ri şi a u c a p ita l p riv a t. C e le m a i im p o rta n te u n ită ţi d e c a z a re su n t: H o te l ,,O lă n e s ti-
R i v i e r a ” e s te p riv a tiz a t, d a t în fo lo s in ţă în 1 9 8 5 ; H o t e l ,,P a r â n g ” a p a rţin e d e S IN D R o m â n ia , d a t în fo lo s in ţă
în 1987; H o te l ,,L iv a d ia ”, a p a rţin e d e C a s a N a ţio n a lă d e P e n s ii şi a lte D re p tu ri d e A s ig u r ă r i S o c ia le , d a t în
f o lo s in ţă î n 1 975; în 1995 s-a m a i d a t în fo lo s in ţă în c ă u n c o rp d e c a z a re şi tr a ta m e n t ; C lin ic a O lă n e şti (fo s tă
S a n a to r iu l ,1 M a i ”) - a p a rţin e d e S p ita lu l U n iv e r s ita r d e U rg e n ţă ,, E lia s ” d in B u c u re ş ti; d a tă în fo lo s in ţă în
1 954; în p e r io a d a 1 9 7 4 -1 9 7 5 i s -a m a i a d ă u g a t u n e ta j. A lte u n ită ţi d e c a z a r e şi tr a ta m e n t s u n t : h o te lu rile
A lic e , A p a rta m e n t, B IT U , C e n tra l, L a tin a , E lis a b e ta , M a ria , N in a , N o e l, P o d iu m , P re m ie r, P re s id e n t, S e le c t,
S to g u , T isa , S u p re m ; p e n s iu n ile M a ria , A n d ra , M irc e a , A n a L ă c ră m io a ra , E u ro p a , R u b in , M o n v ia d i, Iz v o a re ,
L u a n a , H o d a n , R o m S ilv a , T re i B ra z i, Iu lia ; v ile le A le x a n d ra , A lly , A n a , B e lla D o n n a , M a ria , B e b e , E m a ,
T e le c o n s tru c ţia ; c a se : Io a n a , V â n ă to rilo r, P a ro h ia lă , O lă n e s c u , R ă d u ţ M a ria ; c a b a n a C ă p rio a ra ; p o p a s u rile
tu r is tic e d in P ia ţă , d e lâ n g ă Iz v o ru l n r. 3 b is şi d e la C o m a n c a .

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Muzeul Judeţean Vâlcea - Colecţia George Potra, nepaginat.
2. Dr. Eugenia Costin Deleanu - Apele minerale de la Olăneşti, în ,,Studii şi cercetări de balneolgie şi climatologie” , Ed.
Meridiane, Bucureşti, 1967, pag. 335.
3. SJVAN, Fond Pretura Plăşii Bălceşti, dos. 11/1849, f. 448.

D e ta liu d e la S a n a to r i u l d in O lă n e ş ti F a r m a c ia o r a ş u lu i B ă ile O lă n e ş ti
« H o t e l u l l M a i » ; în p r e z e n t - s e c ţie
a S p ita l u lu i E L I A S d in B u c u r e ş ti

57 8
 Cap. IX - SPORTUL 1
P ra c tic a r e a s p o rtu r ilo r în o ra ş u l B ă ile O lă n e ş ti n u are o v e c h im e m a i m a re d e 100 d e a n i. P u te m d a m a i
m u lte in fo rm a ţii d e s p re a c tiv ita te a s p o rtiv ă o r g a n iz a tă în lo c a lita te în c e p â n d c u a n ii ’4 0 . În lu c ră rile d e
s p e c ia lita te şi c h ia r în v o l. I al lu c ră rii „ E n c ic lo p e d ia J u d e ţu lu i V â lc e a ” p r a c tic a r e a u n o r a c tiv ită ţi sp o rtiv e
e s te a s im ila tă c u v â n ă to a re a şi p e s c u itu l, c o n s id e ra te p re tu tin d e n i c a n u m ă râ n d u -s e p rin tre c e le m a i v e c h i
o c u p a ţii a le o m u lu i. T o t a tâ t d e v e c h i p o t fi c o n s id e ra te şi jo c u rile - d a n s u r ile p o p u la re a p re c ia te a tâ t d in p u n c t
d e v e d e re m u z ic a l şi e tn o g ra fic , d a r şi c a e x e rc iţii d e m iş c a re . C a ş i-n a lte p ă rţi a le E u ro p e i, e x e rc iţiile
m ilita re a u c o n s titu it în v e c h im e a tâ t o p re o c u p a re im p o r ta n tă a p re g ă tirii fiz ic e , c â t şi o n e c e s ita te p e n tru
a p ă r a r e a v ie ţii şi a v u tu lu i lo c u ito r ilo r în f a ţa a g r e s iu n ilo r s tră in e . T o t în râ n d u l e x e r c iţiilo r fiz ic e p o t fi
in c lu s e c ă lă ria , tr â n ta sa u lu p ta c o rp la c o rp , d a r şi în v ă ţa r e a m â n u irii a rm e lo r. D e s ig u r c ă tin e r ii p ra c tic a u , în
p e rio a d e a p ro p ia te d e z ile le n o a s tre , d ife rite jo c u r i s p e c ific e v â rs te i lo r: a le rg ă ri, fo tb a l c u m in g e a f ă c u tă d in
c â lţi şi c â rp e , „ tir ” c u p r a ş tia s a u c u a rc u l, a r u n c a r e a p ie tr e lo r la se m n . În lo c a lita te a B ă ile O lă n e şti, a c tiv ită ţi
s p o rtiv e o rg a n iz a te se p r a c tic a u p e te re n u ri sp e c ia l a m e n a ja te , m a i a le s în c u rţile ş c o lilo r g e n e ra le d in
sta ţiu n e , O lă n e ş ti S a t şi C h e ia .
Ş tiri sc rise d e s p re p r a c tic a r e a u n o r jo c u r i s p o rtiv e d a r şi d is tra c tiv e d e c lu b , a v e m în c e p â n d c u a n ii ’50,
c â n d în c a d ru l c e lo r d o u ă c ă m in e c u ltu ra le d in O lă n e ş ti S a t şi C h e ia , p e n tru lo c a ln ic i, d a r şi în c a d ru l c e lo r
tr e i c lu b u ri d in sta ţiu n e , în sp e c ia l p e n tru tu riş ti, se o rg a n iz a u c o n c u rs u ri şi m e c iu ri d e şa h , te n is d e m a să ,
v o le i, fo tb a l. A n u a l, tin e r ii şi e le v ii d in lo c a lita te p a r tic ip a u la c o m p e tiţii o rg a n iz a te d e o rg a n is m e lo c a le
im p lic a te (C a s a d e C u ltu ră , c ă m in e le c u ltu ra le , ş c o a lă , o rg a n iz a ţiile d e tin e r e t, s in d ic a t şi fe m e i), în
c o la b o ra re c u in s titu ţii ju d e ţe n e a b ilita te . T in e re tu l p a r tic ip a d e re g u lă la în tr e c e r i s p o rtiv e o rg a n iz a te la n iv e l
d e ju d e ţ s a u d e sta ţiu n i b a ln e o - c lim a te r ic e , p re c u m „ C u p a S ta ţiu n ilo r ”, în c a re e r a u a n g re n a te e c h ip a je d in
B ă ile O lă n e şti, B ă ile G o v o ra , C ă lim ă n e ş ti-C ă c iu la ta -C o z ia , O c n e le M a ri şi u n e o ri V o in e a s a la u rm ă to a re le
d is c ip lin e sp o rtiv e : v o le i, h a n d b a l, fo tb a l, p o p ic e , şa h , te n is d e m a s ă , te n is d e c â m p , c ro s. C ită m n u m e le u n o r
tin e r i c a re a u c o n c u ra t şi s -a u c la s a t p e lo c u ri f ru n ta ş e , a p ă râ n d c u c in s te o n o a r e a lo c a lită ţii: U n g u re a n u
E le n a , L a rio n G h e o rg h e , B e rb e c e S e rg iu , P o p e s c u A l. Io n , C o n s ta n tin e s c u A le x a n d ru , M u re a n u E liz a (şah );
B ă la n C o rn e l, G o rg a n N ic o la e (te n is de m a s ă ); B ă ia ş u P u iu , U n g u re a n u E m ilia n (h a n d b a l); S tic la ru
M u g u re l, M u re a n u C ristia n , R ă d u le s c u U ţu , P o p e s c u C o n s ta n tin - F e tu , B ă z ă v a n M ire la , S tic la ru -S im a
A d ria n a , R ă d u ţ-D ia c o n u V ic to riţa , P u rd e a M ia (v o le i); M u n te a n u Io n , B ă n ic ă Io n , A le x a n d r e s c u G h e o rg h e ,
C e a u ş u Io n , C h e ra n A u re l, P o p e s c u N ic o la e (fo tb a l); P a v e le s c u P u iu , L u p u Io n , L u p u A c h im , B a ic u G ic ă ,
U n g u re a n u C o s te l (p o p ic e ).
În d o m e n iu l h a lte re lo r, la n iv e l d e ţa r ă s -a r e m a rc a t M u re a n u E liz a , c a m p io a n ă d e ju n io a r e , tin e r e t şi
s e n io a re în 2 0 0 7 , d e c la ra tă în a c e l a n c e a m a i b u n ă s p o r tiv ă a Ju d . V â lc e a . T o t în d o m e n iu l p e rfo rm a n ţe i la
fo tb a l în D iv iz ia B şi în D iv iz ia C s -a u re m a rc a t C e a u ş u C o s tin e l, V a s ile O c ta v ia n , R ă c ă re a n u Ş te fa n , ia r la
e c h ip a d e h a n d b a l „ C h im is tu l” d in R â m n ic u V â lc e a s -a e v id e n ţia t G ră d in a ru M ih a e la .
P e n tru e le v ii d e p e r a z a o ra ş u lu i se o rg a n iz e a z ă a n u a l c o m p e tiţia „ C u p a I z v o a re lo r ” , a ju n s ă la e d iţia a
X I-a , la d is c ip lin e le fo tb a l, v o le i, h a n d b a l, şa h , te n is d e m a s ă . L a c o n c u rs u rile d e să n iu ţe M u re a n u E liz a s -a
c la s a t p e lo c u l I p e ju d e ţ, ia r T iţa V a s ile a o c u p a t în d o u ă râ n d u ri lo c u l I în în tr e c e r e a ju d e ţe a n ă . M e n ţio n ă m
şi re z u lta tu l e c h ip e i d e m in ifo tb a l a Ş c o lii G e n e ra le O lă n e ş ti c la s a tă în tr - u n a n p e lo c u l I p e ju d e ţ. E c h ip a d e
h a n d b a l - fe te a Ş c o lii c u c la s e le I-V III d in O lă n e şti S a t a o c u p a t şi e a lo c u l II p e j u d e ţ în tr - u n an .
D e m n e d e m e n ţio n a t s u n t şi r e z u lta te le o b ţin u te d e e le v i d in O lă n e şti la cro s: V a s ile O c ta v ia n a o c u p a t
lo c u l I şi lo c u l II, ia r R ă c ă re a n u Ş te fa n , lo c u l II în în tr e c e r ile ju d e ţe n e .

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Inform aţii din arhiva personală şi de la profesorii de E ducaţie F izică şi Sport - Ionescu G heorghe-D an,
B erbece Constantin, B ăiaşu Puiu.

579
 Cap. X - TURISMUL
1. P O T E N Ţ IA L U L T U R IS T IC
F o r m e d e t u r i s m p r a c t i c a b i l e . A lă tu ri d e t u r i s m u l b a ln e a r , c u n o s c u t şi p r a c tic a t d e m u ltă v re m e , în
s ta ţiu n e se m a i p o t p r a c tic a şi a lte fo rm e d e tu ris m , g e n e ra te d e v a ria te re s u rs e tu ris tic e : a. d r u m e ţia m o n ta n ă
- se a d r e s e a z ă iu b ito rilo r d e d ru m e ţie m o n ta n ă , e s te fa v o r iz a tă d e p o z iţia sta ţiu n ii p e v e rs a n tu l s u d ic al
M u n ţilo r C ă p ă ţâ n ii şi d e p r e z e n ţa în a p ro p ie re a M a s iv u lu i B u ila -V â n tu ra riţa -S to g u , m a s iv e m u n to a s e
c a lc a ro a s e , s tră b ă tu te d e n u m e ro a s e tra s e e tu r is tic e m a rc a te , u n e le d e o s e b it d e s p e c ta c u lo a s e ; c e le c a re au
p u n c t d e p le c a re d in s ta ţiu n e sa u d in lo c a lită ţile c o m p o n e n te p o t fi p a rc u rs e l a s fâ rş it d e s ă p tă m â n ă (s â m b ă ta
şi d u m in ic a n u se fa c p ro c e d u ri m e d ic a le ) d e tu r iş tii v e n iţi la tr a ta m e n t şi o d ih n ă ; b. t u r i s m u l r e lig io s s i d e
p e le r in a j: p r e z e n ta în s ta ţiu n e şi în lo c a lită ţile c o m p o n e n te a u n o r lă c a ş e d e c u lt c u o v a lo a re s p iritu a lă
d e o s e b ită c r e e a z ă p o s ib ilita te a o r g a n iz ă rii u n o r p e le rin a je , m a i a le s c u o c a z ia u n o r s ă rb ă to ri re lig io a s e ; c.
tu r i s m u l itin e r a n t c u v a le n ţe c u ltu r a le : se o r g a n iz e a z ă d in s ta ţiu n e p r in a g e n ţiile d e tu r is m lo c a le
(o rg a n iz a to ri: H o te l ,,P a r â n g ’’, A g e n ţia 3 B IS -O L Ă N E Ş T I - C la u d iu N o a je , S e rg iu A le x a n d re s c u ), e x c u rs ii
c u tra s e e în c a re s u n t in c lu s e o b ie c tiv e c u ltu ra l-is to ric e , e tn o -c u ltu ra le , m a n if e s tă ri fo lc lo ric e , m o n u m e n te ale
n a tu rii (p e şte ri, c h e i, d e file e , P a rc u l N a ţio n a l B u ila -V â n tu ra riţa ); d. t u r i s m u l r u r a l s i a g r o tu r is m u l :
v a lo rific ă e x is te n ţa u n o r g o s p o d ă rii ţă ră n e ş ti (u n e le c la s ific a te , în s c ris e în A N T R E C - A s o c ia ţia N a ţio n a lă
d e T u ris m R u ra l, E c o lo g ic şi C u ltu ra l) şi c o n trib u ie l a c u n o a ş te re a o b ic e iu rilo r, o c u p a ţiilo r tra d iţio n a le şi a
stilu lu i d e v ia ţă ru ra l, p r in c a z a re la lo c a ln ic i; e . v â n ă to a r e a ş i p e s c u i t u l s p o r tiv se a d r e s e a z ă iu b ito rilo r d e
a v e n tu ri c in e g e tic e şi p e s c a rilo r a m a to ri, a u la d is p o z iţie u n b o g a t f o n d c in e g e tic d e v â n ă to a re şi p is c ic o l; f.
tu r i s m u l d e o d ih n ă ş i r e c r e e r e : e s te p r a c tic a t d e p e rs o a n e s ă n ă to a s e p e n tru r e p u n e re a în fo rm ă , re fa c e re a
f iz ic ă şi p s ih ic ă - d u p ă o a c tiv ita te s tre s a n tă , f a v o r iz a t d e u n c a d ru n a tu ra l p lă c u t, a tra c tiv , lip s it d e fa c to ri
p o lu a n ţi, d e u n b io c lo m a t se d a tiv , d e c ru ţa re , şi p o s ib ilită ţi d e a g r e m e n t v a ria te ; g . t u r i s m u l p e n t r u s p o r tu r i
e x t r e m e : a re c o n d iţii fa v o ra b ile d e p r a c tic a re p r in e x is te n ţa în M a s iv u l B u ila - V â n tu r a r iţa - S to g u a u n o r
tr a s e e p e n tru a lp in is m , c u g r a d e d ife rite d e d ific u lta te , sp re iz v o a re le V ă ii O lă n e ş ti, sa u p e n tru a lp in is m u l
u ş o r (c ă ţă ra re lib e r ă c o m b in a tă c u p o r ţiu n i d e tr a s e u tu r is tic ) , c u g r a d e d e d ific u lta te 1A , 2 A , p e c u rsu l
m ijlo c iu a l V ă ii C h e ia .

2. T R A S E E P E N T R U C U R A D E T E R E N

a. A le e a Iz v o a re lo r: p o rn e ş te d in c e n tru l sta ţiu n ii şi a ju n g e l a Iz v o ru l n r. 2 4 ; lu n g im e 2 k m , g ra d d e

d ific u lta te re d u s; b. T u ru l sta ţiu n ii p o rn e ş te d in c e n tru l s ta ţiu n ii, u r m e a z ă A le e a T ra n d a firilo r, S tra d a B ă ilo r,
P ia ţa o ra ş u lu i, P rim ă r ia ,B is e r ic a N o u ă , P a rc u l c e n tra l - lu n g im e 1,5 k m , g ra d d e d ific u lta te re d u s ; c. B ă ile
O lă n e ş ti - O lă n e ş ti S at, lu n g im e 2 ,3 k m , g r a d d e d ific u lta te re d u s; d. B ă ile O lă n e ş ti - ,,P ia tr a S c ris ă ” : se p o t
v iz ita B is e r ic a lu i H o re a , c im itiru l s ta ţiu n ii; lu n g im e 2 k m , g r a d d e d ific u lta te m e d iu ; e. B ă ile O lă n e ş ti - sa tu l
T isa : lu n g im e c irc a 2,5 k m , g ra d d e d ific u lta te rid ic a t; se p o t v iz ita iz v o a re le m in e ra le d e p e V a le a T ise i,
B is e r ic a d in fo s tu l sa t T isa ; d a c ă se d o re ş te , se p o a te v iz ita şi S c h itu l B ra d u , a fla t la o d is ta n ţă d e cc a. 7 ,5 k m
d e sta ţiu n e ; f. B ă ile O lă n e ş ti - S c h itu l Iez er: cc a. 3 h d e m e rs , g ra d d e d ific u lta te rid ic a t; se p o a te a ju n g e fie
c o b o râ n d d in sa tu l T is a p e o p o te c ă p â n ă l a d ru m u l f o re s tie r c a re în c e p e d in c a p ă tu l lo c a lită ţii c o m p o n e n te
C h e ia , fie c o b o râ n d p e o p o te c ă de la S c h itu l B ra d u d ir e c t sp re S c h itu l/ M â n ă s tire a Ie z e r; g . S p re o b â r ş ia
r â u lu i O lă n e ş ti; lu n g im e a 10 k m , g ra d d e d ific u lta te rid ic a t, se p o t v iz ita fie fru m u s e ţile n a tu rii d e p e V a le a
p â r â u lu i B a c e a , fie c e le d e p e V a le a p â râ u lu i M â n z u .

3. T R A S E E T U R IS T IC E P R E M O N T A N E Ş I M O N T A N E 1

1. B ă ile O lă n e ş ti - M u n te le P â râ u l C â in e lu i - M u n te le D o s u P ă m â n tu lu i - Ş a u a J iliş tii - s tâ n a T â r s a -

V a le a S a tu lu i- B re z o i: m a rc a j: c ru c e a lb a s tră , b a n d ă g a lb e n ă ; tim p d e m e rs: 9 ,5 -1 1 h ; tr a s e u r e c o m a n d a t d o a r
v a r a ; 2. B ă ile O lă n e ş ti - M â n ă s tire a F ră s in e i - P la iu l L o triş o ru u lu i - I. F . L o tr iş o r ; m a rc a j: b a n d ă a lb a s tră ;
d u ra tă : 5 ,5 -6 ,5 h ; tr a s e u a c c e p ta b il v a r a şi ia rn a ; 3. B ă ile O lă n e ş ti - V a le a O lă n e ş ti - Ş a u a P ris lo p e l -

58 0
C u r m ă tu r a S to g ş o a re - C a n to n u l C h e ia : m a rc a j: b a n d ă ro ş ie ; d u ra tă : 6 -6 ,5 h ; tr a s e u r e c o m a n d a t n u m a i v a ra ;
4. B ă ile O lă n e ş ti - P la iu l P ia tr a T ă ia tă - Ş a u a P ris lo p e l - ,,L a L a c ’’ - C u r m ă tu r a S to g ş o a re - C a n to n u l C h e ia ;
m a rc a j: c ru c e ro şie B ă ile O lă n e ş ti - Ş a u a P ris lo p e l; b a n d ă ro şie : Ş a u a P ris lo p e l - C a n to n u l C h e ia ; d u rată :
5 ,5 -6 ,5 h ; tr a s e u r e c o m a n d a t n u m a i v a ra ; 5. „ C ir c u itu l S to g u ” : C a n to n u l C h e ia - ,,L a L a c ” - Ş a u a H ă d ă ră u -
C a n to n u l C h e ia ; m a rc a j: b a n d ă ro ş ie p â n ă la Ş a u a ,,L a L a c ” ; c ru c e ro şie : Ş a u a ,,L a L a c ” - Ş a u a H ă d ă ră u ;
tr iu n g h i ro şu : Ş a u a H ă d ă ră u - C a n to n C h e ia ; d u ra tă : 5 -5 ,5 h ; tr a s e u r e c o m a n d a t n u m a i v a ra ; 6. C h e ia -
Iz v o ru l F ru m o s - S c h itu l P a h o m ie - S c h itu l P ă tr u n s a d in C o m . B ă rb ă te ş ti; m a rc a j: c ru c e ro ş ie ; d u ra tă : 7 -7 ,5
h ; tr a s e u r e c o m a n d a t n u m a i v a ra .
D e a s e m e n e a , d in B ă ile O lă n e ş ti, se p o t o r g a n iz a o se rie d e e x c u rs ii sp re R â m n ic u -V îlc e a , sp re
c e le la lte sta ţiu n i şi sp re d ife rite a lte lo c a lită ţi in te re s a n te d in ju d e ţ.

B i b lio g r a f ie
1. Walter Kargel, Trasee alpine în Carpaţi, Ed. Sport-Turism, Buc., 1976; Nae Popescu, Munţii Căpăţânii, Ed. Sport-
Turism, Bucureşti, 1997; Gheorghe Ploaie, Masivul Buila - Vânturariţa. Un spectacol al Naturii, Râmnicu-Vâlcea,
Ed. Almarom, 2005.
2. Corneliu Tamaş, Gheorghe Tudor, Vâlcea turistică, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 1999; Costea Marinoiu, Itinerare
vâlcene, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1987; Gheorghe Ploaie, Munţii Căpăţânii. Diversitate şi protecţie, Ed. Vergiliu, Bucureşti,
2008; Vasile I. Berbece, Costea Marinoiu, Aurel Matei, Gheorghe Mămularu, Vâlcea. Ghid turistic al Judeţului, f. ed., Bucureşti,
1976, Gheorghe Sporiş, Ţinutul dintre Olt şi Jiu. La Nord de paralela 450, Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 2000.

F r u m u s e ţ e a m u n ţilo r d in z o n a O lă n e ş ti P a la tu l O lăneşti, fo s ta vilă a soţilor C eauşescu (D etaliu )

58 1
 Cap. XI - PERSONALITĂŢI
A n d re e sc u , A n a (n. 1 m ai 1950, B ăile O lăneşti - ju d . V âlcea) - filolog, cercetător, traducător, publicist.
M em bră a U niunii Scriitorilor din R om ânia, secţia Traduceri. A tradus d in L u an Starova (V rem ea caprelor, 1998),
E dw ard Said (O rientalism , 2000), A lexandre N ajar (Şcoala războiului, 2001), N athan A viezer (L a începuturi, 2001),
P ersonalităţi care au schim bat cursul istoriei (2002), D an F ranck (Picasso v ăzu t de Picasso, 2003), M arina Picasso
(Bunicul, 2003), P aul D esalm and (B oem a franceză) etc. A realizat cataloage pentru urm ătoarele expoziţii: „Incunabule
şi cărţi d in v eacul al X V I-lea”, „C ărţi bucureştene călătoare” , „B ibliofilie franceză” . L ucrări publicate: A rta cărţii
(1996; ed. a II-a: 2001), Cartea de colecţie (2000) (OSCA II, pag. 23).
B ă d esc u , D u m itru (1870-1951). N ăscut în 1870, D. B ădescu a intrat în v iaţa localităţii O lăneşti în urm a
cum părării m oşiei O lăneşti, îm preună cu cei doi fraţi ai săi, de la urm aşii M asincăi M unteanu, decedată în 1893. F ecior
de m oşnean înstărit din O cnele M ari, d a r stabilit la B ucureşti d upă studiile strălucite făcute la Şcoala de M ine din
L iege-B elgia. S-a întors în ţară cu titlul de inginer şi cu dorinţa de a se apuca de o afacere m are. În 1902 D um itru
B ădescu răm âne singur proprietar al m oşiei O lăneşti p rin cum părarea părţii fratelui său G heorghe şi partajul făcu t cu
fratele său Constantin. Începe acţiunea de refacere a staţiunii O lăneşti, grav afectată de inundaţia catastrofală d in 1895,
care distrusese aproape toate instalaţiile de tratam ent balnear. În 1906 a construit P avilionul b ăilo r m inerale, aflat şi azi
în stare de funcţionare. În 1912 îl ajută pe dr. Ion P uţureanu să în ceap ă construcţia u nui sanatoriu m odern, distrus prin
im plozie în 2004 de noii patroni ai clădirii, pentru a se rid ica u n hotel m odern. P rim ar al Com. O lăneşti tim p de peste 10
ani, începe o acţiune energică de m odernizare a centrului adm inistrativ al localităţi, aflat în O lăneşti Sat, unde a ajutat
la ridicarea celei m ai m oderne şcoli de pe linia O lăn eşti-R âm n icu V âlcea. A poi a renunţat la aproape întreaga m oşie în
favoarea Societăţii M arm orosch B lank, principalul său creditor, căreia nu a m ai p u tu t să-i restituie sum ele îm prum utate,
datorită m ai ales dobânzilor mari. Ş i-a păstrat circa 300 h a teren, incluzând şi păşunea donată satului (27 ha). A cest rest
i-a fost luat de regim ul com unist după reform a agrară d in 1945. Inginerul D um itru B ădescu, ,,C onaşul” - cum îi
spuneau cu afecţiune sătenii -, a m urit sărac şi a fo st îngropat în C im itirul din Luncă, acolo unde îşi doarm e som nul de
v eci şi dr. Gh. O lănescu, alt fiu ilustru al localităţii ( I n f de la. C. Sorega, E lisaveta V. Sorega, înv. N. B â lc ea ).
C r ă c iu n M ih a e la (n.15 oct.1968 la R âm nicu-V âlcea) - profesor, cercetător, publicist. Şcoala prim ară şi
gim naziul la B ăile O lăneşti (1975 -1983). L iceul Industrial nr. 7 între 1983-1987 d in R âm nicu-V âlcea. Studii
universitare la C raiova între 1991-1996 - Fac. de ştiinţe, Secţia B iologie. M asterat la U niv. d in Craiova, Fac. de ştiinţe
econom ice - M anagem entul organizaţiilor publice. C ursuri doctorale la Fac. de B iologie a U niv. B ucureşti, term inate în
2010, cu tem a: ,,D iversitatea corm ofitelor m edicinale si arom atice din B azinul O lă n eşti”. E ste p rofesor la C.N .I ,,M atei
B asarab” d in R îm nicu-V âlcea şi la L iceul de A rtă „V icto r G iuleanu” d in R âm nicu-V âlcea. A rticole pe tem e de B iologie
publicate în reviste de specialitate: ,,E cos” ; ,,Eco T erra” ; ,,A cta B otanica” ; ,,G enesis” ; „S tu d ii v âlcene” ş. a.
G ag h e l E m il (n. 1 febr.1945 şi decedat în oct. 1995 la R âm nicu-V âlcea) - fizioterapeut, sculptor. Şcoala
prim ară şi gim naziul la Şcoala de B ăieţi nr. 1 şi L iceul ,,Al. L ahovari” - d in R âm nicu-V âlcea- term inate în 1962.
A bsolvent al Şcolii P ostliceale Sanitare din oraş, secţia Fizioterapie. A tras de tim puriu de sculptură, devine m em bru al
C enaclului A rtiştilor P lastici din m unicipiu. Între 197-1990 participă anual la Cluj la saloanele de iarn ă ale m edicilor
artişti d in R om ânia, iar între 1977-1983, la cele ale C enaclului d in R âm nicu-V âlcea. În 1987 şi 1988 a organizat
expoziţii personale la G aleriile de A rtă din m unicipiu În 1994 participă la expoziţii de grup în F ran ţa la A ntibes şi
M arsilia. L ucrări ale sale sunt prezente în instituţii şi colecţii particulare d in Elveţia, G erm ania, Israel, S.U.A., U craina
etc. (OSCA I, pag. 155).
G o rg a n N icolae (n.1 iunie 1952 în B ăile O lăneşti, Jud. V âlcea, fiul lui N icolae şi Ioana G organ) - jurist,
cercetător, publicist. Ş coala p rim ară şi gim naziul la O lăneşti Sat. L iceul „V asile R oaită”, azi C. N. „M ircea cel B ătrân”
d in R âm nicu-V âlcea absolvit în 1972. Fac. de D rept a Univ. „C onstantin B râncoveanu” d in R âm nicu-V âlcea în 1997.
C ursuri postuniversitare în activitatea turistică, la U niv. „L ucian B laga” d in Sibiu. F u ncţionar la Prim ărie şi prim ar al
oraşului B ăile O lăneşti între 1992-1996. O cupă prin concurs postul de secretar al oraşului. V olum e de versuri: D e la
m ic la m are, Ed. CO N PH Y S, R âm nicu-V âlcea, 2003; Su flet de român. P oezii, Ed. A drianso, R âm nicu-V âlcea, 2011. În
colab.: B ăile Olăneşti. F ile de Istorie (1996); B ăile Olăneşti. G h id balnear şi turistic (2002; 2005); Vetre de
spiritualitate rom ânească. M onum entele religioase din B ăile O lăneşti şi îm prejurim i (2003).
G ro şe n o iu E m ilia n (n. la 1 m artie 1957 la Băbeni, Jud. V âlcea). Ş coala p rim ară şi gim naziul la B ăbeni (1963­
1971). Între 1971-1973, treapta I la L iceul de Construcţii d in Băbeni. Sem inarul Teologic C raiova (1973-1978). Între
l979-1983 urm ează cursurile Fac. de T eologie d in Bucureşti. H irotonit în 1984 pe P arohia Fedeleşoiu. În 1985 este
num it secretar la P rotoieria R âm nicu-V âlcea, între 1986-2003 este protopop de V âlcea. În 1989 s-a transferat la P arohia
Băile O lăneşti, com pusă din L ivadia şi Com anca-Pietrişu. D in 1998 îndeplineşte şi în alta funcţie de v ic a r adm inistrativ
al A rhiepiscopiei R âm nicului. A scris articole de specialitate în diferite reviste: ,,R enaşterea”, ,,M itropolia O lteniei”,
„L um ina L um inii” ş.a. D atorită eforturilor sale neobosite, s-au făcu t reparaţii la b iserica lui H oria d in staţiune, la
58 2
b iserica de la C om anca iar lângă P rim ăria oraşului s-a ridicat frum oasa b iserică n ouă cu hram urile „Izvorul T ăm ăduirii”
şi „A dorm irea M aicii D om nului” . A utor, în colaborare, al lucrării Vetre de spiritualitate rom ânească. M onum entele
religioase din B ăile O lăneşti şi împrejurim i.
J a c o tă C o rn e liu -D o rin (n.15 apr.1935 în Com. F rătăuţii V echi, Jud. Suceava-dec. 28 oct. 2008 la B ăile
O lăneşti) - teolog; profesor, cercetător, publicist. Ş coala prim ară la R ădăuţi (Jud. Suceava), L iceul „E udoxiu
H urm uzaki” d in Rădăuţi. Fac. de M atem atică p rin corespondenţă, abandonată. În 1954, se înscrie la Fac. de T eologie
d in Sibiu, term inată cu brio. V ine la O lăneşti Sat, unde se căsătoreşte cu prof. de C him ie-B iologie M aria M ureanu. Prof.
suplinitor la O lăneşti Sat, apoi contabil la I.B.C. Olăneşti. D in 1963, student al Fac. de F ilologie d in Iaşi, la f. f. Prof. la
Sanatoriul de C opii de la C om anca, unde predă L im b a R om ână. C u copii d in O lăneşti Sat, participă la concursuri de
rachetom odele pe ţară, unde obţine m ai m ulte prem ii. E ste hirotonit preot, apoi este num it director al Sem inarului din
C aransebeş, unde stă 10 ani. R evine la R âm nicu-V âlcea, ca bib lio tecar la actuala A rhiepiscopie a R âm nicului. D in
1981, preot la b iserica rom ână d in O ffenbach pe M ain, în G erm ania F ederală. R evine în ţară în 1994 şi slujeşte ca preot
ajutător la biserica d in B ăile Olăneşti. V orbea flu en t lim bile franceză şi germ ană, citea şi trad u cea d in lim bile latină,
greaca veche şi chiar ebraica. A reeditat m ai m ulte cărţi, printre care şi ,,Iisus M ântuitorul” . L a P aro h ia d in O ffenbach, a
editat o revistă cu caracter cultural-religios. A colaborat cu articole la publicaţiile: „S tu d ii v âlcen e”, „M itropolia
O lteniei” ,,,Lum ina L um ii” , „R enaşterea” ş. a.
L iv e zea n u , A n d re i (1873-1938) - publicist, om politic. S-a născut la 18 februarie 1873 la Olăneşti. În 1900,
term ină Facultatea de D rept din Bucureşti, devine d octor în D rep t (1900), profesează ca avocat la R âm nicu-V âlcea. A
fost prodecan al B aroului de A vocaţi d in V âlcea iar d in 1918 - d ecan al acestuia. L a alegerile d in 1922 lista ţărăniştilor
vâlceni cuprindea pe Şt.Tătărescu, A. L ivezeanu, Io n D iaconescu, Io n C ernăianu, Gh. S. N icolaescu-V oiceşti, obţinând
4.500 de v o tu ri1. P rin plecarea în acelaşi an a lui Şt. Tătărescu, preşedinte al secţiei locale este ales A ndrei D.
Livezeanu. D in partea P N Ţ V âlcea în P arlam ent fo st deputat între 1926-1927 şi senator între 1928-1931. În 1927 se
retrage de la preşedinţia organizaţiei judeţene, neavând posibilităţi m ateriale de a m ai susţine cheltuielile legate de
cam panile elecorale - partidele politice n u erau subvenţionate, m ajoritatea cheltuielilor electorale fiind suportate de
preşedintele organizaţiei judeţene. A fost însă proclam at preşedinte de onoare. În lo cu l lui devine preşedinte activ D inu
Sim ian, între 1927-1933, de profesie avocat, fo st deputat liberal între 1922-1926. A. L ivezeanu a decedat la 17 oct.
1938 (OSCA I, pag. 209; Iandola, M em oriile . . . , pag. 2).
L iv e zea n u , O c ta v (1 902-1975) - om politic. Cel care a p relu at şefia organizaţiei ju d eţen e V âlcea a P N Ţ , s-a
născut la 17 sept. 1902, fiind fiul m ai m are al lui A ndrei D. L ivezeanu. R evine în cadrul organizaţiei ju d eţen e P N Ţ în
1934, devine vicepreşedinte, având şi conducerea sectorului B ălceşti2. T o t d in 1934, când organizaţia ju d e ţea n ă a
cuprins m ase im portante, O ctav L ivezeanu a devenit secretar al T ineretului N aţional-Ţ ărănesc. În 1935 se declarase
pentru realizarea unui fro n t p opular antifascist, iar în 1937 s-a pronunţat îm potriva pactului electoral cu legionarii3. În
toam na anului 1944 a intrat în F rontul Plugarilor, d upă ce se pare că o vrem e sim patizase cu gruparea p o litică a lui
M ihai R alea - Partidul Socialist Ţ ărănesc, care a fuzionat cu F rontul P lugarilor al dr. P etru Groza. A bilităţile de
adaptare şi reconversia lui politică, stângistă, i-au adus o serie de dem nităţi politice în guvernele conduse de dr. Petru
G roza dintre anii 1945-1952: deputat de R âm nicu Sărat (a fo st în fruntea listei electorale a B PD d in oraş) şi Severin (19
nov. 1946-30 nov. 1952); preşedinte al C om isiei interim are a C asei de P ensii a Z iariştilor (9 ian. 1945); secretar general
şi m inistru secretar de Stat la D epartam entul A rtelor (10 aug. 1946); m inistru al Inform aţiilor (1 dec. 1946 -29 dec. 1947
şi 30 dec. 1947-14 apr. 1948); m inistru al A rtelor şi Inform aţiilor (15 apr. 1948-23 m ai 1949); am basador în B ulgaria
(sept. 1948); vicepreşedinte al A RLU S (9 oct. 1955); director al E diturii de Stat D idactică şi P edagogică (1955);
vicepreşedinte al Institutul R om ân pentru R elaţii Culturale cu Străinătatea (1957, 1969). A decedat în 19754. A fost
căsătorit cu E lena L ivezeanu, o figură m arcantă a începutului com unism ului în Rom ânia.
L iv e zea n u , R a d u (1 909-1999) - ju rist, om politic. Fiul avocatului A ndrei Livezanu. N ăscut la 11 sept. 1909.
Şcoala P rim ară de B ăieţi Nr.1 şi L iceul ,,Al. L ahovari” d in R âm nicu-V âlcea5. A urm at cursurile Facultăţii de D rept din
B ucureşti, practicând avocatura la R âm nicu-V âlcea între anii 1930-1940. În 1928, cu u n grup de studenţi, a înfiinţat
organizaţia tineretului ţărănist d in ju d . V âlcea. În ian. 1941 reconstituie P N Ţ V âlcea şi ocu p ă fu n cţia de preşedinte
interim ar. L a 22 oct. 1944, la propunerea preşedintelui B iroului Judeţean al PN Ţ, pr. Io n M arina, viitorul patriarh
Justinian, s-a recom andat m em brilor şi sim patizanţilor să urm eze gruparea ţărănistă a lui A nton A lexandrescu. R adu
L ivezeanu s-a opus propunerii. A restat în 1947, condam nat la 7 ani de închisoare, petrece p erio ad a detenţiei la Jilava,
A iud, Canalul D unărea-M area N eagră, O cnele M ari şi O radea. E liberat în 1955, este arestat iar în 1959 îm preună cu toţi
m em brii fostei organizaţii P N Ţ V âlcea şi condam nat la 25 de ani m uncă silnică. D eţin u t la penitenciarele Galaţi, Jilava,
Craiova, B otoşani; a fost transferat la Jilava, de unde a fost eliberat în v ara anului 1964, în u rm a graţierii generale -
D ecretul Consiliului de Stat d in 24 iulie. Soţia sa, L ucia L ivezeanu, a fo st arestată şi închisă de m ai m ulte ori, pentru
v in a de a fi soţia unui lider ţărănist m arcant. L a 3 ian. 1990, îm preună cu u n grup de prieteni, a refăcut organizaţia
ju d eţean ă PN Ţ, fiind preşedinte până în 1993, când se retrage d in cauza vârstei înaintate, dar este ales preşedinte de
onoare al organizaţiei. D upă alegerile din 27 sept. 1992 devine deputat de V âlcea d in p artea organizaţiei ju d eţen e a
PN Ţ C D între 1992-1996, fiind şi decanul de v ârstă al C am erei D eputaţilor. A decedat la 21 aug. 1999, fiind
înm orm ântat în cim itirul „Sf. Ion” din R âm nicu-V âlcea6.
M ire a , G e o rg e (n. 25 apr. 1929, com . M ăgura - Jud. C onstanţa)7 - ziarist (redactor - realizator de em isiuni

58 3
RTV ) şi scriitor polivalent: eseist, critic şi istoric literar, rom ancier, m em orialist, publicist. D o cto r în litere (1979) al
U niversităţii din B ucureşti cu teza Junim ea - im plicaţii lingvistice (tipărită în 1983). M em bru al A cadem iei de Ştiinţe,
L iteratură şi A rte (A SLA ), d in O radea. Perioadele petrecute la O lăneşti şi la R âm nicu-V âlcea totalizează cel p u ţin 6 ani
d in v ia ţa acestui om şi scriitor de excepţie. În anul 2004 a fost declarat „C etăţean de O noare al oraşului B ăile O lăneşti” .
E m isiunea sa „O dă lim bii rom âne” (1967-1991), realizată la RTV , s-a b u cu rat de o m are audienţă, fiin d o autentică şi
p relungită lecţie de lim ba, literatura şi cultura rom ână (ca şi em isiunea „P ovestea V orbei”, „spusă” la T V între 1991 -
1993). „M etaantologiile” publicate - Ca un fa g u re de m iere; Ca o vatră, lim ba noastră (lansată în prem ieră, la
R âm nicu-V âlcea, în 1983), P ăm ântule de-acasă, Cu to t ce am, aparţin acesui păm ânt; Em inescu. In durată eternă - ,
au avut, de asem enea, m ult succes. C ărţi publicate: B orne p en tru drum ul din vis - ro m an (1990), M o a rtea cocoşilor
tenori - rom an (1995), Vine o zi c â n d . . . - rom an (2000), P erenitatea c u ltu r ii. . . P erenitatea le c tu r ii. . . P erenitatea
c r itic ii. . . - eseistică şi critică literară (2002), „Clipă, ră m â i!” - eseistică şi cronici literare (2004), M em o riificţio n a le
(2008), Prundeni. F in it coronat opus. M em orii fic ţio n a le, vol. II (2009), Scrisori literare, interviuri, dedicaţii, note,
autografe către şi de la . . . (2011) ş. a. M ajoritatea cărţilo r autorului au fo st publicate la edituri d in ju d . V âlcea şi o
parte dintre acestea reflectă v ia ţa cultural-literară a judeţului. În ziua de 24 sept. 2009, scriitorul a fost om agiat la
Societatea de R adiodifuziune R om ână (după 18 ani de absenţă d in instituţia pe care o slujise cu devoţiune şi înalt
profesionalism !) (Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 846).
M u tih a c L u c ia (n.15 apr. 1951 la C heia-B ăile O lăneşti) - profesor, cercetător chim ist. Ş coala prim ară şi
gim naziul la Şcoala cu cls. I-V III Cheia. L iceul „V asile R oaită”, azi C. N. ,,M ircea cel B ătrân” d in R âm nicu-V âlcea
(1966-1970). Fac. de Chim ie, U niv. din B ucureşti absolvită în 1974. M aster în C him ie A nalitică la aceeaşi facultate, în
1975. D in 1990 doctor în Chim ie la Institutul de C him ie F izică al A cad. Rom âne, unde şi-a desfăşurat activitatea de
cercet. şi cercet. principal până în 1991 când ocupă p rin concurs postul de lector la catedra de C him ie A nalitică, Fac. de
C him ie a U niv. B ucureşti, în 1997 poziţia de conf. iar din 2000 cea de prof. univ. şi conducător de doctorate. Între
1986-1992 este şi secretar de redacţei la ,,R evue R oum aine de Chim ie” şi ,,R oum anian C hem ical R eview s” - reviste de
specialitate ale A cad. R om âne. A ctivitatea sa ştiinţifică cuprinde peste 150 de lucrări ştiinţifice publicate în reviste de
prestigiu naţional şi internaţional, 10 lucrări ştiinţifice, brevete de invenţii, conferinţe la sim pozioane şi sesiuni de
com unicări în ţară şi în străinătate în dom eniul recunoaşterii m oleculare a com puşilor biologici, al aplicaţiilor analitice
ale chim iei supram oleculare şi transportului p rin m em brane şi biom em brane. P rofesor invitat la universităţi consacrate
d in F ranţa (Strasbourg), K oreea (Seul), G erm ania (D uisburg-E ssen), Italia (A rcavacata di R ende), A nglia (C am bridge).
P erm anent solicitată în com isii de doctorate în ţară şi peste hotare. M em bru în colectivele de redacţie al u n o r reviste
internaţionale de profil. M eritele sale ştiinţifice au im pus-o ca m em bru al Societăţii de C him ie şi Societăţii de Chim ie
A nalitică din R om ânia, E uropean M em brane Society, A m erican C hem ical Society şi cordonator p entru R om ânia în
G lobal Supram olecular Chem istry N etw ork.
O lăn e sc u , G h e o rg h e (1905-1986) - m edic urolog, cercetător, p rofesor universitar. S-a născut la O lăneşti la 16
sept. 1905 şi a decedat în 1986, fiind înm orm ântat în C im itirul d in Luncă. A fo st u nul dintre cei m ai b u n i specialişti
m ondiali în urologie, em inent om de ştiinţă rom ân. Ş coala prim ară la O lăneşti Sat. L iceul „Al. L a h o v a ri” din R âm nicu-
Vâlcea între 1917-19258, obţinând diplom a de bacalaureat în sesiunea iunie 1925 la Craiova, clasificat prim ul d in cei 49
candidaţi veniţi din to ată O ltenia. Facultatea de M edicină d in B ucureşti între 1925-1934. D o cto r în m edicină şi
chirurgie în 1934 la B ucureşti cu teza „Transplantarea ureterelor în colul sigmoid, după tehnica lui C o ffrey”. D in 1962
este doctor în ştiinţe m edicale. A nii de glorie şi de afirm are profesională sunt în p erioada 1947-1975. A funcţionat la
C linica de U rologie din B ucureşti ca m edic prim ar, şeful Secţiei U rologie, co n d u căto r al C linicii de U rologie, p rofesor
de U rologie la Institutul de M edicină şi Farm acie d in B ucureşti d in 1955, p rin concurs. O bţine titlul de d octor docent în
1968, Bucureşti. Înalta sa pregătire profesională îl propulsează spre „ v â rfu l” m edicinii naţionale9: preşedintele Secţiei
de U rologie, filiala Bucureşti, şi al U niunii de Ştiinţe M edicale d in R om ânia (1962-1970), preşedinte al Societăţii de
U rologie pe ţară (1970-1974), m em bru în B iroul Secţiei M edicale a A cadem iei R om âne d in 1963, m em bru
corespondent al A cadem iei R om âne din 1968 şi m em bru titular al A cadem iei de Ştiinţe M edicale d in R om ânia din
1969. A participat la 144 de congrese şi sim pozioane în ţară şi la 31 în străinătate. O pera sa ştiinţifică publicată este
im presionantă. D in anul 1975, când s-a pensionat pentru lim ită de vârstă, a continuat activitatea ca profesor universitar
consultant de urologie şi conducător de doctorate în urologie. P rem ii şi distincţii prim ite: M edic E m erit - 1962;
„O rdinul M uncii” cls. I - 1962; O rdinul „M eritul Sanitar” - 1971. L ucrări publicate: Insuficienţa renală acută, 1959;
L itiaza renală, 1960; P rincipii de terapeutică urologică, 1967 ş.a.; în co lab .:Tum orile vezicii urinare, 1971;
H idronefroza, 1973.
P â rv u le sc u C o n s ta n tin (1895-1992)- om p o litic10. N ăscut la O lăneşti Sat la 10 nov. 1895, fiul lui Ilie şi
A lexandrina. În 1919, când în R usia a izbucnit războiul civil, a intrat în A rm ata Roşie, luptând de p artea bolşevicilor,
iar la întoarcerea în ţară a fost u nul d in fondatorii P artidului C om unist d in R om ânia (înfiinţat în 8-12 m ai 1921), filială a
Internaţionalei a III-a Com uniste. În perioada ilegalităţii partidului, Pârvulescu a parcurs u n traseu politic şi personal
zbucium at, ocupând diverse funcţii de conducere, dar suferind şi condam nări, fugind d in ţară şi revenind. D upă ce
grupul com uniştilor din închisori, condus de G heorghe G herghiu-D ej, a hotărât înlăturarea, la 4 aprilie l944, a lui Ştefan
Foriş, secretarul general num it de Com intern, P ârvulescu a exercitat conducerea interim ară a p artid u lu i, îm preună cu
E m il B odnăraş şi Io sif Ranghetz. În perioada D ej, P ârvulescu a continuat să ocupe funţii înalte în partid, inclusiv

58 4
m em bru al B iroului Politic, până în 1960, când a căzut în dizgraţie şi a fo st treptat înlăturat din posturile de conducere.
A utor al Scrisorii celor 6 veterani ai partidului, d in m artie 1989, care criticau politica lui N. Ceauşescu. D ecedat la 11
iulie 1992 la B ucureşti, îngropat la C im itirul G hencea cu ajutor de la PSD , al cărui preşedinte de onoare era.
P o p a A d ria n (n. 1956) - m edic balneolog, cercetător, publicist. A bsolvent al Fac. de m edicină d in Iaşi, prom oţia
1982. Între 1991-2011 a fo st m edic specialist în balneofizioterapie şi recuperare în staţiune, d in 2000 este m edic prim ar
în specialitate. D in 2001 este m edic specialist reum atolog, p osedă m ai m ulte com petenţe şi supraspecializări obţinute în
ţară şi străinătate : acupunctura (Bucureşti, 1992), terapia durerii (Lyon, 1996), m ezoterapie (Lyon, 1997), laser oterapie
(B ucureşti, 2002). E ste autorul lucrării ,C ura balneară la Olăneşti. A ctu a lită ţi fizio p a to lo g ice şi terapeutice, Ed.
O FFSE T C O LO R , R âm nicu-V âlcea, 2003.
P o p esc u Io n (n. 5 ian.1951 în m unicipiul D răgăşani, fiul lui A lexandru şi M aria) - istoric, cercetător, publicist
şi anim ator cultural. D octor în Istorie din 2009 cu teza „M onografia istorică a oraşului B ăile O lăneşti - Judeţul V âlcea”
susţinută la U niv. ,,V alahia din T ârgovişte. C alificativul F O A R T E B IN E, distincţia ,,C um L aude” . Clasele prim are între
1957-1961 la Ş coala de 4 ani Ioneştii G ovorii. G im naziul şi liceul, între 1961-1969, la L iceul „V asile R oaită” d in
R âm nicu-V âlcea. Între 1969-1971, Şcoala postliceală de B iblioteconom ie d in B ucureşti, absolvită ca şe f de prom oţie.
F acultatea de Istorie-Filosofie din B ucureşti, prom oţia 1981. Între 1971-1996, bibliotecar, instructor cultural şi director
(1984-1996) la C asa de C ultură B ăile O lăneşti. V iceprim ar al oraşului în p erioada 1990-1992. P ro feso r suplinitor de
Istorie la Ş coala cu cls. I-V III Cheia, la L iceul B ăile O lăneşti, iar d in 1 sept. 2003, p rin concurs, profesor titu lar de
Istorie la C.N.I. ,,M atei B asarab” din R âm nicu-V âlcea. D efinitivat în Învăţăm ânt în aug. 1998, gr. II în aug. 2002, gr. I
în 2007. M em bru al Societăţii Istoricilor d in R om ânia d in 1996. D in 1995 a iniţiat, îm preună cu prim arul în funcţie N.
G organ, aniversarea ,,Zilei localităţii” în fiecare an la 19 iulie, precu m şi recunoaşterea m eritelor u n o r personalităţi,
prin atribuirea num elor lo r u n o r străzi şi instituţii din B ăile Olăneşti. P rezen t cu com unicări ştiinţifice la sesiuni de
com unicări, sim pozioane, m ese rotunde, zile aniversare, em isiuni TV, în d ru m ăto r al u n o r lucrări de licenţă şi grad
didactic. A utor al u n o r articole de Istorie şi P olitică în ziare şi reviste ca „G azeta R eghinului” , ,,A lutus”, „Studii
V âlcene” ş. a. A utor, în colaborare, al lucrărilor: Io n Al. Popescu, N icolae G organ, B ăile Olăneşti. F ile de istorie, Ed.
CO N PH Y S, R âm nicu-V âlcea, 2003; Ion P opescu, N icolae G organ, B ăile O lăneşti. G hid b aln ear şi turistic. E d iţia I, Ed.
CO N PH Y S, R âm nicu-V âlcea, 2002; ed.a II-a, Ed. A L M A R O M , R âm nicu-V âlcea, 2005; ed.a III-a, Ed. A LM A RO M ,
R âm nicu-V âlcea, 2009; Io n P opescu N icolae G organ, E m il(ian) G roşenoiu, Vetre de spiritualitate rom ânească.
M onum entele religioase din B ăile O lăneşti şi îm prejurim i, Ed. CO N PH Y S, R âm nicu-V âlcea, 2003.
P u ţu re a n u , Io n (1876-1933)- m edic, cercetător, publicist. S-a născut la 23 febr. 1876 la B ucovăţ, Jud. Dolj şi
a decedat la R îm nicu -V âlcea la 18 aug. 1933. Studii prim are în com una natală, secundare la L iceul „ C a r o lI ”- Craiova,
fiin d b u rsier în toţi anii11. R ăm âne orfan de la vârsta de 14 ani, cunoscând de m ic greutăţile vieţii. U rm ează F acultatea
de M edicină d in Bucureşti. Îşi ia doctoratul în m edicina chirurgicală cu teza: P leurezia apendiculară, în 1903; este
p rim a teză ştiinţifică din R om ânia în care se m enţionează despre m igrarea bacilului K o ch în organism . F uncţionează ca
m edic la Spitalul „ F ila n tro p ia ” d in Craiova, apoi m edic de circum scripţie rurală la O lăneşti, d in 1906. S-a stabilit la
O lăneşti din anul 1903, apoi a locuit la R âm nicu- V âlcea. A preciat la Paris de Înaltul C om andam ent Sanitar pentru
rezultatele cercetărilor sale. Este inventatorul serului şi al v acinului antituberculos. P entru studiul C elula nervoasă din
tuberculii quadrigem eni a fost prem iat de dr. O bregia. Studii şi articole despre cancer, avort, scleroza uterină, lepră,
apendicită, gută, staţiuni şi ape m inerale ş.a. A ctivitata sa m edicală a fo st p lin ă de sacrificii m ateriale şi m orale. L a
Sanatoriul său din O lăneşti a întreţinut bolnavi săraci cărora le-a p lătit m edicam entele. P en tru această generozitate i se
m ai spunea, cu afecţiune, şi „D octorul P om ană” . Şicanele u n o r autorităţi ju d eţen e şi din O ltenia şi invidia u n o r confraţi
au făcut să fie îndepărtat de la p racticarea m edicinii la Olăneşti. S-a îm bolnăvit de supărare, m ai ales că se îndatorase de
b an i pe la diferite b ănci şi n-a m ai putut să-şi achite datoriile. A m urit sărac12 şi a fo st îngropat prin colectă p ublică în
cim itirul „ C etă ţu ia ” d in R âm nicu-V âlcea. P recizăm că în unele lucrări num ele doctorului apare şi sub fo rm a Puţureanu.
R ă d o i T ra ia n (n. la 15 sept. 1935 în Com. B ogdăneşti, satul M osoroasa, Jud. V âlcea) - profesor, biolog,
cercetător, publicist13. Şcoala p rim ară în satul Pleaşa, Com. V lădeşti, Jud. V âlcea (1942-1947), gim naziul la Şcoala
generală din Com. Păuşeşti M ăglaşi. Institutul P edagogic de 3 ani d in B ucureşti- Fac. de B iologie-Ştiinţe
A gricole(1962-1965) şi Fac. de Biologie, secţia B iologie-B otanică a U niv. d in B ucureşti (1965-1970) - licenţiat în
Biloogie. A re toate gradele didactice. În 1984 obţine titlul ştiinţific de doctor în B iologie la U niv. B ucureşti, Fac. de
Biologie, cu teza ,,Flora şi vegetaţia B azinului O lăneşti-V âlcea” . D in 1958 a fost prof. suplinitor de B iologie-G eografie
la Şcoala de 8 ani d in satul Ivrinezu M are, Com. Cochirleni, Jud. Constanţa, director al şcolii între 1962-1965,
vicepreşedinte al C onsiliului P opular al com unei. Între 1980-1986 este director al Şcolii G enerale d in B ăile Olăneşti,
între 1990-199 director al L iceului teoretic B ăile O lăneşti. În 1983 a prim it titlul de „P rofesor E videnţiat” , ca şi alte
distincţii. A susţinut num eroase com unicări ştiinţifice la sesiuni de com unicări, sim pozioane, m ese rotunde. A publicat,
singur sau în colaborare, articole pe tem e de B iologie şi de protejare a m onum entelor naturii în reviste de specialitate ca
,,A cta B otanica” , „S tudii V âlcene”, „S tudii şi cercetări de B iologie” , revistele „H idrologia” , „O crotirea naturii şi a
m ediului înconjurător” , ,,Ecos” , ,,Eco T erra”, ziarul „O rizont ş. a.
S tro e scu G h e o rg h e (n. la 8 sept. 1905 la O lăneşti Sat, Jud. V âlcea)14 - scriitor, autor de m anuale. A bsolvent al
Fac. de Filosofie din B ucureşti (1938). Înv. la O rm indea, Jud. H unedoara (1926-1930), institutor la Ş coala de A plicaţie
d in C ernăuţi (1930-1934) şi la B ucureşti (1934-1940); director de şcoală la B ucureşti (1940-1944), B ălceşti-V âlcea

58 5
(1945-1948) şi O lăneşti-V âlcea (1948-1953); directorul liceului „N icolae B ălcescu” d in R âm nicu-V âlcea (1953-1956),
prof. la liceul „V asile R oaită” (1956-1966). C onducător al u n ei „brigăzi ştiinţifice” cu conferinţe săptăm ânale la
căm inele culturale din judeţ. D ecorat cu „M edalia M uncii” (1962).
Ş o re g a C o n s ta n tin (n. la 7 aug.1931 în Com. O lăneşti Sat-dec. la 22 dec.1997 la R âm nicu-V âlcea, fiu l lui
D um itru şi E lisabeta)15 - profesor, ziarist, publicist, scriitor. Ş coala p rim ară şi gim naziul în com una natală, liceul la
R âm nicu-V âlcea. A fost licenţiat în Istorie dar n -a profesat, pen tru că m area sa pasiune a fo st gazetăria. D in 1958 a
lucrat la „S cutul P atriei” apoi la „F ăclia” de la C luj-N apoca, iar d in l969 în redacţia ziarului ju d e ţea n „O rizont” ca
redactor apoi şe f de secţie, unde s-a rem arcat p rin anchete, reportaje şi interviuri bine apreciate de cititori. Cu o
punctualitate de invidiat a colaborat în ultim ul an de v iaţă la „C urierul de V âlcea” . R ăpus de o b o ală nem iloasă, a lăsat
în urm ă m ai m ulte m anuscrise, nepublicate în tim pul vieţii d in m otive financiare, printre care şi o carte p entru copii în
m ai m ulte volum e - „A venturile căţeluşului L ăbuş” (titlu provizoriu- n.n.). R ăm âne ca prietenii de la ziar să-i
îndeplinească p rom isiunea făcută, aceea de a-i pubica toate m anuscrisele la E d itu ra ,,A ntim Ivireanul” .
Z a m fire s c u C o n s ta n tin (n.17 iulie 1953 la B ăile O lăneşti, fiul lui G heorghe şi Elena) - m edic balneolog,
publicist. Şcoala prim ară şi gim naziul la B ăile O lăneşti între 1960-1068, liceul „A lexandru L ahovari” d in R âm nicu
V âlcea între 1968-1972. Fac. de m edicină generală d in C raiova între 1972-1978. M asterat în m anagem ent sanitar la
U niv. „L u cian B laga” din Sibiu cu lucrarea „Îm bunătăţirea m anagem entului sanatoriului ,,l M ai” O lăneşti” . M edic
balneolog la Sanatoriul ,,l M ai” iar d in 1986 m edic şe f la Spitalul U niversitar,,E lias” - Sanatoriul ,,l M ai” O lăneşti.
M edic prim ar d in 1985. Se pregăteşte pentru înscrierea la cursuri de d octorat în M edicină. A p ublicat m ai m ulte articole
în reviste de specialitate. A re pregătită pentru tipar, în colaborare cu soţia, o lucrare despre tratam entul b aln ear la Băile
Olăneşti.
Z a m fire s c u C a rm e n -E le n a (n.25 sept. 1956 la G ăeşti, Jud. D âm boviţa) m edic balneolog, publicist. Şcoala
prim ară la D răgăşani (1963-1967), gim naziul la Şcoala nr. 5 (1967-1971) d in R âm nicu-V âlcea şi liceul „A lexandru
L ahovari” (1971-1975) din R âm nicu-V âlcea. A u rm at F acultatea de m edicină generală d in C raiova între 1975-1981.
M asterat în m anagem ent sanitar. M edic prim ar d in 1986. Se pregăteşte pen tru înscrierea la cursuri de doctorat în
M edicină. M edic balneolog la Sanatoriul ,,1 M ai” O lăneşti. E ste m edic şe f de secţie la Spitalul U niversitar ,,E lias” -
Sanatoriul ,,l M ai O lăneşti” . A publicat m ai m ulte articole în reviste de specialitate. A re preg ătită p entru tipar, în
colaborare cu soţul, o lucrare despre tratam entul b aln ea r la B ăile Olăneşti.

N o te b ib lio g ra fic e
1. Corneliu Tamaş, Istoria municipiului Râmnicu Vâlcea, Ed. Conphys, Râmnicu -Vâlcea, 2006, pag. 339.
2. Radu Livezeanu, op. cit., pag. 32.
3. Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolulXX (1918-1948), Ed. Paideia, Bucureşti, 1999, pag. 331.
4. Gheorghe Crişan, Piramida puterii. Vol. I., Oameni politici şi de stat, generali şi ierarhi din România (23 august 1944-22 decembrie
1989). Ediţia II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Pro Historia, Bucureşti, 2004, pag. 199-200.
5. Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar. Vol. II, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, pag.
204; Mihail Voiculescu, Colegiul Naţional ,,Al. Lahovari”. Râmnicu Vâlcea. 110 ani (1891-2001). Profesori şi absolvenţi, pag. 43; Valeriu Lazăr,
Simona Ianc, Mihail Voiculescu, Monografia Colegiului Naţional „Alexandru Lahovari”. 115 ani: 1891-2006 (pe copertă: de la începuturi... 1891...
până în prezent), Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2006, pag. 76.
6. SJVAN, Fond personal I. M. Alexandrescu, dos. 19, vol. I, nepaginat.
7. Informaţii oferite de autor; v. şi Enciclopediajudeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală, Râmnicu-Vâlcea, ed. Fortuna, pag. 246.
8. Voiculescu Mihai, Colegiul Naţional ,,Al. Lahovari ''Râmnicu Vâlcea. 110 ani (1891-2001). Profesori şi absolvenţi, pag. 43 (lucrare fără
date de identificare, apărută în 2001); Lazăr Valeriu, Ianc Simona, Voiculescu M., Monografia Colegiului Naţional „Alexandru Lahovari”. 115 ani:
1891-2006, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2006, pag. 76; Tamaş Corneliu, Drugan Constantin, Tudor Gheorghe, Istoria Colegiului Naţional
„Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2000.
9. Eugeniu I. Popescu, Victor Gheorghe Grigorie, Prof. Dr. Doc. Gheorghe Al. Olănescu. Vocaţie şi excelenţă, Ed. Conphys, Râmnicu-
Vâlcea, 2001; Eugeniu I. Popescu, Victor Grigorie, Gheorghe Olănescu, un ,,Everest” al lumii medicale, în „Curierul de Vâlcea”, Miercuri, 6
septembrie 2000, pag. 4; Petre Petria, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, Râmnicu-Vâlcea, Ed. CONPHYS, 1996, p. 277-279.
10. Informaţii orale de la nepoţii Tiseanu Gheoghe şi Constantinescu Iulian; Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Dicţionar, Ed.
Enciclopedică, Bucureşti, 2004, pag. 461-462; Gheorghe Crişan, Piramida puterii. Vol. I, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Pro Historia,
Bucureşti, 2004, pag. 276; Sorin Oane, Ion Al. Popescu, Constantin Pârvulescu- cel mai important communist vâlcean, în „Studii vâlcene”. Serie
nouă, Nr. III (X), Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2006, pag. 367-372.
11. Petre Petria, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 1996, pag. 332-334..
12. Radu Pandurul, Doctorul Puţureanu, în ziarul „Pandurul”, Nr. 69, septembrie 1933, pag. 7 (a murit sărac, complet sărac).
13. Informaţii oferite de profesor şi din arhiva noastră personală; v. şi OSCA I, pag. 336-338.
14. Informaţii de la rudele din Olăneşti-Sat şi din arhiva noastră personală; v. şi Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală,
Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, pag. 793.
15. Informaţii de la ziarist, de la soţia sa - Puşa Şorega, şi din arhiva noastră personală; v. şi ziarul „Curierul de Vâlcea”, 24 dec. 1997,
pag. 8.

58 6
 D r. G h. O L Ă N E S C U C o m s ta n tin tin Ş O R E G A

G eorge M IR E A D r. I o n P U Ţ U R I A N U

C o n s ta n tin P Â R V U L E S C U R a d u L IV E Z E A N U

58 7
 B I B L I O G R A F I E

1. IZVOARE
a) Izvoare inedite
Arhiva întreprinderii balneo-climaterice, dos. Nr. 1, nepaginat; dos. Nr. 3, nepaginat.
Arhivele Naţionale Istorice Centrale: Fond Episcopia Râmnic, pach. XIV, XXXIV, LIX, LX-bis, LXV; fond Ministerul
Cultelor şi Instrucţiunii Publice - Eroii Războiului de Independenţă. Tabelă de ostaşii morţi în Războiul din 1877-1878; Fond
Vornicia din Lăuntru, dos. 2.173/1839.
Bălaşa Dumitru - Dicţionarul Istoric al Olteniei (D. I. O. ) - manuscris.
Drăguşin Constantin - Sanatoriul balnear Băile Olăneşti - manuscris, copie dactilografiată în arhiva noastră.
George Potra - Documente privind oraşul Băile Olăneşti. Dosar nepaginat aflat la Muzeul Judeţean de Istorie ,,Aurelian
Sacerdoţeanu” din Râmnicu Vâlcea.
Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale, Fond Bruckenthal, dos. L. 1-5.
Serviciul Judeţean Vâlcea al Arhivelor Naţionale: Fond Legiunea de Jandarmi Vâlcea, dos. 48/1941; Memoriul
,,Amenajamentul pădurii Olăneşti”, dos. 55/1918; Memoriul „Olăneşti S.A.”; Fond Obştea Cheia; Fond Obştea Olăneşti, dos.
1/1929; dos. 3/1931-1935; Oficiul Local de Cură şi Turism Olăneşti; Fond Prefectura Judeţului Vâlcea, dosarele: 4/1831;
7,75,107/1832; 115/1834; 49/1838; 36/1840; 41/1842; 48/1843; 21,45/1845; 53/1850; 43,63/1851; 78,84/1853; 33,72/1855; 13/1858;
2/1861; 27,28/1864; 8/1865: 30,110/1866; 126/1867; 132/1869; 11,13, 131/1878; 9/1918; 98/1919. Fond Pretura Plăşii Bălceşti, dos.
1l/1849; Fond Primăria Comunei Păuşeşti Otăsău, dos. 1/1917; Fond Primăria Oraşului Băile Olăneşti, dosarele: 1/1918; 2/1921­
1924; 3/1921-1935; 1/1928; 1/1930-1935; 1/1933; 1,2,3/1935; 4/1935-1937; 1,2/1936; 1/1937; 4/1939-1940; 1,3/1940; 1,2/1943;
2,4,7/194; 3,6,9,11/1945; 4,7/1947; 8/1949; 6, 13/1950; 1,4,6,10,12/1051; 3,7,8/1951; 2,8/1953; 23/1967/1974; Fond Primăria
oraşului Râmnicu Vâlcea, dos. 183/1857; Fond Revizoratul Şcolar Vâlcea, dos. 3/1865; 14/1918-1919; 1/1922; Fond Subprefectura
plăşii Ocolul-Otăsău, dos. 1/1848.
b) C orpusuri de documente publicate
Andronie Dumitru, Soare îon - Izvoare documentare vâlcene. Catalogul documentelor de la Arhivele Naţionale din Râmnicu
Vâlcea (1605-1821). Vol. III, Editura CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea,1996.
Andronie Dumitru, Garoafă Dumitru, Niţu Ionela, Soare Ion - Un secol de învăţământ vâlcean. Revizoratul Şcolar Vâlcea
(1857-1950), Ed. ADRIANSO, Râmnicu-Vâlcea, 2001.
Bălan Constantin - Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul istoric Vâlcea (sec. XIV-
1848), Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2005.
Bulat Toma G. - Contribuţiuni documentare la istoria Olteniei. Secolul XVI, XVII, XVIII, Tipografia Societăţii Anonime
„Viitorul Vâlcei”, Râmnicu-Vâlcea, 1925.
Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească. Vol. I (1247-1500). Întocmit de P. P. Panaitescu şi Damaschin Mioc,
Editura Academiei, Bucureşti, 1966.
Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească. Vol. II (1501-1525), Editura Academiei, Bucureşti, 1972.
Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească. Vol. III (1526-1535. Volum întocmit în cadrul Seminarului de
Paleografie slavă, condus de Damaschin Mioc, Editura Academiei, Bucureşti, 1975.
Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească. Vol. XXIII (1630-1632). Volum întocmit de Damaschin Mioc, Editura
Academiei, Bucureşti, 1969.
Documente privind istoria României. Veacul XVI. Vol. II (1526-1550), Bucureşti, 1951.
Documente privind Istoria României. B. Ţara Românească (1591-1600), Editura Academiei, Bucureşti, 1953.
Giurescu C. - Material pentru istoria Olteniei supt austriaci. Vol. I-IV. Publicate de C.C. Giurescu, Bucureşti, 1913-1947.
Şucu Ion I. - Actele Serviciului documente istorice, Episcopia Râmnicului Noului Severin, f.ed., Bucureşti, 1954.
Tamaş Corneliu, Vasile îon Constantin - Acte documentare vâlcene. Catalog de documente 1404-1816, Ed. CONPHYS,
Râmnicu-Vâlcea, 1999.
Tamaş Corneliu, Soare Ion, Manea-Andreescu Carmen - Comori arhivistice vâlcene. Catalogul documentelor de
la Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea (1467-1800). Vol. II, Bucureşti, 1985.
Tamaş Corneliu, Vasile îon Constantin - Momente documentare vâlcene. Catalog de documente 1418-1830, Ed.
ALMAROM, Râmnicu-Vâlcea, 2000.
Tamaş Corneliu, Vasile Ion Constantin - Monumente arhivistice vâlcene. Catalog de documente 1392-1811, Ed.
CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 1998.
Tamaş Corneliu, Bardaşu Petre, Purece Sergiu, Nestorescu-Bălceşti Horia - Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial.
Vol. I-II, Bălceşti pe Topolog, 1979.
Tamaş Corneliu, Soare îon, Andreescu Carmen - Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului
din Râmnicu Vâlcea (1388-1715). Vol. I, Bucureşti, 1983.
2. LUCRĂRI GENERALE
Andreescu Ştefan - Istoria românilor: cronicari, misionari, ctitori (sec. XV-XVII). Ediţia a doua revăzută şi adăugită, Ed.
LIMES, Cluj-Napoca, 2007.
Andrei Nicolae, Pârnuţă Gheorghe - Istoria învăţământului din Oltenia, Ed. Scrisul Romînesc, Craiova, vol. I - 1977, vol. îî
- 1981, vol. III - 1994.
Bărbulescu Ilie - Curente literare la români în perioada slavonismului cultural, Bucureşti, f.ed., 1928.

58 8
 Ciobotea Dinică - Istoria moşnenilor. Vol. I. Partea I (1829-1912), Ed. UNIVERSITARIA, Craiova, 1999.
Constantiniu Florin - Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea, Ed. Academiei, Bucureşti, 1972.
Corvin Lupu - România 1989: de la revolta populară la lovitura de stat, Ed. Techno Media, Sibiu, 2010.
Dumitraşcu Gheorghe - Haretismul în actualitate. Vol. II - Haretismul în cultura românească (Judeţul Vâlcea), Editura
„Fântâna lui Manole”, Râmnicu-Vâlcea, 2008.
Giurescu C. C. - Principatele Române la începutul secolului al XIX-lea. Constatări istorice, geografice, economice şi
statistice pe temeiul hărţii ruse din 1835, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1957.
Ionescu-Cheianu Ştefan - Geografia Judeţului Vâlcea, f.ed., Bucureşti, 1891.
Iorga Nicolae - Istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea. Vol. I-II, f.ed., Bucureşti, 1901; Istoria literaturii române în
secolul al XVIII-lea (1680-1821). Vol. I-II. Ediţie îngrijită de Barbu Theodorescu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.
Livezeanu Radu - Scurtă privire asupra vieţii Organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc din Judeţul Vâlcea între anii 1991 -
1998, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 1999.
Meteş Ştefan - Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1977.
Papacostea Şerban - Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739). Ediţia a II-a, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998.
Pătroiu Ion - La cumpăna a două epoci: 1849-1877, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1983.
Petre Gheorghe I. - O preistorie a Nord-Estului Olteniei, Ed. Petras, Râmnicu-Vâlcea, 1995.
Petrescu Eugen - Vâlcea - ţara lupilor getici sau ţinutul vlcilor. Vol. I-II. Ediţia a II-a revizuită, Ed. CONPHYS, Râmnicu-
Vâlcea, 2008. .
Petrescu Paul, Stoica Georgeta - Arta populară românească, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977.
Pârnuţă Gheorghe - Din istoria culturii şi şcolii din Judeţul Vâlcea (sec. XVI-XIX). Extras, Râmnicu-Vâlcea, f.ed.,1976.
Pârnuţă Gheorghe, Andrei Nicolae - Istoria cărţii, presei şi tiparului din Oltenia, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1994.
Poni Petru - Statistica răzeşilor, f.ed., Bucureşti, 1921.
Scurtu Ioan, Buzatu Gheorghe - Istoria românilor în secolulXX (1918-1946), Ed. PAIDEIA, Bucureşti, 1999.
Stahl H. H. - Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, Ed. Academiei Române, Bucureşti, vol. I-1958, vol. II-1959,
vol. III-1964.
Tamaş Corneliu şi colab. - Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial. Vol. I-II, Bălceşti pe Topolog, 1979.
Tamaş Corneliu, Ţana Smarand - Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2004.
Toşa-Turdeanu Ana - Oltenia. Geografie istorică în hărţile secolului XVIII, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1975.
Vasilescu Alexandru Al.- Oltenia sub austriaci. 1716-1739. Vol. I. Istoria politică a Olteniei sub austriaci, Tipografiile
Române Unite, Bucureşti, 1929.
Vernescu Mihail - Apele minerale. Captare, transport prin conducte, condiţionare, înmagazinare distribuţie, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1988.
Ujvari I. - Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
3. LUCRĂRI SPE C IALE
Andreescu Ştefan - Goran Logofătul din Olăneşti ş i ,,Letopiseţul Cantacuzinesc”, în „Revista istorică”. Serie nouă, Tomul
V/1994, nr. 7-8 iulie-august, p. 789-794.
Badea Lucian - Câteva observaţii geomorfologice în regiunea Olăneşti-Cheia, în ,,Probleme de geografie”. Vol. II, Ed.
Academiei Române, Bucureşti, 1955.
Bardaşu Petre - Din lupta comuniştilor vâlceni pentru stăvilirea pericolului fascist (1934-1940), în „Studii Vâlcene”,
vol.III/1974, p. 99-110.
Băcilă Ioan C. - Oltenia sub austriaci. 1718-1739. Un document cartografic, în „Arhivele Olteniei”, Anul III, nr. 11,
ianuarie-februarie 1924; nr. 13, mai-iunie 1924.
Bălan Constantin - Structuri în regimul proprietăţii obştilor săteşti din Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al
XVII-lea şi la începutul celui următor, în „Revista de Istorie”, Tom 39, nr. 10/1986, p. 962- 981.
Bălaşa Dumitru - Oameni şi fapte din istoria localităţii Olăneşti, în ,,Buridava”. Studii şi materiale, Râmnicu- Vâlcea, nr.
4/1982, p. 101-108. ^
Bălaşa Dumitru - Schitul Iezerul-Vâlcea, în „Îndrumătorul eparhial al Sf. Episcopii a Râmnicului şi Argeşului”, Anul
IV/1948, nr. 11, p. 33-40.
Bănică-Ologu Nicolae - Râmniceni în slujba ţării, în „Studii Vâlcene”, nr. V/1982, f.ed., Râmnicu-Vâlcea, 1982.
Bujoreanu Ioan M. - Collecţiune de legiuirile României vechi şi noi, care s-au promulgat până la finele anului 1870,
Bucureşti, 1873.
Bulat T. G. - O hartă a Olteniei din timpul ocupaţiunii austriace (1718-1739), în „Arhivele Olteniei”, Anul V, nr. 25, mai-
august 1926, p. 175-178.
Cernovodeanu Paul, Vătămanu Nicolae - Date ineditedşi mai puţin cunoscute din biografia doctorului Johan Nepomuk
Meyer (1803-1873), în vol. : Din tradiţiile medicinii şi educaţiei sanitare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1978.
Academia Română. Institutul de Etnografie şi Folclor ,,C. Brăiloiu” - Corpus de documente etnografice. Sărbători şi
obiceiuri. Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român. Volumul I: Oltenia, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001.
Costin-Deleanu Eugenia Dr.- Apele minerale de la Olăneşti, în „Studii şi Cercetări de Balneologie şi Climatlogie”, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1967, p. 335-357.
Creţeanu Radu - Zugravii din Teiuş, în „Magazin Istoric”, Anul IV, nr. 12 (45), dec. 1970, p. 14-19.
Diaconescu Ilie Gh. Preot - Câteva date şi însemnări despre ctitoriile din Olăneştii Vâlcii, în „Mitropolia Olteniei”, An XX,
nr. 1-2, ianuarie-februarie 1968, p. 75-77.
Donat Ion - Fundaţiunile religioase ale Olteniei. Partea I. Mânăstiri şi schituri, în „Arhivele Olteniei”, Anul XV, nr. 86-88,
iulie-decembrie 1936, p. 288-312.

58 9
 Dragoş V. - Asupra structurii geologice dintre râul Topolog şi Valea Olăneşti, în ,,D.d.S. ale şed. Comit. Geologic”, vol.
XXXIX, 1951, f.e., Bucureşti, 1954.
Dumitraşcu Gheorghe - Principalele obiective ale activităţii organizaţiei Vâlcea a P.C.R. în perioada 1934-1940, în ,,Studii
Vâlcene”, Nr. IV/1980, p. 69-74.
Dumitrescu Dumitru - Resursele turistice ale Judeţului Vâlcea, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2005.
Episcopescu Şt. V. - Apele metalice ale Rumânii Mari, Tipografia Episcopiei Buzăului, Buzău, 1837.
Florea Nina - Croiul şi ornamentaţia cămăşii femeieşti din microzona Horezu-Vâlcea, în ,,Buridava”. Studii şi material, Nr.
4/192, Râmnicu-Vâlcea, p. 217-224.
Gheorghiu Emil - Memoria de taină a lui Şt. V. Episcopescu, în vol. : Trecut şi viitor în medicină, Editura Medicală,
Bucureşti, 1981.
Harta solurilor României. Scara 1 : 500.000, Institutul Geologic, Bucureşti, 1970.
Hănulescu Cristina - Portul popular reliefat în biserici din zona etnografică Vâlcea, în „Studii Vâlcene”. Serie nouă, Nr.
II(IX)/2006, p. 201-219.
Iandola Serghie - Memoriile fostului ş e f al Siguranţei vâlcene. Serial, în „Curierul de Vâlcea”,1993.
Ionescu Enache - Bisericile din Olăneşti şi Muiereasca de Sus (judeţul Râmnicul-Vâlcea), în „Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice”, Anul VIII/1915, p. 177-181.
Iordache Gheorghe - Unitate şi diversitate socio-etnografică, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova,1977.
Iorgulescu Vasile, preot drd. - Schitul Iezerul din judeţul Vâlcea, în „Mitropolia Olteniei”, Anul XXXIX, Nr. 4, iulie-august
1987, p. 83-91. ^
Iscru G. D. - începutul învăţământului public la sate în Judeţul Vâlcea, în ,,File Vâlcene”, Societatea „Prietenii Muzeului
Bălcescu”, Bălceşti pe Topolog, 1972, p. 127-144.
Karadja Const. I. - Oltenia după memoriile generalului von Bauer (1778), traduse şi publicate de Const. I. Karadja, în
„Arhivele Olteniei”, nr. 14, ulie-august 1924, p. 300-309.
Kargel Walter - Trasee alpine în Carpaţi, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976.
Lazăr Gheorghe - Familie şi sentiment în vechiul regim românesc. Note pe marginea testamentului lui Radu Goran
Olănescu, în ,,Studii şi material de istorie medie”, vol. XXI, 2003, p. 56-66.
Lazăr Valeriu, Ianc Simona, Voiculescu Mihai - Monografia Colegiului Naţional ,,Alexandru Lahovari”. 115 ani: 1891­
2006, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2006.
Marian S. Fl. - înmormântarea la români. Studiu etnografic, Ed. ,,Grai şi Suflet - Cultura Naţională”, Bucureşti, 1995.
Marian S. Fl. - Naşterea la români. Studiu etnografic, Editura ,,Grai şi Suflet - Cultura Naţională”, Bucureşti, 1995.
Marian S. Fl. - Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparative, Editura ,,Grai şi Suflet - Cultura Naţională!,
Bucureşti, 1995.
Marian Simion Fl. - Sărbătorile la români. Studiu etnografic. Vol. I - Cârnilegile; Vol. II - Păresimile; Vol. III -
Cincizecimea, Ed. ,,Grai şi Suflet - Cultura Naîională”, Bucureşti.
Matei Carmen Irina - Staţiunea balneară Olăneşti într-un afiş publicitar de la jumătatea secolului al XIX-lea, în „Buridava”.
Studii şi material, nr. 4/1982, f. ed., Râmnicu-Vâlcea, p. 127-129.
Mămularu Gh., dr. - Contribuţia Dr. Carol Davila la studiul şi valorificarea apelor minerale de la Călimăneşti-Căciulata-
Cozia, în ,,Studii Vâlcene”, nr. VII/1985, p. 91 -94.
Mămularu Gh., dr. -U n secol de istorie a staţiunii Călimăneşti-Căciulata, în „Buridava”. Studii şi materiale, nr. 4/1982, f.
ed., Râmnicu-Vâlcea, p. 157-161.
Micle Veniamin, Arhim. - Schitul Iezerul, în ,,Telegraful Român”. Foaie religioasă editată de Arhiepiscopia Ortodoxă
Română a Sibiului, Anul 136, Sibiu, 15 iunie 1988, nr. 23-24/1988, p. 1-2.
Micle Veniamin - Sfântul Antonie de la Iezerul, Sfânta Mânăstire Bistriţa, Eparhia Râmnicului, 1994. Nedelescu Emil, Preot
- Sfinţirea bisericii ,,Horia” din Olăneşti-Vâlcea, în „Mitropolia Olteniei”, Anul XI, nr. 7-8, iulie-august 1959, p. 474-478.
Oane Sorin - Schiţa partidelor şi doctrinelor politice din Judeţul Vâlcea în perioada interbelică, în ,,Studii Vâlcene”. Serie
nouă, Nr. I(VIII)/2003, p. 152-188.
Oane Sorin, Popescu Ion Al. - Constantin Pârvulescu - cel mai important communist vâlcean, în ,,Studii Vâlcene”. Serie
nouă, Nr. III (X), Ed. CONPHYS, Râmnicu Vâlcea, 2006, p. 367-372.
Oproiu Vasile - Despre frământările muncitoreşti din preajma instalării dictaturii regale, la SJVAN, fond personal Vasile
Oproiu, dos. 2.
Petria Petre - Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2008, p. 124-132.
Pârnuţă Gheorghe, Trâmbaciu Ştefan - Istoria obştei de moşneni din Comuna Rucăr-Muscel, Judeţul Argeş, Editura SEMNE,
Bucureşt, 2001.
Ploaie Gheorghe -MasivulBuila-Vânturariţa: un spectacol al Naturii, Ed. ALMAROM, Râmnicu-Vâlcea, 2005.
Ploaie Gheorghe - Munţii Căpăţânii. Diversitate şi protecţie, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2008.
Ploaie Gheorghe - Natura sălbatică din Vâlcea. Protecţie şi conservare, Ed. Prisma, Râmnicu- Vâlcea, 1999.
Popescu Ion Al., Gorgan Nicolae - Băile Olăneşti. File de istorie, Ed. Quark, Bucureşti, 1996.
Popescu Lorin - Comori naturale ale Judeţului Vâlcea, în „Studii vâlcene”, nr 6/1983, p. 209-226.
Popescu-Cilieni I, preot - O veche catagrafie a Episcopiei Râmnicului, în ,,Revista de Istorie Bisericească”, Anul 1, nr. 1
aprilie-iulie 1943, p. 138-144.
Popovici Victoria, prof. - Un monument al arhitecturii populare transilvănene. Biserica lui Horea rectitorită de
Preafericitul Patriarh Justinian în Olăneşti, în „Mitropolia Olteniei”, Anul XXV, Nr. 7-8, iulie-august 1973, p. 608-611.
Pricăjan Artemiu - Substanţele minerale terapeutice din România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
Puţurianu I. Dr. - Efectele fiziologice şi proprietăţile terapeutice ale apelor minerale din staţiunea Olăneşti (Vâlcea), f. ed.,
Craiova, 1910.

59 0
 Rădoi Traian - Probleme privind cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor naturii în Bazinul Olăneşti, în ,,Studii şi cercetări”,
Râmnicu-Vâlcea, 1973. Extras.
Sporiş Gheorghe - Ţinutul dintre Olt şi Jiu. La Nord de paralela 450, Ed. CLUSîUM, Cluj-Napoca, 2000.
Staicu Viorica - Jurnalul spre folosire a Băilor Alecsandriischi din L(e)atul 1850, în ,,Buridava”. Studii şi materiale, nr.
4/1982, Râmnicu-Vâlcea, p. 149-155.
State Constantin - Valorificarea potenţialului turistic, Ed. UNIVERSITARIA, Craiova, 2003.
Stătescu Victoria, Stătescu Ion - Contribuţii la cunoşaterea obştilor săteşti de p e valea râului Olăneşti (Vâlcea), în ,,SV”, nr.
VII/1985, Râmnicu-Vâlcea, p. 57-65; Ion M. Stătescu, Victoria N. Stătescu - Contribuţii la cunoaşterea istoriei satelor de pe valea
râului Olăneşti (Vâlcea), Casa de Editură şi Librărie „Nicolae Bălcescu”, Bucureşti, 2004.
Stoica Elena - Tipologia costumului popular vâlcean contemporan, în ,,SV”. Serie nouă, Nr. III (X)/ 2006, p. 182-197.
Stoica Georgeta - Arhitectura interiorului locuinţei ţărăneşti, Muzeul din Râmnicu-Vâlcea, 1974.
Şaabner-Tuduri Al. - Apele minerale şi staţiunile climaterice din România, Bucureşti, 1900; Ediţia a II-a, Tipografia
,,Gutenberg”, Bucureşti, 1906.
Şerbănescu Niculae, pr. - Episcopii Râmnicului, în ,,MO”, Anul XVI, nr. 3-4, martie-aprilie 1964, p. 171-212.
Ştefănescu Şt., Mioc D. - Ţărănimea din Ţara Românească şi Moldova în veacul al XVII-lea, în „Revista de Istorie”, Tom
32, nr. 12/1979, p. 2285-2302.
Tamaş Corneliu - Contribuţia clerului din Judeţul Vâlcea la susţinerea Războiului de Independenţă, în ,,MO”, Anul XXIX,
nr. 4-6/1977 aprilie-iunie, p. 373-375.
Tamaş Corneliu - Măsuri pentru dezarmarea populaţiei vâlcene şi a soldaţilor participant în Tabăra lui Magheru, în
„Revista Arhivelor”, vol. XXXV, nr. 2/1973.
Tamaş Corneliu, Drugan Constantin , Tudor Gheorghe - Istoria Colegiului Naţional ,,Alexandru Lahovari” din Râmnicu
Vâlcea, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2000.
Tamaş Veronica - Administraţia Olteniei în timpul ocupaţiei austriece (1718-1739), în „Buridava”. Studii şi materiale,
Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, nr. 4/1982, p. 119-125.
Voiculescu Mihai - Colegiul N aţional,,Alexandru Lahovari” Râmnicu Vâlcea. 110 ani (1891-2001). Profesori şi absolvenţi,
f. loc, f. ed., 2001.
4. DICŢIONARE. G HIDURI. MONOGRAFII. CRONOLOGII. ENCICLOPEDII. ANUARE. GENEALOGII.
ATLASE. ALBUME
Alessandrescu C. - Dicţionarul geographic al Judeţului Vâlcea, Tipografia şi Fonderia de litere Thoma Basilescu, Bucureşti,
1893.
Anuarul Statistic al Judeţului Vâlcea din anul 1898, Râmnicu-Vâlcea, 1898.
Anuarul Băncilor Populare din România pe anul 1904, f. ed., Bucureşti, 1904.
Anuarul băncilor populare şi cooperativelor săteşti din România pe anul 1907, Institutul de Arte Grafice „Universala” I.
Ionescu, Bucureşti, 1909.
Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti din România pe anul 1908, Institutul de Arte Grafice „Universala”,
Bucureşti, 1909.
Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti din România pe anul 1 909, Stabilimentul Grafic Albert Baer, Bucureşti,
1911.
Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti din România pe anul 1910, Institutul de Arte Grafice ,,Universala”
Iancu Ionescu, Bucureşti, 1912.
Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelr Săteşti din România pe anul 1911, Institutul de Arte Grafice „Universala” Iancu
Ionescu, Bucureşti, 1913.
Anuarul Băncilor Populare şi Cooperativelor Săteşti din România pe anul 1912, Institutul de Arte Grafice „Universala”
Iancu Ionescu, Bucureşti, 1914.
Anuarul Băncilor Populare şi Federalelor din Vechiul Regat al României pe anul 1919, Institutul de Arte Grafice ,,Lupta”
Nicolae Stroilă, Bucureşti, 1921.
Băile Olăneşti în 1907. Staţiunea balneară şi climaterică Olăneşti (Vâlcea), f. loc, f. ed., f. an.
Bogdan Damian P. - Album de paleografie româno-chirilică, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1976.
Berbece Vasile I., Marinoiu Costea, Matei Aurel, Mămularu Gheorghe - Vâlcea. Ghid turistic al Judeţului, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti, 1976.
Braunstein Poldy Dr. - Băile Olăneşti. Din punct de vedere balneo-climatic. Indicaţii şi contraindicaţii, f.ed., Bucureşti.,
1946.
Bulgăr Gh., Constantinescu-Dobridor Gh. - Dicţionar de arhaisme şi de regionalisme. Vol. I-II, Ed. SAECULUM VIZUAL,
f. l., 2003.
Buzagiu Dumitru Dr. - Cura de Olăneşti, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1930.
Caiet Statistic al oraşului Băile Olăneşti. Nr. 2, f. ed., f. loc, f. an.
Catrina Sergiu-Costel, Catrina Veronica - Băile Olăneşti, izvor de sănătate, Ed. Junimea, Iaşi, 1982.
Catrina Sergiu-Costel, Catrina Veronica - Băile Olăneşti, Casa Editorială pentru Turism şi Cultură ,,Abeona”, Bucureşti.,
1992.
Crişan Gheorghe - Piramida puterii. Vol. I-II. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. PRO HISTORIA, Bucureşti, 2004.
Dicţionarul istoric al localităţilor Judeţului Vâlcea. I - Oraşele, Ed. SîTECH, Craiova, 2009.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea - Monumentele istorice din Judeţul Vâlcea.
Repertoriu şi cronologie, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2007.
Eliade Eugenia, Mihai Toma - Ciuperci. Mic Atlas. Ediţia a II-a revizuită, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
Eparhia Râmnicului Noului Severin. Anuar pe anii 1921-1925, f. ed., Bucureşti, 1924.

59 1
 Gomoiu V., Dr. - Repertoriu de medici, farmacişti,veterinar (personal sanitar) din ţinuturile româneşti (înainte de anul
1870), vol. I, f. ed., Brăila, 1938.
Impresii şi constatări asupra Sanatoriului ,,Dr. Puţurianu” din Băile Olăneşti (Vâlcea), Tipografia Nicu Miloşescu, Târgu
Jiu, f. an (probabil după 1919).
Indicatorul localităţilor din România - Recensământul din 6.04.1941, Institutul Central de Statistică. Director: Dr. Sabin
Manuilă, Bucureşti, Imprimeria Institutului Statistic, 1943.
Judeţele patriei. Vâlcea. Monografie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980.
Lahovari George Ion, Brătianu C I., General, Tocilescu Grigore G. - Marele dictionar geografic al României. Vol. I-IV, f. ed.,
Bucureşti, 1898-1901.
Marinoiu Costea - Itinerare vâlcene, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1987.
Memoriile Regelui Carol I al României. De un martor ocular. Volumul I: 1866-1869. Ediţia a doua şi prefaţă de Stelian
Neagoe, Ed. MACHIAVELLI, Bucureşti, 1994.
Memoriile Regelui Carol I al României. Vol. III, Ed. Universul, Bucureşti, 1909
Oane Sorin - Istoria Judeţului Vâlcea : 1948-1965. Un studiu de caz, Ed. CONPHYS, ( Râmnicu-Vâlcea), 2007.
Olăneşti. Staţiunea balneo-climatică. Broşură editată de Oficiul Local de Turism Olăneşti, f. ed., Râmnicu-Vâlcea, 1939.
Olăneşti. Staţiune balneo-climatică, f. loc, f. ed., 1939.
Petria Petre - Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 1996.
Petria Petre, Tănăsoiu Cristina - Vâlcea. Oameni de şiinţă, cultură şi artă. Dicţionar. Vol. II, Ed. CONPHYS, Râmnicu-
Vâlcea, 2004.
Popescu Ion Al. - Monografia istorică a oraşului Băile Olăneşti - Judeţul Vâlcea. Teză de doctorat, Târgovişte, 2009
(manuscris).
Popescu Ion, Gorgan Nicolae - Băile Olăneşti. Ghid balnear şi turistic, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2002; ediţia a II-a,
Ed. ALMAROM, Râmnicu Vâlcea, 2005; ediţia a III-a, Ed. ALMAROM, Râmnicu-Vâlcea, 2009.
Popescu Ion Al., Gorgan Nicolae, Groşenoiu Emil(ian) - Vetre de spiritualitate româneasă. Monumentele religioase din
Băile Olăneşti şi împrejurimi, Ed. CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2003.
Popescu Nae - Munţii Căpăţânii. Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977.
Rădoi Traian - Flora şi vegetaţia bazinului Olăneşti - Vâlcea. Teză de doctorat. Bucureşti, 1994 (manuscris).
Stoicescu Nicolae - Bibliografia localităţilor şi monumenelorfeudale din România. I - Ţara Românească (Muntenia, Oltenia
şiDobrogea). Vol. 1: A-L; Vol. 2 : M-Z. Indici, Editată de Mitropolia Olteniei, (Craiova), 1970.
Tamaş Corneliu - Istoria municipiului Râmnicu Vâlcea, Editura CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 2006.
Tamaş Corneliu, Gheorghe Tudor - Vâlcea turistică, Editura CONPHYS, Râmnicu-Vâlcea, 1999.
Ţeposu Emil, Puşcariu Valeriu - România balneară şi turistică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1932.
5. RAPOARTELE PR EFEC ŢILO R (cronologic)
Situaţiunea Judeţului Vâlcea espusă Consiliului General cu ocaziunea deschiderii sesiunii ordinare din anul 1898, R.
Vâlcea,(Prefect- Al. Crăsnaru; Secretar- G. Ioanid), „Tipografia Modernă” G. Sfetcu & Comp., 1898.
Espunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea prezentată Consiliului General la deschiderea sesiunei ordinare din anul 1900,
(Prefect - C. N. Herescu; Secretar - G. Ioanid), Râmnicu-Vâlcea, Tipografia O. Demetrescu, 1900.
Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea expusă Consiliului Judeţean în sesiunea de la 15 octombrie 1908, (Prefect - P. N. Slăvescu;
Secretar - V. Andronescu), Râmnicu-Vâlcea, Tipografia Judeţului şi a Comunei Râmnicu Vâlcea, 1908.
Expunerea situaţiunii Judeţului Vâlcea expusă Consiliului Judeţean în sesiunea de la 15 octomvrie 1909, (Prefect - P. N.
Slăvescu; Secretar - V. Andronescu), (Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea, 1909.
Situaţia Judeţului Vâlcea pe anul 1910-1911.Prezentată Consiliului Judeţean în sesiunea ordinară dela 15 octombrie 1911,
(Prefect - Dr. Gh. Sabin), Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea, 1911.
Situaţiunea Judeţului Vâlcea pe anul 1911-1912. Prezentată Consiliului Judeţean în sesiunea ordinară de octombrie 1912,
(Prefect - Dr. Gh. Sabin; Secretar- Ilie Gh. Pleşoianu), Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea, 1912.
Situaţiunea Judeţului Vâlcea pe anul 1915. Presentată Consiliului Judeţean în sesiunea ordinară dela 15 octombrie 1915,
(Prefect - Gr. Otettelişanu; Secretar- V. Andronescu), Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea,1915.
Dare de seamă asupra activităţii şi realizărilor din Judeţ în intervalul dela15 noembrie 1933-1 martie 1937. Întocmită de
Eugen Băcescu prefectul Judeţului Vâlcea, Imprimeria Judeţului Vâlcea, 1937.
6. M ONITORUL OFICIAL, BULETINUL O FICIA L - Colecţia pe anii 1927, 1949, 1951, 2011.
7. ZIARE ŞI REVISTE
Arhivele Olteniei; Biserica Ortodoxă Română; Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice; Buridava; Cercul;
Curierul de Vâlcea; Magazin Istoric; Mitropolia Olteniei; Naţionalul Vâlcii; Pandurul; Studii Vâlcene; Viaţa Nouă.
8. M ĂRTURII ORALE
Angelescu Nicolae; Avrinte Ghe.; Bădoi Ghe.; Băiaşu Cristina; Băiaşu Paul; Bâldea Nicolae; Berbece C-tin; Berbece Sever;
Blendea Elisabeta; Cazan Ion; Călina C-tin; Ceauşu Elisabeta; Ceauşu Ion; Ciobanu Ghe.; Ciucă Ghe.; Constantinescu Otilia;
Cosmescu Petre; Costescu Alexandru; Dăncău Petre; Deaconu Aurel; Deliu Lucreţia; Diaconu Maria; Diaconu Petre; Dinescu Elena;
Drăguşin C-tin; Gheonoiu Cornelia; Gorgan Ioana; Gorgan Nicolae; Groşenoiu Emilian; Groşenoiu Norica; Hodorogea Antigona;
Iliescu Ecaterina;Lipioaie Maricica; Lipioaie Valentin; Marcu Eugenia; Marcu Stelian; Marica C-tin; Mesea Marieta; Mureanu Nelu;
Neagoe C-tin; Niţă Bebe; Niţescu Gh.; Noaje Ion; Ocneriu Maria; Onoleaţă Gh.; Onoleaţă Gheorghiţa; Pavelescu Puiu; Pomeneşte
George; Proistoşescu Ion; Rădoi Traian; Răduţ Alexandrina (Didina); Răduţ Elisabeta; Sanda Ion; Soare Gh.; Stanca D-tru; Stroe D-
tru; Şorega C-tin; Şorega Elisaveta; Tatu Georgeta; Tatu Viorel; Tiseanu Gh.; Tudor Nicolae; Ţâroiu Vasile; Ungureanu Elena;
Zamfir Vasile, Zamfirescu Constantin.

59 2
 S U M M A R Y

I t is h a r d to t r e a t t h e h i s t o r y o f a to w n lik e B ă ile O l ă n e ă t i in 6 0 p a g e s , e s p e c ia lly , i f t h e d iv e r s e

in f o r m a t i o n g iv e n o f h is t o r i c a l d o c u m e n ts , p a p e r s o r v is u a l w itn e s s e s a r e so m a n y , a s is t h e c a s e o f o u r

to w n . I t is t h e f i r s t m o n o g r a p h , in t h e r e a l m e a n in g o f t h e w o r d , lo o k in g a t t h e h i s t o r y o f t h e r e s o r t -

t o w n B ă ile O lă n e ş ti . I o f f e r e d to t h e s p e c ia lis ts , b u t a ls o to t h e h i s t o r y lo v e r s o r t h e o n e s w h o a r e

w is h f u l t o k n o w m o r e a b o u t th e s e to w n s o f o u r c o u n t r y , a p a p e r w o r k s t r u c t u r e d in 9 c h a p t e r s t h a t

lo o k a t t h e n a t u r a l f r a m e , t h e d e m o g r a p h i c e v o lu tio n a n d t h e a d m i n i s t r a t i v e f r a m e , t h e to w n h is t o r y ,

t h e e c o n o m ic a l life , t h e e d u c a t io n a n d t h e s c ie n c e , t h e c u l t u r e , t h e r e lig io u s life , t h e s p o r t s , t h e t o u r i s m ,

t h e t o w n s p e r s o n a l i t y . O f c o u r s e t h a t t h e f a m e o f t h e to w n B a ile O la n e s ti is g iv e n , e s p e c ia lly , b y t h e

f a m o u s b a l n e o c lim a te r e s o r t B ă ile O lă n e ş ti , o n e o f t h e 6 to w n s w h ic h r e c e iv e d t h i s s t a t u t e b y a

G o v e r n m e n t D e c is io n , a t a n a t i o n a l le v e l. S o , i t is o b v io u s t h a t m u c h i n f o r m a t i o n r e f e r t o t h e h i s t o r y o f

t h i s b a l n e o r e s o r t a n d its n a t u r a l f a c t o r s o f h e a lin g .

T h is p a p e r in c lu d e s , in s u m m a r y m o d e , t h e r o le o f o u r e f f o r t s d u r i n g m o r e t h a n 3 5 y e a r s to

r e s e a r c h t h e h i s t o r y o f th e s e p la c e s a n d t h e h i s t o r y o f t h e p e o p le w h o liv e d h e r e . O u r e f f o r t s h a v e

t a k e n a f o r m in t h e p u b l i c a t i o n o f 5 p a p e r s b e tw e e n 1 9 9 6 -2 0 0 9 , w h ic h I r e f f e r e d in th e s e p a g e s , b u t

a ls o in a P H . D w o r k , ,T h e h is to r ic a l m o n o g r a p h o f th e to w n B ă ile O lă n e ş ti, V â lc e a c o u n t y ”, w h ic h is

r e a d y f o r p r i n t i n g a n d i t w ill b e r e le a s e d in 2 0 1 2 . I t is u n d e r s t o o d t h a t it w ill b e a m u c h m o r e e x t e n d e d

p a p e r t h a n t h e a c t u a l m o n o g r a p h ( o v e r 4 0 0 p a g e s ) w h ic h w ill in c lu d e d a t e s a n d f a c ts f r o m t h e o ld e s t

t i m e u n t i l n o w , a c c o m p a n ie d b y a h ig h b ib l i o g r a p h y , w h ic h d o e s f o r a s t a r t f o r t h e r e s e a r c h e r s .

T h r o u g h th e s e p a g e s I a m t r y i n g t o s e n s itiz e t h e a u t h o r i t i e s a n d t h e p e o p le f r o m B ă ile O lă n e ş ti ,

b u t a ls o t h e t h o u s a n d s o f t o u r i s t s w h o c o m e e v e r y y e a r to h e a l in th is r e a l ,,p ie c e o f H e a v e n ”,

r e m i n d i n g th e m a lw a y s t h e w o r d s o f o n e o f t h e f o u n d e r s o f t h i s r e s o r t : , ,I f i t is w e ll le d , t h e r e s o r t

B ă ile O lă n e ş ti w ill h a v e a b r i g h t f u t u r e ! ”

( T r a n s la te d in to E n g lis h b y D i a n a V L Ă S C E A N U

59 3
 R E S U M E

Il e s t d if fic ile d ’a b o r d e r l ’h is t o ir e d ’u n e lo c a lite c o m m e B ă ile O lă n e ş ti e n s e u le m e n t 6 0 p a g e s ,

p a r t i c u l i e r e m e n t si le s d iv e r s e s i n f o r m a t i o n s o f f e r te s p a r le s d o c u m e n ts h is t o r i q u e s , le s o u v r a g e s e t le s

t e m o in s s o n t t e lle m e n t r ic h e s c o m m e c ’e s t le c a s d e n o t r e p e t i t e v ille . C ’e s t la p r e m i e r e m o n o g r a p h i e ,

a u s e n s s t r i c t d u m o t, c o n c e r n a n t l ’h is t o ir e d e l a s t a t i o n b a l n e a i r e B ă ile O lă n e ş ti . N o u s a v o n s o f f e r t

a u x p r o f e s s io n n e ls d e l ’H i s t o i r e a in s i q u ’a u x a m a t e u r s a l a r e c h e r c h e d e s in f o r m a t i o n s s u r l ’h a b i t a t d e

n o tre P a trie un o u v rag e s tru c tu re en 9 c h a p itre s c o n c ern an t le ca d re n a tu re l, l ’e v o lu tio n

d e m o g ra p h iq u e et l ’e n c a d r e m e n t a d m in is tra tif, l ’h i s t o i r e de la lo c a lite , la v ie e c o n o m iq u e ,

l ’e n s e ig n e m e n t e t le s s c ie n c e s , l a c u l t u r e , la v ie r e lig ie u s e , le s s p o r t s , le t o u r i s m e , le s p e r s o n n a l i t e s d e la

v ille . I l e s t t o u t a f a i t e v i d e n t q u e l a r e n o m m e e d e la v ille B ă ile O lă n e ş ti e s t d u e , s u r t o u t , a l a f a m e u s e

s t a t i o n b a l n e a i r e e t c l im a tiq u e B ă ile O lă n e ş ti , l ’u n e d e s 6 lo c a lite s a y a n t r e ţ u c e tte a p p e l l a t i o n d e

n iv e a u n a t i o n a l p a r O r d o n n a n c e d u G o u v e r n e m e n t. I l e s t d o n c n a t u r e l q u ’u n e b o n n e p a r t i e d e s

i n f o r m a t i o n s se r a t t a c h e a l ’h i s t o i r e d e l a s ta tio n b a l n e a i r e e t c l im a tiq u e e t a se s f a c t e u r s n a t u r e l s d e

cu re.

N o tr e o u v r a g e r e n f e r m e , d ’u n e m a n i e r e s y n th e tiq u e , le f r u i t d e n o s e f f o r t s d e p u is 3 5 a n s d a n s la

r e c h e r c h e d e l ’h i s t o i r e d e ces lie u x - c i e t d e le u r s h a b i t a n t s . N o s e f f o r t s se s o n t m a t e r ia lis e s d a n s

l ’a p p a r i t i o n d e 5 o u v r a g e s e n t r e 1 9 9 6 -2 0 0 9 a u x q u e ls n o u s a v o n s f a it r e f e r e n c e d a n s ce liv r e a in s i q u e

d a n s u n e th e s e d e d o c t o r a t - L a m o n o g r a p h ie h is to r iq u e d e la v ille B ă ile O lă n e ş ti d u d e p a r te m e n t d e

V â lc e a - q u i e s t p r e t e p o u r e t r e e d ite e e t q u i e s t p r o g r a m m e e d e p a r a î t r e e n 2 0 1 2 . Il e s t e v i d e n t q u ’il

s ’a g it l a d ’u n o u v r a g e b e a u c o u p p lu s d e t a il le q u e l a p r e s e n t e m o n o g r a p h i e ( p lu s d e 4 0 0 p a g e s a v e c d e s

d o n n e e s e t d e s e v e n e m e n ts d e l ’h i s t o i r e d e n o t r e v ille d e p u is le s p e r io d e s le s p lu s e lo ig n e e s d e l ’h is t o ir e

e t j u s q u ’a p r e s e n t , a c c o m p a g n e e d ’u n e r i c h e b ib l i o g r a p h i e q u i p e u t r e p r e s e n t e r u n p o i n t d e d e p a r t

p o u r d es e tu d e s u lte rie u re s ).

A u m o y e n d e ce s p a g e s , n o u s e s s a y o n s d e s e n s ib ilis e r le s a u t o r i t e s e t le s h a b i t a n t s d e l a v ille

B ă ile O lă n e ş ti , a in s i q u e le s m il lie r s d e t o u r i s t e s q u i y a r r i v e n t c h a q u e a n n e e , c h e r c h e r u n r e m e d e d a n s

c e « c o in d e p a r a d is », e n l e u r r a p p e l a n t c o n s t a m m e n t le s m o ts d e l ’u n d e s f o n d a t e u r d e l a s ta tio n

b a l n e a i r e : « S i c e tte s ta tio n b a l n e a i r e e s t g e r e e c o m m e il le f a u t , B ă ile O lă n e s ti c o n n a î t r a u n b e l

a v e n i r ».

( T r a d u it d u r o u m a in p a r A n a P E T C U ) .

59 4
 Coordonator: Ion SOARE
A u to r i: G h e o r g h i ţ a I O J A - P O P E S C U , C o n s t a n t i n P A N A I T ,
Iu lia n P O P E S C U , Io n S O A R E

C o la b o r a to r : I o n C U R E L A R U

Oraş ul
B Ă L C E Ş T

D oi savanţi rom âni, originari din B ălceştii Vâlcii:

P E T R A C H E P O E N A R U (1799-1875) şi F L O R E N T IN S M A R A N D A C H E (n. 10 dec. 1954)

603
 Prim ele atestări docum entare ale u n o r sate com ponente

1 4 7 5 (6 9 8 3 ) iu n ie 5, B u c u r e ş ti. D in m ila lu i D u m n e z e u , Io B a s a ra b v o ie v o d şi d o m n a to a tă ţa r a
U n g ro v la h ie i, fiu l lu i D a n m a re le v o ie v o d . D ă d o m n ia m e a a c e a s tă p o r u n c ă a d o m n ie i m e le , f iilo r lu i Io n , lu i
R a d u l şi lu i I u g a şi lu i R a d o m ir şi lu i M ic u l şi c u fiu l să u R a d u l, c a s ă le fie C e r g e a n i i to ţi şi C o m ă n e ş tii
to ţi, p e n tru c ă le s u n t v e c h i şi d re p te o c in e .
D e a c e e a le -a m d a t şi d o m n ia m e a , c a s ă le fie d e o c in ă şi d e o h a b ă şi d e n im e n i n e a tin s , d u p ă s p u s a
d o m n ie i m e le .
S -a sc ris în iu n ie 5 z ile , în c e ta te a d e s c a u n B u c u re ş ti, în a n u l 6 9 8 3 .
Is p ra v n ic , in s ă ş i s p u s a d o m n ie i ta le .
Io B a s a ra b v o ie v o d , d in m ila lu i D u m n e z e u d o m n .
P e ve rso : G e ră g e n i. (M a i no u , cu a lt s c r is ) L â n g ă O te te liş .

M u z e u l d e I s to r ie T â rg u -J iu , doc. nr. 2. O rig ., p e c e te a p lic a tă , d e te rio ra tă .

E D IŢ II. D R H , B, Ţ a ra R o m â n e a s c ă , vol. 1 (1 2 4 7 -1 5 0 0 ), d o c. n r. 149.
*

1 5 7 4 (7 0 8 3 ) d e c e m b r ie 18. D in m ila lu i D u m n e z e u , Io A le x a n d r u v o ie v o d şi d o m n a to a tă ţa r a
U n g ro v la h ie i, fiu l m a re lu i şi p r e a b u n u lu i M ih n e a v o ie v o d . D ă d o m n ia m e a s lu g ii d o m n ie i m e le , lu i O p re a
b a n d in D ră g ă ş a n i, c a să -i fie o c in ă d in M o m o te ş ti, p a r te a lu i C in c iu l to a tă , o r ic â tă se v a a le g e , d in c â m p şi
d in p ă d u re şi d e p e s te to t h o ta ru l. I a r a p o i, a c u m p ă r a t O p re a b a n u l d e la C in c iu l, p e n tru 1 0 0 0 a s p ri g a ta . Şi a
v â n d u t el d e b u n ă v o ia lu i şi în f a ţa tu tu r o r m e g iş ilo r. Şi ia ră şi a c u m p ă r a t d e la L e p ă d a t d in M o m o te ş ti p a r te a
s a to a tă şi c u v ia , în s ă a tr e ia p a rte d in o c in a lu i G â s c ă , p e n tru 1 3 0 0 a s p ri. Şi ia r a c u m p ă r a t o ţig a n c ă , a n u m e
S ta n c a , p e n tru 3 5 0 a s p ri; şi < ia r> a c u m p ă r a t d e la D u m itr u d in P ă u ş e ş ti şi a v â n d u t D u m itr u d e a lu i
b u n ă v o ie . Şi ia ră ş i a c u m p ă r a t o ţig a n c ă , a n u m e A n c a , d e la N e a g o e d in B ă lc e ş ti, p e n tru 2 5 0 a s p ri g a ta .
(. . .) A m sc ris eu , R a d o s la v , în c e ta te a B u c u re ş ti, lu n a d e c e m b rie 18 z ile , în a n u l 7 0 8 3 .

A rh . St. B u c ., S. I, n r. 96 4 .
E D IŢ II. D IR , V e a c u l a lX V I /le a , B. Ţ a ra R o m â n e a s c ă , vol. I V (1 5 7 1 /1 5 8 0 ), p a g . 1 5 1 /1 5 2 , n r. 156
*

1 5 9 2 (7 1 0 1 ) n o ie m b r ie 26. „ Z a p is u l M a rii ju p â n e s e , d e v â n z a re c e a u v â n d u t R a d u lu i a rm a ş d in
C e p tu r o a ia m o ş ia V ia n u l şi e l a u d a t-o la m ă n ă s tire , le a t 7 1 0 1 ” (1 5 9 2 ).
În n u m e le ta tă lu i şi al fiu lu i şi al d u h u lu i, S fâ n tă T ro iţă n e d e s p ă rţită , a m in .
I a tă c ă a m sc ris e u , ju p â n e a s a M a ria şi c u fiu l m e u Ş e rb a n p o s t[e ln ic ] d in C o ja n i, a c e a s tă c a rte a
n o a s tră , ju p â n u lu i R a d u a rm a ş d e la C e p tu ro a ia , p r e c u m s ă se ştie c ă i-a m v â n d u t n o i u n sa t a n u m e V ia n u ,
d r e p t 3 0 .0 0 0 d e a s p ri, d e a n o a s tr ă b u n ă v o ie şi c u ş tire a tu tu ro r, c a s ă -i fie lu i o h a m n e c .
Ş i în c ă m a rto ri a m p u su : C a lo tă d in G ră d iş te s lu jito ru l şi B ă rc e lo g [o fă t] d in B ă c ş a n i şi H ra n ite
lo g [o fă t] şi R a d u l d in C e p tu ro a ia p o s t[e ln ic ] şi R a d u l d in O te t e li ş a n i p o s t[e ln ic ] şi H ir a d in B u b u le ş ti şi D a n
lo g [o fă t] d in o ra ş d in B u z ă u şi P ă tru lo g [o fă t] d in F ă lc o iu .
Ş i a m sc ris e u , D ră g h ic i lo g [o fă t] d e n O re şti, n o ie m b rie 2 6 z ile , le a t 7 1 0 1 (1 5 9 2 ).

A rh iv e le S ta tu lu i B u c u re şti, C o n d ic a m ă n ă s tir ii C ă lu i, nr. 72, f 2 02, v.-2 0 3 .

604
Harta oraşului BALCEŞTI

605
Prim ăria din B ălceşti şi p la ca m em orială p r in care
se m enţionează data declarării localităţii ca oraş

C o n a c u l O te te liş e n ilo r ( Ir im e ş ti)

606
 C U P R IN SU L

SIGLE ŞI PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE ------------------------------------ 609

Alte abrevieri-------------------------------------------------------------------------------------- 611
STUDIU INTRODUCTIV ( A u t o r i i) ------------------------------------------------------------------ 613

C ap . I - P R E Z E N T A R E A G E O G R A F I C Ă -----------------------------------615
1. VALEA OLTEŢULUI, DE LA ZĂTRENI ŞI TETOIU,
PÂNĂ LA LALOŞU------------------------------------------------------ 615
2. CONDIŢIILE NATURALE DE VIAŢĂ------------------------------------------- 616
a) Relieful------------------------------------------------------------------------------- 616
b) Clim a----------------------------------------------------------------------------------617
c) Hidrografia------------------------------------------------------------------------- 618
d) Vegetaţia naturală---------------------------------------------------------------- 619
e) Fauna----------------------------------------------------------------------------------620
f) Solurile--------------------------------------------------------------------------------620

C ap . II - I S T O R I A ------------------------------------------------------------------------- 622
1. ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE VECHE---------------------------------------------- 622
2. AŞEZĂRILE DIN PERIMETRUL BĂLCEŞTIULUI ÎN EVUL MEDIU - 623
3. EPOCA MODERNĂ-------------------------------------------------------------------- 631
a) Revoluţia de la 1821 şi „Momentul Beneşti” ---------------------------- 631
b) Anul 1848 în satele Bălceştiului de pe Olteţ------------------------------ 632
c) Participarea bălceştenilor la „Mica Unire” -------------------------------635
d) În timpul Războiului de Independenţă (1877-1878)------------------- 635
e) Implicarea locuitorilor în Primul Război Mondial-------------------- 636
4. EPOCA CONTEMPORANĂ -------------------------------------------------------- 637
a) Bălceştiul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial--------------637
b) Aspecte din anii regimului socialist----------------------------------------- 638
c) Perioada postdecembristă ----------------------------------------------------- 639

C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T I M P U L U I ---------------------- 640
1. EVUL MEDIU .............................................................................................. 640
2. EPOCA MODERNĂ ------------------------------------------------------------------- 640
3. ASPECTE DEMOGRAFICE DIN PERIOADA CONTEMPORANĂ------ 644
4. SITUAŢIA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A ORAŞULUI
BĂLCEŞTI ÎN PERIOADA ACTUALĂ---------------------------------------------- 645
5. ASPECTE TOPONIMICE------------------------------------------------------------ 646

C ap . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă ------------------------------------------------- 648
1. STRUCTURI ECONOMICO-SOCIALE MEDIEVALE ---------------------- 648
2. EPOCA MODERNĂ ------------------------------------------------------------------ 651
607
 a) Caracterizare generală----------------------------------------------------------651
b) Evoluţia proprietăţii, pe sate, şireforma agrară din 1 8 6 4 ----------- 653
3. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ---------------------------------------------------------------------------- 657
a) Perioada 1919-1940--------------------------------------------------------------- 657
b) „Economia de război” ---------------------------------------------------------- 660
c) Localitatea sub impactul transformărilor socialiste ------------------ 660
d) Perioada postdecembristă ---------------------------------------------------- 663

C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ----------------------------------------------------------665

C ap . V I - C U L T U R A --------------------------------------------------------------------- 667

C ap . V II - V IA Ţ A R E L I G I O A S Ă ------------------------------------------------- 669

C ap . V III - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II --------------------------------- 670

C ap . I X - S P O R T U L ---------------------------------------------------------------------- 673

C ap . X - T U R IS M U L ---------------------------------------------------------------- 674

C a p . X I - P E R S O N A L I T Ă Ţ I B Ă L C E Ş T E N E --------------------- 676

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ------------------------------------------------------------- 681

SUMMARY -------------------------------------------------------------------------------------- 685
RESUME ----------------------------------------------------------------------------------------- 686

608
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

A n u a r u l - V ia ţa b is e r ic e a s c ă în O lte n ia . A n u a r u l M itr o p o lie i O lte n iei, C ra io v a , T ip o g r a f ia Sf.

M itro p o lii a O lte n ie i, R â m n ic u lu i şi S e v e rin u lu i, 1941.
„ A . O .” - „ A rh iv e le O lte n ie i” .
„ A U B u c .” - „ A n a le le U n iv e rs ită ţii B u c u re ş ti”
„ B . O . ” - „ B u le tin u l o f ic ia l” .
C o le g iu l „ A le x a n d r u L a h o v a r i ” - S o rin O a n e , C o le g iu l N a ţio n a l A L E X A N D R U L A H O V A R I. O
isto rie, c â te v a is to r is ir i şi o m u lţim e d e p e r s o n a lită ţi, R â m n ic u -V â lc e a , R H P rin tin g S R L , 2 0 1 1 .
C O S - F e n ia D riv a , C ă lim ă n e ş ti şi o a m e n ii săi, R â m n ic u -V â lc e a , E d . O ffs e tc o lo r, 2 0 0 6 .
D C L R - D ic ţio n a r c r o n o lo g ic . L ite r a tu r a ro m â n ă , B u c u re ş ti, E d itu ra Ş tiin ţific ă şi E n c ic lo p e d ic ă ,
1979.
D D L R - D ic ţio n a r d e lite r a tu r ă ro m â n ă . S c riito ri, re v iste , c u re n te , B u c u re ş ti, E d itu r a U n iv e rs , 1979.
D E X I - D ic ţio n a r e x p lic a tiv ilu s tr a t a l lim b ii ro m â n e, su b c o o rd . E u g e n ie i D im a , C h iş in ă u , ed . A R S şi
G U N IV A S , 2 0 0 7 .
D I - D J V A N , C o le c ţia „ D o c u m e n te is to ric e ”
D I R - D o c u m e n te p r i v i n d is to r ia R o m â n ie i
D O R - N . A . C o n s ta n tin e s c u , D ic ţio n a r o n o m a s tic ro m â n e s c , B u c u re ş ti, E d itu ra A c a d e m ie i R P R ,
1963.
D L R - D ic ţio n a r u l lite r a tu r ii ro m â n e d e la o r ig in i p â n ă la 1 900, B u c u re ş ti, E d itu r a A c a d e m ie i, 1979.
D L R C I I - M a ria n P o p a , D ic ţio n a r d e lite r a tu r ă r o m â n ă c o n tr e m p o r a n ă , ed . a II-a, B u c u re ş ti, E d .
A lb a tro s , 1977.
D R H / B , I - D o c u m e n ta R o m a n ia e H is to r ic a . B, I, Ţ a ra R o m â n e a s c ă , B u c u re ş ti, E d itu r a A c a d e m ie i
R S R , 1966.
D TRO I - D ic ţio n a r u l to p o n im ic a l R o m â n ie i. O lte n ia (D T R O ), v o l. 1, A -B , su b c o o rd . lu i G h .
B o lo c a n ; C ra io v a , E d itu r a U n iv e rs ita ria , 1993.
D T R O I I - D ic ţio n a r u l to p o n im ic a l R o m â n ie i. O lte n ia (D T R O ), v o l. 2 , C -D , su b c o o rd . lu i G h .
B o lo c a n ; C ra io v a , E d itu r a U n iv e rs ita ria , 1995.
E n c ic lo p e d ia - E n c ic lo p e d ia R o m â n ie i, v o l. II, B u c u re ş ti, 1938.
E n c ic lo p e d ia R o m â n i e i - L u c ia n P re d e s c u , E n c ic lo p e d ia R o m â n ie i, B u c u re ş ti, E d itu r a C u g e ta re a ,
1 940; ed . a II-a, 1999.
E n c ic lo p e d ia s p o r t u lu i - E n c ic lo p e d ia e d u c a ţie i f i z i c e ş i sp o rtu lu i, c o o rd . - A le x e N ic u , v o l. I, II, III
şi IV , B u c u re ş ti, E d . A ra m is , 2 0 0 2 .
E n c ic lo p e d ia V â lc e a I - N . D a n e ş , G h . D u m itra ş c u , D . D u m itre s c u , F l. E p u re , E m . F râ n c u , I. St.
L a z ă r, a rh im . V e n ia m in M ic le , S o rin O a n e , M a ria n P ă tra ş c u , P . P e tria , G h . P lo a ie , A l. P o p e s c u -M ih ă e ş ti,
S ilv iu P u re c e , I. S o a re (c o o rd .), a c a d . R ă z v a n T h e o d o re s c u , E n c ic lo p e d ia ju d e ţu lu i V â lcea , v o l. I -
P r e z e n ta r e g e n e ra lă , R â m n ic u -V â lc e a , E d . F o rtu n a , 2 0 1 0 .
F o tb a lu l r o m â n e s c - M ih a i I o n e s c u , M ir c e a T u d o ra n , F o tb a l d e la A la Z. F o tb a lu l r o m â n e s c d e -a
lu n g u l a n ilo r, B u c u re ş ti, E d itu ra S p o rt-T u ris m , 1984.
I n d ic a t o r u l 1 9 4 3 - I n d ic a to r u l lo c a lită ţilo r d in R o m â n ia , D a te le r e c e n s ă m â n tu lu i g e n e r a l a l
p o p u la ţie i d in 6 a p r ilie 1 9 4 1 , 1943, B u c u re ş ti, I m p rim e r ia d e S tat.
I n d ic a t o r u l 1 9 5 4 - I n d ic a to r u l a lfa b e tic a l lo c a lită ţilo r d in R .P . R o m â n ă , B u c u re ş ti, E d . d e S ta t p e n tru
L ite ra tu r ă şi Ş tiin ţă , 1954.
I s to r ia E p a r h ie i R â m n i c u l u i - G h e ra s im C riste a , e p is c o p u l R â m n ic u lu i, Is to r ia E p a r h ie i R â m n ic u lu i,
R â m n ic u -V â lc e a , E d . C o n p h y s , 2 0 0 9 .
I s to r ia j u d e ţ u l u i - S o rin O a n e , I s to r ia ju d e ţu lu i V â lcea , 1 9 4 8 -1 9 6 5 . U n s tu d iu d e caz, < R â m n ic u -
V â lc ea > , E d. C o n p h y s, 2007.
I s to r ia R â m n i c u l u i - C. T a m a ş , I s to r ia R â m n ic u lu i, R â m n ic u -V â lc e a , E d . A n tim Iv ire a n u l, 1994.
I s to r ia S p o r tu l u i - N ic o la e P o s to la c h e , Is to r ia s p o r tu lu i r o m â n e s c în d a te, Ia şi, E d . J u n im e a , 1979.
I s to r ia ş tiin ţe i - Ş te fa n B ă la n , N ic o la e Şt. M ih ă ile s c u , Is to r ia ş tiin ţe i şi te h n ic ii în R o m â n ia . D a te
c r o n o lo g ic e , B u c u re ş ti, E d itu r a A c a d e m ie i R S R , 1985.
I tin e r a r c u l tu r a l v â lc e a n - A n a M a ria M u n te a n u , I tin e r a r c u ltu r a l vâ lc e a n , v o l. I, E d itu r a
609
U n iv e rs ită ţii T ra n s ilv a n ia d in B ra ş o v , 2 0 0 8 .
Î m p ă r ţir e a - 1 9 5 0 , A n e x a - îm p ă r ţir e a a d m in is tr a tiv ă a te r ito r iu lu i R .P .R o m â n e , în „ B .O .” n r. 77 / 8
se p t. 1 950, A n e x a la L e g e a nr. 5 /1 9 5 0 .
J u d e ţ u l V â lc e a ş i p r e fe c ţii l u i - C o rn e liu T a m a ş , S m a ra n d Ţ a n a , J u d e ţu l V â lc e a şi p r e fe c ţii lui,
R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a C o n p h y s , 2 0 0 4 .
L ig a C u ltu r a lă - D JV A N , fo n d u l L ig a C u ltu r a lă a T u tu r o r R o m â n ilo r - f i l i a l a V â lcea , d o s. 1 /1 9 2 7 -1 9 3 0 .
M A - F lo re a F ira n , D e la M a c e d o n s k i la A rg h e z i, C ra io v a , S c risu l R o m â n e s c , 1975.
M e m o r ii - C o n s ta n tin C . P o p ia n , M e m o r ii. O v ia ţă d e o m (1 9 4 4 -1 9 6 5 ), vol. III, S ib iu , E d . A g n o s ,
2010.
M e m o r iil e - N ic o la e A n g e le s c u , M e m o r iile u n u i o m o b sc u r, R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a A d ria n s o , 2 0 0 5 .
„ M . O .” - „ M o n ito ru l o f ic ia l”
M o n o g r a fia D r ă g ă ş a n i - M o n o g r a fia m u n ic ip iu lu i D ră g ă şa n i, c o o rd . C. Ş e rb a n , C o n s ta n ţa , E d . E x
P o n to , 2 0 0 4 .
M o n u m e n t e is to r ic e - L ig ia E le n a R iz e a , I o a n a E n e , M o n u m e n te is to r ic e d in ju d e ţ u l V â lcea .
R e p e r to r iu şi c r o n o lo g ie , R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a C o n p h y s , 2 0 0 7 .
O S C A I - P e tre P e tria , V âlcea. O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă ş i a rtă . D ic ţio n a r , < v o l. I> , R â m n ic u -
V â lc e a , E d . C o n p h y s , 1997.
O S C A I I - P e tre P e tria , C ris tin a T ă n ă s o iu , V â lcea . O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă ş i a rtă . D ic ţio n a r, v o l.
II, R â m n ic u -V â lc e a , E d. C o n p h y s , 2 0 0 4 .
P a g in i d e e p o p e e - P a g in i d e e p o p e e d in tr e c u tu l d e lu p tă a l p o p o r u lu i ro m â n . E d . M ilita ră ,
B u c u re ş ti, 1977.
P a tr i m o n i u l d o c u m e n ta r - G h . D e a c o n u , P a tr im o n iu l d o c u m e n ta r a l c u ltu r ii tr a d iţio n a le d in V â lcea ,
R â m n ic u -V â lc e a , E d . P a trim o n iu , 2 0 0 8 ; v o l. II, 2 0 1 0 .
P r e z e n ţe f e m i n i n e - P e tre P e tria , P r e z e n ţe fe m i n in e v â lc e n e a fir m a te în d o m e n iu l c u ltu r ii şi a l ş tiin ţe i
n a ţio n a le . M i c d ic ţio n a r, R â m n ic u -V â lc e a , E d . O ffs e tc o lo r, 2 0 0 9 .
R e c e n s ă m â n t u l 1 9 6 7 - D ir e c ţia C e n tr a lă d e S ta tistic ă , R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i şi lo c u in ţe lo r d in R .S.
R o m â n ia , d in 15 m a rtie 1 966, v o l. I, R e g iu n e a A rg e ş , 1967.
R e c e n s ă m â n t u l 2 0 0 2 - W ik ip e d ia , R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i ş i lo c u in ţe lo r d in R o m â n ia , d in 1 8
m a r tie 2 0 0 2 şi d a te le e s tim a tiv e la 1 iu lie 2 0 1 1 .
S itu a ţ iu n e a 1 8 9 8 - S itu a ţiu n e a ju d e ţu lu i V â lc e a e s p u s ă C o n s iliu lu i g e n e r a l cu o c a z iu n e a d e s c h id e r ii
se s iu n e i o rd in a r e d in a n u l 1898, R â m n ic u -V â lc e a , T ip o g r a f ia M o d e rn ă „G . S fe te a & C o m p . 4 2 1 , 1898.
S itu a ţ iu n e a V â lc e a 1 9 0 0 - E s p u n e r e a s itu a ţiu n e i j u d e ţu lu i V â lc e a p r e s e n ta tă C o n s iliu lu i G e n e r a l la
d e s c h id e r e a s e s iu n e i o r d in a r e d in a n u l 1 900, R â m n ic u -V â lc e a , T ip o g r a f ia O . D e m e tre s c u , 1900.
S itu a ţ ia V â lc e a 1 9 0 8 - E x p u n e r e a s itu a ţiu n e i J u d e ţu lu i V â lcea , p r e s e n ta tă c o n s iliu lu i ju d e ţe a n în
s e s iu n e a d e la 1 5 o c to m b r ie 1 908, R â m n ic u -V â lc e a , Im p rim e r ia J u d e ţu lu i şi a C o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1908.
„ S V ” - „ S tu d ii v â lc e n e ”
S z a th m a r y - C h a rta R o m â n iei M e rid io n a le p u b lic a tă d in o rd in ea M ă r ie i S a lle P rin c ip elu i D o m n ito riu
A le ssa n d ru Io a n n e I, d u p ă p la n u lu o rig in a l red ica tu p r in d isp o ziţiu n ea şi cu sp esele g u ve rn u lu i R om âniei, d e
in gineri m ilitari au strieci la a n u lu i 1 8 5 6 în stab ilim en tu lu artisticu Szathm ary, B u cu reşti, 1864.
T e a tr u l P o p u la r - T e a tr u l P o p u la r R m .-V â lc e a , 1 9 2 1 -1 9 7 1 . 5 0 d e a n i d e te a tr u v â lc e a n , < R â m n ic u -
V â lc e a > , < 1 9 7 1 > .
T e z a u r v â lc e a n - C o rn e liu T a m a ş , Io n S o a re , C a rm e n M a n e a - A n d re e s c u , T e z a u r m e d ie v a l vâlcea n .
C a ta lo g u l d o c u m e n te lo r d e la A r h iv e le S ta tu lu i - F ilia la R â m n ic u - V â lc e a (1 3 8 8 -1 7 1 5 ), B u c u re ş ti, 1983.
„ T D ” - „ T r a c o -d a c ic a ”

610
 A lte a b r e v i e r i

A d r. - ad resă d r . - d o c to r(u l)
A N - A rh iv e le N a ţio n a le e d . - e d itu r a
a p r . - a p rilie E d . Ş t. - E d itu r a Ş tiin ţific ă
A R C A - A s o c ia ţia R o m â n ă d e C o s m o n a u tic ă E F S - E d u c a ţie i F iz ic ă şi S p o rt
şi A e r o n a u tic ă e . n . - e r a n o a s tră
A r h i m . - a rh im a n d r it e tc . - e t c a e te r a
b - b ă rb a ţi f. - fila ; fe m e i
B A R - B ib lio te c a A c a d e m ie i R o m â n e f. a n - f ă r ă an
„ B .O .” - „ B u le tin u l o f ic ia l” F .C .R . - F o ru m u l C u ltu ra l al R â m n ic u lu i
B O R - B is e r ic a O rto d o x ă R o m â n ă f e b r . - fe b ru a rie
B u c . - B u c u re ş ti F I A P - F e d e r a ţia I n te r n a ţio n a lă d e A rtă
C - C e ls u s “P h o to g ra fic a ”
c a l. - c a lo rie F I D E - F e d e r a ţia I n te r n a ţio n a lă d e Ş a h (d in
c c a - c irc a fra n c e z ă : F e d e r a tio n I n te r n a tio n a le D ’E c h e c )
c a p . - c a p ito lu l F ig . - f ig u ra
c ă p . - c ă p ita n G A C - G o s p o d ă rie A g ric o lă C o le c tiv ă
C E T - C e n tr a la E le c tr ic ă d e T e rm o fic a re G A S - G o s p o d ă rie A g ric o lă d e S ta t
cf. - c o n f e r h - o ră
C JC P C T - C e n tru l J u d e ţe a n p e n tru h a - h e c ta r(e )
C o n s e r v a r e a şi P ro m o v a re a C re a ţie i T ra d iţio n a le H G - H o tă râ re d e g u v e r n
C M - C a m p io n a tu l M o n d ia l i a n . - ia n u a rie
c m - c e n tim e tru , -i I A S - Î n tre p rin d e re A g ric o lă d e S ta t
C N - C a m p io n a tu l N a ţio n a l I C S I - In s titu tu l d e C rio g e n ie şi S e p a ră ri
C N E A A - C o n s iliu l N a ţio n a l d e E v a lu a re I z o to p ic e
A c a d e m ic ă şi A c re d ita re I H F - I n te rn a tio n a l H a n d b a l F e d e ra tio n
C N E C - C a m p io n a tu l N a ţio n a l p e E c h ip e I L F - Î n tre p r in d e r e a d e L e g u m e şi F ru c te
C N E F S - C o n s iliu l N a ţio n a l p e n tru E d u c a ţie I M M - în tr e p rin d e ri m ic i şi m ijlo c ii
F iz ic ă şi S p o rt I m p r . I n s t . S ta t. - Im p rim e r ia I n s titu tu lu i d e
C N M B - C o le g iu l N a ţio n a l “M ir c e a cel S ta tis tic ă
B ă tr â n ” (d in R â m n ic u -V â lc e a ) IN C E R C H IM - In s titu tu l d e C e rc e tă ri
C ol. - c o le c ţia C h im ic e
c o la b . - c o la b o ra to r(i) I U C F - Î n tre p r in d e r e a d e U tila j C h im ic şi
com . - com ună F o rţă
c o n t. - c o n tin u a re IE H - Î n tre p r in d e r e a de E c h ip a m e n t
c o o r d . - c o o rd o n a re , c o o r d o n a to r H id ra u lic
C O R - C o m ite tu l O lim p ic R o m â n î. H r . - în a in te d e H ris to s
C O S R - C o m ite tu l O lim p ic S p o rtiv R o m â n in f . - in f o rm a to r
C P L - C o m b in a tu l d e P re lu c ra re a L e m n u lu i J O - J o c u rile O lim p ic e
c. r . - c o m u n ă r u ra lă j u d . - ju d e ţ
C S - C lu b u l S p o rtiv k g - k ilo g ra m e
D C S - D ir e c ţia C e n tr a lă d e S ta tis tic ă k m - k ilo m e tr u (-i)
d e c . - d e c e m b rie lo c . - lo c u ito ri
D J D A N - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă D o lj a A r h iv e lo r lo c. cit. - lo c u m c ita tu m , lo c u l c ita t
N a ţio n a le lt. - lo c o te n e t
D JV A N - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă V â lc e a a m - m e tri; m in u te
A rh iv e lo r n a ţio n a le m 3 - m e tri c u b i
D l. - D e a lu l m m - m ilim e tri
D N - d ru m u l n a ţio n a l m . - m o rt
d o c .; D o c. - d o c u m e n t; D o c u m e n te (d e n u m ire M - r e - M ă n ă s tire
d e c o le c ţie ) M s . - m a n u s c r is
d o s . - d o s a r(u l) M .S . - M a ie s ta te a S a
611
 M u n ., m u n ic . - m u n ic ip iu (l) S A - S o c ie ta te p e A c ţiu n i
n . - născut S C - S o c ie ta te C o m e rc ia lă
N e p a g . - n e p a g in a t S C D P - S ta ţiu n e a d e C e rc e ta re şi D e z v o lta re
n . n . - n o ta n o a s tră P o m ic o lă
n r . - n u m ă r(u l) se c . - s e c o lu l, s e c o le le
N .S . - n o u a se rie s e p t. - se p te m b rie
O C L - O fic iu l de C o m e rţ L o c a l S f. - S fâ n tu l, S fâ n ta
O I P - O fic iu l d e I n d u s tria liz a re a P ie ilo r S R L - S o c ie ta te c u R ă s p u n d e re L im ita tă
O J T - O fic iu l J u d e ţe a n d e T u ris m s tj. - s tâ n je n i
op. cit. - o p e r a c ita tă S t r . - s tra d a
o r d . - o rd in u l s u b l. n . - s u b lin ie re a n o a s tră
P ., p . - p a rte (a ) ş. a . - şi a lte le
p a c h . - pachet t - to n e
p a g . - p a g in a TA PL - T ru s tu l de A lim e n ta ţie P u b lic ă
P C R - P a rtid u l C o m u n is t R o m â n L o c a lă
P J V - P r e fe c tu r a J u d e ţu lu i V â lc e a T ip . - T ip o g ra fie
P M R - P a rtid u l M u n c ito re s c R o m â n U M - U n ita te a M ilita ră
P N Ţ - P a rtid u l N a ţio n a l Ţ ă ră n is t u r m . - u rm ă to a re le
p o l - v. sl. p o lo v in a (ju m ă ta te ) U S G - U z in e le S o d ic e G o v o ra
p r . - p reo t v - v e rs o
p r o f . - p r o fe s o r v. - vezi
P V C - p o lic lo r u ră d e v in il v . sl. - v e c h i(u l) sla v
R . A . - R e g ia A u to n o m ă v v - v o ie v o d
r e ş e d . - re ş e d in ţă V f. - V â rfu l
R S R - R e p u b lic a S o c ia lis tă R o m â n ia v o l. - v o lu m
s - s e c u n d ă , -e

M lh llR O lllT A rorJT Si I tUM STAVnNl'ASA.II

II I H ' i N i n s e i

BÂLCESTII
1
DE PE OLTETt
- M O N O G RA FIE ISTO RICĂ -
Val |

612
 S T U D IU IN T R O D U C T IV

D a c ă n u lu ă m în c o n s id e ra re a c e le g h id u r i p u b lic a te în c ă d e la în c e p u tu l se c o lu lu i X X , p riv in d
n e c e s ita te a şi m o d u l d e a lc ă tu ire a u n o r m o n o g r a f ii d e lo c a lită ţi (c o m u n e sa u s a te ) ', p â n ă la u ltim a m a re
îm p ă r ţir e a d m in is tra tiv ă a ju d e ţu lu i - c e a d in 1 9 6 8 , lu c ră ri s p e c ia le , tip ă rite , d e s p re a ş e z ă rile d in a re a lu l la
c a re n e re fe rim a ic i, n u a u e x ista t, c u e x c e p ţia u n o r s itu a ţii d e n a tu ră s ta tistic ă , n u m ite p re te n ţio s M o n o g r a fie
E c o n o m ic ă - S o c ia l - C u ltu r a lă (şi la c a re v o m fa c e re fe riri în te x tu l a c e s tu i stu d iu , a tu n c i c â n d v a fi c a z u l),
c e ru te d e fo stu l S fa t P o p u la r R e g io n a l V â lc e a p e n tru c o m u n e le e x is te n te în fo s tu l ra io n B ă lc e ş ti, în s p e ţă -
B ă lc e ş ti, B e n e ş ti, G o ru n e ş ti şi O te te lişu .
S p re sfâ rş itu l s e c o lu lu i X X , c â ţiv a c e r c e tă to ri lo c a li sa u o rig in a ri d e a ic i, s -a u a p le c a t a s u p ra stu d ie rii
u n o r lo c a lită ţi d in zo n ă , a ş e z a te p e V a le a O lte ţu lu i. A s tfe l, c u c irc a d o u ă d e c e n ii în u rm ă , c e r c e tă to a re a
C a m e lia T e o d o r e s c u a p u b lic a t lu c ra re a C o m u n a B ă lc e şti, v e c h i le a g ă n d e c u ltu r ă ş i c iv iliz a ţie - S tu d iu
g e o g r a fic g e n e r a l (B a lş, E d itu r a E u ro p a , 1 9 9 1 ), ia r î n 1 9 9 7 , a a p ă ru t s tu d iu l p ro fe s o ru lu i Io n F o le s c u , S a te le
d e p e V a le a P e ş te n ii - c o n tr ib u ţii isto ric e (B u c u re ş ti, 1 9 9 7 ).
L a în c e p u tu l d e c e n iu lu i tre c u t, Io n O b re tin , o rig in a r d in sa tu l C â rlo g a n i, a e d ita t lu c ra re a c u c a r a c te r
m o n o g r a f ic B e n e ş ti - V âlcea, v a tr ă d e is to r ie ro m â n e a s c ă , sec. X V -X IX . S tu d ii ş i d o c u m e n te (B u c u re ş ti,
2 0 0 3 ); p â n ă în u ltim e le z ile d e v ia ţă , r e g re ta tu l c e r c e tă to r a m a n if e s ta t o p r e o c u p a re c o n s ta n tă p e n tru
s tu d ie r e a is to rie i s a tu lu i O te te liş u , a fo s te i c o m u n e o m o n im e o m o n im e şi a n e a m u lu i O te te liş a n ilo r, a ş a c u m
o d o v e d e s c c e le d o u ă c ă rţi p e a c e a s tă te m ă : O te te lişu . S a tu l, b o ie r ii şi m o şia . S tu d iu in tr o d u c tiv şi
d o c u m e n te , vol. I (C ra io v a , E d . S ite c h , 2 0 0 6 ) şi C o n a c u l O te te lişa n ilo r. O c u r te b o ie r e a s c ă în p r a g u l e p o c ii
m o d e r n e (C ra io v a , E d . „ T e m p lu m P lu s ” , 2 0 0 6 ). C e le tr e i v o lu m e e x c e le a z ă p rin b o g a ta d o c u m e n ta re şi p rin
p r o p e n s iu n e a p e n tru a m ă n u n tu l is to ric d o c u m e n ta r.
V ic to r C h iriţă - fo s tu l d ir e c to r al F ilia le i C r a io v a a A rh iv e lo r S ta tu lu i, a d a t p u b lic ită ţii s tu d iu l D in
is to r ia s a tu lu i B ă lc e ţe i, V â lc e a - N e a m u l m o ş n e n ilo r P o r o je n e ş ti (C ra io v a , E d . A iu s , 2 0 0 4 ). A ş a cu m
m ă rtu ris e ş te şi titlu l stu d iu lu i, a u to ru l s -a o c u p a t d e s tu d ie r e a tr e c u tu lu i u n u i s in g u r s a t al lo c a lită ţii şi a u n u ia
d in tre n e a m u rile m o ş n e n e ş ti r e p re z e n ta tiv e a le lo c u lu i. C o n trib u ţii u tile p riv in d to p o n im ia lo c u lu i, a a d u s Io n
S o a re , în lu c ra re a -m a n u s c ris D ic ţio n a r to p o n im ic a l ju d e ţu lu i V â lcea , d in c a re a p u b lic a t, p â n ă a c u m , c â te v a
stu d ii şi a rtic o le s e p a ra te , în re v is te le lo c a le d e s p e c ia lita te , in c lu s iv d e s p re d e n u m irile s a te lo r d in B ă lc e ş ti2.
În le g ă tu r ă c u m a re a c o m u n ă B ă lc e ş ti - v iito ru l o ra ş - , în a lc ă tu ir e a s a a d m in is tra tiv ă u n ita ră , a ş a c u m
a fo s t g â n d ită şi s tr u c tu ra tă în 1 968, a m a n if e s ta t u n in te re s c o n s ta n t p r o fe s o a r a G h e o r g h iţa Io ja -P o p e s c u ,
c a re ş i- a în c e p u t c e rc e tă rile c h ia r în a n u l m e n ţio n a t, fin a liz â n d u -le , în tr - o p r im ă v a ria n tă , su b titlu l
C o n tr ib u ţii la m o n o g r a fia is to r ic o - e tn o g r a fic ă a c o m u n e i B ă lc e ş ti-O lte ţ. L u c r a r e a (d e g ra d ) a f o s t d e p u s ă în
m a n u s c r is la b ib lio te c a U n iv e rs ită ţii d in B u c u re ş ti, în a n u l 1 9 7 2 , a u to a r e a c o n tin u â n d îm b u n ă tă ţir e a e i, şi în
a n ii c a re a u u rm a t. U lte rio r, la p re o c u p ă rile ei, se v o r r a lia şi a lţi c e rc e tă to ri.
În a n u l 2 0 0 4 , la E d itu r a S ite c h d in C ra io v a a a p ă ru t v o lu m u l I al c o n s is te n tu lu i s tu d iu B ă lc e ş tii d e p e
O lte ţ - M o n o g r a fie isto ric ă , a i c ă ru i a u to ri s u n t G h e o r g h iţa P o p e s c u , C o n s ta n tin P a n a it - c u n o s c u tu l isto ric
lo c a l şi Iu lia n P o p e sc u . C e i tr e i a u to ri strâ n g în c o n tin u a re m a te ria le , d e c â ţiv a a n i b u n i, c u in te n ţia d e a
e la b o r a şi p u b lic a v o lu m u l II a l m o n o g r a f ie i, în c a re să p re z in te şi a lte a s p e c te d in is to ria şi c u ltu r a a ş e z ă rii.
S e c u v in e să -l m e n ţio n ă m a ic i şi p e re g re ta tu l G h e o rg h e Z id ă ro iu , fo s tu l p r e o t şi p r o fe s o r a l s a te lo r O te te liş u
şi B ă lc e ş ti. C u o m e n ia -i c a ra c te ris tic ă , a c e s ta le - a d e s c h is c e lo r tr e i is to ric i “ sip e tu l a rh iv e i p e r s o n a le ” ,
o f e rin d u -le p re ţio a s e d a te şi in fo rm a ţii d in d o c u m e n te le p e rs o n a le d e ţin u te , r e la tiv la e v e n im e n te le p e tre c u te
în a c e a s tă zo n ă : a rb o re le g e n e a lo g ic al lu i C o n s ta n tin C ă lin a , c ă p ita n d e p a n d u r i în a r m a ta lu i T u d o r
V la d im ire s c u , în c a re ş i-a u a f la t lo c u l şi a s c e n d e n ţi ai fa m ilie i sa le ; T a b e la d e c o n s ta ta r e a n u m ă r u lu i d e
clă c a şi, a c a ta g r a fie i lo r ş i [ a ] s u m e i d e d e s p ă g u b ir e c u v e n ită p r o p r ie ta r u lu i, s e c v e n ţa p e n tru c o m u n a
O te te liş u d in p la s a O lte ţu de J o s (s itu a ţie în to c m ită c o n fo rm a rt. 2 4 d in L e g e a r u r a lă d in a n u l 1 8 6 4 ) etc.
U n c a p ito l d e 2 0 p a g in i (p ag . 1 7 1 -1 9 0 ), i- a f o s t d e d ic a t lo c a lită ţii în D ic ţio n a r u l is to r ic a l lo c a lită ţilo r
d in ju d e ţ u l V âlcea. I. O r a ş e le , v o lu m r e a liz a t d e u n c o le c tiv d e c e r c e tă to r i3 c o o r d o n a t d e D in ic ă C io b o te a şi
C e z a r A v ra m şi a p ă r u t în a c e e a ş i lo c a ţie (C ra io v a , E d itu r a S ite c h , 2 0 0 9 ), su b e g id a In s titu tu lu i d e C e rc e tă ri
S o c io -U m a n e „ C .S . N ic o lă e s c u - P lo p ş o r ” al A c a d e m ie i R o m â n e .

613
 A ş a c u m re ie se d in stu d iile şi m o n o g ra fiile m e n ţio n a te , a n a liz e le e fe c tu a te d e a u to ri a u p u s a c c e n tu l p e
is to ria o ra şu lu i, p e g e o g ra fia sa u p e a s p e c te le e tn o g ra fic e ale a c e s tu ia . În p r e z e n ta m o n o g ra fie , n e p ro p u n e m s ă
a b o rd ă m , p e c â t a c e a s ta n e - a fo s t p o sib il, şi a lte d o m e n ii, să e x tin d e m tr a ta r e a u n o ra m a i p u ţin a n a liz a te şi să
a d u c e m la zi c e rc e tă rile , a c o lo u n d e n e -a m b u c u ra t d e sp rijin u l a rh iv e lo r şi al in fo rm a ţie i. D e sig u r, sp a ţiu l a v u t
la în d e m â n ă n u n e v a în g ă d u i să n e p ie rd e m în a m ă n u n te şi n ic i s ă re p ro d u c e m d o c u m e n te in e x te n so , o ric â t de
im p o rta n te şi de in te re sa n te a r fi ac estea .
O a te n ţie c o n s ta n tă v a fi a c o r d a tă îm p ă r ţir ilo r a d m in is tra tiv e d e - a lu n g u l tim p u lu i, în s tr â n s ă le g ă tu r ă
c u e v o lu ţia is to ric ă a s a te lo r c o m p o n e n te , ş tiu t fiin d c ă o ra ş u l, a ş a c u m a p a re în p re z e n t, es te re z u lta tu l
c o m a s ă rii a c e l p u ţin p a tru c o m u n e „ is to r ic e ” ; B ă lc e ş ti, B e n e ş ti şi O te te liş u f iin d d o a r tr e i d in tre a c e s te a , fă r ă
a m a i v o rb i d e s p re u n e le sa te c a re a u a p a r ţin u t a lto r c o m u n e (s a u c h ia r ju d e ţe ) ; în lim ita sp a ţiu lu i şi a
in fo rm a ţie i d o c u m e n ta re , v o m în tr e p rin d e şi m ic i a n a liz e a le a c e s to r „ p ă rţi a le în tr e g u lu i” n u m it B ă lc e ş ti -
o ra ş u l d in z ile le n o a s tre .
În d re p tă m în tr e a g a n o a s tră g r a titu d in e c ă tre lu c ră to rii S e rv ic iu lu i J u d e ţe a n V â lc e a al A rh iv e lo r
N a ţio n a le , în s p e ţă - c ă tre tâ n ă r u l a r h iv is t şi c e r c e tă to r A le c a B o g d a n , ce l c a re , c u a m a b ilita te a şi
p r o m p titu d in e a -i b in e c u n o s c u te , n e - a p u s la d is p o z iţie o se rie d e d o c u m e n te d in d e p o z ite le in stitu ţie i,
p re c u m şi u n ită ţile b ib lio g ra fic e so lic ita te d in B ib lio te c a d o c u m e n ta ră a a c e s te ia .

A U T O R II
N o te b ib li o g r a f i c e
1. Vezi, în legătură cu acestea: Gheorghiţa Popescu, Constantin Panait, Iulian Popescu, Bălceştii de pe Olteţ - Monografie
istorică, vol. I, Craiova, Ed. Sitech, <2004>, pag. 9.
2. Vezi: Ion Soare, Dicţionar toponimic al judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1880 (manuscris); Consideraţii etimologice
privind toponimia majoră a judeţului Vâlcea, în „Studii vâlcene”, serie nouă, VII/1985, Râmnicu-Vâlcea, pag. 179-190; Dicţionar
toponimic al judeţului Vâlcea. Lit. A, în „Studii vâlcene”, serie nouă, IV(XI) 2008, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom,
pag. 302-319.
3. În afară de coordonatorii menţionaţi, la realizarea volumului au contribuit: Dumitru Andronie şi Ileana Marinaş (secretari
ştiinţifici), Ion Marinescu, Costea Marinoiu, Vladimir Osiac, Eugen Petrescu, Corneliu Tamaş şi Nicu Vintilă.

M e a n d r e le

O LTEŢU LU I

x â to t
1*
1
1 £
\
1
@ _L _... 3W
---------
©

P r o f i l tr a n s v e r s a l t
1 l ------ *7 J0
-

a l v ă ii O lte ţu lu i \ 1 1
1 I
la e s t d e B ă lc e ş ti
i |1 ± S & T --&
i

i L * . - m ■ ------- 4
I*4 ■* a co j 4 j

Q I . Itm

614
 C ap . I - P R E Z E N T A R E A G E O G R A F IC Ă

1. V A L E A O L T E Ţ U L U I , D E L A Z Ă T R E N I Ş I T E T O I U , P Â N Ă L A L A L O Ş U

T e rito riu l a c tu a lu lu i o ra ş fa c e p a rte d in b a z in u l h id r o g ra f ic al O ltu lu i, p r in râ u l O lte ţ, c a re iz v o ră şte

d in M u n ţii C ă p ă ţâ n ii şi al c ă ru i c u rs s tră b a te lo c a lita te a d e la n o r d la su d , p e o d is ta n ţa d e 2 1 ,5 k m . E l es te
s itu a t p e c u rs u l m ijlo c iu al râ u lu i, la lim ita s u d - v e s tic ă a ju d e ţu lu i V â lc e a în v e c in ă ta te a ju d e ţe lo r D o lj şi O lt.
V a le a O lte ţu lu i, c a şi v ă ile Jiu lu i si O ltu lu i, c o m p lic ă c o n ta c tu l d in tre C â m p ia D u n ă rii şi P o d iş u l G e tic în
se c to ru l P o d a ri - B a lş - S la tin a p rin lă ţim e a s a d e 4 -5 k m , p r in c r e a r e a u n o r g o lfu ri d e c â m p ie d in tre c a re
u n u l în a in te a z ă p â n ă la n o r d d e B ă lc e ş ti, p e v a le a O lte ţu lu i1. V e c h im e a g e o lo g ic ă a a c e s to r ţin u tu ri este
p la s a tă p r in in te rm e d iu l u n ită ţii d e r e li e f în c a re s - a fo rm a t, a d ic ă P o d iş u l G e tic c u s u b u n ita te a sa, P ie m o n tu l
O lte ţu lu i2, în p e r io a d a c u a te rn a ră . P rim a e p o c ă a C u a te rn a ru lu i, H o lo c e n u l se r e g ă s e ş te în lu n c a O lte ţu lu i şi
în te ra s e le a f lu e n ţilo r lui: C e rn a şi P e s c e a n a , ia r c e a d e a d o u a p e r io a d ă c u a te rn a ră , P le is to c e n u l, este
re p r e z e n ta tă în z o n ă p r in d e s c o p e ririle d e la B u g iu le ş ti, sa t al c o m u n e i T e to iu , a ş e z a t în n o rd u l lo c a lită ţii
B ă lc e ş ti. A c o lo s -a d e s c o p e rit în a n u l 1960, u n c u ib fo s ilif e r fo a rte b o g a t în m a m if e r e c u a te rn a re , d e s c ris e d e
b io lo g u l A le x a n d r a B o lo m y 3.
În d e c u rs u l tim p u lu i, O lte ţu l ş i- a m o d if ic a t d e m a i m u lte o ri a lb ia , c a d e e x e m p lu în p u n c te le “L a
R â p ă ” şi “A p o s to le s c u ” 4, u n d e , d in c a u z a re v ă rs ă rilo r, a r u p t m a lu rile , p u n â n d în p e r ic o l g o s p o d ă riile
să te n ilo r. A c tu a lm e n te , p r in s ă p a r e a u n o r c a n a le , c u rs u l s ă u a f o s t m u ta t p e su b p o a le le D e a lu lu i R ă ii şi p rin
p u n c tu l n u m it “ C o tu l F u n d u ra ri” , la o d is ta n ţă d e 3 0 0 m f a ţă d e v a tr a s a tu lu i O te te lişu , v e c h e a a lb ie fiin d
a s tă z i p la n ta tă c u z ă v o i. În s e c to ru l d e la n o r d d e B ă lc e ş ti şi p â n ă la F ă u re ş ti, râ u l fa c e u rm ă to a r e le m e a n d re :
C o tu l B ra g a d iru lu i, C ra io v e a n u lu i, B a lta M a re , Ţ ig a n u lu i în C r iv in a M a re şi C o tu l F u n d u ra ri.P e s u p ra fa ţa
lo c a lită ţii B ă lc e ş ti, O lte ţu l p rim e ş te c a a flu e n ţi d in s p re n o r d -e s t râ u l C e rn a , fo rm â n d p e o p o r ţiu n e , h o ta ru l
n a tu ra l c u lo c a lită ţile V a le a M a re şi F ă u re ş ti, u n in d u -s e a m â n d o u ă în p u n c tu l A n in i; şi d in s p re n o rd -v e s t,
p â râ u l P e s c e a n a , ce a re c u rs te m p o r a r , u n in d u -s e la s u d -e s t d e sa tu l d e re şe d in ţă . C a u rm a re , O lte ţu l
c o le c te a z ă a lu v iu n ile a c e s to r a flu e n ţi, d a r în z o n ă m a i s trâ n g a p e a lu v io n a re , v ă ile : A n in o a s a , P â râ ia n u ,
B â n ţa , T e te ş u lu i, B o ro g h ila , V a le a lu i D a n , B is e ric ii şi R o g o jin a . S e c to ru l ce c u p rin d e V a le a O lte ţu lu i, V a le a
C e rn e i şi in te rflu v iu l d in tre a c e s te a , p r e z in tă p ro c e s e m o r fo d in a m ic e d e o in te n s ita te d e o s e b ită şi în tr - o g a m ă
fo a rte v a ria tă , c a o c o n s e c in ţă a p a r tic u la rită ţilo r c lim a tic e şi a f o n d u lu i m o r fo s tru c tu r a l5. C u lm ile c o lin a re
e x is te n te , a lu n g ite p e d ir e c ţia n o r d -s u d , d e s p ă rţite în tr e e le p r in v ă i sc u rte şi a d â n c i, c a re a u u n p o te n ţia l
e ro z iv m a re în z o n a u n d e se fo rm e a z ă , c o n trib u ie la ş tr a n g u la r e a c u m p e n e lo r d e a p ă p e c a re le -a u
tr a n s f o r m a t p e a lo c u ri în c re s te , la c a re v e rs a n ţii se in te r s e c te a z ă su b s u p r a f a ţa p ie m o n ta n ă in iţia lă .
D e c i, in te rflu v iile p la n e s u n t în g u s te , v ă ile s e c u n d a re s u n t m ă rg in ite d e v e rs a n ţi c u p a n te a c c e n tu a te ,
lă ţim e a a lb iilo r f iin d m ic ă . A ş a e s te , d e e x e m p lu , V a le a P â râ u lu i, V a le a C â rlo g a n ilo r, c u V a le a T e te ş u lu i,
B o ro g h ila , B is e ric ii şi R o g o jin a , p re c u m şi v ă ile A n in o a s a , P â râ ia n u , B â n ţa , m ă rg in ite d e v e rs a n ţi ca: D e a lu l
P â râ u lu i, D e a lu l P a le iu lu i, B â n ţa . În sc h im b , a p e le p r in c ip a le - O lte ţu , C e rn a şi P e s c e a n a , a u lu n c i la rg i, c a re
în z o n a lo r d e c o n f lu e n ţă d e p ă ş e s c 1-1,5 k m . În c a d ru l m o r fo d in a m ic ii c lim a tic e , s u n t a s o c ia te a tâ t p ro c e s e le
d e d e n u n d a ţie în s u p r a f a ţă - a lte ra re , sp ă la re , rig o la re , m iş c ă ri d e te r e n d e tip u l a lu n e c ă rilo r, s u rp ă rilo r,
p r ă b u ş irilo r, c â t şi p ro c e s e d e e ro z iu n e şi a c u m u la re lin ia ră : to r e n ţii şi a c ţiu n e a re ţe le i d e a p ă p e rm a n e n te . În
se c to ru l c e rc e ta t, a lu n e c ă rile de te r e n s u n t fo a rte e x tin s e , d a to rită c lim a tu lu i lo c a l şi s tru c tu rii
a rg ilo n is ip o a s e . E le a u d a t n a ş te re u n o r fo rm e sp e c ta c u lo a s e d e re lie f, a n tre n â n d u n e o ri v e rs a n ţi în tr e g i, c u m
e s te c a z u l D e a lu lu i R ă ii şi D e a lu lu i C e rn e i, lâ n g ă c ă tu n u l P â râ u . T ip u l a c e s to r a lu n e c ă ri e s te c e l d e a lu n e c ă ri
d e a d â n c im e , c e d e p ă ş e s c u n e o r i 15 -2 0 m , re lie fu l re z u lta t p r e z e n tâ n d v a lu ri, p a d in i u m p lu te a d e s e a c u ap ă ,
p e c a re se g r e f e a z ă fo rm e de sp ă la re şi e ro z iu n e lin ia ră .
V a le a O lte ţu lu i şi a C e rn e i şi sis te m e le d e te ra s e c o n s tru ite d e c e le d o u ă a p e în c u a te rn a r ş i-a u a d u s d in
p lin c o n trib u ţia la fo rm a r e a a lu n e c ă r ilo r d e te re n în a c e a s tă z o n ă , d e te rm in â n d , p e d e o p a rte , s u b m in a re a
b a z e i v e r s a n ţilo r su b c a re ş i-a u in s ta la t m e a n d r e le c u c o n c a v ita te a lo r, ia r p e d e a ltă p a rte - v a ria ţiile
a c c e n tu a te a le n iv e lu lu i c e lo r d o u ă râ u ri, d a u f lu c tu a ţii m a ri n iv e lu lu i h id r o s ta tic al p â n z e i fre a tic e . T re b u ie
a m in tit fa p tu l c ă to a tă r e g iu n e a a fe c ta tă d e a lu n e c ă ri, e s te d e s p ă d u rită , c e e a ce c o n f ir m ă ro lu l v e g e ta ţie i şi al
p ă d u r ii în a p ă r a r e a so lu lu i c o n tra e ro z iu n ii şi a d e g r a d ă r ilo r în g e n e ra l.
615
 A lte p ro c e s e m o r fo d in a m ic e c lim a tic e ca: s u rp ă ri, p ră b u ş iri şi ro s to g o liri s u n t s p e c ific e b a z in u lu i d e
re c e p ţie şi c a n a lu lu i d e s c u rg e re a l to re n ţilo r , fo a rte fre c v e n ţi în a c e a s tă z o n ă , p re c u m şi c e lo r d o u ă
c o n c a v ită ţi d in m a lu rile O lte ţu lu i şi C e rn e i, c a re a u a f e c ta t d e a lu rile m a ri d in ju r , c o n trib u in d la re tra g e re a
m a lu r ilo r şi la lă rg ire a p a tu lu i d e m e a n d ra re . C a u rm a r e , se p o a te o b s e rv a , în p re z e n t, c ă O lte ţu l şi C e rn a
p r e z in tă s in u o z ită ţi a c c e n tu a te , a v â n d d in lo c în lo c b ra ţe se c u n d a re şi d e s p le tiri. P a ra le l c u m o d e la r e a
to r e n ţia lă , p e m a lu rile O lte ţu lu i a c ţio n e a z ă p ro c e s e le d e sp ă la re şi a lte ra re d a to rită in s o la ţie i, în g h e ţu lu i şi
d e z g h e ţu lu i; ş ir o ir e a şi a lu n e c ă rile c o n trib u ie la in te n s if ic a r e a m o r fo d in a m ic ii a c e s te i re g iu n i.
C e rc e ta r e a şi d e p is ta re a p e te re n a p r o c e s e lo r m o r fo d in a m ic e în z o n a d e c o n f lu e n ţă C e rn a -O lte ţ, au
f o s t în tr e p rin s e d e p r o fe s o ru l N . S. A u r, d e la U n iv e r s ita te a d in C ra io v a , F a c u lta te a d e g e o g ra fie , ia r
r e z u lta te le a u f o s t p u b lic a te d e a u to r în „ A n a le le U n iv e rs ită ţii d in C r a io v a ” , a n II, 1 9 7 3 , p a g . 1 -1 2 , S e c ţia
G e o g r a f ie 6. L u c r ă r ile a g ric o le m e c a n iz a te , îm p ă d u ririle , a m e n a jă rile d e te ra s e în p a n tă , lu c ră rile d e d ren a j şi
a lte m ă s u ri d in u ltim ii a n i a u d im in u a t s im ţito r in te n s ita te a p r o c e s e lo r d e d e g ra d a re d in a c e a s tă re g iu n e .

2. C O N D IŢ IIL E N A T U R A L E D E V IA Ţ Ă

D in p u n c t d e v e d e re al c o o r d o n a te lo r g e o g r a fic e , lo c a lita te a e s te s itu a tă în tr e 2 3 ° 5 2 ’4 3 ,7 ’’ şi

2 3 ° 5 9 ’4 8 ,8 ’’ lo n g itu d in e e s tic ă şi 4 4 ° 3 2 ’0 6 ,3 ’’ şi 4 4 ° 4 7 ,3 ’’ la titu d in e n o r d ic ă , a v â n d o lă ţim e (p e d ir e c ţia
e s t-v e s t) d e 9 k m şi o lu n g im e (p e d ir e c ţia n o r d -s u d ) d e 19,8 k m . L im ite le sa le te rito ria le in c lu d o s u p ra fa ţă
d e 9 8 0 0 h a. A c e s te lim ite su n t: la n o r d - c o m u n e le Z ă tre n i, T e to iu şi F â rtă ţe ş ti, d in ju d e ţu l V â lc e a ; la e s t -
c o m u n e le V a le a M a re , F ă u re ş ti şi L a lo şu , ju d e ţu l V â lc e a (a v â n d c a lim ită d e h o ta r, râ u l O lte ţ); la s u d -
c o m u n a Ia n c u J ia n u , ju d e ţu l O lt; la s u d - v e s t - c o m u n a B u lz e ş ti, ju d e ţu l D o lj; la n o r d -v e s t - c o m u n a
G h io ro iu , ju d e ţu l V â lc e a . O ra ş u l e s te d is p u s la d is ta n ţă e g a lă d e o ra şe le : B a lş , D ră g ă ş a n i, C ra io v a , la
a p ro x im a tiv 4 0 k m , şi e s te tr a v e r s a t de d ru m u l n a ţio n a l D N 6 5 C m o d e rn iz a t, d in b e to n , a c o p e r it c u c o v o r
a s fa ltic , p e o lu n g im e d e 7 k m . R e ţe a u a s tr a d a lă c u p rin d e u n n u m ă r d e 98 stră z i şi d ru m u ri c o m u n a le 7, în
lu n g im e to ta lă d e 1 5 8 1 0 m e tri d u p ă c u m u rm e a z ă : 8 2 0 0 m e tri d e stră z i m o d e rn iz a te d in b e to n , p a v a j sa u
c o v o r a s fa ltic , 7 6 1 0 m e tri de d ru m u ri c o m u n a le p ie tr u ite 8.

a ) R e lie f u l
L o c a lita te a B ă lc e ş ti d e O lte ţ fa c e p a rte d in z o n a în c a re se p ro d u c e o in te r fe re n ţă în tr e e le m e n te le
f iz ic e şi e c o n o m ic o -g e o g ra fic e a p a rţin â n d P o d iş u lu i G e tic şi c e le a le C â m p ie i R o m â n e , e fe c t al îm b in ă rii
p in te n ilo r c o lin a ri d in n o rd , c u g o lfu rile d e c â m p ie c e p ă tru n d în in te rio ru l p o d iş u lu i. F ă c â n d p a rte d in
P ie m o n tu l O lte ţu lu i, lo c a lita te a se a f lă a ş e z a tă p e u n p la to u la o a ltitu d in e d e c irc a 2 6 8 m f a ţă d e n iv e lu l
m ă rii, a v â n d re lie fu l f o rm a t d in c o lin e p ie m o n ta n e tă ia te în c u lm i p a ra le le p e d ire c ţia n o r d -s u d d e v a le a
O lte ţu lu i, u n d e s -a u f o rm a t tr e i te ra s e . L a a c e s te a , se a d a u g ă v ă i la rg i c u lu n c i şi te ra s e b in e d e z v o lta te şi
c â m p u rile n e te d e se p a ra te d e a c e s te v ă i, in flu e n ţe ale C â m p ie i R o m â n e . U ltim e le fo rm e d e r e li e f a u fo s t
s u p ra fa ţe p re d ile c te de lo c u ire şi u tiliz a re e c o n o m ic ă d in v re m u ri d e m u lt a p u s e . C e le m a i m a ri a ltitu d in i se
g ă s e s c în p a r te a d e n o r d -e s t şi a tin g 3 0 0 m în p u n c tu l D e a lu l R ă ii, ia r c e le m a i m ic i se în tâ ln e s c în s u d -e s tu l
lo c a lită ţii în lu n c a c r e a tă d e c o n v e r g e n ţa O lte ţu lu i c u P e s c e a n a şi c u C e rn a , a v â n d p e is a je c a ra c te ris tic e
c â m p ie i in te rc o lin a re . În a c e s t s e c to r su d ic , a ltitu d in ile s u n t în j u r d e 1 3 0 -1 9 0 m , a p e le a u a lb ii p u ţin a d â n c i,
p r e z in tă m e a n d re d a to rită p a n te i m ic i, ia r d ir e c ţia d e s c u rg e re a lo r e s te p u ţin o r ie n ta tă sp re su d , s u d -e s t, în
d ir e c ţia re tra g e rii a p e lo r la c u lu i c u a te rn a r. D e a lu rile p r e z in tă d ife re n ţie ri le g a te în d e o s e b i d e e x p u n e re .
B ă lc e ş ti - c a re ş e d in ţă a o ra ş u lu i - e s te a ş e z a t p e m a lu l d r e p t al P e s c e n e i, în z o n a d e c o n f lu e n ţă a
O lte ţu lu i c u C e rn a şi p e d e a lu rile B ă lc e ş tilo r, D e lu r e n ilo r şi O b re jia O lte ţu lu i. E s te b r ă z d a t d e v ă ile
A n in o a s a , M ijlo c iu l, M ă d u lă re a s a , B lid ă re a s a , S tu p in e a u a 9 şi se a f lă la 98 k m d e p ă rta re d e re ş e d in ţa d e ju d e ţ,
R â m n ic u V â lc e a . În c o m p o n e n ţa a c tu a lă a o ra ş u lu i in tr ă u r m ă to a re le sate: P o ie n i, c a re se a f lă în p a r te a d e
v e s t a lo c a lită ţii, u n d e se g ă s e s c D e a lu l J a ro ş tilo r şi D e a lu l P o ie n ilo r, ce d e p ă ş e s c în ă lţim e a re lie fu lu i d in
z o n a d e r e ş e d in ţă c u 35 m , a v â n d a s p e c t d e p la to u în tin s c e a f a v o r iz a t lo c u ire a . S a tu l G o r u n e ş t i e s te a şe z a t,
îm p r e u n ă c u sa tu l P r e o te ş t i, p e c o lin e le P â râ ia n u , T in o a s a şi B â n ţa , f iin d u d a te d e râ u l O lte ţ şi v ă ile lo c a le -
A n in o a s a , B â n ţa şi P â râ ia n u , r e z u lta te d in p â ra ie le to r e n ţia le d in z o n ă . S a tu l O te t e li ş u e s te a m p la s a t în tre
c a p u l D e a lu lu i R ă ii şi D e a lu l G e rg e n ilo r, în tin z â n d u -s e p e a m b e le m a lu ri a le O lte ţu lu i, a ş e z a t la in te r s e c ţia
ş o s e le lo r O lte ţu l şi C e rn a , ce în le s n e s c c irc u la ţia p e p la n lo c a l sp re sa te le B e n e ş ti, B ă lc e ş ti, P â râ u şi V a le a
M a re , ia r p e p la n ju d e ţe a n - sp re D o lj, O lt, V â lc e a şi G o rj. În s u d -v e s tu l d e a lu lu i R ă ii, lâ n g ă c ă tu n u l P â râ u ,
re lie fu l e s te su p u s a lu n e c ă r ilo r d e te re n , p r e z e n tâ n d v a lu ri, m o n tic u li şi p a d in e u m p lu te a d e s e a c u a p ă , p e
c a re se g r e f e a z ă fo rm e d e sp ă la re şi e ro z iu n e lin ia r ă 10.
616
 D e s p re D e a lu l R ă ii, b ă trâ n ii sa tu lu i îş i a m in te s c c ă la b a z a lu i e r a u c o n s tru ite b o rd e ie , u n d e p ă rin ţii lo r
îş i d e p o z ita u sp re p ă s tra re p r o d u s e le a lim e n ta re , p re c u m c a r n e a şi b ă u tu r ile 11. S a tu l B e n e ş ti e s te g r u p a t d e o
p a rte şi d e a lta a şo s e le i ju d e ţe n e , p e m a lu l d r e p t al v ă ii râ u lu i O lte ţ. În p a r te a d e v e s t, el a re r e lie fu l a lc ă tu it
d in lu n c a râ u lu i şi d e a lu rile B e n e ş tilo r, p la n ta te p a rţia l c u p o m i, u rm â n d a p o i p e r d e a u a d e p ă d u ri.
M ic ro re lie fu l d e lu n c ă , re m a rc a t a p ro a p e în to a te sa te le d in z o n ă , a a p ă r u t c a u rm a re a a lu v io n ă rii de
in te n s ită ţi d ife rite , p ro d u s e d e râ u l p r in c ip a l şi d e a flu e n ţii lu i, o fe rin d c e le m a i b u n e c o n d iţii d e v ia ţă
c o m u n ită ţilo r o m e n e ş ti a ş e z a te a ic i în d e c u rs u l tim p u lu i. P e m a lu l stâ n g al O lte ţu lu i, d e - a lu n g u l şo se le i
c o m u n a le c e le a g ă B ă lc e ş tiu l d e c o m u n a T e to iu , în p a r te a d e n o rd -e s t, se g ă s e s c sa tele: I r i m e ş t i , C h i r c u le ş ti
şi C â r l o g a n i. În g e n e ra l, r e lie fu l lo r e s te a lc ă tu it d in te ra s e în g u s te d e lu n c ă şi d e a lu ri, c a D e a lu l P a le ilo r,
P â râ u lu i, D e a lu l V iilo r - r e n u m it p e n tru c u ltu r a v iţe i d e v ie , c u p a n te c a re v a r ia z ă d e la 10° p â n ă la 4 5 °,
c u lm in â n d în a ltitu d in e c u P is c u l R id ic h e a , P is c u l N e a m ţu lu i şi S e c iu l C â rlo g a n ilo r, c a re d o m in ă v a le a
O lte ţu lu i în a c e a s tă z o n ă . V ă ile c a re fra g m e n te a z ă o p a rte d in a c e s te d e a lu ri, su n t: V a le a T e te ş u lu i, V a le a
B o ro g h ila , V a le a lu i D a n , p re c u m şi V a le a B is e ric ii şi R o g o jin a , a le c ă r o r c a p e te se s fâ rş e s c în O lte ţ.

b ) C lim a
P re z e n ţa u n o r c e n tre m e te o ro lo g ic e lo c a le d e - a lu n g u l tim p u lu i, la B ă lc e ş ti şi O te te liş u , p re c u m şi
le g ă tu r a c u a lte s ta ţiu n i d e la D ră g ă ş a n i şi Z ă tre n i, c o o rd o n a te d e A p e le R o m â n e R . A . F ilia la V â lc e a , au
a ju ta t la o c a ra c te riz a re c lim a tic ă m a i e x a c tă , a lo c a lită ţii. B ă lc e ş tiu l, f ă c â n d p a rte d in z o n a d e in te r fe re n ţă a
e le m e n te lo r f iz ic o -g e o g ra fic e ale P o d iş u lu i G e tic c u c e le a le C â m p ie i R o m â n e , a re o c lim ă c a r a c te r is tic ă
re g iu n ii e x tra c a rp a tic e , c u n u a n ţă d e tr a n z iţie la c o n tin e n ta lis m . T e m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă d in u ltim ii
c in c iz e c i de a n i, a d e p ă ş it + 1 0 ° C . D e fa p t, iz o te r m a a n u a lă d e 1 0 °C 12, c a re în c o n jo a r ă p e la n o r d în tr e a g a
C â m p ie R o m â n ă şi s tră b a te d e la e s t la v e s t, p a r te a s u d ic ă a P ie m o n tu lu i G e tic , p e lin ia T o p o lo v e n i-
D ră g ă ş a n i-S tre h a ia , ta ie p a r te a d e n o r d a lo c a lită ţii B ă lc e şti. În d e a lu rile B ă lc e ş tiu lu i, m e d ia lu n ii c e le i m a i
re c i, e s te d e - 2 ,4 ° C , în ia n u a rie , ia r a c e le i m a i c ă ld u ro a s e , a ju n g e la 2 1 ,9 ° C , în iu lie . T e m p e ra tu rile m e d ii
în r e g is tr a te la S ta ţia m e te o r o lo g ic ă B ă lc e ş ti-O te te liş u , în tr e a n ii 1 8 9 6 -1 9 9 7 , p r o b e a z ă c ă în z o n a B ă lc e ş tilo r,
a v e m d e - a fa c e , în g e n e ra l, c u c e e a ce n u m im o c lim ă b lâ n d ă 13. A m p litu d in e a te r m ic ă în tre lu n ile e x tre m e -
ia n u a rie şi iu lie , se r id ic ă la 2 5 ° C -2 6 ° C . C e a m a i r id ic a tă te m p e r a tu r ă s - a în r e g is tr a t în u ltim u l tim p , în lu n a
iu lie 1 990, f iin d d e 3 6 ,8 °, ia r c e a m a i s c ă z u tă te m p e r a tu ră a f o s t d e - 2 1 ,2 ° , în ia n u a rie al a c e lu ia ş i an.
N e b u lo z ita te a a n u a lă e s te c u p r in s ă în tr e 1,6 şi 8,9 , m a i rid ic a tă ia rn a , ia r p r e c ip ita ţiile a tm o s fe ric e c a d
în tr - m e d ie a n u a lă d e 6 0 8 ,6 m m . În a n s a m b lu , c lim a tu l e s te r e la tiv u m e d şi se c a r a c te r iz e a z ă p r in c a n tită ţi
m a ri d e p r e c ip ita ţii în d e c e m b rie , d a r şi în iu n ie , d a to rită in v a z iilo r d e a e r c a ld şi u m e d d in s p re M a re a
M e d ite ra n ă . C e le m a i sc ă z u te p re c ip ita ţii se în r e g is tr e a z ă în ia n u a rie -m a rtie , d a to rită in flu e n ţe i a n tic ic lo n u lu i
e u ra s ia tic , c a re r id ic ă p r e s iu n e a a tm o s fe ric ă . R e p a r tiţia p r e c ip ita ţiilo r în t o t c u rs u l a n u lu i, n u e s te u n ifo rm ă ,
e a se p r e z in tă a s tf e l14: ia n u a rie - 4, 6; fe b ru a rie - 2 ,2 ; m a rtie - 7 ,9 ; a p rilie - 3 ,3 ; m a i - 3 ,3 ; iu n ie - 1,5; iu lie
- 3 ,5 ; a u g u s t - 4 ,8 ; s e p te m b rie - 3 ,0 ; o c to m b rie - 9 ,3 ; n o ie m b rie - 0 ,6 ; d e c e m b rie - 9 ,5 ; n - 12,9.
P re c ip ita ţiile su b f o r m ă d e z ă p a d ă c a d în c e p â n d c u lu n a d e c e m b rie şi ţin p â n ă p e la m ijlo c u l lu n ii
m a rtie , a tin g â n d o g ro s im e a s tra tu lu i, d e 4 0 cm . N u m ă r u l m e d iu a l z ile lo r c u n in s o a re se m e n ţin e în tre 4 0 -6 0
z ile. În p e r io a d a c a ld ă a a n u lu i, su rv in d e s e o ri p lo i, c a re p o t d a în 2 4 d e o re , c a n tită ţi ce d e p ă ş e s c n u n u m a i
m e d ia lu n ii c o re s p u n z ă to a re , c i c h ia r m e d ia s e z o n u lu i re s p e c tiv . S p re e x e m p lu , în c o m u n ă , la 15 a u g u s t
1 924, c a n tita te a d e p lo a ie c ă z u tă , a f o s t d e 116 m m . O rie n ta re a v ă ii O lte ţu lu i d e la n o r d la su d , fa c e c a ia rn a
s ă fie u n e o r i m a i a s p ră , d in c a u z a c u r e n ţilo r re c i, v e n iţi d in s p re n o rd u l m u n to s al ju d e ţu lu i. C u re n ţii a c e ş tia
se r e s im t şi p r im ă v a r a tâ rz iu , d in c a re c a u z ă , a d e s e o ri, în lo c a lita te şi, m a i a le s, p e v a le a râ u lu i, se re s im t
b ru m e tâ rz ii d e p r im ă v a ră , fre c v e n te în d e o s e b i în lu n a m a rtie , ra re în lu n a a p rilie , p re lu n g in d u -s e u n e o ri su b
f o r m ă d e e x c e p ţie , p â n ă în a d o u a ju m ă ta te a lu n ii m a i. B ru m e le tim p u rii d e to a m n ă în c e p d in a d o u a
ju m ă ta te a lu n ii o c to m b rie , ia r u n e o r i în c e p în p r im a ju m ă ta te a lu n ii. P rim u l în g h e ţ a p a re în a tr e ia d e c a d ă a
lu n ii o c to m b rie , a d ic ă c u m u lt m a i tâ rz iu d e 1 o c to m b rie , c â n d e d a ta m e d ie p e ju d e ţ, ia r u ltim e le în g h e ţu r i se
p re lu n g e s c p â n ă în p r im a d e c a d ă a lu n ii a p rilie , a d u c â n d u n e o ri p a g u b e m a ri p o m ic u ltu r ii şi v itic u ltu rii -
ra m u ri im p o rta n te în a g r ic u ltu r a lo c a lită ţii15. D u ra ta în g h e ţu lu i e s te c u p r in s ă în tr e 110 - 120 d e z ile ( fă ră a
a v e a u n re g im c o n s ta n t).
D in tre v â n tu rile c e le m a i f re c v e n te , s u flă C riv ă ţu l, A u s tru l şi B ă ltă re ţu l. C riv ă ţu l, f o rm a t su b in flu e n ţa
c e n tru lu i d e a c ţiu n e s ib e ria n , b a te d in d ir e c ţia n o r d -e s t şi d e te r m in ă ia rn a z ă p a d ă , g e ru ri şi v is c o le , ia r v a ra ,
a re d e o b ic e i u n c a r a c te r c a ld , u s c a t şi u n e o r i c u p u ţin e p lo i. O p a rte d in in te n s ita te a lu i, e s te r e d u s ă de
d e a lu rile ce îm p r e jm u ie s c c o m u n a . A u s tru l, n u m it lo c a l d e u n ii s ă te n i, şi “ T ra is tă g o a lă ” 16, c a re b a te m a i

617
a le s p r im ă v a r a şi v a ra , e s te u n v â n t u s c a t şi v in e d in d ir e c ţia v e s t şi su d , ia r B ă ltă re ţu l b a te d e la s u d - e s t şi
a d u c e p lo a ie .
c) H i d r o g r a f i a
D in p u n c t d e v e d e re h id r o g ra f ic a ş e z a r e a fa c e p a rte d in b a z in u l O ltu lu i, p r in râ u rile O lt e ţ u l şi C e r n a ,
la c a re se a d a u g ă re ţe a u a h id r o g r a f ic ă s e m ip e rm a n e n tă fo rm a tă d in : P e s c e a n a , P â râ u l, B o ro g h ila , T e te ş u l,
A n in o a s a , R u g in o a s a , s tra tu l a c v if e r fre a tic , b ă lţile , iz v o a re le şi to re n ţii. D ir e c ţia d e s c u rg e re a a p e lo r e s te
n o r d -s u d u r m ă r in d în c lin a re a g e n e r a lă a re lie fu lu i. O lte ţu l, C e rn a şi P e s c e a n a s u n t tre c u te în h a r ta în to c m ită
d e s to ln ic u l C o n s ta n tin C a n ta c u z in o şi a ta ş a tă la lu c ra re a ita lia n u lu i A n to n M a ria d e l C h ia ro , s e c re ta ru l lu i
C .B râ n c o v e a n u , tip ă r ită la V e n e ţia în 1718 su b n u m e le I s to r ia d e lle m o d e r n e r iv o lu z io n i d e lla V a la c h ia . În
a c e a s tă h a r tă a p a r c a a flu e n ţi ai O ltu lu i şi O lte ţu l, C e rn a şi P e s c e a n a . C itez : O lte ţu , T eria , C ern a , P e s c e a n a
şi B e ic a s u n t b in e c u n o s c u te 17.
D e s p re v e c h im e a O lte ţu lu i, p ro f. N ic o la e s c u P lo p ş o r, c a re a f ă c u t c e rc e tă ri a s u p ra p a le o litic u lu i
tim p u riu , în b a z in u l a c tu a l a l O lte ţu lu i, în 1 95 2 , d e s c o p e rin d c u ib u ri fo s ilife re la P re o te ş ti şi V a s ila ţi - a c tu a le
a ş e z ă ri a le B ă lc e ş tiu lu i, a f ir m a că: O s e r ie d e s tu d ii n e -a u d u s la c o n c lu z ia c ă în tre O lt ş i J iu , în b a z in u l
a c tu a l a l O lte ţu lu i, c a r e n ic i n u îşi c r o is e c u r s u l în v r e m e a a c e e a , r ă m ă s e s e u n g o l f 18. D e a ic i, d e d u c e m c ă
la în c e p u tu l p e r io a d e i c u a te rn a re , p e a c e s te m e le a g u ri ră m ă s e s e u n g o l f al L a c u lu i G e tic , p e u n d e în tim p s -a
f o rm a t v a le a O lte ţu lu i. O lt e ţ u l iz v o ră ş te d in M u n ţii C ă p ă ţâ n ii, u n d e ş i- a c r o it s ă lb a tic a v a le a c h e ilo r c e -i
p o a r tă n u m e le şi p e te rito riu l a ş e z ă r ilo r d in B ă lc e ş ti îş i d e s fă ş o a r ă o p a rte a c u rs u lu i m ijlo c iu , în s u p r a f a ţă d e
3 0 2 k m 2. C o rid o ru l v ă ii O lte ţu lu i s tră b a te d e la n o r d la su d lo c a lita te a , p e o lu n g im e d e 2 1 , 5 k m , a re o lă ţim e
c e v a r ia z ă în tr e 5 0 -7 6 m şi o a d â n c im e c u p r in s ă în tr e 0 ,5 -1 ,5 m , în z o n a c o tu rilo r, ia r în p e r io a d a r e v ă rs ă rilo r
d e a p ă d e p ă ş e ş te 2-3 m . In fu n c ţie d e c a n tita te a d e p re c ip ita ţii c ă z u te , d e b itu l râ u lu i a în r e g is tr a t v a lo ri
o s c ila n te . A s tfe l d in d a te le s ta ţie i h id ro lo g ic e O te te lişu , ce a p a rţin e A p e lo r R o m â n e R .A . F ilia la V â lc e a ,
re ie s e c ă în p e r io a d a 1 9 5 3 -1 9 9 2 , d e b itu l c e l m a i m ic a f o s t în lu n ile o c to m b rie d e 3 ,0 3 m 3/s şi în n o ie m b rie
d e 3 ,7 8 m 3/s, ia r d e b itu l c e l m a i m a re s - a în r e g is tr a t în lu n ile a p rilie - d e 9 ,6 7 m 3/s şi în m a i - d e 11,6 m 3/s.
C e le m a i m a ri re v ă rs ă ri d e a p e a u a v u t lo c în p r im ă v a r a a n u lu i 1991. D in c a u z a a c e s to r re v ă rs ă ri d e a p e , în
p e r io a d a 1 9 5 3 -1 9 6 0 , a u fo s t d is tru s e c e le d o u ă p o d u ri d e le m n d e p e O lte ţ, d in sa te le O te te liş u şi Irim e ş ti,
f iin d în lo c u ite c u p o d u ri d in a r m ă tu r ă d e c im e n t, p e n tru s ig u ra n ţa c irc u la ţie i. C e r n a e s te c e l m a i im p o r ta n t
a f lu e n t al O lte ţu lu i, c a re v in e d in s p re n o r d -e s t şi fo rm e a z ă , p e o d is ta n ţă d e 4 k m , h o ta ru l n a tu ra l al
B ă lc e ş tiu lu i c u lo c a lită ţile V a le a M a re şi F ă u re ş ti. Z o n a d e c o n ta c t în tr e c e le d o u ă a p e e s te p u n c tu l A n in i,
u n d e v a le a a tin g e lă ţim e a de 4 k m , în s o ţită d e o lu n c ă şi te ra s e la rg d e z v o lta te , p e is a je c a ra c te ris tic e c â m p ie i
e x p lo a ta te e c o n o m ic d in p lin , d e c ă tre lo c u ito ri.
D in tre a p e le m a i im p o rta n te c u c a r a c te r s e m ip e rm a n e n t, fa c p a rte P e s c e a n a , A n in o a s a , B ă lc e a s c a 19,
T e te ş u l, P â râ u l, R u g in o a s a , P â râ ia n u , B iriţă , B lid ă re a s a , S tu p in e a u a , p ro v e n ite d in c u rs u ri to re n ţia le , lip s ite
d e a p ă în c e a m a i m a re p a rte d in an . P e s c e a n a c a re v in e d in s p re n o rd -v e s t, îş i are o b â r ş ia în tr - o v a le
to r e n ţia lă şi se u n e ş te c u O lte ţu l la n o r d -e s t d e B ă lc e ş ti. A n i n o a s a e s te u n p â r â u c a re îş i a re o b â r ş ia în p a r te a
d e v e s t a lo c a lită ţii, s tră b a te te rito riu l s a te lo r G o ru n e ş ti şi P re o te ş ti şi se v a r s ă în O lte ţ, în s u d -e s tu l lo c a lită ţii.
P e p a r te a d re a p tă , a re u r m ă to rii a flu e n ţi: V a le a M ă d u lă r e a s a şi V â lc e a u a c u Iz v o ru l, ia r p e p a r te a s tâ n g ă -
V a le a S le iu lu i şi V a le a V â lc o m . P e n tru în le s n ir e a c irc u la ţie i p e d ru m u l n a ţio n a l B ă lc e ş ti-C ra io v a p e s te v a le a
p â r â u lu i A n in o a s a , tr u p e le g e rm a n e şi a u s tro -u n g a re , a u c o n s tru it în tim p u l p r im u lu i ră z b o i m o n d ia l u n p o d
d e c ă ră m id ă , c a re , d u p ă 1970, a f o s t a b a n d o n a t, fiin d în lo c u it c u a c tu a lu l p o d d in a r m ă tu r ă d e c im e n t.
C e i m a i m u lţi to r e n ţi d e p u n m a te ria lu l a n tre n a t d in p a rte a s u p e rio a r ă la b a z a v e rs a n ţilo r, la c o n ta c tu l
a c e s to ra c u a lb ia m a jo ră , fo rm â n d c o n u ri d e d e je c ţie fo a rte d e z v o lta te 20, a ş a c u m s u n t c e le a le V ă ii
C â rlo g a n ilo r şi V ă ii P â râ u lu i. T o re n ţii d in su d u l D e a lu lu i R ă ii f o rm e a z ă c o n u ri d e d e je c ţie m a i sla b e,
d e o a re c e c u rs u l p e r m a n e n t al O lte ţu lu i p r e ia şi r o s to g o le ş te m a te r ia le le ro a se . P e te rito riu l lo c a lită ţii, d a r m a i
a le s în sa tu l d e r e ş e d in ţă B ă lc e ş ti, a u e x is ta t d e - a lu n g u l tim p u lu i, su p ra fe ţe d e te re n în tin s e , o c u p a te d e b ă lţi.
R e n u m ite a u f o s t b ă lţile d in c e n tru , în s u p r a f a ţă d e 1,5 h a , p la s a te p e m o ş ia lu i M a rin şi Ilie U d re s c u , d e la
c a re se c re d e s -a r tra g e n u m e le lo c a lită ţii. A m e n a jă rile u lte rio a re , e d ilita r- g o s p o d ă re ş ti şi a g ric o le , a u d u s la
d is p a riţia a c e s to ra . H id ro g ra fie i lo c a lită ţii îi a p a rţin e şi ia z u l 21, f o rm a t în c ă d in e v u l m e d iu p e m a lu l d r e p t al
O lte ţu lu i, d in n iş te iz v o a re şi m la ş tin i ce se g ă s e a u în p a r te a r ă s ă rite a n ă a c o n a c u lu i b o ie rilo r O te te liş e n i, d in
B e n e ş ti. A c e a s tă a p ă e s te a te s ta tă d o c u m e n ta r c a lim ită d e h o ta r: d e la ia z la d ea l, p a r te a lu i S o lo m o n toată,
o r ic â t se v a a le g e ,... în tr - u n h r is o v a l d o m n ito ru lu i R a d u M ih n e a , d e la a n u l 1613 a p rilie 16, d in T â rg o v iş te ,
în c a re în tă r e ş te lu i O p re a , V la d , F u lg e r şi a lto ra o c in i 22. A s tă z i ia z u l îs i m e n ţin e a p ro a p e v e c h iu l tra s e u ,
p o r n in d d e lâ n g ă c lă d ire a c o n a c u lu i d in B e n e ş ti, p e d ir e c ţia su d , sp re O te te lişu , tr a v e r s e a z ă z o n a n u m ită
C o a n d a , ta ie te re n u rile a g ric o le , se m a i a lim e n te a z ă în d ru m u l s ă u c u a p ă d in sm â rc u rile d e la c iu tu ra lu i
618
O p rişa n , tr a v e r s e a z ă ş o s e a u a ju d e ţe a n ă în tre B e n e ş ti şi O te te liş u , în d re a p ta , u n d e se în f u n d ă în a lte b ă lţi şi
sm â rc u ri, d e su b d e a lu l G e r g e n ilo r (în p u n c tu l L u n c a M a re ), d u p ă c a re ş e rp u ie şte u ş o r p r in iz la z u l sa tu lu i
O te te liş u , p e la v e s t d e tâ rg u l să p tă m â n a l, şi se v a r s ă în P e s c e a n a în tr e sa te le O te te liş u şi B ă lc e şti. P â n z a de
a p ă fre a tic ă d in lo c a lita te , se g ă s e ş te la o a d â n c im e v a r iin d în tr e 2 m şi 8 m în lu n c ă , ia r în d e a lu l P o ie n i - la
c irc a 10 -1 2 m . D e - a lu n g u l tim p u lu i, a p r o v iz io n a r e a c u a p ă p o ta b ilă a p o p u la ţie i s -a fă c u t d in iz v o a re
n a tu ra le , p r in c a p ta re a lo r în c iş m e le , f â n tâ n i 23 sa u c iu tu ri c u la n ţu ri, c u m p e n e şi g ă le ţi d e le m n ; se m e n ţin şi
a s tă z i, în tr e sa te le O te te liş u şi B e n e ş ti, d o u ă e x e m p la re : C iu tu ra d e la P re d e ş e l şi C iu tu ra lu i O p rişa n . În z o n a
v iilo r d e p e d e a lu l G e rg e n i, se p ă s tre a z ă u n iz v o r c a p ta t la s u p ra fa ţă în tr - u n tu b d e c im e n t, c u n o s c u t su b
n u m e le d e B u d u ro i. E v o r b a d e o a m e n a ja re s im p lă a p â n z e i d e a p ă ie ş ită la su p ra fa ţă . N u m ă r u l a c e s to r
a m e n a jă ri sim p le e s te fo a rte m a re (u n e le p o a r tă n u m e le d e ş tu b e ie ) şi s u n t fo lo s ite d e c e i a fla ţi la m u n c a
o g o a re lo r. În u ltim ii a n i, în m a jo r ita te a s a te lo r, lo c u ito rii şi-a u f o ra t p u ţu ri c u sc rip e ţi d e f ie r şi g ă le ţi d e
ta b lă , ia r în sa tu l d e re ş e d in ţă al o ra ş u lu i, s -a a m e n a ja t u n p u ţ c e n tra l d e c a p ta re a p â n z e i fre a tic e , în v e d e r e a
m o d e rn iz ă rii a c e s to r u tilită ţi.
d) Vegetaţia naturală
P e n tru a c a r a c te r iz a v e g e ta ţia şi f a u n a 24 lo c a lită ţii B ă lc e ş ti, tr e b u ie p r e c iz a t c ă d in p u n c t d e v e d e re
b io g e o g ra fic , te rito riu l ei, c a d e a ltfe l to a te d e a lu rile m a i jo a s e p ie m o n ta n e d in s u d u l V â lc ii, e s te in c lu s în
p r o v in c ia M o e s ia , c a re a p a rţin e g r u p e i c e n tra l-e u ro p e n e d e n u a n ţă su b m e d ite ra n e a n ă , c u n u m e ro a s e
e le m e n te te rm o file . D e p e n d e n tă d e c o n d iţiile c lim a tic e te m p e r a te , v e g e ta ţia a p a rţin e d e s u b z o n a s te ja ru lu i.
P e a c e s t te rito riu şi în îm p r e ju rim i, p ă d u rile d e fo io a s e a u a c o p e r it în tr e c u t şi c o n tin u ă s ă a c o p e re şi a s tă z i
s u p ra fe ţe m a ri. P e d e a lu ri, p r in c ip a la a s o c ia ţie v e g e ta lă e s te p ă d u r e a c u d iv e rse d e n u m iri: L a c u l P o rc u lu i,
G e rg e n i, A p o s to le s c u (c a re în tr e c u t a u a p a r ţin u t s a te lo r C o m ă n e ş ti şi G e rg e n i, d is p ă ru te în tre tim p , ia r a s tă z i
a p a r ţin d e sa te le B e n e ş ti şi O te te liş u ), p ă d u r e a G lă v a n u , Ja ro şti.
În h a r ta f ă c u tă în 1722 d e c ă tre S c h w a n tz , se p o m e n e ş te d e s p re “m a s iv e p ă d u ro a s e în O te te liş u ” . În
tr e c u t, a c e s te p ă d u ri d in lo c a lita te a v e a u o în tin d e r e m u lt m a i m a re d e c â t c e a d e a s tă z i, c a u z a f iin d d e friş ă rile
m a s iv e , în v e d e r e a lă rg irii s u p r a f e ţe lo r a g ric o le . A c e s t lu c ru e s te d e m o n s tr a t d e to p o n im ie , c a re p ă s tre z ă
te rm e n i p r e c u m L u n c a M a re şi L u n c a M ic ă - lo c u ri u n d e , p â n ă la c o le c tiv iz a r e a d in 1 9 6 2 , s-a u p ă s tra t a rb o ri
g ro ş i, d e p e s te 100 d e a n i, d in v e c h e a p ă d u re a G e r g e n ilo r 25. D in tre fo ş tii p r o p rie ta ri ai a c e s to r te re n u ri, îi
c ită m p e M itru Z a m fir e s c u (zis B o a n g h e ru ), M a rin Io ja (zis G h e o rg h iş o iu ), N ic o la e Z id ă ro iu (zis C io c a n ),
V a s ile Z id ă ro iu , (z is N is to r), S a v u B ă la ş a , (z is a l lu i Z a m fir). T ra n s fo rm ă rile ce a u a v u t lo c d u p ă re v o lu ţia d e
la 1989 şi Legea 10 din 2000, a u r e s titu it p r o p rie ta rilo r în v ia ţă (Io ja M a rin în v â r s tă d e 95 d e a n i) şi
u r m a ş ilo r c e lo r d e c e d a ţi, a c e s te te re n u ri a g ric o le p e c a re în p r e z e n t le a d m in is tre a z ă p riv a t.
U n stu d iu d e s p e c ia lita te 26 a s u p ra c o m p o z iţie i a c e s to r p ă d u ri, a d u s la c o n s ta ta r e a c ă a c e s te a su n t
fo rm a te d in: g â r n iţă ( Quercus frainetto ), în c e a m a i m a re p a rte - g o r u n 27 ( Quercus petraea ) şi c e r ( Quercus
cerris), p rin tre c a re şi n u m e ro ş i a rb o ri şi a rb u ş ti ca: ju g a s tr u l (Acer compestre), u lm u l ( Ulmus carpinifolia),
f ra s in u l ( Fraxinus excelsior ), c o rn u l ( Cornus mas), s â n g e ru l ( Cornus sangvinea ), sa lc â m u l (Robinia
pseudoacacia ) etc. D in z o n ă , lip s e ş te d o a r b ra d u l. F a g u l îş i fa c e a p a r iţia p e s o lu rile s ilv e s tre b r u n e - g ă lb u i de
p e v e rsa n ţi. F lo ra s p o n ta n ă p o m ic o lă e s te b o g a tă . M ă ru l şi p ă r u l p ă d u re ţ, c o rc o d u ş u l s ă lb a tic , p ă d u c e lu l ro şu
şi n e g ru , p o r u m b a ru l, a lu n u l, c o rn u l, z m e u ru l şi m u ru l, s u n t sp e c ii c a re c re s c p r in p o ie n ile p ă d u rilo r, sa u la
m a rg in e a a c e s to ra , d e m o n s trâ n d c o n d iţii n a tu ra le b u n e p e n tru c u ltu r a p o m ilo r. T re c e re a d e la v e g e ta ţia d e
p ă d u re la s te p ă , e s te m a r c a tă p r in p r e z e n ţa a r b u ş tilo r sp in o ş i: p o ru m b a ru l (prunus spinosa ), m ă c e ş u l ( rosa
canina), p ă d u c e lu l ( crataegus spinosa) - p la n te c a ra c te ris tic e r e g iu n ilo r se c e to a s e . B a z a m e lif e r ă a a c e s to r
lo c u ri e s te a s ig u ra tă d e p â lc u rile d e s a lc â m i, în m u lţiţi p r in c a m p a n ii d e p la n ta re , c a re se fa c şi c u sc o p u l
f ix ă rii te r e n u r ilo r c u g r a d s p o rit d e d e g ra d a re .
În v ă ile O lte ţu lu i, C e rn e i şi P e s c e n e i se în tâ ln e s c p ă d u rile d e lu n c ă c u sp e c ii de: sa lc ie , p lo p i, a rin i şi
ră c h ită . E s te r e n u m it z ă v o iu l d in sa tu l O te te liş u , c a re a f o s t d e c la ra t p a rc ; d in a n u l 1 9 6 8 , a c e s ta g ă z d u ie ş te
s ă rb ă to r ire a b â lc iu lu i a n u a l (2 0 iu lie ), la c a re p a r tic ip ă şi lo c a ta rii c o m u n e lo r în v e c in a te . C a s p e c ii de
v e g e ta ţie m e d ite ra n e a n ă ce a u p ă tru n s în z o n ă d in s p re s u d -v e s t, se în tâ ln e s c în m o d iz o lat: lilia c u l, n u c u l,
m o jd re a n u l (fo lo s it d e b ă trâ n i p e n tru v o p s itu l lâ n ii, d e o a re c e c o n ţin e ta n in în c o a jă ) şi le a n d ru l (a rb u s t
o rn a m e n ta l în g r ijit în g o s p o d ă riile u n o r lo c a ln ic i). V e g e ta ţia ie rb o a s ă a p ă d u rii a n u n ţă v e n ire a p r im ă v e rii
p r in a p a r iţia b o z o ţe ilo r, g h io c e ilo r, v io re le lo r, tă m â io a r e lo r , c o c o ră ilo r. În iz la z u ri c re ş te o v ă z u l a u riu (n u m it
şi g r â u ş o ru l d ra c u lu i), p ă io a g a , tr if o iu l s ă lb a tic şi p ă p ă d ia , ia r p rin tre c u ltu rile o g o a re lo r, a p a r fo a rte des:
p iru l, c o s tre ia , n e g h in a şi p ă lă m id a . D in tre p la n te le u tile p e n tru s ă n ă ta te a o m u lu i, se p ă s tre a z ă , p r in tra d iţie :
m u ş e ţe lu l, c o a d a c a lu lu i (p ă ru l p o rc u lu i), m e n ta (iz m a ), p ă tla g in a , p o tb a lu l, c o a d a ş o ric e lu lu i.

619
 e) Fauna28
C u ib u rile f o s ilife re 29 d e s c o p e rite la P re o te ş ti şi V a s ila ţi (F â n tâ n a lu i D ră g h ic i) în 1 9 5 2 30 d e e c h ip a
a n tro p o lo g u lu i N ic o la e s c u P lo p ş o r (o d a tă c u c e le d e la B u g iu le ş ti), p la s e a z ă - c ro n o lo g ic - f a u n a lo c a lită ţii
B ă lc e ş ti, la în c e p u tu l p e r io a d e i c u a te rn a re . C u p rile ju l c e r c e tă r ilo r fă c u te , p e lâ n g ă fo s ile le d e a u s tra lo p ite c
d e s c o p e rite la B u g iu le ş ti, a u m a i f o s t sc o a se la iv e a lă în b a z in u l a c tu a l al O lte ţu lu i (d e c i şi p e te rito riu l
B ă lc e ş tiu lu i), c u ib u ri f o s ilife re d e a n im a le , ro z ă to a re , ie rb iv o re şi c a rn iv o re ce a p a rţin e a u a s o c ia ţie i
fa u n is tic e v illa fra n c h ie n e . P re z e n ţa ră m ă ş iţe lo r m am ifere în a c e s te lo c u ri, ce a u a p a r ţin u t L a c u lu i G e tic , este
e x p lic a tă p r in s c u fu n d a re a a n im a le lo r su b p r o p ria g re u ta te î n m â lu l lă s a t d e re tr a g e re a a p e lo r a c e s tu i lac.
În tim p , f a u n a a e v o lu a t şi d e a lu rile a c o p e rite c u p ă d u r i d e ste ja r, a u c o n s titu it lo c u ri p o p u la te de: lu p i,
m is tre ţi, v u lp i, v ie z u ri, ie p u ri, p is ic i să lb a tic e , v e v e riţe , m a jo r ita te a p r e z e n tâ n d in te re s v â n ă to re s c . F o a rte
n u m e ro a s e s u n t ro z ă to a re le : ş o a re c e le d e c â m p , şo b o la n ii, h â rc io g ii. Păsările se c la s ific ă în : p ă s ă ri d e p ă d u re
(c u c u l, tu rtu r e a u a , p u p ă z a , m ie rla , g ra n g u ru l, p riv ig h e to a re a , c io c â rlia , g h io n o a ia ), c a re s p o re s c fru m u s e ţe a
lo c u rilo r p rin c â n te c e le lo r şi p ă s ă ri c a r a c te ris tic e s te p e lo r, (p re p e liţa , c â rs te iu l, p itp a la c u l). F o a rte ră s p â n d ite
s u n t p ă s ă rile ră p ito a re (c u c u v e a u a , u liu l, e re te le şi b u fn iţa ), c a re s u n t h u lite d e lo c a ln ic i d e o a re c e le p ro d u c
p a g u b e în râ n d u l p ă s ă r ilo r m ic i d e c u rte , n e g lijâ n d f a p tu l c ă e le a d u c şi a v a n ta je p r in s tâ rp ire a ro z ă to a re lo r.
Reptilele s u n t re p re z e n ta te d e ş o p â rlă (la c e r ta ), g u ş te re le v e rd e ( la c e r ta v ir id is ), râ m e , v a rie tă ţi d e şe rp i.
G re ie re le , fu rn ic a , lă c u s ta , flu tu rii d if e r it c o lo ra ţi, c o ro p iş n iţa , f o rm e a z ă c la s a insectelor . Se o b s e rv ă , d e c i, o
in te r fe re n ţă în tre f a u n a m o n ta n ă , c e a d e s ilv o s te p ă şi ste p ă .

f) Solurile
D in p u n c t d e v e d e re g e o lo g ic , lu n c ile şi te ra s e le p u n în e v id e n ţă o s tr u c tu ră în c ru c iş a tă d e ro c i
p e rm e a b ile , p ie triş u ri, b o lo v ă n iş u ri, n is ip u ri, c u ro c i m a rn o - a r g ilo a s e , to a te f iin d c a r a c te ris tic e h o lo c e n u lu i şi
p le is to c e n u lu i, c e a u f a v o r iz a t a c ţiu n e a to re n ţilo r. În a lte rn a n ţa d e stra tu ri: p ie triş u ri, n is ip u ri, a rg ile , m a rn e ,
p r e d o m in ă n is ip u rile d is p u s e su b f o r m ă d e b a n c u ri g ro a s e , p r e z e n ţa lo r c o n s titu in d u n a d in tre c a u z e le
e s e n ţia le în d e c la n ş a r e a u n o r a lu n e c ă ri d e te re n m a s iv e şi d e m a re p ro fu n z im e . S p re e x e m p lific a re , a s tfe l d e
stra tu ri a lc ă tu ite d in n is ip u ri se o b s e rv ă în d e s c h id e rile d e p e V a le a P o p e ş ti, V a le a P â râ u lu i şi c h ia r în c o rn iş a
d e d e s p rin d e re a a lu n e c ă r ilo r d in d e a lu l R ă ii31. C a u rm a r e , a s u p ra u n ită ţilo r d e so l a le lo c a lită ţii, în d e c u rs u l
a n ilo r, şi-a u p u s a m p re n ta m a i m u lţi fa c to ri şi a n u m e : ro c a m a m ă , c lim a , v e g e ta ţia , re lie fu l şi a c tiv ita te a
o m u lu i. R o c a m a m ă p e c a re s - a f o rm a t so lu l, se c o m p u n e d in n is ip u ri şi a rg ile , la c a re se a d a u g ă - în m ic ă
m ă s u ră - m a rn e . S u b a c ţiu n e a c lim e i u m e d e şi a p ă d u r ilo r, s -a f o rm a t so lu l b r u n d e p ă d u re , c a re e s te so lu l
lo c a l p re d o m in a n t, a f la t în d ife rite g r a d e d e p o d z o lire , f o rm a t d in lu tu ri a rg ilo a s e , n is ip şi p ie triş. În lu n c ile
r â u r ilo r C e rn a şi O lte ţ şi a p â râ u lu i P e s c e a n a , a p a r s o lu rile d e lu n c ă , u n d e se în g lo b e a z ă a lu v iu n ile - fo lo s ite
p e n tru g r ă d in i d e z a rz a v a t, c u ltu ri a g ric o le d e p o ru m b , g râ u , f lo a re a s o a re lu i şi s fe c lă d e z a h ă r.
P e te r a s a a d o u a d in v a le a O lte ţu lu i, se g ă s e s c s o lu rile d e te ra s e s ilv e s tre , b r u n e - ro ş c a te p o d z o lite ,
c o m p u s e d in lu tu ri ce c o n ţin o x iz i d e fie r, p ie tr iş u r i şi n is ip u ri. În c o m p a ra ţie c u c e le d e p e in te rflu v iile lo r,
s o lu rile d e p e v e rs a n ţii v ă ilo r c u a p e te m p o r a r e a u o g ro s im e m a i m ic ă , d a to rită g ra d u lu i m a i m a re de
d e g ra d a re im p u s d e to r e n ţi şi d e v â n tu rile de p rim ă v a ră , c a re a n tre n e a z ă m a ri c a n tită ţi d e m a te r ia l fin d in
so lu l p r o a s p ă t a ra t. D e a c e e a , lo c u ito rii v a lo rific ă p o te n ţia lu l e c o n o m ic al a c e s to r so lu ri p r in p la n ta ţii de
s a lc â m i, p o m i şi v iţă d e v ie . T ip u rile d e s o lu ri e x is te n te a ic i, s u n t u rm ă to a re le : 1. S o lu ri b r u n ro ş c a te . 2.
S o lu ri b ru n e lu v ic e . 3. S o lu ri b ru n e a rg ilo lu v ia le . 4. S o lu ri lu v ic e ( lu v i-s o lu ri). 5. S o lu ri b ru n e e u -
m e z o b a z ic e . 6. S o lu ri b ru n e a c id e . 7. P se u d o re n d z in e . 8 .V e rtis o lu ri. 9. L ă c o v işti. 10. A lu v iu n i. 11. S o lu ri
a lu v ia le . 12. R e g o s o lu ri şi so lu ri e ro d a te . S u b a c ţiu n e a e v o lu ţie i re lie fu lu i, a f a c to rilo r e x te rn i şi a a c tiv ită ţii
o m u lu i d e d e friş a re a p ă d u rilo r, d e d e s ţe le n ire a p a jiş tilo r, d e c o n s tru ire a d ru m u rilo r, s o lu rile a u s u fe rit
a n u m ite sta d ii d e d e g ra d a re . P e n tru a m e lio ra re a f e rtilită ţii lo r, s-a u im p u s n o i te h n ic i: a m e n a ja r e a d e te ra s e ,
f o lo s ire a ra ţio n a lă a te re n u rilo r; o j u s t ă ro ta ţie a c u ltu rilo r, a p lic a re a în g r ă ş ă m in te lo r o rg a n ic e şi c h im ic e , ia r
p e n tru r e d u c e r e a a c id ită ţii s o lu r ilo r s -a u f o lo s it în fu n c ţie d e g r a d u l d e a c id ita te , a m e n d a m e n te le c a lc a ro a s e .
A m p r e z e n ta t m a i în d e ta liu c o n d iţiile n a tu ra le , c o n s id e r â n d c ă a c e s te a f o rm e a z ă u n u l d in tre ce i m a i
im p o rta n ţi fa c to ri ai e v o lu ţie i v ie ţii lo c u ito rilo r, în c o m p le x ita te a ei. E le a u c o n d iţio n a t a tâ t m o r fo lo g ia şi
a ş e z a re a v e tre i sa te lo r, c â t şi fo rm e le de u tiliz a re a te re n u rilo r d in h o ta ru l s a te lo r şi n u în u ltim u l râ n d ,
e c o n o m ia a g ra ră . C u to a tă im p o rta n ţa sa, în s ă , fa c to ru l g e o g ra fic , d e s tu l d e c o n s ta n t în tim p , e s te in s u f ic ie n t
p e n tru a e x p lic a in te g ra l e v o lu ţia is to ric ă a tip o lo g ie i s a te lo r d in lo c a lita te . S c h im b a re a fo rm e i şi a s tru c tu rii
a ş e z ă r ilo r ru ra le , e ste re z u lta tu l n u n u m a i al a d a p tă rii lo c u ito r ilo r la c o n d iţiile n a tu ra le , ci m a i a le s, a
tr a n s f o r m ă r ii tre p ta te a lo r, p r in m u n c a o m u lu i, în se n s u l n e v o ilo r lu i c u re n te .
620
 N ote bibliografice
1. N. S. Aur, Zona de contact dintre Câmpia Dunării şi Podişul Getic între Jiu şi Olt, în “Analele Universităţii din Craiova,
seria Istorie, Geografie, Filologie”, anul I, 1972, pag. 102; Idem, Piemontul Olteţului. Studiu Geomorfologic, Editura Universitaria,
Craiova, 1996, pag. 53 şi urm.
2. Poartă acest nume, deoarece această treaptă colinară joasă este fragmentată de râul Olteţ; Judeţele Patriei. Vâlcea.
Monografie, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1980, pag. 18-20.
3. Ion Folescu, Satele de pe valea Peştenii, Contribuţii istorice, Editura Sylvi, Bucureşti, 1997, pag.14.
4. Ioja Gheorghiţa, Contribuţii la monografia istorico-etnografică a comunei Bălceşti-Olteţ, Facultatea de Istorie, Bucureşti,
1972, ms.
5. N. S. Aur, Procese morfodinamice în sectorul de confluenţă Cerna-Olteţ, în ,,Analele Universităţii din Craiova, secţiile
Istorie, Geografie, Filologie”, anul II, 1973, pag. 153; Corneliu Tamaş, Ion N. Vasilescu, Monografia comunei Valea Mare, judeţul
Vâlcea, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 1998, pag. 7 şi urm.
6. La depistarea pe teren, din primăvara anului 1970 în zona Bălceştiului a proceselor morfodinamice, alături de profesorul
N.S.Aur de la Universitatea din Craiova şi-a adus contribuţia şi Ioja Gheorghiţa, prof. de istorie-geografie la Şcoala Diculeşti-
Făureşti, Vâlcea.
7. Bălceşti - Publicaţie editată cu prilejul manifestărilor dedicate ridicării la rang de oraş a localităţii, 21 septembrie 2002,
pag. 4.
8. Ibidem.
9. C. Alessandrescu, Dicţionarul geografic al Judeţului Vâlcea, Bucureşti, 1893, pag. 22.
10. N. S.Aur, Tipuri de procese morfoclimatice, „Analele Universităţii din Craiova’’, an II, 1973, Secţia geografie”, pag. 6.
11. Informaţii din anul 2004, de la Ioja Marin în vârstă de 95 de ani, care povestea că: părinţii, baba Maria şi moşu Ion
(Gheorghişoiu) Ioja îl trimitea să aducă din acele provizii atunci când era nevoie.
12. L. Badea, Constanţa Rusenescu, Judeţul Vâlcea, Ed. Academiei, Bucureşti, 1970, pag. 26.
13. Camelia Teodorescu, Comuna Bălceşti, vechi leagăn de cultură şi civilizaţie. Studiu geografic general, Ed. Europa, Balş,
1991, pag. 25.
14. N. S. Aur, în „Analele Universităţii, secţiile Istorie, Geografie, Filologie”, Craiova, Anul II, 1973, pag. 156.
15. Informaţiile provin de la inginerul agronom Ioja Ion, specialist în horticultura şi pomicultură.
16. ,, Traistă goală’’ - avea semnificaţia de recolte scăzute în anii în care bătea multe zile şi cu putere. Explicaţie populară,
auzită în anul 2000 de la Ioja Elisabeta din Otetelişu, în vârstă de 84 de ani..
17. “Arhivele Olteniei”, nr. 2-3/1922, pag. 152.
18. Ziarul “Scânteia tineretului”, anul XIX, seria II, nr. 4250 din 13 ianuarie 1963.
19. Dicţionarul toponimic alRomâniei.Oltenia (DTRO), vol I, A-B, Editura Universitaria, Craiova, 1993, pag. 285.
20. N.S.Aur, Procese morfodinamice în sectorul de confluenţă Cerna-Olteţ, pag. 163.
21. Canal natural cu apă temporară (mai ales primăvara, iarna şi la sfârşitul toamnei) ce traversează terenurile agricole actuale
ale satelor Beneşti şi Otetelişu.
22. D.I.R. veacul XVII, B, Ţara Românească, vol. 2 (1611-1615), pag. 169-171, doc. nr. 163.
23. În Marele dicţionar geografic al României, 1893, volumul V, în satul Otetelişu figurează 20 de fântâni.
24. L. Badea, Constanţa Rusenescu, op. cit., pag. 38.
25. Informaţiile au fost furnizate de: Ioja Marin (95 ani), Zamfirescu Andrei(84 ani), Zidăroiu Vasile, veterani din cel de-al
doilea război mondial, care povesteau că fiind propietarii unor pâlcuri de arbori în aceste locuri au trebuit să-i taie în anul
cooperativizării agriculturii, 1962.
26. Studiul a fost efectuat de Ocolul Silvic Bălceşti.
27. Gorunetele formează păduri închegate pe versanţi şi interfluvii.
28. Ioja Gheorghiţa, op. cit., pag. 5.
29. Oasele animalelor, în conexiune anatomică.
30. C. S. Nicolaescu Plopşor, Enigmele arheologiei din raionul Olteţul, în ziarul „Scânteia tineretului”, anul XIX, Seria II, nr.
4250 din 13 ianuarie 1963.
31. N. S. Aur, op.cit., pag. 154.

Harta morfodinamică
a sectorului Cerna - Olteţ

621
 Cap. II - I S T O R I A

1. ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE VECHE

Aşezarea geografică a oraşului Bălceşti, în imediata vecinătate a zonei de vieţuire a prehominizilor,
atestaţi prin descoperirile arheologice de pe Valea Grăunceanu-Bugiuleşti (com. Tetoiu) şi prezenţa
cuiburilor fosilifere aparţinând faunei villafranchiene în satele Preoteşti şi cătunul Vasilaţi (Fântâna lui
Drăghici), descoperite în 1952, sunt argumente care probează vechimea preistorică a locurilor noastre1.
Despre descoperirea unor oase pietrificate, de mastodonţi şi amfibii - animale antediluviene, între satele
Bălceşti şi Goruneşti, amintesc şi lucrările cu caracter geografic de la sfârşitul secolului XIX: Dicţionarul
geografic al Judeţului Vâlcea de C. Alessandrescu şi Geografia judeţului Vâlcea, 1893, de Şt. Ionescu-
Cheianu. Mediul biogeografic din bazinul mijlociu al râului Olteţ, a influenţat în mod favorabil dezvoltarea
vieţii în satele aparţinătoare oraşului Bălceşti. În colecţia profesorului Constantin Panait, se află topoare şi
unelte de piatră 2 strânse de-a lungul anilor, de prin satele răsfirate în acest bazin al Olteţului. Despre uneltele
de piatră - cioplită sau şlefuită - cu ajutorul cărora aceste comunităţi şi-au procurat hrana, ne pot vorbi
obiectele găsite întâmplător de locuitorii comunei vecine, Ghioroiu, care aveau aceeaşi vatră de locuire:
platoul Olteţului. Este vorba despre trei topoare perforate şi două neperforate (unul în greutate de 1,5 kg) şi o
“greutate” perforată de piatră, folosită la războiul de ţesut3. Unul din topoarele perforate ce aparţine
neoliticului, a fost descoperit pe dealul Olteţului, la punctu “Pietriş” de pe raza satului Comăneşti (Ghioroiu),
ce se întinde până la graniţa cu Otetelişu şi Ulicioiu.
Fosile şi urme materiale ale preistoriei, au fost descoperite în aceleaşi condiţii, adică întâmplător, şi în
perimetrul Bălceştiului, în punctele Gergeni, Piscul Baboiu, Stupineaua, Dealul Răii. O parte din exponate se
găsesc în colecţia prof. C. Panait, din care menţionăm: fosile de ANANCUS ARVERNENSIS Croizet et
Jobert Mammuthus sp., fragmente de măsele şi dinţi, două topoare de piatră neperforate, un topor de piatră
perforat, un topor de bronz, două pandantive, obiecte de podoabă etc. Elemente specifice pentru prima
perioadă de tranziţie spre epoca fierului, au fost descoperite în nord-estul Olteniei - la Govora-sat, Ocnele
Mari, Slătioara-Horezu, Bălceşti, Roşiile şi Buneşti4. Prin cercetări arheologice, s-a demonstrat că acel centru
politic, economic, religios şi militar al burilor de la Ocnele Mari a fost înconjurat, în scopuri de apărare, de
aşezări mari şi puternice situate atât pe înălţimi (Polovragi, Roeşti, Cetăţuia-Râmnicu-Vâlcea, Cozia Veche),
cât şi de locuiri pe terase sau boturi de deal. În aceste din urmă aşezări dacice de pe terase şi boturi de deal,
presupunem că se încadrează şi aşezările dacice identificate în comunele vecine Bălceştiului: Piscul Saşa,
Cărămida şi Grădiştea. Vestigiile arheologice de pe piscul Saşa, comuna Tetoiu, atestă o aşezare fortificată,
în interiorul căreia se găsesc urme de ceramică dacică de la începutul epocii La Tene, dar şi ceramică romană
şi bizantină5. “Cărămida” este numele de astăzi al dealului unde se găsesc, după afirmaţiile prof. I. Folescu
(op. cit., pag. 34), ruinele cetăţii ridicate de burii dacici în scopuri militare - punct strategic (318 m) preluat
peste milenii şi veacuri, de la băştinaşii culturii Coţofeni. Această aşezare dacică este localizată în satul
Herăşti, aparţinător de comuna Ghioroiu, iar în 1974, figura la satul Ştirbeşti6 (aceeaşi comună), vecin cu
satul Beneşti, din oraşul Bălceşti, într-o zonă geografică cu condiţii propice vieţii (apă, păşune, vânat) şi
apărării în faţa atacatorilor. Un argument peremptoriu care susţine ideea că Bălceştiul face parte din acest
habitat vechi de locuire, îl constituie monedele, fragmentele de oală şi uneltele de fier, descoperite ocazional
de locuitori. Este vorba de trei tetradrahme de argint de la Filip al II lea, regele Macedoniei, găsite de
agricultorul Fănică Geică din Otetelişu, prin anii 1934 - 1935, în apropierea drumului agricol din Gergeni7,
pe dealul satului Beneşti. Un exemplar din acestea, ce constituie o imitaţie dacică după tetradrahmele regelui
Filip al II lea, datând din jurul anului 300 î. Hr., a fost expus la muzeul Şcolii Irimeşti. O altă piesă, similară,
a fost studiată de C. Preda8, iar o alta se găseşte în colecţia prof. C. Panait.
Urme materiale, care nu au făcut obiectul unei cercetări susţinute, apar consemnate în cartea istoricului
D. Tudor, Oltenia romană (ediţia a IV-a revizuită şi adăugită, Editura Academiei, Bucureşti, 1978, pag. 232),
care ne informează că în Bălceşti, jud. Vâlcea, pe Piscul Baboiu, s-ar fi găsit fragmente ceramice, cărămizi,
unelte de fier şi monede din perioada ocupaţiei romane9. Ca semn al culturii materiale şi spirituale a
strămoşilor daco-romani, se păstrează cele două categorii de ceramică - fină şi comună. Ceramica fină este de
culoare neagră, folosită la confecţionarea vaselor de talie mică şi mijlocie. Ceramica de uz casnic prezintă o
622
pastă grosieră, cu mult degresant din piatră pisată, uneori - nisip. Cantitativ, ea domină. Ornamentaţia de pe
exteriorul vasului, se prezintă sub formă de striuri ce acoperă întreaga suprafaţă a vaselor, sau numai partea
bombată. Mai rar se întâlneşte ornamentaţia în formă de buton, cu o alveolare pe mijloc, sau motivul cu
brâuri crestate în relief. Vestigiile descoperite în zonă, dovedesc că vechile comunităţi de aici au fost formate
din cultivatori, crescători de vite, meşteşugari, vânători, pescari şi comercianţi.

Note bibliografice
1. Vezi: C. S. Nicolaescu Plopşor, Enigmele arheologice din raionul Olteţu, în ziarul „Scânteia Tineretului’’, anul XIX, seria
a II-a, nr. 4250, din 13 ianuarie 1963.
2. Descrierea pieselor prezentate din bazinul mijlociu al râului Olteţ, judeţul Vâlcea, aflate în colecţia prof. Constantin Panait,
a fost făcută de către Marcel Benea din Cluj-Napoca.
3. I. Folescu, op. cit., pag. 25-30.
4. Gh. I. Petre-Govora, Mărturii arheologice şi numismatice privind perioada traco-dacică în nord-estul Olteniei, în „Studii
vâlcene’’, IV, 1980, pag. 23.
5. Marin Roşu, Fişe din monografia judeţului Vâlcea, în „Studii vâlcene”, IV, 1980, pag. 184.
6. Titu Georgescu, Cetăţi dacice în Oltenia, în „Magazin istoric’’, VIII, nr. 12, 1974, pag. 45.
7. Informator - preotul Gh. Zidăroiu (n.1910 - m. 2003), care a fost în posesia unei piese, pe care a donat-o muzeului Liceului
Agricol din Bălceşti, unde a lucrat ca profesor; vezi şi I. Folescu, op. cit., pag. 33, cu aceeaşi sursă de informare.
8. C. Preda, Despre începuturile imitaţiilor monetare de tip Filip al II- lea, în „Studii clasice’’, XI, 1969, pag. 68-83; vezi şi:
I. Obretin, op. cit., pag. 5.
9. Geografia judeţului Vâlcea, ediţie revăzută în 1893, pag. 44; vezi şi D. Tudor, Oraşe, târguri şi sate în Dacia Romană,
Bucureşti, 1968, pag. 313.

2. AŞEZĂRILE DIN PERIMETRUL BĂLCEŞTIULUI ÎN EVUL MEDIU

G ergeni. Printre cele 32201 de sate şi oraşe menţionate în documentele Ţării Româneşti, datate în
secolele XIV-XVII, se regăsesc şi câteva aşezări din perimetrul de azi al oraşului Bălceşti. Dintre acestea, un
număr de patru (Otetelişu - atestat în 1475; Preoteşti - atestat 1502; Bălceşti - atestat 1574; Beneşti - atestat
1613) - există şi astăzi cu aceleaşi denumiri. Un număr de şase sate (Gergeni şi Comăneşti - atestate 1475;
Măniceşti - atestat 1594; Sârbii de Olteţ, Buciumi şi Vasilaţi - atestate 1613), sunt loalităţi dispărute sau
incluse în altele şi există până astăzi sub denumirile vechi, dar ca “mahalale”, “cătune” sau “uliţe”. Prima
mărturie scrisă în cancelaria de limbă slavonă a Ţării Româneşti despre unele din aceste sate vechi este
hrisovul din 5 iunie 1475 prin care Basarab cel Bătrân voievod întăreşte fiilor lui Ion satele Gergeni şi
Comăneşti; fără privilegii de imunitate2, deşi aceştia erau dregători ai stăpânirii3. Printr-un alt hrisov, datat 16
aprilie 1613, Radu Mihnea vv. întăreşte lui Oprea, Vlad, Fulger şi altora ocini în Comăneşti, Sârbii de Olteţ,
Măniceşti şi Beneşti 4. Un hrisov cu aceeaşi dată, emis de domn, întăreşte preoţilor Ion şi Bonciul, fiii lui
Dumitru şi Tatul, a patra parte din Măniceşti şi alte cumpărături în Măniceşti, Beneşti şi „Văsălaţi”5.
Satul G ergeni apare consemnat pentru prima dată în documentul din 5 iunie 1475. Geografic, acesta
era plasat între satele: Otetelişu la răsărit, Ulicioiu - la apus, la sud era înjugat cu Bălceştiul, iar la nord - cu
satul Comăneşti6. Numele de Gergeni va reapărea destul de târziu, în secolul al XVIII-lea, în legătură cu
trupurile de moşie ale boierilor Otetelişeni. Astfel, din cercetările întreprinse de prof. Ion Folescu în cadrul
Arhivelor Statului din Bucureşti şi Craiova, transmise nouă în cartea sa Satele de pe Valea Peştenii, aflăm
Dintr-un zapis de vânzare a lui Radu Berindei, fiul Iditei, nepotul vornicului Ilie Otetelişanu, datat 1 iunie
1728 (7236), aflăm că la împărţirea între Otetelişeni, a tuturor moşiilor lor, vânzătorul renunţă la partea care i
se cuvenea în Gergeni, luând moşii în Şuşani şi în Merişani7. În 1732, Ilie Otetelişanu trece satul Gergeni în
diata sa, iar în 1791, localitatea figurează pe harta lui Specht. În secolul al XIX lea, se produce o schimbare
cu Gergenii, dedusă din zapisul de vânzare a doisprezece stânjini de moşie în anul 1819, lui Grigorie
Otetelişanu, de către postelnicesele Ilinca Băbeanca şi Manda Băbeanca „în hotarul Gergeni ce-i zice
Ştirbeşti”8, teren ce făcuse parte din Buciumi şi Comăneşti”. Zapisele întocmite începând cu anul 1842,
consemnează faptul că fostul trup de moşie Buciumi şi Comăneşti poartă şi numele de Gergeni, iar în
proprietatea moşnenilor Unguriţi, are parte şi vornicul Iancu Otetelişanu, prin cumpărare. Desluşiri cu privire
la aceste schimbări, aduce inginerul hotarnic Statie Panaiotescu la 10 sept. 1852, în Alegerea moşiei Beneşti
cu alte trupuri, prop[r]ietatea marelui agă Grigorie Otetelişanu9, când se ocupă de Buciumi şi Comăneşti,
„care aceastea două din urmă trupuri poartă numirea de Gergeni”. Satul Gergeni, trecut de Ilie Otetelişanu în
diata sa din 11 decembrie 1732, va intra în componenţa satului Otetelişu, unde boierul avea casă, moară şi
construise o biserică. Toate aceste părţi din moşie, Ilie Otetelişanu le-a lăsat, prin aceeaşi diată, lui Hristea -
nepotul după sora sa, Ecaterina, dar prin testamentul său din 18 martie 1876, a transmis uzufructul, soţiei sale
623
Elena, născută Filipescu. Prin donaţia moşiei lui Iancu Otetelişanu de către Ion Kalinderu, Academiei
Române, în data de 19 aprilie 1893, Gergenii au dispărut ca vatră de locuire, devenind hotarul Otetelişului
între Academia Română şi moşia Prejoi a lui Iancu Pazu. În Dicţionarul geografic al Judeţului Vâlcea, din
anul 1893, privind toponimul Gergeni, se consemnează următoarele: loc izolat în jurul comunei Bălceşti,
plasa Olteţu de Jos 10, realitate susţinută şi de informaţiile localnicilor, care povestesc că bordeiele din dealul
Gergenilor au fo st părăsite, întrucât oamenii s-au retras mai de vale, la şosea lângă Olteţ, unde avem noii,
cătunarii, casele11.
Satele Com ăneşti şi Bucium i (U nguriţi ). Satul Comăneşti apare în documentele amintite mai sus,
din 5 iunie 1475 şi din 16 aprilie 1613, alături de satul Gergeni, fiind „înjugat” cu acesta în partea de sud. La
nord, el a fost învecinat cu satul Măniceşti, la est - cu satul Buciumi, iar la apus - cu satul Ştirbeşti. În cel de­
al doilea hrisov, din 1613, hotarele ocinei din Comăneşti, judeţul Vâlcea, erau clar fixate prin semne
obişnuite în acel timp şi prin hotare toponimice: Şi iarăşi să le fie lor, lui Oprea cu fii săi şi lui Neagoe cu fiii
săi şi lui Vladul cu fiii săi, ocină în Sârbii, de la Olteţ până în Pârâu şi Comăneşti, de la Olteţ până unde s­
au mărginit cu Ştirbeşti ...12. În secolul al XVII-lea, satul Comăneşti este citat în mod frecvent alături de
Buciumi, sub titlul de moşie: ”Buciumi i Comăneşti”. Cercetătorul I. Folescu opinează că împreunările de
moşii s-ar deduce din următorul citat: Acest hotar Buciumi i Comăneşti fiind jum(ă)tate din apa Olteţului
spre răsărit şi jumătate din apa Olteţului spre apus, până în dealul Peşcenii (Folescu, 1997, 215).
În ceea ce priveşte satul Buciumi (Unguriţi), trebuie precizat că el figurează în al doilea hrisov din 16
aprilie 1613, de la Radu Mihnea voievod, unde M anea din Buciumi apare ca martor la vânzările-cumpărările
de moşii în Măniceşti, Beneşti şi Vasilaţi, de către preoţii Ion şi Bonciu. O altă atestare documentară a satului
Buciumi apare în actul de hotărnicie din 4 mai 1752 (7260) 13. Din document, se deduce şi localizarea
geografică a satului Buciumi, între apa Olteţului şi dealul din răsărit14, având la nord hotarul satului Sârbi şi
la sud - hotarul satului Otetelişu, precum şi localizarea Comăneştiului, din apa Olteţului spre apus, până în
dealul Peşcenii. Documentul mai mărturiseşte despre cei doi moşi vechi, care pot fi socotiţi întemeietorii
satelor. Este vorba de “Moş Oprea Ungurian” care poate fi pus în legătură cu numele de grup „unguriţi(i)”,
care ar sta la baza schimbării numelui satului - din Buciumi, în Unguriţi. În mod sigur, toponimul aminteşte
venirea din Transilvania („de la unguri”) a vreunor înaintaşi, în cadrul frecventelor emigrări ale românilor
din Ardeal, de-a lungul secolelor. O confirmare a schimbării, o aduc conscripţia virmontiană, harta lui
Schwantz din 1722 şi harta lui Specht din 1791, unde satele Buciumi şi Comăneşti nu mai apar, în aceste
hărţi, figurând satul Unguriţi. Din ai doilea moş, numit Manea Câltea, au provenit Barbu, Stanco şi Matei şi
Câlteştii ce sunt fugiţi în ţară, nenominalizaţi15. Catagrafia de la 1735 nominalizează satul Otetelişii
U ngureţi, al cărui pârcălab este Marin Unguritu. De reţinut este că apare şi U ngureţi de Vasilaţi, devenit
mai apoi U nguriţi de Beneşti. Sunt familiile de români ardeleni stabilite locului, cunoscătoare de scris-citit;
pe această bază, ele evoluează pe scara socială a comunităţilor locale majoritar analfabete. Prin cumpărări
repetate, moşnenii Unguriţi au ajuns să stăpânească hotarul Comăneşti, trecându-se apoi treptat la procesul
de aservire, de către boieri, cei mai mulţi dintre aceştia aparţinând familiei boierilor Otetelişeni.
În hotărnicia făcută în 15 februarie 1845, de către Grigorie Otetelişanu, cu ocazia cererii serdarului
Bănică Politim - soţul Anicăi Otetelişanu, de a-i hotărnicii moşia Gergeni şi a-i alege partea d-sale de către
partea cumnatului său - paharnicul Nicolae Otetelişanu, se arată că: . am pus în faptă această lucrare
descoperind mai întâi hotarele de ju r împrejur ale numitei moşii Gergeni, care în hotărnicia ce are a
doisprezece boieri cu anul 7260<1752> noiembrie se numeşte Buciumi şi Comăneşti, cu chipul următor însă
. 16. Cu această ocazie, s-au ales hotarele “moşii Buciumi” precum şi ale “moşii M ăniceşti” . Despre aceste
schimbări de nume, s-a mai vorbit şi la satul Gergeni şi vom reveni asupra lor în subcapitolul “Evoluţia
proprietăţii “ . M ăniceşti este atestat documentar pe timpul lui Mihai Viteazul, la 3 august1594, când se
menţionează că marele domn l-a desemnat pe Manea din Măniceşti cu alţi trei boieri, spre a întări lui
Stănilăpostelnicul satele Vulcăneşti, Ciomăgeşti, Calopăr, Salcia şi altele ...17. Satul se afla aşezat la nord
de Comăneşti şi era înjugat cu acesta şi cu satul Beneşti. Măniceştii este menţionat foarte des în cele două
hrisoave din 16 , aprilie 1613 (Târgovişte) prin care Radu Mihnea voievod întăreşte lui Oprea, Vlad, Fulger
şi altora ocini în Comăneşti, Sârbii de la Olteţ, Măniceşti şi Beneşti şi preoţilor Ion şi Bonciul, alte
cumpărături în Măniceşti, Beneşti şi Vasilaţi18, ca să le fie lor moşie în sat la Măniceşti19. Din anul 1651,
datează zapisul Predii şi Gornii - feciorii lui popa Stan din Ulicioiu, unde este menţionat Preda Pârcălabul din
Măniceşti20, căruia i-au vândut o vie din dealul Olicioiului (Ulicioiului). Timp de aproape trei secole, Măniceşti
este satul cel mai des întâlnit în documentele de vânzare şi cumpărare, precum şi în hotărnicii. În anul 1719
Ion fratele lui Dumitru împreună cu feciorii săi din Măniceşti vinde lui Barbu Otetelişanu partea sa din
624
Beneşti21. Pe harta austriacă a lui Schwantz din 1722, satul Măniceşti este trecut sub numele Munidysest, iar
Conscripţia virmontiană din 1728 l-a prins între satele de moşneni, cu 22 de familii22. Profesorul Ion Obretin
aprecia că satul ar fi dispărut în urma unor schimburi de pământ, începute în anul 1788, în urma cărora
hotarul a rămas nelocuit, iar satul a dispărut” 23. Astfel s-ar putea explica faptul că acest sat nu a mai fost
marcat pe hărţile din anii 1791 şi 1835. Despre proprietăţile din Măniceşti, trecute în posesia Ştirbeştilor,
aminteşte şi profesorul I. Folescu24, adăugând ca argumente cele două hotărnicii din anul 1845, executate de
aga Grigore Otetelişanu la 15 februarie şi, respectiv, 20 aprilie din anul menţionat.
Sârbii de la O lteţ (Palei) ca sat are numele format din alăturarea hidronimului ,,Olteţ” pe lângă
toponimul ,,Sârbi”, termeni ce sunt legaţi prin prepoziţia “de la”, indicând relaţia de localizare. Prima
atestare a satului este din 10 iunie 155725, în hrisovul lui Pătraşcu voievod. Reapare la 17 ianuarie 155926, în
hrisovul lui Mircea voievod (Ciobanul n.n) privind mărirea ocinei Sârbi, aceloraşi: ”Vladul şi cu fiii” . Vladul
va oficializa înfrăţirea sa cu Nan, Vladul şi Dan şi cu fii lor pe jumătate din partea sa. Îl regăsim în zapisul
datat 21 mai 159127, când apar ca martori ce întăresc o donaţie către Mânăstirea Călui, Stanciu din Sârbi,
Dumitru din Dăiculeşti (Diculeşti de Băbeni Olteţ n.n.) şi Radu postelnic din Fitilişti (Oteteliş - n.n.). Sârbii
de la Olteţ sunt menţionaţi şi implicit ale oraşului Bălceşti, având atestare documentară şi în anul 1613,
aprilie 16, când voievodul Radu Mihnea întăreşte (după cum am mai relatat şi la satul Comăneşti) ... ocină
lui Oprea cu fii săi în Sârbii de la Olteţ până în Pârâu ...28; apoi, la 18 aprilie 1619 (7127), domnul Gavriil
M oghilă întăreşte lui Dide din Herăşti o (p)arte de ocină cumpărată de la Ursa, fata Lupului din Sârbi29. În
1752 (7260) Cartea de alegere a părţilor de moşie ale vornicului Barbu Otetelişanu din Beneşti,
Măniceşti,Buciumi şi Comăneşti, Sârbi şi Vasilaţi şi Cârlogani dată de 12 boieri hotarnici face precizări
despre hotarul Sârbilor: Trasu-s-au şi hotarul Sârbilor pe două locuri fiin d mai scurt şi au ieşit la capul
hotarului despre răsărit stj. 559 şi la capul despre apus, pe lângă Olteţ, stj 467, care se impart în trei moşi.
În Alegerea hotarelor moşii Buciumi şi Comăneşti, din 15 februarie 1845, Grigore Otetelişa - nepotul
vornicului Barbu Otetelişanu menţionază că la 130 iunie 1764, răposatul clucer Barbu Otetelişanu a vândut
moşnenilor Palei, moşia sa din Sârbi,. În decursul timpului, denumirea satului va suferi schimbări: 20 aprilie
1764, Grigore Otetelişanu, făcea cunoscută schimbarea numelui Sârbi, în “Văsălaţi(i) de Jos31” . În
Dicţionarul topografic şi statistic al României, D. Frunzescu îl consemnează cu numele schimbat, Vasilaţii-
de-Giossu, sat în jud. Vâlcea, formează comuna cu cătunul Unguriţi, Vasilaţii-de-Sus . . ., iar Dicţionarul
geografic al judeţului Vâlcea, realizat de C. Alesssandrescu, îl menţiona sub denumirea cea veche: . Sîrbi,
sat, face parte din comuna rurală P[i]etroasa. Are o populaţie de 70 locuitori. El a mai făcut parte din
comunele Vasilaţi şi Beneşti. În prezent, satul Sârbi, apare cu numele de cătunul Palei, care după ultima
reformă administrativă din 1968, împreună cu Vasilaţii şi Unguriţii, aparţin de satul Irimeşti.
V asilaţi este un alt sat vechi, atestat în al doilea document din 16 aprilie 1613 (7121), prin care Radu
Mihnea voievod întăreşte preoţilor Ioan şi Bonciul a patra parte din Măniceşti şi alte cumpărături în
Măniceşti, Beneşti şi Vasilaţi; tot în acest document, apare ca martor, numitul “Stan din Văsălaţi”. În harta
lui Schwantz, Vasilaţi e trecut la sate părăsite de locuitori, iar în Conscripţiunea virmontiană (1728), este
trecut ca sat cu douăzeci şi şapte de familii. Sub numele hotarul Vasâlaţilor, figurează în documentul anului
1752 (7260), cartea de alegere a părţilor de moşie ale vornicului Barbu Otetelişanu din Beneşti, Măniceşti,
Buciumi şi Comăneşti, Sârbi şi Vasilaţi dată de doisprezece boieri hotarnici. În Catagrafia din 1831, Vasilaţi
apare cu nouăzeci şi nouă familii înregistrate, iar în harta rusă din 1835, apare cu 82 gospodării, fiind
încadrată la sate mici (de la 51-100 gospodării). Între anii 1831-1841 apare drept cumpărător de moşii în
satul Ghioroiu, treti logofătul Dumitru Paleu din Vasilaţi (şaizeci şi şase stânjini) şi boierul Stan Paleul, mare
pitar, tot din Vasilaţii de Olteţ. În anul Micii Uniri din 1859, satul Vasilaţi avea numărul cel mai mare de
locuitori (625), dintre toate satele zonei Bălceşti. Cu numele Vasilaţii de Jos, în anul 1872, D. Frunzescu
reţine satul Sârbi şi precizează că acesta formează, împreună cu cătunul Unguriţi, comuna Vasilaţii-de-Sus,
cu o populaţie de 800 locuitori32. După reforma administrativă din 1968, comuna Vasilaţi s-a transformat în
Irimeşti, care în prezent se află în compunerea oraşului Bălceşti.
O tetelişu - prin cele două sate Gergeni şi Comăneşti, amintite în documentele istorice ale secolelor
XVI-XVII33 şi dispărute ca urmare a integrărilor şi comasărilor, este considerat cel mai vechi sat din zona
oraşului Bălceşti. În argumentarea acestei idei, precizăm următoarele: hrisovul din 1475 (6983) iunie 5, are
specificat (pe verso) “Gergeni <mai nou> lângă Oteteliş” . Se deduce că atunci Otetelişu exista ca sat. Zapisul
din 10 septembrie 1852, de alegere a moşiei Beneşti cu trupurile sale, proprietatea marelui agă Grigore
Otetelişanu, atunci când vorbeşte despre Buciumi şi Comăneşti, menţionează că aceastea două din urmă
trupuri poartă numirea de Gergeni, iar în alt loc, aflăm . . . despre Gergeni, ce este întrupat cu Otetelişu
625
proprietate a D(umnea)lui M(are)lui Logofăt al Credinţi(i) Iancu Otetelişanu ...34. În se c o lu l X IX , v e c h iu l
s a t G e rg e n i se id e n tif ic ă c u G e rg e n ii d e O te te liş u şi a d e v e n it p r o p rie ta te a lu i Ia n c u O te te liş a n u , fiu l lu i
Ş e rb a n O te te lişa n u . V e c h im e a m a re a s a tu lu i O te te liş u a r p u te a fi s u s ţin u tă şi d e v a r ia n ta e x p lic a ţie i o rig in ii
n u m e lu i sa tu lu i, d a tă d e c ă tre O c ta v G e o rg e L e c c a (d e s ig u r, în m ă s u ra în c a re e a p o a te fi a c c e p ta tă ) c a
d e r iv â n d de la c o n te le O tto d e L isc h , d e p r in se c. al X III le a: Acest senior descinzând în ţară, localitatea ce
stăpâni, se numi Otetelişu, după care derivă şi numele familiei 35 . În c o n tin u a re , ştiri d e s p re s a tu l O te te liş u
a v e m d e la 1592 (7 1 0 1 ) c â n d R a d u , v iito r p o s te ln ic su b M ih a i V ite a z u l 36, a p a re c a m a r to r la v â n z a r e a s a tu lu i
şi m o ş ie i V ia n u l d e c ă tre ju p â n e a s a M a ria şi fiu l să u Ş e rb a n lu i R a d u a rm a ş d in C e p tu ro a ia .
D e a s e m e n e a , R a d u 37 p o s te ln ic d in O te te liş u e s te a m in tit la 1 5 9 4 (7 1 0 3 ) c â n d M ih a i V ite a z u l în tă re ş te
lo g o fă tu lu i S to ic h iţă R â io ş a n u şi so ţie i sa le D o c h ia , s tă p â n ire a a s u p ra u n e i m o ş ii d in e s tu l G o g u lu i şi a s u p ra
u n o r ţig a n i; d in a c e ş tia , S to ic h iţă a d a t în s c h im b o ţig a n c ă lu i R a d u p o s te ln ic d in O te te liş u , ia r a c e s ta a
v â n d u t o ţig a n c ă d in e le , d re g ă to ru lu i S ârb u . L a 2 9 a p rilie 1 6 1 0 , R a d u Ş e rb a n v v . în tă r e ş te m â n ă s tirii d e la
S tă n e şti, ju m ă ta te d in sa tu l R u n c u l, d ă r u it d e ju p â n e a s a N e a c ş a - f iic a lu i R a d u p o s te ln ic d in O te te liş 38.
Î n c e p â n d c u se c o lu l X V II, e x is te n ţa s a tu lu i O te te liş u e s te c o n s e m n a tă d e fo a rte m u lte d o c u m e n te . A s tfe l, în
p r im u l d o c u m e n t d in 1613 a p rilie 16, fo a rte d e s f o lo s it în lu c ra re p e n tru in fo rm a ţiile sa le p re ţio a s e se
m e n ţio n e a z ă , p rin tre a lte le , c ă e s te c u m p ă r a tă o o c in ă în C o m ă n e ş ti d in ju d e ţu l V â lc e a , d e c ă tre O p re a ,
V la d u l, F u lg e r şi D ra g u l, . . . de la Stan şi de la Crăciun din Oteteliş, pentru 1000 aspri gata de argint, încă
din zilele răposatului Basarab voievod39. În h ris o v u l d a t la 25 a u g u s t 1 6 2 5 , e m is d e A le x a n d r u V o d ă
C o c o n u l, f ig u re a z ă u n p o s te ln ic - S tro e d in O te te liş u 40. L a 5 m a rtie 1 6 2 8 , A le x a n d r u Ilia ş V o d ă în tă re ş te
s a tu lu i A lb o te ş ti ră s c u m p ă r a r e a d e v e c in ie d e la S tro e p o s te ln ic 41 d e O te te lişu . În a n u l 1 6 6 8 , sc rie Predii i al
frate său Ionaşcu de vânzare tot pentru moşiile din Ulicioiu. Şi am scris eu Vladu (logofăt) ot Otteteliş42. În
h a r ta lu i S c h w a n tz 43, sa tu l O te te liş u a p a re su b n u m e le O tte te lis c h , c a f ă c â n d p a rte d in ju d e ţu l V â lc e a . În
Catagrafia din anul 1 8 3 1 44, O te te liş u a p a re la o la ltă c u V a le a M a re şi P ie tro a s a , a v â n d îm p r e u n ă 3 3 6 d e
f a m ilii şi 91 fe c io ri de m u n c ă . C a p ro p rie ta ri, e x is ta u L u c s a n d r a O te te liş a n c a c u fiii ei şi s lu g e ru l
O te te liş a n u , p e m o ş ia O te te liş u , ia r c a s a ră p o s a tu lu i B a rb u C a ra g ic ă şi m o ş n e n ii s tă p â n e a u d e - a v a lm a
m o ş iile V a le a M a re şi P ie tro a s a , p e o p t m o şi. În tr-o c a ta g ra fie d in V â lc e a , d in 1 8 3 4 , sa tu l e s te tr e c u t cu
m o ş ie b o ie re a s c ă , p a r te a Ia n c u lu i O te te liş a n u , şi p a rte m e g ie ş e a s c ă , f iin d s p e c ific a t c ă a v e a tr e i b is e ric i 45.
În h a r ta r u s ă d in 1 8 3 5 46, a n a liz a tă în 1 9 5 5 -1 9 5 6 d e C o n s ta n tin C. G iu re s c u , O te te liş u e s te tr e c u t la sa te de
m ă rim e m ijlo c ie (1 0 1 -2 0 0 g o s p o d ă rii) în tr u c â t a v e a 150 g o s p o d ă rii.
D u p ă sa tu l O te te lişu , în o r d in e a v e c h im ii, în tr e sa te le a c tu a le a le o ra ş u lu i B ă lc e ş ti, u r m e a z ă sa tu l
P reoteşti , c a re a p a re d o c u m e n ta r în a n u l 150 2 , a m in tit în a rtic o lu l lu i C . T a m a ş , Vechi sate vâlcene, 1500­
1590 ( „ O r iz o n t” , R â m n ic u -V â lc e a , n r. 1068 d in 9 a p rilie 1 9 7 2 ). În tim p u l d o m n ie i lu i P e tru ce l T â n ă r 47
(1 5 5 9 -1 5 6 8 ), sa tu l P re o te ş ti a p a re în d o c u m e n tu l d in 4 iu n ie 1 567, u n d e se m e n ţio n e a z ă c ă e s te p r e lu a t de
b a n u l S ta n şi V la d is la v : ... Şi aşa pâra banul Stan şi Vladislav şi satul Preoteşti, cum că această moşie ce
iaste mai sus, nu iastă hotărâtă şi tocmai de la Şuşani până la Junghiaţi, ce le iaste lor hotarul în matca
Bălşoarei ,..48. S u b n u m e le de Preutese, d a te a z ă d in a n u l 1 6 2 5 , c â n d A le x a n d r u V o ie v o d 49 în tă re ş te
s tă p â n ire a lu i Z a h a ria lo g o fă tu l d in B ă b e n i, p e s te m a i m u lte p ă rţi d e m o ş ie a le sa tu lu i P re u te s e - ju d e ţu l
V â lc e a , a lă tu ri d e a lte m o şii: B u d e ş ti, B ă b e n e a s c a ş.a. P re u te ş tiu l m a i e s te m e n ţio n a t la 1 6 4 2 şi 1 652, c â n d
M a te i B a s a ra b d ă d o u ă h r is o a v e p r in c a re c o n f ir m ă c u m p ă r a r e a d e m o ş ii, d e ru m â n i şi d e ţig a n i şi c h ia r a
s a tu lu i P re o te ş ti, d e c ă tre v ă ta f u l O p re a (d in P re o te ş ti) d e la b o ie ru l P re d a s p ă ta ru l d in C e p tu ro a ia
( D em etrescu, 1923, 4) . În c e l d e -a l d o ile a h r is o v d in 1 6 5 2 , a c e la ş i d o m n c o n f ir m ă c u m p ă r a r e a sa tu lu i
P re o te ş ti, c u ru m â n i şi c u to t v e n itu l d e p e t o t h o ta ru l, d e c ă tre O p re a v ă ta fu l d in P re o te ş ti, d e la P re d a
sp ă ta ru l d in C e p tu ro a ia . P re d a e r a b o ie r d e v a z ă şi m a re d r e g ă to r în d iv a n u l lu i M a te i B a s a ra b , ia r O p re a e ra
b o ie rn a ş d e ţa r ă şi s lu g ă d o m n e a s c ă , c a v ă t a f d in P re o te ş ti, ju d . V â lc e a . U rm a ş ii lu i O p re a ia u n u m e le d e
P re o te ş ti, d u p ă n u m e le s a tu lu i u n d e lo c u ia u ( c o n fo rm c o n s ta tă rii lu i M . V . D e m e tre s c u , d in a lte ac te
p o s te rio a re , a ş a c u m a p a re în a rtic o lu l m e n ţio n a t m a i su s). M a i tâ rz iu , a c e ş ti u rm a ş i a u c ă z u t în m a z ilire şi la
ju m ă ta te a se c. al X V III le a , lin ia lo r b ă r b ă te a s c ă se stin g e . A u to ru l a rtic o lu lu i a m in tit p o s e d a a c te c a re a ră ta u
în ce fe l a u p ie rd u t stră n e p o ţii lu i O p re a to a te m o ş iile c u m p ă ra te şi ju d e c ă ţile p u rta te d e ei, în c e r c â n d s ă -şi
r e c a p e te m o ş iile p ă r in te ş ti 50. A c e s t lu c ru e s te ilu s tra t şi d e d o c u m e n tu l d in 10 a u g u s t 1 6 6 2 (7 1 7 0 ), c a re
c o n s e m n e a z ă fa p tu l c ă R a d u l c u fra ţii G h in e a şi P re d a , fiii lu i O p re a v ă ta fu l d in P re o te ş ti, v in d e a u c u s c ru lu i
P ă tra ş c o , c u m n a tu lu i G iu rg i şi n e p o ţilo r d e s o r ă d in M o ru n g la v , P ă tru şi D u m itra ş c o , a tr e i a p a rte d in m o ş ia
O b o g a şi c u ru m â n ii C ă lin şi D u m itru , c u 150 u g h i 51. În h a r ta lu i S c h w a n tz d in 1 7 2 2 -1 7 2 3 , sa tu l P re o te ş ti
e s te c o n s e m n a t la sa te p ă ră s ite d e lo c u ito ri, a lă tu ri d e V a s ila ţi şi P le şo i. În Catagrafia din 1831, a ş e z a re a
a p a re tr e c u tă su b n u m e le P re o te ş ti, d a r î n c o m p o n e n ţa s a tu lu i D o b ric e n i, c a re a tu n c i fă c e a p a rte t o t d in P la s a

626
Olteţu de Jos. Din acest motiv, numele său nu figurează printre satele Catagrafiei din Vâlcea 1834 şi nici în
harta rusă din 1835. În secolul al XX-lea, toponimul reapare în documente ca sat al comunei Goruneşti -
Plasa Bălceşti, continuându-şi viaţa şi în prezent.
Bălceşti. Satul de reşedinţă al oraşului este menţionat documentar la 18 decembrie 1574, când apare
consemnat că un Neagoe din Bălceşti vinde pentru 250 aspri, o ţigancă pe nume Anca, banului Oprea din
Drăgăşani, care primise în acelaşi timp de la domnul Alexandru II Mircea ocină în Momoteşti: ... şi iarăşi a
cumpărat o ţigancă, anume Anca de la Neagoe din Bălceşti, pentru 250 aspri gata52. Cu acest an de atestare
documentară, 1574, Bălceşti este menţionat în 1972 de către Corneliu Tamaş ca fiind între satele vâlcene
vechi 53. Din sec. al XVI lea, două documente vor mai consemna existenţa satului Bălceşti. Astfel, la 15
februarie 1576, zapisul boierului Dumitru din Lăcusteni, scris de fiul lui Vladislav, îl va consemna ca martor,
pe Dumitru din Bălceşti. La 11 iunie 1578, Mihnea Turcitul vv. întăreşte o proprietate lui Calotă, martori
fiind „Stan Birarul şi Popa din Bălceşti”. În documentele timpului, Bălceştiul este întâlnit şi sub denumirile
de Berceni şi Belceşti. Astfel, un document din octombrie 1579, emis de cancelaria domnească din
Bucureşti către acelaşi Calotă ban, va consemna ca martori pe aceiaşi Stan Birarul şi Popa din Berceni 54.
Începând cu secolul al XVII-lea, documentele ce atestă existenţa satului Bălceşti sunt din ce în ce mai multe.
Amintim câteva dintre acestea: la 3 aprilie 160755, 5 martie 1618, 162556, 1640(7138)57, 1642 58 etc.
Importante sunt şi mărturiile cartografice, anume harta lui Schwantz din 1722, unde este trecut cu denumirea
de ,,Bulcsest”, harta Reineke din 1820 care atestă Bălceştiul cu numele de ,,Baldzeşti”; în Catagrafia din
1831: “Bâlceşti”; în harta Szathmary din 1864, unde apare sub numele de „Belceşti” .
În numeroase documente ale secolului al XIX lea, legate de tranzacţiile de vânzare şi cumpărare de
pământ, sunt amintite toponimele: Bălceştii (nume de grup), Bălcescu, Bălceasca. Astfel, la 2 aprilie 1817,
Ion şi Constandin Bălcescu, cu fraţii lor Matei şi Mihai, precum şi Istrate şi Tache Bălcescu, cu Ion - fratele
său, dau zapisul lor de schimb a 50 stânjini moşie în hotarul Prejoi la mâna lui I.Odreanu sin Stancul fiul
diaconului Dragotă Bălcescu , pentru alţi 50 stânjini din hotarul Bălceşti. Martor era Nicolae Bălcescu59; aici,
însă, este posibil ca Bălcescu să nu fie numele real al respectivilor, ci să însemne locul de origine, adică „din
Bălceşti”. În componenţa comunei Bălceşti de după 1864, a intrat şi satul Prejoi, până în 190960. De altfel,
vecinătatea dintre Bălceşti şi satul Prejoi (inclus azi în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj) şi interferenţa
stăpânirilor funciare, au determinat menţionarea acestor sate la un loc încă din 172461, când Vasile Zătreanul
schimba cu unchiul său Ilie Otetelişanu, partea sa de moşie din Şuşani, pentru partea din Prejoi a celuilalt.
Prejoi apare citat împreună cu Goruneşti, Lăţeşti şi Bălceşti într-un act de hotărnicie, în anul 1743. La 20
februarie 1782, Divanul Craiovei îl numea pe vistierul Ioniţă Otetelişanu să stabilească ,,moşia din Prejoi”62.
După anul 1909, satul Prejoi a făcut parte din comuna Frăţila.
În componenţa actuală a satului de reşedinţă Bălceşti, intră drept cătun (mai nou, stradă), fostul sat
Ulicioiu, a cărui primă atestare documentară datează din 1651. Îl menţionează zapisul prin care feciorii popii
Stan din Ulicioiu, Prodea şi Cornea, vindeau o vie63. Sub numele de „Urez”64, dar şi de Ulicioiu, satul apare
în zapisul scris de Vladul(logofăt) ot Oteteliş la 10 februarie 1668 (7176) 65, în care se vorbeşte despre
„ moşia noastră din Ulicioiu ce să chiam(ă) în cărţile cele bătrâne, Urez”. Ulicioiu este menţionat ca sat şi în
zapisele de danie a unor părţi de moşie, făcute de diverşi proprietari mânăstirii Călui. Un exemplu este
zapisul de danie al călugărului Leontie, monah la mânăstirea Căluiu, prin care acesta îşi rostuieşte partea sa
de moşie din Ulicioi, la anul (16 85)66 : . . . eu Leonte (. . .) am lăsat la sfânta mân(ă)stire pentru sufletul meu,
partea mea de moşie ot Ulicioiu, câtă se va alege pe zapis ...67. În harta lui Schwantz din 1722, este trecut cu
numele ,,Ulicsei” (sic!) pe dreapta Pescenii, ca sat părăsit. În anul 1842, numele satului Ulicioiu este amintit
şi într-un document matrimonial. Este vorba de o foaie de zestre din 20 noiembrie 184268. După 1861, satul
Ulicioiu a intrat - cu grafia ,,Uliceiu-Bălăciţi” - alături de satele Bălceşti şi Bălţăţei, în componenţa comunei
Bălceşti, creată ca urmare a noii organizări administrativ-teritoriale.
Bălceştiul a format o unitate administrativ teritorială şi cu satul Bălceţei, care este menţionat frecvent
în indicatoarele de localităţi din România, începând cu anul 1865 şi 1872, sub forma grafiată B ălăciţi (!), şi
după 1908, sub denumirea de azi69. În anul 1865, Bălceţeiul figurează ca sat în plasa Olteţu de Jos, sub
numele de Bălceţei (Bălceţei). Din anul 189970, satul Bălceţei este prezentat statistic separat, dar
specificându-se că aparţine comunei Bălceşti, plasa Olteţu de Jos. Alte surse administrative îl menţionează
în anul 1933 ca parte a satului comunei Bălceşti; în anii 1908, 1912, 1926, 1941,1943, 1950, 1956, 1965, era
sat al acestei comune. În prezent, fostul sat cu acest nume este parte a satului de reşedinţă, a oraşului
Bălceşti, de a cărui istorie îşi leagă toate evenimentele.

627
 Beneşti se înscrie, după satul de reşedinţă Bălceşti, în ordinea cronologică a atestării documentare a
celor mai vechi sate ale oraşului. Cu toate cercetările făcute, nu s-a putut afla timpul fondării acestui sat.
Tradiţia locală spune că localitatea este foarte veche, invocându-se şi legenda legată de Bucur Ciobanul71,
după cum vom relata şi în subcapitolul referitor la toponimie. Satul este atestat de cele două documente
istorice slavone din anul 1613, amintite anterior. Biserica de zid72 din sat, făcută la 1746 de Ioniţă
Otetelişanu şi de Barbu Otetelişanu, depune şi ea mărturie despre vechimea satului. În documentul din august
1629 (7137) 73, Alexandru Iliaş vv. întăreşte lui Stroe postelnic din Oteteliş, rumânii din satul Beneşti, pentru
că acesta îi avea de moştenire. Deducem de aici, că Otetelişenii, prin postelnicul Stroe (fiul lui Tudor şi al
Despinei Otetelişanu), stăpâneau şi în Beneşti. Prin urmaşii săi, pe ramura lui Vlad şi Gorgan, se extinde
stăpânirea lor asupra satului Beneşti, aşa cum vom arăta mai jos, la secvenţa despre structurile economico-
sociale şi evoluţia proprietăţii. Multe din atestările documentare ale satului Beneşti, au tangenţă cu cele ale
satelor dispărute: Măniceşti, Buciumi, Comăneşti, Gergeni, dar şi cu Otetelişu, sat cu continuitate
permanentă în zonă. Astfel, documentul din 11 ianuarie 171074 arată că domnitorul Constantin Brâncoveanu
porunceşte la doisprezece boieri hotarnici, ca să cerceteze dacă toată moşia Beneşti este a Otetelişenilor sau
au şi moşnenii Măniceşti a patra parte. Conflictele dintre moşnenii din Măniceşti şi boierii Otetelişeni au
continuat mult timp, încheindu-se în cele din urmă cu zapisul din 7 noiembrie 1754 al jupânesei Maria
Otetelişanu75, dat la mâna moşnenilor din Măniceşti, prin care ambele părţi cad la învoială asupra hotarelor
dintre Beneşti şi Măniceşti76. Satul Beneşti este consemnat şi în documentele cartografice din 1722, în harta
întocmită de Schwantz77 şi în harta lui Specht din 1790, dar şi în testamentul lui Ioan Otetelişanu, fiul lui
Barbu vornicul, din 1 octombrie 179978. În secolul al XVIII-lea, boierii Otetelişeni pretindeau că ar fi
stăpânit în întregime satul Beneşti, invocând hrisoave din 1418 şi 1589, care însă nu s-au păstrat79. Legat de
satul Beneşti, au fost şi alte sate dispărute, anume Bucureşti şi Orzeşti80.
Satul B ucureşti a existat pe dreapta Olteţului, la nord de Beneşti, iar satul Orzeşti - între satele
Bucureşti şi Risipiţi. Existenţa satului Bucureşti în zona Beneştiului este atestată în 175281 de Cartea de
alegere a părţilor de moşie ale vornicului Barbu Otetelişanu, din Beneşti, Măniceşti, Buciumi şi Comăneşti,
Sârbi şi Vasilaţi, de doisprezece boieri hotarnici.
Satul O rzeşti este menţionat pentru prima oară, la 12 iunie 1712, în Cartea răpos(a)tului Constandin
Vod(ă) Brâncovean(u)l pentru moşia Răsipiţ(i) ce-au cumpărat Iovan căp(i)t(an) di la Iorga sufar din
Nedelco cluc(erf2. Dintr-un document datat 1752, amintit mai înainte, deducem că satele Orzeşti şi
Bucureşti erau sate aservite şi aparţineau boierului Barbu Otetelişanu83. Întrucât au fost sate aservite tot
timpul boierilor Otetelişeni, aceste două aşezări n-au mai făcut obiectul unor tranzacţii care să fie
consemnate în documente, iar hotarele lor au fost încorporate moşiei Beneşti84. Important de reţinut este
faptul că, în urma sistematizării din anul 1831, satul Beneşti s-a întins şi dezvoltat şi pe o parte a fostului
hotar Bucureşti. Vatra vechiului sat se întindea mult mai la sud faţă de limitele actuale. Şcoala primară,
aşezată pe locul celei vechi, este în partea de sud a satului, pe când altădată, ea se afla în centrul său85. Se
poate face o oarecare legătură între tradiţia despre care vorbesc bătrânii din Beneşti, în care includ fostul sat
dispărut şi oraşul Bucureşti. Aici era să fie, zic dânşii , Bucurescii86 . Prof. Ion Obretin consideră că „sătenii
de aici, în special clăcaşii de pe moşiile boiereşti (. . .) au părăsit Bucureştii lor, pentru Capitală, unde se
îndeletniceau cu comerţul ambulant”87.
Satul C ârlogani este menţionat documentar în noiembrie 1660, când Radu Cojocaru88 din Cârlogani
vinde lui Pătraşco şi Giura, % funie de aici; martor - Badea din Cârlogani. În Memoriile generalului von
B a u e f 9, scrise în 1772, se spune că acest sat avea o biserică, vii şi pădure şi era situat pe Olteţ. Numele său
se leagă de schitul Şerbăneşti-Morunglav (Vâlcea) şi de mânăstirea Căluiu, lăcaşe religioase care au deţinut
moşii în această localitate. Astfel, din documentul din 22 noiembrie 1754 (7263) 90, aflăm despre un Chirea
din Cârlogani, care închină schitului Şerbăneşti 15 stj. de moşie din acest sat91. Un alt document, din 14
noiembrie1755 (7263) 92, aminteşte despre Constantin Vodă Racoviţă care porunceşte boierilor D. Brătăşanu,
Constantin Dobriceanu, Matei Pleşoianu, Ştefan căp. Preotescu, Radu căp. Dobriceanu, ca să aleagă părţile
de moşie din Bărbăreşti, Morânglavi şi Cârlogani, ale Schitului Şerbăneşti, fiind luaţi de Methodie monahul
Morânglavului. În documentul din 8 decembrie 1755, se arată că aceiaşi boieri aleg partea de moşie a lui
Methodie Morunglavu, de moşia mănăstirii Călui. Mult mai important este, însă, documentul din 17
decembrie 175593, care menţionează că aceiaşi hotarnici aleg partea de moşie a Brătăşanilor din Cârlogani,
unde au stăpânit cinci moşi. Diicu Brătăşanu, fiul lui Şerban şetrar Brătăşanu, arată un zapis din leat 7161
(1652-1653), prin care moşnenii vând jumătate din funia “Ţepească” . Importanţa acestui document creşte
prin faptul că, datorită lui, vechimea satului Cârlogani se coboară de la anul 1660, la anii 1652/1653. În anul
628
 1834 apare ca proprietate megieşească, cu 60 de familii, iar în lista aşezărilor omeneşti din 1835, rânduite pe
judeţe şi ţinuturi, figurează la sate mijlocii, cu 110 familii. În hotarele aşezării Cârlogani, a fost inclus, în
timp, şi satul Muşetoiu, a cărei moşie a fost consemnată în Catagrafia din 183194. Datorită moşiei, s-a păstrat
şi denumirea acestui sat, care a fost pustiit în perioada ocupaţiei austriece, astăzi renăscut în mare parte, prin
roirea populaţiei în punctul “Câmpul M uşetoiu” din Cârlogani.
Satul G oruneşti este atestat documentar în anul 162995, dar existenţa lui din secolul al XVII-lea, este
demonstrată şi de locaşurile vechi de cult, ce au existat în această aşezare. Despre biserica de lem n96 făcută
de Dumitraşcu Gorunescu97 şi Ene Gorunescu la 1692, pomenesc mai multe surse. Sub numele de ,,Gornen”,
localitatea este trecută în harta Olteniei98, alcătuită de Friederich Schwantz în 1722, dar referitor la sat, se
face menţiunea că acesta apare ca o aşezare părăsită, lucru ce se confirmă şi în harta austriacă din 179199.
Satul este menţionat şi în 1834, cu o biserică de lem n100 având hramul „Cuvioasa Paraschiva” şi la care
slujeau doi diaconi: Calotă Preda Păpădie, hirotonisit la 15 ianuarie 1808, şi Lupu Diaconu Radu Gorunescu,
hirotonisit 24 aprilie 1807. Aceeaşi biserică apare în 1864, în harta lui Szathmary. În prezent, în componenţa
satului Goruneşti, intră, în calitate de cătune, fostele sate - Boghia, Bărcăneşti, Popeşti şi Oculeşti, unele
atestate şi de harta lui Schwantz. În ceea ce priveşte relaţiile de proprietate, locuitorii fostei comune Goruneşti au
fost, ca şi alţi locuitori din zonă, oameni liberi. Aşa cum rezultă dintr-un Plan general al Moşiei Goruneşti, din
1898, această moşie, destul de întinsă, se afla în „proprietatea moşnenilor Goruneşti”, fiind înconjurată la nord şi
est - de proprietatea moşnenilor Bălceşti, la vest şi sud-vest - de moşnenii Făureşti, la sud - de „moşnenii
Diculeşti şi dnu N. V. Racotă” (Colecţia C. Panait, nr. 27).
Satul C hirculeşti apare cu prima atestare documentară în 1722, în harta aceluiaşi Schwantz, cu grafia
,,Kirculest”, El îşi trage numele de la numele de grup ,,chirculeşt(i)” şi, de-a lungul timpului, a făcut parte
din comunele Irimeşti şi Beneşti.
Irim eşti este un sat cu o denumire mai nouă, care - formal - provine de la urmaşii unui Irimia, sau -
poate (mai puţin probabil!) - Ifrim , prin suprimarea consoanei , ,f ’, dar cu o vechime legată de aceea a satului
Beneşti, deoarece în trecut a existat o perioadă când formau un singur sat: Beneşti. Despre satul Poieni, cel
de-al nouălea sat component al oraşului Bălceşti, încă nu deţinem informaţii documentare privind vechimea
sa. Toponimul îşi are explicaţia în apelativul “poiană”, cu sensul de “luminiş”, apărut(ă) în urma unor
defrişări. În aceste locuri goale dintre păduri, s-au pus bazele primelor gospodării, după cum spun bătrânii
satului şi alţi locuitori din satele vecine. Cu siguranţă, satele de pe raza oraşului Bălceşti sunt mult mai vechi.
Ele au apărut în documentele menţionate mai sus, numai atunci când au intrat în stăpânirea unor laici, boieri
sau reprezentanţi ai mânăstirilor, care au conştientizat importanţa actelor.

Note bibliografice
1. Ion Donat, Aşezările omeneşti din Ţara Românească în sec. XIV-XVI, în „Studii. Revistă de istorie’’, anul IX, nr. 6, 1956,
pag. 76.
2. Dinu C. Giurescu, Ţara Românească, sec. XIV-XVI, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, pag. 237.
3. DRH, B, vol. I, doc. 149.
4. DIR, vol. II, pag. 170-171.
5. Direcxţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (DJVAN), Colecţia Documente istorice, CCLV/1.
6. I. Obretin, op. cit., pag. 6.
7. Arhivele Naţionale Bucureşti, ms. 449, f. 566-567; I. Folescu, op.cit., pag. 217.
8. Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale (DJDAN), Colecţia Documente, CLXXVII/6.
9. I. Folescu, op. cit., pag. 217.
10. C. Alesssandrescu , op. cit., pag. 160.
11. Informaţii furnizate de Ioja Marin - de 95 ani şi de Căcerica zis Zăcăreanu - 92 ani, în anul 2003.
12. DIR, B, veac XVII, vol. II (1611-1625), Ed. Academiei Române, Bucureşti, pag. 165.
13. DJDAN, Colecţia Documente, CLXXXVI/11; I. Folescu, op. cit., pag. 214; I. Obretin, op. cit., pag. 67.
14. Astăzi, acest deal este identificat cu Dealul Răii.
15. I. Folescu, op. cit., pag. 215.
16. DJDAN, Colecţia Documente, CLXXVII/17. Copie; I. Obretin, op. cit, pag. 146.
17. Ion Folescu, op. cit., pag. 212.
18. Ibidem.
19. DIR, B, veacul al X V II lea, vol. II, pag. 170-171.
20. Arhivele Naţionale Bucureşti, Condica Mânăstirii Căluiul şi Bucovăţul, f. 46.
21. DJDAN, Colecţia Documente, pach. CLXXXVI/9; I. Folescu, op. cit., pag. 213.
22. C. Giurescu, Materiale pentru istoria Olteniei sub austrieci, vol. II, Bucureşti, 1944, pag. 306.
23.. I. Obretin, op. cit., pag. 8.
24. I. Folescu, op. cit., pag. 214.
25. DIR., veacul XVI, vol. 3, pag. 60.
629
 26. Ibidem, pag. 92-93.
27. Ibidem, vol. 6, pag. 7.
28. DIR, B, veacul al XVII, vol. 2 (1611-1615), pag.169-171.
29. Ibidem, pag. 344.
30. I. Folescu, op. cit., pag. 220.
31. DJDAN, Colecţia Documente, pach.CLXXVII/18.
32. Frunzescu D., op. cit., Bucureşti, 1872.
33. DRH, B, I, pag. 15.
34. I. Folescu, op. cit., pag. 217-218.
35. DIR, B, veacul al X V I lea., vol.VI (1591-1600), pag. 58.
36. St. Nicolaescu, Cartea lui Alexandru voievod, în „Arhivele Olteniei”, nr. 65-66, 1933, pag. 84.
37. Nepotul lui Crăciun din Otetelişu, considerat întemeietorul familiei Otetelişenilor (după Dan Pleşa).
38. DRH, B, vol. XI, pag. 405.
39. Este vorba despre domnia lui Neagoe Basarab (1512-1521), lucru ce confirmă existenţa satului Oteteliş încă dinaintea
anului 1512.
40. DIR, B, veac XVII, vol. II (1611-1615), pag. 169.
41. Stroe a fost fiul unic al Despinei şi al lui Tudor din Otetelişu şi nu fiul lui Matei,considerat deGeorge Lecca ca fiind el
fiul celor doi: Despina şi Tudor (vezi tabelele cu arborele genealogical familiei Otetelişanu, după Dan Pleşa şi OctavGeorge Lecca,
anexele 36 şi 37).
42. Apud I. Folescu, op. cit., pag. 152.
43. Oltenia sub austrieci, 1718-1739, Un document cartografic, în „Arhivele Olteniei”, nr. 12/1924, pag. 11.
44. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, op. cit., pag. 33.
45. V. Antoniu, O catagrafie din Vâlcea, 1834, în „Arhivele Olteniei”, an XXI, nr. 119-124/1942, pag. 170-177.
46. Constantin C. Giurescu, Principatele Române la începutul sec. XIX, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1957, pag. 209-288.
47. Petru cel Tânăr (1559-1568), în vârstă de numai doisprezece ani, a preluat tronul la moartea tatălui său, Mircea Ciobanul,
conducerea ţării fiind asigurată, în numele său, de doamna Chiajna, văduva lui Mircea Ciobanu.
48. DIR, B, veacul X V I, vol. III (1551-1570), pag. 243.
49. “Arhivele Olteniei”, nr. 65-66/1933, pag. 84.
50. “Arhivele Olteniei”, nr. 7/1923, pag. 210.
51. “Arhivele Olteniei”, nr. 107-112/1940, pag. 159.
52. DIR,B, veac X V I , IV (1571-1580), pag. 153.
53. Loc. cit.
54. Ibidem, pag. 316.
55. Ibidem, pag. 316.
56. “Arhivele Olteniei”, nr. 65-66/1933, pag. 84.
57. Ion Ionescu, Documentele moşiilor schitului Şerbăneşti-Morunglavu, în “Arhivele Olteniei”, nr. 97-100/1938, pag. 303.
58. Desigur, Bălceştii din judeţul Vâlcea.
59. Arhivele Naţionale Craiova, Documente CCLXXII/2; vezi şi I. Folescu, op. cit., pag. 130.
60. I. Folescu, op. cit., pag. 133.
61. Ibidem.
62. Ibidem, pag. 134.
63. Arhivele Naţionale Bucureşti, CondicaMânăstirii Căluiul şi Bucovăţul, f. 46.
64. Este numele vechi sub care a mai fost cunoscut satul Ulicioiu în documente.
65. Arhivele Naţionale Bucureşti, Condica Mânăstirii Căluiu şi Bucovăţul, f. 47-48.
66. Apud I. Folescu, op. cit., pag. 124-125.
67. Ibidem, pag. 124.
68. Arhivele Naţionale Craiova, Col. Doc. CXLIII; I. Folescu, op. cit., pag. 127.
69. Victor Chiriţă, Din istoria satului Bălceţei, Vâlcea, Neamul moşnenilor Porojeneşti, Ed. Aius, Craiova, 2004, pag. 11.
70. Idem., pag. 12.
71. C.Alesssandrescu, op. cit., pag. 34.
72. După I. Popescu Cilieni, biserica din Beneşti ar fi fost făcută în 1646, nu în 1746 (v. Biserici, târguri şi sate din judeţul
Vâlcea, Craiova, Ed. Ramuri, 1941, pag. 122).
73. DRH, B, vol. 22 (1628-1629), pag. 630-634.
74. Arhivele Naţionale Craiova, Col. Documente, pach. CLXXXVI/8 ; apud I. Obretin, op. cit., pag. 63-64.
75. Maria Otetelişanu era soţia răposatului Barbu Otetelişanu.
76. I. Folescu, op. cit., pag. 96-98; idem, I. Obretin, op. cit., pag. 71-73.
77. I. Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 121.
78. Arhivele Naţionale Craiova, Col. Documente, pach. CLXXXVI/15; idem, I. Folescu, op. cit., pag. 187.
79. Ibidem,pach. CLXXVII/1, CLXXXVI/12.
80. I. Folescu, op. cit., pag. 208, 210; idem, I. Obretin, op. cit., pag. 10.
81. Arhivele Naţionale Craiova, Col. Documente, pach. CLXXVII/1.
82. I. Folescu, op. cit., pag. 208.
83. I. Obretin, op. cit., pag. 10.
84. Ibidem.
85. Ibidem.
86. C. Alessandrescu , op. cit., Bucureşti, 1893.

630
 87. I. Folescu. op. cit., pag. 211.
88. I. Ionescu, Documentele moşiilor Schitului Şerbăneşti-Morunglavu din Vâlcea, în „Arhivele Olteniei”, nr. 97-100, pag.
303.
89. C. I. Caradja, Oltenia după Memoriile Generalului von Bauer, în „Arhivele Olteniei”, nr. 14/1924, pag. 306.
90. I. Ionescu, Documentele moşiilor Schitului Şerbăneşti-Morunglav (Vâlcea), în „Arhivele Olteniei, anul XXI, nr. 119­
124/1942, pag. 226.
91. Ion Ionaşcu, op. cit., pag. 187-188.
92. Ibidem, pag. 201-202.
93. Ibidem, pag. 95-96.
94. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, op. cit., pag. 33.
95. DRH, B, vol. X X II (1628-1629), pag. 620-622.
96. I. Popescu Cilieni, op. cit., pag. 130.
97. Numele satului aminteşte de pădurile de gorun ale zonei.
98. Gh. Iordache, Unitate şi diversitate socio-etnografică, Craiova, Ed. „Scrisul Românesc”, 1977, pag. 182.
99. Ibidem, pag. 184.
100. „Arhivele Olteniei”, an XXI, nr. 119-124/1942, pag. 170-177.

3. EPOCA MODERNĂ

a) Revoluţia de la 1821 şi „Momentul Beneşti”

De teama revoluţiei, majoritatea familiilor boiereşti din împrejurimi, s-au refugiat în conacul boierilor
Otetelişeni din Beneşti. Acest conac va fi pregătit pentru a rezista unui eventual asediu, făcând metereze la
ferestre, ce le zidiră până la jumătatea lor ... şi între stâlpii foişorului... cât şi în clopotniţa bisericii... '. De
aici, boierii se vor adresa în scris caimacamului Constantin Samurcaş, sosit la Craiova, ca trimis al
Divanului, spre a-l atrage sau înfrânge pe Tudor Vladimirescu - cerându-i sfat în acest moment de cumpănă.
Emisarul lor este nepotul fraţilor Otetelişeni, Ioniţă Caragic. Luni, pe la finele lui februarie acesta se
întoarce de la Craiova şi le comunică sfatul căimăcamului: să facă ce fa c şi eu, adică să fugă2. Este
răspunsul boierilor la acţiunea lui Tudor, răspuns tipic pentru felul lor de a gândi şi acţiona la eveniment.
A doua zi - marţi 1 martie 1821, boierii grăbiră cu înmormântarea lui Ioniţă Sefendache (cumnat ce
murise la conac, n.n. ), apoi ... au încărcat trăsurile cu ce au putut loa şi când ieşiră mai toate trăsurele din
curte, văzură că o sumă de călăreţi şi pedeştri înarmaţi coborau pe coasta dealului cel despre apus al
Olteţului, şi veneau asupră-le3. Era o ceată din arnăuţii lui Hagi Prodan, răzleţiţi după jaf, comandată de
ceauşul Ivancea. Boierii renunţă la fugă şi se vor baricada în conac. Totodată orânduiră pe Petrache N.
Poenaru (văr cu cel care va deveni secretar al lui Tudor Vladimirescu şi viitor ctitor al învăţământului
românesc) să păzească în clopotniţă. Arnăuţii vor fi însoţiţi de clăcaşii moşiei ce se răsculaseră; după cum
precizează Aricescu: cu rebelii, veniră şi sătenii cu topoare şi tăiară câţiva stobori în dosul grajdului şi
sloboziră caii .. . Arnăuţii vor supune conacul unui adevărat asediu. Boierii reuşesc să reziste primelor
atacuri, însă erau conştienţi de iminenţa prăbuşirii rezistenţei lor. De aceea, ei vor adresa lui Tudor
Vladimirescu o scrisoare printr-un rebel îndatorat faţă de Otetelişeni. Rebelii, înfuriaţi de eşec -
înregistraseră doi morţi şi mai mulţi răniţi - se vor îmbăta în piviniţa lui Nicolae Otetelişanu, văr cu Iordache
şi Grigore, reluând atacul cu furie. Lupta va fi întreruptă prin sosirea lui Hagi Prodan, cu o sută cincizeci de
arnăuţi, însoţit de Dimitrie Macedonschi. Acestora li se vor preda boierii, după ce Hagi Prodan a făcut
jurăm ânt că nu-i omoară. Hotărârea boierilor fusese determinată şi de faptul că au sfârşit ghefaneaoa. Boierii
trebuiau sa dea armele şi caii şi din lucrurile noastre ce le va plăcea.
Nu după mult timp, o nouă ceată de arnăuţi cu căpitanii Iova Baraictaru, nepotul lui Iordache
Olimpiotul şi Ienciu, ce s-au răzuit după jafuri la drumul mare, vor atăca conacul. Forţa atacului lor va fi
dublată de acţiunile ţăranilor răsculaţi. Documentele consemnează aceste momente de răzbunare ale
clăcaşilor: ... ploaia de aruncături cu cărămizi în ferestre de la cei care umpluseră curtea, pe de altă parte
para focului ce se înălţa din arderea gardului şi şopronului... Ţăranii incendiaseră şopronul sub care
vârâseră trăsurile câte putuseră încăpea, ca să ardă lemnul să poată loa ferul... , necesar la confecţionarea
armelor şi uneltelor. Boierii vor trăi momente de groază.
Salvarea familiilor boiereşti de la pieire se va produce prin sosirea lui Tudor cu o gardă călăreaţă;
tocmai când isprăvise jefuitul şi ne căuta să ne omoare, tocmai atunci, pe norocul nostru a sosit şi slugerul
Tudor într-o mahala a satului, ce era aproape de casele vărului meu Otetelişanu... au grăbit de au trimes
porunci ca nu cumva să se mai omoare cineva din noi ... Este de apreciat respectul de care se bucură Tudor:
631
cuvântul său, prin emisar, este suficient pentru a înfrâna dorinţa de răzbunare a celor răsculaţi, înfrângând şi
furia celor beţi. Bilanţul asediului, în tabăra boierească, va fi de doi morţi şi mai mulţi răniţi. Printre aceştia
se află Petrache N. Poenaru (văr cu ctitorul de mai târziu al învăţământului românesc), rănit de Enciu în
umărul drept şi jefuit de toate armele. Era ziua de miercuri, 2 martie 1821. După ce vizitează cu toată
oastea sa pe Hagi Prodan la conacul lui Ilie Otetelisanu, impunându-i respectul cuvenit unicei căpetenii, în
după-amiaza zilei, Tudor îşi stabileşte tabăra la Oteteliş, sat vecin cu Beneştii, acţionând cu rapiditatea şi
fermitatea care-l caracterizau, pentru rezolvarea incidentului. Cele două căpetenii, Iova şi Enciu, după o
scurtă judecată vor fi decapitaţi în noaptea de miercuri spre joi. De asemenea, conducătorul pandurilor
soluţionează, prin poruncă scrisă transmisă prin emisar, incidentul din Murgaşi, comună vecină cu localitatea
Bălceşti, unde abuzurile zapciului provocaseră revolta sătenilor. A doua zi, 3 martie, de dimineaţă, Tudor îi
adună pe toţi arnăuţii şi sârbii, înconjurându-i cu panduri. În careul format, în centru, vor intra trei panduri,
doi - cu suliţe având în vârf capetele lui Iova şi Enciu, al treilea purtând argintul icoanei ce despuiaseră ei la
Beneşti... strigând că ei n-au plecat să jefuiască şi să despoaie icoanele, ci au plecat pentru dreptate.
Documentele nu au reţinut în mod clar, cuvintele adresate de Tudor celor prezenţi. Vor consemna, însă,
prestarea jurământului faţă de revoluţie, faţă de programul ei - Proclamaţia de la Padeş , faţă de conducătorul
şi executorul ei, Tudor Vladimirescu. Jurământul va fi luat în biserica satului Otetelişu, fapt consemnat de
Aricescu: Apoi i-au băgat pe toţi în biserică, de au săvârşit jurământul ce-l au ceru t... şi Tudor a plecat la
Slatina ... Argintul icoanei s-a dat înapoi preotului, însoţit de trei mii lei ca despăgubire pentru pagubele
provocate bisericii. Înainte de a pleca la Slatina, Tudor va adresa celor doi fraţi Otetelişeni o scrisoare,
însoţind-o de capetele celor doi arnăuţi. Scrisoarea şi sacul cu cele două capete vor fi aduse de polcovnicul
Vasile Ghelmegeanu, însoţit de trei panduri. Prin scrisoare, Tudor le oferea cei trei panduri, ca însoţitori, şi o
poruncă scrisă către conducerea satelor ce le vor străbate până la Horezu ... pentru facerea a câte şase care
cu boi... cu care să ne transportăm.
Spaima boierilor era atât de mare, încât numai la vederea pandurilor, în cete sau răzleţi, ce treceau pe
drum, ceea ce se întâmpla în toate zilele , se refugiau în pădure unde rămâneau şi noaptea, de dormeam pe
aşternut de crăci cu frunze uscate de tufă, puse peste zăpadă şi fără nici un acoperişu... Abia după ce
capetele celor doi arnăuţi executaţi de garda uciderii, vor fi înfipte în limbele stoborilor curţii, de le-au văzut
şi oamenii din Beneşti, abia atunci boierii vor fi vizitaţi de preoţii din Beneşti şi isprăvnicelul moşiei, care le
vor aduce şi alimentele necesare. Capetele celor ucişi făceau dovada că legalitatea continua să fie de partea
boierilor, aşa că ţăranii se vor mulţumi, încă o dată, să amâne momentul judecăţii lor cu boierii.
Boierii vor părăsi conacul devastat şi, după mai multe peripeţii, în care vieţile le-au fost nu o dată în
pericol, s-au îndreptat spre Cîrlogani, apoi (deghizaţi în ţărani!), prin Mateeşti, la Horezu şi, în cele din urmă,
la Râmnicu-Vâlcea, unde au obţinut - de la ispravnicul Vasile Ghelmegeanu - paşaportul necesar spre a
putea trece graniţa în Transilvania. Cu aceasta, „cazul” de la Beneşti este consumat pentru istoricii noştri,
deşi el mai are multe necunoscute sau neclare, despre care vom publica un studiu separat. Ca o dovadă a
măsurilor luate de boieri în vederea adăpostirii lor în faţa rebelilor, se spune că ar fi existat o gură de tunel -
astupată ulterior, când a fost zidită podeaua - în beciul conacului care se presupune că făcea legătura
conacului cu biserica. După 1990, conacul boierilor Otetelişeni de la Beneşti, martor mut al evenimentelor
sângeroase de la 1821, a devenit proprietate privată. Autorii acestei monografii apreciază şi îşi exprimă
recunoştinţa faţă de iniţiativa domnului Valentin Gheorghe Ionescu, noul proprietar, de a restaura şi păstra
aspectul medieval al acestui obiectiv încărcat de istorie, de pe raza localităţii Bălceşti.

Note bibliografice
1. C. D. Aricescu, Acte justificative la istoria revoluţiunii române, Craiova, 1844, pag. 78; idem, C. Tamaş şi Horia
Nestorescu-Bălceşti, 1821 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, 1980, pag. 299 şi urm..
2. Ibidem.
3. Ibidem.
b) Anul 1848 în satele Bălceştiului de pe Olteţ
Acţiunile revoluţionare din acest an furtunos, petrecute în satele Oteteliş, Beneşti, Cârlogani,
Goruneşti, Bălceşti şi cătunul Vasilaţi, fac parte integrantă din procesul revoluţionar vâlcean, care la rândul
lui aparţine unui întreg, desigur, înainte de toate, revoluţiei române în ansamblul ei, dar în mod mai direct -
revoluţiei din Ţara Românească. La 1848, localitatea îndeplinea funcţia de reşedinţă a Preturii plăşii Bălceşti
(ulterior, Subadministraţia plăşii Olteţu de Jos). În această calitate, aici au sosit numeroase ordine ale
organelor superioare înaintate Subadministraţiei plăşii Olteţu de Jos, legate de evenimentele vremii. Printre
632
acestea, menţionăm ordinul din 12 iulie 1848, către subadministratorul plăşii de aici, prin care se cerea
venirea acestuia la Administraţie, împreună cu un preot şi un ales din fiecare sat, pentru a li se explica
cuprinsul proclamaţiei de la 9 iunie 1848. După numai o zi, la 13 iulie 1848, Administraţia Judeţului Vâlcea
se adresa Subadministraţiei plăşii Olteţu de Jos, înaintându-i spre aplicare ordinul Ministrului de Finanţe,
referitor la întocmirea statisticii clăcaşilor, care urma să stea la baza rezolvării chestiunii agrare - problemă
crucială pentru reuşita revoluţiei, după Xenopol1 şi Bălcescu2. Istoricul Xenopol sublinia că,,tot rostul
revoluţiei din 1848 în Muntenia, se concentrează în chestia ţărănească”1, iar Nicolae Bălcescu aprecia că
Revoluţia din 1848 se cuprinde pe de-a întregul în acest articol al 13-lea ...2. Proclamaţia din 16 iunie cerea
ţăranilor ca până la sancţionarea şi aplicarea legii, să-şi respecte obligaţiile către arendaşi, deci acele zile de
clacă despre care deputatul sătean al judeţului Vâlcea în Comisia proprietăţii, Badea Albulescu din satul
Pârâieni, plasa Olteţu de Jos va spune în a 7-a şedinţă: Noi de a munci siliţi, de a da erbărit şi dijmă îndoită,
de aceea sîntem speriaţi noi2. În aceaşi zi, adresându-se proprietarilor de moşii, guvernul le solicita clemenţa
în înţelegerea imperativelor momentului, acum când patria recunoscătoare către fraţii noştri săteni, a
hotărât principiul şi a consfinţit prin jurământ să scape pe fratele sătean de robia clăcii, a iobăgiei şi a
d ijm e i.4. Starea de mişcare revoluţionară cuprinsese şi satele plăşii Olteţu de Jos, a cărei reşedinţă erau
Bălceştii. În această situaţie, Subadministraţia plăşii intervine prin adresa nr. 4427 din 1 iunie 1848, adresată
aleşilor satelor, să ia măsuri pentru asigurarea liniştei locuitorilor, cerându-le . s ă întăriţi şi strejuirea de
zioa şi noaptea a fi neclintiţi cu paznicii trebuincioşi pentru a nu găsi prilej acei rău nărăviţi ca să-şi
întrebuinţeze răul lor cuget 5.
În vederea primirii de instrucţiuni pentru aplicarea hotărârilor guvernului, în special pentru aceea
privind proprietatea, Subadministraţia plăşii Olteţu de Jos, prin adresele 4726-4729, le cerea aleşilor satelor
să desemneze pe unul dintre ei, care, însoţit de preotul satului, să m eargă la Râmnic pentru primirea
exemplarelor şi a altor povăţuiri. Aleşii satului Bălceşti îl vor desemna să meargă la judeţ, pe Tudor Simion.
Satul Goruneşti va fi reprezentat de alesul Marin Teşa; satul Vasilaţi urma să-şi aleagă reprezentantul din trei
propuşi: Ion Marinoiu, Preda Săndoiu şi Stan Tudoroiu. Satul Beneşti este reprezentat de popa Ioan Fierescu
şi de alesul Matei Preda Albu. Cârloganiul urma să şi-l desemeze dintre cei trei aleşi: Dinu Barcan, Dinu
Călugăru şi Marcu Căprescu. Prin adresa cu nr. 102 din 16 august 1848, satul Otetelişu face cunoscut
subadministraţiei că s-au şi trimis preotul Popa Dumitraşcu şi alesul Nicolae Tonea 6. Reveniţi în satele lor,
aleşii vor trebui să rezolve problema desemnării reprezentantului satului, care să participe la adunarea de
numire a deputatului sătean al judeţului, în Comisia proprietăţii. Subadministraţia plăşii Olteţu de Jos se va
adresa tuturor proprietarilor din plasă să fie prezenţi la Râmnicu-Vâlcea în 24 iulie, fiindcă la 25 este soroc a
se deschide şedinţa alegerii deputaţilor7. Adresele erau trimise locuitorilor Grigore şi Nicolae Otetelişanu -
proprietarii moşiei Beneşti, lui Şerban Băbeanu şi ceilalţi proprietari ot Goruneşti. Subadministraţia plăşii le
cere aleşilor satelor să desemneze câte un sătean dintre cei mai vrednici de încredere cu cunoştinţă despre ale
proprietăţii şi care să aibă şi calitatea „de a-şi exprima bine şi cu tot înţelesul ideile sale” 8. Satul Bălceşti va
fi reprezentat de Ion sin Barbălungă, Goruneştiul - de Dinu Iuliţă, Otetelişu - de Obretin Băluţoiu, om cu
calităţi bune şi cu înţeles bun 9; Beneştiul - de Nicu sin Preda Gogiu şi Vasilaţi - de Marin Curăraru
“fruntaşiu” şi deprins la acel fe l de vorbă 10.
În ziua de 26 iulie, pe o “vreme bună”11 într-o atmosferă solemnă, deputaţii săteni din judeţul Vâlcea
îşi vor desemna reprezentantul în comisia proprietăţii, în persoana lui Badea Albulescu din Pârâieni, om cu
inima dârză, pe care suferinţele nu l-au lăsat îngenuncheat. În cele nouă şedinţe ale Comisiei, ale cărei lucrări
au început în ziua de 9 august 1848 se vor purta aprigi dispute. În vederea menţinerii ordinei interne - spre a
evita pericolul intervenţiei străine, dar şi de teama reacţiei populare, Locotenenţa domnească va interveni,
însă, decretând suspendarea lucrărilor Comisiei proprietăţii. Starea de spirit generală, favorabilă revoluţiei,
este surprinsă şi de comisarul de propagandă C. Cutcudache, care, în raportul adresat Ministerului Trebilor
din Lăuntru, în 6 august, face bilanţul deplasării prin satele plăşii Olteţu de Jos, arătând că: prin strigăte de
mulţumire se adresau, să trăiască Guvernul şi voitorii de bine ai patriei, că ne-au scăpat de jugul robiei. În
toate satele se va întocmi o guardie naţională mai regulată ... ridicând în fiecare sat câte un steag naţional
şi sfinţindu-l12. Speranţa ţărănimii va fi susţinută şi de acţiunea Subadministraţiei, de întocmire a tabelelor cu
proprietarii şi clăcaşii din fiecare sat, din care rezultă că în comuna Bălceşti sunt 253 de familii de clăcaşi
care aşteptau rezultatele lucrării comisiei. Desfiinţarea Comisiei proprietăţii va impieta asupra desfăşurării
revoluţiei române. Alături de emanciparea clăcaşilor, dezrobirea ţiganilor - acţiune începută de fapt sub
vechiul regim, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, prin eliberarea ţiganilor mânăstireşti, se înscrie ca o
iniţiativă cu profunde semnificaţii sociale şi economice. În judeţul Vâlcea, decretul Guvernului Provizoriu
633
din 26 iunie 1848, pentru eliberarea, începând cu 10 iulie, a tuturor ţiganilor, este pus în aplicare către
sfârşitul lunii iulie. Sunt luate măsuri ca ţiganii să nu părăsească tîrgurile şi satele unde acum se află aşezaţi
şi cu toţi aceştia să fie ocupaţi în meseriile lor şi să nu umble haimanale pricinuindu-se nelinişte societăţii 13.
Proprietarii cu ţigani particulari, care au fost eliberaţi la 1848 în satele comunei Bălceşti sunt: Grigore
Otetelişanu şi Nicolae Otetelişanu - satul Beneşti; Şerban Băbeanu şi Constantin Diculescu - satul Goruneşti;
Constantin Mărgăritescu, Ion Cernătescu, Manda Adrianopolicos şi Costache Otetelişanu - în satul
Cârlogani.
Una dintre expresiile integrării revoluţiei locale celei generale, este şi Garda Naţională. Dintre
membrii Gărzii Naţionale, Magheru spera să recruteze voluntari pentru Tabăra de la Troianu. La sosirea în
Vâlcea generalul Magheru avea numai 500 de dorobanţi călări. În adresa din 19 august el înştiinţează
Ministerul de Interne că numărul volintirilor angajaţi până astăzi trece de 6000, de care pentru nepregătirea
îndestulării şi pentru lipsa armelor s-a ordonat administraţiei a rămâne la casele lor14 . Din satele comunei
Bălceşti, au participat ca voluntari în această tabără, un număr de 59 de săteni, în majoritate - foşti panduri
sub conducerea aceluia ce în cuvinte clare surprinsese problematica momentului: . alergaţi sub steagul
libertăţii şi haideţi cu toţii să ne luptăm şi să păstrăm sfintele drepturi . căci ne sculăm nu ca să robim, nu
ca să jefuim, ci să apărăm nişte legiuiri ...15. Intervenţia trupelor străine a avut ca rezultat înfrângerea
revoluţiei şi dizolvarea Taberei de la Troian. La 3 octombrie 1848, Subocârmuirea plăşii Olteţu de Jos le-a
comunicat aleşilor satului Cârlogani (azi sat aparţinător Bălceştiului) despre mersul evenimentelor. Împotriva
acestei stări de lucruri, se va ridica ţărănimea, care nu se va supune decât sub presiunea armatelor străine.
Astfel, ţăranii satelor din Bălceşti vor refuza îndeplinirea servituţilor feudale către boieri. Faţă de acest refuz
boierul Otetelişanu se adresează Subadministraţiei, cerându-i să binevoiască a face poftire dumnealor Ioan şi
Ghiţă Dincă ... ca împreună cu aleşii satelor Văsălaţi, Diculeşti, să vie în faţa locurilor unde se află
stricăciunile, a ispăşi, alegând pagubile ce ni s-au pricinuit şi să pricinuieşte16. Rezistenţa ţărănimii faţă de
tendinţa de reintroducere a practicilor feudale, este determinată, în bună măsură, şi de procesul de
emancipare prin care trece ţărănimea, proces lent, dar evident. O dovadă în acest sens, o reprezintă memoriul
locuitorilor satului Beneşti înaintat Administraţiei Judeţului Vâlcea, prin care aceştia se plâng de abuzurile
arendaşului. În faţa acestei situaţii, ţărănimea nu cedează, revenind cu un nou memoriu, al III-lea, bazat pe
argumente juridice. Împotrivirea ţărănimii determină intervenţia Departamentului din Lăuntru, care, prin
porunca 1040 din 11 octombrie 1848, cere aleşilor satelor să depună stăruire pentru aducerea în desăvârşită
supunere a sătenilor, la legiuitele lor datorii. La refuzul locuitorilor satelor Oteteliş şi Bălceşti, “rumâni şi
rudari”, de a-şi executa obligaţiile de clacă, Subadministraţia cere să executeze negreşit ... locuitorii ca să se
scoale întru facerea datoriilor proprietăriceşti. Iar pe cei împotriva ... îi va trimite la Subadministraţie ... a
să urma cu dânşii cele hotărâte de domnul administrator11.
Restaurarea vechii ordinii în Plasa Bălceşti, este reprezentată prin persoana subocârmuitorului G.
Râmniceanu. Sosirea acestuia în satele plăşii, este urmată de adresa nr. 8129, prin care oficialul comunică
“Cinstitei Cârmuiri” a judeţului Vâlcea, stăvilirea răzvrătitoarelor uneltiri, în cadrul acestor sate ai căror
locuitori se află în liniştită petrecere, depărtaţi cu totul de rele întreprinderi1 . În ce măsură corespunde
realităţii această informaţie, ne putem edifica din rapoartele din 16 februarie1849, cu nr. 1351, care face
cunoscută imposibilitatea de a aduce la îndeplinire orice porunci şi cereri ale Cinstitei Cârmuiri, ba încă
orice punere la cale a subcârmuitorului, căci clăcaşii încă nedormiţi din eczaltaţia evenimentelor trecute .
fac feluri de neorînduieli ... precum cea de la satul Goruneşti din 28 ale trecutului noiembrie.
În concluzie, subcârmuitorul alt neavînd a face, solicită cinstita cârmuire a înlesni pă subcîrmuitor cu
un ajutor înarmat de 4-5 oameni, ori din armia otomană sau rusească, pentru ca să poată subcârmuitorul,
prin ajutorul dânşilor, a îndeplini îndatoririle ce necontenit i se pun19. La 29 septembrie 1848, Cârmuirea
judeţului Vâlcea adresează un ordin Subcârmuirii plăşii Olteţu de Jos, prin care cere să se ia măsuri pentru
întoarcerea robilor ţigani la foştii lor stăpâni. Nici represiunile, nici arestările, nici munca forţată cu
dorobanţii la spate, nu i-au putut determina pe ţăranii vâlceni să se sperie şi să nu spere în victoria, acum ori
mai târziu, a revoluţiei.

Note bibliografice
1. C. M. Panait, Satele comunei Bălceşti de Olteţ în revoluţia de la 1848, în „Studia”, vol. VII-VIII, an 1979, pag. 273.
2. Ibidem.
3. 1848. Problema agrară discutată de ţărani şi proprietari. Documente, Bucureşti, Editura de Stat, 1948, pag. 118.
4. Ibidem.
5. DJVAN, fond Subocârmuirea plăşii Olteţu de Jos, dos.1/1847-1848, f. 157.
634
 6. Ibidem, dos. 2/1848, fila 44, 45, 46, 55, 56, 57.
7. Ibidem, dos. 2/1848, fila 24.
8. Ibidem, dos. 2/1848, fila 23.
9. Ibidem, dos. 2/1848, fila 93.
10. Ibidem, dos. 2/1848, fila 92.
11. Idem, fond Preturaplăşii Bălceşti, dos. 14/1847-1849, f. 155, 157, 159.
12. Anul 1848 în Principatele Române. Acte şi documente, Bucureşti, 1902, Tomul III/1848, VIII, 28, 1848, VIII, 30, nr.
1332/1848, 08, 06.
13. C.Tamaş, P.Bardaşu, Sergiu Purece, 1848 în judeţul Vâlcea. Studiu şi documente, Bălceşti pe Topolog, Societatea
„Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1978, pag. XX.
14. DJVAN, fond Subocîrmuireaplăşii Olteţu de Jos, dos. 5/1848, fila 251 orig.
15. Idem, dos. 2/1848, fila 279, 280, 281, 282.
16. DJVAN, fond Pretura plăşii Bălceşti, dos. 2/1845.
17. Idem, dos. 1/1845, fila 290-300, fila 295.
18. Idem, fond Pretura Judeţului Vâlcea, dos. 46/1848, fila 7.
19. Idem, dos. 25/1849, fila 157.

c) Participarea bălceştenilor la „Mica Unire”

D e s ig u r, lo c u ito rii d in c o m u n ă n u p u te a u ră m â n e în a f a ra im p o rta n tu lu i e v e n im e n t d e la 1859,
c u n o s c u t în is to ria R o m â n ie i su b n u m e le d e „ M ic a U n ir e ” . E i a u f o s t a n g re n a ţi, su b o f o rm ă sa u a lta , în to a te
fa z e le ei. În ta b e lu l în to c m it d e S u b o c â rm u ire a p lă ş ii O lte ţu d e Jo s la 13 a p rilie 1 8 5 7 (1859 în Vâlcea, 1982,
47) , c u p rin z â n d d e le g a ţii s a te lo r d e s e m n a ţi să p a r tic ip e la a le g e re a d e p u ta tu lu i c lă c a ş ilo r, d e p e r a z a c o m u n e i
B ă lc e ş ti fig u ra u u rm ă to rii: F lo re a D u m b ă r şi C o s ta n d in M a te i - d in O te te lişu , D u m itru Io n e s c u şi P re d a
P o c itu d in B e n e ş ti (după I n d ic e ; în text: B e r e ş ti, denum ire inexistentă). C u o c a z ia e v id e n ţie rii a v e rii de
c a re d is p u n e a u c a n d id a ţii de d e p u ta ţi, a flă m c ă m o ş ia B e n e ş ti G e rg e n i a p ita r u lu i C o s tic ă O te te liş a n u , fu s e se
ip o te c a tă c ă tre p ita ru l M ih a la c h e O ro m o lu p e te rm e n d e d o i a n i (1859 în Vâlcea, 1982, 133). L a 8 a u g u s t
1 857, A d m in is tra ţia J u d e ţu lu i V â lc e a r a p o r ta M in is te ru lu i d e In te rn e re s p in g e r e a c e r e r ii lu i Io a n O te te liş a n u
d e a fi în s c ris p e lis ta e le c to ra lă a m a rilo r p ro p rie ta ri, d e o a re c e îş i ip o te c a s e c ă tre s ta t m o ş ia s a d in O te te liş u
(Ib id e m , 107). T o tu ş i, în d e c e m b rie 1 858, lo g o fă tu l Io a n O te te liş a n u f ig u ra p e lis ta a le g ă to rilo r d ire c ţi, c a
p r o p rie ta r a l m o ş iilo r O te te liş u , B ă tă ş a n i şi G e o rg ie n i (G e rg e n i) d in ju d e ţu l V â lc e a , V a le a A rin ilo r şi G â rla
M ic ă d in Ju d . M e h e d in ţi ( Ib id e m , 146) ; la a c e e a ş i d a tă , în s ă , el e s te în tâ ln it şi p e lis ta c e lo r „ c u d r e p t d e a fi
a le ş i în o ric e p a rte şi c o le g iu ” , a lă tu ri d e c lu c e ru l C o s ta c h e O te te liş a n u ( Ib id e m , 149) . U n a n im ita te a h o tă râ rii
d e le g a ţilo r la A d u n a r e a p e n tru a le g e re a lu i A le x a n d r u Io a n C u z a c a d o m n şi în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , la 2 4
ia n u a rie 1 859, s -a d a to ra t şi c e lo r d o i d e p u ta ţi d in z o n a B ă lc e ş tilo r d e p e O lte ţu .

A,
d) In timpul Războiului pentru Independenţă (1877-1878)
P a r tic ip a r e a R o m â n ie i la ră z b o iu l in d e p e n d e n ţe i, a f o s t o c a u z ă a în tr e g u lu i p o p o r, in c lu s iv a
v â lc e n ilo r, c a re a u s p rijin it d in p lin o p e ra ţiu n ile a rm a te i n a ţio n a le . În a c e s t s e n s, ră s p u n z â n d la te le g r a m a
n u m ă ru l 9 0 5 4 4 a p r e f e c tu lu i1, u r m a tă d u p ă o rd in u l M in is tru lu i d e In te rn e c u n r. 1 6 4 9 4 , s a te le a c tu a lu lu i o ra ş
B ă lc e ş ti a u r e c h iz iţio n a t p e n tru a r m a tă (1 6 -3 1 a u g u s t), c a re c u b o i d u p ă c u m u rm e a z ă : s ă te n ii d in V a s ila ţi a u
d a t - p e 16 a u g u s t - 5 c a re c u d o i b o i, p e 21 a u g u s t - şa se c a re , ia r p e 2 7 a u g u s t, în c ă şa se c a re c u d o i b o i;
C â rlo g a n i - p e 16 a u g u s t, c in c i c a re c u d o i b o i, p e 21 a u g u s t - trei c a re şi p e 2 7 a u g u s t, în c ă tre i c a re ;
G o ru n e şti: p e 16 a u g u s t - p a tru c a re , p e 2 2 a u g u s t - d o u ă c a re , p e 23 a u g u s t - u n c a r, p e 2 4 a u g u s t - p a tru
c a re , p e 2 8 a u g u s t - în c ă p a tru c a re şi p e 2 9 a u g u s t - u n c a r; în to ta l - 16 c a re ; O te te lişu , în a c e a s tă p e rio a d ă , a
d a t şa p te c a re c u c â te d o i b o i. În to ta l, în c o m u n ă a u fo s t re c h iz iţio n a te c in c iz e c i şi u n u d e ca re.
Ţ ă ra n ii d in sa te le c o m u n e i a u d a t d o v a d ă d e u n re a l p a trio tis m în a p r o v iz io n a r e a a rm a te i, s p rijin u l lo r
c o n s tâ n d - p rin tre a lte le - şi d in su m e b ă n e ş ti d e p u s e c a o fra n d e p e n tru c u m p ă r a r e a d e a rm e , d u p ă cu m
re ie s e d in tr-u n ta b e l- s itu a ţie c o n te m p o r a n ă c u e v e n im e n te le 2: B ă lc e ş ti - 7 0 le i, B e n e ş ti - 51 le i şi 84 b a n i,
G o ru n e ş ti - 120 le i, O te te liş u - 3 0 le i, C â rlo g a n i - 72 le i şi 11 b a n i, V a s ila ţi - 7 0 lei. M o b iliz a re a a rm a te i s-a
fă c u t, d u p ă c u m se ştie , p r in D e c re tu l d in 6 a p rilie 1877 şi în tr e a g a m a s ă a p o p u la ţie i c h e m a tă , a p le c a t p e
te a tr e le d e o p e ra ţiu n i. C e a m a i m a re p a rte a m o b iliz a ţilo r d in ju d e ţu l V â lc e a a u f o s t g r u p a ţi în R e g im e n tu l 2
D o ro b a n ţi, R e g im e n tu l 2 C ă lă ra ş i şi B a ta lio n u l 2 V â n ă to ri. D in B ă lc e ş ti, a u f o s t c o n c e n tra ţi în E s c a d ro n u l 2
C ă lă ra ş i V â lc e a 3: A n to n e s c u Io n şi A n to n e s c u S ta n - so ld a ţi r e z e rv iş ti d in a n u l 1 8 7 0 , p ro v e n iţi d in c ă tu n u l
V a s ila ţi; C o n s ta n tin P re jo ia n u - s o ld a t re z e rv is t d in 1 8 7 2 , a p a r ţin â n d s a tu lu i B ă lc e ş ti; P a r a s c h iv a P ă u n - to t
d in B ă lc e ş ti, r e z e r v is t d in a n u l 1 869; M a rin e s c u S a n d u d in C â rlo g a n i, r e z e r v is t d in 1 869. P rin tre so ld a ţii

635
vâlceni internaţi în spitalele de pe câmpul de luptă, se aflau şi Gherghina Ion - soldat din Otetelişu, Zamfir
Nicolae - sergent şi Gheorghe Ion - soldat din Bălceşti, precum şi Mihăilescu Nicolae - sergent din Vasilaţi.
După cum mărturisesc documentele4, în campania 1877-1878, din satele oraşului Bălceşti au murit
patru soldaţi: Zamfirescu Nicolae din Goruneşti, ce făcea parte din Batalionul 2 Vânători - mort la Griviţa în
ziua de 30 august 1877; Rădulescu Ion din Cârlogani, din Regimentul 2 Infanterie, mort în aceeaşi zi la
Griviţa; Săndulescu Ion din Cârlogani, Regimentul 2 Artilerie, mort acasă, venit în concediu (Griviţa);
Ionescu Ioan, tot din Cârlogani, din Regimentul 1 Roşiori, mort în spitalui Bucureşti (Griviţa). În afara celor
menţionaţi în documentele de mai sus, listele finale mai adaugă şi alţi eroi ai războiului: din Bălceşti -
Bărbulescu Ion, Holoescu Nicolae şi Popescu Gh. Ilie; din Cârlogani - Constantin Ion; din Goruneşti - Călin
I. Constantin, Ionescu Constantin, Ionescu Ilie, Mogoi Nicolae şi Rădulescu Constantin; din Otetelişu -
Ionescu Nicolae, iar din Vasilaţi - Constantinescu Dan. Rădulescu Ion din comuna Beneşti (actualul sat al
Bălceştiului), care făcea parte din Batalionul 2 Vînători, rănit la Griviţa şi rămas infirm de mâna stângă, a
fost decorat cu Crucea “Trecerii Dunării” şi “Virtutea M ilitară”5.

Note bibliografice
1. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1877 în judeţul Vâlcea. Studiu şi documente,
Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1977, doc. 165, pag. 240.
2. Ibidem, doc. 408, pag. 546.
3. Ibidem, doc. 240, pag. 322.
4. Ibidem, doc. 457, pag. 632.
5. Ibidem, doc. 459, pag. 372.

e) Implicarea locuitorilor în Primul Război Mondial

Prin intrarea ţării în război, la 15 august 1916, şi prin introducerea “măsurilor excepţionale”, situaţia
ţărănimii s-a agravat. Autorităţile militare au preluat cea mai mare parte a funcţiilor exercitate de autorităţile
civile. În timpul conflagraţiei, au fost mobilizaţi şi trimişi pe front, toţi cei din comună apţi de muncă şi de
luptă. După câteva luni de război, armata României a trebuit să se retragă din faţa inamicului şi, la sfârşitul
lunii noiembrie 1916, toată Oltenia a fost ocupată de armatele germane şi austro-ungare. Efectul dezastruos
al rechiziţiilor s-a repercutat mai ales asupra gospodăriilor mici şi mijlocii. Zilnic, la comandatura germană
din Bălceşti, erau trimise ouă, brânză, grâu, untură şi alte alimente pentru ocupanţi. În această perioadă,
nivelul de trai al populaţiei a scăzut simţitor, înregistrându-se lipsa produselor de primă necesitate: porumb,
grâu, sare ş. a. La 2 septembrie 1916, administratorul plăşii Bălceşti aducea la cunoştinţă prefectului de
Vâlcea, că „ . băncile populare nu dau porumb locuitorilor decât pe bani gata. Ori mulţi sunt cei care sînt cu
totul lipsiţi de mijloace şi nu au bani să cumpere pe bani gata. Cu aceştia, ce facem?” - se întreba, neretoric,
administratorul plăşii '. La toate aceste greutăţi, se adaugă şi abuzurile săvârşite de autorităţile locale asupra
locuitorilor, cum este reclamaţia din 5 noiembrie 1917, a mai multor ţărani din comuna Bălceşti2. În anul
1918, situaţia locuitorilor de la sate s-a agravat din nou, în urma rechiziţiilor din ce în ce mai dese ale
produselor cerealiere, ale vitelor de muncă şi ale produselor de uz casnic. În numeroase comune ale judeţului
Vâlcea, sătenii se plângeau autorităţilor că sunt ameninţaţi să piară de foame; astfel, la 30 iunie 1918,
administratorul plăşii Bălceşti raportează prefectului judeţului Vâlcea că populaţia trece printr-o criză
cumplită de foamete şi este ameninţată şi de secetă3. Din cauza numeroaselor rechiziţii pe care le-a făcut,
la ordin, în această perioadă, notarul Gheorghe Constantin din Bălceşti este reclamat şi trimis în judecată de
către soldatul demobilizat Alexandru Nicolăescu, care cere comandantului trupelor austro-ungare din
sectorul Bălceşti, să ia măsurile de cuviinţă pentru apărarea sa4.
Nemulţumirile ţăranilor s-au îndreptat împotriva primarilor şi a funcţionarilor abuzivi. Ele au luat o
formă deosebit de gravă în comuna Bălceşti, unde ţăranii au cerut să-l omoare pe administratorul plăşii, N.
Livezeanu. Războiul din 1916-1918 a înregistrat în satul de reşedinţă, Bălceşti, un număr de patru invalizi şi
patruzeci şi şapte de văduve, după cum reiese din tabelul cu invalizi şi văduve de război, întocmit la ordinul
Preturii Plasei Bălceşti, nr. 139/1935; în satul Beneşti, doi invalizi şi treizeci şi trei văduve, conform
tabelului 36 din 19 septembrie 1932, iar în satul Otetelişu5 - doi invalizi incapabili de a munci. Morţi pe
câmpul de luptă, din actualul oraş Bălceşti, au rămas trei sute patruzeci şi cinci de soldaţi, patru caporali şi
sublocotenentul Marinescu Marin.

636
 4. EPO CA CONTEM PORANĂ
a) Bălceştiul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
În amintirile lor despre acest eveniment trăit, bătrânii satului Otetelişu6, câţi am prins în viaţă, îşi
amintesc cu groază de mobilizările repetate ale bărbaţilor, de dările şi rechiziţiile care se făceau în localitate,
de lipsurile şi foametea creată. Un moment de teroare trăit de ei, s-a petrecut în anii ocupaţiei germane, când
o patrulă de aviaţie americană, ce bănuim că se întorcea de la bombardarea văii strategice a Prahovei, lovită
de bateriile antiaeriene care apărau zona, în retragere spre linia Dunării, pierde unul dintre avioane, prăbuşit
în pădurile Gergenilor. Înainte de prăbuşire, piloţii aliaţi şi-au descărcat conţinutul de bombe rămas nefolosit,
într-o rafală asurzitoare asupra unei părţi a satului şi izlazului comunal Otetelişu. Urmele lăsate sub formă de
schije şi gropi adânci, în număr de şapte, s-au menţinut până în anul 1980, în curţile şi grădinile locuitorilor:
Marin Ioja, Gheorghe Dincă şi Savu Bălaşa. Despre piloţii aterizaţi în stare de şoc, se ştie că au fost daţi pe
mâna comandamentului local Bălceşti. Un alt moment pe care şi l-au amintit, a fost legat de perioada de
tranzitare a satelor Bălceşti şi Otetelişu, de către trupele ruseşti, timp de trei zile. Locuitoarea Elisaveta Ioja
(1917-2001) ne-a relatat că în acele zile, cătunul Otetelişu era aproape pustiu, vecinii retrăgându-se în păduri.
Întrucât nu s-a încumetat să-şi părăsească gospodăria care fusese ocupată de un grup de patru cadre cu grade
militare, însoţiţi de ordonanţele lor, a pus la dispoziţia acestora tot ce aceştia au cerut: camerele pentru
dormit, alimente, obiecte din gospodărie. Din gospodării, au fost luate animale mari, mai ales boii, folosiţi la
transport, dar şi pentru sacrificare. Ruşii i se adresau cu termenul de “Hazaică”.
Cât priveşte participarea sătenilor pe câmpurile de luptă al, amintim aici doar câteva nume de persoane
pe care le-am prins în viaţă (despre celelalte, aminteşte piatra monumentului din centrul oraşului Bălceşti,
ridicat în semn de recunoştinţă): Andrei Zamfirescu - zis Boangheru, în vârstă de 86 de ani, ne-a relatat că a
fost încorporat între 1942-1945 şi repartizat la Regimentul 18 “Vânători de m unte”, luptând pe ambele
fronturi ale războiului; pe frontul de est, în iunie 1944, a luat parte la luptele de la Podul Iloaiei, Jibu şi
Castelul Iaşilor, unde au fost respinse trupele ruseşti. La 19 iulie 1944, a fost rănit la Focşani şi a stat internat
o lună de zile în Spitalul din Târgu-Jiu, iar la 14 august 1944, a revenit în poziţiile de la Focşani şi a asistat la
înfrângerea armatei germate de către trupele aliate, în poziţia Focşani-Podul Iloaiei (în pădurile din
localitatea Mircea Bârzescu). După încheierea armistiţiului cu Rusia, a fost lăsat la vatră; revenind în satul
natal Otetelişu, a găsit localitatea împânzită cu trupe ruseşti, care se deplasau spre Târgu-Jiu. La 10
septembrie 1944, a fost reîncorporat la Unitatea Militară Târgu-Jiu şi a continuat războiul pe frontul de vest
în calitate de comandant de grupă, în Armata 14. Alături de armatele ruseşti, a participat la eliberarea
Clujului, la luptele de la Oarba de Mureş, Careii Mari şi Debreţin, a trecut Tisa (la Tisaloc), a luptat în
Cehoslovacia (Munţii Tatra Mare) şi în Austria, fiind rănit, pe 5 mai, în luptele din Viena. A fost adus în ţară
şi tratat la Spitalul Filantropia din Craiova. În urma luptelor de la Castelul Iaşilor, a primit medalia “Crucea
Nemţească”, iar la încheierea războiului, a fost decorat cu medalia “Bărbăţie şi credinţă cl. I”; Marin Ioja, zis
Gheorghişoiu, a fost concentrat în perioada 18 ianuarie 1940 - 17 noiembrie 1944, în 8 etape ale războiului,
participând la luptele de pe ambele fronturi. A făcut parte din Regimentul 26 Artilerie Craiova, din
Divizionul 8 Tunuri Munte şi altele. Pe frontul de est, a luptat până la Odessa, iar pe frontul de vest, a ajuns
până la Arad. A decedat pe 13 mai 2004, ca veteran de război; Apostolescu N. Constantin - Regimentul 26
infanterie Craiova, a ajuns la Şimleul Silvaniei, după care a trecut în rezervă. Au mai luptat Văduva Marin,
zis Pătruş, Trică Unguritu şi Obretin Marin, toţi din satul Otetelişu, în prezent - decedaţi. În satul de reşedinţă
Bălceşti, şeful biroului I.O.V.R. - învăţătorul Bălaşa Ion a înregistrat, în urma războiului, cu prilejul
răspunsului la ordinul 3857/1944, trei invalizi, plus un invalid refugiat şi 15 văduve de război, din care nouă
- cu soţii morţi, ceilalţi şase fiind daţi dispăruţi7.
După revoluţia socială din 1989 ce a avut loc în România, regimul democratic nou instalat a luat o
serie de măsuri privind depistarea şi înregistrarea reală a veteranilor şi văduvelor de război. Acestora li s-au
întocmit legitimaţii de veterani şi beneficiază de unele facilităţi cum ar fi: pensii, terenuri agricole, reduceri
la transport şi medicamente. La data de 20 octombrie, Asociaţia veteranilor de război din localitatea Bălceşti,
înregistra în viaţă 49 bărbaţi şi 150 de femei. Dintre bărbaţii veterani de război în viaţă, 15 sunt decoraţi cu
următoarele medalii: Coroana României, Virtutea militară, Bărbăţie şi Credinţă şi Serviciul pentru servirea
patriei. Mărturie a celor căzuţi în luptele din timpul primului şi al celui de-al doilea război mondial, în oraşul
Bălceşti, stă “Monumentul Eroilor”, amplasat în parcul din centrul oraşului, încadrat de peisajul şi liniştea
acestuia, semn al recunoştinţei vii. El păstrează gravate pe soclu versurile: Du-te la oştire, pentru ţară mori! /
Şi-ţi va fi mormântul încoronat cu flori. Titulatura sa completă este: MONUMENT ÎN AMINTIREA
637
EROILOR DIN COMUNA BĂLCEŞTI-VÂLCEA MORŢI ÎN CAMPANIA 1916-1918. De reţinut este
faptul că iniţiativa acestei acţiuni, au avut-o tinerii: la 27 iulie 1919, un grup de tineri studenţi au solicitat
localul de şcoală pentru organizarea unei serbări ... în onoarea (sic!) ridicării unui monument în onoarea
vitejilor căzuţi în război”. Dintre studenţi, catalizatori sunt Ionel Livezeanu, fiul administratorului de plasă şi
D. Nicolaescu, fiu de comerciant localnic. S-a alcătuit un Comitet de iniţiativă, care, sprijinit de Comisia
Interimară, a început colectarea de fonduri, prin organizarea unor acţiuni specifice: baluri, serbări etc.
În final donaţia locuitorilor destinată ridicării monumentului, se va cifra la suma de 70.000 lei.
Acţiunea se va finaliza în anul 1923, festivitatea inaugurării având loc cu ocazia sărbătoririi Înălţării
Domnului. În mod fericit, deţinem imagini de la eveniment, graţie bunăvoinţei d-lui Marcel Dincă.
Fotografia oferită de dânsul ne înfăţişează masa compactă a participanţilor civili, bărbaţi, femei, copii şi
militari, ofiţeri şi foşti soldaţi din Regimentul Rovine nr. 26, ai compania 11 Bălceşti. La tribuna improvizată
având monumentul în centru, domină figurile celor doi primari încinşi cu eşarfa tricoloră, din Bălceşti -
Dumitru P. Catalinoiu şi Nicolae Apostolescu - primarul comunei Otetelişu8. Monumentul este amplasat în
centrul civic al oraşului, în piaţa formată de intersecţia şoselelor ce făceau legătura cu Otetelişu-Ulicioiu-
Goruneşti-Craiova. În timp, monumentul a suferit reparaţii şi unele modificări. Din păcate un efect al fostei
guvernări comuniste, este şi mutilarea Monumentului Eroilor din Bălceşti: cele două tunuri şi vulturul ce
simbolizau trecutul, fiind îndepărtate; se pare că au fost date la topit ca fier vechi. Reamplasat, ca urmare a
modernizării soşelei, Monumentul Eroilor din Bălceşti continuă să reamintească celor prezenţi sacrificiul
celor trecuţi în eternitate în Campania 1916-1918, 1919 şi 1941-1945, pentru gloria neamului românesc,
actualizând şi întărind maxima: Eroii nu mor niciodată, faptele lor nu pier!

Note bibliografice
1. Luchian Deaconu, Vladimir Osiac şi Ileana Petrescu, Documente privind problema ţărănească din Oltenia în primele două
decenii ale veacului alXX-lea, vol. II (1911-1920), Bucureşti, Editura Academiei, 1970, doc. 134, pag. 240.
2. Ibidem, doc. 191, pag. 245.
3. Ibidem, doc. 222, pag. 272.
4. C. Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1916-1918 în Judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog,
1979, doc. 211, pag. 302.
5. Ibidem, doc. 156, pag. 219.
6. Informatori: Savu Bălaşa, Gheorghe Dincă, Marin Ioja, Elisaveta Ioja, Andrei Zamfirescu, Căcerica Zăcăreanu,
Savu Geică.
7. Arhiva Primăriei Bălceşti, dos. 1942-1944, I.O.V.R. Bălceşti, 8 apr. 1944.
8. Fotografia se află în colecţia lui C. Panait.

b) Aspecte din anii regimului socialist

Se ştie, odată ajunşi la putere, preocuparea decăpetenie a comuniştilor, a fost să-i îndepărteze din toate
structurile de conducere - în primul rând, dela conducerea primăriilor -, pe cei ostili noului regim şi să-şi
numească oamenii devotaţi orânduirii. Astfel, la preşedinţia Judecătoriei Bălceşti, va fi pus în funcţie Ilie
Ionescu (neînregimentat politic). În ceea ce priveşte politica agricolă, prin faimosul Decret 308 din 1853, au
fost luate mai multe terenuri de la cei cu pământ mult şi date celor lipsiţi de pământ. Oficial, foştii proprietari
„donau” pământul, motivând, tot oficial, că nu-l pot munci. În felul acesta, la Bălceşti, au fost donate 35, 26
teren arabil, cu care au fost „împroprietăriţi” 60 de ţărani. A urmat procesul de „transformare socialistă a
agriculturii” - înfiinţarea întovărăşirilor agricole, apoi a GAS-urilor , denumite, ulterior, CAP-uri (pentru
am ănunte, vezi Cap. V - EC O N O M IA ). Desigur, datorit acestui proces, „moşierimea a fost desfiinţată ca şi
clasă” - cum se spunea în documentele de partid ale timpului. Aceasta nu s-a întâmplat fără nemulţumiri şi
proteste ale foştilor proprietari, acum declaraţi chiaburi şi „duşmani ai poporului”, care, nu o dată, au
protestat făţiş împotriva deposedării lor abuzive de pământ. Ca şi în restul ţării, cooperativizarea agriculturii
a fost încheiată în anul 1962. Cu o planificare centralizată, noul regim a luat o serie de măsuri privind
modernizarea socială în toate sferele vieţii economico-sociale, inclusiv în Bălceşti, nu fără rezultate benefice
în unele domenii, precum dezvoltarea industriei locale (înfiinţarea IIL Bălceşti, fondarea unor obiecte de
inters economic - Secţia de Drumuri şi Poduri, Agenţia CEC, Filiala Băncii Agricole, coloana de transporturi
aparţinând de ITA Drăgăşani, Autogara etc., ), mecanizarea agriculturii, dezvoltarea infrastructurii
drumurilor, dezvoltarea cooperaţiei meşteşugăreşti învăţământul şi cultura etc.

638
 c) Perioada postdecembristă
Evenimentele din decembrie 1989 au produs mutaţii hotărâtoare în viaţa localităţilor din zona Bălceşti.
Trecerea la economia de piaţă şi la aplicarea celorlalte legi şi principii şi ale capitalismului, au condus, în
cele peste două decenii care au trecut de atunci, la schimbări profunde în viaţa locuitorilor.
Trebuie menţionată, în primul rând, o cucerire de esenţă a noii orânduirii - apariţia şi funcţionarea
pluripartidismului şi primele alegeri cu adevărat libere, democratice, după aproape o jumătate de secol de
dictatură. Alternarea la putere a partidelor, inclusiv în localitatea Bălceşti, nu numai că îi stimulează pe
reprezentanţii acestora la un manageriat socio-administrativ cât mai aproape de performanţă, dar creează şi
garanţia unei democraţii autentice şi stimulează iniţiativa personală, în procesul complex şi de durată al
privatizării. Rezultatele n-au întârziat să apară: în anul 2002, localitatea a fost declarată oraş, incluzând între
hotarele ei fostele comune Bălceşti, Otetelişu, Goruneşti, Beneşti şi Irimeşti.
Au fost desfiinţate, desigur, toate formele socialiste de practicare a agriculturii, în primul rând - CAP-
urile, inclusiv întreprinderile de mecanizare a agriculturii, care le deserveau, o mică parte dintre acestea
străduindu-se să supravieţuiască, însă prin privatizarea lor sau crearea de mici ferme agricole.
Ion Curelaru, inginer agronom de profesie, ales primar în 2008, pe listele PSD-ului şi acum preferat a doua
oară la alegerile din 2012, i-a succedat lui Marin Văduva - fostul primar PDL-ist care pornise, cu bune
rezultate, să construiască infrastructura drumurilor şi podurilor din oraş. Noul primar a continuat cu succes
înfăptuirile antecesorului său: asfaltarea drumurilor şi a străzilor, extinderea alimentării cu apă şi a
canalizării, reabilitarea Casei de Cultură, construirea Sălii de sport, reabilitarea sediului Primăriei etc.

Topoare şi unelte de piatră, descoperite în perimetrul oraşului Bălceşti

În stânga:
M onum entul Eroilor
bălceşteni din Primul
Război Mondial
*

În d reap ta: Caporalul

Zamfirescu Andrei,
pe fro n t
(în centrul imaginii)

639
 C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI
ÎM P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T IM P U L U I

1. EVUL MEDIU
Ca şi în cazurile altor localităţi, pentru perioadele veche şi feudală din istoria Bălceştiului, nu se poate
realiza o cercetare sistematică a evoluţiei demografice a Bălceştiului, din lipsă de informaţii documentare
specifice. În perioasa premodernă, s-au realizat anumite recensăminte ale populaţiei, dar acestea nu aveau
scopuri demografice, ci erau dictate de necesităţile fiscale ale regimurilor de ocupaţie (habsburgic, rus,
otoman), precum şi de raţiuni militare sau ecleziastice. Ca urmare, şi în localitatea noastră, primele
înregistrări statistice au fost de natură socio-fiscală. Conscripţia Virmontiană din 1728 redă doar o parte a
realităţii demografice locale, deoarece consemnează numai numărul de familii pe sate: Bălceşti („Belceşti”) -
20 familii, Beneşti („del Barbu Otetelesanul”) - 42 fam., Otetelisul („delli Otetelesani”) - 70 fam.
( Giurescu, 1944, 306-307). Documentele cartografice1, cu deosebire hărţile austriece din 1722 şi 1791,
care cuprind planurile vetrelor săteşti şi fixează în spaţiu fiecare gospodărie în parte, atestă răspândirea
generală a tipului de aşezare răsfirată.
Aşezările din cadrul structurii administrative de care ne ocupăm, se caracterizează ca sate mari şi sate
mici. Satele Bălceşti (cu 1133 de gospodării), Goruneşti (cu 506 gospodării) şi Otetelişu (cu 472 gospodării,
faţă de anul 1835, când era încadrat la sate mijlocii2), sunt azi sate mari cu vetre variind între 100-200 ha. În
raport cu populaţia, în aceste sate, densitatea ocupării vetrelor variază în medie, între 12-15 loc/ha. În rest,
celelalte sate au vetre mici, împărţite pe cătune risipite pe un teritoriu cu relief de deal, unde densitatea
ocupării vetrelor de către populaţie, în medie, variază între 8-10 loc/ha. Acestea sunt satele: Irimeşti (269
gospodării), Beneşti (205 gospodării, faţă de numai 78 gospodării în 1835), Cârlogani (201 gospodării, faţă
de 110 în 1835), Chirculeşti (26 gospodării), Poieni (43 gospodării) şi Preoteşti (147 gospodării). Referitor la
tipurile morfologice de trasare a perimetrelor săteşti deducem din materialele cercetate că, în evul mediu, pe
Valea Olteţului, în sectorul de studiu, era utilizat în mare parte tipul morfologic de sat numit însurărit3, cu
cele două variante: moşii "înjugate4” şi moşii “însurărite”5. Un exemplu elocvent, este demonstrat prin
documente în partea de nord a oraşului Bălceşti, între Lăcusteni şi Otetelişu6, unde sunt atestate, după 1475
satele: Orzeşti, Bucureşti, Beneşti, Măniceşti, Comăneşti, Gergeni, aşezate pe partea dreaptă a Olteţului şi
Muşetoiu, Cârlogani, Vasilaţi, Sârbi şi Unguriţi, aşezate pe partea stângă a râului. Astăzi, satele oraşului
Bălceşti sunt uniliniare, caracteristice pentru Piemontul Olteţului, dispuse în general pe o linie principală, din
care derivă alte linii, ce fac legătura cu apele şi pădurile din jur.
Existenţa unor comunităţi omeneşti încă din cele mai vechi timpuri, este argumentată de rezultatele
descoperirilor arheologice (insuficient întreprinse până acum în zonă), precum şi de documentele analizate în
lucrare. Uneltele de fier, urmele de ceramică şi monedele cu inscripţii romane, descoperite pe piscul Baboiu7,
demonstrează că strămoşii daco-romani şi-au încropit primele locuinţe pe dealurile Gergenilor, Poienarilor,
Delurenilor, Cârloganilor şi Beneştilor. Din documentele medievale, deducem că vetrele de locuire de pe
dealuri au fost treptat mutate pe văile apelor Olteţ, Cerna şi Pesceana, în urma profundelor modificări sociale
petrecute mai ales până în secolul al XIX- lea, sau prin măsuri administrative de aliniere şi sistematizate,
începând cu legislaţia regulamentară din 1831. În evul mediu, o parte din satele aflate în zona Bălceştilor, au
dispărut: Gergeni, Comăneşti, Buciumi, Măniceşti, Bucureşti şi Orzeşti; în timp, restul satelor şi cătunelor ce
îşi continuă existenţa şi astăzi, s-au aflat organizate în diferite unităţi administrativ-teritoriale.

2. EPOCA MODERNĂ
Poblema sistematizării satelor a fost pusă de regulamentele organice şi lăsată pe seama administraţiei
româneşti, care a hotărât ca satele să fie îndemnate să-şi aşeze casele la linie. Moşnenii din Ulicioiu şi Poieni,
care locuiau în bordeie, fiecare pe părticica sa de pământ, au fost obligaţi să-şi facă case la linie, dar fără să
încalce drepturile de proprietate ale altora.

640
 Apariţia relativ târzie a Bălceştiului în vatra actuală, este de presupus că s-a făcut sub influenţa
hotărârilor Regulamentelor Organice, care i-au convins greu pe moşneni să-şi părăsească vechile ocine. Un
exemplu aparte îl constituie astăzi existenţa a trei case solitare în mijlocul terenului agricol şi a Dealului
Jaroşti (pe şoseaua Craiova-Bălceşti), expresie a legăturii moşneanului de pământ, lucru ce s-a transmis şi la
urmaşi. Din informaţiile catagrafiei din 18318, rezultă că la această dată, satele aflate pe proprietatea asupra
pământului erau moşneneşti şi mixte şi aparţineau judeţului Vâlcea, plasa Olteţu de Jos. Acestea erau:
Bălceşti (trecut cu numele de Bâlceşti ), cu 124 de familii; Otetelişu (cu 336 de familii, în această cifră intrau
şi familiile din Pietroasa şi Valea Mare); Vasilaţi, cu 99 familii; Cârlogani, cu 69 familii; Goruneşti, cu 89
familii; Beneşti - cu 73 familii. La acestea, se adaugă şi Bărcăneşti, care apare în 1834 consemnat în O
catagrafie din Vâlcea, 18349 (transcrisă de V. Antoniu), alături de cele enumerate mai sus. Ele sunt
menţionate nu numai în documente, ci sunt prezente şi în hărţi, la judeţul Vâlcea, plasa Olteţu de Jos: harta
stolnicului Constantin Cantacuzino din 1700 (unde apar Oteteliş şi Beneşti10)11, în harta lui Schwantz din
1722 - unde sunt trecute aproape toate satele şi cătunele actuale ale oraşului Bălceşti (Bălceşti12, Preoteşti,
Goruneşti, Bărcăneşti, Otetelişu, Pârâu, Beneşti, Chirculeşti, Cârlogani, Ungurit). În harta Reineke din
182013, în harta rusă din 183514; în harta Szathmary din 1864, satul Bălceşti apare sub numele de Belcesci15.
Sistemul politic, administrativ, judecătoresc şi militar al Olteniei în perioada regulamentară, a deschis o
perspectivă nouă în domeniul organizării. Acestă perspectivă de modernizare s-a concretizat, la nivel de ţară,
prin promulgarea Constituţiei din anul 1866, care fixa ca unităţi administrativ teritoriale, judeţele, plăşile,
comunele urbane, comunele rurale, satele şi cătunele 16. Conform acestei constituţii, comuna este o societate
de cetăţeni, uniţi prin relaţiuni locale de bună vecinătate 11. În ţara noastră, înainte de organizarea modernă a
comunelor n-a existat viaţă comunală decât la oraşe şi un început - în satele formate din moşneni şi răzeşi,
unde locuitorii trăind în devălmăşie aveau interese comune de îngrijit şi apărat. Din aceste motive la satele
moşneneşti a existat un început de viaţă comunală şi autoritate comunală reprezentată prin aleşii satelor, spre
deosebire de satele de clăcaşi unde stăpânul (boierul, domnul, egumenul mănăstirii) avea autoritate absolută.
În unele localităţi, legiuitorul găsind comunele deja formate n-a făcut decât să le recunoască. Aşa a
fost şi cazul localităţii noastre. Organizarea administrativ-teritorială a ţării noastre de după 1861,
transformase satul Bălceşti în comună având în componenţa sa, satele Bălceşti, Ulicioiu şi Bălţăţei. Aceeaşi
componenţă a comunei figurează şi în 186518. Satele Ulicioiu şi Bălceşti au intrat în componenţa comunei
Bălceşti cu grafia „Uliceiu - Bălăciţi” şi tot aşa va figura şi în indicele comunelor din 1874: „Ulicioiu,
Bălăciţi” 19. Ceva mai târziu, comuna Bălceşti a preluat şi satul Prejoi, având ca motiv, hotarul comun al
trupurilor de moşie, în punctul agricol Răchita. Separarea acestor localităţi s-a făcut după 1908, când Prejoiul
a fost preluat de comuna Frăţila, aparţinătoare de judeţul Dolj. În anul 187720, comuna Bălceşti era formată
din satele Bălceşti, Săliştea, Săliştea-Bălceşti şi Ulicioiu, la care, în 1896, se adaugă satul Bădeiu. În anii
1908, 1912, 1926 şi 194321 comuna avea în componenţă satele Bălceşti, Bălţăţei şi Ulicioiu. O modificare a
circumscripţiunilor mai multor comune şi plăşi din ţară, s-a făcut prin legea din 28 martie 1909.
În anii 1861,1865, 1887, 1896, din punct de vedere administrativ, comuna a făcut parte din plasa
Olteţu de Jos, jud. Vâlcea, iar la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec, XX (respectiv, anii: 1909, 1912,
1926, 1930, 1932-194322), comuna este unitate administrativă în Plasa Bălceşti. In 1908, Plasa Bălceşti, jud.
Vâlcea era formată din comunele Bălceşti, Beneşti, Frăţila, Ghioroiu, Goruneşti, Otetelişu, Ştirbeşti, la care
se adaugă: în 1912, comunele Băbeni-Olteţ, Bătăşani, Făureşti, Laloşu, Lăcusteni, Pietroasa şi Tetoiu; în
1926 comunele: Cârlogani, Drăganu şi Giuleşti23. Cercetând Tabloul de noua împărţire administrativă a
comunelor urbane şi rurale din jud. Vâlcea, aprobată prin decizia Ministerului de Interne no. 2945A din 17
martie 1934, în urma înfiinţării plasei Bălceşti şi publicată în “Monitorul Oficial” no. 68/193424, se constată
că numele comunelor incluse în Plasa Bălceşti erau: Băbeni-Olteţ, Bălceşti - reşedinţă de plasă, Bătăşani,
Beneşti, Crăpăturile, Drăganu, Făureşti, Frăţila, Ghioroiu, Giuleşti, Goruneşti, Laloşu, Lăcusteni, Otetelişu,
Pietroasa, Poienari, Ştirbeşti, Tetoiu. În anul 1943, componenţa Plasei Bălceşti era următoarea: Băbeni-
Olteţu, Bălceşti, Bătăşani, Făureşti, Frăţila, Ghioroiu, Giuleşti, Goruneşti, Laloşu, Locusteni, Măciuca,
Mădulari-Beica, Otetelişu, Râmeşti-Beica, Ştirbeşti şi Tetoiu. În baza modificărilor administrative ale
decretului nr. 331 din 27 septembrie 1952 şi nr.12 din 14 ianuarie 1956, comuna Bălceşti a aparţinut
raionului Olteţ, regiunea Oltenia, ca reşedinţă de raion până în 196825. În această calitate, administraţia
comunală asigura servicii publice pentru toate cele douăsprezece comune din jur.
Având ca sursă de informare, Dicţionarul Toponimic al României-Oltenia, prezentăm în continuare
momente din structura administrativ-teritorială şi a celorlalte sate componente ale oraşului.

641
 Beneşti26, c a sa t în a n i 1 861, 1 864, 1865, 1 8 7 3 , 1 8 8 7 , 1 8 9 6 , 1 8 9 9 , 1 9 0 8 , 1 912, 1 9 2 6 , 1 9 3 2 , 1 9 4 1 , 1943
a f ă c u t p a rte d in c o m u n a B e n e ş ti, ia r în 1930 şi 1 9 3 2 a d e v e n it sa t a l c o m u n e i B ă lc e ş ti. T o t c a s a t, a f ă c u t
p a rte şi d in c o m u n a Irim e ş ti c â n d n u m e le fo s te i c o m u n e B e n e ş ti s - a s c h im b a t în Irim e ş ti. C u fu n c ţie
a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă d e c o m u n ă , B e n e ş tiu l a fă c u t p a rte d in u rm ă to a re le p la se : P la s a O lte ţu d e Jo s în a n ii
1 861, 1 864, 1 865, 1 873; P la s a O ltu -O lte ţu d e Jo s în a n ii 1 8 7 7 ,1 8 9 6 , 1 899; P la s a B ă lc e ş ti în a n ii 1 908, 1 912,
1 926, 1941; P la s a Z ă tre n i, în 1932. În a n ii 1 8 6 1 , 1 8 6 5 , 1 8 8 7 , 1 8 9 6 , 1 9 2 6 c o m u n a B e n e ş ti f ig u re a z ă în
d o c u m e n te d o a r c u u n s in g u r sa t, (B e n e ş ti), ia r în a n ii 1 9 0 8 , 1 9 1 2 , e a a p a re c o m p u s ă d in tr e i sate şi a n u m e :
C â rlo g a n i, U n g u riţi şi V a s ila ţi. În 1934, sa tu l B e n e ş ti a v e a 4 3 0 s u fle te , V a s ila ţi - 5 3 9 s u fle te , P a le i-U n g u riţi
- 4 0 3 su fle te şi C ă rlo g a n i - 5 6 2 su fle te , în to ta l - 1934 lo c u ito ri. A ş a c u m r e z u ltă d in tr-o h a r tă d a tâ n d d in
a n u l 1 938, c o m u n a B e n e ş ti a v e a a tu n c i o s u p r a f a ţă d e p â n ă la 12 k m
G oruneşti27, c a sa t, a f o s t în re g is tra t: în 1 8 4 0 - în P la s a O lte ţu ; în a n ii 1 8 6 1 , 1 865, 1 8 8 7 , 1 8 9 5 , 1908,
1 912, 1926, 1932, 1943, 1 952, 1956, 1965 - în c o m u n a G o ru n e ş ti şi în a n ii 1 9 3 0 (1 9 3 2 ) - în c o m u n a
B ă lc e ş ti. C u fu n c ţie a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă d e c o m u n ă , G o ru n e ş tiu l a fă c u t p a rte d in p la ş ile O lte ţu d e Jo s
(în 1 8 6 1 ,1 8 6 5 ); O ltu -O lte ţu d e J o s (în 1 887 , 1 8 9 6 ); B ă lc e ş ti (în 1 9 0 8 , 1 9 1 2 , 1 9 2 6 , 1 9 4 3 ) şi d in ra io n u l
O lte ţu , r e g iu n e a O lte n ia (în 1 952, 1965). A f o s t c o n s titu ită d in sa tele: B ă rc ă n e ş ti, G o ru n e ş ti, O c u le şti,
P o p la c i (în 1 8 9 6 ); d in B ă rc ă n e ş ti, B o g h ia , G o ru n e ş ti, O c u le ş ti, P o p e ş ti, P re o te ş ti (în 1 9 0 8 , 1 9 1 2 , 1 9 2 6 , 1 943,
1 9 5 2 ); d in B o g h ia , G o ru n e ş ti, O c u le ş ti, P o p e ş ti, P re o te ş ti - în 1 965. Irim eşti28, c a s a t a fă c u t p a rte d in
c o m u n a Irim e ş ti în (1 9 5 0 , 19 5 6 ) şi d in c o m u n a B e n e ş ti (în 1 9 5 2 ), ia r c u ra n g u l d e c o m u n ă - în a n ii 1950,
1 956, 1965 - a f ă c u t p a rte d in R a io n u l O lte ţu , R e g iu n e a O lte n ia . D u p ă r e f o rm a a d m in is tra tiv ă d in a n u l 1 9 6 8 ,
în c o m u n a I rim e ş ti se in c lu d e a u V a s ila ţi, U n g u riţi şi P a le i. C hirculeşti29, f ig u re a z ă c a sa t al c o m u n e i Irim e ş ti
în a n ii 1950, 1956, 1965 şi c a sa t al c o m u n e i B e n e ş ti în 1 952. C ârlogani30 a p a re m e n ţio n a t c a sa t în P la s a
O lte ţu în a n u l 1840. A f ă c u t p a rte d in c o m u n e le C â rlo g a n i (în 1 8 6 1 ,1 8 6 4 , 1 865, 1 8 7 3 , 1 8 8 7 , 1 8 9 6 , 1899,
1 9 2 6 ); B e n e ş ti (în 1 908, 1912, 1 932, 1943, 1 9 5 2 ); B ă lc e ş ti (în 1 930, 1 9 3 2 ) şi d in c o m u n a Irim e ş ti(în 1950,
1 956, 1965). P rin d e c iz iu n e a d in 15 a u g u s t 1931 r e fe rito a re la re g r u p a r e a s a te lo r şi fo rm a r e a n o ilo r c o m u n e
ru ra le sa tu l C â rlo g a n i s -a d e s fin ţa t a lip in d u -s e c o m u n e i B e n e ş ti 31.
C u fu n c ţie a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă d e c o m u n ă a f ă c u t p a rte d in p la se le : O lte ţu d e Jo s (în 1 8 6 1 , 1 864,
1 8 6 5 ,1 8 7 3 ); O ltu -O lte ţu d e Jo s (în 1887, 1896, 1 8 9 9 ) şi d in P la s a B ă lc e ş ti (în 1 9 2 6 ). C o m u n a C â rlo g a n i a
f o s t c o n s titu ită d in sa tele: C â rlo g a n i (în 1 8 6 1 ,1 8 6 5 ); C â rlo g a n i şi B ă ro iu (în 1 8 8 7 ,1 8 9 6 ), C â rlo g a n i,
C h irc u le ş ti-Irim e ş ti, P a le i, U n g u riţi şi V a s ila ţi (în 1 9 2 6 ). O tetelişu - c a u n ita te a d m in is tra tiv s ă te a s c ă
p r o b a b il d a te a z ă (a ş a c u m o s ă v e d e m d in a te s ta r e a d o c u m e n ta ră ) d in a in te d e a n u l 1 4 7 5 , d in m o m e n t c e d in
h r is o v u l e lib e r a t în a c e s t an , la 5 iu n ie d e c ă tre B a s a ra b c e l B ă tr â n v o ie v o d , a re s p e c if ic a t p e v e r s o ,,G e rg e n i
(m a i n o u ) lâ n g ă O te te liş 32” . C a sa t e s te a te s ta t în n u m e ro a s e d o c u m e n te , c u su p ra fe ţe d e te r e n p re c is
h o tă rn ic ite d in tim p u ri v e c h i. P o rn it în o r g a n iz a r e a s a c a sa t d e m o ş n e n i, a c u n o s c u t d e v ă lm ă ş ia cu
p re o c u p ă rile d e în c e p u t a le v ie ţii şi a u to rită ţii c o m u n a le ru ra le . A p o i tr e p ta t a d e v e n it sa t m ix t, a lc ă tu it şi d in
m o ş n e n i (în n u m ă r re d u s ) şi d in c lă c a ş i d o m in a ţi d e m a rii b o ie ri O te te liş e n i. În a n u l 1 732, în c o m p o n e n ţa sa
a in tr a t şi fo s tu l sa t G e rg e n i, fo rm â n d îm p r e u n ă p a r te a O te te liş u lu i d e p e m a lu l d r e p t al O lte ţu lu i.
În Catagrafia din anul 1 8 3 1 33, sa tu l O te te liş u e s te tr e c u t la P la s a O lte ţu d e Jo s, ju d . V â lc e a , la o la ltă cu
V a le a M a re şi P ie tro a s a . Î m p re u n ă , e ra u lo c u ite d e 3 3 6 d e fa m ilii, a v â n d u -i c a p r o p rie ta ri p e L u c s a n d r a
O te te liş a n c a c u fiii ei şi s lu g e ru l O te te liş a n u - p e m o ş ia O te te liş u , ia r c a s a ră p o s a tu lu i B a rb u C a ra g ic şi
m o ş n e n ii s tă p â n e a u d e - a v a lm a m o ş iile V a le a M a re şi P ie tro a s a . H a r ta r u s ă d in 1 8 3 5 , r e f ă c u tă şi e x tin s ă în
1 9 5 5 -1 9 5 6 d e C .G iu re s c u îl c o n s e m n e a z ă c a u n sa t d e m ă rim e m ijlo c ie (în tre 1 0 1 -2 0 0 g o s p o d ă rii) în tr u c â t
a v e a 150 d e g o s p o d ă rii. D e v e n ită c o m u n ă ru ra lă , d u p ă 1 8 6 2 a d e ţin u t şi u n ro l a d m in is tra tiv im p o rta n t,
în tr u c â t p â n ă în 1904 a ic i a f u n c ţio n a t s u b p r e f e c tu r a 34, c a re a f o s t tr a n s f e ra tă a p o i la B ă lc e şti. C a u rm a re a
m o d if ic ă r ilo r fă c u te d e Legea organizării comunelor rurale şi administraţiunea plăşilor d in 2 9 a p rilie 1908,
O te te liş u a f ă c u t p a rte d in p la s a B ă lc e ş ti, în d e c u rs u l a n ilo r 1 908, 1 9 1 5 , 1 9 3 4 , 1943. În tre a n ii 1 9 5 2 -1 9 6 8
c o m u n a O te te liş u a f ă c u t p a rte d in R a io n u l O lte ţ, R e g iu n e a O lte n ia . D in 1 9 6 8 , c o m u n a s - a d e s fiin ţa t,
O te te liş u ră m â n â n d sa t al c o m u n e i şi a p o i o ra ş u lu i B ă lc e şti.
Satul Preoteşti - c u o v e c h im e a te s ta tă d o c u m e n ta r d in 1 5 0 2 , a f o s t în r e g is tr a t în tim p la P la s a O lte ţu
d e Jo s, J u d e ţu l V â lc e a . În h a r ta lu i S c h w a n tz , sa tu l e s te tr e c u t la sa te p ă ră s ite d e lo c u ito ri, ia r în Catagrafia
din 1831, el a p a re su b n u m e le d e P re o te ş ti, d a r în c o m p o n e n ţa s a tu lu i D o b ric e n i, c a re a tu n c i f ă c e a p a rte to t
d in P la s a O lte ţu de Jo s. În se c. al X X le a , a p a re în d o c u m e n te c a s a t al c o m u n e i G o ru n e ş ti d in P la s a B ă lc e ş ti
( a n ii 1 908, 1 912, 1926, 1 943, 1 9 5 2 ). D in 1 9 5 2 şi p â n ă în 1 9 6 8 , a p a rţin e a c e le ia ş i c o m u n e - G o ru n e ş ti,
r e p a rtiz a tă R a io n u lu i O lte ţ, r e g iu n e a O lte n ia . D in 1968 şi p â n ă în p re z e n t, e s te sa t a l c o m u n e i şi a p o i o ra ş u lu i

642
B ă lc e ş ti. P r e o te ş t i, C h i r c u l e ş t i şi P o ie n i s u n t s in g u re le a ş e z ă rii d e p e r a z a o ra ş u lu i B ă lc e ş ti, c a re ş i-a u
p ă s tra t sta tu tu l d e u n ita te te rito ria l- a d m in is tr a tiv ă s ă te a sc ă , d e la fo rm a re şi p â n ă în p re z e n t.
D u p ă c u m s -a m a i a ră ta t, în u r m a u ltim e i îm p ă r ţir i a d m in is tra tiv - te r ito r ia le d in 1 9 6 8 , ra io a n e le şi
re g iu n ile a u f o s t d e s fiin ţa te c a u n ită ţi a d m in is tra tiv - te r ito r ia le şi s-a u în f iin ţa t ju d e ţe le . În a c e s t an , c o m u n e le
B e n e ş ti, G o ru n e ş ti şi O te te liş u a u f o s t d e s fiin ţa te şi a ta ş a te , c a sa te , la c o m u n a B ă lc e ş ti, c e a re v e n it la
ju d e ţu l V â lc e a 35. R e c e n s ă m in te le m o d e rn e c a re s -a u r e a liz a t d u p ă 1831 în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , a u a d u s o
îm b u n ă tă ţir e a e v id e n ţe lo r d e m o g ra fic e . A s e m e n e a re c e n s ă m in te a u f o s t C a ta g r a fia d in 1 8 3 1 , c a re a
în r e g is tr a t n u m ă ru l f a m iliilo r şi al f e c io rilo r d e m u n c ă , p e sa te ; O c a ta g r a fie d in V â lc e a d in a n u l 1 8 3 4 şi u n
T a b e l s ta tis tic d in a n u l 1849, c a re a u în r e g is tr a t n u m ă ru l d e f a m ilii p e c a te g o rii so c ia le : m e g ie ş i, c lă c a şi.
În se c o lu l al X IX -le a , p o p u la ţia a c r e s c u t n e c o n te n it, n u n u m a i p e n tru s a tu l B ă lc e ş ti, ci p e n tru to a te
sa te le în stu d iu . O c a ta g r a fie d in V â lc e a în re g is tr e a z ă , p e n tru a n u l 1 8 3 4 , c â te 100 d e f a m ilii d e m e g ie ş i în
B ă lc e ş ti, G o ru n e ş ti şi V a s ila ţi. A c e s t ta b lo u se e x p lic ă p r in tra n s f o r m ă r ile d e o rd in e c o n o m ic p ro d u s e în tim p
(d e z v o lta r e a a g ric u ltu rii şi a m e ş te ş u g u rilo r, c re ş te r e a im p o rta n ţe i c o m e rc ia le a b â lc iu lu i lo c a l) şi p rin
sc h im b ă rile de o rd in a d m in is tra tiv . Î n c e p â n d c u 1 8 6 5 , o p a rte d in sa te a u d e v e n it c o m u n e , ia r d in 1893,
c o m u n a B ă lc e ş ti fu n c ţio n a c a re ş e d in ţă a P lă ş ii O lte ţu d e Jo s. În p lu s , flu x u l c o n tin u u d e tr a n s h u m a n ţă al
ro m â n ilo r d in T ra n s ilv a n ia în tim p u l e x p lo a tă rii h a b s b u rg ic e , s -a m a n if e s ta t şi a ic i. I n g e n e r a l, c e le 101
fa m i l i i v e n ite în O lte n ia în c u r s u l a n u lu i 1 83 3 , s -a u s ta b ilit în m e d iu l ru ra l, în s a te le P a d in a d in ju d e ţ u l
D o lj; O te te lişu , B ă lc e ş ti ş i T e to iu d in ju d . V â lc e a 36. D e re m a rc a t p r e z e n ţa a c e s to r tr a n s ilv ă n e n i în d o u ă d in
sa te le a c tu a lu lu i o ra ş B ă lc e ş ti, şi a n u m e : O te te liş u şi B ă lc e ş ti. D e ş i re fu g ia ţii a u b e n e f ic ia t d e u n re g im
p re fe re n ţia l, im p u s d e R e g u la m e n tu l O rg a n ic , e i a u în tâ m p in a t u n e le g re u tă ţii, c a re i- a u o b lig a t s ă se m u te
d in tr-u n lo c în a ltu l, p â n ă ş i-a u g ă s it c o n d iţii p ro p ic e d e tra i. A s tfe l, în 1 8 3 4 , d in tra n s ilv ă n e n ii sta b iliţi in iţia l
în B ă lc e ş ti, d o i a u o b ţin u t de la a d m in is tra ţie , p e r m is iu n e a s tră m u tă rii u n d e v o r v o i s ă se d u c ă , d o v e d in d u -s e
d e c ă tre s u b o c â r m u ir e a P lă ş ii O lte ţu , c ă m o ş ia f iin d m e g ie ş e a s c ă , p ro p rie ta rii n u p o t s ă le d e a c e le c u v e n ite .
A s e m e n e a lo r, a lţi n o u ă tr a n s ilv ă n e n i, a ş e z a ţi în sa tu l O te te liş u în 1 8 3 3 , a u c e ru t, d u p ă u n a n , s ă se stră m u te
în a lte p ă r ţi u n d e v o r g ă s i p ă m â n t m a i b u n şi cu în d e s tu la r e d e h r a n ă p e n tr u a lo r tre b u in ţă . D u p ă ce a u a d u s
d o v a d ă d e la a re n d a ş c ă ş i-a u p lă tit to a te d a to riile , ei a u p r im it p e r m is iu n e a a se s tr ă m u ta , în s ă p r i n ş tiin ţa
lor, la ce lo c v o r v o i37. C e rc e tâ n d c â te v a ja lb e a le “u n g u r e n ilo r ” d in O te te liş u , s u b o c â r m u ir e a d e O lt
c o n s id e r a c ă ei n u a u d re p ta te s ă se p lâ n g ă în p r iv in ţa c o n d iţiilo r d e v ia ţă ce le f u s e s e r ă o fe rite , p e n tru c ă -
a r a tă s u b o c â rm u ito ru l - lo c d e h r a n ă ş i d e p ă ş u n e d e vite, li s -a u d a t m a i cu p r is o s d e c â t s ă c u p r in d e în
R e g u la m e n t 38. O c u p a ţiile n o ilo r v e n iţi, e ra u în g e n e ra l a g r ic u ltu r a şi, c u to tu l sp o ra d ic , m e ş te ş u g u rile .
În lo c a lita te , a u a ju n s şi u n ii r e fu g ia ţi d in c a u z a n ă v ă lir ilo r tu rc e ş ti. P e c u lm e a D e a lu lu i P o ie n i, p e
m o ş ia U d re ş tilo r, ş i- a c o n s tru it u n b o rd e i m a re P e tre F u g a ru (b u n ic u l lu i P e tre M . P e tre , c a re a p ă s tra t şi
p o r e c la d e “ F u g a r u ”), re f u g ia t d e la D u n ă re d e f ric a tu r c ilo r, c a re la 1864 a f o s t îm p r o p r ie tă r it c u 2 4 a c ri p e
a c e e a ş i m o şie . P rin tre c e i v e n iţi p e r a z a lo c a lită ţii, se c ite a z ă şi C o n s ta n tin C ă lin a 39, f o s t c ă p ita n d e p a n d u ri
în a r m a ta lu i T u d o r, c a re , d e ş i n ă s c u t în c o m u n a L e u d in ju d e ţu l R o m a n a ţi, s - a s ta b ilit în O te te liş u , p rin
c ă s ă to rie c u o r u d ă r e a s ă d in B ă b e n i. A a v u t c a u rm a ş i u n n u m ă r d e c in c i c o p ii, d in c a re u lte r io r s-a u f o rm a t
m u lte n e a m u r i ce d ă in u ie şi a stă z i: n e a m u l Z id ă ro ilo r, M a te e ş tilo r, B ă lu ţo ilo r etc.
L a 1 898, c o m u n a B ă lc e ş ti f ă c e a p a rte d in p la s a O ltu -O lte ţu d e Jo s, c u re ş e d in ţa la D ră g ă ş a n i, c a şi
a lte c o m u n e ru ra le d in îm p r e ju rim i, c a re v o r fi in c lu s e - to ta l sa u p a rţia l - în r a z a o ra ş u lu i d e m a i tâ rz iu :
B e n e ş ti, G o ru n e ş ti, V a s ila ţi, C â rlo g a n i, O te te liş u ( S itu a ţi u n e a V â lc e a 1 8 9 8 , 2 1 ). L a 1 908, s itu a ţia
a d m in is tra tiv ă e r a u rm ă to a re a : C o m u n e ru ra le - B ă lc e ş ti, p la s a B ă lc e ş ti, 1 1 5 0 lo c u ito ri, d in c a re 8 0 7 b ă rb a ţi
şi 7 43 fe m e i; B e n e ş ti, 2 0 0 0 lo c u ito ri, d in c a re 1085 b ă r b a ţi şi 915 fe m e i; G o ru n e ş ti, 2 2 7 8 lo c u ito ri, d in ca re
1 139 - b ă r b a ţi şi 1139 fe m e i; O te te liş u , 1004 lo c u ito ri, d in c a re 4 5 4 b ă rb a ţi şi 5 5 0 fe m e i ( E x p u n e r e a V â lc e a
1 9 0 8 , 4).

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Gh. Iordache, Unitate şi diversitate socio-etnografică, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1977.
2. C. C. Giurescu, Principatele Române la începutul sec. XIX. Constatări istorice, geografice, economice şi statistice pe
temeiul hărţii ruse din 1835, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1957, pag. 283.
3. Henri H.Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, Vol.1, Confederaţii de ocol, structuri teritoriale şi
tehnici agricole, Bucureşti, Ed. Academiei, 1958, pag. 90-102.
4. Varianta moşiilor ,,înjugate”-constă în organizarea unui teritoriu pe un singur şir de teritorii patrulatere alungite.
5. Varianta moşiilor ,,însurărite”- cuprindea două sau mai multe asemenea registre de moşii înjugate, suprapuse în aşa fel
încât seriile de teritorii de formă patrulatere alungite se lovesc cap în cap.
6. I. Obretin, op. cit., pag. 5-10.
7. Geografia judeţului Vâlcea, ediţie revăzută, lecţia XXXIX, Plasa Olteţu de Jos, 1893, pag. 44.
643
 8. I. Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, op. cit., pag. 33.
9. “Arhivele Olteniei”, anul XXI, nr. 119-124/1942, pag. 170-177.
10. Beneştiul apare sub numele de Cheneşti.
11. “Arhivele Olteniei”, anul I, 1922, nr. 2-3, pag. 149-155.
12. Bălceştiul apare sub numele de Bulceşti.
13. Apud DTRO I, pag. 285.
14. C.C.Giurescu, Principatele Române la începutul sec.XIX. Constatări istorice, geografice, economice şi statistice pe
temeiul hărţii ruse din 1835, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1857, pag. 284.
15. DTRO I, pag. 285.
16. Conform constituţiei din 1866, modificată în 1879, teritoriul României era împărţit în 32 judeţe, 71 comune urbane, 2593
comune rurale, 8487 sate, 1048 cătune, împărţite toate acestea, în 372 de plăşi, din care în judeţul Vâlcea funcţionau 17. (Apud Emil
Frunzescu, Organizarea politică şi administrativă a României, Bucureşti, 1909, pag. 15).
17. Ibidem, pag. 554.
18. DTRO I, vol. I, pag. 286.
19. Ministerul de Interne Agricultură şi Lucrări Publice, Indicele comunelor României după noua organizare a legii
comunale, Bucureşti, 1865; Vezi şi I.Folescu, op. cit., pag. 127.
20. DTRO I, pag. 285-286.
21. Ibidem.
22. Ibidem.
23. Ibidem.
24. Document din arhiva Primăriei Bălceşti, dosarul 1928-1934.
25. Informaţii din documentele Primăriei oraşului Bălceşti.
26. DTRO I, pag. 309.
27. DTRO II, pag. 154.
28. Ibidem, pag. 237.
29. Ibidem, pag. 100.
30. Ibidem, pag. 90.
31. Arhiva Primăriei Bălceşti, dosarul 1928-1934.
32. DRH, B, vol I, pag. 153.
33. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, op. cit., pag. 33.
34. Informatori: Marin Gheorghişoiu, Tudor Gâldan, Gheorghe Zidăroiu, Mitru Boangheru.
35. Judeţul Vâlcea este menţionat documentar la 8 ianuarie 1392.
36. Ileana Petrescu, Contribuţii la cunoaşterea procesului de transhumanţă a ţăranilor transilvăneni în Oltenia la începutul
sec.alXIX lea în „Oltenia. Studii şi comunicări. Istorie”, Craiova, 1974, pag. 125-128
37. DJVAN, fondul PJV, dos. 40/1833, f. 120.
38. Ibidem, f. 101.
39. Arborele genealogic al lui Constantin Călina şi informaţii legate de neamurile ce au descins din el, au fost furnizate de
preotul Ghiţă (Gheorghe) Zidăroiu, (1910-2003) din Otetelişu, unul din urmaşi.
40. Vezi anexa lucrării nr. 37.

3. ASPECTE DEMOGRAFICE DIN PERIOADA CONTEMPORANĂ

În urma împărţirii administrative din 1950 (HCMnr. 935 din 31 august 1950), situaţia administrativă a
satelor de pe raza viitorului oraş, arăta astfel: com. Bălceşti era alcătuită din satele: Bălceşti, Bălceţei,
Ulicioiu; com. Beneşti, cu satele Beneşti, Cârlogani, Chirculeşti, Irimeşti, Palei, Unguriţi şi Vasilaţi; com.
Goruneşti, cu satele Bărcăneşti, Boghia, Goruneşti, Oculeşti, Popeşti şi Preoţeşti, iar com. Otetelişu includea
satele Olteţu, Otetelişu, Pârău, Pietroasa şi Valea Mare. La cinci ani după cel de-Al Doilea Război Mondial,
situaţia demografică a localităţii Bălceşti se prezenta astfel: în 1950, existau 1002 bărbaţi şi 1005 femei, iar
în anul următor, 1004 bărbaţi şi 1008 femei. În ceea ce priveşte compoziţia socială din anii respectivi, în
1950 sunt înregistraţi 7 chiaburi, 267 mijlocaşi şi 317 ţărani săraci (Sfatul P o p u lar Regional Vâlcea,
C om una Bălceşti - Raionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f. an, pag. 1). Pentru
comuna Goruneşti, pe anii 1950 şi 1951, cifrele sunt următoarele: 1301 bărbaţi (respectiv 1308) şi 1424
(respectiv 1429) femei; existau 8 (6) chiaburi, 250 (250) mijlocaşi şi 467 (467) ţărani săraci (Sfatul P opular
Regional Vâlcea, com. G oruneşti - raion Bălceşti, Monografie economică - social - culturală, f.an, pag.
1). Pentru comuna Otetelişu, situaţia se prezenta astfel: 1467 (respectiv 1492) bărbaţi, 1666 (1680) femei, din
care 7 erau trecuţi la categoria „chiaburi”, 568 - la mijlocaşi şi 297 - la ţărani săraci (Sfatul P opular
Regional Vâlcea, com una O tetelişu - raionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f.an,
pag. 1). Pentru a urmări evoluţia populaţiei şi în decursul anilor secolului al XX lea şi la începutul mileniului
III, pentru satul Bălceşti, prezentăm mai jos o sinteză de natură statistică cu numărul locuitorilor din
localitate, întocmit pe baza informaţiilor documentare consemnate în următoarele lucrări: Petru Poni,
Statistica răzeşilor, Bucureşti, 1921; Sabin Manuilă, Recensământul general din 29 decembrie 1930,
volumul I, Bucureşti, 1938, pag. 511-515; Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Oltenia,
644
Craiova, 1941; Camelia Teodorescu, Comuna Bălceşti, Vechi leagăn de cultură şi civilizaţie, Studiu
geografic general, Ed. Europa, 2003, pag.76; rezultatele recensămintelor populaţiei din 1992 şi 2002, aflate
la Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea: anul 1912 - 943 locuitori, 1930 - 801, 1941 - 736, 1960 - 3230,
1974 - 3096, 1977 - 2670,1979 - 3024, 1992 - 2468, 2002- 2307.
Urmărind pe tabel ritmul de creştere a populaţiei pe perioade mai mici, între recensăminte, se observă
câteva fluctuaţii mai însemnate. Astfel în perioada 1912-1930 (în care sunt cuprinşi şi anii primului război
mondial), populaţia a scăzut în satele Bălceşti, Otetelişu şi Irimeşti şi a crescut ca urmare a natalităţii ridicate
în celelalte sate: Cârlogani, Chirculeşti, Beneşti, Poieni, Goruneşti şi Preoteşti. Motivul scăderii populaţiei
fiind şi numărul mare al pierderilor de vieţi omeneşti în război, pierderi care la nivelul întregii comune au
însumat trei sute patruzeci şi cinci de soldaţi, patru caporali şi un sublocotenent.
Cercetând arhiva Primăriei Bălceşti (documentele din anii 1928-1934, neinventariate şi nepaginate),
am aflat un tablou statistic din 19 august 1928, întocmit de Primăria comunei Beneşti pentru Cercul de
Recrutare Vâlcea, în care situaţia populaţiei din această comună se prezenta astfel: 88 persoane de la 18 ani
în sus, 178 de copii şi 124 femei majore. Din aceeaşi sursă, consemnăm, tot cu referire la comuna Beneşti, că
în 1929, o serie de tineri (18-19 ani) s-au angajat ca precupeţi în diferite oraşe, mai ales la Bucureşti.
Considerăm că prezintă interes şi datele asupra populaţiei, prezentate în anul 1951 de Sfatul Popular
Regional Vâlcea. La acea dată, pentru comuna Bălceşti din raionul Bălceşti, în alcătuirea ei de atunci, au
existat 2007 locuitori în anul 1950, iar în anul 1951 - 2012 locuitori (Sfatul Regional Vâlcea, C om una
Bălceşti - R aionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f. an, pag. 1).
Începând din 1959, evoluţia populaţiei era evidentă, dar într-o nouă structură administrativă a
comunei: în 1959, existau 4175 locuitori, în 1963 - 4345, în 1964 - 4397, în 1965 - 4491, iar în 1966 - 4561
(DJVAN, Fondul Sfatul Popular Raional Bălceşti - Olteţu, dos. 7/1965, f. 31). Aceeaşi sursă ne
informează că „Odată cu creşterea populaţiei, a crescut şi nr. de salariaţi: la sfârşitul anului 1965, erau
încadraţi în unităţile din comune, un număr de 1610 persoane, faţă de 1540 în anul 1962, faţă de 1400 în
1963 şi 1227 în 1959 (Ibidem).
Se mai observă din situaţia de mai sus. că satele au înregistrat un număr mare de locuitori în anul
1960. Cel mai mare indice de natalitate a fost în 1970 şi anume, de 20,4%. La creşterea populaţiei, a
contribuit şi tradiţia,care a atras o parte din populaţia comunelor limitrofe, în exercitarea unor activităţi cu
caracter industrial şi de deservire a populaţiei; precum şi importanţa administrativă a Bălceştiului, ca
reşedinţă a raionului Olteţ, până în 1968. În deceniile opt-nouă ale secolului trecut, populaţia a cunoscut o
uşoară descreştere datorită migraţiei mari către oraşele din jur.
După 1990, în condiţiile perioadei de tranziţie la economia de piaţă, se înregistrează o descreştere a
numărului populaţiei prin deplasarea tinerilor către oraşe sau alte ţări. Din datele oferite de Direcţia
Judeţeană de Statistică Vâlcea, pedntru recensământul efectuat în anul 1992, rezultă că la acea dată, populaţia
comunei Bălceşti (satele Bălceşti, Beneşti, Chirculeşti, Cârlogani, Goruneşti, Irimeşti, Otetelişu, Preoteşti şi
Poieni) a fost de 6275 locuitori; în mod corespunzător pentru 2002 - anul transformării comunei Bălceşti în
oraş, numărul populaţiei a fost de 5780 locuitori: 2307 în Bălceşti, 457 în Beneşti, 353 în Cârlogani, 320 în
Chirculeşti, 853 în Goruneşti, 360 în Irimeşti, 1117 în Otetelişu, 222 în Preoteşti, 79 în Poeni.
Din punct de vedere etnic, populaţia localităţii se compunea din 5616 români, 2 maghiari, 159 romi, 1
ucrainean şi 2 germani, care convieţuiesc şi în prezent în armonie şi înţelegere deplină. Structura populaţiei
anului 2002 pe grupe de vârstă şi sexe, evidenţiază potenţialul de forţă de muncă al localităţii. În acelaşi an,
populaţia activă a localităţii Bălceşti se prezenta astfel; populaţie activă - 2039, populaţie ocupată - 1848,
din care salariaţi -1054, patroni - 50, lucrători pe cont propriu - 285, lucrători familiali în gospodăria proprie
- 564, alte situaţii - 14; tot atunci, erau înregistraţi 191 şomeri. Structura socio-profesională se prezenta
astfel: 390 persoane au studii superioare, 2517 - studii medii, iar 1619 erau preşcolari, elevi şi studenţi.
Dinamica economică postrevoluţionară şi urbanistică de azi, determină o amplă mobilitate
demografică şi socio-profesională în cadrul oraşului Bălceşti.

4. SITUAŢIA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
A ORAŞULUI BĂLCEŞTI ÎN PERIOADA ACTUALĂ
În urma referendumului, organizat prin participarea şi contribuţia localnicilor, a Consiliului Local, a
echipei executive a Primăriei şi a factorilor de decizie ierarhic superiori, comuna Bălceşti de pe Olteţ a fost
declarată oraş, prin Legea nr. 353/2002 , adoptată de Camera Deputaţilor în 16 aprilie 2002 şi de Senat, pe 16

645
m a i 2 0 0 2 , p r o m u lg a tă p rin D e c re tu l 4 9 8 /2 0 0 2 („M .O ” n r. 425 din 18 iunie 2002) . C u o c a z ia să rb ă to ririi
e v e n im e n tu lu i, p e 21 s e p te m b rie 2 0 0 2 , d e p u ta tu l A c s in te G a ş p a r, p e a tu n c i m in is tr u p e n tru r e la ţia cu
P a rla m e n tu l, a f ir m a c ă „ lo c a lita te a B ă lc e ş ti a m a i fo s t c e n tru a d m in is tra tiv , u n d e a u e x is ta t in s titu ţii c a re au
a s ig u ra t se rv ic ii p u b lic e p e n tru to a te c e le d o u ă s p re z e c e c o m u n e d in ju r . N o rm a l a r fi f o s t c a a c e a s tă c o m u n ă
s ă fi f o s t d e c la ra tă o ra ş, o d a tă c u n o u a o rg a n iz a re a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă , f iin d c ă e a în tru n e a , în c ă d e p e
a tu n c i, to a te c o n d iţiile ” („Bălceşti” , publicaţie aniversară, 21 sept. 2002, pag.1) . M o m e n tu l a f o s t m a rc a t
p r in fix a re a , în a c e a zi, a u n e i p lă c i c o m e m o ra tiv e p e fro n tis p ic iu l P rim ă rie i: In data de 18 iunie 2002, prin
Legea 353/2002 - cu ajutorul lui Dumnezeu şi eforturile Primăriei Bălceşti, cu sprijinul Prefecturii,
Consilului Judeţean şi Grupului parlamentar al judeţului Vâlcea, comuna Bălceşti a fo st declarată oraş.
O ra şu l B ă lc e ş ti a re în c o m p o n e n ţa s a n o u ă sa te: B ă lc e ş ti - c a r e ş e d in ţă (c u 1133 g o s p o d ă rii), O te te liş
(c u 4 7 2 g o s p o d ă rii), Irim e ş ti (c u 2 6 9 g o s p o d ă rii), C â rlo g a n i (c u 2 0 1 g o s p o d ă rii), C h irc u le ş ti (c u 26
g o s p o d ă rii), B e n e ş ti (c u 2 0 5 g o s p o d ă rii), P o ie n i (43 g o s p o d ă rii), G o ru n e ş ti (5 0 6 g o s p o d ă rii), P re o te ş ti (1 4 7
g o s p o d ă rii). A n e x a la H o tă r â re a n r. 2 9 /2 0 0 2 a C o n s iliu lu i L o c a l B ă lc e ş ti c o n ţin e d e n u m irile s tr ă z ilo r şi
a le ilo r d in o ra ş u l B ă lc e ş ti, p r e c u m şi sa te le a p a rţin ă to a re . D in c a u z a c o n fig u ra ţie i te re n u lu i, sa te le n u su n t
g ru p a te , c i ră s fira te (Ioja-Popescu, 1972, 6) , a ş e z a te - d u p ă c u m s -a m a i a m in tit - la p o a le le d e a lu rilo r;
e x c e p ţie fa c sa te le O te te liş u şi Irim e ş ti, c a re s u n t sa te „ d e v a le ” , situ a te d e - a lu n g u l d r u m u lu i, p a ra le l c u râ u l
O lte ţ. S a te le ră s fira te - fo rm a te d in m a i m u lte g o s p o d ă rii, sa u n u c le e d e g o s p o d ă rii, d is p u s e în tr - o a n u m ită
o rd in e f a ţă d e d ru m - s u n t a ş e z a te p e v ă ile c a re b r ă z d a u d e a lu rile p e o d is ta n ţă d e s tu l d e m a re d e râ u , c a re
v a r ia z ă d e la 5 0 0 m , la c â ţiv a k ilo m e tri. E ste c a z u l s a tu lu i d e r e ş e d in ţă B ă lc e ş ti şi a s a te lo r G o ru n e ş ti şi
P o ie n i. M a i re s trâ n s e c a s u p ra fa ţă a v e tre i, m a i o rd o n a te c a fo rm ă , a c e s te sa te ră s fira te s u n t c o m p u s e d in c a se
u n e o ri d is ta n ţa te sp a ţia l, d is p u s e în p o z iţiile c e le m a i fa v o ra b ile d in p u n c t d e v e d e re g e o g ra fic . F u n c ţio n a l,
a c e s t tip d e sa t a f o s t sa tu l în c a d r a t în râ n d u l a ş e z ă r ilo r a g ro -p a s to ra le .

5. ASPECTE TOPONIMICE
N u m e le a c tu a l al o ra ş u lu i Bălceşti de pe O lteţ p r o v in e p r in a s o c ie re a u n u i to p o n im (B ă lc e ş ti) c u u n
h id r o n im (O lte ţ), te rm e n i c e s u n t le g a ţi p r in p r e p o z iţia “ d e p e ” şi in d ic ă o re la ţie d e lo c a liz a re . D u p ă
Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea, d in 1 8 9 3 , n u m e le a ş e z ă rii a r p r o v e n i „d e la u n b â lc i c e se ţin e a în
v e c h im e în a c e a s tă lo c a lita te ” (A lessandrescu, 1893, 22)
Dicţionarul Toponimic al României. Oltenia (D T R O ), c o n s e m n e a z ă - c u în d r e p tă ţir e - a c e s te sa te (c u
e x c e p ţia s a tu lu i P o ie n i), c a n u m e d e g ru p < b ă lc e ş ti(i)> , < b e n e ş ti(i), < c h irc u le ş ti(i), < irim e ş ti(i),
< g o ru n e ş ti(i), < b ă r c ă n e ş ti( i)> ( D T R O , 1993, 285, 309) ; a r m a i tr e b u i a d ă u g a t, d e s ig u r, P reo teşti . F a c e m
p r e c iz a re a c ă a c e s te a s u n t to p o n im e p r o v e n ite d in a n tro p o n im e : n u m e d e g ru p , c a re s -a u im p u s d in tim p u ri
fo a rte v e c h i: Balc ( la p lu ra l, a se în c h id e la ă: Bălceşti) , Benea, Chirca, Irimia, Gorun, Barcan . D in m o tiv e
balta n u p o a te fi lu a t în c o n s id e ra ţie , c ă c i n u e x p lic ă d is p a riţia lu i t î n d e n u m i r e a
fo n e tic e , e tim o n u l
Conscripţiunea
l o c a l i t ă ţ i i . D in surse geo g rafice, B ălceşti, c a sat, ap are atestat în 1722, su b n u m e le “B u lcsesti “ (în
virmontiană) şi sub n u m e le de “B e lc eşti” în 1864 (la S zathm ary, C h a rta R o m ân iei M erid io n ale) (Ib id e m , 285) . D in
a c tu a lu l sa t d e re ş e d in ţă , B ă lc e ş ti, fa c e p a rte şi fo s tu l sa t U lic io iu , al c ă ru i n u m e se c re d e a fi u n a n tro p o n im ,
d e la n u m e le d e p e r s o a n ă “U lic i” . D a to r ită a s p e c tu lu i să u fo n e tic şi g ra fic , c a re se în c a d r e a z ă în tr - u n a n u m it
„ ş a b lo n ” d e fo rm a re a u n o r a n tro p o n im e , e tim o lo g ia lu i M o z e s G a s te r, c a re îl d e r iv ă d e la lat.
Uligae<ureu<uviligo c u se n su l d e „ u m e d ” , n i se p a re fo rţa tă (Gaster, 1885, 134).
P ro v e n ie n ţa to p o n im u lu i Beneşti n u e s te c la rific a tă . În Dicţionarul general al Judeţului. Vâlcea, d in a n u l
1 893, C . A le s s a n d re s c u , in v o c a tr a d iţia lo c a lă , p o tr iv it c ă re ia , sa tu l e r a fo a rte v e c h i. T ra d iţia a f ir m a c ă p e
te rito riu l a c e s tu i sa t a r fi p ă s to rit B u c u r C io b a n u l, f o n d a to ru l B u c u re ş tilo r, şi a c e a s ta în a in te d e a n u l 1362.
“A ic i e r a să f ie -z ic b ă trâ n ii- B u c u re s c ii5” . P ă r e r e a n o a s tră (I.S .) e s te c ă e tim o n u l n u tr e b u ie c ă u ta t p r e a
d e p a rte , ci d o a r în n. fa m Benea !T ra d iţia p o p u la ră m a i a m in te ş te d e s p re e x is te n ţa în z o n ă , a u n u i sa t cu
n u m e le B ucureşti , în a in te d e 1752.
În c a d ru l s a tu lu i Irim e ş ti, se m a i p ă s tre a z ă to p o n im u l U n g u riţi (B ureţea, 1994, 148) , f o s t sa t şi c ă tu n în
tim p u l d if e r ite lo r o rg a n iz ă ri a d m in is tra tiv -te rito ria le , p e c a re C . R a c o v iţă îl tre c e în râ n d u l to p o n im e lo r c a re
a r a te s ta o r ig in e a e tn ic ă . Io rg u Io rd a n îl in c lu d e , c u f o rm a Ungureţ, în c a te g o ria to p o n im e lo r “ fo rm a te d e la
n u m e d e p o p o a r e ” , în se rie c u a lte d e n u m iri c a re a u te m a ungur, d a r fă r ă să d e a e x p lic a ţii s u p lim e n ta re
( Io rd an , 1963, 291). D u p ă o p in ia n o a s tră , e s te v o r b a d e s p re u n p a r tic ip iu d e la v e rb u l „ ( a se) u n g u r i” (a d ic ă
a se m a g h ia riz a , p o a te c u se n s u l re s tric tiv d e „ a c u n o a ş te şi a v o rb i (c h ia r p u ţin ) lim b a m a g h ia r ă ” , s a u a tr ă i o
v r e m e în „ p ă rţile u n g u r e ş ti” , d u p ă m o d e lu l „ tu rc itu l” (v e z i n u m e le d o m n u lu i M ih n e a T u rc itu l). În s p rijin u l

646
acestei etimologii, vine şi antroponimul moş Oprea Ungurian (desigur, variantă ortoepică de la „Ungurean”),
amintit într-un act de hotărnicie din 1752.
Nici în cazul satului O tetelişu, problema numelui nu este elucidată, existând mai multe teorii, din care
vom analiza pe scurt, pe cele mai plauzibile. S-a încercat, cu rezerva de rigoare, aplicarea acelei forme a
teoriei „eroului eponim” Istoricul şi genealogul Octav George Lecca, înrudit cu familia Otetelişenilor, a dat
explicaţia care susţine că numele de familie “Otetelişanu” ar deriva de la un conte, Otto de Lisch, care trăia în
Ungaria pe la jumătatea secolului al XlII-lea: „Acest senior descinzând în ţară, localitatea ce stăpâni se numi
Otetelişu, după care derivă şi numele familiei” (Lecca, 1899, 378-381).
O explicaţie interesantă prezintă lingvistul I. Soare, conform căreia, toponimul ar avea la bază
apelativul regional „oşteteteliş” (variantă de la „oştetelea”), prin căderea lui ş, fiind vorba despre obiceiul d
lăsatul secului, când se aprindeau focuri şi se făceau strigări satirice (Soare, 1985, 187). Crcetătorul Ion
Folescu crede că la baza acestui ciudat oiconim stă un alt toponim - Teteliş (pe care, însă, nu-l explică!), la
care s-ar fi adăugat prepoziţia slavă ot; ulterior, s-a produs aglutinarea celor două vocabule (Folescu, 1997,
138). Satul Poieni provine, evident, de la apelativul „poiană”, cu sensul “curătură”, ”loc defrişat’’. În cătunul
Boghia din Bălceşti, se vorbeşte despre Seciul Preoteştilor, unde „seciul” are un sens asemănător. Pe valea
Mădulăreasa se află o tarla agricolă numită Jaro şti, care îşi are originea în cuvântul “jarişte” (variantă:
,jaroşte”), ce înseamnă arderea pădurilor pentru obţinerea de suprafeţe cultivabile. Numeroase alte nume de
locuri din zonă cum ar fi: L a T ufari, L unca M are, L unca M ică, B ranişte (pădure curăţată) sunt dovezi
sigure ale existenţei pădurii şi înlocuirii ei treptate pentru nevoile locuitorilor. Condiţiile naturale, asociate
structurii sociale a populaţiei, oferă posibilitatea de a explica de ce pe cursul superior al Olteţului, nu apare
nicio “pustiire” sau “spargere de sat”, în timp ce în zona satelor aservite de pe cursul mijlociu şi inferior al
Olteţului, numărul acestora e foarte mare. Cele mai multe sate din zonă, consemnate ca “pustiite” în perioada
ocupaţiei austriece, vor fi însă repopulate ulterior şi îşi vor continua existenţa sub denumirea veche. Este
cazul satului Preoteşti şi al cătunului Vasilaţi. Au existat cazuri când vetrele “pustiite” n-au fost repopulate,
dar numele satului a supravieţuit ca urmare a moşiei respective. Un astfel de exemplu îl oferă satul pustiit
Muşet, localizat în harta lui Schwantz între Băroi şi Cârlogani pe „câmpul” de astăzi Muşetoiu.
În Catagrafia din 1831, moşia satului Cârlogani, stăpânită de Dincă Mărgăritescu şi moşneni de-a
valma pe patru moşii, se numeşte de asemenea, Muşetoiu (Donat - P ătroiu - C iobotea, 1999, XXVI). Este
de presupus că după pustiire, vatra şi hotarul fostului sat Muşet fuseseră încorporate, cu denumirea veche, în
hotarele aşezării Cârlogani (Iordache, 1977, 28) . Abia în zilele noastre, “câmpul M uşetoiu” este repopulat
prin roirea populaţiei de pe dealuri, iar vechea vatră renaşte. Multe dintre aşezările “pustiite” sau “sparte”,
erau repopulate mai apoi, dar nu în proporţia necesară pentru a mai funcţiona ca sate propriu-zise; prin
urmare, vetrele revitalizate, cu toate că îşi păstrau numele, se contopeau sau se încadrau administrativ în
aşezări vecine. Aşa s-au petrecut lucrurile şi cu satul Ulicioiu, consemnat “pustiit” în harta lui Schwantz şi
amintit apoi în 1791, dar şi în prezent, ca parte componentă a satului (mai nou, oraşului) Bălceşti.

În stânga:
Fragment din
Harta lui Schwantz, în
care sunt consemnate
şi câteva sate din
perimetrul
Bălceştiului

*
În dreap ta:
Plan urbanistic general
al fostei comune
Bălceşti

647
 Cap. IV - VIAŢA ECONOMICĂ
1. STRUCTURI ECONOMICO-SOCIALE MEDIEVALE
Documentele investigate până acum atestă faptul că fondul economic al satelor oraşului Bălceşti de
Olteţ în Evul Mediu se întemeia pe creşterea animalelor şi o agricultură redusă la nevoile obştei săteşti.
Cultivarea pământului se practica pe suprafeţe restrânse, întrucât pădurea şi pământurile nedesţelenite
ocupau spaţii mari. Practicarea mesteşugurilor, precum schimbul de mărfuri intern, reliefat de organizarea de
bâlciuri şi târguri periodice, au dus treptat la creşterea importanţei economice a aşezării Bălceşti. Ceea ce va
provoca modificări esenţiale şi în viaţa socială a acestor sate diferenţiate pe verticală, dar şi teritorial.
Structura socială a lor a urmărit în evoluţia ei etapele de destrămare a obştii săteşti, care a dus la
dazagregarea familiilor băştinaşe şi la apariţia inegalităţii de avere şi de pământ. Este de precizat că în aceste
sate a existat întreaga varietate de obşti săteşti libere, aservite şi mixte, adică de moşneni şi de clăcaşi, chiar
în hotarele aceluiaşi sat. Ca urmare se disting vechii stăpâni ai pământului, boierii şi moşnenii, cât şi
mânăstirile. Din unele documente, rezultă că pământul fusese luat în stăpânire din timpuri îndepărtate, deja
fixate în mintea localnicilor şi transmise prin tradiţie. Astfel, la 16 aprilie 1613 (7121), Radu Mihnea voievod
întăreşte preoţilor Ion şi Bonciul, a patra parte din satul Măniceşti şi alte cumpărături în Măniceşti, Beneşti şi
Vasilaţi, . . . pentru că iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie şi de baştină, încă de mai înainte vreme de
demult, din zilele altor domni bătrâni ... (DJVAN, Col. Documente Istorice,pach. CCLV/1). În alte
documente, hotarele stăpânirilor se precizează numai când intervine o schimbare a rânduielilor teritoriale
cunoscute conform obiceiului pământului. Un exemplu este documentul din 1719 (7227) mai 20, prin care
Ion, fratele lui Dumitru, împreună cu feciorii săi din Măniceşti, vinde paharnicului Barbu Otetelişanu, partea
sa de moşie din Beneşti, precizând că i-a vândut partea sa de moşie <cât să va> adivera din hotarul nostru
din Beneşti, d<in câmp>, din pădure, din apă şi cu vad de moară (DJDAN, Documente, CLXXXVI/9).
Primii stăpâni de pământ din localitate sunt atestaţi nominal în documentul din 5 iunie 1475, prin
persoanele: Radu, Iuga şi Micu, fiii lui Ion, cărora Basarab cel Bătrân voievod le întăreşte satele Gergeni şi
Comăneşti: pentru că le sunt vechi şi drepte ocine (DRH/B, I, 1966, doc. 149). Formula folosită preciza că
este o stăpânire moştenită de la tatăl lor Ion, sau poate mai veche.
Jupanii sunt tot boieri, dar bucurându-se de o poziţie deosebită sau de prestigiu, poartă în plus acest
apelativ. Despre existenţa unei familii de boieri cu acest titlu în zonă aflăm din documentul datat la 1592,
când Radu din Oteteliş apare ca martor la vânzarea satului şi moşiei Vianul de către jupâneasa Maria şi fiul
său Şerban, lui Radu Armaş din Cepturoaia. Boieri sunt şi dregătorii (slugile domneşti), care fiind în slujba
domnului era firesc să obţină hrisoave de întărire ale ocinilor. În satul Oteteliş este amintit postelnicul Radu
la 1594, când domnitorul Mihai Viteazul confirmă logofătului (alt dregător) Stoichiţă Râioşanu şi soţiei sale
Dochia, stăpânire asupra unei moşii din estul Gorjului şi asupra unor ţigani. Un alt postelnic, Stroe din
Oteteliş, figurează în hrisovul dat în 25 august 1625 de Alexandru Vodă Coconul, prin care domnul întăreşte
o cumpărătură lui Zaharia logofătul din Băbeni de Olteţ, de la Stroe postelnic din Oteteliş. Nume de boieri
dregători apar menţionaţi la 1642 şi 1652 şi în satul Preuteşti, când Matei Basarab voievod dă două hrisoave
prin care confirmă cumpărarea de moşii, de rumâni, de ţigani şi chiar a satului Preoteşti, de către vătaful
Oprea din Preoteşti de la Preda Buzescu spătarul din Cepturoaia. Preda era boier de vază şi mare dregător în
divanul lui Matei Basarab, iar Oprea era boiernaş de ţară şi slugă domnească, ca vătaf din Preoteşti Judeţul
Vâlcea. Urmaşii lui Oprea au luat numele de Preoteşti de la satul moştenit de la marele dregător.
Destul de frecvent, boierii sunt întâlniţi şi ca martori (G iurescu, 1973, 221), întâlniţi foarte des, după
cum am mai arătat în documente, chemaţi câte şase sau doisprezece, uneori şi mai mulţi, să adeverească
hotarul unei ocini sau cine are dreptul asupra ei. Dintre familiile de boieri existente pe teritoriul satelor din
Bălceşti vreme îndelungată, se păstrează amintirea celor numiţi Otetelişeni, străvechi stăpâni ai moşiei
Oteteliş (Lecca, 1911, 70). Boierii din Oteteliş se ridică la începutul secolului al XVI-lea, în timpul domniei
lui Neagoe Basarab (1512-1521) (Folescu, 1997, 105). Singurul document legat de aceste două nume, pe
care noi l-am depistat până acum, este datat 1613 aprilie 16, de pe timpul lui Radu voievod, care întărea lui
Oprea, Vlad, Fulger şi altora, ocină în Comăneşti din judeţul Vâlcea, întrucât bunicii lor Drăghislav şi
Solomon au cumpărat această ocină de la Stan şi de la Crăciun din Oteteliş ... încă din zilele răposatului
648
Basarab voievod ... (DIR, B, XVII/2, 169-171); este consemnat Radu postelnicul, ca nepot al lui Stan şi
Crăciun, cu pretenţii de moştenire. Acest Radu era rudă cu Buzeştii şi făcea parte din categoria boierilor
mari, întrucât a îndeplinit funcţia de mare postelnic al domnitorului Mihai Viteazul (1593-1601). Radu
Otetelişanu avea o soră, Despina, căsătorită cu Tudor ot Teteliş (sic!), care la rândul ei a avut ca fiu pe Stroie
postelnicul, despre care am mai amintit în lucrare şi care stăpânea la Beneşti şi Oteteliş (DJDAN,
Documente, CLXXXIX/1; O bretin, 1991, 62). Primul cercetător care s-a ocupat cu provenienţa şi istoria
neamului Otetelişanu, a fost Octav-George Lecca. El începe arborele genealogic al familiei boierilor
Otetelişanu, cu un OTTO de LISCH, care trăia în Ungaria pe la jum ătatea secolului al XIII-lea (1250) şi care
- scrie genealogul - „descinzând în ţară, localitatea ce stăpâni, se numi Oteteliş, după care derivă şi numele
familiei (Otetelişanu, n. red.)” (Lecca, 1899, 452). Am avea, în felul acesta, una dintre primele explicaţii ale
acestui controversat toponim, nu lipsită de temeiuri istorice şi, mai ales, fonetice. „Genealogia urmată a
Otetelişanilor - ne asigură acelaşi autor - începe cu Radu postelnic de la Oteteliş, care trăia pe la mijlocul
veacului al XVI-lea şi care e trecut şi în pomelnicul Mănăstirii Cătălui, a Buzeştilor” ((Ibidem). Folosind un
bogat material bibliografic, Lecca dezvoltă în continuare arborele genealogic al acestei familii, până la
Pandele Otetelişanu - mare caimacam al Craiovei în acest secol” (XIX - n. red.); din raţiuni de spaţiu, nu îl
vom relua aici, ci îi vom menţiona doar pe acei Otetelişeni care au avut legături şi implicaţii cu zona de care
ne ocupăm, insistând mai puţin asupra vânzărilor şi cumpărărilor de pământ, înâlnite frecvent în documentele
veacurilor trecute. Ar mai putea suscita discuţii, de asemenea, situaţiile în care diverşi dregători sau alte
persoane „din Oteteliş” făceau obligatoriu parte din neamul Otetelişanu, sau avem de-a face cu simple
menţionări ale locului de origine.
La 1719, Ilie Otetelişanu (Ştefulescu, 1904, 88) era mare vornic în Oltenia austriacă, iar în 1729, făcea
negoţ de lână cu Ardealul. Între anii 1716-1717, în calitate de căpitan, Ilie Otetelişanu aparţinea partidei
naţionale a boierilor care erau împotriva domnitorului Nicolae Mavrocordat, partidă ce a militat pentru
trecerea ţării sub protecţia Austriei, pentru a scăpa de turci (H urm uzaki, V I, 1895; 173, 199, 243, 318). A
făcut parte din marea boierime şi a fost unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai neamului. În 1720 a
construit biserica Sf. Ilie din Craiova şi o biserică la Otetelişu. Căsătorit fiind cu M aria Bălăceanu, ei nu au
avut copii şi prin diata sa din 11 decembrie 1732, a lăsat părţile sale de moşie din Otetelişu, pe care le-a
preferat toată viaţa, lui Hristea, nepot după sora sa, Ecaterina. În timp, acele terenuri au ajuns în posesia lui
Iancu Otetelişanu, iar după 1900, au trecut în proprietatea Academiei Române, prin I. Kalinderu. În satul
Oteteliş, Ilie Otetelişanu avuse 400 de stânjeni şi tot aici îşi construise conacul şi o moară, pe care le-a lăsat
împreună cu alte părţi de moşie din Şuşani soţiei sale Maria după moarte. Alţi boieri care au stăpânit la
Otetelişu, au fost descendenţi ai lui Constantin, fiul lui Vlad spătarul. Un fiu al lui Vlad a fost postelnicul
Gorgan, care a trăit pe timpul lui Constantin Brâncoveanu, şi îşi avea gospodăria la Beneşti. Casa a construit-
o pe hotarul Bucureşti (DJDAN, Documente, CLXXVIIA). A cumpărat de la moşnenii din ju r părţi de moşie
... ca în vremea de demult, aşa s-au cumpărat moşiile, cu partea, nu cu stânjenul ... În acest zapis din 1752
se confirmă stăpânirea boierilor Otetelişeni pe două părţi din Beneşti. Gorgan postelnicul a avut un fiu, pe
Barbul paharnicul, vornic şi consilier imperial în timpul ocupaţiei Olteniei de austrieci. Urmând exemplul
tatălui său a cumpărat multe moşii, aşa încât va fi proprietar în douăzeci şi patru de localităţi din Vâlcea şi
judeţele limitrofe (Folescu, 1997, 158). El a construit conacul şi biserica satului Beneşti, în prezent declarate
monumente istorice. A fost căsătorit de două ori şi a avut descendenţi pe Ion vistierul, pe Barbu II clucerul şi
alţii. Ion a fost de mai multe ori ispravnic al judeţului Vâlcea (Tam aş, 1983, 43-51), al judeţului Gorj
(Popescu-Cilieni, 1941, 124) şi a deţinut şi dregătoriile de biv vel şetrar şi biv vel vistiernic. El a pus
stăpânire în mod abuziv pe moşia de la Şuşani, Sârbi şi via de la Nemoiu, proprietăţi lăsate moştenire de Ilie
Otetelişanu soţiei sale Maria, împiedicând totodată mânăstirea Horezu să intre în posesia donaţiei făcută de
aceasta. Din căsătoria sa cu Maria Socoteanu, au rezultat cinci copii: Iordache, Saftica, Grigore, Uţa,
Smaranda (mama lui Petrache Poenaru, căsătorită cu Dincă din neamul Poenarilor). În 1792-1796, fratele lui
Ion, vistier Barbu Benescu purta titlul de biv vel clucer. În anul 1821 cei doi fraţi Iordache şi Grigore, fii lui
Ioan sunt prezenţi în casa de la Beneşti în timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu.
Iordache Otetelişanu s-a născut la Beneşti (1776-1844), şedea în Craiova şi avea 1400 stânjini moşie
în hotarul Beneşti. A fost serdar în 1823, deputat în 1831, clucer în 1834, vornic de oraş şi preşedinte al curţii
din Craiova în 1839 (Petria, 1980, 209). Grigore era serdar în 1839, paharnic în 1841, clucer în 1846,
membru al Curţii de Apel din Craiova în 1850, agă în 1852. Documentele cercetate i-au atestat şi ca ingineri
hotarnici în zonă. Pe Grigore Otetelişanu l-am remarcat în documentul din 15 februarie 1845, pentru alegerea
hotarelor moşii Buciumi şi Comăneşti şi în aprilie 20 al aceluiaşi an, în alegerea hotarelor moşii Măniceşti şi
649
în împărţeala acestei moşii. Din cele relatate, deducem rolul social şi politic deosebit pe care l-au avut
Grigore şi Iordache Otetelişanu în societate. Ei s-au remarcat şi pe plan cultural. Au susţinut şi îndrumat
învăţământul prin înfiinţarea şcolii săteşti din Beneşti în 1835-1836 şi au pus bazele primei şcoli primare de
fete din Craiova, împreună cu Constantin Lazăr. Şi-au adus o mare contribuţie la educarea nepotului de soră,
Petrache Poenaru. Din neamul Otetelişenilor, între 1789-1849, a trăit Nicolae Otetelişanu, fiul lui Barbu II,
zis Benescu, văr primar cu Grigore Otetelişanu. În epoca lui Ştirbei Vodă, a trăit Ioan Otetelişanu, căsătorit
cu Elena Filipescu. Nu au avut urmaşi şi întrega lor avere au lăsat-o Academiei Române, care a întreţinut din
veniturile ei un institut de fete la marginea Bucureştiului, la Măgurele.
În Evul M ediu, în localitatea Bălceşti, pe lângă proprietăţile devălmaşe moşneneşti şi domeniul
boieresc, au existat şi stăpâniri ce au aparţinut domeniilor domnesc şi mănăstiresc. Astfel, bunuri domneşti
rurale, a deţinut în satul Preoteşti, domnitorul Ţării Româneşti - Radu cel Mare. Cât priveşte proprietăţile
mânăstireşti din evul mediu, ele au fost intercalate cu cele boiereşti şi moşneneşti. Din zapisul Predii şi
Gornii, aflăm despre vânzarea unei părţi din moşia lor din Ulicioiu, mânăstirii Căluiu, în 1651, unde apare ca
martor şi Pârvu din Bălceşti. De asemenea, în anul 1685 figurează zapisul de danie al călugărului Leontie,
monah la mănăstirea Călui, prin care acesta şi-a rostuit partea sa de moşie din Ulicioiu, câtă se va alege pe
zapis (Folescu, 1997, 124). Această moşie mănăstirească se întindea în partea de nord a cătunului Ulicioiu.
La rândul lor, mai mulţi locuitori din Cârlogani au închinat schitului Şerbăneşti-Morunglav stânjeni de moşie
în Cârlogani. În Catagrafia din 1831 se consemnează că pe moşia Bălceştiului stăpânea atunci mânăstirea
Căluiu şi moşnenii de-a valma pe şase moşi. Răspunderea clăcii pe această moşie consta în până la
leat<1>830 numai câte şase zile după singura voinţă a proprietarului, iar pe anul 1831 după glăsuirea
pravilei domnului Caragea (DJVAN, PJV, dos. 22/1832, f. 26-27).
Începând cu secolul al XVI-lea, se diferenţiază o categorie de moşneni întreprinzători, care prin
moşteniri şi cumpărături, se îmbogăţesc. Pe lângă părţi ale moşnenilor din aceeaşi obşte, ei cumpără la fel ca
boierii, părţi ale moşnenilor din satele vecine şi chiar ale boierilor. Moşnenii Măniceşti, de pildă, aveau
stăpâniri şi în satele Beneşti, Comăneşti, Vasilaţi, Ulicioiu. Procesul de aservire a hotarelor moşneneşti de
către boieri s-a accentuat în sec. al XVII-lea. Gorgan şi fiul său Barbu Otetelişanu au ajuns să stăpânească în
întregime hotarele Orzeşti, Bucureşti şi pe ale celor din jur. Aşa s-a constituit moşia Beneşti, care a avut cea
mai mare întindere la mijlocul secolului al XVIII-lea, potrivit hotărniciei din anul 1752. Tot în această
perioadă, moşnenii din Sârbi şi Vasilaţi şi-au răscumpărat părţile vândute, înlăturând pericolul ca satele să le
fie aservite, iar moşnenii din Măniceşti şi-au regrupat stăpânirile, renunţând la stăpânirea asupra Beneştilor
în favoarea Otetelişenilor. Conform Catagrafiei din 1831, moşia megieşească a satului Vasilaţi era stăpânită
de-a valma, pe cinci moşi; moşia Bâlceşti (Bălceşti) era stăpânită de mânăstirea Călui şi de moşneni de-a
valma, pe şase mosi; moşia Muşetoiu din satul Cârlogani era stăpânită de boierul Dincă Mărgăritescu din
Romanaţi, pe patru moşi; în satul Goruneşti, era moşie megieşească stăpânită de-a valma pe opt moşi; moşia
Otetelişu era stăpânită de Lucsandra Otetelişanu cu fiii şi de slugerul Otetelişanu, iar Valea Mare şi Pietroasa
- de casa răposatului Barbu Caragică şi de moşneni de-a valma, pe opt moşi (Ciobotea, 1992, 65).
Din cele prezentate mai sus, rezultă şi faptul că ponderea moşnenilor în satele localităţii Bălceşti, în
ceea ce priveşte stăpânirea funciară, era mai mare, în comparaţie cu cea a boierilor şi mănăstirilor, cu toate că
numai două sate - Vasilaţi şi Goruneşti - sunt aşezări de moşneni, celelalte fiind sate mixte: moşneneşti-
boiereşti; moşneneşti-mănăstireşti. În documentele studiate pentru localitate, ţăranii dependenţi sunt
consemnaţi cu numele de rumâni, vecini şi clăcaşi. Alături de aceştia, pe pământul boieresc apar şi robii
ţigani. Despre existenţa acestei categorii sociale sub numele de vecini, ne vorbeşte documentul din anul
1613, prin care Radul voievod întăreşte lui Oprea, Vladul, Fulger, Ilie şi lui Dragul cu fii lor ... cu toţi
vecinii (rumânii, n.n.), câţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Comăneşti din judeţul Vâlcea.
Procesul de aservire al ţăranilor liberi în rumâni, în satele studiate, s-a făcut prin „legătura lui Mihai
Viteazul” şi mai apoi prin moştenire, aşa cum se deduce dintr-un document din anul 1629, dat de Alexandru
Iliaş (DRH B/XXII, 2001, 630-534). În cele două hrisoave din 1642 şi 1652, apar dispoziţii referitoare la
rumâni şi ţigani. Moşia de lângă Olteţ se vinde fără rumâni, iar moşia din Romanaţi se vinde cu rumâni. Oprea
vătaful mai cumpără de la Preda spătarul un rumân - Preda de la Junghiaţi, „însă capul de moşie”, adică numai
forţa de muncă. Pe lângă rumâni, el cumpără şi ţigani. Deducem că rumânii proveneau şi din cumpărare,
metodă foarte des utilizată şi de boierii Otetelişeni pe moşiile de la Beneşti şi Otetelişu. În sec. al XVIII-lea,
postelnicul Staico Bengescu cumpără jumătate de sat din Comăneşti, împreună cu rumânii de aici (DJDAN,
Documente, CLXXXIX/1). Existau şi cazuri de emancipare din această situaţie de aservire; astfel, prin
hrisovul emis de Alexandru Iliaş vv. la 5 martie 1618, Jitea, Giura şi Lateş cu fiii lor din satul Alboteşti, sunt
650
e lib e ra ţi d e s e rv itu ţi, d e o a re c e , fiin d v e c in i ai p o s te ln ic u lu i S tro e d in O te te liş, a c e s ta i- a ie rta t d e şe rb ie cu
to a tă m o ş ia lo r, p e n tru 2 1 0 0 0 a s p ri ( Soare, 2005, 204-205) . Î n c e p â n d c u se c o lu l al X V III-le a , n u m ă ru l
m o r ilo r d in z o n ă se m ă re ş te . A s tfe l, în 1 7 5 8 , S a v u l d in C â rlo g a n i v in d e a lu i N ic o la e C â rlo g a n u l m o ş ie cu
v a d d e m o a ră , ia r în 1 732, b o ie ru l Ilie O te te liş a n u e r a p r o p rie ta ru l u n e i m o ri în sa tu l O te te liş u (Ibidem).

2. EPOCA MODERNĂ

a) Caracterizare generală
În e p o c a m o d e rn ă , p e m ă s u ra e v o lu ţie i so c ie tă ţii ro m â n e ş ti, lo c u ito rii d in z o n ă a u c u n o s c u t o v ia ţă
e c o n o m ic ă c u c a r a c te r a g ric o l, b a z a tă p e c e le d o u ă în d e le tn ic iri d e b a z ă : a g r ic u ltu r a şi c r e ş te r e a a n im a le lo r.
N a tu r a o b lig a ţiilo r c lă c ă ş e ş ti lo c a le e s te b in e r e le v a tă în tr - u n m e m o r iu a d r e s a t S u b a d m in is tra ţie i p lă ş ii O lte ţu
d e J o s d e c ă tre b o ie ru l G rig o re O te te liş a n u în p r e a jm a R e v o lu ţie i d e la 1848: ... zăticnirea ce ne-au făcut la
pogoanele de porumb nevrând a sări să le prăşim şi copăim când trebuinţa o cerea ... morile au stat toată
vara din pricina că n-au vrut să sară a drege zăgazurile strecurându-se apa printr-însele, . viile . lasă că
nu le-au lucrat după tocmeală, dar pe cea de la Otetelişu, ce este cu apropiere de sate mi-au cules-o hoţeşte
... fâneţele n-au voit a mi le cosi şi a le grămădi la vreme ... refuzând totodată de a culege pometurile de
prune ... ( DJVAN, fond Subocârmuirea Plăşii Bălceşti, dos. 1/1845, 295) . N u m e r o a s e le o b lig a ţii d e
m u n c ă , re s tric ţiile d e s tră m u ta re , d ă rile fis c a le c ă tre sta t, d a to riile c ă tre p r o p rie ta ri a u în r ă u tă ţit v ia ţa
ţă ra n ilo r , c a re se v o r a n tre n a î n a c ţiu n ile de r e v o lu ţio n a re a so c ie tă ţii ro m â n e ş ti. D in tr-o ta b e lă c u p ro p rie ta rii
şi c lă c a ş ii, în to c m ită în p r im a ju m ă ta te a se c. al X I X - le a d e S u b a d m in is tra ţia p lă ş ii O lte ţu d e J o s ( DJVAN,
fond Subocârmuirea Plăşii Olteţu de Jos, dos. 2/1848, 279-282) , a flă m c ă în sa te le ce c o m p u n a c tu a lu l o ra ş
B ă lc e ş ti, e x is ta u 2 5 3 de f a m ilii d e c lă c a ş i, re p a rtiz a ţi la 2 4 fa m ilii d e p ro p rie ta ri, b o ie ri şi m o ş n e n i. D in tre
a c e ş tia , n u m a i d o i - G rig o re şi Ia n c u O te te liş a n u s tă p â n e a u 162 d e f a m ilii d e c lă c a şi. S a tu l B e n e ş ti e r a în
în tr e g im e sa t d e c lă c a ş i, ia r sa tu l O te te liş u a v e a 18 fa m ilii d e m o ş n e n i. În Extrasul din tabelul întocmit de
Ioan Tetoianu, subcârmuitorul plăşii Olteţului, judeţul Vâlcea, datat 1832 aprilie 4 ( DJVAN, fond PJV,
dos. 22/1832, 26-27) , e s te r e la ta t m o d u l e x e c u tă rii c lă c ii p e m o ş iile : B e n e ş ti - p r o p rie ta te a s ă rd a ru lu i
I o rd a c h e O te te liş a n u şi a lu i G rig o re O te te liş a n u , u n d e felurimea răspunderii clăcii se făcea după pravila
domnului Caragea, iar până de sunt acum trei ani pentru plug şi caru de lemne clăcaşii de nu avea<u>
trăgători făceau alte ajutoare împotrivă, fără a da bani; O te te liş u - p r o p rie ta te a c lu c e re a s e i L u x a n d r a
O te te liş a n c a , u n d e r ă s p u n d e re a c lă c ii se f ă c e a to t după pravila domnului Caragea; B ă lc e ş ti - p r o p rie ta te a
m â n ă s tirii C ă lu iu r ă s p u n d e re a c lă c ii c o n s ta în până la leat <1>830 numai câte şase zile după singura voinţa
propietarului iar pă anul 1831 după glăsuirea pravilei domnului Caragea (Ibidem).
În c e e a ce p riv e ş te fe lu l te re n u rilo r, î n d o c u m e n te le d in 1 8 4 9 s u n t c o n s e m n a te 4 0 2 p o g o a n e , locuri de
muncă în crânguri, 112 p o g o a n e în C riv in i, p e lâ n g ă 196 p o g o a n e d e iz la z şi 6 2 5 p o g o a n e p ă d u re ( DJVAN,
Col. DI, XCII/1). T e h n ic a a g r ic o lă e r a în a p o ia tă , ia r in v e n ta ru l u n e lte lo r d e m u n c ă - re d u s, a tâ t p e tru p u rile
d e m o ş ie a le m o ş n e n ilo r , c â t şi p e c e le a le b o ie rilo r. P e n tru m ă r ir e a s u p ra fe ţe lo r d e s tin a te c u ltiv ă rii p la n te lo r
şi p ra c tic ă rii p ă ş u n a tu lu i, o a m e n ii a u tr e b u it s ă d e friş e z e o p a rte d in s u p ra fe ţe le d e p ă d u ri în tin s e , a le s a te lo r
G e rg e n i, C o m ă n e ş ti şi B e n e ş ti, p ra c tic â n d d ife rite te h n ic i a m in tite d e to p o n im ie p r in “c u r ă tu r ă ” , “ s e c iu r i” şi
“ja r i ş te ” ( DJDAN, Doc, CLXXVTA2; CLXXV, dos. 1-27/1828 şi 78/1845) . D in tre p la n te le d e c u ltu ră
fo lo s ite , a m in tim : m e iu l, în lo c u it tr e p ta t c u p o ru m b u l, g râ u l o rz u l; c a p la n te in d u s tria le se c u ltiv a : c â n e p a ,
ra p iţa , ia r d in tre z a rz a v a tu ri - f a s o le a , v a rz a , c e a p a şi p ra z u l.
O a m e n ii m ă c in a u la m o rile d e a p ă sa u la c e le m e c a n ic e e x is te n te d e - a lu n g u l tim p u lu i în sa te le
n o a s tre , c a re a u p u s b a z e le m o r ă ritu lu i c a m e ş te ş u g . O s itu a ţie c o m p le tă , d e r iv a tă d in tr-o re a lita te a n te rio a ră ,
a fo s t în to c m ită în p e r io a d a z is ă re g u la m e n ta ră , la 3 0 n o ie m b rie 1 8 3 3 , d in c a re r e z u ltă c ă p ro p rie ta ri d e m o ri
d e a p ă a fla te p e râ u l O lte ţ, e ra u u rm ă to rii: s to ln ic u l I o a n O te te liş a n u (m o a ră în s a tu l O te te liş u ), se rd a ru l
I o rd a c h e O te te liş a n u (în sa tu l B e n e ş ti), s lu g e ru l N ic o la e O te te liş a n u (în sa tu l B e n e ş ti) şi D in c ă M ă rg ă rite s c u
(C â rlo g a n i) ( Idem , pach. CXC/6). L a 2 2 f e b ru a rie 1 8 5 4 , s itu a ţia m o r ilo r d in z o n ă , d e p e râ u l O lte ţ, e r a
u rm ă to a re a : în G o ru n e ş ti - m o a r a se rd a ru lu i B ă b e a n u şi a lu i C. D ic u le s c u , în C â rlo g a n i - m o a r a M a n d e i
A n d ria n o p o lita şi C . M ă rg ă rite s c u , în O te te liş u - m o a r a m a re lu i lo g o fă t Ia n c u O te te liş a n u , în B e n e ş ti -
m o a r a a g ă i G rig o re O te te liş a n u şi c e a a p ita r u lu i C. N . O te te liş a n u ( DJVAN, Pretura Bălceşti, dos. 9/1846­
1848, f. 210, 212, 214, 231, 233, 257, 274, 276-277, 279-280, 300-301, 303-304, 307-307; dos. 4/1847-1848, f. 57,
283-284, 286-287, 315, 319-320; dos. 14/1847-1848, f. 113)

651
 Toate aceste mori au fost active până la începutul sec. al XX lea, cu excepţia uneia dintre cele două
existente la Otetelişu, care a funcţionat până între cele două războaie mondiale, după cum mărturisesc
localnicii (Ibidem, dos. 39/1864), locul lor fiind luat de morile mecanice.
Din documentele locale, aflăm că prima moară de acest gen a fost construită în satul Beneşti, de către
locuitorul Dumitru Diculescu în 1898 (Idem , PJV, dos. 31/1865, f. 46-49), urmat de Tache Prisiceanu cu o
altă construcţie de moară mecanizată în anul 1900. În satul Otetelişu, Savu Davidescu a înfiinţat o moară
după primul război mondial, care îşi continuă activitatea şi astăzi cu unele modificări făcute de noul
proprietar Alexandru Andrei. În satul Beneşti, căpitanul Grigore Otetelişanu a construit o m oară în 1939
(Ibidem, f. 42 şi 45). Tot în zonă, o altă practică cunoscută era şi cultura viţei de vie şi a pom ilor fructiferi;
predominau: prunul, mărul, corcoduşul, nucul, vişinul. O extindere mare, au avut-o plantaţiile de pruni, mai
ales în satul Beneşti, unde la 1840, numai clăcaşii aveau 3369 de pruni (DJDAN, Documente, CLXXVII/1).
Pe pantele dealurilor Gergeni, Beneşti şi Palei se cultiva viţa de vie hibridă pe suprafeţe întinse, iar pe
suprafeţe mai reduse - viţa de vie nobilă. O vie boierească este amintită în 1752 la Vasilaţi (DJDAN,
Documente, CLXXVI/12).
O îndeletnicire veche a locuitorilor a fost creşterea anim alelor, sursă importantă a ţăranului, pentru
hrană, îmbrăcăminte, muncile agricole, dar şi produs eficient de comercializare în bâlciul anual cu tradiţie;
sau în târgul săptămânal înfiinţat în anul 1890 (Pagini de epopee, 1977, 208). Animalele serveau adesea şi ca
mijloc de plată în diverse tranzacţii. Dintre acestea, vacile, boii, caii, porcii şi chiar şoimii aveau o mare
căutare, după cum mărturisesc documentele. Sursa de hrană a acestor animale o constituia iarba din
luminişuri şi poieniţe, existente între păduri, păscută liber de animale, sau cosită cu grije de localnici pentru
vremea rea. Exista chiar obiceiul confecţionării de frunzare pentru hrana oilor şi a caprelor pe timpul iernii.
Din Catastihul anului 1839 privind suma vitelor mari din Plasa Olteţului (DJVAN, PJV, dos. 72/1855, f. 1),
aflăm situaţia vitelor din zonă la data respectivă: în satul Vasilaţi - un total de 108 boi şi 53 vaci, din care la
jug - 97 boi şi 47 vaci, restul - pentru negoţ; în Cârlogani - 82 boi şi 48 vaci, din care la jug - 63 boi şi 34
vaci, restul fiind pentru negoţ; în Beneşti - 97 de boi şi 46 de vaci, din care 95 boi şi 35 vaci pentru jug, 2 boi
şi o vacă - pentru consumaţie şi 10 vaci - pentru vânzare; Otetelişu - 122 boi şi 38 vaci, din care 119 boi şi
28 vaci - pentru jug, restul - pentru negoţ; Bălceşti - 100 de boi şi 31 vaci, din care 97 boi şi 30 vaci - la
jug, restul - pentru negoţ; Goruneşti - 165 boi şi 155 vaci, din care 146 boi şi 131 vaci - pentru jug, celelalte
- pentru vânzare. Situaţia întâlnită în anul 1859 reflectă numărul mare de oi, capre şi porci, în zonă.
Ponderea mare a animalelor în preocupările localnicilor este perpetuată până în zilele noastre.
Referitor la creşterea oilor şi păstorit trebuie remarcat că de-a lungul Olteţului, pe coama dealului
dinspre apus „a existat din timpuri vechi un drum pentru defilarea turmelor de oi de la munţi până spre câmp
şi viceversa” (O bretin, 2003, 7). Presupunem că este vorba de vechiul drum al dacilor, amintit în lucrare, cu
acea porţiune din zonă, numită „Drumul M uierii” folosit şi pentru transhumanţă de crescătorii de animale.
Amploarea practicării activităţilor agricole în zona Bălceştiului, este demonstrată şi de faptul că în 21
februarie 1855, boierul Grigore Otetelişanu a cerut Departamentului din Lăuntru, aprobarea pentru
înfiinţarea unui bâlci, de sărbătoarea Duminica Tomii, pe moşia sa din Beneşti, pentru „înlesnirea locuitorilor
a-şi face speculă cu cele ce agonisesc şi ei peste an cu munca câmpului şi prăsila dobitoacelor spre care scop
le-aş înlesni şi eu toate putincioasele mijloace” (DJVAN, PJV, dos. 72/1855, 1; O bretin, 2003, 191).
Aprobarea a şi fost uşor obţinută, pe motiv că: . n u se pricinuieşte vreo pagubă la celelalte învecinate
proprietăţi ... (Ibidem, 18; O bretin, 2003, 192). Renumit rămâne, însă, în activitatea comercială, bâlciul de
la Otetelişu, amintit în 1839 (M ăneanu, 1974, 70) pe proprietatea domnului căminar Iancu Otetelişanu, care
probabil trebuie pus în legătură cu vechiul bâlci ce aminteşte de originea numelui Bălceşti, ce se ţinea, la
început, pe Piscul Baboiu. Facem această presupunere deoarece în acelaşi document se specifică: acest bâlci
... hrăpitu de Otetelişanu şi a durat şi durează până astăzi sub numele de bâlciul Otetelişului.
Ca ocupaţii anexe ale agriculturii, locuitorii au practicat sericicultura, apicultura, vânătoarea, pescuitul
şi culesul în natură. Cu timpul, unele din aceste ocupaţii au dispărut sau şi-au redus câmpul de activitate. Aşa
de exemplu, culesul în natură s-a restrâns şi a devenit o îndeletnicire legată numai de valorificarea unor
plante medicinale, ce cresc libere, ca măselariţa (folosită în trecut la durerile de măsele), pelinul, aglicele
(folosite pentru arsuri), laurul, romaniţa şi altele, iar prin pădure, culesul ciupercilor comestibile - mânătărci,
creiţe, bureţi iuţi, fructe precum murele, porumbele, măceşele, păducelele.
În satele acestea au existat preocupări pentru cultura gândacilor de mătase, dată fiind abundenţa
duzilor, precum şi pentru creşterea albinelor, bazată pe flora spontană prielnică. S-a practicat şi pescuitul
(mai ales în perioada revărsărilor Olteţului), precum şi vânatul prin pădurile renumite în vulpi, iepuri,
652
viezuri, lupi şi păsări. Din corespondenţa purtată în perioada 1847-1857, între fraţii Grigore şi Iordache
Otetelişanu - aflaţi la Craiova, cu Vlăduţ Medeleanu, îngrijitorul moşiilor din Beneşti, reiese că în Beneşti,
încă de pe atunci, exista heleşteul de peşte, care se mai păstrează şi astăzi şi care, din considerente economice
şi turistice, ar trebui mai bine amenajat. Menţionăm că după revoluţia din 1989, heleşteul, împreună cu
moara, conacul şi o parte din moşia de la Beneşti a boierilor Otetelişeni, au devenit proprietatea privată a lui
Valentin Gheorghe Ionescu.
De veche tradiţie pentru localnici, au fost meşteşugurile: olăritul, cărămidăria, dulgheria, tâmplăria,
rotăria, fierăritul, morăria după cum s-a arătat, cizmăria, cojocăria, măcelăria, cârciumăria. Din documentul
datat 26 mai 1843, reiese că pe moşia boierilor Otetelişeni, existau olari: ...să-i silească pe olari să facă 400
urloae arse bine, precum şi pe cei datori a face cărămidă să facă 100000 până la sfârşitul lunii iunie ...
(DJDAN, Documente, CLXXVI/anul 1843). Olăritul practicat în aceste sate, cu o variată producţie, regăsită,
prin descoperirile arheologice, mai ales întâmplătoare, era legat în principal de alimentaţie; străchinile,
oalele, ulcioarele, cănile cu buză trilobată, ploscile, servind la prepararea sau la păstrarea şi transportul
alimentelor. Olarii îşi vindeau marfa fie la bâlciul tradiţional anual ce se ţinea pe 20 iulie în satul Otetelişu,
fie în târgul săptămânal al comunei Bălceşti de atunci, fie în târgurile din zonă, Drăgăşani, Râureni, plătind
“vamă” (taxă), ca la orice produs comercializat în aceste centre. În localitate, olarii lucrau izolat. Aşa, de
exemplu, după anul 1900, în satul Otetelişu practicau olăritul, Ioniţă Olaru şi Mitru Olaru, iar în satul
Goruneşti - un alt Ioniţă Olaru. Uneltele de lucru, când nu erau produse în gospodărie, formau şi ele obiectul
unor meşteşuguri. Este vorba în special despre uneltele de metal, totdeauna lucrate de meseriaşi fierari, care -
de obicei - erau ţigani. Ateliere mesteşugăreşti de acest gen se mai păstrează şi astăzi în familiile Petcan şi
Rară, din satul de reşedinţă.
Un alt sector important al mesteşugurilor, l-a constituit p re lu c ra re a textilelor. O întreagă gamă de
operaţiuni, la a căror tehnică s-a adăugat experienţa de veacuri, a permis femeilor să facă pentru familie toată
gama de produse textile. Începând de la cultivarea locului de cânepă şi in, de la tunsul oilor, pentru a obţine
lâna, trecând prin faze diverse de preparare a firelor, apoi de ţesut propriu-zis în război, apoi la împodobirea
lor, împodobire ce presupunea şi ea cunoaşterea unui mare număr de motive tradiţionale - toate acestea
constituiau zestrea de deprinderi, obligatorii ale fiecărei gospodine, la vremea căsătoriei. Femeile se ocupau
în primul rând de prelucrarea lânii. Aceasta, după ce era spălată şi uscată, era scărmănată. Partea cea mai
bună a lânei, adică părul, era scos cu ajutorul daracului şi pieptănului. Torsul lânii se făcea cu furca. Ca să
răsucească firul femeile se foloseau de un fus de lemn. Firul se depăna cu ceacârul cu roată. Apoi în războaie
de ţesut manual, ţeseau: macaturi în zbilte, în iţe; scoarţe în culori; covoare cu chenar având ca ornament
plante, romburi, flori sau păsări; saltele, saci, prosoape. În afară de lână, femeile mai lucrau inul şi cânepa.
Calitatea firelor şi a fuioarelor de in şi cânepă implică operaţii de topire, meliţare, periere şi toarcere. Din
rândul femeilor cu astfel de preocupări, s-au desprins câteva care, stăpânind mai bine meşteşugul, s-au
dedicat în chip deosebit prelucrării de ţesăturii destinate vânzării. Aşa a fost de exemplu în satul Otetelişu,
Lucreţia Obretin (Inform ., E lisabeta Io ja din O tetelişu), urmată de fiica ei Constanţa, iar în satul Bălceşti,
M aria Bărbulescu. Interesant de ştiut că la 1844, la moara de apă de pe moşia Beneşti - proprietatea fraţilor
Otetelişanu, a fost ataşată şi o piuă care servea la îngroşarea (îndesarea) postavului (dimie) (DJDAN,
Documente, CLXXV/anii 1828-1845).
Ca urmare a tradiţiei existente în domeniul meşteşugurilor şi a industriei casnice, în satul de reşedinţă
Bălceşti şi-au început activitatea un număr de 200 meseriaşi, în cooperative pe secţii cu diferite profile:
tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cismărie, covoare, cojocărie, deservind populaţia din zonă şi împrejurimi.
Acestea au funcţionat până în anul 1990. Cu toate cele arătate mai sus, agricultura a rămas ocupaţia de bază a
bălceştenilor.

b) Evoluţia proprietăţii, pe sate, şi reforma agrară din 1864

Cel mai valoros document în conturarea domeniului boieresc, moşnenesc şi mănăstiresc la începutul
epocii moderne în satele oraşului Bălceşti este Catagrafia din 1831, considerată ca un preţios izvor statistic.
Potrivit acesteia1, repartiţia socială a satelor aşezării noastre după stăpânirea pământului este următoarea:
- Vasilaţi era moşie megieşească, stăpânită de-a valma pe cinci moşi, avea 99 de familii, cu 17 feciori
de muncă; satul Bălceşti, cu moşia Bălceşti, era stăpânită de M -rea Căluiu şi de moşneni, de-a valma, pe 6
moşi, avea 24 de familii şi 3 feciori de muncă; Cârlogani, pe moşia Muşetoiu, era stăpânită de Dincă
Mărgăritescu şi de moşneni, de-a valma, pe patru moşi, având 9 familii şi 5 feciori de muncă; Goruneşti era
moşie megieşească stăpânită dce-a valma pe 8 moşi, avea 9 familii şi3 feciori de muncă. Otetelişul, Valea
653
Mare şi Pietroasa, pe moşiile omonime, erau stăpânite de clucereasa Lucsandra cu fiii şi slugerul Otetelişanu,
de Casa răposatului Barbu Caragică şi de moşneni, de-a valma, pe opt moşi; aveau 36 de familii şi un fecior
bun de muncă. Beneşti, cu moşia Beneşti, stăpânit de serdarul Iordache Otetelişanu, Grigore - brat ego
(fratele său) şi de slugerul N. Otetelişanu; avea trei familii şi 5 feciori buni de muncă. Mahalaua Sârbi, pe
m oşia Sârbi, stăpânită de clucereasa Lucsandra Otetelişanca şi fiii ei; avea două familii. Satul Dobriceni, pe
moşiile Dobriceni, Laloşu, Mârcoşu, Preoţeşti şi Goiţa, stăpânite de paharnicul Ştefan Gănescu, slugerul M.
Măldărescu, slugerul A. Diculescu şi de moşneni, de-a valma, pe doi moşi; 45 de familii şi un fecior de
muncă.
Beneşti - sat de clăcaşi, proprietatea lui Grigore şi Iordache Otetelişanu. M oşia Beneşti, era
proprietatea fraţilor Grigore şi Iordache Otetelişanu care o deţineau de la moşul lor Barbu Otetelişanu. La 4
mai 1752, se compunea din moşiile Vasilaţi, Sârbi, Cârlogani, Măniceşti şi Buciumi, stăpânite în devălmăşie
cu alţii2. La 10 septembrie 1852 s-a făcut alegerea moşiei Beneşti, cu trupurile din care era alcătuit, pentru
marele agă Grigore Otetelişanu3: „Beneşti cel din sus, adică trupul cel mare” - 919 pogoane, 619, 5 stânjeni;
Crivina spre Cârlogani - 7 pogoane şi 882,5 stj.; Crivina Morii - 50 pogoane cu 916 şi % stj; Crivina Mare -
66 pogoane şi 708,5 stj.; cureaua cea de 120 stânjeni C-tin Vodă - 128 pogoane şi 47,5 stj.; cei cu 12,5
stânjeni din Măniceşti - 19 pogoane şi 168,5 stj.; cei din Pureceşti - 20 pogoane, cu 1174,5 stj.; cei 30 de
stânjeni din Buciumi şi Comăneşti - 18 pogoane şi 1000,5 stj.; partea din Buciumi şi Comăneşti, cea de Jos -
148 pogoane, 1047 stânjeni. În total, moşia Beneşti a marelui agă Grigore Otetelişanu întrunea una mie trei
sute opt zeci pogoane şi optzeci şi patru şi una a opta stânjini pătraţi.
Iordache Otetelişanu (1782-1844), născut în Beneşti, deţinea 1400 stânjini, moşie în hotarul Beneşti, o
vie în actualul cătun Vasilaţi şi opt suflete de ţigani. Despre intensa activitate dintre anii 1841-1852
desfăşurată pe moşia Beneşti, proprietatea fraţilor Otetelişanu, avem ştiri dintr-o serie de documente4, ce
cuprind o vastă corespondenţă între cei doi proprietari - Grigore şi Iordache Otetelişanu, aflaţi la Craiova, şi
Vlăduţ Medeleanu, îngrijitorul moşiei din localitate. În scrisorile trimise, cei doi boieri îi dau indicaţii de
felul cum să se îngrijească şi să conducă moşia, cerându-i în acelaşi timp să trimită la Craiova, regulat banii
din veniturile moşiei şi produse, ca de exemplu, în scrisorile din 29 ianuarie 18435 şi din 3 mai 18436.
Din această corespondenţă, reiese că pe moşia Beneşti exista heleşteu de peşte7 şi moară (la care în
1844 a fost ataşată şi o piuă de dimii8). În anul 1841 aprilie 23, Nicolae Otetelişanu arendează lui Constandin
Hagioglu şi moştenitorilor săi, Hristodor şi Ştefan, pe termen de şaptesprezece ani, părţile sale de moşie din
Beneşti şi din Gergeni, cu casele, pometul şi cu moara de pe Olteţ cu două alergători, cu preţul de 1.860.123
lei9, însă nu-şi onorează la soroc plata şi este înlăturat în anul 1850 din stăpânirea acestor părţi de moşie.
După m oartea lui Nicolae Otetelişanu, moşia Gergeni este cumpărată de Bănică Politin; acesta, la rândul său,
o arendează lui Hristodor Adrianov, care avea neînţelegeri cu clăcaşii10 pentru că le pretindea dijmă şi clacă
pentru o grădină, sub pretextul că ea cade în proprietatea Otetelişanu. Pe lângă clăcaşi, în anul 1853, în cele
două sate Beneşti şi Otetelişu mai sunt consemnaţi şi ţiganii, în număr de opt familii, câte patru familii de
fiecare sat. Dijma şi claca vor spori izvorul nemulţumirilor şi revoltelor acestor locuitori în evenimentele ce
vor urma. Iată cum arăta situaţia cultivatorilor şi a principalelor culturi (porumb şi grâu) din zona Bălceşti, în
primăvara anului 184811: Bălceşti - 108 cultivatori, 117,5 pogoane cultivate cu porumb şi 8, 5 cu grâu;
Beneşti - 53, 144,5 şi -; Cârlogani - 63, 140, -; Goruneşti - 104, 157, -; Otetelişu - 109, 181, 11; Vasilaţi -
116, 414, 12. Criza sistemului feudal, în preajma reformei agrare din 1864, atinsese apogeul, aşezarea
relaţiilor dintre proprietari şi ţărani pe principii noi, burgheze era dictată nu numai de necesităţi de ordin
economic şi social, ci şi de raţiuni politice; reforma devenise un deziderat naţional major.
La 1864, comuna Bălceşti avea 74 de clăcaşi12, din care: 29 posedau doi boi, iar 45 lucrau cu palmele,
toţi aflându-se în proprietaţi particulare. Pentru aplicarea legii rurale s-a constituit o comisie ad-hoc compusă
din însuşi proprietarul moşiei Beneşti, Grigore Otetelişanu şi Dumitru Ionescu, ca delegat al foştilor clăcaşi.
Mai întâi a fost aleasă partea de moşie unde trebuia să se dea pogoanele ce hotărăşte legea a se da foştilor
clăcaşi şi cât pentru cele de arătură şi livezi13.
Astfel au fost împroprietăriţii un număr de 25 clăcaşi din categoria celor cu doi boi, cu câte şapte
pogoane şi nouăsprezece prăjini; 39 din categoria numai cu braţele, câte patru pogoane şi cincisprezece
prăjini, precum şi doi preoţi cu câte şaptesprezece pogoane. În total 409 pogoane şi patru prăjini. Din clăcaşii
cu drept de a avea numai în vatra satului loc de casă şi de grădină au fost împroprietăriţi un număr de trei.
După repartiţia locurilor însă, mulţi locuitori au fost nemulţumiţi pentru calitatea pământului primit şi au
făcut plângere către subprefectul plăşii Olteţu de Jos, în data de 1865 martie 1514 Nemulţumirile ţăranilor s­
au datorat şi faptului că deşi au primit pământ, au rămas cu o mulţime de obligaţii faţă de marii proprietari
654
localnici, a căror moşie se întindea de la hotarul comunei Lăcusteni până la hotarul comunei Otetelişu.
Rămăşiţele feudale s-au păstrat până la reforma agrară din anul 1945, când ţăranii au împărţit pământul
înainte de legiferarea reformei.
Satul O tetelişu este înregistrat în Catagrafia obştească din 1831 cu cel mai mare număr de familii din
zonă - 336, fiind menţionat laolaltă cu satele Valea Mare şi Pietroasa. M oşia sa, numită Otetelişu, era
stăpânită de clucereasa Lucsandra Otetelişanca cu fiii şi de slugerul Nicolae Otetelişanu. În anul 1834, un
izvor catagrafic consemna în: Otetelişu, partea Iancului şi partea megieşească15. Moşia Otetelişu, devenită
proprietatea lui Iancu Otetelişanu, a fost întrupată cu moşia Gergeni, care la rândul ei îngloba şi trupurile de
moşie Buciumi şi Comăneşti, după cum arată zapisele, începând cu anul 1842. Iancu Otetelişanu este fiul lui
Şerban Otetelişanu, şi vechiul sat Gergeni în secolul al XIX-lea se identifica cu adevăratul Gergeni de
Otetelişu, care a trecut sub dependenţa acestuia.
La 1864 Legea agrară a lui Cuza desfiinţa claca, dijmele şi hotăra împroprietărirea clăcaşilor pe
domeniul statului şi moşiile particulare. Din satul Otetelişu (devenit comună), au beneficiat de dreptul de a fi
împroprietăriţii la această dată un număr de 118 locuitori pe moşia boierului Ion (Iancu) Otetelişanu, cu o
suprafaţă de 420 ha16. După aplicarea reformei agrare, Iancu Otetelişanu a rămas proprietar pe părţile din
moşia Otetelişu, neafectate de legiuire. Neavând urmaşi direcţi, prin testamentul său din 19 martie 1876, a
lăsat întreaga sa avere soţiei sale Elena, născută Filipescu. Printre bunurile lăsate moştenire se citează şi
moşia Otetelişu din Râmnicu-Vâlcea, compusă din trupul Otetelişu, loc arabil, în mod aproximativ 300 ha,
izlazuri 75 ha, grădini de zarzavat 10 ha, vii 2 ha, păduri 100 ha, conacul cu moara, grădina, aria 5 h a17.
Elena Otetelişanu a stăpânit conacul din Otetelişu până în anul 1885, când s-a retras la rudele sale din
Bucureşti, lăsând conacul în grija lui Ion Kalinderu, executorul testamentar al vechiului proprietar, Iancu
Otetelişanu. După decesul văduvei Elena Otetelişanu, la 4 decembrie 1888, toate rudele Otetelişanu, în
număr de douăzeci şi şase, au atacat testamentul în justiţie, dar fără câştig de cauză. Pe data de 19 aprilie
1893 moşia Otetelişu a fost donată împreună cu moşia Bălceşti şi altele, Academiei Române, care, după
intrarea în posesie, a arendat-o diferitţilor proprietari, printre care şi Stănculescu Ispas în vârstă de 84 de ani
prinşi în viaţă în 197418. Academia Română a stăpânit moşia Otetelişu până la primul război mondial. După
acest război, o parte din moşie a fost împărţită ţăranilor participanţi la război, cu titlu de împroprietărire, iar
restul a fost cumpărată de obştea comunei, condusă de locuitorii Nicolae Apostolescu şi Nistor Zidăroiu, care
au avut de înfruntat concurenţa familiilor Davideştilor, amatori de pământuri şi avere. Din întreagă moşie a
Otetelişului nu va mai rămâne decât vechea clădire a conacului şi biserica.
Despre istoria conacului Otetelişu19 avem următoarele informaţii: clădirea conacului, de la data
construirii şi până în 1885, a avut întrebuinţarea ei firească de conac, de la 1885 şi până la 1891 au locuit aici
arendaşii Academiei Române; de la 1897 până la 1905 în ea a funcţionat Spitalul de Plasă, după care a stat
până în anul 1927 mai mult nelocuită. O altă clădire situată peste Olteţ, lângă magaziile boiereşti a fost
transforrmată în sediu pentru subprefectură, până la mutarea acesteia în satul de reşedinţă Bălceşti (an 1904).
După anul 1927, în urma unor reparaţii, în clădirea conacului a fost deschisă o şcoală de meserii, care a
funcţionat până în anul 1937, când a fost demolată în scopul construirii alteia noi. Lucrările de construcţie s­
au tergiversat mult timp şi abia în 1960, terenul a fost dată în folosinţă actualei Şcolii Generale cu clasele I-
VIII Otetelişu. Lângă şcoală, pe acelaşi teren, se află grădiniţa, care funcţionează în localul fostei primării.
G oruneşti şi Preoteşti. De la început, acestea au fost sate de moşneni. Din documente, se poate vedea
procesul de diferenţiere în sânul acestor moşneni. Primul boier instalat pe teritoriul acestor sate a fost
protopopul Cârstea, cunoscut între anii 1750-1780, care stăpâneşte suprafaţa de 460 ha şi lasă ca moştenitori
ai săi pe aşa zişii boieri Dejoieni, care au deţinut în cătunul Bărcăneşti 75 ha teren, din care 30 ha teren
arabil; “boierul” Pârţache, care a deţinut în satul Goruneşti 50 ha, din care 25 ha teren arabil; “boierul”
Şerban Băbeanu care a deţinut în cătunele Popeşti, Boghia şi Goruneşti 420 ha, din care 220 teren arabil;
“boierul” Ghiţă care a deţinut în Goruneşti şi cătunul Oculeşti 150 ha, din care 70 ha teren arabil; “boierul”
Pârâianul care a stăpânit în cătunul Boghia, suprafaţa de 250 ha, din care 123 arabil.
În jurul anului 1900, din fostul judeţ Romanaţi se întind cu proprietatea lor, cumpărând de la moşneni
şi fostul boier Pârâianu, boierii Măldărescu, Staicovici şi Dobriceanu, cumnaţi între ei. Moşia proprietarului
Staicovici, care nu avea decât o fată ce locuia la Bucureşti, a fost expropriată după 1916 şi pe ea s-au
împroprietărit ţăranii din satul Preoteşti, precum şi Zamfir Stănculete din cătunul Boghia, mutilat de război.
După terminarea celui de al doilea război mondial şi reîntoarcerea ostaşilor pe la vetrele lor se trece la
exproprierea proprietăţilor funciare mai mari. În Goruneşti se expropriază moşia “boierului” Măldărescu,
dându-se pământ la cei ce aveau patru boi, plătindu-l în rate. Pentru a plăti aceste rate, mulţi ţărani s-au
655
împrumutat la bănci, pierzând până la urmă şi bucata de pământ şi banii. În felul acesta, împroprietărirea a
dus la sărăcirea şi mai mult a celor împropietăriţi, pământurile fiind vândute către diverşi. Pentru
exproprierea moşiei preotului Ion Popescu, în 1945, un Comitet sătesc compus din 15 membri, măsoară în
întregime proprietatea preotului Ioan Popescu şi procedează la împroprietărirea sătenilor sărăciţi, cu
suprafaţe de 0,25 ha până la 1,50 ha.
M oşia lui Costache Băbeanu, urmaşul lui Şerban Băbeanu, s-a divizat la cele două nepoate ale sale:
Aurica Băbeanu, căsătorită cu învăţătorul Sechelarie şi Sabina Băbeanu, căsătorită cu învăţătorul Gheorghe
I.Ivănescu. Moşia Pârâianu rămâne în continuare la Gheorghe Ivănescu, până în momentul în care curtea şi
m oşia revin C.A.P.-ului ,,Filimon Sârbu”. Satul C ârlogani apare consemnat în Catagrafia din 1831 cu
m oşia Muşetoiu, stăpânită de boiernaşul Dincă Mărgăritescu din judeţul Romanaţi şi moşneni de-a valma pe
patru moşi, având 69 familii, iar în Catagrafia de Vâlcea din 1834 este trecut doar cu 60 de familii şi doar ca
proprietate megieşească. În urma reformei agrare din 1864 a lui Alexandru I. Cuza, în fosta comună
Cârlogani, fuseseră împroprietăriţi un număr de 22 de locuitori20.
Satul de reşedinţă Bălceşti a fost la început sat de moşneni, după cum au demonstrat-o documentele
de vânzare cumpărare prezentate la atestarea documentară. Printre moşnenii vechi din sat, se numără cei din
familia Bârchi, cătunul Ulicioiu, care descindeau din urmaşii căpitanului Bârchi, căpitan al lui Mihai
Viteazul, înstăpânit în localitate în urma faptelor de vitejie, despre care încă nu avem date.
În Catagrafia din 1831, satul este trecut cu moşia Bâlceşti stăpânită de mânăstirea Căluiu şi moşneni
de-a valma pe şase moşi. Din conţinutul lucrării se pot extrage perioadele medievale când diferiţi moşneni
din acest sat şi din cătunul Ulicioiu au vândut sau au făcut danii, părţi din moşiile lor acestei mânăstiri.
M oşia mânăstirii Căluiu se întindea în partea de nord a cătunului Ulicioiu având următoarele vecinătăţi:
moşnenii Ştirbeşti, proprietarii moşiei Ştirbeşti; aga Ştefan Gănescu, proprietarul moşiei Prejoi; moşnenii
Bălceşti, proprietari în hotarul Ulicioiu; marele logofăt Ion (Iancu) Otetelişanu21. După secularizarea averilor
mânăstireşti din 1864, partea din moşia Ulicioiu rămasă nesecularizată, a fost vândută de mânăstire lui Ioan
Pazu, proprietar în Prejoi. Din ea au fost împroprietăriţi o parte din ţărani în 1864, iar restul a fost cumpărată
de Savu Davidescu în 1904, de la care, după 1945, au cumpărat ţăranii din Ulicioiu22.
Hotărnicia moşnenilor şi a celorlalţi proprietari (printre ei şi Iancu Otetelişanu) din Bălceşti a fost
făcută în anul 1820 de către Grigore Otetelişanu, dar actele de hotărnicie nu au intrat în posesia
proprietarilor, deoarece aflându-se în casa acestuia de la Beneşti, au fost distruse cu ocazia evenimentelor de
la 1821. De aceea Iancu Otetelişanu, printr-o scrisoare adresată la 3 23 decembrie 1857 lui Grigorie
Otetelişanu, ne dezvăluie greutăţile care s-au ivit cu ocazia celei de-a doua hotărnicii din anul 1857 privind
moşia Bălceşti. În moşia Bălceştiului, a deţinut proprietate şi boierul Iancu Otetelişanu. Aceasta se învecina
la nord cu moşnenii Gheorghişoreşti şi cu locul lui David Dragomirescu, la sud cu moşnenii Marin
Dumitraşcu şi Radu Făurescu, la est cu moşnenii Bălceşti şi la vest cu moşia Prejoiu, proprietatea lui Pazu şi
cu moşnenii din Prejoi. Suprafaţa acestei proprietăţi era aproximativ de 65 ha formând loc arabil, 25 ha
fâneaţă, 175 ha pădure de stejar, frasin, carpin, arţar, ulm, un singur trup situat pe deal. Iancu Otetelişanu mai
avea şi zăvoiul “Secăriştea” de 8 ha şi jumătate, spre drumul Băbeni-Bălceşti, populat cu plută, arini şi
salcie, destinat a se defrişa şi a se transforma în pământ arabil. Terenul din urmă a intrat mai târziu în
propietatea localnicilor şi se va numi “La anini” sau “La vărzărie” 24. Unul dintre arendaşii moşiei Bălceşti în
1847, era Zamfir Pârâianu care, la 11 aprilie acel an, a încheiat un contract cu locuitorii obştii satului “pentru
învoirea zilelor de clacă - 7 zile pe an - şi plata ierbăritului pentru vite, precum şi a fânului în dijmă”25.
Problema stăpânirii pământului, înscrisă la 1848 în programul revoluţionar, dar neînfăptuită, căutându-
i o rezolvare prin aşezămintele din 1851 (nu însă în folosul ţărănimii ci al celor bogaţi), avea să fie în cele
din urmă rezolvată, fie şi numai parţial, la 1864, deschizând drum relaţiilor capitaliste în agricultură. Din
satul de reşedinţă, prin această reformă au fost împroprietăriţi un număr de 41 de ţărani, pe moşia lui Iancu
Otetelişanu. În anul 1893, Ion Kalinderu a executat testamentul lui Iancu Otetelişanu, cel care a donat
Academiei Române partea de moşie rămasă, din care s-ar fi oprit teren doar pentru şcoală şi pentru târgul
săptămânal26. În 1907, proprietatea Academiei Române din Bălceşti se întindea sub formă de curea, din
hotarul Băbeni până la Răchita şi de la punctul Dumitrăcheşti până la actualul cimitir al satului. Această
moşie era dată în arendă diferiţilor arendaşi speculanţi. Dintre aceşti arendaşi, locuitorul Petre Fugarul îşi
amintea de un oarecare Tache Olt venit din judeţul Olt, care conducea şi moşia Academiei din Otetelişu. El
pretindea de la fiecare locuitor în afară de dijmă în parte, câte cinci pui de găină la pogon şi cinci zile de
muncă la seceră pe moşiile oprite de el. După moartea acestuia, care s-a petrecut în satul Otetelişu, moşia a
fost arendată de David Dragomir, care o muncea cu oameni angajaţi cu plată, dându-le sume derizorii şi în
656
dijmă. După 1921, moşia Academiei Române din Bălceşti a fost împărţită locuitorilor, conform reformei
agrare, după cum vom vedea în continuare, însă numai terenurile arabile, pădurea fiind vândută pe bani. In
afara împroprietăririlor făcute de legea agrară din 1864, o parte din locuitorii satelor fostei comune Bălceşti a
beneficiat şi de celelalte legi de împroprietărire emise până în anul 1889 inclusiv. Redăm mai jos situaţia cu
numărul împroprietăriţilor între 1864-1889, în aceste sate (zonă de deal).
În comuna Bălceşti: în satul Bălceşti, au fost împroprietăriţi 105 moşneni şi 16 clăcaşi, în Bălceţei -
83 moşneni şi 5 clăcaşi, iar în Ulicioiu - 79/ 11; în comuna Goruneşti: 75 moşneni şi 5 clăcaşi, Bărcăneşti -
107/ 1, Bughia - 80/ 20, Goruneşti - 70/ - , Popeşti - 39/ 1, Preoteşti - 65/ 30; în comuna Otetelişu, satul
Pârâu - 19 moşneni 27. În prima decadă a veacului al XX-lea în lumea satelor olteneşti deci şi în cele ale
actualului oraş Bălceşti, au avut loc tulburări nenumărate, ale căror cauze sunt repartizarea vicioasă a
pământului şi legea de învoieli agricole posterioară reformei din 1864.
În localitatea Bălceşti, mişcările ţărăneşti au căpătat mai rar forme violente. Astfel, în anii premergători
răscoalei din 1907, forma de luptă întrebuinţată de locuitorii din satul Otetelişu, a fost protestul. La 7 mai
1902 mai mulţi săteni de aici au cerut prefectului de Vâlcea pedepsirea arendaşului moşiei28 care le-a încălcat
izlazul cedat după legea rurală din 1864. Ei au reclamat că arendaşul le paşte izlazul zilnic şi că n-a fost
respectat articolul 26 din legea poliţiei rurale de către autorităţile comunale, conform căreia arendaşul trebuia
să plătească amendă pentru cei şaizeci şi trei râmători şi unsprezece oi prinse de locuitori pe ogorul lor şi
duse la oborul comunal. La 19 iulie 1902, revizorul comunal Achil Crăsnaru cere telegrafic29 prefectului de
Vâlcea să-i trimită armata, cu ajutorul căreia să poată ţine piept miilor de oameni care urmează să vină în
bâlciul de la Otetelişu, pe motiv că în comună este scarlatină. În urma unei telegrame trimisă de cei sosiţi în
târg, aceştia protestează pentru a li se lăsa bâlciul liber şi la faţa locului a sosit Grigore Otetelişanu, deputat al
Colegiului Vâlcea, care însoţit de primarul comunei Otetelişu şi de cinci comercianţi a întreprins o anchetă
constatând că nu există scarlatină şi dă dispoziţii de liberare şi ridicarea măsurilor de asediu. La 23 ianuarie
1906, Inspectorul comunal din Bălceşti30 raportează prefectului de Vâlcea cazul de împotrivire la plata
impozitelor a unor locuitori din comuna vecină Diculeşti.
Pe lângă protest, o altă formă de luptă a ţăranilor, folosită în satul Cârlogani 31, a fost refuzul de a
executa diferitele munci agricole din cauza condiţiilor împovărătoare ce li s-au impus prin învoielile agricole.
Astfel, sătenii învoiţi cu vite şi locuri de muncă la propietarul C. Bârsescu au refuzat a primii pogoanele de
seceră, punând în primejdie recolta de grâu a propietarului.
Răzvrătirile au continuat şi după încetarea răscoalei din 1907, lucru ce ne dovedeşte că prima lege
adoptată, a învoielilor agricole din 23 decembrie 1907/ 5 ianuarie 1908 prezenta şi o serie întreagă de lacune,
care îngăduiau proprietarilor şi arendaşilor practicarea vechiului sistem de exploatare şi îngrădeau în mare
măsură aplicarea noii legi. Aşa se explică faptul că la 16 martie 1908 Inspectoratul Comunal reprezentat prin
Nicolae Livezeanu raportează prefectului de Vâlcea, cazul de răzvrătire al unor locuitori din satul Ulicioiu,
care au intrat pe moşia Academiei şi au înălţat movile. Acesta înaintează o telegramă 32 în care arată că
locuitorii Ion Vlăduţ, Petre Cojocaru, Dumitru Băbărelu, Dumitru D. Muşetoiu, David Ion, N. Văduva şi I.
Barbu Popescu, după ce în zilele de 14-15 martie au căutat să facă instigaţiuni între locuitotii satului Ulicioiu
ca să meargă cu toţii să facă movile prin proprietatea Academiei, şi chiar au mers însoţiţi de câţiva ţărani şi
au făcut movile. Răzvrătirile şi nemulţumirile din 1907 ale ţăranilor au impus României rezolvarea în etapa
următoare a problemei ţărăneşti.

3. EPOCA CONTEMPORANĂ

a) Perioada 1919-1940
Legea agrară din 1921. În anii care au urmat imediat după încetarea primului război mondial, şi în
comuna Bălceşti, viaţa social-economică resimte urmările negative ale acestuia. Agricultura comunei a
continuat să fie serios afectată de pagubele materiale provocate de război, insuficienţa braţelor de muncă
determinate de mobilizare, lipsa animalelor de muncă şi a inventarului agricol, toate având repercusiuni în
nivelul de trai al locuitorilor. Şi aici, ca de altfel în toată ţara, problema agrară s-a impus ca unul din
obiectivele de bază ale adaptării structurii social-economice la noile condiţii.
Până la sfârşitul primului război mondial cu soluţionarea pe plan naţional a tuturor lucrărilor,
referitoare la vânzarea, cumpărarea şi schimbarea unor bunuri ale statului, precum şi cu toate lucrările care s­
au întocmit ca urmare a aplicării Legii de împroprietărire din 1864, se ocupase „Direcţia Proprietăţii şi
657
Exploatării moşiilor”; începând cu anul 1921, lucrările au intrat în competenţa ,,Casei Centrale a Cooperaţiei
şi Împroprietăririi33 sătenilor”. La acea dată, comuna Bălceşti era compusă din trei sate: satul Bălceşti -
reşedinţa comunei şi plăşii, Bălceţei şi Ulicioiu.
Comitetul local al comunei Bălceşti pentru împroprietărirea locuitorilor cultivatori de pământ,
constituit la 10 iunie 1920 pe baza ordinului Administraţiei Plăşii Bălceşti, nr. 806/1920, şi conform Înaltului
Decret - Lege nr. 1682/1920 în vederea înregistrării împroprietăririi sătenilor cultivatori, era compus din
primar, preot, învăţător-diriginte, perceptor fiscal şi trei săteni delegaţi aleşi din sânul comunităţii. Primii
patru erau desemnaţi de drept după lege. Componenţa Comitetului Local al comunei Bălceşti era: preşedinte
- Marin Mateescu-învăţător-diriginte; primar - Constantin Cristescu; preot-paroh - Ion D. Iliescu; sătenii -
Mihai Grigore, Ilie Gheorghe Ghiţă, Dumitru I.P.Muşetoiu. Comisia se constituia pentru întocmirea
“tabloului” cu sătenii ce au dreptul la împroprietărire.
Casa Centrală a Cooperaţiei şi Împroprietăririi, prin circulara sa nr. 4.145, înregistrată la primăria
comunei Bălceşti, cu nr. 930 din 14 iunie 1920, face cunoscute criteriile împroprietăririi sătenilor, ce stau la
baza stabilirii drepturilor de împroprietărire. Se stabileau şase categorii: Categoria I - toţi sătenii mobilizaţi
până în anul 1919 (pe bază de acte doveditoare); Categoria a II-a - mobilizaţi din 1913 care nu au luat parte
la campania din 1916-1919 din motive legale; Categoria a III-a - soţiile celor dispăruţi, constataţi cu acte
oficiale; cele fără dovezi, dar cu copii minori; Categoria a IV-a - văduvele de război fără copii, cele fără acte
oficiale de deces; Categoria a V-a - bătrânii, tinerii căsătoriţi sub 21 de ani, văduvele, micii negustori şi
meseriaşi ce se ocupau cu agricultura, învăţătorii şi preoţii nemobilizaţi; Categoria a VI-a - copii orfani cu
dovada dispariţiei tatălui în război.
Prefectura judeţului Vâlcea, prin adresa nr. 4.546 din 25 februarie 1920, înregistrată la numărul 1019
din 13 iulie 1920, înaintează primăriei comunei Bălceşti tabloul conţinând numele şi prenumele oamenilor
din categoria 1917-1918 cu grade inferioare din această comună, făcând parte din contingentele arătate şi
regimentele specificate în dreptul fiecăruia, urmând a se lua măsuri prin care Comitetul local să treacă pe cei
în drept în tablourile de împroprietărire. Acest tablou însumează 52 de săteni din comuna Bălceşti.
Procesul-verbal nr. 3 încheiat de Comitetul Local de împroprietărire face cunoscut terminarea
lucrărilor pentru întocmirea tabloului cerut pe categorii şi afişarea lui la localurile primăriei, şcolii şi
bisericii. Afişarea tabloului este urmată de o serie de contestaţii ale sătenilor nedreptăţiţi. Spre exemplu,
Comitetul de Ocol de pe lângă Judecătoria Ocolului Bălceşti, cu nr. 1121 din 29 iulie 1920 înaintează
preşedintelui Comitetului Local Bălceşti G.F.Moise, contestaţiile lui Gheorghe Grigorescu şi Nicolae D.
Fieraru, spre a le avea în vedere, spre avizare la venirea Comitetului de Ocol.
Comitetul de Ocol de Împroprietărire, prezidat de judecătorul Gheorghe Moise, primind de la
Comitetul Local Bălceşti actele de împroprietărire, le-a supus spre verificare încheind procesul verbal din 22­
23 februarie 1921 prin care se constată legalitatea şi exactitatea lucrărilor. Singura excepţie: cazul invalidului
Radu Ion zis Chirea, cu ambele picioare amputate, trecut greşit ca posedând 0,75 ha, în realitate posedând
doar 0,25 ha. Se face rectificarea de cuviinţă şi astfel invalidul Radu Ion urmează să primească 1 ha, în loc de
0,50 ha. Suprafaţa destinată împroprietăririi sătenilor însuma 42,3699 ha, provenită în urma expropierii
moşiei Bălceşti, fostă proprietate a Academiei Române, repartizată pe trupuri astfel: trupul ,,Jaroştea”
(29,9597 ha), 2 - Trupul ,,Săcăriştea” (11,8762 ha) şi 3 - Trupul ,,Gura Peşcenii” (0,5340 ha); trupul
“P o ian a B o ierească” (6,50 ha) şi trupul de moşie "Săcăriştea” de pe Olteţ.
Legea pentru reforma agrară privind Oltenia şi Dobrogea fusese adoptată la 16 iulie34, iar în cadrul
comunei Bălceşti (actual oraş) aplicarea ei a început din 17 iulie 192 135. Lucrările de împroprietărire vor
continua şi în anii următori, luând sfârşit în anul 1929 când Consilieratul Agricol al judeţului Vâlcea
înaintează regiunii a IV-a Bălceşti cu ordinul nr. 2142/1929 şi primăriei comunei Bălceşti cu adresa nr.
2143/1929 dosarul cu actele de împroprietărire cadastrală, efectuată în comuna Bălceşti, pe moşia “Bălceşti”
expropriată de la Academia Română. Suprafaţa expropriată a fost de 77,5863 ha. În urma reformei agrare din
1921, marea proprietate nu se va desfiinţa, menţinându-se proprietatea de peste 500 ha36:
Fosta comună Bălceşti nu avea izlaz 37, moşnenii locuitori folosind pădurea învecinată. După 1864,
pădurile de pe moşiile boiereşti (Academia Română) au ajuns să fie proprietate particulară, iar la 1912 s-a
reglementat legal şi proprietatea pădurilor din satele moşneneşti. De acum se va pune problema pentru
moşnenii din Bălceşti, a procurării unui izlaz. În 1909, s-a încheia contractul de vânzare-cumpărare între
Academia Română, reprezentată de I. C. Negruzzi în calitate de preşedinte al Academiei Române şi Savu
Davidescu, primarul comunei Bălceşti, document prin care Academia vinde comunei un teren pentru izlaz.
Suprafaţa cumpărată se va dovedi însă prea mică. Extinderea suprafeţei izlazului va avea loc prin
658
exproprierea moşiei Bălceşti a Academiei Române. Comisia locală care ia fiinţă cu acest prilej, încheie un
proces-verbal în 16 februarie, în care se consemnează că „Declară expropriate pentru izlazul comunei
Bălceşti, 40 ha, din cel care a fost expropriat prin aplicarea Decretului nr. 36971/1918 pământ care are
următorii vecini: la răsărit cu apa Olteţului; la apus cu izlazul comunal dat în baza Legii din 1907, la
miazănoapte cu Savu Dragomir şi la miazăzi, drumul comunal care leagă comuna Bălceşti de comuna
Băbeni-Olteţ; drumul pentru mers la acest izlaz, cum şi cel pentru mers la adăpatul vitelor este cel actual, iar
apă pentru adăpat este râul Olteţ”. Constituirea izlazului din satul Ulicioiu, de 15 ha, a avut loc la 31
decembrie 1922, pe moşia Beneşti, expropriată de la Grigore Otetelişanu în baza decretului Lege 3697/1918,
în punctul Gergeni.
În perioada 1918-1945, alături de agricultură, locuitorii satelor din Bălceşti au continuat practicarea
mesteşugurilor şi a comerţului. Astfel, în 1926 în satul de reşedinţă au funcţionat mai multe bresle, având
fiecare un preşedinte şi anume: breasla croitorilor - preşedinte, M.Oprescu; cea a cizmarilor - preşedinte,
Gh. Măciuceanu; a cojocarilor - Gh. Ionilete; a fierarilor - Victor Diculescu. La aceştia, se adaugă patru
măcelari, în frunte cu D. I. Măciuceanu, mai mulţi cârciumari şi brutari. Izbucnirea crizei economice din 1929
şi prelungirea ei până în 1933, au afectat puterea economico-financiară a localităţii38.

Note bibliografice
1. I. Donat, I. Pătroiu, Dinică Ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, Ed. Helios, 1999, pag. 33.
2.DJDAN, Colecţia Documente, pach. CLXXXVI/11.
3. DJVAN, Documente istorice, XCII/1; Arhivele Naţionale Craiova, Documente, CLXXVI/12
4. DJDAN, Colecţia Documente,pach. CLXXV: dosar de la nr.1-27 aprilie 1828 şi până la dosar nr. 78-5 ianuarie 1845.
5. Ibidem
6. Ibidem
7. Ibidem
8. Ibidem
9. Ibidem
10. Idem, Pach. CXC, dos. nr.6
11. Datele au fost extrase de la DJVAN, fond Pretura plăşii Bălceşti, dos.9/1846-1848, f. 214,216-211, 279-280, 300-301,
303-304,307-307; dos.14/1847-1848, f.113; dos.9/1847-1848, f. 210, 212, 214, 231,233,251; dos.4/1847-1848, f.51,283-284,286-
281,315,319-320
12. Ibidem, dos.39/1864
13. Idem, fond Prefectura Judeţului Vâlcea (PJV), dos. 31/1865, f. 46-49; I.Obretin, op. cit., pag. 213
14. Ibidem, dos. 31/1865, f. 42, 45; I.Folescu, op. cit., pag. 221.
15. “Arhivele Olteniei”, an XXI, nr. 119-124/1942, pag.110-177
16. Actualul tabel a fost copiat de pe cel original, aflat în posesia lui Gheorghe Zidăroiu, fost preot în satul Otetelişu şi
profesor al Liceului Bălceşti, de către Gheorghiţa Popescu (Ioja), în anul 1974.
11. Ion Folescu, op. cit., p.143
18. Informaţii culese de prof.de istorie Popescu Gheorghiţa, Şcoala cu clasele I-VIII Otetelişu, în 1974.
19. Gheorghiţa Popescu, op. cit., pag. 41-48.
20. DJVAN, fond Pretura plăşii Bălceşti, dos. 14/1866.
21. I. Obretin, op. cit., pag. 113.
22. Şi în prezent, localnicii vorbesc despre via şi izlazul lui Savu Davidescu din Ulicioiu
23. I. Folescu, op. cit., pag.130
24. I. Folescu, op. cit., pag.132; Victor Chiriţă, op. cit, pag. 28
25. Ion Folescu, op. cit., pag.130
26. Informaţii furnizate în 1978 de Bănică Ilie, fost asesor popular la Judecătoria din Bălceşti, şi de Gheorghe Boghianu din
Goruneşti.
21. P. Poni, Statistica răzeşilor, Bucureşti, 1921, pag. 181, 194.
28. Documente privind problema ţărănească din Oltenia în primele două decenii ale veacului al XX-lea", vol. I (1900-1910),
Craiova, Editura Academiei, 1961, pag. 63-63.
29. Ibidem, pag. 68
30. Ibidem, pag. 181
31. Ibidem, pag. 191
32. Ibidem, pag. 313
33. M. Rusănescu, V.Tatomir, Direcţia reformei agrare, în „Revista Arhivelor”, nr. 2/1963.
34. C. Hamangiu, Codul general al României. Legi uzuale, Bucureşti, vol. IX-X, 1921, pag. 653.
35. Arhiva Primăriei Bălceşti, Dosarul împroprietăririi de la 1921.
36. Ibidem, dos. 31/1934, f.164
37. Aplicarea legii agrare din 1921 şi problema izlazului sunt întocmite numai pentru actualul sat de reşedinţă Bălceşti,
pentru care am avut documente. - n.a.
38. Arhiva Primăriei Bălceşti, dos. 965/23 august 1934.

659
 b)„Economia de război
La începutul războiului, s-au luat măsuri ferme pentru arendarea tuturor moşiilor, pentru ca nicio
suprafaţă de pământ să nu rămână nelucrată: Prin adresa nr. 3295 din 16 oct. 1940, Camera Agricolî Vâlcea, îl
roagă pe şeful Ocolului Agricol Bălceşti, să procedeze la „arendarea terenurilor rămase disponibile .. . astfel
ca nicio suprafaţă să nu rămână neîntrebuinţată, . . . prin bună învoială, înaintându-ne oferta cea mai
convenabilă, însoţită de dosarul de licitaţie al terenului respectiv” (DJVAN, fondul Sfatul Popular Raional
Bălceşti - Olteţu, dos. 2/1940, f. 6). La data de 1 aprilie 1940, în comuna Otetelişu, existau: „pentru nevoile
populaţiei”, următoarele resurse: grâu - 10000 kg, porumb - 160.000 kg, vite mari - 260, oi - 620, capre - 8,
porci - 70, vin - 280 dal, ţuică - 150 dal (Ibidem, f. 19). Pentru Primăria Goruneşti, resursele erau
următorele: grâu - 10000, porumb - 30.000, vite mari - 480, viţei - 120, oi - 1567, capre - 348, porci - 457
(Ibidem, f. 28). Posibilităţile de vânzare erau mai slabe, după cum urmează: Bălceşti - nu există cantităţi
disponibile; Beneşti - Idem, Goruneşti - Idem; Otetelişu, nr. Populaţiei - 1377, grâu - 20000, oi - 50
(Ibidem, f. 32). În aceeaşi comună (Otetelişu), situaţia suprafeţelor de cultivat, a forţelor de muncă şi a
„utilajelor”, arăta astfel: braţe de muncă - 421, teren de muncă - cu porumb 751 pogoane, cu grâu - 51 pog.,
orz - 2, ovăz - 4, fâneţe - 33, vii - 10, grădini de zarzavat - 10, perechi boi - 69, cai - 32, pluguri - 84,
grape - 11, care („cară”) - 95, căruţe - 1, tractoare - 1 (Ibidem, f. 33).
Dintr-un „tablou” de situaţia vitelor de tracţiune pe specii de rasă, pe specii, a carelor şi căruţelor din
ocol, rechiziţionabile şi nerechiziţionabile, de situaţian prăşitoarelor, tractoarelor, produselor agricole şi
animaliere, depozitate pentru vânzare, la data de 12 mai 1940, rezultă următoarele: în Bălceşti, existau 86
boi de jug, 12 perechi cai de ham, 5 vaci de jug perechi, 86 care de boi, 12 căruţe, 2 căruţe rechiziţionabile,
50 care rechiziţionabile, 200 kg untură. Locuitrii aveau şi unele rezerve privind rechiziţionarea, căci la
rubrica OBSERVAŢII, citim: „. . . întâi au spus că n-au vaci şi întrebându-i a doua zi, [au spus că] ne dă
cinci perechi”; Beneşti - 56 boi de jug, 5 perechi cai de ham, 23 vaci de jug, 3 prăşitoare, 1 tractor uzat, 57
care de boi, 7 căruţe, 7 căruţe rechiziţionabile, 57 care rechiziţionabile, 1500 kg paie, 2500 litri vin, 200 kg
lână, 15.000 kg grâu, 10000 kg porumb; Goruneşti - 120, 6, 35; 180 care de boi, 20 căruţe, 15 căruţe
rechiziţionabile, 150 care rechiziţionabile; Otetelişu - 56, 7, 3; 1 prăşitoare, 1 tractor uzat, 60 de care de boi,
6 căruţe boi, 6 căruţe rechiziţionabile, 50 care rechiziţionabile (Ibidem, f. 41).
În aceeaşi perioadă, în raza Ocolului Agricol Bălceşti funcţionau şi un număr relativ important de
mori „ţărăneşti” cu motor, dintre care: la Bălceşti - o m oară deţinută de Tache Prisăceanu, cu un motor de 45
cai putere, cu o capacitate de lucru produse (grâu şi porumb) în 24 de ore, de 10.000 kg., şi alta de 40 CP,
aparţinând lui Eugen D. Diculescu, cu o capacitate de 8000 kg; în Beneşti, acţiona moara lui Gr. Gr.
Otetelişanu, cu o capacitate de lucru de 15.000 kg, iar în Otetelişu - cea lui Savu Davidescu - de 6 CP şi cu o
capacitte de 6000 kg (Ibidem, f. 47).

c) Localitatea sub impactul transformărilor socialiste

În anul 1945, în satul de reşedinţă Bălceşti, ţărănimea n-a primit pământ. Prin H.C.M. 308/1953 s-au
donat 35,26 ha teren arabil de către unsprezece locuitori, care a fost dat în folosinţă la şaizeci de ţărani.
Primele transformări ce au avut loc sub influenţa presiunilor politicii socialiste s-au resimţit în
ag ricu ltu ră. Ca urmare, s-au înfiinţat ca unităţi agricole socialiste întovărăşirile agricole şi Gospodăriile
Agricole Colective (G.A.C.-uri), numite mai târziu Cooperative Agricole de Producţie (C.A.P.-uri).
Prima Gospodărie Agricolă Colectivă a fost înfiinţată în satul Goruneşti sub denumirea de “Filimon
Sârbu”, în ziua de 9 iulie 1950, cu un număr de 69 familii şi o suprafaţă de 210 ha teren agricol („B.O .” nr.
64 /1950, 754; DJVAN, fond Comitetul Judeţean P.M.R. Vâlcea, dos. 1/1950, 212) . . În satul Beneşti, în
ziua de 16 iulie 1950, a luat fiinţă cea de-a doua unitate agricolă cooperatistă, numită “Drum nou” . cu un
număr de 96 familii şi o suprafaţă totală de 120 ha (A vram , 2000, 61-61; re la ta re a lui Ion T u rb u re este
făcută în 1992). În satele unde nu au fost înfiinţate C.A.P.-uri, începând din 1952, au apărut un număr de
zece întovărăşiri agricole ale ţăranilor, cu speranţa de a spori producţiile. Iată - în cifre - care era situaţia
fondului funciar din fosta comună Bălceşti şi utilizarea lui în anii 1951, respectiv - 1952, pe când Vâlcea era
regiune, iar Bălceştii - reşedinţa raionului cu acelaşi nume: teren arabil - 824 ha, fâneţe naturale şi artificale
- 30,71 ha/ 31 ha, pepiniere: -/1, vii - 22 ha, plantaţii de pomi - 8,25 ha, păduri - 508 ha, neproductive -
79,04 ha (Sfatul P o p u lar Regional Vâlcea, C om una Bălceşti - R aionul Bălceşti, Monografie economică-
social-culturală, f. an., 4). În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, realitatea se prezenta astfel: gospodării
particulare - 824, utilaje agricole în funcţiune - 125, pluguri tracţiune animală - 118, grape - 5, batoze - 2;
660
Suprafaţa de grâu - 253 ha/231ha, producţia medie la hectar - 600/1000 (neclar scris, ce sunt acestea),
suprafaţa de secară - 8 ha/ 10 ha; producţia medie la hectar - 500 (kg?)/ 800 kg, Suprafaţa de porumb - 574
ha/ 532 ha; suprafaţa medie la hectar - 400 ha/ 900 ha; Suprafaţa de orz de toamnă - 0,29 ha/ 0,9 ha;
producţia medie la hectar - 560 kg/ 800 kg; suprafaţa de ovăz - 8 ha/ 9 ha; Fâneţe naturale - 21 ha/ 21 ha;
suprafaţa de lucernă - 9 ha/ 10 ha; producţia medie la hectar - 1000 kg/2000 kg; suprafaţa de trifoi - 1 ha/1
ha; producţia medie la hectar - 2000 kg/ 4000 kg; suprafaţa de cânepă - 3 ha/ 3 ha, producţia medie la hectar
- 100 kg/ 300 kg; suprafaţa de floarea soarelui - 13 ha/ 13 ha, producţia medie la hectar - 200 kg/ 760 kg;
suprafaţa cultivată cu cartofi - 6 ha/ 8 ha, producţia medie la hectar - 1000 kg/ 6 000 kg; suprafaţa de fasole
- 3 ha/ 3 ha, producţia medie la hectar - 300 kg. - 680 kg; suprafaţa de mazăre - -/1 ha, producţia medie la
hectar - - /3000 kg (Ibidem, 1 v -2). Pomicultura şi viticultura ocupau o pondere importantă în agricultura
practicată de locuitori: Suprafaţa de vie altoită era de 11 ha în 1951, menţinându-se egală şi în anul următor -
1952: 11 ha, cu o producţie medie la hectar, constantă, de câte 3000 kg; Suprafaţa de pruni - 825 ha/ 825 ha
Producţia medie la ha - 500 l/ 500 litri (probabil, ţuică1; n. red.) (Ibidem, 2)
Z ootehnia. La bovine, sunt înregistrate 124/126 vaci, boi de muncă - 127/ 130; tauri - 7/ 3; Cabaline:
iepe - 6/ 6, tineret - 10/ 16, cai - 20/ 17; Ovine: berbeci - 124, oi adulte - 478/ 432; porcine: scroafe - 61/
81, vieri - 4/ 4, porci - 187/ 199 (Ibidem).
C om erţul. Nr. meseriaşilor. 6 tâmplari, 11 croitori, 1 lăcătuş, 18 cizmari, 14 fierari, 9 dulgheri; în
anul următor, 1951, au rămas la fel, Compoziţia socială: chiaburi - 7/6, mijlocaşi - 267, ţărani săraci - 317
(Sfatul Regional Vâlcea, C om una Bălceşti - Raionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f.
an, pag. 1).
Activitatea comercială, cu vechi tradiţii în localitate, continuă să fie vizibilă şi în aceşti ani:
cooperativa de consum existentă în comună, avea ca obiect de activitate aprovizionarea şi consumul, precum
şi valorificarea produselor agricole; cifra de afaceri a cooperativei era în 1950, de 78243450 lei, iar capitalul
vărsat - 577.355 lei, iar în 1951 - 31.624.752 lei şi, respectiv, 13.960 lei (Sfatul P o p u lar Regional Vâlcea,
C om una Bălceşti - Raionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f. an. (1951/1952, f. 4).
Dezvoltarea ulterioară a comunei va avea, în principal, un caracter industrial agrar, bazându-se pe
procurarea şi exploatarea maşinilor agricole, pe mica industrie locală şi pe cooperaţia meşteşugărească.
Aceasta reiese dintr-o situaţie din 1965, a unităţilor noi din comună, când se aprecdiază că „Creşterea
numărului de salariaţi se datoreşte faptului că în cuprinsul comunei Bălceşti au luat fiinţă o serie de unităţi
noi, ca: URCC, Autobaza IRTA 8, SMT, GAS, precum şi noi secţii productive, ce aparţin de Întreprinderea
de Industrie Locală Olteţu şi Cooperativa Meşteşugărească Unirea Balş” (DJVAN, fond Sfat Popular
Raional Bălceşti - Olteţu, dos. 7/1965, 31).
Referitor la Goruneşti, situaţia pe anii 1951 şi 1952, se prezenta astfel: Bogăţii subsol. Cariere de
balast - 540 mc/ 160 mc. Pădurile: suprafaţă de foioase - 723/ 723, foioase lemn foc exploatate - 500 mc;
Activitate comercială. Cooperative de consum - 1/3, capital vărsat - 350.000/ 400.000 lei. Agricultura -
Suprafaţă terenuri: arabil - 1607/1607 ha, fâneţe - 30 ha/ 35 ha, vii - 27 ha/ 27 ha, plantaţii de pomi - 16 ha/
16 ha, păduri - 723 ha/ 723 ha, neproductive - 145 ha/ 145 ha; Folosinţa terenurilor agricole: GAC-uri - 187
ha/ 187 ha, gospodării particulare - 1420 ha; utilaje agricole: pluguri tracţiune animală: 245, grape - 46,
trioare - 6, tocătoare nutreţ - 1. Producţia agricolă se prezenta astfel: Suprafaţa de grâu - 630 ha/ 535;
suprafaţa medie la ha - 600 kg/ 1170, suprafaţa de secară - 1/ 10 ha, producţia medie la ha - 380/ 700,
suprafaţa de porumb - 827 ha/ 870 ha, producţia medie la ha - 400 kg/ 1070 kg; orz de toamnă - 14 ha/ 17
ha, prod. medie la ha - 350 kg/ 1000 kg; orz de primăvară - 2 ha/ 3 ha, producţia medie la ha - 300kg/ 920
kg; suprafaţa de ovăz - 76 ha/ 55 ha, prod. medie la ha - 300 kg./ 1000 kg; fâneţe naturale - 5 ha, prod.
medie la ha - 600 kg/ 1000 kg; suprafaţa de lucernă - 25 ha/ 30 ha, prod. medie la ha - 800 kg/1400 kg,
suprafaţa de cânepă - 12 ha/ 10 ha, producţie medie la ha - 400 kg/ 800 kg; suprafaţa de floarea soarelui - 38
ha/ 63 ha, producţia la ha - 320 kg/720 kg; suprafaţa de cartofi - 3 ha/ 10 ha, producţia medie - 2200 kg/
5500 kg, suprafaţa de fasole - 4 ha/ 11 ha, producţia medie - 300 kg/ 641 kg. Suprafaţa de mazăre - -/ 15,
producţia medie la ha - -/ 800 kg.
Producţia pomicolă şi viticolă. Suprafaţa de vie altoită - 18 ha/ 18 ha, producţia medie la ha - 700 kg/
1200 kg; supr.de pruni - 8 ha, prod.medie - 500 kg/900 kg; alte culturi de pomi - 8 ha.
Zootehnie. Vaci - 96/ 85, boi de muncă - 241/ 234, tauri - 8/ 9; cabaline, armăsari - 5/ 3, iepe - 10/
15, cai - 7/ 11. Ovine: berbeci - 128/ 80, oi adulte - 1400/ 1200. Porcine: scroafe - 8/ 6, vieri - 6/ 4.
(Sfatul P opular Regional Vâlcea, com. G oruneşti - raion Bălceşti, Monografie economică - social -
culturală (1951/1952), 1-4).
661
 Redăm în continuare situaţia din comuna Otetelişu, pentru aceleaşi domenii. A gricultura. Teren
arabil - 1890 ha/ 1931 ha, fâneţe naturale şi artificiale - 398/ 268, vii - 45, plantaţii de pomi - 18, păduri -
1036, neproductive - 233/ 272. Folosinţa ternurilor arabile. GAS --/52, GAC --/ 117; gosp. particulare -
1890, 1762. Utilaj agricol: pluguri - 202/ 195, cultivatoare - 2, grape - 20/ 15, trioare - 5, vânturători - 5.
Producţia agricolă. Suprafaţa de grâu - 492/ 512, producţia medie la ha - 825 kg/ 1260 kg; secară -
2,50 ha/7 ha, producţie medie la ha - 1000 kg/1870 kg, porumb - 1250 ha/1277 ha, producţia medie la ha -
1245 kg/ 850 kg; orz de toamnă - 29 ha / 32 ha, producţia medie la ha - 885 kg/ 2200 kg; orz de primăvară -
3 ha/ 3 ha, producţia medie la ha - 300 kg/ 1615 kg; ovăz - 49 ha/ 59 ha, producţia medie la hectar - 865 kg/
850 kg, fâneţe - 304 ha/ 232 ha, producţia medie medie la ha - 2200 kg/ 1550 kg, suprafaţa cultivată cu
lucernă - 42 ha/ 36 ha, producţia medie la ha - 2340 kg/ 2650 kg, suprafaţa de in - 0,50 ha/ - , producţia
medie la ha - 2250/ 2200, cânepă - 6 ha/ 8 ha, prod.medie - 2900/ 3100; floarea soarelui - 24 ha/ 25 ha,
prod. medie la ha - 630 kg/ 800 kg; cartofi - 13 ha/ 16 ha, producţia medie la ha - 6500 kg/ 6250 kg; fasole
- 12 ha/12 ha, producţia medie - 620 kg/ 650 kg; suprafaţa cultivată cu mazăre - 5 ha/ 10 ha, producţia
medie la ha - 1000 kg/ 950 kg.
Producţia pomicolă şi viticolă. Suprafaţa de vie altoită - 40 ha/ 40 ha, producţia medie la ha - 3500
kg/ 5000 kg; suprafaţa de vie direct productivă - 5 ha; prod. medie la ha - 2200 kg/ 3500; suprafaţa cu meri
- 240 ha, prod.medie la ha - 9000/ 10.000; supr.pruni - 1293, prod. - 10.000 kg; peri - 0,20, prod. - 1000/
6000, suprafaţa cu cireşi - 0,35, prod.medie - 1200 kg/ 3000 kg.
Zootehnie. Bovine: vaci - 324/ 315, boi de muncă şi de carne - 306/ 277, tauri - 20/ 12. Cabaline.
Armăsari - 3, iepe - 34/ 31, tineret - 8/ 12, cai - 17/ 29. Ovine: berbeci - 208, oi adulte - 1144/ 963.
Porcine: scroafe - 93/ 98, vieri - 2, porci - 184, 192 (Sfatul P opular Regional Vâlcea, com una O tetelişu -
raionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f. an, 1-4).
Pe teritoriul comunei Bălceşti din 1960, a existat şi o pepinieră pomicolă, în suprafaţă de 30 de hectare,
în punctual agricol “Izlaz”, care a distribuit pentru plantarea în unităţile agricole de atunci peste 150000
puieţi - pomi fructiferi (Inform . ing. agr. Ion Ioja din Otetelişu). Pentru valorificarea produselor din
fermele pomicole ale fostelor C.A.P-uri şi ale localnicilor, pe şoseaua ce duce spre satul Ulicioiu a funcţionat
o secţie Vinalcool cu o capacitate de 100 vagoane, care în prezent este în stare de degradare. Aceeaşi soartă a
avut-o în perioada postrevoluţionară şi C.L.F-ul Otetelişu (Centrul de Colectare a Legumelor şi Fructelor)
din zonă. În anul 1961, prin Decizia nr. 324/13 octombrie a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raional
Olteţu, a fost înfiinţată GAC Bălceşti - „satele Bălceşti, Bălţăţăi (sic!), Bărcăneşti, Ulicioiu şi Poieni, din
raionul Olteţu, cu denumirea de „Scânteia”, în care mai înainte funcţionaseră trei întovărăşiri (DJVAN, fond
Sfat Popular Raional Bălceşti - Olteţu, dos. 41/1961, f. 1). Este semnifictivă situaţia socio.politică a celor
înscrişi în GAC: „48 membri şi candidaţi de partid, 23 deputaţi, 80 salariaţi şi 12 meseriaşi. Suprafaţă adusă de
membrii colectivişti” (Ibidem, 4).
În 1965, situaţia parcului de maşini şi tractoare din cele două unităţi agricole - SMT şi GAS Bălceşti.
Nr. tractoare fizice, nr. Semănători şi nr. combine păioase se prezentau astfel: 1962 - 166, 185, 114; 1963 -
229, 297, 115; 1964 - 241, 297, 117; 1965 - 313, 299, 114. De asemenea, pe teritoriul comunei îşi
desfăşoară activitatea Ocolul Silvic Raional, care are în administrare 16.000 ha pădure, precum şi un
dispensar veterinar. (DJVAN, fond Sfat Popular Raional Bălceşti - Olteţu, dos. 7/1965, f. 33).
Trebuie menţionat faptul că evoluţia spre oraşul de astăzi, a fostei comune rurale Bălceşti (dar şi a cel orlalte
foste comune care vor intra în componenţa ei) s-a datorat şi grijii permanente a edililor locali pentru a
dezvolta acele obiective caracteristice unei aşezări urbane: infrastructura drumurilor, îngrijirea şi
consolidarea podurilor, construirea unor obiective industriale şi socio-culturale etc. Astfel, în Bugetul de
venituri şi cheltuieli pentru anul 1965, erau prevăzute fonduri pentru reparaţia capitală a podurilor de lemn cu
uzură avansată şi amplasate pe arterele principale. Se mai menţiona că „Drumul regional Craiova-Bălceşti-
Lădeşti, din planul de 50 km, s-au întreţinut 37 km, la fel drumurile Bălceşti-Dănciuleşti, Bălceşti-Goruneşti,
Otetelişu-Valea M are” (DJVAN, fond Sfat Popular Raional Bălceşti - Olteţu, dos. 7/1965, f. 4). Pe bună
dreptate, într-un preambul la un proiect de sistematizare din anul menţionat, se aprecia că „acest drum
Ucraiova - Horezu, cu şoseaua raională Bălceşti - Balş) este axul pe care s-a dezvoltat localitatea Bălceşti”
(Ibidem, 36). Din acelaşi raport, aflăm că „Începând cu anul 1958, în zona centrală a comunei s-au construit
o serie de clădiri social-politico-administrative, ca: sediul PCR, Sfat popular raional, Banca Naţională,
Miliţie, Procuratura, PTTR, alimentarea cu apă curentă nu există alimentare cu apă şi canalizare. Singura
instalaţie de canalizare existentă în prezent, este (!) 3 decontoare şi 3 puţuri absorbante care deservesc
blocurile de locuinţe din clădirea Băncii, Procuraturii, precum şi policlinica raională. În ce priveşte
662
alimentarea cu apă curentă, sunt dotate Staţiunea de Maşini şi Tractoare, GAS-ul şi Fabrica de pâine - unităţi
nou construite, cu instalaţii proprii” (Ibidem).
În anul 1962 s-a încheiat cooperativizarea agriculturii din localitate. Astfel la C.A.P.-ul “Drum Nou”
din satul Beneşti s-au ataşat membrii întovărăşiţi şi ţăranii individuali din satele Cârlogani, Irimeşti,
Chirculeşti. La C.A.P.-ul ,,Filimon Sârbu” din satul Goruneşti s-au ataşat ţăranii întovărăşiţi şi individuali
din satul Preoteşti, iar în satul Otetelişu s-a înfiinţat C.A.P.-ul “23 August” la 10 martie 1962. La reşedinţa
comunei Bălceşti, ce cuprindea satul Bălceşti şi Poieni s-a înfiinţat C.A.P.-ul „Scânteia” încă din 22
octombrie 1961, care şi-a început activitatea în primăvara anului 1962. La sfârşitul anului 1962 C.A.P.-ul
“23 August” Otetelişu s-a unificat cu cel din satul de reşedinţă, formând un singur C.A.P, cu denumirea
“Scânteia” .
Din situaţiile fondului funciar, întocmite ulterior, pe moduri de folosinţă şi deţinătorii terenurilor din
comună, se poate constata că cea mai mare pondere pe comună o avea suprafaţa arabilă, aceasta fiind de
4187 ha, din care 82% o reprezintă proprietatea obştească a celor trei cooperative agricole de producţie.
Culturile în unităţile agricole de producţie ale deceniilor şapte-opt ale secolului trecut s-au extins continuu,
de la 2636 ha în 1962 la 3415 ha în 1971. Suprafeţele cu grâu şi porumb erau preponderente. Începând cu
1970, pe lângă culturile de legume în câmp s-au înfiinţat solarii pe 6 ha pentru cultura timpurie a legumelor,
din care 5 ha la C.A.P. Irimeşti şi 1 ha la C.A.P. Bălceşti, materialul legumicol de plantat fiind furnizat de 3
sere-înmulţitor înfiinţate în acest scop. Alte unităţi agricole ce au existat pe raza localităţii până în 1989, au
fost: o fermă I.A.S. (Întreprindere Agricolă de Stat) cu sediul la Otetelişu, un Centru de Protecţia Plantelor cu
o Staţiune de Prognoză şi Avertizare pentru Combaterea Bolilor şi Dăunătorilor Culturilor Agricole, un
Centru de Producerea şi Valorificarea Fructelor şi Legumelor şi o Circumscripţie Sanitar-veterinară.
Putem concluziona că şi în perioada socialistă, profilul economic al aşezării Bălceşti a fost cel agricol,
ca şi până atunci. În baza programului politic de edificare a „societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, au
existat în această perioadă şi preocupări legate de dezvoltarea unei industrii locale. Astfel, în anul 1959, a
fost înfiinţată Intreprinderea de Industrie Locală Bălceşti, la început cu trei secţii şi un număr de treizeci de
muncitori, ajungând în 1971 la zece secţii şi anume: metalurgică, materiale de construcţii, beton armat, de
prelucrarea lemului, morărit-panificaţie, patiserie. Efectivul de lucrători în aceste secţii a fost de 436. De
asemenea, în anul 1971 a luat fiinţă, cu un total de 64 muncitori, o cooperativă-meşteşugărească, care în
1979 a ajuns la treizeci şi patru de secţii, cu 240 muncitori. Alte obiective de interes economic, putem aminti:
secţia de reţele electrice, secţia de drumuri şi poduri, ocolul silvic, oficiul P.T.T.R., o agenţie C.E.C.,
A.D.A.S., o filială a Băncii Agricole, o coloană de transporturi aparţinătoare de I.T.A. Drăgăşani şi o
autogară în centrul comunei.
În tendinţele de modernizare socială pe care le-a încercat regimul socialist la nivelul fostei comune
Bălceşti, au intrat şi cele legate de deservirea populaţiei. În domeniul cooperativei de consum, în centrul
comunei funcţiona un magazin universal, restaurantul “Olteţu”, o cofetărie, un depozit de materiale, un
complex comercial cu autoservire, chioşcuri cu diverse profile, iar pe sate - patru magazine universale şi trei
prăvălii; în cooperaţii mesteşugăreşti pentru efectuarea prestărilor de servicii către populaţie, funcţionau în
ju r de 20 secţii: secţia de croitorie bărbaţi cu patru centre, patru secţii croitorie femei, o secţie covoare, două
secţii croitorie, o secţie cizmărie, o secţie vulcanizare, o secţie tâmplărie, o secţie frizerie şi coafură, o secţie
cojocărie şi altele. Lipsa unei baze industriale reale în localitate şi dificultăţile economiei agrare în general,
au determinat o deplasare masivă a populaţiei din sate către oraşele ţării, în căutare de lucru şi o viaţă mai
bună. Structura socio-economică şi politică de tip socialist a durat până în 1990, când a fost complet
modificată.
d) Perioada postdecembristă
După evenimentele din decembrie 1989, trecerea la noile forme ale democraţiei a impus organelor
puterii regândirea activităţii administraţiei locale. Greutăţile aşezării localităţii pe principiile economiei de
piaţă şi pregătirii condiţiilor transformării comunei în oraş (18 iunie 2002), au revenit primarilor: ing. Ioja
Ion, prof. Toni Tăblică, prof. Iancu Gheorghe şi ing. Petre Manu, gospodari ai urbei, care au ştiut să păstreze
baza materială bună a localităţii şi s-o adapteze la noile cerinţe. Ultimii doi - Marin Văduva (2004-2008) şi
îndeosebi Ion Curelaru (din 2008) s-au străduit să continue iniţiativele înaintaşilor şi să vină cu proiecte noi.
Într-un interviu pe care primarul Ion Curelaru (reales în funcţie la alegerile din 2012) ni l-a acordat, ne-a
făcut o adevărată sinteză a evoluţiei postdecembriste a loclităţii şi a situaţiei actuale. Conform spuselor sale,
Secţia „Electroputere” care producea carcase de transformatori şi alte produse metalice, s-a desfiinţat în
1991. Fabrica de Mobilă din Bălceşti, care producea pentru export, după 1991 nu mai rezistat. Transformată
663
în SC MOBIL SA, a fost cumpărată de un investitor danez - Mihailovici, care, însă, n-a reuşit s-o menţină pe
linia de plutire; la data interviului (iulie 2011), întreprinderea era în lichidare. Cooperativa Meşteşugărească
din Bălceşti a mai „mers” circa un deceniu, cu secţiile Croitorie, Marochinărie, Vopsitorie, Broderie,
Ţesături covoare (manuale), Prestări servicii etc. De prin 2000, secţiile au început să se desfiinţeze. În
prezent, coperativa supravieţuieşte din închirieri şi vânzări de spaţii. Tot de la primar, am aflat că în 1990,
SMT-ul din localitate s-a privatizat. Astăzi, el poartă denumirea de AGROMEC SA Bălceşti, cu secţii la
Irimeşti şi Otetelişu, sediul central rămânând la Bălceşti. La Goruneşti, există Societatea Agricolă
AGRONEG Goruneşti, condusă de Iulian Negri, pe o suprafaţă de 550 ha, cultivate cu grâu, rapiţă şi floarea
soarelui; arendează şi suprafeţe de la proprietari. Există, de asemenea, PF-uri sau AF-uri (puncte familiale,
asociaţii familiale) - unul în Irimeşti şi două în Goruneşti. O societate comercială - SC MPMNC Irimeşti
posedă moară, brutărie, prelucrări metalice etc., fiind condusă de Marius Chirca. Din punct de vedere
numeric, predomină societăţile comerciale (GIOVANI SRL, MIAMI SRL etc.) care îşi desfăşoară activitatea
prin intermediul magazinelor, barurilor, discotecilor etc. „Majoritatea locuitorilor - ne informează, realist şi
sincer, primarul Ion Curelaru - trăiesc din pensii (de stat sau agricole) şi din produsele muncii lor pe loturile
proprii, în suprafaţă medie de 2 - 2,5 ha de familie” . Concomitent cu aceste forme asociative, terenul este
lucrat în mare parte şi individual, unde proprietarii îşi stabilesc singuri obiectul de activitate şi condiţiile în
care înţeleg să-şi desfăşoare muncile agricole.
Din punct de vedere statistic, la data declarării sale ca oraş, 18 iunie 2002, zestrea economică a
Bălceştiului se compunea din unităţi private şi de stat: morărit şi panificaţie - 6; construcţii - 7; prelucrări
metalice - 2; mobilă - 2; croitorie - 4; ateliere mecanice - 3; reparaţii auto - 9 ş.a. Din datele furnizate de
specialiştii agricoli ai Consiliului Popular Local, situaţia fondului funciar pe anul 2004, privind modul de
folosinţă, era următoarea: a) teren arabil - total localitate 4.349, 92 ha, din care în forme asociative se
lucrează 1.000 de ha; b) vie - total 173,36 ha; c) pomi fructiferi - total 262,68 ha; d) păduri - total 2.074,14
ha din care 1.274,14 ha aparţin statului, iar 800 ha sunt private; e) alte terenuri, curţi, clădiri în suprafaţă
totală de 225,51 ha. Statutul de oraş obţinut de comunitate, pune în faţa Primăriei ca instituţie, sarcini noi,
determinate de evoluţiile sociale şi politice prin care societatea românească trece.
Realitatea actuală în ceea ce priveşte evoluţia stării economice a localităţii în condiţiile economiei de
piaţă, este redată cel mai bine, de numărul şi situaţia firmelor existente în anul 2010: din totalul de 91 de
firme, 26 au ca profil comerţul cu amănuntul sau cu ridicata, de mărfuri alimentare şi nealimentare, 5 -
lucrări de construcţii, 4 - profil agricol (vegetale şi zoo), 4 - industria lemnului (inclusiv fabricarea de
mobilă), 1 - distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice, 1 - fabricarea articolelor de ambalaj din
material plastic, 1 - distribuţia combustibililor gazoşi, 3 - transporturi rutiere (mărfuri şi călători), 4 -
restaurante, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, 1 - activităţi de servicii informaţionale, 2 - coafură
şi alte activităţi de înfrumuseţare, 1 - fabricarea unor articole din textile (exclusiv îmbrăcămintea şi lenjeria
de corp), 1 - lucrări de instalaţii electrice; o întreprindere (AGREG TRANS SRL) are ca obiect de activitate
extracţia pietrişului şi nisipului, extracţia argilei şi caolinului (w w w .firm e.info/valcea/balcesti). O parte
apreciabilă din firme sunt „întreprinderi individuale” şi „persoane fizice autorizate, ori sunt cabinete
particulare de asistenţă medicală şi veterinară, asistenţă juridică etc. Un rol important în ridicare nivelului de
cultură al locuitorilor îl are reţeaua de televiziune, în cadrul căreia, la loc de frunte, se înscrie postul de radio
privat “Vâlcea 4”. Se află în derulare, ne-a informat ing. Ion Curelaru, proiectul „Drumuri de exploatare
agricolă în oraşul Bălceşti, jud. Vâlcea” (numărul de îngistrare al cererii de finanţare: 0111).

Podul din armătură de ciment, ce traversează

Olteţul în satul Otetelişu, construit după 1968

664
 Cap. V - ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Bălceştii de Olteţu, această veche vatră de autentică românitate, are frumoase tradiţii în ceea ce
priveşte învăţământul. O mare personalitate a învăţământului românesc şi a culturii noastre în general, a
fost cărturarul iluminist Petrache Poenaru (1799-1875), născut în Beneştii Vâlcii. Pe lângă că este
inventatorul stiloului (Paris, 1825), el a alcătuit un Regulament al Şcolilor, pentru fosta Ţară Românescă,
publicat în 1833, şi este organizatorul sistemului naţional de învăţământ românesc, după model occidental,
şi fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova (A n drei-P ârnuţă, I, 1977, 200).
În secolul al XVIII-lea, un dascăl de casă îi deprindea cu scrisul şi cu ştiinţa de carte, pe fraţii
Iordache şi Grigore Otetelişanu, unchii lui Petrache Poenaru, ceea ce a avut ca rezultat faptul că pe la
sfârşitul secolului, ei studiau singuri pe cărţi greceşti (Ibidem, 122). În anul 1750, dascălul grec Hristodor
înfiinţează, la Beneşti, o şcoală sătească. În anul 1838, acest locaş de învăţătură, se transforma în şcoală
preparandă, care pregătea primii învăţători rurali din zonă. Pentru satele plasei Olteţu, această instituţie a
avut o mare importanţă, ea ajungând să concureze chiar şcoala normală din Râmnic (Ibidem , 1977, 322­
323). În decembrie 1838, învăţătorul şcolii, Ioan Şerbănescu, informa Eforia Şcoalelor că i-a pregătit pe
învăţători şi este în măsură să-i trimită în satele lor, spre a deschide şcoli acolo (Ibidem, 323); la 1840, este
menţionat, aici, ca învăţător, Dumitru Ionescu. În acelaşi an - 1838, a fost înfiinţată o şcoală rurală în satul
Goruneşti (învăţător - Alexandru Lăţescu). În anul următor, 1839, se va înfiinţa o şcoală şi în Otetelişu
(învăţător, Barbu Preoţescu) (P â rn u ţă , 1976, 254-257). În februarie 1840, „sătenii ot satul Oteteliş” s-au
adresat direct Marii Vornicii, informând că „după poruncile date ca să clădim o şcoală în satul nostru,
nefiind în stare şi neavând nici materialurile trebuincioase”, s-au rugat de stăpânul moşiei să-i ajutea şi
acesta le-a pus la dispoziţie terenul necesar şi chiar clădire, „într-o zidire ce o avea dumnealui făcută ( . . . )
şi acolo s-au şi aşezat dascălul şi să strâng copiii noştri de învaţă”; subocârmuirea, însă, îi sileşte să
construiască un sediu nou de şcoală, însă ei cer să fie scutiţi de această sarcină, întrucât clădirea dată de
stăpânul moşiei este mult mai bună decât ceea ce pot ei face49. Prin porunca din 14 febr., Departamentul
din Lăuntru se adresează ocârmuirii judeţului, dispunând să se cerceteze jalba respectivă şi dacă petenţii
au dreptate, să nu mai fie supăraţi (DJVAN, PJV, dos. 1/1840, f. 24). O şcoală rurală se va înfiinţa şi în
Bălceşti (1842, învăţător - Marin Udrescu) (P â rn u ţă , 1976, 254-257).
Din informaţiile despre Bălceşti, furnizate de Dicţionarul geographic al judeţului Vâlcea, aflăm că
“Şcoala datează în comună, de la 1848. Localul e proprietatea comunei. Se frecuentă (sic!) de 37 copii (29
băieţi şi 8 fete), din numărul de 129 (68 băieţi şi 61 fete). Ştiu carte 155 bărbaţi şi 5 femei. Cu întreţinerea
şcoalei, statul cheltuieşte anual 1566, iar comuna - 106 lei” (A lessandrescu, 1893, 23). Din aceeaşi lucrare,
aflăm că localul şcolii din Beneşti “e bun” şi a fost construit de Grigore Otetelişanu, în anul 1838, fiind
frecventată, însă, doar de 4 (!) copii, din numărul total al celor cu vârstă şcolară. La aceeaşi dată (nivelul
anului 1893) ştiau, însă, carte, numai 12 bărbaţi şi nicio femeie! (Ibidem, 35). Pentru şcoala din Otetelişu, e
dat ca an al înfiinţării, 1857 (sic!), aceasta fiind frecventată de 25 de băieţi şi o singură fată, din numărul total
de 55 de băieţi şi 45 de fete de vârstă şcolară (Ibidem, 309).
În perioada interbelică, se va acorda o atenţie mai mare învăţământului preşcolar, prin sistemul
grădiniţelor; o asemenea unitate va funcţiona şi în Bălceşti, educatoare fiind Elisabeta Iordăchescu (Andrei-
P â rn u ţă , III, 22-23). În perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, dezvoltarea învăţământului la
sate şi lichidarea analfebetismului vor fi două dintre obiectivele principale ale regimului socialist. În comuna
Bălceşti fuseseră organizate două şcoli de alfabetizare, urmate de 21 de locuitori - în 1951 şi de 127 săteni -
în 1952 (Sfatul P opular Regional Vâlcea, C om una Bălceşti - Raionul Bălceşti, Monografie economică-
social-culturală, f. an, nepag.); în aceiaşi ani, existau 1393 ştiutori de carte (în 1951) şi 1466 (1952),
analfabeţii fiind în număr de 460 şi, respectiv, 362; populaţia de vârstă şcolară era de 288 de copii - în 1951
şi de 311 - în 1952; din aceştia, frecventau şcolile doar un număr de 150 de elevi, fiind instruiţi de 13
profesori: 6 la ciclul I şi 7 - la ciclul II (Ibidem). Pentru Goruneşti, anii respectivi, avem următoarele cifre:
ştiutori de carte - 2109 în 1951 / 2136, neştiutori de carte - 239/189; populaţie şcolară: 239/189; şcoli: ciclul
I - 2, cu 225/223 elevi, nr. profesorilor - 8/7; nr. şcoli de alfabetizare - 2, frecventate de 21/127 săteni
(Sfatul P opular Regional Vâlcea, com. G oruneşti - raion Bălceşti, Monografie economică - social -

665
culturală, f. an, f. 2v). În fosta comună Otetelişu, azi - cartier ale oraşului, va fi înfiinţată Şcoala Generală
cu cl. I-VIII, pe fundamentul vechii unităţi şcolare de aici. În anul 1956, a fost întemeiat Liceul din Bălceşti,
denumit ulterior, Liceul „Petrache Poenaru”. În anii ’60, pe lângă liceu funcţionau un internat de fete şi unul
de băieţi, cu o capacitate de peste 200 de locuri, faţă de 785 de copii înscrişi (DJVAN, Fondul Sfat Popular
Raional Bălceşti - Olteţu, dos. 7/1965, f. 25). Tot atunci, aici mai funcţionau două şcoli generale cu 231
copii înregistraţi şi două grădiniţe de copii, cu 7 (!) preşcolari înscrişi (Ibidem).
Aşa cum rezultă din documentele de arhivă, dezvoltarea învăţământului în fostele localităţi care azi
aparţin de oraşul Bălceşti, a cunoscut un ritm susţinut, întrucât după numai trei ani, situaţia va fi schimbată în
mod semnificativ. Astfel, dintr-o notă de calculaţie pentru şcolile de 8 ani din Goruneşti, aflăm că aici exista
o astfel de unitate şcolară cu patru clase pentru ciclul I, cu 90 de elevi şi 4 clase pentru ciclul II, cu 140 de
elevi, pentru acest din urmă ciclu, acordându-se şi două burse (DJVAN, S fa tu l P opular R a io n a l B ăbeni-
Olteţu, dos. 27/1968, f. 4). D intr-o altă notă de calculaţie, rezultă că în G oruneşti exista şi o
grădiniţă de copii, cu 35 de locuri, to ate locurile fiind ocupate (DJVAN, S fa tu l P opular R a io n a l
B ăbeni-O lteţu, dos. 30/1968, f. 4). În com una Irim eşti, situaţia se p rezen ta astfel: în anul şcolar
1967/1968, aici existau 4 şcoli şi pentru o bursă acordată, se cheltuiau 1800 lei (DJVAN, S fa tu l P opular
R a io n a l B ăbeni-O lteţu, dos. 27/1968, f. 16); de asem enea, aici existau 2 asem enea unităţi şcolare,
cu 70 locuri, ocupate în totalitate (Ibidem , f. 15).
În prezent, învăţământul şi educaţia copiilor din oraşul Bălceşti, sunt asigurate de următoarele unităţi
şcolare:
- Grupul Şcolar „Petrache Poenaru” Bălceşti. Grupul are în subordine liceul, Şcoala cu Clasele I-VIII
din Bălceşti Şi Şcoala de Meserii (cu secţiile: M ecanică şi Textilă-Pielărie, trei clase). Activitatea de
instrucţie a celor aproximativ 1100 elevi, este asigurată de 73 cadre didactice;
- Şcoala cu Clasele I-VIII din Otetelişu. Cele două şcoli cu clasele I-VIII funcţionau încă din anii ’60;
- Şcoala cu Clasele I-IV din Beneşti;
- Şcoala cu Clasele I-IV din Cârlogani;
- Şcoala cu Clasele I-IV din Goruneşti;
- Şcoala cu Clasele I-IV din Ulicioiu.
Educaţia preşcolarilor este realizată prin cele şapte grădiniţe ale oraşului: Bălceşti (3 profesori şi 63
elevi), Ulicioiu (un profesor şi 17 elevi), Goruneşti (2 profesori şi 35 elevi), Cârlogani (un profesor şi 18
preşcolari), Beneşti (un profesor şi 16 şcolari) etc.; „Fiecare sat-cartier are grădiniţa lui!” - ne-a
informat primarul oraşului.
În oraş, mai funcţionează Clubul Copiilor, cu mai multe domenii de activitate: matematică aplicată pe
calculator, instrumente muzicale, orientare turistică, floricultură şi apicultură.

Brevetul lui Petrache Poenaru, şi Grupul Şcolar din Bălceşti,

privind inventarea stiloului care îi poartă numele

666
 Cap. VI - CULTURA
Beneştii Bălceştilor de Vâlcea, este locul care a dat României şi lumii întregi, pe cărturarul
Petrache Poenaru, cel care în anul 1825 obţinea la Paris brevetul pentru “condei portăreţ fără sfârşit” -
stiloul, instrumental de scris folosit azi de toată lumea şi “tatăl” pixului; tot el este cel care a conceput
steagul naţional, ce a fost purtat pentru prima dată de pandurii revoluţionarului Tudor Vladimirescu. De
asemenea, Petrache Poenaru a editat primul ziar românesc - "Foaie de propagandă" pentru armata de
panduri ai lui Tudor Vladimirescu, al cărui secretar a fost; totodată, el este organizatorul învăţământului
naţional românesc şi fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova; în anul 1870, a fost ales
membru al Academiei Române.
În anii 1951-1952, în comuna Bălceşti (în alcătuirea sa administrativă de atunci), exista un cămin
cultural care era frecventat de un număr de locuitori variind între 400 şi 500. În instituţie, funcţiona şi
biblioteca comunală; pe raza comunei, se aflau şi alte biblioteci, mai mici (7 la număr), în special - inclusiv
în unele şcoli. Acestea posedau 4231 de volume, care erau solicitate de circa 400 de cititori anual. În
comună, erau distribuite şi circulau 8 reviste şi 5 ziare [Sfatul Popular Regional Vâlcea, Comuna Bălceşti
- Raionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f. an. (<1951-1952>), nepag.]. În aceeaşi
perioadă, în fosta comună Goruneşti funcţionau două cămine culturale, frecventate de 458-520 locuitori, aici
fiind distribuite şi circulând 8 reviste şi cinci ziare [Sfatul Popular Regional Vâlcea, Comuna Goruneşti -
Raionul Bălceşti, Monografie economică-social-culturală, f. an. (<1951-1952>, nepag.]. Peste cinci ani,
în 1955, într-o „Listă cu bunurile imobile” din comuna Goruneşti, sunt menţionate, printre altele,
„Biblioteca, Căminul Cultural Boghia, Căminul Cultural Goruneşti ( DJVAN, „Sfat Popular Raional
Bălceşti - Olteţu, dos. 48/1955, f. 21).
În anii când Bălceştiul a fost reşedinţă de raion, aici au existat şi au funcţionat unele instituţii necesare
şi specifice respectivei unităţi administrativ-teritoriale: o casă raională de cultură, cu o sală de spectacole
având o capacitate de peste 300 de locuri; o bibliotecă raională dispunând de 14.588 volume, precum şi un
cinematograf cu bandă normală, ce-şi desfăşura activitatea în sala de spectacole a Casei Raionale de Cultură
(DJVAN, Sfat Popular Raional Bălceşti - Olteţu, dos. 7/1965, f. 25). Dintr-un Proces-verbal al Comisiei de
lichidare a Sfatului Raional Bălceşti, suntem informaţi că aici îşi desfăşura activitatea şi Casa Cultură
Bălceşti, Biblioteca Raională Bălceşti şi Studioul de Radioficare Bălceşti (DJVAN, S fa tu l P opular
R a io n a l Bălceşti-O lteţu, dos. 6 0 / 1968, f. 28-31). După desfiinţarea raionului Bălceşti, fosta Casă
Raională de Cultură s-a transformat în Casa de Cultură Bălceşti, care desfăşoară o activitate normală. În
1968, se afla în plină activitate Căminul Cultural Goruneşti, Dintr-o notă de calculaţie, rezultă că salariile
pentru fondul nescriptic erau de 1200 lei, pentru indemnizaţii de deplasări şi transport, se plăteau
indemnizaţii de 540 lei, pentru materiale - 460 lei, pentru prestări de servicii - 600 lei, iar pentru reparaţii
curente - 600 lei (DJVAN, Sfatul Popular Raional Bălceşti-Olteţu, dos. 27/1968, f. 11).
Biblioteca Orăşenească Bălceşti funcţionează în incinta Casei de Cultură Bălceşti. Ea deţine un fond
de carte de peste 21.000 de volume. Posedă un computer şi conexiune pe Internet, care pot fi utilizate şi de
cititori. Anual, o medie de 1000 de cititori împrumută diferite volume sau pot consulta în sala bibliotecii,
cărţi şi periodice (www.bibliotecivalcene.ro/biblioteca_detalii) .
Scurt istoric. Prima bibliotecă s-a înfiinţat în Bălceşti în anul 1898 (Rus, 1974, 171) şi s-a numit
Biblioteca Populară de la Şcoala Bălceşti (prin Decizia ministerială nr. 78677 din 16 oct. 1898 şi publicată în
“M .O.” 193 din decembrie 1898). În anul 1902, biblioteca era frecventată de 30 de persoane, cele mai citite
publicaţii fiind revistele “Albina”, “Gazeta săteanului” şi cărţi agricole. În anul 1950, s-a înfiinţat Biblioteca
Raională Olteţu Bălceşti. În 1960, aceasta dispunea de un fond de carte de 13492 de volume. În anii 1961­
1962-1963, instituţia a fost premiată cu locul al II - lea pe Regiunea Oltenia. În 1968, odată cu desfiinţarea
raionului Bălceşti, biblioteca a rămas bibliotecă comunală. În iunie 2002, odată cu ridicarea localităţii la
rangul de oraş, instituţia a fost transformată în Biblioteca Orăşenească Bălceşti. La ediţia I, din 1999-2000, a
Concursului ”Cea mai bună bibliotecă publică locală din judeţul Vâlcea” - etapa judeţeană, Biblioteca
Publică Bălceşti a obţinut Diploma de merit si Premiul I. În anul 2008, fondul de carte al Bibliotecii
orăşeneşti era de 22.000 de volume. Media anuală de cititori, este de 1000 n medie, 1.000 de cititori anual;

667
frecvenţa anuală este de 7.400 de cititori. În prezent, este bibliotecară Valerica Ionilete, de profesie inginer
agronom, dar specializată în profesie, la nivel central, prin cursuri de bibliotecar (1991-1992) şi de
biblioteconomie (1996) (Ibidem).
În ultimii ani, ca şi în alte localităţi, se observă şi în Bălceşti, o scădere a interesului public faţă de
aspectul de cultură organizată. Această se datorează îndeosebi expansiunii şi impactului mass-media,
inclusiv a Internetului, asupra oamenilor şi a timpului lor liber, ceea ce a dus la o restrângere a activităţilor
specifice desfăşurate în cadru instituţional şi la schimbarea destinaţiei unor aşezăminte culturale.

Casa de Cultură din Bălceşti

. . . şi Biblioteca Orăşenească Bălceşti, ce funcţionează în incinta acesteia

668
 Cap. VII - VIAŢA RELIGIOASĂ
În fosta comună Bălceşti, existau, „. . . la 1840, două bis. - „Sf. Îngeri”, de zid, 1829, construită de
Antonie Bălcescu, protopopul Cârstea şi Barbu, fostă de lemn - 1692, şi „Sf. Gheorghe” - mah. Ulicioiu, de
lemn, 1804, construită de C-tin Creţu ş.a.” (Stoicescu, I, 1970, 51). Pe colina ce domină satul Beneşti, nu
departe de conacul Otetelişenilor, este amplasată biserica de aici, declarată monument istoric; serveşte în
continuare ca loc de rugăciune şi linişte sufletească pentru locuitorii satului. Are hramul „Sf. Treime” şi „Sf.
Voievozi” şi a fost construită de vornicul Barbu Otetelişanu în anul 1746. La cutremurul din 1802, s-a surpat
în bună parte, fiind reparată şi zugrăvită în 1868 (Stoicescu, I, 1970, 63). În pisania sa, se menţionează,
printre altele, că „s-a zidit din temelie, de moşul meu Barbu Otetelişanu, fost vornic, începând-o în zilele
stăpânirei lui Carol VI - împăratul Austriei şi săvărşind-o în zilele lui Nicolae Vodă, în anul 1746”
(A lessandrescu, 1893, 24). Cel care a scris pisania, Grigore Otetelişanu - nepot de fiu al lui Barbu, văzând-o
stricată şi dărăpănată în urma cutremurului din 1802, a reparat-o şi a zugrăvit-o, ajutat fiind de Costică N.
Otetelişanu, terminând-o la anul 1868 „şi 82 a vârstei mele” (Ibidem; v. şi Folescu, 1997, 158).
Un alt monument istoric de pe raza localităţii Bălceşti, este Biserica de zid din Otetelişu, ctitorită în
peisajul colinar al Dealului Răii, pentru a a veghea satul şi Valea Olteţului. Conform datelor oferite de
Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea, ea a fost zidită de domnitorul Alexandru Ipsilanti vv. (1774-1782),
„de Ştefan şi Anita” (A lessandrescu, 1893, 309). Dintr-o altă lucrare de referinţă, aflăm că aceasta a fost
construită de „Şerban Otetelişanu clucerul şi refăcută de jupâneasa Anita. Biserica a fost pictată în 1775­
1786, de Preda ereu” (Rizea-Ene, 2007, 33). Mărturiile istorice spun că la 1821, aici i-ar fi condus Tudor
Vladimirescu pe acei arnăuţi şi sârbi, participanţi la jaful de la Beneşti, de au săvârşit jurământul ce le-a
cerut. În satul Goruneşti, se află Biserica cu hramurile „Intrarea în Biserică” şi „Sfântul Ioan Botezătorul”,
monument de arhitectură datând din anii 1798-1799. Ctitorii ei au fost protopopul Cârstea Diculescu,
Ancuţa Protopopeasa, Ioan Diaconu, preotul Stan, Mărica preoteasa ş.a. Are planul în formă de treflă şi a
fost pictată în frescă, de către Dumitru şi diaconul Nicola zugravul.
Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Irimeşti, a fost construită în anul 1884, fiind ctitorită de Badea
Albulescu şi Radu Nicolaescu. Ea a fost ridicată pe locul unei alte biserici, din lemn, construită de Barbu
Palcu şi Gheorghe Drugă. În anul 1912, lăcaşului i s-a adăugat pridvorul şi a fost legată cu o centură dublă de
fier (Ibidem).

Biserica din Otetelişu - M onum ent istoric Pisania bisericii din Beneşti

669
 Cap. VIII - OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
P rim e le ştiri c o n c re te d e s p re a s is te n ţa m e d ic a lă a lo c u ito r ilo r d in B ă lc e ş ti şi d in z o n ă , le a v e m d e la
sfâ rş itu l se c o lu lu i al X IX -le a . C o n fo rm u n e i s itu a ţii d in 1 8 9 8 , în ju d e ţ e x is ta u , p rin tre a lte c a d re m e d ic a le ,
„5 m e d ic i d e p lă ş i, d in tre c a re u n u l în s ă r c in a t c u sp ita lu l O te te liş , (. . .) s u b c h iru rg i in te n d e n ţi la s p ita le le
R â m n ic , D ră g ă ş a n i şi O te te lişu , 3 m o a ş e d in tre c a re u n a la c o m u n e le u rb a n e O c n a şi D ră g ă ş a n i şi u n a în
p la iu l H o re z u , tr e i a g e n ţi sa n ita ri d e p lă ş i în s ă rc in a ţi şi c u c o m b a te re a e p id e m iilo r, a p lic â n d şi m ă s u rile d a te
d e m e d ic ii r e s p e c tiv i” (Situaţiunea, 1898, 24) . D in a c e e a ş i s itu a ţie , a flă m şi d a te d e s p re în f iin ţa r e a sp ita lu lu i
d in O te te lişu : „ A c e s t sp ita l s -a d e s c h is la 2 0 ia n u a rie a .c . (n .n ., I. S.: 1 8 9 8 ), f u n c ţio n e a z ă c u 15 p a tu ri
o rd in a re şi 5 s u p lim e n ta re ; a f lu e n ţa z iln ic ă c o n s id e r a b ilă d e b o ln a v i, d o v e d e ş te in s u f ic ie n ţa n u m ă ru lu i d e
p a tu ri c u c a re f u n c ţio n e a z ă a c e s t sp ita l (Ibidem, 38) . C a m ă s u ri d e v iito r, se p ro p u n e „ . . . a se sp o ri n u m ă ru l
p a tu rilo r la 25 c e l p u ţin şi a se m ă ri s u m a d e s tin a tă p e n tru m e d ic a m e n te le g r a tu ite la a m b u la n ţi, c ă c i n u m a i
d e la d e s c h id e re a sp ita lu lu i p â n ă la 1 se p te m b rie , s-a [u ] d a t m e d ic a m e n te g r a tu it la 1 4 8 4 b o ln a v i, c e e a ce a r
re v e n i la p e s te 1 0 .0 0 0 c o n s u lta ţii a n u a le (. . .). P â n ă la 1 se p te m b rie , la a c e s t sp ita l a u f o s t c ă u ta ţi 140 b o ln a v i
şi a n u m e : 89 b ă rb a ţi şi 51 fe m e i. S p ita lu l e s te c o n d u s d e d. d o c to r D . G a lia n , c u u n s u b c h iru rg fa r m a c is t şi
p e r s o n a lu l n e c e s a r ” (Ibidem, 39) .
D u p ă n u m a i d o i a n i, a flă m c ă sp ita lu l e r a in s ta la t în tr-o c a s ă im p ro p rie p e n tru u n s p ita l, a d u c â n d în s ă
fo lo a s e m a ri lo c u ito r ilo r d in p la s e le O ltu -O lte ţu d e J o s şi d e S u s, c a re c u p r in d e a u „ c o m u n e m a ri şi d e s e ”
(Situaţiunea 1900, 30) . F u n c ţio n â n d c u 15 p a tu ri, u n ita te a e r a c o n d u s d e m e d ic u l p lă ş ii, d r. D . G a lia n , a v â n d
u n s u b c h iru rg in te n d e n t şi 3 se rv ito ri. M a i su n te m în ş tiin ţa ţi c ă în p e r io a d a 1 o c to m b rie 1 8 9 9 - 1 o c to m b rie
1 900, a u fo s t c ă u ta ţi în a c e s t sp ita l 681 b o ln a v i, d in c a re 4 6 0 b ă rb a ţi şi 2 2 1 fe m e i, ia r la c o n s u lta ţii f ă r ă p la tă ,
s -a u p r e z e n ta t, în a c e s t in te rv a l, 8 8 6 5 b o ln a v i, c a re a u p r im it to ţi m e d ic a m e n te g r a tu ite d in fa r m a c ia
sp ita lu lu i; d in tre b o ln a v i, 2 8 5 a u f o s t a tin ş i d e f rig u ri p a lu s tre , 3 0 5 - d e p e la g r ă şi 109 - d e a c c id e n te
„ s ifilitic e ” (sic !) (Ibidem, 29) . D o c to ru l G a lia n e s te p r e z e n ta t c a u n s p e c ia lis t c a p a b il, c o n ş tiin c io s şi
r e s p o n s a b il, c u d ra g o s te p e n tru p r o f e s ia a le a s ă , d â n d u -ş i „ m u ltă s ilin ţă în în d e p lin ir e a în d a to r irilo r ce i se
im p u n ” . Se c o n s ta tă c ă sp ita lu l a re n e v o ie d e u rm ă to a re le : le n je rie , p a p u c i, s c u ip ă to ri, v a s e d e b u c ă tă rie şi d e
m â n c a re p e n tru b o ln a v i, în tr u c â t to a te a c e s te a e ra u v e c h i, lu a te d e la sp ita lu l d in R â m n ic ; e r a n e c e s a r c a
g r u p u rile s a n ita re să se m o d ific e , d e o a re c e , a ş a c u m a ră ta u şi fu n c ţio n a u a tu n c i, c o n s titu ia u „ u n f o c a r de
in f e c ţie ” ; se m a i p r o p u n e a a m e n a ja r e a u n e i în c ă p e ri ( „ b a ră c i”) c a re s ă s e rv e a s c ă d re p t c a m e ră m o r tu a ră şi d e
a u to p s ie ; să se in s ta le z e 2-3 b ă i c a ld e , „ c â t d e e le m e n ta ră a r fi in s ta la ţiu n e a ” şi s ă se în c h ir ie z e o c a s ă în
a p r o p ie re a sp ita lu lu i, p e n tru lo c u in ţa m e d ic u lu i şi a in te n d e n tu lu i; s ă se a s ig u re a p ă b u n ă d e b ă u t şi s u fic ie n tă
p e n tru sp ă la tu l ru fe lo r, re p a râ n d u -s e c iş m e a u a d in g r ă d in a u n ită ţii şi s ă se p r e v a d ă o s u m ă m a i m a re d e b a n i
p e n tru a se p r o c u r a in s tru m e n te le c h iru rg ic a le n e c e s a re s p ita lu lu i” ( Ibidem, 31) .
C o n s e rv a to ru l dr. G h e o r g h e S a b in , f iin d n u m it p r e f e c t al ju d e ţu lu i în 1904 ( p â n ă a tu n c i, fu se se
m e d ic u l p r im a r al ju d e ţu lu i) , s -a în g r ijit d e c o n s tru ire a în j u d e ţ a n u m e ro a s e şc o li şi c â te v a s p ita le - la
S in e şti, B ă lc e ş ti şi L ă d e ş ti ( Enciclopedia I, 2010, 173) . În s itu a ţia e x p u s ă C o n s iliu lu i J u d e ţe a n V â lc e a la
d a ta d e 15 o c to m b rie 1 908, S p ita lu l d in O te te liş u n u m a i a p a re m e n ţio n a t. L a a c e e a ş i d a tă , în s ă , d e s p re n o u l
sp ita l d in B ă lc e ş ti, se sp u n e c ă „ a re n e v o ie d e lo c a l c o n fo rta b il; n o u l lo c a l e s te în c o n s tru c ţie , are n e v o ie de
a p ă p o ta b ilă b u n ă şi în c a n tită ţi su fic ie n te , in d is p e n s a b il - o in s ta la ţie p e n tru b ă i c a ld e şi a p ă s u fic ie n tă
p e n tru b ă i, - a re n e v o ie d e o e tu v ă p e n tru d e s in fe c ţiu n i. S p ita lu l a f o s t c o n d u s d e u n m e d ic c a re a re şi p la s a ,
c a p e rs o n a l in te r io r a a v u t u n s u b c h iru rg in te n d e n t şi 4 s e rv ito ri” ( Situaţiunea 1908, 123 ). L a u n a lt c a p ito l al
s itu a ţie i m e n ţio n a te , se in s is tă a s u p ra lip s e i c a d r e lo r m e d ic a le , în tr u c â t m e d ic u l d e p la s ă a l p lă ş ii O lte ţu d e
Jo s r ă s p u n d e a şi d e sp ita lu l d in B ă lc e ş ti, „ în d e p lin in d a m b e le s e rv ic ii p e o s in g u r ă le a f ă (. . .), p e rs o n a l
in s u f ic ie n t în ra p o r t c u în tin d e r e a p lă ş ilo r, d e n s ita te a p o p u la ţiu n e i, s ta re a fo a rte ră z le a ţă a c o m u n e lo r, s a te lo r
şi c ă tu n e lo r, a c c id e n ta ţiu n e a fo a rte p r o n u n ţa tă a te re n u lu i p e c a re su n t c o m u n e le şi s ta re a d e m o rb id ita te
d e s tu l d e în tin s ă ” (Ibidem, 9) . În p e r io a d a 1 o c to m b rie 1 9 0 7 - 1 o c to m b rie 1 9 0 8 , „ a u fo s t c ă u ta ţi în a c e s t sp ita l
2 8 4 b o ln a v i; m o r ţi - 5, d o i b ă r b a ţi şi tr e i fe m e i; n u m ă ru l o r d o n a n ţe lo r m e d ic a le în c o n tu l ju d e ţu lu i - 2 0 şi în
c o n tu l sta tu lu i - 8; s-a u fă c u t z e c e o p e ra ţiu n i c h iru r g ic a le ” (Ibidem, 23) . În râ n d u l c o m u n e lo r p lă ş ii, b â n tu ite
d e f e b r ă tifo id ă , a u fo s t şi „ G o ru n e ş ti - c u 5 b o ln a v i, B e n e ş ti - 1 b o ln a v (ră m a s 1 b o ln a v ), B ă lc e ş ti - id e m ;
în s ă n ă to ş iţi, 2 r ă m a ş i” ( Ibidem, 27). P rin tre b o lile m a i fre c v e n te în a c e s t in te rv a l d e tim p , a u fo s t

670
următoarele: paludism - 10 cazuri, pelagră - 80, sifilis - 17, blenoragie - 23, tuberculoză pulmonară - 14,
febră tifoidă - 18” (Ibidem, 30).
În 1912, în afară de spitalul din reşedinţa Vâlcii, în judeţ mai funcţionau încă cinci spitale, unul dintre
acestea aflându-se la Bălceşti. Situaţia privind neîncadrarea unui medic special pentru spitalul din Bălceşti,
persista şi în 1912, când, din cei nouă medici de circumscripţie, trei erau însărcinaţi şi cu conducerea
spitalelor din Sineşti, Bălceşti şi Lădeşti, „funcţionând bugetar [ca] medici de spitale cu circumscripţii
rurale” (Situaţiunea 1911-1912, 22). În general, situaţia aceasta precară a ocrotiţrii sănătăţii, a continuat şi în
perioada interbelică.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, situaţia se va îmbunătăţi treptat. Întrucât tuberculoza era încă
prezentă în judeţ, pentru depistarea ei, s-a luat iniţiativa trimiterii de caravane sanitare, acestea asigurând şi
tratament gratuit celor care se aflau la distanţe mari de centrele sanitare. Începând cu 1950, încep să se
organizeze unităţi profilactice curative şi staţionare, cu câte 5 paturi; un asemenea dispensar a fost înfiinţat şi
la Bălceşti (DJVAN, fond Comitetul Judeţean P.M.R. Vâlcea, dos. 1/1951, 18). Şi în Spitalul Bălceşti, se
va crea o structură asemănătoare cu cea a spitalelor orăşeneşti din judeţ, precum Brezoiu şi Horezu, adică
avea secţii de medicină internă, chirurgie, pediatrie şi obstetrică-ginecologie (Judeţul Vâlcea. Monografie,
1980, 186-187). Dintr-o statistică efectuată la începutul anilor ’50, situaţia asistenţei medicale în comuna
Bălceşti (în componenţa ei administrativă de atunci), să prezenta astfel: număr spitale - 1, număr de paturi -
40; număr dispensare - 2, număr de paturi în ele - 5; maternităţi - 1, număr locuri în maternitate - 4.
Bolnavii erau îngrijiţi de 3 medici şi de 11 cadre medicale medii. În comună, exista o baie publică,
frecventată de 45-80 persoane; printre bolile mai frecvente, sunt menţionate rujeola, tusea convulsivă şi
scarlatina (Sfatul P opular Regional Vâlcea, C om una Bălceşti - R aionul Bălceşti, Monografie
economică-social-culturală, f. an, nepag.). În situaţiile corespunzătoare alcătuite pentru comunele Otetelişu
şi Goruneşti, nu este menţionat niciun medic, ci doar personal mediu auxiliar - 1 şi, respectiv, 2; şi, desigur,
nicio unitate spitalicească!
Cu timpul, atât numărul unităţilor medicale, cât şi cel al medicilor şi al cadrelor medii, vor creşte.
Redăm în continuare, reţeaua medico-sanitară care exista în Bălceşti şi în viitoarele „cartiere” ale sale, în
anul 1955: SPITALUL BĂLCEŞTI, nr. secţii - 3: Secţia Interne, cu 2 doctori şi 25 paturi; Chirurgie, cu 1
medic şi 25 paturi; Pediatrie, cu 1 doctor şi 10 paturi; puncte sanitare: necesare - 2, existente - 2; farmacii:
de Centrofarm - 1; farmacii de spital - 1. Mai sunt menţionate: Dispensarul TBC Bălceşti, Farmacia de Stat
Bălceşti, Farmacia Spitalului Bălceşti, Serviciul Salvare Bălceşti, Casa de Naşteri Beneşti, Circa Sanitară
Beneşti, Punctul Farmaceutic Beneşti, Punctul Sanitar Goruneşti, Punctul sanitar Otetelişu, Punctul
Farmaceutic Otetelişu-Sat, Punctul Farmaceutic Otetelişu-Pietroasa (DJVAN, fond Sfat Popular Raion
Bălceşti-Olteţu, dos. nr. 77/1955, 13-14).
În ceea ce priveşte cadrele medicale, sunt menţionaţi - la Spitalul Bălceşti - o soră „instrumentară”, 3
moaşe „cu Şcoala de Moaşe”, un felcer igienist, 2 oficianţi sanitari, 3 surori medicale. Ca medici specialişti,
îşi desfăşurau activitatea: Băjireanu Mihai - medic generalist, C-tin Nicolaescu - medic chirurg, Mihai
Crişan - medic generalist şi Dumitru Voinescu - medic pediatru, iar la Dispensarul TBC - medicul ftiziolog
Lidia Mărculescu; mai desfăşurau activitate sanitară, două surori de Crucea Roşie: Elena Marin, care lucra la
GAC Beneşti şi Surdu Aurelia, care avea serviciul la GAC Goruneşti (DJVAN, fond Sfat Popular Raion
Bălceşti-Olteţu, dos. nr. 77/1955, 2-12). „Schema de organizare a TBC Ulicioiu şi a Serviciului de Salvare
Raional” Bălceşti, arăta stfel: Măcelaru Lidia - medic ftiziolog, 4 surori medicale şi de ocrotire, un referent,
o îngrijitoare, un şofer şi un contabil (Ibidem, 44). La rândul său, Dispensarul TBC Bălceşti era încadrat cu
un medic ftiziolog, o soră medicală, un referent şi o îngrijitoare, dotarea sa fiind de 5 paturi şi un aparat
radiologic! (Ibidem, 54). In acelaşi an, îşi desfăşura activitatea şi Circumscripţia Sanitară Beneşti, unitate
prevăzută cu 5 paturi (Casa de Naşteri) (Ibidem, 55).
În anul 1965, reţeaua medico-sanitară a raionului Bălceşti avea, în principal, următoarea structură: un
spital raional mixt (Spitalul Unificat Mixt, având sediul în Bălceşti) cu 80 paturi, un spital TBC cu 10 paturi,
o policlinică raională cu 10 servicii şi o circumscripţie medico-sanitară - deservite de 49 cadre medicale
(DJVAN, fond Sfat Popular Raion Bălceşti-Olteţu, dos. nr. 7/1965, 25).
În această structură, cu îmbunătăţiri lente şi rare, dar sigure, spitalul din Bălceşti a funcţionat până în
decembrie 1989 şi încă două decenii după acel an învolburat. La 1 aprilie 2011, printr-un ordin al
Ministerului Sănătăţii, spitalul a fost desfiinţat, odată cu alte 66 unităţi asemănătoare din ţară. Prin HG nr.
212/2011, care prevedea transformarea unor spitale în cămine de bătrâni, acest spital va avea aceeaşi soartă.
Nu numai autorităţile locale din Bălceşti, cadrele medicale de aici şi locuitorii oraşului, ci şi reprezentanţii
671
Consiliului Judeţean Vâlcea, au protestat vehement şi prelungit, sub diferite forme, împotriva desfiinţării
spitalului (considerată abuzivă), mai ales când un pacient venit din Laloşu a murit chiar la poarta spitalului
desfiinţat - caz mult mediatizat de presa judeţeană şi centrală. La un moment dat, Ion Curelaru - primarul
oraşului Bălceşti a propus ca unitatea să devină secţie externă a Spitalului Municipal din Drăgăşani.
La scurt timp de la desfiinţarea spitalului, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Câlea, a decis să dea
în judecată Ministerul Sănătăţii, deschizând acţiune în instanţă la Curtea de Apel Piteşti, pentru anularea HG
345, care interzice încheierea contractului cadru dintre Spitalul Bălceşti şi CAS (Stelian M ateescu,
Consiliul Judeţean dă în judecată Ministerul Sănătăţii, în „ C u rieru l de R âm nic” , 8 aprilie 2011). O altă
formă de protest a fost . . . redeschiderea - neoficială - a spitalului: la câteva zile după închidere, cadrele
medicale ale spitalului, în urma deciziei juristului Gabriel Popescu - managerul spitalului, au venit la lucru,
muncind voluntar (fără plată) timp de o lună de zile, pentru a asigura asistenţa ambulatorie.
În prezent, ne-a informat primarul Ion C u re la ru , aici funcţionează Centrul Destinat Persoanelor
Vârstnice şi se află în proiect un Centru Medical de Urgenţă - secţie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din
Râmnicu-Vâlcea. Din cele 65 de locuri ale Căminului de Bătrâni, veniţi din toată ţara, 55 sunt ocupate; aici
lucrează 30 de persoane, multe dintre acestea fiind foşti angajaţi ai spitalului Asistarea şi tratarea bolnavilor
din zonă, care au nevoie de îngrijiri speciale, se asigură, prin transportarea lor cu ambulanţele, de către
spitalele din Craiova şi din reşedinţa judeţului Vâlcea. O informaţie de ultimă oră, primită de la primarul Ion
Curelaru, cuprinde o veste bună: „Peste circa o lună - spune bucuros edilul şef al oraşului - spitalul se va
reînfiinţa! Sunt făcute toate formele, aşteptăm aprobarea . . .”
Fostul Dispensar Bălceşti s-a transformat în cabinete medicale individuale (CMI-uri), cu medici
privatizaţi. Dispensarul TBC, cu sediul în Bălceşti (fost aparţinător de spitalul din localitate) a fost arondat la
Spitalul de Pneumologie Mihăeşti; numai ca punct policlinic, căci nu are paturi; evidenţa bolnavilor şi
consultarea lor sunt asigurate de un medic ftiziolog, o asistentă şi un îngrijitor. Cele câteva cabinete medicale
particulare din oraş, contribuie şi ele - contra plată, desigur! - la tratarea bolnavilor.

Fostul spital din Bălceşti (În prezent: Centrul Destinat Persoanelor Vârstnice) ş i . . .
viitorul spital, fiindcă în curând, unitatea se va refiinţa (Inf.: Ion C urelaru)

672
 Cap. IX - SPORTUL

Ca şi în alte localităţi mai mici ale judeţului, nici în oraşul Bălceşti nu se poate vorbi despre o viaţă
sportivă de anvergură. Preocupările pentru acest domeniu, însă, nu au lipsit şi nu lipsesc. A fost construit şi
amenajat corespunzător terenul de fotbal din localitate. După o mică „pauză”, întrucât „regulamentul o dădea
drept exclusă din Campionatul Ligii a IV-a, formaţia „Olteţul” Bălceşti a revenit în competiţie”, în 2009,
înscriindu-se din nou în campionat; conducătorul echipei este Mircea Irimescu - fost jucător la Universitatea
Craiova (Bogdan Nicula, Olteţul Bălceşti a revenit în competiţie, în „M esagerul vâlcean” din 19
noiem brie 2009). După ce a activat timp de un an în campionat (2009-2010), echipa s-a retras din întrecere
„în pauza dintre tur şi retur, după ce a acumulat doar şapte puncte în 17 meciuri, având la activ şi trei
neprezentări” şi pierzând, conform regulamentului, toate duelurile din partea a doua a sezonului, „la masa
verde”, cu scorul de 3-0 (Olteţul Bălceşti s-ar putea reînscrie în Liga a V-a, în „A rena vâlceană” din 29
iulie 2011). Echipa a fost antrenată de Marian Geică. Spunem „a fost”, fiindcă, din motive materiale, de circa
doi ani, echipa nu mai activează.
Nu departe de stadion, a fost construită o sală modernă de sport, competitivă, într-o clădire separată, cu
teren de handbal, volei şi baschet; cel puţin 150 de spectatori pot urmări întrecerile sportive desfăşurate aici.
„Aveam nevoie de o astfel de sală de sport - a spus Ion Curelaru, primarul oraşului - aşa că o dată ce va fi
dată în folosinţă, ne vom putea bucura din plin de calităţile ei. Acesta este primul pas din strategia noastră,
care va include şi modernizarea bazei sportive din localitate, astfel încât, în scurt timp, Bălceştiul să poată
deveni un punct de referinţă pe harta sportivă a judeţului Vâlcea şi nu numai” (Bogdan Nicula, Din august,
Sală de sport la Bălceşti, în „M esagerul vâlcean” , 25 iunie 2009).
Într-un fel determinat, sportul bălceştean este reprezentat şi prin oamenii săi. Este ştiut că omul de
sport Dumitru (Mitică) Dragomir, originar din fosta comună Bălceşti, a fost fotbalist de performanţă şi
preşedinte al Clubului Sportiv Chimia, în perioada când echipa „Chimia” Râmnicu-Vâlcea a câştigat Cupa
României şi a promovat în A; acelaşi manager sportiv a promovat în A şi echipa „Viitorul” Scorniceşti
(1979) şi a deţinut (şi deţine în continuare) funcţii de conducere în structurile organizatorice centrale ale
fotbalului românesc: vicepreşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (din 1993) şi preşedinte al acesteia
(reales în 2000), devenind implicit şi vicepreşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (reconfirmat în 1998 şi
reales în 2001). Uneori, M. D. mai ajută şi fotbalul din localitatea natală, ca de exemplu atunci când le-a
dăruit fotbaliştilor de aici echipamentul sportiv necesar, pe care aceştia îl poartă cu mândrie. În general, însă,
locuitorii din cel mai sudic oraş al judeţului sunt nemulţumiţi de modul şi gradul în care celebrul lor
„cobălceştean” se implică în existenţa Bălceştiului şi - în speţă - în viaţa sportivă a localităţii.

Terenul de fotbal al oraşului Marian GEICA,

fo st antrenor la echipa “Olteţul”

673
 Cap. X - TURISMUL

Se poate afirma cu îndreptăţire că oraşul adăposteşte între hotarele sale, unul dintre cele mai
frumoase şi mai interesante obiective turistice din judeţ şi din ţară: Conacul Otetelişanu, care mai cunoaşte şi
alte denumiri: „Conacul Otetelişenilor”, „Conacul de la Irimeşti”, „Conacul de la Beneşti” etc. Amplasată
într-un loc pitoresc din satul Irimeşti, clădirea are o poveste bogată, în care legendele şi tradiţia orală se
confundă, de multe ori, cu istoria. Despre istoria reală a acestei frumoase case boiereşti, regretatul istoric Ion
Obretin a scris o întreagă carte, bazată strict pe documentele de arhivă: C onacul O tetelişanu. O curte
boierească în p rag u l epocii m oderne (Ed. „Templum Plus”, 2006). Este situată la o distanţă mică de
biserică, aceasta fiind ctitorie a vornicului Barbu Otetelişanu, din anul 1746 (Stoicescu, 1970, 63), ca
biserică de curte, paraclis al curţii boiereşti, unde boierul urmărea slujba, şi ca necropolă a stăpânului curţii şi
a familiei sale. Din punct de vedere arhitectural, conacul este construit ca o culă - „casă întărită, motivată de
nevoile unei apărări cât mai eficiente, dar care trebuia să asigure şi un confort familiei boierului, care o
locuia permanent sau temporar” (O bretin, 2006, 79); autorul îi face o descriere amănunţită, din care aflăm
că impresionanta casă se compune dintr-un subsol mult adâncit faţă de nivelul solului, cu trei încăperi boltite
care serveau de beci, peste care se află, perfect suprapus, nivelul de locuire mult ridicat deasupra solului şi un
foişor aşezat pe faţada de sud (Ibidem, 79-81). Referitor la data construirii, acelaşi cercetător ne informează
că acest conac „aparţine stilului de arhitectură brâncovenească al sec. XVIII (. . . ). Arhitectul Iancu
Atanasescu, care a condus lucrările de restaurare, notează că ar fi construit în anul 1713, fără a preciza vreo
sursă” (Ibidem, 86).
Aici a copilărit Petrache Poenaru şi tot prin aceste locuri, a trecut Tudor Vladimirescu cu pandurii, în
ultimul său drum. Boierii Otetelişeni, apropiaţi ai conducătorului mişcării revoluţionare de la 1821, fuseseră
jefuiţi de o oaste condusă de căpitanii de arnăuţi Iova şi Ienciu. Când cei doi boieri credeau că vor fi omorâţi,
la conac a ajuns Tudor Vladimirescu, cu o oaste formată din călăreţi, şi a poruncit ca Iova şi Ienciu să fie
ucişi, lucru care s-ar fi întâmplat la o răscruce de drumuri din localitatea Otetelişu. Tudor a fost arestat pe 21
mai 1821, dus prin Câmpulung la Târgovişte şi ucis. Aflând vestea, boierii de la conac au mers la Horezu şi
de aici au emigrat în Transilvania. Familia Otetelişanu a locuit în conac până la naţionalizarea din 1948, când
clădirea a fost trecută în proprietatea statului şi transformată în muzeu. Revendicată după 1990 şi obţinută de
către moştenitori, casa a fost lăsată apoi în părăsire de către aceştia. Ulterior, a fost cumpărată de un om cu
suflet (şi cu bani!), care a investit sume mari şi a restaurat conacul, păstrând - în general - arhitectura
tradiţională a clădirii, dar zugrăvind-o şi mobilând-o cu mobilier nou, corespunzător.
Fostul conac care ameninţa să se degradeze fizic cu totul, a renăscut precum Pasărea Phoenix,
redobândindu-şi frumuseţea de altădată, ceea ce a creat posibilităţi să fie redat recent turismului. „Vrem să-l
introducem în circuitul istoric intern şi internaţional, printr-o fundaţie culturală. Domeniul are ca suprafaţă
vreo 15 hectare. Sunt oameni care vin permanent aici şi îngrijesc fiecare locşor pe care îl vedeţi. În heleşteu
avem peşti, creştem găini numai de rasă, avem un solar unde cultivăm legume proaspete de sezon, iar
mândria noastră sunt cei doi ponei, Kari şi Petra, pe care îi îngrijim de patru ani. La Conacul cel Mic, prin
fundaţie, vrem să facem restaurantul cu specific românesc, cu meniul zilei, dar şi o mică pensiune. La
restaurant, se va consuma numai din curte, produse bio. Nu am dat nici cu îngrăşăminte. (. . .) Vor fi create
şi 7-8 locuri de muncă. Cât de curând, ne vom ocupa de lucrări. Mai întâmpinăm ceva probleme cu comisia
de fond funciar pentru retrocedarea unor terenuri. Crama de la Conacul Mare are o poveste aparte. Uşile din
lemn masiv sunt cioplite dintr-un singur lemn. Proprietarul le-a recuperat de la oamenii din sat” - a relatat
Cristi Bălănel, administratorul conacului (vezi: Letiţia Lazăr, C onacul O tetelişanu, în circuitul
turistic internaţional, în „Reportaj”, 31 martie 2011). Dintr-o informaţie de ultimă oră, primită de la
primarul oraşului, fostul conac, restaurat, şi-a deschis porţile pentru turişti, dar şi pentru . . . nunţi.
În afară de Conacul Otetelişenilor, din „Ansamblul Otetelişanu” mai face parte şi Biserica „Sfinţii
Voievozi” din fostul sat Beneşti, ctitorită de vornicul Barbu Otetelişanu la 1746. După cutremurul din 1802,
ea a fost reparată de aga Grigore Otetelişanu (1868) şi de Nicolae Otetelişanu. Pictura a fost executată de
pictorii craioveni Istudor Selăgeanu şi Costache Petrescu (Rizea-Ene, 2007, 32). Deşi au fost analizate mai

674
sus, la capitolul Viaţa religioasă, menţionăm în continuare celelalte aşezăminte religioase din oraş,
monumente istorice şi bunuri de patrimoniu care prezintă interes din punct de vedere turistic:
• Biserica cu hramurile „Intrarea în Biserică” şi „Sfântul Ioan Botezătorul”, monument de arhitectură
datând din anii 1798-1799, (Ibidem, 33).
• Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Otetelişu, datată 1774, ctitorită de clucerul Şerban Otetelişanu
şi refăcută de jupâneasa Aniţa Otetelişanu, stolnicul Şerban, serdarul Constantin, şetrarul Ioniţă şi clucerul
Drăghici.
• Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Irimeşti, a fost construită în anul 1884, fiind ctitorită de Badea
Albulescu şi Radu Nicolaescu (Ibidem).
Bisericile de pe raza oraşului sunt bunuri de patrimoniu, declarate ca atare de forurile competente,
prezentând interes din toate punctele de vedere: istoric, arhitectonic, cultural-religios şi, desigur, turistic.
De asemenea, în centrul civic al oraşului, pot fi cercetate şi admirate un număr de intereseante edificii.
„civile” din secolele XIX-XX.

Conacul Otetelişenilor, de la B E N E ŞT I (după re sta u ra re privată)

675
 Cap. XI - PERSONALITĂŢI BĂLCEŞTENE

C â rs to iu , Io n (n. 13 ian 1943, Jiblea V eche, azi C ălim ăneşti - ju d . V âlcea) - filolog şi lingvist, cu preocupări
susţinute pentru etim ologie; cercetător, publicist. În anul 1976 a participat la cea de a d oua ediţie a Congresului
N aţional de Tracologie. C arieră didactică în învăţăm ântul preuniversitar, m ai întâi la Şcoala G enerală d in B ălceşti, apoi
la L iceul d in M ozăceni - jud. A rgeş şi la L iceul « P etrache P oenaru » d in com una (azi, oraşul) Bălceşti, ju d . V âlcea
(unde a deţinut, o vrem e, şi funcţia de director); aici, a lucrat p ân ă la pensionare. Cărţi publicate: Între lingvistică şi
istorie (1975), Teze şi ipoteze lingvistice (1981), P aşi în universul cunoaşterii (2001); în colaborare cu R odica
C onstanţa A nghelescu (fiica sa): D icţionar etim ologic - D EC A (2007). (COS, pag. 24-25; E nciclopedia Vâlcea I,
pag. 746).
C e rn ă te sc u , D a lila (n. 4 decem brie 1973, Bucureşti; copilăria şi-a petrecut-o la Bălceşti, ju d . V âlcea, locul de
origine al părinţilor) - solist instrum entist la nai (prim ul profesor: tatăl ei - M iro n Cernătescu, naist de talent şi
constructor de instrum ente m uzicale, în speţă - de naiuri), m uzicolog. V edetă T V de la v ârsta de 5 ani (1978), în cadrul
unei em isiuni relizate de T udor V ornicu, la T eleviziunea R om ână. F ostă solista nr. 1 a Cenaclului „F lacăra”, condus de
A drian Păunescu. L a 10 ani (1983) realizează prim ul disc la „E lectrecord” . M em bră a num eroase societăţi şi asociaţii de
profil, din ţară şi străinătate, printre care „Societatea C om pozitorilor şi E ditorilor de M uzică” d in P aris (1992). L ucrarea
sa de licenţă a avut ca tem ă instrum entul care a lansat-o şi a făcut-o celebră pe toate m eridianele lum ii: naiul. D o cto r al
A cadem iei de M uzică din Bucureşti, obţinut cu calificativul Sum m a cum laude; lector universitar la aceeaşi instituţie,
catedra de Nai. P rem ii şi distincţii obţinute (selectiv): L aureată a F estivalului Ţ ărilor D unărene, de la N ovisad -
Iugoslavia (1991); prem iată la C oncursul „G rand P rix”, unde a participat pen tru A ustria, E lveţia şi G erm ania, cu
com poziţia Panonia, aleasă de ju riu din 900 de lucrări intrate în com petiţie. În 1996, a reprezentat G erm ania la
E urovision, H am burg, în duet cu solista v ocală A ngela W iedl, p rezentând com poziţia „E chos” - locul al III-lea. A
realizat şi realizează în continuare num eroase înregistrări în ţară şi peste hotare. C etăţean de onoare al ju d eţu lu i V âlcea
(din 1994). (OSCA I, pag. 83-84; M E I I , pag. 25-26); C olegiul „ Alexandru L a h o va ri”, pag. 225-226).
C e rn ă te sc u , M iro n (n. 1947 în com . - azi, oraşul - B ălceşti d in ju d . V âlcea) - m uzician şi constructor de
instrum ente m uzicale. P rofesor la L iceul d in B ălceşti, unde a în fiin ţat o orchestră de m uzică populară pentru copii.
Solist instrum entist polivalent: vioară, m andolină, ocarină, fluier, acordeon, ţam bal, nai. U lterior, s-a transferat cu
serviciul la L iceul „A l L ahovari” (pe atunci, „N icolae B ălcescu”) d in R âm nicu-V âlcea; a înfiinţat şi aici o orchestră şi a
continuat să construiască naiuri. C onstructor perform ant de astfel de instrum ente, cărora le-a adus îm bunătăţiri; printre
alte inovaţii, a înlocuit cu u n cilindru, ceara d in construcţia naiului; este deţinătorul u n ei colecţii unice de naiuri din
diferite esenţe: stejar, plop, m ahon, am zac şi zingana. C ontribuţii hotărâtoare la form area ca m uzician şi m uzicolog, a
D alilei - fiica sa. (C olegiul „A lexandru L a h o v a ri”, pag. 225, 299-300).
C h iriţă , V ic to r - istoric şi archivist; cercetător, scriitor. F ost director al D irecţiei Judeţene a A rhivelor Statului -
Craiova, jud. D olj. R ector al fostei U niversităţii C ultural-Ştiinţifice (U niversitatea Populară) d in Craiova. A utor de cărţi
şi articole de specialitate. A scris, printre altele, Din istoria satului Bălceţei, Vâlcea, Neamul moşnenilor Porojeneşti (Ed. Aius,
Craiova, 2004).
C o n s ta n tin e sc u , M a r ia (n. 25 aug. 1935, B ălceşti - ju d . V âlcea) - chim ist, cercetător ştiinţific, publicist. C arieră
universitară şi de cercetător. D octor în chim ie, cu teza P rocese de electrocod în cu ren t o n d u la t (1973). Cărţi publicate:
Tehnologia crom ării p ie selo r m etalice (1977), Coroziunea şi p ro tecţia anticorozivă (1978), P rotecţii anticorozive
(1979); în colaborare: C him ie şi coroziune (1979), Inhibitori de coroziune (1983), în d ru m a r de lucrări p ra ctice de
electrochim ie (1971), în d ru m a r de lucrări pra ctice de electrochim ie, coroziune şi tehnologie electrochim ică (1982).
(OSCA II, pag. 90-91; P rezenţe fem inine, pag. 28-29).
D iaco n escu , T ra ia n (n. la 14 iulie 1939, în com una G oruneşti - azi, B ălceşti - , ju d . V âlcea) - filo lo g (clasicist),
cercetător, traducător. Specializări în Italia (1972) şi G erm ania (1985); doctor în filologie clasică, cu teza M eta fo ră şi
univers saturnalic în com edia lui P lautus (1974). C arieră universitară; a ţinut cursuri de lim ba şi literatura greacă şi
latină la m ari universităţi d in ţară şi d in străinătate: M adrid, B arcelona, M arcia, Padova, B ari etc.. A contribuit la
consolidarea studiului lim bii şi literaturii latine în B asarabia (Chişinău, Bălţi, Cernăuţi). A publicat prelegeri şi a
redactat antologii com entate despre m arii clasici greco-rom ani şi a tipărit cursuri speciale şi opţionale, obţinând
num eroase prem ii literare şi academ ice: „Francesco P etrarca” , A vignon, 1979; P rem iul A cadem iei Rom âne, 1984 ş.a.
P reşedinte al Societăţii de Studii Clasice din R om ânia - F iliala Iaşi (din 1980); şef al D epartam entului de Filologie
C lasică şi R om anică (1990-2000); m em bru al U niunii Scriitorilor d in R om ânia (1980); m em bru al Societăţii de Studii
C lasice din R om ânia (1960), G erm ania (1985), F ran ţa (1990), Spania (1992), G recia (1994); m em bru al Institutului de
D ram ă A ntică cu sediul la R om a şi S iracuza (1992); m em bru al U niunii de Studii Latine, cu sedii la Rom a, Paris,
M adrid, B ucureşti (1990), şi m em bru al colectivului redacţional al revistei "Limba rom ână" (Chişinău, 1992).

676
 D in că , A le x a n d ru (n. la 14 apr. 1944, în com una B ălceşti, ju d . V âlcea) - m atem atician, inform atician, cercetător.
C ursurile prim are şi liceul în com una natală; Facultatea de M atem atică-M ecanică (1966). D o cto r al U niversităţii din
B ucureşti, cu teza D istanţe contextuale în lingvistica algebrică (1973 ; pub licată în acelaşi an, în: "Studii şi cercetări
m atem atice" (Bucureşti, tom 25, nr. 2, 1973, pag. 223-265). Specializări în ţară (1990 şi 1992) şi în străinătate: Italia
(1973), B elgia şi F ranţa (1992). Strălucită carieră universitară, inclusiv im portante funcţii de răspundere: decan al
Facultăţii de M atem atică-Inform atică (1981-1989); prorector (1989-1990); secretar ştiinţific al Senatului U niversităţii
d in C raiova (1990-1992); decan al F acultăţii de M atem atică-Inform atică (1992-2000). M em bru al Societăţii de Ştiinţe
M atem atice d in Rom ânia. C ărţi publicate: L ecţii de algebră (2000); în colaborare: M eto d e distribuţionale algebrice în
lingvistică (1977), A lg eb ra p en tru p erfecţionarea p ro feso rilo r (1983), C oncursul interjudeţean de m atem atică "Gh.
Ţiţeica", 1979-1993 (1994) etc. A lte lucrări i-au fo st reprografiate: D istanţe contextuale în lingvistica algebrică
(rezum atul tezei de doctorat; 1973), C ulegere de p ro b lem e de m atem atică p en tru adm iterea în învăţăm ântul superior,
vol. I-II (1973) ş. a. În perioada 1976-1996, a elaborat num eroase contracte de cercetare ştiinţifică şi studii de instruire
program ată, precum şi aplicaţii ale teoriei categoriilor în algebra universală. (O SC A II, pag. 122-123).
D ra g o m ir, D u m itru (M itică) (n. 30 m ai 1946, com . /azi - oraşul Bălceşti, ju d . V âlcea) - fotbalist şi antrenor,
om poltic; cursuri de specializare la Şcoala de A ntrenori de F otbal de pe lângă IEFS (1982). A ju c a t fotbal la
„N itram onia” Făgăraş (1962-1964), „U niversitatea C raiova” - T ineret (1965-1967) şi „C him ia R âm nicu-V âlcea” (1967­
1971). F ost vicepreşedinte (1971-1974) şi apoi preşedinte al C. S. C him ia R âm nicu-V âlcea, p erioadă în care echipa a
câştigat C upa R om âniei şi a prom ovat în divizia A. C onducător al F. C. B ih o r - O radea (1977), apoi preşedinte al
echipei „V iitorul Scorniceşti”, care în 1979 a prom ovat în p rim a divizie. D in 1980, preşedinte al „FC M B raşov” , iar
între 1987-1989, al echipei „V ictoria B ucureşti” - club al M inisterului de Interne. D in 1993, vicepreşedinte al L igii
Profesioniste de Fotbal; d in 1996 - preşedinte al acesteia (reales în 2000), devenind im plicit şi vicepreşedinte al FRF
(aici, reconfirm at în 1998 şi reales în 2001). D in noiem brie 2000, deputat de V âlcea, 2000 -2008), reprezentând Partidul
« R om ânia M are ». (Fotbalul rom ânesc, pag. 295; E nciclopedia sportului, I, pag. 433-434).
D u ţu , M ih a e la (n. 30 m ai 1967, în com una Bălceşti, ju d . V âlcea) - econom ist, cercetător, publicist. D octor al
A SE d in B ucureşti, cu teza P erspective econom ice ale econom iilor ţă rilo r din E uropa C entrală şi de E st (1998). Cadru
didactic la U niversitatea „C o n sta n tin B râncoveanu” - filiala d in R âm nicu-V âlcea (1993 - 1998); secretar ştiinţific al
C onsiliului Facultăţii de M anagem ent - M arketing în A faceri E conom ice R âm nicu-V âlcea (din anul 1996). L ucrări
publicate: P erspective econom ice ale ţărilor din E uropa C entrală şi de E st (1998); în colaborare: E conom ie m ondială -
curs (1996). (OSCA II, pag. 137-138).
A u re lia n Iliescu , avocat, născut în 1911 la Pietroasa, a fost avocat în B ălceşti şi a candidat la V âlcea pe lista
partidului ’’Totul pentru Ţ a ră ’’, la alegerile din 1937 (Enciclopedia Vâlcea, I, 185).
Io ja -P o p e sc u , G h e o rg h iţa (n. la 2 oct. 1945 în satul B ălceşti d in fosta com ună om onim ă, azi - oraşul B ălceşti
d in ju d . V âlcea) - istoric, cercetător, publicist. Între 1966-1974, a lucrat ca profesoară la Ş coala G enerală d in B ăbeni-
D iculesti, iar apoi la Ş coala din satul O tetelişu aparţinând de com una B ălceşti (1974-1984). F uncţii de conducere pe
linie de activitate cu pionierii (im plicit, director adjunct) şi în dom eniul cultural-artistic, obţinând rezultate perform ante
în am bele dom enii, cu prem ii ju d eţen e şi naţionale. În anul 2004, a p ublicat (în colaborare) vo lu m u l B ălceştii de p e
Olteţ. M onografie istorică, care are la b az ă teza sa de licenţă.
Io n esc u -B ălc eşti, Ş tefan (n. 30 m ai 1896 în satul O tetelişu d in com . B ălceşti de O lteţu, ju d . V âlcea - m. 11 nob.
1975, B ucureşti) - poet, traducător. A scos, în colaborare, revista „V iaţa literară” (Craiova, 1914). S ecretar de redacţie
la „R am uri” (1919-1947) şi la „F lam uri” - revistă literar-artistică a elevilor d in liceele m ilitare (1937-1940). A lucrat ca
o fiţer activ la L iceul M ilitar d in Craiova. Cărţi publicate: D a ru l voievozilor - piesă în tr-u n act, în v ersu ri (1925), P rour
p en tru p o rţi uitate - versuri (1934). A tradus din E len a V ăcărescu şi C ontesa de N oailles (Fum de aur şi - în colaborare
- M iresm e de departe, 1930). (OSCA I, pag. 182-183, cu anul de naştere 1889; crispedia.ro ).
N ă lb ito ru , Io n (n. 1956 în com. - azi, oraşul B ălceşti, ju d . V âlcea) - inginer hidrotehnician şi, d in 2008, m anager
proiect; prozator, dram aturg. Între anii 1982-1988, a lucrat ca inginer constructor la A C H O lt Superior, Şantierul G ura
L otrului şi la A rpaşu, apoi - ca inginer proiectan t şi ing. E xploatări forestiere - la IFE T R âm nicu-V âlcea şi U FE T
B rezoi (1982-1988), la “C oncord 2” B ucureşti - filiala C urtea de A rgeş (1996-2000) şi la Şantierul C ornet-R obeşti (din
2000). În anul 2009, a înfiinţat filiala B rezoi a Forum ului C ultural al R âm nicului, al cărei preşedinte este. M em bru al
m ai m ultor societăţi şi asociaţii, printre care Societatea C ulturală “A n to n P ann” d in R âm nicu-V âlcea şi L ig a Scriitorilor
d in Rom ânia.
Cărţi publicate: Cascada tinereţii - rom an (f. an), La p o a rta destinului - piesă de teatru (2007), Teatru, vol. II -
Stăpânul soarelui (2008), Teatru, vol. III - F ântâna sângeroasă (2009), E d en u l şi infernul unei lumi, piese de teatru -
parodii (2009) etc. În anul 2009, P rim ăria B rezoi i-a acordat o D ip lo m ă de excelenţă p entru m erite deosebite în
prom ovarea im aginii localităţii.
N eagoe, G h e o rg h e (n. la 8 iulie 1939, în B ălceşti, ju d . V âlcea) - m edic; cercetător, scriitor, publicist. D o cto r în
ştiinţe m edicale, cu teza R upturile duodenului (1972); cursuri de biodetecţie şi bioenergoterapie d in cadrul U niversităţii
T ehnice Bucureşti, precum şi alte cursuri de perfecţionare. A activat ca m edic la C ircum scripţia de L inie C FR Paşcani
(1962-1965); şe f al Secţiei de C hirurgie a Spitalului CFR T urnu-S everin (1970-1986) şi director de spital (1980-1986);
Secţia de C hirurgie d in Spitalul P enitenciar Jilava (1986-1988); Secţia de C hirurgie a Spitalului Judeţean D robeta
T urnu- S everin (din anul 1988). A făcut închisoare în v rem ea regim ului trecut, pentru că n -a v ru t să renunţe la
677
paternitatea asupra u nei invenţii, în favoarea E lenei Ceauşescu. M em bru fondator al Societăţii de C hirurgie T im işoara şi
al A sociaţiei N aţionale pentru C ercetări A plicative Parapsihologice; m em bru activ al altor num eroase societăţi şi
asociaţii. M em bru al A cadem iei R om âne de Ştiinţe M edicale. A prim it num eroase prem ii şi distincţii, printre care, în
anul 2000: „O rdinul C avalerilor L egiunii A lbe” - C hirurgie”, M edalia „A l X X -lea C ongres N aţional de C hirurgie” şi
M edalia „A X -a A niversare a U niversităţii O vidius - C onstanţa” .
C etăţean de onoare post-m ortem , al oraşului Bălceşti. L ucrări publicate: R upturile duodenului - teză de doctorat
(1972), C hirurgia traum atism elor duodenului (1975), F ilozofia ocultă (1998), A d evă ru l şi am ăgirile (2001). (OSCA II,
pag. 257-258(.
O b re tin , Io n (n. la 3 nob. 1947, în satul Cârlogani d in fosta com . B eneşti; azi, or. B ălceşti - m. 23 iun. 2008,
Bucureşti) - istoric; cercetător, publicist. C ea m ai m are parte d in activitate, a desfăşurat-o ca p rofesor la L iceul „C uza
V odă” din B ucureşti, cu excepţia intervalului 1990-1992, când a lucrat ca arhivist la D irecţia G enerală a A rhivelor
N aţionale. L a 19 ianuarie 2004, a întem eiat A sociaţia C ulturală „O tetelişenii”, p rin care îşi p ropunea să restituie
cercetării istorice personalităţile şi activitatea socio-econom ică şi culturală a m em brilor acestei v ech i şi vestite fam ilii
oltene de boieri, din care o parte au locuit şi activat în zona Bălceşti. Calităţi deosebite de cercetător istoric. Cărţi
publicate: B eneşti - Vâlcea, vatră de istorie rom ânească, sec. X V -X IX (2003), Beneşti. M onografie; Otetelişu. Satul,
boierii şi m oşia. Studiu introductiv şi docum ente, vol. I (2006), C onacul O tetelişanu. O curte boierească în p ra g u l
epocii m oderne. Studiu introductiv şi docum entare (2006).
O p re a , A le x a n d ru (n. 5 iulie 1931 în satul G oruneşti d in com . Bălceşti, ju d . V âlcea - m. 4 decem brie 1983,
Bucureşti) - critic şi istoric literar, editor, ziarist. Între 1950-1952: redactor la « V iaţa rom ânească », activitate
continuată (ca şef al secţiei de teorie şi critică literară) în 1956, după şi în tim pul cursurilor universitare; redactor-şef
adjunct la « L uceafărul » (1961-1966) şi al « G azetei literare » (1966-1968). D in 1968 - adjunct al lui Perpessicius la
direcţia M uzeului L iteraturii R om âne, iar după m oartea acestuia în 1971, v a lucra ca director la această instituţie şi
redactor-şef al publicaţiei trim estriale « M anuscriptum ». D octor în filologie (1971), conf. univ., şef al catedrei de lim ba
şi literatura rom ână a A cadem iei de Ştiinţe P olitice « Ştefan G heorghiu » (1971-1983).
Cărţi publicate: P an a it Istrati (1964; prem iul U niunii Scriitorilor), M işca rea p ro zei (1967), 5 p ro za to ri iluştri, 5
p ro cese literare (1971), P an a it Istrati. Un chevalier errant m oderne (D ossier de la vie et de l ’a u vre) - 1973, M itu l
« fa u ru lu i a b u r it». E xcurs în atelierul de creaţie al p ro za to rilo r rom âni m oderni (1974), Incidenţe critice (1975),
P a n a it Istrati. D osar al vieţii şi al operei (1976), F aţa nevăzută a literaturii (1980), In căutarea lui E m inescu ga zeta ru l
(1983); în colab. cu G alina O prea (soţia sa): J. - J. R ousseau şi L. N. Tolstoi. In căutarea vârstei de aur (1978). A editat:
P anait Istrati, O pere alese - O euvres choisies, vol. I-V I, ed. b ilin g v ă (1966-1974) şi a scris M a teiu I. C aragiale - un
personaj. D osar al existenţei (1979). (DCLR, pag. 350; D D LR , pag. 282; D LRC/2, pag. 397; M A , pag. 338-340; OSCA
I, pag. 279-282).
O te te lişa n u . V eche fam ilie din O tetelişu (de la acest sat provine num ele lor, nu invers!), ju d . V âlcea. Stăpâneau
acest sat, precum şi Beneşti, la începutul secolului al X V -lea (1418). P e la 1550, trăia postelnicul R adu de la Oteteliş.
T udor d in O teteliş, slugerul, a trăit pe la finele secolului al X V I-lea, fiin d înrudit cu Buzeştii. R adu O tetelişanu a fost
ispravnic al scaunului C raiovei (1698). V ornicul P reda O tetelişanu, m o rt în anul 1730, a fo st u n distins b o ie r d in sec olul
al X V II-lea; era însurat cu fiica lui D um itraşco Poenaru. V ornicul B arbu O tetelişanu, consilier în tim pul adm inistraţiei
austriece (1720), era fiul lui R adu. Fratele său, Ilie O tetelişanu, vornic de Dolj la 1719, m ort în anul 1733, este
fondatorul bisericii Sf. Ilie din Craiova, pe care a înzestrat-o cu averi însem nate. (Enciclopedia R om âniei, pag. 622).
I o rd a c h e O te te lişa n u (n. <1775/1776>). A utodidact. În tim p, şi-a alcătuit o bib lio tecă im presionantă. Puternic
influenţat de ideile ilum inism ului. Pregătite în m agistratură, cu funcţii în dom eniu, de la sim plu judecător, p ân ă la
funcţia de preşedinte al D ivanului Craiovei. Calităţi şi pregătire de inginer hotarnic. F o st ispravnic al ju d eţu lu i Dolj
(1830) şi deputat de V âlcea în p rim a A dunare O bştească a ţării (1831); president al Sfatului O răşenesc C raiova (1834),
president al D ivanului C ivil din C raiova (1838). Îm preună cu fratele său G rigore, a înfiinţat la B eneşti, pe cheltuiala lor,
p rim a şcoală de învăţători (1835). S-a im plicat susţinut şi eficient în educarea nepotului său de soră - P etrache Poenaru.
G rig o re O te te lişa n u (1786-1868) - inginer hotarnic autodidact; traducător; puternic influenţat, ca şi fratele său
Iordache, de ideile ilum iniştilor. F ost ocârm uitor al ju d eţu lu i D olj (1845-1846), calitate în care a sprijinit dezvoltarea
şcolilor şi a învăţăm ântului din D olj. S-a îngrijit de b iserica “ Sf. Ilie” d in C raiova şi de cea d in B eneşti. S prijinitor al
pictorului C. L ecca - soţul nepoatei sale V ictoria, în activitatea acestuia de editor, tip o g raf şi artist. T raducerile sale din
germ ană, greacă şi franceză s-au bucurat de success în epocă. A purtat eticheta de “avocet al ţăranilor” . În 1849, a fos
num it de B arbu Ştirbei, m em bru în C om isia pentru P roblem a ţărănească. A contribuit (invitat de petrach e Poenaru) la
stabilirea lungim ii stânjenului (O bretin, 2006, 57-67).
P a n a it, C o n s ta n tin (n. la 21 iunie 1941 în com . (azi, oraşul) Bălceşti, ju d . V âlcea) - istoric; cercetător, publicist,
colecţionar. A lucrat ca profesor la L iceul din M ăciuca (1967-1968), apoi - p în ă la pensionare - la L iceul „Petrache
P oenaru” din B ălceşti; funcţii îndeplinite: director la C asa P ionierilor din Bălceşti, director la Ş coala G enerală de aici şi
director la liceul m enţionat. A înfiinţat, în propria casă, un adevărat m uzeu, alcătuit, în principal, din unelte străvechi,
m edalii, m onezi şi diferite obiecte de artă. Este, de asem enea, posesorul a d ouă colecţii: de docum ente istorice şi,
respectiv, de cărţi de patrim oniu.
A publicat, în colaborare, B ălceşti p e O lteţ - M o n o g ra fie istorică, v o l. I (2004).

678
 P ă u n , V ic to r (n. 30 nob. 1951, în satul B ăbeni-O lteţu, fosta şi actuala com . D iculeşti - ju d . V âlcea) - poet,
prozator, publicist. A debutat publicistic cu proză scurtă, în „V âlcea literară”, cu o prezentare făcută de I. Soare. În t re
anii 1974-1987, a lucrat ca m uncitor la IOB B alş, apoi la T rustul de C onstrucţii C arpaţi, la fostul U JE C O O P V âlcea,
Întreprinderea M inieră V âlcan ş. a. A fost persecutat şi urm ărit de organele com uniste de represiune, confiscându-i se
m ai m ulte m anuscrise literare; nu a reuşit să m ai recupereze m anuscrisul Juverlandezii în Juverlanda, care conţinea,
p rintre altele, povestirea de debut Luna-n ceaun. Între 1997-1999, a activat ca funcţionar la L iceul « P etrache P oenaru »
d in Bălceşti. Este m em bru al A FD PR (A sociaţia F oştilor D eţinuţi P olitici d in Rom ânia).
V olum e publicate: D o r de E m inescu - v ersu ri (1995), A n d a - versuri (1999), F ântâna cu două uşi - versuri
(2000), Io - P oezii din hrisoave (2002), P oem e cu sciţi şi copilul A g a tâ rş (2008). P oveşti şi p ro verb e reverberate
(2009), V erm ina - u n eseu-rechizitoriu întocm it regim ului com unist şi Securităţi, com pletate cu dosarul său de persoană
urm ărită penal (2009). (OSCA I I , pag. 285).
P o e n a ru , P e tr a c h e (n. 10 ian. 1799, com. B ălceşti - satul B eneşti, ju d . V âlcea - m. 2 oct. 1875, B ucureşti; după
m am ă, face parte d in neam ul O tetelişenilor) - inginer, geolog; cărturar ilum inist, traducător, scriitor; p ro feso r de elină
la C olegiul „Sf. Sava” din B ucureşti (1818). În 1821, ajunge secretar al lui T u d o r V ladim irescu. D u p ă 1824, urm ează
cursuri de inginerie, m ineralogie şi geologie, la Şcoala P olitehnică d in Paris. Inspector şi apoi director al E foriei
Şcoalelor. În 1832, prin redactarea unui regulam ent al şcolilor, realizează (după m odel occidental) p rim a încercare de
organizare a învăţăm ântului din Ţ ara Rom ânească. Inventator al stiloului (25 m ai 1827, Paris). A restat în 1848, pentru
că făcuse parte din com isia de eliberare a robilor ţigani. A lucrat, îm preună cu alţii, la proiectul de ortografie cu litere
latine (1855). E ste iniţiatorul Societăţii A gronom ice şi al Şcolii de A gricultură de la Pantelim on. A deţinut num eroase
dregătorii şi funcţii adm inistrative şi politice, p ân ă la aceea de m em bru în C onsiliul de Stat al ţării (1864). P reşedinte de
onoare al „A strei” (1861), vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Societăţii pentru Învăţătura P oporului Rom ân. M em bru al
Societăţii A cadem ice R om âne (1871). A publicat prim ul curs de geom etrie d in ţările rom âne, precu m şi p rim a lucrare
de algebră din Ţ ara R om ânească (1841), contribuind la stabilirea unei părţi însem nate a term inologiei m atem atice în
lim ba rom ână; în colaborare cu F lorian A aron şi G .G .H ill, a editat prim ul d icţionar francez -rom ân. L ucrări publicate:
în vă ţă tu ra p en tru p ră sirea duzilor (1849), G heorghe L a ză r şi şcoala rom ână. D iscurs de recepţie (1871), E lem ente de
algebră (1841), E lem ente de geom etrie (1837); în colaborare: Vocabular franţuzo-rom ânesc, vol. I-II (1841) etc.
(OSCA I, pag. 299-304).
P o p esc u , A u re l S. (n. 9 sept. 1933 în com . Bălceşti, ju d . V âlcea) - m edic; scriitor. A lucrat ca m edic prim ar la
Spitalul P antelim on d in B ucureşti.
Cărţi publicate: E nigm a vieţii şi a morţii. E voluţia spiritului după m oarte (1991; ed. a II-a, 1992), Sp irit şi suflet
(1993), D estinul omului. F atalitate şi predestina re (1994), E nergia spirituală, cheia U niversului (1994 ; ed. a II-a,
2004), E zoterism ul şi cosm ogonia m arilor religii (2005), R ă zb o iu l îngerilor şi crearea om ului (2005) ... (OSCA I, 307).
P o p esc u , Iu lia n (fiul lui G heorghiţa Ioja-Popescu; n. la 24 decem brie 1976 în satul B ălceşti d in fosta com ună
om onim ă, ju d . V âlcea) - istoric, arheolog; cercetător, publicist. Între 1996-1999, a lucrat ca în v ăţăto r la diverse şcoli
d in Dolj. D in 1999, este profesor titu lar la Ş coala Specială „Sf. V asile” d in Craiova. Începând cu anul 200, a participat
la cercetările de pe şantierele arheologice d in Gorj, iar d in 2003 - la cele de pe şantierul D eşa d in ju d e ţu l Dol.
Este coautor la volum ul B ălceştii de p e Olteţ. M o n o g ra fie istorică (Craiova, Ed. SITECH , 2004).
S m a ra n d a c h e , F lo re n tin (n. 10 dec. 1954, com. B ălceşti - azi oraş, ju d . V âlcea) - m atem atician, fizician,
scriitor, filosof, artist plastic, traducător, cercetător, publicist etc. În 1980, îm preună cu u n grup de scriitori, a întem e iat
M işcarea literară P aradoxistă , căreia i-a devenit, în scurt tim p, lider de necontestat, nu num ai p rin m anifestele teoretice
publicate în diverse lim bi, ci - m ai ales - prin m ajoritatea operelor sale, creaţâte în stil paradoxist, v izân d toate genurile
literare şi o b u n ă parte dintre speciile acestora. Întem eietor al ştiinţei num ite neutrosofie. A dem onstrat teoretic că p ot fi
obţinute viteze m ai m ari decât v iteza lum inii. M em bru activ al câtorva zeci de societăţi şi asociaţii ştiinţifice şi cultural-
literare din to ată lum ea şi câştigător a num eroase prem ii literare. F iind urm ărit şi persecutat de Securitate, în 1989 a
fugit în T urcia şi de aici, în A m erica, unde ajunge p rofesor la universitatea G uallup d in N ew M exico; d octor în ştiinţe
fizico-m atem atice al U niversităţii d in C hişinău, cu lucrarea N oi fu n c ţii în teoria num erelor (1997). Inclus în principalele
enciclopedii şi dicţionare d in R om ânia şi d in lume.
Cărţi publicate (selectiv). În m atem atică: P roblem es avec e t sans p ro b lem es (1983), G eneralisations et
generalites (1984), In teger algoritm s to solve linear equations a n d system s (1984), O nly problem s, n o t solutions (1991),
M eto d e de calcul în analiza m atem atică. Teorie şi p ro b lem e (1995); în literatură: Form ule p en tru sp irit (1981),
Sentim ente fa b rica te în laborator (1982), L e sens du non-sens (1983 - ed. I, 1984 - ed. a II-a), N onpoem s (1990 şi
1991), Inventario del g en era l m alo (1991), D a rk snow (1992), C lopotul tăcerii (poem e haiku, 1993), Sa n s moi, que
deviendrait la P oesie? (1993), A m erica, p a ra d isu l diavolului (1992), N on R om an (1993), F u g i t . . . Ju rn a l de lagăr
(1994), M etaistorie. Trilogie teatrală (1993), L e paradoxism e; un nouveau m ouvem ent litteraire etc.; bo g ată
m em orialistică: şase volum e din ciclul F rate cu m eridianele şi p a ra lele (2002-2011) A întem eiat revista „The
paradoxist M ovem ent Journal” (1993). A utor al T eoriei D esert-Sm arandache privind raţionam entul plauzibil şi
paradoxul. În anul 2010, A cadem ia D aco-rom ână l-a propus p entru P rem iul N obel. În anul 2012, a obţinut P rem iul
A cadem iei R om âne pentru ştiinţă. (I. Soare, Un scriitor a l paradoxurilor: F lorentin Sm arandache - 1994; I. Soare,
P aradoxism şi postm odernism , 2000; OSCA I, pag. 366-370 etc.).

679
 Ion CÂRSTOIU Dalila CERNĂTESCU Miron CERNĂTESCU

Al. OPREA Ion N ĂLBITO RU Dr. Gh. NEAGOE

Constantin P A N A IT Dumitru DRAGOMIR Victor PĂU N

680
 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
1848. P roblem a agrară discutată de ţărani şi proprietari. D ocum ente, B ucureşti, E ditura de Stat, 1948.
C. A lessandrescu, D icţionarul g eografic al Judeţului Vâlcea, B ucureşti, 1893.
N icolae A ndrei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţăm ântului din Oltenia, vol. I, Craiova, Ed. „Scrisul R om ânesc” , 1977.
N icolae A ngelescu, M em oriile unui om obscur, R âm nicu-V âlcea, E ditura A drianso, 2005.
V. Antoniu, O catagrafie din Vâlcea, în „Arhivele Olteniei, an XXI, nr. 119-124/1942, pag. 170-177.
A n u l 1848 în P rincipatele Rom âne. A c te şi docu m en te, Bucureşti, 1902, tom ul III/1848, V III, 28, 1848, VIII, 30,
nr. 1332/1848.
A rhiva P rim ăriei Bălceşti, dos. 1942-1944, I.O .V .R. B ălceşti; dosarul îm proprietăririi de la 1921; dos. 31/1934.
Arhivele Naţionale Bucureşti, Fondul Episcopia Râmnicului, Condica m -rilor Căluiul şi Bucovăţul, 1651; Colecţia
M anuscrise, Ms. 449.
C. D. A ricescu, A c te ju stifica tive la istoria revoluţiunii rom âne, Craiova, 1844.
N. S. A ur, P iem ontul Olteţului. Studiu G eom orfologic, Craiova, E ditura U niversitaria, 1996.
N. S. A ur, P rocese m orfodinam ice în sectorul de confluenţă C erna-O lteţ, în „A nalele U niversităţii d in Craiova,
secţiile Istorie, G eografie, Filologie” , anul II, 1973.
N. S. A ur, Tipuri de pro cese m orfoclim atice, „A nalele U niversităţii d in C raiova’’, Secţia geografie, an II, 1973.
N. S. Aur, Z ona de contact dintre Câm pia D unării şi P o d işu l G etic între Jiu şi Olt, în “A nalele U niversităţii d in
Craiova, seria Istorie, G eografie, Filologie” , anul I, 1972.
C ezar A vram , P olitici agrare în O ltenia anilor 1949-1962, Craiova, 2000.
L. B adea, C onstanţa R usenescu, Ju d eţu l Vâlcea, Bucureşti, Ed. A cadem iei, 1970.
Ştefan B ălan, N icolae Şt. M ihăilescu, Istoria ştiinţei şi tehnicii în R om ânia. D ate cronologice, B ucureşti, E ditura
A cadem iei RSR, 1985.
„B ălceşti” - P ublicaţie editată cu prilejul m anifestărilor dedicate ridicării la rang de oraş a localităţii, 21
septem brie 2002.
„B uletinul oficial” nr. 164/29 iulie1950, pag. 754.
E m ilian Bureţea, C ontribuţii la studiul toponim iei rom âneşti, (EU C) Craiova, E ditura U niversitaria, 1994.
C. I. Caradja, O ltenia după M em oriile G eneralului von B auer, în „A rhivele O lteniei”, nr. 14/1924.
Charta României Meridionale publicată din ordinea M ăriei Salle Principelui Domnitoriu Alessandru Ioanne I, după
planulu original redicatu prin dispoziţiunea şi cu spesele guvernului României, de ingineri militari austrieci la anului 1856 în
stabilimentulu artisticu Szathmary, Bucureşti, 1864.
V ictor Chiriţă, D in istoria satului Bălceţei, Vâlcea - N ea m u l m oşnenilor Porojeneşti, Craiova, E d. A ius, 2004.
D inică C iobotea, Structura socială în Ţara R om ânească (1828-1831), în “R evista arhivelor”, nr. 1/1992.
C olecţia de D ocum ente „C. P anait".
N. A. Constantinescu, D icţionar onom astic rom ânesc, Bucureşti, E ditura A cadem iei RPR, 1963.
crispedia.ro
G herasim Cristea, episcopul R âm nicului, Isto ria E parhiei Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2009.
G h. D eaconu, P atrim oniul docum entar al culturii tradiţionale din Vâlcea, R âm nicu-V âlcea, Ed. Patrim oniu,
2008; vol. II, 2010.
L uchian D eaconu, V ladim ir O siac, Ileana Petrescu, D ocum ente p riv in d p ro b lem a ţără n ea scă din O ltenia în
p rim ele două decenii ale veacului a lX X -lea , vol. II (1911-1920), Bucureşti, E ditura A cadem iei, 1970.
M. V. D em etrescu, D o u ă sureturi, în “A rhivele O lteniei” nr. 7 d in 1923, 4.
D icţionar cronologic. Literatura rom ână, B ucureşti, E ditura Ştiinţifică şi E nciclopedică, 1979.
D icţionar de literatură română. Scriitori, reviste, curente, B ucureşti, E ditura U nivers, 1979.
D icţionarul istoric al localităţilor din ju d e ţu l Vâlcea. I. O raşele, coord. D inică C iobotea şi C ezar A vram ,
Craiova, E ditura Sitech, 2009.
D icţionarul literaturii rom âne de la origini p â n ă la 1900, B ucureşti, E ditura A cadem iei, 1979.
D icţionarul toponim ic alR om â n iei.O lten ia (D TR O ), v o l I, A -B, E ditura U niversitaria, Craiova, 1993.
D irecţia C entrală de Statistică, R ecensăm ântul p o p u la ţiei şi locuinţelor din R.S. Rom ânia, d in 15 m artie 1966,
vol. I, R egiunea A rgeş, 1967.
D JD A N , Col. D ocum ente, pach. CXLIII, CLXXV, CLXXVI, CLXXVII, CLXXXVI, CLXXXIX, CCLXXII,
CLXXXIX, CXC.
D JV A N , fond C om itetul Judeţean P.M .R. Vâlcea, dos. 1/1950, 1/1951; fo n d P refectura ju d e ţu lu i Vâlcea (PJV),
dos. 22/1832, 40/1833, 1/1840, 72/1855, 31/1865; fond P retura p lă şii B ă lceşti, dos. 1/1845, 2/1845, 9/1846-1848,
4/1847-1848, 14/1847-1848, 9/1847-1848, 4/1847-1848, 46/1848, 25/1849, 39/1864, 31/1865, 14/1866; F o n d Sfatul
P opular R aional B ălceşti - Olteţu, dos. 2/1940, dos. 48/1955, 77/1955, 41/1961, 7/1965, 27/1968, 30/1968, 60/1968;

681
F ond Subprefectura P lăşii Olteţu de Jos, dos.1/1847-1848, dos. 2/1848, dos. 5/1848; C olecţia D ocum ente istorice,
pach. XCII, CCLV.
D ocum ente p riv in d istoria R om âniei (DIR), B, Veacul a l X V I-lea, vol. II (1611-1615), Bucureşti, Ed. A cadem iei
RPR , 1951; vol. III, 1952; vol. IV, 1952. Veacul a l X V II-lea, vol. II, Bucureşti, 1951.
D ocum ente p riv in d p ro b lem a ţă rănească din O ltenia în p rim ele două decenii ale veacului a l X X -le a ”, vol. I
(1900-1910), Craiova, E ditura A cadem iei, 1967.
D ocum ente p rivitoare la istoria rom ânilor, culese de E udoxiu H urm uzaki, vol. VI.
D ocum enta R om aniae H istorica (DRH), B, Ţara Rom ânească, vol. 1 (1247-1500), Bucureşti, Ed. A cadem iei
R SR , 1966; vol. X X II (1628-1629), 2001.
Io n D onat, A şezările om eneşti din Ţara R om ânească în sec. X IV -X V I, în „Studii. R evistă de isto rie’’, anul IX, nr.
6, 1956
Io n D onat, Io n Pătroiu, D inică Ciobotea, C atagrafia obştească a Ţării R om âneşti din 1831, Craiova, E ditura
H elios, 1999.
F enia D riva, C ălim ăneşti şi oam enii săi, R âm nicu-V âlcea, Ed. O ffsetcolor, 2006.
E nciclopedia ju d e ţu lu i Vâlcea, vol. I - P rezentare generală, coord. I. Soare, R âm nicu-V âlcea, Ed.
F ortuna, 2010.
E nciclopedia R om â n iei, vol. II, B ucureşti, 1938.
E nciclopedia R om âniei - L ucian Predescu, E nciclopedia Rom âniei, Bucureşti, E ditura Cugetarea, 1940; ed.
a II-a, 1999.
E nciclopedia sportului - E nciclopedia educaţiei fiz ic e şi sportului, coord. - A lexe N icu, vol. I, II, III şi IV,
B ucureşti, Ed. A ram is, 2002.
E spunerea situaţiunei ju d e ţu lu i Vâlcea presen ta tă C onsiliului G eneral la deschiderea sesiunei ordinare din anul
1900, R âm nicu-V âlcea, T ipografia O. D em etrescu, 1900.
E xpunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea, p resen ta tă consiliului ju d e ţea n în sesiunea de la 15 octom brie 1908,
R âm nicu-V âlcea, Im prim eria Judeţului şi a Com unei R âm nicu-V âlcea, 1908.
F lorea Firan, D e la M acedonski la A rghezi, Craiova, Scrisul R om ânesc, 1975.
Io n Folescu, Satele de p e Valea P eştenii - contribuţii istorice, Bucureşti, 1997.
D im itrie F runzescu, D icţionar topografic şi statistic, B ucureşti, T ipografia Statului - H otelul Şerban V odă, 1872.
M ozes Gaster, N om enclatura topică a ju d e ţu lu i Vâlcea, în „B uletinul Societăţii G eografice R om âne” ,
B ucureşti, 1885.
G eografia ju d e ţu lu i Vâlcea, ediţie revăzută, 1893.
T itu G eorgescu, Cetăţi dacice în O ltenia, în „M agazin isto ric’’, VIII, nr. 12, 1974.
C. G iurescu, M ateriale p en tru istoria O lteniei sub austrieci, vol. II, B ucureşti, 1944.
C onstantin C. G iurescu, P rincipatele R om âne la începutul sec. X IX , Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1957.
D inu C. G iurescu, Ţara R om ânească în secolele X I V şi X V I, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1973.
C. H am angiu, C odul gen era l a l R om âniei. L egi uzuale, Bucureşti, vol. IX -X , 1921.
E udoxiu H urm uzachi, D ocum ente privitoare la istoria rom ânilor, v o l VI, Bucureşti, 1891.
Indicatorul localităţilor din R om ânia, D atele recensăm ântului g en era l a l p o p u la ţiei din 6 aprilie 1941, 1943,
B ucureşti, Im prim eria de Stat.
Indicatorul a lfabetic al localităţilor din R.P. R om ână, Bucureşti, Ed. de Stat pen tru L iteratură şi Ştiinţă, 1954.
G heorghiţa Ioja-Popescu, C ontribuţii la m onografia istorico-etnografică a com unei B ălceşti-O lteţ, lucrare de
grad, 1972 (m anuscris).
M ihai Ionescu, M ircea Tudoran, F otbal de la A la Z. F o tb a lu l rom ânesc de-a lungul anilor, B ucureşti, E ditura
Sport-Turism , 1984.
Io n Ionaşcu, D ocum entele m oşiilor schitului Şerbăneşti-M orunglavu, în “A rhivele O lteniei”, nr. 97-100/1938;
nr. 119-124/1942.
Şt. Ionescu-C heianu, G eografia ju d e ţu lu i Vâlcea, 1893.
Gh. Iordache, Unitate şi diversitate socio-etnografică, Craiova, Ed. „Scrisul R om ânesc” , 1977.
Iorgu Iordan, Toponim ie rom ânească, Bucureşti, 1963.
îm părţirea adm inistrativă a teritoriului R .P .R om âne, în „B .O .” nr. 77 / 8 sept. 1950, A nexa la L egea nr. 5 /1950.
L etiţia L azăr, C onacul Otetelişanu, în circuitul turistic internaţional, în „R eportaj” , 31 m artie 2011.
O ctav G eorge Lecca, F am iliile boiereşti ro m â n e, seria I, A rb o rele g enealogic a l fa m iliei boiereşti O tetelişanu,
B ucureşti, 1911.
Stelian M ateescu, C onsiliul Judeţean dă în ju d e c a tă M in isteru l Sănătăţii, în „C urierul de R âm nic”,
8 aprilie 2011.
M ite M ăneanu, N oi date cu p rivire la bâlciurile şi târgurile din ju d . Vâlcea la începutul sec. a l X IX -lea , în
„S tudii v âlcene”, III, R âm nicu-V âlcea, 1974, pag. 65-72.
M inisterul de Interne A gricultură şi L ucrări Publice, Indicele com unelor R om âniei după noua organizare a legii
com unale, Bucureşti, 1865.
„M onitorul oficial” , nr. 425 din 18 iunie 2002.
682
 M onografia m unicipiului D răgăşani, coord. C. Şerban, Constanţa, Ed. E x P onto, 2004.
A na M aria M unteanu, Itinerar cultural vâlcean, vol. I, E ditura U niversităţii T ransilvania d in B raşov, 2008.
C. S. N icolaescu P lopşor, E nigm ele arheologiei din raionul O lteţul, în ziarul „S cân teia tineretului” , anul X IX ,
Seria II, nr. 4250 din 13 ianuarie 1963.
B ogdan N icula, D in august, Sală de sp o rt la Bălceşti, în „M esagerul v âlcean ”, 25 iunie 2009.
B ogdan N icula, O lteţul B ălceşti a reven it în com petiţie, în „M esagerul v âlcean ” d in 19 noiem brie 2009.
Sorin O ane, Istoria ju d e ţu lu i Vâlcea, 1948-1965. Un studiu de caz, < Râm nicu-Vâlcea>, Ed. Conphys, 2007.
Sorin O ane, C olegiul N aţional A L E X A N D R U LAH O VARI. O istorie, câteva istorisiri şi o m ulţim e de
personalităţi, R âm nicu-V âlcea, R H Printing SRL, 2011.
Io n O bretin, B eneşti - Vâlcea, vatră de istoprie rom ânească, sec. X V -X IX . Studiu introductiv şi documente,
B ucureşti, 2003.
Io n O bretin, Otetelişu. Satul, boierii şi moşia. Studiu introductiv şi docum ente, vol. I, Craiova, Ed. Sitech, 2006.
Io n O bretin, C onacul O tetelişanilor. O curte boierească în p ra g u l epocii m oderne Craiova, Ed. „T em plum P lu s”,
2006.
O ltenia sub austrieci, 1718-1739. Un docum ent cartografic, în „A rhivele O lteniei”, nr. 12/1924, pag.11-12.
O lteţul B ălceşti s-ar p u te a reînscrie în L iga a V-a, în „A rena vâlcean ă” d in 29 iulie 2011.
Ileana Petrescu, Contribuţii la cunoaşterea p ro cesu lu i de transhum anţă a ţă ra n ilo r transilvăneni în O ltenia la
începutul sec.al X I X lea în „O ltenia. Studii şi com unicări. Istorie” , Craiova, 1974.
Gh. I. Petre-G ovora, M ărturii arheologice şi num ism atice p riv in d p erio a d a traco-dacică în nord-estul O lteniei,
în „S tudii v âlce n e’’, IV, 1980.
Petre Petria, P rezenţe fe m in in e afirm ate în dom eniul culturii şi a l ştiinţei naţionale. M ic dicţionar, R âm nicu-
V âlcea, Ed. O ffsetcolor, 2009.
Petre Petria, Vâlcea. O am eni de ştiinţă, cultură şi artă. D icţionar, <vol. I>, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys,
1997.
Petre Petria, C ristina Tănăsoiu, Vâlcea. O am eni de ştiinţă, cultură şi artă. D icţionar, vol. II, R âm nicu-V âlcea,
Ed. Conphys, 2004.
Petre Petria, P etrache Poenaru. Contribuţii biobibliografice, în “ Studii v âlcene” IV, R âm nicu-V âlcea, 1980,
pag. 187- 210.
P agini de epopee din trecutul de luptă al p o p o ru lu i român. Ed. M ilitară, Bucureşti, 1977.
C. M. Panait, Satele com unei B ălceşti de O lteţ în revoluţia de la 1848, în „S tudia” , vol. V II-V III, an 1979
Gh. Pârnuţă, D in istoria culturii şi şcolii din ju d e ţu l Vâlcea (sec. X V I-X IX ), în “Buridava. Studii şi m ateriale” nr.
2, <1976>, pag. 133/276.
P. Poni, Statistica răzeşilor, B ucureşti, 1921.
M arian Popa, D icţionar de literatură rom ână contrem porană, ed. a II-a, B ucureşti, Ed. A lbatros, 1977.
G heorghiţa Popescu, C onstantin Panait, Iulian Popescu, B ălceştii de p e O lteţ - M onografie istorică, vol. I,
Craiova, Ed. SITECH , 2004.
I. P opescu-C ilieni, Biserici, târguri şi sate din ju d e ţu l Vâlcea, Craiova, 1941.
Constantin C. Popian, M em orii. O viaţă de om (1944-1965), vol. III, Sibiu, Ed. A gnos, 2010.
N icolae Postolache, Istoria sportului rom ânesc în date, Iaşi, Ed. Junim ea, 1979.
C. Preda, D espre începuturile im itaţiilor m onetare de tip F ilip a l II- lea, în „S tudii clasice’’, X I, 1969,
pag. 68-83.
L igia E lena R izea, Ioana Ene, M onum en te istorice din ju d e ţu l Vâlcea. R epertoriu şi cronologie, R âm nicu-
V âlcea, E ditura Conphys, 2007.
M arin Roşu, F işe din m onografia ju d e ţu lu i Vâlcea, în „S tudii v âlcen e”, IV, 1980.
T raian Rus, D in activitatea extraşcolară a învăţătorilor din O ltenia la sfârşitul sec. a l X IX -le a şi începutul sec. al
X X -lea, în „Studii vâlcene” , R âm nicu-V âlcea, 1974.
M. R usănescu şi V .T atom ir, D irecţia reform ei agrare, în „R evista A rhivelor” , nr.2/1963
“ Scânteia tineretului” , anul X IX , seria II, nr. 4250 d in 13 ianuarie 1963.
Sfatul P opular R egional V âlcea, C om una B ălceşti - R aionul Bălceşti, M o n o g ra fie econom ică-social-culturală,
f. an.
Sfatul P op ular R egional V âlcea, C om una G oruneşti - R aionul B ălceşti, M o n o g ra fie econom ică - so cia l -
culturală, f. an.
Sfatul P opular R egional V âlcea, C om una O tetelişu - R aionul Bălceşti, M onografie econom ică-social-culturală,
f.an.
Sfatul P opular R egional V âlcea, C om una B eneşti - R aionul Bălceşti, M onografie econom ică - so cia l -
culturală, f. an.
Situaţiunea ju d e ţu lu i Vâlcea espusă C onsiliului g en era l cu ocaziunea deschiderii sesiunei ordinare din anul
1898, R âm nicu-V âlcea, T ipografia M odernă „G. Sfetea & Com p. 421, 1898.

683
 Io n Soare, D icţionar toponim ic al ju d e ţu lu i Vâlcea, R âm nicu-V âlcea, 1880 (m anuscris); v. şi idem , D icţionar
toponim ic al ju d e ţu lu i Vâlcea. Lit. A , în „Studii v âlcene” , serie nouă, IV (X I) 2008, R âm nicu-V âlcea, E ditura A lm arom ,
pag. 302-319.
Io n Soare, C onsideraţii etim ologice p riv in d toponim ia m ajoră a ju d e ţu lu i Vâlcea, în „Studii v âlcene” , serie nouă,
V II/1985, R âm nicu-V âlcea, pag. 179-190.
Io n Soare, D ocum ente slavo-rom âne păstra te în arhivele din Oltenia, R âm nicu-V âlcea, Ed. Conphys, 2005.
Io n Soare, U n scriitor al p a radoxurilor: F lorentin Sm arandache, R âm nicu-V âlcea, Ed. A lm arom , 1994.
Io n Soare, P aradoxism şi postm odernism , R âm nicu-V âlcea, Ed. A drianso, 2000.
H enri H .Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălm aşe rom âneşti, Vol.1, Confederaţii de ocol, structuri
teritoriale şi tehnici agricole, Ed. A cadem iei, Bucureşti, 1958.
N icolae Stoicescu, B ibliografia localităţilor şi m onum entelor fe u d a le din Rom ânia. I - Ţara R om ânească, vol. 2:
M -Z, E ditura M itropoliei O lteniei, 1970.
A lexandru Ştefulescu, G orjul istoric şi pitoresc, T ârgu-Jiu, 1904.
Corneliu Tam aş, Ispravnicii ju d e ţu lu i Vâlcea, în “ Studii vâlcen e” VI, R âm nicu-V âlcea, 1983.
Corneliu Tam aş, Istoria Râm nicului, R âm nicu-V âlcea, Ed. A ntim Ivireanul, 1994.
CorneliuT am aş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, 1848 în ju d e ţu l Vâlcea. Studiu şi docum ente, B ălceşti pe T opolog,
Societatea „P rietenii M uzeului B ălcescu”, 1978.
Corneliu Tam aş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, H oria N estorescu-B ălceşti, 1877 în ju d e ţu l Vâlcea, Studiu şi
docum ente, B ălceşti pe T opolog, Societatea „P rietenii M uzeului B ălcescu” , 1977.
Corneliu Tam aş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, H o ria N estorescu-B ălceşti, 1916-1918 în Ju d eţu l Vâlcea, B ălceşti
pe T opolog, 1979.
Corneliu Tam aş, Ion Soare, C arm en M anea - A ndreescu, Tezaur m edieval vâlcean. C atalogul docum entelor de
la A rhivele Statului - F iliala R âm nicu-V âlcea (1388-1715), B ucureşti, 1983.
Corneliu Tam aş, Ion N. V asilescu, M onog ra fia com unei Valea M are, ju d e ţu l Vâlcea, Ed. Conphys, R âm nicu-
V âlcea, 1998.
Teatrul P opular R m .-V âlcea, 1921-1971. 50 de ani de teatru vâlcean, < R âm nicu-V âlcea>, <1971>.
D . Tudor, Oraşe, târguri şi sate în D acia R o m a n ă , B ucureşti, 1968.
C am elia Teodorescu, C om una Bălceşti, vechi leagăn de cultură şi civilizaţie - Studiu g eo g ra fic g en era l (Balş,
E ditura E uropa, 1991).
Vâlcea. M onografie, coord. G heorghe C ârstea şi D orel C onstantinescu, Bucureşti, Ed. „S port-T urism ”, 1980.
Viaţa bisericească în Oltenia. A n u a ru l M itro p o liei Olteniei, Craiova, T ipografia Sf. M itropolii a O lteniei,
R âm nicului şi Severinului, 1941.
W ikipedia, R ecensăm ântul p opu la ţiei şi locuinţelor din R om ânia, din 18 m artie 2002 şi datele estim ative la 1
iulie 2011.
w w w .firm e.info/valcea/balcesti

684
 SUMMAR Y

The starting point of the present monograph is the work B alcestii de p e O ltet/Balcestii on
the Oltet, H istorical M onograph - vo l.I (2004), the authors being Gheorghita Popescu,
Constantin Panait and Iulian Popescu. Although the document was supposed to appear in
several volumes, for different reasons, a second volume has never appeared, so that our work
was to complete and update, as much as it was possible, the data and information in the
volume mentioned above, which for reasons of space, have been concentrated to the
minimum, in order to obtain a synthesis of the would be monograph. On the other hand, a
series of domains and their corresponding chapters, missing from the first volume, have been
added: education, culture, aspects of the health of the population, religious life, sports,
tourism, etc. The administrative division of the territory in time was given special attention,
corroborated with the historical evolution of the adjacent villages since the town as it is today
is the result of uniting four “historical” villages: Balcesti, Benesti, Gorunesti and Otetelişu,
not to mention some villages which formerly belonged to other communities (or even
counties).
The geographical location of the town of Balcesti, in the proximity of the area once
inhabited by the prehominides, attested by the archeological discoveries on the Greuceanu-
Bugiulesti Valley (Tetoiu village) and the presence of the fossil nests belonging to the
villafranchia fauna in the village of Preotesti and the Vasilati hamlet (the fountain of
Draghici), discovered in 1952, are arguments that prove the prehistoric existence of the town.
Fossils and material traits of prehistory have also been discovered around Balcesti, at
Gergeni, Piscul Baboiu, Stupineaua, Dealul Raii.
The documents of Tara Romaneasca dated to the XIV-XVII centuries mention some
settlements which are today part of the town of Balcesti. Four of these settlements still exist
under the same names (Otetelisu attested in 1475, Preotesti attested in 1502, Balcesti attested
in 1574, Benesti attested in 1613) while other six settlements (Gergeni and Comanesti attested
in 1475, Manicesti attested in 1594, Sarbii de Oltet, Buciumi and Vasilati attested in 1613)
have disappeared or have been included as “slum areas”, “hamlets” or “lanes” under the
same old names, into other settlements. The lands and the manor of the Oteteliseni landlords
- Iordache and Grigore were in the village of Benesti which played an important role in the
revolution of Tudor Vladimirescu in 1821. The scholar Petrache Poenaru, the inventor of the
fountain pen and the first great reformer of the Romanian educational system was also born
in Benesti. Mostly yeomen, the inhabitants of the area have also brought their contribution to
the important historical events: the Revolution of 1848, The Independence War (1877-1878),
World War One - events analyzed by the authors on basis of significant documents and
information.
The monograph points out the rapid urbanization of the town during the last few years,
the ambition and perseverance of the Oltenians who inhabit this old cradle of civilization, to
improve and better their life. Special attention was paid to the personalities originating in the
area, who have contributed to the development and prosperity of the town: the Oteteliseni
landlords, Petrache Poenaru, Alexandru Oprea-writer, Dalila Cernatescu- musician,
Florentin Smarandache-scholar and writer, Dr. Gheorghe Neagoe- researcher and writer, Ion
Carstoiu-linguist, Ion Obretin-historian, Victor Paun -writer etc.

(T ranslated into E n g lish by Sa n d a M A C A E Ţ I)

685
 R E SUME

La presente monographie a comme point de depart l’ouvrage "Bâlceştii de pe Olteţ" -

monographie historique, premier volume (2004) ecrit par Gheorghiţa Popescu, Constantin Panait, et
Iulian Popescu. Projetee comme une monographie de grande proportions , les auteurs n’ont pas
reussit a achever leur projet ce qui nous a oblige, autant que possible, actualiser les donnees et les
informations apparues dans le seul volume publie. Puis, nous y avons ajoute des chapitres traitant des
domaines qui manquaient du premier volume: enseignement, culture, sante des habitants, la vie
religieuse, sport, tourisme etc. On a accorde une attention speciale a l’administration territoriale
pendant les annees, etroitement liee a l’evolution historique des villages etant donnee que la ville
presente est le resultat de la reunion des quatre communes "historiques"; Bălceşti, Beneşti, Goruneşti
et Otetelişu , sans parler des autres villages qui appartenaient a d’autres communes (meme au
departement ).
La position geographique de la ville de Bălceşti dans la proximite des populations des
prehominiens fait preuve de son anciennete prehistorique. Les decouvertes archeologiques de
Bugiuleşti - Tetoiu et la presence des nids de fossiles appartenant a la faune villafranchien dans les
villages Preoteşti et Vasilaţi, ou a Gergeni, Piscul Baboiu, Stupineaua, Dealul Răii decouvertes en 1952
y en font la preuve aussi.
Parmi les localites mentionnees dans les documents du Pays Roumains (XIV-XVII siecle) se
retrouvent quelques habitats du perimetre actuel de la ville de Bălceşti et dont quatre gardent encore
leur nom (Otetelişu - attestee en 1475; Preoteşti - attestee en 1502; Bălceşti - attestee en 1574 et Beneşti
attestee en 1613).
D’autres sont disparues et d’autres ne sont que des nomes de rues ou de banlieues de la ville.
La ville de Beneşti, ancienne residence des boyards Iordache et Grigore Otetelişeni a joue un
role important dans le deroulement de la Revolution de Tudor Vladimirescu en 1821. Petrache
Poenaru - grand reformateur de l’enseignement roumain et l’inventeur du stylo a vu la lumiere du
jour a Beneşti. Les paysans "moşneni" en grande partie ont aussi participe a tous les moments
historiques importants: La Revolution de 1848, La Guerre de l’Independance (1877-1878), La
Premiere Guerre Mondiale, evenements analyses par les auteurs a l’aide des documents et des
informations significatifs.
La monographie met en l’evidence le rythme rapide d’urbanisation de la localite pendant les
derniers annees, la perseverance typiquement "oltenienne" des habitants de cet ancien foyer de vie et
de civilisation d’ameliorer et d’embellir leur vie. Un juste espace a ete accorde aux personnalites nees
dans la zone et qui ont contribue au developpement et a la prosperite de la localite: les boyard
Otetelişeni , Petrache Poenaru, Alexandru Oprea - ecrivain, Dalila Cernătescu - musicien, Florentin
Smarandache - homme de science et ecrivain , dr. Gheorghe Neagoe - chercheur et ecrivain , Ion
Cârstoiu - linguiste, Ion Obretin - historien, Victor Păun - ecrivain etc.

(Traduit en frangaispar Augustina Sanda CONSTANTINESCU)

686
 Coordonator: Ion SOARE
Autori: Nicolae AMZULOIU, Ion SOARE, Adrian ŞTEFAN
Colaboratori: Aurel ŞTEFAN, Bălana VINTILĂ

Oraş ul
B E R B E Ş T I

687
 H riso vu l cu p rin zâ n d p rim a atestare a localităţii B E R B E Ş T I
( F ra g m e n te )

24 februarie <1598> (<7106>), Târgovişte. M ihai V iteazul vv., dom nitorul Ţ ării R om âneşti,
în tăreşte boierilor Buzeşti - fraţii P red a, R adu şi Stroe Buzescu „i ficiorii acestui, B adii” - m ai m ulte
p ă rţi de moşie, p rin tre care şi satul B erbeşti, cu tot h o taru l acestuia.

+ A m zis şi am blagoslovit cu încredinţare şi blagocistiţi şi de la Cristos iubire singur stăpânitorii,

eu M ihai voivod sinu celui mai mare şi răposatului Io Petraşco voivod (. . .) şi am dat hrisovul domnii
mele cu cinstiţii şi drepţii credincioşii miei boieri, jupan Radu Mare cluceri şi jupanu Preda mare
postelnic i jupanu Stroe mare stolnic i ficiorii acestui, Badii, acum ei dau satul tot cu tot h o ta ru l, cele
strânse precum s-au zis cu dreptăţile domneşti de la [nadu] Voicu şi de la [nadu] Sima şi de la Negru şi de
la toţi sătenii, 15900 bani, pă ce au vândut oamenii din satul Turceştii partea lor, ocina strămoşească, de
a lor bunăvoe. ( ...)
Ş i mai dau dreptate să stăpânească jupanu Radul mare cluceri i jupanu Preda mare postelnic i jupanu
Stroe mare stolnic, satul Berbeştii cu tot hotarul, pă unde au trecut oameni de la satul Berbeşti pă numele
lui: Ion şi Naida şi Negrilă şi Zavid şi toţi sătenii ce au vândut toate părţile, ocina părintească ce mai sus
s-au zis cu încredinţarea boerilor, pentru 12000 bani ce au plătit biru dăjdii şi fâ n u şi toate ce au avut
până într-această vreme, cu 2000 de bani. Ş i au fo st atunci mulţi boeri martori, când au cumpărat acest
satu, Berbeştii, care sunt iscăliţi şi alte ocolnice pentru ocina părintească. ( ...)
Şi după urma noastră, pă cine va alege Dumnăzău să fie stăpânitorii în păm ântul Ţării Rumâneşti,
care va f i din singele inimilor sau din ruda lor ori din neamul lor, să fie cinstit adevărat şi să-l cunoască
acestu hrisovu, şi să înnoiască între boierii, atunci domnul Dumnezeu să-l păzască şi să-l miluiască cu
domnilor (sic!) şi să fie fericit cu sufletul lui. Dacă nu va păzi şi nu va ţinea acestu hrisovu şi nu va noi a­
l domni, atunci domnul Dumnezeu să nu-l rabde Dumnezău a f i între boieri (...).
Cu aceştii martori cu care am aşezat cu domni[i] mi[e]i: i jupanu Dumitru mare vornic i jupanu
Theodosie mare logofăt i jupanu Preda mare spătari i jupan Stoica mare vistieri i jupan Radu mare
comisieri (sic!) i jupan Stroe mare stolnic i jupan Şărban mare paharnic. Ş i ispravnic şi jupanu,
Theodosie mare logofăt peste toţi logofeţii”.
Care eu am scris în scaunul din cetatea Târgoviştii, în luna lui făvruarie 24 de zile, în curgerea
anilor de la Adam până astăzi, s-au scris anul 7104 <1596>.
Ieu, Mihai voevod.Eu M ihail voivod, din scaunul Târgoviştii, domn.

E D IŢ II. DIR, B, pag. 303-307; DRH, B, Ţara Românească, volumul XI, pag. 363-367, n r. 274.
M enţiune în DRH: „d u p ă o tra d u c ere din sec. al XIX-lea, cu data greşită; d a ta t du p ă divan”).

688
Harta oraşului BERBEŞTI

689
 Biserica de lem n din B E R B E Ş T I

Aspect de la Întreprinderea Minieră B E R B E ŞT I

690
 C U P R IN SU L

SIGLE ŞI PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE--------------------------------------- 693

Alte abrevieri-------------------------------------------------------------------------------------- 693
INTRODUCERE---------------------------------------------------------------------------------695

C ap . I - C A D R U L G E O G R A F I C --------------------------------------------------- 696
1. AŞEZAREA ŞI VECINII-------------------------------------------------------------- 696
2. RELIEFUL-------------------------------------------------------------------------------- 696
3. CLIMA ŞI HIDROGRAFIA---------------------------------------------------------- 697
4. VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE--------------------------------------------- 697
5. RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI--------------------------------------- 697

C ap . II - I S T O R I A -------------------------------------------------------------------------- 699
1. ASPECTE DIN PREISTORIE ŞI ANTICHITATE------------------------------699
2. BERBEŞTENII ÎN MOMENTELE ÎNSEMNATE ALE
ISTORIEI ROMÂNILOR---------------------------------------------------------------- 700
a) Luptători în oastea lui Mihai Viteazul ---------------------------------------------- 700
b) Participanţi la Revoluţia lui Tudor-------------------------------------------------- 700
c) Berbeştenii la 1848 ---------------------------------------------------------------------- 700
d) Militanţi pentru Unirea de la 1859-------------------------------------------------- 701
e) Oamenii pământului şi legea agrară din 1864--------------------------------------701
f) În anii Războiului pentru Independenţă--------------------------------------------- 702
g) Eroi din Primul Război Mondial----------------------------------------------------- 702
h) Berbeştenii în cea de-a de-a doua conflagraţie mondială------------------------704
3. CONDUCEREA SATELOR, A COMUNELOR ŞI A ORAŞULUI 704
4. VIAŢA POLITICĂ LOCALĂ-------------------------------------------------------- 705

C ap . III - O R G A N IZ A R E A A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L Ă 709
1. ATESTĂRILE SCRISE ALE NUMELOR LOCALITĂŢII ŞI
SATELOR SALE -------------------------------------------------------------------------- 709
2. SITUAŢIA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ÎN PERIOADA
PREMODERNĂ-----------------------------------------------------------------------------709
3. EPOCA MODERNĂ ------------------------------------------------------------------- 709
4. PERIOADA CONTEMPORANĂ---------------------------------------------------- 710
5. TOPONIMIA LOCALĂ MAJORĂ-------------------------------------------------- 711

C ap . IV - S IT U A Ţ IA E C O N O M IC O -S O C IA L Ă ---------------------------713
1. EVUL MEDIU---------------------------------------------------------------------------- 713
2. REALITĂŢI MODERNE ------------------------------------------------------------- 714
3. EVOLUŢII CONTEMPORANE ---------------------------------------------------- 715

C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ŞI Ş T IIN Ţ A -------------------------------------720
691
C ap . V I - C U L T U R A ---------------------------------------------------------------------- 725
1. BIBLIOTECILE------------------------------------------------------------------------- 725
2. CĂMINUL CULTURAL--------------------------------------------------------------- 725
3. PRESA ŞI VALORILE SPIRITUALE DIN LOCALITATE------------------ 726
4. CLUBUL SINDICATELOR----------------------------------------------------------- 726

C ap . V II - V IA Ţ A R E L I G I O A S Ă -------------------------------------------------- 728

C ap . V III - A S IS T E N Ţ A M E D I C A L Ă ------------------------------------------ 732

C ap . I X - A C T IV IT A T E A S P O R T IV Ă ----------------------------------------- 734

C ap . X - A S P E C T E P R IV IN D T U R I S M U L ---------------------------------- 735

C ap . X I - P E R S O N A L I T Ă Ţ I ---------------------------------------------------------- 737

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ------------------------------------------------------------- 739

SUM M ARY----------------------------------------------------------------------------------------743
RESU M E--------------------------------------------------------------------------------------------744

N oul sediu al Primăriei Oraşului Berbeşti

692
 SIGLE ŞI PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE

Comori arhivistice - Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Manea-Andreescu, Comori arhivistice
vâlcene. Catalog de documente, vol. II (1467-1800), Bucureşti, 1985.
D I - Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, Colecţia Documente istorice.
D IR - Mihail Roller (coord.), Documente privind istoria României, Bucureşti, Ed. Academiei RPR,
1951-1954.
D IR B X V II/II - Mihai Roller (coord.), Documente privind istoria României, Veacul al XVII-lea, vol.
II, 1611-1615, 1951.
DRH, B X I - Damaschin Mioc, Ştefan Ştefănescu, Documenta Romaniae Historica, B, Ţara
Românească (1593-1600), vol. XI, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1975.
DTRO - Gheorghe Bolocan (coord.), Dicţionarul toponimic al Olteniei (DTRO), vol. I, A-B, 1993,
Craiova, Editura Universitaria, 1993.
G iurescu -Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, Bucureşti, Ed.
Ştiinţifică, 1974.
M-rea Bistriţa - Arhivele Statului - Bucureşti, fondul arhivistic M-rea Bistriţa.
A SB Ms. - Arhivele Statului - Bucureşti, Colecţia Manuscrise
P J V - (Fondul arhivistic) Prefectura Judeţului Vâlcea
R Ş V - (Fondul arhivistic) Revizoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea
Tezaur medieval - Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Andreescu, Tezaur medieval vâlcean.
Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu-Vâlcea (1388-1715), vol. I, Bucureşti, 1983.
Situaţiunea Vâlcea 1898 - Situaţiunea judeţului Vâlcea espusă Consiliului general cu ocaziunea
deschiderii sesiunei ordinare din anul 1898, Râmnicu-Vâlcea, Tipografia Modernă „G. Sfetea & Comp.
421, 1898.
Situaţiunea Vâlcea 1900 - Espunerea situaţiunei judeţului Vâlcea presentată Consiliului general la
deschiderea sesiunei ordinare din anul 1900, Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria Judeţului şi a Comunei
Râmnicu-Vâlcea, Tipografia O. DEMETRESCU, 1900.
Situaţia Vâlcea 1908 - Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea, expusă consiliului judeţean în
sesiunea de la 15 octombrie 1908, Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria Judeţului şi a Comunei Râmnicu-Vâlcea,
1908.

Alte abrevieri
ANCS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică
ARLUS - Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică
ASB - Arhivele Statului - Bucureşti
C - Celsius (astronom şi fizician suedez)
C F R - Căile Ferate Române
c. - cadru, cadre (de film)
cca - circa (adverb)
cm - centimetri
CNCIS - Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior
col. - colecţie (-a)
coord. - coordonator
d. H r. - după Hristos
dal. - decalitri
DJV A N - Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale
doc. - document(ul)
dos. - dosar(ul)
ed. - editura
etc. - et cetera
693
 f. - fila/ filele
FSN - Frontul Salvării Naţionale
g - grame
ha - hectar(e)
i. e. - lat. id est (adică)
Î. H r. - înainte de Hristos
ju d . - judeţul
km - kilometri
lat. - latinesc(ul)
m - metri
M EC - Ministerul Educaţiei şi Cercetării
ms. - manuscris(ul)
n. fam - nume familial
neinv. - neinventariat
nepag. - nepaginat
nr. - număr(ul)
op. cit. - opera citată
p. - partea
pach. - pachet(ul)
pag. - pagina/ paginile
PC - Partidul Conservator
PC R - Partidul Comunist Român
PD - Partidul Democrat
PM R - Partidul Muncitoresc Român
PNL - Partidul Naţional Liberal
PN Ţ - Partidul Naţional Ţărănesc
PSD - Partidul Social Democrat
PSD R - Partidul Social Democrat Român
R P R - Republica Populară Română
RSR - Republica Socialistă România
SAM (ŞAM) - Şcoala de Arte şi Meserii (din cadrul Grupului Şcolar „Preda
Buzescu” din oraşul Berbeşti
sec. - secol(ul)
SC - Societatea Comercialî
SNL - Societatea Naţională a Lignitului (Târgu-Jiu)
ş.a. - şi altele
UTC - Uniunea Tineretului Comunist
UTM - Uniunea Tineretului Muncitor
vol. - volumul

694
 IN T R O D U C E R E

Pe terito riu l oraşului B erbeşti, prim ele descoperiri arheologice datează din epoca m etalelor
(2000 î.H r.-106 d.H r.). De pildă, toporul de bronz descoperit în p a rte a de sud-vest a localităţii,
a p a rţin e perioadei mijlocii a epocii bronzului. C etatea dacică din com una G rădiştea, aflată la d oar 9
km de Berbeşti, a fost d a ta tă în tre anii 1000 î.H r.-106 d.H r.); la M ateeşti, au fost descoperite, de
asem enea, vestigiile unei cetăţi din epoca m etalelor, ia r în A lunu - o aşezare din epoca rom ană. Aceste
descoperiri arheologice a ra tă că oraşul B erbeşti a fost locuit din preistorie şi antichitate. Berbeştiul
are o istorie p roprie, p a rte a istoriei rom ânilor, care este cunoscută odată cu descoperirile arheologice
m enţionate an terio r, iar m ai târz iu - p rin a p a riţia prim elor docum ente scrise d a tâ n d din Evul M ediu.
L ocalitatea B erbeşti devine activă în m om entele semnificative ale istoriei noastre. Astfel, se
poate considera că in tra re a zonei fostului sat B erbeşti în atenţia boierilor Buzeşti, a făcut ca locuitorii
săi să participe la bătăliile duse de M ihai V iteazul cu tu rcii p e n tru obţinerea independenţei Ţ ării
R om âneşti, d a r şi p e n tru realizarea prim ei uniri a Ţ ărilo r R om âne din anul 1600. Berbeştenii au
p a rticip at la toate celelalte m om ente m ajore ale istoriei noastre: revoluţia de la 1821, revoluţia de la
1848-1849, un irea din 1859, reform ele lui Cuza, R ăzboiul de Independenţă din 1877-1878, P rim ul
R ăzboi M ondial, Al Doilea R ăzboi M ondial etc.
P e n tru ultim ele decenii, se poate spune, fă ră exagerare, că, în principal, aşezarea îşi datorează
actuala devenire şi statutul său de oraş, descoperirii zăcăm intelor de cărbune de aici şi punerii lor în
exploatare începând cu anul 1977, în cariere deschise şi în subteran. În ju ru l (la p ro p riu şi la figurat!)
În tre p rin d erii M iniere Berbeşti, va a p ă re a şi se va dezvolta oraşul de m ai târziu.
Sinteza de faţă are la bază două lu cră ri de grad: Monografia localităţii Berbeşti, judeţul Vâlcea
(1988, a u to r - A drian Ştefan) şi Monografia comunei Berbeşti (2010, au to r - Nicolae Am zuloiu). D upă
„com asarea” lor, acestea au fost îm b u n ătăţite cu noi aspecte privind cu ltu ra, aspectele sanitare,
sportul, tu rism u l etc. De asem enea, o secvenţă specială este dedicată p ersonalităţilor care s-au ridicat
din această zonă şi au ju c a t un rol însem nat în dezvoltarea şi evoluţia localităţii: L u ţă D orina -
econom ist şi cercetător, A urelian Didicescu - folclorist, A lexandru Bălănescu - poet ş.a.
C a şi în cazul celor două m onografii, p e n tru toate aceste com pletări, autorii au desfăşurat o
susţinută m uncă de investigaţie în instituţiile de profil: D irecţia Ju d eţean ă Vâlcea a A rhivelor
N aţionale, A rhivele N aţionale din B ucureşti, Biblioteca Academ iei Rom âne, Biblioteca Ju d eţean ă
„A ntim Iv irean u l” Vâlcea, A rhiva Episcopiei R âm nicului etc., unde au studiat izvoarele inedite şi
publicate, lucrările generale şi periodicele cu profil istoric. Au fost cercetate, de asem enea, arhivele
instituţiilor locale: P rim ă ria O raşului Berbeşti, G rupul Şcolar „ P red a Buzescu” , Şcoala cu clasele I-
V III Berbeşti, Şcoala cu clasele I-IV Valea M are. R ezultatele cercetării lor se reflectă în bogata
bibliografie utilizată şi citată.
În lim ita posibilităţilor de tim p şi de accesibilitate, au fost intervievate diverse persoane
im plicate în istoria contem porană a localităţii. În paralel, autorii au vizitat o serie de instituţii şi
în tre p rin d e ri locale, p en tru a afla date şi inform aţii despre istoria veche şi cea nouă a localităţii,
considerând că izvoarele docum entare locale trebuie să reprezinte sursa principală şi p rim o rd ială de
inform are.
AU TO R II

695
 Cap. I - CADRUL GEOGRAFIC
1. AŞEZAREA ŞI VECINII
Berbeştiul se află situat în partea de sud a României. El este aşezat în vestul judeţului Vâlcea1, „pe
cursul inferior al râului Tărâia”2 din Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic3. Paralela de 45o latitudine nordică
trece prin localitate4. Oraşul are o suprafaţă de 5434 ha5 şi o populaţie de 5704 locuitori6. În componenţa
oraşului Berbeşti, intră satele: Berbeşti7, Dămţeni, Dealu Aluniş, Roşioara, Târgu Gânguleşti şi Valea M are8.
Teritoriul Berbeştiului are o lungime de 10 km de la nord la sud, iar de la est la vest, 8 km9. Faţă de
Râmnicu-Vâlcea, oraşul Berbeşti, aflat pe drumurile judeţene 605A, 676E şi 605C10, este aşezat la o
depărtare de 78 Km 11 pe şosea, iar pe calea ferată - la o distanţă de 56 km 12; de la Berbeşti la Bucureşti, sunt
252 km pe şosea şi 276 km pe calea ferată.
Berbeştiul se învecinează cu 6 comune: la nord - cu comuna Mateeşti, la nord-est - cu comuna
Stroeşti, la sud - comunele Sineşti şi Roşiile, la est - comuna Copăceni şi la vest - comuna Alunu13.
Lungimea hotarelor oraşului Berbeşti este de 36 km, împărţiţi astfel: 5 km - hotarul cu Mateeşti, 600 m -
hotarul cu Stroeşti, 6 km - hotarul cu Sineşti, 5 km - hotarul cu Roşiile, 10 km - hotarul cu Copăceni şi 9,40
km - hotarul cu Alunu14. Hotarul cu Mateeşti se desfăşoară de la vest la est din dealul Roşioara şi se
continuă peste râul şi lunca Tărâia, urcând dealul prin Panga până în punctul În Vârf, apoi spre Râpa Roşie,
de-a lungul drumului până În Câmp; hotarul cu Stroeşti este în punctul Capul Dealului; se continuă hotarul
cu Copăceni de la nord la sud, începând din Livezi şi Vărateci, care sunt zone cu păşune, şi se continuă cu
Drumul Trestiei trecând prin Dealul cu Meiul, Pădurea Cădăuşa, Dealul lui Stan şi Piscul cu Vişini până în
valea pârâului şi a pădurii Şasa; cu comuna Roşiile se află la hotar valea Balaciului şi a pârâului Zgubea;
spre Sineşti - de la est la vest - , hotarul se întinde din dealul Viile Lăzăreştilor până la punctul Jigăi; hotarul
cu Alunu se desfăşoară de la sud la nord, începând cu râul Tărâia şi continuând cu pârâul Adâncata, Dealul
Alunului, Pădurea lui Bulacu, Danţ, pădurea Foteascăi, dealul Drăguleşti, pădurea şi dealul Roşioara.

2. RELIEFUL
Dealurile şi văile Berbeştiului, încadrate geografic în Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic, au o structură
geologică veche, parcurgând toate etapele evoluţiei reliefului începând din Mezozoic şi continuând cu
Terţiarul, care ocupă cea mai mare suprafaţă din teritoriu şi aparţine perioadelor Paleogen, Neogen, Miocen,
Pliocen şi Cuaternar. Depozitele mezozoice sunt reprezentate de conglomerate, gresii cuarţitice şi gresii
calcaroase. În Paleogen, s-au format marne grezoase, gresii şi şisturi cristaline, iar în Miocen apar nisipuri şi
argile. Epoca Pliocenului se remarcă prin apariţia zăcămintelor de cărbuni15 în subetajul Dacian. Depozitele
de cărbuni (lignit) daciene ating grosimi de aproximativ 400 de m etri16.
Din punct de vedere litostratigrafic, în vârsta dacianului inferior (geţian), formaţiunea de Berbeşti are
6 straturi de lignit, care fac parte din câmpul minier Tărâia-Cernişoara. Zăcământul Tărâia-Cernişoara este
constituit dintr-un complex de argile, marne şi nisipuri, în care sunt intercalate stratele de lignit 1- 6; din
acestea, se exploatează numai stratele 1 şi 2 din cariera Panga17. Cuaternarul, prin Pleistocen, este dezvoltat
pe depozite de terase înalte, adică bolovănişuri, nisipuri şi mâluri, iar Holocenul este reprezentat prin
depozitele teraselor medii şi inferioare, depozitele teraselor în formare (luncile) şi depozitele de loess18.
Relieful Subcarpaţiilor Getici şi al Podişul Getic, pe raza oraşului Berbeşti, este format din dealuri şi văi cu
structură monoclinală şi cutată, sculptate în roci uşor influenţate de eroziune, care se leagă între ele prin
înşeuări puţin pronunţate. În Podişul Getic, se remarcă roci sedimentare cu rezistenţă diferenţiată (argile,
pietrişuri), depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic. Dealurile oraşului Berbeşti au coaste cu
altitudini cuprinse între 300-500 de m etri19. Cele mai cunoscute sunt dealurile: Roşioara, Drăguleşti, Alunu
în vest, apoi Turtitu în sud, în vest - Cioaca, Deaul Viilor, Aglăsău, Dealul lui Stan şi Dealul cu Meiul, iar la
nord - Râpa Roşie. Valea Tăriei are o luncă cu o lăţime de 2-3 km iar la vărsare în râul Olteţ în punctul Jigăi
ajunge la 5 km unde formează o mică depresiune intracolinară numită Sineşti-Ilaciu, fiind ultima treaptă de
relief din partea sudică a Berbeştiului20; alte văi sunt formate de-a lungul pâraielor afluente ale Tărâiei:
Valea Mare, Valea Cădăuşii, Râma Mare şi Râma Mică, Valea Războiului, Valea Mutuleştilor, Valea
696
Sorătului şi Valea Roşioara. Între tipurile minore de relief din punct de vedere geomorfologic se remarcă
relieful fluviatil şi torenţial datorită scurgerii în suprafaţă (de-a lungul Tărâiei), apele provenind în special
din precipitaţii ce dau naştere pluviodenudării (eroziune de suprafaţă) formând rigole, ravene şi torenţi. La
relieful gravitaţional, principalele forme de relief sunt alunecările de teren, prăbuşirile (surpări de teren) 21.

3. CLIMA ŞI HIDROGRAFIA
Clima este temperat-continentală, fiind influenţată de următorii factori: radiaţia solară, temperatura
aerului şi precipitaţiile atmosferice. Valorile temperaturii medii anuale în luna ianuarie sunt cuprinse între -
9,1oC (în anii geroşi) şi -3,4oC; în luna iulie, valorile medii anuale sunt cuprinse între +20oC şi +25oC22.
Precipitaţiile medii anuale variază între 700 şi 950 mm, cu valori mai ridicate în lunile aprilie - iulie şi
octombrie - noiembrie23. Vânturile bat din partea de vest, sud şi sud-vest, producând efecte foehnale care dau
veri calde şi ierni reci24. Hidrografia este formată din principala apă curgătoare - Tărâia şi din pâraiele
afluente. Râul Tărâia izvorăşte din munţii Căpăţânii, situaţi în Carpaţii Meridionali25. De la izvor şi până la
vărsarea în Olteţ - în depresiunea intracolinară Sineşti-Ilaciu, Tărâia are o suprafaţă de 133 km 2 şi o lungime
de 37km26. Râul Tărâia curge permanent de la nord la sud prin oraşul Berbeşti, pe o distanţă de 7 km 27.
Afluenţii Tărâiei sunt pâraiele: Roşioara, Danţul şi Adâncata - pe partea dreaptă, iar pe partea stângă -
pâraiele Valea Mare, Cădăuşa, Strâmba, Râma, Războiul şi Sorăt, care nu au cursuri permanente, ci o
alimentare sezonieră, în funcţie de regimul de precipitaţii; există şi alte pâraie: Izvor, Trestia, Râma Mare,
Râma Mică şi Şasa.
4. VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE
Vegetaţia este influenţată de forme impuse de relief şi de condiţiile climatice. Principalul tip de
vegetaţie este pădurea, care se diferenţiază în mai multe etaje; astfel, întâlnim etajul pădurilor de foioase,
format din cerete şi gârniţete în mare parte defrişate, ce alternează cu culturi şi pajişti. Acest etaj mai este
alcătuit şi din gorunete, făgeto-gorunete şi păduri amestecate. Etajul pădurilor de molid ocupă, şi acesta, o
parte însemnată. Datorită climatului blând, pe lângă aceste etaje, se mai întâlnesc nucul, frasinul şi
mesteacănul28; mai cresc, de asemenea, unele specii de pomi fructiferi precum prunul, mărul, cireşul şi
vişinul. Ultimul tip de vegetaţie este cel de luncă, format, printr-o floră specifică, din sălcii, plopi şi răchite29.
Cele mai mari păduri sunt Şasa, Valea lui Dan, Bălaciu, Seciul, Danţul, Cădăuşa, Roşioara şi Valea Mare. În
lunca Tărâiei, pe dealurile şi văile berbeştene, se găsesc numeroase zone cu fâneţe, păşuni, livezi şi vii. Din
teritoriul oraşului Berbeşti pădurile totalizează 1891 ha, păşunile - 898 ha, fâneţele - 345 ha, livezile - 180
ha, viile - 5 ha, iar apele şi bălţile ocupă 40 ha30. Flora este prezentă prin păduri, poieni, pe marginea
pâraielor şi a bălţilor, pe Valea Tărâiei, prin fâneţe, livezi şi grădini. În Berbeşti întâlnim mai multe plante
medicinale, alimentare şi furajere: urzica, feriga de câmp, păpădia, pirul, coada şoricelului, trifoiul,
sunătoarea, mohorul, lucerna, muşeţelul, grâul, porumbul, fasolea, ardeiul, bureţii iuţi etc. Fauna este
alcătuită din specii de pădurea: mistreţul, iepurele, vulpea, căprioara, viezurele, dihorul, şobolanul,veveriţa,
uliul, coţofana, cioara, cucuveaua, mierla, privighetoarea, piţigoiul, vrabia, fluturi, cârtiţe, lilieci; se mai
adaugă reptile, care trăiesc mai ales prin păşuni şi livezi: guşteri, şopârle etc. Animalele domestice specifice,
sunt reprezentate de bovine, ovine, cabaline, caprine şi porcine; ca păsări domestice, se întâlnesc: găina,
curca, gâsca, raţa. Mai mulţi localnici cresc tradiţional, familii de albine. În apele Tărâii, fauna piscicolă
înseamnă peşti ca: mreana, cleanul, nisipariţa şi carasul; dintre crustacee, întâlnim racul. Solurile aparţin mai
multor tipuri şi subtipuri. Ele sunt soluri forestiere brune şi brune-gălbui, cu o fertilitate mijlocie, fiind cu
precădere utilizate pentru pomicultură şi viticultură31. Dintre solurile cu fertilitate ridicată, menţionăm
cambisolurile şi argiluvisolurile, utilizate pentru toate tipurile de culturi32. Pe interfluvii şi terasele Tărâii,
există soluri brune, luvice, cu umiditate moderată33.

5. RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

Dintre resursele solului, se remarcă lemnul de fag, gorun, pin, ulm şi carpen, precum şi pomi ca:
prunul, mărul, vişinul şi cireşul; prin cultivarea solului, se obţin cantităţi însemnate de cereale (grâu şi
porumb), legume şi zarzavaturi. Subsolul este bogat în cărbune (lignit), care se exploatează sistematic, şi în
roci de construcţie - nisipul, pietrişul şi bolovănişul de pe albia Tărâiei - , folosite în construcţia drumurilor,
a caselor şi a unor garduri; la acestea, se adaugă argila, din care oamenii confecţionează cărămida pe care o
folosesc la construcţia caselor şi a altor clădiri.
697
 Note bibliografice
1. Petre Petria, Itinerar spiritual vâlcean, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2005, pag. 69.
2. Ibidem.
3. Gheorghe Cîrstea, Dorel Constantinescu (coord.) Vâlcea. Monografie, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1980, pag. 17.
4. Dumitru Dumitrescu, Resursele turistice ale judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2005, pag. 28.
5. Fişa localităţii oraş Berbeşti, Râmnicu-Vâlcea, Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, 2004.
6. Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 18 martie 2002. Populaţie. Structură demografică, vol. I, Bucureşti, Institutul
Naţional de Statistică, 2003, pag. 1004.
7. Arhiva Primăriei Oraşului Berbeşti.
8. „Monitorul Oficial al României”, anul XV, nr. 740, p. I, 22 octombrie 2003, pag. 4.
9. Informaţii de la Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 2006.
10. Harta judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2005.
11. Petre Petria, op. cit., pag. 69.
12. Mersul trenurilor de călători, editat de Compania Naţională de Căi Ferate „CFR-SA”, 2006, pag. 76-83.
13. Harta judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2005.
14. Informaţii de la Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 2006.
15. Ion Preda, Geologia judeţului Vâlcea, în „Geografia judeţului Vâlcea - teorie şi practică”, vol. I, Râmnicu-Vâlcea, 1998,
pag. 21-22.
16. Gheorghe Răboacă (coord.), Dezvoltarea durabilă a judeţului Vâlcea, Editura Fundaţiei „României de Mâine”, Bucureşti,
2006, pag. 28.
17. Toma Barus, Caracteristicile chimico-tehnologice şi petrografice ale cărbunilor din judeţul Vâlcea, în „Geografia
judeţului Vâlcea - teorie şi practică”, vol. IV, Editura Offsetcolor, Râmnicu-Vâlcea, pag. 61-64.
18. Ion Preda, op. cit., pag. 22.
19. Gheorghe Răboacă (coord.), op. cit., pag. 35-36.
20. Lucian Badea, Subcarpaţii dintre Cerna Olteţului şi Gilort. Studiu geomorfologic, Bucureşti, Editura Academiei, 1967,
pag. 79.
21. Gheorghe Răboacă (coord.), op. cit., pag. 35-36.
22. Ibidem, pag. 68.
23. Mihai Ielenicz, Ileana-Georgeta Pătru, Mioara Ghincea, Subcarpaţii României, Bucureşti, Editura Universitară, 2003,
pag. 216.
24. Mihai Ielenicz, Dealurile şi podişurile României, Bucureşti, Editura Fundaţiei „României de Mâine”, 1999, pag. 129.
25. Nae Popescu, Munţii Căpăţânii. Ghid turistic, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1977, pag. 7.
26. I. Ujvari I, Geografia apelor României, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972, pag. 414.
27. Harta judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2005.
28. Grigore Posea (coord.), Enciclopedia geografică a României, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982,
pag. 794.
29. Dumitru Dumitrescu, op. cit., pag. 69.
30. Arhiva Primăriei oraşului Berbeşti.
31.Valeria Velcea, Alexandru Savu, Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1982, pag. 234.
32. Mihai Ielenicz, Ileana-Georgeta Pătru, Mioara Ghincea, op. cit., pag. 218-220.
33. Mihai Ielenicz, op. cit., pag. 134.

Aşezat la o intersecţie de drumuri, favorabilă O alunecare de teren în anul 2011

698
 Cap. II - ISTORIA
1. ASPECTE DIN PREISTORIE ŞI ANTICHITATE
Istoria orşului Berbeşti din judeţul Vâlcea, începe încă din preistorie, căci numai comuna Roşiile, la
sud, îl desparte de Bugiuleşti (comuna Tetoiu), unde s-au făcut descoperiri arheologice despre cele mai vechi
vestigii ale existenţei şi activităţii umane în România1. În locurile Valea Şasei şi Valea Râmei din Berbeşti,
mai mulţi locuitori au găsit fosile de animale de acelaşi tip şi vârstă vilafranchiană. Animalele respective vor
fi fost însoţite, desigur, şi de cctele de hominizi, pentru care ele reprezentau o sursă importantă de hrană, dar
şi material de confecţionat unelte, din oasele lor cu întrebuinţări multiple (M uşat - A rdeleanu, 1983, 12).
Tot din punctele menţionate, locuitorul Nicolin Teodor a strâns unelte din os, silex şi piatră. Astfel de unelte
au fost descoperite în mai multe locuri din prundul râului Tărâia şi din cel al pârâului Războiul, ele fiind
predate Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea şi celui de la Govora.
În muzeul şcolii din localitate, se păstrează un ciocan confecţionat din piatră, având în componenţa sa
firicele de rocă mai slabă, care s-au degradat pe parcursul timpului, formând şănţuleţe. Atât muchia, cât şi
vârful lui prezintă urme de folosire intensă. Acest ciocan, cât şi alte două exemplare asemănătoare, aparţin
neoliticului, fiind evidentă şlefuirea lor atentă (Ştefan, 1988, 13-14). Pe teritoriul oraşului Berbeşti, primele
descoperiri arheologice datează din epoca metalelor (2000 î. Hr.-106 d. Hr.). În aprilie 1973, în partea de
sud-vest a Berbeştiului, când se executau lucrările agricole de primăvară, s-a descoperit un topor de bronz.
„Toporul are lungimea de 17,5 cm, lungimea tubului de înmănuşare - 4,6 cm, diametrul tubului de
înmănuşare - 2,8 cm, lăţimea tăişului - 5,8 cm, iar greutatea - de 765,9 g. Secţiunea corpului este ovală, iar
tăişul - arcuit. Suprafaţa este acoperită cu o patină verzuie, tăişul neprezentând urme de întrebuinţare. Piesa
prezentată aici a fost confecţionată prin turnare într-un tipar bivalv. Pe faţa anterioară şi posterioară a
corpului, pe toată lungimea lui, se observă cusătura rezultată prin turnare, care nu a mai fost polizată după
realizarea toporului. Partea posterioară a tubului de înmănuşare este imperfectă, prezentând o prelungire în
zona inferioară. În partea superioară, tubul prezintă o creastă, dar nu pe toată lungimea” 2.
Toporul de bronz descoperit la Berbeşti, face parte din categoria topoarelor cu gaură de înmănuşare
transversală (Schaftlochaxte). Tipologic, el aparţine tipului B. „El are analogii cu topoarele de la Pătulele
(jud. Mehedinţi) şi Podari (jud. Dolj), încadrate în seria topoarelor de tip Pătulele. Dar toporul de la Berbeşti
este asemănător prin forma tubului de înmănuşare şi secţiunea ovală a corpului, şi cu toporul de la Halânga
(jud. Mehedinţi), încadrat în seria topoarelor de tip Izvoarele. Toporul în discuţie ar putea fi încadrat în seria
topoarelor de tip Izvoarele sau în a celor de tip Pătulele”3. Datarea toporului de bronz de la Berbeşti s-a făcut
pentru perioada mijlocie a epocii bronzului. Ţinând cont de zona în care a fost descoperit şi perioada datării
sale, toporul de bronz de la Berbeşti poate fi considerat ca fiind produsul mediului culturii Verbicioara.
Acest tip de topor cu gaură de înmănuşare transversală, se găseşte şi în Oltenia, Muntenia, sudul Dunării,
Transilvania şi Moldova4. Din punct de vedere arheologic, tot din perioada Hallstatt, este datată şi aşezarea
satului Valea Mare din nord-estul oraşului Berbeşti5.
Cetatea dacică din comuna Grădiştea, datată între anii 1000 î. Hr.-106 d. Hr., se află doar la 9 km de
Berbeşti6; la Mateeşti, există, de asemenea, o aşezare din epoca metalelor7, iar în Alunu - o alta, din epoca
romană8. Aceste descoperiri arheologice dovedesc indubitabil faptul că teritoriul pe care se află azi oraşul
Berbeşti, a fost locuit din preistorie şi antichitate. Geto-dacii de aici au făcut parte din primul stat - Dacia,
întemeiat de regele Burebista (82-44 î. Hr.), apoi s-au integrat în stăpânirea romană (106-271 d. Hr.),
perioadă în care populaţia s-a romanizat, devenind daco-romană şi apoi românească. Până în secolul VIII, a
avut loc procesul de formare a poporului român, în condiţiile continuării romanizării şi a migraţiilor.
Hălăduirea slavilor prin această zonă ar putea fi pusă în legătură cu numele de persoană Slavu, care, în
mod evident, stă la baza numelui colectiv Slăveşti, purtat de cel mai mare sat al oraşului (M uşat -
A rdeleanu, 1983, 79). Desigur, etnonimul „slav” va fi fost dat iniţial unei persoane (adică s-a transformat
mai întâi în antroponim) şi numai ulterior, prin transformarea acestuia în nume colectiv („slăveştii” - „cei
din neamul lui Slavu”), va fi apărut toponimul Slăveşti.
În mod evident, locuitorii zonei au trecut prin toate aceste evoluţii istorice româneşti.

699
 2. B E R B E Ş T E N II ÎN M O M E N T E L E ÎN S E M N A T E A L E I S T O R IE I R O M Â N IL O R

a) Luptători în oastea lui Mihai Viteazul

Berbeştenii au participat la toate evenimentele mari ale istoriei naţionale, îndeosebi după intrarea
satului Berbeşti în stăpânirea boierilor Buzeşti, aşa cum rezultă din hrisovul datat 24 februarie 1598, prin
care domnitorul Mihai Viteazul vv. întărea fraţilor Buzeşti stăpânirea peste acest sat: „ . . . şi mai dau
dreptate să stăpânească jupan Radu mare clucer i jupan Preda mare postelnic i jupan Stroe mare stolnic, satul
Berbeşti cu tot hotarul, pă unde au trecut oamenii de la satul Berbeşti, pă numele lor: Ion şi Nadia şi Negrilă
şi Zavid şi toţi sătenii ce au vândut toate părţile, ocina părintească ce mai sus s-au zis, cu încredinţarea
boiarilor pentru 12000 bani ce au plătit birul dăjdii şi fânu şi toate ce au avut până într-această vreme, cu
2000 bani. Şi au fost atunci mulţi boieri martori când au cumpărat acest sat Berbeştii, care sânt iscăliţi, şi alte
ocolnice pentru ocina părintească” (DRH, B XI, 1975, 364).
Se poate aprecia că intrarea zonei oraşului Berbeşti în atenţia boierilor Buzeşti, a avut ca urmare
participarea locuitorilor la bătăliile purtate de Mihai Viteazul cu turcii, pentru obţinerea independenţei Ţării
Româneşti, dar şi pentru realizarea primei uniri a Ţărilor Române din anul 1600; boierii Buzeşti au fost
principalii sprijinitori ai politicii duse de domnitorul Ţării Româneşti Mihai Viteazul. În mod sigur,
berbeştenii erau oşteni în armatele pregătite şi conduse de fraţii Buzeşti, în sprijinul domniei lui Mihai
Viteazul. În ciuda faptului că îşi vânduseră ocinile şi deveniseră rumâni, locuitorii Berbeştiului au participat
de partea domnitorilor Ţării Româneşti, la acţiunile întreprinse de aceştia spre a-şi apăra ţara şi a-i menţine
independenţa. O asemenea stăpânire a Berbeştiului, a făcut ca locuitorii ei să participe activ la toate marile
bătălii medievale antiotomane, ei făcând parte din armatele lui Preda Buzescu, la sfârşitul secolului al XVII-
lea şi începutul secolului al XVIII-lea; în această perioadă, satul Berbeşti a fost stăpânit în special de Preda
Buzescu; aflăm aceasta din documentul datat 28 martie 16209. Atunci, la Târgovişte, domnitorul Radu
Şerban, printr-o „carte a domniei mele”, a întărit Catalinei, soţia lui Preda Buzescu,stăpânirea asupra moşiei
Berbeşti: „şi să-i fie jupaniţii Catalinei bănesii moşâe (sic!) în Berbeşti, partea lui Preda toată, veri câtă se va
alege şi din uscat şi din apă, de peste tot hotarul, fiindcă au cumpărat-o jupan Preda banul pe 12 boi şi încă l-
au plătit şi de bir ce au dat aspri de argint. Şi iarăşi au cumpărat Preda banul moşâe în Berbeşti, partea
Stoicăi toată, din câmp şi din apă şi din pădure şi din uscat, veri câtă se va alege, drept 100 de aspri de
argint. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Alexandru Voievod de cumpărătură, când a fost cursul
anului 7083 (1575). Şi au vândut aceşti de mai sus zişi anume oameni părţile lor de moşâe, ei de a lor
bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus şi din jos şi din împrejurul locului. Drept aceea domnia mea
am prenoit şi am întărit şi cu cartea domniei mele, şi am dat cinstitei jupâniţi Catalinii bănesii ca să-i fie
moşâe de moştenire şi ohabnică, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de asemenea neclintită, după hotărârea
domniei m ele10.
b) Participanţi la Revoluţia lui Tudor
Revoluţia din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a fost un alt moment de afirmare a berbeştenilor.
Tudor Vladimirescu, gorjan de origine, era cunoscut în zonă; biografia sa l-a adus în legătură cu m ultă lume
(administrator al moşiilor boierului Ion Glogoveanu, vătaf de plai etc.)11. Ţăranii din Berbeşti (moşneni sau
megieşi) admirau programele revoluţionare date de Tudor Vladimirescu în ianuarie-februarie 182112. În
februarie 1821,se alătura Adunării ţării, iniţiate de Tudor Vladimirescu, şi tânărul Dumitru Chelcea din
Slăveşti. Acesta din urmă reuşeşte să adune 47 de panduri, voinici şi vrednici feciori de ţărani şi să devină
omul de încredere al lui Tudor13. Domnul Tudor i-a dat chiar o misiune: Dumitru Chelcea a fost trimis la
Silistra, Vidin şi Constantinopol, pentru a le spune turcilor că s-a ridicat pentru slobozenia poporului, adică
spre a-i reda libertatea14.
c) Berbeştenii la 1848
Revoluţia de la l848-1849 a avut un mare impact asupra berbeştenilor. Paşoptiştii de la 1848 au fost „o
ilustră generaţie de patrioţi români, alcătuită din istorici, scriitori, oameni de şcoală, clerici, oameni de
cultură, care s-au implicat, într-un fel sau altul, în pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei de la 1848,
contribuind apoi, prin lupta şi sacrificiile lor, la făurirea şi consolidarea statului modern rom ân15. În judeţul
Vâlcea, au activat mai mulţi propagandişti ai revoluţiei (7 comisari)16. Programele revoluţiei, explicate
ţăranilor, au făcut ca aceştia să fie cuprinşi de o mare agitaţie; acest lucru îl aflăm, de pildă, la 22 octombrie
700
 1848 în plasa Olteţului de Sus, din care făcea parte şi satul Slăveşti, s-a reinstaurat liniştea în rândul
locuitorilor, după ce s-au strâns armele; aceste informaţii le oferea subcârmuitorul plasei Olteţul de Sus,
Cârmuirii Judeţului Vâlcea17. La 24 noiembrie, subcârmuitorul Plaiului Horezu, din care făcea parte satul
Berbeşti, raporta Cârmuirii Judeţului Vâlcea că niciun locuitor nu a venit să depună armele cu care
participase la revoluţie, decât după ce căprarii şi dorobanţii au intrat în acţiune18. Părerea noastră este că
ţăranii din Berbeşti şi Slăveşti au mers în tabăra creată la Râureni (Câmpul lui Traian) de generalul
Gheorghe Magheru; acesta raporta ministrului de interne, la 19 august, că avea deja o armată de 8000 de
oameni cu care să apere revoluţia19.

d) Militanţi pentru Unirea de la 1859

Locuitorii din zonă s-au implicat şi în alegerile pentru Adunările Ad-hoc din 1857, care trebuiau să
spună marilor puteri dacă românii vor sau nu unirea. La 30 iunie 1857, într-o listă a satelor clăcaşe din plaiul
Horezu - districtul Vâlcea, satul Berbeşti apare cu 24 de alegători ce vor alege delegaţii în întâiul grad;
împreună cu alţi delegaţi din plai, ei urmau a alege câte 2 alegători de plai (plasă) în al doilea grad ce
trebuiau să aleagă dintre delegaţii de plai (plasă) un deputat pentru Divanul Ad-hoc20. În lista din 30 iunie
1857, cu proprietarii de moşii alegători în al doilea grad, din districtul Vâlcea, cu o întindere de 10 fălci până
la 99 inclusiv, lucrătoare şi cu venit, care sunt în drept a alege între ei un deputat pentru Divanul Ad-hoc,
apar Dincă Matinescu, Cincă Berbescu şi Dinu Slăvescu din plaiul Horezu, satul Berbeşti21; în satul Slăveşti,
din plasa Olteţu de Sus, îi avem pe următorii: Tănase Popa Ion, Nicolae Popa Ion, Gheorghe Popa Dumitru,
Dumitrache Bart, Ion Bart, Ioniţă Zanfir, Matei Barbu, Pătru Lazăr, Dincă Lazăr, Ioan Lazăr, Lazăr
Gâlcescu, Ion Popa Mihai, Ioan Ilie sin Ioan, Dumitru Barnea, Matei Barnea, Ioan Dumitru Umag, Dumitru
Parisă, Cost. Lăutaru, Toma al Stanchii, Ion Diacon Micu, Rodu Cost. Şoavă, Gheorghe Cumpănăşoiu, Ilie
Pridonea, Matei Diaconu Niţu22. Aşadar, şi locuitorii de aici aşa cum permitea sistemul politic şi electoral al
timpului, au participat la alegerea deputaţilor în Divanul Ad-hoc, al Ţării Româneşti.
În anul 1859, când în Ţara Românească a fost ales domn tot Alexandru Ioan Cuza, locuitorii din
teritoriul de azi al oraşului Berbeşti s-au bucurat nespus, căci de la noul domnitor, ţăranii aşteptau reforme;
legea rurală îi interesa cel mai mult, în mod direct.

e) Oamenii pământului şi legea agrară din 1864

Pentru a sublinia cât de importantă a fost legea agrară din 1864 pentru sătenii din Berbeşti, se cuvine
să facem o mică incursiune în trecutul zonei şi al locuitorilor săi. În mare parte, Berbeştiul fusese încă din
secolele XVII-XVIII, moşie a mănăstirilor Polovragi şi Bistriţa; astfel, la 3 iunie 1679, monahul Iosef,
printr-un înscris către egumenul mănăstirii Bistriţa, îi dădea acestuia partea sa de moşie din Dămţeni23; la 10
ianuarie 1682, domnitorul Şerban Cantacuzino confirma printr-un hrisov, stăpânirea M-rii Bistriţa peste
moşia de la „Bărbeşti” (sic!)24; potrivit Pomelnicului mănăstirii, moşia „Bărbeşti” fusese donată de un
Iacob, probabil în a doua jumătate a secolului al XVII-lea25, M-rii Bistriţa; stăpânirea mănăstirii Polovragi în
Slăveşti, rezultă în mod clar din documentul datat 20 august 1728, care reprezintă un act de danie al lui
Sofronie monahul26. În anul 1786, mănăstirea Polvragi figura cu moşie în Berbeşti27. Mănăstirea Bistriţa,
păstra şi ea o parte din moşia Berbeşti, aşa cum rezultă dintr-o poruncă domnească din 4 februarie 178628.
Catagrafia din 1831 prezenta satul Berbeşti ca fiind unul mixt (moşnenesc-mănăstiresc), iar satul Slăveşti,
din plasa Olteţu de Sus, ca fiind unul megieşesc, stăpânit pe 4 moşi29; satul Berbeşti, din plasa Horezului, era
stăpânit de M-rea Polovragi şi era moşie megieşească stăpânită de moşneni, de-a valma, pe 4 moşi30. Această
situaţie a durat până la votarea legii secularizării averilor mănăstireşti, din decembrie 1863.
În august 1864, domnitorul Cuza a promulgat Legea agrară. Această reformă rurală este un moment
însemnat al istoriei României moderne, la care berbeştenii au participat într-un grad semnificativ. Din
Slăveşti, 6 ţărani clăcaşi au fost împroprietăriţi cu pământ, din moşia Jegălia (punctul Jigăi din Slăveşti) a
schitului Polovragi, şi din moşia lui Ghiţă Slăvescu; Ion Mărăcine, care avea 2 boi, a primit 7,19 pogoane
pământ, iar ceilalţi 5 ţărani - Toma Radu Purcaru, Mihai Alexandru Purcaru, Ion Pripas, Ion Alexandru
Degaru şi Dumitru Dinu Tegăleanu, care se încadrau la categoria „ cu braţele” - au primit fiecare câte 4,15
pogoane pământ. Acest pământ trebuia plătit cu 458,4 bani31. În satul Berbeşti, au fost împroprietăriţi cu
pământ 19 ţărani, din m oşia schitului Polovragi; 4 ţărani fruntaşi, având câte 4 boi, primeau câte 11 pogoane,
aceştia fiind Dragu Roşianu, Jiura Cojan, Ioniţă Radu Ion şi Cost. D. Duca; 9 ţărani care aveau câte 2 boi, au

701
primit câte 7,19 pogoane: Stancu Preda, Preda N. Zăgărin, Ioniţă Zăgărin, N. Preda, Ion Florici, D. Barbu
Popescu, Pătru G. G. Pătruţ, Stan Cojeanu şi Cost. G. G. Cojeanu; 6 ţărani încadraţi la categoria „cu
braţele”, au primit câte 4,15 pogoane de pământ: G. G.Mutulin, Barbu Mutulin, Stanca Crucoiu, Cost. Ion
Cojean, Matei Anghel şi N. Matei Zăgărin. Suma totală datorată schitului Polovragi de sătenii din Berbeşti,
era de 2083 parale32.
f) In anii Războiului pentru Independenţă
Războiul de Independenţă din anii 1877-1878, a dat ocazia berbeştenilor să se afirme în susţinerea
idealurilor naţionale. Războiul de neatârnare a prilejuit afirmarea solidarităţii întregii naţiuni române.
Românii au luptat pe front, iar cei din spatele frontului s-au implicat în acţiunea de colectare a fondurilor şi a
ofrandelor necesare pentru desfăşurarea războiului33. In anul 1877, în comuna Berbeşti din plaiul Horezu, s-a
format o Comisie a rechiziţiilor militare, în următoarea alcătuire: primarul Badea Mateescu, consilierii Pătru
Popescu şi Marin Ionescu, locuitorii Marin Ion Pârşcovean şi G. G. Slăvescu34. Această comisie a avut o
activitate intensă. La 22 septembrie 1877, subprefectul plaiului Horezu îl înştiinţa pe prefectul judeţului
Vâlcea că în comuna Berbeşti, Comisia de rechiziţii i-a determinat pe 30 de locuitori să facă donaţii35.
Aceşti ţărani au dat ca donaţie armatei: 4 berbeci, 24 oi şi 2 capre. Au donat berbeci: Preda Gică,
Gheorghe Andreică, Gheorghe Pârpală, Ioan Popa Ion; 24 de oi au donat: Anastasie Dumitriu 4 oi şi câte o
oaie - Marin Fiastru, Nicolae Roşiu, Ioan Mateescu, Marin D. Răduţi, Ion Matei Bardolan, Gheorghe Surdu,
Pârvu C. Speriatu, Niţă al Popii, Constantin P. Niţului, Pătru Cherăscu, Dumitru Pătru Sugru, Dumitru
Caraşol, Ion Popa Dumitru, Pătru Miroiu, Gheorghe, Ion Matei Amzuloi, G. G. Matei Amzuloi, Cost. Matei
Amzuloi, Costand R. Diaconu, Matei Popa Mihai, Nicol G. G. Pătruţi, Ioan Pârpală, Manea al Niţai, Ghiţă
Bârsanu, Radu Năvraica; 2 capre, au dat Ilie Dumitru Codiţă şi Dumitru Pătru Niţai36. Din comuna Slăveşti,
plasa Olteţu de Sus, între 15-30 iulie 1877, erau rechiziţionate 300 oca grâu37; în august 1877, din Slăveşti,
se rechiziţionau pentru transporturile de pe front, 9 care cu câte 4 boi38.
Pe front în războiul de independenţă, au murit din Slăveşti, Mateescu Dumitru şi Păunescu Ioniţă39.
Ca urmare a participarii la război, Anghelescu Ion primea decoraţia crucea în panglică „Trecerea Dunării”,
brevet şi certificat; aceasta rezultă dintr-o adresă trimisă de comandantul Regimentului 8 linie către prefectul
de Vâlcea, la 19 iulie 187840. Comandantul Batalionului I Vânători, la 27 septembrie 1878, trimitea
prefectului districtului Vâlcea mai multe medalii „Apărătorii Independenţei”. O asemenea medalie primea
pentru participarea la război, Petrescu Mateiu41.

g) Eroi din Primul Război Mondial

În Primul Război Mondial, la fel ca toţi românii, locuitorii din oraşul Berbeşti s-au implicat decisiv,
dornici să participe la întregirea României. În timpul ocupaţiei germane-austro-ungare (1916-1918),
berbeştenii au trecut, ca şi alţii aflaţi în aceeaşi situaţie, prin momente grele. Una din instituţiile de bază -
şcoala, a suferit enorm; la 2 ianuarie 1919, învăţătorul diriginte al Şcolii Primare Mixte Berbeşti, Ion
Teodorescu îl informa pe revizorul şcolar al judeţului Vâlcea despre pagubele produse de trupele austro-
germane: „La intrarea trupelor austro-germane în acest sat, au fost sparte de la fereastra cancelariei, de către
soldaţii inamici, 4 ochiuri de geam, prin care s-au introdus în cancelarie, unde au forţat uşa dulapului cu
arhiva şi biblioteca şcoalei, dar nu au luat nimic; a fost însă ridicat mai târziu clopotul şcolii, pe care nu-l pot
evalua, nefiind la curent cu preţurile actuale ale clopotelor. În prezent, şcoala se găseşte devastată” 42.
Tot la 2 ianuarie 1919, la şcoala din Slăveşti, situaţia era gravă: învăţătorul diriginte al şcolii primare
Slăveşti, Constantin Georgescu comunica revizorului şcolar al judeţului Vâlcea, un „tablou” de stricăciunile
făcute de trupele germano-austro-ungare. Din mobilier, au fost arse: 7 bănci şi 10 m 2 de pardoseală; din
materialul didactic, lipsea un glob terestru şi un compas43, apoi biblioteca de 19 volume în valoare de 500 de
lei, a fost şi ea arsă. Cea mai mare pagubă a suferitt-o arhiva, care a fost arsă de trupe, ea valorând 2000 de
lei; aceasta însemna matricole şcolare, cataloage, registre de prezenţă, dosare cuprinzând corespondenţa
şcolii, registre de intrare şi ieşire, registre de transport şi foile de recnesământ. Toate distrugerile totalizau
4474 de lei44.
Armata română a avut puterea să întoarcă soarta războiului prin marile victorii de la Mărăşti,
Mărăşeşti şi Oituz. Din oraşul Berbeşti au fost mobilizaţi sute de tineri. Dintre aceştia 121 au murit pentru
întregirea ţării Astfel au fost sergenţi: Amzuloiu Gheorghe, Anghelescu Gheorghe, Cojocaru Gheorghe,
Dumitru Gavril, Niţu Aurel, Udroiu Nicolae,Vrăjescu Dumitru; caporalii Cojocaru Ion N. şi Fiastru Victor,
702
precum şi un mare număr de soldaţi. În semn de preţuire, de recunoştinţă şi ca un omagiu postum, îi
menţionăm pe toţi aceştia: Amzuloiu Nicolae, Amzuloiu Nicolae C., Avram Ion D., Bamea Ilie, Bardolan
Gheorhe I., Bardolan Nicolae P., Bădiţoiu Ion, Bădiţoiu Marin, Bălteanu Victor G., Bărbulescu Pârvu P.,
Berbescu Ştefan, Bîrdăcel Pavel, Bojan Nicolae G., Bojan Nicolae G., Burleanu Ion, Burleci Ion, Buşe
Nicolae I., Buşe Nicolae I., Cherăscu Ilie R., Ciolacu Gheorghe S., Cioran Gh. Gh., Cioran Ion Gh., Ciufu
Ion, Cîrţoabă Marin, Cojan Alexandru M., Cojan Grigore D., Cojan Ion M., Cojanu Constantin, Cojanu Ion,
Cojocaru Constantin, Cojocaru Ion, Cristescu Constantin, Cucu Matei, Cumpănăşoiu Ilie, Cumpănăşoiu Ion,
Cumpănăşoiu Petre, Dănescu Gheorghe, Diaconu Ion, Din Dumitru Gh., Dinică Dumitru V., Dobre
Alexandru D., Dogaru Nicolae, Drăgoi Constantin Gh., Drugă Dumitru Şt., Drugă Pătru Gh., Dumitrana
Nicolae Gh., Enoaica Ion, Fiastru Pârvu M., Floreci Dan Dumitru, Floreci Gheorghe, Gică Constantin Gh.,
Gică Preda I., Glomnicu Ilie, Golescu Ilie I., Golescu Ion Gh., Greere Ion, Gulică Nicolae, Ienciu Vasile,
Iliescu Gheorghe I., Ilinca Gheorghe C., Ilinca Pătru M., Ionescu Ion, Manea Petre, Măldărescu Constantin
I., Mănescu Pătru D., Mărunţel Mir, Militaru Victor D., Modrescu Alexandru, Mozacu Gheorghe D.,
Mudava Gheorghe, Munteanu Nicolae, Mutu Constantin, Mutu Ion, Năvraică Dumitru D., Năvraică Nicolae
D., Neacşu Ilie, Nica Dumitru, Opriţoiu Ion C., Oşovei Anghel, Oşovei Gheorghe D., Pasăre Dumitru, Pătruţ
Gheorghe, Pîrpală Nicolae D., Pîrvulescu Gheorghe, Piţurlea Dumitru, Pleşa Petre, Popescu Constantin,
Popescu Ilie, Popescu Ştefan N., Prodănoiu Nicolae I., Purcaru Constantin, Purcaru Ion, Puşcaru Ion,
Răducan Gheorghe A., Roşculete Gheorghe N., Roşianu Constantin, Roşianu Constantin P., Sînău Ion R.,
Speriatu Dumitru P., Speriatu Matei D., Spiridon Constantin, Spiridon Ion, Spiridon Mihai, Stan Vasile,
Tomescu Marin, Trăistaru Gheorghe, Trăistaru Ilie, Trăistaru Ion, Tudose Gheorghe, Ţicleanu Dumitru,
Văduva Dumitru M., Vîlvoi Nicolae Gh., Vlaicu Ilie I., Zamfiroiu Ion45. Pe front, au luptat şi apoi au devenit
veterani de război: Cumpănăşoiu D. Ilie, Nică I. Petre, Cebuc I. Ion, Mitoloiu C. Petre, Trăistaru C. Ion,
Zanfiroiu I. Nicolae, Iliescu I. Victor, Mihăilescu I. Ion, Glomnicu N. Gheorghe, Nică I. Ion, Zanfir C. Ion,
Floreci D. Ion, Hădărău I. Dumitru, Păunescu I. Gheorghe, Truşcă C. Ilie, M anea D. Ilie, Petrică C. Dumitru,
Zanfiroiu I. Gheorghe, Diaconu I. Dumitru, Pîrvulescu I. Nicolae, Văduva M. Gheorghe, Jerpel P. Florea,
Pîrvulescu I. Constantin, Stanca I. Nicolae, Prodea C. Gheorghe, Spiridon C. Ion, Zanfiroiu P. Gheorghe,
Jerpel Gh. Ion, Codiţă I. Constantin, Matei I. Matei, Drăghici C. Gheorghe, Cumpănaşu N. Constantin,
Cumpănaşu N. Petre, Bîrdac Gh. Alexandru, Fiastru I. Dumitru, Drugă P. Ion, Gică I. Gheorghe, Mogoantă
D. Nicolaie, Miuţ Gh. Ion, Bîrdac F. Ion, Minoiu C. Ştefan, Speriatu D. Ion, Costache P. Ilie, Udroiu M.
Dumitru, Golescu P. Anghel, Vîjeilă I. Toma, Gîrloiu A. Tudor, Mihalache Gh.Ion, Diaconu M. Petre46,
Cherăscu Ioan, Militaru Ioan, Dumitru I. F. Diaconu, Amzuloiu I. Nicolae etc. Pentru a cinsti memoria
eroilor din primul război mondial, autorităţile locale au ridicat monumente. Mai întâi în comuna Slăveşti a
fost construit Monumentul Eroilor, inaugurat pe 19 octombrie 1930. El este o cruce din granit de aproape 5
m înălţime. La dezvelire, au fost de faţă învăţătorii de pe valea Tărâiei şi a Olteţului, preoţii din cercul
„Tărâia”, care au slujit în sobor şi locuitorii satului. Au vorbit: subrevizorul M. Roşianu, I. Modoran,
institutor şi liberalul T. Geantă47. Pe Monumentul Eroilor, se poate citi şi azi despre realizatorii săi: „Ridicat
în anul 1930 cu stăruinţa domnilor Victor V. Iliescu, funcţionar, Petre D. Zamfir, funcţionar, Ion Modoran,
institutor, Constantin A. Dumitriu, proprietar, Vasile Ionescu, preot, Romulus Slăvescu, proprietar.
Donatori: Nic. Veţeleanu, Const. Nicolin, avocat, Gh. Ionescu, Alunu, Petre Păunescu, proprietar, Const. C.
P. Mihai, Gogu Ionescu, secretar, Florea Popescu, Ion Nicolăescu, Petre I. Dumitrescu” .
În comuna Berbeşti, s-a ridicat Fântâna Eroilor, dedicată morţilor din război. „Numele donatorilor:
Preot Dumitru Grigorescu, paroh, Th. Diaconu, dir. Şc. PR., Stamate Berbescu, Primar, Ilie Lazăr înv, Ion P.
Nica, Notar, Vlad Scarlat, Şef Post Jandarmi, Atanasie Petruş, prop., Alexandru Berbescu, cântăreţ, Toma
Motoi, comerciant, V. Năvraică, Mih. Iliescu, Gh. Drăgulescu cu soţia, Ion Miroiu, N. Ciolacu, I. Militaru,
Ion Berbescu cu soţia, C. Berbescu, C. Cumpănaşu, I. Bârsan, Ion Anghelina, Dumitru Popescu, Elis.
Bardolan, Ec. Militaru, Şt. Bardolan, D-Tra. Marinescu, Ioana Speriatu, Fl. Măldărescu, Maria Dobre, Stana
Sânău, Ioana Răducan, Şt. Minoiu, M. Drăgoi, El. Pătroi, Maria I. Golescu, Al. Floroiu, Fl. Enoaica, M.
Greere, Ioana I. Cojan, Ana Bojenete, Ilinca Fiastru, Ioana Năvraică, G-ţa Oşovei, M. Ciuteanu, E. Ciolacu,
D. I. Cojan, El. G. Iliescu, Ica I. Opriţoiu, Ioana C. Cârlogan, M. I. G. Roşculete, I. I. Ionescu, A. N.
Smedoiu, M. V. Drăgoi, Ec. Fiastru, Eug. D. Fiastru, M. C. P. Mihăilă, T. C. P. Mihăilă, I. D. Matei, A.G.
Fiastru, I.G. P. Dumitru, ELD. Vasilescu, A. I. Obrocaru, M. D. Mozacu, Matilda I. Cojan, G. I. Drugă, I. I.
Amzuloiu, M. D. Mănescu, D. Drăgoi, I. T. Dinică, I. Marica, A. Piţurlea, M. Bărbulescu, I. D. Chilian, G.
D. Zăgărin, C. D. Din, I. I. Ciurezu, A. Bărbulescu, I. A. Mihai, I. P. Drugă, Eu. Bârdăcel, G-ta Stoicheci, I.
N. Gică, GIM. Gică, Ec. T. Dumitraşcu, I. G. Tomescu, C-tina A. Bârdac, M. N. Cherăscu, C. D. Zăgărin, G.
703
G . P . D u m itru , M . V la ic u , D -tru E v a , C . C â rlo g a n , G . N . C o jo c a ru , C . C iu d ic ă , A . V . D ră g o i, I. V la ic u , P.
N ă v r a ic ă , I. M . R . Ia n c u , D -tru F l. R . Ia n c u , I. P . P o p e s c u , V . Je rp e l, M . M a te e s c u , I. P e tre s c u , I. N .
A m z u lo iu , I. T . V â je ilă , G h . C. G ic ă , D u m itr u V ră je s c u , P . V . D ră g o i, I. F ia s tru , G h . I. G o le s c u , A .
C iu te a n u , G h . C io c o ş e l, C -tin R ă d u c a n , D u m itru M a n o le a , M a ria I. Z ă g ă rin , M a ria I. D . C o ja n , A n a I.
C u m p ă n a ş u , C -tin I. A v ra m , M .T . F . V â je ilă , I. I. F. B â rd a c , Io n G h . S tă n c u le s c u , Il. G h . S tă n c u le s c u , A n a I.
M iro iu , I o a n a G r. C o ja n , N . G h . S tă n c u le s c u , M a ria D . D in u ţ, Io n Io n e s c u , G h . V . D in ic ă , I. I e p u r e ” .

h) Berbeştenii în cea de-a doua conflagraţie mondială

P a trio tis m u l b e r b e ş te n ilo r s - a a f ir m a t şi în a n ii c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l (1 9 3 9 -1 9 4 5 ). În
to a m n a a n u lu i 1 9 4 4 , tru p e le so v ie tic e a u tr e c u t p rin c o m u n e le T u rc e ş ti ( c o m u n a B e rb e ş ti f ă c e a p a rte d in
c o m u n a T u rc e ş ti) şi S lă v e şti, o b lig â n d u -i p e lo c u ito ri s ă le d e a c e re a le , a n im a le , p ă s ă ri, fu ra je , c ă ru ţe , c a re ,
o b ie c te c a sn ic e . În s e p te m b rie 1 944, în a c e a s tă situ a ţie se a fla u 2 7 d e c e tă ţe n i d in c o m u n a T u rc e ş ti (d in c a re ,
r e a m in tim , fă c e a p a rte şi f o s ta c o m u n ă B e rb e ş ti) 48, ia r în c o m u n a S lă v e ş ti - 2 8 d e c e tă ţe n i49. În c e l d e -A l
D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, a u lu p ta t p e f ro n t u rm ă to rii m o b iliz a ţi d in B e rb e ş ti: S p irid o n I. G h e o rg h e , M a te i F.
D u m itru , P ă u n e s c u Ş te fa n , D ia c o n u T e o d o r, D in ic ă I. M ih a i, D ia c o n u C . G h e o rg h e , C iu c h ia tu I. Ilie , C îrla n
N . C o n s ta n tin , M ih ă ile s c u I. M ih a il, P o p e s c u I. Ilie , P îrv u le s c u A . Io n , M a ric a P . D u m itru , C îrla n D .
G h e o rg h e , C o n s ta n tin N . Io n , D ia c o n u N ic o la e , C u m p ă n ă ş o iu I. P e tre , D o b re M . Io n , M ih a la c h e D . Io n ,
D in ic ă C. F e b ro n ie , Io rd a c h e C. Io n , P e tre H . D u m itru , M a te i F. F lo re a , I v a n c u I. M ih a i, B a rd o la n E . V a s ile ,
P o p e s c u D . V a s ile , M ito lo iu P. A u re l, C o r n e a E ftim ie , M o g o a n tă N . G h e o rg h e , B ă d iţo iu I. D u m itru , P e tr ic ă
N . A le x a n d ru , D in ic ă P. G h e o rg h e , C u m p ă n ă ş o iu S. Io n P e tre , P ă u n e s c u G h . Ş te fa n , D o n ţu P . Ilie,
B ă rb u le s c u P. Ş te fa n , M a ric a P. V io re l, B a rn e a I. Io n , I v a n c u I. C o n s ta n tin , B o ja n A . M ih a i, I o n e s c u I.
A le x a n d ru , Ş te fa n G h . N ic o la e , G e o rg e s c u F lo re a , B o r d e n c iu C . Io n , P e n to iu Ilie , P o p a P . S ta m a tie ,
P ă u n e s c u G h . Io n , P rip a s D . C o n s ta n tin , M a n e a M . C o n s ta n tin , M u tu P . Io n , C o r n e a I. E ftim ie , C io ra n
N ic o la e , D ia c o n u C. T e o d o r, D u m itr u G h . D u m itru , C u m p ă n a ş u P . A ta n a s ie etc. S -a u în to r s in v a liz i d in
ră z b o i: G ic ă C . Io n , O ş o v e i A . G h e o rg h e , M a ric a P . D u m itru , P ă u n e s c u G h . D u m itru , Ş te fa n D . P e tre , D o n ţu
P . Ilie , P e n to iu I. Ilie , G ic ă C. P e tre , M o to i M . T o m a , A lb e a n u I. D u m itr u 50.
P e fro n t, a u m u rit: A m z u lo iu I. D u m itru , A m z u lo iu I. G h e o rg h e , A m z u lo iu I. N ic o la e , M ă n e s c u I.
D u m itru , N e d e lo iu Ş te fa n , C o d iţă I. Io n , M a te ie s c u M . D u m itru , S tă n c u le s c u G h . Ilie , D in D . M ih a i, D in D .
Io n , B â rs a n Io n , B â rs a n Ilie , U d ro iu D . Ilie , G o le a G h . Io n , G o le a I. D u m itru , D u m itru G h . G h e o rg h e ,
D u m itr u G h . Io n , N iţu P. Io n , N iţu P. A u re l, D in ic ă G h e o rg h e , D in ic ă Ilie , D u m itru G a v ril, C o jo c a ru N . Io n ,
C o jo c a ru N . G h e o rg h e , V ră je s c u D . D u m itru , B a rn e a I. Ilie , C o r n e a I. M ih a i, L a z ă r Ilie , M a n e a D .
G h e o rg h e , I v a n c u I. D u m itru , G e o rg e s c u M . Ilie , Iv a n c u I. Io n , H ă d ă ră u D . Ilie etc. În a m in tirile sa le ,
D in ic ă M ih a i p o v e s te a d e s p re s itu a ţiile tra g ic e p r in c a re a tr e c u t în r ă z b o i51. S im p la e n u m e ra re a a c e s to r
a d e v ă ra ţi e ro i ai n e a m u lu i, d o v e d e ş te je r tf e le p e c a re b e rb e ş te n ii le -a u a d u s în a c e a s tă c o n fla g ra ţie m o n d ia lă .

3. C O N D U C E R E A S A T E L O R , A C O M U N E L O R Ş I A O R A Ş U L U I
În d e c u rs u l tim p u lu i, c o n d u c e r e a s a te lo r, a c o m u n e lo r şi a p o i a o ra ş u lu i B e rb e ş ti, a s u fe rit m u lte
m o d ific ă ri. P â n ă în a n u l 1 864, c o n d u c e r e a s a te lo r B e rb e ş ti şi S lă v e ş ti a p a r ţin e a - în c ă d in e v u l m e d iu - u n o r
a le ş i lo c a li n u m iţi p â r c ă la b i, a ju ta ţi d e u n sfa t să te sc , c u d e p u ta ţi a le ş i d in tre s ă te n ii f ru n ta ş i52; u n T u d o r
p â r c ă la b d in B e rb e ş ti, a p a re c a m a rto r la o v â n z a re d in 3 0 m a i 1 7 2 6 ( C o m o r i a r h iv is tic e , 1985, 57, nr. 201),
ia r u n T u d o r p â rc ă la b u l e s te m e n ţio n a t, c u a c e e a ş i c a lita te , la 2 8 iu lie 1 7 8 6 (Ib id e m , 228, n r, 993) . D u p ă
Legea comunală d in 1864, c o m u n e le B e rb e ş ti şi S lă v e şti e ra u re p re z e n ta te p r in tr -u n c o n s iliu c o m u n a l
c o m p u s d in 5 p e rs o a n e (la c o m u n e le c a re a v e a u p â n ă la 1 5 0 0 d e lo c u ito ri); a d m in is tra ţia tr e b u r ilo r fie c ă re i
c o m u n e e r a în c re d in ţa tă u n e i p e rs o a n e p u r tâ n d n u m e le d e p r i m a r 53. L a în c e p u t, in s titu ţia a d m in is tra tiv ă
re s p e c tiv ă n u a a v u t lo c a l p ro p riu , e a în c h ir iin d sp a ţii în c a s e le lo c u ito rilo r.
P rim u l lo c a l c o n s tru it p e n tru p r im ă r ia d in lo c a lita te d a te a z ă d in a n u l 1870 - p e n tru c o m u n a S lă v e ş ti54;
în B e rb e ş ti, p e c â n d fă c e a p a rte d in c o m u n a T u rc e ş ti, e x is ta u n lo c a l d e p rim ă rie c o n s tru it în 1 8 9 1 55. N o i
lo c a lu ri p e n tru p rim ă rie se c o n s tru ie s c în p e r io a d a in te rb e lic ă ; c o m u n a B e rb e ş ti a v e a lo c a l n o u d in le m n , c u
3 c a m e re , c o n s tru it în a n u l 1933 în sa tu l R o ş io a r a 56; c o m u n a S lă v e şti a v e a şi e a lo c a l n o u , t o t d in le m n , c u 2
c a m e re şi a n tre u , c o n s tru it în a n u l 1929 în sa tu l T â r g u 57. D u p ă a n u l 1 9 4 8 , P rim ă r ia B e rb e ş ti a f o s t m u ta tă în
c a s a în v ă ţă to ru lu i Io n T e o d o re s c u , ia r d u p ă a n u l 1968 - în C a s a P a ro h ia lă , to a te în sa tu l B e rb e ş ti. D in a n u l
1 988, P rim ă r ia B e rb e ş ti s -a m u ta t în n o u l c e n tru a d m in is tra tiv a l c o m u n e i - s a tu l D e a lu A lu n iş 58; a ic i e x is tă

704
o clădire spaţioasă construită în 1974. În timp, la conducerea localităţii, s-au succedat mai mulţi primari şi
consilieri. În anul 1881, era primar la Slăveşti, Dumitru D. Barnea59, iar în comuna Berbeşti, activa în
aceeaşi funcţie Pârvu D. Berbescu60. Pentru comuna Slăveşti, alţi primari au fost: Gheorghe Pârvulescu
(1896-1897; 1903-1906), Ion Dinu Buleci (1897), Dumitru Păunescu (1898), Gheorghe Păunescu (1899­
1901), Ion Nicolăescu (1903), Mihail Păunescu (1907), Dumitru Gh. N. Cumpănăşoiu (1901; 1907-1914;
1916-1919), Ilie N. Popa Ion (1914-1916; 1919), Pârvu Nicolăescu (1916), Florea A. Popescu (1920-1921),
Constantin C. P. Mihai (1922-1928; 1940-1941), Constantin I. Deaconu (1926), Iordache D. Cumpănăşoiu
(1929-1933), C. A. Dumitriu (1931; 1938), I. Lazăr (1933-1934), Matei Deaconu (1935-1937), Petre
Dumitrescu (1939-1945), D. G. Stănculescu (1945), Gh. Glomnicu (1945-1949), Ilie Donţu (1949-1950) 61.
Comuna Berbeşti a fost condusă de următorii primari: Badea Mateiescu (1896; 1905), Pârvu D.
Berbescu (1897-1898; 1900-1903), Ion Georgescu (1899), Tudosie Bădiţoiu (1903), Ion Berbescu (1904),
Nicolae Roşca (1906), Nae R. Sănău (1906), Stamate Berbescu (1923-1928; 1931-1945), Nicolae Marin
(1929-1931), N. Ciolacu (1929; 1938), Gh. N. Zăgărin (1938; 1939), N. Miroiu (1945-1947), Gh. D. V.
Dinică (1947), Ilie Cherăscu (1948-1949), M aria Drăghici (1949-1951), Eutropie Bîrdăcel (1951-1952),
Nicolae Ionescu (1952-1954), Toma Tue (1955), Ion Bondrea (1955-1956), Pavel Cherăscu (1956-1958;
1965-1967), Gheorghe Mogoantă (1958-1960), Gheorghe Spiridon (1960), Gheorghe Drăghici (1960-1965),
Petre Gulică (1967), Vasile Chelcea (1968-1973; 1974-1975), Constantin Crivăţ (1973-1974), Elisei
Drăgulescu (1975-1982), Ecaterina Oproiu (1982-1989), Alexandru Deaconu (1989), Victor Mazilu (1990),
Pavel Manole (1990-1991; 1996-2000), Popescu Gheorghe (1991-1992), Petre Cumpănăşoiu (1992-1996) şi
Florea Popescu, primul primar al oraşului Berbeşti (2000-2004) 62. La alegerile din anul 2004, primar a ajuns
Aurel Ştefan (2004-2008) de la PSD; cei 15 consilieri locali aleşi, sunt: Bădiţoiu Ion (PSD), Belciu Ion
(PSD), Chelcea Gheorghe (PSD), Iliescu Vasile (PSD), Popescu Olimpiu (PSD), Ionescu Dan (PUR),
Chelcea Vintilă (PNL), Georgescu Teodor (PNL), Zamfiroiu Ion (PNL), Manole Pavel (PD), Matei Adrian
(PD), Gioga Dumitru (PD), Merişescu Constantin (PD), Mateiescu Felician (Independent) şi Răducan Viorel
(Independent)63; mai este de precizat că în calitate de viceprimar, a fost ales Gioga Dumitru (PD) şi au
devenit consilieri judeţeni: Chelcea Gheorghe, Manole Pavel şi Chelcea Vintilă; din această cauză au venit
noi consilieri locali - Chelcea Ion (PSD), Alexie Dumitru (PD), Bălteanu Felicia-Gabriela (PD) şi Modrescu
Ion (PNL). Fluctuaţiile constatate s-au datorat, desigur, evoluţiilor politice.

4. VIAŢA POLITICĂ LOCALĂ

Opţiunile politice ale berbeştenilor au fost diverse. Toate partidele politice si-au găsit adepţi.
Informaţii despre partidele politice din Berbeşti, găsim la începutul secolului al XX-lea. Presa este cea care
prezintă pe larg evenimentele politice desfăşurate pe teritoriul localităţii, având ca scop impunerea
„pretendenţilor” la conducerea locală. În ziarul conservator „Opinia Vâlcei”, aflăm amănunte despre politica
locală de la începutul secolului al XX-lea. Astfel, la 1 mai 1906, un membru marcant al Partidului
Conservator - scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea, a făcut, alături de alte personalităţi, o vizită în
judeţul Vâlcea, ajungând şi în Slăveşti. Cu această ocazie, aici s-a ţinut o consfătuire, la care au participat
adepţii Partidului Conservator: Ilie Pleşoianu, Ion C. Aluneanu, Ion R. Ciochină, Avram Crăciun, I.
Constantinescu, D. Constantinescu, Constantin I. P. Mihai, Pr. Gr. Marinescu, C. Nicolaescu, Radu Şt.
Părăuşanu, Florea N. Popescu, G. G. Pleşoianu, Mitică Pârâianu, Pr. C. Roman, Iacob Săndulescu, Alex. I.
Slăvescu, Şt. I. Slăvescu, Ion Slăvescu şi N. G. Şerbănesc64. Din ziarul Partidului Naţional Liberal -
„Viitorul Vâlcii”, din 1920, aflăm că la Râmnicu-Vâlcea s-a ţinut o întrunire a liberalilor, la care, ca
preşedinţi ai comitetelor comunale, din Berbeşti, au participat Stamate Berbescu, iar din Slăveşti - preotul
Grigore Marinescu65.
În anul 1931, tot la Râmnicu-Vâlcea, Partidul Naţional Liberal a ţinut o adunare pentru a ratifica
proclamarea lui I. G. Duca, drept şef; în perioada aceea, Berbeştiul erau reprezentat de liberalii Stamate
Berbescu, Gh. Stănculescu şi Gh. V. Dinică, iar Slăveştii - de C. Mihai şi Ştefan Stoian66. Partidul Poporului,
condus de generalul Alexandru Averescu, avea şi el adepţii săi aici; astfel în 1923, la alegerea comitetului
judeţean, participau la Râmnicu-Vâlcea, organizaţia Partidului Poporului din Slăveşti, avându-l ca preşedinte
pe Matei Georgescu, iar ca vicepreşedinte - pe D. Vrăjescu, şi organizaţia Partidului Poporului din Berbeşti,
preşedinte al acesteia fiind D. Popescu, vicepreşedinte - Gh. Stănculescu şi membru - Ion Pătru Drugă67.
Partidul Naţionalist-Democrat al lui Nicolae Iorga avea în Slăveşti o organizaţie condusă de Gh. Pr.
Georgescu68. Partidul Naţional Ţărănesc era bine reprezentat, având organizaţii comunale în Berbeşti şi
705
Slăveşti69. În anul 1944, apar în organizaţia sectorului Mateeşti al P.N.Ţ, institutorul Teodor Diaconu din
Berbeşti şi agricultorul Iordache Cumpănăşoiu din Slăveşti70. Partidul Naţional Liberal „Gheorghe I.
Brătianu” a avut o prezenţă însemnată în zonă. În ziua de 25 martie 1935, liberali de frunte ai judeţului
Vâlcea au pornit într-un turneu electoral. La Slăveşti, s-a ţinut o mare adunare, invitaţi fiind şi reprezentanţi
ai organizaţiei Colteşti; au luat cuvântul Teodor Geantă şi avocatul C. Nicolin, şeful de regiune (Slăveştiul
era locul său de naştere). Organizaţia PNL „Gheorghe I. Brătianu” din Slăveşti, era reprezentată de Florea
Popescu, Gh. I. Cumpănăşoiu, I. Zamfiroiu, I. N. Paisie, C. D. Cumpănăşoiu, I. Z. Păunescu, I. Purcaru, N. I.
Paisie, C. C. P. Mihai, I. Z. Nicolin, P. Chelcea, Ilie Popescu, P. Buleci, C. I. Bâncă, Gh. Stănicuţ, C. N.
Chelcea şi alţii. La Mateeşti, erau prezente organizaţiile: Berbeşti, Turceşti, Mateeşti, Greci, Milostea şi
Stroeşti. La întrunirea din Mateeşti, au venit din Berbeşti: I. D. Mănescu, Spiridon Mateescu, Gh.
Drăgănescu, Ilie Gh. Drăghici, N. Tomescu, Gh. C. Drăghici, C. Zăgărin, Gh. Mateescu şi alţii71.
Partidul Ţărănesc-Radical, condus de Grigore Iunian, a fost şi el simpatizat. La înfinţarea sa în 1932,
comitetul pentru organizarea Partidul Ţărănesc- Radical în judeţul Vâlcea, a dat un apel scris care avea,
prntre semnatari, pe Stamate Berbescu (din Berbeşti) - mare proprietar, şi pe C. Dumitriu-Cociu (din
Slăveşti) - comerciant72. Acest partid avea organizaţia constituită în 1933, la Slăveşti, preşedinte fiind Ilie
Alex. Popescu, vicepreşedinte - Ion Bălă, casier - Ion Florea Popescu, iar ca membri - pe Petre Ilie Glomnicu
şi I. G. Cumpănăşoiu73. O importantă întrunire a Partidul Ţărănesc-Radical, condus de Grigore Iunian, a avut
loc la 25 iunie 1935. Aici, s-au strâns peste 1500 de oameni, tot ce avea mai ales ţărănimea de pe văile
Olteţului şi Tărâii, până spre Cerna şi apa Şasei. Oamenii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu muzică, au
venit în trăsuri şi gabriolete. Erau prezente organizaţiile din Slăveşti, Berbeşti, Colteşti, Mateeşti, Turceşti,
Roşiile, Tetoiu, Grădiştea şi Sineşti, în total - 16 organizaţii comunale ale Partidului Ţărănesc-Radical
condus de Grigore Iunian74. Din Berbeşti, participau Ion P. Drugă - proprietar, Nicolae Floroiu şi Gh.
Iliescu, iar comuna Slăveşti era reprezentată de Ion Fl. Popescu, Florea Popescu, Ion Nicolin, Gh. Păunescu
şi C. P. Mihai-Gârniţoiu. Conducerea partidului a sosit cu automobilele. Au vorbit mulţimii: şeful Partidul
Ţărănesc-Radical, Grigore Iunian, Gavril Dumitrescu şi şeful organizaţiei judeţene - avocatul Al.
Demetrescu-Colteşti75. Adepţi au avut şi legionarii, precum şi comuniştii. În Berbeşti şi Slăveşti, primii
primari comunişti au fost începând cu anul 1945.
Activităţi multiple şi intense desfăşurau organizaţiile PM R (din 1965, PCR), UTM (din 1965, UTC),
Frontul Plugarilor şi ARLUS76. În perioada comunistă, mai mulţi berbeşteni au avut de suferit: Stamate
Berbescu, Ion Teodorescu şi alţii. După 1990, partidele politice nou create au fost: FSN, PNŢ, PSDR, PD,
PNL, PUR, etc. Dacă până în 1989 conducea partidul unic PCR, astăzi puterea locală este împărţită între
forţele politice existente; au consilieri, după alegerile din 2004: PSD, PD, PNL, PC. În această prezentare a
vieţii politice berbeştene, s-a observat o participare activă, o implicare a oamenilor.

N ote bibliografice
1. Constantin Preda (coord.), Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, vol. I, A-C, Editura Enciclopedică,
Bucureşti, 1994, pag. 221.
2. Ana Violeta Ghelmez, Toporul de bronz de la Berbeşti (Vâlcea), în „Buridava. Studii şi materiale ”, vol. II., 1976,
pag. 35.
3. Ibidem.
4. Ibidem.
5. „Monitorul Oficial al României”, anul XVI, nr. 676 bis, partea I din 16 iulie2004, pag. 2311.
6. Ilie Fîrtat, Ioana Fîrtat, Grădiştea. File de istorie, Craiova, Editura Rotomat, f. an, pag. 5.
7. Ibidem, pag. 2302.
8. Ibidem, pag. 2307.
9. Documente privind istoria României (DIR), veacul al XVII-lea, vol. II, 1611-1615, Bucureşti, Ed. Academiei RPR, 1951,
pag. 376-377.
10. Ibidem.
11. Nicolae Isar, Istoria modernă a românilor (1774-1878), partea I: 1774-1848, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de
Mâine”, 2001, pag. 52.
12. Ibidem, pag. 58-59.
13. Costea Marinoiu, Drumuri pe Olt, Bucureşti, Editura Eminescu, 1983, pag. 16-17.
14. Ibidem, pag. 39.
15. Nicolae Isar, Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie - exil - destin istoric, Bucureşti, Editura Universitară, 2006,
pag. 9.
16. Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea. Studiu şi
documente, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1978, pag. 13.
17. Ibidem, pag. 231.

706
 18. Ibidem, pag. 275-276.
19. Ibidem, pag. 22.
20. Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, Contribuţia Judeţului Vâlcea la unirea
Principatelor, Studiu introductiv şi documente, Râmnicu-Vâlcea, 1982, pag. 65-66.
21. Ibidem, pag. 87-88.
22. Ibidem, pag. 92.
23. Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Mănăstirea Bistriţa, pachet nr. XII/2 microfilmat, rola 2, c. 118-120.
24. Ibidem, fond Mănăstirea Bistriţa, pachet nr. X I/6 microfilmat, rola 2, c. 34-36.
25. Veniamin Micle, Mănăstirea Bistriţa olteană, Eparhia Râmnicului, Sfânta Mănăstire Bistriţa, pag.155.
26. Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Mănăstirea Polovragi, pach. nr. VII/3 microfilmat, rola 1, c. 514-516.
27. Gherasim Cristea, Istoricul mănăstirii Hurezu, Editura Cnophis, Râmnicu-Vâlcea, 2003, pag. 197.
28. Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Mănăstirea Bistriţa, pach. nr. X/12 microfilmat, rola 1, c. 1138-1142.
29. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, op. cit., pag. 32.
30. Ibidem, pag. 35.
31. Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Reforma agrară din 1864, dos. 1765/1864, microfilmat, rola 208, c. 7-8
32. Ibidem, c. 121-122
33. Dan Berindei (coord.), Istoria românilor. Constituirea României moderne, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003,
pag. 662.
34. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (DJVAN), fond Prefectura judeţului Vâlcea (PJV), dos. 123/1877, vol
I , f. 94.
35. Ibidem, dos.115/1877, f. 16-17.
36. Ibidem.
37. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Contribuţia judeţulului Vâlcea la susţinerea
războiului de independenţă. Studiu şi documente, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1977.
38. Ibidem, pag. 247.
39. Ibidem, pag. 636.
40. DJVAN, fond PJV, dos. 174/1878, vol. I, f. 49-52.
41. Ibidem, f. 78-79.
42. Idem, fond Revizoratul Şcolar Vâlcea, dos. 14/1918-1919, f. 21.
43. Ibidem, f. 24.
44. Ibidem, f. 24 verso.
45. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Judeţul Vâlcea în anii Primului Război
Mondial. vol. II - Eroii, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1979, pag. 23-24.
46. DJVAN, fond Primăria Comunei Berbeşti, dos. 6/1961-1965, f. 34.
47. „Viaţa Nouă”, anul I, nr. 3 din 1 noiembrie 1930, pag. 3.
48. Direcţia judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 118/1944, vol. I, f. 113.
49. Ibidem, f. 119.
50. Idem, fond Primăria comunei Berbeşti, f. 50.
51. Ioan Mihalcea, Veteranii de război olteni în amintirea anilor 1940-1945 depun mărturii, Timişoara, Editura Marineasa,
2004, pag. 31-33.
52. Ioan Silviu Nistor, Comuna şi judeţul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pag. 23.
53. Nicolae Isar, op. cit., p. 323.
54. DJVAN, fond PJV, dos. 179/1908, vol. II, f. 209.
55. Ibidem.
56. Ibidem, dos. 110/1940, f. 52.
57. Ibidem, dos. 166/1940, f. 5.
58. „Orizont”, anul XXII, nr. 2515 din 29 septembrie1989, pag. 2.
59. DJVAN, fond PJV, dos. 114/1882, f. 5.
60. Ibidem, dos 73/1883, vol. III, f. 479.
61. Vezi Fondul Primăria Oraşului Berbeşti.
62. Ibidem.
63. „Monitorul Oficial al judeţului Vâlcea”, anul XIII, nr. 4, (serie nouă), din octombrie 2004, pag. 8.
64. „Opinia Vâlcii”, anul I, nr. 14 din 1 mai 1906.
65. „Viitorul Vâlcii”, anul I, nr. 14 din 19 decembrie 1920.
66. „Viitorul Vâlcii”, anul X, nr. 2 din 25 ianuarie 1931.
67. „Steaua”, anul I, nr. 6 din 17 iunie 1923.
68. „Naţionalul Vâlcii”, anul IV, nr. 6 din iunie 1931.
69. „Cercul”, anul I, din noiembrie.1927.
70. Idem, anul XVIII, din 4 septembrie 1944.
71. „Viaţa Nouă”, anul VI, nr. 4-5 din aprilie-mai 1935.
72. „Vremea Nouă”, anul I, nr.2 din 19 noiembrie 1932.
73. Idem, anul II, nr. 4 din 19 februarie 1933.
74. Idem, anul IV, nr. 14 din 19 octombrie 1935.
75. Ibidem.
76. DJVAN, fond Primăria Comunei Berbeşti, dos. 1/1950, f. 141.

707
 Toporul de bronz,
descoperit la Berbeşti

708
 C ap . III - O R G A N IZ A R E A
A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L Ă

1. ATESTĂRILE SCRISE ALE NUMELOR LOCALITĂŢII ŞI SATELOR SALE

Numele de Berbeşti, purtat de acest oraş, este preluat de la satul Berbeşti, care datează din evul
mediu, fiind atestat la 24 februarie 15981. Atunci, la Târgovişte, în capitala Ţării Româneşti, printr-un
hrisov, domnitorul Mihai Viteazul a dat în stăpânire boierilor Buzeşti (fraţii Preda, Radu şi Stroe Buzescu),
satul Berbeşti: „şi mai dau dreptate să stăpânească jupanu Radul mare clucer i jupanu Preda mare postelnic i
jupanu Stroe mare stolnic, satul Berbeştii cu tot hotarul, pă unde au trecut oameni de la satul Berbeşti pă
numele lor: Ion şi Nadia şi Negrilă şi Zavid şi toţi sătenii ce au vândut toate părţile, ocina părintească ce mai
sus s-au zis cu încredinţarea boerilor, pentru 12000 bani ce au plătit biru dăjdii şi fânu şi toate ce au avut
până într-această vreme, cu 2000 de bani. Şi au fost atunci mulţi boeri martori, când au cumpărat acest satu,
Berbeştii, care sunt iscăliţi şi alte ocolnice pentru ocina părintească”2. Martori, erau boierii: „ jupanu
Dumitru mare vornic i jupanu Theodosie mare logofăt i jupanu Preda mare spătari i jupan Stoica mare
vistieri i jupan Radu mare comis i jupan Stroe mare stolnic i jupan Şărban mare paharnic. Şi ispravnic şi
jupanu, Theodosie - mare logofăt peste toţi logofeţii”3.
Satul Berbeşti este situat între satele Dealu Aluniş şi R oşioara, pe partea dreaptă a râului Tărâia.
D ăm ţeni, sat din estul oraşului Berbeşti, apare menţionat documentar tot în perioada feudală, la data de 8
mai 16284. Dealu Aluniş, din partea central-sudică a oraşului a cărui reşedinţă este, apare în documente în
epoca contemporană începând cu 1 ianuarie 19655. Satul Roşioara, situat la nordul Berbeştiului apare în scris
la 1840 când era cătun6. T ârgu G ânguleşti din sudul oraşului Berbeşti, are acest nume din 1840, de când era
şi el cătun7. Satul Valea M are este menţionat prima dată în scris, tot în perioada modernă - în anul 18938.
Oraşul Berbeşti din judeţul Vâlcea a cunoscut o continuă evoluţie a organizării administrativ-
teritoriale. Primele cătune şi sate au fost aşezate de întemeietorii lor în locuri mai ferite, pe dealurile şi văile
din zonă, unde oamenii îşi aveau proprietăţile. Numele conducătorilor unor neamuri se vor da şi unor
aşezări; putem presupune că denumirile unor cătune păstrează şi astăzi, în învelişurile lor sonor, numele
primilor întemeietori (deşi teoria eroului eponim a fost dezavuată de unii!): pentru Alexeşti (cătun din satul
Dealu Aluniş), putem presupune, măcar formal, că avem de-a face cu un nume colectiv provenind de la un
Alexe; Amzuleşti (satul Valea Mare) ne duce cu gândul la un Amza; Bădiţoiu (satul Dealu Aluniş) provine
de la n. fam. omofon (un derivat augmentativ, de la Bădiţă); Chilieni (satul Valea Mare) are ca etimon n.
fam. Chilian(u), care, la rândul său, poate proveni de la apelativul “chilie” : un om (oameni) venit/veniţi de la
(sau locuind la/ lângă) o chilie/ nişte chilii.

2. SITUAŢIA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ÎN PERIOADA PREMODERNĂ

Localitatea Berbeşti a făcut întotdeauna parte din judeţul Vâlcea. Documentar s-a dovedit că Vâlcea
este cel mai vechi judeţ al Ţării Româneşti, el datând din 8 ianuarie 1392, aşa cum rezultă dintr-un act emis
de domnitorul Mircea cel Bătrân9. Satele şi cătunele Berbeştiului au avut o existenţă continuă. Amintim că
satul Berbeşti este menţionat în secolul al XVI-lea; în secolul al XVII-lea, el apare în actul dat în Târgovişte,
la 28 martie 1615, de către domnitorul Ţării Româneşti - Radu Şerban10; în secolul al XVIII-lea, el este
menţionat pe harta din 172311, precum şi în 177812, alături de satul Dămţeni; satul Berbeşti apare în
catagrafia din 1831, ca făcând parte din plaiul Horezului13. Slăveşti, este şi el unul din satele cu atestare
medievală, fiind datat 20 mai 1576; localitatea apare menţionată şi în secolul al XVIII-lea - în 172814,
precum şi în 177815; în Catagrafia din 1831, satul Slăveşti era situat în plasa Olteţului de Sus16; în 1722, era
menţionat şi satul Strâmba17.
3. EPOCA MODERNĂ
Din punct de vedere administrativ-teritorial, la 1840, în plasa Horezului existau: satul Berbeşti cu mai
multe „mahalale” (cătune) - Dămţenii din Deal, Dămţenii din Vale, Izvoru, Năsipitu, Roşioara şi Trestia18;
satul Slăveşti aparţinea de plasa Olteţului, având „mahalalele” (cătunele): Apa Vie, Oneşti, Râma şi Târgu
709
Gânguleşti19. În anul 1859, într-o listă a comunelor judeţului Vâlcea erau menţionate: comuna Berbeşti - în
plaiul Horezului20 şi comuna Slăveşti - în plasa Olteţului de Sus21. Prin moderna lege comunală promulgată
de domnitorul Al. I. Cuza la 1 aprilie 1864, se stabilea (la articolul 4) că „nici o comună nu va putea număra
mai puţin de una sută familii sau cinci sute locuitori. Satele care nu vor ajunge la acest număr, precum şi
cătunele şi locuinţele izolate, se vor uni cu comuna cea mai apropiată”22. După noua organizare comunală, în
plaiul Horezu exista comuna Berbeşti23, iar în plasa Olteţului de Sus - comuna Slăveşti, compusă din
cătunele Slăveşti, Soralu, Gânguleşti, Posteşti şi Râma24. În anul 1867, ambele comune continuau să existe:
comuna Berbeşti - în plaiul Horezu25 şi comuna Slăveşti în plasa Olteţul de Sus26.
În 1869, pentru comuna Slăveşti avem o altă situaţie; ea apărea cu cătunele Strâmba (reşedinţă de
comună), Alexeşti, Târgu, Ocheşti şi Sorătu, fiind inclusă tot în plasa Olteţu de Sus27. În 1885, comuna
Berbeşti exista şi ea în continuare, tot în plaiul Horezu28. În 1887, comuna Slăveşti din plasa Olteţu de Sus,
era formată din cătunele: Târgu (reşedinţă de comună), Bădiţoiu, Alixeşti, Strâmba, Dealu şi Sorătul29. La
sfârşitul secolului al XIX-lea, în anul 1893, comuna Berbeşti făcea parte din plasa Olteţu de Sus şi avea 4
cătune: Berbeşti, Dămţeni, Păsărei şi Valea M are30; comuna Slăveşti sau Gânguleşti este menţionată în plasa
Olteţu de Sus, şi cuprindea 6 mahalale (cătune): Alexeşti, Bădiţoi, Dealu, Strâmba, Soretu şi Târgu31. În
secolul al XX-lea, modificările administrativ-teritoriale sunt la fel de frecvente. Prin legea din 12 martie
1906, se aduceau mari modificări comunelor Berbeşti şi Slăveşti. Comuna Berbeşti era întrunită cu comuna
Turceşti; noua comună din plasa Olteţu de Sus, se numea comuna Turceşti-Berbeşti, cuprinzând satele
Berbeşti, Dămţeni, Roşioara, Turceşti (reşedinţa noii comune) şi Valea M are32. Comuna Slăveşti era
întrunită cu comuna Sineşti noua comună din plasa Olteţu de Sus, numindu-se comuna Slăveşti-Sineşti, cu
satele: Târgu Gânguleşti (reşedinţă de comună), Alixeşti, Bădiţoiu, Dealu Săratu, Soraţiul, Slăveşti, Strâmba,
Sineşti, Ciucheţi, Ganea şi Popeşti33.
În anul 1908, se va face o nouă organizare administrativ-teritorială, prin modificarea legii de
organizare a comunelor rurale. Comuna Turceşti-Berbeşti se va numi Turceşti, cu satele Berbeşti, Dămţeni,
Roşioara, Turceşti (reşedinţa noii comune) şi Valea Mare. Comuna Slăveşti-Sineşti se desfiinţa şi se revenea
la comuna Slăveşti, care cuprindea satele: Târgu Gânguleşti (reşedinţa noii comune), Alixeşti, Bădiţoiu,
Dealu-Sărat, Soraţiu, Slăveşti, Strâmba34. Comunele Slăveşti şi Turceşti treceau în componenţa plasei Olteţu
de Sus35.
4. PERIOADA CONTEMPORANĂ
În 1923, comuna Berbeşti s-a reînfiinţat36. În anul 1926, comuna Berbeşti din plasa Olteţu era alcătuită
din satele: Berbeşti, Dămţeni, Roşioara (sat de reşedinţă) şi Valea Mare37. În anul 1929 comuna Berbeşti, cu
satele menţionate în 1926, exista în contiuare38. Comuna Slăveşti includea satele: Alexeşti, Bădiţoi, Dealul,
Sorătul, Strâmba şi Târgul39; pentru o scurtă perioadă de timp, în 1930 comuna Berbeşti a făcut parte din
comuna Mateeşti40; între anii 1930-1939, localitatea Berbeşti a existat din nou, ca şi comună separată.
Prin noua împărţire administrativă a judeţului Vâlcea, inclusă ţinutului Olt în aprilie 1939, din plasa
Olteţu (din 1930, plasa Zătreni), făceau parte comunele Slăveşti şi Turceşti41. Comuna Turceşti cuprindea
satele Berbeşti, Dămţeni, Roşioara, Turceşti (reşedinţa noii comune) şi Valea Mare, iar din comuna Slăveşti,
făceau parte satele Alexeşti, Bădiţoiu, Sorătul (Sorâtu), Strâmba şi Târg-Gânguleşti (reşedinţa comunei)42. În
1942, comunele Slăveşti şi Turceşti, erau incluse în plasa Grădiştea43. La 1 octombrie 1946, comuna
Berbeşti era reînfinţată; alături de comuna Slăveşti, ea se număra printre comunele plasei Grădiştea44. Tot
în 1946, aflăm că Slăveşti era o comună compusă din 5 sate: Alexeşti, Bădiţoiu, Sorătu, Strâmba şi
Târg-Gânguleşti (reşedinţa comunei)45, iar comuna Berbeşti era compusă din 4 sate: Berbeşti (reşedinţa
comunei), Dămţeni, Roşioara şi Valea Mare46.
În anul 1950, comuna Slăveşti s-a desfiinţat, unindu-se cu Berbeştiul şi formând comuna Berbeşti din
raionul Horezu, regiunea Vâlcea47. Comuna Berbeşti (inclusă în raionul Horezu, iar din 1952 fiind parte a
regiunii Argeş şi din 1956 a regiunii Piteşti) devenea acum o mare aşezare, fiind formată din 8 sate: Alexeşti,
Bădiţoiu, Berbeşti (reşedinţa comunei), Dămţeni, Roşioara, Sorâtu, Strâmba, Târgu Gânguleşti şi Valea
Mare48. În anul 1968, s-au reînfiinţat judeţele. În acest context, reapare judeţul Vâlcea a reapărut, comuna
Berbeşti fiind parte integrantă a sa. În 1968, localitatea va fi din nou reorganizată administrativ-teritorial, ei
arondându-i-se următoarele sate: Berbeşti (reşedinţa comunei), Dămţeni, Dealu Aluniş, Roşioara, Târgu
Gânguleşti şi Valea Mare49; în acelaşi an, s-au desfinţat satele: Alexeşti, Bădiţoiu şi Strâmba, acestea fiind
contopite cu satul Dealu Aluniş, iar fostul sat Sorătu a fost inclus în satul Târgu Gânguleşti50. La 13 aprilie
1989, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind îmbunătăţirea organizării administrative a
710
României51. Atunci comuna Berbeşti primea comuna Sineşti. Noua unitate administrativ teritorială - comună
Berbeşti (cuprinzând comunele Berbeşti şi Sineşti cu satele lor), având reşedinţa în satul Dealu Aluniş52, a
durat până în ianuarie 199053.
Ultima reorganizare administrativă a Berbeştiului a avut loc în anul 2003. Prin Legea privind
declararea ca oraş a comunei Berbeşti, judeţul Vâlcea, „comuna Berbeşti, judeţul Vâlcea se declară oraş.
Satele Dămţeni, Dealu Aluniş, Târgu Gânguleşti, Roşioara şi Valea Mare aparţin oraşului Berbeşti”54; se
menţine şi satul Berbeşti55. Aşadar, în decursul timpului, din punct de vedere administrativ-teritorial,
localitatea Berbeşti a suferit mai multe modificări în ceea ce priveşte cătunele, satele, comunele şi
reşedinţele; de asemenea; a făcut parte din mai multe plase (plaiuri) şi regiuni.

5. TOPONIMIA LOCALĂ MAJORĂ

Nu toate denumirile satelor care alcătuiesc oraşul, au fost explicate în mod satisfăcător. Unele
denumiri de aşezări îşi trag originea de la oameni care vor fi jucat un rol important în întemeierea şi
dezvoltarea unui sat sau a altuia. Denumirea oraşului nostru provine, în mod evident, de la un nume colectiv,
reprezentând forma de plural de la Berbescu; altfel spus, el s-ar traduce prin „cei din neamul lui Berbescu,
urmaşii lui/ unui Berbescu”. Explicaţia - la prima vedere, formală - este întărită de faptul că atât de-a lungul
secolelor şi în prezent, au existat şi există numeroase persoane care poartă numele B erbescu, în zonă şi în
judeţ. Ca în cele mai multe dintre cazurile asemănătoare, este dificil de găsit, desigur, numele eroului
eponim, adică a întemeietorului aşezării, cel care „a bătut primul ţăruş” ! Lucrurile se complică, însă, cu
adevărat, atunci când vrem să explicăm originea numelui de familie Berbescu, întrucât în onomastica noastră
nu există un nume de bază - B erb-B erbe-B erbea, căruia să i se fi adăugat sufixul - escu. Nu este exclus ca
în cazul acestui toponim, de-a lungul timpului, să fi avut loc o „corupere” a formei iniţiale, aşa cum s-au
petrecut lucrurile şi în cazul altor denumiri de localităţi: B oişoara - care în documentele vechi avea grafia
(corectă!) B ăişoara, „baia” (mina) cea mică”; B ratoveşti - care iniţial s-a numit B rativoeşti > B rativoie56,
devenit apoi B ratovoeşti > Bratoveşti) etc. O dovadă în sprijinul acestei afirmaţii este forma B ărbeşti, sub
care apare toponimul în câteva documente (vezi infra, pag. 7). Se pare că, de fapt, aceasta ar fi fost forma
iniţială; în cazul acesta, denumirea aşezării ar proveni de la un *B a rb u 57 - nume de asemenea răspândit pe
toată întinderea judeţului; (eventual, de la un neatestat *Barbă!). Ulterior, s-a produs procesul fonetic
cunoscut sub numele de „asimilare regresivă”: sub influenţa lui e, vocala ă s-a transformat, de asemenea, în
e, astfel că B ărbeşti a devenit Berbeşti.
În mod analog, D ăm ţeni se presupune a fi tot un nume colectiv, provenind de la forma de singular
D ăm ţeanu; acest antroponim, la rândul lui, are un etimon neclar. Suntem de părere că el trebuie pus în
legătură cu denumirea pădurii D anţu şi a pârâului omonim, existente în zonă, ambele mărturisind despre un
fost presupus proprietar al acelor locuri; forma iniţială va fi fost D ănţeni - nume denumind locul de origine
sau de locuire: „cei de lângă pădurea Danţu”, „cei care stăpâneau/stăpânesc acea pădure”, sau „cei de pe
valea pârâului Danţu”; în timp, va fi apărut varianta ortoepică D ăm ţeni (poate şi ca urmare a fenomenului
numit „hiperurbanism”, prima formă fiind simţită ca incorectă!), uşor interschimbabilă cu prima.
Târgu-G ânguleşti este un toponim compus, alcătuit din Târgu(l), la origine - apelativ, şi numele
propriu G ângu(l) - antroponim existent în zonă, pe o mare arie de răspândire. Iniţial, satul se va fi numit
simplu - Gânguleşti; ulterior, datorită târgului (în principal, de vite) ce s-a dezvoltat aici, substantivul comun
s-a alăturat numelui familial, rezultând oiconimul de astăzi.
Dealu Aluniş trimite imediat gândul asociativ la cunoscutul arbust cu fructe comestibile, întîlnit aici.
Toponimul Valea M are reflectă, indubitabil, forma de relief (aşezarea geografică), iar R oşioara îşi va
fi împrumutat numele, de la culoarea roşiatică a pârâului Roşioara, datorată vreunor oxizi de fier existenţi în
alcătuirea nisipului de aici.

Note bibliografice
1. Melentina Bâzgan, Judeţele Ţării Româneşti până la mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, Editura Cartea
Universitară, 2004, pag. 141.
2. Damaschin Mioc, Ştefan Ştefănescu, Documenta Romaniae Historica (DRH). B, Ţara Românească (1593-1600), vol. XI,
Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1975, pag. 366.
3. Ibidem, pag. 367.
4. Melentina Bâzgan, op. cit., pag. 142.
5. Eliza Ghinea, Dan Ghinea, Localităţile din România. Dicţionar, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000, pag. 180.
711
 6. I. Popescu-Cilieni, Biserici, târguri şi sate din judeţul Vâlcea, Craiova, Editura Ramuri, 1941, pag. 48.
7. Ibidem, pag. 107.
8. C. Alessandrescu, Dicţionar al judeţului Vâlcea, Bucureşti, 1893, pag. 36.
9. Corneliu Tamaş, Smarand Ţana, Judeţul Vâlcea şi prefecţii lui. Pagini de istorie a administraţiei, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Conphys, 2004, pag. 43.
10. Mihail Roller (coord.), Documente privind istoria României (DIR), Veacul al XVII-lea. B, Ţara Românească, Bucureşti,
Editura Academiei, pag. 376-377.
11. Al. A. Vasilescu, Registrul tuturor localităţilor cuprinse în harta Olteniei lucrată de Friederich Schwanz, în „Arhivele
Olteniei”, anul V, nr. 27, septembrie-octombrie 1926, pag. 342.
12. Const. I. Karadja, Memoriile generalului von Bauer (1778), în „Arhivele Olteniei”, anul III, nr. 13, mai-iunie 1924,
pag. 235.
13. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, Editura Helios,
2000, pag. 35.
14. C. Giurescu, Materiale pentru istoria Olteniei supt austrieci (1726-1732), vol. II, Bucureşti, 1944, pag. 304.
15. Const. I. Karadja, op. cit., pag. 236.
16. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, op. cit., Craiova, Editura Helios, 2000, pag. 32.
17. Melentina Bâzgan, op. cit, pag. 145.
18. I. Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 48.
19. Ibidem, pag. 107-108.
20. DJVAN, fond PJV, dos. 87/1859, vol. I, f. 31 verso.
21. Ibidem, f. 33 verso.
22. Nicolae Isar, Istoria modernă a românilor. Edificarea statului naţional (1848-1866), Bucureşti, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2002, pag. 320.
23. Indicele comunelor României după noua organizare a Legii comunale, Bucureşti, editat de Ministerul de Interne,
Agriculturii şi Lucrării Publice - Serviciul Statistic, 1865, pag. 91.
24. Ibidem, pag. 93.
25. DJVAN, fond PJV, dos. 87/1859, dos. 139/1867, f. 170.
26. Ibidem, f. 172 verso.
27. DJVAN, fond PJV, dos 138/1869, f. 172 verso.
28. Idem, dos 30/1885, f. 12-13
29. Idem, dos 32/1887, f. 24 verso.
30. C. Alessandrescu, op. cit., pag. 36.
31. Ibidem, pag. 402.
32. DJVAN, fond PJV, dos. 179/1908, vol. I, f. 77.
33. Ibidem.
34. „Monitorul Oficial”, nr. 22 din 29 aprilie/12 mai 1908, pag. 1160.
35. Ibidem, pag. 1208-1209.
36. Vezi Fondul arhivistic .Primăria Comunei Berbeşti.
37. Gheorghe Bolocan (coord.), Dicţionarul toponimic al Olteniei (DTRO), vol. I, A-B, 1993, Craiova, Editura Universitaria,
1993, pag. 311.
38. DJVAN, fond PJV, dos. 23/1929, f. 12.
39. Ibidem, f. 104.
40. Gheorghe Bolocan (coord.), op. cit., pag. 311.
41. DJVAN, fond PJV, dos. 60/1939, f. 16.
42. Ibidem, f. 28.
43. Idem, dos. 23/1946, f. 2.
44. Ibidem, f. 8.
45. Ibidem, f. 115.
46. Ibidem, f. 121.
47. „Buletinul Oficial”, anul II, nr. 87 din 4 octombrie 1950, pag. 966.
48. Indicatorul alfabetic al localităţilor din Republica Populară Română, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1956, pag. 109-530.
49. „Orizont”, anul I, nr. 16 din 29 mai1968, pag. 2.
50. Ibidem, pag. 7.
51. „Buletinul Oficial”, anul XXV, nr. 15, p. I, 25 aprilie 1989, pag. 1-3.
52. Ibidem, pag. 30.
53. „Monitorul Oficial”, anul II, nr. 14, p. I, 23 ianuarie 1990, pag. 1.
54. Ibidem, anul XV, nr. 740, p. I, 22 octombrie 2003, pag. 4.
55. Vezi Fondul arhivistic Primăria Oraşului Berbeşti.
56. Vezi Ion Soare, Consideraţii etimologice privind toponimia majoră a judeţului Vâlcea, în „Studii vâlcene”, VII/1986,
pag. 180.
57. Ibidem.

712
 Cap. IV - SITUAŢIA ECONOMICO-SOCIALĂ

1. E V U L M E D IU
A g ricultura şi creşterea vitelor. C â tă d re p ta te a v e a u is to ric ii C o n s ta n tin C . G iu r e s c u şi D in u
C . G iu re s c u , a tu n c i c â n d s c ria u c ă „ p ă m â n tu l m ă n o s c u ş e su ri în tin s e şi b o g a te , în d e a m n ă la a g r ic u ltu r ă şi
c r e ş te r e a v ite lo r, (. . .) fie ru l şi c ă rb u n e le în d r e a p tă sp re v ia ţă in d u s tria lă ” ! ( G iurescu, 1974, 9) . În tr-a d e v ă r,
a c e ş ti fa c to ri (m a i p u ţin fie ru l) a u in f lu e n ţa t şi in f lu e n ţe a z ă v ia ţa lo c u ito r ilo r d in sa te le o ra ş u lu i B e rb e ş ti.
A tâ t v e s tig iile a rh e o lo g ic e , c â t şi d o c u m e n te le s c ris e d a tâ n d d in e v u l m e d iu , d o v e d e s c fa p tu l c ă o c u p a ţiile
b e r b e ş te n ilo r a u fo st, d in c e le m a i v e c h i tim p u ri, a g r ic u ltu r a şi c r e ş te r e a a n im a le lo r.
O c u p a ţie d e a c e e a ş i im p o r ta n ţă p e n tru sa te le d in B e rb e ş ti, p r a c tic a tă c u p ric e p e re şi in te re s d in ce le
m a i v e c h i tim p u ri, c r e ş te r e a a n im a le lo r a r e p re z e n ta t, în p r im u l râ n d , o s u r s ă d e h ra n ă , d a r şi u n im p o r ta n t
iz v o r de v e n itu ri. D e a lu rile şi v ă ile la rg i, c u fâ n e ţe şi p ă ş u n i b o g a te , a u fa v o riz a t a c e a s tă în d e le tn ic e re p e
te rito riu l o ra ş u lu i d e a s tă z i. În tr- u n d o c u m e n t d in 2 4 fe b ru a rie 1 5 9 8 , se m e n ţio n e a z ă c ă î n a fa ră d e dăjdii,
s-a
p lă tit şi fâ n u l, în ce i 1 2 .0 0 0 d e b a n i p e c a re tr e b u ia să -i p lă te a s c ă s a tu l (D R H , B X I , 364) . S u m a d e b a n i a
p lă ţii şi c u a n tu m u l fâ n u lu i d o v e d e s c fa p tu l c ă , p e r to ta l, în a n u l m e n ţio n a t, sa tu l c r e ş te a u n n u m ă r m a re d e
a n im a le .
În E v u l M e d iu , d a r şi m a i tâ rz iu , B e rb e ş tiu l a tre c u t p r in m a i m u lte stă p â n iri: b o ie rii B u z e ş ti, P re d a
B u z e s c u , C a ta lin a b ă n e a s a , m ă n ă s tire a B is tr iţa şi m ă n ă s tire a P o lo v ra g i. În a c e s t tim p , lo c u ito rii a v e a u
o b lig a ţii m a ri şi in tra u în c a te g o ria ţă r a n ilo r ru m â n i. U n e o ri c â n d s c ă p a u d e a s e m e n e a stă p â n iri, d e v e n e a u
ţă ra n i lib e ri (m o şn e n i).
L a 1 d e c e m b rie 1703, în B u c u re ş ti, d o m n ito ru l Ţ ă rii R o m â n e ş ti, C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u e m ite a
p e n tru b e rb e ş te n i o c a rte d e a p ă ra re , ie rtâ n d u -i d e ru m â n ie c u m o ş ia lo r, d e c ă tre ju p â n e a s a Ilin c a , îm p o triv a
c ă r o ra s -a u r id ic a t p e n e d r e p t c a să -i s tă p â n e a s c ă , M a te i - v e l c ă p ita n d e s e im e n i şi c u m n a tu l să u P re d a
M â r ş ă 1.
Zootehnia. În a n u l 1794 se a te s tă tâ rg u l d in S lă v e ş ti2, p e n tru v ite şi m ă rfu ri. C r e ş te r e a v ite lo r, c a
o c u p a ţie im p o r ta n tă a lo c u ito r ilo r d in B e rb e ş ti, d a r şi d in z o n e le în v e c in a te , e ste in d ic a tă şi d e e x is te n ţa
a c e tu i tâ rg d e la G â n g u le ş ti - sa t c a re a a p a r ţin u t d e f o s ta c o m u n ă S lă v e şti, a z i in trâ n d în a lc ă tu ir e a o ra şu lu i
B e rb e ş ti; de a ltfe l, v e c h iu l tâ rg al lo c a lită ţii v a d a şi n u m e le „ d e f in itiv ” al sa tu lu i: T â r g u -G â n g u le ş ti. A ic i se
v in d e a u (şi se v â n d şi a s tă z i) m a i a le s a n im a le , tâ rg u l f iin d fo a rte c u n o s c u t în îm p r e ju rim ile lo c a lită ţii şi
c h ia r în ju d e ţe le v e c in e .
În p e r io a d a se c o lu lu i a l X V III-le a , s u p ra fe ţe le c u ltiv a te c u c e re a le sa u p e n tru p la n ta r e a v iţe i d e v ie ş i a
p o m ilo r, a u c r e s c u t p e rm a n e n t, a ş a c u m m ă rtu ris e s c d o c u m e n te le d in 2 8 m a rtie 1615 ( D I R , B X V I I / I I , 1951,
610) şi 2 0 ia n u a rie 1682 ( M - r e a B is tr iţa , pach. XI, f. 6) . L a 8 ia n u a rie 1 7 0 5 , u n P re d a s in V lă d u ţu l d in
G â lc e ş ti, îi lă s a d r e p t zestre fiic e i sa le F lo ric a , o p a rte d e m o ş ie în h o ta ru l S lă v e şti „ d in c â m p , d in p ă d u re ,
d in d e a lu l c u v iile şi v a d u l d e m o a r ă ” ( T e z a u r m e d ie v a l, 1983, 340 .
A c e s te o c u p a ţii a le b e r b e ş te n ilo r se re f le c tă şi în u n e le to p o n im e lo c a le sp e c ific e : În Ţ arin ă, În
D elniţă, Dealul cu M eiul, Dealul Viilor, Dealul cu Vişini etc. Se p a re c ă p r o d u c ţiile d e v in şi d e ţu ic ă e ra u
c o n s id e ra b ile , d e v re m e ce la 16 m a i 1 79 3 , d o m n ito ru l A le x a n d r u M o ru z i (1 7 9 3 -1 7 9 6 ) a c o r d a M -rii
M e g a s p ile o n d in M o re e a , „ m ilă (i.e. sc u tire ) d e v in ă ric iu d in s a te le u rm ă to a re a le p la s e i O lte ţu : (. . .),
B e rb e ş ti şi S lă v e şti (Popescu-Cilieni, 1941, 107-108), ia r în a n u l 1 816, I o a n G h e o rg h e C a ra g e a (1 8 1 2 -1 8 1 8 )
în tă r e ş te a c e a s tă „ m ilă d e v in ă ric iu , c â te 5 b a n i d e v a d r ă ” , c o n firm â n d şi h r is o a v e le d a te d e d o m n ii a n te rio ri
(Ib id e m , 108) .
P ro b a b il c ă şi d a to rită c a n tită ţilo r a p re c ia b ile d e p o ru m b c a re se o b ţin e a u , în d e o s e b i la S lă v e şti, în a n ii
1 8 2 9 -1 8 3 0 , c e le d o u ă sa te a u f o s t o b lig a te s ă s tr â n g ă şi s ă tr a n s p o r te la C r a io v a c a n tită ţi în s e m n a te de
p o ru m b p e n tru a rm a tă , în îm p r e ju ră rile d e s fă ş u ră rii r ă z b o iu lu i r u s o -tu rc d in 1 8 2 8 -1 8 2 9 , c â n d tru p e le ru s e ş ti
s ta ţio n a u şi în O lte n ia (D I, pach. LXXIX, doc. n r. 160-166).
Creşterea albinelor. O o c u p a ţie c u tr a d iţie a lo c u ito r ilo r d in B e rb e ş ti, a f o s t a lb in ă ritu l. În tr-u n
d o c u m e n t d in 1 d e c e m b rie 1 703, e s te a m in tită şi „ m ia r e a ” , c a o b lig a ţie a lo c u ito r ilo r d in sa tu l B e rb e ş ti, p e
c a re o a v u s e s e ră d e în d e p lin it şi în a n u l 1656 ( ASB M s ., m s. 705, f. 346-349).

713
 2. REALITĂŢI MODERNE
Pentru secolul al XIX-lea, primele informaţii despre populaţie le aflăm din Catagrafia obştească a
Ţării Româneşti. Atunci, satul Slăveşti, din plasa Olteţului avea 159 de familii şi 41 feciori de muncă3. Satul
Berbeşti din plaiul Horezului număra 181 de familii cu 32 de feciori de muncă4. Berbeştenii apar în
tranzacţiile cu pământuri ale vremii. Pe 16 noiembrie 1815, un Niţă Ungureanu împreună cu fiul său din
Slăveşti, vând lui Niţu Slăvescu logofătul partea de moşie părintească în hotarul Slăveşti, 7 stânjeni şi cu
partea de la Pârvu - unchiul lui, cu 9 taleri stânjenul5. La 21 noiembrie 1817, diaconul Ioan, fiul diaconului
Dumitraşcu din Berbeşti, îi vindea lui Popa Dumitru Amzuloiu, 6 stânjeni de moşie în hotarul Berbeştilor
din apa Tărâiei, stânjeni pe care îi avea de la părinţi, cu 17 lei stânjenul6. În anul 1864, comuna Berbeşti avea
181 de case şi 161 de familii7, iar comuna Slăveşti - 215 familii şi 215 case8. În 1871, în Berbeşti existau 410
locuitori9, iar la Slăveşti - 221 de locuitori10. În 1893, comuna Berbeşti înregistra o populaţie de 1736
locuitori (870 bărbaţi şi 866 femei) cu 250 capi de familie, 170 contribuabili şi 304 case, în 4 cătune:
Dămţeni, Valea Mare, Păsărei şi Berbeşti. Locuitorii se ocupau cu agricultura; ca meşteşugari, îşi desfăşurau
activitatea 4 dulgheri şi 2 cizmari; se fabricau aproximativ 2500 dal de ţuică, iar terenul cultivat producea
500 kile porumb; mai sunt menţionaţi: 300 meri, 250 peri, 450 nuci şi 200 cireşi, cultivarea pomilor
fructiferi, sădiţi mai ales pe versanţii dealurilor, aducându-le locuitorilor venituri importante; de pe livezile
cu fâneţe, se strângeau 200 care de fân11. Comuna Slăveşti avea o populaţie de 940 de locuitori (534 de
bărbaţi şi 406 femei) în care intrau şi 4 familii de ţigani fierari; existau 177 de contribuabili, 268 capi de
familie şi 271 case de locuit. Locuitorii se ocupau cu agricultura şi creşterea vitelor; câţiva dintre ei - cu
rotăria, dulgheria, tâmplăria, zidăria şi cojocăria, doar pe timpul iernii. În comună, existau 15 cai, 33 iepe,
150 de boi, 265 de vaci, 98 viţei, 208 capre, 452 oi şi 490 de porci. Aveau şi stupi cu albine, ţuică, 5200
decalitri, porumb, 185 de pomi; livezile dădeau 248 de care de fân12; aceleaşi cifre figurează şi în 1902, în
Marele dicţionar geografic al României, (vol. I, 1898, 436), preluate fiind întocmai, din Dicţionarul
geografic al judeţului Vâlcea, alcătuit în 1893, de C. Alessandrescu. În anul 1905, comuna Berbeşti,
incluzând 4 cătune, avea 879 locuitori13, iar comuna Slăveşti - 1068 persoane14.
Pe tot parcurul secolului al XIX-lea şi apoi, la începutul celui de-al XX-lea, suprafaţa agricolă a
continuat să crească, prin desţeleniri şi defrişări, ca urmare şi a creşterii demografice. S-au extins, mai ales,
culturile de grâu, porumb, cânepă, cartofi şi legume.
Prin numeroasele rechiziţii obligatorii, Primul Război Mondial a dus la diminuarea numărului de
animale. După anii războiului, agricultura a continuat să se dezvolte extensiv: suprafeţele desţelenite spre
Dealul Alunului şi cele de pe pantele dealurilor nordice, au mărit suprafaţa cultivabilă, fiind acoperite cu
pomi - în special cu pruni - şi vii. Desigur, nu a fost neglijată nici creşterea animalelor; randamentul
acestora era scăzut, însă se compensa prin rezistenţa animalelor la boli şi la condiţiile climatice.
O cupaţiile m eşteşugăreşti. Din timpuri vechi, dezvoltarea agriculturii a cerut şi specializarea unor
oameni pentru fabricarea uneltelor necesare lucrării pământului. În anul 1898, se menţiona că locuitorii din
Berbeşti şi cei din Slăveşti „se mai ocupă şi cu rotăria, dulgheria, tâmplăria, zidăria şi cojocăria” (Ibidem).
Apa Tărâiei a oferit, din vechime, locuitorilor comunei Berbeşti, energie (cu mici excepţii, în anii de
secetă) suficientă pentru punerea în mişcare a câtorva mori de măcinat porumb şi grâu. Spuneam mai sus că
un „vad de m oară” era amintit încă la 1705, într-o foaie de zestre. La 1828, este menţionată moara lui Tudor
Chelcea, „de la Tărâia”, iar în 1902, numai în comuna Slăveşti, „pe gârla Tărâiei”, sunt menţionate trei mori
de măcinat. Mai târziu, în perioada interbelică, aceste mori de apă vor fi înlocuite cu altele, acţionate
mecanic.
În 1930, comuna Berbeşti făcea parte din plasa Zătreni, având 1227 de locuitori, iar comuna Slăveşti -
1291 de persoane15. După al doilea război mondial, populaţia a scăzut. În urma unificării comunelor Berbeşti
şi Slăveşti, în 1956, s-au înregistrat 3388 de locuitori16; în 1966, s-au înregistrat 3635de locuitori17. Prin
dezvoltarea mineritului în zonă, numărul populaţiei a crescut: în anul 1992, existau 5948 locuitori18. Pe
parcursul secolului al XX-lea, Berbeştiul a cunoscut o evoluţie specifică.
Băncile populare. În perioada interbelică, pe lângă o activitate economică tradiţională, a existat şi o
activitate financiară. Pentru locuitorii fostului sat Berbeşti, operaţiunile financiare privind, pe de o parte-
economisirea de bani, iar pe de alta - acordarea unor împrumuturi, le făcea Banca Populară „Tărâia”, care a
luat fiinţă în anul 1902: tot în Berbeşti, a funcţionat şi Banca Populară „Stejarul”, iar în fosta comună
Slăveşti - banca „Viitorul” condusă de C. A. Dumitriu - negustor şi comerciant. Cei care împrumutau de la
aceste bănci, foloseau banii pentru cumpărare de pământ sau animale
714
 N egustoria şi com ercializarea produselor. C e a m a i r e n ta b ilă n e g u s to rie p e n tru lo c u ito rii s a te lo r
b e r b e ş te n e , a f o s t d in to td e a u n a c o m e rţu l c u a n im a le . A c e a s tă în d e le tn ic ire a p r o s p e r a t şi d a to rită e x is te n ţe i
tâ rg u lu i d e la G â n g u le ş ti (S lă v e ş ti), lo c a lita te a f la tă în tr - o p o z iţie a v a n ta jo a s ă - la c o n f lu e n ţa u n o r d ru m u ri
c e u r c ă şi c o b o a r ă p e O lte ţ şi p e T ă râ ia , d in s p re z o n a d e m u n te sp re c e a d e c â m p ie , c e e a c e i- a r p u te a c o n fe ri
o v e c h im e a p ro a p e e g a lă c u c e a a tâ rg u lu i B e n g ă i - a z i, T â rg u -C ă rb u n e ş ti ( Toşa T u rd ean u , 1975, 142 ). E l a
j u c a t u n ro l im p o r ta n t în v ia ţa e c o n o m ic ă a z o n e i, în tim p u l stă p â n irii m o ş ie i d e c ă tre fra ţii B u z e şti. În tim p u l
d o m n ie i lu i M a te i B a s a ra b , tâ rg u l d e la G â n g u le ş ti a f o s t c e n tru l s trâ n g e rii a n im a le lo r d e c ă tre n e g u s to ri, p e
d ru m u l O lte ţu lu i, sp re C r a io v a s a u D u n ă re , o ri în s p re n o r d - c ă tre T ra n s ilv a n ia . A c e la ş i ro l l- a ju c a t tâ rg u l şi
în v r e m e a s tă p â n irii a u s trie c e , c â n d n u m e le s a tu lu i a p a re în tr - u n d o c u m e n t d in 4 a p rilie 1 7 3 6 ( C o m o r i
a r h iv is tic e , 1985, 78).
D in tr-u n d o c u m e n t d in 2 7 n o ie m b rie 1 794, a flă m lu c ru ri in te re s a n te d e s p re tâ rg u l „ c e se fa c e la sa tu l
S lă v e ş ti” : fiin d c ă lo c u l fu s e s e a ta c a t de p a tru tâ lh a ri, c a re îi p r ă d a p e n e g u s to ri „d e v ite şi a lte le ” , is p ra v n ic u l
ju d e ţu lu i îi c e re lu i A le x a n d r u M o ru z i „ d e a le stric a , s ă n u se m a i f a c ă ” . D o m n u l, în s ă , n u e s te d e a c o rd cu
d e s fiin ţa r e a tâ rg u lu i şi c e re lă m u riri s u p lim e n ta re d e s p re a c e s ta , c â n d s -a fă c u t şi p e ce m o ş ii, d a c ă a c e s te a
s u n t m e g ie ş e ş ti sa u b o ie re ş ti, p o r u n c in d , to to d a tă , s ă se în tă r e a s c ă p a z a , „ d e z ră d ă c in â n d c u ib u l fă c ă to r ilo r d e
ră u d in tr-a c e le p ă d u r i” ( U rechia, V, 1893, 319) .
F a p tu l c ă tâ rg u l se f ă c e a jo ia , în zi lu c ră to a re , a r a tă m e n ir e a lu i p u r c o m e rc ia lă , d e v â n z a re şi
c u m p ă ra re . În 1 853, c â rm u ito ru l ju d e ţu lu i c e re c a a c e s ta s ă fie m u ta t d u m in ic a , d u p ă „ ie ş ire a d in b is e ric ă ” ,
c e e a c e n u s -a a p ro b a t, u rm â n d c a el s ă se ţin ă v in e re a , zi c a re s - a m e n ţin u t p â n ă a s tă z i, tâ rg u l în d e p lin in d u -
şi în c o n tin u a re im p o rta n tu l să u ro l e c o n o m ic . L a 1 8 9 8 , tâ rg u l fu n c ţio n a „ d e la 1 9 -2 0 m a rtie şi d e la 1 6 -2 0
o c to m b rie , în c o m u n ă ” ( S itu a ţi u n e a 1 8 9 8 , 49). P e n tru a n e d a s e a m a d e e f ic ie n ţa sa , ia tă - la n iv e lu l a n u lu i
1 908, c â te v a c ifre p riv ito a re la n u m ă ru l a n im a le lo r v â n d u te : a rm ă s a ri - 3 6 , c a i - 4 8 6 , ie p e - 6 1 7 , m â n ji - 5 0 ,
b o i - 3 8 8 9 , v a c i - 2 3 3 5 , ju n c i şi m â n z a ţi - 1 700, ju n c e şi m â n z a te - 1 0 3 0 , v iţe i - 5 3 1 , o i - 2 4 1 9 , c a p re -
7 3 2 , p o r c i - 1056 ( S itu a ţiu n e a 1 9 0 8 , 1908, 58) .
T â rg u l n u a f o s t şi n u e s te d o a r p e n tru a n im a le ; a ic i se c o m e r c ia liz e a z ă p ro d u s e a g ric o le (g râ u , p o ru m b
e tc .), p ro d u s e m e ş te ş u g ă r e ş ti, d e in d u s trie u ş o a ră (o b ie c te d e îm b r ă c ă m in te ), u n e lte a g ric o le e tc . În c e le d o u ă
sa te p rin c ip a le , B e rb e ş ti şi S lă v e şti, s-a u în f iin ţa t şi m a i m u lte „ p r ă v ă lii” - m ic ile m a g a z in e p a rtic u la re de
m a i tâ rz iu , p ro p rie ta rii lo r f iin d n e g u s to ri lo c a li sa u g re c i, sta b iliţi a ic i d in v r e m e a d o m n iilo r fa n a rio te .

3. EVOLUŢII CONTEMPORANE
„ T ran sfo rm area socialistă a agricu ltu rii” . În p e r io a d a c o m u n is tă , B e rb e ş tiu l a f o s t c o le c tiv iz a t. M a i
în tâ i, a c e s t p ro c e s s - a d e s fă ş u ra t su b f o rm a în to v ă r ă ş ir ilo r a g ric o le . P e lâ n g ă m e c a n iz a re , ţă ra n ii
„ în to v ă r ă ş iţi” b e n e f ic ia u şi d e s ă m â n ţă d e c a lita te . În a n u l 1 9 5 6 , în c a d ru l în to v ă r ă ş ir ii a g ric o le d in S lă v e şti,
a în c e p u t a c ţiu n e a d e p la n ta re a v e r s a n tu lu i d e e s t al D e a lu lu i A lu n u lu i, c u p o m i fru c tife ri: m e ri, p e ri, p ru n i,
c ire ş i şi v iş in i - to ţi, d in so iu ri p ro d u c tiv e .
În a n u l 1 961, în S lă v e şti a lu a t f iin ţă C o o p e ra tiv a A g ric o lă d e P ro d u c ţie „7 N o ie m b r ie ” ; în a n u l
u rm ă to r, u n e v e n im e n t a s e m ă n ă to r a a v u t lo c în sa tu l B e rb e ş ti, p r in în f iin ţa r e a C A P „ V a sile R o a ită ” ; în
a c e la ş i an , c e le d o u ă u n ită ţi a g ric o le se v o r u n i. I a tă c u m se p r e z e n ta s itu a ţia e c o n o m ic ă a c o o p e ra tiv e i
a g ric o le , în to a m n a a n u lu i 1962: te re n a ra b il - 1031 h a ; p ă ş u n i n a tu ra le - 6 2 0 h a ; fâ n e ţe - 4 2 9 h a ; v ie
h ib r id ă - 15 h a ; p la n ta ţii m o d e rn e d e p o m i fru c tife ri - 3 6 2 h a ; c a p e te b o v in e - 3 6 2 ; c a p e te o v in e - 179.
D e s ig u r, în a v e r e a c o o p e ra tiv e i in tr a şi in v e n ta ru l a g ric o l a d u s d e c o o p e ra to ri l a în s c rie re : c ă ru ţe , p lu g u ri,
g ra p e , p ră ş ito ri etc.
În c e e a ce p r iv e ş te e v o lu ţia s u p r a f e ţe lo r a g ric o le în a n ii c a re a u u rm a t, s itu a ţia se p r e z in tă astfe l:

Nr. IN D IC A TO R I
crt. (în hectare) 1962 1970 1975 1979 1988
1. T e re n a ra b il 1031 h a 805 774 774 926
2. P ă şu n i 622 1119 555 585 275
3. F â n e ţe 429 443 408 408 251
4. V ie 15 15 15 - -
5. P o m i fru c tife ri 362 368 365 402 369
Total suprafeţe agricole 2459 2750 2117 2169 1821

715
 Din acest tabel, se observă, cu excepţia indicatorului „Teren arabil”, creşterea suprafeţelor totale până
în anul 1970. Începând cu acest an, suprafeţele agricole au scăzut. Una din cauze a fost construirea, în
comuna Berbeşti, a unui complex intercooperatist de îngrăşare a tineretului bovin, ceea ce a dus la cedarea
către această unitate, a unei însemnate suprafeţe de păşune şi fâneţe. Vor mai fi existat, desigur, şi alte cauze
. . . După încetarea activităţii complexului, deşi suprafeţele respective au revenit la CAP, ele au rămas
în aceeaşi situaţie, datorită construirii unor obiective industriale, printre care - Exploatarea Minieră Berbeşti
(numai între anii 1980-1986, au fost expropriate prin decret, 480 de hectare)
Până în 1989, Cooperativa Agricolă de Producţie Berbeşti dispunea şi de un important sector zootehnic, care
participa la realizarea producţiei globale a coperativei, cu 42%, prin însemnatele cantităţi de carne, lapte,
lână etc., predate la fondul de stat. Oferim mai jos câteva cifre doveditoare în acest sens (informaţii obţinute
din arhiva Consiliului Popular Berbeşti, dosar neinventariat şi nenumerotat):

Nr. IN D IC A TO R I 1962 1970 1975 1985 1988

crt (Specia)
1. Bovine 362 473 500 900 980
2. Ovine 1179 1245 2400 2850 3300

În scopul dezvoltării sectorului zootehnic, s-au construit trei grajduri moderne, iar altele două au fost
modernizate; de asemenea, cooperativa dispunea de 4 saivane pentru oi şi de mai multe stâne. În vederea
creşterii veniturilor proprii, cooperativa dezvoltase şi un sector de mică industrie, cu secţii de cojocărie,
boiangerie, tricotaje, zidărie, dulgherie etc. În prezent (2011) - ne informează viceprimarul Aurel Ştefan - pe
raza oraşului există câteva sute de bovine; oile sunt relativ puţine, se cresc şi porci . . . În Berbeşti, îşi
desfăşoară activitatea un târg săptămânal (vinerea) şi două târguri anuale - la Florii şi de „Sfântul Dumitru”.
În anul 1972, în Berbeşti a luat fiinţă Staţiunea pentru Mecanizarea Agriculturii (SMA), planificată se
deservească şase cooperative de producţie: Alunu, Berbeşti, Grădiştea, Mateeşti, Sineşti şi Slătioara.
Întreprinderea îşi desfăşura activitatea într-un local specializat, cu hale de reparaţii dotate cu maşini-unelte şi
instalaţii moderne. Pe lângă reparaţiile curente şi capitale la maşinile şi utilajele agricole din raza de acţiune,
unitatea era specializată şi în repararea maşinilor fito-sanitare şi a maşinilor de semănat, din cadrul Trustului
Judeţean Vâlcea pentru Mecanizarea Agriculturii. Pentru a ne da seama de importanţa şi activitatea
întreprinderii, menţionăm că aceasta avea în dotare: 37 tractoare, 21 de pluguri, 5 discuri, 6 semănători, 4
combine, 2 cultivatoare şi 7 maşini fito-sanitare; aici, lucrau 4 ingineri, 9 maiştri şi 136 de muncitori.
În această perioadă, în Berbeşti şi-a desfăşurat activitatea şi Cooperativa de Producţie, Achiziţii şi
Desfacere a Mărfurilor (CPADM). În cele două mari sate - Berbeşti şi Slăveşti, au fost construite (după
1965) două importante magazine universale pentru desfacerea mărfurilor industriale şi alimentare, precum şi
alte spaţii comerciale, cele mai multe fiind amplasate la punctele de lucru ale exploatărilor miniere sau ale
diferitelor antreprize. Între 1975 şi 1988, suprafeţele comerciale şi personalul din cadrul unităţilor de profil
au evoluat astfel:

Nr. IN D IC A TO R I 1975 1980 1985 1988 Obs.

C rt. (în hectare)
1. Suprafaţa comercială în metri pătraţi 264ha 1180 1385 2100
2. Personal angajat 7ha 48 61 99
La sfârşitul anului 1987, unitatea deţinea 14 secţii, cele mai importante fiind: două croitorii cu produse
de serie şi la comandă, un atelier de încălţăminte, trei frizerii şi coafură, o secţie Foto, una de reparaţii radio
şi televizoare, un laborator de băuturi răcoritoare, o secţie de sobari-teracotişti, un laborator de cofetărie etc.
În anul 1988, în cadrul CPADM Berbeşti s-a înfiinţat şi o secţie de ţesut lavete, care lucra pentru export,
având contract cu firma italiană „Cantini” din Milano. Coperativa dispunea şi de o cantină-restaurant cu linie
de autoservire, la care serveau masa, zilnic, peste 300 de muncitori.
Apicultura. Vechea ocupaţie a berbeştenilor, albinăritul (reflectată şi în stema oraşului), începe să se
dezvolte intensiv după anul 1970, când a început creşterea sistematică a albinelor, aceasta devenind o
ocupaţie permanentă şi organizată a unor locuitori. Spre sfârşitul anilor ’80, 19 locuitori aveau construite
pavilioane de transport pentru 40-60 stupi fiecare, practicându-se astfel sistemul pastoral sau „pelerinajul
florilor” (în ordinea înfloririi: floarea de rapiţă, salcâmul, floarea-soarelui şi - spre sfârşitul lunii august -

716
flora alpină. În perioada la care ne referim, existau în localitate peste 1000 familii de albine, iar cantitatea de
miere recoltată ajungea per total - în anii cei mai buni - , la peste 30 tone.
In d u stria. În anul 1968, în satul Târgu-Gânguleşti a fost pusă în funcţiune o moară electrică modernă,
aceasta fiind construită din fonduri centralizate ale statului. Cele patru valţuri ale instalaţiei - două pentru
grâu şi două pentru porumb - aveau o capacitate anuală de 20 mii tone de grâu şi 40-50 mii tone de porumb,
cantităţi ce proveneau de la bazele de recepţie din judeţul Vâlcea şi judeţul Gorj; o zi pe săptămână, joia,
moara îi deservea pe locuitorii din comună şi pe cei din localităţile învecinate.
Secţia Vinalcool. În anul 1957, în Berbeşti a fost înfiinţată o secţie de vinalcool, în scopul prelucrării
borhotului de fructe din localitate şi din comunele vecine. Ulterior, în special după 1975, unitatea a fost
dotată cu instalaţii moderne de distilare, energia necesară fiind asigurată prin cuptoare de cărămidă pe
cărbune. Capacitatea de distilare într-un an de zile, era de trei până la patru milioane tone de borhot,
băuturile spirtoase obţinute erau evaluate la peste 5 milioane lei (la cursul perioadei respective). În 1984, s-a
dat în folosinţă şi o modernă instalaţie de uscare a fructelor (prune, pere şi mere), cu producţie pentru export.
Mai mult, pe lângă această unitate, luase fiinţă şi o crescătorie de porci, care livra la fondul de stat peste 100
de capete porcine anual, cu o greutate medie de 120 kg.
întreprinderea Minieră Berbeşti. Începând din 1977, a fost pus în exploatare cărbunele din satele
Roşioara şi Valea Mare, prin exploatarea minereului în cariere şi în subteran. În octombrie 1980, prin
Decretul nr. 310 al Consiliului de Stat, semnat de preşedintele ţării, s-a înfiinţat Întreprinderea Minieră
Berbeşti - unitate cu personalitate juridică, ai cărei indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi prin acelaşi
act normativ. Înfiinţarea acestei mari unităţi industriale a însemnat înscrierea localităţii pe coordonatele
dezvoltării industriale şi transformarea ei într-o autentică platformă a extracţiei cărbunelui şi a utilajului
minier. Într-un timp record (1983-1985), s-a construit incinta unităţii, aceasta dispunând de un sediu modern
pentru birouri, cantină, dispensar medical, trei blocuri de deservire - intervenţii, un hotel, unităţi alimentare
etc. În imediata apropiere a sediului întreprinderii, au fost construite ateliere speciale, dotate cu toate
maşinile şi instalaţiile de întreţinere şi reparare a utilajului minier; o platformă de reparaţii auto, o secţie de
bolţari, depozite de materiale, centrală termică proprie ş.a. În anul 1985, investiţiile din fondul central de
dezvoltare s-au ridicat la suma de 1,2 miliarde lei şi se preconiza că în 1990, ele trebuiau să ajungă la peste 7
miliarde lei (Borceanu, f. an, 14). Exploatarea cărbunelui de la Berbeşti, se realizează prin guri de mină în
galerii subterane şi prin cariere de suprafaţă. Prin prima metodă, s-a pus în exploatare Mina Pilot sau
Berbeşti I şi Mina Berbeşti II. Excavaţiile la exploatarea prin cariere deschise, se efectuează cu ajutorul unui
rotor peformant, care deversează sterilul pe magistrale de benzi, transportându-l în halde; stratul de cărbune
adus la zi, este excavat cu excavatoare gigant de tipul SRS 470, care duc cărbunele în silozuri special
amenajate, dotate cu concasoare şi instalaţii mecanice de încărcare în vagoane. În perioada de referinţă, pe
raza Berbeştiului se aflau trei exploatări în cariere: Berbeşti-Vest, Berbeşti-Est şi - cea mai mare dintre ele -
Cariera Panga. Evoluţia producţiei - în tone - a minelor şi a carierelor de suprafaţă din Berbeşti, a fost
următoarea (datele din tabel, ne-au fost furnizate de Serviciul Plan al Întreprinderii Miniere Berbeşti):

Nr. PUNCTUL Plan

crt. DE EX PLO A TA R E 1980 1985 1987 1988 OBS.
1. Berbeşti I 6.630 49.500 87.200 126.000
2. Berbeşti II - 83.500 40.800 84.000
3. Fâneţe 103.600 - 417.300 756.000
4. Berbeşti-Vest - 958.500 386.700 577.000
5. Panga - 581.200 779.700 861.000
T O T A L. 110.230 1.672.700 1.711.700 2.404.000
În primii ani de la înfiinţarea întreprinderii, cărbunele din întregul bazin carbonifer a fost transportat
cu mjloace auto spre gările Băbeni, Ioneşti şi Copăcioasa (judeţul Gorj), de unde era încărcat în vagoane,
care îl duceau spre unităţile consumatoare. În anul 1981, pentru scurtarea distanţei, între Berbeşti şi Băbeni a
fost construit peste dealuri, „Drumul cărbunelui” - „construcţie temerară demnă de prestigiul, talentul şi
iscusinţa oamenilor de astăzi” (M arinoiu, 1985, 37). Cei mai mulţi oameni au ajuns să lucreze la
Întreprinderea Minieră Berbeşti. Pe lângă progres, exploatarea cărbunelui a adus şi strămutarea a sute de
gospodării din satele Roşioara şi Valea Mare. Oraşul Berbeşti din judeţul Vâlcea este astăzi unul dintre cele

717
mai tinere oraşe ale României. Pe teritoriul său există sute de agenţi economici dominaţi de Exploatarea
Minieră de Cariere Berbeşti, care în prezent aparţine de SNL Târgu-Jiu.
Pentru ca lectorul să-şi facă o idee cât mai apropiată despre starea economică a Berbeştiului, dar şi
despre stadiul de privatizare, menţionăm şi câteva întreprinderi - firme mai cunoscute: SC PROIMSAT
Berbeşti (fost şantier al IMSAT Râmnicu-Vâlcea: sisteme electrice, sisteme de automatizări civile şi
industriale ş.a.), SC ASTRANS (staţie de betoane), SC TRANSALBINA (transporturi terestre şi transporturi
prin conducte), SC MARNA SRL (vânzare materiale de construcţii), SC PANITRANS (Fabrică de pâine,
dar şi laborator de cofetărie, patiserie) etc. În domeniul comerţului, se remarcă SC TĂRÂIA SRL - complex
comercial (market, staţie PECO, alimentaţie publică, restaurant, club de noapte, depozit materiale de
construcţie etc.), SC OLIMPIC SRL (alimentaţie publică, comerţ, turism etc.).
Oraşul are reţele de telefonie mobilă şi centrală digitală (din 2004); legăturile cu alte localităţi se fac
cu autobuzul, trenul (gara şi calea ferată Berbeşti-Băbeni fiind inaugurate în 1986) etc. Ca instituţii, în oraş
mai există Poşta, Poliţia, C.E.C-ul (din 1975), Direcţia Finanţelor Publice, două dispensare medicale,
Cooperativa Berbeşti etc. Dispensarul veterinar şi Moara electrică (1967), Brutăria (1964-1965),
electrificarea (1965-1973), cele 25 de blocuri cu 3 şi 4 etaje (construite între 1981-1989) vin să arate
modernizarea Berbeştiului. Blocurile au în total 1124 de locuinţe în 868 de apartamente şi 256 de garsoniere.

Note bibliografice
1. V. Mihordea, Ş. Papacostea, Fl. Constantiniu, Documente privind relaţiile agrare în veacul al XVIII-lea. Ţara
Românească, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1961, p. 199-203
2. V. A. Urechia, Istoria românilor, seria 1766-1800, tomul al IlI-lea al seriei 1786-1800, Bucureşti, 1893, p. 319
3. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, op. cit., p. 32
4. Ibidem, p. 35
5. Corneliu Tamaş, Ion Constantin Vasile, Acte documentare vâlcene. Catalog de documente 1404-1816, Editura Conphis,
Râmnicu-Vâlcea, 1999, p. 249
6. Corneliu Tamaş, Ion Constantin Vasile, Momente documentare vâlcene. Catalog de documente 1418-1830, Editura
Almarom, Râmnicu-Vâlcea, 2000, p. 92
7. Indicele comunelor României după noua organizare a legii comunale, editat de Ministerul de Interne, Agriculturii şi
Lucrării Publice, serviciul statistic, Bucureşti, 1865, p. 91
8. Ibidem, p. 93
9. Direcţia judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 40/1871, f. 69
10. Ibidem, f. 64.
11. C. Alessandrescu, op. cit., pag. 36-37
12. Ibidem, pag. 402-403
13. L. Colescu, Recesământul general al populaţiei României. Rezultate definitive, Bucureşti, 1905, 452
14. Ibidem, pag. 454
15. Sabin Manuilă, Recesământul general al populaţiei din 29 decembrie 1930, vol. IX, Bucureşti, 1940, pag. 270-271.
16. Recensământul populaţiei din 21 februarie 1956, editat de Direcţia centrală de statistică, Bucureşti, 1956, p. 106.
17. Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 15 martie 1966, vol. I, Bucureşti, 1967, pag. 292.
18. Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 7 ianuarie 1992, vol. I, Bucureşti, 1994, pag. 974.

Întreprinderea care
a transformat Berbeştiul
în oraş, făcându-l
cunoscut în întreaga ţară

718
Depozitul de încărcare a cărbunelui în vagoane, pentru a lua
drumul către termocentralele luminii

S ed iu l în trep rin d erii M in iere Berbeşti

719
 Cap. V - ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI ŞTIINŢA
În formă organizată, învăţământul apare în secolul al XIX-lea. În 1818, a fost întemeiată Şcoala
Naţională de la Sfântul Sava din Bucureşti, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr, aceasta marcând un moment
important în istoria învăţământului românesc şi în trezirea conştiinţei naţionale1. Şcoala intra în preocupările
domnitorilor regulamentari şi constituia un important segment al politicii lor interne2. „Din anul 1838, odată
cu întemeierea şcolilor săteşti, sub îndrumarea domnitorului Alexandru Ghica, se poate spune că intră în
funcţiune un alt important element de politică şcolară, adică interesul statului român pentru întemeierea şi
dezvoltarea învăţământului primar sătesc, în rândurile majorităţii populaţiei ţării”3.
Berbeştenii au fost interesaţi de şcoală şi mai devreme de 1838; astfel, la 20 martie 1836,
Subocârmuirea Plăşii Olteţu înainta Ocârmuirii judeţului Vâlcea catalogul şcolii din Beneşti (oraşul Bălceşti)
întreţinută de fraţii Iordache şi Grigore Otetelişanu; în 1836 între cei 38 de elevi, se afla şi Ioan Slăvescu -
fiu de boiernaş din Slăveşti4. Prima şcoală primară a apărut la 1838, în satul Slăveşti, plasa Olteţu de Sus5;
în satul Berbeşti, plaiul Hurez, întâia instituţie de acest fel, a fost înfiinţată în 18406. În 1838, şcoala din satul
Slăveşti, plasa Olteţu de Sus, funcţiona cu 5 elevi, pregătiţi de învăţătorul Ioan Slăvescu, în vârstă de 28 de
ani, acesta fiind flăcău, fiu de birnic7. În 1840, la şcoala din satul Berbeşti, plaiul Hurez, primul învăţător a
fost Constandin Popescu, flăcău în vârstă de 28 ani8; candidat de învăţător la Şcoala Normală din Vâlcea
fusese în noiembrie 1838 Gheorghe Ionescu din partea a 130 de familii din satul Berbeşti, plasa Hurezului9.
În 1848, într-un raport înaintat către Eforie de către subrevizorul de Hurez - prof. C. Codreanu, în satul
Berbeşti, doar un elev săvârşea cursul învăţăturii10.
În timpul Revoluţiei din 1848-1849, şcolile s-au închis. Interesul sporit pentru învăţătura de carte, a
dus la înfiinţarea unor şcoli particulare la sate, un astfel de caz fiind şi în satul Slăveşti. Într-o jalbă trimisă
Eforiei Şcoalelor, locuitorii din acest sat arătau că după încetarea şcolilor, ca urmare a nenorocitelor
întâmplări din 1848, copiii le-au rămas fără învăţătură de carte11. Având în sat un tânăr, pe Ioan Mihăileanu,
cu bune purtări şi ştiinţă, l-au tocm it pentru citire, scriere, rugăciuni şi socoteală. Deschisă la 1 decembrie
1850, şcoala a funcţionat până la sfârşitul lunii mai 1851, când subcârmuitorul plăşii Olteţului de Sus a
dispus închiderea casei de şcoală, pe motiv că sătenii nu dispuneau de autorizaţia necesară din partea Eforiei
Şcoalelor. Proprietarii din Slăveşti au înaintat o altă jalbă, solicitând aprobare de funcţionare a şcolii12. Ca
urmare, cu ordinul nr. 779 din 6 iulie 1851, Eforia dă aprobarea de funcţionare, pe baza rezoluţiei
domnitorului Barbu Ştirbei. Condiţiile puse erau următoarele: „ învăţăturile care se vor da, să fie potrivite cu
cele prevăzute în programele pentru clasele începătoare; în procesul de predare se vor folosi cărţile indicate
de Eforie; învăţătorul este dator să trimită lunar catalogul de mersul învăţăturii şi să supravegheze cu
străşnicie asupra purtărilor şi năravurilor copiilor, insuflându-le respectul pentru cele sfinte şi [pentru]
guvern; şcoala se va ţine într-o casă pusă la dispoziţie de părinţi, nu în clădirea şcolii publice”13.
Şcoala şi-a început cursurile cu un număr de 9 elevi repartizaţi în 2 clase; veniseră aici tineri din
satele: Alunu, Bărbăteşti, Zorleşti, Sineşti, pe lângă cei din Slăveşti, fii de boieri sau de m azili14. Programa
prevedea, pentru clasa I: silabisire, rugăciune, scriere, şi calcul în gând, iar pentru clasa a II-a - citire, scriere,
catehism şi aritmetică. În septembrie 1851, în catalogul lui Ioan Mihăileanu apar doar 7 elevi, toţi - fii de
boieri şi de preoţi; în decembrie 1851, şcoala număra 16 elevi, pentru ca în martie 1852, numărul acestora să
crească la 20. În anul 1860, numărul elevilor va scădea la 16.
În anul 1857, s-a redeschis oficial şcolile săteşti. La Slăveşti, funcţionau 2 şcoli: cea publică, avându-l
ca învăţător pe Ioan Mihăileanu şi cea particulară, care îşi continua activitatea începută în 1850, fiind
condusă de acelaşi învăţător15. Aflat în această situaţie, Ioan Mihăileanu întâmpina greutăţi în privinţa
organizării timpului; este de precizat că regulile stabilite pentru învăţătorii săteşti prevedeau obligaţia
acestora ca în timpul verii să participe la cursurile de pregătire ce se ţineau pe lângă Şcoala Normală din
oraşul reşedinţă al judeţului. În acesate condiţii, Ioan Mihăileanu, în 1857 învăţător la şcoala publică şi la
şcoala privată din Slăveşti, se adresa Eforiei să fie scutit de a mai urma cursurile de vară. El absolvise clasele
începătoare şi cele umanioare de la Craiova şi urmase timp de un an ca auditor la Colegiul Sfântul Sava din
Bucureşti. În cererea sa, învăţătorul spunea că la Slăveşti „am ţinut şcoală privată necurmat de şapte ani
încoace, făcându-mi încăpere de şcoală însumi, fără ajutor de la cineva” 16. Având în vedere pregătirea sa,

720
Eforia l-a scutit de obligaţia de a mai urma cursurile cu învăţătorii şcolilor publice de la sate, care se ţineau
la Râmnicu-Vâlcea, pe timpul verii17. În 1858, la şcoala din satul Berbeşti, plaiul Horezu, învăţător era
Constantin Popa Petre18.
În anul şcolar 1858-1859, învăţătorul Constantin Popa George de la şcoala satului Berbeşti, plaiul
Horezu, avea trecută în catalog, clasa I cu 40 de elevi; dintre aceştia, unul era fiu de preot, 2 - fii de mazili şi
restul - fii de birnici. Ei învăţau citirea, scrierea, aritmetica şi rugăciunea19. În acelaşi an, învăţătorul Ioan
Mihăileanu de la şcoala comunală a satului Slăveşti, plasa Olteţului de Sus, avea în catalog 43 de elevi - fii
de preoţi, boieri de neam şi de birnici20. Din anul şcolar 1860- 1861, la şcoala satului Berbeşti, plaiul
Horezu, era învăţător Ilie M. Golescu, iar la şcoala din satul Slăveşti, plasa Olteţul de Sus, funcţiona ca
învăţător Constantin Tomescu21; în anul şcolar 1863-1864, la şcoala din Slăveşti, condusă de învăţătorul
Constantin Tomescu, învăţau 24 de elevi: clasa I - cu 15 elevi şi clasa a II-a - cu 9 elevi22; în comuna
Berbeşti, în anul şcolar 1865-1866, copiii obligaţi după legea instrucţiunii publice să meargă la şcoală, din
193 de familii, erau în număr de 35 (20 băieţi şi 15 fete)23, iar în comuna Slăveşti, din 192 de familii,
trebuiau să urmeze şcoala 51 de copii24. Şcoala din comuna Berbeşti, plaiul Horezu, după descrierea stării
sale materiale din 22 februarie 1865, făcută de către învăţătorul Ilie M. Golescu, de origine moşnean, avea 3
bănci, 3 scaune, 3 semicercuri, o icoană, o catedră şi table de lemn pentru scris literele, o tablă de lemn
pentru socoteli, 12 table de perete folosite pentru silabisire, 20 de table lecturale, 8 table de rugăciuni şi 3
table aritmetică25.
La inventarul mobilierului din 8 mai 1865, Şcoala din comuna Slăveşti, plasa Olteţul de Sus, era
înregistrată cu 4 bănci, 4 scaune, o masă de scris, o tablă de litere, o icoană, un dulap şi 4 semicercuri26. În
1870, la Berbeşti era învăţător Atanasie Popescu27, iar la Slăveşti, în 1873, şcoala îl avea ca învăţător pe
Alexandru Georgescu28. Localurile de şcoală constituiau, ca şi în alte sate, o mare problemă pentru buna
desfăşurare a cursurilor; acestea erau neîncăpătoare, ruinate sau igrasioase, necesitând reparaţii29; de multe
ori, ele duceau lipsă şi de învăţători. O perioadă de timp semnificativă, şcoala din comuna Berbeşti nu a
funcţionat. Astfel, la 18 ianuarie 1882, primarul comunei Berbeşti - Pârvu D. Berbescu înainta
subprefectului plaiului Horezu, cererea învăţătorului Ilie M. Golescu de a-şi oferi casa sa spre a servi drept
şcoală până la construirea unui local corespunzător. Referitor la acest fapt, primarul consemna: „Dumnealui
Ilie M. Golescu, locuitor de aici, care a mai fost învăţător la această comună timp de 4 ani prin predare de
examen, văzând lipsa ce există de învăţător, ne-a făcu declaraţia că domnia sa având casă cu o odaie foarte
spaţioasă în care este, pot încăpea peste 50 de elevi şi care este pusă în centru comunei, o oferă gratis până
când se va termina localul ce există pus din nou în construcţie şi aprovizionarea cu mobilierul necesar;
totodată doreşte a se institui dânsul învăţător al acestei comune, prin predare de examen”30. La 2 februarie
188231, revizo rul şcolar a acceptat propunerea învăţătorului Ilie M. Golescu.
Într-un tablou de imobilele deţinute de comunele din plasa Olteţu de Sus, trimis de administrator către
prefectul judeţului Vâlcea în 1908, se preciza că şcoala comunei Slăveşti fusese construită în 1886, iar cea
din comuna Berbeşti - în 18 9 532. În anul 1887, Ilie Ionescu se afla învăţător la şcoala Slăveşti33. În anul
1895, revizorul A. Popilian a vizitat şcolile din Berbeşti şi Slăveşti. În procesul verbal de inspecţie din 19
aprilie 1895, încheiat la Şcoala Rurală Inferioară dincomunei Berbeşti, el a notat că aceasta avea un singur
învăţător, pe Ştefan Herăscu şi urmau cursurile 23 de elevi, împărţiţi astfel pe clase: 10 elevi la clasa I, 7
elevi la clasa a II-a, 2 - la clasa a IlI-a şi 4 - la clasa a IV-a34; Şcoala Rurală Inferioară a comunei Slăveşti
avea tot un singur învăţător - pe Mihai Ştefănescu şi 41 de elevi prezenţi, împărţiţi în 5 clase: 14 elevi la
clasa I, 11 elevi - la clasa a II-a, 9 - la clasa a III-a, 4 - la clasa a IV-a şi 3 - la clasa a V-a35.
În secolul al XX-lea, şcolile din localitatea Berbeşti vor evolua în sens pozitiv. Şcoala din Berbeşti va
beneficia de o clădire nouă, în anul 1910. Noua clădire avea o sală de clasă şi o cancelarie36; începând cu
anul 1936, s-a pus problema construirii altui local. Acest lucru se va realiza, însă, mai târziu: în 1950, elevii
au intrat în noua şcoală; între anii 1972-1979, ea a fost extinsă cu mai multe săli de clasă37.
În prezent, Şcoala cu Clasele I-VIII Berbeşti, din satul Berbeşti funcţionează în clădirea construită în
1950 şi extinsă între anii 1972-1979. Ea a avut mai multe denumiri: Şcoala Primară Mixtă Berbeşti, din 1929
- Şcoala primară mixtă Berbeşti-Roşioara, din 1948 - Şcoala elementată Berbeşti-Roşioara, din 1962 -
Şcoala Generală de 8 ani Berbeşti, din 1968 - Şcoala Generală Berbeşti sau Şcoala cu Clasele I-VIII
Berbeşti, din 1976 - Şcoala de 10 ani Berbeşti apoi Şcoala cu clasele I-X Berbeşti; începând cu anul 1990,
instituţia se numeşte Şcoala cu Clasele I-VIII Berbeşti38. Şcoala din Berbeşti a avut ca directori (diriginţi
numiţi până în 1926), pe următorii: Ştefan Herăscu (1890-1896), Ştefan Cârstea (1896-1899), N. Ciurez
(1897), Const. Paleth (1899), E. Pietranu (1899-1900), C. Nicolaescu (1900-1901), Grigore Berbescu (1901­
721
 1905), Ştefan Săndulescu (1905), Gheorghe Gibescu (1905-1910), Paul Berbescu (1910-1912), Ioan Stana
(1912-1914), Ion Teodorescu (1915-1916; între 1916-1917, şcoala a fost închisă din cauza ocupaţiei
germane; 1918-1937), Eufimia Lianu (1917), Teodor Diaconu (1937-1945 cu întreruperi), Gh. Ciurezu
(1938; 1939), Dem. Grigorescu (1939; 1940), Aurel Didicescu (1940; 1941), Petre Bărbulescu (1940; 1941),
Ştefania Dalea (1941; 1942), David Iordăchescu (1941-1942), Ion Rîma (1945-1946), Gheorghe Holban
(1946-1947), V. Corbeanu (1947), Elisabete Pelin (1948), Pantelimon Cornoiu (1948-1949), Longin
Paralescu (1949), Mihai Bradu (1949-1957), Nicolae Florescu (1957-1960), Gheorghe Gîngu (1960-1961;
1965-1971), Ilie Angelescu (1961-1965), Emilia Popescu (1965-1966), Toma Lungănoiu (1971-1979; 1990),
Diaconu Marcela (1980-1981), Nicolae Şerban (1981-1990), Constantin Avrămescu (1990-1991), Dumitru
Deaconu (1991-1992), Vasile Manea (1992-1999; 2000-2002), Dumitru Ţîrlea (1999-2000), Maria
Lăzărescu (2002-).
În ceea ce priveşte numărul de elevi, acesta a fost diferit de la o perioadă la alta; astfel, în 1923, în 5
clase (I-V) învăţau 139 de elevi, pe când în 1928 erau deja 205 elevi; în 1964 urmau cursurile 311 elevi,
pregătiţi de 9 cadre didactice; cei mai mulţi elevi au fost înregistraţi în perioada 1974-1990, când Şcoala cu
Clasele I-X din Berbeşti avea prima treaptă de liceu cu profil minier şi mecanic, clase de seral; în această
perioadă, au activat şi cele mai multe cadre didactice. În anul şcolar 2005-2006, în Şcoala cu Clasele I-VIII
Berbeşti învăţau 226 de elevi, pregătiţi de 19 cadre didactice; de această şcoală, depinde şi grădiniţa
înfiinţată în 195139, aceasta funcţionând în localuri particulare, iar din 1979 - în localul şcolii; tot de această
instituţie de învăţământ, a depins şi grădiniţa din satul Dămţeni, care a funcţionat între anii 1974-199740.
În anul 1925, în satul Valea Mare s-a construit un nou local de şcoală41; aceasta era de lemn şi avea o
sală de clasă şi o cancelarie42; un alt local s-a ridicat în anul 1956, funcţionând până în anul 2000. Şcoala a
avut câte un învăţător sau 2 şi mai multe denumiri: Şcoala Primară Mixtă Berbeşti-Valea Mare, apoi - din
1948 - Şcoala Elementară de 4 Ani Valea Mare şi, din 1965 - Şcoala Generală Valea Mare sau Şcoala cu
Clasele I-IV Valea Mare. A fost condusă de următorii directori: George Niculescu (1928-1929), Gh. Ciurezu
(1929-1931; 1933-1934), Mateescu Valerian (1931-1932), Gheorghe Nică (1932-1933; 1934-1941), Ion
Florea (1941-1942), Teodor Diaconu (1943-1944), Gheorghe Rusu (1944-1945), Gheorghe Holban (1945­
1947), Alexandrina Holban (1947-1948), Longin Paralescu (1948-1949), Gheorghe Tâmplărescu (1949­
1951), Arichina Dican (1952-1953), Petre Dumitru (1954), Ludmila Bradu (1954-1955), Grigore Dinică
(1955-1990), Viorel Răducan (1990-1998)43. Numărul de elevi a fost relativ constant: în anul şcolar 1928­
1929 urmau şcoala 57 de elevi, iar în 1962-1963, 59 de elevi. Şcoala cu Clasele I-IV Valea Mare a avut şi o
Grădiniţă, care a fost în funcţiune între anii 1972-1997. În anul 2000, instituţia a fost închisă.
În perioada interbelică, învăţământul din comuna Slăveşti a beneficiat de 2 sedii de şcoli: un local
construit în 1927, cu 2 camere44 şi un altul, construit în 1937, cu 2 săli de clasă, cancelarie şi antreu45.
Comuna a mai avut parte şi de un alt local de şcoală, dat în folosinţă în 1960 (se utilizează şi astăzi)46; în
1976 a intrat în funcţiune o şcoală nouă47; al treilea local în care se învaţă astăzi, este construit în anul
198448. În timp, instituţia a purtat mai multe denumiri: Şcoala primară mixtă Slăveşti-Târg; din 1948 -
Şcoala Elementară Slăveşti-Târg de 7 ani sau Şcoala Elementară Slăveşti; din 1962 - Şcoala de 8 ani
Slăveşti; din 1969 - Şcoala Generală cu Clasele I-VIII Târgu Gânguleşti; din 1985, Şcoala cu Clasele I-X
Târgu Gânguleşti; din 1990 - Grupul Şcolar Industrial Minier Berbeşti, iar din 1999 - Grupul Şcolar „Preda
Buzescu”. Şcoala din Slăveşti a fost condusă de directorii: Mihai Ştefănescu (1893-1910), Teodora Niţescu
(1910-1911), Victor Hănescu (1911-1912), Carp Greceanu (1912-1913), C. Constantinescu (1913-1914),
Theodor Niculescu (1914), Elena Rusu (1915), Dimitrie Lupeanu (1915-1916; în anul şcolar 1916-1917 a
fost închisă), Constantin Georgescu (1918-1919), Ion Brebu (1919-1920), A. Niţulescu (1920-1921),
Păunescu Petre (1921-1924), Ilie Lazăr (1923- 1941, când a murit în război), Valeria Lazăr (1940-1945, cu
întreruperi), Ştefan Păunescu (1940-1952), Constantin Sobolu (1952-1954), Florea Georgescu (1954-1957),
Ion Popescu (1957-1974), Florea Popescu (1974-1976; 1983-1990), Georgescu Maria (1976-1983),
Merişescu Constantin (1990-1998), Ion Modrescu (1998-2002), Ştefan Adrian (2002-2005), Iulian Claudiu
Georgescu (2005-)49.
Numărul elevilor la şcoală a crescut permanent: în anul şcolar 1929-1930, existau 128 de elevi, iar în
anul şcolar 1939-1940, numărul lor crescuse la 256; cel mai mare număr de elevi s-a înregistrat începând cu
anul şcolar 1985-1986, când s-a înfiinţat liceul; până în anul 1999, a dominat profilul minier; de atunci există
mai multe specializări. În prezent, la Grupul Şcolar „Preda Buzescu”, există învăţământ preşcolar, primar,
gimnazial, liceal şi postliceal; mai funcţionează aici, o Şcoală de Arte şi Meserii (SAM/ ŞAM) şi 3 grădiniţe
(Grădiniţa dinTârgu Gânguleşti s-a înfiinţat în 1951, activând în case particulare şi din 1976 în şcoală,
722
Grădiniţa Dealu Aluniş, înfiinţată în 1973, şi „Grădiniţa de la Blocuri” - înfiinţată în 1980); în anul şcolar
2005-2006, existau aici 1403 elevi, care formau 48 de clase, pregătite de 71 de cadre didactice50 (faţă de unu
şi apoi doi-trei învăţători, câţi funcţionau până în 1948; ulterior - 10 cadre didactice în anul şcolar 1951­
195251 şi 15 cadre didactice în 18 6552).
*
Profesorii de matematica Bolovan Cornel, Modrescu Ion şi alţii au contribuit cu articole, exerciţii si
probleme, la publicarea unor culegeri editate de cordonatori din Craiova şi Râmnicu-Vâlcea.
Înainte de 1987, au fost efectuate studii ştiintifice privind rezervele de cărbune din bazinul carbonifer
Berbeşti. Acestea, însă, nu au fost făcute publice, din motive uşor de înţeles.
Exploatarea cărbunelui în cariere de suprafaţă, se realizează cu ajutorul unor tehnologii şi utilaje
„clasice”, folosite şi înainte de 1989. Eventualele situaţii neprevăzute sunt rezolvate, de regulă, prin
colaborarea cu serviciile de specialitate ale regiei de la Târgu-Jiu.

Note bibliografice
1. Nicolae Isar, Cultură naţională şi spirit european. De la şcoala lui Gheorghe Lazăr, la Universitatea din Bucureşti
(1818-1864), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004, pag. 7.
2. Nicolae Isar, Cristina Gaudin, Din istoria politicii şcolare româneşti. Problemele învăţământului în dezbaterile
parlamentului (1864-1899), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004, pag. 7.
3. Nicolae Isar, Cristina Gaudin, op cit., pag. 8.
4. Ion Obretin, Beneşti-Vâlcea. Vatră de istorie românească, sec. XV-XIX. Studiu introductiv şi documente,Bucureşti, 2003,
pag. 104-107.
5. Gh. Pârnuţă, Din istoria culturii şi şcolii din judeţul Vâlcea (sec. XVI-XIX), în „Buridava”, vol. II, <Râmnicu-Vâlcea>,
<1976>, pag. 253.
6. Ibidem, pag. 254.
7. Ibidem, pag. 257.
8. Ibidem, pag. 258.
9. Ibidem, pag. 262.
10. G. D. Iscru, op. cit., pag. 143.
11. Nicolae Andrei, Gh Pârnuţă, Istoria învăţământului în Oltenia, vol. II, Craiova, Ed. „Scrisul Românesc”, 1981, pag. 88.
12. Ibidem, pag. 89.
13. Ibidem.
14. Ibidem.
15. Ibidem .
16. Ibidem, pag. 90.
17. Ibidem.
18. Dumitru Andronie, Dumitru Garoafă, Ionela Niţu, Ion Soare, Un secol de învăţământ vâlcean. Revizoratul Şcolar Vâlcea
(1857-1950), Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2001, pag. 147.
19. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (DJVAN), fond Revizoratul Şcolar Vâlcea (RŞV), dos. 1/1858-1859,
f. 23-25.
20. Ibidem, f. 164-166.
21. Ibidem, dos7/1863, f. 91-92 verso.
22. Ibidem, dos 4/1863, f. 47-48.
23. Ibidem, dos 5/1865, f. 94.
24. Ibidem, f. 99 verso.
25. Ibidem, dos 6/1865, f. 258.
26. Ibidem, dos 4/1865, f. 141.
27. Ibidem, dos 1/1870, f. 42.
28. Ibidem, dos 9/1873, f. 119 verso.
29. N. Adăniloaie, Istoria învăţământului primar (1859-1918), Bucureşti, Editura Cris Book Universal, 1998, pag. 175
30. DJVAN, fond RŞV, dos. 1/1882, f. 16
31. Ibidem, f. 15.
32. Idem, fond PJV, dos. 179/1908, vol. II, f. 209.
33. Idem, fond RŞV, dos. 5/1887, f. 65.
34. Ibidem, dos. 7/1895, f. 53.
35. Ibidem, f. 56.
36. Idem, fond PJV, dos. 110/1940, f. 52.
37. Arhiva Şcolii cu Clasele I-VIII Berbeşti (neinv. şi nepag.) .
38. Ibidem.
39. Direcţia judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, fond Sfat raion Horezu, dos. 9/1951, f. 32 verso.
40. Arhiva Şcolii cu Clasele I-VIII Berbeşti.
41. DJVAN, fond PJV, dos. 110/1940, f. 52.
42. Ibidem, f. 63.

723
43. Arhiva Şcolii cu Clasele I-IV Valea Mare (neinv. şi nepag.).
44. DJVAN, fond PJV, dos. 166/1940, f. 5.
45. Ibidem.
46. Arhiva Grupului Şcolar „Preda Buzescu” (neinv. şi nepag.).
47. „Orizont”, anul IX, nr. 1847 din 24 decembrie 1976.
48. Arhiva Grupului Şcolar „Preda Buzescu”.
49. Ibidem.
50. Ibidem.
51. DJVAN, fond Sfatul Raional Horezu, dos. 9/1951, f. 4.
52. Arhiva Grupului Şcolar „Preda Buzescu”.

Grupul Şcolar „Preda Buzescu”

PROIECT SOCRATES - COMENIUS 1

PROIECT SCOLAR 2006/2007

“J e u n e s reporters citoyens: en q u e te s s u r n o tre p a trim o in e ”

T IN E R I R E P O R T E R I C E T A T E N I-A N C H E TA A S U P R A P A T R IM O N IU L U I N O S T R U

PARTENERII PROIECTULUI:
ROMANIA
SC O A L A C U C L A S E L E I- V III - B E R B E S T I
FRANTA
A R C I S S U R A U B E - E C O L E P R IM A IR E A U R IL L A C
L A R I V I E R E D E C O R P S - L ’E C O L E E L E M E N T A I R E “A L P H O N S E D A U D E T ”
SPANIA
L U C E N A - C .E .I.P . “A N T O N IO M A C H A D O ”
ITALIA
P A L E R M O - S C U O L A S E C O N D A R IA D I P R IM O G R A D O “G R E G O R IO R U S S O ”
O R S O G N A - I N S T IT U T O C O M P R E N S IV O

A fişul unui Proiect şcolar la care a fo st parteneră şi

Şcoala cu Clasele I-V III din Berbeşti

724
 Cap. VI - CULTURA
1. BIBLIOTECILE
În oraşul Berbeşti din judeţul Vâlcea există astăzi mai multe biblioteci, chiar dacă acestea nu sunt de
dimensiuni prea mari. Ele sunt vizitate, lunar, de sute de cititori, aducându-şi astfel contribuţia la ridicarea
nivelului de cultură al locuitorilor. Biblioteca publică locală, din centrul administrativ - satul Dealu Aluniş,
are peste 11000 de volume. Ea a luat fiinţă după anul 1950. În anul 1965, bibliotecarul bibliotecii săteşti care
avea localul unde era şi primăria, primea un salariu de 600 de lei1. În anul 1984, biblioteca s-a mutat în
spaţiul propriu, în care se află şi astăzi. Bibliotecari au fost, printre alţii: Mănescu Ştefania, Iliescu Elisabeta,
Diaconu Marcela, Grigore Ecaterina, Diaconu Gheorghe, Matei Valentin, Zamfiroiu Cristina-Mariana; din
1996, bibliotecară este Edu Adriana. Biblioteca publică locală este o prezenţă activă în localitate, prin cărţile
diverse pe care le deţine şi prin frecventele manifestări artistice pe care le organizează.
Biblioteca Grupului Şcolar „Preda Buzescu” este la fel de veche ca şi învăţământul din zonă. De la
câteva zeci de cărţi pe care le avea la sfârşitul secolului al XIX-lea, astăzi ea posedă peste 10000 de volume.
Din anul 2001, biblioteca funcţionează în local propriu, având şi bibliotecară de specialitate2.
Biblioteca Şcolii cu Clasele I-VIII Berbeşti, este veche. Astăzi, ea are peste 2500 de volume.
Biblioteca Clubului Minier s-a înfiinţat în1983, având un grup ţintă de cititori bine stabilit: salariaţii
Întreprinderii Miniere Berbeşti.
Biblioteci vechi au şi parohiile Berbeşti şi Slăveşti. În anul 1928, preotul Vasile Ionescu din Slăveşti
afirma că biblioteca parohiei sale este de 466 de volume3. Toate aceste biblioteci ajută la evoluţia culturală a
berbeştenilor.

2. CĂMINUL CULTURAL
Căminul cultural, ca idee practică, a apărut în perioada interbelică, atunci când s-a observat că este
absolut necesar să se păstreze tradiţiile, să se marcheze sărbătorile româneşti. În comuna Slăveşti, în anul
1939, s-a înfiinţat Căminul Cultural „Avram Iancu”. Primul său director a fost Ilie Lazăr4. Căminul avea
sediul în Şcoala Slăveşti-Târg. Din anul 1950, s-a impus Căminul Cultural din Comuna Berbeşti, satul
Berbeşti. El a funcţionat până în anul 1997 în local propriu (înainte, aici fusese şcoala, mutată apoi în sediu
nou). Căminul cultural Berbeşti va fi locul unde se vor manifesta artistic berbeştenii, organizaţi în diverse
formaţiuni; era locul unde se susţineau baluri, concerte de muzică populară şi alte manifestări culturale. Prin
spectacole, elevii perpetuau pe scenă, împreună cu profesorii lor, tradiţiile locale.
Înainte de 1990, în cadrul Căminului cultural activau următoarele formaţii artistice: brigada artistico-
umoristică având în componenţa sa cadre didactice, şi un grup vocal. Cea mai importantă, însă, era formaţia
de dansuri populare, condusă de învăţătorul Ion Popescu. După 1990, toate aceste formaţii şi-au încetat
activitatea; odată cu ele, şi Căminul cultural!
Şi-a continuat activitatea biblioteca; aceasta a fost preluată de la Căminul cultural, de către Primărie.
S-a încercat construcţia unei Case de cultură, însă iniţiativa s-a oprit la nivelul temeliei. Consiliu local a
hotărât schimbarea destinaţiei acesteia în şcoală generală, modificând proiectul iniţial. În afară de cele opt de
clasă, însă, va fi amenajată o sală de spectacole şi o încăpere pentru bibliotecă - ne-a informat Aurel Ştefan,
fostul vice-primear.
Căminul cultural a funcţionat şi ca cinematograf. Dintre directorii Căminului cultural din Berbeşti, pot
fi amintiţi Dumitrana Constantin5, Mateiescu Gheorghe şi, îndeosebi, Gîngu Gheorghe. Tradiţiile berbeştene
sunt legate de marile momente ale vieţii. Locuitorii ştiu foarte bine să se bucure şi de viaţă: în fiecare sat
există câte un lăutar!
Casele erau construite din lemn, aşezate pe trunchi de stejar, fără fundaţie şi temelie, cu ferestre mici şi
cu 2 încăperi, hogeac şi „hodaie”, însoţite de prispă; exigenţele contemporane au produs mutaţii şi în acest
domeniu, trecându-se la construcţii din beton şi fier. Costumaţia ţăranilor era cea a portului naţional din
zonă. Era! . . .

725
 3. PRESA ŞI VALORILE SPIRITUALE DIN LOCALITATE
În oraşul Berbeşti, au apărut până acum 4 titluri de reviste sau ziare: „Gânduri şi slove” - revistă a
elevilor apărută într-un singur număr la Şcoala Generală Târgu Gânguleşti; o altă publicaţie a elevilor,
„Universuri”, apare din 1999; mai sunt de menţionat revista „Viaţa şcolii”, apărută într-un singur număr în
anul 2003, la Şcoala cu Clasele I-VIII Berbeşti şi tot într-un singur număr - „Ziarul de Berbeşti”, editat de
Asociaţia de Ajutor Mutual Berbeşti.
În ceea ce priveşte personalităţile oraşului Berbeşti, acestea s-au manifestat şi se manifestă în multiple
domenii: învăţământ, literatură, politică, sport, medicină, agricultură etc. A lexandru Bălănescu - publicist
şi poet - s-a născut în comuna Berbeşti la 18 ianuarie 19146; a colaborat la diverse reviste vâlcene şi a
publicat volume de poezii, romanul Avram Iancu în 19407 etc. La Universitatea de M edicină şi farmacie,
Facultatea de medicină din Craiova, activează ca profesor universitar doctor şi decan, Ion Georgescu din
satul Târgu Gânguleşti, oraşul Berbeşti. Tot la această facultate, căreia îi este şi secretar ştiinţific, activează
în calitate de conferenţiar doctor, L au ren ţiu M ogoantă, din satul Dămţeni, oraşul Berbeşti. La Sibiu, rector
al Universităţii „Alma Mater”, este prof. univ, dr. Nicolae G eorgescu din satul Târgu Gânguleşti, oraşul
Berbeşti; acesta are publicate numeroase cărţi despre pomicultură, viticultură şi alte domenii agricole.

4. CLUBUL SINDICATELOR
În anul 1986, directorul I. M. Horezu (la acea vreme), inginerul Gheorghe Borcean, dispunea
începerea lucrărilor la construcţia Clubului Sindicatelor şi a bazei sportive aferente acestuia, pe
amplasamentul situat în vecinătatea fostului Dispensar Uman si a fostului S.M.A din localitatea Berbeşti.
În vara anului 1987, Consiliul Judeţean al Sindicatelor Vâlcea a aprobat şi a înfiinţat postul de director
al Clubului Sindicatelor Miniere din Berbeşti, post pe care este numit Bălana Vintilă, care deţinuse anterior
o funcţie similară la Consiliul Judeţean al Sindicatelor G orj. Inaugurarea lucrăriii a avut loc în luna martie a
anului 1988, localnicii comunei Berbeşti bucurându-se de prezenţa unor mari artişti ai scenei românesti,
printre care Jean Constantin, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei, Nae Lăzărescu, Tudor
Gheorghe, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Angelica Stoican, Maria Dragomiroiu şi alţii, într-o sală de
festivitaţi cu o capacitate de 400 locuri pe scaune. Locaţia acestui club are în componenţă o biblioteca de cca
4000 de volume, aflate în responsabilitatea bibliotecarei Deaconu Dorina - în prezent, profesoară la Grupul
Şcolar „Preda Buzescu”, sală de şah, sală de tenis de masă, teren de handbal si minifotbal, teren de tenis de
câmp, terenuri de volei şi baschet, un spaţiu pentru cofetărie si o terasă pentru seri distractive în aer liber. În
cadrul clubului, au activat mai multe formaţii artistice, printre care s-au evidenţiat:
- ansamblul de muzică populară, compus dintr-un tara f de muzica populară, condus de
instrumentistul Preda Nicolae ; 10 solişti vocali, o formaţie de 12 perechi de dansatori, avându-l ca instructor
pe Cristian Iovan, în prezent - director la Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu” din Horezu;
- brigada artistică de satiră şi umor, compusă din 10 membri;
- grupul folk, condus de regretatul inginer Doru Georgescu.
Costumele populare folosite de membrii formaţiilor artistice, erau comandate şi aduse de la „Arta
Casnică” Tismana, jud. Gorj. În aceasta perioadă, au fost organizate diverse întreceri sportive la care
participau atăt localnici, căt şi angajati ai întreprinderii miniere, formaţiile artistice participând la diferite
concursuri, atât în judeţul Vâlcea, cât şi în afara acestuia.
După Revoluţia din 1989, activitatea culturală s-a diminuat treptat; prin anii 1992-1993, aceasta a cam
dispărut, sala de festivităţi fiind folosită sporadic pentru diverse genuri de activităţi.

Note bibliografice
1. DJVAN, fond Primăria Comunei Berbeşti, dos. 3/1962-1965, f. 76.
2. „Curierul de Vâlcea”, anul XII, nr. 3144 din 13 iunie 2001.
3. Arhiva Episcopiei Râmnicului, fond Parohia Slăveşti din Protoieria Horezu, pach. nr. I, dos. 15/1928-1930, f. 2.
4. Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Cămine culturale, dos. 4176/1939, f. 2.
5. DJVAN, fond Sfatul Raional Horezu, dos.23/1952, f. 110.
6. Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar, vol. II, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 2004, pag. 40.
7. Eugen Simion (coord.), Dicţionarul general al literaturii române, vol. I, A-B, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic,
pag. 430.

726
 "

Biblioteca orăşenească din Berbeşti

. . . şi slujitoarea sa actuală:
SILVIA POPA (n. 1980)

A fost în c a d ra tă ca bibliotecar,
cu d a ta de 1 m artie 2008.
Profesia sa de bază, este aceea de
profesor. În vederea exercitării
noii ocupaţii, a u rm a t şi a absolvit
cu rsu ri de biblioteconom ie

727
 Cap. VII - VIAŢA RELIGIOASĂ
Credinţa religioasă există în oraşul Berbeşti din vechime; ştim că începând cu secolul IV e.n., românii
au devenit creştini. Oraşul Berbeşti din judeţul Vâlcea are biserici ortodoxe în toate satele sale, populaţia
fiind de credinţă m ajoritar ortodoxă. La recesământul din anul 2002 majoritatea populaţiei de 5704 locuitori
s-a declarat ortodoxă: 5592 persoane de religie ortodoxă, 5 romano-catolici, 1 reformat, 23 de penticostali şi
83 de adventişti1.
Cele 8 biserici ortodoxe ale berbeştenilor, majoritar ortodocşi sunt construite începând din evul mediu
şi fac parte din parohiile Berbeşti şi Slăveşti. Cea mai veche biserică ortodoxă se află în satul Valea Mare.
Din pisania bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae” din satul Valea Mare, cătunul Izvor, reţinem că a fost
clădită reclădită (desigur, pe locul alteia mai vechi) în anul 6 decembrie 1776: „ Această sfântă şi
dumnezeiască biserică unde să prăznuieşte hramul Sfântului Erarh Nicolae, s-au făcut din temelie de popa
A ndrei..., diaconul Ion, diaconu Nicolae, Pătru ereu, popa Dumitru, Petre, Gheorghe, Matei, Ion, Dumitru,
V lăduţ..., Nicolae, Pătru, Ioan, Costandin, Dumitru ereu, Ilie, Mitrana, Bălaşa er(e)iţa, Ioan, Costandin,
Gherghiţa, Matei, Ilinca..., Filip, Anghel, Păuna, Grigore, Stana, Stan, Iana, Maria, Ioan, Şerban, Ilina,
Pătru, Florica, R a d u .I o n ”2; o altă pisanie, fixată pe lemn şi datată 1818 1 septembrie - 1819 august 31, ne
arată că această biserică a fost iarăşi clădită: „Această sfântă şi dumnezăiască biserică s-au făcutu din temelie
de robii lui Dumnezeu, Greorghe ereu, Floruca ereiţa, Dumitru ereu, Tinca ereiţa, i Gheorghe ereu, Petriia
ereiţa, Barăbu diiaconu, Dobra diiaconeasa, Gheorghe ereu diiaconu, Dumitran diaconiasa, Dumitru, Pătru,
Dumitru, Pătru, Dumitru, Anghelina, Gheorghe ”3. Tot din pisania bisericii aflăm că a fost preînnoită de
Roşescu în 14 septembrie 1863 şi de preotul Iosif Bălteanu în 21 mai 1922. Biserica cu hramul „Sfântul
Nicolae” din satul Valea Mare, cătunul Izvor este monument istoric4.
Biserica parohială cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Târgu Gânguleşti, după pisanie
este datată 1796 septembrie 1 - 1797 august 31: „Cu ajutorul Sfintei Troiţe, s-au ziditu această sfântă şi
dumnezeiască biserică dinu temelie prinu hramu Sfântului Proorocu Ioanu Botezătorul şi Sfântu Arhiereu
Nicolaie şi Sfânta Priapodomna Paraschiva. Este zidită dinu zilele măriei sale, Io Nicolae Şuţu vodă, cu
blagosloveniia preasfinţiei sale, chiru Filarea episcop al Râmnicului. Şi acestu dumnezeiesc lucru s-au făcut
cu toată cheltuiala dmnialui, jupan Matei vameşu ot Slăveşti, Florica, Ionu, Maria, ca să fie domnialui şi a
tot nimu pomenire în viacu, dând şi alţi ajutori: Matei diaconu, Papa Gheorghe ereu, Pârvu, Ionu, Nicola,
Nicolae ereu, Matei diiaconu, Mihăilă, Gheorghe Sâmtia, Pătru, Stoica diiaconu, Barbu, Şerbanu, Ionu,
Mihai, Ionu, Stancu, Barbu ereu, Florica ereiţa, Staicu, Stancia, Stana, Bălaşa, Gheorghe i Pătru pietrari,
Ionu, Preda, Pârvu, Gheorghe, Costandinu, Rada” . Pe pereţii bisericii, sunt pictaţi ctitorii: „jupâneasa
Florica, jupanu Matei vameşu ot Slăveşti, jupan Ionu sin boiariu Matei Slăvescu, Costandina, jupanu Ionu
sânu diiaconu Costandinu zătu popa Gheorghe, jupanu Pârvu sânu diiaconu Costandinu, diiaconu Matei ot
P olcol...”5. Biserica cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul din satul Târgu Gânguleşti este monument istoric6.
Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din satul Dămţeni, este datată la 8 noiembrie 1847; „pe
pisania acesteia scrie: Această sfântă, dumnezeiască biserică ce s-au prenoitu dinu temelie, cu numele
Tatălui şi al fiului şi cu al Duhului Sfântu, ce se prăznueşte cu hramu Sfânta Cuvioasa Paraschiva, fiindu şi
cu blagoslovenia priaosfinţii sale piscupului ce s-au făcutu de dumănialui Costandin sin Ionu Grecu Slăvescu
ot Berbeşti, diaconu Mania sin popa Mania cu enoriaşii lui, Ionu sin Ionu Oşovei cu enoriaşii lui popa Negiţă
dinu satul Turceşti, Preduţa, Pătru Oşovei, Barbu bratu, Floria Cojanu şi toţi titoraşii sfintei biseriţi; ce s-au
lotu sevârşire cu tote lucrurile ei; cu liatu 1847 luna lui noemvre 8 zile; ce să numeşte biserica din lunca
Tărâei, mahalaua Dâmţâni, satu Berbeşti”7. Pe pereţi sunt pictaţi ctitorii: „Măriiea Iuţa, Ionu Oşovei, Măriia
deaconeasa, Mania, Costandinu sân Ionu ot Berbeşti, Andrei, Boga, Pătru, Dumitru, jupan Barbu”8. După
istoricul Nicolae Stoicescu, clădirea veche fusese construită la 1828 (Stoicescu, 1970, 64).
În cătunul Păsărei din satul Dămţeni. există şi o biserică de lemn cu hramul „Sfântul D um itru”,
construită în 18199; pisania sa specifică „Sfânta biserică monument istoric Sf. Dimitrie din satul Păsărei
comuna Berbeşti clădită la 1819 reparată de preotul Iosif Bălteanu cu toţi fiii săi duhovniceşti ai comunelor
Turceşti şi Berbeşti spre pomenire între anii 1924-1925”.

728
 Satul Dealu Aluniş are o biserică cu hramul „Sfânta Treime”, în cătunul Alexeşti. A fost construită
din lemn în 1640, apoi reclădită în 1883 şi reparată în 1904 şi 1923-192610. Biserica cu hramul „Sfântul
Vasile” din cătunul Delureni, satul Târgu Gânguleşti a fost construită în anii 1863-186411; pe pisanie scrie:
„Cu ajutorul sfintei şi de viaţă făcătoarei treime s-a zidit această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică unde se
prăznuieşte Sf. Erarh Vasile cel Mare şi al Sf. Erarh Nicolae începându-se din temelie în anul 1863 şi s-a
săvârşit în anul 1864 cu toată podoaba după cum se vede prin osteneala şi cheltuială numiţilor ctitori din
mahalaua Ocheşti şi anume: Trancă Barnea, Matei Barnea, K.K. Floarea, Titu Barnea, Ion Ghe Barnea,
ajutând şi alţii anume boierii Păun, Vlăduţu Ungureanu şi alţii în zilele prea înălţatului Alexandru Ioan Cuza,
întâi cu binecuvântarea prea sfinţitului părintelui nostru Episcop Kir Calinic al Râmnicului - Noului Severin
s-a reparat şi s-a legat în fier în anul 1934, iar în anul 1965 s-a acoperit cu tablă de către enoriaşi şi restaurat
pictura superficial fiind necesar şi cu toată osteneala credincioşilor în anul 2002 s-a refăcut turla şi restaurat
pictura interioară şi exterioară în timpul păstoriei P.S. Gherasim al Râmnicului, preoţii Parohiei Georgescu
Claudiu şi Georgescu Gheorghe”. În satul Roşioara, biserica parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli” a
fost clădită în 10 mai 1717, de jupan Ion Slăvescu12; apoi între anii 1864-1867 a fost reclădită de Matei
Preda Iancu cu Oprea, soţia sa, Ilie Toma şi alţii. Zugrăvită de preotul Constantin Pranda din Fometeşti13.
Cea mai nouă biserică creştin ortodoxă din oraşul Berbeşti se află în satul Berbeşti. Biserica cu
hramul „Înălţarea D om nului” a fost sfinţită duminică, 7 noiembrie 2004 cu participarea arhiereului vicar
de atunci, al Episcopiei Râmnicului, PS Irineu14. Enoriaşii satului Berbeşti aveau dorinţa de a avea o biserică
nouă încă din 1913 când strânseseră deja cărămida15. Mai multe amănunte despre biserică, aflăm din pisania
ei aşezată deasupra uşii de la intrare: „Cu voia Tatălui, cu ajutorul fiului şi binecuvântarea Sfântului Duh s-a
zidit dia Temelie această biserică cu hramul Înălţarea Domnului în vremea P.S. Episcop Gherasim al
Râmnicului, cu stăruinţa şi îndrumarea P.S. preot Mateescu Valerian între anii 1992-2004. Au contribuit la
ridicarea acestui sfânt locaş enoriaşii acestei parohii şi alţi drepţi credincioşi. S-a sfinţit în data de 7
noiembrie de 2004 de Irineu Popa Arhiereu Vicar al Episcopiei Râmnicului preot paroh fiind Mateescu Gh.
Valerian, preot II P.C. preot Mateescu Gh. Gheorghe”.
Berbeştenii au ridicat şi diverse cruci la fântâni sau pe moşii. Astfel, în satul Târgu Gânguleşti există o
cruce de piatră datată 1764-1765; ea are hramul „Preacuvioasei Paraschiva” şi a fost ridicată pe moşia lui
popa Vladul, chiar de acesta16. Pisania de pe cruce glăsuieşte astfel: „Cu voia Tatălui şi cu a Fiiului şi cu a
Duhului Sfântu, aminu. Să se pomeniască hramulu Priacovioasăi Priapodomniei Paraschievi: Vladu erei,
Ioana ereiţa, Nicolae, Ilinca, Mihai, Matei, Ilinca, Mariia; pe latura din stânga: Hamza, Pătru erei, Ionu,
Aspriţa, Mihăilă, Barbu, Stanca, Barbu, Sanfira,Barbu, Idiţa, Matei, Tudora, Pătru, Ilinca, Tănasie erei, Pătru
erei, Radu, Ionu, Gheorghe, Idiţa, Dobre, Radu, Florica, Stanciu, Sanfira, Ion, pe latura din dreapta: Barbu
erei, Florica ereiţa, Păuna; meşter Gheorghe ot Igoi. Stana, Stica, Catalina, Radu, Voichiţa, Mariia, Opria,
Vladu, Păuna, Pătru, Irimia, Voichiţa, Daniilu, Opruşa, erei, Radu, Stana, Gheorghe, erei Dumitru, Radu; pe
partea din spate a braţului transversal al crucii: De aici, să se ştie că iaste moşiia popei Vladului în josu
stânjeni 67”17. Această cruce de piatră este monument istoric18. În satul Dealu Aluniş, în punctul Danţ, se
află iarăşi o cruce de piatră, datată din 1778-1779, pe moşia stăpânită de Marin Pleşa şi ostaşii lui. Crucea
a fost ridicată de preotul Nicolae şi alţii19. Pe această cruce este scris: „În numele Tatălui şi Fiului şi a
Duhului Sfântu, aminu. În ramul Sfântului Arhiereu Nicolae: Nicolae ereu, Ilinca ereiţa, Ionu, Gheorghe,
Idita, Stanca, Florica, Vladu ereu, Ioana ereiţa, Mihai ereu, Matei ereu, Mariia ereiţa, Gherghina; pe latura
din dreapta: M er...ia, Nicolae, Ionu, Gheorghe, Stanca, Radu ereu, Stana ereiţa, Barbu, i Anita, Ilin a...”20.
De-a lungul timpului, au existat unele biserici care au dispărut, altele s-au menţinut. În anul 1840 erau
în satul Berbeşti şi cătunele sale, 6 biserici21. Aceste biserici din satul Berbeşti, plaiul Horezului erau:
Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae, făcută de popa Andrei în 6 decembrie 1776, din Berbeşti, mahalaua
Izvoru, Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva, făcută de popa Ion Grecu cu enoriaşii în 10 aprilie
1794, din Berbeşti, mahalaua Trestia, Biserica de lemn cu hramul Sf. Dimitrie făcută de jupan Ioan Slăvescu
în 10 mai 1717 în Berbeşti, mahalaua Roşioarea, Biserica de lemn cu hramul Sf. Dimitrie, făcută de popa
Dumitru în anul 20 decembrie 1807, din Berbeşti, mahalaua Dămţenii din Deal şi Biserica de lemn cu
hramul Cuvioasa Paraschiva făcută de popa Gheorghe pe 25 martie 1825 din Berbeşti, mahalaua Dămţenii
din Vale; ele se aflau pe moşiile moşnenilor22.
De asemenea, şi în satul Slăveşti şi cătunele sale erau biserici ce astăzi unele nu mai sunt. Aceste
biserici din satul Slăveşti, plasa Olteţului în 1840 erau: Biserica de lemn cu hramul Sfânta Troiţă, făcută de
Matei Băteşanu, Ioan Bâzoi, cu toţi locuitorii din satul Slăveşti pe moşia moşnenilor stăpânită de-a valma pe
4 moşi. Biserica de zid cu hramul Sf. Ioan Botezătorul făcută în anul 1801 de Matei Vameşu, Ioan Bâzoi, cu
729
toţi locuitorii din Slăveşti, mahalaua Târgului Cânguleşti, Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae, făcută de
Pătru Barna, Dinică Onea (era prenoită în anul 1780 de popa Ion Barna, diiaconu Băluţă şi Dumitru Barna)
din Slăveşti, mahalaua Oneşti, Biserica de lemn cu hramul Sf. Îngeri făcută la 1802 de popa Tudor Chelcea
din Slăveşti, mahalaua Râma şi Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae, făcută de popa Nicolae şi popa
Vlăduţu (a fost prenoită în anul 1700 de popa Ioan şi diaconu Badea) din Slăveşti, mahalaua Apa V ie23. În
anul 1900 preoţi în Berbeşti erau Gh. Ionescu24 iar în Slăveşti Toma Tomescu25.
Începând cu anul 1913 în bisericile din Berbeşti a slujit preotul Iosif Bălteanu26; la Slăveşti încă din
anul 1902 venise preot Grigore Marinescu27; din 1922 la parohia Slăveşti a sosit preot Vasile Ionescu28; mai
departe în anul 1936 sosea preot la Berbeşti, D. G rigorescu29; în 1936, acesta reînfiinţează parohia
Berbeşti, care mai înainte făcuse parte din parohia Turceşti30; în anul 1936 a terminat de construit şi Casa
Parohială31; în parohia Slăveşti din 6 decembrie devenea preot, Ioan C. M ihai32. În anul 1976 situaţia era
următoarea: în parohia Slăveşti, preot Toma Doară (numit în 1946)33 şi la parohia Berbeşti, preot Ioan C.
Mihai (numit în 1970)34. Astăzi preoţii parohi sunt: la parohia Berbeşti - Mateescu Valerian (numit în 1977)
şi la parohia Slăveşti preotul Georgescu Gheorghe (numit 1980). Viaţa religioasă berbeşteană este foarte
veche şi bogată. Credinţa creştin-ortodoxă dominantă, ne arată o continuare a tradiţiilor zonei şi a spiritului
nostru naţional. Se cuvine să menţionăm că penticostalii au în satul Berbeşti o Biserică penticostală, iar
adventiştii au în satul Târgu Gânguleşti o Biserică adventistă.

Note bibliografice
1. Recensământul din 18 martie 2002 - oraşul Berbeşti, editat de Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea.
2. Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul istoric Vâlcea (sec. XIV-1848),
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005, pag. 956-957.
3. Ibidem.
4. „ Monitorul Oficial al României”, anul XVI, nr. 676 bis, p. I, 16 iulie 2004, pag. 2350.
5. Constantin Bălan, op. cit., pag. 893-894.
6. „ Monitorul Oficial al României”, anul XVI, nr. 676 bis, p.I, 16 iulie 2004, pag. 2347.
7. Constantin Bălan, op. cit., pag. 411.
8. Ibidem.
9. Dumitru Sandu, Eparhia Râmnicului şi Argeşului. Monografie, vol. II, Râmnicu-Vâlcea, 1976, pag. 894.
10. Ibidem, pag. 942.
11. Ibidem.
12. I. Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 48.
13. Dumitru Sandu, op. cit., pag. 894.
14. „Viaţa Vâlcii”, anul VIII, nr. 2180 din 8 noiembrie 2004, pag. 2.
15. Arhiva Episcopiei Râmnicului, fond Parohia Turceşti Protoieria Horezu, pach. nr. II, dos. 19/1925-1927, f. 68.
16. D. Bălaşa, Cruci de piatră în Ţara Românească, catagrafiate în anul 1832 (II). Judeţul Vâlcea, în „Mitropolia Olteniei”,
anul XXIV, nr. 5-6 din mai-iunie 1972, Craiova, pag. 425.
17. Constantin Bălan, op. cit., pag. 896.
18. „ Monitorul Oficial al României”, anul XVI, nr. 676 bis, partea I din 16 iulie 2004, pag..2353.
19. D. Bălaşa, op. cit., pag. 431.
20. Constantin Bălan, op. cit., pag. 897.
21. Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I. Ţara Românească, vol. I, A-L,
Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 1970, pag. 64.
22. I. Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 48-49.
23. Ibidem, pag. 107-108.
24. Anuarul pe anul 1900, editat de Sfânta Episcopie a Râmnicului Noul Severin, Bucureşti, 1899, pag. 313.
25. Ibidem, pag. 308.
26. Arhiva Episcopiei Râmnicului, fond Parohia Turceşti - Protoieria Horezu, pach. nr. II, dos. 18/1921-1924, f. 58 verso.
27. Anuar 1909, Bucureşti, editat de Administraţia Casei Bisericii, 1909, pag. 230.
28. Arhiva Episcopiei Râmnicului, fond Parohia Slăveşti Protoieria Horezu, pach. nr. I, dos. 6/1924, f. 20.
29. Idem, fond Parohia Turceşti - Protoieria Horezu, pach. nr. II, dos. 22/1928-1944, f. 37.
30. Ibidem,pach. nr. III, dos. 30/1937-1939, f. 18.
31. DJVAN, fond PJV, dos. 110/1940, f. 52.
32. Arhiva Episcopiei Râmnicului, fond Parohia Slăveşti - Protoieria Horezu, pach. nr. II, dos. 55/1940, f. 74.
33. Dumitru Sandu (coord.), op. cit., pag. 942.
34. Ibidem, pag. 894.

730
. şi Biserica parohială cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” din acelaşi sat

731
 Cap. VIII - ASISTENŢA MEDICALĂ
Aspecte privind asistenţa medicală în trecut. Până spre mijlocul secolului al XIX-lea, asistenţa
medicală la sate era aproape inexistentă1. Singurul remediu pentru tratarea bolilor, îl reprezenta „farmacia
verde” - plantele medicinale, a căror putere tămăduitoare era cunoscută din vechime, fiind practicată cu
succes şi în zilele noastre, ceea ce, însă, nu era suficient pentru combaterea epidemiilor relativ frecvente care
au făcut ravagii în secolul al XIX-lea, îndeosebi în prima jumătate a acestuia. Astfel, în anul 1848, o bună
parte dintre satele vâlcene, printre care şi cele ale comunei Berbeşti, au fost bântuite de holeră2. În preajma
Războiului de Independenţă (1877-1878), serviciul sanitar din România se reorganizează, iniţiativă aplicată
şi din cauză de necesitate a momentului; cu această ocazie, la centrul fiecărei plase din judeţ s-a organizat
câte un mic spital, încadrat cu un medic care avea obligaţii profesionale faţă de toate comunele plasei.
În anul 1898, satul Berbeşti a fost bântuit de rujeolă, care, în complicaţie cu gripa, tusea convulsivă şi
anghina difterică, a făcut numeroase victime în rândul copiilor cu vârsta de 3-6 ani3.
Între 1890-1908, la Slăveşti (reşedinţa plasei Olteţul de Jos) a funcţionat un spital, fiind proiectat şi
întemeiat de dr. Gh. Sabin, care a fost nu numai medic de plasă, ci şi întâiul medic al unităţii menţionate,
„îndeplinind ambele servicii pe o singură leafă şi diurnă”4. Peste puţin timp, însă, medicul a cerut
schimbarea locaţiei, întrucât, aşa cum rezultă dintr-o situaţie pe anii 1907-1908, localitatea era „izolată de
centrele cu spitale şi farmacii, în centrul comunelor cu o populaţiune deasă, funcţionează cu 10 paturi
detaşate de la spitalul rural Horezu; numărul paturilor sale este cu totul insuficient pentru nevoile
populaţiunei. Până la 1 oct[ombrie], spitalul este instalat în o casă ţărănească, cu totul improprie pentru acest
scop, - probabil că chiar în toamna asta spitalul se va muta în noul local în comuna Sineşti, local construit în
condiţiuni satisfăcătoare. ( . . . ) personalul spitalului a fost: un medic care face serviciu şi la plasă, un
subchirurg-intendent şi trei servitori”5. Propunerea de schimbare a locaţiei, făcută de medicul de plasă (şi,
totodată, de spital) va fi pusă în aplicare, mai ales că satul Sineşti făcea parte din comuna Slăveşti. Rezultă,
aşadar, că în „schema de organizare” şi de funcţionare, vor mai fi incluşi un subchirurg şi trei servitori care,
probabil, vor fi îndeplinit şi servicii de infirmieri, brancardieri etc.
Perioada contemporană. Cele două războaie mondiale au adus şi ele, pe lângă distrugerile materiale
şi umane, epidemii de tifos care au făcut numeroase victime în satele comunei.
Spitalul din Sineşti a funcţionat fără întrerupere până spre zilele noastre, constituind, pentru locuitorii
comunelor din jur, un mijloc important pentru îngrijirea sănătăţii. Locuitorii mai vârstnici, care au trăit în
perioada interbelică îşi amintesc cu plăcere de medicul Iordăchescu, care dispunea şi de maşină personală (o
performanţă pentru acele timpuri!), care îi permitea să se deplaseze în satele comunei pentru cazurile mai
deosebite, îndeosebi atunci când izbucneau epidemiile contagioase. După 1938, în comună s-a înfiinţat şi un
dispensar, dar atribuţiile profesionale specifice le îndeplinea tot medicul de la Sineşti. Întrucât noua unitate
nu dispunea de un local propriu, funcţionând în diferite clădiri particulare, sediul acestuia a fost schimbat în
mod frecvent. O reorganizare şi încadrare cu medici a dispensarului, s-a realizat după anul 1950, când a fost
demarată şi dotarea lui cu inventarul necesar. Începând cu anul 1962, dispensarul a funcţionat o vreme în
sediul Consiliului Popular al comunei, iar după mutarea sediului CAP la Târgu-Gânguleşti, unitatea s-a
mutat într-o clădire cu etaj, special amenajată.
În prevenirea îmbolnăvirilor şi îngrijirea sănătăţii berbeştenilor, sau remarcat, după 1950, medicii
Dăncescu Ion, Boţiu Liviu, Vanghele Dumitru, Alexandru Ion, Popescu Vasile, Munteanu Gabriela, Truşcă
Gabriela şi Bolcu Dan. Dintre cadrele medicale, o activitate apreciabilă au desfăşurat Vintilă Prodea -
ofociant sanitar, Mănescu Ştefania şi Cumpănăşoiu Petre - asistenţi medicali etc. Măsurile preventive, în
special campaniile de vaccinare (antitetanică, antitifică, antipoliomielitică, antidifterică, BCG etc.) luate în
rândul locuitorilor de către cadrele de specialitate din Ministerul Sănătăţii, au dus la eradicarea epidemiilor
care făcuseră sute de victime în perioada anterioară, îndeosebi în secolul al XIX-lea. Până în anul 1952,
naşterile aveau loc la Casa de Naşteri care funcţiona pe lângă Spitalul Sineşti. Din acest an, în satul Berbeşti
s-a înfiinţat o astfel de instituţie. Aici, a funcţionat doar o perioadă scurtă, fiind preluată de Spitalul Horezu.
În anii ’80, s-a desfăşurat o activitate intensă de prevenire, depistare şi tratare a bolilor, de menţinere a
sănătăţii şi capacităţii fizice de muncă: s-a extins reţeaua medicală, a crescut numărul personalului muncitor
732
de specialitate, în cadrul unor unităţi medicale puternice şi active: Dispensarul uman al comunei şi
Dispensarul Întreprinderii Miniere, conduse de medicii Mateescu Florica şi Mateescu Teodor. Îşi mai aduc
contribuţia, pe specialităţi, alţi şase medici şi nouă asistente medicale. Începând cu anul 1975, în localitate a
funcţionat şi un cabinet de stomatologie, condus de medicul Popescu Axente, iar din 1986 - un al doilea
cabinet, deschis în cadrul Întreprinderii Miniere, ambele cabinete fiind dotate cu aparatura corespunzătoare.
Cele două dispensare dispuneau şi de o staţie de salvare, având în dotare patru maşini speciale şi două
Dacia break, cu două cabinete de urgenţă. La acestea, se adaugă o farmacie de gradul II, deservită de două
cadre cu studii superioare, şi un punct farmaceutic. Specialiştii - medici şi cadre medicale medii - de la cele
două dispensare acordau zilnic asistenţă medicală la un număr mediu de 200 de solicitanţi.
A ctualitate şi perspective. Întrucât localitatea Sineşti a devenit comună de sine stătătoare, oraşul
Berbeşti, practic, nu mai are spital. În prezent, există aici două cabinete stomatologice particulare şi două
cabinete individuale, cu medici de familie, generalişti. Funcţionează în continuare dispensarul de
întreprindere, la Exploatarea Minieră Berbeşti. Într-o clădire separată, concesionată, îşi desfăşoară activitatea
Dispensarul Veterinar Berbeşti, încadrat cu un medic veterinar şi un tehnician veterinar6.
Printre zonele critice din punct de vedere al calităţii mediului, a fost declarată şi Exploatarea de
cărbune de suprafaţă de la Berbeşti, localitatea fiind inclusă în proiectele judeţene de plafonare şi apoi de
reducere a cantităţii de poluanţi rezultaţi, în vederea prevenirii bolilor profesionale - pentru lucrătorii de
acolo şi a celor privitoare la căile respiratorii ş.a. - pentru toţi locuitorii oraşului7.

Note bibliografice
1. C. Corbu, Ţărănimea din România în perioada 1848-1864, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1973, pag. 79.
2. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti
pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1978, pag. IX, 133.
3. Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea pe anul 1898, Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria judeţului şi a comunei Râmnicu-
Vâlcea, pag. 30, 46.
4. Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Imprimeria judeţului şi a comunei Râmnicu-Vâlcea, 1908,
pag. 30.
5. Ibidem.
6. Informaţiile ne-au fost furnizate de medicul Aurel Ştefan - viceprimarul oraşului între 2008-2012.
7. Gh. Răboacă (coord.), Dezvoltarea durabilă a judeţului Vâlcea, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 2006,
pag. 361.

Sediul
Dispensarului medical
din localitate,
înainte de 1989

733
 C ap . I X - A C T IV IT A T E A S P O R T IV Ă

În localitatea Berbeşti, practicarea sportului organizat la seniori, este legată de fotbal. În anul 1965,
prin entuziasmul unui muncitor zidar - Prodănoiu Dumitru, s-a înfiinţat prima echipă care a purtat numele de
„Recolta Berbeşti“ . Echipa a activat în seriile zonale judetene, categoria „onoare”, iar din 1980 a promovat
în campionatul judeţean. În perioada 1965-1982, s-a afirmat ca jucător Matei Adrian, iar ca antrenori -
Prodănoiu Dumitru, precum şi profesorii de la Şcoala Generală Berbeşti: Angelescu Ilie, Ştefan Adrian şi
Berbecel Gheorghe. Din 1982, „Recolta Berbeşti” a devenit „Minerul Berbeşti”. După o perioadă în
campionatul judeţean, în anul 1994 „Minerul Berbeşti“ a promovat în Divizia C, unde s-a menţinut până în
anul 1997, când a retrogradat în divizia judeţeană, unde se află şi acum. În 1989, prin înfiinţarea Clubului
„Minerul Berbeşti”, echipa „Minerul Berbeşti” era susţinută bugetar de Miniera Berbeşti, iar jucătorii - scoşi
din producţie, pentru a avea performanţă.
După anul 1982, „Minerul Berbeşti” a avut ca jucători importanţi, pe Nica Aurel, Bădiţoiu Ion,
Glomnicu Ion, Matei Constantin, Dumitriu Constantin. În calitate de căpitani de echipă, au activat: Ilinca
Vasile, Nica Relu şi Grigore Petre. Începând cu anul 1982, de echipă s-au ocupat profesorii Ştefan Adrian şi
Berbecel Gheorghe, apoi - între anii 1983-1994 - Matei Adrian şi Băbeanu Petre; între anii 1994-2005 -
Coca Laurenţiu, iar din 2006 până în prezent - Ilinca Vasile. Un jucător de excepţie de la „Minerul Berbeşti”
a fost Nica Relu. Acesta a activat ca fotbalist timp de peste 20 de ani; cel mai mult, la „Minerul Berbeşti”,
începând cu anul 1984, dar a ajuns - în perioadele carieriei sale - şi la divizionarele B, Chimia Râmnicu
Vâlcea (1988-1991) şi la F.C. Argeş, în 1992; a revenit apoi la Chimia Râmnicu Vâlcea şi ulterior, la
Minerul Berbeşti (www. arenavalceana.ro).
În ceea ce priveşte fotbalul, menţionăm că Sorin Gîngu a început să joace fotbal la ”Recolta Berbeşti“,
elev fiind la Şcoala Generală Berbeşti, după care şi-a continuat studiile liceale la Râmnicu-Vâlcea. Sorin
Gîngu era legitimat la clubul Chimia Râmnicu Vâlcea. A activat o perioadă îndelungată ca atacant al echipei
menţionate, fiind selecţionat şi în loturile naţionale. El a reuşit să se remarce ca golgheter chiar în
campionatul naţional al diviziei A: în campionatele din anii 1979-1980 şi 1981-1982, el s-a clasat pe locul 4
şi apoi - pe 3, ca golgheter de fotbal în divizia A (w w w .onlinesport.ro). Se cuvine să remarcăm, de
asemenea, fotbalişti a căror carieră se află în primă desfăşurare: Cătălin Bucă - jucător care a activat la
Pandurii Târgu Jiu şi Valerian Gîrlă, care a jucat la Universitatea Craiova. În perioada 1970-1980, un alt
sport foarte popular în localitate, a fost tenisul de masă. Jucătorul Mihăilescu Ion a obţinut rezultate
remarcabile la campionatul judeţean, la mai multe ediţii, şi a câştigat mai multe trofee zonale. Activitatea
sportivă de mai mulţi ani are cea mai mare amploare datorită activităţii desfăşurată la Grupul Şcolar „Preda
Buzescu”. Sala de Sport, profesorii pasionaţi de sport şi elevii au avut rezultate bune - individuale şi pe
echipă - la fotbal, handbal, atletism, tenis şi şah. Dintre performanţele deosebite, obţinute de elevii Grupului
Şcolar „Preda Buzescu” în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, amintim:
• Şah. În anul 2003, elevul Donţu Leonard a obţinut locul 4 la Olimpiada Naţională a sportului şcolar,
iar în 2004, tot la această competiţie, desfăşurată la Buzău, s-a clasat pe locul 9.
• H andbal. În anul 2002, echipa de handbal fete a liceului, s-a situat pe locul 3 la Tirgovişte.
• În anul 2003, echipa de fotbal băieţi, ciclul gimnazial, a obţinut locul 4 la campionatele naţionale de
la Nucet (Dâmbovita), iar în anul 2006 - locul 5.
• La atletism , eleva Diaconu Mihaela a obţinut locul 9 la campionatele naţionale şcolare de atletism,
iar elevul Cumpănăşoiu M ihăiţă s-a calificat în finala pe ţară la atletism, de la Târgu-Jiu (2009). Elevele
Popescu Hermina, Popescu Georgiana şi Diaconu Mihaela au fost selecţionate la Centrul Sportiv de
Excelenţă de la Colegiul Tehnic Energetic.
În ziua de 9 iunie 2010, la Berbeşti, din iniţiativa şi în organizarea cunoscutului om de sport Nicolae
Dinescu - directorul Academiei Olimpice din România - Filiala Vâlcea, au luat fiinţă două structuri
olimpice: Clubul Olimpic „Minerul Berbeşti” şi Cercul Olimpic „Preda Buzescu”. Cele două evenimente s­
au desfăşurat la Liceul „Preda Buzescu” din localitate, unde s-au sărbătorit 20 de ani de activitate a liceului
şi împlinirea a 172 de ani de la înfiinţarea învăţământului din Berbeşti (w w w .ziare.ro).

734
 Cap. X - ASPECTE PRIVIND TURISMUL
Cu toate că, la primele vedere, Berbeştiul nu pare a atrage atenţia călătorului dornic de impresii noi şi
plăcute, ori de informaţii care să-l îmbogăţească spiritual, atracţiile turistice nu lipsesc nici aici. Sunt de
menţionat, mai întâi, lăcaşele religioase de pe raza oraşului. Bisericile din Berbeşti fac parte din patrimoniul
cultural naţional şi prezintă interes pentru eventualii vizitatori. Cu toate că ele îşi află cuvenita descriere la
capitolul VIAŢA RELIGIOASĂ, le reamintim pe scurt, ca obiective turistice:
Biserica „Sf. Nicolae” din satul Valea Mare - cătunul Izvor, reconstruită în 1776, de popa Andrei şi
enoriaşii lui, pe locul uneia mai vechi (Stoicescu, 1970. 64); reclădită în anii 1818-1819;
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Târgu Gânguleşti; după pisanie, rezultă că a fost
construită în anii 1796-1797;
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din satul Dămţeni, este datată 8 noiembrie 1847; şi aceasta, aşa cum
mărturiseşte pisania, „s-au prenoitu din temelie”; după Stoicescu, ea a fost construită în 1828 (Ibidem).
Biserica de lemn cu hramul „SfântulD um itru”, construită în 1819;
Biserica „Sfânta Treime”, din cătunul Alexeşti. A fost construită din lemn în 1640, apoi reclădită în
1883 şi reparată în 1904 şi 1923-1926;
Biserica „Sfântul Vasile” din cătunul Delureni, satul Târgu Gânguleşti a fost construită în anii 1863­
1864; reparată şi legată în fier în anul 1934; în 1965, acoperită cu tablă; pictura restaurată în 1965 şi apoi în
2002, când s-a refăcut şi turla;
Biserica „Sfinţii Arhangheli” a fost clădită în 10 mai 1717 de Ion Slăvescu; apoi între anii 1864­
1867, reclădită de Matei Preda Iancu cu Oprea, soţia sa, Ilie Toma şi alţii. Zugrăvită de preotul Constantin
Pranda din Fometeşti;
Biserica „Înălţarea D om nului”, cel mai recent aşezământ religios din oraşul Berbeşti, a fost sfinţită
duminică, 7 noiembrie 2004.
Pe raza oraşului, există şi un sit arheologic - la nord de satul Valea Mare, până la limita cu comuna
Mateeşti. Locul numit „La Fântâniţă”, din zona Dealul lui Stan şi o cruce de piatră în cartierul Berbeşti,
lângă şoseaua Slăveşti-Colteşti, pot constitui, de asemenea, locuri de destindere şi meditaţie pentru călătorul
ajuns aici (w w w .berbesti.go.ro). Orice turist sau simplu vizitator (individual sau în grup) care ajunge în
Berbeşti, este curios să vadă (unii - chiar din primul moment!) întreprinderea minieră de aici; nu birourile,
desigur, ci exploatarea în sine, în special cea prin carieră deschisă. Spectacolul industrial care ţi se deschide
în faţa ochilor, este, într-adevăr, impresionant: o deschizătură uriaşă în pământ, ca o rană mărginaşă, lungă
de câteva sute de metri, a pădurii ce începe chiar de deasupra acelei surpături de proporţii; din loc în loc,
haldele găzduind sterilul rezultat din prelucrarea cărbunelui; o bandă transportoare imensă (oprită
deocamdată!), încă mai păstrează, ici şi colo, mici cantităţi din preţiosul minereu; o macara imensă, cu multe
braţe şi articulaţii, completează peisajul acesta insolit; printre obiectivele vizitate în mod frecvent, se mai
numără staţiile de încărcare a cărbunelui în vagoane şi utilajele gigant de săpare şi exploatare a minereului.
Există o înfrăţire cu oraşul belgian Herselt din regiunea Flandra: o colaborare care durează de circa 7
ani, un proiect cultural şi educaţional concretizat în schimburi de vizitatori şi de specialişti. În afară de
vizitele reciproce, s-au pus bazele unui proiect ce viza realizarea unei tabere de vară în Berbeşti, la care să
participe tineri din cele două oraşe. S-a iniţiat un schimb de experienţă între comitetul de cultură din Herselt
şi Primăria Berbeşti. În perioada 05 05 2005 - 10 05 2005, a avut loc vizita comitetului de cultură din
Herselt, format din Nancy, Diane, Ronald şi Wendy; s-a iniţiat şi editarea unei reviste cu informaţii despre
Berbeşti şi Romania. Coordonatorul acestui proiect de înfrăţire, este Dorel Glomnicu - secretarul Uniunii
Sindicale Teritoriale Cartei Alfa, din Vâlcea (Inf. A urel Ştefan ; Ciucescu, 2009).
Din discuţiile pe care le-am purtat cu primarul şi viceprimarul, Consiliul local nu a elaborat un
program special pentru promovarea turismului local, dar anumite obiective proiectate vor avea darul de a
favoriza şi dezvolta acest domeniu. Printre proiectele de viitor, noul viceprimar Dumitru Gioga ne-a
informat că s-a întocmit studiul de fezabilitate pentru construirea unui teren de sport multifuncţional şi a unei
piscine - în cartierul de blocuri. Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor, extinderea sistemului de apă şi

735
canalizare şi alte asemenea obiective avute în vedere cu precădere, vor constitui, bineînţeles, factori
favorizanţi ai dezvoltării turismului în viitor.

A ugust 2009. Grup de turişti din Herselt (Belgia), oraş cu care berbeştenii (înfrunte cu primarul
Vintilă Chelcea) s-au înfrăţit (R eproducere du p ă ziarul „A rena vâlceană”/27 august 2009)

Biserica de lemn din Dămţeni

736
 Cap. XI - PERSONALITĂŢI
B ălănescu, A lexandru (n. 18 ian. 1914, com. Berbeşti, jud. Vâlcea) - poet, publicist. Carieră
didactică (învăţător şi inspector şcolar), la diferite şcoli din ţară, inclusiv în Laschia (Maramureş), din 1945
până la pensionare. Premii şi distincţii: Diploma şi titlul de „Învăţător fruntaş” (1957), „Medalia Muncii” (de
două ori, în 1957 şi 1958), decoraţia „Eliberarea de sub jugul fascist” (1954). Cărţi publicate: Copiii
Maramureşului (1981). (MEIII, pag. 214; OSCA II, pag. 40-41).
Didicescu, A urelian (n. la 20 febr. 1912 în com. Voiceşti, jud. Vâlcea) - folclorist. Carieră didactică
de învăţător şi profesor în învăţământul preuniversitar, în localităţile Voiceşti (1933-1936), Gioagiu şi
Orăştie, judeţul Hunedoara (1936-1940), Berbeşti şi Zlătărei - judeţul Vâlcea (1940-1945) şi din nou la
Voiceşti, ca profesor (1945-1972).
Lucrări publicate: Folclorul din Voiceşti, Râmnicu-Vâlcea (1981), studiu în care tratează variante la:
Antofiţă; Trei feciori coconi de domni; Şarpele; Tănislav; Radu; Badiu; Iancu Jianu; Toma Alimoş; Costea;
Gheorghelaş. Lirica populară este prezentată prin secţiunile: haiduceşti, pastorale, cătănie, înstrăinare, jale,
dor, dragoste, natură şi cântece despre Olt; în colaborare: Doine şi cântece din Oltenia şi Muntenia, vol. III
(1968). (Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români, vol. I, Bucureşti, Editura Saeculum I. O., 1999, pag.
232; OSCA II, pag. 118).
Georgescu, Ion (n. la 18 sept. 1950 în satul Târgu Gânguleşti din fosta com. Berbeşti) - medic primar
în specialitatea principală - chirurgie generală; alte specializări: chirurgie cardiovasculară, chirurgie
oncologică şi chirurgie laparoscopică. Doctor în Ştiinţe medicale al Universităţii din Craiova (Facultatea de
Medicină), cu teza Fistulele digestive externe postoperatorii. Studii şi cercetări etiopatogenice, clinice şi
terapeutice (1996). Carieră universitară, cu parcurgerea tuturor treptelor universitare. Profesor universitar
doctor şi decan la Facultatea de M edicină a Universităţii de M edicină şi Farmacie din Craiova. A obţinut,
prin concursuri, mai multe granturi naţionale. Membru în comitetul de redacţie al revistelor “Chirurgia”
(Bucureşti), “Craiova Medicală” şi “British Medical Journal” - ediţia în limba română. Membru al unor
asociaţii şi societăţi medicale româneşti şi internaţionale. Evaluator MEC-ANCS (2005-2008) şi CNCIS
(2006-2008). Este Autor de cursuri universitare, cărţi, studii şi articole pe teme medicale.
Georgescu, Nicolae (n. la 5 dec. 1946 în satul Târgu Gânguleşti din fosta com. Berbeşti) - inginer
agronom, specialitatea Horticultură. Doctor în ştiinţe agricole. A lucrat ca inginer la Întreprinderea Vinului
şi Viei Sibiu (1972-1978). Fost director la Asociaţia Viticolă Apoldu de Jos (1978-1984). Fost director la
Asociaţia Economică Intercooperatistă de Valorificare a Produselor Agricole (AGROCOOP) Sibiu (1984­
1990). Între 1990-1992, a funcţionat ca şef contabil la Trustul Horticol Sibiu. În perioada 1992-1995, a
lucrat la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie Sibiu. Începând din anul 1995, a predat la
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; în anii 2004-2005, a fost director al Departamentului pentru
Învăţământ la Distanţă al universităţii, calitate în care s-a preocupat de dezvoltarea învăţământului superior
prin formele I.D. şi F.R., posedând atestat de formator, eliberat de Universitatea de Ştiinţe şi tehnologie din
Lille - Franţa (2002). De la 1 octombrie 2005, este prof. univ. dr. şi rector al Universităţii „Alma M ater” din
Sibiu. Este întemeietor al unor fundaţii şi societăţi: Fundaţia Universitară „Alma Mater” din Sibiu,
Societatea Naţională a Inginerilor Agronomi din România, Societatea Naţională a Economiştilor din
România, Fundaţia pentru Asociaţii Rurale Bucureşti, Fundaţia Agricolă Sibiel etc.; vicepreşedinte la
UNESCO, pentru Managementul Calităţii Învăţământului Superior Ingineresc în Zona Balcanică; membru al
ARA (Academia Americano-Română de Arte şi Ştiinţe etc.
Autor al mai multor cărţi despre pomicultură, viticultură şi alte domenii agricole.
L uţă, D orina (n. la 17 martie 1963 în satul Hotărasa din com. Lădeşti) - economist; cercetător,
publicist. Curs de specializare în cadrul programelor PHARE (2001). Din 2004, este doctor în ştiinţe
economice. Economist la Întreprinderea Minieră Berbeşti; din 1997, lector la Universitatea « Constantin
Brâncoveanu », iar din 2005 - conferenţiar universitar. A obţinut şi calitatea de expert contabil.
Lucrări publicate: Contabilitate financiară (2004), îndrumar pentru admitere (2002; 2003);
Contabilitate. Noţiuni de bază, aplicaţii şi texte grilă, studii de caz (2002), Contabilitatea amortizării şi

737
provizioanelor pentru deprecierea activelor întreprinderii (2005); în colaborare: Contabilitate financiară
(2006), Contabilitate generală (2006). (Monografia Copăceni, pag. 80-81).
M ogoanta, L aurenţiu (n. la 18 mart. 1954 în satul Dămţeni din fosta com. Berbeşti) - medic;
profesor universitar şi secretar ştiinţific la Facultatea de M edicină din Craiova; membru în Senatul acesteia.
Doctor în ştiinţe medicale - specialitatea Histologie, al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”
din Bucureşti. Din 1999, membru al Consiliului Profesoral al Facultăţii de M edicină din Craiova. Din 2004,
evaluator CNCSIS al proiectelor de cercetare; din 2006: membru al Consiliului Naţional pentru Burse în
străinătate. Expert al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Din
2001, membru în Colegiul de redacţie al revistei „Craiova medicală”. Secretar general al Societăţii Române
de Morfologie. Începând cu anul 2000, coordonează programul internaţional „Socrates” . Specialist în
imagistică medicală şi în histologie.
Autor de cursuri universitare, de cărţi medicale şi de diferite studii şi articole pe teme de medicină.

A le x a n d r in i B ă fâ n e scu

COPIII
MARAMUREŞULUI
E D IT L U tA IO N I H I îe s iJ îf e A .

738
 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

1. IZV O A R E
a) Inedite
Arhivele Episcopiei Râmnicului, fond Parohia Turceşti - Protoieria Horezu, pach. nr. II - dos.
18/1921-1924, dos. 19/1925-1927, dos. 22/1928-1944; pach. nr. III - dos. 30/1937-1939.
Arhivele Episcopiei Râmnicului, fond Parohia Slăveşti - Protoieria Horezu, pach. nr. I - dos. 6/1924,
15/1928-1930; pach. nr. II, dos. 55/1940.
Arhivele Naţionale Bucureşti: fond Mănăstirea Bistriţa, pach. nr. XII/2 microfilmat, rola 2; pach. nr.
XI/6 microfilmat, rola 2; pach. nr. X/12 microfilmat, rola 1.
Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Cămine culturale, dos. 4176/1939.
Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Mănăstirea Polovragi, pach. nr. VII/3 microfilmat, rola 1.
Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Reforma agrară din 1864, dos. 1765/1864, microfilmat, rola 208.
Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (DJVAN), fond Prefectura Judeţului Vâlcea (PJV):
dos. 87/1859 - vol. I, dos. 139/1867, dos 138/1869 - vol. I, dos. 40/1871 - vol. I, dos. 40/1871 - vol. II, dos.
115/1877, dos. 174/1878, dos. 114/1882, dos. 73/1883 - vol. III, dos. 30/1885, dos. 32/1887, dos. 179/1908 -
vol. I, dos. 179/1908 - vol. II, dos. 23/1929, dos. 60/1939, dos. 110/1940, dos. 166/1940, dos. 23/1946, dos.
118/1944 - vol. I; fond Primăria Comunei Berbeşti: dos. 1/1950, dos. 6/1961-1965, dos. 3/1962-1965; fond
Revizoratul Şcolar Vâlcea (RŞV): dos. 1/1858-1859, dos. 7/1863, dos. 4/1863, dos. 5/1865, dos. 6/1865,
dos. 4/1865, dos. 1/1870, dos. 9/1873, dos. 1/1882, dos. 5/1887, dos. 7/1895, dos. 14/1918-1919; fond Sfatul
Raional Horezu: dos. 9/1951, dos. 23/1952.
Fondul arhivistic Primăria Oraşului Berbeşti.
Fondul arhivistic Şcoala cu clasele I-VIII Berbeşti.
Fondul arhivistic Şcoala cu clasele I-IV Valea Mare.
Fondul arhivistic Grupul Şcolar Preda Buzescu.
b) Colecţii de docum ente publicate
Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul istoric Vâlcea (sec.
XIV-1848), Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.
V. Mihordea, Ş. Papacostea, Fl. Constantiniu, Documente privind relaţiile agrare în veacul al XVIII-
lea. Ţara Românească, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei, 1961.
Damaschin Mioc, Ştefan Ştefănescu, Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească (1593­
1600), vol. XI, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1975.
Mihail Roller, Documente privind istoria României. veacul XVII. B. Ţara Românească, Bucureşti,
Editura Academiei, 1951.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Contribuţia judeţulului
Vâlcea la susţinerea războiului de independenţă. Studiu şi documente, Bălceşti pe Topolog, Societatea
„Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1977.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Judeţul Vâlcea în anii
Primului Război Mondial, vol. II - Eroii, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului
Bălcescu”, 1979.
Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, Revoluţia de la 1848 în judeţul
Vâlcea. Studiu şi documente, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1978.
Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, Contribuţia Judeţului Vâlcea
la Unirea Principatelor, Studiu introductiv şi documente, Râmnicu-Vâlcea, 1982.
Corneliu Tamaş, Ion Constantin Vasile, Acte documentare vâlcene. Catalog de documente (1404­
1816), Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1999.
Corneliu Tamaş, Ion Constantin Vasile, Momente documentare vâlcene. Catalog de documente
(1418-1830), Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2000.

739
 2. V O LU M E, STUDII ŞI A R T IC O L E
a) L u c rări generale
Nichita Adăniloaie, Istoria învăţământului primar (1859-1918), Bucureşti, Editura Cris Book
Universal, 1998.
C. Alessandrescu, Dicţionar al judeţului Vâlcea, Bucureşti, 1893.
Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţământului în Oltenia , Craiova, Editura „Scrisul Românesc”,
vol. I - 1977, vol. II - 1981.
Dumitru Andronie, Dumitru Garoafa, Ionela Niţu, Ion Soare, Un secol de învăţământ vâlcean.
Revizoratul şcolar Vâlcea (1857-1950), Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2001.
Anuarul pe anul 1900, Bucureşti, Sfânta Episcopie a Râmnicului Noul Severin, 1899.
Lucian Badea, Subcarpaţii dintre Cerna Olteţului şi Gilort. Studiu geomorfologic, Bucureşti, Editura
Academiei, 1967.
Toma Barus, Caracteristicile chimico-tehnologice şi petrografice ale cărbunilor din judeţul Vâlcea,
în „Geografia judeţului Vâlcea - teorie şi practică”, vol. IV, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2004.
Dumitru Bălaşa, Cruci de piatră în Ţara Românească catagrafiate în anul 1832 (II). Judeţul Vâlcea,
în „Mitropolia Olteniei”, anul XXIV, nr. 5-6 din mai-iunie 1972.
Melentina Bâzgan, Judeţele Ţării Româneşti până la mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucureşti,
Editura Cartea Universitară, 2004.
Dan Berindei (coord.), Istoria românilor. Constituirea României moderne, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 2003.
Gheorghe Bolocan (coord.), Dicţionarul toponimic al Olteniei, vol. I, A-B, Craiova, Editura
Universitară, 1993.
Gheorghe Borceanu, Mineritul - un mare, complex şi important domeniu de activitate, f. an
(manuscris).
Gheorghe Cîrstea, Dorel Constantinescu (coordonatori), Vâlcea. Monografie, Bucureşti, Editura Sport-
Turism, 1980.
Leonida Colescu, Recensământul general al populaţiei României. Rezultate definitive,
Bucureşti, 1905.
Gherasim Cristea, Istoricul mănăstirii Hurezu , Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2003.
Dumitru Dumitrescu, Resursele turistice ale judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
2005.
Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova,
Editura Helios, 2000.
Ilie Fîrtat, Ioana Fîrtat, Grădiştea. File de istorie, Craiova, Editura Rotomat, f. an.
Eliza Ghinea, Dan Ghinea, Localităţile din România. Dicţionar, Bucureşti, Editura Enciclopedică,
2000.
C. Giurescu, Materiale pentru istoria Olteniei supt austrieci (1726-1732), vol. II, Bucureşti, 1944.
Harta judeţului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2005.
Mihai Ielenicz, Ileana-Georgeta Pătru, Mioara Ghincea, Subcarpaţii României, Bucureşti, Editura
Universitară, 2003.
Mihai Ielenicz, Dealurile şi podişurile României, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de M âine”,
1999.
Indicatorul alfabetic al localităţilor din Republica Populară Română , Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1956.
Indicele comunelor României după noua organizare a legii comunale, Bucureşti, Ministerul de
Interne, Agriculturii şi Lucrării Publice, Serviciul Statistic, 1865.
Nicolae Isar, Istoria modernă a românilor. Edificarea statului naţional (1848-1866), Bucureşti,
Editura Universităţii din Bucureşti, 2002.
Nicolae Isar, Istoria modernă a românilor (1774-1878) partea I: 1774-1848, Bucureşti, Editura
Fundaţiei „România de Mâine”, 2001.
Nicolae Isar, Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie - exil - destin istoric, Bucureşti, Editura
Universitară, 2006.
Nicolae Isar, Cultură naţională şi spirit european. De la şcoala lui Gheorghe Lazăr la Universitatea
din Bucureşti (1818-1864), Editura Universităţii din Bucureşti, 2004.
740
 N ic o la e Isa r, C r is tin a G a u d in , D in is to r ia p o litic ii ş c o la r e r o m â n e ş ti. P r o b le m e le în v ă ţă m â n tu lu i în
d e z b a te r ile p a r la m e n tu lu i ( 1 8 6 4 -1 8 9 9 ), E d itu r a U n iv e rs ită ţii d in B u c u re ş ti, 2 0 0 4 .
G . D . Isc ru , în c e p u tu l în v ă ţă m â n tu lu i p u b lic la s a te în ju d e ţ u l V â lcea . M e r s u l în v ă ţă tu rii, în „ S tu d ii
v â lc e n e ” , n r. 2, 1972
C o n st. I. K a ra d ja , M e m o r iile g e n e r a lu lu i v o n B a u e r (1 7 7 8 ), în „ A rh iv e le O lte n ie i” , a n u l III, n r. 13,
m a i- iu n ie 1924, p a g . 2 2 5 -2 3 3 şi n r. 14, iu lie a u g u s t 1924.
S a b in M a n u ilă , R e c e n s ă m â n tu l g e n e r a l a l p o p u la ţie i d in 2 9 d e c e m b r ie 1 9 3 0 , v o l. IX , B u c u re ş ti, 1940.
C o s te a M a rin o iu , D r u m u r i p e O lt, B u c u re ş ti, E d itu r a E m in e s c u , 1983.
C o s te a M a rin o iu , I n s c r ip ţii în c ă rb u n e , B u c u re ş ti, E d itu r a E m in e s c u , 1985.
M e r s u l tr e n u r ilo r d e c ă lă to r i, e d ita t d e C o m p a n ia N a ţio n a lă d e C ă i F e ra te „ C .F .R -S .A ” , 2 0 0 6 .
V e n ia m in M ic le , M ă n ă s tir e a B is tr iţa o lte a n ă , e d ita tă d e S fâ n ta m ă n ă s tire B is triţa , E p a r h ia
R â m n ic u lu i.
Io a n M ih a lc e a , V e te ra n ii d e r ă z b o i o lte n i în a m in tir e a a n ilo r 1 9 4 0 -1 9 4 5 d e p u n m ă r tu r ii, T im iş o a ra ,
E d itu r a M a rin e a s a , 2 0 0 4 .
M ir c e a M u ş a t, Io n A rd e le a n u , D e la s ta tu l g e to -d a c , la s ta tu l r o m â n u n ita r, B u c u re ş ti, E d . Ş tiin ţific ă
şi E n c ic lo p e d ic ă , 1983.
Io a n S ilv iu N is to r , C o m u n a ş i ju d e ţu l, C lu j-N a p o c a , E d itu r a D a c ia , 2 0 0 0 .
Io n O b re tin , B e n e ş ti-V â lc e a . V a tr ă d e isto rie r o m â n e a s c ă s e c X V -X IX . S tu d iu in tr o d u c tiv şi
d o c u m e n te , B u c u re ş ti, 2 0 0 3 .
G h . P â rn u ţă , D in is to r ia c u ltu r ii ş i ş c o lii d in ju d e ţ u l V â lc e a (sec. X V I-X IX ), în „ B u rid a v a ” , v o l. II,
1972.
P e tre P e tria , C r is tin a T ă n ă s o iu , V â lc e a ,o a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă şi a rtă . D ic ţio n a r , v o l. II, R â m n ic u -
V â lc e a , E d itu r a C o n p h is , 2 0 0 4 .
P e tre P e tria , I tin e r a r s p ir itu a l v â lc e a n , R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a C o n p h y s , 2 0 0 5 .
I. P o p e s c u -C ilie n i, B ise ric i, tâ r g u r i şi s a te d in ju d e ţ u l V â lcea , C ra io v a , E d itu r a R a m u ri, 1941.
N a e P o p e s c u , M u n ţii C ă p ă ţâ n ii. G h id tu r is tic , B u c u re ş ti, E d itu r a S p o rt-T u ris m , 1977.
G rig o re P o s e a (c o o rd .), E n c ic lo p e d ia g e o g r a fic ă a R o m â n ie i, B u c u re ş ti, E d itu r a Ş tiin ţific ă şi
E n c ic lo p e d ic ă , 1982.
Io n P re d a , G e o lo g ia ju d e ţu lu i V â lc e a , în „ G e o g ra fia ju d e ţu lu i V â lc e a - T e o rie şi p r a c tic ă ” , v o l.I,
R â m n ic u -V â lc e a , 1998.
G h e o rg h e R ă b o a c ă (c o o rd .), D e z v o lta r e a d u r a b ilă a ju d e ţu lu i V â lc e a , B u c u re ş ti, E d itu r a F u n d a ţie i
„ R o m â n ie i d e M â in e ” , 2 0 0 6 .
R e c e n s ă m â n t 1 8 m a r tie 2 0 0 2 , o r a ş B e r b e ş ti, e d ita t d e D ir e c ţia J u d e ţe a n ă d e S ta tis tic ă V â lc e a ,
R â m n ic u -V â lc e a , 2 0 0 2 .
R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in 21 f e b r u a r ie 1 9 5 6 , B u c u re ş ti, ( e d ita t d e ) D ir e c ţia C e n tr a lă d e S ta tis tic ă ,
1956.
R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i ş i lo c u in ţe lo r d in 1 5 m a r tie 1 9 6 6 , v o l. I, B u c u re ş ti, 1967.
R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i ş i a l lo c u in ţe lo r, 1 8 m a r tie 2 0 0 2 . P o p u la ţie . S tr u c tu r ă d e m o g r a fic ă , v o l. I,
B u c u re ş ti, In s titu tu l N a ţio n a l d e S ta tistic ă , 2 0 0 3 .
S a n d u D u m itru (c o o rd .) E p a r h ia R â m n ic u lu i ş i A r g e ş u lu i. M o n o g r a fie , v o l. II, R â m n ic u -V â lc e a ,
1976.
N ic o la e S to ic e sc u , B ib lio g r a fia lo c a lită ţilo r şi m o n u m e n te lo r fe u d a le d in R o m â n ia . I. Ţ a ra
R o m â n e a s c ă , v o l. I, A -L , E d itu r a M itro p o lie i O lte n ie i, 1970.
I. U jv a ri, G e o g r a fia a p e lo r R o m â n ie i, B u c u re ş ti, E d itu r a Ş tiin ţific ă , 1972.
V . A . U re c h ia , I s to r ia r o m â n ilo r , s e ria 1 7 6 6 -1 8 0 0 , to m u l al III -le a al se rie i 1 7 8 6 -1 8 0 0 , B u c u re ş ti,
1893.
C o rn e liu T a m a ş , S m a ra n d Ţ a n a , J u d e ţu l V â lc e a ş i p r e fe c ţii lu i - P a g in i d e isto r ie a a d m in is tr a ţie i,
E d itu r a C o n p h is, R â m n ic u -V â lc e a , 2 0 0 4 .
A n a T o ş a T u rd e a n u , G e o g r a fia is to r ic ă în h ă r ţile s e c o lu lu i X V III, C ra io v a , E d . „ S c ris u l R o m â n e s c ” ,
1975.
V . A . U re c h ia , I s to r ia ro m â n ilo r , v o l. V , Ia ş i, 1893.
A l. A . V a s ile s c u , R e g is tr u l tu tu r o r lo c a lită ţilo r c u p r in s e în h a r ta O lte n ie i lu c r a tă d e F r ie d e r ic h
S c h w a n z , în „ A rh iv e le O lte n ie i” , a n u l V , n r. 2 7 , s e p te m b rie -o c to m b rie 1926.

741
 V a le r ia V e lc e a , A le x a n d r u S a v u , Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti, B u c u re şti,
E d itu r a D id a c tic ă şi P e d a g o g ic ă , 1982.
b) L u c rări speciale
N ic o la e C iu c e s c u , Berbeştenii vor amenaja unparc pentru copii la Berbeşti, în „ A r e n a v â lc e a n ă ” d in
2 7 .0 7 .2 0 0 9
Fişa localităţii oraş Berbeşti, R â m n ic u -V â lc e a , D ir e c ţia J u d e ţe a n ă d e S ta tis tic ă V â lc e a , 2 0 0 4 .
V io le ta G h e lm e z , Toporul de bronz de la Berbeşti (Vâlcea), în „ B u rid a v a . S tu d ii şi m a te r ia le ” ,
v o l. II, 1976.
A d ria n Ş te fa n , Monografia localităţii Berbeşti, judeţul Vâlcea, 1988 (m a n u sc ris).
N ic o la e A m z u lo iu ,Monografia comunei Berbeşti, 2 0 1 0 (m a n u s c ris).
3. PE R IO D IC E
C o le c ţia „ B u le tin u l O fic ia l” p e a n ii 1 95 0 , 1989.
C o le c ţia „ C e r c u l” p e a n ii 1 9 2 7 ,1 9 4 4 .
C o le c ţia „ C u rie ru l d e V â lc e a ” p e a n u l 2 0 0 1 .
C o le c ţia „ M o n ito ru l O fic ia l al ju d e ţu lu i V â lc e a ” p e a n u l 2 0 0 4 .
C o le c ţia „ M o n ito ru l O fic ia l al R o m â n ie i” p e a n ii 1 9 0 8 , 1 9 9 0 , 2 0 0 3 , 2 0 0 4 .
C o le c ţia „ N a ţio n a lu l V â lc ii” p e a n u l 1931.
C o le c ţia „ O p in ia V â lc ii” p e a n u l 1906.
C o le c ţia „ O r iz o n t” p e a n ii 1 968, 1 976, 1989.
C o le c ţia „ S te a u a ” p e a n u l 1923.
C o le c ţia „ V ia ţa N o u ă ” p e a n ii 1930, 1935.
C o le c ţia „ V ia ţa V â lc ii” p e a n u l 2 0 0 4 .
C o le c ţia „ V r e m e a N o u ă ” p e a n ii 1932, 1 933, 1935.
C o le c ţia „ V iito ru l V â lc ii” , p e a n ii 1920, 1931.

D) SITE-U R I

www. arenavalceana.ro
ww w .berbesti.go.ro
ww w .onlinesport.ro
www.ziare.com

P r im a m i n ă lo c a lă d e e x p lo a ta r e în s u b te r a n a c ă r b u n e lu i:
M i n a n r. 1 (P ilo t) B e r b e ş ti

742
 SUMMAR Y

The first archeological discoveries on the area of Berbesti date back to the metal era
(2,000 B.Ch. - 106 OE). For instance the bronze ax discovered in the south-west of the
settlement belongs to the middle period of the bronze era. The Dacian fort situated in
Gradistea village, at only 9 km. from Berbesti, is dated between 1,000 B.Ch. -106 OE; the
ruins of another fort belonging to the metal era were discovered at Mateesti, while at Alunu
the ruins of a Roman settlement were discovered. All these discoveries stand proof for the fact
that Berbesti was already inhabited in prehistoric times and in antiquity.
Berbesti has its own history, part of the history of the Romanians, which has become
known since the archeological discoveries mentioned above, and later - with the appearance
of the first written documents, dating from the Middle Ages.
The town of Berbesti became active in the crucial moments of our history. Thus, it can
be said that when the former village of Berbesti drew the attention of the Buzesti landlords, it
made it possible for the inhabitants of the village to take part in the battles led by Mihai
Viteazul against the Otomans for the independence of the country and for achieving the first
unity of the Romanian Countries in 1,600. The inhabitants of Berbesti have taken part to all
other major events in our history: the revolution of 1821, the revolution of 1848-1849, the
unification, of the country in 1859, Cuza’s reforms, the War of Independence between 1877­
1878, World War One, World War Two, etc.
Without exaggeration, one can say that the development of the town to its present status
is due to the discovery of coal deposits which started to be exploited in 1977, in both open and
underground quarries. It is around the Mining Enterprise Berbesti that the town appeared
and developed.
The present work is based on two other papers: M o n o g r a p h o f B e r b e s t i , V a l c e a C o u n t y
(1988, author - Adrian Stefan) and M o n o g r a p h o f B e r b e s t i V i l l a g e (2010, author - Nicolae
Amzuloiu). The two papers were upgraded with new aspects referring to culture, health,
sports, tourism etc. A special chapter is dedicated to the important personalities in the area,
who have contributed to the development and evolution of the town: Luta Dorina-economist
and researcher, Aurelian Didicescu-folk singer, Alexandru Balanescu- poet, etc.
For the additions the authors have investigated a large volume of bibliography including
the county archives of Ramnicu Valcea, the national archives in Bucharest, documents in the
Library of the Romanian Academy and in the County Library “Antim Ivireanu”, and also
the archives of the Ramnic Bishopric. Original and published sources, general studies and
history periodical have been carefully studied. The local archives of the following institutions
were also studied: The Town Hall of Berbesti, The School “Preda Buzescu”, The Primary
School of Berbesti, The Primary School of Valea Mare. The result of their research is
reflected in the rich bibliography that has been used and quoted.
Several people who have played an active part in the life of the community have been
interviewed, subject to time limit and access. The authors have also visited a number of local
institutions and enterprises in order to collect data and information about the old and new
history of the town, bearing in mind the fact that the local sources and documents are a must
for information.

( T r a n s la te d in to E n g lis h b y S a n d a M A C A E Ţ I )

743
 R E SUME

Les premieres decouvertes archeologiques sur le territoire de la ville de Berbeşti datent

de l’epoque des metaux (2000 a H- 106 a H) comme, par exemple, l’hache en bronze
decouverte au sud-ouest de la localite, la cite dace de la commune Grădiştea, situee a 9 km de
Berbeşti et le vestige d’une cite de la meme epoque a decouvertes a Mateeşti et une cite
romane a Alunu. Tout cela prouve que la ville de Berbeşti a ete habitee depuis l’epoque
prehistorique et aussi pendant l’Antiquite. Integree dans l’histoire des roumains, Berbeşti a
sa propre histoire, connue grâce aux decouvertes archeologiques deja evoquees, et plus tard,
grâce aux premiers documents ecrits, datant du Moyen Âge.
La localite de Berbeşti a ete toujours presente dans les grands moments de notre histoire
. Ainsi attirant l’attention des boyards Buzeşti les habitants de l’ancien village Berbeşti ont
pris part aux batailles de Michel le Brave contre les turcs pour l’independance des Pays
Roumains, mais aussi, pour realiser la premiere union des Pays Roumains en 1600. Ils ont
aussi participe a tous les autres evenements importants de notre histoire. La revolution de
1821, la revolution de 1848-1849, l’Union de 1859, les reformes de Cuza, La guerre de
l’Independance de 1877-1878, La Premiere Guerre Mondiale, La Seconde Guerre Mondiale
etc.
Mais, on peut dire, sans exageration que l’actuel statut de la ville est du, a juste titre,
aux gisements de charbon qui y ont ete decouverts et dont l’exploitation commencent a partir
de 1977 dans les carrieres ouvertes et souterraines. C’est autour de L ’Entreprise Miniere de
Berbeşti que la ville se developpe plus tard.
L’ouvrage present est issu de la Monographie de la localite Berbeşti, departement de
Vâlcea (1988, auteur- Adrian Ştefan) et la Monographie de la commune de Berbeşti (2010-
auteur Nicolae Amzuloiu).Les deux ont ete enrichies de nouveaux aspects concernant la
culture, aspects sanitaires, sport, tourisme.
Une place a part est dedie aux personnalites qui ont joue un role important dans le
developpement et l’evolution de la localite: Luţă Dorina- economiste et chercheur, Aurelian
Didicescu - folkloriste, Alexandru Bălănescu - poete et d’autres.
Pour tout complement, les auteurs ont fait un travail de recherche dans les differentes
institutions: Direction Departementale des Archives Nationales de Vâlcea, Archives
Nationales de Bucarest, Bibliotheque de L ’Academie Roumaine, Bibliotheque "Antim
Ivireanul" du departement de Vâlcea, les Archives de L ’Eveche de Râmnicu , etc. ou ils ont
etudie des sources inedites ou deja publiees, ouvrages generaux ou periodiques de profil
historique.
Les Archives des institutions locales ont ete aussi consultees: La Mairie de la ville de
Berbeşti, le Groupe Scolaire "Preda Buzescu" , L ’ecole generale Berbeşti, L’ecole primaire
de Valea Mare. La riches bibliographie citee se reflete dans les resultats des recherches.
Dans la limite du temps et de l’accessibilite, beaucoup de personnes impliquees dans
l’histoire contemporaine de la localite ont ete interrogees. Partent de l’idee que les documents
locaux represente la principale source documentaire un nombre important d’institution et
d’entreprises locales ont ete visitees par les auteurs pour y cueillir des donnees et des
informations sur l’histoire ancienne et moderne de la localite.

(T r a d u it e n fr a n g a is p a r S a n d a A u g u s tin a C O N S T A N T IN E S C U )

744
 Coordonator: Ion SOARE
Autori: Dumitru DUMITRESCU, Gheorghe EFRIM,
Gheorghe MOSOR, Ion SOARE

Oraş ul
B R E Z O I
 Texte esenţiale despre BREZOIUL medieval
(Fragmente)
I . „ Î n t r - o d ip lo m ă d in 1 2 3 3 , r e g e le B e la I V (. . .) d ă r u i e ş t e c o n te lu i C o r l a r d ( C o n r a d ) p ă m â n t u l
n u m i t L o v iş te , d e l a r â u l L o t r u p â n ă u n d e se v a r s ă î n O l t ( te r r a m c o n v e n ie n te m L o y s th a v o c a ta m , ab
a q u a L o t h u r v o c a ta ) ( . . .). C o n r a d n - a î n t â r z i a t d e se f o r t i f i c a p r i n a r t ă (. . .) î n ă l ţ â n d l a g u r a L o t r u l u i
o c e ta te c u n o s c u t ă d u p ă a c e e a s u b n u m e le d e L o t h o r v a r , C e t a t e a d e l â n g ă L o t r u . R u i n e le m a i e x is ta u
î n c ă , p e l a 1 7 2 0 . (. . .) î n a c tu l d in 1 2 4 7 , d e s p r e Ţ a r a L o t r u l u i , a c e s t a c t v o r b e ş t e l ă m u r i t : te r r a L y tir a ;
n e s p u n e , în s ă , m ă r t u r i s i n d - o t o t a ş a d e l ă m u r i t , c ă e a a p a r ţ i n e r o m â n i l o r (. . .) C a s te lu l c o n te lu i
C o n r a d se a f la î n a p r o p i e r e d e a c t u a l u l s a t G o lo tr e n i , a l c ă r u i în s u ş i n u m e le (. . .) n u e s te a l tc e v a d e c â t
G o u - L o th o r ( s a t d e lâ n g ă L o t r u ) ” .
(B . P e tric e ic u H a s d e u , N e g r u -V o d ă . U n s e c o l ş i ju m ă ta te d in în c e p u tu r ile s ta tu lu i Ţ ă re i R o m â n e ş ti
( 1 2 3 0 -1 3 8 0 , în : B . P e tric e ic u H a s d e u , E ty m o lo g ic u m M a g n u m R o m a n ia e , v o l. 3, B u c u re ş ti, E d itu r a M in e rv a ,
1 976, p a g . 7 0 5 -7 1 8 ).
*
I I . „ P a r tic ip a r e a lo c a lită ţilo r ş i a c tiv ita te a p a tr tic ip a n ţilo r la n e g o ţ, d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă ,
M o ld o v a , T r a n s ilv a n ia ş i a lte ţă r i, la c o m e r ţu l c u B r a ş o v u l ( s fâ r ş itu l s e c o lu lu i a l X V - l e a - 1 5 5 4 ) .
M a t e r i a l u l e s te p r e z e n t a t c r o n o lo g ic şi a lf a b e ti c , in d i c â n d u - s e v a l o a r e a a c tiv i tă ţ ii c o m e r c ia le şi
n u m ă r u l p a r t i c i p a n ţ i l o r şi a l t r a n s p o r t u r i l o r ( c u m a r f ă , n . r e d .) p e n t r u f ie c a r e lo c a li ta t e d in Ţ a r a
R o m â n e a s c ă , M o ld o v a şi T r a n s i l v a n i a , m e n ţ i o n a t ă î n r e g is t r e le v a m a le b r a ş o v e n e
(. . .) 1 5 4 9 (. . .) 18. B r e z o i (1 0 0 0 a s p r i , 1 p a r t [ i c i p a n t ] , 1 t r [ a n s p o r t ] ) (. . .) ” .
E D IŢ II. R a d u M a n o le s c u , C o m e r ţu l Ţ ă rii R o m â n e ş ti ş i M o ld o v e i, c u B r a ş o v u l (se c o le le X IV -X V I),
B u c u re ş ti, E d itu r a Ş tiin ţific ă , 1 965, p a g . 2 5 2 , 2 5 9 , 2 8 7 .
*
I I I . 1 5 7 5 (7 0 8 4 ) d e c e m b r ie 5. H r is o v p r i n c a r e d o m n ito r u l A l e x a n d r u M ir c e a vv. în tă r e ş te lu i
C ă lin , l u i V la d , l u i C ă lin e l ş i a lto r a , o o c in ă p e a p a L o tr u lu i, c a r e f u s e s e c u m p ă r a tă m a i d in a in te v r e m e ;
„ o c in a ş i c u m u n t e l e ş i d in a p a L o t r u l u i c u p e ş tii, s ă - i a ib ă c u B r e z o i i ”.
+ D in m il a lu i D u m n e z e u , I o A l i x a n d r u v o ie v o d şi d o m n a t o a t ă ţ a r a U n g r o v l a h ie i, f iu l m a r e l u i şi
p r e b u n u l u i M i r c e a v o ie v o d , f iu l lu i M i h n e a v o ie v o d . D ă d o m n i a m e a a c e a s tă p o r u n c ă a d o m n ie i m e le ,
a c e s t o r o a m e n i a n u m e : C ă lin şi V la d şi B a d e a şi C ă lin e l şi R a d u l şi c u fiii l o r , c â ţi D u m n e z e u le v a
lă s a , c a s ă le fie o c in ă l a C ă lin e ş ti, p a r t e a R ă c o v ic e n ilo r , p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t - o d e l a G o s te iu şi d e la
fiii lu i G o s te iu , d e l a R a t e a şi S to ia c u c e a t a lu i, d e l a D e j şi d e l a fiii lo r , p e n t r u 2 3 0 0 a s p r i . (. . .) I a r
d u p ă a c e e a , şi c e a l a l t ă j u m ă t a t e s ă fie a lu i C a lin şi a lu i V la d şi a lu i C ă lin e l şi a lu i B a d e a , p e n t r u c ă
a u c u m p ă r a t o c in a şi c u m u n t e l e şi d in a p a L o t r u l u i c u p e ş tii, s ă -i a i b ă c u B r e z o ii. Ş i î n c ă s â n t
c u m p ă r ă t u r ă d in z ile le lu i R a d u l v o ie v o d C ă l u g ă r u l .
D u p ă a c e e a , i a r a u c u m p ă r a t B o g d a n şi C a lin p a r t e a lu i P is c şi a lu i S ta n d in C ă lin e ş ti, t o a t ă ,
p e n t r u 1 2 0 0 a s p r i g a t a , î n c ă d in z ile le r ă p o s a t u l u i P e t r a ş c o v o ie v o d . I a r a p o i, i a r a u c u m p ă r a t B o g d a n
şi C a lin p a r t e a lu i I o n î n C ă lin e ş ti, t o a t ă , p e n t r u 5 0 0 a s p r i g a t a ; şi î n c ă d in z ile le lu i P e t r a ş c o v o ie v o d .
Ş i i a r a u c u m p ă r a t D r a g o t ă şi V la d o c i n ă în C ă lin e ş ti, p a r t e a lu i C a lin t o a t ă , p e n t r u 5 0 0 a s p r i , î n s ă s ă
f ie şi lu i B ă d i l ă şi lu i S to ia n , d in a c e a o c in ă . Î n s ă s ă li se ş tie h o t a r e l e : d e la a p a O l t u l u i p â n ă l a . . . (lo c
ş te r s ) P i a t r a C r ă p ă t u r e i , a p o i e s te p e m u c h e p â n ă î n v â r f u l m ă g u r e i şi în v â r f u l c u lm ii l a F â n t â n a
P la n ii şi l a P o c io v a liş te şi p â n ă î n d r u m u l P o c io v a liş te i M ic i şi d in a c e a p a r t e l a P o c io v a liş te , î n c h ic a
lu i V e v e r i ţă şi î n C u r m ă t u r a S o c ilo r p e m u c h e , l a C u r m ă t u r a F a g i l o r şi l a V â r f u l C o p ie i p e m u c h e ,
p â n ă l a P i e t r i c i c a C e r b u l u i şi p â n ă la G r u i u l C o m o r ii şi d in L a c u l d e l a L a z u r i p â n ă l a P i a t r a
P r i b o i u l u i . Ş i a m v ă z u t d o m n i a m e a şi c ă r ţ i l e a l t o r d o m n i r ă p o s a ţ i , R a d u l v o ie v o d şi P e t r a ş c o v o ie v o d
şi c a r t e a d e c u m p ă r ă t u r ă a lu i P e t r u v o ie v o d şi a m î n n o i t şi a m î n t ă r i t şi e u a c e a s t ă c a r t e a d o m n ie i
m e le . Ş i a c u m p ă r a t p o p a Ş e r b a n o c i n ă î n C ă lin e ş ti, t o a t ă p a r t e a f r a t e l u i s ă u B e r iv o ie şi c u c a s ă ,
p e n t r u 1 3 6 0 a s p r i g a t a . Ş i a u v â n d u t d e v o ia lo r . (. . .) A m s c r is , d e c i, e u , M i h ă i l ă g r ă m ă t i c , î n c e ta te la
B u c u r e ş t i , l u n a d e c e m b r ie 4 z ile , c u r g ă t o r i î n a n u l 7 0 8 4 .
+ I o A l i x a n d r u v o ie v o d , d in m il a lu i D u m n e z e u , d o m n .
E D IŢ II. T ra d .: D IR,, B, X V I/v o l. IV , p a g . 2 0 8 -2 0 9 , n r. 2 0 9 . T e x t s la v şi tra d .: D R H , B, VII, p a g . 3 4 9 ­
3 5 0 , n r. 2 5 6 .

746
Harta oraşului BREZOI

747
S e d i u l c e l n o u a l P r im ă r ie i O r a ş u lu i B r e z o i

748
 C U P R IN SU L

S I G L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B I B L I O G R A F I C E -------------------------------------------- 751
A l t e a b r e v i e r i -------------------------------------------------------------------------------------------------- 752
S T U D I U I S T O R I O G R A F I C ---------------------------------------------------------------------------754

C ap . I - C A D R U L G E O G R A F I C ----------------------------------------------------------756
1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F IC Ă Ş I L I M I T E L E ------------------------------------------- 756
2. C A D R U L N A T U R A L ----------------------------------------------------------------------------- 757
a) R e l i e f u l ---------------------------------------------------------------------------------------------758
b) C l i m a ----------------------------------------------------------------------------------------------- 761
c) R e ţ e a u a h i d r o g r a f i c ă ----------------------------------------------------------------------762
d) V e g e t a ţ i a ----------------------------------------------------------------------------------------- 764
e) F a u n a ----------------------------------------------------------------------------------------------- 765
f) S o l u r i l e --------------------------------------------------------------------------------------------- 766
g ) N a t u r a o c r o t i t ă ------------------------------------------------------------------------------- 766

C ap . II - I S T O R I A ------------------------------------------------------------------------------------- 768
1. C o n s id e ra ţii p riv in d P R E IS T O R IA , IS T O R IA A N T IC Ă Ş I
P R E M E D I E V A L Ă ----------------------------------------------------------------------------------------------768
2. E V U L M E D I U ---------------------------------------------------------------------------------------- 768
3. E P O C A M O D E R N Ă ------------------------------------------------------------------------------- 770
a ) P a r t i c i p a r e a l o c u i t o r i l o r la m a r i l e e v e n im e n t e a le p e r i o a d e i 770
b ) R e p e r e i s t o r ic e p r i v i n d d e z v o l t a r e a e c o n o m ic ă şi
s o c i o - c u l t u r a l ă a l o c a l i t ă ţ i i ----------------------------------------------------------------- 7 7 3
4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ----------------------------------------------------------------- 774

C a p . I I I - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă Ş I Î M P Ă R Ţ I R I L E
A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E D E -A L U N G U L
T I M P U L U I ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 778
1. E V O L U Ţ IA D E M O G R A F I C Ă -------------------------------------------------------------- 778
a ) M i ş c a r e a n a t u r a l ă --------------------------------------------------------------------------- 778
b ) M i ş c a r e a m i g r a t o r i e ----------------------------------------------------------------------- 779
c) D e n s i ta t e a p o p u l a ţ i e i ------------------------------------------------------------------------779
d ) S t r u c t u r a p o p u l a ţ i e i ----------------------------------------------------------------------- 779
2. Î M P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E D E -A
L U N G U L T I M P U L U I ---------------------------------------------------------------------------------782
a ) P e r i o a d a p r e m o d e r n ă -------------------------------------------------------------------- 7 8 2
b ) E p o c a m o d e r n ă ------------------------------------------------------------------------------ 7 8 2
c) E p o c a c o n t e m p o r a n ă --------------------------------------------------------------------- 7 8 3
3. T O P O N IM IA L O C A L I T Ă Ţ I I ----------------------------------------------------------------- 784

C ap . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă -----------------------------------------------------------788
749
 1. C A R A C T E R IZ A R E A G E N E R A L Ă A E C O N O M I E I ------------------------------788
2. A C T IV IT A T E A I N D U S T R IA L Ă ------------------------------------------------------------ 788
a ) I n d u s t r i a d e e x p l o a t a r e şi p r e l u c r a r e a l e m n u l u i -------------------------788
b ) I n d u s t r i a d e e x p l o a t a r e şi p r e l u c r a r e a m i n e r e u r i l o r
n e m e t a l i f e r e ---------------------------------------------------------------------------------------------791
c) I n d u s t r i a e n e r g ie i e l e c t r i c e ------------------------------------------------------------- 7 9 3
d ) I n d u s t r i a m a t e r i a l e l o r d e c o n s t r u c ţ i e -------------------------------------------- 7 9 3
e) I n d u s t r i a a l i m e n t a r ă ---------------------------------------------------------------------- 7 9 4
f) B r e z o ie n ii î n e c o n o m ia d e p i a ţ ă p o s t d e c e m b r i s t ă --------------------------7 9 5
3. A G R I C U L T U R A ------------------------------------------------------------------------------------- 795
a ) C a r a c t e r i z a r e g e n e r a l ă a f o n d u l u i f u n c i a r ----------------------------- 7 9 6
b ) C u l t u r a p l a n t e l o r ----------------------------------------------------------------------------7 9 7
c) C r e ş t e r e a a n i m a l e l o r ---------------------------------------------------------------------- 7 9 8
4. B Ă N C I L E ---------------------------------------------------------------------------------------------7 9 9

C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L ----------------------------------------------------------------- 800

C ap . V I - V IA Ţ A R E L I G I O A S Ă --------------------------------------------------------- 802

C ap . V II - C U L T U R A -----------------------------------------------------------------------------803

C ap . V III - A S IS T E N Ţ A M E D I C A L Ă --------------------------------------------- 805

C ap . I X - S P O R T U L ------------------------------------------------------------------------------- 807

C ap . X - T U R I S M U L ----------------------------------------------------------------------------------809
a ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c n a t u r a l ------------------------------------------------------------- 809
b ) P o t e n ţ i a l u l t u r i s t i c a n t r o p i c ------------------------------------------------------------810
c) C ă l ă t o r i i l u ş t r i p r i n B r e z o i ------------------------------------------------------------- 811

C ap . X I - P E R S O N A L IT Ă Ţ I B R E Z O I E N E ----------------------------------- 813

B I B L I O G R A F I E G E N E R A L Ă ------------------------------------------------------------------------817
S U M M A R Y ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 820
R E S U M E ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 820

750
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

1 8 2 1 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, R e v o lu ţia d e la 1 8 2 1 în j u d e ţ u l V âlcea,

B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1980.
1 8 4 8 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, R e v o lu ţia
d e la 1 8 4 8 în ju d e ţ u l V â lc e a , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , S o c ie ta te a ,, P rie te n ii M u z e u lu i B ă lc e s c u , 1978.
1 8 5 9 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , G h e o rg h e D u m itra ş c u , S e rg iu P u re c e , P e tre B a rd a ş u , C o n tr ib u ţia
J u d e ţu lu i V â lc e a la U n ire a P r in c ip a te lo r , R â m n ic u -V â lc e a , 1982.
1 9 0 7 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, R ă s c o a la
ţă r ă n e a s c ă d in 1 907, în ju d e ţ u l V âlcea , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , S o c ie ta te a “P rie te n ii M u z e u lu i
B ă lc e s c u ” , 1974.
1 9 1 6 -1 9 1 8 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o ria N e s to re s c u - B ă lc e ş ti,
J u d e ţu l V â lc e a în a n ii P r im u lu i R ă z b o i M o n d ia l, B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1979.
A n i d e r e s tr iş te - S e rg iu , P e tre B a rd a ş u , G h e o rg h e S im e a n u , 1 9 9 7 , A n i d e re strişte . J u d e ţu l V â lc e a în
a n ii P r im u lu i R ă z b o i M o n d ia l, R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a „ A n tim Iv ire a n u l” .
A n u a r u l M itr o p o lie i - V ia ţa b is e r ic e a s c ă în O lte n ia . A n u a r u l M itr o p o lie i O lte n ie i, C ra io v a ,
T ip o g r a f ia Sf. M itro p o lii a O lte n ie i, R â m n ic u lu i şi S e v e rin u lu i, 1941.
A r h . S t. B u c . - A rh iv e le S ta tu lu i B u c u re ş ti, C o le c ţia C a ta g ra fii, d o s. 4 4 /1 8 3 8 .
P J V - F o n d u l (a rh iv is tic ) P r e fe c tu r a J u d e ţu lu i V âlcea.
B r e z o i, 1 0 0 d e a n i - P e tre B a rd a ş u , G h e o rg h e S im e a n u , B r e z o i. 1 0 0 d e a n i d e in d u s tr ie fo r e s tie r ă ,
R â m n ic u -V â lc e a , 1973.
B S R G - „ B u le tin u l S o c ie tă ţii R e g a le d e G e o g r a f ie ” .
C a ta g r a fia 1 8 3 1 - Io n D o n a t, Io n P ă tro iu , D in ic ă C io b o te a , C a ta g r a fia o b ş te a s c ă a Ţ ă rii R o m â n e ş ti
d in 1831, C ra io v a , E d itu r a H e lio s , 1999.
D LRC - M a ria n P o p a , D ic ţio n a r d e lite r a tu r ă r o m â n ă c o n te m p o ra n ă , e d iţia a II-a
re v ă z u tă şi a d ă u g ită , B u c u re ş ti, E d itu r a A lb a tro s , 1977.
D o c . rel. a gr. - D o c u m e n te p r iv in d r e la ţiile ag ra re în v e a c u l a l X V I I I - le a , v o l.1 , B , Ţ a ra
R o m â n e a s c ă , B u c u re ş ti, E d itu ra .A c a d e m ie i R P R , 1961.
D R H , B , X I - D o c u m e n ta R o m a n ia e H isto r ic a , B , Ţ a r a R o m â n e a s c ă , v o l. X I, E d itu ra
A c a d e m ie i R S R , B u c u re ş ti, 1975.
E n c ic lo p e d ia V â lc e a , I - E n c ic lo p e d ia ju d e ţu lu i V â lcea . Vol. I - P r e z e n ta r e g e n e ra lă , c o o rd . I. S o are,
R â m n ic u -V â lc e a , E d . F o rtu n a , 2 0 1 0 .
I n d ic e le c o m u n e lo r - I n d ic e le c o m u n e lo r R o m â n ie i, d u p ă n o u a o r g a n iz a r e a L e g ii c o m u n a le d a tă la
1 8 6 4 şi p u b lic a tă în 1 8 6 5 , B u c u re ş ti, 1865.
M A - F lo re a F ira n , D e la M a c e d o n s k i la A r g h e z i, C ra io v a , E d itu r a „ S c ris u l R o m â n e s c ” , 1975.
M D G R - I o a n G e o rg e L a h o v a ri, G e n e ra l C. I. B ră tia n u , G rig o rie G . T o c ile s c u , M a r e le D ic ţio n a r
g e o g r a fic a l R o m â n ie i, B u c u re ş ti, I-V , 1 8 9 8 -1 9 0 2 .
M E I I - Io n M ă ld ă re s c u , E m ilia n F râ n c u , R â m n ic u -V â lc e a . M ic ă e n c ic lo p e d ie , vol. I I - O a m e n i
c u n o s c u ţi a i R â m n ic u lu i c o n te m p o ra n . R â m n ic u -V â lc e a , E d . „ A n to n P a n n ” , 2 0 0 2 .
O S C A I - P e tre P e tria , V âlcea. O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă ş i a rtă . D ic ţio n a r, < v o l. I> , R â m n ic u -
V â lc e a , E d . C o n p h y s , 1997.
O S C A I I - P e tre P e tria , C r is tin a T ă n ă s o iu , V â lcea . O a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu r ă ş i a rtă .D ic ţio n a r , v o l. II,
R â m n ic u -V â lc e a , E d . C o n p h y s , 2 0 0 4 .
P r e z e n ţe f e m i n i n e - P e tre P e tria , P r e z e n ţe fe m i n in e v â lc e n e a fir m a te în d o m e n iu l c u ltu r ii şi
a l ş tiin ţe i n a ţio n a le . M ic d ic ţio n a r, R â m n ic u -V â lc e a , E d . O ffs e tc o lo r, 2 0 0 9 .
R e c e n s ă m â n t u l 1 8 9 9 - R e c e n s ă m â n tu l g e n e r a l a l p o p u la ţie i d in R o m â n ia , B u c u re ş ti, 1899.
R e g i s tr u l lo c a lită ţilo r - R e g is tr u l tu tu r o r lo c a lită ţilo r c u p r in s e în h a r ta O lte n ie i lu c r a tă d e F r ie d e r ic h
S h w a n z ş i te r m in a tă în 1723, în „ A rh iv e le O lte n ie i” n r. 2 7 / 1 926, p a g . 341 - 3 5 2 .
R Ş V - (D J V A N , F o n d u l a rh iv is tic ) R e v iz o r a tu l Ş c o la r a l J u d e ţu lu i V â lcea .

751
 S itu a ţ iu n e a V â lc e a 1 8 9 8 - S itu a ţiu n e a ju d e ţu lu i V â lc e a e s p u s ă C o n s iliu lu i g e n e r a l cu o c a z iu n e a
d e s c h id e r ii s e s iu n e i o r d in a r e d in a n u l 1 898, R â m n ic u -V â lc e a , T ip o g r a f ia M o d e rn ă „G . S fe te a & C o m p .
4 2 1 ” , 1898.
S itu a ţ iu n e a V â lc e a 1 9 0 0 - E s p u n e r e a s itu a ţiu n e i j u d e ţu lu i V â lc e a p r e s e n ta tă C o n s iliu lu i g e n e r a l la
d e s c h id e r e a s e s iu n e i o r d in a r e d in a n u l 1900, R â m n ic u -V â lc e a , I m p rim e r ia ju d e ţu lu i şi a c o m u n e i R â m n ic u -
V â lc e a , T ip o g r a f ia O . D E M E T R E S C U , 1900.
S itu a ţ ia V â lc e a 1 9 0 8 - E x p u n e r e a s itu a ţiu n e i J u d e ţu lu i V â lcea , e x p u s ă c o n s iliu lu i ju d e ţe a n în
s e s iu n e a d e la 1 5 o c to m b r ie 1 908, R â m n ic u -V â lc e a , I m p rim e r ia J u d e ţu lu i şi a C o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1908.
S itu a ţ iu n e a V â lc e a 1 9 1 5 - S itu a ţiu n e a ju d e ţu lu i V â lc e a p e a n u l 1 9 1 5 , p r e z e n ta tă C o n s iliu lu i
J u d e ţe a n în S e s iu n e a o r d in a r ă d e la 1 5 o c to m b r ie 1 9 1 5 , R â m n ic u -V â lc e a , 1915.
T e z a u r m e d ie v a l - C o rn e liu T a m a ş , Io n S o a re , C a rm e n A n d re e s c u , T e z a u r m e d ie v a l vâ lc e a n .
C a ta lo g u l d o c u m e n te lo r d e la A r h iv e le S ta tu lu i d in R â m n ic u - V â lc e a (1 3 8 8 -1 7 1 5 ), v o l. I, B u c u re ş ti, 1983.
U n s e c o l d e în v ă ţă m â n t - D u m itr u A n d ro n ie , D u m itru G a ro a fa , Io n e la N iţu , Io n S o a re , U n s e c o l d e
în v ă ţă m â n t v â lc e a n . R e v iz o r a tu l Ş c o la r V â lc e a (1 8 5 7 -1 9 5 0 ), R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a A d ria n s o , 2 0 0 1 .
V â lc e a 1 8 7 7 - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o r ia N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, C o n tr ib u ţia
ju d e ţu lu i V â lc e a la s u s ţin e r e a r ă z b o iu lu i d e in d e p e n d e n ţă (1 8 7 7 -1 8 7 8 ), B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1977.

Alte abrevieri
A B R - A s o c ia ţia B ib lio te c a rilo r d in R o m â n ia
a p r . - a p rilie
au g . - august
c a p - c a p ito lu l
C D I - C e n tru l d e D o c u m e n ta re şi In fo rm a re (B re z o i)
C N - C a m p io n a tu l N a ţio n a l
C o m p . - C o m p a n ia
C P - c a i-p u te re
C S Ş - C lu b u l S p o rtiv Ş c o la r
d e c . - d e c e m b rie
D J S V - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă d e S ta tis tic ă V â lc e a
D J V A N - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă V â lc e a a A rh iv e lo r N a ţio n a le
d o s . - d o s a r(u l)
D S V - D ir e c ţia d e S ta tis tic ă V â lc e a
E - E st, e s tic
e d . - e d itu r a
f. - f ila
f. a . - f ă r ă an
fa s c . - f a s c ic u lă
f. e d it. - f ă r ă m e n ţio n a re a e d itu rii
f. lo c - fă r ă lo c
f e b r . - fe b ru a rie
fig . - f ig u ra
ia n . - ia n u a rie
in f . - in f o rm a to r
in g . - in g in e r(u l)
I Ş J - I n s p e c to ra tu l Ş c o la r J u d e ţe a n
j u d . - ju d e ţu l
k m - k ilo m e tri
K v - k ilo v o lţi
K w - k ilo w a ţi
M W - m e g a w a ţi
la t . - la titu d in e ; la tin / la tin e s c (u l)
lo c . - lo c u ito ri

752
 m - m e tri
m . - m o rt
M E Î - M in is te ru l E d u c a ţie i şi În v ă ţă m â n tu lu i
N - N o rd , n o rd ic
n. - născut
n . f a m . - n u m e fa m ilia l
n . p e r s . - n u m e (le ) p e rs o n a l
n . p r . - n u m e p r o p riu
n r . - n u m ă ru l
N V - N o rd - V e s t
p a g . - p a g in a
p ls . - p la s a
p r . - p re o t(u l)
p r o f . - p ro fe s o r(u l)
R S R - R e p u b lic a S o c ia lis tă R o m â n ia
se c . - s e c o lu l/ se c o le le
s u b s t . - s u b s ta n tiv
s u f. - s u fix
v f. - v â rfu l

U n a d in tr e c e le m a i f r u m o a s e v ă i d in lu m e : V A L E A L O T R U L U I !

753
 STU D IU IS T O R IO G R A F IC

S itu a t la c o n f lu e n ţa L o tru lu i c u O ltu l, B re z o iu l e s te c e a m a i m a re a ş e z a re u r b a n ă d in n o rd u l ju d e ţu lu i,

n u n u m a i c a n u m ă r d e lo c u ito ri, c i şi c a im p o r ta n ţă e c o n o m ic ă şi s o c ia l-c u ltu ra lă . C u u n tr e c u t b o g a t în
e v e n im e n te şi u n s p a ţiu g e o g ra fic e x tre m d e g e n e ro s c a re îm b in ă în m o d a rm o n io s is to r ia şi le g e n d e le ,
o a m e n ii şi d e s tin e le a c e s to ra , tr a d iţiile şi o b ic e iu rile u ita te în a lte p ă rţi, B re z o iu l se im p u n e în tre lo c a lită ţile
v â lc e n e (şi n u n u m a i!) p r in o rig in a lita te şi f a rm e c in e g a la b il. D u p ă B is triţa , A rg e ş şi D u n ă re , în a n u l 1 9 6 6 a
v e n it râ n d u l L o tru lu i, ia r d u p ă 1970 - şi al O ltu lu i, s ă c o n trib u ie la d e z v o lta re a s is te m u lu i e n e rg e tic al ţă rii,
p r in c o n s tru c ţia d e h id ro c e n tra le . L u c ră rile h id r o e n e r- g e tic e c a re a u f o s t e fe c tu a te p e L o tru şi O lt, a u m a rc a t
o c re ş te re s p e c ta c u lo a s ă a n u m ă ru lu i d e lo c u ito ri (6 9 9 5 în 1 9 7 5 ), d a r şi a a s p e c tu lu i e d ilita r al o ra şu lu i.
E v e n im e n te le d e d u p ă a n u l 1990 a u a v u t c o n s e c in ţe d ra m a tic e a s u p ra v ie ţii so c ia le a lo c u ito rilo r.
D is p a riţia U F E T -u lu i, a Î n tre p rin d e rii M in ie re , d im in u a r e a a p ro a p e to ta lă a e x p lo a tă rilo r fo re s tie re , în c h i­
d e r e a lu c ră rilo r la h id r o c e n tra le le d e p e O lt, ră m a s e n e te rm in a te , c a şi d is p a riţia a lto r u n ită ţi e c o n o m ic e , a u
g e n e r a t o r a tă a ş o m a ju lu i p rin tre c e le m a i rid ic a te d in ju d e ţ şi s c ă d e re a d r a s tic ă a n iv e lu lu i d e tra i.
În p re z e n t, d in p u n c tu l d e v e d e re al fu n c ţiilo r, o ra ş u l B re z o i c u p rin d e , în a f a ra v e tre i p ro p riu -z is e ,
( z o n a lo c u in ţe lo r v e c h i şi a b lo c u rilo r d in c e n tru ), o z o n ă in d u s tria lă re p r e z e n ta tă p r in u n ită ţile S .A . C o z ia -
F o re s t, Î n tre p r in d e r e a M in ie r ă B re z o i şi V a s ila tu , z o n a ş a n tie re lo r d e la G u ra L o tru lu i, z o n a c o m e r c ia lă şi o
z o n ă de a g re m e n t, d in c a re se d e ta ş e a z ă a c tu a lu l p a r c al o ra ş u lu i şi P a rc u l T ra d iţiilo r, ce v a c u p rin d e şi
îm p r e ju rim ile d in im e d ia ta a p ro p ie re a o ra şu lu i. V a lo r if ic a r e a c o m p le x ă a re s u r s e lo r e c o n o m ic e şi, m a i a le s,
a c e lo r tu r is tic e d e c a re d is p u n e z o n a , ră m â n e s in g u ra v a r ia n tă d e a tr a n s f o r m a n u n u m a i o ra ş u l p r o p riu -
z is, c i în s ă ş i v a le a L o tru lu i, în tr - u n a d in tre c e le m a i f ru m o a s e şi a tra c tiv e re g iu n i a le ju d e ţu lu i V â lc e a şi c h ia r
a le ţă rii.
C h ia r d a c ă p r im a m e n ţiu n e d o c u m e n ta ră d e s p re B re z o i d a te a z ă a b ia d e la sfâ rş itu l p rim e i ju m ă tă ţi a
s e c o lu lu i al X V I - le a (1 5 4 9 f. l. z .), c e rc e tă rile a u d o v e d it c ă v a le a L o tru lu i e r a lo c u ită c u m u lt tim p în a in te .
S ta u m ă rtu rie în a c e s t se n s, d e s c o p e ririle a rh e o lo g ic e d e la V a le a lu i S tan , d a tâ n d d in p e r io a d a p rim e i e p o c i a
fie ru lu i, tu rn u l d e p a z ă de la G u ra L o tru lu i, c o n s tru it d e ro m a n i n u în tâ m p lă to r în a c e s t p u n c t stra te g ic ,
m ă rtu riile u n o r is to ric i p riv ito a re la Lothorvar - Cetatea Lotrului (c o n s id e r a tă d e m a jo r ita te a a fi fo s t
a ş e z a tă la G u ra L o tru lu i; v e z i c o m e n ta riu l şi b ib lio g ra fia la Conea, 1935, 97-99), h r is o a v e le d in tim p u l lu i
M ir c e a c e l B ă tr â n şi R a d u c e l M a re e tc. T o a te a c e s te d o c u m e n te v o r b e s c d e la sin e d e s p re o lo c u ire tim p u rie
a z o n e i d e c ă tre o a m e n i sta to rn ic i ( „ lo tre n ii” , a ş a c u m s u n t n u m iţi, în m u lte iz v o a re , lo c u ito rii a c e s te i z o n e ),
c a re se o c u p a u c u p e s c u itu l, v â n ă to a re a , e x p lo a ta re a p ă d u r ilo r şi a u ru lu i, p a rţia l - c u a g ric u ltu ra , d a r şi c u
c o m e rţu l fă c u t c u o ra şe d in T ra n s ilv a n ia . In e d itu l p e is a je lo r şi is to ria z b u c iu m a tă a lo c a lită ţii, a p r o p ie re a d e
M ă n ă s tire a C o z ia , a u a tra s a te n ţia c e lo r c a re s -a u a b ă tu t p e a c e s te m e le a g u ri, lă s â n d u -n e in fo rm a ţii p re ţio a s e
p r iv in d tr e c u tu l în d e p ă rta t, e v e n im e n te le c a re s -a u d e r u la t d e - a lu n g u l s e c o le lo r, o c u p a ţiile şi o b ic e iu rile
lo c u ito rilo r. L e g e n d e le tr a n s m is e d in g e n e ra ţie î n g e n e ra ţie , d a r m a i a le s n u m e ro a s e le d o c u m e n te p ă s tra te , au
s tâ rn it in te re s u l m u lto r c e rc e tă to ri (is to ric i, g e o g ra fi, n a tu ra liş ti, e c o n o m iş ti e tc .), c a re n e - a u tr a n s m is d ate
e x tre m d e in te re s a n te d e s p re e v o lu ţia s o c ia l-is to ric ă a B r e z o iu lu i şi a lo c a lită ţilo r c o m p o n e n te . În c e le ce
u rm e a z ă , v o m tr e c e în re v is tă p rin c ip a le le lu c ră ri tip ă rite , c a re a u a c o r d a t a te n ţie - p rin tre a lte le , sa u în m o d
e x c lu s iv - a ş e z ă rii B re z o i şi c e lo rla lte lo c a lită ţi c a re v o r in tr a în a lc ă tu ir e a v iito ru lu i o ra ş
C a ta g r a fia o b ş te a s c ă a Ţ ă rii R o m â n e ş ti d in 1 8 3 1 , p u b lic a tă a b ia în z ile le n o a s tre , n e p r e z in tă p e n tru
p r im a o a ră , d e ş i în m o d fo a rte su c c in t, d a te e s e n ţia le d e s p re B re z o i şi c e le la lte sa te. În p rim u l râ n d , a flă m c ă
în a c e a p e rio a d ă , a tâ t sa tu l, c â t şi m o ş ia p e c a re se a fla , se n u m e a u Brezoaia, c e e a c e p u n e su b s e m n u l
în tr e b ă r ii şi e tim o lo g ia to p o n im u lu i, a c c e p ta tă u n a n im p â n ă a s tă z i (v. m a i jo s , Cap. III, su b c a p ito lu l
T O P O N IM IA L O C A L IT Ă Ţ II); m a i su n te m in fo rm a ţi c ă m o ş ia e r a m e g ie ş e a s c ă şi s tă p â n ită d e - a v a lm a p e
c in c i m o ş i, c ă a v e a 103 f a m ilii şi 14 fe c io ri d e m u n c ă ( Catagrafia 1831,
1999, 83-84); in fo rm a ţii
a s e m ă n ă to a re n e s â n t fu rn iz a te d e s p re C ă lin e ş ti şi P ro ie n i, to a te tr e i sa te le fă c â n d p a rte , la a c e a d a tă , d in
Ibidem,
P la iu l L o v iş te i ( 84).
C u p rile ju l u n e i c ă lă to rii e fe c tu a te de A le x a n d r u O d o b e s c u în 1 8 6 0 , s u n t a m in tite u n e le sa te p e v a le a
L o tru lu i (M ă la ia şi V o in e a s a ); s c riito ru l m e n ţio n e a z ă p o d u l d e p e s te L o tru , la v ă r s a re a î n O lt şi n e
in f o rm e a z ă c ă „ to ţi s ă te n ii (d e p e V a le a L o tru lu i, n . re d .) s u n t m o ş n e n i, d a r n u c u n o s c lu c ru l a g ric u ltu rii, ci

754
s ă h r ă n e s c m a i m u lt c u v ite le şi c u tă ie r e a b r a z ilo r d e p r in p ă d u r i” ( v e z i O d o b e s c u , 1 9 8 1 , 6 4 ). A s tfe l d e d a te
şi in fo rm a ţii c o n c is e , d e n a tu ră sta tis tic ă , m a i a flă m în I n d ic e le c o m u n e lo r R o m â n ie i, d u p ă n o u a o rg a n iz a r e
a L e g ii c o m u n a le d a tă la 1 8 6 4 ş i p u b lic a tă în 1 8 6 5 , B u c u re ş ti, 1865 ( p a g . 9 1 ), în D ic ţio n a r to p o g r a fic şi
sta tis tic a l R o m â n ie i, a lc ă tu it d e D im itrie F ru n z e s c u (B u c u re ş ti, T ip o g r a f ia S ta tu lu i, H o te lu l „ Ş e rb a n V o d ă ” ,
1 8 7 2 ), p r e c u m şi în a lte d ic ţio n a re şi e n c ic lo p e d ii c a re îi v o r u r m a a c e s tu ia : L u c ia n P re d e s c u , E n c ic lo p e d ia
C u g e ta re a . M a te r ia l r o m â n e s c - O a m e n i ş i în fă p tu ir i (B u c u re ş ti, [E d itu ra ] C u g e ta re a - G e o rg e s c u D e la fra s,
1 940, p a g . 1 3 0 , 4 9 6 ), C o rn e liu D ia c o n o v ic i, E n c ic lo p e d ia ro m â n ă , to m u l I (S ib iu , E d itu r a şi tip a r u l lu i W .
K ra fft, 18 9 8 ) etc.
P rim e le a n a liz e m a i a m ă n u n ţite , c o n s titu in d u -s e în a d e v ă ra te m ic r o m o n o g ra fii a le B re z o iu lu i şi ale
c e lo rla lte lo c a lită ţi a fe re n te , a u fo s t p u b lic a te , în s ă , în D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l ju d e ţu lu i V âlcea, a p ă ru t la
sfâ rş itu l se c o lu lu i a l X I X - le a ( A l e s s a n d r e s c u , 1 8 9 3 , 5 2 -5 4 , 7 1 -7 3 ). N u în tâ m p lă to r, d ic ţio n a ru l m e n ţio n a t a
f o s t p re m ia t, la a p a r iţia sa , d e c ă tre S o c ie ta te a G e o g r a f ic ă R o m â n ă , c u „ P re m iu l A L E X A N D R U N .
L A H O V A R Y p e n tru c e l m a i b u n d ic ţio n a r g e o g r a fic ” : fie c ă re i lo c a lită ţi i se fa c m ic i p re z e n tă ri, c a re atin g
p u n c te le e s e n ţia le a le u n e i m o n o g ra fii: a ş e z a r e a g e o g r a fic ă a c o m u n e i (sa tu lu i), in fo rm a ţii p riv in d n u m ă ru l
d e lo c u ito ri, o c u p a ţiile a c e s to ra , a s p e c te p riv in d în v ă ţă m â n tu l şi ş c o lile , b is e ric ile d in lo c a lita te etc.
I n fo rm a ţii d o c u m e n ta te a s u p ra o ra ş u lu i B re z o i, a L o tru lu i şi a lto r sa te d in r a z a o ra ş u lu i, d in p u n c t d e v e d e re
g e o g ra fic , is to ric şi to p o n im ic , o f e r ă g e o g r a fu l I. C o n e a în m o n o g r a f ia s a d e v e n ită c la s ic ă , Ţ a ra L o v işte i.
G e o g r a fia is to r ic ă (B u c u re ş ti, M . O . I m p rim e r ia N a ţio n a lă , 1 9 3 5 , p a s s im ) .
C a d ru l n a tu ra l, re p r e z e n ta t d e c u lo a ru l la rg al L o tru lu i, s ă p a t la c o n ta c tu l d in tre M u n ţii L o tru lu i şi
M u n ţii C ă p ă ţâ n ii a f o s t a b o r d a t p o r n in d u -s e , în p rim u l râ n d , d e la c u n o a ş te re a n e m ijlo c ită şi c o m p le x ă a
z o n e i, p r e c u m şi in fo rm a ţiile s e le c ta te d in s tu d iile u n o r m a ri g e o g ra fi şi b io lo g i. În a f a ra lu c ră rii m a i sus
m e n ţio n a te , d e u n re a l fo lo s n e - a u f o s t re z u lta te le c e r c e tă r ilo r e fe c tu a te d e V . M ih ă ile s c u (C a r p a ţii s u d -
estici, 1 9 6 3 ), I. S im io n e s c u (P rin m u n ţii n o ştr i, 1973), A l. R o ş u (G e o g r a fie f i z i c ă a R o m â n ie i, 1973), A l.
B o r z a (P la n te d in C a r p a ţii R o m â n e ş ti, 1 9 6 3 ), L . B a d e a şi C o n s ta n ţa R u s e n e s c u (J u d e ţu l V â lcea , 1 9 7 0 ), la
c a re s -a u a d ă u g a t lu c ră ri m a i re c e n te d in tre c a re a m in tim p e c e le e la b o ra te d e p ro fe s o ru l G h . P lo a ie , u n b u n
c u n o s c ă to r al z o n e i d e n o rd a ju d e ţu lu i (V a le a L o tr u lu i - 1983, N a tu r a s ă lb a tic ă a j u d e ţu lu i V â lc e a , 1999
ş.a .). D e s p re a s is te n ţa m e d ic a lă î n lo c a lita te a B re z o i, a sc ris , c u c o m p e te n ţă şi r e s p o n s a b ilita te , d a r m a i a le s
c u o p e r tin e n tă d o c u m e n ta re , dr. G h e o rg h e D e şliu : M o n o g r a fia s a n ita r ă a c ir c u m s c r ip ţie i B r e z o i (R â m n ic u -
V â lc e a , 1947).
S p a ţii im p o rta n te îi r e z e r v ă B re z o iu lu i c e rc e tă to rii E u g e n P e tr e s c u ( V â lc ea - ţa r a lu p ilo r g e tic i s a u
Ţ in u tu l V â lcilo r, v o l. I, R â m n ic u -V â lc e a , E d . C o n p h y s , 2 0 0 7 , p a g . 2 1 1 -2 1 1 ), P e tre P e tr ia (V â lc e a în tim p şi
sp a ţiu . F a p te şi d a te, R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a C o n p h y s , 2 0 0 8 , p a g . 1 3 7 -1 4 8 ) ş.a. 25 d e p a g in i îi su n t
în c h in a te B re z o iu lu i, d e c ă tre a u to rii lu c ră rii d e p o p u la riz a re D ic ţio n a r u l is to r ic a l lo c a lită ţilo r d in ju d e ţ u l
V âlcea, I - O ra şe le (C ra io v a , E d . S ite c h , 2 0 0 9 ), a lc ă tu ită su b e g id a I n s titu tu lu i d e C e rc e tă ri S o c io -U m a n e
„C . S. N ic o lă e s c u P lo p ş o r ” d in C r a io v a şi c o o r d o n a tă d e D in ic ă C io b o te a şi C e z a r A v ra m ; o im p o r ta n ţă
s e m n if ic a tiv ă i se a c o r d ă b o g a te i is to rii a lo c a lită ţii, fiin d u tiliz a te în m o d c o r e s p u n z ă to r in fo rm a ţiile o fe rite
d e lu c ră rile c e lo r c a re s -a u o c u p a t în m o d sp e c ia l c u is to ria lo c a lită ţii: P e tre B a rd a ş u , G h e o rg h e E fre m ş.a.
D e ş i e s te in titu la tă M o n o g r a fia s a n ita r ă a C ir c u m s c r ip ţie i B r e z o iu V â lc e a (R â m n ic u -V â lc e a ,
T ip o g r a f ia şi L e g ă to r ia d e C ă rţi „ G u te n b e r g ” , 1 947, 2 8 p a g . şi 2 a n e x e ), lu c ra re a m e d ic u lu i G h e o rg h e D .
D e ş liu e s te , în fa p t, p r im a în c e r c a re d e m o n o g ra fie a lo c a lită ţii, în tr u c â t o p a rte d in s p a ţiu l lu c ră rii este
a c o rd a t şi a lto r d o m e n iu , p e lâ n g ă c e l stric t m e d ic a l: a ş e z a r e a g e o g ra fic ă , sc u rt is to ric , e x p lic a re a n u m e lu i,
a s p e c te e c o n o m ic e , în v ă ţă m â n tu l etc. S itu a ţia s a n ita ră a lo c u ito r ilo r a p a re , d e s ig u r, c a u n la it-m o tiv , p e
p a r c u rs u l c e lo r a p r o x im a tiv 3 0 de p a g in i a le c ă rţii, a u to ru l fu rn iz â n d u - n e in fo rm a ţii şi d a te e s te n ţia le în a c e s t
se n s, p e n tru p e r io a d a re sp e c tiv ă : n u m e le m e d ic ilo r c a re a u lu c ra t a ic i în tre a n ii 1 9 0 0 -1 9 4 7 , a c tiv ita te a
S e rv ic iu lu i a s ig u ră r ilo r S o c ia le , s itu a ţia f a rm a c e u tic ă , a s is te n ţa m e d ic a lă a c o r d a tă şi u tilită ţile c o n s tru ite în
a c e s t sc o p , b o lile m a i fre c v e n te în B re z o i şi în a lte lo c a lită ţi d in c irc u m s c rip ţie ş.a.
În râ n d u l s tu d iilo r c u c a r a c te r m o n o g r a f ic d e d ic a te în e x c lu s iv ita te B re z o iu lu i, se în s c rie lu c ra re a
a n iv e r s a r ă a lc ă tu ită d e is to ric ii P e tre B a rd a ş u şi G h e o rg h e S im e a n u : B r e z o i 1 8 7 3 -1 9 7 3 . 1 0 0 d e a n i d e
in d u s tr ie fo r e s tie r ă , im p r im a tă la T ip o g r a f ia d in R â m n ic u -V â lc e a în a n u l 1 973. D a c ă n u a r fi e x c e s iv de
p o litiz a tă , în sp iritu l id e o lo g ie i tim p u lu i (s u n t re d a te to a te c u v â n tă rile u n o r în a lţi a c tiv iş ti d e la c e n tru , cu
o c a z ia m o m e n tu lu i ju b ilia r ; lis te c u s e c re ta ri d e p a r tid şi d e U T C e tc .), v o lu m u l a r p u te a fi a p r e c ia t d re p t
p r im a în c e r c a re d e m o n o g ra fie în c h in a tă a c e s te i lo c a lită ţi. S e c v e n ţa re fe rito a re la is to ria v e c h e a o ra şu lu i,
in c lu s iv în v ă ţă m â n tu l lo c a l ( p â n ă în a n u l 194 5 ) e s te c e a m a i d e z v o lta tă şi m a i b in e d o c u m e n ta tă , c u tr im ite ri
c o r e s p u n z ă to a re la su rse le b ib lio g ra fic e d e in fo rm a re . C h ia r şi c în d se a n a liz e a z ă s itu a ţia lo c a lită ţii „ în a n ii

755
e d ific ă rii s o c ia lis m u lu i” , se fa c fre c v e n te in c u rs iu n i şi în a lte d o m e n ii, p r e c u m a s is te n ţa m e d ic a lă , c u ltu ra ,
s p o rtu l e tc ., c e e a ce c r e io n e a z ă o im a g in e re z o n a b ilă a B re z o iu lu i d in p e r io a d a re sp e c tiv ă . V a lo a r e a
d o c u m e n ta ră a c ă rţii se d a to re ş te şi fa p tu lu i c ă a u to ru l p rin c ip a l al c ă rţii - P e tre B a rd a ş u a f o s t u n u l d in tre ce i
m a i b u n i a rh iv iş ti a i ju d e ţu lu i şi ai ţă rii. B re z o ia n d e o rig in e , el v a re v e n i la s tu d ie r e a a c e s te i te m e : în 1 979,
v a p u b lic a s tu d iu l e x tin s D in is to r ic u l e x p lo a tă r ilo r fo r e s tie r e d e p e V a le a L o tr u lu i (S o c ie ta te a „ P rie te n ii
M u z e u lu i B ă lc s c u ” , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1979, p a g . 1 9 -3 4 ), u n d e în p a r te a a II-a , a u to ru l p u n e a c c e n t p e
„ m iş c a r e a g e n e r a lă re v o lu ţio n a r ă ” a m u n c ito r ilo r d e p e V a le a L o tru lu i.
O lu c ra re n o ta b ilă , e s te stu d iu l lu i G h . R a d a şi N . A le x e s c u , M o n o g r a fia o r a ş u lu i B re zo i, e d ita t la
R â m n ic u -V â lc e a în a n u l 2 0 0 3 . N u e s te v o rb a , a ş a c u m s - a r c re d e la p r im a c itire , d e o m o n o g ra fie în se n su l
a d e c v a t al c u v â n tu lu i, ci d e u n a d in tre a c e le s itu a ţii p e rio d ic e c u c a r a c te r s ta tis tic (c u s a u fă r ă stu d ii
in tro d u c tiv e ), c a re se a lc ă tu ie s c d e d e c e n ii şi c h ia r d e s e c o le , în c a d ru l u n o r in s titu ţii a d m in is tra tiv e ale
s ta tu lu i; d e d a ta a c e a s ta , s itu a ţia a fo s t f ă c u tă în c a d ru l D ire c ţie i J u d e ţe n e d e S ta tis tic ă V â lc e a . T re b u ie
m e n ţio n a tă , de a s e m e n e a , b r o ş u ra d e 13 p a g in i a lu i H a ra la m b ie L u n g u le sc u : B re z o i, s a t - o ra ş. S c u r t is to r ic
a p ă r u tă la B u c u re ş ti în a n u l 2 0 0 3 . „ L o tre a n ” d e o rig in e , s ta b ilit în c a p ita la ţă rii, a u to ru l îş i e x p r im ă - în tr - u n
stil n e p re te n ţio s şi fă r ă c ita r e a s u rse lo r, su b f o rm ă d e m e m o r ii şi p r e lu a re a u n o r tra d iţii lo c a le - d r a g o s te a şi
a ta ş a m e n tu l p e n tru B re z o iu l s ă u n a ta l.
În a n u l 2 0 0 8 , b r e z o ia n u l G h e o rg h e N . E fre m a p u b lic a t lu c ra re a in titu la tă B re z o i. F ile d e is to r ie (S ib iu ,
2 0 0 8 ). D e ş i a u to ru l n u e s te isto ric , c i in g in e r d e p ro fe s ie , c a r te a p r e z in tă in te re s şi a tra g e la le c tu ră , d a to rită
b o g ă ţie i d e d a te şi in fo rm a ţii c o n ţin u te , m u lte d in tre a c e s te a fiin d in e d ite . A u to ru l a s tu d ia t lu n i d e - a râ n d u l
în a rh iv e le v â lc e n e , f o n d u rile şi c o le c ţiile d e ţin u te d e D J V A N , p re c u m şi fo n d u l d e c a rte d in b o g a ta
b ib lio te c ă d o c u m e n ta ră a f ilia le i ju d e ţe n e V â lc e a a in s titu ţie i, e x tră g â n d in fo rm a ţii d e s p re m a jo r ita te a
d o m e n iilo r v ie ţii s o c io -e c o n o m ic e şi c u ltu ra le a le lo c a lită ţii, în d e o s e b i d e s p re is to ria a c e s te ia , d e z v o lta re a
in d u s tria lă , a tra c ţiile n a tu ra le şi tu ris tic e , p e r s o n a lită ţile lo c u lu i şi m ă rtu riile v iz ita to rilo r d e - a lu n g u l
tim p u lu i. În d e m e rs u l să u d e c e r c e tă to r p a s io n a t d e lo c u rile n a ta le şi, d e o p o triv ă , d e c e r c e ta r e a isto ric ă , G h.
E fre m fo lo s e ş te to a tă g a m a d e su rse in fo rm a ţio n a le şi b ib lio g ra fic e c a re i- a u f o s t la în d e m â n ă : d o c u m e n te d e
a rh iv ă , m a n u s c ris e , s c ris o ri, fo to g ra fii, m e m o r ii a le u n o r c ă lă to ri sa u a le u n o r p e r s o n a lită ţi şi, d e c â te o ri
s itu a ţia o im p u n e , „ c e r c e ta re a în te r e n ” , p e c a re le c ite a z ă , c u o n e s tita te a u c to ria lă , d e fie c a re d a tă . L a
a c e s te a , se a d a u g ă u n n u m ă r de stu d ii şi a rtic o le se m n a te d e p r o fe s o rii G h e o rg h e S u rd u ( 1 9 1 7 -1 9 8 3 ), Io a n
C h e lc e a (1 9 3 5 -2 0 0 3 ), C la u d iu Ilie D ia c o n e s c u ş.a.
În in te n ţia a u to rilo r, m o n o g r a f ia d e fa ţă s - a d o r it o s in te z ă a tu tu r o r a s p e c te lo r le g a te d e is to ria , v ia ţa
e c o n o m ic o -s o c ia lă şi c u ltu r a lo c a lită ţii B re z o i, d in c e le m a i v e c h i tim p u ri şi p â n ă a s tă z i. În a c e s t sc o p , n e -a m
s tr ă d u it să r e s p e c tă m stru c tu ra , c rite riile şi p r in c ip iile d e b a z ă a le lu c ră rii d in c a re a c e a s ta fa c e p a rte , fă r ă a
n e g lija p a r tic u la rită ţile lo c a lită ţii; d im p o triv ă , s c o ţâ n d u -le în e v id e n ţă d e c â te o ri a f o s t c a z u l. N u n e în d o im
d e fa p tu l c ă e a v a c o n s titu i n u c le u l d e b a z ă al v iito a re i m o n o g r a f ii c u p rin z ă to a re , a p r o p ia tă d e e x h a u s tiv ita te ,
a B re z o iu lu i. Îl în d r e p tă ţe s c la a c e a s ta , v e c h im e a şi fru m u s e ţe a s a in d ic ib ilă , c a re îi c o n f e ră o a u r ă d e le g e n d ă
şi to to d a tă d e n o b le ţe .

S i m b o l u l n a tu r a l

a l B r e z o iu lu i:

V â r fu l

ŢURŢUDANUL

756
 Cap. I - CADRUL GEOGRAFIC
1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F IC Ă Ş I L I M IT E L E

O ra şu l B re z o i a re o p o z iţie g e o g r a fic ă c o m p le x ă , fă c â n d p a rte d in c o m p a rtim e n tu l e s tic al D e p re s iu n ii

L o v iş te i, c u n o s c u tă şi su b n u m e le d e D e p r e s iu n e a B re z o i-T ite ş ti. E ste s itu a t la c o n f lu e n ţa L o tru lu i c u O ltu l,
în p lin ă z o n ă m o n ta n ă , la c o n ta c tu l u n o r im p o rta n te u n ită ţi m o n ta n e a p a r ţin â n d C a rp a ţilo r M e rid io n a li,
re s p e c tiv M u n ţii L o tru lu i şi M u n ţii C ă p ă ţâ n ii ( G r u p a P a râ n g ) la v e s t, M u n ţii F ă g ă ra ş u lu i, re s p e c tiv M u n ţii
C o z ia şi Ţ a r a L o v iş te i la e s t (fig . 1). M a te m a tic , B re z o iu l se a f lă la în tr e tă ie r e a p a ra le le i d e 4 5 0 2 1 ' la titu d in e
n o r d ic ă c u m e rid ia n u l d e 2 4 0 15' lo n g itu d in e e s tic ă , c e e a c e -i c o n f e ră d in a c e s t p u n c t d e v e d e re o p o z iţie
r e la tiv c e n tra lă . În c a d ru l ju d e ţu lu i V â lc e a , o ra ş u l B re z o i se a f lă s itu a t î n p a r te a c e n tra l-n o rd ic ă , f iin d c e a m a i
n o r d ic ă lo c a lita te u r b a n ă a ju d e ţu lu i, la 35 k m n o r d d e M u n ic ip iu l R â m n ic u -V â lc e a (fig . 2 ).
C a d ru l n a tu ra l e x tre m d e g e n e ro s şi p o z iţia g e o g r a fic ă d e o s e b it d e f a v o r a b ilă p e a x a R â m n ic u -V â lc e a -
S ib iu şi r u ta R â m n ic u -V â lc e a - S ta ţiu n e a V o in e a s a , re p r e z in tă p re m is e im p o rta n te p e n tru a a p r e c ia c ă o ra şu l
B re z o i a re u n p o te n ţia l n a tu ra l d e e x c e p ţie . C a e le m e n te a le c a d ru lu i n a tu ra l, lim ite le lo c a lită ţii s u n t d a te d e
r e li e f (p e n tru c e i m a i m u lţi v e c in i, lim ite le s u n t m a rc a te d e in te rflu v ii m o n ta n e ) sa u p e a p e (c u m e s te c a z u l
v ă ii P ă s c o a ia şi a O ltu lu i).
L a n o rd , lim ita c u ju d e ţu l S ib iu , m e rg e p e c u lm e a în a ltă a M u n ţilo r L o tru lu i (c ir c a 3 ,8 k m ), a v â n d
d ir e c ţia g e n e r a lă e s t-v e st. D e - a lu n g u l a c e s te ia a ltitu d in ile d e p ă ş e s c u n e o ri 1900 m (V â rfu l M â n d ra - 1952
m ) şi c h ia r 2 0 0 0 m (V â rfu l M a re - 2 0 5 6 m ). L a n o rd -e s t, lim ita e s te d a tă to t d e re lie fu l m o n ta n , c a re o s e p a ră
p e c irc a 14 k m de c o m u n a C â in e n i. P o rn in d d in n o rd , d e la a ltitu d in e a d e 1 9 5 0 m , lim ita p o a te fi u r m ă r ită
d e - a lu n g u l u n e i c u lm i o rie n ta te n o r d -v e s t - su d -e s t, ce tr e c e p e s te v â rfu l M â n d ra şi c u lm e a R o b u (V â rfu l
R o b u - 1899 m - a p a rţin e B re z o iu lu i), s c ă z â n d tr e p ta t în a ltitu d in e , d e la 1 7 7 4 m , p â n ă la 1 4 0 0 m . În
c o n tin u a re , p ă s trâ n d a c e e a ş i o rie n ta re g e n e ra lă , c u lm e a f o rm e a z ă lim ita ce o s e p a r ă d e c o m u n a R a c o v iţa p e
d is ta n ţa de 14,5 k m , c o b o râ n d p â n ă în a lb ia O ltu lu i - la 3 5 0 m a ltitu d in e , la n o r d d e h a lta C o rn e t. D in a c e s t
p u n c t, lim ita f iz ic ă m e rg e sp re n o rd p e c u rs u l O ltu lu i (2 k m ), d e lim itâ n d -o to t d e c o m u n a R a c o v iţa . În
c o n tin u a re , u r m e a z ă lim ita c u c o m u n a P e riş a n i p e o lu n g im e d e 6 ,5 k m , a v â n d in iţia l d ir e c ţia v e s t- e s t şi
u rc â n d la p e s te 6 0 0 m a ltitu d in e , p e n tru c a a p o i s ă -ş i s c h im b e o r ie n ta r e a d e la n o r d la su d , tr e c â n d p e s te
c u lm ile C la ia c u B ra z i şi C u lm e a O m u d in M u n ţii C o z ia , la p e s te 1 4 0 0 m .
L a s u d -e s t, B re z o iu l se în v e c in e a z ă p e n u m a i 2 ,2 k m c u c o m u n a S ă lă tru c e l, lim ita fiin d f o rm a tă de
c u lm ile M u n ţilo r C o z ia ce a tin g a ltitu d in i d e p e s te 1 2 0 0 m . În p a r te a s u d ic ă , o ra ş u l B re z o i se în v e c in e a z ă c u
d o u ă c u n o s c u te sta ţiu n i b a ln e o c lim a te ric e ale ju d e ţu lu i V â lc e a şi a n u m e C ă lim ă n e ş ti şi B ă ile G o v o ra . M a i
în tâ i, lim ita c u o ra ş u l C ă lim ă n e ş ti c o b o a r ă d in C o z ia p e u n a d in tre c u lm ile ce se d e s p rin d sp re V a le a O ltu lu i,
p e n tru c a a p o i să u rc e c ă tre s p e c ta c u lo a s a c r e a s tă d e n u m ită F o a rfe c a , la 8 1 2 m a ltitu d in e . În c o n tin u a re ,
tr e c â n d p e s te o ş a a d â n c ă , lim ita u r c ă în M u n ţii N a ră ţu , tr e c â n d p e s te P la iu l N a r ă ţu (1 3 4 8 m ) şi V â rfu l
C â rlig e le (1 5 0 8 ,3 m ). L u n g im e a to ta lă a lim ite i ce s e p a r ă B re z o iu l d e lo c a lita te a C ă lim ă n e ş ti, e s te d e 13, 5
k m . L im ita c u B ă ile O lă n e şti e s te o r ie n ta tă s u d - e s t - n o r d v e s t, p e lu n g im e a d e 5 ,7 k m , şi se d e s fă ş o a r ă la
a ltitu d in i d e 1 0 0 0 -1 2 0 0 m . În s fâ rş it la v e s t, p e 2 8 ,7 k m , o ra ş u l se în v e c in e a z ă c u c o m u n a M ă la ia , h o ta ru l
c o b o râ n d d in M u n ţii C ă p ă ţâ n ii în V a le a L o tru lu i şi u rc â n d a p o i p e V a le a P ă s c o a ia , p â n ă în c u lm e a M u n ţilo r
L o tru lu i.
S in te tiz â n d , p u te m a f ir m a c ă p o z iţia g e o g r a fic ă a o ra ş u lu i B re z o i şi a lo c a lită ţilo r c o m p o n e n te e ste
d e f in ită de u rm ă to a r e le e le m e n te n a tu ra le : V a le a O ltu lu i (p rin c u rs u l să u m ijlo c iu ), V a le a L o t r u l u i (c u rsu l
in f e r io r c u a s p e c t e v id e n t d e c u lo a r, p a rte c o m p o n e n tă a s e c to ru lu i e s tic a D e p re s iu n ii B re z o i-T ite ş ti, şi
Z o n a m o n t a n ă - r e p r e z e n ta tă p r in M u n ţii L o tru lu i, M u n ţii C ă p ă ţâ n ii şi M u n ţii C o z ia .

2. C A D R U L N A T U R A L

M o r fo lo g ia r e lie fu lu i c o n s tiu ie u n a d in tre p re m is e le im p o rta n te , c a re a u e x e r c ita t o in f lu e n ţă d e o s e b ită

a s u p ra e v o lu ţie i o ra ş u lu i B re z o i. F a p tu l c ă e s te s itu a t în m ijlo c u l z o n e i m o n ta n e a d u s la a p a r iţia v e tre i
o ra ş u lu i p e V a le a L o tru lu i, O ltu lu i şi a u n o r a f lu e n ţi ai a c e s to ra , în lo c u rile u ş o r a c c e s ib ile , u tiliz a re a

757
r e s u r s e lo r n a tu ra le a le m u n ţilo r c o n s titu in d o c u p a ţia p r in c ip a lă a lo c u ito r ilo r ( e x p lo a ta r e a le m n u lu i, a
fe ld s p a tu lu i, e x is te n ţa p ă ş u n ilo r etc.).
U n a lt e le m e n t m a jo r al re lie fu lu i, c a re a e x e rc ita t şi e x e r c ită o in f lu e n ţă p e r m a n e n tă şi d e o s e b it de
fa v o r a b ilă a s u p ra d e z v o ltă rii o ra ş u lu i o c o n s titu ie e x is te n ţa c e lo r d o u ă v ă i p rin c ip a le a m in tite m a i în a in te
( V a le a O ltu lu i şi L o tru lu i). A d e v ă ra te a x e d e c irc u la ţie şi le g ă tu r ă în tr e lo c u ito r ii d e p e a c e s te v ă i şi cei
s itu a ţi la n o rd u l şi s u d u l C a rp a ţilo r M e rid io n a li, e le a u o fe r it c o n d iţii d e d e z v o lta re a v a n ta jo a s e , f a v o riz â n d
e v o lu ţia v ie ţii şi a a c tiv ită ţilo r u m a n e p e a c e s te m e le a g u ri. V e tre le lo c a lită ţilo r a p a rţin ă to a re o ra ş u lu i B re z o i
s u n t situ a te n u m a i d e - a lu n g u l a c e s to r v ă i, ia r m a r e a m a jo rita te a a c tiv ită ţilo r u m a n e se d e s fă ş o a r ă to t în
c a d ru l a c e s to ra . V a le a O ltu lu i a p e rm is a p a r iţia d in tim p u ri fo a rte în d e p ă r ta te a u n o r c ă i d e c irc u la ţie c a re au
a s ig u ra t o ra ş u lu i B re z o i le g ă tu ri le s n ic io a s e , c u a ş e z ă rile s itu a te d e o p a rte şi d e a lta a m u n ţilo r P a râ n g şi
F ă g ă ra ş . D e a ltfe l, B re z o iu l a a p ă r u t şi s - a d e z v o lta t la r a m ific a ţia c ă ii ru tie re p rin c ip a le d e p e V a le a O ltu lu i
(a c tu a lu l c o r id o r e u ro p e a n E 81 ) c u d ru m u l ju d e ţe a n c a re m e rg e p e V a le a L o tru lu i sp re V o in e a s a (D N 7 A ).
V a tr a o ra ş u lu i B re z o i se a f lă d e o p a rte şi d e a lta a d ru m u lu i ce d u c e la V o in e a s a , o ra ş u l a v â n d u n
a s p e c t g e n e ra l lin ia r. C u e x c e p ţia lo c a lită ţilo r P ă s c o a ia , V a le a lu i S ta n şi a o ra ş u lu i B re z o i p r o p riu -z is, c a re
se a f lă p e V a le a L o tru lu i, c e le la lte lo c a lită ţi c a re in tr ă în c o m p o n e n ţa o ra ş u lu i su n t s itu a te p e V a le a O ltu lu i:
V ă ra tic a , D ră g ă n e ş ti, C o rb u , P ro ie n i, G o lo tre n i şi C ă lin e şti.

a) Relieful
R e lie fu l a c tu a l e s te re z u lta tu l e v o lu ţie i p a le o g e o g ra fic e a s tru c tu rii ş i a lc ă tu irii lito lo g ic e , re s p e c tiv
e fe c tu l a c ţiu n ii c o n ju g a te a f a c to rilo r in te rn i (m iş c ă rile o ro g e n ic e ) şi a f a c to rilo r e x te rn i (e ro z iu n e a ).
S tru c tu ra g e o lo g ic ă a te rito riu lu i o ra ş u lu i B re z o i e s te strâ n s le g a tă d e g e n e z a şi e v o lu ţia C a rp a ţilo r
M e rid io n a li, a n tre n a ţi în m iş c ă ri d e rid ic a re şi în c re ţir e a sc o a rţe i, re s p e c tiv d e f a z a a lp in ă c a re s - a d e s fă ş u ra t
d e la sfâ rş itu l m e z o z o ic u lu i p â n ă în c u a te rn a r ( M u tih a c , 1 9 9 0 , 2 5 8 ). A c tu a le le fo rm e m a jo re d e re lie f,
m u n ţii şi z o n a d e p re s iu n ii, re p r e z in tă o r e fle c ta re în tim p şi s p a ţiu a e v o lu ţie i p a le o g e o g ra fic e , a s tru c tu rii
te c to n ic e şi a lc ă tu irii lito lo g ic e . P e te rito riu l o ra ş u lu i B re z o i se d e o s e b e s c d o u ă c a te g o rii m a jo re de
f o rm a ţiu n i g e o lo g ic e :
► f o rm a ţiu n i m e ta m o rf ic e a le c ris ta lin u lu i d e tip S e b e ş -L o tru şi C o z ia în M u n ţii L o tru lu i şi C o z ia ;
► f o rm a ţiu n i se d im e n ta re n e o z o ic e în c a d ru l z o n e i d e p re s io n a re .
R o c ile m e ta m o rf ic e a lc ă tu ie s c f u n d a m e n tu l p e tro g ra fic al z o n e i m u n to a s e , f iin d re p re z e n ta te d e şistu ri
c ris ta lin e a m fib o litic e , g n a is e , c lo rite , se ric ite , d e v â r s tă p re c a m b ria n ă . F o rm a ţiu n ile s e d im e n ta re c u p r in d o
s u c c e s iu n e d e d e p o z ite c re ta c ic e , p a le o g e n e şi n e o g e n e , p r e c u m şi in te rc a la ţii d e s e d im e n te c u a te rn a re
d e p u s e c a o c u v e r tu ră d e d ife rite g r o s im i p e s te fu n d a m e n t. F re c v e n t a p a r p e tic e a le c u v e rtu rii se d im e n ta re ,
r e p re z e n ta te p rin fo rm a ţiu n i tria s ic e , c re ta c ic e şi e o c e n e ( R o ş u , 1 9 7 3 , 2 5 1 ).
L ito lo g ia şi a c ţiu n e a a g e n ţilo r e x te rn i d e te r m in ă m o d ific ă ri p e r m a n e n te a le re lie fu lu i şi, în a c e la şi
tim p , s c h im b ă ri s e m n ific a tiv e a le în v e liş u lu i b io tic . A ltitu d in e a e s te e le m e n tu l f a ţă d e c a re se r a p o r te a z ă
e ta ja re a în tre p te a r e lie fu lu i, e ta ja re a c lim a tic ă , e ta ja re a p e d o lo g ic ă şi fito c e n o tic ă , în c o n fo rm ita te cu
e ta ja re a s p e c ific ă a C a rp a ţilo r M e rid io n a li. R e lie fu l m a jo r este re p r e z e n ta t p r in M u n ţii L o tru lu i l a n o rd ,
M u n ţii C ă p ă ţâ n ii la su d şi M u n ţii C o z ia la e st, c a re d e lim ite a z ă şi în c h id D e p r e s iu n e a L o v işte i.
M u n ţii L o tru lu i re p r e z in tă r a m a m o n ta n ă n o rd ic ă , c u p r in s ă în tr e v â rfu l S te rp u (2 1 4 2 m ) la v e s t şi
C u lm e a C â in e n ilo r la est. C u lm e a p r in c ip a lă are a s p e c t d e p la to u d e s tu l d e n e te d , s itu a t la p e s te 2 0 0 0 m
a ltitu d in e , c e a te s tă p ro c e s e d e m o d e la re a le u n u i r e li e f m a i v e c h i. D in e a se d e s p rin d c u lm i s e c u n d a re , d in ce
în ce m a i c o b o râ te a ltitu d in a l (7 0 0 -8 0 0 m ), ce c o b o a r ă sp re V a le a L o tru lu i, te rm in â n d u - s e d e c e le m a i m u lte
o ri p rin a b ru p tu ri p ro n u n ţa te .
R a p o rtâ n d u -n e la lim ite le lo c a lită ţii B re z o i, d in v â rfu l S te rp u p o rn e ş te o c u lm e m a s iv ă c e u rm ă re ş te
V a le a P ă s c o a ia , p e d r e a p ta p â n ă la c o n f lu e n ţa c u L o tru l. C u lm e a e s te a lc ă tu ită d in D e a lu l N e g r u , C u lm e a
B ă g ă u , G ru iu l P ie tro s u l, G ru iu l A rs u rilo r, J a n g u c u P lo p i, şi P la iu l A rm e a n u lu i, ce f o rm e a z ă lim ita v e s tic ă
sp re c o m u n a M a la ia . M u n te le lu i B e u c ă şi c u lm e a P â rc ă la b u s e p a r ă iz v o a re le V ă ii P ă s c o a ia . D in v â rfu l
P â rc ă la b u (1 9 8 0 m ) p o rn e ş te C u lm e a S tâ n iş o a ra c o n tin u a tă d e C u lm e a G lig o m a n u c a re f o rm e a z ă lim ită
n o r d ic ă c u ju d e ţu l S ib iu , a p o i d e c u r m ă tu r a M u rg a ş u lu i, v â rfu l D a n u -P rip o r, v â rfu l R â g la , P o ia n a
P o c io v a liş te , C u lm e a P ă ltin e iu l C ă lin e ş tilo r, a b ru p tu rile S tâ n c ilo r Z m e ilo r, C u lm e a G o n g e ş ti, p â n ă în V a le a
O ltu lu i, în d re p tu l M ă n ă s tirii C o rn e t.
D in v â rfu l R o b u (1 8 9 9 m ), se d e s p rin d d o u ă c u lm i im p o rta n te : C u lm e a C ă lin e şti c o n tin u a tă d e C u lm e a
P r o ie n ilo r ce s e p a ră V a le a C ă lin e ş ti d e V a le a V a s ila tu , ia r a d o u a , c a re c o b o a r ă p â n ă în V a le a L o tru lu i c u ­

758
p rin d e P is c u l C e rb u lu i-F a ţa M a re -P le a ş a B re z o iu lu i, s e p a râ n d V a le a V a s ila tu d e V a le a P ă sc o a ia . Î n tre a g a
z o n ă a m in tită e s te p u te rn ic îm p ă d u r ită , p a jiş tile a lp in e şi c e le fo rm a te p e lo c u l p ă d u r ilo r d e friş a te o c u p â n d
s u p ra fe ţe r e la tiv re d u se . M u n ţii C ă p ă ţâ n ii, a fla ţi în p e rim e tru l lo c a lită ţii B re z o i, se d e s fă ş o a r ă d e la v e s t la e s t
în tr e P â râ u l S u h ă io a s a şi P â râ u l A lb u lu i - a f lu e n ţi p e d r e a p ta ai L o tru lu i. D in a x a p r in c ip a lă a M u n ţilo r
C ă p ă ţâ n ii, c o b o a r ă sp re su d , c ă tre V a le a L o tru lu i, c u lm i s c u rte , p ră p ă s tio a s e , c u v e r s a n ţi a b ru p ţi, g re u
a c c e s ib ili. D e la v e s t c ă tre e st, a c e s te a sun t: G ru iu l S u h ă io a sa , P la iu l lu i S ta n , d in c a re se r a m ific ă G ru iu l
H e le ş te u lu i şi G ru iu l c e l R ă u - p e s tâ n g a V ă ii lu i S tan , G ru iu l N e a m ţu lu i - p e d re a p ta , a p o i C u lm e a S a tu lu i,
d in c a re se d e s p rin d e C u lm e a M e s te a c ă n u lu i p e s tâ n g a V ă ii S a tu lu i şi G ru iu l V u ltu r e a s a p e d re a p ta , C u lm e a
B re z o iu lu i, D o su l S a tu lu i, C u lm e a D ra c u lu i, G ru iu l D ă n e s ii şi C r e a s ta F o a rfe c ii (8 1 3 m ), c a re se la s ă în
V a le a O ltu lu i. P e a lin ia m e n te le a m in tite , se a f lă lim ita c u o ra ş e le C ă lim ă n e ş ti şi B ă ile O lă n e şti.
M u n ţii C o z ia (1 6 6 8 m ), su b d iv iz iu n e a M u n ţilo r F ă g ă ra ş , se d e s fă ş o a r ă în tre P â râ u l L o tr iş o r (a n u se
c o n f u n d a c u P â râ u l L o tr iş o r d e p e d r e a p ta O ltu lu i) - la n o r d şi P â râ u l V ă r a tic a la su d , fo rm â n d lim ita cu
c o m u n a S ă lă tru c e l la S E (fo to 2 ). În sfâ rşit, z o n a d e p r e s io n a r ă c a re se în c a d r e a z ă a tâ t în c u lo a ru l O ltu lu i, c â t
şi în c e l al L o tru lu i, e s te d e lim ita tă de m u n ţii a m in tiţi m a i în a in te . C u lm ile d in s p re n o r d şi e s t c a d în tre p te şi
p r e z in tă a ltitu d in i d e p â n ă la 7 0 0 -8 0 0 m p e m a rg in e a d e p re s iu n ii, u ş u r â n d le g ă tu rile sp re m u n te p rin
n u m e ro a s e d ru m u ri fo re s tie re , p o te c i m a rc a te , p o te c i v â n ă to re ş ti şi d e v ite . L im ita d in tre z o n a d e p r e s io n a r ă
şi M u n ţii C ă p ă ţâ n ii e s te re p r e z e n ta tă p r in tr -o d e n iv e la re d e 5 0 0 -6 0 0 m , e x tre m d e b in e e v id e n ţia tă în re lie f.
V e rs a n ţii p r e z in tă în c lin ă ri p ro n u n ţa te , c e e a c e -i fa c e g re u a c c e s ib ili, f iin d b ră z d a ţi d e v ă i a d â n c i, în g u s te şi
p ră p ă s tio a s e . S u n t a c o p e riţi p â n ă a p ro a p e d e p o a le d e p ă d u r i d e fa g , p e a lo c u ri în a m e s te c c u m o lid şi cu
fre c v e n te in v e rs iu n i d e v e g e ta ţie , g e n e ra te d e e x p u n e r e a v e rs a n ţilo r.
În c e e a c e p riv e ş te h ip s o m e tria , re s p e c tiv a s p e c te le le g a te d e d is trib u ţia p e v e r tic a lă a a ltitu d in ilo r,
re m a rc ă m o re p a rtiz a re în tre p te d e la S V sp re N şi N E , d e ta ş â n d u -s e d o u ă tre p te p rin c ip a le : tr e a p ta m o n ta n ă ,
fo a rte e x tin să , şi c u lo a ru l d e p re s io n a r. T re a p ta m o n ta n ă p r e z in tă p a r tic u la rită ţi şi o e ta ja re a ltim e tr ic ă ce
c o re s p u n d e c o m p le x e lo r sc u lp tu ra le , în c e p â n d d in n o r d sp re s u d şi s u d -e s t c ă tre c u lo a ru l O ltu lu i. D e fo rm a re a
tr e p te lo r c o re s p u n z ă to a re c u lm ilo r p rin c ip a le , n u se e x p lic ă n u m a i p r in m o d e la r e a s u b a e ria n ă d e lu n g ă
d u ra tă , ci şi c a u rm a re a e ro z iu n ii d ife re n ţia le . T re p ta m o n ta n ă în a ltă (a lp in ă ), c u v â rfu ri şi c re ste situ a te la
p e s te 2 0 0 0 m a ltitu d in e , a re o e x tin d e re m a i re d u să , fo rm â n d lim ita sp re M u n ţii C â n d re lu lu i, fiin d
re p r e z e n ta tă d e V â rfu l S te rp u (2 1 2 4 m ), V â rfu l M â n d ra (2 0 5 2 m ), p r e c u m şi d e c u lm i c u a s p e c t p la t s itu a te
în tr e 1 8 0 0 -2 0 0 0 m , fra g m e n te a le s u p ra fe ţe i d e n iv e la re s u p e rio a r ă (B o ră sc u ).
T re a p ta m o n ta n ă m ijlo c ie c o r e s p u n z ă to a re c u lm ilo r m e d ii c a rp a tic e , c u p rin s e a ltitu d in a l în tr e 1 2 0 0 ­
1 800 m , p r e z in tă d o u ă r a m ific a ţii p r in c ip a le ce p o r n e s c d in s p re v â rfu l R o b u şi re p r e z in tă s u p r a f a ţa d e
n iv e la re m ijlo c ie (R â u Ş es). T re a p ta m o n ta n ă in f e r io a ră c o re s p u n d e s u p ra fe ţe i d e e ro z iu n e G o rn o v iţa în tre
8 0 0 -1 2 0 0 m , f iin d b in e d e z v o lta tă şi e v id e n ţia tă în r e li e f p e d o u ă tr e i n iv e lu ri, în u n e le p o r ţiu n n i in te rs e c ta te
d e m a rto ri d e e ro z iu n e ( P o s e a , 2 0 0 5 , 8 1 ). A p a re su b f o rm a u n o r p la to u ri la rg i în D e a lu l P ro ie n ilo r (1 0 1 3 m ),
P o ia n a Z ă p o d ia şi T ă m ă c io a re lo r, c u rs u l in f e r io r al V ă ii C ă lin e şti, în P le a ş a B re z o iu lu i e tc. Z o n a c u lo a ru lu i
d e p r e s io n a r şi a c u lo a r e lo r d e v a le a flu e n te L o tru lu i, e s te în s o ţită d e n iv e lu l u m e rilo r d e v a le ce a p a r
s u s p e n d a ţi su b n iv e lu l su p ra fe ţe i G o rn o v iţa . D in a c e s t p u n c t d e v e d e re , a ltitu d in a l a p a r v â rfu ri c u în ă lţim i d e
5 0 0 -6 0 0 m şi c h ia r d e p e s te 8 0 0 m . S u n t sp e c ific i m a rto rii d e e ro z iu n e f o rm a ţi p r in e r o d a re a b r e c iilo r
( Ţ u rţu d a n u l - 6 4 4 m ) sa u a g n a is e lo r - F o a r fe c a B re z o iu lu i, c a re d e lim ite a z ă c u lo a ru l d e p r e s io n a r ( P o p e s c u -
V o ite ş ti, 1 9 1 8 , 2 4 ). S p re a m o n te , d e - a lu n g u l p â râ u rilo r, a p a r în m o d fire s c în ă lţim i m a i m a ri: b a z in u l V ă ii
D o a b ra , C u lm e a P ro ie n ilo r e tc . L ito lo g ia v a r ia tă a c o n d iţio n a t şi g e n e r a t u rm ă to a r e le tip u r i d e relief:
► r e lie fu l d e z v o lta t p e ş is tu r ile c r ista lin e ; a c e s t tip a re o la r g ă ră s p â n d ire re p re z e n tâ n d p e s te 2 /3 d in
s u p r a f a ţa lo c a lită ţii B re z o i. S e im p u n e p r in in te rflu v ii a s c u ţite şi ro tu n jite c e a u o la rg ă e x tin d e re p e M u n te le
lu i B e u c ă , G ru iu l P â rc ă la b u lu i, P la iu l P o ie n ilo r. P la to u rile în a lte c e c o re s p u n d n iv e le lo r d e e ro z iu n e
c a rp a tic e s itu a te a ltim e tric în tr e 8 0 0 -2 0 0 0 m se în tâ ln e s c în G o lu l P le ş ii, G o lu l B ă g ă u lu i, V â rfu l Z ă n o a g e i,
P o ia n a S u liţe i, P o ia n a T ă m ă c io a re lo r, P o ia n a T â r s a etc. I n s u la r a p a re u n r e li e f m o n ta n c r e a t p e f o rm a ţiu n ile
c ris ta lin e d in c o m p le x u l m ic a ş is tu r ilo r şi p a ra g n a is e lo r, s tră p u n s e d e in tru z iu n i d e g n a is şi c u a r ţit ce c o n f e ră
m a s iv ita te re lie fu lu i;
► r e lie fu l d e z v o lta t p e g n a is e le o c u la r e d e C o z ia - a re u n a s p e c t r u in ifo rm d e tip u l re lie fu lu i g r a n itic
( N ic u le s c u , 1 9 9 1 , 4 8 ). În tâ ln it a tâ t p e s tâ n g a O ltu lu i - în c a d ru l M u n ţilo r C o z ia , c â t şi p e d r e a p ta - în M u n ţii
N a r ă ţu , a c e s ta îm b r a c ă u n a s p e c t d e tu r n u ri şi c re ste a s c u ţite , se p a ra te d e v ă i c u p e re ţi v e rtic a li, g re u d e
stră b ă tu t, b a c h ia r in a c c e s ib ile în c e a m a i m a re p a rte . S p e c ific i d in a c e s t p u n c t d e v e d e re , s u n t şi v e rs a n ţii d in
c u rs u l V ă ii C ă lin e ş ti, p e P â râ u l Ş tiu b e i, a p a rţin ă to ri M u n ţilo r L o tru lu i.

759
 ► r e lie fu l d e z v o lta t p e fo r m a ţiu n i s e d im e n ta r e (c o n g lo m e ra te , b r e c ia d e B re z o i, m a rn e le d e V a s ila tu ),
re p r e z in tă c irc a % d in s u p r a f a ţa lo c a lită ţii. S p e c ta c u lo a s e şi d e o s e b it d e p ito re ş ti, e le s u n t re p re z e n ta te
p r in tr -o v a rie ta te d e m ic ro fo rm e : s tâ n c i c u fo rm e a n tro p o - şi z o o m o rfe , c o lo a n e b ră z d a te d e h o rn u ri, p ra g u ri,
p o rta lu ri, g ro te , c a s c a d e şi c h e i (S tâ n c ile B e ţe lu lu i, Ţ u rţu d a n e le B re z o iu lu i, M e lc ii D o a b re i, P o d u l lu i
T u d o ra n , P e ş te ra A p e i, P e ş te ra Z im b ru lu i, P e ş te ra L ă u ta ru lu i, p e ş te rile d e p e V a le a S â n g u rii e tc - f o to 3).
S p e c ific e s u n t a lv e o le le d e d iz o lv a re p r in c a re a p a c irc u lă în in te rio ru l ro c ii, d iz o lv â n d c im e n tu l c a lc a ro s şi
d e te r m in â n d a p a r iţia u n o r fo rm e c a v e rn ic o le s p e c ific e V ă ii C ă lin e ş ti, d e a s u p r a lo c u in ţe i lo c u ito ru lu i P e tre s c u
N ic o la e şi în z o n a C o rb u , în f a ţa c a s e i lu i D ia c o n e s c u G h e o rg h e .
T e r a s e le s u n t p u ţin d e z v o lta te , d e o a r e c e v ă ile p rin c ip a le (O ltu l şi L o tru l) p re z in tă , în c a d ru l o ra şu lu i
B re z o i, se c to a re în g u s te , f iin d în g e n e ra l a c o p e rite d e c o n u ri d e d e je c ţie d e p u s e d e c ă tre a flu e n ţi s a u m a s c a te
d e tre n e d e g ro h o tiş , re z u lta te în u r m a p ro c e s e lo r d e d e z a g re g a re . E le a p a r fra g m e n ta r şi în se c to ru l in fe r io r
a l v ă ilo r C ă lin e ş ti, S u liţa , P ă s c o a ia şi V a s ila tu , la a ltitu d in i d e 4 - 6 m şi 5 -7 m . S e c to r u l d e lu n c ă r e p r e z in tă
c e a m a i n o u ă f o rm ă d e re lie f, d e v â r s tă h o lo c e n ă , a v â n d o e x te n s ie v a ria b ilă , a s im e tric ă , în tre 2 0 -4 0 m p e n tru
O lt, 16 -2 0 m p e n tru V a le a C ă lin e ş ti şi 5 0 -1 5 0 m p e n tru L o tru .
M o d e l a r e a a n t r o p i c ă se m a n if e s tă în d e o s e b i p r in d e friş ă ri, d e s ţe le n iri, a ră tu ri d e - a lu n g u l p a n te lo r,
fre c v e n te în u ltim ii a n i a tâ t în z o n e le jo a s e , c â t şi în c e le m a i în a lte d in D e a lu l P ro ie n i, D e a lu l C h ilii, u n d e au
a p ă r u t u n e le s u p ra fe ţe c u ltiv a te p r in în lă tu r a r e a v e g e ta ţie i fo re s tie re . M a i m e n ţio n ă m c o n s tru c ţiile d e d ru m u ri
fo re s tie re şi, m a i a le s , lu c ră rile h id ro te h n ic e c a re a u c o n d u s la d e g r a d a r e a şi d is tru g e re a to ta lă a v e g e ta ţie i
s p e c ific e râ u rilo r. T o a te in te rv e n ţiile o m u lu i în z o n ă a u d e te r m in a t a p a r iţia şi a u n u i p e isa j u m a n iz a t d e tip
f o re s tie r, m in ie r, h id r o e n e rg e tic şi p a s to ra l. E v id e n t, p rin tre p rin tre m o d ific ă rile c e le m a i im p o rta n te ale
re lie fu lu i, se n u m ă ră c o n s tru c ţia b a r a je lo r d e p e râ u ri. A c e s te lu c ră ri m o d if ic ă în m o d ra d ic a l re g im u l
m o d e lă r ii a lb iilo r r â u r ilo r în c h iu v e ta n o u fo rm a tă , a tâ t în a m o n te c â t şi în a v a l d e lu c ra re . F e n o m e n u l
c a r a c te ris tic e s te c o lm a ta r e a ra p id ă , fe n o m e n s p e c ific tu tu r o r lu c ră rilo r d e p e O lt (b a ra je le d e la C o r n e t şi
G u r a L o tru lu i p e r a z a lo c a lită ţii B re z o i), u r m a tă d e in s ta la re a u n u i m ic r o c lim a t d e b a ltă şi d e a p a r iţia u n e i
v e g e ta ţii şi f a u n e sp e c fic e n o ilo r c o n d iţii.
L u c ră rile d e in te re s e c o n o m ic a u d e te rm in a t a p a r iţia u rm ă to a r e lo r f o rm e lo r d e r e li e f a n tro p ic :
♦ R e lie fu l d e a c u m u la r e a n tr o p ic ă e s te p r e z e n t p r in m o v ile le d e m a te ria le sa u g u n o a ie r e z u lta te d e la
f a b r ic a d e c h e re s te a , d e p o z ita te în z o n a V u ltu re a s a , în a lb ia m in o r ă a L o tru lu i. D e a s e m e n e a , su n t
c a ra c te ris tic e a g lo m e ră rile d e m a te ria le d e tip h a ld e , c u a s p e c t g e n e ra l p la t, g e n e ra te d e e x p lo a ta re a în c a rie ră
a fe ld s p a tu lu i d e la V a s ila tu şi d e s ă p a r e a g a le rie i d e c o le c ta re a iz v o a r e lo r V ă ii P ă sc o a ia . N u m e r o a s e h a ld e
d e s te ril d e la V a le a lu i S ta n a u f o s t n iv e la te , a c tu a lm e n te f iin d în ie r b a te şi c h ia r u tiliz a te p e n tru a g ric u ltu ră
s a u c h ia r c o n s tru c ţii (P ro ie n i).
♦ T e r a s e le a n tr o p ic e a p a r p e p o rţiu n i re s trâ n s e , su b f o rm a u n o r te ra se p e p o v â rn iş u ri, u tiliz a te p e n tru
c u ltu rile d e p o m i fru c tife ri sa u p la n tă ri d e p u ie ţi d e c ă tre o c o a le le s ilv ic e C o rn e t şi B re z o i. N iv e la r e a
m a te r ia le lo r c e m a s c h e a z ă c o n d u c ta d e a p ă p o ta b ilă B r ă d iş o r - R â m n ic u -V â lc e a , a d a t n a ş te re , p e d ife rite
p o r ţiu n i d in f o s ta a lb ie m a jo r ă a L o tru lu i, u n u i r a m b le u c u în ă lţim i d e 0 ,5 0 -1 m . În z o n e le a fe c ta te d e
lu c ră rile h id ro e n e rg e tic e , a u f o s t a m e n a ja te te ra se a rtific ia le p e n tru s ta b ilire a u n o r c o n s tru c ţii a ju tă to a re ,
p r e v ă z u te d e o r g a n iz a r e a şa n tie re lo r.
♦ R e lie fu l a n tr o p ic d e p r e s io n a r e s te r e p r e z e n ta t p r in a d â n c itu ri şi c h ia r m ic i la c u ri a p ă ru te d e - a lu n g u l
L o tru lu i, în u r m a e x c a v a ţiilo r e fe c tu a te p e n tru b a la s tie r a d e la G u ra L o tru lu i.
♦ G o lu r ile s u b te r a n e a n tr o p ic e s ă p a te p e n tru e fe c ta re a u n o r g a le rii, a ş a c u m e s te a d u c ţiu n e a ce tre c e
d e la L o trio a ra , c a re c a p te a z ă iz v o a re le P â râ u lu i P ă s c o a ia , d u c â n d u - le în la c u l J id o a ia . O g a le rie a b a n d o n a tă ,
e s te c e a d e la V a s ila tu - d e la G u ra C a se lo r, sa u c e a d e la V a le a lu i S ta n , d e u n d e se e x p lo a ta au r.
♦ D r u m u r ile c a re fa c le g ă tu r a p e v ă ile C ă lin e ş ti, D o a b re i, G lo b u lu i, P le a ş a B re z o iu lu i e tc ., c u fâ n e ţe le
şi liv e z ile o a m e n ilo r, p ro d u c d e g r a d a r e a ra p id ă a re lie fu lu i. T re c e re a r e p e ta tă a a n im a le lo r şi a c ă ru ţe lo r,
a d â n c e s c m e re u u rm e le p e c a re a p e le d e ş iro ire le tr a n s f o r m ă în a d e v ă ra te o g a ş e , r e lie fu l f iin d a fe c ta t
ire v e rs ib il.
♦ P ă s to r itu l in te n s iv d in z o n e le în a lte a lp in e şi s u b a lp in e d e te r m in ă d e g r a d a r e a p a jiş tilo r n a tu ra le şi
s e c u n d a re . În re g im n a tu ra l, a c e s te p a jiş ti a c o p e r ă u n r e li e f d e c u lm i şi p la tfo rm e d e n iv e la r e p e v â rfu rile
R o b u , M â n d ra , M u rg a ş u , R â g la , P le a ş a O ii, P ie tro a s e , P u rc a ru e tc ., f ă r ă s ă se în r e g is tr e z e în s ă f e n o m e n e
g r a v e d e d e g ra d a re a re lie fu lu i. S u p ra p ă ş u n a tu l d in a n u m ite z o n e s u b a lp in e a d e te rm in a t, to tu ş i, u n e le
m o d ific ă ri a le c o m p o z iţie i flo ris tic e , în s e n su l în m u lţir ii p re fe re n ţia le a s p e c iilo r d e p la n te n e c o n s u m a te d e
a n im a le ( ş te v ia o ilo r, u rz ic a ), f e n o m e n s p e c ific v e c in ă tă ţii tu tu r o r s tâ n e lo r. P e p o r ţiu n i m ic i, se c o n s ta tă o
re d u c e re a a r e a le lo r c u v e g e ta ţie su b a lp in ă , în sp e c ia l jn e p e n iş u ri, c a re a u f o s t tă ia te sa u in c e n d ia te în m o d
760
in te n ţio n a t d e c ă tre c io b a n i, în v e d e r e a e x tin d e rii s u p r a f e ţe lo r d e p ă ş u n a t. A s e m e n e a f e n o m e n e , în tîln ite
p r a c tic în to ţi m u n ţii ju d e ţu lu i V â lc e a , a c c e le re a z ă e ro z iu n e a , f a v o riz â n d a p a r iţia c u lo a r e lo r d e a v a la n ş e ,
s p ă la r e a s o lu r ilo r şi a ş a fo a rte s u b ţiri, p â n ă la r o c ă n u d ă şi d is p a riţia v e g e ta ţie i.

b) Clima
C lim a tu l lo c a lită ţii B re z o i se în c a d r e a z ă în c lim a tu l g e n e r a l te m p e r a t c o n tin e n ta l, s p e c ific e ta ju lu i
m o n ta n a l C a rp a ţilo r M e rid io n a li. P o z iţia g e o g r a fic ă în p a r te a c e n tr a lă a z o n e i m o n ta n e a m in tite , p re c u m şi
a ş e z a r e a o ra ş u lu i şi a lo c a lită ţilo r c o m p o n e n te d e - a lu n g u l c u lo a ru lu i L o tru lu i şi O ltu lu i, m o d if ic ă z o n a lita te a
c lim a tic ă la titu d in a lă , în z o n a lita te c lim a tic ă a ltitu d in a lă , im p rim â n d u -i c a ra c te ris tic i p ro p rii ( G e o g r a f ia
R o m â n ie i, v o l. I , 1 9 8 3 , 2 7 7 ).
C a u rm a re a p a r tic u la rită ţilo r re lie fu lu i, a m o rfo lo g ie i a c e s tu ia , o rie n tă rii v e r s a n ţilo r , a v e g e ta ţie i şi
re ţe le i h id ro g ra fic e , lo c a lita te a B re z o i p r e z in tă c â te v a p a rtic u la rită ţi c lim a tic e lo c a le , re s p e c tiv to p o c lim tic e .
În a c e s t se n s, se p o t d e o s e b i p e n tru to a te lo c a lită ţile o ra ş u lu i u r m ă to a re le tip u r i d e to p o c lim a t ( A tla s u l
c lim a to lo g ic , 1 9 6 6 , 2 4 ):
♦ t o p o c l i m a t u l d e d e p r e s i u n e , r e s p e c ti v t o p o c lim a tu l d e c u l o a r ( V a le a lu i S tan , P ă s c o a ia , V a s ila tu ,
B re z o iu l p r o p riu -z is ) şi to p o c l i m a t u l d e d e f ile u (C ă lin e ş ti, P ro ie n i, D ră g ă n e ş ti, V ă ra tic a ), c a ra c te riz a te p rin
o rie n ta r e a c v a s ip e rm a n e n tă a m a s e lo r d e a e r d e la n o r d la su d , în lu n g u l c u lo a ru lu i O ltu lu i, p r in c e a ţă
f re c v e n tă ia rn a , s ta b ilita te a tm o s f e r ic ă rid ic a tă , c a lm a tm o s fe ric e tc.;
♦ t o p o c l i m a t u l v e r s a n ţ i l o r c u e x p u n e r e s u d ic ă - p e n tru r a m a m o n ta n ă în c o n ju r ă to a re (M u n ţii
L o tru lu i), în c a re g r a d u l rid ic a t d e în s o r ir e d e te r m in ă e x is te n ţa u n o r te m p e r a tu ri m e d ii a n u a le m a i rid ic a te ,
u m e z e a lă re la tiv ă m a i re d u să , stra t de z ă p a d ă m a i s u b ţire , u n n u m ă r m a i re d u s d e z ile c u z ă p a d ă ;
♦ t o p o c l i m a t u l v e r s a n ţ i l o r c u e x p u n e r e n o r d i c ă (M u n ţii C ă p ă ţâ n ii, M u n ţii C o z ia ), c a r a c te r iz a t p rin
u m id ita te a m a i r id ic a tă a a e ru lu i, p re c ip ita ţii m a i a b u n d e n te , c e a ţă , n e b u lo z ita te , te m p e r a tu ri c e v a m a i
c o b o râ te ;
♦ t o p o c l i m a t u l l a c u r i l o r a r ti f ic ia le (la c u l d e a c u m u la re d e la G u ra L o tru lu i), c a r a c te r iz a t p r in tr -u n
r e g im te rm ic m o d e ra t, u m id ita te rid ic a tă , c irc u la ţie lo c a lă a a e ru lu i su b f o r m a v â n tu rilo r lo c a le ;
♦ to p o c l i m a t u l c u l m ilo r m o n t a n e ( c u lm e a M u n ţilo r L o tru lu i), a le c ă ro r p a rtic u la rită ţi s u n t le g a te de
a ltitu d in e a c u lm ilo r, o rie n ta r e a a c e s to ra şi g ra d u l d e fra g m e n ta re .
T e m p e r a t u r a a e r u l u i . T e m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă a lo c a lită ţii B re z o i o s c ile a z ă în tr e 6 -8 0 C , lu n a c e a
m a i c ă ld u r o a s ă f iin d iu lie , c â n d se în r e g is tr e a z ă o te m p e r a tu r ă m e d ie d e 1 5 -1 6 0C , ia r c e a m a i frig u r o a s ă -
ia n u a rie , c â n d v a lo rile a c e s te ia s c a d la - 3 0C. D e s ig u r, v a lo rile a m in tite p a r r id ic a te p e n tru o d e p re s iu n e
in tra m o n ta n ă , d a r s ă n u u ită m fa p tu l c ă a ltitu d in ile la c a re se a f lă lo c a lită ţile c o m p o n e n te a le o ra ş u lu i B re z o i,
s u n t fo a rte jo a s e , v a r iin d în tr e 3 4 0 -3 8 0 m . L a a c e s t a s p e c t, se m a i a d a u g ă in flu e n ţe le su d ic e c a re p ă tru n d p e
c u lo a ru l O ltu lu i, iz o te r m a d e 100C , s p e c if ic ă su d u lu i ţă r ii in s e râ n d u -s e p e V a le a O ltu lu i p â n ă a p ro a p e d e
C ă lim ă n e ş ti ( D u m itr e s c u , 2 0 0 5 , 4 6 ).
R e g im u l te rm ic m e n ţio n a t d u c e la e x p lic a re a u n o r a s p e c te c lim a tic e sp e c ific e , in flu e n ţa te d e tre p te le
d e re lie f, c a re fa c c a ra d ia ţia s o la ră şi im p lic it te m p e r a tu ra a e ru lu i s ă fie n e u n ifo rm re p a rtiz a te . Ia rn a , c u lm ile
în a lte a le M u n ţilo r L o tru lu i p rim e s c u n s u rp lu s d e e n e rg ie s o la ră d ire c tă , r ă m â n â n d u n tim p m a i în d e lu n g a t
în s o r ite , c ă c i se a f lă d e a s u p r a n o r ilo r s tra tifo rm i s itu a ţi la a ltitu d in i m a i m ic i. V a ra , f e n o m e n u l e s te in v e rs ,
d e o a re c e c u lm ile a c e s to r m u n ţi s u n t a c o p e rite c u n o ri c u m u lifo rm i c a re r e d u c s e m n ific a tiv r a d ia ţia so la ră .
A d v e c ţia a e ru lu i c a ld p ro v o a c ă , în a d o u a p a rte a ie rn ii, re s p e c tiv la s fâ rşitu l lu i fe b r u a r ie / în c e p u tu l lu i
m a rtie , p re c u m şi în a p rilie , în c ă lz ir i ce d e te r m in ă to p ir e a stra tu lu i d e z ă p a d ă .
O c a r a c te r is tic ă a n e b u lo z ită ţii a c e s te i z o n e , o c o n s titu ie p r e z e n ţa u n u i s tra t situ a t la o a ltitu d in e jo a s ă ,
c e se în tin d e în în tr e a g a d e p re s iu n e , a ju n g â n d p e V a le a L o tru lu i p â n ă în a m o n te d e M ă la ia ( P lo a ie , 1 9 8 3 ,
3 9 ). P riv in d c o m p a ra tiv v a lo rile m e d ii lu n a re d e la sta ţiile V o in e a s a şi R â m n ic u -V â lc e a , s itu a ţia se p r e z in tă
a s tfe l:
T e m p e r a tu r a m e d ie l u n a r ă c o m p a r a tiv ă , c a lc u la tă p e b a z a
m e d iilo r lu n a r e d e la s ta ţiile R â m n ic u - V â lc e a ş i V o in e a s a 0 C

Luna R â m n ic u - V o in e a s a M e d ia lu n a r ă
V â lc e a
Ia n u a rie -2 ,4 -5 ,8 -4,1
F e b ru a rie -0 ,4 -3,5 -1 ,9

761
 M a rtie 4 ,9 0 ,0 2 ,4
A p rilie 10,8 4 ,5 7 ,7
M ai 16,0 9 ,4 12,7
Iu n ie 19,3 12,7 16,0
Iu lie 21 ,3 14,5 17,9
A u g u st 2 0 ,7 14,1 17,4
S e p te m b rie 16,8 10.6 13,7
O c to m b rie 11,0 6 ,2 8,6
N o ie m b rie 5 ,0 0,8 2 ,9
D e c e m b rie -2 ,0 -2 ,8 -2 ,4
M e d ia a n u a lă 10,2 5,1 7,6
( S u r s a : S ta ţia M e te o r o lo g ic ă R â m n ic u - V â lc e a )

I n v e rs iu n ile d e te m p e ra tu ră , fo a rte fre c v e n te în c a d ru l d e p r e s iu n ilo r in tra m o n ta n e , se în tâ ln e s c şi în

c a d ru l lo c a lită ţii B re z o i şi se c a r a c te r iz e a z ă p rin te m p e ra tu ri m a i sc ă z u te în s e z o n u l re c e d e c â t în re g iu n ile
lim itro fe m a i în a lte . C u lo a ru l d e p r e s io n a r a p a re în tim p u l ie rn ii c a o a d e v ă r a tă „ in s u lă d e f rig ” , u n d e a e ru l
re c e s ta g n e a z ă u n tim p în d e lu n g a t. T e m p e ra tu rile m a i s c ă z u te se fa c s im ţite în s e c to ru l G u ra L o tru lu i (la
c o n f lu e n ţa L o tru lu i c u O ltu l), în z o n a c e n tr a lă a o ra ş u lu i B re z o i c o m p a r a tiv c u z o n a ,,P o d u ri” , c u a ltitu d in e
m a i m a re , d a r şi c u te m p e r a tu ri m a i rid ic a te .
R e g im u l p r e c i p i t a ţ i i l o r . C a n tita te a m e d ie a n u a lă e s te e v id e n ţia tă d e iz o h ie te le d e 8 0 0 m m p e n tru
lo c a lita te a B re z o i, d e 9 0 0 -1 0 0 0 m m p e n tru tr e a p ta m o n ta n ă in f e r io a ră şi m e d ie şi d e 1200 m m p e n tru z o n a
c e a m a i în a ltă (fig . 4).
C e a m a i m a re c a n tita te d e p re c ip ita ţii se în r e g is tr e a z ă la în c e p u tu l v e rii în lu n ile m a i şi iu n ie , u n e o ri
c h ia r a p rilie , to a m n a (s e p te m b rie , o c to m b rie ) fiin d a n o tim p u l c e l m a i se c e to s. U n e o ri a p a r c r e ş te ri
s e m n ific a tiv e d e p re c ip ita ţii în lu n ile o c to m b r ie - n o ie m b rie , f e n o m e n ce se re f le c tă p r in c r e ş te r e a d e b ite lo r şi
a tu r b id ită ţii p r in c ip a le lo r a p e d in zo n ă .
P re c ip ita ţiile su b f o rm ă d e z ă p a d ă c a d d e tim p u riu p e c u lm ile c e le m a i în a lte a le m u n ţilo r, d a r d e s p re
u n s tra t c o n tin u u se p o a te v o rb i a b ia d in a d o u a ju m ă ta te a lu n ii o c to m b rie şi în d e o s e b i d in n o ie m b rie .
Z ă p a d a p e r s is tă în z o n e le a d ă p o s tite în a lte p â n ă în lu n a iu n ie , în fu n c ţie d e g r o s im e a s tra tu lu i şi d e e v o lu ţia
te m p e r a tu rii a e ru lu i.
R e g im u l e o lia n . C a ra c te ris tic ile v â n tu rilo r c a re b a t în z o n a lo c a lită ţii B re z o i s u n t im p u s e d e s p e c ific u l
re lie fu lu i, o r ie n ta r e a g e n e r a lă a c u lm ilo r m o n ta n e , p r e z e n ţa c e lo r d o u ă c u lo a re d e v a le , d e te rm in â n d
in te n s if ic a r e a a c e s to ra în u n e le s e c to a re şi a te n u a re a lo r în z o n e le m a i a d ă p o s tite . L a a c e a s ta se m a i a d a u g ă şi
e x is te n ţa p ă d u r ilo r p e m a ri s u p ra fe ţe , fa p t c a re re p r e z in tă u n f a c to r d e sc ă d e re a in te n s ită ţii v â n tu rilo r.
P e tr e a p ta c e m a i în a ltă a M u n ţilo r L o tru lu i şi C ă p ă ţâ n ii se re s im t c u p re c ă d e re v â n tu rile d in s p re n o rd -
v e s t şi v e s t, c a r a c te ris tic ile o ro g ra fic e d e te r m in â n d c a n a liz a re a m a s e lo r d e a e r d e - a lu n g u l V ă ii L o tru lu i p e
d ir e c ţia v e s t-e s t şi d e - a lu n g u l V ă ii O ltu lu i p e d ir e c ţia n o rd -s u d . P e v e rs a n ţii L o tru lu i şi C o z ie i a p a r b riz e le
d e v e rs a n t, c e le d e v a le b ă tâ n d p r im ă v a r a şi to a m n a în tr e o re le 9 -1 8 , ia r v a r a în tr e 9 -1 9 .
U n f e n o m e n s p e c ific v ă ilo r L o tru lu i şi O ltu lu i în tâ ln it to a m n a şi ia rn a , e s te c e a ţa , în r e g is tr â n d u - s e
p e s te 4 0 z ile c u c e a ţă p e an . P re z e n ţa la c u r ilo r d e a c u m u la re d e la G u ra L o tr u lu i şi C o rn e t, d e p e O lt, e s te de
n a tu r ă s ă p r o d u c ă m o d ific ă ri e s e n ţia le a le p a r a m e tr ilo r c lim a tic i lo c a li. A s tfe l, te m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă
sc a d e c u p e s te u n g ra d , ia r in te n s ita te a v â n tu lu i d e a s u p r a a p e i e s te m u lt m a i m a re , fa p t c a re d e te r m in ă
a p a r iţia u n u i m ic r o c lim a t d e la c , p u s în e v id e n ţă şi d e v e g e ta ţia c a re s - a in s ta la t în u ltim ii a n i p r e c u m şi d e
f a u n a c a re tr ă ie ş te în z o n ă .
c) R e ţ e a u a h i d r o g r a f i c ă
A p e le c u r g ă t o a r e - c a r a c t e r i s t i c i g e n e r a le . A re a lu l lo c a lită ţii B re z o i e s te s tr ă b ă tu t d e n u m e ro a s e v ă i,
c a re se în d r e a p tă sp re c e i d o i c o le c to ri p rin c ip a li: O ltu l şi L o tru l.
O ltu l, p rin c ip a lu l râ u a l ju d e ţu lu i V â lc e a , s tră b a te te rito riu l lo c a lită ţii B re z o i p e d ir e c ţia N -S , p e o
d is ta n ţă d e a p r o x im a tiv 10 k m , s e g m e n t c a re re p r e z in tă o p a rte d in c e l d e -a l tr e ile a s e c to r al u n u ia d in tre
c e le m a i s p e c ta c u lo a s e d e file e ce s tră b a te C a rp a ţii M e rid io n a li: D e f ile u l O ltu lu i .
S e c to ru l c o r e s p u n z ă to r B re z o iu lu i, a f o s t s c u lp ta t în şis tu rile c ris ta lin e a le s e rie i d e L o tru , în
fo rm a ţiu n ile se d im e n ta re s e n o n ia n -p a le o g e n e sp e c ific e b a z in u lu i B re z o i - T ite ş ti, p re c u m şi în g n a is e le
o c u la re de in je c ţie d in C o z ia şi N a r ă ţu ( M u t i h a c , 1 9 9 0 , 1 7 9 ). P rin d e file u , s -a m e n ţin u t n e în tr e r u p t le g ă tu r a

762
d in tre ţin u tu rile situ a te d e o p a rte şi d e a lta a m u n ţilo r, c o n s titu in d p r in c ip a la a x ă d e c o m u n ic a ţie ru tie ră şi
f e r o v ia r ă şi c e a m a i le s n ic io a s ă c a le de s tră b a te re a la n ţu lu i c a rp a tic . A c tu a lu l d e f ile u a p ie rd u t m u lt d in
f ru m u s e ţe a p e is a g is tic ă de a ltă d a tă , f iin d a f e c ta t d e lu c ră rile h id ro e n e rg e tic e , re s p e c tiv d e c o n s tru ire a
la c u r ilo r d e a c u m u la re de la G u ra L o tru lu i şi T u rn u , p re c u m şi d e lu c ră rile d e s tră m u ta re a c ă ii fe ra te şi a
şo se le i. P e p a r te a d re a p tă , O ltu l p rim e ş te c a a flu e n ţi V a le a C ă lin e şti, P â r â u l B e ţe l, râ u l L o tr u (c e l m a i m a re
a flu e n t), ia r p e s tâ n g a - p â râ u rile B ă ia ş, L o trişo r, M a v r a , V ă ra tic a , O d ă ilo r.
Lotrul e s te c e l m a i im p o r ta n t a f lu e n t al O ltu lu i, c u o b â r ş ia în la c u l g la c ia r G â lc e s c u şi c o n f lu e n ţa la
G u r a L o tru lu i, s tră b ă tâ n d B re z o iu l d e la v e s t la est. B a z in u l s ă u h id r o g ra f ic a re o s u p r a f a ţă d e 1 0 2 4 k m 2
p e n tru o a ltitu d in e m e d ie d e 1374 m şi o p a n tă d e 3 2 7 m /k m ( Ploaie, 1983, 9). D is p u n â n d d e u n p o te n ţia l
h id r o e n e rg e tic d e e x c e p ţie , a p e le sa le a u f o s t s tă v ilite p r in c o n s tru ire a u n o r b a ra je d e d im e n s iu n i
im p re s io n a n te , c a re a u p e rm is fo rm a r e a u n o r m a ri la c u ri d e a c u m u la re , a d e v ă ra te ,,m ă ri m ic i” în tre m u n ţi.
În se c to ru l o ra ş u lu i B re z o i, L o tru l e s te o v e r ita b ilă v a le d e c o n ta c t lito lo g ic , s ă p â n d u -ş i c u lo a ru l în tre
d e p o z ite le se d im e n ta re a p a rţin ă to a re M u n ţilo r L o tru lu i, şi g n a is e le ce a lc ă tu ie s c M u n ţii N a ră ţu . A flu e n ţii d e
p e p a r te a s tâ n g ă (P ă sc o a ia , V a sila tu , D o a b r a ) , c u iz v o a re le în M u n ţii L o tru lu i, s u n t m u lt m a i m a ri,
c o m p a r a tiv c u c e i de p e d r e a p ta c e -ş i a u iz v o a re le su b a b ru p tu l n o rd ic al C ă p ă ţâ n ii. D in tre a c e ş tia m e n ţio n ă m
p â râ u l S u h ă io a sa , p â râ u l C ire ş u lu i, V a le a lu i S ta n , V a le a S a tu lu i, p â râ u l Ş in d rile i, D ă n e a s a şi p â râ u l S ec al
A lb u lu i c u o b â r ş ia su b v â rfu l F o a rfe c a .
T o a te a p e le m e n ţio n a te , în sp e c ia l c e le c u o b â r ş ia în M u n ţii L o tru lu i, a u d e b ite m a i m a ri şi s u n t b in e
o x ig e n a te , o fe r in d c o n d iţii o p tim e p e n tru d e z v o lta re a ih tio fa u n e i d in f a m ilia s a lm o n id e lo r ( Ploaie, 1983, 53).
Valea Călineşti iz v o ră ş te de su b v â rfu l R o b u , d e la c irc a 1 8 5 0 m , f iin d a lc ă tu ită d in c in c i o rg a n is m e
to r e n ţia le ce c o n s titu ie o b â r ş ia v ă ii. A re d ir e c ţia d e c u rg e re g e n e r a lă N V -S E şi V -E , în a p r o p ie re a c o n flu e n ţe i
c u L o tru l. D in tre a flu e n ţii c e i m a i im p o rta n ţi, m e n ţio n ă m : p e p a r te a s tâ n g ă - p â râ u l D a n u c u iz v o a re le su b
v â rfu l D a n u (1 7 5 0 m ), p â râ u l M u r g a ş u M a r e , V a le a L u p u lu i - c u iz v o a re le su b v â rfu l Z ă n o a g e i (1 4 8 8 m ) şi
p â râ u l P r ip o r , c a re iz v o ră ş te d e su b v â rfu l R â g la (1 4 2 5 m ); p e d r e a p ta - V a le a C ă lin e ş ti, c a re p rim e ş te
a f lu e n ţi a v â n d iz v o a re la a ltitu d in i m a i jo a s e : Ş a s a - c u o b â r ş ia su b v â rfu l P ro ie n ilo r (1 4 5 0 m ), V e v e r e ţu - d e
su b P o ia n a S u liţe i (1 0 1 3 m ), p â râ u l S u liţa şi p â râ u l V ă c a r ilo r (7 5 0 m ).
Valea Păscoaia e s te a d o u a c a m ă rim e d in b a z in u l L o tru lu i, d u p ă L a to riţa , a tâ t c a lu n g im e , c â t şi c a
s u p r a f a ţă a b a z in u lu i h id ro g ra fic . Iz v o a re le ei p o r n e s c d e su b v â rfu l S fă rc a ş u (2 0 5 2 m ), u n in d u -s e c u p â râ u l
C h e ia P ă s c o a ie i c e iz v o ră ş te d e su b G o lu l B ă g ă u lu i, a p o i c u p â râ u l P â r c ă la b u (1 9 5 2 m ), c a re p rim e ş te
p â râ u l S tâ n iş o a r e i, a lc ă tu in d a l d o ile a o rg a n is m to r e n ţia l. În c o n tin u a re , V a le a P ă s c o a ia p rim e ş te d e p e
s tâ n g a p â râ u l Ş ip o tu lu i, c u iz v o a re la 1899 m , şi P â r â u l d e su b R o b u , ia r p e d r e a p ta - p â râ u l B ă g ă u , cu
iz v o a re la c irc a 1426 m . P e a c e e a ş i p a r te , m a i m e n ţio n ă m p â râ u rile J a r iş te a M a r e şi J a r iş te a M i c ă cu
o b â rş iile s u b g o lu l P le ş ii, la 1862 m , a p o i N e te d a , P le ş o a ia şi M o c ir la , c u iz v o a re le su b v â rfu l P ie tro s u l, la
1441 m .
Valea Doabrei e s te u n a f lu e n t p e s tâ n g a al L o tru lu i, f iin d s itu a t în în tr e g im e p e te rito riu l lo c a lită ţii
B re z o i. R â u l s tră b a te a x ia l s u p r a f a ţa b a z in u lu i h id ro g ra fic , a v â n d o lu n g im e d e 3,5 k m şi lă ţim i v a ria b ile ,
c u p rin s e în tre 3 -7 k m . Iz v o ră ş te d e su b v â rfu l Z im b ru , d in p a r te a v e s tic ă a a c e s tu ia . A re a flu e n ţi sc u rţi, c u
d e b ite v a ria b ile in flu e n ţa te d e c a n tită ţile d e p re c ip ita ţii ce c a d în z o n ă . În c u r s u l să u , c a u rm a re a s tru c tu rii
lito lo g ic e , a p a r r e p e z iş u ri şi c a s c a d e , în tr e c a re se in te r c a le a z ă m ic i b a z in e te , c e e a ce c o n f e ră v ă ii u n p ito re s c
a p a rte , a tră g â n d u n n u m ă r a p re c ia b il d e tu r iş ti lo c a ln ic i şi d in a lte z o n e . D in tre a flu e n ţi, c e l m a i im p o rta n t
e s te pârâul Zimbru , c u iz v o a re le su b v â rfu l c u a c e la ş i n u m e . C e ila lţi a flu e n ţi s u n t n e s e m n ific a tiv i, fiin d
s c u rţi şi c u c a r a c te r te m p o r a r în fu n c ţie de re g im u l p re c ip ita ţiilo r. A p e le s u b te ra n e d in b a z in u l D o a b re i se
g ă s e s c la a d â n c im i m ic i, v a r iin d în tr e 0 ,5 -2 m , a d â n c im e a p â n z e i f re a tic e d e p in z â n d d e g r o s im e a m a te r ia le lo r
d e p u s e la b a z a v e rs a n ţilo r.
Regimul hidrologic. C e le d o u ă râ u ri p rin c ip a le , Oltul şiLotrul , a u u n re g im d e s c u rg e re d e tip
c a r p a tic -m e rid io n a l, c a r a c te r iz a t p r in a p e m ic i ia r n a şi v a r a şi d o u ă m a x im e , c u a p e m a ri şi v iitu ri -
p r im ă v a r a şi to a m n a . A v â n d o a lim e n ta re n iv o -p lu v ia lă , c e le m a i m a ri c re ş te ri a le n iv e le lo r a p a r în lu n ile
m a i-iu n ie , d e te rm in a te de p r e c ip ita ţiile a b u n d e n te şi to p ir e a z ă p e z ilo r d in m u n ţi. În p e rio a d e le d e p r im ă v a ră ,
în c a re te m p e r a tu rile c re s c b r u s c p e s te n iv e lu rile n o rm a le , z ă p a d a to p ită ra p id şi p lo ile b o g a te d e te rm in ă
v a lo ri m a ri a le d e b ite lo r, c u m a x im e în lu n a m a i, c â n d sta ţiile p lu v io m e tric e d e la V a le a lu i S tan , C o rn e t şi
C ă lin e ş ti în r e g is tr e a z ă c e le m a i m a ri c a n tită ţi d e p re c ip ita ţii. C a u rm a re , d e b itu l m e d iu m u ltia n u a l al O ltu lu i,
c u v a lo ri d e 2 7 4 1 x 10,6 m c /a n , c re şte la 3 6 6 8 x 10,6 m c /a n , u n a p o r t d e o s e b it a v â n d u -l L o tru l, c u u n d e b it
m e d iu m u ltia n u a l d e 2 0 m c /s. L a s ta ţia C o rn e t, s -a în r e g is tr a t - la d a ta d e 1m ai 1 9 9 2 - u n d e b it m a x im d e 94
m c /s , ia r la 2 2 m a i 9 9 2 - u n d e b it m in im d e 2 2 m c /s.

763
 T e m p e r a tu r a a p e i O ltu lu i e s te strâ n s le g a tă d e te m p e r a tu r a a e ru lu i, re m a rc â n d u - s e o c re ş te re p r o g re s iv ă
a te m p e r a tu rilo r m e d ii d in ia n u a rie ( 0 ,7 0 C ), p â n ă în iu lie - a u g u s t (1 9 ,1 0 C ), c u c r e ş te ri ra p id e în tr e m a rtie şi
a p rilie , d e la 3 ,7 0 C la 8 ,8 0 şi sc ă d e ri a c c e n tu a te d in a u g u s t ( 1 9 ,1 0 C ) p â n ă în d e c e m b rie (1 ,6 0 C ). I a r n a a p a re şi
f e n o m e n u l d e în g h e ţ p e O lt, în z o n a la c u lu i d e a c u m u la re d e la G u ra L o tru lu i, m e n ţin â n d u -s e în m e d ie 50
z ile , în fu n c ţie d e te m p e r a tu rile a e ru lu i. C a lita te a a p e i a f o s t m o d if ic a tă p e L o tru şi în d e o s e b i p e O lt, c a
u rm a re a a c tiv ită ţilo r a n tro p ic e , în d e o s e b i c e le in d u s tria le , re m a rc â n d u - s e în s ă o sc ă d e re a p o lu a n ţilo r în
u ltim ii a n i p e fo n d u l în c h id e r ii m u lto r în tr e p rin d e ri sa u s e c ţii, m a i a le s c u p r o fil c h im ic (c o m b in a te le c h im ic e
d e la F ă g ă ra ş şi V ic to ria ). În c a z u l L o tru lu i, u n f e n o m e n c a re a p ro d u s şi p ro d u c e p o lu a r e a a p e i, îl r e p r e z in tă
e x p lo a ta re a fe ld s p a tu lu i d e la C a ta ra c te , d in c a re r e z u ltă c a n tită ţi m a ri d e ste ril, a n tre n a t d e c ă tre a p e le d in
p re c ip ita ţii în a lb ia râ u lu i şi în la c u rile d e a c u m u la re d e la M ă la ia şi B r ă d iş o r ( P lo a ie , 1 9 9 9 , 6 6 ).
A m e n a j a r e a h i d r o e n e r g e t i c ă a r â u r i l o r . E x is te n ţa u n u i r e m a rc a b il p o te n ţia l h id r o e n e rg e tic a
d e te r m in a t - p e d e o p a rte - a m e n a ja r e a c o m p le x ă a râ u rilo r, ia r p e d e a ltă p a rte - a p a r iţia u n o r m o d ific ă ri
ra d ic a le a le r e ţe le i h id ro g ra fic e , c a u rm a re a in te rv e n ţie i a n tro p ic e .
L a c u rile d e a c u m u la re şi sis te m e le d e c a p ta re a râ u rilo r, d irija te sp re la c u r ile d e re te n ţie , a u m o d ific a t
d e o m a n ie r ă r a d ic a lă c o n f ig u r a ţia re ţe le i, re g im u l d e s c u rg e re a a p e i, d e te r m in â n d şi a p a r iţia u n o r m o d ific ă ri
v iz ib ile su b a s p e c tu l s tru c tu rii în v e liş u lu i b io tic . D e a s e m e n e a , m e n ţio n ă m f e n o m e n u l d e a c tiv a re a
p r o c e s e lo r g e o m o rf o lo g ic e , p r e c u m şi a p a r iţia re lie fu lu i a n tro p ic , r e p r e z e n ta t p r in h a ld e , g o lu ri s u b te ra n e ,
e x c a v a ţii, tr a n s p o r t şi a c u m u lă ri se m n ific a tiv e d e m a te r ia le în la c u ri, c e e a ce a d e te rm in a t c o lm a ta re a
a c e s to ra . A c e s te m o d if ic ă r i s u n t u ş o r d e re m a rc a t în c a d ru l lo c a lită ţii B re z o i, p e c u rs u l m ijlo c iu al O ltu lu i,
în tr e C o rn e t şi G u ra L o tru lu i.
H i d r o c e n t r a l a d e l a G u r a L o t r u l u i a in tr a t în fu n c ţiu n e în to a m n a a n u lu i 1 9 8 6 , f iin d a m p la s a tă la u n
k ilo m e tr u a m o n te d e c o n f lu e n ţa L o tru lu i c u O ltu l, în d re p tu l g ă rii C F R L o tru . În sp a te le b a ra ju lu i şi al
c e n tra le i, s -a f o rm a t u n la c d e a c u m u la re c u u n v o lu m m e d iu d e 5 0 m ilio a n e m e tr i c u b i d e a p ă . D ig u rile de
p r o te c ţie u r m ă r e s c c o n f ig u r a ţia m a lu rilo r, p r o te jâ n d c a le a fe ra tă , ş o s e a u a E 8 1 , p re c u m şi a ş e z ă rile d in zo n ă :
sa te le G o lo tre n i, C o rb u , P ro ie n i şi D ră g ă n e ş ti, a p a rţin ă to a re B re z o iu lu i.
B a ra ju l e s te f u n d a t p e b a la s t, c u p in te n d e în c a s tra re şi v o a l d e in je c ţii în r o c a d u ră . C e n tr a la e ste
în c a s tra tă la 12 m a d â n c im e , în ro c a d e b a z ă c o n s titu ită d in c o n g lo m e ra te , m ic a ş is tu r i şi g r e s ii m a rn o a s e
[p e n tru a m ă n u n te , v . i n f r a , I V , 1, c)]
C a u rm a re a in filtră rii a p e i d in la c şi a rid ic ă rii n iv e lu lu i p â n z e i fre a tic e , p e d r e a p ta ş o s e le i s - a f o rm a t o
b a ltă d e d im e n s iu n i a p re c ia b ile , c a re a a f e c ta t te re n u rile şi a ş a re d u s e c a s u p r a f a ţă a le lo c u ito r ilo r d in P ro ie n i.
P e te re n u rile în c ă r c a te c u ste ril, in tra te în c irc u itu l a g ric o l, d a r im p ro p rii c u ltu r ilo r a g ric o le , se c o n s ta tă o
s ta g n a re a a p e lo r re z u lta te d in a c u m u la re a p r e c ip ita ţiilo r, d a to rită lip s e i u n o r şa n ţu ri şi d ig u ri p e n tru d r e n a j.
În p lu s, o rg a n is m e le to re n ţia le d e p e v e rs a n ţii M u n ţilo r L o tru lu i şi C o z ia , n u a u f o s t a m e n a ja te , fa p t c a re
d e te r m in ă a c u m u la re a u n o r c a n tită ţi m a ri d e m a te ria le în la c u l d e a c u m u la re .

d ) V e g e t a ţ ia
În c o n fo rm ita te c u d is p u n e re a a ltitu d in a lă a re lie fu lu i şi c u d is trib u ţia p e v e r tic a lă a e le m e n te lo r
c lim a tic e , se r e m a rc ă e ta ja re a c o re s p u n z ă to a re a v e g e ta ţie i, d e o s e b in d u -s e p a tru e ta je d e v e g e ta ţie d istin c te .
E t a j u l p ă d u r i l o r d e fo io a s e o c u p ă c e a m a i m a re în tin d e r e , f iin d p r e z e n t d in c u rs u l in f e r io r a l L o tru lu i,
p â n ă la a ltitu d in e a d e c irc a 1200 m , p e v e rs a n ţii m u n ţilo r a p a rţin ă to ri B re z o iu lu i. S e d e o s e b e s c tr e i su b e ta je
d is tin c te :
• S u b e t a j u l g o r u n u lu i , c a re se în tâ ln e ş te p e v e rs a n ţii d in s tâ n g a L o tru lu i, s itu a ţi a ltitu d in a l în tr e 4 0 0 ­
7 5 0 m . S p e c ia d o m in a n tă e s te g o ru n u l (Q u e r c u s p e tr a e a ) , a lc ă tu in d p ă d u ri c o m p a c te la G o t, V ie z iu n i
(P â r â u l V ie zu rilo r), D o s u l P le ş ii, V a le a G lo d u lu i. În a s o c ia ţie c u g o ru n u l, a p a re ju g a s tr u l (A c e r c a m p e s tr e )
şi c a rp e n u l ( C a r p in u s b e tu lu s ), ce o c u p ă v e rs a n tu l d e p e d r e a p ta v ă ii D o a b re i, n u m it, d e a ltfe l, F a ţa cu
C a rp e n i, d is tru ş i - d in p ă c a te - d e c ă tre c a p re le lo c a ln ic ilo r, f iin d sc u n z i şi c u a s p e c t n o d u ro s . A p a r şi
n u m e ro a s e e x e m p la re d e c ire ş s ă lb a tic (P r u n u s a v iu m ) şi d e te i (T ilia c o r d a ta ) la G o t. G o ru n e te c o m p a c te se
în tâ ln e s c p e V a le a V a s ila tu , p e v e rs a n tu l n u m it F a ţa F a g u lu i, ia r sp o ra d ic - p e c o a s te le s u d ic e a le G lo d u lu i,
v â rfu l D o a b re i şi P â râ u l R o ş u . E x tra z o n a l, a p a re p e v e rs a n ţii s u d ic i ai e ta ju lu i p ă d u r ilo r d e fa g , m o lid u l,
a c e s ta c o b o râ n d p â n ă la 1000 m , ia r p e v e rs a n ţii n o rd ic i, p ă tru n d e p â n ă î n z o n a m o lid u lu i.
• S u b e t a j u l p ă d u r il o r d e f a g c u p rin d e c a e le m e n t d o m in a n t al v e g e ta ţie i le m n o a s e , fa g u l (F a g u s
s ilv a tic a ), ce f o rm e a z ă p ă d u r i e x tin s e c a re u r c ă p â n ă la 1 2 0 0 -1 3 0 0 m a ltitu d in e . F a g u l se a s o c ia z ă c u u lm u l
(U lm u s c a m p e s tr is ), f ra s in u l ( F r a x in u s e x c e ls io r ), p a ltin u l (A c e r p s e u d o p la ta n u s ) şi m e s te a c ă n u l (B e tu la

764
v e r u c o s a ), a ş a c u m se în tâ ln e ş te p e m u c h ia V ie z iu n ii. P e v e rs a n ţii d e la iz v o a re le V a s ila tu lu i, a p a r fa g i
c o lu m n a ri, d e m a ri d im e n s iu n i, c e l m a i c u n o s c u t fiin d e x e m p la ru l d in v f. P ro ie n i, d e c la ra t m o n u m e n t al
n a tu rii.
• S u b e t a j u l p ă d u r il o r d e a m e s te c - fa g c u ră ş in o a s e , a u o m a re e x tin d e re , f iin d a lc ă tu ite d in fă g e to -
b r ă d e te a s o c ia te şi c u m o lid , c e u r c ă în a ltitu d in e p â n ă la 1 4 5 0 -1 5 0 0 m . A c e s t su b e taj e s te f re c v e n t în tâ ln it în
p u n c te le J a riş te a , P le a ş a , D o s u l P le şii e tc. P e c o a s te le s tâ n c o a s e d in z o n ă , se a s o c ia z ă c u s c o ru ş u l (S o r b u s
a u c u p a r ia ), ia r p e v ă ile C ă lin e ş ti şi P ă s c o a ia , fa g u l c e d e a z ă tr e p ta t lo c u l m o lid u lu i, la a ltitu d in i c a re n u -i
s u n t s p e c ific e , fiin d p la n ta t d e c ă tre s ilv ic u lto ri d in ra ţiu n i e c o n o m ic e .
E t a j u l p ă d u r i l o r d e c o n i f e r e o c u p ă su p ra fe ţe în tin s e , în z o n a iz v o a r e lo r V ă ii P ă s c o a ia , p e c u lm ile
P â rc ă la b u , J a riş te a şi P o a le le R o b u lu i, f iin d r e p r e z e n ta t p r in m o lid iş u r i r e la tiv p u re . S p e c iile d o m in a n te su n t
c e le d e m o lid (P ic e a e x c e ls a ) şi b ra d a lb (A b ie s a lb a ), la c a re se a s o c ia z ă m a i r a r tis a (T a x u s b a c c a ta ), p e
V a le a P ie tr o ş iţa şi C u lm e a G ru iu lu i c u T isă . L a p a r te a s u p e rio a r ă a p ă d u rii, a p a re ie n u p ă ru l, s p e c ific e ta ju lu i
s u b a lp in , p e V a le a P ie tro ş iţa , în G o lu l P le ş ii etc.
E t a j u l s u b a lp in şi a lp in . E ta ju l s u b a lp in se în tâ ln e ş te la p a r te a s u p e rio a r ă a a p ă d u r ilo r d e c o n ife re ,
u n d e c o n d iţiile c lim a tic e s u n t m u lt m a i a s p re , c u v â n tu ri p u te rn ic e , te m p e r a tu ri m e d ii a n u a le sc ă z u te (0 — 2 0
C ) şi p r e c ip ita ţii a b u n d e n te c a re se sc u rg p e s u p ra fa ţa to p o g r a f ic ă , so lu ri a c id e şi s u b ţiri. A c e s te c o n d iţii s u n t
p r ie ln ic e d o a r p e n tru c r e ş te r e a a r b u ş tilo r d e jn e a p ă n , c a re se în tâ ln e s c p e su p ra fe ţe în tin s e în Ş a s a M â n d re i,
su b v â rfu l R o b u şi P â rc ă la b u . A s o c ia te a c e s to r j n e p e n iş u ri, a p a r tu fiş u ri d e a fin , ie n u p ă r c o m u n şi b u jo r d e
m u n te . R a riş tile d e lim ită a u f o s t în g e n e ra l d is tru s e , a p ă r â n d su b f o rm a u n o r p e tic e m ic i p e v e rs a n ţii
stâ n c o ş i, g re u a c c e s ib ili. R ă z le ţ, a p a re şi z â m b ru l (P in u s c e m b r a ), ia r p e c u lo a re le d e a v a la n ş e şi d e -a lu n g u l
v ă ilo r, a rin u l v e rd e . S tâ n e le s u n t în c o n ju r a te d e o se rie d e p la n te s p e c ific e , în c a re p r e d o m in ă u r z ic a şi ş te v ia
stâ n e lo r.
V e g e ta ţ ia d e s t â n c ă r i e . P e g r o h o tiş u r i şi b o lo v ă n iş u ri, p re c u m şi p e v e rs a n ţii s tâ n c o ş i lip s iţi d e u n
s tra t d e so l, îş i g ă s e ş te a d ă p o s t, fix a tă p r in fis u rile stâ n c ilo r, o v e g e ta ţie s p e c ific ă , re p r e z e n ta tă p r in sp e c ii
sa x ic o le a d a p ta te c o n d iţiilo r d e o s e b ite le g a te d e n a tu r a su b s tra tu lu i. C o m p o z iţia f lo ris tic ă e s te v a ria tă , d u p ă
tip u l d e r o c ă şi g ra d u l d e fis u ra re , a ltitu d in e , e x p o z iţia şi în c lin a re a v e rs a n ţilo r, c o n d iţii c lim a tic e etc. A s tfe l,
p e v e rs a n ţii a b ru p ţi ai s tâ n c ă riilo r d e la O b â r ş ia F e rig ii ( V a le a S a tu lu i), V a le a lu i S ta n , V a le a D o a b re i, V a le a
B e ţe lu lu i, V a le a C ă lin e ş ti, a p a r f lo a r e a d e c o lţ, g a r o f iţa d e m u n te , o c h ii ş o ric e lu lu i, m e riş o ru l, ie d e r a a lb ă , ia r
p e p o liţe le s tru c tu ra le - s u p e rb e e x e m p la re d e d e d iţe i, n u m iţi în z o n ă ,,b râ n d u ş e d e Ţ u rţu d a n ” .
V e g e ta ţ ia d e lu n c ă . C u p rin d e d o u ă f o rm a ţiu n i v e g e ta le : p ă d u r ile d e lu n c ă (z ă v o a ie le ) şi p a jiş tile d e
lu n c ă . P ă d u rile d e lu n c ă s u n t a lc ă tu ite d in a rb o ri d e e s e n ţă m o a le : să lc ii, p lo p i, arin i. P a jiş tile d e lu n c ă su n t
fo rm a te d in g ra m in e e ( P o te n tila r e c ta n u s ), s p e c ii h ig ro file (C a r e x v u lp in a ) şi a u im p o r ta n ţă e c o n o m ic ă
p e n tru p ă ş u n a t, d a to rită c a n tită ţii m a ri d e b io m a s ă . A tâ t în lu n c a O ltu lu i, c â t şi în c e a a L o tru lu i, p ă ş u n a tu l
in te n s iv şi, m a i a le s, lu c ră rile h id ro e n e rg e tic e a u d e te r m in a t n u n u m a i re s tr â n g e r e a s u p ra fe ţe lo r o c u p a te d e
a c e s te p ă ş u n i, ci şi d e g r a d a r e a p u te rn ic ă a lor.
V e g e ta ţ ia x e r o t e r m o f i l ă . A p a re p e v e rs a n ţii stâ n c o ş i, u n d e c o n d iţiile c lim a tic e ( in flu e n ţe m e d ite r a ­
n e e n e , e x p u n e re su d ic ă ) a u f o s t fa v o ra b ile , f iin d re p r e z e n ta tă p rin a rb u ş ti d e tip s u b m e d ite ra n e a n . T u fiş u rile
x e r o te rm o file se în tâ ln e s c lo c a l p e v e rs a n ţii su d ic i ai M u n ţilo r C ă p ă ţâ n ii şi C o z ia , ia r p e a re a le m a i re strâ n se
- p e V a le a B e ţe lu lu i, V a le a D o a b re i şi d e - a lu n g u l v ia d u c tu lu i A lb io a ra . S p e c iile c a r a c te ris tic e su n t
u rm ă to a re le : m o jd re a n u l ( F r a x in u s c o r n u s ), m ă c e ş u l (R o s a c a n in a ), a lu n u l (C o r illu s a v e la n a ), le m n u l
c â in e s c (Ig u s tr u m v u lg a r e ), c a re f o rm e a z ă d e s iş u ri c o m p a c te p e V a le a S a tu lu i (,,p o d ”). L o c a l, a p a r tu fă riş u ri
d e J u n ip e r u s s a b in a , ia r p e V a le a D o a b re i, m o jd r e a n u l c re şte a s o c ia t c u c o rn u l şi s â n g e ru l. S p e c ii în s o ţito a re
p e tro file , a p a r şi în c o m p o z iţia p a jiş tilo r d e stâ n c ă rie (F o a rf e c a B re z o iu lu i, C o z ia , S tâ n c ă riile D o a b re i,
B e ţe lu lu i), s p e c ia c a r a c te r is tic ă fiin d g a r o f iţa d e stâ n c ă .

e) Fauna
D e ş i z o n a s tu d ia tă n u o c u p ă o s u p ra fa ţă p r e a m a re , e a a re , în sc h im b , o f a u n ă b o g a tă şi v a ria tă , c a
u rm a re a re fle c tă rii în c o m p o z iţia a n im a lă , a p r in c ip a le lo r e le m e n te n a tu ra le : p o z iţia g e o g ra fic ă , re lie fu l p rin
a ltitu d in e şi c o n d iţiile c lim a tic e . În e ta ja re a fa u n e i te re s tre , d a to rită m o d if ic ă r ilo r a ltitu d in a le a le c lim e i şi
v e g e ta ţie i, a p a r u n e le p e n d u lă r i p e v e r tic a lă a le u n o r s p e c ii e u ro b io n te , c a re a u o ră s p â n d ire m a i la rg ă şi se
în tâ ln e s c , p ra c tic , în to a te e ta je le d e v e g e ta ţie d e p e r a z a lo c a lită ţii B re z o i. D in tre a c e s te a m e n ţio n ă m : lu p u l
(C a n is lu p u s ), v u lp e a (V u lp e s v u lp e s ), ie p u re le (L e p u s e u r o p a e u s ), p is ic a s ă lb a tic ă (F e lix s ilv e s tr is ), u rs u l
(U r s u s a r c to s ) etc.

765
 F a u n a z o n e i a lp in e . C u p rin d e lu m e a a n im a lă a e ta ju lu i a lp in şi s u b a lp in , c a r a c te r iz a tă în s ă p r in tr -u n
n u m ă r m a i re d u s d e s p e c ii, d a to rită c o n d iţiilo r c lim a tic e m a i a s p re , s p e c ific e a ltitu d in ilo r rid ic a te . D in tre
sp e c iile c a re se în tâ ln e s c în lim ite le lo c a lită ţii B re z o i, m e n ţio n ă m : c a p r a n e a g r ă (R u p ic a p r a r u p ic a p r a ), c a re
g ă s e ş te c o n d iţii o p tim e d e v ia ţă în M u n ţii L o tru lu i, u rs u l b r u n ( U r s u s a r c to s ) v a ra , f â s a d e m u n te (A n th u s
sp in o le tta ), b r u m ă r iţa a lp in ă (P r u n e lla c o la r is ), ia r d in tre re p tile - ş o p â rla d e m u n te (L a c e r ta v iv ip a r a ) şi
v ip e r a c o m u n ă (V ip e r a b e r u s ) ( B o ş c a iu , 1 9 7 1 , 1 1 0 ).
E t a j u l f a u n is t ic a l c o n i f e r e lo r . O fe ră u n m e d iu d e o s e b it d e p r ie ln ic p r in c o m p o z iţia c h im ic ă a
e s e n ţe lo r fo re s tie re , u m e z e a lă rid ic a tă , so l p u te rn ic a c id , a d ă p o s t etc. S u n t p re z e n te u n n u m ă r m a re d e sp e c ii
şi d e in d iv iz i le g a ţi d e c o n d iţiile d e v ia ţă , d a r m a i p u ţin o s c ila n ţi p e v e rtic a lă . In p ă d u rile d e c o n ife re d in
M u n ţii C ă p ă ţâ n ii şi L o tru lu i, c a re se în c a d r e a z ă în z o n a a b o rd a tă , se în tâ ln e s c , d in tre m a m ife re , u rs u l b ru n
(U r s u s a r c to s ) , râ s u l (L y n x ly n x ), ia r c a re p tile - v ip e r a c o m u n ă , ş o p â rla d e m u n te , a m fib ie n i e tc . P re d o m in ă
p ă s ă r ile le g a te d ire c t d e c o ro n a m e n tu l a rb o rilo r: c o c o ş u l d e m u n te (T e tr a o u r o g a llu s ), p iţig o iu l d e b r ă d e t
( P a r u s a te r ), p iţig o iu l m o ţa t (P a r u s c r is ta tu s ), fo rf e c u ţa (L o x ia c u r v ir o s tr a ), g a iţa d e m u n te etc.
E t a j u l f a u n is t ic a l p ă d u r i l o r d e fa g . S e c a r a c te r iz e a z ă p r in tr-o m a re v a rie ta te d e s p e c ii, d a to rită
c o n d iţiilo r d e v ia ţă c u m u ltă c ă ld u r ă şi lu m in ă , p r e c u m şi o b a z ă tr o f ic ă v a ria tă . L u m e a m a m if e r e lo r e ste
re p r e z e n ta tă p r in v e v e r iţă (S c iu r u s v u lg a r is ), ie p u re le (L e p u s e u r o p a e u s ), jd e r u l d e p ia tr ă (M a r te s m a rte s),
p â r ş u l c u c o a d ă s c u rtă (D r y o m is n ite d u la ), p â rş u l d e a lu n (M u s c o r d in u s a v e la n o r iu s ), la c a re se a d a u g ă
lu p u l, c e rb u l, m is tre ţu l (S u s s c r o fa ) etc. C a o c u rio z ita te , p e ţa n c u r ile d e g n a is a le N a ră ţu lu i, c o b o râ n d u n e o ri
la 6 0 0 -8 0 0 m p e F o a r fe c a B re z o iu lu i, p o t fi în tâ ln ite c a p re le n e g re . D in tre n u m e ro a s e le sp e c ii d e p ă s ă ri c a re
tr ă ie s c în c a d ru l p ă d u rii de fa g , a m in tim : p iţig o iu l d e m u n te (P a r u s m o n ta n u s ), m u s c a r u l m ic (F ic e d u la
p a r v a ) , p itu lic e a s fâ râ ito a re ( P h y llo s c o p u s s ib ila tr ix ), p o ru m b e lu l g u le ra t ( C o lu m b a c o lu m b u s ), b u f n iţa
(B u ffo b u ffo ) etc.
E t a j u l f a u n is t ic a l p ă d u r i l o r d e g o r u n . O fe ră c e le m a i b u n e c o n d iţii d e v ia ţă , h r a n ă b o g a tă şi v a ria tă
şi o d u r a tă m a i m a re a p e rio a d e i c ă ld u ro a s e . C a u rm a re , lu m e a a n im a lă e s te e x tre m d e d iv e rs ific a tă , fiin d
re p r e z e n ta tă p rin n u m e ro a s e s p e c ii d e p ă s ă ri şi m a m ife re , c a re se în tâ ln e s c şi în p ă d u rile d e fa g . În p lu s , c a
u rm a re a c o n d iţiilo r c lim a tic e , a v e r s a n ţilo r c u e x p o z iţie su d ic ă , d a r şi a su b s tra tu lu i p e tro g ra fic , se p o t î n ­
tâ ln i e x e m p la re m a i m ic i d e v ip e r ă c u c o rn ( V ip e ra a m m o d ith e s ), p r e c u m şi sc o rp io n i (E u s c o r p iu s
c a r p a th ic u s ).
F a u n a s t â n c ă r i i l o r . E x is te n ţa u n o r c o n d iţii d e v ia ţă m a i g re le , s tr u c tu ra p e tro g r a f ic ă şi m o r fo lo g ia
re lie fu lu i, p e a lo c u ri c h ia r lip s a v e g e ta ţie i, fa c c a în a c e s t m e d iu s ă tr ă ia s c ă u n n u m ă r m a i re d u s d e sp e c ii de
a n im a le , a d a p ta te p e rfe c t, în sc h im b , la a c e s te c o n d iţii. D in tre m a m ife re , m e n ţio n ă m în p r im u l r â n d c a p ra
n e a g r ă (R u p ic a p r a r u p ic a p r a ), în tâ ln ită fre c v e n t p e a re a le d in ju r u l B re z o iu lu i [s tâ n c ă riile P ris ă c ilo r, P ie tre le
P o rc u lu i, P ie tre le lu i B u c u r, V â rfu l P ie tre le C h e ii (c u p to a re ), P â râ u l S o c ilo r, V a le a C ă lin e ş ti, stâ n c ă riile
Ş in d rile i, V a le a D ă n e s e i, F o a r fe c a B re z o iu lu i], ia r d in tre p ă s ă ri - m ie r la d e p ia tr ă ( M o n tic o la s a x a tilia ),
lă s tu n ii de s tâ n c ă (H ir u n d a r u p e s tr is ), p r e s u r a d e m u n te ( E m b e r iz a c ia ) etc.

f) Solurile
S o lu rile s u n t sla b d e z v o lta te , s p e c ific e z o n e i m o n ta n e , c u m a r fi s o lu rile b ru n e şi b ru n e - p o d z o lic e . În
a n s a m b lu , n a tu ra o ra ş u lu i B re z o i re p r e z in tă - p r in a ş e z a re şi v a r ie ta te a e le m e n te lo r - u n lo c d e o d e o s e b ită
v a lo a re n a tu ra lă , ş tiin ţific ă şi p r a c tic ă şi, în a c e la ş i tim p , o a tra c ţie d e o s e b ită d in p u n c t d e v e d e re tu ris tic . În
c a d ru l z o n e i B re z o iu lu i, e x is tă n u m e ro a s e p la n te o c ro tite d e le g e , c u m a r fi: flo a r e a d e c o lţ ce se g ă s e ş te în
V a le a D o a b re i la ce m a i jo a s ă a ltitu d in e d in ţa ră , tu lic h in a m ic ă şi d e d iţe lu l - o p o d o a b ă a s tâ n c ă riilo r d in
Ţ u rţu d a n , şi a lte le . P rin r e s u rs e le n a tu ra le e x is te n te , d e f lo ră şi fa u n ă , o ra ş u l B re z o i d is p u n e d e u n im p o r ta n t
p o te n ţia l tu ris tic , c o n s titu in d p r in c ip a la p o a r tă d e p ă tru n d e re p e V a le a L o tru lu i.

g) Natura ocrotită
În p re z e n t, c â n d o m e n ir e a e s te a f e c ta tă a p ro a p e p e s te t o t d e c o n flic te a rm a te , ia r n a tu r a - d e p o lu a re a
g r a v ă a a e ru lu i, a p e i şi so lu lu i, p r o b le m a p r o te jă rii n a tu rii se p u n e d in ce în ce m a i a c u t. D e z v o lta re a
p u te rn ic ă a e c o n o m ie i a d e te r m in a t a p a r iţia u n o r m o d ific ă ri s tru c tu ra le s u b s ta n ţia le a le p e is a je lo r n a tu ra le ,
a r ia a c e s to ra r e s trâ n g â n d u -s e fo a rte m u lt în u ltim ii 50 d e a n i. În e g a lă m ă s u ră , tu ris m u l, c a re a d e v e n it la
sfâ rş itu l s e c o lu lu i tr e c u t o n e c e s ita te strin g e n tă , a im p u s lu a re a u n o r m ă s u ri ra d ic a le d e p ro te ja re a n a tu rii
p r in c r e a r e a re z e r v a ţiilo r n a tu ra le , a p a r c u rilo r n a ţio n a le , a p a r c u rilo r n a tu ra le , p rin d e c la ra re a u n o r sp e c ii d e
p la n te şi a n im a le , m o n u m e n te a le n a tu rii, în v e d e r e a o c ro tirii lor.
766
 A rm o n iz a re a in te r e s e lo r e c o n o m ic e cu
c e le im p u s e d e o c r o tire a e c o lo g ic ă a
te rito riu lu i lo c a lită ţii B re z o i, tre b u ie să
re p re z in te o b ie c tiv e d e p r im ă im p o r ta n ţă
p e n tru fa c to rii de d e c iz ie lo c a li. D e a ltfe l,
L e g e a nr. 2 3 6 d in 2 4 n o ie m b r ie 2 0 0 0 ,
m o d if ic a tă p r in Legea nr. 4 6 2 /2 0 0 0 ,
s ta b ile ş te c u c la rita te re g im u l a riilo r n a tu ra le
p ro te ja te , c o n s e r v a r e a h a b ita te lo r n a tu ra le , a
flo re i şi fa u n e i să lb a tic e .
P e ra z a lo c a lită ţii B re z o i, e x is tă d o u ă
m a ri arii p ro te ja te , re s p e c tiv P a rc u l N a ţio n a l
C o z ia şi R e z e rv a ţia N a tu r a lă P ă d u re a
C ă lin e ş ti-B re z o i. A m in tim , d e a s e m e n e a ,
p r o p u n e r e a f ă c u tă d e P lo a ie G h e o rg h e , C ă lin
D . şi D u m itr e s c u D u m itru , d e a p ro b a re a
în f iin ţă r ii R e z e rv a ţie i N a tu r a le V a le a
D o a b re i.

L im ite l e a d m in is tr a tiv e a le o r a ş u l u i ( d u p ă V . I l i n c a şi G h . M o s o r )

R e l i e f s tr u c tu r a l p e V a le a D o a b r e i

767
 Cap. II - ISTORIA
1. C o n s id e ra ţii p r iv in d P R E IS T O R IA , I S T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă

L a B re z o i, c e le m a i v e c h i u rm e d e v ia ţă u m a n ă d e s c o p e rite p â n ă - n p r e z e n t n u d a te a z ă d e c â t d in p a r te a
m a i v e c h e a p rim e i e p o c i a fie ru lu i. În p u n c tu l V a le a lu i S tan , s - a d e s c o p e rit o n e c r o p o lă c u m o rm in te d e
in c in e ra ţie în c is te (c u tii), c o n s id e ra te d e p r o fe s o ru l D . B e rc iu u n ic e în fe lu l lo r. M o rm in te le d e s c o p e rite ,1 1
la n u m ă r, d in c a re n u m a i 3 a u fo s t sa lv a te d e la d is tru g e re şi stu d ia te s u n t m o rm in te d e in c in e ra ţie în c u tii d e
p ia tră . C o n ţin u tu l lo r, în g e n e r a l, e s te f o rm a t d in u rn e d e c e r a m ic ă d e c u lo a re c a s ta n ie p lin e c u c e n u ş ă şi o a se
c a lc in a te ( B e r c iu , 1 9 7 2 , 1 5 ). L a p o a le le m u n te lu i B a s a ra b , a u f o s t d e s c o p e rite u rm e d e v ia ţă a le f ă u r ito rilo r
c u ltu rii G lin a III, p r e c u m şi u rm e le u n e i a ş e z ă ri d a c ic e ( P e t r e - G o v o r a , 1 9 7 6 , 1 4 -1 5 ). A u m a i f o s t fă c u te şi
a lte d e s c o p e riri c a re d o v e d e s c fa p tu l c ă te rito riu l d e a s tă z i al B r e z o iu lu i a c o n tin u a t s ă fie lo c u it d e d a c i. O
d o v a d a o c o n s titu ie şi m o n e d a d e a u r c u le g e n d a „ K w s o n ” (c o s o n ) d e s c o p e rită a ic i, d a ta tă d in a n u l 4 3 î. C h r.,
c a re se p ă s tre a z ă la C a b in e tu l n u m is m a tic al B ib lio te c ii A c a d e m ie i R o m â n e , su b n u m ă ru l d e in v e n ta r A /3 6 7
( W in c le r , 1 9 7 2 , 195).
Is to ric u l D . T u d o r, în lu c ra re a s a f u n d a m e n ta lă O lte n ia R o m a n ă , b a z a t p e c e rc e tă rile lu i G rig o re
T o c ile s c u şi a le a lto r c e rc e tă to ri, a f ir m a c ă la G u ra L o tr u lu i-B re z o i a e x is ta t o s ta ţiu n e ro m a n ă şi u n tu rn d e
p a z ă , a c e s ta d in u r m ă f iin d s p ă la t d e a p e le O ltu lu i în se c o lu l al X I X - le a ( T u d o r , 1 9 6 8 , 2 3 3 ). A c e la ş i
c e r c e tă to r a p u s în e v id e n ţă e x is te n ţa v e c h iu lu i d ru m r o m a n d in z o n ă (I b id e m ); el f ă c e a le g ă tu ra , p rin
V ă ra tic a , în tr e A r u te la - B iv o la r i şi c a s tru l P r e to r iu m ; a f o s t id e n tific a t p r in p o d u l d e la T u n e lu l U rso i (az i,
n u m it T u n e lu l I), u n d e se v ă d , să p a te în p ia tr ă la 14 m în ă lţim e , g ă u rile n e c e s a re f ix ă rii b â r n e lo r p e n tr u p o d
( E f r i m , 2 0 0 8 , 13). În c e rc e tă rile sa le , T o c ile s c u a g ă s it a ic i o s ta tu e tă a n tic ă şi o m o n e d ă ro m a n ă c a re , d in
n e fe ric ire , a u f o s t p ie rd u te în tim p u l c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l ( Ib id e m ). C e rc e tă rile fă c u te de
m u z e u l m ilita r su b c o n d u c e r e a lu i C ris tia n M .V lă d e s c u a u c o n f ir m a t c ă p e m a lu l s tâ n g al O ltu lu i, la
c o n f lu e n ţa L o tru lu i c u O ltu l, în p u n c tu l V ă ra tic a , p la s a t p e u n p la to u în a lt d e c irc a 2 0 -3 0 m e tri la s u d de
b is e ric a sa tu lu i, se a f lă u n tu r n ro m a n ( V lă d e s c u , 1 9 8 6 , 6 7 ). F o rtific a ţia d e la V ă ra tic a , a f la tă în tr - u n p u n c t
in te r m e d ia r d e le g ă tu ră în tr e P ra e to riu m şi A ru te la , ju s tif ic ă d in p u n c t d e v e d e re s tra te g ic , lo c u l a le s p e n tru a
a p ă r a ş o s e a u a d e a ta c u rile d a c ilo r d e p e V a le a L o tru lu i.
P e n tru o p e r io a d ă lu n g ă d e u n m ile n iu , d e la p ă r ă s ir e a D a c ie i d e c ă tre ro m a n i, iz v o a re le a r h e o lo g ic e şi
d o c u m e n te le n u o f e r ă n ic i o in fo rm a ţie d e s p re V a le a L o tru lu i şi L o v iş te . O d o v a d ă s ig u ră a c o n tin u ită ţii
n e în tre ru p te a s o c ie tă ţii o m e n e ş ti d in e p o c a ro m a n ă p â n ă a s tă z i, a r p u te a - o c o n s titu i to p o n im u l L a T r o i a n ,
u n a d e v ă r a t d o c u m e n t lin g v is tic . A c e s ta a p a re în m u lte z a p is e d e la s fâ rşitu l s e c o lu lu i al X IV -le a , c a u n s e m n
d e h o ta r - L a P ro ie n i - a ş a a u d e n u m it lo c u l p e u n d e tre c e a s tă z i ş o s e a u a c e a m a i n o u ă şi p o d u l d e p e s te
L o tru -G o lo tre n i. B ă trâ n ii şi v e c h ile h r is o a v e a le B re z o iu lu i s p u n e a u “ T ro ia n ” s a u “ L a T ro ia n ” , c â m p u lu i d e
la G u ra L o tru lu i, de la p o s tu l d e c o n tro l al c irc u la ţie i şi p â n ă la p o d u l O ltu lu i. J u d e c â n d d u p ă a c e s t
to p o n im ic , se p o a te p re s u p u n e , a ş a c u m a m a r ă ta t m a i su s, c ă ro m a n ii a u c o n s tru it şi a ic i o p o rţiu n e d e d ru m
d e in te re s lo c a l, o ri p o a te u n tu rn d e p a z ă p e n tru c o n tro lu l c irc u la ţie i la in tr a re a şi ie ş ir e a d e p e L o tru .

2. E V U L M E D IU
În e p o c a d e c ris ta liz a re a fe u d a lis m u lu i p e te rito riu l ţă rii n o a s tre , p o tr iv it is to ric ilo r, V a le a L o tru lu i a
a p a r ţin u t d e ţa r a L itu a a lu i L ito v o i c a re se în tin d e a d in b a z in u l J iu lu i p â n ă la O lt ( C o n e a , 1 9 3 5 , p a s s im ) , ia r
d u p ă în te m e ie r e a şi o r g a n iz a r e a Ţ ă rii R o m â n e ş ti a a p a r ţin u t d e is to ric u l ţin u t al L o v iş te i d e u n d e e r a a c e l
S to ic a n , fiu l lu i D ra g o m ir, fiu l lu i V o in a , c a re în 1374 în f ru n te a u n o r b o ie ri se a f la re f u g ia t în T ra n s ilv a n ia
în u r m a o p o z iţie i f ă c u tă d o m n ito ru lu i ( G h . S u r d u , 1 9 6 7 , 15).
În is to rio g ra fie , s -a d is c u ta t d e s e o ri d e s p re u n e le d o c u m e n te le g a te d e p r im a m e n ţiu n e a L o v iş te i şi a
r â u lu i L o tru . Se c u v in e s ă a m in tim m a i în tâ i le g e n d a ra “L o th o rv a r, C e ta te a d e lâ n g ă L o tru (. . .) C a ste lu l
c o n te lu i C o n ra d se a f la în a p ro p ie re d e a c tu a lu l s a t G o lo tr e n i” ( H a s d e u , 1 9 7 6 , 7 1 8 ). D in p u n c t d e v e d e re
d o c u m e n ta r, lo tre n ii in tr ă în is to rie î n c a lita te d e n e g u s to ri. L a în c e p u tu l s e c o lu lu i a l X V I-le a , u n
d o c u m e n t d e la R a d u c e l M a re v o rb e ş te c la r d e o p o p u la ţie a ş e z a tă p e râ u l L o tru . E s te v o r b a d e H ris o v u l d in
2 0 ia n . 1505 p r in c a re d o m n u l în tă r e ş te M ă n ă s tirii C o z ia v a m a d e la G e n u n e ( C â in e n ii d e a z i), în c a re se

768
s p u n e : Ş i lo tr e n ii c a r e v o r f i n e g u s to r i şi v o r p u r ta c u m p ă r ă tu r i d in ţa r a d o m n ie i m e le s a u d e la u n g u ri, to ţi
lo tr e n ii s ă p lă te a s c ă v a m a s fin te i m ă n ă stir i, p e n tr u c ă a c e l o m c a r e n u v a p lă ti v a m a s fin te i m ă n ă s tir i ş i c â t
a s ta c e e a ce se cu v in e , p e u n a s e m e n e a o m a s t f e l s ă ştie c a - l v o i p u n e în ţe a p ă la v a d ( D R H B I I , 1972, 73).
C u to a te r e s tric ţiile , s c h im b u rile c o m e rc ia le c u T ra n s ilv a n ia s - a u d e z v o lta t c o n tin u u . A s tfe l, în an u l
1 549, u n n e g u s to r d in B ra ş o v (p re s u p u s a fi fo s t M o is e e v re u l) fa c e la B re z o i u n tr a n s p o r t d e m ă rfu ri, în
v a lo a re d e 1000 a s p ri. C o n d ic a d e so c o te li a lo c a lită ţii B ra ş o v a în r e g is tr a t n u m e le B re z o iu lu i, c a re e s te
a s tfe l m e n ţio n a t p e n tru p r im a d a tă în tr - u n d o c u m e n t sc ris (Manolescu, 1965: 252, 259, 287). N u m e le
lo c a lită ţii B re z o i se în tâ ln e ş te şi în h ris o v u l d in 4 d e c e m b rie 1575 p r in c a re d o m n ito ru l A le x a n d r u M ir c e a v v
le în tă re ş te lu i C ă lin , lu i V la d , lu i C ă lin e l şi a lto ra , o o c in ă p e a p a L o tru lu i, c a re fu s e s e c u m p ă r a tă m a i
d in a in te v re m e ; „ o c in a şi c u m u n te le şi d in a p a L o tru lu i c u p e ş tii, s ă -i a ib ă c u B r e z o ii” (D R H , B , V II , 349­
350). U n a lt d o c u m e n t d in v r e m e a lu i M ih a i V ite a z u l n e d ă im p o rta n te d e ta lii d e s p re lo c a lita te a B re z o i. E ste
v o r b a de h ris o v u l d in 14 iu n ie 1597, d a t lu i S e lv e s tr u c ă lu g ă r d e la B r e z o i...c a r e a d ă r u it
D o a b r a ... m ă n ă s tir ii c e se c h e a m ă C o zia .
D u p ă c o n s tru ire a M ă n ă s tirii C o z ia , c tito r ită d e M ir c e a c e l B ă trâ n , m u ltă v re m e , în tr e lo tre n i şi
c ă lu g ă rii d e la C o z ia a u e x is ta t re la ţii p a ş n ic e d e b u n ă v e c in ă ta te . A u f o s t şi p e rio a d e c â n d în tre c e le d o u ă
“p ă r ţi” , a u e x is ta t şi u n e le n e în ţe le g e ri, d a to ra te lă c o m ie i c ă lu g ă rilo r, c a re in te n ţio n a u s ă le r ă p e a s c ă
lo tr e n ilo r n u n u m a i p r o p rie tă ţile , ci şi lib e rta te a . T o tu şi, te re n u rile e ra u d a te d e b u n ă v o ie , c u m a f o s t c a z u l lu i
M ă n ă ilă , fiu l lu i N e g u ş d in B re z o i, c a re la 3 iu lie 1 6 3 3 , a în c h in a t M -rii C o z ia p ă rţile lu i d e m o ş ie d in B re z o i
şi V a s ila tu ( D R H B I , 1974, 146-148). L a 18 m a i 1 635, M a ria şi S tan a , fiic e le lu i Io n d in B re z o i d ă ru ie s c
..d in s a t d in B re z o i, d in G u ra L o tr u lu i, to a tă s iliş te a d in s a t ş i d in câ m p u , d in p ă d u r e , d in m u n te ş i p ă s te to t
h o ta ru l, d e o a re c e a c e a s tă p a rte a f o s t f ă g ă d u ită d e ta tă l lo r c â n d tră ia , d a r n u a a p u c a t s ă fa c ă a c t fiin d c ă : i s ­
a u în tâ m p la t m o a r te d e l-a u u c is v iin d d e la m â n ă s tir e a d in B istr iţa , m e r g â n d la o c n ă ( DJVAN,
M a n u s c r is e , M s .1 0 2 , 290-291). E x e m p le le s - a r p u te a în m u lţi.
P e n tru se c o lu l al X V I-le a , e x is tă in fo rm a ţii p r iv in d e x is te n ţa şi e x p lo a ta re a a u ru lu i în M u n ţii L o tru lu i,
m a i în tâ i a d u n a t d in a p a L o tru lu i p r in s p ă la re , ia r m a i tâ r z iu p rin d e s c h id e re a e x p lo a tă rii m in ie re d in p u n c tu l
V a le a lu i S tan . A s tfe l, F ra n c o S iv o ri, s e c re ta ru l ita lia n a lu i P e tru C e rc e l ( 1 5 8 3 -1 5 8 5 ), v o rb e ş te în m e m o riile
sa le d e s p re e x is te n ţa în Ţ a r a R o m â n e a s c ă a u n u i râu : ”c h e p a s s a fo ld e d e lla m o n ta g n e m in e r a li l- a c q u a p o r ta
m o lti g ra n d i d ’o ro , c h e c o n c e rti in g e n i r ite n g o n o a se n e p u o p e r la p a rte to c a n tte a l P rin c ip e , d a v itim illia
d u c a ti d ’o ro l ’a n n o ” (“ c u rg e p e la p o a le le m u n ţilo r c u m in e ra le , d u c e c u sin e m u lte g r ă u n ţe d e a u r, p e c a re le
c u le g e c u u n a n u m it m e ş te ş u g ” ); is to ric u l Ş te fa n P a s c u , c e l c a re a e d ita t te x tu l, c o n s id e r ă - p e b u n ă d re p ta te -
c ă e s te v o r b a d e s p re L o tru . ( Pascu, 1944, 117-178).
D in p u n c t d e v e d e re a d m in is tra tiv , d e la p r im a s a a te s ta re d o c u m e n ta ră p â n ă în se c o lu l al X IX -le a ,
B re z o iu l a a p a r ţin u t d e p la iu l L o v iş te a c a re c u p r in d e a şi V a le a L o tru lu i. D u p ă re fo rm e le lu i C o n s ta n tin
M a v ro c o rd a t, în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , p l a iu l s -a o f ic ia liz a t c a in s titu ţie / u n ita te s e m i- m ilita r ă d e p lă ie ş i, p rin
o r g a n iz a r e a a c e s te i s u b d iv iz iu n i a le j u d e ţe lo r în z o n a d e m u n te (e c h iv a le n te a le p lă ş ilo r d e la d e a l şi c â m p ie ),
f iin d c o n d u s d e u n v ă t a f d e p la i, c a re a v e a în p lu s o b lig a ţia s ă a s ig u re şi s ă c o n tro le z e v a m a . În a c e a s tă z o n ă ,
a f o s t o r g a n iz a t p la iu l L o v iş te i, al c ă ru i v ă t a f a v e a se d iu l în C â in e n i, u n d e e r a şi v a m a . P lă ie ş ii d in B re z o i
a v e a u în p a z ă m u n ţii s itu a ţi la n o r d de L o tru .
O d a tă c u o c u p a r e a O lte n ie i d e c ă tre a u s trie c i, sa te le d e p e L o tru a u f o s t în c o rp o r a te , îm p r e u n ă c u to a tă
p a r te a d r e a p tă a O ltu lu i, în n o u a p ro v in c ie im p e ria lă , f iin d p u s e su b c o n d u c e r e a v a m e ş u lu i d e la C â in e n i. U n
m o m e n t im p o r ta n t d in v ia ţa lo c u ito r ilo r d in B re z o i şi a c e lo rla lte sa te d e p e V a le a L o tru lu i şi a O ltu lu i, îl
c o n s titu ie c o n s tru ire a şo s e le i „ V ia C a ro lin a ” d e p e V a le a O ltu lu i d e c ă tre a u s trie c i, în tr e a n ii 1 7 1 8 -1 7 2 1 ,
c â n d O lte n ia s - a a fla t su b s tă p â n ire a A u s trie i. P rin c o n s tru ire a a c e s te i a rte re d e c o m u n ic a ţie c a re u r m a în
g e n e ra l v e c h iu l tr a s e u al şo s e le i lu i T ra ia n , V a le a L o tru lu i a f o s t s c o a s ă d in iz o la r e a e c o n o m ic ă în c a re tră is e
m u lte v e a c u ri şi a in tr a t în c irc u itu l e c o n o m ic a l ţă rii. T o t în a c e a s tă p e rio a d ă , la G u ra L o tru lu i s -a u c o n s tru it
c a se m a ri, re s p e c tiv - u n c o n a c , d e c ă tre u n d o m n ito r a u s tria c p e n u m e S c h w a n tz -N e s te r.
D u p ă în c e ta r e a stă p â n irii a u s trie c e , în c e p e u n n o u ş ir d e c o n flic te în tre lo c u ito rii s a te lo r d e p e V a le a
L o tru lu i şi M â n ă s tire a C o z ia . În tr- u n h r is o v d in 2 8 ia n u a rie 1 7 5 5 , d o m n ito ru l C o n s ta n tin Ţ e h a n -R a c o v iţă
p o r u n c e ş te lo c u ito rilo r: « . . . c a re v ă h ră n iţi p e d e ln iţe le d e m o ş ie a le m ă n ă s tirii C o z ia - s ă se îm p a c e cu
s ta re ţu l c a re se p lâ n s e s e c ă lo tre n ii n u i-a u d a t d ijm ă (. . .) d in s e m ă n ă tu ri, n ic i d in fâ n e ţe , n ic i d in p o m e tu ri,
n ic i d in n im ic a f a ră d e (. . .) p e ş ti, p ă s tră v i p e a n (D o c. re l. a g r ., 1961, 531).
În d e c u rs u l s e c o lu lu i a l-X V III-le a , lo c a lita te a B re z o i e s te m e n ţio n a tă p e m a i m u lte h ă rţi, în c e p â n d cu
c e a a s to ln ic u lu i C o n s ta n tin C a n ta c u z in o . I s to r ia s a te lo r d e p e L o tru , sa te d e m o ş n e n i, e s te c o m p u s ă d in tr-u n
în tr e g la n ţ d e lu p te p e n tru a p ă r a r e a lib e rtă ţii şi a m o ş ie i lo r; p e d e a ltă p a rte , e a a r e p r e z e n ta t o lu p tă

769
c o n tin u ă c u c o n d iţii g re le d e v ia ţă im p u s e d e m e d iu l în c o n ju ră to r. E s te e lo c v e n t în a c e s t se n s, u n
d o c u m e n t d in 1808 în c a re b r e z o ie n ii se p lâ n g e a u D iv a n u lu i p e n tru o m o ş ie ce e r a în p r im e jd ie d e a le
fi f o s t ră p ită : „ C ă c i c â n d n i se v a lu a a c e a s tă m o ş io a r ă , n o i ce să m a i p ă z im în tr - a c e ş ti m u n ţi
p ă d u re ţi, la c a s a ce n e -o d a t n u n e p u te m a g o n is i h r a n a v ie ţii n o a s tre , ce tr ă im to t c u c u m p ă ra re de
b u c a te . A p o i d a c ă n u p u te m ţin e n ic i c â te u n d o b ito c ce a v e m p e a c e a s tă m o ş ie , ră m â n e lu c ru s ă n e p ă r ă s im
c a s e le şi să n e d u c e m c a re în c o tr o v o m v e d e a ” (A p u d S u r d u , 1 9 6 7 , 15).
În litig iile a v u te c u d ife rite p ă rţi, lo tre n ii a u fo s t s iliţi n u o d a tă s ă b a tă d ru m u l p â n ă în c a p ita la ţă rii şi
d e m u lte o ri, p e n tru a f la re a a d e v ă ru lu i, in s ta n ţe le d e ju d e c a tă a u a p e la t c h ia r la s e rv ic iile a u to rită ţilo r
b is e ric e ş ti c a re le -a u c e ru t m ă rtu ris ire în b is e ric ă su b ju r ă m â n t. În tre c e le m a i im p o rta n te d a n ii fă c u te d e
c ă tre v e c h ii lo tre n i M ă n ă s tirii C o z ia se n u m ă ra c e re fe rito a re la lu n c a s itu a tă în tr e G u r a L o tru lu i şi C â rlig u l
d e Jo s. L a G u ra L o tru lu i, p e a c e a s tă m o ş ie , p e la în c e p u tu l X IX -le a , e r a s e m n a la tă e x is te n ţa u n e i c â rc iu m i şi
a u n u i v a d d e tre c e r e p e s te L o tru , a m b e le f iin d s tă p â n ite în d e v ă lm ă ş ie d e c ă tre m o ş n e n ii c e lo r tr e i sate:
B re z o i, M a la ia şi V o in e a s a . D a tă f iin d in te n s if ic a r e a sc h im b u lu i d e m ă rfu ri în s p r e şi d in s p re A rd e a l, c a şi
c irc u la ţia c ă lă to rilo r p e d ru m u l O ltu lu i în tr - u n se n s sa u în a ltu l, c â r c iu m a şi v a d u l a d u c e a u în s e m n a te
v e n itu ri p r o p rie ta rilo r lo r. C ă lu g ă rii d e la C o z ia n u p u te a u p riv i c u in d if e re n ţă fa p tu l c a lo tre n ii, a tâ t p e n tru
a c e a s tă m o ş ie , c â t şi p e n tru c e le la lte a fla te în f o lo s in ţa lo r d e la B re z o i p â n ă la V o in e a s a , n u p lă te a u
d e c â t 4 0 0 lip a n i şi 4 lo s triţe , în v re m e ce n u m a i c â ş tig u rile re a liz a te d e p e u r m a c â rc iu m ii şi a v a d u lu i d e
tre c e re se r id ic a u la su m e c o n s id e ra b ile p e n tru a c e le v re m u ri. În c e rc ă rile c ă lu g ă rilo r d e a re v iz u i v e c h ile
a ş e z ă m in te , în c e r c ă ri în c a re u n e o r i a u in te r v e n it şi v o ie v o z ii ţă rii, se d o v e d is e r ă în fru c tu a s e . D in a c e a s tă
c a u z ă c o n flic tu l în tr e c e le d o u ă p ă r ţi - c ă lu g ă ri şi lo tre n i ră m â n e a î n p e r m a n e n ţă d e s c h is , d e ş i u n e o ri se p ă r e a
c ă a u f o s t r e s ta b ilite c e le m a i b u n e ra p o rtu ri. T o tu ş i, la în c e p u tu l s e c o lu lu i a l X IX -le a , re la ţiile d in tre
b re z o ie n i şi m â n ă s tire a u d e v e n it d in n o u în c o rd a te . E p is ta tu l m ă n ă s tirii, A le c u , în în ţe le g e re , d e s ig u r, cu
e g u m e n u l, a c o n fis c a t d e la lo tre n i 16 tr ă s u r i p e c a re a c e ş tia le fo lo s e a u p e n tru tr a n s p o r tu l c ă lă to rilo r şi
m ă rf u r ilo r p e ş o s e a u a O ltu lu i, c o n d iţio n â n d re s titu ir e a lo r d e c e d a r e a c â rc iu m ii în p r o p rie ta te a lu i. L o tre n ii,
c o n s id e r â n d a c e s t a c t c a u n a b u z , s - a u a d re s a t D iv a n u lu i ţă rii, a r ă tâ n d c ă ei ş i- a u a c h ita t în to td e a u n a în m o d
c o n ş tiin c io s o b lig a ţiile p e c a re le a v e a u f a ţă d e m â n ă s tire p e n tru m o ş iile c e se g ă s e a u în fo lo s in ţa lo r şi că,
p r in u rm a re , n u g ă s e s c c u n im ic ju s tif ic a tă o a s e m e n e a m ă s u ră (v e z i : S u r d u , 1 9 6 9 , 1 5). V ă z â n d p lâ n g e r e a
lo tre n ilo r, D iv a n u l a d a t d is p o z iţie is p ra v n ic u lu i ju d e ţu lu i s ă f a c ă c e rc e tă rile c u v e n ite (Ib id e m ).
D u p ă p le c a re a a u s trie c ilo r, ş o s e a u a d e p e V a le a O ltu lu i a d e v e n it im p ra c tic a b ilă , ia r B re z o iu l,
G o lo tre n ii şi c e le la lte sa te d e p e V a le a L o tru lu i a u ră m a s d in n o u iz o la te e c o n o m ic c e a ţin u t p â n ă la p a c e a
d e la A d ria n o p o le d in 1 829, c â n d ş o s e a u a a f o s t re fă c u tă . A c u m e s te s e m n a la tă a ic i a p a r iţia p r im e lo r jo a g ă r e
p e n tru e x p lo a ta re a le m n u lu i. P rim a m e n ţiu n e d o c u m e n ta ră p r iv in d e x is te n ţa u n u i jo a g ă r în sa te le d e p e
L o tru , e s te f ă c u tă d e d ia c o n u l S o c o l ( g ră m ă tic u l b is e ric ii d in B re z o i) în tr - u n z a p is d in 1 819. C â t p riv e ş te
p r im u l jo a g ă r d in B re z o i, se m e n ţio n e a z ă c e l d e la Ş ip o te -L o triş o r, c o n s tru it în a n u l 1824 şi a p a rţin â n d lu i
G h e o rg h e G h e o rg h iu . D u p ă 1 830, n u m ă ru l a c e s to ra v a c re ş te c o n s id e ra b il (D u p ă E f r i m , 2 0 0 8 , 4 7 ).

3. E P O C A M O D E R N Ă

a) Participarea locuitorilor la marile evenimente ale perioadei

E c o u r i a le r e v o lu ţ ie i lu i T u d o r . În sa tu l (c a rtie ru l) C ă lin e ş ti, e x is tă to p o n im e le P â r â u l Z a v e r e i şi
F u n d ă tu r a Z a v e re i, d e s p re c a re u n ii c e r c e tă to r c re d c ă a r a v e a le g ă tu r ă c u m iş c a re a r e v o lu ţio n a r ă d in 1821.
S e a re în v e d e re r e a lita te a c ă T u d o r a f o s t v ă t a f d e p la i la C â in e n i şi se p r e s u p u n e c ă “a ic i a u f o s t a d u s e cu
c a re le a rm e şi m u n iţie d in T ra n s ilv a n ia , f iin d lo c f e r it” ( E f r im , 2 0 0 8 , 2 6 ). O rric u m , p e a ic i a u tr e c u t sp re
T ra n s ilv a n ia b ă je n a rii e te riş ti în f râ n ţi şi u rm ă riţi d e tu rc i. D in M a r e le d ic ţio n a r g e o g r a fic a l R o m â n ie i, a flă m
a c e a s tă im p o r ta n tă in fo rm a ţie , c h ia r d a c ă e a a re a s p e c tu l d e ip o te z ă : “ Se sp u n e că, la lo c u l u n d e L o tru l se
v a r s ă în O lt, a r fi f o s t o c io c n ire în tr e tu r c i şi e te riş ti, în 1 8 2 1 ” ( M D G R , 1 8 9 8 , 6 4 7 ). În 1 838, sa te le s itu a te p e
m a lu l d r e p t a l O ltu lu i, în p la iu l L o v iş te i, ju d e ţu l A rg e ş (s itu a te în tr e B re z o i şi C â in e n i), a u tr e c u t, d in p u n c t
d e v e d e re a d m in is tra tiv , la ju d e ţu l V â lc e a , fiin d în g lo b a te la p la iu l C o z ia . P rim ii a le şi ai sa tu lu i, p e c a re îi
c u n o a ş te m , s u n t c ita ţi în C a ta g r a fia d in 1838: O p re a M o e a n d e 6 0 a n i, S to ic a C e rn a d e 35 a n i şi T u d o r sin
O p re a d e 6 0 a n i, ia r în a n u l 1 844, M itu S ta n c iu L u n g u , C ră c iu n Io n şi N e a g o e A n d re e s c u ( B a r d a ş u -
S im e a n u , 1 9 7 3 , 23 ).
I m p l i c a r e a u n o r b r e z o ie n i î n R e v o lu ţi a d e la 1 8 4 8 . L o c a lita te a n u a ră m a s n ic i în a fa ra
e v e n im e n te lo r p a ş o p tis te . L a sfâ rş itu l lu n ii iu n ie a l a c e s tu i an , fu s e s e în f iin ţa tă G a r d a N a ţio n a lă ; c o m a n d a n t
a l g ă rz ii, a fo s t n u m it G rig o re D a v id e s c u . P e lâ n g ă a fa c e rile p e c a re le d e r u la în R â m n ic , “la B re z o i, c e n tru al

770
in d u s trie i f o re s tie re , a v e a c a s ă şi, d in 1845, jo a g ă r ” (1 8 4 8 în V â lc e a , 1 9 7 8 , X I) . L a 6 o c to m b rie 1 8 4 8 , el a
f o s t a re s ta t d e tru p e le ţa ris te o c u p a n te , în sa tu l B re z o i, u n d e se re fu g ia s e . D in d o c u m e n te le tim p u lu i, re ie se
c ă c u o c a z ia a re s tă rii sa le d e c ă tre c a z a c i, i s - a r fi lu a t u n c e a s o rn ic şi n iş te b a n i (1 8 4 8 în V â lc e a , lo c . c it.).
V a fi e lib e r a t p e c h e z ă ş ie , a b ia la 2 4 ia n u a rie 1 849. D in r e la ta r e a c in o v n ic u lu i M a rin P is c u p e s c u , f ă c u tă la 2 2
f e b ru a rie 1849 în tr - u n ra p o r t c ă tre O c â rm u ire a J u d e ţu lu i V â lc e a , r e z u ltă c ă în o c to m b rie a n u l tre c u t, d u p ă ce
a r m a ta ru s ă in te rv e n ţio n is tă in tra s e în ţa ră , fiin d n u m it c in o v n ic d e c ă tre o c â rm u ire , a p r im it m is iu n e a să
m e a r g ă îm p r e u n ă c u p a tru c a z a c i c a s ă le a ra te “lo c u in ţa d [o m n u lu i] p o m e n it G rig o re D a v id e s c u , în
c u p rin s u l ju d e ţu lu i, la sa tu l B re z o i sp re h o ta ru l ţă r ii n e m ţe ş ti” (Ib id e m , 3 3 1 ). M a i tre b u ie m e n ţio n a t fa p tu l
c ă d in G a r d a N a ţio n a lă m a i fă c e a u p a rte şi a lţi m e m b ri c a re e ra u p r o p rie ta ri d e jo a g ă r e în B re z o i: S ta n c u
P o p , F re d e l M a rtin şi M ih a la c h e O ro m o lu ( E f r i m , 2 0 0 8 , 2 9 ).
Î n t i m p u l “ M ic ii U n i r i ” d in 1 8 5 9 . L o c u ito rii d in B re z o i n u a u ră m a s p a s iv i n ic i la e v e n im e n te le
le g a te d e p r e g ă tir e a “M ic ii U n ir i” d in a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X IX -le a . P re c u m se ştie, a le g ă to rii
în s c riş i p e lis te tr e b u ia u să fie p o s e s o rii u n u i a n u m it v e n it f u n c ia r, a s tfe l c ă d u p ă în to c m ir e a lis te lo r d e
a le g ă to ri, a u u r m a t c o n te s ta ţiile şi re v iz u ir e a a c e s to ra , c a re v iz a u u n e le d e z in fo rm ă ri p riv in d p ro p rie tă ţile .
D in s itu a ţia a lc ă tu ită în d e c e m b rie 1858 p e a c e a s tă te m ă , r e z u ltă c ă “jo a g ă r u l c u v a d u l lu i şi o b ie c te le a c e s tu i
jo a g ă r , lo c u l d in G o le ş ti d e u n a m ia z i a ră tu ră , o g r a d a şi o c a s ă d in G o lo tre n i şi to a tă p a r te a d e m o ş te n ir e d in
h o ta ru l s a tu lu i B r e z o i” , a le p r o p rie ta ru lu i Io a n B ra to v o e s c u , f u s e s e ră ip o te c a te “c ă tre d -lu i G h iţă D a v id e s c u ,
p e tim p d e u n an , p e n tru s u m a d e 5 2 1 1 le i (1 8 5 9 în V â lc e a , 1 9 8 2 , 1 3 4 ).
D in L is ta cu a le g ă to r ii p r im a r i, a lc ă tu ită în p e r io a d a m e n ţio n a tă , c a re a v e a u 1 0 0 0 d e g a lb e n i “în
p ă m â n t” şi c e i c u c a p ita l d e 6 0 0 g a lb e n i, a flă m c ă în P la iu l C o z ia , d in tre a le g ă to rii p rim a ri, f ă c e a p a rte
D im itrie P o p o v ic i, c a re a v e a în ju d e ţu l V â lc e a , u rm ă to a r e le p ro p rie tă ţi: d o u ă d in tre i p ă rţi în m u n te le
G lig o m a n u d in B re z o iu , “m u n te le d u p ă p la iu l M ă g u ra , liv e z ile , lo c u rile d e a ră tu ră şi d o u ă d in tre i p ă rţi d in
m u n te le R o b u şi sa tu l R o b e ş ti” . L ip s a d o c u m e n te lo r n e îm p ie d ic ă să a d u c e m m a i m u lte m ă rtu rii d e s p re
p a r tic ip a re a b r e z o ie n ilo r la a c e s t im p o r ta n t e v e n im e n t.
În a n ii R ă z b o i u lu i p e n t r u I n d e p e n d e n ţ ă ( 1 8 7 7 -1 8 7 8 ), b r e z o ie n ii a u f ă c u t d in n o u d o v a d a n u n u m a i a
d r a g o s te i lo r p e n tru v a tr a p e c a re o s tă p â n e a u d in v e c h im e , p e n tru in d e p e n d e n ţă şi d e m n ita te , ci şi a c u ra ju lu i
c a re i- a c a r a c te r iz a t d in to td e a u n a . C e i c h e m a ţi su b a rm e , a u tr e c u t D u n ă re a , a lă tu ri d e c e ila lţi m o b iliz a ţi. În
iu lie 1 877, a u f o s t d e c o ra ţi 133 d e o sta ş i d e p e f ro n tu l d in B u lg a ria , p rin tre c a re şi M a ria n G e o rg iu d in
B re z o iu ( D J V A N , F o n d u l P J V , d os. 1 6 2 /1 8 7 8 , 1 8 ; E f r e m , 2 0 0 8 , 3 3 ). P e M o n u m e n tu l I n d e p e n d e n ţe i d e p e
D e a lu l C a p e la d in R â m n ic u -V â lc e a , s u n t în s c ris e şi n u m e le a tre i e ro i d in B re z o i c a re ş i- a u d a t v ia ţa p e n tru
ţa ră : V a s ile A n d re i, T u fiş i N ic o la e şi B e le u ja n G h e o rg h e . U n a lt c o m b a ta n t - N ic o la e G e o rg e al 3 -le a a m u r it
în sp ita lu l d in T u rn u -M ă g u re le , a c tu l d e d e c e s f iin d s e m n a t d e p rim a ru l c o m u n e i B re z o i d in v r e m e a a c e e a ,
G h e o rg h e C ă lu g ă re s c u ( E f r e m , 2 0 0 8 , 3 3 ). S -a p ă s tra t, p r in tr a d iţie lo c a lă , p o v e s te a a tr e i fe m e i d in B re z o i,
c a re s -a u h o tă râ t să p le c e sp re B u lg a ria , p e n tru a -ş i g ă s i so ţii, în c o n d iţiile în c a re m u lţi d in tre c e i p le c a ţi,
e ra u d a ţi d is p ă ru ţi. P rin tre e le , se a f la B le n ţo a ia , c ă s ă to rită c u u n B a rd a şu . A p ro v iz io n â n d u -s e c u h a in e şi
a lim e n te , îm b r ă c a te b ă rb ă te ş te şi c ă lă rin d c a i s c u n z i, d a r re z is te n ţi, d e m u n te , a u p le c a t sp re s u d u l ţă rii. Se
s p u n e c ă a u a ju n s la G riv iţa , u n d e , d u p ă m u lte p e rip e ţii, ş i-a u g ă s it b ă rb a ţii ( Ib id e m ). T o t p r in tra d iţie , se ştie
c ă d e p e f ro n t s -a în to rs şi p r e o tu l F lo re a M a rin e s c u , r ă n it şi c u n p ic io r m a i sc u rt, fiin d s p ita liz a t la b o ln iţa
M -rii C o z ia . Î n ţe le g e r e a şi s o lic itu d in e a b r e z o ie n ilo r f a ţă d e c e rin ţe le ră z b o iu lu i, s - a u m a n if e s ta t şi în sp a te le
fro n tu lu i, p r in m o d u l c u m a u r ă s p u n s la m ă s u rile lu a te d e a u to rită ţi c u p riv ire la re c h iz iţio n a r e a u n o r b u n u ri.
B re z o iu l şi îm p r e ju rim ile sa le s - a u d o v e d it z o n a id e a lă d e u n d e a r m a ta ro m â n ă şi a u to rită ţile a u p u tu t
p ro c u ra , p rin tre a lte le , le m n e şi sc â n d u ri p e n tru n e v o ile ră z b o iu lu i. L a 2 iu n ie 1 877, I. O lă n e s c u -
s u b p re fe c tu l P la iu lu i C o z ia , îl in f o rm e a z ă p e p r e fe c tu l d e V â lc e a d e s p re r e c h iz iţio n a r e a u n o r „ tin ic h e le ”
(sc â n d u ri s u b ţiri, n. a .) şi a u n o r le m n e , d e la C a ro l N o v a c d in B re z o i, c a re a p r e c iz a t şi n u m ă ru l d e p lu ta ş i
n e c e s a ri: 12 ( V â lc e a 1 8 7 7 , 1 9 7 8 , 1 1 2 -1 1 3 ). A u u r m a t şi a lte a c h iz iţii şi tr a n s p o r tu r i d e s c â n d u ri, „ p e O lt în
j o s ” , d e la a c e la ş i p ro p rie ta r. (Ib id e m , 1 6 8 -1 7 3 ). D in a lte d o u ă d o c u m e n te , d a ta te 23 iu lie , r e z u ltă c ă s -a u lu a t
m ă s u ri p e n tru u r g e n ta re a p ro c u r ă r ii şi tra n s p o rtă rii a c e s to r le m n e , d in m o m e n t ce u n s e rg e n t e r a îm p u te r n ic it
în m o d sp e c ia l d e p re fe c tu l d e V â lc e a c a „ s ă r e c h iz iţio n e z e p lu ta ş i p e n tru tr a n s p o rtu l m a te r ia lu lu i le m n o s „p e
a p a O ltu lu i, d e la B re z o i şi R o b e ş ti” (Ib id e m , 1 7 3 , 1 8 7 -1 8 8 ).
L a fo c u l R ă s c o a le i d in 1 9 0 7 . În c iu d a e v o lu ţie i g e n e ra le b u n e a lo c a lită ţii, s itu a ţia m a te r ia lă a u n e i
b u n e p ă rţi p o p u la ţie i d e a ic i, e r a d e s tu l d e p re c a ră . A s tfe l, la în c e p u tu l se c o lu lu i al X X -le a , d in 6 7 0 d e fa m ilii
b re z o ie n e , 3 7 0 (a ş a d a r, m a i m u lt de ju m ă ta te ! ) e ra u lip s ite în to ta lita te d e p ă m â n t. N u e s te d e m ira re , d e c i, c ă
u n c o r e s p o n d e n t d in R â m n ic u -V â lc e a al z ia ru lu i “A d e v ă ru l” , c o m u n ic a r e d a c ţie i p r in tr -o te le g ra m ă , la 14
m a rtie 1907, c ă “a flu o a ltă ştire d in B re z o iu , tâ rg u le ţu d e p e V a le a L o tru lu i, u n d e sp irite le s -a u a g ita t şi

771
u n d e , p e n tru b u n ă o rd in e , s - a tr im is im e d ia t o c o m p a n ie d e s o ld a ţi” (R ă s c o a la ţă r a n ilo r d in 1 907.
D o c u m e n te , v o l. I , 7 2 7 ). A ş a c u m r e z u ltă d in tr - u n p ro c e s v e rb a l d re s a t la B re z o i în z iu a d e 19 m a rtie 1 907,
d e c ă tre c o m a n d a n tu l p o s tu lu i d e g ră n ic e ri B r e z o i-M a la ia -V o in e a s a , în u r m a c o n tro lu lu i e f e c tu a t în
c o m u n e le C ă lim ă n e ş ti şi B re z o i: în u r m a in s p e c ţie i fă c u te îm p r e u n ă c u in s p e c to ru l C . C. A v ra m e s c u p e
d is ta n ţa C â in e n i-C ă lin e ş ti - B re z o i, a f o s t a r e s ta t în c o m u n a C ă lin e ş ti, “in d iv id u l” Ia n c u S tă n c u le s c u , c a re
“în d e m n a p e lo c u ito ri şi c h ia r sin g u r, le f ă c e a p e tiţiu n i în sc ris, c ă tre M a je s ta te a S a R e g e le ,c e r â n d a li se d a
p ă m â n t” ( 1 9 0 7 în V â lc e a , 1 9 7 4 , 1 5 4 -1 5 5 ); o situ a ţie a s e m ă n ă to a re a u g ă s it în c o m u n a B re z o i, u n d e u n
N ic o la e M a rin V la d , d e p r o fe s ie “to lb a ş ” (n e g u s to r d e m ă ru n ţiş u ri, p u rta te în to lb ă ; n .n ., I. S .) îi in f o rm a p e
s ă te n i c u ce se p e tre c e în ţa r ă şi îi în d e m n a s ă f a c ă la fe l ( Ib id e m , 1 5 5 ). S itu a ţia a c e a s ta m a i m u lt d e c â t
tu lb u r e , d e te r m in a P re fe c tu r a J u d e ţu lu i V â lc e a , c a la 25 m a rtie 1 9 0 7 , s ă c e a r ă D iv iz ie i II C r a io v a să m e n ţin ă
tr u p e le d is lo c a te p e te rito riu l ju d e ţu lu i V â lc e a , p e n tru a s ig u ra r e a o rd in e i, in c lu s iv P lu to n u l G ră n ic e ri - la
B re z o iu - C ă lim ă n e ş ti ( Ib id e m , 2 0 8 -2 0 9 ).
B r e z o ie n ii î n P r i m u l R ă z b o i M o n d ia l. D e ş i in tr a re a R o m â n ie i în ră z b o i a f o s t d e c la ra tă o fic ia l a b ia
în z iu a d e 15 a u g u s t 1 916, c o n fo rm s tra te g ie i M a re lu i S ta t M a jo r, p r e g ă tirile p e n tru ră z b o i în c e p u s e r ă în c ă
d in p r im ă v a r a a n u lu i 1 915, p r in c o n c e n tra re a d e tr u p e d e o p a rte şi d e a lta a O ltu lu i, p r in e x e c u ta r e a u n o r
lu c ră ri d e a p ă ra re (tra n şe e , lo c a ş e e tc ., a le c ă r o r u rm e se g h ic e s c şi a s tă z i) p e to t v e rs a n tu l d r e p t a l L o tru lu i -
d e la G u ra L o tru lu i, p â n ă la ie ş ir e a d in d e file u l râ u lu i, sp re V o in e a s a ; to to d a tă , s - a u a m e n a ja t d ru m u ri
s tra te g ic e p e V a le a lu i S ta n (p e n tru o le g ă tu r ă c u O lă n e ş tiu l), d a r şi în a m o n te p e L o tru , la R u d a r u ( E f r im ,
2 0 0 8 , 3 4 ). V â rfu rile M â n d ra , V e v e re ţu ,P ie tr o s u şi R â g la a u f o s t fo rtific a te , c e n tru l d e a p r o v iz io n a re al
A rm a te i I, c u a lim e n te şi a lte b u n u ri şi p ro d u s e n e c e s a re a c e s te ia , f iin d s itu a t în G a r a L o tru (1 9 1 6 -1 9 1 8 în
V â lc e a , 1 9 7 9 , 6 8 -6 9 ). A s tfe l se e x p lic ă fa p tu l c ă la 6 m a i 1 9 1 6 , c o m a n d a n tu l B rig ă z ii a 3 - a I n fa n te rie , c u
se d iu l în c o m u n a B re z o i, c e r e a P re fe c tu rii J u d e ţu lu i V â lc e a c a o ric e f u n c ţio n a r al in s titu ţie i c a re v a tr e b u i să
m e a r g ă în in te re s d e s e rv ic iu în z o n a m ilita ră a G ru p u lu i O lt-L o tru , s ă se p re z in te la C o m a n d a m e n tu l d in
B re z o i p e n tru a i se e lib e r a b ile t d e lib e r ă tr e c e r e (1 9 1 6 -1 9 1 8 în V â lc e a , 1 9 7 9 , 6 7 ). B re z o iu l şi z o n e le
în c o n ju r ă to a re a u fo st, în a c e a s tă p e rio a d ă , o im e n s ă s c e n ă a te a tr u lu i d e ră z b o i, în tr u c â t a ic i a a c ţio n a t
G r u p u l O lt-L o tru , a le c ă r o r c o m a n d a m e n te îş i a v e a u s e d iu l în B re z o i; su b g ru p u l L o tru , c a re a c ţio n a în
L o v iş te a V â lc e a n ă , e r a c o m a n d a t d e g e n e ra lu l T ra ia n M o ş o iu , c a re v a fi n u m it şi “E ro u l M u n ţilo r L o tr u lu i” ,
în tr u c â t s - a d istin s c u stră lu c ire în b ă tă liile c a re s - a u p u r ta t a ic i c u tr u p e le in v a d a to a re ( S i m e a n u - B a r d a ş u ,
1 9 9 7 , 1 0 ; E f r e m , 2 0 0 8 , 3 5 ; 3 9 ).
C a şi a ltă d a tă , b r e z o ie n ii v o r tr e b u i să re n u n ţe d in n o u la u n e le b u n u ri, r e c h iz iţio n a te p e n tru
n e c e s ită ţile a rm a te i. L a 13 a u g u s t 1916, P re fe c tu r a J u d e ţu lu i V â lc e a , s ă fie a d u ş i la p u n c te le s ta b ilite c îte u n
n u m ă r d e c a i d in d ife rite sa te ; d in B re z o i, u r m a u să fie r e c h iz iţio n a ţi 6 ca i, ia r d in C ă lin e ş ti - 4 c a i (1 9 1 6 ­
1 9 1 8 în V â lc e a , 1 9 7 9 , 6 7 ). În v e d e r e a sta b ilirii u n o r le g ă tu ri p e r m a n e n te şi sig u re ă n tre to a te p u n c te le
fo rtific a te d e p e V a le a L o tru lu i, lin iile m ilita re a u fo s t c o n e c ta te c u fire le p o ş te i ju d e ţe n e şi c u c e le ale
s o c ie tă ţilo r fo re s tie re “ O ltu l” , “L o tr u ” , V a s ila tu l” şi C u rp e n u l, c a re a d u s e în c e n tra le le c o m u n e lo r d in z o n ă ,
a s ig u ra u o c o m u n ic a re u n ita r ă în tr e tr u p e le r o m â n e ş ti sta b ilite a ic i ( S itu a ţiu n e a V â lc e a 1 9 1 5 , 5 6 ).
P e M u n te le P ie tr o s u şi în a lte p u n c te d in z o n ă , s - a u d e s fă ş u ra t u n e le d in tre c e le m a i c râ n c e n e b ă tă lii
d in z o n ă , c o n d u s e d e g e n e ra lu l T ra ia n M o ş o iu ; la în c e p u t b iru ito a re , tru p e le r o m â n e a u fo s t a p o i c o v â rş ite d e
n u m ă ru l o c u p a n ţilo r şi d e te h n ic a s u p e rio a ră a a c e s to ra , tr e b u in d s ă se r e tr a g ă p r in V a le a O ltu lu i, în c o n d iţii
d e o s e b it d e g re le ( K i r iţ e s c u , 1 9 2 2 , 3 5 2 -3 5 7 ). G e rm a n ii şi a lia ţii lo r a u o c u p a t to a te lo c a lită ţile d e p e L o tru ,
in c lu s iv B re z o iu l; c a u rm a re , la 8 o c to m b rie 1 9 1 6 s - a o r d o n a t e v a c u a re a p o p u la ţie i c iv ile d in B re z o i, la
C ă lim ă n e ş ti şi a p o i la P ă u ş e ş ti-M ă g la ş i, C o s te ş ti şi B ă rb ă te ş ti; o b u n ă p a rte a u p le c a t, d a r a lţii a u ră m a s p e
lo c , n e în d u râ n d u -s e să -ş i la se a v u tu l a g o n is it o v ia ţă în tr e a g ă (1 9 1 6 -1 9 1 8 în V â lc e a , 1 9 7 9 , 9 8 ). A u rm a t,
d e s ig u r, o p e r io a d ă g re a , de su p ra v ie ţu ire în c o n d iţii d e p r e z e n ţă a in a m ic u lu i in v a d a to r. F irm e le g e rm a n e
s a u o c u p a te d e ei e ra u e x p lo a ta te la m a x im u m şi p ro d u c e a u p e n tru a r m a ta g e rm a n ă , f o a m e te a şi b o lile fă c e a u
ra v a g ii, b o g ă ţiile lo c u lu i - a tâ te a c â te e ra u - se s c u rg e a u sp re ţa r a c u c e rito a re , in c lu s iv a u ru l e x tra s d e la M in a
d e A u r a lu i Ş te fa n G a illa c ; lo c u ito rii e ra u s u p u ş i p r iv a ţiu n ilo r şi u m ilin ţe lo r, in c lu s iv p re o tu l p a ro h N . N .
Io n e s c u , c a re a fo s t şi a m e n in ţa t c u d e p o rta re a . B is e r ic a d in B re z o i a fo st v a n d a liz a tă , o b ie c te le d e c u lt au
f o s t lu a te sa u a v a ria te , c ă rţile d e c u lt şi a r h iv a n u s -a u m a i g ă s it ( E f r im , 2 0 0 8 , 38).
L a 1 ia n u a rie 1 918, P re fe c tu r a J u d e ţu lu i V â lc e a a a lc ă tu it o situ a ţie c u p riz o n ie rii d e ră z b o i şi cu
“ in v a liz ii a flă to ri în ju d e ţu l V â lc e a ” ; în lis tă , e s te m e n ţio n a t şi L a z ă r G h e o rg h e d in B re z o i, c a re e r a “în to ta l”
in c a p a b il d e o ric e m u n c ă şi n u a v e a n ic iu n fe l d e m ijlo a c e d e s u b z is te n ţă ( Ib id e m , 2 2 6 ). D u p ă o c u p a r e a
te rito riu lu i ju d e ţu lu i V â lc e a , tru p e le in v a d a to a re a u c o m is to t fe lu l d e a b u z u ri şi f ă ră d e le g i, c u m a fo st, d e
p ild ă , m ă s u ra lu a tă d e c o lo n e lu l V a c e k - ş e fu l C o m a n d a m e n tu lu i IV V â lc e a , c a re îi c o m u n ic a p re f e c tu lu i d e

772
V â lc e a , la 21 fe b ru a rie 1918, c ă a u fo s t a m e n d a ţi p r im a rii d in 2 0 d e c o m u n e , p e n tru “n e g lije n ţă în s e rv ic iu ” ,
în tr u c â t p rim ă riile re s p e c tiv e n u le fu rn iz a s e n ic iu n o m ; p rin tre e d ilii a m e n d a ţi, se a fla u c e i d in B re z o i şi
C ă lin e ş ti (Ibidem, 257- 258); u n a lt c a z r e v o ltă to r, a f o s t h o tă râ re a a d m in is tra ţie i g e rm a n e d in B re z o i,
re p r e z e n ta tî p r in c ă p ita n u l H a k e r, d e a r e c h iz iţio n a , p e n tru n e v o ile a rm a te i a u s tro - u n g a re , p ă d u r e a d in V a le a
lu i S ta n , c a re - d e d r e p t - a p a r ţin e a O b şte i M o ş n e n ilo r B re z o ie n i, a ş a c u m re z u ltă d in p ro c e s u l v e rb a l al
J u d e c ă to rie i O c o lu lu i R u ra l B re z o i, în c h e ia t la 23 iu n ie 1918 ( Ibidem, 305-306); n u a f o s t s in g u ru l c a z d e
a c e s t fel: “m ilita rii d e o c u p a ţie (. . .) n u ţin s e a m a d e p ro p rie tă ţile lo r c u fâ n e ţe s a u se m ă n ă tu ri, p ă s c â n d cu
c a ii ia r b a n e c o s ită d e p r in liv e z i, s c o t c a rto fii d e p r in g ră d in i, m o rc o v ii s â n t în c ă în c r e ş te r e ” , fu ra u a n im a le ,
re c h iz iţio n a u p ă s ă ri fă ră să -i în tr e b e p e p ro p rie ta ri ( Ibidem, 327-329), u m ilin ţe , în ju r ă tu ri şi b ă tă i, a c e s to ra
c ă z â n d u -le v ic tim e c h ia r p rte o tu l p a r o h N ic o la e Io n e s c u şi p rim a ru l c o m u n e i - I. B r a n e a ( Ibidem, 411). L a 6
iu lie 1918, p re ş e d in te le C o m is ie i In te rim a re a C o m u n e i B re z o i, r e c la m a a d m in is tra ţie i p la s e i C o z ia fa p tu l c ă
in s titu ita C o m is ie a u s tro -u n g a ră , în tim p u l lu c ră rilo r d e s ta b ilire a g ra n iţe i c u R o m â n ia , fix a s e g r a n iţa c h ia r
p e L o tru , c e e a ce d u c e a , în fa p t, la îm p ă r ţir e a lo c a lită ţii B re z o i în d o u ă , c u to a te c o n s e c in ţe le n e fa s te ce
d e c u r g e a u d e aici! (DJVAN, Fondul PJV, dos. 20/1918, f. 63).
Î n tru c â t în n o ie m b rie 1 918, s o a rta r ă z b o iu lu i a lu a t o a ltă în to rs ă tu ră , c o m a n d a tu ra g e r m a n ă lo c a lă d in
B re z o i s -a p r e g ă tit să p le c e , d a r - a ş a c u m se m e n ţio n e a z ă în tr - u n p ro c e s v e rb a l în c h e ia t d e N . I. C o m a n ,
ju d e c ă to r u l O c o lu lu i R u ra l B re z o i - v o ia să ia to a te p ro v iz iile d e h r a n ă d in lo c a lita te , la fel c u m p ro c e d a s e şi
c o m a n d a tu ra a u s tria c ă a la g ă ru lu i d e p r iz o n ie ri c a re fu n c ţio n a s e aici: a c e a s ta lu a s e c u sin e to a te a lim e n te le
p o s ib ile ( 1916-1918 în Vâlcea, 362-363; v . şi DJVAN, Fond Primăria Brezoi dos. 1/1916
, ). T ă v ă lu g u l
r ă z b o iu lu i c a re se a p r o p ia d e sfâ rşit, a a d u s c u s in e , p e n tru b r e z o ie n i, c a p e n tru to ţi lo c u ito rii d in j u d e ţ şi d in
ţa ră , to t c o rte g iu l d e n e n o ro c iri: fo a m e te , b o li, m o rţi, in v a liz i, s ă ră c ie etc.
E s te e lo c v e n tă , în c e e a ce p riv e ş te e v a lu a re a p a g u b e lo r p ric in u ite d e ră z b o i, c e r e r e a lu i T o m a
B o je n e s c u , d in 9 a u g u s t 1920, c ă tre p r e ş e d in te le C o m is ie i In te rim a re a C o m u n e i B re z o i, p r in ca re
p e tiţio n a ru l s o lic ita u n c e r tif ic a t c o n s ta ta to r c a re îi e r a n e c e s a r la C o m is ia d e E v a lu a re a P a g u b e lo r de
R ă z b o i. „ A m a v u t la e v a c u a re a c o m u n e i B re z o i, la 2 4 o ct. 1 9 1 6 - s c ria B o je n e s c u - u r m ă to a re le m ă rfu ri:
m ă rfu ri d e c o lo n ia le , m a n u fa c tu ră , m a rc h id a n e , fe ră rie şi a lte m ă rfu ri, c e re a le d e to t fe lu l şi f ă in ă d e lu x ,
c â r c iu m ă c o m u n a lă c u to t fe lu l d e b ă u tu ri şi re s ta u ra n t, p ro d u s e e le c tric e , în tre c a re şi 4 g e n e ra to a re , p re c u m
şi m a g a z in u n iv e rs a l d e p rim u l ra n g în lo c a lita te , d e u n d e se a p r o v iz io n a şi p a rte d in n e g u s to ri şi p u b lic u l d in
c o m u n e le M a la ia , V o in e a s a , C ă lin e ş ti şi C â in e n i (. . .), 2 c ă ru ţe , 2 tr ă s u ri, 3 s ă n ii, 5 c a i m ic i şi u n u l m a re
p e n tru b ir jă rie ” . T o a te a c e s te a , p lu s b ă u tu ri d e t o t fe l, îm b r ă c ă m in te ş.a., i- a u f o s t d e v a s ta te sa u lu a te d e
„ in a m ic u l o c u p a n t” (Ibidem, dos. 4/1920, 58). A m in s is ta t, c u a m ă n u n te , p e n tru a p r e z e n ta şi c o n trib u ţia la
v ia ţa e c o n o m ic ă a c o m u n e i, a u n u ia d in tre c e i m a i în tr e p rin z ă to ri şi p r o s p e ri (în a in te d e ră z b o i!) b re z o ie n i ai
tim p u lu i.
I a tă e ro ii d in B re z o i, c ă z u ţi în P rim u l R ă z b o i M o n d ia l: c ă p ita n u l C ră s n a ru A ., p lu to n ie r ii: D u m itre s c u
I., G e o rg e s c u N ., M a fte i Io n ; s e r g e n ţii: B u ta C ., L a z ă r T ., M a c a rie I., T u d o re s c u P ., V a s ile L .; c a p o r a lii:
C ro c e A . L e b a c L a io s , M ih ă ile s c u M .; so ld a ţii: A n g h e l N . D ., B a n u Io n , B e ş le a g ă D u ţă , B o je n e s c u Isac ,
C ă lu g ă re s c u D ., C ă tă n e s c u D ., C o n s ta n tin P . I., C o rn e a G h ., C o r n e a P ., D e a c o n u Io n , D e a c o n u N ., D e a c o n u
P ., F ă su i C ., F rip tu A l., G e o rg e s c u A ., G h e rm ă n e s c u C ., G h e rm ă n e s c u D ., G rig o re s c u C ., G rig o re s c u G h .,
L ă c ă tu ş u C ., L u n g u A le x ., L u n g u le s c u D ., M ie la G h ., M itu G h ., M o ia n u G h ., M u r e ş a n u A ., N a u m C .,
N ă s ta s ie T ., N iţă G r., O n e a G r., P a v e l C ., P o d iş o r I., P o p a D ., P o p e s c u G h ., P o p e s c u Io n , P rib e a n u N ic o la e ,
P ru n e s c u A l., R a d u I., S im io n e s c u D ., S im io n e s c u S ., S o lo m o n Ia c o b , S ta n c a N is to r ; v ic tim e c iv ile : T a b a c u
T u d o r M itic ă D ., S ta n c iu D . N ., S to ic a N ., Ş o fâ lc ă G h ., Ş o fâ lc ă N ., T ic u le s c u I., T ic u le s c u P ., U n g u re a n u I.,
V la d I., V o ic a n C o n s ta n tin , V o in e a G h . ( 1916-1918 în Vâlcea II, 1979, 25-26).

b ) R e p e r e i s t o r ic e p r i v i n d d e z v o l t a r e a e c o n o m ic ă şi s o c io - c u lt u r a l ă a l o c a l it ă ţi i
În a c e a s tă p e rio a d ă , B re z o iu l a c u n o s c u t o e v o lu ţie a s c e n d e n tă : în c e t, d a r sig u r, a ic i se v o r d e z v o lta
ra m u ri a le e c o n o m ie i c a re , p e p a r c u rs , v o r p r e f ig u r a şi a p o i v o r f ix a tră s ă tu rile d is tin c te a le lo c a lită ţii, p rin tre
c e le le la lte a ş e z ă ri d in ju d e ţ şi d in ţa ră . L e v o m tr e c e în re v is tă s u c c in t, fiin d c ă e le v o r fi d e z v o lta te m a i
d e p a rte , în c a p ito le le re fe rito a re la d o m e n iile re s p e c tiv e .
R e la ţiile c o m e rc ia le d in se c o lu l al X I X - le a a u im p u s în f iin ţa r e a u n u i o fic iu p o ş ta l c a re îş i în c e p e
a c tiv ita te a în a n u l 1874. În tim p u l r ă z b o iu lu i d e in d e p e n d e n ţă d in 1 8 7 7 , la B re z o i se c o n s tru ie s c su b
în d r u m a re a in g in e ru lu i N e d e le a n u , p o n to a n e le p o d u lu i d e p e s te D u n ă re , n e c e s a re tre c e rii a rm a te i ro m â n e .
S c â n d u rile n e c e s a re a u f o s t a s ig u ra te d e in g in e ru l C a ro l N o v a k . D e la B re z o i, a c e s te a a u f o s t tr a n s p o rta te

773
p r in p lu tire , m e to d ă d e tr a n s p o r t a s ig u ra tă d e a c e la ş i în tr e p rin z ă to r o m d a a fa c e ri. M a re le S ta t M a jo r al
a rm a te i r o m â n e a m u lţu m it o fic ia l c e lo r ce a u c o n trib u it la a c e s te lu c ră ri, r e c u n o s c â n d u -s e s tră d u in ţa
lu c ră to r ilo r d e la B re z o i p e n tru a le c o n s tru i c â t m a i re p e d e .
L a sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X IX -le a , în D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l ju d e ţu lu i V â lcea , B re z o iu l e s te p re z e n ta t
a stfe l: “ c o m u n ă ru ra lă , fa c e p a rte d in p la s a C o z ia , J u d .V â lc e a ; a re o p o p u la ţie d e 741 lo c u ito ri (4 3 1 b ă rb a ţi şi
3 1 0 fe m e i), în c a re in tr ă şi 3 f a m ilii d e ţig a n i şi m a i m u lte fa m ilii d e ita lie n i a m b u la n ţi, c a re lu c re a z ă la
fe ră s tra ie le d -lu i G . S ta g n i. C a p i d e fa m ilie s u n t 130; c o n trib u a b ili - 150; c a s e 150. A re o b is e ric ă v e c h e ,
f o n d a tă d e E p is c o p u l I o s if al A rg e ş u lu i la 1 7 8 0 ; s - a r e p a ra t la 1 8 6 4 , c â n d s -a n im ic it o ric e in s c rip ţie v e c h e .
S ă te n ii m o ş n e n i se o c u p ă c u a g r ic u ltu r a şi c r e ş te r e a v ite lo r m ic i. F ru n ta ş ii m a i e x p lo a te a z ă p ă d u rile
m o ş te n e ş ti d in p re ju r. În c o m u n ă s u n t 2 0 c a i, 5 0 b o i, 85 v a c i, 1262 o i, 6 3 8 c a p re şi 68 p o rc i. A ic i s u n t 3
m o ri, c u u n v e n it a n u a l d e 100 le i fie c a re . F e r ă s tra ie le d -lu i G io v a n i S ta g n i a d u c u n v e n it d e 2 6 0 0 le i. Se fa c e
m a re c o m e r ţ c u le m n e de b ra d , c a re c u p lu te le se c o b o a r ă p e O lt la v a le . Ş c o a la d a te a z ă d e la 1830; e s te
f re c v e n ta tă de 3 7 c o p ii (21 b ă ie ţi şi 16 fe te ) d in n u m ă ru l d e 6 2 (3 0 b ă ie ţi, 3 2 fe te ), d e v â r s tă s c o la ră . Ş tiu
c a rte 5 0 d e b ă rb a ţi şi 14 fe m e i. S u n t în c o m u n ă 2 0 d e stu p i. S e f a b r ic ă p â n ă la 1 5 0 0 d e c a litri ţu ic ă . L o c u ri
c u ltiv a b ile a re 4 4 h a şi fâ n e ţe n a tu ra le 53 h a. În a c e a s tă c o m u n ă se c u ltiv ă n u m a i p o ru m b , a c ă ru i p ro d u c ţie
n u e s te n ic io d a tă în c a n tita te s u fic ie n tă p e n tru a lim e n ta r e a să te n ilo r, d in c a u z ă c ă lo c u rile s u n t p ie tr o a s e ” .
( A l e s s a n d r e s c u , 1 8 9 3 , 5 3 ; M D G R , 1 8 9 8 , 6 4 6 -6 4 7 ).
În z iu a d e 5 o c to m b rie 1 917, a a v u t lo c u n in c e n d iu la f a b r ic a S o c ie tă ţii „ L o tru ” , a c e a s ta f iin d d is tru s ă
a p ro a p e în to ta lita te ( F o n d P r i m ă r i a B r e z o i, d o s a r 1 /1 9 1 6 ). U n e v e n im e n t a s e m ă n ă to r a re lo c şi în an u l
1921 la f a b r ic a d e c h e r e s te a d in B re z o i, S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” f iin d n e v o ită s ă o r e c o n s tr u ia s c ă în p e r io a d a
1 9 2 1 -1 9 2 2 ; f a b r ic a a d e v e n it u n a d in tre c e le m a i m o d e rn e în tr e p rin d e ri d e a c e s t fe l d in ţa ră .
S itu a ţia a g r ic o lă a B re z o iu lu i în a n u l 1 918, se p r e z e n ta a stfe l: se c u ltiv a p o ru m b p e o s u p r a f a ţă d e 2 0
h a , c u o p ro d u c ţie d e 15 to n e ; fa s o le - p e 2 0 h a , c u o p ro d u c ţie d e 2 ,2 to n e ; c a rto fi - p e 2 0 h a , c u o p ro d u c ţie
d e 6 to n e ; d o v le c i - p e 10 h a , c u o p ro d u c ţie d e 10 to n e ; v a r z ă - p e 6 h a , c u o p ro d u c ţie d e 6 to n e , ia r p e
s u p ra fe ţe m a i re s trâ n s e , c e a p ă - p e 1/2 h a, c u o p r o d u c ţie d e 7,5 to n e . D e a s e m e n e a , e x is ta u 3 0 h a d e fîn e ţe
n a tu ra le , c u o p r o d u c ţie de 15 to n e şi 2 h a liv e z i d e p ru n i, c u o p r o d u c ţie d e 3 6 to n e ( D J V A N , F o n d
P r im ă r ia B r e z o i, d os. 3 /1 9 1 8 ). A c e s te c ifre d o v e d e s c in d u b ita b il c ă p r o d u c ţiile a g ric o le n u e ra u s u fic ie n te
p e n tru p o p u la ţia B re z o iu lu i.
4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă
D u p ă te rm in a r e a p r im u lu i ră z b o i m o n d ia l, v ia ţa b r e z o ie n ilo r a f o s t d e s tu l d e g re a . P ie rd e rile d e p e
fro n t, a g r ic u ltu r a sla b d e z v o lta tă , c â t şi a lte c a u z e ş i-a u sp u s c u v â n tu l a s u p ra v ie ţii lo r. L a 16 m a i 1 919, în
lo c a lu l J u d e c ă to rie i B re z o i, la in iţia tiv a şi în o r g a n iz a r e a p rim ă rie i d in lo c a lita te , s -a ţin u t o m a re a d u n a re , la
c a re a u p a rtic ip a t, a lă tu ri de p re o ţi, în v ă ţă to ri şi m a g is tra ţi, u n m a re n u m ă r d e lo c u ito ri. M o b ilu l în tr u n ir ii a
f o s t s tu d ie re a m o d a lită ţilo r d e “ a se a ju ta în tr - u n m o d c â t m a i e fic a c e o rfa n ii şi c o p iii să ra c i r ă m a ş i d u p ă
u r m a c e lo r a c a re ş i-a u j e r t f it v ia ţa p e n tru in te re s u l n e a m u lu i r o m â n e s c ” (1 9 1 6 -1 9 1 8 în V â lc e a , 4 3 2 -4 3 3 ).
V iito ru l o ra ş de p e V a le a L o tru lu i în c e p e a , în c e t- în c e t, s ă -şi le c u ia s c ă ră n ile p ro v o c a te d e ră z b o i.
L a 6 iu n ie 1 920, se f o rm e a z ă C o m ite tu l lo c a l p e n tru s ta b ilire a d re p tu lu i d e îm p r o p r ie tă r ir e , c o n fo rm
D e c r e tu lu i /L e g e 1 6 8 2 d in 21 a p r ilie 1 9 2 0 . A c e s t c o m ite t e r a f o rm a t d in p r im a ru l H . B ă c a n , p r. N .N .
Io n e s c u , în v . G h .V a le s c u , D .G e o r g e s c u - p e r c e p to r fisc a l, I. V .N ic u le s c u , Ia n c u N .L a z ă r , F lo re a G h .P o p e s c u
( D J V A N , F o n d P r im ă r ia B r e z o i, d o s. 2 /1 9 2 0 ). G re v a g e n e r a lă d in R o m â n ia d in a n u l 1 9 2 0 a a f e c ta t şi
B re z o iu l. A u a v u t lo c p u te rn ic e f ră m â n tă ri p e n tru s a tis f a c e r e a u n o r r e v e n d ic ă ri e c o n o m ic e şi p o litic e . În a n u l
1 922, în p r e z e n ţa a u to rită ţilo r lo c a le în fru n te c u p rim a ru l Io n B a rd a ş u , a f o s t a ş e z a tă p ia tr a d e f u n d a m e n t a
m o n u m e n tu lu i „ E r o ilo r d e la O lt” , o a d e v ă r a tă c r o n ic ă a n e a m u lu i r o m â n e s c s ă p a tă în p ia tr ă şi m a rm u ră .
S o c ie ta te a c u ltu r a lă „ U n ir e a ” d in B re z o i a f o s t în f iin ţa tă în a n u l 1 9 2 2 , ia r în a n u l 1935 se re o r g a n iz e a z ă su b
d e n u m ir e a d e „ A s o c ia ţia c u ltu r a l- s p o r tiv ă C a rp a tin a ” , c a re d e s fă ş o a r ă o a c tv ita te e fic ie n tă .
C a e v e n im e n te d e o s e b ite c a re a u lo c în a n u l 1 9 2 3 , a m in tim : în f iin ţa r e a g a r d ie n ilo r p u b lic i în B re z o i,
în f iin ţa r e a B iro u lu i P o p u la ţie i în lo c a lita te , v iz ita m in iş tr ilo r I. G h . D u c a şi A n g e le s c u la B re z o i p e n tru a
p u n e p ia tr a d e te m e lie la c o n s tru ire a n o u lu i lo c a l d e ş c o a lă ( D J V A N , F o n d P r im ă r ia B r e z o i, d o s. 2 /1 9 2 3 şi
3 /1 9 2 3 ). În a n u l 1 924, S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” c o n s tru ie ş te a c tu a la c lă d ire a Ş c o lii c u C la se le I-IV n r. 1, ia r
p e L o tru se in s ta le a z ă , în 1 925, o tu r b in ă d e 2 3 2 C P p e n tru a lim e n ta r e a f a b ric ii c u e n e rg ie e le c tric ă . D e
m e n ţio n a t c ă în tr e a n ii 1 9 2 4 -1 9 5 6 , a ic i a f u n c ţio n a t J u d e c ă to ria R u r a lă B re z o i.
O situ a ţie s o c ia lă şi e c o n o m ic ă a B re z o iu lu i în a n u l1 9 2 5 se p r e z e n ta a stfe l: „ C o m u n ă ru ra lă , sta ţiu n e
c lim a te ric ă , în ju d e ţu l V â lc e a - 2 2 3 2 lo c u ito ri - T rib u n a lu l R â m n ic u -V â lc e a , ju d e c ă to r ia lo c . B re z o iu , - G a r a
L o tr u la 5 k m , - P rim ă r ia lo c a l p r o riu , - 2 şc o li p rim a re , g r ă d in iţa d e c o p iii, u n a Ş c o a lă E le m e n ta r ă d e
774
M e s e rii c u tr e i se cţii: tâ m p lă rie , c is m ă rie şi fe ră rie ; a u to b u z e d e tra n s p o rt: P e tre C ro c e , Io n M . C ro c e şi G h.
G h . B u b u ; b ă c a n i: V a s ile P re d e s c u , A n a G o ld e m b e rg şi S o c ie ta te a “ C a rp a tin a ” ; b ă n c i: B a n c a C o m e rc ia lă
B re z o iu , B a n c a P o p u la r ă „ N a ş te re a ” ; b irja ri: V a s ile S. B o rc h in ă , Ia c o b V riş c ă , Io n M ă n e s c u ; b ru ta r i:
S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” , Isp a s S to ia n şi G h e o rg h e E n e ; c a fe n e a : I o n iţă D u m itre s c u şi A c h ir B e c h ir; c a r ie r e
d e p ia tr ă şi va r: I o s if B . C ro c e ; c e a s o r n ic a r i: M e c h e a H u g o ; c â r c iu m a r i: T o m a B o je n e s c u , N ic o la e
B o rc h in ă , G h .P u rd ă , I o n iţă D u m itre s c u , Ş te fa n D u m itre s c u , T o m a C o n s ta n tin , N e a g o e O p re s c u , Io n
D ă n c ă n e ţ, C .P e tre s c u , G h .G h .T u d o ra n , S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” ; c ism a ri: S im io n B o b o ş , S im io n D ic u ,
C le m e n t R o m a ş c a n u , N ic o la e Ş te fă n e s c u şi D u m itru D u m a ; c o o p e r a tiv e : C o o p e ra tiv a „ M u n ţii L o tr u lu i”
p e n tru E x p lo a ta r e a P ă d u rii, C o o p e ra tiv a „ L o tru ” ; c ro ito ri: C . F a rc a ş şi G h e o rg h e B o te z ; d o g a ri: V a s ile
M o tro n e a ; d u lg h e r i: B u ti C a ro l, B u ti G iu s e p p e , M e c h e a G io v a n i, S a b a t G io v a n i, E d u a rd o C o n s ta n tin i;
e le c tr ic ita te -u z in e : S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” ; fie r ă s tr a ie : F a b r ic a „ C a r p a tin a ” ; fie r a r i: C o n s ta n tin C ă tă lă u ,
R a d u L ă c ă tu ş u ; flo r ă r ii: S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” su b c o n d u c e re a : P rih o d a A n to n şi P rih o d a V ilh e lm ; f r i z e r i :
G h e o rg h e D ro tle f; h o te lu ri: N ic o la e B o rc h in ă , G h .P u rd ă , I o n iţă D u m itre s c u , m o ş t. A le m a n O a n c e a , m o ş t
.G h. E frim , m o ş t. I. B a rd a ş u şi G h . V a le s c u ; in g in e ri: M ih a e l C h iria c h id e ; lă c ă tu şi: L u d o v ic V itu ş in s c h i,
I o s if K a tz , I o s if T ib i, A n g e lo L a rc u ţ; m ă c e la ri: V a s ile B o b o ş , G h . T u d o ra n , M a rin G e o rg e s c u şi A l. P.
Z a m fire s c u ; m a n u fa c tu r ă : V a s ile P re d e s c u , S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” şi A n a G o ld e m b e rg ; m e c a n ic i: N ic o la e
G h ig h in iţă , H e in r ic h L o ic i; m e d ic i: C. D u m itre s c u ; m in e : M in a d e a u r „ V a le a lu i S ta n ” şi „ P ia tr a P o rc u lu i” ;
m o a şe : A n a R o m a ş c a n u ; m o ri: I o a n a B u lig io a ia - S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” , M . C h iria c h id [e ], G h . G u rg u i,
N .I la rio n , N . D o n şi E lis a b e ta G h .E frim ; o b şti: O b ş te a M o ş n e n ilo r B re z o iu ; so b a r i: G h . M a rg u ; s tu p ă rie :
H u g o M e c h e a ; tâ m p la ri: Ş te fa n M a te fi, C o n s ta n tin S tă n ic ă şi G h e o rg h e S m e u ; zid a r i: G h e o rg h e M a rg u şi
V la d is la v S im io şc h i ( D J V A N , F o n d P r im ă r ia B r e z o i, d o s. 2 /1 9 2 6 , 3 1 ).
Î n a n ii c e lu i d e - A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l. D e s p re c e a d e - a d o u a c o n fla g ra ţie a s e c o lu lu i a l X X -le a
în ju d e ţu l V â lc e a , s-a u p ă s tra t m a i p u ţin e d o c u m e n te , m a jo r ita te a lo r f iin d d istru se c h ia r în tim p u l ră z b o iu lu i,
s a u în a n ii im e d ia t u rm ă to ri. In fo rm a ţiile n o a s tre , c a b r e z o ia n d e o rig in e ( G h . E f r i m ) v o r fi, în p a rte , d e
n a tu ră m e m o ria lis tic ă . V o m a p e la , a ş a d a r, la a m in tirile o a m e n ilo r b ă trâ n i d in z o n ă , p re c u m şi la p r o p ria
n o a s tr ă m e m o rie , în c e r c â n d s ă re c o n s titu im , c â t m a i a p ro a p e d e re a lita te , a tm o s f e r a d e a tu n c i.
R e f u g i a ţ i p o lo n e z i ş i b a s a r a b e n i la B r e z o i. L a 1 se p te m b rie 1 9 3 9 , s -a d e z lă n ţu it c e l d e -A l D o ile a
R ă z b o i M o n d ia l, p r in o c u p a r e a P o lo n ie i d e c ă tre a rm a te le h itle ris te ; g u v e r n u l ţă rii o c u p a te se v a r e f u g ia în
R o m â n ia , c a re îş i d e c la ra s e n e u tra lita te a şi îş i d ă d u s e a c o rd u l p e n tru tr e c e r e a p e te rito riu l s ă u a u n o r
m a te r ia le d e ră z b o i d e s tin a te a ju to ră rii P o lo n ie i. U n n u m ă r a p re c ia b il d e re fu g ia ţi p o lo n e z i - 143 d e c iv ili şi
3 0 m ilita ri (p rin tre c a re şi u n o fiţe r) - a u v e n it şi în B re z o i; a u fo s t p rim iţi în g a z d ă d e d e f irm a “ C a rp a tin a ”
(în b a ră c i) şi 2 2 d e g o s p o d a ri m a i în s tă r iţi, p rin tre c a re fa m iliile S o c o le sc u , Io n T . V a s ile , M a r ia E frim ,
V a s ile D ră g o e s c u , V ic to r D ră g o e s c u , Io n S a rc h e z , A le x a n d r u T u d o ra n , G h e o rg h e B u b u , P e tre C ro c e , A .
O liv o tto , G h . V a le s c u , A le x . E n g h e l, V . V a n e lli, A B u to llo şi a lţii ( D J V A N , F o n d B i r o u l d e R e f u g i a ţ i
V â lc e a , d o s . 1 /1 9 3 9 ); tim p d e p e s te tr e i lu n i d e z ile , d in p u ţin u l lo r, b r e z o ie n ii a u o fe rit, c u o s p ita lita te a
b in e c u n o s c u tă a ro m â n ilo r, c a s ă şi m a s ă p e n tru s tră in ii a fla ţi în n e n o ro c ire , p e lâ n g ă su m e le b ă n e ş ti c a re li se
a c o rd a u d e c ă tre sta tu l ro m â n , c e lo r c u d ific u ltă ţi f in a n c ia re (N o v a c , 2 0 0 9 , 1 3 9 ). U n ii a u ră m a s m a i m u lt
a ic i, m u tâ n d u -s e la C ă lim ă n e ş ti s a u la R â m n ic u -V â lc e a şi c h ia r îm p ă m â n te n in d u -s e a ic i, c u m a fo st, d e p ild ă ,
f a m ilia T re te ln iţk i, ai c ă re i u r m a ş i tr ă ie s c şi a s tă z i în C ă lim ă n e ş ti. D in lu n a iu n ie 1 9 4 0 , a u în c e p u t s ă v in ă în
B re z o i şi r e fu g ia ţi b a s a ra b e n i, a c e ş tia fiin d , d e a s e m e n e a , c a n to n a ţi, c u lu a re a u n o r m ă s u ri sp e c ia le :
ja n d a r m ii e ra u p re z e n ţi c h ia r la d e b a r c a r e a lo r în G a r a L o tru , u n d e li se fă c e a id e n tific a re a , în s c rie r e a lo r şi
a p o i în s o ţir e a c o n v o a ie lo r şi r e p a rtiz a re a p e f a m ilii ( C o n s ta n tin e s c u , 1 9 8 9 , 1 3 9 ).
T r u p e s o v ie tic e în re tra g e r e . În a u g u s t 1 9 4 4 , d in s p re R â m n ic u -V â lc e a sp re S ib iu , v e n e a o c o lo a n ă ce
p ă r e a n e s fâ rş ită , d e c ă ru ţe tr a s e d e c a i, în c ă rc a te c u e c h ip a m e n t d e ră z b o i şi c u so ld a ţi - ru şi, u c r a in ie n i şi
c h ia r b a s a ra b e n i. C â n d a ju n g e a u la G u r a L o tru lu i, tru p e le se r ă s p â n d e a u c a lă c u s te le , p e t o t te re n u l c a re se
d e s c h id e a a c o lo , p â n ă la V a le a lu i S ta n . D im in e a ţa , d u p ă ce s u n a g o a r n a p e n tru a d u n a re şi “ r e tr a g e re ” , to tu l
ră m â n e a lib e r, d a r . . . p u s tiit, c ă c i c u ltu rile d e p o ru m b şi c a r to f e ra u c o m p ro m is e (d e v a s ta te ) în to ta lita te , ia r
p r in c u rţile lo c u ito rilo r, z ă c e a u g ră m e z i u r â t m ir o s ito a re , lă sa te d e c a ii “ e lib e r a to rilo r ” . L u c ru rile n u se
o p re a u a ic i, c ă c i a d o u a zi s o s e a u a lte c ă ru ţe şi a lţi so ld a ţi, în tr - o c o lo a n ă c e p ă r e a c ă n u se m a i sfâ rşe şte .
B re z o ie n ii îş i d u s e s e r ă în m u n te a n im a le le m ic i (c a p re le şi o ile ) şi îş i în g r o p a u p e u n d e a p u c a u , p u ţin e le
lu c ru ri m a i v a lo ro a s e d in g o s p o d ă rii ( E f r i m , 2 0 0 8 , 3 9 -4 0 ).
S u b b o m b a r d a m e n te le g e r m a n e . L a 8 s e p te m b rie 1 944, d e a s u p r a B re z o iu lu i, L a C â rlig e, a v io a n e le
g e rm a n e a u d e c la n ş a t u n b o m b a rd a m e n t d is tru g ă to r. U n a ltu l a fo s t în r e g is tr a t p e V a le a O ltu lu i, L a şip o a te,
u n d e a r m a ta r u s ă în a in ta în c o lo a n ă . A u m u r it a tu n c i 4 s o ld a ţi ru şi, p rin tre c a re şi o fe m e ie . D u p ă c â te v a z ile,

775
a u fo s t a d u ş i în B re z o i şi în g r o p a ţi la b is e r ic a d in B re z o i şi în g r o p a ţi în d r e a p ta p o rţii, în lă z i d e le m n , d u p ă
c a re s -a u tra s m a i m u lte sa lv e d e tu n ; s lu jb a d e în m o r m â n ta r e a f o s t f ă c u tă d e p re o tu l N a e Io n e s c u . U lte rio r,
c e i p a tru v o r fi d e z h u m a ţi şi d u ş i la C im itir u l E r o ilo r d in R â u V a d u lu i ( D J V A N , F o n d u l P J V , dos.
1 7 8 /1 9 4 5 ; a p u d E f r i m , 2 0 0 8 , 4 0 ).
L a g ă r d e p r iz o n ie r i la B r e z o i. În a n ii 1 9 4 5 -1 9 4 6 , la B re z o i a f u n c ţio n a t şi u n la g ă r d e p r iz o n ie ri (c irc a
100 d e p e rs o a n e ), în p u n c tu l L a B o c ş e (lo c a fla t, în p re z e n t, în tr e s ta d io n u l d e fo tb a l şi râ u l L o tru );
p r iz o n ie r ii e ra u c a z a ţi în b a ră c i d e le m n şi lu c ra u la d e p o z ite le d e le m n e d in C â n d o a ia , sa u la f a b r ic a re a
c ă r b u n ilo r p rin “b o c ş e ” ( E f r im , 2 0 0 8 , 4 2 ). D in tre p rio z o n ie rii ro m â n i, s u n t c u n o s c u ţi tre i, c a re a u şi ră m a s
a ic i, în B re z o i: V . V o rn ic u , I. F îţa n şi L u n g u P a la d e ( I n f .: M ih a i M o ia n u d in B r e z o i) .
R e p r e s a lii s o v ie tic e a s u p r a “n e m ţ i l o r ” d in lo c a lita te . În ia n u a rie 1 9 4 5 , m a i m u lţi b ă r b a ţi şi fe m e i d in
B re z o i a u f o s t lu a ţi c u f o rţa d in c a s e le lo r, p e m o tiv c ă p u r ta u n u m e n e m ţe ş ti, d e c i a r fi n e m ţi. D e a ic i, a u fo s t
în c ă r c a ţi în c a m io n şi d u ş i la T â rg u -J iu , u n d e se fo rm a u c o n v o a ie c a re a p o i e ra u c o n d u s e su b e s c o rtă sp re
P ru t şi a p o i sp re S ib e ria , u r m â n d să fie fo lo s iţi p e n tru “ re c o n s tr u c ţia R u s ie i” ; d e a c o lo , ei a u r e u ş it să se
în to a r c ă a c a s ă a b ia p e la în c e p u tu l a n ilo r ‘50. P rin tre c e i c a re a u tr ă it a c e a s tă d ra m ă , se n u m ă r ă Ş u le r A n g h e l,
M o s e r Jig a , H e r tz b ru c n e r Iu liu s , D u ş e k Io ş c a , in g . Ş u ste r, D u ş e k L ili. K o n ig B a b u ş şi d - n a G ra m a ; în
re a lita te , o p a rte d in tre a c e ş tia e ra u sa şi sa u şv a b i ro m â n iz a ţi d in A rd e a l, ia r a lţii - b u c o v in e n i p u r tâ n d n u m e
g e rm a n iz a te în tim p u l o c u p a ţie i a u s tro - u n g a re ( I n f .: A n g h e l Ş u le r - “ G i n u ” , u n u l d in tre a c e i n ă p ă s tu iţi).
E r o i b r e z o ie n i. Ş i în a c e s t ră z b o i, b r e z o ie n ii ş i-a u d a t tr ib u tu l lo r d e sâ n g e , c ă c i u n n u m ă r în s e m n a t d e
b ă r b a ţi a u f o s t c o n c e n tra ţi p e fro n tu l de est; m u lţi d in tre a c e ş tia - în n u m ă r d e 3 6 - n u s -a u m a i în to rs
n ic io d a tă , c ă z â n d p e c â m p u rile d e lu p tă . O p la c ă s im p lă d e m a rm o ră , fix a tă d e u r m a ş ii lo r p e M o n u m e n tu l
E r o ilo r d in P rim u l R ă z b o i M o n d ia l, a te s tă fa p te le d e v ite jie a le e r o ilo r b re z o ie n i: lo c o te n e n t M o a c ă N . Io n ,
A lă m a n I. N ic o la e , B a rd a ş u D . D u m itru , B o c a I. R iste a , B r a n e a S. S im io n , B u to lo I. Ia c o b , D ă ia n u R .
R o m u lu s , D a b u G h . G h e o rg h e , D in c u le s c u I. M irc e a , D in c u le s c u G h . Io n , D in c u le s c u G h . N ic o la e , C h iţu A .
Io n , C ră c iu n A . Io n , E frim G h . V a s ile , G re s o iu I. Io n , G u rg u i C. C o n s ta n tin , Ilie P e tru ş , Ilie s c u I. Io n , Istra te
Io n , L u n g u A le x a n d ru , L u n g u le s c u C o n s ta n tin , M a ş c h iu N ic o o la e , M o h a n u N ic o la e , M ilita ru D . G h e o rg h e ,
M a n e a C . P e tre , M ie ilă N . G h e o rg h e , P o p e lc a A . G h e o rg h e , R o m o ş a n u C o n s ta n tin , S o lo m o n e s c u
C o n s ta n tin , S ta n c iu F lo re a , S ta n c iu C . V a s ile , S tro ie P. P e tre , T u d o ra n C . Io n , T u rc u T . T u d o r, U n g u re a n u
C o n s ta n tin şi V â lc u I. T u d o r ( E f r i m , 2 0 0 8 , 41 ).
În a n ii c a re a u u r m a t d u p ă ră z b o i, a u a v u t lo c o se rie d e e v e n im e n te im p o rta n te , c a re v o r in f lu e n ţa
d ir e c ţia d e d e z v o lta re a lo c a lită ţii; u n u l d in tre a c e s te a , a f o s t n a ţio n a liz a re a p rin L e g e a n r. 1 1 9 /1 1 iu n ie 1948;
c u a c e a s tă o c a z ie , a u tr e c u t în p r o p rie ta te a sta tu lu i so c ie tă ţile „ C a r p a tin a ” , „ V a s ila tu ” şi a lte în tr e p rin d e ri
p a rtic u la re . În p e r io a d a so c ia lis tă , d a to rită m a rilo r lu c ră ri la h id r o c e n tra le le d e p e L o tru , a ş e z ă rile u m a n e d e
p e V a le a L o tru lu i a u c u n o s c u t o d e z v o lta re m a i m a re , p rin a c c e s u l la m a rile c ă i d e c o m u n ic a ţie , p rin
m o d e rn iz a r e a şo s e le i c a re le a g ă V a le a O ltu lu i d e b a z in u l P e tro ş a n i. D e s p re a lte e v e n im e n te şi re a liz ă ri
s e m n ific a tiv e a le b re z o ie n ilo r, v o r fi o fe rite in fo rm a ţii la c e le la lte c a p ito le c a re u rm e a z ă .

Im a g in e

d e a n s a m b lu

a B r e z o iu lu i

c o n te m p o r a n

776
Valea Oltului, cu M asa lui Traian, în urm ă cu u n secol

M o n u m e n tu l E roilor de la Olt

777
 C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E D E -A L U N G U L T IM P U L U I

1. E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă

L a în c e p u tu l se c o lu lu i a l-X IX -le a , p o tr iv it in f o rm a ţiilo r c u p rin s e în H a r ta ru s e a s c ă d in a n u l 1835

(c u d a te lu a te p e te re n în a n u l 1831), o ra ş u l B re z o i a v e a 6 2 d e fa m ilii. S ta tistic ile , în sp e c ia l C a ta g r a fia d in
a n u l 1838, o f e r ă d a te c o m p le te a s u p ra B r e z o iu lu i ( A r h . S t. B u c u r e ş t i , C a ta g r a fia 1 8 3 8 , f ila 6 8 -7 4 ). L a a c e a
d a tă , e x is ta u în B re z o i 91 fa m ilii, c u 3 08 lo c u ito riN u m ă ru l d e lo c u ito ri a i B re z o iu lu i sp o re ş te s im ţito r în
p rim e le d e c e n ii a le se c o lu lu i a l-X IX -le a , o d a tă c u d e z v o lta re a e c o n o m ic ă a ţă rii n o a s tre d u p ă T ra ta tu l d e la
A d ria n o p o le , d a r m a i a le s d a to rită re fa c e rii ş o se le i p e V a le a L o tru lu i, p e u rm e le v e c h ii “V ia C a ro lin a “ , c a re
fu s e s e d is tru s ă d e a u s trie c i în 1 739, d in m o tiv e s tra te g ic e . P e n tru a c e a s tă p e rio a d ă , c r e ş te r e a n u m e ric ă a
p o p u la ţie i s -a r e a liz a t în e x c lu s iv ita te p e s e a m a sp o ru lu i n a tu ra l.
L a s fâ rşitu l se c o lu lu i al X IX -le a , d u p ă d a te le R e c e n s ă m â n tu lu i p o p u la ţie i d in a n u l 1 8 9 9 , lo c a lita te a
B re z o i a v e a 1206 lo c u ito ri s ta b ili, d in c a re 805 e ra u c e tă ţe n i ro m â n i, 2 8 5 a u s tro -u n g a ri, 115 ita lie n i şi 4
g e rm a n i, 1 g re c , 2 ru ş i şi 14 tu r c i ( R e c e n s ă m â n tu l 1 8 9 9 , 4 5 4 ). Se o b s e rv ă c ă d in p u n c t d e v e d e re al s tru c tu rii
e tn ic e şi al c e tă ţe n ie i, B re z o iu l s - a d is tin s to t tim p u l p rin tre c e le la lte lo c a lită ţi a le ju d e ţu lu i: d a to rită p o z iţie i
sa le şi a sp e c ific u lu i d e z v o ltă rii e c o n o m ic e , a ic i a e x is ta t u n a m e s te c c o n tin u u d e n a ţio n a lită ţi şi e tn ii. In
a c e e a ş i p e rio a d ă , C ă lin e ş tiu l a v e a o p o p u la ţie d e 743 lo c u ito ri (4 0 7 b ă rb a ţi, 3 3 6 fe m e i). P e b a z a d a te lo r
în r e g is tr a te la re c e n s ă m in te , c a şi p e a c e le a în r e g is tr a te în a lţi a n i şi în d ife rite lu c ră ri, r e z u ltă c ă în tre a n ii
1 9 1 2 -2 0 0 2 , în d e c u rs d e n o u ă d e c e n ii, p o p u la ţia B re z o iu lu i a c r e s c u t d e la 1 5 5 4 lo c u ito ri în a n u l 1 9 1 2 , la
6 8 3 4 lo c u ito ri în a n u l 2 0 0 2 , re z u ltâ n d a s tfe l u n s p o r to ta l a b s o lu t d e 5 2 8 0 lo c u ito ri.
R itm u l c re ş te rii n u m e ric e a p o p u la ţie i o ra ş u lu i a fo s t m a re p â n ă la r e c e n s ă m â n tu l d in 19 d e c . 1 912,
c â n d în d e c u rs d e 13 a n i (1 8 9 9 -1 9 1 2 ) p o p u la ţia a c re s c u t p e rm a n e n t, în r e g is tr â n d u n s p o r a b s o lu t d e 3 4 8
p e rs o a n e . L a R e c e n s ă m â n tu l d in a n u l 1 9 3 0 , se o b s e rv ă o c re ş te re m a re a n u m ă ru lu i p o p u la ţie i, c u 1 6 2 9 de
p e rs o a n e în 18 a n i, f a ţă d e a n u l 1912. E ste p e r io a d a c â n d a a v u t lo c P rim u l R ă z b o i M o n d ia l, c â n d c o m u n a
B re z o i în c e p e să se d e z v o lte a tâ t d in p u n c t d e v e d e re e c o n o m ic , c â t şi d a to rită a lto r fa c to ri. U n ritm s c ă z u t al
c re ş te rii n u m ă ru lu i d e lo c u ito ri s -a în r e g is tr a t la r e c e n s ă m â n tu l d in a n u l 1 9 5 6 , în 2 6 d e a n i p o p u la ţia c re s c â n d
c u n u m a i 1166 p e rs o a n e . O c re ş te re fo a rte m a re a n u m ă ru lu i p o p u la ţie i s - a în r e g is tr a t î n p e r io a d a 1 9 5 6 -1 9 6 6 ,
c â n d p o p u la ţia a c r e s c u t c u 2 5 9 8 lo c u ito ri, p e f o n d u l le g is la ţie i p riv in d in te r z ic e r e a a v o rtu rilo r. În V a le a
L o tru lu i a u lo c lu c ră ri im p o rta n te , c u m a r fi c o n s tru c ţia d e m ic ro h id ro c e n tra le p e L o tru , ce a n e c e s ita t fo rţă
d e m u n c ă m u ltă , c r e ş te r e a p o p u la ţie i f ă c â n d u -s e m a i a le s p e s e a m a so ld u lu i m ig ra to riu .
D u p ă a n u l 1 966, p o p u la ţia o ra ş u lu i B re z o i a c u n o s c u t p e rio a d e d e c re ş te re , sta g n a re s a u c h ia r s c ă d e re
a n u m ă ru lu i d e lo c u ito ri. A s tfe l, în a n u l 1 9 6 6 , p o p u la ţia a f o s t d e 6 6 4 7 lo c u ito ri, în a n u l 1970 d e 6 9 8 1
lo c u ito ri, în r e g is tr â n d u - s e u n s p o r n a tu ra l d e 3 3 4 p e rs o a n e în c in c i a n i, c e e a ce a r s e m n if ic a în m e d ie o
c re ş te re d e 6 0 p e rs o a n e a n u a l, a p o i a s c ă z u t la 6 9 5 5 lo c u ito ri în a n u l 1975 şi la 6 8 5 4 lo c u ito ri în a n u l 1980,
c r e s c â n d a p o i la 7 6 6 9 lo c u ito ri în a n u l 1990. D u p ă a n u l 1990 se p o a te c o n s ta ta o sc ă d e re p e r m a n e n tă p â n ă
în a n u l 1993 (7 4 7 0 lo c u ito ri), u r m a tă a p o i d e c r e ş te ri şi sc ă d e ri n u m e ric e g e n e ra te p ro b a b il d e e v o lu ţia
g e n e r a lă a v ie ţii so c ia le . Ia tă , e x p r im a tă în c ifre sta tis tic e , c u m a e v o ilu a t p o p u la ţia B r e z o iu lu i în tr e a n ii
1 9 9 0 -2 0 1 0 ( S u r s a - D ir e c ţia d e S ta tis tic ă V â lc e a ). D u p ă a n u l 1 9 9 0 c r e ş te r e a n u m e ric ă re d u s ă a p o p u la ţie i
o ra ş u lu i B re z o i se d a to re ş te sp o ru lu i n a tu ra l m ic . D e ş i în a c e a s tă p e r io a d ă c re şte fo a rte m u lt fe n o m e n u l de
m ig ra ţie , to tu ş i, n u m ă ru l v e n iţilo r e s te m a i m ic d e c â t n u m ă ru l c e lo r c a re a u p le c a t. R e z u m a tiv e x p rim a tă ,
a n a liz a n u m e ric ă a p o p u la ţie i o ra ş u lu i B re z o i a r a tă u n ritm m a re d e c re ş te re în tre a n ii 1 9 0 0 -1 9 5 6 , d a tă d u p ă
c a re se în r e g is tr e a z ă u n ritm m o d e ra t. C re ş te re a p o p u la ţie i s - a d a to ra t în c e a m a i m a re p a rte sp o ru lu i n a tu ra l,
ia r d u p ă a n u l 19 56 în m ic ă m ă s u r ă şi s p o ru lu i m ig ra to riu .

a) M iş c a re a n a tu r a lă

A fo s t f a c to ru l p r in c ip a l c a re a e v o lu a t d ife rit, d a r p e r m a n e n t a s u p ra e v o lu ţie i n u m ă ru lu i d e lo c u ito ri.

P e n tru p e rio a d e d e tim p m a i în d e p ă r ta te şi c h ia r m a i re c e n te , m iş c a re a n a tu ra lă a fo s t sin g u ru l e le m e n t
778
d e m o g ra fic c a re a c ţio n a a s u p ra e v o lu ţie i n u m ă ru lu i d e lo c u ito ri. N u d is p u n e m d e d a te s ta tis tic e în p e r io a d a
1 8 0 0 -1 9 1 8 , p e n tru a s u rp rin d e şi d o v e d i în m o d c o n c r e t a c ţiu n e a a c e s tu i fa c to r, d a r e v o lu ţia s o c ia l-
e c o n o m ic ă le n tă a o ra ş u lu i B re z o i e s te în s u f ic ie n tă m ă s u r ă să n e c o n v in g ă a s u p ra a c e s to r re a lită ţi. L a 1
ia n u a rie 1 930, n a ta lita te a e r a d e 23 c o p ii n ă s c u ţi, ia r m o r ta lita te a - d e 2 4 p e rs o a n e , c e e a ce a r a tă c ă sp o ru l
n a tu ra l e r a n e g a tiv . N a ta lita te m a re (3 5 c o p ii n ă s c u ţi), m o r ta lita te m ic ă (2 0 p e rs o a n e ) se în r e g is tr e a z ă în a n u l
1938 (4 fe b ru a rie ); în a n u l 1939 n a ta lita te a e r a d e 4 7 c o p ii n ă s c u ţi, ia r m o r ta lita te a - d e 35 p e rs o a n e
( DJVAN, Fond P r im ă r ia B r e z o i, d os. 1 /1 9 3 7 , 5). În p e r io a d a 1 9 1 8 -1 9 4 8 , m iş c a re a n a tu ra lă se p r e z in tă
a s tfe l (în p a ra n te z ă , s u n t re d a te n a ta lita te a -m o rta lita te a ): 1918 (1 4 7 -5 3 ), 1938 (1 3 5 -6 1 ), 1948 (1 1 6 -6 3 )
Natalitatea. R e d ă m c â te v a c ifre s e m n ific a tiv e : 1968 - 2 1 0 n ă s c u ţi (3 1 ,0 %o), 1998 - 4 8 n ă s c u ţi (7 ,0 1
%o), 2 0 0 0 - 5 6 n ă s c u ţi, 2 0 0 7 - 107 n ă s c u ţi. V a ria ţiile v a lo ric e e v id e n te a le n a ta lită ţii p o p u la ţie i b re z o ie n e ,
a u fo s t c a u z a te d e o se rie de fa c to ri d e n a tu ri d ife rite : n u m ă ru l d if e r it a l p e r s o a n e lo r d e se x fe m in in d e g ru p ă
fe rtilă , în a n ii re s p e c tiv i, şi e l - la râ n d u l lu i - in f lu e n ţa t d e o a ltă se rie d e fa c to ri s o c ia li-e c o n o m ic i, n u m ă ru l
d e c ă s ă to rii, d e d iv o rţu ri etc.
Mortalitatea. A c e s t in d ic a to r a în r e g is tr a t p e n tru a c e e a ş i p e r io a d ă (1 9 6 6 -2 0 0 9 ) o v a lo a re o a re c u m
c o n s ta n tă , în ju r u l c ifre i d e 7 -8 %o . A n a liz â n d v a lo rile m u ltia n u a le în p e r io a d a 1 9 6 6 -2 0 0 9 , p u te m sp u n e c ă
d u p ă o sc ă d e re a v a lo rii e i p â n ă în 1970, c â n d a a tin s c e a m a i m ic ă v a lo a re (d e 15 p e rs o a n e ), a u r m a t o
c re ş te re tr e p ta tă p â n ă în a n u l 1 976, c â n d s -a a ju n s la v a lo a r e a c e a m a i m a re , d e 76 d e c e d a ţi, p e n tru c a a p o i în
p e r io a d a u rm ă to a re , p â n ă în a n u l 2 0 1 0 , să se m e n ţin ă în tr e 6 0 -8 8 d e c e d a ţi a n u a l. N u m ă r u l n ă s c u ţilo r m o rţi,
c a şi m o r ta lita te a in fa n tilă a u s c ă z u t m u lt în u ltim a p e rio a d ă . C e i m a i m u lţi c o p ii m o rţi s -a u n ă s c u t în a n u l
1 984 (5 ), c â te 3 în a n ii1 9 6 8 , 1 976, 1983, 2 în a n ii 1 9 7 0 , 1 977, 1 978, 1981 şi n u m a i c â te u n c o p il m o r t în
a n ii1 9 6 6 ,1 9 7 9 ,1 9 8 2 . A u e x is ta t şi a n i - 1 9 7 5 ,1 9 8 0 , 1985 - c â n d n u s -a n ă s c u t n ic iu n c o p il m o rt.

b) Mişcarea migratorie
A ş a c u m e s te c o n s e m n a t în R e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in 2 9 d e c e m b rie 1 9 3 0 , p o p u la ţia f lo ta n tă
e x is te n tă în o ra ş u l B re z o i a f o s t d e 3 6 p e rs o a n e (2 0 p e rs o a n e m a s c u lin e şi 16 p e rs o a n e fe m in in e ), a lă tu ri d e
p o p u la ţia s ta b ilă e x is te n tă a tu n c i, d e 3 1 8 3 lo c u ito ri. În p e r io a d a a n ilo r d u p ă A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l,
p r o c e s u l d e m ig ra re a p o p u la ţie i sp re B re z o i e s te a m p lific a t, d a to rită c o n s tru c ţiilo r h id ro e n e rg e tic e d e p e râ u l
L o tr u şi O lt, p r e c u m şi e x p lo a tă rilo r fo re s tie re d in V a le a L o tru lu i, c o n fo rm ta b e lu lu i u rm ă to r. (

Anii 1966 1970 1975 1980 1985 1990 1992 2002 2008 2009
S o siţi 149 114 31 37 39 170 179 129 193 120
P le c a ţi 177 189 151 79 69 247 89 138 237 139
S p o r m ig r. -28 -75 -1 2 0 -4 2 -3 0 -7 7 90 -9 -4 4 -1 9
S p o r to ta l 35 38 -16 10 16 -38 107 -6 -3 7 -2 6
Sursa: D ir e c ţia d e S ta tis tic ă V â lc e a )
D e s ig u r, n u m ă ru l m a i m a re al p e r s o a n e lo r c a re a s o s it în o ra şu l B re z o i c o re s p u n d e c u p e r io a d a 1 9 7 0 ­
1 977, c â n d e x is ta u lu c ră ri h id ro te h n ic e în c o n s tru c ţie p e L o tru şi O lt. N u m ă r u l m a re al p e r s o a n e lo r c a re au
p le c a t d in o ra ş u l B re z o i, c o re s p u n d e a n ilo r te rm in ă rii lu c ră rilo r h id ro te h n ic e d e p e L o tru .

c) Densitatea populaţiei
D e n s ita te a m e d ie în z o n a d e lo c u it (s u p ra fa ţa o c u p a tă d e c lă d iri f iin d d e 7 7 h a ) e s te d e 8 4 ,7 lo c ./h a .
(8 4 7 0 lo c ./k m 2 ), c e e a ce re p r e z in tă u n in d ic e rid ic a t în c o n d iţiile e x is te n te . C e a m a i m a re p a rte a p o p u la ţie i
se a flă în V a le a L o tru lu i, a v â n d o d e n s ita te m a i m a re în c o m p a ra ţie c u c e a d in V a le a O ltu lu i. D e n s ita te a
p o p u la ţie i r a p o r ta tă la s u p ra fa ţa a r a b ilă e x is te n tă în o ra ş u l B re z o i, e s te d e 4 0 2 lo c ./k m 2.

d) Structura populaţiei
D e z v o lta re a o ra ş u lu i B re z o i în p la n e c o n o m ic a d e te r m in a t s c h im b ă ri im p o rta n te , n u n u m a i în p r iv in ţa
e v o lu ţie i n u m e ric e , a m iş c ă rii n a tu ra le şi m ig ra to rie , d a r şi a s u p ra s tru c tu rii a c e s te ia .
Structura pe sexe. În p e r io a d a 1 9 5 6 -2 0 1 0 n u m ă ru l p e r s o a n e lo r d e g e n m a s c u lin a fo s t m a i m a re
d e c â t al c e lu i d e g e n fe m in in , e x c e p ţie f ă c â n d a n ii 1 980, 1 9 8 6 , 1 9 8 8 , 1 989, 1991 şi 1 9 9 2 , c â n d s itu a ţia s-a
in v e rs a t. P â n ă în a n u l 1 980, c â n d p e V a le a L o tru lu i şi O ltu lu i se c o n s tru ia u n u m e ro a s e lu c ră ri h id ro te h n ic e
u n d e e r a n e v o ie d e fo rţă d e m u n c ă m a s c u lin ă , n u m ă ru l p e r s o a n e lo r d e g e n m a s c u lin e r a m a i m a re d e c â t c e l
779
fe m in in . Şi e x p lo a ta re a f o re s tie ră d in V a le a L o tru lu i a c o n trib u it la c r e ş te r e a n u m ă ru lu i b ă rb a ţilo r. C â n d au
f o s t în f iin ţa te s e c ţii c a re a u a tra s m â n a d e lu c ru fe m in in ă , c â t şi te rm in a r e a u n o r lu c ră ri h id ro te h n ic e şi
s c h im b a re a lo c u lu i d e m u n c ă , n u m ă ru l b ă r b a ţilo r a sc ă z u t, c re s c â n d şi f iin d m a i m a re n u m ă ru l p e r s o a n e lo r
d e g e n fe m in in . D a to r ită s c h im b ă rilo r s u rv e n ite în u ltim a p e rio a d ă , la r e c e s ă m in te le p o p u la ţie i d in a n ii 1992
şi 2 0 0 2 se o b s e rv ă fa p tu l c ă p e to ta l o ra ş , în B re z o i şi în lo c a lită ţile D ră g ă n e ş ti, P ro ie n i, P ă s c o a ia şi V a le a
lu i S tan , n u m ă ru l p e r s o a n e lo r d e g e n m a s c u lin e s te m a i m ic d e c â t a l c e lo r d e g e n fe m in in . ( S u r s a : D ir e c ţia
d e S ta tis tic ă V â lc e a ).
P e lo c a lită ţi, s tr u c tu ra p o p u la ţie i p e se x e p r e z in tă în lin ii m a ri a c e le a ş i c a ra c te ris tic i c a p e n tru în tre g
o ra ş u l B re z o i. L a r e c e n s ă m â n tu l d in a n u l 1956, în lo c a lită ţile G o lo tre n i, P ro ie n i, V ă r a tic a şi V a le a lu i S tan ,
p o p u la ţia de g e n fe m in in a f o s t m a i m a re d e c â t c e a d e g e n m a s c u lin , ia r la c e l d in a n u l 1 9 6 6 - n u m a i în
lo c a lită ţile C ă lin e ş ti şi G o lo tre n i. P â n ă în a n u l 1 9 8 0 , c â n d p e V a le a L o tru lu i şi O ltu lu i se c o n s tru ia u
n u m e ro a s e lu c ră ri h id ro te h n ic e u n d e e r a n e v o ie d e f o rţă d e m u n c ă m a s c u lin ă , n u m ă ru l p e r s o a n e lo r d e g e n
m a s c u lin e r a m a i m a re d e c â t c e l fe m in in . Ş i e x p lo a ta re a fo re s tie ră d in V a le a L o tru lu i a c o n trib u it la c re ş te r e a
n u m ă ru lu i b ă rb a ţilo r. C â n d a u f o s t în f iin ţa te se c ţii c a re a u a tra s m â n a d e lu c ru fe m in in ă , c â t şi te rm in a r e a
u n o r lu c ră ri h id ro te h n ic e şi s c h im b a re a lo c u lu i d e m u n c ă , n u m ă ru l b ă r b a ţilo r a s c ă z u t, c re s c â n d şi f iin d m a i
m a re n u m ă ru l p e r s o a n e lo r d e g e n fe m in in . D a to r ită s c h im b ă rilo r s u rv e n ite în u ltim a p e rio a d ă , la
r e c e n s ă m in te le p o p u la ţie i d in a n ii 1992 şi 2 0 0 2 , se o b s e rv ă fa p tu l c ă p e r to ta l o ra ş, în B re z o i şi în lo c a lită ţile
D ră g ă n e ş ti, P ro ie n i, P ă s c o a ia şi V a le a lu i S tan , n u m ă ru l p e r s o a n e lo r d e g e n m a s c u lin e s te m a i m ic d e c â t al
c e lo r d e g e n fe m in in .
S t r u c t u r a p o p u l a ţ i e i p e g r u p e d e v â r s t e şi se x e . L a r e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in 2 9 d e c e m b rie 1930,
p r im a g r u p ă d e v â rs tă , p â n ă la 6 a n i şi c e a d e - a d o u a , d e 7 -1 2 a n i, e ra u a p ro a p e e g a le c a m ă rim e , a tâ t p e n tru
se x u l m a s c u lin , c â t şi p e n tru c e l fe m in in şi a n u m e : 2 9 5 b ă rb a ţi şi 2 9 7 d e g e n fe m in in (g ru p a d e v â r s tă 0 -6
ani: 167 - g e n m a s c u lin şi 169 - g e n fe m in in ; g r u p a 7 -1 2 a n i - 3 3 6 p e rs o a n e , d in c a re 167 m a s c u lin şi 169
fe m in in ; g ru p e le d e v â r s tă 13 -1 9 a n i şi 2 0 -6 4 a n i a r a tă u n n u m ă r m a i m a re în c a z u l s e x u lu i m a s c u lin ( 2 5 4 ­
877 p e rs o a n e ) decât al c e lu i fe m in in (2 2 2 şi 812 p e rs o a n e , c o r e s p u n z ă to r c e lo r două g ru p e )
( S u r s a : D ir e c ţia d e S ta tis tic ă V â lc e a ). L a a c e la ş i re c e n s ă m â n t, g r u p a d e p o p u la ţie tâ n ă r ă c u p r in s ă în tre 0 -1 9
a n i, e s te d e 1404 p e r s o a n e , d in c a re 7 1 6 p e rs o a n e d e g e n m a s c u lin şi 6 6 8 d e g e n fe m in in , c e e a ce re p r e z in tă
4 4 ,1 % , p e c â n d p o p u la ţia a d u ltă (p o p u la ţie c u p r in s ă în tre 2 0 -6 0 a n i) re p r e z in tă 5 3 % , ia r p o p u la ţia v â r s tn ic ă
2 ,9 % d in p o p u la ţia to ta lă .
L a r e c e n s ă m â n tu l d in a n u l 1992 a u a p ă r u t n u m e ro a s e s c h im b ă ri în tr e g ru p e le d e v â r s tă şi p e se x e , a tâ t
în to t o ra ş u l B re z o i, c â t şi în lo c a lită ţile a c e s tu i (ta b e lu l 7). P r o p o r ţia p rim e i g ru p e d e v â r s tă (0 -4 a n i) a ra tă ,
a tâ t p e n tru o ra ş u l B re z o i, c â t şi p e n tru u n e le lo c a lită ţi c e -i a p a rţin , o u ş o a ră p r e d o m in a re a s e x u lu i m a s c u lin .
S itu a ţia a c e a s ta e s te v a la b ilă şi la g ru p e le d e v â r s tă 1 5 -1 9 a n i, 2 5 -2 9 a n i, 3 0 -3 4 a n i, 3 5 -3 5 a n i, 4 5 -4 9 a n i, 5 0 ­
5 4 an i. C e le la lte g ru p e d e v â r s tă se c a r a c te r iz e a z ă p r in tr -o su p e rio rita te n u m e ric ă a p e r s o a n e lo r d e se x
fe m in in . D u p ă 5 5 -5 9 a n i, p r o p o rţia n u m e ric ă a p e r s o a n e lo r d e s e x fe m in in e s te n e t s u p e rio a r ă c e lo r d e se x
m a s c u lin ; fa p tu l a c e s ta se e x p lic ă şi p r in lo n g e v ita te a m a i m a re a p e r s o a n e lo r d e s e x fe m in in etc. G ru p a c u
c e l m a i m a re n u m ă r d e p e rs o a n e (7 8 0 ) este c u p r in s ă în tre 2 0 -2 4 a n i, to t a ic i a flâ n d u -s e şi c e l m a i m a re n u m ă r
d e p e rs o a n e d e g e n m a s c u lin , c â t şi de g e n fe m in in d in c a d ru l g ru p e lo r d e se x e , ia r c e le m a i m ic i v a lo ri le
în r e g is tr e a z ă g ru p e le d e 85 a n i (3 0 p e rs o a n e ) şi 8 0 -8 4 a n i (4 6 p e rs o a n e ). ( Ib id e m ). P o p u la ţia c e a m a i
n u m e ro a s ă , c u p r o c e n tu l c e l m a i m a re e s te c e a a d u ltă (în tre 2 0 -5 9 a n i) p e n tru B re z o i, c u e x c e p ţia lo c a lită ţii
V a le a lu i S tan , u n d e p o p u la ţia tâ n ă r ă (0 -1 9 a n i) a re p r o c e n tu l m a i m a re d e c â t c e a a d u ltă . C e a m a i m ic ă
p o n d e re o o c u p ă p o p u la ţia v â r s tn ic ă (p e ste 60 a n i), c u e x c e p ţia lo c a lită ţii P ro ie n i, u n d e p r o c e n tu l p o p u la ţie i
v â rs tn ic e e s te m a i m a re d e c â t a p o p u la ţie i tin e re . E x p lic a ţia d if e r e n ţe lo r e x is te n te în tr e g ru p e le d e p o p u la ţie
tr e b u ie p u s ă p e s e a m a u n o r fa c to ri c u m a r fi: n u m ă ru l m a i m a re d e g ru p e d e v â r s tă c u p r in s e d e p o p u la ţia
a d u ltă (8 g ru p e d e v â r s tă a d u ltă în c o m p a ra ţie c u 4 g ru p e p e n tru p o p u la ţia tâ n a r ă şi 7 g ru p e p e n tru p o p u la ţia
v â rs tn ic ă ), s c h im b ă rile so c ia le s u rv e n ite în u ltim a p e rio a d ă , m o d if ic ă r ile a n tro p ic e (c o n s tru c ţiile h id ro te h n ic e
a u a f e c ta t u n e le z o n e c u m a r fi P ro ie n i, C o rb u ) e tc. L a r e c e n s ă m â n tu l d in 2 0 0 2 , s itu a ţia se p r e z in tă astfe l:

G ru p e T o ta l 0 -4 5 -9 1 0 -1 4 1 5 -1 9 2 0 -2 4 2 5 -2 9 3 0 -3 4 3 5 -3 9
( a n i)
T o ta l 6859 406 256 607 491 492 572 705 343
M a s c u lin 3343 210 217 303 244 259 289 340 191
F e m in in 3516 196 239 304 247 233 283 365 152

780
 4 0 -4 4 4 5 -4 9 5 0 -5 4 5 5 -5 9 6 0 -6 4 6 5 -6 9 7 0 -7 4 7 5 - 79 8 0 -8 4 85 şi
p e s te
430 4 63 481 381 338 292 200 124 46 32
220 221 227 194 154 123 78 50 15 8
210 242 254 187 184 169 122 74 31 24
( S u r s a : D ir e c ţia d e S ta tis tic ă V â lc e a )
D in d a te le p r e z e n ta te m a i su s r e z u ltă c ă p o p u la ţia a p tă d e m u n c ă , a tâ t m a s c u lin ă , c â t şi c e a f e m in in ă
e s te d e s tu l d e n u m e ro a s ă în o ra ş u l B re z o i, fa p t ce v a c o n s titu i o p r o b le m ă în p e r s p e c tiv a a s ig u ră rii lo c u rilo r
de m uncă.
S t r u c t u r a p o p u l a ţ i e i a c tiv e , e x is te n tă la r e c e n s ă m in te le fă c u te p â n ă în p re z e n t, a r a tă s c h im b ă ri
p r o fu n d e în p r e z e n t f a ţă d e tr e c u t şi s u rp rin d e o se rie d e in d ic a to ri c a re p e r m it a p r e c ie re a g ra d u lu i d e
p a rtic ip a re a p o p u la ţie i în a c tiv ita te a p r o d u c tiv ă sa u n e p ro d u c tiv ă , c â t şi tra n s f o r m ă r ile s o c ia l-e c o n o m ic e
a c tu a le . În tr e c u t, c o n fo rm d o c u m e n te lo r is to ric e , p rin c ip a le le o c u p a ţii a le lo c u ito r ilo r B r e z o iu lu i e ra u
p e s c u itu l, c r e ş te r e a a n im a le lo r, c u ltu r a u n o r p la n te , c o m e rţu l c u o ra ş e le d in A rd e a l. P e n tru se c. a l X V I-le a ,
e x is tă in fo rm a ţii p r iv in d e x p lo a ta re a a u ru lu i d in a p a L o tru lu i, p r in s p ă la re . P e n tru se c o lu l al X IX -le a , e x is tă
d a te m a i m u lte r e fe rito a re la o c u p a ţiile lo c u ito rilo r. În a n u l 1 8 3 8 , m a jo r ita te a c a p ilo r d e fa m ilie e ra u p lu g a ri,
d a r s u p ra fa ţa a g r ic o lă e r a re d u s ă , c e le m a i în tin s e f iin d fâ n e ţe le C re ş te re a a n im a le lo r d e ţin e a u n lo c
im p o r ta n t în o c u p a ţiile lo c u ito rilo r. T o t la în c e p u tu l se c. al X I X - le a în c e p e e x p lo a ta re a şi p re lu c ra re a
le m n u lu i, d e v e n in d c u tim p u l o o c u p a ţie im p o r ta n tă p e n tru p o p u la ţia B re z o iu lu i .
L a în c e p u tu l se c. a l X X -le a , a ş a c u m a r a tă r e c e n s ă m in te le p o p u la ţie i d in a n ii 1930 şi 1 9 5 6 , a u lo c s c h im b ă ri
în c a d ru l s tru c tu rii p o p u la ţie i a c tiv e p e r a m u ri d e a c tiv ita te . F a ţă d e s e c o lu l a n te rio r, în c a re p o n d e r e a c e a m a i
m a re a p o p u la ţie i a c tiv e e r a în a g ric u ltu ră , în c e p e tr e p ta t s ă c r e a s c ă p o n d e r e a p o p u la ţie i în in d u s trie ,
a c tiv ita te a e c o n o m ic ă f iin d le g a tă d e e x p lo a ta re a şi p r e lu c ra re a le m n u lu i. D in to ta lu l p o p u la ţie i o ra ş u lu i
B re z o i, în a n u l 1966 (6 6 4 7 lo c u ito ri), u n p r o c e n t d e 4 9 ,2 0 % , îl f o rm e a z ă p o p u la ţia a c tiv ă : 3 2 7 0 p e rs o a n e .
U rm ă r ită e v o lu tiv , se r e m a rc ă o sc ă d e re a p o p u la ţie i a c tiv e d in a g ric u ltu ră , a c e a s ta a ju n g â n d în a n u l 1 9 6 6 la
178 p e rs o a n e , d a r şi o c re ş te re în d o m e n iu l in d u s trie i, le g a tă a tâ t d e e x p lo a ta re a şi p r e lu c ra re a le m n u lu i d e p e
V a le a L o tru lu i, c â t şi d e e x p lo a ta re a m in ie r ă d e a ici. P o n d e r e a c e a m a i m a re o a re o ra ş u l B re z o i p ro p riu -z is ,
c u 2 1 9 7 p e rs o a n e , u r m â n d la d is ta n ţă m a re ; C ă lin e ş tiu l - c u 2 1 3 p e rs o a n e , P ă s c o a ia - c u 176 şi V a s ila tu -
175 p e rs o a n e , p e u ltim u l lo c c la s â n d u -s e C o rb u , c u 3 6 p e rs o a n e . În m a jo r ita te a lo c a lită ţilo r, p re d o m in ă
p o p u la ţia o c u p a tă în in d u s trie , c u e x c e p ţia lo c a lită ţilo r C ă lin e ş ti şi V a le a S u liţe i, u n d e p re d o m in ă p o p u la ţia
o c u p a tă în a g ric u ltu ră . În p re z e n t, p o p u la ţia o c u p a tă în in d u s trie e s te în s c ă d e re , c a şi c e a o c u p a tă în
c o n s tru c ţii şi în a lte c â te v a se c to a re . S c ă d e re a p o a te fi p u s ă p e s e a m a m ic ş o ră rii p o p u la ţie i în o ra ş u l B re z o i,
p re c u m şi c a u rm a re a e v e n im e n te lo r so c ia le d e d u p ă 1 990. În m o d s u rp rin z ă to r, a în c e p u t să c r e a s c ă
n u m ă ru l c e lo r c a re lu c re a z ă în a g ric u ltu ră , d e o a re c e fo ştii p r o p rie ta ri a u p r im it p ă m â n tu rile lu a te p rin
c o o p e ra tiv iz a re ( S u r s a : D ir e c ţia d e S ta tis tic ă V â lc e a ).
S t r u c t u r a p o p u la ţie i o ra ş u lu i B re z o i se p o a te a n a liz a d in d o c u m e n te e x is te n te în c ă d in s e c o lu l a l-
X IX -le a . D ic ţio n s r u l to p o g r a fic ş i s ta tis tic d in 1 872, n e p r e z in tă B re z o iu l c a a v â n d 3 2 5 lo c u ito ri
( F r u n z e s c u , 1 8 7 2 , 6 9 ), ia r C ă lin e ş tiu l - 4 7 0 lo c u ito ri, îm p r e u n ă c u c ă tu n e le G o lo tre n i, P ro ie n i şi Ţ u ţu le şti
(Ib id e m , 8 8 ). În p e r io a d a c a re a u rm a t, p o p u la ţia b re z o ia n ă a c u n o s c u t o c re ş te re ra p id ă , u n e o ri - d e -a
d r e p tu l sp e c ta c u lo a s ă . În M a r e le D ic ţio n a r G e o g r a fic a l R o m â n ie i (1 8 9 8 ), B re z o iu l este p r e z e n ta t c a o
c o m u n ă ru ra lă , a v â n d o p o p u la ţie d e 741 lo c u ito ri (4 3 1 b ă rb a ţi şi 3 1 0 fe m e i), în c a re in tra u şi 3 fa m ilii de
ţig a n i şi m a i m u lte fa m ili d e ita lie n i a m b u la n ţi. L a r e c e n s ă m â n tu l d in a n u l 1 899, e x is ta în B re z o i o p o p u la ţie
d e 1206 lo c u ito ri sta b ili, d in c a re 805 e r a u c e tă ţe n i ro m â n i, 2 8 5 - a u s tro -u n g a ri, 115 - ita lie n i şi 6 g e rm a n i.
P o n d e r e a c e a m a i m a re o d e ţin e a , d e s ig u r, p o p u la ţia d e n a ţio n a lita te ro m â n ă (6 6 ,7 % d in p o p u la ţia to ta lă ).
S c h im b ă ri m a ri în s tr u c tu ra p o p u la ţie i o ra ş u lu i B re z o i, s - a u p ro d u s în p e r io a d a 1 9 3 0 -1 9 9 9 , d a to rită
e v e n im e n te lo r p o litic e d in a c e a s tă p e rio a d ă . În p re z e n t, c o n fo rm d a te lo r r e c e n s ă m â n tu lu i d in 2 0 0 2 ,
s tr u c tu ra p o p u la ţia p e n a ţio n a lită ţi e r a u rm ă to a re a : B re z o i (to ta l): 6 8 3 4 lo c u ito ri, d in c a re ro m â n i - 6 7 8 5 ,
m a g h ia ri - 14, g e rm a n i - 9, ţig a n i - 5, u c ra in ie n i - 7, a lte n a ţio n a lită ţi - 14; B re z o i o ra ş: 5 2 2 3 , d in c a re 8
m a g h ia ri, 8 g e rm a n i, 5 ţig a n i, 7 u c ra in ie n i şi 12 d e a lte n a ţio n a lită ţi; C ă lin e şti: 4 9 1 , d in c a re 4 9 0 ro m â n i şi 1
- a lte n a ţio n a lită ţi; C o rb u - 5 0 lo c u ito ri, ro m â n i; D ră g ă n e ş ti: 126, ro m â n i; G o lo tre n i: 95 lo c u ito ri, d in c a re
93 ro m â n i, u n g e r m a n şi 1 - a lte n a ţio n a lită ţi; P ă s c o a ia - 2 1 0 , ro m â n i; P ro ie n i - 102 lo c u ito ri, ro m â n i; V a le a
lu i S ta n - 46 1 lo c u ito ri, ro m â n i şi V ă ra tic a : 7 6 lo c u ito ri, d in c a re 7 0 ro m â n i şi 6 m a g h ia r i ( S u r s a : D ir e c ţia
d e S ta tis tic ă V â lc e a ).

781
 C o m u n ita te a ita lia n ă . În o ra ş u l B re z o i, e x is tă c e a m a i p u te rn ic ă şi c o m p a c tă c o m u n ita te ita lia n ă d in
ju d e ţ, d e s p re a le c ă re i în c e p u tu r i s-a u p ă s tra t m ă rtu rii în c ă d e la s fâ rşitu l p rim e i ju m ă tă ţi a s e c o lu lu i al X IX -
le a (v . a m ă n u n te , la E frim , 2008, 68-69) . H a rn ic i şi în tr e p rin z ă to ri, b u n i p ro fe s io n iş ti în tr - o se rie d e
d o m e n ii, ita lie n ii s ta b iliţi în B re z o i şi în a lte sa te a le V ă ii L o tru lu i v o r a v e a o c o n trib u ţie s e m n if ic a tiv ă la
d e s z v o lta r e a z o n e i. „ M u n c ito rii ita lie n i - n e in f o rm e a z ă c e rc e tă to ru l b r e z o ia n G h . E frim - e ra u a d u ş i, în
sp e c ia l, p e n tru lu c ru l la p ă d u re , la jo a g ă r e şi la p lu te , d a r şi la c o n s tru c ţii c iv ile şi d e a rtă . E i a u v e n it d in
U d in e s e , T rie s te , M o n ta v a , P ia c e n z a , L o n g a ro n e , T a m a u , F riu la n i” ( I b id e m , 69) e tc. D u p ă c e l d e -A l D o ile a
R ă z b o i M o n d ia l şi in s ta u r a r e a re g im u lu i s o c ia list, o p a rte d in ita lie n i s -a u în to r s în ţa r a d e o rig in e , d a r u n
n u m ă r în s e m n a t d in tre ei s -a u în p ă m â n te n it aici: C h e n ic , C o n s ta n tin i, C ro c e , L a ic o f, L o re n z z i, L o s s o , M a lle ,
P a v ia , R a fa e l, R ic o b o n , V a n e lli, K e n d a , T o m a s e lli, C o m a ro n i, B u to llo , T a la m in i, O liv o tto , M a ş c h iu ş.a.
( Ib id e m ). C o m u n ita te a ita lia n ă d e a ic i a d a t şi u n n u m ă r d e sc riito ri şi a rtişti d e n o to rie ta te n a ţio n a lă , p rin tre
c a re L u c ia n Z a tti - s c riito r şi A n g e la T o m a s e lli - a rtiş ti p la s tic . A s o c ia ţia I ta lie n ilo r d in R o m â n ia (R O A S IT ),
c o n d u s ă m a i în tâ i d e a c tr iţa I le a n a S ta n a I o n e s c u şi în p r e z e n t - d e M ir c e a G ro s u d e la Ia şi, a m b ii d e o rig in e
ita lia n ă , e d ite a z ă re v is ta b ilin g v ă „ D i n u o v o in s ie m e ” - „ D in n o u îm p r e u n ă ” (I b id e m , 70-71) .

2. Î M P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV -T E R IT O R IA L E
D E -A L U N G U L T IM P U L U I

a) P e rio a d a p r e m o d e rn ă
P r im a „ e v id e n ţă ” a lo c a lită ţilo r d in ju d e ţu l V â lc e a , e s te c o n s id e r a tă r e n u m ita h a r tă a lu i S c h w a n tz ,
lu c ra tă în tre a n ii 1720 - 1722. L a 3 0 ap r. 1 7 2 3 , a u to ru l în a in ta , c a a n e x ă a h ă rţii, şi o situ a ţie n o m in a lă a
lo c a lită ţilo r d in O lte n ia ( R e g is tr u l lo c a lită ţilo r , 1926, 341-352) . D in j u d e ţu l A rg e ş - P la iu l L o v iş te a , fă c e a u
p a rte , p rin tre a lte le , B re z o iu l, C ă lin e ş tiu l şi D ră g ă n e ş tiu l (Ib id e m ).
C a ta g ra fia (re c e n s ă m â n tu l) p o p u la ţie i în to c m ită în a n ii 1773 - 1 7 7 4 , p e n tru Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi
M o ld o v a , su b a d m in is tra ţie r u s e a s c ă , re d ă su b f o rm ă d e ta lia tă d o c u m e n te le s ta tis tic e a le ju d e ţe lo r O lt şi
A rg e ş (p e n tru c e le la lte ju d e ţe d in O lte n ia , d o c u m e n te le n u s -a u p ă s tra t). C o n fo rm a c e s te i c a ta g ra fii, d in
ju d e ţu l A rg e ş - P la s a L o v iş te a , fă c e a u p a rte şi sa te le B re z o i - c u 18 fa m ilii, P ro ia n i (sic !) - c u 8 f a m ilii şi
C ă lin e ş ti - c u 14 f a m ilii (Ionaşcu, 1958) .

b) E p o ca m o d ern ă

C a u rm a re a a p lic ă rii u n o r p r e v e d e ri a le r e g u la m e n te lo r o rg a n ic e , în a n u l 1831 s -a o rg a n iz a t

c a ta g ra fie r e a s a te lo r d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o ld o v a , în s c o p u ri fis c a le , a d ic ă p e n tru s ta b ilire a im p o z ite lo r.
C a ta g ra fia s ta b ile a c a te g o riile d e sa te (m o şii): m o ş n e n e ş ti/ m o ş te n e ş ti (sa te lo c u ite d e m o ş n e n i/m o ş te n i),
m ix te ( m o ş n e n e ş ti - b o ie re ş ti; m o ş n e n e ş ti - m ă n ă s tire ş ti; m o ş n e n e ş ti - b o ie re ş ti - m ă n ă s tire ş ti). C a şi în
p e r io a d a a n te rio a ră , C ă lin e ş tiu l şi B re z o iu l ( a c e s ta d in u rm ă , su b n u m e le d e B re z o a ia , id e n tic c u c e l al m o ş ie i
p e c a re se a fla ) fă c e a u p a rte d in ju d e ţu l A rg e ş - P la iu l L o v iş te a ( C a ta g r a fia 1 8 3 1 , 1991, 83-84) .
În 1 864, a f o s t p r o m u lg a tă L e g e a c o m u n a lă ( p u b lic a tă în 1 8 6 5 ) - u n a d in tre c e le m a i im p o rta n te
re fo rm e a d m in is tra tiv e d in se c o lu l al X IX -le a , c a re , p rin tre a lte le , in tr o d u c e r e a te rm e n u l şi n o ţiu n e a d e
c o m u n ă - r u ra lă şi u rb a n ă . În A n e x a la le g e , s u n t n o m in a liz a te n u n u m a i p la s e le şi p la iu rile ju d e ţu lu i, ci şi
c o m u n e le , p re c u m şi s a te le / c ă tu n e le c a re in tr a u în c o m p o n e n ţa a c e s to ra . C o m u n a r u ra lă B re z o iu e r a
a lc ă tu ită d in c ă tu n e le B r e z o iu şi L u n c a C a lu lu i, n u m ă râ n d 65 d e fa m ilii, ia r în c o m p o n e n ţa C ă lin e ş tiu lu i,
in tra u c ă tu n e le C ă lin e ş ti, P ro e n i, G o lo tre n i, Ţ u ţu le ş ti şi D ră g ă n e ş ti, în c a re tr ă ia u 9 4 f a m ilii ( I n d ic e le 1 8 6 4 ,
1865, 91) . L e g e a c o m u n a lă d in 1864 p r e v e d e a u n te rm e n d e tr e i a n i p e n tru a se c o n s ta ta v ia b ilita te a n o ii
s tru c tu ri a d m in is tra tiv e . L a c a p ă tu l a c e s tu i te rm e n , u r m a să se c o n firm e sa u s ă se in firm e v a la b ilita te a
în tr u n ir ilo r sa u d e s tru n irilo r s a te lo r şi c o m u n e lo r - ru ra le şi u rb a n e - n o u în c h e g a te ; te rm e n u l a e x p ira t la 31
o c t. 1867, c â n d u n e le sate a u în a in ta t c e re ri d e în tr u n ir e c u c o m u n e le v e c in e şi a lte le - d e d e s tru n ire , d e o a re c e
n u -ş i p u te a u su sţin e c h e ltu ie lile a d m in is tra tiv e p ro p rii sa u n u le c o n v e n e a n o u a f o rm ă d e o rg a n iz a re
a d m in is tra tiv ă . T o a te m o d if ic ă r ile c a re s -a u p ro p u s , îş i v o r g ă s i r e f le c ta re a în L e g e a c o m u n a lă d in m a rtie
1 8 7 4 , ia r în u r m a p r o m u lg ă rii a c e s te ia , în I n d ic e le c o m u n e lo r p e p e r io d u l d e c in c i a n i 1 8 7 6 -1 8 8 4 ( In d ic e le
1 8 7 4 , B ucureşti, 1876) . C a o n o u ta te im p o r ta n tă p e n tru v iito ru l d e s tin al B r e z o iu lu i, în v ir tu te a a c e s te i le g i,
lo c a lita te a v a tre c e d e ju d e ţu l V â lc e a , f iin d a lc ă tu ită d in u r m ă to a re le sa te: B re z o iu (re ş e d in ţa c o m u n e i,
C iu n g e tu ( V a le a lu i S ta n ), D o b ru n u l (L u n c a lu i B u rte a ), G a lb e n a , M a la ia (p e V a s ila ţi), S iliş te a (L u n c a
C a lu lu i), V o in e ş iţa şi V o in e a s a ( I n d ic e le 1 8 7 4 , 1876, ) . P la iu l L o v iş te a ră m â n e a t o t la ju d e ţu l A rg e ş , d a r se

782
lim ita la c o m u n e le d in s tâ n g a O ltu lu i, in c lu z â n d a s tfe l şi C ă lin e ş tiu l (Ib id e m , ). Î n tru c â t n e m u lţu m irile şi
c o n te s ta ţiile a u c o n tin u a t, v a u r m a o n o u ă le g e p e n tru s ta b ilire a c irc u m s c rip ţiilo r a d m in is tra tiv e , p u s ă în
a p lic a re la 1 n o ie m b rie 1892; c o n fo rm a c e s te ia , ju d e ţu l v a fi îm p ă r ţit în 8 p la s e ţi 2 p la iu ri (C o z ia şi H o re z u ),
c u p r in z â n d în tr e g r a n iţe le sa le , 162 c o m u n e ru ra le şi 4 c o m u n e u rb a n e . B re z o iu l (c u u n s in g u r c ă tu n -
o m o n im ) f ă c e a p a rte d in P la iu l C o z ia ; în c a lita te d e c o m u n ă se p a ra tă , C ă lin e ş tiu l e r a in c lu s în a c e e a ş i p la să ,
c u p r in z â n d u r m ă to a re le c ă tu n e : C ă lin e ş ti, G o lo tre n i, P ro e n i şi Ţ u ţu le ş ti (D u p ă A le s s a n d r e s c u , 1 8 9 3 , 4 7 6 ).
D u p ă 7 a n i, la 1 899, în R o m â n ia v a a v e a lo c p rim u l re c e n s ă m â n t d e s fă ş u ra t d u p ă o o rg a n iz a re şi
s tr u c tu ră m o d e rn e , c u a n a liz e ju d ic io a s e a le s tru c tu rii p o p u la ţie i, d a r şi a a lto r d o m e n ii p r e c u m în v ă ţă m â n tu l
ş.a. C o n fo rm n o ii îm p ă r ţir i a d m in is tra tiv -te rito ria le , Ju d e ţu l V â lc e a c u p r in d e a 2 p la iu ri şi 3 p lă ş i, 4 c o m u n e
u rb a n e şi 162 c o m u n e ru ra le . În P la iu l C o z ia v o r fi in c lu s e , p rin tre a lte le , B re z o iu l (u n c ă tu n c u 1520
lo c u ito ri) şi C ă lin e ş ti, c o m p u s d in 4 c ă tu n e c u 7 4 3 lo c u ito ri ( R e c e n s ă m â n tu l 1 8 9 9 , < 1 9 0 6 > , 4 5 4 ). În an u l
1 900, s -a c o n s tru it u n lo c a l c u etaj p e n tru p rim ă rie , c a re a p o i v a fi lă s a t şc o lii, fiin d c ă în 1 9 0 7 , se v a r id ic a u n
a lt se d iu p e n tru p rim ă rie - fo s tu l se d iu a l P rim ă rie i B re z o i şi a c tu a lu l se d iu - re n o v a t - al J u d e c ă to rie i B re z o i).
O n o u ă îm p ă rţire a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă a ţă rii şi, im p lic t, a ju d e ţu lu i, v a fi o r g a n iz a tă în a n u l 1908.
C u a c e a s tă o c a z ie , ju d e ţu l v a fi îm p ă r ţit în 18 p la s e ( fă ră p la iu ri!), 110 c o m u n e ru ra le şi 3 u rb a n e , 4 2 5 sa te şi
33 c ă tu n e . D in n o u a p la s ă în f iin ţa tă - M u n te le , v o r fa c e p a rte c o m u n e le B re z o iu , C ă lim ă n e ş ti, C ă lin e şti,
C â in e n i, M a la ia şi V o in e a s a , r e ş e d in ţa p la s e i f iin d s ta b ilită la B re z o i, u n d e v a fu n c ţio n a p â n ă în 1911
( D J V A N , P J V , d o s . 1 7 9 /1 9 0 8 , f. 1 1 7 -1 2 1 ).
P r im a r ii p e r io a d e i 1 8 6 5 -1 9 1 8 . În a c e s t in te rv a l d e tim p , a u c o n d u s d e s tin e le c o m u n e i B re z o i,
u r m ă to rii p rim a ri (p e n tru c a re s -a u p ă s tra t m e n ţiu n i d o c u m e n ta re ): 1865 - S im a S ta n o v ic i, 1 8 6 6 - C r ă c iu n
C iu r e s c u , 1867 - I lie B ă ră , 1869 - N iţă G u rg u i, 1 8 6 9 -1 8 7 1 - N ic o la e E frim , 1875 - R a d u S o c o le sc u , 1 8 7 6 ­
1878 - G e o r g e C ă lu g ă re sc u , 1 8 7 9 -1 8 8 1 - N ic o la e E frim , 1 8 8 2 -1 8 8 3 - p r . G e o rg e P r u n e ş , 1885 - T o m a
Ţ iţirig ă , 1891 - N ic o la e E frim , 1894 - I o n G e o rg e sc u , 1 8 9 9 - G h e o r g h e E frim , 1 9 0 0 -1 9 0 5 - I o n B a rd a şu ,
1 906 - A le m a n O a n ce a , 1908 - F lo r e a B a rd a şu , 1 9 0 8 -1 9 0 9 - N e a g o e O p res cu , 1 9 1 2 - G h e o r g h e E frim ,
1915 - I o n N ic u le s c u (N ic a ), 1917 - I o n B a rd a şu , G h e o r g h e P . B u b u , I o n B ra n e a , N ic o la e A n d r e i (D u p ă
E f r i m , 2 0 0 8 , 113).
c) E p o c a c o n t e m p o r a n ă

P e r i o a d a in t e r b e l i c ă . În b a z a art. 3 8 0 d in L e g e a p e n tr u u n ific a r e a a d m in is tr a tiv ă 48 p r o m u lg a tă p rin

D e c r e tu l r e g a l nr. 1 9 7 2 /1 4 iu n ie 1 9 2 5 şi p u b lic a tă în „ M o n ito ru l O fic ia l” n r. 1 2 8 /1 4 iu n ie 1925 (cu
m o d ific ă rile c a re i s -a u a d u s p r in D e c re tu l re g a l n r. 3 8 3 2 /2 1 d e c .1 9 2 5 şi p u b lic a t în „ M o n ito ru l O fic ia l” n r.
2 8 3 /2 2 d e c . 1925). N u m ă r u l p la s e lo r d in ju d e ţu l V â lc e a s c ă d e a d in n o u , a ju n g â n d la 9; a lă tu ri d e a lte 11
c o m u n e , B re z o iu l (in c lu z â n d u n s in g u r sat: B re z o iu ) fă c e a p a rte d in P la s a C o z ia , a c ă re i r e ş e d in ţă e r a la
C ă lim ă n e ş ti; la fe l - c o m u n a C ă lin e şti, d in c a re fă c e a u p a rte sa tele: C ă lin e ş ti, G o lo tre n i, P ro ie n i, S ă ră c in e şti
şi Ţ u ţu le ş ti ( „ M o n i t o r u l O f ic ia l” n r . 2 8 3 d in 2 2 d e c . 1 9 2 5 ).
P rin L e g e a p e n tru O r g a n iz a r e a A d m in is tr a ţiu n ii L o c a le p r o m u lg a tă p r in D e c r e t R e g a l nr. 2 7 1 2 /2 9
iu lie 1 9 2 9 şi p u b lic a tă în „ M o n ito ru l O fic ia l” n r. 170, P a r te a I - a d in 3 a u g . 1 9 2 9 , m o d if ic a tă c o n fo rm
O rd in u lu i M in is tru lu i d e In te rn e n r. 5 7 1 5 /1 9 3 0 , Ju d e ţu l V â lc e a c a p ă tă o n o u ă c o n fig u ra ţie . A s tfe l, ju d e ţu l
V â lc e a e s te c o m p u s d in 5 p lă ş i (P ls. C e rn a , P ls. C o z ia , P ls. D ră g ă ş a n i, P ls. H o re z u , P ls. Z ă tre n i); 5 c o m u n e
u rb a n e < o ra ş e > (R â m n ic u -V â lc e a , B ă ile G o v o ra , C ă lim ă n e ş ti, D ră g ă ş a n i, O c n e le -M a ri), c o m u n a s u b u rb a n ă
C ă z ă n e ş ti, la o ra ş u l O c n e le -M a ri, 18 c o m u n e ru ra le d e c e n tru ( „ m a re a c o m u n ă r u ra lă ”) şi 145 c o m u n e ru ra le
m ic i, fo rm a te d in 301 sa te. ( D J V A N , P J V , d o s . n r . 1 6 /1 9 3 0 , f. 3 0 -3 9 ). A c e a s tă le g e a d u c e a c a n o u ta te şi
n o ţiu n e a d e „ c o m u n ă r u ra lă d e c e n tr u ” ( „ m a re a c o m u n ă r u ra lă ”); e ra u p re v ă z u te 18 a s tfe l d e c o m u n e , p rin tre
c a re şi B re z o iu , c a re c o n s titu ia „ c e n tru ” p e n tru lo c a lită ţile : B re z o iu , C ă lin e ş ti, C â in e n i, M a la ia , R o b e ş ti şi
V o in e a s a ( Ib id e m ). L a 15 a u g u s t 1 931, p r in tr -o n o u ă r e g le m e n ta re a d m in is tra tiv ă , c o m u n e le ru ra le d e c e n tru
a u f o s t d e s fiin ţa te c a a tare.
P e r i o a d a p o s tb e lic ă . L a R e c e n s ă m â n tu l d in 2 5 ian. 1 9 4 8 , Ju d e ţu l V â lc e a se a f la în tr - o n o u ă îm p ă rţire
a d m in is tra tiv ă , fiin d a lc ă tu it d in 8 p lă ş i, fie c a re d in tre a c e s te a e ra u a lc ă tu ite , la râ n d u l lo r, d in tr-u n n u m ă r
v a r ia b il d e c o m u n e . D e d a ta a c e a s ta , B re z o iu l e s te p la s ă , a v â n d r e ş e d in ţa în lo c a lita te a c u a c e la ş i n u m e şi
c in c i c o m u n e a ro n d a te . O d a tă c u îm p ă r ţir e a a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă d in 1 9 5 0 , d u p ă m o d e l s o v ie tic - p e
re g iu n i, ra io a n e şi c o m u n e - , R e g iu n e a V â lc e a v a fi f o rm a tă d in 6 ra io a n e , p rin tre c a re şi ra io n u l L o v işte a ,
c a re a v e a re ş e d in ţa în c o m u n a B re z o iu ; a c e a s ta , la râ n d u l e i, e r a a lc ă tu ită d in d o u ă sate: B re z o i şi P ro e n i.
C ă lin e ş tiu l şi Ţ u ţu le ş tiu l a v e a u c a lita te a d e sa te şi fă c e a u p a rte d in c o m u n a R a c o v iţa (L e g e a n r. 5 / 1 9 5 0 , în
„ B u le tin u l O f i c ia l” n r . 7 7 / 8 s e p t 1 9 5 0 ). S itu a ţia a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă d e m a i su s a d u r a t 16 an i: p rin
783
Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului R. S. România ( in c lu s iv a m o d if ic ă r ilo r
a c e s te ia ), d in fe b r. - m a i 1 9 6 8 ), s - a re v e n it la v e c h e a îm p ă r ţir e - tr a d iţio n a lă - a ţă r ii p e ju d e ţe . P rin tre alte
n o u tă ţi a d u s e d e a c e s t a c t n o rm a tiv , B re z o iu l e r a in c lu s în râ n d u l o r a ş e lo r (1 7 fe b ru a rie 1 9 6 8 ), fiin d u -i
a ro n d a te u r m ă to a re le sate: B re z o i, C ă lin e ş ti, C o rb u , D ră g ă n e ş ti, P ă s c o a ia , P ro ie n i, V a le a lu i S ta n şi V ă ra tic a .
În lu n a a p rilie 2 0 0 8 , p o tr iv it Legii nr. 2/1968 , c u m o d if ic ă r ile şi c o m p le tă rile u lte rio a re ( 1 9 9 0 -2 0 0 4 ),
in c lu s iv d e c la ra re a c a o ra şe a u n o r lo c a lită ţi, B re z o iu l se n u m ă ra p rin tre c e le 11 lo c a lită ţi u rb a n e (d o u ă
m u n ic ip ii - R â m n ic u -V â lc e a , D ră g ă ş a n i - şi 9 o ra şe ) a le ju d e ţu lu i, în c o m p o n e n ţa s a in tr â n d u rm ă to a re le
sa te (d u p ă te rm in o lo g ia u r b a n is tă - c a rtie re ): B re z o i, C ă lin e ş ti, C o rb u , D ră g ă n e ş ti, G o lo tre n i, P ă sc o a ia ,
P ro ie n i, V a le a lu i S ta n şi V ă ra tic a . O ra şu l B r e z o i p r o p riu -z is e s te s itu a t p e L o tru , la c o n f lu e n ţa a c e s tu ia cu
a flu e n ţii D ă n e a s a , V a le a S a tu lu i, D o a b ra , V a s ila tu etc. c u p r in z â n d z o n a d e la v ă r s a re a L o tru lu i în O lt (la es t),
p â n ă la v ă r s a re a p â r â u lu i V a s ila tu în L o tru (la v e s t). P a r te a v e c h e a o ra ş u lu i c u p rin d e u n s e c to r d e s tu l d e
m a re p e c â n d c e a n o u ă , c u b lo c u rile c o n s tru ite în p e r io a d a 1 9 7 0 -1 9 8 0 , o c u p ă o s u p r a f a ţă m ic ă în p a r te a
c e n tr a lă d in lu n c a L o tru lu i. O ra ş u l are în p a r te a c e n tra lă , d e - a lu n g u l ş o se le i, se d iile im p o rta n te (P rim ă ria ,
P o liţia , S p ita lu l, P o ş ta ), p r e c u m şi p rin c ip a la u n ita te e c o n o m ic ă , ia r p e u n a d in tre s tră z ile la te ra le , în z o n a
v e c h e a o ra ş u lu i, b is e ric a şi lic e u l. În p a r te a v e s tic ă , la v ă r s a re a p â r â u lu i V a s ila tu în L o tru , se a f lă lo c a lita te a
V a s ila tu , p a rte c o m p o n e n tă a o ra ş u lu i B re z o i. S a tu l C ă lin e ş ti (4 5 0 2 0 ' lat. N şi 2 4 0 16' lo n g . E ) e s te c e a m a i
n o r d ic ă lo c a lita te a o ra ş u lu i B re z o i, fiin d s itu a tă p e d r e a p ta O ltu lu i, d e o p a rte şi d e a lta a şo s e le i E 81 şi, în
m ă s u ră m a i m ic ă , p e c e le d o u ă p â râ u ri a flu e n te O ltu lu i: B e ţe l şi C ă lin e şti. C lă d irile s u n t în g e n e ra l c u u n
n iv e l, d a r a u u n a s p e c t p ito re s c , a s p e c t a m p lific a t şi d e p e is a ju l s p e c ta c u lo s d a to ra t s tâ n c ă riilo r d e p e v ă ile
r â u r ilo r m e n ţio n a te . S a te le C o r b u şi P r o ie n i (4 5 0 2 2 ' la t.N şi 2 4 0 16' lo n g . E ), a p a rţin ă to a re o ra ş u lu i B re z o i
s u n t s itu a te p e m a lu l d r e p t a l O ltu lu i şi a c ă ii ru tie re R â m n ic u -V â lc e a - S ib iu , la n o r d d e sa tu l G o lo tre n i. A tâ t
v a tr a c e lo r d o u ă sa te c â t şi lu n c a O ltu lu i u n d e se a f lă te re n u rile a g ric o le a u fo s t a fe c ta te p r in c o n s tru ire a
h id r o c e n tr a le i d e la G u r a L o tru lu i şi în d e o s e b i a la c u lu i d e a c u m u la re . S a tu l D r ă g ă n e ş ti ( 4 5 0 2 1 ' la t.N şi 2 4 0
17' lo n g . E ) se a f lă p e s tâ n g a O ltu lu i şi e s te o lo c a lita te c e v a m a i iz o la tă , tr e c e r e a O ltu lu i f ă c â n d u -s e p e o
p u n te s u s p e n d a tă p e c a b lu ri. S a tu l G o lo tr e n i (4 5 0 2 0 ' lat. N şi 2 4 0 16' lo n g . E ) c u p rin d e se c to ru l d e la
v ă r s a r e a r â u lu i L o tru în O lt sp re n o rd p e c irc a 1 k m , c o re s p u n z â n d în b u n ă p a rte b a r a ju lu i h id r o c e n tr a le i şi
la c u lu i f o rm a t în sp a te le a c e s te ia . E v id e n t z o n a , c u p o te n ţia l tu r is tic rid ic a t, a s u fe rit m o d ific ă ri a n tro p ic e
p r in c o n s tru ire a c e n tra le i h id r o e le c tric e şi rid ic a r e a şo se le i, f ă r ă s ă -i a fe c te z e în s ă c o n f ig u r a ţia v e tre i s a tu lu i.
S a tu l P ă s c o a ia (4 5 0 2 2 ' lat. N şi 2 4 0 9' lo n g .E ) este s itu a t la 8 k m a m o n te d e B re z o i p e ş o s e a u a c e d u c e sp re
V o in e a s a , la c o n f lu e n ţa L o tru lu i c u p â râ u l P ă sc o a ia . V a tr a s a tu lu i e s te s itu a tă în p rin c ip a l p e lu n c a L o tru lu i
şi m a i p u ţin p e c e a a p â râ u lu i P ă sc o a ia . L o c a lita te a V a le a l u i S ta n (4 5 0 2 2 ' lat. N şi 2 4 0 12' lo n g . E ) se a f lă la
2 k m în a m o n te de B re z o i, la c o n f lu e n ţa L o tru lu i c u p â râ u l V a le a lu i S tan . L o c a lita te a c u p rin d e u n n u m ă r
m ic d e c a se , situ a te a tâ t p e V a le a L o tru lu i (c e le m a i m a ri), c â t şi d e - a lu n g u lu i p â râ u lu i a m in tit. S atu l
V ă r a tic a (4 5 0 2 0 ' lat. N şi 2 4 0 16' lo n g .E ) se a f lă în p a r te a e s tic ă o ra ş u lu i B re z o i, p e m a lu l stâ n g al O ltu lu i,
c u p r in z â n d d o a r c â te v a c lă d iri şi o b is e ric ă -m o n u m e n t isto ric , d e s p re c a re se p r e s u p u n e c ă a r fi fo s t
c o n s tru ită p e lo c u l u n u i p u n c t d e a p ă ra re r o m a n ce fă c e a p a rte d in Limes Alutanus .
D in p u n c t d e v e d e re al in te g ră rii sa le e u ro p e n e , B re z o iu l fa c e p a rte , în c a d ru l ju d e ţu lu i V â lc e a , d in
r e g iu n e a d e d e z v o lta re S u d -V e s t O lte n ia .
P r im a r ii lo c a lită ţii B r e z o i în p e r io a d a 1 9 1 9 -1 9 7 5 (p e n tru a n ii d in c a re s -a u p ă s tr a t m e n ţiu n i
d o c u m e n ta re ), a u fo s t u rm ă to rii: Ion Niculescu (1 9 1 9 ), Ion Bardaşu ( 1 9 2 0 -1 9 2 8 ), Alexandru Popovici ( 1 9 3 0 ­
1 9 3 3 ), Vasile Predescu ( 1 9 3 5 -1 9 3 7 ), Căp. D. Tutoveanu (1 9 3 7 -1 9 4 1 ), Simion Boboş ( 1 9 4 0 -1 9 4 1 ), Gheorghe
Ene ( 1 9 4 0 -1 9 4 1 ), Aurel Oancea (1 9 4 2 ), Nicolae Don (1 9 4 5 ), Nicolae Bardaşu (1 9 4 7 ), Gheorghe Tănase
(1 9 4 8 ), Ilie Miu (1 9 5 2 ), Constantin Udrescu (1 9 5 4 ), Ion Angelescu (1 9 5 6 ), Constantin Drăghici (1 9 6 0 ), Ion
Priboianu (1 9 6 4 ), Petre Păun (1 9 6 8 ), Gheorghe Căldărea (1 9 7 0 ) (D u p ă E frim , 2008, 113-114) .

3. T O P O N IM IA L O C A L IT Ă Ţ II

T o p o n o m a s tic a V ă ii L o tru lu i e s te d e o s e b it d e b o g a tă , a tâ t c a n tita tiv , c â t şi d in p u n c t d e v e d e re al

în c ă r c ă tu r ilo r is to ric o -g e o g ra fic e şi s e m a n tic e p e c a re le c o n ţin . V o m a n a liz a p e r â n d p rin c ip a le le to p o n im e ,
o p rin d u -n e m a i in s is te n t a s u p ra c e lo r e x is te n te p e r a z a o ra ş u lu i B re z o i.
Brezoi. D e n u m ire a a c e s tu i o ra ş a f o s t (şi c o n tin u ă s ă fie !) p rin tre c e le m a i d is c u ta te . D u p ă c u m sp u n e
o le g e n d ă lo c a lă , c e le p a tru sa te m a ri d e p e V a le a L o tr u lu i - B re z o iu , M a la ia ,V o in e a s a şi C iu n g e t - a r fi fo s t
în te m e ia te de p a tru h a id u c i: B re a z u , M ă la i, V o in e a şi C iu n g u . L e g e n d a a f o s t p r e lu a tă şi in v o c a tă în c ă d in
s e c o lu l tre c u t: „ S e c re d e c ă ş i- a lu a t n u m e le d e la B re a z u , fo n d a to ru l să u , c a re e r a fra te c u M ă la i şi V o in e a ,
în te m e ie to rii s a te lo r M a la ia şi V o in e a s a , ce su n t lim itro fe c u B r e z o iu ” - c itim în Dicţionarul geografic al
784
ju d e ţu lu i V â lc e a ( A l e s s a n d r e s c u , 1 8 9 3 , 5 2 ). T o t A le s s a n d r e s c u p r e ia şi e x p lic a ţia la tin is tă , r e lu a tă m a i tâ rz iu
d e P h ilip p id e , c o n fo rm c ă r e ia to p o n im u l a r fi o c o n tin u a re a d e n u m ir ii v e c h ii c e tă ţi r o m a n e B e r z o b ia
(< B e r z o b is ) (v e z i c o m e n ta riu l şi tr im ite r e a b ib l., la I o r d a n , 1 9 6 3 , 8 1 ). S in g u ra d e o s e b ire d in tre c e le d o u ă
a f irm a ţii d e m a i în a in te , e s te c ă a u to ru l D ic ţio n a r u lu i . . . n u le c o n f e ră c e lo r p a tru în te m e ito ri, c a lita te a de
h a id u c i! D u p ă a p ro a p e c in c i d e c e n ii, a s u p ra le g e n d e i se v a o p ri şi m a re le g e o g r a f Io n C o n e a : „ P e n tru p rim e le
tr e i - sc rie e l - e x p lic a ţia s -a r p u te a s ă e x p rim e a d e v ă ru l, p e n tru u ltim u l în s ă ... n u ” ( C o n e a , 1 9 3 5 , 1 1 2 ).
Io rg u Io rd a n o s c ile a z ă în tr e d o u ă e tim o a n e : < ” sla v u l b r e z a - „ m e s te a c ă n ” şi < ”n . p e rs. B r e z o iu (a u g m e n ta tiv
d e la B r e a z u f ( I o r d a n , 1 9 6 3 , 8 0 -8 1 ). Î n c ă Io n C o n e a r e s p in s e s e e tim o lo g ia sla v ă , d in tr - u n m o tiv fo a rte b in e
în te m e ia t: f ito n im u l re s p e c tiv n e f iin d s p e c ific e z o n e i ( I o n C o n e a , 1 9 3 5 , 1 1 2 ). C o s te a M a rin o iu p u n e
to p o n im u l în le g ă tu r ă c u a d je c tiv u l „ b re a z ” ( M a r i n o i u , 2 0 0 1 , 6 7 ), c e e a ce e d is c u ta b il, sa u in s u fic ie n t,
în tr u c â t el e x p lic ă d e u n d e a r p u te a p r o v e n i a n tro p o n im u l B r e a z u , n u to p o n im u l B r e z o i!
S in te tiz â n d , e x p lic a ţia d a tă - c u a n u m ite re z e rv e - d e Io rd a n , e s te v a la b ilă : to p o n im u l e s te , în m o d
e v id e n t, d e o rig in e a n tro p o n im ic ă - a v e m d e - a fa c e c u u n d e r iv a t d e la n . p r o p riu B re a zu . P ro b le m a e ste ,
d u p ă p ă r e re a n o a s tr ă (I. S o a re ), c a re v a fi f o s t f o rm a in iţia lă - g r a f ic ă şi d e p ro n u n ţie - a a c e s tu i d eriv a t!
M a jo rita te a c e rc e tă to rilo r, in c lu s iv Io rd a n , c a re s -a u o c u p a t c u e x p lic a re a to p o n im u lu i în d is c u ţie , s u n t d e
p ă r e re c ă a v e m d e - a fa c e c u a u g m e n ta tiv u l B r e z o i(u -l), p r o v e n it d e la n . fa m . B re a z u , c u a ju to ru l s u fix u lu i -
o i(u ); a r fi r e z u lta t a s tfe l d e riv a tu l B re a z o i(u ), c a re , p r in c ă d e r e a lu i a n e a c c e n tu a t (sa u p r in m o n o f to n g a re a
d ifto n g u lu i -e a -, a r fi d a t B re z o i(u ). G h e o rg h e B o lo c a n şi c o la b o ra to rii d a u a c e e a ş i e x p lic a ţie : < „n . p r.
B r e z o i” ( D T R O I , 1 9 9 3 , 3 8 2 ). Şi to tu ş i! D e s c o p e rire a , în u ltim a v re m e , a u n o r v a ria n te c a re n u se
în c a d r e a z ă în m ic a „ p a r a d ig m ă ” m e n ţio n a tă , n e - a fă c u t să n e în d o im d e a c e a s tă e tim o lo g ie c v a s iu n a n im
a c c e p ta tă . C o n c re t, e s te v o r b a d e s p re v a ria n te le B r e z o ia şi B re z o a ia , p e c a re le -a m în tâ ln it-o în m a i m u lte
d o c u m e n te d in s e c o le le a l X V I I - le a şi al X IX -le a . A s tfe l, la 1 635, în m s. 102, a fla t la D J V A N , a p a re u n „Io n
d in B r e z o ia ” ( D J V A N , m s. 1 0 2 , f. 2 9 0 ). În tr-u n a lt d o c u m e n t, d a ta t 4 n o ie m b rie 1 6 9 3 , e s te m e n ţio n a t, c a
s c riito r a l a c tu lu i, „ p o p a O p riş d in B r e z o ia ” ( D J V A N , D I , p a c h . C X L /1 ).
L a 1 808, în a in ta u o j a l b ă c ă tre D iv a n , “a c e s te tr e i sa te d u p ă V a le a L o tru lu i, d in p la iu l L o v iş te i, ju d .
A rg e ş , în s ă V o in e a s a , i M a la ia i B r e z o a ia ” . P e tiţia e r a s e m n a tă d e “N o i, p r e o ţii şi to ţi lo c u ito r ii în tr -a c e s te
tre i s a te V o in e a sa , M a la ia , i B r e z o a ia ”. ( G h . S u r d u , 1 9 6 9 , 1 5). În p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X IX -le a ,
g r a f ia B r e z o a ia a p a re şi în tr - u n d o c u m e n t o fic ia l - C a ta g r a fia d in 1 8 3 1 : în p la iu l L o v iş te i d in ju d e ţu l A rg e ş ,
e s te m e n ţio n a t sa tu l B r e z o a ia , a f la t p e m o ş ia (su b l. n ., I. S .) m e g ie ş e a s c ă p u r tâ n d a c e la ş i n u m e : B r e z o a ia .
E x e m p le le s - a r p u te a în m u lţi. C o n c lu z ia n o a s tră e s te u n a s in g u r ă - b a z a tă , c u m s -a v ă z u t, p e d o c u m e n te :
v a r ia n ta in iţia lă a to p o n im u lu i, v a fi f o s t B r e z o a i a - f o rm ă p e r f e c t lo g ic ă şi n o rm a lă , in c lu s iv (şi m a i a le s!)
d in p u n c t d e v e d e re m o r fo lo g ic şi fo n e tic (o rto e p ic ): c a şi V o in e a s a (< V o in e a + su f. - a sa , a d ic ă m o ş ia u n u i
V o in e a ), M a la ia (< M a lu - n. fa m . în tâ ln it în d o c u m e n te , + su f. - a ia , v a r. s im p lif ic a tă a lu i - o a ia , c a în
R o b a ia < R o b o a ia , N e g r a ia < N e g r o a ia , M o d o ia / M o d o a ia e tc .). S e n su l e ra , e v id e n t, a c e la d e „ m o ş ia lu i
B re a z u . D e - a lu n g u l tim p u lu i, n e c o n ş tie n tiz â n d a c e a s tă fo rm ă , s c riito rii a c te lo r a u m o n o f to n g a t d ifto n g u l -
o a: B r e a z o ia /B r e z o ia ( c a în M o d o ia ); a v â n d în v e d e re te n d in ţa sp re sim p lific a re , e x is te n tă în m a jo r ita te a
lim b ilo r (în sp e c ia l în v o r b ir e a p o p u la ră ), d e la B r e a z o ia şi B r e z o ia (c a re a u f o s t sim ţite c a fo rm e in c o re c te ),
la B r e a z o i şi B re zo i, n - a m a i f o s t d e c â t u n p a s. C a re a f o s t fă c u t, p e n tru to td e a u n a , d o v a d ă g r a f ia şi p r o n u n ţia
d in z ile le n o a s tre ; d e fa p t, d in în tr e a g a p e r io a d ă c o n te m p o ra n ă !: B r e z o i - B r e z o iu .
C ă lin e ş ti. A v e m d e - a fa c e , în m o d e v id e n t, c u u n n u m e c o le c tiv - C ă lin e şti(i) ( D T R O I I , 1 9 9 5 , 6 0 ),
c a re a re la b a z ă p re n u m e le d e v e n it n. fa m ., C ă lin . D o v a d a d o c u m e n ta ră în a c e s t se n s , o c o n s titu ie h ris o v u l
d in 5 d e c e m b rie 1 575, p r e z e n ta t la în c e p u tu l m o n o g ra fie i, în c a re o p e r s o a n ă c u a c e s t n u m e a p a re d e m a i
m u lte o ri, c u m o ş ii c u m p ă ra te p e a p a L o tru lu i, “la C ă lin e ş ti” ; a lă tu ri d e el, în tâ ln im şi u n C ă lin e l (D R H , B ,
V II , 3 4 9 -3 5 0 ). A lte g ra fii su b c a re a p a re to p o n im u l, n u tr e b u ie lu a te în c o n s id e ra ţie , în tr u c â t s u n t în lim b i
s tră in e , e le f iin d a d a p ta te v o r b ito r ilo r re s p e c tiv i: C a lin e (ş t)i (s la v o n ă , în d o c . m e n ţio n a t), K e lin e s t (g e rm a n ă ,
în h a r ta lu i S c h w a n tz ) etc.
C o r b u - sat. O rig in e a to p o n im u lu i e s te , d e a s e m e n e a , a n tro p o n im ic ă < n. p r. C o r b u ( D T R O 2 , 1 9 9 5 ,
1 9 5 ), a c e s t n u m e f a m ilia l f iin d în tâ ln it n u n u m a i în z o n ă , în V â lc e a , ci în în tr e a g a ţa ră .
P r o i e n i - sa t; o r ig in e a s a a n tro p o n im ic ă (n . g ru p . < P ro ia n u ) e s te d o v e d ită d e n . fa m . P r o ia n u ,
în r e g is tr a t d e Io n C o n e a în se c o lu l tr e c u t ( B S R R G , L I I I , 1 9 3 4 , 1 1 2 ). S e ştie , a lă tu ri d e - eşti, - a n i (v a ria n tă :
-e n i) este c e l d e -a l d o ile a s u fix c a re f o rm e a z ă n u m e d e lo c u ri, d e la n u m e d e p e rs o a n e .
D r ă g ă n e ş t i - sat. E s te u n a lt n u m e de g ru p , d e r iv a t d e la n . p r. D ră g a n , n u m e f a m ilia l în tâ ln it în z o n ă
şi în V â lc e a , p e o m a re z o n ă d e în tin d e re .

785
 G o lo tr e n i - sat. R e p re z in tă u n u l d in tre to p o n im e le c a re s -a u f o rm a t în tr - u n m o d m a i o rig in a l, p rin
c o m p u n e re - m o d a lita te m a i p u ţin f r e c v e n tă în lim b a ro m â n ă , a tu n c i c â n d e s te v o r b a d e s p re fo rm a r e a
c u v in te lo r. E ste u n n u m e p r o p riu c o m p u s: p a r te a a d o u a - lo tren i, n u p u n e p r o b le m e d e se n s, f iin d v o rb a ,
d e s ig u r, d e s p re “o a m e n i(i) d e la / d e p e (râ u l) L o t r u ”; În sc h im b , p r im a p a rte , G o-, e s te c e v a m a i “c r ip tic ă ” .
D u p ă I. C o n e a , “G o lo tr e n i p a re a fi o f o rm ă c o n tra s ă , d in G u r a L o t r u l u i ” ( C o n e a , 1 9 3 5 , 1 1 2 ); a d ic ă a r fi
v o r b a d e s p re “o a m e n i d e la G u ra L o tr u lu i” . D e ce, în s ă , s - a r fi p ro d u s s c u rta r e a - s im p lif ic a re a p rim u lu i
c u v â n t şi a p o i c o n to p ir e a lu i c u c e l d e -a l d o ile a , d in m o m e n t ce p e în tin s u l ţă r ii e x is tă d e s tu le to p o n im e în
c a re p rim u l e le m e n t de c o m p u n e re e s te G u r a . . . ? N ic i Io rd a n , şi n ic i a lţi lin g v iş ti (în s p e ţă - to p o n im iş tii)
n u e x p lic ă în m o d s a tis f ă c ă to r e tim o lo g ia a c e s tu i in te r e s a n t to p o n im (v. b ib l. la M o s o r , 2 0 0 8 , 1 0 ), ia r a u to rii
D T R O d o a r îi în r e g is tr e a z ă m e n ţio n ă rile sc ris e , e x is te n te d e - a lu n g u l tim p u lu i ( D T R O 3 , 2 0 0 2 , 1 5 0 ).;
L o t r i ş o r - “r â u le ţ c u a p ă lim p e d e . Iz v o ră ş te d in m u n te le P rip o ru , c o m u n a C ă lin e ş ti (. . .), tre c e p rin
a c e a s tă c o m u n ă (. . .) şi se v a r s ă în V a le a C ă lin e ş ti” ( A l e s s a n d r e s c u , 1 8 9 3 , 2 2 0 ). L im p e z im e a a p e i şi
a p r o p ie re a s a d e L o tru , i- a u m o tiv a t şi n u m e le , c a re s -a r “tr a d u c e ” p r in “L o tru l ce l m ic ” .
L o t r u - r â u c a re s tră b a te o ra ş u l B re z o iu d e la u n c a p ă t la a ltu l, d e la v e s t la est. M a jo rita te a
c e r c e tă to r ilo r (v. b ib l. la C i o r ă n e s c u , 2 0 0 1 , 4 7 5 şi la I o r d a n , 1 9 6 3 , 1 2 3 ) s u n t d e a c o r d c u fa p tu l c ă n u m e le
a re la b a z ă c u v â n tu l r o m â n e s c lotru , c u în ţe le s u l d e “h o ţ, b a n d it” - în ţe le s p e c a re îl are şi în lim b a ro m â n ă .
N u c u a c e s t se n s, în s ă , a fo s t d a t n u m e le râ u lu i, ci c u a c e le a d e “is te ţ, iu te , ş ire t” , p e c a re , d e a s e m e n e a ,
d ic ţio n a re le e x p lic a tiv e a le lim b ii r o m â n e le d a u a c e s tu i c u v â n t. N i se p a re fo rţa tă p u n e r e a în le g ă tu r ă a
h id ro n im u lu i, p r in tr-o d p la s a re d e se n s, c u le g e n d a p r iv ito a re la n iş te h a id u c i (h o ţi, lo tri) c a re a r fi h ă lă d u it
p r in a c e s te lo c u ri. E x a g e ra re a s e m a n tic ă se a p lic ă şi în p la n fo rm a l, a tu n c i c â n d se p u n e to p o n im u l în
le g ă tu r ă c u lat. la tr o n e s - “tâ lh a r , m e r c e n a r ” ; c a şi în c a z u l p e r e c h ii A lu tu s - O lt, n u se p o a te e x p lic a n ic i a ici
tr a n s f o r m a r e a lu i a în o, d e c â t - c e l m a i p la u z ib il - p r in tr -u n in te r m e d ia r sla v , a c e s ta f iin d l o t n .
C o n s titu ie , d e a s e m e n e a , o e ro a re , a lă tu r a r e a c u v â n tu lu i lo tru , d e sa n s c ritu l lo tr a a v â n d se n s u l “ja f ,
p r a d ă ” (w w w .m e t a m o r f o z e .w o r d p r e s s .c o m /d a c is m /m o s t e n ir e - le x ic a la /), o m iţâ n d u -s e fa p tu l c ă s a n s c rita
se v o r b e a c u c irc a tr e i m ii d e a n i în a in te a e re i n o a s tre , d e c i se a f la p e u n p a lie r d e tim p m u lt m a i în d e p ă r ta t
d e c â t lim b a ro m â n ă , şi n e g lijâ n d u -s e a s tfe l u n a d in tre c o n d iţiile e s e n ţia le ale s ta b ilirii c o re c te a u n e i
“m o ş te n iri le x ic a le ” : p r o x im ita te a te m p o r a lă a c e lo r d o u ă lim b i - “m a m a ” şi “f iic a ” ; în c a z u rile
îm p r u m u tu rilo r, tr e b u ie lu a te în d is c u ţie “ s u r s e le ” d e îm p r u m u t c e le m a i a p ro p ia te în tim p ( d a r şi în s p a ţiu ).
S e ig n o ră , d e a s e m e n e a , r e a lita te a is to ric o - lin g v is tic ă a p ro v e n ie n ţe i m a jo r ită ţii lim b ilo r v e c h i (s la v a
c o m u n ă , g e r m a n a v e c h e , tr a c a , la tin a , g r e a c a v e c h e e tc .) d in tr-o lim b ă c o m u n ă - in d o e u ro p e a n a , c e e a ce
e x p lic ă şi a s e m ă n ă rile fo rm a le a le m u lto ra d in tre r ă d ă c in ile le x ic a le . T o c m a i a c e a s tă re a lita te - p r e z e n ţa
v o c a b u le i m e n ţio n a te , c u se n s şi fo rm e a s e m ă n ă to a re , în m a i m u lte lim b i v e c h i (s a n s c rita , s la v a v e c h e ,
la tin a ) n e - a r p u te a c o n d u c e la o o rig in e tr a c o -d a c ic ă a a c e s tu i n u m e p ro p riu , p e p la n d e e g a lita te c u c e le la lte
lim b i in d o e u ro p e n e m e n ţio n a te !
O lt - H id ro n im c o n tro v e rs a t, a c ă ru i e tim o lo g ie e s te c o n tro v e rs a tă , d e ş i p r o v e n ie n ţa lu i d in la tin e s c u l
A lu tu s , e s te a c c e p ta tă de m a jo r ita te a lin g v iş tilo r. D ific u ltă ţile a p a r a tu n c i c â n d tre b u ie e x p lic a tă
tr a n s f o r m a r e a lu i a în o, c ă c i a in iţia l ( c h ia r n e a c c e n tu a t) d in la tin ă n u s -a tr a n s f o r m a t în o , în n ic iu n u l
d in tre c u v in te le r o m â n e ş ti c u e tim o a n e la tin e . S -a în c e r c a t şi e x p lic a re a p r in tr -u n in te r m e d ia r s la v (s la v ii îl
p r o n u n ţă a p ro a p e id e n tic ); u n ii îl c o n s id e r ă m o ş te n ire d e la p rim ii n o ş tri s tră m o ş i, c e e a ce te o re tic n - a r fi
im p o s ib il, în s ă d o v e z ile c o n c re te lip s e sc .
P ă s c o a i a - sat. F o rm a l, a v e m d e - a fa c e c u o f o rm ă d e fe m in in d e la n . p r. P a sc u . D in p u n c t d e v e d e re
s e m a n tic , to p o n im u l s - a r tra d u c e p r in “m o ş ia (u n u i) lu i P a s c u ”, a u n o r u rm a ş i a i a c e s tu ia sa u a c e lo r d in
f a m ilia / n e a m u l lu i. N u m e le n u e s te a te s ta t d o c u m e n ta r, în s ă în ju d e ţu l V â lc e a , se în tâ ln e ş te r e la tiv fre c v e n t.
T o p o n im u l c o m p u s - V a le a lu i S ta n g ră ie ş te d e la sin e: d e n u m ir e a a p ă s tra t în în v e liş u l s ă u s o n o r şi
g ra fic , n u m e le u n u i p r e s u p u s şi v e c h i p ro p rie ta r. N u m e le d e fa m ilie S ta n se în tâ ln e ş te şi a z i în a c e s t sat.
Ţ u r ţ u d a n u l - v â r f d e m u n te p ito re s c , e m b le m a tic p e n tru B re z o i, la p o a le le c ă r u ia se în tin d e o ra şu l
p ro p riu -z is . O ro n im u l are la b a z ă u n r e g io n a lis m - su b st. ţu r ţu d a n (c a re în a lte p ă rţi a le ju d e ţu lu i, c u n o a ş te
v a r ia n ta ţu r ţu g a n . F ă r ă a -i d a şi e tim o lo g ia , d ic ţio n a ru l G lo s a r r e g io n a l A r g e ş îl e x p lic ă p r in „ d e lu şo r,
d â lm ă , m a id a n ” ( U d r e s c u , 1 9 6 7 , 2 8 0 ). A s p e c tu l g e o m o rf o lo g ic a l a c e s te i in te re s a n te fo rm e d e re lie f, n e
d e te r m in ă să -i a trib u im a p e la tiv u lu i in v o c a t, în c ă u n în ţe le s - „ v â r f d e m u n te stâ n c o s şi a b ru p t, d e f o rm ă
a p ro x im a tiv ţu g u ia tă ” ; to to d a tă , a c e s t se n s şi f o rm a a s c u ţită , n e s u g e re a z ă şi o p o s ib ilă e tim o lo g ie a
a p e la tiv u lu i: o c re a ţie e x p r e s iv ă a v â n d la b a z ă c u v â n tu l „ ţu rţu r ” .
V a le a D o a b r e i - p â r â u ce iz v o ră ş te d in D e a lu P o ie n ilo r şi se v a r s ă în L o tru ; c a r tie r şi m u n te
a p a r ţin â n d d e B re z o i. A tâ t la A le s s a n d r e s c u (1 8 9 3 , 1 2 7 ), c â t şi în D T R O ( II , 3 6 8 ), e s te în r e g is tr a t su b

786
n u m e le D o a b r a , c e e a c e n e a ju tă la s ta b ilire a e tim o n u lu i: e s te v o r b a d e s p re f o rm a d e f e m in in , d ifto n g a tă , a
n. p r. D o b r e / D o b ru . D e şi d if to n g a re a lu i o, în c a z u l n u m e lo r p ro p rii, e s te u n p ro c e s fo n e tic r e la tiv r a r în
ro m â n e ş te , e a e x istă , to tu ş i, m a i a le s în v o r b ir e a p o p u la ră . În D T R O I I (loc. cit.), g ă s im şi e x p lic a ţia : “ < to p .
3 ” , a d ic ă de la m u n te le c u a c e la ş i n u m e ; a c e s ta , la râ n d u l lu i, e s te e x p lic a t p r in n . p r. D o a b ra , D o b r a - c a re
v a fi fo st, d e s ig u r, u n n u m e d e p r o p rie ta r, în s p e ţă - p ro p rie tă re a s ă ! (Ib id e m ).
A lte v ă i de p e r a z a o ra ş u lu i, p o a r tă n u m e le s a te lo r p rin c a re tre c : V a le a C ă lin e ş ti, V a le a P ă s c o a ia .
V a s i la t u - f o s tă m o ş ie şi sa t (şi su b f o rm a g r a f ic ă V ă s ă la tu ) , a s im ila t m a i tâ r z iu d e o ra ş; p â râ u /v a le ;
n u m e le u n e i fo s te s o c ie tă ţi fo re s tie re ; d e n u m ir e a u n e i fa b ric i d e c h e re s te a ; g a le r ie s u b te ra n ă a b a n d o n a tă . E ste
u n to p o n im d e o rg in e a n tro p o n im ic ă , a v â n d la b a z ă u n n u m e d e p e r s o a n ă - V a sile + s u f. - a t( u ) . S u b f o r m a sa
d e p lu ra l (-a ţi), I o rd a n c o n s id e r ă a c e s t s u fix c a fiin d sin o n im c u - e ş t i ( I o r d a n , 1 9 6 3 , 3 0 1 ), c e e a ce a r
p r e s u p u n e , lo g ic şi g ra m a tic a l, c ă - a t( u ) a r fi s in o n im c u - e s c u ; d e c i: V a sila tu = V a sile sc u (“a l lu i V a s ile ”).
V ă r a t i c a - sat. E tim o lo g ia s ta b ilită de Io rg u Io rd a n , n i se p a re c o re c tă : < v ă r a te c - “lo c u l la m u n te ,
u n d e se p e tre c e v a r a c u o ile ” ( I o r d a n , 1 9 6 3 , 5 3 4 ).
Z i m b r u - p â râ u , a flu e n t al D o a b re i, ce iz v o ră ş te d in v â rfu l d e m u n te c u a c e la ş i n u m e . D e s ig u r, p â râ u l
a îm p r u m u ta t n u m e le m u n te lu i, a c ă ru i d e n u m ire p o a te s ă n e d u c ă g â n d u l la u n p o s ib il n u m e d e p ro p rie ta r.
N u m e le de p e r s o a n ă v a fi e x is ta t c a atare: Io rg u I o rd a n în r e g is tr e a z ă n . fa m . Z im b r e a , p e c a re îl c o n s id e r ă u n
d e r iv a t d e la Z im b r u ( D N F R , 1 9 8 3 , 4 9 9 ). E x is te n ţa n . fa m . Z im b r u în V â lc e a , e s te d o v e d ită şi de
m e n ţio n a re a d e c ă tre D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l ju d e ţu lu i V â lcea , a v ă ii Z im b r a ia , c a re e s te o f o rm ă d e
fe m in in d e la Z im b ru .

Harta administrativă şifizică

5000
4000
□ P o p u la ţie a c tiv ă
3000
2000 □ P o p u la ţie
o cu p a tă
1000
0
2 3

D ia g r a m a s tr u c tu r ii p o p u la ţi e i a c tiv e p e n t r u a n ii 1 9 9 9 , 2 0 0 0 , 2 0 1 0

787
 Cap. IV - VIAŢA ECONOMICĂ
1. C A R A C T E R IZ A R E A G E N E R A L Ă A E C O N O M I E I

D e s p re în c e p u tu r ile in d u s tria le a le b re z o ie n ilo r, n e v o rb e ş te în c h ip e x p r e s iv sc riito ru l Ilie P u rc a ru , în

C a r te a L o v iş te i: „ C e a m a i v e c h e in d u s trie , în flo a re în c ă d in v e a c u l al X IV - le a , a f o s t c a p ta re a f lu tu r ilo r de
a u r c a re c u rg e a u p e L o tru , c u s c â n d u ri d e le m n c ă p tu ş ite c u p o s ta v . A u r se a d u n a şi d in n is ip u l a p e lo r, p rin
s p ă la re , b r e z o ie n ii a ju n g â n d a tâ t d e b o g a ţi, în c â t în 1 5 4 9 , p lă te a u u n u i n e g u s to r d in B ra ş o v , p e n tru o p a r tid ă
d e m ă rfu ri a d u s ă în tr - o s in g u ră c ă ră u ş ie , n u m a i p u ţin d e 1000 d e a s p ri d e m e ta l s c u m p ” (Purcaru, 2007,
182); e x is tă o p a rte d e a d e v ă r î n c e e a ce sp u n e ilu s tru l s c riito r ro m â n , c u a m e n d a m e n tu l c ă a s p rii n u e ra u d in
a u r, ci d in arg in t! E ste v o rb a , d e s ig u r, d e s p re a c e a m e n ţio n a re a B re z o iu lu i, în tr - u n r e g is tru v a m a l al
B ra ş o v u lu i, la 1549, p e c a re a m d a t-o în e x tra s la în c e p u tu l a c e s te i m o n o g r a f ii (v . supra, pag. 746). P rim e le
in fo rm a ţii p r iv e s c a c tiv ită ţile d e e x p lo a ta re a a u ru lu i în M u n ţii L o tru lu i, d a tâ n d d in se c o lu l al X V I-le a ,
in iţia l a c e s ta f iin d a d u n a t d in a p a L o tru lu i, u lte r io r d e s c h iz â n d u - s e e x p lo a tă ri m in ie re la V a le a lu i S tan .
T o tu ş i, p â n ă în se c o lu l al X IX -e a , p r in c ip a la fu n c ţie e c o n o m ic ă a lo c a lită ţii B re z o i, e r a c e a a g ric o lă
( c r e ş te r e a a n im a le lo r) şi c o m e rc ia lă . „ A u r s - a sc o s şi m a i d e c u râ n d - n e in f o rm e a z ă a c e la ş i Ilie P u rc a ru , fă ră
s ă c ite z e s u r s a - , m in a d e la V le a lu i S ta n e x tră g â n d 1 6 9 ,7 4 8 k g n u m a i în tr e 1 9 1 2 şi 1 9 1 9 ” (Purcaru, 2007,
182). În d ife rite lu c ră ri c a re se r e f e r ă la a c tiv ita te a in d u s tria lă d in a in te a c e lu i d e -a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l, se
m e n ţio n a fa p tu l c ă in d u s tria e r a fo a rte sla b d e z v o lta tă , e x is tâ n d m ic i în tr e p rin d e ri, c u o p r o d u c ţie m o d e s tă ;
e x c e p ţie fă c e a u so c ie tă ţile d e e x p lo a ta re şi p re lu c ra re a le m n u lu i. D u p ă ră z b o i, a u a p ă r u t o se rie d e u n ită ţi
in d u s tria le m ic i c u a c tiv ită ţi le g a te d e sc h im b ă rile su rv e n ite în v ia ţa so c ia lă .
I n d u s tr ia B re z o iu lu i în p e r io a d a 1 9 4 5 -1 9 9 0 , c a d e a ltfe l şi in d u s tria în tr e g ii ţă ri, a p u r ta t a m p re n ta
p o litic ii d in a c e a s tă p e rio a d a . D a c ă p e n tru p e r io a d a 1 9 7 5 -1 9 9 2 se m a i p o t fa c e c o m p a ra ţii p e a n i şi ra m u ri,
p e r io a d a u r m ă to a re , c a r a c te r iz a tă p r in s c ă d e re a d r a s tic ă a p r o d u c ţie i, în c h id e r e a u n o r u n ită ţi s a u a u n o r se cţii,
in f la ţia u r m a tă d e d e v a lo r iz a r e a le u lu i, n u m a i p e r m it a s e m e n e a c o m p a ra ţii p e rtin e n te .

2. A C T IV IT A T E A IN D U S T R IA L Ă

a ) I n d u s t r i a d e e x p l o a t a r e şi p r e l u c r a r e a le m n u lu i
A c e a s ta e s te o r a m u r ă d e tra d iţie , c a re se c o n f u n d ă c u în s ă ş i e x is te n ţa B re z o iu lu i; „ lâ n g ă a u r, le m n u l”
- sc rie la c o n ic , d a r e x p re s iv şi a d e v ă ra t, Ilie P u rc a ru ( Ib id e m ). D in c e le m a i v e c h i tim p u ri, lo c a ln ic ii s-a u
o c u p a t c u m e ş te ş u g u l p re lu c ră rii le m n u lu i, tra n s f o r m â n d u - l în o b ie c te d e u z c a s n ic (d o a g e , şiţă , g rin z i, a ra c i
p e n tru v ie , c h e r e s te a e tc .), c u c a re fă c e a u u n c o m e r ţ in te n s. A c tiv ita te a in d u s tria lă c u p r o n u n ţa t c a r a c te r
f o re s tie r, c ă re ia , u lte rio r, i se v o r a d ă u g a e x p lo a ta re a z ă c ă m in te lo r d e m ic ă şi a c tiv ita tă ţile c o m e rc ia le şi d e
s e rv ic ii, v o r fi f a c to rii p rin c ip a li c a re v o r c o n trib u i la e v o lu ţia d e a n s a m b lu a o ra ş u lu i B re z o i. In iţia l,
p r e lu c ra re a b u ş te n ilo r se fă c e a c u a ju to ru l jo a g ă r e lo r d e m â n ă , ia r m a i tâ r z iu - c u jo a g ă r e le h id ra u lic e , c a re
a v e a u u n r a n d a m e n t m a i m a re . A c e s te a e ra u a m p la s a te în lo c u ri b in e a le se , a c o lo u n d e a p a a v e a c ă d e re a
n e c e s a r ă p e n tru a le p u n e în m iş c a re . P rim a m e n ţiu n e d o c u m e n ta ră a u n u i j o a g ă r c a re a f u n c ţio n a t la B re z o i,
e s te c e a f ă c u tă d e d ia c o n u l S o c o l, g ră m ă tic u l b is e ric ii d in B re z o i, în tr - u n z a p is d in 1819. În 1 824, este
m e n ţio n a t u n a lt jo a g ă r , c a re a fu n c ţio n a t în p u n c tu l n u m it Ş ip o te , d e p e v a le a O ltu lu i ( Arh. St. Buc.,
C a ta g r a fia 1 8 3 8 , fila 68-74; Efrim, 2008, 47).
C a ta g r a fia d in 1838 în r e g is tr e a z ă în B re z o i m a i m u lte fa m ilii d e jo g ă r a r i (B u c u r s in S ta n c u , Io n sin
A lb u ) şi de d o g a ri (B a rb u s in O n e a , C o n s ta n tin sin L a z ă r şi Io n sin C o n s ta n tin ). Î n c e p â n d d in 1 840, su n t
m e n ţio n a te m a i m u lte jo a g ă r e e x is te n te p e r a z a lo c a lită ţii B re z o i (Ib id e m ). A s tfe l, în tr - u n z a p is d in 1 8 4 0 este
a m in tit jo a g ă r u l p ita ru lu i M ih a la c h e d in R â m n ic u -V â lc e a , în 1843 - jo a g ă r u l lu i S ta n c u P o p , în 1843 jo g ă ru l
lu i S ta n c u P o p , în 1845 - c e l a l lu i G rig o re D a v id e s c u , p re c u m şi a le a lto r p ro p rie ta ri: Io n T o m ş ic i, A n d re i
G ro s u , P e tra c h e M iş c u ric i şi Io n B r a to v o ie s c u (Efrim, 2008, 47). P e b a z a d o c u m e n te lo r s tu d ia te la D JV A N ,
c e rc e tă to ru l G h e o rg h e E frim a în to c m it o in te r e s a n tă şi u tilă situ a ţie c u , jo a g ă r e şi jo g ă r a r i” d in B re z o i, în
p e r io a d a 1 8 1 9 -1 9 0 1 . A flă m d e a ic i o se rie d e p r o p rie ta ri d e jo a g ă r e , p r e c u m şi lo c u rile a m e n a ja re a a c e s to ra :
Io n G h ic a şi F re d e l M a rtin - în B re z o i (1 8 4 9 ), S ta n c iu P o p , s u c c e d a t d e A n d re e s c u - în P ă s c o a ia , 2 jo a g ă r e
788
(1 8 5 0 ), S im a S ta n o v ic i - în G u r a P ă s c o ii, 2 jo a g ă r e (1 8 5 3 ), V a le n tin L a k m a n şi Ia c o b d e A n to n io - în B re z o i
(1 8 6 1 ), C a ro l N o v a c - în B re z o i, 14 jo a g ă r e ! , G ia n i S ta g n i e t C o . - în B re z o i, 14 jo a g ă r e (1 8 6 4 ), S o c ie ta te a
„ L o tru ” - B re z o i, 17 g a te re şi 8 jo a g ă r e ! (1 9 0 1 ) etc. (Efrim, 2008, 47-48) L a jo a g ă r e , se tă ia u c h e r e s te a şi
g rin z i, le m n e le n e c e s a re f iin d a d u s e d in p ă d u rile s itu a te în a p r o p ie re a B re z o iu lu i sa u c h ia r d in z o n e m a i
în d e p ă rta te . A s tfe l, în c ă d in 1 840, b u ş te n ii e ra u tr a n s p o r ta ţi p rin p lu tire p e L o tru , to c m a i d e la V o in e a sa .
E x is te n ţa d ru m u lu i d e p e d e file u l O ltu lu i o f e r e a p o s ib ilita te a d e s fa c e rii p r o d u c ţie i în z o n e situ a te la m a ri
d e p ă rtă ri. În ju r u l a n u lu i 1855, se s ta b ile şte la B re z o i S im a S ta n o v ic i, fo s t c ă p ita n m u n te n e g re a n , ia r a p o i
p r im a r a l s a tu lu i şi c tito r al b is e ric ii v e c h i, c a re a c h iz iţio n e a z ă m a i m u lte jo a g ă r e , d in tre c a re d o u ă la G u ra
P ă s c o a ie i. P rin tr- u n z a p is d in 3 0 ia n u a rie 1 8 5 9 , el c u m p ă r ă p e n tru tă ie r e , p e tim p d e 15 a n i, p ă d u r e a d e p e
V a le a P ă s c o ii, d e la m o ş n e n ii b re z o ie n i, c u p r e ţu l d e 1058 le i „ a c h ita ţi în a in te , c a re b a n i s - a u lă s a t p e n tru
tr e b u in ţe le s a tu lu i” ( DJVAN, dos. 96/1867 , f. 17).
În a n u l 1864, a tra s de m a rile p o s ib ilită ţi d e e x p lo a ta re a p ă d u r ilo r d e p e V a le a L o tru lu i, se sta b ile ş te la
B re z o i in g in e ru l c e h C a ro l N o v a c , c a re c u m p ă r ă p a tru jo a g ă r e în lo c a lita te şi ...a u m a i c o n s tr u it ş a s e ju g u r i
fie r ă s tr a ie p e lâ n g ă c e le ce le -a u g ă s it c o n s tr u ite şi fu n c ţio n â n d d e m a i în a in te ( Ibidem
). C a ro l N o v a c ia în
a n tre p riz ă , în c e p â n d d in 1 865, r e f a c e r e a şi lă rg ire a şo se le i d e p e V a le a O ltu lu i, c u m p ă r â n d jo a g ă r e le d in z o n ă
a le lu i S im a S ta n o v ic i, ia r m a i tâ rz iu , şi p e c e le la lte c a re f u n c ţio n a u în c ă p e V a le a L o tru lu i la B re z o i (în 1873
- p e ce l al m o ş te n ito rilo r lu i S ta n c u P o p , în 1 8 7 4 - p e c e l a lu i P e tra c h e M iş c u ric i, în 1875 - p e ce l al fra ţilo r
B u c u r, ia r în 1878 - p e c e l a l m o ş te n ito rilo r lu i M ih a la c h e O rm o lu ).
Î n tru c â t m a te ria le le d e c o n s tru c ţie , în s p e c ia l c h e re s te a u a , e ra u fo a rte so lic ita te p e p ia ţa in te rn ă , C a ro l
N o v a c c o n s tru ie ş te în 1873, p e n tru a -ş i sp o ri p ro d u c ţia , o m ic ă f a b r ic ă d e c h e r e s te a şi c lă d irile a n e x e , c a re au
a rs în s ă la c â ţiv a a n i d e la d a r e a lo r î n fo lo s in ţă ( Suder, 1967, 5). E ste , d e fa p t, p r im a f a b r ic ă p r o p riu - z is ă d in
B re z o i şi a d o u a d in ţa r ă d u p ă c e a d e la G a la ţi. D e z v o lta re a e x p lo a tă rilo r fo re s tie re şi c o n s tru ire a f a b ric ii d e
c h e r e s te a a u d u s la c r e ş te r e a n u m ă ru lu i de lo c u ito ri ai B re z o iu lu i, p r in s ta b ilire a a ic i a u n o r c e tă ţe n i stră in i,
în sp e c ia l ita lie n i, d a r şi ro m â n i d in T ra n s ilv a n ia .
În tim p u l R ă z b o iu lu i d e I n d e p e n d e n ţă , la B re z o i se c o n s tru ie s c , e v id e n t d in n e c e s ită ţi m ilita re , p o n -
to a n e le p e n tru p o d u rile d e tr e c e r e p e s te D u n ă re , su b în d r u m a r e a in g in e r u lu i N e d e le a n u . A c e s te a a u fo st
tr a n s p o r ta te p r in p lu tire p e O lt p â n ă la d e s tin a ţie . O b ţin e re a in d e p e n d e n ţe i d e s ta t a R o m â n ie i a c r e a t şi
p r e m is e le p e n tru d e z v o lta re a in d u s tria lă a ţă rii. În a c e s t c o n te x t, se d e z v o ltă în m o d d e o s e b it in d u s tria
le m n u lu i. L a B re z o i, d e ş i n u m ă ru l d e jo a g ă r e e r a d e s tu l d e m a re , ra n d a m e n tu l a c e s to ra e r a r e la tiv sc ă z u t, m a i
a le s d u p ă ce a a rs f a b r ic a de c h e re s te a , p ro d u c ţia n e d e p ă ş in d 5 0 0 0 m c /a n . D u p ă m o a rte a lu i C a ro l N o v a c , în
1 881, m o ş te n ito rii a c e s tu ia în c h ir ia z ă to a te b u n u rile p e c a re le d e ţin e a u la B re z o i (in s ta la ţii, lo c u in ţe , p ă d u ri
c u m p ă ra te p e V a le a L o tru lu i e tc .), firm e i ,,G io v a n i S ta g n i e t C o m p .” , în m a tr ic u la tă în o ra ş u l A le x a n d r ia d in
E g ip t, d e ş i c a p ita lu l a c e s te ia e r a a u s tria c , S ta g n i fiin d , d e fa p t, o r ig in a r d in T rie s te . B e n e f ic iin d d e u n c a p ita l
s u b s ta n ţia l, e l re u ş e ş te în s c u rt tim p s ă m ă r e a s c ă m u lt c a p a c ita te a d e p re lu c ra re a jo a g ă r e lo r , la 5 0 .0 0 0 m c
a n u a l. T o t în a c e a s tă p e rio a d ă , îş i în c e p e a c tiv ita te a la B re z o i, o f irm ă d e e x p lo a ta re a p ă d u rilo r, a i c ă re i
p r o p rie ta ri e ra u T ra ia n M a ţia n - p ro to p o p d in Z ă rn e ş ti, N e d e lc o v ic i şi M o ro ia n u . În a f a r a lo r, se m a i o c u p a
d e e x p lo a ta re a p ă d u rilo r, şi P e tre O a n c e a , b re z o ia n d e o rig in e , c a re d e v in e în s c u rt tim p u n p r o s p e r o m de
a fa c e ri. T o ţi a c e ş tia e x p lo a ta u p ă d u rile o b ş tii d in B re z o i, p re c u m şi p e a le c e lo rla lte sa te d e p e L o tru ; n u m a i
f irm a G io v a n i S ta g n i a c h e ltu it, în a c e s t sc o p , 2 m ilio a n e lei.
În 1 894, n e f iin d r o m â n şi a v â n d in te re s e e c o n o m ic e în a lte p ă rţi, G io v a n i S ta g n i v in d e , c u p re ţu l d e
9 0 0 .0 0 0 fra n c i a u r, b u n u r ile în c h ir ia te d e la su c c e s o rii lu i C a ro l N o v a c , in d u s tria ş u lu i Ia c o b C u tim a n d in
B u d a p e s ta , a s o c ia t c u T ra ia n M a ţia n şi a lţi a c ţio n a ri, în f irm a ,,J. G u ttm a n e t C o m p .” . N o u a s o c ie ta te a v e a u n
c a p ita l so c ia l d e 1 .5 0 0 .0 0 0 le i, u n d o m e n iu d e e x p lo a ta re d e 1 5 .0 0 0 h a d e p ă d u re şi fo lo s e a z iln ic , în m e d ie ,
8 0 0 -1 2 0 0 lu c ră to ri, în fu n c ţie d e se z o n , p ro d u c ţia c re s c â n d la p e s te 1 0 0 .0 0 0 m c d e c h e re s te a . L a 1 898, în tr -
u n ra p o r t al p re f e c tu lu i A l. C ră s n a ru c ă tre C o n s iliu l g e n e re a l al ju d e ţu lu i V â lc e a , e ra u m e n ţio n a te şi n işte
„ fe re s tra e c u tu r b in ă p e n tru tă ia t le m n e de b r a d în c o m u n a B re z o iu , a p a rţin â n d d - lo r I. G u ttm a n & C o m p .”
(Situaţiunea 1898, 10;Situaţiunea 1900, 8).
În c e p u tu l se c o lu lu i al X X -le a , d e z v o lta re a a c e s te i in d u s trii a c o n d u s , lu c ru n o rm a l, şi la in te n s if ic a r e a
e f o r tu r ilo r p e n tru c o n s tru ire a şi c o n s o lid a re a d r u m u rilo r şi a le a lto r c ă i d e a c c e s; a s tfe l, în ra p o rtu l m e n ţio n a t
m a i su s, p re fe c tu l ju d e ţu lu i m e n ţio n a , p rin tre lu c ră rile c e se p ro p u n e a u a fi re a liz a te în „ c a m p a n ia ” 1 8 9 8 ­
Ibidem,
1 899, „ s ă se s fâ r ş e a s c ă lin ia (ş o s e a u a ) B r e z o iu - M a la ia -V o in e a s a ” ( 65), ia r la 1 9 0 0 , B re z o iu l e r a
în r e g is tr a t p rin tre c o m u n e le a v â n d o fic iu te le g r a f ic ( Situaţiunea 1900, 8); la 1 9 0 8 , e s te m e n ţio n a tă a ic i şi o
lin ie te le f o n ic ă ( Situaţiunea 1908, 71). În a n u l 1 901, f irm a ,,J. G u ttm a n e t C o m p .” s -a tr a n s f o r m a t în
,,S o c ie ta te a A n o n im ă p e n tru E x p lo a ta r e a d e P ă d u ri L o tr u ” , c u u n c a p ita l d e 1,8 m ilio a n e le i, îm p ă r ţit în 9 0 0 0

789
d e a c ţiu n i la p u rtă to r, în v a lo a re de 2 0 0 le i fie c a re . S o c ie ta te a ,,L o tr u ” a c o n s tru it la B re z o i o f a b r ic ă
m o d e rn ă , d o ta tă c u in s ta la ţii d e f o rţă (m o to a re e le c tric e ), p u s e în m iş c a re d e o in s ta la ţie d e 8 8 4 C P . În 1903,
e ra u in s ta la te în f a b r ic ă p a tru c a z a n e o riz o n ta le s is te m ,,B o ille r ” , d e c â te 7 4 m c fie c a re , o m a ş in ă d e fo rţă d e
4 5 0 c a i p u te re , 12 g a te re şi 7 c irc u la re p e n tru p r e lu c ra tu l le m n u lu i, a te lie re d e lu c ru în c a re f u n c ţio n a u o
ra b o te z ă , d o u ă s tru n g u ri, m a ş in i d e a s c u ţit p u s e în m iş c a re d e d o u ă e le c tro m o to a re . F a b r ic a e r a le g a tă d e
s ta ţia C F R L o tru , c u u n f u n ic u la r e le c tric lu n g d e 4 k m p e n tru tr a n s p o rtu l m a te r ia lu lu i le m n o s . În fa b ric ă ,
lu c ra u z iln ic 7 6 6 m u n c ito ri. În 1 902, f a b r ic a a p r e lu c ra t 6 3 .0 0 0 m c d e m a te r ia l le m n o s , v a lo a r e a p ro d u c ţie i
c ifrâ n d u -s e la 1 .1 1 3 .0 0 0 lei. D in to ta lu l p ro d u c ţie i d e c h e re s te a , 8 0 0 0 m c a u f o s t e x p o rta ţi în B e lg ia , F ra n ţa
G e r m a n ia şi A u s tro -U n g a ria , ia r p e n tru d e s fa c e re a p r o d u c ţie i, s o c ie ta te a a d e s c h is d e p o z ite d e c h e r e s te a la
R â m n ic u -V â lc e a , D ră g ă ş a n i, S la tin a , C ra io v a , R o ş io ri d e V e d e şi A le x a n d r ia ( E f r i m , 2 0 0 8 , 4 9 -5 0 ).
În a n u l 1 909, p e n tru a re z is ta c o n c u re n ţe i fă c u te d e S o c ie ta te a ,,L o tru ” , c â ţiv a d in tre c e i c a re se
o c u p a u c u e x p lo a ta re a le m n u lu i (N . D . S im ia n , T e o fil R a u x , A l. M a x im şi Ş te fa n G a illa c ) a u c re a t
„ S o c ie ta te a p e n tru E x p lo a ta r e a d e P ă d u ri O ltu l” , c u s e d iu l în B re z o i, c a re a c o n s tru it o n o u ă fa b r ic ă d e
c h e re s te a ; a c e a s ta e x p lo a ta le m n p e n tru fa b ric ile d e la S la tin a şi T u rn u M ă g u re le , m a te r ia lu l f iin d tra n s p o rta t
p e O lt, c u p lu te le . În 1 908, la B re z o i lu c ra u în m e d ie p e z i 4 0 0 d e m u n c ito ri, n u m a i la S o c ie ta te a ,,O ltu l” , la
c a re se a d ă u g a u 150 d e lu c ră to ri fo lo s iţi tim p d e c in c i lu n i p e an , la p lu tă rit. În 1 912, S o c ie ta te a ,,O ltu l” se
tr a n s f o r m ă în s o c ie ta te a n o n im ă p e a c ţiu n i, c u u n c a p ita l d e 6 .1 0 0 .0 0 0 le i, îm p ă r ţiţi în 1 2 .2 0 0 a c ţiu n i, în
v a lo a re d e 5 0 0 le i fie c a re . D in a c e s te a c ţiu n i, 6 0 % e ra u tr a n s m is ib ile n u m a i la c e tă ţe n i ro m â n i, ia r re s tu l d e
4 0 % e ra u la p u rtă to r. D in C o n s iliu l d e a d m in is tra ţie al n o ii so c ie tă ţi, fă c e a u p a rte T a c h e Io n e s c u , M a u ric e
B la n k şi a lţi p o litic ie n i şi b a n c h e r i (Ib id e m , 5 1 -5 2 ). În 1 9 0 9 , ia f iin ţă S o c ie ta te a F o re s tie ră ,,V a s ila tu ” ,
a p a r ţin â n d p r o p rie ta rilo r M a te e s c u şi G h iţe s c u , c u u n c a p ita l d e 7 5 0 .0 0 0 le i, c a re e x p lo a ta p ă d u rile d e p e
V a le a V a s ila tu lu i, c u m p ă ra te d e la m o ş n e n i. S o c ie ta te a ş i- a c o n s tru it la G u ra L o tru lu i o f a b r ic ă d e c h e r e s te a
c u şa se g a te re , a te lie re a n e x e şi o m o a ră , a c ţio n a te d e o m a ş in ă d e f o rţă d e 2 5 0 c a i p u te re . P e n tru tr a n s p o rtu l
m a te r ia lu lu i le m n o s , s o c ie ta te a îş i c o n s tru ie ş te o c a le f e r a tă în g u s tă d e - a lu n g u l L o tru lu i şi p e a flu e n tu l
a c e s tu ia - V a s ila tu . În 1 914, f a b r ic a d e c h e r e s te a „ V a s ila tu ” v a fi a r e n d a tă firm e i a u s trie c e ,,M a rc u s
K is lin g e r ” ( D J V A N , P J V , dos. 8 /1 9 1 9 , 4 1 1 ). L a 2 6 ia n u a rie 1 9 2 0 , M a rc u s K is lin g e r a d u c e a la c u n o ş tin ţă
P rim ă rie i c ă to a tă e x p lo a ta re a p ă d u rii, a c ă ii fe ra te şi a fa b ric ii „ V a s ila tu l” , d in c o m u n a B r e z o iu şi C ă lin e ş ti,
„ a m c e d a t-o în lu n a d e c e m b rie 1919 c ă tre În tre p r in d e r e a „ V a s ila tu l” D . C . A lim ă n iş te a n u ” şi „ firm a m e a ce a
f o s t în s c r is ă la T rib u n a lu l V â lc e a , s - a r a d ia t” ( I d e m , F o n d u l P r im ă r ia B r e z o i, dos. 4 /1 9 2 0 , 4 ). În lu n a
o c to m b rie 1 9 1 7 , f a b r ic a d e c h e r e s te a a s o c ie tă ţii f o re s tie re ,,L o tr u l” , r e c h iz iţio n a tă d e g e rm a n i, fu s e se
d is tru s ă d e u n in c e n d iu , „ c u c a re o c a z iu n e a m trim is d ife rite m a ş in i e le c tric e m a i m a ri şi m a i m ic i sp re
re p a ra re , la f a b ric ile N ic o ls o n şi G a n z e t C o d in B u d a p e s ta , u n d e se a flă şi a s tă z i, d e u n d e s o c ie ta te a tre b u ie
s ă le a d u c ă în a p o i p e n tru tr e b u in ţe le s a le ” - s c ria c o n d u c e r e a s o c ie tă ţii în tr - o p e tiţie d in 1920 (Ib id e m , 6 9 ).
În 1 920, p e n tru a p u te a fa c e f a ţă c o n c u re n ţe i, so c ie tă ţile fo re s tie re d in B re z o i d e c id să se u n e a s c ă ,
în f iin ţâ n d S o c ie ta te a A n o n im ă R o m â n e a s c ă p e n tru I n d u s tr ia d e P ă d u ri ,,C a rp a tin a ” , c u u n c a p ita l de
1 0 0 .0 0 0 .0 0 0 le i, îm p ă r ţiţi în 2 0 .0 0 0 a c ţiu n i în v a lo a re d e 5 0 0 le i fie c a re . În n o u a s o c ie ta te , in tra u so c ie tă ţile :
,,L o tr u ” - c u 3 2 .0 0 0 .0 0 0 le i c a p ita l, ,,O ltu l” - c u 2 9 .0 0 0 .0 0 0 le i, S o c ie ta te a A n o n im ă R o m â n ă p e n tru
I n d u s tr ia F o re s tie ră - c u 1 2 .0 0 0 .0 0 0 le i; m a i in tra u şi o se rie d e p a rtic u la ri, p r e c u m şi B a n c a R o m â n e a s c ă - cu
5 0 0 .0 0 0 le i ( „ M .O .” n r . 5 3 /1 0 i a n . 1 9 2 0 , p a g . 1 6 7 3 + a n e x a ) . În 1 9 2 1 , u n p u te rn ic in c e n d iu a d is tru s f a b r ic a
d e c h e r e s te a d in B re z o i, S o c ie ta te a „ C a r p a tin a ” în c a s â n d 3 0 .0 0 0 .0 0 0 le i d e s p ă g u b iri, p e c a re i- a fo lo s e ş te la
r e c o n s tr u ire a a c e s te ia .
L a 6 iu n ie 1 911, în c o m u n a B re z o i s - a în f iin ţa t S o c ie ta te a C o o p e ra tiv ă d e C o m e rţ şi In d u s trie
„ I n v ie re a ” , c o n fo rm a c tu lu i n r. 1 1 4 /6 iu n ie 1 9 1 1 , c a re v a a v e a u n ro l s e m n ific a tiv , a tâ t în d e z v o lta re a
in d u s trie i b re z o ie n e , c â t şi în d o m e n iu l d e s fa c e rii m ă rf u r ilo r in d u s tria le ( D J V A N , F o n d P r im ă r ia B r e z o i,
d os. 7 /1 9 2 0 ).
D u p ă p e r io a d a d e c r iz ă c a re a u r m a t P rim u lu i R ă z b o i M o n d ia l, în tr e p rin d e rile fo re s tie re d in B re z o i au
c o n tin u a t s ă se d e z v o lte . În tre a n ii 1 9 2 1 -1 9 2 2 , se re c o n s tru ie ş te f a b r ic a d e c h e re s te a , c a re d e v in e u n a d in tre
c e le m a i m o d e rn e d in ţa ră . În 1 925, se in s ta le a z ă p e L o tru o tu r b in ă d e 2 3 2 c a i p u te re c a re f u rn iz e a z ă c u r e n t
e le c tric fa b ric ii d e c h e re s te a . C r iz a e c o n o m ic ă d in tre a n ii 1 9 2 9 -1 9 3 3 a a f e c ta t se rio s şi a c tiv ita te a in d u s tria lă
a în tr e p rin d e rilo r d in B re z o i. P ro d u c ţia d e c h e r e s te a a S o c ie tă ţii „ C a r p a tin a ” s - a re d u s, în a c e a s tă p e rio a d ă , la
a p ro x im a tiv 1/3 f a ţă d e a n u l 1925, e x p lo a tâ n d u -s e n u m a i 6 5 .9 5 8 m c m a s ă le m n o a s ă . P e n tru a ie şi d in c riz ă ,
în 1931, c o n d u c e r e a s o c ie tă ţii a re c u rs la o m e to d ă p e c â t d e o rig in a lă , p e a tâ t d e n e le g a lă : in c e n d ia z ă
d e p o z itu l d e c h e re s te a , a rz â n d to to d a tă şi o p a rte a in s ta la ţiilo r. P a g u b e le , e v a lu a te la c irc a 6 0 .0 0 0 .0 0 0 le i, au
f o s t p lă tite d e s o c ie tă ţile d e a s ig u ra re .

790
 În tre a n ii 1 9 3 4 -1 9 4 0 , în tr e a g a v ia ţă e c o n o m ic ă a R o m â n ie i a c u n o s c u t o p u te rn ic ă p e r io a d ă d e a v â n t.
A c e s t lu c ru s -a r e s im ţit şi în c e e a ce p riv e ş te a c tiv ita te a S o c ie tă ţii C a rp a tin a , c a re tr e c e la v a lo rific a r e a m a i
e f ic ie n tă a m a s e i le m n o a s e . S e c o n s tru ie s c n o i s e c ţii p e n tru c o n f e c ţio n a r e a p a rc h e tu lu i, o f a b r ic ă d e lă z i, o
f a b r ic ă d e b ric h e te d e ru m e g u ş şi in s ta la ţii d e p re lu c ra re in d u s tria lă a fa g u lu i, c a re p â n ă a c u m e r a e x p lo a ta t
d o a r c a le m n d e fo c . P ro d u c ţia fa b ric ii d e la B re z o i s -a rid ic a t, în a n u l 1 935, la 1 1 0 .4 1 7 m c , m e n ţin â n d u -s e la
a c e la ş i n iv e l p â n ă în a n u l 1940. V â n z ă rile p e p ia ţa in te r n ă s -a u c ifr a t la 3 4 .6 9 4 m c , în v a lo a re d e 3 1 .1 1 7 .5 5 2
le i, ia r p e c e a e x te r n ă - la 3 5 .6 0 2 m c , în v a lo a re d e 3 1 .6 5 3 .0 3 4 lei. S o c ie ta te a ,,V a s ila tu ” a f o s t s in g u ra c a re
n u s -a in te g r a t S o c ie tă ţii „ C a r p a tin a ” , ia r u r m a r e a a f o s t s c ă d e re a c o n tin u ă a p ro d u c ţie i, d a to rită c o n c u re n ţe i.
În a n u l 1 938, s o c ie ta te a e s te în c h ir ia tă firm e i ,,N a m a x ” d in P a le s tin a , c a re re u ş e ş te , p e n tru s c u rt tim p , s ă o
f a c ă re n ta b ilă . În 1 941, e a e s te in u n d a tă d e a p e le O ltu lu i, a p o i re fă c u tă , d a r p r o d u c ţia ră m â n e e x tre m de
s c ă z u tă (DJVAN, Fond Î n tr e p r in d e r e a „ V a s ila tu l”, d o s. 9; a p u d Efrim, 2008, 54).
În tim p u l c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, în B re z o i e ra u a c tiv e u rm ă to a r e le în tre p rin d e ri: F a b r ic a
d e C h e r e s te a „ C a r p a tin a ” - p r o p rie ta r S o c ie ta te a A n o n im ă „ C a r p a tin a ” , în s a tu l B re z o i, c u u n n u m ă r z iln ic
d e 1700 lu c ră to ri, d in c a re 95 c a lific a ţi şi 1605 n e c a lific a ţi, c a p a c ita te a d e p r o d u c ţie în 2 4 o re f iin d d e 7 0 0 m 3
; F a b r ic a d e c h e r e s te a „ V a s ila tu ” - p r o p rie ta r D . C . A lim ă n e ş te a n u , în s a tu l G o lo tre n i, c u u n n u m ă r z iln ic d e
105 lu c ră to ri, d in c a re 15 c a lific a ţi şi 9 0 n e c a lific a ţi, c a p a c ita te a d e p r o d u c ţie în 2 4 o re f iin d d e 2 5 0 m 3;
F a b r ic a d e „ E x p lo a ta r e m in ie r ă - V a le a lu i S t a n ”, p ro p rie ta te a M in is te ru lu i E c o n o m ie i N a ţio n a le , în sa tu l
B re z o i, c a re în a n ii 1 9 4 0 -1 9 4 1 a v e a 21 de s a la ria ţi, la c a re se a d ă u g a p e rs o n a lu l a d m in is tra tiv şi a u x ilia r
(DJVAN, P J V , dos. 1 4 7 /1 9 4 0 , 1-3). M a i e x ista u : 6 m o ri, 6 b ă c ă n ii, 8 c a z a n e d e ţu ic ă , 7 c â rc iu m i, u n sp ita l,
re s ta u ra n te , o m ă c e lă rie , 3 b ru tă rii. C e l d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l a in f lu e n ţa t n e g a tiv şi a c tiv ita te a
tu tu r o r e x p lo a tă rilo r fo re s tie re d e p e V a le a L o tru lu i, c a re a u în r e g is tr a t p ie rd e ri im p o rta n te : în 1 9 4 1 , s-a u
e x p lo a ta t şi p r e lu c ra t d o a r 4 8 .4 7 6 m c , s itu a ţia m e n ţin â n d u -s e la a c e s t n iv e l p â n ă în a n u l 1 944, c â n d p r o d u c ţia
a c u n o s c u t o u ş o a r ă c re şte re . P rin L e g e a n r .1 1 9 d in 11 iu n ie 1 948, m ijlo a c e le d e p r o d u c ţie a le s o c ie tă ţilo r
„ C a r p a tin a ” şi „ V a s ila tu ” a u f o s t n a ţio n a liz a te . E x p lo a ta r e a şi p re lu c ra re a le m n u lu i v o r ră m â n e p r in c ip a la
r a m u r ă in d u s tria lă d e p e V a le a L o tru lu i, p r o d u c ţia c r e s c â n d p e rm a n e n t. A s tfe l, în a n u l 1 9 4 8 , v a lo a r e a
a c e s te ia a a ju n s la 5 6 .0 0 0 m c m a te r ia l le m n o s d e ră ş in o a s e şi fo io a s e , c u u n r a n d a m e n t d e d e b ita re a
c h e re s te le i, d e 5 9 % la ră ş in o a s e şi 58 % la fa g . În a c e la ş i an , p e rs o n a lu l în tr e p rin d e rii e r a f o rm a t d in 3 2 6 3 de
a n g a ja ţi, d in c a re 1155 p e rm a n e n ţi. A f o s t d e s fiin ţa tă c a n e re n ta b ilă , şi fa b r ic a d e c h e r e s te a d e la G u ra
L o tru lu i, f o s ta „ V a s ila tu ” , a le c ă re i u tila je e ra u fo a rte v e c h i, o p a rte a lo r f iin d re c u p e ra te p e n tru n e v o ile
in te rn e sa u tr a n s f e ra te la a lte u n ită ţi. E x p lo a ta r e a M in ie r ă „ V a le a lu z i S ta n ” ”a m a i a c tiv a t p r in lu c ră ri de
m ic ă a m p lo a re p â n ă în a n ii 1 9 5 1 -1 9 5 2 şi a p o i, m o tiv â n d s itu a ţia e c o n o m ic ă , s -a o p r it” (Efrim, 2008, 93
În a n ii 1 9 4 8 -1 9 4 9 , s -a c o n s tru it o c a le fe r a tă fo re s tie ră c u e c a r ta m e n t în g u s t (7 6 0 m m ), p e V a le a
L o tru lu i, d e la B re z o i la V o in e a s a , p r e c u m şi p e a flu e n ţii a c e s tu ia , lu n g ă d e p e s te 80 k m . D u p ă 2 0 d e a n i, s-a
r e n u n ţa t la tr a n s p o r tu l p e c a le a fe ra tă , a c e a s ta f iin d d e s fiin ţa tă , ia r tr a n s p o r tu l m a te ria lu lu i le m n o s fă c â n d u -s e
c u a u to c a m io a n e le şi tra c to a r e le d in fo s tu l p a r c U M T F şi IR T A . În s c u rt tim p , ş o s e a u a B re z o i - V o i n e a s a a
f o s t m o d e rn iz a tă şi a s fa lta tă , în tr e a n ii 1 9 6 7 -1 9 7 0 (I b id e m , 61), f iin d c o n s tru ită , în a c e la ş i tim p , o r e ţe a d e n s ă
d e d ru m u ri fo re s tie re . A u m a i fo s t c o n s tru ite şi a lte o b ie c tiv e e c o n o m ic e c a re v o r c o n trib u i la d e z v o lta re a
lo c a lită ţii: în f iin ţa r e a în 1952 a S e c to ru lu lu i d e T ra n s p o rt, c u 14 m a ş in i a v â n d o c a p a c ita te d e 5 to n e ,
r a c o rd a re a B r e z o iu lu i ( în c e p â n d c u a n u l 19 6 8 ) la S iste m u l E n e rg e tic N a ţio n a l, in tr o d u c e r e a ra d io fic ă rii
(s e p te m b rie 19 5 1 ) etc. V o lu m u l in v e s tiţiilo r a c r e s c u t sim ţito r, a c e s te a f iin d d e s tin a te p e n tru u tila je şi m a ş in i,
p e n tru c o n s tru ire a de d ru m u ri a u to şi fo re s tie re - 19,6 m ilio a n e lei. A c e a s ta e s te şi p e r io a d a în c a re se
c o n s tru ie ş te d ru m u l în C a ta ra c te le L o tru lu i, o c o n s tru c ţie r e u ş ită d in p u n c t d e v e d e re te h n ic . A c r e s c u t fo a rte
m u lt e x p o rtu l, c irc a 4 0 % d in p ro d u c ţia o b ţin u tă în tr e a n ii 1 9 6 0 -1 9 9 0 d in le m n u l d e fo c şi m a i m u lt de
ju m ă ta te d in p ro d u c ţia d e c h e re s te a , e x p o rtâ n d u -s e în f o s ta U R S S , U n g a ria , J u g o s la v ia , Ita lia , A u s tria , M a re a
B rita n ie , S u e d ia , G re c ia , Is ra e l, S iria , L ib a n , F ra n ţa , S p a n ia şi E g ip t. În p e r io a d a 1 9 7 5 -2 0 1 0 , p r o d u c ţia a
c u n o s c u t o e v o lu ţie f lu c tu a n tă , d a to rită a tâ t fa c to rilo r e c o n o m ic i, c â t şi c e lo r p o litic i. D a c ă î n 1 9 7 5 , p ro d u c ţia
a f o s t d e 72. 6 83 m ii le i, a u r m a t o p e r io a d ă d e sc ă d e re tr e p ta tă p â n ă în 1 989. C re ş te ri m a i m a ri s-a u
în r e g is tr a t im e d ia t d u p ă e v e n im e n te le d in 1 9 8 9 , p ro d u c ţia a ju n g â n d la v a lo a r e a d e 4 4 5 .3 0 0 .0 0 0 le i în an u l
1 991, c re ş te re d a to ra tă în b u n ă m ă s u ră d e v a lo riz ă rii m o n e d e i r o m â n e ş ti şi c re ş te rii in fla ţie i.

b) Industria de exploatare şi prelucrare a minereurilor nemetalifere

D a c ă în tr e c u t, e x p lo a ta r e a a u r u l u i c o n s titu ia u n a d in tre o c u p a ţiile im p o rta n te a le p o p u la ţie i
b re z o ie n e , u lte r io r s -a tr e c u t la e x p lo a ta re a şi p r e lu c ra re a in d u s tria lă a z ă c ă m in te lo r d e m ic ă şi f e ld s p a t

791
d e s c o p e rite în M u n ţii L o tru lu i. În p e r io a d a 1 9 7 5 -1 9 9 2 , p r o d u c ţia la e x tra c ţia d e m in e re u ri n e m e ta lif e r e a
c r e s c u t c o n tin u u , d e la 2 4 .2 0 0 .0 0 0 le i în 1975 la 8 6 .2 0 0 .0 0 0 le i în 1991.
E x p l o a t a r e a a u r u l u i re p r e z in tă o o c u p a ţie v e c h e a lo c u ito r ilo r d e p e V a le a L o tru lu i şi O ltu lu i. E x is tă
in fo rm a ţii în c ă d e la în c e p u tu l s e c o lu lu i al X V I - le a p r iv in d e x is te n ţa şi e x p lo a ta re a a u ru lu i în M u n ţii
L o tru lu i. In iţia l, p re ţio s u l m in e r e u e r a a d u n a t p r in s p ă la re d in a p e le L o tru lu i, ia r m a i tâ rz iu - p rin d e s c h id e re a
e x p lo a tă rii m in ie re d in p u n c tu l V a le a lu i S tan . M e n ţio n ă m în tra d u c e re , in fo rm a ţiile o fe rite d e c ă tre F ra n c o
S iv o ri, s e c re ta ru l ita lia n al lu i P e tru C e rc e l (1 5 8 3 -1 5 8 5 ), c a re s c rie , în m e m o r ia lu l său , d e s p re e x is te n ţa în
Ţ a r a R o m â n e a s c ă , a u n u i râ u „c e c u r g e d e p e la p o a le le m u n ţilo r c u m in e ra le , d u c e cu s in e m u lte g r ă u n ţe d e
a u r p e c a r e le c u le g cu u n a n u m it m e şte şu g , d in p a r te a c a r e r e v in e P r in c ip e lu i se p o t s c o a te p â n ă la 2 0 .0 0 0
d e d u c a ţ i p e a n ) (d u p ă B a r d a ş u - S i m e a n u , 1 9 7 3 , 17).
S c o s d in a p e le râ u lu i, n is ip u l a u r if e r e r a tr e c u t p e o s c â n d u ră d e le m n c ă p tu ş ită c u p o s ta v , d e c a re se
p r in d e a u flu tu ra ş ii d e a u r. C u le g e re a a u ru lu i d in n is ip u l râ u r ilo r d e c a d e în se c o lu l al X V II I- le a , d is p ă râ n d c u
to tu l d in tre o c u p a ţiile lo c u ito r ilo r b re z o ie n i. Î n c ă d in 1 8 2 9 , în tr - u n ra p o r t a d r e s a t d e D im itrie P e rs ic e a n u
c ă tre P re z id e n tu l p le n ip o te n ţia r al D iv a n u rilo r, d e s p re c e i c a re e x tră g e a u a u ru l d in ju d e ţe le V â lc e a şi A rg e ş
( 5 7 liu d e r o m â n i şi 7 7 6 liu d e ţig a n i), a r ă ta c ă ce i m a i m u lţi d in tre a c e ş tia s -a u lă s a t d e m e s e rie , d a to rită
d ijm e i p r e a m a ri (5 d in a ri tr e b u ia u să p lă te a s c ă ro m â n ii şi 3 d in a ri ţig a n ii, p â n ă în 1 8 2 7 , c â n d li s-a u c e ru t
c â te 11 le i în sc h im b u l u n u i g ra m ). P e d e a ltă p a rte , m a i e r a in v o c a tă şi s ă ră c ir e a f ire a s c ă a n is ip u rilo r
a u rife re , în u r m a e x p lo a tă rii în d e lu n g a te ( C o j o c a r u I . 1 9 5 0 , 4 3 9 -4 4 0 ). În 1 8 4 4 , S o c ie ta te a M in e ra lo g ic ă d in
R u s ia , c o n d u s ă d e A le x a n d r u T ra n d a filo ff, a în c h e ia t c u m o ş n e n ii d in B re z o i şi d in a lte lo c a lită ţi d e p e V a le a
L o tru lu i, c o n tra c te de c e rc e ta re p e n tru d e s c o p e rir e a d e m in e r e u r i ( D J V A N , P J V , d o s. 8 /1 8 8 4 , 1 7 0 ). În 1 899,
V a le r iu P u ş c a riu - s p e c ia lis t în in d u s tria m in ie r ă şi c u n o s c ă to r al z o n e i, şi R a d u P a s c u - r e n u m it g e o lo g au
d e s c o p e rit z ă c ă m â n tu l a u r if e r d e la B re z o i - V a le a lu i S ta n ( M i c u - P e t r a r u , 1 9 7 6 , 4 2 ).
În a n u l 1911, in d u s tria ş u l Ş te fa n G a illa c a c o n c e s io n a t în V a le a lu i S ta n , 6 0 0 h a d e la m o ş n e n i, p e o
p e r io a d ă d e 75 d e a n i, în v e d e r e a e x p lo a tă rii z ă c ă m â n tu lu i d e s c o p e rit, a d u c â n d şi a m e n a jâ n d şi in s ta la ţiile
n e c e s a re ; c u a ju to ru l u n u i ş te a m p , el a p r e lu c ra t - tim p d e 7 a n i (in c lu s iv a n u l 1 9 1 7 , c â n d B re z o iu l şi în tre g u l
j u d e ţ s-a u a fla t su b o c u p a ţie g e rm a n ă ) - 1 0 .5 0 5 to n e d e m in e re u , d in c a re a e x tra s 167, 7 4 8 k g a u r ( D J V A N ,
F o n d C a m e r a d e C o m e rţ. M o n o g r a fie , d o s. 2 7 /1 9 4 1 -1 9 4 2 , 1 4 6 ). În a n ii 1 9 1 6 -1 9 1 9 , m in a a fo s t
re c h iz iţio n a tă d e o c u p a n ţi şi lu i G a illa c i s - a s ta b ilit im p o z itu l; p e n tru p e r io a d a 1 9 1 8 -1 9 1 9 , s -a c o n s id e r a t c ă
a fo s t o b ţin u tă o p ro d u c ţie d e 1 0 ,9 9 0 k g a u r şi 3 ,6 8 2 k g a r g in t ( 1 9 1 6 -1 9 1 8 în V â lc e a , 1 9 7 9 , 4 3 7 ). U n n u m ă r
im p o r ta n t d in tre lu c ră to ri, e r a u v e n iţi d in A rd e a l; s e m n if ic a tiv ă în a c e s t se n s, e s te c e r e r e a d in 2 6 n o b . 1920
c ă tre p rim a ru l d in B re z o i, a 13 m u n c ito r i d e la S o c ie ta te a „ M in e le d e A u r ” d in V a le a lu i S tan , p r in ca re
a c e ş tia c e re a u s ă fie s c u tiţi d e ta x a p e n tru stra jă , în tr u c â t ei lo c u ie s c a ic i d o a r flo ta n t, d o m ic iliile lo r sta b ile
f iin d în T ra n s ilv a n ia ( D J V A N , P r im ă r ia B r e z o i, dos. 4 /1 9 2 0 , 10).
E x p lo a ta r e a a u ru lu i d e la V a le a lu i S ta n , a c o n tin u a t şi în p e r io a d a d in tre c e le d o u ă ră z b o a ie ,
a c tiv ita te a s is te m a tic ă în c e tâ n d în a n u l 1953. A s tă z i, z ă c ă m â n tu l e s te e p u iz a t în z o n a c la s ic ă (iz v o ru l V a le a
lu i S ta n ), d a r se p r e c o n iz e a z ă e x tin d e r e a a c e s tu ia în a d â n c im e şi p e d ir e c ţia N V -S E . În a c e s t sc o p , s-a u
e x e c u ta t fo ra je g e o lo g ic e c u c a ro ta j c o n tin u u , la a d â n c im i d e p e s te 1000 m . Z ă c ă m â n tu l se a f lă în z o n a de
c o n ta c t d in tre c u v e r tu ra s e d im e n ta r ă (fo rm a ţiu n i c re ta c ic e ) şi c e a c r is ta lin ă (p a le o z o ic ă ). S -a m a i d e s c o p e rit
m in e r e u a u rife r, în p u n c te le P ă s c o a ia şi V a s ila tu ( D J V A N , F o n d C a m e r a d e C o m e r ţ, d o s. 2 7 /1 9 4 1 -1 9 4 2 ,
1 4 6 ), d a r şi în a lte p u n c te d in z o n ă (v. p e n tru a m ă n u n te , E f r i m , 2 0 0 8 , 9 1 ). Î n tr- u n a d in lu c ră rile sa le,
c e rc e tă to ru l Ilie H a id u c a p r e c ia z ă c ă „ M in e le d in V a le a lu i S ta n - B re z o i, a u f o s t m u lţu m ir e a r e g e lu i C a ro l I,
f iin d s in g u re le m in e d e a u r d in v e c h iu l R e g a t” ( H a id u c , 1 9 4 0 , 9 3 ).
E x p lo a ta r e a ş i p r e lu c r a r e a m i n e r e u lu i d e m ic ă se fa c e p r in u n ita te a n u m ită „ M in ie r a ” d in B re z o i.
M ic a a lb ă - m u s c o v itu l şi m ic a n e a g r ă - b io titu l „ s în t lo c a liz a te în p e g m a tite - ro c i e ru p tiv e su b f o rm ă d e
filo a n e , în tîln ite la V o in e a s a , d a r şi la C îr lig u l M a r e , în B r e z o i” ( E f r i m , 2 0 0 8 , 9 5 ). E x p lo a ta r e a m ic ii alb e
d in ro c ile p e g m a titic e a le M u n ţilo r L o tru lu i, a d e m a r a t în c ă d e la în c e p u tu l se c o lu lu i al X IX -le a , în tim p u l
o c u p a ţie i ru s e ş ti, im e d ia t d u p ă a p lic a re a R e g u la m e n tu lu i O rg a n ic , c â n d n işte c o m p a n ii ru se şti ş i-a u trim is
sp e c ia liş tii, c u m is iu n e a de a fa c e o h a r tă a b o g ă ţiilo r m in e ra le ro m â n e ş ti, p rin tre c a re şi z ă c ă m â n tu l d e
„ m u s c o v it d e L o tr u ” ( G i u r e s c u , 1 9 5 7 , 4 6 ).
U n ii c e r c e tă to ri c o n s id e r ă c ă e x p lo a ta re a s is te m a tic ă a m in e r e u lu i a în c e p u t în tim p u l o c u p a ţie i
g e rm a n e d in P rim u l R ă z b o i M o n d ia l ( M a g h i a r - O l t e a n u , 1 9 7 0 , 2 8 5 ). În 1 920, S A R M in ie r ă „ M ic a ” - o
f irm ă d in B u c u re ş ti - a c u m p ă r a t în V o in e a s a , d e la P e tre D ro c , p a r te a a c e s tu ia d in m u n te le R u n c u le ţ.
R e g iu n e a m ic a f e r ă ” C o n c e s iu n e a O a n c e a ” , p r o p rie ta te a m e n ţio n a te i s o c ie tă ţi m in ie re , se v a c o m p le ta p rin
c u m p ă ră tu ri s u c c e s iv e d e la a lţi p ro p rie ta ri, a ju n g â n d la o s u p ra fa ţă d e 2 0 9 1 d e h a ; o e v a lu a re f ă c u tă în

792
a c e la ş i a n , d in p a r te a S o c ie tă ţii „ C a r p a tin a ” , d o v e d e a c ă p ă d u r e a d e p e s u p r a f a ţa re s p e c tiv ă , R u n c u le ţ şi
M ă n ă ile a s a , c o n ţin â n d 4 0 .7 0 0 m c . le m n e , a p a r ţin e a to t S A R „ M ic a ” ( D J V A N , F o n d u l P r e tu r a P lă ş ii
B r e z o i, d os. 1, n e p a g .) . În 1922, D a v id R o tm a n p u b lic a în „ A n a le le M in e lo r R o m â n e ” , N o te s u p lim e n ta r e
a le z ă c ă m â n tu lu i d e m u s c o v it d e la M ă n ă ile a s a d in M u n ţii L o tr u lu i (A p u d P a n c ă , 1 9 2 2 , 4 0 1 -4 0 3 ).
În tim p u l c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, S o c ie ta te a M in ie r ă „ M ic a ” , c u se d iu l la R â m n ic u -
V â lc e a , p r o d u c e a şp a lt, p la te şi m ă c in a te ( p r a f d e m ic ă , m ă c in a t la „ M o a ra B r e z o i” , a n e x ă a so c ie tă ţii),
u tiliz a te la iz o la ţii. P ro d u s e le fa b ric a te e ra u e x p o rta te în g e r m a n ia ” ( E f r im , 2 0 0 8 , 9 5 ; D J V A N , F o n d u l
C a m e r a d e C o m e r ţ, d os. 2 7 /1 9 4 1 -1 9 4 2 , 7 -8 ). P rin tre c e i c a re a u c o o r d o n a t a c tiv ita te a s o c ie tă ţii în tim p u l
r ă z b o iu lu i şi în p e r io a d a im e d ia t u r m ă to a re , se c u v in m e n ţio n a te n u m e le in g in e r ilo r C. C o n s ta n tin e s c u , ,
D u m itr u C u rp ă n , R o s e n b e rg , I o n e s c u , D id ic e s c u , P ă tră ş c o iu , S ă v u ilă , S ă n d u le sc u , A n d re i S c rib a n o v ic i etc.
( E f r i m , loc. c it.). E x p lo a ta r e a şi p re lu c ra re a p e s c a ră in d u s tria lă şi în m o d o r g a n iz a t a a v u t lo c d u p ă a n u l
1 948, c â n d s -a s c h im b a t şi titu la tu r a s o c ie tă ţii, în „ E x p lo a ta re a M in ie r ă V â lc e a ” , c u se c ţie d e p re lu c ra re la
B re z o i şi s e c to r d e e x tra c ţie la C a ta ra c te - V o in e a s a , f e ld s p a tu l fiin d p r e z e n t la C a ta ra c te şi V a s ila tu .
În 1 981, v a lo a r e a p ro d u c ţie i g lo b a le o b ţin u te la s e c to ru l B re z o i, a f o s t d e 38 m ilio a n e le i, a c e a s ta fiin d
o b ţin u tă p r in m u n c a u n u i e fe c tiv d e 3 0 0 d e s a la ria ţi; c e l m a i s o lic ita t d in tre p ro d u s e e r a p ra fu l d e m ic ă ,
a c e s ta f iin d n e c e s a r în e le c tro te h n ic ă , la fa b r ic a re a e le c tro z ilo r p e n tru s u d u ră c a u n b u n iz o la to r şi, to to d a tă ,
ig n ifu g . ( E f r im , 2 0 0 8 , 9 6 ). S e c ţia de e x p lo a ta re p e n tru m ic ă şi f e ld s p a t d in B re z o i, a a v u t u n ro l im p o r ta n t în
d e z v o lta re a e c o n o m ic ă a o ra ş u lu i B re z o i, d u c â n d la în f iin ţa r e a d e n o i lo c u ri d e m u n c ă , în sp e c ia l p e n tru
fe m e i. D u p ă e v e n im e n te le d in 1989, d e s fiin ţa r e a u n o r în tr e p rin d e ri d in ţa r ă sa u re d u c e r e a p ro d u c ţie i a lto ra ,
c u c a re „ M in ie ra B r e z o i” c o o p e ra , a u d u s la o p r ire a e x tra g e rii şi p re lu c ră rii m in e r e u lu i d e m ic ă , „ d in lip s a
p ie ţe i d e d e s fa c e re ” (Ib id e m ). În p re z e n t, în tr e p rin d e re a e s te a p ro a p e în sta re d e n e f u n c ţio n a re , p re lu c râ n d
m ic ă d o a r la c e re re .
c) Industria energiei electrice
E s te o r a m u r ă re la tiv n o u ă în lo c a lita te a B re z o i. P o triv it d a te lo r s ta tis tic e , în p e r io a d a 1 9 8 5 -1 9 9 0 ,
p r o d u c ţia e n e rg ie i e le c tric e a c r e s c u t d e la 2 .3 1 5 .0 0 0 le i în a n u l 1985 la 2 1 .8 3 1 .0 0 0 le i în 1 990. În to a m n a
a n u lu i1 9 8 6 , a in tr a t în fu n c ţiu n e c e n tr a la h id r o e le c tric ă d e la G u ra L o tru lu i; a ic i, la G u r a L o tru lu i, se a flă u n a
d in tre c e le 13 h id r o c e n ta rle de tip c e n tra lă -b a ra j d e p e O ltu l m ijlo c iu , e c h ip a te c u tu r b in e K a p la n
(w w w .h i d r o e l e c t r i c a .r o ). m a rc â n d a s tfe l în c e p u tu l d e z v o ltă rii a c e s te i ra m u ri în B re z o i. N o d u l d e p re s iu n e
h id r o e n e rg e tic ă G u ra L o tru lu i e s te a m p la s a t în a lb ia m a jo r ă a O ltu lu i, la c irc a 1 k m a m o n te d e c o n f lu e n ţa c u
L o tru l, în d r e p tu l G ă rii C F R L o tru , în c a d r a t p e m a lu l d r e p t d e d r u m u l e u r o p e a n E 8 1 , ia r p e c e l stâ n g - de
c a le a f e r a tă S ib iu -R â m n ic u -V â lc e a . H id r o c e n tra la fa c e p a rte d in c a te g o ria b a r a je lo r d e g r e u ta te , c u c ă d e re
m e d ie şi o lu n g im e b a ra j - c e n tra lă d e 148 m . În sp a te le b a ra ju lu i s -a f o rm a t u n la c d e a c u m u la re c u u n v o lu m
d e 5 0 .0 0 0 .0 0 0 m c ap ă . D ig u rile d e p r o te c ţie re a liz a te p r in b e to n a r e a ta lu z u r ilo r , p r o te je a z ă a tâ t c a le a f e r a tă şi
d ru m u l n a ţio n a l, c â t şi a ş e z ă rile d in zo n ă : sa te le G o lo tre n i, C o rb u şi P ro ie n i - sa te a p a rţin ă to a re B re z o iu lu i.
B a ra ju l e ste c o n s tru it p e b a la s t c u p ilo n i (p in te n i) d e în c a s tra re şi v o a l d e in je c ţii în r o c a d u ră , a v â n d
în ă lţim e a d e 14 m . E l are 5 d e s c h id e ri a c â te 16 m fie c a re , ia r s ta v ile le d in d e s c h id e ri s u n t d e tip
se m ic irc u la r, p re v ă z u te în p a r te a de su s c u c la p e tă d e v e rs o a re . C e n tr a la e s te în c a s tra tă în ro c a d e b a z ă (1 2
m ), re p r e z e n ta tă p rin c o n g lo m e ra te , m ic a ş is tu ri şi g r e s ii m a rn o a s e ( C in e ti, 1 9 9 0 , 1 8 0 ). . E a e s te p r e v ă z u tă cu
d o u ă tu rb in e K a p la n , c u o p u te re in s ta la tă d e 2 7 M W , p e n tr u o c ă d e re m a x im ă d e 12 m . P e n tru c o n s tru ire a
n o d u lu i d e p re s iu n e , a tâ t în c e e a ce p riv e ş te s u p ra s tru c tu ra , c â t şi in fra s tru c tu ra , s -a u fo lo s it 1 1 0 .0 0 0 m c
b e to n şi s -a u e x c a v a t 8 0 .0 0 0 m c d e b a la s t şi 2 0 .0 0 0 m c d e ro c ă . P e n tru c r e ş te r e a s ig u ra n ţe i în e x p lo a ta re , s -a
p r e v ă z u t u n c a n a l d e f u g ă p e o lu n g im e d e 1 k m , f a p t c a re a n e c e s ita t a d â n c ire a şi lă rg ire a a lb ie i, e x c a v â n d u -
se c irc a 6 0 0 .0 0 0 m c b a la s t, ia r p ro te ja r e a m a lu r ilo r s - a fă c u t c u a n ro c a m e n te d in c a r ie r a a m e n a ja tă la V a le a
S a tu lu i. A lim e n ta re a c u e n e rg ie e le c tric ă a B re z o iu lu i, se fa c e p r in s ta ţia 1 1 0 /2 0 K v B re z o i, c o n s tru ită în
a n u l 1986. E ste d e tip d e riv a ţie , f o rm a tă d e lin ia d e 110 K v - V a le a D a n u lu i (ju d . A rg e ş ) - B r ă d iş o r şi
a lim e n te a z ă , în a fa ră d e o ra ş u l B re z o i, lo c a lită ţile c o m p o n e n te , p re c u m şi V a le a O ltu lu i, p â n ă la Jib le a . A re
u n s in g u r tr a n s f o r m a to r, c u o p u te re in s ta la tă d e 16 M W . D is tr ib u ir e a e n e rg ie i e le c tric e se fa c e p r in lin ia d e
2 0 K v p e n tru a lim e n ta r e a c u e n e rg ie e le c tric ă a p o p u la ţie i şi a în tr e p rin d e rilo r d in o ra ş , c o n s u m u l f iin d de
a p ro x im a tiv 4 M W /o ră .
d) Industria materialelor de construcţie
În c o n d iţiile a m e n a jă r ilo r h id ro e n e rg e tic e d e p e O lt, re s p e c tiv a c e n tra le i h id ro e n e rg e tic e d e la G u ra
L o tru lu i şi a la c u lu i d e a c u m u la re , c e a m a i m a re p a rte a z ă c ă m in te lo r d e b a la s t p e n tru a c e s te o b ie c tiv e a fo s t
lu a tă d in V a le a L o tru lu i sa u a O ltu lu i şi s o r ta tă în c a d ru l s ta ţie i d e so rta re d e la G u ra L o tru lu i. S ta ţia d e
793
s o rta re a a g r e g a te lo r m in e ra le d e la G u ra L o tru lu i a fo st d e s fiin ţa tă , în u r m a te rm in ă r ii lu c ră rilo r
h id ro e n e rg e tic e d e p e L o tru . E v id e n t, e x p lo a ta re a a g r e g a te lo r m in e ra le (p ie triş , n is ip , b a la s t p e n tru
c o n s tru c ţii e tc .), n e c e s a re re a liz ă rii d if e r ite lo r c o n s tru c ţii, e s te m a i v e c h e , m a i a le s în c e e a c e p riv e ş te
c lă d irile d e lo c u it; în c e p â n d c u a n u l 1977, s - a tr e c u t la c o n s tru ire a m a s iv ă d e lo c u in ţe , fa p t c a re a d u s la
a p a r iţia u n u i c a r tie r d e 2 7 0 a p a rta m e n te , ia r în a n u l 1 9 8 2 - la 7 4 7 a p a rta m e n te .
F a b r ic a re a v a r u lu i c o n s titu ie u n a d in tre v e c h ile o c u p a ţii a le b re z o ie n ilo r: la 1 8 7 4 , b r e z o ia n u l Io n
B ra to v o e s c u a c o n tra c ta t p e n tru ş o s e a u a G u r a L o tr u lu i - R â u l V a d u lu i, 3 0 0 .0 0 0 o c a le d e v a r, c a re v o r fi
fo lo s ite la z id u ri şi p o d u ri (Inf. Moianu Mihai, 2002). P ia tr a d e v a r e r a a d u s ă d in V a le a lu i S ta n (u n p u n c t
d in z o n ă se n u m e ş te şi a z i, “ P o d u l V a r n iţe i”), f iin d a r s ă în c u p to a re sim p le . “P e P â râ u l T a tu c io ii şi la g u r a
P â râ u lu i V a rn iţe i, se v ă d c la r u rm e le c e lo r tr e i c u p to a re m a ri c e a u fo s t e x p lo a ta te in iţia l d e V ic to rio V a n e lli
şi u lte rio r, d e Î n tre p r in d e r e a “ 6 M a rtie ” (Efrim, 2008, 102).
În tre a n ii 1 9 9 5 -1 9 9 9 , s -a c o n s tru it o n o u ă c lă d ire p e n tru p rim ă rie , c irc u m s c rip ţia f is c a lă şi tr e z o re ria ; la
1 n o ie m b rie 1 9 9 6 , s -a r e în f iin ţa t J u d e c ă to ria B re z o i, ia r în 1 9 9 6 - F u n d a ţia p e n tru D e z v o lta re C o m u n ita ră
L o c a lă B re z o i.
e) Industria alimentară
În lu c ra re a sa, O lte n ia şi o lte n ii, D . B o d in se r e f e r e a şi la m o r ile d in „ Ţ a ra L o tru lu i, d a r şi la p e s c ă r ii
(Bodin, 1944, 10). În p e r io a d a la c a re se r e f e r ă a u to ru l, h r a n a d e b a z ă e r a m ă m ă lig a d in f ă in ă d e p o ru m b şi
tu r ta c o a p tă în c u p to r, f ă c u tă t o t d in m ă la i. E s te p e d e - a în tr e g u l e x p lic a b il, a s tfe l, d e ce în 1 8 9 4 o p t m o ri
m ic i, c u c â te d o u ă p ie tre , a c ţio n a te c u a p ă , e x c e p ţia fă c â n d m o r ii sis te m a tic e a lu i G ia n i S ta g n i, c a re e ra
a c ţio n a tă c u a ju to ru l a b u r ilo r (DJVAN, P J V , dos. 2 9 /1 8 9 4 , 19).
În p e r io a d a in te rb e lic ă , e x is ta u în B re z o i n u m e ro a s e m o ri: M . C h iria c h id e (se a f la p e râ u l L o tru şi
m ă c in a c a n tita te a d e 3 0 0 k g .), m o ş te n ito rii lu i G h . N . E frim , m o ş te n ito rii p r. F l. M a rin e s c u (p e râ u l L o tru ,
m ă c in a c a n tita te a d e 150 k g .), G h .G u rg u i (p e V a le a S a tu lu i, m ă c in a c a n tita te a d e 2 5 0 k g .), I o a n a C ră c iu n
C iu re s c u (p e V a s ila tu şi m ă c in a c a n tita te a d e 2 5 0 k g .), m o şt. A c h im P ă u n , G h .B o b o ş (p e râ u l L o tru şi
m ă c in a c a n tita te a de 2 0 0 k g .), N ic o la e T . Ţ iţirig ă (p e V a s ila tu ; m ă c in a c a n tita te a d e 150 k g .), o m o a r ă cu
tr a c ţiu n e e le c tric ă a S o c ie tă ţii „ C a r p a tin a ” .
C â rc iu m ile d in p e r io a d a de d u p ă p rim u l ră z b o i m o n d ia l e ra u n u m e ro a s e şi a p a rţin e a u lu i Ş e rb a n
G h e o rg h e , G h e o rg h e P u rd ă , T o m a B o je n e s c u , Io n D ă n c ă n e ţ, N e a g o e O p re s c u , N ic o la e B o r c h in ă (c u b ă u tu ri
d e t o t fe lu l), G h e o rg h e G e o rg e s c u , F ă n ic ă D u m itre s c u , A le m a n O a n c e a , G h e o rg h e G h .T u d o r a n (c u v in şi
b e re ), G h e o rg h e T u d o ra n , C o n s ta n tin P e tre s c u , Io n S e b iş a n u (c u v in ). (D J V A N , Fond P r im ă r ia B r e z o i, dos.
4 /1 9 2 0 şi 1 /1 9 2 2 ). D u p ă p rim u l ră z b o i, p e V a le a L o tru lu i îş i d e s fă ş u ra a c tiv ita te a şi S o c ie ta te a C o o p e ra tiv ă
„ Î n v ie re a ” , c o n d u s ă d e P . D ro c k (!), c a re a a v u t u n ro l s e m n ific a tiv în a s ig u ra r e a u n o r p ro d u s e a lim e n ta re
p e n tru p o p u la ţie ; a s tfe l, în tr - o a d r e s ă d in 2 8 ia n u a rie 1 920, c ă tre P rim ă r ia C o m u n e i B re z o iu , s o c ie ta te a c e r e a
e lib e r a r e a u n u i c e r tif ic a t c o n s ta ta to r c ă p e n tru n e v o ile m o m e n ta n e a le p o p u la ţie i, c o o p e r a tiv a „ a re n e v o ie de
c e l p u ţin z e c e v a g o a n e p o ru m b , tr e i d e fă in ă şi u n u l d e tă râ ţe şi c ă a c e a s tă c o o p e r a tiv ă a re a s u p ra sa în tr e a g a
ră s p u n d e re a a p r o v iz io n ă rii c o m u n e lo r B re z o iu , M a la ia şi V o in e a s a ” (Idem, dos. 4 /1 9 2 0 , 2); la 5 fe b ru a rie
d in a c e la ş i an , s o c ie ta te a s o lic ita u n c e rtific a t a s e m ă n ă to r, d e d a ta a c e a s ta - p r iv in d a p r o v iz io n a r e a
s o c ie tă ţilo r „ L o tru ” , „ O ltu l” , „ V a s ila tu l” şi „ M in a d e A u r ” , c u p e ş te să ra t şi p r o a s p ă t d e la p e s c ă riile sta tu lu i,
d in G a la ţi (Ib id e m , 5).
În 1 951, în B re z o i f u n c ţio n a u c in c i m o ri, p ro p rie ta rii lo r fiin d u rm ă to rii: I P E IL (fo s ta „ C a r p a tin a ”),
N ic o la e E frim , V a s ile D ră g o e s c u , M C h iria c h id e şi I o a n a C e lic ; p e lâ n g ă im p o z ite le p e rc e p u te d e sta t,
p r o p rie ta rii tr e b u ia s ă p r e d e a sta tu lu i şi 1 0 % d in c a n tita te a m ă c in a tă . În a c e s te c o n d iţii, m ic ii p r o p rie ta ri n u
p u te a u s ă re z is te m u ltă v re m e ; u ltim a m o a ră , c a re a fu n c ţio n a t p â n ă în a n ii 1 9 6 0 -1 9 6 5 , a f o s t IP E IL -
C a rp a tin a (DJVAN, Fondul S f a t u l R a i o n a l B r e z o i, d o s. 2 8 /1 9 5 1 , 12). „ P r o d u s e le ” m o r ilo r m e n ţio n a te
o fe re a , d e s ig u r, m a te r ia p r im ă p e n tru b r u tă r iile c a re f u n c ţio n a u p e r a z a lo c a lită ţii; în a p rilie 1 9 4 0 , e x is ta u în
B re z o i 5 b ru tă rii, p r o p rie ta ri f iin d Ilie Z a m fire s c u , S C C a rp a tin a , I o n iţă D u m itre s c u , T o m a G h iu n d iş şi
F lo re a P o p e s c u ; în a in te a lo r, m a i f u n c ţio n a s e ră u n ită ţile lu i G h e o rg h e E n e şi D u m itr u B o g d a n (DJVAN,
Fond P r im ă r ia B r e z o i, dos. 2 8 /1 9 5 1 , 12).
În tr-o z o n ă u n d e c r e ş te r e a a n im a le lo r se a f la la lo c d e c in s te , n u p u te a u lip s i m ă c e lă r iile ; d u p ă a n u l
1 935, a ic i e ra u a c tiv e m ă c e lă r iile lu i K u n F ra n c is c , F lo re a G a v rilă , G h e o rg h e D e a c o n e s c u , V a s ile B a la ş
( „ G re c u ”), S a lv a to re P a v ia , B ă d u ţ D u m itru , C h irilă P ilo iu şi G ic ă T u d o ra n (Idem, d o s. 1 0 0 /1 9 3 5 , 218).
În a in te d e P rim u l R ă z b o i M o n d ia l, în B re z o i îş i d e s fă ş u ra u a c tiv ita te a u n n u m ă r în s e m n a t de
r e s ta u r a n te , b e r ă r ii ( c â r c iu m i) ş i h o te lu r i. F u n c ţio n a r e a lo r în b u n e c o n d iţii, e r a fa v o riz a tă , c a şi în alte

794
lo c a lită ţi d in ţa ră , d e e x is te n ţa g h e ţă r iilo r (Efrim, 2008, 101). D e s f a c e r e a b ă u tu rilo r se f ă c e a şi în c a d ru l
B â lc iu lu i d e R u s a lii, c a re se ţin e a „ în tre lo c u l B o m b ii şi F e re g a n , lâ n g ă g â r lă (. . .) V e n e a u n e g u s to ri d in
B re z o i, d a r şi d in a lte lo c u ri” ( I b id e m , 134-135); în a f a ră d e b ă u tu ri, a ic i se m a i a d u c e a u ju c ă r ii, în c ă lţă m in te ,
h a in e e tc . „ A f u n c ţio n a t d in v e c h im e , p â n ă în 1 9 4 6 -1 9 4 7 , d u p ă c a re a f o s t m u ta t la la v e c h iu l stra n d , a p o i în
Z ă v o i, p e lo c u l u n d e e s te O c o lu l S ilv ic ” ( Ib id e m ). În a n u l 1 9 7 2 , C o o p e ra tiv a d e C o n s u m d in B re z o i a
c o n s tru it o b ru tă rie , p e n tru a s ig u ra r e a c u p â in e a lo c u ito r ilo r o ra ş u lu i, a c e a s ta d o v e d in d u -s e , în să ,
in s u fic ie n tă .
În p re z e n t, ţin â n d s e a m a d e c o n d iţiile f iz ic o -g e o g ra fic e p e c a re le o f e r ă c a d ru l n a tu ra l lo c a lită ţii
B re z o i, in d u s tria a lim e n ta r ă n u e s te p r e a d e z v o lta tă , p u ţin e p ro d u s e a lim e n ta re f iin d o b ţin u te d ir e c t î n B re z o i.
D a to r ită t e re n u rilo r a ra b ile fo a rte re d u se c a s u p ra fa ţă , a s la b e i fe rtilită ţi a a c e s to ra , d a r şi c o n d iţiilo r c lim a tic e
n e fa v o ra b ile , c u ltu r a p la n te lo r se p r a c tic ă p e s u p ra fe ţe re s trâ n s e , a s ig u râ n d , p ra c tic , d o a r o m ic ă p a rte d in
n e c e s ită ţile lo c u ito rilo r. C a u rm a re , d is p o n ib ilită ţile p e n tru p ro d u c ţia a lim e n ta r ă e s te m ic ă , u n ită ţile e x is te n te
p ro c u r â n d u - ş i m a te r ia p r im ă d in a lte z o n e . D u p ă 1 989, în B re z o iu a u a p ă r u t o s e rie d e firm e c o m e rc ia le ,
u n e le d in tre a c e s te a f iin d (şi) c u p r o fil a lim e n ta r.

f) B r e z o ie n ii î n e c o n o m ia d e p i a ţ ă p o s t d e c e m b r i s t ă
În m o d e v id e n t, re s u rs e le n a tu ra le e x is te n te în z o n a B r e z o iu lu i in f lu e n ţe a z ă şi a c tiv ită ţile e c o n o m ic e
d e s fă ş u ra te a ic i. În a n u l 1 998, e x is ta u a ic i 2 2 3 d e a g e n ţi e c o n o m ic i: 2 c u c a p ita l in te g ra l d e s ta t, 2 1 8 - c u
c a p ita l p riv a t, 1 - c u c a p ita l m ix t, 3 - p r o p rie ta te d e g ru p . V ă z u ţi p e p ro fil, a c e ş ti a g e n ţi e c o n o m ic i a u p ro fil
in d u s tria l - 3, c o m e rc ia l - 2 0 7 , p re s tă r i se rv ic ii - 13. În B re z o i, f u n c ţio n a u şi 6 o rg a n iz a ţii n e g u v e rn a m e n ta le .
În a n u l 2 0 0 0 , p e te rito riu l lo c a lită ţii e ra u o r g a n iz a ţi şi îş i d e s fă ş o a r ă a c tiv ita te a t o t 2 2 3 a g e n ţi
e c o n o m ic i, d in c a re n ic iu n u l c u c a p ita l d e sta t, 2 1 9 - c u c a p ita l p riv a t, 2 - c u c a p ita l m ix t şi 2 - p ro p rie ta te de
g ru p . În a n u l 2 0 0 2 , e x is ta u 2 1 5 a g e n ţi e c o n o m ic i, d in c a re 104 - c u c a p ita l p riv a t, 8 - c u c a p ita l m ix t şi 3 -
c o o p e ra ţie , a v â n d p ro file le : 4 - in d u s tria l, 107 - c o m e rc ia l, 4 - p re s tă ri s e rv ic ii. A c tiv a u şi 10 o rg a n iz a ţii
n e g u v e rn a m e n ta le . În a n u l 2 0 0 3 , f u n c ţio n a u 9 4 a g e n ţi e c o n o m ic i, d in c a re 2 - c u c a p ita l in te g ra l d e sta t, 9 0 -
c u c a p ita l p r iv a t şi 2 - p ro p rie ta te d e g ru p , a v â n d u r m ă to a re le p ro file le : 4 - in d u s tria l, 6 9 - c o m e rc ia l şi 18 -
p re s tă ri s e rv ic ii. În a n u l 2 0 0 5 , p e r a z a o ra ş u lu i B re z o i a u f u n c ţio n a t u n n u m ă r d e 93 a g e n ţi e c o n o m ic i,
s tru c tu ra ţi a stfe l: in d u s trie - 8, a g r ic u ltu r ă - 5, c o m e r ţ - 6 9 , c o n s tru c ţii - 1, tr a n s p o r t - 2 , a lte le - 8. În a n u l
2 0 0 9 , p e ra z a o ra ş u lu i B re z o i a u fu n c ţio n a t u n n u m ă r d e 5 0 a s o c ia ţii fa m ilia le şi u n n u m ă r d e 156 s o c ie tă ţi
c o m e rc ia le şi a g e n ţi e c o n o m ic i.
P rin c ip a lii o p e ra to ri e c o n o m ic i de p e r a z a o ra ş u lu i B re z o i s u n t u rm ă to rii: • S C C O Z IA F O R E S T S A -
e s te o f o s tă în tr e p rin d e re c u c a p ita l d e sta t, s p e c ia liz a tă în e x p lo a ta re a p r im a ră şi tra n s p o r tu l le m n u lu i, în
p r o d u c ţia de c h e r e s te a şi a u n o r se m ifa b ric a te p e n tru m o b ilă şi c o n s tru c ţii; a c tu a lm e n te , a re c a p ita l m ix t
( p riv a t şi d e sta t) şi se a f lă în p lin p ro c e s d e r e s tru c tu ra re ; • S .C . R E G IN A S IL V A P R O D S R L - a fo s t
în f iin ţa tă în a n u l 1 999; d e s fă ş o a r ă a c tiv ită ţi d e e x p lo a ta re , tr a n s p o r t şi p re lu c ra re , f iin d u n a d in tre c e le m a i
p u te rn ic e firm e p a rtic u la re d in o ra ş u l B re z o i; • S C C A T A A N D E S R L B re z o i - în f iin ţa tă în n o ie m b rie
1 999; d o m e n iu l să u d e a c tiv ita te îl re p r e z in tă e x p lo a tă rile f o re s tie re , f irm a r e a liz â n d în s ă d o a r o p e ra ţiu n i d e
d e b ita re a m a s e i le m n o a s e , c u liv r a re a b u ş te n ilo r în sta re b ru tă , n e p re lu c ra tă ; • E X P L O A T A R E A M IN IE R Ă
(M IN IE R A B R E Z O I) se o c u p a c u e x p lo a ta re a m ic ii şi a f e ld s p a tu lu i în c ă d in a n u l 1900 şi a p a r ţin e a d e
s o c ie ta te a p e a c ţiu n i „ A u ru l B r a d ” , p â n ă în a n u l 1 9 4 9 , c â n d s -a tr a n s f o r m a t în E x p lo a ta r e a M in ie r ă B re z o i.
D u p ă 1 989, a c tiv ita te a s a s -a re d u s tr e p ta t, d in lip s ă d e c o m e n z i, p â n ă a p ro a p e d e d e s fiin ţa re . În p re z e n t, fa c e
m ic ă n u m a i la c e re re ; • O C O L U L S IL V IC B R E Z O I fa c e p a rte d in F ilia la te r ito r ia lă S ilv ic ă R â m n ic u -
V â lc e a , R O M S IL V A S .A , c u o s u p ra fa ţă de 2 5 .7 7 5 ,2 h a ; • H ID R O C O N S T R U C Ţ I A S A c u p rin d e D e p o z itu l
G u r a L o tru lu i, c u o s u p ra fa ţă d e 3,5 h a , d e ţin â n d u tila je şi p ie s e d e sc h im b p e n tru ş a n tie re le d in z o n ă ; •
H ID R O E L E C T R I C A S .A . c u p rin d e H id r o c e n tra la d e la G u r a L o tru lu i; • R A D R A - e s te s ta ţia d e tr a ta r e a
a p e i d e la V a le a lu i S ta n , p e n tru a d u c ţiu n e a a lim e n tă rii c u a p ă a o r a ş e lo r B re z o i, C ă lim ă n e ş ti, R â m n ic u -
V â lc e a şi D ră g ă ş a n . A lte firm e : S C L A R A N T E X S R L (a rtic o le d e îm b r ă c ă m in te ), S C M IR A D E X S R L
(m o n ta je p e n tru s tru c tu re d in le m n ); S C A L P I I- C A R P A Ţ I S R L (tă ie r e a şi r in d e lu ire a le m n u lu i); S C
E L E C T R IC A S A ; S O C O M L O T R U ; C O O P E R A T IV A D E C O N S U M ; R E G IO N A L A C F R G A R A L O T R U
etc.
3. AGRICULTURA
C a d ru l fiz ic o -g e o g ra fic şi m o r fo lo g ia re lie fu lu i în c a re se a f lă a ş e z a tă lo c a lita te a B re z o i, n u o fe ră
c o n d iţii n a tu ra le fa v o ra b ile d e z v o ltă rii u n e i a g ric u ltu ri d iv e rs ific a te şi p e rfo rm a n te . G ra d u l d e d iv e rs ita te a
795
c o n d iţiilo r n a tu ra le (re lie f, c lim ă , so l) se re f le c tă c u f id e lita te în re p a rtiţia g e o g r a fic ă a stru c tu rii c u ltu rilo r, în
c e e a ce p riv e ş te m o d u l d e u tiliz a re a te re n u rilo r, în c r e ş te r e a a n im a le lo r etc.
D e z v o lta tă în tr - o z o n ă m o n ta n ă c u v e c h i tra d iţii, c r e ş te r e a a n im a le lo r, în s p e c ia l a o ilo r, a c o n s titu it
p r in c ip a la s u r s ă de v e n itu ri a lo c a ln ic ilo r, m a i a le s a c e lo r d in s a te le c o m p o n e n te lo c a lită ţii B re z o i.

a) Caracterizare generală a fondului funciar

P re z e n ţa re lie fu lu i m o n ta n , u n e o r i c u v e rs a n ţi a c c id e n ta ţi şi lu n c ile m a jo re fo a rte în g u s te a u f ă c u t c a
s u p r a f a ţa a g r ic o lă s ă fie d e n u m a i 2 7 8 3 h a , c e e a ce s e m n if ic ă 1 2,88 % d in s u p r a f a ţa to ta lă , c h ia r în c o n d iţiile
în c a re o b ş te a B re z o i v a r e v e n i la v e c h ile a m p la s a m e n te e x is te n te în a in te a c e lu i d e -a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l.
S e p o a te c o n c lu z io n a c ă , d in a c e s t p u n c t d e v e d e re , p o te n ţia lu l a g ric o l re p r e z in tă o r e s u r s ă n a tu ra lă
in s u f ic ie n tă s a tis fa c e rii n e c e s ită ţilo r p o p u la ţie i d in z o n ă .
În c e e a c e p riv e ş te m o d u l d e u tiliz a re a te re n u rilo r, s tr u c tu ra f o n d u lu i f u n c ia r al B r e z o iu lu i se p re z in tă
a stfe l: s u p r a f a ţa to ta lă : 2 2 .6 1 2 h a . (2 2 6 ,1 2 k m p ); s u p ra fa ţa a g r ic o lă (to ta l) - 1 .5 6 6 h a , d in ca re: a ra b il - 65 h a,
p ă ş u n i - 9 3 9 h a , fâ n e ţe - 5 28 h a , liv e z i - 3 6 h a şi o s u p r a f a ţă r e la tiv m ic ă d e v ii; in tr a v ila n ( z o n a c o n s tru ită ) -
4 4 h a ; s u p r a f a ţa p ă d u r ilo r - 2 0 .7 3 7 h a ; s u p ra fa ţa a p e lo r - 65 h a ; s u p ra fa ţa d r u m u rilo r şi p o te c ilo r - 5 4 h a;
s u p r a f a ţa te re n u rilo r n e p r o d u c tiv e , stâ n c ă rii şi a lte te re n u ri - 146 h a (S u r s a : D ir e c ţia d e S ta tis tic ă V â lc e a ,
B r e z o i, 2 0 0 9 ). D a te f iin d c o n d iţiile n a tu ra le , în s p e c ia l re lie fu l, r e g iu n e a e s te a c o p e r ită în c e a m a i m a re p a rte
d e p ă d u r i, fo n d u l fo re s tie r a p a r ţin ă to r lo c a lită ţii B re z o i f iin d d e 2 1 .2 3 5 h a , c e e a ce re p r e z in tă 8 3, 9 7 % d in
s u p r a f a ţa to ta lă , re s tu l d e 3 ,1 5 % fiin d o c u p a t d e a lte te re n u ri, n e p r o d u c tiv e . În a c e s te p ă d u ri, p r e d o m in ă
fa g u l, u r m a t a p o i d e g o ru n , m a i p u ţin m o lid u l.
P ă ş u n ile ş i fâ n e ţe l e a u o re p a rtiţie în te rito riu m u lt m a i m ic ă în c o m p a ra ţie c u p ă d u rile . C e a m a i
e x tin s ă s u p r a f a ţă d e a c e s t g e n e s te P o ia n a S u liţe i, u r m a tă d e P la iu l D o a b ra , f â ş ia d in tre V a le a S a tu lu i şi O lt
d e la b a z a v e r s a n tu lu i, p re c u m şi s u p ra fe ţe m a i re s trâ n s e în p e rim e tru l lo c a lită ţilo r C ă lin e ş ti şi P ro ie n i s a u în
a p ro p ie re d e V a le a lu i S tan . A u im p o r ta n ţă d e o s e b ită p e n tru e c o n o m ia p a s to ra lă lo c a lă , m a i a le s c ă u n e le
s u p ra fe ţe s u n t fâ n e ţe , ia r fâ n u l p o a te fi s to c a t p e tim p u l ie rn ii.
C â n d v o rb im d e s p re f o n d u l f u n c ia r al lo c a lită ţii, d e s p re p ă d u r i şi p ă ş u n i, tre b u ie n e a p ă r a t s ă sc rie m şi
d e s p re ro lu l p e c a re l- a u ju c a t şi îl j o a c ă o b ş tile d e m o ş n e n i d in B re z o i. În a c e s t se n s, se c u v in e m e n ţio n a t
d o c u m e n tu l d in iu n ie 1 783, c â n d m o ş n e n ii b re z o ie n i s - a u îm p ă c a t c u c e i d in R o b e ş ti, c u c a re a v u s e s e ră
n e în ţe le g e ri p e n tru p r o p rie ta te a a s u p ra m u n ţilo r R o b u şi G lig o m a n u . D in d o c u m e n t, a flă m c ă c ă în tr e ce le
d o u ă p ă rţi e x is ta s e c u m a i m u lt tim p în a in te , “m u ltă g â lc e a v ă şi p rig o n ire a fo st, şi b ă ta ie a c o lo c u m o a rte ”
(D o c . a f l a t în c o le c ţia p e r s . a lu i G h . E f r im ) . D e s p re o p r im ă f o r m ă d e o b şte (c e a tă ) a te s ta tă , n e
in f o rm e a z ă u n a lt d o c u m e n t, d a ta t 1881: în tr - u n in v e n ta r al p ă d u r ilo r p a rtic u la re a le B re z o iu lu i, c o m a n d a t d e
a u to rită ţile s u p e rio a re , s u n t m e n ţio n a te p ă d u rile C â rlig e, P ă s c o a ia şi V a sila tu , c u s u p ra fe ţe le lo r, în to ta l -
4 5 0 0 d e p o g o a n e , p r o p rie ta rii lo r fiin d N ic o la e E frim , G h e o rg h e P ru n a ru , O p re a N ic u le s c u , p r. F lo re a
M a rin e s c u , Io n V a s ile şi S im a S ta n o v ic i ( D J V A N , P J V , d o s .7 0 /1 8 8 1 , 1 5 7 ). D u p ă L e g e a nr. 1 8 /1 9 9 1 şi
L e g e a nr. 1 /2 0 0 0 , a u fo s t r e c o n s titu ite d re p tu rile d e p r o p rie ta te p e n tru şa p te o b ş ti lo c a le : O b ş te a M o ş n e n ilo r
B re z o ie n i, O b ş te a C a p u l P la iu lu i, O b ş te a D o s u l T e iş u lu i, O b ş te a P la iu l lu i S ta n , O b ş te a M o ş n e n ilo r
C ă lin e ş ti, O b ş te a M o ş n e n ilo r P ro ie n i şi O b ş te a M o ş n e n ilo r D ră g ă n e ş ti-V ă ra tic a . P r im a d in tre a c e s te a a fo st
u n a d in tre c e le m a i m a ri a s o c ia ţii d e a c e s t tip , d in ju d e ţ, p o s e d â n d p e s te 1 0 .2 0 0 h a p ă d u re , p ă ş u n i a lp in e şi
iz la z u ri. P o s e s o a re a u n o r m a ri su p ra fe ţe d e p ă d u ri n e e x p lo a ta te , o b ş te a a d u c e a v e n itu ri m a ri m e m b r ilo r săi,
d in d ife rite tra n z a c ţii: în c h ir ie r i d e te re n u ri p e n tru m in a V a le a lu i S tan , a r e n d a r e a a n u a lă a u n o r g o lu ri a lp in e ,
a re n d a r e a p ă ş u n ilo r d e p e iz la z u ri, v â n z a r e a d e p a rc h e te p e n tru e x p lo a ta re , c o n tra c te d e v â n ă to a re şi p e s c u it
e t c .( E f r i m , 2 0 0 8 , 9 8 -9 9 ). În 1 959, a lu a t f iin ţă la B re z o i, o în to v ă ră ş ire , a c e a s ta a v â n d l a b a z ă b u n u rile şi
p ro p rie tă ţile o b ş tii d e m o ş n e n i ( D J V A N , F o n d u l Î n to v ă r ă ş ir e a ”1 6 f e b r u a r i e ” B r e z o i, d o s. 1 /1 9 5 9 , 2 ), ca re
u r m a s ă a ib ă u n c a r a c te r a g ro z o o te h n ic ; s -a u în s c ris 176 să te n i, c a re a u “d o n a t” o i şi fâ n e ţe . P rim u l
p r e ş e d in te al a c e s te ia , a fo s t P e tre A , B e rb e c e ( Ib id e m , 7 4 ). A s o c ia ţia m a i s tă p â n e a şi g o lu rile d e m u n te ,
p re c u m şi fâ n e ţe le d in P le a ş a ; la P ă ru l M a re , s - a c o n s tru it u n m a re sa iv a n , ia r la “ G o t” - u n a lt a d ă p o s t
p e n tru a n im a le . T o tu ş i, d in c a u z a in e fic ie n ţe i, în 1 965, în to v ă r ă ş ir e a a f o s t d e s fiin ţa tă ( E f r e m , 2 0 0 8 , 1 0 0 ).
A p e le o c u p ă su p ra fe ţe c o n s id e ra b ile , m a i a le s d a to rită la c u lu i d e a c u m u la re d e le G u ra L o tru lu i, c a re se
în tin d e p e c â ţiv a k m . E le a u o im p o r ta n ţă d e o s e b ită , d e o a re c e „ r e p r e z in tă o r e s u r s ă n a tu r a lă re g e n e ra b ilă ,
v u ln e r a b ilă şi lim ita tă , e le m e n t in d is p e n s a b il p e n tr u v ia ţă ş i p e n tr u so c ie ta te , m a te r ie p r im ă p e n tr u a c tiv ită ţi
p r o d u c tiv e , s u r s ă d e e n e r g ie şi c a le d e tra n sp o rt, f a c t o r d e te r m in a n t în m e n ţin e r e a e c h ilib r u lu i e c o lo g ic ”
( L e g e a a p e lo r, d in 2 5 se p t. 1 9 9 6 , a r t . 1, a lin . 1). S u n t fo lo s ite a ic i p e n tru a lim e n ta r e a c u a p ă a p o p u la ţie i şi
p e n tru p r o d u c e re a d e e n e rg ie e le c tric ă , d a r şi p e n tru p is c ic u ltu ră .
796
 Z o n a r e z id e n ţia lă se p la s e a z ă în s p e c ia l în p a r te a c e n tr a lă a o ra ş u lu i B re z o i, a c o lo u n d e e x is tă c e a m a i
m a re c o n c e n tra re a p o p u la ţie i şi a c lă d irilo r, o c u p â n d o s u p ra fa ţă d e c irc a 1,8 k m 2. L a a c e a s ta , se m a i a d a u g ă
şi v e tre le lo c a lită ţilo r c o m p o n e n te o ra ş u lu i, în sp e c ia l sa tu l (c a rtie ru l) C ă lin e şti. În in te rio ru l sa u în ju r u l
z o n e i c o n s tru ite , se a f lă şi te re n u ri a ra b ile , c u s u p ra fe ţe r e la tiv m ic i, d is p u s e p e lâ n g ă g o s p o d ă rii.
D r u m u r ile o c u p ă su p ra fe ţe re d u s e , f iin d a m p la s a te în lu n g u l v ă ilo r O lt şi L o tru . D e n s ita te a şi s u p ra fa ţa
c e a m a i m a re a a c e s to ra , se re g ă s e ş te t o t în o ra ş u l B re z o i.
S u p r a fe ţe le c u s tâ n c ă r ie a u o p o n d e re m a re la N d e B re z o i, p e v ă ile C ă lin e ş ti şi B e ţe l, d a r şi la s u d - în
M a s iv u l N a ru ţu .
În c a te g o ria a lte u tiliză ri, in tr ă s u p ra fe ţe c a z ă v o a ie le , lu n c ile r â u r ilo r şi te re n u rile a g ric o le - c a re , fiin d
re p a rtiz a te m o z a ic a t, n - a u p u tu t fi în c a d ra te în n ic io c a te g o rie d in c e le m e n ţio n a te m a i su s. D in to ta lu l
te re n u lu i a g ric o l, p â n ă în a n u l 1990 se c to ru l d e s ta t d e ţin e a c e a m a i m a re p a rte ; d u p ă sc h im b ă rile so c ia le de
d u p ă 1 989, s u p ra fe ţe le a g ric o le a u r e v e n it în to ta lita te f o ş tilo r p r o p rie ta ri.

b) Cultura plantelor
D a to r ită c a d ru lu i n a tu ra l, re s p e c tiv a c o n d iţiilo r d e r e lie f şi p e d o c lim a tic e , lo c u ito rii d in B re z o i au
p r a c tic a t a g r ic u ltu r a p e s u p ra fe ţe m ic i şi ră z le ţe . M e n ţiu n ile d o c u m e n ta re r e le v ă fa p tu l c ă a g r ic u ltu r a a fo s t
p r e z e n tă p e a c e s te m e le a g u ri d in c e le m a i v e c h i tim p u ri. A s tfe l, în tr - u n d o c u m e n t d e d o n a ţie d in 1 6 9 9 , al
u n o r lo c u ito ri “d in sa tu l L u n c a n i d e p e L o tr u ” c ă tre M - re a C o z ia , e s te m e n ţio n a t, p rin tre a lte h o ta re , şi
“ la z u l” , d e c i o f o s tă p ă d u re c a re a fo st d e f r iş a tă în v e d e r e a c u ltiv ă rii p la n te lo r (in c lu s iv a c e re a le lo r) ( T e z a u r
m e d ie v a l, 1 9 8 3 , 3 2 1 ).
S ta tistic ile şi în s p e c ia l C a ta g r a fia d in 1838 o f e r ă d a te d e s tu l d e c o m p le te a s u p ra B re z o iu lu i. L a a c e a
d a tă , în B re z o i tr ă ia u 91 d e f a m ilii c u 3 0 8 lo c u ito ri, f a ţă d e h a r ta ru s e a s c ă d in 1 8 3 5 , c a re in d ic a e x is te n ţa la
B re z o i a 6 2 fa m ilii. În 1 838, m a jo r ita te a c a p ilo r d e f a m ilii d in B re z o i lu c ra u c a p lu g a ri, d a r s u p ra fa ţa
a g r ic o lă e r a d e s tu l de re d u să , c e le m a i în tin s e te re n u ri f iin d fâ n e ţe le ; p o m ii fru c tife ri su n t în m a jo rita te p ru n i
(6 6 6 ), re s tu l (1 7 ) s u n t a lte fe lu ri ( A r h . S t. B u c u r e ş ti , C a ta g r a fia 1 8 3 8 , 6 8 -7 4 ). În 1 8 4 3 , lo c u ito rii ju d e ţu lu i
tr e b u ia u s ă d e p u n ă , p e b a z ă d e ta b e l, în m a g a z iile d e r e z e r v ă a le s a te lo r, c a n tită ţile d e p o ru m b c u le s e , în
v e d e r e a ie rn ă rii. L o c u ito rii d e p e V a le a L o tru lu i se a d r e s e a z ă s u b o c â rm u irii ju d e ţu lu i p e n tru a fi s c u tiţi d e
a c e a s tă o b lig a ţie , m o tiv â n d c ă ei îş i c u m p ă r ă p o ru m b u l.
L a s fâ rşitu l se c o lu lu i al X IX -le a , în M a r e le D ic ţio n a r G e o g r a fic ”a l R o m â n ie i, B re z o iu l e s te p r e z e n ta t
d in p u n c t de v e d e re a g ric o l a stfe l: S e f a b r i c ă p â n ă la 1 5 0 0 d e c a litr i ţu ic ă . L o c u r i c u ltiv a b ile a re 4 4 ha. şi
f â n e ţ e n a tu r a le 5 3 ha. I n a c e a s tă c o m u n ă se c u ltiv ă n u m a i p o r u m b , a c ă r e i p r o d u c ţie n u e s te n ic io d a tă în
c a n tita te s u fic ie n tă p e n tr u a lim e n ta r e a să te n ilo r, d in c a u z ă c ă lo c u r ile s u n t p ie tr o a s e . ( M D G R , 1 8 9 8 , 6 4 6 ­
6 4 7 ). În a n u l 1 9 18, s itu a ţia a g r ic o lă a B re z o iu lu i se p r e z e n ta a s tfe l: se c u ltiv a u : p o ru m b p e o s u p ra fa ţă d e 2 0
h a , c u o p r o d u c ţie d e 15 to n e ; fa s o le - p e 2 0 h a , c u o p r o d u c ţie d e 2 ,2 to n e ; c a rto fi d in p o ru m b - p e 2 0 h a ,c u
o p r o d u c ţie d e 6 to n e ; d o v le c i d in p o ru m b - p e 10 h a , c u o p ro d u c ţie d e 10 to n e ; v a r z ă - p e 6 h a ,c u o
p r o d u c ţie d e 6 to n e ; c e a p ă - p e 1/2 h a ., c u o p ro d u c ţie d e 7,5 to n e . D e a s e m e n e a , e x is ta u 3 0 h a d e fâ n e ţe
n a tu ra le , c u o p r o d u c ţie d e 15 to n e şi 2 h a liv e z i c u p ru n i, c u o p ro d u c ţie d e 3 6 to n e . ( D J V A N , F o n d
P r im ă r ia B r e z o i, d o s . 3 /1 9 1 8 ). D in c ifre le d e m a i su s, r e z u ltă c ă p ro d u c ţiile a g ric o le n u e ra u su fic ie n te
p e n tru p o p u la ţia B re z o iu lu i.
P rin c o n s tru c ţia c e lo r d o u ă la c u ri de a p ă d e la B r ă d iş o r şi M ă la ia , o s u p ra fa ţă a p r e c ia b ilă d in lu n c a
L o tru lu i, în tre S ă liş te şi G u ra L o tru lu i, a f o s t d a tă p e n tru c r e ş te r e a a n im a le lo r. În p re z e n t, a g r ic u ltu r a în
V a le a L o tru lu i e s te p r a c tic a tă p e 1 8 ,3 0 % d in s u p ra fa ţa te rito riu lu i a d m in is tra t şi e s te r e p r e z e n ta tă d e s e c to ru l
p riv a t. P rin c u ltu rile c e se p r a c tic ă a z i în B re z o i, a m in tim : c a rto fu l, p o ru m b u l, f a s o le a e tc ., ia r fie c a re fa m ilie
d is p u n e de u n lo c m ic d e a ră tu ră , în c h is c u g a rd , u n d e c u ltiv ă , d u p ă n e c e s ită ţile p ro p rii : c e a p ă , u stu ro i,
v a rz ă , s a la tă e tc. D in tre p la n te le c u ltiv a te în tr e c u t, u n e le ş i-a u p ie rd u t c u v r e m e a p o n d e r e a ce o a v e a u
a ltă d a tă , a ju n g â n d u -s e c h ia r la d is p a riţia lor: m e iu l (lo c u l lu i lu â n d u -l p o ru m b u l), in u l, c â n e p a , g râ u l, o rz u l.
P ro d u c ţia d e c e re a le a b ia s a tis f ă c e a n e v o ile g o s p o d ă re ş ti, p e n tru h r a n a lo c u ito tilo r şi a a n im a le lo r. U n ii
d in tre lo c u ito ri im p o r ta u şi m a i im p o r tă şi a z i c e re a le d in z o n a d e c â m p ie sa u d e p rin tâ rg u ri.
A lă tu ri d e c u ltu r a p la n te lo r, în B re z o i s u n t p ra c tic a te p o m ic u ltu r a şi p re g ă tir e a fâ n u lu i p e n tru h r a n a
a n im a le lo r. D in tre p o m ii c u ltiv a ţi, m e n ţio n ă m : p ru n ii, m e rii, p e rii, c ire ş ii, v iş in ii, n u c ii ş.a.. F iin d le g a tă în
m o d d ire c t d e c r e ş te r e a a n im a le lo r, p r e g ă tir e a fâ n u lu i a a v u t o m a re im p o r ta n ţă p e n tru p o p u la ţia B re z o iu lu i.
D e s p re a c e a s tă v e c h e p r e o c u p a re a b re z o ie n ilo r, e x is tă n u m e ro a s e m e n ţiu n i d o c u m e n ta re . Şi a z i, în z o n e c u
fâ n m u lt, u n d e în a in te e x is ta u c o lib e , lo c u ito rii ş i-a u c o n s tru it c â te o c ă s u ţă , g r a jd şi d e p o z it d e fâ n (clă i)

797
s e z o n ie re , p e n tru c r e ş te r e a v ite lo r, c a re re p r e z in tă o a d e v ă r a tă p r e lu n g ire n a tu ra lă a g o s p o d ă rie i d in sat.
A s tf e l d e lo c u ri sun t: P la iu l P ro ie n ii, L u n c a C a lu lu i, F u n d ă tu ră , L u n tri, L u n c a P lo p ilo r, P o d u ri, P le a ş a , V a le a
lu i S tan . C e a m a i m a re p o n d e re d in s u p r a f a ţa c u ltiv a tă , e s te d e ţin u tă d e p o ru m b (3 4 h a ), d u p ă c a re u r m e a z ă
s u p r a f a ţa c u ltiv a tă c u c a rto fi (1 8 h a ) şi le g u m e (5 h a ). D in tre c e re a le , s in g u ra p la n tă c a re se p o a te c u ltiv a , cu
re z u lta te m o d e s te în c e e a ce p riv e ş te p ro d u c ţia , e s te p o ru m b u l. Î n tre a g a s u p ra fa ţă c u ltiv a tă c u p o ru m b
a p a rţin e , e v id e n t, g o s p o d ă riilo r in d iv id u a le . C a rto fu l e s te a d o u a c u ltu ră , a tâ t c a im p o rta n ţă , c â t şi c a
s u p r a f a ţă c u ltiv a tă . D a c ă în p e r io a d a 1 9 7 6 -1 9 8 1 , s u p r a f a ţa c u ltiv a tă c u c a rto fi e r a c u p r in s ă în tre 3 6 -3 9 h a , în
p e r io a d a u rm ă to a re (1 9 8 2 -1 9 8 5 ), a c e a s ta v a c re ş te la 4 2 h a , ia r în tr e a n ii 1 9 8 6 -1 9 8 9 , a ju n g e c h ia r la 4 7 -4 9
h a . În m o d su rp rin z ă to r, în a n ii d e d u p ă 1 989 , s u p ra fa ţa se re d u c e d ra s tic , c o b o râ n d la n u m a i 21 h a în 1 990,
şi 15 h a în 1991 ( c e a m a i m ic ă s u p r a f a ţă c u ltiv a tă !), c r e s c â n d u ş o r la 18 h a în 2 0 1 0 ( S u r s a in f o r m a ţ i i l o r :
D i r e c ţ i a J u d e ţ e a n ă d e S t a ti s tic ă V â lc e a , s ta tis tic e le ( a n u a r e l e ) p e a n ii 1 9 7 6 -2 0 1 0 ). P ro d u c ţiile d e c a rto fi
o b ţin u te n u s a tis fa c n e c e s a ru l d e c o n s u m p e n tru p o p u la ţie , c o m p le ta r e a f ă c â n d u -s e c u c a rto fi a d u ş i d in
ju d e ţe le S ib iu şi B ra ş o v . O s u p r a f a ţă c u to tu l m o d e s tă e s te o c u p a tă c u le g u m e ; a c e s te a se c u ltiv ă în c a d ru l
g o s p o d ă riilo r in d iv id u a le c a re d is p u n d e te re n u ri în lu n c ile O ltu lu i şi L o tru lu i.
P o m ic u ltu r a se p r a c tic ă to t p e s u p ra fe ţe m ic i, p e v e rs a n ţii jo ş i ai m u n ţilo r în c o n ju r ă to r i sa u c h ia r p e
lu n c ile c e lo r d o u ă râ u ri. În p e r io a d a 1 9 6 8 -1 9 7 8 , s u p r a f a ţa o c u p a tă c u p o m i e r a d e 4 8 h a , re s p e c tiv - 45 h a în
p e r io a d a 1 9 7 5 -1 9 7 8 . O c re ş te re a su p ra fe ţe i se r e a liz e a z ă în p e r io a d a 1 9 7 8 -1 9 9 2 , c â n d s u p r a f a ţa se e x tin d e la
73 h a , r e d u c â n d u -s e d ra s tic d u p ă a n u l 1990 - la m a i p u ţin d e 10 h a. În m o d c o re s p u n z ă to r, p ro d u c ţia d e
fru c te a v a r ia t şi e a d e - a lu n g u l a n ilo r. A s tfe l, în a n u l 1 9 8 5 , a c e a s ta e r a d e 2 3 3 t, în a n u l 1 9 8 6 - d e 2 8 4 t, în
1 987 - d e 2 9 4 t, c e a m a i rid ic a tă p r o d u c ţie în r e g is tr â n d u - s e în 1990: 3 9 5 t ( D J S V , s ta tis t ic i le p e 1 9 8 5 -1 9 9 0 ).
D in tre fru c te , p ro d u c ţia c e a m a i m a re e s te c e e a d e m e re şi a p a rţin e g o s p o d ă riilo r in d iv id u a le .

c) C r e ş t e r e a a n i m a l e l o r
R e p re z in tă c e a m a i im p o r ta n tă o c u p a ţie a lo c u ito r ilo r d in s a te le c o m p o n e n te a le B re z o iu lu i. A ş e z a r e a
g e o g r a fic ă şi c o n d iţiile f iz ic o -g e o g ra fic e a u im p u s o rie n ta r e a a g ric u ltu rii c ă tre a c e a s tă s u b r a m u r ă şi în
sp e c ia l c ă tre c r e ş te r e a o ilo r. C o n d iţia d e b a z ă în v e d e r e a d e z v o ltă rii c re ş te rii a n im a le lo r , este a s ig u ra r e a b a z e i
fu ra je re , în c a d ru l lo c a lită ţii B re z o i e x is tâ n d c o n d iţii p r ie ln ic e d a to rită e x is te n ţe i în a p ro p ie re a p ă ş u n ilo r şi
f â n e ţe lo r n a tu ra le . P ă ş u n ile n a tu ra le o c u p ă su p ra fe ţe s e m n ific a tiv e , în r e g is tr â n d c re ş te ri d e la 4 8 5 h a î n 1 968,
la 1986 h a în 1992. F â n e ţe le o c u p ă su p ra fe ţe m u lt m a i m ic i d e c â t p ă ş u n ile n a tu ra le , în r e g is tr â n d în s ă şi e le o
c re ş te re d e la 5 7 0 h a în 1 968, la 731 h a în 2 0 1 0 . A tâ t p ă ş u n ile , c â t şi fâ n e ţe le se a f lă în M u n ţii L o tru lu i şi
M u n ţii C ă p ă ţâ n ii, p rim e le a p a r ţin â n d în c e a m a i m a re p a rte s ta tu lu i, ia r c e le la lte - g o s p o d ă riilo r in d iv id u a le
( D J S V , s ta tis t ic i le p e a n ii 1 9 6 8 -2 0 1 0 ).
C u ltu ra p la n te lo r fu ra je re o c u p ă su p ra fe ţe n e în s e m n a te d a to rită c o n d iţiilo r d e r e li e f şi p e d o c lim a tic e
m a i p u ţin fa v o ra b ile . C r e ş te r e a a n im a le lo r se p r a c tic ă n u m a i în c a d ru l g o s p o d ă riilo r p a rtic u la re , a s ig u râ n d u -
se d o a r o p a rte m ic ă d in n e c e s a ru l p o p u la ţie i, la c a rn e , la p te , o u ă , lâ n ă etc.
B o v in e le s u n t în n u m ă r re d u s în c o m p a ra ţie c u p o s ib ilită ţile d e c r e ş te r e a şi c u c e le la lte e fe c tiv e d e
a n im a le . N u m ă r u l a c e s to ra a f o s t c u p rin s în tre 7 4 9 -8 2 1 în tr e a n ii 1 9 6 5 -1 9 8 8 , p e n tru c a d u p ă 1989 s ă s c a d ă
la 5 3 0 d e c a p e te .
P o r c in e l e a u sp o rit n u m e ric d u p ă 1990 , a ju n g â n d la 1300 c a p e te în 2 0 1 0 , f a ţă d e 3 3 0 în 1965.
O v in e le re p r e z in tă se c to ru l c e l m a i im p o rta n t, tr a d iţio n a l, a l c re ş te rii a n im a le lo r în lo c a lita te a B re z o i.
E x is tă n u m e ro a s e g o s p o d ă rii in d iv id u a le c a re a u u n n u m ă r m a re d e o i, în g e n e ra l d in sa te le P ro ie n i, C ă lin e ş ti
şi P ă sc o a ia . C a ta g r a fia d in a n u l 1838 în r e g is tr e a z ă e x is te n ţa în B re z o i a 3 4 c a i, 45 b o i, 4 5 7 o i, 2 6 2 c a p re , 41
p o rc i. D in d a te le d e m a i su s, se p o a te r e m a rc a n u m ă ru l m a i m a re al o ilo r, d a to rită şi fa p tu lu i c ă o b ş te a
m o ş n e n ilo r d in B re z o i a d e ţin u t d in v e c h im e n u m e ro a s e g o lu ri d e m u n te (p ă ş u n i a lp in e ), u n d e e ra u
a m e n a ja te stâ n i. P ă s to ritu l n u a v e a c a r a c te r tr a n s h u m a n t, ia rn a a n im a le le fiin d ţin u te a c a s ă sa u în să laşe
a m e n a ja te p e m u n ţii s itu a ţi în a p ro p ie re (D e a lu l P ro ie n ilo r, P le a ş a O ii e tc .). H a r ta r u s e a s c ă e n u m e r ă în
M u n ţii L o tru lu i 16 stâ n i, u n d e se u tiliz e a z ă c h ia r d e n u m ir e a d e ,,s tâ n ă ” , ia r C a ta g r a fia d in 1 8 3 8 în r e g is tr e a z ă
p e Io n sin S ta n c iu L u n g u şi Io n s in V a s ile , a c ă r o r o c u p a ţie e r a d e ,,b a c i la o i” .
În p e r io a d a 1 9 6 5 -1 9 9 0 ,n u m ă ru l d e o v in e a e v o lu a t în m o d d ife rit; c e l m a i m a re n u m ă r d e c a p e te s -a
în r e g is tr a t în a n u l 1988: 4 4 4 2 .
C a p r i n e l e . În n u m ă r m a i m a re în tr e c u t, d u p ă c u m a r a tă C a ta g r a fia d in 1 8 3 8 (2 6 2 d e c a p e te ), a c e s te a
a u s c ă z u t c a n u m ă r în p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X X -le a , p e n tru c a a p o i s ă c r e a s c ă d u p ă a n u l 1 975. C e l

798
m a i m a re n u m ă r s -a în r e g is tr a t în a n ii 1 9 8 3 -1 9 8 4 : 8 1 3 , re s p e c tiv 893 - c a p e te . P e n tru p e r io a d a d e d u p ă 1985,
n u m a i e x is tă e v id e n ţe sta tis tic e d in c a re s ă re z u lte e v o lu ţia n u m ă ru lu i d e c a p rin e .
C a b a l in e le s u n t în n u m ă r r e la tiv m ic , d a to rită fa p tu lu i c ă a s c ă z u t im p o r ta n ţa lo r în u ltim a p e rio a d a ,
a s tă z i f iin d m a i p u ţin u tiliz a te la m u n c ile a g ric o le şi p e n tru tr a n s p o rt. În p e r io a d a 1 9 7 5 -1 9 8 4 , n u m ă ru l d e ca i
a f o s t c u p rin s în tre 126 c a p e te (c e l m a i m ic n u m ă r) în 1978 şi 2 1 5 (c e l m a i m a re n u m ă r) - în 1 983. C a şi în
c a z u l c a p rin e lo r, d u p ă 1985 lip s e s c e v id e n ţe le c u n u m ă ru l d e cai.
A v i c u l t u r a re p r e z in tă o o c u p a ţie v e c h e , n u m ă ru l d e p ă s ă ri d e c u rte f iin d m a i m a re în in te rv a le le 1 9 7 5 ­
1 976 şi 1 9 8 2 -1 9 9 0 , c â n d a a ju n s la c irc a 1 2 .0 0 0 c a p e te . C e l m a i m a re n u m ă r (1 2 .8 5 6 ) s - a în r e g is tr a t în 1989,
ia r c e l m a i m ic (5 .5 0 0 ) în - 1991.
A p i c u l t u r a a re o a n u m ită tr a d iţie în B re z o i d e ş i c o n d iţiile b io p e d o c lim a tic e n u s u n t fa v o ra b ile
d e z v o ltă rii a c e s te su b ra m u ri. În C a ta g r a fia d in a n u l 1 8 3 8 se s e m n a le a z ă p re z e n ţa u n u i n u m ă r d e 23 d e stu p i
d e ţin u ţi d e c â te v a fa m ilii. În p e r io a d a 1 9 7 5 -1 9 8 4 , e x is ta u în tr e 132 fa m ilii d e a lb in e - în a n u l 1975 (c e l m a i
m ic n u m ă r) şi 2 8 9 fa m ilii - în a n u l 1984 (c e l m a i m a re n u m ă r), d u p ă c a re n u m ă ru l lo r a d e s c re s c u t. N ic i
p e n tru a c e a s tă s u b r a m u r ă n u s -a u p ă s tra t p r e a m u lte d a te s a u s ta tis tic i c o n c re te . E v id e n t, şi p r o d u c ţia d e
m ie re a v a r ia t d e - a lu n g u l a n ilo r, în fu n c ţie d e p a rtic u la rită ţile c lim a tic e a le fie c ă ru i an , a c e a s ta fiin d d e 2 ,2 t
m ie re în a n u l 1 965, 1,6 t în 1968 şi 1,8 t în 1970.
Se m a i p o a te m e n ţio n a şi c r e ş t e r e a i e p u r i l o r d e c a să , p r e c u m şi a n u t r i i l o r - în tr - o a n u m ită p e r io a d ă -
a c tiv ită ţi p r a c tic a te , în s ă , de u n n u m ă r re d u s d e p e rs o a n e şi, d e c i, fă r ă m a re im p o r ta n ţă d in p u n c tu l d e v e d e re
a l v e n itu r ilo r în re g is tra te .
4. B Ă N C IL E

În a n u l 1901, în lo c a lita te se v o r p u n e b a z e le u n e i filia le a „ B ă n c ii N a ţio n a le - S u c u rs a la R â m n ic u -

V â lc e a ” , p r e c u m şi „ S A C a rp a tin a B r e z o i” , tra n s fo rm a tă , d u p ă 1 9 0 5 , în s o c ie ta te b a n c a r ă p e a c ţiu n i, c u u n
c a p ita l d e 2 0 0 .0 0 0 le i; a c e a s ta îş i p ro p u s e s e c a o b ie c tiv p r in c ip a l, f a v o r iz a re a c o m e rţu lu i, in d u s trie i şi
a g ric u ltu rii ( E f r im , 2 0 0 8 , 1 1 5 ). În a c e la ş i a n , a lu a t n a ş te re „ B a n c a P o p u la r ă N A Ş T E R E A ” , a v â n d u -l c a
p r e ş e d in te p e Io n B a rd a ş u ; a lă tu ri d e a c e s ta , d in C o n s iliu l d e c o n d u c e re m a i fă c e a u p a rte G h . N . E frim , p r.
F lo re a M a rin e s c u , C -tin M a rtin , p r. N . I o n e s c u şi G h . B u b u ; în 1 9 1 0 , b a n c a a v e a 2 1 0 d e p u n ă to ri (D J V A N ,
F o n d u l B a n c a P o p u la r ă „ N a ş te r e a ” B r e z o i, d o s. 1 /1 9 0 5 -1 9 1 3 , 1 -1 5 ). În a n u l 1 9 1 1 , s -a în f iin ţa t „ B a n c a
B re z o i - S o c ie ta te d e C re d it şi E c o n o m ie ” , c u u n c a p ita l d e 5 0 .0 0 0 le i, p r e ş e d in te al a c e s te ia f iin d A le m a n
O a n c e a , ia r v ic e p re ş e d in te - M ih a i C h iria c h id e . În 1 9 2 3 , m a i fu n c ţio n a în B re z o i, „ B a n c a p e n tru C o m e rţ p e
A c ţiu n i” , c u G h e o rg h e P u rd a c a p r e ş e d in te şi N ic o la e P o p e s c u - c o n ta b il ( D J V A N , F o n d P r im ă r ia B r e z o i,
d os. 1 9 /1 9 2 3 , 2 0 ). În iu n ie 1948, o d a tă c u a lte în tr e p rin d e ri şi in s titu ţii, B a n c a P o p u la r ă „ N a ş te re a ” şi B a n c a
C o m e r c ia lă a u tr e c u t în p r o p rie ta te a s ta tu lu i. În p re z e n t, în B re z o i f u n c ţio n e a z ă C o o p e ra tiv a d e C re d it B a n c a
P o p u la r ă B re z o i, B a n c a C io b a n c a n ş.a.

F abrica de cherestea „Carpatina. F o to g ra fie d e e p o c ă ”

799
 Cap. V - ÎNVĂŢĂMÂNTUL
P o z iţia g e o g r a fic ă a o ra ş u lu i B re z o i în n o rd u l ju d e ţu lu i V â lc e a a d e te rm in a t c a şi în d o m e n iu l
în v ă ţă m â n tu lu i s ă a tra g ă în s fe ra sa de in f lu e n ţă lo c a lită ţile s itu a te în ju r u l a c e s tu ia . M a re a m a jo rita te a
e le v ilo r de p e v a le a L o tru lu i sa u d in Ţ a r a L o v iş te i u rm e a z ă c u rs u rile lic e a le la B re z o i.
În p e r io a d a 1 8 3 0 -1 8 3 8 , a p a re şi p r im a ş c o a lă în B re z o i, a v â n d u - l c a d a s c ă l p e A c h im P o p e s c u , d e 2 2
a n i,”flă c ă u , fiu d e b ir n ic ” ( P â r n u ţ ă , 1 9 7 6 , 2 6 0 ). În a n u l 1 8 3 8 , se în f iin ţe a z ă la B re z o i p r im a şc o a lă ,
c o n s tru ită de c ă tre să te n i şi r e a liz a tă ,,d in le m n , ş in d rilit c u ş iţă d e b ra d c u c u ie d e fie r, lip ită c u v a r, p o d ită ” ,
a v â n d d o a r d o u ă în c ă p e ri.Î n v ă ţă m â n tu l a c o n tin u a t s ă se d e z v o lte în fu n c ţie d e a c tiv ita te a e c o n o m ic ă a
lo c a lită ţii; lu i A c h im P ., i- a u u r m a t în v ă ţă to rii P ă tru C. B a rd a ş u şi D u m itr u M o n e s c u , p â n ă în 1 8 4 8 , c â n d
şc o lile a u f o s t în c h is e ( E f r im , 2 0 0 8 , 1 0 6 ). În a n u l ş c o la r 1 8 6 6 /1 8 6 7 , e s te m e n ţio n a t c a în v ă ţă to r t o t P ă tru
B a rd a ş u ( Ib id e m ) .Î n 1868, f re c v e n ta u ş c o a la d in B re z o i, 15 e le v i (n u m a i b ă ie ţi) ( D J V A N , P J V , dos.
2 8 /1 8 6 8 , 4 6 ); în 1 887, e r a u în v ă ţă to ri G h e o rg h e P ru n e s c u , c u 10 e le v i (cl. I şi a II-a ) şi V a le r ia B ra to v o ie s c u ,
c u 3 e le v i (cl. I) ( I d e m , dos. 2 /1 8 6 7 , 15). În 1 8 9 0 , c u 14 b ă ie ţi şi 7 fe te , f u n c ţio n a c a în v ă ţă to a r e V a le r ia
B ra to v o ie s c u , la ş c o a la d in sa tu l B re z o i, se p a re - în v e c h iu l lo c a l al p rim ă rie i ( E f r im , loc. cit.).
L a r e c e n s ă m â n tu l d in 1899, e r a în r e g is tr a tă u r m ă to a r e a situ a ţie a in s tru c ţiu n ii: d in tre c o p iii în v â r s tă d e
7 -1 5 a n i, ş tia u c a rte d o a r 2 9 d e b ă ie ţi şi 16 fe te , 48 d e b ă ie ţi şi 53 d e fe te f iin d a n a lfa b e ţi ( R e c e n s ă m â n tu l
1 8 9 9 , 4 5 5 ). S itu a ţia în râ n d u l a d u lţilo r, e r a şi m a i d ra m a tic ă : ş tia u s ă sc rie şi s ă c ite a s c ă 194 d e lo c u ito ri (151
b ă r b a ţi şi 14 fe m e i), ia r 481 (2 4 7 b ă rb a ţi şi 2 3 4 fe m e i) e ra u a n a lfa b e ţi ( Ib id e m ). S itu a ţia d in C ă lin e ş ti e ra
în tr u c â tv a a s e m ă n ă to a re : d o a r 3 7 d e c o p ii în tr e 7 şi 15 a n i ş tia u să c ite a s c ă , 3 6 (d e c i, ju m ă ta te ! ) fiin d
a n a lfa b e ţi, în tim p c e p e s te a c e a s tă v â rs tă , e x is ta u d o a r 165 ş tiu to ri d e c a rte (b ă rb a ţi şi fe m e i), f a ţă d e 3 6 6
a n a lfa b e ţi (Ib id e m ). În 1 903, e s te m e n ţio n a tă „ Ş c o a la P r iv a tă M ix tă - S o c ie ta te a L o tr u ” , d in B re z o i ( A n d r e i -
P â r n u ţ ă , 1 9 8 1 , 3 6 1 ).
În tim p u l P rim u lu i R ă z b o i M o n d ia l, ş c o a la d in B re z o i a f o s t în c h is ă , în v ă ţă to ru l G h e o rg h e V a le s c u d in
B re z o i f iin d m o b iliz a t (U n s e c o l d e în v ă ţă m â n t, 2 0 0 1 , 1 1 3 ). E x is tă m ă rtu rii c ă în ju r u l a n u lu i 1 9 2 8 , p e lâ n g ă
Ş c o a la P rim a r ă d in B re z o i, fu n c ţio n a şi o ş c o a lă d e m e s e rii, u n d e se în v ă ţa tâ m p lă rie , ro tă rie şi c iz m ă rie
( E f r i m , 2 0 0 8 , 1 0 7 ). În 1937, p e lâ n g ă Ş c o a la P rim a r ă M ix tă d in B re z o iu , c u m se n u m e a a tu n c i, a fo s t
în f iin ţa t u n a te lie r d e in d u s trie c a s n ic ă ( D J V A N , R Ş V , d o s. 1 /1 9 3 7 ).
D in m ă rtu riile c o n te m p o r a n ilo r (în lip s a d o c u m e n te lo r, c a re n u s - a u p ă s tra t), r e z u ltă c ă în 1 940,
lo c a lita te a a fo s t v iz ita tă d e Io n A n to n e s c u , re g in a E le n a şi d o a m n a G o g a , c a re , d u p ă ce a u fo st în tâ m p in a ţi
d e a u to rită ţile c o m u n a le , a u v iz ita t ş c o a la d in lo c a lita te , f iin d p rim iţi d e d o a m n a B u d e a n u şi d e d o m n iş o a re le
P a v e l şi B u b u . S c o p u l v iz ite i a f o s t m u ta r e a în B re z o i a C o le g iu lu i M ilita r „ Io n A n to n e s c u ” , c e e a ce s - a şi
în tâ m p la t. U rm a t d e 1 6 0 -1 8 0 o rfa n i d e ră z b o i, c o le g iu l e r a c o n d u s d e c o lo n e lu l I o n e s c u şi îş i d e s fă ş u ra
a c tiv ita te a c u 4 c la se , în lo c a lu l v iito ru lu i lic e u d e a ic i; in s titu ţia a fu n c ţio n a t p â n ă sp re sfâ rş itu l r ă z b o iu lu i
( in f. C o s tin B u d e a n u , a n u l 2 0 0 7 ). În a n ii c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, Ş c o a la n r. 2 „ C a r p a tin a ” a v e a
6 p o s tu ri, c u 184 d e e le v i, a c ă r o r f re c v e n ţă e r a în g e n e ra l b u n ă . L o c a lu l a p a r ţin e a S o c ie tă ţii F o re stie re
„ C a r p a tin a ” şi a v e a 4 să li d e c la să . ( D J V A N , F o n d P r im ă r ia B r e z o i, dos. 2 /1 9 4 2 ); p e lâ n g ă şc o lile d in
lo c a lita te , f ru n c ţio n a u şi c a n tin e ş c o la re , c a re a s ig u ra u c o p iilo r o m a s ă c a ld ă la p râ n z (U n s e c o l d e
în v ă ţă m â n t, 2 0 0 1 , 137).
În 1948, o d a tă c u d e s fiin ţa r e a S o c ie tă ţii „ C a r p a tin a ” , ş c o a la a p a r te n e n tă d e e a a tr e c u t în p r o p rie ta te a
s ta tu lu i ( E f r im , 2 0 0 8 , 1 0 8 ). În tre a n ii 1 9 4 8 -1 9 5 4 , a ic i a f u n c ţio n a t şi „ Ş c o a la P ro f e s io n a lă d e In d u s tria liz a re
a L e m n u lu i” . E le v ilo r - în m a jo rita te , fii de m u n c ito r i - li se a s ig u ra in te rn a t şi m a s ă , u n ifo rm e şc o la re şi a lte
g r a tu ită ţi; în 1949, c u rs u rile şc o lii e ra u u rm a te d e 144 d e b ă ie ţi şi fe te ( Ib id e m ). În tre a n ii 1 9 5 1 -1 9 5 3 , în
B re z o i a m a i fiin ţa t şi şi o ş c o a lă te h n ic ă p e n tru tr a n s p o r t fo re s tie r, c a re , d u p ă d o i a n i d e a c tiv ita te , v a fi
m u ta tă la C u rte a -d e -A rg e ş şi R â m n ic u -V â lc e a ( D J V A N , R Ş V , d o s. 3 /1 9 4 9 ). În a n u l 1 9 5 6 , a f o s t în f iin ţa t în
B re z o i u n lic e u te o re tic c u se c ţie se ra lă , la c a re s - a a d ă u g a t, în c e p â n d c u a n u l 1 9 6 0 , s e c ţia d e z i. C o n c re t, în
p re z e n t, s is te m u l d e în v ă ţă m â n t b r e z o ia n e s te re p r e z e n ta t d e u r m ă to a re le u n ită ţi şc o lare:
a. L ic e u l T e o r e tic B r e z o i c u 3 c o rp u ri d e c lă d iri: c lă d ir e a p e n tru c la s e le I-IV , c o n s tru ită în a n u l 1900,
c lă d ir e a v e c h e a lic e u lu i, c o n s tru ită în a n ii 1 9 2 3 -1 9 2 5 şi c lă d ir e a n o u ă , c o n s tru ită în 1974.

800
 b. Ş c o a la cu c la s e le I - V I I I C ă lin e ş ti în f iin ţa tă în a n u l 1 8 6 4 ; a v e a 7 să li d e c la s ă , 3 c a b in e te şi u n
la b o ra to r. A f o s t d e s fiin ţa tă în a n u l 2 0 0 9 .
c Ş c o lile g e n e r a le P ro ie n i, D r ă g ă n e ş ti a u f o s t în fiin ţa te în a n u l 1 9 4 0 şi d e s fiin ţa te în 1991.
d. Ş c o a la V a sila tu a f o s t în f iin ţa tă în a n u l 1945 şi d e s fiin ţa tă în 1991 d in lip s ă d e c o p ii.
e. Ş c o a la d e la V a le a lu i S ta n a f o s t în f iin ţa tă în a n u l 1 9 5 4 şi a f u n c ţio n a t în c lă d ir e a v e c h e p â n ă în
a n u l 2 0 0 0 , c â n d s - a m u ta t în c lă d ir e a n o u ă , f u n c ţio n â n d şi c u c la se g im n a z ia le .
f. G ră d in iţe le d in B r e z o i s u n t în n u m ă r d e 6: G r ă d in iţa n r .1 , în f iin ţa tă în a n u l 1 9 3 0 -1 9 3 1 , c a re n u are
u n lo c a l p ro p riu , G r ă d in iţa n r .2 , c a re f u n c ţio n e a z ă în c lă d ir e a Ş c o lii c u c la s e le I-IV N r.1 , G r ă d in iţa
P ă s c o a ia , G r ă d in iţă V a le a lu i S ta n , G r ă d in iţa C ă lin e şti, G r ă d in iţa „ C a r it a s ”;
g . C lu b u l C o p iilo r d in B re z o i, în f iin ţa t în a n u l 1976.
În a n u l ş c o la r 2 0 1 0 - 2 0 1 1 , la n iv e lu l o ra ş u lu i B re z o i şi a lo c a lită ţilo r c o m p o n e n te , s itu a ţia se p r e z e n ta
a stfe l: 12 u n ită ţi ş c o la re , d in c a re g ră d in iţe : 7; şc o li p rim a re şi g im n a z ia le : 2 ; lic e e şi şc o li p r o fe s io n a le : 1;
n u m ă r d e e le v i: 6 0 9 ; n u m ă r p ro fe so ri: 4 7 ; n u m ă r în v ă ţă to ri: 18. E v id e n t, u n ita te a re p r e z e n ta tiv ă p e n tru
în v ă ţă m â n tu l b re z o ia n şi, d e fa p t, p e n tru t o t n o rd u l ju d e ţu lu i, e s te L ic e u l T e o re tic . În p re z e n t, ş c o a la
f u n c ţio n e a z ă c u 2 6 d e c la se , d in tre c a re 7 c la se în v ă ţă m â n t p rim a r, 11 c la se în v ă ţă m â n t g im n a z ia l, 8 c la se la
lic e u . E fe c tiv u l to ta l a l şc o lii e s te de 6 0 9 d e e le v i, r e p a rtiz a ţi a stfe l: 124 - c la s e le I-IV ; 2 7 5 - g im n a z iu ; 2 1 0
- lic e u . În a n u l 2 0 0 6 ! n o ie m b rie ), în c a d ru l in s titu ţie i a f o s t în f iin ţa t C e n tru l d e D o c u m e n ta re şi In fo rm a re ,
fo n d a to r ii să i fiin d D ir e c ţia G e n e ra lă M a n a g e m e n tu l R e s u r s e lo r U m a n e d in c a d ru l M E C , S e rv ic iu l d e
C o o p e ra re şi A c ţiu n e C u ltu ra lă d in c a d ru l A m b a s a d e i F ra n ţe i la B u c u re ş ti, P ro f. M a r ia O c h e s c u - d ire c to ru l
C a se i C o rp u lu i D id a c tic V â lc e a (2 0 0 6 ), la p r o p u n e r e a d ire c to r u lu i L ic e u lu i T e o re tic B re z o i - p ro f. O lim p ia
S ta n c a şi c u a v iz u l IS J V â lc e a , dl. in s p e c to r ş c o la r g e n e ra l - p ro f. M ih a i M o ld o v e a n u . D in e c h ip a d e p ro ie c t,
fa c p a rte p r o fe s o rii O lim p ia S ta n c a , M ih a e la E frim , G h e o rg h e M ih ă e s c u , C ă tă lin a Jia n u , C ris tia n B ră n e s c u ,
L id ia D u m itre s c u şi Ilie D ia c o n e s c u , re s p o n s a b ilii C e n tru lu i f iin d p ro f. M a ria I o s if - d ire c to ru l lic e u lu i, p ro f.
G h . M o s o r - d ire c to ru l e d u c a tiv şi p ro f. sih o lo g C ă tă lin a Jia n u . R e ţin e m d in “ s ta tu tu l” său: „ C e n tru de
re s u rs e p lu rid is c ip lin a r e , C D I o f e r ă e le v ilo r, c a d r e lo r d id a c tic e şi c o m u n ită ţii lo c a le u n s p a ţiu d e fo rm a re ,
c o m u n ic a re şi in fo rm a re , u n la b o ra to r d e e x p e rim e n ta re a n o ilo r te h n o lo g ii e d u c a ţio n a le , u n lo c d e c u ltu ră ,
d e s c h id e re , în tâ ln ir e şi in te g r a r e ” .
În a n u l ş c o la r 2 0 1 0 -2 0 1 1 , u n ita te a d e în v ă ţă m â n t e r a în c a d r a tă c u u n n u m ă r d e 31 p ro fe s o ri şi
în v ă ţă to ri, la c a re se a d a u g ă u n se c re ta r, u n la b o ra n t şi u n d o c u m e n ta ris t.

Liceul Teoretic din Brezoi. Detaliu

801
 Cap. VI - VIAŢA RELIGIOASĂ
În cadrul localităţii Brezoi, predomină populaţia de religie ortodoxă, aşa cum rezultă în urma
recensămintelor populaţiei efectuate. Astfel, la recensământul din 1899, situaţia religioasă era următoarea:
din 1020 locuitori, 805 erau de religie ortodoxă, 11 aparţineau cultului mozaic, 186 - celui catolic, iar 18
erau protestanţi (Recensământul 1899, 454); în comuna Călineşti, de asemenea, 111 de locuitori erau de
religie catolică, iar 8 persoane erau protestante (Ibidem). În anul 1930, la recensământul din 29 decembrie,
din totalul de 3183 locuitori, structura confesională era următoarea: 2286 persoane de religie ortodoxă,
greco-catolici - 166 persoane, romano-catolici - 421 persoane, reformaţi - 64 persoane, evanghelici - 73
persoane, adventişti - 1. În anul 1941, din totalul de 3602 locuitori, câţi avea Brezoiul, 2730 persoane erau
de religie ortodoxă, 325 - catolici, 62 - de religie mozaică şi 485 persoane - de alte religii; în anul menţionat,
sunt înregistrat şi „2 sectanţi din secta Martorii lui Iehova” (A nuarul M itropoliei, 1941, 696). Precum se
poate constata, comunitatea catolică era - ca şi astăzi, de fapt! - destul de puternică, datorită imigranţilor din
Italia şi din fosta Austro-Ungarie, în vremea exploatărilor forestiere de pe Valea Lotrului, dar nu numai.
La recensământul din 2002, se observă că ponderea populaţiei de religie ortodoxă este de aproape 97%
din populaţia totală a Brezoiului (6611 loc.), urmând romano-catolicii - 84 persoane (mai numeroşi decât la
recensământul din 1992, când au fost înregistrate 64 persoane), penticostalii - 94 (33 în 1992), concentraţi în
doar două localităţi (Brezoi şi Valea lui Stan); greco-catolicii, 12 (210 în 1992), reformaţii - 2 persoane,
biserica ortodoxă de tip vechi - 11 persoane şi alte religii, cu un număr de 14 persoane (v. tabelul de mai jos).
Cele mai multe categorii de religie se află în oraşul Brezoi propriu-zis, unde există şi numărul cel mai mare
de locuitori. Există localităţi ca Proieni, Păscoaia, Drăgăneşti, Corbu, Călineşti, unde întreaga populaţie este
ortodoxă. În schimb, în Valea lui Stan, alături de ortodocşi (349 persoane din totalul de 436 locuitori), mai
trăiesc 25 penticostali, în Văratica - o persoană de religie reformată, iar în Golotreni - o persoană romano-
catolică. De asemenea, menţionăm că la recensământul din 2002, exista un număr mic de persoane fără
religie (4), iar 14 persoane erau de alte religii (Sursa: Direcţia de Statistică Vâlcea)
Pe teritoriul oraşului, există următoarele biserici: ♦ Biserica ortodoxă cu hramul „Cuvioasa
Paraschiva” din Călineşti. Asupra datei zidirii ei, există mai multe păreri. Revista „Mitropolia Olteniei” nr
11-12 din 1965 menţionează ca an al construcţiei, 1735. Monografia acestei parohii, întocmită de învăţătorul
Gh. Bădescu, indică însă anul 1715, avându-i drept ctitori pe logofătul Stoica cu Aniţa, preotul Gheorghe,
preotul Ion Duhovnicu cu Ilinca şi Anastasia, preotul Popescu cu Maria şi preotul Neculai. A treia sursă -
arhitectul Pănoiu Andrei, consideră că biserica a fost construită în anul 1782; ♦ Biserica ortodoxă din
Călineşti cu hramul „Sf. Gheorghe”, a fost zidită între anii 1893-1903, din iniţiativa şi îndemnul unui
comitet, în frunte cu preotul Gheorghe Prunescu, învăţătorul Gheorghe Angelescu şi enoriaşul Stan Petrescu;
♦ Biserica ortodoxă din satul Drăgăneşti, cu hramul „Sfinţii Voievozi”, este zidită şi pictată între anii 1937­
1945. A fost construită din îndemnul şi stăruinţa lui G.O. Georgescu - casier şi cântăreţ - şi a lui Ion A.
Iorga, cu concursul unui comitet de sprijin; ♦ Biserica ortodoxă din satul Proieni. Există o biserică foarte
veche la circa 20 m de cea actuală şi tradiţia locală susţine că aici s-ar fi cununat Mihai Viteazul cu Doamna
Stanca în anul 1583. Clădirea actualei biserică, având hramul „Toţi Sfinţii”, datează din anul 1798, prin
cheltuiala lui Constantin Davidescu Râmiceanu. A fost zugrăvită în anii 1801-1802 şi 1875, amvonul fiind
făcut în 1817, de Macarie monahul şi Iamandi din Râmnic (Stoicescu II, 1970, 515); ♦ Biserica ortodoxă din
satul Văratica a fost construită în anul 1907, de către CFR, la circa 100 m de cea veche; ♦ Biserica ortodoxă
din Brezoi, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” a fost construită între anii 1888-1896, cu
cheltuiala locuitorilor brezoieni, în timpul preotului Marinescu Florea şi al Episcopului Râmnicului şi Noului
Severin, Ghenadie Enăceanu. Există şi biserica veche, din lemn, ce datează din anul 1789, fiind construită de
Iosif - episcopul de Argeş (Stoicescu I, 1970, 98); ♦ Biserica ortodoxă din Brezoi, cu hramul „Sfântul
Gheorghe”, a fost construită între anii 1941-1942, de muncitorii din Brezoi, prin stăruinţa preotului Romulus
Cişmaşu; ♦ Biserica romano-catolică din Brezoi, cu hramul „Sf. Anton de Padova”, a fost construită în anul
1935, cu sprijinul unor generoşi sponsori (printre care cel al “marelui binefăcător al bisericii” - industriaşul
Ştefan Gaillac) şi prin contribuţiile enoriaşilor din localitate (T am aş-F râncu, 2007, 248-249).

802
 Cap. VII - CULTURA
Apărat din toate părţile de meterezele impunătoare şi aproape inaccesibile ale munţilor Făgăraşului,
Lotrului şi Căpăţânii, Brezoiul este una dintre cele mai vechi vetre de viaţă şi spiritualitate românească.
Relativa izolare faţă de arterele principale de circulaţie, precum şi caracterul de ,,zonă strategică
naturală” a contribuit la conservarea nealterată a specificului cultural. Brezoiul păstrează şi azi acel aer de
mister specific locurilor mai izolate, locuită de oameni aprigi şi duri ca şi stâncile care-i înconjoară, dar într-o
comuniune perfectă cu o natură, pe cât de generoasă, pe atât de aspră.
Aflată la hotarul dintre Munţii Făgăraşului - la nord, Munţii Cozia - la sud şi străbătută de culoarul
Oltului în partea vestică, zona văii Lotrului s-a plămădit din populaţiile de la nord şi de la sud de Carpaţi, aici
găsindu-şi loc de vatră, mai ales oierii. Centru de convergenţă pentru nenumăratele drumuri ciobăneşti din
munţii amintiţi, Valea Lotrului s-a structurat de-a lungul secolelor într-o originală sinteză, păstrând datini şi
obiceiuri întâlnite în zone foarte îndepărtate de aceste locuri.
Bisericile de pe raza oraşului sunt adevărate monumente istorice, dovedind - pe lângă vechime şi
credinţă - gustul ales şi talentul constructorilor lor şi a celor care le-au zugrăvit şi le-au înzestrat. Menţionăm,
în acest sens, renumita biserică din proieni, care, pe lângă importantele inscripţii vechi şi numeroasele
icoane, deţine valoroase cărţi de cult, datând dintre anii 1743-1862.
Cultura scrisă. Pe lângă cele de mai sus, în Brezoi au funcţionat mai multe instituţii şi alte structuri
organizatorice cu caracter cultural. În 1935, aici s-a înfiinţat un cămin cultural, care va fi „afiliat la FR”
(Anuarul Mitropoliei, 1941, 696); un alt cămin cultural, denumit „Învăţătorul Gh. Angelescu” şi afiliat la FR
în anul următor, va fi înfiinţat în Călineşti, în 1936. In acelaşi an, în Brezoi îşi desfăşura activitatea Cercul
Cultural „Lotru” care a avut, în epocă, un rol important în ridicarea nivelului de cultură al brezoienilor
(DJVAN, RŞV, dos. 3/1936). Se poate spune că rolul acestuia a fost preluat, mai târziu, de Casa de Cultură
din Brezoi, o clădire construită în 1952, cu sprijinul Sindicatului UFET Brezoi, căruia îi aparţine din anul
1953. Instituţia are o sală de spectacol de 300 locuri, vestiare şi alte încăperi. În anul 2000, a suferit un
incendiu care a distrus scena şi acoperişul din partea din spate. Distrugerile au fost refăcute.
Bibliotecile. În cadrul bisericilor, s-au constituit, după întemeierea acestora, mici biblioteci, ale căror
cărţi ajungeau şi la enoriaşi. De pildă, în parohia Călineşti, în 1927, s-a pus bazele unei biblioteci parohiale,
cu un fond de 120 de volume, citite de 30 de locuitori (Anuarul Mitropoliei, 1941, 701). La 1908, în
Raportul prefectului P.N. Slăvescu către Consiliul judeţean Vâlcea, printre „centrele” în care existau
biblioteci rurale „înfiinţate de Casa Şcoalelor”, figura şi comuna Brezoiu (Situaţiunea 1908, 67).
În prezent, biblioteca oraşului este adăpostită în clădirea Casei de Cultură şi are un număr de peste
28.000 volume. A luat fiinţă în anul 1958 sub denumirea de „Casa cititorului - Loviştea Brezoi”, cu un
număr de 3.475 volume. De la înfiinţare până în anul 1976, biblioteca a funcţionat în casa familiei
Comănescu Mihai, după care s-a mutat la Casa de cultură Brezoi când a fost preluat şi fondul de carte al
Sindicatului UFET Brezoi în număr de 5.000 volume (carte mai puţin beletristică şi mai mult de specialitate
din domeniul forestier. Ca bibliotecar, funcţionează Consatantin Oprescu. În anul 1972 s-au înfiinţat puncte
de împrumut la Căminul cultural Călineşti cu 1484 volume, Şcoala generală Drăgăneşti cu 2.800 volume,
Şcoala generală nr.1 Brezoi cu 400 volume, Sectoarele de exploatare forestieră Malaia, Ciunget, Voineasa cu
un număr de 1200 volume (carte diversă).
Reviste de cultură. Între anii 1967-1968, în cadrul Liceului Teoretic Brezoi, a fost întemeiată
publicaţia „Lotrul” - „Revistă de cultură a Liceului Brezoi”, cum se menţionează în subtitlul acesteia. La
Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, se păstrează câte un exemplar din numerele 1-8; nr. 1
datează din 10 iunie 1967, iar nr. 8 - din 10 aprilie 1969. Deşi redactată în condiţii grele şi cu posibilităţi
materiale modeste (dactilografiere pe hârtie A4 de slabă calitate, copertată cu carton de acelaşi nivel şi legată
cu copci metalice ca la caietele şcolare), revista impresionează şi azi prin structură şi calitatea materialelor
publicate. Din Colectivul de redacţie al primului număr, făceau parte prof. Gheorghe Popa - directorul
instituţiei şi redactor şef al publicaţiei, profesorii Ion Chelcea, Gheorghe Surdu - „colaborator principal”, Ion
Mazilu, Dumitru Popescu şi Marin Şerban, precum şi elevii Celic Elena, Bobei Gheorghe, Moga Lenuţa,
Postolache Liliana şi Comănescu Dan; multiplicarea era asigurată de Celic Ana şi Efrim Gheorghe. În

803
paginile revistei, vor publica nume care vor deveni de rezonanţă, precum cele ale lui Gheorghe Bobei,
Gheorghe Grama şi Gheorghe Surdu; acesta din urmă va semna o serie de articole despre istoria Brezoiului,
însă fără să citeze vreodată sursele, ceea ce nu numai că le scade valoarea ştiinţifică, dar trebuie folosite cu
multă precauţie ca surse documentare.
Din anumite puncte de vedere, Brezoiului i-a aparţinut şi „Lumina de pe Lotru”, o „publicaţie de patru
pagini - ne informează publicistul Constantin Poenaru - scoasă de către Comitetul de partid şi Comitetul
sindicatului Hidrocentralei de pe Lotru, începând cu 26 oct. 1967. Era un ziar de şantier, ca multe altele care
începuseră să apară potrivit noilor orientări propagandistice ale PCR” (http://w w w .globalartfusion.
com /artic_det.).
În realitate, primul număr al publicaţiei este datat 15 aug. 1967, cu un editorial semnat de ing. Gh.
Cocoş, care sublinia importanţa şi dimensiunile construcţiilor de pe Lotru. Ultimul număr apărea la 28 dec.
1968 (când, în mod evident, rolul publicaţiei va fi preluat de ziarul judeţean „Orizont”). Aşa cum rezultă din
exemplarele păstrate la Biblioteca documentară a DJ Vâlcea a Arhivelor Naţionale, aici au lucrat Viorel
Popescu, Petre Dobrescu şi Constantin Bulacu, ultimii doi venind în 1968 la „Orizont”; ca noi redactori la
„Lumina de pe Lotru” au fost numiţi Horia Gliniastei şi caricaturistul Cucu Ureche (Enciclopedia Vâlcea, I,
2010, 559).
Se cuvine să menţionăm, fără falsă modestie, că o parte apreciabilă din activitatea culturală brezoiană
se desfăşoară în cadrul Liceului Teoretic din Brezoi, de către inimoşii profesori de aici, împreună cu elevii; la
multe dintre manifestările cultural-artistice şi ştiinţifice organizate de ei, participă şi membrii adulţi ai
comunităţii. “Creierul” unei bune părţi din aceste benefice activităţi, îl reprezintă C en tru l de D ocum entare
şi In fo rm are din cadrul Liceului Teoretic, ai cărui responsabili sunt profesorii M aria Iosif - directorul
instituţiei, Gheorghe Mosor - directorul educative şi Cătălina Jianu - documentarist

Casa de C ultură

804
 Cap. VIII - ASISTENŢA MEDICALĂ
Ca în întreaga ţară, în perioadele mai vechi, locuitorii din Brezoi şi din zona înconjurătoare îşi
îngrijeau sănătatea în mod empiric, plantele medicinale având un rol important în acest sens. Despre primele
măsuri privind asigurarea ştiinţifică şi organizată instituţional, a îngrijirii sănătăţii, putem vorbi abia pe la
jum ătatea secolului al XIX-lea, în condiţiile în care penuria de cadre medicale, în primul rând - de medici,
era extremă, această lipsă adăugându-se la calitatea proastă a drumurilor şi la posibilităţile de transport. La
începutul lunii august 1857, de pildă, exista un singur medic al districtului, care - în scopul “vacsinării
copiilor la satele Brezoiul, Proieni, Călineşti, Robeşti şi Câineni” - , trebuia să meargă timp de patru poşte, de
la Călimăneşti la Câineni şi înapoi, misiune pentru care i s-au pus la dispoziţie şase cai ai unor particulari,
urmând ca subadministraţia plaiului Cozia să achite proprietarului preţul acelei închirieri (DJVAN, Fondul
PJV, dos. 81/1857, f. 87). La fel cu oraşele şi târgurile, satele din judeţ, inclusiv Brezoiul, Călineştiul ş.a.,
trebuiau să contribuie cu anumite sume de bani, pentru spitalele din ţară şi din judeţ. La începutul secolului
al XX-lea, pentru plaiul Cozia, încă nu era prevăzut un medic de plasă, ci doar 3-4 moaşe pentru „cercurile”
(circumscripţiile) din plasă (Situaţia Vâlcea 1908, 23). În general, situaţia aceasta se va prelungi şi în
perioada interbelică
În luna august 1937, a luat fiinţă Circumscripţia sanitară Brezoi, “prin scindarea circumscripţiei Cozia
în două formaţiuni sanitare: Brezoiu şi Călimăneşti” (Deşliu, 1947, 3). Din monografia eminentului doctor
Gheorghe Deşliu, care a condus circumscripţia ca medic titular definitiv între anii 1937-1947, rezultă că
“pentru a putea instala serviciul sanitar”, el a închiriat un local compus din 3 camere, “pentru dispensarul
comunal şi locuinţa medicului” (Ibidem, 12). Din comitetul “de construcţie al casei de ocrotire sau dispensar
cum este de obicei a i se spune”, făceau parte, printre alţii, av. Gogu Ştefănescu - directorul general al
Societăţii “Carpatina”, preşedinte activ - Gh. Deşliu, medic al circumscripţiei, şi înv. Gh. Budeanu -
directorul Şcolii Primare Brezoiu. Printre alte iniţiative frumoase ale comitetului, îndeosebi - ale medicului
Deşliu, se înscrie strângerea de materiale şi colectarea de fonduri pentru construirea unui sediu propriu al
dispensarului - local care a fost inaugurat în ziua de 19 august 1943 (Ibidem, 14-15, cu descrierea structurii
şi a dotărilor). Conform aceleiaşi lucrări monografice, în 1947, celelalte cadre medicale din dispensar erau
următoarele: sora de ocrotire Herţa Paraschiva, moaşa comunală Boboş Maria, oficiantul sanitar Ion Străinu
- La Brezoiu, oficiantul sanitar al comunei Călineşti” - N. Vâlculescu (Ibidem, 16).
Situaţia bolilor sociale în circumscripţia Brezoiu, în intervalul de timp 1938-1946, a fost destul de
alarmantă, aproape incredibilă: tbc pulmonar - 94 cazuri (81 cazuri de deces); sifilis - 70 de bărbaţi şi156 de
femei înscrişi în cazier, aflaţi în diferite stadii ale bolii; peleagră - 5 cazuri; paludism - 2 cazuri, „muncitori
flotanţi veniţi din regiunile paludice”; cancer - 16 cazuri, „cu mortalitate mai mare în Brezoiu şi M alaia” ;
boli sexuale - 86 de cazuri, care au fost tratate în spitale; guşa - 159 bărbaţi şi 178 femei; alcoolismul făcea,
de asemenea, ravagii, numai în Brezoi înregistrându-se 11 cârciumi (Ibidem, 19-23).
În perioada 1947-1952, „în fostele case Gaillac (Gura Lotrului) a fost primul spital, cu săli de operaţie,
saloane şi funcţiona în paralel cu dispensarul comunal şi cu un ambulatoriu al Societăţii Carpatina” (Efrim ,
2008, 109). În 1950, pe Şindrila, în casele lui Totirescu Iulică, a luat fiinţă un sanatoriu TBC; ambulatoriul
„Carpatinei” funcţiona mai de mult timp, dar acolo se făceau doar tratamente, nu şi internări. După 1952,
spitalul de la Lotru s-a mutat, parţial, în acel ambulatoriu, amenajându-se sîli de operaţii şi saloane (azi,
clădirea nu mai există) (DJVAN, Fond Primăria Călineşti, dos. 10/1952, 16-18). La începutul regimului
Dej, s-a luat iniţiativa ca să se edifice câte un spital în fiecare plasă şi plai din judeţ; mai puţin pentru cei
localităţile din zona Loviştea, care erau nevoiţi să vină la Râmnicu-Vâlcea (Enciclopedia Vâlcea, I, 2010,
651). Mai târziu, se va construi şi în Brezoi un spital cu 100 de paturi, în baza Decretului Consiliului de Stat
nr. 31 din 1954 (Ibidem, 652). În anii ’70, asistenţa medicală din Loviştea era asigurată de acest spital, la
care numărul de locuri crescuse la 150, prin secţiile de medicină internă, chirurgie şi pediatrie ( Vâlcea.
Monografie, 1980, 187). În 1974, a fost construită Creşa de copii, care a intrat în activitate în 1978, precum
şi clădirea actualei secţii de pediatrie a spitalului;
În 2003, existau 13 medici şi 36 cadre medii, iar în 2010, 5 medici şi 35 cadre medii. Spitalul
orăşenesc se află în partea centrală a oraşului şi funcţionează într-o clădire corespunzătoare, cu un etaj,

805
înconjurată de un parc, construită de Carol Novac înainte de războiul de independenţă din 1877. Spitalul
vechi a funcţionat la început într-o clădire situată pe locul actual al depozitului de buşteni, după care s-a
mutat în casa construită de Carol Novac după anul 1970. În anul 1974, a fost construită clădirea actuală a
secţie de pediatrie, având actualmente la parter şi farmacia spitalului. Blocul administrativ a fost construit în
anul 1979, iar ulterior au fost adăugate şi alte corpuri de clădire (corpul de gardă, staţia de salvare, centrala
termică). Spitalul are 4 secţii: medicală - cu 40 de paturi, chirurgie - cu 25 paturi, obstetrică-ginecologie - cu
10 paturi şi pediatrie, cu 25 paturi. De asemenea, dispune de alte servicii: radiologie, fizioterapie, laborator
clinic, salvare. În prezent (din anul 2006), Spitalul Orăşenesc Brezoi funcţionează cu o capacitate de 70
paturi, repartizate astfel: secţia pediatrie - 25 paturi; secţia medicală - 40 paturi; compartiment obstetrică -
ginecologie - 5 paturi. Existenţa spitalului, pusă sub semnul desfiinţării în anul 2011 este deosebit de
importantă, având în vedere faptul că el deserveşte, practic, toată zona de nord a judeţului.
Încadrarea cupersonalul sanitar afost următoarea:
Profesia/anii 1938 1948 1989 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2010
Medici 2 4 15 13 12 13 7 7 7 7 7
Personal 3 6 36 38 48 36 36 36 36 36
sanitar
Dispensarul urban a fost construit în anul 1948, în clădire funcţionând spitalul de copii până la
construirea secţiei de pediatrie. Are trei secţii: stomatologie, dispensarul pentru adulţi şi dispensarul pentru
copii. În afară de aceste locaţii destinate sănătăţii locuitorilor din Brezoi au mai existat: • Dispensarul
societăţii „Cozia - Forest” care se afla în clădirea societăţii şi funcţionează din anul 1959, cu un medic şi o
asistentă; • Dispensarul medical particular al doctorului Dănuţ Bălău, funcţionând în partea centrală a
oraşului, la parterul blocului M9; • Dispensarul medical al Întreprinderii Miniere aparţinând Direcţiei
Sanitare căreia i se subordonează direct şi se afla în clădirea societăţii. În oraş, îşi desfăşoară activitatea două
farmacii: una în cadrul spitalului, deservind în mod exclusiv această unitate şi alta - privată, de la care se
aprovizionează cu medicamente întreaga populaţie a oraşului.
Îi datorăm medicului Gheorghe Deşliu, evidenţa „medicilor care au acordat asistenţă medicală
locuitorilor de pe valea Oltului şi Lotrulu”, pentru perioada 1900-1947 (Deşliu, 2008, 10-12): dr. Uscatu I.
(1900-1910), dr. Sepianu S. (1910-1911), dr. Mălăncescu Gr. (1911-1918), dr. Abramovici H. (1918-1920),
dr. Bendorf C. (1920-1927), dr. Irimescu E. (1921), dr. Olănescu Olga (1921), dr. Ionescu Virginia (1921),
dr. Lăiniceanu Al. (1922), dr. Dumitrescu V. (1922), dr. Danciu Alexandru (1922), dr. Leonin Astra (1922),
dr. Păunescu P. (1925-1936), dr. Olănescu N. (1936-1937), dr. Ştefănescu Gr. (1937), dr. Deşliu Gheorghe
D. (1937-1947).
În perioada de după 1951, la conducerea spitalului din Brezoi, s-au succedat mai mulţi medici, pentru
care s-au păstrat evidenţe documentare, după cum urmează: mart., oct. şi nob. 1951 - dr. O.G. Nicolaescu
Ion; 1954 - dr. Turcu Ştefan, dr. Traşcă Dumitru şi Schwartz Nicolae (oct.); 1955 - Schwartz Nicolae (trim. I
- iii ); dec.1955 - august 1956: Iova Nicolae - medic radiolog; sept. - dec. 1956: dr. Niculescu Ion - medic
O.G.; ian. 1957 - dr. Bolintineanu
Alexandra - medic interne; apr. 1957: dr.
O.G. Niculescu Ion; 1957 - febr. 1958: dr.
Ştefănescu Ion; 1959 - dr. Iova Nicolae -
medic radiolog; 1961 - dr. Bolintineanu
Alexandra - medic internist; iun. - dec.
1968: dr. Serafim Dragos - medic pediatru;
1969 - 1975: dr. Popescu Pantelimon; 1976
- dr. Stanciu Marin, dr. Bolintineanu
Alexandra, dr. Cernătescu Adrian - medic
radiolog; 1977 - dr. Cernătescu Adrian;
sept. 1977 - dec. 1978: dr. Stancu Nicolae;
dec. 1978 - nob. 1984: dr. Constantinescu
Elena; nob. 1984 - 30 apr. 1985 - dr.
Constantinescu Elena; 12 dec. 1984 - 1997:
dr. Iancu Elena; din 1997 - dr. Cerbu
Vasile.
806
 Cap. IX - SPORTUL
Fotbalul. „Sportul rege” rămâne, pentru brezoieni, cea mai îndrăgită activitate sportivă de-a lungul
timpului. Fotbalul a fost practicat, fie organizat - în cadrul competiţiilor sportive, la care au participat şi
echipe de fotbal din Brezoi, fie spontan - în urma activităţilor desfăşurate, în general, de copii. Oraşul Brezoi
deţine o echipă de fotbal fondată în anul 1930. Aceasta dispune de un teren care a fost construit şi pus la
punct pentru campionatul judeţean înaintea înfiinţării echipei actuale. Echipa a fost înscrisă într-un
campionat de fotbal în anul 1964-1965, în divizia D. A pornit de jos şi, încetul cu încetul, a reuşit să devină o
echipă puternică în campionat.
Formată din două echipe - una de juniori şi alta de seniori, echipa de fotbal „Lotru Brezoi” a reuşit să
intre în Liga C, după aproximativ 9 ani în care a stat în divizia D. Promovată sub conducerea lui Gigi
Borchină, echipa Lotrului Brezoi a avut o evoluţie onorabilă de-a lungul timpului. Din lotul echipei, au făcut
parte, printre alţii: Ghioacă Nicolae, Popel Aurel, Deaconescu Aurel, Foltea Giussepe, Popescu Constantin,
Ciobanu Ion, Poenaru Gheorghe, Borchină F., Ştefan Gavrilă, Chirculescu Florea, Împuşcatu Emil - din
Brezoi, iar din alte localităţi - Hoarcă V., Drăguşin Gheorghe, Albuleţ I., Sorescu Constantin ş.a. În prezent,
echipa evoluează din nou în Liga a IV-a, fiind antrenată de cunoscutul tehnician Lucian Catargiu.
De menţionat, sunt şi „veteranii” fotbalului brezoian, care, fără să beneficieze de avantajele materiale
de care se bucură cei de astăzi, au pus mult suflet pentru oraşul de la Gura Lotrului: doctorul Mircea Boboş,
care a jucat fotbal până în anul 1958 (anul decesului), era talentat ca jucător, iar ca medic - un profesionist
desăvârşit; doctorul Bebe Predescu - fundaş de clasă, cu un stil de joc extrem de elegant; Costi Drăghici şi
Nelu Efrim - jucători talentaţi şi serioşi, amândoi ajungând mari chirurgi: primul - la Calafat şi director de la
spital, iar Nelu Efrim - la Constanţa; Mircea Ţurcanu - indiscutabil, cel mai titrat fotbalist brezoian - a jucat
la Lotru în campionatul regional, după care a fost luat şi promovat direct în divizia A, la Minerul Lupeni, iar
mai târziu, a fost transferat la Dinamo Piteşti - actualul F.C Argeş, unde a jucat alături de „maestrul” Dobrin.
Au mai jucat: Gică Bardaşu, Mircea Daneş, Romică Ghinoiu, Ticuţă Barcan, Gigi Borchină etc.
Tenisul de m asă este disciplina sportivă care a adus oraşului Brezoi faimă şi rezultate de excepţie, cu
care puţine oraşe se pot mândri. Echipa de tenis a fost înfiinţată în anul 1970, de către Traian Ancuţa, care
lucra la Miniera Brezoi şi fusese campion pe fosta regiune Argeş. Stabilindu-se în Brezoi, el a început să
joace tenis de masă în localul fostului restaurant “Cazino”. “Nea Traian”, unul dintre cei mai buni antrenori
de tenis de masă din ţară, a pus paleta în mâinile multor copii din oraşul Brezoi, care au început să
îndrăgească acest frumos sport. În mod firesc, au început să apară destul de repede, şi rezultatele de nivel
naţional, succese pe care puţini le cunosc, mulţi nici nu au auzit de ele, iar alţii le-au uitat cu totul! Astfel,
participarea la primul concurs naţional de tenis de masă de la Ploieşti, din anul 1975, a fost un succes total,
echipele de juniori ale oraşului, întorcându-se acasă cu o salbă de medalii de care nimeni nu mai avusese
parte în vremea aceea. La aceste campionate naţionale, echipa Lotru Brezoi a fost formată din următorele
sportive: Alboiu Maria, Ciobancan Ana, Dincă Tatiana, Ceauşescu Niculina, Bubu Gabriela, Stoinea Nela,
Balescu Luminiţa, Deneş Gabriela, care au obţinut rezultate remarcabile, de podium. A u r - la categoria 13-14
ani, echipa formată din Stoinea Nela, Balescu Luminiţa, Dincă Tatiana; la categoria 10-12 ani, echipa
formată din Maria Alboiu, Ceauşescu Niculina şi Bubu Gabriela; la categoria 10-12 ani individual, Maria
Alboiu; la categoria 8-10 ani individual - Deneş Gabriela, în finala jucată atunci cu deja consacrata jucatoare
de tenis de masă, Olga Nemeş. Argint: la individual, Stoinea Nela - categoria 13-14 ani; la dublu feminin:
Stoinea Nela şi Ciobancan Ana; Alboiu M aria şi Ceauşescu Niculina, la dublu, categoria 10-12 ani. Bronz, la
individual, categoria 13-14 ani: Bălescu Luminiţa. An de an, au urmat a succese răsunătoare, atât la nivel
naţional, cât şi la nivel internaţional, precum şi consacrarea internaţională a două dintre sportivele brezoiene:
Alboiu Maria şi Stoinea Nela. Merită subliniate rezultatele de excepţie ale celor două mari sportive.
Maria Alboiu: 1980 - locul III la europenele de juniori; 1981, 1982, 1983, 1984, 1985 - câştigătoare la
Jocurile Balcanice, 1984 - locul III la europenele de seniori la echipe, 1984 - participare la concursuri
internaţionale în Israel, Cehia, Slovacia, în toată Europa şi toată Asia; 1985 - locul V în Europa, 1987 - titlul
de “Cea mai bună sportivă a judeţului Vâlcea” (locul I), 1988 - locul III la europenele de la Paris - seniori, pe
echipe (cu Otilia Bădescu); în 1988, a făcut parte din echipa Europei împotriva Asiei, unde a câştigat locul I.

807
 Stoinea Nela. În 1977, la Vichy - Franţa, a câştigat titlul de vicecampioană europeană, cu echipa de
juniori; campioană naţională de juniori, cu echipa (la simplu, dublu şi dublu mixt) şi vicecampioană la
juniori şi seniori (simplu); 1980 - medalia de bronz la Cupa de toam nă (la simplu); 1981: vicecampioană
republicană, cu echipa de seniori; locul I (simplu şi cu echipa) la turneul internaţional din Bulgaria; locul II
(cu echipa) la turneul internaţional din Iugoslavia. În acelaşi an, a ocupat locul II în ierarhia celor mai bune
tenismene din ţară;
Brezoiul a dat sportului şi alţi sportivi valoroşi, formaţi la diferite echipe din judeţ sau din ţară. Îi
menţionăm aici pe Matei Anda-Elena şi Matei Sorina - la haltere, Bunget Dumitru-Daniel şi Lungu Andreea
- la caiac-canoe, Daneş Iliuţă şi Daneş Constantin - la karate, câştigători a numeroase titluri naţionale şi chiar
internaţionale. Activităţile sportive de masă s-au desfăşurat în cadrul şcolilor din Brezoi, sub conducerea
profesorilor de sport, care au asigurat participarea, an de an, la numeroase competiţii judeţene şi naţionale,
unde elevii brezoienii s-au remarcat prin rezultate meritorii. Astfel, la judo, elevii antrenaţi de prof.
Dumitrescu Florin (centură neagră 2 DAN) au participat la competiţii naţionale, obţinând trei medalii de
bronz prin elevii Efrim George, Ungureanu Iulian şi Boboc Florin. Dintre rezultatele de excepţie, menţionăm
pe cele înregistrate la concursurile ,,Prietenii Pompierilor”, unde elevii Liceului Teoretic, antrenaţi de
profesorul M osor Gheorghe, au obţinut locul întâi la finalele pe ţară din anii 1985 şi 1987. Acelaşi profesor
s-a clasat cu echipajul şcolii pe primul loc, la finala pe ţară a Concursului Aplicativ P.T.A.P. din anii
1985,1986 şi 1987. De asemenea, pot fi menţionate şi numeroasele succese obţinute la volei, atletism, karturi,
gimnastică, schi, tir etc.

Sala de sport aBrezoiului ... şi o renumită campioană a oraşului

(Detaliu) şi aţării, la tenis de masă:
MARIAALBOIU

808
 Cap. X - TURISMUL
Este greu de imaginat existenţa unei văi, care - pe toată lungimea ei - să întrunească o atât de mare
varietate litologică, structurală, morfologică, floristică şi faunistică, a căror îmbinare armonioasă să creeze o
atât de mare densitate de frumos! În sectorul oraşului Brezoi şi al zonei montane înconjurătoare, culoarul
depresionar al Lotrului alcătuieşte un teritoriu cu mari posibilităţi de dezvoltare a turismului. La pitorescul
natural al zonei, s-a adăugat atractivitatea lacului de acumulare de la Vidra şi a căii de acces până la Obârşia
Lotrului. În mod frecvent, excursiile de odihnă şi agrement, cu vizitarea diferitelor obiective turistice,
pescuitul şi vânătoarea - reprezintă principalele forme de turism practicate pe cursul inferior al Lotrului.
Construirea unei şosele moderne de la vărsarea Lotrului în Olt şi până la Staţiunea Vidra, îngăduie
practicarea drumeţiilor şi excursiilor cu autoturismul. Perspectiva modernizării şoselei până la Obârşia
Lotrului şi racordarea acesteia cu şoseaua care vine pe Jieţ dinspre Petroşani, ar permite accesul unui număr
foarte mare de turişti până în bazinul superior al Lotrului. De asemenea, finalizarea amenajării şoselei
transalpine Novaci - Sebeş, mai ales în zona înaltă, alpină, ar da posibilitatea pătrunderii turiştilor dinspre
zonele situate la sudul şi la nordul Munţilor Parâng, favorizând şi dezvoltarea turismului de tranzit pentru
oraşul Brezoi.
a) Potenţialul turistic natural
Valoarea turistică deosebită a Brezoiului, este dată de un relief spectaculos: Munţii Lotrului - la nord şi
Munţii Căpăţânii - la sud, dominând peisajul cu versanţi abrupţi, prăpăstioşi, aproape inaccesibili. Zona
păstrează şi azi acel aer de mister specific locurilor mai izolate, populate de oameni aprigi şi duri ca şi
stâncile care-i înconjoară, dar într-o comuniune perfectă cu o natură, pe cât de generoasă, pe atât de aspră.
Dintre atributele de ordin turistic de care se bucură localitatea Brezoi, cele mai reprezentative sunt
următoarele:
►frumuseţea deosebită a peisajului cu forme colinare domoale, în cadrul depresiunii, dar şi cu
sălbăticia celor două culmi muntoase de la nord şi sud. Privită de pe Foarfeca Brezoiuli sau de pe
spectaculosul Ţurţudan, valea Lotrului are o deschidere largă, oferind o privelişte deosebită celor care o
vizitează;
►bogăţia excepţională a vânatului cu animale de interes cinegetic (cerbi,râşi, mistreţi, lupi,capre
negre, urşi), care justifică denumirea de ,,ţară a vânatului” („lovişte”);
►varietatea florei şi faunei din Munţii Cozia, Făgăraş, Lotrului, cu numeroase specii endemice şi
rarităţi, ca şi relieful cu aspect ruiniform, modelat pe gresii sau gnaise oculare de injecţie.
La sud, M unţii N arăţu se detaşează net de regiunile limitrofe, apărând ca un bastion izolat deasupra
Brezoiului, ale cărui abrupturi marginale şi creste centrale se pot remarca cu m ultă uşurinţă. Reprezentând
partea estică a Munţilor Căpăţânii, ei sunt la fel de spectaculoşi şi dificili ca şi Buila - Vânturariţa. Munţii
Narăţu au aspectul unei „cetăţi de piatră” (Popescu N., 1977, 14). Specifice şi deosebit de pitoreşti, sunt
barele de recife cu hipuriţi. Lângă Sturii Olăneştilor, spre bazinul Puturoasei, se găsesc depozite groase de
roci sedimentare conţinând numuliţi, care dau microforme de relief specifice. Creasta Narăţului, Muntele
Basarab, Dosul Pământului, Claia cu Brazi, Pietrele Goale - sunt formate din roci ceva mai friabile, în care
eroziunea a creat un relief pitoresc reprezentat prin turnuri, hornuri, clăi, stânci cu aspect bizar de tipul
„babelor” (Ciocălia Narăţului, Boldanele Narăţului, Sfinxul Vulturesei, Babele Verdeşului). Nu numai
relieful constituie o atracţie turistică, ci şi flora şi fauna zonei, fapt care a făcut ca Narăţu să fie integrat în
Parcul Naţional Cozia, constituind cel de-al doilea nucleu al parcului.
Declaraţi Parc Naţional în anul 1990, M unţii Cozia reprezintă pentru turiştii vâlceni, dar şidin alte
judeţe ale ţării, unul dintre principalele obiective turistice ale Vâlcii şi ale ţării.Poziţia geografică în
apropierea staţiunii Călimăneşti - Căciulata, existenţa axei Oltului care asigură un trafic intens între regiunile
de la nordul şi sudul Carpaţilor, caracterul de „bastion natural” greu de cucerit, formele de relief sculptate pe
gnaise, flora şi fauna cu specii de mare valoare, inversiunile de vegetaţie proprii acestui munte, mănăstirile şi
alte obiective turistice din zonă - toate acestea reprezintă o zestre cu care puţine colţuri din ţară se pot lăuda.
Indiferent de sezon, în Munţii Cozia ajung un număr mare de turişti care preferă, în lipsa posibilităţilor de
informare, versantul sudic, mai spectaculos şi mai bine pus în valoare. În realitate, şi versantul vestic,
809
aparţinător Brezoiului, este foarte atractiv, însă lipsa unor poteci turistice amenajate şi marcate, nu-i
încurajează pe turişti să abordeze şi acest sector. Înconjurat din trei părţi de culoare depresionare joase (Ţara
Loviştei, Depresiunea Jiblea-Berislăveşti, Defileul Oltului), Munţii Cozia - Narăţu, deşi au altitudini
modeste (1300-1600 m), se detaşează net de regiunile limitrofe. Rezervaţia ştiinţifică cuprinde o suprafaţă de
5000 ha dintre care 4467 ha sunt acoperite cu pădure în care predomină fagul (40%), gorunul (20%),
molidul, pinul şi bradul (10%), celelalte specii însumând 10%. Restul de 567 ha este format din stâncării, în
care predomină speciile ierboase şi arbuştii (Ploaie G heorghe, 1999, 77).
Turismul, indiferent de forma sub care este practicat, are o intensitate mare în sezoanele de primăvară-
vară-toamnă, scăzând însă foarte mult iarna, când traseele devin impracticabile pentru turiştii obişnuiţi.
Oferta turistică a parcului este însă deosebită, calitativ şi cantitativ, dar insuficient popularizată şi
valorificată. Printre obiectivele turistice naturale, menţionăm şi Valea Doabrei, o posibilă rezervaţie naturală,
situată lângă oraşul Brezoi, unde eroziunea diferenţială a sculptat în brecia de Brezoi (conglomerat slab
cimentat) - un relief spectaculos, asemănător celui de pe Văile Călineştilor şi Beţelului. Aici, microclimatul
de adăpost a generat cea mai joasă staţiune de Leontopodium alpinum din ţară (circa 400 m).
Puţinele dotări pentru turism, slabele preocupări pentru dezvoltarea turismului aici, precum şi existenţa
în apropiere a staţiunilor şi Călimăneşti, ambele cu o importanţă turistică deosebită, determină doar un
turism de tranzit.
b) Potenţialul turistic antropic
Aflat la hotarul dintre Munţii Făgăraşuluişi Lotrului - la nord, Munţii Cozia - la est, Munţii Căpăţânii -
la sud şi străbătută de culoarul Oltului în partea vestică, zona Brezoiului s-a plămădit din populaţiile de la
nord şi de la sud de Carpaţi. Centru de convergenţă pentru nenumăratele drumuri ciobăneşti din munţii
învecinaţi, Depresiunea Loviştei „vâlcene” s-a structurat, de-a lungul secolelor, într-o originală zonă
montană, păstrând datini şi obiceiuri diverse. „Atuurile” sale sunt următoarele:
• aspectul original al aşezărilor, cu a rh ite c tu ra caracteristică zonelor de m unte (case cu temelii şi
ziduri de piatră, acoperişuri înalte), dar şi cu aspecte comune satelor subcarpatice; câteva dintre acestea
(Călineşti, Proieni, Drăgăneşti, Vasilatu) se impun în mod deosebit, putând deveni, cu puţine eforturi
materiale, sate turistice;
• autenticitatea etnografică şi folclorică, egalând în bogăţie şi frumuseţe alte asemenea regiuni
carpatice (Oaş, Maramureş, Haţeg); obiceiurile de nuntă, dansurile şi portul popular, ţesăturile şi cusăturile,
ciopliturile în lemn, precum şi alte produse de artizanat, ar putea, de asemenea, să constituie motive de
atracţie pentru turiştii români şi străini;
• vestigii istorice şi biserici, situate în zonă (Loviştea): Câineni (cetatea Arxavia), urmele unor
aşezări străvechi în apropiere de Titeşti, Perişani (Posada, presupusă a fi fost la Pripoare), Racoviţa,
Copăceni, Cornet (cu vestitul său schit), Robeşti etc., şi existenţa unor biserici de o mare valoare
arhitectonică şi artistică. Pe raza oraşului, se disting: biserica veche din Brezoi, construită în 1793, biserica
veche din Călineşti, datând din 1715, biserica veche din Proieni, datând din 1583, cu o valoare istorică şi
documentară deosebită: cărţi de cult bisericesc editate între 1743-1862, numeroase icoane (din care 8 sunt
din anul 1794) etc.;
• M onum ente, cim itire şi cruci Monumentul Eroilor din Brezoi. Este aşezat lângă Primăria oraşului,
într-un loc stâncos; a fost destinat „Eroilor de pe Olt”, celor 153 de eroi ai neamului, adică o parte din cei
circa 800 000 de soldaţi, care prin jertfa lor de sânge au înfăptuit România Mare în anul 1918 şi cărora
trebuie să le păstrăm o veşnică “RECUNOŞTINŢĂ” . El adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale multor soldaţi
şi ofiţeri români, în special din Ţara Lotrului şi Loviştei, care şi-au adus suprema jertfă pentru reîntregirea
ţării: 34 brezoieni, 33 călineşteni, 35 mălăieni, 32 câineni, 19 voineşari. Monumentul istoric din Brezoi a fost
ridicat din iniţiativa unui comitet avându-l în frunte pe judecătorul Neacşu Coman şi ca membri, pe
următorii: Grigore Alexandrescu din Bucureşti, Ion Neamţu - ajutor din Băbeni, Zamfir Petrescu, Vasile
Predescu, Petre Droc, Nicolaie Chirca - primar la Călineşti, Alecu Popescu, Nicolae Muja, Victor
Huidulescu, preotul Gheorghe Popescu din Câineni, preotul Nicolae Ionescu din Brezoi, Gheorghe Purdea,
Vasile Cosma, Haralambie Băcanu, Ion Niculescu şi Gheorghe Efrim.
Piatra fundamentală a fost aşezată în anul 1922, în prezenţa autorităţilor locale în frunte cu primarul
Ion Bardaşu, prefectul Traian Mihăiescu, Otto Austerlitz - director “Carpatina”, elevii şcolii săteşti şi
muncitorii de la “Carpatina”, conduşi de directorul Nicolae Iepureanu şi directorul Gh. Vasilescu şi locuitorii
din satele vecine. În perioada anilor 1930-1933, se adaugă la monument o cruce de marmură, la cererea

810
familiei sublocotenentului Teodor Gh. Crăsnaru, acesta fiind unicul lor fiu, mort în luptele de pe Olt, din
1916, la vârsta de 26 ani. După anul 1948, Monumentul a suferit mari schimbări. O parte din marmură s-a
vopsit cu roşu; au fost date jos medalioanele cu Regele Ferdinand şi Regina Maria, precum şi stema regală,
care erau din bronz ; a fost astupată cu gips placa comemorativă ce conţinea antetul regal. După Revoluţia
din anul 1989, au fost luate unele măsuri de îmbunătăţire a monumentului, cele care se văd astăzi.
Acest monument este unic în felul lui. El consemnează principalele momente istorice ale neamului
românesc până în anul 1918, inclusiv formarea legendară a statelor feudale de sine stătătoare româneşti.
Monumentul aminteşte toate regiunile geografice româneşti ale României Mari: Basarabia, Moldova,
Dobrogea, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureş şi Crişana. Inscripţiile de pe
monument ne indică, pentru Basarabia, anii 1812-1918, adică anii între care această parte de ţară a fost
ocupată de trupele ruse, iar pentru Bucovina, anii 1775-1918, perioada în care această provincie românească
s-a aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei. Precizăm că este singurul monument din ţara noastră unde sunt
trecute numele Basarabiei şi Bucovinei, luate de ruşi în anul 1940 prin notele ultimative din 26 şi 28 iunie şi
eliberate - vremelnic! - de români, în iunie - iulie 1941, sub conducerea generalului Antonescu.
Restaurarea Monumentului Eroilor din Brezoi, începută în octombrie 1992, a fost terminată de Ziua
Înălţării, la 27 mai 1993. În prezent, monumentul are o înfăţişare deosebit de atrăgătoare şi este bine îngrijit.
Măsoară o înălţime de aproximativ 14 m, fiind aproape egală cu cea a vechii primării.
Cimitirul eroilor din satul Călineşti. Pe malul drept al Oltului, în lungul şoselei internaţionale E 81, se
întinde satul Călineşti, mărginit la S de poarta de la Albioara şi la N - de poarta Priboiului, continuat pe valea
Călineştilor şi Pârâul Beţelului. Obiectivul ce deschide intrarea în localitate, aflat pe partea dreaptă a şoselei,
este Cimitirul Eroilor. Amenajarea cimitirului a început în anul 1921, de către Asociaţia “Cultul Eroilor” din
Germania, în colaborare cu asociaţia similară din România. Cimitirul cuprinde o porţiune între şosea şi calea
ferată în S satului şi adăposteşte osemintele ostaşilor români şi germani morţi pe front în sectorul Văii
Oltului, în octombrie 1916. Terenul pentru acest loc a fost donat de Gr. Popescu, veteran din Războiul pentru
Independenţă (1877-1878). În cimitir, se găsesc 124 cruci de mormânt, aşezate pe 4 rânduri. În centru, pe un
soclu de piatră, se află crucea comemorativă cu inscripţia PRO PATRIA şi, sub ea, anii războiului: 1916­
1918. Numărul eroilor de sub fiecare cruce variază între 1 şi 22. S-a însemnat pe cruce, localitatea de unde s­
au deshumat sau muntele unde au căzut şi a fost stabilit numărul celor căzuţi pe acest sector de front, anume:
de pe M-ţii Danu şi Murgaşu - 100 de români şi 96 de germani; de pe M-ţii Saşa şi Vevereţu - 62 de români;
de pe feţele Cheii - 21 de români; de pe Muntele M ăgura - 11 români; de pe Muntele Lespedea - 5 români;
de pe Muntele Pociovaliştea - 2 români şi un maghiar; din satul Călineşti - 7 români; din satul Cornet - 8
români; din satul Sărăcineşti (azi, Balota) - 4 ofiţeri români; din satele Perişani, Spinu, şi Poiana - 288
români şi 29 germani. În total, Cimitirul Eroilor a primit pentru eternitate, osemintele a 508 români, 125
germani şi 1 maghiar.
c) Călători iluştri prin Brezoi
În decursul timpului, un ţinut atât de pitoresc şi de încărcat de istorie, cum este Valea Lotrului, nu
putea să nu atragă, ca un magnet imens, numeroşi călători şi vizitatori - străini şi români. „În interesul
serviciului” sau ca turişti, ei au lăsat informaţii utile şi impresii frumoase despre această „Ţară”, cu a sa
„poartă de intrare” - Brezoiul. Primul străin renumit care şi-a legat numele de Brezoi, este Friederich
Schwantz, specialist în cartografie, arhitectură şi inginerie, autorul nu mai puţin celebrei hărţi a Olteniei,
alcătuite în vremea ocupării provinciei de către austrieci (1721-1739). Denumit de localnici, în documentele
timpului, „Meşterul Şanţ”, el se aseamănă, parcă în chip simbolic, cu legendarul său înaintaş - contele
Conrad, printr-un gest oarecum asemănător: construirea, la Gura Lotrului, a unui conac sau han (Efrim,
2008, 120-121). Un alt neamţ vestit care îşi va lega numele de Brezoi, va fi generalul Von Bauer (n. la
Hanau în 1731), care a făcut parte din armata rusă a lui Rumeanţev; este autorul cunoscutelor Memorii
(1778), în care, printre altele, delimitează şi numeşte toate satele de pe Valea Lotrului, inclusiv Brezoiul.
În 1860, în faimoasa sa vizită prin mânăstirile din judeţele Argeş şi Vâlcea, scriitorul Alexandru
Odobescu a vizitat Cornetul şi Golotreniul. De la el, aflăm că sătenii din zonă „sunt moşneni, dar nu cunosc
lucrul agriculturii, ci se hrănesc mai m ult cu vitele şi cu tăierea brazilor” (Odobescu, 1981, 64). În luna
aprilie 1867, însuşi domnitorul (viitorul rege) Carol I şi suita sa, pe parcursul vizitei făcute în Vâlcea, au
ajuns şi în „comuna Brezoi, unde a fost bine primit de dl Novacu (sic!), antreprenorul . . .” (DJVAN, PJV,
dos. 125/1867, 67); din suita domnească, făcea parte şi renumitul fotograf Carol Popp de Szathmary, care va
nemuri, în câteva dintre fotografiile făcute cu această ocazie, aspecte din Brezoi: „Găurile Zmeilor” din

811
Călineşti, peştera „Găuri” de la Proieni, Valea Lotrului la Brezoi, Biserica veche de aici, terasele aurifere de
pe malul drept al Oltului (la Brezoi) etc. (Băncilă, 1924, 521). În 1898, inginerul de drumuri şi căi ferate,
Aurel Diaconovici, bănăţean de origine, a condus prin zonă o excursie a familiei regale (prinţul Ferdinand -
după boala de tifos - însoţit de suita sa, din care făcea parte şi I. C. Brătianu); în ziua I, în programul
călătoriei, intrau „Brezoi, Mălaia, Voineasa” (apud E frim , 2008, 129). La 1900, un alt scriitor - Alexandru
Vlahuţă aprecia că „într-un adevărat colţ de rai, e aşezat Brezoiul; în faţa satului, dincolo de Lotru, se înalţă
ca un foişor, Ţurţudanul” (V lahuţă, 1959, 62). În 1908, omul de afaceri Jacques Lebandi, supranumit
„Împăratul Saharei”, a călătorit - însoţit de principele Bibescu - la Brezoi, unde a vizitat fierăstraiele
Societăţii „Lotru” (DJVAN, PJV, dos. 51/1908, 94). În 1939, Nicolae Iorga a ajuns şi el în Brezoi şi a
admirat ingenioasele instalaţii ale fabricii „Carpatina” (Inf.: P etre Croce din Brezoi).
Potrivit mărturiilor localnicilor, în verile anilor 1950-1955, venea la Brezoi, trăgând la familia
Popescu-Lotru din Golotreni, marele cântăreţ de operă, Petre Ştefănescu-Goangă. „Vocalizele sale pe plaja
de pe malul apei, reprezentau un mare spectacol pentru copii şi adulţi” - îşi aminteşte un brezoian (Efrim ,
2008, 130). Alte mari personalităţi - scriitori şi oameni politici - care au ajuns prin Brezoi, au fost: Octavian
Goga, I. Gh. Duca, Gogu Ştefănescu (avocatul „Carpatinei”, liberal convins), Mihail Sadoveanu, Leca
Morariu, Radu Gyr şi mulţi alţii. Un lucru este evident: despre călătorii şi vizitatorii renumiţi care şi-au
purtat paşii prin Brezoi, s-ar putea scrie o lucrare specială!
*
În luna august 2012, în organizarea ambiţiosului şi eficientului primar Robert Schell, s-a organizat cea
de-a treia ediţie a manifestării „Târgul Lotrilor” - „cel mai important eveniment de promovare turistică din
nordul judeţului” (w w w .ziare.com /rm -valcea/brezoi/ 3 august 2012).

M untele Foarfeca, din Brezoi

812
 Cap. XI - PERSONALITĂŢI BREZOIENE
Alboiu, M aria (n. la 5 sept. 1963 în or. Brezoi din jud. Vâlcea) - sportivă de performanţă, disciplina Tenis de masă. Iniţial, a
jucat în cadrul cluburilor şcolare din Râmnicu-Vâlcea şi Slatina. A fost medaliată de mai multe ori la CN. În perioada 1980-1988, a
făcut parte din loturile naţionale de tenis de masă, ocupând locuri de podium la diferite concursuri internaţionale. Astfel, la CE pentru
juniori din 1981, a obţinut medalia de bronz în proba pe echipe, iar la CM de la Novi Sad - locul VI pe echipe; la CE din 1982
(Budapesta), şi-a adjudecat din nou medalia de bronz pe echipe, acelaşi trofeu revenindu-i la Praga (1986) şi Paris (1988), la dublu
feminin (cu Otilia Bădescu). A mai obţinut două titluri balcanice în probele de simplu şi de dublu feminin (1985). În 1986 a ocupat
locul VI în topul european şi XX în cel mondial. În anul 1988 a făcut parte din echipa Europei, jucând împotriva Asiei şi câştigând
Locul I. După 1990, s-a stabilit în Germania, unde - din 1999 - , îi antrenează pe juniorii germani. Este Maestru al Sportului.
(Enciclopedia sportului, I, pag. 1263 ; Enciclopedia Vâlcea, I, 904).
Bardaşu, Petre (n. 24 dec. 1946, Brezoi - m. 6 oct. 2000, Râmnicu-Vâlcea) - istoric; arhivist, muzeograf, cercetător,
publicist. Arhivist la DJAN Vâlcea (1970-1980), muzeograf la Muzeul Judeţean Vâlcea (1980-1982 şi 1990-1992 şi director al
acestuia între 1992-2000), director al Muzeului Memorial « Nicolae Bălcescu » (1981-1982), inspector principal în departamentul
Cultelor (1982-1990). Fondator (1997) şi preşedinte al Fundaţiei „I. G. Duca”.
Autor al volumului Studii de istorie, apărut postum (Ed. Conphys, 2001). În colaborare: Revoluţia de la 1848 în judeţul
Vâlcea. Studiu şi documente (1978), Din istoricul exploatărilor forestiere de pe Valea Lotrului (1979), Contribuţia judeţului Vâlcea
la Unirea Principatelor (1982), Contribuţia judeţului Vâlcea la susţinerea Războiului de Independenţă. Studiu şi documente (1977),
Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea (1974), Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial, vol. I-II (1979), Ani de
restrişte: judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial. (1997). (OSCA II, pag. 31-33; M E II, pag. 13-15; Enciclopedia Vâlcea, I,
741).
Constantinescu, Silviu (n. la 22 decembrie 1920, în oraşul Brezoi, jud. Vâlcea) - filolog, autor de carte didactică. Carieră în
învăţământul preuniversitar la Şcoala generală din Costeşti-Argeş, până la pensionarea sa, în anul 1983. A debutat publicistic în anul
1970, cu volumul Culegere de texte literare pentru analize gramaticale.
Lucrări publicate: Culegere de texte literare pentru analize gramaticale (1970), M ic dicţionar de cuvinte perechi (1976),
Exerciţii şi analize gramaticale (1976), Exerciţii de sintaxă (1977), Să ne verificăm cunoştinţele de limba română (1982), Analize
gramaticale (1985), Dificultăţi semantice: paronime şi grupuri lexicale cu aspect paronimic (1994), Gramatica limbii române:
noţiuni teoretice, texte pentru analiză şi fraze analizate syntactic (1994), Dicţionar de cuvinte derivate al limbii române (1998),
Dicţionar de cuvinte compuse (1999), Teste de cultură general (2000). (OSCA II, pag. 92-93; Enciclopedia Vâlcea, I, 751).
Deşliu, George (n. la 30 martie 1906, în oraşul Râmnicu-Vâlcea) - medic, cercetător, publicist; specializări postuniversitare
la Cluj (1936, 1937 şi 1952). Doctor în medicină al Universităţii din Cluj, cu teza: Fracturile deschise ale gambei (1935). Printre alte
funcţii în Cluj şi Hunedoara, a fost medic la Brezoi (1938-1950) şi medic-şef la Lădeşti şi Râmnicu-Vâlcea (1950-1969). A lucrat şi
ca profesor, la Gimnaziul Unic din Brezoi (1947-1948), Şcoala de Surori "Crucea roşie"din Râmnicu- Vâlcea (1951-1953) şi Şcoala
Sanitară de Asistenţi (1960-1961). A fost decorat cu "Crucea Meritului Sanitar", clasa I, pentru merite sanitare şi combateri de
epidemii.
Lucrări publicate în volume: Fracturile deschise ale gambei - teză de doctorat (1935), Monografia sanitară a circumscripţiei
Brezoi-Vâlcea (1947). (OSCA II, pag. 108-109; Enciclopedia Vâlcea, I, 752).
Dinu, M argareta (Madi) (n. 22 decembrie 1908), localitatea Brezoi - jud. Vâlcea) - artist plastic. Călătorii de studii în Italia
(1937), Grecia (1937-1938), Bulgaria (1956, 1957, 1960) etc. După 1946, va participa la numeroase expoziţii de grafică şi artă
decorativă din ţară şi străinătate. Expoziţii personale la Bucureşti (1936, 1937) şi la Tel-Aviv, Israel (1968). Membră a UAP din
România. Solicitată mai ales pentru lucrări cu ornamente din metal. Cetăţean de onoare al oraşului Râmnicu-Vâlcea (2010) (DAR,
pag. 134; OSCA I, pag. 119; Prezenţe feminine, pag. 41-42 ; Enciclopedia Vâlcea, I, 880).
Efrim, Gheorghe (Gelu) N. (n. 6 mai 1940, or. Brezoi, jud. Vâlcea) - inginer mine; cercetător, publicist. Specializat în
construcţii miniere hidroenergetice, domeniu în care a lucrat toată viaţa, pe şantierele de pe râurile Lotru şi Olt, fiind specialist în
construcţii miniere hidroenergetice.
Cărţi publicate: Brezoi. File de istorie (2008); Brezoi - oraş în Ţara Loviştei, vatră de colinde şi legende (2011)
(Enciclopedia Vâlcea, I, 755).
G ram a, Gheorghe M ircea (n. la 25 oct. 1952, în oraşul Brezoi, jud. Vâlcea) - filolog, poet, publicist. Carieră didactică în
învăţământul preuniversitar: Şcoala generală din com. Olanu - jud. Vâlcea (1975-1979); prin concurs, se transferă la liceul din
Brezoi (1979- 1996), apoi la Grupul Şcolar Oltchim Râmnicu-Vâlcea (din 1996).A obţinut două premii literare: Premiul I, la
Concursul de poezie Vâlcea artistică (2000) şi Premiul I al revistei „Semne” Deva, la Concursul naţional de poezie „Mihai
Eminescu”, Bucureşti (2000). Volume de versuri publicate: Epicenturia (2001), Retorica umbrei (2007). (OSCA II, pag. 164-165;
Enciclopedia Vâlcea, I, 842).
Iosif, Ion (n. la 22 martie 1953, în satul Călineşti din oraşul Brezoi, jud. Vâlcea) - artist plastic, prozator, animator cultural;
masterat în artă (2003). Carieră didactică în învăţământul preuniversitar (Liceul din Brezoi). Regizor şi actor amator la Teatrul
Muncitoresc de pe lângă Casa de Cultură din Brezoi. S-a evidenţiat ca animator al vieţii culturale din Brezoi: teatru, expoziţii cu
lucrări ale copiilor, participarea la diferite concursuri (1978-1989), pictură (după anul 1993), expoziţii de grup şi personale (1997­
2001). Preocupări pentru sculptură în piatră şi lemn. În anul 2009, a realizat sculptura Monumentul muncitorilorforestieri (amplasată
în Brezoi).

813
 Cărţi publicate: Vai de mamă de om, dom ’profesor! sau Cinci luni la Londra (1999), Oameni răi, oameni buni, oameni şi ei;
Destinul ca un scenariu sau Spovedania unui păcătos (2002), Oameni din munţi - roman. (OSCA II, pag. 192; Enciclopedia Vâlcea,
I, 885).
Jianu, Elena-Cătălina (n. la 6 august 1970, în Brezoi, jud. Vâlcea) - geograf şi psiholog (dublă licenţă). Cursuri
postuniversitare de geografie (2003-2004) şi de psihologie (2005-2006); un masterat în surdo-audiologie (2003-2005) şi un al doilea
- ca profesor documentarist (2005-2007). Începând din 1990, lucrează ca profesor la Liceul Teoretic din Brezoi. Între anii 2005 -
2007, a funcţionat şi ca profesor psiholog la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Vâlcea, iar din 2006 - ca documentarist
la Liceul Teoretic Brezoi. Este formator judeţean al ISJ - CCD Vâlcea şi desfăşoară activităţi de formare pentru aria curriculară
„Consiliere şi orientare”, „Consiliere în domeniul inovaţiei pedagogice” şi „Educaţie raţional-emotivă şi comportamentală”.
Acreditată ca formator judeţean din anul 2006, prin programul naţional organizat de „Albert Ellis Institute” SUA, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, Universitatea „Babeş-Bolyai” şi Institutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate
Mentală Aplicată, Cluj-Napoca. Deţine atestatul de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România. Specialistă în
domeniul consiliere şi orientare. Afilieri: membră a Colegiului Psihologilor din România, membră a Asociaţiei Psihologilor din
România (APSI), membră a RENINCO-România (Reţeaua Naţională de Informare şi Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a
Copiilor şi Tinerilor cu Cerinţe Ediucative Speciale); membră fondatoare a Asociaţiei „Doamnele din Brezoi”. Vicepreşedintă a
Consiliului Consultativ Comunitar al Primăriei Oraşului Brezoi. Coordonatoare a primului Birou de Informare şi Consiliere pentru
Elevi din judeţul Vâlcea, la Liceul Teoretic Brezoi. Membră a Comitetului de organizare a primelor ediţii ale simpozionului elevilor
de la Liceul Teoretic Brezoi, „Geografie teoretică şi aplicată a Nordului Judeţului Vâlcea” şi a Concursului Judeţean „Un eco semnal
- gândim local şi acţionăm local”; membră a „Echipei Verzi” din Liceul Teoretic Brezoi, participantă la Concursul Naţional „Şcoli
pentru un viitor verde”; membră a reţelei de multiplicatori informaţii europene „Europe Direct”; membră fondatoare a Centrului de
Documentare şi Informare din cadrul Liceului Teoretic Brezoi. Redactor-şef al revistei „Ex meis libris”, principalul vector grafic al
CDI-ului Liceului Teoretic Brezoi, publicaţie care a însemnat un adevărat eveniment cultural, rezonant nu numai în Brezoi, ci şi la
nivel naţional, fiind dată ca exemplu de către ABR şi obţinând şi un Premiu I (Iaşi, 2012). Pentru activitatea sa teoretică şi practică, a
primit numeroase premii şi distincţii.
Cărţi publicate (în colaborare): Un eco semnal, gândim global şi acţionăm local! (2009; şi pe suport electronic); Elevii
Liceului Teoretic Brezoi şi Concursul Naţional „Şcolipentru un viitor verde " (2010; şi pe suport electronic).
Mosor, Gheorghe (n. la 2 mai 1952 în com. Mădulari-Beica din jud. Vâlcea) - geograf; publicist. Începând cu anul 1980,
imediat după absolvirea studiilor universitare, lucrează ca profesor titular la Liceul Teoretic din Brezoi, jud. Vâlcea, susţinându-şi
toate gradele didactice, cu rezultate foarte bune. În perioada 1996-2010, a fost cooptat ca profesor metodist de geografie, în cadrul
IŞJ Vâlcea. După terminarea facultăţii, a urmat diferite cursuri de specializare şi perfecţionare: consiliere şi orientare (2006),
„metodist european” (2007), manager proiect (2008), formator (2008), curs de formare profesională - calculatoare (2008), evaluator
(sem. I, 2008-2009), iniţiere IT şi utilizare AeL (sem. I 2008-2009) etc. A participat la o serie de simpozioane ştiinţifice de nivel
naţional, prezentând expuneri şi comunicări valoroase, organizând personal manifestări asemănătoare la nivel de oraş şi de liceu.
Carieră didactică de excelenţă: elevii pregătiţi de el au obţinut rezultate de podium la mai multe manifestări şi concursuri organizate
la nivel de judeţ şi de ţară. Membru al Consiliului Consultativ al profesorilor de Geografie de la IŞJ Vâlcea şi responsabil al Cercului
pedagogic din zona Nord, Călimăneşti-Brezoi. Premii I, II şi III pentru trei lucrări prezentate la Expoziţia Naţională de Programe
Opţionale de Geografie-Geologie (8-18 mai 2001, Râmnicu-Vâlcea), Premiul II la Concursul Naţional „Şcoli pentru viitor verde”
(ed. I, 2010) şi Premiul special la acelaşi concurs, ed. a II-a (2011); titlul de „Profesor evidenţiat”, acordat de MEÎ (1989) etc. A
amenajat o bază sportivă pentru elevi, care a obţinut Locul I, fiind apreciată drept „Cea mai frumoasă bază sportivă din ţară pentru
elevi” (1988). Este unul dintre responsabilii CDI Brezoi. Cărţi publicate: Geografia teoretică şi aplicată a nordului judeţului Vâlcea
(2003), Valorificarea cunoştinţelor prin itemi-teste la Geografia României (2004), Adolescenţi la început de mileniu III (2005), De
ziua mamei, din suflet de adolescent (2006), Geografi şi activităţi geografice (2006), Oameni şi amintiri brezoiene (2006), Geografia
României - Teste (2007), Elevii din clasa a Xl-a A şi orizontul local brezoian (2008); în colaborare: Teste pentru Geografia
României (2002), Geografia oraşului Brezoi (2008), Un eco semnal, gândim global şi acţionăm local! (2009; şi pe suport electronic);
Elevii Liceului Teoretic Brezoi şi Concursul Naţional „Şcoli pentru un viitor verde " (2010; şi pe suport electronic).
Nălbitoru, Ion (n. 1956 în fosta comună - azi, oraşul - Bălceşti, jud. Vâlcea) - inginer hidrotehnician şi, din 2008, manager
proiect; prozator, dramaturg. Între anii 1982-1988, a lucrat ca inginer constructor la ACH Olt Superior, Şantierul Gura Lotrului şi la
Arpaşu, apoi - ca inginer proiectant şi ing. Exploatări forestiere - la IFET Râmnicu-Vâlcea şi UFET Brezoi (1982-1988), la
“Concord 2” Bucureşti - filiala Curtea de Argeş (1996-2000), la Şantierul Cornet-Robeşti (din 2000). În anul 2009, a înfiinţat filiala
Brezoi a Forumului Cultural al Râmnicului, al cărei preşedinte este. Membru al mai multor societăţi şi asociaţii, printre care
Societatea Culturală “Anton Pann” din Râmnicu-Vâlcea şi Liga Scriitorilor din România.
Cărţi publicate: Cascada tinereţii - roman (f. an), La poarta destinului - piesă de teatru (2007), Teatru, vol. II - Stăpânul
soarelui (2008), Teatru, vol. III - Fântâna sângeroasă (2009), Edenul şi infernul unei lumi, piese de teatru - parodii (2009) etc. În
anul 2009, Primăria Brezoi i-a acordat o Diplomă de excelenţă pentru merite deosebite în promovarea imaginii localităţii
(Enciclopedia Vâlcea, I, 852).
Novak, Carol (n. ?, Cehia - m. 1881, Brezoi) - inginer hidrotehnician de origine cehă. În 1864, s-a stabilit în Brezoi, atras de
posibilităţile pe care le oferea exploatarea pădurilor din localitate, cumpărând mai multe joagăre.. În 1865 a lărgit şoseaua de pe
Valea Lotrului şi a reconstruit drumul dintre Cozia şi Şipoate (Cârligul Mare). În 1871, a arendat pentru 15 ani Băile Călimăneşti, iar
în 1873, a cumpărat toate joagărele din Brezoi şi de pe întreaga Vale a Lotrului. În vederea transportării pe apă a buştenilor pe care îi
vindea, va confecţiona aşa numitele dube pentru podurile plutitoare şi va construi ambarcaţiuni pentru curăţirea Oltului, în vederea
navigaţiei şi a transportului de mărfuri, inclusiv a sării de la Ocnele Mari. În acelaşi an, a construit la Brezoi o mică fabrică de
cherestea - prima de acest fel din Brezoi şi a doua din ţară, după cea de la Galaţi. În 1874, a obţinut prin licitaţie publică, construirea
în antrepriză a liniei de telegraf ce va lega Râmnicu-Vâlcea de Sibiu. În 1877, întreprinzătorul om de afaceri îşi va construi aici o
casă impunătoare, cu etaj, unde în prezent funcţionează Spitalul Orăşenesc Brezoi. Şi-a adus contribuţia la bunul mers al Războiului
pentru Independenţă, asigurând materialul lemnos necesar construirii podurilor de la Giurgiu şi Turnu-Măgurele.

814
 Parolea Moga, A lexandru (n. la 19 iun. 1951, în oraşul Piteşti, jud. Argeş; din 1983, stabilit la Râmnicu-Vâlcea ; de câţiva
ani, s-a întors în oraşul natal) - ziarist, publicist. Printre altele, a absolvit cursurile Facultăţii de Litere şi Jurnalism din Bucureşti. Şef
al sectorului de transport la Unitatea Forestieră din Brezoi (1975-1989); redactor-şef al publicaţiei vâlcene „Reporter” - una dintre
primele publicaţii particulare din ţară (1990-1998). A înfiinţat Editura „Reporter” şi, în perioada 1993-2002, a realizat emisiuni de
reportaje la posturile locale de radio şi televiziune, sub genericul „Deşteaptă-te, române!”. Între anii 1985-1989, a obţinut diverse
premii la concursurile de publicistică „Al. Sahia” şi „Mihai Eminescu - centenar în comemorare”, organizate de UNESCO.
Volume publicate: Pelerin prin Elada (2003), Parafă spre iad - roman (2010). (MEII, pag. 117-118; OSCA II, pag. 281-282;
Enciclopedia Vâlcea, I, 854).
Stoinea, Nela I. (n. la 23 mai 1963, în localitatea Brezoi, jud. Vâlcea) - sportivă de performanţă, disciplina Tenis de masă. A
debutat în 1970 la Clubul „Lotru” din Brezoi, sub îndrumarea antrenorului Traian Ancuţa. Ulterior, după afirmare, va activa la CSŞ
Râmnicu-Vâlcea, la Dinamo Slatina şi CSŞ Slatina. Performanţe obţinute: Locul I la „Cupa Vacanţei” (Brezoi, 26 decembrie 1971),
Locul II la etapa judeţeană a competiţiei Cupa „9 martie” (Râmnicu-Vâlcea, 2 martie 1975), Locul I la „Cupa unităţilor Şcolare
Sportive” la tenis de masă (12-15 apr. 1979); vicecampioană europeană cu echipa de juniori (Vichy (Franţa, 27 iulie 1977),
campioană naţională de juniori (simplu, dublu, dublu mixt, cu echipa); vicecampioană la juniori şi seniori (simplu); medalia de bronz
la Cupa de toamnă - simplu (1980); vicecampioană republicană cu echipa seniori, 1981; locul I (simplu şi cu echipa) la turneul
internaţional din Bulgaria; locul II ( cu echipa) la turneul internaţional din Iugoslavia; în anul 1981: locul II în ierarh ia celor mai
bune tenismene din ţară. Este mama lui Anthony Bryan Bran (n. în Melbourne, la data de 02.03.1991), renumitul fotbalist australian.
Surdu, Gheorghe (n. la 18 ianuarie 1917 în Broşteni, jud. Gorj - m. 1983, Brezoi) - artist plastic (pictor şi desenator),
animator cultural, colecţionar de obiecte vechi şi documente. A fost membru al UAP şi al “Fondului Plastic”, participând cu lucrări
(peisagist remarcabil!) la mai multe expoziţii organizate în oraşele Bucureşti, Sibiu, Braşov, Râmnicu-Vâlcea şi Brezoi. Tablourile
sale după natură (în linia realismului lui Jean Steriadi, profesorul său) reprezintă o adevărată frescă a Brezoiului, unele dintre acestea
reprezentând preţioase mărturii ale unor realităţi de mult dispărute. Carieră didactică strălucită la Liceul din Brezoi, ca profesor
suplinitor şi apoi titular (din 1962), fiind deosebit de apreciat, atât de elevi şi colegi, cât şi de ceilalţi brezoieni. În principal, a predate
desenul - tehnic şi artistic - şi istoria. iniţiatorul, organizatorul şi actorul tuturor spectacolelor de teatru din şcoală, cu care a
participat la diferite concursuri organizate la nivel de judeţ. Împreună cu prof. Marin Şerban, a colecţionat diferite obiecte vechi
(vestigii arheologice, monezi, cărţi de patrimoniu, costume populare, documente etc.), cu care au înfiinţat muzeul şcolii. A făcut parte
din Colectivul redacţional al revistei “Lotru”, unde a publicat o serie de articole despre Brezoi. În 1974, a predate la DJVAN, peste
400 de documente istorice, iar la Muzeul Judeţean de Istorie Vâlcea - mai multe monezi vechi de argint şi aramă.
Tomaselli, Angela F. (n. la 5 nob. 1943 în Brezoi, jud. Vâlcea) - pictor. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România
(1973); membră a filialei Galaţi a UAP (unde s-a stabilit după terminarea facultăţii), din 1978. Expoziţii personale, în ţară şi
străinătate (selectiv): Galaţi (1971, 1975, 1989, 2000); Bucureşti (1974, 1977, 1988, 1993, 1996, 2002, 2004, 2006, 2007); Roma
(1983); Iaşi - Galeria „Cupola”, Galeria „Casa Pogor” (1999); Râmnicu-Vâlcea: Muzeul de Artă „Casa Simian”, Galeriile de Artă
(1998, 1999); Germania (2002); Bistriţa (2003), Cluj-Napoca (2004), Vaslui (2005), Madrid (2007). Expoziţii colective, în ţară
(selectiv): Galaţi (1974, 1976), Bacău (1995, 1996), Bucureşti (1996, 1997, 1999, 2000, 2001, 2002), Râmnicu-Vâlcea (1998, 1999,
2002, 2003, 2007), Blaj (2003), Medgidia (2004), Bucureşti - Institutul Francez, Artistes Peintres Roumains en France, patronată de
Asociaţia Culturală „Soleil de l’Est” (2005); Bucureşti - Galeria Apollo (1997-2004), Iaşi (2007) etc. Expoziţii colective în
străinătate: Moscova (1977), Grecia (1983), Austria (2001), Franţa (2002), Italia (2000), Balcic - Bulgaria (2007) etc. Numeroase
premii şi distincţii, printre care Premiul U.A.P (1995) şi Menţiunea specială a juriului, la Salonul Internaţional din Quissac-Franţa.
Coautoare la volumul Arta populară din judeţul Galaţi. (Paul Petrescu, Sinteze. Angela Tomaseli, în „Astra”, nr. 2, 1978; OSCA I,
pag. 393-393), Prezenţe feminine, pag. 109-112; Enciclopedia Vâlcea, I, 897).
Ţarcă, A na (n. 31 aug. 1942, oraşul Brezoi - jud. Vâlcea) - biolog, cercetător, publicist; formată la prestigioasa şcoală
ieşeană de Antropologie, este doctor în ştiinţe biologice în această specialitate, cu teza Studiu dermatoglific complex asupra
populaţiei din trei provincii istorice româneşti: Maramureş, Moldova şi Bucovina; schimburi de experienţă în Cehoslovacia şi
Franţa. Implicată în peste 40 de contracte de cercetare incluse în Programul Internaţional „ Om-Biosferă” patronată de UNESCO.
Cercetări inedite în dermatoglifie: colaborând cu o serie de instituţii de specialitate din Iaşi, a reuşit să ducă la bun sfărşit
cercetarea din punct de vedere dermatoglific la o serie de maladii congenitale şi ereditare. Lucrări publicate: Monografia satului
Hălăuceşti, Atlasul antropologic al Maranureşului ( în colaborare), Atlasul antropologic al Moldovei (sub tipar) etc. (Dicţionarul
personalităţilor ştiinţifice „W ho’s Who în România, OSCA/II, pag. 393-394; Prezenţe feminine, pag. 114-117; Enciclopedia Vâlcea,
I, 799).
Zatti, Lucian (n. la 6 febr. 1927, în Brezoi, jud. Vâlcea, din părinţi italieni veniţi din Florenţa - m. 1994, Craiova) - prozator,
dramaturg, reporter. Redactor şef la „Severinul liber” (1946), corespondent la „Scânteia”, „România liberă” şi „Agerpress”, redactor
şef la „Drumul socialismului” - Turnu Severin etc. În ultimii ani de viaţă, a fost redactor la Studioul de Radio Craiova. Singur sau în
colaborare, a alcătuit texte pentru spectacole prezentate la Craiova, Turnu Severin, Padeş etc. Autor de monografii pentru unele oraşe
din Oltenia şi al piesei de teatru Vreau şi eu un rol, scrisă pentru Teatrul Naţional din Craiova. Alte volume publicate: Pe temeliile lui
August (1959), Biruim (1960), Oraşele dragostei (1967), Triunghiul apelor (1978), Cantată oltenească (1981), Telegrame de
dragoste (1983), Drumuri şi oameni din Oltenia (1985), Curcubeul romanticilor (1987); postume: Flori de câmp (1996), Confesiuni
în sinceritate (1997), îndrăgostit de viaţă (1999); în colab.: Pe plaiurile pandurilor - reportaje (1957). (DLRC, pag. 628; MA, pag.
456-457; OSCA I, pag. 426-427; Enciclopedia Vâlcea, I, 871).
*
În lista întocmită de Consiliul Local Brezoi, referitoare la personalităţile care şi-au adus - într-un felm sau altul, în anumiţi ani
- o anumită contribuţie la dezvoltarea materială şi spirituală a oraşului, figurează şi alte persoane: Boboş M ircea (1925-1958),
C atargiu M aria - profesor, Drăghici Costi - medic, Gheorghe Efrim (1898- 1944) - avocat, Efrim T. Ion - medic, M inodora
Efrim (n. 1930) - magistrat, H oria Ene (profesor, fost ministru), Nicolae N. Ionescu (1881-1943), D um itru M arinescu (1916­
1996) - preot, M iu Gheorghe (Giogi), A urică Oancea (1911-1982) - avocat şi fost primar, Virgil Popescu (1905-1986) - preot,
Dragoş Serafim (1938-2003) - medic şi scriitor - listă la care noi îl adăugăm pe Toma Bojenescu (n. 1862 - m. ?; comerciant).

815
Lucian ZATTI - scriitor Gh. SURDU- artistplastic Petre BARDAŞU- istoric

Gh. Mircea GRAMA - poet Angela TOMASELLI - pictor Gh. MOSOR - geograf

Ing. Gh.EFRIM- cercetător El. JIANU- psiholog, geograf Gh. SPORIŞ - ecolog, cineast
816
 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
1893, Navigaţiunea de pe Olt şi pentru România, în “Buletinul Societăţii Române de Geografie”, XIII, 1893, fasc. 3-4.
1905, Recensământul general al populaţiei României pe anul 1899, Bucureşti.
1914, Oltul - Societatea anonimă pe acţiuni pentru exploatare de păduri. Actele constitutive, Bucureşti.
1924, Carpatina - S.A.R. pentru Industria forestieră. Actul constitutiv şi statutul, Bucureşti.
1941, Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, Tipografia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului
şi Severinului.
1943, Recensământul general din aprilie 1941. Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti.
1966, Documenta Romaniae Historica (DRH), B, Ţara Românească, vol. II, Bucureşti, Edit. Academiei RSR.
1975, Documenta Romaniae Historica B, Ţara Românească, vol. XI, Edit. Academiei RSR, Bucureşti.
1977, Prefectura judeţului Vâlcea, vol. I (1830-1864). Inventar arhivistic, Bucureşti.
1983, Geografia României, I, Geografia Fizică, Bucureşti, Editura Academiei RS România.
2010, Enciclopedia judeţului Vâlcea . Vol. I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna.
Alessandrescu C., 1893, Dicţionar Geografic al judeţului Vâlcea, Bucureşti.
Andrei Nicolae, Gh. Pârnuţă, 1981, Istoria învăţământului din Oltenia, Craiova, Ed. Scrisul Românesc.
Dumitru Andronie, Dumitru Garoafă, Ionela Niţu, Ion Soare, Un secol de învăţământ vâlcean. Revizoratul Şcolar Vâlcea
(1857-1950), Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2001.
“Arhivele Olteniei”, nr. 2-3/1922, Craiova.
Arhivele Statului Bucureşti, Catagrafii, dos. 44/1838.
Badea L., Rusenescu C., 1970, Judeţul Vâlcea, Editura Academiei RSR, Bucureşti.
Barcan Luiza, Ctitorii eclesiale de lemn din Vâlcea veacului alXIX-lea, în „Ianus”, nr. 5-6/2002.
Bardaşu P., Simeanu Gh., 1973, Brezoi, 1873-1973.100 de ani de industrie forestieră, Râmnicu-Vâlcea, 1973.
Bădescu S., Bădescu C., 2003, Centenarul unei şcoli. Monografia Şcolii cu clasele I-IV, Brezoi-Vâlcea, Sibiu, Ed.
Psihomedia.
Băncilă Ioan C., Vederi din Oltenia - mapele A I, A II, A III şi A IV , în „Arhivele Olteniei”, nr. 11/1924, 521
Bălaşa Dumitru, Petre Purcărescu, Luptele pandurilor şi eteriştilor de pe Valea Oltului, 1821, în „Buridava. Studii şi
materiale”, Râmnicu-Vâlcea, 1972, pag. 295-320.
Berbece L., Mosor Gh., 1995, Scurtă caracterizare a oraşului Brezoi, f. loc. f. edit.
Berbece V., Marinoiu C., Matei A., Mămularu Gh., 1976, Vâlcea-Ghid turistic, Bucureşti, Ed. „Sport -Turism”.
Berciu Dumitru, Cercetări privind preistoria judeţului Vâlcea, în „Buridava”, 1, 1972, Râmnicu-Vâlcea, pag. 11-27.
Bodin Dumitru, 1944, Oltenia şi Oltenii, Craiova.
Boşcaiu, N., 1971, Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Bucureşti, Edit. Academiei RSR.
Cineti A., 1990, Resursele de ape subterane ale României, Bucureşti, Edit. Tehnică.
Conea I., 1935, Ţara Loviştei, în „Buletinul Societăţii Regale de Geografie”, Bucureşti.
Constantinescu Dumitru, 1989, Drumul aurului, în „Almanahul Flacăra”, Bucureşti.
„Curierul Muncii”, 1 august 1931.
Deşliu Gheorghe, 1947, Monografia sanitară a Circumscripţiei Brezoiu-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Tipografia şi Legătoria de
Cărţi „Gutenberg”.
DJVAN, Colecţia Manuscrise, Ms. 102; Fondul Banca Populară „Renaşterea” Brezoi, dos. 1/1905-1913; Fond Camera de
Comerţ, dos. 27/1941-1942; Fond "Carpatina” Brezoi, dos 103/1940, dos.7/1948, dos.1/1945; Fond Judecătoria Brezoi,
dos.10/1930; Fond Prefectura Judeţului Vâlcea: dos. 96/1867, dos. 38/1890, dos. 25/1897, dos.124/1919; Fond Primăria Comunei
Călineşti, dos. 10/1952; Fond Primăria oraşului Brezoi: dos.1/1915; 1/1916; 1,2,3/1918; 1/1919; 1,3,4,5/1920; 2/1921; 1/1922;
3,5/1923; 2/1924;1,2/1925; 1,4/1926; 3,4,7/1927; 3,4, 5/1928; 3,5,6/1929; 1,10,13/1930; 5/1931; 1,2/1932; 1,2/1933; 3,4/1934;
1/1935; 4/1936; 1,2,7/1937; 7/1938; 1/1939; 1/1940; 1,5/1941; 2/1942, 1/1943, 3/1944, 5/1945, 1/1946; 1,2,3/1947, 1/1948, 1/1949,
1/1950, 1/1951; 1/1952; 1/1953; 1/1954; 1/1955; 1/1956; 1/1957; 2/1958; 2/1959; 1/1960; 10/1961; 2/1962; 1/1963; 1/1964;
1/1965; 11/1966, 3/1967, 1/1968, Inventarul statelor de plată pe anii 1930-1951; Fond Revizoratul Şcolar Vâlcea: dos. 3/1865, dos.
1/1937, dos. 3/1949; Fond Subinspectoratul Muncii, dos. 8/1940-1943; Fond Tribunalul Judeţului Vâlcea, dos. nr. 1707/1894;
Fondul personal Gheorghe Surdu.
Donat Ion, Pătroiu Ion, Ciobotea Dinică, 1999, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, Editura Helios.
Dumitrescu D., 2005, Resursele turistice ale judeţului Vâlcea, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea.
Efrim Gheorghe N., 2008, Brezoi. File de istorie, Sibiu.
Frunzescu, Dimitrie, Dicţionar topografic şi statistic al României, Bucureşti, Tipografia Statului, Hotelul „Şerban Vodă”,
1872.
Giurescu Constantin C., 1957, Principatele Române la începutul sec alXIX.lea, Bucureşti.
Haiduc Ilie, 1940, Industria aurului în România, Bucureşti.
Indicele comunelor României, după noua organizare a Legii comunale dată la 1864 şi publicată în 1865, Bucureşti, 1865.
Indicele Comunelor pe periodul de cinci ani, 1876-1881, art. 4 şi 5 din Legea comunală, promulgată în luna martie 1874,
Bucureşti, Tipografia statului, 1876, pag. 156-162.
Institutul de Meteorologie, 1966, Atlasul climatologic al Republicii Socialiste România, Bucureşti.
Ion Ionaşcu, Despre Judeţele Olt şi Argeş în Catagrafia din anii 1773 - 1774, de la Moscova, în „ Mitropolia Olteniei” X, nr.
3 - 4 / 1958.
817
 Ionescu Cheianu Şt.,1891, Geografia Judeţului Vâlcea, Bucureşti, f.edit.
Iordan Iorgu, 1963, Toponimie românească, Bucureşti, f. edit.
Lahovary G., I., General Brătianu C. I., Tocilescu Grigore, 1898, Marele Dicţionar Geografic al României, vol. I, Bucureşti.
Legea pentru unificarea administrativă, în „Monitorul Oficial” nr. 283 din 22 dec. 1925.
„Lotru”, publicaţie editată de Liceul Brezoi, nr. 1-8/1967-1969.
Maghiar Nicolae, Ştefan Olteanu, 1970, Istoria mineritului în România, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.
Maior Gh., 1903, Valea Lotrului, Bucureşti, f. edit.
Manolescu Radu, !965, Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul ( secolele XIV-XVI), Bucureşti, Editura Ştiinţifică.
Marinoriu C., 1983, Drumuri pe Olt, Bucureşti, Ed. Eminescu.
Marinoiu C.,1987, Itinerare vâlcene, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Marinoriu C., 2001, Toponimia Ţării Loviştei, Ed. Vestala, Bucureşti.
Micu Emil, Ştefan Petraru, 1972, Familia Petraru, în „Magazin istoric”, oct. 1972, pag. 42-43.
Mihăilescu V., 1963, Carpaţii sud-estici, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
“Monitorul Oficial”, nr. 17 din 10 sept. 1901.
Mosor Gh., 2003, Geografia teoretică şi aplicată a nordului judeţului Vâlcea, Ed. Psihomedia, Sibiu.
Mosor Gh., 2008, Curiozităţi, legende şi statistici brezoiene, Sibiu, Ed. Psihomedia.
Mosor Gh., 2007, Omaneni şi amintiri brezoiene, Sibiu, Ed. Psihomedia.
Mujicicov N., Mujicicov C., 1970, Munţii Cibin-Lotru. Călăuza turistului, Ed. Stadion, Bucureşti.
Mutihac V., 1990, Structura geologică a teritoriului României, Bucureşti, Editura Tehnică.
Niculescu Gh., 1991, Relieful ruiniform din regiunea înaltă a CarpaţilorRomâneşti, St. Cerc. Geogr., 38, Bucureşti.
Novac Vasile, 2001, File din istoria Argeşului, Piteşti.
Odobescu Al., 1981, Note de călătorie, Bucureşti, Editura „Sport-Turism”.
Pancă M., 1922, Biografii geologice ale Olteniei, Bucureşti.
Pascu Ştefan, 1944, Pentru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul secolului XIV, Sibiu.
Paul de Alep, 1900, Călătoriile Patriarhului Macarie din Antiohia în Ţările Române, Bucureşti, f. edit.
Petrescu Paul, Sinteze. Angela Tomaseli, în „Astra”, nr. 2, 1978.
Ploaie Gh., 1983, Valea Lotrului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Ploaie Gh., 1999, Natura sălbatică din Vâlcea, Ed. Prisma, Râmnicu-Vâlcea.
Popescu Cilieni I., 1941, Biserici, târguri şi sate din judeţul Vâlcea, f.edit, Craiova.
Popescu N., Călin D.,1987, Cozia, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Popescu N., 1968, Munţii Căpăţânii şi Coziei, Ed. C.N.E.F.S., Bucureşti;
Popescu N., 1972, Valea Oltului între Turnu Roşu şi Cozia, B.S.R.G., vol. II, Bucureşti.
Popescu-Voiteşti I., 1918, Pânza conglomeratelor de Bucegi în valea Oltului, în „An. Inst. Geol. Rom.”, vol. VIII, Bucureşti.
Posea Grigore, 2005, Geomorfologia României. R elief - tipuri, geneză, evoluţie, regionare, ed. a II-a revăzută şi adăugită,
Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine”.
Predescu Lucian, Enciclopedia Cugetarea. Material românesc - Oameni şi înfăptuiri, Bucureşti, [Editura] Cugetarea -
Georgescu Delafras, 1940; idem, sub titlul Enciclopedia României. Cugetarea, Ediţia a II-a - anastatică, Bucureşti, Editura
SAECULUM I.O., Editura VESTALA, 1999.
Purcaru I., 1980, Ţara Loviştei, Ed. Ion Creangă, Bucureşti.
Purcaru, Ilie, 2007, Cartea Loviştei, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”,
Purece Sergiu, Petre Bardaşu, Gheorghe Simeanu, 1997, Ani de restrişte. Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial,
Râmnicu-Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”.
Recensământul general al populaţiei din România, Bucureşti, 1899.
Roşu Al., 1973, Geografie fizică a României, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Sacerdoţeanu A.,1947, Actele secţiei publice, Mănăstirea Cozia, Deduleşti, Dintr-un Lemn, Sf. Ecaterina. Indici cronologi,
Bucureşti.
Simionescu I., 1973, Prin munţii noştri, Editura Pentru Turism, Colecţia „Cântarea României”, Bucureşti.
Sporiş Gh., 2000, Ţinutul dintre Jiu şi Olt. La nord de paralela de 450. Ed. Clusium.
Soare I., 1981, Consideraţii etimologice privind toponimia majoră a judeţului Vâlcea, în:„Studii Vâlcene”, VII, Râmnicu-
Vâlcea, pag. 179-199..
“Studii vâlcene”, nr. 1, Râmnicu-Vâlcea, 1972.
Suder M., 1967, Economia forestieră din România, Ed. Meridiane, Bucureşti.
Surdu Gheorghe, 1967, Momente din istoria Văii Lotrului, în “Lotru”, nr. 1, pag. 15.
Surdu Gheorghe, 1967, Despre vechimea satelor de pe Lotru, în “Lotru”, nr. 2/10 sept., pag. 25-27.
Surdu Gheorghe, 1967, Momente din istoria drumului de pe Olt, în “Lotru”, nr.3, pag. 21-24.
Surdu Gheorghe, 1968, File din istoria satului Drăgăneşti, în “Lotru”, , nr. 5/10 iunie, pag. 3-6.
Surdu Gheorghe, 1968, Pădurile şi vechile joagăre de pe Lotru, în “Lotru”, nr. 6/10 sept.
Surdu Gheorghe, 1969, Relaţiile lotrenilor cu Mânăstirea Cozia, , în “Lotru”, nr.8.
Tamaş Corneliu, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, 1980.
Tamaş Corneliu, Istoria municipiului Râmnicului Vâlcea, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2006.
Tamaş Corneliu, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu - Bălceşti, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe
Topolog, Societatea ,, Prietenii Muzeului Bălcescu, 1978.
Tamaş Corneliu, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Contribuţia judeţului Vâlcea la susţinerea războiului
de independenţă (1877-1878), Bălceşti pe Topolog, 1977.
Tamaş Corneliu, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe
Topolog, 1978.

818
 Tamaş Corneliu, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Răscoala ţărănească din 1907, în judeţul Vâlcea,
Bălceşti pe Topolog, Societatea “Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1974.
Tamaş Corneliu, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial,
Bălceşti pe Topolog, 1979.
Tamaş Corneliu, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, Contribuţia Judeţului Vâlcea la Unirea Principatelor,
Râmnicu-Vâlcea, 1982.
Tamaş Corneliu, Emilian Valentin Frâncu, 2007, Istoria comunităţii catolice din judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura
„Anton Pann”.
Tamaş Corneliu, Ion Soare, Carmen Andreescu, Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la Arhivele Statului
din Râmnicu-Vâlcea (1388-1715), vol. I, Bucureşti, 1983.
Tamaş Corneliu, Tudor Gh., 1999, Vâlcea turistică, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys.
Tamaş Veronica, Aportul judeţului Vâlcea la construirea, de către armata română, a podului peste Dunăre în timpul
operaţiunilor militare din 1877-1878, în „Buridava. Studii şi materiale”, Râmnicu-Vâlcea, pag. 126-130.
Tănăsescu, Claudiu Ilie, Carol Novak - primul mare antreprenor străin din nordul judeţului Vâlcea (manuscis).
Tudor D., 1978 - Oltenia Romană, ediţia a IV-a, Bucureşti, Ed. Academiei RSR.
Ujvari Iosif, 1972, Geografia apelor României, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.
Vlahuţă Al., 1965, România Pitorească, Bucureşti, Editura pentru Literatură.
Vlădescu Cristian M., 1986, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Craiova, Ed. Scrisul Românesc.
Winkler Iudita, 1972, Consideraţii despre moneda „koson" în secolul IV, în “Studii şi cercetări de istorie veche”, anul 23,
nr. 2/1972.

Două dintreprimele Ing. G H E O R G H E N . E F R IM

monografii ale localităţii Brezoi:

Dr. Gheorghe D. DEŞLIU,

MONOGRAFIA SANITARĂ A
CIRCUMSCRIPŢIEI BREZOIU-
VÂLCEA (1947)
Şi
BREZOI
Ing. Gheorghe EFRIM, FILE DE ISTORIE
BREZOI. FILE DE ISTORIE
(2008)

■st*-.

HONDGBAF1A S A M T A R A

*1f11fc
M

819
 SUMMAR Y
Brezoi, one of the most picturesque urban settlements of Valcea County, is located within the
geographical area between the Lotru, Cozia and C apatana m ountains, also known as the Lovistea
Depression. Since the settlement is quite isolated, its name is first mentioned in a document in 1549, but
obviously it is much older.
The settlement is m ade up of the town of Brezoi and seven villages surrounding it: Pascoaia, Valea lui
Stan, V aratica, Golotreni, Proieni, Draganesti, Calinesti. The area of the town covers 240.97 Km2 , with a
population of 8,600 inhabitants. The element th at played an im portant p a rt in the development of the town
is the existence of the two main valleys of the county - The Olt Valley and The Lotru Valley which are
essential routes of connection with the population to the north and south of the South C arpathian Chain.
The villages which belong to of Brazoi are located along the two valleys, the m ajority of hum an activities
taking place along and in connection with them.
The inhabitants are mainly farm ers who exploit the natural resources of the m ountains (wood
processing, animal grazing, extraction of feldspar). There are 223 companies in Brezoi, of which two are
state owned and the rest are private companies. The educational system is represented by eight units of
which three are nurseries, four prim ary schools and high school.
Tourist attractions, historical monuments: The Heroes Monument in Brezoi (“The Olt Heroes -1916”),
The Heroes’ Tomb in Calinesti village (1921), The old church in Calinesti (1715); The old church in Proieni
(dated 1583 - with a historical and documentary value: old religious books published between 1743-1862,
m any icons, eight being as old as 1794); The old church in Brezoi (1793); The Roman Tower on the left bank
of the river Olt, in V aratica village, built in 101 B.Ch.; The necropolis with tombs o f inscription in boxes
(cystate), thought to be unique; The dam and basin at Gura Lotrului; The area exhibits a rare tourist
potential in the Cozia National Park, with a surface of 2,500 ha, and the Valea Doabrei Reservation, property
of the Brezoi Forestry Company.
(Translated into English by Sanda MACAEŢI)

R E SUME

Brezoi est une des plus pittoresques localites urbaines du departem ent de Vâlcea, situee dans l’espace
geographique entre les Montagnes de Lotru, Cozia et Căpăţânii, connue aussi comme Depresiunea Loviştei
. Suite a son isolement, le nom va apparaîtra pour la prem iere fois dans un document en 1549 mais,
evidement, la localite est beaucoup plus vielle. L a ville de Brezoi et encore sept villages de la proximite -
Păscoaia, Valea lui Stan, V ăratica, Golotreni, Proieni, Drăgăneşti, et Călineşti form ent la communaute.
La surface de la ville est de 240,97 km 2 et une population de 8600 habitants. Un element tres
im portant, qui a perm anent influence le developpement favorable de la ville est represente p a r les deux
vallees celle de l’Olt et celle du Lotru, veritables axes de circulation pour les habitants du Nord et du Sud
des Carpates M eridionaux et facteurs favorisants de la vie et des activites humaines de la contree. C ’est au
long de ces vallees que se trouvent les habitations de la ville et, c’est toujours dans ce cadre, que les
activites humaines se deroulent dans leur grande m ajorite. L ’occupation principale des habitants est
l’agriculture et l’exploitation des ressources naturelles de la montagne (le bois, le feldspath, les pâturages
etc.). Il y a a Brezoi presque 223 agents economiques, deux a capital d’etat et le reste a capital prive. Le
systeme d’enseignement nom bre huit unites scolaire, representees p ar trois garderies, quatre ecoles
prim aires et generales et un lycee theorique.
Objectifs touristiques, monuments historiques: Le monument des Heros de Brezoi („Les Heros de
l ’Olt 1916”), Le cimetiere du village Călineşti 1715, L ’ancienneEglise de Călineşti 1715; L ’ancienneEglise de
Proieni - datant de 1583, d ’une grande valeur documentaire: livres ecclesiastiques 1743-1862, des icones -
huit datant de 1794; L ’ancienne Eglise de Brezoi 1793; La Tour romaine construite en 101 a.n.e., sur la rive
de l’Olt dans la village de Văratica; La Necropole avec des tombeaux inscriptionnes consideres uniques, se
trouve dans le village Valea lui Stan dans la partie ouest de Brezoi a 4 km; Le Barrage et le lac de retenue de

820
Gura Lotrului; Le Parc Naturel Cozia, avec une surface de 2500 ha et la Reserve Valea Doabrei
appartenant a Ocol Silvic Brezoi, constituent un potentiel touristique d’exception.

5 0 0 0 -n

4 0 0 0 — — ------------ — ------------- r
□ Populaţie activă
3000 — ------------ ------------

2000 — ------------ □ Populaţie

ocupată
1000 — — ■

0 M i i
1 2 3

821
 Coordonatori: Fenia DRIVA, Gheorghe O PRICA
Autori: Aurelian CÎRSTEA, Ilie CEAPĂ, Sabina CUPRIAN, Fenia DRIVA,
Gheorghe LAZĂR, Gheorghe MĂMULARU, Ligia OLĂNESCU RIZEA,
Gheorghe OPRICA, Georginel SANDU, Ion SOARE
Colaboratori: C-tin MIHĂILĂ

Oraş ul
CĂLIM ĂNEŞTI

821
 P rim a atestare docum entară
a localităţii CĂLIMĂNEŞTI

20 m ai 1388. Fragment din hrisovul emis de Mircea cel Mare vv, în care Călimăneştiul este atestat
pentru prima oară; printre alte danii, domnul dăruieşte M-rii Cozia - ctitoria sa, un răz o r în h otarul
C ălim ăneştilor (rândurile 3 şi 4 de sus)

AYamaJV* j- Â d X J I a,

HktwAPi )âdu2St3f &^ sixxl.i'u* * AYdm^â^

J TU ’ z t / Y
> eJ M ţ& J u a s a JI^ C ’ & LXV;

tf/t a & w ri 7 iS *
% w* » ' L * r 7 / y && /&
>f<Jâ<L0 h v z £ , % X\t/tâ&L /teU o& t *5(*L3S4J&*^ J
v tA ^
t o i & zza m *
( Q\ i\} i, _ / : f
&yM#piK, M x a Ă & ffi'& Z j& o v a i-s te u ft J/t/A.
f o T T m /
*
/ î
«v / - fca 4 f '
^ ^ £ 2 2 (W ^ } fy m & M **

f I $ 7 1/ ~ A p i l J & t f/t- fit h

+ M ? L s k £ & * t!c < M jS J ld v lft

TbF&AOu % 2r JiU ^ i^ fii: m . K t L ' 4 W t U / d * ' * * ^ 2?1

- k* f - " eS u r - ** A -uz
W v J l f M & f a t x * Mlh i fcft l - C u 2 ' JBr*'

... voevod, încă şi alt codru de loc, ce să împreună cu locurile lui Dude în hotaru, şi cu
altele ale Stanciului Corbeanul, carele le-au adaos frate-mieu Vladul, şi viia aceaiaşi iaste în
patru locuri, un răzor în h o ta ru l C ălim ăneştilor, iar doao răzoare în hotarul lui Voico, şi altul
în hotarul [lui] Stanislav Oriov. Şi la Râmnic o moară care o au adaos Dan voevod, şi o vie
iar acolo, adaos dă jupânul Buda pentru voinţa părintelui domnii meale Io Radul voevod. Şi
Uliţa la locul Hinateştilor, care o au dat Tatul bisearichii. Şi aceastea toate ce sânt mai sus
zise, să fie slobode de toate dăjdile şi slujbele domneşti. Încă am mai adaos domnia mea şi
merticu din curtea domnii meale: în toţi anii, grâu kile 220 şi 8 buţi de vin şi 8 foi de brânză
şi 20 de caşcaval şi 8 foi de miare şi 8 bucăţi de ceară şi . . .

D JV A N : Colecţia Manuscrise, ms. 86, f. 11 v - 12; Colecţia Microfilme, c. 25-26.

822
Harta oraşului Călimăneşti

823
L U M IN A L U I M IR C E A L A . . .

M -R E A C O Z I A , ctitoria sa

824
 C U P R IN SU L

REPERE ISTORIOGRAFICE (Gheorghe Oprica) --------------------------------- 828

SIGLE ŞI PRESCURTĂRI BIBLIO G RAFICE------------------------------------- 829
Alte abrevieri------------------------------------------------------------------------------ 829

C ap . I — C A D R U L G E O G R A F IC (Georginel Sandu)-----------------------831
1. AŞEZAREA------------------------------------------------------------------------------- 831
2. CADRUL NATURAL------------------------------------------------------------------- 831

C ap . II - IS T O R IA (Gheorghe O prica) -----------------------------------------836

1. PREISTORIA, ISTORIA ANTICĂ ŞI PREMEDIEVALĂ---------------------836
2. EVUL MEDIU---------------------------------------------------------------------------- 837
3. EPOCA MODERNĂ-------------------------------------------------------------------- 839
4. EPOCA CONTEMPORANĂ--------------------------------------------------------- 841

C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T IM P U L U I (Ligia
Olănescu R izea) ------------------------------------------------------------------------------- 847
1. PREISTORIA. EPOCA DACICĂ. EPOCA ROMANĂ-------------------------847
2. EPOCA MEDIE-------------------------------------------------------------------------- 847
3. EPOCA MODERNĂ-------------------------------------------------------------------- 848
4. EPOCA CONTEMPORANĂ ------------------------------------------------------- 849

C ap . IV - A S P E C T E A L E V IE Ţ II E C O N O M IC E (Gheorghe
O prica) ---------------------------------------------------------------------------------------------852
1. OCUPAŢII TRADIŢIONALE-------------------------------------------------------- 852
2. ÎNCEPUTURILE ŞI DEZVOLTAREA „INDUSTRIEI” BALNEARE — 852
3. SECOLUL AL XX-LEA: CAPITALISM, COMUNISM, TRANZIŢIE — 854
4. PE COORDONATE EUROPENE: PROIECTE, REALIZĂRI,
PERSPECTIVE ---------------------------------------------------------------------------- 856

C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L (Fenia Driva, Gheorghe L azăr) ------ 859

C ap . V I - Ş T IIN Ţ A ŞI T E H N IC A (Fenia D riva) ---------------------------864

1. EPOCA VECHE------------------------------------------------------------------------- 864
2. EVUL MEDIU --------------------------------------------------------------------------- 864
3. PERIOADELE MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ --------------------------- 865

C ap . V II - C U L T U R A ----------------------------------------------------------------- 868
1. CULTURA TRADIŢIONALĂ (CULTURA POPULARĂ) ( L i g i a
O lănescu R iz e a ) ---------------------------------------------------------------------------------------------- 868
2. CULTURA SCRISĂ (Ilie C ea p ă ) ----------------------------------------------------- 871
825
Cap. VIII - VIAŢA RELIGIOASĂ (Ilie Ceapă)----------------------- 875

C ap . I X - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II------------------------------------------ 878
1. CĂLIMĂNEŞTIUL BALNEAR (Gheorghe Mămularu)-------------------------878
2. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI (Sabina Cuprian)---------------879

C ap . X - S P O R T U L (Aurelian Cărstea) --------------------------------------- 882

C ap . X I - T U R IS M U L (Georginel Sandu şi Ligia Olănescu Rizea) - 885

1. RESURSE TURISTICE NATURALE (Georginel Sandu)----------------------885
2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE (Ligia Olănescu Rizea)--------------- 886

C ap . X I I —P E R S O N A L IT Ă Ţ I (Fenia Driva, I. Soare)--------------------------889

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ------------------------------------------------------------- 896

SUMMARY--------------------------------------------------------------------------------------- 900
R ESU M E-------------------------------------------------------------------------------------------900

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata. Vedere generală

826
 REPERE ISTORIOGRAFICE

Dezvoltarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi

creşterea faimei naţionale şi internaţionale a „izvoarelor sale de sănătate”, au determinat editarea unor
lucrări de prezentare şi popularizare sub forma unor broşuri, ghiduri şi îndreptare turistice care, pe lângă
capitolele dedicate prezentării cadrului natural, izvoarelor minerale, tratamentelor balneare şi circuitelor
turistice, includ şi secvenţe mai ample sau mai sintetice, destinate prezentării istoricului localităţii şi
monumentelor sale istorice: Staţiunea balneară Govora şi Călimăneşti cu împrejurimile, [Bucureşti],
Stabilimentul grafic Ţăranu et Comp., 1904; Ion Simionescu, Govora şi Călimăneşti, Bucureşti, 1936;
Victor Brătulescu, Călimăneştii şi monumentele istorice din împrejurimi, ed. a III-a, Bucureşti, Institutul de
Arte Grafice Marvan, 1941; Călimăneşti-Căciulata (prefaţă de Alexandru Gîrneaţă), Bucureşti, Ed.
Meridiane, 1963; Izvoare de sănătate. Călimăneşti-Căciulata 125 de ani, Râmnicu-Vâlcea, 1975; Vasile
Berbece, Victor Botvinic, Călimăneşti-Căciulata. Mic îndreptar turistic, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1973
(ediţii în limbile franceză, engleză, germană); Vasile Berbece, Victor Botvinic, Călimăneşti-Căciulata, ed.
a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed. „Sport-Turism”, 1978; Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata,
Cozia. Un altfel de ghid, Râmnicu-Vâlcea, 2002, Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia. Ghid turistic,
Râmnicu-Vâlcea, 2004; Eugen Petrescu, Vâlcea - Ţara Lupilor Getici sau Ţinutul Vâlcilor, vol. I,
(Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2007); Petre Petria, Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date (Râmnicu-
Vâlcea, Ed. Conphys, 2008) ş.a.
De o atenţie deosebită din partea cercetătorilor, s-a bucurat Mânăstirea Cozia, căreia, pe lângă
numeroasele articole referitoare la diferite aspecte ale trecutului său, i-au fost dedicate două monografii mai
ample, avându-i ca autori pe doi dintre cei mai cunoscuţi stareţi ai săi: Ghermano Dineaţă, Mănăstirea
Cozia, Râmnicu-Vâlcea, 1969 şi Gamaliil Vaida, Mănăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea voievod
cel Mare. 600 de ani de existenţă (Râmnicu-Vâlcea, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, 1986). La
acestea, adăugăm lucrarea mai recentă a cercetătorului vâlcean Costea Marinoiu, Cozia, istorie şi
continuitate (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2008).
Scurte monografii istorico-geografice ale Călimăneştiului şi localităţilor componente, au fost incluse
în lucrări recente, cu caracter de popularizare, referitoare la judeţul Vâlcea: Vâlcea. 30 de monografii
(Râmnicu-Vâlcea, Editura Petras, 2006; fără menţionarea autorilor) şi Dicţionarul istoric al localităţilor
din judeţul Vâlcea, I. Oraşele, Ed. Sitech, Craiova 2009, apărut sub egida Institutului de Cercetări Socio-
Umane „C.S. Nicolăescu - Plopşor” din Craiova.
Dicţionare alfabetice referitoare la personalităţile culturale ale oraşului, au fost publicate de către
Fenia Driva, Dumitru Mitrana, Călimăneşti: oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Dicţionar (Râmnicu-Vâlcea,
Ed. Conphys, 1999) şi Fenia Driva, Călimăneşti şi oamenii săi, Ed. Offsetcolor, Râmnicu-Vâlcea, 2006.
O lucrare istorică pertinentă şi consistentă, în care s-a încercat o reconstituire integrală a trecutului
aşezărilor de pe teritoriul de astăzi al oraşului Călimăneşti, din preistorie până în prezent, intitulată
Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică, a fost elaborată de un colectiv de cercetători coordonat de
către Sorin Radu, Vasile Ciobanu şi Radu Racoviţan - cadre didactice la Facultatea de Istorie şi Patrimoniu
„Nicolae Lupu” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, apărând în anul 2009, la Editura Spandugino din
Bucureşti. Deşi cele peste 500 de pagini ale monografiei se întemeiază pe o amplă bază documentară,
coordonatorii lucrării admit, rezonabil, că ...mai sunt încă surse care nu ne-au fo st accesibile, de care n-
avem cunoştinţă în prezent. Pentru unele momente, evenimente, epoci întregi, informaţiile abundă, alteori
sunt mai sărace şi ne obligă la parcimonie în creionarea unor segmente temporale din trecutul
Călimăneştilor (pag. 7). O asemenea constatare se impune, în primul rând, cu privire la prezentarea
evoluţiei aşezărilor de pe malul stâng al Oltului (Jiblea Veche, Jiblea Nouă, Păuşa) în perioada anterioară
includerii lor în structura administrativă a oraşului (1950). În plus, lucrarea a fost editată într-un număr
foarte mic de exemplare, aflate în posesia autorilor sau a unor persoane particulare, nefiind inclusă încă în
fondul de carte al vreunei biblioteci, nici măcar al Bibliotecii Orăşeneşti „A. E. Baconski” din Călimăneşti.
Surse bibliografice importante pentru reconstituirea trecutului Călimăneştiului, sunt şi cele două
monografii ilustrate, publicate de către unul dintre fiii oraşului, pasionat de cartofilie, Dan Zamfirache:

827
Călimăneşti ’2000, Râmnicu-Vâlcea, 1997 şi Călimăneşti ’2038. Monografie ilustrată. 650 de ani de
existenţă, ediţia a II-a, f. l., 2008. Ultima oferă cercetătorilor un bogat şi inedit material documentar, prin
cele peste 200 de litografii şi cărţi poştale ilustrate, reproduse pe capitole tematice.
Implicarea Călimăneştiului în marile momente ale istoriei naţionale, numeroasele vestigii şi
monumente istorice de pe teritoriul său au generat apariţia unui număr impresionant de studii şi articole în
diverse publicaţii de istorie, istorie a artei, istorie a bisericii, etc., de interes judeţean („Studii Vâlcene”,
„Buridava”) sau naţional („Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, „Studii şi Cercetări de Istoria
Artei”, „Mitropolia Olteniei” etc.). Dintre cercetătorii locali, se remarcă, prin numărul mare de articole de
popularizare şi diversitatea tematică (istorie, balneologie etc), medicul Gheorghe Mămularu.
Toate acestea, ca şi numeroasele documente aflate în fonduri arhivistice rămase încă neexplorate,
reprezintă temeiul documentar al cercetărilor care vor întregi reconstituirea trecutului meleagurilor
încărcate de istorie ale Călimăneştiului.

ElIrTDl* IA nin.UfllCfUi

l> tiiic r c m t H n L ii |H > X C rM ■ s y i l l I P -

Iînv .-'Mnlirai+H-
W t J l ll w - w * 1 1 I u A M U lLle i 1 1 n 11 | H h a

828
 SIGLE ŞI PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE

„BSNR” - „Buletinul Societăţii Numismatice Române”

Călimăneşti - Căciulata - Vasile Berbece, Victor Botvinic, C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta .
M ic în d re p ta r turistic, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1978.
Călimăneşti - Monografie - Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu,
Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria Soroştineanu, Ioan Marian
Ţiplic, C ă lim ă n eşti - M o n o g ra fie isto rică şi etn o g ra fic ă , coord. Sorin Radu, Vasile Ciobanu,
Radu Racoviţan, Bucureşti, Ed. Spandugino, 2009.
Dicţionarul istoric - D ic ţio n a r u l isto ric a l lo c a lită ţilo r d in ju d e ţu l Vâlcea, vol. I,
coord. Dinică Ciobotea şi Cezar Avram, Craiova, Ed. Sitech, 2009
DIR - D o c u m e n te le Isto ric e a le R o m â n ie i
DRH - D o c u m e n ta R o m a n ia e H isto r ic a
Enciclopedia Vâlcea I - E n c ic lo p e d ia ju d e ţu lu i Vâlcea, vol. I - P re ze n ta re g en e ra lă ,
coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
PJV - (Fondul arhivistic) P re fe c tu ra J u d e ţu lu i V âlcea
„SV” - „Studii vâlcene”

Alte abrevieri

Acad. - academician DJVAN - Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor

ACPPCE — Asociaţia pentru Conservarea Naţionale
Promovarea Patrimoniului Cultural European dos. - dosar(ul)
ANB —Arhivele Naţionale Bucureşti dr. - doctor
ANIC —Arhivele Naţionale Istorice Centrale doc. - document(ul)
ANL - Asociaţia Naţională a Locuinţelor DRH - Documenta Romaniae Historica
ANS —Arhivele Naţionale ale Statului dos. - dosar
antol. — antologie ed. - editura
ap. - apărut etc. —etcetera(şi celelalte)
apr. —aprilie f. - fila; fără
aprox. - aproximativ f. a. - fără an
arhim. - arhimandrit febr. - februarie
ATM —Asociaţia Teatru Muzică FPS - Fondul Proprietăţii de Stat
aug. - august GAS - Gospodăria Agricolă de Stat
av. - avocat(ul) gen. - general
BCU -Biblioteca Centrală Universitară gr. - grad
BSNR —Buletinul Societăţii Numismatice Române GŞEAS - Grup Şcolar Economic Administrativ şi
c. - cadrul (de film/ microfilm) de Servicii
CAP - Cooperativa Agricolă de Producţie HG - Hotărâre de Guvrern
cap. - capitol ian. - ianuarie
cercet. - cercetător IATC - Institutul de Artă Teatrală şi
CC - Comitetul Central Cinematografică
cf. - confer (compară) I.L. - Ion Luca
CNSAS - Consiliul Naţional de Studieri a INM ER - Institutul Naţional pentru Memoria
Arhivelor Securităţii Exilului Românesc
col. - colecţia INST - Institutul Naţional de Statistică Teritorială
colab. - colaborator(i) iul. - iulie
cont. - continuare iun. - iunie
coord. - coordonator J O —Jocurile Olimpice
dec. - decembrie jud. —judeţ
desf. - desfăşurate m. - microfilm(ul)
DIR - Documentele Istorice ale României MAN - Marea Adunare Naţională
829
m art. - martie RSR - Republica Socialistă a României
M.S. - Maiestatea Sa rev. - revistă
ms. - manuscris(ul) SA - Societate pe Acţiuni
m. - mort SC - Societate Comercială
n. - născut sept. - septembrie
nov. - noiembrie soc. -sociolog
n.a. - nota autorului “SV” -Studii Vâlcene
nr. - număr ş.a. - şi altele
oct. - octombrie UAP -Uniunea Artiştilor Plastici
OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii UE - Uniunea Europeană
ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite UGSR - Uniunea Generală a Sindicatelor din
op. cit. - o p eră cita tă România
orig. - original(i) UNATC - Universitatea Naţională de Teatru şi
pag. - pagină Cinematografie
P.S - Prea Sfinţitul UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Pr. - preot Educaţie Ştiinţă şi Cultură
preşed. - preşedinte univ. - universitar
prof. - profesor v - verso
RTV - Radio Televiziunea Română v. - vezi
red. - redactor vicepr. - vicepreşedinte
RFG - Republica Federală Germania vol. - volum
rom. - românesc vv. - voievod
R PR - Republica Populară Română

Complexul de la Căciulata, sau „Arhitectură în peisaj” -

Hotelurile CĂCIULATA, COZIA şi OLTUL

830
 Cap. I —CADRUL GEOGRAFIC

1. AŞEZAREA
Aşezarea geografică. Localitatea Călimăneşti este aşezată geografic, la sud de Carpaţii Meridionali,
în sectorul de sud-vest al Depresiunii subcarpatice Jiblea - Berislăveşti, la o altitudine de 280 m faţă de
nivelul mării, în imediata apropiere a ieşirii râului Olt din Defileul Turnu Roşu - Cozia1. Este străbătută de
drumul european E81(DN 7) şi se află la 18 km nord de municipiul Râmnicu - Vâlcea, 81 km sud de oraşul
Sibiu, 140km faţă de Craiova (centrul de coordonare a Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia) şi la 187
km de capitala ţării - Bucureşti 2 3.
Aşezarea matematică. Pe glob, localitatea Călimăneşti se află poziţionată matematic, la intersecţia
paralelei de 45015’21’’lat. N, cu meridianul de 24020’36’’ longitudine estică.
Vecinii. Cu o dezvoltare pe ambele maluri ale râului Olt, Călimăneştiul are în vecinătate următoarele
unităţi administrativ-teritoriale: oraşul Brezoi - la nord, comuna Sălătrucel în est, comunele Dăeşti şi
Bujoreni - la sud, comuna Muereasca - la sud-vest şi oraşul Băile Olăneşti - la vest.

2. CADRUL NATURAL
Relieful. • Evoluţia paleogeografică şi petrografie. Regiunea geologică în care se încadrează
Călimăneştiul, respectiv Depresiunea Jiblea-Berislăveşti, prezintă, în ansamblu, o puternică fragmentare
datorată în bună parte şi marii varietăţi a rocilor care intră în constituţia sa: la nord - cristalinul Coziei cu
gnaisul său specific ocular, iar la sud - sedimentarul terţiar cu alternanţe repetate de conglomerate, marne,
pietrişuri, tufuri, nisipuri, oferind condiţii pentru dezvoltarea unui relief variat4. Scufundarea cristalinului
aflat în faţa Meridionalilor, ce făcea legătura spre sud cu M-ţii Balcani, determină formarea unei arii
depresionare de dimensiuni mari ce a suferit procese interne de sedimentare din Senonian (Mezozoic) şi
până în Cuaternar (Neozoic)5, 6 7. Astfel, în Depresiunea Jiblea - Berislăveşti, peste calcarele mezozoice s­
au aşternut în benzi transgresive formaţiuni sedimentare mai noi (conglomerate, marne, calcare, calcare
recifale, gresii, nisipuri), ce au o dispunere paralelă cu marginea munţilor. Benzile alcătuite din roci friabile
(mai puţin rezistente la eroziune) au permis modelarea unor culoare depresionare sau conturarea unor
interfluvii, în urma fragmentării produse de eroziunea fluvială sau torenţialitate, ca efect al unei regresiuni
marine definitive 8.
Din punct de vedere petrografic, Cuaternarul este cel mai prezent în regiune, fiind format din
depozite de pietrişuri şi bolovănişuri de terasă de vârstă pleistocenă; depozite de cuvertură, fine, ce acoperă
suprafeţe plane nesupuse eroziunii; eluvii, rezultate din dezagregarea şi acumularea reziduală de materiale
pe culmile supuse eroziunii sau levigării; deluvii, rezultate din translocarea şi depunerea pe pantă a
materialelor dezagregate; coluvii, depozite de textură fină la baza versanţilor şi pe fundul văilor; aluviuni,
aduse de apele curgătoare, care ocupă toată lunca Oltului şi a Coiscăi, dar şi a afluenţilor lor (predomină
pietrişurile, bolovănişurile şi nisipurile) 9.
• Relieful actual Relieful este specific spaţiului subcarpatic - Subcarpaţii Getici, în care altitudinile
scad pe direcţia nord-sud, iar formaţiunile deluroase închid aliniamente depresionare cu caracter submontan
sau intradeluros. Partea de sud-vest a Depresiunii Jiblea-Berislăveşti, ce reprezintă suportul litologic al
Călimăneştiului, prezintă un relief cu o evoluţie îndelungată în timp, existenţa depresiunii datorându-se în
cea mai mare parte înlăturării prin eroziune diferenţială a unui orizont de marne puţin rezistent, de vârstă
eocenă10, 11 12. La sud, depresiunea se închide cu dealuri a căror înălţime nu depăşeşte 600-700 m
altitudine, formate din roci miocene. Dinspre Cozia şi Narăţu, pleacă spre sud culmi deluroase care
formează treapta de altitudine medie a depresiunii, aşa cum sunt Dealurile Priboeni (675 m), Căciulata (600
m), Boilor (580 m) pe dreapta Oltului şi Păuşa (567 m), Jardei (482 m), Lăstun (560 m) pe stânga
Oltului13, 14, 15.
Un rol important în modelarea reliefului, l-a avut râul Olt, ce parcurge depresiunea pe direcţia nord-
sud şi dezvoltă câteva terase bine individualizate, vizibile mai ales în partea dreaptă a văii. Intravilanul
831
Călimăneştiului se află pe terasele doi şi trei ale văii Oltului16..Construirea barajelor hidroenergetice de la
Călimăneşti şi Turnu a produs modificări în relief, mai ales in configuraţia văii, dar şi la nivelul
confluenţelor dintre râul Olt şi afluenţii preluaţi în acest sector. Dacă Ostrovul de altădată era o creaţie a
Oltului, rezultat prin fixarea unor componente grosiere la nivelul albiei şi transformării lor într-o insulă pe
fondul unor viituri în care apele învolburate din defileu se linişteau aici, astăzi, el este artificializat pentru
că a fost înălţat cu circa 6 m faţă de nivelul de bază, păstrându-şi caracterul de insulă, dar în apele barajului
de la Călimăneşti17, 18, 19.
Clima. Poziţia geografică a localităţii, în cadrul ţării, face ca elementele climatice să se supună în
manifestare, sectorului climatic de tranziţie, în care se încadrează. Parametrii climatici vor suferi modificări
în timpul unui an, în funcţie de impunerea în teritoriu a maselor de aer specifice sectoarelor climatice
învecinate (influenţele pot fi: oceanice - cresc cantităţile de precipitaţii; submediteraneene - cu ierni blânde
şi bogate în precipitaţii, sau estic-aride - instalează veri caniculare cu secetă).
Influenţele climatice externe sunt în mare parte modificate de componentele naturale locale, ce impun
condiţii climatice specifice. Datorită obstacolelor impuse de relief spre nord (Carpaţii), ce împiedică
trecerea maselor de aer rece şi a celor dinspre sud şi sud-vest, în Călimăneşti, climatul este moderat, fără
schimbări majore de la o zi la alta. Topoclimatul de adăpost face ca iernile să fie blânde, cu temperaturi
medii în jurul valorii de 00C, iar verile să fie lungi şi călduroase, cu durată din aprilie până în octombrie şi
în care temperatura medie pentru luna iunie, înregistrează valoarea de 19,70C. Valoarea medie anuală a
temperaturii aerului la Călimăneşti, este de 9,70 C 20,21,22. Precipitaţiile atmosferice cad în cantitate
suficientă şi în tot timpul anului, atingând o valoare medie anuală de 750 mm23. Durata de strălucire a
soarelui este de 110 zile pe an, iar umiditatea relativă a aerului este cuprinsă între 60-80% 24, 25, 26..
Mişcarea aerului este condiţionată de aspectul depresionar al reliefului. Predomină vânturile
periodice de tip briză munte-vale, cu activitate diurnă şi cu rol în ionizarea aerului. Vânturile locale au ca
reprezentant vântul de defileu, ce bate pe direcţia nord - sud. Atunci când se formează centrii barici
puternici, de maximă presiune - în Depresiunea Loviştei şi de minimă presiune - la sud de defileu, vântul
capătă intensităţi mari, cu o frecvenţă de 8-10 manifestări pe an27..
Hidrografia. Apele de suprafaţă. Călimăneştiul, în totalitatea spaţiului administrativ-teritorial,
aparţine bazinului hidrografic al râului Olt. Cu un curs ce respectă direcţia nord-sud, Oltul străbate
localitatea pe o lungime de aproape 10 km, cu o declivitate în relief, de 30 m 28. Potenţialul hidroenergetic
este pus în valoare şi în acest sector, prin construirea a două mari hidrocentrale: Turnu - 70 MW (1982) şi
Călimăneşti - 38 MW (1981)29,30. Datorită configuraţiei reliefului şi faptului că Oltul drenează partea de
vest a Depresiunii Berislăveşti, aici, la Călimăneşti, se constituie un important centru de convergenţă
hidrografică. Cu debite mai mari, impuse şi de suprafaţa bazinului de acumulare, se remarcă pârâurile
Păuşa, Valea Satului şi Coisca, ce sunt afluenţi de stânga ai Oltului31. Datorită gradului ridicat de
potabilitate (apa provine în mare parte din izvoarele ce pornesc din versanţii sudici ai Coziei), pe pârâul
Păuşa, în amonte de localitatea cu acelaşi nume, s-a amenajat o staţie de captare în vederea asigurării
necesarului de apă pentru oraş. Confluenţe pe dreapta Oltului, au pâraiele Valea Poştei, Pârâul lui Antim,
Urloaia, Pârâul Bordeiului, Valea Căciulata şi Puturoasa, ce-şi au obârşia în formaţiunile deluroase care
închid spre vest Depresiunea Berislăveşti, şi ale căror cursuri se dezvoltă, în general, pe direcţia vest-est32.
• Apele subterane. Apele subterane se împart în pânze freatice şi ape de adâncime. Pânzele freatice
conţin ape dulci şi mineralizate, aflate la adâncimi mici şi alimentate, prin infiltrare, din precipitaţii33, 34.
După construirea barajelor, s-a constatat că nivelul pânzei freatice a crescut datorită infiltrării apei din
lacurile de acumulare. La Călimăneşti - Căciulata, în cele peste 30 de izvoare reci, se cunosc două tipuri de
ape minerale: unele - cloro-sodice, bromo-iodurate, sulfuroase cu concentraţie redusă; altele - clorosodice,
sulfate calcice, magneziene, slab litinifere şi radioactive. Calitatea apelor minerale depinde de compoziţia
chimico-mineralogică a rocilor prin care circulă, durata contactului cu rocile, presiunea şi temperatura apei
sau conţinutul în elemente chimice la un moment dat35, 36, 37. Apele minerale provin din depozite detritice cu
elemente de şisturi cristaline şi calcare. Ele vor fi bicarbonate calcice şi magneziene, clorurate-sodice şi
sulfuroase, deoarece cristalinul are şi pirită, calcopirită, minerale care prin alterare pun în libertate şi sulf.
Radioactivitatea, temporară sau permanentă, este dată de substanţele radioactive şi emanaţiile lor.
Apele dulci conţin aceleaşi elemente chimice ca şi apele minerale, însă în cantităţi mult mai mici,
deoarece sunt cantonate în tipuri de roci asemănătoare (pliocene şi cuaternare), dar dezagregate şi
descompuse. Apele de adâncime sunt termale, ca urmare a prezenţei apelor vadoase, de infiltrare, la
832
c o n ta c tu l c u ro c ile e ru p tiv e s u p ra în c ă lz ite . A c e s te a , a c o lo u n d e lip s e s c fra c tu rile d e s c h is e , p o t tra n s m ite
p r in c o n d u c tiv ita te , e n e r g ia te r m ic ă a m a g m e lo r d in p ro fu n z im e c ă tre e le m e n te le c u c a re v in în c o n ta c t.
G ra d u l de m in e ra liz a re a a p e lo r te rm a le , e s te d ire c t p ro p o rţio n a l c u te m p e r a tu r a 6.- În m a re p a rte , a p e le
g e o te r m a le a u f o s t in te rc e p ta te c u a ju to ru l s o n d e lo r d e fo ra j.
Flora. V e g e ta ţia se în c a d r e a z ă , în b u n ă m ă s u ră , în lim ita a d o u ă su b e ta je a le e ta ju lu i n e m o ra l:
s u b e ta ju l p ă d u r ilo r d e g o r u n (Quercus petrae ) c a re o c u p ă re g iu n ile c u a ltitu d in i re d u s e şi su b e ta ju l
p ă d u r ilo r d e fa g ( Fagus silvatica), c a ra c te ris tic e d e a lu r ilo r m a i în a lte . În la r g a v a le a O ltu lu i, se în tâ ln e s c
z ă v o a ie c u să lc ii ( Salix alba şi Salix caprea) şi a lte sp e c ii iu b ito a re d e u m e z e a lă , p re c u m ş tirig o a ia
( Veratrum album ), f e r ig a (Dryopteris filix-mas ), b r u s tu re le (Articum lappa ) etc.
E ta ja r e a v e g e ta ţie i e s te c o n d iţio n a tă d e f a c to rii fiz ic o - g e o g r a f ic i lo c a li. P u te r n ic a in f lu e n ţă a
D e file u lu i O ltu lu i, c e c a n a liz e a z ă c irc u la ţia d e a e r p e d ir e c ţia n o r d -s u d , e x p o z iţia s u d ic ă a v e r s a n ţilo r
m o n ta n i, p r e z e n ţa a p e lo r g e o te rm a le şi a b r iz e lo r d e m u n te - v a le , d e te r m in ă in v e rs iu n ile d e v e g e ta ţie (P e
v e r s a n ţii su d ic i d in C o z ia şi N a ră ţu , in v e rs iu n i d e g e n u l s te ja r-fa g -s te ja r)5. P e f o n d u l c lim a tu lu i d e a d ă p o s t,
s te ja ru l u r c ă p â n ă la a ltitu d in i d e 1350 m (re c o rd în c a d ru l ţă rii). D in a c e le a ş i c o n s id e re n te , n u c u l ( Juglans
regia) (e s e n ţă iu b ito a re d e c ă ld u ră ), a p a re la a p r o x im a tiv 1000 m - în a p r o p ie re a M ă n ă s tirii S tâ n iş o a ra .
P e p a jiş ti, z ă v o a ie şi fâ n e ţe , a p a re u n c o v o r v e g e ta l a lc ă tu it d in ie rb u ri s u c u le n te şi o m u lţim e d e flo ri,
c e d a u o fru m u s e ţe a p a rte lo c u rilo r. L a n iv e lu l f o rm a ţiu n ilo r a m in tite , a p a r şi a lte e le m e n te d e f lo r ă c a ce le
m e d ic in a le (m u ş e ţe l - Chamonilla sp., c iu b o ţic a c u c u lu i - Primula veris, p ă d u c e lu l - Crataegus
monogyna, a fin u l - Vaccinium myrtillus, so c u l - Sambucus nigra, z m e u ru l - Rubus idaeus ) şi m e life re
(m u ru l - Rubus fructicosus, z b u r ă to a r e a - Epilobium angustifolium, fra g u l - Fragaria vesca ). A c tiv ita te a
a n tro p ic ă a m o d if ic a t p u te rn ic v e g e ta ţia s p o n ta n ă , p rin tă ie r i se le c tiv e d e a rb o ri şi u n e o ri în m a s ă , p ă ş u n a t
( c h ia r a b u z iv ), re p la n tă ri, a m e n a jă ri h id ro e n e rg e tic e , c o n s tru c ţii tu ris tic e , in f ra s tr u c tu ră d e tr a n s p o r t etc.
Fauna p r e z in tă o h e te r o g e n ita te ta x o n o m ic ă şi e c o lo g ic ă r e la tiv rid ic a tă , a ic i în tâ ln in d u - s e o se rie d e
s p e c ii c o m u n e re g iu n ilo r lim itro fe jo a s e sa u în a lte . D in tre s p e c iile d e in te re s c in e g e tic , a m in tim : c ă p r io a r a
( Capreolus capreolus), ie p u re le (Lepus europaeus ), m is tre ţu l ( Sus scropha ), v u lp e a ( Vulpes vulpes ), u rs u l
( Ursus arctos ) ş.a. A p a r sp e c ii d e a n im a le d e ta lie m ic ă : ş o a re c ii d e p ă d u re (Apodemus silvaticus ),
v e v e r iţe le ( Sciurus vulgaris), p â rş ii ( Glis glis ), a ric ii ( Erinaceus europeus). D in tre p ă s ă ri, se în tâ ln e s c :
e re te le ( Circus cyaneus), u liu l p ă s ă r a r (Accipiter gentilis ), b u f n iţa ( Bubo bubo ), c u c u l ( Cuculus canorus),
p u p ă z a ( Upupa epops), tu r tu r e a u a ( Streptoptelia turtur) etc. În a p e le O ltu lu i, a p a r o se rie d e p e ş ti, c u m a r
fi: c ra p u l ( Cyprinus carpio), o b le ţu l (Alburnus alburnoides), c a ra s u l ( Carassius auratus), sc o b a ru l
( Chonchostema nasus ), n is ip a r iţa ( Cobitis remanica), c le a n u l (Leuciscus cephalus), m r e a n a ( Barbus
barbus) e tc .38.
Solurile. L a fo rm a r e a c u v e rtu rii d e so l, a u p a r tic ip a t stra tu rile s u p e rio a re d e ro c ă , ce p rin p ro c e s e d e
d e z a g re g a re şi a lte ra re , a u c o n s titu it su p o rtu l p a re n ta l al a c e s to ra . P e ro c ile c o m p a c te , p re c u m ş is tu rile
c ris ta lin e , c o n g lo m e ra te le , g re s iile şi m a rn e le , s o lu rile s u n t su p e rfic ia le , p r e z in tă fra g m e n te g ro s ie re d e r o c ă
ta re , în a m e s te c c u m a te r ia l m a i fin d in a c e e a ş i ro c ă , d a r c u o c a p a c ita te re d u s ă d e re ţin e re a a p e i. P e u n
a s tfe l d e s u p o rt, s -a d e z v o lta t în m a re p a rte în v e liş u l f o re s tie r, c o n tu râ n d u -s e s o lu rile b ru n e d e p ă d u re , ce
fa c p a rte d in c la s a c a m b is o lu ri.
P e n tru ro c ile a fâ n a te , p r e c u m n is ip u rile , m a rn e le n is ip o a s e , m a te ria le le fin e d e c u v e r tu ră e tc .,
p ro c e s e le d e p e d o g e n e z ă a u c o n trib u it la fo rm a r e a u n o r so lu ri p ro fu n d e şi c u u n p o te n ţia l d e fe rtilita te
rid ic a t. A s tfe l, în lu n c i şi pe p o d u rile d e te ra s ă , s o lu rile s u n t a lu v io n a re , ia r la b a z a v e r s a n ţilo r şi p e fru n ţile
d e te ra s ă , a c e s te a a u c a r a c te r m a rn o - a r g ilo s , c u p re d is p o z iţie sp re d e c la n ş a r e a u n o r a lu n e c ă ri d e te r e n 39.
Resursele naturale. B o g ă ţia r e s u r s e lo r d e so l şi s u b s o l, p re c u m şi a r m o n ia în tre p ă tr u n d e r ii
e le m e n te lo r n a tu ra le d e m e d iu , a u f ă c u t c a a c e s t sp a ţiu s ă fie u n u l d e v e c h e lo c u ire şi c u v a le n ţe d e o s e b ite
în c o n tu ra re a d e z v o ltă rii s o c io -e c o n o m ic e a c tu a le şi v iito a re .
• R e s u r s e le m e d iu l u i g e o g r a fic s u n t re p re z e n ta te d e terenuri agricole, c a re re p r e z in tă 2 0 ,1 3 % d in
to ta lu l f o n d u lu i fu n c ia r. În c a d ru l a c e s to ra , terenurile arabile o c u p ă 5 2 8 h a (5 ,2 0 % ), p ă ş u n ile - 9 1 7 h a
(9 ,0 3 % ), v iile - 13 h a (0 ,1 2 % ), fâ n e ţe le - 3 5 4 h a (3 ,4 8 % ), liv e z ile - 2 3 1 h a (2 ,2 7 % )40; pădurile , c a re o c u p ă
7 .7 1 2 h a şi re p r e z in tă 7 6 % d in to ta lu l f o n d u lu i f u n c ia r 10, s u n t d e o s e b it d e v a lo ro a s e p e n tru im p u n e re a
to p o c lim a tu lu i, e s te tic ii p e is a ju lu i, o z o n ă rii a e ru lu i şi e x p lo a tă rii le m n u lu i ( d o a r ig ie n iz ă ri şi tă ie r i se le c tiv e
în re g im silv ic ); apele curgătoare şi lacurile se în tin d p e o s u p ra fa ţă d e 145 h a, a d ic ă 1 ,4 2 % d in fo n d u l
f u n c ia r 10. C o m p o n e n ta h id r o g ra f ic ă d e s u p ra fa ţă , in f lu e n ţe a z ă c lim a tu l lo c a l, p a r tic ip ă la e s te tic a p e is a ju lu i,
j o a c ă ro l h id ro e n e rg e tic , e s te s u r s ă d e a p ă p o ta b ilă şi p e n tru irig a ţii, a re ro l tu r is tic şi s p o rtiv (p e n tru
s u p r a f a ţa la c u r ilo r d e a c u m u la re ), d a r şi p is c ic o l; relieful - p rin d iv e rs ita te a d e fo rm e şi h ip s o m e trie , a lu n g ă
833
 monotonia din peisaj, contribuie în mod decisiv la impunerea climatului de adăpost, condiţionează
formarea brizelor, dă energie apelor şi îşi lasă amprenta asupra modului în care poate fi utilizat terenul;
faun - este importantă prin animalele valoroase protejate în cadrul Parcului Naţional Cozia (capra neagră,
râsul, jderul, vipera cu corn, scorpionul etc.), prin cele de interes cinegetic (mistreţul, vulpea, ursul,
iepurele, căprioara etc.) şi prin resursele piscicole.
• Resursele scoarţei terestre. Cea mai importantă resursă a Călimăneştiului, o reprezintă apele
minerale şi termale, ce au cunoscut întrebuinţare încă de pe vremea romanilor. Compoziţia chimică
deosebită, gradul de mineralizare şi temperatura apei din izvoare au făcut ca acestea să fie utilizate, de-a
lungul timpului, în tratarea a numeroase afecţiuni ale organismului uman (boli renale, digestive,
reumatismale, alergice, profesionale, pulmonare, ginecologice etc). Apele geotermale de adâncime au fost
interceptate prin foraje la Cozia, Căciulata şi Călimăneşti (sondele 1004 şi 1006 - Căciulata, 1007 -
Călimăneşti, 1008 - Cozia) şi utilizate în balneologie şi termoficare, sau ca apă menajeră, atât în cadrul
staţiunii, cât şi al oraşului.
Rocile din structura reliefului au găsit o largă întrebuinţare în economia locală: gnaisul de Cozia - în
terasarea şi consolidarea căilor rutiere şi feroviare, nisipul, pietrişul şi bolovanii de râu - în construcţii, iar
argila - la obţinerea cărămizilor.
Protecţia naturii. În limita administrativă a localităţii, se desfăşoară o parte din arealul protejat al
Parcului Naţional Cozia. Cu o suprafaţă de 17.100 ha, parcul cuprinde spaţii aflate de-o parte şi de alta a
Oltului, din Munţii Cozia, Căpăţânii şi Lotrului, dar şi aşezări umane, sate şi oraşe (din acest punct de
vedere, Parcul Naţional Cozia este unic în România).
Valoarea ştiinţifică şi peisagistică este confirmată de unicitatea felului în care se întrepătrund
elementele naturale de mediu: relieful ruiniform - cu pereţi aproape verticali, jgheaburi, hornuri, lame,
coloane, pinteni, creste, portaluri, grote, chipuri antropomorfe şi zoomorfe etc.; hidrografia, ce croieşte văi
spectaculoase (Cheile Cetăţii, Roşiei, Păteşilor, Zăvodului, Păuşii etc.) cu numeroase repezişuri, marmite şi
cascade (Gardului, Lotrişorului, Roşiei etc.); vegetaţia - prin elementele endemice protejate: rocoţelele
Coziei, pesma Coziei, merişorul de Cozia, genţiana, crinul galben, floarea de colţ etc.; fauna diversificată,
cu numeroase specii protejate precum cerbul, capra neagră, căpriorul, ursul, bursucul, râsul, jderul de
piatră, vipera cu corn, scorpionul mic etc.41

Note bibliografice
1. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 23.
2. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 4.
3. Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti - Căciulata.Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică ”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 111.
4. Traian Uţă, Depresiunea Jiblea-Berislăveşti. Evoluţie paleogeografică si geologică.Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică ”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 47.
5. Op. cit., pag. 47.
6. Ion Preda, Procopie Ghiţă, Apele minerale din Judeţul Vâlce.Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi
practică”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 81.
7. Procopie Ghiţă, Fluxul geotermic şi apele termominerale de la Călimăneşti - Căciulata. Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică, Râmnicu-Vâlcea, 1998, pag. 55.
8. Traian Uţă, Depresiunea Jiblea-Berislăveşti. Evoluţie paleogeografică si geologică.Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 47-48.
9. Op. cit., pag. 48-49.
10. Op. cit., pag. 50.
11. Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004, pag. 28-29.
12. Ion Preda, Procopie Ghiţă, Apele minerale din Judeţul Vâlcea.Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi
practică, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 81-82.
13. Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti - Căciulata. Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 111.
14. Procopie Ghiţă, Fluxul geotermic şi apele termominerale de la Călimăneşti - Căciulata.Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică”, Râmnicu-Vâlcea, 1998, pag. 61.
15. Traian Uţă, Depresiunea Jiblea -Berislăveşti. Evoluţie paleogeografică si geologică. Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 49.
16. Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti - Căciulata. Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică ”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 111.
17. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 23-24.
18. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 37.
19. Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004, pag. 49-50.
834
 20. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 23.
21. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 4.
22. Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti - Căciulata. Simpozion „ Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică ”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 111.
23. Op. cit., pag. 111.
24. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 23.
25. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 4.
26. Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti - Căciulata. Simpozion „ Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică ”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 111.
27. Gheorghe Călinescu, Elena Soare, Particularităţile circulaţiei locale în Defileul Oltului. Simpozion „Geografia
Judeţului Vâlcea - teorie şi practică”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 62-63.
28. Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti - Căciulata.Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică ”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 111.
29. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 37.
30. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 7.
31. Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004, pag. 54-55.
32. Op. cit., pag. 55.
33. Ion Preda, Procopie Ghiţă, Apele minerale din Judeţul Vâlcea.Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi
practică ”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 81-83.
34. Procopie Ghiţă, Fluxul geotermic şi apele termominerale de la Călimăneşti - Căciulata.Simpozion „Geografia
Judeţului Vâlcea - teorie şi practică”, Râmnicu-Vâlcea, 1998, pag. 61-65.
35. Dan Zamfirache, Călimăneşiti '2038:Monografie ilustrată, ed.a II-a. Cairo, 2006, pag. 30-32.
36. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 39-42.
37. Ion Preda, Procopie Ghiţă, Apele minerale din Judeţul Vâlcea. Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi
practică ”, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 83-84.
38. Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004, pag. 61-65.
39. Traian Uţă, Depresiunea Jiblea -Berislăveşti. Evoluţie paleogeografică si geologică. Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică ”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004, pag. 50.
40. Primăria Călimăneşti, Dezvoltarea integrată a infrastructurii turistice din staţiunea balneară Călimăneşti. Studiu de
fezabilitate, Călimăneşti, ianuarie 2005.
41. Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004, pag. 70-72.

Frumoasa vale a Oltului, între Călimăneşti şi Căciulata

835
 Cap. II - ISTORIA

1. PREISTORIA, ISTORIA ANTICĂ ŞI PREMEDIEVALĂ

Zorile istoriei. Cele mai vechi urme ale existenţei unei comunităţi umane în aria care formează
teritoriul actual al oraşului Călimăneşti, au fost descoperite în zona din imediata apropiere a ieşirii Oltului
din defileu, la Cozia şi Turnu. Ceramica recoltată de aici, prin ornamentele realizate în tehnica
„împunsăturilor succesive” şi linii incizate, paralele, se încadrează în cultura Coţofeni şi datează din
perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1500 î.H r.)1. Pe malul drept al Oltului, la
poalele Muntelui Basarab, în „poiana” de la Cozia Veche, s-au recoltat fragmente ceramice prezentând
elemente decorative (găuri - buton) specifice culturii Glina I I I din perioada bronzului timpuriu (sec. XIX
î.Hr. - XVI î.Hr.)2.
Vestigii dacice. Deşi s-a emis ipoteza că aceste urme ar atesta o aşezare sezonieră3, undeva, în aria de
care ne ocupăm, trebuie să fi existat o continuitate de locuire în cursul întregii epoci a bronzului şi în prima
epocă a fierului (Hallstatt), căci altfel ar lipsi componenta locală, indispensabilă, a apariţiei aşezării dacice
de la Cozia Veche (sec. II î. Hr.- sec. I d.Hr.), unde au fost descoperite numeroase fragmente ceramice
lucrate cu mâna şi la roată, dintr-o pastă amestecată cu nisip4. Sfârşitul locuirii dacice de la Cozia Veche a
fost determinat de pătrunderea romanilor în spaţiul cuprins între Dunăre şi Carpaţi, odată cu campaniile
purtate de Traian împotriva lui Decebal5.
Vestigii dacice au fost descoperite şi în zona de la răsărit de Olt. Astfel, la Jiblea Veche, în anul 1954,
a fost descoperit în mod întâmplător de către un localnic un tezaur de monede dacice format din circa 350
de piese de argint. Imitate după tetradrahmele macedonene, emisiunile monetare datează de la sfârşitul sec.
al IlI-lea î.Hr. şi din sec. al II-lea î.Hr. Prin noutatea pieselor care intră în componenţa sa şi prin
caracteristicile lor tipologice, acest tezaur a impus catalogarea a trei tipuri de emisiuni monetare dacice:
Prundu-Jiblea, Pre-Jiblea şi Jiblea6. O altă descoperire monetară de factură dacică a fost făcută la Bivolari,
unde au apărut monede de tip Iannus7.
„Sigiliul Romei”. După cucerirea Daciei, romanii, sesizând importanţa strategică a teritoriilor care
înconjoară masivul Cozia, au construit aici puternice fortificaţii legate prin drumuri bine întreţinute, care
aveau rolul de a ţine sub ascultare o populaţie numeroasă şi de a asigura o graniţă puternică (Limes
Alutanus) Olteniei romane8. Teritoriul de astăzi al Călimăneştiului era străbătut de principalul drum
strategic care făcea legătura între Oltenia romană şi Transilvania, drumul Oltului, a cărui amintire a fost
păstrată de către localnici sub denumirea „drumul (calea) lui Traian”. La Castra Traiana (Sâmbotin, com.
Dăeşti), drumul trecea pe malul stâng al Oltului până în dreptul localităţii Jiblea, unde se bifurca: o ramură
ocolea masivul Cozia pe la est, prin Ţara Loviştei, cealaltă urma dificilul traseu al defileului9. În apropiere
de gara Turnu, se poate vedea şi astăzi, ieşind din apele Oltului, o stâncă numită Masa lui Traian, intrată în
tradiţie ca loc de popas al împăratului Traian în timpul războaielor cu dacii, care a păstrat urme ale
lucrărilor de amenajare a drumului10. O reţea dublă de castre înşirate de o parte şi de alta a muntelui asigura
apărarea celor două ramuri ale drumului, întregind limesul.
Pe teritoriul Călimăneştiului, în partea de sud a poienei Bivolari, săpăturile arheologice au dezvelit
vestigiile castrului roman Arutela, identificat pe baza cunoscutei hărţi romane Tabula Peutingeriana,
întocmită în sec. al III-lea d.Hr. Cele două inscripţii fondatoare descoperite aici atestă construirea castrului
şi a termelor din apropierea sa în anul 138 d.Hr., ultimul al domniei împăratului Hadrian, de către Suri
Sagittarii, unitate militară formată din arcaşi sirieni11. Inscripţiile atestă staţionarea la Arutela a unor detaşamente
aparţinând a două unităţi militare romane: Suri Sagittarii, până în timpul domniei lui Antoninus Pius (138-161) care-i
transferă la Romula şi Cohors IHispanorum veterana quingenaria equitata, probabil, după anul 140 d. Hr.12. Castrul a
fost abandonat înainte de retragerea aureliană, în jurul anului 235 d.Hr., fapt determinat, se pare, nu de evenimente
militare, ci de o revărsare neobişnuită a apelor Oltului, care i-au distrus latura vestică13. Vestigii ale unui turn de
pază şi semnalizare construit de romani au fost descoperite la nord de castru, la cca. 300 de metri altitudine,
pe platoul crestei numită piscul lui Teofil14.

836
 De la etnogeneză, la statalitate. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, regiunea de la poarta
de sud a defileului Oltului trece prin secolele tulburi ale marilor migraţii. Aici, ca în întreg spaţiul
românesc, se plămădeau poporul român şi limba română, într-o comunitate socială care va fi fost o obşte
ţărănească15, ale cărei locuri de retragere erau munţii şi pădurile din apropiere, lunca Oltului oferind în timp
de linişte câmpuri pentru cultură. Conform tradiţiei, consemnată de unii autori dar neconfirmată de alte
surse, satul Călimăneşti s-a înfiripat, probabil, în secolele V-VII, când vechea obşte sătească, ce se întindea
pe malurile Oltului, pe dealurile de la poalele Coziei, s-a divizat, fiind împărţită între oamenii săi de vază:
Căliman, Şerban, Stoian, Bogdan, care vor înfiinţa localităţile Călimăneşti, Şerbăneşti, Stoeneşti şi
Bogdăneşti16.
Pe baza informaţiilor din Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247), privind localizarea şi întinderea
formaţiunilor prestatale sud-carpatice la mijlocul secolului al XIII-lea, putem stabili apartenenţa comuni­
tăţilor săteşti din zona masivului Cozia la voievodatul lui Seneslau, în timp ce teritoriul din dreapta Oltului,
dintre Călimăneşti şi Râmnicu Vâlcea, a aparţinut, probabil, cnezatului lui Farcaş17. Locuitorii acestor
teritorii au au fost martorii marilor prefaceri din a doua jumătate a secolului al XIII- lea, care au avut ca
rezultat apariţia statului medieval Ţara Românească, menţionat în izvoarele istorice externe din primele
decenii ale sec. al XIV-lea.
2. EVUL MEDIU
De-a lungul întregii epoci medievale, satele situate pe teritoriul de astăzi al oraşului Călimăneşti s-au
dezvoltat într-o strânsă legătură cu mănăstirea Cozia, vechea ctitorie a lui Mircea cel Bătrân. Biserica cea
mare a mănăstirii a fost zidită în anii1387-1388, sfinţirea sa având loc în data de 18 mai 1388, zi în care s-a
sărbătorit praznicul Sfintei Treimi, hramul bisericii18.
Nu întâmplător, întâia atestare documentară a localităţii Călimăneşti se găseşte în primul hrisov dat
mănăstirii de către domnitor la 20 mai 1388, în care se arată: De aceea, a binevoit domnia mea să ridic din
temelie o mănăstire în numele sfintei şi de viaţă începătoarei şi nedespărţitei troiţe... la locul numit
Călimăneşti pe Olt, care a fo st mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă, pe care cu dragoste şi
cu multă osârdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte-zisei mănăstiri19. Prin acelaşi hrisov,
domnitorul şi unii boieri dăruiau mănăstirii alte sate (Orleşti, Cricov, Cruşia), moşii sau venituri şi se
rânduia ca mănăstirea Cotmeana, să fie supusă cu toate cele ce ţin de ea, mănăstirii mai sus scrise şi de
acolo să se stăpânească. Printr-un alt hrisov - emis, după părerea unor istorici-editori, tot în data de 20 mai
1388 - , se arată că mănăstirea este ridicată ...la locul numit Nucet, adică Cozia, sunt dăruite mănăstirii:
satul lângă mănăstire numit Călimăneşti şi alt sat dincolo de Olt, anume Jiblea. încă şi Brădăţani şi Seaca
şi pe Râmnic, satul Hinăteşti. Locuitorii lor erau scutiţi de toate dările şi muncile domniei mele20.
Localităţile menţionate în cele două hrisoave sunt cele mai vechi aşezări de pe teritoriul judeţului Vâlcea
atestate documentar.
Secolele XV-XVIII: Călimăneşti şi Jiblea - moşii ale Coziei. Din cele 12 hrisoave date Coziei de
către Mircea cel Bătrân, rezultă că domnitorul a înzestrat mănăstirea cu un număr de 18 sate, la care se
adaugă alte proprietăţi de întinderi variabile, denumite prin termeni care atestă delimitarea drepturilor
individuale în cadrul stăpânirii în devălmăşie - loc, bucată, ogoare, părţi - şi alte foloase, înlesniri sau surse
de venituri: 4 mori, albinăritul din judeţul Vîlcea, două bălţi pentru pescuit la Dunăre, vama de la Genune
(Cîineni), etc.21. La sfârşitul domniei ctitorului său, Cozia devenise a doua mănăstire a Ţării Româneşti,
după Tismana, în privinţa situaţiei materiale22. După o lungă şi glorioasă domnie, acesta se stingea din viaţă
la 31 ianuarie 1418, la Târgovişte, fiind înmormântat în ziua de 4 februarie 1418, nu la biserica domnească
din Argeş, unde zăceau înaintaşii săi, ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui
de la Cozia23.
La 19 iunie 1421, fiul lui Mircea cel Bătrân, Radu Praznaglava, întăreşte mănăstirii toate daniile
anterioare, astfel că din zona actualei localităţi Călimăneşti, se aflau în stăpânirea Coziei, satele Brădăţeni,
Lunceani (ambele, azi dispărute), Călimăneşti, Jiblea şi Seaca24. În cursul sec. al XV-lea şi al XVI-lea,
aceste sate sunt menţionate numai în documente prin care domnitorii acordă sau întăresc mănăstirii Cozia
diferite danii, acte de vânzare-cumpărare, foloase sau înlesniri. Trecerea lor sub dependenţa mănăstirii, a
generat o stare generală de nemulţumire a sătenilor care, în numeroase plângeri adresate domniei, căutau să
dovedească faptul că sunt oameni liberi, plăieşi, aserviţi în mod abuziv. La intervenţia egumenilor,
domnitorii au confirmat şi întărit drepturile Coziei asupra celor trei sate, care rămân moşii ale mănăstirii
până la secularizarea averilor mănăstireşti (1863) în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
837
 În anul 1520, conducătorul comunităţii monahale de la Athos, Gavriil Protul, vizitând mănăstirea
Cozia, realizează prima descriere cunoscută a acesteia, în lucrarea hagiografică scrisă la îndemnul lui
Neagoe Basarab, Viaţa patriarhului Nifon, aratând că regiunea înconjurătoare este ... plină de toate
bunătăţile... şi acolo cură piatră pucioasă, şi tot pământul în jurul ei este pământ roditor, care şi noi am
văzut cu ochii noştri acel loc şi i-am zis pământul făgăduinţei25. Descrierea conţine şi prima menţiune scrisă
despre izvoarele minerale sulfuroase („cură piatră pucioasă”) din zonă.
În anii 1520-1521, din porunca lui Neagoe Basarab, la îndemnul soţiei sale, Doamna Despina, a fost
construită, pe locul unui lăcaş mult mai vechi, care se ruinase, actuala biserică a schitului din Ostrovul
Călimăneştilor26. Mihai Viteazul, domnitorul primei uniri a românilor, şi-a preumblat de multe ori paşii pe
aceste meleaguri. Starea materială înfloritore a mănăstirii Cozia îi permitea să-l împrumute pe voievod, la
nevoia ţării, cu plumbu foarte mult şi cu 20.000 de aspri21, pentru campania din toamna anului 1599
împotriva lui Andrei Bathory. Între vechile ziduri ale mănăstirii, doamna Tudora, mama voievodului, la
vremea bătrâneţii, a intrat în cinul monahal cu numele de Teofana. Când s-a stins din viaţă, în 1605, a fost
înmormântată alături de ctitorul mănăstirii, cum arată inscripţia de pe piatra funerară aşezată în anul 1606
de către nepoţii săi Nicolae şi Florica, păstrată până astăzi în forma sa originală28.
Documentele secolului al XVII-lea atestă o a acutizare a conflictelor sociale care-i opun pe sătenii de
pe moşiile Călimăneşti şi Jiblea, stăpânului monahal sau chiar puterii centrale, determinate de creşterea
fiscalităţii, impunerea unor noi obligaţii şi încălcarea unor drepturi. În mai multe rânduri, este necesară
intervenţia domniei pentru reglementarea situaţiei, uneori prin măsuri care urmăresc să elimine sursele
nemulţumirilor sătenilor, dar cel mai adesea, prin porunci ferme şi ameninţări la adresa acestora. Astfel,
prin hrisovul din 12 mai 1646, ca urmare a plângerii adresate domniei de către egumenul Coziei, Ştefan,
domnitorul Matei Basarab porunceşte locuitorilor din Călimăneşti şi Jiblea, acuzaţi că au intrat în moşia
mănăstirii fără ştirea egumenului, răzvrătindu-se împotriva sa ca nişte câini, să dea ascultare la toate lucru­
rile, de ce va da părintele Ştefan, arătând că în caz contrar, voi să trimit domnia mea, pe toţi să vă spânzure
dinaintea caselor29.
În anul 1657, mânăstirea Cozia a fost vizitată de patriarhul Antiohiei, Macarie, însoţit de către arhidi-
aconul Paul de Alep care, în relatarea călătoriei sale în Ţara Românească, include un amplu capitol intitulat
Descrierea mănăstirii Cozia cea frumoasă şi a drumului ei abrupt30.
Pe parcursul secolului al X V III-lea , istoria socială conflictuală adaugă noi episoade confruntărilor
dintre egumenii Coziei şi sătenii de pe moşiile mănăstirii. În 1715, locuitorii din Jiblea se răzvrătesc din
nou, contestând dependenţa faţă de mănăstire, dar egumenul Ilarion se plânge domnitorului Şefan
Cantacuzino şi Divanului, obţinând câştig de cauză31. Conflictul se redeschide în anii 1742-1743, când un
grup de judeci (moşneni) din Jiblea contestă stăpânirea mănăstirii asupra unei părţi a moşiei. Procesele se
întind pe durata unui sfert de veac, mănăstirea obţinând de fiecare dată câştig de cauză. La 8 iulie 1768,
domnitorul Alexandru Ghica îl înştiinţa pe ispravnicul judeţului Argeş că, în urma cercetării întreprinse la
faţa locului de către mitropolitul ţării, s-a stabilit că moşia Jiblea aparţine din vechime Coziei, sătenii fiind
obligaţi să dea dijmă mânăstirii32.
Mănăstirea Cozia şi aşezările din apropierea sa au avut de îndurat urmările nefaste ale războaielor
ruso-austro-turce desfăşurate pe teritoriul Ţării Româneşti în perioada „secolului fanariot” (1716-1822).
Transformată de mai multe ori în reşedinţă fortificată a unor grupuri de oaste retrase la adăpostul zidurilor
ei, Cozia a suportat asalturi şi jafuri care i-au pricinuit mari stricăciuni. În timpul războiului austro-turc din
anii 1716 -1718, mănăstirea a fost ocupată încă din anul 1717 de către trupele austriece, care au efectuat
lucrări de fortificare, ca şi la alte mănăstiri din Oltenia, inginerii militari austrieci exprimându-şi admiraţia
faţă de poziţia strategică şi trăinicia zidurilor33. Perioada stăpânirii austriece asupra Olteniei (1718-1739)
este marcată de eforturile noilor autorităţi, de integrare a judeţelor din dreapta Oltului în sistemul
administraţiei imperiale. Din conscripţia imperială realizată în 1721, rezultă că mânăstirea Cozia avea, la
acea dată, 21 de sate şi 4 părţi de moşie34. Starea materială a mânăstirii a avut de suferit ca urmare a
pierderii moşiilor de la est de Olt, rămase în seama domnitorilor Munteniei, care le-au administrat prin
intermediul unor slujbaşi ai domniei sau le-au dat în folosinţă altor mânăstiri, cum a fost cazul moşiei
Jiblea, încredinţată mănăstirii Cotmeana, ieşită acum de sub autoritatea Coziei35.
Cea mai importantă realizare a administraţiei austriece, a fost redeschiderea, din raţiuni comerciale şi
strategice, a drumului pe Valea Oltului, spre Sibiu, numit Via Carolina, în cinstea împăratului Austriei,
Carol al VI-lea, lucrările fiind executate între anii 1717-172236. Cu acest prilej, incinta mânăstirii Cozia a
838
fost spartă, biserica bolniţei şi chiliile sale rămânând pe dealul din partea de apus a şoselei. Deşi la
retragerea austriecilor (1739), aceştia au distrus şoseaua (din raţiuni strategice), pe parcursul sec. al XIX-
lea, după 1821, s-au făcut mari eforturi pentru redeschiderea şi întreţinerea sa37.
În anul 1737, în timpul luptelor de pe Valea Oltului dintre austrieci şi turci, mânăstirea Cozia a fost
ocupată de o garnizoană austriacă, fiind apoi asaltată şi incendiată de către turci, Jefuind'-o de toate
obiectele de cult de aur şi argint, luat-au şi porţile mănăstirii, că erau căptuşite cu fier peste tot şi le-au dus
la Diiu (Vidin) în cetate...” 38. În timpul războiului ruso-austro-turc din anii 1787-1792, trupe austriece au
ocupat din nou mănăstirea Cozia, în timp ce pe valea Oltului aveau loc mai multe ciocniri armate între
imperiali şi turci, la Jiblea, Gura Lotrului, mănăstirea Cornet, Câineni etc., însoţite de numeroase jafuri şi
distrugeri39.
3. EPOCA MODERNĂ
Călimăneştenii în marile evenimente ale perioadei. În timpul Revoluţiei de la 1821, mănăstirea
Cozia, ca şi alte mănăstiri din Oltenia, a avut un rol important în planurile de rezistenţă ale lui Tudor
Vladimirescu împotriva oştilor turceşti. Cu ajutorul locuitorilor din satele vecine, zidurile mănăstirii au fost
întărite, urmând a se instala aici o garnizoană de 100 de panduri care să îngrijească de zaharelele ce erau
acolo40 După trecerea Dunării de către turci, Tudor a hotărât, se pare, ca Divanul Ţării Româneşti să se
stabilească la Cozia, lăcaşul fiind pregătit pentru o rezistenţă îndelungată41.
După mişeleasca ucidere a lui Tudor de către eterişti, conducătorul acestora, Alexandru Ipsilanti a
ordonat preluarea de către oştenii săi a tuturor mănăstirilor fortificate din Oltenia, de la Motru până la
Cozia. În urma înfrângerii eteriştilor şi a pandurilor în luptele cu turcii, lângă Drăgăşani, el însuşi a poposit
pentru scurt timp la Cozia, de unde şi-a continuat retragerea spre Transilvania. Între zidurile mănăstirii a
rămas un grup de 70 de arnăuţi conduşi de serdarul Diamandi, care au fost înconjuraţi de turci. După o
rezistenţă înverşunată, aceştia s-au predat, dar turcii, nerespectând înţelegerea încheiată, i-au măcelărit42. În
timpul luptei, unele construcţii ale mănăstirii au fost incendiate, după care turcii au comis toate grozăviile,
profanând biserica şi mormintele, inclusiv pe cel al ctitorului, crezând că vor descoperi comori ascunse43.
Evenimentele revoluţionare din anul 1848 au avut un amplu ecou în partea de nord a Olteniei. La
Jiblea, s-a format o gardă naţională sub conducerea căpitanului Ioan Teodosiu, în timp ce mulţi locuitori din
Călimăneşti şi alte sate ale plaiului Cozia, s-au înrolat în armata revoluţionară organizată la Râureni sub
conducerea generalului Gheorghe Magheru. După înfrângerea revoluţiei prin intervenţia trupelor turco-
ţariste şi desfiinţarea taberei militare de la Râureni, autorităţile regimului regulamentar restaurat au luat
măsuri pentru urmărirea, arestarea şi dezarmarea lor44. În timpul evenimentelor, s-au retras la Cozia unii
fruntaşi ai revoluţiei muntene, cum au fost Nicolae Golescu şi preotul Radu Şapcă.
În anul 1849, în zona Călimăneşti-Cozia s-au refugiat mai mulţi fruntaşi ai revoluţiei române din
Transilvania, inclusiv membri ai Comitetului permanent de la Sibiu, după ocuparea temporară a oraşului de
către trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem, precum şi locuitori din diferite sate ardelene.
Pentru ajutorarea lor, s-au strâns fonduri atât la nivelul judeţului, cât şi al ţării45. De la revoluţionarii care
luau calea exilului, se păstrează la Cozia o încercare de realizare a unei steme unite a Moldovei şi Ţării
Româneşti.
Impulsionată de hotărârile Congresului de la Paris (1856), care dădeau posibilitatea locuitorilor celor
două principate să se pronunţe în problema unirii lor prin convocarea Adunărilor ad-hoc, mişcarea
unionistă a avut un amplu ecou printre locuitorii satelor Călimăneşti şi Jiblea. Legea electorală dădea
pentru prima dată drept de vot ţărănimii, care avea posibilitatea să-şi desemneze deputaţi în Adunările ad-
hoc. Pe lista alegătorilor „plugari” din judeţul Vâlcea, au figurat şi 294 de alegători din Călimăneşti, care,
împreună cu alegătorii din celelalte localităţi ale plaiului Cozia, au desemnat doi alegători de plai; aceştia
au participat apoi la alegerea, în data de 16 septembrie 1857, a lui Stamate Budurescu, ca reprezentant al
clăcaşilor din judeţul Vâlcea în Adunarea ad-hoc de la Bucureşti46. Semnificativ este, însă, faptul că
reprezentantul ţăranilor din judeţul Argeş în Adunarea ad-hoc, a fost Tudosie Mu(r)gescu, locuitor al
satului Jiblea, reprezentanţii celorlalte categorii sociale din acest judeţ, fiind Scarlat Turnavitu, Dumitru C.
Brătianu şi Ion C. Brătianu47.
La puţin timp după alegerea sa ca domnitor al celor două Principate, Alexandru Ioan Cuza a făcut o
vizită în judeţele Muscel, Argeş şi Vâlcea. Numeroşi locuitori din satele Călimăneşti şi Jiblea au participat
la entuziasta primire care i s-a făcut domnitorului la Râmnicu-Vâlcea, la 21 iunie 1859. A doua sa vizită în
judeţul Vâlcea, în anul 1862, a inclus şi Călimăneştiul, precum şi Cozia, unde s-a bucurat de o mare
839
s im p a tie d in p a r te a lo c u ito rilo r, c a re a u p ă s tra t, a p o i, în tr a d iţia lo c u lu i, d e n u m ir e a u n e i fâ n tâ n i s itu a te la
c îţiv a k ilo m e tri sp re n o r d d e m ă n ă s tire , n u m ită Fântâna lui Cuza4S.
L o c u ito rii d in C ă lim ă n e ş ti şi J ib le a a u c o n trib u it c u im p o rta n te re s u rs e m a te ria le şi u m a n e , la
s u s ţin e r e a e f o r tu r ilo r n a ţiu n ii r o m â n e în Războiul pentru cucerirea independenţei (1877-1878). Î n c ă d in
a n u l 1876, a u f o s t r e c ru ta ţi 129 d e tin e ri d in p la iu l C o z ia , ia r în a n u l u rm ă to r, la 8 iu n ie , c â n d a a v u t lo c
re c ru ta re a c o n tin g e n tu lu i a n u lu i 1 877, d in p la iu l C o z ia , c o n fo rm sis te m u lu i p r in tr a g e re la so rţi, a u fo s t
re c ru ta ţi şi 11 tin e r i d in C ă lim ă n e ş ti49. P rin tre c e i 2 0 0 d e e ro i v â lc e n i a i r ă z b o iu lu i d e in d e p e n d e n ţă ,
f ig u re a z ă şi d o i so ld a ţi d in C ă lim ă n e ş ti - C ris te s c u Io n şi G h in o iu D u m itru , a m b ii d in R e g im e n tu l 2
D o ro b a n ţi V â lc e a 50.
N u m e r o ş i lo c u ito ri a u c o n trib u it c u d o n a ţii în b a n i şi în p ro d u s e , la c a re s -a u a d ă u g a t r e c h iz iţiile şi
lu c ră rile în fo lo s u l a rm a te i. P e n tru c u m p ă r a r e a d e a rm e , lo c u ito rii d in C ă lim ă n e ş ti a u d o n a t s u m a d e 4 5 5 d e
le i, ia r în v ă ţă to rii N ic o la e M a rin e s c u d in C ă lim ă n e ş ti şi D im itrie Z u g ră v e s c u d in J ib le a ş i- a u d o n a t s a la riile
p e o lu n ă 51. P e n tru f a s o n a re a şi tra n s p o r tu l le m n u lu i ce u r m a a fi f o lo s it la c o n s tru ire a p o d u lu i p e s te
D u n ă re , d e lâ n g ă C o ra b ia , a u fo s t m o b iliz a ţi p r in o rd in e a le p re fe c tu lu i, „ b ă r d a ş i” d in C ă lim ă n e ş ti şi p lu ta ş i
d in J ib le a şi P ă u ş a 52. P a v ilio a n e le b a ln e a re d in C ă lim ă n e ş ti a u f o s t tra n s f o r m a te în sp ita le m ilita re , ia r
p e n tru d o ta re a a c e s to r a e ra u re c h iz iţio n a te : 5 0 d e s a lte le p lin e c u p a ie , 4 4 d e p e rn e , m e se , sc a u n e , lig h e n e ,
ib r ic e 53.
S itu a re a ju d e ţu lu i V â lc e a la g r a n iţa c u A u s tr o -U n g a ria şi im p o r ta n ţa s tr a te g ic ă a d e file u lu i T u rn u
R o ş u -C o z ia a u f ă c u t c a lo c u ito rii d in a c e a s tă z o n ă să fie d ire c t a n g re n a ţi în e v e n im e n te le Războiului de
întregire naţională (1916-1918). B ă rb a ţii a p ţi p e n tru se rv ic iu l m ilita r d in lo c a lită ţile C ă lim ă n e ş ti şi J ib le a
a u f o s t în c o rp o r a ţi în c e le d o u ă r e g im e n te v â lc e n e (Regimentul 2 Dorobanţi, re s p e c tiv , Regimentul 42
Infanterie) c a re in tra u în c o m p o n e n ţa G ru p u lu i O lt-L o tru , c o n c e n tra t în p a r te a d e n o rd a ju d e ţe lo r V â lc e a
şi A rg e ş 54. E i a u lu a t p a rte la o f e n s iv a v ic to r io a s ă a A rm a te i 1 ro m â n e , c a re a ju n g e a în c â te v a z ile în
a p ro p ie re de S ib iu şi A v rig , d a r şi la d r a m a tic a r e tra g e re a a c e s te ia , d u p ă 15 s e p te m b rie 1 9 1 6 , şi e ro ic a
a p ă ra re a d e file u lu i O ltu lu i, c e lu a s fâ rş it la 2 9 o c to m b rie 1 916, c â n d tru p e le g e rm a n e r u p e a u f ro n tu l55. D in
C ă lim ă n e ş ti şi lo c a lită ţile a p a rţin ă to a re , în ră z b o iu l p e n tru în tre g ire n a ţio n a lă s -a u je r t f it 171 d e e ro i, m o rţi
s a u d isp ă ru ţi: 1 p lu to n ie r, 2 se rg e n ţi m a jo ri, 6 s e rg e n ţi, 6 c a p o ra li, 1 fru n ta ş şi 155 d e s o ld a ţii56. P o p u la ţia
c iv ilă a s p rijin it e fo rtu l g e n e ra l d e ră z b o i p r in n u m e ro a s e re c h iz iţii, c o rv e z i şi tr a n s p o rtu ri, s u b s c rip ţii şi
o fra n d e , ia r c e a d in z o n a o p e r a ţiu n ilo r m ilita re a s u p lin it lip s u rile m a te ria le a le o s ta ş ilo r ro m â n i, o fe rin d u -le
îm b r ă c ă m in te şi a lim e n te . L a C ă lim ă n e ş ti şi J ib le a a u f o s t a m e n a ja te sp ita le p e n tru tr a ta r e a r ă n iţilo r 57.
M â n ă s tire a C o z ia a a v u t m u lt d e su fe rit în tim p u l ră z b o iu lu i, c o n s tru c ţiile sa le f iin d u tiliz a te d e c ă tre
tr u p e le d e o c u p a ţie c a lo c d e în c a rtiru ire , la g ă r d e p r iz o n ie ri şi sp ita l. D e v a s tă rile şi p a g u b e le p ro d u s e su n t
d e s c ris e în m a i m u lte d o c u m e n te d in a n ii 1 9 1 7 -1 9 1 9 : „ p ia tr a c o m e m o r a tiv ă d e p e m o rm â n tu l d o m n ito ru lu i
M ir c e a c e l B ă trâ n a fo st m iş c a tă d in lo c şi s p a rtă 58, b is e r ic a m a re , b is e ric a m ic ă şi p a ra c lis u l,
tr a n s f o r m â n d u - le în g r a jd d e ca i, ia r c a s e le d e v a s tâ n d u -le şi lă s â n d u -le în tr - o c o m p le tă r u in ă ” 59.
Dezvoltarea aşezării moderne. C e le d o u ă re fo rm e d in d o m e n iu l p r o p rie tă ţii şi a l r e la ţiilo r a g ra re
în fă p tu ite în tim p u l d o m n ie i lu i C u z a - s e c u la riz a re a a v e rilo r m ă n ă s tire ş ti (1 8 6 3 ) şi le g e a r u ra lă (1 8 6 4 ), au
m o d if ic a t în m o d e s e n ţia l s ta tu tu l lo c u ito r ilo r d in C ă lim ă n e ş ti şi J ib le a , a ş e z ă ri c a re c u n o s c , d e a c u m
în a in te , o d e z v o lta re in d e p e n d e n tă d e fo s tu l p r o p rie ta r fe u d a l m o n a h a l. P rin a p lic a re a Legii comunale (1
a p rilie 1864), C ă lim ă n e ş tiu l şi J ib le a d e v in comune rurale , d e c a re a p a rţin e a u şi s a te le C ă c iu la ta , S eac a,
G u r a V ă ii (d in 1 8 6 8 ), M u e re a s c a d e S u s şi d e Jo s ( p â n ă la 1 9 0 0 ), re s p e c tiv - P ă u ş a 60. P â n ă d u p ă P rim u l
R ă z b o i M o n d ia l, c o m u n a J ib le a a fă c u t p a rte , d in ju d e ţu l A rg e ş .
P rin le g e a r u ra lă d in a n u l 1864, a u f o s t îm p r o p r ie tă r iţi 3 8 9 d e lo c u ito ri d in C ă lim ă n e ş ti, c u o
s u p r a f a ţă to ta lă d e 1235 h e c ta re d in f o s ta m o ş ie a m ă n ă s tirii, tr e c u tă în p r o p rie ta te a sta tu lu i p rin
s e c u la riz a re 61. L a fe l c a în în tr e a g a ţa ră , a p lic a re a re fo rm e i a g ra re d in 1 8 6 4 în sa te le C ă lim ă n e ş ti şi J ib le a , a
s tâ rn it n e m u lţu m iri p rin tre ţă ra n i, d in c a u z a a b u z u r ilo r f o ş tilo r p ro p rie ta ri şi a re n d a ş i, în c o m p lic ita te c u
a u to rită ţile lo c a le . D o c u m e n te le v re m ii s e m n a le a z ă n u m e ro a s e p lâ n g e ri a le f o ş tilo r c lă c a şi, a d re s a te
a u to rită ţilo r sta tu lu i - de la c e le lo c a le , p â n ă la c e le s u p re m e - şi p ro c e s e c a re d u r e a z ă a n i şir.
S fâ rş itu l s e c o lu lu i a l X I X - le a a în s e m n a t p e n tru C ă lim ă n e ş ti n u n u m a i în c e p u tu l m o d e rn iz ă rii
sta ţiu n ii, c i şi a lo c a lită ţii, d e c la ra tă staţiune balneoclimaterică în a n u l 1890. N u m ă r u l în c o n tin u ă c re şte re
a l v iz ita to rilo r iz v o a r e lo r m in e ra le d e la C ă lim ă n e ş ti, fa c e c a a m e n a jă rile d e a ic i s ă b e n e fic ie z e d e o n o u ă şi
im p o r ta n tă in v e s tiţie d in p a r te a s ta tu lu i, m a te r ia liz a tă p r in in tr o d u c e r e a ilu m in a tu lu i e le c tric în 1 8 9 0 62.

840
 S-a conturat, treptat, aspectul arhitectonic nou, prin ridicarea de vile şi case ale localnicilor, cu o
funcţionalitate adecvată necesităţilor balneare ale localităţii. Astfel, Ministerul Agriculturii, începând din
1888, decretează exproprieri cu despăgubire pentru locuitorii pe ale căror terenuri urmează a fi construite
vile de către stat sau diverşi particulari63. Înainte de anul 1918, s-au construit în Călimăneşti, în afară de
„Marele Hotel”, hotelurile „Jantea 1” (1906), „Jantea 2” (1913), hotelul „Cozia” (1914), vilele „Partenie”,
„Cozma”, „Cantacuzino”, „Antonescu”, „Mary”, „Păpuşica”, „Wangler”, „Papagoga”, „Măcelariu” etc.64.
Alte lucrări importante realizate la Călimăneşti în perioada antebelică: Cazinoul din Ostrov (1912),
unde s-a amenajat un teren de sporturi şi distracţii, înzestrat cu o sală de gimnastică şi cinematograf, având
ca anexe un bufet şi o terasă cu vedere spre Olt, apoi, o arenă de patinaj pe role (skatting) şi un pavilion de
muzică. A fost construit şi un pod de beton armat între Ostrov şi malul drept al Oltului, în locul celui vechi
de lemn, luat de apă65.
4. EPOCA CONTEMPORANĂ
Dezvoltarea şi urbanizarea localităţii înregistrează o perioadă de progrese notabile, concomitent cu
modernizarea şi organizarea pe baze ştiinţifice a activităţilor balneare, care devin o adevărată „industrie”.
Importante schimbări în aspectul general al localităţii s-au produs între 1922-1929: s-au construit clădiri
particulare cu 4-12 camere, astfel compartimentate, încât să servească necesităţilor de găzduire a turiştilor
în sezon, s-au ridicat mai multe vile, mai ale spre nord de Marele Hotel, iar „Societatea Govora -
Călimăneşti” construieşte, în anul 1926, un bazar şi un teatru cu terasa spre Olt.
În anul 1924, după planurile arhitectului Ion Busuioc din Râmnicu-Vâlcea, începea construirea noului
local al primăriei, corespunzător viitorului statut urban al localităţii, care se prefigura. Resursele locale fiind
insuficiente, Consiliul comunal obţine acordul prefecturii pentru contractarea unui împrumut de 400.000
lei, de la “Asociaţia comunelor rurale”66. Lucrările se încheiau în 1926, recepţia având loc la 19 iunie 1927
67. Având 21 de camere, cu o suprafaţă de 402 m 2, palatul comunal (care şi-a păstrat destinaţia până în
zilele noastre) găzduia atunci şi percepţia fiscală, casieria comunală, dispensarul şi poliţia68.
Ca urmare a importanţei economice şi a dezvoltării urbanistice tot mai accentuate, în virtutea Legii
pentru Organizarea Administraţiei Locale, promulgată prin Decretul regal nr. 2712/ 29 iulie 1929,
Călimăneştiul a devenit „comună urbană”, cu acest nou statut administrativ, fiind înregistrat ca atare la
recensământul populaţiei din 6 aprilie 1930 69.
Anul 1940 debutează cu aprobarea planului de sistematizare a localităţii, propus de arhitectul Ioan
Davidescu, în conformitate cu care oraşul urma să fie împărţit în 6 zone: agricolă, rurală, vile, comercială,
specială şi parcuri70. Evenimentele politico-militare interne şi internaţionale care au urmat, au împiedicat
însă realizarea planului respectiv.
Viaţa politică în Călimăneştiul interbelic era asemănătoare cu cea de la nivelul ţării şi al judeţului
Vâlcea, fiind dominată de cele două mari partide democratice: P. N. Liberal (cu circa 400 de susţinători) şi
P. N. Ţărănesc (cu circa 600 de susţinători). La alegerile parlamentare din decembrie 1937, cele două
partide obţineau rezultate asemănătoare (cca 300 de voturi), fiind urmate de Partidul „Totul pentru ţară” (60
de voturi), PNL „Gh. Brătianu” (55 de voturi) şi Frontul Românesc (20 de voturi )71.
După 1936, la Călimăneşti, a fost prezent fostul secretar general al Partidului Comunist din România,
Gheorghe Cristescu, care a arendat hotelul „Cozia” . Deşi fusese exclus din mişcarea comunistă în 1926,
acesta rămăsese socialist, încercând, după unele surse, să răspândească idei comuniste în localitate72.
Structura socio-profesională a populaţiei nu era însă favorabilă răspândirii ideilor de stânga la Călimăneşti,
cum se constată şi dintr-un raport al poliţiei: „Condiţiunile de muncă sunt departe de a fi proprii alimentării
şi dezvoltării curentelor de extremă stângă, fiecare locuitor având gospodăria lui şi respectul gospodăriei
altuia”73. Conform unui alt raport al poliţiei, instaurarea regimului carlist (10 februarie 1938) „a fost primită
cu satisfacţie” la Călimăneşti. La 24 februarie 1938, era votată prin plebiscit, Constituţia care punea bazele
juridice ale noului regim politic, la Călimăneşti înregistrându-se 851 voturi pentru şi nici un vot
împotrivă74.
• Mişcarea legionară a fost bine organizată şi activă la Călimăneşti. Mai multe rapoarte ale poliţiei,
din anul 1938, se referă la activităţile cuibului legionar din localitate, condus de farmacistul Toma
Papagoga şi la efectuarea unor percheziţii la locuinţele fruntaşilor legionari. La sfârşitul anului 1938, se
estima că numărul susţinătorilor legionarilor la Călimăneşti era de cca.10075. M işcarea a reuşit să subziste

841
până la prăbuşirea regimului carlist, în septembrie 1940, cînd T. Papagoga devenea primar al oraşului,
funcţie pe care a deţinut-o până la înlăturarea regimului naţional-legionar (23 ianuarie 1941)76.
Anii celui de-al doilea război mondial (1939-1945). Urmările nefaste ale celui de-al doilea război
mondial (1939-1945) au afectat viaţa locuitorilor din Călimăneşti încă dinainte de intrarea ţării noastre în
război, activitatea balneară diminuându-se până aproape de dispariţie. După 15 septembrie 1939,
călimăneştenii au fost martorii d r a m e i r e fu g ia ţilo r p o lo n e z i. La Călimăneşti au fost încartiruiţi ofiţerii
superiori şi familiile lor, al căror număr a ajuns la 700 de persoane. S-au făcut eforturi pentru asigurarea
condiţiilor de cazare şi aprovizionare pe timpul iernii, cheltuielile de întreţinere fiind suportate de guvernul
român. În anii următori numărul lor a scăzut treptat, unii întorcându-se în Polonia, alţii îndreptându-se spre
Anglia şi Franţa77. Hotelul „Societăţii Govora- Călimăneşti” a fost rechiziţionat pentru tr u p e le g e r m a n e în
februarie 1941, aici amenajându-se un spital militar, care a funcţionat până în septembrie 1941. Dintr-o
dare de seamă a „Societăţii Govora- Călimăneşti”, aflăm că, deşi germanii au suportat cheltuielile de
cazare şi funcţionare, beneficiul a fost neînsemnat, din cauza preţului ieftin oferit şi a defecţiunilor rămase
după plecarea militarilor germani78.
Militarii germani din spitalele militare amenajate pe teritoriul oraşului au fost, în general, priviţi cu
simpatie de către localnici. Un comitet de iniţiativă a reuşit să strângă, prin contribuţii benevole, suma de
7580 lei, cu care s-au cumpărat diferite produse necesare răniţilor (ţigări, ciocolată etc.), predate la 26 iulie
1941 „D-lui Dr. Vogel, şeful Kriegslazaretului din Călimăneşti, cu următorul mesaj: Vă rugăm să le
consideraţi ca o dovadă în plus pentru bunele sentimente de prietenie şi devotament pe cari poporul român
le păstrează marelui dumneavoastră conducător şi ostaşilor germani, alături de cari luptă cot la cot pentru
păstrarea civilizaţiei şi pentru reconstrucţia nouei Europe ’’ 79.
În anii 1940-1941, s-au stabilit la Călimăneşti şi Jiblea câteva zeci de f a m i l i i r o m â n e ş ti r e fu g ia te d in
te r ito r iile c e d a te de România statelor vecine, majoritatea fiind ardeleni şi bucovineni, care s-au integrat în
viaţa social-culturală a localităţii. După intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României, la începutul
anului 1944, au început să sosească şi la Călimăneşti şi Jiblea r e fu g ia ţi d in s tâ n g a P r u t u l u i ş i d in
B u c o v i n a , momentul culminant al afluxului fiind în luna august 1944, când se poate estima prezenţa unui
număr de cca 4000 de persoane refugiate sau evacuate. Numărul lor a scăzut treptat în lunile următoare.
Autorităţile locale au luat măsuri pentru cazarea, asigurarea asistenţei sanitare şi aprovizionarea refugiaţilor
(s-au distribuit cartele de alimente), iar populaţia i-a ajutat după posibilităţi80. Astfel, în luna iulie 1944, la
primăria oraşului, „s-au înscris pentru cartele un număr de 2000 de persoane refugiate sau evacuate” 81.
La Călimăneşti, tr u p e le s o v ie tic e au ajuns în septembrie 1944, prezenţa lor reprezentând „ultimul şi
cel mai mare sacrificiu pe care l-a cerut războiul, de la Călimăneşti” 82 Deşi la trecerea coloanei principale
prin oraş, la 15 septembrie, nu s-au înregistrat incidente importante, în perioada următoare, locuitorii au
fost supuşi unor violenţe, abuzuri şi jafuri, faţă de care autorităţile erau neputincioase. Trupele sovietice şi-
au însuşit, în principal, hrană pentru oameni şi cai, cele mai frecvente pe lista rapturilor, fiind furajele,
porumbul, păsările, porcii, oile. Pagubele produse de sovietici instituţiilor publice şi locuitorilor din
Călimăneşti până la 8 mai 1945, au fost estimate la 37.050.141 lei, cifră care nu cuprinde însă alimentele
predate oficial trupelor sovietice şi nici vitele, obiectele şi maşinile, adunate pentru a fi predate în contul
îndeplinirii clauzelor armistiţiului semnat de România cu Naţiunilor Unite, la 12 septembrie 1944. Alte
pagube au fost provocate în perioada următoare, fiind estimate, în iulie 1945, la 892.000 lei, la care se
adaugă 379.768 lei reprezentând cheltuieli directe provocate la Călimăneşti de sovietici83. Totodată, mai
multe hoteluri şi vile au fost rechiziţionate, fiind transformate în spitale militare pentru trupele sovietice.
Într-unul dintre aceste spitale („Z.I. nr. 180”), au decedat, în luna septembrie 1945, trei ostaşi sovietici grav
răniţi, înmormântaţi ulterior în cimitirul eroilor, prin grija autorităţilor locale84.
Bilanţul pierderilor înregistrate de armata română în timpul operaţiunilor militare desfăşurate în
perioada 1941-1945 cuprinde 81 de ostaşi din Călimăneşti: 33 de morţi (8 sergenţi, 3 caporali, 1 fruntaş, 21
de soldaţi) şi 48 de dispăruţi (1 sublocotenent, 4 sergenţi, 3 caporali, 40 de soldaţi)85.
Regimul socialist. Transformările politice care au urmat după 23 August 1944, instaurarea
guvernului comunist condus de Petru Groza (6 martie 1945), a cărui vizită în staţiune este consemnată în
vara anului 1946, au adus schimbări radicale în societatea românească, ele resimţindu-se şi în viaţa
localităţii şi a staţiunii.
• A d m in is tr a ţia lo c a lă . Până în anul 1950, administraţia locală s-a caracterizat printr-o pronunţată
instabilitate. După alegerile parlamentare din noiembrie 1946, autorităţile comuniste ale judeţului au decis
842
înlocuirea primarilor care nu erau de încredere, pe motiv că „nu şi-au făcut datoria în actualele alegeri”86.
Printre aceştia, s-a numărat şi primarul Călimăneştiului, Nae Zamfirescu (1945-1946), înlocuit cu Ion
Ciomian (1946-1947), acesta fiind urmat de Ion C. Ploscaru (1947), Tiberiu Cioroianu (1947-1948), Ion
Mesescu (1948-1949)87. Concomitent, are loc şi epurarea administraţiei locale de elementele considerate
indezirabile comuniştilor. Încă din 15 decembrie 1946, Secţia de Jandarmi Jiblea a primit ordin ca în
termen de 2 zile să întocmească şi să înainteze superiorilor un tabel cu toţi funcţionarii care „înainte, în
timpul şi după alegerile din 19 noiembrie 1946 s-au dovedit a nutri idei antidemocrate, lucrând deci contra
guvernului” 88. A doua zi după înlăturarea monarhiei, autorităţile locale au redactat un „Tabel de numele şi
pronumele (sic!) funcţionarilor comunali şi publici din acest oraş care au depus jurământul de credinţă
Republicei Populare Române în ziua de 31 decembrie 1947, la orele 17, în localul primăriei oraşului
Călimăneşti”, cuprinzând 78 de persoane, începând cu primarul Tiberiu Cioroianu şi funcţionarii primăriei
şi continuând cu angajaţii tuturor instituţiilor şi serviciilor publice, inclusiv femeia de serviciu de la
dispensarul medical89.
În perioada 1949-1950, s-au constituit noile structuri administrative locale, impuse de comunişti. În
anul 1949 a fost desfiinţat Consiliul Orăşenesc, formându-se un comitet provizoriu, al cărui preşedinte,
Nicolae Ungureanu, devenea primar „provizoriu” până la alegerile locale. La 3 decembrie 1950, au avut loc
alegeri pentru desemnarea celor 17 deputaţi ai Sfatului Popular Călimăneşti, organ local al puterii care
înlocuia Consiliul Orăşenesc. Dintre aceştia au fost desemnaţi „7 tovarăşi” pentru a forma Comitetul
Executiv al Sfatului Popular, funcţia de primar fiind înlocuită cu cea de preşedinte al acestuia. Primul
preşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular Călimăneşti a fost Dumitru Pop (1950-1953)90. În
perioada următoare, această funcţie a fost deţinută de: Ghiţă Ion (1953-1954), Aurel Vârje (1954-1955),
Rădulescu Nicolae (1955-1956) şi Haralambie Dan (1957-1967). Prin aplicarea Legii nr. 57 /1968, Sfatul
Popular devenea Consiliu Popular, menţinându-se Comitetul Executiv, al cărui preşedinte cumula funcţia
politică de secretar al organizaţiei orăşeneşti a P.C.R. şi pe cea administrativă, de primar. Până la căderea
regimului comunist, aceste funcţii au fost exercitate de Dumitrescu Vasile (1967-1979), Dumitru Gheorghe
(1979-1981) şi Todea Rovin (1981-1989).
Acţiuni de opoziţie şi rezistenţă. În Călimăneşti şi localităţile aparţinătoare, s-au înregistrat acţiuni de
opoziţie şi rezistenţă faţă de constituirea structurilor locale de conducere comuniste sau diversele obligaţii
impuse de către acestea populaţiei. În 1950, se aflau în vizorul Securităţii aproape toţi călugării de la
mănăstirea Cozia şi mai mulţi călugări de la mănăstirea Turnu, unde se bănuia că există un cuib de
legionari91. Unele dări de seamă şi rapoarte de activitate ale Sfatului Popular fac referire la starea de spirit a
populaţiei, ostilă noului regim: existenţa la Jiblea Veche a unor elemente duşmănoase care acţionau pentru
separaţia satului de oraş, refuzul cărăuşilor din Călimăneşti să-şi îndeplinească sarcinile de transport
lemne92, iar în primăvara anului 1953, populaţia noastră, în urma distribuirii obligaţiunilor de predare a
cotelor, se observă a fi agitată...92
Activitatea politico-ideologică la nivelul oraşului, specifică regimului politic totalitar de tip comunist,
a cunoscut mai multe etape şi forme de organizare, în concordanţă cu schimbările care au avut loc pe plan
naţional. În anul 1989, organizaţia orăşenească a P.C.R. avea în subordine 23 de organizaţii „de bază” (la
nivelul instituţiilor şi unităţilor economice), numărul total al membrilor de partid fiind de 1579. Tinerii erau
cuprinşi în organizaţiile UTC, al căror număr se ridica la 57, ponderea cea mai mare având-o elevii liceului.
Organizaţiile de masă şi obşteşti erau reprezentate de 27 de organizaţii ODUS, 53 de organizaţii sindicale,
la care se adăugau 14 comisii de femei. Aceeaşi statistică înregistrează pentru „anul de învăţământ 1988­
1989”, un număr de 147 de „cursuri” de învăţământ politico-ideologic, la care au participat 4037 de
„cursanţi” 94. Evident, multe dintre activităţile politico-ideologice raportate se desfăşurau doar „pe hârtie”,
iar cele care, totuşi, se organizau, aveau un caracter formal din ce în ce mai pronunţat, transformându-se, în
ultimii ani ai regimului, în ocazii de promovare a cultului personalităţii cuplului prezidenţial Nicolae şi
Elena Ceauşescu.
P erioada postdecem bristă - R evenirea la dem ocraţie • Înlăturarea autorităţilor comuniste locale
a avut loc la Călimăneşti încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, când un grup de locuitori s-a
adunat în faţa primăriei, unde au scandat lozinci anticomuniste şi au dat foc unui tablou al lui Nicolae
Ceauşescu. Primarul Todea Rovin şi comandantul miliţiei - Mandoc Ilie, ameninţaţi de protestatari, au
blocat uşa primăriei, apoi au evacuat clădirea pe o fereastră care dădea spre curtea bisericii, unde s-au
adăpostit pentru un timp, scăpând de furia mulţimii. În sediul primăriei, s-a format un comitet revoluţionar

843
din care făceau parte Constantin Lesnic, Samoil Vâlcu, Mihai Moise, Florin Bubu şi alţii95. Un fapt demn
de remarcat este prezenţa unui mare număr de „turişti”sovietici în staţiune, în preajma şi în timpul
evenimentelor din decembrie 198996.
La 10 ianuarie 1990, a avut loc şedinţa Consiliului Orăşenesc al F.S.N., care alegea cu unanimitate de
voturi, în funcţia de primar, pe inginerul Ion Lăzărescu97. Una din primele măsuri care marca ruperea de
trecutul comunist, a fost revenirea la vechile denumiri din perioada interbelică, ale străzilor care primiseră
după 1948 nume împrumutate din panteonul comunist98.
• Evoluţii politice. În plan politic, revenirea la democraţie s-a materializat în constituirea unui
număr important de organizaţii locale ale partidelor şi grupărilor politice existente pe plan naţional. La fel
ca în întreaga ţară, primele alegeri locale libere după 1989 au avut loc la 9 februarie 1992. Candidând din
partea F.S.N., primarul Ion Lăzărescu a obţinut un nou mandat. Alegerile pentru funcţia de primar au
oferit, în perioada următoare, dispute echilibrate care au necesitat organizarea turului II, fiind câştigate de
către următorii candidaţi: 1996 - Neamţu Tudor (Partidul Umanist Român), 2000 - Dulcea Gheorghe
(P.D.), 2004 şi 2008 - Amuzan Ilie (P.S.D.). Structura politică a Consiliului Local rezultată în urma
alegerilor locale desfăşurate în oraşul Călimăneşti în perioada 1992-2008 a fost următoarea99:

Nr. P a r tid u l / A n u l a le g e rilo r lo cale / N u m ă r d e co n silieri

crt. C o a liţia p o litic ă
1992 1996 2000 2004 2008
1. Frontul Salvării Naţionale -
Partidul Democrat, din 1993 - 5 - 4 5 4
Partidul Democrat Liberal, din 2008
2. Convenţia Democratică din România 5 3 - - -
3. Uniunea Stângii Democratice 2 - - - -
4. Partidul Democrat Agrar din România 2 1 - - -
5. Mişcarea Ecologistă din România 1 - - - -
6. Partidul Umanist Român - - 2 2 -
P. Conservator, din 2005 1
7. P. Democraţiei Sociale din România- -
Partidul Social Democrat, din 2001 2 4 7 6
8. Partidul Socialist al Muncii - 2 2 - -
9. Partidul România Mare - 1 - - -
10. Partidul Alianţei Civice - 1 - - -
11. Uniunea Social Democrată - 3 - - -
12. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin - - 3 - -
Democrat
13. Partidul Naţional Liberal - - 2 3 2
14. Partidul Verde - - - - 2
15. Independenţi 2 2 - - -
TOTAL 17 17 17 15 15

Constatăm că, începând cu anul 2004, P.S.D. domină viaţa politică locală, câştigând atât alegerile
pentru Consiliul local, cât şi cele pentru funcţia de primar.
c) La 22 ianuarie 1999, mânăstirea Cozia s-a aflat în atenţia opiniei publice interne şi internaţionale,
aici consumându-se epilogul, din fericire paşnic, al unui eveniment dureros al istoriei noastre recente.
Vechiul lăcaş voievodal a fost ales ca loc de desfăşurare a negocierilor dintre delegaţia guvernului, condusă
de premierul Radu Vasile, şi reprezentanţii minerilor, finalizate prin încheierea păcii de la Cozia, care
punea capăt mineriadei de la Costeşti, cum a fost numită tentativa de lovitură de stat prin care minerii au
încercat să înlăture prin forţă guvernul C.D.R., la începutul anului 1999100.

Bibliografie
1. D. Berciu, Cercetări privind preistoricul judeţului Vâlcea, în „Buridava”, I, 1972, pag.13.
2. Gh. Petre-Govora, Aspecte ale începutului epocii bronzului în nord-estul Olteniei, în „Buridava”, II, 1976, pag. 14-15.
3. Gh. Petre-Govora, op. cit., pag. 14-15.

844
 4. Idem, Descoperiri arheologice din epoca fierului în judeţul Vâlcea, în „Materiale şi cercetări de arheologie”, vol. IX,
Bucureşti 1969, pag. 467-470.
5. S. Radu, V. Ciobanu, R. Racoviţan (coord), Călimăneşti, monografie istorică şi etnografică, Ed. Spandugino, Bucureşti,
2009, pag. 12.
6. Constantin Preda, Monedele geto-dacilor, Bucureşti, 1973, Ed.. Academiei RSR, pag. 75-156.
7. Ibidem, pag. 145.
8. Vasile Berbece, Victor Botvinic, Călimăneşti-Căciulata. Mic îndreptar turistic, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1978,
pag.16.
9. Cristian M.Vlădescu, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1986, pag. 99 - 102.
10. Dumitru Tudor, Oltenia romană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1958, pag. 51; www.hotnews.ro.
11. Cristian M. Vlădescu, op.cit., pag. 46.
12. Ibidem, pag. 152-155.
13. Dumitru Tudor, op. cit., pag. 264-265.
14. Cristian M. Vlădescu, op.cit., pag. 60.
15. Istoria românilor, vol. II, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, pag. 641.
16. G. I. Lahovari, Marele dicţionar geografic al României, Edit. Socec, Bucureşti, 1899, pag. 264-265.
17. Istoria românilor, Vol. III, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, pag. 370.
18. Gamaliil Vaida, Mănăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea cel Mare, R.âmnicu-Vâlcea, 1986, pag. 23.
19. DIR, B, Veacul XIII, XIV, XV, Ed. Academiei, Bucureşti, 1953, pag. 42.
20. Ibidem, pag.43, nr. 27.
21. Gheorghe Oprica, Domeniul şi veniturile mănăstirii Cozia în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, în „Studii Vâlcene”,
Nr. V (XII), 2009, pag. 11-20.
22. C.C. Giurescu, Istoria românilor, I, Ed. All, Bucureşti, 2008, pag. 378-379
23. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 34.
24. DIR, B., Veacul XIII, XIV, X V , Ed. Academiei , Bucureşti, 1953, pag. 76-77.
25. Tit Simedrea, Viaţa şi traiul Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului. Introducere şi text, Bucureşti, 1937,
pag. 28.
26. N. Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I. Ţara Românească, Ed. Mitropolia
Olteniei, Craiova 1970, pag. 19.
27. DIR, B, Veacul XVII, vol.I, Ed. Academiei, Bucureşti, 1951, pag. 21.
28. Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Ed. Fortuna, Râmnicu-Vâlcea, pag. 134.
29. ANB, Condica mănăstirii Cozia, ms. 209, f. 43.
30. Călători străini despre Ţările Române, Vol. VI, Bucureşti, 1976, pag. 182-184.
31. ANB, Condica mănăstirii Coozia, ms. 209, f. 145-147.
32. Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea, Craiova, Ed. Sitech, 2009, pag. 209-210.
33. M. Davidescu, Mănăstirea Cozia, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1966, pag.11.
34. Şerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739), Ed. Academiei, Bucureşti, 1971, pag. 167.
35. ANB, Condica mănăstirii Cozia, Ms. 215, f. 142.
36. Gheorghe Efrim, Via Carolina, drum strategic pe timpul Imperiului Habsburgic, la Câineni, în „Studii vâlcene”, Nr. V
(XII), 2009, pag. 21-24.
37. Ibidem.
38. Dionisie Eclesiarhul, Cronograful Ţării Româneşti, în „Tezaur de monumente istorice pentru România”, I -II,
Bucureşti, 1863, pag. 177.
39. Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, pag. 147.
40. Corneliu Tamaş, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, 1980, pag. 15.
41. M. Davidescu, op. cit., pag. 12.
42. Corneliu Tamaş, Tudor Vladimirescu şi Vâlcea, în „Museum. Studii şi cercetări”, 1974, pag. 73-79.
43. M. Davidescu, op. cit., pag.12.
44. S. Radu, V. Ciobanu, R. Racoviţan (coord), op.cit., pag. 73-75.
45. Ibidem, pag. 73.
46. Ibidem, pag 77.
47. Argeş.Monografie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti 1980, pag. 45; www.bjarges.ro, Enciclopedia Argeşului şi Muscelului,
Piteşti, 2009, pag. 14; out4awalk.com., Călimăneşti-Căciulata, repere istorice.
48. Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, pag. 162.
49. DJVAN, Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea (în cont., PJV), dos. 25 / 1877, f. 1-3.
50. S. Radu, V.Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 80.
51. Nicolae Andrei, Gheorghe Pârnuţă, Oltenia la 1877, Craiova, 1998, pag. 314-318.
52. Veronica Tamaş, Aportul judeţului Vâlcea la construirea, de către armata română, a podului peste Dunăre în timpul
operaţiunilor militare din 1877-1878, în „Buridava”, nr. 3, 1979, pag. 126-130.
53. S. Radu, V.Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 81.
54. Ibidem, pag. 83-84.
55. Gheorghe Dabu, Luptele din nordul judeţului Vâlcea în timpul primului război mondial şi contribuţia populaţiei vâlcene
la efortul de război, în „Studii vâlcene”, II (IX), 2006, pag. 51-65.
56. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Judeţul Vâlcea în anii primului război
mondial, vol. II (Eroii), Bălceşti pe Topolog, 1979, pag. 35-37.
57. Gheorghe Dabu, op. cit., pag. 51-65.

845
 58. ANB, fond Ministerul Cultelor, nr. 87 / 1918, f.1.
59. Ibidem, nr. 80 / 1919, f. 7.
60. Indicele comunelor României, după noua organizare a Legii comunale, dată la 1864, Bucureşti, 1865, pag. 91.
61. Dicţionarul istoric al localităţilor din Judeţul Vâlcea. I - Oraşele, Ed. Sitech, Craiova, 2009, pag. 231.
62. DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 17 / 1890, f. 27.
63. Ibidem, dos. 54 / 1888, f. 32.
64. S. Radu, V. Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 117.
65. Ibidem, pag. 122.
66. DJVAN, fond Primăria Călimăneşti, dos. 1 /1923, f. 5.
67. Ibidem, f. 43-44.
68. S. Radu, V. Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 204-205.
69. Enciclopedia Judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010,
pag. 289.
70. DJVAN, fond Primăria Oraşului Călimăneşti, dos. nr. 5 7 /1 9 4 0 , f. 68-74.
71. S. Radu, V. Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 211-212.
72. Sorin Oane, Schiţa partidelor şi doctrinelor politice din judeţul Vâlcea în perioada interbelică, în „Studii vâlcene“,
Râmnicu-Vâlcea, Serie nouă, I (VIII), 2003, pag. 182.
73. DJVAN, fond Detaşamentul de poliţie Călimăneşti, dos. 47/1935, f. 136.
74. Ibidem, dos. 109/1938, f. 100.
75. S. Radu, V.Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 213.
76. Ibidem.
77. Ibidem, pag. 222-226.
78. DJVAN, fond Societatea Govora- Călimăneşti, dos. 57, f. 5.
79. Idem, fond Primăria Călimăneşti, dos. 17 /1940, f. 55.
80. S. Radu, V.Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 235-236.
81. DJVAN, fond Primăria Călimăneşti, dos. 1 7 /1940, f. 112.
82. S. Radu, V.Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 238.
83. Ibidem, pag. 238-240.
84. DJVAN, fo n d Primăria Călimăneşti, dos. 10 /1946, f. 30.
85. Ibidem, f. 34-35.
86. Sorin Oane, Istoria judeţului Vâlcea 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2007, pag. 71.
87. S. Radu, V.Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag. 247-250.
88. DJVAN, fond Secţia de Jandarmi Jiblea, dos. 6/1946, f. 242.
89. Idem, fond Primăria Călimăneşti, dos. 11 /1948, f. 83.
90. S. Radu, V.Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), op. cit., pag, 246-250.
91. Cristina Păiuşan, Radu Ciuceanu, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist 1945-1958, vol. I, I.N.S.T.,
Bucureşti, 2001, pag. 325.
92. DJVAN, fond Primăria oraşului Călimăneşti, dos. 7/1951, f. 195.
93. Ibidem, dos. 2/1953, f. 5.
94. Arhiva Primăriei Călimăneşti, Călimăneşti. File de monografie, 1989, inedită, pag. 25.
95. Corneliu Tamaş, A treia revoluţie a românilor. Câteva zile din decembrie 1989 în judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea,
Ed. Conphys, 2006,
pag. 77-78.
96. Ibidem.
97. Arhiva Primă­
riei Oraşului Călimăneşti,
dos. 3 /1990, f. 1.
98. Ibidem, dos.
5/1990, f. 1.
99. Arhiva Primăriei
Călimăneşti, dos. 10/1992, f.
86; dos. 4/1996, f. 8; dos.
11/2000, f. 9; dos. 31/2004, f.
13; dos. 31/2008, f. 9.
100. Enciclopedia
judeţului Vâlcea, vol. I -
Prezentare generală,
coord. I. Soare, Râmnicu-
Vâlcea, Ed. Fortuna, pag.
238.

Castrul ►
ARUTELA

846
 C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T IM P U L U I

Un factor determinat în evoluţia aşezărilor umane în depresiunea Jiblea - Călimăneşti - Berislăveşti,

a fost geografia locului. Loc strategic, cu posibilităţi multiple de supraveghere a unui teritoriu suficient de
extins, condiţii naturale prielnice pentru asigurarea hranei (păşuni, livezi de pomi fructiferi, floră diversă şi
productivă pentru albinărit, terenuri pentru cultivarea cerealelor şi legumelor), climă blândă şi izvoare
vindecătoare, toate acesta au făcut ca depresiunea în care este aşezată localitatea Călimăneşti, să fie locuită
de-a lungul veacurilor, mărturie fiind materialul arheologic descoperit în acest teritoriu şi documentele
scrise, începând cu secolul al XIV-lea. În decursul istoriei, importanţa strategică a locului de la ieşirea din
defileu a Oltului se va contura istorico-economic tocmai datorită aşezării sale pe una din principalele căi de
comunicaţie, care străbate Carpaţii Meridionali de la nord spre sud.
Trebuie însă să se precizeze că toate vestigiile arheologice de pe teritoriul administrativ al oraşului
Călimăneşti, au fost, mai degrabă, rodul unor descoperiri întâmplătoare (sondajele realizate în anul 1888,
pentru căutarea izvoarelor termale la Bivolari, prilej cu care a fost descoperit Castrul Arutela; tezaurul de la
Jiblea, descoperit de către Haralamb Ungureanu din Călimăneşti, în timp ce lucra pământul ', sau al unor
cercetări arheologice de salvare prilejuite de realizarea unor investiţii de mare amploare (lucrările hidro­
tehnice de pe Olt). Doar castrul roman Arutela a făcut obiectul unor campanii de cercetare arheologică
sistematică.
1. PREISTORIA, EPOCA DACICĂ ŞI EPOCA ROMANĂ
Rămânând circumscrişi dovezilor arheologice, cele mai vechi populaţii (indo-europene) sunt atestate
pe teritoriul administrativ al oraşului Călimăneşti la începutul epocii bronzului şi au aparţinut culturii
Coţofeni (materialele descoperite la Cozia şi Turnu2 şi fazei III a culturii Glina3 (fragmente ceramice
descoperite pe malul drept al Oltului, la „Cozia Veche”). Depresiunea Jiblea - Călimăneşti - Berislăveşti
aparţine regiunii de nord - est a Olteniei, în care s-au impus triburile buridavenşilor, atât înainte, cât şi după
domnia lui Burebista. Cercetarea sitului arheologic de la Cozia Veche, deşi parţială, situl fiind distrus în
mare parte de construirea schitului „Cozia Veche”, a drumului prin defileu şi de inundaţiile provocate de
revărsarea Oltului, a pus în evidenţă straturile succesive de locuire geto - dacică specifice trecerii de la
ceramica poroasă lucrată cu mâna, la cea executată cu roata, identificându-se două nivele de locuire, primul
datând din secolul al II-lea î. Hr - începutul secolului I î. Hr. şi cel de-al doilea, din secolul I î. Hr. -
secolul I d. Hr.
Castrul Arutela, situat în Poiana Bivolari, ridicat în anul 138 d. Hr., din ordinul procuratorului
imperial al Daciei Inferior, Titus Flavius Constans, a funcţionat până către jumătatea secolului al III-lea4.
Unităţile staţionate la Arutela au fost: Suri sagittari (arcaşi sirieni), cea care a construit castrul, înlocuită
ulterior de Cohors I Hispanorum Veterana Quingenaria Equitata (unitate de infanterie cu corpuri de
călăreţi, recrutată dintre hispanici). Aşezarea romană de la Rădăcineşti5, din imediata vecinătate a castrului
roman de la Rădăcineşti, este o mărturie concludentă a faptului că staţionarea romanilor în depresiune, nu a
fost una eminamente militară.
2. EPOCA MEDIE
Secolele III - VIII, ale marilor migraţii, au influenţat demografic şi cultural populaţia autohtonă,
toponimele - cele de detaliu6 - încă insuficient cercetate, fiind o sursă de informaţii asupra acestui proces
complex de etnogeneză. În cazul teritoriului administrativ al oraşului Călimăneşti, urme mai concludente
au lăsat slavii şi cumanii. Trebuie să fie luat în seamă faptul că întreaga depresiune, dar în mod deosebit
satul Călimăneşti, aşezat la poalele dealului Naca (un punct de supraveghere natural, foarte eficient, al
întregii depresiuni), a beneficiat de o poziţie strategică deosebită şi de resursele de supravieţuire necesare,
localnicii putând să se retragă cu uşurinţă din faţa ameninţărilor, arealul în care vieţuiau fiind camuflat de
pădure, fapt uşor de constatat şi în ziua de azi.
Castrul roman Arutela a fost abandont la mijlocul secolului al III-lea d. Hr., fiind distrus de
revărsarea Oltului, ale cărei efecte au fost constatate şi în cazul celorlalte castre din zonă (Praetorium I de
847
la Racoviţa şi Castra Traiana de la Dăeşti). Interpretarea informaţiilor furnizate de poziţia tezaurelor de la
Câineni - Călineşti, Boiţa, Turnişor - Sibiu, ascunse în contextul marii invazii carpice din anul 245 d. Hr. 7,
au condus la concluzia că drumul roman din defileul Oltului a fost folosit de carpi în retragerea lor din
Transilvania şi deplasarea acestora prin nordul Olteniei pentru a ataca teritoriile din sudul Dunării. După
retragerea aureliană, conform unor ipoteze, drumul roman de pe Valea Oltului a fost abandonat. După alte
referinţe istorice, acest drum a fost folosit în anul 1166 în timpul campaniei împăratului bizantin Manuel I
Comnenul (1143-1180) împotriva regatului arpadian8.
Având ca reper Diploma Cavalerilor Ioaniţi, din 1247, care menţionează existenţa cnezatelor şi
voievodatelor de pe cursul inferior al Oltului (cnezatele lui Ioan şi Farkaş şi voievodatele lui Seneslau şi
Litovoi) se argumentează ipoteza că, în această perioadă, teritoriul administrativ al oraşului Călimăneşti se
afla sub autoritatea voievodatului lui Seneslau9, fiind totodată şi sub influenţa „vlahilor negri”, respectiv a
cumanilor. Folosindu-se izvoare documentare provenite din mediul arab, cu referire la invazia mongolă din
1241-124210, se lansează, tot cu titlul de ipoteză, afirmaţia că teritoriului Călimăneştiului a fost traversat de
către un corp de oaste mongolă, în primăvara anului 1241, şi că, implicit, ulterior acest ţinut a fost inclus în
acţiunea de fortificare a trecătorilor din Carpaţi.
Construirea Mănăstirii Cozia aduce cu sine atestarea documentară a satelor Călimăneşti şi Jiblea, prin
hrisoavele de danie semnate de domnitorul Mircea cel Bătrân la 20 mai 1388. Începând cu aceste
documente, care ulterior sunt întărite de mai toţi domnitorii din Ţara Românească ce îi urmează lui Mircea
cel Bătrân, se fixează, pentru întreaga perioadă medievală, statutul socio-economic al satelor Jiblea şi
Călimăneşti, respectiv - acela de slobozii ale mănăstirii11. Ca particularitate, însă, locuitorii acestor sate s-au
bucurat de un statut special, (scutirea de dări către dom nie12,13,14, datorită unor însărcinări pe care
domnitorii le dădeau localnicilor cu privire la întreţinerea drumurilor şi podurilor de pe Valea Oltului şi a
celor privind paza graniţei. Aspiraţia locuitorilor din Călimăneşti la statutul şi privilegiile obştilor de
moşneni, au făcut ca relaţiile acestora cu Mănăstirea Cozia să fie uneori tensionate, însă încercările lor de a
se elibera de sub stăpânirea mănăstirii, au eşuat15,16. În Evul Mediu românesc, sec. XIV-XVII, domeniile
feudale, deci inclusiv cele mănăstireşti erau unităţi administrative de sine stătătoare sub aspect juridico -
economic şi nu făceau parte din teritoriul administrativ al judeţelor17.
Secolul al XVIII-lea poartă pecetea deschiderilor sociale, economice şi culturale ale domniei lui
Constantin Brâncoveanu şi a implicaţiilor de natură organizatorico-administrativă şi fiscală a stăpânirilor
alternative ale Olteniei de către austrieci şi ruşi. În anul 1700, pe Harta stolnicului Constantin Cantacuzino,
apar toponimele Călimăneşti şi Cozia din judeţul Vâlcea, atestate documentar la sfârşitul secolului al XIV-
lea18. Satele de pe malul stâng al Oltului (Jiblea, Păuşa) aparţineau, împreună cu bazinul Lotrului, de
judeţul Argeş19. În timpul stăpânirii austriece în Oltenia, între anii 1720-1722, topograful Friedrich
Schwantz, din însărcinarea contelui Stainville, comandantul trupelor imperiale din Transilvania, execută o
hartă amănunţită a Olteniei, însoţind-o de un registru al tuturor localităţilor. Sunt menţionate satele
Căciulata, Călimăneşti şi Mănăstirea Cozia.
Sub administraţia rusă, care a ocupat Ţara Românească şi Moldova în timpul războiului ruso-turc
din 1769-1774, se realizează primul recensământ al populaţiei - Catagrafia din 1773-1774 din care se
păstrează informaţia că satul Jiblea avea 51 de familii. Datele referitoare la Oltenia nu s-au păstrat, prin
urmare nu există referinţe cu privire la populaţia de pe malul drept al Oltului. Se reţine, însă, că în acest
răstimp au avut loc importante deplasări ale populaţiei din sudul în nordul Dunării, din Transilvania în Ţara
Românească şi din Oltenia în Muntenia20. În 1778, în Memoriile Generalului von Bauer21, este menţionat şi
satul Călimăneşti, precizându-se localizarea şi „averea” sa.

3. EPOCA MODERNĂ
Aspecte semnificative cu privire la evoluţia populaţiei din Călimăneşti, se desprind din lucrări de
inventariere şi evidenţă a populaţiei şi a localităţilor, realizate în perioada modernă, precum şi, din acte cu
caracter normativ (regulamente/legi) adoptate începând cu secolul al XIX-lea. În structurile administrativ-
teritoriale anterioare şi în cele prevăzute de Regulamentele Organice ale Valahiei şi Moldovei din 1831 -
1832, teritoriul administrativ actual al oraşului Călimăneşti făcea parte, parţial din judeţul istoric Vâlcea
(localităţile de pe malul drept al Oltului) şi parţial din judeţul istoric Argeş (Jiblea şi Păuşa). În Catragrafia
satelor din Ţara Românească , întocmită în 1831 în scop fiscal, Călimăneştiul, care aparţinea de Plaiul
Cozia, apare ca moşie stăpânită de Mănăstirea Cozia, cu 239 de familii şi 30 de feciori22.
848
 Reforma amplă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, presupune şi reformarea şi moder­
nizarea administrativ-teritorială a Principatelor Unite. În anexa la Legea organică privind organizarea
administrativă a Principatelor Unite din aprilie 1864, este menţionată localitatea Călimăneşti, care făcea
parte din Plaiul Cozia, fiind compusă din satele Călimăneşti, Căciulata, Seaca şi Proboeni (Priboieni,
Comanca) 23; avea în total 310 familii. În urma reaşezărilor teritoriale ce au avut loc până la 31 octombrie
1867, satul Gura Văii trece de comuna Călimăneşti 24. În Indicele comunelor pe periodul de cinci ani 1876
-1884 , anexă la Legea comunală din martie 1874, comuna rurală Călimăneşti din Plaiul Cozia, cu reşedinţa
de comună în satul Călimăneşti, se compunea din satele: Căciulata (Şuta), Călimăneşti (Chilia), Comanca
(Priboeni), Gura-Văii, Muereasca-de-Jos, Muereasca-de-Sus, Pietrişu (Comanca), Râioasa, Seaca şi
Uiditu25. Prin Legea pentru fixarea circumscripţiilor administrative, pusă în aplicare la 1 noiembrie 1892,
reşedinţa Plaiului Cozia este stabilită la Călimăneşti (cătunul Călimăneşti) şi avea în componenţă
comunele: Bogdăneşti, Brezoiu, Bujoreni, Câineni, Călimăneşti, Călineşti, Cheia, Malaia, Muereasca-de-
Jos, Muereasca-de-Sus, Olăneşti, Păuşeşti-Măglaşi, Robeşti şi Sărăcineşti. Comuna Călimăneşti era
formată din satele/cătunele Căciulata, Călimăneşti, Gura-Văiei (sic!)26, Seaca şi avea un număr de 2088
locuitori. La recensământul din 1-10 decembrie 1899 , comuna Călimăneşti, formată din patru cătune, avea
2652 de locuitori27. Legea din 1908 privind Modificarea legii de organizare a comunelor rurale , publicată
în „M. O.” nr. 22 din 29 apr. 190828, aduce măsuri judicioase în ceea ce priveşte organizarea administrativ-
teritorială. Conform reglementărilor acesteia, comuna Călimăneşti făcea parte din Plasa Muntele, compusă
din comunele Brezoi, Călimăneşti, Călineşti, Câineni, Malaia şi Voineasa, cu reşedinţa la Brezoi.

4. EPOCA CONTEMPORANĂ
Perioada interbelică. În perioada interbelică, între cele mai importante transformări administrativ-
teritoriale cu incidenţă asupra localităţii Călimăneşti, pot fi menţionate următoarele: • conform Legii
pentru unificarea administrativă , promulgată prin Decretul regal nr. 1972 din 14 iunie 192529, cu
modificările aduse prin Decretul regal nr. 3832/21 dec. 192530, localitatea Călimăneşti era o comună rurală
ce făcea parte din Plasa Cozia31, fiind reşedinţa acesteia; • prin Legea pentru Organizarea Administraţiei
Locale promulgată prin Decretul regal nr. 2712/ 29 iulie 192932, Călimăneştiul a devenit comună urbană.
La recensământul populaţiei din 6 aprilie 1930, comuna urbană Călimăneşti avea o populaţie de 2876
locuitori, iar cel din 25 ianuarie 1948 populaţia din Călimăneşti a crescut la 3.329 locuitori.
Perioada postbelică. • O modificare importanţă pentru Călimăneşti, o aduce Legea nr. 5 din 6
septembrie 195033, prin care teritoriul României a fost reorganizat după model sovietic, în regiuni şi
raioane. Satelor de pe malul drept al Oltului (Căciulata, Călimăneşti, Seaca, Ţigănia), le-au fost adăugate
cele de pe malul stâng al Oltului (Păuşa, Jiblea Veche şi Jiblea Nouă). În baza Legii nr. 5/1950, amintită
deja, oraşul Călimăneşti făcea parte din Regiunea Vâlcea, Raionul Loviştea (cu reşedinţa la Brezoi); • ca
urmare a Decretului nr. 331/27 septembrie 1952 , prin care se modifică Legea nr. 5/1950 , prin desfiinţarea
Regiunii Vâlcea, oraşul Călimăneşti şi Raionul Loviştea trec la Regiunea Piteşti, devenită ulterior Regiunea
Argeş, prin Legea pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului R.P. Române din 22 - 23
decembrie 1960 ; • prin Legea nr. 2 din feb.- mar. 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului
R.S. România34, oraşul Călimăneşti, constituit din localităţile Căciulata, Călimăneşti, Seaca (în dreapta
Oltului), Păuşa, Jiblea Veche şi Jiblea Nouă (în stânga Oltului) este repartizat teritorial judeţului Vâlcea.
Populaţia în perioada 1899-2010. Structură şi dinamică. Parametrii în care se înscrie dinamica
populaţiei din Călimăneşti, având ca reper principalele recensăminte ale populaţiei, sunt următoarele:
Recensământ Nr. de locuitori Rata (ritm) de creştere
1 - 10 dec. 1899 2652 -
29 dec. 1930 2876 8,4 % - tendinţă de creştere
25 ian. 1948 3329 15,8 % - tendinţă de creştere
21 febr. 1956 6651 99,8 % - creşterea demografică şi includerea satelor Jiblea
Veche, Jiblea Nouă şi Păuşa, în teritoriul administrativ al oraşului Călimăneşti în anul 1950.
15 mar. 1966 6735 1,3 % - creştere slabă / stagnare
5 ian. 1977 8095 20,2 % - creştere datorată interzicerii avorturilor în 1967.
7 ian. 1992 8928 12,8 % - tendinţă de scădere a naşterilor după 1990
18 mar. 2002 8692 4,8 % - tendinţă de scădere

849
 Privind global, dinamica populaţiei din Călimăneşti, în perioada postrevoluţionară (1990 - 2010) 35,
se evidenţiază câteva accente mai semnificative: rata creşterii medii anuale a fost de 0,027 %; vârfurile
creşterilor numerice ale populaţiei, s-au produs în intervalul de timp 1991-1993 şi 1995-1996, când
populaţia a trecut de 9000 de locuitori, după care a scăzut aproape continuu, tinzând către cota valorică din
anul 1990 (8721 locuitori); excedentul natural s-a manifestat preponderent negativ, rata natalităţii a fost, în
medie, de 10,49%o, iar cea a mortalităţii - de 11,83%o , cea din urmă rămânând aproape constant superioară,
pe parcursul perioadei analizate.
Sub aspect structural, din punct de vedere etnic, populaţia se compune din români - în proporţie de
97%, romi (ţigani) - 3,2% (278 de persoane la recensământul din 2002), 0,17 % unguri (15 persoane); din
punct de vedere religios, 99% dintre locuitori aparţin cultului creştin-ortodox. Structura pe vârstă reflectă
creşterea populaţiei, în cazul oraşului Călimăneşti - cu cca 30%, datorată politicii demografice din timpul
regimului ceauşist (generaţiile 1968-1977), curmată brusc după anul 1990, fenomen ce este în mod vădit
sursa care va alimenta criza demografică (îmbătrânirea populaţiei) cu care se va confrunta şi oraşul
Călimăneşti, ca de altfel întreaga România, într-un viitor apropiat. Populaţia feminină reprezintă în medie
cca 51% din totalul populaţiei, iar populaţia feminină de vârstă fertilă (între 15 şi 49 de ani), la 1 iulie 2010,
reprezenta 51% din numărul total al populaţiei feminine.

Note bibliografice
1. E. Rezmeriţă, Monede geto-dacice din tezaurul de la Jiblea-Vâlcea, în „BSNR”, nr. 121-123, 1973 1975, pag. 77; cf.
Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu, Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria Soroştineanu,
Ioan Marian Ţiplic, Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică, coord. Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu Racoviţan,
Bucureşti, Ed. Spandugino, 2009 (în cont., Călimăneşti. Monografie), pag. 13.
2. D. Berciu, Cercetări privind preistoricul judeţului Vâlcea, în „Buridava”, I, 1972, pag. 13.
3. Gh. Petre-Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, Râmnicu-Vâlcea, 1995, pag. 29.
4. C. M. Vlădescu, Armata în Dacia Inferior, Bucureşti, 1983, pag. 100.
5. Ligia Elena Rizea, Ioana Ene, Monumente istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Conphys, 2007, pag. 162.
6. Denumirile terenurilor agricole, ale dealurilor mici, poienilor, porţiunilor de pădure, apelor curgătoare etc. Ex: Naca,
Maroca, Teaua, Coisca, Manga, Vamvura, Roştea, Zâmnici ş.a.
7. Călimăneşti - Monografie, pag. 35.
8. Ibidem, pag. 38
9. Ibidem, pag. 40.
10. Ibidem, pag. 41.
11. Sate aparţinând domeniului feudal al Mănăstirii Cozia.
12. DJVAN, Col. Microfilme, mf. 1, c. 43: prin hrisovul din 4 aprilie 1646, domnul Matei Basarab vv. îi scuteşte pe
locuitorii din Călimăneşti de dări, pentru contribuţia la construirea morii de hârtie şi pentru lucrări executate la Schitul Ostrov şi la
podul de peste Olt.
13. ANIC, Mănăstirea Cozia, XLIX/12 şi ms. 712, f. 439 - 440; ms. rom. 209, f. 38 v-39: în doc. din 1654 (7162) august 18,
domnitorul Constantin Şerban vv. porunceşte ca locuitorii din Călimăneşti să fie în pace şi ertaţi de toate dările şi slujbele ... ca ei
să lucreze pentru drumul mănăstirii Cozia.
14. ANIC, Mănăstirea Cozia, XLVIII/85: prin documentul din 1767 februarie 3, domnul Alexandru Ipsilanti vv. dă dreptul
mănăstirii Cozia să ţină patru meşteri de la Călimăneşti, pentru dresul şi meremetul ce va f i trebuinţă a să face la Sfânta Mănăstire
şi pentru dregerea drumului ce merge la mănăstire, carii să fie în pace iertaţi de toate dăjdiile şi orânduelile ce se vor eşi de la
visteria domnii mele.
15. DJVAN, Col. Manuscrise, ms. 102, 320 v: locuitorii din Călimăneşti sunt ameninţaţi că vor fi spânzuraţi „ca nişte
feciori de câini” în faţa caselor lor, dacă nu se ridică de pe moşia mănăstirii.
16. ANIC, Mănăstirea Cozia, I/2, copie din 1823, dec. 7. Documentul referitor la judecata boierilor dată în 1764 mai 14,
urmată de hotărârea domnului (Ştefan Mihai Racoviţă - n. a.) din acelaşi an, mai 18.
17. Enciclopedia Vâlcea I, pag. 246.
18. V. hrisovul emis de Mircea cel Bătrân vv. la 8 ianuarie 1392, în DRH, B, I, pag. 42-45, nr. 17.
19. Enciclopedia Vâlcea I, pag. 265.
20. Ibidem,Vol. I, pag. 267.
21. Ibidem, pag. 268.
22. Ibidem, pag. 273.
23. Ibidem, pag. 276.
24. Ibidem, pag. 280.
25. Ibidem, pag. 280.
26. Gura Văii.
27. Enciclopedia Vâlcea I, pag. 286.
28. DJVAN, PJV, dos. 179/1908, f. 117-121.
29. „Monitorul Oficial” nr. 128 din 14 iunie 1925.

850
 30. Idem, nr. 283 din 22
decembrie 1925.
31. Plasa Cozia se compunea
din comunele Bujoreni, Brezoi,
Câineni, Malaia, Muereştile amân­
două, şi comuna urbană Ocnele Mari.
32. „Monitorul Oficial” p. I, nr.
170 din 3 aug. 1929.
33. Idem, nr. 77 din 8 septem­
brie 1950.
34. „Buletinul Oficial al
MAN”, nr. 17 din 17 dec. 1968.
35. Ligia Elena Rizea, Studiul
socio-demografic (1990 - 2010) pentru
fundamentarea Planului Urbanistic
General al oraşului Călimăneşti, apr.
2011 (Sursa datelor: Direcţia
Judeţeană de Statistică Vâlcea).

◄ Sediul Primăriei
Călimăneşti
(Detaliu)

851
 Cap. IV - ASPECTE ALE VIEŢII ECONOMICE

1. OCUPAŢII TRADIŢIONALE
Aşezările situate pe teritoriul de astăzi al oraşului Călimăneşti, au cunoscut de-a lungul istoriei
importante evoluţii şi schimbări în plan economic. Documentele epocilor medievală şi modernă atestă
practicarea pe scară largă a agriculturii şi meşteşugurilor casnice tradiţionale. Cadrul natural specific unei
depresiuni intracarpatice, cu un climat temperat-continental moderat, a oferit condiţii prielnice dezvoltării
pomiculturii, viticulturii, apiculturii şi creşterii animalelor. Toponimul „Pe livezi”, păstrat până astăzi la
Călimăneşti, atestă dezvoltarea pomiculturii din cele mai vechi timpuri. „Ogrăzile” cu pruni ocupau
suprafeţe întinse pe colinele de pe ambele maluri ale Oltului, renumită fiind varianta locală a soiului „Gras
românesc”. O caracteristică a zonei o reprezintă numărul mare de nuci şi castani bruni. Descoperirea, în
anii 1958-1960, a unui butuc de viţă de vie pe dealul Jardei, datând din perioada dacică, atestă practicarea
încă din antichitate a viticulturii, de către populaţia locală1. De remarcat că acesta a fost păstrat şi îngrijit
până la desfiinţarea viei, în anul 1998, în urma aplicării Legii 18 /1 9 9 1 .
În anul 1893, în Călimăneşti se înregistrau 488 boi, 515 vaci, 375 oi, 126 capre, 872 porci, 51 cai,
136 familii de albine. În ceea ce priveşte pomicultura, aceleaşi date consemnau 1.550 meri, 1.200 peri,
1.400 nuci, 1.600 cireşi şi 5.000 de pruni. Pe lângă agricultură, 160 de locuitori se ocupau cu prelucrarea
lemnului (dulgheria, dogăria, rotăria), olăritul şi fierăria. În comună, existau înregistrate 4 mori, care
aduceau un venit anual de 1.500 lei2. Cioplirea pietrelor de moară era, se pare, o veche îndeletnicire a unui
număr destul de mare de locuitori din Călimăneşti şi Jiblea Veche, care le aducea venituri importante, încât
li s-a impus să dea dijmă mănăstirii Cozia şi din pietrele de moară pe care le lucrau3.
În evoluţia economică a aşezării, comerţul a avut un rol determinant, datorită situării sale pe vechiul
drum care făcea legătura între Oltenia şi Transilvania. Prezenţa unui număr important de locuitori din
Călimăneşti şi Jiblea, care-şi valorificau produsele agricole în pieţele oraşului Sibiu, este menţionată în
registrele comerciale ale oraşului de pe Cibin, încă din secolul al XVI-lea4. La sfârşitul secolului al XVIII-
lea, vestita Casă comercială „Hagi Constantin Pop” din Sibiu, care făcea un intens comerţ între Transilvania
şi Ţara Românească, având agenţi permanenţi la Râmnicu-Vâlcea, Craiova, Piteşti şi Bucureşti, a deschis
un punct comercial şi la Călimăneşti5. Drumul construit de către austrieci pe valea Oltului în timpul
ocupaţiei Olteniei (1718-1739) a fost refăcut şi modernizat pentru prima oară, între anii 1851-1858,
cunoscând apoi lucrări de întreţinere, consolidare şi modernizare, mai ales la începutul secolului al XX-lea,
care i-au asigurat o funcţionalitate permanentă6. Pe lângă vechiul drum de legătură între Oltenia şi
Transilvania, la începutul sec. al XIX-lea, Oltul devine navigabil pentru transporturile de mărfuri, un punct
de oprire fiind Călimăneştiul. Ca urmare, plutăritul cunoaşte o accentuată dezvoltare în această perioadă7.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea (în 1785), la Călimăneşti, pe moşia M-rii Cozia, aveau loc un bâlci
şi un târg anual în lunile martie-aprilie, care, cu unele mici întreruperi, au fost organizate până în anul
19448.
2. ÎNCEPUTURILE ŞI DEZVOLTAREA „INDUSTRIEI” BALNEARE
În primele decenii ale secolului al XlX-lea, regăsim în zona Călimăneşti - Jiblea atmosfera
medievală a satelor de pe moşia mănăstirii Cozia, cu locuitorii, în marea lor majoritate, clăcaşi pe
pământurile vechii ctitorii voievodale. Bogăţia naturală, a cărei valorificare a schimbat complet înfăţişarea
localităţii şi viaţa locuitorilor ei, au fost izvoarele minerale şi termale. Cunoscute încă din vremea dacilor şi
a romanilor (aceştia le-au utilizat în cadrul termelor din apropierea castrului Arutela), la începutul sec. al
XIX-lea, izvoarele minerale de la Călimăneşti-Căciulata-Cozia nu-şi câştigaseră încă faima de izvoare de
sănătate, deşi - cu o considerabilă doză de empirism - ele erau folosite nu numai de către localnici, ci şi de o
seamă de personalităţi, pentru care autorităţile vremii iau măsuri speciale de primire şi găzduire.
Descoperirea, în jurul anului 1848, a izvorului numit azi „Nr. 1 Căciulata”, a deschis noi perspective
acestei zone balneare. Cel care s-a ocupat de amenajarea şi îngrijirea acestuia pe parcusul deceniului
următor, a fost revoluţionarul paşoptist Alexandru Golescu Negru. Dându-şi seama de calităţile curative

852
deosebite ale izvorului, pe care el însuşi, bolnav fiind, l-a folosit ani de-a rândul, i-a făcut o largă
propagandă, aducând aici din ce în ce mai mulţi suferinzi9. În anul 1854, după descoperirea şi a altor
izvoare minerale, lua fiinţă la Călimăneşti un stabiliment balnear rudimentar10.
Deşi apele minerale încep să fie din ce în ce mai cunoscute, la jum ătatea secolului trecut, dotările şi
satele din zonă nu au cunoscut o dezvoltare prea mare, vizitatorii trebuind să se mulţumească cu chiliile
mănăstirii sau cu încăperile sărăcăcioaselor case ţărăneşti pentru găzduire, iar cârciuma ţinută de arendaşul
moşiei mănăstirii Cozia în Călimăneşti, era singurul loc de unde cei veniţi se puteau aproviziona. În ceea ce
priveşte cura balneară în sine, nu existau alte amenajări, decât rudimentarele captări ale izvoarelor11.
După secularizarea averilor mânăstireşti (1863-1864), moşia Călimăneşti intra în proprietatea
statului, cu toate bunurile sale. Exploatată şi în această nouă situaţie, prin arendare, moşia aducea
importante venituri din administrarea izvoarelor minerale, arendate uneori separat. Dotările staţiunii se
limitau la o clădire cu câteva încăperi care, împreună cu mobilierul lor, se aflau sub controlul arendaşului
moşiei. Întrucât arendaşii nu erau interesaţi să investească şi nici statul nu aloca fondurile necesare
întreţinerii şi modernizării construcţiilor şi dotărilor staţiunii, uzura acestora s-a acentuat continuu. În anul
1877, stabilimentul balnear a fost rechiziţionat pentru nevoile armatei. În anul următor, la predarea
inventarului către noul arendaş, se constată starea deplorabilă a construcţiilor şi lipsa minimului de dotări
pentru utilizarea izvoarelor12. Cu mari eforturi, stabilimentul a fost repus într-o precară stare de funcţionare.
Situaţia aceasta neputând să mai dăinuie, veniturile statului scăzând substanţial, se iau măsuri pentru
construirea unui pavilion balnear modern care să înlocuiască îngrămădirea de construcţii insalubre, aproape
dărâmate. La sfârşitul anului 1882, începe construirea noului Stabiliment balnear de la Călimăneşti,
finanţat în întregime de stat. Iniţiativa este legată de personalitatea lui I. C. Brătianu, în acea vreme prim-
ministru al ţării, care se căsătorise - în anul 1858 - cu Caliopia (Pia) Pleşoianu, la schitul Ostrov din
Călimăneşti, unde era stareţă maica Maximilia, sora sa.13 Construcţia Marelui Hotel al Statului (cum a fost
numit noul edificiu) în stil elveţian, realizată din piatră, cărămidă şi lemn, a fost terminată la sfârşitul anului
1884 şi inaugurată în sezonul anului următor.
Momentul inaugurării construcţiei coincide cu începutul unei noi etape în dezvoltarea staţiunii,
caracterizată prin administrarea direct de către stat, a izvoarelor minerale de aici şi a dotărilor existente, fapt
ce a permis realizarea unor lucrări de mare anvergură în ceea ce priveşte captarea surselor minerale şi
amenajarea întregii localităţi. Izvoarele de la Călimăneşti-Căciulata primesc confirmarea calităţilor lor şi pe
plan internaţional. La recomandarea medicului Carol Davila, împăratul francez Napoleon al III-lea, care
suferea de litiază renală, a făcut cură cu apă de la izvorul nr. 1 Căciulata, îmbuteliată în damigene
transportate la Paris cu diligenţa14. Un alt preşedinte francez care a făcut cură cu apă îmbuteliată de la
acelaşi izvor, transportată la Paris, a fost Emil Loubet, în anul 190515. La Expoziţia Internaţională a Apelor
Minerale de la Viena (1873), apei de la Căciulata i s-a atribuit „Medalia de aur”, în timp ce buteliile de la
izvoarele din Călimăneşti au obţinut menţiuni pentru calităţile lor curative16. Acelaşi izvor obţinea la
Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles (1893) cea mai înaltă distincţie:
Diploma „Grand Prix” şi Medalia de aur17.
Prin Decretul regal nr. 1705 din 8 mai 1910, staţiunea era concesionată pe o perioadă de 40 de ani (ce
putea fi prelungită cu 10 ani), Societăţii Govora-Călimăneşti, care avea ca scop declarat exploatarea
staţiunilor balneare Govora şi Călimăneşti în toate condiţiile prevăzute de legile speciale ... de a face
construcţii noi, a îmbunătăţi pe cele existente şi a înfrumuseţa aceste staţiuni, pentru a le ridica la nivelul
unor staţiuni balneare de primul rând...1 „Societatea Govora Călimăneşti”, iniţiată de către Vintilă
Brătianu, era o societate pe acţiuni, având un capital iniţial de 5 milioane de lei, rezultat din subscriere
publică, împărţit în 25.000 de acţiuni a cîte 200 lei fiecare19. Noua formă de administrare a staţiunii a
contribuit la conturarea aspectului său modern şi la organizarea pe baze ştiinţifice a tratamentului balnear.
Între anii 1911-1912, Marelui Hotel i s-a adăugat mansarda şi i s-au prelungit aripile laterale, asfel
încât capacitatea sa de cazare a crescut cu 150 de camere. Alte dotări erau destinate asigurării confortului şi
bunei funcţionări: ascensoare electrice, săli de restaurant, de lectură şi muzică, o spălătorie mecanică, un
garaj pentru opt maşini, ca şi un Institut de fizioterapie şi hidroterapie (tot la iniţiativa lui Vintilă Brătianu),
încorporat în aceeaşi clădire. În anul 1913, au fost finalizate două uzine centrale de lumină electrică şi forţă
motrice, instalaţiile fiind realizate de firma Siemens-Schukert20.

853
 În perioada 1916-1918, Marele Hotel şi alte vile au fost transformate în spitale militare şi cazărmi
(mai întâi pentru ostaşii români, apoi pentru trupele de ocupaţie), suferind pierderi grele, evaluate ulterior la
uriaşa sumă de 6.177.429 lei, ce depăşea cu peste 1 milion de lei capitalul subscris21.

3. SECOLUL AL XX-LEA: CAPITALISM, COMUNISM, TRANZIŢIE

Perioada interbelică. Viaţa economică a Călimăneştiului a fost dominată într-o proporţie
covârşitoare, de activitatea balneară, care se desfăşura, însă, doar pe durata sezonului oficial (1 iunie - 31
septembrie), neexistând dotările necesare funcţionării staţiunii pe timpul iernii. A doua ramură economică,
în ceea ce priveşte ponderea în preocupările locuitorilor, era comerţul, urmat de agricultură22. Fişa
monografică a localităţii, alcătuită în anul 1941, semnalează existenţa a 4 mori hidraulice, fiecare cu
capacitatea de 500 kg/zi, şi a unei mori electrice cu capacitatea de 6000 kg/zi, ai căror proprietari percepeau
o vamă (măciniş) de 6%. Din aceeaşi sursă, aflăm că existau pe teritoriul oraşului: 4 teascuri ţărăneşti de
ulei, 7 cazane de ţuică, 5 băcănii, 14 cârciumi, 4 restaurante, 2 măcelării, 3 brutării, 4 ateliere de cizmărie şi
unul de olărit23. Pe lângă târgul săptămânal care se ţinea în fiecare sâmbătă, aveau loc două „oboare
comunale” anuale, la 22-24 aprilie şi 25-27 octombrie.24
Suprafaţa agricolă a oraşului era de 1211 ha, din care 372 ha - arabil, 306 ha - fâneţe naturale, 427 ha
- păşuni, 106 ha - pomi fructiferi.Terenul arabil era cultivat aproape în totalitate cu porumb (365 ha), la care
se adăugau mici suprafeţe cultivate cu floarea soarelui (6 ha), grâu (cca 1 ha) şi fasole (190 ha, „printre
porumb”) 25. Autorităţile locale semnalează problema majoră cu care se confruntă locuitorii - lipsa terenului
arabil pentru cultivarea cerealelor - şi propun o nouă împroprietărire a locuitorilor, arătând că în acest oraş
nu s-au mai făcut împroprietăriri de la anul 1864 şi populaţia este lipsită de pământ, mai cu osebire că
populaţia s-a înmulţit cu peste 3000 de suflete de la data împroprietărirei din 1864 26.
Documentele şi construcţiile care s-au păstrat până astăzi, demonstrează implicarea Societăţii
„Govora-Călimăneşti” în acţiunea de modernizare a staţiunii şi de dezvoltare a unei adevărate industrii
balneare. La Călimăneşti, erau valorificate în această perioadă 32 de izvoare, cu un debit total de peste
200000 de litri / zi, reprezentând cca 1/10 din totalul apelor minerale exploatate în întreaga ţară27. Criza din
anii 1929-1933 a afectat destul de grav activitatea balneară şi cea hotelieră. După depăşirea crizei, a fost
reluată acţiunea de înfrumuseţare şi îmbogăţire cu noi dotări a staţiunii şi localităţii. În anul 1935, când s-au
înregistrat 3626 de vizitatori28, staţiunea Călimăneşti dispunea de 6 hoteluri, 68 de vile şi 40 de case de
închiriat29. Schimbările politice interne şi crizele politice internaţionale de la sfârşitul perioadei interbelice,
au avut un impact negativ asupra economiei balneare. În anii celui de-Al Doilea Război Mondial,
activitatea balneară a fost afectată până aproape de desfiinţare, înregistrându-se doar 249 de vizitatori în
anul 1941 şi 927 în 194230. Prezenţa refugiaţilor polonezi (1939-1941), mai apoi a unor trupe din misiunea
militară germană (1941), ori a refugiaţilor români din teritoriile pierdute în 1940, nu au adus venituri care
să salveze afacerile balneare31. În anul 1944, când războiul a ajuns pe teritoriul României, activitatea
staţiunii, practic, a încetat.
De la capitalism, la socialism. Instaurarea regimului comunist (1945) a marcat începutul unei etape
noi în viaţa economică a localităţii, caracterizată prin impunerea modelului economic sovietic - economia
planificată de stat, bazată pe naţionalizarea principalelor mijloace de producţie şi colectivizarea
agriculturii. Chiar dacă, sporadic, se mai menţine controlul „Societăţii Govora-Călimăneşti” asupra
activităţii balneare, în anii 1946-1947, profitul ei este aproape nul: afacerea a devenit falimentară, datorită
măsurilor impuse de stat privind participarea la cura balneară, a unui număr tot mai mare de oameni ai
muncii. Astfel, în baza Ordinului Nr. 3111/2 din 12 aprilie 1948, transmis de Prefectură primăriei din
Călimăneşti, bunurile aflate în patrimoniul „Societăţii Govora-Călimăneşti” au fost rechiziţionate de către
stat, cu scopul de a se sigura adăpostul şi odihna din vara aceasta a oamenilor muncii32. Naţionalizarea
societăţii a avut loc cu 47 de zile înainte de publicarea legii naţionalizării (11 iunie 1948), la 25 aprilie
1948, când se încheie procesul verbal prin care dr. Traian Dinculescu, în calitate de reprezentant al
Ministerului Sănătăţii, şi dr. Tiberiu Cioroianu, primarul oraşului Călimăneşti, ca reprezentant al
Ministerului de Interne, în prezenţa lui Ludovic Balogh, directorul tehnic al staţiunii, şi a reprezentanţilor
comitetului sindical local, „au procedat, primul la primirea şi secundul la predarea bunurilor Societăţii
Balneare Călimăneşti aflate în staţiunea balneară Călimăneşti” 33. Primirea şi predarea s-au făcut conform
celor trei inventare întocmite de Comisia de rechiziţie şi inventariere. A doua zi, prin adresa nr. 1146,
Primăria înaintează Ministerului Afacerilor Interne, procesele verbale de predare de către primăria acestui
854
oraş, a imobilelor şi mobilierelor Societăţii Govora-Călimăneşti în primirea delegatului Ministerului
Sănătăţii şi de predarea şi primirea aceloraşi imobile şi mobilier, între delegatul Ministerului şi
administratorul băilor Călimăneşti 34
Peste doi ani, în baza Decretului 92/20 aprilie 1950, a avut loc naţionalizarea vilelor, hotelurilor şi
imobilelor aflate în proprietatea particulară a celor pe care regimul comunist îi considera exploatatori ai
oamenilor muncii1,5. Erau trecute în proprietatea statului şi date în folosinţa unor instituţii, 71 de vile şi
hoteluri din Călimăneşti, Jiblea şi Păuşa, care fuseseră rechiziţionate încă din 194836. După naţionalizare,
administrarea activităţilor balneare sub controlul statului a parcurs mai multe etape. Înfiinţate prin Legea
nr. 9/1960, Serviciul Medical Balnear, care se ocupa de acordarea asistenţei medicale şi Întreprinderea
Economică Balneară, care se ocupa de cazare şi masă, se unifică în anul 1970, formându-se Complexul
Balnear Călimăneşti37.
Deşi Călimăneştiul nu dispunea de întinse suprafeţe cultivabile, s-a înfiinţat şi aici, încă din 1953,
comisia comunală împuternicită să aplice măsurile necesare colectivizării agriculturii. Reacţia locuitorilor,
de respingere a formelor colectiviste de organizare a agriculturii, reiese din dările de seamă ale autorităţilor
locale. În darea de seamă cu privire la activitatea Sfatului Popular pe lunile ianuarie - februarie 1957, se
constată că: rezultatele au fo st negative, pentru faptul că nu s-a muncit sistematic, sau de multe ori a fost
lăsată această acţiune pe planul uitării de către membrii Comitetului Executiv1*8.Nici măcar membrii de
partid nu aveau cereri de înscriere într-una din formele colectivizării, ba chiar se opun şi chiar duc o
agitaţie contra colectivizării agriculturii19. Comitetul Executiv al Sfatului Popular a alcătuit un plan de
colectivizare a agriculturii pentru perioada 1957-1962, la capătul căruia, procentul ţăranilor „colectivizaţi”
trebuia să fie de 100%40. Evoluţia procesului de cooperativizare, prin constituirea, într-o primă etapă, a
întovărăşirilor agricole, este ilustrată în următorul tabel sintetic, alcătuit pe baza datelor furnizate de
Raportul Comitetului Executiv al Sfatului Popular al oraşului Călimăneşti cu privire la activitatea
desfăşurată pentru definitivarea cooperativizării agriculturii...41, prezentat la sesiunea din 26 iunie 1960.
N r. D e n u m ire a L o c a lita te a D a ta S u p ra fa ţa N um ăr
c rt. în to v ă ră ş irii c o n s titu irii d e ţin u tă fam ilii
1. „30 Decembrie”* Gura Văii 14 decembrie 1957 51 ha 121
2. „16 Februarie” Jiblea Nouă 15 decembrie 1958 217 ha 152
3. „23 August”* Călimăneşti 26 iulie 1959 452 ha 750
4. „A XV-a Aniversare” Jiblea Veche 6 august 1959 331 ha 332
Total 1051 ha 1255
* A u fuzionat, începând cu a nul 1961, sub denum irea „23 A u g u st" (n.a.)
În 1961, existau pe teritoriul oraşului Călimăneşti trei întovărăşiri agricole, care cuprindeau 90% din
numărul total al familiilor şi deţineau 1190 ha (80 % din suprafaţa agricolă a oraşului)42. La 25 februarie
1962, prin comasarea întovărăşirilor „16 Februarie” şi „A XV-a Aniversare”, se înfiinţează GAC „16
Februarie”, cuprinzând 379 de familii de ţărani „întovărăşiţi” din Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Păuşa43. În
cursul anului 1962, a fost comasată şi întovărăşirea „23 August”, încheindu-se procesul de colectivizare. În
anul înfiinţării, GAC cuprindea 1200 de familii şi o suprafaţă de 2056 ha teren agricol44. Din 1966, aceasta
se va numi „CAP Călimăneşti”, având următoarea pondere a activităţilor: sector vegetal - 25%, pomicultură
- 45%, zootehnie - 30%45. Raportările statistice din anii regimului comunist ilustrează o dinamică
spectaculoasă a producţiei agricole46:
Nr. crt. Indicator Valoarea producţiei (în mii lei)
1962 1970 1980 1988
1. Producţia agricolă vegetală 1250 3400 6046 9911
2. Producţia agricolă animală 550 800 2246 6100
3. Producţia agricolă industrială - 125 1050 1300
Dezvoltarea localităţii pe „coordonate” comuniste. Până la începutul deceniului al şaptelea al
secolului trecut, dezvoltarea Călimăneştiului a fost mai lentă. După aceea, a fost realizat un număr
important de obiective economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti: construcţia podului peste Olt
(lucrare de mari proporţii, terminată în anul 1962), intrarea în funcţiune a uzinei de apă a oraşului şi
captarea de noi surse de apă potabilă, extinderea iluminatului electric şi racordarea acestuia la sistemul
energetic naţional, construcţia localului pentru Liceul Teoretic „Mircea cel Bătrân” (1965), devenit liceu cu

855
profil de turism (1972), a Casei de cultură, a şcolilor de cultură generală din Jiblea Nouă şi Seaca, a
„Căminului cultural” din Jiblea Veche, a unei librării în oraşul Călimăneşti, a Complexului comercial
Cozia, a Oficiului poştal, a unui cinematograf şi a numeroase spaţii comerciale la Căciulata, a unor
restaurante, amenajarea de trotuare şi canalizarea oraşului etc.47
Alocarea de către stat a unor importante fonduri pentru investiţii, a făcut ca perioada anilor 1970­
1980 să fie una de puternică dezvoltare şi modernizare a staţiunii Călimăneşti-Căciulata. La Căciulata, au
fost date în folosinţă 2 noi complexe balneare, cu baze de tratament proprii: hotelul „Vâlcea” (1971) şi
hotelul UGSR (1972), primul având 5 nivele şi 240 de paturi, iar al doilea - 11 nivele şi 500 de paturi48.
Crearea unor condiţii deosebite de tratament, cazare şi agrement, a făcut ca începând cu anul 1972,
staţiunea să intre în circuitul turistic internaţional. În anul 1973, îşi deschidea porţile Clinica de Balneologie
şi Fizioterapie, aparţinând Facultăţii de M edicină din Bucureşti, în cadrul căreia asistenţa medicală se
îmbina cu cercetarea ştiinţifică, asigurând pregătirea de specialişti în fizioterapie49.
În perioada 1976-1980, a luat naştere microstaţiunea „Cozia”, prin darea în folosinţă a hotelurilor
„Cozia”, „Oltul” şi „Căciulata”, cu o capacitate totală de 1200 de paturi, dispunând de o modernă şi
încăpătoare bază de tratament, saună, piscină şi alte dotări pentru petrecerea timpului liber. În cadrul
sistemului de amenajare hidroenergetică în cascadă a râului Olt, pe teritoriul oraşului au fost construite
hidrocentralele tip centrală-baraj, echipate cu turbine Kaplan, de la Călimăneşti (1979) şi Turnu (1982), cu
o putere instalată de 38 MW/h, respectiv, 70 MW/h. Construirea lacurilor de acumulare ale celor 2
hidrocentrale, a determinat schimbări importante în peisajul natural şi cel arhitectonic al localităţii.
Tranziţia postcomunistă: revenirea la capitalism. Pe plan economic, primul deceniu al perioadei
postcomuniste a fost marcat de tranziţia spre economia de piaţă. Dacă în anul 1992 erau înregistrate în
localitate 144 de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, numărul acestora a crescut, în 1994, la 187 (130
societăţi cu capital privat şi 57 asociaţii familiale), majoritatea având ca domenii de activitate comerţul şi
alimentaţia publică50. Cea mai importantă societate comercială era „SC Călimăneşti-Căciulata SA”,
constituită în anul 1991 prin reorganizarea administrativă a „Complexului Balnear Călimăneşti”, în
conformitate cu Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Scăderea numărului de turişti şi costurile
mari ale întreţinerii infrastructurii în extrasezon, au determinat înrăutăţirea situaţiei financiare a societăţii,
care în anul 1995, ajunge în incapacitate de plată49. În anul 1999, printr-un contract de vânzare-cumpărare
încheiat cu FPS, firma „SC Cotexim Com. SRL” din Bucureşti a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni
al „SC Călimăneşti-Căciulata SA, cu obligaţia de a realiza un program de investiţii în valoare de 1.462. 481
dolari până la 31 mai 200251.
În vederea reconstituirii proprietăţilor agricole individuale, conform Legii 18 /1991, s-a constituit
Comisia locală pentru aplicarea Legii fondului funciar , a cărei activitate a întâmpinat numeroase dificultăţi,
fiind înregistrate 2700 de cereri ale cetăţenilor care revendicau o suprafaţă de 1585 de hectare, în condiţiile
în care suprafaţa agricolă disponibilă era de numai 1075 hectare52. La 3 martie 1991, în cadrul unei adunări
cetăţeneşti, a fost aleasă Comisia de lichidare a CAP Călimăneşti, având ca obiectiv valorificarea bunurilor
mobile şi imobile ce aparţinuseră unităţii agricole colectiviste54. Animalele au fost restituite foştilor
colectivişti, maşinile agricole, instalaţiile şi utilajele care nu au fost casate, au fost scoase la vânzare,
clădirile au fost concesionate sau vândute unor agenţi economici, „obiectivele” rămase nevalorificate, fiind
predate unei comisii de preluare din cadrul primăriei, în vederea valorificării lor prin licitaţii. La 4 martie
1993, comisia de lichidare preda primăriei cele două ştampile cu inscripţia „CAP Călimăneşti”, act care
marca încetarea oficială a existenţei acesteia55.

4. PE COORDONATE EUROPENE: PROIECTE, REALIZĂRI, PERSPECTIVE

După anul 2000, autorităţile locale au iniţiat o serie de proiecte edilitare menite să schimbe înfăţişarea
oraşului într-o staţiune de nivel european, prin modernizarea infrastructurii, construirea sau reabilitarea
unor edificii şi utilităţi publice, dar birocraţia, lipsa fondurilor sau anumite conjuncturi politice au făcut ca
finalizarea unora dintre acestea să întârzie peste termenele prevăzute. Au fost reabilitate localurile Şcolii
Generale „Şerban Vodă Cantacuzino” şi al Căminului Cultural Jiblea Nouă, a fost înfiinţat Centrul
Multifuncţional Călimăneşti (pentru persoanele cu dizabilităţi), a fost dat în folosinţă blocul ANL din
Căciulata, sistemul de încălzire centralizat al oraşului, a fost racordat în anul 200l la zăcămintele
geotermale existente în zonă (proiect de cca 1.750.000 de dolari, finanţat de ambasada Austriei), s-a realizat
reţeaua de apă potabilă la Jiblea Nouă, s-a finalizat reţeaua pentru distribuţia gazelor, unele străzi au fost
856
asfaltate şi modernizate, au fost demarate lucrările la Campusul şcolar al liceului etc. La 22 decembrie
2010, a fost inaugurat, „Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord Oltenia” de la Seaca, considerat drept cel
mai modern centru de expoziţii din ţară şi al doilea ca mărime după Romexpo (Bucureşti), cea mai
importantă investiţie a perioadei posdecembriste la Călimăneşti, cu o valoare totală de 11 milioane de euro,
dintre care 9 milioane de euro au provenit din fonduri ale UE
Dezvoltarea unei infrastructuri turistice moderne, adecvată atât turismului balnear, cât şi celui de
agrement, reprezintă un obiectiv prioritar al administraţiei locale. În anul 2010, s-au realizat obiectivele
incluse în Programul Autorităţii Naţionale pentru Turism - Dezvoltarea echilibrată şi integrată a staţiunilor
turistice balneoclimaterice, program finanţat de la bugetul de stat: centrele de informare turistică de la
Călimăneşti şi Căciulata şi aleea de cură balneară de teren, cu o lungime de 3 km, ce leagă izvoarele de la
Călimăneşti de cele de la Căciulata, amenajată pe structura vechiului „drum al geniului”. La 27 aprilie 2011
a fost semnat, în cadrul „Programului Operaţional Regional 2007-2013”, contractul de finanţare a
proiectului Mirajul Oltului - Extinderea infrastructurii turistice de agrement a staţiunii Călimăneşti-
Căciulata, cu o valoare totală de 34.981.301 lei, a cărui implementare urmează să se realizeze în
următoarele 31 de luni. Proiectul prevede amenajarea unui parc acvatic şi centru spa în zona centrală a
staţiunii Călimăneşti, a unui parc de agrement şi sport la Jiblea Veche, a navigaţiei pe cele 2 lacuri de
acumulare, alei pietonale, pasarele şi traseu de cură.
Un alt proiect care a obţinut finanţare în cadrul „Programului Operaţional Regional 2007-2013”, este
Modernizarea parcurilor balneare din staţiunea Călimăneşti-Căciulata, având ca obiective: reabilitarea
parcurilor pe o suprafaţă de 14.000 m 2, refacerea aleilor, iluminatul public, dotarea cu mobilier urban,
refacerea chioşcurilor de muzică din cele două parcuri, refacerea fântânii arteziene, amenajarea trotuarelor
de-a lungul Căii lui Traian - de la Seaca până la Turnu, precum şi plantarea de arbori şi arbuşti.

Note bibliografice
1. Vasile Berbece, Victor Botvinic, Călimăneşti-Căciulata. M ic îndreptar turistic, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1978 (în
cont., Călimăneşti-Căciulata), pag. 16.
2. Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea, vol. I, coord. Dinică Ciobotea şi Cezar Avram, Craiova, Ed.
Sitech, 2009 (în cont., Dicţionarul istoric), pag. 233.
3. DJVAN, Col. Manuscrise, ms. 102, f. 145.
4. Dicţionarul istoric, pag. 233.
5. Călimăneşti - Monografie, pag. 69.
6. Ibidem, pag. 96.
7. Ibidem, pag. 70.
8. Dicţionarul istoric, pag. 233.
9. Anastasie Iordache, Goleştii - locul şi rolul lor în istoria României, Bucureşti, 1979, pag. 398.
10. Călimăneşti-Căciulata, pag. 20.
11. Călimăneşti - Monografie, pag. 107.
12. DJVAN, PJV, dos.4 / 1878, f. 99-103.
13. Călimăneşti - Monografie, pag. 111.
14. Călimăneşti-Căciulata, pag. 21.
15. Ibidem, pag. 22.
16. Ibidem, pag. 21.
17. Căciulata (f.a.), Bucureşti, 1901, pag.1.
18. „Statutele Societăţii Govora - Călimăneşti", Bucureşti, 1910, pag. 3-4.
19. Ibidem, pag. 4.
20. Călimăneşti - Monografie, pag. 121.
21. DJVAN, fond Societatea Govora-Călimăneşti, dos. 62 /1942-1943, f. 128.
22. Călimăneşti - Monografie, pag. 178.
23. DJVAN, fond Primăria oraşului Călimăneşti, dos. 18 / 1943, f. 102.
24. Ibidem.
25. Ibidem, f. 98.
26. Ibidem.
27. V. Puşcariu, Emil Ţeposu, Staţiunile balneare şi turistice, în „Enciclopedia României”, vol. IV, Bucureşti, 1943,
pag. 261.
28. Dan Zamfirache, Călimăneşti ’2038. Monografie ilustrată, ediţia a II-a, 2008, f. ed., f. loc, pag. 37.
29. DJVAN, fond Oficiul Local de Cură şi Turism Călimăneşti, dos. 7/1935, f. 73.
30. Dan Zamfirache, op. cit., pag. 38.
31. Călimăneşti - Monografie, pag. 227.
32. DJVAN, fond Primăria oraşului Călimăneşti, dos. 6 / 1950, f. 422-424.

857
 33. Gh. Mămularu, Naţionalizarea staţiunii balneare Călimăneşti-Căciulata, în „Viaţa Vâlcii”, an IX, nr. 2445, 20
septembrie 2005.
34. DJVAN, fond Primăria oraşului Călimăneşti, dos. 6 / 1950, f. 399.
35. Sorin Oane, Judeţul Vâlcea 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2007, pag. 309.
36. DJVAN, fond Primăria oraşului Călimăneşti, dos. 6/1950, f. 2.
37. Călimăneşti - Monografie, pag. 288.
38. DJVAN, fond Primăria oraşului Călimăneşti, dos. 3/1957, f. 202.
39. Ibidem, f. 203.
40. Ibidem, dos. 2/1957, f. 17.
41. Ibidem, dos. 1/1960, f. 99.
42. Ibidem, dos. 3/1961, f. 99.
43. Arhiva Primăriei Călimăneşti, dos. 1/1962, f.11.
44. Idem, Călimăneşti. File de monografie, 1989 (manuscris), pag. 18.
45. Ibidem.
46. Ibidem.
47. V. Berbece, V. Botvinic, op. cit. pag.23.
48. Vâlcea. Monografie, Colecţia „Judeţele Patriei”, Ed. Sport-Turism, 1980, pag. 315-316.
49. Călimăneşti-Căciulata, pag. 26-27.
50. Călimăneşti - Monografie, pag. 415-416.
51. Ibidem, pag. 420.
52. Ibidem, pag. 426.
53. Ibidem, pag. 409-410.
54. Arhiva Primăriei Călimăneşti, dos. 2/1991-1992, f.1.
55. Ibidem, dos. 1/1992-1993, f. 22.

Pavilionul central

858
 Cap. V - ÎNVĂŢĂMÂNTUL
Documentele atestă existenţa şcolii încă din secolele XIV-XV. Prima şcoală mănăstirească funcţio­
nează în 1415 la Mănăstirea Cozia. Baza documentară a acesteia o constituie actul emis de Mircea cel
Bătrân la 28 martie 1415 (6923), hrisov din care aflăm că la M-rea Cozia, ctitoria domnului, exista
„nastavnicul” Chir Sofronie - stareţul mânăstirii. Printre alte sensuri, cuvântul nastavnic îl avea şi pe acela
de „învăţător, dascăl”. Funcţia aceasta o regăsim şi în hrisovul lui Mihail Voevod, fiul lui Mircea cel
Bătrân, datat 18 martie 1419 (6927), ca şi în actele din 16 iunie 1436 şi 17 aprilie 1448, fapt care
demonstrează continuarea procesului. De-a lungul secolului al XV-lea, călugării Iosif şi Visarion au
îndeplinit şi ei funcţia de dascăl, urmându-le cărturarul oltean Mardarie Cozianul. Ei îi pregăteau, în primul
rând, pe copişti de manuscrise; iar în afară de citire, se punea un accent deosebit pe scrierea caligrafică1.
În satul Călimăneşti, aflăm că prima şcoală a luat fiinţă în toamna anului 1825, din iniţiativa unui
grup de locuitori, cu şaptesprezece elevi şi cu un dascăl plătit de către părinţii elevilor, cu doi sfanţi pe lună.
Şcoala se afla pe strada Afumaţi, azi - Tudor Vladimirescu, în localul unde va funcţiona primăria, iar
primul dascăl se numea Gheorghe Ocnariu2.
În Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea, datorat lui C. Alessandrescu, apărut în 1893, se m en­
ţionează: „şcoala existentă în comună de la 1837 (majoritatea şcolilor săteşti din judeţul Vâlcea se
înfiinţeaza în 1838 - n.n.), unde frecventau 61 de elevi - 52 băieţi şi 9 fete, din totalul de 282 copii ai
comunei. Mai târziu, din lipsa de învăţători, în 1858, şcoala a fost închisă, în urma raportului revizorului
şcolar al judeţului, C. M anolescu3. În anul 1864, ca urmare a aplicării Legii Instrucţiunii Publice a lui Cuza,
şcoala a fost redeschisă, având caracter de stat; învăţător era Zgripcescu Gheorghe, care învăţase carte la
mănăstirea Stănişoara. Între 1864-1871, învăţător era Gheorghe Popescu, iar între 1871-1876, Ionescu
Moise. În 1872, Şcoala Primară din Călimăneşti, controlată de revizorul şcolar judeţean, ne apare ca fiind o
ruină, cu mobilier degradat, iar într-o scrisoare, învăţătorul se plânge că primarul nu a luat nici o măsură în
urma controlului4. În pofida situaţiei precare a şcolii, la 8 aprilie 1872 se împărţeau premii copiilor: 19
abecedare de D. Iancu şi 13 caligrafii de B. Ştephănescu, oferite gratuit de doamna Ioana C. din Craiova; la
festivitate, participau ca invitaţi Petrache Mişcurici, mare proprietar în Călimăneşti, şi primarul comunei,
Gheorghe Ionescu5.
În anii imediat următori, în Călimăneşti, şcoala de fete s-a separat de şcoala de băieţi; într-un proces
verbal din 19 februarie 1883, se menţiona că şcoala de fete din Călimăneşti avea 14 fete, iar pentru şcoala
de băieţi se solicitau bănci şi lemne, consiliul comunal urmând a lua măsura de a construi un nou local
pentru primărie, pentru a se putea elibera pentru şcoală cele două camere ocupate. La şcoala de fete,
învăţătoare era Smaranda Bratovoescu, iar la şcoala de băieţi - Nicolae Iepureanu, care semnala localul
impropriu al şcolii, din 123 de copii, doar 50 urmând cursurile şcolare6. În 1890, erau construite de către
comună două săli de clasă - una pentru fete şi cea de a doua pentru băieţi.
Din anul şcolar 1894/1895, şi în şcolile din Călimăneşti, în vacanţele de Crăciun şi de Paşti, se
organizează şezători cu tematică adecvată elevilor; de organizarea lor, răspundea învăţătorul N. Iepureanu7.
Din 1898, în scopul atragerii şi menţinerii elevilor în şcoli, s-au înfiinţat cantine şcolare, situaţia fiind
diferită de la o comună la alta. La Călimăneşti, cu ajutorul primăriei şi al inginerului Ion G. Cantacuzino,
mâncarea era preparată de servitorul şcolii, plătit de comună cu suma de trei lei. Înainte de înfiinţarea
cantinei, în comună existau 97 şcolari, ca după această iniţiativă, numărul lor să se ridice la 228, aşa cum
rezulta dintr-un raport prezentat de învăţătorul N. Iepureanu8. La 31 august 1901, Revizoratul şcolar îi
comunica prefectului că şcoala din Călimăneşti, datorită numărului mare de elevi, nu mai putea funcţiona
doar cu trei învăţători; trebuia transformată în cel mai scurt timp, în şcoală rurală de tip urban, cu patru
învăţători9.
Ca activitate practică, se dă importanţă lucrului manual, prefectul judeţului Vâlcea dispunând ca
fiecare şcoală să fie înzestrată cu o jumătate de hectar de pământ agricol; primarul comunei Călimăneşti, la
solicitarea dirigintelui şcolii N. Iepureanu, oferea acest teren închiriat, pentru trei ani.
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor, revizorul şcolar al judeţului Vâlcea a
început să înfiinţeze, pe lângă şcolile rurale, biblioteci populare, un proiect al regulamentelor acestora fiind
859
întocmit în primăvara anului 1899. Ele trebuiau să fie un mijloc de adăpare din valorile culturii româneşti,
nu numai pentru săteni, dar şi pentru învăţători10. Biblioteca şcolară (populară) înfiinţată în Călimăneşti de
către Casa Şcoalelor, în februarie 1899, dispunea iniţial de 98 volume, dintre care 43 legate şi 55 nelegate.
Se precizează de către învăţătorul diriginte N Iepureanu, că sătenii solicită cărţi de agronomie şi creşterea
vitelor şi ar mai fi utile şi cele de agricultură şi sericicultură. Cercul cultural din Călimăneşti, care în 1901
cuprindea 10 comune cu 14 învăţători, activa pătruns de ideea perfecţionării didactice a acestora şi pentru a
îmbunătăţi viaţa spirituală a populaţiei de la sate, susţinând lecţii în comunele aparţinătoare11. Sunt de
menţionat în continuare şezătorile săteşti, desfăşurate în şcoli; în Călimăneşti, ele se vor ţine începând cu
anul şcolar 1907/1908. După model occidental, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice recomanda
revizorilor şcolari judeţeni, ca în comune să se înfiinţeze societăţi de patronaj , care să cuprindă notabilităţile
comunei, având drept scop principal lămurirea părinţilor nu numai să-şi trimită copiii la şcoală, ci şi pentru
alfabetizarea adulţilor12.
Anul 1912 este începutul activităţii caselor de citit, care iau fiinţă în Călimăneşti, activităţile cele mai
frecvente fiind şezătorile culturale, unde cele mai multe lecturi erau extrase din Anton Pann şi Ion Creangă,
din revistele “Albina”, “Vorbe bune”, “Gazeta ţăranului” sau din “Calendarul satelor”. Citirea cărţilor,
ziarelor şi revistelor avea loc sâmbăta şi duminica. Cărţile se împrumutau şi acasă13. Putem vorbi, pentru
această perioadă, şi de muzee şcolare, care încep să fie înfiinţate la şcolile din Govora, Berbeşti şi
Călimăneşti, într-o sală de clasă, cu exponate modeste.
În 1917, în Călimăneşti este menţionată şcoala de tip urban, avându-l ca învăţător pe N. Iepureanu,
institutor detaşat de la Şcoala nr. 2 Râmnicu-Vâlcea, şi ca învăţători suplinitori - pe N .G. Zamfirescu şi
Eugen Iepureanu14. În 1904, se afla în atenţia Consiliului local, construirea unui local de şcoală în satul
Seaca; nu existau fonduri şi se solicita un împrumut de 6.000 lei pe termen de 20 de ani, cu un procent de
5%, plătibil la Casa Şcolilor. A intervenit inginerul Ion G. Cantacuzino, care a donat 5.000 de lei în vederea
procurăreii de cărţi pentru elevii săraci, gestul făcându-l în memoria soţiei sale M aria (născută Fălcoianu),
care începând cu 1897, data stabilirii familiei în Călimăneşti, a dat tuturor elevilor săraci, cărţi, haine şi
rechizite şcolare.
Referindu-ne la învăţământul din Jiblea Veche (pe atunci, în judeţul Argeş), menţionăm că dintre
elevii lui Mardarie Cozianul de la mănăstirea Cozia, îl aflăm şi pe Barbu, dascălul care va deschide şcoală
în satul Jiblea, pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. Printre elevii şcolii de la Jiblea, îl amintim pe Ghenadie,
viitor egumen al mănăstirii Cozia. El făcea mărturisirea că a învăţat carte la dascălul Barbu din Jiblea. În
Jiblea Veche, prima şcoală oficială s-a deschis în anul 1854, într-un local închiriat, aflat alături de clădirea
fostei primării. La început, aceasta avea un singur învăţător, pe nume Ion Dincuţă. Aici învăţau şi copiii din
Păuşa, iar din 1896 - şi copiii din Jiblea Nouă (localitate înfiinţată în acel an, printr-o lege dată de Carol I,
pentru însurăţeii de pe Valea Topologului). Începând cu anul şcolar 1906/1907, şcoala a funcţionat cu două
posturi, într-un local propriu cu două săli de clasă, o sală de atelier şi cancelarie (şcoala veche de lângă
monumentul eroilor). Se pare că la inaugurarea şcolii, a participat şi ministrul Spiru Haret.
În incinta mănăstirii Cozia, a funcţionat, între 1903-1922, Azilul „Elena Doamna”, şcoală pentru fete
orfane sau cu situaţie socială precară15. În anii interbelici, la Călimăneşti, după recensământul din 1930,
doar 63,9% din locuitori erau ştiutori de carte, iar dintre aceştia abia 67 aveau instrucţie secundară şi 12 -
studii superioare. În zona Ţigănia, însă, procentul ştiutorilor de carte constituia doar 39,7% din totalul
populaţiei. În schimb, la Jiblea Veche era 56,7%, iar la Jiblea Nouă, 44,6%. După 1918, comuna
Călimăneşti dispunea de o şcoală primară cu 4 clase, al cărei acoperiş a fost reparat în 1927. Încă din anii
'20, este semnalată şi funcţionarea grădiniţei la Călimăneşti, cu un număr de 40 de copii16.
La începutul perioadei interbelice, se simţea nevoia şi la Jiblea, de o şcoală nouă. În 1922, comuna
căuta un împrumut pentru construirea şcolii din Jiblea Nouă. Comuna a adunat materialele de construcţie şi
în 1924 s-au început lucrările, care, însă, în 1925 stagnau, din lipsa fondurilor şi a mâinii de lucru.
Antreprenorul călimăneştean al lucrării nu avea suficienţi muncitori şi notarul raporta că îi va scoate pe
săteni pe şantier. În anul 1925, la Jiblea N ouă erau înscrişi 92 de elevi, dar frecventau regulat doar 44. La
Jiblea Veche erau 3 posturi de învăţători şi 219 elevi înscrişi, din care frecventau regulat doar 139.
În 1928 este semnalată şi funcţionarea unei şcoli de fete, aflată sub conducerea învăţătoarei Elena
Popescu. În acelaşi an, la Jiblea este menţionat şi învăţământul complementar sau pentru adulţi. În 1928, 44
de băieţi şi fete, absolvenţi ai şcolii primare, erau ameninţaţi cu amenzi dacă nu se prezentau la şcoală
zilnic, între orele 15 şi 17 17.

860
 Corpul didactic al şcolii din Călimăneşti a făcut faţă cu succes vicisitudinilor vremii: salarii mici,
şcoli în construcţie, elevi cu dificultăţi materiale. Directorii acestor şcoli - Constantin Popescu (1916­
1931), Nicolae Zamfirescu (1931-1945) şi Elena Popescu (1928-1943), împreună cu ceilalţi colegi, s-au
aflat printre fruntaşii Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Vâlcea. Astfel, în 1926, C. Popescu şi Nicolae
Zamfirescu se numărau printre întemeietorii băncii „Căminul Corpului Didactic Primar Vâlcean”, cel dintâi
fiind ales şi în primul consiliu de administraţie.
În anii războiului, învăţământul a fost, de asemenea, axul culturii. La Călimăneşti, au funcţionat cele
două şcoli primare - de băieţi şi de fete - şi grădiniţa. În 1944, întâlnim menţionată şi Şcoala Primară Mixtă.
Numărul elevilor era de 565, iar al învăţătorilor - de 10 18. Sistemul de învăţământ local s-a îmbogăţit în
anii războiului, prin deschiderea Colegiului Militar de la Mănăstirea Cozia, în anul 1942; elevii de aici erau
copii orfani şi săraci ai unor militari căzuţi la datorie, rămaşi numai în îngrijirea unor văduve de război, de
multe ori, lipsite de mijloace. Existau peste 200 de elevi, adunaţi din toată ţara, conduşi de colonelul
Petrescu, într-o disciplină severă, cu un program strict, amintind de militărie. Ca şi alte şcoli, colegiul s-a
luptat cu greutăţile materiale.
În 1943, a existat intenţia de a se deschide în şcoala veche din Călimăneşti, o şcoală de gospodărie
casnică, cu internat şi ateliere. Pentru momentul dat, nu se găseau însă cei 300.000 lei necesari
reparaţiilor19. În anul 1945, a luat fiinţă în Călimăneşti Gimnaziul Unic cu clasele V - VIII, cu 8 profesori,
şi cu un număr de 112 elevi, unii veniţi şi din satele învecinate, la care se adăugau 130 de elevi în clasele I-
IV, îndrumaţi de 4 învăţători. Preşedintele comitetului de iniţiativă era Nicolae (Nae) Zamfirescu, învăţător
cu mari merite în dezvoltarea învăţământului călimăneştean. El a fost primul cadru didactic din
Călimăneşti, care a obţinut gradul de învăţător superior . Din acest comitet, mai făceau parte prof. Gheorghe
Popescu, dr. N. Olănescu, av. Alexandru Constantinescu, prof. Ion Zamfirescu, Anton Ciurezu, secretarul
primăriei. Cursurile au început la 1 septembrie în clădirea şcolii primare, fiind înscrişi în anul I 52 de băieţi
şi 56 de fete. Admiterea lor s-a făcut fără examen. Prima promoţie a absolvit în anul 1948 cu doar 35 de
elevi (22 de fete şi 13 băieţi)20. Nae Zamfirescu a fost director al şcolii primare din oraş în intervalul 1931­
1945, şi va deveni primul director al Gimnaziului Unic. După concentrarea lui în octombrie 1945, director
va fi numit învăţătorul Gheorghe Lazăr (până în februarie 1946), urmat de învăţătorul Ion Diaconescu (febr.
1946 - mart. 1946), prof. David Mesescu (mart. 1946 - apr. 1947) şi prof. Ion Zamfirescu (apr. 1947 - aug.
1948). Reforma învăţământului din anul 1948, va desfiinţa gimnaziul unic şi va statua învăţământul
elementar de 7 clase. În anul şcolar 1960-1961, şcoala din Călimăneşti avea un număr de circa 500 elevi,
şcoala fiind încadrată cu 8 învăţători pentru clasele I-IV şi 8 profesori pentru clasele V-VIII.
Ca urmare a dezvoltării continue a învăţământului, în anul 2002, în Călimăneşti funcţionau
următoarele unităţi de învăţământ: 5 grădiniţe de copii, o şcoală cu clasele I-IV (Jiblea Nouă), 2 şcoli cu
clasele I-VIII, un liceu şi o secţie a unei facultăţi. Numai la şcoala generală din Călimăneşti, existau 12
clase de elevi I-IV cu un num ăr de 256 de elevii, conduse de 12 învăţători, şi 16 clase V-VIII cu un număr
de 410 elevi, director fiind Cârstea Aurel. La Jiblea Veche, în clasele I-VIII urmau 280 elevi, iar în Jiblea
Nouă, în clasele I-IV, 64 elevi. La 12 decembrie 2004, Şcoala Generală cu Clasele I-VIII din Călimăneşti a
luat numele de „Şerban Vodă Cantacuzino” . La festivitatea organizată cu acest prilej, au participat
cunoscute personalităţi ale vieţii publice: acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, Georgeta Filitti, Şerban
Cantacuzino, Dinu Cantacuzino.
În perioada 1948-2011, s-au succedat la conducerea şcolii din Călimăneşti, în calitate de directori,
următorii profesori: Marian Stoica (1948-1950), Aurel Mavrodineanu (1950-1951, 1953-1954), Nae
Zamfirescu (1951-1952), Ion Tăbăcuţu (1952-1953, 1954-1962), Constantin Piele (1962-1965, 1973-1980,
1990-1995), Mihai Ciobanu (1965-1972), Constantin Stoica (1980-1989), Mihai Tretelniţchi (septembrie-
decembrie 1989), Constantin Cuprian (1995-1996), Aurelian Cârstea (1996-2008), Gh. Scârlea (din 2008).
Liceul din Călimăneşti21. Creşterea numerică a absolvenţilor clasei a VII-a şi dorinţa lor de a-şi
continua studiile, a născut dorinţa înfiinţării unui liceu în Călimăneşti. Profesorul Ion Tăbăcuţu a format un
comitet de acţiune din care, printre alţii, au făcut parte: preot Sandu Dumitran, |înv. Cuprian Constantin şi
Cuprian Ştefani, Baldojan Ion, Mămularu Gheorghe, Cârstea Gheorghe, Negoescu Ion şi alţii. Astfel, în
anul 1961 a avut loc primul examen de admitere în clasa a VIII-a, la noul liceu din staţiune, ce şi-a luat
numele de „Mircea cel Bătrân” . Printre primii profesori ai liceului,îi amintim pe Marin Augustin şi Marin
Aurelia, Mustăciosu Maria, Savu Victoria, Sandu Mihail, Sandu Ana, Vescan Sonia, Micu Vasile, Stoica
Constantin şi Ciobanu Mihai - primul diriginte al clasei.

861
 L ic e u l „ M irc e a c e l B ă tr â n ” a fu n c ţio n a t c a lic e u te o re tic , în lo c a lu l ş c o lii g e n e ra le , c u u n in te rn a t c a re
a f u n c ţio n a t în lo c a lu l şc o lii d e p e str. T u d o r V la d im ire s c u , d u p ă c a re , în 1 9 6 7 , s-a c o n s tru it u n lo c a l n o u ,
m o d e rn , c a re c u p r in d e a 8 să li d e c la s ă şi d o u ă la b o ra to a re . Î n c e p â n d c u a n u l ş c o la r 1 9 7 2 -1 9 7 3 lic e u l a
c ă p ă ta t p ro fil tu r is tic - lic e u de tu r is m şi a lim e n ta ţie p u b lic ă - , su b d e n u m ir e a d e L ic e u l E c o n o m ic ş i d e
D r e p t A d m in is tr a tiv C ă lim ă n e şti, f iin d f re c v e n ta t d e e le v i d in în tr e a g a ţa ră . I n s titu ţia e r a p a tr o n a tă d e c ă tre
M in is te ru l T u ris m u lu i. Î n c e p â n d c u a n u l ş c o la r 1 9 9 0 /1 9 9 1 , in s titu ţia a f u n c ţio n a t c a G r u p S c o la r E c o n o m ic ,
A d m in is tr a tiv ş i d e S e rv ic ii, c u în v ă ţă m â n t lic e a l ( filie r a te o r e tic ă şi te h n o lo g ic ă ) , p r o fe s io n a l, d e u c e n ic i şi
p o s tlic e a l. În p e r io a d a 1 9 4 8 -2 0 0 8 , s-a u s u c c e d a t la c o n d u c e r e a lic e u lu i : p ro f. Io n T ă b ă c u ţu ( 1 9 6 1 - 1 9 6 2 ),
p ro f. P ie le C o n s ta n tin ( 1 9 6 2 -1 9 6 5 ) p ro f. C io b a n u M ih a i ( 1 9 6 5 -1 9 7 6 şi 1 9 7 8 -1 9 8 3 ), p ro f. P o p a Io n ( 1 9 7 6 ­
1 9 7 8 ), A n a S a n d u (1 9 8 3 ), A u g u s tin M a rin ( 1 9 8 3 -1 9 9 0 ), p ro f. M ic u V a s ile (1 9 9 0 -1 9 9 9 ), G h e o rg h e L a z ă r
(1 9 9 9 -2 0 0 8 ), G h e o rg h e O p ric a ( 2 0 0 8 -2 0 0 9 ), C o n s ta n tin A le x a n d r e s c u (2 0 0 9 în p re z e n t).
În a n u l ş c o la r 1 9 9 6 /1 9 9 7 , lic e u l a o b ţin u t sta tu tu l d e Ş c o a lă p i l o t î n „ P r o g r a m u l P h a r e - V E T R O 9 4 0 5
d e r e fo r m ă a în v ă ţă m â n tu lu i p r o fe s io n a l şi te h n ic - F a m ilia o c u p a ţio n a lă „ A lim e n ta ţie p u b lic ă . T u r ism şi
a c tiv ită ţi c o n e x e ”. M in is te ru l E d u c a ţie i N a ţio n a le a a trib u it a c e s te i u n ită ţi d e în v ă ţă m â n t, în b a z a
r e z u lta te lo r d e o s e b ite o b ţin u te în d o m e n iu l f o rm ă rii c o n tin u e , sta tu tu l d e C e n tr u d e P e r fe c ţio n a r e a
m a iş tr ilo r -in s tr u c to r i d in u n ită ţile de în v ă ţă m â n t c u p ro file le : „ A lim e n ta ţie p u b lic ă ” , ” In d u s trie h o te lie r ă ”
şi „ T u r is m ” . În a n u l ş c o la r 1 9 9 3 /1 9 9 4 s - a tr e c u t la u n p la n d e în v ă ţă m â n t n o u , e x p e rim e n ta l, a d e c v a t
s c o p u lu i d e m a i sus. D re p t u rm a re , lic e u l a f o s t a d m is în P ro g ra m u l P H A R E V E T -R O 9 4 0 5 , d e d e z v o lta re
a în v ă ţă m â n tu lu i p r o fe s io n a l şi p o s tlic e a l de s p e c ia lita te , c o n fo rm s ta n d a r d e lo r e u ro p e n e şi d e r e c u n o a ş te re
a d ip lo m e lo r a b s o lv e n ţilo r a c e s to r p r o file în ţă rile c o m u n ită ţii e u ro p e n e .
G r u p u l Ş c o la r E c o n o m ic , A d m in is tr a tiv ş i d e S e r v ic ii a d e r u la t n u m e ro a s e p r o ie c te , în tre c a re c ită m
p e c e le m a i re le v a n te : 1. P H A R E V E T R O -9 4 0 5 - R e fo r m a în v ă ţă m â n tu lu i p r o fe s io n a l şi te h n ic
(p o s tlic e a l), F a m ilia o c u p a ţio n a lă “A lim e n ta ţie P u b lic ă - T u ris m şi A c tiv ită ţi C o n e x e ” . Ş C O A L Ă P IL O T ;
2. P R O G R A M E U -P H A R E P E N T R U T U R IS M , o rg a n iz a t d e M in is te ru l În v ă ţă m â n tu lu i şi M in is te ru l
T u ris m u lu i (1 9 9 4 ); 3. P R O G R A M U L B Ă N C II M O N D IA L E - C O M P O N E N T A „ M A N A G E M E N T &
F IN A N Ţ A R E ” ; 4. P R O G R A M U L B Ă N C II M O N D I A L E - C O M P O N E N T A „ C U R R IC U L U M
N A Ţ I O N A L ” ; 5. P H A R E R O : 9 6 0 2 -0 5 T T Q M - T r a n s fe r u l d e te h n o lo g ie ş i m a n a g e m e n tu l c a lită ţii
e d u c a ţia p e n tr u c a lita te ; 6. P ro ie c t „ L E O N A R D O D A V IN C I ” R O /9 9 /2 /0 7 0 9 6 /P I /II.1 .1 .b / F P C H o w to
W o rk W ith C lie n ts: th e T r a v e l A g e n t ’s G u id e. 7. P H A R E T V E T - 0 1 .0 8 .0 1 - P H A R E T V E T 0 1 .0 8 .0 3 -
C E N T R U D E R E S U R S E ; 8. P R O G R A M U L P H A R E - „ A s ig u r a r e a c a lită ţii în fo r m a r e a a d u lţi lo r ”etc.
S u b m a n a g e ria tu l p ro f. dr. in g . ec. G h e o rg h e L a z ă r, c o le c tiv u l d e c a d re d id a c tic e al G ru p u lu i Ş c o la r
E c o n o m ic , A d m in is tra tiv şi d e S e rv ic ii a o b ţin u t o re c u n o a ş te re in te rn a ţio n a lă , c o n f ir m a tă p r in o b ţin e r e a
u n o r p re m ii im p o rta n te : T r o fe u l d e a u r (L o n d ra , 2 0 0 3 ), T r o fe u l d e p la ti n ă (N e w Y o rk , 2 0 0 4 ), T r o fe u l d e
d ia m a n t (F ra n k fu rt, 2 0 0 5 ; P a ris , 2 0 0 6 ; G e n e v a , 2 0 0 7 ).
S e ria re a liz ă r ilo r în d o m e n iu l fo rm ă rii c a d re lo r, a c o n tin u a t c u în fiin ţa re a , în a n u l ş c o la r 1 9 9 8 /1 9 9 9 , a
C o le g iu lu i d e „ G e o g ra fia a c tiv ită ţilo r tu r is tic e ” - e x te n s ie a F a c u ltă ţii d e G e o g ra fie a U n iv e rs ită ţii d in
B u c u re ş ti. P e a c e e a ş i lin ie , se c irc u m s c rie şi în f iin ţa r e a - în a n u l ş c o la r 1 9 9 9 /2 0 0 0 - a u n e i se c ţii d e
„ T u r is m -S e r v ic ii” a F a c u ltă ţii d e Ş tiin ţe d in c a d ru l U n iv e rs ită ţii „ L u c ia n B la g a “ d in S ib iu , a v â n d c a
m is iu n e p r e g ă tir e a v iito rilo r e c o n o m iş ti v â lc e n i în d o m e n iu l tu ris m u lu i. F ilia la u n iv e rs ita r ă s ib ia n ă a
f u n c ţio n a t p â n ă în a n u l 2 0 0 4 . Î n c e p â n d c u a n u l u n i v e r s i t a r 2 0 0 5 - 2 0 0 6 , s e î n f i i n ţ e a z ă , î n p a r t e n e r i a t
c u F a c u l t a t e a d e G e o g r a f i e a U n i v e r s i t ă ţ i i d in B u c u r e ş t i , F a c u l t a t e a d e G e o g r a f i a t u r i s m u l u i ,
u n ita te d e in v a ţă m â n t s u p e rio r c a re v a f u n c ţio n a p e b a z a p r in c ip iilo r e u ro p e n e s ta b ilite de
C o n v e n ţia d e la B o lo g n a . În ş e d in ţa s a d in 2 8 .0 2 .2 0 0 7 , G U V E R N U L R O M Â N IE I a a p r o b a t u n
M e m o ra n d u m p r iv in d c o n s tru c ţia şi r e a b ilita r e a d e c a m p u s u ri şc o la re . G ru p u l Ş c o la r E c o n o m ic ,
A d m in is tra tiv şi d e S e rv ic ii d in o ra ş u l n o s tru a fo s t n o m in a liz a t d e M in is te ru l E d u c a ţie i şi C e rc e tă rii, p e n tru
c o n s tru c ţia u n u i c a m p u s , in v e s tiţie c a re p re v e d e r e a b ilita r e a u n o r c o n s tru c ţii e x is te n te şi e x tin d e re p rin
c o n s tru c ţia d e n o i a n e x e p e a m p la s a m e n tu l a c tu a l.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Gh. Pârnuţă, Din istoria culturii şi şcolii din judeţul Vâlcea (sec. XVI-XIX), în „Buridava. Studii şi materiale”, 2, (f. loc şi
an), pag. 134.
2. Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu, Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria
Soroştineanu, Ioan Marian Ţiplic, Călimăneşti. Monografia istorică şi etnografică, coord. Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu
Racoviţan, Bucureşti, Ed. Spandugino, 2009 (în cont., Călimăneşti - Monografie), pag. 134.

862
 3. Ibidem, pag. 135.
4. DJVAN, fond Revizoratul şcolar Vâlcea, dos. 72/1872.
5. DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 59/1882.
6. Ibidem, dos, 1/1886.
7. DJVAN, fond Revizoratul şcolar Vâlcea, dos. 10/1894 - 1895.
8. Gh. Dumitraşcu, Haretismul în actualitate, vol. II, Haretismul în cultura românească (judeţul Vâlcea), Râmnicu-
Vâlcea, 2008, pag. 348.
9. DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 57/1901, f. 64.
10. Traian Rus, Activitatea extraşcolară a învăţătorilor din Oltenia la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al
XX-lea, în „Studii Vâlcene”, Râmnicu-Vâlcea, 1974, pag. 169-177.
11. DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 58/1904.
12. DJVAN, fond Revizoratul şcolar Vâlcea, dos. 8/1909.
13. Gh. Dumitraşcu, Haretismul în actualitate, vol. II, Haretismul în cultura românească.
(judeţul Vâlcea), Râmnicu-Vâlcea, 2008, pag. 305-309.
14. DJVAN, fond Revizoratul şcolar Vâlcea, dos. 1/1918.
15. Gh. Mămularu, G. Mămularu, Din trecutul Mănăstirii Cozia, Bucureşti, 2004, pag. 27.
16. DJVAN, fond Detaşamentul de Poliţie Călimăneşti, dos. 108/1939, f. 209.
17. DJVAN, fond Primăria Jiblea, dos. 2/1928.
18. DJVAN, fond Primăria Călimăneşti, dos. 18/1943, f. 101.
19. Idem, dos. 15/1943, f. 12, 22.
20. Gheorghe Mămularu, Nae Zamfirescu, un mare dascăl şi om de cultură al Călimăneştiului, în „Cozia - info”, anul II, nr.
105, 6-12 august 2007, pag. 8.
21. Gheorghe Lazăr, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii. Repere în timp 1961-1972-2002, Călimăneşti,
2002.
 Cap. VI - ŞTIINŢA ŞI TEHNICA
1. E P O C A V E C H E

Î n c ă d in se c. III î.e .n ., p e te rito riu l v â lc e a n c irc u la u m o n e d e le g e to -d a c ic e , p re ţio a s e m ă rtu rii p u s e în

e v id e n ţă p r in d e s c o p e ririle fă c u te la J ib le a -V e c h e . A c e l te z a u r d e m o n e d e d a c ic e , im ita te d u p ă c e le
m a c e d o n e n e (e m ise F ilip a l II-le a , A le x a n d r u c e l M a re , F ilip a l II-le a ) şi b ă tu te d in a r g in t1. C i r c u l a ţ i a
m o n e d e l o r g e to - d a c e ş i- a î n c e t a t e x i s te n ţa c ă t r e s f â r ş i t u l se c. I I d u p ă C r is t o s , o d a t ă c u p ă t r u n d e r e a
î n z o n ă a d e n a r u l u i r o m a n ( d e n a r i u s ) ( D a n Z a m f i r a c h e , C ă lim ă n e ş ti, M o n o g r a f i a i l u s t r a t ă , 2 0 0 6 ,
p a g . 3 5 ). L im e s A l u t a n u s - f ro n tie r a ro m a n ă f o rtific a tă p e c u rs u l O ltu lu i (A lu tu s ), lu n g ă d e 2 5 0 -2 6 0 k m .
C o n s tru c ţia a în c e p u t ( la S â m b o tin u l d e a z i) în tim p u l lu i T ra ia n , c â n d a f o s t rid ic a t p r im u l c a s tr u - C a s tra
T r a ia n a , ia r p e m a lu l stâ n g a l O ltu lu i, în p o ia n a B iv o la ri, în tim p u l lu i H a d r ia n , ro m a n ii a u rid ic a t C a stru l
A ru te la ( 1 3 7 -1 3 8 ), c a p u n c t stra te g ic d e a p ă ra re a l L im e s A lu ta n u s u lu i. S ă p ă tu rile în tr e p rin s e a ic i de
G rig o re T o c ile s c u , a u a v u t c a re z u lta t d e s c o p e rire a , p e lâ n g ă v â rfu ri d e lă n c i şi c u ţite , a d o u ă p ie tre cu
in sc rip ţii,: a) o p la c ă r o tu n d ă d e a r g in t c u in s c rip ţia T e re n t(iu s) D e c (m ia n u s ) sa u T e r e n t(ia n u s ) D e c (u r io );
b ) o p la c ă d e a r g in t c u in s c rip ţia d e p e e a p u n c ta tă : V a le riu s V a le ria n u s E q u e s L ib r a r iu s , c h o r tis
h is p a n o r u m v o to p o s u it; c) m a i m u lte m o n e d e , e m ise d e A u g u s t p â n ă la I u lia D o a m n a 2.
C a s tru l d e la A ru te la v a fi re f ă c u t în a n ii 1 9 8 2 -1 9 8 3 , o d a tă c u H id r o c e n tra la T u rn u c u o p u te re d e 75
M W /. L a re c o n s tr u c ţia sc h itu lu i Io a n la P ia tr a (C o z ia V e c h e ) s -a u d e s c o p e rit şi se m a i g ă s e s c şi a s tă z i
fo a rte m u lte r e s tu ri d in v a s e d e c e ra m ic ă , m a i m u lte - d a c ic e d a r şi ro m a n e , d o v a d a e x is te n ţe i p e v â rfu l
m u n te lu i B a s a ra b a u n e i c e tă ţi d a c ic e , c u a c c e s u l p e V a le a P o ş te i, în f o rm ă d e S, d e u n d e d a c ii d in c e ta te
a r u n c a u p e p a n te le m u n te lu i, v a s e le fo lo site .

2. E V U L M E D IU

A r h ite c tu r a r o m â n e a s c ă a a c e s te i p e rio a d e p u te a fi c a r a c te r iz a tă c a p r e p o n d e re n t re lig io a s ă , fiin d c ă în

a c e s t in te rv a l d e tim p , se v o r c o n s tru i m a rile m â n ă s tiri d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă , p rin tre c a re C o z ia o c u p ă u n
lo c c e n tra l. În a c e s te lă c a ş u ri b is e ric e ş ti, v o r a p ă r e a şi v o r c ă p ă ta s tră lu c ire , o se rie d e d e ş tiin ţe şi a rte ,
p re c u m im n o lo g ia , c a lig ra fia , a r ta p la s t ic ă r e lig io a s ă ,b r o d e r ia e tc . F ilo te i (F ilo s), m e n ţio n a t c a s c riito r al
h ris o v u lu i d e d a n ie v o ie v o d a lă c ă tre M ă n ă s tire a C o z ia , d in 8 ia n . 1 3 9 2 (p ă s tra t în c o p ie şi în tra d u c e re
r o m â n e a s c ă d in sec. a l X V II I- le a ), e s te a u to ru l u n o r sc u rte tr o p a r e (im n u ri), n u m ite P r ip e a le - c â n te c e d e
la u d ă ce se c â n tă la să rb ă to rile îm p ă r ă te ş ti şi la c e le a le M a ic ii D o m n u lu i. S c rise în ju r u l a n u lu i 1400 în
s la v o n a m e d io - b u lg a r ă , a c e s te a s -a u ră s p â n d it n u n u m a i p e te rito riu l ro m â n e s c , c i şi la sla v ii su d ic i şi
r ă s ă rite n i, m e n ţio n â n d u -s e c la r n u m e le şi c a lita te a a u to ru lu i. F ilo s e s te s o c o tit în tâ iu l p o e t r o m â n m o d e rn 3.
L e x ic o g r a fia e s te r e p r e z e n ta tă d e L e x ic o n u l s la v o -r o m â n , a lc ă tu it la 1649 d e M a rd a rie C o z ia n u l,
c ă lu g ă r la M ă n ă s tire a C o z ia . D ic ţio n a ru l c u p rin d e 4 5 7 5 c u v in te sla v e , fie c ă r u ia d in a c e s te a c o r e s p u n z â n d u -
i e c h iv a le n tu l în lim b a ro m a n ă . D e s c o p e r it la a c e a s tă m â n ă s tire în 1 8 9 0 , d e c ă tre e p is c o p u l r â m n ic e a n
G h e n a d ie E n ă c e a n u , d ic ţio n a ru l a f o s t p u b lic a t în 1 9 0 0 d e G rig o re C re ţu şi r e p u b lic a t u lte rio r, în tr - o
v e r s iu n e îm b u n ă tă ţită , d e c ă tre a c a d . G . M ih ă ilă 4.
P â n ă în 1934 fu n c ţio n a în c tito r ia lu i M ir c e a c e l B ă trâ n T ip o g r a fia C o zia . C u sp rijin u l E p is c o p u lu i
V a rto lo m e iu l, d in 1934, a c e a s ta se v a m u ta la R ă m n ic şi se v a n u m i T ip o g r a f ia E p is c o p u l V a r to lo m e iu l.5
F a b r ic a r e a h â r tie i. U n e le d o c u m e n te m e n ţio n e a z ă c ă în a n u l 1 6 4 3 , d o m n ito ru l T ă rii R o m â n e ş ti,
M a te i B a s a ra b , în f iin ţe a z ă p e V a le a O ltu lu i lâ n g ă C ă lim ă n e ş ti (J ib le a ) p r im a m o a r ă d e h â rtie d in Ţ a ra
R o m â n e a s c ă , d a r se p a re c ă în 1646 ( a d o u a m o a ră d e h â rtie ) a r fi f o s t în r e g iu n e a s a tu lu i C ă lim ă n e ş ti, ai
c ă ru i lo c u ito ri a u c o n s tru it-o . A p a O ltu lu i, în p o r ţiu n e a d in tr e O s tr o v ş i M ă n ă s tir e a C o z ia e r a p o tr iv ită
p e n tr u in s ta la r e a u n e i m o ri d e h â rtie , c ă r e ia n u - i tr e b u ia d e c â t a p ă , a tâ t p e n tr u to p itu l c â rp e i, c â t s i p e n tr u
p u n e r e a in m is c a r e a ro ţilo r. M a te r ia p r im ă fo l o s i t ă (c â r p e le ) e r a f u r n i z a tă d e lo c u ito ri. 6
V it i c u l t u r a . C e le m a i v e c h i m ă rtu rii d e s p re c r e ş te r e a v iţe i d e v ie în a c e s te lo c u ri d a te a z ă d in v r e m e a
lu i M ir c e a c e l B ă trâ n , f iin d a te s ta te o d a tă c u lo c a lită ţile R â m n ic , C ă lim ă n e ş ti, S e a c a şi J ib le a , în h ris o v u l
d in 2 0 m a i 1388: p rin tre a lte d a n ii fă c u te c tito rie i sa le , M ă n ă s tire a C o z ia , M ir c e a îi d ă ru ie s te o v ie s i z e c e

864
b u ţi d e v in 1. M a rile c e n tre m o n a h a le se b u c u ra u d e v in ă ric iu l d in d ife rite z o n e ; M ă n ă s tire a C o z ia b e n e f ic ia
d e v in ă ric iu l d e la G ă rd e ş ti, J ib le a şi Ş u te ş ti8.
A m e n a ja r e a a p e lo r m in e r a le . E ste b in e ş tiu t c ă , în lu m e a ro m a n ă , a lă tu ri d e m e d ic in a sa c e rd o ta lă , s ­
a p r a c tic a t şi c e a la ltă - a m e d ic ilo r c a re în s o ţe a u u n ită ţile m ilita re , d a r şi c e a e m p ir ic ă - a v in d e c ă to rilo r
a u to h to n i, b u n i c u n o s c ă to ri a i tr a d iţiilo r c u ra tiv e şi p ro fila c tic e . L a B ă ile H e rc u la n e , G e o a g iu , G o v o ra ,
C ă lim ă n e ş ti, a u f o s t d e s c o p e rite u n e le in s ta la ţii b a ln e a re r o m a n e ( C ă lim ă n e ş ti, la B iv o la ri, A ru te la ) şi
fo lo s ir e a a p e lo r te rm a le p e n tru a f e c ţiu n ile r e u m a tis m a le , b ă i la c a re îş i c ă u ta u s ă n ă ta te a m a rii d e m n ita ri
m ilita ri d in a d m in is tra ţia p r o v in c ie i, c h ia r u n ii lib e rţi şi sc la v i, c u m re le v a u in s c rip ţiile d e p e ste le le v o tiv e
şi a lta re le în c h in a te lu i H e rc u le s , E s c u la p şi H y g e a 9. G a v ril P ro tu l d e la A th o s , v e n in d în ţa r ă la în d e m n u l
lu i N e a g o e B a s a ra b , c u p rile ju l in a u g u ră rii c tito rie i d o m n u lu i, d e la C u r te a d e A rg e ş (1 5 a u g . 1 5 1 1 ), a
v iz ita t şi M ă n ă s tire a C o z ia , p e c a re o d e s c rie a tâ t d e p la s tic î n V ia ţa P a tria rh u lu i N ifo n , u n d e e s te s e m n a la t
p e n tru p r im a d a tă iz v o ru l d in c a re „ c u r ă p ia tr ă p u c io a s ă , şi t o t p ă m â n tu l îm p r e ju ru l ei e s te p ă m â n t ro d ito r,
c a re şi n o i a m v ă z u t c u o c h ii n o ş tri a c e l lo c şi i-a m z is p ă m â n tu l fă g ă d u it” 10.

3. P E R IO A D E L E M O D E R N Ă Ş I C O N T E M P O R A N Ă

A m e n a j ă r i d e a p e m i n e r a l e . D r. C a illa t, c a re a în tr e p rin s o c ă lă to rie d e stu d ii în ţa r a n o a s tră , a

p u b lic a t în „ L 'u n io n m e d ic a l” d in 1 845, şi c â te v a n o tiţe r e fe rito a re la C ă lim ă n e ş ti, a r ă tâ n d c ă a ic i e x is tă
în c ă d in 1945, u n s ta b ilim e n t ru d im e n ta r d e b ă i, u n d e e r a p r o p rie ta r d e a c o n u l G h e o rg h e , c a re le s tă p â n e a c a
e m b a tic a r (a re n d a re ), de la N e c ta r ie D ia d o h , e g u m e n u l M ă n ă s tirii C o z ia .
R e v o lu ţio n a ru l A le x . C . G o le s c u -A lb u l, d u p ă c e s -a în to r s d in e x il, f iin d b o ln a v d e litia z ă re n a lă , a
u r m a t c â ţiv a a n i la r â n d c u r a c u a p ă d e C ă c iu la ta . A f ă c u t o c a p ta re a iz v o ru lu i in 1 8 6 8 , s c riin d u -i m a m e i
sa le c ă ...a v e m la C ă c iu la ta o c o m o a ră , u n iz v o r u n ic in f e l u l lu i... D r. C a ro l D a v ila a r e c o m a n d a t iz v o ru l
C ă c iu la ta 1, îm p ă r a tu lu i F ra n ţe i - N a p o le o n a l IlI-le a , c a re v a fa c e c u r ă c u a p ă d e C ă c iu la ta , tr a n s p o r ta tă în
d a m ig e n e , c u d ilig e n ţa , la P a ris. În 1860 M . K o g ă ln ic e a n u s - a tr a ta t şi el c u a p ă d e C ă c iu la ta , su fe rin d d e
litia z ă r e n a lă 11. În z iu a d e 25 iu lie 1 901, în p lin s e z o n e s tiv a l, în u r m a u n o r p lo i a b u n d e n te , a p e le O ltu lu i au
c r e s c u t a ş a d e m u lt în c â t a u in u n d a t Iz v o ru l C ă c iu la ta . P re z e n ţa In g . C a n ta c u z in o în a c e s te lo c u ri, la
c a s te lu l C a n ta c u z in o d in C ă lim ă n e ş ti, fa c e c a in te r v e n ţia s a în c a p ta re a su rse i s ă fie d e b u n a u g u r. 12
T r a n s p o r t u r i l e . C o n s tru ire a c ă ii fe ra te R â m n ic u -V â lc e a - C ă lim ă n e ş ti - R â u l V a d u lu i (6 3 ,3 k m ) d e
c ă tre c o n s tru c to rii ro m â n i, in g . M ih a il R îm n ic e a n u (1 8 2 5 -1 9 1 5 ), a v â n d u -i c a a n tre p re n o ri p e in g . I. G .
C a n ta c u z in o şi I.S ib e lb e rg e r; a u a le s v a r ia n ta d e c o n s tru ire a c ă ii fe ra te în d o u ă e ta p e ; a d ic ă R â m n ic u -
V â lc e a - J ib le a şi J ib le a - R â u l V a d u lu i. T ro n s o a n e le R â m n ic u -V â lc e a - J ib le a (1 6 ,2 k m ) la d a ta d e 2 1
n o v . 1 898, d a tă c â n d a p a re e x is te n ţa s ta ţie i C ă lim ă n e ş ti c u p a tru lin ii, şi tr o n s o n u l J ib le a - R â u l V a d u lu i
(4 1 ,1 k m ) la d a ta d e 1 a u g 1 9 0 2 13.
Î n c ă d in 2 6 o c t.1 8 9 1 , in g . I. G . C a n ta c u z in o a v e a lis te c u lu c ră to rii s tră in i in tra ţi p e la v a m ă : 50
ita lie n i, 2 g e rm a n i, 6 a u s tro -u n g a ri şi a lţi 162 ita lie n i in tra ţi p r in v a m ă la 3 ia n u a rie 1898 şi lis te le c o n tin u ă ,
ia r in g . I. S ib e lb e rg e r a d u c e 100 d e lu c ră to ri ita lie n i si a u s tro -u n g a ri p e n tru a c e e a ş i lu c ra re , în 1 8 9 8 14.
A r h i t e c t u r a c iv ilă . A rh ite c tu r a c a s e lo r d in C ă lim ă n e ş ti si J ib le a se p r e z in tă c u c â te v a p ie s e , u n e le
d in tre e le fiin d d e c la ra te m o n u m e n te isto ric e : C a s a v e c h e (str. N . B ă lc e s c u n r. 2 5 , d in J ib le a V e c h e ),
c o n s tru ită la 1811 d e c ă tre P o p a M ille , d u p ă c u m re ie se d in in s c r ip ţia a f la tă p e c o v a ta d e su s a fo işo ru lu i.
E ste o c a s ă în ă lţa tă p e so c lu , c u p iv n iţă , ia r fo iş o ru l - p e stâ n g a , s a la fiin d s u s ţin u tă p e tr e i stâ lp i. A c o p e riş u l
v e c h i d e ş in d r ilă a fo s t în lo c u it c u u n u l d e ta b lă ; C a s a d e le m n (C a sa D o b r in - C ă lim ă n e ş ti) d e p e str. T.
V la d im ire s c u , n r. 16; H o te l C e n tr a l (M a re le H o te l a l S ta tu lu i) , in a u g u ra t la 12 iu lie 1 8 8 6 d e c ă tre D . A .
S to lo ja n , m in is tru l D o m e n iilo r, c u a r h ite c tu ră î n stil e lv e ţia n , r e a liz a t d in p ia tră , c ă r ă m id ă şi le m n . În
p e r io a d a 1 9 1 1 -1 9 1 2 , s -a r e a liz a t c o n s tru c ţia d e rid ic a re a e d ific iu lu i. L a 120 d e a n i d e la in a u g u ra re (iu lie
2 0 0 6 ), i s -a a ş e z a t s ig la d e m o n u m e n t is to ric ; C a s te lu l C a n ta c u zin o , c o n s tru it p r in a n ii 1 8 9 6 -1 8 9 7 , d e c ă tre
p rin ţu l in g . I. G . C a n ta c u z in o , a d u c e a c a s te l m e d ie v a l, a v â n d tu r n u ri, z id u ri g ro a s e şi p rid v o a re la rg i d in
le m n sc u lp ta t; G a ra J ib le a - a f o s t c o n s tru ită în 1 898, d in c ă r ă m id ă p re s a tă , în s tilu l c a n to a n e lo r e lv e ţie n e .
L a 18 s e p t 2 0 0 4 , î n c a d ru l Z ile lo r E u ro p e n e a le P a trim o n iu lu i, ed . a X IV -a , a ic i s -a a ş e z a t s ig la d e
m o n u m e n t is to ric ; C a s a lu i P e tr a c h e M iş c u r ic i (în c e p u tu l sec. X IX ), d e p e str. M ih a i V ite a z u l, a re so c lu l
d e 2,5 m , c u d o u ă p iv n iţe b o ltite . E ta ju l d is p u n e d e o s a lă lu n g ă , d in c a re se in tr ă în o d ă i. R e p re z in tă o
re a liz a re a rh ite c to n ic ă d e o s e b ită . V ila F lo r ilo r - c o n s tru ită d e d r. N ic o le s c u (1 9 4 2 ), d u p ă m o d e lu l v ile i
s c riito ru lu i su e d e z A x e l M u n th e , d in I n s u la C a p ri15.

865
 R e a l i z ă r i î n d o m e n iu l m e d ic in e i. M e d ic u l C o n s ta n tin F ru m u ş ia n u (n. 1 8 6 6 , T â rg u -J iu ) s -a s ta b ilit în
1903 la C ă lim ă n e ş ti, c a m e d ic b a ln e o lo g , şi p o a te fi c o n s id e ra t, la n o i, în te m e ie to ru l s p e c ia lită ţii d e b o li
g e n ito -u rin a re . E l ş i- a s u s tin u t te z a d e d o c to ra t L a n a to m ie e t la p h y s io lo g ie p a th o lo g iq u e d e s r e te n tio n
re n a le , la P a ris, î n 1894. P rin d iv e rs e le lu c ră ri p e c a re le -a p u b lic a t, d r. F ru m u ş ia n u a f ă c u t c u n o s c u tă
im p o r ta n ţa te ra p e u tic ă a iz v o ru lu i d e C ă c iu la ta , iz v o ru l n r. 6 (v e z i ca p . X II, P E R S O N A L I T Ă Ţ I) 16.
E le c tric ita te . S o c ie ta te a G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti, c o n s titu ită la 3 0 iu n ie 1 9 1 0 , a p r e lu a t d e la sta t
sta ţiu n ile G o v o ra şi C ă lim ă n e ş ti, c u t o t a v u tu l, c u u n c a p ita l in iţia l în v a lo a re d e 5 m ilio a n e d e a u r. În tre
1 9 1 1 -1 9 1 2 , s -a c lă d it şi in s ta la t u z in a e le c tric ă (s e d iu l d e a z i al C a se i d e C u ltu ră „ F lo rin Z a m fir e s c u ”). În tre
1 9 1 3 -1 9 1 4 , se in s ta le a z ă c a b lu ri e le c tric e şi s u b te ra n e p e n tru ilu m in a t. În tre 1 9 1 9 -1 9 2 1 , u z in a e le c tric ă s -a
u tila t c u in s ta la ţia n e c e s a ră . În 1 938, a ic i s -a in s ta la t p rim u l te le f o n , ia r în 1 9 3 9 , s -a in tro d u s lu m in a
e le c tric ă p e ş o s e a u a C ă lim ă n e ş ti - C ă c iu la ta - C o z ia (2 k m ) 17.
H id r o e n e r g e t i c a . În v e d e r e a u tiliz ă rii in te g ra le a p o te n ţia lu lu i h id r o e n e rg e tic a r â u lu i O lt, se
c o n s tru ie s c î n lu n g u l a c e s tu ia , h id r o c e n tra le c u p u te ri v a ria b ile , d e la 13 M W la 7 0 M W : la C ă lim ă n e ş ti - în
1979 (38 M W ) şi la T u rn u , d e 7 0 M W 18.
Ş tiin ţe m e d ic a le . L a 1 a p r. 1 9 7 4 , c o n f. d r. S te lia n D u m itre s c u a în f iin ţa t C lin ic a d e
B a ln e o fiz io te ra p ie de la C ă lim ă n e ş ti, c a se c ţie a I n s titu tu lu i d e B a ln e o fiz io te ra p ie d in B u c u re ş ti; a c e a s tă
c lin ic ă a v e a tr e i sc o p u ri: 1 - A s is te n ţa m e d ic a lă d e s p e c ia lita te , 2 - C e rc e ta r e a ş tiin ţific ă şi 3 - În v a ţă m â n tu l
m e d ic a l p o s tu n iv e r s ita r (c u rs u ri de p e rf e c ţio n a re şi s p e c ia liz a re a m e d ic ilo r). În b a ln e o lo g ie , c u p a rtic ip ă ri
la s e siu n i ş tiin ţific e şi c o n g re s e n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le , se r e m a rc ă m e d ic ii: G h . M ă m u la ru , D u m itre s c u
E u g e n ia şi d o c to rii în m e d ic in ă A u g u s tin T a lo ş -M ă lu ţe a n u şi M in u ş M u s tă c io s u 19.
C a m e d ic c e rc e tă to r, d r. O c ta v ia n U d riş te la n s e a z ă p e n tru p r im a o a r ă î n lu m e , T e o r ia c ib e r n e tic o -
g e n e tic ă a s u p r a o r ig in ii c a n c e r u lu i (1 9 6 2 ), p o tr iv it c ă r e ia g e n a n o r m a lă c a re în b io s f e r ă in iţia z ă d iv iz iu n e a
c e lu la ră , se p o a te c o m p o rta c a g e n ă a c a n c e ru lu i, d a c ă î n d iv e rs e c irc u m s ta n ţe s c a p ă d e su b c o n tro l. 1976 -
c o n f ir m a re a e x p e r im e n ta lă a te o rie i d r. O c ta v ia n U d riş te a s u p ra „ te o rie i o rig in ii c a n c e ru lu i” a a d u s , în
sc h im b , m ic r o b io lo g ilo r a m e r ic a n i H . E . V a rm u s şi G .M . B ish o p , în 1 9 8 9 , P re m iu l N o b e l, a c o rd a t
d e m o n s tra ţie i p ra c tic e a u n e i te o rii fo rm u la te c u 14 a n i in u r m ă d e d r. O c ta v ia n U d riş te , c ă r u ia a u to rită ţile
a b ilita te n u i- a u a c o rd a t sp rijin u l c u v e n it. În 1 988, O c ta v ia n U d riş te a la n s a t ip o te z a e x is te n ţe i u n e i
p a r tic u le ştiin ţific e - c u a n ta v iu lu i, p e c a re a n u m it-o a n c e stro n , o p u s ă c u a n te i m o rţii - g r a v ito m u l. 20
Ş t i i n ţ ă şi t e h n i c ă a p l i c a t ă . D in 1 990, L ic e u l E c o n o m ic a lu a t d e n u m ir e a d e „ G ru p u l Ş c o la r
E c o n o m ic A d m in is tra tiv şi d e S e rv ic ii C ă lim ă n e ş ti” , ia r în tr e a n ii 1 9 9 6 -1 9 9 7 , a f o s t d e c la ra tă Ş c o a lă -P ilo t
c u p ro g ra m P h a r e - V E T R O - 9 4 0 5 , p e n tru d o m e n iu l d e p re g ă tire T u r is m ş i A lim e n ta ţie p u b lic ă , a ic i
im p le m e n tâ n d u -s e şi a lte p ro ie c te şi p ro g ra m e , su b c o o r d o n a re a p ro f. in g . G h e o rg h e L a z ă r, a s tfe l în c â t
a c e a s tă u n ita te ş c o la r ă e s te r ă s p lă tită c u T r o fe u l d e A u r - L o n d ra , 2 0 0 3 ; T r o fe u l d e P la tin ă - N e w Y o rk ,
2 0 0 4 ; T r o fe u l d e D ia m a n t - F ra n k fu rt, 2 0 0 5 ; O s c a r u l C a lită ţii - P a ris , 2 0 0 6 21.
P ro fe s o ru l M ih a il S a n d u , d o c to r în fiz ic ă , c u n o s c u t p e n tru p r e z e n ţe le sa le n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le ,
p r o p u n ă to r u n ic d e su b ie c te la c o n c u rs u ri, o lim p ia d e n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le c u p a r tic ip ă ri în ţă ri ca:
Ita lia , A n g lia , T u rc ia , In d o n e z ia , S p a n ia , J a p o n ia , C h in a , T a iw a n ; a p ro p u s c a O lim p ia d a N a tio n a lă d e
F iz ic ă s ă se d e s fă ş o a re la C ă lim ă n e ş ti şi R â m n ic u -V â lc e a , în 1 9 9 6 ; p r im a e d iţie a Ş c o lii In te rn a ţio n a le d e
F iz ic ă „ Q u a n tu m F ie ld T h e o r y S u p e rs y m m e trie s a n d S u p e rtrin g s ” , s -a d e s fă ş u ra t în L ic e u l d in C ă lim ă n e ş ti,
la 2 4 -2 8 a p r. 1988. C o n c u rs u l In te r ju d e ţe a n d e F iz ic ă „ L iv iu T ă ta r ” s -a ţ in u t to t la C ă lim ă n e ş ti, în 2 0 0 4 , ia r
la C e n tru l d e C o n v e n ţii şi E x p o z iţii N o rd O lte n ia - S e a c a , în z ile le d e 2 8 -3 1 m a i 2 0 1 1 , s -a d e s fă ş u ra t
d e s c h id e re a şi f e s tiv ita te a d e p r e m ie re a C o n c u rs u lu i N a ţio n a l d e C re a tiv ita te în F iz ic ă şi T e h n o lo g ii
„ Ş te fa n P ro c o p iu ” , su b c o o rd . p ro f. dr. M ih a il S a n d u , c u o p a rtic ip a re d e p e s te 6 0 0 d e e le v i d in to a tă ţa r a 22.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Constatin Preda, Monedele geto-dacilor, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1973, pag. 75-100.
2. Dumitru Tudor, Itinerare arheologice şi istorice oltene, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1979, pag. 166-170.
3. Istoria literaturii române, vol. I, Bucureşti, 1964, pag. 263-264; v. şi Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Prezentare
generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna (în cont., Enciclopedia Vâlcea I), pag. 416.
4. Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi. Bucureşti, Ed. Minerva, 1980, pag. 40, 521; Enciclopedia Vâlcea I,
loc. cit.
5. Costea Marinoiu, Istoria cărţii vâlcene. Şcoala de la Râmnic (1705-1930), Râmnicu-Vâlcea, 2008, pag. 4.
6. M. Popescu, Fabricile de hârtie ale lui Matei Basarab, în: ”Revista Istorică Română”, 1937, pag. 384-385.
7. Documente privind istoria României: Veacul XIII, XIV, XV, Ţara Românească (1247-1500), Bucureşti, Ed. Academiei
RPR, 1953 (în cont., DIR), pag. 43, 68,69.

866
 8. Veronica Tamaş, Mărturii documentare privind viticultura din judeţul Vâlcea în timpul domniei lui Constantin
Brâncoveanu (1688-1714), în „Studii vâlcene”, serie nouă, I (VIII), 2003, Râmnicu-Vâlcea, ed. Almarom, pag. 63.
9. Istoria gândirii şi creaţiei ştiintifice şi tehnice româneşti, vol. I, Bucureşti, Ed. Academiei, RSR, 1982, pag. 141.
10. Călători străini despre Ţările Române, vol. V, pag. I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică Enciclopedică, 1916, pag. 1-11,
182-184.
11. Dr. Gheorghe Mămularu, Aspecte din istoricul apelor minerale din Călimăneşti, în „Buridava. Studii şi materiale”, 2,
<Râmnicu-Vâlcea, 1976>, pag. 110.
12.Fenia Driva, Prinţesa Ioana Cantacuzino la Călimăneşti. Râmnicu-Vâlcea, Ed. Silvana, 2010, pag. 22.
13. Dumitru Bondoc, Istoricul căilorferate în judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2008.
14. DJVAN, Fondul personal Ioana Cantacuzino, dos. 21/1898, 32/1898, 24/1899.
15. Fenia Driva, Călimăneşti. Căciulata.Cozia. Un altfel de ghid. Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 20-21,
36-37, 61.
16. Fenia Driva, Călimăneşti şi oameni ai săi, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2006, pag. 58-59.
11. DJVAN, Fond Societatea Govora - Călimăneşti.
18. Ion Şahinian, Luminile de pe Olt. TCH Olt - Defileu, Râmnicu-Vâlcea, 1981.
19. Fenia Driva, Călimăneşti. Căciulata. Cozia. Un altfel de ghid. Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 28-29.
20. Fenia Driva, Călimăneşti şi oameni ai săi, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2006, pag. 162-161.
21. Ibidem, pag. 16.
22. Ibidem, pag.142-144.

D r. O c ta v ia n U D R I Ş T E P r o f. dr. f i z . M i h a i l S A N D U V la ic u I O N E S C U

C e n tr u l E x p o z i ţio n a l d e la S e a c a

861
 Cap. VII - CULTURA
1. CULTURA TRADIŢIONALĂ (CULTURA POPULARĂ)
C u ltu ra , în a c c e p ţia lu i C ly d e K lu c k h o h n d e la H a r v a r d şi A lfre d K ro e b e r d e la B e rk e ly e s te u n
d is c u r s s im b o lic c o le c tiv . E le m e n te le f u n d a m e n ta le a le c u ltu rii s u n t v a lo rile ce se c o n c r e tiz e a z ă în m o d e le
a le c o m p o rta m e n tu lu i u m a n şi p e n tru c o m p o rta m e n tu l u m a n , în s u ş ite şi tra n s m is e p r in s im b o lu ri.
C u ltu ra tra d iţio n a lă , p rin a trib u te le e i g e n e ra tiv e , se d e fin e ş te p rin : f o n d u l s p iritu a l d e f a c tu ră
m is tic o -r e lig io a s ă , c u tu m e s a u le g i n e s c ris e a le p ă m â n tu lu i, c ă r o ra li se s u b s u m e a z ă to a te m o m e n te le
im p o rta n te ţin â n d d e c ic lu l v ie ţii (n a şte re , in iţie re , n u n tă , m o a rte ), c o m p o rta m e n te le in d iv id u a le şi
c o le c tiv e , m o d u l d e lo c u ire , m e s e riile şi a rte fa c te le , d a n s u l (ritu a lic şi la ic ), v e s tim e n ta ţia , m a n ife s tă rile
a rtis tic e d e f a c tu ră liric ă , p la s tic ă şi lite ra ră . T ra n s m ite r e a s e tu lu i d e v a lo ri, sim b o lu ri şi c o m p o rta m e n te
tra d iţio n a le d e la o g e n e ra ţie la a lta , f ă c â n d u -s e în c e a m a i m a re m ă s u r ă p r in v iu g ra i, c o n c e p tu l d e c u ltu ră
tr a d iţio n a lă se s u p ra p u n e c u c o n c e p tu l d e f o lc lo r, p riv it în a m b iv a le n ţa sa: r e lig io a s ă şi la ic ă .
S u b s t r a t u l c u l t u r a l a r h a i c , d e n a t u r ă m it ic o - r e li g io a s ă . A re a lu l c o n s titu it d e d e p r e s iu n e a
C ă lim ă n e ş ti - J ib le a - B e ris lă v e ş ti p o a te fi p r iv it d in d o u ă p e rs p e c tiv e p rin c ip a le : c o n d iţii g e o g r a fic o -
c lim a tic e fa v o ra b ile şi re s u rs e d e h ra n ă ; p o z iţie s tra te g ic ă , a tâ t d in p e r s p e c tiv a a p ă ră rii îm p o tiv a
a g r e s iu n ilo r e x te rn e , c â t şi d in c e a a a m p la s ă rii p e o c a le d e c o m u n ic a ţie m a jo r ă d e tra v e rs a r e a C a rp a ţilo r
d e S u d în v r e m u ri d e p a c e , d a r şi d e c o n flic te a rm a te . În c e e a ce p riv e ş te u rm e le m a te ria le , d e s c o p e ririle
a r h e o lo g ic e d e p e te rito riu l a c tu a l al o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti, p la s e a z ă e x is te n ţa a ş e z ă r ilo r u m a n e în c e p â n d cu
e p o c a b ro n z u lu i: m a te ria le a p a r ţin â n d c u ltu rii C o ţo fe n i a u f o s t g ă s ite la C o z ia şi T u r n u 1, ia r f ra g m e n te le de
c e r a m ic ă d in p e r io a d a tim p u rie a b ro n z u lu i s p e c ific e fa z e i III a c u ltu rii G lin a , a u f o s t d e s c o p e rite p e m a lu l
d r e p t al O ltu lu i, la C o z ia V e c h e 2,3. T o t în s itu l a r h e o lo g ic d e la C o z ia V e c h e , a u f o s t p u s e în e v id e n ţă d o u ă
n iv e le de lo c u ire d a c ic ă (trib u rile b u r id a v e n s ilo r), c u tr e i fa z e d e d e z v o lta re , în fu n c ţie d e p ie s e le de
c e r a m ic ă d e s c o p e rite (c e ra m ic ă p o r o a s ă lu c ra tă m a n u a l, c e r a m ic ă d in c e a c ă ră m iz ie - lu c ra tă c u m â n a şi
lu s tru ită , c e r a m ic ă lu c ra tă c u ro a ta ) 4. P rim u l n iv e l d e lo c u ire e s te d a ta t în tr e se c. II î. H r. - în c e p u tu l se c. I
î. H r., ia r ce l d e -a l d o ile a e s te în c a d r a t în tre în c e p u tu l se c. I î. H r. - se c o lu l I d. H r. O im p o r ta n tă m ă rtu rie
a r h e o lo g ic ă e s te T e z a u r u l d e la J ib le a , d e s c o p e rit în a n u l în 1954 p e d e a lu l „S u b V ii” , în p u n c tu l d e n u m it
„ V â rfu l B r ă n ii” , s itu a t p e m a lu l stâ n g al O ltu lu i, c a re se n u m ă ră p rin tre c e le m a i im p o rta n te d e s c o p e riri
m o n e ta r e d e p e te rito riu l R o m â n ie i (3 0 0 d e p ie s e a c o p e r in d p e r io a d a c u p r in s ă în tre sfâ rş itu l sec. III - a
d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i I î. H r.
C u c e r ir e a D a c ie i d e c ă tre îm p ă r a tu lu i T ra ia n , a a d u s p e a c tu a la a ş e z a re a o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti, a rc a ş ii
s irie n i (S u rii s a g itta r i) c a re v o r c o n s tru i C a s tru l A ru te la , în tim p u l îm p ă r a tu lu i H a d ria n , în a n u l 138 d. H r.,
şi - u lte r io r - c o h o rte le h is p a n ic e ( C o h o r s I H is p a n o r u m V e te ra n a Q u in g e n a r ia E q u ita ta ). E ste im p o rta n t
d e s u b lin ia t fa p tu l c ă , f ă r ă a n e g lija im p o r ta n ţa d ru m u lu i d a c ic , f o lo s it şi d e ro m a n i, c a re o c o le a M u n te le
C o z ia p e p a r te a d e e s t şi n ic i d e s c h id e re a d e c ă tre ro m a n i a d ru m u lu i p rin D e file u l O ltu lu i, e x is te n ţa a p a tru
c a s tre , fo a rte a p ro p ia te c a d is ta n ţă în tr e e le , c a re f la n c a u la su d (A ru te la şi R ă d ă c in e ş ti) şi la n o rd
(P ra e to riu m şi T ite ş ti) M a s iv u l C o z ia , p a r a in d ic a o s e m n ific a ţie d e o s e b ită a a c e s tu ia .
R e în to a rc e r e a în d e p re s iu n e a p o p u la ţie i d a c ic e d u p ă r e tr a g e re a a u r e lia n ă d in a n u l 2 7 1 d. H r.,
p r o c e s u l e tn o g e n e z e i d a c o - ro m a n e d in s e c o le le III - V d. H r., in te r a c ţiu n e a so c io - e c o n o m ic ă şi m ilita ră
c u p o p o a re le m ig r a to a r e (sla v i, p e c e n e g i, c u m a n i, u lte r io r - tă ta r i) , u r m e a z ă şi în c a z u l a ş e z ă r ilo r d e p e
te rito riu l o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti, p a r c u rs u l is to ric a l e tn o g e n e z e i p o p o ru lu i ro m â n . D in p u n c t d e v e d e re
e tn o g ra fic , C ă lim ă n e ş tiu l fa c e p a rte d in tr-o „ a rie sa u s u b - z o n ă e tn o g ra fic ă , in d iv id u a liz a tă p r in a rh ite c tu ra
c o n s tru c ţiilo r, p r in in te rio ru l lo c u in ţe i, p r in p ro d u s e le m e ş te ş u g ă re ş ti, c a re (n .a .) e s te p a r te a n o r d ic ă a
V â lc ii, c e se în tin d e p e şiru l a ş e z ă r ilo r d in d e p re s iu n i d e la C ă lim ă n e ş ti- M u e r e a s c a p â n ă la H o re z u -
S tro e ş ti”5. F o n d u l m itic c o n s e r v a t d e m e n ta lu l c o le c tiv , în c a z u l p o p u la ţie i a u to h to n e d in a ş e z ă rile
C ă lim ă n e ş tiu lu i, p o a te fi a b o r d a t d in d o u ă p e rs p e c tiv e .
1. R e m in is c e n ţe a le f o n d u lu i re lig io s a rh a ic , p r e c re ş tin , c a re a u c o e x is ta t c o n c o m ite n t c u c r e ş ti­
n is m u l, fă ră să in tre în c o n f lic t tr a n ş a n t c u d o g m a c r e ş tin ă (o b ic e iu r ile d in b ă trâ n i, c ă r o ra c r e ş tin is m u l le -a
f ă c u t c o n c e s ii m a i m a ri s a u m a i m ic i), p re c u m : e le m e n te a m in tin d d e c u ltu l s o a re lu i (p ă s tra t în p rin c ip a l în
sim b o lu ri g r a fic e în c ru s ta te p e s tâ lp ii c a s e lo r şi a i p o rţilo r, p e u n e lte , lă z i d e z e s tre , o b ie c te d e u z c a s n ic ),
868
c u ltu l ş a rp e lu i (în v a ria n te le : s p irit b e n e f ic al c a s e i şi d e ţin ă to r a l „ ie rb ii f ia r e lo r ” , c a re -i c o n f e ră a trib u tu l
n e m u ririi şi în ţe le g e r ii g r a iu r ilo r tu tu r o r a n im a le lo r şi p ă s ă rilo r, d a r şi c a b a la u r fio ro s c a re c e r e a je r tf e
u m a n e 6), p o m u lu i v ie ţii (fa g u l p r o a s p ă t în c o lţit f o lo s it c a s tâ lp a r , b ra d u l), ritu a lu rile d e f e rtilita te şi
in iţia tic e , z e ită ţi fe m in in e (ie le , u rs ito a re , z â n e , jo im ă r iţe ) , z e ită ţi m a s c u lin e (z m e i a s c u n ş i în sc o rb u ri de
c o p a c c ă r o ra li se d ă d e a fo c , z b u ră to ri, v â rc o la c i) ş.a. F o n d u l ritu a lic m o ş te n it d in b ă trâ n i, p e rs is tă , ră m â n e
a c tiv în c re d in ţe şi c o m p o rta m e n te c o n te m p o ra n e , d e şi, în m a re m ă s u ră , n u li se m a i c u n o a ş te s e m n if ic a ţia
o rig in a ră . Se in c lu d a ic i o b ic e iu ri d e n u n tă , în m o r m â n ta r e , n a ş te re , d a r şi le g a te d e u n e ş a fo d a j d e „ ta b u u r i”
şi „ p re s c rip ţii” tra n s m is e a s u p ra c o m p o rta m e n te lo r c u re n te , c o tid ie n e .
2. E le m e n te a fla te în c o n f lic t tr a n ş a n t c u d o c trin a c re ş tin ă , ţin â n d d e re g is tru l d e m o n o lo g ie i
(strig o i, p r a c tic i v ră jito re ş ti, d e s c â n te c e ), în c a z u l c ă r o ra f o n d u l a rh a ic s -a îm p le tit c u a d a o s u rile u lte rio a re ,
d e d a tă m a i re c e n tă (ex: a d u c e r e a r o b ilo r ţig a n i p e m o ş ia C o z ie i şi c o n ta c tu l c u p o p u la ţiile n o m a d e de
z lă ta ri c a re ie rn a u la C ă lim ă n e ş ti). D in p e r s p e c tiv a e v o lu ţie i c r e ş tin is m u lu i, se c u v in m a rc a te , d e a s e m e n e a ,
d o u ă e ta p e d is tin c te . O p r im ă e ta p ă - c e a a n te r io a r ă c o n s tru irii M -rii C o z ia , p e c a re o p u te m n u m i a
s ih ă s tr iilo r (p e M u n te le C o z ia , e s te c o n firm a t is to ric a c e s t m o d d e v ia ţă c r e ş tin ă 7, şi c e a a m o n a h is m u lu i,
o r g a n iz a t d u p ă re g u lile Sf. V a s ile c e l M a re , p r in în f iin ţa r e a M -rii C o z ia (s fin ţită la 18 m a i 1388).
O c u p a ţiil e şi m e ş te ş u g u r i le t r a d i ţ i o n a l e . C a ra c te r is tic a d e b a z ă a a ş e z ă r ilo r /s a te lo r d in d e p r e s iu n e a
J ib le a - C ă lim ă n e ş ti a f o s t p r e p o n d e re n t m o d e lu l (stilu l d e v ia ţă ) d e tip ru ra l, m e n ţin u t p a rţia l şi a stă z i. O
a ltă c a r a c te r is tic ă a a c e s to ra , d e r iv a tă d in c o n d iţio n ă rile d e v e n irii is to ric o - e c o n o m ic e şi so c ia le în a re a lu l
g e o g r a fic d a t, a f o s t tr a d iţia în te m e ie r ii d e a ş e z ă r i iz o la te în p ă d u r i, p r in d e fr iş a r e p a r ţia lă , p e n tr u
s e c u r iz a r e a d in c a le a c o tr o p ito r ilo r 8. V a tra s a tu lu i şi m o şia , în a c c e p ţie e tn o lo g ic ă u lte rio a ră , s-a u
s u p ra p u s o p e r io a d ă în d e lu n g a tă d e tim p , o sc h im b a re im p o r ta n tă în c e e a ce p riv e ş te r e d is trib u ire a a c e s to r
fu n c ţiu n i, şi c o n c e n tra re a m a i a c c e n tu a tă a lo c u irii în v a tr a sa tu lu i p r o d u c â n d u -s e , p ro b a b il, în c e p â n d c u
sfâ rş itu l s e c o lu lu i a l X V II şi în c e p u tu l s e c o lu lu i a l X V II I- le a 9. O c u p a ţiile tra d iţio n a le a g ro -p a s to ra le p e n tru
a s ig u ra r e a h ra n e i s p e c ific e z o n e i, a u fo st: c r e ş te r e a a n im a le lo r, în sp e c ia l b o v in e ; re lie fu l, d e s tu l de
a c c id e n ta t, fă c â n d n e c e s a r ă u tiliz a re a c a ru lu i tr a s d e b o i sa u b iv o li10, a p ă s ă r ilo r d e c u rte , a p o rc ilo r, a o ilo r
şi a c a p re lo r; p o m ic u ltu r a ( p re p o n d e r e n tă fiin d c u ltiv a re a in te n s iv ă a p ru n ilo r, u r m â n d c u ltiv a re a n u c ilo r,
m e rilo r, p e rilo r, c ire ş ilo r şi v iş in ilo r. A p ic u ltu r a a fo st, d e a s e m e n e a , o o c u p a ţie im p o r ta n tă 11, f a b r ic a re a
ţu ic ii şi - p â n ă în p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i X X - p r o d u c e re a u le iu lu i d in s â m b u ri d e n u c ă şi d e d o v le a c .
M e ş te ş u g u rile tra d iţio n a le , a d a p ta te c e r in ţe lo r o c u p a ţio n a le d e b a z ă şi a m e n a jă r ii g o s p o d ă riilo r
(lo c u in ţa , g ra jd u l, p o v a rn a , a te la je le , u n e lte le a g ric o le , o b ie c te le d e u z c a s n ic , îm b r ă c ă m in te a ) s -a u a x a t p e
te h n ic a p re lu c ră rii le m n u lu i (d u lg h e ria , d o g ă ria , ro tă ria ), m o r ă r it, p re lu c ra re a c â n e p ii, a in u lu i şi a lâ n ii, ia r
u lte r io r - p e „ f a b ric a r e a ” c ă r ă m iz ilo r şi c io p lir e a p ie tre i. În c e e a ce p riv e ş te im p o r ta n ţa m e ş te rilo r c io p lito ri
în p ia tră , m ă rtu rie s ta u u n e le h ris o a v e d o m n e ş ti12,13. C e l m a i im p o r ta n t d in tre m e ş te rii p ie tra ri, a fo s t
A th a n a s ie d e la J ib le a , c a re a d ă ltu it c u m u ltă m ă ie s trie a n c a d r a m e n te le d e p ia tr ă a le f e r e s tre lo r d e la
B is e r ic a S fâ n tu l N ic o la e d in C â in e n ii M ic i ( d a ta tă 1 7 3 3 ). O c o n c lu d e n tă d o v a d ă a m e ş te ş u g u lu i c io p lirii
p ie tre i, s u n t c ru c ile de p ia tră , u n e le p ă s tra te f ă r ă m o d ific ă ri d in s e c o lu l a l X V II I- le a , d e s tin a ţia lo r fiin d
d u b lă : m a rc a r e a h o ta re lo r şi a d r u m u rilo r stră v e c h i (ex : le g ă tu r a d in tre M ă n ă s tire a C o z ia şi M ă n ă s tire a
F ră s in e i, d ru m u l sp re Ş e rb ă n e şti, sp re R â m n ic u -V â lc e a ); m o n u m e n te c o m e m o ra tiv e s c ris e (p o m e ln ic e ).
A ş e z ă r ile . D e z v o lta re a a ş e z ă r ilo r d in D e p r e s iu n e a J ib le a -C ă lim ă n e ş ti s -a a d a p ta t la c o n d iţiile
c a d ru lu i n a tu ra l. C a tip o lo g ie , sa te le c o m p o n e n te s u n t d ife re n ţia te . C e i d o i p o li ai lo c u irii, a te s ta ţi
d o c u m e n ta r în c ă d in se c o lu l a l X IV -le a , re s p e c tiv - sa te le J ib le a şi C ă lim ă n e ş ti, a u e v o lu a t p e c e le d o u ă
m a lu ri a le O ltu lu i, J ib le a o c u p â n d m a lu l stâ n g şi z o n a d e „ c â m p ” , ia r C ă lim ă n e ş tiu l - m a lu l d re p t, u rm â n d
firu l p â râ u lu i d e n u m it V a le a S a tu lu i (R o ş te a ), p e c a re s -a c o a g u la t v a tr a a ş e z ă rii, e x tin s ă p e d e a lu rile de
m ic ă în ă lţim e d e p e la tu r a d e s u d - v e s t a d re p re s iu n ii, sp re M u e re a s c a d e S u s, c u c a re se în v e c in e a z ă ,
fo rm â n d o c v a s i-u n ita te so c io -e c o n o m ic ă . D e ş i a c tu a lm e n te n u s u n t in te g ra te în te rito riu l a d m in is tra tiv al
o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti, sa te le S ă lă tru c e l, P ă te ş ti şi Ş e rb ă n e şti, c e l d in u r m ă - s itu a t la în ă lţim e , su b M u n te le
C o z ia , în tr e g e s c im a g in e a ris ip irii v e tre lo r tra d iţio n a le d in d e p r e s iu n e a c a re se e x tin d e sp re e s t, p e c u rsu l
r â u lu i C o isc a , c u lo c a lita te a B e ris lă v e ş ti. P a r te a d e n o rd a d e p re s iu n ii, c ă tre in tr a re a în d e file u l O ltu lu i, a
fo s t a le a s ă p e n tru a m p la s a r e a u n o r c tito rii v o ie v o d a le im p o rta n te , re s p e c tiv m ă n ă s tirile C o z ia - c tito r ia lu i
M ir c e a c e l B ă trâ n , în se c o lu l a l X IV -le a ; O s tro v - c tito r ia lu l N e a g o e B a s a ra b , în se c o lu l al X V I- le a şi
m ă n ă s tirile u lte rio a re în te m e ia te în s e c o le le al X V II -le a şi a l X V III-le a , su b p a tro n a ju l M ă n ă s tirii C o z ia :
T u rn u , S tă n iş o a ra , C o z ia V e c h e .
A r h i t e c t u r a . A rh ite c tu r a tr a d iţio n a lă o rig in a ră a re la b a z ă te h n ic a p re lu c ră rii le m n u lu i şi se
d if e r e n ţia z ă d e s tu l d e p u ţin d e la u n sa t la a ltu l. T re c e re a la c a s a z id ită d in c ă ră m id ă , d e la c a s a tra d iţio n a lă

869
d e le m n , se fa c e tr e p ta t, p e p a r c u rs u l s e c o lu lu i X X , su b in f lu e n ţa d ir e c tă a d e z v o ltă rii s ta ţiu n ii b a ln e a re .
E x is te n ţa d u b le i g o s p o d ă rii, s e m n a la tă în c a z u l ţă r a n ilo r m a i în s tă riţi, u n a în v a tr a sa tu lu i şi c e a la ltă pe
„ liv e z i" , sa u p e m o ş ie , s -a p ă s tra t p â n ă în a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i X X , m a i p re c is - p â n ă la
c o le c tiv iz a r e a c o m u n is tă . L o c u in ţa , sa u c a s a „d e p e c â m p ” , c o n s tru ită d in b â rn e d e le m n p e te m e lie d e
p ia tr ă şi a c o p e r ită în p a tru a p e c u şiţă, e r a fo a rte m o d e s tă , d e s tu l d e fre c v e n t u n ic e lu la ră , se n u m e a h o d a ie ,
s a u c ă s o a ie (la C ă lim ă n e ş ti). E le m e n tu l p r in c ip a l al g o s p o d ă rie i îl c o n s titu ia g r a jd u l c u f â n a r d e a s u p ra
c o n s tru it d in b â rn e d e le m n şi d e s p ă r ţit în în d o u ă în c ă p e ri, u n a s e rv in d c a a d ă p o s t p e n tru v ite şi c e a la ltă c a
m a g a z ie p e n tru b u tii, b u to a ie , u n e lte a g ric o le . H ra n a se p r e g ă te a p e v e tre d e s c h is e , e v e n tu a l - a c o p e rite d e o
p o la tă , s a u p e p iro strii. G o s p o d ă r ia se c o m p le ta c u c o te ţe p e n tru p ă s ă ri, c o c in i p e n tru p o rc i, ţa rc u ri p e n tru
o i şi c a p re .
C o n c e n tra re a lo c u in ţe lo r şi a g o s p o d ă riilo r în v e tre le a c tu a le , s - a fă c u t tre p ta t, în c e p â n d c u se c o lu l al
X V III-le a . D if e r e n ţie r e a de sta re m a te ria lă , în s p e c ia l în c e p â n d c u se c o lu l al X IX -le a , a f o s t m a r c a tă de
c r e ş te r e a c o n fo rtu lu i lo c u in ţe i. A p a r lo c u in ţe le c o m p u s e d in d o u ă în c ă p e ri ( tin d a şi h o d a ia ), s a u d in tr e i
(tin d a , h o d a ia şi h o d ă iţa ). A p a r, d e a s e m e n e a , p r is p a şi f o iş o ru l, p iv n iţa c u g â rlic i, p o d u rile în a lte p e
p o d in a c ă r o ra se d e p o z ita u fru c te le p e n tru ia rn ă . A n e x e le g o s p o d ă re ş ti - g ra jd u l, slo n u rile , p o lă ţile , c u h n iile
(b u c ă tă rii d e v a ră ) e tc ., se în c h e g a u p e rim e tra l, fo rm â n d c u rte a . C a n o tă g e n e ra lă , g r ă d in a d e z a rz a v a t,
o c o lu l p e n tru a n im a le şi liv a d a d e p o m i fru c tife ri c o m p le ta u g o s p o d ă ria d in v a tr a sa tu lu i.
L a sfâ rş itu l se c o lu lu i a l X IX - le a şi în p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i X X , se p ro d u c e o m u ta ţie fo a rte
im p o r ta n tă în c e e a c e p riv e ş te a r h ite c tu ra şi d e s tin a ţia c lă d irilo r, p a rc e le le d e p e C a le a lu i T ra ia n c ă p ă tâ n d o
v a lo a re e c o n o m ic ă sp o rită , ia r p la n u l c o n s tru c ţiilo r fiin d a d a p ta t la c e rin ţe le p ro filu lu i b a ln e a r p e c a re îl
p rim e ş te sa tu l d e c e n tru , C ă lim ă n e ş ti. J ib le a ră m â n e a x a tă p e stilu l d e v ia ţă a n te r io r şi se d e z v o ltă p e lin ia
e x p lo a tă rii te r e n u r ilo r a g ric o le , d a r su p o rtă , su b a s p e c t a rh ite c tu ra l, in flu e n ţe le n o ii a rh ite c tu ri a d o p ta te pe
m a lu l d r e p t a l O ltu lu i, p rin a p a r iţia a rh ite c tu rii b a ln e a re , o a r h ite c tu ră „d e lu x ” , c u v a le n ţe le v ă d ite a le u n u i
c o n c e p t a rh ite c tu ra l, în c a re e le m e n te le tra d iţio n a le s u n t in c lu s e şi p o te n ţa te c o n fo rm m o d e i tim p u lu i şi
p o s ib ilită ţilo r m a te r ia le ale c o m a n d ita rilo r. T re c e re a d e la u tiliz a re a le m n u lu i c a m a te r ia l p rin c ip a l d e
c o n s tru c ţie , la u tiliz a re a c ă ră m iz ilo r, se fa c e tre p ta t, v e c h ile te h n ic i ( c o n s tr u ir e a p la n ş e e lo r d in g rin z i
m a s iv e d e g o ru n , „ tă v ă n ire a ” c u la ţi d e b r a d şi tre s tie , iz o la r e a p o d u lu i c u p ă m â n t e tc ., fiin d p ra c tic a te
d in c o lo de a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X X -le a .
În p a ra le l, a rh ite c tu ra b a ln e a ră in s e re a z ă în p e isa j c o n s tru c ţii c o n c e p u te d e a rh ite c ţi, m a rc â n d d is tin c t
z o n a b a ln e a ră , c a re c o n v ie ţu ie ş te şi a s tă z i c u a rh ite c tu ra v e r n a c u la ră d in p a r te a s ă te a s c ă a sta ţiu n ii
C ă lim ă n e ş ti. N o ta d is tin c tă , în tr a ta r e a su b a s p e c t a rh ite c tu ra l a e v o lu ţie i u rb a n is tic e a o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti,
a d a t-o M ă n ă s tire a C o z ia , c u f u n c ţiu n e a ei in iţia lă d e lă c a ş d e c u lt c o n c e p u t şi e x e c u ta t la sta n d a rd e
b iz a n tin e , s u d - e s t e u ro p e n e şi c e ta te s tr a te g ic ă la h o ta ru l c u im p e riu l a u s tro -u n g a r.
I n t e r i o r u l lo c u in ţe i. O c a r a c te r is tic ă a lo c u lu i, a f o s t a te n ţia m a i m a re a c o r d a tă d e c o ră rii e x te rio a re a
lo c u in ţe i. M o b ilie ru l in te rio r, p â n ă d in c o lo d e în c e p u tu l se c o lu lu i al X X -le a , a p ă s tr a t a c c e n te a rh a ic e
(p a tu ri fix a te pe p a ri în f ip ţi în p a r d o s e a d e p ă m â n t, p o liţe sim p le d e le m n , d u la p u ri d e le m n c u u ş i în d o u ă
c a n a tu ri p e n tru p ă s tra r e a a lim e n te lo r c o n s u m a te c o tid ia n (la p te , o u ă , b râ n z ă , b u lio n ş.a .) şi a v a s e lo r
(s tră c h in i, o a le , lin g u ri), c u fă ru l în c a re se ţin e a u h a in e le d e să rb ă to a re , m a s a r o tu n d ă şi jo a s ă . U lte rio r,
c a m e ra im p o r ta n tă ( „ h o d a ia ”) a f o s t p a r d o s ită c u sc â n d u ri d in le m n d e b ra d , ia r în e x e c u ta r e a p ie s e lo r de
m o b ilie r, s -a v iz a t c r e ş te r e a c o n fo rtu lu i şi u n a n u m it s ta n d a rd e s te tic (p a tu l m o b il e x e c u ta t d in le m n d e
g o ru n , c u s p ă tii în a lte , m a s a în a ltă , s c a u n e le c u s p ă ta r, g a r d e ro b u l). C a s a e r a te n c u ită e x te r io r şi in te r io r şi
z u g r ă v ită c u v a r a lb în c a re se a d ă u g a a lb ă s tre a lă ( „ s c ro b e a lă ”), ia r p e r e ţii d in „ h o d a ia b u n ă ” - d e c o ra ţi cu
m a c a te (sc o a rţe ), p ro s o a p e , ic o a n e , f o to g ra fii m ă rite şi ta b lo u r i c u s u te c u a rn ic i şi m ă ta s e (o
a d a p ta re /s im p lific a re a te h n ic ii g o b le n u lu i).
P o r t u l p o p u l a r . V e s tim e n ta ţia c o n fe ră , în m a re m ă s u ră , id e n tita te a u n e i c o m u n ită ţi u m a n e , fiin d
m ă rtu rie m a te r ia lă a e v o lu ţie i sa le s o c io -e c o n o m ic e şi c u ltu ra le . E a r e f le c tă e le m e n te le d e c o n s e rv a to ris m ,
u n e o r i a rh a ic e , in flu e n ţe le , a d a o s u rile d e s tu l d e u ş o r d e d e c e la t d e o c e r c e ta r e a e tn o lo g ic ă şi a n tro p o lo g ic ă
a v iz a tă , m o m e n te le d e s in te z ă , e ta p e le d e v e n irii u n e i lo c a lită ţi.
In iţia l s im p lu , u r m â n d p ro to tip u l m o ş te n it d e la g e to -d a c i, c o s tu m u l p o p u la r d in C ă lim ă n e ş ti şi J ib le a
a s u fe rit m u ltip le in flu e n ţe , d e z v o ltâ n d u -s e în tim p g u s tu l p e n tru fa s tu l şi b o g ă ţia d e c o ra ţiu n ilo r
(c o m p le x ita te a m o tiv e lo r c u s u te p e iile d e s tin a te fe m e ilo r tin e re , m a ra m e le d e b o ra n g ic , v â ln ic e le a m p le
o lte n e ş ti, fo te le a rg e ş e n e , z ă v e lc ile ( „ c re tin ţe ” - n .a .) ţe s u te c u m o tiv e flo ra le sa u g e o m e tric e , o rn a m e n ta te
d in b e lş u g c u p a ie te şi m ă rg e le le , b r o d e riile c u m ă ta s e a lb ă sa u f ir d e b o ra n g ic . C o s tu m u l b ă rb ă te s c , m u lt
m a i s o b ru şi m a i c o n s e r v a to r ( c ă m a ş ă d e in, lu n g ă p â n ă a p ro a p e d e g e n u n c h i, p r in s ă în c h im ir d e p ie le sa u

870
b r â u d e lâ n a (”b e te ”), iţa ri, v e s tă d in s to f a g r o a s ă d e lâ n ă , c ă c iu lă d in b la n ă d e o a ie sa u c lo p v a r a (în lo c u it
u lte r io r d e p ă lă rii de p o s ta v ). C ă m a ş a c a re se p u r ta în z ile le d e s ă rb ă to a re şi c e a d e g in e re e ra u m u lt m a i
b o g a t îm p o d o b ite . N u m ă ru l d e c o s tu m e şi f ru m u s e ţe a lo r e ra u c rite rii d e b a z ă î n e v a lu a re a z e s tre i f e te lo r d e
m ă rita t şi in d ic a u , to to d a tă , h ă r n ic ia şi p r ic e p e r e a - c e le m a i p re ţu ite în s u ş iri ale u n e i fe te tin e re .
*
S itu a re a , se c o le d e - a râ n d u l, în tr - o z o n ă d e tra n z it, ia r u lte rio r, d e z v o lta re a tu r is m u lu i b a ln e a r
în c e p â n d c u sfâ rş itu l s e c o lu lu i a l X IX - le a - ş i-a u p u s a m p re n ta a s u p ra f o n d u lu i d e v a lo ri c u ltu ra le
tra d iţio n a le , în s ă fo rţa , c o m p le x ita te a şi p ro fu n z im e a în r ă d ă c in ă r ii a c e s to r a în m e n ta lu l c o le c tiv , a u f ă c u t c a
e le s ă tr e a c ă p e s te tim p şi să re z is te p â n ă în a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l X X -le a .

N o te b ib li o g r a f i c e
1. D. Berciu, Cercetări privind preistoricul judeţului Vâlcea, în „Buridava”, I, 1972, pag. 13.
2. Gh. Petre-Govora, Aspecte ale începutului epocii bronzului în nord-estul Olteniei, în „Buridava”, II, 1976, pag. 14-15.
3. Gh. Petre-Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, Râmnicu-Vâlcea, 1995, pag. 29.
4. Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu, Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria
Soroştineanu, Ioan Marian Ţiplic, Călimăneşti - Monografie istorică şi etnografică, coord. Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu
Racoviţan, Bucureşti, Ed. Spandugino, 2009 (în cont., Călimăneşti - Monografie, pag. 13.
5. Ion Vlăduţiu, Cadrul etnografic al zonei Vâlcea, în Arta populară din Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1972, pag. 7.
6. Locul numit „Balauri” şi legenda unui balaur uriaş - care lăsa în iarbă o urmă de o jumătate de metru şi înghiţea un viţel
întreg, pe care sătenii l-au omorât incendiind mlaştina în care îşi avea culcuşul - este prezentă în Călimăneşti, dar şi în depresiunea
Horezu. Dumitru Mitrana a consemnat varianta în care balaurul ieşea duminica dintr-o fântână, mergea la biserică şi cerea jertfă
umană, având ca localizare satul Şerbăneşti. Reprezentarea şarpelui se întâlneşte pe vasele de ceramică din Horezu, cea mai
interesantă sub aspect simbolico-arhaic, fiind varianta fito-zoomorfă (n.a.).
7. A se vedea chiliile rupestre de la Mănăstirea Turnu, care confirmă practicarea sihăstriei până în secolul al XIX-lea (n.a.).
8. Ioan St. Lazăr, în Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentarea generală coord. Ion Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Fortuna, 2010, pag. 451.
9. Un reper în acest sens, îl constituie construirea Bisericii „Sfinţii Voievozi” („Biserica din Deal”), cu sprijinul egumenului
Serafim al Coziei, în anul 1712. Dimensiunile bisericii indică faptul că ea slujea nevoilor unei populaţii destul de numeroase (n.a.).
10. Toponimul Bivolari atestă prezenţa crescătorilor de bivoli în zonă (n.a).
11. Este atestată, între altele, de toponimul numit „La Stupină”, de pe moşia Călimăneştiului (n. a.).
12. ANS - ANIC, Mănăstirea Cozia, pach. XLVII/85 (orig. rom.) - documentul din 1775, mai 15, prin care, domnitorul
Alexandru Ipsilanti confirmă Mănăstirii Cozia dreptul de a ţine patru meşteri: Grigorie Priboianu, fratele să Ion, Ştefan Priboianu şi
Barbu Streinul. Meşterii aveau datoria să ajute mănăstirea pentru „dresul şi meremetul ce va fi de trebuinţă a se face la Sfânta
mănăstire şi pentru dregerea drumului (care se tăia în piatră cu ciocanul - n.a.) ce merge la mănăstire” - aceştia fiind scutiţi de
„toate dăjdiile”.
13. ANS -ANIC, Mănăstirea Cozia, pach. XLVII/89 (orig. rom) - Documentul din 1779, noiembrie 6 - prin care meşterii
pietrari localnici, dar şi din Priboieni (Comanca) negociează cu egumenul Coziei tăierea pietrelor de moară de pe moşia
Călimăneşti. Meşterii sunt: Ion Căpăţână, Andrei sin (fiul - n.a.) Ion, Constandin Priboianu ereu (preot), Mihăilă Horghidan,
Anghel Scârlea, Oanea (fratele lui), Ion al Anghelinii, Anghel Pascariul, Stămati Prăvăleanu, asociat (în orig., „tovaroş” - n.a.) lui
Nicolae Ilie Priboianu, Dumitru Priboianu, Ioan Priboianu, Ştefan proin Andrei Priboianu, Marin Petculescu, Constantin sin ego
(fiul lui - n.a.), Sinca sin ego (fiul lui - n.a.) Radu Petculescu.

2. C U L T U R A S C R IS Ă

„ C u ltu r a s c ris ă - n e in f o rm e a z ă c ă rtu ra ru l I o a n St. L a z ă r - este u n te rm e n c o n v e n ţio n a l p e n tru c u ltu ra

„ în a ltă ” , a şc o lii; e a „ în g lo b e a z ă ” n u d o a r d o m e n iile a u lic , a d m in is tra tiv , d ip lo m a tic , ju r id ic o ri p e d a g o g ic ,
c i şi d o m e n iu l lite ra tu rii şi a rte lo r, c h ia r d in ju r u l a n u lu i 1 4 0 0 , c â n d s f â n ta m ă n ă s tire C o z ia c o n c e n tre a z ă
v a lo rile sp iritu a le şi c u ltu ra le d in tim p u l d o m n ie i lu i M ir c e a c e l M a re ” '. A ic i , p r in g r ija a c e s tu i m a re d o m n
a l Ţ ă rii R o m â n e ş ti (1 3 8 6 -1 4 1 8 ) şi c tito r al m ă n ă s tirii C o z ia (1 3 8 6 -1 3 8 8 ), s -a u p u s b a z e le u n e i c u ltu ri
a u te n tic e p e n tru c iv iliz a ţia r o m â n e a s c ă 2: p r in g r ija lu i, m ă n ă s tire a a fo s t în z e s tra tă m e re u c u n e c e s a re le c ă rţi
d e c u lt ce se r e g ă s e s c şi a z i în b ib lio te c a d e c a rte v e c h e a m ă n ă s tirii. D a r n u n u m a i el, ci şi a lţi m u lţi
d o m n ito ri i-a u u r m a t e x e m p lu l, v e g h in d c u d ra g o s te şi e v la v ie a s u p ra C o z ie i3. A ş a se fa c e c ă sp re s fâ rş itu l
s e c o lu lu i X V III, în a n u l 1 778, b ib lio te c a m ă n ă s tirii, c a re c o n s titu ia u n a d e v ă r a t te z a u r d e în ţe le p c iu n e ,
c u p rin d e a , p o tr iv it u n e i m e n ţiu n i, u r m ă to a re le c o m o ri: 14 e v a n g h e lii, 18 „ a p o s to li” , 38 m in e e [u n M in e i
m a re ro m â n e s c ], 17 o c to ih u ri (2 ro m â n e ş ti, m a ri), 4 tr io d u r i (u n T r io d ro m â n e s c ), 7 p e n tic o s ta re (d o u ă
ro m â n e ş ti - u n u l d in B u c u re ş ti), 5 m o litfe ln ic e , 33 litu rg h ii, 6 litu rg h ie re r o m â n e ş ti (u n u l, d e la R â m n ic ),
14 c e a s lo a v e , 18 p s a ltiri (d o u ă d in M o ld o v a şi a lte d o u ă c a ta v a s ie re , to t ro m â n e ş ti), 2 2 a lte c ă rţi de
în v ă ţă tu ră : o C a z a n ie r o m â n e a s c ă v e c h e , C h ir ia c o d r o m io n ro m â n e s c , d o u ă c ă rţi îm p o tr iv a p a p e i. L a n u m a i
u n se c o l d is ta n ţă , sc riito ru l A le x a n d r u O d o b e s c u , p rin tr-o a d r e s ă d in se p te m b rie 1861 c ă tre M in is te ru l
871
C u lte lo r, m e n ţio n e a z ă n u m a i p u ţin d e 2 0 0 d e c ă rţi tip ă r ite şi 10 m a n u s c ris e sla v o n e şi ro m â n e ş ti, d in tre
c a re , m a i im p o rta n te : B ib lia r o m â n e a s c ă d e la B u c u r e ş ti, 1 688; N o u l T e s ta m e n t d e la B ă lg r a d (A lb a -Iu lia ),
1 658; C a r te r o m â n e a s c ă d e în v ă ţă tu r ă (Ia şi) - a d e v ă ra te m o n u m e n te d e lim b ă şi c u ltu r ă ro m â n e a s c ă 4.
O b o g ă ţie c u ltu r a l- s p ir itu a lă a m ă n ă s tirii C o z ia d in C ă lim ă n e ş tiu l lu i N a n U d o b ă - „ b o ie r u l d o m n ie i
m e le ” , c u m îl n u m e a M ir c e a c e l B ă trâ n , e s te şi b ib lio te c a d e a z i a sa , c a re , la în c e p u tu l a c e s tu i m ile n iu III,
n u m ă r a n u m a i p u ţin d e 3 5 6 c ă rţi d e p a trim o n iu , d in tre c a re m e n ţio n ă m : A n to lo g h io n (B u c u re ş ti, H 6 1 ) ,
A n to lo g h io n (R â m n ic , H 0 6 ) , A n to lo g h io n (R â m n ic , H 8 6 ) , A p o s to l (M o s c o v a , 1 6 5 2 ), A p o s to l (R â m n ic ,
H 4 1 ) , A p o s to l (B u z ă u , H 0 5 ) , A p o s to l (B u c u re ş ti, 1 H 4 ) , C a ta v a s ie r (R â m n ic , H 4 1 ) , C a z a n ie (Ia şi, 1643),
C e a s lo v (V e n e ţia , 1 H 5 ) , E v a n g h e lie (L v o v , 1 6 5 2 ), E v a n g h e lie (R â m n ic , H 8 4 ) , a m in tite în tr - u n c a ta lo g
c o n te m p o r a n 5.
L a C ă lim ă n e ş ti, în m ă n ă s tire a C o z ia a e x is ta t o ş c o a lă ce v a fi p r e g ă tit tin e r i n u n u m a i în c e le
re lig io a s e , ci şi în c e le la ic e , p r in s tu d ie re a is to rie i, filo s o fie i, g e o g ra fie i, lite ra tu rii, m u z ic ii e tc ., d in c a re
v o r ie şi în c ă de tim p u riu c ă lu g ă ri- c ă r tu ra ri ce v o r sp o ri z e s tr e a a c e a s ta c u ltu ra lă . Î n s ă ş c o a la d e la C o z ia v a
c u p rin d e şi u n a lt d o m e n iu : tr a d u c e r e a şi c o p ie r e a p r im e lo r m a n u s c ris e : în tâ iu l m a n u s c ris c o z ia n p ă s tra t
p â n ă în p re z e n t, e s te A c a tis tu l s la v o n a l ie r o d ia c o n u lu i I s a ia d in a n u l 1 5 5 8 6. A ş a a d e v e n it C o z ia , în c e p â n d
c h ia r d in se c o lu l X IV , u n u l d in tr e c e le m a i d e s e a m ă c e n tr e c u ltu r a le în tim p u r ile c â n d m ă n ă s tir ile e r a u
s in g u r e le lo c u ri u n d e, p e lâ n g ă v ia ţa b is e r ic e a s c ă se d e s fă ş u r a ş i o a c tiv ita te c u ltu r a lă 1, ia r în C ă lim ă n e ş ti
- iz v o r d e c u ltu r ă sc ris ă . D in a c e s t v e c h i c e n tru d e tr ă ire re lig io a s ă şi d e a c tiv ă p r e o c u p a re c ă rtu ră re a s c ă , au
ie ş it m o n a h i c ă rtu ra ri c a re a u sc ris lu c ră ri o rig in a le , a u tr a d u s d in lim b i s tră in e şi a u tr a n s c r is m a n u s c ris e ,
u n e le - c u c a r a c te r re lig io s , ia r a lte le - c u c a r a c te r la ic , d e v e n in d p rin tre c e le d in tâ i m o n u m e n te a le c u ltu rii
n o a s tre , d a r şi ale lim b ii ro m â n e . A s e m e n e a m ă rtu rii im p o rta n te a le c u ltu rii r o m â n e ş ti tim p u rii, su n t:
- P r ip e a le le - „ f a c e r e a lu i F ilo s m o n a h u l c o z ia n u l” , s u n t sc u rte im n u ri b is e ric e ş ti, sc ris e d e fo s tu l
lo g o f ă t al lu i M ir c e a V o ie v o d , c ă lu g ă rit la C o z ia , sc rise în lim b a s la v o n ă la în c e p u tu l se c o lu lu i al X IV - le a ;
e le re p r e z in tă p r im a c re a ţie im n o g r a fic ă ro m â n e a s c ă . A f o s t r e d a c ta tă în 25 d e c o p ii m a n u s c ris e , ce s-a u
b u c u r a t d e o v a s tă c irc u la ţie p e te rito riu l n o s tru , a ju n g â n d şi în a lte ţă ri, fiin d to to d a tă şi ,,c e a d in tâ i
m a n ife s ta re , în în ţe le s la rg , c u n o s c u tă a u n u i r o m â n ” 8.
- L e x ic o n u l s la v o -r o m â n e s c ş i tâ lc u ir e a n u m e r e lo r - sc ris d e c ă tre M a rd a rie , c ă lu g ă r şi p is a r [co p ist]
la m ă n ă s tire a C o z ia “în a n u l 1649. L u c r a r e a e s te u n d ic ţio n a r s la v o -ro m â n sc ris p e d o u ă c o lo a n e şi c u p rin d e
4 5 1 5 d e c u v in te , f iin d c e l d in tâ i d ic ţio n a r a l lim b ii ro m â n e 9.
- C a za n ie . E v a n g h e lie cu în v ă ţă tu r ă (1 6 8 8 ), s c ris ă d e Ş te fa n - u n ie ro m o n a h d e la C o z ia , b u n
c u n o s c ă to r d e lim b ă sla v o n ă , c u o c a lig ra fie d e o s e b it d e fru m o a să .
- M in u n ile M a ic ii P r e c is ta , s c ris ă d e a r h im a n d ritu l G h e n a d ie - e g u m e n u l m ă n ă s tirii C o z ia , u n
c ă lu g ă r c ă r tu ra r c u o a c tiv ita te ro d n ic ă , d in lu c ră rile c ă r u ia a m in tim : M is c e la n e u , P a te r ic , P ild e filo s o fe ş ti,
C r o n o lo g ie , G r o m o v n ic . În a n u l H 4 1 tr a d u c e d in lim b a r u s ă I h tie a s a u I e r o p o litic a o lu c ra re p e d a g o g ic ă cu
6 6 stro fe p o e tic e , c u m a re im p o r ta n ţă lite r a r ă f iin d p rin tre p u ţin e le p o e z ii s c ris e în lim b a r o m â n e a s c ă 10.
- C o s m o g r a fie : u n m a n u s c ris al lu i A n tim ie ro m o n a h u l d e la m ă n ă s tire a C o z ia sc ris în a n ii H 6 6 -
H 6 1 , lu c ra re c e d e s c rie p e în ţe le s u l tu tu r o r , is to ria b ib lic ă a fa c e rii lu m ii.
- S c a r a S fâ n tu lu i Io a n , s c ris ă d e ie ro m o n a h u l G rig o rie - u n c ă r tu ra r c o z ia n , în a n u l 1 7 6 5 , lu c ra re ce
c u p rin d e v ia ţa s fâ n tu lu i Io a n şi în v ă ţă tu ri d e s p re m â n tu ir e a o m u lu i.
- M is c e la n e u - u n m a n u s c ris d in a n u l H 6 6 , al a c e lu ia ş i G rig o rie , u n a d e v ă r a t tr a ta t d e is to rie , ce
c u p rin d e : I s to r ia a s e d iu lu i V ienei, I s to r ia r is ip ir ii I e r u s a lim u lu i, I s to r ia lu ă r ii Ţ a r ig r a d u lu i etc.
P rin to a te a c e s te a şi p r in m u lte a lte le , se p o a te v o rb i d e s p re o c u ltu r ă s c ris ă la C ă lim ă n e ş ti p e O lt, ce
se a d a u g ă la a tâ te a a lte b o g ă ţii c u c a re D u m n e z e u a h ă r ă z it a c e a s tă m ic ă u rb e , a ju n g â n d - p r in te z a u ru l
c u ltu ra l c o z ia n - s ă fie c u n o s c u tă în ţa r ă şi d in c o lo d e g r a n iţe le e i 11.
B ib lio te c a O r ă ş e n e a s c ă a lu a t f iin ţă în a n u l 1 9 5 0 , f iin d d o ta tă c u c c a 2 0 0 0 d e v o l. (b ib lio te c a r ă -
F lo ric a D riv a , 1 9 5 0 -1 9 8 0 ). A s tă z i, in s titu ţia , p e al c ă ru i fro n tis p ic iu e s te în s c ris n u m e le s c riito ru lu i A .E .
B a c o n s k y (d in d ec . 1 991, la p r o p u n e r e a b ib lio te c a r e i F e n ia D riv a ), n u m ă ră p e s te 5 8 .5 0 0 v o l., c u c e le tre i
filia le : C o z ia , J ib le a V e c h e şi J ib le a N o u ă . B ib lio te c a rii: F lo ric a D riv a , F e n ia D riv a , F . Z g rip c e a , G e o r g e ta
T ă n ă s o a ic a , M . P o p e s c u , A . Z g rip c e a , T . H o d o ro g , L . I o n e s c u a u o rg a n iz a t, d e - a lu n g u l a n ilo r, o rg a n iz e a z ă
n u m e ro a s e a c tiv ită ţi c u ltu ra le (în tâ ln iri c u sc riito rii, la n s ă ri d e c ă rţi, sim p o z io a n e , a n iv e rs ă ri, a u d iţii
m u z ic a le e tc .). C u m în s ta ţiu n e e x is ta o „ V ilă a S c r iito rilo r” ( p â n ă în 1 8 9 9 ), în c e p â n d d e p r in 1 9 6 0 (c u an
d e v â rf, 19 7 0 ), b ib lio te c a sta ţiu n ii a o rg a n iz a t în tâ ln ir i c u o g a le rie în s e m n a tă d e m â n u ito r i a i c o n d e iu lu i:
A g a th a G rig o re s c u -B a c o v ia , V irg il C a ria n o p o l, Ş e rb a n C io c u le s c u , M ih a il D ru m e ş , A le x a n d r u Je b e le a n u ,
C o n s ta n tin M a te e s c u , M irc e a S â n tim b re a n u , L a u re n ţiu U lic i, D im itrie V a ta m a n iu c , I le a n a V u lp e s c u , D o ru
812
M o ţo c , G rig o re V ie ru , C e lla S e rg h i, Ila rie H in o v e a n u , T u d o r D u m itru S a v u , G h e o rg h e S m e o re a n u , P e tre
T ă n ă s o a ic a , A d in a E n ă c h e s c u , P e tre P e tria , G h e o rg h e P a v e le s c u , Io a n S t.L a z ă r, p r. N ic o la e S ta te -B u rlu ş i
P a u la A d ria n a C o z ia n , F e n ia D riv a ş.a.
Şi a c to rii a u f o s t c e i c a re a u d e s c r e ţit fru n ţi şi a u ro s tit fru m o s u l: C o n s ta n tin F u g a ş in , Io n L a z u , Io n
L u c ia n , P a u la S o re sc u , V a s ile L u c ia n , F lo rin Z a m fire s c u , R a lu c a Z a m fire s c u , P o m p ilia V a s iu . S e rile d e
s a tir ă şi u m o r „ H a z în c o n c e d iu ” , „ L a b r a ţ c u s a tir a lu i I. L . C a ra g ia le ” ; S e rile d e fo lc lo r: S p u n e A rg e ş ,
s p u n e tu (c u p a r tic ip a re a e le v ilo r F lo rin şi R a lu c a Z a m fire s c u ); „ C a le id o s c o p Ş tiin ţific ” - P r in ştiin ţă , la
a d e v ă r (c o n d u s d e p ro f. M e s e a C o n s ta n ţa ); „ D ic ţio n a r d e in iţie re m u z ic a lă ” : M a r i c o m p o z ito r i: L u d v ig v a n
B e e th o v e n - T ita n u l m u z ic ii u n iv e rsa le ; G e o rg e E n e sc u . M i t ş i e p o p e e în c r e a ţia sa ; U n d e s tin m o ld a v în
u n iv e r s a lita te ( v id e o p ro ie c ţie ) ş.a.; „ În tâ ln ire c u c a p o d o p e r a ” : L e o n a r d o d a V inci, R e m b ra n d t, Ş te fa n
L u c h ia n ş.a.; „ C a rte a - p le d o a r ie p e n tru s ă n ă ta te ” (în tre b ă ri şi ră s p u n s u ri); „ S c r iito r i în p e is a ju l lite ra tu rii
r o m â n e ” : a n iv e rs ă ri, la n s ă ri d e c a rte , in m e m o r ia m ; „ Z ile le B ib lio te c ii” - m a n if e s ta re a n u a lă d e s fă ş u ra tă în
lu n a d e c e m b rie . T o t în c a d ru l b ib lio te c ii, a u f o s t a n iv e rs a te e v e n im e n te im p o rta n te d in is to r ia ţă rii: U n ire -n
c u g e t ş i s im ţir i, S u b s e m n u l C a n ta c u z in ilo r , 2 0 m a i - z iu a a te s tă r ii d o c u m e n ta r e a C ă lim ă n e ş tiu lu i, I m n la
C e ta te a U n irii ş.a.; d e a s e m e n e a s , s -a d e s fă ş u ra t C o n c u rs u l d e c re a ţie şi lite r a tu r ă „ D u m itru M itra n a ” , 5
e d iţii (2 0 0 4 -2 0 0 8 ) şi ş i-a u d e s fă ş u ra t a c tiv ita te a c e n a c lu rile lite ra re „ A r m o n ii” , „ M a g d a I s a n o s ” şi c e l d e azi
- „ A .E . B a c o n s k y ” ce p r e z in tă c re a ţiile lite ra re a le c e n a c liş tilo r să i, în re v . „ G la s u l C o z ie i” , d in 2 0 0 2 . În
z iu a de 3 d e c . 2 0 0 9 , la S a la d e îm p r u m u t a B ib lio te c ii „A . E . B a c o n s k y ” a a v u t lo c in a u g u ra re a o f ic ia lă a
B I B L I O N E T - L U M E A ÎN B IB L IO T E C A M E A .
F o r u m u l C u l t u r a l d in C ă lim ă n e ş ti a f o s t c o n s titu it în 2 0 1 0 , la in iţia triv a şi c u s p rijin u l F o ru m u lu i
C u ltu ra l al R â m n ic u lu i. C u F e n ia D riv a în c a lita te d e p r e ş e d in te , a s o c ia ţia c o n tin u ă s e ria m a n if e s tă rilo r
c u ltu ra le d e a n v e rg u ră : ♦ S e s iu n e a d e c o m u n ic ă ri „ C ă lim ă n e ş ti şi o a m e n i ai săi - G -ra l N ic o la e R ă d e s c u ,
p r iz o n ie r u l is to rie i” la c a re a p a rtic ip a t: a c a d . D in u G iu re s c u , p ro f. u n iv . d r. A le x a n d r u Ş e rb ă n e s c u , D in u
Z a m fir e s c u - p re ş e d . IN M E R , O a n a M a rc u , M ih a i D e m e tria d e , R a lu c a S p irid o n , S ilv iu B . M o ld o v a n ,
V a le n tin V a s ile , c o n s ilie ri la C N S A S , p ro f. d r. G h e o rg h e D u m itra ş c u ; ♦ S e s iu n e a d e c o m u n ic ă ri „ N e a g o e
B a s a ra b , iz v o r d e sp iritu a lita te r o m â n e a s c ă ” , u n d e a u s u s ţin u t c o m u n ic ă ri: p ro f. dr. D a n Z a m fire s c u , c e rc e t.
d r. C la u d ia T iţa , P .S . E m ilia n L o v iş te a n u l, e p is c o p v ic a r, d r. a rh im . V a rto lo m e u A n d ro n i, s ta v ro fo r
M a ria m i T u n z a , so c . L ig ia R iz e a , in g . dr. M ih a i S p o riş , p ro f. d r. Io n S o a re , d rd . F lo rin E p u re . M a n ife s ta re a
se d e s fă ş o a r ă a n u a l la S c h itu l O stro v , în lu n a s e p te m b rie ; ♦ „ C ă lim ă n e ş ti - 2 0 M a i, Z iu a a te s tă rii
d o c u m e n ta re a lo c a lită ţii” . M a n ife s ta re a , d e v e n ită tra d iţio n a lă , se d e s fă ş o a r ă d in a n u l 2 0 0 5 , la p ro p u n e r e a
c o n s ilie rilo r lo c a li F e n ia D riv a şi G h e o rg h e O p ric a ; ♦ 2 0 1 0 : S im p o z io n u l „A . E . B a c o n s k y - 85 d e a n i d e la
n a ş te r e ” . In v ita ţi: s c r iito r u l A u r e l R ă u , p r o f. u n iv. s c r iito r M ir c e a T o m u ş , p r o f. u n iv. D ia n a C â m p a n ş.a.
P u b l i c a ţ i i c ă lim ă n e ş te n e : „ C ă lim ă n e ş ti” - p u b lic a ţie a P rim ă rie i C ă lim ă n e ş ti, a p ă r u tă în d ec . 1993 şi
ia n . I9 9 4 ; „ C o z ia I n f o ”, a p a re d in 1995; „ G la s u l C o z ie i” - p u b lic a ţie a C e n a c lu lu i „A . E . B a c o n s k y ” , a p a re
d in 2 0 0 2 ; „ Ş o p â r liţa ” - r e v is tă u m o ris tic ă , 2 0 0 4 ; „ M ira ju l O ltu lu i” - 2 0 1 0 (d o u ă n u m e re a p ă ru te ); „ Ic a r
X X I ” - re v is ta L ic e u lu i E c o n o m ic ; „ M u g u ri C o z ie n i” - re v is tă a Ş c o lii G e n e ra le J ib le a V e c h e ; „ R e v is ta
n o a s tr ă ” - Ş c o a la G e n e ra lă „ Ş e rb a n V o d ă C a n ta c u z in o ” - C ă lim ă n e ş ti, a p a re d in 2 0 0 5 ( 6 ) 12.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Ioan St. Lazăr, în Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Fortuna, 2010, pag. 471.
2. Răzvan Theodorescu, Opera de statornicie culturală: Ţara Românească la 1400, Buc., Ed. Acad.RSR, 1987, pag. 468.
3. Ibidem, pag. 25.
4. Costea Marinoiu, Vartolomeu Androni, Cozia, istorie şi continuitate, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2008, pag. 36-37.
5. Dumitru Lazăr, Costea Marinoiu, Petre Mateiescu, Catalogul preliminar al colecţiilor de carte veche din judeţul Vâlcea,
Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2001.
6. Gamaliil Vaida, Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Episcopiei Râmnicului şi
Argeşului, 1980, pag. 214.
7. Ibidem, pag. 211.
8. Dicţionarul Literaturii Române de la origini până la 1900, ed. a a II-a, Buc., Ed. Acad. şi Ed. Gunivas, 2002, pag. 365.
9. Catalogul Manuscriselor Româneşti I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, pag. 114.
10. Gamaliil Vaida, op. cit. pag. 222.
11. Gamaliil Vaida, Cozia, locaş de gândire şi cultură românească, în „SV”, VI, Râmnicu-Vâlcea, 1983, pag. 77-78.
12. Arhiva Bibliotecii Orăşeneşti „A. E. Baconsky” şi Arhiva Forumului Cultural Călimăneşti, informaţii - Fenia Driva.

873
C A S A P O P E S C U , d in C ă lim ă n e ş ti, în s til tr a d iţio n a l

B ib lio te c a O r ă ş e n e a s c ă „ A . E . B a c o n s k y ”

874
 Cap. VIII - VIAŢA RELIGIOASĂ
D e la m o n a h is m u l tim p u riu al p u s tn ic ilo r, v ia ţa re lig io a s ă la ro m â n i a e v o lu a t la v ia ţa m o n a h a lă d e
o b şte , în c h e g a tă în m ă n ă s tiri sa u s c h itu ri c tito rite d e d o m n i s a u b o ie r i1. L a C ă lim ă n e ş ti, d e a s e m e n e a ,
în tâ ln im a tâ t u rm e d e s ih a ştri (p e ş te rile d e la m ă n ă s tire a T u rn u ), c â t şi to p o n im e c e a m in te s c d e p r e z e n ţa
u n o r p u s tn ic i în m u n ţi, p is c u ri sa u v ă i c u d e n u m iri e lo c v e n te : C ă lu g ă ru l, L a T ro iţă , În ţe le p tu l, T u rn u l lu i
T e o fil, V a le a M ă n ă s tirii e tc .2. M a i tâ rz iu , v o r a p ă r e a m a rile a ş e z ă m in te re lig io a s e - m ă n ă s tirile C o z ia ,
T u rn u , S tă n iş o a ra - şi sc h itu ri p r e c u m O s tro v , S c h itu l S fâ n tu lu i I o a n sa u c e l d e la P ia tra , d a r şi b is e ric i d e
m ir a le c o m u n ită ţilo r p a ro h ia le . D e d e p a rte , în v ia ţa re lig io a s ă a a c e s to r lo c u ri, la lo c d e m a re c in s te , se
a f lă m ă n ă s tire a C o z ia , v e s tita c tito rie a lu i M ir c e a V o ie v o d c e l M a re c e -ş i le a g ă n u m e le d e în c e p u tu rile
m o n a h is m u lu i î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , d a r şi ,,u n a d in tre c e le m a i a u te n tic e p o d o a b e a le a rh ite c tu rii b is e ric e ş ti
a u to h to n e ” 3; o m ă n ă s tire c a re a c u ltiv a t o v ia ţă d u h o v n ic e a s c a a u te n tic ă şi v ie , c u c ă lu g ă ri c ă rtu ra ri, cu
c ă lu g ă ri c a re s -a u r id ic a t p â n ă la tr e a p ta de e p is c o p şi m itro p o lit4. C tito rie a f ă u rito ru lu i d e n e a m şi ţa r ă -
v o ie v o d u l M ir c e a c e l B ă trâ n , m ă n ă s tire a C o z ia s -a n u m it in iţia l N u c e t, a p o i C o z ia - d e la m u n te le ce o
s tră ju ie ş te şi p a r c ă o îm b r ă ţiş e a z ă c a p e o c o m o a ră ! B is e r ic a m ă n ă s tirii a f o s t c o n s tru ită d e m e ş te ri d in
M o ra v ia , în tre a n ii 1 3 8 6 -1 3 8 8 , f iin d s fin ţită la 18 m a i 1 388, ia r p ic tu r a s -a r e a liz a t în tr e a n ii 1 3 9 0 -1 3 9 1 .
M ă n ă s tire a C o z ia a p a re în d o c u m e n te în c ă d in tim p u l lu i M ir c e a c e l B ă tr â n - s e c o lu l X IV - su b
d ife rite n u m e , d a r fo a rte c la r a p a re în d o c u m e n te le se c o lu lu i X V I-X V II. E s te m e n ţio n a tă în a n u l 1528 în
s c rie r e a ,,V ia ţa S fâ n tu lu i N if o n ” a lu i G a v riil P ro tu l, d a r şi în a n u l 1 6 5 7 , în tr - o fo a rte e x p r e s iv ă şi d e ta lia tă
d e s c rie re a lu i P a u l d e A le p , u c e n ic u l, a r h id ia c o n u l şi s e c re ta ru l p a tria rh u lu i M a c a rie al A n tio h ie i, c a re au
v iz ita t-o şi a u f o s t im p re s io n a ţi d e f ru m u s e ţe a e i şi a lo c u rilo r d in j u r 5. M ă n ă s tire a C o z ia e s te şi n e c r o p o la
m a re lu i v o ie v o d M irc e a : în p ro n a o s u l b is e ric ii m ă n ă s tirii, se a f lă m o r m â n tu l să u , u n d e a f o s t p u s la 4
f e b ru a rie 1418. T o t a ic i, se a f lă şi m o rm â n tu l D o a m n e i T e o d o r a - m a m a lu i M ih a i V ite a z u l, c e a c a re , d u p ă
a s a s in a r e a fiu lu i s ă u la C â m p ia T u rz ii, s -a c ă lu g ă rit la m ă n ă s tire a C o z ia su b n u m e le d e „ M o n a h ia T e o f a n a ” .
D e - a lu n g u l se c o le lo r, m ă n ă s tire a s -a b u c u r a t d e a te n ţia m u lto r d o m n ito ri; a s tfe l, N e a g o e B a s a ra b a
re s ta u ra t-o în a n u l 1 5 H , ia r Ş e rb a n V o d ă C a n ta c u z in o i- a a d ă u g a t p rid v o ru l (în tre a n ii 1 1 0 6 -1 1 0 1 ), i- a
re f ă c u t p ic tu r a d in n a o s şi a lta r, a p o i i s -a u a d a u g a t c h iliile şi c lă d irile d in ju r . U n a lt d o m n ito r iu b ito r d e
n e a m şi s f â n t m a r tir al B is e ric ii n e a m u lu i, C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u , a în z e s tra t-o c u p o lic a n d re şi o d o a re
b is e ric e ş ti, ia r d o m n ito rii B ib e s c u şi Ş tirb e i a u re f ă c u t c lă d irile în tr e 1 8 5 0 -1 8 5 6 , r id ic â n d şi d o u ă p a v ilio a n e
c a r e ş e d in ţă d e v a r ă - lo c d e re c u le g e re şi r u g ă c iu n e 6. R a d u P a isie - fiu l lu i R a d u c e l M a re - v a r id ic a to t
a ic i o b is e ric ă -b o ln iţă , în tr e a n ii 1 5 4 2 -1 5 4 3 . M ă n ă s tire a C o z ia , în a f a ra b is e ric ii c e le i m a ri şi a b o ln iţe i, m a i
a re a lte d o u ă lo c a ş u ri in te rio a re d e r u g ă c iu n e - d o u a p a ra c lis e . U n u l a f o s t z id it p e la tu r a d e r ă s ă rit şi
m ia z ă z i, în a n u l 1 583, d e c ă tre ie ro m o n a h u l A m f ilo h ie - e g u m e n u l C o z ie i şi a ltu l - p e la tu r a d e ră s ă rit-
m ia z ă n o a p te , c o n s tru it de a r h im a n d ritu l Io a n d e la H u re z i în a n u l 1 H 0 , tu rn u rile lo r f iin d n e m u rite şi p rin
v e rs u rile p o e tu lu i G rig o re A le x a n d r e s c u d in p o e z ia U m b ra lu i M ir c e a . L a C o z ia 1.
D e a ic i, d in C o z ia , m â n a ţi d e d r a g o s te a d e D u m n e z e u şi d e d o ru l p e n tru d e s ă v â rş ire , s-a u re tra s
c ă lu g ă ri c e p r in se c o lu l X V în f iin ţe a z ă m a i în tâ i o s ih ă s trie şi a p o i o b is e ric u ţă d in le m n , la T u rn u , p u n â n d
a s tfe l te m e lia sc h itu lu i d e la T u rn u - n u m e c e v in e d e la v e c h iu l tu r n r o m a n d e s u p a v e g e re a d e file u lu i
O ltu lu i, s itu a t p e s tâ n c a n u m ită ,,P is c u l lu i T e o f il” 8. S c h itu l d e d u p ă T u rn s a u M ă n ă s tir e a T u rn u , c u m e ste
c u n o s c u tă a s tă z i d e m a jo rita te a , e s te c tito r ia lu i V a rla a m - e p is c o p a l R â m n ic u lu i şi a p o i m itro p o lit al Ţ ă rii
R o m â n e ş ti (d in 1 6 1 6 ), c a re a r id ic a t b is e ric a d e z id , a ju ta t f iin d şi d e c ă tre Io a n L ip tc a n u l. U n a lt e p isc o p ,
G h e ra s im T im u ş , a re f ă c u t b is e r ic a v e c h e , d a r a c e a s ta a f o s t a rsă , f iin d r e f ă c u tă în 1933.
V e n in d d e la m ă n ă s tire a C o z ia în se c o lu l X V II, în ju r u l a n u lu i 1 6 7 4 , s ih a ş trii M e le tie , N e o f it şi Is a ia
a u u r c a t p e lo c u l u n d e se a f lă a z i M - re a S tă n iş o a ra , rid ic â n d a ic i o b is e ric ă d e le m n . În a n u l 1 7 4 7 , c lu c e ru l
G h e o rg h e şi b o ie rii A n g h e l şi P e tru d in P ite ş ti a u z id it a ic i o n o u ă b is e ric ă , d im p r e u n ă c u c h iliile d in ju r u l
e i, p e n tru o s te n ito rii lo c a li, d is tru s ă în s ă d e a rm a te le tu r c e ş ti d in ră z b o iu l a u s tro -ru s o -tu rc d in a n u l 1 188;
u lte rio r, a f o s t a b a n d o n a tă şi a a ju n s s ă fie u n s im p lu lo c d e s tâ n ă p e n tru c io b a n ii d in m u n ţii d e a ic i, d e u n d e
şi n u m e le d e a s tă z i: S tă n iş o a ra . În a n u l 1 8 0 1 , c â n d d o i c ă lu g ă ri d in S fâ n tu l M u n te A th o s , a n u m e S a v a şi
T e o d o s ie , a u z id it o n o u ă b is e ric ă , a ju ta ţi f iin d d e e p is c o p u l I o s if al A rg e ş u lu i. R â v n a c r e d in ţe i a f ă c u t c a
n u m ă ru l c ă lu g ă rilo r s ă c re a s c ă , a s tfe l c ă în v r e m e a a ltu i e p is c o p - G h e ra s im T im u ş , sta re ţu l m ă n ă s tirii -

815
a r h im a n d ritu l N ic a n d r u M a n u d im p r e u n ă c u to t s o b o ru l s fin te i m ă n ă s tiri, a u în ă lţa t o a ltă b is e ric ă , în tre
a n ii1 9 0 3 -1 9 0 9 ; în tr e a n ii 1 9 3 6 -1 9 4 0 , a c e s te ia i s -a a d ă u g a t u n fru m o s p a ra c lis z id it9.
L a e x tre m ita te a n o r d ic ă a o ra ş u lu i, p e m a lu l d r e p t al O ltu lu i, la ie ş ir e a d in d e file u l a c e s tu ia , se în a lţă
o b is e r ic ă d e d im e n s iu n i re d u s e , d e o s e b it d e fru m o a s ă ; e s te b is e ric a s c h itu lu i c a re , în d o c u m e n te le is to ric e
a le v re m ii, se r e g ă s e ş te su b d ife rite n u m e : „ S c h itu l S fâ n tu lu i I o a n ” sa u ,,d e la P ia tr a ” 10; p rim ii lo c a ln ic i
p o m e n e a u de u n a lt n u m e , v e n it d in v re m u ri n e ş tiu te : ,,C o z ia V e c h e ” - u n n u m e ce a r a tă to c m a i e x is te n ţa
sa , a n te r io a r ă C o z ie i lu i M ir c e a c e l B a trâ n . S c h itu l este a m in tit, a s tfe l, în tr - u n d o c u m e n t d in 8 n o v . 1 6 0 2 , în
c a re sc h itu l e s te în f ă tiş a t c a u n lo c d e sih ă s trie p e n tru m o n a h ii c o z ie n i c e c ă u ta u s ă a ju n g ă la o v ia ţă
d u h o v n ic e a s c ă îm b u n ă tă ţită 11. V itre g iile v r e m u r ilo r l-a u d u s la ru in ă , în s ă p r in g r ija m itro p o litu lu i T e o d o sie
a l Ţ ă rii R o m â n e ş ti, a fo s t re fă c u t, ia r la 2 4 iu n ie 1 6 7 0 , lă c a ş u l a f o s t re s fin ţit şi re d a t c u ltu lu i, a s tfe l c ă firu l
v ie ţii m o n a h a le s -a r e în n o d a t, p â n ă în se c o lu l al X IX -le a , c â n d c e le d o u ă m a ri c u tre m u re d in a n ii 1802 si
1839, a u d is tru s sc h itu l a p ro a p e în to ta lita te , v ia ţa d e a ic i în c e tâ n d . În u r m a a m e n a jă rii O ltu lu i, ru in e le sa le
a u f o s t în ă lţa te c u c irc a 4 m e tri. În tre a n ii 1 9 9 6 -1 9 9 7 , p r in d r a g o s te a şi g r ija in g in e ru lu i Io n M ih ă ilă , sc h itu l
s -a re fă c u t, ia r v ia ţa b is e ric e a s c ă ş i- a r e lu a t c u rsu l.
C e lă la lt lă c a ş re lig io s a m in tit, e s te S c h itu l O s tr o v a ş e z a t p e in s u la c u a c e la ş i n u m e , d e p e râ u l O lt, d in
C ă lim ă n e ş ti. D a c ă în c e le la lte a ş e z ă m in te m o n a h ic e ş ti m e n ţio n a te , a m în tâ ln it m o n a h i, a ic i - la O s tro v -
v o m în tâ ln i m o n a h ii-c ă lu g ă riţe . E s te c e l d in tâ i a ş e z ă m â n t m o n a h a l p e n tru fe m e i, d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă 12.
C u o v e c h im e m a re î n is to r ia re lig io a s ă a lo c u rilo r, S c h itu l O s tro v a p a re c o n s e m n a t în d o c u m e n te le
tim p u lu i, c a f iin d c tito r ia D o a m n e i D e s p in a M iliţa , v ă d u v a lu i N e a g o e B a s a ra b , şi a f o s t z id ită în tr e a n ii
1 4 9 9 -1 5 0 0 13. V ia ţa a c e s tu i s c h it a f o s t u n a tu m u lto a s ă , c u n o s c â n d stră lu c iri, d a r şi v r e m u r i d e re strişte : a
f o s t p r a d a tu r c ilo r, a p o i a a u s trie c ilo r, v ic tim a fo c u lu i sa u a n e p ă s a rii o a m e n ilo r, o ri a in te n ţiilo r
c o m u n iş tilo r a tei. În a n ii 80, în tim p u l a m p le lo r lu c ră ri h id ro te h n ic e d e p e O lt, p rin m a ri re fa c e ri şi
p r e fa c e ri, s c h itu l a f o s t în ă lţa t c u c irc a 5 m e tri d e p e v e c h iu l a m p la s a m e n t, a ju n g â n d c a în 1 9 8 9 să -şi
r e c a p e te s tră lu c ir e a de o d in io a ră , c â n d a f o s t r e s f in ţit d e c ă tre E p is c o p u l R â m n ic u lu i, G h e ra s im C riste a ; în
p re z e n t, lă c a ş u l a r a tă c a u n m ic c o lţ d e rai!
V ia ţa re lig io a s ă n u se în f ă ţiş e a z ă , în s ă , n u m a i su b f o rm a m o n a h is m u lu i în v e tre m ă n ă s tire ş ti m a i m a ri
s a u m a i m ic i, ci îm b r a c ă şi o a ltă f o rm ă d e „ o b ş te ” - a c e e a a p o p o ru lu i d r e p t-c re d in c io s d e la o p in c ă p â n ă la
v lă d ic ă , a la ic u lu i şi c le ru lu i u n iţi în m ă rtu ris ire a a c e le ia ş i c re d in ţe şi în c o m u n iu n e a şi c o m u n ita te a
b is e ric ii. A s tf e l, lo c u ito rii C ă lim ă n e ş tiu lu i a u d e z v o lta t, d e - a lu n g u l tim p u lu i, o v ia ţă re lig io a s ă u rm â n d
c a le a c r e d in ţe i o rto d o x e f ă r ă e x c e s e sa u a lu n e c ă ri g ra v e , p ă s trâ n d , a p ă râ n d şi c u ltiv â n d m o r a la c re ş tin ă ,
v ia ţa b is e ric e a s c ă , tr a d iţiile şi o b ic e iu rile , d r a g o s te a d e D u m n e z e u şi d e se m e n i, p u n â n d în m ijlo c u l v ie ţii
a c e s te ia b is e r ic a c o m u n ită ţii, a p a ro h ie i. T o t a s tfe l se e x p lic ă p r e z e n ţa u n e i m a jo rită ţi c o v â rş ito a re a
c r e d in c io ş ilo r c re ş tin i o rto d o c ş i, c e le la lte c o n fe s iu n i c re ş tin e f iin d in e x is te n te , c u in fim e e x c e p ţii.
D e s p re d a te le c tito r ir ilo r p r im e lo r b is e ric i d e m ir la C ă lim ă n e ş ti, n u se c u n o a ş te p r e a m u lt, d u p ă c u m
n ic i c re ş tin is m u l ro m â n e s c n u a re o d a tă a n u m e . E ste sig u r, în s ă , fa p tu l c ă v ia ţa re lig io a s ă e x is ta în c ă d in
v e c h im e , c ă c i e x is te n ţa u n u i p r e o t e r a c o n s e m n a tă în c ă d in s e c o lu l X IV - a n u m e ,,.. .p o p a G a v r il. . . ” c ă r u ia
d o m n ito ru l M ir c e a c e l B ă trâ n îi în c re d in ţa , p r in a c tu l d in 2 0 m a i 1 3 8 8 , e g u m e n ia C o z ie i14. M a i tâ rz iu , v o m
v e d e a c u m d e z v o lta re a lo c a lită ţii c u p r in d e a şi d e z v o lta re a v ie ţii re lig io a s e , în tr-o a r m o n io a s ă îm b in a r e şi
d e p e n d e n ţă . V o m c o n s ta ta e v o lu ţia a c e a s ta , p r in b is e ric ile z id ite a ici: d e la b is e ric i p a ro h ia le , la c a te d ra la
u rb a n ă , d u p ă o f ru m o a s ă râ n d u ia lă ; fie c a re sa t, lo c a lita te c o m p o n e n tă - c u b is e ric a re s p e c tiv ă , ia r în c e n tru l
u r b e i - c a te d ra la . În tr-o s im e trie p e rfe c tă , v o m a v e a n u d o a r c in c i lo c a ş u ri m o n a h a le , ci şi c in c i b is e ric i
p a r o h ia le - o b o g ă ţie s p ir itu a lă m a re p e n tru u n o ra ş m ic d e m u n te ! În v e c h e a v a tr ă a s a tu lu i C ă lim ă n e ş ti, cel
a m in tit în c ă d in 1388 în d o c u m e n te le lu i M ir c e a c e l B ă trâ n , se a f lă b is e ric a c u h ra m u l „ S fin ţii V o ie v o z i“
s a u „ B is e ric a d in D e a l” . B is e r ic a e s te c tito r ită d e e g u m e n u l m ă n ă s tirii C o z ia - S e ra fim , în a n u l 1 71 1 , p e
lo c u l a lte ia m a i v e c h i d in le m n , c e a n o u ă f iin d z id ită d in p ia tr ă d e râ u şi p r in s tr ă d a n ia să te n ilo r. În tre 1 7 7 3 ­
1774, c lă d ir e a a fo s t r e fă c u tă , ia r în a n u l 1 7 8 7 - z u g r ă v ită d e m e ş te ri p o p u la r i15. A f o s t s u c c e s iv b is e ric ă
p a r o h ia lă şi c a p e lă d e c im itir, b a filie a a lte i b is e ric i, p â n ă c â n d a r e d e v e n it b is e r ic ă p a r o h ia la p e n tru
p a r o h ia C ă lim ă n e ş ti II. D e - a lu n g u l tim p u lu i, a f o s t re s ta u r a tă şi în f ru m u s e ţa tă d e m a i m u lte o ri, u ltim a
d in tre ele a v â n d lo c în a n u l 2 0 0 3 . A s tă z i, lă c a ş u l se re g ă s e ş te în to a tă f ru m u s e ţe a şi s tr ă lu c ir e a sa , p r in g r ija
p re o tu lu i p a r o h N iţă G h e o rg h e şi p r in e fo rtu rile c r e d in c io ş ilo r d e a ic i, p u te rn ic a ta ş a ţi d e b is e ric a lo r .
O a ltă b is e ric ă , a v â n d o v e c h im e la fe l d e m a re , e s te c e a d in J ib le a V e c h e , lo c a lita te c o m p o n e n tă a
o ra ş u lu i. E x is te n ţa a c e s te ia e s te a m in tită în v e c h ile h r is o a v e d o m n e ş ti, p r in p re o ţii m e n ţio n a ţi în e le - ,, ...
p o p a S ta n d in J ib le a c u to t sa tu l , . . 16. În tre a n ii 1 8 5 7 -1 8 6 2 , p e lo c u l u n e i b is e ric i m a i v e c h i, s -a r e z id it o
a lta n o u ă , p rin tre c tito rii săi n u m ă râ n d u -s e I p o lit - sta re ţu l C o z ie i, T u d o r M u r g e s c u - d e p u ta t în d iv a n u l a d -
876
h o c , p r e o ţii G h e o rg h e şi V a s ile , e n o ria ş ii V a s ile M ă m ă lig ă şi Io n P a rp a lă . R e s ta u ra tă s u c c e s iv în d e c u rs u l
s e c o lu lu i X X , u ltim a o a r ă - c h ia r în 1 999, p rin e fo rtu l p re o tu lu i T o a d e r V a s ile , a ju ta t d e p a ro h ie n ii săi. T o t
în a c e a s tă p a ro h ie C ă lim ă n e ş ti - J ib le a V e c h e , e x is tă şi b is e ric a f ilia lă - „ S f in ţii V o ie v o z i” d in sa tu l P ă u şa .
In iţia l, a ic i a f o s t b is e ric a fo s tu lu i s c h it P ă u ş a , c tito r ia D o a m n e i B ă la ş a - s o ţia d o m n ito ru lu i C o n s ta n tin
Ş e rb a n ( 1 6 5 4 -1 6 5 8 ) 11. B is e r ic a e s te a te s ta tă o fic ia l la 3 0 o c to m b rie 1 6 1 6 , a p o i s u c c e s iv în s e c o le le
u r m ă to a re , p r in d a n iile sa le. În se c o lu l X IX , a p a re în d o c u m e n te c a b is e ric ă d e m ir, ia r la s e c u la riz a re a d in
1864, re v in e m ă n ă s tirii S tă n iş o a ra . U n s e c o l m a i tâ rz iu , în a n u l 1 9 6 0 , d e v in e c e e a ce e s te şi în p r e z e n t - filie
a p a ro h ie i s u s - m e n ţio n a te 18. În 1 995, s-a u r e f ă c u t p ic tu rile şi i s -a r e d a t f ru m u s e ţe a d e o d in io a ră , p rin
r e n o v a re to ta lă su b p u r ta r e a d e g r ijă a p re o tu lu i V a s ile T o a d e r, d e s ă v â rş ită p u ţin m a i tâ r z iu p r in s tr ă d a n ia
p re o tu lu i T o a d e r E d u a r d şi a c r e d in c io ş ilo r săi.
L a în c e p u tu l se c o lu lu i X X , o d a tă c u c r e ş te r e a n u m ă ru lu i d e lo c u ito ri d in sa tu l J ib le a N o u ă şi c a
u rm a re a îm p r o p r ie tă r ir ilo r d in a n u l 1 896, s -a în f iin ţa t o n o u ă p a ro h ie şi - im p lic it - o n o u ă b is e ric ă , la
c e r e r e a c re d in c io ş ilo r. In iţia l, c a p e la d e c im itir b is e ric a c u h ra m u l ,,A d o rm ire a M a ic ii D o m n u lu i” a fo s t
r id ic a tă în p e r io a d a in te r b e lic ă în 1935 şi d e s c h is ă v ie ţii c u ltic e şi re lig io a s e în 1945. P rin r â v n a e n o r ia ş ilo r
şi p rin m u n c a n e o b o s ită a p re o tu lu i D u m itru S a n d u , b is e ric a a fo s t c o n s o lid a tă în tr e a n ii 1 9 4 7 -1 9 5 1 , ia r în
1985, a f o s t re n o v a tă . L a în c e p u t d e se c o l X X , c â n d la in iţia tiv a p re o tu lu i C o n s ta n tin C o n s ta n tin e s c u -
p a r o h la B is e r ic a d in D e a l, se z id e ş te u n n o u lo c a ş d e în c h in ă c iu n e , sp re c o n tin u a r e a tr a d iţie i sp iritu a lită ţii
o rto d o x e ro m â n e ş ti. A s tfe l, la 2 6 se p te m b rie 1 9 1 0 , se p u n e p ia tr a d e te m e lie a b is e ric ii „ S f in ţii A p o s to li“
s a u ,,B is e ric a d in V a le “ , c u m a in tr a t în c o n ş tiin ţa şi lim b a ju l lo c a ln ic ilo r. E s te ro d u l u n u i e f o rt c o m u n şi
c o n ju g a t al o a m e n ilo r c re d in c io ş i şi a l u n o r b in e fă c ă to r i, p rin tre ca re: Io n G . C a n ta c u z in o , N ic o la e C a p ră ,
D u m itr u Ja n te a , N ic o la e E p u re a n u , p r e o ţii P e tre P a rte n ie şi D . I o n e s c u , p re c u m şi e n o ria ş ii d in C ă lim ă n e ş ti,
d a r şi d in ţa ră . V ic is itu d in ile p e r io a d e i a u f ă c u t c a a b ia d u p ă 10 a n i d e tr u d ă , e fo rtu ri şi s a c rifiic ii, n o u a
b is e ric ă s ă se în a lţe - m ă re a ţă şi f ru m o a s ă - în m ijlo c u l tin e r e i u rb e , fiin d s f in ţită la d a ta d e 23 se p t. 1920.
D u p ă a p ro a p e u n se c o l de e x is te n ţă , s lu jin d p o p o ru l b in e c re d in c io s , ţin â n d c r e d in ţa v ie şi ră s p u n z â n d
c e r in ţe lo r lo r b is e ric a p r in d r a g o s te a şi je r t f a e n o r ia ş ilo r şi n u n u m a i lo r, d a r şi p r in o s te n e a la p re o tu lu i
N ic o la e P ro te a s a , b is e ric a s -a îm b r ă c a t în h a in e n o i. A s tă z i, se în f ă ţiş e a z ă c u s tră lu c ire c a te d ra la o ra ş u lu i
C ă lim ă n e ş ti şi a tu tu r o r c r e d in c io ş ilo r şi lo c u ito r ilo r să i, în c u n u n â n d o v ia ţă r e lig io a s ă p e r m a n e n tă şi
ro d n ic ă . L a a c e s te lă c a ş u ri d e r u g ă c iu n e se a d a u g ă b o g ă ţia tr a d iţiilo r s fin te , a o b ic e iu r ilo r p lin e d e c o n ţin u t
re lig io s d in v ia ţa o a m e n ilo r, d a r şi le g a te d e c in s tir e a e ro ilo r, a în a in ta ş ilo r , a c e lo r d ra g i. M a i p o t fi
m e n ţio n a te c ru c ile , tro iţe le , fâ n tâ n ile , m o n u m e n te le c re ş tin e - to a te la u n lo c , c o n s titu in d c o m p o n e n te v ii şi
g r ă ito a re a le v ie ţii r e lig io a s e m a n if e s ta te d e la c u v â n t în fa p tă .

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Vartolomeu Androni, arhim., începuturile monahismului vâlcean până în sec. al X V I lea, în „S.V”, nr II, Râmnicu-
Vâlcea , 2006, pag. 295-291.
2. Idem pag. 298-299.
3. Arhim. Gamaliil Vaida, Mănăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare, Râmnicu-Vâlcea, Ed.
Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, 1986, pag. 8.
4. Vartolomeu Androni, op. cit., pag. 300.
5. Gamaliil Vaida, op. cit ., pag. 9.
6. Mihai Vlasie, Drumuri spre mănăstiri, Bucureşti, Ed. Uranus, 1992, pag. H 3-H 4.
I. Gamaliil Vaida, op.cit., pag. 46.
8. Victor Bratulescu, Călimăneşti şi monumentele istorice din împrejurimi, ed. a III-a, Bucureşti, 1941, pag. 29.
9. Vasile Dumitrache, Mănăstirile şi schiturile României pas cu pas, vol. I, Mitropolia Olteniei, Bucureşti, Ed. Nemira,
2001, pag. 159-160.
10. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 13.
II. Ibidem , pag.13-14.
12. DIR. B, Ţara Romînească, veacurile XIII, X IV , XV, Bucureşti, Academiei RPR, 1951, doc. 285, pag. 268.
13. Doru Căpătaru, Călător prin Oltenia medievală cu Paul de Alep , Drăgăşani, 2001, pag. 30.
14. Ibidem , pag. 41-43.
15. Pr. Dumitru Sandu, Eparhia Râmnicului şi Argeşului, Râmnicu-Vâlcea, 1916, pag. 981.
16. DIR,B, Ţara Românească, veacul X V II (1601-1610), Bucureşti, Ed. Academiei RPR, doc78, pag. 65-66.
H . I. Ionaşcu, Catagrafia Eparhiei Argeşului la 1824, Bucureşti, 1942, pag. 11.
18. Pr. Nicolae Proteasa, Doru Căpătaru, Călimăneşti - monografie eclesiastică, Verguleasa, 2010, pag.15-H.

811
 Cap. IX - OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
1. C Ă L I M Ă N E Ş T I U L B A L N E A R

A p e le m in e ra le a le a c e s te i s ta ţiu n i b a ln e a re s u n t c u n o s c u te d e p e v r e m e a d a c ilo r şi ro m a n ilo r. În a n ii

137 şi 138, în tim p u l d o m n ie i Î m p ă ra tu lu i H a d ria n (1 1 7 -1 3 8 ), s-a u c o n s tru it te rm e le d e la A ru te la . L a
a c e s te a , s -a f o lo s it a p a d in iz v o a re le m in e ra le su lfu ro a se e x is te n te în a c e a s tă z o n ă 1. În h r is o v u l lu i M irc e a
c e l M a re (1 3 8 6 -1 4 1 8 ), d in 2 0 m a i 1 388, s -a c o n s e m n a t, p rin tre a lte le , c ă d o m n u l a d o rit s ă c o n s tru ia s c ă o
m ă n ă s tire la C ă lim ă n e ş ti p e O lt. P e n tru p r im a d a tă , e s te a te s ta tă d o c u m e n ta r lo c a lita te a C ă lim ă n e ş ti: N a n
U d a b ă , p r o p rie ta ru l m o ş ie i C ă lim ă n e ş ti, a c e d a t-o m ă n ă s tirii. D e a tu n c i, d in 2 0 m a i 1 3 8 8 , şi p â n ă la 13
d e c e m b rie 1 863, tim p d e 4 7 5 d e a n i, a p e le m in e ra le a le C ă lim ă n e ş tiu lu i a u fo s t p r o p rie ta te a c tito rie i lu i
M ir c e a V o ie v o d . M a i tâ rz iu , iz v o a re le m in e ra le s u n t p o m e n ite în lu c ra re a h a g io g ra fic ă V ia ţa S fâ n tu lu i
N ifo n , s c ris ă d e G a v riil P ro tu l d e la M u n te le A th o s , în 1520: „ a c e a s tă m ă n ă s tire es te p lin ă d e to a te
b u n ă tă ţile (...) şi a c o lo c u r ă p u c io a s ă ” 2. L a B o ln iţa C o z ia , c o n s tru ită în tr e a n ii 1542 şi 1543 d e c ă tre R a d u
P a is ie (1 5 3 5 -1 5 4 5 ), c e i su fe rin z i e ra u tr a ta ţi c u le a c u ri d in p la n te şi c u a p e le m in e ra le e x is te n te în z o n ă . L a
în c e p u tu l s e c o lu lu i al X IX -le a , b o ie rii d in R u s c iu c şi d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă fă c e a u b ă i c u a p e m in e ra le la
C ă lim ă n e ş ti; a p a m in e r a lă e r a în c ă lz ită c u p ie tre în c in s e în f o c 3.
În p r im a ju m ă ta te a a se c o lu lu i al X IX -le a , a u a p ă r u t şi lu c ră ri m e d ic a le : M ic u l g h id b a ln e a r , d e dr.
C o n s ta n d M a rc ille , p u b lic a t în „ C u rie ru l R o m â n e s c ” , în 1 8 2 9 ; d r. C .F . S ille r p u b lic ă A p e le m in e r a le a le
V a la h ie i în 1 830, to t în în „ C u rie ru l R o m â n e s c ” 4 În 1 8 3 7 , d r. Ş te fa n V a s ile E p is c o p e s c u (1 7 7 7 -1 8 5 2 ) a
p u b lic a t c a r te a A p e le m e ta lic e a le R o m â n ie i M a r i, c e rc e ta te , d e s c r is e şi în s o ţite cu o d ie te tic ă
m a c r o b io tic ă 5. L a 2 7 m a i 1 855, dr. C a ro l D a v ila a v iz ita t sta ţiu n e a , îm p r e u n ă c u o e c h ip ă d e s p e c ia liş ti, şi a
s tu d ia t iz v o a re le m in e r a le d e la C o z ia , C ă c iu la ta şi C ă lim ă n e ş ti; în a c e la ş i an , a p ro p u s c o n s tru ire a la C o z ia
a u n u i h o te l şi a u n u i s ta b ilim e n t c u 5 0 c a m e re d e b a ie . P ro p u n e re a sa a f o s t r e a liz a tă a b ia p e s te 125 d e
a n i6. D r. C a ro l D a v ila a r e c o m a n d a t a p a d e C ă c iu la ta Î m p ă ra tu lu i N a p o le o n al III-le a , îm p ă r a tu l F ra n ţe i
(1 8 5 2 -1 8 7 0 ), c a re s u f e r e a d e rin ic h i; i s -a u tr im is la P a ris , c u d ilig e n ţa , stic le îm b u te lia te c o n ţin â n d
tă m ă d u ito a r e a a p ă . În a n u l 1 873, m e d ic u l a tr im is p e c h e ltu ia la s a m o s tre d in a p e le m in e ra le d in
C ă lim ă n e ş ti şi C ă c iu la ta , la E x p o z iţia I n te r n a ţio n a lă d e la V ie n a , u n d e a u fo s t a p re c ia te şi m e d a lia te .
L a 13 d e c e m b rie 1 863, p r in L e g e a S e c u la r iz ă r ii A v e r ilo r M ă n ă s tir e ş ti, iz v o a re le m in e r a le a u tre c u t
în p r o p rie ta te a sta tu lu i. În v a r a şi în to a m n a a n u lu i 1 8 6 8 , in g in e ru l A le x a n d r u C . G o le s c u - A lb u l a r e a liz a t
c a p ta re a iz v o ru lu i C ă c iu la ta . L a 10 o c to m b rie 1 8 6 8 , el i- a tr im is d in C ă lim ă n e ş ti o s c ris o a re m a m e i sa le,
u n d e , p rin tre a lte le , îi s p u n e a c ă „ a v e m la C ă c iu la ta o c o m o a ră , u n iz v o r u n ic în fe lu l s ă u ” . În p e r io a d a 25
a u g u s t 1881 - 12 iu lie 1886, a u fo s t c o n s tru ite h o te lu l şi s ta b ilim e n tu l d e b ă i d in C ă lim ă n e ş ti. P ia tr a de
te m e lie a f o s t p u s ă d e P ia B ră tia n u , s o ţia p r im u lu i-m in is tr u Io n . C. B ră tia n u . În a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i
a l X IX -le a , s -a u e f e c tu a t c e rc e tă ri ş tiin ţific e m e d ic a le , g e o lo g ic e şi a rh e o lo g ic e . O c o n trib u ţie în s e m n a tă la
c e rc e tă rile g e o lo g ic e şi c a p ta re a iz v o a re lo r, a a v u t-o s a v a n tu l G rig o re C o b ă lc e s c u . În 1 9 1 0 , s -a în f iin ţa t
„ S o c ie ta te a G o v o ra -C ă lim ă n e ş ti” , p e n tru o p e r io a d ă d e 4 0 d e a n i7. În a n ii 1 9 1 0 -1 9 1 1 s-a u re f ă c u t h o te lu l
s ta tu lu i şi b a z a d e tra ta m e n t. P rim u l R ă z b o i M o n d ia l a a v u t o in f lu e n ţă n e f a s tă a s u p ra a c tiv ită ţii b a ln e a re .
D u p ă ră z b o i, a u în c e p u t lu c ră rile de r e p a ra ţii şi d o tă ri la h o te l şi b a z a d e tr a ta m e n t şi a m e n a jă ri la iz v o a re le
m in e ra le . În c e l d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, h o te lu l s ta tu lu i a f o s t tr a n s f o r m a t în sp ita l m ilita r, în tr e a g a
a c tiv ita te b a ln e a ră fiin d p a ra liz a tă . L a 11 iu n ie 1948 a a v u t lo c n a ţio n a liz a re a şi s ta ţiu n e a a tr e c u t în
p r o p rie ta te a s ta tu lu i8. În 1 950, a u în c e p u t lu c ră rile d e a m e n a ja re şi c a p ta re a iz v o a r e lo r m in e ra le . În a d o u a
ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X X -le a , s -a u fă c u t fo ra je la C ă lim ă n e ş ti, C ă c iu la ta şi C o z ia . În 1970 a u în c e p u t
c o n s tru c ţiile sta ţiu n ii: m a i în tâ i, c e le d o u ă h o te lu ri d in C ă c iu la ta , a p o i, în 1 973, c o m p le x u l b a ln e a r d in
C o z ia . L a 1 a p rilie 1974 s -a în f iin ţa t C lin ic a d e B a ln e o lo g ie d in C ă lim ă n e ş ti, ia r în a n u l u rm ă to r, la 1
a p rilie 1975, S e c ţia C lin ic ă d e G e ria trie . D in a p rilie 1 9 7 2 , s ta ţiu n e a e s te in c lu s ă în c irc u itu l in te rn a ţio n a l al
te ra p ie i b a ln e a re şi p rim e ş te în m o d o r g a n iz a t g r u p u ri d in F in la n d a , R . F . G e rm a n ia , F ra n ţa , O la n d a , Is ra e l
e tc ., p e n tru tr a ta m e n t b a ln e a r 9.
P rin D e c re tu l P re z id e n ţia l n r. 2 8 0 d in 2 4 d e c e m b rie 1 9 7 5 , S ta ţiu n e a a f o s t d e c o r a tă c u „ O rd in u l
M u n c ii” C la s a I, fiin d s in g u ra s ta ţiu n e d in ţa r ă c a re a p r im it o a s tfe l d e d is tin c ţie . A p e le m in e ra le ale
C ă lim ă n e ş tiu lu i, p r o v in d in d o u ă su rse: iz v o a re n a tu ra le şi fo ra je . E le s u n t a m p la s a te p e c e le d o u ă m a lu ri

878
a le O ltu lu i, la C ă lim ă n e ş ti - 13, la C ă c iu la ta - 4 , la C o z ia - 6 şi la P ă u ş a - 2. In d ic a ţiile lo r te ra p e u tic e s u n t
m u ltip le : b o li d ig e s tiv e , re n a le , m e ta b o lic e , a le rg ic e , r e u m a tis m a le , d e rm a to lo g ic e şi re s p ira to rii.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Dumitru Tudor, Itinerare arheologice şi istorice oltene, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1919, pag. 313-313.
2. Tit Simedrea, Viaţa şi traiul Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului. Introducere şi text, Bucureşti, 1937, pag. 28.
3. Ion Coca, Călimăneşti - Căciulata, Tiparul Oltenia, f.a.
4. Artemiu Pricăjan, Din trecutul balnear al României, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1999.
5. Gheorghe Mămularu, Doctor Ştefan Vasile Episcopescu şi apele minerale de la Călimăneşti, în „Viaţa medicală”, nr.
11/1982, pag. 521-528.
6. Gheorghe Mămularu, Doctor Carol Davila şi staţiunea balneară Călimăneşti-Căciulata, în „Viaţa medicală”, anul
XXVIII, nr. 1/1981, pag. 531-532.
1. Gheorghe Mămularu, Societatea Govora-Călimăneşti 100 de ani, în „Pagini medicale bârlădene”, anul XIII, nr. 154-155,
ianuarie-februarie 2011, pag. 18
8. Gheorghe Mămularu, Naţionalizarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata, în „Pagini medicale bârlădene”, anul IX, nr. 96-91,
februarie-martie 2006, pag. 32
9. Gheorghe Mămularu, Călimăneşti-Căciulata în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în „Pagini medicale bârlădene”,
anul VIII, nr. 86-81, mai-iunie 2005, pag. 23-24.

2. S T A R E A D E S Ă N Ă T A T E A P O P U L A Ţ IE I

Ţ e lu l m a jo r p e c a re l- a a v u t m e d ic in a , în d ru m u l p a rc u rs d e la în c e p u tu r ile sa le p â n ă la s ta d iu l a c tu a l,
a f o s t a lin a r e a s u f e rin ţe lo r şi v in d e c a re a b o lilo r. A c e s te p rin c ip ii s -a u m a n if e s ta t d in v e c h i tim p u ri, şi p e
m e le a g u rile o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti. E ste d e a ju n s s ă a m in tim c ă p e lâ n g ă M ă n ă s tire a C o z ia , c tito r ia lu i
M ir c e a c e l B ă trâ n ( 1 3 8 6 -1 4 1 8 ), se g ă s e ş te B o ln iţa (în lim b ile sla v e: „ s p ita l”), u n d e e ra u în g r ijiţi c ă lu g ă rii
b o ln a v i, d a r şi o a m e n ii d in îm p re ju rim i. În e p o c a m o d e rn ă , o c r o tire a s ă n ă tă ţii p o p u la ţie i a f o s t a s ig u ra tă
p r in în f iin ţa r e a d is p e n s a r e lo r m e d ic a le . P â n ă la n o u a o rg a n iz a re a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă d in 1 9 5 0 , c â n d
O ltu l e r a h o ta ru l n a tu ra l d in tre ju d e te le A rg e ş şi V â lc e a , lo c a lită ţile c o m p o n e n te a le o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti d e
a s tă z i, a ş e z a te p e a m b e le m a lu ri a le râ u lu i, a u a v u t o d e z v o lta re d ife rită . J ib le a V e c h e , J ib le a N o u ă şi P ă u ş a
d e p e m a lu l stâ n g , a lc ă tu ia u C o m u n a J ib le a , c e n tru d e P la s ă d in J u d e ţu l A rg e ş . În tim p c e C ă lim ă n e ş tiu l,
a v â n d în c o m p o n e n ţa sa şi C ă c iu la ta , C o z ia , S e a c a - d e p e m a lu l d re p t, fă c e a p a rte d in ju d e tu l V â lc e a ; a s tfe l
c ă , p â n ă în 1 950, a u e x is ta t d o u ă d is p e n s a re : u n u l la C ă lim ă n e ş ti, a ltu l în c o m u n a J ib le a , a m b e le în c a d ra te
c u c â te u n m e d ic , u n s a n ita r şi o m o a ş ă , c a re a s ig u ra u a s is te n ţa m e d ic a lă a p o p u la ţie i p e r a z a m a i m u lto r
c o m u n e lim itro fe . L a Jib le a , d is p e n s a ru l a fu n c ţio n a t d e la în c e p u t în lo c a l p ro p riu , c o n s tru it în 1 9 0 5 , a v â n d
în a c e e a ş i c u rte o lo c u in ţă s e p a r a tă d e s tin a tă c a lo c u in ţă p e n tru m e d ic . P rin tre m e d ic ii c a re lu c ra t a ic i, îi
a m in tim p e dr. D o g a ru , d r. I. S to e n e s c u şi d r. A . Ş te fă n e s c u . L a C ă lim ă n e ş ti, d is p e n s a ru l a f u n c ţio n a t p â n ă
în a n u l 1 948, în c o rp u l d in s p a te al P rim ă rie i, la p a rte r, a s ig u râ n d a s is te n ţă m e d ic a lă şi a lto r c o m u n e , p e o
r a z ă d e c c a 3 0 k m . D in 1927 p â n ă 1 948, îl g ă s im m e d ic a ic i, p e dr. N ic o la e O lă n e sc u . B o lile m a i d e s
în tâ ln ite e ra u c e le in fe c to -c o n ta g io a s e , p a r a z ita re , p e la g ra , g u ş a e n d e m ic ă , tu b e rc u lo z a . În sc h im b , b o lile
c a rd io -v a s c u la re , c a n c e ru l si d ia b e tu l e ra u fo a rte r a r m e n ţio n a te .
P â n ă în 1 948, c â n d la C ă lim ă n e ş ti a lu a t o C a s ă d e N a ş te r i, a tâ t la C ă lim ă n e ş ti, c â t şi la Jib le a ,
n a ş te r ile a v e a u lo c la d o m ic iliu , c e e a ce e x p lic ă in d ic e le c r e s c u t a l m o r ta lită ţii in fa n tile , a ju n g â n d la 2 0 0 0/ 0 0 .
D in 1 948, D is p e n s a ru l c o m u n a l s -a m u ta t în c a s a fa m ilie i M e s e a , p e s tr a d a C a le a lu i T ra ia n , a p o i v iz a v i, în
v ila n a ţio n a liz a tă Ie p u re a n u , a v â n d c a b in e t s e p a ra te p e n tru a d u lţi şi c o p iii, ia r la etaj - c a s ă d e n a ş te ri. D u p ă
c o m a s a re a c o m u n e i J ib le a c u o ra ş u l C ă lim ă n e ş ti în 1 9 5 0 , d is p e n s a ru l d in C ă lim ă n e ş ti a s ig u ra a s is te n ţa
m e d ic a lă p â n ă în 1959 şi p e n tru c o m u n e le S ă lă tru c e l şi C ă lim ă n e ş ti. L o c a lu l D is p e n s a ru lu i d in J ib le a a
d e v e n it S ta ţio n a r p e n tru c o p ii, c u p a tu ri.
P rin c a b in e te le d e a d u lţi, p e d ia trie şi s to m a to lo g ie , D is p e n s a ru l m e d ic a l a s ig u ra a s is te n ţă m e d ic a lă ,
a c e a s ta f iin d c o o r d o n a tă de u n m e d ic d e m e d ic in ă g e n e ra lă . În c a d ru l c a b in e tu lu i d e a d u lţi, a u fu n c tio n a t:
d r. A u re l Ş te fă n e s c u , în tr e 1 9 5 0 -1 9 6 5 , şi dr. S a b in a C u p ria n , în tr e 1 9 6 6 -1 9 9 1 ; la c a b in e tu l d e p e d ia trie -
d r. R ă d u le s c u E le n a în tr e 1 9 5 2 -1 9 8 0 , şi d r. G h e to iu E le n a , în tr e 1 9 8 1 -1 9 8 6 . În a n u l 1 9 5 9 , a lu a t f iin ţă
C a b in e tu l sto m a to lo g ic , p rin n u m ir e a dr. D in u le a s c u A u re lia , ia r d in 1914 a f o s t c r e a t a l d o ile a p o s t, o c u p a t
d e d r. D a n e ş G h e o rg h e .
P e n tru a s is te n ţa m u n c ito r ilo r f o re s tie ri d in c a d ru l U F E T J ib le a , în 1963 a lu a t f iin ţă u n c a b in e t d e
în tr e p rin d e re , în c a d r a t c u u n m e d ic şi u n c a d ru m e d iu . A ic i a lu c ra t, p â n ă la p e n s io n a re , d in 1 9 6 3 -1 9 8 2 , dr.
S a v u D u m itru . D u p ă c o n s tru ire a n o u lu i s p ita l ju d e ţe a n V â lc e a în 1 972, s ta ţio n a ru l d e c o p ii şi c a s a d e

819
n a ş te ri, c a re n u în d e p lin e a u c o n d iţiile ig ie n ic o -s a n ita re c o r e s p u n z ă to a re , a u f o s t d e s fiin ţa te . În sc o p u l
d e p is tă rii a c tiv e a b o ln a v ilo r, p e n tru a c ţiu n i p ro fila c tic e şi d e e d u c a ţie sa n ita ră , p e r s o n a lu l m e d ic o - s a n ita r
v a fa c e m a i m u lte d e p la s ă ri la d o m ic iliu , a ju n g â n d u -s e în s c u rt tim p c a m o r ta lita te a in f a n tilă s ă în r e g is tr e z e
o sc ă d e re s p e c ta c u lo a s ă . În d e c u rs u l a n ilo r, n a ta lita te a , c a in d ic a to r d e m o g ra fic , a în r e g is tr a t v a ria ţii. D in
stu d iu , se o b s e rv ă c ă p â n ă în 1957 la o p o p u la ţie m a i s c ă z u tă , n u m ă ru l n ă s c u ţilo r e s te r e la tiv m a i m a re , ia r
d in 1957 p â n ă în 1 967, d e ş i p o p u la ţia a c re s c u t, n r. n ă s c u ţilo r a sc ă z u t. D in 1 967, în u r m a d e c re tu lu i d e
in te rz ic e re a în tr e ru p e rii sa rc in ii, n r. d e sa rc in i a c re s c u t p a ra le l c u s p o ru l n a tu ra l a l p o p u la ţie i, a s tfe l c ă
p â n ă în 1 9 5 7 , s -a în r e g is tr a t o n a ta lita te m ijlo c ie în tr e 2 1 -2 6 % 0 ; d in 1958 p â n ă în 1 9 6 6 , în tr e 14-18% 0,
in f lu e n ţa tă d e n r. în s e m n a t al a v o r tu r ilo r la c e re re şi d e n r. m a re d e d iv o rţu ri. D e la 14% 0 în 1 966,
n a ta lita te a s -a d u b la t în 1967, c â n d a r e g is tra t 28% 0, şi 2 6 % 0 în 1 968. D u p ă a c e a s tă d a tă , in d ic e le n a ta lită ţii
a s c ă z u t a n d e an .
M o r ta lita te a g e n e r a lă n e a r a tă c ă a p re z e n ta t c ifre a c ă r o r a m e lio ra re a fo s t c o n tin u ă şi e v id e n t, d e la
10,9 % 0 în 1952 p â n ă la 7 % 0 în 1975. D in c e r c e ta r e a b u le tin e lo r d e d e c e s , se r e m a rc ă u n in d ic e de
lo n g e v ita te c re s c u t, p â n ă la 7 5 -8 0 d e a n i, în sp e c ia l la fe m e i. B o lile a p a ra tu lu i c a r d io -v a s c u la r şi c a n c e ru l
a u fu rn iz a t p rin c ip a le le c a u z e d e d e c e s , în r e g is tr â n d o p e r m a n e n t c re ş te re în p rim e le 2 -3 d e c e n ii.
M o r ta lita te a in f a n tilă c o n s id e r a tă c a u n u l d in tre c e i m a i se n s ib ili in d ic i d e s ă n ă ta te , in f lu n ţa tă şi d e n iv e lu l
d e tra i, a s is te n ţa m e d ic a lă şi d e e d u c a ţie a p o p u la ţie i. P â n ă în 1 947, p rin tre c a u z e le d e d e c e s se n u m ă ra u
b o lile in fe c to -c o n ta g io a s e , d is tro f ia şi ra h itis m u l. D u p a a c e a s tă d a tă , s c ă d e re a m o r ta lită ţii in fa n tile , d e şi
le n tă e s te c o n tin u ă . D in 1970, m o r ta lita te a in f a n tilă s -a s itu a t su b in d ic e le p e ju d e ţ. S c ă d e re a c o n tin u ă a
m o rta lită ţii in fa n tile su b in d ic e s - a d a to ra t o r g a n iz ă rii în tr e g ii a s is te n ţe m e d ic a le p e b a z e le p re v e n irii.
M o r ta lita te a in f a n tilă a s c ă z u t la 2 ,5 0/00 si a p o i 0. I n d ic a to rii d e m o g ra fic i, p r in n iv e lu l lo r d a r m a i a le s p rin
d in a m ic a lo r, s e rv e s c c a ra c te riz ă rii s tă rii d e s ă n ă ta te a p o p u la ţie i. N r. p o p u la ţie i a f o s t a p ro a p e c o n s ta n t, ia r
d in a n u l 1920, c â n d lo c a lita te a a d e v e n it o ra ş , p â n ă în 1 9 5 0 , n r. lo c u ito r ilo r a în r e g is tr a t m ic i o s c ila ţii. D in
a n u l 1 950, o d a tă c u d e z v o lta re a sta ţiu n ii şi a re ţe le i b a ln e a re , n u m ă ru l lo c u ito r ilo r s -a m ă rit c u a p r o x im a tiv
100 p e a n ; în 1989, e x is ta u 8 5 2 5 d e lo c u ito ri. T e n d in ţa d e c re ş te re n u se m a i c o n s ta tă d in 1 9 8 9 , d in c a u z a
s c ă d e rii n a ta lită ţii p r in lib e r a liz a r e a a v o r tu r ilo r şi p r in p le c a re a u n o r lo c u ito ri, în sp e c ia l tin e ri, c a re se v o r
sta b ili în stră in ă ta te .
M o rb id ita te a , c a in d ic a to r d e m o g ra fic , este u n u l s p e c ific p re o c u p ă rii m e d ic in e i p r im a re . D in stu d iu l
m o rb id ita ţii, în d in a m ic a sa, se o b s e rv ă şi în o ra ş u l C ă lim ă n e ş ti, la fe l c a în în tr e a g a ţa ră , o m o d ific a re a
s tru c tu rilo r îm b o ln ă v irilo r. P â n ă î n 1 965, m o r b id ita te a e r a re p r e z e n ta tă în s p e c ia l p rin b o li a le a p a ra tu lu i
re s p ira to r, d ig e s tiv , in f e c to -c o n ta g io a s e şi p a ra z ita re . D in 1 9 6 7 , o rd in e a p r in c ip a le lo r b o li s - a m o d ific a t. P e
p r im u l p la n , s-a u s itu a t b o lile a p a ra tu lu i c a rd io -v a s c u la r, al c ă r o r in d ic e a c re s c u t în fie c a re a n , a ju n g â n d în
1989 la 1 6 ,7 % , s e m n ific a tiv m a i r id ic a t f a ţă d e c e l p e ju d e ţ. A c r e s c u t p â n ă la tr ip la re n u m ă ru l
c o n s u lta ţiilo r, d a r şi m o rb id ita te a , m a i c r e s c u tă la fe m e i f a ţă d e b ă rb a ţi, in v e rs p r o p o rţio n a lă f a ţă d e
m o rta lita te . A c re s c u t, d e a s e m e n e a , m o r b id ita te a p r in c a n c e r şi d ia b e t. P rin c a b in e tu l d e a d u lţi, s -a a s ig u ra t
a s is te n ţa m e d ic a lă şi p e n tru în tr e p rin d e rile d in lo c a lita te , d in c a re n u m a i C o m p le x u l B a ln e a r a v e a u n n r. d e
p e s te 8 0 0 s a la ria ţi. Se e x e c u ta u e x a m e n e le o b lig a to rii la a n g a ja re , şi c e le p e rio d ic e . Se în to c m e a a n a liz a
m o r b id ită ţii p r in in c a p a c ita te d e m u n c ă şi se fă c e a c o n tro lu l ig ie n ic o -s a n ita r. D e a s e m e n e a , p r in c a b in e tu l
d e c o p ii, s -a a s ig u ra t a s is te n ţa m e d ic a lă a e le v ilo r d in to a te u n ită ţile ş c o la re a le o ra şu lu i. A c tiv ita te a
p e r s o n a lu lu i m e d ic o - s a n ita r a d e te rm in a t îm b u n ă tă ţir e a tu tu r o r in d ic a to rilo r d e s ă n ă ta te , situ â n d
D is p e n s a ru l d in C ă lim ă n e ş ti p rin tre lo c u rile fru n ta ş e d in ju d e ţ.
În p e r io a d a 1 9 7 1 -1 9 7 7 , D is p e n s a ru l C ă lim ă n e ş ti a f o s t a le s d r e p t c e n tru d e in s tru ire a tin e r ilo r m e d ic i
a b s o lv e n ţi re p a rtiz a ţi în ju d e ţ. T o t a ic i, e le v e le c la s e lo r d e m o a ş e d e la Ş c o a la S a n ita ră V â lc e a , e ra u
re p a rtiz a te s ă e fe c tu e z e s ta g ii d e p r a c tic ă p e te re n şi la c a b in e t, su b în d r u m a r e a c a d r e lo r m e d ic a le . În 1 973,
p r in D e c re tu l n r. 3 1 6 a l C o n s iliu lu i d e S ta t, m e d ic u lu i S a b in a C u p ria n i s -a a c o r d a t M e d a lia „ M e ritu l
S a n ita r” . L a 2 1 -2 8 se p te m b rie 1983, în c a d ru l S e m in a ru lu i I n te rn a ţio n a l „ M e to d e d e c o n tro l a l m o r b id ită ţii
şi m o rta lită ţii in fa n tile f o n d a te p e f a c to rii d e r is c ” , o rg a n iz a t d e M in is te ru l S ă n ă tă ţii, su b e g id a O M S şi a
c e n tru lu i D e m o g r a fic O N U (C E D O R ), d e m o n s tra ţiile p ra c tic e e fe c tu a te în c a d ru l d is p e n s a ru lu i a u a tra s
c e le m a i b u n e a p re c ie ri d in p a r te a p a r tic ip a n ţilo r ro m â n i şi s tră in i la m a n ife s ta re . A c e s te a a u f o s t e x p rim a te
în s c ris o a re a de m u lţu m ir e d in p a r te a C o m is ie i Ju d e ţe n e d e D e m o g ra fie , a v â n d s ig la O M S , d is p e n s a ru l
p r im in d în 1 984, c u o c a z ia Z ile i M o n d ia le a S ă n ă tă ţii, “ D ip lo m a d e O n o a re ” .
E v o lu ţia in d ic a to rilo r sa n ita ri r e f le c ta tă în s ta re a d e s ă n ă ta te a p o p u la ţie i, a fo s t s tu d ia tă şi p r e z e n ta tă
în lu c ră ri ştiin ţific e , d e dr. S a b in a C u p ria n , la sim p o z io a n e le şi c o n fe rin ţe le d in c a d ru l S o c ie tă ţii d e Ş tiin ţe
M e d ic a le (P rim u l C o lo c v iu p e z o n a g e o -d e m o g ra fic ă O lte n ia , C ă lim ă n e ş ti, 4 -5 .1 1 .1 9 7 7 ; C o n s fă tu ire a
880
C e n tr a lă d e M e d ic in ă G e n e ra lă T â rg u -M u re ş , c u lu c ra re a 2 0 d e a n i d e e x p e r ie n ţă în a s is te n ţa u r g e n ţe lo r
c a r d io -v a s c u la r e la u n d is p e n s a r u rb a n e tc .). A c tiv ita te a d e o c ro tire a să n ă tă ţii p o p u la ţie i s -a îm p le tit c u
c e a u m a n ita ră , în sp e c ia l în c a d ru l S o c ie tă ţii d e C ru c e R o ş ie , r ă s p lă tită d e - a lu n g u l a n ilo r c u n u m e ro a s e
d ip lo m e şi m e d a lii d e a u r şi d e a rg in t. N u m ă r u l d o n a to rilo r o n o rific i a s itu a t o ra ş u l C ă lim ă n e ş ti p e p rim u l
lo c p e ju d e ţ.
În p e r io a d a p o s t- d e c e m b ris tă , s -a în f iin ţa t u n n o u p o s t d e m e d ic g e n e ra lis t, p rin n u m ir e a d r. B o ţic
L iv ia (1 9 9 1 ). În 1994, ju d e ţu l V â lc e a a fă c u t p a rte d in c e le o p t ju d e ţe în c a re M in is te ru l S ă n ă tă ţii a in tro d u s
e x p e rim e n ta l p r e m e rg ă to r im p le m e n tă rii A s ig u r ă r ilo r s a n ita re d e s ă n ă ta te , în m e d ic in a p rim a ră , d is p e n s a ru l
f iin d tr a n s f o r m a t în p a tru c a b in e te m e d ic a le in d iv id u a le . În p re z e n t, a c e s te a a u c a r a c te r p riv a t, a flâ n d u -s e în
re la ţii c o n tra c tu a le c u C a s a J u d e ţe a n ă d e A s ig u ră ri d e S ă n ă ta te . A u fu n c ţio n a t în a c e a s tă f o r m ă p r iv a tă în
v e c h e c lă d ire p â n ă î n 2 0 0 8 , c â n d a f o s t r e s titu ită f o ş tilo r p ro p rie ta ri; d in a c e l a n , îş i d e s fă ş o a r ă a c tiv ita te a la
C e n tru l M u ltifu n c ţio n a l C ă lim ă n e ş ti. M e d ic ii s to m a to lo g i s -a u p riv a tiz a t. În a n u l 2 0 0 3 , la G ru p u l Ş c o la r
E c o n o m ic A d m in is tra tiv şi d e S e rv ic ii, a lu a t f iin ţă u n c a b in e t d e m e d ic in ă sc o la ră , în c a d r a t c u u n m e d ic -
d r. Is ă re s c u M a ria şi u n c a d ru m e d iu , c a re a c o r d ă a s is te n ţă m e d ic a lă şi e le v ilo r d in c e le la lte u n ită ţi sc o la re .
P e te rito riu l lo c a lită ţii, e x is tă în p r e z e n t p a tru
c a b in e te m e d ic a le in d iv id u a le (m e d ic in ă d e fa m ilie în
s is te m p u b lic -p riv a t), u n u l d e m e d ic in ă g e n e r a lă şi tre i
c a b in e te m e d ic a le sto m a to lo g ic e . În d e c e m b rie 2 0 0 5 , în
C ă lim ă n e ş ti s -a în f iin ţa t S p ita lu l P riv a t d e C a rd io lo g ie -
In te rn e , c o o r d o n a to r - d r. D u m itr e s c u C o n s ta n tin , c a re
f u n c ţio n e a z ă în in c in ta H o te lu lu i C ă c iu la ta . N o u a
u n ita te este d o ta tă c u a p a r a tu r ă m o d e rn ă , fu n c ţio n e a z ă
în sis te m p u b lic - p riv a t şi se a f lă în re la ţii c o n tra c tu a le
c u C a s a d e A s ig u ră ri d e S ă n ă ta te , şi c o p la tă d in p a r te a
b o ln a v ilo r a s ig u ra ţi. M a i e x is tă d o u ă f a rm a c ii şi d o u ă
p u n c te f a rm a c e u tic e p riv a te .
D r. C. F R U M U Ş I A N U şi dr. V a le n tin P O P E S C U

C lin ic a d e R e c u p e r a r e M e d ic a lă

881
 Cap. X - SPORTUL
Î n c e p u t u r i s p o r tiv e . P rim e le în tr e c e r i s p o rtiv e d in C ă lim ă n e ş ti, a u f o s t m e n ţio n a te şi d e s c ris e d e
p ro f. F lo re a Ş te fa n în lu c ra re a s a in titu la tă F ile d in c a r te a v ie ţii. În a n u l 1 953, a n u l v e n irii sa le la Ş c o a la
e le m e n ta ră d in s ta ţiu n e , el a c o n s titu it p r im a f o rm a ţie d e g im n a s tic ă , f o rm a tă d in 16 b ă ie ţi, p a r tic ip â n d la
c o n c u rs u l r a io n a l c u e x e rc iţii im p u s e . T o t în a c e la ş i an , în p a rc u l O s tro v s -a o r g a n iz a t „ C ro s u l tin e r ilo r ” ,
lo c u l I f iin d o c u p a t d e C ro ito ru G h e o rg h e , p a r tic ip a n t la fin a la p e ţa ră , c a re a o c u p a t lo c u l I la ju n io r i I, ia r
N e lu S in c a s -a c la s a t p e lo c u l I la s ă ritu ra în lu n g im e c u e la n : 6 ,2 4 m '. În 1 9 5 6 , la C ă lim ă n e ş ti s -a
o r g a n iz a t e ta p a p e r e g iu n e la m a i m u lte d is c ip lin e sp o rtiv e : şa h , te n is d e m a s ă , p o p ic e şi trâ n tă . S -a u
re m a rc a t: B e u Io n şi Je n e l B u r g h iu - la te n is d e m a s ă , P lo p V la d im ir şi C o s ta c h e G h e o rg h e - la şa h , P o te ra ş
C o n s ta n tin - la tr â n tă , D riv a C a lu d i şi Ilie D ră g o i - la p o p ic e ; u lte rio r, a c e s ta d in u r m ă a f o s t d e m a i m u lte
o ri c a m p io n re g io n a l2.
O d a tă p e lu n ă , se o rg a n iz a u s e rb ă ri s p o rtiv e c u c a r a c te r d istra c tiv : A le r g a r e cu o u l in lin g u riţă ,
A le r g a r e cu p ic io a r e le în s a c , s ă ritu ra în lu n g im e c u e la n , fo tb a l; la fin a l, c â ş tig ă to rii p r im in d p re m ii şi
d ip lo m e 3.
S t r u c t u r i o r g a n i z a t o r i c e . În a n u l 1 9 5 7 , la in iţia tiv a m a i m u lto r iu b ito ri ai s p o rtu lu i - p ro fe s o ru l
F lo re a Ş te fa n , P u iu E c a te rin e s c u , f ra ţii S a lo m ia , D u g u la n , D e a c o n e a s a N ic o la e - , a lu a t f iin ţă e c h ip a d e
fo tb a l “ C o z ia ” , p a r tic ip a n tă la c a m p io n a tu l r a io n a l4. În a n u l 1 968, o d a tă c u n o u a re îm p ă rţire a d m in is tra tiv ă
a ţă rii, ia f iin ţă C o n s iliu l O r ă ş e n e s c d e E d u c a ţie F iz ic ă şi S p o rt, al c ă ru i p r e ş e d in te a f o s t p ro fe s o ru l
A u re lia n C â rs te a . A c e s t c o n s iliu e r a o rg a n iz a t c u s e c ţii p e ra m u ri d e s p o rt (a tle tis m , v o le i, fo tb a l, şa h , te n is
d e m a s ă , p o p ic e ) şi a v e a în su b o rd in e tr e i a s o c ia ţii ş c o la re ( c e a a L ic e u lu i, „ A rc a ş ii lu i M ir c e a ” - d e la
Ş c o a la G e n e ra lă d in C ă lim ă n e ş ti şi A s o c ia ţia Ş c o lii J ib le a V e c h e ) şi u n a sin d ic a lă : „ C o z ia - C ă lim ă n e ş ti” .
În a n u l 2 0 0 7 , D u m itru T ă ră ş e n ie a în f iin ţa t C lu b u l P riv a t d e B o x “V ilc a r t” , ia r în a n u l 2 0 0 8 ,
A c a d e m ia O lim p ic ă R o m â n ă - f ilia la V â lc e a (p re ş e d in te , N ic o la e D in e s c u ) a în f iin ţa t la C ă lim ă n e ş ti
C lu b u l O lim p ic ce p o a r tă n u m e le a tle tu lu i A u re l B e rb e c e 5.
S p o r ti v i şi e c h ip e c a r e a u d u s f a i m a o r a ş u l u i î n ţ a r ă şi p e s te h o t a r e . C ă l i m ă n e ş t i u l s e p o a t e
m â n d r i c u o s e r i e d e s p o r tiv i c a r e a u f ă c u t v e s t i t ă s t a ţ i u n e a şi î n a c e s t d o m e n i u . Îi m e n ţ i o n ă m p e
ce i m a i im p o rta n ţi - a p r e c ie r e , d e s ig u r , r e l a t i v ă , d a r a m l u a t d r e p t c r i t e r i u d e b a z ă , r e z u l t a t e l e
o b ţ i n u t e d e a c e ş tia . D e s i g u r , e i n u p o t fi d e s p ă r ţ i ţ i d e e c h i p e l e s p o r t i v e d in c a r e a u f ă c u t p a r te ,
a s tf e l c ă , î n c o n t i n u a r e , l e v o m m e n ţ i o n a şi p e a c e s t e a :
D u m i n i c e l I o n - a tle t c u re z u lta te r e m a rc a b ile în p ro b e le d e v ite z ă , c o m p o n e n t a l c lu b u lu i D in a m o
B u c u r e ş ti, c â ş tig ă to r al D in a m o v ia d e i în a n u l 1 974, la c in c i p ro b e , a p o i c o m p o n e n t al lo tu lu i n a ţio n a l de
b o b 4 p e rs o a n e ; p a r tic ip a n t la Jo c u rile O lim p ic e d e ia r n ă d e la L a k e P a c id şi S a ra je v o , a n tre n o r a l lo tu lu i
n a ţio n a l d e b o b 6;
B e r b e c e A u r e l - a tle t, c a m p io n n a ţio n a l ju n io r I 1 966, c u 2 ,0 5 m la s ă ritu ra în în ă lţim e ; c o m p o n e n t al
c lu b u lu i D in a m o şi a l lo tu lu i n a ţio n a l d e a tle tis m în a n ii 1 9 6 5 -1 9 7 5 ;
V â lc u N i n e l - c a m p io n r e p u b lic a n la tir c u a r m a c u a e r c o m p rim a t, în a n u l 1 9 7 4 ; s e le c ţio n a t de
C lu b u l S te a u a 7;
G o g o a ş e M i h a i - k a ra tis t, m u ltip lu c a m p io n r e p u b lic a n la k a ra te ;
O r b a n D a n ie la - e le v ă a Ş c o lii G e n e ra le d in C ă lim ă n e ş ti (p ro fe so r: A . C â rs te a ); c a m p io a n ă
re p u b lic a n ă la te n is d e c â m p , c a te g o ria ju n io r i III (1 9 8 0 );
D u g u D ia n a - e le v ă a Ş c o lii G e n e ra le d in C ă lim ă n e ş ti (p ro fe so r: A . C â rs te a ); c a m p io a n ă r e p u b lic a n ă
la a r u n c a r e a d is c u lu i ju n io r i III, în a n u l 1981;
M e n g o n i N ic o la e - h a n d b a lis t, c o m p o n e n t al lo tu lu i n a ţio n a l d e h a n d b a l j u n io r i8;
D u g u R e m u s şi D u g u D ia n a - e le v i ai Ş c o lii G e n e ra le d in C ă lim ă n e ş ti (p ro fe so r: A . C â rs te a );
p a rtic ip a n ţi la C o n c u rs u l d e sa n ie , tu r n e u l f in a l d in a n u l 1980;
S p o rtiv ii D u m in ic e l Io n , B e rb e c e A u re l, Ig n a t O v id iu , D u c o c i G h e o rg h e , E tin e a n u A d ria n , P le ş a n u
M a ria , F u rtu n ă M a ria , B o u le a n M a ria , a u f o s t c o m p o n e n ţi a i e c h ip e i d e a tle tis m d e d iv iz ia B , a ju d e ţu lu i
V â lc e a ;

882
 M ih ă ile s c u S i m o n a - a o c u p a t lo c u l III la „ C u p a R o m â n ie i” (2 0 0 8 ) şi lo c u l II la „ C a m p io n a tu l
N a ţio n a l” , a n tre n o r f iin d P e tru ş E u g e n ;
E c h i p a d e m in ifo t b a l - lo c u l III în tu r n e u l fin a l, p r o fe s o r - A . C â rs te a ;
E c h i p a d e te tr a tlo n a Ş c o lii G e n e r a le (M a n d a C e ra s e la , M u ja N a ta lia , A lb u le ţu M ., C e a p ă M .,
S e c a n u D ., A lb u le ţu O c ta v ia n , M a x im E u g e n , M o is e M ih a i) - lo c u l III p e ţa ră ;
E c h i p a d e p e n t a tlo n a lic e u l u i - lo c u l III la e ta p a fin a la (Io n e s c u R o la n d , T u d o ri I .,S p ir id o n ) 9.
E c h i p a d e f o t b a l - c a m p io a n ă ju d e ţe a n ă p e a n ii 1975 şi 1 9 7 6 , a p a r tic ip a t la b a ra j p e n tru d iv iz ia C,
ju c â n d c u V o in ţa C a ra c a l (2-1 şi 0 -2 ) şi P ro g re s u l P u c io a s a (0 -2 si 3 -1 ). S -a u re m a rc a t ju c ă to r ii: S a n d u
P a u l, L u n g u Io n , C iu ta c u Io n , P re o te a s a N ., M ă n e s c u N . (“ G e a m ”), M itre a G h ., P le ş a n I. (“P ip ă ”), P o p e s c u
1., U n g u re a n u I. ( “B ă lo s u ”), A lb u le s c u N o n o , S a lo m ia V ., M e s e a N ., B ito iu N . ( “M o to r e ta ”), H â n ţis te a n u
5 ., F u rtu n ă G h . A n tre n o ri: C io c a n M . şi Ş te fa n I. (In fo rm a ţie o r a lă p r im ită d e la L u n g u I. şi F u rtu n ă
G h e o r g h e ) 7.
E c h i p a d e v o le i a f o s t în f iin ţa tă în 1 9 5 9 , la in iţia tiv a p r o fe s o rilo r G ă lb e n u ş M ., B a id a n A ., R ă d o i N .
A p a r tic ip a t în c a m p io n a tu l re g io n a l, a p o i în c e l ju d e ţe a n . M e c iu rile se d e s fă ş u ra u în s a la d e la C a z in o u l d in
O s tro v şi p e te re n u l d e la iz v o ru l 14. A r e p r e z e n ta t o ra ş u l la to a te e d iţiile “ C u p e i S ta ţiu n ilo r ” , c â ş tig â n d
lo c u l I şi a d u c â n d p u n c te p re ţio a s e p e n tru sta ţiu n e . A u m a i f ă c u t p a rte d in e c h ip ă : C â rs te a A ., Ig n a t Iu lia n ,
P lo p V ., fra ţii G e o rg e s c u , N a e S in c a , D e a c o n e a s a N ., P a u l C o n s ta n tin e s c u , S o rin Z a m fir e s c u (n .a .);
E c h i p a d e f o t b a l a Ş c o l ii C ă lim ă n e ş ti a p a r tic ip a n tă la tu r n e e le in te rn a ţio n a le d in G re c ia (2 0 0 5 ) şi
F ra n ţa (2 0 0 6 ), a n tre n o r fiin d F lo rin A n g h e lu ş , ia r c o o r d o n a to r - p ro f. A . C â rste a .
„ C u p a S t a ţ i u n i l o r ” . E ste c e a m a i v e c h e şi m a i lo n g e v iv ă c u p ă - în f iin ţa tă d e c ă tre sin d ic a te , î n a n u l
1959. S e a d r e s a s ta ţiu n ilo r v â lc e n e , a le c ă ro r e c h ip e se în tr e c e a u la fo tb a l, v o le i, h a n d b a l, şa h , p o p ic e , te n is
d e m a s ă şi a tle tism . C o m p e tiţia se d e s fă ş u ra în lu n a a u g u s t, p r in ro ta ţie , în fie c a re s ta ţiu n e . S ta ţiu n e a c a re
c u m u la c e le m a i m u lte p u n c te , c â ş tig a c u p a . S -a d e s fă ş u ra t a n d e an , p â n ă în a n u l 1 9 8 9 , a n d u p ă c a re s-a
m a i o r g a n iz a t d o a r sp o ra d ic d e c ă tre s ta ţiu n e a C ă lim ă n e ş ti, în a c e la ş i tim p c u F e s tiv a lu l “ C â n te c e le
O ltu lu i” . D in e c h ip e le r e p re z e n ta tiv e , fă c e a u p a rte e le v i, stu d e n ţi, tu r iş ti v e n iţi la o d ih n ă şi tra ta m e n t. E ra
o r g a n iz a tă d e sin d ic a te , în c o la b o ra re c u p rim ă riile , c o n d u c e rile s ta ţiu n ilo r şi c o n s iliile o ră ş e n e ş ti d e
e d u c a ţie , f iz ic ă şi sp o rt.
D e - a lu n g u l tim p u lu i, s-a u re m a rc a t şi a u a d u s p u n c te p r e ţio a s e u rm ă to rii: D riv a C a lu d i, Ilie D ră g o i,
M . A n g e le s c u e tc. - p o p ic e , V la d im ir (T u c u ) P lo p , B o tv in ic V ic to r, C o s ta c h e G h e o rg h e , D u g u V irg il - şah ,
B e u Io n , Je n e l B u rg h iu , A lb u I o a c h im - te n is d e m a s ă , e c h ip a d e v o le i c u c o m p o n e n ţii m e n ţio n a ţi m a i su s,
e c h ip a d e fo tb a l c u c o m p o n e n ţii d e m a i su s, e c h ip a d e h a n d b a l f o rm a tă d in Ig n a t O v id iu , C o jo c a ru N ic o la e ,
M a rc u I., M u n te a n u Io n (n .a ).
E d u c a ţ i a f iz ic ă şi s p o r t u l ş c o la r . U rm ă to rii p ro fe s o ri a u a s ig u ra t, c u c o m p e te n ţă şi p r o fe s io n a lis m ,
p a r tic ip a re a e le v ilo r la a c tiv ită ţile d e e d u c a ţie f iz ic ă şi s p o rt în m o d o rg a n iz a t şi sis te m a tic : Ş te fa n F lo re a -
a f u n c ţio n a t la Ş c o a la G e n e ra lă şi la L ic e u în tre a n ii 1 9 5 4 -1 9 8 9 ; B a id a n A u re l - a f u n c ţio n a t la Ş c o a la
J ib le a V e c h e în p e r io a d a 1 9 6 0 -1 9 9 2 ; C â rs te a A u re lia n - p r o fe s o r E F S la L ic e u în tr e a n ii 1 9 6 7 -1 9 7 3 şi a p o i
la Ş c o a la G e n e ra lă p â n ă în 2 0 1 0 ; S ta m a te F lo ria n a - a f u n c ţio n a t la Ş c o a la J ib le a V e c h e ; A le x a n d re s c u
C o n s ta n tin - a f u n c ţio n a t d in 1990 şi p â n ă în p re z e n t; M u n te a n u Io n - a lu c ra t d in 1 9 9 0 şi p â n ă în p re z e n t;
Z a m f ir D a n a d e s fă ş u ra t a c tiv ita te la Ş c o a la J ib le a V e c h e şi la Ş c o a la G e n e ra lă C ă lim ă n e ş ti. A c tiv ita te a d e
e d u c a ţie f iz ic ă şi s p o rt s - a d e s fă ş u ra t p e u rm ă to a r e le te re n u ri: ♦ te re n u l d e s p o rt al Ş c o lii G e n e ra le
C ă lim ă n e ş ti a m e n a ja t d e p ro f. Ş te fa n F lo re a în a n u l 1 9 6 2 , m o d e rn iz a t şi a s fa lta t în a n ii 1 973, 1 9 8 0 şi 1995
d e p r o fe s o r A u re lia n C â rs te a ; e s te u n te re n m u ltif u n c ţio n a l - p e n tru a tle tis m , v o le i, h a n d b a l, b a s c h e t,
m in ifo tb a l; ♦ te re n u l d e s p o rt d e la L ic e u l E c o n o m ic - a m e n a ja t si b e to n a t d e p ro f. Ş te fa n F lo re a în a n u l
1973, a s fa lta t în 1 990, d e p ro f. A u re lia n C â rs te a ; ♦ te re n u l d e s p o rt d e la Ş c o a la G e n e ra lă J ib le a V e c h e ,
a m e n a ja t d e p ro f. A u re l B a id a n şi p ro f. S ta m a te F lo ria n a ; ♦ s a la d e s p o rt a Ş c o lii G e n e ra le “ Ş e rb a n V o d ă
C a n ta c u z in o ” , c o n s tru ită p r in p r o g ra m u l g u v e r n u lu i A d ria n N ă s ta s e „ S ă li d e s p o r t” , la in s is te n ţe le
d ire c to ru lu i şc o lii - p ro f. A u re lia n C â rs te a şi in a u g u ra tă la d a ta d e 15 iu n ie 2 0 0 4 .
E le v ii ş c o lilo r şi lic e u lu i d in C ă lim ă n e ş ti a u p a r tic ip a t la to a te c o m p e tiţiile o r g a n iz a te p e p la n lo c a l,
ju d e ţe a n sa u n a ţio n a l, în c a d ru l “ C u p e i T in e re tu lu i” 1 9 7 0 -1 9 7 6 , “D a c ia d a ” 1 9 7 7 -1 9 8 9 şi O lim p ia d a
N a ţio n a lă a S p o rtu lu i Ş c o la r (1 9 9 6 -2 0 1 1 ) (n .n , A .C .: r e z u lta te le m a i im p o rta n te o b ţin u te d e e le v ii Ş c o lii
G e n e ra le d in o ra ş , a u fo s t m e n ţio n a te la c a p ito lu l 3 ). În a n u l 1 9 8 2 e c h ip a d e h a n d b a l b ă ie ţi a lic e u lu i a
o c u p a t lo c u l I p e ju d e ţ, p a r tic ip â n d la f a z a d e z o n ă ; p r o fe s o ri - M u n te a n u I şi A le x a n d r e s c u C. În a n u l 1 993,
e c h ip a d e c ro s a o b ţin u t lo c u l I p e ju d e ţ, ia r în a n u l 2 0 0 3 , e c h ip a d e fo tb a l a o b ţin u t lo c u l I, p a r tic ip â n d la
e ta p a p e z o n ă . Ş c o a la J ib le a V e c h e a o b ţin u t re z u lta te b u n e şi fo a rte b u n e la fo tb a l, e c h ip e le f iin d p r e g ă tite
883
d e p ro fe s o rii B a id a n A u re l şi S ta m a te F lo ria n a . D e a s e m e n e a , e c h ip a ju l P .T .A .P . a l şc o lii, p r e g ă tit şi
c o n d u s d e p ro f. V io re l C u p ria n , a c â ş tig a t f a z a ju d e ţe a n ă în a n ii 1 9 8 0 -1 9 8 1 , p a r tic ip â n d la fin a la p e ţa ră ;
e le v a S a lo m ia E le n a a o b ţin u t lo c u l I la t i r şi cro s.
C o m p e ti ţii o r g a n i z a t e şi d e s f ă ş u r a t e î n o r a ş u l C ă l i m ă n e ş t i : ♦ 1 9 5 6 - C a m p io n a tu l R e g io n a l d e
Ş ah , T e n is d e m a s ă , P o p ic e şi A tle tis m ; ♦ 1 9 6 3 - C a m p io n a tu l N a ţio n a l d e C ro s, d e s fă ş u ra t în O s tro v ; ♦
C a m p io n a tu l N a ţio n a l de C ro s (fa z a p e z o n ă , p a rtic ip a n te - 6 ju d e ţe ) ; 2 0 0 6 - 2 0 1 0 , C u p a R o m â n ie i la b o x
fe m in in (s a la d e s p o rt a ş c o lii); ♦ C a m p io n a tu l N a ţio n a l p e n tru N e v ă z ă to ri (s a la d e s p o rt a şc o lii).
B a z e le s p o r tiv e a le o r a ş u l u i . În a n u l 1 9 1 1 , s -a a m e n a ja t - în a c e la ş i a n c u c e le d in B u c u re ş ti şi
S in a ia - u n rin g d e s k a tin g , d e s tin a t c o n c u r s u rilo r d e p a tin a j p e r o tile 10. P r im a p o p ic ă rie - a c tu a lm e n te
d e z a f e c ta tă - a f o s t a m e n a ja tă în sp a te le c lă d irii fis c u lu i, d in C ă c iu la ta , ia r p o p ic ă r ia d in O s tro v (d e lâ n g a
C a z in o ) a f o s t d e s fiin ţa tă o d a tă c u a m e n a ja r e a O s tro v u lu i, c a u rm a re a c o n s tru c ţie i H id ro c e n tra le i
C ă lim ă n e ş ti; o a ltă p o p ic ă rie , e x is tă lâ n g ă C a s a d e C u ltu ră , în s ă e ste n e fo lo s ită . A m a i f o s t a m e n a ja tă şi a
f u n c ţio n a t s a la d e la c a z in o u l d in O s tro v , în c a re s -a u d e s fă ş u ra t m e c iu rile d e v o le i d in c a m p io n a tu l ra io n a l,
a p o i d in c e l r e g io n a l (1 9 6 0 - 1910).
E x is tă în C ă lim ă n e ş ti, u rm ă to a r e le te r e n u r i d e sp o rt: te re n u l d e lâ n g ă fo s tu l s e d iu al S C C ă lim ă n e ş ti-
C ă c iu la ta , a c tu a lm e n te - p a rc a re ; te re n u l d e lâ n g a Iz v o ru l 14, a m e n a ja t la in s is te n ţe le lu i R ă d o i N ic o la e ,
G ă lb e n u ş M a ria n şi C â rs te a A u re lia n - te r e n f o lo s it p e n tru în tr e c e r i la v o le i, te n is d e c â m p , h a n d b a l şi
m in ifo tb a l; fo s tu l te re n d e s p o r t d in O s tro v - a z i, d e z a fe c ta t; s ta d io n u l e s te s itu a t p e o f o s tă p e p in ie r ă a
O c o lu lu i S ilv ic , a m e n a ja t şi îm p r e jm u it în a n u l 1 9 5 1 d e P rim ă rie , r e a m e n a ja t în a n u l 1 9 8 0 , to t d e P rim ă ria
o ra ş u lu i, d u p ă fin a liz a re a c o n s tru c ţie i b a ra ju lu i, în v r e m e a c â n d p r im a r e r a T o d e a R o v in , ia r v ic e p r im a r -
S to ia n D u m itru . S e m a i p o a te m e n ţio n a b a z a s p o rtiv ă d e la c o m p le x u l h o te lie r C o z ia , c u te re n u ri a s fa lta te
p e n tru h a n d b a l, v o le i şi te n is d e c â m p , a m e n a ja tă o d a tă c u c o n s tru c ţia c o m p le x u lu i h o te lie r.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Florea Ştefan, File din cartea vieţii, Ed. Newa, f.a., pag. 112.
2. Ibidem, pag. 112.
3. Ibidem, pag. 112.
4. Ibidem, pag. 112.
5. Enciclopedia Judeţului Vâlcea, vol. I - Prezntare generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna (în cont.,
Enciclopedia Vâlcea I), pag. 689.
6. Florea Ştefan, op. cit., pag. 13.
1. Ibidem, pag. 112.
8. Ibidem, pag. 112.
9. Ibidem, pag.112.
10. Enciclopedia Vâlcea I, vol I, pag. 680.

C e n tr u l d e A g r e m e n t p e n t r u T in e r e t „ C o z ia

884
 Cap. XI - TURISMUL

1. R E S U R S E T U R I S T I C E N A T U R A L E

V a lo a r e a tu r is tic ă a e le m e n te lo r n a tu ra le d e m e d iu în s p a ţiu l c ă lim ă n e ş te a n e s te d e o s e b ită ş i c u u n

p o te n ţia l r id ic a t p e n tru o u tiliz a re v iito a re , a v â n d c a e le m e n t c e n tra l iz v o a re le m in e ra le şi te rm a le , la c a re se
a d a u g ă , p r in tr -o c o m p le m e n ta rita te p e rfe c tă , c e le la lte c o m p o n e n te g e o g ra fic e . A s tfe l, c a lită ţile c u ra tiv e ale
a p e lo r m in e ra le d e C ă lim ă n e ş ti, f ru m u s e ţe a a p a rte a p e is a ju lu i g e o g ra fic , stru c tu rile tu ris tic e d e p rim ire şi
c a lita te a s e rv ic iilo r a u f ă c u t c a , d e la u n a n la a ltu l, v a lo a r e a tu r is tic ă a sta ţiu n ii s ă c re a sc ă .
O p a rte d in c a d ru l n a tu ra l al C ă lim ă n e ş tiu lu i, e s te r e c u n o s c u tă c a f iin d v a lo ro a s ă , o d a tă c u a d o p ta r e a
L e g ii 5 /2 0 0 0 , c â n d , p r in în f iin ţa r e a P a rc u lu i N a ţio n a l C o z ia , a u f o s t p rin s e în c a d ru l a c e s tu ia , te rito rii
în s e m n a te ce a p a rţin lo c a lită ţii, a tâ t d e p e d re a p ta , c â t şi d e p e s tâ n g a O ltu lu i.
R e lie f u l. P rin c a lita te a s a d e s u p o rt şi p rin d iv e rs ita te , p a r tic ip ă în m o d h o tă râ to r la c o n tu ra re a
c a lită ţii p e is a ju lu i. E le m e n te le d e r e li e f s p e c ific e s p a ţiu lu i m o n ta n , a lte r n e a z ă c u c e le a le e ta je lo r d e lu ro s şi
d e p re s io n a r. L a to a te a c e s te a se a d a u g ă a s p e c tu l d if e r e n ţia t şi to to d a tă c o m p le m e n ta r al v ă ii O ltu lu i,
re z u lta t al e ro z iu n ii râ u lu i în în c e r c a re a s a d e a d e p ă ş i, p e d ir e c ţia N - S, u n ită ţi d e r e lie f im p o rta n te :
C a rp a ţii M e rid io n a li şi S u b c a rp a ţii G e tic i. D e o s e b it d e s p e c ta c u lo s şi a tra c tiv , e s te re lie fu l re z id u a l, p r e z e n t
în M a s iv u l C o z ia p e v e rs a n ţii su d ic i şi - p a rţia l - p e c e i v e s tic i; p rin p ro c e s e c o m p le x e d e g e liv a ţie , a c e ş tia
a u c o n trib u it la c o n tu ra re a d e a b ru p tu ri, p e re ţi a p ro a p e v e rtic a li, jg h e a b u r i, h o rn u ri, la m e , c o lo a n e , p in te n i,
c re s te e tc. C e le m a i in te re s a n te fo rm e d e r e li e f p e r ig la c ia r se în tâ ln e s c în C o lţii F o a rfe c ii, V f. B u lz u , C o lţii
lu i D a m a s c h in , M u n te le S ă lb a tic u l, T u rn e a n u , H a id u c u l, D u rd u c etc. D e a s e m e n e a , tr e b u ie re m a rc a t
re lie fu l c rio n iv a l (fo rm a t d in u lu c u ri şi m ic i c irc u ri n iv a le ce s - a u f o r m a t în u r m a a c u m u lă rilo r d e z ă p a d ă pe
v ă ile în c lin a te şi la a ltitu d in i m a i m a ri, 1 5 5 0 - 1 6 5 0 m ) 1 şi c e l flu v ia l, g e n e r a t d e e ro z iu n e a a p e lo r
c u rg ă to re la tr e c e r e a p r in ro c i c u d u rita te d ife rită . P e ro c i d u re , v ă ile p r e z in tă re p e z iş u ri şi c a s c a d e , ia r în
ro c ile fria b ile , se d im e n ta re , v ă ile a u v e rs a n ţi b in e d e z v o lta ţi, sim e tric i sa u a s im e tric i şi se c to a re c u c h e i
(C h e ile C e tă ţii, Z ă v o d u lu i, P ă u ş ii etc.).
C l im a . P rin e le m e n te le sale: te m p e r a tu r a a e ru lu i, p re c ip ita ţii, m iş c a re a a e ru lu i, n e b u lo z ita te , d u r a tă
d e s tră lu c ire a s o a re lu i, u m id ita te şi p r e s iu n e a tm o s f e r ic ă e tc ., c lim a p a r tic ip ă la c r e a r e a c o n fo rtu lu i a tâ t d e
n e c e s a r tu r iş tilo r ce v iz ite a z ă sta ţiu n e a . L o c a lita te a C ă lim ă n e ş ti b e n e f ic ia z ă d e u n c lim a t d e a d ă p o s t, cu
m a n if e s tă ri m e te o ro lo g ic e m o d e ra te d e fa c to ri lo c a li d e in f lu e n ţă 2. T u riş tii se p o t b u c u r a d e a e ru l p ro a s p ă t,
b in e io n iz a t su b e fe c tu l v e g e ta ţie i fo re s tie re d iv e rs ific a te şi d e o c irc u la ţie a tm o s f e r ic ă p e r m a n e n tă d ic ta tă
d e c u lo a ru l O ltu lu i şi d e v â n tu rile p e rio d ic e d e tip b riz ă , ce a d u c , la lă s a tu l se rii, m ir e a s m a d e r ă ş in ă a
p ă d u r ilo r de c o n ife re d in e ta ju l m o n ta n 3.
H i d r o g r a f i a . P a r tic ip ă la a r m o n iz a r e a p e is a ju lu i g e o g ra fic , la c r e ş te r e a c a lită ţii şi p o te n ţia lită ţii
tu r is tic e a a c e s tu ia .P e n tr u C ă lim ă n e ş ti, a p a e s te u n e le m e n t a l m e d iu lu i d e o s e b it d e im p o r ta n t în c o n tu ra re a
a c tiv ită ţilo r tu r is tic e , m a i a le s p rin c o m p o n e n ta s a s u b te ra n ă .
În c e le p e s te 3 0 de iz v o a re re c i, v a lo rific a te în s ta ţiu n e a C ă lim ă n e ş ti-C ă c iu la ta , se c u n o s c d o u ă tip u ri
d e a p e m in e ra le : u n e le , c lo ro -s o d ic e , b r o m o -io d u ra te , s u lfu ro a s e c u c o n c e n tra ţie re d u s ă ; a lte le , c lo ro s o d ic e ,
su lfa te c a lc ic e , m a g n e z ie n e , s la b litin ife re şi ra d io a c tiv e . A c e s te a a u f o s t c a p ta te şi a m e n a ja te d e m a i m u lte
o ri d e - a lu n g u l tim p u lu i p â n ă a s tă z i, c â n d s -a c o n tu ra t f o rm a m o d e rn ă a s ta b ilim e n te lo r b a ln e a re . S u n t
in d ic a te în a fe c ţiu n i d ig e s tiv e , re n a le , m e ta b o lic e , re u m a tis m a le , a le rg ic e , d e rm a to lo g ic e , d a r la
r e c o m a n d a re a m e d ic u lu i4. A p e le d e s u p ra fa ţă p o t c o n s titu i u n e le m e n t d e a tra c ţie tu ris tic ă . S u n t
s p e c ta c u lo a s e v ă ile d e z v o lta te d e u n ii a f lu e n ţi ai O ltu lu i, u n ii - c u c a s c a d e - , c u d e b ite m a i m a ri, c e -şi au
iz v o a re le în M u n ţii C o z ia sa u N a ră ţu : P ă u ş a , T u rn u , L o tr iş o r e tc ., d a r în p rim u l râ n d , O ltu l în s u ş i, c u ce le
d o u ă la c u ri de a c u m u la re - d e la T u rn u şi C ă lim ă n e ş ti.
V e g e ta ţ ia . V e g e ta ţia a re o im p o r ta n ţă tu r is tic ă m a jo r ă în c o n tu ra re a şi d e f in itiv a r e a p e is a ju lu i
g e o g ra fic , c o n trib u in d în tr - u n m o d a p a rte la a r m o n iz a r e a c a lită ţii şi f ru m u s e ţii a c e s tu ia . P ă d u r ile d e fo io a s e
şi c o n ife re , p rin b o g ă ţia d e s p e c ii şi b u n a d is trib u ţie te rito ria lă p a r tic ip ă la u n m ir if ic s p e c ta c o l al c u lo rilo r,
d e - a lu n g u l u n u i a n , p rin n u a n ţe le fo lia ju lu i (m a i a le s ,,in v a z ia ’ ’ v e rd e lu i c ru d , p r im ă v a r a şi a c u lo rilo r
p a s te la te , to a m n a ). D u p ă în f iin ţa r e a P a rc u lu i N a ţio n a l C o z ia în a n u l 2 0 0 0 , to a te e le m e n te le n a tu ra le d e
m e d iu , in c lu s iv v e g e ta ţia , a u f o s t in c lu s e în tr - u n re g im s tric t d e p ro te c ţie şi c o n s e r v a r e 5.
885
 A n im a le le . P rin p r e z e n ţa lo r, a n im a le le - a v â n d c a „ v e d e tă ” c a p r a n e a g r ă d in M -ţii C o z ia -
d e m o n s tr e a z ă c o n tu ra re a u n u i s p a ţiu p ro p ic e d e m a n ife s ta re , a e x is te n ţe i u n u i c a d ru n a tu ra l c u ro l d e s u p o rt
şi c a p a b il s ă a s ig u re p r o lif e r a r e a s p e c iilo r şi a u n e i r e la ţio n ă ri n o rm a le c u m e d iu l s o c ia l, a n tro p ic . C lim a tu l
b lâ n d , d e a d ă p o s t, r e lie fu l d iv e rs ific a t, r e s p e c ta re a u n o r n o rm a tiv e s ilv ic e d e - a lu n g u l tim p u lu i şi m a i n o u
le g is la ţia p a r c u lu i n a ţio n a l a u c o n trib u it la e x is te n ţa şi p ă s tr a r e a u n o r e le m e n te fa u n is tic e d e o s e b it d e
v a lo ro a s e în a c e s t s p a ţiu g e o g r a fic - a d e v ă r a t la b o ra to r n a tu ra l

N o te b ib li o g r a f i c e

1. Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004, pag. 28-29.
2. Gheorghe Călinescu, Elena Soare, Particularităţile circulaţiei locale în Defileul Oltului, Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică’’, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 62-63.
3. Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti-Căciulata, Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică’’, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 111.
4. Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002, pag. 39-42.
5. Procopie Ghiţă, Fluxul geotermic şi apele termominerale de la Călimăneşti-Căciulata, Simpozion „Geografia Judeţului
Vâlcea - teorie şi practică’’, Râmnicu-Vâlcea, 1998.

2. R E S U R S E T U R IS T IC E A N T R O P IC E

T u r i s m u l b a l n e a r . P ro filu l e c o n o m ic d e b a z ă a l o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti e s te tu r is m u l b a ln e a r.
R e s u rs e le m in e ra le te ra p e u tic e p la s e a z ă s ta ţiu n e a C ă lim ă n e ş ti în tre c e le m a i im p o rta n te s ta ţiu n i r o m â n e ş ti
şi c o n s titu ie u n p o te n ţia l re a l p e n tru o d e z v o lta re a a c e s te ia la sta n d a rd e e u ro p e n e . V a r ie ta te a a p e lo r
m in e ra le - c u p riv ire la c o m p o z iţia c h im ic ă , g ra d u l d e m in e ra liz a re , te m p e r a tu r ă şi e fe c te le lo r c u ra tiv e în
a fe c ţiu n ile d ig e s tiv e , re n a le , m e ta b o lic e , r e u m a tis m a le , a le rg ic e , d e rm a to lo g ic e , a u a d u s , în c e p â n d cu
sfâ rş itu l s e c o lu lu i al X IX -le a , n o to r ie ta te a e u r o p e a n ă a sta ţiu n ii C ă lim ă n e ş ti.
E x p lo a ta r e a re s u r s e lo r m in e ra le te ra p e u tic e se fa c e în p r e z e n t în tr e i b a z e d e tra ta m e n t, d o u ă
a p a r ţin â n d S .C . C ă lim ă n e ş ti - C ă c iu la ta (C o m p le x u l C o z ia 1, şi H o te l C e n tra l2 şi u n a a p a r ţin â n d d e S IN D
R O M A N IA ( H o te lu l T ra ia n 3). În fu n c ţie de g ra d u l d e c o n f o r t (c la s ific a re ), u n ită ţile tu r is tic e d e c a z a re d in
s ta ţiu n e a C ă lim ă n e ş ti - C ă c iu la ta e ra u în p r o p o rţie d e 4 2 , 10 % d e tr e i şi p a tru ste le în 2 0 0 8 , ia r in te n ţia
in v e s tiţio n a lă , a ş a c u m r e z u ltă d in p ro ie c te le te h n ic e su p u s e a v iz ă rii şi d in a u to riz a ţiile d e c o n s tru ire e m ise
în 2 0 1 0 - 2 0 1 1 , se o rie n te a z ă c ă tre u n ită ţi d e p a tru şi c in c i s te le 4.
T u r i s m u l d e a f a c e r i. D e z v o lta t im e d ia t d u p ă a n u l 1 990, p r in p o litic a m a n a g e ria lă a d o p ta tă d e S .C .
C ă lim ă n e ş ti - C ă c iu la ta 5, c a re ş i- a îm b u n ă tă ţit g a m a d e se rv ic ii o r ie n tâ n d u -s e şi c ă tre o r g a n iz a r e a d e
în tâ ln ir i şi re u n iu n i p ro fe s io n a le , ş tiin ţific e şi c u ltu r a le 6, tu r is m u l d e a fa c e ri a d e v e n it p r in in v e s tiţia m a jo ră
în C e n tr u l d e C o n v e n ţii ş i E x p o z i ţii N o r d O lte n ia d in S e a c a , fin a liz a t în a n u l 2 0 1 0 , u n p o l m a jo r p e n tru
d e z v o lta re a e c o n o m ic o -tu ris tic ă d in C ă lim ă n e ş ti, d a r şi d in j u d e ţ şi d in R e g iu n e a S u d -V e s t O lte n ia . O
p r im ă c o n s e c in ţă p r e c o n iz a tă e s te a tra g e r e a in v e s tiţiilo r p e p la n lo c a l şi în z o n ă ; s u n t în d e ru la re p ro ie c te
m a jo r e d e d e z v o lta re a in fra s tru c tu rii h o te lie re în v e c in ă ta te a C e n tru lu i e x p o z iţio n a l S eac a.
T u r i s m u l c u l t u r a l - i s t o r i c . C e le p a tru m o n u m e n te le is to ric e d e v a lo a re n a ţio n a lă şi u n iv e rs a lă ,
C a s tru l ro m a n A ru te la , M ă n ă s tire a C o z ia , S c h itu l O s tro v şi M ă n ă s tire a T u rn u , a lă tu ri d e c e le la lte o b ie c tiv e
c u ltu ra l r e lig io a s e , d e a r h ite c tu ră c iv ilă şi c o m e m o r a tiv e , în s c ris e p e L is ta m o n u m e n te lo r is to ric e d in
ju d e ţu l V â lc e a , p la s e a z ă o ra ş u l C ă lim ă n e ş ti în tr e c e le m a i im p o rta n te lo c a lită ţi v â lc e n e p ă s tră to a re d e v a lo ri
is to ric e şi d o c u m e n ta re . L e m e n ţio n ă m p e sc u rt, în tr u c â t e le a u f o s t a n a liz a te la a lte c a p ito le a n te rio a re .
C a s tr u l A r u te la . C o n s tru it în a n u l 138 d. H r., în tim p u l îm p ă r a tu lu i H a d ria n , p o z iţio n a re a s a în tr-o
z o n ă c u u n p o te n ţia l tu r is tic rid ic a t fa c e d in C a stru l A ru te la u n r e p e r im p o rta n t a l o fe rte i tu r is tic e a o ra şu lu i
C ă lim ă n e ş ti şi d in ju d e ţ.
M ă n ă s tir e a C o zia . C tito ri: v o ie v o z ii M ir c e a c e l B ă trâ n (se c . X IV ), N e a g o e B a s a ra b (se c . X V I), R a d u
P a is ie (sec . X V I), e g u m e n u l A m f ilo h ie (sec. X V I), Ş e rb a n II C a n ta c u z in o (sec . X V III), a r h im a n d ritu l Io a n ,
e g u m e n u l M ă n ă s tirii H u re z i (sec . X V III), d o m n ito rii G h e o rg h e B ib e s c u şi B a rb u Ş tirb e i (sec . X IX ).
R e p re z in tă u n u l d in tre c e le m a i re n u m ite şi v iz ita te o b ie c tiv e d in z o n ă şi d in ţa ră . B is e r ic a „ S fâ n ta T r e im e “
a m ă n ă s tirii, este o re a liz a re a r tis tic ă de m a re ra fin a m e n t. S o lu ţia c o n s tru c tiv ă - p la n u l tr ic o n c 7 - şi
c o m p o n e n te le a rtis tic e in te g ra te m o n u m e n tu lu i v o ie v o d a l d e la C o z ia , îl s itu e a z ă în tr - o p o z iţie p riv ile g ia tă .
P ic tu r a m u r a lă d in p ro n a o s u l b is e ric ii m a ri, e x e c u ta tă în 1391 d e o e c h ip ă d e m e ş te ri f o rm a ţi la
C o n s t a n t i n o p o l 7, a rh ite c tu ra e x te rio a ră de e x c e p ţie - fac d in acest aşezăm ânt re lig io s ,
i m p r e s i o n a n t c a a m p lo a r e şi v e c h im e , a l d o ile a a n s a m b lu p ic tu ra l d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă , d u p ă c e l d e la
886
B is e r ic a d o m n e a s c ă d in C u rte a d e A rg e ş . O c re a ţie a r tis tic ă p re s tig io a s ă o c o n s titu ie şi p ic tu r a
b râ n c o v e n e a s c ă d in n a o s , a lta r şi p rid v o r, e x e c u ta tă în se c o lu l al X V II I- le a d e m e ş te ri a p a r ţin â n d şc o lii de
p ic tu r ă d e la H u re z i.
B is e r ic a “S f i n ţ i i A p o s to li P e t r u ş i P a v e l ”- B o ln iţ a C o z ie i, a f o s t c o n s tru ită d e d o m n ito ru l R a d u
P a is ie în 1 5 4 2 -1 5 4 3 . P rin s ilu e ta s a z v e ltă şi e le g a n tă e s te u n a d in tr e c e le m a i fr u m o a s e r e a liză ri
a r h ite c to n ic e a le v e a c u lu i a l X V I - le a d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă , e s te o b iju te r ie a a r h ite c tu r ii a u to h to n e a
se c o lu lu i a l X V I- le a 9. R e u ş ita e x te r io a r ă a p ro p o rţiilo r, s u p ra în ă lţa re a z id u rilo r g ro a s e d e 1 m e tru şi
z v e lte ţe a în ra p o r t c u p r o p o rţiile p la n u lu i, se ră s frâ n g e , la B o ln iţa C o z ie i, a s u p ra sp a ţiu lu i in te r io r 10, c a r e n u
se m a i « d ila tă » , ci se în a lţă c a u n f u m s u b ţir e c ă tr e în a lt şi c o n s tr â n g s p a ţiu l c a în tr -u n h o r n 11.
C o n s id e r a tă o re a liz a re d e v â r f a a rte i m e d ie v a le r o m â n e ş ti şi p re c u rs o a re a p o rtre tis tic ii în p ic tu r a
r o m â n e a s c ă , f re s c a d e la B o ln iţa C o z ie i a f o s t e x e c u ta tă î n a n ii 1 5 4 2 -1 5 4 3 d e z u g ra v ii D a v id şi R a d u s la v 12.
T u riş tii s u n t a tra ş i şi d e c e le d o u ă p a ra c lis e ce s tră ju ie s c sp re su d şi n o r d c o rp u l d e c h ilii, de
fâ n tâ n ile a trib u ite lu i N e a g o e B a s a ra b şi d e a m e n a ja r e a te ra s e i d e p e m a lu l O ltu lu i. C o le c ţia m u z e a lă a
M ă n ă s tir ii C o z ia - p u n e în v a lo a re o p a rte d in p ie s e le d e te z a u r 13 d e p o z ita te la M ă n ă s tire a C o z ia .
S c h i t u l O s tr o v . D a ta t la h o ta ru l d in tre v e a c u rile X V şi X V I, el e s te c tito r ia lu i N e a g o e B a s a ra b şi
D e s p in a D o a m n a , f iic a d e s p o tu lu i sâ rb I o a n B ra n c o v ic i. A lă tu ri d e m a rile c tito rii a le d o m n ito ru lu i N e a g o e
B a s a ra b , b is e ric a S c h itu lu i O s tro v îş i g ă s e ş te u n lo c a p a rte p r in fa rm e c u l d e o s e b it al p r o p o rţiilo r sa le , c a re
p ă s tre a z ă la s c a r ă re d u s ă to a te p a r tic u la rită ţile s tru c tu ra le a le b is e ric ilo r V o d iţa II şi C o z ia . P ic tu ra m u r a lă
o r ig in a ră (fre s c ă ) în stil b iz a n tin , a f o s t r e a liz a tă în m a i m u lte e ta p e 14, a ş a c u m a te s tă in s c rip ţiile p ă s tra te în
b is e ric ă .
M ă n ă s tir e a T u r n u . D a te a z ă d in se c. a l X V II, f iin d r e f ă c u tă în sec. X X . C tito ri: m itro p o litu l
V a rla a m , E n e , n e g u s to r d in P ite ş ti, e p is c o p u l G h e ra s im T im u ş , e p is c o p u l N ic h ita D u m a . E ste a ş e z a tă la
p o a le le M u n te lu i C o z ia , în tr - u n c a d ru n a tu ra l p ito re s c , v e c h e v a tr ă d e s ih ă s trie , m ă rtu rie stâ n d c e le d o u ă
c h ilii ru p e s tre să p a te în s tâ n c a d in in c ita m ă n ă s tirii. În tre a n ii 1 9 8 3 -1 9 0 1 , e p is c o p u l G h e ra s im T im u ş
s ta b ile ş te la T u rn u re ş e d in ţa d e v a r ă a E p is c o p ie i A rg e şu lu i.
M ă n ă s tir e a S tă n iş o a r a , p r in a ş e z a re a sa r e tr a s ă p e M u n te le C o z ia e s te o a tra c ţie tu r is tic ă d e o s e b ită
p r in in e d itu l să u şi e s te , to to d a tă , lo c c o n s a c ra t d e p e le rin a j re lig io s . D a ta tă în 1 7 4 7 şi r e f ă c u tă în 1807,
1850, 1 9 0 3 -1 9 0 7 , d u p ă tr a d iţie a a v u t c a fo n d a to ri p e p u s tn ic ii M e le tie şi N e o fit. În tre a n ii 1 9 0 3 -1 9 0 7 , în
tim p u l e p is c o p u lu i G h e ra s im T im u ş al A rg e ş u lu i, şi a l sta re ţu lu i N ic a n d r u M a n u , m ă n ă s tire a a fo st
re fă c u tă , c o n s tru in d u -s e b is e ric a a c tu a lă , d u p ă p la n u rile a rh ite c tu lu i D e b o r a A p o lo n i.
" C o z ia V e c h e ”( S c h it u l “S f â n t u l I o a n d e s u b P i a t r ă ”) , r id ic a tă in iţia l p e m a lu l O ltu lu i, în a n u l 1 602,
p e u n sit a r h e o lo g ic d in e p o c a d a c ic ă , a f o s t r e c o n s titu ită p e a c tu a lu l a m p la s a m e n t în a n u l 1 9 9 5 , d u p ă
p la n u rile b is e ric ii is to ric e d e la M ă n ă s tire a T u rn u , c o n s tru ită , la râ n d u l să u , d u p ă p la n u rile o rig in a le ale
„ C o z ie i V e c h i” .
B is e r ic a “S f i n ţ i i V o ie v o z i” ( „ B is e r ic a d in D e a l ”) . D a ta re : 1 H 4 - 1 7 1 5 , r e f ă c u tă în 1 7 7 3 - 1 H 4 ,
z u g r ă v ită în 1816. B is e ric a , rid ic a tă d e C h ir S e ra fim , e g u m e n u l C o z ie i, p e n tru lo c u ito rii sa tu lu i
C ă lim ă n e ş ti, e s te z id ită d in p ia tr ă d e râ u , a re p la n u l în f o rm ă d e n a v ă , c o m p u s d in a lta r, n a o s , p ro n a o s şi
p r id v o r d e s c h is s u s ţin u t p e stâ lp i ro tu n z i u n iţi p r in a rc a d e în s e m ic e rc şi u n tu r n c lo p o tn iţă r e p re z e n ta tiv
p e n tru în c e p u tu l se c o lu lu i al X V III-le a .
B is e r ic a “S f i n ţ i i V o ie v o z i” a f o s t u l u i S c h i t P ă u ş a . S e p r e s u p u n e c ă s c h itu l P ă u ş a a f o s t z id it in iţia l
d e d o a m n a B ă lă ş a , s o ţia lu i C o n s ta n tin Ş e rb a n ( 1 6 5 4 -1 6 5 8 ). R e fa c e re a d in sec. a l X I X - le a se d a to re a z ă
p r e o ţilo r V a s ile şi S ta n a ju ta ţi d e D . Io n B e lc u le s c u şi d e m a m a s a M ă d ă lin a 15. A f o s t m e to h al M ă n ă s tirii
C o z ia şi u lte r io r al M ă n ă s tirii S tă n iş o a ra .
B is e r ic a “A d o r m ir e a M a ic i i D o m n u l u i ” d in J ib le a V e c h e . D a ta re : se c. X V III, r e f ă c u tă în 1 8 5 7 ­
1862. În a n u l 1939 s -a c o n s tru it tu rn u l c lo p o tn iţă . A f o s t c o n s tru ită c u f o n d u ri d in v is te r ia sta tu lu i şi p rin
c o n trib u ţia M ă n ă s tirii C o z ia .
P a v ilio n u l C e n tr a l ( H o t e l C e n tr a l) . C onstruit d e M in is te ru l D o m e n iilo r şi in a u g u ra t în d a ta d e 12
iu lie 1 886, P a v ilio n u l C e n tra l, b r a n d u l c e l m a i im p o r ta n t a l sta ţiu n ii C ă lim ă n e ş ti, a f o s t re m o d e la t în f o rm a
a c tu a lă d e a rh . G h e o rg h e M a n d re a , în tre a n ii 1 9 1 0 -1 9 1 1 .
A rh ite c tu r a tr a d iţio n a lă în c ă p r e z e n tă în v e tre le v e c h ilo r sa te c o m p o n e n te a le o ra ş u lu i C ă lim ă n e ş ti,
e s te ilu s tra tă p r in c â te v a c a se d e c la ra te m o n u m e n te d e a r h ite c tu ră şi în s c ris e în L is ta m o n u m e n te lo r is to ric e
d in ju d e ţu l V â lc e a : C a s a V ir g iliu P o p e s c u d a tâ n d d in se c o lu l al X V III-le a ; C a s a d e le m n d e p e s tra d a
T u d o r V la d im ire s c u , d a tâ n d d in a n u l 1 8 8 0 ; C a s a M iş c u r ic i (s e c o lu l X V III).

881
 V a lo a r e a e x c e p ţio n a lă a p a trim o n iu lu i is to ric o - a r h ite c tu r a l d e p e r a z a o ra ş u lu i, c o n s titu ie o p re m is ă
p e n tru d e z v o lta re a u n e i sta ţiu n i c u p ro fil c u ltu ra l d e sin e s tă tă to r, c o n fe rin d a tra c tiv ita te s p o rită o ra şu lu i
C ă lim ă n e ş ti c a d e s tin a ţie i tu ris tic ă . P e d e a ltă p a rte , s u s ţin e r e a şi c r e ş te r e a în a n v e r g u ră a m a n if e s tă rilo r
c u ltu ra le d in a g e n d a o ra ş u lu i (a v â n d c a su p o rtu ri in s titu ţio n a le B ib lio te c a „A .E . B a c o n s k y ” şi C a s a de
C u ltu ră „ F lo rin Z a m fir e s c u ”) - F e s tiv a lu l d e f o l c l o r C â n te c e le O ltu lu i, T a b ă r a in te r n a ţio n a lă d e p ic tu r ă
„ V la ic u I o n e s c u ”, C u r s u r ile d e v a r ă d e a r tă d r a m a tic ă p a tro n a te d e a c to ru l F lo rin Z a m fir e s c u ş. a. - s u n t
u n s u p o rt v ia b il p e n tru s ta tu a re a v a c a n ţe lo r c u ltu ra le la C ă lim ă n e ş ti.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. cu 3200 proceduri/zi.
2. cu 2100 proceduri/zi.
3. cu 1830 proceduri/zi.
4. FIŞA STAŢIUNII TURISTICE CĂLIMĂNEŞTI - CĂCIULATA - Prezentarea criteriilor de atestare în conformitate cu
HG nr. 852 / 2008.
5. Iniţiativa a aparţinut directorului staţiunii, ing. Florin Bardaşu.
6. Amenajări şi dotări pentru turismul de afaceri: Hotel Căciulata - 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de
locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector, ecran, instalaţii de sunet); Hotel Oltul - 2 săli de conferinţe cu o capacitate de
până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare; Hotel Cozia - o sală polivalentă cu o capacitate de 220 locuri; Hotel Central - săli
de conferinţă.
7. O contaminarea a planului trilobat cu cel bizantin, în cruce greacă înscrisă.
8. Restaurare: Ioan Neagoe şi Gabriela Stoian, 1983-1985.
9. Carmen Laura Dumitrescu, Pictura murală din Ţara Românească în veacul al XVI-lea, Ed. Meridiane, Bucureşti, 2002,
pag. 16.
10. Dimensiunile interioare ale Bolniţei sunt la bază de 10 x 4,50 metri şi înălţimea de 14 metri.
11. Carmen Laura Dumitrescu, Pictura murală din Ţara Românească în veacul al XVI-lea, Ed. Meridiane, Bucureşti, 2002,
pag. 17.
12. Restaurare: Constantin Blendea, 1960.
13. Cele 12 prăznicare executate în secolul al XVII-lea de Bogdan Zugrav, pentru fostul Schit Grămeşti din comuna
Costeşti.
14. Restaurare: Emil Grimalschi 1986.
15. Cf. pisaniei.

888
 Cap. XII - PERSONALITĂŢI
Alifanti, M ircea (n. la 4 oct. 1914, Călimăneşti) - arhitect. Se afirmă multilateral: cercetător al vechii arhitecturi de lemn,
artist plastic, fotograf, publicist. Carieră universitară la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” - Bucureşti (1965). Principalele
construcţii proiectate: Clădirea Ministerului Operării Naţionale (1943-1944); Aerogara Băneasa (în colab., 1947), Fabrica de
Confecţii Bucureşti (şef proiect, 1948); Casa Scânteii (în colab., 1949-1955).
Androni, Vartolom eu (n. 27 mart. 1952 în com. Latinu, jud. Brăila) - teolog, publicist. Studii de specializare în Germania.
Doctor în teologie cu teza Cele trei slujiri ale Mântuitorului Iisus Hristos în teologia apuseană (1999). Exarh la mânăstirile din
Eparhia Râmnicului (1989), arhimandrit, stareţ al Mănăstirii Cozia (2000), director al Seminarului „Sf. Nicolae” din Râmnicu-
Vâlcea (2004-2007). Lucrări publicate: Mircea Eliade şi creştinismul ortodox (1996); în colab.: Cozia - istorie şi continuitate
(2008).
Badea, Oltea (n. 13 ian. 1978 Râmnicu-Vâlcea) - violist. Face parte din orchestra Filarmonicii “Ion Dumitrescu” din
Râmnicu-Vâlcea. Turnee în Italia, Elveţia, Belgia, Franţa, Germania.
Baidan, A urel (n. la 20 iul. 1933 Cotingenii Mari - Soroca, m. 27 oct. 2008, Călimăneşti) - profesor, actor amator,
animator cultural. Desfăşoară activitate culturală de timpuriu, joacă teatru în cadrul Căminului Cultural Jiblea-Veche. Cu piesele
Omul care a văzut moartea de V. Eftimiu şi Comedie cu olteni de Gh. Vlad, obţine premii. Urmează piesele: Gara M ică de D.
Tărchilă, Interesul general şi Opinia publică de A. Baranga. Face parte din Ansamblul Casei de Cultură “Doina Oltului”.Turnee în
ţară şi peste hotare în Bulgaria, Iugoslavia şi Italia.
Baidan, M aria (n. 23 dec. 1933 Călimăneşti) - învăţătoare, actor amator, animator cultural. Învăţătoare la şcoli generale
din Vâlcea, iar din 1962-1990 - la Şcoala Generală Jiblea-Veche. Pasionată de teatru şi dansul popular românesc, urmează aceeaşi
traiectorie culturală ca şi soţul său, Aurel Baidan.
Berbece, Aurel (n. 4 mart. 1944, Călimăneşti), administrator, sportiv de performanţă. A lucrat la CBC Călimăneşti ca
administrator de vile. Performanţe: 1965 - campion naţional junior atletism; 1966-1969 - sportiv de performanţă la Dinamo
Bucureşti, component al Lotului Naţional de Atletism, proba săritura în înălţime; 1967 - campion internaţional la sărituri în
înălţime (2,05 m), Praga; între 1967 - 1969: participare la concursuri internaţionale în Polonia, Cehoslovacia, Albania, Bulgaria,
Ungaria, RDG, URSS. Din 2008, participă la concursuri interne şi internaţionale ale veteranilor.
Berbece, Vasile (n. 15 dec. 1939, Călimăneşti - m. 25 oct. 1995, Călimăneşti) - profesor, cercetător, publicist. Lucrări
publicate: Călimăneşti-Căciulata. M ic îndreptar turistic, în limbile română, franceză, engleză şi germană (1973); ediţia a II-a
revăzută şi adăugită, 1978. În colab.: Vâlcea - ghid turistic (1976), Băile Govora - Ocnele Mari: mic îndreptar turistic (1978).
Bondoc, Lum iniţa (n. 27 iun. 1963, Râmnicu-Vâlcea) - educatoare; autor de carte didactică. Lucrări apărute: Călătorie în
lumea cifrelor 123456789 (1996); coautor la M icul abecedar (2002).
Botvinic, V ictor (n.31 oct. 1924, Bucureşti, m. 23 febr. 1994, Călimăneşti) - medic balneolog, publicist. Cărţi publicate (în
colab.): Călimăneşti-Căciulata, 1973, cu ediţii în lb. franceză, engleză şi germană; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită: Băile Govora.
Ocnele Mari (1982).
Cantacuzino, Ioana (n. 2 sept. 1895, Islaz - Cotu Lung, jud. Brăila - m. 15 dec. 1951, Călimăneşti) - pionier al aviaţiei
sportive, cercetătoare. Tatăl său, ing. I. G. Cantacuzino, a participat la construcţia Căii Ferate Râmnicu-Vâlcea - Râul Vadului
(1897) a construit şi Castelul Cantacuzino (1897-1898). A fost atrasă de timpuriu de aviaţie, învăţând pilotajul la Prima Şcoală
Civilă din Bucureşti. În anul 1929 execută primul raid internaţional pe un aparat de zbor. După accidentul aviatic al fratelelui său
Mircea Cantacuzino, a luat decizia de a nu mai zbura niciodată; în schimb, va lupta pentru înfiinţarea Şcolii de pilotaj de aviaţie
sportivă ce va purta numele de „Mircea Cantacuzino”. Pentru meritele sale, a fost decorată cu: “Virtutea Aeronautică” şi “Medalia
Aeronautică” de către M.S. Regele Carol al II-lea. În timpul războiului, a intrat în conflict cu Mareşalul Antonescu, din al cărui
ordin este internată în Lagărul de la Târgu-Jiu. Din anul 1942, o găsim la Călimăneşti în vila tatălui său. De la ea se păstrează, în
arhiva DJVAN, preţioase manuscrise literare şi memorialistică, încă insuficient puse în valoare.
Cârstoiu, Ion (n. 13 ian. 1943, Jiblea veche) - profesor, lingvist - pasionat etimolog. Carieră didactică în învăţământul
preuniversitar, la liceul din Mozăceni (Argeş) şi apoi la cel din Bălceşti - Vâlcea. Cărţi publicate: Intre lingvistică şi istorie (1975),
Teze şi ipoteze lingvistice (1983), Paşi în universul cunoaşterii (2001); în colab.: Dicţionar etimologic (2004).
Ceapă, A drian (n. 5 febr. 1954, Călimăneşti) - violonist. Din 1980, a făcut face parte din Orchestra Filarmonicii “Paul
Constantinescu” din Ploieşti. A efectuat turnee într-o o serie de ţări din Europa. În anii 2002 şi 2005, a fost membru în Juriul
Concursului Internaţional de Vioară de la Varollo (Italia).
Cezar, A dina Elena (n. 2 mai 1941, Călimăneşti) - coregraf, regizor.Urmează diferite cursuri şi călătorii de studii la Paris,
Koln, Londra etc. Fondatoare a Grupului “Contemp” în 1973. În 1986 primeşte invitaţia de a preda dans contemporan şi
compoziţie la cursurile internaţionale de vară, din Bari (Italia). A predat în învăţământul universitar, în perioadele 1991-1995;
2000-2002. În anul 1995, a semnat regia şi coregrafia unui spectacol la Denver, Colorado. A colaborat cu regizorii: Liviu Ciulei,
Cătălina Buzoianu, Cornel Todea, Silviu Purcărete etc. Premii şi distincţii obţinute: 1982 - Premiul ATM pentru realizarea unui
nou stil în coregrafia românească; 1984 - Premiul şi Premiul Criticii - Dresda, Germania; 1992-2000 - Marele Premiu pentru
coregrafie “5 Lyre ", Budapesta; 2000 - Cetăţean de Onoare al Venezuelei - provincia Lara etc.
Cincă, A urel (n. 21 nob. 1941, Cernişoara) - profesor; cursant al Şcolii Populare de Artă - secţia coregrafie, din Piteşti
(1966) cu diploma de Maestru de Dans. 1968 - interpret şi instructor al montajului artistic “La Bâlci în Ţara Loviştei ”; fondator şi
animator al Ansamblului Folcloric “Doina Oltului” din Călimăneşti, alături de Gheorghe Deaconu şi Dumitru Baniţă (1969).
Turnee efectuate cu Ansamblul “Doina Oltului”, la festivaluri internaţionale de folclor în Bulgaria - Tolbuhin (Iugoslavia -

889
Ohrida), (Italia - Tarcento). În 2004 a reînfiinţat Ansamblul Folcloric “Doina Oltului”. A jucat în piesele de teatru Se caută un
mincinos şi Comedie cu olteni în cadrul Casei de Cultură din Călimăneşti.
Constantinescu-Jiblea, Ion (n. 25 iulie 1906, Jiblea Veche - m. 10 nob. 1940, Bucureşti) - învăţător; poet. Lucrări
publicate: Câteva scrieri - versuri (1921); Din freamătul pădurii - versuri, proză, teatru (1922).
Cozian, A driana Paula (n. 29 iun. 1953, Călimăneşti) - profesor; scriitor. Membru titular al Asociaţiei Scriitorilor Olteni
- Craiova (2005). Cărţi publicate: Aminteşte-ţi de o primăvară timpurie (1986), Cugetări (1995), Moştenitorul - roman (2004).
Creion, Nicolae, n. Ciutacu (n. 29 aug. 1930, Câinenii de Argeş - m. 11 nov. 1999, Călimăneşti) - poet. Cărţi publicate:
Aripi feroviare - versuri (1996), Chibrite arse - versuri şi proză (1997), Hai la Prut - versuri patriotice (1998), Pocale - versuri
(1998).
Dobrescu, M ihai (n. 3 apr. 1970, Călimăneşti) - sportiv de performanţă, karatist şi boxer (stagii de pregătire în Shoto-Kan
- 4 Dan, Kumite - centura neagră, 8 Dan. În martie 2002, obţine calitatea de Arbitru gr. A pentru Kumite şi Kata. În cadrul
Clubului „Cozia Râmnicu-Vâlcea” obţine rezultate remarcabile din 1993-1996: locul I - Cupa Seishin-Kai Braşov (1994), locul II
Cupa “Veliki Târnovo” la echipe, Locul I la Campionatul Naţional de Karate-Kumite etc.
Driva, Fenia (n.25 sept.1945, Timişoara) - bibliotecar; istoric literar, cercetător, publicist. Membru titular al Asociaţiei
Scriitorilor Olteni, Craiova (2006), preşedinte Forumul Cultural Călimăneşti (2008), vicepreşedinte al ACPPCE-Paris (2010). Cărţi
publicate: Oltul, Cozia şi Mircea în scrierile vremii - antologie (2000), Scriitori şi autografe (2001), Călimăneşti. Căciulata.Cozia
- Un altfel de ghid (2002), Lucian Blaga. Dicţionar (2003), Călimăneşti. Căciulata. Cozia. Ghid turistic (2004), Capodoperele
iubiri (2005), Călimăneşti şi oamenii săi. Dicţionar (2006; ed. a II-a, 2009), Prinţesa Ioana Cantacuzino la Călimăneşti (2010). În
colab.: Călimăneşti.Oameni de ştiinţă, artă şi cultură - dicţionar (1999), Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică a
Oraşului (2009),
Duminicel, Ion (n. 15 aug. 1954, Călimăneşti) - sportiv de performanţă; atlet, antrenor de bob, maestru al sportului.
Director tehnic al Federaţiei Române de Bob şi Sanie din 2000. În anii 70, a obţinut 5 medalii de aur şi Cupa de Cristal la Atletism.
Legitimat ca atlet la C.S. Dinamo din capitală (1975), va câştiga mai multe titluri de campion mondial şi titlul de Maestru al
Sportului în Atletism. Selecţionat în Lotul Naţional de Bob al României (1978-1984), participă la mai multe ediţii ale
Campionatului Mondial şi la două ediţii ale J. O. de iarnă, la Lake Placid, SUA (1980) şi Sarajevo, Iugoslavia (1984).
Frum uşianu, Constantin (n. 1866, Târgu-Jiu, jud. Gorj - m. oct. 1928, Călimăneşti, jud. Vâlcea) - medic, cercetător,
publicist; primul director medical al staţiunii Călimăneşti. Studii de medicină la Paris; vorbea fluent franceza, germana, italiana şi
citea în engleză. Doctor în ştiinţe medicale, cu lucrarea L ’anatomie et la physiologie pathologique des retentions renales (1894).
Creator, la noi, al specialităţii de boli genito-urinare. Din 1903 şi până la sfârşitul vieţii, a lucrat ca medic balneolog la Călimăneşti.
Prin cercetările sale practice şi teoretice, a făcut cunoscută valoarea terapeutică a apei izvoarelor de la Căciulata. Lucrări publicate:
Contribuţii la studiul curei cu apa de Căciulata (1912), Contribuţiuni la studiul cu apa Căciulata şi rezultatele terapeutice obţinute
în staţiunea Călimăneşti-Căciulata, 1911-1912 (1914). (COS, pag. 58-59).
Geantă, Constantin (n. 15 ian. 1964, Călimăneşti) - profesor, scriitor, publicist. Membru titular în Liga Scriitorilor -
Filiala Vâlcea (2010), redactor şef la revista “Mirajul Oltului” (2010). Pseudonim: Kryshna Kalidas. Cărţi publicate: Imnuri
barbare, 2008 ; Iubirea mea în veşnicie, 2008; Puterea cuvântului, 2009; Zei şi nisipuri, 2009; Parabolele neantului, 2009. În
colab.: Oameni şi locuri, 2009; Pe meleagurile Sălătrucelului, 2009.
Georgescu, Ion I. (n. 6 martie 1910, Jiblea Veche - m. 10 iulie 1978, Bucureşti), licenţiat în pedagogie, sociologie şi
filosofie, diplomat. Doctor al Universităţii din Bucureşti (1945), cu teza Orientarea şi selecţia profesională a învăţământului.
Ambasador în Egipt, Irak, Algeria, Maroc, Liberia, Tunisia, Mali, Elveţia, Berna. Delegat al ţării noastre la sesiunile Adunării
Generale ONU (1963, 1966, 1961). Distins cu diferite ordine şi medalii, în ţară şi străinătate. Lucrări publicate: Copiii părăsiţi,
vagabonzi şi delincvenţi, 1939; Organizarea învăţământului special pentru copiii delincvenţi, 1942; Reforma învăţământului, 1945.
Ghinoiu, Nicolae (n. 13 iun. 1942, Călimăneşti) - metodist, activist cultural, poet, publicist. Membru al Ansamblului
Folcloric „Doina Oltulului” din Călimăneşti. Scrie poezie, proză scurtă, fabule şi epigrame. Face parte din Clubul Umoriştilor
Vâlceni (2004) şi din Cenaclul Literar „A. E. Bacosnsky” Călimăneşti. Publică epigrame în antologiile apărute la Râmnicu-Vâlcea
şi Cluj-Napoca. Cărţi publicate: Ale vieţii tranziţii - versuri, 2008.
Gogoaşe, M ihai Stelian (n. 11 ian. 1977, Călimăneşti) - karatist. A activat la Clubul Chimia din Râmnicu-Vâlcea. La 14
iulie 1996, a obţinut centura neagră, gradul 1 Dan, stilul Shotokan, şi 6 Dan karate - Shotokan. A câşigat mai multe diplome şi
medalii de aur şi bronz, în ţară şi la participările internaţionale din Bulgaria, Grecia, Franţa, Turcia, Germania, Iugoslavia şi Grecia.
Greco Vulcu, M arianne (n. 1 ian. 1958, Călimăneşti) - genealogist. În 1991 se stabileşte la Paris, iar din 2003, îşi
desfăşoară activitatea în specialitatea preferată: genealogie familială; genealogie succesorală. Alcătuieşte Genealogia Casei Regale
a României, a Cantacuzinilor, adăugând ramuri şi note din arhive, începând din 1515, prezentată la Congresul de genealogie din
Iaşi (2007). În calitate de secretar al Asociaţiei pentru Conservarea şi Promovarea Patrimoniului Cultural European din Paris, este
iniţiatorul Taberei Internaţionale de Pictură “Vlaicu Ionescu” din Călimăneşti.
Iepureanu, Paulina Polixenia (n. 20 nob. 1897, Călimăneşti - m. 24 mai 1979, Călimăneşti) - medic (balneolog şi
obstetrician), cercetător, publicist. Doctor în ştiinţe medicale, cu tema Acţiunea anafilactică a apei de Căciulata; îndrumător
ştiinţific - C. Frumuşianu. Cursuri de specializare la Paris şi angajament (activitate) la Facultatea de Medicină din capitala Franţei
şi la diferite spitale de acolo (1926-1929). I s-a propus să rămână la Paris, dar a refuzat oferta, revenind în ţară. Aici, va lucra la
Clinica de Obstetrică şi Ginecologie de la Polizu, apoi la Dispensarul „Principele Mircea” şi, după susţinerea primariatului în 1937,
ca medic şef la Maternitatea din Satu-Mare, de unde - în aug. 1939 - se va transfera la Maternitatea din Turnu Severin. Aici va
lucra până în 1958 (cu o întrerupere între 1951-1954, fiind arestată abuziv), când va reveni la Călimăneşti, unde va lucra până la
pensionare, ca ginecolog şi balneolog: Lucrări publicate: Acţiunea anafilactică a apei de Căciulata. Studiu experimental (f. an),
Contributions ă l ’etude du traitement des cervicites chroniques et de la trichomonas avec les eaux sulfureuses de la station de
Călimăneşti (1970) ş. a. (COS, pag. 64-65; Prezenţe feminine, pag. 51-59).
Ionescu, Dominic (n. 1884 la Stolnici, jud. Argeş - m. 1938, Bucureşti) - teolog; cărturar, publicist. Între 1918-1928, îl
găsim ca preot la Biserica din Jiblea Veche. Profesor la Seminarul Central din Bucureşti şi duhovnic al lui Corneliu Zelea
Codreanu. Lucrări apărute: Schituri şi biserici de sat, 1935; Istoria religiei, 1935.

890
 Ionescu, Vlaicu (n. 1 apr. 1922, Sibiu, ca fiu al lui Dominic Ionescu - m. 22 febr. 2002, New York) - profesor, muzicolog,
pictor, interpret al textelor lui Nostradamus. Membru al Academiei de Ştiinţe din New York, profesor de filosofia artei la
Universitatea Volkhochschule din Munchen. Expoziţii personale de pictură la B.C.U. Bucureşti (1968, 1969). În 1969, rămâne în
R.F.G., iar în 1971 emigrează în Statele Unite, stabilindu-se la New York. Şi-a dedicat întreaga viaţă decriptării şi interpretării
„Centuriilor” şi “Profeţiilor lui Nostradamus”. În 1976, a publicat la Paris, Mesajul lui Nostradamus către Era Proletară, care l-a
consacrat definitiv ca pe specialistul nr. 1 al lumii în opera vestitului profet. Conform interpretărilor lui Vlaicu Ionescu, catrenele
lui Nostradamus ar conţine numeroase profeţii în legătură cu România: Unirea Principatelor, Războiul pentru Independenţă,
invadarea ţării de către trupele sovietice, evenimentele din Decembrie 1989 etc. Tot el, a mai descifrat şi anunţat public căderea
Zidului Berlinului şi ascensiunea lui Elţân. Cărţi publicate: Nostradamus. Istoria secretă a lumii (1987), Prăbuşirea imperiului
sovietic şi viitorul României în profeţiile lui Nostradamus (1993). (COS, pag. 67-68). Sub patronajul Primăriei Oraşului
Călimăneşti, se desfăşoară Tabăra Internaţională de Pictură „Vlaicu Ionescu” (2007). Cărţi publicate: Nostradamus: L ’ histoire
secrete du monde, 1987; Prăbuşirea imperiului sovietic şi viitorul României în profeţiile lui Nostradamus, 1994; Mesajul lui
Nostrodamus către români, 1998; Nostradamus, profet al lumii moderne (2 volume).
Isbăşescu, C răiţa, n. Tăbăcuţu (n. 26 febr. 1956, stabilit în Canada) - profesor, traducător, autor de carte didactică.
Stabilită în Canada. Traduceri: Agatha Cristie - autobiografie (ap. în revista „Argeş” şi „Almanahul literar”). Lucrări apărute: We
re Stars: caiet de activităţi în limba engleză pentru începători, 1995; Grammar Wizard, WorkBook 4: manual de gramatică nivel
avansat. cap. II, pag. 18-33, Vancouver, 2002.
Kazi Tani, Alexandra. n. Daneş (4 ian. 1940, Călimăneşti; căsătorită în 1962 cu algerianul Kazi Tani Abdelmadjia,
inginer, care şi-a făcut studiile în România) - critic şi istoric şi literar, cercetător, publicist; studii de specialitate în ţară şi la
Universitatea din Alger. Doctorat la Universitatea din Alger (1986), recunoscut şi la Universitatea din Paris-Nord (1995); carieră
didactică şi apoi universitară (la Universitatea din Algeria), precum şi în calitate de cercetătoare. „Premiul pentru cercetare
ştiinţifică, al Universităţii Alger”. Lucrări publicate: Mythe et politique dans les romans de Seydon Badian (Alger, 1990),
Dictionnaire des oeuvres algeriennes de langue franţaise (Paris, 1990; lucrare colectivă), Diwan d ’inquietude et d ’espoir (1991,
colab.), Kaleidoscope critique (1995); Roman african de langue franţaise au carrefour de l ’ecrit et de l ’oral (Paris, 1995), Pour
une lecture critique de l ’errance de G. Negal (Paris, 2001) ş.a. (COS, pag.71-73).
Lazăr, Gheorghe (n. 28 iulie 1951, Smârdioasa, Teleorman) - inginer în industria alimentară; profesor, economist,
cercetător, publicist; cursuri postuniversitare (1996). Doctor în Ştiinţe economice, cu lucrarea Disparităţi regionale în alimentaţia
diferitelor categorii sociale şi implicaţiile lor în mediu (2009). Lucrări publicate (în colab): Standard de pregătire profesională
pentru ocupaţiile: lucrător hotelier, agent de turism, ghid, asistent manager în alimentaţie publică, hotelier (1998); Curriculum-uri
pentru învăţământul hotelier - turistic din România, pentru ocupaţiile ghid, asistent manager în alimentaţia publică, hotelier
(1998); Ghid pentru agentul de turism. Proiect Leonardo da Vinci "to client”(2000); Ghid metodologic pentru aria curriculară
„Tehnologii”, profiluri „Servicii”, 2001; Disparităţi regionale în alimentaţia diferitelor categorii sociale şi implicaţiile lor în
mediu, 2009; Metode de analiză în turism-aplicaţiipractice, 2011.
Lucian, Vasile (n. 21 iunie 1925, Călimăneşti - m. 20 apr. 2007, Bucureşti) - actor la Teatrul „Colorado”, „Teatrul
armatei“ (Teatrul „Notarra”). În vacanţele studenţeşti, se ocupă de mişcarea artistică de amatori din Râmnicu-Vâlcea, punând în
scenă La Râmnicita (1945) cu Nae Georgescu şi Tică Dumitrescu. Roluri în piese din dramaturgia românească şi universală.
M ăm ularu, George (n. 1965, Râmnicu-Vâlcea) - medic; publicist. Publică lucrări medicale cu caracter ştiinţific şi de
popularizare, studii de istorie şi artă, poezie în diverse reviste şi ziare. Coautor la vol. Din trecutul mănăstirii Cozia, 2004.
M ăm ularu, Gheorghe (n. 24 apr. 1933, Călimăneşti) - medic; cercetător, publicist. Membru al Societăţii Naţionale de
Balneologie (1967) şi al Federaţiei Internaţionale de Termalism şi Climatologie. Contribuţii esenţiale la dezvoltarea medicală a
staţiunii Călimăneşti şi la înfiinţarea Clinicii de Balneologie, alături de prof. dr. Stelian Dumitrescu (1975). Medic consultant la
două filme documentare despre staţiunea Călimăneşti. Lucrări publicate (în colab.): Vâlcea. Ghid turistic, 1976 ; Cura
hidrominerală în litiaza urinară, 1986; Din trecutul Mânăstirii Cozia, 2004 (în colab.).
M itrana, D um itru (n. 27 sept. 1937 în satul Măneasa din com. Tetoiu, jud. Vâlcea - m. 29 martie 2003, Călimăneşti) -
filolog; istoric şi critic literar, folclorist, poet, publicist, animator cultural. Membru al Asociaţiei Folcloriştilor Vâlceni (1968),
membru fondator al Fundaţiei Culturale “Antim Ivireanul”, preşedinte al Cenaclului Literar „A. E. Baconsky” din Călimăneşti. A
redactat şi editat revista şcolară “Muguri Cozieni” . Premiat de Revista „Ramuri” din Craiova, pentru studiile Bogdan Amaru şi
Dragoş Vrânceanu sau nostalgia întoarcerilor (1984). Cărţi publicate: Bogdan Amaru sau evidenţa talentului, 1985; Prin lumea
cărţilor, 1999. A mai publicat documentare bio-bibliografice despre scriitorul Bogdan Amaru 1982; Gheorghe Bobei, 1983 şi
Atanase Pop Martian, 1997; în colab.: Călimăneşti - oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Dicţionar, 1999. A iniţiat editarea operei lui
Bogdan Amaru, publicând (în colab.) Cei doi rivali - scrieri beletristice, 2002; Colivia cu "sburători” - reportaje şi alte scrieri,
2005 (apărută postum).
Moise, Virgil (n. 4 dec. 1934, Călimănesti - m. 5 aug. 1998, Bucuresti) - artist plastic; pictor scenograf de film şi teatru.
Membru al UAP, membru al Uniunii Cinematografice din România. Între 1960-1969, a elaborate decoruri şi costume pentru film,
iar între 1980-1990 - decoruri şi costume pentru teatrele din Bucureşti şi din ţară. În paralel cu activitatea de scenograf, a pictat în
ulei, tempera şi acuarelă. Expoziţii personale la Moscova, Bucureşti şi Râmnicu-Vâlcea. Expoziţii internaţionale, la Praga şi
Novisad. Premii obţinute: 1975 - Premiul UAP din URSS pentru decorul la filmul Actorul şi sălbaticii, la Festivalul Internaţional
al Filmului de la Moscova; 1980 - Premiul Uniunii Cineaştilor din România, pentru decorurile la filmul Bietul Ioanide.
Mustăciosu, Minuş (n. 27 sept. 1914, Şegarcea din Vale - m. 21 aug. 2001, Râmnicu-Vâlcea) - medic, cercetător,
balneolog. Doctor în medicină şi chirurgie al Facultăţii de Medicină Umană din Bucureşti (1964). Între anii 1952-1978, a lucrat la
Sanatoriul Balnear din Călimăneşti. Contribuţii deosebite la dezvoltarea medicală din Râmnicu-Vâlcea. Lucrări publicate (în
colab.): Cultura fizică medicală în staţiuni balneare, 1987; Litiaza urinară. Sindromul hiperuricemic. Guta şi saturnismul, 1995.
Olănescu, Nicolae (n. la 21 dec. 1904, în Olăneşti - m. 21 mai 1964, Bucureşti) - medic balneolog; cercetător, publicist.
Medic la Circa Sanitară Mănăstirea (Ilfov, 1936) şi Circa Sanitară Cozia - Călimăneşti (1947). Contribuţii la dezvoltarea medicală
a staţiunii Călimăneşti. A organizat Sanatoriul de Urologie din Căciulata. Studii clinice şi de laborator, referitoare la acţiunea

891
apelor minerale, izvorul 8 şi Căciulata etc. Lucrări apărute (în colab.): Staţiunea Călimăneşti, în vol. colectiv Staţiuni
balneoclimaterice din R.P.R., 1955; Monografia staţiunii balneare Călimăneşti, 1953 .
Olănescu, Emil (n. 16 iulie 1950, Călimăneşti) - inginer chimist, cercetător, inventator. Lucrări publicate: Corrosion on
CO2 removal plant, apărută în lucrarea Corrosion in refinery petrochemical and power generation, Veneţia, 18-19 mai 2000;
Utlizarea gazelor de sinteză reziduale, de la fabricarea acetilenei, în rev. „Hidrocarbon Processing”, din febr. 1999. Deţinător a
peste 25 de brevete de invenţii legate de procesele chimice.
Olănescu, Rizea, Ligia (n. 6 apr. 1952, Călimăneşti) - sociolog, cercetător, coordonator de proiecte, publicist. Lucrări
publicate: Evoluţia aşezămintelor culturale (case de cultură şi cămine culturale) în perioada 1990-2000 (diagnoză şi tendinţe,
aplicaţie pilot în judeţul Vâlcea), 2003. În colab.: Monumente istorice din judeţul Vâlcea: catalog, 2006. A colaborat la volumul:
Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României: judeţul Vâlcea (sec. X IV - 1848) (Bucureşti, 2005);
coautor la scenariul de film Roberta, realizat de Televiziunea Română în 2000; Pliante de prezentare: Schitul Ostrov, Mănăstirea
Arnota, Mănăstirea Cozia (2002).
Oprica, Gheorghe (n. 20 noiembrie 1959, Boişoara, jud. Vâlcea) - istoric; publicist. În calitate de membru în Comisia
Naţională de Istorie pentru Învăţământul Preuniversitar (1998-2001), a contribuit la elaborarea programelor şcolare pentru
învăţământul liceal (1999, 2001). A publicat studii şi articole cu conţinut didactic şi istoric: Cum alegem manualele şcolare de
istorie? în Demersuri didactice la disciplina istorie, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Nova Didact, 2006. Colaborează la „Buridava. Studii şi
materiale”, nr.VI, 2008; „Icar XXI”. Revista liceului, nr. 8, 2010; „Mirajul Oltului” - Revistă de literatură, cultură, artă şi
învăţământ, nr. 2, 2010; „Studii vâlcene”, nr. V (XII), 2009. Studiile şi articolele sale se disting prin ţinuta ştiinţifică şi probitate
auctorială. Seriozitatea, conştiinciozitatea şi competenţa sa profesională, i-au adus numirea - în 2012 - ca inspector şcolar la
disciplina istorie, în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea.
Pană, Florian (n. 1 iul. 1940 în com. Tufeni, jud. Olt) - matematician; autor de carte de specialitate. Editează revista “Pan
matematica pentru viitor” (1995). Fondator, în anul 2000, al revistei de Ştiinţe ”Prezent ... pentru viitor”. Lucrări publicate în
colab.: Trepte în matematică pentru elevii claselor a IX-a şi a X-a; Culegere de probleme, 2000; Trepte în matematică pentru
elevii claselor a XI-a şi a XII-a. Culegere de probleme, 2005.
Popa, Ninel (n. 2 mai 1957, Boişoara - m. 28 dec.2001, Călimăneşti) - economist; doctor în ştiinţe, cu teza Creşterea
eficienţei turismului în zona Vâlcea. A participat la târguri interne şi internaţionale de turism. Comunicări în „Revista Economică”.
Coautor la volumul Fiscalitate, 2000.
Popa, Sorin (n. 11 mai 1961, Boişoara) - economist; profesor. Împreună cu un colectiv de profesori din cadrul GSEAS
Călimăneşti, a elaborat standarde ocupaţionale. Coautor la volumul Fiscalitate, 2000.
Popescu, A urel (n. 3 febr. 1949, Călimăneşti - m. 25 febr. 2002, Râmnicu-Vâlcea) - muzician (violonist), dirijor,
orchestrator; carieră didactică în învăţământul preuniversitar. Împreună cu dirijorul Mihail Ştefănescu, a gândit şi iniţiat înfiinţarea
Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu-Vâlcea. A contribuit la înfiinţarea orchestrei “Concertino”. Turnee în Germania,
Elveţia, Austria, Franţa.
Popescu, Filofteia (n. 26 iulie 1947 în Călimăneşti, jud. Vâlcea) - educatoare; autor de carte didactică. Lucrări publicate:
Alfabetar. Mijloc auxiliar de predare grupă pregătitoare pentru şcoală şi clasa I; în colab.: M icul abecedar, 2002; Călătorie în
lumea cifrelor 123456789, 1996.
Popescu, Valentin (n. 6 ian. 1926 în Jiblea Veche, jud. Vâlcea) - chirurg; cercetător, publicist. Doctoratul în medicină
susţinut la Institutul de Medicină din Timişoara (1969). Cercetător ştiinţific princ. gr. III (1961-1976). În perioada 1951-1958, în
cadrul Spitalului Militar, efectuează peste 1900 intervenţii chirurgicale. Participă cu lucrări ştiinţifice şi comunicări, la schimburi
de experienţă în ţară şi în străinătate. În 2010, donează localităţii Călimăneşti, în Jiblea Veche, str. Odobescu, un spaţiu pentru
Dispensarul Medical. Cetăţean de Onoare al oraşului Călimăneşti (2011). Lucrări publicate: Chirurgia tumorilor parotidiene
(1997); Chirurgia reconstructivă pe ţesuturi iradiale ( 1 9 9 7 ) .Chirurgia complicaţiilor în ginecologia oncologică (2005). A
colaborat la Enciclopedia oncologică (1976-1978; 1983; 1987); sub redacţia sa, a apărut Cancerul rectal (1992) - lucrare premiată
de Academia de Medicină, şi Chirurgia parotidei tumorale (1996).
Prundurel, Pavel (n. 15 iul. 1961 în com. Racoviţa) - inginer silvic, publicist. Doctorand în Ştiinţa Mediului. S-a
preocupat de înfiinţarea Administraţiei Parcului Naţional Cozia (2002). Schimburi de experienţă la Lausanne, Geneva, Paris -
Montpelliere. A publicat Parcul Naţional Cozia (2002); în colab.: Harta Turistică a Parcului Naţional Cozia, 2004; Pădurile
României. Parcuri naţionale şi parcuri naturale, 2004.
Rădescu, Nicolae (n. 30 mart. 1874 în Călimăneşti - m. 16 mai 1953, New York) - general, om politic. Carieră militară
strălucită Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III (1916); adjutant al MS Regele (1920-1926), ataşat militar al României la
Londra (1926). Demisionat din cadrele active ale armatei la 5 febr. 1933. În anii ’30, s-a implicat în viaţa politică a ţării. Ca prim-
ministru (6 dec. 1944 - 28 febr. 1945), a încercat să reziste presiunilor sovietice şi imixtiunilor lui Vâşinski în formarea unui
guvern comunist. Silit să demisioneze, a emigrat; după numeroase peripeţii, a ajuns în SUA.
Rădulescu, Constantin (n. 31 mai 1940 în Călimăneşti - m. nob. 1995, Râmnicu-Vâlcea) - filolog; şahist de performanţă.
Maestru naţional (1969) şi internaţional de şah (1984). Antrenor de şah al echipei „Chimia” Râmnicu-Vâlcea şi la diverse loturi
naţionale de juniori. A organizat competiţii şi concursuri de şah. Vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Veteranilor Şahului
de la Moscova (1994) şi preşedinte al acestei asociaţii în România. A participat la turnee internaţionale de şah, în Bulgaria,
Ungaria, Mongolia, Austria, Germania, Japonia, Grecia ş.a. Lucrări publicate: Legile lui Murphy, 1994; în colab.: Antologia
sportului românesc contemporan.
Rizea, Felix Anton (n. 30 martie 1950 la Brăila - m. 30 mart. 1999, Călimăneşti) - actor, dramaturg, ziarist, prozator.
Actor la Teatrul de Stat “Victor Popa” din Bârlad, Teatrul “I. D. Sârbu” din Petroşani (până în 1984). În 1986 câştigă concur sul
organizat de Europa Liberă, cu piesa Cutia cu maimuţe. Redactor la fostul săptămânal “Zig-zag”, membru fondator al Academiei
Caţavencu, redactor la cotidianul „Ziua”. În anul 2000, după scenariul său, Roberta (scris în colab. cu Ligia Olănescu Rizea),
televiziunea Română a relizat un film. Cărţi publicate: Domino - roman, 1995; Trilogia nebunilor, 2010 (postum).
Roznovan, Constantin (n. 13 martie 1923 în Cernăuţi) - animator cultural, actor amator. Joacă în piesele puse în scenă de
Teatrul de Amatori din Jiblea Veche, al Căminului Cultural (mai 1950) şi Casa de Cultură din Călimăneşti: Omul care a văzut

892
moartea de V. Eftimiu , Se caută un mincinos (premiul special de interpretare), Comedie cu olteni (Gh. Vlad), Opinia publică şi
Interesul general (Aurel Baranga), Picătura de venin etc., în roluri care întregesc valenţele actoriceşti ale lui C. Roznovan ; “Teatru
în jurul mesei” şi “Haz în concediu” manifestări culturale organizate de Biblioteca Oraşului alături de alţi artişti amatori: Jana
Burghiu, C-tin Lesnic, Cornelia Marin.
Sanda, Alecu (n. La 2 ian. 1926 în satul Brabeţi din com. Bârla, jud. Argeş) - epigramist.A debutat cu fabule şi aforisme,
în revista „Urzica” (1969). Membru al Uniunii Epigramiştilor din România din Bucureşti şi al Clubului Umoriştilor Vâlceni. Cărţi
publicate: Scântei feroviare - epigrame, 1995; De la gară, de la moară. Aforisme, 1996; Haz de necaz, 1996; Zâmbete amare -
proză, poezii, epigrame, 1998; Slalom printre adversari - epigrame, 1998; Drăgăşani sub cupola lui Bachus, 1999; Spre staţia
terminus - poeme, poezii, 1999.
Sandu, D um itru (n. 9 iun. 1916 în fosta com. Rădăcineşti din jud. Argeş - m. 21 iun. 1987, Călimăneşti) - teolog, cărturar.
Lucrări publicate: Monografia Eparhiei Râmnicului şi Argeşului vol. I-II, 1976 (în colab.).
Sandu, D um itru (n. 18 nob. 1949, Călimăneşti) - sociolog, cercetător ştiinţific. Dr. în sociologie (1979), membru în
grupul de lucru W69 Horeseing Sociology CIB (1985), vicepreş. al Asociaţiei Sociologilor din România (1990 - ), 1992, 1991-
consultant al Băncii Mondiale în probleme de dezvoltare rurală, sondaje (1996), red. şef al publicaţiei „Sociologia românească”
(1991). Lucrări publicate: Fluxurile de migraţie în România, 1984; Dezvoltarea socio-teritorială în România, 1981; Statistica în
ştiinţele sociale... Spaţiul social al tranziţiei, 1999; Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, 2005.
Sandu, M ihail (n. 26 iul. 1946 în com. Costeşti, jud. Argeş) - fizician; profesor, cercetător ştiinţific, autor de carte de
specialitate. Doctor în fizică (1999). Bursier al Consiliului Europei la Universitatea din Uppsala - Suedia (1993). Participant, din
partea României, la Concursul Internaţional de Fizică - UNESCO, ed. I, Timişoara (1996), ed. a II-a Baia Mare (1997). Propunător
unic de subiecte la Concursul Naţional de Fizică Evrika, din 1992 până în prezent. La propunerea sa, în 1996, Olimpiada Naţională
de Fizică s-a desfăşurat la Călimăneşti şi Râmnicu-Vâlcea. Împreună cu Catedra de Fizică a Facultăţii de Fizică de la Universitatea
din Craiova, a organizat la Liceul din Călimăneşti, prima ediţie a Şcolii Internaţionale de Fizică “Quanrul Field Theory
Supersymmetries and Supertrings” - 1998. Participant la cursurile de pregătire a lotului olimpic român pentru Olimpiada
Internaţională de Fizică din ţările: Italia (1999), Anglia (2000), Turcia (2001), Indonezia (2002), Taiwan (2003), Coreea de Sud
(2004), Ucraina (2004), Spania (2005), unde elevii români au obţinut medalii de aur şi argint. Membru în American Association of
the Physics Teachers. Pedagogycal Leader; coord. al loturilor olimpice desfăşurate în Indonezia şi China. Distincţii primite:
Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (2000). Cetăţean de Onoare al oraşului Călimăneşti (2003).
Lucrări ştiinţifice publicate (selectiv): Probleme de fizică pentru gimnaziu (1911, 1982, 1983, 1991, 1996, 1991); Ghidul
profesorului şi al elevului pentru cercurile de fizică, 2 vol. (1984, 1995, 1995); 500 probleme de fizică, 1991; Mecanică teoretică -
curs universitar, 2002; Astronomie - curs universitar, 2003; Fizică. Invăţământul liceal şi cercetarea ştiinţifică, 2004; Monografia
Judeţului Vâlcea, 2004. Teoria relativităţii - curs universitar, 2005 .
Savu, T udor D um itru (n. 1 febr. 1954, Călimăneşti - m. 19 oct. 2000, Cluj) - filolog, scriitor. Specializări post­
universitare în Germania (1987) şi Italia (1998). Redactor la revista „Tribuna”, director la RTV Cluj-Napoca, cercetător la
Institutul de Cercetăti “Sextil Puşcariu” al Academiei Române, filiala Cluj; Membru al Fundaţiei Internaţionale „Balkanica” - sub
egida UNESCO; Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărţi publicate: Marginea imperiului - nuvele, 1981; Treizeci şi
trei - roman 1982. (Premiul C.C. al U.T.C); De-a lungul fluviului - roman 1985; Fortul roman - roman, 1988; Cantacuzina, 1995
(Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1997); postum: Eclipsa Generalului, 2001.
Scărlătescu, M ihai (n. 7 dec. 1944, Timişoara) - Artist plastic (grafician şi pictor amator), poet. Expoziţii personale la
Călimăneşti şi colective - la Bucureşti şi Piteşti, unde obţine locul I şi II (1977, 1978). Participări la Salonul Naţional de Pictură
Naivă (1998-2001) - Piteşti; Salonul Internaţional de Artă Naivă, Bucureşti (2001), Expoziţie permanentă - Călimăneşti odinioară,
la Biblioteca orăşenească Călimăneşti. Scrie poezie şi proză scurtă, obţine premii speciale ale juriului (2003; 2004). Cărţi publicate:
Devreme, târziu - poezie, proză scurtă (2010).
Stanciu, Meda (n. 23 iun. 1971, Jiblea Nouă) - violonist. Concert maestru la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu-
Vâlcea. Director artistic la Orchestra de Cameră „Cantabile” din Râmnicu-Vâlcea. Turnee în Spania, Italia, Franţa, Germania,
Elveţia.
Ştefan, Florea (n. 11. oct. 1926 în com. Giubega, jud. Dolj - m. 1999, Călimăneşti) - profesor; memorialist. Lucrări
apărute: File din cartea vieţii, 1994.
Taloş M ăluţeanu, Augustin (n. 10 dec. 1921 în Gherla - m. 20 febr. 1994, Călimăneşti). Dr. în ştiinţe medicale (1947),
membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, Bucureşti. Lucrări apărute (în colab): Staţiunile balneoclimaterice din
Republica Populară Română, 1955.
Tănăsoaica, P etre (n. 16 iul. 1955, în com. Bărbăteşti, Vâlcea) - critic şi istoric de artă; bibliotecar, poet şi prozator,
ziarist, editor. Din 1981, s-a dedicat gazetăriei, la săptămânalul judeţean „Orizont” (1981-1989); după 1990, a întemeiat propriile
publicaţii - „Săptămâna vâlceană” (1994-1997) şi apoi cotidianul „Viaţa Vâlcii”, din 1997; în acelaşi an, fondează editura Petras
SRL care editează cotidianul menţionat. Membru al Uniunii Scriitorilor.
Cărţi publicate: Amurg între ierburi - versuri, 1986; La umbra maşinii de scris - versuri, 1996; Banchetul figuranţilor -
editoriale (eseuri), 2000; Un barbar pe Acropole - note de călătorie, 2001; Durer, capitalistul - note de călătorie, 2001; Inginer de
ziare: carte/interviu cu George Smeoreanu, 2003; Sonete şi contrasonete, 2006; In grădina lui Tagore - poeme, 2001 (Premiul de
Excelenţă al Fundaţiei Vâlcea 1); O jumătate de lună de miere, 2008; Jurnal indian (Călătorie pe contrasens), 2008 (Premiul de
Excelenţă al Forumului Cultural al Râmnicului) ş.a.
U drişte Octavian (n. 1 nob. 1925, Slatina - m. 13 iun. 1995, Călimăneşti) - medic balneolog; cercetător, publicist. În
calitate de cercetător, lansează pentru prima oară în lume “Teoria cibernetico-genetică asupra originii cancerului” (1962) şi
existenţa unei particule specifice viului - “Cuanta viului” (1988). Cărţi publicate: Lacul Roşu şi împrejurimile, 1963; Tuşnad, 1961;
Gena ancestrală şi originea cancerului, 1918; Gena marker ancestrală şi originea cancerului, 1982; Cum a creat Dumnezeu
universul din nimic, 1994.

893
 U ngureanu, G abriel (n. 10 apr. 1968, Râmnicu-Vâlcea) - tehnician medical; desenator, grafician SF, pictor. Expoziţii
colective la Călimăneşti, Sibiu, Cernavodă, Râmnicu-Vâlcea, Buzău. Expoziţie personală: Olimp, 2004. Premii obţinute: locul I la
Concursul tinerilor creatori şi de artă plastică, Râmnicu-Vâlcea, 1998.
U ngureanu, M agdalena (n. 7 iun 1960, Râmnicu-Vâlcea) - educatoare; autor de carte didactică. Cărţi publicate: Pentru
voi, copii, 2002; Serbările prichindeilor. Antologie de de poezie, poveşti versificate şi scenete, 2006.
Vaida, Gamaliil (n. 20 iul. 1929, com Leurda Garbaiul-Dej - m. 18 iun. 2000, Călimăneşti) - teolog; cărturar, publicist. A
fost hirotonit, hirotosit, protosinghel (1964), Crucea Patriarhală (1964), arhimandrit (1975-2000). Lucrări publicate: Mănăstirea
Cozia ieri şi azi, 1977, ediţia a II-a - 1983; Mănăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare. 600 de ani de
existenţă, 1986; Oltul, Cozia şi Mircea în versurile poeţilor nostri. Antologie, 1994; Sfânta Mănăstire Cozia, 1994; învăţătura
Sfântă, adecă a sântei şi dumnezeieştii liturghii, 1998.
Vasiu, Decebal (n. 23 ian. 1916, Călimăneşti - m. ?, Paris) - aviator, pilotul secund al Mareşalului Antonescu. Brevetul de
Pilot de Turism gr. I şi gr. II Internaţional. A luat parte la prima campanie din 1941 a celui de-Al Doilea Război Mondial, îndeplind
misiuni de război la Iaşi şi Odessa. Decorat de Guvernul român cu “Coroana României în grad de cavaler” cu panglică de „Virtute
militară”; „Steaua României”; „Virtutea Aeronautică cu Baretă” ; “Crucea de Aur în Grad de Cavaler”. Decorat şi de către germani,
cu „Crucea de Fier”, alte trei decoraţii primindu-le de la francezi. A fost primul român care a zburat ca pilot comandant de bord pe
cele mai mari avioane cu motoare reacţie din lume şi pe cele mai lungi linii aeriene.
Vasiu, Dinu (n. 7 aug. 1914, Călimăneşti - m. 2001, Braşov) - pictor. Expoziţii personale la Braşov, Bacău, Bucureşti, în
Germania - la Wiesbaden (1970), la Wroclaw - în Polonia (1973), la Tours - în Franţa (1990), Manchester - Anglia (1976) ş. a.
Vasiu, Pompilia (n. 13 sept. 1919, Călimăneşti - m. 2007, Râmnicu-Vâlcea) - actriţă. A jucat la Teatrul Naţional din
Craiova, Teatrul CFR Giuleşti (azi „Odeon”), Teatrul Mic, Teatrul „Ion Creangă”. Roluri din dramaturgia română şi universală. A
jucat în filmele BD intră în acţiune. BD la munte şi mare.
Zam fir, Tiberiu (n. 21 oct. 1957 în Negraşi, jud. Argeş) - inginer; profesor, traducător, poet. Preşedintele Cenaclului
literar „A. E. Baconsky” din Călimăneşti, editor şi redactor al revistei „Glasul Coziei”. A publicat volumul Vânătorul de vise -
poezii, 2006. Traduceri: Foxpro 2.0. Comenzi şi exemple de programare, 1992; Microsoft Office 97. Curs rapid, 1999.
Zam firache, D an (n. 1 iun. 1954, în Brezoi) - matematician şi informatician; cartofilist, publicist. Copilăria şi liceul - la
Călimăneşti. Membru al Societăţii Numismatice Române şi al Federaţiei Filatelice Române, secţia Cartofilie. În 1997 lansează
primul Proiect IT Călimăneşti '2000 - fiind singurul autor din România care-şi lansează cărţile printr-o nouă modalitate, aceea a
limbajului informatic. La numai două luni după prezentarea primului proiect IT, cartea a apărut, iar după 8 luni, a fost premiată cu
Bronz la Primul For Internaţional de Cartofilie - Bucureşti (Palatul Suţu, 1998). După un periplu diplomatic de 15 ani în India,
Egipt şi Elveţia, au urmat proiectele IT: Comoara lui Tutankhamon, Vizitând Berna, Portrete Fayoum, Istoria obeliscurilor
egiptene, Fântâni medievale la Berna, Muzeul de egiptologie din Cairo, România - o Elveţie a estului - realizate la Berna între anii
2008 - 2012. Cărţi publicate în ţară: Călimăneşti '2000, 150 de ani (1998; ed. a II-a, 1999; Diplomă de onoare), Călimăneşti '2038
(2008); cărţi publicate la Cairo: Indiei (2004), Impresii de călătorie. Cairo (2005), Monografii ilustrate. Călimăneşti, Bucureşti,
Breaza, Buşteni, Ada Kaleh. Litografii româneşti (2006), Mirajul civilizaţiilor şi fascinaţia muzeelor;cărţi publicate la Berna:
Vizitând Berna (ed. I şi a II-a), Portretele de la Fayoum, Obeliscuri egiptene, Fântâni medievale la Berna.
Zamfirescu, Florin (n. 12 apr. 1949, Călimăneşti) - actor, regizor; profesor universitar la UNATC Bucureşti. Dr. în arte,
cu lucrarea Actorie sau magie (2002). Actor la Teatrul din Târgu-Mureş (1971-1973), Teatrul Giuleşti („Odeon” - din 1973);
asistent la IATC (1974-1978; dir. adj. la Teatrul „Odeon” (1991-1994); din 1996 - profesor universitar la UNATC Bucuresti;
rectorul universităţii (2000-2010). În 2001 , a fost membru în juriul Festivalului de Teatrul Experimental de la Cairo. A interpretat
peste 60 de roluri în teatru şi televiziune şi 50 de roluri în filme româneşti şi străine. Roluri jucate în teatru, selectiv: Teleghin în
Unchiul Vania; Ipingescu în O noapte furtunoasă; Ion din Năpasta; Edgar din Regele Lear etc.; în film (selectiv): Mere roşii
(1975); Moromeţii (1987, regia Stere Gulea); De ce trag clopotele, Mitică (1982, regia Lucian Pintilie) etc.; în televiziune: Lumini
si umbre; Omul care a văzut moartea, de V. Eftimiu; Sub clar de lună; Inimă de ţigan; Şatra; Iubire şi onoare. În paralel, se
distinge printr-o bogată activitate regizorală. A primit numeroase şi importante premii: Medalia de Aur (ca recitator) - 1965;
Marele premiu - „Dialog la distanţă” (1966, 1979) ; Marele premiu “Leul de Aur” la Auzza - Italia (1984); Ordinul „Meritul
Cultural” (1997); Premiul criticii pentru „Cel mai bun actor” (2002); Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler. Casa de
Cultură din Călimăneşti poartă numele său (2009), unde, tot din 2009, se desfăşoară în luna iulie, Tabăra Naţională de Teatru
„Florin Zamfirescu”, cu participarea studenţilor săi. Cărţi publicate: Actorie sau magie. Aripi pentru Ycar, 2003; Catifea -
povestiri, 2005.
Zamfirescu, Nicolae (Nae) - (n. 17 febr. 1898, Călimăneşti - m. 18 nov ?, Râmnicu-Vâlcea) - institutor, animator cultural,
publicist. A fost iniţiatorul construirii noului local de şcoală din Călimăneşti, unde a înfiinţat o cantină şcolară. Între 1931-1932;
1945-1946 a fost primar al Călimăneştiului; director Cămin Cultural (1939). A înfiinţat primul cor mixt pe 4 voci. Arestat ca
deţinut politic (1952-1954), la închisorile din Piteşti şi Văcăreşti.
Zamfirescu, Raluca (n. 19 nov. 1952, Călimăneşti) - actriţă. După absolvirea studiilor de specialitate, a fost repartizată la
Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ - 1975; între 1978-1980, prin concurs, ajunge la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca; din 1980,
joacă la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti. Interpretează roluri din teatrul românesc şi universal: Brânduşa din Tinereţe fără
bătrâneţe de P. Ispirescu; Clarice din Slugă la doi stăpâni de C. Goldoni; Laura din Menajeria de sticlă de A. Miller. Turnee în
Franţa, Germania, Italia.
Zamfirescu, Sorin (n. 23 septembrie 1942, Râmnicu-Vâlcea) - inginer, om politic. Funcţii de conducere: Director general
al Uzinelor Sodice Govora, director gen. Acvarim. Primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea (1996-2000),consilier local în
legislaturile (2000-2004; 2004-2005), deputat în Parlamentul României (2008-2012).

894
 G -r a l N . R Ă D E S C U D u m itr u M I T R A N A F e l ix A n t o n R I Z E A

Io a n a C A N T A C U Z IN O A r h i m . B a r to lo m e u A N D R O N I F lo r in C O N S T A N T I N E S C U

D an Z A M F IR A C H E A d in a C E Z A R P e tr e T Ă N Ă S O A I C A

895
 B IB L I OGR AF IE
C a p . I - C A D R U L G E O G R A F IC

Gheorghe Călinescu, Elena Soare, Particularităţile circulaţiei locale în Defileul Oltului. Simpozion „ Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică”, Râmnicu-Vâlcea, 2002.
Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002.
Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004.
Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti - Căciulata. Simpozion „ Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi
practică”, Râmnicu-Vâlcea, 2002.
Procopie Ghiţă, Apele minerale din Judeţul Vâlcea. Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi practică”, Râmnicu-
Vâlcea, 2002.
Procopie Ghiţă, Fluxul geotermic şi apele termominerale de la Călimăneşti - Căciulata. Simpozion „ Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică”, Râmnicu-Vâlcea, 1998.
Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004.
Ion Preda, Procopie Ghiţă, Apele minerale din Judeţul Vâlcea. Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi practică ”,
Râmnicu-Vâlcea, 2002.
Primăria Călimăneşti - Dezvoltarea integrată a infrastructurii turistice din staţiunea balneară Călimăneşti. Studiu de fezabilitate,
Călimăneşti, ianuarie 2005.
Traian Uţă, Depresiunea Jiblea-Berislăveşti. Evoluţie paleogeografică si geologică. Simpozion „ Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2004.
Dan Zamfirache, Călimăneşiti'2038: Monografie ilustrată, Ed. a II-a, Cairo, 2006.
C a p . I I - IS T O R IA
A. Izvoare (fonduri şi colecţii arhivistice)
ANB, Colecţia Manuscrise, ms. 209 - Condica mănăstirii Cozia, ms. 215.
ANB, fond Ministerul Cultelor, dos. nr. 81 / 1918.
Arhiva Primăriei Călimăneşti, dos. 11/1948, dos. 3/1990, dos. 10/1992, dos. 4/1996, dos. 11/2000, dos. 31/2004, dos. 31/2008.
DJVAN, fond Detaşamentul de poliţie Călimăneşti, dos. 41/1935.
DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 25/18H , dos. 54/1888, 11 / 1890.
DJVAN, fond Primăria Călimăneşti, dos. 1 / 1923, U/1940, 51/1940, dos. 10/1946, dos. 1/1951.
DJVAN, fond Secţia de Jandarmi Jiblea, dos. 6/1946.
DJVAN, fond Societatea Govora- Călimăneşti, dos. 51.
B. Lucrări generale
Nicolae Andrei, Gheorghe Pârnuţă, Oltenia la 1877, Craiova, 1998.
Argeş. Monografie, Bucureşti, Ed. „Sport-Turism”, 1980.
Dumitru Berciu, Cercetări privind preistoriculjudeţului Vâlcea, în „Buridava”, I, 1912, pag. 11-21.
Călători străini despre Ţările Române, vol. VI, p. I: Paul de Alep, îngrijită de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
Gheorghe Dabu, Luptele din norduljudeţului Vâlcea în timpul Primului Război Mondial şi contribuţia populaţiei vâlcene la efortul
de război, în „Studii Vâlcene”, II (IX), 2006, pag. 51-65.
Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea, Craiova, Ed. Sitech, 2009.
Dionisie Eclesiarhul, Cronograful Ţării Româneşti, în „Tezaur de monumente istorice pentru România”, I -II, Bucureşti, 1863.
DIR, B., Veacul XIII, XIV, XV, Bucureşti, Ed. Academiei, 1953.
DIR, B., Veacul XVII, vol.I, Bucureşti, Ed. Academiei, 1951.
Gheorghe Efrim, Via Carolina, drum strategic p e timpul Imperiului Habsburgic, la Câineni, în „Studii Vâlcene”, nr. V (XII), 2009,
pag. 21-24.
Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, Piteşti, 2009, ediţie on line: out4awalk.com.
Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
C. C. Giurescu, Istoria românilor, I, Bucureşti, Ed. All, 2008.
Istoria românilor, vol. II, III, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2001.
G. I. Lahovari, Marele dicţionar geografic al României, Bucureşti, Edit. Socec, 1899.
Sorin Oane, Istoria judeţului Vâlcea 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2007.
Sorin Oane, Schiţa partidelor şi doctrinelor politice din judeţul Vâlcea în perioada interbelică, în „Studii vâlcene“, Râmnicu-
Vâlcea, Serie nouă, I (VIII) 2003, pag. 152-158.
Şerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739), Bucureşti, Ed. Academiei, 1971.
Cristina Păiuşan, Radu Ciuceanu, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist 1945-1958, vol. I, Bucureşti, INST, 2001.
Gh. I. Petre-Govora, Aspecte ale începutului epocii bronzului în nord-estul Olteniei, în „Buridava”, II, [1976], pag. 7-33.
Gh. Petre-Govora, Descoperiri arheologice din epoca fierului în judeţul Vâlcea, în „Materiale şi cercetări de arheologie”, vol. IX,
Bucureşti, 1969.
Constantin Preda, Monedele geto-dacilor, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1973.
Tit Simedrea, Viaţa şi traiul Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului. Introducere şi text, Bucureşti, 1937.
N. Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I. Ţara Românească, [Craiova], Ed. Mitropolia
Olteniei, 1910.
Corneliu Tamaş, Tudor Vladimirescu şi Vâlcea, în „Museum. Studii şi cercetări”, 1974, pag. 73-19.

896
 Corneliu Tamaş, A treia revoluţie a românilor. Câteva zile din decembrie 1989 în judeţul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys,
2006.
Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial, vol. II
- Eroii, Bălceşti pe Topolog, 1979.
Corneliu Tamaş, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, 1980.
Veronica Tamaş, Aportul judeţului Vâlcea la construirea, de către armata română, a podului peste Dunăre în timpul operaţiunilor
militare din 1877-1878, în „Buridava”, nr. 3, 1979, pag. 126-130.
Dumitru Tudor, Oltenia romană, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1958.
Cristian M. Vlădescu, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Craiova, Ed. „Scrisul Românesc”, 1986.
C. Lucrări speciale
Arhiva Primăriei Călimăneşti, Călimăneşti. File de monografie, 1989 (manuscris).
Vasile Berbece, Victor Botvinic, Călimăneşti-Căciulata. Mic îndreptar turistic, Bucureşti, Ed. Sport -Turism, 1978.
M. Davidescu, Mănăstirea Cozia, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1966.
Gheorghe Oprica, Domeniul şi veniturile mănăstirii Cozia în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, în „Studii vâlcene”, nr. V (XII),
2009, pag. 11-20.
S. Radu, V. Ciobanu, R. Racoviţan (coord.), Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică, Ed. Spandugino, Bucureşti, 2009.
Gamaliil Vaida, Mănăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea cel Mare, Râmnicu-Vâlcea, 1986.
D. Site-uri
www.bjarges.ro.
www.hotnews.ro.
C a p . I I I - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă Ş I ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E D E -A L U N G U L T IM P U L U I
ANIC, Mănăstirea Cozia, pach. I/2, pach. XLVIII/85, pach. XLIX/12; idem, ms. 712, ms. 209.
D. Berciu, Cercetări privind preistoriculjudeţului Vâlcea, în „Buridava”, I, 1972, pag. 11-27.
DJVAN, PJV, dos. nr. 179/1908.
Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu, Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria Soroştineanu,
Ioan Marian Ţiplic, Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică, coord. - Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu Racoviţan; editată de
Fundaţia „Life of Life” şi Primăria Oraşului Călimăneşti, Sibiu, 2009.
DRH, B, Ţara Românească (1646), XXXI, Bucureşti, Ed. Academiei, 2000.
Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
„Monitorul Oficial” nr. 128/ 14 iun. 1925.
„Monitorul Oficial” nr. 283/ 22 dec. 1925.
„Monitorul Oficial” nr. 170, p. I/ 3 aug. 1929.
„Buletinul Oficial” nr. 77/ 8 sept. 1950.
„Buletinul Oficial al M.A.N.” nr. 17/ 17 dec. 1968.
Gh. Petre-Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, Râmnicu-Vâlcea, 1995.
E. Rezmeriţă, Monede geto-dacice din tezaurul de la Jiblea-Vâlcea, în BSNR, nr. 121-123, 1973-1975.
Ligia Elena Rizea, Studiul socio-demografic (1990 - 2010) pentru fundamentarea Planului Urbanistic general al oraşului
Călimăneşti, aprilie 2011.
Ligia Elena Rizea, Ioana Ene, Monumente istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys,
2007.
Vâlcea. Monografie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980.
C. M. Vlădescu, Armata în Dacia Inferior, Bucureşti, 1983.
C a p . IV - A S P E C T E A L E V IE Ţ I I E C O N O M IC E
Arhiva Primăriei Călimăneşti, dos. 1 /1962, dos. 2/1991-1992, dos. 1/1992-1993.
Idem, Călimăneşti. File de monografie, 1989 (manuscris aflat în arhivă).
Vasile Berbece, Victor Botvinic, Călimăneşti-Căciulata. Mic îndreptar turistic, Bucureşti, Ed. Sport -Turism, 1978.
Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea, vol. I. , Ed. Sitech, Craiova 2009.
DJVAN, Colecţia Manuscrise, ms. 102.
DJVAN, fond Oficiul Local de Cură şi Turism Călimăneşti, dos. 7/1935.
DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 4 / 1878.
DJVAN, fond Primăria oraşului Călimăneşti, dos. 18 / 1943, dos. 6/1950, dos. 2/1957, dos. 3/1957, dos. 1/1960, dos. 3/1961.
DJVAN, fond Societatea Govora-Călimăneşti, dos. 62 /1942-1943.
Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu, Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria Soroştineanu,
Ioan Marian Ţiplic, Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică, coord. - Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu Racoviţan; editată de
Fundaţia „Life of Life” şi Primăria Oraşului Călimăneşti, Sibiu, 2009.
Enciclopedia României, vol. IV, Bucureşti, Ed. Fundaţiilor Regale, 1943.
Anastasie Iordache, Goleştii - locul şi rolul lor în istoria României, Bucureşti, 1979.
Gheorghe Mămularu, Naţionalizarea staţiunii balneare Călimăneşti-Căciulata, în „Viaţa Vâlcii”, an IX, nr. 2445/ 20 sept. 2005.
Sorin Oane, Judeţul Vâlcea 1948-1965. Un studiu de caz, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2007.
Statutele Societăţii Govora - Călimăneşti, Bucureşti, 1910.
Dan Zamfirache, Călimăneşti ’2038. Monografie ilustrată, Ediţia a II-a, 2008, f. edit., f. loc.
C a p . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L
DJVAN, Vâlcea, fond Detaşamentul de Poliţie Călimăneşti, dos. 108/1939.
DJVAN, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dos. 59/1882, dos. 1/1886, dos. 57/1901, dos. 58/1904.
DJVAN, fond Primăria Călimăneşti, dos. 15/1943, dos. 18/1943.
DJVAN, fond Primăria Jiblea, dos. 2/1928.
DJVAN, fond Revizoratul şcolar Vâlcea, dos. 72/1872, dos. 10/1894-1895, dos. 8/1909, dos. 1/1918.

897
 Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu, Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria Soroştineanu,
Ioan Marian Ţiplic, Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică, coord. - Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu Racoviţan; editată de
Fundaţia „Life of Life” şi Primăria Oraşului Călimăneşti, Sibiu, 2009.
Gh. Dumitraşcu, Haretismul în actualitate, vol. II, Haretismul în cultura românească (judeţul Vâlcea), Râmnicu-Vâlcea, 2008.
Gheorghe Lazăr, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii. Repere în timp 1961-1972-2002, Călimăneşti, 2002.
Gheorghe Mămularu, Din trecutul Mănăstirii Cozia, Bucureşti, 2004.
Gheorghe Mămularu, Nae Zamfirescu, un mare dascăl şi om de cultură al Călimăneştiului, în „Cozia - info”, anul II, nr. 105, 6-12
august 2007, pag. 8.
Traian Rus, Activitatea extraşcolară a învăţătorilor din Oltenia la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în
„Studii Vâlcene”, Râmnicu-Vâlcea, 1974, pag. 169-177.
C a p . V I - Ş T IIN Ţ A Ş I T E H N IC A
Dumitru Bondoc, Istoricul căilor ferate înjudetul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2008.
Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi. Bucuresti, Ed. Minerva, 1980.
Călători străini despre Ţările Române, vol. V, Bucureşti, Editura Ştiinţifică Enciclopedică, 1976.
DJVAN, Fond personal Ioana Cantacuzino, dos. nr 21/1898, 32/1898, 24/1899.
DJVAN, Fond Societatea Govora - Călimăneşti, 1910-1949.
Documente privind istoria României: Veacul XIII, XIV, XV. Ţara Românească (1247-1500), Buc., Ed. Academiei RPR, 1953.
Fenia Driva, Călimăneşti. Căciulata. Cozia. Un altfel de ghid. Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002.
Fenia Driva, Călimăneşti şi oameni ai săi. Râmnicu-Vâlcea, Ed.Offsetcolor, 2006.
Fenia Driva, Prinţesa Ioana Cantacuzino la Călimăneşti. Râmnicu-Vâlcea, Ed. Silviana, 2010.
Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
Istoria gândirii şi creaţiei ştiintifice şi tehnice româneşti, vol. I, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1982.
Istoria literaturii române, vol. I, Bucureşti, 1964.
Costea Marinoiu, Istoria cărţii vâlcene. Şcoala de la Râmnic. 1705-1930. Râmnicu-Vâlcea, 2008.
Dr. Gheorghe Mămularu, Aspecte din istoricul apelor minerale din Călimăneşti, în „Buridava. Studii şi materiale”, 2, <Râmnicu-
Vâlcea, 1976>, pag. 107-112.
M. Popescu, Fabricile de hârtie ale lui Matei Basarab, în ”Revista Istorică Română”, 1937.
Constatin Preda, Monedelegeto-dacilor, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1973.
Veronica Tamaş, Mărturii documentare privind viticultura din judeţul Vâlcea în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu
(1688-1714), în „Studii Vâlcene”, serie nouă, I (VIII), 2003, pag. 52-63.
Ion Şahinian, Luminile de p e Olt. TCH Olt - Defileu. Râmnicu-Vâlcea, 1981.
Dumitru Tudor, Itinerare arheologice si istorice oltene, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1979.
C a p . V II - C U L T U R A
1. CULTURA TRADIŢIONALĂ (CULTURA POPULARĂ)
D. Berciu, Cercetări privind preistoriculjudeţului Vâlcea, în „Buridava”, I, 1972, pag. 11-27.
Gh. P. Govora, Aspecte ale începutului epocii bronzului în nord-estul Olteniei, în „Buridava”, II, 1976, pag. 7-33.
Gh. P. Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, Râmnicu-Vâlcea, 1995.
Fenia Driva, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Mămularu, Silviu Istrate Purece, Mihai Racoviţan, Lucian Robu, Valeria Soroştineanu,
Ioan Marian Ţiplic, Călimăneşti. Monografie istorică şi etnografică, coord. - Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu Racoviţan; editată de
Fundaţia „Life of Life” şi Primăria Oraşului Călimăneşti, Sibiu, 2009.
Ion Vlăduţiu, Cadrul etnografic al zonei Vâlcea, în Arta populară din Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1972
Enciclopedia judeţului Vâlcea, coord. Ion Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
ANS - ANIC, Mănăstirea Cozia, XLVII/85
ANS -ANIC, Mănăstirea Cozia, XLVII/89.
2. CULTURA SCRISĂ
Arhiva Bibliotecii orăşeneşti „A.E. Baconsky” din Călimăneşti.
Arhiva Forumului Cultural Călimăneşti.
Catalogul Manuscriselor Româneşti I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.
Dicţionarul Literaturii Române de la Origini până la 1900, ediţia a II-a, Bucureşti, Ed. Academiei şi Ed. Gunivas, 2002.
Dumitru Lazăr, Costea Marinoiu, Petre Mateescu, Catalogul preliminar al colecţiilor de carte veche din judeţul Vâlcea, Râmnicu-
Vâlcea, Ed. Almarom, 2001.
Costea Marinoiu, Vartolomeu Androni, Cozia - istorie şi continuitate, Râmnicu-Vâlcea, Ed.Offsetcolor, 2008.
Răzvan Theodorescu, Opera de statornicie culturală: Ţara Românească la 1400, Bucureşti, Ed. Academiei, 1987.
Răzvan Theodorescu, Vâlcea, o ţară a metaforei, în ,,Sacralitatea-asimilări şi sinteze culturale în spaţiul vâlcean, Bucureşti, 2002,
pag. 6-7.
Gamaliil Vaida, Cozia, locaş de gândire şi cultură românească, în „Studii vâlcene” VI, Râmnicu-Vâlcea, 1983.
Gamaliil Vaida, Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Episcopiei Râmnicului şi Argeşului,
1986.
C a p . V II I - V IA Ţ A R E L IG IO A S Ă
Victor Brătulescu, Călimăneşti şi monumentele istorice din împrejurimi, ed. a III-a, Bucureşti, 1941.
Nicolae Constantinescu, Cercetările arheologice de la Cozia, în „Mitropolia Olteniei” anul XVII, nr. 7-8, din 1965.
DIR, B., Veacul XIII, XIV, XV, Bucureşti, Ed. Academiei, 1953.
D.I.R. sec. XVII, B,1601-1610, Bucureşti, Ed. Academiei, 1953.
Arhim. Vartolomeu Androni, începuturile monahismului vâlcean până în sec. al X V I lea, în „S.V”, nr II, Râmnicu-Vâlcea, 2006,
pag. 295-303.
Doru Căpătaru, Călător prin Oltenia medievală cu Paul de Alep, Drăgăşani, 2007.
Vasile Dumitrache, Mănăstirile şi schiturile României pas cu pas, vol. I, Mitropolia Olteniei, Bucureşti, Ed. Nemira, 2001.
I. Ionaşcu,Catagrafia Eparhiei Argesului la 1824, Bucureşti, 1942.
Pr. prof. dr.Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, ediţia a III-a, Iaşi

898
 Pr.Nicolae Proteasa, Doru Căpătaru, Călimăneşti - Monografie eclesiastică, Verguleasa, 2010.
Pr. Dumitru Sandu, Eparhia Râmnicului şi Argeşului, Râmnicu-Vâlcea, 1976.
Arhim Gamaliil Vaida, Mănăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Episcopiei
Râmnicului şi Argeşului, 1986.
Mihai Vlasie, Drumuri spre mănăstiri, Bucureşti, Ed. Uranus, 1992.
C a p . IX - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II
Ion Coca, Călimăneşti - Căciulata, Tiparul Oltenia, f.an.
Gheorghe Mămularu, Doctor Ştefan Vasile Episcopescu şi apele minerale de la Călimăneşti, în „Viaţa Medicală”, nr. 11/1982, pag.
521-528.
Gheorghe, Mămularu, Călimăneşti-Căciulata în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în „Pagini medicale bârlădene”, anul VIII,
nr. 86-81, mai-iunie 2005, pag. 23-24.
Gheorghe Mămularu, Doctor Carol Davila şi staţiunea balneară Călimăneşti-Căciulata, în „Viaţa Medicală”, anul XXVIII, nr.
1/1981, pag. 531-532.
Gheorghe Mămularu, Naţionalizarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata, în „Pagini medicale bârlădene”, anul IX, nr. 96-91,
februarie-martie 2006.
Gheorghe Mămularu, Societatea Govora-Călimăneşti 100 de ani, în „Pagini medicale bârlădene”, anul XIII, nr. 154-155, ianuarie-
februarie 2011.
Artemiu Pricăjan, Din trecutul balnear al României, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1999.
Dumitru Tudor, Itinerare arheologice şi istorice oltene, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1919.
C ap. X - S PO R T U L
Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
Florea Ştefan, File din cartea vieţii, Ed. Newa, f.a.
C a p . X I - T U R IS M U L
Gheorghe Călinescu, Elena Soare, Particularităţile circulaţiei locale în Defileul Oltului, Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică ’’, Râmnicu-Vâlcea, 2002.
Carmen Laura Dumitrescu, Pictura murală din Ţara Românească în veacul alXVI-lea, Bucureşti, Ed. Meridiane, 2002.
Marian Ene, Potenţialul turistic al staţiunii turistice Călimăneşti-Căciulata, Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea - teorie şi
practică ’’, Râmnicu-Vâlcea, 2002.
Fenia Driva, Călimăneşti, Căciulata, Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2002.
FIŞA STAŢIUNII TURISTICE CĂLIMĂNEŞTI - CĂCIULATA - Prezentarea criteriilor de atestare în conformitate cu HG nr.
852 / 2008.
Procopie Ghiţă, Fluxul geotermic şi apele termominerale de la Călimăneşti-Căciulata, Simpozion „Geografia Judeţului Vâlcea -
teorie şi practică’’, Râmnicu-Vâlcea, 1998.
Gheorghe Ploaie, Parcul Naţional Cozia, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 2004.
C a p . X II - P E R S O N A L IT Ă Ţ I
A. Lucrări generale
Octavian Barbosa, Dictionarul artiştilor români contemporani, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1976.
Tudor Caranfil, Dicţionar de film e româneşti. Bucureşti, Ed. Litera Internaţional, 2002; ed. 2-a revăzută şi adăugită - Bucureşti,
Ed. Litera Internaţional, 2003.
Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoită Lăptoiu, Enciclopedia artiştilor români contemporani. Buc., Ed. Arc 2000, 1996.
Paul Constantin, Dicţionar al Arhitecţilor, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Tehnică, 1986.
Dicţionar Enciclopedic, vol. I A - C. Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1993.
Dicţionar S.F.: artişti plastici, autori mass-media, native, personalităţi. Bucureşti, Ed. Nemira, 1999.
Enciclopedia Judeţului Vâlcea, vol. I, coord. Ion Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010.
Negoiţă Irimie, Alexandra Rus, 60 de profiluri plastice, Cluj, Galeria Tribuna, 1919 (album).
Florin Manolescu - Enciclopedia exilului românesc, 1945- 1989. Bucureşti, Ed. Compania, 2003.
Ion Măldărescu, Emilian Frâncu, Râmnicu-Vâlcea: Mică Enciclopedie, vol I, Râmnicu-Vâlcea, Ed. „Anton Pann”, 2002.
Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol IV, Bucureşti, Ed. Minerva, 1989.
Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul Scriitori Români, 2002.
B. Lucrări speciale
Fenia Driva, Călimăneşti şi oameni ai săi, 2006.
Fenia Driva, Prinţesa Ioana Cantacuzino la Călimăneşti, 2010.
Fenia Driva, Scriitori şi autografe, Craiova, Ed. Sitech, 2001.
Fenia Driva, Dumitru Mitrana - Călimăneşti. Oameni de ştiinţă, artă şi cultură, 1999.
Mihai Florea, Prietenii mei concurenţii: formaţii si portrete de artişti amatori, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1976.
Constantin Gheorghiu, îndrăgostitele aerului. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1984.
Dinu C. Giurescu, GuvernareaNicoleaRădescu, Bucureşti, Ed. All, 1995.
Ion Lazăr, Arta naraţiunii în film ul românesc. 50 de secvenţe antologice, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1981.
Ioan Massof, Teatrul românesc: privire istorică. Bucureşti, Ed. Minerva, 1981.
Constantin, Mateescu, Râmnicul de odinioară, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Almarom, 1993.
Petre Petria, Prezenţe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii şi al ştiinţei naţionale, 2008.
Petre Petria, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă, vol I, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 1996.
Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea. Oameni de ştiinţă, cultură şi artă, vol II, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2004.
Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, Ed. „Scrisul Românesc”, 1988.
Un sfert de veac de urmărire: documente din dosarele secrete ale generalului Nicolae Rădescu, selectate şi editate de Monica
Grigore, Oana Ionel, Dragoş Marcu, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2004.

899
 SUMMAR Y
I n te g ra l p a r t o f m o n u m e n ta l w o rk E n c ic lp e d y o f V â lc e a c o u n ty, m o n o g r a p h y o f C a lim a n e ş ti to w n is
th e r e s u lt o f th e e ffo rts o f a lo c a l re s e a rc h e rs g ro u p , w ith v a rio u s s p e c ia litie s , w h o , b e in g c o n v in c e d b y
u tility a n d a c tu a lity o f h is to ric a l a p p ro a c h in d e fin in g a n d p r e s e rv in g o f e s s e n tia l e le m e n ts w h ic h d e fin e th e
id e n tity o f a lc a l c o m u n ity in th e c o n te x t o f g lo b a liz a tio n , h a v e s tu d ie d w ith s k ill a n d p e rs e v e re n c e an
im p re s s iv e n u m b e r o f d o c u m e n ta ry a n d b ib lio g ra p h ic a l so u rc e s , in o r d e r to o f fe r a n im a g e as c lo s e as
p o s s ib le to r e a lity o f th e e v o lu tio n o f a lo c a lity o v e r w h o s e te rito ry h is to r y ’s sig n s w e re e n g ra v e d o n th e
n u m e ro u s e d ific e s a n d a rtifa c ts e n c o u n te re d e v e ry w h e re .
S tru c tu re d in 12 c h a p te rs , m o n o g r a p h y ’s to p ic s in c lu d e d in re s e a rc h th e d e fin in g a s p e c ts o f s o c ia l-
e c o n o m ic a n d c u ltu ra l life: g e o g r a p h ic e n v iro n m e n t, h is to ry - d iv id e d in to e p o c h s a n d h is to ric a l p e rio d s ,
sta rtin g fro m p r e h is to ry to w a r d s p re s e n t-, d e m o g ra p h y a n d a d m in is tra tiv e d iv is io n s , a s p e c ts o f th e
e c o n o m ic life , e d u c a tio n , p o p u la r a n d w ir itte n c u ltu re , sc ie n c e a n d te c h n iq u e , re lig io u s life , h e a lth c a re ,
sp o rts a n d to u ris m , e n d in g w ith a la rg e c h a p te r d e d ic a te d to p a s t a n d to d a y ’s p e rs o n a litie s . S p ace
c o n d itio n in g (lim ite d n u m b e r o f p a g e s ) im p o s e d a r ig o ro u s s e le c tio n o f h is to ric a l in f o rm a tio n r e le v a n t fo r
s u c h ty p e o f w o rk . R e a d e rs in te re s te d in k n o w in g s o m e is s u e s th a t d id n ’t f in d th e ir p la c e in th is
m o n o g r a p h y ’s p a g e s c a n fin d a n s w e rs to th e ir in te rro g a tio n s c o n s u ltin g th is w o r k ’s re a c h m o n o g ra p h y . In
o r d e r to u p d a te re s e a rc h a n d d o c u m e n ta tio n , th e a u th o rs c o n s u lte d a rc h iv e fu n d s, p r e s s a n d e v e n In te rn e t,
f o r c e rta in h is to ric a l e p o c h s ( m o d e rn a n d c o n te m p o ra ry ) a n d d o m a in s (e d u c a tio n , c u ltu re , sp o rt, to u ris m ,
p e r s o n a litie s ), g iv in g p rio rity to in fo rm a tio n n o v e lty . T h e re fo re , th e m o n o g r a p h y re p re s e n ts a b ib lio g ra p h ic
re fe re n c e a n d a d o c u m e n ta tio n so u rc e f o r fu tu re r e s e a rc h e rs , w h o w ill le a n o n th e p a s t h is to ry o f th e c ity
C ă lim ă n e ş ti, c o n v in c e d th a t s u c h w o rk is a d e b t o f h o n o r to th e a n c e s to rs .

R E SUME
U n e p a rtie q u i c o m p o s e le g r a n d o u v ra g e L ’e n c y c lo p e d ie d u d e p a r te m e n t d e V â lc e a , la m o n o g ra p h ie
d e la v ille d e C a lim a n e s ti e s t le r e s u lta t d e s e ffo rts d ’u n g ro u p e d e c h e rc h e u rs lo c a u x , a y a n t d e s
s p e c ia lis a tio n s d iv e rse s. C o n v a in c u s d e l ’u tilite e t d e l ’a c tu a lite d e la d e m a rc h e h is to riq u e p o u r d e f in ir e t
c o n s e r v e r le s e le m e n ts e s s e n tie ls q u i c a r a c te r is e n t l ’id e n tite d ’u n e c o m m u n a u te lo c a le e n p le in p ro c e s s u s
d e g lo b a lis a tio n , ils se s o n t o rie n te s s u r u n g r a n d n o m b re d e s o u rc e s d o c u m e n ta ire s b ib lio g ra p h iq u e s , p o u r
o f fr ir u n e im a g e c o m p le te e t re e lle s u r l ’e v o lu tio n d ’u n e r e g io n o u le s sig n e s d u p a s s e s o n t p re s e n ts s u r de
n o m b r e u x v e s tig e s e t e d ific e s q u ’o n p e u t r e n c o n tre r ă to u t p as.
S tru c tu re e e n 12 c h a p itre s , le th e m e d e la m o n o g ra p h ie a in c lu d a n s la r e c h e r c h e le s p lu s im p o rta n ts
a s p e c ts d e la v ie p o litiq u e , e c o n o m iq u e , so c ia le e t c u ltu re lle d e la lo c a lite : le c a d re g e o g ra p h iq u e , l ’h is to ire
p re s e n te e d a n s d e s e p o q u e s e t d e s p e rio d e s d iffe re n te s , ă p a r tir d e la p r e - h is to ire j u s q u ’ă l ’e p o q u e m o d e rn e ,
la d e m o g ra p h ie e t l ’a d m in is tra tio n , le s a s p e c ts d e la v ie e c o n o m iq u e , l ’e n s e ig n e m e n t, la c u ltu re p o p u la ire
e t e c rite , la sc ie n c e e t la te c h n iq u e , la v ie re lig ie u s e , la sa n te , le s p o rt e t le to u ris m e . C e tte m o n o g ra p h ie
f in it p a r u n c h a p itre d e d ie a u x p e rs o n n a lite s d u p a s s e e t a c tu e lle s d e la v ille d e C a lim a n e s ti.
L a r e s tric tio n d u n o m b re d e p a g e s a im p o s e a u x c h e rc h e u rs u n e s tric te s e le c tio n d e s in fo rm a tio n s
h is to riq u e s n e c e s s a ir e s ă u n te l o u v ra g e . L e s le c te u rs in te re s s e s ă c o n n a ître d ’a u tre s a s p e c ts q u i n ’o n t p a s
p u e tre p r e s e n te s d a n s c e tte m o n o g r a p h ie p o u r ra ie n t tr o u v e r d e s re p o n s e s , to u t e n c o n s u lta n t la ric h e
b ib lio g ra p h ie d e l ’o u v ra g e . A fin d ’a c tu a lis e r la re c h e rc h e e t la d o c u m e n ta tio n , le s a u te u rs o n t c o n s u lte le s
a rc h iv e s , la p r e s s e e c rite e t m e m e In te rn e t. C e rta in e s p e r io d e s h is to riq u e s (m o d e rn e e t c o n te m p o ra in e ),
d 'a u tre s d o m a in e s ( e n s e ig n e m e n t, c u ltu re , sp o rt, to u ris m e , p e r s o n n a lite s ) e t le s n o u v e lle s in fo rm a tio n s so n t
d e v e n u e s p rio rita ire s . D e c e tte m a n ie re , la m o n o g ra p h ie c o n s titu e u n p o in t d e re p e re b ib lio g ra p h iq u e e t u n e
s o u rc e de d o c u m e n ta tio n p o u r le s fu tu rs c h e rc h e u rs q u i v o u d r a ie n t e tu d ie r le p a s se h is to riq u e d e la v ille d e
C a lim a n e s ti. Ils s o n t c o n v a in c u s q u ’u n te l o u v ra g e s e ra it u n d e v o ir d e m e m o ire e n l ’h o n n e u r d e s
p re d e c e s s e u rs .

900
 Coordonatori: Vetuţa CIOCAN, Valentin CIOCAN
A u to r i: V a le n tin C IO C A N , V e tu ţa C IO C A N , G h . D E A C O N U ,
P r . C -tin M Ă N E S C U , E le n a S T O IC A

Colaborator: Io n S O A R E

Oraş ul
HOREZU

901
 P r im a a te sta re d o c u m e n ta r ă

a lo c a lită ţii H O R E Z U

1 4 8 7 (6 9 9 6 ) s e p te m b rie 5 , R â m n ic . H r is o v p r in c a re d o m n ito r u l V la d C ă lu g ă r u l

v o ie v o d în tă re şte lu i R o m a n , c u m n a tu lu i a c e stu ia - V la d u l ş i u r m a ş ilo r lor, p ă r ţi d e

m o ş ie în H U H U R E Z I ş i la R â m e şti.

„ C u m ila lu i D u m n e z e u , Io V la d u l v o e v o d şi d o m n , d a t- a m d o m n ia m e a a c e a s tă

p o r u n c ă a d o m n ie i m e le , s lu g ilo r d o m n ie i m e le , lu i R o m a n şi c u m n a tu lu i s ă u , V la d u lu i

şi c u fe c io rii lo r, c â ţi D u m n e z e u le v a d a, ca să le f ie l o r la H u h u r e z i , p a r t e a lu i

R o m a n , şi în R â m e ş ti, p a r te a V la d u lu i. D u p ă a c e e a , a v e n it R o m a n în a in te a d o m n ie i

m e le , d e a în fră ţit p e c u m n a tu -s ă u V la d u l p e s te p a rte a lu i, o r ic â tă a re R om an în

H u h u r e z ; a ş iş d e r e a şi V la d u l i a r ă a î n f r ă ţ i t p e R o m a n p e s te p a r t e a lu i, o r i c â t ă a r e la

R â m e ş ti, c a s ă fie f r a ţ i n e d e s p ă r ţi ţi p e s te a c e s te m o ş ii. Ş i d o m n ie i m e le a u d a t c a lu l.

P e n tru aceea, am dat lo r şi d o m n ia m ea, ca să le f ie lo r în tr u m o ş te n ire şi

o h a b n ic e şi d e n im e n e a s ă n u se c lă te a s c ă , d u p ă z is a d o m n ie i m e le . Ş i o r i c ă r u i a d i n t r e
■^ ^ i ^ 1 • • j i A ^ i 1^ 1 W f— • W f—
d â n ş ii i s - a r în tâ m p la m a i î n a i n t e m o a r t e , v â n z a r e i n t r e d â n s e le s ă n u f ie , c i s ă fie

m o ş ie le c e lo r c e v o r r ă m â n e .

M ă r tu r ii: ju p â n D r a g o m ir a l M a n e i, ju p â n N e a g o e a l B o rc ii, ju p â n D ră g h ic i a l

S to ic ă i, j u p â n P ârv u vel v o rn ic , ju p â n S ta ic u lo g o f ă tu l, D a n c iu l c o m is u l, C o lţe a

p a h a rn ic u l, V la d is la v u s p ă ta ru l, A lb u l s to ln ic , S ta ic u v is tie ru l, N eagul i R odea

p o s te ln ic u l. Ş i e u , S ta n , a m s c ris u la R â m n ic , în lu n a lu i s e p te m v r ie 5 , a n u l 6 9 9 6

< 1 4 8 7 > , in d ic tio n 6.

D upă D R H , B , I, p a g . 3 3 1 - 3 3 2 , d o c . n r . 2 0 6 ; t r a d u c e r e , c u u r m ă t o a r e l e m e n ţ i u n i :

„ D u p ă N . M ă ld ă re s c u , D e s p re n u m ir e a „ H o r e z ” s a u „ O r e z ”, î n „ C o l u m n a l u i T r a i a n ” ,

V I I (1 8 7 6 ), p a g . 3 8 - 4 0 . C o p ie d u p ă o t r a d . d in 1 7 4 6 ; a l te t r a d u c e r i , la A r h . S t. B u c ., M-

re a H u re z, p a c h . I/1 (S. I., 70) ş i A r h . S t . C r a i o v a , L X X X V I / 1 . E D I Ţ I I . T r a d . ,

P a n a ite s c u , 3 5 6 - 3 5 8 ; D IR , B , 1 8 9 ” .

902
Harta oraşului HOREZU

903
C e l m a i f a i m o s c o c o ş d in lu m e : C o c o ş u l d e H u r e z !

904
 C U P R IN SU L

S I G L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B I B L I O G R A F I C E -----------------------------------------------908
A lte a b r e v i e r i --------------------------------------------------------------------------------------- 908
S T U D I U I S T O R I O G R A F I C { Valentin Ciocan)------------------------------------------------ 910

C ap . I - C A D R U L G E O G R A F IC (Vetuţa C iocan) ------------------------------912

1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F I C Ă ---------------------------------------------------------------------912
2. C A D R U L N A T U R A L -------------------------------------------------------------------------------- 912
a) H i d r o g r a f i a ---------------------------------------------------------------------------------------- 912
b) C l i m a --------------------------------------------------------------------------------------------------912
c) V e g e t a ţ i a ---------------------------------------------------------------------------------------------913
d) F a u n a ------------------------------------------------------------------------------------------------- 914

C ap . II - IS T O R IA (Valentin Ciocan) ------------------------------------------------------916

1. C O N S ID E R A Ţ II P R IV IT O A R E L A P R E IS T O R IA , IS T O R IA A N T IC Ă
Ş I P R E M E D IE V A L Ă A L E L O C A L I T Ă Ţ I I ---------------------------------------------- 916
2. E V U L M E D I U ------------------------------------------------------------------------------------------- 916
a ) A t e s t a r e a d o c u m e n t a r ă ---------------------------------------------------------------------917
b ) S u b s e m n u l B r â n c o v e a n u l u i ------------------------------------------------------------- 917
3. E P O C A M O D E R N Ă ----------------------------------------------------------------------------------918
a ) H o r e z u , m a r t o r a l e v e n im e n t e lo r d e la 1 8 2 1 ------------------------------------918
b ) 1 8 4 8 la H o r e z u ----------------------------------------------------------------------------------- 918
c) D e la U n i r e a P r i n c i p a t e l o r , la c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i d e s t a t a
R o m â n i e i ---------------------------------------------------------------------------------------------919
d ) 1 8 7 7 - H o r e z u . s u b s e m n u l lu p te i p e n t r u I n d e p e n d e n ţ a
R o m â n i e i ---------------------------------------------------------------------------------------------920
e) P e d r u m u l R e î n t r e g i r i i ----------------------------------------------------------------------921
4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ---------------------------------------------------------------------921
a ) H o r e z u d u p ă M a r e a U n i r e --------------------------------------------------------------- 921
b ) P e r i o a d a p o s t b e l i c ă ----------------------------------------------------------------------------922
c) P e r i o a d a p o s t d e c e m b r i s t ă -----------------------------------------------------------------922

C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI ÎM P Ă R Ţ IR IL E
A D M IN IS T R A T IV E (Vetuţa Ciocan) -------------------------------------------------------- 926
1. E P O C A M E D I E V A L Ă ------------------------------------------------------------------------------ 926
2. E P O C A M O D E R N Ă ----------------------------------------------------------------------------------926
3. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă ---------------------------------------------------------------------926
4. T O P O N IM I E L O C A L Ă (Ion S o a r e ) -----------------------------------------------------------927

C ap . IV - V IA Ţ A E C O N O M IC Ă (Vetuţa C iocan) ---------------------------- 930

1. V IA Ţ A E C O N O M IC Ă P Â N Ă ÎN A N U L 1 9 1 8 ----------------------------------------- 930
905
 2. ECONOMIA ŞI SOCIETATEA ÎNTRE ANII 1918-1945 --------------------- 931
3. REGIMUL COMUNIST--------------------------------------------------------------- 931
4. ECONOMIA ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ--------------------------932

C ap . V - ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T U L (Vetuţa C iocan) ---------------------------------934

1. ASPECTE PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL HOREZEAN
ÎN EVUL MEDIU--------------------------------------------------------------------------- 934
2. EPOCA MODERNĂ-------------------------------------------------------------------- 934
3. EPOCA CONTEMPORANĂ--------------------------------------------------------- 936
a) Perioada interbelică-------------------------------------------------------------- 936
b) Perioada 1948-1989 ------------------------------------------------------------- 936
c) Învăţământul în perioada postdecembristă-------------------------------937

C ap . V I - C U L T U R A (Gheorghe Deaconu, Elena Stoica,

Valentin C iocan) ------------------------------------------------------------------------------ 939
1. CULTURA POPULARĂ (Gheorghe Deaconu, Elena Stoica)-------------------939
a) Referinţe----------------------------------------------------------------------------- 939
b) Constanţe şi mutaţii-------------------------------------------------------------- 940
c) Ceramica ---------------------------------------------------------------------------- 941
d) Ţesăturile şi portul popular--------------------------------------------------- 942
e) Consideraţii privind folclorul horezean ---------------------------------- 942
2. CULTURA SCRISĂ (Valentin Ciocan)--------------------------------------------- 943

C ap . V II - V IA Ţ A R E L IG IO A S Ă (Pr. Constantin M ănescu) 947

a) Biserica Bălăneşti----------------------------------------------------------------- 947
b) Complexul mănăstiresc H urezi-----------------------------------------------947
c) Biserica Urşani -------------------------------------------------------------------- 948
d) Biserica Târgu Horezu-----------------------------------------------------------949
e) Biserica „Sfinţii Îngeri” - Ceauşu-------------------------------------------- 950
f) Biserica Covreşti ------------------------------------------------------------------ 950
g) Biserica Romanii de Sus ------------------------------------------------------- 950
h) Biserica Râm eşti------------------------------------------------------------------ 951
i) Biserica Ifrimeşti------------------------------------------------------------------- 951
j) Biserica Nouă din Târgu Horezu--------------------------------------------- 951
k) Biserica Tănăseşti----------------------------------------------------------------- 952
l) Biserica Spitalului Horezu ----------------------------------------------------- 952

C ap . V III - O C R O T IR E A S Ă N Ă T Ă Ţ II (Valentin Ciocan) 954

C ap . I X - A C T IV IT A T E A S P O R T IV Ă (Valentin C iocan) ------------ 956

C ap . X - T U R IS M U L (Vetuţa C iocan) --------------------------------------------957

1. RESURSE TURISTICE NATURALE --------------------------------------------- 957
2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE -------------------------------------------- 957
a) Obiective turistice istorico-religioase ------------------------------------- 957
906
 b ) O b ie c tiv e t u r i s t i c e c u l t u r a l e ------------------------------------------------------------959
3. IN IŢ IA T IV E L O C A L E ÎN D O M E N IU L D E Z V O L T Ă R II D U R A B IL E --- 959

C ap . X I - P E R S O N A L IT Ă Ţ I H O R E Z E N E (Vetuţa C iocan) 963

B IB L IO G R A F IE G EN ER A LĂ 966
-----------------------------------------------------------------------------------
S U M M A R Y ( A n d r e e a V a l e n t i n a C i o c a n ) --------------------------------------------------------------------- 968
R E S U M E ( A n d r e e a V a l e n t i n a C i o c a n ) -------------------------------------------------------------------------- 968

M â n ă s t i r e a H u r e z i . S f i n ţ i i M u c e n i c i B r â n c o v e n i: C o n s ta n tin V o ie v o d c u f i i i s ă i -
C o n s ta n tin , Ş te fa n , R a d u , M a te i - , ş i c u s fe t n i c u l I a n a c h e

907
 S IG L E Ş I P R E S C U R T Ă R I B IB L IO G R A F IC E

1 8 2 1 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , H o ria N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, R e v o lu ţia d e la 1 8 2 1 în ju d e ţ u l V âlcea,

B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1980.
1 8 5 9 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , G h e o rg h e D u m itra ş c u , S e rg iu P u re c e , P e tre B a rd a ş u , C o n tr ib u ţia
ju d e ţu lu i V â lc e a la U n ire a P r in c ip a te lo r , 1982.
1 8 7 7 în V â lc e a - C o rn e liu T a m a ş , P e tre B a rd a ş u , S e rg iu P u re c e , H o ria N e s to re s c u - B ă lc e ş ti, 1 8 7 7 în
ju d e ţ u l în V âlcea, B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , 1977.
1 9 0 7 în V â lc e a - T a m a ş C o rn e liu , B a rd a ş u P e tre , P u re c e S e rg iu , N e s to re s c u - B ă lc e ş ti H o ria , R ă s c o a la
ţă r ă n e a s c ă d in 1 9 0 7 în ju d e ţ u l V âlcea. S tu d ii şi d o c u m e n te , B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , S o c ie ta te a „ P rie te n ii
M u z e u lu i B ă lc e s c u ” , 1974.
1 9 1 6 -1 9 1 8 în V â lc e a - T a m a ş C o rn e liu , B a rd a ş u P e tre , P u re c e S e rg iu , N e s to re s c u - B ă lc e ş ti H o ria ,
J u d e ţu l V â lc e a în a n ii P r im u lu i R ă z b o i M o n d ia l, B ă lc e ş ti p e T o p o lo g , S o c ie ta te a „ P rie te n ii M u z e u lu i
B ă lc e s c u ” , 1979.
A le s s a n d r e s c u - C. A le s s a n d re s c u , D ic ţio n a r u l g e o g r a fic a l ju d e ţu lu i V â lcea , B u c u re ş ti, 1893.
D T R O 3, E - Î - D ic ţio n a r to p o n im ic a l R o m â n ie i. O lte n ia (D T R O ), v o l. 3, [lit.] E -Î, re d a c to ri
r e s p o n s a b ili - G h . B o lo c a n , E c a te r in a M ih ă ilă , C h ris tia n Io n e s c u , T e o d o r O a n c ă ; C ra io v a , E d itu ra
U n iv e rs ita ria , 2 0 0 2 .
E n c ic lo p e d ia V â lc e a , I — E n c ic lo p e d ia ju d e ţu lu i V â lcea , vol. I - P r e z e n ta r e g e n e ra lă , c o o rd . I. S o a re ,
R â m n ic u -V â lc e a , E d . F o rtu n a , 2 0 1 0 .
F r u n z e s c u - D im itrie F ru n z e s c u , D ic ţio n a r to p o g r a fic şi s ta tis tic a l R o m â n ie i, B u c u re ş ti, T ip o g ra fia
S ta tu lu i, H o te lu l Ş e rb a n -V o d ă , 1872.
I s to r ia H o r e z u lu i — C o rn e liu T a m a ş , I s to r ia H o r e z u lu i, R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a C o n p h y s , 1995.
P r e d e s c u - L u c ia n P re d e s c u , E n c ic lo p e d ia C u g e ta re a . M a te r ia l r o m â n e s c - O a m e n i ş i în fă p tu iri,
B u c u re ş ti, [E d itu ra] C u g e ta re a - G e o rg e s c u D e la fra s , 1 9 4 0 ; id e m , su b titlu l E n c ic lo p e d ia R o m â n ie i.
C u g e ta re a , E d iţia a I I- a - a n a s ta tic ă , B u c u re ş ti, E d itu r a S A E C U L U M I.O ., E d itu r a V E S T A L A , 1999.
„ S C I A ” - „ S tu d ii şi c e rc e tă ri d e is to rie şi a r h e o lo g ie ”
S itu a ţ iu n e a 1 8 9 8 - S itu a ţiu n e a J u d e ţu lu i V â lcea , e s p u s ă C o n s iliu lu i G e n e r a l c u o c a z iu n e a d e s c h id e r ii
s e s iu n e i o rd in a r e d in a n u l 1898, R .[â m n ic u ]-V â lc e a , „ T ip o g ra fia M o d e rn ă ” G . S F E T E A & C o m p . 4 2 1 ,
1898.
S itu a ţ iu n e a V â lc e a 1 9 0 0 - E x p u n e r e a s itu a ţiu n e i ju d e ţu lu i V â lc e a p r e s e n ta tă C o n s iliu lu i ju d e ţe a n în
s e s iu n e a d e la 1 5 o c to m b r ie 1908, R â m n ic u -V â lc e a , I m p rim e r ia ju d e ţu lu i şi a c o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1900.
S itu a ţ ia V â lc e a 1 9 0 8 - E x p u n e r e a s itu a ţiu n e i J u d e ţu lu i V â lcea , e x p u s ă c o n s iliu lu i ju d e ţe a n în
s e s iu n e a d e la 1 5 o c to m b r ie 1 908, R â m n ic u -V â lc e a , I m p rim e r ia J u d e ţu lu i şi a C o m u n e i R â m n ic u -V â lc e a ,
1908.

A lte a b r e v ie r i

A C P V - A s o c ia ţia C r e a to r ilo r P o p u la ri d in V â lc e a
A F E V - A s o c ia ţia F o lc lo r iş tilo r şi E tn o g r a f ilo r V â lc e n i
C - C e ls iu s
C A P - C o o p e ra tiv ă A g ric o lă d e P ro d u c ţie
c a p . - C a p ito lu l
c c a - c irc a
C J C P C T - C e n tru l J u d e ţe a n p e n tru C o n s e r v a r e a şi P ro m o v a re a C u ltu rii
T ra d iţio n a le V â lc e a
C J C E S - C o m ite tu l J u d e ţe a n d e C u ltu ră şi E d u c a ţie S o c ia lis tă

908
 C J Î C P M A M - C e n tru l J u d e ţe a n d e Î n d ru m a re a C re a ţie i P o p u la re şi a
M iş c ă rii A rtis tic e d e M a s ă
C N C V T C P - C e n tru l N a ţio n a l d e C o n s e rv a re şi V a lo rific a re a T ra d iţie i şi
C re a ţie i P o p u la re
D J C C P C N - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă p e n tru C u ltu ră , C u lte şi P a trim o n iu l
C u ltu ra l N a ţio n a l
D J V A N - D ir e c ţia J u d e ţe a n ă V â lc e a a A rh iv e lo r N a ţio n a le
D N - d ru m u l n a ţio n a l
d r . - d o c to r
e d . - e d iţie
e tc . - e t c a e te r a
f. - f ila
F D S N - F ro n tu l D e m o c r a t al S a lv ă rii N a ţio n a le
F S N - F ro n tu l S a lv ă rii N a ţio n a le
G A P C - G a le r ia d e A r tă P o p u la r ă C o n te m p o r a n ă
G A S - G o s p o d ă rie A g ric o lă d e S ta t
h a - h e c ta re
H G R - H o tă r â re a d e G u v e r n a R o m â n ie i
I A S - Î n tre p rin d e re A g ric o lă d e S ta t
I J I L Î n tre p r in d e r e a J u d e ţe a n ă d e In d u s trie L o c a lă
î. H . - în a in te d e H ris to s
k m - k ilo m e tri
k m p - k ilo m e tri p ă tra ţi
lit. - lite re le
lo c . - lo c u ito ri
m - m e tri
m p - m e tr u p ă tra t, m e tri p ă tra ţi
n r. - num ăr
op. cit. - o p e r a c ita tă
p a g . - p a g in a
P C R - P a rtid u l C o m u n is t R o m â n
P M R - P a rtid u l M u n c ito re s c R o m â n
P N L - P a rtid u l N a ţio n a l L ib e ra l
P N Ţ - P a rtid u l N a ţio n a l Ţ ă ră n e s c
p r . - p reo t
p r o f . - p r o fe s o r
P S D - P a rtid u l S o c ia l D e m o c r a t
P S D R - P a rtid u l S o c ia l-D e m o c ra t d in R o m â n ia
R S R - R e p u b lic a S o c ia lis tă R o m â n ia
S C I A - „ S tu d ii şi c e rc e tă ri d e is to ria a r te i”
se c . - se c o lu l
ş. a . - şi a lte le
u n iv . - u n iv e rs ita r
V f. - V â rfu l
v o l. - v o lu m u l

909
 STUDIU ISTORIOGRAFIC

D e v e n it p u n c t im p o r ta n t al s p iritu a lită ţii ro m â n e ş ti, d u p ă rid ic a r e a M ă n ă s tirii H u re z i, c o m p le tâ n d u -ş i

im a g in e a p r in d e z v o lta re a în tr - u n m o d o rig in a l al m e ş te ş u g u lu i c e ra m ic ii tr a d iţio n a le , H o re z u a re p re z e n ta t
d in to td e a u n a o a tra c ţie p e n tru p u b lic u l la rg d in ţa ră , p r e c u m şi d in a f a ra ei. D e - a lu n g u l tim p u lu i, n u s-a
c o n s ta ta t, în s ă , u n in te re s d e o s e b it a l c r o n ic a r ilo r sa u al v r e u n o r a u to ri d e s c rie ri m o n o g r a f ic e p e n tru a c e s t
im p o r ta n t c e n tru d e sp iritu a lita te ro m â n e a s c ă . D e s ig u r, c u e x c e p ţia u n o r d ic ţio n a re şi e n c ic lo p e d ii, c a re îl
m e n ţio n e a z ă c u sc u rte p re z e n tă ri ( F r u n z e s c u , 1 8 7 2 , 2 3 5 ); P r e d e s c u , 1 9 4 0 , 4 0 0 ; D T R O 3 , E - Î , 2 0 3 -2 0 4 ,
ş.a .), p re c u m şi a le is to riilo r d e d ic a te ju d e ţu lu i, în c a re a c e s t fru m o s o ră ş e l i se a c o r d ă sp a ţii r e z o n a b ile şi
a s u p ra c ă r o ra v o m re v e n i m a i jo s .
C u m e r a şi fire s c , m ă n ă s tire a şi m e ş te ş u g u l c e ra m ic ii tr a d iţio n a le a u f ă c u t o b ie c tu l u n o r stu d ii şi lu c ră ri
m o n o g ra fic e în c e p â n d c u p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X X -le a . A s tfe l, în a n u l 1 9 3 5 , p r in s tă ru in ţa lu i Io n
Io n a ş c u , la E d itu r a „ S c ris u l R o m â n e s c ” d in C r a io v a a a p ă r u t C o n tr ib u ţii la is to r ic u l M ă n ă s tir i i H u r e z i, o
p r im ă lu c ra re ce p r e z in tă a s p e c te le g a te d e c tito r ia b r â n c o v e n e a s c ă d e la H o re z u . T o t m ă n ă s tire a h u r e z e a n ă
c o n s titu ie s u b ie c t p r e f e r a t p e n tru c â ţiv a c e rc e tă to ri şi a u to ri d e lu c ră ri ş tiin ţific e , în d e o s e b i a s p e c te le a rtistic e
a le lă c a ş u lu i. În a n u l 1 989, la E d itu r a M e rid ia n e , a a p ă r u t lu c ra re a H U R E Z I , în c a re a u to rii - Io n M ic le a şi
R a d u F lo re s c u a b o r d e a z ă te m a tic a re a liz ă r ilo r a rh ite c tu ra le m o n a s tic e , p re z e n tâ n d , d in a c e a s tă p e rs p e c tiv ă ,
c tito r ia lu i C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u d e la H o re z u .
O a n a liz ă p e r tin e n tă a v a lo rii isto ric e şi a rtis tic e a a n s a m b lu lu i m o n a h a l b râ n c o v e n e s c d e la H u re z i, o
fa c e a c a d e m ic ia n u l R ă z v a n T h e o d o r e s c u în c a r te a s a C o n s ta n tin B r â n c o v e a n u în tr e C a s a C ă r ţilo r ş i
I e v r o p a , a p a r u tă în a n u l 2 0 0 6 la E d itu r a R A O d in B u c u re ş ti. O p r e z e n ta re m a i c o m p le tă a c tito rie i
b râ n c o v e n e ş ti d e la H o re z u , s u rp rin z â n d u n e o ri şi a s p e c te d e v ia ţă c o tid ia n ă a o a m e n ilo r d in z o n a a p r o p ia tă
m ă n ă s tirii, îi a p a rţin e IP S G h e ra s im C riste a , a r h ie p is c o p al R â m n ic u lu i, în lu c ra re a I s t o r i c u l M ă n ă s tir i i
H u r e z i, a p ă r u tă în R â m n ic u -V â lc e a , în a n u l 2 0 0 3 , la E d itu r a C o n p h y s .
A s p e c te le g a te d e c e r a m ic a d e H o re z u s u n t p r e z e n ta te , în tr - o p r im ă lu c ra re , su b f o rm a u n u i a lb u m , d e
c a tre P a u l P e tre s c u şi P a u l S tah l. L u c r a r e a se n u m e ş te C e r a m ic a d e H u r e z şi a a p ă r u t la E d itu r a p e n tru
L ite ra tu r ă şi A r tă d in B u c u re ş ti, în a n u l 1956. E le m e n te im p o rta n te d e s p re m e ş te ş u g u l o lă ritu lu i, a d u c e
C o r in a M ih ă e s c u în lu c ra re a C e r a m ic a d e H o r e z . L u t u l - m ir a c o l ş i d e v e n ir e , a p ă r u tă la E d itu r a C o n tra s t,
B u c u re ş ti, 2 0 0 5 .
C u d e n u m ir e a T â r g u -H o r e z u şi c u în c a d r a r e a d e „ c o m u n ă u r b a n ă ” , lo c a lita te a e s te d e s c r is ă în
D ic ţ io n a r u l g e o g r a fic a l j u d e ţ u l u i V â lc e a , u n d e a ş e z ă rii îi s u n t re p a rtiz a te a p ro a p e şa p te p a g in i, în c a re se
fa c sc u rte a n a liz e p riv in d a p a riţia , a ş e z a r e a g e o g r a fic ă şi is to ria s a tu lu i H o re z u , p r e z e n tâ n d u -s e m a ri
fra g m e n te d in v e c h ile h r is o a v e r e fe rito a re la m o ş ia o m o n im ă ( A l e s s a n d r e s c u , 1 8 9 3 , 1 9 0 -1 9 7 ).
S p a ţii s e m n ific a tiv e îi a c o r d ă a n a liz e i o ra ş u lu i, în c a p ito le le d e d ic a te lo c a lită ţilo r u rb a n e v â lc e n e ,
c e rc e tă to rii E u g e n P e tre s c u (V â lc e a - ţa r a lu p ilo r g e tic i s u ţ i n u t u l v â lc ilo r , R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a
C o n p h y s , 2 0 0 8 , p a g . 2 2 8 -2 3 5 ) şi P e tre P e tr ia ( V â lc e a în tim p ş i sp a ţiu . F a p te ş i d a te , R â m n ic u -V â lc e a ,
E d itu r a C o n p h y s , 2 0 0 8 , p a g . 1 5 6 -1 5 1 ); id e m , V â lc e a ie r i ş i a z i în im a g in i c o m e n ta te . C ă lă u z ă tu r is tic ă ,
R â m n ic u -V â lc e a , E d itu r a C o n p h y s , 2 0 1 0 , p a g . 2 3 2 -2 3 7 , e tc .)
S in g u ra lu c ra re m o n o g ra fic ă , în s ă , în a d e v ă ra tu l se n s al c u v â n tu lu i, a p ă r u tă p â n ă a c u m , p e n tru
lo c a lita te a H o re z u , e s te c a r te a lu i C o rn e liu T a m a ş - I s to r ia H o r e z u lu i, p u b lic a tă în a n u l 1995 l a E d itu ra
C o n p h y s d in R â m n ic u -V â lc e a . V o lu m u l n u r e s p e c tă în to ta lita te c e rin ţe le u n e i lu c ră ri m o n o g ra fic e c o m p le te ,
d a r e s te u n im p o r ta n t r e p e r d o c u m e n ta r, in fo rm a tiv . A c e la ş i c e rc e tă to r, în c o a u to r a t c u E m ilia n V a le n tin
F râ n c u , v a re p a rtiz a p e n tru d e s c r ie r e a o ra ş u lu i, 2 0 p a g in i ( 1 6 3 -1 8 2 ), în v o lu m u l al I I- le a d in lu c ra re a a p ă ru tă
r e c e n t - I s to r ia j u d e ţ u l u i V â lc e a , v o l. I-II, R â m n ic u -V â lc e a , E d . C o n p h y s , 2 0 1 2 .
În o p t p a g in i ( 2 4 1 -2 4 8 , c u to t c u p o z e ), lo c a lita te a e s te p r e z e n ta tă şi în D ic ţ io n a r u l is to r ic a l
lo c a lită ţilo r d in j u d e ţ u l V â lc ea . I - O r a ş e le (C ra io v a , E d itu r a S ite c h , 2 0 0 9 ) - o lu c ra re d e p o p u la riz a re
a lc ă tu ită d e .u n c o le c tiv d e a u to ri c ra io v e n i şi v â lc e n i, c o o r d o n a t d e D in ic ă C io b o te a şi C e z a r A v ra m şi
a p ă r u tă su b e g id a I n s titu tu lu i d e C e rc e tă ri S o c io -U m a n e „C . S. N ic o lă e s c u P lo p ş o r ” d in C ra io v a , al
A c a d e m ie i R o m â n e .
910
 S in te z a d e fa ţă , c u p r in s ă în a c e a s tă p r im ă e n c ic lo p e d ie a V â lc ii, v in e s ă c o m p le te z e şi s ă a c tu a liz e z e
in fo rm a ţiile d e s p re lo c a lita te a H o re z u , d e s p re lo c u ito rii e i, re a liz ă rile a c e s to ra , o b ie c tiv e le d e in te re s m u ltip lu
a fla te în c u p rin s u l a c e s te i a ş e z ă ri d e v e n ite s ta ţiu n e tu ris tic ă . P re z e n ta r e a r e s p e c tă n u n u m a i „ c a n o a n e le ”
g e n e ra le a le u n e i lu c ră ri c u c a r a c te r ştiin ţific , ci şi c e rin ţe le u n u i d e m e rs e n c ic lo p e d ic , f iin d a d re s a tă
p u b lic u lu i la rg . A c e a s ta în s e a m n ă c ă , p e d e o p a rte , a n a liz e a z ă s in te tic c v a s i- to ta lita te a d o m e n iilo r v ie ţii
e c o n o m ic o -s o c io -c u ltu ra le , ia r p e de a lta , n u fa c e e x c e s d e trim ite r i b ib lio g ra fic e şi d e a m ă n u n te ; a c e s te a îş i
v o r g ă s i lo c u l în tr - o v iito a re m o n o g ra fie , d e z v o lta tă , a o ra şu lu i.

1 i illliM .tM ll i « ih N >

i I 'i m I I P I s H Hţ i h N i I h li

IH im F tl r h f i i i i
■ i H i H i r u I m »■ im i

911
 Cap. I - CADRUL GEOGRAFIC
1. A Ş E Z A R E A G E O G R A F IC Ă
O ra şu l H o re z u e s te a m p la s a t în n o rd -v e s tu l ju d e ţu lu i V â lc e a , în c e n tru l d e p re s iu n ii o m o n im e , p e râ u l
L u n c a v ă ţ, la p o a le le M ă g u re i S lă tio a re i. L o c a lita te a e s te p a rte c o m p o n e n tă a d e p re s iu n ii H o re z u , c a re se
d e s fă ş o a r ă în tre D e a lu l C o s te ş tilo r la e s t şi D e a lu l M ilo s te a la v e st. T e rito riu l a d m in is tra tiv al o ra ş u lu i
c u p rin d e o s u p ra fa ţă d e 1 17,7 k m p ( 1 1 8 0 0 h a ), d in c a re p e s te 6 6 2 ,4 3 h a (5 6 % ) s u n t p ă d u ri şi c c a 3 4 0 0 h a
(2 9 % ) re p r e z in tă p ă ş u n i şi fâ n e ţe . O ra şu l a re c a v e c in i u rm ă to a r e le te rito rii a d m in is tra tiv e : la N o rd - c o m u n a
M a la ia , la E s t - c o m u n a C o s te ş ti, la S u d -E s t - c o m u n a T o m ş a n i, la S u d - c o m u n a M ă ld ă re ş ti, ia r la V e s t -
c o m u n a V a id e e n i. L o c a lita te a e s te s itu a tă la in te r s e c ţia p a ra le le i d e 4 5 ° 5 9 ’0 0 ’ ’ la titu d in e n o rd ic ă , cu
m e rid ia n u l d e 2 3 ° 5 9 ’3 9 ’’ la titu d in e e s tic ă , la ju m ă ta te a d is ta n ţe i d in tre E c u a to r şi P o lu l N o r d 1. T e rito riu l
a d m in is tra tiv al o ra ş u lu i c u p rin d e u n n u m ă r d e şa p te lo c a lită ţi: o ra ş u l re ş e d in ţă H o re z u şi şa se sa te
a p a rţin ă to a re : R o m a n ii d e Jo s, R o m a n ii d e S u s, R â m e ş ti, Ifrim e ş ti, T ă n ă s e ş ti şi U rş a n i. T o a te lo c a lită ţile su n t
g ru p a te în p a r te a d e su d a te rito riu lu i a d m in is tra tiv al o ra ş u lu i, c ă tre v a le a L u n c a v ă ţu lu i. C e a m a i m a re p a rte
a te rito riu lu i e s te a c o p e r ită d e p ă d u ri şi se în tin d e c ă tre n o rd , p e c u lm ile M u n ţilo r C ă p ă ţâ n ii d in C a rp a ţii
M e rid io n a li. O ra şu l se d e s fă ş o a r ă d e - a lu n g u l v ă ii şi d ru m u lu i n a ţio n a l D N 6 5 , c a re îl s tră b a te d e la e s t la
v e s t şi re p r e z in tă p r in c ip a la c a le d e c o m u n ic a ţie şi le g ă tu r ă c u m u n ic ip iu l R â m n ic u -V â lc e a ( a f la t la 4 2 k m ),
re s p e c tiv c u T â rg u J iu (7 0 k m ). C ă tre su d , se fa c e le g ă tu r a c u m u n ic ip iu l C r a io v a (1 1 3 k m ) p e D N 65 C.
O ra şu l se s itu e a z ă la o a ltitu d in e de c c a 5 5 0 m e tri, s p e c if ic ă z o n e i c o lin a re s u b c a rp a tic e , d a r v a r ia z ă în tr e 4 7 0
şi 2 1 2 4 ,6 m (V f. U rsu ). S a te le c o m p o n e n te se d e s fă ş o a r ă d e - a lu n g u l a m a i m u lto r v ă i a le a flu e n ţilo r
L u n c a v ă ţu lu i (L u n c ă v e c io r, R â m e ş ti, R o m a n i, U rş a n i), şe rp u in d p e p a n te le v e rs a n tu lu i m u n to s , p e d ista n ţe
d e 6-8 k m , p â n ă la a ltitu d in e a d e 5 0 0 -6 0 0 m e tri.

2. C A D R U L N A T U R A L

a) Hidrografia
P riv it d e la în ă lţim e , H o re z u p a re o c o n c e n tra re d e d ru m u ri şi ap e . O ra şu l e s te d re n a t d e la e s t la v e s t,
d e p â ra ie le R o m a n i, R â m e ş ti, L u n c ă v e c io r şi L u n c a v ă ţ, to a te c u d ir e c ţia d e c u rg e re d e la n o r d sp re su d , c a re
c re e a z ă u n r e li e f de lu n c ă , d e te ra s e şi d e d e a lu ri p ie m o n ta n e . R e ţe a u a h id r o g ra f ic ă e s te b o g a tă , b in e
r e p re z e n ta tă , c u rs u rile d e a p ă s u n t p e r m a n e n te , f ă r ă a a v e a , în s ă , d e b it m a re . A p e le d e s u p r a f a ţă su n t
p re d o m in a n te în z o n a H o re z u . L u n c a v ă ţu l, a f lu e n t d e d r e a p ta al O ltu lu i, c a re iz v o ră ş te d in M u n ţii C ă p ă ţâ n ii,
e s te f o rm a t p r in u n ir e a p â r â u lu i C u m p e n e lo r, c u p â râ u l B le j, s tră b ă tâ n d te rito riu l o ra ş u lu i H o re z u , u n d e
p rim e ş te c a a flu e n t, p e stâ n g a , p â râ u l U rş a n i, u n it şi el c u R â m e ş ti. Ie se d in d e p r e s iu n e a H o re z u , tă in d
M ă g u ra S lă tio a re i p e la c a p ă tu l ei e s tic . P â râ u l R o m a n i a re z u lta t p r in u n ir e a p â r a ie lo r B is tr ic io a r a şi
R o m a n i. U n a f lu e n t d e d re a p ta , m a i im p o rta n t, al p â râ u lu i R o m a n i, e s te p â râ u l L u n g a 2. B a z in u l a p e i B istriţa ,
u n ită c u G u rg u i, e s te f o rm a t d in a p a C o s te ş ti, c u c a re se u n e ş te la T o m ş a n i, şi d in a p a H o re z u lu i, c a re
p rim e ş te la r ă s ă rit C e rn e le şi B is tr ic io a r a - la R o m a n i, ia r la la a p u s - P o n o ru l, L u d e a s a şi P le a ş a , p â n ă la
R o m a n i, u r m â n d s ă se în tâ ln e a s c ă c u B is tr iţa la T o m ş a n i3. D e b itu l a p e lo r a s c ă z u t m u lt f a ţă d e c e l n o rm a l,
p r in lu c ră rile de c a p ta re e fe c tu a te în a n ii 6 0 -7 0 p e n tru a lim e n ta r e a la c u lu i d e a c u m u la re al h id ro c e n tra le i de
p e L o tru .
b) Clima
D e p r e s iu n e a H o re z u e s te u n lo c c u u n c lim a t m a i b lâ n d , la a d ă p o s t d e v â n tu ri. A ic i, a re lo c o in flu e n ţă
s u b m e d ite ra n ia n ă , f iin d c re a te c o n d iţii fo a rte b u n e p e n tru c r e ş te r e a u n o r sp e c ii iu b ito a re d e c ă ld u ră . C lim a
e s te te m p e r a t c o n tin e n ta lă , m o d e ra tă , f ă r ă s c h im b ă ri b r u ş te d e te m p e r a tu r ă şi u m id ita te , c a ra c te ris tic e fiin d
v e rile ră c o ro a s e , to a m n e le lu n g i, ie rn ile b lâ n d e , c u o te m p e r a tu r ă m e d ie a n u a lă d e 1 0 ,3 ° C . P re c ip ita ţiile au

912
a tin s o m e d ie a n u a lă d e 87 m m . C a n tita te a c e a m a i m a re d e p re c ip ita ţii c a d e în lu n ile m a i şi iu n ie , u ltim a
f iin d m a i b o g a tă c u 122 m m . C e le m a i re d u s e p re c ip ita ţii c a d d e o b ic e i în fe b ru a rie : 4 2 m m p e m p . În lu n ile
d e to a m n ă o c to m b rie -n o ie m b rie su b in f lu e n ţa d e p la s ă rii m a s e lo r d e a e r u m e d d in v e s t, se p u n e în e v id e n ţă o
a d o u a sp o rire a c a n tită ţii lu n a re în ra p o r t c u c e le d e v a r ă şi d e ia rn ă , c o n s titu in d a ş a n u m itu l al d o ile a m a x im
d e to a m n ă , s p e c ific p e n tru p a r te a s u d v e s tic ă a ţă rii. D e s c ă rc ă rile e le c tric e s u n t fre c v e n te în se z o n u l c a ld ,
a v â n d o in te n s ita te m a i m a re în lu n ile m a i şi s e p te m b rie 4.

c) V e g e ta ţia

P e te rito riu l o ra ş u lu i H o re z u , e x is tă o d iv e rs ita te re m a rc a b ilă , flo ris tic ă şi fa u n is tic ă , a e c o s is te m e lo r,

c a re se d a to re a z ă u n u i c o m p le x d e fa c to ri, p rin tre c a re se n u m ă ră : c lim a tu l re la tiv b lâ n d , c u in flu e n ţe su d -
m e d ite ra n e e n e , c a re a f a v o r iz a t r ă s p â n d ir e a u n o r s p e c ii r e la tiv te rm o file ; r e lie fu l m u n to s c a re o c u p ă o p a rte
în s e m n a tă a te rito riu lu i, f a v o riz â n d m e n ţin e re a v e g e ta ţie i n a tu ra le , c a re în a c e s te a rii n u a p u tu t fi în lo c u ită
d e c u ltu rile a g ric o le , d a to rită re lie fu lu i a c c id e n ta t.
În c a d ru l re lie fu lu i m u n to s , e x is tă o d iv e rs ita te m a re a tip u r ilo r d e h a b ita t; f re c v e n ţa m a re a c a lc a r e lo r
la zi, m a r c a tă în r e li e f p r in se c to a re d e c h e i şi m ic i m a s iv e iz o la te c u v e r s a n ţi a b ru p ţi, v ă i se c i, g ro h o tiş u ri,
c a re a d ă p o s te s c o f lo ră d e o s e b it d e in te re s a n tă .
E t a j a r e a v e g e ta ţie i. V e g e ta ţia e s te r e p a rtiz a tă p e te rito rii în tin s e sa u m a i r e s trâ n s e , în fu n c ţie de
c o n d iţiile d e m e d iu , în tre c a re c lim a j o a c ă u n ro l fo a rte im p o rta n t. T re c e re a d e la u n e ta j la a ltu l, se fa c e p rin
in te rm e d iu l a d ife rite tip u r i d e v e g e ta ţie , c a re in te r fe re a z ă în tr e e le . E t a j u l n e m o r a l (a l p ă d u r il o r d e f o io a s e )
se în tâ ln e ş te 5 0 0 m şi 1400 m , ia r fă g e te le c u m o lid şi b r a d a ju n g u n e o ri p â n ă p e c r e a s ta c u su b e ta je le :
S te jă r e te le . E ta ju l s te ja ru lu i e s te p r e z e n t p r in p ă d u rile d e g o r u n s itu a te , c a u n b râ u , la lim ita in fe rio a ră
a su b -z o n e i fa g u lu i, rid ic â n d u -s e p e a lo c u ri p â n ă la 6 0 0 m şi c h ia r la 8 0 0 m a ltitu d in e .În c a d ru l a c e s te i z o n e ,
se a flă , p r in d e p re s iu n i, şi p ă d u ri d e ste ja r.
G o r u n e t e le s u n t re p re z e n ta te p r in a lte r n a n ţa fa g c u g o ru n . În v re m e ce g o ru n u l p r e f e r ă p a n te le su d ic e
şi su d - e s tic e , fa g u l se in s ta le a z ă p e p a n te le n o rd ic e , m a i u m e d e şi m a i rec i.
F ă g e te le . C e a m a i la r g ă r ă s p â n d ire d in tre p ă d u rile d in z o n ă , e s te r e p r e z e n ta tă p r in p ă d u ri în tin s e de
fa g . A c e s t su b e ta j în c e p e de p e la 7 0 0 m şi se d e s fă ş o a r ă p â n ă la 1 2 0 0 -1 3 0 0 m . S u n t r e p re z e n ta te p r in p ă d u ri
m o n ta n e d e fa g , c a r a c te r iz a t p r in lip s a g o r u n u lu i şi a p a r iţia c â to r v a sp e c ii ie rb o a s e m o n ta n - c a r p a tic e , ca re
d e o s e b e s c fă g e te le d e d e a l ( G h e o r g h e P lo a ie , 1 9 9 8 ).
P ă d u r ile d e f a g c u r ă ş in o a s e - lim ita in f e r io a ră e s te g r e u d e s ta b ilit, d e o a re c e s p e c iile d e r ă ş in o a s e -
m o lid u l (P ic e a a b ie s ) şi m a i a le s b r a d u l (A b ie s a lb a ) - c o b o a r ă p e v ă i p â n ă la a ltitu d in i d e s tu l d e m ic i ( 6 0 0 ­
6 5 0 m ). În g e n e ra l, p ă d u rile d e a m e s te c se e x tin d la a ltitu d in i c u p rin s e în tre 5 0 0 şi 1 5 0 0 m . În c a d ru l a c e s tu i
s u b e ta j, se g ă s e s c sp e c ii d e c o n ife re p r e c u m : b ra d u l, m o lid u l, p in u l (P in u s s y lv e s tr is ), în a m e s te c c u fo io a s e
d in e ta je le in fe rio a re , în sp e c ia l m e s te a c ă n (B e tu la p e n d u la ) , p lo p ( P o p u lu s tr e m u la ), fra s in (F r a x in u s
e x c e ls io r ), te i ( T ilia c o r d a ta ), u lm ( U lm u s s c a b ra ) şi - m a i r a r - c a rp e n , p a ltin , sa lcie.
E t a j u l b o r e a l ( a l m o lid iş u r ilo r ) e s te d e s tu l d e b in e r e p re z e n ta t, p ă d u rile d e ră ş in o a s e f iin d c u p rin se
în tr e a ltitu d in i d e 1200 şi 1850 m . C u p rin d î n s p e c ia l m o lid şi m a i r a r b ra d şi p in , ia r în a p r o p ie re a
v e r s a n ţilo r stâ n c o ş i, tis ă ( T a x u s b a c c a ta ).
A lă tu ri de a rb o ri, a ic is e g ă s e s c şi a rb u ş ti c a ie n u p ă r (J u n ip e r u s c o m m u n is , J. I n te r m e d ia ) ,m ă c e ş (R o sa
ca n in a , R o s a p e n d u lin a ) , z m e u r (R u b r u s id a e u s), a f in ( V a c c in iu m m y r tillu s ), ia r la lim ita s u p e rio a ră -
ie n u p ă r (J u n ip e r u s s ib ir ic a ) şi jn e a p ă n (P in u s m u g o ).V e g e ta ţia ie rb o a s ă e s te re p r e z e n ta tă d e n u m e ro a s e
s p e c ii, d a r şi d e m u ş c h i şi lic h e n i.
E t a j u l s u b a lp i n e s te s itu a t d e a s u p r a e ta ju lu i m o lid iş u rilo r. T re c e re a se fa c e p r in tu fă riş u ri c a re a u ro lu l
d e a c o n trib u i la r e te n ţia a p e lo r p e v e rs a n ţi, la c o n s o lid a re a te re n u lu i şi re p r e z in tă o s ta v ilă în c a le a
a v a la n ş e lo r.
În a c e s te z o n e , v e g e te a z ă n u m e ro a s e p la n te ra re , c u m a r fi p e s m a (C e n ta u r e a a tr o p u r p u r e a ), c lo p o ţe i
( C a m p a n u la a lp in a ), g a r o f iţa d e s tâ n c ă (D ia n th u s s u p e r b u s ), c rin u l d e p ă d u re (L iliu m m a r ta g o n ), c rin u l de
m u n te (L iliu m ja n k a e l) , a r g in ţic a ( D r y a s o c to p e ta la ) ş.a. S p e c iile p e ric lita te d in a c e a s tă z o n ă , s u n t p a p u c u l
d o a m n e i (C y p r ip e d iu m c a lc e o lu s ) şi f lo a r e a d e c o lţ (L e o n to p o d iu m a lp in u m ), ia r s p e c iile v u ln e ra b ile su n t
c ă ld ă ru ş a (A q u ile g ia tra n s s ilv a n ic a ), ie d e r a a lb ă (D a p h n e b la g a y a n a ) şi stru g u rii u rs u lu i ( A r c to s ta p h y llo s
u v a ursi).

913
 d) Fauna
M o d ific ă rile a ltitu d in a le ale c lim e i şi v e g e ta ţie i c o n d iţio n e a z ă fo rm a r e a e ta je lo r f a u n i s t i c e . F ie c a re
u n ita te f a u n is tic ă a ltitu d in a lă a re c o n s titu e n ţi z o o lo g ic i c u a d a p tă ri m o r fo f iz io lo g ic e şi fe n o lo g ic e c o r e s ­
p u n z ă to a re şi c u c e rin ţe h ig ro te rm ic e p o triv ite c u m e d iu l re sp e c tiv .
E t a j u l f a u n i s t i c a l s te jă r e te lo r e s te c e l m a i b in e r e p r e z e n ta t etaj f a u n is tic , d e o a re c e a re c o n d iţii de
v ia ţă fa v o ra b ile . P e lâ n g ă d iv e rs ita te a d e s p e c ii d e p la n te , tr ă ie s c şi sp e c ii d e a n im a le , d in tre c a re c e le m a i
în tâ ln ite fa c p a rte d in g ru p u l n e v e r te b r a te lo r (g â n d a c i, p ă ia n je n i, f lu tu ri, a lb in e ş. a .). C a v e rte b ra te , în tâ ln im
b r o tă c e lu l sa u ră c ă n e lu l (H y la a rb o re a ), n ă p â r c a sa u ş a rp e le d e s tic lă (A n g u is fr a g i lis ) , şa rp e le d e a lu n sa u
n u ie lu ş a ( C o r o n e lla a u s tr ia c a ). S e în tâ ln e s c , a ic i, n u m e ro a s e sp e c ii d e p ă s ă ri: p r iv ig h e to a r e a (L u s c in ia
lu s c in ia ), p iţig o iu l m a re (P a r u s m a jo r ), p iţig o iu l d e liv a d ă (P a r u s lu g u b r is ), m u lte s p e c ii d e c io c â rlii, stic le ţi,
c io c ă n ito a re a , ş o im u l r â n d u n e le lo r (F a lc o s u b u te o ), v â n tu re lu l d e s e a r ă (F a lc o v e s p e r tin u s ), g a ia ro şie
(M ilv u s m ilv u s ), ş e rp a ru l (C ir c a e tu s g a llic u s ) şi c u c u v e a u a (A th e n e n o c tu a ). P rin c ip a le le m a m if e r e d in a c e s t
e ta j, s u n t a ric iu l (E r in a c e u s e u r o p a e u s), c u ţc a n u l d e p ă d u re (S o r e x a r a n e u s ), p â r ş u l (G lis g lis ) şi ş o a re c e le
d e p ă d u re (A p o d e m u s s y lv a tic u s ). D in tre c a rn iv o re , p o t fi a m in tite : v u lp e a (V u lp e s v u lp e s ), lu p u l (C a n is
lu p u s ), v ie z u re le (M e le s m e le s ), jd e r u l d e c o p a c (M a r te s m a r te s ). D in tre ie rb iv o re , se în tâ ln e ş te c ă p rio ru l
(C a p r e o lu s c a p r e o lu s ) şi m is tre ţu l (S u s s c ro fa ).
E t a j u l f a u n i s t i c a l f ă g e t e l o r e s te b in e r e p re z e n ta t, a ju n g â n d p â n ă la 1 7 0 0 m la lim ita s u p e rio a ră .
F a c to rii e c o lo g ic i fa v o ra b ili p e r m it c a o se rie d e a n im a le s ă tr ă ia s c ă în a m b e le e ta je , c u m ic i m o d ific ă ri d e
e fe c tiv e . D in tre p ă s ă ri, d e s tu l d e n u m e ro a s e în a c e s te p ă d u ri, su n t: b r u m ă r iţa d e p ă d u r e (P r u n e lla m o d u la r is ),
f â s a d e p ă d u re (A n th u s triv ia lis ), p itu lic e a m ic ă (P h y llo s c o p u s c o lly b ita ), g u ş ă ro şie , s tru ţu l d e v â s c , ţo iu l
c o jo a ic a şi g a iţa . D in tre r ă p ito a re le d e zi şi d e n o a p te , în tâ ln im u liu l g ă in ilo r (A c c ip ite r g e n tilis ), ş o re c a ru l
(B u te o b u te o ), a c v ila ţip ă to a re (A q u ila p o m a r in a ) şi h u h u re z u l ( S tr ix a lu c o ). L a a c e s t e ta j, m a m ife re le s u n t
r e p re z e n ta te de v e v e r iţă (S c iu ru s v u lg a r is ), c e rb (C e r v u s e la p h u s ), ş o p â rla d e m u n te (L a c e r ta v iv ip a r a ).
E t a j u l f a u n i s t i c a l p ă d u r il o r d e c o n ife r e . A ic i, n u m ă ru l a n im a le lo r este m a i re d u s în ra p o r t c u c e l d in
p ă d u rile d e fa g sa u d e g o ru n , d a to rită c o n d iţiilo r c lim a tic e m a i v itre g e şi m o d u lu i m a i g re o i d e a -şi g ă s i
h ra n a . U n e le le p id o p te re în tâ ln ite în a c e s t e ta j, p o t r e p r e z e n ta d ă u n ă to ri fo a rte p e r ic u lo ş i, c a d e e x e m p lu
o m id a p ă r o a s ă a m o lid u lu i ( L y m a n tr ia m o n a c h a ). Ip id e le s u n t e x c lu s iv fito fa g e , ia r c a r e p r e z e n ta n t tip ic ,
p o a te fi m e n ţio n a t c a riu l m a re d e s c o a rţă al m o lid u lu i (Ip s ty p o g r a p h u s ). D in tre re p tile , p o t fi m e n ţio n a te
v ip e r a c o m u n ă (V ip e r a b e r u s ) şi ş o p â rla d e m u n te (L a c e r ta v iv ip a r a ). D in c a te g o ria a n im a le lo r v e rte b ra te ,
p ă s ă r ile s u n t c e le c a re p o p u le a z ă m a i f re c v e n t p ă d u rile d e c o n ife re : a u ş e lu l (R e g u lu s ig n ic a p illu s ), p iţig o iu l
d e b r ă d e t (P a r u s a te r ), m ie r la g u le r a tă ( T u r d u s to r q u e tu s ), p iţig o iu l m o ţa t (P a r u s c r is ta tu s ), p iţig o iu l d e
m u n te (P a ru s m o n ta n u s ), c in te z a (F r in g illa c o e le b s ), c o rb u l (C o rv u s c o r a x ), c io c ă n ito a re a d e m u n te
(P ic o id e s trid a c ty lu s). U n lo c u ito r tip ic a l a c e s te i z o n e , e s te u rs u l b r u n (U r s u s a rc to s).
E t a j u l f a u n i s t i c a l tu fă r iş u r ilo r s u b a lp in e ş i a l p a jiş tilo r a lp in e se d is tin g e p r in n u m ă ru l re d u s al
sp e c iilo r, f a p t e x p lic a b il p r in c o n d iţiile v itre g e d e v ia ţă - te m p e r a tu ri s c ă z u te , o s c ila ţii m a ri d e te m p e r a tu ră la
s u p r a f a ţa so lu lu i şi în a e r, z ă p e z i m a ri, ie rn i lu n g i şi v â n tu ri p u te rn ic e .
F a u n a p â r a ie lo r ş i r â u r ilo r d e m u n te . U n e le a p e c u rg ă to a re m o n ta n e iz v o ră s c d in g o lu l a lp in , a lte le -
d in p ă d u rile d e c o n ife re . E le s u n t c a ra c te riz a te p r in tr -u n d e b it m a i c o n s ta n t d e c â t m a jo r ita te a c e lo rla lte ap e
c u rg ă to a re , a p a s a tu ra tă în o x ig e n şi a p ro a p e to td e a u n a lim p e d e . F a u n a e s te b o g a tă , f iin d r e p r e z e n ta tă p rin
s p e c ii fo a rte o x o file şi c rio file . P rin c ip a lu l c o n tin g e n t d e sp e c ii d e p â ra ie d e m u n te , îl d a u in s e c te le c u la rv e
a c v a tic e şi a d u lţi z b u ră to ri. P e ş tii se în tâ ln e s c n u m a i în p â ra ie le m a ri, s p e c ia d o m in a n tă f iin d p ă s tră v u l
( S a lm o tr u tta fa r i o ) , d o u ă s p e c ii d e z g lă v o c ( C o ttu s g o b io , C o tu s p o c c ilo p u s ) , m r e a n a d e m u n te (B a r b u s
m e r id io n a lis p e te n y i) . R â u rile d e m u n te se c a r a c te r iz e a z ă p r in tr -u n d e b it m a i m a re d e c â t p â ra ie le , v ite z a a p e i
m a i m a i re d u s ă , p a tu l a lb ie i a c o p e r it c u p ie tre . F a u n a e s te m a i b o g a tă d e c â t în p â ra ie . E a c o n s tă d in a c e le a ş i
g ru p e m a ri d a r a lte sp e cii: B a e tis c a r p a tic a , g o n o c e p h a la . I h tio f a u n a e s te d o m in a tă d e lip a n ( T h y m a llu s
th y m a llu s ) şi m o io a g ă . S e m a i în tâ ln e s c a p ro a p e to ţi p e ş tii d in z o n a p ă s tră v u lu i, în p lu s c le a n u l (L e u c is c u s
c e p h a lu s ) şi la tiţa (A lb u r n o id e s b ip u n c ta tu s ) 5.

N o te b ib li o g r a f i c e
1. Primăria Oraşului Horezu, Fişa monografică a Oraşului Horezu, 2001, pag.1.
2. Ancuţa Vameşu, Microregiunea Horezu - Studiu integrat al potenţialului de dezvoltare economică, 2008, pag. 26.

914
3. Primăria Oraşului Horezu, Fişa monografică a Oraşului Horezu, 2001, pag. 2.
4. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, pag. 9.
5. Ancuţa Vameşu, op. cit., pag. 32-33.

H o r e z u - o „ liv a d ă în c â n tă to a r e ”, s m ă lţa tă c u p l a n t e ş i f l o r i d e to t f e l u l

D o u ă s p e c ii v a l o r o a s e d in z o n a H o r e z u l u i:
G a r o fiţa d e s tâ n c ă U rsu l b ru n

915
 Cap. II - ISTORIA
1. C O N S ID E R A Ţ II P R IV IT O A R E L A P R E IS T O R IA ,
IS T O R IA A N T IC Ă Ş I P R E M E D IE V A L Ă A L E L O C A L IT Ă Ţ I I
U n s p a ţiu n a tu ra l a tâ t d e g e n e ro s , p r e c u m a c e la u n d e e s te p la s a tă lo c a lita te a H o re z u , a o fe r it în to a te
tim p u rile c o n d iţii p r ie ln ic e d e v ia ţă . L o c u ire a in te n s ă şi d o v e z ile p r iv in d u n m o d d e v ia ţă a v a n s a t p e n tru
d iv e rs e p o p u la ţii a le e p o c ii s tră v e c h i, c a re a u fo s t d e s c o p e rite în lo c a lita ţi d in im e d ia ta v e c in ă ta te a
H o re z u lu i (C o s te ş ti, S lă tio a ra , V a id e e n i, P o lo v ra g i) p o t în tă r i a f ir m a ţia d e m a i su s. T re b u ie p re c iz a t, în s ă ,
f a p tu l c ă p â n ă în p r e z e n t n u s -a u f ă c u t d e s c o p e riri a rh e o lo g ic e în tâ m p lă to a re şi n u a u f o s t o rg a n iz a te
c e rc e tă ri ştiin ţific e a m ă n u n ţite p e r a z a o ra ş u lu i H o re z u , c a re s ă p e r m ită re a liz a r e a u n u i ta b lo u d o c u m e n ta t
p r iv in d e x is te n ţa şi m o d u l d e v ia ţă al o m u lu i p re is to ric d in a c e a s tă a rie d e lo c u ire .
C o n d iţiile fa v o ra b ile d e v ia ţă o fe rite d in p lin d e v ă ile a p e lo r c u rg ă to a re - R o m a n i, R â m e ş ti şi
L u n c a v ă ţ, p ă d u rile d e la p o a le le C a rp a ţilo r M e rid io n a li, c o n tin u ita te a d e lo c u ire in te n s ă a z o n e lo r d in
im e d ia ta a p ro p ie re a H o re z u lu i, d in c e le m a i în d e p ă r ta te p e rio a d e p re is to ric e , b in e d o c u m e n ta te , n e p e r m it
s a c re d e m în e x is te n ţa c o m u n ită ţilo r u m a n e s tră v e c h i în sp a ţiu l p e c a re îl a n a liz ă m . R ă m â n e c a c e rc e tă ri
a r h e o lo g ic e u lte r io a r e s ă c o n firm e s a u s ă in firm e c o n c lu z iile n o a s tre a c tu a le . D e s c o p e rire a , în s p a ţiu l
h o re z e a n , a u n e i s e c u ri de p ia tr ă p e rfo ra tă , d a ta tă d in p e r io a d a d e în c e p u t a e p o c ii b r o n z u lu i, n e a ju tă să
a rg u m e n tă m , d e ş i su m a r, a firm a ţiile de m a i su s şi să s u s ţin e m p e r m a n e n ta lo c u ire a a c e s tu i s p a ţiu în c ă d in
c e le m a i v e c h i tim p u r i1.
S p a ţiu l în c a re se g ă s e ş te H o re z u a s tă z i, se a fla , în a n tic h ita te , la ju m ă ta te a d is ta n ţe i d in tre c e le d o u ă
c e n tre d a c ic e p u te rn ic f o rtific a te d in z o n a d e n o r d a O lte n ie i: c e ta te a d e la P o lo v ra g i - G o rj si c e a d e la
O c n e le M a ri - V â lc e a . În ju r u l şi în a p r o p ie re a a c e s to r c e tă ţi, e s te b in e d o c u m e n ta tă o in te n s ă lo c u ire ,
e x is te n ţa u n o r c o m u n ită ţi d a c ic e fo a rte a c tiv e , c a re se în c a d r e a z ă în tip a r e le so c ie tă ţii d a c ic e în a n s a m b lu l
ei. P ro m o v a re a u n o r a c tiv ită ţi e c o n o m ic e c o m p le x e , re la ţiile c u lu m e a ro m a n ă - s u n t d e m o n s tra te d e u n e le
d e s c o p e riri a rh e o lo g ic e d in z o n a h o re z e a n ă , p re c u m c e le d o u ă m o n e d e ro m a n e , p ro v e n in d d in a n ii 78 î.H r.,
e m is ă în v r e m e a lu i L . C a s s iu s şi 3 4 î.H r., d a tâ n d d in p e r io a d a lu i M a rc u s A n to n iu s 2. D u p ă c u c e r ir e a
ro m a n ă , z o n a h o r e z e a n ă a fa c u t p a rte d in te rito riu l a f la t în p e r m a n e n ţă su b c o n tro l ro m a n , f iin d in c lu s în
p r o v in c ia im p e r ia lă D a c ia R o m a n ă .

2. E V U L M E D IU
S fâ rş itu l stă p â n irii r o m a n e în D a c ia şi, o d a tă c u a c e a s ta , al o r g a n iz ă rii s p e c ific e lu m ii r o m a n e , a d u s la
r e v e n ire a p o p u la ţie i lo c u lu i la o f o r m ă tr a d iţio n a lă d e o rg a n iz a re - o b ş te a s ă te a sc ă . N ă v ă lir ile p o p u la ţiilo r
m ig ra to a re , d iv e rs e şi to t m a i a g re s iv e , i- a u d e te r m in a t p e lo c u ito rii sp a ţiu lu i n o r d -d u n ă re a n s ă se
a d ă p o s te a s c ă în z o n e le de la p o a le le m u n ţilo r. V a tr a tr a d iţio n a lă a H o re z u lu i o f e r e a c o n d iţii fa v o ra b ile d e
lo c u ire în a c e le v r e m u ri tu lb u r i, d e la tr e c e r e a d in a n tic h ita te sp re e v u l m e d iu , o b ş te a f iin d c a d ru l în c a re se
d e s fă ş u ra în tr e a g a a c tiv ita te a o a m e n ilo r a c e lo r tim p u ri.
O b ş te a să te a s c ă , tr a n s f o r m ă r ile d in c a d ru l ei a u d u s la a p a r iţia c n e z a te lo r şi v o ie v o d a te lo r, s tru c tu ri
s u p e rio a re d e o rg a n iz a re a p o p u la ţie i şi a te rito riu lu i c a re v o r p re g ă ti în te m e ie r e a s ta te lo r m e d ie v a le
ro m â n e ş ti. „ R e g iu n e a s u b c a r p a tic ă H u re z u a fă c u t p a rte d in c n e z a tu l lu i F a rc a ş , m e n ţio n a t d o c u m e n ta r p rin
d ip lo m a r e g e lu i B e la al I V - le a a l U n g a r ie i” 3, la 1247.
E s te p o s ib il c a ţin u tu l h o r e z e a n s ă fi f o s t m a rto ru l c o n fr u n tă r ilo r d in tre ro m â n ii c o n d u ş i d e v o ie v o d u l
B a s a ra b I şi o a s te a r e g e lu i m a g h ia r C a ro l R o b e rt d e A n jo u , în a n u l 1 330, c u p rile ju l tr e c e r ii a rm a te lo r
m a g h ia r e sp re A rg e ş , c a p ita la Ţ ă rii R o m â n e ş ti4. S p a ţiu l h o r e z e a n se în c a d r e a z ă c u m u ltă f id e lita te în ta b lo u l
g e n e ra l v a la b il p e n tru s o c ie ta te a m e d ie v a lă ro m â n e a s c ă . E s te u n sp a ţiu a n im a t d e lo c u ito rii lu i - ţă ra n i sa u
m a ri p ro p rie ta ri d e m o şii. În tre m a rii p r o p rie ta ri, se v a re m a rc a , în m o d fire sc , m ă n ă s tire a H o re z u . O b ş te a
ţă r ă n e a s c ă lib e r ă e s te o f o rm ă c o n s ta n tă d e o rg a n iz a re a c o m u n ită ţilo r lo c a le p e to a tă p e r io a d a e v u lu i m e d iu .

916
 a ) A te s ta re a d o c u m e n ta ră

D e n u m ire a a c tu a lă a lo c a lită ţii H o re z u a p a re p e n tru p r im a d a tă , în d o c u m e n te le is to ric e d in a d o u a

ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X V -le a . U n a c t e m is d e c a n c e la ria d o m n ito ru lu i V la d C ă lu g ă ru l (1 4 8 2 -1 4 9 5 ), la d a ta
d e 5 s e p tm b rie 1487, „ în tă re ş te lu i R o m a n şi c u m n a tu lu i s ă u V la d u lu i şi c u f e c io rii lo r, c â ţi D u m n e z e u le v a
d a , c a s ă le fie lo r la H u h u re z i, p a r te a lu i R o m a n şi la R â m e ş ti, p a r te a V l a d u l u i ...” 5, a d i c ă d re p tu l d e
p ro p rie ta te a l n u m iţilo r, a s u p ra m o ş iilo r d in sa te le a m in tite . T o p o n im u l îş i a v e a o r ig in e a în n u m e le p ă s ă r ilo r
„ a l c ă r o r b o c e t se a u d e n o a p te a d in a d â n c u l a c e lo r p ă d u ri n e s tră b ă tu te : h u h u r e z i i . ” ; n u m e le H u r e z , H o r e z ,
H o r e z u e s te o p re s c u rta re d in H u h u r e z i , v e c h e a d e n u m ire a m o ş ie i a te s ta te la 1 4 8 7 6. C u tim p u l, v e c h iu l
n u m e al s a tu lu i H u re z e s te în lo c u it c u a c e la al f a m ilie i d e m o ş n e n i c a r e - l stă p â n e a : R o m a n i. N u m e le H u re z
a fo s t d a t lo c a lită ţii d e p e V a le a L u n c a v ă ţu lu i, f o rm a tă în ju r u l tâ rg u lu i în f ir ip a t la în c ru c iş a re a d ru m u lu i
c a re le g a R â m n ic u l d e T â r g u - J iu c u d ru m u l c e v e n e a d in s p re m u n te , p r in V a id e e n i, p re c u m şi c u c e l d in sp re
c â m p ie , p r in M ă ld ă re ş ti. D o c u m e n tu l d in 5 se p te m b rie 1 4 8 7 c o n ţin e şi p r im a m e n ţiu n e a lo c a lită ţii R â m e şti,
a f la tă a s tă z i în c o m p o n e n ţa o ra ş u lu i H o re z u .
C e le la lte sa te c u p rin s e în lo c a lita te a a c tu a lă s u n t m e n ţio n a te p e n tru p r im a d a tă d e d o c u m e n te d in
s e c o lu l al X V I-le a . A s tfe l, în tr - u n a c t e m is d e c a n c e la ria d o m n ito ru lu i R a d u c e l M a re (1 4 9 5 -1 5 0 8 ) la 12
iu n ie 1 504, a p a re m e n ţio n a t sa tu l B â r z o t e n i 7, ia r n u m e le s a tu lu i U rş a n i e s te a te s ta t p r im a d a tă în tr - u n
d o c u m e n t s e m n a t d e d o m n ito ru l A le x a n d r u M ir c e a v v . (1 5 7 4 -1 5 7 7 ) în ia n u a rie 1 5 7 6 8. L o c u ite în e v u l
m e d iu d e m ic i p ro p rie ta ri lib e ri, m o ş n e n i, a fla ţi d e s e o ri în d is p u tă p e n tru u n e le p ro p rie tă ţi sa u f iin d în
s itu a ţia d e a tra n z a c ţio n a d iv e rs e su p ra fe ţe d e te re n , sa te le d in c u p rin s u l H o re z u lu i a c tu a l a p a r to t m a i d e s în
d o c u m e n te le d o m n e ş ti a le s e c o lu lu i al X V II-le a .

b ) S u b s e m n u l B râ n c o v e a n u lu i

L a s fâ rşitu l s e c o lu lu i al X V II-le a , H o re z u a in tr a t su b s e m n u l p e rs o n a lită ţii v o ie v o d u lu i m a rtir

C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u ( 1 6 8 8 -1 7 1 4 ). C u p a tru a n i în a in te d e a a ju n g e d o m n ito r, la 2 2 d e c e m b rie 1 6 8 4 , p e
c â n d d e ţin e a d r e g ă to ria d e lo g o f ă t al Ţ ă rii R o m â n e ş ti, B r â n c o v e a n u a c u m p ă r a t sa tu l H o re z i d e la ju p â n e a s a
S ta n a 9. În a c e s t lo c , la s c u rtă v re m e d u p ă ce a p r e lu a t d e s tin e le Ţ ă rii R o m â n e ş ti, în a n u l 1 690, d o m n ito ru l a
h o tă râ t c o n s tru ire a u n e i m ă n ă s tiri. „ Ş a p te a n i în c h e ia ţi s -a lu c ra t la H u re z u , c u m a re s tă ru in ţă şi c u m u ltă
p ric e p e re şi d ib ă c ie , p â n ă c e b is e r ic a şi c e le tre i râ n d u ri d e lo c u in ţe , în d o u ă c a tu ri, c e o a d ă p o s te s c la
m ia z ă n o a p te , a p u s şi m ia z ă z i, c u p a r a c lis u l şi c u c lo p o ln iţa , a u f o s t is p ră v ite , a ş a p r e c u m g â n d is e şi râ v n ise
p io s u l şi b o g a tu l lo r c tito r ”10.
D u p ă c o n s tru c ţia M ă n ă s tirii H u re z i, is to r ia a c e s to r lo c u ri se d e s fă ş o a r ă su b s e m n u l m a rii re a liz ă ri
b râ n c o v e n e ş ti, f iin d in f lu e n ţa tă în m ă s u ră c o v â rş ito a re d e a c e a s ta . C re d in ţa , ş tiin ţa d e c a rte , a rta , c u ltu r a - în
g e n e ra l - a lo c a lită ţii şi a z o n e i, s u n t e x p r e s ia a c tiv ită ţilo r d in c a d ru l m ă n ă s tirii şi a im a g in ii a c e s te ia . În
s in te tic a p r e z e n ta re a in f o rm a ţiilo r p r iv in d is to ria H o re z u lu i, v o m ilu s tra ro lu l c tito rie i b râ n c o v e n e ş ti în v ia ţa
o a m e n ilo r. H u re z u a f o s t u n a d in tre c e le m a i b o g a te m ă n ă s tiri d in ţa ră , f iin d în z e s tr a tă c u n u m e ro a s e
p ro p rie tă ţi. L a 4 a p rilie 1 711, v o ie v o d u l C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u a în tă r it c tito rie i sa le , M ă n ă s tire a H u re z u ,
m o ş ii, m e to a c e , c a se , b is e ric i, v ii, h a n u l d e la C ra io v a , h e le ş te ie , ţig a n i11.
În se c o lu l al X V III-le a , „ p r o b le m a o r ie n ta lă ” d e te r m in a tă d e c r iz a I m p e riu lu i O to m a n , d e s e le
c o n flic te m ilita re d in tre a u s trie c i şi ru şi, p e d e -o p a rte , si tu rc i, d e a lta p a rte , s itu a ţia d e lic a tă a P rin c ip a te lo r
R o m â n e în c o n te x tu l a c e s to r c o n flic te a u lă s a t u rm e v iz ib ile la M ă n ă s tire a H u re z u . A s tfe l, în tim p u l
r ă z b o iu lu i tu r c o - a u s tria c d in 1 7 1 6 -1 7 1 8 , în M ă n ă s tire a H u re z u a s ta t o a r m a tă a u s tria c ă d e 6 0 0 d e o a m e n i
(4 0 0 d e c ă lă re ţi la s fă rşitu l p e rio a d e i). P rin tr a ta tu l d e p a c e d e la P a s s a ro w itz , d in 1 7 1 8 , O lte n ia - p a rte a
Ţ ă rii R o m â n e ş ti, a in tr a t su b s tă p â n ire a u s tria c ă . O c u p a ţia a u s tria c ă a lim ita t d re p tu l m ă n ă s tirilo r şi a şte rs
m u lte d in tre p riv ile g iile a c e s to ra ; M ă n ă s tire a H u re z u a a v u t m u lt d e s u fe rit, fiin d n e v o ită să -şi r e s tr â n g ă
c h e ltu ie lile şi s ă v â n d ă m e re u d in m o ş iile c u c a re fu s e s e în z e s tra tă , s u p o rtâ n d to to d a tă u n c o n tro l
„ d e s ă v â r ş it” a l a u to rită ţilo r a u s trie c e de o c u p a ţie . O fiţe rii a u s trie c i v o ia u s ă tra n s f o r m e m ă n ă s tire a în tr - u n
d e p o z it d e a lim e n te al a rm a te i l o r 12. R ă z b o iu l r u s o -tu rc d in a n ii 1 7 3 6 -1 7 3 9 a a d u s lă c a ş u lu i su fe rin ţe şi m a i
m a ri. „ H o ţii n e m ţe ş ti şi tu r c i a u îm p u ş c a t c h ip u rile s fin ţilo r d in p a ra c lis , ia r b o ln iţa a a ju n s g r a jd u d e c a i” .
M a i m u lt, în a n u l 1 738, m ă n ă s tire a a f o s t je f u i tă şi p â r jo lită d e h a id u c ii şi p lă ie ş ii c ă p ita n u lu i D u c a , d e p e s te
O lt13. În a n u l 1739, p r in p a c e a d e la B e lg ra d , O lte n ia r e v e n e a în g ra n iţe le Ţ ă rii R o m â n e ş ti, d a r s u fe rin ţe le

917
lo c u ito r ilo r d in z o n a H o re z u şi a le m ă n ă s tirii d e a ic i, n u a u în c e ta t. În tim p u l r ă z b o iu lu i a u s tro - r u s o -tu rc d in
a n ii 1 7 8 7 -1 7 9 2 , m â n ă s tire a a d e v e n it d in n o u a d ă p o s t p e n tru c a ii a r m a te lo r a u s trie c e sa u tu r c e ş ti ca re
a ju n g e a u s ă c o n tro le z e r e g iu n e a 14.

3. EPO CA M ODERNĂ

a) Horezu, martor al evenimentelor de la 1821

S e c o lu l al X V II I- le a a r e p r e z e n ta t o p e r io a d ă c u e fe c te im p o rta n te , u n e o ri c o n tra d ic to rii p e n tru
s o c ie ta te a n o a s tră . În Ţ a r a R o m â n e a s c ă , d a r şi în M o ld o v a , se in s ta u ra s e re g im u l f a n a rio t, u n re g im în c a re
a p ă s a re a d o m in a ţie i o to m a n e c u n o a ş te c e le m a i în a lte c o te . T o to d a tă , în se c o lu l a l X V II I- le a p ă tru n d şi în
s o c ie ta te a ro m â n e a s c ă , e x c e s iv d e c o n s e rv a to a re , e le m e n te d e m o d e rn ita te , su b in f lu e n ţa t o t m a i v iz ib ilă a
O c c id e n tu lu i. P rin c ip iile „ S e c o lu lu i L u m in ilo r ” p riv in d s o c ie ta te a m o d e rn ă , îş i g ă s e s c t o t m a i m u lţi şi
in flu e n ţi s u s ţin ă to ri în P rin c ip a te . D o m in a ţia s tr ă in ă a c c e n tu a tă a s p o rit n e m u lţu m ire a p o p u la ţie i ro m â n e ş ti
c a re v in e tr e p ta t în c o n ta c t c u id e ile n o v a to a re , re v o lu ţio n a re , s u s ţin ă to a re a le p r in c ip iilo r d e lib e rta te . L a
în c e p u tu l e p o c ii m o d e rn e , O lte n ia se r e m a rc ă p rin in te n s ita te a sp iritu lu i re v o lu ţio n a r, p r in c u ra ju l u n o r
m a n if e s tă ri în d r e p ta te îm p o tr iv a re g im u lu i d e d o m in a ţie stră in ă .
N e m u lţu m ir e a lo c u ito r ilo r d in z o n a H o re z u f a ţă d e re g im u l fa n a rio t şi f a ţă d e a b u z u rile
r e p r e z e n ta n ţilo r a c e s tu i re g im , s u n t e v id e n te in p r e a jm a r e v o lu ţie i d in a n u l 1 8 2 1 , c o n d u s ă d e T u d o r
V la d im ire s c u . A s e m e n a n e m u lţu m iri d e te r m in ă re v o lta o a m e n ilo r a c e s te i z o n e , c a re re f u z ă să m a i p lă te a s c ă
o b lig a ţiile , d e v e n ite to t m a i g re u d e s u p o rta t. L a 2 4 iu n ie 1 8 1 7 , D e p a rta m e n tu l d in L ă u n tru al Ţ ă rii
R o m â n e ş ti c e r e a I s p ra v n ic u lu i d e V â lc e a s ă ia m ă s u ri îm p o tr iv a u n o r r ă z v ră tiţi c a re „ s -a u iz v o d it în p la iu l
H o re z u u m b lâ n d c u z îz ă n ii p ă n tre lă c u ito rii şi le tir b u r ă o d i h n a .. . ” 15. T re b u ia c a ră z v ră tiţii s ă fie p e d e p s iţi
e x e m p la r în f a ţa s e m e n ilo r lo r, p e n tru a se p re v e n i în m u lţir e a u n o r a s e m e n e a fa p te , „ a c o lo la R â m e ş ti în
z io a d ă tîr g ( . . . ) c u ( lo c şte r s ) to ie g e la f a la n g ă în v ile a g o b ş te s c ” . A c te le d e îm p o triv ire f a ţă d e o râ n d u ire a
e x is te n t,ă s u n t s u s ţin u te şi d e u n ii p r e o ţi d in z o n a H o r e z u 16.
D e c la n ş a r e a e v e n im e n te lo r r e v o lu ţio n a re d in a n u l 1 821, su b c o n d u c e r e a lu i T u d o r V la d im ire s c u , a u
f o s t s u sţin u te p u te rn ic d e c ă tre lo c u ito rii O lte n ie i, im p lic it d e c ă tre h o re z e n i. T â rg u l H o re z u lu i d e v e n e a
p u n c t d e c o n c e n tra re a d e ta ş a m e n te lo r d e p a n d u ri m o b iliz a te p e n tru c o n s o lid a re a a rm a te i r e v o lu ţio n a re , c â t
şi lo c u l u n d e se s trâ n g e a u p ro v iz ii în v e d e r e a s u s ţin e rii a c e s te i a r m a te 17. C u sig u ra n ţă , M ă n ă s tire a H o re z u lu i
f ă c e a p a rte d in a c e l s is te m d e fo rtific a ţii g â n d it d e T u d o r V la d im ir e s c u în O lte n ia , c a re m a i c u p rin d e a , în
ju d e ţu l V â lc e a , m ă n ă s tirile C o z ia şi B is tr iţa 18. În tim p u l e v e n im e n te lo r r e v o lu ţio n a re d in a n u l 1 821,
m ă n ă s tire a H u re z a f o s t a le a s ă de c ă tre T u d o r V la d im ir e s c u s ă d e v in ă lo c d e a d ă p o s t p e n tru fa m iliile
„ c in s tite ” d e b o ie ri, a m e n in ţa te d e re v o lte le ţă ră n e ş ti d in a c e l a n , p e n tru c ă „ a c e s t s fâ n t lo c a ş , c u m şi alte
a s e m e n e a , s u n t fă c u te d e n e a m u l n o r o d u lu i ro m â n e s c , c a p e la v re m i s ă se a d ă p o s te a s c ă şi s ă se o c r o te a s c ă
fa m iliile c e lo r c in s tite , a p ă rîn d u -s e a n u p rim i v re u n r ă u ” . S lu g e ru l T u d o r, a d r e s a e g u m e n u lu i m ă n ă s tirii
H o re z u lu i, p r in tr -o sc ris o a re d a ta tă 8 m a rtie 1 821, r u g ă m in te a d e a p r im i fa m iliile d e b o ie ri d in B e n e ş ti19.
S fâ rş itu l tr a g ic al lu i T u d o r şi în f râ n g e r e a r e v o lu ţie i p o rn ite d e a c e s ta sp re b in e le „ n o r o d u lu i” , n u a u
a f e c ta t d o r in ţa d e lib e rta te şi de în n o ir e a so c ie tă ţii, m a n if e s ta tă d e v â lc e n i, in c lu s iv d e lo c u ito rii d in H o re z u .
A c e ş tia se v o r a f la în p rim e le râ n d u ri a le r e v o lu ţie i d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , m o m e n t d e v â r f al lu p te i p e n tru
a firm a re n a ţio n a lă r o m â n e a s c ă şi p e n tru m o d e rn iz a r e a so c ie tă ţii.

b) 1848 la Horezu
„ P rim ă v a ra p o p o a r e lo r ” , c u m a f o s t d e n u m ită r e v o lu ţia d e la 1 8 4 8 , a f o s t b in e s im ţită în V â lc e a . M a i
m u lt, r e v o lu ţia ro m â n ă d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 a a v u t m o m e n te p re g ă tito a re în a c e s t ju d e ţ d e s e m n a t a fi u n u l d in tre
lo c u rile u n d e e v e n im e n te le r e v o lu ţio n a re u r m a u s ă fie d e c la n ş a te . C u s ig u ra n ţă , e fe rv e s c e n ţa re v o lu ţio n a r ă
n u a fo s t e s to m p a tă d u p ă 1 821, a c e a s tă a m p lif ic â n d u - s e 20. H o re z u se în s c rie în a c e a s tă sta re d e sp irit,
p ă s trâ n d u -ş i ro lu l u n u i c e n tru d e le g ă tu r ă în tr e lo c a lită ţile d in ju r , d e c o n c e n tra re a f o rţe lo r re v o lu ţio n a re ,
p re c u m şi d e p u n c t d e re z is te n ţă , b a z a t p e M ă n a s tire a H o re z u , a ş a c u m fu s e s e şi în tim p u l re v o lu ţie i lu i
T u d o r d in a n u l 1821. În p la iu l H o re z u , s -a ră s p â n d it re p e d e v e s te a d e c la n ş ă rii r e v o lu ţie i şi a la n s ă rii
C o n s titu ţie i-P ro c la m a ţie d e la Iz la z , d in 9 iu n ie 1 848. C o m is a rii d e p r o p a g a n d ă ai G u v e rn u lu i r e v o lu ţio n a r
p a ş o p tis t, p re c u m n e o b o s itu l d a s c ă l Io n R â u re a n u c a re a a c ţio n a t în a c e a s tă z o n ă , n - a u a v u t o m is iu n e
918
d if ic ilă în p r iv in ţa e x p lic a ţiilo r c e tre b u ia u d a te o a m e n ilo r lo c u lu i d e s p re ro s tu l r e v o lu ţie i21. A d e z iu n e a
lo c u ito r ilo r d in H o re z u la c a u z a re v o lu ţie i e s te e v id e n ţia tă si c u o c a z ia v iz ite i fa c u te d e g e n e r a lu l G h e o rg h e
M a g h e r u în T â rg u l H o re z u la 3 0 iu lie 1 848, p rile j c u c a re 3 0 d e lo c u ito ri a u ju r a t p e C o n s titu ţia a d o p ta tă de
r e v o lu ţie 22.
U n e p is o d in te re s a n t, în tâ ln it în tim p u l e v e n im e n te lo r re v o lu ţio n a re v â lc e n e , îl re p r e z in tă c a z u l
e g u m e n u lu i M ă n ă s tirii H o re z u , H ris a n t H u re z e a n u , a c u z a t c ă in te n ţio n a s ă tr e a c ă p e s te g r a n iţă îm p r e u n ă c u
im p o rta n te b u n u ri a le m ă n ă s tirii. S e s iz a re a e r a f ă c u tă d e u n g ru p d e lo c u ito ri d in R â m n ic , la d a ta d e 1 7 -1 8
iu n ie 1 848, p r in tr-o p lâ n g e re în a in ta tă C â rm u irii ju d e ţu lu i V â lc e a 23. În c e rc ă rile e g u m e n u lu i m ă n ă s tirii
b râ n c o v e n e ş ti d e a -ş i d e m o n s tr a n e v in o v ă ţia , n - a u f o s t p rim ite c u u ş u r in ţă d e c ă tre a u to rită ţile re v o lu ţio n a re
v â lc e n e , H ris a n t H u re z e a n u f iin d su p u s u n e i a n c h e te a m ă n u n ţite şi c h ia r în c a r c e ra t p e n tru o p e r io a d ă 24.
P a rtic ip a n ţi a c tiv i la to a te m o m e n te le r e v o lu ţie i, h o r e z e n ii v o r fi p re z e n ţi şi la a c ţiu n ile d e a p ă ra re a
c u c e r ir ilo r re v o lu ţio n a re . M u lţi d in tre ei, r e u ş in d să f a c ă r o s t d e a rm e , s - a u în r o la t în ta b ă r a m ilita ră
r e v o lu ţio n a r ă d e la R â u re n i, a f la tă su b c o m a n d a lu i G h e o rg h e M a g h e ru . E v o lu ţia e v e n im e n te lo r d in Ţ a ra
R o m â n e a s c ă , in v a z ia tr u p e lo r o to m a n e şi ru s e ş ti a u d e te r m in a t d iz o lv a r e a ta b e re i m ilita re re v o lu ţio n a re d e
la R â u re n i. M u lţi d in tre h o re z e n ii p a rtic ip a n ţi la a c e a s tă ta b ă r ă , a u re f u z a t s ă p r e d e a a rm e le în a ş te p ta r e a
u n o r m o m e n te m a i p rie ln ic e p e n tru a le fo lo s i îm p o tr iv a d u ş m a n ilo r ţă rii. N u m a i in te r v e n ţia d o r o b a n ţilo r a
f a c u t p o s ib ilă r e c u p e r a r e a a r m e lo r d e la lo c u ito rii d in a c e a s tă z o n ă 25.
Se s fâ rş e a a s tfe l o m iş c a re r e v o lu ţio n a ră , d a r n u se în c h e ia p ro c e s u l r e v o lu ţio n a r în u r m a c ă r u ia se v a
n a ş te R o m â n ia m o d e rn ă . H o re z e n ii şi v â lc e n ii în g e n e ra l v o r fi a c to ri im p o rta n ţi a i e v e n im e n te lo r c a re v o r
u r m a r e v o lu ţie i d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 şi c a re v o r c o n s tru i s o c ie ta te a m o d e rn ă în s p a ţiu l ro m â n e sc .

c) D e la U n ir e a P r in c ip a te lo r , la c u c e r ir e a in d e p e n d e n ţe i d e s ta t a R o m â n ie i

M ijlo c u l s e c o lu lu i al X I X - le a a a d u s e v e n im e n te şi tr a n s fo rm ă ri d e im p o r ta n ţă d e o s e b ită p e n tru

s o c ie ta te a r o m â n e a s c ă , p e n tru p o p o ru l ro m â n . D a c ă la 1848 s - a e v id e n ţia t c u o f o r ţă d e o s e b ită sp iritu l
r e v o lu ţio n a r ro m â n e s c , d o v a d a în ţe le g e r ii c o re c te a r e a lită ţilo r m o m e n tu lu i p re c u m şi a m o d u lu i c u m tre b u ie
re z o lv a te p ro b le m e le c u c a re se c o n f r u n ta p o p u la ţia ro m â n e a s c ă , p e r io a d a u rm ă to a re v a a d u c e îm p lin ir e a
id e a lu r ilo r a firm a te în „ p r im ă v a r a p o p o a r e lo r ” . P re z e n ţi în m ijlo c u l e v e n im e n te lo r la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , v â lc e n ii se
v o r e v id e n ţia şi în m o m e n te le isto ric e u rm ă to a re c a re v o r d u c e la fo rm a r e a sta tu lu i n a ţio n a l ro m â n m o d e rn
si la c u c e r ir e a in d e p e n d e n ţe i a c e s tu ia . L o c u ito rii d in z o n a H o re z u lu i se v o r g ă s i în p r e g ă tir e a şi d e s fă ş u ra re a
a c e s to r e v e n im e n te . D u p a în f r â n g e r e a re v o lu ţie i d e la 1 8 4 8 -1 8 4 9 , sp iritu l d e în n o ire a lu m ii în g e n e ra l, a
s o c ie tă ţii r o m â n e ş ti în sp e c ia l, se v a p ă s tr a p u te rn ic în s p a ţiu l v â lc e a n . N e c e s ita te a fo rm ă rii sta tu lu i n a ţio n a l
ro m â n p r in u n ir e a p r in c ip a te lo r M o ld o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă a f o s t re p e d e în ţe le a s ă şi d e lo c u ito rii
p la iu r ilo r h o re z e n e a ş a c u m a u în ţe le s -o to ţi v â lc e n ii. S e c o n s ta tă d o r in ţa d e im p lic a re în o ric e e v e n im e n t şi
a c ţiu n e c a re a r fi p u tu t a d u c e îm p lin ir e a u n u i d e z id e ra t n a ţio n a l. B o ie ri, m a ri p r o p rie ta ri a i p la iu lu i H o re z u ,
im p lic it ai T â rg u lu i H o re z u şi ai s a te lo r d in ju r u l a c e s tu ia , se g ă s e s c p e lis ta a le g ă to rilo r şi a p o s ib ililo r
d e le g a ţi în A d u n a r e a a d -h o c a Ţ ă rii R o m â n e ş ti. E ste c a z u l b o ie rilo r S tă n ic ă B ă tă n e s c u , B ă lo iu S ta n c iu
C o v r e a şi G lig o re O g re z e a n u d in T â rg u l H o re z u , p re c u m şi a l b o ie rilo r D u m itr u S ă rd ă re s c u şi N ic o la e Io n
S ă rd ă re s c u d in U rş a n i26. C lă c a ş ii h o re z e n i ş i-a u d e s e m n a t, d e a s e m e n e a , r e p re z e n ta n ţii d in râ n d u l c ă r o ra să
fie a le ş i d e p u ta ţii p e n tru D iv a n u l a d -h o c al ţă r ii27. În u r m a p r o c e s e lo r e le c to ra le c a re u r m ă r e a u d e s e m n a re a
r e p r e z e n ta n ţilo r ju d e ţu lu i în A d u n a r e a A d -h o c d e la B u c u re ş ti, N ic o la e I a n c o v e s c u d in H o re z u a fo s t
d e s e m n a t d e p u ta t al p r o p rie ta rilo r m ic i şi m ijlo c ii28.
A le g e r e a lu i A le x a n d r u Io a n C u z a d r e p t d o m n ito r al P rin c ip a te lo r M o ld o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă , la 5
şi 2 4 ia n u a rie 1859, în d e p ă r ta in c e rtitu d in ile p riv in d U n ir e a şi fo rm a r e a s ta tu lu i n a ţio n a l r o m â n m o d e rn . Se
f ă c e a u n p a s im p o r ta n t sp re u n ir e a d e p lin ă a c e lo r d o u ă p rin c ip a te r o m â n e ş ti şi se p u n e a u b a z e le
in d e s tru c tib ile a le sta tu lu i n a ţio n a l ro m â n . L o c u ito rii ţin u tu r ilo r h o re z e n e a u p r im it c u d e o s e b it e n tu z ia s m
v e s te a a le g e rii d o m n ito ru lu i u n irii, a c e a s tă a le g e re f iin d e x p r e s ia v o in ţe i p o p u la re a ro m â n ilo r. C u a c e la şi
e n tu z ia s m a u p r im it h o r e z e n ii şi v e s te a tre c e rii d o m n ito ru lu i A le x a n d r u Io a n C u z a p r in lo c a lita te a lo r, p rin
H o re z u , în d ru m sp re T â rg u -J iu . A s tfe l, d in H o re z u şi d in sa te le v e c in e , a u f o s t c o n c e n tra ţi, la M ă n ă s tire a
H o re z , 4 0 d e c a i, p e n tru a se a s ig u ra d e p la s a re a c o re s p u n z a to a re a d o m n ito ru lu i29. L o c u ito rii d in
îm p r e ju rim i, în sp e c ia l c e i d in T â rg u l H o re z u , l- a u în tâ m p in a t c u d e o s e b ită b u c u rie p e D o m n ito r, a s ig u râ n d
o a tm o s f e r ă d e a d e v ă r a tă s ă rb ă to a re p e to a tă d u r a ta p re z e n ţe i în a ltu lu i o a s p e te în lo c a lita te şi în z o n ă , a ş a

919
c u m se p e tre c u s e ră lu c ru rile p e to t tra s e u l s tră b ă tu t d e C u z a în V â lc e a 30. P o p o s in d la M ă n ă s tire a H o re z u ,
D o m n ito ru l U n irii a v iz ita t şi ş c o a la d in lo c a lita te , al c ă re i p r o fe s o r e r a G e o rg e D im itra ş c u , f iin d p lă c u t
im p r e s io n a t d e e le v ii a c e s te i ş c o li31.
R e fo rm e le d e im p o r ta n ţă d e o s e b ită p e n tru sta tu l n a ţio n a l ro m â n m o d e rn , în f ă p tu ite d e c ă tre D o m n u l
U n irii în to a te d o m e n iile d e a c tiv ita te , a u a v u t u r m ă r i p o z itiv e şi în s p a ţiu l h o re z e a n . P rin c ip a lii b e n e fic ia ri
a i re f o rm e lo r a u f o s t o a m e n ii sim p li, fo ş tii c lă c a ş i e lib e ra ţi d e o b lig a ţiile m u ltip le p r in r e f o rm a a g r a ră
h o tă r â tă d e C u z a în a u g u s t 1 864, u n ii d in tre a c e ş tia p r im in d în p r o p rie ta te p ă m â n tu l a v u t în fo lo s in ţă p â n ă
a tu n c i. R e fo r m a a g r a r ă d in tim p u l d o m n ie i lu i A le x a n d r u Io a n C u z a a c u p rin s şi L o c a lita te a R o m a n i, u n d e
s -a d is trib u it ţă r a n ilo r p ă m â n t d in tr e im e a r e z e r v a tă p ro p rie ta rilo r, p e n tru c a m a i tâ rz iu , în a n u l 1880,
în s u r ă ţe ii d in R â m e ş ti şi R o m a n i s ă p r im e a s c ă şi ei lo tu rile d e p ă m â n t p re v ă z u te d e le g e 32. P rin r e fo rm a
a d m in is tra tiv ă d in a n u l 1 864, se d e f in e a m a i c la r s ta tu tu l lo c a lită ţii, H o re z u d e v e n in d c o m u n ă ru ra lă , ia r p rin
le g e a in s tru c ţiu n ii p u b lic e , se f a c ilita a c c e s u l c o p iilo r d in fa m iliile să ra c e a le a c e s te i a ş e z ă ri, c ă tre ş tiin ţa d e
c a rte . H o re z e n ii a u p r im it c u tr is te ţe v e s te a în d e p ă r tă r ii lu i A le x a n d r u Io a n C u z a d e la c o n d u c e r e a s ta tu lu i în
f o rm a r e a c ă r u ia a v u s e s e u n ro l im p o rta n t. Îşi v o r le g a , to tu ş i, s p e ra n ţe le p riv in d u n v iito r m a i b u n , d e n o u l
d o m n ito r in s ta la t la c o n d u c e r e a R o m â n ie i în a n u l 1 8 6 6 , p rin c ip e le C a ro l d e H o h e n z o lle rn . A c e a s ta se
o b s e rv ă şi d in c ă ld u r a c u c a re a f o s t p r im it n o u l d o m n ito r, c u p rile ju l v iz ite i fă c u te la m â n ă s tire a H o re z u , în
c a d ru l tu r n e u lu i v â lc e a n d in z ile le d e 2 5 -2 7 a p rilie 1 8 6 7 33.
R e fo rm e le în fă p tu ite d e A le x a n d r u I o a n C u z a , c o n tin u a te d e p rin c ip e le C a ro l, a u a v u t m e n ir e a d e a
f o r m a şi c o n s o lid a sta tu l n a ţio n a l r o m â n m o d e rn . D e z v o lta re a fire a s c ă a a c e s tu i s ta t şi p r e s tig iu l să u
in te rn a ţio n a l e ra u a fe c ta te d e m e n ţin e re a d o m in a ţie i o to m a n e . S e im p u n e a , d e a c e e a , c u c e rire a
in d e p e n d e n ţe i R o m â n ie i f a ţă d e T u rc ia . H o re z e n ii se v o r g ă s i im p lic a ţi p u te rn ic , şi în lu p ta d if ic ilă p e n tru
în d e p lin ir e a a c e s tu i o b ie c tiv , a la tu ri de to ţi c e ila lţi ro m â n i.

d ) 1 8 7 7 - H o re z u s u b s e m n u l lu p te i p e n tr u I n d e p e n d e n ţa R o m â n ie i

C o n c o m ite n t c u o r g a n iz a r e a in te r n ă în sp iritu l u n e i s o c ie tă ţi m o d e rn e , ro m â n ii a u a c ţio n a t c u c o n s e c ­

v e n ţă p e n tru o b ţin e r e a in d e p e n d e n ţe i sta tu lu i n a ţio n a l. C o n te x tu l in te rn a ţio n a l a o f e r it c o n d iţii fa v o ra b ile
o r g a n iz ă rii şi d e c la n ş ă rii lu p te i p e n tru în d e p ă r ta r e a d o m in a ţie i o to m a n e în a n u l 1 877. O lte n ia , u n d e se g ă s e a
şi ju d e ţu l V â lc e a , a c u n o s c u t g re u l ră z b o iu lu i p e n tru in d e p e n d e n ţă . „ În a c e a s tă re g iu n e , a u f o s t m a s a te
im p o rta n te e fe c tiv e a le a rm a te i ro m â n e , a ic i a u f o s t fă c u te c e le m a i m a ri r e c h iz iţii în o a m e n i, c â t şi a n im a le
p e n tru t r a n s p o r t . ” 34. V o m e x e m p lific a în c o n tin u a re c â te v a d in tre c o n trib u ţiile h o r e z e n ilo r l a s u s ţin e re a
r ă z b o iu lu i p e n tru in d e p e n d e n ţă .
H o re z u ş i- a a d u s o c o n trib u ţie în s e m n a tă , a tâ t în p la n m a te ria l, c â t şi u m a n , p e n tru s u s ţin e re a
r ă z b o iu lu i d e in d e p e n d e n ţă . L a e fo rtu rile m u ltip le a le o a m e n ilo r d in z o n ă , se a d a u g a şi fa p tu l c ă p rin
p le c a r e a b ă r b a ţilo r p e fro n t, p ă m â n tu r ile a c e s to ra r ă m â n e a u n e lu c ra te , d e ş i a u to rită ţile e ra u o b lig a te s ă e v ite
a s e m e n e a situ a ţii, ia r fa m iliile lo r în d u r a u lip s a d e h r a n ă 35. C u to a te a c e s te a , p a r tic ip a re a lo c u ito r ilo r la
s u s ţin e r e a e fo rtu lu i d e ră z b o i a f o s t n e c o n d iţio n a tă şi to ta lă . S p e ra n ţa în tr - u n v iito r m a i b u n , c a e f e c t al
c u c e ririi in d e p e n d e n ţe i, d ă d e a e n e rg ii n e b ă n u ite u n e i p o p u la ţii s ă ră c ite , d a r d is p u s ă la o ric e s a c rific iu p e n tru
lib e r ta te a ţă rii. A s a se e x p lic ă şi e n tu z ia s m u l c u c a re lo c u ito rii T â rg u lu i H o r e z u a u p r im it v e s te a p ro c la m ă rii
in d e p e n d e n ţe i, la 9 m a i 1877. A c e a s tă z i „ s -a s e rb a t în a c e s t ju d e ţ (...), m a i c u o s e b ire în o ra ş e le D ră g ă ş a n i,
O c n a şi T îrg u H o re z u , ai c ă r o r c e tă ţe n i p ă tru n ş i d e e n tu z ia s m (...) p e n tru p r im ir e a c o n s a c ră rii o fic ia le a
I n d e p e n d e n ţe i a b s o lu tă a R o m â n ie i (...), a u a d r e s a t M ă rie i-s a le d ir e c t fe lic ita ţiu n ile c u v e n ite ” 36.
În tim p u l r ă z b o iu lu i p e n tru in d e p e n d e n ţă , H o re z u e r a c e n tru d e c o n c e n tra re a c e lo r c a re se în r o la u în
a r m a ta ţă rii în v e d e r e a p le c ă rii p e fro n t, în sp e c ia l p e n tru c e i c a re p r o v e n e a u d in lo c a lită ţile m a i a p ro p ia te .
T o t a ic i, se c o n c e n tra a rm a m e n tu l n e c e s a r e c h ip ă rii o s ta ş ilo r ro m â n i c a re p le c a u p e c â m p u rile d e lu p tă 37. S e
ş tie , î n v re m u rile d e o s e b ite , lă c a ş u rile d e c u lt d e v in m a i m u lt d e c â t lo c u ri d e în c h in ă c iu n e . A s tfe l, S fâ n ta
m â n ă s tire H o re z u a g ă z d u it u n sp ita l p e n tru ră n iţii şi b o ln a v ii a d u ş i d e p e fro n t. În u r m a u n e i in s p e c ţii
e fe c tu a te d e C . G o le s c u - su b p re fe c tu l p la iu lu i H o re z u , în iu n ie 1 8 7 7 , se c o n s ta ta c a m â n ă s tir e a în d e p lin e a
c o n d iţiile p e n tru a g ă z d u i u n sp ita l m ilita r 38. C a u rm a re , în se p te m b rie 1 8 7 7 , s -a h o tă râ t în f iin ţa r e a u n u i
sp ita l m ilita r în c a d ru l m ă n ă s tirii39. T o to d a tă , c ă lu g ă riţe le m â n ă s tirii, în fru n te c u s ta re ţa T e o f a n a Io n e s c u ,
au f o s t p re z e n te în a lte sp ita le c a re tra ta u ră n iţii şi b o ln a v ii a d u ş i d e p e fro n tu l r ă z b o iu lu i p e n tru
in d e p e n d e n ţă 40.
920
 D o c u m e n te le a c e lo r tim p u ri su rp rin d p a r tic ip a re a n e c o n d iţio n a tă a lo c u ito r ilo r d in H o re z u , la
s u s tin e r e a m a te r ia lă a e fo rtu lu i d e ră z b o i. S u te d e c a re d e f â n 41, a lim e n te , s c a m ă f in ă p e n tru ră n iţi, h a in e
p e n tru so ld a ţi42, b a n i p e n tru c u m p ă r a r e a d e a rm e 43, c a re c u b o i p e n tru tr a n s p o r t - s u n t d o a r c â te v a d in tre
c o n trib u ţiile lo c u ito r ilo r h o re z e n i la s u s ţin e r e a m a te r ia lă a r ă z b o iu lu i p e n tru in d e p e n d e n ţă . N u m e le u n o r
fe m e i h o re z e n c e d e v o ta te c a u z e i in d e p e n d e n ţe i R o m â n ie i şi s u s ţin e rii lu p te i p e n tru o b ţin e r e a ei, p re c u m
E u g e n ia şi M a tild a Ia n c o v e s c u , A n a G o le s c u , L iu ţa I o n e s c u , a tra g a te n ţia a u to rită ţilo r, p r in p a rtic ip a re a
v o lu n ta ră , n e c o n d iţio n a tă , la e fo rtu l g e n e ra l a l ţă r ii.44
T â rg u l H o re z u lu i a tr ă it c u in te n s ita te m a x im ă m o m e n te le im p o rta n te d in d e s fă ş u ra r e a r ă z b o iu lu i
p e n tru in d e p e n d e n ţă . C u c e r ir e a R a h o v e i şi c ă d e r e a P le v n e i d in to a m n a a n u lu i 1 8 7 7 , a u f o s t e v e n im e n te
c e le b ra te c u e m o ţie d e p o p u la ţia h o r e z e a n ă 45. P e c â m p u rile d e lu p tă a le r ă z b o iu lu i p e n tru in d e p e n d e n ţa
R o m â n ie i, s -a u j e r t f it şi h o re z e n ii B e ş lic a ru N ic o la e , C in te z ă C o n s ta n tin ( d o b o râ t d e u n o b u z la V e rb iţa , în
o c to m b rie 1 8 7 7 ), Io n e s c u M a rin d in R â m e ş ti, M a rin e s c u D u m itru d in R â m e ş ti, U d re s c u M ih ă ilă d in
R â m e ş ti, N ic o la e G a v r ile s c u d in R o m a n i46. P rin je r t f a lo r, e ro ii h o re z e n i a u c o n trib u it la c u c e r ir e a in d e ­
p e n d e n ţe i d e s ta t a R o m â n ie i, la c r e a r e a c o n d iţiilo r p e n tru d e z v o lta re a fire a s c ă , lib e r ă a ţă rii, la a f ir m a re a
d e m n ă , s u v e ra n ă p e p la n in te rn a ţio n a l.

e) P e d r u m u l R e în tre g irii

C u c e r ir e a in d e p e n d e n ţe i o f e r e a R o m â n ie i p o s ib ilită ţi sp o rite d e a a c ţio n a în v e d e r e a e lib e ră rii

te r ito r iilo r r o m â n e ş ti a fla te su b stă p â n ire s tr ă in ă şi u n irii lo r c u tr u p u l Ţ ă rii. P rim u l R ă z b o i M o n d ia l ( 1 9 1 4 ­
1 9 1 8 ) a re p r e z e n ta t p e n tru ro m â n i ş a n s a d e s ă v â rs irii u n ită ţii sta ta le , a c e s ta f iin d c o n s id e r a t R ă z b o iu l
R e în tre g irii N e a m u lu i. „ A m in tr a t în ră z b o i c u h o tă r â r e a d e a d a t o t c e a v e m în a c e s t m o m e n t, p e n tru a
c ă p ă ta d re p tu l n o s tr u în tre g . P e n tru a tâ t şi p e n tru m a i m u lt, n u ! ” . A s tfe l c o m e n ta N ic o la e I o rg a in tr a re a
R o m â n ie i în ră z b o iu l p e n tru re în tre g ire . L a o la ltă c u to ţi v â lc e n ii, h o r e z e n ii a u p r im it c u e n tu z ia s m
p r o c la m a ţia p r in c a re se a n u n ţa in tr a re a ţă rii în ră z b o i. E v o c â n d fa p te le în a in ta ş ilo r c a re p r e g ă tis e ră
c o n d iţiile p e n tru u n ir e a d e p lin ă , d o c u m e n tu l s in te tiz a o b ie c tiv u l u rm ă rit. „ A s tă z i n e e s te d a t n o u ă să
în tr e g im o p e r a lo r în c h e g â n d p e n tru to td e a u n a c e e a c e M ih a i V ite a z u l a în f ă p tu it n u m a i p e n tru o clip ă:
U n ir e a ro m â n ilo r d e p e c e le d o u ă p ă rţi a le C a rp a ţilo r” 47. P o p u la ţia H o re z u lu i a c o n trib u it la s u ţin e re a
a rm a te i c a re lu p ta p e te rito riu l ju d e ţu lu i, d a r n u n u m a i. C a i, p ă tu ri, a lim e n te , fu ra je p e n tru c a i - a u p le c a t d in
sa te le ce c o m p u n a s tă z i H o re z u c ă tre u n ită ţile a rm a te i r o m â n e a fla te p e f ro n t48. Î n frâ n g e rile s u fe rite d e
a r m a ta ro m â n ă în to a m n a a n u lu i 1 916, a u a v u t c a u rm a re o c u p a ţia m ilita r ă g e r m a n ă a s u p ra O lte n ie i,
in c lu s iv a z o n e i H o re z u . T ru p e le stră in e a u c o n f is c a t a lim e n te şi b u n u ri a le p o p u la ţie i. A u f o s t su s p e n d a te
c u rs u rile ş c o lilo r e le m e n ta re . C e a m a i m a re p a rte a lo c a lu r ilo r d e şc o li a f o s t r e c h iz iţio n a tă în sc o p u ri
m ilita re s a u a d m in is tra tiv e . L a ş c o a la p r im a ră d in R o m a n i, so ld a ţii tr u p e lo r d e o c u p a ţie a u s p a rt u ş ile şi
f e re s tre le , d is tru g â n d d o c u m e n te le şi m a te ria lu l d id a c tic 49. A c e e a ş i situ a ţie s - a în r e g is tr a t la p r im ă ria
lo c a lită ţii R o m a n i, u n d e a u f o s t sp a rte u ş ile , fe re s tre le , ia r a r h iv a a f o s t d is tru s ă 50. B r u ta lita te a s o ld a ţilo r
g e r m a n i e s te d e m o n s tr a tă şi d e c a z u l M a rie i I. G e o rg e s c u d in R o m a n i c a re a m u r it în u r m a b ă tă ilo r a p lic a te
d e so ld a ţii g e rm a n i, d e o a re c e n u a v r u t s ă d e a u n p o r c 51. B is e ric ile a u f o s t je f u ite d e b u n u rile s p e c ific e -
ic o a n e , c ă rţi şi o b ie c te de c u lt, lă c a ş u rile d e c u lt f iin d fo lo s ite c a m a g a z ii, g r a jd u r i sa u b u c ă tă rii d e
c a m p a n ie , ia r M ă n ă s tire a H u re z i a în r e g is tr a t c e a m a i g r e a p e r io a d ă d in is to r ia e i52.
S u fe rin ţe le r o m â n ilo r d in p e r io a d a r ă z b o iu lu i a u f o s t ră s p lă tite d in p lin o d a tă c u în f ă p tu ir e a id e a lu lu i
u n ită ţii n a ţio n a le d e p lin e în a n u l 1918. F ă u r ire a R o m â n ie i M a ri p r in u n ir e a B a s a ra b ie i, B u c o v in e i şi
T ra n s ilv a n ie i c u R o m â n ia , a f o s t p r im ită c u p u te r n ic ă e m o ţie , d e lo c u ito rii d in H o re z u . C u b u c u rie în s u fle t
p e n tru m a re a îm p lin ir e , c u g â n d u l la c e i c a re se je r tf is e r ă p e fro n tu rile r ă z b o iu lu i d e re în tre g ire , h o re z e n ii
a u p a r tic ip a t la u n te d e u m şi a u e x p r im a t b u c u r ia lo r d e te r m in a tă d e în f ă p tu ire a M a rii U n ir i53.

4. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă

a ) H o re z u d u p ă M a r e a U n ire

În p e r io a d a in te rb e lic ă , H o re z u îş i c a u tă e v o lu ţia p e fă g a ş u l n o rm a l în c o n d iţiile fa v o ra b ile c re a te

d u p ă fo rm a r e a sta tu lu i n a ţio n a l u n ita r, d u p ă p r e fa c e rile p o litic e , so c ia le şi e c o n o m ic e d e te rm in a te d e n o u l
s ta tu t al R o m â n ie i, c o n s fin ţit d e C o n s titu ţia d in a n u l 1 923. T â rg u l H o re z u se d e z v o ltă c a u n c e n tru
921
c o m e rc ia l a ş e z a t p e o a r te ră im p o r ta n tă d e c irc u la ţie , R â m n ic u -V â lc e a - T â rg u -J iu , d e v e n in d t o t m a i v iz ib il
în v ia ţa e c o n o m ic ă , p o litic ă şi s o c ia lă . C u o p o p u la ţie în c o n tin u ă c re ş te re , c a u rm a re a in tro d u c e rii v o tu lu i
u n iv e rs a l, H o re z u d e v in e s c e n a d e a firm a re şi c o n fru n ta re a im p o r ta n te lo r p a rtid e p o litic e c a re în te m e ia z ă
o ra g n iz a ţii lo c a le în a c e a s tă lo c a lita te . P e lâ n g ă p a rtid e le m a ri a le v r e m ii - P N L , P N Ţ , P a rtid u l N a ţio n a l
D e m o c r a t (N ic o la e Io rg a ), în c ă d in a n u l 1920 , e r a s e m n a la tă a c tiv ita te a P a rtid u lu i S o c ia lis t54.
F ă r ă a in tr a în d e ta lii p riv in d a c tiv ită ţile e c o n o m ic e , o r g a n iz a r e a a d m in is tra tiv ă o ri a c tiv ită ţile
c u ltu ra le c a re v o r fi tr a ta te în c a p ito le s e p a ra te , se im p u n a fi m e n ţio n a te e c o u l şi u rm ă rile , p e n tru h o re z e n i,
a le a s a s in ă rii lu i I.G . D u c a . E v e n im e n tu l tr a g ic d in 2 9 d e c e m b rie 1 9 3 3 , a în d o lia t to a tă ţa ra , d a r a f o s t p r im it
c u e m o ţie s p o r ită la H o re z u , a c o lo u n d e fo s tu l ş e f al G u v e rn u lu i R o m â n ie i fu se se ju d e c ă to r în a n u l 1903.
C u c e r it d e f ru m u s e ţe a şi lin iş te a lo c u rilo r, I. G . D u c a îş i a le s e s e p r in te s ta m e n t, c a lo c d e v e c i, b is e ric u ţa d e
la U rş a n i. Î n h u m a t m a i în tâ i la B u c u re ş ti, tr u p u l f o s tu lu i lid e r p o litic lib e ra l a f o s t re în h u m a t, în a n u l 1 934,
la U rş a n i, în c a d ru l u n e i c e re m o n ii c a re a tr e z it s e n s ib ilita te a lo c u ito r ilo r în tr e g u lu i ju d e ţ, f iin d s u rp rin s ă c u
fid e lita te de p r e s a v r e m ii55.
Î n c e p â n d c u a n u l 1 938, h o r e z e n ii, a s e m e n e a c e lo rla lţi lo c u ito ri ai ţă rii, c u n o s c e fe c te le n e g a tiv e ale
re g im u rilo r p o litic e to ta lita re . M a i g r a v e r a fa p tu l c ă n o u a situ a ţie in te r n a ţio n a lă s ta b ilită o d a tă c u d e c la n ­
ş a re a c e lu i d e -A l D o ile a R ă z b o i M o n d ia l, e r a c u to tu l n e f a v o ra b ilă R o m â n ie i. A u f o s t p ie rd u te , f ă r ă lu p tă ,
B a s a ra b ia , B u c o v in a d e N o rd , n o rd -e s tu l T ra n s ilv a n ie i şi C a d rila te ru l. În a n u l 1 9 4 1 , su b c o m a n d a
g e n e ra lu lu i Io n A n to n e s c u , c o n d u c ă to r al s ta tu lu i, a r m a ta ro m â n ă în c e p e a r ă z b o iu l p e n tru e lib e r a r e a
B a s a ra b ie i şi B u c o v in e i d e N o rd , o c u p a te d e U n iu n e a S o v ie tic ă . În a r m a ta c a re tr e c e a P ru tu l la 2 2 iu n ie
1 941, se a fla u în ro la ţi şi fo a rte m u lţi m ilita ri p le c a ţi d in H o re z u . L u n g a lis tă a e r o ilo r h o re z e n i c ă z u ţi p e n tru
e lib e r a r e a p ă m â n tu lu i r o m â n e s c c o tro p it d e sta tu l c o m u n is t so v ie tic , e s te o d o v a d ă în a c e s t s e n s 56.
E v o lu ţia e v e n im e n te lo r in te rn a ţio n a le şi in te rn e d in u ltim ii a n i ai a c e s tu i ră z b o i m o n d ia l, a u fă c u t c a
fo rţe le p o litic e c a re se o p u n e a u M a re ş a lu lu i A n to n e s c u , s ă -ş i in te n s ific e e fo rtu rile p e n tru în d e p ă r ta r e a
a c e s tu ia d in f ru n te a ţă rii. U n e p is o d in te r e s a n t d in c a d ru l a c e s to r p re g ă tiri, c a re a d u c e m a i m u lt în a te n ţie
lo c a lita te a H o re z u , a f o s t e v a d a r e a lid e ru lu i c o m u n is t G h e o rg h e G h e o rg h iu -D e j d in p e n ite n c ia ru l d e la
T â rg u Jiu , în z iu a d e 12 a u g u s t 1944. În d ru m u l sa u sp re B u c u re ş ti, fo stu l lid e r c o m u n is t a fo s t g ă z d u it la
R â m e ş ti, în c o n s p ira tiv ita te , p â n ă la 2 4 a u g u s t 1 9 4 4 , c â n d lid e ru l s -a s im tit în s ig u r a n ţă şi a p o r n it sp re
C a p ita lă 57.
b ) P e r io a d a p o s tb e lic ă

In s ta u r a re a re g im u lu i c o m u n is t în R o m â n ia , în c e p â n d c u 1 9 4 5 , a d e te r m in a t s c h im b ă ri sp e c ific e
a c e s tu i tip de re g im , şi la n iv e lu l lo c a lită ţii H o re z u . P rin c ip a la p r e o c u p a re a n o ilo r d e ţin ă to ri a i p u te rii
p o litic e , a f o s t r e a liz a r e a e x p r o p r ie r ilo r m a rilo r s u p ra fe ţe d e p ă m â n t şi n a ţio n a liz a re a m ijlo a c e lo r d e
p ro d u c ţie .
„ O rg a n iz a ţia d e b a z ă ” a P a rtid u lu i C o m u n is t R o m â n d in c o m u n a H o re z u , s e c re ta r fiin d G h . A u re liu ,
se a n g a ja în ia n u a rie 1 946, s ă p u n ă în a p lic a re e x p r o p rie rile h o tă râ te d e g u v e rn u l G ro z a în a n u l 1 9 4 5 58. S -a
tr e c u t la r e c h iz iţio n a r e a c lă d ir ilo r şi la n a ţio n a liz a re a u n ită ţilo r e c o n o m ic e . C o m u n iş tii h o re z e n i, c a r e şi-a u
s ta b ilit se d iu l în c a s a c o m e rc ia n tu lu i Io n B ă e s c u , a c o rd a u o a te n ţie s p o rită o r g a n iz ă rii f e s tiv ită ţilo r p rile ju ite
d e s ă rb ă to a r e a de la 1 m a i 1946. c a n d „ n im e n i n u m a i lu c re a z ă , c a s e le v o r fi îm p o d o b ite c u s te a g u ri şi
c o v o a r e ” 59. D u p ă 11 iu n ie 1 9 4 8 , s -a tr e c u t la n a ţio n a liz a re a m ijlo a c e lo r d e p ro d u c ţie . A f o s t n a ţio n a liz a tă
a tu n c i, şi F a b r ic a „ T ă b ă c ă r ia R o m â n e a s c ă ” d in H o re z u .
O d a tă c u n o u a o rg a n iz a re a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă d in a n u l 1 968, H o re z u a d e v e n it o ra ş. N o u l s ta tu t al
lo c a lită ţii a im p u ls io n a t d e z v o lta re a g e n e r a lă a a c e s te ia , f iin d s u s ţin u te a c tiv ită ţi e c o n o m ic e n o i, p e lâ n g ă
c e le tra d iţio n a le , în f iin ţâ n d u - s e u n ită ţi d e p ro d u c ţie d iv e rs e , in s titu ţii p u b lic e , a c o rd â n d u -s e a te n ţie s p o rită
ş c o lilo r şi a m e n a jâ n d u -s e s p a ţii d e a g re m e n t. D in a n u l 1 9 7 4 , H o re z u a d e v e n it c e n tru al c e ra m ic ii p o p u la re
ro m â n e ş ti, g ă z d u in d a n d e a n T â rg u l n a ţio n a l al c e ra m ic ii p o p u la re , in titu la t „ C o c o ş u l d e H u r e z ” .

c) P e rio a d a p o s td e c e m b ris tă

E v e n im e n te le d in d e c e m b rie 1 9 8 9 , c a re a u d u s la în d e p ă r ta r e a re g im u lu i c o m u n is t d in R o m â n ia , a u
c u p rin s şi o ra şu l H o re z u . Î n c ă d in s e a r a z ile i d e 2 2 d e c e m b rie 1 9 8 9 , la H o re z u s - a u c o n s titu it o rg a n is m e le
n o ii p u te ri p o litic e , c a re şi-a u a s u m a t c o n d u c e r e a p ro v iz o rie a lo c a lită ţii p â n ă la o r a g a n iz a re a a le g e rilo r

922
democratice. La conducerea oraşului, s-au aflat, în perioada de provizorat a puterii locale, Nicolae Buşe,
apoi Ionel Dragu. În urma alegerilor organizate pe baza L e g ii a d m in is tr a ţie i p u b lic e lo c a le, nr. 6 9 / 1 9 9 1 , a
fost ales primar al oraşului Horezu profesorul Nicolae Buşe, reprezentant al FSN, FDSN, PDSR şi PSD.,
care a păstrat funcţia de primar, ca urmare a câştigării succesive a alegerilor, până în anul 2004. A urmat la
conducerea administrativă a localităţii, inginerul Gheorghe Niţă (2004-2008) - reprezentant al PNL. În urma
alegerilor locale din anul 2008, primar al localităţii Horezu a fost ales Constantin Niţu, reprezentant al
Partidului Democrat Liberal, iar la ultimele alegeri - din 10 iunie 2012 - Ilie Fîrtat.
Un prim eveniment petrecut în Horezu după revenirea la societatea democratică şi care a avut un ecou
puternic, a fost canonizarea voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Ceremonia de canonizare a
Sfântului voievod martir şi a fiilor săi, precum şi a sfântului mucenic Ianache, s-a desfăşurat în ziua de 16
august 1992, la Mânăstirea Horezu. Au fost prezenţi Teoctist - Patriarhul României, Ion Iliescu -
preşedintele în funcţie al României la acea dată, alţi înalţi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi
politicieni.
Astăzi, oraşul Horezu îşi caută o nouă identitate, în noul context socio-economic şi politic al ţării,
precum şi în condiţiile statutului de oraş al unei ţări membre a Uniunii Europene.

Note bibliografice
1. Dumitru Berciu, Preistoria Olteniei, Craiova, 1939, pag. 90.
2. Dumitru Tudor, Oltenia Romană, ed. a IV-a, Bucureşti, 1978, pag. 120.
3. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995 (în cont., Istoria Horezului), pag. 32; V.
şi Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010 (în cont.,
Enciclopedia Vâlcea, I), pag. 120-121.
4. Gherasim Cristea, Istoria Eparhiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2009, pag. 81.
5. Documenta Romanie Historica (în cont., DRH), B, Ţara Românească, vol. I (1247-1500), Bucureşti, Ed. Academiei
RSR, 1966, pag. 331.
6. Gherasim Cristea, op. cit., pag. 13.
7. DRH, vol II, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1972, pag. 58.
8. DRH, vol VII, Bucureşti, Ed. Academiei, 1988, pag. 259.
9. Corneliu Tamaş, op cit., pag. 49.
10. Gherasim Cristea, op. cit., 2003, pag. 17.
11. Ibidem, pag. 204.
12. Ibidem, pag. 117.
13. Ibidem, pag. 119.
14. Ibidem, pag. 121.
15. Corneliu Tamaş, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, 1980 (în
cont., 1821 în Vâlcea), pag. 54, 55.
16. Ibidem, pag. 55.
17. Ibidem, pag. 110.
18. Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 148.
19. 1821 în Vâlcea, pag. 102.
20. Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 152.
21. Ibidem, pag. 155.
22. Anul 1848 în Principatele Române. Acte şi documente. Bucureşti, 1902, vol. III, pag. 79, 80.
23. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea.
Studii şi documente, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălceşti”, 1978, pag. 37.
24. Ibidem, pag. 43-44, 155.
25. Ibidem, pag. 275.
26. Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu, 1859 în judeţul Vîlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1982
(în cont., 1821 în Vâlcea), pag. 88.
27. Ibidem, pag. 116.
28. Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 161.
29. 1859 în Vâlcea, pag.110
30. Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 162.
31. Istoria Horezului, pag. 140.
32. Ibidem, pag. 113.
33. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în cont., DJVAN), Fond Prefectura Judeţului Vâlcea (în cont.,
PJV), dos. 125/1866, f. 172.
34. Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 165.
35. Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, 1877 în judeţul în Vâlcea, Bălceşti pe
Topolog, 1977 (în cont., 1877 în Vâlcea), pag. 85, 86.
923
 36. Ibidem, pag. 89, 90.
37. Ibidem, pag. 434.
38. Ibidem, pag. 114.
39. Ibidem, pag. 265.
40. Gherasim Cristea, Istoricul Mănăstirii Hurezu, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2003, pag. 125.
41. 1877în Vâlcea, pag. 413.
42. Ibidem, pag. 66. 287, 413, 431, 441, 450.
43. Ibidem, pag. 206, 207.
44. Ibidem, pag. 431, 441, 450.
45. Ibidem, pag. 487.
46. DJVAN, PJV, dos. 10/1878, f. 282-286.
47. Ioan Scurtu, Alba Iulia. 1 Decembrie 1918, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1988, pag. 68, 69.
48. Istoria Horezului, pag. 155.
49. DJVAN, PJV, dos. 25/1917, f. 198.
50. Idem, dos. 98/1919, f. 111.
51. Tamaş Corneliu, Bardaşu Petre, Purece Sergiu, Nestorescu-Bălceşti Horia, Judeţul Vâlcea în anii Primului Război
Mondial, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1979 (în cont., 1916-1918 în Vâlcea), pag. 420.
52. Gherasim Cristea, op. cit., pag. 110.
53. Istoria Horezului, pag. 158.
54. Ibidem, pag. 159.
55. Solemnitatea din Urşani, în „Îndrumarea Vâlcii”, 6 mai 1934.
56. Istoria Horezului, pag. 235-244.
57. Detalii interesante privind evenimentul, în „Curierul de Vâlcea”, nr. 1026 din 30-31 ianuarie 1994.
58. DJVAN, Fond Celula PCR - comuna Horezu, dos. 1/1948, f. 1.
59. Ibidem, f. 4.

Denar imperial de argint, din vremea împăratului roman

Marcus Antonius, descoperit lângă M-rea Hurezi
(după D. T udor, Oltenia romană, B ucureşti, 1878, pag. 120)

924
Monumentul Eroilor

925
 C ap . III - E V O L U Ţ IA D E M O G R A F IC Ă ŞI
ÎM P Ă R Ţ IR IL E A D M IN IS T R A T IV E

C a d ru l g e o g ra fic în c a re s -a d e z v o lta t lo c a lita te a H o re z u , a o fe r it în to td e a u n a c o n d iţii p rie ln ic e

c o n s titu irii c o m u n ită ţilo r u m a n e . R e s u rs e le v e g e ta le , a n im a le şi h id ro g ra fic e a u p e rm is e v o lu ţia şi
d e z v o lta re a f ire a s c ă a g r u p u rilo r u m a n e , c ă tre în te m e ie r e a u n o r a ş e z ă ri şi a p o i s tru c tu ri p r e s ta ta le şi sta ta le .

1. EPOCA MEDIEVALĂ
L a în c e p u tu l e p o c ii m e d ie v a le , p e te rito riu l a c tu a l al lo c a lită ţii H o re z u , e x is ta u o b ş ti ţă ră n e ş ti lib e re ,
p e n tru c a m a i tâ rz iu , a c e s te a s ă fie in c lu s e în c n e z a tu l c o n d u s d e F a rc a ş , a u to n o m ie lo c a lă a te s ta tă
d o c u m e n ta r în D ip lo m a C a v a le r ilo r Io a n iţi, a re g e lu i m a g h ia r B e la al IV -le a , d in 2 iu n ie 1 247. D u p ă a n u l
1 330, a n în c a re Ţ a r a R o m â n e a s c ă îş i o b ţin e in d e p e n d e n ţa p r in v ic to r ia d e la P o s a d a , u r m e a z ă o p e r io a d ă d e
c o n s titu ire a p r in c ip a le lo r in s titu ţii a le sta tu lu i. În a c e s t s e n s, u n ro l im p o r ta n t i- a r e v e n it d o m n ito ru lu i
M ir c e a c e l B ă trâ n ( 1 3 8 6 -1 4 1 8 ), în te m e ie to ru l ju d e ţu lu i V â lc e a (8 ia n . 1 3 9 2 ). D in a c e s t m o m e n t, d in p u n c t d e
v e d e re a d m in is tra tiv - te r ito r ia l, H o re z u a f ă c u t p a rte d in a c e s t ju d e ţ. P e n tru s e c o le le u rm ă to a r e , d o c u m e n te le
a m in te s c sa te le R â m e ş ti şi H u h u re z i (R o m a n i) (1 4 8 7 ), B â rz o te n i (1 5 0 4 ), U rş a n i (1 5 7 5 -1 5 7 6 ) '.
P â n ă în se c o lu l al X V III-le a , d o c u m e n te le is to ric e n u a m in te s c s u b d iv iz iu n i ale ju d e ţu lu i V â lc e a în
se n s u l a d m in is tra tiv -te rito ria l m o d e rn . P rim e le in fo rm a ţii d e s p re H o re z u în se c. al X V II I- le a , le a v e m d in
h a r ta sto ln ic u lu i C o n s ta n tin C a n ta c u z in o (1 7 0 0 ), c a re în f ă ţiş e a z ă O lte n ia d in p ra g u l a c e s tu i se c o l. P rin tre
a ş e z ă rile o m e n e ş ti m e n ţio n a te în h a rtă , se n u m ă ră U re s (H o re z u ) şi M ă n ă s tire a U re s (H o re z u ). M ă n ă s tire a
H o re z u e s te m e n ţio n a tă şi în h a r ta lu i F r. S c h w a n tz (1 7 2 2 ), r e a liz a tă în tim p u l o c u p a ţie i a u s trie c e a s u p ra
O lte n ie i (1 7 1 8 -1 7 3 9 ). D in in fo rm a ţiile c e lo r d o i a u to ri, r e z u ltă c ă im p ă r ţir e a a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă a Ţ ă rii
R o m â n e ş ti a re la b a z ă ju d e ţu l, f iin d m e n ţio n a t şi ju d e ţu l V â lc e a 2. P lă ş ile , c a s u b d iv iz iu n i a d m in is tra tiv e ale
ju d e ţe lo r, a u a p ă ru t p r im a d a tă în r e g iu n e a d e c â m p ie a O lte n ie i în se c. al X V II I- le a , d a r n u f ig u re a z ă în
n ic iu n a d in h ă rţile a c e s tu i se c o l. În sc h im b , a p a re p e n tru p r im a o a r ă c o r e s p o n d e n tu l p lă ş ilo r d in c â m p ie în
ju d e ţe le d e m u n te - „ p la iu l” . În h a r ta lu i R ig a s V e le s tin lin s (1 7 9 7 ), p la iu l H o re z u lu i e s te m e n ţio n a t a lă tu ri de
p la iu rile L o v iş te i şi C o z ie i3.
2. EPOCA MODERNĂ
D a c ă în e p o c a m e d ie v a lă , în m o d n a tu ra l, p o p u la ţia c u sp e c ific u l e i d e v ia ţă şi c u in te r e s e le ei, e ra
g r u p a tă în c ă tu n e , sa te şi tâ rg u ri, m a i tâ rz iu , î n m o d o a re c u m c o n v e n ţio n a l, p o p u la ţia a f o s t g r u p a tă în
c o m u n e , sa te şi ju d e ţe 4. R e g u la m e n te le o rg a n ic e a u p r e v ă z u t în to c m ir e a u n o r c a ta g ra fii o b ş te ş ti c a re
c u p r in d e a u sa te le d in Ţ ă rile R o m â n e . A s tfe l, în c a ta g ra fia d in 1831 e s te a m in tită p la s a H o re z u c u 31 d e sa te ,
în tr e c a re R â m e ş ti, B â rz o te n i, U rş a n i, M a h a la u a H o re z u şi R o m a n i, c u 4 7 9 1 fa m ilii şi 671 fe c io ri d e m u n c ă 5.
L e g e a c o m u n a lă d in a p rilie 1864 a a v u t u n ro l im p o r ta n t în d e f in ire a in s titu ţiilo r a d m in is tra tiv e . D in
a c e s t m o m e n t, p e te rito riu l H o re z u lu i se f o rm e a z ă c o m u n e le ru ra le H o re z u (T â rg u l H o re z u c u 184 fa m .),
R â m e ş ti (R â m e şti, U rş a n i c u 139 fa m .) şi R o m a n i (1 8 1 fa m .). T o t a ic i se sta b ile ş te re ş e d in ţa p la iu lu i H o re z u
( c u p r in d e a 23 c o m u n e ru ra le , 3 6 de sa te şi 4 5 9 2 fa m ilii) şi al s u b p r e f e c tu r ii6. D in 2 9 o c t.1 8 6 7 , s -a r e a liz a t
în tr u n ir e a c o m u n e i R o m a n i şi a m a h a la le i R o m a n i, c u c o m u n a R â m e ş ti şi d e s tru n ire a T â rg u lu i H o re z u , d e
m a h a la u a m e n ţio n a tă 7. P o triv it r e c e n s ă m â n tu lu i p o p u la ţie i d in 1 899, P la iu l H o re z u a v e a 23 893 lo c . d in c a re
861 - în H o re z u (1 c ă tu n ), 1029 în R â m e ş ti (3 c ă tu n e ) şi 9 2 5 lo c . în R o m a n i (1 c ă tu n ) 8. T re b u ie m e n ţio n a t
f a p tu l c ă în c ă d in 1 899, H o re z u a f o s t a s im ila t c o m u n e lo r u r b a n e , în s ă f ă r ă să a ib ă o rg a n iz a r e a
c o re s p u n z ă to a re . D a c ă în a n u l 1 831, H o re z u e r a re ş e d in ţă d e p la s ă , în tre a n ii 1 8 4 4 -1 9 0 8 , el v a fi m e n ţio n a t
c a re ş e d in ţă d e p la i.
3. EPOCA CONTEMPORANĂ
Perioada interbelică. O situ a ţie m a i c la r ă şi m a i a p r o p ia tă d e o g a n iz a re a a c tu a lă , o o f e r ă a p lic a re a
L e g ii p e n tr u u n ific a r e a d m in is tr a tiv ă d in 1925. C o m u n a H o re z u c u p r in d e a sa te le H o re z u , B â rz o te n i, B e la ,

926
B ă lă n e ş ti-O la ri şi U rş a n i. C o m u n a R o m a n i e r a fo rm a tă d in sa te le Ifrim e ş ti, R â m e ş ti, R o m a n ii d e Jo s,
R o m a n ii de S u s şi T ă n ă s e ş ti. P rin a c e e a ş i le g e , fie c a re s a t a v e a p r o p ria P rim ă rie , ia r o rg a n e le e x e c u tiv e ale
a d m in is tra îie i s ă te ş ti e ra u p rim a ru l, a ju to ru l d e p rim a r, d e le g a ţia c o n s iliu lu i s ă te s c şi în c a s a to r u l să te sc . D in
15 iu n ie 1 930, p r in h o tă râ re a C o n s iliu lu i să te s c (8 c o n s ilie ri să te şti p lu s 2 c o n s ilie ri d e d re p t), în H o re z u se
în f iin ţe a z ă S e c re ta ria tu l s ă te sc , S e rv ic iu l te le f o n ic şi S e rv ic iu l d e p a z ă . D in tr -u n B u le tin sta tis tic e d ita t la 5
iu n ie 1 930, re ie se c ă în c o m u n a H o re z u e x is ta u 4 4 8 g o s p o d ă rii c u 1815 su fle te , d in c a re 8 6 7 m in o ri, 4 4 0
b ă r b a ţi şi 5 0 8 fe m e i. Se c o n s ta tă o sc ă d e re a n u m ă ru lu i lo c u ito r ilo r f a ţă d e a n u l 1 9 2 6 , c â n d s-a u în r e g is tr a t
1 957 d e su fle te . T o t la 1 930, c o m u n a R o m a n i a v e a 3 7 6 g o s p o d ă rii şi 1553 lo c u ito r i9.
Perioada postbelică. D u p ă a n u l 1945, s is te m u l a d m in is tra tiv s u p o r tă c o n s e c in ţe le n o ilo r tra n s f o r m ă r i
la c a re e s te s u p u s ă s o c ie ta te a ro m â n e a s c ă . R e z u lta te le re c e n s ă m â n tu lu i d in 25 ia n . 1948 a r a tă c ă în c o m u n a
H o re z u e ra u în r e g is tr a ţi 2 2 8 5 d e lo c ., ia r în c o m u n a R o m a n i - 1821 lo c .10. D in a n u l 1 950, în tr e a g a o rg a n iz a re
a d m in is tra tiv - te r ito r ia lă n a ţio n a lă b a z a tă p e p la s e şi ju d e ţe , a f o s t în lo c u ită c u s is te m u l d e tip so v ie tic , b a z a t
p e ra io a n e şi p e re g iu n i. A c e s ta a d o m in a t s is te m u l a d m in is tra tiv ro m â n e s c p â n ă la L e g e a d in 1 6 fe b r . 1 9 6 8 ,
c a re sta b ile ş te r e v e n ire a la o r g a n iz a r e a ju d e ţe a n ă tr a d iţio n a lă 11. În t o t a c e s t tim p , c o m u n a H o re z u a fo s t
r e ş e d in ţa ra io n u lu i c u a c e la ş i n u m e . R a io n u l H o re z u a fă c u t p a rte d in r e g iu n e a V â lc e a în tr e a n ii 1 9 5 0 -1 9 5 2 ,
re s p e c tiv d in r e g iu n e a P ite ş ti/A rg e ş , în tr e 1 9 5 2 -1 9 6 8 . În 1 9 6 6 , p o p u la ţia ra io n u lu i H o re z u e r a d e 8 3 .1 6 5 de
lo c ., c o m u n e le a ro n d a te e ra u în n u m ă r de 2 8 12. P re v e d e rile L e g ii d in 1968 tr a n s f o r m ă c o m u n a H o re z u în
o ra ş. A c e s ta c u p r in d e a o ra ş u l p r o p riu z is - H o re z u şi 6 sa te a p a rţin ă to a re : U rş a n i, Ifrim e ş ti, R â m e ş ti,
T ă n ă s e ş ti, R o m a n i (i) d e S u s şi R o m a n ii d e Jo s. P rim ire a s ta tu tu lu i d e o ra ş a d e te r m in a t o c re ş te re c o n s ta n tă a
p o p u la ţie i, p e f o n d u l d e z v o ltă rii e c o n o m ic e , c a re a d e te r m in a t u n s p o r m ig r a to riu p o z itiv . D e la în f iin ţa r e a
o ra ş u lu i p â n ă în 1 9 8 9 , fu n c ţia d e p r im a r a f o s t în d e p lin ită d e u rm ă to rii h o re z e n : Io n G a n e a , A le x a n d ru
P ro d u n e s c u , D u m itru H a n g iu , Io n R a c o v ic e a n u , P re d a N ic o la e , Io n C o n s ta n tin e s c u şi O c ta v ia C r ă c a n ă 13.
O d a tă c u r e v e n ire a la d e m o c ra ţie , p o p u la ţia o ra ş u lu i a c u n o s c u t u n tr e n d d e s c r e s c ă to r f a ţă d e p e r io a d a 1 9 6 6 ­
1 990, c â n d s - a în r e g is tr a t o c re ş te re a p o p u la ţie i d e p e s te 3 0 % . L a r e c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in 1 9 9 2 , au
re z u lta t 7 2 8 2 d e lo c ., ia r la c e l d in 2 0 0 2 , 6 8 0 7 d e lo c u ito ri. P o p u la ţia e s te d is trib u ită asfe l: 5 7 ,5 % - în o ra şu l
p ro p riu -z is , 1 4,16 % - în R o m a n ii d e S u s; 1 1 ,4 0 % - în R o m a n ii d e Jo s, 6 ,9 0 % - în U rş a n i; 4 ,1 4 % - în
R â m e ş ti; 3 ,0 8 % - în Ifrim e ş ti şi 2 ,7 8 % - în T ă n ă s e ş ti. S -a c o n s ta ta t o te n d in ţă d e d e p o p u la re a s a te lo r m ic i şi
iz o la te , şi d e c o n c e n tra re a p o p u la ţie i în H o re z u , în p r o p o rţie m a i re d u s ă - în R o m a n ii d e J o s şi R o m a n ii de
S u s 14. C o n fo rm L e g ii 3 5 1 /2 0 0 1 p r iv in d a p r o b a re a P la n u lu i d e A m e n a ja re a T e rito riu lu i N a ţio n a l, H o re z u este
u n o ra ş d e ra n g u l al III-le a , d in c a te g o ria o r a ş e lo r m ic i15. O rg a n iz a r e a şi f u n c ţio n a r e a a u to rită ţilo r
a d m in is tra ţie i p u b lic e lo c a le şi r e g le m e n ta r e a re g im u lu i g e n e ra l a l a u to n o m ie i lo c a le , s-a u r e a liz a t p rin tr-o
se rie d e le g i, d in tre c a re c e a m a i im p o r ta n tă e s te L e g e a nr. 2 1 5 /2 0 0 1 , m o d if ic a tă şi c o m p le ta tă în 2 0 0 6 .
D e - a lu n g u l is to rie i, H o re z u a f o s t p e r â n d c e n tru d e p la i, d e p la s ă şi d e ra io n , a v â n d u n ro l c o o r d o n a to r
a l a c tiv ită ţilo r e c o n o m ic e a le u n e i z o n e m a i la rg i.

4. TOPONIMIE LOCALĂ
T o p o n im ia z o n e i în g e n e ra l şi a H o re z u lu i - în sp e c ia l, e s te a tâ t d e d iv e rs ă şi d e b o g a tă , în c â t a r
n e c e s ita o lu c ra re s p e c ia lă p e n tru a o c u p rin d e în to ta lita te , a s tfe l c ă n e v o m o p ri d o a r a s u p ra p rin c ip a le lo r
to p o n im e d e p e r a z a o ra şu lu i.
H o r e z u . D e n u m ire a lo c a lită ţii e s te , f ă r ă în d o ia lă , u n a d in tre c e le m a i in te re s a n te d in în tr e a g a
to p o n o m a s tic ă a ţă rii. D e şi, în tre a c ă t, e x p lic a ţia to p o n im u lu i a f o s t d a tă m a i s u s 16, v o m a m ă n u n ţi
p r o b l e m a şi o v o m n u a n ţ a , a n u m e p e n t r u o r ig in a lita te a şi f ru m u s e ţe a m o d u lu i d e fo rm a re a a c e s tu i
c u v â n t. C u o ju m ă ta te d e se c o l în u rm ă , r e n u m itu l lin g v is t Io rg u I o rd a n in tu ia e tim o lo g ia c o re c tă : „ < h u h u r e z
( -c iu h u re z) - b u fn iţă d e p ă d u r e , p r in lă s a r e a la o p a rte a p rim e i sila b e , c a re a f o s t s im ţită c a fiin d d e
p r is o s ” 17; d a c ă a r fi a ju n s şi la p r im u l d o c u m e n t d e a te s ta re , u n d e lo c a lita te a a p a re c h ia r su b f o rm a H u h u re z i,
in tu iţia d e n a tu r ă f o n e tic ă , a lin g v is tu lu i, s - a r fi tr a n s f o r m a t în c e rtitu d in e ! A c e la ş i lin g v is t, c itâ n d u -l p e N .
M ă ld ă re s c u , fă c e a , în s ă , o p re c iz a re c a re - d e re g u lă - s c a p ă c e rc e tă to rilo r: „ L a în c e p u t d e to t, a c e s t n u m e a
a p a r ţin u t p â râ u lu i re s p e c tiv , c a re c u r g e a p r in tr -o r e g iu n e c u m u lţi h u h u r e z i” 18. A ş a d a r, d e n u m ir e a lo c a lită ţii
p r o v in e d e la . . . H o r e z u - râ u l c u a c e la ş i n u m e , c a re iz v o ră ş te d in M u n ţii C ă p ă ţâ n ii şi se v a r s ă în B is triţa ,
c e e a c e în s e a m n ă c ă e x p lic a ţia le g a tă d e p r e z e n ţa a c e lo r p ă s ă ri d e n o a p te ră m â n e v a la b ilă , d a r se a p lic ă
h id r o n im u lu i c u a c e s t n u m e .

927
 Dovezi de veche şi intensă populare a zonei, denumirile tuturor celorlalte şase sate componente ale
oraşului - Ifrimeşti, Râmeşti, Tănăseşti, Romani(i) de Sus şi Romani(i) de Jos, Urşani, - , sunt de natură
antroponimică, ele provenind de la nume de persoane; altfel spus, avem de-a face cu nişte nume colective
care au la bază formele de singular ale numelor familiale U rşa n u , Ifr im e s c u , R â m e sc u , T ă n ă se sc u , R o m a n .
La rândul lor, majoritatea acestora se explică prin prenume - Ifrim , R â m ă , T ă n a se, cu excepţia numelui
U rşa n u , care provine, în mod evident, de la o localitate vâlceană - Urşi, la care s-a adăugat sufixul - a n ( u ) .
Reamintim faptul că regizoarea Malvina Urşianu (ca şi alţi membri ai familiei ei) îşi ortografiază numele cu
- i ( U rş ia n u ) , anume pentru a sublinia locul de origine. În ceea ce priveşte toponimul Romani, este demnă de
remarcat existenţa acestui antroponim chiar în primul document de atestare a Huhurezilor, ceea ce aproape
că ne poartă gândul asociativ spre teoria eroului eponim! Pe de altă parte, în toponimia sudică a Vâlcii, se
poate constata existenţa a două forme de plural/nume colectiv, de la acest prenume: Romani(i) (cu
determinantele topografice respective - de Jos şi de Sus) şi Romaneşti - satul component al comunei
Roeşti19.
Luncavăţ - râu care curge şi prin sudul oraşului. Este un hidronim de origine slavă, provenind de la
adjectivul lo n k a v b - însemnând „viclean, şiret”, aici putând avea şi sensul înrudit, de „zglobiu” - , la care s-a
adăugat sufixul - ă ţ (după modelul P r a v ă ţ ) 20.
Alte râuri, care curg dinspre nordul oraşului spre sud, vărsându-se în Luncavăţ sau în Bistriţa, poartă
numele localităţilor prin care trec: Cracu Tănăseşti, Valea Urşanilor, Valea Râmeştilor. Bistricioara
înseamnă, desigur, “Bistriţa cea mică”, iar Valea Lungă grăieşte de la sine. Despre etimologia râului
Horezu, am vorbit mai sus, când am analizat denumirea oraşului.
Munţii Căpăţânii este lanţul muntos care acoperă partea nordică a teritoriului oraşului. Cel care s-a
oprit asupra acestui oronim, a fost tot Iorgu Iordan, care îl încadrează la capitolul TOPOGRAFICE,
subcapitolul N u m e c a r e d e s c r iu f o r m a sa u a s p e c tu l e x te r io r a l lo c u lu i21. Ar fi vorba, aşadar, despre
asemănarea muntelui, cu o căpăţână - etimologie plauzibilă. Şi totuşi! Atâţia munţi de la noi au înfăţişare de
căpăţână şi nu au fost numiţi astfel! Această constatare, care poate servi şi drept argument, ne-a determinat să
căutăm o altă etimologie, care este cel puţin la fel de posibilă ca explicaţia anterioară: întrucât un mare
număr din munţii noştri poartă numele foştilor proprietari, nu este exclus ca şi aici să fie vorba despre o
situaţie identică, mai ales că numele de familie C ă p ă ţâ n ă se întâlneşte frecvent în judeţul nostru, atât în
Râmnicu-Vîlcea, cât şi în alte localităţi din zonă. Forma de genitiv singular ar fi un al doilea argument, căci
locuitorii nu i-au spus C ă p ă ţâ n a - la nominativ. Trebuie luat în consideraţie şi faptul că în urmă cu mai
multe decenii, numele masculine de persoană se declinau sintetic, nu numai cele terminate în - u ( l ) („Casele
Bălcescului”) , ci şi cele în - ( e ) a : D e a lu l S p irii, adică „Dealul lui Spirea”. Deci: M u n ţii lu i C ă p ă ţâ n ă .

Note bibliografice
1. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995 (în cont., Istoria Horezului), pag. 34-35.
2. Ana Toşa Turdeanu, Oltenia. Geografie istorică în hărţile secolului XVIII, Craiova, Editura „Scrisul Românesc”, 1975,
pag.189.
3. Ibidem, pag.191.
4. Ioan Silviu Nistor, Comuna şi Judeţul. Evoluţia istorică, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000, pag.18.
5. Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică Ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, Ed. Helios,1999,
pag. 30.
6. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în cont., DJVAN), Fond Prefectura Judeţului Vâlcea (în cont., PJV),
dos.139/ 1867, f.170.
7. DJVAN, PJV, dos. 139/1867, f. 44, 202.
8. Recensământul general al populaţiei din România, Bucureşti, 1899, pag. 454-455.
9. DJVAN, Fond Primăria Comunei Rurale Horezu, dos. nr. 4/1930, f. 6,18,162.
10. DJVAN, PJV, dos. nr.15/1948, f. 120.
11. Ioan Silviu Nistor, op. cit., pag.132.
12. Gabriel Pascariu, Oraşul Horezu, Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică, Raport - 2004, pag.10.
13. Corneliu Tamaş, op. cit., pag.184.
14. Gabriel Pascariu, op. cit., pag.13-15.
15. „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 408 din 24 aug. 2001.
16. Vezi supra, pag. 917.
17. Iorgu Iordan, Toponimie românească, Bucureşti, Editura Academiei RPR,1963, pag. 370.
18. Ibidem.

928
 19. Vezi: Ion Soare, Consideraţii etimologice privind toponimia majoră a judeţului Vâlcea, în „Buridava”, nr. VII, Râmnicu-
Vâlcea, 1985, pag. 179-181.
20. Ibidem, pag. 184.
21. Iorgu Iordan, Op. cit., pag. 20.

Primăria oraşului

Planul oraşului Horezu (Fragm ent)

929
 Cap. IV - VIAŢA ECONOMICĂ

1. VIAŢA ECONOMICĂ PÂNĂ ÎN ANUL 1918

Evoluţia pe plan economic a localităţii, a fost influenţată de cadrul natural suficient de generos, de
condiţiile social politice ale fiecărei perioade istorice şi de aşezarea sa geografică care concentrează în mod
natural mai multe drumuri ceea ce a determinat şi dezvoltarea localităţii. În etapa actuală, în sistemul de
aşezări al judeţului Vâlcea, oraşul Horezu deţine o poziţie aparte, fiind situat pe principala axa de legătură cu
sud-vestul ţării şi o poartă de acces către zonele de interes turistic din Subcarpaţii Meridionali.
În epoca medievală, polul cel mai important de dezvoltare economică în această zonă l-a reprezentat
Mânăstirea Horezu. Pe domeniile mănăstirii, activitatea economică era axată pe sectoare precum a g ric u ltu r a ,
le g u m ic u ltu ra , p o m ic u ltu r a , v itic u ltu r a (mânăstirea deţinea monopolul asupra vânzării vinului şi a unor taxe
legate de această cultură), c r e ş te r e a a n im a le lo r (mânăstirea avea un bogat şeptel), apicultura, piscicultura şi
silvicultura. Agricultura a fost, ca şi în alte zone, ramura economică de bază a satelor din zonă. Cultivarea
pământului a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor, în special cu porumb, cartof, grâu, fasole şi puţine
legume. În general, producţia se folosea numai în gospodăria proprie, fără a fi comercializată. În secolul al
XVIII-lea, se constată în m u lţir e a tâ r g u r ilo r s ă p tă m â n a le la sate, pe moşiile boiereşti şi mai ales mânăstireşti.
Înfiinţarea lor a fost urmarea creşterii veniturilor stăpânului prin vânzarea propriilor produse, îndeosebi a
vinului şi, mai ales, prin beneficierea de taxe de vamă care se plăteau cu acest prilej. La Târgul Hurez, bălţile
au fost secate, iar târgul a luat o tot mai mare dezvoltare, fiind aşezat la vad, unde se întâlneau multe
drumuri. Pe aici ciobanii coborau toam na la baltă şi tot pe aici se întorceau spre munte primăvara; aici se
făcea legătura Vâlcii cu Gorjul şi cu M ehedinţiul1. În târgurile şi bâlciurile periodice de la sat şi de pe
domeniile feudale, se aprovizionau cu mărfuri meşteşugăreşti atât ţăranii liberi, cât şi stăpâni de moşii.
Deosebit de important era bâlciul mânăstirii Hurezu, care se ţinea lângă incinta acesteia. În epocă era renumit
drumul Horezului care pornea de la Horezu, trecea peste munţi, prin satul Malaia din Valea Lotrului, şi de
aici se îndrepta spre Sibiu. Elemente importante de viaţă economică din Oltenia sfârşitului de secol XVIII, ne
oferă harta întocmită de austriacul Specht (1790). Din aceasta, reiese faptul că două treimi din suprafaţa
Olteniei erau ocupate de păduri2. P ă d u r ile care acoperă toate dealurile Horezului, constituie o bogăţie
însemnată a acestei zone.
În anul 1833, în satul Urşani au fost semănate 86 pogoane cu porumb şi 5 pogoane şi jumătate cu
grâu; la Romani - 217 pogoane şi jumătate cu porumb şi 5 pogoane cu grâu; în Târgul Horezu - 59 pogoane
cu grâu, la Râmeşti - 302 pogoane cu porumb, 27 pogoane cu grâu şi 2 pogoane şi jumătate cu secară, iar
mănăstirea a semănat 217 pogoane cu grâu3. P o m ic u ltu r a şi c r e ş te r e a a n im a le lo r au ocupat un rol important,
depresiunile şi dealurile subcarpatice constituind o zonă prielnică desfăşurării ocupaţiilor menţionate. Acest
aspect reiese din mai toate actele de vânzare-cumpărare de proprietăţi, din secolele trecute. Principalele
specii de pomi fructiferi plantaţi, erau prunul, mărul şi nucul, din soiuri autohtone. La 1833, în satul Râmeşti
existau 289 de oi şi 188 capre, iar în Urşani - 189 de oi şi 50 de capre. În punctul numit „Podul Obrejii”, se
făcea înregistrarea oilor transhumante; în anul 1831, numărul acestora din Plaiul Horezu, a fost de 73.890, în
anul următor - 74.000, iar în 1836 - 111.340 capete4. Alte ocupaţii au fost ţe s u tu l în războiul tradiţional,
prelucrarea pieilor, prelucrarea laptelui, potcovăria, prelucrarea lutului, prelucrarea metalelor. Această din
urmă ocupaţie avea un rol important în cadrul meşteşugului sătesc. Erau confecţionate sau reparate cazane şi
căldări de rachiu, reparate acoperişurile bisericilor, vase de aramă ş.a.
În viaţa zilnică a horezenilor, un rol important l-a avut o lă r itu l , care oferă aspecte variate ca forme şi
ca ornamentaţie. La 1834, existau în Horezu 5 boiernaşi de neam, români, care se ocupau cu meşteşugul
c â r c iu m ă r itu lu i . În primele decenii ale sec. al XIX-lea, în Horezu s-au instalat mai multe persoane venite din
ţară sau din afară, creşterea populaţiei realizându-se şi prin imigraţie. Aceasta este o caracteristică
demografică a localităţii, care se menţine şi în perioada interbelică. Astfel , în anul 1877, aici a venit
W ilhelm Rotte, tăbăcar ungur de 69 ani; în 1882, Costea Ioan - brutar sârb de 67 ani, în 1884 - Ivanciu

930
Ştefănescu, tâmplar sârb de 67 de ani; în 1887, Gheorghe Zdrave - brutar sârb, de 68 de ani; în 1902 - Pezer
Nazarin, zidar italian de 50 de ani, în 1910 - Constantin Stamatovici, brutar sârb de 45 de ani5.
Pe tot parcursul sec. al XIX-lea, se desfăşoară aceleaşi activităţi economice, dimensiunea lor fiind
influenţată de legislaţia adoptată în domeniu şi de creşterea rolului Horezului în planul organizării
administrativ-teritoriale. Se menţine caracterul predominant agrar al economiei localităţii. Înainte de 1918,
au existat încercări pentru înfiinţarea unor asociaţii economice. Astfel, în anul 1899, la şcoala din Horezu,
„într-un cerc de intelectuali, învăţătorul Ion Dozescu deschide chestiunea înfiinţării de asociaţiuni
economice, adică băncile populare”6. Începând cu anul 1905, în localitate va funcţiona Banca Populară
„Progresul” - societate anonimă pentru comerţul de bancă, iar din 10 ianuarie 1918 - Banca Horezului,
societate anonimă pentru comerţul de bancă7.

2. ECONOMIA ŞI SOCIETATEA ÎNTRE ANII 1918-1945

În primii ani de după război, activităţile economice au stat sub semnul refacerii, ca urmare a distru­
gerilor provocate de război şi de ocupanţii străini. Sectorul care cunoaşte un avânt deosebit, este cel al
atelierelor meşteşugăreşti. În anul 1922, funcţiona, în Comuna Romani, Societatea de exploatare a pădurii
„Constantin Brâncoveanu”, cu 5 angajaţi. În ceea ce priveşte proprietăţile agricole, în anul 1930 exista
următoarea situaţie:
1. Horezu: 1-50 ha, 397 proprietăţi; 50-100 ha, 1 proprietate; peste 100 de ha, 2 proprietăţi. Tot aici,
existau 7 horticultori, 1 viticultor, 6 fierari, 6, potcovari şi 4 dulgheri8. 2. Romani: 1-50 ha, 221 proprietăţi,
1 proprietar cu 100 ha, 40 proprietari de livezi de păşuni. Aici nu existau mecanici, şoferi, fierari, lemnari9.
Activităţile industriale derulate în perioada interbelică, sunt foarte bine surprinse într-o statistică din
anul 1930. Potrivit acesteia, în Horezu funcţionau 8 mori pe apă, 2 joagăre pe apă, 7 ateliere de croitorie (6
lucrători şi 8 ucenici), 7 ateliere de cismărie (13 lucrători şi 11 ucenici), 1 atelier de fierărie (5 lucrători), 1
atelier de lemnărie şi tâmplărie (2 lucrători), 1 atelier de dogărie, o frizerie, 2 brutării (6 lucrători şi 4
ucenici), 1 atelier de industrie casnică (3 lucrători), 1 atelier de cojocărie, 1 atelier de curelărie şi 1 atelier de
rotărie10. Un aspect interesant era reprezentat de faptul că preţurile la principalele alimente (pâine albă, pâine
neagră, carne de vacă, berbec şi porc, pătlăgele roşii, cartofi, ardei gras, varză ş.a.) erau stabilite periodic de
către Consiliul Sătesc, atât pentru cele din pieţe, târguri şi magazine, cât şi pentru cele din restaurante şi
hanuri. Prin ordonanţă, era stabilită data de 10 octombrie pentru începerea culesului porumbului din vatra
satului şi 15 octombrie - pentru porumbul de pe câmpuri şi holde. Târgurile de vite de la Horezu se ţineau de
Buna Vestire, de Duminica Tomii şi de Sfinţii Constantin şi Elena. Organizarea târgului de la Horezu a
primit o atenţie deosebită şi din partea Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea. Efectele crizei economice
dintre anii 1929-1933 s-au simţit puternic şi în Horezu. Ele s-au manifestat prin scăderea preţului la cereale;
ca urmare, se cerea prin ordonanţă, scăderea preţului pâinii până la nivelul preţului cerealelor.
O prezenţă importantă în viaţa economică a localităţii de-a lungul evoluţiei sale istorice, a reprezentat-
o obştea sătească. Dintre asociaţiile de obşti cele mai cunoscute, menţionăm: Obştea muntelui Pietriceaua
(1910-1940), Obştea muntelui Ludeasa - Romani (1910-1940), Obştea muntelui Râmeşti-Romani (1913­
1942), Obştea muntelui Urşani - Horezu. Banca Populară Horezu a funcţionat în perioada 1930-1947, iar
Banca Populară „Văleanu” din Romani, între anii 1919-1947. În perioada 1936-1947, În Horezu a funcţionat
Cooperativa „Brăduleţul” din Romani, care avea drept scop aprovizionarea cu produse agroindustriale şi
desfacerea acestora pentru locuitori.
3. REGIMUL COMUNIST
La 11 iunie 1948, are loc naţionalizarea economiei româneşti. Principalele mijloace de producţie au
trecut în proprietatea statului. În Raportul asupra stării economice din circumscripţia Camerei de Comerţ şi
Industrie Râmnicu-Vâlcea, întocmit la 30 decembrie 1947, găsim „Tăbăcăria Românească” din Horezu ca
unitate economică reprezentativă a judeţului11; ulterior, aceasta a fost trecută în proprietatea statului. În anul
1948, se înregistrau în Horezu 144 de pluguri, 3 grape din fier, 297 care şi căruţe, 102 cai, 6 măgari, 568 boi
de muncă, 695 vaci şi tineret bovin, 4838 oi şi 378 capre, 580 porci, 3702 păsări de curte, 95 de stupi. Deşi
localităţile din ju r au cunoscut efectele cooperativizării agriculturii, Horezu nu a fost supus unei asemenea
organizări. În cadrul fostelor GAS-uri (din care se va naşte IAS Horezu), iau fiinţă după anul 1959 fermele

931
d e s ta t B e la (o rg a n iz a tă în tr e a n ii 1 9 5 9 -1 9 6 5 p e o s u p r a f a ţă d e 3 0 2 h a ) şi B â rz o te n i (1 9 7 7 , p e n tru în g r ă ş a r e a
m ie ilo r), o rg a n iz a te p e f o s ta m o ş ie B u d u ră s c u şi p r in c o m a s a re a u n o r te re n u ri ale p o p u la ţie i. În H o re z u , a
f u n c ţio n a t şi u n S M A (d in 1 9 6 0 ), c a re a d e s e r v it în sp e c ia l fe rm e le d in IA S -u rile şi C A P -u rile d in z o n ă . În
a n u l 1986, a în c e p u t c o m a s a re a u n o r te re n u ri a g ric o le a le p o p u la ţie i în z o n a U lm e t - D e a lu l U lm u lu i, p e o
s u p r a f a ţă d e 160 h a , în v e d e r e a a m e n a jă rii u n e i p la n ta ţii p o m ic o le d e p r u n şi a lu n 12. D in a n u l 1 9 5 1 , în tr e a g a
a c tiv ita te e c o n o m ic ă e r a s u p r a v e g h e a tă d e S fa tu l R a io n a l H o re z u , în c a d ru l c ă r u ia f u n c ţio n a u S e c ţia A g ric o lă
şi S e c ţia C o m e rc ia lă .
În ra io n u l H o re z u , p rim e le o b ie c tiv e in d u s tria le o rg a n iz a te d u p ă m o d e lu l c o m u n is t, s-a u d a t în
f o lo s in ţă î n a n u l 1954. A c e s te a a v e a u c a o b ie c tiv d o m e n ii p re c u m e x tra c ţia d e c a lc a r, e x p lo a ta re a c ă rb u n e lu i,
m o z a ic şi file r, e x p lo a ta re a le m n u lu i ş.a. În 1 9 5 9 , se în f iin ţe a z ă , p r in c o m a s a re a m a i m u lto r în tre p rin d e ri
m ic i şi m ijlo c ii, În tre p r in d e r e a I n d u s tr ia lă „ O lg a B a n c ic ” , c u 8 ra m u ri d e p ro d u c ţie , p rin tre c a re e x tra c ţie şi
tr a n s p o r t c ă rb u n e d e la m in a C u c e şti, tr a n s p o r t p ia tr ă d e c a lc a r şi a rd e re în c u p to a re d e v a r la B is triţa . În
1 966, în tr e p rin d e re a îş i s c h im b ă d e n u m ir e a în IJIL . ia r în 1 9 7 9 în F .P .P .S . a d ă u g â n d u -s e n o i s e c ţii ca: f a b r ic a
d e m o b ilă , f a b r ic a d e p â in e , m o a r ă e le c tric ă , p re fa b r ic a te d in b e to n , a u to s e rv ic e , c o n fe c ţii m e ta lic e ş. a.; în
1 989, a c e a s ta a v e a c c a 8 5 0 s a la ria ţi. În a n u l 1 9 4 9 , s -a în f iin ţa t C o o p e ra tiv a M e ş te ş u g ă r e a s c ă „ În tr e ţin e r e a ”
H o re z u (d e v e n ită , în a n u l 1 972, C o o p e ra tiv a „ C e r a m ic a ” H o re z u ), c a re a d e s fă ş u ra t a c tiv ită ţi p re c u m
ta p iţe rie , c u s ă tu ri c u a le s ă tu ri, îm b r ă c ă m in te p o p u la ră a rtiz a n a lă , a rtiz a n a t d in le m n , c e r a m ic ă d e H o re z u ,
c ro ito rie , m a ro c h in ă rie , c o a fu ră , c o n s tru c ţii, tâ m p lă rie , tă b ă c ă r ie , c o jo c ă rie , c o v o a re o lte n e ş ti, c e a s o rn ic ă rie ,
s p ă lă to rie c h im ic ă ş.a ., a ju n g â n d în a n u l 1989, la u n n u m ă r d e 43 d e s e c ţii, c u c c a 7 0 0 sa la ria ţi.
În tre a n ii 1 9 7 8 -1 9 8 0 , în H o re z u , s -a c o n s tru it f a b r ic a d e p ro d u s e la c ta te . În a n u l 1 9 8 1 , s -a u p u s b a z e le
c o n s tru irii fa b ric ii d e sto fe m o b ilă , c a re a în c e p u t să fu n c ţio n e z e în a n u l 1 9 8 4 (c c a 2 0 0 0 s a la ria ţi). A lte
u n ită ţi e c o n o m ic e c a re a u f u n c ţio n a t în a in te d e 1 9 8 9 , a u f o s t: V in a lc o o l, o c o a le le silv ic e R o m a n i şi H o re z u ,
C e n tru l d e P ro te c ţie a P la n te lo r, I n tre p r in d e r e a d e In d u s tria liz a re a C ă rn ii, I n tre p r in d e r e a d e R e ţe le E le c tric e ,
A u to b a z a d e T ra n s p o r t M a rf ă şi C ă lă to ri, I n tre p r in d e r e a d e P ro s p e c ţiu n i G e o lo g ic e ş.a.

4. ECONOMIA ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ

R e v e n ire a la re g im u l p o litic d e m o c ra tic , a în s e m n a t şi s c h im b a re a m e c a n is m e lo r d e fu n c ţio n a re
e c o n o m ic ă . N o ile d ire c ţii a le re fo rm e i s o c ia l-e c o n o m ic e p u n a c c e n t p e p r iv a tiz a re a o b ie c tiv e lo r e c o n o m ic e .
E ste o p e r io a d ă m a r c a tă d e d e c ă d e re a e c o n o m ie i lo c a lită ţii. L a re c e n s ă m â n tu l p o p u la ţie i d in a n u l 1992,
o ra ş u l H o re z u a v e a o p o p u la ţie a c tiv ă d e 2 6 7 2 p e rs o a n e ( 3 9 % d in p o p u la ţia to ta lă ), d in c a re 2 2 4 6 - p o p u la ţie
o c u p a tă . Se c o n s ta tă d o m in a n ta n e tă a s e c to ru lu i p r im a r ( a g ric u ltu ră ) c u 4 8 ,2 % , u r m a t d e se c to ru l te r ţia r cu
3 2 % şi a b ia p e u ltim u l lo c - se c to ru l p r o d u c tiv şi c o n s tru c ţiile , c u 1 9 ,8 % . Ş o m a ju l în r e g is tr a t la a c e a d a tă , e r a
d e 1 5 ,9 4 % , s u p e rio r v a lo rii m e d ii la n iv e l ju d e ţe a n - d e 1 1 ,5 5 % 13. C e a m a i m a re p a rte a u n ită ţilo r c a re au
f u n c ţio n a t în p e r io a d a a n te rio a ră , s-a u în c h is şi şi-a u p ie rd u t o b ie c tu l d e a c tiv ita te în p rim u l d e c e n iu
p o s tre v o lu ţio n a r. În a n u l 1 996, m a i fu n c ţio n a u la o c a p a c ita te re d u s ă c e le d o u ă fa b ric i d in in d u s tria
a lim e n ta ră : d e p â in e şi d e b râ n z e tu ri. În u ltim ii 10-11 a n i, s -a u d e z v o lta t o s e rie d e în tr e p rin d e ri în s e c to ru l
p riv a t: în d o m e n iu l c o n s tru c ţiilo r, tâ m p lă rie i d e a lu m in iu , m o b ile i şi - m a i a le s - al tr a n s p o rtu rilo r. O a ltă
a c tiv ita te c a re s -a d e z v o lta t c o n s ta n t în u ltim ii a n i, o re p r e z in tă c o m e rţu l a lim e n ta r şi n e a lim e n ta r cu
a m ă n u n tu l. L a a c e s te a , se a d a u g ă a c tiv ită ţile m e ş te ş u g ă r e ş ti tr a d iţio n a le şi o c u p a ţii in d e p e n d e n te : c u le s,
d u lg h e rit, p r e lu c ra re a le m n u lu i ş.a. C e l m a i a c tiv se c to r, a f o s t c e l al în tr e p rin d e rilo r m ic i şi m ijlo c ii. D in
to ta lu l c e lo r 194 d e firm e în r e g is tr a te la O R C V â lc e a , n u m a i 21 a v e a u p e s te 10 s a la ria ţi în a n u l 2 0 0 2 .
P o n d e r e a c e a m a i m a re (1 3 7 ) e r a d e ţin u tă d e firm e le d in d o m e n iu l s e rv ic iilo r. F irm e le d in d o m e n iile
p ro d u c ţie i in d u s tria le , e ra u în n u m ă r de 4 2 , în tim p ce firm e le d in c o n s tru c ţii e ra u în n u m ă r d e 10 d in to ta lu l
f irm e lo r în re g is tra te .
Î n c e p â n d c u a n u l 1991, s -a u r e în f iin ţa t o b ş tile şi a n u m e O b ş te a H o r e z u - c u u n p a trim o n iu d e 3 .1 2 9 ,1 9
h a p ă d u re şi 7 0 8 ,1 4 h a p ă ş u n e , c u p rin z în d m u n ţii B o lc a , M a rg in e a , P ie tric e a u a , L u d e a s a , P is c u l L u n g , P la iu l
R â m e ş tti, B ră d u le ţu l, P ie trile R o ş ii, P ie trile A lb e , P le a ş a , P is c u l lu i Ţ ig a n şi P la iu l T ă n ă s e ş ti; O b ş te a
S ă r d ă r e a s c ă a re u n p a trim o n iu 3 2 9 ,8 4 h a şi 5 9 ,9 3 h a p ă ş u n e c u p rin z â n d P la iu l G ro ş e t şi P la iu l S ă rd ă re a sc a .
În a n u l 2 0 0 8 , s u p ra fa ţa a g r ic o lă to ta lă a o ra ş u lu i H o re z u , se r id ic a la 3 3 7 7 ,2 6 h a , d in c a re 5 0 9 h a s u p ra fa ţă
a ra b ilă , 2 1 2 1 h a p ă ş u n i, 4 01 h a liv e z i şi p e p in ie re a g ric o le , 1 0 1 4 h a fâ n e ţe . A c e a s ta e r a îm p ă r ţită în 2 0 7 7
e x p lo a ta ţii a g ric o le , d in c a re 2 0 7 1 - in d iv id u a le şi 6 c u p e rs o n a lita te ju r id ic ă . C u ltiv a re a p ă m â n tu lu i şi

932
creşterea animalelor rămân ocupaţii de bază, chiar dacă lipsesc canalele eficiente de distribuţie şi prelucrare.
La recensământul agricol din 2002, au fost înregistrate următoarele efective de animale: 1657 bovine, 2605
ovine, 141 caprine, 2300 porcine, 17943 păsări, 84 cabaline,686 familii de albine14. Creşterea animalelor este
favorizată şi de suprafaţa relativ mare de păşuni. În ultimii ani, localitatea a beneficiat de numeroase
oportunităţi de dezvoltare economică, îndeosebi în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, agricultura,
silvicultura, apicultura, meşteşugurile tradiţionale.

Note bibliografice
1. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, pag. 89.
2. Ana Tomşa Turdeanu, Oltenia. Geografia istorică în hărţile sec. XVIII, Craiova, Editura „Scrisul Românesc”, 1975,
pag.161.
3. Primăria Oraşului Horezu, Fişa monografică a Oraşului Horezu, pag.17.
4. Costea Marinoiu, Valentin Cismaru, Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea - 80 ani, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
2006, pag.63.
5. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în cont., DJVAN), Fond Pretura Plăşii Horezu, dos. f. 205.
6. DJVAN, Fondul Revizoratului Şcolar, dos. nr.12/1905, f. 109.
7. Gheorghe Mateescu, Vâlcea Bancară, Râmnicu-Vâlcea, 2002, pag. 44.
8. DJVAN, Fondul Primăria Comunei Rurale Horezu, dos. nr. 4/1930, f. 16.
9. DJVAN, Fondul Primăria Comunei Rurale Horezu, dos. nr. 12/1930, f. 34.
10. DJVAN, Fondul Primăria Comunei Rurale Horezu, dos, nr. 8/1930, f. 116.
11. Costea Marinoiu, Valentin Cizmaru, op. cit., pag. 92.
12. Primăria Oraşului Horezu, Fişa monografică a Oraşului Horezu, pag.18.
13. Gabriel Pascariu, Oraşul Horezu- Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică, 2004, pag.16.
14. Ancuţa Vameşu, Microregiunea Horezu, Studiu integrat al potenţialului de dezvoltare economică, 2008, pag 68.

933
 Cap. V - ÎNVĂŢĂMÂNTUL

1. ASPECTE PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL HOREZEAN ÎN EVUL MEDIU

Şcolile de la Mânăstirea Hurezi. O primă formă de învăţământ în acest lăcaş religios, a fost şcoala de
copişti. Din anul 1692, aici a activat arhimandritul Ioan, care s-a remarcat prin preocupări cărturăreşti şi
caligrafice. La această şcoală, s-au pregătit copişti de seamă, precum Rafail, Lavrentie, Ghedeon, Dumitru
Râmniceanu, Dositei, Dionisie, Grigore şi Ion Râmniceanu, Ion Cucuzel etc.1. Astfel, Hurezi devine un
centru cultural puternic, unde sunt pregătiţi copişti, dieci şi grămătici, în limbile slavonă şi română. Aici s-au
învăţat nu numai scrisul şi cititul, ci şi diverse meserii. Una dintre acestea, recunoscută în epocă până dincolo
de hotarele Ţării Româneşti şi apreciată cum se cuvine astăzi, a fost aceea de pictor. Pe măsură ce se ridica
ansamblul monahal, la Hurezi s-a dezvoltat „ şcoala de pictură”. La şcoala din mânăstire, si-au arătat
dimensiunea talentului în pictură, artişti precum Constantinos, Ioan, Andrei, Stan Neagoe şi Ioachim, care au
zugrăvit vasta friză de portrete boiereşti şi domneşti din biserica mare de la Hurezi, sugestiv intitulată „dunga
cea mare bătrână şi blagorodnă a rodului şi neamului său”2. Constantinos, în calitate de şef al şcolii de
pictură, pare să le fi propus colaboratorilor săi, şi prin ei, un stil al întregii picturi brâncoveneşti3. Lor, li se
adaugă Preda, Marin, Nicolae, Ianache şi Efrem (pictează Paraclisul şi Bolniţa), călugării Iosif şi Ioan
(termină de pictat Schitul Sf. Apostoli), Istrate şi Hranitie (pictează Schitul „Sf. Ştefan”). În anul 1719, sub
egida episcopului Damaschin şi a principalilor egumeni de la marile mânăstiri din Oltenia (Govora, Bistriţa,
Arnota şi Hurezi), s-a ţinut la Mănăstirea Hurezi un consiliu, unde s-au stabilit unele măsuri înnoitoare în
vederea dezvoltării procesului de învăţământ în limba română4. La 29 noiembrie se cerea înfiinţarea unei
şcoli în limba română menţionându-se că: „Am socotit cu tot soborul, că este lucrul de folosul ţării, ca să se
facă aici în ţară două şcoale, una rumânească, alta latinească. Însă cea rumânească să fie la Râmnic, pe seama
episcopului şi a mănăstirilor şi a popilor şi ce ar fi cheltuială dascălilor şi copiilor săraci, să fie de la dânşii”5.

2. EPOCA MODERNĂ
Evoluţia societăţii româneşti după anul 1821 a influenţat şi sistemul de educaţie din societatea
românească. Regulamentul Organic prevedea, printre altele, şi organizarea învăţământului pe mai multe
trepte. Acesta a fost urmat de adoptarea R e g u la m e n tu lu i Ş c o la r adoptat în Muntenia în anul 1833,
reglementare care prevedea organizarea în teritoriu a unei reţele şcolare complete, în lim ba română, care
cuprindea şcoli primare, secundare, profesionale şi superioare. În aceste condiţii, în 1838, Eforia Şcoalelor a
hotărât înfiinţarea unor şcoli publice în satele Urşani, Râmeşti şi Romani. În paralel, continuă să funcţioneze
şcoala din cadrul mănăstirii, iar în anul 1839, este înfiinţată o şcoală la Romani6. În preajma anului
revoluţionar de la 1848, negustorii din Târgul Horezu se mobilizează în vederea înfiinţării unei şcoli în
această zonă, copiii lor urmând cursurile şcolilor din Urşani, Râmeşti, Romani, Râmnicu-Vâlcea sau Târgu-
Jiu. În consecinţă, au fost trimise solicitările corespunzătoare către Eforia Şcoalelor. Interesată să deschidă
şcoală şi în Târgul Horezu, Comisia Târgului Horezu înaintează către Eforia Şcoalelor din Bucureşti,
Raportul nr. 75 din 11 iunie 1846: „pe când toate oraşele mari şi mici şi încă şi satele acestei ţări se bucură,
avându-şi fiecare şcoala şi moralnica creştere a tinerimii, târgul nostru a rămas până azi lipsit de asemenea
îmbunătăţiri, din pricina micului număr al familiilor şi încă prea micul număr al celor mai în stare şi cu
voinţă de a sprijini şi ajuta spre binele de obşte al fraţilor lor săteni”7. Răspunsul de la Eforia Şcoalelor a fost
negativ, argumentat prin faptul că localitatea nu era distinctă şi numărul elevilor era mic. La doi ani după
înfrângerea revoluţiei de la 1848, locuitorii din Târgul Horezu se adresează domnitorului Barbu Ştirbei,
solicitând aprobare pentru înfiinţarea unei şcoli, menţionând că au găsit şi învăţătorul necesar, pe Petre
Ionescu. Solicitarea a ajuns la Eforia Şcoalelor şi aceasta a cerut conducerii judeţului să dea relaţii despre
acest învăţător şi dacă a avut o frumoasă conduită, să organizeze examinarea sa de către profesorul clasei a
III-a de la şcoala din Râmnicu-Vâlcea8. Neaşteptând răspunsul de la Eforia Şcoalelor, boiernaşii din Horezu
au găsit o cameră de patru stânjeni pătraţi şi au organizat o şcoală elementară privată, începând cu 2 ianuarie
934
1 851, a v â n d u -l c a în v ă ţă to r p e P e tre Io n e sc u . Ş c o a la fu n c ţio n a c u 31 d e e le v i, d in c a re 9 e ra u în c la s a I, 10 în
c la s a a I I- a şi 12 - în c la s a a III-a , 1 e le v e r a g re c şi 3 0 - ro m â n i. L a 1 iu n ie 1 851, lu i P e tre Io n e s c u i s-a
in te rz is s ă m a i e x e rc ite p r o fe s iu n e a d e d a s c ă l, n e a v în d a u to riz a ţia n e c e s a ră . A tâ t b o ie rn a ş ii şi n e g u s to rii, c â t
şi P e tre Io n e s c u se a d r e s e a z ă d o m n ito ru lu i, c e râ n d a p r o b a re a p e n tru în f iin ţa r e a u n e i şc o li p a rtic u la re .
R ă s p u n z â n d s o lic ită rii lo c u ito r ilo r d in H o re z u , E fo r ia Ş c o a le lo r p r e c iz e a z ă c ă v a a p r o b a în f iin ţa r e a şi
fu n c ţio n a r e a şc o lii d u p ă c e se v o r c u n o a ş te c a p a c ita te a şi c a ra c te ru l în v ă ţă to ru lu i P e tre Io n e s c u şi d a c ă a fo s t
a m e s te c a t în n e o r â n d u ie li a le a n u lu i 1 8 4 8 9. În v ă ţă to ru l P e tre Io n e s c u a p r im it re fe rin ţe fo a rte b u n e , fiin d
c o n s id e r a t c a p a b il s ă a c tiv e z e la ş c o a la p a r tic u la ră d in H o re z u , în c e p â n d c u lu n a o c to m b rie 1 851. D e fa p t, se
c o n s id e r a o c o n tin u a re a a c tiv ită ţii în c e p u te la 2 ia n u a rie 1851 c u c e i 31 d e e le v i, d in c a re 2 e ra u d in B o d e ş ti,
3 d in C e rn e le , 1 d in F o m e te ş ti, 2 d in M ă ld ă re ş ti, 2 d in R â m n ic , 1 d in S â rb e şti, 1 d in T is m a n a şi 11 d in
H o re z u . În c e p â n d c u a n u l 1856, ş c o a la e le m e n ta ră p r im a r ă d in H o re z u v a fu n c ţio n a în c lă d ir e a sp e c ia l
a m e n a ja tă lâ n g ă m â n ă s tire .
U n m o m e n t im p o r ta n t în e v o lu ţia în v ă ţă m â n tu lu i ro m â n e s c , l- a r e p r e z e n ta t a d o p ta r e a L e g ii
in s tr u c ţiu n ii p u b lic e la 25 n o b . 1 864, c e a d in tâ i le g e o r g a n ic ă ş c o la ră m o d e rn ă ro m â n e a s c ă . D e la în c e p u tu l
a n u lu i 1 865, o d a tă c u a p lic a re a n o ii le g ii, z o n a H o re z u b e n e f ic ia z ă d e p re v e d e rile c o re s p o n d e n ţe i d in tre
M in is te ru l d e In te rn e , A g ric u ltu ră şi L u c ră ri P u b lic e , re s p e c tiv - R e v iz o ra tu l Ş c o la r şi P re fe c tu r a Ju d e ţu lu i
V â lc e a , c a re s e m n a le a z ă s ta re a p r o a s tă a ş c o lilo r c o m u n a le , in d if e re n ţa c o m u n e lo r f a ţă d e in s tru c ţiu n e , „c ăc i
o ş c o a lă lip s ită d e to a te tre b u in ţe le sa le n u p o a te p r o g r e s a ” 10. S -a u lu a t to a te m ă s u rile n e c e s a re în v e d e r e a
d e s c h id e rii c u su c c e s a a n u lu i ş c o la r 1 8 6 5 /1 8 6 6 , c u re s p e c ta re a p r e v e d e r ilo r n o ii le g i. O în g r ijo r a r e a
a u to rită ţilo r lo c a le e r a le g a tă d e fa p tu l c ă e le v ii a u în c e p u t s ă p ă r ă s e a s c ă ş c o lile , p e n tru a fi în tr e b u in ţa ţi la
c u ltu r a p ă m â n tu lu i s a u la p ă z ir e a v ite lo r , d e ş i a n u l ş c o la r se în c h e ia la 15 iu n ie 11. În tr-o a d r e s ă d in fe b ru a rie
1 865, a S u b p re fe c tu lu i P la iu lu i H o re z u c ă tre p re fe c tu l ju d e ţu lu i V â lc e a , s u n t m e n ţio n a ţi u r m ă to rii m e m b ri
şc o la ri: la H o re z u - D im itrie Ia n c o v e s c u , I o a n N ic o la u şi p r e o tu l M a n o la c h e M ă ld ă re s c u ; la R o m a n i - R a d u
B ro s c ă re s c u , a rh im . Io n ic h ie H o re z e a n u l şi N ic o la e P o p e s c u ; la R â m e ş ti - S ta n c iu O g ră d e a n u (O g re z e a n u ),
p r e o tu l M ih ă ilă U d re s c u şi G e o rg e D im itre s c u , c a re a c tiv a şi la U r ş a n i12.
D in 1 866, ş c o a la s - a m u ta t în T â rg u l H o re z u , în tr - u n lo c a l în c h ir ia t d e lo c u ito rii z o n e i. L a 3 0 m a rtie
1 869, re v iz o ru l ş c o la r T . T ă tă r e s c u r a p o r te a z ă m in is tr u lu i s e c re ta r d e s ta t d e la D e p a rta m e n tu l C u lte lo r şi
In s tru c ţiu n ii P u b lic e , d e s p re in s p e c ţia f ă c u tă p r o fe s o ru lu i G e o rg e D im itre s c u d e la ş c o a la d in T â rg u l H o re z u .
D in ra p o rt, re ie se fa p tu l c ă p ă r in ţii e le v ilo r (1 2 0 d e e le v i) „ ţin b u c u ro ş i p e fiii lo r, a ş e z â n d u -i p e la g a z d e ,
n u m a i şi n u m a i s ă u rm e z e c u rs u rile c u p ro fe s o ru l G e o rg e D im itre s c u , c a re d ă le c ţii la c â te p a tru c la se ,
p r e p a râ n d ş c o la ri şi p e n tru c la s a în tâ ia g im n a z ia lă ” . R e v iz o ru l ş c o la r a r ă ta m in is tru lu i c ă e s te r a r u n
a s e m e n e a p ro fe s o r, c a re , d e p a rte de u n m a re c e n tru , îş i d ă a tâ te a s ilin ţe lu m in â n d şc o la rii p r in c u ltu ra
in te lig e n ţe i13. D in ra p o rtu l n r. 5 0 d in 2 9 o c to m b rie 1 8 6 9 a l Ş c o lii P rim a re d e B ă ie ţi d in T â rg u l H o re z u , re ie se
c ă Io a n P ro d e s c u d in C o m u n a O te ş a n i, p la iu l H o re z u , a e d ific a t u n lo c a l d e ş c o a lă în T â rg u l H o re z u , d e s tu l
d e im p u n ă to r şi s u fic ie n t p e n tru in s tru c ţiu n e . C lă d ir e a e s te c o m p u s ă d in tr e i să li m a ri p e n tru c la se şi p a tru
c a m e re m a i m ic i p e n tru ş e d e r e a fu n c ţio n a r ilo r d e la a c e a şc o a lă , d u p ă p la n u rile p e n tru şc o lile u rb a n e . O d a tă
c u im o b ilu l, ş c o a la a m a i p r im it o b u c a tă d e p ă d u re , liv e z i c u p ru n i, m a i m u lte lo tu ri lu c ra tiv e şi o m o a r ă p e
râ u l L u n c a v ă ţ14. D o n a ţia în c a u z ă a f o s t f ă c u tă în a n u l 1867. În 1 8 7 1 , în a c e e a ş i c lă d ire , ş i- a în c e p u t
a c tiv ita te a ş c o a la d e fe te , a v â n d -o c a în v ă ţă to a r e p e A r itin a D im itre s c u . În a n u l ş c o la r 1 8 8 4 -1 8 8 5 , c u rsu rile
Ş c o lii P rim a re d e B ă ie ţi d in T â rg u l H o re z u a u f o s t u rm a te d e 103 e le v i, d in ca re: 45 în c la s a a I-a , 25 în c la s a
a II-a , 2 0 în c la s a a I II -a şi 13 în c la s a a IV -a . D in a c e ş tia , a u p r o m o v a t 6 8 , ia r 38 a u ră m a s re p e te n ţi. În
ra p o rtu l d ire c to ru lu i N . S te ria n c ă tre r e v iz o ru l ş c o la r, e r a s e m n a la t fa p tu l c ă s ta re a m a te r ia lă a şc o lii la s ă d e
d o r it şi c ă a u to rita te a lo c a lă n u a p lic ă d is p o z iţiile te s ta m e n ta r e a le f o n d a to ru lu i a c e s te i şc o li - Io n P ro d e sc u .
L a a rt. 2 1 , te s ta m e n tu l p re v e d e a : „ to t v e n itu l m o ş ie i ce la s ă şc o lii d e b ă ie ţi d in T â rg u l H u re z i, s ă se
în tr e b u in ţe z e d e p rim ă rie la în tr e ţin e r e a în b u n ă sta re a lo c a lu lu i” 15. L a 17 m a i 1 897, d irig in te le Ş c o lii M ix te
„ Io n P ro d e s c u ” d in T â rg u l H o re z u , E . Io n e s c u s e m n a le a z ă R e v iz o ra tu lu i Ş c o la r fa p tu l c ă „ P re o tu l I.
C a p e le a n u , s u p lin ito ru l c la s e lo r I-II, a a b s e n ta t m a i m u lt tim p ” (1 4 z ile ) şi s o lic ită m ă s u ri. R e v iz o ru l p ro p u n e
u n if ic a r e a c la s e lo r şi „ le c ţiu n i c u c la s e le u n ite ” . L a 2 2 m a i 1 8 9 7 , în v ă ţă to a r e a şc o lii d in c o m u n a R o m a n i, S.
Ş te fă n e s c u , s e m n a le a z ă re v iz o ru lu i ş c o la r fa p tu l c ă b ib lio te c a ş c o la ră n u s -a în f iin ţa t d in c a u z a lip s e i
m o b ilie r u lu i tr e b u in c io s 16.
D e la 1 o c to m b rie 1 901, la H o re z u e r a p la n if ic a tă să fu n c ţio n e z e o ş c o a lă a g r ic o lă in d u s tria lă şi de
m e s e r ii, în f iin ţa tă de s ta t în c o la b o ra re c u ju d e ţu l şi c u S o c ie ta te a C u ltu ra lă a Ju d e ţu lu i V â lc e a . E a a în c e p u t
935
să funcţioneze din anul 1902 ca şcoală elementară de meserii, fiind considerată printre primele şcoli de
meserii din ţară. Aici, erau primiţi toţi absolvenţii de curs primar care voiau să-şi asigure pentru viitor, un
mijloc de existenţă, prin însăşi munca lor. Elevii erau instruiţi de personal specializat, timp de 2 ani, în
cultura raţională a pământului, ca de exemplu viticultura, pomologia, grădinăritul, cultura cerealelor,
creşterea vitelor şi industria laptelui17. În anul şcolar 1901-1902, au fost înscrişi 21 elevi, iar în anul şcolar
1908-1909, au fost 44 elevi. În 1904, şcoala de meserii pregătea fierari, lemnari, frângherie. Primul director
al şcolii, a fost A. Sterian. În primii ani ai sec. al XX- lea la Horezu funcţiona un atelier de ţesătorie pentru
fete întreţinut de comună18. Edilii localităţii au constatat că fundaţia şcolii construite în 1867 la Horezu, are
probleme de rezistenţă şi au hotărât demolarea ei, în 1905. Prefectul judeţului Vâlcea, Eugen Băcescu,
originar din Horezu, a contribuit substanţial la construirea unui nou local de şcoală, în 1906, cu patru săli de
clasă şi o sală de cancelarie la mijloc. În această clădire, va funcţiona şcoala primară din Târgul Horezu, cu
clasele I-V, iar după anul 1922 - şcoala primară cu şapte clase.

3. E P O C A C O N T E M P O R A N Ă
a) P erioada interbelică. În toată perioada interbelică, şcoala primară de la Horezu a fost apreciată ca
fiind cea mai importantă din plasa Horezu. Ea a fost folosită şi ca centru metodic pentru subocârmuirea
plăşii. Învăţătorii C. Niculescu, N. Stoiculescu, Maria Ţuru şi Maria Câciu au fost adesea evidenţiaţi de
revizorii şcolari. La 2 mai 1918, I. Dozescu, dirigintele şcolii Horezu, a participat la o conferinţă generală,
unde a expus perii de haine şi ghete, fiind premiat. În anul 1921, îşi reia activitatea şcoala de meserii,
activitate întreruptă în 1916 de ocupaţia militară germană. Din anul 1927, începe să funcţioneze şi o şcoală
de menaj. Şcoala de meserii din Târgul Horezu a fost ridicată la rangul de şcoală inferioară în anul 1928,
pentru ca în anul 1930, şcoala să fie retrogradată. Un an mai târziu, ea a fost scoasă din bugetul statului şi
lăsată să se întreţină prin propriile ei mijloace. În acel moment, şcoala avea doi maiştri: unul de rotărie, care
era plătit de comitetul şcolar, şi al doilea - de fierărie, cu o vechime de 31 de ani, care primea salariul de la
stat. Această şcoală a funcţionat în imobilul Fundaţiei „Ioan Prodescu”, fapt care i-a nemulţumit pe cei care
slujeau şcoala primară pentru care fusese făcută donaţia.
La 25 august 1933, prefectul judeţului Vâlcea îl atenţiona pe prim-pretorul Plăşii Horezu, să fie atent la
starea de spirit a învăţătorilor fără posturi din zonă, care ar urma să participe la congresul de la Bucureşti al
învăţătorilor fără posturi din toată ţara19. În zilele de 16-17 iunie 1935, la Sfânta Mănăstire Bistriţa s-a
desfăşurat al doilea concurs interşcolar între elevii şcolilor primare din judeţul Vâlcea. La lucrările scrise, au
participat şi elevii din clasele a IV-a şi a VII-a de la şcolile din Romanii de Jos, Râmeşti şi Romani-
Tănăseşti. La clasa a IV-a băieţi, premiul I a fost obţinut de elevul Popa Constantin de la şcoala Râmeşti, iar
la clasa a VII-a, premiul I a fost obţinut de elevul Ionete Niculae de la aceeaşi şcoală20.
În 1939, în comuna Romani existau 4 şcoli primare cu localuri proprii şi anume: una în satul Romanii
de Jos - cu două posturi, una în satul Romani de Sus - cu un post, una în satul Râmeşti - cu două posturi şi
una în satul Tănăseşti, cu un singur post. În comuna Horezu existau două şcoli primare şi anume: una în satul
Urşani - cu un singur post şi alta în satul Horezu, cu cinci posturi. Tot aici funcţiona şi un gimnaziu industrial
cu patru clase şi trei ateliere: de rotărie, fierărie şi tâmplărie21.
b) P erioada 1948-1989. După reforma învăţământului din 1948, la Horezu a început să funcţioneze
Şcoala elementară de 7 clase. Din mai multe motive, anul şcolar 1948-1949 s-a deschis la 8 octombrie, faţă
de 15 septembrie, cum începea de obicei. Pe lângă aceasta, mai funcţionau şcolile elementare de 4 ani de la
Râmeşti, Romanii de Sus şi Romanii de Jos. În comuna Romani, în 1949, un învăţător făcea parte din Frontul
Plugarilor (Vameşu Gh. Ion, fost prizonier 6 ani în U.R.S.S.), cinci erau înscrişi în Partidul Muncitoresc
Român (Vameşu I. Ioana, Drarscharsk Maria, Chişavu Ion, Tocană Vasile, Gojban Dumitru.), un invăţător -
la U.F.D.R. (Ionescu D. Maria) şi doi învăţători neînregimentaţi politic (Gojban Mariana, Vameşu Gh.
Dumitru)22. Prin stăruinţa directorului şcolii elementare şi a autorităţilor locale, în comuna Horezu a fost
înfiinţată o şcoală medie, care în anul şcolar 1953-1954 a avut 32 de elevi înscrişi în primul an de liceu.
Directorul şcolii era Mihuţi Ioan.
Din darea de seamă realizată la sfârşitul anului şcolar 1956-1957 de învăţătorul I. Constantinescu -
directorul şcolii din Romanii de Sus, rezultă un procent de repetenţie de 22%, cauzele acestor rezultate fiind:
condiţiile materiale ale şcolii şi ale elevilor nu au fost optime (o singură sală de clasă, mobilier şcolar
936
neadecvat, material didactic insuficient); situaţia geografică şi topografică cu care s-au confruntat cadrele
didactice, care parcurgeau 4-5 km zilnic; componenţa socială a elevilor şcolii, adică elevi români cu o
constantă tradiţie formată faţă de şcoală şi elevi rudari cu un nivel scăzut, situaţie materială proastă, poziţie
socială de flotant, dar pe care legea îi obliga la şcolarizare. Se considera că aceasta constituia o problemă
importată, deoarece din 54 elevi înscrişi, 21 erau rudari iar din aceştia, 12 au rămas repetenţi. Directorul
propunea înfiinţarea unei unităţi şcolare mari, pentru elevii rudari, şi chiar străngerea acestora şi din alte sate,
formându-se astfel un puternic centru „rudăresc”, de care să răspundă direct Comitetul Raional23. În acelaşi
an, la şcoala Romanii de Jos, director Drarschars Maria, au fost înscrişi 54 elevi din care 7 au rămas
repetenţi, iar la şcoala din Râmeşti, director - Maria D. Ionescu, au fost înscrişi 24 elevi, din care au
frecventat cursurile 19 elevi. Învăţătorii din aceste şcoli trebuiau să se preocupe şi de culturalizarea
locuitorilor satelor, prin prelucrarea broşurilor primite de la Ministerul Culturii şi a articolelor din gazete. Cu
prilejul acestor întâlniri, se punea accentul pe superioritatea muncii în colectiv, pe necesitatea predării la timp
a cotelor de carne şi lână, pe plata impozitelor ş.a.24.
În anul şcolar 1959-1960, la Şcoala Medie Horezu, „singura şcoală de cultură generală la noi în
raion”, au fost repartizaţi un inginer agronom pentru practica agricolă şi un alt inginer pentru cunoştinţe
industriale25. În anii 1960-1961, s-a construit primul local de şcoală cu două nivele şi cu 12 săli de clasă.
După ce localitatea a fost declarată oraş, în anul 1968, ca urmare a unei noi organizări administrativ-
teritoriale, şcoala medie s-a transformat în liceu cu câte două clase de real şi una de uman în fiecare an de
studiu. Din anul 1978, liceul devine industrial, funcţionând cu 6 clase la anii I şi II la prim a treaptă (care a
devenit obligatorie) şi doar câte 3 clase la treapta a II-a. Alături de liceu, continuă să existe şcoala primară şi
cea generală. Se construieşte un nou local de şcoală, cu trei nivele şi 12 săli de clasă, o sală de gimnastică şi
un cămin internat, de 200 de locuri. Alături de învăţători şi profesori, activează 7 ingineri şi 12 maiştri
instructori.
c) În v ăţăm ân tu l în perioada postdecem bristă. În anul 1993, Liceul industrial a fost transformat în
Grup Şcolar „Constantin Brâncoveanu”, care, pe lângă clasele I-VIII, obligatorii, va avea clase de liceu cu
diferite profiluri - real, uman, industrial, clase ale şcolii profesionale, complementare şi pentru învăţământul
seral. Din anul 1996, a început construcţia unui impunător local, cu arhitectura inspirată din stilul
brâncovenesc. În anul şcolar 2000-2001, la Grupul Şcolar „Constantin Brâncoveanu” erau înscrişi 1891 de
elevi, cuprinşi în 12 clase primare, 16 clase gimnaziale, 6 clase de profil uman, 12 clase profil industrial, 10
clase profesionale şi 3 clase cu frecvenţă redusă. În urma aplicaţiei depuse pe programul PHARE TVET
2004-2006, a rezultat reamenajarea localului construit în anii ’70 şi înfiinţarea următoarelor laboratoare şi
ateliere dotate corespunzător: 2 laboratoare electrotehnică, 2 ateliere electrotehnică, 1cabinet desen tehnic, 2
ateliere mecanică, 1 atelier de sudură, o hală de maşini, 1 laborator construcţii şi 1 atelier construcţii. În anul
2008, s-a încheiat construcţia noului local cu 13 săli de clasă, 3 laboratoare, spaţii necesare funcţionării
personalului didactic auxiliar şi de conducere. În anul 2008, erau înregistraţi cca 2300 elevi, proveniţi atât
din Horezu, cât şi din alte localităţi26, fiind considerată unitatea şcolară cu cei mai mulţi elevi din Oltenia.

Note bibliografice
1. Nicolae Andrei, Gh. Pârnuţă, Istoria învăţământului din Oltenia, vol. I, Craiova, Ed. „Scrisul Românesc”, 1977, pag. 106.
2. Răzvan Theodorescu, Constantin Brâncoveanu între Casa Cărţilor şi Ievropa, Bucureşti, Editura Rao, 2006, pag.16.
3. Gherasim Cristea, Istoricul Mănăstirii Hurezu, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2003, pag.155.
4. Nicolae Iorga, Istoria învăţământului românesc, Bucureşti, 1970, pag. 40.
5. Corneliu Tamaş, O şcoală în limba română la 1718, în „Orizont” - supliment, dec. 1972.
6. Nicolae Andrei, Gheorghe Pârnuţă, op. cit., pag. 236.
7. Arhivele Statului Bucureşti, Fondul Ministerului Culturii şi Instrucţiunii Publice, dos. 1747/1848, f. 308.
8. Idem, dos. 2002/1851, f. 256.
9. Idem, dos. 2080/1851, f. 160.
10. DJVAN, Fond Prefectura Judeţului Vâlcdea (în cont., PJV), dos. 27/1865, f. 9.
11. Ibidem, f. 82.
12. Ibidem, f. 172, 189,190.
13. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, pag. 128.
14. Arhivele Statului Bucureşti, Fond Ministerul Culturii şi Instrucţiunii Publice, dos. 69/1869, fila 33.
15. DJVAN, Fond Revizoratul Şcolar Vâlcea (în cont., RŞV), dos.1/1885, f. 20-21.
16. Idem, dos. 3/1897, vol. II, f. 593, 601.

937
17. Idem, dos.1/1901, f. 36.
18. N. Andrei, Gh. Pârnuţă, op. cit., pag. 214, 351.
19. Idem, Fond Pretura Plăşii Horezu, dos. 3/1933, f. 3.
20. Idem, Fond RŞV, dos.8/1936, f. 51.
21. Idem, Fond PJV, dos. 48/1939, f. 20, 53.
22. Idem, Fond Organizaţia P. M. R. Romani, dos.37/1949, f. 17.
23. Idem, Fond Sfatul Raional Horezu, dos. 26/1957, f. 196-197.
24. Ibidem, f .199- 223.
25. DJVAN, Fond Comitetul Raional P.C.R. Horezu, dos.35/1960, f. 42.
26. Arhiva Grupului Şcolar „C. Brâncoveanu”, documente şcolare (neinv. şi nenum.).

Liceul “Constantin Brâncoveanu”

Clubul Copiilor din Horezu

938
 Cap. VI - CULTURA
1. CULTURA POPULARĂ
a) Referinţe
În configuraţia etnoculturală a judeţului Vâlcea, oraşul Horezu este centrul unei subzone deosebit de
productive şi performante, care coagulează fondul structural al zonei Vâlcea în contextul culturii populare
româneşti, cuprinzând valori recunoscute pe plan naţional, mai ales în domeniul artei populare. “Ceramica de
Hurez” este una din mărcile identitare ale spaţiului vâlcean în cultura tradiţională din România.
Această realitate este rezultatul unei evoluţii de câteva veacuri, dinamizate, de la cumpăna secolelor
XVII-XVIII, odată cu ctitoria brâncovenească a Hurezilor, de dialogul între artele cultivate în mediul
mănăstiresc şi meşteşugurile de tradiţie ţărănească. Ion V lăduţiu apreciază că “Î n a r ta o lă r itu lu i, V â lc e a a re
o p e s r o n a lita te d is tin c tă p e p la n u l c e r a m ic ii p o p u la r e ro m â n e ş ti, p r i n c r e a ţia m e ş te r ilo r d e la H u re z, c r e a ţie
c e -ş i p e r fe c te a z ă tr a d iţia p e p a r c u r s u l c â to r v a v e a c u r i. [ . . . ] C e r a m ic a d e H o r e z u se d istin g e , în a in te d e
toate, p r i n c a r a c te r u l ei d e c o ra tiv , c a r e o s itu e a z ă în c a te g o r ia o b ie c te lo r d e lu x şi f a c e s ă f i e u tiliz a tă n u m a i
la o c a z ii fa m ili a le f e s tiv e o ri c a p ie s e d e în fr u m u s e ţa re . C a r a c te r is tic e s te f a p t u l că, în p r o d u s e le a n u m ito r
o la r i d e aici, se r e g ă s e s c s tr ă v e c h i f o r m e ş i m o tiv e o r n a m e n ta le r o m â n e ş ti” '. În harta C e n tre
m e ş te ş u g ă r e ş ti (sec X X ) , care însoţeşte exegeza artei populare vâlcene, oraşul Horezu, inclusiv satele
Romanii de Sus şi Urşani, este prezent cu cojocari, olari, ţesături şi piese de costum popular, fluierari, albieri,
lingurari, mobilier ţărănesc, obiecte crestate din lemn - cvasi-totalitatea meşteşugurilor tradiţionale practicate
în Vâlcea. Edificator pentru productivitatea şi performanţa meşterilor locali în cea de a doua jumătate a
secolului avut în vedere, este faptul că, dintre cei 19 creatori de artă populară fişaţi în cap. M e ş te r i p o p u la r i
c o n te m p o r a n i , 9 (adică aproape jumătate!) sunt din Horezu: C onstantin A ntonie, C o n stan tin Bogorodea,
Ion Buclescu, Ja n D um itrescu, D um itru M ischiu, Anghel M oisescu, Stelian O grezeanu, V ictor
O grezeanu, V ictor V icşoreanu.
Aceste adevărate performanţe ale Horezului, caracterizate prin continuitate şi perenitate în domeniul
artei populare, se explică, în primul rând, prin vecinătatea şi influenţa Mânăstirii Hurezi, care a concentrat în
jurul ei, în secolele XVII-XVIII, meşteşugari ceramişti, sculptori în piatră şi lemn, zugravi iconari, ţesătoare,
dulgheri, şiţari etc. Aceşti meşteşugari îşi specializaseră şi-şi perfecţionaseră arta, ceea ce a favorizat un
transfer de cunoaştere şi aplicare, meşterii venind cu abilitatea tehnică, exponenţii curţii domneşti, prezenţi
cu prilejul ospeţelor şi al vizitelor la mănăstire, aducând rafinamentul exprimat în ornamentică şi cromatică.
Zugrăvitul, arta pe care ţăranii liberi o practicau în sec. al XVII-lea, se caracteriza prin tendinţa de a laiciza
picturile de pe pereţii bisericilor, fenomen ce va culmina cu portretul de ctitor care, la sfârşitul sec. al XVIII-
lea şi pe parcursul celui de al XIX-lea, va împleti moştenirea medievală cu spiritul ruralizant şi folcloric,
toate constituind un ultim capitol, plin de originalitate, al tradiţiei şi artei post-bizantine în Vâlcea. Ca o
reverberaţie, peste veacuri, a înrâuririi pe care Mănăstirea Hurezi a avut-o asupra dezvoltării artei populare
din zonă, menţionăm un fapt de istorie culturală: în anii 1967-1973, când se realiza restaurarea monu­
mentului, meşterul fierar C onstantin Bogorodea a reuşit să redea vechea înfăţişare a lăcaşului
brâncovenesc, executând lanţuri, copili, zăvoare pentru uşi, cosoare, aplice, lampadare şi candelabre.
Asemenea obiecte le găsim şi la Culele de la Măldăreşti, restaurate tot de meşterul horezean. Din mâinile lui,
au rămas: aplica cu huhurezul, vechea emblemă a locului şi aceea cu cei doi vulturi contopiţi, evocând
emblema Ţării Româneşti.
În al doilea rând, statutul tradiţional al oraşului: Horezu a fost, dintotdeauna, un târg, unde se întâlneau,
din toată depresiunea, meşterii şi micii producători pentru schimbul de produse. În anii ‘60, se mai folosea
expresia: “sâmbătă, mă duc în târg, la Horezu”. Era îndătinat obiceiul de “a se scoate mireasa”, în sâmbăta de
după nuntă, pentru “a o da prin târg”, înţelegând prin aceasta că era special adusă pentru ca ginerele să-i
cumpere haine şi piese de mic inventar pentru familia şi casa abia închegate. Această realitate economică a
favorizat constituirea şi funcţionarea unei pieţe locale de desfacere, inclusiv pentru produsele de artă
939
p o p u la ră , a c c e s ib ilă şi p e rm a n e n tă . P e a c e a s tă tra d iţie c o m e rc ia lă , d a r fire şte , c o n ju g â n d şi m o tiv a ţii d e o rd in
c u ltu ra l, s -a d e z v o lta t şi c o n s a c ra t T â rg u l C e ra m ic ii P o p u la re R o m â n e ş ti “ C o c o ş u l d e H u re z ” , p ro g ra m
c u ltu ra l c a re a a ju n s la e d iţia a X L I - a (2 0 1 1 ). “ R e c o lta ” v a lo ric ă a tâ rg u lu i e s te c o n s e r v a tă în p a trim o n iu l
G a le rie i de A r tă P o p u la r ă C o n te m p o ra n ă , a d ă p o s tită în e d ific iu l C a se i d e C u ltu ră “ C o n s ta n tin
B r â n c o v e a n u ” 2. În fin e , d e z v o lta re a a rte i p o p u la re în a r ia H o re z u lu i şi, în g e n e ra l, în s p a ţiu l v â lc e a n , în
u ltim e le p a tru d e c e n ii, în c o rp o r e a z ă tra v a liu l ştiin ţific , m e to d o lo g ic şi m a n a g e ria l al in s titu ţie i ju d e ţe n e d e
sp e c ia lita te , d e n u m ită in iţia l C a s a C re a ţie i P o p u la re , ia r în p r e z e n t - C e n tru l p e n tru C o n s e r v a r e a şi
P ro m o v a re a C u ltu rii T ra d iţio n a le . P rin tre lin iile stra te g ic e c o n tu ra te în c ă d in 1 9 7 2 3, s -a u s itu a t c o re la re a
c e rc e tă rii f u n d a m e n ta le , c u c e r c e ta r e a a p lic a tă ; c o n s titu ire a şi f u n c ţio n a r e a u n o r s tru c tu ri p r o fe s io n a le de
p ro fil, p rin tre c a re A s o c ia ţia C r e a to r ilo r P o p u la ri d in V â lc e a (A C P V ), în f iin ţa tă în m a rtie 1 9 7 3 , o d a tă cu
la n s a r e a m o n o g ra fie i-a lb u m , şi a v â n d u -ş i s e d iu l c h ia r la H o re z u ; c u ltiv a re a u n u i d ia lo g c o n s ta n t şi n e m ijlo c it
în tr e c e rc e tă to ri, în d r u m ă to ri şi m e ş te ri p o p u la ri; s tim u la re a p ro c e s u lu i d e c re a ţie şi p r o m o v a r e a m e ş te rilo r
c a re a tin g , p r in tra v a liu l a rtis tic , sta tu tu l şi s ta n d a rd u l d e c r e a to r p o p u la r. M a i a le s a c e s t u ltim o b ie c tiv
s tra te g ic a f o s t u r m ă r it c u c o n s e c v e n ţă şi te n a c ita te , p r in tr -o g a m ă v a r ia tă d e p ro g ra m e c u ltu ra le (ştiin ţific e ,
m e to d o lo g ic e , a rtis tic e ), m u lte d in tre e le d e ru lâ n d u -s e la H o re z u sa u r e a liz â n d u -s e c u a p o rtu l s u b s ta n ţia l al
o ra ş u lu i o la rilo r.
C o n s e m n â n d p re z e n ţa a rte i p o p u la re a H o re z u lu i în c o n te x te n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le în p e r io a d a
1968 - 2 0 0 8 , d e la e x p o z iţia m e ş te rilo r d in c e n tru l H o re z u ( S a la D a lle s , în p lin c e n tru l C a p ita le i, 1 9 7 3 ) şi
p â n ă la p a r tic ip a re a m e ş te rilo r h o re z e n i la m a rile e x p o z iţii o r g a n iz a te d e ju d e ţu l V â lc e a la P a la ta l
P a r la m e n tu lu i d in B u c u re ş ti (1 9 9 9 , 2 0 0 2 ) şi la m a n ife s tă rile d e p ro m o v a r e a c u ltu rii tr a d iţio n a le v â lc e n e în
E u ro p a (S a lz b u rg , 2 0 0 1 ; P ra g a , 2 0 0 3 ; B u d a p e s ta , 2 0 0 4 ), G heorghe Deaconu a p re c ia z ă , în P a tr im o n iu l
d o c u m e n ta r a l c u ltu r ii tr a d iţio n a le d in V â lc e a 1 9 6 8 -2 0 0 8 (v o l. I, 2 0 0 8 ; v o l. II, 2 0 1 0 ), s ta n d a rd u l v a lo ric la
c a re a a ju n s c e r a m ic a d e H u re z la c u m p ă n a s e c o le lo r X X -X X I şi m o tiv e a z ă a c e a s tă d e v e n ire . P e d e o p a rte ,
a u to ru l c o n s ta tă c ă la E x p o z iţia n a ţio n a lă “ C e ra m ic a p o p u la r ă la sfâ rş it d e m ile n iu ” (1 9 9 8 ), o r g a n iz a tă de
C N C V T C P şi F u n d a ţia C u ltu ra lă “E th n o s ” , su b p a tro n a ju l M in is te ru lu i C u ltu rii, V â lc e a a f o s t re p re z e n ta tă
p r in lu c ră rile a 2 0 d in tre ce i c c a 100 de e x p o z a n ţi d in ţa ră , 17 d in tre ei f iin d h o re z e n i. O la rii h o r e z e n i a u d a t
d in a s tii c u g e n e ra ţii su c c e s iv e d e o la ri ( Buclescu, F rig u ră , Iorga, M ischiu, O grezeanu, V icşoreanu,
Ţ am b rea ), în c o rp o r â n d şi in v e s tiţia p r o fe s io n a lă şi m o r a lă a a n g a ja ţilo r in s titu ţie i ju d e ţe n e d e p r o f il4.
În d e v e n ir e a e tn o c u ltu ra lă a o ra ş u lu i H o re z u , c a şi a V â lc ii în g e n e ra l, c e l m a i s e m n ific a tiv p ro c e s
c o n te m p o r a n l- a c o n s titu it r e v ita liz a r e a şi re c u p e ra re a , în sp a ţiu l c u ltu ra l p u b lic , a c re a ţie i a rtis tic e d in
m ă n ă s tiri şi sc h itu ri, in c lu s iv d in c tito r ia lu i B râ n c o v e a n u d e la H u re z i, p e n tru c a re C e n tru l J u d e ţe a n de
C o n s e rv a re şi P ro m o v a re a C u ltu rii T ra d iţio n a le V â lc e a , p r in e tn o g ra fa E lena Stoica, a c o n c e p u t, o rg a n iz a t
şi c o o rd o n a t, în c e p â n d c u a n u l 2 0 0 0 , su b p a tro n a ju l şi c u sp rijin u l A rh ie p is c o p ie i R â m n ic u lu i, u n p ro g ra m
c u ltu ra l, re m a rc a b il p r in c o n s is te n ţă şi d u ra tă : “M o n a h is m şi a r tă ” , c u e d iţii a n u a le la R â m n ic u -V â lc e a , în
ţa r ă şi p e s te h o ta re . P ro ie c tu l a re a d u s în c irc u it a r ta ţe s ă tu r ilo r şi a ic o a n e lo r d in m ă n ă s tiri, in c lu s iv la
H u re z i. A r ta ţe s u tu lu i s -a p ra c tic a t, a p ro a p e n e în tre ru p t, în sa te le d in ju r u l M ă n ă s tirii H u re z i, d a r c o v o a re le
o lte n e ş ti s-a u lu c ra t în a te lie re le m â n ă s tirii. P rin a c e la ş i p ro g ra m , s - a re lu a t şi a r ta c o n f e c ţio n ă rii v e ş m in te lo r
m o n a h a le c u se m n ific a ţie sa c ră , şi a a lto r o b ie c te re lig io a s e , r e c u p e râ n d u -s e a s tfe l o a r tă c e se p ie rd u s e în
a n ii d e c o m u n is m .
b) Constante şi mutaţii
E v o lu ţia c u ltu rii tra d iţio n a le în o ra ş u l H o re z u şi în a re a lu l p e c a re -l p o la riz e a z ă , în c e a d e a d o u a
ju m ă ta te a sec. al X X -le a , c u n o a ş te d e o p o triv ă c o n s ta n te stru c tu ra le şi m u ta ţii f u n c ţio n a le , c a re d e fin e s c u n
p a trim o n iu v iu , d in a m ic , în c a re m o d e le le tr a d iţio n a le se a c tu a liz e a z ă în ip o s ta z e c o n c re te . L e v o m
c a r a c te r iz a su m a r, p e c a te g o rii şi g e n u ri: arh itec tu ra , a rta lem nului, ceram ica, ţesăturile şi portul
p o pular, folclorul .
În d o m e n iu l arhitecturii, H o re z u e s te , d e s ig u r, p a rte in te g r a n tă a s p a ţiu lu i v â lc e a n - ţin u t al
c iv iliz a ţie i le m n u lu i, c u s tră v e c h i tra d iţii m e ş te ş u g ă r e ş ti şi p re g n a n te p e rfo rm a n ţe a rtis tic e , c a re s -a u
m a te ria liz a t, c u p re c ă d e re , în c o n s tru c ţia lo c u in ţe i, s in te z ă d e te h n ic ă , fu n c ţio n a lita te şi a rtă . S a te le d in a ria
H o re z u lu i a u c u n o s c u t, d ia c ro n ic , to a te c e le tre i tip u ri d e c a se c o n s tru ite în V â lc e a : c a s a jo a s ă , c a s a în ă lţa tă
p e so c lu şi c a s a în a ltă . P re z e n ţa fo iş o ru lu i, c a e le m e n t c a ra c te ris tic a l a rh ite c tu rii tr a d iţio n a le , se
p a rtic u la riz e a z ă , la fie c a re tip de c a să , p r in p o z iţia a m p la s ă rii şi p r in d im e n s iu n i, ia r f u n c ţio n a lita te a şi

940
măiestria artistică a realizării sunt, în toate cazurile, deschise optimizării. O mostră de casă cu foişor
polifuncţional şi executat la standarde artistice, datând din a doua jumătate a sec. al XX-lea, este casa
meşterului olar Stelian O grezeanu, din Olari-Horezu, rezultat al colaborării proprietarului cu meşterul
lemnar Jean D um itrescu. Cei doi au conceput imaginea unei case româneşti în stil tradiţional; sala şi
pridvorul de lemn sunt ornamentate cu motive predominant florale, iar stâlpii, diferiţi unul de altul, au
încrustări similare celor din Gorj5. Odată cu schimbarea materialului şi a tehnicii de construcţie, s-au produs
mutaţii în planul, decorul şi stilul caselor. Încă de la mijlocul sec. al XX-lea, în peisajul construit al
Horezului, casele noi se apropiau de aşa-zisa „vilă românească” . Această tendinţă, având o tradiţie veche în
oraşele noastre, coborând la începutul secolului, a cunoscut, la cumpăna secolelor XIX-XX, o tot mai
accentuată modernizare şi s-a extins şi în mediul rural din jur. În domeniul artei lem nului, Horezu este, în
special prin satele Romanii de Sus şi Urşani, unul dintre cele mai productive şi performante centre
meşteşugăreşti din spaţiul vâlcean. Dintre cele trei categorii de obiecte cunoscute în practica tradiţională a
acestui meşteşug (piese de mobilier, unelte de muncă, obiecte de uz gospodăresc), cele care au atins un înalt
standard artistic aparţin mobilierului. Cel mai valoros meşter al locului, constructor de piese de mobilier, în
sec. al XX-lea, a fost Jean D um itrescu. Originar din Costeşti, dar stabilit la Horezu, Jean D um itrescu şi
fratele său, D um itru D um itrescu, au deprins meşteşugul sculpturii în stilul brâncovenesc, cu care au venit
în contact la Mănăstirea Hurezi. Piesele executate de cei doi fraţi D um itrescu (stâlpi de casă, uşi, scaune,
laviţe, scrinuri, lacre, blidare, biblioteci, canapele) se caracterizează prin săpatul mai adânc în lemn,
rafinamentul lucrăturii şi acurateţea redării motivului decorativ. În ansamblul compoziţional al pieselor
realizate de cei doi meşteri, intervin, pe albia modelelor tradiţionale, note specifice, rod al măiestriei lor
creatoare6.
Tot în categoria pieselor de mobilier, se încadrează tradiţionalele lăzi de zestre, executate de meşterii
din Romanii de Sus, remarcabile prin decor: ornamentele, preponderent geometrice (rozete, cercuri,
semicercuri, linii drepte sau curbe) şi vegetale (bradul), sunt dispuse atât pe partea din faţă, pe picioare şi pe
capete, cât şi pe capacul bombat (specific lăzilor din partea locului), toate compunând un ansamblu decorativ
cu o compoziţie echilibrată, armonoioasă. O categorie deosebită de obiecte rezultate din prelucrarea artistică
a lemnului, o constituie fluierele, acest meşteşug fiind practicat în satul Urşani, probabil sub influenţa
constructorilor de fluiere din aşezarea păstorească învecinată, Vaideeni. Cel mai cunoscut meşter fluierar din
Urşani, în a doua jumătate a sec. al XX-lea, a fost C onstantin A ntonie, ucenic al unor meşteri vestiţi din
Vaideeni.
c) Ceramica
Acesta este genul artistic în care Horezu excelează nu numai în spaţiul vâlcean, ci şi pe plan naţional.
Tehnologia şi morfologia olăritului horezean sunt îndeobşte cunoscute. În materie de decor, apreciază Paul
Petrescu, olarii horezeni „ a u r e a liz a t u n e le d in tr e c e le m a i f r u m o a s e e x e m p la r e d e c e r a m ic ă o r n a m e n ta tă
d in în tr e a g a o lă r ie r o m â n e a s c ă ” 7.
Decorul vaselor de Horezu este realizat în tehnici diferite: stropitul, jirăvitul, desenarea cu cornul,
imprimarea cu tipare de lemn sau de pământ ars, scobirea. Vasele de Horezu sunt, în prealabil, angobate şi
apoi smălţuite, necesitând, aşadar, două arderi. Tehnica specifică Horezului este jirăvitul, executat cu două
unelte specifice - cornul şi gaiţa. Gama motivelor cultivate de olarii horezeni, este relativ restrânsă, dar
motivele sunt asociate în felurite combinaţii, conducând la o mare varietate decorativă. Clasificarea
motivelor folosite de olarii din Horezu vădeşte preferinţa acestora pentru motivele vegetale, tratate în
manieră stilizată, dar uneori şi în viziune realistă: trifoiul, frunzele de diferite feluri, ciorchinii de struguri,
bradul în diferite forme, mai mult sau mai puţin stilizate, vrejii şi bobocii de flori. Dintre motivele de
inspiraţie animalieră, se impune, ca frecvenţă şi ca tratare stilizată, imaginea cocoşului, care a devenit
emblematică pentru ceramica de Hurez. O categorie specială de ornamente, o constituie motivele simbolice,
legate de diferite credinţe străvechi, precum c u ltu l s o la r , reprezentat prin cercuri şi spirale sau prin imaginea
antropomorfizată a soarelui; un motiv predilect al olarilor horezeni este steaua în şase sau opt colţuri. Cea
mai largă categorie de motive decorative este aceea a m o tiv e lo r g e o m e tr ic e : puncte, linii drepte şi ondulate,
spirale, cercuri, zig-zag-uri. Ornamentica dă întreaga măsură a măiestriei creatoare a olarilor locali,
remarcată de Paul Petrescu28.

941
 C e ra m ic a d e H u re z a a v u t în ce l d e al tr e ile a s fe rt a l se c . al X X -le a , d o u ă p e r s o n a lită ţi e x e m p la re şi
m o d e la to a re : Stelian O grezeanu şi V ictor V icşoreanu . În tre c e i d o i c e ra m iş ti e x p o n e n ţia li ai H o re z u lu i, a
f u n c ţio n a t o p r o d u c tiv ă e m u la ţie c re a to a re (tu lb u ra tă , a rtific ia l, n u m a i d e te n s iu n ile p ro v o c a te d e a n u m iţi
p u b lic iş ti, o b s e d a ţi de m a n ia ie ra rh iilo r a rb itra re şi a r iv a lită ţilo r m e d ia tic e ): O grezeanu e r a “c la s ic u l” , m a i
fid e l f o rm e lo r şi m o d e le lo r c o n s a c ra te , d a r şi el re c e p tiv la n o u ta te , m a i a le s în te h n o lo g ia o lă ritu lu i;
V icşoreanu e r a m a i “ro m a n tic ” , p ro m o to r u l fa n te z ie i c re a to a re , in o v a to ru l p r in e x c e le n ţă , d a r p ă s trâ n d u -s e
t o t în m a tc a tra d iţie i. A b a n d o n a re a lu tu lu i h o re z e a n d e c ă tre S te lia n O g re z e a n u , la în c e p u tu l a n ilo r ’8 0, a
d e z e c h ilib ra t (p ra c tic , a frâ n t!) a c e s t d ia lo g fire s c şi r o d ito r în tre c e le d o u ă a titu d in i şi p e rs p e c tiv e în tr a ta r e a
tra d iţie i, d e fa p t - în tre c e le d o u ă v a ria n te s tilis tic e a le a c e le ia ş i in v a ria n te . În a b s e n ţa a c e s te i “c o n f r u n tă r i”
c re a to a re , tr e p ta t- tr e p ta t, în lo g ic a n o r m a lă a d in a m ic ii tr a d iţie i p o p u la re , c r e a ţia lu i V ic ş o re a n u , c r is ta liz a tă
în tr - u n stil c e -i p o a r tă n u m e le - stilul V icşoreanu9 - s -a „ c la s ic iz a t” , d e v e n in d u n b u n c o m u n , u n tip a r
m o d e la to r p e n tru n o ile g e n e ra ţii d e o la ri.
C e ra m ic a d e H u re z c o n s titu ie u n „ la b o r a to r ” al c re a ţie i p o p u la re c o n te m p o ra n e . L u m e a c e r a m iş tilo r
h o re z e n i e s te o re a lita te c o m p le x ă şi p r o te ic ă , în c a re v e c h ilo r d in a s tii d e o la ri li se a s o c ia z ă fa m ilii n o i,
g e n e r a ţiile m a i v â rs tn ic e s u n t u rm a te , „ c o n c u r a te ” d e a lte le m a i tin e re : E ufrosina V icşoreanu; Ioana şi
D um itru M ischiu; M aria şi G heorghe Io rg a , c u fiu l lo r - Liviu ; Ionel Popa; Costel şi G eorgeta Popa;
Sorin şi M arieta G iubega; Ion şi M ihaela Paloşi, Nicoleta şi L a u ren ţiu P ie tra ru - fiic e le şi, re sp e c tiv ,
g in e rii fa m ilie i M ischiu; Vasilica O laru; G heorghe Ţ am brea; f a m ilia M ihai şi M a ria B âscu , c u co p iii:
Nicu, Costel, M aria şi L iliana ; f a m ilia Ion şi E lisabeta B âscu , c u c o p iii; f a m ilia M aria F rig u r', f iic a lu i
V icşoreanu , c u c o p iii: Florinel şi Ionel ; fra ţii M ischiu: C onstantin, G heorghe şi Ştefan; Ion M ischiu;
Ion Pueţu e tc. D in a c e a s tă m a re „ f a m ilie ” a o la rilo r h o re z e n i d e a z i, lip s e ş te d o a r u n s in g u r n u m e : Ion
V icşoreanu , c a re a o p ta t, c a şi Stelian O grezeanu , d a r în a lt m o m e n t şi c o n te x t, p e n tru u n a lt lu t d e c â t c e l al
s tr ă m o ş ilo r săi . . .
d)Ţesăturile şi portul popular
D e z v o lta re a ţe s u tu lu i în H o re z u , a f o s t stim u la tă , f ă r ă în d o ia lă , d e c u ltiv a re a a c e s tu i m e ş te ş u g la
M ă n ă s tire a H u re z i, a ş a c u m a p r e c ia z ă G e o r g e ta S to ic a , a tu n c i c â n d d e s c rie p o r tu l lo c a l, i n s i s t â n d p e
s c o a r ţ a l u c r a t ă a ic i: o lu c ra re d e m a ri d im e n s iu n i (2 -3 /1 ,5 0 -2 m ); c â m p u l c u m o tiv e v e g e ta le , z o o m o rfe sa u
a n tro p o m o rfe e ste în c a d r a t d e u n u l, d o u ă sa u tr e i c h e n a re ; d e o b ic e i, în c h e n a r a p a r m o tiv e g e o m e tr ic e şi
v e g e ta le a lte rn a te ; m o tiv e le d e c o ra tiv e a le c â m p u lu i s u n t d is p u s e în ş iru ri şi n u m a i ra re o ri s u n t a ra n ja te în
ju r u l u n u i m o tiv c e n tra l. C ă tre m ijlo c u l sec. al X IX -le a , s c o a r ţa în c e p e s ă a p a r ă c u r e n t în o r g a n iz a re a
in te rio ru lu i lo c u in ţe i ţă ră n e ş ti d in z o n ă 10.
C o s tu m u l p o p u la r fe m e ie s c d in H o re z u (şi d in a re a lu l în c o n ju r ă to r ), c u o p re g şi c a trin ţe (z ă v e lc i) se
in te g r e a z ă tip o lo g ie i c o n tu ra te d e E lena Secoşan , p e n tru p o rtu l p o p u la r d in V â lc e a ; c o s tu m u l b ă rb ă te s c d e
V â lc e a , m u lt m a i s im p lu d e c â t c o s tu m u l fe m e ie s c , c u n o a ş te tr e i tip u r i e v o lu tiv e : c ă m a ş a d re a p tă , d e v e c h e
tra d iţie ; c ă m a ş a c u p o a le ; c ă m a ş a c u p la tc ă şi p o a le . În sa te le a p a rţin ă to a re o ra ş u lu i H o re z u e s te p re z e n t, su b
in f lu e n ţa „ u n g u r e n ilo r ” d in V a id e e n i, şi c o s tu m u l c io b ă n e s c , d e o rig in e tra n s ilv ă n e a n ă . N o ta c a r a c te r is tic ă a
c o s tu m u lu i c io b ă n e s c e s te c r o m a tic a s o b ră , lim ita tă la c o m b in a ţia d e n e g r u şi alb . C a şi în c e le la lte su b z o n e
e tn o g ra fic e a le V â lc ii, în a r ia H o re z u lu i c o s tu m u l p o p u la r a ie ş it d in c irc u itu l v iu , fiin d p u r ta t n u m a i în
c o n te x te s ă rb ă to re ş ti şi în ip o s ta z e a rtis tic e . S a te le d in a re a lu l H o re z u lu i p a r tic ip ă în m o d c o n s ta n t la „ H o ra
c o s tu m e lo r ” (P ie tra ri) - p ro g ra m c u ltu ra l c a re a c o n trib u it la r e v ita liz a r e a m e ş te -ş u g u lu i şi la c r is ta liz a re a
v a lo ric ă a c o s tu m u lu i a u te n tic şi s p e c ific d e V â lc e a 11.

e) Consideraţii privind folclorul horezean

H o re z u şi a re a lu l în c o n ju r ă to r se c o n s titu ie , şi în d o m e n iu l folclorului, c a o s u b z o n ă re p r e z e n ta tiv ă
p e n tru s p e c if ic ita te a c u ltu rii tra d iţio n a le d in sp a ţiu l v â lc e a n ; c o n f ig u r a ţia s a e s te r e z u lta tu l c o n f lu e n ţe lo r cu
z o n e le în v e c in a te şi al s in te z e i p a rtic u la re c a re -i c o n f e ră o rig in a lita te în n o rd -e s tu l O lte n ie i. O d e fin ire
v a la b ilă şi p e n tru a r ia H o re z u lu i, a c ă ru i v ia ţă f o lc lo ric ă tr a d iţio n a lă se c a r a c te r iz e a z ă p r in b iv a le n ţa
e tn o c u ltu ra lă o lte n e a s c ă şi s u d -tra n s ilv ă n e a n ă : c o n v ie ţu ire a tr a d iţiilo r p ă s to re ş ti a d u s e sa u in d u s e d e
„ u n g u r e n ii” sta to rn ic iţi la V a id e e n i, c u f o n d u l a u to h to n d e f a c tu ră o lte n e a sc ă .
942
 Deşi a evoluat spre o ipostază mai desacralizată, mai deritualizată, nunta vâlceană continuă să fie, şi în
aria Horezului, un fastuos spectacol popular, sursă şi model pentru performarea artistică a obiceiului
tradiţional. Reflectând bivalenţa folclorică a locului, Ansamblul folcloric “Brăduleţul” al Casei de Cultură
din Horezu, s-a prezentat cu un spectacol de nuntă în care se încuscreau două familii - una de „olteni” (din
Horezu, desigur) şi alta de „ungureni” (din Vaideeni). Cu acest spectacol, ansamblul horezean a reprezentat
România la Festivalul Internaţional de Folclor de la Zakopane - Polonia (1976), cucerind trofeul „Toporaşul
de aur”, la categoria competitivă “ansambluri autentice”, în confruntare cu ansambluri similare din Bulgaria,
Cehoslovacia, Franţa, Germania (RDG), Italia, Norvegia, Suedia, Turcia, Ungaria, fosta URSS şi,
bineînţeles, Polonia12. Această performanţă excepţională a deschis „Brăduleţului” drumul unei prodigioase
cariere europene, cu numeroase turnee în anii ’70, ’80 şi ’90.

Note bibliografice
1 Georgeta Stoica, Elena Secoşan, Ion Vlăduţiu, Paul Petrescu, Arta populară din Vâlcea, [Râmnicu-Vâlcea], CJCES
Vâlcea, CJÎCPMAM Vâlcea, 1972, pag. 16.
2. Vezi Cocoşul de Hurez - 40. Târgul ceramicii populare româneşti (1971 - 2010). Documentar realizat de Elena Stoica şi
Gheorghe Deaconu. Râmnicu-Vâlcea, Editura Patrimoniu, 2010; Fişa informaţională - Târgul ceramicii populare româneşti
“Cocoşul de Hurez”, în Gheorghe Deaconu, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968 - 2008, vol. II, 2010,
pp. 27-30.
3. Vezi Gheorghe Deaconu, Aportul Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă la
stimularea şi dezvoltarea meşteşugurilor artistice. Valorificarea artei populare, îndrumarea şi sprijinirea creatorilor populari, în
Georgeta Stoica, Elena Secoşan, Ion Vlăduţiu, P aul Petrescu, Arta populară din Vâlcea, [Râmnicu-Vâlcea], CJCES Vâlcea,
CJÎCPMAM Vâlcea, 1972, pag. 259-280.
4. Pentru cronica selectivă a evenimentelor etnoculturale desfăşurate în oraşul Horezu sau cu aportul lui consistent, în
perioada 1968 - 2007, vezi Gheorghe Deaconu, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968 - 2008, vol. I, cap.
3. Prograame şi evenimente culturale, pp. 101, 102, 106, 108, 109, 112, 113, 116, 121, 122, 131, 132, 137, 139, 140, 146, 147, 148,
153-154, 155, 156, 158. Pentru bibliografia cercetării şi valorificării culturii tradiţionale din Horezu în ultimii 40 de ani, vezi
Gheorghe Deaconu, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968 - 2008, vol. I (1968 - 1974), pp. 203-215
(referinţele nr. 1-363); vol. II (1975 - 2007), pp. 124-208 (referinţele nr. 364-2656).
5. Casă descrisă de Ioan St. L azăr, Jean Dumitrescu, Dumitru Dumitrescu, în Georgeta Stoica, Elena Secoşan, Ion
Vlăduţiu, P aul Petrescu, Arta populară din Vâlcea, [Râmnicu-Vâlcea], CJCES Vâlcea, CJÎCPMAM Vâlcea, 1972, pag. 233.
6. Ibidem, pag. 233.
7. Paul Petrescu, Ceramica, în Georgeta Stoica, Elena Secoşan, Ion Vlăduţiu, P aul Petrescu, Arta populară din Vâlcea,
[Râmnicu-Vâlcea], CJCES Vâlcea, CJÎCPMAM Vâlcea, 1972, pag. 204.
8. P aul Petrescu, op. cit., pag. 205.
9. Corina Mihăescu, Stilul Vicşoreanu, Bucureşti, Editura Contrast, 2006 (Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală
“Nişte Ţărani”).
10. Georgeta Stoica, Textilele de interior, în Georgeta Stoica, Elena Secoşan, Ion Vlăduţiu, P aul Petrescu, Arta populară
din Vâlcea, [Râmnicu-Vâlcea], CJCES Vâlcea, CJÎCPMAM Vâlcea, 1972, pag. 98.
11. Elena Secoşan, P ortul popular, în Georgeta Stoica, Elena Secoşan, Ion Vlăduţiu, Paul Petrescu, A rta
p o p u la ră din Vâlcea , [Râmnicu-Vâlcea], CJCES Vâlcea, CJÎCPMAM Vâlcea, 1972, p. 114.
12. Vezi Gheorghe Deaconu, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968 - 2008, vol. I, Râmnicu-
Vâlcea, Editura Patrimoniu, 2008, pag. 112-113.

2. CULTURA SCRISĂ
Cultura scrisă horezeană este legată într-o măsură deosebit de importantă de Mănăstirea Horezu. În
vremea când biserica reprezenta aproape unica instituţie de cultură - ne referim la perioada medievală - , iar
în spaţiul românesc acest aspect este şi mai evident, era normal ca şi cultura scrisă din zona horezeană să
graviteze în jurul ansamblului monastic de la Hurezi. Mânăstirile au alcătuit, mult timp, cea dintâi reţea de
şcoli din ţara noastră. În ele s-au format şi au fost create cele dintâi opere de teologie, cateheză, pastoraţie,
tălmăciri de scrieri patristice, cronici din literatura română veche1. Tot în mânăstiri, au ucenicit, începând cu
secolul al XVI-lea, când tiparul s-a introdus în spaţiul românesc, cei care se vor ocupa de tipărirea cărţilor,
fie ele religioase sau laice. Pentru a desfăşura aceste activităţi intelectuale şi artistice, mănăstirile aveau
biblioteci bogate, înzestrate nu numai cu cărţi teologice, dar şi ştiinţifice (istorii, geografii, culegeri de
canoane), filosofice, morală şi literatură bună - „ziditoare de suflet”2.
La Mânăstirea Hurezi, s-au zămislit scrieri, s-au copiat cărţi, s-au realizat lucruri deosebite în planul
culturii şi al devenirii spirituale. În evul mediu, dar şi într-o bună parte a perioadei moderne din spaţiul
943
românesc, cartea religioasă nu reprezintă doar un obiect de cult, ci şi un izvor de cultură, de învăţătură.
Cartea religioasă constituia singurul abecedar al acelor vremuri. Cunoscând toate acestea vom înţelege mai
bine importanţa celor întreprinse de către cei care au înnobilat spaţiul horezean prin activitatea lor
subordonată dezvoltării spirituale.
P ersonalităţi ale culturii scrise hurezene. Iubitor şi protector al culturii, Constantin Brâncoveanu a
încredinţat spre administrare ctitoria sa de la Hurezi, unui distins cărturar şi desăvârşit caligraf. Este vorba
despre Ioan Arhimandritul. Bun gospodar, recunoscut om de cultură al timpului, ajuns egumen al Mânăstirii
Hurezi, Ioan a lucrat pentru scrierea şi tipărirea unor cărţi importante. Un exemplu, este A d u n a r e a s lu jb e i a
A d o r m ir ii N ă s c ă to a r e i d e D u m n e z e u ... , tipărită la Râmnic „ cu toată cheltuiala prea cuviosului kir Ioan,
Arhimandritul sfintei Mănăstiri Hurezu”3. Cartea la care a ostenit egumenul mănăstirii brâncoveneşti, este o
realizare artistică deosebită, având textul în slavoneşte şi explicaţiile în româneşte. Ioan Arhimandritul îi
învaţă şi pe alţi slujitori ai bisericii şi ai culturii, să pătrundă în tainele slovelor, să pregătescă tipărirea
cărţilor de care era atâta nevoie. Unul dintre cei care i-au urmat sfaturile şi i-au înţeles poveţele, a fost
Lavrentie Dimitrievici ieromonahul. Prin grija lui Lavrentie, în anul 1749, se tipărea la Râmnic B u c o a v n a
p e n tr u în v ă ţă tu r a p r u n c ilo r în tr u c a r e se c u p r in d b u c h iile ş i s lo v e le , o carte destinată „pentru cea dintâi
îndreptare a coconilor.. ,”4. Recunoscut ca un adevărat dascăl, Lavrentie Dimitrievici scria la Hurezu, în anul
1757, I s to r ia d in în c e p e r e a m o sc a lilo r, c a r e v a c ir c u la c u I s to r ia lu i P e tr u c e l M a r e . Cunoscut ca harnic
diortisitor şi corector al cărţilor bisericeşti tipărite la Râmnic în prima jumătate a secolului al XVIII-lea,
Lavrentie Ieromonahul este singurul călugăr horezean al cărui nume figurează în istoria culturii române5.
Considerat a fi unul dintre cei mai profunzi cărturari din jum ătatea a doua a secolului al XVIII-lea,
Rafail Hurezeanu şi-a desăvârşit, de asemenea, învăţătura la M ânăstirea Hurezi. Cunoscător al limbilor
slavonă, greacă şi latină, Rafail a tradus şi transcris mai multe manuscrise. La mijlocul secolului al XVIII-
lea, Rafail Hurezeanu a copiat I s to r ia R u s ie i şi V ia ţa lu i P e tr u c e l M a r e , după o carte în limba slavonă, aflată
la Biblioteca mânăstirii6.
La Mânăstirea Hurezi, a trudit cu folos călugărul Filotei, cel care a tradus, după un text adus la Horezu
de la Muntele Athos, F lo a r e a D a r u r ilo r , carte ce a fost tipărită la Snagov, în anul 1700. Traducerea „în
limba cea de obşte românească” realizată de Filotei la Hurezi, este considerată a fi cea mai frumoasă pe care
o avem în limba română7.
Devenit un adevărat centru de propagare a culturii prin tot ceea ce se reuşea a face aici, Horezu aduce,
în perioada de trecere de la medieval la modern, noi dovezi ale respectului pentru eforturile şi jertfa
voievodului Brâncoveanu, ctitorul mânăstirii hurezene. Aici a trudit şi ierodiaconul Dositei, cel care, la
îndemnurile arhimandritului Ioan, a transcris, pe la anul 1700, V ia ţa lu i V a rla a m ş i I o a s a f , carte care fusese
tradusă din slavonă în limba română de către Udrişte Năsturel în anul 16498. Înainte de a ajunge la
conducerea tipografiei de la Râmnic, monahul Ioan Râmniceanu a scis, la Mânăstirea Hurezi, O g lin d a
b la g o s lo v e n ie i . Circa 30 de condici de documente ale mănăstirilor din Oltenia, 22 de pomelnice,
H r o n o g r a fu l , alte manuscrise şi traduceri, precum şi două cărţi de ritual, care au fost traduse, a scris la
Mânăstirea Hurezi, Dionisie Eclesiarhul, după anul 1766, când s-a instalat la ctitoria brâncovenească9. T o t la
Horezu, a găsit izvoarele neamului nostru şi a început să îndrăgească studiul istoriei, ieromonahul Naum
Râmniceanu, cel care a transcris numeroase documente, iar în anul 1798, a scris P o m e ln ic u l M ă n ă s tir ii
P o lo v r a g i10.
Inscripţii. Pe lângă realizările scrise în cărţile pregătite la Mânăstirea Hurezi, un aspect interesant al
culturii scrise hurezene, este reprezentat de inscriptiile aflate în diferite puncte ale complexului monahal
hurezean. De la formule clasice, cu un conţinut specific religios şi până la creaţii poetice izvorâte din
înţelepciunea populară, inscripţiile de la Hurezi merită toată atenţia. Biserica mare a Mânăstirii Hurezi
adăposteşte inscripţia de deasupra uşii de la intrare, în exterior, datată iunie 1692, şi pe cea din interiorul
bisericii, datată, 30 sept. 1694, ambele făcând referire la ctitorul M ănăstirii.11
Interesantă este inscripţia de pe piatra de mormânt a lui Ioan Arhimandritul, cel care, aşa cum am
arătat, a susţinut la M-rea Hurezi o adevărată şcoală pentru cultura scrisă12. Mai există inscripţii din perioada
de ctitorire a podoabelor care compun ansamblul monahal hurezean, la uşa paraclisului, la intrarea în trapeza
mânăstirii, la intrarea în bolniţa mănăstirii, precum şi din schiturile mănăstirii. Vom ilustra doar cu inscripţia
din trapeza mânăstirii, datată din anul 1696:

944
 „ A c e a s t ă p r e a C u v io a s ă /
T r a p e z ă r ie fr u m o a s ă
C a r e e s te tu tu r o r d r ă g ă s to a s ă
C a o m a ic ă m â n g â io a s ă
C â n d ş e d u f r a ţ i i la m a să .

Î n tr u n e u ita r e f ă c u t ă
Ş i a ş a to c m ită
Ş i cu z u g r ă v e a le îm p o d o b ită ,
D e s m e r itu l Io a n A r h im a n d r it”.
B ib lio te c a . M â n ă s tire a H u re z i a g ă z d u it c e a m a i m a re b ib lio te c ă r o m â n e a s c ă d in p e r io a d a d e tre c e re
d e la m e d ie v a l sp re m o d e rn , r ă m â n â n d im p r e s io n a n tă p r in v a lo a re şi d im e n s iu n i, c h ia r şi în p e rio a d e le
u rm ă to a re . E a d e m o n s tr e a z ă o d a tă în p lu s , in te re s u l d o m n ito ru lu i C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u p e n tru c u ltu ră ,
p e n tru c a rte şi ş tiin ţa d e c a rte - în sp e c ia l. B ib lio te c a a d ă p o s te a in c lu s iv b o g a ta c o le c ţie d e c a rte a
d o m n ito ru lu i, p e c a re a c e s ta ş i- a strâ n s -o c u m u lt tim p în a in te d e a a ju n g e d o m n , d u p ă c u m a r a tă u n e le
a u to g ra fe d in c ă rţi. C ă rţile a u f o s t d e p o z ita te în tr - o c a m e r ă s p e c ia lă a m ă n ă s tirii; d e s u p ra u ş ii în c ă p e rii,
im p r e s io n e a z ă u rm ă to ru l te x t, sc ris în lim b a g re a c ă : „ B ib lio te c ă d e h r a n ă d o r ită s u fle te a s c ă , a c e a s tă c a s ă a
c ă rţilo r, iu b ire p r e a în ţe le a p tă îm b e lş u g a re , în a n u l 1 7 0 8 ” . B ib lio te c a d e ţin e a u n c a ta lo g p ro p riu , c ă rţi de
b ib lio te c o n o m ie , p r e c u m şi u n e le c ă rţi m a i ra re , în g e n e ra l, c u a tâ t m a i m u lt în tr - o m ă n ă s tire . E ste v o r b a
d e s p re c ă rţi a le u n o r a u to ri a n tic i, p re c u m H e ro d o t, E u rip id e , A ris to fa n , H e s io d , A rh im e d e , S o c ra te , d a r şi
c ă rţile lu i Iu s tin ia n , c ro n ic ile b iz a n tin e , le x ic o a n e , g r a m a tic i g re c e ş ti şi la tin e 13. În tre c ă rţile d in b ib lio te c a
b râ n c o v e n e a s c ă se a fla u şi d o u ă a v â n d s e m n ă tu ra a u to g ra fă a d o m n ito ru lu i14. T o ta lu l tip ă r itu r ilo r d in
b ib lio te c ă se c ifra , p o tr iv it c a ta lo g u lu i d in a n u l 1 791, la 3 9 2 d e v o lu m e , d u p ă c u m u rm e a z ă : 115 ro m â n e ş ti,
110 g re c e ş ti, 9 7 g r e c o -la tin e , 3 9 sla v o n e , 13 g r e c o -a ra b e , 6 g re c o -la tin o -a ra b e , 4 la tin e , 4 g re c o -ro m â n e şi
c â te u n e x e m p la r g e rm a n , a ra b , g e o r g ia n şi u n le x ic o n în şa p te lim b i15. A lă tu ri d e c ă rţile d o m n ito ru lu i c tito r,
a u f o s t d e p u s e c o n s ta n t a lte tip ă ritu ri, c e le m a i m u lte - a p ă ru te su b în g r ijir e a c ă lu g ă rilo r- c ă rtu ra ri d e la
M â n ă s tire a H u re z i. În c e rc ă rile g r e le a le is to rie i p e c a re le - a c u n o s c u t m ă n ă s tire a b r â n c o v e n e a s c ă d e la
H o re z u , a u d u s la p ie r d e r e a u n o r lu c ră ri d in b ib lio te c a m ă n ă s tire a s c ă . În a n u l 1 885, d in o rd in u l M in is te ru lu i
In s tru c ţiu n ii P u b lic e , a u fo s t rid ic a te d e la M â n ă s tire a H u re z i şi d u s e la M u z e u l N a ţio n a l d in B u c u re ş ti, 38 d e
m a n u s c ris e şi 39 3 d e tip ă r itu r i16.
I n s t i t u ţ i i d e c u l t u r ă c o n t e m p o r a n e . C e a m a i im p r ta n tă in s titu ţie c u ltu ra l d in H o re z u , p o a te fi
c o n s id e r a tăCasa de Cultura "Constantin Brâncoveanu". Î n fiin ţa tă în a n u l 1 9 6 8 , e a a g ă z d u it p rin c ip a le le
m a if e s tă ri c u ltu ra l d e s fă ş u ra te în o ra ş , c o n s titu in d u n a u te n tic fo c a r d e c u ltu r ă p e n tru lo c a lita te şi p e n tru z o n a
în c o n ju r ă to a r e . D e - a lu n g u l d e c e n iilo r, p e s c e n a m o d e rn e i să li d e f e s tiv ită ţi d e a ic i, s - a u p ro d u s o se rie de
fo rm a ţii a rtis tic e de p r o fe s io n iş ti şi d e a m a to ri; d e a s e m e n e a , in s titu ţia a g ă z d u it n u m e ro a s e e x p o z iţii, a c ţiu n i
d e d ic a te u n o r e v e n im e n te d in v ia ţa is to rie i ţă r ii şi a o ra ş u lu i, m a n ife s tă ri a n iv e rs a re , c u rs u ri d e fo rm a re
p r o fe s io n a lă e tc . D e p e s te 4 0 d e d e c e n ii, a ic i se d e s fă ş o a r ă T â rg u l C e ra m ic ii P o p u la re R o m â n e ş ti “ C o c o şu l
d e H u r e z ” , c a re a d u n ă la o la ltă , în fie c a re v a ră , c e ra m iş ti d in to a te c o lţu rile ţă rii. P rin c o le c ta r e a o b ie c te lo r d e
c e r a m ic ă e x p u s e a ic i, su b în d r u m a re a C J C P C T V â lc e a şi c u sp rijin u l P rim ă rie i lo c a le , în in c in ta C a se i D e
C u ltu ră s -a c o n s titu it Galeria de Artă Populară Contemporană, o e x p o z iţie p e r m a n e n t u n ic ă în g e n u l e i 17,
a l c ă t u i t ă d i n c â t e v a m ii d e p i e s e d e c e r a m i c p o p u l a r r o m â n e a s c ă .
D e n u m e le H o re z u lu i, s u n t le g a te C e n a c lu l d e A rtă P la s tic ă “ C o c o ş u l d e H u r e z ” , O rc h e s tra
“ D o i n a L u n c a v ă ţ u l u i ” , A n s a m b l u l F o l c l o r i c “ B r ă d u l e ţ u l ” şi m u l t e a l te s t r u c t u r i şi m a n i f e s t ă r i
c u ltu ra l-a rtis tic e v â lc e n e .
Biblioteca Orăşenească „Ada Orleanu” a f o s t în f iin ţa tă în a n u l 1 9 4 9 , p o r n in d c u u n fo n d d e c a rte c a re
p r o v e n e a d in d o n a ţii. P â n ă în a n u l 1 979, in s titu ţia a fu n c ţio n a t în tr - o c a s ă n a ţio n a liz a tă , d a tă d u p ă c a re a
f u n c ţio n a t/ f u n c ţio n e a z ă în in c in ta C a se i d e C u ltu ră „ C o n s ta n tin B r â n c o v e a n u ” . În a n u l 1 9 9 0 , b ib lio te c a a
p r im it d e n u m ir e a „ A d a O rle a n u ” - n u m e le s c riito a re i n ă s c u te în R o m a n ii d e S u s. B ib lio te c a d e ţin e u n fo n d
d e c a rte de 3 7 0 0 0 v o lu m e , d in c a re a p r o x im a tiv 3 0 0 0 s u n t în lim b ile fra n c e z ă , e n g le z ă şi g e rm a n ă . B ib lio te c a
e s te in te g r a tă în p r o g ra m u l „ B ib lio n e t - lu m e a în b ib lio te c a m e a ” , fa p t c a re a p e rm is o d o ta re c u lo g is tic a
n e c e s a ră , d a r şi o d e s c h id e re f a tă d e p u b lic . B i b l i o t e c a r r e s p o n s a b i l ( d i n 1 9 7 8 ) e s te A d r i a n a G r i g o r e s c u ,
c o l e g e l e s a le f i i n d A n i e l a B a d e a şi G a b r i e l a S ă r d ă r o i u 18.
945
 Note bibliografice
1. Gherasim Cristea, Istoria Eparhiei Râmnicului, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2009, pag. 93.
2. Ibidem, pag. 93.
3. Gherasim Cristea, Istoricul Mănăstirii Hurezu, Editura Comphys, Râmnicu-Vâlcea, 2003, pag. 166, 167.
4. Ibidem, pag. 167.
5. Ibidem, pag. 167.
6. Ibidem, pag. 168.
7. C. Chiţimia, Dan Simionescu, Cărţile populare în literatura românescă, Vol. II, Bucureşti, 1963, pag. 277.
8. Ion Ionaşcu, Contribuţii la istoricul Mănăstirii Hurezi, Craiova, 1935, pag. 12.
9. Gherasim Cristea, Istoricul Mănăstirii Hurezu, pag. 169.
10. Ibidem pag. 169.
11. Ibidem, 53,54.
12. Ibidem, 54.
13. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 1995, pag. 52.
14. Gherasim Cristea, Istoricul Mănăstirii Hurezu, pag. 131.
15. Ibidem, pag. 131, 132.
16. Ibidem, pag. 132.
17. Gh. Deaconu, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlce. 1968-2008, Râmnicu-Vâlcea, Editura
„Patrimoniu”, 2008, pag. 12.
18. www.bibliotecivalcene.ro

Strălucite tradiţii populare la Horezu

Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu”

946
 Cap. VII - VIAŢA RELIGIOASĂ
După cum atestă istoria, viaţa spirituală a ţinuturilor din dreapta Oltului începe odată cu formarea
creştină a poporului român. În conformitate cu vechiul principiu al dreptului canonic de sorginte bizantină,
care prevedea că împărţirea administrativ-teritorială bisericească trebuie să urmeze pe cea administrativă a
statului, cu certitudine că locuitorii acestei părţi a Eparhiei Râmnicului au avut din cele mai vechi timpuri
păstorii lor spirituali care le-au explicat învăţăturile creştine, adevărurile evanghelice şi morala creştină. Ei
sunt menţionaţi ca ,,pseudoepiscopi” în scrisoarea papei Grigore al IX-lea din 14 noiembrie 1234, iar
D ip lo m a c a v a le r ilo r io a n iţi , de la 1247, atestă prez ierarhilor ortodocşi pe lângă cnejii şi voievozii
menţionaţi în ea. Este de la sine înţeles că şi cneazul Farcaş, presupus a fi avut reşedinţa la Râmnicu-Vâlcea,
a avut pe lângă el un episcop, care să sfinţească preoţi şi să târnosească biserici în „ţinutul vâlcilor” 1.
Credincioşii de pe meleagurile străvechi ale Horezului vor intra sub jurisdicţia Mitropoliei Severinului,
înfiinţată în octombrie 1370, la propunerea lui Iachint - primul mitropolit al Ungrovlahiei şi extinsă peste
,,partea Ungrovlahiei cea dinspre Severin”, adică Oltenia de azi2.
În acest context istoric şi geografic este încadrat şi oraşul Horezu, declarat cu acest statut în anul 1968,
dar funcţionând ca centru administrativ al Protopopiatului Horezu încă din 1950. La ora actuală, el are în
subordine şi localităţile componemte: Ifrimeşti (Gura Râului), Râmeşti, Romanii de Jos, Romanii de Sus,
Urşani şi Tănăseşti. La rândul său, Protopopiatul Horezu are în componenţa sa opt parohii urbane (şapte - pe
teritoriul oraşului Horezu şi una în oraşul Berbeşti), precum şi 79 parohii rurale, în total - 87 parohii3. La
acestea, se adaugă mânăstirile, schiturile şi metohurile din cuprinsul Protopopiatului Horezu, între care se
situează la loc de cinste ansamblul de arhitectură al Mânăstirii Hurezi, înscris în Patrimoniul Cultural
Mondial, care a dus şi va duce peste veacuri faima localităţii Horezu.
Monumentele de arhitectură şi artă religioasă de pe teritoriul oraşului Horezu, unele foarte vechi, altele
mai noi, ne ajută să înţelegem puterea de creaţie a ţăranului vâlcean, în speţă - cel local, izvorâtă dintr-o
credinţă puternică, ancorată în tradiţie, dar pusă în legătură şi cu marile creaţii europene din diversele epoci
ale istoriei. Ele sunt şi ctitorii voievodale, dar în majoritatea lor, sunt biserici ridicate de reprezentanţi ai
păturii de mijloc a societăţii rurale a vremii, ai stării a treia: boiernaşii de ţară, slujbaşii îmbogăţiţi, negustorii
şi târgoveţii, clericii, cu contribuţia şi mâna de lucru a ţăranilor moşneni şi clăcaşi, pe care îi găsim prezenţi
în pisaniile bisericilor din Târgul Horezu4. Locaşurile de cult ctitorite de boiernaşi şi ţărani, fac din această
localitate nucleul palpitant, inima unei lumi extaordinare, de viaţă religioasă, de cultură şi artă creştină, care
este spaţiul subcarpatic. Pe acestea le vom prezenta, în ordine cronologică, în cele ce urmează.
a ) B i s e r ic a B ă lă n e ş ti . Cel mai vechi monument istoric de pe teritoriul oraşului Horezu, care şi-a
păstrat forma iniţială până în zilele noastre, este biserica cu hramul ,,Duminica Tuturor Sfinţilor”, situată în
cartierul Bălăneşti. Este ctitoria Mitropolitului Ştefan I al Ungrovlahiei, fiu de ţărani moşneni din Râmeşti,
începută la 1652, dar terminată de zugrăvit şi sfinţită de către ctitor la 8 noiembrie 1658, după cum arată
C a ta g r a fia E p is c o p ie i R â m n ic u lu i , din 18405, pe vremea voievodului Mihnea al III-lea (1658-1659). Biserica
Bălăneşti, refăcută de boierii Stănică Bălănescu şi Niţă Prodescu la 18596, este o biserică de zid, cu un plan
trilobat, cu absidele poligonale şi cu o mică turlă pătrată deasupra pronaosului. Naosul este despărţit de
pronaos printr-un perete străpuns de o deschidere centrală.
b ) C o m p le x u l m ă n ă s t i r e s c H u r e z i . Cea mai veche aşezare din acest ansamblu monahal, a fost S c h itu l
„ S fâ n tu l I o a n ”, aşezat la ieşirea din satul Romanii de Sus, într-o poiană pe marginea râului Romani, fiind
amintit documentar la 10 aprilie 16827. Ctitorie a arhimandritului Ioan, schitul acesta, cu siguranţă anterior
anului 1682, poate fi considerat un înainte-mergător al strălucitului locaş de închinăciune ridicat de
Brâncoveanu şi atestă existenţa unei vieţi monahale din cele mai vechi timpuri, în locurile retrase de la
poalele muntelui Buila. Schitul „Sfântul Ioan” are o importanţă deosebită ca aşezământ de cultură şi artă,
fiind cunoscut prin şcoala de copişti de manuscrise ce a activat aici o perioadă de tim p8. Deşi în anul 1823
biserica fusese reparată de către egumenul Ioanichie, astăzi nu se mai păstrează din ea decât câteva ruine.

947
 D e ş i a n s a m b lu l d e la H u re z i a re m a i m u lte m o n u m e n te , e l a re o u n ita te d e c o n c e p ţie şi o s in g u ră
v iz iu n e în re a liz a r e a lu i, a c e a s ta fiin d , d e s ig u r, a d o m n ito ru lu i C o n s ta n tin B r â n c o v e a n u 9. C o n c e p u t c a o
n e c r o p o lă d o m n e a s c ă , c o m p le x u l m o n a h a l b râ n c o v e n e s c c u p rin d e m a i m u lte c lă d iri, re a liz a te în tre 1 6 9 0 ­
1 700. A c e s te a s u n t u rm ă to a re le :
• B is e r ic a m a re a m ă n ă stir ii, c u h r a m u l ,,S fm ţii Î m p ă r a ţi C o n s ta n tin şi E l e n a ”, c o n s tru ită în tr e 1 6 9 0 ­
1 6 9 4 10. C a ra c te r iz a tă d e u n p la n a s e m ă n ă to r c e lu i al b is e ric ii m ă n ă s tirii A rg e ş u lu i, b is e ric a a c e a s ta în c â n tă
p r iv ir e a şi s u fle tu l c r e d in c io s u lu i, c a o a d e v ă r a tă ,,c a s ă a D o m n u lu i” , p r in e c h ilib ru l şi a r m o n ia c o n c e p ţie i
a rh ite c tu ra le , p r in tr -o v iz iu n e m a i c a lm ă , m a i s e n in ă , p e c a re ţi- o d ă s im p lif ic a re a b o ltirii şi r e n u n ţa re a la ce le
d o u ă tu r le m ic i de p e p ro n a o s . D e o f ru m u s e ţe d e o s e b ită , s u n t c e le d o u ă tu r le p o lig o n a le , u n a - a ş e z a tă p e
n a o s , m a i în a ltă , şi a lta - p e p ro n a o s , m a i re d u s ă , d â n d o n o tă d e s o b rie ta te în p lu s c tito rie i b r â n c o v e n e ş ti;
• P a r a c lis u l cu h r a m u l ,,N a ş te r e a M a ic ii D o m n u lu i”, c o n s tru it d e C . B râ n c o v e a n u la 1 6 9 6 -1 6 9 7 ,
a m p la s a t p e la tu r a d e v e s t a c o m p le x u lu i m o n a h a l, p e s te tr a p e z ă , a v â n d f o rm ă d e n a v ă . P ic tu r a a fo s t
e x e c u ta tă d e z u g ra v ii P re d a şi M a rin la 1 697. În p rid v o r, e s te p r e z e n ta t, p e n tru p r im a o a r ă în Ţ a ra
R o m â n e a s c ă , ,,A c o p e ră m â n tu l M a ic ii D o m n u lu i” - te m ă s p e c if ic ă p ic tu rii ru se şti, c a re în M o ld o v a a p a re în
p ic tu r a e x te r io a r ă de la S u c e a v a 11;
• B is e r ic a b o ln iţă cu h r a m u l ,,A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i”, e s te c tito r ia doam nei M a ric a
B râ n c o v e a n u , la 1 6 9 6 -1 6 9 9 12, f iin d s itu a tă la e s t d e in c in ta p r in c ip a lă a M â n ă s tirii H u re z i. B o ln iţa în d e p lin e a
u n ro l p r o fu n d u m a n ita r, a c o rd â n d a s is te n ţă n u n u m a i c ă lu g ă rilo r b ă trâ n i şi b o ln a v i, ci şi a lto r su fe rin z i
p ro v e n iţi d in tre la ic ii să ra c i. L ă c a ş u l a v e a s ă s e rv e a s c ă d r e p t c a p e lă a c im itiru lu i;
• S c h itu l „ S fin ţii A p o s to li P e tr u ş i P a v e l”, a fla t sp re n o r d f a ţă d e a n s a m b lu l p rin c ip a l, a f o s t rid ic a t d e
c ă tre C o n s ta n tin B râ n c o v e a n u , fiu l v o ie v o d u lu i, p r in „ o s te n e a la ” lu i Io a n - e g u m e n u l M ă n ă s tirii H u r e z i13), în
a n ii 1 6 9 8 -1 7 0 0 ;
• S c h itu l ,,S fâ n tu l Ş t e f a n ”, r id ic a t d e Ş te fa n , ce l d e -a l d o ile a fiu al v o ie v o d u lu i C o n s ta n tin
B râ n c o v e a n u , în a n u l 1703, o s te n ito r fiin d a c e la ş i Io a n - e g u m e n u l H u re z u lu i. E ste a m p la s a t p e s te a p ă , la
c irc a u n k m sp re v e s t d e m â n ă s tire .
• S c h itu l „ S fin ţii Î n g e r i M ih a il şi G a v r i il”, s itu a t în p a r te a d e s u d , p e s tâ n g a d r u m u lu i c e d u c e la
M â n ă s tire a H u re z i, e s te c tito r it de a rh im a n d ritu l Io a n , e g u m e n u l m ă n ă s tirii, l a a n u l 1 7 0 0 , p e n tru „ m a h a la u a
Ţ ig ă n ia ” 14, a d ic ă p e n tru ro b ii m ă n ă s tirii.
Î n c a d ra re a în s p a ţiu şi în s p ir itu a lita te a ro m â n e a s a c ă a a c e s to r m o n u m e n te d e a r tă p r e z e n ta te a ic i, este
f ă c u tă în tr - u n m o d a d m ira b il, d e B a rto lo m e u A n a n ia : „ P r iv it d e fo a rte su s - şi a b s tra c ţie f ă c â n d d e c a p ric iile
te re n u lu i - , a n s a m b lu l a rh ite c tu ra l al H u re z ilo r se în s c rie c a o c o n s te la ţie d e c ru c e g re a c ă , c u p a tru b is e ric i la
c a p e te şi c u u n a în c e n tru . L a m ia z ă n o a p te , sc h itu l S fin ţii A p o s to li, la m ia z ă z i, b is e ric a S fin ţilo r În g e ri, a
s a tu lu i R o m a n i; la ră să rit, b is e ric a - b o ln iţă , z id ită d e d o a m n a M a ric a ; la a p u s , sc h itu l S fâ n tu l Ş te fa n , d u r a t
d e fe c io ru l să u c e l d e al d o ile a , c a re p u r ta n u m e le în tâ iu lu i m a r tir c re ş tin ; în m ijlo c , in im a c ru c ii e în s ă ş i
b is e ric a c e a m a re , c tito r ia n o m in a lă a v o ie v o d u lu i, c u c h iliile îm p r e ju r, c ă r e ia p a ra c lis u l d o m n e s c - în fa p t, al
ş a s e le a lo c a ş d e în c h in a r e - , c u s ilu e ta lu i z v e ltă , i se a d a u g ă c a o flo a re a lb ă la s u b s u o a ra u n e i ră stig n iri.
D a c ă se v o rb e ş te de c a ra c te ru l u n ita r al H u re z ilo r, e u s u n t c o n v in s c ă a c e a s tă u n ita te n u se lim ite a z ă la stilu l
a r tis tic ” 15.
c) Biserica U rşani. L a n o r d d e c e n tru l o ra ş u lu i H o re z u , p e p a r te a d e r ă s ă rit a r â u lu i L u n c a v e c io ru l,
su b m u n ţi, e s te a ş e z a t sa tu l U rş a n i, v e c h e m o ş ie m o ş te n e a s c ă , p o m e n ită în a c te în c ă d in s e c o lu l a l X V II-le a .
P o rn in d d in H o re z u sp re V a id e e n i, d u p ă c e tr e c i d e B is e r ic a M a re d in T â rg , la c â te v a su te d e m e tri, se fa c e
u n d ru m la d re a p ta , sp re U rş a n i. E l tr e c e p r in a lt sa t - B â rz o te n i, p e n tru c a a p o i, d u p ă 5 k m , s ă a ju n g ă în
m ijlo c u l sa tu lu i U rş a n i, sa t d e v e c h i c r e s c ă to ri d e v ite şi c u ltiv a to ri ai p o m ilo r fru c tife ri. A ic i, p e u n tă p ş a n
d e p ă m â n t ta re , în m ijlo c u l sa tu lu i, a fo s t c o n s tru ită b is e ric a U rş a n i, p e u n lo c u n d e n u a m a i e x is ta t v re o a ltă
b is e ric u ţă s a u c a p e lă d e c im itir. P e p is a n ia d e p ia tr ă fix a tă d e a s u p r a u ş ii d e la in tra re , se p o t c iti u r m ă to a re le
c u v in te : ,,A c e a s tă S fâ n tă şi D u m n e z e ia s c ă b is e ric ă e s te d in te m e lie z id ită şi în f r u m u s e ţa tă c u to a te c h e ltu ia la
şi o s te n e a la d u m n e a lu i ju p â n Io n P o p e s c u , c a re şi v ă t a f se a f lă a c e s tu i p la i H o re z u , în tr u c in s te a şi la u d a
p ra z n ic u lu i V o v id e n ia S fin te i N ă s c ă to a r e d e D u m n e z e u , c a re şi în tr u p o fa li S fâ n tu lu i Io a n B o te z ă to riu ,
a c e s te a m â n d o u ă sfin te p ra z n ic e le să v â rş e ş te d u m n e a lu i c tito ru , c â t d e a s ă p o m e n i d u m n e a lu i şi p ă rin ţii cei
ră p o s a ţi, în v e a c şi d u p ă m o a rte , t o t n e a m u l d u m n e a lu i. Ş i s -a u z id it a c e a s tă b is e r ic ă în z ile le M ă rie i S ale
C o s ta n d in M o ru z i V o ie v o d , c u b la g o s lo v e n ia s fin ţie i sa le , e p is c o p u l N e c ta rie , la a n ii d e la H ris to s 1 8 0 0 iu lie
2 2 în c e p u tu la lu c ra re , ia ră d e s ă v â rş itu la a n u l 1 805. Ş i la a c e a s tă b is e a r ic ă s -a u m a i în d e m n a t d e a u m a i
948
ajutat şi alţi ctitori, cu bani şi cu ajutoriu, cum deosebit arăt: Pomeneşte, Doamne: Ion, Nedelea, Constantin,
Dumitru, Nicolae ereu, Ioana, Floarea, Stanca, Nicolae diaconu, Dumitru, Stanca, Pătru, Stanca, Dumitru,
Mihai. Morţi: Mihăilă, Barbu, Pătru, Stan, Stanca, Dumitru, Ion ereu, Florica, Constantin, Radu, Stan,
Stanca, Dumitru, Costandina şi cu tot niamu lor”. Ctitorul principal, Ion Popescu zis ,,Urşanu”, la început -
haiduc şi potecaş, apoi vătaf al plaiului Horezu, s-a dovedit a fi un ,,adânc iubitor de lăcaşurile Domnului
Ctitorii de la Urşani nu mai sunt voievozii din vale, de la Hurezi, nu mai sunt Brâncovenii şi Basarabii, ei
sunt Ioan Popescu cu tot neamul său de ţărani şi de preoţi care ocupă cu demnitate câte un loc în acest tablou
colectiv. Şi, când nu mai este loc, pictorul scrie pe peretele de nord, într-un colţ, deasupra pisaniei pictate:
,,Şi au mai fost şi alţii care au ostenit aicia, care se numesc prisoase. Şi ei au ajutat mai mult cu alergătura”.
Biserica din Urşani prezintă un interes deosebit, şi din punct de vedere arhitectural. În construcţia ei
regăsim atât dorinţa şi gustul frumos al ctitorului, cât şi elementele noului stil arhitectural românesc, care
înfloreşte în tot veacul al XVIII-lea până în prima treime a veacului al XIX-lea, când dispare la rândul său,
sub înrâuririle decadente venite nu numai dinspre Occident, ci şi dinspre Orient. Armonioasă ca proporţii,
biserica are planul treflat şi două turle poligonale, dintre care turla cea mare este deasupra naosului şi cea
mică, de pe pronaos, care serveşte drept clopotniţă. Clădirea este construită solid, din piatră, cărămidă şi var
cald. Pictura interioară, de o frumuseţe aparte, este executată de zugravi din judeţul vecin - Gorj, continuatori
ai tradiţiilor picturii brâncoveneşti, care pictau încă, la începutul secolului al XIX-lea, prin bisericile ridicate
în satele şi târgurile Gorjului şi Vâlcii. Numele lor le cunoaştem din inscripţiile păstrate în biserică, la
proscomidiar: Milcu zugrav, Gheorghe ucenicul şi Preda zugravul16.
În sfârşit, o altă caracteristică a bisericii Urşani, întâlnită la monumentele din această perioadă, este
îmbrăcămintea ei exterioară din tencuială de var, care o acoperă în întregime. Pe latura de nord a bisericii, la
exterior, găsim însemnat cu roşu numele zugravului, şi anume: ,,Dinu zugrav ot sud Gorj”, apoi alt nume şi
însemnarea: ,,Ion Andrei dă var sfintei biserici la zugrăvit, 7314”, adică 1806. Registrul superior al faţadelor,
sub streaşină, este împodobit cu scene din Vechiul Testament, cu patriarhi, sibile, prooroci şi filosofi ai
antichităţii, operă a pictorului amintit mai sus. Toate aceste elemente fac din biserica de la Urşani, ,,unul
dintre cele mai frumoase monumente ale artei româneşti, care poate fi considerat un Voroneţ al Ţării
Româneşti”17. Biserica de la Urşani a fost îndrăgită foarte mult de marele om politic şi patriot I. Gh. Duca,
încât în anul 1930, când şi-a scris testamentul, a consemnat: ,,Doresc să fiu îngropat în biserica de la Urşani,
lângă Horez (Vâlcea). Dacă, ceea ce nu pot crede, această permisie ar fi refuzată, doresc să fiu înmormântat
lângă sus pomenita biserică18. Ucis mişeleşte pe peronul gării de la Sinaia la 29 decembrie 1933 pentru că şi-
a asumat responsabilitatea patriotică de scoatere în afara legii a „Gărzii de Fier”, dorinţa prim-ministrului
României a fost îndeplinită în ziua de 6 mai 1934.
d) Biserica T ârgu H orezu. Situată în centrul oraşului Horezu şi cunoscută şi sub denumirile de
„Biserica din Târg” sau „Biserica Veche”, ea are două hramuri: „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi
„Sfântul Ioan Botezătorul” . Este zidită din piatră şi cărămidă între anii 1800-1804 şi zugrăvită la 1807, ,,cu
toată cheltuiala şi osteneala dumnealori Jupanu Ionu Urşanu, carele şi vătaf să află plaiului Hurezului, şi a
dumnealui Costandinu Covria şi jupâneasa Stana”, după cum arată pisania bisericii, ,,în zilele Mării Sale,
Costandinu Moruz Vodă, cu blagosloveniia părintelui Episcupului Nectarie”. Iată un nou exemplu de ctitor
colectiv pe raza oraşului Horezu. Acelaşi ctitor principal - Ion Urşanu, care ridică în paralel două biserici,
începute la 1800 - aceasta şi cea de la Urşani; aici, este ajutat de unul din boiernaşii ridicaţi din mijlocul unor
ţărani moşneni aparţinători marii familii Covrea, înscrişi în Catagrafia din 1834 şi ale căror nume le vom
regăsi aproape în toate bisericile ridicate la început de secol XIX în Plaiul Hurezului. Pe parcursul lucrărilor,
au fost primite ofrandele tuturor membrilor comunităţii, conform mărturiei pisaniei: ,,Şi s-au mai îndemnatu
de au mai ajutoratu şi alţi titori cu bani” .
Planul bisericii este corect compus, cu ziduri groase şi regulate. Naosul este pătrat, puţin lungit, cu
două abside laterale turtite în formă de segmente de cerc. Pronaosul, de asemenea pătrat, are, ca şi la Urşani,
scara clopotelor în interiorul zidului, fiind precedat de un pridvor sprijinit pe stâlpi de piatră cu arcade în
semicerc19. Ca şi la Urşani, arhitectura exterioară este corectă, de proporţii generale scunde, dar cu touă turle
destul de înalte şi elegante ca înfăţişare. Turla pantocratorului este octogonală în plan, iar cea de-a doua turlă,
aşezată pe pronaos şi cu rol de clopotniţă, este hexagonală şi mai subţire decât cealaltă. Pictura a fost
realizată de zugravii Dinu şi Manole din Craiova, calfe fiind Stanciu din Craiova, Dumitraşco şi Dumitru, iar
ucenici - Ion, Preda din Cioroi şi Ioanică din Craiova20.
949
 P â n ă în 1946, c â n d s -a d a t în fo lo s in ţă n o u a b is e ric ă „ N a ş te re a M a ic ii D o m n u lu i” , a c e a s ta a fo s t
b is e ric a p a r o h ia lă a T â rg u lu i H o re z u . D u p ă a c e a s tă d a tă , e a a f o s t lă s a tă în p a ra g in ă , s lu jin d u -s e a ic i d o a r o
d a tă p e an , în z iu a h r a m u lu i, la 21 n o ie m b rie , c e l d e -a l d o ile a h r a m d is p ă râ n d d e - a lu n g u l tim p u lu i. În 1992,
a d e v e n it b is e ric ă p a r o h ia lă d in n o u , p e n tru P a r o h ia H o re z u I, fiin d re s ta u ra te a tâ t p ic tu r a , c â t şi a c o p e riş u l,
în a n ii 1 9 9 5 -1 9 9 6 .
e) Biserica „Sfinţii În g eri” - C eauşu. E ste b is e ric a ce s e rv e ş te n e v o ile re lig io a s e a le c re d in c io ş ilo r
d in c a rtie ru l B â rz o te n i ( a p ro x im a tiv 110 fa m ilii), a c ă ru i d e n u m ire p r e s u p u n e - fo rm a l - e x is te n ţa u n u i n u m e
p r o p riu n e a te s ta t - B â rz o tă ; a c e s ta , la râ n d u l lu i, se v a fi f o rm a t d e la n . fa m . B â r z a + su f. - o t ă (d u p ă
m o d e lu l A r n u - A rn o tă , B a lu - B a lo tă , C a lu - C a lo tă , H in u - H in o tă e tc .); d o v a d ă în a c e s t se n s e ste
d e n u m ir e a m o ş ie i m o ş te n e ş ti B â rz a , a te s ta tă d o c u m e n ta r în tr - u n h r is o v d in a n u l 1611 al lu i R a d u M ih n e a 21,
m o ş i e c a r e v a fi p u r t a t , d e s i g u r , n u m e l e p r o p r i e t a r u l u i e i. A f o s t c o n s tru ită d in z id , ,,la le a tu l 1 8 2 1 ” , în
f o r m ă d e n a v ă , c u o tu r lă d e a s u p r a m ic u lu i p rid v o r, c a re a s e rv it m u lţi a n i d r e p t c lo p o tn iţă . C tito rii in iţia li
s u n t b o ie rn a ş i şi ţă ra n i ai lo c u lu i, c u n u m e c o m u n e , ca: ,,b o ie r S im io n s in M ih a i V a m e ş u , Io n sin N ic o la e
C io n te a , R a d u G re c u şi M a te i B r a t o t O te ş a n i, M ih ă ilă sin N ic o la e C o v r e a ” , p e c a re îi în tâ ln im şi în p is a n iile
c e lo rla lte b is e ric i d in T â rg u l H o re z u . D in lip s a fo n d u rilo r, b is e ric a ,,se v a is p ră v i c u z u g ră v itu la a n u l 1861
m a i 3 0 ” , p ic to ri f iin d ,,M a rin z u g ra v u , F lo re a z u g ra v u şi G h iţă c a lf ă ” . E s te o p ic tu r ă n a iv ă , c u ro l m o r a liz a to r
p e n tru n e ş tiu to rii d e c a rte , m a i a le s c e a d in p rid v o ru l b is e ric ii. În ia d s u n t ,,c e i c a re d o rm d u m in e c a ” , ,,c a re
o m o a ră p e a ltu ” , m ita rn ic ii, c â r c iu m a rii, c a re a s c u ltă la fe re s tre , c a re ia u ro d u l v â n tu lu i, c e i le n e v o ş i la fa p te
b u n e , ia r la e x te rio r, p e p e re te le d e su d , a p a re m o a rte a c u c o a sa .
f) Biserica Covreşti. S itu a tă la in tr a re a în v e s titu l s a t al c e ra m iş tilo r, O la ri, te în tâ m p in ă a c e a s tă
b is e ric u ţă în f o r m ă d e n a v ă , c u o tu r lă z v e ltă a ş e z a tă p e p ro n a o s . Îşi tra g e n u m e le d e la m a r e a fa m ilie de
b o ie rn a ş i ai tâ rg u lu i H o re z u , C o v re a , ai c ă re i u rm a ş i a u a lc ă tu it ,,m a h a la u a C o v r e ş ti” , a v â n d m a re d ra g o s te
p e n tru rid ic a r e a u n u i lo c a ş d e c u lt. P is a n ia b is e ric ii n e a r a tă c ă e a a f o s t z id ită ,,c u o s te n e a la d u m n ia lo r b o ia ri
S ta n c iu C o v re a , M a ria , D in c u B ă lă n e s c u şi P ă u n a , la 1 8 2 6 iu n ie ” , a v â n d in iţia l tr e i h ra m u ri: „ S fin ţii
V o ie v o z i M ih a il şi G a v r il” , „ S fâ n tu l V a s ile c e l M a r e ” şi „ S fin ţii Îm p ă ra ţi C o n s ta n tin şi E le n a ” . L a o ra
a c tu a lă , b is e ric a e s te c u n o s c u tă su b n u m e le d e ,,S fâ n tu l V a s ile - C o v r e ş ti” , d e o a re c e c e le la lte d o u ă h ra m u ri
a u d is p ă ru t d in tr a d iţia c re d in c io ş ilo r. C o n s tru ită d in c ă r ă m id ă şi p ia tr ă d e râ u , b is e ric a p ă s tre a z ă în in te r io r
îm p ă r ţir e a c a ra c te ris tic ă : a b s id a a lta ru lu i, n a o s şi p ro n a o s . P u n c tu l d e a tra c ţie a l a c e s te ia îl c o n s titu ie p ic tu ra ,
s e m n a tă d e ,,Ilie z u g ra v o t T e iu ş ” . E i in tro d u c d o u ă e le m e n te n o i: m o tiv e le d e c o ra tiv e v e g e ta le şi re a lis m u l
d is c re t în re a liz a r e a p o rtre te lo r, d e s a c ra liz a r e a p e r s o n a je lo r p r in in tr o d u c e r e a te m e lo r d in fo lc lo r, a s c e n e lo r
d e v â n ă to a re şi a a lto r e le m e n te la ic e .
În c a z u l b is e ric ii C o v re ş ti-O la ri, g ă s im la e x te rio r, în d r e p tu l u ş ii d e a c c e s în p rid v o ru l b is e ric ii, s c e n a
c u ,,jo c u l u r s u lu i” , c a re a re o e x p lic a ţie în c o n trib u ţia b ă n e a s c ă a u r s a r ilo r la p ic tu r a e x te rio a ră , d a r p o a te
a v e a şi o in te rp re ta re m ito lo g ic ă 22. În p rid v o ru l b is e ric ii, p e f a ţa d e v e s t, în s tâ n g a u ş ii d e la in tra re , se a flă
s c e n a c u c e a m a i m a re în c ă r c ă tu r ă e m o ţio n a lă şi d e u n re a lis m in d is c u ta b il, in titu la tă ,,B ă trâ n u l şi m o a r te a ” .
E a n e în v a ţă c ă e s te p ă c a t să -ţi ro g i m o a rte a , o ric â te n e c a z u ri ai a v e a în v ia ţă . P e d e a ltă p a rte , c â n d o v e z i în
fa ţă , o ro g i s ă te m a i la se c â te v a c lip e . D in c e le m a i v e c h i tim p u ri, b is e ric a d e la C o v re ş ti a fă c u t p a rte d in
p a r o h ia T â rg u H o re z u , c a b is e ric ă filia lă . D in p ă c a te , n u s -a in te r v e n it la tim p în p ro c e s u l d e d e g ra d a re a
a c e s tu i s f â n t lo c a ş. A f o s t le g a tă în f ie r şi s - a e x e c u ta t o lu c ra re d e su b z id ire , d a r a c e a s ta a f o s t d ă u n ă to a re
b is e ric ii. S ta g n a re a a p e i la te m e lie şi in f iltra re a a c e s te ia în z id u ri a u d u s la c ă d e r e a te n c u ie lilo r d e p e p e re ţii
e x te rio ri, îm p r e u n ă c u v a lo ro a s a p ic tu ră .
g) Biserica R om anii de Sus. L a o r a a c tu a lă , d in p u n c t d e v e d e re al v ie ţii re lig io a s e , sa tu l R o m a n ii de
S u s fa c e p a rte - îm p r e u n ă c u R o m a n ii d e Jo s, Ifrim e ş ti şi R â m e ş ti - d in p a r o h ia R â m e ş ti, fiin d a lc ă tu it în
to ta lita te d in c r e d in c io ş i o rto d o c ş i, o a m e n i h a rn ic i şi c in s tiţi, u r m a ş i ai v e c h ilo r m o ş n e n i. În m ijlo c u l sa tu lu i,
a c e ş tia a u r id ic a t o b is e ric ă d in le m n , în tre a n ii 1 8 7 5 -1 8 7 7 , c u h ra m u l „ S f in ţii În g e r i” , d u p ă c u m n e a ra tă
p is a n ia d e d e a s u p r a u ş ii d e la in tr a re a în b is e ric ă : ,,C u a ju to ru l S fin te i T re im i, s - a f ă c u t a c e a s tă s fâ n tă
b is e ric ă d in te m e lie , u n d e se p ră z n u ie ş te h ra m u l S fin ţilo r V o ie v o z i M ih a il şi G a v ril, şi s -a u în f ru m u s e ţa t cu
z u g ră v e a la , d u p ă c u m se v e d e , în a n u l 1 877 , iu n ie , 15, p r in o s â rd ia şi c h e ltu ia la D -lu i N ic . P o p e s c u şi Pr.
S im io n P o p e s c u ” . B is e r ic a e s te c o n s tru ită d in le m n d e b r a d şi a f o s t a c o p e r ită c u ş iţă p â n ă în a n u l 1 965. În
p re z e n t, este a c o p e r ită c u ta b lă g a lv a n iz a tă . C tito rii c a re a u în ă lţa t a c e a s tă b is e ric ă , N ic o la e P o p e s c u şi fra te le
să u , p r e o tu l S im io n P o p e s c u , s u n t z u g ră v iţi în in te rio ru l b is e ric ii. În a n u l 1 922, b is e ric a a f o s t r e p a ra tă d e

950
către nepotul fondatorilor, Nicolae N. Popescu, împreună cu soţia sa - Ioana N. Popescu. În decursul
timpului, biserica a primit hramul „Sfântul Dimitrie”; în prezent, ea se află în curs de restaurare.
h) Biserica Râm eşti. Veche moşie moştenească, situată pe valea râului cu acelaşi nume, moşia
Râmeşti ajunsese cândva proprietatea lui Constantin Brâncoveanu, care, prin hrisovul emis la 25 aprilie
1695, o dăruieşte Mănăstirii Hurezi23. Ca orice vatră de spiritualitate de la poalele masivului Buila, satul
Râmeşti a fost locuit de-a lungul veacurilor până astăzi, de oameni paşnici - crescători de animale şi
cultivatori de pomi fructiferi, cu sufletele deschise şi mereu întărite de credinţa în Dumnezeu şi de legătura
cu moşii şi strămoşii lor. Risipiţi pe sub plai, în cătunele Păişeşti, Covrigeşti, Gulimani şi Măguri, pe aceştia
i-a unit sfânta biserică, în care s-au rugat lui Dumnezeu la necaz şi la bucurie. După cum era şi firesc, ca în
toate satele de munte unde lemnul pădurilor a fost principalul material de construcţie la îndemână şi ieftin,
primul locaş de cult din satul propriu-zis Râmeşti, aflat mai sus de Bălăneştii de care am amintit, a fost o
bisericuţă din lemn de brad, acoperită cu şiţă. Ea apare menţionată în Catagrafia bisericilor din 1840, ca
fiind făcută de Matache Vispescu, ,,la 1817, Noiembrie 8 şi având hramul Sfinţii Voievozi”24. Degradându-
se cu trecerea timpului, s-a simţit nevoia reparării ei. Lucrările au început la 21 aprilie 1896 şi s-au terminat
la 11 februarie 1901, când biserica a fost sfinţită de episcopul Atanasie Mironescu al Râmnicului Noului
Severin, protoiereu al judeţului fiind Meletie Răuţ, iar paroh al Râmeştilor - preotul Filimon Angelescu.
Fiind construită tot din lemn şi având doar fundaţia din piatră, şi acestei biserici reparate, i-a fost
consolidată temelia în anul 1926, constatându-se că aceasta era atât de şubredă, încât se punea problema
demolării ei. O nouă resfinţire, după lucrările de consolidare şi repictare, a avut loc la 12 octombrie 1986,
prilej cu care s-a schimbat şi hramul, de la 8 noiembrie - la 14 octombrie, sărbătoarea Cuvioasei Parascheva,
întrucât în parohia Râmeşti mai existau două biserici cu hramul „Sfinţii Voievozi”: în satul Romanii de Sus
şi în satul Romanii de Jos. Lucrările fiind făcute în pripă, după 15 ani de la ultima reparaţie, s-a simţit nevoia
unei intervenţii imediate în rezidirea bisericii. Timp de trei ani, începând cu anul 2001, s-au desfăşurat
lucrările de rezidire până la turle, pe o temelie de beton, constructorii reuşind să redea acest sfânt locaş
cultului într-o stare cât se poate de durabilă. Odiseea de peste o sută de ani a bisericii de la Râmeşti, se
încheia la 19 septembrie 2004, într-o zi de duminică, în care Preasfinţitul Gherasim, Episcopul Râmnicului,
în prezenţa a sute de credincioşi de pe cuprinsul întregului oraş Horezu, resfinţea biserica de la Râmeşti. O
dovadă în plus care arată că flacăra credinţei a fost permanent aprinsă la poalele Carpaţilor.
i) B iserica Ifrim eşti. În partea de nord a satului care a luat fiinţă, în marginea şoselei ce merge spre
nord, către plaiul Râmeşti, credincioşii au găsit un loc favorabil pentru ridicarea unui locaş de închinare.
Biserica a fost zidită din temelie, cu cheltuiala fostului preot Filimon Angelescu, împreună cu credincioşii
satului, până deasupra ferestrelor, din anul 1910 şi până în 1916, dată la care lucrările au stagnat din cauza
războiului de întregire a neamului românesc. În anul 1924, s-au continuat lucrările de zidărie, tencuieli,
pictură, tâmplărie etc., până în luna iulie 1943, când s-a sfinţit această biserică. Iată, aşadar, că datorită
situaţiei grele a vremii, construirea acestei biserici a durat 33 de ani.
Biserica este pictată în stil bizantin, iar tâmplăria este executată după modelul celei din interiorul
Sfintei Mănăstiri Hurezi. Lucrările vor fi finalizate de Gheorghe Angelescu, fiul preotului Filimon, după
cum arată pisania bisericii: ,,Cu ajutorul Tatălui, Fiului şi cu desăvârşirea Sfântului Duh, ziditu-s-a acest
dumnezeiesc locaş cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi zugrăvitu-s-a între anii 1927-1943,
fiind arhipăstor D. D. Vartolomeu şi Înalt Preasfinţit Mitropolit Nifon al Olteniei şi s-a sfinţit în zilele
Mitropolitului Nifon Criveanu, paroh fiind Gh. F.Angelescu”.
j) Biserica Nouă din T ârgu H orezu. Este cea mai impunătoare clădire din localitate, o adevărată cate­
drală, care se poate observa de departe, fiind aşezată în centrul oraşului. Pe locul unde s-a construit aceasta,
nu a mai existat altă biserică. Edificarea locaşului celui nou s-a început între anii 1926-1927, prin contribuţia
enoriaşilor, fiind terminat şi sfinţit la data de 8 septembrie 1946; biserica are hramul ,,Naşterea Maicii
Domnului” sau „Sfânta Maria M ică” . Construcţia este din piatră şi cărămidă, în formă de cruce, cu patru
turle, fiind acoperită cu tablă galvanizată. Lucrările au fost executate de meşterii zidari Simion Agelovici şi
Serafim Rivnici, de origine sârbă, sub îndrumarea inginerului Constantin Boicescu. Pictura este executată în
tehnica frescă, de către pictorul Artemie Avochian. Deasupra uşilor de la intrare, se află scrisă pisania
bisericii, cu următorul cuprins: ,,Cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a pus tem elia acestui Sfânt locaş al Domnului,
la anul 1927, sub păstoria Prea Sfinţitului Episcop D.D.Vartolomei şi a luat sfârşit în anul 1946, prăznuindu-
se hramul ,,Naşterii Maicii Domnului”, în vremea păstoriei Prea Sfinţitului Episcop Locotenent
951
D.D.Atanasie Dincă Bârlădeanu, Vicar Patriarhal, cu osteneala tuturor enoriaşilor parohiei şi a preotului
paroh Econom Stavrofor Brutus Mateescu. Frescile au fost executate de Artemie Avochian, pictor, şi Iulius
Goller, pictor decorator” . De menţionat faptul că alături de această sfântă biserică, în anii 1964-1965, s-a
construit localul Protoieriei Horezu, cu sprijinul Sfintei Episcopii a Râmnicului şi Argeşului şi cu ajutorul
parohiilor din Protopopiat, fiind inaugurat la 9 noiembrie 1965, în prezenţa episcopului Iosif Gafton25.
Clădirea a fost extinsă şi modernizată, începând cu 1 octombrie 2001, prin efortul Pr. Ion Marin, actual
protoiereu de Horezu şi paroh de Costeşti.
k) Biserica Tănăseşti. Situat în nordul localităţii Horezu, sub M ăgura Dobrei şi Poiana Rotundă,
departe de lumea dezlănţuită şi de orice agitaţie citadină, satul Tănăseşti se află între satele vecine Urşani şi
Ifrimeşti, având legături de comunicare şi cu satul Olari. Din punct de vedere al vieţii religioase, destinul
oamenilor de aici a fost strâns legat de al celor din Urşani, pentru că încă de la începuturile acestei
comunităţi, credincioşii aparţineau de biserica din Urşani. Aici ajungeau pe drumul de pe Valea Ursului, pe
poteca de pe Valea Ceauşoii sau pe scurtături numai de ei cunoscute, aici erau botezaţi, cununaţi şi
înmormântaţi şi aici, mai ales pe timp de iarnă, trebuiau să ajungă cu mare greutate. Dumnezeu a rânduit ca
un fiu al satului, Constantin Duţulescu, inginer constructor, să ridice aici o frumoasă biserică, prin contribuţia
sa, dar şi a enoriaşilor şi a diverşilor binefăcători. Acest act reprezenta respectarea promisiunii făcute de fiu
faţă de mama sa care era pe patul de moarte, că va ridica o biserică în satul său. Şi pentru că mama lui se
numea Constantina şi fiul - Constantin, bisericuţa a fost închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena,
piatra de temelie fiind pusă în 29 iulie 1996.
Situată în vatra satului, bisericuţa din Tănăseşti are următoarea pisanie: ,,Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul
Fiului şi cu lucrarea Sfântului Duh, a fost construită această sfântă şi dumnezeiască biserică, pusă sub
ocrotirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. S-au ostenit la zidirea acestui sfânt locaş, Constantin
Duţulescu şi soţia Marcela, cu sprijinul enoriaşilor din satul Tănăseşti. Toate acestea au fost construite între
anii 1997-2001, sub conducerea maistrului Dulcă Dumitru. Pictura a fost executată de pictorul Bondoc
Gheorghe. Aceste măreţe împliniri au fost întru Slava lui Dumnezeu, în vremea păstoririi P.S. Gherasim,
episcop al Râmnicului. Sfinţirea bisericii s-a săvârşit în ziua de duminică - 20 mai 2011, de Preasfinţitul
Irineu Slătineanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, cu participarea unui mare număr de preoţi şi
credincioşi. Binecuvântează, Doamne, podoaba casei Tale!”26. La construirea acestei biserici, ctitorul s-a
inspirat din stilul arhitectural grecesc, relizând-o în întregime după concepţia lui. Cu toate că deserveşte pe
credincioşii satului Tănăseşti, care sunt mai puţini la număr, biserica are dimensiunile apropiate de cea de la
Urşani, fiind tot cu două turle, cu deosebirea că cea de-a doua turlă nu mai serveşte drept clopotniţă.
l) Biserica Spitalului H orezu. Este construită în incinta Spitalului Orăşenesc Horezu, cu regim de
capelă care să deservească nevoile spirituale şi religioase ale bolnavilor. Bisericuţa are două hramuri:
„Izvorul Tămăduirii” şi „Sfinţii Mucenici Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian”, sărbătoriţi de Biserica
Ortodoxă în fiecare an, atât la 1 iulie, cât şi la 1 noiembrie. Piatra de temelie a fost pusă la 24 octombrie
2006. Biserica este construită din lemn, după tehnica din Maramureş, cu o turlă zveltă care serveşte drept
clopotniţă. A fost sfinţită la 18 mai 2008, de către Prea Sfinţitul Gherasim, Episcop al Râmnicului.
Din cele expuse, se poate constata că din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, locuitorii oraşului
Horezu au trăit o intensă viaţă religioasă la poale de Carpaţi, oglindită mai ales în grija pentru locaşurile de
cult. Continuând tradiţia marilor ctitori, iubitori de cele sfinte, credincioşii de astăzi au întreţinut şi reparat
vechile biserici şi au construit altele noi, înzestrându-le cu obiecte de cult şi cu alte danii, aducându-şi
fiecare, după puteri, o contribuţie la înfrumuseţarea acestor nestemate ale spiritualităţii româneşti. Ele vor
dăinui peste veacuri, spunând urmaşilor despre sufletul românului care vibrează atunci când este vorba de
Dumnezeu, de credinţă, de frumos şi de bine.

Note bibliografice
1. Preot prof. dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, pag. 231.
2. Ibidem, pag. 250.
3. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, Istoria Eparhiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2009, pag.
421-431.
4. Andrei Pănoiu, Pictura votivă din nordul Olteniei (secolulXIX), Bucureşti, Editura Meridiane, 1968, pag. 9.
5. Pr. I. Popescu-Cilieni, Biserici, târguri şi sate din jud. Vâlcea, Craiova, Editura Ramuri, 1941, pag. 54.
952
 6. Florin Epure, Valori de patrimoniu cultural naţional. Ctitoria mitropolitului Ştefan de la Bălăneşti-Horezu, în „Buridava.
Studii şi materiale”, vol. 5, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2007, pag. 108.
7. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, pag. 43.
8. Ibidem.
9. Ion Miclea, Radu Florescu, Hurezi, Bucureşti, Editura Meridiane, 1989, pag. 6.
10. Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I - Ţara Românească (Muntenia,
Oltenia şi Dobrogea), vol. 1: A-L, Craiova, Editată de Mitropolia Olteniei, 1970, pag. 369.
11. Corneliu Tamaş, op. cit., pag. 45.
12. Nicolae Stoicescu, op. cit., pag. 369.
13. Ibidem, pag. 373.
14. Ibidem, vol. 2: M-Z, pag. 549.
15. Valeriu Anania, Cerurile Oltului, Râmnicu-Vâlcea, Editată de Episcopia Râmnicului şi Argeşului, 1990, pag. 92.
16. Pr. Constantin Mănescu-Horezu, Lăcaşuri de cult ctitorite de boiernaşi şi ţărani în zona Plaiului Horezu, judeţul Vâlcea,
în volumul jubiliar „Episcopia Râmnicului. 500 de ani de la înfiinţare (1503-2003)”, Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso, 2005,
pag. 358.
17. Răzvan Theodorescu, Spiritul Vâlcei în cultura română, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2001, pag. 29.
18. Pr. Constantin Mănescu-Horezu, Memoria unui ilustru european pe meleagurile plaiului Horezu, în ,,Renaşterea”, Anul
18, Serie nouă, aprilie-iunie 2007, pag. 16.
19. N. Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, în „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, XXIX
(1936), fascicola 87-90, pag. 90.
20. D.J.C.C.P.C.N. Vâlcea, Monumente istorice din judeţul Vâlcea, repertoriu şi cronologie, pag. 55.
21. I. Ionaşcu, Documentele moşiilor schitului Şerbăneşti, în „Arhivele Olteniei”, nr. 97-100/1938, pag. 298; cf. doc. din 28
nob. 1611, emis de Radu Mihnea vv. la Târgovişte.
22. Pr. Constantin Mănescu - Horezu, Biserica de la Covreşti, un monument istoric în pericol, în „Renaşterea”, Anul 18, serie
nouă, ianuarie-martie 2007, pag. 15.
23. I. Ionaşcu, Istoricul mănăstirii Hurez, în „Arhivele Olteniei”, nr. 79-82, pag. 299.
24. Pr. I. Popescu-Cilieni, op. cit., pag. 55.
25. Pr. Constantin Mănescu, Modernizarea sediului Protoieriei Horezu, judeţul Vâlcea, în „Renaşterea”, Anul 14, Serie nouă,
iulie-septembrie 2003, pag. 18.
26. Idem, Sfinţirea bisericii din Tănăseşti, în „Renaşterea”, Anul 12, Serie nouă, aprilie-iunie 2001, pag. 31.

„Biserica N ouă” din centrul oraşului „Crucea lui I. G. D uca”, de la Biserica Urşani

953
 Cap. VIII - OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
Până la aprobarea înfiinţării unui spital propriu zis, rolul de spital pentru orice suferind şi de locaş de
odihnă pentru călugării bătrâni şi bolnavi, l-a avut Bolniţa de la Mănăstirea Horezu. Nu existau medici, dar
existau călugări cărora li s-a transmis, printr-o lungă tradiţie, leacurile aplicate bolilor curente1. Bolniţa a
fost ridicată de Doamna Marica, soţia domnitorului Constantin Brâncoveanu, între anii 1696- 1699.
Evoluţia localităţii Horezu în plan teritorial administrativ, a făcut necesară înfiinţarea unui spital. În
acest sens, autorităţile locale au demarat diligenţele necesare. În anul 1869, prin corespondenţa dintre
Prefectura judeţului Vâlcea şi Subprefectura plaiului Horezu, se ia în discuţie necesitatea înfiinţării unui
spital în Târgul Horezu, ca medic al spitalului fiind numit doctorul Constantin Georgescu 2. Întrucât nu s-a
ridicat o construcţie nouă pentru serviciile medicale, au fost folosite spaţiile de lângă mănăstirea Hurezi,
unde funcţionase prima şcoală. Autorităţile locale, împreună cu doctorul, au făcut eforturi deosebite pentru
asigurarea materialelor necesare bunei funcţionări a acestei instituţii. Prin Ordinul Ministerului Cultelor şi
Instrucţiunii Publice din 7 nob. 1881, s-a înfiinţat Spitalul Rural de la Mănăstirea Horezu3. O mare parte din
mobilierul necesar, a fost asigurat de către mânăstire. Până la sfârşitul sec. al XIX-lea, au funcţionat aici ca
medici: Martin Schelcher, doctorul Puţureanu, Alexandru Constantinescu, P. Economu, Gh. Procopiu şi
Gheorghe Sabin. Aprovizionarea cu medicamente se făcea de la Râmnicu-Vâlcea, iar logistica medicală era
asigurată de la Sibiu. Spitalul a îngrijit răniţii şi bolnavii din armata română în timpul Războiului de
Independenţă, din 1877-1878. În anul 1881, spitalul a fost mutat de la Mânăstirea Horezu, în Târgul Horezu,
într-o clădire nouă care există şi astăzi 4.
În perioada interbelică, din cea mai mare parte a buletinelor statistice realizate de Primăriile
Comunelor Horezu şi Romani şi adresate Preturii Plăşii Horezu, rezultă o stare generală sanitară bună a
populaţiei. În anul 1938, spitalul avea 3 medici şi 8 cadre medii, iar în 1948, dispunea de 5 medici şi 15 cadre
medii. În 1951, Sfatul Raional Horezu avea o secţie sanitară cu medic şef, medic pediatru, medic igienist,
soră de ocrotire, un contabil şi un statistician.
După desfiinţarea plasei Horezu în anul 1950, în fostul sediu al preturii, care datează din anii 1933­
1936, au fost organizate secţii de medicină internă şi pediatrie. În 1989, spitalul, policlinica şi dispensarul
erau deservite de 26 medici şi 86 cadre medii. Este perioada când spitalul dispunea de o suprafaţă utilă de
5.627 mp, 230 paturi şi cca 200 salariaţi. În anul 2000, numărul medicilor ajunsese la 31, iar cel al cadrelor
medii - la 95.
În anul 1992, autorităţile locale şi judeţene au făcut demersurile necesare în vederea extinderii
spitalului. Urmare a iniţiativei lor, la 10 august 1992, prin Ordinul nr. 781/1992, Ministerul Sănătăţii şi
Familiei a aprobat noua investiţie. În noiembrie 1993, s-a pus piatra de temelie a noii clădiri, a cărei
construcţie şi dotare s-a încheiat în 2010. La 10 august 2009, unitatea sanitară a fost pusă parţial în
funcţiune Spitalul Orăşenesc Horezu este a doua unitate sanitară ca mărime, din judeţul Vâlcea. A fost
proiectat cu 235 de paturi (ulterior, au rămas 165), suprafaţa construită - de 7.330 mp - urmând să
deservească cca 50.000 de locuitori din zona de vest a judeţului. Are secţii de ATI, Chirurgie generală,
M edicină internă, Neonatologie, Neurologie, Pediatrie, Obstetrică-ginecologie şi Urgenţe. Este un spital
modern care va fi activat pe viitor cu personalul medical necesar, în condiţiile dezvoltării Horezului ca
staţiune turistică. Începând cu anul 1994, în Horezu funcţionează o şcoala postliceală sanitară, ca filială a
Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” din Bucureşti.

Note bibliografice
1. Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu, Instituţii feudale din Ţările Române- Dicţionar, Bucureşti, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1988, pag. 55.
2. Corneliu Tamaş, Istoria Horezului, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1995, pag.121.
3. Gherasim Cristea, Istoricul Mănăstirii Hurezu, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2003, pag. 202.
4. Primăria Horezu, Fondul Arhiva oraşului Horezu, Fişa monografică a Oraşului Horezu, 2001, pag. 29.

954
 Primul „spital” al localităţii: Bolniţa M-rii Hurezi
KM

. . . şi spitalul cel vechi a l oraşului

955
 Cap. IX - ACTIVITATEA SPORTIVĂ
Primele manifestări sportive organizate în Horezu, au avut loc în anul 1950 şi s-au desfăşurat cu
prilejul sărbătorilor de 1 Mai - Ziua Internaţională a Muncii şi 23 August - sărbătoarea naţională a fostei
Românii socialiste. Se desfăşurau întreceri sportive la nivel local şi cuprindeau competiţii de fotbal, volei şi
trântă, desfăşurate fie în parcul Horezu, fie în punctul numit Treapt, acolo unde - mai târziu - va fi construit
stadionul din localitate.
Tot în anul 1950, a luat naştere echipa de fotbal „Unirea” Horezu, care a activat cu rezultate bune în
campionatul Regiunii Argeş. Evoluţia bună a echipei de fotbal, a dus la construirea Stadionului Treapt,
finalizat în anul 1962, acesta fiind considerat de cunoscători, chiar şi astăzi, cel mai bun stadion de fotbal din
judeţ şi unul dintre cele mai bune stadioane de fotbal din ţară.
Activitatea competiţională sportivă a fost susţinută la nivel mai înalt de echipa de fotbal a localităţii,
care activat în Divizia judeţeană. Din anul 1969, aceasta a luat denumirea de „Flacăra” Horezu, cea mai buna
performanţe a sa fiind calificarea în „16-zecimile” Cupei României în anul 1979 şi promovarea în Divizia
„C” în anul 1980, unde a rezistat doar doi ani. De menţionat faptul că, începând cu anul 1980, echipa de
fotbal a oraşului Horezu s-a numit „Minerul Horezu” .
În prezent, formaţia se numeşte din nou „Flacăra” Horezu şi este antrenată de Vasile Ilinca, participând
la campionatul Ligii a IV-a de fotbal (Campionatul judeţean). Împreună cu antrenorul echipei, noul primar al
oraşului - Ilie Fârtat, ambiţionează să promoveze echipa în Liga a III-a (C), performanţă la care ar îndreptăţi-
o rezultatele bune obţinute în ultimul timp şi situarea ei pe un loc nu prea îndepărtat de fruntaşa ligii. În etapa
a XI-a din ligă, jucată la la 10 noiembrie a.c, „Flacăra” a învins pe „Victoria” Frânceşti, cu un scor
astronomic, urcând în clasamentul Seriei Nord a judeţului pe locul II, la doar un pas de prima clasată -
„Posada” Perişani, menţinându-se astfel în lupta pentru titlu. Peste câteva zile, urmează să joace în deplasare
la echipa AS HIDRO din Râmnicu-Vâlcea. După cum s-au prezentat jucătorii echipei în ultimul timp, se pare
că primarul oraşului şi, deopotrivă, antrenorul echipei îşi vor îndeplini angajamentele asumate.
La nivelul oraşului-simbol al ceramicii româneşti, în anii 1992-1994 au activat şi două echipe de fotbal
feminin: „Chimirtur” Horezu şi „Mobitex” Horezu”, ambele fiind înscrise în Divizia B.
Activitatea sportivă din localitate gravitează, în prezent, în jurul competiţiilor şi rezultatelor înregis -
trate de Grupul Şcolar „Constantin Brâncoveanu” . Cu o bază sportivă cuprinzând două săli de sport şi un
teren în aer liber, beneficiind de serviciile unor profesori pasionaţi de sport, unii dintre ei - foşti campioni
naţionali (Hoanţă Dorel, fost campion naţional universitar la atletism în anul 1975), beneficiind de o bază
puternică de selecţie, mulţi tineri sunt atraşi de sport, Horezu oferă în fiecare an performanţe şi performeri
sportivi de nivel judeţean şi chiar naţional.
Câteva rezultate din ultimii ani, sunt relevante: Văduva Dragoş - campion naţional la săritura în
lungime, Mediaş, 2006; Broscuţeanu Roxana - vicecampioană naţională de copii la proba de 600 m, Târgu-
Mureş, 2002; Dăscălete Raluca - locul al treilea la săritura în lungime şi la proba de 800 m, la campionatele
naţionale de tetratlon, Mediaş, 2006, actualmente fiind handbalistă la echipa Rapid Bucureşti; Sorin Popescu
- fotbalist la „Sportul Studenţesc”, component al lotului naţional de juniori şi tineret, ale României; Ana
Hoanţă - campioana zonală la triatlon în 2010, locul 5 la campionatele naţionale la juniori III în 2011,
campioană judeţeană la 800 m şi săritura în lungime, în 2011.
Rezultate foarte bune au fost obţinute şi în sporturile de echipă. În anul 1986, echipa de fotbal
gimnaziu, pregătită de profesorul Vameşu Alexandru, s-a calificat la turneul final de la Iaşi, iar în anul 2000,
echipa de minifotbal gimnaziu, pregătită de profesorul Hoanţă Dorel, s-a calificat la turneul final de la
Fălticeni. Performanţele sunt pregătite şi în cadrul claselor cu program de sport, din cadrul Grupului Şcolar
„Constantin Brâncoveanu” din Horezu. M işcarea sportivă de masă este suţinută şi prin competiţii organizate
cu prilejul unor momente aniversare ale oraşului. Începând cu anul 2002, celebrarea atestării documentare a
Horezului cuprinde şi competiţii sportive de minifotbal, tenis de câmp şi şah.

956
 Cap. X - TURISMUL
Date fiind resursele din zonă, localitatea Horezu, prin autoritatea administrativă şi prin actorii locali
interesaţi, şi-a îndreptat atenţia către dezvoltarea turismului ca una dintre direcţiile strategice pentru dezvol­
tarea locală. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 936 din 18 august 2005, oraşul Horezu a fost declarat
staţiune turistică de interes local.

1. RESURSE TURISTICE NATURALE

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul oraşului se poate grupa în trei zone: lunca râului Luncavăţ,
dealurile Ulmului, Romanilor, Râmeştilor, Urşanilor şi munţii Marginea, Petriceaua, Bolca, Ludeasa, Piscul
Lung, Barcaciu, Pietrele Roşii şi Văleanu. Localitatea este aşezată într-un cadru natural deosebit de atractiv,
creat de formele de relief, hidrografie, elemente climatice şi tipuri de vegetaţie. Zona Horezu beneficiază de
condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiind avantajate de lipsa factorilor de poluare şi
de un potenţial turistic de excepţie, care permite practicarea unor forme variate de turism. Formele de relief
submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine,
accentuează aspectul natural al zonei şi creează oportunităţi pentrul turismul de relaxare. Fondul forestier
bogat care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţânei, îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi
creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe active. Elementele climatice ale zonei,
fără valori extreme, sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului pentru repunerea în formă a
organismului după stres (climat de dealuri, cu temperatură medie anuală de circa 6°C).
Domeniul schiabil amenajabil în arealul Vf. lui Roman, este o premiză favorabilă dezvoltării
sporturilor de iarnă. Traseele principalelor cursuri de ape, însoţite de cele mai multe ori de drumuri
forestiere, sunt locuri de petrecere a week-end-ului la iarbă verde sau locuri de campare. Flora pajiştilor
montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrului
natural cu specii floristice multicolore. La toate acestea, se adaugă fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv,
deosebit de valoros, mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amonte de aşezările umane. Unicitatea şi
valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomenelor naturale geologice cu valoare ştiinţifică, a
determinat includerea Masivului Buila-Vânturariţa în categoria ariilor protejate, în conformitate cu Legea nr.
5/ 2000, denumit Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, ale cărui limite trec, pe o suprafaţă restrânsă, şi pe
teritoriul administrativ al oraşului Horezu.

2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

a) Obiective turistice istorico-religioase

C entrul istoric al oraşului H orezu construit între anii 1850-1920, cuprinde un fond construit, de o
deosebită valoare istorică şi arhitecturală.
M ănăstirea H urezi, ansamblu înscris în Lista Patrimoniul Cultural Mondial, la poziţia nr. 597 din
Raportul la cea de-a 17-a Sesiune a W orld Heritage Committee, Cartagena, Columbia, 6-11 decembrie 1993.
Mănăstirea Hurezi este una dintre cele mai frumoase, mai complexe şi mai complete din tot orientul ortodox.
Fiind considerată cea mai reprezentativă construcţie în stil brâncovenesc din întreaga ţară, mănăstirea este,
poate, şi cel mai mare ansamblu monahal din România. Monument de valoare naţională şi universală,
localizat în Romanii de Jos - sat aparţinător oraşului Horezu (la cca 5 km spre nord de DN 67, pe malul stâng
al văii Romanilor, la cca. 570 m altitudine), ansamblul a fost ridicat între anii 1690-1709 în vremea lui
Constantin Brâncoveanu. Ansamblul cuprinde: B iserica „Sfinţii Îm p ă ra ţi C onstantin şi E lena” (biserica
mare) ridicată între anii 1690-1694; Paraclisul „N aşterea M aicii D om nului”, ridicat între anii 1696-1697;
P alatul Domnesc (1692-1697); T rapeza (1705-1706); T u rn u l poartă-clopotniţă (1696); C orpurile de
chilii, incinta istorică, laturile de nord, vest şi sud (1692-1697); Z idul de incintă şi la tu ra de est;
957
F â n tân a , C lădiri anexe. Ansamblului îi sunt incluse, pe cele patru puncte cardinale: B iserica B olniţă
A dorm irea M aicii Dom nului (la est), Schitul „Sfinţii A postoli” (la nord), Schitul Sfântul Ştefan (la vest),
Biserica „Sfinţii A rhangheli M ihail şi G avriil” (la sud). În anul 2009, Institutul Naţional al Monumentelor
istorice a întocmit un Studiu istoric al zonei înscrise în Lista Patrimoniului Mondial. Obiectivele principale
ale studiului au constat în definirea zonei protejate a monumentului istoric, pentru asigurarea continuităţii
fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit, stimularea interesului cultural şi economic pentru această
valoare reprezentativă. Mânăstirea Horezu şi meşteşugul olăritului constituie elementele centrale care
definesc oraşul Horezu. Dovadă a aportului ansamblului monahal la dezvoltarea localităţii, îl constituie
numărul mare de turişti care vizitează mânăstirea. Dacă în anul 2002 au fost cca 67.900 vizitatori, în anul
2007, numărul acestora a ajuns la cca 80.304.
M uzeul mânăstirii conţine diverse piese de artă medievală, ţesături şi numeroase exemplare de
documente şi cărţi vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca mânăstirii, iniţiată de Constantin
Brâncoveanu, care avea una dintre cele mai valoroase colecţii de carte ale timpului său. Colecţia avea
catalogul său, două cărţi de biblioteconomie, precum şi cărţi laice, mai rare într-o mănăstire: Herodot,
Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cărţile lui Justinian, Cronicile Bizantine, lexicoane, gramatici
greceşti şi latine - studiate şi de Alexandru Odobescu în 1860.
A nsam blul Bolniţei M ănăstirii H urezi, complex de arhitectură de categorie valorică A, datat între
anii1696-1699. A fost ctitorit de Doamna Maria Brâncoveanu, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu şi
este localizat în oraşul Horezu, în satul aparţinător Romani de Jos, la est de incinta mare a mânăstirii.
Ansamblul se compune din Biserica-bolniţă, Ruinele bolniţei, Foişor.
A nsam blul Schitului „Sfinţii A postoli” , complex de arhitectură de categorie valorică A. Este datat
1698, ctitor fiind arhimandritul Ioan, egumenul Mănăstirii Hurezi, cu ajutorul financiar al voievodului
Constantin Brâncoveanu vv. Ansamblul se compune din Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, chilii şi
zidul de incintă. Este localizat în oraşul Horezu , sat aparţinător - Romanii de Jos, strada Schitului, la 500 m
nord de mânăstire.
A nsam blul Schitului „Sfântul Ştefan” , complex arhitectural de categorie valorică A. Este datat 1703,
ctitorul său fiind Ştefan - al doilea fiu al lui Constantin Brâncoveanu şi este localizat la 1 km vest de
mânăstire, în oraşul Horezu; sat aparţinător, Romanii de Jos. Ansamblul se compune din Biserica „Sfântul
Ştefan” şi din chilii.
B iserica „Sfinţii În g eri”, monument de arhitecrură de categorie valorică B, datat din sec. al XVIII-lea;
ctitor - arhimandritul Ioan, egumenul Mânăstirii Hurezi. Este situată în oraşul Horezu; sat aparţinător -
Romanii de Jos.
R uinele Schitului „Sfântul Ioan B otezătorul” , monument istoric de categorie valorică B, datat
înainte de 1682, refăcut între anii 1708-1709; ctitorul său a fost Eremia monahul. Refăcut de arhimandritul
Ioan, egumenul M-rii Hurezi. Este localizat în oraşul Horezu; sat aparţinător - Romanii de Sus.
B iserica „ In tra re a în B iserică a M aicii D om nului” şi „Sfântul Ioan B otezătorul” din satul
aparţinător Urşani. M onument de categorie valorică A. A fost ctitorit de Ion Popescu Urşanu în anul 1800,
acesta fiind ajutat de rudele sale şi sprijinit de întreaga comunitate. Renumele de care se bucură, se datorează
tabloului votiv în care este înfăţişată întreaga comunitate ce şi-a adus aportul la ridicarea bisericii. Biserica
are un element suplimentar de atragere a vizitatorilor, prin faptul că aici îşi are locul de veci reputatul om
politic I. G. Duca (1879-1933).
B iserica „D um inica T u tu ro r Sfinţilor” , situată în Bălăneşti. Monument de arhitectură de categorie
valorică B, ctitorit pe vremea domnitorului Matei Basarab (1632-1654), de către mitropolitul Ştefan al
Ungrovlahiei; pictată în 1658, a fost sfiinţită de către ctitor, pe vremea domnitorului Mihnea al III-lea vv.
Biserica a fost refăcută de boierii Stănică Bălănescu şi Niţă Prodescu în 1859.
B iserica „ In tra re a în B iserică a M aicii D om nului” şi „Sfântul Ioan B otezătorul” numită şi
Biserica din T ârg, monument de arhitectură de categorie valorică B, localizat în oraşul Horezu, str.
Constantin Brâncoveanu. Datare: 1800-1807, ctitori fiind vătaful de plai Ion Urşanu, Constantin Covrea şi
jupâneasa Stanca.
B iserica „Sfinţii Voievozi” şi “ Sfântul Vasile” - monument de arhitectură de categoria valorică B,
localizată în str. Olari; datată în anul 1826. Ctitorii ei au fost: Stanciu Covrea, Maria, Dincu Bălănescu şi
Păuna.
958
 B i s e r ic a „ S f in ţii Î n g e r i ” este monument de arhitectură de categorie valorică B. Datează din anul
1821, ctitori fiind boierul Simion, Radu Grecu Otăsanu ş.a. Se află în Bârzoteni-Horezu.

b) Obiective turistice culturale

G a l e r i a d e a r t ă p o p u l a r ă c o n t e m p o r a n ă . Găzduită de Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu”
Horezu, este una dintre cele mai mari galerii de artă populară contemporană, deţinând peste 3500 obiecte din
ceramică, colecţionate dintre cele mai valoroase creaţii din domeniu, prezentate la cele 41 de ediţii ale
Târgului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez”; reprezintă o retrospectivă a istoriei ceramicii
din Horezu, dar şi din principalele centre de olărit din România. Unică în România, galeria, adăpostită într-
un spaţiu de 350 mp, reuşeşte să realizeze o adevărată hartă a meşteşugului olăritului din ţară. Sunt prezente
în expoziţie, creaţiile meşterilor ceramişti din Horezu, Slătioara, Vlădeşti, Lungeşti - jud.Vâlcea, Oboga -
jud. Olt, Curtea de Argeş - jud. Argeş, Braniştea - jud. Galaţi, Siseşti - jud. Mehedinţi, Jupâneşti - jud. Timiş,
Corund, Miercurtea Ciuc - jud. Harghita, Baia-Mare - jud. Maramureş, Marginea şi Rădăuţi - jud. Suceava.
C e n t r u l d e C e r a m i c ă d in O l a r i . Este cel mai important centru de ceramică din România, având o
expoziţie permanentă la Casa de Cultură şi în atelierele meşterilor olari. Împreună cu mânăstirea, reprezintă
emblema localităţii. Meşteşugul prelucrării lutului s-a transmis de-a lungul timpuluim prin intermediul
familiilor de olari care au reuşit sa-l menţină viu în vatra strămoşească, devenită acum strada Olari. Pe uliţa
principală a satului, se află 18 ateliere de ceramică, în care meşterii modelează argila cu aceeaşi măiestrie
neîntrecută, ca şi strămoşii lor. Fiind înzestrat cu o vitalitate creatoare de excepţie,
Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice româneşti, prin faptul că mesteşugul
este practicat ca principala sursă de venit a descendenţilor vestitelor familii de ceramişti V ic şo re a n u , Io rg a ,
F rig u ră , M is c h iu , P o p a , în condiţiile unei societăţi moderne în permanentă schimbare Astăzi, centrul
ceramic Horezu continuă să fie un adevărat creuzet al creaţiei ceramice româneşti, păstrând elementele
definitorii pentru vasele lucrate aici, dar, prin infinita gamă a compoziţiilor cromatice şi decorative,
conferind personalitate şi expresivitate nebănuite fiecărei piese în parte. Centrul de la Olari produce un tip de
ceramică cu un caracter propriu, unitar, bine definit prin formă, decor, tehnică şi colorit (castroane, farfurii,
oale, ulcioare, căni, ceşti de ţuică, de diferite mărimi, de uz casnic sau decorative). În fiecare an, în prima
săptămână din luna iunie, pe platoul de “La Stejari”, se organizează târgul “Cocoşul de Hurez”, la care
participă meşteri olari din toată ţara. În prezent, este constituită o asociaţie a ceramiştilor, cu denumirea
Asociaţia de Meşteşugari “Cocoşul de Hurez” .

3. INIŢIATIVE LOCALE ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII DURABILE

Datorită resurselor enumerate, începând cu anul 2003, autorităţile locale şi-au îndreptat atenţia către
dezvoltarea turismului ca una din strategiile pentru dezvoltarea locală. Cele mai importante iniţiative în acest
sens au fost:
• Planificarea strategică „ S t r a t e g i a d e D e z v o lta r e E c o n o m ic ă H o r e z u 2 0 0 4 - 2 0 0 8 ”. Oraşul Horezu a
fost ales ca studiu de caz, la propunerea Fundaţiei Partener pentru Dezvoltare Locală, în Programul
Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane.
• S c o a la d e v a r ă „ R e v i t a l i z a r e H o r e z u ” , în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism
„Ion M incu”, în cadrul căreia, 40 de studenţi din anii III , IV şi V de la facultăţile de Arhitectură şi
Urbanism, organizaţi în 5 echipe, au lucrat pe următoarele teme: punct de informare turistică, spaţii de
campare si zone de agrement (amplasare, organizare acces, avertizare), trasee turistice (alcătuire harta cu
puncte de interes patrimoniu cultural şi natural şi idei de organizare a serviciului turistic: pe jos, cu
cai/trăsură sau biciclete), turism ecologic / agroturism (evaluare potenţial şi disponibilitate localnici, schiţe
de idei pentru amenajare / extindere locuinţe existente, cu păstrarea specificului local (Gospodăria Olarului
pentru utilizări noi, pensiuni etc.), imagine urbană si calitatea spaţiilor publice centrale - strada Unirii, zona
de patrimoniu (peisagistica, pieţe publice, mobilier urban, semnale şi reclam e).
• P r o i e c t u l Oltenia de sub munte - Parteneriat pentru Dezvoltare Economică Locală s-a adresat
celor 7 localităţi din nordul Olteniei (judeţele Vâlcea şi Gorj) - zona submontană cuprinsă între Costeşti
Vâlcea şi Novaci Gorj (Novaci, Crasna, Polovragi, Vaideeni, Tomşani, Costeşti, Măldăreşti). În cadrul
proiectului, s-a acordat instruire în management şi arta conducerii pentru administraţia locală, instruirea
959
promotorilor dezvoltării economice locale, asistenţă pentru realizarea proceselor de planificare participativă a
strategiei de dezvoltare economică în cele 7 localităţi pentru perioada 2005-2008. Acest program integrat
complex a inclus, de asemenea:
- cursuri de antreprenoriat pentru tinerii din comunitate;
- cursuri de agricultură ecologică şi de turism rural pentru întreprinzătorii din localitate;
- concursuri locale de promovare a iniţiativei economice;
- finanţarea unor mini-proiecte;
- elaborarea schiţei strategiei de turism pentru teritoriul „Oltenia de sub M unte”, cu participarea celor 8
comunităţi.
• A doua şcoală de v a ră FPD L împreună cu Universitatea de Arhitectură „Ion M incu” din Bucureşti
- „De v o rb ă cu actorii locali”, în cadrul căreia, cadrele didactice şi studenţii au lucrat efectiv pe teme din
comunitate, rezultatele muncii lor rămânând la dispoziţia comunităţii. Aceste rezultate au fost prezentate într-
o expoziţie în comunitate şi într-o expoziţie-eveniment, în Bucureşti.
- concursul „Idei de U rbanism p e n tru dezvoltarea zonei T re a p t”, în colaborare cu Facultatea de
Urbanism, din cadrul Universităţii „Ion M incu”, din Bucureşti.
La sfârşitul programului, s-a creat A sociaţia DEPRESIU N EA H O R EZ U , care grupează localităţile
din OLTENIA DE SUB MUNTE; acestea, prin intermediul asociaţiei, îşi construiesc o strategie comună de
turism pentru valorificarea capitalului natural, istoric şi cultural - unanim recunoscut în ţară şi străinătate.
P r o g r a m u l s - a d e r u la t în p e r io a d a a p r ilie 2 0 0 5 - o c to m b r ie 2 0 0 6 ş i a b e n e fic ia t d e fin a n ţ a r e d in p a r te a
D e p a r ta m e n tu lu i p e n tr u D e z v o lta r e I n te r n a ţio n a lă a l M a r ii B r ita n ii 8 9 ,7 6 0 G B P .
• Atestarea localităţii Horezu ca staţiune tu ristică, a fost obţinută prin H.G.R. nr. 936 din 18 august
2005.
• Pentru promovarea valorilor culturale şi naturale din zonă, s-au realizat:
- un calendar al manifestărilor din zonă;
- o bază de date privind atracţiile turistice din zonă, prin inventariere şi fotografiere;
- editarea unor materiale publicitare (CD-uri de prezentare a Depresiunii Horezu, în limba română,
engleză şi francez; pliante, flyere, panouri de informare turistică, hărţi;
- difuzarea de materiale şi informaţii turistice, transmiterea de materiale de prezentare către agenţii de
turism, site-uri (ex. w w w .dordeduca.ro)
- construcţia mai multor site-uri, precum, w w w .o lte n ia d esu b m u n te .ro ,w w w .horezuonline.ro,
www.eco-oltenia.ro;
- participarea ceramiştilor şi meşteşugarilor din zonă la diverse întâlniri / demonstraţii, reprezentând
oraşul Horezu; ex. Muzeul Satului, Hotel Phoenicia, Mariott, târguri de profil (Franţa, Belgia, Grecia etc.).
• Începând din anul 2006, Asociaţia „Depresiunea Horezu” a participat la aproape toate târgurile de
turism organizate în ţară, prezentând atracţiile din zona „Olteniei de Sub M unte”, unde au fost împărţite mii
de pliante către vizitatori şi au fost realizate contacte cu operatorii din turism, pentru a deschide noi
programe şi trasee în regiune. Dintre acestea, amintim: Târgul Naţional de Turism al României, 6-9 aprilie
2006; Târgul de Turism „Rustica” România, 28 sept. - 01 oct. 2006; Târgul Internaţional de Turism,
octombrie 2006; Târgul de Eco-Turism Sibiu, 1-2 decembrie 2006; Târgul Naţional de Turism al României,
2007; Târgul de Turism al României - 2007; Târgul de Turism „Rustica” România - 2007; Târgul de Turism
al României - 2008;Târgul de Turism „Rustica” România - 2008; Târgul de Turism al României - 2009,
ediţiile de primăvară şi toamnă; Târgul de Turism al României - 2010; Târgul de Turism Holiday Market -
2010. Horezu a mai fost reprezentat la Bordeaux - în 2008 şi Aubagne - 2009, în Franţa.
• Potenţialul turistic şi cultural al Depresiunii Horezu a cunoscut o promovare accentuată, prin apariţii
a numeroase articole în ziare şi reviste de specialitate, precum: „Casa de vacanţă”, „Casa lux”, „Cronica
Română”, „Infotour”, „Dilema veche”, „Jurnalul Naţional”, G h id u l T u r is tic a l R o m â n ie i, H a r ta O lte n ie i,
precum şi în întreaga presă judeţeană De asemenea, au fost numeroase apariţii la televiziunile: TVR 1, TVR
2, TVR Cultural, TVR 2 Oltenia Craiova, Good Life Chanel, Naţional TV, Realitatea, Favorit etc.
În anul 2010, Depresiunii Horezu i s-a acordat o pagină în prestigiosul ziar „Le Figaro”, cu urmări
benefice pentru turismul horezean; o altă realizare europeană în acest sens, este menţionarea oraşului în
Ghidul Michelin, Horezu fiind notat cu trei stele (de vizitat neapărat!).

960
 • În cadrul parteneriatelor şi proiectelor rezultate, cu sprijinul logistic al Fundaţiei „Parteneri pentru
Dezvoltare Locală Bucureşti” şi cel financiar - al Guvernului Marii Britanii, prin Fondul de Oportunităţi
Globale, s-a organizat şi au absolvit cursurile de Administratori de pensiuni turistice, un număr de 32 de
persoane, iar cu sprijinul financiar al Fundaţiei de Parteneriat M iercurea Ciuc, s-a organizat un curs de
ecoturism în cadrul Proiectului „Oltenia de sub munte - destinaţie eco-turistică”. De remarcat şi faptul că,
prin participarea la simpozioane, conferinţe, vizite de studiu la Centrul de Informare Turistică din Predeal,
participarea frecventă la M aster Planul pe probleme de turism de la Bucureşti, etc., s-a realizat o promovare
continuă a valorilor culturale şi turistice ale zonei noastre.
• Primăria Oraşului Horezu a iniţiat constituirea Asociaţiei Române a Centrelor de Ceramică Populară,
o primă acţiune fiind parteneriatul în proiectul „Stars”, alături de Asociaţia Franceză a Oraşelor Centre de
Ceramică, Asociaţia Italiană a Oraşelor Centre de Ceramică, Asociaţia Spaniolă a Oraşelor Centre de
Ceramică, proiect depus pe programul de finanţare INTERREG IVC. De asemenea, au fost realizate întâlniri
între preşedinţii asociaţiilor menţionate şi au fost create posibilităţi de participare a meşterilor olari de la noi,
la manifestările de profil din Europa.
• S-au promovat branduri locale şi s-a înregistrat ca marcă, „Cocoşul de Hurez” .
• Oraşul Horezu şi Asociaţia „Depresiunea Horezu” sunt membre ale mai multor organizaţii
neguvernamentale din ţară şi străinătate, precum: Asociaţia de Turism Oltenia (ATO), Asociaţia Naţională de
Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC).
• S-au realizat mai multe proiecte de infrastuctură sau pe turism, care au dus la îmbunătăţirea
condiţiilor turistice în depresiunea Horezu; exemplu - Proiectul O lte n ia d e n o rd , v iito a r e d e s tin a ţie
e c o tu r is tic ă al Asociaţiei „Depresiunea Horezu”, în cadrul căruia s-au realizat instruirea şi crearea a trei
produse de eco-turism, reprezentative pentru specificul zonei, promovarea produselor de eco-turism şi a
destinaţiei Horezu pe piaţa naţională şi internaţională. Partener: Asociaţia „Kogayon”, co-administrator al
Parcului National Buila-Vânturariţa.
• R eabilitarea şi dezvoltarea in fra stru ctu rii generale şi turistice în zona cultural istorică a
D epresiunii H orezu, prin care s-au realizat următoarele obiective: A m e n a ja r e P a r c a r e M ă n ă s tir e a H o re z u ,
R e a m e n a ja r e a P a r c u lu i c e n tr a l şi a C e n tr u lu i is to r ic H o re z u , A m e n a ja r e P u n c t d e in fo r m a r e tu ristic ă .
• P rom ovarea produselor şi a evenim entelor turistice din zona depresionară H orezu p en tru
dezvoltarea şi consolidarea turism ului în nord- vestul ju d eţu lu i Vâlcea. Obiectivul general al proiectului
(se implementează din ianuarie 2011), este îmbunătăţirea vizibilităţii zonei depresionare Horezu ca destinaţie
de succes pentru practicarea turismului (cultural, monahal, cinegetic, de aventură, de odihnă sau de recreere
etc.), turismul local reprezentând un factor principal care stimulează dezvoltarea economică a oraşului şi a
judeţului Vâlcea.
• In anul 2008, Asociaţia „Depresiunea Horezu” (oraşul Horezu şi comunele Costeşti, Măldăreşti,
Vaideeni şi Slătioara) a câştigat, cu punctaj maxim, concursul D estinaţii E uropene de E xcelenţă - Turism
şi M oştenire Locală Intangibilă, concurs desfăşurat în cadrul unui proiect-pilot derulat de Departamentul
de Turism din Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, şi
cofinanţat de către Comisia Europeană. Criteriile de selecţie au inclus bogăţia resurselor culturale, calitatea
ofertei turistice, existenţa iniţiativelor în domeniul turismului durabil, cooperarea pe plan local şi activităţi de
marketing turistic. Acest proiect a beneficiat de o amplă promovare internaţională, prin editarea unei broşuri
bilingve română-engleză de promovare, realizarea unui spot publicitar cu toate cele 20 destinaţii europene
selectate în cadrul acestui proiect-pilot, includerea acestora într-o reţea de destinaţii culturale de excelenţă la
nivel naţional şi internaţional, organizarea unor vizite de documentare pentru jurnalişti şi lideri de opinie în
toate cele 20 de destinaţii.
• M icroregiunea H orezu - revitalizare p rin valorificarea patrim oniului istoric, prin care se refac o
veche frescă de la Biserica Covreşti (monument istoric), un siloz de fructe, o stână tradiţională şi se
realizează panourile de orientare către obiectivele turistice din zona Horezu.
Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul oraşului Horezu
favorizează variate modalităţi de petrecere a timpului liber şi de practicare a unor forme specifice de turism:
etnocultural, cultural-religios, turism rural şi agroturism, turismul de sfârşit de săptămână, turismul de
tranzit, montan, de afaceri, turismul ştiinţific şi turismul pentru sporturi extreme. În prezent, zona alpină a
microregiunii Horezu face obiectul unor planuri de dezvoltare de tip s a t d e v a c a n ţă , care prinde contur în
961
zona Vârful lui Roman. Aceasta este situată pe teritoriul administrative al oraşului Horezu, la o altitudine de
1800 de metri, la graniţa cu comuna Vaideeni, la o distanţă de cca 20 km de centrul localităţii, cu o suprafaţă
totală de 100 ha, aflată în proprietatea obştei Horezu.

Bibliografie
Ancuţa Vameşu, Microregiunea Horezu- Studiu Integrat al potenţialului de dezvoltare economică, 2008.
Gabriel Pascariu, Oraşul Horezu - Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică, 2004.
Ligia Elena Rizea, Ioana Ene, Monumente istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi cronologie, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 2007.
Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, Studiu Istoric al zonei înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, Mănăstirea
Hurezi, 2009.
Primăria Horezu, Fondul Primăria oraşului Horezu, Master-planul oraşului Horezu (neinv.).
Idem - Biroul Management de Proiect şi Turism, Proiectul Oltenia de sub munte - Parteneriat pentru Dezvoltare Economică
Locală (neinv.).
Idem, Proiectul Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural istorică a Depresiunii Horezu
(neinv.)

962
 Cap. XI - PERSONALITĂŢI HOREZENE
Buşe, D um itru (n. 4 iunie 1953, Horezu, jud. Vâlcea - m. 2008) - economist, expert contabil; între
2004-2008, a fost preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea. Între anii 1974-1995, a lucrat la Uzinele Sodice
Govora, unde a fost contabil (1974-1977), economist (1977-1978), şef Birou Financiar (1979-1984), contabil
şef, director economic (1985-1995). Din anul 1995, a fost director general adjunct la SC M obila SA Bascov,
iar din anul 1997, director Bancorex - Sucursala Râmnicu-Vâlcea. Ca preşedinte al Consiliului Judeţean
Vâlcea, s-a implicat foarte mult în acţiuni privind dezvoltarea şi modernizarea judeţului, prin accesarea şi
atragerea unor fonduri externe nerambursabile, în vederea realizării de obiective privind infrastructura,
mediul de afaceri, dezvoltarea turismului, protecţia mediului şi altele. Câteva exemple de astfel de obiective:
C e n tr u l d e C o n v e n ţii ş i E x p o z iţii N o r d O lte n ia - C ă lim ă n e şti, prin care s-a urmărit îmbunătăţirea
infrastructurii de afaceri şi dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local şi regional ; C o n s tr u ir e a n o u lu i
s e d iu a l T e a tr u lu i „ A n to n P a n n ” d in R â m n ic u -V â lc e a ; F in a liz a r e a lu c r ă r ilo r la B ib lio te c a J u d e ţe a n ă
„ A n tim I v ir e a n u l V â lc ea ; R e a b ilita r e a ş i d e z v o lta r e a in fr a s tr u c tu r ii g e n e r a le ş i tu r is tic e în z o n a c u ltu r a l -
is to r ic ă a d e p r e s iu n ii H o r e z u ; D e z v o lta r e a in te g r a tă a s ta ţiu n ii B ă ile O lă n e ş ti; S tr a te g ia d e d e z v o lta r e a
tu r is m u lu i în ju d . V â lc e a (2 0 0 7 -2 0 1 3 ); S tr a te g ia d e d e z v o lta r e a ju d e ţu lu i V â lc e a (2 0 0 7 -2 0 1 3 ); D e z v o lta r e a
s e r v ic iilo r d e v o lu n ta r ia t; G e s tio n a r e a d e ş e u r ilo r ; M o d e r n iz a r e a d r u m u r ilo r ; R e p r e z e n ta r e a n a ţio n a lă şi
in te r n a ţio n a lă a C o n s iliu lu i J u d e ţe a n ; R e p r iv a tiz a r e a U zin e lo r S o d ic e G o v o ra . În această perioadă, Horezu
a beneficiat de numeroase fonduri pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii educative, culturale, a
serviciilor sanitare, modernizarea drumurilor, dezvoltarea turismului ş.a.
Com ănescu, L a z ăr (n. 4 iunie 1949, Horezu, jud. Vâlcea ) - economist şi diplomat român; cercetător,
publicist. A absolvit cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice
Bucureşti (1972), Cursul de ”C iv iliz a ţie ş i lim b a fr a n c e z ă c o n te m p o r a n ă ” - Sorbonna, Paris (1973). Doctor
în Relaţii Internaţionale (1982). Între anii 1972-1982, a fost angajat ca diplomat în cadrul Departamentului
Organizaţii Economice Internaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar între anii 1982-1990, a
lucrat ca lector universitar la catedra de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii
Economice din Bucureşti. Din 1990, devine consilier şi apoi ministru consilier la Misiunea României pe
lângă Uniunea Europeană la Bruxelles, până în anul 1994. Din acest an, devine director al Direcţiei Uniunea
Europeană. Între 1995-1998, este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Între anii 1998­
2008, este Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României pe lângă NATO şi Uniunea Europeană.
Din 15 aprilie 2008 până în 15 decembrie 2008, este ministru al afacerilor externe. În anul 2009, Lazăr
Comănescu a fost numit ambasadorul României în Germania.
Lucrări publicate: E c o n o m ia m o n d ia lă (1985, 1990, 1995), T e h n ic ile tr a n z a c ţiilo r e c o n o m ic e
in te r n a ţio n a le (1989), D ic ţio n a r d e re la ţii e c o n o m ic e in te r n a ţio n a le ( 1993). Bogată activitate publicistică în
reviste de specialitate din ţară şi străinătate.
Ciocan, V alentin (n. 5 august 1961, Slătioara, jud. Vâlcea) - istoric; cercetător, publicist. A urmat mai
multe programe de formare/ perfecţionare, printre care: gradul didactic I (1998); Comunicare în relaţii
publice(2003); Oportunităţi şi perspective în procesul de extindere a Uniunii Europene (2006); Metodist
European (2008); Management de proiect (2009). Începând cu anul 1987, este profesor de istorie la Liceul
„Constantin Brâncoveanu” din Horezu. În 2004, a îndeplinit mandatul de senator în Parlamentul României.
Între anii 2005-2008, a fost consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, iar în 2009 - director la
Casa Corpului Didactic Vâlcea. Din anul 2001, este preşedintele Asociaţiei „Civica” Horezu.
Lucrări şi articole publicate: Is to r ia C o n s iliu lu i J u d e ţe a n V â lc e a (2008) în colaborare cu Oane Sorin;
M o n o g r a fia L ic e u lu i H o r e z u - coautor; C h e s a r ie R â m n ic e a n u d u p ă 2 3 0 a n i (2009), în „Buridava”, vol. VII;
I d e n tita te r o m â n e a s c ă , id e n tita te e u r o p e a n ă în sec. a l X V I I I - le a (2010), în „Buridava” vol. VIII.
Focşa, Ileana, n. Sacerdoţeanu (n. 31 oct. 1923 în Horezu, jud. Vâlcea) - actriţă. Între anii 1944­
1948, a urmat cursurile Conservatorului de Muzică şi Arte Dramatice din Bucureşti. A debutat pe scena
Teatrului Naţional Bucureşti, unde a fost angajată mulţi ani. Din anul 1958, s-a transferat la Teatrul de Stat

963
 „Alexandru Davila” din Piteşti unde a lucrat până la pensionare. În decursul anilor, a jucat peste 120 de
roluri: Margo din G a iţe le, în regia lui Virgil Sacerdoţeanu; Sorina - din I n ş i r ’te m ă r g ă r ite , în regia lui
Nicolae Dinescu; Zâna Codrilor din H a r a p A lb , în regia lui Corneliu Zdrehuşi; Larisa din F a ta f ă r ă z e s tr e , în
regia lui Virgil Sacerdoţeanu; Valeria Zapan din A r c u l d e T riu m f, în regia lui C. Dinischiotu; Lizzie din
O m u l c a r e a d u c e p lo a ia , în regia Lidiei Ionescu; V idra din R ă z v a n şi V id ra , în regia lui Dan Alexandrescu
ş.a. A participat la numeroase recitaluri de poezie închinate lui Mihai Eminescu, George Topârceanu, Tudor
Arghezi etc.
H orezeanu, A lexandru, pseudonimul lui A lexandru U ngureanu (n. 18 ian. 1937 în Romanii de Sus,
localitatea Horezu) - scriitor şi editor autodidact. În 1996, a înfiinţat editura proprie, „Ecoul sufletului”, la
care şi-a publicat toate cărţile sale (dar şi pe cele ale unor confraţi!), cu eforturi exemplare: le culege la
calculator, le multiplică la imprimantă, le alcătuieşte copertele şi le leagă singur, în ciuda dizabilităţilor şi a
vicisitudinilor vieţii. În luna ianuarie 2012, la domiciliul său din Râmnicu-Vâlcea, în prezenţa unui grup
numeros de oameni de cultură vâlceni şi de reprezentanţi ai mass-media, primarul oraşului Horezu i-a
înmânat diploma de „Cetăţean de Onoare al Oraşului Horezu” .
Volume publicate (selectiv): A fo r is m e şi c u g e tă r i (1996), E c o u l s u fle tu lu i - poezii (1996), M e d ic in a
p o p u la r ă - culegere (1997), H a r d iv in - proză şi versuri (2001), B o a b e d e c r is ta l (2001), I n o c e n ţă ş i sa d is m
(2001), C u v in te p a s te la te (2001), D ia lo g u l f l o r i l o r (2001), R e p e r e in fin ite (2002), C ă lă to r i în la b ir in t -
proză (2003) etc. (O S C A I I , pag. 397).
O rleanu, A da - pseudonimul lui Zoe M arinescu (n. 3 ian. 1916 în satul Romani- Horezu, jud. Vâlcea
- m.1990 la Bucureşti) - scriitoare. A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii
Bucureşti. Între anii 1936-1942, a lucrat ca bibliotecară la “Casa Pădurilor Statului” şi apoi ca secretară de
redacţie la Revista Scriitoarelor şi Scriitorilor Români (1944); profesoară de istorie şi franceză în oraşul
Curtea de Argeş (1947-1950) şi Călan (1950-1958), după care se dedică scrisului, devenind prozatoare.
Lucrări publicate: B o a r ii - nuvele (1968); C a ii d r a c u lu i - nuvele (1947), cu care a obţinut şi un premiu,
acordat de Cenaclul “Sburătorul; E p a c e n o a p te a a s ta -n c o d r u - roman pentru copii (1968j; C a v a le r u l
L ib e r tă ţii - roman (1969); A tu n c i a u tra s c lo p o te le - roman (1970); B u n ră m a s, c r â n g u r i d e a lu n - roman
(1970); U re c h e a n ă z d r ă v a n ă - roman (1973); E v a d a r e în tim p - roman (1984); D e v e g h e la D u n ă r e ş i M a r e
- roman(1987); D o i a n i d e c u te z a n ţă - roman (1981); H o ţii în te m p le - nuvele (1986); în s e m n a ţi c u s te a în
fr u n te . P o v e s tir i d in r ă z b o iu l d e in d e p e