BUȘTENI

Bușteni este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din

localitățile componente Bușteni (reședința) și Poiana Țapului. Este localizat
pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au altitudinea maximă de
2.505 m. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii
Prahovei, între „Vadul Cerbului” și tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia
Lungă”.
Altitudinea medie a orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai
populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de
oportunități și activități de vacanță, de la schi la excursii montane. Are o populație
de 8.894 locuitori.

Așezare
Orașul se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele
Brașov și Dâmbovița, în Munții Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde acesta
primește apele afluenților Valea Cerbului, Valea Albă și Urlătoarea. Este străbătut
de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov.Prin oraș trece și calea
ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stațiile Bușteni și Poiana Țapului.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Bușteni se
ridică la 8.368 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011,
când fuseseră înregistrați 8.894 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români
(86,02%), iar pentru 13,38% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,91%), iar pentru
14,58% nu se cunoaște apartenența confesională.
 Politică și administrație
Orașul Bușteni este administrat de un primar și un consiliu local compus din
15 consilieri. Primarul, Laurențiu Mircea Corbu, de la Partidul Național Liberal,
este în funcție din 12 iunie 2017. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul
local are următoarea componență pe partide politice:
Istorie
Practic, nu există un document care să ateste cu siguranță începuturile
localității. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârșitul veacului al XVII-lea „nici
vorbă nu era de vreun sat”. Cel mai important an este 1782,
când domnitorul Mihai Șuțu înființează, cu 24 de familii de scutelnici ai Mănăstirii
Sinaia, primul cătun - Izvorul, care va fi la originea apariției viitoarelor așezări de
mai târziu: Bușteni, Poiana Țapului și Azuga.
Valea Prahovei a avut mult de suferit în timpul ocupațiilor austriece
din 1783 și 1854 și în timpul Primului Război Mondial.
Înainte de 1782, singura locuință, „Slonul de piatră”, era cel mai mare han din
zonă, situat pe locul Zamorei de azi, unde se opreau negustorii pentru a se ospăta,
odihni și adăpa caii.
În 1790 se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea
„La Bușteni”, terenul nefiind locuit, dar presărat cu gropi.
Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguș, Niță Enache pe Valea
Albă. Abia în 1846 începe construcția șoselei dintre Câmpina și Predeal, iar după
30 de ani se instalează și calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al
transportului.[necesită citare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bușteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul
Prahova al județului Prahova. Bușteni ocupa atunci malul drept al Prahovei și
partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul și Valea Albă. Casa regală a construit în sat
biserică (1889) și, în 1887, un local pentru școala care funcționa din 1865 și în care
în 1892 învățau 90 de elevi (din care 30 de fete). În 1882, s-a deschis o fabrică de
hârtie care producea hârtie de mucava, apoi și hârtie de paie, de împachetat și
pentru tipar. Existau deja câteva hoteluri și se puteau închiria vile de către turiști.
Tot în acea vreme apare fenomenul ce va spori faima stațiunii – schiul – datorită
căruia a fost posibilă apariția construcțiilor de o frumusețe aparte care se mai
păstrează și astăzi, dovada fiind numărul mare de turiștil care vin să se odihnească
aici în ambianța plină de farmec a vilelor, atunci când vor să scape de „zăpușală și
praful orașelor”. Prin anii 1907-1908, tinerii ce veneau în vacanță din străinătate
aduc cu ei moda schiului, a „alunecatului pe patine de lemn, bob și sanie”
la Sinaia și la Bușteni pe Valea Albă și Coștila.

Monumente istorice
În orașul Bușteni se află Crucea comemorativă a eroilor români din Primul
Război Mondial (1926–1928), aflată pe vârful Caraiman, monument istoric
memorial sau funerar de interes național. În fața gării se află statuia caporalului
Constantin Mușat „Ultima grenadă” (1928), monument de for public de interes
național. Tot de interes național sunt și Casa-muzeu „Cezar Petrescu” (1914–1918)
și castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alcătuit din castelul propriu-zis și parc.
În rest, alte opt obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor
istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt
monumente de arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986; fostă
școală și bibliotecă orășenească); casa Alexandru Popescu; Căminul Preoțesc; vila
„Leonida” (începutul secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astăzi grădiniță);
vila Aura Buzescu (1920); și fabrica de hârtie (1880), ansamblu alcătuit din halele
de producție (unele din 1880, astăzi ateliere mecanice, altele din 1920–1940,
astăzi săli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele
gospodărești (1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească
(1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este
casa esteticianului și filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea
Poiana Țapului.
 Obiective turistice
Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află
în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele,
cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele.
Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există obiective turistice în zona stațiunii:

 Casa scriitorului Cezar Petrescu - construită în 1918 (arhitectură tradițională); în prezent aici este
amenajat Muzeul Memorial Cezar Petrescu.
 Castelul Cantacuzino (Bușteni) - construit în anul 1910 de către Gheorghe Cantacuzino.
 Biserica Domnească - construită în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I și a reginei Elisabeta, se
remarcă prin arhitectura deosebită, dotările interioare (icoanele din interior sunt originale fiind
pictate Gheorghe Tattarescu) și vechimea sa.
 Mănăstirea Caraiman - o mănăstire de călugări ce poartă hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și care
este amplasată într-un cadru mirific chiar la poalele muntelui Caraiman.
 Monumentul „Ultima Grenadă” - a fost ridicat în anul 1928 și este dedicat eroului caporal
Constantin Mușat.

Bibliografie
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Bu%C8%99teni
- https://www.infoghidromania.com/busteni.html