Prof.
Lusiana Drăgușin
COORDONAREA ȘI SUBORDONAREA
în propoziție și în frază
COORDONAREA ÎN PROPOZIȚIE
Raportul de coordonare se stabilește între două sau mai multe părți de
propoziție de același fel.
Raportul de coordonare se realizează prin:
- juxtapunere (alăturarea prin virgulă):
Ana, Maria, Marius și Andrei au fost la mare.
- joncțiune (prin conjuncții și grupuri de cuvinte cu valoare de conjuncții
coordonatoare): nici, dar, iar, însă, ci, sau, ori, precum și, numai că:
NP NP
Concertul a fost scurt, dar foarte reușit.
AT AT
Urmărește numai emisiunile sportive sau de divertisment.
Raportul de subordonare se stabilește între o parte secundară de propoziție, adică
atributul sau complementul, și cuvântul determinat de regent.
Raportul de subordonare se realizează prin:
- alăturarea unui atribut de substantivul determinat sau a unui complement de
verbul determinat:
AT C
Fata cuminte învață bine.
- joncțiune (prin prepoziții sau grupuri de cuvinte cu valoare de prepoziție care cer
cazurile Ac, G, D):
C C
În vacanță vom merge la mare.
COORDONAREA ÎN FRAZĂ
Raportul de coordonare se stabilește între două propoziții de același fel, fie
principale, fie secundare.
Mijloacele de realizare sunt aceleași ca în propoziție, conjuncții și locuțiuni
prepoziționale coordonatoare sau virgulă:
PP PP PP
Pământul te naște , / pământul te crește, / pământul te mistuiește.3/
1 2
PP PS PS
Îmi place / să călătoresc, / să citesc.3/
1 2
Conjuncțiile coordonatoare pot fi:
- copulative: și, nici, nu numai (ca)dar (și), nu numai (ca)ci (și)
PP PP
Cinci degete sunt la o mână / și nu seamănă unul cu altul. 2/
1
PP PP
Nici nu ninge, / nici nu plouă. 2/
1
PP PS PS
Se vede / că îl place / și îl respectă. 3/
1 2
- adversative: dar, iar, însă, ci
PP PP
Fratele-i frate, / dar brânza-i pe bani. 2/
1
PP PS
E frumos, / însă năravul îl strică. 2/
1
PP PS PS
I-am cerut / să ne viziteze, / dar să nu întârzie mult. 3/
1 2
- disjunctive: ori, sau, fie, ori-ori, ba.
PP PS PS
Hotărăște-te / dacî stai / sau pleci. 3/
1 2
PS PS PP
Ori fură, / ori ține sacul, / e tot lotru. 3/
1 2
PP PP
Ba doarme, / ba nu doarme. 2/
1
- conclusive: deci, așadar,
PP PP
O lupta-i viața; / deci te luptă. 2/
1
PP PS PS
Ar dori / să se îmbogățească, / așadar să-și schimbe condiția umilă. 3/
1 2
Raportul de subordonare se realizează între o propoziție secundară și regenta ei.
Mijloace de realizare:
a) conjuncții: ca, dacă, să, de, ca să, deși, încât, întrucât, fiindcă, deoarece:
PP PS
Nu da pâine câinilor altora, / că te latră ai tai. 2/
1
PP PS
Mintea e buna, / dacă e soră și cu norocul. 2/
1
b) locutiuni conjuncționale subordonatoare: pentru ca, din cauză că, din pricina că, din
moment ce, de vreme ce, măcar că, măcar să, măcar de, chiar dacă, chiar să, cu toate
că, ca și cum, ca și când, de parcă, în timp ce, după ce, pânaă ce, până să:
PS PP
Până ce nu răstoarnă carul, 1/ nu se repară drumul. 2/
PS PP
În loc să scârțâie carul, / scârâție măgarul.2/
1
c) pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, ceea ce, cât, câtă:
PP PS
Nu dorm toți / câți au ochii nchiși. 2/
1
PP PS
Nu calca șarpele / care doarme. 2/
1
d) pronume sau adjective pronominale nehotarate: orice, oricine, oricare, orișicare,
orisice, orișicine:
PP PS
Orice se vede mai rar / mai dulce pare. 2/
1
PP PS
Oricine umblă ziua / nu se poticnește. 2/
1
e) adverbe relative: când, cum, unde, cât:
PP PS
Omul nu e niciodată bătrân / când e vorba de învățătură. 2/
1
PP PS
Mâna altuia nu te scarpină / cum îți place. 2/
1
f) adverbe nehotarate: oricând, oriunde, oricum, orișiunde, orișicând, orișicum, orișicât:
PP PS
Oriunde sunt popi mulți / moare pruncul nebotezat. 2/
1
PP PS PP
Omul / oricât trăiește / învățând se folosește. 1/
1 2