Sunteți pe pagina 1din 53

EFECTELE POUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN , A VEGETATIEI SI A FAUNEI

Daca un singur soare si un singur aer exista pentru toti ,de ce unii tin cu tot dinadinsul sa le polueze, poluandu-se? (Grigore Vieru)

CUPRINS

Cuprins.. 2 1. O scurta introducere despre ce inseamna poluaresi glbalizare?!........................... 4 2. Atmosfera un adevarat scut al Pamantului, dar poluat.. 5 2.1. Poluarea atmosferei si surse de poluanti... 6 2.2 Tipuri de poluanti. . 11 2.2.1. Poluarea cu monoxide de carbon. . .11 2.2.2. Poluarea cu dioxid de carbon efectul de sera12 2.2.3. Poluarea cu oxizi ai azotului12 2.2.4. Poluarea cu dioxid de sulf depuneri acide12 2.2.5. Poluarea cu particule solide 13 2.2.6. Poluarea cu metale.. 15 2.3. Efectele poluarii . ...16 2.3.1. Efectele poluarii cu monoxid de carbon 16 2.3.2. Efectele poluarii cu dioxid de carbon gaze de sera.. 17 2.3.3. Efectele poluarii cu oxizi de azot... 18 2.3.4. Efectele poluarii cu oxizi de sulf depuneri acide..18 2.3.5. Efectele poluarii cu metale .23 3. Poluarea apelor 25 3.1. Tipuri de poluari 28 3.1.1. Poluarea apei datorita agentilor fizici..28 3.1.2. Poluarea apei datorita agentilor chimici. 28 3.1.3. Poluarea apei datorita agentilor biologici... 28 3.2. Clasificarea poluantilor..29 3.2.1. Poluanti de natura fizica. 29 3.2.2. Poluanti de natura chimica..30 3.2.3. Poluanti de natura biologica31 3.3. Cauzele poluarii apelor.. 31 3.4. Efectele apei poluate asupra sanatatii umane.32 3.4.1. Boli infectioase.. 32 3.4.2. Boli neinfectioase32 3.5. Impactul apei poluate asupra mediului...33 3.6. Impactul poluarii asupra calitatii apei35 4. Solul.. 36 4.1. Presiuni asupra starii de calitate a solurilor37 4.1.1. Ingrasamintele. 37 4.1.2. Produse pentru protectia plantelor.. 39 4.2. Efectul poluant al ploilor acide. 42 4.3. Efectele solului poluat asupra sanatatii populatiei 44 4.3.1. Efecte acute 45 4.3.2. Efecte cronice . 45 4.4. Influienta poluantilor solului asupra mediului.. .45 5. Masuri de prevenire46 2

5.1. Programul Rabla fara cote fara cote.46 5.2. Peste 3000 de tineri au participat la proiectele Caravanei Guerilla Verde......47 5.3. Ecologizarea guvernului incepe cu un bec..48 5.4. Cea mai mare punga de cumparaturi din lume din hartie reciclata se afla la Bucuresti....49 5.5. Romanii au renuntat la 61,3 tone deseuri la campania Marea Debarasare din mai.50 Bibliografie....53

1. O scurta introducere despre ce inseamna poluare si globalizare ?! In prezent, ne confruntm cu o multitudine de probleme, cum ar fi razboaiele din Orientul Mijlociu pentru resurse, migraia, srcia, terorismul. Dar ceea ce ncepe s ne ngrijoreze este globalizarea i impactul acestui fenomen asupra mediului nconjurtor. Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial i care redefinete structura lumii, i de asemenea un fenomen care are trei cauze principale n impactul su asupra mediului: tehnologia, politica i economia. n consecin, globalizarea din ultimele decenii provoac degradarea mediului, prin domenii care pn acum le-am acordat o mare importan, dar fr o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, nclzirea global este unul dintre efectele nedorite, care tinde s devin o problem major a umanitii care este neglijat sau dat pe un plan secundar n mod voit. Pmntul se nclzete din ce n ce mai mult, iar acest lucru se datoreaz unor cauze, care n principal omenirea, prin dorinele i cerinele tot mai mari de avea ct mai mult fr a se gndi la consecine, este devin, se defrieaz, se polueaz aerul cu diverse noxe, se polueaz apa, contribuie la dispariia unor specii de animale i plante, etc. Definirea noiunii de poluare s-a fcut n diferite moduri, pornind de la faptul c etimologic, a polua nseamn a murdri, a degrada, a profana. Poluarea poate fi definit ca o modificare defavorabil mediului natural, care apare parial sau n totalitate ca urmare a activitii umane, are efecte directe sau indirecte asupra acestuia, alternd repartiia fluxului de energie, nivelul de radiaii, compoziia fizico-chimic a mediului natural i abundena speciilor. Aceste modificri pot influena omul direct sau indirect, prin intermediul produselor agricole, apei i altelor produse biologice, afecteaz obiectele fizice, posibilitile recreative ale omului i uresc.natura. Poluanii sau substanele poluante sunt produi de origine natural sau artificial care, ptrunznd n diferite compartimente ale biosferei, produc modificri fizico-chimice ale mediului natural, altereaz fluxul de energie i nivelul de radiaii la nivel global i influeneaz repartiia i abundena.speciilor. Poluanii sunt rspndii n biosfer prin mecanisme specifice fiecrui mediu de via, sunt 4

ncorporai n biomasa organismelor vegetale i animale i i mresc concentraia n diferite verigi ale lanurilor trofice printr-un mecanism activ de bioconcentrare. Sunt descrise sase tipuri de poluare: microbiologica, chimica, fizica, psihica si informationala, estetica si electromagnetica. Poluarea microbiologica este consecinta diseminarii in mediul ambiant a germenilor patogeni sau conditionat patogeni, a elementelor infestate de catre subiectii umani sau animali, bolnavi sau purtatori. Poluarea chimica este consecinta dezvoltarii industriei, agriculturii de tip intensiv, transporturilor, urbanizarii etc. Poluarea fizica s-a extins in paralel cu poluarea chimica si este sonora (zgomote si vibratii), termica si radioactiva. Poluarea psihica si informationala (culturala si spirituala) este nregistrata la om, in ultimele decenii, ca o consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media. Poluarea estetica este consecinta degradarii peisajelor printr-o urbanizare necivilizata, prin sistematizarea conceptuala improprie si prin amplasarea de obiective industriale in zone virgine sau mai putin modificate de om. Poluarea electromagnetica apare n locurile n care anterior au fost paduri care au fost defrisate. n zonele defrisate se nregistreaza o stagnare a cmpului electromagnetic al Terrei n absenta copacilor care joaca un rol de antene.

2. Atmosfera- un adevarat scut al pamantului ,dar poluat

Aerul este un element indispensabil vietii,cantitatea consumata de organismul uman fiind foarte mare:intr-o singura inspiratie patrund in pulmonul nostru 0.5l de aer,ceea ce inseamna 8l pe minut ,respectiv 14-15 mc in 24 ore.In lipsa aerului omul nu poate supravietuii mai mult de cateva minute.Intre organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul pulmonului ,suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 mp. Aerul este invelisul gazos care inconjoara Pamantul,avand o grosime medie de aproximativ 3000 km,numit atmosfera.Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt: -troposfera(0-11km altitudine) de la cuvantul grecesc tropos= agitat,este stratul interior la contactul cu suprafata pamantului.Poate fi considerat stratul vietii aici concentrandu-se 80% din volumul total de gaze din atmosfera si producandu-se fenomene meteorologice. -tropopauza are o grosime de 2 km si face trecerea de la troposfera la stratosfera. 5

-stratosfera urmeaza pana la circa 50-80 km.In acest strat nu se desfasoara fenomene meteorologice. -stratopauza face la randul ei trecerea spre mezosfera avand doar 10km grosime. Beneficiaza de o temperatura ridicata datorita acumularii ozonului.Acumularea ozonului in stratosfera se datoreaza disocierii moleculelor de O2 prin actiunea razelor ultraviolete.Prezenta acestui strat este o mare binefacere pentru viata,constituindu-se intr-un ecran protector al planetei impotriva radiatiilor ultraviolete. -mezosfera se intinde de la 80-85 km.Este stratul unor complicate procese fotochimice si de absortie puternica a radiatiilor ultraviolete. Proprietatile ei au o mare importanta in zborurile cosmice pentru calcularea culoarului de intrare in atmosfera a navelor cosmice. -mezopauza este cuprinsa intre 80-90 km ,temperatura scade puternic. -termosfera(90-400 km) cel mai fierbinte strat al atmosferei,avand loc puternice disocieri ale moleculelor de O2 si N2 si procese fotochimice intense;totodata,aici are loc o puternica ionizare a aerului cauzata de radiatiile ultraviolete,radiatiile X si captarea unor fluxuri de particule din spatiul interplanetar. -exosfera(400-3000 Km) altitudine. 2.1. Poluarea atmosferei si surse de poluanti Poluarea consta in impurificarea atmosferei cu diferite substante..iar acest lucru este intr-o continua crestere. In ultimii 200 ani industrializarea global a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea crbunelui i a gazului metan a dus la formarea unor cantiti enorme de dioxid de carbon i alte gaze ,mai ales dup sfritul secolului trecut cnd a aprut automobilul . Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantiti mari de metan i oxizi de azot n atmosfer. Poluantul reprezinta orice substanta solida,lichida ,sub forma gazoasa sau de vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica,ionizanta, termica,fonica sau vibratii)care introdusa in mediu,modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale. In atmosfera exista in mod normal o serie de compusi proveniti din surse naturale care pot capata caracter de poluanti la cresterea concentratiei lor peste cea normala(naturala). Dintre poluantii atmosferici cei mai importanti clasificati dupa natura lor chimica mentionam: compusi anorganici (compusi ai carbonului , compusi ai sulfului , compusi ai azotului ) ,compusi organici (hidrocarburi, compusi oxigenati ,compusi halogenati ) , substante radioactive si bioaerosoli ( polen , spori de mucegai) . 6

Sursele de poluare ale aerului se pot clasifica dupa originea lor in: a)naturala (depozite de compusi organici in descompunere-mlastini,iazuri,cadavre de animale;eruptii vulcanice si emanatii vulcanice) ex.1.ceaa- este format din picturi de marime variabil.Dac diametrul lor nu depete 10 um picturile se numesc mist(n englez cea fin ), iar dac este mai mare, se numesc fog (cea deas) . Ceata este un fenomen natural reprezentand suspensia in atmosfera joasa (troposfera, la suprafata pamantului) a unor picaturi ,vapori de apa si chiar cristale fine de gheata. Ceata este un nor in contact cu pamantul . Se formeaza cand vaporii de apa din atmosfera intra in contact cu pamantul, in urma scaderii temperaturii. Are o umiditate relativa de 100%, deci o atmosfera saturata. Caracteristicile principale sunt umiditatea si vizibilitatea.Ceata se poate forma si in conditii de umiditate mai redusa. Densitatea si opacitatea cetei e data de compozitie, de conditiile climatice, de faza zilei si caldura solara.In prezenta factorilor care genereaza condensul (particule de praf, aerosoli, gaze arse) , ceata poate precipita sub forma de burnita.

2.vaporii-sunt gaze care se condenseaz n condiii normale, de ex.: vaporii de ap. 3.praful-provine din diviziunea materiei fine n particule aproape coloidale de 10-100 nm. b)antropice(industria,arderea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor,motoare cu ardere interna) ex. 1.Fumul clasic generat de arderea carbunilor a fost completat in mod nefericit in timp de alte tipuri generate din arderea combustibililor lichizi si gazosi. Are un caracter local dar datorita curentilor de aer poate fi transportat la mari distante. Este format din gaze arse (oxidate) si nearse , particule, oxizi, resturi organice.

2. Ploile acide. Ploaia acid este un tip de poluare atmosferic, format cnd oxizii de sulf i cei de azot se combin cu vaporii de ap din atmosfer, rezultnd acizi sulfurici i acizi azotici, care pot fi transportai la distane mari de locul originar producerii, i care pot precipita sub form de ploaie. Ploaia acid este n prezent un important subiect de controvers datorit aciunii sale pe arii largi i posibilitii de a se rspndi i n alte zone decat cele iniiale formrii. Intre interaciunile sale dunatoare se numar: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole i a plantaiilor forestiere, ameninarea speciilor de animale terestre dar i acvatice, deoarece puine specii pot rezista unor astfel de condiii, deci n general distrugerea ecosistemelor.Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale, si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. Severitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si in plan global. Oricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Principalele surse de poluare a aerului si tipurile de agenti poluanti pe care ii pun in libertate: Procesul generator de Categoria Sursa poluare erodare eoliana climatica;descompun erea de reziduuri de origine animala si SURSE sol ctii) producerea si eliberarea de NATURALE plante vulcani particule eruptii,emanatii 8 particule minerale,particule siliciu,gaze(CO2,H2S,NH3 etc) granule de polen, spori de mucegai particule,gaze,vapori vegetala(cadavre,deje organice,oxizi de Agentii poluanti

pulberi de carbune,cenusa transport,depozitare, ,fum,impuritati solide,compusi uzine etice preparare si arderea de ebi cei cu impuritati x,H2S etc) combustibili,transport, depozitare.topire si SURSE E rafinare de minereu si pulberi de minereu si siderurgice aliaje cu alte metale preparare ,topirea si rafinare de minereuri intreprinderi si metale de metale neferoase,combinare pulberi,vapori,oxizi metalici de in aliaje ,topire si Pb,Zn,Cu,Be,As,Sb,Cd,Hg gaze pulberi netoxici,fibrogene,azbest cancerigene fenolihidrocarburi policiclice ARTIFICIAL intreprinderi metale,combinarea in fier,oxizi de fier,SiO2,Mn,gaze, termoenerg combustibililor,indeos As,gaze(CO2,CO,SO2,SO3,No

neferoase turnare fab. de mat. de transport,macinare, constructii prelucrare,ardere producere de acizi(clorhidric,fosforic uzine chimice ,

eliberare de 2)

azotic,sulfuric),Cl,alca gaze(SO2,SO3,H2S,HF,Cl2,CS

de produse lii,

anorganice ingrasaminte minerale vapori,particule. rafinarea petrolului si obtinerea de produse din petrol,depozitari,trans port, coloranti,medicament uzine SURSE E chimice organice uzine de e, mase ciuc transport,macinare, 9 hidrocarburi,solventi,eteri, negru de fum. pulberi,dioxid de sulf,

ARTIFICIAL de produse plastice,pesticide,cau alcooli,fenoli,mercaptani,

hartie si celuloza industria

produse de pasta,inalbire clor,mercaptani transport,depozitare,

alimentara prelucrare de materii si produse prime intermediare si pulberi, animaliere finite crematorii de ARDERI bloc,cartier transport,depozitare, particole,subst. odorante, uscare,ardere fum,cenusa tanc,carter,carburator , autovehicul esapament,ardere e TRANSPOR T nave incompleta ardere ili combustii de diferiti CO,CO2,Nox,Na,Pb,fum,hidroc arburi cancerigene,particule,aldehide REZIDUALE ,oras substante odorante

incompleta,combustib fum,CO,CO2,SO2,H2S,hidroca rburi vapori,hidrocarburi,oxizi de

avioane combustibili superiori azot,aldehide sisteme de combustii de diferiti CASNICE incalzire combustibili Cenusa ,fum,CO,CO2,SO2 CO,fum,hidrocarburi cancerigene,nicotina,oxizi de TUTUN tigari,pipa fumat azot,Pb

Cunoasterea numarului,naturii si capacitatii surselor de poluare si inventarierea acestora,cunoscuta sub numele de cadastrul surselor,permite aprecierea modalitatilor de reducere a impactului poluarii asupra mediului.Astfel,nu se poate vorbi despre o epurare sau depoluare a aerului atmosferic ci numai de o pastrare a puritatii in conditiile minimizarii emisiilor de agenti poluanti. In functie de natura poluantului,poluarea aerului poate fi fizica,chimica si biologica: Poluarea fizica-se refera la introducerea de energie care poate fi:energie calorica care genereaza poluare termica si energie radianta care determina poluarea cu radiatii penetrante,poluarea fonica. Poluarea chimica-se refera la eliminarea din atmosfera a unor substante straine de compozitie naturala a acesteia cum ar fi unele gaze si pulberi. 10

Poluarea biologica-se refera la contaminarea biologica.Microflora aerului este reprezentata de virusuri,bacterii si fungii de origine umana,animala si din natura.Microorganismele din natura joaca un rol important in procese biologice de fermentare,biodegradare a unor substante.In aer microorganismele nu se gasesc sub forma de corpi microbieni izolati ci sunt in general inglobate dau aderente la particulele de praf,fum sau vapori de apa si exista in aer sub 3 forme:picaturi de secretie-se produc prin tuse,stranut,vorbire,muget,au dimensiuni de 100 microni;nuclee de picaturi-rezulta o data cu picaturile de secretie si sunt de dimensiuni mai mici;praf bacterian-este constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de origine animala si umana. 2.2.Tipuri de poluanti Poluantii din aer pot fi substante straine de compozitia normala a aerului sau substante care intra in aceasta compozitie si care in functie de concentratie si timp de actiune exercita un efect nociv asupra omului sau mediului.Poluarea poate fi : 2.2.1 Poluarea cu monoxid de carbon

Efectul nociv al monoxidului de carbon se manifesta asupra organismului animal si in special asupra celui uman,sursele cele mai importante fiind plasate in mediul urban. Concentratia monoxidului de carbon din atmosfera depaseste de multe ori maximile admise.In intersectiile cu trafic intens concentratia monoxidului de carbon ajunge uneori pana la valori de 250-300mg/mc. Monoxidul de carbon rezulta in principal din:arderile incomplete ale carburantilor din motoarele cu combustie interna,arderea combustibililor fosili,procese industriale,incinerarea reziduurilor,incendii,fumat,etc.

11

Siderurgia reprezinta principala sursa industriala de monoxid de carbon.Gazul de furnal contine 25-30% CO din care 80 % recircula iar gazul de la cuptoare 8-10% astfel incat intr-un combinat siderurgic se elimina in medie 3 mii tone CO/zi. Continutul in CO al gazelor de esapament depind de:tipul combustibilului,tipul motorului si conditiile de functionare.Astfel daca se prezinta comparativ continutul gazelor de esapament pentru 2 tipuri de motoare in diverse etape de functionare se constata o diferenta importanta la motoarele Diesel(max. 0.1%)si cele cu benzina(2.5-7 % CO). 2.2.2 Poluarea cu dioxid de carbon -efectul de sera Principalii produsi ai proceselor de combustie sunt oxizii de carbon,proportia cea mai mare reprezinta CO2.CO2 este produsul arderii complete a combustibililor fosili si se degaja in cantitati proportionale cu acestia ceea ce inseamna o crestere de 1.5 ppm a concentratiei CO2 atmosferic pe an. Cantitatea de CO2 pusa anual in libertate la nivel mondial are o valoare de 20 de ori mai mare decat celelalte impuritati solide si gazoase puse anual in libertate din activitatile antropice.Cu toate acestea nu reprezinta un pericol direct asupra organismului uman datorita nivelului ridicat al concentratiei minime toxice(3-4%). Acumularea de CO2 in atmosfera impreuna cu alti compusi are drept urmare modificarea regimului de transfer al caldurii de la nivelul solului in atmosfera si favorizeaza efectul de sera. 2.2.3. Poluarea cu oxizi ai azotului Dintre toti oxizii azotului efectul nociv acel mai important il are dioxidul de azot care reprezinta totodata si produsul final al oxidarii celorlalti oxizi. Sursele principale de oxizi de azot le reprezinta transporturile(motoarele cu benzina ,Diesel,caile ferate,vasele de navigatie),combustiile in focare fixe (carbuni, gaze naturale, lemnul, deseurile), procesele industriale si incendiile. Prin efectele sale nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf. 2.2.4. Poluarea cu dioxid de sulf -depunerile acide In Romania concentratia maxima admisibila pentru dioxidul de sulf la 30 min este stabilita la 0.75 mg/mc,iar concentratia la 24 ore este de 0.25mg.mc.Valoarea concentratiei medii anuale (max. admisibila)pentru dioxidul de sulf este de 0.06mg/mc.Aceste concentratii sunt depasite in multe cazuri. Efectul poluarii cu oxizi de sulf este amplificat de prezenta negrului de fum,acesta fiind un catalizator al oxidarii dioxidului de sulf si trioxidului de sulf poluant mult mai nociv. Dioxidul de sulf are un rol important si in formarea smogului fotochimic datorita sinergismului cu ceata si alti poluanti.

12

Depunerile acide reprezinta fenomenul prin care acizii din atmosfera ajung pe suprafata Pamantului si poate fi umeda sau uscata.Cea umeda se numeste si ploaie acida iar cea uscata se refera la procesele prin care gazele acide ,vin in contact cu suprafata solului si sunt retinute de acesta. Smogul fotochimic Sub denumirea de smog sunt cunoscute fenomenele atmosferice de suprapunerii a poluarii cu fum si gaze nocive peste ceata.Prin efectul combinat al acestora apare un sinergism care determina o nocivitate extrem de mare a diferitelor gaze toxice(SO2,NO2) aflate chiar in concentratii sub limita maxima admisa. Smogul fotochimic este un fenomen destul de frecvent in orasele cu circulatie intensa si cu industrie puternica,in care,datorita particularitatilor geografice si climatice exista conditii pentru formarea cetii,a calmului atmosferei si a inversiei termice Freonii-gaura de ozon Ozonul este o substanta periculoasa pentru viata datorita caracterului sau puternic oxidant. La nivelul marii, aerul necontaminat contine aprox. 0.03-0.1 ppm O3, putand sa atinga intr-o zona intins poluata pana la 1 ppm O3. La concentratii> 0.6-0.8 ppm scade capacitatea vitala a organismului, apar tulburari in difuzia CO2 datorita calmului pulmonar instalat. Termenul de gaura de ozon desemneaza fenomenul aparut in anii 70 de rarefiere a stratului de ozon stratosferic deasupra Antarticii, in special la sfarsitul iernii australe,in lunile septembrie si octombrie.Odata cu incalzirea stratosferei concentratia ozonului revine la concentratii apropiate de cele normale. Fumul de tigara

Produce o poluare ingrijoratoare pentru incinte,afectand direct pe fumatori cat si pe nefumatori care inspira aerul localurilor colective in care se fumeaza. Poluarea aerului cu fumul 13

de tigara ia o amploare din ce in ce mai mare,procentul de fumatori fiind de cca. 75% din populatia adulta. Prin arderea tutunului are loc, de fapt, o distilare uscata a lui, iar in fumul de tigara au fost identificati cca 3000 de substante, care in cea mai mare parte sunt mutagene si/sau cancerigene si anume: -nicotina este combinata cu acizii organici, de care se separa prin ardere. O parte din nicotina este distrusa prin ardere ,dar 6-8 mg/g tigara ramane nearsa,din care 2-3 mg este inhalata de fumatori; -oxidul de carbon se afla in fumul de tigara intr-o concentratie de 50-60 mg/mc;reactioneaza cu hemoglobina din sange formand carboxihemoglobina.In sangele fumatorilor de 20 tigari se afla 5% carboxihemoglobina fata de 0.4% in al nefumatorilor; -3.4-benzipirenul, substanta cancerigena a carui cantitate este 1microgram/100tigari; -acroleina, aldehida ce se comporta ca agent alchilant ce se fixeaza pe acizii nucleici pe care ii altereaza ireversibil. -hidrocarburi, compusi ai HCN, ai acizilor organici, alcoolul metilic, fenolul, piridina, plumbul, plutoniul radioactiv etc. Actiunile patogene ale fumului de tigara pot fi:cardiovasculare,respiratorii si cancerigene.Astfel fumul de tigara produce cresterea de 10 ori a frecventei bolilor coronariene si de 3 ori a mortalitatii de infarct miocardic, la fumatorii din clasa de varsta 45-54 ani. Tabagismul diminueaza media de viata cu cca 5 ani pentru cei ce fumeaza 20 tigari pe zi. 2.2.5. Poluarea cu particule solide Dimensiunile particulelor ce polueaza atmosfera le confera comportamente diferite.Aerosolii reprezinta sisteme formate din microparticule solide si lichide suspendate in aer,fiind de fapt sisteme aerocoidale cu proprietati specifice. Pulberi sedimentabile sau praful sunt reprezentate de particule cu dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea gravitationala. Pulberi in suspensie sunt reprezentate de particule cu dimensiuni mai mici.(ceata,fum),care raman in aer timp indelungat. Sursele impurificatoare pot fi de origine naturala sau antropogena,ponderea celor dintai fiind in ansamblu mult mai mare.Principalele surse naturale sunt reprezentate de reziduurile vegetale si animale,eruptiile vulcanice,plante(spori,polen),sarea marina,arderea padurilor,fenomene naturale(eruptii vulcanice,furtuni de praf). Sursele antropogene de impurificare a atmosferei constituie un pericol mult mai mare fata de cele naturale prin concetrarea lor pe suprafete mici(zone industriale) si sunt reprezentate de industrie,transporturi,sisteme de incalzire a locuintelor. 14

In tara noastra cele mai mari concentratiii de pulberi in suspensie se ating in zonele marilor combinate.Astfel masuratorile efectuate in anul 2000 au indicat importante depasiri ale concentratiei maxime admisibile. Prin prisma cantitatilor de substante emise si a toxicitatii lor,dintre compusii organici cei mai importanti sunt: a) hidrocarburile saturate(usoare si grele)- desi sunt emise in atmosfera in cantitati mari (pana la 10 %) din totalitatea cantitatii de poluanti atmosferici,in concentratiile in care apar nu au nici un efect daunator.Sursele principale sunt transporturile,combustii in focare fixe,evaporarea solventilor. b) hidrocarburi nesaturate nu au efect nociv direct,dar ajuta la formarea smogului fotochimic oxidant. c) hidrocarburi cromatice mono si policiclice-sunt importante datorita efectului lor cancerigen.Ele se gasesc in aer,mancare si apa si constituie o categorie importanta si diversa de compusi organici in care unii sunt cancerigeni iar alti mutageni .In sursa naturala sunt reprezentati de incendierea padurilor si activitatea vulcanilor 2.2.6. Poluarea cu metale Aceast categorie de poluani are ca surs principal procesele industriale. Cantitatea cea mai important de emisii de metale grele (Pb, Cu) provin din metalurgie, siderurgie i din trafic Plumbul si compusii sai Plumbul prezinta o toxicitatea foarte puternica asupra organismului uman, indeosebi cel introdus pe cale respiratorie, din aer. Cantitati mari de compusi ai plumbului se utilizeaza pentru marirea cifrei octanice a benzinelor,intreaga cantitate de plumb astfel folosita fiind evacuata in atmosfera. Concetratia plumbului in atmosfera creste in general cu densitatea demografica in orasele din tarile in curs de dezvoltare, in special. In absenta surselor de plumb concetratia acestuia este in general mai mica in interiorul cladirilor fata de exterior. In mod curent,in industriile producatoare sau utilizatoare de plumb acest element poate avea o concentratie considerabila. Mercurul Mercurul este un poluant cu actiune toxica sistematica.El se prezinta sub forma de vapori sau aerosoli.Toxicitatea Hg pe cale poluanta provine mai ales de la sarurile organice-metil si alchil mercuriatii-iar diureticele organice mercuriale sunt larg utilizate. Mercurul este folosit pe scara larga in industria chimica,electrochimica,metrologie,in agricultura la fungicide si pesticide. Aluminiul

15

Este al 3 element ca raspandire in litosfera (8.13%).Toxicitatea lui a trecut neobservata din cauza manipularii si existentei sub forme insolubile,greu absorbabile.Abia in 1975 a fost recunoscut ca element toxic. Sursele de poluare cu aluminiu sunt datorate marii sale utilizari in industrie:vase,foi de ambalaj,pasta de dinti,medicamente,vopsele etc. In praful atmosferic exista in concentratii de 1-100microg/mc. Cadmiul Cadmiul prezinta multe aplicatii industriale:anticoroziv,acumulatoare alcaline,utilaje de lagara sau pentru tipografie ,mase plastice,materiale stomatologice,moderator nuclear etc. Poluarea mediului ambiant cu cadmiu se datoreaza proceselor de ardere a combustibililor naturali,consumarii materialelor in care este incorporat. 2.3. Efectele poluarii 2.3.1. Efectele poluarii cu monoxid de carbon In concentratii mici, la o expunere foarte lunga,oxidul de carbon produce o intoxicatie cronica,la concentratii mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta. Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la nivelul sangelui, monoxidul de carbon formand un compus cu hemoglobina-carboxihemoglobina(COHb). Ca urmare oxigenul este impiedicat sa se combine cu hemoglobina,deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul de carbon este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen. Acest proces diminueaza capacitatea hemoglobinei de a trasporta oxigenul fiind responsabil de efectele toxice ale monoxidului de carbon asupra sistemului respirator. La concentratii reduse ale monoxidului de carbon(<30ppm)un organism sanatos poate compensa blocarea hemoglobinei(5% COHb) prin intensificarea volumului de sange circulat (coronorian). Evident ca efectele nocive ale oxidului de carbon,mergand pana la modificari structurale in cord si creier vor fi mai grave la persoanele care sufera de boli ale aparatului cardiovascular. Se considera ca o crestere a concentratiei carboxihemoglobinei de la valoarea normala de 0.5% la circa 2.5% nu are efecte daunatoare asupra organismului uman,depasirea acestei valori conducand la deteriorari ale facultatii de a dicrima intervalele de timp,alternari ale functiei vizuale si ale performantelor pshiomotorii(caracteristici in general unei stari de oboseala avansata). Concentratia carboxihemoglobinei in sange este in functie de concentratia oxidului de carbon in aerul inhalat si creste in timp pana la stabilirea echilibrului,aceasta atingandu-se la o expunere de 10-12 ore. 16

Asupra mediului concentratiile admisibile in aer sunt de 13 ppm CO medie pe ora.Fata de concentratiile admisibile ale CO,aglomerarile urbane prezinta de multe ori concentratii de cateva ori mai mari,cauzate in primul rand de gazele de esapament ale autovehiculelor (ponderea emisiilor depasind cota de 70%).

2.3.2. Efectele poluarii cu dioxid de carbon -gaze de sera Efectul produs de aceste gaze este aproximativ acelasi cu cel produs de CO2 chiar daca concentratiile lor sunt mai mici datorita cantitatii mai mari de radiatii infrarosii pe care o absorb. Cresterea continua a concentratiilor gazelor absorbante de raze infrarosii in atmosfera poate crea dupa parerea specialistilor o crestere a temperaturii medii a atmosferei cu >2grade Celsius in 100 ani.Acest fapt poate duce la modificari substantiale ale climei,reducerea severa a umiditatii solului, deplasarea zonelor ploioase spre N, topirea zapezilor si a ghetarilor, extinderea zonelor aride.Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere continua in ultimii 10 ani. 2.3.3. Efectele poluarii cu oxizii de azot Prin efectele sale,nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf, actiunea sa asupra organismului uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarea rezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei pulmonare. Cauzele imbolnavirii le reprezinta modificarile structurale ale proteinelor pulmonare(colagen si elastina) care sunt procese reversibile la expuneri limitate. La expuneri repetate se produc modificari ireversibile conducand la o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie. Cresterea concentratiei dioxidului de azot in aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte.

17

Pragul olfactiv uman este de 0.12ppm ceea ce corespund limitei de concentratie suportata de om pe durata indelungata. Asupra vegetatiei dioxidul de azot are efecte directe si indirecte.Impactul indirect al dioxidului de azot asupra vegetatiei este mult mai important deoarece acesta joaca un rol important in formarea oxidantilor fitotoxici,cum ar fi de ex. ozonul si peroxoacetilnitratii(PAN) Pragul de sensibilitate al plantelor este ceva mai ridicat circa 0.5 ppm, variabil pentru diferite specii.In general la depasirea limitei de suportabilitate pe frunzele plantelor apar leziuni necrotice, nespecifice(asemanatoare cu efectele si a altor substante toxice), la concentratii mai mari de dioxid de azot sau la expunere indelungata ducand la caderea frunzelor. 2.3.4. Efectele poluarii cu dioxid de sulf -depuneri acide Are efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu natural si artificial.Efectul asupra organismului uman are loc fie direct ,fie indirect prin degradarea mediului sau de viata.Efectul direct asupra organismelor umane se manifesta prin cresterea frecventei tulburarilor cardiorespiratorii mai ales la bolnavii cronici chiar la concentratii mici ale dioxidului de sulf si a oxizilor de azot in atmosfera. Asupra plantelor efectul ploilor acide este remarcabil in special asupra padurilor. Ploile acide au o actiune coroziva puternica si asupra diverselor obiecte cu care vin in contact,in primul rand asupra constructiilor metalice dar si asupra materialelor de constructii (marmura, calcarul etc.). Este de remarcat ca unele monumente istorice,cladirile publice,catedralele,sculpturile s-au deteriorat mai rapid in ultimii ani din cauza cresterii gradului de poluare a aerului. Efectele smogului fotochimic Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt: a)acute: uscaciune a mucoaselor gurii,nasului,modificari ale acuratetii vizuale,cefalee pana la congestie pulmonara,edem si moarte. La concentratii de 0.02-0.05 ppm ozonul este sesizat olfactiv, la 0.1-1ppm creaza tulburari de vedere,modificari ale functiei pulmonare,iar la 0.8-1.7 ppm apar congestiile pulmonare. b)cronice: leziuni cronice pulmonare (bronsita, pneumonii) aparitia si dezvoltarea tumorilor pulmonare. Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor. Astfel, PAN prezinta toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegriri ale acestora. Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate redusa fata de plante. Efectele degradarii stratului de ozon Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice a atmosferei cu aparitia modificarilor climatice,reducerea efectului de sera realizat de stratul de ozon,modificari in distributia pe verticala a ozonului cu cresterea concentratiei ozonului 18

troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic.Efectul negativ cel mai important al distrugerii stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime de unda 280-315mm cu efecte negative asupra organismelor vii. Asupra sanatatii umane degradarea stratului de ozon determina aparitia unor maladii ale ochilor:la cornee(fotocheratilis),la cristalin(cataracta),la retina(degradare);maladii ale pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase. Asupra unor tipuri de vegetale radiatia ultravioleta cu lungime de unda 208-315mm determina reducerea activitatii de fotosinteza si a eutrofierii,iar la altele scaderi ale productiei. Actiunea radiatiei UV cu lungime de unda 208-315 nm (UV-B) asupra ecosistemelor acvatice se manifesta prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare ,mobilitate,a functiilor pshilogice,dezvoltarea anormala a organismelor marine (pesti, larve). Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de constructii in special asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza. Efectele fumatului Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale si sociale provocate de fumat. Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de pensii, de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca. Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti, care intereseaza oameni la varste active, oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii.

19

Diverse statistici dau cifre ingrijoratoare, demonstrand ca fumatul ucide de 4 ori mai mult decat accidentele de circulatie. Pe drept cuvant s-a considerat fumatul drept flagelul secolului XX, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii la semnalul de alarma dat impotriva fumatului a dat si raspunsul cel mai labil: Fiecare sa aleaga, fumatul sau sanatatea ! Daca nu stiai cat timp irosesti din viata ta, cu fiecare tigara fumata, noi avem raspunsul. Si astfel poti decide cand sa fumezi o ultima tigara. Fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute. Fumarea unui pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu: 140 minute/zi , 51.100 minute/an sau 35,5 zile/an. Aceasta inseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni! Rata moralitatii in randul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decat la nefumatori, la toate grupele de varsta. Aceasta inseamna ca jumatate din fumatori vor deceda in cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi in viata (adica aprox. 9% din populatia globului) va deceda ca urmare a utilizarii tutunului. Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc intre 35-69 ani. Aceasta face din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura in tarile civilizate. Multi din cei care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din adolescenta.

20

Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcturi miocardice decat nefumatorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. Se estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din infarcturile care apar la fumatorii cu varsta sub 50 de ani. Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. In medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer precum: de trahee, laringe, bronhii, cavitate bucala, gura, buze, limba, faringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica urinara, stomac si col uterin.

Stii la ce riscuri te expui ? Riscul de a se expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare pentru fumatori. Riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei ce fumeaza. Copiii nascuti din parinti fumatori sunt mai predispusi la pneumonie sau bronsita in primul an de viata. Cei casatoriti cu o persoana fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer pulmonar, datorita fumatului pasiv. Fumatul favorizeaza aparitia cancerului de buze, limba, laringe, esofag, vezica, stomac. O tigara arde in medie 12 minute, timp in care polueaza mediul inconjurator, obligandu-i pe cei din jur sa "fumeze" pasiv. Riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare daca fumezi. Fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbeneste dantura, ingrasa parul, imbacseste hainele, lasa pete galbene pe degete si buze, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la raceala si gripa. O persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigari pe zi va avea un kilogram de gudron depozitat in plamani.

21

Cineva a avut curiozitatea sa ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzator: pentru fiecare litera din alfabet exista cel putin cate o boala! Boli cauzate de fumat: In afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii inveterati, numeroase studii au dovedit o relatie directa intre fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vezicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori decat la nefumatori, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bungeteanu). Tutunul este de asemenea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor cronice obstructive . Bolile respiratorii acute, traheitele, bronsitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fumatori decat la nefumatori. Dupa Holland, bronsita cronica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pana la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 - 24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi. Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio-toxicitate care impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate. Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de nefumatori. La nefumatori, indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice, astfel incat nu se mai observa nici o retentie. La fumatori, fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al particulelor straine in caile respiratorii. Alaturi de cilio-toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a activitatii celulelor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici. Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la ingustarea cailor respiratorii , la tulburari ventilatorii progresive , la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii . Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare . factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de: - modul de alimentatie 22 Desigur ca el nu este

- sedentarism - stresul nervos - hiperlipoproteinemia - hipertensiunea arteriala etc. Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 - 3 grade la nivelul extremitatilor. Efectele compusilor organici Poliarenele din atmosfera sunt asociate cu particule in suspensie. Intr-un studiu canadian s-a aratat ca circa 85% din particulele in suspensie cu diametru mai mic de 5um sunt reprezentate de HAP (engl. Polycyclic Aromatic Hydrocarbons). Particulele cu acest diametru sunt definite ca particule respirabile deoarece ele patrund prin caile respiratorii in organism si astfel pot determina aparitia cancerului plamanilor la organismele umane.HAP din atmosfera sub forma libera sau sub forma de particule in suspensie sunt responsabile de degradarile chimice si fotochimice cum ar fi de ex: fotodimerizarea si fotooxidarea si reactiile cu poluantii secundari ai aerului, cum ar fi: ozonul, peroxiacetilnitratul si radicalii hidroxil si peroxil. Cea mai mare parte din aceste procese conduc la obtinerea de produsi cu activitate biologica nesemnificativa. Aldehidele prezinta actiune nociva asupra organismelor animale si a celor vegetale. Formaldehida are pragul olfactiv de circa 0.1-1ppm, iar in functie de sensibilitatea particulara a individului. La aceste concentratii produce o iritatie oculara producand cresterea rezistentei expiratorii totale si descresterea vitezii de respiratie. Acetaldehida,detectabila prin miros si cromaxie optica la circa de 0.25 ppm,la concentratie de >1ppm provoaca iritatie puternica a ochii. 2.3.5. Efectele poluarii cu metale Efectele poluarii cu plumb Odata intrat in organism plumbul este retinut de rinichi si ficat dupa care este depozitat in oase sub forma de fosfati. In sistemul osos se gaseste circa 50% din plumbul existent in organismul uman si circa 90% din cel depozitat. Odata cu varsta o parte din plumbul metabolizat tinde sa se acumuleze in tesuturile moi. Pana la anumite nivele de acumulare,plumbul este perfect tolerat de organismul uman. Depasirea acestor nivele de incarcare fara a provoca semne de intoxicatie poate determina modificari fiziopatologice cu repercursiuni asupra starii de sanatate caracteristica prin tulburari nespecifice.

23

Intoxicatia cu plumb,saturnismul, la inceput apare prin tulburari sanguine si intarzieri ale dezvoltarii fizice si intelectuale ale copiilor. La concentratii ale plumbului in sange >0.8mg/l se produc modificari complexe sanguine , neurologice, psihice, digestive. Efectul plumbului asupra rinichilor sunt in functie de durata de expunere si de concentratia plumbului din aer.Expuneri chiar de scurta durata si la concentratii mici de Pb conduc la aparitia insufivientei renale. Plumbul din sange actioneaza ca toxic al moleculelor enzimatice,cele mai frecvent afectate fiind enzimele care contribuie la formarea globulelor rosii. In Romania limita max. de concentratie de plumb admisa in atmosfera localitatilor este de 0.51ug/mc. Efectul poluarii cu mercur Mercurul este toxic pentru microorganisme.Efectele mercurului aflat sub forma de compusi anorganici in aer se manifesta asupra microorganismelor la concentratii de 5ug/l,iar ale compusilor organo-mercurici la concentratii de 10 ori mai mici.Principalul factor care influenteaza toxicitatea compusilor metalorganici este viteza de extragere a metalului de catre celule.Mercurul se leaga de peretii celulei sau membrana celulara a microorganismelor in mod aparent printr-un numar limitat de legaturi.Aceasta inseamna ca efectele de densitatea celulara si ,de asemenea de concentratia mercurului din substrat.Aceste efecte sunt adeseori reversibile,iar mercurul in concentratii mici reprezinta un risc important pentru microorganisme. Plantele nu sunt in general afectate de compusii mercurului.Mercurul reprezinta actiune toxica asupra pasarilor prin reducerea cantitatii de hrana consumata si in consecinta prin oprirea cresterii.S-au semnalat si alte efecte mai importante asupra sistemului enzimatic,asupra functiilor cardiovasculare,asupra parametrilor sangelui etc. Efectele poluarii cu aluminiu Efectele aluminiului asupra organismului uman sunt:decalcifieri osoase sau fracturi spontane,leziuni hepatice si cardiace,anemii si difunctii ale glandei paratiroide. In praful atmosferic,aluminiul exista in concentratii de 1-100ug/mc.In cazul absotbtiei unei concentratii mai mari de Al acesta se poate concentra in ficat,creier,inima,oase si maduva osoasa formand mici depozite.In aceste organe se depune sub forma de microcristale de fofati de Al microscopic sau submicroscopic. Efectele poluarii cu cadmiu Organismul uman nu este dotat cu mecanisme homeostatice de reglare a nivelului cadmiului in tesuturi,apreciindu-se la aprox.30mg cantitatea totala din organismul persoanei neexpuse.Cadmiul se concentreaza,dupa patrunderea in organismul uman la nivelul

24

ficatului,rinichilor,testiculelor.In sange el se gaseste la o concentratie medie de 0.6ug/l,iar in urina intre 5-25ug/l. Se admite in general o absortie pe cale digestiva si respiratorie intre 10-40ug/zi,eliminarea se face lent mai ales pe cale biliara,cea renala intervenind intr-un aport mai mare.Leziunile renale apar la o concentratie de 2000 mg/kg tesut. Toxicitatea cadmiului provine de la concentrarea lui in ficat,rinichi,eliminarea lui extrem de lenta(10-20ani),legarea lui de diverse proteine si de la antagonismul cadmiului-zinc.Astfel cadmiul poate inlocui zincul in enzimele:anhidraza carbonica,peptidaza. Simptomele de intoxicare cronica apar la concentratii destul de mici,variabile individual.Acestea sunt:greturi,varsaturi,crampe si diaree,lipsa de apetit,insomnie. Cadmiul interfereaza cu absortia altor microelemente,in special zincul,calciul,cuprul si reciproc.

3. POLUAREA APELOR

25

Apa este un factor indispensabil vieii.De aceea, n jurul surselor de ap s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze i chiar civilzaia uman a fost atras de aceste zone. Conform Organizaiei Mondiale a Sntii, necesarul minim de ap pentru un om este de 5 l /zi, din care 1,5-2 l consum ca atare, iar restul se reine din alimente, sau apare din metabolism. Necesarul fiziologic este de 2,5-3 l / zi , diferena pn la 3-5 l /zi aprnd din activiti fizice i datorit temperaturii ambiante.Totui, omul utilizeaz n medie, pe glob 100 l ap/zi pentru operaii de splare, pregtirea hranei i alte activiti n gospodrie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta, sau de la un continent la altul. De exemplu este de 3 l /zi n Africa i de 1000 l/zi la New York. Consumul de ap a crescut n timp i 500 km3 n 1974 i aproximativ 1400 km 3 n anul 2000 Apa este una dintre cele mai raspandite substante in natura, mai ales in stare lichida-forma in care acopera mai mult de 2/3 din suprafata globului terestru, alcatuind apele de suprafata. Se poate observa un circuit al apei in natura :

26

Caldura soarelui cauza evaporarea apelor de suprafata, iar vaporii formati se ridica in atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa intervine o scadere de temperatura, o parte din vapori se condenseaza si iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada, grindina; in timpul noptilor racoroase din anotimpurile calduroase se depune roua, iar cand temperaturile solului este sub 00C, se depune bruma- toate acestea formeaza apele meteorice. Apele cazute pe pamant sau rezultate din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile, raurile, marile si oceanele, iar in parte strabat prin straturile de pamant la adancimi diferite, formand apele freatice. Daca in calea lor intalnesc un strat impermeabil, cum ar fi un strat de argila, ele se aduna acolo si formeaza ape subterane. Daca apele subterane, circuland prin diferite straturi, se apropie din nou de suprafata si ies din pamant, se formeaza izvoare subterane. In natura apa nu este chimic pura. Apele naturale contin cantitati variate de diferite substante: gaze si saruri dizolvate, substante organice si bacterii. Cand contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc ape moi, iar cand contin dizolvate cantitati mari de saruri, mai ales de calciu si de magneziu, se numesc ape dure. Apa de ploaie este cea mai curata dintre toate apele naturale. Fiind insa in contact prelungit cu aerul, ea contine dizolvate componentele acestuia, cum si diferite impuritati din aer, ca: dioxid de carbon, amoniac, acid azotic, iar in regiunile industriale sau le oraselor mari, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, etc. Apele subterane au compozitia cea mai variata dintre toate apele naturale; cantitatea si natura substantelor dizolvate depind de natura straturilor de pamant strabatute si de timpul cat apele au fost in contact cu ele. Apele subterane care contin dizolvate in molecula lor cantitati mai mari de diferite substante solide sau gazoase, ajungand la suprafata minerale. 27 si formeaza izvoarele de ape

A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru 3.1. Tipuri de poluari 3.1.1. Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'. 3.1.2 Poluarea apei datorita agentilor chimici rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne, industrie si turism. 3.1.3 Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe 28

agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse.

O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare. 3.2. Clasificarea poluantilor: 3.2.1. Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice; deseuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice. 29

3.2.2. Poluanti de natura chimica: Mercurul provenit din:


deseuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; ingerarea accidentala de compusi anorganici; deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu; aerosoli. Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale; gazele de esapament ale autovehiculelor; manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); 30

fumul de tigara. Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti. 3.2.3. Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile.

3.3 Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

31

3.4. Efectele apei poluate asupra sanatatii populatiei


Ca si aerul, apa este un factor indispensabil vietii. In organisme ea indeplineste multiple functii, de la dizolvarea si absorbtia elementelor nutritive, la transportul si eliminarea produsilor nocivi si/sau rezultati din metabolism. In conditiile poluarii mediului, calitatea apei folosita de populatie poate constitui un importanta factor de imbolnavire . Bolile care pot aparea sunt :

3.4.1. Boli infectioase produse prin apa poluata (epidemii - afecteaza un numar mare de
persoane sau endemii - forma de imbolnavire care se gaseste permanent intr-o zona): a) bolile bacteriene febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combatuta prin vaccinarea antitifica si prin respectarea masurilor de igiena personala - dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasa prin efectele sale de deshidratare. arii extinse. b) bolile virotice: - poliomielita, o boala invalidanta, poate fi prevenota prin vaccinare - hepatita epidemica este legata de transmiterea virusului prin apa contaminata, nu doar prin contactul cu omul bolnav c) boli parazitare: - amibiaza (dizenteria amibiana) este favorizata de rezistenta sporita a parazitului sub forma chistica - lambliaza sau giardiaza se contrateaza prin consumarea apei infestate cu chisti - strongiloidoza este produsa de un parazit ce traieste in organismul uman - tricomoniaza este determinata de Trichomonas sp. (flagelat) - fascioloza sau distomatoza 3.4.2. Boli neinfectioase produse prin apa poluata: - Intoxicatia cu nitrati (efect methemoglobinizant) - Intoxicatia cu plumb (saturnism hidric) - Intoxicatia cu mercur ce are ca semne si simptome: dureri de cap, ameteli, insomnie, anemie, tulburari de memeorie si vizuale. Are de asemenea efecteteratogene (produce malformatii la fat) - Intoxicatia cu cadmiu afecteaza ficatul (enzimele metabolice), duce la scaderea eritropoiezei si 32 Nu exista un vaccin - holera, produsa de Vibrio holerae, considerata eradicata in unele zone, poate reapare, chiar pe

la anemie, scaderea calcemiei, etc. - Intoxicatia cu arsen (ce se acumuleaza ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburari metabolice si digestive, cefalee, ameteli, etc. - Intoxicatia cu fluor are forme dentare, osoase si renale - Intoxicatia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere, etc.

3.5. Impactul apei poluate asupra mediului


Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.

Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei 33

De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor.

a) Substantele organice de natura vegetala (in viata sau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru a asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada sub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, mor pestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o pelicula care impiedica respiratia organismelor si asimilatia clorofiliana. -Fenolii in cantitati mari in produsele petroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti. - Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii. b) Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii si cresterea duritatii. Fac impropie apa pentru alimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii. c) Substantele in suspensie dau apei un gust si miros neplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafata si autoepurarea se depune pe instalatii, colmateaza filtrele sunt toxice pentru flora si fauna. d) Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si fauna afecteaza metabolismul. e) Substantele radioactive sunt deosebit de periculoase pentru organism, in functie de tipul iradierii. f) Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata distrug flora si fauna, degradeaza constructiile hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea apei pentru agrement, apa potabila, etc. g) Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa, fotosinteza, autoepurarea, agrementul. h) Apa calda impiedica dezvoltarea normala a pestilor. i) Microorganismele deregleaza dezvoltarea normala a altor microorganisme, organisme. j)Eutrofizarea apei conduce la reducerea posibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele si apa subterana. k)Pierderile carstice prin porozitatea fisurala ridicata, apa de suprafata poluata, afecteaza grav si pe termen lung circulatia de apa subterana (panza freatica, drenurile). 34

Unul dintre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este vegetatia verde de la suprafataeutrofie. Plantele acvatice si algele se dezvolta la suprafata apelor, atunci cand apa este imbogatita cu un amestec de compusi care s-au infiltrat din solurile din apropiere. Apa potabila a devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii periculoase de bacterii, protozoare si ciuperci care sunt foarte periculoase pentru om.

3.6. Impactul poluarii asupra calitatii apelor: In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa. Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput. Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:

apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier; apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza; apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra; ionii de fier dau apelor o culoare galbena; ionii de cupru confera apei o culoare albastra; apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

35

4. SOLUL

Solul, prin poziia, natura i rolul su, este un produs al interaciunii dintre mediul biotic i abiotic, reprezentnd un organism viu, n care se desfoar o via intens i n care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Solurile determin producia agricol i starea pdurilor, condiioneaz nveliul vegetal, ca i calitatea apei rurilor, lacurilor i apelor subterane, regleaz scurgerea lichid i solid n bazinele hidrografice i acioneaz ca o geomembran pentru diminuarea polurii aerului i a apei, prin reinerea, reciclarea i neutralizarea poluanilor, cum sunt substanele chimice folosite n agricultur, deeurile i reziduurile organice i alte substane chimice. Solurile, prin proprietile lor de a ntreine i a dezvolta viaa, de a se regenera, filtreaz poluanii, i absorb i i transform. Formarea solurilor este un proces complex, de lung durat, care reflect efectul factorilor pedogenetici, att naturali ct i antropici. Solul este alctuit din: material mineral provenit din dezagregarea i alterarea rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenit din precipitaiile atmosferice sau irigaii i aer. Proporia n care aceste componente se gsesc n sol determin gradul de fertilitate al solului. Repartiia solurilor variaz de la o ar la alta n funcie de relief, clim i, nu n ultimul rnd, de activitile biologice. Solul reprezint partea fertil a scoarei terestre i un factor ecologic foarte important. Omul i societatea uman fac parte integrant din biosfera i depind strns de resursele ei. Solul este un ecosistem bogat, dar fragil, e stratul afnat, moale i friabil ce se gsete la suprafaa scoarei pmntului i care mpreun cu atmosfera nvecinat constituie mediul de via al plantelor. Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenie ca i apa i aerul pentru asigurarea vieii pe Pmnt. Solul este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc in sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti 36

antrenandu-l spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de tramvai pana la automobilul abandonat, la picatura de ulei scursa din tractorul care circula pe camp, toate sunt poluari directe ale solului.

4.1. Presiuni asupra strii de calitate a solurilor n agricultur, n vederea realizrii unor producii cantitative i calitative superioare att marii productori ct i micii productori agricoli au executat i lucrri de fertilizare aterenurilor, utiliznd att ngrminte organice ct i ngrminte chimic 4.1.1. Ingrasamintele

Noiunea de sol este indisolubil legat de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adic de viteza repunerii n circulaie a 37

materiei i a energiei din habitatul complex pe care-l formeaz biocenozele solului care, la rndul lor sunt influenate, printre altele de chimizarea n exces ca i de pesticidele ajunse n sol. Folosite timp ndelungat, ngrmintele chimice pot opri reciclarea substanelor organice din solurile cultivate, ameninnd grav fertilitatea lor. Creterea cantitilor de ngrminte chimice reduce tot mai mult componentele organice i humusul din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol. Aplicarea ngrmintelor este un factor important care determin creterea productivitii plantelor i a fertilitii solului. Cercetrile efectuate au demonstrat c ngrmintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seam prin acumularea nitrailor), n cazul n care sunt folosite fr a se lua n considerare natura solurilor, condiiile meteorologice concrete i necesitile plantelor. Utilizarea neraional a ngrmintelor determin apariia unui exces de azotai i fosfai care are un efect toxic asupra microflorei din sol i duce la acumularea n vegetaie a acestor elemente. Limita dintre deficitul i excesul unui element este greu de sesizat, totul depinznd de natura plantelor i a mediului. Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legat de utilizarea ngrmintelor, n special a celor cu potasiu, azot i fosfor. Efectul poluant deriv din dou elemente conin multe impuriti toxice i sunt folosite n cantiti excesive. Efectul poluant cel mai intens l determin utilizarea n exces a azotailor. ngrmintele chimice sunt substane ce conin cel puin un element nutritiv de baz pentru sol - azot, fosfor, potasiu i se clasific n trei categorii: simple - conin doar cte un element nutritiv; mixte - amestecuri de ngrminte simple; complexe - care conin 2 elemente nutritive.

Situaia utilizrii ngrmintelor n perioada 1999-2007 pe raza judeului Galai: Tabel 3.1.1.

38

ngrminte chimice folosite (tone substan activ) Anul N 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 6700 6778 6453 5442 4929 5825 11550 3957 6423 P2O5 180 780 2000 1190 1173 426 2906 1300 1574 K2O Total

N+ P2O5+ K2O (Kg/ha) Arabil Agricol

60 6940 110,0 119,0 320 7878 100,0 100,0 497 8950 94,0 66,0 84 6716 86,62 86,62 119 6221 72,0 72,0 180 6431 88,0 88,0 160 14616 79,0 120,0 353 5610 84,2 91,1 432 8429 156184 158236 Sursa: Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Galai

Anul

2007

Tabel 3.1.2. Cantitatea de ngrminte chimice folosite ngrmnt (tone substan active) folosit pe ha Kg/ha N 21,6 kg s.a. P2O5 5,44 kg s.a. K2O 1,5 kg s.a. Sursa: Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Galai

4.1.2. Produse pentru protecia plantelor Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de via al plantelor i de a face posibil obinerea de producii vegetale. Aceast proprietate poart numele de fertilitate, solul devenind o condiie vital pentru existena i perpetuarea generaiilor viitoare. Protecia plantelor este domeniul tiinei agricole, care se ocup de cercetarea organismelor duntoare, elaborarea metodelor i mijloacelor de protecie a plantelor mpotriva bolilor, duntorilor i buruienilor i a tehnologiilor de aplicare a lor, elaborarea sistemelor ecologic inofensive de protecie integrat a plantelor. Produsele fitosanitare sunt substane chimice destinate proteciei culturilor agricole i datorit structurii lor chimice, acestea au efecte nedorite asupra sntii oamenilor i a mediului dup cum urmeaz: penetreaz n lanurile trofice i mediul nconjurtor; 39

sunt mutagene, teratogene i cancerigene; produc efecte secundare necunoscute cauzate de interaciunea dintre ele i metaboliii plantelor; distrug echilibrele naturale, pentru c n afara organismelor duntoare sunt distruse i cele utile; se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorit efectelor secundare asupra micro i macroorganismelor acestuia; reducerea biodiversitii din ecosisteme; remanena n alimente, putnd duna sntii umane. Un loc important n procesul agricol l ocup utilizarea unei game largi de pesticide. Acestea sunt deosebit de utile n msura n care rezolv problemele pentru care au fost create i aplicate. Dar, acumularea acestora n sol, flor i faun, precum i migrarea necontrolat a lor n mediu sau a reziduurilor din procesele de valorificare, poate produce o serie de efecte nedorite att asupra plantelor, ct i a ecosistemului n ansamblu. Comportarea pesticidelor n sol, care este o problem complex i dificil de studiat datorit multitudinii factorilor de natur aleatoare, a impus abordarea unor tehnici moderne de cercetare i specializarea profesional a colectivului de cercettori. Principalele probleme care intervin n dinamica pesticidelor n sol (adsorbie, volatizare, absorbie, degradare, migrare, acumulare etc.) constituie obiectul unor studii aprofundate. Aceste studii trebuie orientate in urmtoarele direcii: analiza principalilor factori care determin migrarea pesticidelor n sol; stabilirea pe baz de coeficieni specifici a influenei exercitate de diferii factori pedoclimatici asupra proceselor la care particip pesticidele n complexul fizico chimic i biologic al solului; elaborarea criteriilor de edificare pentru un model de prognoz a polurii solurilor; definirea modelului de prognoz pentru poluarea unor tipuri caracteristice de sol; determinarea calitativ i cantitativ a unor coeficieni specifici procesului de poluare (de difuzie, de reinere, de degradare etc.).

40

Produsele de uz fitosanitar includ peste 300 de substane active din diverse clase de compui chimici. Aceste sortimente se completeaz i se perfecioneaz n concordan cu cerinele tot mai severe care se impun i anume: reducerea numrului de stropiri, creterea eficacitii i lrgirea spectrului de aciune; realizarea de compui noi cu activitate biologic ridicat la doze reduse de utilizare (g/ha) i cu impact minim asupra mediului nconjurtor; perfecionarea compoziiei, a formelor de condiionare i a modului de aplicare, n vederea diminurii impactului asupra sntii oamenilor, animalelor i a mediului nconjurtor. Prin capacitatea lor de a aciona selectiv, pesticidele ncorporate n sol modific prezena i dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte i microorganisme, iar prin aceste influene se modific o serie de procese i reacii n masa solului. n categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeului Galai sunt incluse: erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor, insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor i duntorilor, fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli. Erbicidele constituie principala categorie de pesticide utilizat, majoritatea se acumuleaz n sol i au o remanen ndelungat, existnd pericolul polurii solului. Evitarea acumulrii erbicidelor n sol se realizeaz prin: realizarea unor asocieri de erbicide care s permit folosirea de doze minime; rotaia tratamentelor cu erbicide; fertilizarea solului cu ngrminte naturale. Excesul de pesticide prezent n sol, poate afecta sntatea uman prin intermediul contaminrii apelor, solului, alimentelor i a aerului. Pesticidele administrate pe sol sunt treptat dispersate n mediu, sau translocate n plante, unele ns putnd persista n sol muli ani de la aplicare. Impactul pesticidelor asupra mediului depinde de cantitatea utilizat, modul de administrare, precum i de toxicitatea i perioada de remanen a acestora n sol. Din aceste considerente, n agricultur se accept numai substane chimice cu valoare biologic mare i uor degradabile n timp, iar n vederea obinerii produselor agroalimentare ecologice este necesar utilizarea produselor de uz fitosanitar care s respecte indicatorii de calitate prevzui n Anexa nr. II a HG nr. 917/13.09.2000 privind produsele agroalimentare ecologice. 41

n realizarea de compui noi n domeniul produselor fitosanitare, se evideniaz urmtoarele orientri: n domeniul insecticidelor se ndreapt ctre produse pe baz de fipronil, acetamiprid, bensultap, imidacloprid, dei piretroizii rmn nc pe primul loc n ceea ce privete preferina utilizatorului; n domeniul fungicidelor orientarea se ndreapt spre produse din grupa triazolilor i imidazolilor; n domeniul erbicidelor se vor dezvolta i perfeciona substanele active din grupa sulfonilureice.

n judeul Galai, n anul 2007 s-au utilizat urmtoarele cantiti de produse fitosanitare: Tabel 3.2.1 Suprafaa Cantitate Produs fitosanitar (ha) (tone) Erbicide 90460 135,4 Fungicide 48237 144,82 Insecticide 65200 13,04 TOTAL 293,26 Sursa: Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Galai

Nr. crt. 1. 2. 3.

Cantitile de deeuri de pesticide eliminate n anul 2007, n judeul Galai: Cantitate eliminat (tone) Tabel 3.2.2 Stoc la 31.12.2007 (tone) 10,566

Jude Galai

Sursa: Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Galai Evoluia repartiiei cantitilor de pesticide per ha n perioada 2003 2007, pe teritoriul judeului: Tabel 3.2.3 Indicator Kg substan activ/ha 2003 1,88 2004 2,23 2005 1,58 2006 1,94 2007 0,38

Sursa: Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Galai 4.2 .Efectul poluant al ploilor acide 42

Ploaia acida cuprinde toate precipitatiile : ploaie , zapada , bruma , ceata , care contin acizi tari , derivati din substantele care polueaza atmosfera . Datorita activitatilor umane , atmosfera s-a supraincarcat cu substante daunatoare , avand repercursiuni grave asupra mediului , astfel : acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura , betonul , metalul , cauciucul , plasticul . acizii deregleaza functionarea normala a organismelor . acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor de suprafata , modificand circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului . Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele hidrografice , unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele , astfel : regiunile cu soluri sarace in calcare , acoperite cu un strat subtire de sol (ex. cele din peninsula Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere . Regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca apele de ploaie sa ajunga prin siroaie in lacuri si rauri .

Gunoaiele orasenesti

43

Automobile abandonate , aparate electronice , ambalaje , ziare , ziare , carti , haine , incaltaminte , resturi alimentare , cladiri demolate , mobile , cadavre de animale , tot ceea ce si-a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi . Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o educare adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti . In plus , printre gunoaie exist o multime demateriale recuperabile- sticla , metal , hartie . Pentru a colecta cantitatile de gunoi produse zilnic intr-un mare oras sunt necesare mijloace de amploare. De obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului , in gropi existente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide , inevitabile . In decursul anilor , dupa ce a uratit peisajul , a poluat aerul si apele subterane , putrefactia holdei de gunoi se sfarseste .Ramane un amestec de reziduuri care impiedica utilizarea solului . Depozitarea controlata a gunoaielor , cu asigurarea conditiilor de fermentare aeroba , permit transformarea lor in conditii igienice , intr-un compost stabil , utilizabil ca amendament in agricultura . 4.3. Efectele solului poluat asupra sanatatii populatiei Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii.Se afla in stransa corelatie cu clima unei regiuni, atat prin configuratia, natura si structura lui.el constituie insa si un factor important in raspandirea unui numar tot mai mare de boli, ca urmare a poluarii sale.

44

4.3.1.Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei, ele se datoresc unor concentratii deosebit de mari ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice asupra organismului uman: marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la sfarsitul secoluluil trecut, datorate poluarii apei cu virusul holerei, iar mai recent, Londra, 1952, cand, datorita poluarii cu pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 decese. Desi rare, aceste episoade acute au avut meritul de a fi atras atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate poluare . 4.3.2. Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor continua, chiar in concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite. Influenta solului poluat asupra sanatatii umane se exercita in primul rand ca urmare a poluarii sale biologice: poluarea radioactiva poluarea chimica este cauzata in principal de pesticide si ingrasaminte poluarea biologica este caracterizata prin: contaminarea solului, odata cu reziduurile, cu germeni patogeni care pot fi: excretati de om si tranmisi prin sol (bacilii tific, dizenteric, virusurile holerei, poliomielitei, hepatitei, etc) sau eliminati de animale si tranmisi prin sol (bacilii tetanic, antracic, clostridii, etc). Biohelmintii sunt viermii care au nevoie de o gazda intermediara pentru a se dezvolta iar geohelmintii sunt speciile care nu au nevoie de o gazda intermediara 4.4 Influena poluanilor solului asupra mediului Reziduurile solide ocup suprafee mari de teren pentru instalarea haldelor avnd ca efect acumularea unei mase sordide, urirea peisajului, poluarea aerului i a apelor subterane, mpiedicarea folosirii solului. Haldele de cenui i zguri din industria metalelor neferoase conin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb), SO2 i As. Pulberile i praful acoper cu depozite eoliene regiunea nvecinat exploatrilor i nbue vegetaia. Reziduurile lichide impurific solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaz parial depunnd elemente nocive n sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificri importante la suprafa i n apropierea imediat a suprafeei (coninutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbnd astfel n mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei i faunei. Petrolul i apele de la rafinrii afecteaz suprafaa solului pe care se rspndesc i pnza de ape freatice n care se infiltreaz. Reziduurile petroliere au persisten ndelungat i degradeaz solul pentru perioade lungi. lazurile de decantare ocup suprafee mari, reziduurile minerale i substanele toxice depuse n ele pe sol sunt greu i foarte puin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaz imediat i ireversibil.

45

5. MASURI de prevenire
Efectele nclzirii globale sunt graduale i exist posibilitatea ca guvernele lumii s ia msuri necesare pentru ca populaia s se adapteze la noile condiii. Dar aceste msuri in de strategia, educaia, ajutor etc, elemente care nici n prezent nu sunt uor manevrabile. Iar ceea ce lipsete vel mai mult n realizarea acestui lucru este voina politic din partea multor state ca de exemplu Statele Unite i problema Protocolului de la Kyoto. Atunci cnd apare problema economic, multe state se retrag i nu se gndesc ndeajuns la efectele pe care le produc n lume. Dar un lucru este totui mbucurtor, acela c muli economiti si-au dat seama c o cooperare ntre economie i mediu va fi benefic pentru viitorul nostru i vom reui s lsm generaiilor un Pmnt locuibil.

De accea au luat nastere multe proiecte ecologice.unele dintre ele vor fi prezentate mai jos. 5.1. Programul Rabla, fr cote A doua etap a programului Rabla se va desfura dup modelul german, n care nu va mai exista un numr de maini alocate pentru un productor sau importator. Ministerul Mediului lucreaz la un proiect privind modificarea programului Rabla dup modelul german, n care cel care dorete s i schimbe maina mai veche de zece ani va putea opta pentru orice model de pe pia va dori. Ne aflm la stadiul de proiect i vrem s-l punem n aplicare n a doua etap a programului 46

Rabla. Potrivit reprezentanilor din Ministerul Mediului, dac se va pune n aplicare acest sistem, cei care au un autoturism uzat vor putea s depun cereri la Administraia Fondului de Mediu (AFM). Cea mai avantajat ar putea fi Dacia, cea care a vndut cele mai multe maini prin programul Rabla n fiecare an. Anul acesta, n var, se va finaliza prima etap a programului Rabla. Pn acum, n prima etap, Dacia a vndut 1.731 de buci, Renault i Nissan cte 1.020 de maini, iar Skoda a vndut 777 de uniti. Nici un romn nu a vrut s i schimbe maina veche cu una nou, marca Audi sau Lada, pn n prezent. Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, i-a propus s scoat din uz n anul 2009 60.000 de autoturisme. 5.2. Peste 3.000 de tineri au participat la proiectiile Caravanei Guerilla Verde Guerilla Verde, prima caravana educationala de filme cu mesaj ecologic, organizata in perioada 5-13 mai de agentia de comunicare si organizare evenimente Media Image Factory, a inregistrat un numar total de peste 3.000 de participanti. Caravana a inceput in Bucuresti pe data de 5 mai, continuand cu orasele Focsani (6 mai), Brasov (7 mai), Sighisoara (8-9 mai), Cluj (10-11 mai.Proiectul a fost sustinut de Ministerul Mediului, Asociatia Eco Tic, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Asociatia Environ, cat si de primariile si consiliile locale din orasele aflate pe traseul caravanei. Partenerii ONG Viitor Plus, EcoAssist, Terra Mileniul III, WWF DanubeCarpathian Programme si Salvati Dunarea si Delta au sustinut Guerilla Verde in mod activ, reprezentantii acestora deplasandu-se impreuna cu caravana in tara. Filmele care au rulat in cadrul caravanei au avut un puternic caracter ecologic si educational, fiind difuzate in functie de grupele de varsta ale spectatorilor prezenti la proiectii. Au fost vizionate: Wall-E, Happy Feet, Ant Bully, Deep Sea, An Inconvenient Truth si The 11th Hour. Exceptand Sighisoara, proiectiile de filme au fost precedate de conferinte de presa, organizate cu sprijinul primariilor locale. Guerilla Verde face parte din un proiect mai amplu, numit generic BETI (Better Education Through Innovation), care isi propune sa contribuie la educatia generatiei de maine prin intermediul filmului, prezentat ca parte a tehnologiei digitale si ca metoda alternativa de educatie. Temele ce urmeaza a fi abordate pe parcursul acestui proiect pilot sunt: protectia mediului, sanatate si minoritati. In cea de-a doua parte a proiectului BETI care va avea loc in toamna anului curent, o noua caravana va porni in tara, urmand a fi prezentate filme pe teme de sanatate si minoritati. In acelasi timp, filmele difuzate in cadrul caravanei Guerilla Verde vor fi proiectate in orasele care nu au facut parte din traseul final din luna mai.

47

5.3. Ecologizarea guvernului ncepe cu un bec Mari, 19 mai, 190 becuri incandescente ale Ministerului Culturii au fost nlocuite cu becuri ecologice. De nlocuire s-au ocupat 15 voluntari ai organizaiei nonguvernamentale Agent Green. Becurile ecologice consuma cu 80% mai puin dect un bec obinuit i rezist de pn la 6 ori mai mult. Astfel Ministerul Culturii va realiza o economie anual de aproape 18 000 lei, iar emisiile de carbon vor fi reduse cu circa 24 000 de kilograme, conform unui comunicat al ONGului. Tot n incinta Ministerului Culturii s-a amenajat un col verde unde se depun becurile deja uzate. Organizaia nonguvernamental pentru protecia mediului, Agent Green a solicitat Guvernului Romniei s foloseasc becuri economice n toate instituiile sale i s le recicleze pe cele uzate i s interzic becurile incandescente mai puternice de 65 W ncepnd cu 1 ianuarie 2010.

48

5.4. Cea mai mare punga de cumparaturi din lume din hartie reciclata se afla la Bucuresti

Kaufland Romnia a dobort recordul mondial pentru cea mai mare pung de cumprturi din lume realizat din hrtie reciclat, intrnd astfel n Cartea Recordurilor. Reprezentantul Guinness World Records Raymond Marshall a fost prezent la evenimentul de dezvelire a pungii gigant care a avut loc n parcarea magazinului Kaufland Colentina n prezena autoritilor i a angajailor lanului de magazine. El a omologat performana i a confirmat c punga avnd nlimea de 6,62 metri i 49

limea de 4,18 metri este cea mai mare pung de hrtie din lume. Cartea Recordurilor este rescris azi n Bucureti prin aceast pung spectaculoas construit de Kaufland. Acest record trimite un mesaj foarte important ctre consumatori: s sperm c cei care fac cumprturi la Kaufland vor folosi de acum pungi de hrtie, evident, nu att de mari ca aceasta, a declarat Raymond Marshall. Construirea pungii a durat 5 zile i s-au consumat 70 de kilograme de hrtie reciclat. Recordul anterior a fost stabilit n Germania. Aceast aciune face parte dintr-o campanie prin care Kaufland i propune s contribuie la crearea unei contiine eco n rndul consumatorilor romni i s i fac pe acetia s renune la pungile de plastic de unic folosin. Ea este susinut de mai multe aciuni punctuale care se desfoar de-a lungul lunii mai, declarat LUNA VERDE, n magazinele Kaufland din toat ara. Statisticile arat c romnii folosesc anual peste 5 miliarde de pungi de plastic. O pung de plastic este folosit timp de aproximativ 20 de minute, dar se degradeaz n circa 400 sau chiar 500 de ani. 5.5. Romnii au renunat la 61,3 tone de deeuri electrice la campania Marea Debarasare din mai

La campania din 2 mai au participat 152 de localiti, din care 148 sunt localiti urbane, iar 4 sunt localiti rurale. n 33 de localiti, cantitatea colectat a fost zero. Avnd n vedere ca 1 mai a fost zi liber, o serie de primrii nu au participat la campania din 02 mai 2009, a mai anunat ministerul. 50

Astfel, primele trei clasate n topul colectrii de deeuri de echipamente electrice i electronice au fost regiunea 3 Piteti (15.895 kg), regiunea 6 Cluj-Napoca (15.750 kg) i regiunea 1 Bacu (9.590 kg). Cele mai puine deeuri colectate au fost n regiunea 2 Galai (1.000 kg) i regiunea 5 Timioara (3.088 kg).Potrivit datelor ministerului, argeenii au renunat la cele mai multe deeuri de electrice i electronice (11.210 kg), bihorenii - 9.633 kg i nemenii - 3.025 kg.Din zona urban, cele mai mari cantiti au fost colectate n oraele Oradea (9.633 kg), Curtea de Arge (4.310 kg), Piteti (3.600 kg), Cmpulung Muscel (2.000 kg) i Roman (1.800 kg).n Bucureti, cele mai multe deeuri au fost colectate din sectorul 1 (662 kg), urmat de sectorul 5 (586 kg) i de sectorul 3 (580 kg).Primria sectorului 2 din Bucureti are propria campanie n ultima smbt a fiecrei luni, iar n 25 aprilie 2009 - ultima campanie - au colectat 2.100 kg, potrivit datelor ministerului Mediului. La prima ediie din acest an, derulat n 14 martie, cele mai multe deeuri de echipamente electrice i electronice au fost colectate din judeele Bihor (75 tone), Constana (22 tone) i Gorj (17 tone), potrivit datelor Ministerului Mediului, iar la ediia a doua - din 4 aprilie - populaia a renunat la 202 tone de deeuri de echipamente electrice i electronice, cele mai multe fiind colectate din regiunile Bacu i Cluj-Napoca. Insa pana a face parte dintr-un proiect ecologic iat cteva sfaturi practice pe care le putem urma in propria locuin, fr mare dificultate pentru a proteja mediul inconjurtor:

1.

Economisete apa!Cnd te speli pe dini, oprete robinetul! Renun la bile prelungite si opteaz pentru duuri scurte! Dac nu ai but toat apa din pahar, nu o arunca in chiuvet. Folosete-o pentru a uda o floare! Gndeste-te c pe planet aceasta sunt milioane de oameni care sufer de sete; sunt copii crora parinii nu le pot oferi un pahar cu ap. Apa este o resurs preioas a crei calitate se modific dac nu este protejat! Nu ii bate joc de ea!

2.

Nu arunca uleiul sau mncarea n chiuvet sau n toalet; n felul acesta contaminezi apele curgtoare si distrugi organismele vii, deoarece uleiul nu mai las oxigenul s ptrunda in ap!

3.

Folosete produse de curat ecologice! Se gsesc si pe piaa romneasc i sunt de bun calitate:www.elemental.ro i www.biolateria.ro. Resursele de ap nu vor mai avea de suferit de pe urma detergenilor chimici care ajung s ne afecteze si sntatea! 51

4.

Planteaz flori n ghivece, jardiniere pe care s le aezi pe balcon, pervazul exterior al ferestrei; acestea vor atrage albinele i fluturii a cror existen este afectat de distrugerea pajistilor, dar i de aplicarea ingrmintelor chimice n agricultur;

5. 6. 7.

Realizeaz n camera un col verde: plante care s oxigeneze locuina; n felul acesta vei tri ntr-un mediu sntos; Particip la aciuni de ecologizare, plantare mpreuna cu familia; copiii trebuie s aib un model bun, demn de urmat; Circul ct mai puin cu maina personal i numai n caz de necesitate major; mergi mai mult pe jos, mai ales daca distana este mic sau cu mijloacele de transport n comun; gazele de eapament sufoc oraele i ne mbolnvesc; poluarea aerului datorit traficului auto este una dintre cauzele cancerului de plmni;

8.

Inva s reciclezi: sorteaz gunoiul i depune-l n locurile special amenajate pe sortimente; economisind resursele planetei ne prelungim existena; o ton de hrtie pe care o reciclm poate salva de exemplu 17 arbori; iar acetia produc oxigenul atat de necesar vieii;

9.

S ne opunem transformrii spaiilor verzi n spaii betonate; copiii notri au nevoie de aer curat i de locuri verzi unde s se poat juca n siguran; niciun printe nu ii dorete s-i vad copilul expus pericolelor n timp ce se joac printre mainile parcate mai mult sau mai puin corect;

10.

Alege de Crciun un brad artificial; mofturile vreau s simt miros de brad n cas sau Crciunul fr brad natural nu are valoare fac ca n fiecare an sute de mii de brazi s fie tiai i dup cteva zile aruncai; gnditi-v c unui brad i sunt necesari peste 20 de ani s ajung la mrimea necesar tierii ca pom de Crciun; n felul acesta suprafee ntinse de pdure sunt decimate! Spiritul Crciunului nu st n mirosul de brad!

11.

Economisete energia electric: scoate ncrcatoarele de la telefoane din priz dup ce bateria s-a ncrcat, scoate aparatele electrocasnice din priz cnd nu le foloseti, deoarece acestea consum energie electric chiar dac sunt n stand by, nu ine lumina aprins n camer sau televizorul deschis dac nu e nimeni n camer respectiv; gndeste-te c pentru producerea energiei electrice se folosesc mai mult resurse neregenerabile i care polueaz distrugnd astfel stratul de ozon; iar gurile din stratul de ozon sunt vinovate de topirea ghearilor i de moartea animalelor polare;

i lista ar putea continua.... 52

Bibliografie

1. http://www.scritube.com/geografie/ecologie/POLUAREASOLULUI31205226.php 2. http://www.preferate.ro/referat-Biologie-poluarea-mediului-4-2500.html 3.http://www.lefo.ro/iwlearn/vali/word/POLUAREA%20MEDIULUI%20SI %20SANAT ATEA%20UMAN1.doc 4. http://proenvironment.ro/promediu/article/view/2859/2719 5. http://www.arpm7c.ro 6. http://www.ecursuri.ro 7. http://www.scritube.com 8. http://www.preferate.ro 9. www.ecomagazin.ro/programul-rabla-fara-cote 10. www.ecomagazin.ro/caravana-guerilla-verde-a-adus-filme-cu-mesaj-ecologic-inliceele-si-universitatile-din-tara 12. http://www.green-report.ro/stiri/caravana-guerilla-verde-debutat-la-bucuresti-cufilmul-wall-e 13. http://www.green-report.ro/stiri/caravana-guerilla-verde-debutat-la-bucuresti-cufilmul-wall-e 14. http://www.arpm7c.ro/documents/mediu2004/starea_solurilor.pdf 15. http://www.e-referate.ro/referate/Poluarea_atmosferica2005-03-18.html 16. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.anti-aging-systeme.com/htmldata/grafiken/img/Poluarea_Aerului.jpg&imgrefurl=http://roxanabotezatu.blogspot.com/&h=256&w=420&sz=15&tbnid=zjL4UlyCpOHPAM:&tbnh=76&tb nw=125&prev=/images%3Fq%3Dpoluarea %2Bapelor&hl=ro&usg=__ljdFSf1TJ32ETQS9b7WVitsLpCY=&ei=YA1LS5yPMJDG_ga5bmeAg&sa=X&oi=image_result&resnum=3&ct=image&ved=0CAsQ9QEwAg 17. http://www.hydrop.pub.ro/vion_cap16.pdf

53